CERCETARE PEDAGOGICĂ

1. IPOTEZA DE LUCRU

Pornind de la studierea experienţei didactice de-a lungul timpului, sprijinindu-mă pe datele

unor observaţii repetate în rândul preşcolarilor, în proiectul de faţă vreau să scot în evidenţă rolul
important pe care îl au povestirile și basmele în activizarea vocabularului preşcolarilor. Prin
activităţile de povestire se aduce o contribuţie esenţială la precizarea, îmbogăţire şi nuanţarea
vocabularului copiilor, printr-o serie de cuvinte şi expresii noi, precum şi la formarea unor
trăsături morale pozitive.
Copiii, ascultând povestiri sau basme, întâlnesc noi şi noi expresii care, odată cunoscute,
devin un bun al lor. Ei memorează cuvintele cu care încep şi se încheie poveştile, cât şi expresiile
care se repetă în basme şi astfel, limba cu expresiile ei proprii, intră în limbajul curent al copiilor.
Basmele, prin folosirea cuvântului şi a imaginii artistice, îl familiarizează pe copil cu
structura limbii, cu bogăţia formelor sale gramaticale, cu frumuseţea şi expresivitatea limbii şi
contribuie astfel la dezvoltarea limbajului şi a gândirii lui. Eficienţa povestirilor în dezvoltarea
limbajului nu depinde numai de conţinutul celor povestite, ci şi de felul în care se captează
atenţia copiilor, de vocea firească, blândă a educatoarei, de măsura în care e completată latura
semantică a cuvintelor şi îmbinărilor noi, prin intonaţie, gesturi, felul în care sunt puşi copiii în
situaţia de a folosi cuvintele şi expresiile în enunţuri personale, reproducând episoade sau chiar
toată povestea.
Am căutat, de aceea, ca în cadrul activităţilor de povestire să introduc şi atmosfera de
destindere, preşcolarii mobilizându-şi la maxim resursele psihice, fără a începe senzaţia de
oboseală, de plictiseală. Pentru a mării efectul expunerii povestirii am folosit o serie de mijloace
intuitive – cum ar fi diafilmul, siluetele, machetele, planşele. Astfel, prin intermediul povestirii,
preşcolarii uită că sunt în clasă şi se introduc în climatul specific al acesteia.
În activitatea de povestire am pus un accent deosebit pe exprimarea copiilor, pentru ca
limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească
rapoartele gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical.
Atât în activitatea la clasă, cât şi în elaborarea proiectului, am pornit de la ipoteza că
povestirea oferă variate posibilităţi pentru cultivarea limbajului şi a gândirii preşcolarului.

1
 2. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivele pe care mi le-am propus vizează:

1. Dezvoltarea capacităților de receptare a mesajelor orale și scrise.
2. Stimularea interesului pentru lectura textelor literare și populare.
3. Dezvoltarea creativității verbale.
4. Dezvoltarea capacității de comunicare, prin activizarea, îmbogățirea și nuanțarea vocabularului.
5. Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilității de a intra în
relație cu ceilalți.
6. Educarea trăsăturilor de voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față de sine (curaj,
autodepășire, disciplină, dragoste, demnitate, încredere, spirit autocritic, orgoliu) și față de
ceilalți (cinste, altruism, corectitudine, fermitate, dragoste, grijă, sinceritate, încredere, simpatie,
spirit critic, interes).
7. Dezvoltarea gândirii creative, atenției și a spiritului de observație.
8. Stimularea creativității și expresivității limbajului prin utilizarea expresiilor artistice din textele
literare.
9. Cultivarea sensibilității artistice prin ascultarea poveștilor.

3. METODE DE CERCETARE FOLOSITE

Cunoaşterea psihologică a copiilor este o problemă complexă şi multilaterală. Ea se

bazează pe fapte şi pe date concrete. În vederea studierii copilului sub aspect psihologic, trebuie
folosite metode şi procedee adecvate. În acest sens am folosit următoarele metode: observarea,
convorbirea, chestionarul. Cercetarea s-a derulat pe perioada septembrie 2009-iunie 2010, pe
un eşantion de 20 de copii de la grupa mijlocie.
Am observat la fiecare copil de la această grupă, atât în activităţile alese cât şi în
activităţile obligatorii: pronunţia, vocabularul de care dispune. Am urmărit, pe cât posibil, ca cel
care era observat să nu conştientizeze acest fapt, pentru a nu-şi modifica manifestările
comportamentale. De asemenea, observarea s-a efectuat în condiţii cât mai variate.
De o importanţă deosebită în folosirea acestei metode este urmărirea atentă a dezvoltării
vorbirii copiilor preşcolari, a deficienţelor de vorbire infantilă, a progreselor înregistrate ca
urmare a muncii depuse de educatoare şi de familie, şi performanţele obţinute.

2
 Am remarcat că majoritatea copiilor aveau o pronunţie clară a cuvintelor. Doar doi copii
întâmpinau dificultăţi în pronunţarea sunetului ‚,r”, pe care îl înlocuiau cu sunetul ,,l’’. După mai
multe exerciţii de vorbire desfăşurate cu aceştia s-a ajuns la un nivel corespunzător, înlăturându-
se deficienţele.
Doar o treime din copiii din clasă percepeau, deosebeau şi utilizau corect cuvintele
omonime, sinonime, cuplurile antonimice, precum şi grupurile de paronime. Însă, la sfârşitul
anului şcolar, după desfăşurarea mai multor jocuri didactice, povestiri în care s-a accentuat
explicarea şi însuşirea conştientă a semnificaţiei cuvintelor, majoritatea copiilor percepeau,
deosebeau şi utilizau cuvintele omonime, sinonime, cupluri antonimice, precum şi grupuri de
paronime.
O altă metodă folosită a fost metoda analizei produselor activităţii. Însuşirile şi
activităţile psihice ale unor persoane se exprimă şi în produsele activităţii sale. Orice produs
realizat de copil poate deveni obiect de investigare psihologică: desenele, colajele, poezioarele,
poveştile, modul de formulare şi de rezolvare a unor sarcini etc.
Analizând aceste produse, am obţinut informaţii despre capacităţile psihice de care dispun
copiii: despre coerenţa proceselor mentale, amplasarea intereselor, calitatea cunoştinţelor,
deprinderilor şi aptitudinilor, despre stilul realizării acelor produse, despre nivelul dotării psihice:
înalt, mediu, slab, despre progresele realizate în învăţare etc.
Convorbirea a fost un mijloc eficient de a verifica deficienţele de vorbire, creativitatea şi
expresivitatea copiilor, precum şi performanţele obţinute. Datele pe care le-am obţinut în cadrul
observării mi-au fost de folos, pentru că au valorificat în dialogul cu copiii cele consemnate
anterior.

4. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

Munca în legătură cu stimularea gândirii preșcolarilor – urmărind dezvoltarea creativității

și expresivității limbajului oral – ne impune să lămurim, să explicăm orice cuvânt nou de care
preşcolarii iau cunoştinţă, descoperindu-le, nu numai accepţia din contextul în care l-am întâlnit,
dar şi semnificaţiile pe care le-ar putea avea şi în alte contexte, în combinare cu alte cuvinte.
Semnificaţia cuvintelor – după cum ne relatează cercetările (Vîgotski, T.Slama - Cazacu) -
nu este dată împreună cu structura lor sonoră, nu este presupusă de cunoaşterea acesteia;
semnificaţia se însuşeşte treptat, se întregeşte în timp, paralel cu dobândirea unei experienţe
cognitive mai bogate şi prin însăşi folosirea limbajului. De la o semnificaţie sumară, adesea

3
neprecisă, preşcolarul se ridică progresiv la una din ce în ce mai apropiată de noţiunea corectă. În
urma evaluării iniţiale, dându-le copiilor un test am obţinut următoarea colecţie de valori:

Valorile variabilei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Frecvenţa valorilor 0 0 1 2 5 6 2 2 1 1

X =121 =6,05
20

În povestirile libere ale preşcolarilor sau în cele organizate am putut observa adesea, pe
lângă stângăciile de exprimare, şi folosirea improprie a unor cuvinte şi expresii. Toate acestea au
fost corectate. De exemplu, un copil povestea: ,,…şi merge, şi merge, şi se oboseşte şi pe urmă se
osteneşte la umbra unui pom”. Evident a folosit aici cuvântul osteneşte în locul celui potrivit,
odihneşte. O asemenea greşeală a fost corectată de mine, înlocuind cuvântul cu cel propriu. După
activitate, i-am arătat copilului care este sensul adevărat al cuvântului ,,osteneşte’’, folosind ca
termen lămuritor cuvântul ,,oboseşte’’, intrat deja în vocabularul lui şi folosit adecvat în alte
prilejuri de către el.
În povestiri, educatoarea transmite uneori cunoştinţe noi copiilor şi, odată cu aceastea, şi
cuvinte necunoscute lor. Pentru a nu risca să fie însuşite mecanic, cuvintele noi introdu-se în
povestire, le-am explicat pe loc, pe măsură ce le-am utilizat, folosind un termen sinonim sau
slujindu-ne de alţi termeni cunoscuţi de copii.
În cadrul povestirii ,,Cocoşul, cotoiul şi vulpea’’ am folosit, pentru caracterizarea vulpii, în
fraze succesive, adjectivele: şireată şi vicleană Când unul din copii a fost scos să povestească cu
ajutorul planşelor prezentate de mine, i-am cerut să spună cum este animalul prezentat .
Preşcolarul a răspuns că este ,,şireată’’, iar eu l-am întrebat cu ce alt cuvânt mai putem spune
,,şireată’’. Răspunsul a fost ,,vicleană’’, iar atunci am făcut precizarea că cele două cuvinte au
acelaşi înţeles.
În povestea ,,Povestea fulgului de zăpadă’’, le-am prezentat copiilor o imagine
reprezentând o scenă de iarnă cu zăpadă abundentă. S-a intuit liber imaginea şi s-a descris de
către copii, pentru a se ajunge la cuvântul zăpadă. Copiii au fost întrebaţi dacă ştiu şi alt cuvânt
care să însemne tot zăpadă. Unul din copii a răspuns ,,omăt’’. Am repetat aceeaşi propoziţie care
conţinea cuvântul zăpadă, pe care l-am înlocuit cu sinonimul ,,nea’’, explicându-le apoi că există
unele obiecte pe care le putem denumi cu cuvinte diferite. Pentru a le ţine minte pe cele de mai
sus, i-am învăţat pe copii o scurtă poezie în cadrul altei activităţi:
,,Zăpadă, omăt sau nea
Aşterne-ţi covorul moale
4
 De fulgi albi pufoşi şi moi
Ce ne bucură pe noi.’’
În cadrul povestirii: ,,Am fost şi eu la Alba Iulia şi am văzut Unirea cea mare”, am folosit
la sfârşitul activităţii o fişă de evaluare având următoarea sarcină: „Găseşte un alt cuvânt care să
însemne tot steag şi reprezintă-l grafic”.
În ceea ce priveşte relaţia de sens – omonim, aş putea spune că ilustrativă din acest punct
de vedere este povestea „Ţupa – Ţup”, de Irimie Străuţ. Povestea iepuraşului care şi-a pierdut
tocul de scris arată copilului, în forma concretă a imaginii artistice, ce reprezintă pentru fiecare
personal „tocul”. Astfel:
- pentru elev - tocul e un instrument de scris
- pentru o vulpe – un toc de pantof;
- pentru urs - un toc de uşă;
- pentru greiere - un toc de vioară;
- pentru mamă - un toc de bătaie.
În finalul activităţii de povestire am împărţit copiilor câte o fişă de evaluare unde li se
cerea să indice cu ajutorul liniilor ce reprezintă pentru fiecare animal tocul. Din cei 20 de copii,
numai unul a greşit fişa.
În povestirea creată ,,Iepuraşul la dentist’’, copii au putut remarca perechea de paronime:
- abces (la măsea)
- ,,acces interzis’’(intrare)
În cadrul activităţilor de povestire, pentru a facilita copiilor înţelegerea semnificaţiilor
cuplurilor antonimice, am pus un accent deosebit pe sublinierea principalelor trăsături de
caracter, făcând apel la antiteză, pentru a le evidenţia pe cele mai reprezentative. Una din
modalităţile prin care au fost caracterizate a fost crearea unor versuri simple, cum se va vedea în
continuare:

URSUL

Ştiţi? Eu am avut o coadă

Lungă, mare şi stufoasă…
Şi o mai aveam şi astăzi ,
Dacă nu mă lăcomeam
Să prind peşte mult din baltă,
Precum vulpea m-a învăţat,
De asta am un ciot de coadă

5
 Şi sunt tare supărat!

ILEANA-COSÂNZEANA

Iată, eu sunt zâna bună,

Cosânzeana mă numesc,
Sunt frumoasă şi cuminte,
Toţi copiii mă iubesc.

În povestea „Fata babei şi fata moşneagului”, de I. Creangă, prin costumaţia artistică am

arătat copiilor opoziţia de sens: harnică-leneşă, bună-rea, frumoasă-urâtă. Pentru a verifica
perceperea şi deosebirea cuvintelor antonime, am desfăşurat apoi în activităţile alese jocul „Ce-ţi
spune imaginea?”, unde am folosit imagini reprezentând personaje din povești, tipice prin
însuşiri opuse. Sarcina a fost să grupeze câte două imagini după însuşirile opuse pe care le au, să
le denumească şi să alcătuiască propoziţii cu aceste cuvinte , ca de exemplu: bun-rău, frumos-
urât, harnic-leneş.

CONCLUZII

Stimularea gândirii creative a preșcolarilor cu ajutorul basmelor și povestirilor este unul

din obiectivele majore care se realizează la grupa mijlocie, deoarece acestea sunt cele mai
apropiate de sufletul și inima preșcolarilor mici, prin personajele fabuloase și acțiunile acestora.
Crearea unei ambianţe bine organizate încurajeaza copiii să exploreze, să aibă inițiativa și
să creeze. Educatoarea trebuie să urmarească dezvoltarea copilului, să stabilească țeluri
corespunzătoare pentru fiecare copil în parte și pentru toată grupa de copii în ansamblu, să
planifice teme care să răspundă intereselor copiilor, să respecte personalitatea fiecăruia, să le
mențină trează curiozitatea și să stimuleze învățarea prin cooperare.
Experiența a demonstrat, de fiecare dată, că orice copil posedă potențial creativ, iar
creativitatea este educabilă. Având ca scop prioritar formarea unei exprimări corecte, logice,
fluente, expresive, educarea limbajului în grădiniţe foloseşte povestirile ca pe un mijloc deosebit
de valoros.
Preşcolarul, pus fie în situaţia de a expune cunoştinţele sale în legătură cu o povestire, fie
de a emite idei şi păreri proprii, foloseşte mai bine sau mai puţin bine limba vorbită, în care, pe

6
de o parte are cunoştinţe sigure, precise, idei clar conturate în mintea sa, iar pe de altă parte,
potrivit gradului în care el stăpâneşte regulile exprimării, şi un volum de cuvinte pe care le poate
utiliza cu discernământ.
Pentru copil, cuvântul ţine locul explicaţiei şi a justificării. Iubeşte cuvântul în sine;
învăţarea unui cuvânt nou îl încântă ceva timp, iar apoi devine o adevărată pasiune: vânează
cuvinte, face colecţii, iar când descoperă unul nou îl pronunţă triumfător.
În cercetare am acordat o deosebită importanţă gândirii creative a copiilor, înţelegerii de
către copii a relaţiilor de sens dintre cuvinte, deosebirea lor, folosirea lor în diferite propoziţii.
În cadrul evaluării finale, în urma aplicării unui test de evaluare, notat de la 1 la 10, am
obţinut următoarea distribuţie de frecvenţe:

Valorile variabilei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Frecvenţa valorilor 0 0 0 0 2 2 6 4 2 4

Colecţia de valori ale variabilei X a dus la următorul rezultat:

X=154 =7,7
20
Prin diversitatea de metode şi procedee folosite în clasă, am ajuns la concluzia că, dacă
preşcolarii vor fi pătrunşi de importanţa acestor cerinţe, care scot la iveală valoarea limbajului
ca mijloc de exprimare a gândirii, vor reflecta mai mult asupra termenilor folosiţi atunci când vor
expune oral.
Acţiunea de stimulare a gândirii creative a preşcolarului nu este nici simplă, nici uşoară,
dar este frumoasă şi nobilă, dacă avem în vedere dezvoltarea limbajului copiilor. În fine,
rezultatele eficiente în munca la clasă depind în mare parte de pregătirea educatoarei, de
responsabilitatea şi maturitatea sa profesională, de spiritul novator de care trebuie să dea dovadă.

7
ANEXE

8
FIȘĂ DE EVALUARE - Aşează imaginile în ordinea acțiunii:

9
Recunoaste personajul, povestea si autorul.

FIŞĂ DE EVALUARE INTERDISCIPLINARĂ

Itemi:
*Spune titlul poveştii
*Enumeră elementele întâlnite. Ştii ce sunt fiecare?( fetiţă, flori, animale, gâze, pădure, casă)
*Ajut-o pe Scufiţa Roşie să ajungă la căsuţa bunicii, urmărind în ordine crescătoare cifrele
ascunse de prietenii ei.
*Colorează ce-ţi place.

10
Numele………………….. Data…………

,,CIUBOTELELE OGARULUI”
FISA DE LUCRU

1.Ordoneaza imaginile, ţinând cont de desfasurarea evenimentelor:

11
 __ __ __ __ __

2. Desparte in silabe cuvintele redate de imagini. Traseaza cate o linie orizontala pentru
fiecare silaba in spatiul delimitat.

3. Deseneaza in spatiul dat ciubotelele ogarului :

12
Fişă de lucru individuală
Domeniul limbă şi comunicare

Spune din ce poveste vin personajele din imagine? Povesteşte un fragment din povestea
preferată! Colorează ce-ţi place!

13
14
 GRUPA:MIJLOCIE
EDUCATOARE:
GRĂDINITA NR.
DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Activitate integrată
TEMA ANUALĂ „CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU?”
TEMA PROIECTULUI: „Sentimente în lumea vie”
SUBTEMA ZILEI: „De-aş fi o zână ca-n poveşti”
TEMA ZILEI: „În ţara surprizelor lui Cocoşel Creastă Roşie”
SCOPUL: - Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale
- Dezvoltarea deprinderii de conduită civilizată care să permită desfăşurarea
simultană a unor activităţi de joc sau alte ocupaţii preferate de copii
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate integrată

CENTRE DE INTERES:
1. ARTĂ: - „Cocoşul” (aplicaţie din pălmuţe); „Găina”(pene)
„În casa lui Creastă Roşie”- pictură (răţuşca)
2. JOCURI DE MASĂ: - „În curtea cocoşului”(puzzle)
- „Creastă Roşie şi prietenii lui”
3. CONSTRUCŢII: - „Casa boierului”
- „Căsuţa moşneagului”

DOMENIU EXPERENŢIAL:
 Limbă şi comunicare- EDUCAREA LIMBAJULUI:
 „Punguţa cu doi bani” de Ion Creangă – repovestire

OBIECTIVE OPERAŢONALE:
a) Cognitive:
 Să demonstreze înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare a acestuia;

15
 Să participe la activitatea de grup, atât în calitate de vorbitor cât şi de auditor;
 Să povestească pe baza imaginilor prezentate;
 Să înţeleagă mesajul transmis;
 Să utilizeze cuvinte şi expresii literare specifice textului;

b) Afectiv-atitudinale:
 Să participe cu interes la activitate;
 Să manifeste reacţii de aprobare/dezaprobare faţă de personajele din poveste;

c) Psiho-motorii.
 Să mânuiască materialul pus la dispoziţie

OBIECTIVE PE CENTRE DE INTERES:

Centrul de activitate ARTĂ:
- Să utilizeze corect materialele puse la dispoziţie;
- Să picteze răţuşte utilizând tehnica mototolirii şi ştampilării cu hârtie igienică;
- Să confecţioneze cocoşul din pălmuţe şi să acopere corpul găinii cu pene folosind operaţii şi
tehnici însuşite;
- Să coopereze în vederea finalizării;
- Să analizeze lucrările realizate pe baza următoarelor criterii: originalitate, acurateţe şi gradul de
finalizare a lucrării
Material: hârtie igienică, acuarele, pene, aracet, hârtie glace, carton, coli A4

Centrul de activitate JOC DE MASĂ:

- Să aleagă jetoanele cu păsări de curte;
- Să despartă cuvintele în silabe;
- Să distribuie fiecărei păsări atâtea grăunţe câte silabe are cuvântul ce o denumeşte;
- Să aleagă jetonul cu numîrul ce corespunde numărului de silabe din fiecare
cuvânt;
- Să reconstituie imagini;
Materiale: jetoane cu animale, coş cu grăunţe, puzzle, cifre

Centrul de activitate CONSTRUCŢII:

- Să realizeze lucrări plane din beţişoare şi forme geometrice

16
 Materiale: beţişoare, trusa logi II

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe

STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee: cercul de discuţii, instructajul verbal, „cerc interior, cerc exterior”,
„amestecă, îngheaţă, formează perechi”, conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin
cooperare, problematizarea, jocul, harta poveştii, turul galeriei, explozia stelară
 Mijloace de învăţământ: imagini din poveste „Punguţa cu doi bani”, siluetele personajelor,
jetoane cu animale, coş cu grăunţe, puzzle, hârtie igienică, acuarele, pene, aracet, figuri
geometrice, beţişoare, steluţe cu pălării roşii, verzi,galbene, albastreroşii şi roz, panglica,
chipuri vesele şi triste, medalioane cu steluţe cu pălării colorate, steluţe cu întrebările „cine?”,
„ce?”, „unde?”,”când?”, „de ce?”.

BIBLIOGRAFIE:
1. „Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani”
2. Preda, V.( coord.) „Activitatea integrată în grădiniţă”, Editura Didactica Publishing House 2008
3. Preda, V.(coord.) „ Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari” Editura
Didactica Publishing House 200

SCENARIU DIDACTIC

Activitatea debutează prin întâlnirea de grup între educatoare şi copii.

Salutul între copii se realizează prin strategia de învăţare prin cooperare „cerc interior, cerc
exterior”, combinată cu metoda „amestecă, îngheaţă, formează perechi”.

17
 Educatoarea salută copiii: ”Bună dimineaţa, personaje din poveşti”, apoi aceştia formează
două cercuri concentrice în funcţie de culoarea panglicii de la mână. La semnalul „amestecă”
dat de educatoare copiii se rotesc în cerc cântând „Dimineaţa a venit / Toţi copiii au sosit/ În cerc
să ne adunăm/ Cu toţi să ne salutăm”, la semnalul „îngheaţă” se opresc, iar la semnalul
„formează perechi” copiii din cercul interior se întorc cu faţa către cei din cercul exterior ,
formează pereche cu cel din faţa sa, salutându-se şi împărtăşindu-şi sentimentele. Se vor repete
comenzile de mai multe ori, dându-se astfel posibilitatea formării câr mai multor perechi şi
salutul între cât mai mulţi copii.
Vor verifica prezenţa copiilor în urma anexării unor simboluri ( chipuri vesele sau triste)
alături de fotografiile acestora şi vor completa apoi „calendarul naturii”.

Eveniment Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare

didactic
1.Introducerea Se va realiza prin întâlnirea de dimineaţă. Cerc interior,cerc
în activitate exterior
Amestecă,îngheaţă,
formează perechi
tranziţie Se va realiza prin noutatea zilei: astăzi sunteţi
personaje din poveştile îndrăgite de voi, dar trebuie să
arătaţi că sunteţi cei mai isteţi copii şi că răspundeţi în
propoziţii.
2.Captarea Se aude glasul unui cocoş de la o jucărie.
atenţiei Ce aţi auzit?
Aţi dori să vă întâlniţi cu cineva din poveste?
Rog copiii să închidă ochii timp în care, apare un Conversaţia Aprecieri
cocoş. -cocoş de mânuit verbale
-Cucurigu... Bună dimineaţa, dragi copii! -cocoş jucărie
Sunt cocoşul Creastă Roşie
Şi-s tare nedumerit.
Doar atât îmi amintesc,
Că din poveste am venit.
Un vânt rău când s-a stârnit
Totul în jur a nimicit!

18
 Poate voi mă ajutaţi
Problema să mi-o rezolvaţi.
3.Reactualizarea Voi solicita copiii să denumească şi alte poveşti în Conversaţia Evaluarea
cunoştinţelor care întâlnim cocoşul („Coliba iepuraşului”, „Găinuşa curentă
cea moţată”)
4.Anunţarea „Astăzi va trebui să repovestiţi povestea „Punguţa cu Explicaţia Aprecieri
temei şi a doi bani” de Ion Creangă cu ajutorul imaginilor aduse verbale
obiectivelor de Cocoşel Creastă Roşie. Apoi sunteţi invitaţi în ţara
surprizelor lui Cocoşel Creastă Roşie.
5.Dirijarea Imaginile sunt aşezate pe covor amestecate, iar copiii Povestirea Aprecieri
învăţării au sarcina de a le aseza în ordinea cronologică a verbale
evenimentelor relatând conţinutul poveştii folosind şi -imagini din
expresii din poveste. poveste

6. Obţinerea per -Ce concluzie desprindem din această poveste?

formanţei -Cunoaşteţi un proverb ce se potriveşte poveştii?
Tranziţie Propun copiilor cîntecul „Proverbele” îndreptându-se Jocul
spre sectoarele de activitate, acolo unde copiii sunt
invitaţi în ţara surprizelor lui Creastă Roşie.

Voi prezenta copiilor centrele de activitate deschise,

temele propuse şi obiectivele de realizat. Fiecare copil Exerciţiul
îşi va alege centrul dorit la care va lucra.
La sectorul „Artă” vor confecţiona găini şi cocoşi din -siluete de găini Proba
materialele pregătite şi vor picta cu hârtie igienică -raţe practică
raţele, prietenele cocoşului. -pene
La sectorul „Joc de masă” copiii vor alege imaginile -hârtie igienică
cu prietenii cocoşului şi le va da fiecăruia atâtea -acuarele,pensoane
grăunţe câte silabe are cuvântul ce îi denumeşte, apoi -grăunţe
vor alege jetonul cu numărul ce corespunde numărului -Jetoane cu
de silabe. Tot aici vor reconstitui imagini cu prietenii animale Aprecieri
cocoşului şi scene din poveşti îndrăgite. verbale
La sectorul „Construcţii” copiii vor construi căsuţa Învăţarea prin
moşneagului şi casa boierului din forme geometrice cooperare
şi beţişoare. -trusa logi II
La finalul activităţii copiii vor trece pe la fiecare -beţişoare
centru pentru a vedea munca fiecărui grup.

19
 Turul galeriei
7.Asigurarea Se va realiza intuirea materialului de pe masa
retenţiei şi a educatoarei (siluete, cuvinte scrise). Se va realiza Evaluare
transferului harta poveştii. Harta poveştii prin proba
 Titlu: vor aşeza imaginea cu titlul poveştii -imaginea poveştii practică
 Autorul: vor aşeza fotografia lui Ion Creangă -autorul
 Personajele: vor aşeza siluetele personajelor, -personajele
menţionând care sunt pozitive şi negative poveştii
 Probele cocoşului. - fântână, cuptor ,
 Mesajul: vor preciza mesajul liric. cireada cu vite,
cămara cu galbeni
8.Evaluarea Folosind metoda” exploziei stelare” copiii împărţiţi in Explozia stelară Evaluare
funcţie de steluţa cu pălărie colorată de la gât, se vor orală
grupa pe 6 grupe şi vor adresa întrebări conform
întrebării de pe steluţa mare şi colorată aşezată pe
flanelograf.
9.Încheierea Cocoşul face aprecieri asupra modului cum au stimulente
acrivităţii povestit şi au realizat obiectivele activităţii şi-i invită
să ia câte un bănuţ de ciocolată.
Călătoria se încheie cu dansul „Raţa”.

PROIECT DIDACTIC

ACTIVITATE INTEGRATĂ LA GRUPA MIJLOCIE

20
 Educatoare:

21
Cei trei purceluşi

Au fost odată trei purceluşi. Se numeau Nif-Nif, Naf-Naf, Nuf-Nuf. Când a sosit toamna
22
s-au gândit să-şi construiască fiecare câte o căsuţă. Nif-Nif şi-a construit o căsuţă din paie şi
cânta vesel:
„Lumea-ntreagă de-oi umbla
Casă mai bună n-oi afla.”
Nuf-Nuf şi-a construit o căsuţă din crengi şi frunze uscate. Când a fost gata, cânta şi el
fericit:
„Am o casă nouă
Trainică şi bună
N-am grijă când plouă
Fulgeră şi tună.”
Harnic, Naf-Naf şi-a construit o casă din piatră trainică şi călduroasă. Când a fost gata,
Naf-Naf cânta mulţumit:
„Sunt purcelul cel isteţ
Căci din pietre fac pereţi
Nici o fiară cât de rea
Nu va sparge uşa mea.”
Lupul care le-a pus gând rău purceluşilor s-a apropiat tiptil de căsuţa de paie a lui Nif-
Nif. Când a suflat o dată cu putere, căsuţa s-a împrăştiat, iar Nif-Nif abia a ajuns la Nuf-Nuf să
se ascundă.
Lupul i-a luat urma şi s-a dus repede la căsuţa lui Nuf-Nuf. A suflat lupul de câteva ori
atât de tare, încât de pe acoperiş zburau frunzele, pereţii se cutremurau, casa s-a înclinat şi s-a
dărâmat.
Purceluşii au fugit repede la Naf-Naf. De spaimă, celor doi purceluşi li se tăiau
picioarele, fiecare perişor tremura iar nasurile li s-a uscat. Lupul a venit şi la uşa lui Naf-Naf. A
suflat cât a putut de tare, a zgâriat pereţii, a lovit cu pumnii, dar nu a reuşit să intre în căsuţa cea
solidă. S-a gândit atunci să intre în căsuţă prin horn. Naf-Naf cel deştept a priceput ce vrea lupul
şi a luat capacul de pe ceaunul ce fierbea pe foc, iar lupul a căzut în apa fiartă.
Cu un urlet înfiorător de durere, lupul a zbughit-o în pădure, iar cei trei purceluşi au trăit
împreună, în aceeaşi căsuţă, în bună înţelegere.

23
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

„POVEŞTI ÎNDRĂGITE”

Grupa: mijlocie
Propunător:
Tema de studiu: „Ce şi cum vreau să fiu?”
Tema zilei:”Poveşti îndrăgite”
Mijloace de realizare:-Activitate integrată
Durata: o zi

 ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ( ADP):

RUTINE: - servirea micului dejun; igiena personală

TRANZIŢII: „Bat din palme” – joc muzical

 JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE ( ALA 1):

BIBLIOTECĂ: „Povestim din cărţi cu poveşti”

ARTĂ: „Decorăm siluete cu personaje din poveste” (dactilo-pictură)

JOC DE MASĂ: „Recunoaşte imaginea”-Puzzle

„Alege şi grupează corect” – Metoda ciorchinelui

 ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE ( ADE)

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE :

„Cei trei purceluşi” – Povestirea educatoarei

24
 DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE: „Căsuţe pentru purceluşi” – lipire

 JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI DIDACTICE ALESE (ALA2) – Joc „Ghici cine sunt şi fă ca

mine”

SCOPUL ZILEI:
- Dezvoltarea limbajului copiilor din punct de vedere fonetic, lexical, gramatical,
dar şi al expresivităţii acestuia
- Consolidarea cunoştinţelor despre poveştile învăţate anterior

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să răspundă corect la întrebările adresate de educatoare în propoziţii simple (cel
puţin trei cuvinte);
O2 – să povestească poveşti cunoscute folosind un limbaj cursiv, coerent şi expresiv;
O3 – să reconstituie imagini din poveşti cunoscute descriind apoi imaginea şi identificând
povestea;
O4 - să realizeze prin metoda ciorchinelui, asociind personajele şi cadrul de poveste,
poveşti însuşite anterior;
O5 – să asculte cu atenţie povestea redată de educatoare;
O6 – să redea pe scurt conţinutul poveştii folosindu-se de materialul demonstrativ
(căsuţe, siluetele personajelor şi întrebările folosite în explozia stelară ) pus la dispoziţie.
O7 – să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvintele : colţi, trândăvit, nuiele;
O8 – să folosească corect tehnica de pictură şi lipire pentru a realiza obiectele necesare
machetei;
O9 – să imite sau să descrie corect un personaj pentru ca acesta să fie recunoscut de toţi
copiii.

METODE DIDACTICE: explicaţia, conversaţia, povestirea, exerciţiul, ciorchinele, explozia

stelară.

MIJLOACE ŞI MATERIALE DIDACTICE:

25
 ♦ BIBLIOTECĂ: cărţi cu poveşti (Căsuţa din oală, Ursul păcălit de vuple, Capra cu trei
iezi).

♦ ARTĂ: siluete reprezentând purceluşi, lup, apă, acuarele, cârpe umede.

♦ JOC DE MASĂ: imagini din poveştile amintite mai sus pentru reconstituire, imagini
din poveşti şi siluete ale personajelor.

DLC – căsuţe tridimensionale reprezentând căsuţele din poveste, siluete, personaje din poveste,
calculator.

DOS - cutii carton, pastă de lipit, crengi, paie, cutii chibrituri, suport machetă.

ALA 2 – palete reprezentând imaginea următoarelor personaje: iepure, urs, pitic, cocoş, şoricel,
broască, ied, Scufiţa Roşie.

IDD – ecusoane reprezentând următoarele animale: şoricel, broască, iepure, urs, vulpe, lup, iezi.

FORMA DE ORGANIZARE: individual, frontal, în grupuri mici.

BIBLIOGRAFIE:
- „Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar”, nivel 3-5
ani, Georgeta Toma, Daniela Petre, 2008.
- „Poveşti ilustrate”, editura Unicard, 2007
- „ Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar”, ediţia a II-
a , revizuită, Editura Humanitas Educaţional, 2005.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII:
Sala de grupă va fi aerisită şi se vor crea toate condiţiile desfăşurării activităţilor propuse.
În acest sens în sală vor fi amenajate trei sectoare cu materialele specifice atât demonstrative cât
şi distributive.
Materialele care urmează să fie folosite pe parcursul activităţii vor fi introduse în sală
doar la momentul potrivit pentru a nu distrage atenţia copiilor. Se va asigura intrarea ordonată a
copiilor în sala de grupă.

26
27
28
SECCVENŢĂ ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATE STRATEGII MIJLOACE DE
DIDACTICĂ A COPIILOR DIDACTIC EVALUARE
E
Captarea Acest moment coincide cu introducerea sub formă de surpriză a privesc explicaţia observarea
atenţiei şi unui pachet în sala de grupă. ascultă sistematică a
anunţarea Cu ajutorul copiilor acesta va fi desfăcut în interiorul lui comportamentului
temei şi a existând şi o scrisoare. ajută
obiectivelor Educatoarea dă citire scrisorii anunţâdu-i astfel pe copii care educatoarea
sunt obiectivele zilei şi tema acestuia. ascultă
Restul materialelor existente în pachet vor fi intuite fiecare la
momentul potrivit, la început ele fiind doar denumite.

Reactualizarea După terminarea acestui moment se va trece la IDD. Pentru

cunoştinţelor acest moment copiii vor primi din pachet ecusoane reprezentând
personajele din poveştile „Capra cu trei iezi”, „Căsuţa din oală”, ascultă ecusoane
„Ursul păcălit de vulpe”, şi se vor saluta spunându-şi pe numele
personajului reprezentat:
„-Bună ziua, şoricel!”
„-Bună ziua, broscuţă!”…
După efectuarea salutului educatoarea va purta cu copiii o scurtă
conversaţie legată de personajele de pe ecuson: analiza

29
 Copii, aţi recunoscut personajele pe care le aveţi pe răspund la conversaţia răspunsurilor
ecuson? Oare, din ce poveşti fac ele parte? întrebări
(Ursul păcălit de vulpe, Capra cu trei iezi, Căsuţa din oală)
Tu cine eşti?
(Eu sunt broscuţa.)
În ce poveste am întâlnit un astfel de personaj? realizează
(Căsuţa din oală) exerciţiile observarea
Se va trece la realizarea următorului exerciţiu – joc: se va cere explicaţia comportamentului
copiilor să fie atenţi la numele poveştii rostite de educatoare şi cei exerciţiul copilului
care au pe ecusoane personajele din poveste să facă un pas în faţă.
Pe rând educatoarea va numi cele trei poveşti, iar copiii cu
ecusoanele aparţinătoare vor ieşi mai în faţă.
Fiecare acţiune a copiilor va fi verbalizată.
După aceste exerciţii copiii vor fi anunţaţi că vor merge să
lucreze la sectoare, dar pentru asta trebuie să scoată din pachet
lucrurile trimise de cei trei purceluşi.
Educatoarea va lua pachetul şi îi va conduce pe copii la sectoare. urmăresc explicaţia
Va aşeza materialele pe măsuţe. Copiii le vor intui. Educatoarea va sectoarele, exerciţiul
explica şi demonstra sarcinile carte trebuie realizate. ascultă privesc
După prezentarea sectoarelor, copiii îşi vor ocupa locurile şi vor realizează
realiza sarcinile primite. Se va urmări în mod deosebit exprimarea sarcinile povestirea,

30
 copiilor în timpul povestirii la bibliotecă, descrierea imaginilor sau conversaţia,
personajelor la jocul de masă. exerciţiul analiza produselor
În urma realizării sarcinilor primite se va face evaluarea modului activităţii
în care au realizat acestea.
Prezentarea În sală educatoarea va amenaja cadrul poveşti, din povestea care
noului conţinut urmează a fi povestită.
al învăţării şi Acest cadru va constitui un element surpriză care-i va determina observarea
dirijarea pe copii să asculte povestea, întâmplarea purceluşilor. ascultă, comportamentului
învăţării Povestirea educatoarei va fi clară, coerentă, cursivă, cuvintele privesc povestirea copilului
noi fiind explicate prin sinonime. Odată cu redarea povestirii
educatoarea va prezenta şi imaginile, dar acestea pe monitorul
calculatorului. Desigur, imaginile prezentate vor respecta
momentele principale ale povestirii.
Prin folosirea unui limbaj expresiv, nuanţat, cu ajutorul mimicii
şi a gesturilor, ea va încerca să facă povestirea cât mai captivantă
pentru copii.
Obţinerea Copiii vor fi solicitaţi să redea cu ajutorul materialului
performanţei demonstrativ, amenajat în cadrul de poveste, conţinutul poveştii.
Educatoarea va adresa întrebări care să-i ajute pe copii să
evidenţieze momentele povestirii. analiza
Întrebările de sprijin vor fi adresate folosind metoda: răspund la răspunsurilor

31
„ Explozia stelară” întrebări conversaţia

Cine?

Ce? Când?

Unde? Cum?

- Cine sunt personajele din poveste?

- Ce au făcut purceluşii?
- Cum erau căsuţele lor?
- Când a venit lupul?
- Ce a făcut el?
- Unde a fugit Nif- Nif şi Nuf- Nuf?
- Cum erau cei doi puceluşi?
- Cine l-a pedepsit pe lup?
- Cum l-a pedepsit Naf- Naf pe lup?

32
 - Unde a fugit lupul?
Fiecare copil care va răspunde corect va aşeza o steluţă la
flanelograf.
Asigurarea Se va realiza prin lipirea pe căsuţele purceluşilor a materialelor
feed-back-ului din natură. Cu ajutorul lor la sfârşitul activităţii să realizeze o
machetă.
Pentru început se va face intuirea materialelor la cele trei grupuri
de măsuţe. La grupul I se va realiza căsuţa din crengi, la grupul II
căsuţa din paie, iar la grupul trei cel din cărămidă (cutii de
chibrituri).
Se va trece la explicarea şi demonstrarea procedeului de lucru
clar şi pe înţelesul copiilor.
După acest moment va urma realizarea lucrărilor de către copii.
În acest timp educatoarea va trece pe la fiecare grup pentru a da
indicaţiile individuale sau colective necesare.
După ce copiii vor termina se va amenaja macheta aşezându-se
cele trei căsuţe şi fiind valorificate şi siluetele purceluşilor şi a
lupului realizate la centrul ARTĂ.
Evaluarea Odată macheta realizată se va face o scurtă fixare a momentelor analiza povestirii
performanţei povestirii, care va constitui de fapt evaluarea performanţelor
copiilor. redau pe scurt povestirea

33
Asigurarea După aprecierile de rigoare adresate de educatoare se va trece la povestea
retenţiei şi a jocul distractiv: „ Ghici cine sunt şi fă şi tu ca mine”.
transferului de În acest joc copiii vor fi împărţiţi în două echipe, ei se vor
cunoştinţe încolona pe două rânduri. În faţă pe o măsuţă vor fi aşezate ascultă
paletele cu imagini ale unor personaje din poveştile învăţate.
Sarcina copiilor este de a veni, de a vedea imaginea şi de-a imita
personajul în aşa fel încât colegii să-l recunoască.
Dacă e sau nu identificat – vor arăta paleta şi vor cere colegilor
să imite şi ei personajul. aprecieri verbale
Câştigă echipa care identifică cele mai multe personaje. recompense
Încheierea Se vor face aprecieri pentru întreaga zi şi se vor oferi execută jocul exercţiul
activităţii recompense.
ascultă

34
 Cine?

Când?
Ce?

35
 Cum?
De ce?

2. Basmele românești valorificate didactic în învățământul primar 3. Basmele românești valorificate didactic în învățământul preșcolar 4.
Contribuția basmului și a poveștilor la dezvoltarea capacității de comunicare a preșcolarilor 5. Contribuția basmului și a poveștilor la
dezvoltarea capacității de comunicare a școlarilor mici

36