Sunteți pe pagina 1din 38

CERCETARE PE TEMA VALENTELE FORMATIVE ALE

BASMELOR SI POVESTIRILOR IN DIRECTIA


IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILOR
1. SCOPUL CERCETARII
nv mntul pre colar, ca prima treapta de nv mnt, are ca obiectiv major
pregtirea copilului pentru coala. Aici copilul ncepe sa fie educat de la primele sale
confruntri cu necunoscutul, satisfcndu-si curiozitatea si repetatele ntrebri cum si de
ce.
re colarul este obiectul unor influente comple!e si bine organizate, grdini a
contribuind din plin la dezvoltarea lui psi"o-fiziologica precum si la adaptarea lui la regimul
de via a si instruire in cadrul colectivit ii de copii.
#nd va intra in coala, copilul care a frecventat grdini a va poseda un bogat volum
de cuno tin e despre mediul nconjurtor dar si capacitatea de comunicare dezvoltata din
punct de vedere fonetic, le!ical si gramatical. Aceasta l va ajuta sa-si e!prime gndurile,
nevoile, bucuriile.
regtirea lor pentru coala se realizeaz printr-o serie de activit i specifice
nv mntului pre colar, un rol important avandu-l literatura pentru copii, prin care se
lrge te orizontul copiilor cu cuno tin e noi, care l vor ajuta sa se orienteze mai u or in
realizarea propriilor lui trebuin e.
$ importanta deosebita o are dezvoltarea gndirii copilului pre colar iar acest aspect
nu trebuie neglijat ntruct nu tine cont de acest parametru nseamn a lasa goluri de la
nceput in intelectul viitorului colar, goluri ce cu greu vor putea fi nlturate ulterior.
%n rol important in dezvoltarea gndirii copilului l are limbajul, care constituie un
instrument al gndirii. &ntre limbaj si gndire e!ista o strnsa interdependenta.
'ezvoltarea gndirii copilului pre colar nu se poate face fr nsu irea limbii de ctre
ace tia. (u este suficient ca pre colarii sa pronun e numai cuvintele, fr sa le cunoasc
sensul pentru ca le vor folosi gre it in diferite conte!te, iar gndirea lor nu va avea o
desf urare corecta.
1
nsu irea vocabularului si a structurii gramaticale este numai un punct de plecare
pentru a-si forma deprinderea de a se e!prima si comunica cu educatoarea cat si cu ceilal i
copii.
#ercetarea de fata este un studiu e!ploratoriu, ce are ca scop identificarea )i
precizarea locului )i rolului basmelor si posvestilor n stimularea comunicrii orale a
pre)colarilor, ca form de activitate n grdini* )i ca metod de predare-nv*are-evaluare,
gsirea )i eviden*ierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valen*elor
instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.
2. IPOTEZA CERCETARII
&n condi iile actuale in care nv mntul a luat o mare amploare in dezvoltarea sa, in
tara noastr nv mntul pre colar fiind o parte integranta a acestuia se impune tot mai mult
perfec ionarea metodelor si procedeelor didactice si totodat modernizarea ntregului proces
informativ.
Acest proces informativ se traduce in nv mntul pre colar prin activitatea de
transmitere a cuno tin elor pe tot parcursul zilei respective.
+rdini a joaca un rol important pe latura informativa, de aceea nu trebuie privit
superficial, mai ales ca de la vrsta de , ani, copilul este foarte receptiv la tot ce-l nconjoar,
la orice informa ie.
aralel cu acest scop nv mntul trebuie sa aib si are o finalitate formativa in
sensul de a modela fiin a umana in raport cu posibilit ile anatomo-fiziologice de care
dispune.
entru a facilita opera ia de cunoa tere profunda a psi"ologie pre colarilor, trebuie sa
cream condi ii prielnice prentmpinrii sau atenurii crizei de adaptare a copilului, fenomen
determinat de sentimentul insecurit ii personale la intrarea intr-un mediu strin.
#elui care face investigarea i se cere intuitie psi"ologica, pricepere, tact si abilitate in
mantuirea metodelor de cunoastere a copilului.
%nui viitor scolar i se cere sa fie ascultator, sa asculte si sa retina informatii transmise
pe cale orala, sa gandeasca asupra lor pentru a raspunde la intrebari.
'eci concentrarea atentiei, vointa, gandirea si maturitatea socio-afectiva au implicatii
deosebite in succesul sau insuccesul scolar.
2
#aracterul formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din
urmatoarele considerente-
+radinita, ca prima veriga a invatamantului, trebuie sa asigure realizarea
sarcinii de a conduce copilul treptat, in mod uimitor la integrarea sa in scoala.
/ste bine cunoscut faptul ca varsta prescolara se caracterizeaza printr-o
receptivitate si sensibilitate. ca atare, trebuie inceputa de pe acum studierea
personalitatii copilului.
#ercetarea pedagogica reprezinta un demers cognitiv care va surprinde relatiile
functionale si cauzale dintre variabilele fenomenului educational.
%na dintre etapele parcurse intr-o cercetare este elaborarea ipotezei stiintifice si de
lucru specifice temei stabilite pentru cercetare. &poteza stiintifica este o predictie, o
presupunere privind desfasurarea in perspectiva a unui proces sau fenomen educational,
conceput si proiectat in conditii naturale sau provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice
si a unor rezultate practice noi, care sa conduca la optimizarea fenomenului sau procesului
educational studiat. &n studiul de fata ipoteza de la care am pornit este-
0'aca basmele si povestile ajuta n stimularea comunicrii la prescolari, fiind
integrate )i utilizate preponderent n toate tipurile de activit*i de educare a limbajului
1activit*i comune, alese, pe arii de interes )i recreative2, att ca form de activitate, ct )i ca
metod de predare-nv*are-evaluare, atunci capacit*ile de comunicare ale pre)colarilor se
formeaz )i se dezvolt ntr-un ritm mai rapid, cu o motiva*ie sporit, asigurnd
mbunt*irea rezultatelor pre)colarilor.
3. VARIABILELE CERCETARII
3tudiul de fata reliefeaza doua gategorii de variabile. 4ariabila independenta
e!primata de basm, considerat activitate de baza in stimularea comunicarii la prescolari.
4ariabila dependenta este e!primata de formarea capacitatilor de comunicare a prescolarilor,
cresterea motivatiei si imbunatatirea rezultatelor prescolarilor.
3
4. OBIECTIVELE CERCETARII
#a orice strategie, strategia cercetrii pedagogice se subordoneaz unor
inten*ionalit*i5 finalit*i, respectiv unor obiective formulate opera*ional. $biectivele
cercetarii de fata sunt-
$6- evaluarea obiectiv a cuno)tin*elor, capacit*ilor proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilit*ilor de comunicare dobndite de pre)colari pn la debutul grupei
pregtitoare.
$7- nregistrarea, compararea )i interpretarea rezultatelor ob*inute la probele ini*iale,
formative )i sumative, urmrind eviden*ierea progresului realizat de pre)colari.
$8- utilizarea la grupul e!perimental, n mod constant, a unor strategii variate, atractive,
bazate pe basm, ca factor determinant al dezvoltrii capacit*ilor de comunicare la pre)colari,
reflectate n progresul )i mbunt*irea performan*elor acestora.
$9- valorificarea rezultatelor cercetrii n vederea eficientizrii demersurilor didactice
ulterioare.
5. COORDONATELE CERCETARII

5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI
3ubiectii investigatiei vor fi prescolarii grupei pregatitoare din cadrul +radinitei cu
program normal nr.:, cu un efectiv de 6: copii.
5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT

'in gama variata de basme prezentzte in gradinita, ele constituie una dintre cele mai
eficiente forme de munca cu prescolarii.
;iind o activitate atarctiva si accesibila, imbinand elementul distractiv cu cel
instructiv, basmul ofera copiilor posibilitatea sa-si formeze anumite notiuni, sa-si insuseasca
treptat formele structucturii gramaticale ale limbii. pornind de la propozitii scurte si simple in
4
care se e!erseaza acordul intre subiect si predicat la forma singulara, se ajunge la propozitii
care presupun raporturi gramaticale mai complicate si la elaborarea unor raporturi logice intre
notiuni.
<asmele au un loc bine stabilit in procesul de invatamant, planificarea lor fiind
dirijata in mare masura de programa.
&n munca cu prescolarii, se pot citi basme ori de cate ori este necesara constatarea
masurii in care si-au insusit copii anumite cunostinte, cuvinte noi sau e!plicarea sensului
cuvintelor respective sau sistematizarea cunostintelor dobandite.
%rmarind dezvoltarea gandirii concomitent cu e!teriorizarea gandurilor intr-o vorbire
corecta, se organizeaza diverse jocuri didactice si e!ercitii cu material, jocuri care dau bune
rezultate.
5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII
=estarea ipotezei generale a cercetarii va presupune desfasurarea unui e!periment
pedagogic in cursul anului scolar 7>6857>69, pe perioada primului semestru, in cadrul
+radinitei cu program normal nr. :.
5.4. METODOLOGIA CERCETARII
?egarea scolii de cercetarea tiin ifica asigura cadrului didactic o men inere in
problematica tiin ei pedagogice si a disciplinelor de predare. adic o autoperfec ionare
profesionala continua si dezvolta interesul pentru cercetarea tiin ifica.
articiparea la munca de cercetare dezvolta o atitudine tiin ifica fata de realitatea
educa ionala nemijlocita ajutnd cadrul didactic sa ia distanta fata de propria-& activitate
practica, sa priveasc in mod practic situa iile de instruire create si deja parcurse, sa reflecteze
sa sesizeze noi cai de abordare, de ameliorare a procesului de nv mnt.
&n cercetarea pedagogica se folosesc metode menite sa asigure colectarea datelor in
problema investigata.
'intre acestea, cel mai des se recurge la-
observarea pedagogica
5
e!perimental pedagogic
convorbirea
studiul de caz
analiza produselor
$rict de utile ar fi metodele de cercetare a datelor si te"nicile de prelucrare a
acestora, ele nu pot nlocui imagina ia cercettorului manifestata in interpretarea datelor, in
analiza lor teoretica.
'e aceea, sunt necesare acumularea de e!perien a in cercetare si e!ersarea
permanenta a imagina iei creatoare.
&n lucrarea mea voi e!pune modul in care, folosind metode ca observarea,
e!perimentul, convorbirea, analiza produselor activit ii, am ncercat sa adun cat mai multe
date privitoare la pregtirea copiilor pentru un debut colar in bune condi ii.
@etoda cuprinde un ansamablu de strategii prin care se poate ajunge la detinerea unor
rezultate noi care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale.
@etoda are sens operational, conducandu-l pe cercetator spre descoperirea unor
realitati noi, prescurtandu-i diferite operatii ce vor trebui intreprinse pe parcursul cercetarii iar
in functie de rezultatele obtinute sa poata interveni in transformarea realitatii.
@/=$'A $<3/A4AA&&
=ermenul observa ie provine din latina, de la cuvntul servare, cruia se aduga
prefi!ul ob conferindu-i-se semnifica ia de a avea naintea oc"ilor, a cerceta.
#a metoda de colectare a datelor in cercetrile pedagogice observa ia consta in
urmrirea inten ionata, metodica si sistematica a unui fenomen sau a unui comple! de
fenomene educa ionale, dintr-o anumita perspectiva, in condi ii obi nuite de e!istenta si
desf urare 1fr nici o interven ie din partea cercettorului2, in scopul e!plicrii, n elegerii
si ameliorrii.
Aeconsiderarea metodologica a metodei observa iei a condus la cristalizarea unei
metode alternative de evaluare didactica, denumita observa ia sistematica a activit ii si a
comportamentului elevilor in clasa care ii permite profesorului colectarea de informa ii
diverse si bogate, referitoare la activitatea elevilor, la abilit ile si competentele disciplinare-
intelectuale si practice si transversale ale acestora. &nstrumentele de evaluare specifice acestei
metode sunt-fisa de evaluare, scara de clasificare si lista de controlBverificare.1@.<ocos,
;.#iomos, 7>>62.
6
$bservarea trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, adica dupa un plan in care
sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite.
'atele culese cu ajutorul observarii, trebuie sa fie notate pentru a oferi in orice
moment date precise si clare.
$bservarea de desfasoara in conditii obisnuite, dand posibilitatea de a surprinde ceea
ce este caracteristic si esential.
&n desfasurarea activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, se poate
folosi cu precadere metoda observarii directe. =oate datele culese pe parcursul activitatilor se
noteaza in caietul de observatii individuale si pe baza lor, la sfarsitul grupelor mari se poate
intocmi caracterizarile psi"o-pedagogice ale copiilor, care i-au insotit la intrarea in clasa &,
constituind un g"id pretios pentru invatator.
(otitele facute pot folosi drept g"id in corectarea unor greseli de vorbire prin
activitati individuale sau cu grupuri mici de copii.
$bservarea, corectarea, imbogatirea vorbirii copiilor se face continuu, dar activitatile
de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale au rol conducator.
&ata cateva observatii consemnate in urma desfasurarii unor activitati obligatorii de
dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale prin joc didactic-
CATEGORIA ACTIVITATII - 'ezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.
MIJLOC DE REALIZARE - Cocul didactic
GRUPA - @ica 8-9 ani
TEMA - 0;ocul si vantul
SARCINA DIDACTICA - Aedarea corecta a unor sunte izolate si a unor
sunete din componenta unor cuvinte.
-ronuntia corecta a consoanelor, labio-dentale-
0c, 0f, 0v, 0s, 0j
#$('&=&& &(&=&A?/ -#opiii sunt sositi in colectiv din medii diferite. %nii
pronunta clar aceste consoane, altii le omit, altii le
inlocuiesc
#$(3=A=AA& -'upa desfasurarea jocului, se poate observa tendidnta
si dorinta unor copii de a pronunta clar si corect
consoanele vizate.
3unt copii care refuza sa mai vorbeasca atunci cand
vad ca sunt corectati de mai multe ori de educatoare,
altii participa la imitarea zgomotului 10vaj-vaj2, dar
7
nu pronunta si cuvantul.
rin jocuri, e!ercitii individuale, si cu grupuri mici de copii pe parcursul grupei mici se poate
rezolva problema, si toti copiii pronunta clar consoanele- 0f, 0v, 0s, 0j.
$ caracteristica de baza a observrii este individualitatea. /ste greu sa se poat
observa ntreaga grupa simultan sau 7-8 copii odat, de i la unele activit i comune este
posibil.
;olosirea metodei observa ii furnizeaz date importante si permite cunoa terea
individualit ii copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv,
asigurnd o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai si mijloace de formare si
dezvoltare a pre colarilor.
'atele observrii pedagogice ne-au demonstrat ca educa ia intelectuala a copiilor de
vrsta pre colara, se realizeaz in primul rnd, sub aspectul dezvoltrii proceselor psi"ice de
cunoa tere, al formarii unor deprinderi de activitate intelectuala si a spiritului de orientare in
mediul nconjurtor.
@asuri luate pe tot parcursul corectrii, datorita metodei observrii, au contribuit la
nlturarea defectelor vorbirii, la cre terea fondului pasiv de cuvinte, au favorizat modificarea
pozi iei si rela iilor copiilor in cadrul activit ii.
$bservarea se poate utiliza pe tot parcursul etapelor de cercetare, ea insotind toate
celelalte metode si oferind date suplimentare in legatura cu diversele aspecte ale fenomenelor.
@/=$'A /D/A&@/(=%?%&
,,rin e!periment, fenomenele urmrite sunt provocate de ctre cercettor, acesta
modificnd condi iile lor de producere in conformitate cu scopurile urmrite.
/!perimentul presupune producerea sau sc"imbarea deliberata a unor evenimente sau
procese educationale, cu scopul de o observa, masura si evalua prin control sistematic,
factorii care le influenteaza, le determina.
rin folosirea metodei e!perimentului, cercetatorul poate ajunge mai sigur la
descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. 'e aceea e!perimnetul este o metoda superioara
celorlalte metode de cercetare.
rin e!periment, cercetatorul provoaca ori de cate ori doreste fenomenul pe care
doreste sa-l cerceteze, fara sa astepte producerea lui naturala- el se poate repeta fie in aceleasi
conditii, fie in conditii modificate. &n acest fel, ceea ce dorim sa cercetam poate fi cunoscut
profund si vast.
rin repetarea e!perimentului, rezultatele pot fi confruntate.
8
entru a detine date reale, concludente, e!periemntul trebuie sa indeplineasca anumite
conditii-
sa se stabileasca clar conditiile initiale obisnuite care au dus la anumite
rezultate.
observarea evenimentelor sa se faca ca si cand ar avea loc in conditii normale
1copilul nu trebuie sa simta ca este cercetat2.
compararea rezultatelor obtinute in conditii normale cu cele in conditii
modificate si invers.
@/=$'A #$(4$A<&A&&
#onvorbirea este o alta metoda folosita in cercetarea pedagogica. /ste o forma activa
in care interven iile educatoarei sunt "otrte pentru ob inerea datelor cu reala valoare pentru
cercetarea ntreprinsa.
?a originea convorbirii, stau datele de inute pentru observare precum si efectele unor
masuri pedagogice ntreprinse de educatoare.
&n ob inerea datelor si informa iilor necesare in cercetare, se tine cont de urmtoarele
cerin e ale convorbirii-
sa aib un scop precis formulat si concretizat
convorbirea se efectueaz atunci cnd educatoarea a dobndit deja si alte date
rezultatele convorbirii sunt reale numai atunci cnd intre cercettor sic el cercetat s-au
realizat condi ii de acceptare reciproca a dialogului
tema convorbirii sa se refere la o problematica selective, corespunztoare scopului
propus
sa fie reluata sistematic, urmrind sau mic ornd sfera dialogului, in func ie de
nevoile cercetrii
sa mbine scopurile cercetrii cu cele de ac iune pedagogica propriu-zisa, urmrind da
fapt si depistarea unor lacune individuale si de grup, in cunoa terea lumii nconjurtoare.
#onvorbirile libere, fr o tema anume, dau posibilitatea copilului sa se afirme
nestnjenit, ii dau libertatea de a comunica in voie.
Aceste convorbiri sunt foarte concludente pentru educatoare, pentru a cunoa te fiecare
copil.
III.5.5. ETAPELE CERCETARII
III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA
9
&n cadrul etapei pree!perimentale, prin intermediul unor probe desfasurate sub forma
de e!ercitiu-joc, se urmareste cunoasterea stadiului in care se gasesc copiii la inceputul
e!perimentului.
/tapa a constat n aplicarea a trei probe de evaluare, cu con*inut variat, sub form de
jocuri-e!erci*iu, orale )i scrise, centrate pe urmtoarele con*inuturi-
1.gradul de cunoatere i operare cu elementele componente ale unor structuri
gramaticale: propoziia, cuvnul, silaba, sunetul;
2. exprimarea gramatical corect;
!. nivelul vocabularului
PROBA DE EVALUARE NR. 1
UNITATEA DE CONINUT- e!primarea gramatical corect.
OBIECTIVE DE REFERIN!-
s-)i mbog*easc vocabularul activ )i pasiv pe baza e!perien*ei personale
)i5sau a rela*iilor cu ceilal*i .
s formuleze propozi*ii corecte, integrnd cuvintele n conte!te adecvate.
OBIECTIVE OPERATIONALE"
O.1. 3 asocieze cuvintele pronun*ate oral cu imaginea la care se refer, sesiznd
diferen*a singular-plural.
O.2. 3 formuleze propozi*ii corecte, realiznd intuitiv acordul ntre subiect )i
predicat.
O.3. 3 construiasc propozi*ii, cu ajutorul imaginilor, realiznd acordul corect ntre
subiect )i atributul genitival.
CONTINUTUL ITEMILOR"
I.1. Arat obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)!



10
I.2. Citete imaginea i spune" ce face? ce fac?

I.3. Rspunde la ntrebarea mea, asociind imaginile pereci! !ncercuiete imaginile
la care ai folosit cu"#ntul $#$%
DESCRIPTORI DE PERFORMAN!
ITEMI SUFICIENT

BINE FOARTE BINE
I.1. (umeste corect
obiectele din imagini,
asociind cuvantul
adecvat formei de
singular5plural.
comite doua greseli
in construirea formei
cerute.
(ume)te corect
obiectele din imagini,
asociind cuvntul
adecvat formei de
singular5plural.
comite o gre)eal n
construirea formei
cerute.
(ume)te corect
obiectele din imagini,
asociind cuvntul
adecvat formei de
singular5plural,
construind corect
forma cerut.
I.2. #onstruie)te
propozi*ii care redau
'ecodific con*inutul
imaginilor, se
;ormuleaz
propozi*ii care redau
11
con*inutul imaginilor,
frecvent face
dezacorduri
1folose)te aceea)i
form a verbului n
ambele propozi*ii
e!prim cu mici
ezitri n propozi*ii,
folose)te intuitiv
acordul ntre pr*ile
principale )i
secundare de
propozi*ie
con*inutul imaginilor,
folose)te intuitiv
acordul ntre pr*ile
principale )i
secundare de
propozi*ie
I.3. #onstruie)te corect,
realiznd acordul
corect ntre subiect )i
atributul genitival n
7 propozi*ii
#onstruie)te corect,
realiznd acordul
corect ntre subiect )i
atributul genitival n
#onstruie)te corect,
realiznd acordul
corect ntre subiect )i
atributul genitival n
9 propozi*ii
III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI PROPRIU&ZIS
n aceast etap, a fost promovat o manier de lucru atractiv, sub semnul jocului,
mbinndu-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrndu-se
jocurile didactice n activit*i inter )i transdisciplinare, selectndu-se jocuri interesante,
atractive.
rin jocul $%cle te-m pe mine!& - copii au fost solicita i sa gseasc cuvinte care
sa se deosebeasc de cuvntul dat printr-un singur sunet. /!emplu- educatoarea pronun a
cuvntul rac&, iar copii substituie sunetul r cu sunetul l- rezultnd cuvntul $lac& 1loz-
roz, paie-baie, bere-pere2. Cocul se poate desf ura fr material, avnd in vedere ca nivelul
grupei 1E-F ani2 este corespunztor, ntruct copiii au frecventat patru ani grdini a.
entru n elegerea no iunii de propozi ie, pentru a forma deprinderea copiilor de a se
e!prima corect, se pot desf ura jocuri in care se folosesc ilustra ii care sa-i ajute sa n eleag
faptul ca, pentru a alctui o propozi ie, este necesara o nln uire, o rela ie logica intre
cuvinte.
entru mbog irea vocabularului, pentru a-i obi nui pe copii cu o e!primare corecta,
pot fi antrena i intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijnd observa ia copiilor
spre legturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicri.
tiind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltarea
capacita ii de analiza si sinteza fonetica, copiii pot fi antrena i in jocuri de sortare a imaginilor
12
dup anumite criterii, in jocuri de construire de imagini, dndu-le de fiecare data alte sarcini.
Astfel, copiii i mbog esc vocabularul cu cuvinte pe care le raporteaz la imaginile
corespunztoare.
&n scopul de a-i introduce pe copii in te"nica e!primrii corecte, se organizeaz jocuri
didactice de completare a propozi iilor cum sunt-
- #ontinua i ce spunG.
-;ii atent si completeazG.
-#e cuvnt lipse teH.
3e urmre te astfel o omogenizare a grupei de copii, avnd in vedere particularit ile
individuale ale copiilor, participarea lor active la activitatea instructiv-educativa.
/!erci iile de completare a propozi iilor se fac gradat, ncepnd cu cele care cer un
efort mai mic 1 gsirea subiectului, predicatului2, trecnd apoi la cele mai pu in dificile
1complement, atribut2.
'up consolidarea deprinderii copiilor de a construi corect propozi ii, se efectueaz
e!erci ii pentru sensului cuvintelor, e!plicndu-le ca unele cuvinte se pronun a la fel, dar au
n elesuri diferite c"iar in aceea i propozi ie sau in propozi ii diferite.
rin jocul didactic $Spune mai departe& se urmre te respectarea acordului intre
subiect si predicat, activizarea gndirii logice prin gsirea cuvintelor corespunztoare ca sens
si rapiditatea in gndire.
&n acest sens, se poate folosi te!tul povestirii Alba ca Ipada si cei apte pitici din
care, inten ionat se omit cuvinte. &n timpul jocului, copiii dau dovada de multa aten ie,
ascultnd povestea, pentru a gsi rapid cuvintele omise pe parcursul e!punerii. rin
participarea activa a copiilor, este de n eles ca ei cunosc foarte bine con inutul povestii si, in
mod special, dialogurile dintre Alba ca Ipada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba ca
Ipada, dintre pitici si Alba ca Ipada.
rin jocul didactic 'e-a coala se urmre te evaluarea nivelului de dezvoltare a
limbajului si a comunicrii orale a pre colarilor sub aspect fonetic, le!ical, gramatical,
e!presiv. &n joc ca si material didactic se folosesc imagini ce desemneaz anumite obiecte,
cerndu-le sa denumeasc cuvinte, sa spun cu ce sunet ncepe cuvntul, sa despart cuvntul
in silabe, sa alctuiasc cu cuvntul respectiv o propozi ie. entru unele cuvinte se solicita
copiilor sa gseasc omonime cu ajutorul imaginilor afi ate pe panou. entru a folosi corect
substantivele la singular si plural, se poate folosi jocul didactic- 0/u spun una tu spui multe.
/lementele de joc 1 mnuirea materialului, ac iunea, aplauzele, etc.2 sunt cuprinse in
desf urarea jocului. &n finalul jocului, pentru verificarea performantei, se cere copiilor sa
13
deseneze sub imaginea de pe fisa tot attea liniu e cate silabe are cuvntul, iar cu o culoare
ro ie sa ncercuiasc silaba care ncepe cu sunetul m.
3e tie ca la vrsta pre colara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.
entru ca ntreaga grupa de copii sa aib o vorbire coerenta si e!presiva, educatoarea
urmre te sa le formeze urmtoarele deprinderi-
deprinderea de a reproduce cu u urin a povesti cunoscute fr deviere de la subiect,
pstrnd o nota de originalitate.
deprinderea de a vorbi e!presiv, cu respectarea tonului corespunztor con inutului.
deprinderea de a interpreta rolul personajelor.
entru a se putea realiza cele propuse, educatoarea trebuie sa se apropie de
copii cat mai mult, sa-i n eleag, sa le ofere e!emplul personal in e!primare, in e!punerea
unor povestiri sau ntmplri, in scopul de a-i stimuli sa-si e!prime gndurile si sa se
manifeste liber in activitate.
entru a verifica in ce msura copiii stpnesc cuno tin e si deprinderi necesare unei
nsu iri logice a unor idei prin povestire, se poate desf ura jocul didactic $Sa facem o
po"este&. entru desf urarea jocului ca mijloace de nv mnt se pot folosi o serie de
jetoane corespunztoare unei ilustra ii mai mari, pus ape panou, rugndu-i pe copii sa
povesteasc, folosind cuvinte si e!presii pe care le cunosc din alte activit i.
#a elemente de joc, se folosesc- ntrecerea, aplauzele, mi carea, mnuirea jetoanelor.
Aegulile jocului-copilul care avea imaginea 1jetonul2 cu un element corespunztor
ilustra iei rspunde.
/!emplu- copilul care are un jeton pe care era desenat un om de zpada, la indemnul
3a facem o poveste dup imaginea care corespunde jetonului tu, merge la panou, unde se
afla ilustra ia corespunztoare imaginii de pe jetonul sau si rspunde- $mul de zpada l-au
fcut si copiii din tablou, in care se vede ca este anotimpul iarna. Aspunsul corect dat de
copii a fost apreciat, iar copilul respectiv are voie sa fi!eze jetonul sau pe ilustra iile de pe
panou. Al i copii formuleaz si alte propozi ii. Astfel, se pot folosi in continuare toate
ilustra iile afi ate pe panou si toate jetoanele copiilor.
entru a verifica in ce msura copiii stpnesc cuno tin ele si deprinderile necesare
unei nsu iri logice a ideilor,sub aspectul fonetic, gramatical, le!ical, ala alctuirii de
propozi ii, se pot introduce intre jetoane si alte imagini care nu au legtura cu tema jocului si
cu con inutul sau.
14
&ntr-o alta variant, copiii pot fi solicita i sa nln uie o serie de propozi ii care sunt
formulate, in timp ce imaginile folosite de pe jetoane se afi eaz pe ilustra iile mai mari de la
panou, cerndu-le sa dea un titlu povestirii alctuite de ei.
Cocurile se pot desf ura cu to i copiii grupei, dar in mod diferit. copiii mai timizi pot
fi grupa i in activit i cu copiii mai vioi, mai operative pentru a-i antrena si pe ei sa rspund
la activit ile de joc didactic.
?a nceput se poate ca rezultatele sa fie mai slabe, dar cu timpul, din dorin a copiilor
de a fi asculta i, educatoarea poate sa reu easc sa-i integreze si pe copiii timizi. entru a-i
ncuraja mai mult pe ace ti copii, ca sa-si e!prime cu u urin a gndurile prin formulare de
propozi ii si fraze, educatoarea poate valorifica cuno tin ele copiilor nsu ite in diferite forme
din mediul social, in etapele de diminea a sau de dup-amiaza.
Astfel, copiilor cu un vocabular srac li se pot da imagini, nv ndu-i cum sa le
citeasc, insistnd sa-si e!prime impresiile, sa verbalizeze adecvat prin folosirea corecta a
cuvintelor, sa formuleze propozi ii.
&n activit ile alese se pot organiza concursuri gen #ine tie c tiga, cu scopul de a
le dezvolta gustul de a povesti. 3e lucreaz diferen iat cu copiii, formnd grupe cu cei care au
un vocabular mai bogat si stpnesc mai bine instrumentul vorbirii, si grupele de copii cu un
vocabular mai srac, care sunt antrena i separat in relatarea dup imagini a unei povestiri
desf urate in activit ile alese si, ajuta i prin ntrebri referitoare la imagini, astfel reu ind sa
se apropie de copiii cu un nivel dezvoltat de e!primare.
entru a determina copiii sa efectueze o opera ie de generalizare bazata pe o activitate
analitico-sintetica si de comparare, se organizeaz jocul didactic 'se te locul potri"it , in
care copiii trebuie sa a eze anumite animale slbatice si domestice dup mediul in care triesc
si dup dimensiunile lor. rin sarcina didactic ape care o au de rezolvat, copiii sunt supu i
unui proces de activizare a gndirii.
#omparnd obiectele, trebuie sa le grupeze dup trsturile caracteristice generale.
entru aceasta, mai nti le compara pentru a desprinde notele comune de cele esen iale,
clasificndu-le in animale domestic care triesc pe lng casa omului, animale slbatice care
triesc in pdure, animale mari si animale mici, potrivindu-le pe imagine, conform conturului
indicat 1 putea fi o vulpe mare, una mica, un cine, un c el2. &n timpul desf urrii jocului
este nevoie sa-i ajutam pe unii pentru a da rspunsuri corecte si complete, folosind
ntrebrile- %nde l-ai a ezatH, #e fel de animal esteH. 3e urmre te in acela i timp
corectarea gre elilor de gramatica si de pronun ie, ca in e!emplul- 4ulpea mai trie te in
pdureH, folosind adverbul mai in plus.
15
Alturi de activit ile comune, cu ntreaga grupa de copii, activit ile la alegere i
aduc o importanta contribu ie in nsu irea unei e!primri corecte din punct de vedere fonetic
si gramatical.
%nul dintre momentele cele mai favorabile pentru e!ersarea libera a vorbirii copiilor
care se creeaz datorita comunicrii intense, vii, ce se stabile te intre copii, l constituie
jocurile de crea ie. Acestea presupun doua situa ii de comunicare-
a2 comunicarea intre copii, in vederea organizrii jocului, a mpr irii materialului, a
stabilirii planului si regulilor jocului, a ndrumrii copiilor de ctre conductorul jocului, a
rezolvrii unor conflicte aprute pe parcursul jocului.
b2 comunicarea intre copii determinate de tema si ac iunea propriu-zisa a jocului, pentru
a reflecta raporturile ce se creeaz intre adul i si situa ia respectiva.
&n cadrul jocurilor de crea ie desf urate la cele trei grupe de vrsta, pe lng
numeroase ac iuni care sunt implicate in joc, acestea presupun un dialog mai mult sau mai
pu in bogat intre copil si adultul respective sau intre copil-copil.
Antrenarea copiilor, stimularea lor in e!primarea rela iilor dintre ei in dialoguri sau
c"iar in monologuri au o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci, mai ales,
pentru dezvoltarea vorbirii lor. 'in acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este
mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze
mai complicate. innd seama de aceasta constatare, in aten ia educatoarei trebuie sa stea
cultivarea comunicrii verbale a copiilor. 3-a constatat ca, daca se pune accent pe
comunicarea dintre educatoare si copil 1 educatoarea cere, de pilda, copiilor sa se e!prime
corect gramatical, corecteaz pronun ia unor sunete2, intercomunicarea dintre copii se
urmre te mai pu in.
$ prima problema care trebuie sa stea in fata educatoarei in etapa jocurilor si
activit ilor alese este aceea de a-l antrena pe copil in dialoguri care necesita prezenta ei, pe
de o parte, si a copiilor, pe de alta parte. #onsideram ca deosebit de importanta este si
prezenta educatoarei in jocurile copiilor in stadiul in care dialogul, comunicarea este sraca,
cu scopul de a-i antrena si ncuraja in ac iunea ntreprinsa.
'e aceea, consider ca activit ile libere sunt un bun prilej de e!ersare, de
perfec ionare a vorbirii copiilor in vederea pregtirii pentru activitatea de scris-citit din clasa
&. rintre procedeele ce pot fi utilizate in vederea nsu irii de ctre copii a laturii fonetice,
le!ical si a celei gramaticale a limbii romane figureaz- convorbirile libere, povestirile libere,
jocul didactic, e!erci iile de vorbire, jocurile de masa, memorarea unor versuri.
1. C'()'*+,*,$% $,+%*%
16
?a sosirea copiilor in grdini a, educatoarea poarta un dialog viu cu copii, fie
individual, fie in grupuri mici 1 cum si-au petrecut duminica, ce au urmrit la televizor, cum
si-au petrecut ziua de na tere etc.2
Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educrii limbajului, pentru ca, in
mod spontan, copilul este nevoit sa-si mprt easc impresiile, sa-si adune gndurile si sa
foloseasc vocabularul necesar.
#onvorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificult i in
pronun area sunetelor, iar in cadrul activit ilor alese se va insista mai mult asupra
deficientelor constatate.
#opii sunt antrena i in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum
este, de e!emplu, jocul =ip-=op sau jocul Alege i si grupa i. ?i se cere copiilor sa aleag
dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumeasc imaginea respectiva. urtnd acest
dialog cu copilul, putem constata progresul lui, fcut de la o zi la alta sau rmnerea lui in
urma. Alteori tematica acestor convorbiri poate fi mai variata, cuprinznd aspect legate de
familie, de prietenii de joaca, de jucriile preferate. &n cadrul convorbirilor libere, copiii
prezint liber si nesting"eri i prerea lor despre ceea ce sunt ntreba i, in timp ce educatoarea
urmre te felul cum reu esc sa formuleze propozi iile, cat de corect se pot e!prima din punct
de vedere gramatical. %tilizarea convorbirilor libere constituie un mijloc eficient pentru
dezvoltarea vorbirii copiilor.
2. P')%-.,*,$% $,+%*%
3e organizeaz cu ntreaga grupa de copii sau numai cu o parte. #a material didactic,
se poate confec iona o cutie cu povesti 1 o cutie din carton in care se gsesc decupate
personaje din pove tile cunoscute de copii sau imagini cu aspect din povesti2.
#opilul ia un jeton si recunoa te si povestea din care face parte, apoi relateaz ce tie
despre el. e baza acestui material se nfiripeaz o repovestire. &n felul acesta se urmre te
consolidarea con inutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este
pus sa povesteasc, folosind un vocabular bogat. &n alegerea si recunoa terea personajului
respectiv sunt antrena i copiii mai timizi, care nu au curajul sa povesteasc in public sau care
au deficient in e!primare si in pronun are. #orectarea e!primrii gre ite se face prin
intermediul unei ntrebri care l face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor
unele onomatopee con inute in povestire pentru a-i antrena pe to i copiii grupei in
pronun area unor sunete mai dificile.
3. J'/0$ 1,1#/.,/ -, %2%*/, ,,$% 1% )'*+,*%
17
'in munca desf urata cu pre colarii, se constata ca, in cadrul activit ilor alese, un
mijloc valoros de educare a limbajului l constituie jocul didactic si e!erci iile de vorbire.
'urata acestor jocuri este de ,-6> minute, dup care copiii i aleg alta activitate. rin
jocurile #ine 1ce2 este desenat pe jetonH, #ine a venitH, se urmre te recunoa terea
obiectului prezentat pe jeton, pronun area corecta a denumirii, e!ersarea pronun rii sunetelor
mai dificile- JrJ, JsJ, JtJ, JdJ, JjJ, JzJ si a unor grupuri de cuvinte.
?ucrnd cu imagini simple, copilul este nv at sa denumeasc corect imaginea si sa
foloseasc corect articolul "otrt5ne"otrt 1 e jeton este desenat1a2 un bie el sau o feti a,
o minge, ni te flori, multe flori2, deci implicit, sa foloseasc singularul si pluralul. rin
jocurile #e faceH si #um a ezam o cartoaneleH, copiii sunt pu i in situa ia de a formula
propozi ii, pentru a e!prima ac iunea prezentata pe jeton. ?ucrnd astfel, putem depista mai
u or dificult ile pe care le ntmpina copiii in e!primare, din punct de vedere gramatical.
Cucndu-se cu diferite materiale sau jucrii, copiii sunt solicita i sa reprezinte o
propozi ie cu ajutorul acestora. 'e e!emplu- din la!ticon, copiii pot scrie o propozi ie cu
ajutorul rotitelor sau be i oarelor, fiecare reprezentnd un cuvnt. Acest joc constituie un bun
prilej de analiza fonetica, lucru att de necesar nsu irii citit-scrisului in clasa &.
4. J'/0$ 1% 3#-#
3etul cu imagini intitulat Aspunde repede si bine sau Alfabetul in imagini este
destinat pentru jocurile de masa ale copiilor de vrsta pre colara si ale celor din clasa & si
constituie, din punct de vedere pedagogic, un material deosebit de important, deoarece
pregte te copiii pentru nsu irea citit-scrisului, a unei e!primri corecte si e!presive.
#u aceste imagini se organizeaz jocuri si e!erci ii sistematice de vorbire, prin care
copiii de 8-F ani, prin intermediul ilustra iei, reu esc sa cunoasc obiecte, sa le denumeasc,
sa alctuiasc povestiri, sa le clasifice si sa le ordoneze dup anumite criterii.
ntregul set de imagini constituie un important material cognitive si rspunde
urmtoarelor obiective educative-
dezvoltarea auzului fonematic, e!ersarea aparatului fonator, in vederea corectrii
eventualelor defecte de vorbire si dobndirii unei pronun ii corecte si clare a sunetelor si a
cuvintelor.
dezvoltarea capacita ii de analiza si sinteza fonetica 1diferen ierea sunetelor ce pot
da na tere la confuzii fonetice- JpJ-JbJ, JcJ-JsJ, JtJ-JdJ, familiarizarea copiilor cu sunetele a cror
18
pronun are se poate prelungi- JaJ,JeJ, JiJ, JoJ, JuJ, JsJ,JzJ, JrJ,JjJ. pronun area si folosirea corecta a
diftongilor in vorbirea curenta- JoaJ, JuaJ, JiaJ, JeaJ. formarea capacita ii de a diferen ia silabele.
activizarea vocabularului cu noi cuvinte, raportarea acestora la imaginile
corespunztoare.
integrarea cuvintelor si a ideilor in sc"eme sintactice corecte 1 e!primare corecta
din punct de vedere al structurii gramaticale2.
mbog irea vocabularului, completarea cu noi termini, in vederea folosirii ca
instrument de baza in comunicarea verbal. adncirea sensurilor e!primate prin cuvinte.
dezvoltarea capacita ii copiilor de a stabili rela ii verbale corecte cu partenerii de
joc.
5. M%3'*#*%# 0('* )%*-0*,
'e un real folos in nsu irea laturii fonetice si a structurii gramaticale a limbii romane
s-a dovedit a fi, in cadrul activit ilor alese, memorarea unor versuri scurte pentru corectarea
sau prentmpinarea pronun iei gre ite a unor sunete pe care copiii le rostesc mai greu. 'e
e!emplu versurile-
%rsu-let si ursu-flet
4or sa prind peste-n lac.
'ar de ce plngi ursu-fletH
/u n-am prins dect un racG
3au e!ersarea pronun rii sunetelor- J)J, JjJ, JrJ-
Kapte porci a teapt-n )ir
Kapte saci umplu i cu jir,
Kapte g"inde de stejar
Ki felii de gogo)ar.
=ot in aceasta idee se caut e!emple care contribuie la consolidarea pronun rii
corecte a sunetelor, in diferite pozi ii pe care le ocupa in cuvnt- ini iala, mediana, finala,
intre vocale sau grupuri consonantice.
Avnd in vedere importanta dezvoltrii vorbirii in pregtirea copilului pre colar
pentru coala, se poate amenaja, in sala de grupa, o mica biblioteca- pe rafturi a ezate la o
nl ime potrivita pentru copii sunt aranjate cr i cu ilustra ii, cr i cu pove tile cuprinse in
programa.
19
<iblioteca poate strni un viu interes in rndul copiilor, deoarece copiii pot folosi
materialele e!puse, pot povesti si face lectura dup imagini. /ducatoarea are, in permanenta
posibilitatea sa le corecteze vorbirea si e!primarea.
Aceasta bibliotecaare un rol deosebit in vederea pregtirii copiilor pentru coala,
deoarece ei se obi nuiesc sa rsfoiasc o carte, s-o tina corect in mana, sa aib grija de ea, sa
nu-i ndoaie foile sau sa le rup, s-o pun la loc pe raft, fiindc apar ine ntregii grupe de
copii.
@$'/?/ '/ A$&/#=/ '/ A#=&4&=A=/ ;$?$3&=/ &( /=AA
/D/A&@/(=A?A
PROIECT DE ACTIVITATE
G*04# - regatitoare
C#.%5'*,# 1% #/.,),.#.%- /ducarea limbajului
T%3# #/.,),.#.,,- ,,/u spun una, tu spui multe
M,6$'/ 1% *%#$,7#*%- Coc didactic
S/'40$ - -;ormarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular si plural.
- &nsusirea unor structuri gramaticale ale limbii romane. integrarea cuvintelor in
propozitii dezvoltate. folosirea corecta a cuvintelor de legatura.
- 'ezvoltarea atentiei si a memoriei vizuale. e!ersarea pronuntarii corecte a unor
sunete si cuvinte.
O+,%/.,)% '4%*#.,'(#$%-e parcursul si la sfarsitul activitatii copiii vor fi capabili-
- 3a foloseasca corect formele de singular si plural ale substantivelor.
- 3a formuleze propozitii simple si dezvoltate.
- 3a recunoasca imaginea si sa indice corect daca reprezinta un obiect sau mai multe obiecte.
- 3a recunoasca culorile.
- 3a raspunda corect la anumite cerinte ale educatoarei, folosind limbajul oral.
20
S#*/,(# 1,1#/.,/#- Alegerea corecta a jetonului cu una sau mai multe imagini, e!primarea
corecta a singularului si pluralului construind propozitii.
E$%3%(.% 1% 6'/- #autarea si manuirea materialului, surpriza, intrecerea, g"icirea, aplauze.
R%50$,$% 6'/0$0,- #opiii actioneaza cu materialul, rezolva sarcina data numai la comanda
educatoarei, aplauda raspunsurile corecte. #opiii sunt impartiti in doua ec"ipe.au pe masute
cosulete cu jetoane./i recunosc &maginea si alcatuiesc propozitii cu singularul si pluralul
substantivelor.;iecare raspuns corect este punctat .#astiga ec"ipa cu cele mai multe
raspunsuri corecte.
S.*#.%5,, 1,1#/.,/%-
@etode- e!plicatia, demonstratia, e!ercitiul, problematizarea.
@aterial didactic- jetoane, cutia cu surprize, scrisoarea,jucarii
'urata - -7, minute
M'3%(.%$%
#/.,),.#.,,
C'(.,(0.0$ -.,,(.,8,/ S.*#.%5,,
1,1#/.,/%
E)#$0#*%
@omentul
organizatoric
- aerisirea salii de grupa.
- asezarea masutelor in forma de careu
desc"is.
- introducerea copiilor in sala de grupa si
asezarea la masute.
#aptarea
atentiei
3e face printr-o cutie cu surprize si o scrisoare
de
?a ,,Iana rimavaraLL.
-,,'ragi copiii,
A venit primavara si odata cu ea au venit si
surprizele Am auzit ca sunteti cuminti,curiosi
si dornici de a afla cat mai multe .4a propun
sa intram in lumea minunata a cuvintelor prin
jocul pe care vi l-am trimis. #u
multumiri,,zana rimavaraLL
#onversatia $rala
Anuntarea
temei si a
obiectivelor
Astazi vom juca un joc care se numeste,,E0
-40( 0(#, .0 -40, 30$.%pentru ca voi sa stiti
sa vorbiti corect romaneste.
/!plicatia
'irijarea
invatarii
#opiii sunt impartiti in doua grupe.
21
Cocul de
proba
'esfasurarea
ropriu-zisa
a jocului
#omplicarea
jocului
/!plic cum se va desfasura jocul precizand
regulile de joc.
Cetoanele sunt asezate in cosulete pe masute.
4oi scoate un jeton din cosulet./l trebuie sa
recunoasca imaginea si sa spuna daca este
unul sau sunt mai multe elemente pe jeton.4a
trebui sa formeze singularul sau pluralul
substantivelor,apoi va forma o propozitie.
3e acorda stimulente pentru fiecare ec"ipa.
6.#opiii vor scoate din cosulete jetoane si vor
spune ce este reprezentat in imagine .4or
forma propozitii cu singularul si pluralul.
7.rezint copiilor cutia cu surprize.%n copil va
scoate din cutia fermecata o jucarie sau un
plic ./i vor trebui sa spuna ce jucarie au gasit
in cutie .4or formula pluralul si vor alcatui
propozitii cu cuvantul respectiv.4or raspunde
la g"icitori.3e vor acorda 3timulente pentru
fiecare raspuns corect de la ec"ipa respectiva.
3e citesc g"icitorile si se raspunde .;iecare
raspuns corect este punctat.
,,#oarne are si e blanda,
(e da lapte si smantana,
uiul ei e mititel
3i se numeste vitel
ML4aca
,,rin ograda la vecini,
/a fura mereu gaini.
Ati g"icit No deindata,
/!plicatia
'emonstratia
/!ercitiul
roblematizarea
$rala
e ec"ipe
22
#ine este cea sireataH 4ulpea
,,=up,tup,tup dupa alune,
'upa g"inde prin padure.
Are codita stufoasa
3i in pomi isi face casaLL
4everita
Aprecierea
performantei
%n copil de la prima ec"ipa va numara
stimulentele, alt copil de la ec"ipa adversa va
numara si el stimulentele .4a castiga ec"ipa cu
cele mai multe puncte.4or fi rasplatiti cu
aplauze si bomboane .
conversatia
e!plicatia
orala
PROIECT DE ACTIVITATE
G*04# P*%5#.,.'#*%
C#.%5'*,# #/.,),.#.,," /ducarea limbajului
M,6$'/ 1% *%#$,7#*%" Coc 'idactic
T%3# #/.,),.#.,," 0'e-a scoala
O+,%/.,)% G%(%*#$%"
/valuarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale a prescolarilor
sub aspect fonetic, le!ical, al structurii gramaticale si al e!presivitatii.
erfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza fonetica a propozitiilor si a
cuvintelor.
3timularea dragostei si a dorintei de a deveni scolari.
23
C'(.,(0. I(8'*3#.,)
- 'escrierea unor imagini, constituirea si completarea unor propozitii simple si
dezvoltate.
- ;olosirea unor omonime.
- 'istingerea numarului de cuvinte, silabe si sunete.
O+,%/.,)% S4%/,8,/%
- 3a denumeasca si sa descrie corect imaginile prezentate
- 3a gaseasca un numar tot mai mare de cuvinte care incep cu sunetul dat si imaginile
corespunazatoare acestui sunet.
- 3a alcatuiasca propozitii cu cuvantul 1 imaginea2 gasit1a2.
- 3a formuleze propozitii cu un continut logic, asociind 7-8 imagini pentru formularea
acestora.
- 3a analizeze propozitiile, distingand- numarul de cuvinte, numarul de silabe din
cuvinte, numarul de sunete.
- 3a completeze o propozitie cu cuvantul care lipseste.
- 3a gaseasca omonime, antonime, formuland cu acestea propozitii.
- 3a manifeste interes pentru activitate
M,6$'#/% 1% I()#.#3#(."
- &magini ce desemneaza diferite obiecte 1rec"izitele scolare2.
- &magini pentru omonime si anotonime.
- =abla magnetica.
DESFASURAREA ACTIVITATII

ETAPELE ACTIVITATII ACTIVITATEA DE
INVATARE
ACTIVITATEA
COPIILOR
6. #aptarea atentiei Anuntarea temei-
@ai este putin timp si veti
merge la scoala. @-am gandit
sa desfasuram astazi un joc
care se numeste- 0'e-a
scoala
/nuntarea obiectivelor
4reau sa ma conving ca ati
24
invatat sa vorbiti corect in
propozitii, ca stiti sa
compuneti propozitii cu
cuvintele date, ca despartiti
corect in silabe si sunete.
7. 'irijarea invatarii rezint imaginea cu un scolar
1scolarita2
- #e vedeti in aceasta
imagineH
- #u ce sunet incepe
cuvantul scolarH
- ;ormulati propozitii
cu cuvantul scoalarG
- #ate cuvinte are
aceasta propozitieH
- 'espartiti cuvantul in
silabe si spuneti cate
silabe are si care suntG
3olicit copiilor sa bata de
atatea ori din palme cate
silabe are cuvantul.
#er copiilor sa gaseasca cat
mai multe cuvinte care incep
cu sunetul dat 1 c, o, d, b etc2
sau se termina cu acesta.
3a alcatuiesca propozitii
logice cu sens, stabilind
legaturi intre 7-8 imagini
date.
Adresez in contiunuare
urmatoarele intrebari-
- +asiti un cuvant care
sa inceapa cu
rivesc imaginea, gasesc
cuvantul potrivit, formuleaza
propozitii.
/numera cuvintele si silabele.
<at din palme la rostirea
fiecarei silabe.
?ucreaza si raspund de cate
ori sunt solicitati.
+asesc omonime la
cuvintele- toc, bloc, guma.
rivesc cu atentie imaginile,
alcatuiesc propozitii.
25
silaba1 ma, ca, in, ta
etc2.
- #e propozotii puteti
alcatui cu aceste
cuvinteH
- 3puneti cuvinte dintr-
o silabaG
- #u ce sunet incepe
cuvantulH
- uteti sa gasiti
cuvinte care incep si
se termina cu 0aH
3timulez copii sa gaseasca
cat mai multe cuvinte.
rezint copiilor imagini cu-
toc de scris, bloc de desen,
guma de sters.
#er copiilor sa gaseasca
opusul 1antonimul2
cuvintelor- curat, silitor,
ordonat, ascultator.
8.$btinerea performantei 'istribui copiilor fise de
lucru, apreciez
comportamentul din timpul
activitatii, promtitudinea si
rapiditatea in raspunsuri.
'eseneaza tot atatea liniute
cate silabe are cuvantul si
incercuiestesilabe care incepe
cu sunetul JmJ.
26
PROIECT DE ACTIVITATE
G*04# M#*%
C#.%5'*,# #/.,),.#.,," /ducarea ?imbajului
M,6$'/ 1% R%#$,7#*%" Coc didactic
T%3#" 0#ine stie castiga
O+,%/.,)% 5%(%*#$%"
#onsolidarea deprinderii de a formula propozitii dezvoltate, corecte din punct de
vedere gramatical si cu sens logic.
#onsolidarea deprinderii de a desparti in silabe cuvinte din cuprinsul unei propozitii.
erfectionarea capacitatii de analiza si sinteza fonetica, a capacitatii de a efectua rapid
asociatii.
/ducarea spiritului competitiv
O+,%/.,)% '4%*#.,'(#$%" pe parcursul si la sfarsitul activitatii , copiii vor fi capabili-
3a formuleze cel putin doua propozitii cu cuvintele- 0Aandunica, 0cuc, 0pupaza,
0lup, 0urs, 0vulpe, corecte din punct de vedere gramatical.
3a desparta corect in silabe cuvintele date
3a precizeze numarul silabelor din cuvintele- 0vaca, 0cal, 0gaina
3a precizeze primul sau ultimul sunet al cuvintelor- 0mar, 0para, 0gutui, 0prune.
R%50$,$% J'/0$0," #opilul indicat va formula propozitii cu cuvinte date. determinarea
numzarului de cuvinte din propozitie. despartirea cuvintelor in silabe, precizarea sunetelor cu
care incep sau se termina cuvintele date.
M%.'1% -, 4*'/%1%%" conversatia, demonstratia, e!ercitiul, problematizarea
M#.%*,#$ D,1#/.,/" mac"ete, imagini cu cele patru anotimpuri, jetoane cu animale si fructe.
27
DESFASURAREA ACTIVITATII
C'(.,(0. %-%(.,#$,7#. O+,%/.,)%
'4%*#.,'(#$%
D%-/*,%*%# -,.0#.,,$'* 1% ,(-.*0,*%
Coc didactic 0C,(% -.,%
/#-.,5#
6.@oment organizatoric 1instructajul
verbal2
3e asigura conditiile necesare pentru
buna desfasurare a activitatii.
7.#aptarea atentiei
3e descopera elementul surpriza- o
mac"eta care sugereaza anotimpul
primavara in parc.
3e realizeaza o conversatie despre
anotimpul primavara dupa urmatorul
plan-
0#e anotimp va sugereaza aceata
mac"etaH
0%ndeH 1in parc2
0'upa ce cunoastem ca este
anotimpul primavaraH
3e canta prima strofa din cantecul
04ine, vine, primavara. 3e
descopera apoi si celelalte mac"ete
care sugereaza- vara la tara, toamn in
livada si iarna in padure.
#opiii recunosc anotimpurile
8.Anuntarea subiectului
28
Alcatuirea de propozitii cu
cuvinte date. determinarea
numarului de cuvinte dintr-o
propozitie. despartirea
cuvintelor in silabe.
@entionarea numarului
silabelor. precizarea
sunetului cu care incepe 5se
termina cuvintele date.
3e anunta subiectul activitatii 0Am
observat ca stiti anotimpurile, iar in
continuare vom desfasura un joc-
concurs #ine stie castiga. /c"ipa
castigatoare va primi cate un
medalion.
9.rezentarea continutului
3e prezinta regulile jocului-
?a anotimpul primavara, copiii vor
alcatui propozitii cu cuvintele ce
denumesc pasari care se intorc in
acest anotimp in tara 1randunica, cuc,
pupaza2, apoi determina numarul de
cuvinte din propozitii.
?a anotimpul vara, copiii despart in
silabe cuvintele care denumesc
animale domestice, apoi despart in
silabe cuvintele indicand prin
betisoare numarul de silabe.
?a anotimpul toamna, copiii enumera
fructele din livada- mere, pere, gutai,
prune si precizeaza primul sau
ultimul sunet al cuvantului, apoi dau
e!emple de alte cuvinte care incep
sau se termina cu acel sunet.
?a anotimpul iarna, copiii alcatuiesc
cat mai multe propozitii cu animale
care apar in padure 1urs, vulpe, lup2.
3e desfasoara jocul de proba, in
scopul verificarii intelegerii regulilor
de joc de catre toti copiii.
,.$btinerea performantei
3e realizeaza jocul propriu-zis.
3e va da semnul de incepere a
29
jocului, timp in care, copiii numiti,
daca raspund corect, vor fi aplaudati,
iar cei care intampina dificultati vor
fi ajutati de colegi.
Cocul se desfasoara in doua ec"ipe.
entru fiecare raspuns corect si
complet, ec"ipa va primi un punct.
4arianta de joc- 3e complica jocul-
copiii trebuie sa descopere cuvinte in
care prima silaba se repeta 1e!-
veverita, papagal. etc2.
E./valuarea performantei
3e fi!eaza titlul jocului- 0#ine stie
castiga. &nainte de a se trece la
numararea punctajului si la stabilirea
ec"ipei castigatoare, se realizeaza o
conversatie pe baza urmatorului plan
de intrebari-
0#e am facut in cadrul acestei
activitatiH
1(e-am jucat2
0#u ce ne-am jucaH
1#u cuvinte, cu silabe, si cu
sunetele2.
3e numara punctele si se stabileste
ec"ipa castigatoare.
F.&nc"eierea activitatii
Aprecierea verbala-globala si
individuala asupra desfasurarii
activitatii. 3e canta in intregime
04ine, vine, primavara.
30
PROIECT DE ACTIVITATE
+A%A- regatitoare
#A=/+$A&A '/ A#=&4&=A=/- /ducarea limbajului
=/@A- 0Oai, s facem o povesteG
@$'%? '/ A/A?&IAA/- oveste creat cu personaj dat
=&%? A#=&4&=PQ&&- #onsolidare de deprinderi, aprofundarea unor no*iuni morale
$<&/#=&4/ #A'A%-
'ezvoltarea capacit*ii de receptare a mesajului oral.
/ducarea capacit*ii de e!primare oral.
$<&/#=&4/ '/ A/;/A&(QP-
#onsolidarea deprinderii de a elabora o poveste cu mijloace proprii, prin analogie cu
pove)tile receptate anterior.
Activizarea )i mbog*irea vocabularului.
Aprofundarea reprezentrilor morale.
$<&/#=&4/ $/AAQ&$(A?/-
O1&3 recunoasc trstura caracteristic comun unor personaje
cunoscute1naivitatea2 )i sensul acesteia.
O2&3 creeze o poveste avnd drept punct de pornire o trstur moral- naivitatea.
O3&3 foloseasc cuvinte )i e!presii literare cunoscute, o e!primare nuan*at )i
e!presiv.
O4&3 eviden*ieze consecin*ele comportamentelor gre)ite.
3=AA=/+&& '&'A#=&#/-
@/=$'$?$+&/ '&'A#=&#P- #onversa*ia, e!punerea, e!plica*ia, problematizarea.
31
@&C?$A#/ '&'A#=&#/- &magini1siluete2 ale unor personaje cunoscute- 3cufi*a
Ao)ie )i ursul din "rsul pclit de vulpe
DESFASURAREA ACTIVITATII
/venim. did.
$b. opera*
A/.,).
%10/#.'#*%,
A/.,). /'4,,$'* S.*#.%5,,
1,1#/.,/%
E)#$0#*%
9,(-.*03. :,
,(1,/#.'*,
I.M'3%(.
'*5#(,7#.'*,/
II.C#4.#*%#
#.%(;,%,
III.R%#/.0#$,7#&
*%#
/0(':.,(.%$'*
O1
-aerisirea slii de
grup
-aranjarea
mobilierului
-pregtirea
materialului
didactic
?e prezint
copiilor cele dou
personaje, le cer
s le recunoasc
)i s le
denumeasc.
?e adresez
ntrebri--#e i s-a
ntmplat 3cufi*ei
Ao)iiH 'e ce H
#are a fost
gre)eala eiH #um
a reu)it vulpea
s-l pcleasc pe
ursHrin ce se
aseamn cele
dou personajeH
Aecunosc
personajele, le
denumesc.
Aecunosc )i
denumesc
trstura
caracteristic
comun -
naivitatea.
/!plic
con*inutul
acesteia.
#onversa*ia
;rontal
1imagini ale
celor dou
personaje2
32
IV.C'30(,/#&
*%# '+,%/.,)%$'*
0*3<*,.%
V.O+;,(%*%#
4%*8'*3#(;%,
O2
O3
VI.E)#$0#*%#
4%*8'*3#(;%$'*
O4
#e nseamn s
fii naivH
0-Astzi, voi ve*i
compune o
poveste al crei
personaj va fi un
pui)or naiv,
ncreztor. Ar fi
bine s folosi*i
cuvinte )i grupuri
de cuvinte
cunoscute din
alte pove)ti,
personajele s
vorbeasc ntre
ele.
%rmresc
e!primarea
copiilor, corectez
eventuale gre)eli
de e!primare.
3olicit
reproducerea
dialogurilor ntre
personaje.
3olicit 7 copii s
redea povestea
integral. ?e
adresez ntrebri
ce implic
analiza
consecin*elor
%rmresc )i re*in
cerin*ele.
/!pun povestea.
3e e!prim n
propozi*ii )i fraze,
redau dialoguri,
)i nuan*eaz
e!primarea,
uzeaz de mimic
)i gestic.
Aedau povestea
integral.
Analizeaz
consecin*ele
comportamentului
gre)it.
/!plica*ia
ovestirea
roblematizarea ;rontal
33
VII.=(/>%,%*%#
#/.,),.<;,,
naivit*ii
pui)orului
;ac aprecieri
privind
e!primarea,
e!presivitatea
redrii
con*inutului.
III.5.5.3. ETAPA POSTEXPERIMENTALA
/tapa post e!perimentala a constat n aplicarea unei probe de evaluare, pornind de la
cea din etapa pree!perimentala, dar adugnd elementele noi de con*inut transmise, precum
)i un un grad sporit de dificultate.
PROBA DE EVALUARE NR1
UNITATEA DE CONTINUT" Aspecte le!icale si sintactice
OBIECTIVE OPERATIONALE"
$6. . s sesizeze dezacordul dintre unele pr*i de vorbire n mod intuitiv, formulnd
propozi*ia n mod corect
E2%34$0"
#arza st $ntr%un picioare.
&etiele sare $n ap.
"rsuleii mn#nc 'runze.
(egumele este bune.
)arcisele a $n'lorit.*le miroase 'rumos.
+opiii construiete un om de zpad.
+inele este cura(oas.
,omul este nflorit 'rumos.
+arto'ii are gustul bun.
34
CONINUTUL ITEMILOR
I.1. Am spus bine, n-am spus bine?)-scult propoziia spus de mine i spune dac e
corect sau nu* Spune propo+i,ia corect
O.2. 3 construiasc propozi*ii, cu ajutorul imaginilor, realiznd intuitiv acordul
corect ntre subiect )i atributul genitival.
I.2. 'enume)te meseriile din imagine, materialele )i uneltele. 3pune, a 1 al, ai, ale2 cui
este 1sunt2 fiecare din ele.


35

O.3.3 formuleze propozi*ii intuind ac*iunile din imagini, folosind corect acordul
subiect-predicat
I.3.#e faceH #e facH. #e face eaH #e fac eleH#e face elH #e fac eiH


'/3#A&=$A& '/ /A;$A@A(=A
ITEMI SUFICIENT BINE FOARTE BINE
&.6. 3esizeaz )i corecteaz dezacordul
n , propozi*ii, formulnd fiecare
propozi*ie n forma corect .
3esizeaz )i
corecteaz
dezacordul n F
propozi*ii, formulnd
fiecare propozi*ie n
forma corect .
3esizeaz )i
corecteaz
dezacordul n nou
propozi*ii, formulnd
fiecare propozi*ie n
forma corect .
&.7. 'enume)te corect materialele,
uneltele )i meseriile ilustrate,
construie)te propozi*ii realiznd
'enume)te corect
materialele, uneltele
)i meseriile ilustrate,
'enume)te corect
materialele, uneltele
)i meseriile ilustrate,
36
acordul ntre subiect )i atributul
genitival , cu ,-E gre)eli .
construie)te
propozi*ii realiznd
acordul ntre subiect
)i atributul genitival ,
cu 8-9 gre)eli .
construie)te
propozi*ii realiznd
acordul ntre subiect
)i atributul genitival ,
cu 6-7 gre)eli .
&.8. ;ormuleaz propozi*ii, realiznd
corect acordul subiect-predicat , cu
o gre)eal.
;ormuleaz
propozi*ii, realiznd
corect acordul
subiect-predicat , cu
o gre)eal.
;ormuleaz
propozi*ii, realiznd
acordul subiect-
predicat n mod
corect pentru toate
propozi*iile.
&&&.E. A/I/(=AA/A 3& &(=/AA/=AA/A 'A=/?$A #/A#/=AA&&
&n urma activitatilor desfasurate in cele trei fae ale cercetarii, se pot desprinde
urmatoarele concluzii cu privire la performantele copiilor-
Aecunoasterea sunetelor se realizeaza mai usor in cadrul vocalelor 1o-rar, a-
rici, a-vion2.
#opiii nu disting care este vocala de inceput in cazul unor cuvinte de forma-
ie-pu-re.
'iferentierea mai greoaie a consoanelor care se pronunta insotite de o vocala
ajutataore- zana, lana, sarma, randunica.
@ajoritatea copiilor cunosc semnificatia corecta a cuvintelor intrebuintate si le
utilizeaza corect, potrivit sensului care sa-l dea in diferite situatii.
3e poate constata ca toti copiii care au frecventat gradinita, formuleaza corect
forma de plural, in functie de genul substantivelor utilizate si se e!prima in
propozitii si in fraze scurte.
CONCLUZII
37
'in analiza lucrarii se pot desprinde cateva constatari cu valoare de concluzii menite
sa imbunatateasca activitatea educatoarei in ceea ce priveste pregatirea copilului pentru
scoala.
/ducatoarei ii revine sarcina de a constatacat mai timpuriu tulburarile de vorbire si de
a-i ajuta pe copii sa le corecteze prin e!ercitii si jocuri pentru dezvoltarea si corectarea
vorbirii copiilor prescolari.
%n rol deosebit il are pronuntia proprie a educatoarei, e!primarea cursiva corecta
printr-un vocabular ingrijit, ceea ce le face munca mai usoara si eficienta.
Cocul didactic poate fi folosita atat ca mijloc de predare dar mai ales ca mijloc de
consolidare si aplicare a cunostintelor insusite prin basm.
<asmele contribuie la realizarea unor importante sarcini ale dezvoltarii vorbirii la
imbogatirea si e!ersarea vocabularului activ al copiilor. la cultivarea unei e!primari corecte si
nuantate. la dezvoltarea capacitatii de a reda continutul unor povestiri.
rin basm se cultiva increderea in fortele proprii precum si spiritul de raspundere, de
colaborare si ajutor reciproc.
'e o mare importanta este introducerea in practica prescolara a mai multor metode de
insusire a pronuntiei corecte a sunetelor, de dezvoltare a auzului fonematic, jocuri didactice
pentru formarea capacitatii de a efectua analiza fonetica, care sa asigure eficienta activitatii
de pregatire a copiilor pentru scoala.
/ste bine de stiut ca, scoala isi incepe actiunea educationale fondul acumularilor
realizate de copii la varsta prescolara.
Asigurarea unui inceput bun in procesul de invatare a cititului sis crisului reprezinta o
conditie esentiala a procesului de activitate de tip scolar. ?ucru acesta impune cu atat mai
mult cu cat este vorba de deprinderi intelectuale si morale de o deosebita comple!istate cu o
arie de folosire e!trem de variata.
<asmele s-au dovedit a fi forme utile de invatare, consolidare si verificare a
cunostintelor copiilor in general.
38