Dezvoltarea limbajului si dezvoltarea cognitiva

Limbajul este un mijloc de creaie, de afirmare de sine, de adaptare i de facilitare a relaiilor sociale.
Limbajul este strns legat de evoluia personalitii umane, pe care o exprim din punct de verede al stilului, al
nivelului de cultur i al sociabilitii.
Evoluia personalitii fiecrui individ depinde de bazele de la care pornete aceast dezvoltare. Bazele
acestuia sunt depuse n perioada de vrst precolar, vrst ce este considerat o perioad linitit, situat ntre
puternica dezvoltare i creterea din primii ani de via i tulburena vrstei colare. De aceea, este o vrst
potrivit pentru formarea principalelor caracteristici psihice umane (memoria, gndirea, limbajul i viaa afectiv).
Limbajul i cofer copilului precolar autonomie i posibilitatea de a se mica cu uurin n mediul
nconjurtor. Dobndind nc de la vrsta precolar capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-i exprima n
mod inteligibil gndurile, ideile, impresiile, copilul i formeaz o baz pentru activitatea colar i pentru viaa
social de mai trziu.
Dezvoltarea limbajului se afl n relaie de inter-dependen alturi de celelalte caracteristici psihice ale
individului, astfel influennd n mare msura, formarea personalitii acestuia.
n perioada precolar se observ cele mai mari progrese la nivelul a trei aspecte ale limbajului, i anume
semantica, sintaxa i pragmatica, copilul devenind treptat un partener de conversaie.Un prim progres
const n achiziionarea accelerat de cuvinte (semantic).
La 3 ani copiii folosesc n jur de 900-1000 de cuvinte, ajungnd ca la 6 ani s aib un vocabular expresiv
(producerea cuvintelor) de ~2600 de cuvinte i un vocabular receptiv (nelegerea cuvintelor) de ~20.000 de cuvinte
(Papalia, 2007). Dac raportm statistic aceast perioad la numrul de cuvinte nvate, am obine o rat de
achiziionare de cuvinte pe zi.
nelegerea sensului cuvintelor nvate se observ prin folosirea corect a acestora. Totui, ntre 3-6 ani
copiii nc nu folosesc ntotdeauna correct anumite cuvinte, folosind uneori impropriu prepoziiile (de ex., la 3 ani
confund n-ntre, la 4 ani deasupra-dedesubt, la 6 ani nainte-dup),adverbele de timp (de ex., precolarii
folosesc adverbul ieri n referirea la orice perioad din trecut) i substantivele de nrudire (de ex.,vom
sesiza asocieri de genul mtua Liviu unchiul Maria)
Pentru dezvoltarea limbajului ns nu este suficient doar nvarea cuvintelor. Pentru a transmite eficient un
mesaj copilul trebuie s cunoasc regulile de combinare a cuvintelor n propoziii cu sens (sintax). Copiii de 2-3
ani ncep s combine diferite pri de propoziie n propoziii scurte i simple sub form declarativ. ntre 4-5 ani
pot s foloseasc 4 sau 5 cuvinte pentru a forma propoziii i reuesc s combine prile de vorbire sub forma
Gradinita cu p.p. Codruta Galati/ Grupa Winnie

negativ ("Nu mi-e foame!").

Procesul vorbirii are o baza sociala, pentru ca vizeaza, in primul rand, intelegerea interumana. Problema
functiilor este de prima importanta la definirea esentei limbii.
Functiunea principala si specifica limbii, destinatia ei in societate este aceea de a servi ca mijloc de
comunicare.
Legata de comunicare este si functia dominatica; limba serveste ca instrument al gandirii, al exprimarii,
obiectivizarii, exteriorizarii ideilor.
O alta functie a limbii este cea expresiva. Vorbitul comunica nu numai o idee, un gand, ci si anumite informatii
cu privire la propria persoana; recurgand pentru aceasta indeosebi la intonatie, apoi la procedeele morfologice,
sintaxei si lexicului.
In anii petrecuti de copil la gradinita, sub influenta procesului de invatamant la care participa copilul, are loc o
asimilare rapida a diferitelor aspecte ale limbii; dezvoltandu-se astfel noi functii si forme a limbajului. Aici copilul
vorbeste mai mult cu alti copii despre ceea ce a vazut, a auzit, a facut, a gandit. In acest fel trece treptat de la
limbajul situativ la limbajul contextual (de comunicare, care are un rol preponderent fata de primul), iar pe masura
ce copilul exploreaza lumea inconjuratoare, el depaseste tot mai mult limitele experientei desprinzandu-se de
influenta momentului prezent.
Dezvoltarea vorbirii

si invatarea corecta a limbajului constituie o preocupare permanenta din partea

educatoarelor.In gradinita, parcurgand cele trei grupe, copiii dobandesc un bagaj de cunostinte, iar vorbirea devine
mai bogata, mai clara, mai corecta, asigurand dezvoltarea intensa a gandirii.
Astfel, intreaga exprienta instructiv-educativa din gradinita atesta posibilitatea si utilitatea cultivarii
limbajului oral, in stransa legatura cu dezvoltarea vorbirii, efectuandu-se exercitii de pronuntie si de exprimare.
Accentul principal in aceasta privinta este pus pe activitatile de comunicare, pe dialogul liber, pe formarea
deprinderilor de exprimare ordonata a gandurilor, de insusirea treptata a structurii gramaticale a limbii.
Pentru a favoriza educarea conduitei verbale a prescolarilor este necesar ca activitatea educativa sa fie
facuta in asa fel incat acestia sa fie stimulati sa participe in mod activ la activitati, atat verbal cat si mental. Luand
in consideratie complexitatea actului pedagogic de cultivare a limbii si limbajului prin procesul de invatamant, este
necesar sa exemplificam, cu obiectivele la care ne-am orientat, activitatea de imbogatire a vocabularului si de
formare a unei conduite verbale a copiilor prescolari.
Aceste obiective sunt:

perceperea si pronuntarea clara a tuturor sunetelor si a grupurilor de sunete ale limbii romane, integrate in
cuvinte;

sporirea zestrei lexicale si activizarea noilor achizitii;

Gradinita cu p.p. Codruta Galati/ Grupa Winnie

plasticizarea exprimarii prin selectii sinonimice, grupari antonimice si diferentieri omonimice;

folosirea cuvintelor si expresiilor invatate, in mod creator, in imbinari si combinatii personale;

cultivarea deprinderii de folosire corecta a limbii romane.

Consideram ca este necesar sa facem precizarea ca dezvoltarea limbajului si asimilarea limbii materne nu

trebuie privita ca o sarcina ce revine numai limbii romane, ci si activitatilor incluse in acest obiect de studiu.
Atat latura lexicala, cat si latura semantica si cea gramaticala se realizeaza prin intermediul tuturor
activitatilor si factorilor adiacenti procesului instructiv-educativ.Pornind de la acest considerent, trebuie sa
subliniem ca limba vorbita in situatii obisnuite de viata trebuie sa fie conform regulilor limbii culte. In afara acestei
cerinte fundamentale, exista, in planul de invatamant, activitati care sprijina in mod direct dezvoltarea limbajului si
imbogatirea vocabularului.
Obiectivele stabilite pentru fiecare activitate indica metoda de baza, caile si modalitatile care pot fi
folosite.Evident aceste delimitari, nu trebuie luate la modul absolut. De regula, in cadrul aceleiasi activitati, unele
metode alterneaza din considerente bine cunoscute. Astfel, se stie, ca observarea unor obiecte sau lectura dupa
imagini sunt corelate cu convorbirea. Una din activitatile prin care se imbogateste si se activizeaza vocabularul este
observarea. Cu ajutorul ei prescolarul isi formeaza unele reprezentari despre obiectele si fenomenele lumii
obiective, cu insusirea lor cu relatiile in care se afla; verbalizeaza rezultatele observarii, se exprima in termeni
adecvati continutului cognitiv, isi fixeaza in vocabular o terminologie specifica.
Activitatile de memorizare au ca obiective dominante atat dezvoltarea capacitatii de memorare a unor
continuturi informationale cat si a unor structuri lexicale si gramaticale specifice.Convorbirile sunt activitati care
vizeaza formarea capacitatii de participare la dialogul limitat de doua persoane, apoi multiplicat, iar jocurile
didactice au ca obiectiv evaluarea progresului copiilor in achizitiile lexicale.
Activitatile care urmaresc, cu precadere, formarea capacitatilor de audiere, reproducerea unui continut de
idei, dupa o expunere libera sau dupa o lectura, sunt povestirile.
Educatoarei ii revine rolul de a sugera copiilor, in raport cu varsta lor, acele activitati care sa capteze
interesul acestora, sa le trezeasca nevoia de a se exprima prin cel mai precis mod de expresie, limbajul verbal.
Copiii sunt avizi de cuvinte, sonoritatile ii amuza, insa ei cantaresc rolul acestora.
Problema limbajului la varsta prescolara a facut obiectul a numeroase studii si cercetari care au reliefat
importanta lui in procesul comunicarii copilului cu persoanele din jur, in activitatea de cunoastere, in dezvoltarea
proceselor psihice, precum si in dezvoltarea vorbirii reproductive in procesul comunicarii cu cei din jur, in asa fel
incat copilul sa-si exprime cu usurinta dorintele, impresiile, gandurile, sa redea in mod inteligibil, cursiv si logic o
poveste, un basm cunoscut, o intamplare sau un fapt trait, auzit la altii sau imaginat de el.

Gradinita cu p.p. Codruta Galati/ Grupa Winnie

In cadrul activitatilor de educatie a limbajului, in cei 3-4 ani de gradinita, are loc o dezvoltare si
perfectionare a limbajului sub aspect fonetic, lexical si gramatical.Perfectionarea limbajului copiilor de varsta
prescolara reprezinta o importanta deosebita, atat pentru integraea copiilor in scoala, cat si pentru dezvoltarea
intregii personalitati.
Folosind limba ca mijloc de educatie: intelectuala, morala, estetica, educatoarea le dezvolta vorbirea
necesara in procesul de comunicare si de cunoastere a vietii inconjuratoare si in acelasi timp le perfectioneaza
exprimarea, corecteaza pronuntia, imbogateste vocabularul si ajuta pe copii sa-si insuseasca in mod practic
structura gramaticala a limbii romane.

Gradinita cu p.p. Codruta Galati/ Grupa Winnie