Dislalia si rinolalia: principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei.

Dislalia este o tulburare de articulatie-pronuntie si se manifesta prin deformarea, omiterea, substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor. Etimologic termenul de dislalie vine de la dislisa, deficienta si lalie- glas, voce. Insusirea limbajului se realizeaza printr-un efort indelungat , la inceput vorbirea copilului se dezvolta pe baza unei activitati nesistematice, pentru satisfacerea unor necesitati imediate. Odata cu inaintarea in varsta el trebuie sa inteleaga si sa raspunda corect la o serie de solicitari, imbogatindu-si treptat vorbirea impresiva si expresiva. Pronuntarea sunetelor se realizeaza pe baza de imitatie si prin joc, apoi se realizeaza primele cuvinte, propozitii si fraze. In aceasta perioada apar si primele handicapuri vizibile de vorbire care pot fi mentinute atat de influentele educative, mediul de viata, deficiente din structura psiho fizica a copilului, cat si de actiunea unor factori nocivi. Dislalia poate fi periferica sau centrala. Rinolalia se caracterizeaza prin tulburarea rezonantei sunetelor si a vocii. Etimologic termenul de rinolalie vine de la grecescul rhino- nas si lalie vorbire (vorbire pe nas). Ea se produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. Laringele si partea posterioara a limbii sunt coborate, trecerea in cavitatea nazala se largeste, trcerea in cavitatea bucala se ingusteaza, se amplifica rezonanta nazala. Rinolalia este o disfunctie instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii. Etiologie Asemanari Ambele sunt tulburari de pronuntie Ambele au ca etiologie afectarea organelor periferice ale vorbirii: Dislalia periferica este provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii. Si in cazul rinolaliei este afectata partea functionala a organelor periferice. In dislalia organica si rinolalia aperta organica se datoreaza anomaliilor organelor periferice ale vorbirii, anomalii de maxilare, dinti, limba, bolta palatina. Dislalia functionala si rinolalia aperta functionala sunt determinate de incapacitatea sau mobilitatea redusa a aparatului verbo-articulator (in cazul atrofiei sau neexersarii muschilor limbii,buzelor, valului, al traseului gresit pe care il ia aerul expirat si al insuficientei in dezvoltarea atentiei auditive).

Deosebiri Spre deosebire de rinolalie care are etiologie preponderent functionala si organica a sistemului periferic de vorbire, in dislalia centrala sau de evolutie intalnim o diversitate de factori:

Neurogeni, ca o leziune micro sau macrosechelara si exercita o frana asupra procesului de maturizare fono-articulatorie; Somatogeni, ce determina o intarzaiare globala in dezvoltarea somato-psihica prin afectiuni grave sau repetate; Constitutionali, reprezentanti de ascendenti pe (linie paterna) care au manifestat intarzaieri in maturizarea fono-articulatorie. Prezenta factorilor functionali sau psihogeni in etiologia dislaliei periferice reprezinta o alta deosebire fata de rinolalie, acestia pot fi: greseli in educatie, supraprotectionism si intretinerea peste limita fiziologica a vorbirii infantile sau opozitionismul manifestat de copii lipsiti de afectiune, maltratati, abandonati. Dupa operatia de amigdale poate aparea rinolalia aperta, sau rinolalia clausa se poate transforma in rinolalie aperta. Simtomatologie

Asemanari - In rinolalie intalnim caracteristici specifice dislaliei,in rinolalia aperta organica sunt afectate atat consoanele cat si vocalele, aparand omisiuni, substituiri, deformari de sunete. In rinolalia clausa functionala daca sunt blocate narinele, sonoritatea m si n este foarte stearsa, daca e blocat naso-faringele, sunetele m si n sunt omise sau m este inlocuit cu b si n cu d. - In ambele deficiente de limbaj apar: tulburari de motricitate generala care se manifesta prin intarzaieri in achizitia deprinderilor motorii, deficit de maturizare a intelectului manifestat prin deficit de concentrare a atentiei, lentoare si fatigabilitate. Tulburari ale afectivitatii si comportamentului caracterizat prin agitatie fie prin timiditate, mutism electiv. In functie de caracteristicile personalitatii copilului si a grupului social in care este integrat acesta poate suferi inadaptari ... Deosebiri Dislalia centrala consta in incapacitatea de a pronunta corect anumite sunete sau grupuri de sunete si se manifesta prin: alterarea, inlocuirea sau omiterea unor foneme sau prin inversarea locului pe care il ocupa in alcatuirea silabelor sau cuvintelor. Rinolalia desi are si ea in compozitie unele caracteristici ale dislaliei este caracterizata prin nazalizarea sunetelor, vocea e lipsita de forta, scazand in intensitate pe parcursul vorbirii si are caracteristici nazale. - Dislalia centrala este precedata de intarzaieri in aparitia si dezvoltarea vorbirii, de intarzaieri in dezvoltarea motorie, de statica corpului si a capului, de achizitia mersului si controlul sfincterian. Aceasta intarzaiere arata caracterul dismaturativ al dislaliei centrale ceea ce nu intalnim in rinolalie.

Diversitatea tulburarilor de pronuntie formeaza tabloul principal in cadru dislaliei de evolutie. Maturizarea structurilor motorii, kinestezice, auditive, care sunt implicate n maturizarea fonoarticulatorie se des vr e te cu mare ntrziere. Scoar a ntmpin dificult i n a edifica sheme fine perceptive i motorii prin care se organizeaz activitatea organelor fonoarticulatorii. n dislalia central vocalele sunt rar afectate, iar vocala a nu e niciodat afectat , mai rar sunt afectate sunetele : m, b, p, v, d, n; mai

frecvent sunt alterate sunetele posterioare : c, g, iar cel mai frecvent sunt alterate siflantele : s, z, i linguala r. Sunetele care apar mai trziu, care au o biomecanic articulatorie dificil sunt cel mai frecvent alterate, nlocuite, omise.Dislalia de sunete poate mbr ca formele : moghilalia omisiunea de sunete; paralalia nlocuirea de sunete; par ial sau simpl cnd sunt alterate cteva sunete sau doar unul singur; monomorf - cnd alterarea afecteaz o singur grup de articulare; polimorf sau multipl cnd sunt afectate mai multe grupe de sunete; universal sau total cnd sunt alterate majoritatea sunetelor.Dislalia de silabe n care sunetele sunt pronun ate corect izolat, dar sunt nlocuite, omise n cadrul silabei.Dislalia de cuvinte n care este afectat pronun ia cuvintelor, dar sunetele i silabele sunt pronun ate corect izolat.Tetismul cnd vorbirea este neinteligibil datorit omisiunilor i invers rilor foarte frecvente.

Dislalia si dizartria
Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Dislalia este o tulburare de articulatie-pronuntie si se manifesta prin deformarea, omiterea, substituirea, inlocuirea si inversarea sunetelor. Etimologic termenul de dislalie vine de la dislisa, deficienta si lalie- glas, voce. Insusirea limbajului se realizeaza printr-un efort indelungat , la inceput vorbirea copilului se dezvolta pe baza unei activitati nesistematice, pentru satisfacerea unor necesitati imediate. Odata cu inaintarea in varsta el trebuie sa inteleaga si sa raspunda corect la o serie de solicitari, imbogatindu-si treptat vorbirea impresiva si expresiva. Pronuntarea sunetelor se realizeaza pe baza de imitatie si prin joc, apoi se realizeaza primele cuvinte, propozitii si fraze. In aceasta perioada apar si primele handicapuri vizibile de vorbire care pot fi mentinute atat de influentele educative, mediul de viata, deficiente din structura psiho fizica a copilului, cat si de actiunea unor factori nocivi. Dislalia poate fi periferica sau centrala. Etimologic termenul de dizartrie vine de la grecescul dys greu i arthrom articula ie (greut i n articula ie). Afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal, extrapiramidal, cerebelos) poate produce tulbur ri de natur dizartric . La dizartrici tulburarea motorie e general i motricitatea organelor fonoarticulatorii mbrac caracterul tulbur rii motorii generale (vorbire neclar , confuz , disritmic , disfazic , monoton , cu rezonan nazal ). La dizartrici tulburarea pronun iei este stabil i invariabil . Una din caracteristicile specifice ale acestei tulbur ri e neconcordan a dintre vorbirea impresiv , p strat integral sau

n mare m sur , i cea expresiv , care e denaturat uneori att de grav nct nici nu poate fi n eleas . Deci ea nu afecteaz limbajul propriu zis i nici vorbirea n genere, ci numai latura instrumental . Etiologie Asemanari Ambele sunt tulburari de pronuntie Tulburarile sistemului nervos central reprezinta o cauza a dizartiei dar si in dislalia centrala sau de evolutie intalnim tulburari neurogene, ca o leziune micro sau macrosechelara si exercita o frana asupra procesului de maturizare fono-articulatorie; Ca si in dizartrie, in dislalia centrala factorii etiologici somatogeni determina o intarzaiere globala in dezvoltarea somato-psihica prin afectiuni grave sau repetate. In ambele cazuri copii sunt cei mai afectati.

Deosebiri - In timp ce dizartriile apar numai in cazuri de deficiente survenite dupa boli sau leziuni in diferite regiuni ale S.N.C care afecteaza conductibilitatea impulsurilor nervoase motrico-verbale spre efectori, unde se realizeaza sunetele vorbirii, dislalia periferica este provocata de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii. - Dupa sistemul motric afectat sunt 4 tipuri caracteristice de dizartrie: corticala, apare in urma deficientelor scoartei cerebrale care participa prin vaste arii neuronale, siruate in diversi lobi, la motricitatea vorbirii;subcorticala, care apare pe baza unor tulburari ale cailor sistemului piramidal si extrapiramidal; cerebeloasa, cu tulburari ale cailor cerebeloase; bulbara, cu tulburari ale neuronilor motori inferiori ai centrilor care intereseaza cavitatea bucala, limba, faringele, laringele cat si centri care controleaza miscarile respiratorii. In dislalia periferica dupa modul de afectare a aparatului verbomotor avem 2 tipuri de dislalie: dislalia organica datorata organelor periferice ale vorbirii (in cazul surzeniei periferice, al anomaliilor de maxilare, dinti, limba si balta palatina) si dislalia functionala datorata functionarii defectuase a aparatului verbo articulator (in cazul atrofiei sau neexersarii muschilor limbii, buzelor, valului si a traseului gresit pe care il ia curentul de aer expirat si al insuficientei in dezvoltarea atentiei auditive)

Simtomatologie Asemanari Dizartria contine si particularitati ale dislaliei, tulburari ale ritmului si fluentei vorbirii, tulburari in articulare in dizartria corticala precum si in dizartria bulbara unde tulburarile motorii influenteaza pronuntia la nivelul:limbii, unde deficitul motric se exteriorizeaza prin dificultati de articulatie ale sunetelor, in special a siflantelor, sueratoarelor si a lui r-l; buzelor, deficitul motric se exteriorizeaza prin dificultati de realizare a sunetelor labiale (p,b,m) si labio-dentalelor (v-f); palatului moale, deficitul

motric se exteriorizeaza prin nazalizare deschisa si prin dificultati in articularea sunetelor c,g,h. In ambele boli de vorbire apar: tulburarile de motricitate generala manifestata prin: intarzaieri in aparitia deprinderilor motorii,si disabilitati motorii (coordonarea deficitara a miscarilor, imprecizia a miscarilor); deficit de maturizare a intelectului manifestat prin intarzaiere in dezvoltarea intelectului, deficit de concentrare a atentiei, lentoare si fatigabilitate; tulburari ale afectivitatii si comportamentului (puerilism, negativism,agitatie, timiditate, mutism electiv; tulburari de auz fonematic datorate nivelului dismaturativ in zonele de receptie si sinteza auditiva sau leziunilor corticale fine care afecteaza aceste zone si care se manifesta in insuficienta discriminarena sunetelor in cadru fluxului verbal ca si slaba capacitate de memorare a structurilor verbale. Deosebiri

Datorita etiologiei specifice si simtomatologia dizartriei este mai grava comparativ cu cea a dislaliei. In dislalia centrala tabloul simtomatologic este cuprins de tulbur rile de pronun ie care formeaz tabloul principal. Maturizarea structurilor motorii, kinestezice, auditive, care sunt implicate n maturizarea fonoarticulatorie se des vr e te cu mare ntrziere. Scoar a ntmpin dificult i n a edifica sheme fine perceptive i motorii prin care se organizeaz activitatea organelor fonoarticulatorii. n dislalia central vocalele sunt rar afectate, iar vocala a nu e niciodat afectat , mai rar sunt afectate sunetele : m, b, p, v, d, n; mai frecvent sunt alterate sunetele posterioare : c, g, iar cel mai frecvent sunt alterate siflantele : s, z, i linguala r.Sunetele care apar mai trziu, care au o biomecanic articulatorie dificil sunt cel mai frecvent alterate, nlocuite, omise. Dislalia de sunete poate mbr ca formele : - moghilalia omisiunea de sunete; - paralalia nlocuirea de sunete; - par ial sau simpl cnd sunt alterate cteva sunete sau doar unul singur; - monomorf - cnd alterarea afecteaz o singur grup de articulare; - polimorf sau multipl cnd sunt afectate mai multe grupe de sunete; - universal sau total cnd sunt alterate majoritatea sunetelor. Dislalia de silabe n care sunetele sunt pronun ate corect izolat, dar sunt nlocuite, omise n cadrul silabei.Dislalia de cuvinte n care este afectat pronun ia cuvintelor, dar sunetele i silabele sunt pronun ate corect izolat.Tetismul cnd vorbirea este neinteligibil datorit omisiunilor i invers rilor foarte frecvente. - In dizartria subcorticala tulbur rile fonetice sunt foarte variate: intarzaieri grave in dezvoltarea vorbirii la copii (vorbirea apare dupa 2 ani in cazul encefalitelor survenite pana la 2 ani) - articularea incorect a cuvintelor; - repetarea unor p r i din cuvinte ( itera ie ); - repetarea cuvintelor ntregi . - vorbirea accelerat , uneori pn la bolboroseal neinteligibil ; - rhinolalia; - blbiala dizartric , ce apare n toate formele de vorbire oral ( citire, recitare, cnt ) cauzat de displegie spastic ; - uneori vorbirea are un ritm ncetinit, este lent , lipsit de melodicitate, monoton ( f r accent i modula ie );

- tulbur ri de voce: slab , optit sau prea puternic . Fona ia este prea scurt . Pentru c trebuie s inspire foarte des se produc ntreruperi n cuvinte mai ales a celor plurisilabice; - mimica i gesticula ia este s rac i neexpresiv la cei cu hipofunc ie a sistemului extrapiramidal, iar la cei cu hiperfunc ia sistemului extrapiramidal apare o dinamizare a mi c rilor organelor de vorbire i de voce i neconcordan a lor n mi c ri, tahilalie. In formele grave se dizartrie bulbara apar dificultati de masticatie si deglutitie. Gura este semideschisa, sialoree, respiratia este neregulata. Vorbirea este stearsa, estompata, ca si cand s-ar vorbi cu gura plina. Deseori apar tulburatri in automatismul vorbirii datorate reducerii sensibilitatii organelor de articulatie. Adesea apar fenomene nevrotice grave, asociate cu tulburari de vorbire (instabilitate emotiva, iritabilitate, plans). Dislalia i dizartria au simptome asem n toare, dar i simptome care le deosebesc. Dac n dislalie sunt afectate sunete izolate, sistemul fonetic fiind p strat, n dizartrie implica iile sunt mult mai grave. n dizartrie tulburarea motorie este general i motricitatea aparatului fonoarticulatormbrac caracteristicile tulbur rii motorii generale vorbire confuz , neclar , disritmnic , disfazic , monoton , cu rezonan nazal . Deci pe lng pronun area defectoas a unor sunete este modificat ritmul, expresivitatea i modula ia vocii. Copilul dizartric tie ce mi c ri trebuie s fac dar nu le poate realiza datorit limit rii mi c rilor mu chilor implica i n pronun ie.

Rinolalia si dizartria
Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Rinolalia se caracterizeaza prin tulburarea rezonantei sunetelor si a vocii. Etimologic termenul de rinolalie vine de la grecescul rhino- nas si lalie vorbire (vorbire pe nas). Ea se produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. Laringele si partea posterioara a limbii sunt coborate, trecerea in cavitatea nazala se largeste, trcerea in cavitatea bucala se ingusteaza, se amplifica rezonanta nazala. Rinolalia este o disfunctie instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii. Etimologic termenul de dizartrie vine de la grecescul dys greu i arthrom articula ie (greut i n articula ie). Afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal, extrapiramidal, cerebelos) poate produce tulbur ri de natur dizartric . La dizartrici tulburarea motorie e general i motricitatea organelor fonoarticulatorii mbrac caracterul tulbur rii motorii generale (vorbire neclar , confuz , disritmic , disfazic , monoton , cu rezonan nazal ). La dizartrici tulburarea pronun iei este stabil i invariabil . Una din caracteristicile specifice ale acestei tulbur ri e neconcordan a dintre vorbirea impresiv , p strat integral sau n mare m sur , i cea expresiv , care e denaturat uneori att de grav nct nici nu poate fi n eleas . Deci ea nu afecteaz limbajul propriu zis i nici vorbirea n genere, ci numai latura instrumental .

Etiologie Asemanari Ambele fac parte din categor ia tulburarilor de vorbire Deosebiri Rinolalia se produce prin miscari asincronice ale organelor de articulare. Laringele si partea posterioara a limbii sunt coborate, trecerea in cavitatea nazala se largeste, trcerea in cavitatea bucala se ingusteaza, se amplifica rezonanta nazala. Rinolalia este o disfunctie instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii. Pe cand dizartia reprezinta afectarea unuia din marile sisteme motorii (piramidal, extrapiramidal, cerebelos). La dizartrici tulburarea motorie e general i motricitatea organelor fonoarticulatorii mbrac caracterul tulbur rii motorii generale (vorbire neclar , confuz , disritmic , disfazic , monoton , cu rezonan nazal ).

Simtomatologie Asemanari Dizartria contine elemente ale rinolaliei: vorbirea pe nas, de exemplu in dizartria extrapiramidala o intalinim in stare pura ca simtom. In ambele deficiente unda respiratorie este afectata si duce la specificitatea tulburarii de vorbire. Ambele au ca simtom caracteristic: labilitatea sunetelor, vocea lipsita de forta care scade in intensitate pe parcursulvorbirii si are caracteristici nazale. Ambele deficiente afecteaza integrarea sociala si dezvoltatrea fizica si psihica a copilului.

Deosebiri Dat fiind faptul ca in dizartrie simtomatologia este data de afectarea sistemului nervos central simtomatologia are implicatii mult mai grave asupra tuturor laturilor fizice, pshice si verbale ale copilului ( pe langa defectele pur de vorbire: vorbire neclara, confuza, disritmica, disfazica, monotona, cu rezonanta nazala, mai avem tulburari de motricitate: spasticitate si miscari vicioase ale membrelor superioare, care impiedica dezvoltarea miscarilor fine ale mainii si degetelor necesare in insusirea scrisului, desenului si lucrului manual, implicatii ale deficientelor muschilor intercostali, abdominali, ai diafragmului, ai aparatului fono articulator fac imposibila vorbirea fluenta ducand uneori pana la imposibilitatea rostirii unor sunete; tulburari senzoriale: tulburari centrale ale zonelor care coordoneaza diferite cai senzoriale, auditive, tactile, vizuale, cu efecte negative asupra lumbajului scris si oral; tulburari afective: sunt determinate de tulburarile centrale si se manifesta prin incapacitatea

copilului de asi accesele emotive de ras sau de plans, uneori reactii impulsive sau bizare; intarzaiere mintala apare la unii copii dizartrici determinata de leziuni cerebrale, adaugand la tulburarile de pronuntie si de fonatie si deficiente lingvistice specifice copilului cu deficienta verbala) in comparatie cu rinolalia care se produce prin miscarile asincronice ale organelor vorbirii, producanduse prin disfunctia instrumentala a organelor de executie a actului vorbirii si care desi afecteaza in mod serios verbalizarea si exprimarea, integrarea sociala aducand greutati in adaptarea scolara, toate acestea

TULBUR RILE

LIMBAJULUI

SCRIS -

CITIT

Dislexia disgrafia versus alexia agrafia

Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Dislexia este o dificultate de a citi, manifestat prin tulbur ri la nivelul percep iei auditive, optice i a celei kinestezice; dificult ile n nsu irea citirii se refer att la corectitudine ct i n modul con tient, curent i expresiv pe care trebuie s -l realizeze cititul. Disgrafia se refer la tulbur rile ce intervin n actul grafic; incapacitatea copilului (cu limbaj, auz, dezvoltare mintal normal ) de a nv a corect i de a utiliza corect scrisul n condi iile de colarizare normal . Alexia este incapacitatea relativ total a nv rii actului lexic. Agrafia este incapacitatea relativ total a nv rii actului grafic, se g se te rar la copil, ea implicnd grave tulbur ri la nivelul structurilor centrale. Tulbur rile lexico-grafice sunt incapacit i paradoxale totale n nv area i formarea deprinderilor de citit-scris, cunoscute sub denumirea de alexie-agrafie sau incapacit i par iale denumite dislexie-disgrafie ce apar ca urmare a existen ei unor factori psiho-pedagogici necorespunz tori sau neadecva i la structura psihic a subiectului, a insuficien elor n dezvoltarea psihic i a personalit ii, a modific rilor morfo-func ionale, de la nivelul sistemului nervos central, i a deterior rii unor func ii din cadrul sistemului psihic uman, a deficien elor spa io-temporale i psihomotricit ii, a unor condi ii cu caracter genetic, a nedezvolt rii vorbirii sau a deterior rii ei etc., i care se manifest prin apari ia de confuzii frecvente ntre grafemele i literele asem n toare, inversiuni, ad ugiri, omisiuni i substituiri de grafeme i litere, omisiuni, ad ugiri i substituiri de cuvinte i chiar de sintagme, deform ri de litere i grafeme, plasarea defectuoas n spa iul paginii a grafemelor, nen elegerea complet a celor citite sau scrise, lipsa de coeren logic a ideilor n scris i n final, neputin a de a dobndi abilit ile corespunz toare vrstei, dezvolt rii psihice i instruc iei. Etiologie Asemanari Afectarea sistemului nervos Deosebiri Factori ce apar in subiectului: deficien e de ordin senzorial; gradul dezvolt rii intelectuale; slaba dezvoltare psihologic ;

- starea general a s n t ii; - reac ii nevrotice; - condi ii motiva ionale; - instabilitate emo ional ; - deficien e pe linia activit ii colare; - nedezvoltarea i tulbur rile vorbirii; - leziuni ale creierului; B) Factori ce apar in mediului: slaba integrare n colectiv; nivelul socio-cultural sc zut al familiei; dezinteresul familiei fa de preg tirea copilului; metode i procedee necorespunz toare pentru nv area scrisului.

Exist alte trei categorii de factori care sunt discuta i n literatura de specialitate ca fiind posibili n producerea disgrafiei-dislexiei: factori materni; factori socio-economici; Simtomatologie Asemanari ambele sunt tulburari de limbaj scris citit Deosebiri - in timp ce alexia si agrafia se manifesta prin incapacitatea relativ totala a invatarii scrisului si cititului in disgragie si dislexie intalnim urmatoarele simtome: a) Perturb ri ale elementelor primare (de baz ) ale grafismului -inabilitatea sau disabilitatea de a reproduce o figur geometric dup model; -dificult i de a trasa dup comand linii drepte, curbe, delimit ri de spa iu; -imposibiltatea sau dificultatea de a respecta direc iile de orientare spa ial : sus-jos, stngadreapta; -dificultatea de a lega ntr-o structur unitar fragmentele grafice care compun o liter ; -dificultatea de comutare a sonorului n schema grafic : copilul poate desena litera o dar nu-i re ine denumirea; -dificult i de legare ntr-o unitate a dou sau mai multe litere care s reprezinte o silab sau un cuvnt; -dificult i de conectare a sensului la semnele grafice ncepnd cu silaba i terminnd cu propozi ia. b) Disgrafia-dislexia specific sau propriu-zisa nu este capabil s scrie literele dup dictare de i aceste litere le poate reproduce individual.

c) Disgrafia-dislexia de evolu ie (structural ) confuzii,inversiuni,omisiuni. d) Disgrafia-dislexia motric - ilizibilitate i ritm extrem de lent n scris-citit - scrierea defectuoas (deformarea literelor), la tulbur ri caligrafice. e) Disgrafia-dislexia de tip spa ial n continuare vor fi prezentate cteva manifest ri ale tulbur rilor disgrafice-dislexice: a) Scrisul ncet, lent, stacato Se pare c cea mai mare categorie de disgrafici-dislexici este constituit din cei ce scriu i citesc extrem de ncet n raport cu cei ce nu prezint astfel de deficien e. De i pare surprinz tor, dificult ile cele mai pregnante nu le au la dictare, ci la copierea unui text. Sunt dou faze care devin evidente: - n unele sitia ii copilul scrie foarte m runt, puchinos, nghesuie grafemele dnd impresia suprapunerii lor; - n alte situa ii grafemele sunt inegale ca m rime i dep esc spa iul normal din pagin . b) Dificult i n corelarea complexului sonor cu simbolul grafic i n n elegerea sensului conven ional al simbolurilor lexiei n principal asemenea dificult i se datoresc tulbur rilor de la nivelul percep iilor acustico-vizuale i n general, de la nivelul proceselor cognitive ce au implica ii negative asupra efectu rii opera iilor de analiz i sintez , precum i a discrimin rii simbolurilor verbale. ntre cele dou componente, vizual i acustic , trebuie s existe o unitate i un echilibru pentru a putea reproduce grafic complexul sonor. Aceste dou condi ii faciliteaz func ionarea, n planul idea iei, a opera iilor de analiz i sintez , ca i a celor de comparare i discriminare a grafemelor n vederea red rii lor diferen iate. Toate aceste dificult i fac s apar , la aceast categorie de disgrafici-dislexici, o serie de caracteristici: Omisiuni de grafeme i cuvinte; Ad ugiri de grafeme i cuvinte ; nlocuirea unor grafeme cu altele ; Contopirea unor cuvinte prin alungirea unor linii ce unesc cuvintele respective ; Nerespectarea spa iului paginii ce se poate manifesta prin redarea inegal a unor grafeme, s rirea unor rnduri, suprapunerea altora, nep strarea direc iei de scris; Manifestarea scrisului n oglind sau a unor fenomene asem n toare prin rotirea (trecerea) unui grafem n locul altuia. ) Dificult i n respectarea regulilor gramaticale i caligrafice Aceast categorie de dificult i poate fi luat n considera ie n calitate de erori tipice disgrafice i dislexice numai dup trecerea unui timp necesar instruirii n scopul nv rii i form rii deprinderlor ortografice i caligrafice. De asemenea, pentru a le considera specifice, ele trebuie s se produc cu o anumit constan i frecven n compuneri i dict ri, iar n unele cazuri i n copierea unui text. n unele cazuri se scrie cu liter mare i la mijlocul cuvntului iar n altele se ncepe propozi ia sau fraza cu liter mic .

Tot n textele scrise pot s apar i unele semne de punctua ie necunoscute nu numai pentru cititorul normal, dar nici disortograficul nu le mai cunoa te dup un timp relativ scurt i nu poate oferi explica ii asupra lor. Agramatismele cele mai evidente sunt: Desp r irea incorect a unor cuvinte la cap t de rnd; Desp r irea unor cuvinte care n mod normal se scriu mpreun ; Unirea unor cuvinte care se scriu desp r it; Scrierea substantivelor proprii cu liter mic . d) Omisiuni de litere, grafeme i cuvinte n copierea unui text fenomenul este mai rar ntlnit i are un caracter labil, dar este foarte evident n dict ri i compuneri. Omiterea nu se produce similar n toate cazurile, ea depinznd de o serie de factori printre care cei mai importan i privesc: Locul ocupat de o anumit liter sau grafem n raport cu altele; Lungimea i dificultatea cuvntului scris; Dificultatea realiz rii grafice a grafemului. Ca fenomen caracteristic pentru disgrafici-dislexici se observ omisiunile de grafeme ce vizeaz sistemul vocalic, ceea ce conduce la ideea diminu rii importan ei vocalelor n recunoa terea cuvntului. Vocalele cel mai frecvent omise sunt: i, e, a, u. n ceea ce prive te sistemul consonantic, cele mai frecvente omisiuni se produc n cazul lui n, l, r, t. e) Ad ugirile de litere, grafeme i cuvinte Ad ugarea grafemelor are loc n special la sfr itul cuvntului sau fenomenul se manifest sub forma repet rii cuvintelor de leg tur , ns n ambele situa ii cauza nu este reprezentat de neaten ia subiectului, ci de slaba posibilitate de concentrare a aten iei i a exacerb rii excita iei nervoase. f) Substituirile i confuziile de litere, grafeme Grupa substituirilor poate fi considerat una din caracteristicile reprezentative pentru tulbur rile limbajului scris, spre deosebire de omisiuni i ad ugiri aici conturndu-se anumite reguli dup care se def oar substituirile i confuziile. n primul rnd substituirile se datoresc confuziilor dintre grupurile de litere i grafeme asem n toare din punct de vedere optic: d-p-b; u-n; a- ; s- ; t- i invers. Dup principiul asem n rii, fie din punct de vedere fonematic, fie kinestezic, fie optic, se produc substituiri i confuzii i pentru grupurile f-v, b-p, c-g, d-t, a c ror foneme se g sesc dou cte dou n opozi ie principal surd-sonor. g) Contopiri i comprim ri de cuvinte Aceste fenomene se produc n scris prin alungirea liniei de la ultimul grafem care se une te cu primul grafem al cuvntului urm tor. Cnd cuvintele contopite sunt lungi, cititorul se descurc mai u or dat fiind accesibilitatea intuitiv , dar dificult ile apar n cazul contopirii cuvintelor scurte cum ar fi cele de leg tur . h) Nerespectarea spa iului paginii, s rirea i suprapunerea rndurilor n disgrafie-dislexie urm rirea liniei drepte de scriere-citire devine foarte dificil . Interesant este faptul c n scris, chiar i atunci cnd spa iul paginii este liniat, p strarea direc iei se face cu oscila ii de la un rnd la altul.

i) Scrisul servil i scrisul n oglind Scrisul servil se manifest prin nclinarea exagerat spre dreapta sau spre stnga, ceea ce duce la deformarea grafemelor i la slaba diferen iere, n special a celor asem n toare din punct de vedere optic.n asemenea situa ii, grafemele sunt executate alungit i nu au n l imea necesar pentru a putea fi percepute u or.

Tulburari polimorfe ale limbajului Alalia si afazia

Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Alalia este tulburarea cea mai profund de elaborare, de organizare i de dezvoltare a limbajului intlnit la copiii care nu au vorbit niciodat i care nu se explic prin deficitul de auz sau prin intrzierea mintal . Afazia este pierderea, diminuarea sau denaturarea facult ii de a exprima gndurile prin cuvinte, f r s existe o paralizie a organelor vorbirii (mu chii limbii, buzelor, obrajilor etc.). Afazia apare n diferite forme i grade putnd afecta total n elegerea vorbirii, reproducerea ei sau determinnd dificult i n articula ie, n evocarea cuvintelor i expresiilor. Etiologie Asemanari doar deficientele motrice ale aparatului vorbirii (care in cazul afaziei are centrul in sistemul nervos). Afectarea sistemului central nervos atat in cazul afaziei cat si alaliei mixte Deosebiri Alalia are ca etiologie:

- generale (alcoolismul p rin ilor, sifilis, tuberculoza, rahitism, traume la na tere, ereditare (25% - 50%) -psihice (lipsa imboldului n vorbire, teama patologic , tonus psihic sc zut) -motorii (ntrziere motorie, defecte generale de motricitate) Afazia are ca etiologie: - diferite tulbur ri organice, n perioada vorbirii deja formate, ale sistemelor verbale ale creierului. Ea apare mai ales la adul i i b trni fiind provocat de leziuni vasculare, arterioscleroza vaselor sanguine, hemoragii cerebrale, traumatisme craniene nchise sau deschise.

Simtomatologie Asemanari Tulburarile de voce Greselile gramaticale Deosebiri 1) Alalia motorie Vorbirea spontan este absent sau redus la 3-4 cuvinte. Vorbirea repetat este imposibil , dar n unele cazuri alalicul motor poate pronun a sunete sau silabe izolate, pe care nu le poate integra n cuvinte. Vorbirea se realizeaz cu mare dificultate datorit tulbur rilor motorii articulatorii. Mi c rile fonoarticulatorii sunt difuze, nesigure, dezordonate. 2) Alalia senzorial Vorbirea spontan este absent sau redus la 2-3 cuvinte.Vorbirea repetat poate fi: imposibil , aproximativ sau ecolalic . Vocea alalicului senzorial este sonor .. Poate pronun a unele sunete sau cuvinte mai mult sau mai pu in corect,dar nu in elege vorbirea prin cuvinte, cu toate ca la foarte mul i acuitatea auditiv este bun . 3) Alalia senzo motric sau mixt Copilului cu alalie mixt i lipse te att vorbirea impresiv ct i expresiv . Ea se datoreaz unei vaste afec iuni a creierului care s-a extins asupra zonelor verbale senzoriale i motorii. Alalia mixta se intlne te mai rar i de obicei una din formele vorbirii este mai accentuat tulburat .

Afazia are ca simtomatologie: -forme pure de afazie sunt foarte rare. 1) Afazia motorie vorbirea impresiv este p strat , dar vorbirea expresiv articulat este imposibil sau foarte limitat . 2) Afazia senzorial Vorbirea lor expresiv este foarte limitat , deformat , dar nu sunt con tien i de acest lucru i n-o controleaz . Vorbirea interioar este relativ p strat , se p streaz mai bine vorbirea prin mimic i gesturi.

Tulburarile de dezvoltare a limbajului

Retardul de limbaj versus mutismul electiv Principalele asemanari si deosebiri din punct de vedere al etiologiei si simtomatologiei Retardul de limbaj este o ntrziere n apari ia i dezvoltarea limbajului copilul care pn la vrsta de 3 ani folose te un num r redus de cuvinte, pe care le pronun alterat i care nu poate forma propozi ii simple, de i are auzul normal i organele fono-articulatorii bine dezvoltate. Mutismul electiv este o reac ie nevrotic pasiv , de ap rare, care se manifest printr-o blocare a vorbirii n condi ii de stress afectiv. Deci, este considerat ca o tulburare psihogen de vorbire. Etiologie Asemanari In ambele tulburari de vorbire intalnim ca factori etiologici Factori psihogeni : factori dismaturativi manifesta i prin mediu nestimulativ de vorbire (abandon, p rin i cu tulbur ri de vorbire); factori nevrozan i manifesta i prin: suprasolicitare verbal , exigen e exagerate, atitudini brutale care diminueaz dorin a de comunicare a copilului; ocuri emotive foarte puternice. Deosebiri Spre deosebire de mutismul psihogen care isi are cauza psihogena in retardul de limbaj mai intalnim ca si cauze etiologice: - Factorii neurogeni care au ac ionat n perioada peri- i postnatal determinnd micro sau macroleziuni sechelare cerebrale prin tulbur ri hipoxice sau hemoragii difuze Factorii somatogeni care determin o ntrziere global a dezvolt rii somato-neuropsihice: boli cronice cu evolu ie ndelungat ; boli infec ioase care se succed la scurt timp. Factori constitu ionali care se refer la inabilitate verbal ce poate fi ereditar pe linie patern i care este mai frecvent la b ie i. Simtomatologie Asemanari Ambele pot constitui o bariera in calea dezvoltarii normale fizice si psihice, mai ales in directia adaptarii la noi situatii de mediu, afectivitati si insusirea limbii

Deosebiri Mutismul psihogen poate fi de situatie, atunci copilul refuza sa vorbeasca in anumite situatii si mutismul de persoane copilul refuza sa vorbeasca cu anumite persoane, desi vorbeste cu prietenii si familia, in cazul retardului de limbaj indiferent de persoana sau de situatie copilul nu vorbeste. In cazul retardului de limbaj copilul nu poate sa vorbeasca pe cand in cazul mutismului electiv copilul nu vrea sa vorbeasca In cazul retardului de limbaj intalnim o intarzaiere a evolutiei motricitatii generale (mers,statica corpului), ca si stagnarea sub aspect fono articulator dupa perioada lalatiunii. In cazul mutismului afectiv in cazurile mai simple nu ii sunt afectate motricitatea In retardul de limbaj examenul vorbirii indic o mare variabilitate de manifest ri :

Fonetice. Vocalele sunt prezente. Consoanele dificile sunt omise sau nlocuite. Grupurile consonantice sunt nlocuite cu o consoan mai u or de pronun at. Diftongii sunt redu i la o vocal . Silabele sunt eludate n special la sfr itul cuvntului. Semantice. Cuvintele apar dup vrsta de 2 ani sau 2 ani i jum tate. Vocabularul cuprinde n jur de 20-30 de cuvinte. Structura gramatical Copiii nu pot formula propozi ii. Adesea cuvntul are rol de propozi ie sau folosesc propozi ii n care lipsesc pronumele i leg turile gramaticale.De obicei, odat cu crearea condi iilor favorabile stimul rii vorbirii, recuperarea limbajului se face ntr-un ritm rapid. Prelungirea nedezvolt rii limbajului pn la intrarea n coal se manifest prin : - nesurprinderea unit ii fonetice i grafice a sunetelor i literelor, a cuvintelor; - nediferen ierea sunetelor n cadrul cuvintelor; - insuficienta dezvoltare a mecanismelor transmiterii din limbajul interior n cel exterior; - capacitatea redus de formulare a propozi iilor; - folosirea incorect a singularului i pluralului; - s r cia adverbelor i adjectivelor folosite n vorbire; - apari ia unor cuvinte parazitare, a repet rilor etc.