Caracteristicile copilului cu autism

Copilul cu autism poate avea urmatoarele caracteristici:

nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului (decat cand vrea) si pare ca nu aude sau
nu intelege ceea ce i se cere;

nu se uita unde i se arata si nu se uita la adult daca vrea ceva de la el,

desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar poate fi bucuros de prezenta lor, nu
interactioneaza efectiv cu copiii;

protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns;

jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi
fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc ), ori
nu este atras de jucarii ci mai degraba de sticle goale, sfori, pungi etc.;

nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, le scutura, plimba sticle pe care le umple si
le goleste etc);

prezinta tulburari senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge orice, de a linge, de a
pipai, iar alte ori prin refuzul de a intra in contact cu anumite texturi, de a gusta anumite
alimente etc;

poate avea comportamente stereotipe: insira si aliniaza obiecte, se invarte ori flutura mainile
sau obiecte mici etc..

poate prezenta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;

nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;

merge pe varfuri, ori are miscari bizare are mainilor si ale corpului;

ecolalizeaza (repeta la nesfarsit sunete, cuvinte, reclame tv etc).

Copilul cu autism introdus intr-un program de terapie intensiv inaintea varstei de 3 ani are sanse
foarte mari sa recupereze intarzierile in dezvoltare si sa isi formeze abilitati si comportamente
adecvate social. Terapia care si-a dovedit eficacitatea in recuperarea copiilor cu autism este terapia
comportamentala aplicata, ABA.

Cercetarile au aratat ca pana la 49% dintre copiii inclusi in programe de interventie timpurii si
intensive (intre 15 si 40 de ore saptamanal) ajung sa fie independenti si sa faca progrese astfel incat
comportamentele autiste sa devina putin sesizabile.

Citeste mai mult despre autism si terapiile disponibile:

Ce este autismul?
Autismul este tulburarea centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut
sub numele de spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari pervazive de dezvoltare.
Caracteristici
Copilul cu autism nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului, protesteaza in momentul in care i
se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns, jocul ii este marcat de un caracter stereotip...
Terapie autism
Programele care folosesc ABA evalueaza evolutia copilului si comportamentul acestuia pentru a
putea dobandi o intelegere clara a relatiei dintre strategiile instructionale utilizate si modificarile de
la nivelul comportamentului si modului de invatare al copilului.

Applied Behavior Analysis (ABA)

ABA implica structurarea unei abilitati pentru a putea fi invatata in pasi mici si recompensarea
copilului pentru fiecare pas pe care l-a parcurs corect.

Picture Exchange Communication System (PECS)

Este un sistem de comunicare pe baza de imagini dezvoltat de A. Bondy si L. Frost special pentru
copiii care nu au dobandit sistemul verbal de comunicare.
Logopedia (Terapia tulburarilor de limbaj)
Daca copilului ii este accesibila comunicarea orala dar intampina dificultati in achizitionarea
acesteia, este necesara, alaturi de terapia ABA, si terapia logopedica.

Kinetoterapie
Kinetoterapia sau terapia prin miscare pentru copii cu autism contribuie la imbunatatirea abilitatilor
motrice si senzoriale,cat si pentru imbunatatirea controlului comportamental.

Terapia prin miscare pentru copii le ofera capacitatea de intelegere si raspuns a diferitelor
activitati ,dar si imbunatatirea interactiunii si stabilirea contactului vizual. Totodata, miscarea
pentru copii cu autism ajuta la diminuarea agresivitatii si autoagresivitatii ,a stereotipiilor
caracteristice , cat si a comportamentului hiperkinetic.

Artterapie
Artterapia, venind in completarea terapiei oferite de AITA, este o modalitate de interventie placuta,
care se adreseaza tuturor ariilor in care copiii prezinta dificultati.

Terapeutii AITA au participat la cursuri de formare in domeniul artterapiei si cauta mereu idei noi si
creative pentru activitatile desfasurate cu copiii de la Centrul AITA. Activitatile artterapeutice au si
un scop educativ, ele avand o anumita tematica din care copiii au ocazia sa invete.

Socializare
In tulburarea de spectru autist (TSA), principalele arii afectate sunt: comunicarea si limbajul,
socializarea si comportamentul. In acest context, este necesar ca o interventie eficienta sa se adreseze
fiecareia dintre aceste arii.

La AITA, copiii care sunt inclusi in programe intensive de terapie beneficiaza in fiecare zi de grupuri
de socializare. Grupurile sunt constituite din 3 sau 4 copii, cu prezenta a 2 terapeuti. Scopul este
pregatirea pentru integrarea in gradinite.
2 aprilie, Ziua Internationala de Constientizare a Autismului
Stiati ca 2 aprilie este Ziua Internationala de Constientizare a Autismului?

Cu aceasta ocazie, AITA demareaza o campanie de informare si constientizare, care ofera informatii
despre autism si combate miturile si prejudecatile.
DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITII (6-12 ANI)
Mie, 26/09/2007 - 13:04 sergiu

Motricitate general:

la 6 ani
- merge n echilibru pe brn nainte, napoi, lateral
- opie
- urc scrile unui topogan nalt de 3 m
- parcurge n linie dreapt 2 m, punnd alternativ clciul unui picior naintea vrfului cellalt
- st pe piciorul drept, piciorul stng ndoit la spate, coapsele paralele, braele n lungul corpului 30 sec.
- dribleaz mingea cu direcie
- prinde o minge moale sau un scule de nisip cu o singur mn
- merge pe biciclet
- sare i se nvrtete ntr-un picior
- sare de la nlimea de 30 cm i aterizeaz pe tlpi
- st ntr-un picior fr sprijin, cu ochii nchii, timp de 10 sec.
- st atrnat de o bar orizontal 10 sec.
- st atrnat de o bar 10 sec., susinndu-i n mini propria greutate
- desface degetele i cu cel mare le atinge pe celelalte, pe fiecare n parte
- bate cu ciocanul un cui
- poate decupa poze din reviste fr a depi conturul cu mai mult de 0,5 cm
- folosete ascuitoarea de creion
- copiaz desene complicate
- i scrie numele cu litere de tipar

la 7 ani
- srituri pe o distan de 3 m pe un picior, cellalt ndoit din genunchi cu clciul la spate, braele n lungul corpului
- stnd ghemuit pe vrful picioarelor, clciele apropiate, ochii nchii 10 sec.

la 8 ani
- sritur fr elan peste o sfoar ridicat la 40 cm de sol
- stnd cu ochii deschii, minile la spate, ridicarea pe vrful picioarelori aplecarea trunchiului n unghi drept,
picioarele ntinse 10 sec.
- realizarea precaligrafiei infantile
la 9 ani
- stnd cu un genunchi ndoit la spate, braele de-a lungul corpului, mpingerea prin srituri succesive a unei cutii de
chibrite aezate la 25 cm de picior, pe sol
- stnd pe piciorul stng, talpa piciorului drept aezat pe partea interioar a genunchiului stng, minile pe old,
ochii deschii 10 s

la 10 ani
- sritur cu elan de 1 m pe lada de gimnastic, la 5 cm nlime
- stmnd pe vrful picioarelor, ochii nchii, braele de-a lungul corpului, picioarele apropiate, clciele lipite, 15 sec.
- realizarea caligrafiei infantile

la 11 ani
- sritur ca mingea, aruncnd clciele la spate i atingerea ambelor clcie cu minile
- cu ochii nchii, stnd pe piciorul drept, piciorul stng ndoit la spate, braele de-a lungul corpului - 30 sec.

la 12 ani
- realizarea scrisului matur, echilibrat

Schema corporal:

la 6 ani
- recunoaterea i numirea diferitelor poziii ale corpului
- discriminarea vizual a diferitelor poziii prezentate n imagini
- asocierea diferitelor obiecte cu diferite pri ale corpului (mnui-mn, ghete-picioare, etc.)
- reproducerea prin desen a diferitelor poziii

la 12 ani
- contientizarea deplin a micrilor proprii, ca orientare, direcie, amplitudine, vitez, etc
- capacitatea de a imita exact anumite micri
- capacitatea de exprimare prin micare a anumitor triri, sentimente, etc.

Lateralitatea:

la 6 ani
- orientarea n spaiu cu punct de reper i cu alternarea reperelor
- recunoaterea dreapta i stnga pe corpul propriu (mna, piciorul, ochiul, urechea)

la 7 ani
- executarea de micri la comand verbal (mna dreapt la ochiul stng, mna stng la urechea stng, etc.)

la 8 ani
- recunoaterea dreapta-stnga la partener

la 9 ani
- imitarea micrilor fcute de o persoan care st n fa
la 10 ani
- reproducerea micrilor dup anumite figuri schematice

la 11 ani
- recunoaterea poziiei a trei obiecte

la 12 ani

- stabilizarea i contientizarea complet a lateralitii

Structurile perceptiv-motrice spaiale:

la 6 ani
- realizarea unei orientri date n spaiu
- achiziia sensului grafic
- poziia ordinal (primul, al doilea)
- plasarea i orientarea obiectelor
- reproducerea unor modele
- progresii simple
- progresii complexe
- activiti de topologie

la 11 ani
- distinge ntr-un desen elementele principale de cele secundare
- realizeaz desenul n perspectiv
- viziunea polimorf asupra ambientului (redarea obiectelor i fiinelor din diferite unghiuri fa, lateral, etc.)

la 12 ani

- capacitatea deplin de a dispune de spaiul nconjurtor

- capacitatea de a-i organiza spaiul delimitat n scopul realizrii unui anumit obiectiv
- trecerea de la centrul de referin personal (corpul propriu) la alt centru de referin (Universul)
- diferenierea perspectivei proprii de a celuilalt

Structurile perceptiv-motrice de timp:

la 6 ani
- memorarea ordinii
- sesizarea ordinii cronologice nrt-o perspectiv de timp apropiat
- ordonarea dup o ordine dat
- clasarea dup vitez i durat
- folosirea termenilor mai curnd, mai trziu
- cronometrarea
- ordinea zilelor
- ordinea anotimpurilor
- recunoaterea unor gesturi specifice dimineii, serii
- reproducerea unui ritm grafic
- reproducerea unor progresii complexe

la 7 ani
- citirea ceasului

la 12 ani
- sesizarea ordinii cronologice nrt-o perspectiv de timp ndeprtat (perioadele istorice)
- planificarea activitilor proprii n timp

Cuceu Amelia - Kinetoterapeut

Centrul de Resurse i Asisten Educaional Sperana