Sunteți pe pagina 1din 6

http://logopedie.dap.

ro

1
EVOLUTIA ONTOGENETICA A LIMBAJULUI
CICEO IOANA COMAN MIHAELA PIGLESAN ANCA
Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Psihipedagogie Speciala


I. Introducere

In stadiile tarzii ale perioadei senzoriomotorie, (termen folosit de Piaget pentru
primul stadiu cognitiv din
dezvoltare 0-2 ani) limbajul devine foarte important. Intr-adevar, una din cele mai
importante achizitii ale individului este cea a limbajului. Fara o invatare formala si adesea
expusi unui limbaj neadecvat ca si model, copiii invata cuvinte, intelesuri si cum sa le
combine pentru un scop anume.
Cum are loc aceasta achizitie? Procesul de achizitie a limbajului se desfasoara
intr-un ritm alert pana cand, la varsta de aproximativ 5 ani cei mai multi dintre copii au
achizitionat fundamentele limbajului lor. Toti copiii isi invata limba nativa cam in aceeasi
perioada de timp si-n acelasi mod. In timpul copilariei, cam la 3 luni folosesc sunete intr-
un mod similar cu adultii si la aproximativ un an incep sa utilizeze cuvinte recognoscibile
(recognizable).
Dezvoltarea limbajului in copilarie apare in urmatorul tabel:


LIMBAJ (LANGUAGE) VARSTA (AGE)
Plans (Crying) De la nastere ( From birth)
Vocalize (Cooing) 2 5 luni
Gangurit (Babbling) 5 7 luni
Holofraze (Single words) 12 luni
2 Cuvinte (Two words) 18 luni
Fraze (Phrases) 2 ani

II. Semne cheie ale dezvoltarii limbajului

In primul an, bebelusii continua sa invete sunetele propriei limbi. In primele doua
luni; nu se intampla nimic entuziasmant din punct de vedere lingvistic; copiii par sa emita
sunte asociate cu respiratul, hranitul & plansul. Vocalizele apar in timpul celei de-a doua
luna. Intre 5 si 7 luni; bebelusii se joaca cu sunetele pe care le pot produce si asta duce la
producerea consoanelor si a silabelor, inceputul ganguritului. La 7,8 luni apar sunete, ca
silabele: da da; ba ba, fenomen ce apare in toate limbile.
http://logopedie.dap.ro

2
Cam in jurul primei lor zile de nastere, copiii produc holofrazele (single words),
din care aproximativ jumatate sunt pentru obiecte (hrana, imbracaminte, jucarii) Pinker,
1994.
La 18 luni, copii achizitioneaza cuvinte in ritm de un cuvant nou la fiecare doua
ore, situatie care dureaza pana la aproximativ 3 ani si este adesea amintita ca o explozie a
limbii. De subliniat este ca ei stiu mult mai multe cuvinte decat vorbesc.
Vocabularul se extinde constant, dar estimarea extensiei vocabularului unui copil
e dificila tocmai pentru ca ei stiu mai multe cuvinte decat rostesc (Woodward &Col.,
1994). Se estimeaza ca un copil de 1 an ar folosi de la 2 la 6 cuvinte, si un copil de 2 ani
are un vocabular variind de la 50 la 250 cuvinte. Copiii in acest stadiu incep sa-si
combine cate 2 cuvinte (Piker, 1994).
Inainte de a incepe sa combine cate 2 cuvinte, se va observa o schimbare subtila:
copiii incep sa foloseasca un singur cuvant ca sa transmita mai multe intelesuri. De
exemplu: vor spune minge insemnand da-mi mingea, arunca mingea sau uite cum
se rostogoleste mingea!.
Cand apare stadiul combinarii a doua cuvinte (cam la 18 luni), copii au dificultati
initial cu timpul si numarul. De asemenea, intampina dificultati cu corectitudinea
gramaticala. Efortul copiilor (youngstres) de a aplica regulile gramaticale in limbaj sunt
un semn bun pentru o dezvoltare normala a limbajului.
Mai multe lucruri semnalizeaza dificultate in achizitia limbajului. Un exemplu
bun e ganguritul. Cand ganguresc, copiii emit sunete care aproximeaza vorbirea. Asta
este de asteptat. Totusi, copiii surzi continua sa gangureasca mult peste varsta la care
copiii ceilalti incep sa foloseasca deja cuvinte.

III. Perceperea sunetelor

La auzul unui sunet, copilul trebuie sa decodeze patternul vibrator complex pe
care sunetul il proiecteaza in aparatul auditiv si sa-l reconstruiasca intr-un pattern cu o
anumita semnificatie. Chiar si nou-nascutii pot sa auda, sa se orienteze si sa distinga
sunetele deoarece sistemul auditiv este bine dezvoltat inainte de nastere. Bebelusii sunt
special echipati pentru a percepe si a aprecia sunetele care apar in vorbirea umana
(exemplu: sunt foarte sensibili la comportamentele vobirii umane; sunt in stare sa stie
unde se termina un cuvant si incepe urmatorul, chiar inainte sa cunoasca vreun cuvant sau
sa stie ce este un cuvant).

IV. Producerea sunetelor

Majoritatea autorilor afirma ca toti copiii parcurg 3 stadii initiale in dezvoltarea
verbala: stadiul prelingvistic, stadiul folosirii unui singur cuvant si stadiul frazelor, cu
importante stadii de tranzitie intre ele. Producerea sunetelor la nou-nascuti este
constransa de anatomia cavitatii orale si de patternurile orale. Coardele vocale difera la
copiii si la adulti si aceste diferente au efecte profunde asupra articularii, imitarii si
invatarii vorbirii. Chiar daca se crede ca ganguritul cuprinde aproape toate sunetele de
baza din orice limba, constrangerile anatomice promoveaza aparent o schema particulara
de dezvoltare pentru producerea sunetelor.
http://logopedie.dap.ro

3
Relatiile dintre dezvoltarea ganguritului si primele cuvinte sunt inca nelamurite.
Jakobson afirma ca acestea doua sunt etape diferite si separate ale productiei vocale,
ganguritul fiind randomizat si efemer, iar vorbirea structurata si fixata. Altii sustin ca cele
doua procese sunt legate prin faptul ca impartesc aceleasi sunete fundamentale si prin
faptul ca ganguritul continua sa existe cu primele cuvinte timp de 1-5 luni (Locke,
1983;Olier, 1980).

V. Teoria lui Ramon Jakobson (1968, 1971)

Copiii produc toate sunetele din toate limbile, dar cand incep sa vorbeasca isi
limiteaza articularile la un set de contraste foarte restrans; tot el afirma ca productiile
sonore initiale ale copiiilor urmeaza un pattern universal. Jakobson afirma ca anumite
sunete si combinatii de sunete (consoane articulate anterior & vocale posterioare) pot
avea intaietate in dezvoltare pentru ca producerea lor maximizeaza contrastele sonore.
Articularea urmeaza o progresie de dezvoltare in randul consoanelor de la labiale (b,p) si
dentale (d) la velare (c,g). Aceasta inseamna ca primele combinatii complexe trebuie sa
fie intre consoanele labiale sau dentale cu vocale. (un exemplu: (p), (b), (d), (m), cu (a)).
Aceste constrangeripar sa prezica alcatuirea primelor cuvinte.Vilman (1991),a
studiat copiii in patru comunitati lingvistice: japoneza, franceza, suedeza & engleza. Un
numar foarte mic de silabe au aparut la 50% din grupurile studiate, iar doua silabe cu cel
mai mare scor (da) si (ba) au fost folosite de toate grupurile studiate. Investigatiile
lingvistice transculturale au aratat ca cea mai mare probabilitate de aparitie o au
combinatiile de sunete: (pa),(ma), (da), (ba). Mai mult chiar, aceste combinatii sunt
folosite ca si referire la parinti intr-o proportie neobisnuit de mare in mai multe limbi.
Se pare ca parintii au considerat ca avand referire la propria persoana, primele
productii vocale, care sunt de fapt determinate anatomic.
In concluzie sensibilitatile timpurii ale copiilor la sunete si expresii vocale fac
dovada unor puternice influente biologice. Atat perceptia cat si producerea sunetelor
ajung sa reflecte foarte curand mediul lingvistic oferit de parinti si cultura.

VI. Primele cuvinte

Copiii incep sa utilizeze mai multe cuvinte pentru a se referii la bucuriile pe care
inainte le denumeau cu cuvinte simple in loc sa invete reguli pentru combinarea
cuvintelor ca sa-si exprime noile idei, copiii invata sa foloseasca noi forme ale cuvintelor.
Mai tarziu combinarea cuvintelor in fraze si propozitii sugereaza ca ei invata structura
limbii lor. La 2 ani vocabularul copiilor se extinde rapid si apar propozitiile simple din
doua cuvinte. Prima data folosesc substantive si verbe (nu adverbe, conjunctii sau
prepozitii) si propozitiile lor dovedesc structura gramaticala. Desi substantivele,
adjectivele si verbele din propozitiile copiilor difera de cele ale adultilor, sunt prezente
aceleasi principii organizationale. Aceste incercari initiale (de obicei de doua sau trei
cuvinte) sunt demunite vorbire telegrafica. Aceasta contine considerabil mai multe
intelesuri decat cele doua sau trei cuvinte.
Ordinea cuvintelor si variatiile care apar in folosirea cuvintelor dobandesc acum o
importanta crescanda. La inceput, copiii combina cuvinte fara sa se ingrijoreze pentru
variatiile dupa numar, timp si persoana si ordinea cuvintelor e cea care da indicii despre
http://logopedie.dap.ro

4
nivelul lor de dezvoltare sintactica. Odata ce sunt folosite propozitiile de doua cuvinte,
intonatia apare curand, de obicei odata cu propozitiile de trei cuvinte. Aparitia variatiilor
par a urmarii un pattern: prima data pluralul substantivelor; apoi timpul si persoana
verbului si apoi posesivele.

VII. Producerea si intelegerea limbajului

Cand examinam limbajul copiilor este in primul rand necesar sa distingem intre
intelegerea si producerea limbajului. De exemplu, daca te joci cu un copil de un an poti
observa ca acesta poate urma instructiunile, dar nu mai este capabil sa mai spuna nimic
despre jocul la care participa.
Comprehensiunea se dezvolta mai devreme decat limbajul (de la 9 la 12 luni).
Copiii introduc mai multe cuvinte in limbajul receptiv de doua ori mai rapid decat in
limbajul expresiv. Intrebarea care se pune este: In ce fel sunt legate intelegerea si
producerea limbajului? S-a aratat ca acei copii care inteleg mai multe cuvinte au tendinta
de a produce mai multe cuvinte (Snyder & colab. , 1981). In producerea limbajului
predomina substantivele, comparativ cu verbele, pe cand in intelegerea limbajului
cuvintele care exprima o actiune au intaietate. Copii care invata mai devreme limbajul au
mai multe dificultati in ceea ce priveste verbele comparativ cu substantivele, probabil din
cauza ca verbele sunt mai abstracte iar substantivele sunt mai concrete si relationate cu un
obiect facand astfel mai usoara intelegerea substantivelor.
Copii poseda capacitati innascute care faciliteaza invatarea limbajului. Mai mult,
chiar si inainte de nastere ei aud si poseda anumiti biti de sunet si franturi de limbaj.
De la o varsta foarte timpurie copiii produc sunete, iar parintii raspund in mod
diferit la vocalizele copilului; depinzand de interpretarea pe care parintii o dau acestor
vocalize. Keller si Scholmerich, 1987, au studiat relatia dintre primele vocalize ale
copilului si reactiile parintelui in primele 4 luni de viata. Ei au clasificat vocalizele
copilului ca pozitive indicand efort, negativ si fiziologice.

VIII. Dezvoltarea limbajului receptiv si expresiv de la nastere pana la 5 ani

Invatarea limbajului incepe la nastere. Chiar si nou-nascutii sunt constienti de
sunetele din jur. Ei asculta limbajul celor din apropierea lor si se sperie sau plang daca
aud un zgomot neobisnuit. Zgomotele mai puternice le tulbura somnul, iar la sunetele noi
devin atenti.
Intre 0 si 3 luni, bebelusii invata sa se intoarca spre tine cand le vorbesti si iti
zambesc cand iti aud vocea. Se pare ca recunosc vocea mamei si se linistesc la auzirea ei
atunci cand plang. Bebelusii sub trei luni se vor opri din activitati si vor asculta cu atentie
o voce nefamiliara. Deseori ei vor raspunde la tonuri linistitoare indiferent daca vocea
este familiara sau nu.
Intre 4 si 6 luni, copiii sunt receptivi la schimbarile din tonul vocii. De exemplu,
ei pot fi fascinati de jucarii care emit sunete, pot sa se bucure de muzica si pot sa
priveasca interesati sursele noilor sunete cum ar fi cantecul pasarilor.
Intre 7 si 12 luni copiii asculta atunci cand li se vorbeste, se intorc si se uita la fata
interlocutorului atunci cand sunt strigati pe nume si descopera jocurile distractive. In
aceasta perioada, recunosc obiectele familiare si pot sa raspunda la cerinte si intrebari.
http://logopedie.dap.ro

5
Intre 1 si 2 ani copiii arata o imagine din carte atunci cand e numita si pot indica
partile corpului atunci cand sunt intrebati. Pot intelege intrebarile simple si pot indeplini
sarcini usoare ( impinge autobuzul!). Acum le place sa asculte povesti simple si se
bucura la auzirea cantecelor. Este perioada in care isi vor dori sa auda aceeasi poveste de
mai multe ori.
Intre 2 si 3 ani copilul e capabil sa inteleaga doua comenzi (Ia-ti sosetele si pune-
le in cos) si va fi capabil sa inteleaga doua concepte diferite ( cald/rece). Copiii aud
sunete ca telefonul si pot arata sau pot deveni entuziasmati, trimitandu-te sa raspunzi sau
dorind sa raspunda chiar ei.
Intre 3 si 4 ani copilul intelege intrebari ca cine?, unde?, cum? si te poate
auzi cand il strigi din alta camera. Aceasta este varsta la care deficientele de auz pot
deveni evidente.
Intre 4 si 5 ani le plac povestile si pot raspunde la intrebari simple despre ele.
Copiii aud si inteleg tot ceea ce li se spune acasa sau la gradinita.

XI. Limbajul expresiv

Nou-nascutii scot sunete prin care ne comunica starea lor. Intre 0 si 3 luni copilul
zambeste cand se afla o persoana in fata lui. Foloseste repetitia aceluasi sunet cand este
multumit. Plange diferentiat. Aceasta inseamna ca bebelusul foloseste cate un tip de
plans pentru fiecare situatie. De exemplu un tip de plans inseamna imi este foame si
altul ma doare.
Intre 4 si 6 luni apare ganguritul si acesta se manifesta in timp ce se joaca.
Ganguritul copilului, cateodata, poate suna ca si cum ar vorbi. Acest gangurit include
sunete mai multe cum ar fi: p, b,m. copiii pot spune folosind sunete si gesturi ca vor un
anumit lucru.
Intre 7 si 12 luni, sunetele emise de copil se schimba. Acesta pentru ca acum
include mai multe consoane si vocale lungi sau scurte. Copilul foloseste tot felul de
sunete pentru a atrage atentia. Se poate sa apara in aceasta perioada si primele cuvinte
(mama, tata).
Perioada 1-2 ani: cu cat trec mai multe luni, copilul spune mai multe cuvinte. El
va pune intrebari ca: ce asta?, si va combina 2 cuvinte in asa fel incat sa faca o
propozitie ( pasarea pleaca ). Cuvintele devin mai clare cu cat copilul foloseste mai
multe consoane.
Intre 2 si 3 ani se produce o explozie de cuvinte. Se pare ca are pentru fiecare
obiect cate un cuvant. Copiii rostesc 2, 3 cuvinte pe care de obicei membrii familiei le
inteleg. Copilul poate intreba sau poate atrage atentia spre ceva numindu-l catel.
Intre 3 si 4 ani propozitiile devin mai lungi, in timp ce copilul poate combina
patru sau mai multe cuvinte. Ei vorbesc despre lucruri care s-au intamplat in alte locuri
decat acasa si sunt nerabdatori sa vorbeasca despre gradinita si prieteni. De obicei
vorbesc fluent si clar si pot fi intelesi de alte persoane.
Intre 4 si 5 ani copilul vorbeste normal si clar. Poate construi propozitii lungi si
detaliate (Am mers la gradina zoologica, dar a trebuit sa venim devreme acasa pentru ca
Alina nu se simtea bine.). Copilul poate spune o povestire lunga. In general sunetele
sunt pronuntate corect desi poate sa mai aiba dificultati cu r, th. Copilul poate
http://logopedie.dap.ro

6
comunica usor cu cunoscutii sau cu alti copiii. Se poate angaja in conversatie atunci cand
iese in oras cu parintii.

X. Bibliografie

1. Keller & Scholmerich (1987), Infant vocalization and parental reactions during the
first four months of life;
2. March Borustein & Michael E. Lamb, Development in infancy;
3. Schneider & colab, (1981), Content and context in early lexical development;
4. Travis & Dacy, Human develo pment;






























http://logopedie.dap.ro