Ghidul cadrului

didactic
2018 – 2019
Clasa a IV-a
 Cuprins

Planul cadru de învăţământ............................................................................... 4

Programa școlară pentru disciplina Limba şi literatura română........................ 5
Programa școlară pentru disciplina Matematică............................................. 16
Programa școlară pentru disciplina Ştiinţe ale naturii..................................... 30
Programa școlară pentru disciplina Educaţie Civică........................................ 39
Programa şcolară pentru disciplina Geografie................................................. 47
Programa şcolară pentru disciplina Istorie...................................................... 57
Planificare calendaristică – Disciplina Ştiinţe ale naturii................................. 69
Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut –
Disciplina Ştiinţe ale naturii ............................................................................ 70
Planificare calendaristică – Disciplina Educaţie Civică .................................... 76
Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut –
Disciplina Educaţie Civică ............................................................................... 78
Planificare calendaristică – Disciplina Geografie ............................................ 83
Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut –
Disciplina Geografie ........................................................................................ 86
Planificare calendaristică – Disciplina Istorie .................................................. 92
Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut –
Disciplina Istorie .............................................................................................. 95
Planificare calendaristică – Disciplina Limba şi literatura română
+ Matematică ............................................................................................. 120
Planificare semestrială – Detalieri pe Unităţi de conţinut – Disciplina Limba şi
literatura română + Matematică.................................................................. 128
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a IV-a
Bucureşti,
2014
 Notă de prezentare

Conform planului-cadru de învăţământ, aprobat cu numărul 3371/ 12.03.2013, disciplina Limba

şi literatura română se predă în clasa a IV-a, cu o alocare de 5 ore/ săptămână.

Programa de Limba şi literatura română pentru clasa a IV-a a fost realizată pe baza

Cadrului comun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă, dezvoltat în

perioada iunie-august 2014, pornind de la concluziile studiilor dezvoltate în cadrul proiectului
POSDRU 35279 Un învăţământ performant bazat pe decizii fundamentate - Strategii de valorificare a
evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării.

Acest cadru a fost structurat pentru a accentua aspectul comunicativ-funcţional al învăţării

limbii şi literaturii materne în contextul actual. Fără îndoială că limbile şi literaturile cunosc o mare
diversitate. Decupajele tradiţionale de tipul „limbă” şi „literatură” se raportează întotdeauna la
elemente specifice în plan lingvistic sau în plan literar. Totuşi, competenţele de comunicare se
focalizează pe operaţii cognitive identice. În acest sens, sunt relevante cadrele de referinţă ale
studiilor internaţionale (de exemplu PISA, PIRLS), care vizează un set de procese identice pentru
măsurarea achiziţiei elevilor, indiferent de limba lor maternă.

Totodată, se remarcă iniţiativele europene care încearcă să evidenţieze jaloane comune în

progresia achiziţiei elevilor indiferent de limba pe care o vorbesc. Exemple relevante în acest sens
sunt elementele componente ale competenţei de comunicare în limba maternă conform cadrului de
referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi sau nivelurile stabilite în
cadrul de referinţă pentru literaturi. În această perspectivă, programa valorifică următoarele
documente:

- Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework,

Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006,
(Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie) în Official Journal of the EU, 30
dec. 2006. Din acest document au fost extrase elementele componente ale competenţei de
comunicare în limba maternă.
- Literary Framework for Teachers, LiFT (Cadrul de referinţă pentru literatură realizat cu sprijin
european şi pilotat în 6 ţări membre, printre care şi România), http://www.literaryframework.eu/ .
Acest document a fost utilizat pentru formularea competenţelor şi a activităţilor de lectură.
- PIRLS Assessment Framework, http://timssandpirls.bc.edu/pirls2011/framework.htm l
(Studiul internaţional privind progresia competenţelor de lectură la finalul învăţământului primar, la
care România participă din 2001 - cu teste în limbile română şi maghiară). Acest document a facilitat
dezvoltarea unor competenţe, a unor activităţi de lectură şi structurarea conţinuturilor.
- The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor)
http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp. Acest document a orientat reflecţia asupra
competenţelor de comunicare.

Alături de racordarea fără echivoc la tendinţele actuale în didactica limbii materne pe plan
internaţional, documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe
nevoile elevilor în societatea contemporană. Dincolo de retorici, sunt propuse formulări ancorate în
cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative
de învăţare.

Din punct de vedere formal, programa de faţă continuă modelul curricular avansat de
programele pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a aprobate în 2013, fiind structurată astfel: notă
de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare,
conţinuturi, sugestii metodologice:
- competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste
competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte semnificative pentru copii);

- competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul
fiecărei clase; activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru (neobligatorii) prin care
se dezvoltă competenţele specifice;

- conţinuturile sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire (gramatică funcţională),
tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii;

- sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic

pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

1.1. Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil
- formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text audiate
- oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje animate /fragmente de desene animate
- audierea unor dialoguri amuzante/ interesante şi identificarea persoanelor care comunică (numărul
şi statutul lor, vârsta, preocupările)

1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile
- intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de emisiune audio/ video (Discovery, National
Geographic)
- explicarea sensului cuvântului pornind de la context

1.3. Sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora

- observarea dezacordului sau a altor abateri
1.4. Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în context previzibile
- concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la
textele audiate
- vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte pentru copii
- audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe
baza acestora
- notarea unor elemente considerate importante dintr-un scurt text de informare audiat
1.5 Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de perturbările de canal
- jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje bruiate, trunchiate, articulate defectuos
- activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită angajarea verbală a tuturor membrilor

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmărind un set
de repere
- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi
place personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi cum se joacă? Cum îşi petrece
timpul liber?” etc.)
- realizarea unui portret al personajului folosind diferite modalităţi de exprimare: desen/colaj,
ritm/melodie, pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei descrieri de către cel care a
realizat-o sau de către un coleg
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea personajului; aprecierea interpretării după criterii
convenite
2.2. Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit
furtuna, ce faceţi?”)
- inventarea unui alt final la o poveste
- imaginarea unei continuări a unei scene de poveste
- relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată
- exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, „Intrăm în podul
unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce vedem?”)
2.3. Prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/ a unei activităţi derulate în şcoală sau
extraşcolar
- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la final
- discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor proiecte/ teme
- concurs de prezentări orale pe o temă anunţată (de exemplu, serbarea
de Crăciun, vizita la muzeu, personajul ..., vizionarea filmului 3D) cu juriu dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini care corespund
momentelor unei întâmplări
2.4. Iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce
- proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc roluri şi derularea activităţilor
- minidezbateri/ controversa creativă
2.5. Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
- organizarea unui eveniment în şcoală/ comunitate
- promovarea unei idei/ a unor produse
- participarea la campanii de susţinere/ de atragere a atenţiei asupra unei probleme
- exprimarea propriilor opinii în legătură cu un fapt cunoscut, o întâmplare trăită, un eveniment public
etc.

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn pornind de la aspectele comune şi de la
diferenţele referitoare la anumite elemente din text
- punerea în funcţiune a unei jucării/ a unui aparat simplu pe baza instrucţiunilor de folosire

3.2. Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii

- realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată
în textele citite
- realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica relaţia dintre text (literar sau de informare)
şi experienţele proprii
- exerciţii de reformulare a unui mesaj, din perspectiva diferiţilor receptori/ emiţători

3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
mesajul citit
- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului
- realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de
diverse criterii
- rezolvarea unor controverse
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor
- transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
- observarea dezacordului şi a altor abateri
3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare
- proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare (de
exemplu, excursii, concursuri, serbări)
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un scriitor
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

4.1. Recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuaţie în redactarea de text
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
4.2. Redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de
teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.)
- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un picnic etc.
- completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ pe o carte poştală, precum şi în format
digital
4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu
- expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere verbală)
- proiect „Căutăm familie iubitoare – descrierea unor animale de companie fără stăpân”
- prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial pentru copii
- scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva necunoscut (unui prieten prin corespondenţă la
primul mesaj, de exemplu )
4.4. Povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/ dintr-un film/ desen animat / a unei
activităţi/ a unei întâmplări imaginate/trăite
- relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum, unde, de ce a făcut...?
- realizarea unui jurnal de lectură care să conţină elementele cheie de prezentare a unei cărţi citite
şi/ sau desene care să ilustreze ceea ce îşi imaginează

- realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele scrise (individual/ în perechi/ în grup)
- antrenamente de scriere creativă în grup (avansare de idei, selectare de idei, construirea firului
narativ, revenire asupra textului)
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte informative şi
funcţionale
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de
profesori sau de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente din şcoală; concurs de afişe
Conţinuturi1

Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de
comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile
nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul.

Domenii de conţinut Clasa a IV-a

Funcţii ale limbii (acte de
vorbire)
- descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte)
- relatarea unei întâmplări imaginate
- oferirea de informaţii referitoare la universul şcolii
sau extraşcolar
- formularea de solicitări formale şi informale
- prezentarea (unor rezultate/ proiecte)
- iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal

Textul - textul pentru lectură are minimum 800 cuvinte

- text literar narativ; text descriptiv de tip portret;
poezii scurte adecvate nivelului de vârstă
- text de informare şi funcţional: afiş, tabele,
diagramă Venn sau orice alt tip de organizator
grafic adecvat vârstei, hartă şi plan simplu de oraş/
traseu turistic etc., carte poştală, invitaţie; în
funcţie de dotări – mesaj text şi email

Variabilitatea limbii şi a - intuirea persoanei, a timpului

comunicării în contexte - intuirea relaţiilor simple dintre cuvinte: subiect-
diferite predicat

1
Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de cunoştinţe pentru competenţa
de comunicare în limba maternă din Recomandarea Parlamentului European privind cadrul de referinţă pentru
competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
Sugestii metodologice

În clasa a IV-a, este continuată construirea achiziţiilor a căror structurare a început în

ciclul anterior (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a, a III-a). Competenţele generale rămân
aceleaşi, ceea ce presupune dezvoltarea abilităţilor care vizează codarea şi decodarea
mesajelor orale şi scrise.
Comunicarea elevilor are loc firesc în clasă şi devine, în context şcolar, obiect al
reflecţiei şi al învăţării. Din acest motiv, competenţele specifice reprezintă trepte în
structurarea comunicării orale şi scrise.
Receptarea mesajelor orale şi scrise
Recomandăm ca textele să fie ascultate de către elevi, de câte ori este necesar, astfel
încât aceştia să poată realiza sarcinile de lucru şi să îşi antreneze progresiv competenţele de
ascultare.
Este esenţial ca elevii să comunice autentic cu cei din jur, pentru a înţelege, prin intuiţie,
apoi prin reflecţie, importanţa de a-l asculta cu adevărat pe celălalt, de a fi atent la nevoile
lui, de a empatiza şi de a nu judeca. Formarea unor deprinderi de ascultător activ este o
componentă importantă a competenţei de comunicare. Astfel, contextele create în spaţiul
şcolii trebuie să fie autentice, adecvate vârstei şi să răspundă dorinţelor grupului de elevi.
Tot în domeniul ascultării, evidenţiem şi importanţa deschiderii unor căi spre reflecţia
asupra regularităţilor limbii. Competenţele care vizează sesizarea unor regularităţi sau
abateri în exprimarea unui vorbitor conduc la conştientizarea sistemului limbii şi a
semnificaţiei componentelor sale. Această achiziţie este întărită prin dezvoltarea unor
competenţe similare, în receptarea mesajului scris.
Anumite sarcini de receptare se realizează prin intermediul organizatorilor grafici.
Aceştia pot fi construiţi în forme diferite, pornind de la imaginaţia copiilor, folosind formate
găsite pe internet sau utilizând elemente din text. Exemplele ilustrate mai jos sunt selectate
din Provocarea lecturii, EDP 2014, ghid realizat în cadrul proiectului POSDRU 35279.
 În privinţa receptării mesajului scris, accentele formative sunt pe semnificaţii şi pe
explorarea acestora la nivelul textului scris (literar şi nonliterar). Structurarea competenţelor
se raportează la procesele lecturii din cadrul de referinţă PIRLS şi la receptarea literaturii din
cadrul LiFT. Din perspectiva PIRLS, lectura, în scop informativ sau în scop estetic, înseamnă
comprehensiune, care se construieşte treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a
patru procese cognitive esenţiale: identificarea de informaţii explicit formulate, realizarea de
deducţii simple, integrarea şi interpretarea ideilor şi a informaţiilor, evaluarea critică a
conţinutului şi a elementelor textuale. În demersurile focalizate pe formarea competenţelor
de lectură, cadrul didactic trebuie să proiecteze activităţi coerente pentru antrenarea
treptată a celor patru procese, care să ducă la o înţelegere profundă a textelor, la evaluări
critice, la formulare de răspunsuri personale faţă de cele citite, susţinute cu elemente/ cu
exemple din mesajele scrise.
LiFT valorifică experienţe didactice europene, valoroase în abordarea lecturii literare în
context şcolar şi pledează pentru importanţa trezirii interesului elevului, a motivaţiei sale, ca
prim pas pentru formarea unei atitudini pozitive faţă de cunoaşterea lumii prin lectură. Este
necesar ca alegerea textelor literare ce urmează a fi abordate în clasă să corespundă nevoilor
elevilor, intereselor acestora şi reprezentărilor lor despre lume. De asemenea, investigarea
lumilor ficţionale, prin sarcini simple, dar relevante pentru elevi, îi ajută să extragă informaţia
semnificativă dintr-un text, să o lege de propria viaţă, să compare lumea reală cu cea
ficţională şi să-şi susţină punctele de vedere cu argumente valide.

Aşadar, lectura, ca abilitate de viaţă, este un scop explicit al învăţării, de maximă

importanţă pentru cunoaştere şi pentru dezvoltarea personală a elevului, nefiind un mijloc
pentru practicarea vocabularului şi a gramaticii.

Exprimarea orală şi redactarea

În privinţa producerii de mesaje orale şi scrise, accentele formative sunt puse pe
valorizarea intereselor elevilor din perspectiva exprimării de idei, de păreri, de emoţii pe
tematici relevante pentru experienţele lor. Succesul unor activităţi de exprimare depinde de
semnificaţia lor pentru elevul înţeles în individualitatea sa, cu un profil cognitiv şi afectiv
propriu. Totodată, sunt valorizate experienţele de interacţiune care pun bazele comunicării
eficiente şi ale socializării.

Temele de redactare, precum şi problematicile abordate în producerea orală trebuie să

traducă intenţii autentice de comunicare din perspectiva elevului. Rezolvarea unor sarcini
stereotipe, repetitive va conduce la abordări superficiale, la lipsa motivaţiei şi a încrederii în
sine, în propriile idei.

Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune
accent pe relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului
copilului, inclusiv prin apelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în
care, pentru a se exprima, elevii pot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu,
desene, colaje, ritm şi melodie etc.).

Modelul comunicativ-funcţional şi abordarea conţinuturilor

În documentul de faţă, domeniile de conţinut sunt preluate dintre cele stipulate în
Recomandarea Parlamentului European pentru formarea competenţelor cheie. Conţinuturile
sunt tratate ca bază de operare pentru structurarea competenţelor, nu ca scopuri în sine.

În privinţa elementelor de construcţie a comunicării, s-a optat pentru intuirea

regularităţilor din mesajele vehiculate şi pentru identificarea acestora în context. Sesizarea
semnificaţiei categoriilor gramaticale şi a claselor morfologice se poate realiza prin jocuri de
imaginaţie şi prin analogii reprezentative.

Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilor
concrete?
Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru a
numi obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar
putea fi o călătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să
numească diversele formaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a
ceea ce elevii identifică, pe baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe
internet. Alt punct de acces poate deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat
din filmul E.T.. De exemplu, copiii îi arată prietenului, E.T., grădina din spatele casei, numind
diverse componente şi folosind gesturi:
- Un pom!
- Trei pomi!
- Uite o floare ...
Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijină intuirea conceptelor.
Demersul constructivist, adoptat în contemporaneitate, presupune explorarea de către elevi
a realităţii comunicării în acelaşi mod în care au făcut-o, în trecut, aceia care au scris
gramaticile, nu cu scopul de a scrie ei înşişi alte tratate, ci de a comunica eficient, responsabil.

Liste orientative de autori

N.B. Listele sunt orientative – autorii de manuale/ profesorii vor selecta autorii şi textele
considerate adecvate demersului propus.
 Literatură română
Alexandrescu, Grigore - Fabule
Arghezi, Tudor - Cartea cu jucării
Blandiana, Ana - Întâmplări din grădina mea
Chimet, Iordan - Cele douăsprezece luni ale visului
Coşbuc, George - Poezii
Creangă, Ion - Amintiri din copilărie
Eminescu, Mihai - Poezii
Gârleanu, Emil - Din lumea celor care nu cuvântă
Kerim, Silvia - Povestiri despre prietenii mei
Naum, Gellu - Cartea cu Apolodor
Oprescu, Adrian - Tomi. O poveste
Petrescu, Cezar - Fram, ursul polar
Popescu, Adina - Miriapodul hoinar şi alte poveşti
Sadoveanu, Mihail - Povestiri pentru copii
Sântimbreanu, Mircea - Recreaţia mare
Sorescu, Marin - Unde fugim de-acasă
Tudoran, Radu - Toate pânzele sus
Topârceanu, George - Poezii
Ce poţi face cu două cuvinte? (juniorii). Antologie.
 Literatură universală
Dahl, Roald - Matilda, Vrăjitoarele, Uriaşul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe
Elwin Harris, Gemma - Întrebări mari de la cei mici la care răspund nişte oameni foarte
importanţi
Ende, Michael - Punci cu porunci, Jim Năsturel şi Luckas, mecanicul de locomotivă
Funke, Cornelia - Când Moş Crăciun cade din cer, Devoratorul de cărţi
Hawking, Steven - George şi cheia secretă a Universului, George în căutare de comori prin
Cosmos, George şi Big Bangul
Kastner, Erich - Emil şi detectivii, Emil şi ce trei gemeni Maar, Paul - Sâmbăta, când vine
Sambo
Nosov, Nikolai - Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi
PIRLS - Culegere. Instrumente de test, EDP 2013
Listă de site-uri utile
www.liternet.ro http://www.itsybitsy.ro/copii/
http://training.ise.ro/course/category.php?id=89
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 /
02.12.2014
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

MATEMATICĂ

CLASA a IV-a

Bucureşti, 2014
 Notă de prezentare

Programa şcolară pentru disciplina Matematică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a
IV-a din învăţământul primar. Situată în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii,
această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, cu un buget de timp de 4
ore/săptămână.

Programa disciplinei Matematică este elaborată pe baza unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Prin structura sa, aceasta contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a importanţei dimensiunii acţionale în formarea personalităţii
elevului.

În procesul de elaborare autorii au avut în vedere recomandările europene privind

competenţele cheie, rezultatele înregistrate la testările naţionale şi internaţionale pentru
învăţământul primar din ultimii ani, precum şi exigenţele Cadrului de referinţă TIMSS 2011.
Din această perspectivă, elevii sunt sprijiniţi să gândească critic asupra problemelor
cotidiene, să identifice soluţii şi să rezolve probleme utilizând metode diverse. Matematica
devine astfel o cale prin care pot fi rezolvate probleme curente, dezvoltând cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini utile în studiul altor discipline, în profesia viitoare şi în viaţă.

Această programă promovează cele mai importante atitudini şi valori care pot fi
dezvoltate prin această disciplină, precum: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentru
găsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii unor
argumente. Activităţile pot fi organizate individual, frontal sau în echipe, cultivând astfel
spiritul de echipă, încrederea în sine şi respectul pentru ceilalţi, toleranţa, curajul de a
prezenta o opinie personală şi spiritul de iniţiativă al elevilor. Încrederea în sine şi autonomia
personală sunt susţinute la nivel metodologic prin utilizarea erorii ca sursă de învăţare, prin
încurajarea obţinerii de soluţii multiple şi prin aplicarea matematicii în viaţa familială şi în
evenimentele trăite în clasă sau în şcoală. Astfel se formează interesul elevilor pentru a reuşi
în învăţare şi pentru continuarea studiului disciplinei. Matematica, prin activităţile
interdisciplinare propuse, contribuie la încurajarea comportamentului creativ al elevilor,
consolidând, la nivel intelectual, atitudini pozitive atât faţă de matematică, cât şi faţă de alte
domenii de studiu: arte, ştiinţe, limbă şi comunicare.

Sub aspect tematic, la clasa a IV-a este extins spaţiul numeric și apar primele noţiuni
legate de fracții care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intră în contact cu elemente
de geometrie şi reprezentări grafice diverse, cu măsurări şi unităţi de măsură. În acest fel,
programa de Matematică are un rol important în dezvoltarea abilităţii şi dorinţei elevilor de a
utiliza moduri matematice de gândire logică şi spaţială, corespunzătoare nivelului lor de
vârstă pentru rezolvarea unor probleme din cotidian, astfel:
- realizarea unor calcule elementare cu ajutorul numerelor;
- identificarea unor relaţii/regularităţi;
- explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte;
- utilizarea unor etaloane pentru măsurări şi estimări.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:

- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică încadrează achiziţiile de

cunoaştere şi de comportament ale elevului, fiind comune unui ciclu de învăţământ şi redând
orientarea generală a procesului educaţional pentru disciplina Matematică.

Competenţele specifice sunt competenţe derivate din competenţele generale,

reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru
realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care definesc contexte de învăţare
variate. Programa propune o ofertă flexibilă de activităţi de învăţare. Cadrul didactic poate să
modifice, să completeze sau să înlocuiască aceste activităţi cu altele, adecvate clasei. Devine
astfel posibil să se realizeze un demers didactic personalizat, care să asigure formarea
competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase.

Conţinuturile învăţării se regăsesc în inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru

alfabetizarea din domeniul matematicii şi sunt grupate pe următoarele domenii:
1. Numere şi operaţii cu numere
2. Elemente intuitive de geometrie
3. Unități și instrumente de măsură
4. Organizarea şi reprezentarea datelor

Sugestiile metodologice reprezintă o componentă a programei care propune metode şi

mijloace pentru realizarea demersului didactic.

Competenţe generale

1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat

2. Utilizarea numerelor în calcule
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Identificarea unor relaţii/ regularităţi din mediul apropiat

1.1. Explicarea unor modele / regularităţi, pentru crearea de raţionamente proprii
-identificarea unor corespondenţe între două mulţimi de numere, în situaţii practice
-descrierea unei reguli pornind de la un şir dat
-identificarea unor procedee de lucru care pot fi utilizate şi în alte situaţii
-utilizarea calculatorului pentru realizarea unor modele repetitive, respectând condiţii date

1.2. Generarea unor modele repetitive / regularităţi

-realizarea unor modele repetitive cu obiecte date
-construirea de regularităţi simple cu simboluri, numere, figuri, corpuri
geometrice, respectând una sau mai multe reguli diferite
-utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru determinarea
unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)

2. Utilizarea numerelor în calcule

2.1. Recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0 - 1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori mai mici
sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
- scrierea cu cifre / litere a unor numere din intervalul 0 - 1 000 000
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 000
− identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / miilor / zecilor de mii/ sutelor de mii dintr-un
număr
− compunerea şi descompunerea numerelor din/ în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi unităţi
− numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor intervalului
(de la ... până la ..., mai mic decât ... mdar mai mare decât...)
− generarea de numere mai mici decât 1 000 000, care îndeplinesc condiţii date
− formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind cifrele romane
− transcrierea cu cifre romane a unor numere scrise cu cifre arabe
− utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de exemplu, scrierea cu cifre romane a unor
numerale ordinale)
− identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor
− citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, supraunitare şi a celor echiunitare, în situații familiare sau
în reprezentări
− determinarea unei fracţii când numărătorul şi/ sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii
− reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la
experienţa cotidiană, scrierea unor fracţii pornind de la situații familiare, scrierea procentuală
(numai 25%, 50%, 75%), cu suport intuitive
− marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, pornind de la experienţe familiare elevilor
− marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei
figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții practice
− jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea numerelor cu virgulă şi a procentelor)

2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, respectiv a fracţiilor care au acelaşi
numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000, utilizând algoritmul de comparare
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii familiare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte
sau de la reprezentări grafice
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au acelaşi
numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- precizarea succesorului şi/ sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/ descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximarea la zeci/ sute/ mii/ zeci de mii/ sute de mii a unor valori numerice
(preţuri, distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date (mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din viața cotidiană sau reprezentări grafice

2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere
fracţionare
- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând adunarea
şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste ordin
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 000
000
- efectuarea de adunări/ scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000
000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de
numere etc.)
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu
ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare

2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre
şi de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre
- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 000
- efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel mult trei cifre
- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră
- utilizarea în calcul a unor proprietăţi ale înmulţirii
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai mulţi factori
- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul
0 - 1 000 000
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul, fără efectuarea acestuia (de
exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 x 30 = 600)
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/ împărţire
- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi
semnificaţia parantezelor (numai paranteze rotunde şi pătrate)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării
grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului invers

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat

3.1. Localizarea unor obiecte în spaţiu şi a unor simboluri în diverse reprezentări

− descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular)
− identificarea structurii unui ansamblu de obiecte spaţiale din perspective diferite
− identificarea obiectelor folosind simbolurile dintr-o reprezentare
− realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele
„rând” şi „coloană”
− stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o reprezentare de tip reţea)
− jocuri de construcţii ale unor ansambluri de obiecte cu forme geometrice, cu mrespectarea
unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un con)
− vizualizare pe internet a unor planuri şi hărţi (de exemplu, de a localiza şcoala în comunitate,
de a vizualiza cel mai scurt traseu între două locuri)
− reprezentarea, sub forma unor desene sau planuri, a unor trasee reale sau imaginare; joc de
rol, utilizarea unei reprezentări simple pentru orientare în spaţiu, în condiţii familiare

3.2. Explorarea caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice

identificate în diferite contexte
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- recunoaşterea în situaţii familiare/ în reprezentări a unor obiecte cu formă
geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)
- identificarea elementelor componente ale unei figuri plane: unghi, latură, vârf
- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură
geometrică „fragmentată”
- identificarea unor segmente de dreaptă perpendiculare, paralele
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură
pătratul cu latura de 1 cm
- completarea desenului unei figuri geometrice după o axă de simetrie
- compararea volumelor unor corpuri geometrice (cub, paralelipiped) folosind ca unitate de
măsură cubul cu latura de 1 cm

4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

4.1. Utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii concrete, inclusiv
pentru validarea unor transformări
- selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea unor
măsurători în cadrul unor investigaţii
- transformarea rezultatelor unor măsurători, folosind operațiile cunoscute
- compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare
a banilor
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute din rezolvarea unor probleme practice, cu
referire la unităţile de măsură studiate
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări, folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura
de 1 cm)
- determinarea de volume (pentru cub şi paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu
latura 1 cm)
- compararea capacităţilor (volumelor) unor vase în situaţii practice/ experimentale

4.2. Operarea cu unităţi de măsură standardizate, folosind transformări

- ordonarea unor evenimente istorice sau personale în funcţie de succesiunea derulării lor în
timp şi completarea unei axe a timpului
- identificarea unei date sau calcularea unui interval temporal folosind un calendar (de
exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă care cade într-o zi de 13; calcularea numărului de zile
dintre 23 februarie şi 25 aprilie etc.)
 - efectuarea de transformări cu unităţi de măsură standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de măsură pentru lungime, masă, capacitate (volum),
unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi de măsură standard (inclusiv cu transformări)

5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/ sau
compunerea de probleme cu raţionamente diverse
− rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”
− folosirea fracţiilor în contexte familiare, aflarea unui termen necunoscut, folosind diverse metode
− identificarea şi utilizarea terminologiei sau a unor simboluri matematice în situaţii cotidiene (de
exemplu utilizarea procentelor)
− identificarea rolului parantezelor rotunde şi a celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiu
− transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea
cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.
− transformarea problemelor prin schimbarea operaţiilor aritmetice
− formularea de probleme pornind de la situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice,
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
− formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
care sugerează operaţii
5.2. Organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică
− selectarea şi gruparea unor simboluri/numere/ figuri geometrice/ corpuri geometrice după mai
multe criterii date
− interpretarea datelor prin compararea numerelor implicate, prin stabilirea de asemănări şi deosebiri,
prin extragerea unor informaţii semnificative etc.
− gruparea corpurilor dintr-un mediu după diferite criterii şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă,
grafic sau table
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel, pe baza unor criterii date
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele
- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii date/ culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu bare sau liniare)
- ordonarea unor evenimente/ obiecte din cotidian după anumite scale (de exemplu după
intensitate, frecvenţă, dimensiuni, preferinţe etc.)
5.3. Rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în
concentrul 0 - 1 000 000
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei probleme
- identificarea cuvintelor/ sintagmelor în enunţurile problemelor care sugerează operaţiile
aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal, de două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/ desen sau cu o expresie
numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau într-o reprezentare grafică în scopul
compunerii sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma rezolvării unei probleme
Conţinuturi
Domenii Clasa a IV-a
Numere şi Numerele naturale cuprinse între 0 - 1 000
operaţii cu 000
-formare, citire, scriere, comparare, ordonare,
numere
rotunjire
-scrierea numerelor cu cifrele romane I, V, X,
L, C, D, M
Adunarea şi scăderea numerelor naturale
în concentrul
0 – 1 000 000, fără trecere și cu trecere peste
ordin
- adunarea şi scăderea; proprietăţi ale
adunării
- număr necunoscut: aflare prin diverse
metode (metoda mersului invers, metoda
balanţei)
Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0
– 1 000 000
- înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1 000
- înmulţirea numerelor când factorii au cel
mult trei cifre
- proprietăţile înmulţirii
Împărţirea numerelor naturale în concentrul
0-1 000 000
- împărţirea unui număr cu 10, 100, 1000
- împărţirea numerelor mai mici de 1 000 000
la un număr de cel mult două cifre (cu rest
zero sau diferit de zero)

Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea

parantezelor rotunde şi pătrate
Probleme care se rezolvă prin operaţiile
aritmetice cunoscute;
(metoda reprezentării grafice, metoda
comparaţiei, metoda mersului invers)
Fracţii cu numitorul mai mic sau egal cu 10
sau cu numitorul egal cu 100

- diviziuni ale unui întreg: sutime;

reprezentări prin desene

- fracţii subunitare, echiunitare,

supraunitare
- adunarea şi scăderea fracţiilor cu
acelaşi numitor
Elemente Localizarea unor obiecte
intuitive de - terminologie specifică: paralel,
geometrie perpendicular
- coordonate într-o reprezentare grafică sub
formă de reţea
- hărţi
Figuri geometrice
- drepte perpendiculare, paralele
- unghiuri drepte, ascuţite, obtuze
- poligoane: pătrat, dreptunghi, romb,
paralelogram, triunghi
- cerc
Axa de simetrie
Perimetrul
Aria unei suprafeţe (prin reprezentări,
estimând cu ajutorul unei reţele de pătrate cu
latura de 1 cm)
Corpuri geometrice
- cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă,
con (identificare, desfăşurare, construcţie
folosind tipare sau diverse materiale)
- volumul cubului şi paralelipipedului (folosind
cubul cu latura 1 cm)
Unităţi şi Unităţi de măsură pentru lungime
instrumente de - unităţi de măsură: metrul, cu multiplii şi
măsură submultiplii
- transformări pentru lungime în limita
operaţiilor cunoscute
- instrumente de măsură: rigla, metrul de
tâmplărie, metrul de croitorie, ruleta
- operaţii cu unităţile de măsură pentru
lungime
Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor

- unităţi de măsură: litrul cu multiplii şi

submultiplii
- transformări pentru volum în limita
operaţiilor cunoscute
- operaţii cu unităţile de măsură pentru
volumul lichidelor
Unităţi de măsură pentru masă
- unităţi de măsură: kilogramul, multiplii şi
submultiplii (inclusiv tona şi chintalul)
- transformările unităţilor de măsură în limita
operaţiilor cunoscute
- instrumente de măsură: cântarul, balanţa
- operaţii cu unităţile de măsură pentru masă
Unităţi de măsură pentru timp
 - calculul unor intervale temporale,
transformări din unităţi mai mari în unităţi
mai mici de timp
- instrumente de măsură: ceasul, cronometrul
Unităţi de măsură monetare
- unităţi de măsură: leul şi banul, euro şi
eurocentul (monede şi bancnote în uz)
- schimburi monetare echivalente în aceeaşi
unitate monetară
Organizarea și Organizarea şi reprezentarea datelor
reprezentarea - date din tabele: analiza datelor, interpretare
datelor - grafice cu bare şi liniare: construire,
extragerea unor informaţii şi prelucrarea lor

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în aplicarea programei şcolare

pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în
concordanţă cu specificul acestei discipline.
La acest nivel de vârstă, profesorul va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte
semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei,
ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru
a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Anumite noţiuni introduse vor fi studiate fie pentru cazuri particulare, aşa cum este
cazul paralelipipedului (paralelipiped dreptunghic), fie intuitiv, recurgând la situaţii familiare.
Tot intuitiv vor fi introduse şi fracţiile. Se consideră că activitățile cu fracții au ca scop
să ofere elevilor reprezentările mentale despre acest tip de numere, ca prim pas al unei
înțelegeri cantitative a acestora. De aceea, activitățile legate de acest subiect se vor focaliza
pe identificarea expresiilor care conduc la fracții, pe exprimarea verbală și pe explorarea
experienţelor cotidiene ale elevilor cu fracții, văzute ca părți ale întregului. De exemplu, o
jumătate de măr este o parte a unui măr tăiat în două părți egale; tot o jumătate este şi o
parte a unui segment tăiat în 2 părți egale; o jumătate dintr-o mulțime de obiecte este o
mulţime mai mică, dar care are de două ori mai puţine obiecte faţă de mulţimea considerată
întreg etc. Adunarea şi scăderea fracţiilor este abordată tot intuitiv, pornind de la
experienţele individuale. Se constată că două sferturi formează o jumătate. Pornind de la
astfel de exemple, elevii vor avea reprezentări mentale pentru adunările şi scăderile cu fracţii
simple şi astfel vor evita mai târziu erorile tipice, creându-se prerechizitele necesare pentru
abordarea algoritmică. Aceste activităţi stau la baza activităţilor de estimare a rezultatelor
unor operaţii aritmetice cu fracţii şi contribuie la formarea capacităţii elevului de apreciere
critică a corectitudinii unui răspuns.

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea
flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista
pe stimularea şi păstrarea interesului elevului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea
încrederii în sine.
 Ca metodă, jocul didactic va fi încă prezent, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei. Accentul se
va pune atât pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor, cât şi pe rigurozitatea ştiinţifică
a acestora.
Prin reluări succesive, antrenament mental, utilizarea suporturilor concrete şi a
reprezentărilor grafice, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin
înţelese şi interiorizate.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă elev - profesor,
astfel încât să răspundă intereselor beneficiarilor. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să
intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi opinii despre ceea ce învaţă.

Proiectarea demersului didactic, pentru orice unitate de învăţare, începe cu studiul

programei şcolare, de la competenţe generale şi competenţele specifice, activităţi de
învăţare şi conţinuturi.
Demersul de proiectare parcurge următorii paşi:
 identificarea competenţelor specifice care urmează să fie formate (în ce scop voi
face?)
 selecţia conţinuturilor (ce conţinuturi voi folosi?)
 analiza resurselor disponibile (cu ce voi face?)
 determinarea activităţilor de învăţare (cum voi face?)
 stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?).

Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţământ. Se recomandă

metodele moderne de evaluare precum:
- realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor și să stimuleze
dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, adaptate vârstei;
- observarea sistematică a comportamentului elevilor;

- centrarea pe progresul personal, autoevaluare.

Rezultatele evaluării vor fi formulate prin raportare la competenţele specifice,
evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi
de vârstă ale elevilor.
În evaluare se poate pune accent şi pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale.
Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga
activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ȘTIINȚE ALE NATURII

CLASA a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Matematică și
științe ale naturii, având un buget de timp de 1 oră/ săptămână.
Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat
pe competențe. Construcția acestei programe a pornit de la structurarea achizițiilor din clasa pregătitoare, clasele
I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referință pentru științe TIMSS 2011, racordarea la Recomandarea
Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie din perspectiva învățării pe
parcursul întregii vieți (2006/962/EC), precum și contribuția specifică la profilul de formare al elevului din ciclul
primar. Programa acestei discipline vizează, în primul rând, formarea uneia dintre competențele cheie
(„competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii”), dar contribuie și la formarea altora,
precum: comunicarea în limba maternă, a învăța să înveți, competențe în utilizarea noilor tehnologii
informaționale și de comunicație, competențe sociale și civice, inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare culturală și
exprimare artistică.
Studiul disciplinei Științe ale naturii vizează observarea și perceperea lumii în întregul său, cu
componentele, procesele și fenomenele caracteristice. Elevii sunt îndrumați să-și dezvolte cunoașterea pornind
de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către o realitate mai îndepărtată. Astfel ei se apropie de
înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale.
Programa propune studiul integrat al științelor naturii, o structurare a problemelor abordate pornind de la
o serie de teme adecvate capacității de înțelegere a copilului de vârstă școlară mică. Învățarea promovată de
această disciplină urmărește, în primul rând, raportarea copilului la mediul de viață cu mijloacele adecvate vârstei
acestuia și nu acumularea mecanică de fapte și informații științifice. Importanța unei abordări integrate a
științelor naturii constă în multitudinea conexiunilor pe care profesorul le poate face în dialog cu elevii, în
implicarea elevilor în activități multiple de observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experiența
copiilor și li se dezvoltă capacitatea de a integra informațiile noi în modele explicative proprii, de a aplica
cunoștințele dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viața cotidiană, de a găsi soluții la probleme noi.
Dinamica societății contemporane îl pune pe copil încă de la vârste fragede în contexte tot mai variate, îi
oferă situații la care adesea trebuie să găsească spontan rezolvare. Acestea cer repere reprezentate de anumite
valori și atitudini, capacități de reacție, aptitudini formate pe parcursul învățării, ce îi vor facilita integrarea în
mediul social și natural. Curiozitatea de a se întreba și de a explora, spiritul investigator, interpretarea critică a
observațiilor, dorința de a împărtăși experiențe proprii, receptivitatea și flexibilitatea de a aplica cunoștințele
dobândite în viața cotidiană sunt atitudini dezvoltate de disciplina Științe ale naturii. Ele sunt fundamentul creării
unor personalități dinamice, adaptabile și integrabile care prețuiesc valori precum respectul față de adevărul
științific și față de orice formă de viață, cooperararea între persoane, toleranța față de opiniile altora, grija față de
sănătatea proprie și a mediului înconjurător.
Disciplina Științe ale naturii vizează învățarea prin explorare și aplicare. De aceea demersul didactic se
impune a fi deplasat de la ce se învață? la cum? și de ce se învață?. Această deplasare de accent poate genera un
dublu beneficiu: stimularea interesului de cunoaștere al copilului, care vede utilitatea propriei munci prin
achizițiile dobândite și creșterea caracterului formativ al învățării.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care
permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate de disciplina Științe ale naturii reprezintă achizițiile de cunoaștere și
atitudinale ale elevului pentru clasa a IV-a.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul unui an
școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activități de învățare concrete, variate care
valorifică implicarea activă și învățarea conștientă a elevului.
Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:
- Științele vieții;
- Științele pământului;
- Științele fizicii.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a orienta cadrele
didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate lucrului cu elevii în
contextul societății cunoașterii.

Competențe generale
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice
3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi
despre mediul înconjurător

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese

1.1. Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și
procese
− utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor dintre componentele
unui sistem (de exemplu: utilizarea unor planșe, diapozitive
reprezentând diverse medii de viață pentru observarea relațiilor dintre
condițiile oferite de acestea și aspectul viețuitoarelor)
− observarea dirijată a unor scheme simple, desene pentru evidențierea
relațiilor dintre componentele unui sistem (de exemplu: schema unor
lanțuri trofice simple, schema unui circuit electric)
− recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, fenomene, procese
pornind de la prezentarea unor scurte texte științifice adaptate vârstei
elevilor, a unor povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor
de viață la unele organisme)
− observarea unor aspecte dinamice ale realității înconjurătoare sau mai
îndepărtate de mediul de viață cunoscut prin vizionarea unor filme sau
realizarea unor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor Sistemului
Solar)
− discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării lor prin prisma
unor fapte științifice (de exemplu: explicarea activităților ciclice ale
oamenilor în funcție de alternanța noapte - zi, de anotimpuri)
− observarea unor fenomene și procese prin efectuarea unor experiențe
simple (de exemplu: evidențierea plutirii diferitelor corpuri, evidențierea
unor proprietăți ale apei în diferite stări de agregare, realizarea unor
amestecuri și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de căldură între
obiecte, realizarea unor circuite electrice simple, evidențierea unor
fenomene optice)
1.2. Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri,
fenomene și procese
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în cadrul unor grupe de
corpuri, fenomene, procese (de exemplu: diverse caracteristici ale unor
viețuitoare în diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce căldură sau curent
electric, transparența corpurilor)
− ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ procese după anumite
criterii (de exemplu: ordonarea etapelor ciclului de viață la un organism;
− ordonarea corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
− clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de exemplu: clasificarea
materialelor după gradul de conducere a căldurii sau a curentului electric, după transparență)
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți potrivite utilizării în
scopuri precizate (de exemplu: în gospodărie, în construcții)
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice
2.1. Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător

− construirea punctului de plecare al investigației proprii/ identificarea unei probleme, prin

formularea unor întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în sămânța unei plante?”)

− stabilirea etapelor investigației proprii

− identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea unor semințe puse la încolțit)
− stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10 semințe de fasole sau alte plante, vase, vată,
apă)
− implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)
− asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul echipelor (de exemplu: grupe diferite de elevi
pot utiliza semințe ale unor plante diferite)

− realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele investigației proprii (de exemplu: se vor
produce/ nu se vor produce transformări ale semințelor, din semințe vor apărea direct plante
mature/ care vor trece prin diferite stadii)
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător

- colectarea de date utile investigației proprii din surse variate (de exemplu: din cărți, filme,
internet, experiențe simple) pentru diferite etape

- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea semințelor pe vată menținută umedă în
vase ținute la căldură și lumină)

- realizarea de observații periodice asupra aspectului investigat (de

exemplu: observarea îmbibării cu apă a semințelor, a crăpării tegumentului, a apariției noii
plante)

- realizarea de măsurători periodice asupra aspectului investigat (de exemplu: măsurarea

ritmului de creștere al noilor plante, numărarea semințelor care au încolțit și care nu au încolțit)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu informații despre
fenomene și procese din mediul înconjurător (de exemplu: descrierea periodică a modificărilor
observate la fiecare sămânță pusă la încolțit și la noile plante formate)
2.3. Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației proprii,
utilizând tabele, diagrame, formule simple
- organizarea datelor obținute din investigații în tabele, grafice, diagrame (de exemplu: realizarea
de tabele cu modificările observate la semințe în fiecare zi, grafice cu ritmul de creștere zilnică a
fiecărei plante, diagrame cu procentul semințelor care au încolțit)
- realizarea unor scheme care rezumă unele fenomene și procese din natură (de exemplu:
notarea schematică a principalelor etape observate din viața unei plante „sămânță→încolțire→
plantulă (plantă imatură)→plantă→sămânță”)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să ilustreze aspecte ale investigației realizate
(de exemplu: desenarea, fotografierea diferitelor etape ale încolțirii semințelor)
2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii
- selectarea observațiilor esențiale din datele înregistrate (de exemplu:
după câte zile au apărut părțile componente ale noii plante, ce s-a
întâmplat cu părțile vechi ale seminței)
- interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame (de exemplu: părțile
componente ale plantei apar pe rând, ritmul de creștere al plantulei este
mare, numai o parte din semințe încolțesc)
-compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu rezultatele obținute (de
exemplu: compararea estimărilor inițiale cu rezultatele care arată că
semințele se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)
-formularea de concluzii (de exemplu: din semințe se dezvoltă o nouă
plantă, care trece apoi prin diferite etape de viață)
2.5. Prezentarea concluziilor investigației proprii
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din partea colegilor de
clasă
- promovarea rezultatelor investigației proprii cu ajutorul unor mijloace
diverse (de exemplu: fotografii, desene, afișe, colaje, pliante, broșuri,
machete, articole în reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor
tehnologii)
- prezentarea rezultatelor și a concluziilor investigațiilor efectuate în cadrul
unor activități tematice organizate la nivelul clasei sau al școlii (de
exemplu: „Ziua micului cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”,
„Și eu sunt inventator”)

3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1. Identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte
scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa
mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus interpretând modele de
piramide alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări (de exemplu: igienă alimentară,
necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)
3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător
- exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de exemplu: înscenări cu
situații în care un copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu stinge lumina când părăsește
camera)
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse probleme din mediul apropiat (de exemplu:
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele
condiții sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de către unele plante)
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu
al clasei, realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități casnice în modalități care să protejeze
mediul (de exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
preșcolar după utilizarea acestuia de către copii)
Domenii Clasa a IV-a
Științele vieții Cicluri de viață în lumea vie
-Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
-Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al
animalelor Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
-Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște,
pădure, râu, mare, deșert)
-Relații de hrănire dintre viețuitoare (lanțuri trofice simple) Omul -
menținerea stării de sănătate
-Dietă echilibrată, mișcare
Științele Pământul în Sistemul Solar
-Planetele Sistemului Solar. Mișcările Pământului
pământului -Soarele - sursă de căldură și lumină. Ciclul zi - noapte,
anotimpuri. Modificările vremii
-Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților viețuitoarelor
Mărturii ale vieții din trecut. Fosilele
Influența omului asupra mediului de viață
-Dispariția speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv).
Protejarea mediului
Științele fizicii Corpuri - proprietăți
-Plutirea corpurilor în apă
-Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de
agregare
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
-Amestecuri și separarea amestecurilor
-Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de
dizolvare
-Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
Energie - surse și efecte
-Transferul de căldură între obiecte. Materiale
conductoare și izolatoare de căldură
Curent electric. Lumină
-Circuite electrice simple
-Surse de lumină. Fenomene comune care implică lumina
(umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea corpurilor)

Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare în

ceea ce privește proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare - învățare - evaluare.

În mod concret, elevii explorează lumea înconjurătoare parcurgând activități de învățare ce

trebuie să pornească de la experiența lor de viață. Acestea conduc la sporirea motivației și interesului
pentru participarea la activitate, în particular și pentru studiul domeniului, în general.

Activitățile de învățare facilitează formarea și dezvoltarea tipurilor de abilități și capacități

subordonate competențelor specifice și generale. Scopul activităților de învățare alese trebuie să mute
treptat accentul dinspre simpla cunoaștere a lumii vii către aplicarea în diverse situații a achizițiilor
dobândite și către raționamentul necesar rezolvării de probleme noi.

Strategii didactice
 Cadrul didactic are ocazia de a aborda o viziune holistică în ceea ce privește predarea științelor,
formarea competențelor vizate, precum și a abilităților de investigare științifică.

În elaborarea strategiilor didactice un punct de sprijin poate fi Cadrul de referință pentru științe
TIMSS 2011, disponibil în limba engleză la adresa:
http://timss.bc.edu/timss2011/downloads/TIMSS2011_Frameworks-Chapter2.pdf.

Studiul mediului înconjurător trebuie să valorifice capacitatea copiilor de a realiza observații, să

le stimuleze curiozitatea prin corelarea cu activități cotidiene și probleme practice și să găsească
răspunsuri la diverse întrebări prin demers investigațional. Predarea-învățarea științelor trebuie să
integreze la un nivel incipient, adecvat vârstei, etapele cercetării științifice: observarea, formularea de
întrebări/ probleme, formularea de estimări și predicții, realizarea de observații și măsurători,
compararea predicțiilor cu rezultatele obținute din investigație, formularea concluziilor. Derularea, pe
parcursul fiecărui semestru a cel puțin unui experiment ce integrează toate aceste etape și prezentarea
rezultatelor în cadrul unor zile sau activități speciale este de natură să familiarizeze elevul cu modul de
lucru și cu beneficiile unui astfel de demers. El va dobândi aptitudinea de a-și construi singur un plan
investigațional, de a folosi și de a mânui instrumente și date științifice pentru atingerea unui scop, de a
comunica cu alte persoane în timpul realizării investigației sau ulterior, prezentând rezultatele și
concluziile, de a-și asuma roluri în cadrul unor grupuri. Elevul dobândește instrumente și metode
capabile să-l ajute să caute răspunsuri la întrebări diverse și să ia decizii fundamentate în privința unor
aspecte legate de propria persoană, de mediul înconjurător sau de raportul dintre acestea.

Dorința de cunoaștere specifică vârstei trebuie orientată stimulându-i pe copii să-și pună
mereu întrebări referitoare la lumea înconjurătoare și dirijată prin activități de investigare și explorare
care să le faciliteze descoperirea mediului de viață apropiat. În acest sens, propunem o serie de
experiențe/ experimente ce pot servi ca modele de activități de învățare pentru facilitarea familiarizării
prin explorare cu particularitățile mediului de viață și pentru formarea la copii a competenței de a
descoperi prin investigație caracteristicile corpurilor, fenomenelor, proceselor din mediul lor de viață și
a relațiilor dintre acestea. Activitățile de învățare trebuie să integreze conținuturile științifice la un nivel
informațional redus, conform cu capacitatea de înțelegere specifică vârstei. Abordarea prin explorare
directă a proprietăților corpurilor, a fenomenelor și proceselor din mediul înconjurător ajută copilul să
ia act de prezența acestora, să le perceapă calitățile, să le recunoască și să ajungă pe căi intuitive la
explicarea lor.

Experimentele/ experiențele propuse, ca și exemplele de activități de învățare care însoțesc

competențele specifice sunt orientative, putând fi adaptate în funcție de particularitățile elevilor, de
resursele avute la dispoziție sau de opțiunile cadrului didactic:

• Științele vieții:
1. Suntem asemănători sau ne deosebim între noi? Se observă tipul anumitor caractere
(culoarea ochilor, forma lobului urechilor) la membrii familiei, în albume de fotografii. Se formulează
concluzii despre existența asemănărilor și, în același timp, a deosebirilor între părinți și urmași.
2. Încolțirea semințelor este influențată de condițiile de mediu? Diferite vase cu boabe de fasole
puse la încolțit se păstrează în condiții variate de temperatură, se observă diferențe, se înregistrează, se
formulează concluzii. Experimentul se poate repeta schimbând alte condiții de mediu.

3. Există legătură între culoarea unui corp și temperatura sa? Se folosesc două cutii de carton
vopsite în culori diferite (una - albă, cealaltă - neagră), două termometre. Cutiile sunt poziționate la aceeași
sursă de lumină și căldură cu termometrele în ele. După 10 minute se măsoară temperatura. Apoi cutiile
sunt puse la umbră și, după alte zece minute, se măsoară din nou temperatura. Vegetația influențează
temperatura aerului din jur? Cele două cutii vor fi acoperite apoi cu ramuri înfrunzite („pădurea") și lăsate
la Soare. Se măsoară din nou temperatura în fiecare cutie. Se observă diferențele legate de culorile
închise/ deschise, care atrag căldura diferit, precum și de prezența/ absența vegetației din jur.
 • Științele pământului:

4. Ce mișcări realizează Pământul? Sunt aduse două mingi de dimensiuni diferite. Un copil
ține mingea cea mai mare și stă pe loc, reprezentând Soarele. Altul ține mingea mică, reprezentând
Pământul și se învârte ușor atât în jurul Soarelui cât și în jurul "axei sale". Simularea se poate face
implicând mai mulți copii care să reprezinte toate planetele sistemului solar.

5. De ce există zi și noapte? O lanternă fixată luminează globul pământesc. Se observă o

jumătate de glob luminată și o jumătate întunecată. Se rotește globul în spotul luminos, observându-se
mișcarea de rotație a Pământului și consecințele ei.
• Științele fizicii:

6. Toate corpurile pot pluti? Se scufundă în apă obiecte cu volume identice, dar formate din
materiale diferite (de exemplu: polistiren, cărămidă). Se formulează concluzii referitoare la faptul că natura
materialului influențează plutirea.

Experimentul se poate repeta utilizând două obiecte cu mase identice, dar cu volume diferite.

7. Apa se poate amesteca cu orice material?

Se realizează amestecuri ale apei cu diferite materiale (de exemplu: nisip). Se încearcă apoi
amestecarea apei cu alte materiale (de exemplu: ulei). Materialele amestecate se mai pot separa? Se
separă amestecul apă - nisip cu o hârtie de filtru. Se formulează concluzii referitoare la modul de separare
a materialelor care s-au putut amesteca.

8. Ce este dizolvarea? Se amestecă, în pahare diferite, apă cu sare, apă cu zahăr, apoi se fierb.
Se observă apa ca vapori sau picături pe pereții vasului. Se formulează concluzii referitoare la modul de
separare în această situație.

9. Zahărul se dizolvă mai repede în apa caldă sau în cea rece? Se dizolvă zahăr sau sare
folosind apă cu diferite temperaturi. Se formulează concluzii despre rolul temperaturii.
10. Cum se pot încălzi sau răci două corpuri? Se plasează un vas cu apă fierbinte într-un vas cu
apă rece. Se măsoară temperaturile în cele două vase, periodic, până la egalizarea lor. Se formulează
concluzii despre transferul de căldură între corpuri.
11. Pot face un bec să lumineze? Se realizează un circuit electric simplu cu o baterie, două fire
electrice izolate, un bec.
12. Cum pot stinge sau aprinde becul? În circuit se interpun două cleme metalice. Peste cleme
se pun, pe rând, diverse obiecte: un cui metalic, o bucată de staniol (becul se aprinde), o scobitoare, un pai
de plastic, o baghetă de sticlă (becul nu se aprinde).
13. Cum se formează umbra? Se proiectează un spot luminos pe un ecran alb. Între acestea se
interpun diferite figuri de carton. Se observă caracteristicile umbrei în funcție de distanța obiectului față de
sursa de lumină.
14. Cum se formează curcubeul? Se observă efectul trecerii unei raze luminoase printr-o
prismă.

Evaluarea

Deoarece activitățile de învățare trebuie să aibă în vedere formarea competențelor cu toate

componentele lor (cognitive, aptitudinale, atitudinale), este necesar ca evaluarea să vizeze, de
asemenea, aceleași aspecte, accentuându-și astfel caracterul formativ. Valorificarea rezultatelor
evaluării trebuie să se concretizeze nu numai în calificative, ci și în analiza greșelilor realizate de elevi și
a cauzelor acestora. De asemenea, este necesar ca demersul de evaluare să se finalizeze cu momente
de reflecție asupra rezultatelor obținute și să producă activități remediale, dacă este cazul.
 La această disciplină propunem ca activitatea de evaluare să se sprijine pe activități practice,
care creează un ambient mai apropiat de viață în comparație cu instrumentele clasice de evaluare.

Procesul de evaluare trebuie să reflecte, în acest sens, predarea și învățarea activă, bazată
pe descoperire, prin activități practice și prin diverse experiențe de învățare. Astfel, recomandăm
utilizarea unor metode moderne de evaluare precum: autoevaluarea, inter-evaluarea, realizarea de
proiecte, portofoliul și investigația. Dintre metodele enumerate, investigația în mod deosebit îl situează
pe elev într-un context autentic de învățare și de valorificare a achizițiilor la această disciplină prin
modul în care: formulează problema de investigat, realizează estimări și predicții, descrie modul și
metodele de lucru, parcurge etapele de lucru și cooperează cu ceilalți, formulează concluzii și prezintă
rezultatele demersului investigativ în cadrul diferitelor activități organizate la nivelul clasei sau al școlii.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

EDUCAȚIE CIVICĂ
CLASA a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educație civică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate,
având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.

Ca disciplină de studiu, Educația civică este prevăzută și în prezent la clasa a IV-a. În planul dezvoltării
curriculare, programa disciplinei Educație civică este elaborată potrivit unor noi repere față de cele care
structurează curriculumul școlar aplicat în prezent în învățământul primar la aceste clase. În acest sens,
menționăm aplicarea unui nou model de proiectare curriculară centrat pe competențe, care înlocuiește
modelul de proiectare bazat pe obiective. Proiectarea curriculară centrată pe competențe răspunde cercetărilor
din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează transferul și mobilizarea cunoștințelor și
a abilităților în situații noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la
competențe permite orientarea către latura pragmatică a aplicării programei școlare prin accentuarea scopului
pentru care se învață, precum și prin accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Prezenta programă școlară a fost elaborată potrivit dezideratelor profilului de formare al elevului din
ciclul primar.

Structura programei școlare include următoarele elemente:

- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare,
care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
contexte particulare diverse.

Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin disciplinele socio-umane studiate în

învățământul primar.

Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de
activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării
competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care
integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a
utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de le
înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în
acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare
personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.

Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale
prin care se urmărește realizarea competențelor.

Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice care contribuie predominant la

realizarea competențelor generale, proiectarea activității didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare pentru proiectarea
demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul
disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.

Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu
recomandările cuprinse în:

- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele

cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);
- Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXI-lea;
 - Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, 1989.
Programa școlară a disciplinei Educație civică are ca finalitate integrarea elevilor în comunitate, realizată
prin:
5. alfabetizarea moral-civică a copiilor;
6. dezvoltarea unor atitudini pozitive față de propria persoană și față de ceilalți;
7. valorificarea experienței specifice vârstei, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale
asociate celei cognitive;
8. inițierea elevilor în practicarea unui comportament moral-civic într-o societate democratică – un
comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ.
În acord cu finalitatea urmărită prin studiul acestei discipline, învățarea vizează interiorizarea unor norme
de conduită, manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic pornind de la contextele firești de
viață și de la grupurile din care fac parte elevii la această vârstă.
Educația prin și pentru democrație este un proces complex și de lungă durată. Școlarul mic este implicat
în viața socială prin apartenența sa la familie, la grupurile de prieteni și de învățare, dar și prin relațiile specifice
pe care el le poate stabili cu diverse instituții și organizații din comunitatea în care trăiește (de exemplu școala,
primăria, biserica, diferite organizații nonguvernamentale etc.). De aceea, procesul de socializare poate și
trebuie să înceapă de timpuriu.
Programa școlară se adresează cadrelor didactice. Proiectarea activității didactice și activitatea didactică
propriu-zisă trebuie precedate de lectura integrală a programei școlare.
Elementele marcate prin asterisc (*) și corp de literă italic constituie recomandări pentru cadrul didactic,
pe care le poate utiliza în timpul aflat la dispoziția sa, din bugetul total de timp alocat disciplinei.

Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în
contexte de viaţă din mediul cunoscut
3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru,
manifestând disponibilitate
Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Aplicarea unor norme de conduită în viața cotidiană

1.1. Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează
persoana
- exerciții de prezentare a localității și a domiciliului
- realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității în
care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care locuiește acesta, ale spațiului european
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la nivel local, național,
european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”)
1.2. Identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite comunități (locală,
națională, europeană)
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii Europene
- lecturarea/ audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale dragostei față de
țară
- vizionarea unor filme/ imagini care prezintă elemente specifice țărilor membre ale Uniunii
Europene
1.3. Explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni
- utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene animate familiare elevilor,
din viața reală) pentru ilustrarea unor norme morale
- recunoașterea respectării/ încălcării unor norme morale, pornind de la contexte
familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, desene animate familiare elevilor,
comportamente ale copiilor și ale adulților)
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de

viață din mediul cunoscut
Clasa a IV-a
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale,
pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate
vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare
sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de
mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a necesității unor
comportamente care au la bază valori pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
2.2. Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie,
școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, fabule, desene animate adecvate
vârstei elevilor, situații familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în contexte familiare (din
familie, școală, grupul de prieteni, din locuri publice)
2.3. Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale
- exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor comportamente
prosociale/ antisociale
- finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se pună în evidență
comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, cooperare, toleranță
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de comportamente conflictuale, agresive
- exprimarea/ argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci dacă…?”) și de autoevaluare a comportamentului
 propriu (răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)
2.4. Identificarea drepturilor universale ale copilului
- exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a responsabilităților care
decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în cazuri date
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de respectare/ încălcare a
drepturilor copilului
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea drepturilor copiilor
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a unor drepturi ale
copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui
desen, prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)

3. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând

disponibilitate
Clasa a IV-a
3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui grup (de exemplu, elevii
calificați la nivel național la olimpiada de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs,
în perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale
3.2. Participarea la activități care promovează drepturile universale ale copilului
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a șefului clasei, a elevului
participant în juriul unui concurs la nivel de școală)
- simularea participării/ participarea la funcționarea unui consiliu local al copiilor
*3.3. Participarea la proiecte cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, a școlii sau al comunității locale
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte, pe diferite
teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de
exemplu, valorificarea activităților tradiționale/ tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România incluse în patrimoniul mondial
UNESCO)
Conținuturi
Domenii CLASA a IV-a
Persoana Locuri de apartenență
Apartenența locală
- Localitatea și domiciliul
- Tradiții locale
Apartenența națională
- Țara natală și, după caz, țara în care locuim
- Însemnele țării: drapelul, imnul, stema, ziua națională
- Dragostea față de țară
Apartenența europeană
- România, membră a Uniunii Europene
- Însemnele Uniunii Europene: drapelul european, imnul european, Ziua Europei
Raporturile Raporturile noastre cu ceilalți oameni. Valori, norme și comportamente moral-civice
Valori morale
noastre cu - bine/rău
lucrurile și - altruism/egoism
ființele - cinste/necinste
- respect/lipsă de respect
- responsabilitate/lipsă de responsabilitate
- solidaritate/lipsă de solidaritate
Norme morale
-exemplificări ale normelor morale
-rolul normelor morale
Comportamente moral-civice
- viața morală cotidiană: comportamentul în familie; comportamentul în
școală; comportamentul în grupul de prieteni; comportamentul în locuri
publice
- comportamente prosociale (ajutorare, cooperare, competiție, toleranță,
sprijin, voluntariat) și antisociale (conflictuale, agresive)
- schimbarea comportamentelor
Drepturile universale ale copilului
Sugestii metodologice

Programa școlară pentru disciplina Educație civică reglementează activitatea cadrului didactic în ceea ce
privește atât formarea competențelor specifice la elevi, cât și proiectarea unui demers didactic adecvat vârstei
elevilor și contextelor de învățare diferite.
Programa școlară are în vedere faptul că elevii din clasa a IV-a se află într-o anumită etapă a evoluției lor
cognitive; potrivit lui Jean Piaget, copiii care sunt vizați, ca nivel de vârstă, de prezentele programe școlare, se
află, sub aspectul evoluției cognitive, în stadiul operațiilor concrete; în acest stadiu, copiii au o inteligență
inductiv-logică și concretă, fiindu-le necesar un corespondent concret în realitate. În acest sens, valoarea
formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Educație civică
poate fi sporită de cadrul didactic prin valorificarea efectelor benefice ale conduitei ludice, jocul reprezentând o
componentă esențială a activităților de învățare.

Strategii didactice
Strategiile didactice care permit formarea competențelor la disciplina Educație civică au ca dominante:
exemplul moral-civic ca reper de comportament, inițiativa și voluntariatul, participarea/ implicarea și activismul
civic. Este necesar ca activitățile de învățare să asigure continuitatea demersului explorare – valorizare – acțiune
– responsabilitate, contribuind astfel la formarea cetățeanului activ, responsabil și capabil să trăiască împreună
cu ceilalți.
Strategiile didactice pot fi analizate pornind de la competențele generale care urmează să fie dezvoltate
la elevi în clasa a IV-a. Formarea la elevi a celor trei competențe generale presupune dobândirea de către elevi a
competențelor specifice care au o complexitate progresivă, în cei doi ani se studiu. Ținând cont de specificul
disciplinei Educație civică, este recomandată utilizarea unor strategii didactice variate, aplicate într-un cadru
educațional favorabil pentru manifestarea spiritului tolerant, deschis către recunoașterea și interiorizarea
valorilor și normelor morale, care încurajează interacțiunea socială pozitivă, participarea/ implicarea elevilor la
propria formare, exersarea unor comportamente moral-civice. Sunt recomandate strategiile didactice care
dezvoltă capacitatea de comunicare a elevilor, care stimulează explorarea și activitatea independentă a
acestora.
Cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, precum:
a) strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din povești, fabule, desene animate sau din
viața reală - pentru identificarea și recunoașterea trăsăturilor persoanei, a grupurilor mici din care
elevii fac parte; exemplele pot fi utilizate și pentru identificarea unor norme morale, a unor situații
de respectare/încălcare a unor reguli și norme, a rolului normei morale ca model de acțiune;
b) strategii analogice care utilizează modele - din povești sau din experiența proprie - pentru
caracterizarea persoanei, a grupurilor din care fac parte elevii, pentru analizarea regulilor și a
relațiilor din cadrul grupului;
c) strategii euristice bazate, de exemplu, pe: descoperire, dialog euristic, problematizare, pentru
explorarea grupurilor mici; realizarea unor povestiri, dramatizări privind aplicarea unor reguli simple
de conduită în familie, în grupul de joacă, în grupul de învățare; realizarea unor colaje cu imagini,
fotografii care prezintă elemente specifice ale localității,
țării, ale spațiului european.
Ca educație pentru integrarea în colectivitate, disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ și
presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile. Ca trasee metodice adecvate pentru abordarea unor
situații de învățare, strategiile didactice care pot fi dezvoltate de către cadrele didactice presupun utilizarea
metodelor didactice moderne, care permit îmbinarea activităților individuale cu cele de grup și frontale,
contribuind la dezvoltarea atitudinilor activ-participative și la formarea spiritului civic, astfel:
- implicarea elevilor în învățarea prin acțiune (experiențială), în activități bazate pe sarcini concrete,
în învățarea prin descoperire, prin cooperare, prin confruntarea de idei;
- utilizarea unor metode activ-participative, interactive de învățare: discuții, dezbateri, tehnici și
metode de gândire critică, rezolvarea de probleme, simularea, jocurile de rol - care pun accent pe
construcția progresivă a cunoștințelor și a capacităților, pe dezvoltarea creativității elevilor;
- utilizarea calculatorului, ca mijloc modern de instruire, pentru creșterea gradului de atractivitate și
a dimensiunii interactive a activității de învățare;
- valorificarea oportunităților oferite de mediul electronic de instruire (filme didactice, prezentări cu
ajutorul noilor tehnologii, ilustrări audio/video ale unor situații);
- implicarea elevilor în proiecte simple cu conținut moral-civic în cadrul clasei, al școlii sau al
comunității locale.
La clasa a IV-a, temele proiectelor se pot referi la:
- clasă, de exemplu: „Cutia cu fapte bune”;
 - școală, de exemplu: „Ziua porților deschise”;
- comportamente moral-civice, de exemplu, „Sunt un copil civilizat”, „Cunoaște-ți drepturile”, „Școala
tuturor”;
- tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”, „Obiceiuri de iarnă”;
- monumente din România, din alte țări europene, incluse în patrimoniul mondial UNESCO, de
exemplu: „Călător în țara mea”, „Călător în Europa”.
Rezultatele proiectelor pot fi: o colecție de fapte bune realizate de elevii clasei; un cod ilustrat al bunelor
maniere, pe înțelesul copiilor; un album/un portofoliu/un colaj/o pagină web (care prezintă activități organizate
în școală, competiții între clase pe diferite teme, tradiții locale; monumente UNESCO din România, din alte țări
europene etc.).
Educația copiilor pentru integrarea în comunitate este un demers complex și îndelungat. Este necesar ca
acest demers derulat în context formal, în cadrul școlii, să fie susținut prin activități complementare, realizate în
contexte nonformale și informale (în cadrul parteneriatului școală-familie-comunitate), care pot valorifica, în
sens creativ și constructiv, experiența copilului, precum:
- acțiuni comunitare de ecologizare a spațiilor verzi din apropierea unităților școlare; plantarea de
flori și copaci; acțiuni de monitorizare a evoluției unei mici zone/unui rond de flori/unui copac din
școală și/sau din apropierea unității școlare;
- realizarea, în spații publice din comunitate, a unor expoziții cu desene, pe tema comportamentului
civic;
- organizarea de târguri cu produse realizate de copii în scopul strângerii de fonduri pentru donații;
- strângerea de haine, jucării, rechizite pentru grupuri defavorizate;
- vizite (la muzee, biblioteci, unități economice, primărie, poliție, judecătorie), excursii tematice etc.,
întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai comunității locale, pentru cunoașterea comunității (în sens
restrâns sau mai larg), pentru conștientizarea rolului pe care îl are fiecare persoană în viața și în
funcționarea normală a comunității.
Participarea părinților la acțiunile organizate de școală conduce la întărirea relației părinte-copil, la
sporirea comunicării școală-familie, dar și la valorizarea de către adulți a necesității de a oferi exemple de
implicare și comportament civic.

Proiectarea activității didactice

Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura personalizată a programei
școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la
conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare. Este necesar să se răspundă succesiv la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice de format la elevi în cadrul respectivei
unități de învățare);
- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi);
- Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare);
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, de timp, forme de
organizare a clasei de elevi);
- Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare)
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. În acord cu finalitatea urmărită
prin studiul disciplinei Educație civică la clasa a IV-a, evaluarea este utilă și pentru elevi (prin înregistrarea
progreselor pe care le fac în procesul de învățare), dar și pentru cadrele didactice (prin contribuția la
îmbunătățirea activității didactice); pe baza feed-back-ului primit de la elevi, cadrele didactice pot să facă
schimbări în procesul de învățare pentru a-l îmbunătăți (atât din perspectiva proiectării, cât și a alegerii
strategiilor didactice). Este necesar să se acorde atenție evaluării sub cele trei forme cunoscute: evaluare
inițială, continuă sau formativă și sumativă, ca procese definitorii de cunoaștere a individualității elevilor
cuprinși în procesul educațional.
Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de
formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare,
cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea/evaluarea activității în grupuri mici, observarea sistematică a
activității și comportamentului elevilor. Observarea comportamentului elevilor este importantă în programele
de educație centrate pe elev, constituie fundamentul evaluării și constă în urmărirea atentă și sistematică a
comportamentului unui copil fără a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice. Pentru a-l
influența în mod optim, profesorul trebuie să redescopere mereu copilul în dinamica ipostazelor inedite ale
individualității lui.
Este necesar, de asemenea, ca evaluarea să se realizeze ca evaluare de competențe, respectiv, să pună în
evidență ceea ce au dobândit elevii în raport cu competențele vizate (care includ cunoștințe, abilități, atitudini),
fără să fie redusă exclusiv la ce și cât anume știu elevii.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

GEOGRAFIE
CLASA a IV-a

București, 2014
 Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Geografie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din învățământul
primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână. Programa de Geografie pentru clasa a IV-a reprezintă începutul studierii geografiei ca disciplină școlară. Ea își
propune să îi introducă pe elevi în universul realității înconjurătoare care este, în mod esențial, la această vârstă, o realitate
predominant observabilă.
Programa de Geografie are următoarele caracteristici:
- se bazează în mod predominant pe experiența concretă a elevului în orizontul lui de existență cotidiană;
- elementele prezentate formează, în ansamblul lor, o „introducere în geografie”, deoarece evidențiază
aspectele geografice esențiale ale existenței cotidiene a elevilor și au un caracter minimal, introductiv;
- demersul de învățare pornește de la localitatea natală și ajunge la dimensiunile planetei, trecând prin sp
de referință semnificative (orizontul local și apropiat, regiunea natală, județul natal, țara, continentul, planeta ca întreg);
- facilitează perceperea corectă a localizării unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite;
- metodologia principală o reprezintă trecerea succesivă de scară de la dimensiunile orizontului apropiat,
la cele ale planetei;
- presupune acordarea unei atenții deosebite reprezentării în plan a elementelor principale întâlnite prin
trecerile de scară;
- își propune să asigure o legătură mai strânsă între geografie, domeniul științelor naturii, matematică și
istorie.
În acest context, programa oferă premisele pentru construirea unei reprezentări coerente și ierarhizate spațial a
realității înconjurătoare, de la nivelul localității natale, până la dimensiunile planetei.

Structura programei școlare include următoarele elemente:

- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele reprezintă, în acest moment și la acest nivel, finalitățile studierii disciplinelor școlare din
învățământul primar. Ele reprezintă ansambluri de cunoștințe, abilități și atitudini, care se dezvoltă prin învățare. Dobândirea
acestor competențe de către elevi poate fi verificată în diferite situații de viață sau de învățare.
Competențele generale reprezintă decupajul de finalități proprii acestui domeniu, corespunzătoare clasei a IV-a.
Ele aparțin unui sistem supraordonat de competențe generale ale geografiei școlare, care se urmăresc pe întregul parcurs al
școlarității obligatorii. Competențele generale pentru clasa a IV-a reprezintă un nivel elementar al competențelor generale ale
disciplinei școlare în ansamblul ei.
Competențele specifice se formează pe parcursul clasei a IV-a și sunt derivate din competențele generale ale
acestui nivel. Competențele specifice sunt însoțite de sugestii de activități de învățare, considerate exemple, cadrul didactic
având posibilitatea de a diminua, de a extinde sau de a diversifica activitățile de învățare propriu – zise, în conformitate cu
experiențialul educațional propriu și al colectivului de elevi.
Conținuturile învățării sunt organizate pe trei mari domenii, care reprezintă, în același timp, trei mari decupaje de
scară ale realității percepute, de la localitatea natală la planetă: (a) orizontul local și apropiat; (b) spațiul geografic al României;
(c) România în Europa și în lume. Urmărirea acestor decupaje permite:
1. perceperea simultaneității unor evenimente, care se produc în locuri diferite;
2. axarea demersului de cunoaștere, atât pe observarea directă, cât și indirectă a realității înconjurătoare;
3. realizarea unui demers introductiv în geografie, prin care să fie construită o imagine integratoare, într-
un an școlar, de la dimensiunea spațiului de locuire directă, până la dimensiunea spațiului de locuire a umanității;
4. componentele principale sunt ordonate și organizate în sisteme spațiale supraînscrise:
0 elemente ale orizontului local și apropiat: orizontul apropiat, orizontul local, regiunea, localitatea,
caracteristicile observabile ale orizontului local, trecerea de la localitate la regiune și la țară;
1 elemente de geografie a României (redate într-o formă sintetică, esențială și referențială);
2 România în Europa și pe glob (cu elemente semnificative ale poziționării și situării țării noastre în contextul
continentului și al lumii contemporane).
Sugestiile metodologice cuprind recomandări de organizare a instruirii, în conformitate cu logica acestei discipline
școlare, activitățile de învățare și posibilitățile elevilor. Acestea au un caracter orientativ și cuprind un set de sugestii minimale
pentru organizarea instruirii. Elementul metodologic principal îl reprezintă valorificarea componentelor programei în proiectarea
instruirii.
 Competențe generale
1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi
specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi
disciplinele sociale, în înţelegerea realităţii înconjurătoare
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii
contemporane
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Prezentarea realității observabile, cu ajutorul terminologiei generale și specifice

1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite
- recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în texte din manual/ texte
complementare
- notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj oral
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
- redarea, în formulări proprii, a semnificației termenilor identificați în manual/texte
complementare/denumiți de profesor
- utilizarea termenilor geografici de bază în enunțuri proprii referitoare la elemente observate
- notarea unor formulări proprii simple, referitoare la termeni identificați/desprinși dintr-un
mesaj oral
- definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază învățați
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute
- completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvați
- reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învățați
- elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei imagini, după un model dat
elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect termenii corespunzători
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, științele naturii și disciplinele
sociale, în înțelegerea realității înconjurătoare
2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor situații reale observate
- măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și apropiat cu instrumente de
măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard)
- utilizarea scării de proporție
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme geometrice simple
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au corespondent în realitate
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe
sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
- descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător (circuitului apei în natură,
modificările vegetației etc.)
- gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe baza unor
criterii specifice
- aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare
(anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
- corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, o săptămână, o
lună, un an)
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări (harta României, a Europei
și pe planiglob) în raport cu anumite criterii indicate

2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local,
al regiunii, țării și continentului
− identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențele cotidiene
− explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp
− gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite
− precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare
− utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune,
țară, Terra ca întreg)

3. Relaționarea realității înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică

3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și al localității
 - identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe harta regiunii, a României,
Europei sau pe planiglob
- exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor cardinale sau prin raportare
reciprocă

3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale

- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale

orizontului local, localității și regiunii
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, ale țării, ale Europei și
ale lumii
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice (altitudini, limite, areale, zone
de vegetație etc.)
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și semnul convențional
corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a semnelor convenționale

3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice

- precizarea poziției școlii pe hărți ale localității
- precizarea poziției localității în cadrul regiunii și al țării
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite

3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple

- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări

4. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului local, a țării și a lumii

contemporane
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării și
lumii contemporane
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaștere
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în timp real în orizontul local, în
țară, în Europa și în lume
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea
societății
- înțelegerea necesității protecției mediului de viață
- participarea la activități de conservare a mediului
- formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului
4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea naturală și umană
(peisaje, grupuri și colectivități umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
 Conținuturi
Domenii
Elemente de geografie a
orizontului local și apropiat
Elemente de geografie a
României
(a) Elemente de geografie
generală
(b) Elemente de geografie
regională
Clasa a IV-a
Orizontul apropiat
- Clasa, școala, cartierul, localitatea
- Orientarea și distanțele în orizontul apropiat
- Planul clasei, al locuinței, școlii, cartierului și localității
Orizontul local
- Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
- Hărți ale orizontului local
Caracteristici generale observabile ale orizontului local
- Relief, hidrografie, vegetație
- Populație, așezări, activități ale oamenilor
Modificări observabile și repere de timp
- Modificări observabile în realitatea înconjurătoare
- Ora, ziua, săptămâna, anul
- Calendarul
De la orizontul local la țară
- Localitatea natală
- Regiunea înconjurătoare
- De la orizontul local la regiune și țară
Limite și vecini
Relieful: caracteristici generale și trepte de relief
Clima, apele, vegetația, animalele și solurile
Locuitorii și așezările omenești
Activități economice
- Resurse și activități industriale
- Principalele produse agricole
- Căi de comunicație
Marile unități geografice ale României – caracteristici generale
(pe trepte de relief)
- Carpații
- Dealurile și podișurile
- Câmpiile (inclusiv Delta Dunării)
Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul
local
- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție,
limite, caracteristici naturale, resurse și activități
economice)
- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul
orizontului local
Organizarea administrativă a României
- Organizarea administrativă actuală
- Orașul București – caracterizare geografică
- Caracterizarea geografică a județului și a localității în
care este situat orizontul local
 România în Europa și pe România în Europa
glob - Poziția geografică a României în Europa: limite și
vecini
- Țările vecine: denumire, capitală
Europa – un continent al planetei
- Europa – scurtă caracterizare geografică
- Europa și România – elemente comune
- Uniunea Europeană
Terra – planeta noastră
- Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări)
- Continente și oceane

Terra – o planetă a sistemului solar

- Planiglobul – imaginea Terrei

Sugestii metodologice
Componentele programei formează un sistem, în sensul că reprezintă părți strâns legate între ele, cu o importantă coeziune
internă, care creează premisele realizării unui proces educațional de calitate.

Influența elementelor esențiale ale acestei programe asupra organizării procesului de învățământ se manifestă prin:

- concretizarea ideii perceperii corecte a simultaneității unor evenimente care se produc în locuri diferite, de la
localitatea natală, la planetă;
- axarea demersului de cunoaștere pe activități care își propun să dezvolte observarea directă a fenomenelor și
raportarea acestora la modalitățile de reprezentare spațială;
- caracterul sintetic, selectiv și esențializat al experiențelor de învățare în structuri succesive, determinate de
organizarea conținuturilor (orizontul local, regiune, țară, Europa, Terra);
- realizarea unui demers introductiv în geografie, prin treceri de scară de la localitatea natală, la planetă;
- dimensionarea optimă a conținuturilor și a informației, astfel încât acestea să nu ducă la supraîncărcare.
După cum se poate observa, conținuturile au un caracter strict esențializat. Programa consemnează doar cadrul general al
conținuturilor ofertate, fără a avea detalieri factuale. Cele trei mari secvențe au întinderi care pot fi apreciate într-un mod diferit,
dar care sugerează acordarea unor resurse de timp echilibrate, astfel încât să existe o proporție corespunzătoare între elementele
de geografie locală, de geografie a României și de raportare a României la continent și planetă. Conținuturile sunt ordonate într-o
structură concentrică, având ca punct de plecare (centru) localitatea natală și limită exterioară planeta ca întreg. Elementele
acestei structuri concentrice sunt: orizontul apropiat, orizontul local, regiunea, unitatea administrativă, țara, continentul, planeta.
Succesiunea conținuturilor sugerează principalul element al programei școlare: un parcurs de învățare care începe cu localitatea
natală și se finalizează cu planeta.
După cum este cunoscut, activitatea principală a cadrului didactic care are ca obiect realizarea unui proces educațional pe o
anumită disciplină școlară o reprezintă aplicarea programei școlare sau, într-un sens mai larg, aplicarea curriculumului școlar. De
aici rezultă și ideea de „aplicare a curriculumului școlar în ansamblul său” (sistemul de competențe generale și specifice,
conținuturile ofertate și elementele metodologice) și nu doar lista de conținuturi.
Programa în sine nu duce la realizarea unui proces educațional de calitate. Pentru o învățare performantă este necesară
concretizarea elementelor programei în activități de învățare relativ simple, ordonate după o anumită strategie, în urma
parcurgerii cărora să existe un progres semnificativ, evaluabil. În această perspectivă, un rol foarte important îi revine cadrului
didactic, prin lectura atentă a programei, înțelegerea mesajului acesteia și concretizarea elementelor componente.
După cum rezultă din programa școlară, studierea acestui obiect de învățământ își propune să le faciliteze elevilor accesul
spre domeniul geografiei, printr-un sistem de competențe, activități de învățare și conținuturi. Elementul principal îl reprezintă
mai puțin oferirea unor adevăruri elaborate, ci mai mult sugerarea unei căi de interpretare a realității observate, direct sau
indirect.
Studierea geografiei la acest nivel se realizează, în mod predominant, pe observarea directă a realității înconjurătoare sau a
unor imagini ofertate. Pe baza acestora pot fi puse în evidență anumite caracteristici ale elementelor analizate. Este un demers
preponderent exploratoriu, care își propune:
- observarea atentă a elementelor ce formează realitatea înconjurătoare;
- înțelegerea și explicarea elementelor observate;
 - interpretarea unor hărți diferite și grafice.
Prin natura obiectului de învățământ există o puternică dimensiune interdisciplinară atât a conținuturilor, cât și a metodei
de investigație. Acest obiect oferă o imagine coerentă a realității înconjurătoare și o metodă integratoare de analiză a acesteia,
bazată pe observarea ei directă.
Pentru dobândirea competențelor specifice asumate de programa școlară, sunt sugerate o serie de activități de învățare,
care au un caracter orientativ, în sensul că recomandările nu epuizează diversitatea acestora.
Activitățile menționate mai sus se pot nuanța și concretiza în raport cu elementele oferite de conținuturile parcurse. În
acest context, varietatea activităților de învățare este mult mai mare și poate nuanța foarte mult schema generală prezentată mai
sus. Există, de asemenea, posibilitatea realizării unor activități de învățare cu un caracter mai puțin clasic: jocul de rol, activitatea
practică, activități extrașcolare, portofoliile, investigațiile.

Strategii didactice
Combinarea resurselor metodologice și obiectuale (metode și mijloace) în raport cu finalitățile asumate și factorul timp
permite realizarea unor structuri de învățare de tipul strategiilor didactice. Acestea sunt foarte mult influențate de stilul de
predare al cadrului didactic.
Pot fi utilizate următoarele abordări ale instruirii, de tipul strategiilor:
 strategii inductive, pornind de la elementele observabile direct, la cele observabile indirect și de la orizontul apropiat,
la dimensiunile planetei; această strategie are la bază o dimensiune observațională evidentă (realizată asupra orizontului local, al
regiunii și al țării), de unde se trece spre o abordare mediată de suporturi cartografice și imagini;
 strategii deductive, pornind de la dimensiunile planetei, la părți ale continentelor, regiunilor și chiar la orizontul local;
acestea se referă la prezentarea unor fenomene generale, cu reflectare în orizontul local;
 strategii narative și demonstrative, prin care cadrul didactic, utilizând resurse corespunzătoare, prezintă, explică și,
eventual, demonstrează, elemente ale conținuturilor disciplinei școlare;
 strategii euristice, care presupun observarea și identificarea unor elemente, fenomene, structuri și sisteme din
realitatea observată, cu posibilitatea construirii unor explicații minimale;
 strategii conversaționale, realizate prin discuții profesor – elevi, pe baza unor elemente ofertate (texte, hărți, imagini).

Proiectarea instruirii
Aceasta cuprinde două niveluri obligatorii: planificarea anuală și proiectarea unităților de învățare.
Proiectarea anuală poate fi realizată în raport cu metodologia cunoscută și aplicată și în prezent, care presupune
segmentarea conținuturilor pe unități de învățare, alocarea unor resurse de timp corespunzătoare acestora, asumarea unor
anumite competențe specifice și poziționarea unor momente de evaluare. Toate acestea trebuie să fie corelate cu structura anului
școlar.
În proiectarea unităților de învățare se au în vedere și elemente metodologice explicite, resurse obiectuale și detalieri ale
conținuturilor.
Conținuturile în forma lor actuală, raportate la structura anului școlar (cu două semestre egale), facilitează o proiectare a
instruirii pe patru unități de învățare (câte două în fiecare semestru):
 Orizontul local și apropiat;
 România – elemente de geografie generală;
 România – elemente de geografie regională;
 România în Europa și pe glob.
Evaluare
Evaluarea se realizează în condițiile îmbinării exigențelor presupuse de competențe cu existența calificativelor. Trebuie să
predomine evaluarea continuă, utilă atât stabilirii nivelului de dobândire a competențelor de către elevi, cât și reglării procesului
de instruire de către cadrele didactice.
Evaluarea continuă are în vedere segmentele reprezentative ale conținuturilor și toate competențele specifice. Evaluarea
sumativă se poate realiza la sfârșitul fiecărei unități de învățare (ceea ce este obligatoriu, conform definiției acesteia). Evaluarea
finală va trebui să aibă în vedere toate competențele specifice și elemente relevante ale conținuturilor.
Sarcinile de evaluare presupuse atât de testele scrise cât și de evaluarea orală trebuie să aibă o relevanță precisă în
identificarea modului de atingere a fiecărei competențe specifice.
Pot fi utilizate și instrumente complementare, care au în același timp un profund caracter formativ. Acestea sunt: proiectul,
portofoliul, observarea sistematică, autoevaluarea.
Proiectul sugerează abordarea unei teme cu un anumit caracter individualizat, care să vizeze posibilitățile de înțelegere a
orizontului local. Tematica proiectelor poate să fie foarte diversă. Această evaluare este posibilă pentru semestrul I.
Portofoliul poate să fie utilizat într-o măsură mai mare în semestrul al II-lea, datorită referențialului mai extins (județe, țări,
continente). Aceasta presupune o activitate de selectare și structurare a informațiilor, imaginilor, hărților referitoare la o anumită
temă. Structura portofoliului este importantă, deoarece sugerează și conduce demersul activității independente, care se
finalizează prin acest rezultat obiectual.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

ISTORIE
CLASA a IV-a

București, 2014
Nota de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Istorie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate,
având un buget de timp de 1 oră/săptămână.
Programa școlară pentru disciplina Istorie propune ca finalitate a învățării familiarizarea elevilor cu
trecutul, prin utilizarea unor mijloace și contexte de învățare adecvate vârstei. Forma actuală a programei
consolidează opțiunea pentru un parcurs de cunoaștere în care elevii fac cunoștință cu trecutul pornind de la
situații familiare (fapte, evenimente legate de trecutul familiei sau al localității natale) și continuă cu teme care
se situează la mai mare distanță în timp și spațiu.
Concepția pe care se întemeiază programa integrează aspecte care au în vedere, deopotrivă, ținte
europene în domeniul educației, asumate prin legislația națională, dezvoltări actuale din domeniul științelor
învățării și valorificarea bunelor practici de aplicare a curriculumului școlar în România și în alte țări.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare,
care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
contexte particulare diverse.
Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin studierea istoriei în învățământul primar.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de
activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării
competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care
integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a
utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a le
înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în
acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare
personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace informaționale
prin care se urmărește realizarea competențelor. Modul de abordare propus integrează istoria locală în istoria
națională și pe aceasta în istoria universală. Alături de studierea evenimentelor, actuala programă propune o
perspectiva culturală, oferind elevilor ocazia de a afla despre alte popoare europene, despre ocupații, mod de
viață, obiceiuri, influențele reciproce sau despre conducătorii care le-au făcut onoare. Astfel, elevii din
învățământul primar iau contact succint cu noțiuni și informații ce urmează a fi consolidate pe parcursul
ciclurilor gimnazial și liceal.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare, oferind
suport pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare- învățare-evaluare, în
concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.
Demersurile de predare-învățare-evaluare propuse prin actuala programă se situează într-un context
mai larg, conturat în câteva documente europene relevante:
- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele
cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);
- Recomandarea Consiliului Europei privind predarea istoriei (15/2001);
- Convenția UNESCO pentru păstrarea/salvarea patrimoniului intangibil (2003);
- OMECT privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul național (1529/18.07.2007).

Competențe generale
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate
2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din
prezent
3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare
4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor
prezentate într-o situație de învățare
- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din
viața personală, viața familiei sau istoria localității natale
- alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii
despre evenimente la care au participat în cadrul comunității
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite domenii (istoric,
literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp
- precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii precum: la
început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la urmă în final/în același timp etc.
- aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de desfășurare a
evenimentelor și în funcție de factorul timp
- participarea la jocuri de rol/dramatizări ale unor povestiri și legende istorice
cunoscute
- vizionarea și discutarea unor secvențe din filme istorice/reportaje TV, respectând
ordinea desfășurării evenimentelor
- alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea unor evenimente/procese istorice

1.2. Localizarea în spațiu a evenimentelor istorice

- observarea hărților digitale și a simulărilor confruntărilor armate, folosind TIC
- localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță istorică
- familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic (formele de relief,
reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de geografie umană)
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din
localitatea natală sau din alte regiuni
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, locuințe,
obiceiuri)

1.3. Recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu

- realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri importante, ordonate
cronologic
- studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt menționate date, perioade de
timp și nume de locuri
- realizarea unor hărți/organizatori grafici care exemplifică măsurarea timpului în
istorie (deceniu, secol, mileniu)
- realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informațiilor selectate din
enciclopedii tipărite sau online
- valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case memoriale, situri
arheologice
2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din
prezent
2.1. Identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv
tehnologiile de informare și comunicare
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din prezent și
din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara ei (de exemplu,
muzee, case memoriale, biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor din
localitatea natală

2.2.Aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informații

variate despre trecut
- realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind Internetul și enciclopedii în format
electronic etc. ca surse de informare
- observarea hărților digitale și a simulărilor confruntărilor armate etc., folosind TIC
- discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau apropiat
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un eveniment istoric
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor legende/ povestiri istorice,
pornind de la un fapt de însemnătate istorică
- redactarea unor compuneri în care să fie exprimată atitudinea față de anumite
evenimente
- redactarea de texte având la bază modele ale unor personalități din istorie („Aș dori
să fiu ca…”)
- realizarea unor proiecte de grup care să evidențieze rolul personalităților în
derularea evenimentelor de însemnătate istorică
- selectarea informațiilor oferite de sursele istorice pe baza unui plan de idei dat

2.3.Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care

s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp
- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor evenimente
- exerciții de precizare a cauzelor/ consecințelor unor fapte/ evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de timp/ momente
istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor persoane sau
felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, locuri
cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/ picturi/ colaje care arată felul în care au
evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura locuințelor

3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare

3.1.Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile
- lectura unor texte/surse istorice cu creionul în mână
- deducerea sensului unui cuvânt/ termen istoric prin raportare la textul citit sau
la mesajul audiat
- lectura unui text cu conținut istoric utilizând metoda SINELG
- realizarea unor organizatori grafici care susțin înțelegerea informațiilor din texte/
 surse istorice
3.2.Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau activitatea
școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- completarea unor texte lacunare
- realizarea și prezentarea unor proiecte individuale și de grup pe diferite teme istorice
- alcătuirea și rezolvarea de rebusuri pe teme istorice
- completarea unui jurnal cu dublă intrare în urma lecturii unui text/a vizionarii
unui film cu conținut istoric
- realizarea unor compuneri/desene/schițe/scenarii simple pornind de la
informațiile selectate dintr-o sursă consultată individual sau în grup
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric
- realizarea unor afișe pentru promovarea unor serbări/concursuri cu tematică istorică
- dramatizarea unor lecturi istorice cunoscute
- exprimarea propriei păreri referitoare la un eveniment istoric, la faptele unei
personalități istorice
- studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din lecturi cu conținut istoric
- completarea unor jurnale de învățare după participarea la sărbători locale
tradiționale sau prilejuite de evenimente istorice sau după vizitarea unor muzee
și case memoriale

4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți

4.1. Determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut, persoane
și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice
prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
- prezentarea impresiilor după vizite la muzee și case memoriale

4.2. Recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre

persoane și grupuri
- identificarea unor modalități în care ar fi putut acționa în anumite împrejurări din
viața personală (de exemplu, exerciții de tipul „Ce ai făcut atunci ...?, Ce ai fi putut
face ...? Ce ai face acum …?”)
- discuții în grup referitoare la faptele unor personalități istorice, modul în care au
influențat desfășurarea unor evenimente
- selectarea, pe baza surselor istorice, a asemănărilor și deosebirilor între
 fapte/evenimente, personalități
- stabilirea cu ajutorul organizatorilor grafici a asemănărilor și deosebirilor
dintre fapte/evenimente, personalități, monumente
- redactarea unor texte în care să se evidențieze atitudinea față de
fapte/evenimente, personalități din trecut

4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situații care presupun
comunicarea
- solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici
dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații sau
exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să
completeze cu informații pe care le consideră relevante pentru subiecte discutate sau
descoperite pe parcursul cercetărilor personale
- realizarea pe grupe a unor postere/ afișe pentru comemorarea/
sărbătorirea unor evenimente/ personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor
colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie
 Conținuturi
Domenii CLASA a IV-a
Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă
Trecutul și prezentul din
istorică), spațiu istoric, surse istorice
jurul nostru
Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul liber, activitățile
cotidiene
Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și viață cotidiană,
tradiții, sărbători, religie, monumente ale eroilor
Comunități ale minorităților pe teritoriul de azi al României
Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupații, tradiții,
obiceiuri, sărbători
Cunoașterea lumii prin călători
Epoci, evenimente și Antichitatea
personalități - Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani
Evul Mediu
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în
opere literare și istorice
- Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania
medievală
- Istorici și cronicari despre personalități ale minorităților
Epoca modernă
- Al.I. Cuza și Unirea
- Carol I și independența, Carol Davila
- Eroi ai Primului Război Mondial
- Ferdinand și Marea Unire
- România la cumpăna dintre milenii
Cultură și patrimoniu Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și case istorice din
comunitate, monumente ale eroilor, monumente reprezentative ale
comunităților etnice din România
Locuri cu importanță istorică pentru România:
- Așezări și construcții dacice, grecești si romane (orașele
grecești de pe malul Mării Negre)
- Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice
- Construcții religioase și ctitorii lor
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO

Conținuturi recomandate pentru teme din programă

Datorită specificului lor, câteva dintre temele propuse de programă sunt formulate în termeni generali.
În funcție de interesele elevilor, de resursele didactice, de elemente suport pe care le poate oferi școala,
profesorul va opta pentru cel puțin unul dintre conținuturile recomandate.
Popoare de ieri și se astăzi: Dacii, romanii, grecii, galii, slavii, turcii, românii, francezii, ungurii, germanii, rușii,
sârbii, bulgarii
Cunoașterea lumii prin călători: Marco Polo, Cristofor Columb, Magellan, Badea Cârțan, Spătarul Milescu,
Emil Racoviță, Alexander Csoma de Korosi, exploratori ai secolului XX
Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani: fragmente din Herodot, Strabon, Cassius Dio
Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice: Gelu, Dragoș, Basarab,
Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul
Construcții religioase și ctitorii lor: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Neagoe Basarab, Antim
Ivireanu, Constantin Brâncoveanu
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO: fortificațiile dacice din Munții Orăștie, așezările săsești cu
biserici fortificate din Transilvania, orașul Sighișoara, bisericile din lemn din Maramureș, bisericile pictate din
Nordul Moldovei.

Sugestii metodologice
Punerea în aplicare a programei reprezintă etapa în care un document curricular general se adecvează la
diversitatea contextelor educaționale, o etapă care implică deopotrivă aspecte tehnice, dar și o provocare a
creativității și inovației didactice.
Proiectarea activității didactice
Lectura personalizată a programei școlare are scopul de a identifica modalitățile concrete de aplicare a
programei școlare la un context educațional specific. Documentele de proiectare elaborate de către profesor
(planificarea calendaristică și proiectele unităților de învățare) oferă profesorului răspunsuri la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competențe în cadrul respectivei unități de învățare).
- Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare; activitățile de învățare pot fi selectate
dintre exemplele oferite de programa școlară sau pot fi propuse de către fiecare cadru didactic).
- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate și organizate conținuturile).
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, inclusiv resurse TIC, de
timp, forme de organizare a clasei de elevi).
- Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie să evidențieze progresul
înregistrat de fiecare elev în raport cu el însuși pe parcursul dobândirii competențelor prevăzute de
programă).

Elaborarea planificării calendaristice implică: identificarea unităților de învățare, stabilirea succesiunii

acestora, corelarea competențelor specifice și a conținuturilor și alegerea celor mai relevante activități de
învățare, alocarea de timp pentru parcurgerea respectivelor unități de învățare.
Prin realizarea proiectelor de unități de învățare, profesorul valorifică deplin contextul educațional în care
își desfășoară activitatea. Câteva dintre facilitățile pe care le oferă acest document de proiectare sunt:
- centrarea pe elementele „acționale” ale programei, care conduc la achiziții ale învățării: cunoștințe,
abilități, atitudini;
- integrarea evaluării în demersul de predare-învățare; relația dintre învățare și evaluare este bine
stabilită, prin cele două segmente de evaluare pe care le include unitatea de învățare;
- accentul nu mai cade pe activitatea profesorului ca ofertant de cunoaștere „de-a gata”, ci pe modul
în care selectează, organizează/realizează activitățile de învățare prin care elevul va lua parte la
construirea cunoașterii.

Elaborarea strategiilor de predare-învățare-evaluare

Orientarea demersului didactic pornind de la competențe determină utilizarea unor metode active care pot
contribui la:
- crearea unui mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă;
- exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării cu
persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
- realizarea unor conexiuni cu achiziții dobândite prin studiul altor discipline de învățământ;
- utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să permită
utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor, în vederea desfășurării unor lecții interactive,
atractive.

Strategii didactice recomandate pentru dezvoltarea competențelor

a. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare

Abordarea modernă, presupune ca profesorul clasei să fie preocupat să creeze ocazii de învățare
semnificativă pentru elevii săi, iar metodele pe care le va folosi reprezintă mijloacele prin care sunt configurate
activitățile de învățare ale elevilor.
Astfel, pentru competența specifică Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile,
activitatea de învățare Realizarea unor organizatori grafici de tip ciorchine pe baza lecturii/audierii unor mesaje
cu conținut istoric se poate utiliza prin mai multe tehnici de organizare, cum ar fi: tabelul conceptelor, diagrama
Venn, diagrama SPIDER MAP (pânza de păianjen), tabelul T. Organizatorul grafic este o metodă de învățare
antrenantă, asigură transferul cunoștințelor, formează deprinderi și abilități de lucru. De asemenea, poate fi
folosită și în evaluare, ca parte a predării - sub forma unor secvențe de recapitulare a unor noțiuni teoretice sau
la finalul unei unități de conținut.
O altă metodă interactivă ce poate fi utilizată este metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii și Gândirii) care permite elevului să citească și să înțeleagă în mod activ un conținut/text
istoric. Ca metodă, SINELG poate fi utilizată pentru etapa de realizare a sensului – învățare, înțelegere, iar
cunoștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare pentru lectura/ascultarea textului.
Competența specifică Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și
scrisă este prezentă în programă însoțită de o gamă de sugestii privind activitățile de învățare. Lista poate fi
îmbogățită în activitatea curentă și de alte tipuri de activități de învățare, cadrul didactic având libertatea să
aleagă în funcție de particularitățile clasei de elevi și ritmul de lucru. Se recomandă alternarea formelor de
organizare a activității elevilor în echipe, pe grupe, individual, iar în conducerea activității, crearea motivației,
încurajarea elevilor prin dozarea sarcinilor de lucru, stimularea interesului pentru studiul istoriei prin
redactarea de articole în revista clasei (despre evenimente istorice studiate, transmiterea unui mesaj către o
personalitate istorică studiată sau realizarea unei fișe de personaj).
Pentru evaluare se recomandă fișe de lucru, fișa de observare a comportamentului elevului în cadrul
activităților de grup, rezolvarea de rebusuri pe teme istorice, probe/teste care să conțină itemi obiectivi și
semiobiectivi, Tehnica 3-2-1, examinări orale.
b. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege evenimente din trecut și din prezent
Istoria este una dintre disciplinele care pot asigura pregătirea elevilor pentru evaluarea de la finalul
clasei a IV-a, unde itemii de evaluare sunt construiți după principiile testărilor internaționale (PIRLS). Această
testare acordă ponderi egale materialelor destinate celor două scopuri ale lecturii: lectura în scop literar și
lectura în scopul achiziționării și utilizării informației.
Sursele istorice scrise, textele istorice pot asigura elevului depășirea stadiului achiziției de cunoștințe,
folosindu-se de acestea în scopul dezvoltării gândirii și modului de acțiune. Textele istorice sunt, de regulă,
texte cronologice care prezintă ideile în secvențe ordonate temporal sau se referă la evenimente, fapte istorice
sau scrisori. Pot fi utilizate și texte necronologice, care prezintă ideile organizate logic, argumentele,
contraargumentele sau punctele de vedere fiind folosite pentru a susține evidența; acestea sunt prezentate în
diferite forme cum ar fi liste, diagrame, grafice, hărți.
Lectura aprofundată a acestor tipuri de texte îi conduce pe elevi spre patru categorii de performanță
vizate de itemi, identificate sub forma celor patru procese majore ale înțelegerii lecturii:
- Extragerea informațiilor explicit formulate.
- Formularea unor concluzii directe.
- Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor.
- Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a elementelor textuale.
Lectura de profunzime implică nu numai abilitatea de a construi înțelesuri dintr-o varietate de texte, ci și
comportamente și atitudini care sprijină lectura și învățarea pe tot parcursul vieții.
Având în vedere contextele de învățare prezentate, următoarele metode folosite în studierea
textelor/surselor istorice, asigură copiilor înțelegerea lecturii și, implicit, favorizează formarea unui bagaj de
informații istorice și utilizarea corectă a unor termeni de specialitate accesibili:
- lectura unui text cu creionul în mână și revenirea pe text;
- SINELG (Sistem interactiv de notare și evaluare a lecturii și gândirii);
- lectura cu predicții;
- lectura în perechi;
- organizatori grafici (Ciorchine, Explozia stelară, diagrama Venn-Euler, lanțul evenimentelor);
- metoda Cadranelor;
- învățarea dirijată cu ajutorul fișelor de lucru;
- Știu-Vreau să știu-Am învățat;
- Răspunde-Aruncă-Interoghează;
- Tabelul conceptelor;
- Jurnalul cu dublă intrare etc.
Profesorii sunt încurajați să utilizeze strategii de predare centrate pe elev, care contribuie la dezvoltarea
abilităților de învățare și de gândire critică într-un climat de respect în sala de clasă.
Eficientizarea procesului de învățare se bazează pe câteva repere fundamentale:
- învățarea interactivă, care presupune folosirea unor strategii de învățare focalizate pe cooperarea,
colaborarea și comunicarea între elevi la activitățile didactice, precum și pe interacțiunea dintre
cadre didactice și elevi;
- elaborarea în comun a obiectivelor învățării/explicarea a ceea ce se așteaptă de la elevi;
- dimensiunea aplicativă și feedbackul – orice proces de învățare este mai eficient și mai ușor de
înțeles dacă informațiile prezentate sunt aplicate în situații reale de viață;
- modalitățile de sprijin în actul învățării.
Se recomandă folosirea metodelor de învățare activ-participative care îl apropie pe elev de obiectul de
studiu Istorie, transformând-o într-o poveste, într-o sursă de exemple pentru organizarea propriei vieți, care să
ajute la formarea de atitudini și comportamente, dar și la familiarizarea cu valori.
La acest deziderat contribuie lecția-dosar care poate fi folosită atunci când se abordează temele:
- Comunitatea locală și națională.
- Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală.
- Cunoașterea lumii prin călători.
- Popoare de ieri și de astăzi.
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice.
- România la cumpăna dintre milenii.
Este recomandată folosirea unor metode cu dublu scop, de învățare și de evaluare, precum proiectul și
portofoliul.
Proiectul începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual și prin începerea
rezolvării acesteia și se continuă acasă, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. În acest timp elevii se
consultă permanent cu învățătorul. Proiectul se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a
unui raport asupra rezultatelor obținute și a produsului realizat de către autor/autori.
Evaluarea portofoliului se poate face pentru fiecare produs, în momentul realizării acestuia, sau global,
la finalul unei perioade stabilite împreună cu elevii, după criterii anunțate și discutate în prealabil.

c. Formarea atitudinii pozitive față de sine și față de ceilalți

Unele dintre activitățile de învățare sugerate pentru aceste competențe pot fi valorizate și din
perspectiva evaluării achizițiilor cunoștințelor și abilităților prin rezultatele activităților de învățare. Astfel,
organizarea de concursuri pe echipe, bazate pe diferite conținuturi din programă evidențiază, la nivelul
echipelor participante și a interacțiunii cu partenerii de echipă, colaborarea în vederea obținerii celor mai bune
performanțe. În acest sens, concursurile de tipul Cine știe câștigă sau cele organizate cu ocazia zilei de 24
Ianuarie, Zilei Naționale a României permit învățătorului să evalueze, pe lângă elementele de conținut și gradul
de implicare a elevilor, modul cum interacționează cu colegii pentru atingerea unui scop comun. Realizarea
proiectelor, posterelor sau afișelor facilitează anunțarea unor criterii de apreciere, de la elementele de conținut
la cele estetice. În același timp, este valorizată contribuția fiecăruia dintre membrii echipei la obținerea
rezultatului, precum și aptitudinilor individuale ale fiecăruia. De exemplu, un poster se poate evalua pe baza
unor criterii precum: prezența elementelor de conținut istoric folosite adecvat, contribuția individuală la
realizarea posterului, aspectul estetic.

Organizarea conținuturilor
Opțiunile în privința conținuturilor au avut în vedere criteriul accesibilității (dacă pot fi înțelese și
însușite de către elevi), respectiv cel al relevanței aplicative a acestora (dacă conținuturile sunt semnificative și
relevante pentru existența cotidiană și pentru experiența de viață a tuturor elevilor).
Principiul istoriei integrate, însemnând valorificarea contextului european/internațional în învățarea
istoriei naționale este cel care a determinat selecția și organizarea conținuturilor.
Majoritatea temelor propun conținuturi care vizează istoria națională și cea europeană. Când va aplica
programa la clasă, profesorul va putea negocia cu elevii opțiunile pentru teme de istorie europeană și
națională. Acest mod de aplicare a programei răspunde unui principiu de proiectare curriculară care propune
valorificarea contextului școlii, în funcție de interesele elevilor, de resursele didactice, de elemente suport pe
care le poate oferi școala și chiar de opțiunea pentru un demers didactic mai tradițional sau mai inovativ. În
acest context, recomandăm ca profesorii să abordeze din perspectivă europeană cel puțin una dintre temele
subsumate fiecărui domeniu.
Așa cum sunt construite, aceste teme pot deveni subiecte pentru activități extrașcolare sau pentru
programe de CDS elaborate la nivelul școlii. Un bun exemplu este tema Figuri legendare de voievozi, domnitori
și conducători locali în opere literare și istorice. Aceasta permite abordări diverse. Un posibil demers, bazat pe
lucrări literare (de exemplu, legendele istorice scrise de D. Bolintineanu, povestiri istorice scrise de E. Camilar
sau prelucrări ale cronicilor medievale), poate propune elevilor figuri istorice emblematice (de exemplu, Gelu,
Dragoș, Basarab, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul). Un alt
demers, aplicabil în mod deosebit în cazul comunităților mono sau multiculturale, oferă profesorului libertatea
de a prelua conceptul de figură istorică și de a-i da consistență pornind de la evenimente istorice care definesc
identitatea locală. În unele situații – exemplul cel mai bun este cel al minorităților etnice – demersul presupune
și abordări de istorie europeană.
Pentru realizarea unei imagini unitare și înțelegerea mai completă a unor fenomene sau realități istorice,
profesorul pentru învățământul primar are ocazia de a aborda activitățile (atât pe cele de învățare, cât și pe cele
de evaluare) într-o manieră interdisciplinară.
Această abordare poate viza, deopotrivă, domeniile de conținut și temele subsumate acestora, dar și
competențele specifice.
Câteva dintre exemplele de mai jos valorifică deschiderea programei către celelalte obiecte de studiu din
aria Om și societate.
a.Tema Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice (Istorie) se
poate corela cu temele Raporturile noastre cu ceilalți oameni și Valori, norme și comportamente
moral-civice (Educație civică) și cu tema Viața creștinului împreună cu semenii (Religie). Astfel, se pot
susține reciproc, în formarea lor, competențele
Recunoașterea asemănărilor și a deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și grupuri
(Istorie), Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană, Deosebirea
comportamentelor prosociale de cele antisociale (Educație civică) și Evaluarea modului în care sunt
aplicate reguli de comportament moral-creștin, în diferite contexte de viață (Religie). Din perspectiva
conținuturilor propuse, tema de istorie ar putea fi îmbogățită prin discutarea valorilor moral-
religioase pe care le-au promovat acești conducători. Paleta de activități aflate la îndemâna cadrului
didactic este foarte variată: mini-proiecte individuale sau de grup, realizarea de mici narațiuni pe
baza unor informații obținute de la ceilalți (familie, cunoscuți), transpunerea în mici scenete a unor
fapte sau a unor atitudini, ilustrarea prin desene a calităților/defectelor conducătorilor, antrenarea
în concursuri de tipul „Cine știe, câștigă!”, pe tema faptelor și comportamentelor acestor figuri
legendare etc.

b. Temele Comunitatea locală și națională (Istorie), De la orizontul local la țară (Geografie), Locuri de
apartenență (Educație civică) și domeniul Mari sărbători creștine (Religie) pot fi abordate integrat.
Ele constituie suport pentru formarea unor competențe specifice pentru fiecare dintre disciplinele
menționate. În acest scop, se pot realiza activități diverse, așa cum sunt:
- proiecte de grup, cu teme precum „Ce am aflat despre satul/ orașul meu?”, „Jurnalul localității
mele” „Ziua localității mele” (care să se concretizeze fie în expunerea de către elevi a unor date
privind comunitatea locală, obținute prin chestionarea membrilor familiei sau a unor apropiați, fie
în alcătuirea unui mic „jurnal”, în care fiecare să consemneze, într-o manieră proprie, părerea
despre propria localitate, despre particularitățile sale istorico-geografice și alte elemente ale
specificului cultural local);
- expoziție alcătuită din desene ale elevilor („Eu în/și localitatea mea”) – desene care să exprime
plastic modul în care aceștia percep comunitatea locală/de apartenență și care să respecte, la
alegere sau integral, cerințe precum: de a surprinde cum arăta în trecut și cum arată în prezent
localitatea, ce are ea specific din perspectiva mediului cultural sau a mediului natural;
- realizarea de jocuri de rol, pentru simularea diferențelor/ particularităților comportamentale și
acționale ale elevilor în condițiile în care li s-ar schimba identitatea/localitatea de domiciliu/
orizontul local de viețuire („În ce fel m-aș manifesta dacă m-aș fi născut și aș locui în …);
- alegerea și confecționarea, de către elevi, a unor simboluri reprezentative pentru casa/ domiciliul și
pentru școală (de exemplu, ecusoane, realizate pe post-it-uri, etichete etc.), și amplasarea acestora
pe harta localității, reliefând deopotrivă deosebirile de amplasare, relațiile de vecinătate cu ceilalți
colegi și, în final, particularitățile propriei comunități față de altele („Unde și cine sunt eu/Unde și
cine suntem noi?”).
c. Prin toate elementele componente, programa încurajează profesorii să valorifice oportunitățile de
abordare diferențiată a elevilor, atât în ceea ce privește abilitățile diferite, datorate experiențelor
anterioare de învățare, cât și în relație cu cele care decurg din caracteristicile individuale ale acestora.
d. Astfel, programa răspunde cerințelor referitoare la modalitățile de folosire a timpului pe care îl au la
dispoziție profesorii, prevăzut de legislația actuală.
 Planificare calendaristică – Științe ale naturii
Competențe generale / specifice
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese
1.1 Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese
1.2 Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și procese
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice
2.1 Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător
2.2 Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului
înconjurător
2.3 Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației
proprii, utilizând tabele, diagrame, formule simple
2.4 Formularea de concluzii pe baza investigației proprii
2.5 Prezentarea concluziilor investigației proprii
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1 Identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății
3.2 Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător
 Detalieri semestriale – Științe ale naturii
Nr. Unitatea de Competențe Conținuturi vizate/ Detalieri de conținut Săpt. Nr. Obs.
crt. conținut specifice Data ore
1. Științele 1.1, 1.2, 2.1, Cicluri de viață în lumea vie S I – IV 4
vieții 2.2, 2.3, 2.4, Părinți și urmași în lumea vie
2.5 - exerciții de identificare a etapelor
vieții la om
- exerciții de organizare a datelor în
tabel
- exerciții de identificare a
asemănărilor/deosebirilor
- problematizarea, în vederea
formulării unor situații-problemă la
care elevul trebuie să găsească
răspunsuri adevărate, structurate
1.1, 1.2, 2.1, logic
2.2, 2.3, 2.4, Principalele etape din ciclul de viață al
2.5 plantelor
- identificarea diferitelor stadii de
creștere la viețuitoare
- experimentul interdisciplinar
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
1.1, 1.2, 2.1, informațiilor lipsă
2.2, 2.3, 2.4, Principalele etape din ciclul de viață al
2.5 animalelor
- îmbogățirea vocabularului științific
- joc didactic
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
1.1, 1.2, 2.1, informațiilor lipsă
2.2, 2.3, 2.4, Recapitulare/ Evaluare
2.5 Relații dintre viețuitoare și mediul lor de S V- XI
viață 6
Relații de hrănire între viețuitoare
- îmbogățirea vocabularului științific
- exerciții de stabilire a valorii de
1.1, 1.2, 2.1, adevăr
2.2, 2.3, 2.4, - exerciții de completare a
2.5 informațiilor lipsă
Adaptări ale viețuitoarelor la condițiile de
viață din diferite medii:
- Pajiștea
- Pădurea
- Râul
- Marea
- Deșertul
 - identificarea relațiilor de hrănire
existente în diferite medii
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
3.1, 3.2, 1.1, - exerciții de completare a
1.2, informațiilor lipsă
- realizarea unor proiecte științifice
- îmbogățirea cunoștințelor științifice
Recapitulare/ Evaluare
Omul – menținerea stării de sănătate
Dieta echilibrată S XII-
- recunoașterea unor factori de risc XIV
asupra propriei sănătăți 3
- utilizarea unor criterii pentru
selectarea alimentelor sănătoase
- realizarea unor variante de meniuri
adaptate vârstei
Menținerea stării de sănătate
- identificarea unor reguli de igienă
- joc didactic
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
Recapitulare/Evaluare
2. Științele Pământul în Sistemul Solar
pământului 1.1, 1.2, 2.1, Planetele Sistemului Solar XV- XIX 5
2.2, 2.3, 2.4, - identificarea planetelor Sistemului
2.5 Solar
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
1.1, 1.2, 2.1, - experiment didactic
2.2, 2.3, 2.4, Mișcările pământului
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
- experiment didactic
- problematizarea, în vederea
formulării unor situații-problemă la
1.1, 1.2, 2.1, care elevul trebuie să găsească
2.2, 2.3, 2.4, răspunsuri adevărate, structurate
2.5 logic
Soarele – sursă de căldură și lumină
- observarea și explicarea unor
fenomene
- problematizarea, în vederea
formulării unor situații-problemă la
care elevul trebuie să găsească
1.1, 1.2, 2.1, răspunsuri adevărate, structurate
2.2, 2.3, 2.4, logic
2.5 - proiect științific bazat pe
experiment
Ciclul zi – noapte, anotimpuri
- observarea și explicarea unor
fenomene
- joc didactic
1.1, 1.2, 2.1, - identificarea lunilor fiecărui
2.2, 2.3, 2.4, anotimp
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
Modificările vremii
1.1, 1.2, 2.1, - identificarea fenomenelor
2.2, 2.3, 2.4, meteorologice
2.5 - realizarea și explicarea unui
experiment științific
Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților
viețuitoarelor
- discutarea activităților cotidiene în
1.1, 1.2, 2.1, scopul explicării lor prin prisma unor
2.2, 2.3, 2.4, fapte științifice
2.5 - observarea unor aspecte dinamice
ale realității înconjurătoare
- joc didactic
- problematizarea S XX
Mărturii ale vieții din trecut 1
1.1, 1.2, 2.1, Fosilele
2.2, 2.3, 2.4, - identificarea unor viețuitoare care
2.5 au trăit pe Pământ
3.2 - îmbogățirea vocabularului științific
- joc didactic
- problematizare
Influența omului asupra mediului de viață XXI -
- exersarea unor deprinderi de XXIII 3
1.1, 1.2, 2.1, utilizare rațională a resurselor
2.2, 2.3, 2.4, pământului
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
3.2 adevăr
- observarea unor aspecte dinamice
ale realității înconjurătoare
- problematizarea
- joc de rol
Dispariția speciilor (vânătoare sau pescuit
excesiv)
1.1, 1.2, 2.1, - identificarea viețuitoarelor ocrotite
2.2, 2.3, 2.4, prin lege, pe cale de dispariție
2.5 - formulare de răspunsuri la
3.2 probleme existente în ecosistem
- selectarea comportamentelor
dezirabile fată de mediul
 înconjurător
Protejarea mediului
- exersarea unor deprinderi de
comportare ecologică
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
3. Științele 1.1, 1.2, 2.1, Corpuri – proprietăți S XXIV- 4
fizicii 2.2, 2.3, 2.4, - exerciții de ordonare și grupare a XXVII
2.5 corpurilor după diferite criterii
- exerciții de ordonare a datelor în
tabel
- recunoașterea principalelor unități
de măsură
- proiect didactic bazat pe un
1.1, 1.2, 2.1, experiment științific
2.2, 2.3, 2.4, Plutirea corpurilor în apă
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- observarea unor aspecte dinamice
ale realității înconjurătoare
1.1, 1.2, 2.1, - problematizarea
2.2, 2.3, 2.4, - experiment
2.5, 3.2 Proprietățile apei
- reactualizarea informațiilor privind
proprietățile apei
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
1.1, 1.2, 2.1, - problematizarea
2.2, 2.3, 2.4, - experiment
2.5 - joc didactic
3.2 Utilizări ale apei în diferite stări de agregare
- identificarea diferitelor utilizări ale
apei
- exerciții de stabilire a valorii de
1.1, 1.2, 2.1, adevăr
2.2, 2.3, 2.4, - exerciții de completare a
2.5 informațiilor lipsă
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și XXVIII –
materialelor XXIX 2
Amestecuri și separarea amestecurilor
- îmbogățirea cunoștințelor științifice
- exerciții de stabilire a valorii de
1.1, 1.2, 2.1, adevăr
2.2, 2.3, 2.4, - experiment
2.5 - notarea datelor obținute în urma
experimentului
- formularea de concluzii
Dizolvarea. Influența temperaturii asupra
 procesului de dizolvare
- îmbogățirea cunoștințelor științifice
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
1.1, 1.2, 2.1, - experiment
2.2, 2.3, 2.4, - notarea datelor obținute în urma
2.5 experimentului
- formularea de concluzii
Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
- explicarea fiecărui termen
1.1, 1.2, 2.1, - exerciții de stabilire a valorii de
2.2, 2.3, 2.4, adevăr
2.5 - problematizarea
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc didactic
Energie – surse și efecte
Transferul de căldură între obiecte.
Materiale conductoare și izolatoare de S XXX
căldură
- extragerea unor informații din 1
1.1, 1.2, 2.1, mediul înconjurător
2.2, 2.3, 2.4, - formularea unor concluzii în urma
2.5 realizării unui experiment
3.2 - problematizare a unor situații
concrete de viață
- explicarea unor fenomene
cunoscute
1.1, 1.2, 2.1,
2.2, 2.3, 2.4, Curent electric. Lumină
2.5 Circuite electrice simple
- identificarea notației specifice S XXXI -
- exerciții de stabilire a valorii de XXXV
adevăr 5
- experiment
- problematizare
1.1, 1.2, 2.1, Surse de lumină
2.2, 2.3, 2.4, - observarea unor aspecte dinamice
2.5 ale realității înconjurătoare
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- problematizarea
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
Fenomene comune care implică lumina,
umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea
corpurilor
- observarea și explicarea unor
fenomene specifice mediului
înconjurător
 - gruparea datelor în tabel
- joc didactic
- experimentul
- joc de rol
Recapitulare/ Evaluare
Recapitulare finală
 Planificare calendaristică – Educație civică

Competenţe specifice

1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană

1.1 Recunoaşterea locurilor de apartenenţă (locală, naţională, europeană) în care se integrează

persoana
1.2 Identificarea unor elemente relevante pentru apartenenţa la diferite comunităţi (locală,
naţională, europeană)
1.3 Explorarea unor norme morale care reglementează relaţiile cu ceilalţi oameni

2. Manifestarea unor decizii de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul

cunoscut

2.1 Explorarea unor valori morale care stau la baza relaţiilor cu ceilalţi oameni
2.2 Recunoaşterea unor comportamente moral-civice din viaţa cotidiană
2.3 Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale
2.4 Identificarea drepturilor universale ale copilului

3. Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând

disponibilitate

3.1 Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru

3.2 Participarea la activităţi care promovează drepturile universale ale copilului
3.3 Participarea la proiecte cu conţinut moral-civic, în cadrul clasei, al şcolii sau al comunităţii
locale
Nr. ore: 1 / săptămână

Unităţi de învăţare Competenţe Conţinuturi Nr. ore Perioada

specifice
Locuri de apartenență 1.1, 1.2, 2.1, A. Apartenenţa locală 8 săptămâna II-
2.2, 3.1, 3.2,  Localitatea şi domiciliul IX
4.1  Tradiţii locale
B. Apartenenţa naţională
 Ţara natală
 Însemnele ţării
 Dragostea faţă de ţară
C. Apartenenţa europeană
 România, membră a Uniunii
Europene
 Însemnele Uniunii Europene
Raporturile noastre cu 1.1, 1.2, 3.1, A. Valori morale 24 săptămâna X-
ceilalţi oameni. Valori, 3.2, 4.1  Bine/ rău XXXIV
norme şi  Altruism/ egoism
comportamente  Cinste/ necinste
moral-civice  Respect/ lipsă de respect
 Responsabilitate/ lipsă de
responsabilitate
 Solidaritate/ lipsă de
solidaritate
B. Norme morale
C. Comportamente moral-civice
 Comportamentul în familie
 Comportamentul în şcoală
 Comportamentul în grupul de
prieteni
 Comportamentul în locuri
publice
 Comportamente prosociale şi
antisociale
 Schimbarea
comportamentelor
D. Drepturile universale ale
copilului
 Detalieri semestriale – Educație civică
Detalieri de Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare Nr.
conţinut specifice învăţare de
ore
Recapitulare 1.3, 3.1  discuţii despre conversaţia, orală 1
iniţială trăsăturile morale discuţia, s. I
ale persoanei expunerea
 stabilirea
raporturilor care
există cu lucrurile,
planetele,
animalele şi cu
oamenii
 familiarizarea
cu noul manual
 enunţarea
obiectivelor
urmărite în anul
şcolar ce va urma
Locuri de apartenenţă
A. Apartenenţa locală
Localitatea şi 1.1, 1.2, 3.1,  precizarea conversaţia, observare 1
domiciliul 3.3 valorii de adevăr a problematizarea, siste s. II
Tradiţii locale unor propoziţii expunerea, matic 1
 sesizarea exerciţiul, jocul ă, s. III
aspectelor de rol analiza și
esenţiale ale aprecierea
lecţiei pe baza
imaginilor
 interpretarea
unor situaţii
prezentate
 exerciţii şi
jocuri
B. Apartenenţa naţională
Ţara natală 1.1, 1.2, 3.1,  recunoaşterea conversaţia, observare 1
3.3 locurilor de expunerea, siste s. IV
Însemnele ţării apartenenţă problematizarea, matic 1
exerciţiul, jocul ă, s. V
 Detalieri de Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare Nr.
conţinut specifice învăţare de
ore
Dragostea de ţară  completarea de rol, analiza și 1
unor propoziţii portofoliul aprecierea s. VI
lacunare
 studiu de caz:
dialog pe baza
unor texte-suport
 însuşirea unor
termeni noi
 jocuri de rol
 reactualizarea
şi operarea cu
noţiuni istorice
C. Apartenenţa europeană
România, membră 1.1, 1.2, 3.1,  cunoaşterea conversaţia, observare 1
a Uniunii 3.3 ţărilor membre exerciţiul, sistematică, s. VII
Europene ale Uniunii expunerea, aprecieri,
Însemnele Uniunii Europene munca în echipă portofoliu 1
Europene  recunoaşterea s. VIII
unor simboluri
europene
 însuşirea unor
noţiuni
elementare de
economie politică
Recapitulare. 1.1, 1.2, 3.1,  discuţii conversaţia, aprecieri 1
Evaluare 3.3 generalizatoare problematizarea, orale şi s. IX
privind conţinutul munca scrise
capitolului studiat independentă
 realizarea unei
scheme care să
sistematizeze
primul capitol
 rezolvarea unei
fişe de lucru
Raporturile noastre cu ceilalţi oameni. Valori, norme şi comportamente moral-civice
A. Valori morale
Bine/ rău 2.1, 2.2, 3.1  alcătuirea unor conversaţia, observare 1
minidicţionare de munca în echipă, siste s. X
Altruism / egoism termeni civici brainstorming, matic 1
 explorarea expunerea, ă, s. XI
Cinste / necinste unor valori morale exerciţiul, jocul analiza și 1
care stau la baza de rol aprecierea s. XII
Respect / lipsă de relaţiilor cu ceilalţi 1
respect oameni dicţionar, citate s. XIII
Responsabilitate/  identificarea celebre, planşe, 1
lipsă de unor calităţi fişe de lucru s. XIV
responsabilitate
 Detalieri de Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare Nr.
conţinut specifice învăţare de
ore
Solidaritate/ lipsă morale, în situaţii 1
de solidaritate concrete s. XV
 elaborarea
unui regulament al
clasei cu drepturi
şi îndatoriri
 simularea unor
situaţii din viaţa
clasei şi găsirea
unor soluţii
potrivite
 discuţii pe baza
unor texte suport
 discutarea
frontală a unor
reguli impuse de
societate
 participarea la
stabilirea regulilor
în cadrul
grupurilor din care
fac parte elevii
 relaţionarea
pozitivă cu ceilalţi,
în rezolvarea unor
sarcini simple de
lucru
B. Norme morale
Norme morale 1.3, 2.1, 2.2,  discuţii cu conversaţia, observare 2
3.3 scopul eliminării discuţia, siste s.
unor dileme civice expunerea, matic XVI-
 jocuri de rol exerciţiul, jocul ă, XVII
 completarea de rol analiza și
unor fişe aprecierea
 comentarea dicţionar, planşe,
unor proverbe sau fişe de lucru
a unor citate
 aplicarea unor
norme de
conduită în viaţa
cotidiană
 explorarea
unor norme
morale
C. Comportamente moral-civice
Comportamentul 1.3, 2.1, 2.2,  precizarea unor conversaţie, observare 1
în familie 2.3, 3.1, 3.3 situaţii de viaţă brainstorming, siste s.
expunere, XVIII
 Detalieri de Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare Nr.
conţinut specifice învăţare de
ore
Comportamentul legate de exerciţiu, munca matic 1
în şcoală subiectul lecţiei în echipe ă, s. XIX
Comportamentul  utilizarea analiza și 1
în grupul de exemplelor pentru dicţionar, Codul aprecierea s. XX
prieteni ilustrarea unor bunelor
Comportamentul norme morale maniere, 1
în locuri publice  recunoaşterea imagini, fişe de s. XXI
Comportamente respectării/ lucru 2
prosociale şi încălcării unor s.
antisociale norme morale XXII-
 exerciţii de XXIII
Schimbarea completare a unor 1
comportamentelor propoziţii lacunare s.
 observarea şi XXIV
comentarea unor
imagini cu
conţinut civic
 desprinderea
unor reguli de
comportare din
conţinutul lecţiei
 joc de rol
Recapitulare.  discuţii conversaţia, aprecieri 1
Evaluare generalizatoare problematizarea, orale şi s.
privind munca scrise XXV
comportamentele independentă
moral-civice în
diferite situaţii de
viaţă
 rezolvarea unei
fişe de lucru
D. Drepturile universale ale copilului
Drepturile 2.4, 3.1, 3.2  exerciţii de conversaţia, observare s.
copilului identificare ale problematizarea, siste XXVI
Îndatoririle drepturilor expunerea, matic
copilului universale ale exerciţiul, jocul ă,
Încălcarea copilului de rol analiza și
drepturilor  recunoaşterea aprecierea
copilului în imagini, texte
 Detalieri de Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare Nr.
conţinut specifice învăţare de
ore
Apărarea sau în cazuri date dicţionar,
drepturilor a unor situaţii de Declaraţia
copilului respectarea/ drepturilor
încălcarea omului, planşe,
drepturilor fişe de lucru
copilului
 desprinderea
înţelesului unui
cuvânt din context
 observarea şi
comentarea unor
imagini şi texte cu
conținut civic
 studii de caz
pentru discutarea
consecinţelor care
decurg din
încălcarea
drepturilor copiilor
 discutarea unor
situaţii care
solicită decizie şi
exprimarea
opiniilor personale
Recapitulare. 2.4, 3.1, 3.2  discuţii conversaţia, aprecieri 1
Evaluare generalizatoare problematizarea, orale şi s.
privind conţinutul munca scrise XXXIII
capitolului studiat independentă
 activităţi în
grupuri mici
 rezolvarea unei
fişe de lucru
Recapitulare finală 1.3, 2.4, 3.1,  participarea conversaţia, aprecieri 1
3.3 activă la realizarea problematizarea, orale şi s.
proiectelor munca scrise XXXIV
propuse de cadrul independentă
didactic, pe
diferite teme
 rezolvarea unei
fişe de lucru
 Planificare calendaristică - Geografie

Competenţe specifice

1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi specifice

1.1 Identificarea unor termeni geografici în texte/ contexte/ situaţii de comunicare diferite
1.2 Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
1.3 Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute

2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele sociale, în

înţelegerea realităţii înconjurătoare
2.1 Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice minime în înţelegerea unor situaţii reale
observate
2.2 Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare
2.3 Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al
orizontului local, al regiunii, ţării şi continentului

3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică

3.1 Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe hartă
3.2 Utilizarea semnelor şi altor reprezentări convenţionale
3.3 Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe reprezentările cartografice
3.4 Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice simple

4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii contemporane

4.1 Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, ţării
şi lumii contemporane
4.2 Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii
4.3 Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii naturale şi umane
Nr. ore: 1 / săptămână

Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. Data

învăţare specifice ore
1. Elemente de 1.1, 1.2, 1.3 Orizontul apropiat 14 s. I-XIV
geografie a  Clasa, şcoala, cartierul,
orizontului localitatea
apropiat şi local  Orientarea şi distanţele în
orizontul apropiat
 Planul
Orizontul local
 Orizontul, linia orizontului,
punctele cardinale
 Harta
Caracteristici generale observabile
ale orizontului local
 Relief, hidrografie, vegetaţie
 Populaţie, aşezări, activităţi
ale oamenilor
Modificări observabile şi repere de
timp
 Modificări observabile în
realitatea înconjurătoare
 Ora, ziua, săptămâna, anul
 Calendarul
De la orizontul local la ţară
 Localitatea natală
 Regiunea înconjurătoare
 De la orizontul local la
regiune şi ţară
2. Elemente de 1.1, 2.1, 2.3, 13 s. XV-XXVII
geografie a 2.4, 3.1, 3.2
României
(a) Elemente de Limite şi vecini
geografie Relieful - caracteristici generale
generală Clima, apele, vegetaţia, animalele şi
solurile
Locuitorii şi aşezările omeneşti
Activităţi economice
 Resurse şi activităţi
industriale
 Agricultura
 Căi de comunicaţie
Marile unităţi geografice ale
(b) Elemente de României
geografie  Munţii Carpaţi
regională  Dealurile şi podişurile
 Câmpiile şi Delta Dunării
Organizarea administrativă a
 României
 Organizarea administrativă
actuală
 Caracterizarea geografică a
judeţului în care este situat
orizontul local
3. România în 1.1, 2.1, 2.2, România în Europa 6 s. XXVIII-
Europa şi pe glob 2.3, 2.4, 3.1, Europa – un continent al planetei XXXIII
3.2  Europa – caracterizare
geografică
 Uniunea Europeană
Terra – planeta noastră
Terra – o planetă a sistemului solar
Recapitulare 3.1, 3.2, 4.1  Realizarea unor scheme de 1 s. XXXIV
finală sinteză
 Detalieri semestriale și proiectarea unităților de învățare

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore

specifice
Elemente de geografie a orizontului apropiat şi local
Orizontul apropiat
Clasa, şcoala, 1.2, 4.1  redarea, în formulări proprii, a unor termeni manual, observare 1
cartierul, geografici observaţii sistematică,
localitatea  explorarea unor surse de explorare alternative directe, fişe de analiza,
pentru lărgirea orizontului de cunoaştere lucru aprecierea
Orientarea şi 1.3, 2.2, 4.2  descrierea unor elemente din mediul înconjurător manual, observare 1
distanţele în  elaborarea unui text pe baza observaţiilor directe imagini sistematică,
orizontul apropiat făcute asupra planului unei suprafeţe reduse dintr-o sugestive analiza,
localitate aprecierea
Planul 1.3, 2.1, 3.2,  descifrarea planului unei încăperi manual, planul observare 1
3.4  stabilirea importanţei realizării unui plan şi a clădirii, foi A4 sistematică,
regulilor de lucru cu pătrăţele, analiza,
 realizarea planului clasei pe grupe de elevi liniar, aprecierea
creioane,
ruletă
Orizontul local
Orizontul, linia 1.3, 2.2, 4.2  stabilirea liniei orizontului vizibilă din sala de manual, observare 1
orizontului, clasă busolă, sistematică,
punctele cardinale  exemplificarea „formei” pe care aceasta ar putea imagini analiza,
să o aibă în alte locuri aprecierea
 explicarea importanţei şi a domeniilor de folosire
a punctelor cardinale
 orientare după repere naturale şi folosind
instrumente
 explicarea modului de funcţionare a busolei
Hărţi ale 1.1, 1.2, 1.3,  activități cu harta, atlasul manual, hărţi, observare 1
 Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore
specifice
orizontului local 3.2  prezentarea câtorva hărţi şi discutarea legendei atlas geografic sistematică
Caracteristici generale observabile ale orizontului local
Relief, hidrografie, 1.2, 1.3, 2.2,  definirea, în formulări proprii a sensului manual, harta, observare 1
vegetaţie 3.2 termenilor de bază învăţaţi atlas geografic sistematică,
 stabilirea culorilor convenţionale folosite pentru a şi botanic analiza,
reda formele geografice specifice pe hartă aprecierea
 gruparea vegetaţiei observate în diferite categorii
Populaţie, aşezări, 1.1, 1.3, 3.1,  notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau manual, harta, observare 1
activităţi ale 3.4 desprinşi dintr-un mesaj oral imagini sistematică,
oamenilor  identificarea unor aşezări omeneşti pe hartă şi analiza,
prezentarea unor aspecte care se pot deduce din aprecierea
legenda hărţii
Modificări observabile şi repere de timp
Modificări 4.1, 4.2  raportarea spaţială a unor evenimente care au loc manual, observare 1
observabile în în timp real în orizontul local imagini sistematică,
realitatea  înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de sugestive analiza,
înconjurătoare viaţă aprecierea
 formarea unei atitudini civice privind protecţia
mediului înconjurător
Ora, ziua, 1.2, 1.3, 2.3  identificarea unor elemente şi fenomene pe baza manual, glob observare 1
săptămâna, anul experienţei proprii pământesc sistematică,
 utilizarea termenilor noi în enunţuri proprii analiza,
 completarea unor texte lacunare cu termeni aprecierea
adecvaţi
Calendarul 1.1, 1.3, 4.2  notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau manual, glob observare 1
desprinşi dintr-un mesaj oral pământesc, sistematică,
 elaborarea unui text pe baza unei structuri date, calendare analiza,
folosind corect termenii corespunzători aprecierea
De la orizontul local la ţară
 Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore
specifice
Localitatea natală 1.2, 1.3, 2.2  utilizarea termenilor geografici de bază în manual, fişă observare 1
Regiunea enunţuri proprii referitoare la elemente observate de lucru, hartă sistematică, 1
înconjurătoare  elaborarea unui proiect pe baza unei structuri analiza,
date, folosind corect termenii corespunzători aprecierea
De la orizontul 2.1, 2.2, 3.1  prezentarea hărţii României manual, harta raportarea 1
local la regiune şi la  discutarea legendei şi a hărţii în general României, observaţiilor,
ţară  prezentarea unor impresii din călătoriile elevilor imagini analiza,
legate de formele de relief întâlnite aprecierea
Recapitulare. 1.2, 3.2, 4.2  realizarea unei scheme de sinteză hărţi, atlasul analiza, 1
Evaluare  activităţi cu diferite hărţi şi cu atlasul aprecierea
Elemente de geografie a României
(a) Elemente de geografie generală
Limite şi vecini 3.2, 3.3, 4.3  activități cu harta, atlasul manual, fişe observare 1
 prezentarea unor elemente de lucru, harta sistematică,
observabile referitoare la diversitatea naturală şi României analiza,
umană aprecierea
 citirea şi înţelegerea semnelor
convenţionale utilizate pe hărţi
Relieful – 1.1, 1.2, 1.3,  redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei unor manual, harta observare 1
caracteristici 3.2 termeni României, sistematică,
generale  completarea unor texte lacunare, cu termeni imagini analiza,
adecvaţi sugestive aprecierea
 citirea şi înţelegerea unor reprezentări
convenţionale specifice
Clima, apele, 1.1, 1.2, 1.3,  recunoaşterea unor termeni care reflectă manual, atlas observare 1
vegetaţia, 2.2, 4.2 realitatea observabilă în texte din manual geografic, sistematică,
animalele şi  utilizarea termenilor geografici de bază în harta analiza,
solurile enunţuri proprii României aprecierea
 descrierea unor elemente şi fenomene din
 Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore
specifice
mediul înconjurător
 localizarea pe hartă a principalelor ape din ţara
noastră
 să menţioneze urmările poluării apelor, a
mediului
 implicarea în realitatea cotidiană în acţiuni de
protejare a spaţiului geografic local
Locuitorii şi 1.1, 1.2, 1.3  notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau manual, harta observare 1
aşezările omeneşti desprinşi dintr-un mesaj oral României sistematică,
 elaborarea unui text pe baza unei realităţi analiza,
studiate aprecierea
Activităţi economice
Resurse şi activităţi 1.3, 3.2, 3.4,  realizarea unei scheme de sinteză hărţi, fişe de evaluare orală 1
industriale 4.1  completarea unei fişe de lucru lucru,
Agricultura  citirea şi înţelegerea semnelor şi a altor dicţionar, 1
Căi de comunicaţie reprezentări convenţionale utilizate pe hărţi imagini 1
 explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un sugestive
element şi semnul convenţional corespunzător
(b) Elemente de geografie regională
Marile unităţi geografice ale României
Munţii Carpaţi 1.1, 1.2, 2.2,  localizare pe hartă şi exprimarea poziţiei manual, hărţi, observare 1
Dealurile şi 3.1 unităţilor de relief cu ajutorul punctelor cardinale fişe de lucru, sistematică, 1
podişurile  descrierea înfăţişării munţilor în funcţie de şablon, analiza,
Câmpiile şi Delta altitudine, masivitate, apele care-i străbat creioane aprecierea 1
Dunării  enunţarea trăsăturilor distincte ale formelor de colorate
relief
 completarea unor rebusuri
 prezentarea unor obiective turistice
Organizarea administrativă a României
 Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore
specifice
Organizarea 1.3, 3.1, 3.2  explicarea noilor noţiuni cu ajutorul dicţionarului hartă, fişe de evaluare orală 1
administrativă  completarea unor fişe de lucru lucru şi scrisă
actuală şi oraşul  citirea şi înţelegerea semnelor şi a altor
Bucureşti reprezentări convenţionale
Caracterizarea 1.1, 3.1, 3.2,  activităţi de localizare a elementelor spaţiului hartă, surse observare 1
geografică a 3.4, 4.1 geografic media/ sistematică,
judeţului în care  caracterizarea reliefului internet analiza,
este situat  completarea unei fişe de lucru aprecierea
orizontul local  exprimarea poziţiei elementelor studiate cu
ajutorul punctelor cardinale
Recapitulare. 1.2, 3.2  realizarea unei scheme de sinteză hartă, fişe de evaluare scrisă 1
Evaluare  completarea unei fişe de lucru lucru
România în Europa şi pe glob
România în Europa 1.3, 3.1, 3.3  notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau manual, hartă, observare 1
desprinşi dintr-un mesaj oral fişe de lucru, sistematică,
 identificarea poziţiei României pe harta Europei şablon, analiza,
creioane aprecierea
colorate
Europa – un continent al planetei
Europa – 1.3, 2.3, 3.2,  studierea hărţii Europei hartă, atlas observare 1
caracterizare 4.1, 4.2  identificarea unor elemente naturale şi socio- geografic, sistematică,
geografică economice reprezentate pe hartă surse media analiza,
Uniunea  utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată aprecierea 1
Europeană a realităţii
 explorarea unor surse de informare noi şi
alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaştere
Terra
Terra – planeta 1.3, 2.1, 3.1, hartă, fişe de evaluare orală 1
noastră 3.2, 3.3 lucru
 Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. ore
specifice
Terra – o planetă a  activități de observare pe imagini a planetei, 1
sistemului solar continentelor, sistemului solar
 realizarea unor descrieri orale și scrise a
planetei, continentelor, sistemului solar
 prezentarea unor obiective turistice
 citirea şi interpretarea unor diagrame
Recapitulare.  realizarea unei scheme de sinteză fişă de lucru aprecieri 1
Evaluare  completarea individuală a unei fişe de lucru individuale
Recapitulare finală 1.3, 4.3  dezbateri rebusuri, hărţi, aprecieri 1
 realizarea de afişe cu temă dată atlas
 completarea unor rebusuri
 completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi
 Planificare calendaristică - Istorie
AN ȘCOLAR: 2016-2017
NUMĂR DE ORE: 34
NUMĂR DE ORE SĂPTĂMÂNAL: 1
Nr. Unitatea Competențe Conținuturi* Nr. Săptămâna Observații
crt. tematică specifice de
ore
1. TRECUTUL ȘI 1.1. ISTORIA LOCALĂ 5 I
PREZENTUL 1.2.  Ce este istoria? II
DIN JURUL 1.3.  Familia III
NOSTRU 2.1.  Copilăria de ieri IV
2.2. și de azi V
2.3.  Comunitatea
3.1. locală și
3.2. națională.
4.1.  Comunități ale
4.2. minorităților
4.3. naționale pe
teritoriul
României de azi
EVALUARE
2. PAGINI DIN STRĂMOȘII 16 VI
ISTORIA  Dacii. Decebal VII
ROMÂNILOR  Romanii VIII
CONDUCĂTORI, EROI, IX
EVENIMENTE X
 Românii XI
 Întemeierea XII
statelor XIII
medievale XIV
românești XV
 Mircea cel XVI
Bătrân. Sat și XVII
oraș în Epoca XVIII
Medievală XIX
 Iancu de XX
Hunedoara. XXI
Castelul
Huniazilor
 Vlad Țepeș.
Târgoviște
 Ștefan cel Mare și
Sfânt. Suceava
  Mihai Viteazul
 Constantin
Brâncoveanu.
Domnia și
Biserica în Evul
Mediu
 Avram Iancu
 Alexandru Ioan
Cuza și Unirea
 Carol I și
Independența
 Ecaterina
Teodoroiu
 Ferdinand I și
Regina Maria –
regii României
Mari
 România la
cumpăna dintre
milenii
EVALUARE
3. PAGINI DIN 1.1. POPOARE DE IERI 5 XXII
ISTORIA ALTOR 1.2.  Grecii. Galii XXIII
NEAMURI 1.3.  Slavii. Turcii XXIV
2.1. POPOARE DE AZI XXV
2.3.  Francezii. XXVI
3.1. Germanii.
3.2.  Ungurii.
4.1. Popoarele slave:
4.3. rușii, sârbii,
bulgarii
EVALUARE
4. CUNOAȘTEREA 1.1. MARI CĂLĂTORI 4 XXVII
LUMII PRIN 1.2.  Marco Polo. XXVIII
CĂLĂTORI 1.3. Cristofor Columb. XXIX
2.1. Fernando XXX
2.3. Magellan
3.1.  Spătarul Nicolae
3.2. Milescu. Badea
4.1. Cârțan. Emil
4.2. Racoviță
4.3.  Călători ai
secolului XX
EVALUARE
5. MONUMENTE 1.2. MONUMENTE ȘI LOCURI 4 XXXI
INCLUSE ÎN 1.3. DIN ROMÂNIA INCLUSE XXXII
PATRIMONIUL 2.1. ÎN LISTA PATRIMONIULUI XXXIII
MONDIAL 2.2. MONDIAL UNESCO XXXIV
UNESCO 2.3.  Fortificațiile
3.1. dacice din Munții
3.2. Orăștiei
4.1.  Așezările săsești
4.2. cu biserici
fortificate din
Transilvania.
Orașul vechi din
Sighișoara
 Bisericile pictate
din Nordul
Moldovei –
Bucovina. Biserici
de lemn din
Maramureș
EVALUARE

*”Majoritatea temelor propun conținuturi care vizează istoria națională și cea europeană. Când
va aplica programa la clasă, profesorul va putea negocia cu elevii opțiunile pentru teme de
istorie europeană și națională. Acest mod de aplicare al programei răspunde unui principiu de
proiectare curriculară care propune valorificarea contextului școlii, în funcție de interesele
elevilor, de resursele didactice, de elementele suport pe care le poate oferi școala și chiar de
opțiunea pentru un demers didactic mai tradițional sau mai inovativ.”
(Programa școlară pentru disciplina ISTORIE, Clasa a IV-a, București, 2014)
 PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE - ISTORIE
Unitatea de învățare: Trecutul și prezentul din jurul nostru
Număr de ore: 5
Perioada: săptămâna 1 – 5
Competențe Activități de învățare Conținuturi Resurse Evaluare Observații
specifice (detalieri)
1.1 -căutarea de surse de informare despre o Ce este istoria? a)O oră -observarea
2.1. temă istorică pusă în discuție b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.2. -citirea și comentarea unor imagini aplicații, clasa a IV- -evaluare
4.3. -completarea unor texte lacunare a, Editura Sinapsis, scrisă
-alcătuirea unor axe cronologice privind 2016. Pag. 5-7 -tema de casă
succesiunea unor evenimente -imagini
-selectarea unei informații dintr-o sursă -filmulețe didactice
istorică și motivarea alegerii făcute -axa timpului
c)-activitate
frontală, individual,
în perechi
-conversația,
observația,
explicația,
problematizarea

1.1. -lectura unor texte care ilustrează legătura Familia a)O oră -observarea
1.2. dintre om și mediu cu creionul în mână b)-Istorie – Caiet de sistematică
1.3 -selectarea informațiilor oferite de surse aplicații, clasa a IV- -evaluare
2.1. istorice pe baza unui plan dat a, Editura Sinapsis, scrisă
2.2. -studierea unor izvoare istorice în care 2016. Pag. 8-11 -tema de casă
3.1. sunt menționate date, perioade de timp, -imagini -proiectul
4.1. nume de locuri -fotografii de
-căutarea de surse de informare despre o familie
temă istorică pusă în discuție c)-activitate
-prezentarea unor albume personale cu frontală, individual,
fotografii din istoria familiei în perechi
-alcătuirea arborelui genealogic al familiei, -conversația,
folosind o schemă dată observația,
-realizarea unui jurnal al familiei care să explicația
conțină date și locuri importante, ordonate
cronologic
-realizarea unui proiect individual și
prezentarea lui

1.1. -alcătuirea și prezentarea unei axe a Copilăria de ieri a)O oră -observarea
1.2. timpului pe care să se reprezinte și de azi în b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. evenimente din viața personală comunitatea aplicații, clasa a IV- -evaluare
2.2. -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, locală a, Editura Sinapsis, scrisă
3.1. clădiri, preocupări ale oamenilor din 2016. Pag. 12-14 -tema de casă
4.2. localitatea natală -imagini
4.3. -observarea dirijată a diferitelor tipuri de -fotografii
surse care să ofere informații din prezent și c)-activitate
din trecut frontală, individual,
-discuții de grup despre fapte petrecute în în perechi
trecutul apropiat sau îndepărtat -conversația,
-realizarea unor scenarii/desene pornind observarea dirijată,
de la informațiile selectate dintr-o sursă explicația, exercițiul
consultată individual
1.1. -localizarea pe harta României a unor zone Comunitatea a)O oră -observarea
1.2. de importanță istorică locală și b)-Istorie – Caiet de sistematică
1.3. -descoperirea sensului unui termen istoric națională aplicații, clasa a IV- -evaluare
2.1. prin raportare la context a, Editura Sinapsis, scrisă
2.2. -căutarea de surse de informare despre o 2016. Pag. 15-17 -tema de casă
2.3. temă istorică pusă în discuție -imagini -proiectul
3.1. -observarea dirijată a diferitelor tipuri de -fotografii
3.2. surse care să ofere informații din prezent și -monografii
4.1. din trecut c)-activitate
-selectarea informațiilor oferite de surse frontală, individual,
istorice pe baza unui plan dat în perechi
-lectura unor texte care ilustrează legătura -conversația,
dintre om și mediu observarea dirijată,
-studierea unor izvoare istorice în care explicația
sunt menționate date, perioade de timp,
nume de locuri
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din
localitatea natală
-valorificarea informațiilor dobândite prin
vizite la muzee, case memoriale
-prezentarea stilului de viață al oamenilor
din diferite perioade de timp
-realizarea unui proiect de grup și
prezentarea lui

1.2. -selectarea informațiilor oferite de surse Comunități ale a)O oră -observarea
2.1. istorice pe baza unui plan dat minorităților b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.2. -descoperirea sensului unui termen istoric naționale pe aplicații, clasa a IV- -evaluare
3.1. prin raportare la context teritoriul de azi a, Editura Sinapsis, scrisă
-căutarea de surse de informare despre o al României. 2016. Pag. 18-19 -tema de casă
temă istorică pusă în discuție Piața Unirii -imagini -proiectul
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de (Cluj-Napoca) – -fotografii
surse care să ofere informații din prezent și un loc în care -calculator cu acces
din trecut trecutul se la Internet
-selectarea informațiilor oferite de surse întâlnește cu c)-activitate
istorice pe baza unui plan dat prezentul frontală,
-lectura unor texte care ilustrează legătura individuală, în
dintre om și mediu perechi
-studierea unor izvoare istorice în care -conversația,
sunt menționate date, perioade de timp, observarea dirijată,
nume de locuri explicația, exercițiul
-localizarea pe harta României a unor zone
de importanță istorică
-realizarea unui proiect de grup și
prezentarea lui

EVALUARE -Istorie – Caiet de -probă scrisă

aplicații, clasa a IV-
a, Editura Sinapsis,
2016. Pag. 20
Unitatea de învățare: Pagini din istoria românilor
Număr de ore: 16
Perioada: săptămâna 6-21
Competențe Activități de învățare Conținuturi (detalieri) Resurse Evaluare Observații
specifice
1.1 -căutarea de surse de informare Dacii. Decebal a)O oră -observarea
1.2. despre o temă istorică pusă în b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. discuție aplicații, clasa a IV- -proba orală
3.2. - localizarea pe harta fizică a unor a, Editura Sinapsis, -tema de casă
4.3. locuri/zone 2016. Pag. 21-27
-citirea și comentarea unor imagini -imagini
-completarea unor texte lacunare -filmulețe didactice
-selectarea unei informații dintr-o -banda timpului
sursă istorică și motivarea alegerii -axa timpului
făcute c)-activitate
-citirea unor lecturi istorice și frontală,
povestirea faptelor istorice individuală, în
prezentate perechi
-conversația,
observația,
explicația,
problematizarea
1.1. -precizarea evenimentelor dintr-un Romanii a)O oră -observarea
1.3. text citit b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. -studierea unor izvoare istorice aplicații, clasa a IV- -proba orală
3.2. scrise în care sunt menționate date, a, Editura Sinapsis, -tema de casă
perioade de timp și 2016. Pag. 28-31
nume de locuri; -imagini
-observarea dirijată a diferitelor -filmulețe didactice
 tipuri de surse; -banda timpului
-povestirea unor evenimente/fapte -axa timpului
istorice, utilizând termenii învățați c)-activitate
-realizarea prezentării unei frontală,
personalități istorice/ a unui individuală, în
eveniment istoric; perechi
-completarea unor texte lacunare -conversația,
observația,
explicația,
problematizarea
1.2. -localizarea pe harta fizică a Românii a)O oră -observarea
2.1. României a unor locuri; b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.1. -familiarizarea cu simbolistica aplicații, clasa a IV- -proba orală
3.3. fundamentală din mediul a, Editura Sinapsis, -tema de casă
4.1. cartografic 2016. Pag. 32-34
-observarea dirijată a diferitelor -imagini
tipuri de surse care să ofere -filmulețe didactice
informații din prezent și trecut; -banda timpului
- citirea și comentarea unor imagini; -axa timpului
- lectura unor texte/surse istorice c)-activitate
cu creionul în mână; frontală,
-formularea unor judecăți de individuală, în
valoare simple pe parcursul perechi
prezentării unor evenimente -conversația,
istorice; observația,
-formularea de întrebări și explicația,
răspunsuri referitoare la problematizarea
evenimente din trecut, persoane și
locuri
cu semnificație istorică
1.1. -aranjarea unei succesiuni de Întemeierea statelor a)O oră -observarea
1.2. enunțuri după ordinea logică de medievale românești b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. desfășurare a evenimentelor aplicații, clasa a IV- -proba orală
3.2. și în funcție de factorul timp; a, Editura Sinapsis, -tema de casă
4.1. -localizarea pe harta fizică a 2016. Pag. 35-38
4.3. României a unor locuri/zone de -imagini
importanță istorică; -filmulețe didactice
-observarea dirijată a diferitelor -banda timpului
tipuri de surse care să ofere -axa timpului
informații din prezent și trecut; c)-activitate
-povestirea unor evenimente/fapte frontală,
istorice, utilizând termenii învățați individuală, în
cu semnificație istorică; perechi
-citirea unor lecturi istorice și -conversația,
povestirea faptelor istorice observația,
prezentate; explicația,
-solicitarea unei explicații problematizarea
referitoare la informațiile de detaliu
și termenii specifici dintr-un
text cu conținut istoric/sursă
accesibilă
1.1. -aranjarea unei succesiuni de Mircea cel Bătrân. Sat și a)O oră -observarea
1.3. enunțuri după ordinea logică de oraș în Epoca Medievală b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. desfășurare a evenimentelor aplicații, clasa a IV- -portofoliu
3.2. și în funcție de factorul timp; a, Editura Sinapsis, -tema de casă
3.3. -studierea unor izvoare istorice 2016. Pag. 39-41
scrise în care sunt menționate date, -imagini
perioade de timp și -filmulețe didactice
nume de locuri; -banda timpului
-observarea dirijată a diferitelor -axa timpului
tipuri de surse care să ofere c)-activitate
informații din prezent și trecut; frontală,
 -completarea unor texte lacunare; individuală, în
-exprimarea propriei păreri perechi
referitoare la un eveniment istoric, -conversația,
la faptele unei personalități observația,
istorice explicația,
problematizarea,
jocul didactic
1.1 - aranjarea unei succesiuni de Iancu de Hunedoara. a)O oră -observarea
1.2. enunțuri după ordinea logică de Castelul Huniazilor b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.2. desfășurare a evenimentelor aplicații, clasa a IV- -proba orală
și în funcție de factorul timp a, Editura Sinapsis, -tema de casă
- localizarea pe harta fizică a 2016. Pag. 42-43
României a unor locuri/zone de -imagini
importanță istorică; -harta
- completarea unor texte lacunare; -filmulețe didactice
-banda timpului
-axa timpului
c)-activitate
frontală,
individuală, în
perechi
-conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul

1.1. -localizarea pe harta fizică a Vlad Țepeș. Târgoviște a)O oră -observarea
1.2. României a unor locuri/zone de b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.2. importanță istorică; aplicații, clasa a IV- -proba orală
3.3. -observarea dirijată a diferitelor a, Editura Sinapsis, -tema de casă
4.1. tipuri de surse care să ofere 2016. Pag. 44-46
informații din prezent și trecut; -imagini
-exprimarea propriei păreri -harta
referitoare la un eveniment istoric, -filmulețe didactice
la faptele unei personalități -banda timpului
istorice; -axa timpului
- citirea unor lecturi istorice și c)-activitate
povestirea faptelor istorice frontală,
prezentate; individuală, în
- participarea la jocuri de rol / perechi
dramatizări ale unor povestiri și -conversația,
legende istorice cunoscute observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul
-alcătuirea de axe cronologice Ștefan cel Mare și Sfânt. a)O oră -observarea
1.1. privind succesiunea unor Suceava b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.2 evenimente/procese istorice; aplicații, clasa a IV- -portofoliu
3.1. -precizarea evenimentelor dintr-un a, Editura Sinapsis, -tema de casă
3.2. text citit / audiat folosind expresii 2016. Pag. 47-50
4.1. precum: la început / mai -imagini
4.3. întâi / prima dată, apoi / după -harta
aceea, la urmă / în final / în același -filmulețe didactice
timp; -banda timpului
- formularea de întrebări și -axa timpului
răspunsuri referitoare la faptele c)-activitate
discutate; frontală,
- citirea unor lecturi istorice și individuală, în
povestirea faptelor istorice perechi
 prezentate; -conversația,
- participarea la jocuri de rol / observarea dirijată
dramatizări ale unor povestiri și și nedirijată,
legende istorice cunoscute; explicația,
-extragerea informațiilor esențiale problematizarea,
dintr-un text cu conținut istoric; exercițiul,
-realizarea unor organizatori grafici jocul didactic
care susțin înțelegerea informațiilor
din texte/surse istorice;
- redactarea unor compuneri în care
să fie exprimată atitudinea față de
anumite evenimente;
-realizarea de portofolii pe teme
istorice.

1.1. -alcătuirea de axe cronologice Mihai Viteazul a)O oră -observarea

1.2. privind succesiunea unor b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.2. evenimente/procese istorice; aplicații, clasa a IV- -proba orală
- localizarea pe harta fizică a a, Editura Sinapsis, -tema de casă
României a unor locuri/zone de 2016. Pag. 51-53
importanță istorică; -imagini
- realizarea unor schițe simple -harta
pornind de la informațiile selectate -filmulețe didactice
dintr-o sursă consultată individual -banda timpului
sau în grup -axa timpului
c)-activitate
frontală,
individuală, în
perechi
 -conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul
1.1 -localizarea pe harta fizică a unor Constantin a)O oră -observarea
1.2. zone de importanță istorică; Brâncoveanu. b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.3. - alcătuirea și prezentarea unei axe Domnia și aplicații, clasa a IV- -evaluare
3.1. a timpului pe care să se reprezinte Biserica în Evul a, Editura Sinapsis, scrisă
evenimente istorice; Mediu 2016. Pag. 54-57 -tema de casă
- exerciții de precizare a -imagini
cauzelor/consecințelor unor -harta
fapte/evenimente istorice; -filmulețe didactice
-exerciții de completare a unor -banda timpului
texte lacunare; -axa timpului
- deducerea sensului unui c)-activitate
cuvânt/termen istoric prin frontală,
raportare la textul citit sau la individuală, în
mesajul audiat perechi
-conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercitiul
2.3. - exerciții de precizare a Avram Iancu a)O oră -observarea
3.1. cauzelor/consecințelor unor b)-Istorie – Caiet de sistematică
fapte/evenimente istorice; aplicații, clasa a IV- -proba orală
-lectura unor texte/surse istorice cu a, Editura Sinapsis, -tema de casă
creionul în mână; 2016. Pag. 58-59
 -exerciții de completare a unor -imagini
texte lacunare -harta
-filmulețe didactice
-banda timpului
-axa timpului
c)-activitate
frontală,
individuală, în
perechi
-conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul
1.2. - localizarea pe harta fizică a Alexandru Ioan Cuza – a)O oră -observarea
2.1. României a unor locuri/zone de Părintele României b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.3. importanță istorică; Moderne aplicații, clasa a IV- -portofoliu
4.1. - citirea unor lecturi istorice și a, Editura Sinapsis, -tema de casă
povestirea faptelor istorice 2016. Pag. 60-62
prezentate; -imagini
-harta
- exerciții de precizare a -filmulețe didactice
cauzelor/consecințelor unor -banda timpului
fapte/evenimente istorice; -axa timpului
-exerciții de prezentare a ceea ce i-a c)-activitate
impresionat în legătură cu un frontală,
eveniment istoric; individuală, în
- exerciții de stabilire a unor relații perechi
evidente între evenimente istorice -conversația,
prezentate/cunoscute observarea dirijată
 și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul
1.2. - localizarea pe harta fizică a Carol I și Independența a)O oră -observarea
3.1. României a unor locuri/zone de b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.2. importanță istorică aplicații, clasa a IV- -proba orală
3.3. - realizarea unor organizatori grafici a, Editura Sinapsis, -tema de casă
care susțin înțelegerea informațiilor 2016. Pag. 63-66
din texte/surse -imagini
Istorice; -harta
- povestirea unor evenimente/fapte -filmulețe didactice
istorice, utilizând termenii învățați; -banda timpului
- formularea unor judecăți de -axa timpului
valoare simple pe parcursul c)-activitate
prezentării unor evenimente frontală,
individuală, în
perechi
-conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul
2.3. - exerciții de precizare a Ecaterina Teodoroiu a)O oră -observarea
3.2. cauzelor/consecințelor unor b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.3. fapte/evenimente istorice; aplicații, clasa a IV- -portofoliu
-exerciții de realizare a a, Editura Sinapsis, -tema de casă
corespondenței între termenul 2016. Pag. 67-69
istoric și explicarea lui; -imagini
- alcătuirea și prezentarea unei axe -harta
 a timpului pe care să se reprezinte -filmulețe didactice
evenimente istorice; -banda timpului
-observarea dirijată a diferitelor -axa timpului
tipuri de surse care să ofere c)-activitate
informații din prezent și trecut; frontală,
-exprimarea propriei păreri individuală, în
referitoare la un eveniment istoric, perechi
la faptele unei personalități -conversația,
Istorice; observarea dirijată
-realizarea prezentării unei și nedirijată,
personalități istorice explicația,
problematizarea,
exercițiul
1.2. -localizarea pe harta fizică a Ferdinand I și Regina a)O oră -observarea
1.3. României a unor locuri/zone de Maria – regii României b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.2. importanță istorică; Mari aplicații, clasa a IV- -proba orală
3.2. - valorificarea informațiilor a, Editura Sinapsis, -tema de casă
dobândite prin vizite la muzee, case 2016. Pag. 70-71
memoriale, situri arheologice; -imagini
- realizarea de portofolii pe teme -harta
istorice; -filmulețe didactice
- povestirea unor evenimente/fapte -banda timpului
istorice, utilizând termenii învățați -axa timpului
c)-activitate
frontală,
individuală, în
perechi
-conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
 problematizarea,
exercițiul
2.3. -prezentarea unor evenimente România la cumpăna a)O oră -observarea
3.1. istorice drept consecințe ale altor dintre milenii b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.3. evenimente; aplicații, clasa a IV- -proba orală
4.1. - exerciții de precizare a a, Editura Sinapsis, -tema de casă
cauzelor/consecințelor unor 2016. Pag. 72-75
fapte/evenimente istorice; -imagini
- deducerea sensului unui -harta
cuvânt/termen istoric prin -banda timpului
raportare la textul citit sau la -axa timpului
mesajul audiat; c)-activitate
- exprimarea propriei păreri frontală,
referitoare la un eveniment istoric; individuală, în
- prezentarea unor evenimente perechi
utilizând organizatori grafici -conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul
EVALUARE -Istorie – Caiet de -probă scrisă
aplicații, clasa a IV-
a, Editura Sinapsis,
2016. Pag. 76
Unitatea de învățare: Pagini din istoria altor neamuri
Număr de ore: 5
Perioada: săptămâna 22 – 26
Competențe Activități de învățare Conținuturi Resurse Evaluare Observații
specifice (detalieri)
1.1. -familiarizarea cu simbolistica POPOARE DE a)O oră -observarea
1.2. fundamentală a mediului cartografic IERI b)-Istorie – Caiet de sistematică
1.3. -localizarea pe harta Europei a unor Grecii. aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
2.1. locuri de importanță istorică Galii a, Editura Sinapsis, -tema de casă
2.3. -lectura unor texte care ilustrează 2016. Pag. 77 - 82
3.1. legătura dintre om și mediu -imagini
3.2. (ocupații, locuințe, obiceiuri) -filmulețe didactice
4.1. -precizarea evenimentelor dintr-un text -softuri educative
4.3. citit -hartă
-studierea unor izvoare istorice în care c)-activitate
sunt menționate date, perioade de timp frontală,
și nume de locuri individuală, în
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de perechi
surse care să ofere informații din prezent -conversația,
și din trecut observarea dirijată,
-extragerea informațiilor esențiale dintr- explicația
un text cu conținut istoric
-prezentarea stilului de viață al oamenilor
din diferite perioade de timp
-completarea unor texte lacunare
-rezolvarea de rebusuri pe teme istorice
-prezentarea unor evenimente istorice
drept consecințe ale altor evenimente
 -căutarea de surse de informare despre o
temă pusă în discuție
-completarea mapei ”Știați că” de către
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
-concursuri pe teme istorice tip ”Cine știe
câștigă”

1.1. -familiarizarea cu simbolistica POPOARE DE a)O oră observarea

1.2. fundamentală a mediului cartografic IERI b)-Istorie – Caiet de sistematică
1.3. -localizarea pe harta Europei a unor Slavii. aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
2.1. locuri de importanță istorică Turcii a, Editura Sinapsis, -tema de casă
2.3. -lectura unor texte care ilustrează 2016. Pag. 83 - 87
3.1. legătura dintre om și mediu -imagini
3.2. (ocupații, locuințe, obiceiuri) -fotografii
4.1. -precizarea evenimentelor dintr-un text -harta
4.3. citit -softuri educative
-deducerea sensului unui cuvânt/termen c)-activitate
istoric prin raportare la context frontală,
-povestirea unor evenimente/fapte individuală, în
istorice, utilizând termenii învățați perechi
-studierea unor izvoare istorice în care -conversația,
sunt menționate date, perioade de timp observarea dirijată,
și nume de locuri explicația
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de
surse care să ofere informații din prezent
și din trecut
-extragerea informațiilor esențiale dintr-
un text cu conținut istoric
-prezentarea stilului de viață al oamenilor
 din diferite perioade de timp
-formularea de întrebări referitoare la
evenimente din trecut, persoane și locuri
cu semnificație istorică
-completarea unor texte lacunare
-căutarea de surse de informare despre o
temă pusă în discuție
-completarea mapei ”Știați că” de către
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
-concursuri pe teme istorice tip ”Cine știe
câștigă”

1.2. -familiarizarea cu simbolistica POPOARE DE AZI a)O oră observarea

1.3. fundamentală a mediului cartografic Francezii. b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1 -localizarea pe harta Europei a unor Germanii aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
3.1 locuri de importanță istorică a, Editura Sinapsis, -tema de casă
4.1. -lectura unor texte care ilustrează 2016. Pag. 88 - 92
4.3. legătura dintre om și mediu -imagini
(ocupații, locuințe, obiceiuri) -harta
-precizarea evenimentelor dintr-un text c)-activitate
citit frontală,
-deducerea sensului unui cuvânt/termen individuală, în
istoric prin raportare la context perechi
-povestirea unor evenimente/fapte -conversația,
istorice utilizând termenii învățați observarea dirijată,
-studierea unor izvoare istorice în care explicația
sunt menționate date, perioade de timp
și nume de locuri
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de
surse care să ofere informații din prezent
și din trecut
-extragerea informațiilor esențiale dintr-
un text cu conținut istoric
-prezentarea stilului de viață al oamenilor
din diferite perioade de timp
-formularea de întrebări referitoare la
evenimente din trecut, persoane și locuri
cu semnificație istorică
-realizarea unor organizatori grafici care
susțin înțelegerea informațiilor din texte/
surse istorice
-căutarea de surse de informare despre o
temă pusă în discuție
-completarea mapei ”Știați că” de către
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
-concursuri pe teme istorice tip ”Cine știe
câștigă”

-familiarizarea cu simbolistica POPOARE DE AZI a)O oră observarea

fundamentală a mediului cartografic Ungurii b)-Istorie – Caiet de sistematică
-localizarea pe harta Europei a unor Popoarele slave: aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
locuri de importanță istorică rușii, sârbii, a, Editura Sinapsis, -tema de casă
-lectura unor texte care ilustrează bulgarii 2016. Pag. 93 – 96
legătura dintre om și mediu -imagini
(ocupații, locuințe, obiceiuri) -fotografii
-deducerea sensului unui cuvânt/termen -harta
istoric prin raportare la context c)-activitate
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de frontală,
 surse care să ofere informații din prezent individuală, în
și din trecut perechi
-prezentarea stilului de viață al oamenilor -conversația,
din diferite perioade de timp observarea dirijată,
-citirea și comentarea unor fotografii explicația
-formularea de întrebări referitoare la
evenimente din trecut, persoane și locuri
cu semnificație istorică
-căutarea de surse de informare despre o
temă pusă în discuție
-completarea mapei ”Știați că” de către
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
-concursuri pe teme istorice tip ”Cine știe
câștigă“
EVALUARE -Istorie – Caiet de -probă scrisă
aplicații, clasa a IV-
a, Editura Sinapsis,
2016. Pag. 97

Unitatea de învățare: Cunoașterea lumii prin călători

Număr de ore: 4
Perioada: săptămâna 27 – 30
Competențe Activități de învățare Conținuturi Resurse Evaluare Observații
specifice (detalieri)
1.1. -familiarizarea cu simbolistica Marco Polo, a)O oră observarea
1.2. fundamentală a mediului cartografic Cristofor b)-Istorie – Caiet de sistematică
1.3. -localizarea pe Harta Lumii a unor locuri Columb, aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
2.1. de importanță istorică Fernando a, Editura Sinapsis, -tema de casă
2.3. -aranjarea unei succesiuni de enunțuri Magellan 2016. Pag. 98 - 103
3.1. după ordinea logică de desfășurare a -imagini
4.1. evenimentelor în funcție de factorul timp -harta
-lectura unor texte care ilustrează c)-activitate
legătura dintre om și mediu frontală,
(ocupații, locuințe, obiceiuri) individuală, în
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de perechi
surse care să ofere informații din prezent -conversația,
și din trecut observarea dirijată,
-prezentarea stilului de viață al oamenilor explicația
din diferite perioade de timp
-realizarea unor organizatori grafici care
exemplifică măsurarea timpului în istorie
-prezentarea unor evenimente utilizând
organizatori grafici
-căutarea de surse de informare despre o
temă pusă în discuție
-completarea mapei ”Știați că” de către
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
-concursuri pe teme istorice tip ”Cine știe
câștigă“
1.1. -familiarizarea cu simbolistica Spătarul Nicolae a)O oră observarea
1.2. fundamentală a mediului cartografic Milescu, Badea b)-Istorie – Caiet de sistematică
1.3. -localizarea pe Harta Lumii a unor locuri Cârțan, aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
2.1. de importanță istorică Emil Racoviță a, Editura Sinapsis, -tema de casă
2.3. -aranjarea unei succesiuni de enunțuri 2016. Pag. 104 -108
3.2 după ordinea logică de desfășurare a -imagini
3.1. evenimentelor în funcție de factorul timp -fotografii
4.2. -completarea unor texte lacunare -imagini
-lectura unor texte care ilustrează -harta
legătura dintre om și mediu c)-activitate
(ocupații, locuințe, obiceiuri) frontală,
-precizarea evenimentelor dintr-un text individuală, în
citit perechi
-studierea unor izvoare istorice în care -conversația,
sunt menționate date, perioade de timp observarea dirijată,
și nume de locuri explicația
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de
surse care să ofere informații din prezent
și din trecut
-realizarea unor organizatori grafici care
exemplifică măsurarea timpului în istorie
-prezentarea unor evenimente utilizând
organizatori grafici
-selectarea pe baza surselor istorice a
asemănărilor și deosebirilor dintre două
personalități
-completarea unui jurnal cu dublă intrare
în urma lecturării unui text cu conținut
istoric
-căutarea de surse de informare despre o
temă pusă în discuție
-completarea mapei ”Știați că” de către
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
-concursuri pe teme istorice tip ”Cine știe
 câștigă“
1.1. -deducerea sensului unui cuvânt/ termen Călători ai a)O oră observarea
3.1. istoric prin raportare la context secolului XX b)-Istorie – Caiet de sistematică
3.2. -aranjarea unei succesiuni de enunțuri aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
4.3. după ordinea logică de desfășurare a a, Editura Sinapsis, -tema de casă
evenimentelor în funcție de factorul timp 2016. Pag. 109 -
-completarea unor texte lacunare 111 -imagini
-extragerea informațiilor esențiale -fotografii
dintr-un text cu conținut istoric c)-activitate
-căutarea de surse de informare despre o frontală,
temă pusă în discuție individuală, în
-completarea mapei ”Știați că” de către perechi
fiecare elev cu informații pe care le -conversația,
consideră relevante pentru subiectul observarea dirijată,
discutat explicația, exercițiul
-concursuri pe teme istorice tip ”Cine știe
câștigă“
EVALUARE -Istorie – Caiet de -probă scrisă
aplicații, clasa a IV-
a, Editura Sinapsis,
2016. Pag. 112

Unitatea de învățare: Monumente incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO

Număr de ore: 4
Perioada: săptămâna 31 – 34
Competențe Activități de învățare Conținuturi Resurse Evaluare Observații
specifice (detalieri)
1.2. -familiarizarea cu simbolistica Monumente și a)O oră observarea
1.3. fundamentală a mediului cartografic locuri din b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. -localizarea pe harta României a unor România incluse aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
2.2. locuri de importanță istorică în Patrimoniul a, Editura Sinapsis, -tema de casă
2.3. -deducerea sensului unui cuvânt/termen Mondial 2016. Pag. 113 -117
3.1. istoric prin raportare la context UNESCO. -imagini
3.2. -formularea de întrebări referitoare la Fortificațiile -fotografii
4.1. evenimente din trecut, persoane și locuri dacice din -harta
cu semnificație istorică Munții Orăștiei c)-activitate
-realizarea unor organizatori grafici care frontală,
susțin înțelegerea informațiilor din surse individuală, în
istorice perechi
-căutarea de surse de informare despre o -conversația,
temă pusă în discuție observarea dirijată,
-completarea mapei ”Știați că” de către explicația
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat

1.2. -familiarizarea cu simbolistica Așezările săsești a)O oră observarea

1.3. fundamentală a mediului cartografic cu biserici b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. -localizarea pe harta României a unor fortificate din aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
2.2. locuri de importanță istorică Transilvania. a, Editura Sinapsis, -tema de casă
2.3. -studierea unor izvoare istorice în care Orașul vechi din 2016. Pag. 118 -
3.1. sunt menționate date, perioade de timp Sighișoara 122 -imagini
3.2. și nume de locuri -fotografii
4.1. -deducerea sensului unui cuvânt/termen -harta
4.3. istoric prin raportare la context c)-activitate
-formularea de întrebări referitoare la frontală,
evenimente din trecut, persoane și locuri individuală, în
cu semnificație istorică perechi
-realizarea unor organizatori grafici care -conversația,
 susțin înțelegerea informațiilor din surse observarea dirijată,
istorice explicația
-căutarea de surse de informare despre o
temă pusă în discuție
-completarea mapei ”Știați că” de către
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
1.2. -familiarizarea cu simbolistica Bisericile pictate a)O oră observarea
1.3. fundamentală a mediului cartografic din Nordul b)-Istorie – Caiet de sistematică
2.1. -localizarea pe harta României a unor Moldovei. aplicații, clasa a IV- -evaluare scrisă
2.2. locuri de importanță istorică Bisericile de a, Editura Sinapsis, -tema de casă
3.1. -deducerea sensului unui cuvânt/termen lemn din 2016. Pag. 123 - -proiectul
3.2. istoric prin raportare la context Maramureș 127 -imagini
4.1. -formularea de întrebări referitoare la -fotografii
evenimente din trecut, persoane și locuri -harta
cu semnificație istorică c)-activitate
-realizarea unor organizatori grafici care frontală,
susțin înțelegerea informațiilor din surse individuală, în
istorice perechi
-căutarea de surse de informare despre o -conversația,
temă pusă în discuție observarea dirijată,
-completarea mapei ”Știați că” de către explicația
fiecare elev cu informații pe care le
consideră relevante pentru subiectul
discutat
EVALUARE -Istorie – Caiet de -probă scrisă
aplicații, clasa a IV-
a, Editura Sinapsis,
2016. Pag. 128
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ORIENTATIVĂ – Matematică și Limba română
Nr. Unitatea Competenţe Nr.
Conţinuturi vizate/activate Obs.
crt. tematică specifice ore

SEMESTRUL I
Evaluare iniţială – probe care vizează competențele dobândite pe parcursul clasei a III-a
1. Ne-am LLR: 1.4; 2.5; LLR: Texte-suport din manual S1 9
întors la 3.1; 3.2; 3.5 Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a:
şcoală! - Propoziţia. Felul propoziţiei (propoziţia simplă/dezvoltată, afirmativă/negativă, enunţiativă/
interogativă/exclamativă) (reactualizare)
- Textul. Înțelegerea textului scris. Textul în proză/în versuri (reactualizare)
- Semnele ortografice şi de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula,
două puncte, linia de dialog, cratima (reactualizare)
- Ghilimelele
- Punctele de suspensie
M: 1.1; 1.2, M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a
2.1; 2.2; 2.3; - Numerele naturale cuprinse între 0 – 10 000
2.4; 2.5 - Adunarea și scăderea numerelor naturale mai mici decât 10 000 fără/cu trecere peste ordin
- Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici decât 10 000
2. Călătorie în LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S2-S4 27
timp 1.3; 2.1; 2.5 Citire/ lectură:
 Comunicare orală
- Realizarea de deducţii simple pe baza participării la dialoguri interesante
- Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile
- Descrierea unui personaj imaginar urmărind un set de repere
- Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje
 Textul
- Textul literar. Înțelegerea textului scris. Textul în proză/în versuri
- Descrierea unui personaj imaginar urmărind un set de repere
- Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
 Vocabularul
- Sensul cuvintelor
- Deducerea sensului cuvintelor necunoscute
 - Cuvinte cu sens asemănător
- Cuvinte cu sens opus
 Să scriem corect!
- Scrierea corectă a cuvintelor: v-a şi va
- Scrierea corectă a cuvintelor : într-una şi întruna
- Scrierea corectă a cuvintelor: v-ar şi var, v-au/v-am/v-aţi
 Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2; M: Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
2.1; 2.2; 2.3;  Formarea numerelor naturale
5.2  Citirea și scrierea numerelor naturale
 Compararea și ordonarea numerelor naturale
 Rotunjirea numerelor naturale
 Cifrele romane I, V, X (reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a)
 Cifrele romane L, C, D, M
 Repet ce am învățat!
 Vreau să știu mai mult!
3. Miracolul LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte –suport din manual S5-S7 27
vieţii 1.3; 2.1; 2.2; Citire/ lectură:
4.1  Textul
- Textul literar. Textul narativ
 Comunicare orală
- Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil
- Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
- Descrierea unui personaj dintr-o carte/film a unui personaj imaginar urmărind un set de
repere
 Vocabular
- Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit
- Cuvinte cu formă asemănătoare şi sens diferit
 Să scriem corect!
- Scrierea corectă a cuvintelor n-ai şi nai
- Scrierea corectă a cuvintelor m-ai şi mai
- Scrierea corectă a cuvintelor c-ai şi cai
- Scrierea corectă a cuvintelor că-i şi căi
 Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2; M: Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000, fără sau cu trecere peste ordin
2.2; 2.3; - Adunarea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 fără trecere peste ordin
2.4;5.1; 5.2 - Scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 fără trecere peste ordin
 - Adunarea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 cu trecere peste ordin
- Scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 cu trecere peste ordin
- Adunări şi scăderi cu numere naturale de la 0 la 1 000 000 cu trecere peste ordin
 Repet ce am învăţat!
4. Poveşti la LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte – suport din manual S8-S10 27
firul ierbii 1.3; 2.4; 2.5; Scriere/ redactare:
4.1  Textul
- Textul liric. Textul în versuri
 Comunicarea orală
- Iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de
grup
- Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
 Scrierea funcţională
- Afişul
- Cartea poştală
 Să scriem corect
- Scrierea corectă a cuvintelor ce-l, cel, ce-a, cea, ce-i, cei
- Scrierea corectă a cuvintelor s-ar şi sar
- Scrierea corectă a cuvintelor c-ar şi car
 Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
2.2; 2.3; 5.1; - Înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1 000
5.2; 5.3 - Înmulţirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre
 Repet ce am învăţat!

5. Învăţăm de LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S11-S13 27
la 1.3; 3.2; 3.3;  Textul
necuvântă- 4.1; 4.2 - Textul literar. Textul narativ
toare  Comunicarea orală
- Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
- Extragerea dintr-un text a unor elemente pentru a susţine o opinie referitoare la mesajul citit
 Scrierea funcţională
- Invitaţia
- Emailul
 Să scriem corect!
- Scrierea corectă a cuvintelor n-am, n-are, n-aţi, n-au
- Scrierea corectă a cuvintelor nu-l, nul, n-o, nu-i
  Părţi de vorbire
- Verbul
 Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
2.2; 2.3; 5.1; - Împărţirea unui număr care se termină în zerouri la 10, 100, 1 000
5.2; 5.3 - Împărţirea unui număr mai mic decât 1 000 000 la un număr de o cifră
- Împărţirea numerelor mai mici decât 1 000 000 la un număr de două cifre
 Repet ce am învăţat!
6. Sănătatea, LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S14-S17 36
cea mai de 1.3; 1.4; 4.1;  Textul
preţ 4.2 - Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
comoară  Comunicarea orală
- Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
 Scrierea funcţională
- Harta
- Traseul turistic
 Părţi de vorbire
- Substantivul
- Adjectivul
- Numeralul
- Pronumele personal
 Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2, M: Ordinea efectuării operaţiilor
2.1; 2.2; 2.3;  Ordinea efectuării operaţiilor
2.5; 5.1; 5.2; - Operaţii de ordinul 1
5.3 - Operaţii de ordinul 2
 Repet ce am învăţat!

Semestrul al II-lea
7. Bucuriile LLR: 1.1; 2.1, LLR: Texte – suport din manual S1 9
iernii 2.4; 3.1; 3.3;  Recapitulare
3.4; 3.6 - Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text accesibil
- Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmărind un
set de repere
- Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor-suport
- Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
 mesajul citit
- Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
- Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare
M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare
2.1; 2.2; 2.3;  Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
2.4; 2.5; 5.1;  Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000, fără sau cu trecere peste ordin
5.2; 5.3  Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
 Împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
 Ordinea efectuării operaţiilor
8. Printre stele LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S2-S5 36
1.4; 2.1; 2.4;  Textul informativ
3.1; 3.2; 3.3; - Explorarea textului. Metode ale gândirii critice. Jurnalul de învățare
3.4; 3.6 - Explorarea textului. Formularea întrebărilor. Întrebări reciproce
- Explorarea texului. Asocierea elementelor din text cu experiențe proprii

M: 2.1; 2.2; M : Metode de rezolvare a problemelor

2.3; 2.4; 5.1;  Metode de rezolvare a problemelor
5.2; 5.3 - Probleme care se rezolvă prin metoda reprezentării grafice (figurativă)
- Probleme care se rezolvă prin metoda comparaţiei
- Probleme care se rezolvă prin metoda mersului invers
 Repet ce am învăţat!
9. Oameni și LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S6-S9 36
locuri 1.4; 2.1; 2.4;  Textul literar
3.1; 3.2; 3.3; - Textul narativ. Explorarea textului. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
3.4; 3.6 - Textul narativ. Explorarea textului. Termeni în avans
- Textul narativ. Explorarea textului. Scheletul de recenzie. Colțurile
- Textul descriptiv de tip portret. Explorarea textului
- Textul liric (poezia). Explorarea textului. Jurnalul de lectură
M: 1.1; 1.2, M : Fracţii
2.1; 2.2; 2.3;  Fracţii
2.5; 5.1; 5.2; - Întregul şi fracţia
5.3 - Fracţii subunitare/echiunitare/supraunitare
- Compararea fracţiilor. Fracţii echivalente
- Adunări şi scăderi cu fracţii cu acelaşi numitor
- Aflarea unei fracţii dintr-un întreg
- Scrierea procentuală
 Repet ce am învăţat!
10. Copilăria, LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte – suport din manual S10-S12 27
prin ochi de 2.3; 2.4; 25;  Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
copil 4.3; 4.4; 4.5 - Antrenamente de scriere creativă. Povestirea pe scurt a unei experiențe personale
- Povestirea unei întâmplări trăite. Povestea mea
- Povestirea unei întâmplări trăite. Excursia
- Povestirea unei întâmplări imaginate. Visul meu
- Redactarea unei descrieri de tip portret. Scrisoarea
- Redactarea unei descrieri de tip portret. Personajul preferat dintr-o carte
- Redactarea unei descrieri de tip portret. Personajul preferat dintr-un film
- Redactarea unei descrieri de tip portret. Animalul de companie (Un prieten drag)
 Părţi de propoziţie
- Predicatul exprimat prin verb
M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie
3.1; 3.2; 4.1;  Drepte paralele, drepte perpendiculare
4.2; 5.1; 5.2;  Jocuri de construcție
5.3  Localizarea unor obiecte. Harta
 Coordonatele într-o reprezentare grafică
 Punct, linie dreaptă, semidreaptă, segment de dreaptă, linie frântă, linie curbă, (reactualizare)
 Jocuri de construcție
 Unghiul (reactualizare)
 Unghiuri drepte, ascuțite, obtuze
 Poligoane. Patrulaterul
 Poligoane. Paralelogramul
 Poligoane. Rombul, pătratul, dreptunghiul, triunghiul
 Perimetrul unei figuri geometrice
 Aria unei figuri geometrice
 Cercul
 Cubul, paralelipipedul, piramida
 Cilindrul, sfera, conul
 Desfășurarea unui corp geometric. Volumul cubului și paralelipipedului
 Repet ce am învățat!
 Vreau să știu mai mult!
11. Aventuri în LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte – suport din manual S13-S15 27
Fantasia 2.3; 2.4; 25;  Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.3; 4.4; 4.5 - Redactarea unei benzi desenate și a unor mesaje scrise
- Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor. Brainstorming
- Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor. Problemă-soluție
 - Antrenamente de scriere creativă. Generarea și selectarea ideilor (1)
- Antrenamente de scriere creativă. Generarea și selectarea ideilor (2)
- Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (1)
- Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (1)
 Părţi de propoziţie
- Subiectul
 Repet ce am învăţat!
M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură
5.1; 5.2; 5.3  Unități de măsură pentru lungime
- Metrul. Multiplii și submultiplii metrului
 Unități de măsură pentru volumul lichidelor
- Litrul. Multiplii și submultiplii litrului
 Unități de măsură pentru masă
- Kilogramul. Multiplii și submultiplii kilogramului
 Unități de măsură pentru timp
- Secunda, minutul, ora
- Ziua, săptămâna, anul
- Deceniul, secolul, mileniul
 Unități de măsură monetare
- Leul și banul
- Euro și eurocentul
 Repet ce am învățat!
 Vreau să știu mai mult!
12. Bine ai venit, LLR: 1.1; 1.2; LLR: Recapitulare finală S16-S 17 18
vacanţă! 1.3; 1.4; 15; - Propoziția. Textul
2.1; 2.2; 2.3; - Semne de punctuație
2.4; 2.5; 3.1; - Vocabularul
3.2; 3.3; 3.4; - Scrierea corectă a ortogramelor
3.5; 3.6; 4.1; - Scrierea funcțională. Scrierea creativă
4.2; 4.3; 4.4; - Textul literar și informativ
4.5 - Părți de vorbire. Părți de propoziție

M: 1.1.; 1.2; M: Recapitulare finală

2.1; 2.2; 2.3;  Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
2.4.; 2.5; 3.1;  Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000, fără sau cu trecere peste ordin
3.2; 4.1; 4.2;  Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
5.1; 5.3  Împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
  Ordinea efectuării operaţiilor
 Metode de rezolvare a problemelor
 Fracții
 Elemente intuitive de geometrie
 Unități și instrumente de măsură

Vacanţă de vară

Orar orientativ

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

LIMBA ŞI LIMBA ŞI LIMBA ŞI LIMBA ŞI LIMBA ŞI
LITERATURA LITERATURA LITERATURA LITERATURA LITERATURA
ROMÂNĂ ROMÂNĂ ROMÂNĂ ROMÂNĂ ROMÂNĂ
MATEMATICĂ MATEMATICĂ MATEMATICĂ MATEMATICĂ

 Număr de ore din trunchiul comun: 21 (Limba şi literatura Română: 5 ore/săptămână, Matematică: 4
ore/săptămână)

Proiectarea unităților de învățare

 Semestrul I

Unitatea de învăţare 1: Ne-am întors la şcoală!

Perioada: S1 (1 săptămână)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Reactualizarea Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 2.5,3.1, 3.2,  Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a. cunoștințelor tipărit/digital, texte –suport, răspunsurilor
3.5 Propoziţia din clasa a III-a. caietul elevului, fişe de lucru cerinţe, prin sondaj
- Clasificarea propoziţiilor după criterii diferite: Propoziţia Resurse procedurale: lectura
după alcătuire, după formă, după scopul explicativă, explicaţia,
comunicării conversaţia, procedee de
- Transformarea unor propoziţii simple în citire activă, selectivă,
propoziţii dezvoltate şi invers conştientă, exerciţiul
- Completarea unor enunţuri eliptice cu
cuvintele potrivite
- Obţinerea unor propoziţii noi prin schimbarea
M. M: 1.1; 1.2, topicii în propoziţiile date  Reactualizarea Resurse materiale: manualul Observarea
2.1; 2.2; 2.3; M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a. cunoștințelor tipărit/digital, caietul elevului, răspunsurilor
2.4; 2.5 - Numărări, cu pas de numărare dat, în din clasa a III-a. fişe de lucru cerinţe, prin sondaj
concentrul 0 - 10 000 Numerele Resurse materiale: manualul
- Exerciţii de aşezare în ordine naturale de la 0 tipărit/digital, fişe de lucru,
crescătoare/descrescătoare a numerelor date la 10 000 numărătoarea de poziţionare
- Identificarea numerelor care respectă condiţiile Resurse procedurale:
date explicaţia, conversaţia,
- Descompunerea/compunerea numerelor date exerciţiul, demonstraţia
- Numirea, citirea şi scrierea numerelor naturale
în concentrul 0 – 10 000
- Ordonarea şi compararea numerelor
2. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Textul. Resurse materiale: manualul Observarea cal
Marţi 2.5,3.1, 3.2, - Lectura unor texte în proză/versuri Înțelegerea tipărit/digital, texte –suport actului c
3.5 - Completarea unor enunţuri cu informaţii textului scris. din manual, fişe de lucru, Rezolvarea fişelor
despre textul citit Textul în caietul elevului lucru.
- Transformarea unor propoziţii din textul citit proză/în versuri Resurse procedurale:
- Identificarea trăsăturilor fizice/morale ale (reactualizare) conversaţia euristică, lectura
 personajelor din textul citit individuală, explicaţia, brain-
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri storming, autoevaluarea
despre textul citit  Reactualizarea Resurse materiale: manualul Observarea
M: 1.1; 1.2, M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a cunoștințelor tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
M. 2.1; 2.2; 2.3; - Adunări şi scăderi cu numere mai mici decât din clasa a III-a. caietul elevului copiilor şi a modulu
2.4; 2.5 10 000 fără trecere peste ordin Adunarea şi Resurse procedurale: implicare în activi
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date scăderea explicaţia, conversaţia, Completarea fişelo
- Aflarea termenului necunoscut la adunare şi numerelor exerciţiul lucru
scădere naturale mai
- Completarea unor tabele în mod corespunzător mici decât
- Rezolvarea unor probleme de adunare şi 10 000 fără
scădere trecere peste
- Calcularea unor distanţe geografice ordin
3. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Semnele Resurse materiale: manualul Rezolvarea fişelor
Mier- 2.5,3.1, 3.2, - Clasificarea semnelor de punctuaţie în funcţie ortografice şi tipărit/digital, texte –suport lucru
curi 3.5 de locul în care apar în propoziţie de punctuaţie din manual, fişe de lucru,
- Alcătuirea unor propoziţii enunţiative, (reactualizare) caietul elevilor, îndreptar
exclamative, interogative ortografic şi de punctuaţie
- Completarea unor texte cu semnele de Resurse materiale: manualul
punctuaţie potrivite tipărit/digital, fişe de lucru
- Scrierea corectă a unor ortograme
- Folosirea cratimei pentru scrierea unor cuvinte
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text
M. M: 1.1; 1.2, M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a  Reactualizarea Resurse materiale: manualul Observarea
2.1; 2.2; 2.3; - Adunări şi scăderi cu numere mai mici decât 10 cunoștințelor tipărit/digital, fişe de lucru, răspunsurilor
2.4; 2.5 000 cu trecere peste ordin din clasa a III-a. culegeri de exerciţii si cerinţe, prin sondaj
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date Adunarea şi probleme, caietul elevului
- Aflarea termenului necunoscut la adunare şi scăderea Resurse procedurale:
scădere numerelor explicaţia, conversaţia,
- Completarea unor tabele în mod corespunzător naturale mai exerciţiul
- Calcularea unor date istorice mici decât
- Folosirea organizatorilor grafici pentru 10 000 cu
reprezentarea datelor obţinute trecere peste
ordin
4. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Ghilimelele Resurse materiale: manualul Observarea cal
Joi 2.5,3.1, 3.2, - Identificarea situaţiilor în care se folosesc tipărit/digital, texte –suport actului c
 3.5 ghilimelele din manual, fişe de lucru, Aprecierea
- Completarea unor texte cu semnele de caietul elevului răspunsurilor
punctuaţie adecvate
- Alcătuirea unor scurte dialoguri în care să
folosească semnele de punctuaţie învăţate
M. M: 1.1; 1.2, M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a  Reactualizarea Resurse procedurale: Aprecierea
2.1; 2.2; 2.3; - Înmulţiri şi împărţiri cu numere mai mici decât cunoștințelor conversaţia euristică, răspunsurilor. Verifi
2.4; 2.5 10 000 din clasa a III-a. exerciţiul, explicaţia selectivă
- Aflarea produsului şi câtului numerelor date Înmulţirea şi Resurse materiale: manualul
- Aflarea termenului necunoscut la înmulţire şi împărţirea tipărit/digital, fişe de lucru,
împărţire numerelor caietul elevului
- Completarea unor tabele în mod corespunzător naturale mai Resurse procedurale:
- Rezolvarea unor probleme de înmulţire şi mici decât explicaţia, conversaţia,
împărţire 10 000 exerciţiul, problematizarea
- Calcularea unor distanţe geografice

5. L.L.R. LLR: 1.4, LLR: Texte-suport din manual  Punctele de Resurse materiale: manualul Observarea cal
Vi- 2.5,3.1, 3.2, - Identificarea situaţiilor în care se folosesc suspensie tipărit/digital, texte –suport actului c
neri 3.5 punctele de suspensie din manual, caietul elevului Observarea
- Completarea unor texte cu semnele de Resurse materiale: manualul comportamentului
punctuaţie adecvate tipărit/digital, fişe de lucru participativ în ca
- Alcătuirea unor scurte dialoguri în care să orei
folosească semnele de punctuaţie învăţate

Unitatea de învăţare 2: Călătorie în timp

Perioada: S2-S4 (3 săptămâni)
 Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul. Resurse materiale: manualul Observarea cal
Luni 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea în forme variate a textelor din Textul literar tipărit/digital, texte –suport actului citirii
manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, din manual, caietul elevului Citirea corectă, flue
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea Resurse procedurale: lectura conştientă, cursivă
ştafetă, citirea expresivă, citirea cu creionul explicativă, explicaţia, Citirea expre
în mână pentru a descoperi informaţii dintr- conversaţia, procedee de Aprecierea
un text cu conţinut ştiinţific citire activă, selectivă, răspunsurilor elevil
- Citirea în ritm propriu a unui text conştientă, povestirea
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe
baza textului citit
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Formarea Resurse materiale: manualul Observarea sistema
2.1; 2.2; 2.3 - Reprezentarea numerelor pe numărătoarea numerelor tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
cu bile naturale de la 0 elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
- Scrierea numerelor, respectând ordinele și la 1 000 000 și probleme muncă independe
clasele Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Identificarea cifrelor exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
unităților/zecilor/sutelor/miilor/zecilor de conversaţia, demonstrația,
mii/sutelor de mii dintr-un număr problematizarea, jocul
- Compunerea și descompunerea numerelor didactic
din/în sute de mii/zeci de
mii/mii/sute/zeci/unități
- Generarea de numere mai mici decât 1 000
000, care îndeplinesc condiții date
- Precizarea valorii poziționale a unei cifre
într-un număr (ordin, clasă)
- Noțiuni de numerație: par/impar,
predecesor/succesor,
distinct/identic/consecutiv, vecin mai
mic/mare aplicate cifrelor sau numerelor
2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Înţelegerea Resurse materiale: manualul Observarea cal
Marţi 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea selectivă a textului dat textului scris tipărit/digital, texte –suport actului c
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din din manual, caietul elevului Rezolvarea fişelor
text Resurse procedurale: lectura lucru. Observ
 - Transcrierea unor fragmente indicate dintr- explicativă, explicaţia, comportamentului
un text citit conversaţia, procedee de participativ în ca
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri citire activă, selectivă, orei
referitoare la un text dat conştientă, metoda
- Desprinderea mesajului/învăţăturii dintr-un predicţiilor, povestirea
text citit
- Dramatizarea unor dialoguri din textul citit  Citirea și Resurse materiale: manualul Observ
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual scrierea tipărit/digital, abac, caietul sistematică individ
2.1; 2.2; 2.3; - Scrierea cu cifre/litere a unor numere din numerelor elevului, culegere de exerciții și colectivă, apre
5.2 intervalul 0-1 000 000 naturale și probleme verbale, mu
- Scrierea numerelor în intervale date: de la Resurse procedurale: independentă,
până la, cuprinse între, mai mici/mari/egale exercițiul, explicaţia, autoevaluare, eval
cu conversaţia, demonstrația, în perechi/echipă
- Identificarea unui număr prelucrând datele problematizarea, jocul
dintr-un tabel didactic
- Generarea de numere mai mici decât
1 000 000, care îndeplinesc condiții date
- Construirea de regularități simple cu numere
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri
matematice despre numere
3. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicare Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.5 - Audierea unor dialoguri orală. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi amuzante/interesante şi identificarea Realizarea de din manual, diverse participativ în ca
persoanelor care comunică (numărul şi deducţii simple înregistrări audio, orei
statutul lor, vârsta, preocupările) pe baza videoproiector, calculator
- Iniţierea şi susţinerea unor dialoguri pe teme participării la Resurse procedurale: lectura
familiare dialoguri explicativă, explicaţia,
- Formularea unor predicţii pe baza unor interesante conversaţia, observaţia,
fragmente de text audiate descrierea
- Jocuri de rol  Compararea și Resurse materiale: manualul Observarea sistema
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual ordonarea tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
2.1; 2.2; 2.3; - Determinarea de numere mai mici decât 1 numerelor elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
5.2 000 000, care îndeplinesc condiții date naturale și probleme muncă independe
- Numărarea pe pași dați Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Compararea numerelor folosind algoritmul exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
de comparare conversaţia, demonstrația,
- Scrierea rezultatelor obținute prin problematizarea, jocul
 comparare, utilizând semnele: <, >, = didactic
- Scrierea vecinilor unui număr dat
- Exerciții de ordonare a numerelor. Șir
crescător, șir descrescător
- Interpretarea și prelucrarea datelor din
tabele
4. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Vocabularul. Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea selectivă sau în funcţie de anumite Sensul tipărit/digital, texte –suport comportamentului
repere (de exemplu: anumite cuvinte) cuvintelor din manual, dicţionarul participativ în ca
- Folosirea dicţionarului pentru explicarea explicativ al limbii române, orei. Evalu
sensului unor cuvinte caietul elevului răspunsurilor elevil
- Identificarea sensului unor cuvinte Resurse procedurale: lectura
necunoscute prin raportarea la context explicativă, explicaţia,
- Formularea de enunţuri cu cuvintele noi conversaţia euristică
- Identificarea unor cuvinte necunoscute în Observarea sistema
texte cu conţinut istoric/geografic Resurse materiale: manualul individuală și colec
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Compararea și tipărit/digital, abac, caietul aprecieri verb
2.1; 2.2; 2.3; - Determinarea de numere mai mici decât 1 ordonarea elevului, culegere de exerciții muncă independe
5.2 000 000, care îndeplinesc condiții date numerelor și probleme autoevaluare, eval
- Numărarea pe pași dați naturale Resurse procedurale: în perechi/echipă
- Compararea numerelor folosind algoritmul exercițiul, explicaţia,
de comparare conversaţia, demonstrația,
- Scrierea rezultatelor obținute prin problematizarea, jocul
comparare, utilizând semnele: <, >, = didactic
- Scrierea vecinilor unui număr dat
- Exerciții de ordonare a numerelor. Șir
crescător, șir descrescător
- Interpretarea și prelucrarea datelor din
tabele
5. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul. Textul Resurse materiale: cărţi Observarea
Vi- 1.3; 2.1; 2.5 Formarea şi dezvoltarea competenţelor de literar. Textul pentru copii de la biblioteca comportamentului
neri citire/lectură prin: narativ şcolii/personală participativ în ca
- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii Resurse procedurale: lectura orei. Realiz
- Oferirea de informaţii despre cărţi din explicativă, explicaţia, jurnalului de lectură
bibliografia pentru copii conversaţia, procedee de
- Alcătuirea unor liste bibliografice pentru citire activă, selectivă,
diferite domenii conştientă, povestirea
 - Completarea unor fişe de lectură/jurnalului
de lectură
6. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicare Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarci
Luni 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea în ritm propriu a unor texte orală. tipărit/digital, texte –suport din clasă
- Audierea unor texte Deducerea din manual, caietul elevului,
- Vizionarea unor emisiuni pentru copii sensului unui videoproiector, calculator,
- Intuirea sensului unui cuvânt dintr-o cuvânt prin înregistrări audio/video
secvenţă de emisiune audio/video raportare la Resurse procedurale: lectura
- Explicarea sensului cuvântului pornind de la mesajul audiat explicativă, explicaţia,
context conversaţia euristică, jocul
didactic
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Rotunjirea Resurse materiale: manualul Observarea sistema
2.1; 2.2; 2.3; - Precizarea succesorului şi/sau a numerelor tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
5.2 predecesorului unui număr naturale elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
- Rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci și probleme muncă independe
de mii/sute de mii a unor valori numerice Resurse procedurale: autoevaluare, eval
(număr de locuri, număr de persoane) exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
- Poziționarea pe axa numerelor a unor conversaţia, demonstrația,
numere care pot fi rotunjite la un număr dat problematizarea, jocul
în prealabil didactic
Interpretarea și prelucrarea datelor din tabele
7. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea cal
Marţi 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea selectivă în vederea identificării unor Descrierea unui tipărit/digital, texte –suport actului c
cuvinte/detalii personaj din manual, caietul elevului Observarea
- Formularea părerii referitoare la un imaginar Resurse procedurale: lectura comportamentului
personaj/o întâmplare/un comportament urmărind un set explicativă, explicaţia, participativ în ca
- Identificarea unor cuvinte necunoscute în de repere conversaţia euristică, orei
textele citite, inclusiv texte cu conţinut procedee de citire activă,
ştiinţific selectivă, conştientă,
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Rotunjirea povestirea, descrierea Observarea sistema
2.1; 2.2; 2.3; - Precizarea succesorului şi/sau a numerelor Resurse materiale: manualul individuală și colec
5.2 predecesorului unui număr naturale tipărit/digital, abac, caietul aprecieri verb
- Rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci elevului, culegere de exerciții muncă independe
de mii/sute de mii a unor valori numerice și probleme autoevaluare, eval
(număr de locuri, număr de persoane) Resurse procedurale: în perechi/echipă
- Poziționarea pe axa numerelor a unor exercițiul, explicaţia,
numere care pot fi rotunjite la un număr dat conversaţia, demonstrația,
 în prealabil problematizarea, jocul
- Interpretarea și prelucrarea datelor din didactic
tabele
8. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Vocabularul. Resurse materiale: manualul Observarea cal
Mier- 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea selectivă pentru identificarea unor Cuvinte cu sens tipărit/digital, texte–suport actului c
curi cuvinte date (de exemplu: cuvinte cu sens asemănător din manual, caietul elevului, Rezolvarea fişelor
asemănător) dicţionar de sinonime lucru
- Formarea de grupuri de cuvinte cu sens Resurse procedurale: lectura
asemănător explicativă, explicaţia,
- Înlocuirea în enunţuri a unor cuvinte cu conversaţia euristică,
altele cu sens asemănător procedee de citire activă,
- Găsirea şi eliminarea intruşilor dintr-o serie selectivă, conştientă
sinonimică
- Identificarea variantei corecte
- Alcătuirea unor serii sinonimice pe o temă
dată
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Rotunjirea Resurse materiale: manualul Observarea sistema
2.1; 2.2; 2.3; - Precizarea succesorului şi/sau a numerelor tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
5.2 predecesorului unui număr naturale elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
- Rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci și probleme muncă independe
de mii/sute de mii a unor valori numerice Resurse procedurale: autoevaluare, eval
(număr de locuri, număr de persoane) exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
- Poziționarea pe axa numerelor a unor conversaţia, demonstrația,
numere care pot fi rotunjite la un număr dat problematizarea, jocul
în prealabil didactic
- Interpretarea și prelucrarea datelor din
tabele
9. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea cal
Joi 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea expresivă a unui text a cuvintelor v- tipărit/digital, texte –suport actului c
- Găsirea variantei corecte a şi va din manual, texte model Respectarea norm
- Completarea unor texte cu v-a şi va scrise de unii elevi textului s
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor v-a şi va Resurse procedurale: lectura Prezentarea produs
- Alcătuirea unui text scurt în care să explicativă, explicaţia, elevilor
folosească cuvintele v-a şi va conversaţia euristică,
- Înlocuirea într-un text a unor cuvinte cu procedee de citire activă,
altele cu înţeles asemănător selectivă, conştientă,
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de brainstorming
 scriere corectă
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Cifrele romane Resurse materiale: manualul Observarea sistema
2.1; 2.2; 2.3; - Formarea, scrierea şi citirea numerelor I, V, X tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
5.2 folosind cifrele romane. Reguli de scriere (reactualizarea elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
- Transcrierea cu cifre romane a numerelor de cunoștințelor și probleme muncă independe
la 1 la 20 scrise cu cifre arabe din clasa a III-a) Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
(scrierea cu cifre romane a unor numerale conversaţia, demonstrația,
ordinale sau cardinale). Numerotarea problematizarea, jocul
claselor de elevi, scrierea unui secol didactic
10. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Vocabularul. Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea selectivă a unui text în funcţie de Cuvinte cu sens tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
neri anumite criterii (de exemplu; cuvinte cu sens opus dicţionar de antonime participativ în ca
opus Resurse procedurale: lectura orei. Verifi
- Formarea de grupuri de cuvinte cu sens opus explicativă, explicaţia, selectivă
- Înlocuirea în enunţuri a unor cuvinte cu conversaţia euristică,
altele cu sens opus procedee de citire activă,
- Găsirea şi eliminarea intruşilor dintr-o serie selectivă, conştientă,
antonimică brainstorming
- Completarea unor tabele cu cuvinte cu sens
asemănător/opus
- Identificarea variantei corecte
- Alcătuirea unor serii antonimice pe o temă
dată
11. L.L.R. L.L.R.:1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea expresivă a unui text a cuvintelor tipărit/digital, texte–suport comportamentului
- Găsirea variantei corecte într-una şi din manual, caietul elevului, participativ în ca
- Completarea unor texte cu într-una şi întruna texte model scrise de elevi, orei. Expun
întruna îndreptar ortografic produselor elevilor
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor într-una şi Resurse procedurale: lectura
întruna explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unui text scurt în care să conversaţia euristică,
folosească cuvintele într-una şi întruna procedee de citire activă,
- Înlocuirea într-un text a unor cuvinte cu selectivă, conştientă, exerciţiul
- altele cu înţeles asemănător
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă
 M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual Resurse materiale: manualul
2.1; 2.2; 2.3; - Formarea, scrierea şi citirea numerelor  Cifrele romane tipărit/digital, abac, caietul Observarea sistema
5.2 folosind cifrele romane L, C, D, M. Reguli de L, C, D, M elevului, culegere de exerciții individuală și colec
scriere și probleme aprecieri verb
- Transcrierea cu cifre romane a numerelor Resurse procedurale: muncă independe
scrise cu cifre arabe (anul de naștere/deces exercițiul, explicaţia, autoevaluare, eval
al unei personalități române) conversaţia, demonstrația, în perechi/echipă
problematizarea, jocul
didactic
12. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea expresivă a unui text a cuvintelor tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
- Găsirea variantei corecte v-ar, var, v-au, îndreptar ortografic participativ în ca
- Completarea unor texte cu v-ar, var, v-au, v- v-am, v-aţi Resurse procedurale: lectura orei. Prezent
am, v-aţi explicativă, explicaţia, produsului realizat
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor v-ar, var, v- conversaţia euristică,
au, v-am, v-aţi procedee de citire activă,
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de selectivă, conştientă
scriere corectă
- Alcătuirea unui text scurt în care să
folosească cuvintele v-ar, var, v-au, v-am, v-
aţi
- Înlocuirea într-un text a unor cuvinte cu
altele cu înţeles asemănător/opus

M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Cifrele romane Resurse materiale: manualul Observarea sistema
2.1; 2.2; 2.3; - Formarea, scrierea şi citirea numerelor L, C, D, M tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
5.2 folosind cifrele romane L, C, D, M. Reguli de elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
scriere și probleme muncă independe
- Transcrierea cu cifre romane a numerelor Resurse procedurale: autoevaluare, eval
scrise cu cifre arabe (anul de naștere/deces exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
al unei personalități române) conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
didactic
13. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicare Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.5 - Notarea unor elemente considerate orală. tipărit/digital comportamentului
curi importante dintr-un scurt text de informare Manifestarea Resurse procedurale: lectura participativ în ca
 audiat atenţiei faţă de explicativă, explicaţia, orei. Verifi
- Concursuri pe echipe pentru rezolvarea de diverse tipuri conversaţia euristică, jocul selectivă
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă de mesaje didactic, povestirea
pornind de la textele audiate
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Repet ce am Resurse materiale: manualul Observarea sistema
2.1; 2.2; 2.3; - Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: învățat! tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
5.2 formare, citire, scriere, rotunjire elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
- Organizarea datelor în tabele și grafice și probleme muncă independe
- Scrierea numerelor cu cifre romane Resurse procedurale: autoevaluare, eval
exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
didactic
14. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea expresivă a unui text tipărit/digital, caietul elevului răspunsurilor
- Găsirea variantei corecte fişe de lucru cerinţe, prin sondaj
- Completarea unor texte cu într-una, întruna Resurse procedurale: lectura
v-ar, var, v-au, v-am, v-aţi explicativă, explicaţia,
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor într-una, conversaţia euristică,
întruna, v-ar, var, v-au, v-am, v-aţi procedee de citire activă,
- Explicarea sensului unor cuvinte pornind de selectivă, conştientă
la context
- Identificarea unor cuvinte cu sens
asemănător/opus
- Audierea unor dialoguri şi identificarea
persoanelor participante Resurse materiale: manualul Observarea sistema
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual  Vreau să știu tipărit/digital, abac, caietul individuală și colec
2.1; 2.2; 2.3; - Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: mai mult! elevului, culegere de exerciții aprecieri verb
5.2 formare, citire, scriere, rotunjire și probleme muncă independe
- Scrierea numerelor cu cifre romane Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Interpretarea și prelucrarea datelor din tabel exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
didactic
15. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelo
Vi- 1.3; 2.1; 2.5  Evaluare evaluare evaluare
neri Resurse procedurale:
 conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluare

Unitatea de învăţare 3: Miracolul vieţii

Perioada: S5-S7 (3 săptămâni)

Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale

Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea calită
Luni 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea în forme variate a textelor din Textul narativ tipărit/digital, texte –suport actului citi
4.1 manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, din manual, caietul elevului Observarea
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea Resurse procedurale: lectura comportamentului
ştafetă, citirea expresivă explicativă, explicaţia, participativ în cad
- Citirea în ritm propriu a unui text conversaţia euristică, orei. Aprecier
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe procedee de citire activă, răspunsurilor
baza textului citit selectivă, conştientă, metoda întrebărilor formulate
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din predicţiilor, povestirea,
text munca în echipe
- Completarea unor enunţuri după modele
date
- Formularea mesajului/învăţăturii dintr-un
text citit
- Aşezarea în ordine a unor enunţuri pentru a
obţine un text cu conţinut geografic Resurse materiale: manualul Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Adunarea tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.2; 2.3; 1 000 000 numerelor caietul elevului, scheme şi copiilor şi a modului
2.4;5.1; 5.2 - Adunări cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până desene, globul pământesc implicare în activitate
fără trecere peste ordin la 1 000 000 Resurse procedurale:
- Aflarea sumei numerelor date fără trecere explicaţia, conversaţia,
- Aflarea termenului necunoscut la adunare peste ordin exerciţiul, problematizarea,
- Completarea unor tabele în mod jocul didactic, experimentul,
corespunzător demonstraţia
- Rezolvarea unor probleme de adunare
 - Estimarea rezultatelor unor adunări
- Calcularea unor distanţe geografice
2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă a textului dat tipărit/digital, texte –suport , comportamentului
4.1 - Completarea hărţii textului dat cu informaţii imagini participativ în cad
din text Resurse procedurale: lectura orei. Observar
- Transcrierea unor fragmente indicate dintr- explicativă, explicaţia, calităţii actului lectu
un text citit conversaţia, observaţia, Prezentarea produse
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri metoda predicţiilor elevilor. Interevalua
referitoare la un text dat Turul galeriei
- Ilustrarea prin desen a unor Aprecierea
enunţuri/fragmente de text date Resurse materiale: manualul răspunsurilor elevil
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Scăderea tipărit/digital, fişe de lucru, Completarea fişelor
2.2; 2.3; 1 000 000 numerelor caietul elevului, globul lucru
2.4;5.1; 5.2 - Scăderi cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până pământesc
fără trecere peste ordin la 1 000 000 Resurse procedurale:
- Aflarea diferenţei numerelor date fără trecere explicaţia, conversaţia,
- Aflarea termenului necunoscut la scădere peste ordin exerciţiul, problematizarea,
- Completarea unor tabele în mod jocul didactic
corespunzător
- Rezolvarea unor probleme de scădere
- Estimarea rezultatelor unor scăderi
- Calcularea unor distanţe geografice
3. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.2; - Formularea unor predicţii pe baza unor orală. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.1 fragmente de text audiat Realizarea de din manual, înregistrări audio, participativ în cad
- Oferirea de concluzii simple pornind de la deducţii simple calculator orei
scurtmetraje animate/ fragmente de desene pe baza audierii Resurse procedurale: lectura
animate unui text explicativă, explicaţia,
M. M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Adunarea şi conversaţia euristică
M: 1.1; 1.2; 1 000 000 scăderea
2.2; 2.3; - Adunări şi scăderi cu numere mai mici decât numerelor Resurse materiale: manualul Aprecierea modului
2.4;5.1; 5.2 1 000 000 fără trecere peste ordin naturale până tipărit/digital, fişe de lucru, rezolvare a exerciţii
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date la 1 000 000 axa numerelor propuse
- Aflarea termenului necunoscut la adunare şi fără trecere Resurse procedurale:
scădere peste ordin explicaţia, conversaţia,
- Completarea unor tabele în mod exerciţiul, problematizarea,
 corespunzător jocul didactic, demonstraţia
- Rezolvarea unor probleme de adunare şi
scădere
- Estimarea rezultatelor unor adunări şi
scăderi
- Utilizarea organizatorilor grafici pentru
reprezentarea rezultatelor obţinute
- Joc de rol: La agenţia imobiliară
4. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Vocabularul. Resurse materiale: manualul Observarea calită
Joi 1.3; 2.1; 2.2; - Identificarea în exemplele date a cuvintelor Cuvinte cu tipărit/digital, texte –suport actului citi
4.1 cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit aceeaşi formă, din manual, dicţionar Identificarea sensu
- Identificarea părţii de vorbire a cuvintelor cu dar cu sens explicativ al limbii române unor cuvinte. Folosir
aceeaşi formă, dar cu sens diferit diferit Resurse procedurale: lectura dicţionarului
- Alegerea variantei corecte explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unor enunţuri pentru a ilustra conversaţia, procedee de
sensurile diferite ale cuvintelor cu aceeaşi citire activă, selectivă,
formă conştientă, demonstraţia
- Folosirea dicţionarului pentru explicarea
sensului unor cuvinte cu aceeaşi formă, dar
cu sens diferit
- Identificarea în textul unui cântec cunoscut a
cuvintelor cu aceeaşi formă, dar cu sens
diferit
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Adunarea şi Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcini
2.2; 2.3; 1 000 000 scăderea tipărit/digital, fişe de lucru, propuse. Verifica
2.4;5.1; 5.2 - Adunări şi scăderi cu numere mai mici decât numerelor axa numerelor selectivă
1 000 000 fără trecere peste ordin naturale până Resurse procedurale:
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date la 1 000 000 explicaţia, conversaţia
- Aflarea termenului necunoscut la adunare şi fără trecere euristică, exerciţiul,
scădere peste ordin problematizarea, jocul
- Completarea unor tabele în mod didactic, demonstraţia,
corespunzător munca în echipe, jocul de rol
- Rezolvarea unor probleme de adunare şi
scădere
- Estimarea rezultatelor unor adunări şi
scăderi
- Utilizarea organizatorilor grafici pentru
 reprezentarea rezultatelor obţinute
- Joc de rol: Agentul de vânzare
5. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
neri 4.1 (de exemplu: cuvinte n-ai şi nai) n-ai şi nai din manual, caietul elevului, participativ în cad
- Găsirea variantei corecte îndreptar ortografic, orei. Folosir
- Completarea unor texte cu n-ai şi nai înregistrări audio, calculator îndreptarului
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor n-ai şi nai Resurse procedurale: lectura
- Alcătuirea unui text scurt în care să explicativă, explicaţia,
folosească cuvintele n-ai şi nai conversaţia euristică,
- Identificarea într-un text a unor cuvinte cu procedee de citire activă
aceeaşi formă, dar cu sens diferit
- Audierea unei piese muzicale interpretate la
nai
6. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 2.1; 2.2; - Jocuri de imaginaţie (de exemplu: închideţi orală. Relatarea tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.1 ochii, sunteţi pe plajă şi s-a stârnit o furtună, unei întâmplări din manual, caietul elevului participativ în cad
ce faceţi?) imaginate pe Resurse procedurale: lectura orei
- Inventarea unui alt final la o poveste baza unor explicativă, explicaţia,
- Mimarea unui alt final la o poveste întrebări de conversaţia euristică,
- Imaginarea unei continuări a unei scene de sprijin procedee de citire activă,
poveste selectivă, conştientă

M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Adunarea Resurse materiale: manualul Completarea fişelor
M. 2.2; 2.3; 1 000 000 numerelor tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Verifica
2.4;5.1; 5.2 - Adunări cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până caietul elevului, culegere de selectivă
cu trecere peste ordin la 1 000 000 cu exerciţii
- Aflarea sumei numerelor date trecere peste Resurse procedurale:
- Aflarea termenului necunoscut la adunare ordin explicaţia, conversaţia,
- Completarea unor tabele în mod exerciţiul, problematizarea,
corespunzător jocul didactic
- Rezolvarea unor probleme de adunare
- Estimarea rezultatelor unor adunări
- Compararea rezultatelor unor adunări
- Joc de rol: La magazinul de produse
electrocasnice
7. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Vocabularul. Resurse materiale: manualul Observarea calită
Marţi 1.3; 2.1; 2.2; - Identificarea în exemplele date a cuvintelor Cuvinte cu tipărit/digital, texte –suport actului citirii. Mun
4.1 cu formă asemănătoare, dar cu sens diferit formă din manual, dicţionar de independentă.
- Obţinerea de cuvinte noi prin adăugarea asemănătoare paronime Folosirea dicţionarulu
unei litere la începutul/sfârşitul cuvintelor şi sens diferit Resurse procedurale: lectura
- Alegerea variantei corecte explicativă, explicaţia,
- Completarea unor enunţuri lacunare cu conversaţia euristică,
cuvintele potrivite exerciţiul
- Folosirea dicţionarului pentru explicarea
sensului unor cuvinte cu formă
asemănătoare, dar cu sens diferit
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Adunarea Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 1 000 000 numerelor tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.4;5.1; 5.2 - Adunări cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până harta participativ în cad
cu trecere peste ordin la 1 000 000 cu Resurse procedurale: orei
- Aflarea sumei numerelor date trecere peste explicaţia, conversaţia,
- Aflarea termenului necunoscut la adunare ordin exerciţiul, problematizarea,
- Completarea unor tabele în mod jocul didactic, observarea
corespunzător directă
- Rezolvarea unor probleme de adunare
- Estimarea rezultatelor unor adunări
- Calcularea numărului de locuitori ai unor
oraşe
8. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.1 (de exemplu: cuvinte m-ai şi mai) m-ai şi mai din manual, texte model participativ în cad
- Găsirea variantei corecte scrise de unii elevi, film orei. Verifica
- Completarea unor texte cu m-ai şi mai documentar, calculator selectivă
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor m-ai şi mai Resurse procedurale: lectura
- Alcătuirea unui text scurt în care să explicativă, explicaţia,
folosească cuvintele m-ai şi mai conversaţia euristică,
- Identificarea într-un text a unor cuvinte cu procedee de citire activă,
formă asemănătoare, dar cu sens diferit selectivă, conştientă
- Discutarea caracteristicilor vremii specifice
lunii mai  Scăderea Resurse materiale: manualul Aprecierea
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la numerelor tipărit/digital, fişe de lucru, răspunsurilor da
2.2; 2.3; 1 000 000 naturale până globul pământesc, harta fizică, Muncă independentă
2.4;5.1; 5.2 - Scăderi cu numere mai mici decât 1 000 000 la 1 000 000 cu film documentar , calculator
 fără trecere peste ordin trecere peste Resurse procedurale:
- Aflarea diferenţei numerelor date ordin explicaţia, conversaţia,
- Aflarea termenului necunoscut la scădere exerciţiul, problematizarea,
- Completarea unor tabele în mod jocul didactic, munca în
corespunzător echipe
- Rezolvarea unor probleme de scădere
- Estimarea rezultatelor unor scăderi
- Aflarea unor numere respectând condiţiile
date
9. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea calită
Joi 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor c- tipărit/digital, texte –suport actului citi
4.1 (de exemplu: cuvinte c-ai şi cai) ai şi cai din manual, caietul elevului, Aprecierea
- Găsirea variantei corecte imagini răspunsurilor date
- Completarea unor texte cu c-ai şi cai Resurse procedurale: lectura
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor c-ai şi cai explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unui text scurt în care să conversaţia euristică,
folosească cuvintele c-ai şi cai procedee de citire activă,
- Identificarea într-un text a unor cuvinte cu selectivă, conştientă
formă asemănătoare, dar cu sens diferit
- Observarea unor tablouri celebre cu cai
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Scăderea Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 1 000 000 numerelor tipărit/digital, fişe de lucru comportamentului
2.4;5.1; 5.2 - Scăderi cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până Resurse procedurale: participativ în cad
fără trecere peste ordin la 1 000 000 cu explicaţia, conversaţia, orei. Rezolvar
- Aflarea diferenţei numerelor date trecere peste exerciţiul, problematizarea, sarcinilor propuse
- Aflarea termenului necunoscut la scădere ordin jocul didactic, demonstraţia
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea unor probleme de scădere
- Estimarea rezultatelor unor scăderi
- Aflarea unor numere respectând condiţiile
date
- Compunerea de probleme cu conţinut
ştiinţific, folosind scăderea numerelor
naturale până la 1 000 000
10. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Completarea jurnalu
Vi- 1.3; 2.1; 2.2; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de tipărit/digital, texte –suport de lectură
neri 4.1 citire/lectură prin: din manual, caietul elevului,
- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii cărţi pentru copii
- Oferirea de informaţii despre cărţi din Resurse procedurale: lectura
bibliografia pentru copii explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unor liste bibliografice conversaţia euristică,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului procedee de citire activă,
de lectură selectivă, conştientă, exerciţiul
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 2.1; 2.2; - Exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm... (de orală. Relatarea tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.1 exemplu: intrăm în podul unei case: ce unei întâmplări din manual, caietul elevului, participativ în cad
simţim, ce mirosim, ce auzim?) imaginate secvenţe de film, calculator orei
- Joc de mimă Resurse procedurale: lectura
- Imaginarea unei continuări a unei scene de explicativă, explicaţia,
poveste conversaţia euristică,
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Adunarea şi procedee de citire activă,
2.2; 2.3; 1 000 000 scăderea selectivă, conştientă,
2.4;5.1; 5.2 - Adunări şi scăderi cu numere mai mici decât numerelor brainstorming, povestirea
1 000 000 fără trecere peste ordin naturale până Resurse materiale: manualul Aprecierea
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date la 1 000 000 cu tipărit/digital, fişe de lucru, răspunsurilor. Mun
- Ordonarea rezultatelor unor adunări şi trecere peste caietul elevului, culegeri de independentă.
scăderi ordin exerciţii şi probleme, cărţi de Autoevaluare
- Aflarea termenului necunoscut la adunare şi astronomie, planşă cu
scădere în exerciţii cu paranteze Sistemul Solar
- Rezolvarea unor probleme de adunare, Resurse procedurale:
scădere explicaţia, conversaţia,
- Calcularea distanţelor dintre planetele exerciţiul, problematizarea,
Sistemului Solar jocul didactic, munca în
- Aflarea unor numere respectând condiţiile echipe
date
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluen
Marţi 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor că- tipărit/digital, caietul elevului, conştientă, cursi
4.1 (de exemplu: cuvinte că-i şi căi) i şi căi îndreptar ortografic, texte Prezentarea produse
- Găsirea variantei corecte model scrise de elevi activităţii elevil
- Completarea unor texte cu că-i şi căi Resurse procedurale: lectura Folosirea îndreptarul
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor că-i şi căi explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unui text scurt în care să conversaţia euristică,
folosească cuvintele că-i şi căi procedee de citire activă,
 - Identificarea într-un text a unor cuvinte cu selectivă, conştientă,
formă asemănătoare, dar cu sens diferit descrierea Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la  Recapitulare Resurse materiale: manualul comportamentului
2.2; 2.3; 1 000 000 tipărit/digital, fişe de lucru, participativ în cad
2.4;5.1; 5.2 - Adunări şi scăderi cu numere mai mici caietul elevului orei
decât 1 000 000 fără trecere peste ordin Resurse procedurale:
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea unor probleme de adunare exerciţiul, problematizarea,
scădere jocul didactic
- Aflarea unor numere respectând condiţiile
date
- Scrierea rezolvării unor probleme sub forma
unor expresii matematice
- Compunerea unor probleme
- Rebusuri matematice
13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.2; - Alcătuirea unor perechi de cuvinte cu înţeles tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
curi 4.1 opus/asemănător Resurse procedurale: lectura participativ în cad
- Citirea selectivă în funcţie de anumite repere explicativă, explicaţia, orei
(de exemplu: cuvinte cu înţeles conversaţia euristică,
opus/asemănător, cuvinte cu aceeaşi formă, procedee de citire activă,
dar cu sens diferit, cuvinte cu formă selectivă, conştientă
asemănătoare şi cu înţeles diferit)
- Înlocuirea într-un text a unor cuvinte cu
altele cu înţeles opus/asemănător
- Completarea unor enunţuri cu cuvintele
potrivite: n-ai, nai, m-ai, mai, c-ai, cai, că-i,
căi
- Rescrierea textului unor cântece cunoscute
scrise greşit
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor
2.2; 2.3; la 1 000 000 evaluare evaluare
2.4;5.1; 5.2  Evaluare Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor
Joi 1.3; 2.1; 2.2;  Evaluare evaluare evaluare
 M. 4.1 M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până  Adunarea şi Resurse procedurale:
la 1 000 000 scăderea conversaţia, explicaţia, Completarea fişelor
M: 1.1; 1.2; - Activităţi cu caracter ameliorativ sau de numerelor exerciţiul, autoevaluarea ameliorare/dezvoltar
2.2; 2.3; dezvoltare în funcţie de rezultatele obţinute naturale până Resurse materiale: manualul
2.4;5.1; 5.2 - Probleme de logică şi perspicacitate la 1 000 000 tipărit/digital, caietul elevului,
fişe de lucru
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia
euristică, exerciţiul,
problematizarea, jocul
didactic
15. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 2.1; 2.2; - Discutarea aspectelor relevante descoperite orală. tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
neri 4.1 în text/carte referitoare la personaj (de Descrierea Resurse procedurale: lectura participativ în cad
exemplu: ce îi place personajului?, cum îşi personajelor explicativă, explicaţia, orei. Prezentar
petrece timpul liber?) dintr-o conversaţia euristică, produselor realizate
- Realizarea unui portret al personajului carte/film procedee de citire activă, elevi
folosind diferite modalităţi de exprimare: selectivă, conştientă
desen, colaj, pantomimă, etc.)

Unitatea de învăţare 4: Poveşti la firul ierbii

Perioada: S8–S10 (3 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Luni 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea expresivă a textelor în versuri Textul în versuri tipărit/digital, texte –suport citirii. Recitarea uno
4.1 - Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii din manual, volume de poezii
(de exemplu: strofă, vers) Resurse procedurale: lectura
- Formularea orală a sentimentelor desprinse explicativă, explicaţia,
din versuri conversaţia euristică,
- Identificarea perechilor de cuvinte care procedee de citire activă,
rimează selectivă, conştientă
- Completarea unor enunţuri cu informaţii
 despre text (de exemplu: titlu, autor, număr
de strofe/versuri)
- Ilustrarea prin desen a poeziei/unei strofe  Înmulţirea unui Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la număr cu 10, Resurse materiale: manualul comportamentului
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 100, 1 000 tipărit/digital, fişe de lucru, participativ în cadru
5.2; 5.3 - Efectuarea unor înmulţiri cu 10, 100, 1 000 caietul elevului, globul
- Aflarea produsului unor numere date pământesc
- Efectuarea unor exerciţii cu paranteze Resurse procedurale:
- Aflarea unor numere respectând condiţiile explicaţia, conversaţia,
date exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea unor probleme de înmulţire jocul didactic, experimentul,
- Calcularea grosimii straturilor Pământului demonstraţia, observarea
directă
2. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Marţi 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea expresivă a textelor în versuri Textul în versuri tipărit/digital, texte –suport , citirii. Ap
4.1 - Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii imagini, volume de poezii răspunsurilor elevil
(de exemplu: strofă, vers) Resurse procedurale: lectura
- Formularea orală a sentimentelor desprinse explicativă, explicaţia,
din versuri conversaţia, observaţia
- Identificarea perechilor de cuvinte care
rimează
- Completarea unor enunţuri cu informaţii
despre text (de exemplu: titlu, autor, număr
de strofe/versuri)
- Ilustrarea prin desen a poeziei/unei strofe  Înmulţirea unui
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la număr cu 10, Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 100, 1 000 tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Verificare sel
5.2; 5.3 - Efectuarea unor înmulţiri cu 10, 100, 1 000 caietul elevului, tabla
- Aflarea produsului unor numere date înmulţirii
- Efectuarea unor exerciţii cu paranteze Resurse procedurale:
- Aflarea unor numere respectând condiţiile explicaţia, conversaţia,
date exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea unor probleme de înmulţire jocul didactic, munca în
- Calcularea grosimii straturilor Pământului echipe
3. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Mier- 1.3; 2.4; 2.5; - Jocuri care se bazează pe întrebări reciproce orală. Iniţierea tipărit/digital, texte –suport citirii. Schimbarea
curi 4.1 - Minidezbatere şi menţinerea din manual, dicţionar într-o propoziţie
 - Proiect în perechi/pe echipe în care elevii unei Resurse procedurale: lectura înţelesul să se mod
stabilesc rolurile şi derularea activităţilor interacţiuni în explicativă, explicaţia,
- Prezentarea produselor activităţilor vederea conversaţia, jocul de rol
- Valorizarea produselor activităţii pe baza rezolvării de
metodei Turul galeriei probleme
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Resurse materiale: manualul Efectuarea de
M. M: 1.1; 1.2; 1 000 000  Înmulţirea tipărit/digital, fişe de lucru, cu/fără trecere pes
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel numerelor când caietul elevului, tabla în concentrul
5.2; 5.3 mult trei cifre respectând algoritmul de factorii au cel înmulţirii Rezolvarea core
calcul mult trei cifre Resurse procedurale: problemelor cu ad
- Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii explicaţia, conversaţia, concentrul 0-1 000
- Efectuarea probei înmulţirii când factorii au exerciţiul, problematizarea,
cel mult trei cifre jocul didactic, demonstraţia
- Aflarea termenului necunoscut la înmulţire
când factorii au cel mult trei cifre
4. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 1.3; 2.4; 2.5; - Analiza unor afişe în vederea identificării funcţională. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.1 elementelor specifice Afişul din manual, caietul elevului, participativ în cad
- Completarea unor texte lacunare cu diferite afişe Expunerea pro
noţiunile potrivite Resurse procedurale: lectura realizate de
- Realizarea unor afişe pe diferite teme explicativă, explicaţia, Interevaluare: Turu
- Prezentarea afişelor realizate conversaţia, procedee de
- Valorizarea produselor activităţii citire activă, selectivă,
conştientă, demonstraţia Rezolvarea s
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la  Înmulţirea Resurse materiale: manualul propuse. V
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor când tipărit/digital, fişe de lucru, selectivă
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel factorii au cel caietul elevului, tabla
mult trei cifre respectând algoritmul de mult trei cifre înmulţirii
calcul Resurse procedurale:
- Completarea de tabele în mod explicaţia, conversaţia
corespunzător euristică, exerciţiul,
- Efectuarea probei înmulţirii când factorii au problematizarea, jocul
cel mult trei cifre respectând algoritmul de didactic, demonstraţia
calcul
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Calcularea înălţimii unor forme de relief
 5. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
neri 4.1 (de exemplu: cuvinte ce-l, cel, ce-a, cea, ce-i, ce-l, cel, ce-a, din manual, caietul elevilor, participativ în cad
cei) cea, ce-i, cei îndreptar ortografic Folosirea îndre
- Găsirea variantei corecte Resurse procedurale: lectura Prezentarea pro
- Completarea unor texte cu ce-l, cel, ce-a, explicativă, explicaţia, elevilor
cea, ce-i, cei conversaţia euristică,
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor ce-l, cel, procedee de citire activă,
ce-a, cea, ce-i, ce selectivă, conştientă,
- Alcătuirea unui text scurt în care să exerciţiul, jocul didactic
folosească cuvintele ce-l, cel, ce-a, cea, ce-i,
cei
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise
greşit
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă
6. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Luni 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea expresivă a textelor în versuri Textul în versuri tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea
4.1 - Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii din manual, volume de poezii expresivă
(de exemplu: strofă, vers) Resurse procedurale: lectura
- Formularea orală a sentimentelor desprinse explicativă, explicaţia,
din versuri conversaţia euristică,
- Identificarea perechilor de cuvinte care procedee de citire activă,
rimează selectivă, conştientă
- Completarea unor enunţuri cu informaţii
despre text (de exemplu: titlu, autor, număr
de strofe/versuri)
- Memorarea unor poezii
- Recitarea expresivă a poeziilor memorate  Înmulţirea
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la numerelor când Resurse materiale: manualul Muncă indepe
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 factorii au cel tipărit/digital, fişe de lucru, Autoevaluare
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel mult trei cifre caietul elevului, culegeri de
mult trei cifre respectând algoritmul de exerciţii şi probleme, tabla
calcul înmulţirii
- Aflarea produselor unor numere Resurse procedurale:
- Aflarea unor numere respectând condiţiile explicaţia, conversaţia,
date exerciţiul, problematizarea,
 - Utilizarea în calcul a unor proprietăţi ale jocul didactic
înmulţirii
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
7. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: afişe Observarea
Marţi 1.3; 2.4; 2.5; - Organizarea unui eveniment de caritate în orală. Resurse procedurale:, comportamentului
4.1 clasă/şcoală Manifestarea explicaţia, conversaţia participativ în
- Promovarea acestei idei interesului euristică, munca pe perechi activităţii propuse
- Participarea la campanii de atragere a pentru
atenţiei asupra acestei campanii participarea la
- Realizarea unor afişe în vederea popularizării interacţiuni
acestei campanii în clasă/şcoală orale
- Exprimarea propriilor opinii în legătură cu
trăirile vizavi de evenimentul desfăşurat
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la  Înmulţirea Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor când tipărit/digital, texte –suport lucru propuse
5.2; 5.3 factorii au cel din manual, fişe de lucru,
- Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel mult trei cifre scheme, tabla înmulţirii,
mult trei cifre respectând algoritmul de globul pământesc
calcul Resurse procedurale:
- Completarea de tabele în mod explicaţia, conversaţia,
corespunzător exerciţiul, problematizarea,
- Scrierea unui număr ca produs de doi sau jocul didactic, observarea
mai mulţi factori directă, munca în echipe
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Aflarea unor distanţe geografice
8. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.4; 2.5; - Analiza unor cărţi poştale în vederea funcţională. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.1 identificării elementelor specifice Cartea poştală din manual, cărţi poştale participativ în cad
- Completarea unor texte lacunare cu Resurse procedurale: lectura Prezentarea pro
noţiunile potrivite explicativă, explicaţia, elevilor. Intere
- Completarea corectă a informaţiilor conversaţia euristică, Turul galeriei
destinatarului procedee de citire activă,
- Scrierea unor cărţi poştale pe diferite teme selectivă, conştientă
- Prezentarea cărţilor poştale completate
- Joc didactic: La poştă
 M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la  Înmulţirea Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor când tipărit/digital, fişe de lucru, lucru.
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel factorii au cel caietul elevului, tabla independentă.
mult trei cifre respectând algoritmul de mult trei cifre înmulţirii Autoevaluare
calcul Resurse procedurale:
- Efectuarea de înmulţiri cu trei termeni când explicaţia, conversaţia,
factorii au cel mult trei cifre respectând exerciţiul, problematizarea,
algoritmul de calcul jocul didactic
- Completarea de tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire
9. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Joi 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport citirii. Realizarea s
4.1 (de exemplu: cuvinte s-ar şi sar) s-ar şi sar din manual , caietul elevului, propuse
- Găsirea variantei corecte îndreptar ortografic, texte
- Completarea unor texte cu s-ar şi sar model scrise de elevi
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor s-ar şi sar Resurse procedurale: lectura
- Alcătuirea unui text scurt în care să explicativă, explicaţia,
folosească cuvintele s-ar şi sar conversaţia euristică,
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise procedee de citire activă,
greşit selectivă, conştientă
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă Resurse materiale: manualul Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la  Rezolvarea de tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 probleme de tabla înmulţirii, harta participativ în cad
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel înmulţire Resurse procedurale: Muncă indepe
mult trei cifre respectând algoritmul de calcul explicaţia, conversaţia, Interevaluare
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când exerciţiul, problematizarea,
factorii au cel mult trei cifre jocul didactic, demonstraţia
- Scrierea expresiei matematice
corespunzătoare rezolvării unor probleme
- Utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire
 - Compunerea unor probleme după expresii
date
- Calcularea numărului de locuitori din diferite
oraşe
10. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Vi- 1.3; 2.4; 2.5; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de (lecţie de tipărit/digital, texte –suport citirii. Com
neri 4.1 citire/lectură prin: lectură) din manual, cărţi din jurnalului de lectură
- Citirea unor poezii adecvate biblioteca
- Căutarea unor cărţi de poezii indicate la clasei/personală/şcolii
colţul de lectură al clasei, biblioteca şcolii Resurse procedurale: lectura
- Prezentarea unor cărţi de poezii citite explicativă, explicaţia,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului conversaţia euristică,
de lectură procedee de citire activă,
- Identificarea şi analizarea ilustraţiilor care selectivă, conştientă,
însoţesc textul unei poezii exerciţiul, munca în echipe
- Ilustrarea prin desen a unei poezii/strofe
11. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Luni 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea
4.1 (de exemplu: cuvinte c-ar şi car) c-ar şi car din manual, caietul elevului, fluentă, conştientă,
- Găsirea variantei corecte texte model scrise de elevi
- Completarea unor texte cu c-ar şi car Resurse procedurale: lectura
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor c-ar şi car explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unui text scurt în care să conversaţia euristică,
folosească cuvintele c-ar şi car procedee de citire activă,
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise selectivă, conştientă, joc de
greşit rol
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M : Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la  Înmulţirea Resurse materiale: manualul comportamentului
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor când tipărit/digital, texte –suport participativ în cadru
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel factorii au cel din manual, fişe de lucru,
mult trei cifre respectând algoritmul de mult trei cifre caietul elevului, tabla
calcul înmulţirii
- Completarea de tabele în mod Resurse procedurale:
corespunzător explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile exerciţiul, problematizarea,
cunoscute, respectând ordinea efectuării jocul didactic
 operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Calcularea numărului de locuitori din diferite
oraşe
12. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Rezolvarea unor
Marţi 1.3; 2.4; 2.5; - Completarea unor texte cu ortogramele tipărit/digital, culegeri de Autoevaluare
4.1 potrivite exerciţii , caietul elevului
- Alcătuirea unor texte pe teme date în care să Resurse procedurale: lectura
folosească ortogramele învăţate explicativă, explicaţia,
- Prezentarea unor teme/lucrări personale conversaţia euristică,
- Realizarea unor afişe procedee de citire activă,
- Completarea unor cărţi poştale selectivă, conştientă,
descrierea, braistorming,
munca în echipe
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la  Înmulţirea Resurse materiale: manualul Rezolvarea s
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor când tipărit/digital, texte –suport propuse. Ap
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel factorii au cel din manual, fişe de lucru, răspunsurilor elevil
mult trei cifre respectând algoritmul de mult trei cifre caietul elevului, tabla
calcul înmulţirii, harta
- Completarea de tabele în mod Resurse procedurale:
corespunzător explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile exerciţiul, problematizarea,
cunoscute, respectând ordinea efectuării jocul didactic
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
- Estimarea ordinului de mărime a rezultatului
unui calcul, fără efectuarea acestuia
- Calcularea numărului de locuitori din diferite
judeţe
13. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişe
Mier- 1.3; 2.4; 2.5;  Evaluare evaluare evaluare
curi 4.1 Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la  Recapitulare exerciţiul, autoevaluarea
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 Resurse materiale: manualul Observarea
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel tipărit/digital, culegeri de comportamentului
mult trei cifre respectând algoritmul de exerciţii şi probleme, caietul participativ în cadru
 calcul elevului, tabla înmulţirii, atlas
- Calcularea dublului/triplului unor numere geografic
date Resurse procedurale:
- Completarea de tabele în mod conversaţia, explicaţia,
corespunzător exerciţiul, autoevaluarea
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Calcularea adâncimilor unor mări şi oceane
14. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Citirea corectă,
Joi 1.3; 2.4; 2.5; - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în funcţie tipărit/digital, caietul elevului, conştientă,
4.1 de rezultatele obţinute texte model scrise de copii, Rezolvarea unor exe
- Completarea unor texte cu ortogramele îndreptarul ortografic
potrivite Resurse procedurale:
- Alcătuirea unor texte pe teme date în care să explicaţia, conversaţia,
folosească ortogramele învăţate exerciţiul, problematizarea,
- Prezentarea unor teme/lucrări personale jocul didactic
- Realizarea unor afişe
- Completarea unor cărţi poştale
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la
M. M: 1.1; 1.2; 1 000 000  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişe
2.2; 2.3; 5.1;  Evaluare evaluare evaluare
5.2; 5.3 Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
15. CLL.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ Resurse materiale: manualul Citirea corectă,
Vi- 1.3; 2.4; 2.5; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de tipărit/digital, culegeri de conştientă, cursivă
neri 4.1 citire/lectură prin: texte pentru copii expresivă. Prezenta
- Citirea unor poveşti, poezii, cărţi pentru copii Resurse procedurale: lectura cărţi citite. Com
- Căutarea unor cărţi indicate la colţul de explicativă, explicaţia, fişelor de lectură
lectură al clasei, biblioteca şcolii conversaţia euristică,
- Prezentarea unor cărţi citite procedee de citire activă,
- Completarea unor fişe de lectură/a jurnalului selectivă, conştientă, munca
de lectură în echipe
Unitatea de învăţare 5: Învăţăm de la necuvântătoare
Perioada: S11–S13 (3 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Luni 1.3; 3.2; 3.3; - Citirea în forme variate a textelor din Lectura textului tipărit/digital, texte –suport citirii. Ap
4.1; 4.2 manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, din manual, caietul elevului răspunsurilor şi într
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea Resurse procedurale: lectura formulate
ştafetă, citirea expresivă explicativă, explicaţia,
- Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii conversaţia euristică,
- Formularea orală a mesajului/învăţăturii procedee de citire activă,
desprinse dintr-un text citit selectivă, conştientă, metoda
- Citirea în ritm propriu a unui text predicţiilor, explozia stelară
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe
baza textului citit
- Completarea unor enunţuri cu informaţii din
text
- Dramatizarea unor dialoguri
M. M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Împărţirea unui Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 număr carea se tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 - Efectuarea unor împărţiri a unui număr care termină în caietul elevului, tabla participativ în cad
se termină în zerouri cu 10, 100, 1 000 zerouri la 10, împărţirii Rezolvarea s
- Aflarea câtului unor numere date 100, 1 000 Resurse procedurale: propuse
- Efectuarea unor exerciţii cu paranteze explicaţia, conversaţia,
- Aflarea unor numere respectând condiţiile exerciţiul, problematizarea,
date jocul didactic, experimentul,
- Rezolvarea unor probleme de împărţire demonstraţia, observarea
directă
2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Marţi 1.3; 3.2; 3.3; - Citirea selectivă a textului dat Lectura textului tipărit/digital, texte –suport, citirii. Prez
4.1; 4.2 - Completarea unor enunţuri cu informaţii din imagini produselor elevilor
 text Resurse procedurale: lectura
- Transcrierea unor fragmente indicate dintr- explicativă, explicaţia,
un text citit conversaţia, observaţia,
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri metoda predicţiilor, explozia
referitoare la un text dat stelară, munca în echipe
- Prezentarea în ordine logică, cronologică a
unor imagini care corespund momentelor
unei întâmplări
- Ilustrarea prin desen a unor secvenţe din
textele citite
M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Împărţirea unui Resurse materiale: manualul Observarea
M. 2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 număr carea se tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 - Efectuarea unor împărţiri a unui număr care termină în caietul elevului, tabla participativ în cad
se termină în zerouri cu 10, 100, 1 000 zerouri la 10, împărţirii Muncă indepe
- Aflarea câtului unor numere date 100, 1 000 Resurse procedurale: Autoevaluare
- Efectuarea unor exerciţii cu paranteze explicaţia, conversaţia,
- Aflarea unor numere respectând condiţiile exerciţiul, problematizarea,
date jocul didactic, munca în
- Utilizarea calculatorului pentru verificarea echipe
unor câturi
- Rezolvarea unor probleme de împărţire
3. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Mier- 1.3; 3.2; 3.3; - Formularea mesajului/învăţăturii dintr-un orală. Asocierea tipărit/digital, texte –suport citirii. Ap
curi 4.1; 4.2 text citit elementelor din manual, caietul elevului, răspunsurilor date
- Exerciţii de reformulare a unui mesaj din descoperite în prezentarea unor pagini din
perspectiva diferiţilor receptori/emiţători textul citit cu jurnal
- Minidezbateri pornind de la aspectele experienţe Resurse procedurale: lectura
interesante ale textului proprii explicativă, explicaţia,
- Realizarea de liste cu aspectele semnificative conversaţia euristică, jocul de
descoperite în textele citite şi clasificarea rol, povestirea
acestora în funcţie de diferite criterii
- Prezentarea unor pagini din jurnalul personal
- Evidenţierea trăirilor asociate experienţelor
personale
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Împărţirea
M. M: 1.1; 1.2; 1 000 000 numerelor mai Resurse materiale: manualul Rezolvarea ex
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai mici decât tipărit/digital, fişe de lucru, propuse. V
 5.2; 5.3 mici decât 1 000 000 la un număr de o cifră 1 000 000 la un caietul elevului, tabla selectivă
respectând algoritmul de calcul număr de o împărţirii
- Evidenţierea proprietăţilor împărţirii cifră Resurse procedurale:
- Efectuarea probei împărţirii explicaţia, conversaţia,
- Aflarea termenului necunoscut la împărţire exerciţiul, problematizarea,
- Aflarea unui număr respectând condiţiile jocul didactic, demonstraţia
date
- Calcularea
doimii/treimii/pătrimii/cincimii/şesimii
unor numere date
- Rezolvarea unor probleme de împărţire
4. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Joi 1.3; 3.2; 3.3; - Formularea mesajului/învăţăturii dintr-un orală. tipărit/digital, texte –suport citirii. Ap
4.1; 4.2 text citit Extragerea din manual, caietul elevului răspunsurilor elevil
- Exerciţii de reformulare a unui mesaj din dintr-un text a Resurse procedurale: lectura
perspectiva diferiţilor receptori/emiţători unor elemente explicativă, explicaţia,
- Minidezbateri pornind de la aspectele pentru a conversaţia, procedee de
interesante ale textului susţine o opinie citire activă, selectivă,
- Evidenţierea trăirilor determinate de text din referitoare la conştientă, povestirea
perspectiva diferiţilor receptori/emiţători mesajul citit
- Realizarea de liste cu aspectele semnificative
descoperite în textele citite şi clasificarea
acestora în funcţie de diferite criterii
- Rezolvarea unor controverse
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la
M. M: 1.1; 1.2; 1 000 000  Împărţirea Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai numerelor mai tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 mici decât 1 000 000 la un număr de o cifră mici decât caietul elevului, tabla participativ în cad
respectând algoritmul de calcul 1 000 000 la un împărţirii, culegeri de exerciţii Aprecierea răspu
- Evidenţierea proprietăţilor împărţirii număr de o Resurse procedurale: date
- Efectuarea probei împărţirii cifră explicaţia, conversaţia
- Aflarea termenului necunoscut la împărţire euristică, exerciţiul,
- Aflarea unui număr respectând condiţiile problematizarea, jocul
date didactic, demonstraţia
- Calcularea
doimii/treimii/pătrimii/cincimii/şesimii
unor numere date
 - Compararea unor câturi obţinute
- Rezolvarea unor probleme de împărţire
5. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Vi- 1.3; 3.2; 3.3; - Formularea mesajului/învăţăturii dintr-un orală. tipărit/digital, texte –suport citirii. Ap
neri 4.1; 4.2 text citit Extragerea din manual, caietul elevului răspunsurilor elevil
- Exerciţii de reformulare a unui mesaj din dintr-un text a Resurse procedurale: lectura Folosirea corec
perspectiva diferiţilor receptori/emiţători unor elemente explicativă, explicaţia, semnelor de punctu
- Minidezbateri pornind de la aspectele pentru a conversaţia euristică,
interesante ale textului susţine o opinie procedee de citire activă,
- Realizarea de liste cu aspectele semnificative referitoare la selectivă, conştientă,
descoperite în textele citite şi clasificarea mesajul citit exerciţiul, jocul didactic
acestora în funcţie de diferite criterii
- Rezolvarea unor controverse
6. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 3.2; 3.3; - Identificarea verbelor dintr-un text vorbire. Verbul tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.1; 4.2 - Identificarea unor verbe cu sens din manual, caietul elevului participativ în cad
asemănător/opus celor date Resurse procedurale: lectura Aprecierea răspu
- Intuirea persoanei verbelor prin identificarea explicativă, explicaţia, elevilor
statutului în cadrul comunicării (emiţător, conversaţia euristică,
receptor, persoana despre care se vorbeşte) procedee de citire activă,
- Completarea unor tabele cu verbele selectivă, conştientă
corespunzătoare
- Intuirea numărului verbelor
- Completarea unor texte cu verbele
corespunzătoare, realizând acordul
gramatical
- Ilustrarea prin mişcare a acţiunilor sugerate
de anumite verbe
- Alegerea formei corecte a verbului
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la
M. M: 1.1; 1.2; 1 000 000  Împărţirea Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai numerelor mai tipărit/digital, fişe de lucru, lucru.
5.2; 5.3 mici decăt 1 000 000 la un număr de două mici decât caietul elevului, tabla independentă.
cifre 1 000 000 la împărţirii Interevaluare
- Aflarea numărului necunoscut la împărţire un număr de Resurse procedurale:
- Efectuarea probei unei operaţii de două cifre explicaţia, conversaţia,
înmulţire/împărţire exerciţiul, problematizarea,
 - Completarea de tabele în mod jocul didactic
corespunzător
- Compararea rezultatelor obţinute
- Rezolvarea de probleme de înmulţire/
împărţire
- Efectuarea unor împărţiri pentru a descoperi
curiozităţi din lumea tehnicii
7. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 1.3; 3.2; 3.3; - Completarea unor enunţuri lacunare cu funcţională. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.1; 4.2 informaţii despre textele aparţinând scrierii Invitaţia din manual, caietul elevului, participativ în cad
funcţionale invitaţii model Prezentarea pro
- Analiza unor invitaţii în vederea identificării Resurse procedurale: lectura elevilor. Interev
elementelor constitutive explicativă, explicaţia, Turul galeriei
- Scrierea unei invitaţii la o zi de naştere/un conversaţia euristică,
eveniment, etc. procedee de citire activă,
- Decorarea invitaţiilor cu desene adecvate selectivă, conştientă
M. M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Rezolvarea de
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 probleme Resurse materiale: manualul Modul de rezolvare
5.2; 5.3 tipărit/digital, texte –suport probleme de înm
- Rezolvarea unor probleme de înmulţire şi din manual, fişe de lucru, împărţire. Înreg
împărţire scheme, plan de rezolvare, rezultatelor unor p
- Înregistrarea rezultatelor unor probleme în tabla înmulţirii şi a împărţirii în tabele
tabele Resurse procedurale:
- Transformarea unei probleme rezolvate prin explicaţia, conversaţia,
schimbarea unui număr sau a întrebării exerciţiul, problematizarea,
- Formularea unor probleme pornind de la o jocul didactic, observarea
tematică dată directă, munca în echipe
8. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 3.2; 3.3; - Completarea unor enunţuri lacunare cu funcţională. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.1; 4.2 informaţii despre textele aparţinând scrierii Emailul din manual, caietul elevului, participativ în cadru
funcţionale computerul
- Comunicarea între elevi sau cu profesorul pe Resurse procedurale: lectura
o diversitate de subiecte prin email (întrebări explicativă, explicaţia,
legate de teme, de modul de rezolvare a conversaţia euristică,
unui exerciţiu etc.) procedee de citire activă,
- Selectarea enunţurilor aparţinând unor selectivă,
emailuri dintr-o suită de enunţuri conştientă
 amestecate  Împărţirea
M. M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la numerelor mai Resurse materiale: manualul Completarea fişe
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 mici decât tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Autoevaluare
5.2; 5.3 - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai 1 000 000 la un caietul elevului, culegeri de
mici decât 1 000 000 la un număr de două număr de două exerciţii şi probleme
cifre cifre Resurse procedurale:
- Efectuarea probei unei operaţii de explicaţia, conversaţia,
înmulţire/împărţire exerciţiul, problematizarea,
- Completarea de tabele în mod jocul didactic
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de împărţire
- Rebusuri matematice
9. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Joi 1.3; 3.2; 3.3; - Transcrierea unor enunţuri trecând verbele vorbire. Verbul tipărit/digital, texte –suport citirii. Ob
4.1; 4.2 date de la singular la plural şi invers din manual, caietul elevului, comportamentului
- Completarea unor enunţuri cu ortograma axa numerelor participativ în cadru
potrivită Resurse procedurale: lectura
- Intuirea timpului verbului prin raportare la explicativă, explicaţia,
momentul desfăşurării acţiunii conversaţia euristică,
- Aşezarea pe axa timpului a unor verbe procedee de citire activă,
- Completarea unor tabele cu verbele selectivă, conştientă, jocul de
potrivite rol
- Identificarea unor verbe cu înţeles
asemănător locuţiunilor verbale date
- Alcătuirea unor enunţuri în care cuvintele
date să fie verbe
- Jocul: Ghiceşte verbul mimat
M. M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000  Împărţirea tipărit/digital, fişe de lucru, lucru propuse. Ap
5.2; 5.3 - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai numerelor mai caietul elevului, tabla răspunsurilor elevil
mici decăt 1 000 000 la un număr de două mici decât înmulţirii şi a împărţirii
cifre 1 000 000 la un Resurse procedurale:
- Aflarea numărului necunoscut la împărţire număr de două explicaţia, conversaţia,
- Completarea de tabele în mod cifre exerciţiul, problematizarea,
corespunzător jocul didactic, demonstraţia
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţii de acelaşi
 ordin/ordin diferit prin respectarea ordinii
efectuării operaţiilor şi a semnificaţiei
parantezelor
- Rezolvarea de probleme de împărţire
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
10. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 3.2; 3.3; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
neri 4.1; 4.2 (de exemplu: cuvinte n-am, n-are, n-aţi, n- n-am, n-are, din manual, caietul elevului, participativ în cad
au) n-aţi, n-au îndreptar ortografic Folosirea îndre
- Găsirea variantei corecte Resurse procedurale: lectura ortografic
- Completarea unor texte cu cuvintele n-am, explicativă, explicaţia,
n-are, n-aţi, n-au conversaţia euristică,
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor n-am, procedee de citire activă,
n-are, n-aţi, n-au selectivă, conştientă, exerciţiul
- Alcătuirea unui text scurt în care să
folosească cuvintele n-am, n-are, n-aţi, n-au
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise
greşit
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Lectura Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Luni 1.3; 3.2; 3.3; - Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii textului. Textul tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea
4.1; 4.2 (exemplu: ortogramele, aspecte narativ din manual fluentă, conştientă,
semnificative descoperite în text) Resurse procedurale: lectura Formularea de într
- Formularea de întrebări şi răspunsuri pe explicativă, explicaţia, răspunsuri pe baza
baza textului citit conversaţia euristică, citit
- Completarea unor enunţuri lacunare cu procedee de citire activă,
cuvintele potrivite selectivă, conştientă, joc de
- Alcătuirea unui email adresat unui coleg rol
legat de textul citit
- Continuarea unui text cu început dat Rezolvarea de lucru
M. M: 1.1; 1.2; M : Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Împărţirea Resurse materiale: manualul
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor mai tipărit/digital, texte –suport
5.2; 5.3 - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai mici decât din manual, fişe de lucru,
mici decât 1 000 000 la un număr de două 1 000 000 la un caietul elevilor, culegeri de
cifre număr de două exerciţii şi probleme, atlas de
 - Aflarea numărului necunoscut într-un cifre astronomie
exerciţiu cu toate cele patru operaţii Resurse procedurale:
- Efectuarea probei unei operaţii de explicaţia, conversaţia,
înmulţire/împărţire exerciţiul, problematizarea,
- Completarea de tabele în mod jocul didactic
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de împărţire
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 1.3; 3.2; 3.3; - Citirea selectivă în funcţie de anumite repere a cuvintelor tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
4.1; 4.2 (de exemplu: cuvinte nu-l, nul, n-o, nu-i) nu-l, nul, n-o, îndreptar ortografic, texte participativ în cad
- Găsirea variantei corecte nu-i model scrise de elevi Folosirea îndre
- Completarea unor texte cu nu-l, nul, n-o, Resurse procedurale: lectura ortografic
nu-i explicativă, explicaţia,
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor nu-l, nul, conversaţia euristică,
n-o, nu-i procedee de citire activă,
- Alcătuirea unui text scurt în care să selectivă, conştientă,
folosească cuvintele nu-l, nul, n-o, nu-i descrierea
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise
greşit
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Recapitulare Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
M. M: 1.1; 1.2; 1 000 000 tipărit/digital, texte –suport lucru propuse
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai din manual, fişe de lucru,
5.2; 5.3 mici decăt 1 000 000 la un număr de două caietul elevului, tabla
cifre înmulţirii şi a împărţirii
- Aflarea numărului necunoscut într-un Resurse procedurale:
exerciţiu cu toate cele patru operaţii explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea probei unei operaţii de exerciţiul, problematizarea
înmulţire/împărţire
- Completarea de tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de împărţire
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
 13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Completarea fişe
Mier- 1.3; 3.2; 3.3; - Formularea mesajului/învăţăturii dintr-un tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Ap
curi 4.1; 4.2 text citit texte model scrise de copii răspunsurilor elevil
- Exerciţii de reformulare a unui mesaj din Resurse procedurale:
perspectiva diferiţilor receptori/emiţători explicaţia, conversaţia,
- Scrierea unor invitaţii/emailuri pe teme exerciţiul, problematizarea,
diverse jocul didactic
- Completarea unor texte cu cuvintele n-am,
n-are, n-aţi, n-au, nu-l, nul, n-o, nu-i
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor n-am,
n-are, n-aţi, n-au, nu-l, nul, n-o, nu-i
- Alcătuirea unui text scurt în care să
folosească cuvintele n-am, n-are, n-aţi,
n-au, nu-l, nul, n-o, nu-i
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise
greşit
- Identificarea verbelor dintr-un text
- Intuirea persoanei/numărului/timpului Resurse materiale: fişe de Completarea fişe
verbului evaluare evaluare. Autoevalu
M. M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Evaluare Resurse procedurale:
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 conversaţia, explicaţia,
5.2; 5.3  Evaluare exerciţiul, autoevaluarea
14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişe
Joi 1.3; 3.2; 3.3;  Evaluare evaluare evaluare
4.1; 4.2 Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
Resurse materiale: manualul
tipărit/digital, fişe de lucru, ,
caietul elevului, scheme şi
M: 1.1; 1.2; M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la  Împărţirea desene Completarea fişe
M. 2.2; 2.3; 5.1; - 1 000 000 numerelor mai Resurse procedurale: lucru. Obs
5.2; 5.3 - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai mici decât explicaţia, conversaţia, comportamentului
mici decăt 1 000 000 la un număr de două 1 000 000 la un exerciţiul, problematizarea, participativ în cadru
cifre număr de două jocul didactic, experimentul,
- Aflarea numărului necunoscut într-un cifre demonstraţia, observarea
exerciţiu cu toate cele patru operaţii directă
 - Efectuarea probei unei operaţii de
înmulţire/împărţire
- Completarea de tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de împărţire
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
15. CLL.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ Resurse materiale: manualul Citirea corectă,
Vi- 1.3; 3.2; 3.3; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de tipărit/digital, culegeri de conştientă, cursivă
neri 4.1; 4.2 citire/lectură prin: texte pentru copii expresivă. Prezenta
- Citirea unor poveşti, poezii, cărţi pentru copii Resurse procedurale: lectura cărţi citite. Com
- Căutarea unor cărţi indicate la colţul de explicativă, explicaţia, fişelor de lectură
lectură al clasei, biblioteca şcolii conversaţia euristică,
- Prezentarea unor cărţi citite procedee de citire activă,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului selectivă, conştientă, munca
de lectură în echipe

Unitatea de învăţare 6: Sănătatea, cea mai de preţ comoară

Perioada: S14–S17 (3 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul. Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Luni 1.3; 1.4; 4.1; - Citirea în forme variate a textelor din Asocierea tipărit/digital, texte –suport citirii. Ob
4.2 manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, elementelor din manual, caietul elevului comportamentului
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea descoperite în Resurse procedurale: lectura participativ în cadru
ştafetă, citirea expresivă textul citit cu explicativă, explicaţia,
- Formularea orală a mesajului/învăţăturii experienţe conversaţia euristică,
desprinse dintr-un text citit proprii procedee de citire activă,
- Realizarea de proiecte integrate care vizează selectivă, conştientă,
legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară povestirea
prezentată în textele citite
- Evidenţierea trăirilor legate de experienţele
personale avute
- Realizarea de postere/organizatori grafici
pentru a indica relaţia dintre text şi
 experienţele proprii
M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Operaţii de Resurse materiale: manualul Completarea fişe
M. 2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea unor operaţii de ordinul 1 cu ordinul 1 tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Obs
5.2; 5.3 numere naturale mai mici decât 1 000 000 caietul elevului, calculatorul comportamentului
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţii de ordinul Resurse procedurale: participativ în cadru
1, respectând ordinea în care apar explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea unor operaţii de ordinul 1 exerciţiul, problematizarea
respectând semnificaţia parantezelor
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid
- Utilizarea calculatorului în vederea verificării
unor rezultate
2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Comunicarea Resurse materiale: manualul Aprecierea răspu
Marţi 1.3; 1.4; 4.1; - Citirea selectivă a textului dat orală. tipărit/digital, texte –suport, elevilor
4.2 - Completarea unor enunţuri cu informaţii din Manifestarea imagini, caietul elevului
text atenţiei faţă de Resurse procedurale: lectura
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri diferite tipuri explicativă, explicaţia,
referitoare la un text dat de mesaje în conversaţia, observaţia,
- Prezentarea în ordine logică, cronologică a contexte metoda predicţiilor, explozia
unor imagini care corespund momentelor previzibile stelară, munca în echipe
unei întâmplări
- Concursuri pe echipe pentru rezolvarea de
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă
pornind de la textele citite/audiate
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Operaţii de Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea unor operaţii de ordinul 2 cu ordinul 2 tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 numere naturale mai mici decât 1 000 000 caietul elevului participativ în cadru
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţii de ordinul Resurse procedurale:
2, respectând ordinea în care apar explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea unor operaţii de ordinul 2 exerciţiul, problematizarea,
respectând semnificaţia parantezelor jocul didactic, munca în
- Folosirea unor tehnici de calcul rapid echipe
- Utilizarea calculatorului în vederea verificării
unor rezultate
3. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 1.4; 4.1; - Observarea hărţii şi citirea informaţiilor de funcţională. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.2 pe aceasta Harta. Traseul din manual, caietul elevului, participativ în cad
- Localizarea pe hartă a localităţilor indicate turistic harta, calculatorul Prezentarea pro
 - Indicarea pe hartă a unor posibile trasee Resurse procedurale: lectura elevilor
turistice explicativă, explicaţia,
- Folosirea hărţii unui oraş în vederea conversaţia, jocul de rol,
identificării unor obiective turistice munca în echipe
- Alcătuirea unor trasee turistice posibile
- Folosirea a diverse surse de informare în
vederea alcătuirii unor trasee turistice  Ordinea Resurse materiale: manualul Completarea fişe
M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor efectuării tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Obs
M. 2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări operaţiilor caietul elevului comportamentului
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere Resurse procedurale: participativ în cadru
naturale mai mici decât 1 000 000 explicaţia, conversaţia,
- Formularea unor reguli privind ordinea exerciţiul, problematizarea
efectuării operaţiilor
- Realizarea unor planşe cu regulile privind
ordinea efectuării operaţiilor
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
4. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Aprecierea răsp
Joi 1.3; 1.4; 4.1; - Identificarea substantivelor dintr-un text vorbire. tipărit/digital, texte –suport elevilor
4.2 - Identificarea unor substantive cu sens Substantivul din manual, caietul elevului
asemănător/opus celor date Resurse procedurale: lectura
- Intuirea substantivelor comune/proprii explicativă, explicaţia,
- Completarea unor tabele cu substantivele conversaţia, procedee de
corespunzătoare citire activă, selectivă
- Identificarea unor substantive cu sens
asemănător unor locuţiuni substantivale
date
- Completarea unor texte cu substantivele
corespunzătoare
- Alegerea formei corecte de plural a
substantivelor date
- Alcătuirea unor liste de substantive pe
anumite teme date (de exemplu: pe o temă
istorică/ geografică)
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Ordinea Resurse materiale: manualul Observarea
 2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor caietul elevului participativ în cad
naturale mai mici decât 1 000 000 Resurse procedurale: Temă de lucru în cla
- Formularea unor reguli privind ordinea explicaţia, conversaţia
efectuării operaţiilor euristică, exerciţiul,
- Realizarea unor planşe cu regulile privind problematizarea, jocul
ordinea efectuării operaţiilor didactic, demonstraţia
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
5. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 1.4; 4.1; - Intuirea genului substantivului prin asocierea vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
neri 4.2 cu una dintre perechile: un-doi, una-două, Substantivul din manual, caietul elevului participativ în cadru
un-două Resurse procedurale: lectura
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri explicativă, explicaţia,
date conversaţia euristică,
- Clasificarea substantivelor în funcţie de gen procedee de citire activă,
- Completarea unor tabele cu substantivele selectivă, conştientă,
corespunzătoare exerciţiul, jocul didactic
- Gruparea în mod corespunzător a
substantivelor defective de singular/plural
- Alcătuirea unor liste de substantive pe
anumite teme date (de exemplu: pe o temă
istorică/ geografică)
6. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 1.4; 4.1; - Intuirea genului/numărului unor substantive vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.2 date Substantivul din manual, dicţioanar participativ în cadru
- Completarea unor tabele cu substantivele explicativ al limbii române
corespunzătoare Resurse procedurale: lectura
- Intuirea rolului substantivelor în propoziţie explicativă, explicaţia,
- Scrierea corectă a substantivelor cu vocale conversaţia euristică,
duble/triple ( ii, iii, ee) procedee de citire activă,
- Alcătuirea unor liste de substantive pe selectivă, conştientă
anumite teme date (de exemplu: o temă de
ştiinţe) Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Ordinea tipărit/digital, fişe de lucru, lucru propuse. Ve
 2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării caietul elevului selectivă. Autoevalu
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor Resurse procedurale:
naturale mai mici decât 1 000 000 explicaţia, conversaţia,
- Formularea unor reguli privind ordinea exerciţiul, problematizarea,
efectuării operaţiilor jocul didactic
- Realizarea unor planşe cu regulile privind
ordinea efectuării operaţiilor
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
7. L.L.R. CLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Marţi 1.3; 1.4; 4.1; - Identificarea adjectivelor dintr-un text dat vorbire. tipărit/digital, texte –suport citirii. Ob
4.2 - Identificarea unor adjective cu înţeles Adjectivul din manual, imagini, caietul comportamentului
asemănător/opus celor date elevului participativ în cadru
- Transformarea unor adjective în adjective cu Resurse procedurale: lectura
sens negativ prin prefixare explicativă, explicaţia,
- Formarea unor adjective de la conversaţia euristică,
verbe/substantive prin schimbarea valorii procedee de citire activă,
gramaticale selectivă, conştientă
- Alcătuirea unor enunţuri cu adjectivele date
- Alcătuirea unor liste de adjective pe o temă
dată (de exemplu: portretul unui domnitor
român)
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Ordinea Resurse materiale: manualul
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării tipărit/digital, texte –suport
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor din manual, fişe de lucru,
naturale mai mici decât 1 000 000 caietul elevului, culegere de
- Formularea unor reguli privind ordinea exerciţii şi probleme
efectuării operaţiilor Resurse procedurale:
- Realizarea unor planşe cu regulile privind explicaţia, conversaţia,
ordinea efectuării operaţiilor exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile jocul didactic, observarea
cunoscute, respectând ordinea efectuării directă, munca în echipe
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
- Rezolvarea unor probleme sub forma unor
 expresii matematice cu operaţii de ordinul 1
şi 2
8. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 1.4; 4.1; - Intuirea numărului şi genului adjectivului vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.2 prin realizarea acordului cu substantivul Acordul din manual, caietul elevului participativ în cad
determinat adjectivului cu Resurse procedurale: lectura Aprecierea răspu
- Completarea unor enunţuri cu adjectivele substantivul explicativă, explicaţia, elevilor
potrivite prin realizarea acordului cu conversaţia euristică,
substantivele determinate procedee de citire activă,
- Trecerea unor grupuri substantiv + adjectiv selectivă, conştientă
de la numărul singular la plural şi invers
- Completarea unor tabele cu formele
corespunzătoare ale adjectivelor
- Alcătuirea unor enunţuri cu grupurile
substantiv+ adjectiv date
- Alcătuirea unor texte pe teme date în care să
folosească sintagme substantiv + adjectiv
- Alcătuirea unor liste de adjective pe o temă
dată (de exemplu: descrierea unei forme de
relief) Resurse materiale: manualul Completarea fișe
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Ordinea tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Interevaluare
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării caietul elevului
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor Resurse procedurale:
naturale mai mici decât 1 000 000 explicaţia, conversaţia,
- Formularea unor reguli privind ordinea exerciţiul, problematizarea,
efectuării operaţiilor jocul didactic
- Realizarea unor planşe cu regulile privind
ordinea efectuării operaţiilor
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda
mersului invers
9. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 1.3; 1.4; 4.1; - Identificarea numeralelor în textele date vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
 4.2 - Intuirea numeralelor cardinale/ordinale Numeralul din manual, caietul elevului participativ în cad
- Scrierea corectă cu litere a numerelor date Resurse procedurale: lectura Aprecierea răsp
- Alegerea formei corecte a numeralelor explicativă, explicaţia, elevilor
- Completarea unui text istoric cu datele care conversaţia euristică,
lipsesc procedee de citire activă,
selectivă, conştientă
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Ordinea Resurse materiale: manualul Rezolvarea fişelor d
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării tipărit/digital, fişe de lucru, propuse. Ve
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor caietul elevului selectivă
naturale mai mici decât 1 000 000 Resurse procedurale:
- Formularea unor reguli privind ordinea explicaţia, conversaţia,
efectuării operaţiilor exerciţiul, problematizarea,
- Realizarea unor planşe cu regulile privind jocul didactic, demonstraţia
ordinea efectuării operaţiilor
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda
mersului invers
10. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 1.4; 4.1; - Completarea unor tabele cu numeralele vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
neri 4.2 corespunzătoare Numeralul din manual, caietului elevului, participativ în cad
- Intuirea rolului numeralelor în propoziţii axa numerelor, texte model Prezentarea pro
- Alcătuirea unor texte pe o temă dată în care scrise de elevi elevilor
să folosească numerale Resurse procedurale: lectura
- Completarea axei numerelor cu numeralele explicativă, explicaţia,
date conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă, exerciţiul
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 1.4; 4.1; - Recunoaşterea pronumelor personale dintr- vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.2 un text dat Pronumele din manual, caietul elevului participativ în cadru
- Intuirea numărului şi persoanei pronumelui personal Resurse procedurale: lectura
personal explicativă, explicaţia,
- Intuirea formelor pronumelor personale de conversaţia euristică,
 politeţe procedee de citire activă,
- Completarea unor texte cu pronumele selectivă, conştientă, joc de
personale potrivite rol
- Completarea unor tabele cu formele
potrivite ale pronumelor personale
- Intuirea genului pronumelui personal de
persoana a III-a
M. M: 1.1; 1.2; M : Ordinea efectuării operaţiilor  Ordinea Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării tipărit/digital, texte –suport lucru propuse. A
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor din manual, fişe de lucru, verbale
naturale mai mici decât 1 000 000 caietul elevului, culegere de
- Formularea unor reguli privind ordinea exerciţii şi probleme
efectuării operaţiilor Resurse procedurale:
- Realizarea unor planşe cu regulile privind explicaţia, conversaţia,
ordinea efectuării operaţiilor exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile jocul didactic
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda
mersului invers
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Citirea corectă,
Marţi 1.3; 1.4; 4.1; - Alcătuirea unor enunţuri cu formele vorbire. tipărit/digital, culegeri de conştientă,
4.2 pronumelui personal date Pronumele exerciţii , caietul elevului Rezolvarea unor exe
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise personal Resurse procedurale: lectura
greşit explicativă, explicaţia,
- Completarea unor texte cu formele potrivite conversaţia euristică,
ale pronumelor personale procedee de citire activă,
- Alegerea răspunsului potrivit selectivă, conştientă,
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Recapitulare descrierea Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări Resurse materiale: manualul lucru p
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere tipărit/digital, texte –suport Completarea fişe
naturale mai mici decât 1 000 000 din manual, fişe de lucru, lucru. Verificare sel
- Formularea unor reguli privind ordinea caietul elevului
efectuării operaţiilor Resurse procedurale:
- Realizarea unor planşe cu regulile privind explicaţia, conversaţia,
 ordinea efectuării operaţiilor exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile jocul didactic
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda
mersului invers
13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Completarea fişe
Mier- 1.3; 1.4; 4.1; - Identificarea părţilor de vorbire învăţate în tipărit/digital, caietul elevului, evaluare
curi 4.2 textele date texte model scrise de copii
- Intuirea claselor morfologice specifice Resurse procedurale:
fiecărei părţi de vorbire explicaţia, conversaţia,
- Completarea unor enunţuri/texte cu părţile exerciţiul, problematizarea,
de vorbire potrivite jocul didactic
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător Resurse materiale: manualul
- Alcătuirea unor enunţuri/texte cu cuvintele tipărit/digital, culegeri de
indicate exerciţii şi probleme, fişe de
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Evaluare lucru Rezolvarea sarcin
2.2; 2.3; 5.1;  Evaluare Resurse procedurale: lucru. Autoevaluare
5.2; 5.3 exercițiul, algoritmul
operațional, explicația
14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişe
Joi 1.3; 1.4; 4.1;  Evaluare evaluare evaluare
4.2 Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor  Ordinea Resurse materiale: manualul Completarea fişe
2.2; 2.3; 5.1; - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în funcţie efectuării tipărit/digital, caietul elevului, lucru
5.2; 5.3 de rezultatele obţinute operaţiilor fişe de ameliorare/dezvoltare
Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, muncă în perechi
15. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ Resurse materiale: manualul Citirea corectă,
Vi- 1.3; 1.4; 4.1; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de tipărit/digital, culegeri de conştientă, cursivă
neri 4.2 citire/lectură prin: texte pentru copii expresivă. Prezenta
 - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în funcţie Resurse procedurale: lectura cărţi citite. Com
de rezultatele obţinute explicativă, explicaţia, fişelor de lectură
- Citirea unor poveşti, poezii, cărţi pentru copii conversaţia euristică,
- Căutarea unor cărţi indicate la colţul de procedee de citire activă,
lectură al clasei, biblioteca şcolii selectivă, conştientă, munca
- Prezentarea unor cărţi citite în echipe
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului
de lectură

SEMESTRUL al II-lea
Unitatea de învăţare 7: Bucuriile iernii
Perioada: S1 (1 săptămână)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 1.4; 4.1; - Citirea în forme variate a textelor din (recapitulare) tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.2 manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, Recapitulare din manual participativ în cadru
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea părţile de Resurse procedurale: lectura
ştafetă, citirea expresivă vorbire învăţate explicativă, explicaţia,
- Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii conversaţia euristică ,
- Formularea orală a mesajului/învăţăturii procedee de citire activă,
desprinse dintr-un text citit selectivă, conştientă, metoda
- Realizarea de proiecte integrate care vizează predicţiilor, explozia stelară
legăturile dintre lumea reală şi cea imaginară
prezentată în textele citite  Recapitulare
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Adunări şi scăderi cu numere mai mici tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 decât 1 000 000 fără trecere peste ordin culegeri de exerciţii şi participativ în cad
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date probleme Aprecierea răsp
- Rezolvarea unor probleme de adunare Resurse procedurale: elevilor
scădere explicaţia, conversaţia,
- Aflarea unor numere respectând condiţiile exerciţiul, problematizarea,
date jocul didactic, experimentul,
- Scrierea rezolvării unor probleme sub forma demonstraţia, observarea
 unor expresii matematice directă
- Compunerea unor probleme
- Rebusuri matematice

2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea calităţi
Marţi 1.3; 1.4; 4.1; - Identificarea părţilor de vorbire învăţate în părţile de tipărit/digital, texte –suport , citirii. Rezolvarea s
4.2 textele date vorbire învăţate caietul elevului de lucru propuse
- Intuirea claselor morfologice specifice Resurse procedurale: lectura
fiecărei părţi de vorbire explicativă, explicaţia,
- Completarea unor enunţuri/texte cu părţile conversaţia, observaţia,
de vorbire potrivite metoda predicţiilor,
- Completarea unor tabele în mod povestirea
corespunzător
- Alcătuirea unor enunţuri/texte cu cuvintele  Recapitulare
indicate Resurse materiale: manualul Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de înmulţiri/ împărţiri a unor culegere de exerciţii şi participativ în cad
5.2; 5.3 numere mai mici decăt 1 000 000 probleme Completarea fișe
- Aflarea numărului necunoscut într-un Resurse procedurale: lucru
exerciţiu cu toate cele patru operaţii explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea probei unei operaţii de exerciţiul, problematizarea,
înmulţire/împărţire jocul didactic, munca în
- Completarea de tabele în mod echipe
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de înmulţire/
împărţire
- Transformarea problemelor prin schimbarea
operaţiilor matematice
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
- Utilizarea calculatorului în vederea verificării
unor rezultate
3. L.L.R. LLR: 1.1; 2.1, LLR: Texte-suport din manual  Textul. Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 2.4; 3.1; 3.3; - Realizarea de deducţii simple pe baza Înțelegerea tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 3.4; 3.6 audierii unui text accesibil textului. din manual aprecieri verbale,
- Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr- Aplicații pe text Resurse procedurale: lectura independentă,
un film /a unui personaj imaginar urmărind explicativă, explicaţia, autoevaluare, eval
 un set de repere conversaţia euristică, perechi/echipă
- Formularea de concluzii simple pe baza procedee de citire activă, Evaluarea actului
lecturii textelor-suport selectivă, conştientă, metoda (citire cursivă, ex
- Extragerea dintr-un text a unor elemente predicţiilor, explozia stelară activă, conștientă),
semnificative pentru a susţine o opinie lucru, realizare
referitoare la mesajul citit organizatori grafici
- Evaluarea elementelor textuale care conduc de evaluare alterna
la înţelegerea de profunzime în cadrul
lecturii
- Manifestarea interesului pentru lectura
literară şi de informare
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare  Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 mici decăt 1 000 000 la un număr de două caietul elevului participativ în cadru
cifre Resurse procedurale:
- Aflarea numărului necunoscut într-un explicaţia, conversaţia,
exerciţiu cu toate cele patru operaţii exerciţiul, problematizarea,
- Efectuarea probei unei operaţii de jocul didactic, demonstraţia
înmulţire/împărţire
- Completarea de tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de înmulţire/
împărţire
- Transformarea problemelor prin schimbarea
operaţiilor matematice
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
- Utilizarea calculatorului în vederea verificării
unor rezultate
4. L.L.R. LLR: 1.1; 2.1, LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Realizarea de prod
Joi 2.4; 3.1; 3.3; - Organizarea unui eveniment în şcoală/ funcțională. tipărit/digital, texte–suport scrierii funcționa
3.4; 3.6 comunitate Afișul. Cartea din manual materiale neconve
- Promovarea unei idei/ a unor produse poștală. Resurse procedurale: lectura (hârtie, coli de fl
- Participarea la campanii de susţinere/ de Invitația. E- explicativă, explicaţia, format digital, carto
atragere a atenţiei asupra unei probleme mailul conversaţia euristică,
- Comunicarea între elevi sau cu profesorul pe procedee de citire activă,
o diversitate de subiecte prin email (întrebări selectivă, conştientă, metoda
 legate de teme, de modul de rezolvare a predicţiilor, explozia stelară
unui exerciţiu etc.)
- Scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un
film, la un picnic etc.
- Completarea corectă a datelor destinatarului
pe un plic/ pe o carte poştală, precum şi în
format digital
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare  Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere culegeri de exerciţii și participativ în cad
naturale mai mici decât 1 000 000 probleme Aprecierea răsp
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile Resurse procedurale: elevilor
cunoscute, respectând ordinea efectuării explicaţia, conversaţia
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor euristică, exerciţiul,
(rotunde şi pătrate) problematizarea, jocul
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu didactic, demonstraţia
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda
mersului invers
- Exerciţii de logică şi perspicacitate
5. L.L.R. LLR: LLR: Texte-suport din manual  Scrierea Resurse materiale: manualul Realizarea de prod
Vi- - Activități în echipă de analiză a tipurilor de funcțională. tipărit/digital, texte–suport scrierii funcționa
neri hărți, clasificarea lor Harta. Traseul din manual, hărți de diferite materiale neconve
- Jocuri de orientare în curtea școlii sau în turistic tipuri (fizice, administrative, (hârtie, coli de fl
mediul natural politice) format digital, carto
- Interpretarea unor hărți Resurse procedurale: lectura
- Realizarea de hărți a unui mediu natural explicativă, explicaţia,
proxim (cartierul, parcul) conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă, metoda
predicţiilor, explozia stelară

Unitatea de învăţare 8: Printre stele

Perioada: S2–S5 (4 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Text-suport din manual; textul ”Adaptarea  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3.6 animalelor la mediul de viață” informativ tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Studiul textului informativ ”Adaptarea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Utilizarea organizatorilor grafici în studiul animalelor la fișe de lucru independentă,
textului informativ. Ciorchinele mediul de Resurse procedurale: lectura autoevaluare, eval
- Brainstoming Ce știu? Ce trebuie să știu? De viață”. explicativă, explicaţia, perechi/echipă
ce? Explorarea conversaţia euristică , Evaluarea actului
- Stabilirea cuvintelor-cheie pentru un textului. procedee de citire activă, (citire cursivă, ex
paragraf Metode ale selectivă, conştientă, activă, conștientă),
- Explicarea cuvintelor noi prin raportarea la gândirii critice ciorchinele, brainstorming lucru, realizare
context organizatori grafici
- Completarea unui text lacunar cu informații de evaluare alterna
extrase din text
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza  Probleme care tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
unei probleme se rezolvă prin caietul elevului participativ în cad
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în metoda Resurse procedurale: Verificare selectivă
enunţurile problemei care sugerează reprezentării explicaţia, conversaţia,
operaţiile matematice studiate grafice exerciţiul, problematizarea,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu (figurativă) jocul didactic, experimentul,
reprezentarea grafică corespunzătoare demonstraţia, observarea
- Rezolvarea de probleme prin metoda grafică directă
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
2. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Adaptarea  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.6 animalelor la mediul de viață” informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Realizarea unei diagrame cu informații Metode ale din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
extrase din textul studiat gândirii critice. fișe de lucru independentă,
- transferarea informaţiilor din text într-un Jurnalul de Resurse procedurale: autoevaluare, eval
tabel şi dintr-un tabel într-un text învățare explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Realizarea jurnalului de învățare pentru euristică , procedee de citire Evaluarea actului
textul studiat activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
diagrama, jurnalul de învățare activă, conștientă),
lucru, realizare
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care Resurse materiale: manualul organizatori grafici
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, fişe de lucru, de evaluare alterna
unei probleme metoda caietul elevului
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în reprezentării Resurse procedurale: Observarea
 enunţurile problemei care sugerează grafice explicaţia, conversaţia, comportamentului
operaţiile matematice studiate (figurativă) exerciţiul, problematizarea, participativ în cad
- Asocierea rezolvării unor probleme cu jocul didactic, munca în Tema de lucru în cla
reprezentarea grafică corespunzătoare echipe
- Rezolvarea de probleme prin metoda grafică
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
3. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 3.3; 3.4; 3.6 - Activitate în echipe: studiul unui text informativ tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi informativ la alegere din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Utilizarea metodelor de gândire critică: fișe de lucru independentă,
ciorchinele, diagramele Wenn, jurnalul de Resurse procedurale: autoevaluare, eval
învățare explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Prezentarea produselor activității euristică , procedee de citire Evaluarea actului
activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care diagrama, jurnalul de învățare activă, conștientă),
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin lucru, realizare
unei probleme metoda Resurse materiale: manualul organizatori grafici
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în reprezentării tipărit/digital, fişe de lucru, de evaluare alterna
enunţurile problemei care sugerează grafice caietul elevului
operaţiile matematice studiate (figurativă) Resurse procedurale: Observarea
- Asocierea rezolvării unor probleme cu explicaţia, conversaţia, comportamentului
reprezentarea grafică corespunzătoare exerciţiul, problematizarea, participativ în cad
- Rezolvarea de probleme prin metoda grafică jocul didactic, demonstraţia Completarea fişe
- Compunerea de probleme folosind lucru
reprezentările grafice
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
4. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Adaptarea  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 3.3; 3.4; 3.6 animalelor la mediul de viață” informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Activitate în echipe: studiul unui text Metode ale din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
informativ la alegere gândirii critice. fișe de lucru independentă,
- Utilizarea metodelor de gândire critică: Jurnalul de Resurse procedurale: autoevaluare, eval
ciorchinele, diagramele Wenn, jurnalul de învățare explicaţia, conversaţia perechi/echipă
învățare euristică , procedee de citire Evaluarea actului
 - Prezentarea produselor activității activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
diagrama, jurnalul de învățare activă, conștientă),
lucru, realizare
organizatori grafici
M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care Resurse materiale: manualul de evaluare alterna
M. 5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, fişe de lucru, Observarea răspu
unei probleme metoda caietul elevului la cerinţe, prin sond
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în reprezentării Resurse procedurale:
enunţurile problemei care sugerează grafice explicaţia, conversaţia
operaţiile matematice studiate (figurativă) euristică, exerciţiul,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu problematizarea, jocul
reprezentarea grafică corespunzătoare didactic, demonstraţia
- Rezolvarea de probleme prin metoda grafică
- Transformarea unei problem rezolvate prin
schimbarea unor numere sau a întrebării
- Identifcarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
5. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.6 - Realizarea de postere/ organizatori grafici informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri pentru a indica relaţia dintre textul şi Posterul din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
experienţele proprii fișe de lucru independentă,
autoevaluare, eval
Resurse procedurale: perechi/echipă
explicaţia, conversaţia
euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
diagrama, jurnalul de învățare
6. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Curcubeul, pe  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3. înțelesul copiilor” informativ tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Formularea de întrebări în avans despre ”Curcubeul, pe din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
curcubeu înțelesul fișe de lucru independentă,
- Lectura explicativă a textului (mesaj copiilor”. Resurse procedurale: autoevaluare, eval
principal, cuvânt-cheie, cuvinte noi, întrebări Explorarea explicaţia, conversaţia perechi/echipă
despre înțelegerea textului, alegerea textului euristică , procedee de citire Evaluarea actului
răspunsului corect dintr-un set de activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
răspunsuri) activă, conștientă)
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
 5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
unei probleme metoda caietul elevului participativ în cad
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în comparaţiei Resurse procedurale: Observarea răspu
enunţurile problemei care sugerează explicaţia, conversaţia la cerinţe, prin sond
operaţiile matematice studiate euristică, exerciţiul,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o problematizarea, jocul
expresie numerică dată didactic
- Rezolvarea de probleme prin metoda
comparaţiei
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
7. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Curcubeul, pe  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.6 înțelesul copiilor” informativ tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Realizarea hărții textului studiat ”Curcubeul, pe din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Formularea de întrebări și răspunsuri legate înțelesul fișe de lucru independentă,
de conținutul textului copiilor”. Harta Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Valorificarea elementelor textuale sau de textului explicaţia, conversaţia perechi/echipă
escortă (rolul figurilor care însoțesc textul) euristică , procedee de citire
- Completarea unui text lacunar cu activă, selectivă, conştientă,
informațiile extrase din text harta textului
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, texte –suport comportamentului
unei probleme metoda din manual, fişe de lucru, participativ în cadru
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în comparaţiei scheme, plan de rezolvare
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
expresie numerică dată jocul didactic, observarea
- Rezolvarea de probleme prin metoda directă, munca în echipe
comparaţiei
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
8. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Curcubeul, pe  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 3.3; 3.4; 3.6 înțelesul copiilor” informativ tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi - Activitate în perechi: rolul întrebărilor ”Curcubeul, pe din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
 reciproce înțelesul fișe de lucru independentă,
- Exersarea formulării de întrebări și copiilor”. Resurse procedurale: autoevaluare, eval
răspunsuri în pereche Întrebări explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Rolul reglator al comunicării în pereche reciproce euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
întrebări reciproce, Lucrați în
pereche/Gândiți/Comunicați

M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
unei probleme metoda caietul elevului participativ în cad
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în comparaţiei Resurse procedurale: Verificarea selec
enunţurile problemei care sugerează explicaţia, conversaţia, modului de rezo
operaţiile matematice studiate exerciţiul, problematizarea, sarcinilor de lucru
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o jocul didactic
expresie numerică dată
- Rezolvarea de probleme prin metoda
comparaţiei
- Compunerea de probleme care se rezolvă
prin metoda comparaţiei
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
9. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Curcubeul, pe  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 3.3; 3.4; 3.6 înțelesul copiilor” informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Realizarea de asociații înte textul citit și Cvintetul din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
experiențe personale de viață fișe de lucru independentă,
- Extragerea cuvintelor-cheie din text Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Realizarea unui cvintet pentru textul citit procedee de citire activă, perechi/echipă
selectivă, conştientă, cvintetul
M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care
M. M: 2.4; 2.5; - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin Resurse materiale: manualul Tema de lucru în
5.1; 5.2; 5.3 unei probleme metoda tipărit/digital, fişe de lucru, Autoevaluare
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în comparaţiei caietul elevului
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
expresie numerică dată jocul didactic, demonstraţia
 - Rezolvarea de probleme prin metoda
comparaţiei
- Transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea unor numere sau a întrebării
- Organizarea datelor în tabele sau alţi
organizatori grafici
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
10. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.6 - Realizarea unui jurnal de lectură pe baza informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri unui text informativ Scrierea despre din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Elemente de meta-învățare (de ce citesc textul fișe de lucru independentă,
acest text? cu ce scop? ce gândesc în informativ Resurse procedurale: autoevaluare, eval
legătură cu textul citit? ) explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică, procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
întrebări reciproce, jurnalul de
lectură
11. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Mihai  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3.6 Eminescu” informativ tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Explorarea textului ”Mihai din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Lectura explicativă a textului Eminescu”. fișe de lucru independentă,
- Formularea de răspunsuri scrise la întrebări Explorarea Resurse procedurale: autoevaluare, eval
de verificare a conținutului textului textului explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Explicarea cuvinteor/expresiilor noi, folosind euristică , procedee de citire
metoda ”privesc în jurul cuvântului” activă, selectivă, conştientă,
metoda ”Privesc în jurul
cuvântului”

M. M: 2.4; 2.5; M : Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, texte –suport comportamentului
unei probleme metoda din manual, fişe de lucru, participativ în cad
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în mersului invers caietul elevului Aprecieri verbale
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
reprezentare grafică jocul didactic
 - Rezolvarea de probleme prin metoda
mersului invers
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
12. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Mihai  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.6 Eminescu” informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
- Exerciții de căutare și selectare a Formularea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
informațiilor din text în scopul clarificării întrebărilor fișe de lucru independentă,
unor enunțuri neclare care solicită Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Identificarea în text a unor informații neclare informații explicaţia, conversaţia perechi/echipă
în scopul formulării întrebărilor de clarificare textuale euristică , procedee de citire
- Formularea de întrebări pe baza exploziei activă, selectivă, conştientă
stelare
- Transerarea informațiilor din text în tabel
- Formularea de răspunsuri cu ajutorul
cadranului întrebărilor
M: Metode de rezolvare a problemelor
M. M: 2.4; 2.5; - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza  Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 unei probleme se rezolvă prin tipărit/digital, texte–suport comportamentului
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în metoda din manual, fişe de lucru, participativ în cadru
enunţurile problemei care sugerează mersului invers caietul elevului
operaţiile matematice studiate Resurse procedurale:
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o explicaţia, conversaţia,
reprezentare grafică/desen exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea de probleme prin metoda jocul didactic
mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
13. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Mihai  Textul Resurse materiale: manualul Analiza și ap
Mier- 3.3; 3.4; 3.6 Eminescu” informativ. tipărit/digital, texte–suport textelor redactate
curi - Asocierea unor elemente din text cu Scrierea despre din manual, caietul elevului,
experiențele proprii textul fișe de lucru, resurse web
- Redactarea unui text despre personalitatea informativ despre viața lui Mihai
lui Mihai Eminescu, utilizând informațiile din Eminescu
textul studiat sau pe cele căutate de elevi în
 alte surse Observarea
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care Resurse procedurale: comportamentului
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin explicaţia, conversaţia participativ în cad
unei probleme metoda euristică , procedee de citire Completarea fişe
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în mersului invers activă, selectivă, conştientă lucru
enunţurile problemei care sugerează Resurse materiale: manualul
operaţiile matematice studiate tipărit/digital, caietul elevului,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu fişe de lucru
reprezentarea grafică/desen Resurse procedurale:
- Rezolvarea de probleme prin metoda explicaţia, conversaţia,
mersului invers exerciţiul, problematizarea,
- Compunerea de probleme care să se rezolve jocul didactic
prin metoda mersului invers
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
14. L.L.R. LLR: LLR: Texte-suport din manual  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 3.1; 3.2; 3.3; - Realizarea unui proiect integrat care vizează informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.4; 3.6 legăturile dintre experiențele proprii şi cele Asocierea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
prezentate în textul studiat (ex. ”Copilăria de elementelor fișe de lucru, resurse web independentă,
ieri și de azi”) descoperite în despre viața lui Mihai autoevaluare, eval
textul citit cu Eminescu perechi/echipă
experienţe Resurse procedurale:
proprii explicaţia, conversaţia
euristică , procedee de citire
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Probleme care activă, selectivă, conştientă Completarea fişe
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin Resurse materiale: manualul lucru. Verificare sel
unei probleme metoda tipărit/digital, caietul elevului,
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în mersului invers fişe de lucru
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu exerciţiul, problematizarea,
reprezentarea grafică corespunzătoare jocul didactic
- Rezolvarea de probleme prin metoda
mersului invers
- Transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea unor numere sau a întrebării
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
 simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
15. LL.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.6 - Studiul unui text informativ despre o informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri personalitate română sau străină, la alegere Extragerea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Minidezbateri pornind de la aspecte dintr-un text a fișe de lucru independentă,
interesante ale textului unor elemente Resurse procedurale: autoevaluare, eval
semnificative explicaţia, conversaţia perechi/echipă
pentru a euristică, procedee de citire
susţine o opinie activă, selectivă, conştientă
referitoare la
mesajul citit
16. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3.6 - Realizarea de liste cu aspecte semnificative - Textul tipărit/digital, texte–suport individuală și c
descoperite în texte şi clasificarea acestora informativ. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
în funcţie de diverse criterii Extragerea fișe de lucru independentă,
- Rezolvarea unor controverse dintr-un text a Resurse procedurale: autoevaluare, eval
unor elemente explicaţia, conversaţia perechi/echipă
semnificative euristică , procedee de citire
pentru a activă, selectivă, conştientă
susţine o opinie
referitoare la
mesajul citit
M. M: 2.4; 2.5;
5.1; 5.2; 5.3 M: Metode de rezolvare a problemelor  Metode de Resurse materiale: manualul Observarea
- Identificarea şi analiza datelor din ipoteza rezolvare a tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
unei probleme problemelor culegeri de exerciţii şi participativ în cadru
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în probleme , caietul elevului
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
reprezentare grafică/desen/ expresie jocul didactic
numerică dată
- Rezolvarea de probleme prin metoda
grafică/comparaţiei/mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea unor situaţii concrete care se
 pot transpune în limbaj matematic
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
17. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse - Manifestarea Resurse materiale: resurse Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.6 - Proiect de documentare la diverse discipline interesului web, enciclopedii, dicționare individuală și c
şcolare sau în vederea unor activităţi pentru lectura literare aprecieri verbale,
extraşcolare (de exemplu: ”Vizită la casa de informare Resurse procedurale: independentă,
memorială a lui Ion Creangă”) (1) explicaţia, conversaţia autoevaluare, eval
euristică , procedee de citire perechi/echipă
activă, selectivă, conştientă,
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Metode de metode ale gândirii critice
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza rezolvare a
unei probleme problemelor Resurse materiale: manualul Observarea
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
enunţurile problemei care sugerează culegeri de exerciţii şi participativ în cad
operaţiile matematice studiate probleme , caietul elevului Aprecierea răsp
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o Resurse procedurale: elevilor
reprezentare grafică/desen/ expresie explicaţia, conversaţia,
numerică dată exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea de probleme prin metoda jocul didactic
grafică/comparaţiei/mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
18. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse - Manifestarea Resurse materiale: resurse Observarea sist
Mier- 3.3; 3.4; 3.6 - Proiect de documentare la diverse discipline interesului web, enciclopedii, dicționare individuală și c
curi şcolare sau în vederea unor activităţi pentru lectura literare aprecieri verbale,
extraşcolare (de exemplu: ”Vizită la casa de informare Resurse procedurale: independentă,
memorială a lui Ion Creangă”) (2) explicaţia, conversaţia autoevaluare, eval
euristică , procedee de citire perechi/echipă
activă, selectivă, conştientă,
metode ale gândirii critice
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor  Recapitulare Resurse materiale: manualul Completarea fişe
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Autoevaluare
 unei probleme culegeri de exerciţii şi
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în probleme, caietul elevului
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
reprezentare grafică/desen/ expresie jocul didactic
numerică dată
- Rezolvarea de probleme prin metoda
grafică/comparaţiei/mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
19. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Textul informativ  Concurs legat Resurse materiale: resurse Observarea sist
Joi 3.3; 3.4; 3.6 - Organizarea unui concurs de cultură de conţinutul web, enciclopedii, dicționare individuală și c
generală, cu întrebări din textele informative textelor literare aprecieri
studiate la clasă studiate ”Cine Resurse procedurale: acordarea
știe, câștigă” explicaţia, conversaţia puncte/premii
euristică, procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
chestionarul, evaluarea în
format digital
M. M:2.4; 2.5; 5.1; M: Metode de rezolvare a problemelor  Evaluare Resurse materiale: manualul Completarea fişe
5.2; 5.3  Evaluare tipărit/digital, fişe de evaluare evaluare
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
20. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Textul informativ  Evaluare Resurse materiale: fișe de Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.6 - Aplicarea de teste standard tip Pirls, în evaluare individuală și c
neri vederea pregătirii pentru evaluarea Resurse procedurale: aprecieri
națională explicaţia, conversaţia evaluarea pe b
euristică , procedee de citire criteriile specifice
activă, selectivă, conştientă naționale la clasa a
Unitatea de învăţare 9: Oameni și locuri
Perioada: S6–S9 (4 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual Textul literar narativ. Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3.5; - Studiul unui text literar Caracteristicile textului tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Evidențierea unor aspecte esențiale: titlu, literar narativ(intuitiv). din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
autor, personaje, evenimente, expresii Harta textului fișe de lucru independentă,
artistice, elemente reale/imaginare Resurse procedurale: autoevaluare, eval
explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică, procedee de citire Evaluarea actului
activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
harta textului activă, conștientă),
lucru, realizare
organizatori grafici
de evaluare alterna
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Întregul şi Resurse materiale: manualul Aprecierea
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea întregului şi părţilor egale în fracţia tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 care a fost împărţit întregul caietul elevului, scheme şi
- Scrierea fracţiilor corespunzătoare unor desene, imagini, diverse
desene date obiecte
- Asocierea corectă a fracţiilor cu desenele Resurse procedurale:
date explicaţia, conversaţia,
- Identificarea numărătorilor şi numitorilor exerciţiul, problematizarea,
fracţiilor date jocul didactic, experimentul,
- Scrierea/citirea corectă a fracţiilor date demonstraţia, observarea
directă
2. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.5; - Explorarea textului narativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Utilizarea organizatorilor grafici pentru Elemente din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
evidențierea elementelor textuale care textuale care fișe de lucru independentă,
produc înțelegerea textului: cuvinte-cheie, conduc la Resurse procedurale: autoevaluare, eval
conflict/deznodământ, problemă/rezolvare, înțelegerea de explicaţia, conversaţia perechi/echipă
relații între personaje, succesiunea profunzime a euristică , procedee de citire Evaluarea actului
întâmplărilor textului activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
activă, conștientă),
 M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Întregul şi Resurse materiale: manualul lucru, realizare
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea întregului şi părţilor egale în fracţia tipărit/digital, fişe de lucru, organizatori grafici
5.2; 5.3 care a fost împărţit întregul caietul elevului, scheme şi de evaluare alterna
- Scrierea fracţiilor corespunzătoare unor desene, imagini, diverse Observarea
desene date obiecte comportamentului
- Asocierea corectă a fracţiilor cu desenele Resurse procedurale: participativ în cad
date explicaţia, conversaţia, Rezolvarea s
- Identificarea numărătorilor şi numitorilor exerciţiul, problematizarea, propuse
fracţiilor date jocul didactic, munca în
- Scrierea/citirea corectă a fracţiilor date echipe, observaţia directă
- Determinarea unei fracţii când
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite
condiţii date
- Calcularea doimii/treimii/pătrimii/cincimii/
şesimii/
şeptimii/optimii/noimii/zecimii/sutimii
- Folosirea fracţiilor în contexte familiare
3. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; fragment din ”Crăiasa  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 3.3; 3.4; 3.5; Zăpezii” de H. Chr. Anderesn narativ ”Crăiasa tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 3.6 - Citirea fragmentului Zăpezii” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Completarea de organizatori grafici cu H. Chr. fișe de lucru independentă,
elemente esențiale din text: evenimente, Andersen. Resurse procedurale: autoevaluare, eval
personaje, loc, problemă, rezolvare Transformarea explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Exerciții de transfomare a vorbirii directe în vorbirii euristică , procedee de citire Evaluarea actului
vorbire indirectă. Verbele narării: a spune, a indirecte în activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
zice, a afirma, a adăuga vorbire directă activă, conștientă),
lucru, realizare
organizatori grafici
de evaluare alterna
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea întregului şi părţilor egale în  Întregul şi Resurse materiale: manualul Tema de lucru în
5.2; 5.3 care a fost împărţit întregul fracţia tipărit/digital, fişe de lucru, Verificare selectivă
- Scrierea fracţiilor corespunzătoare unor caietul elevului, scheme şi
desene date desene, imagini, diverse
- Asocierea corectă a fracţiilor cu desenele obiecte
date Resurse procedurale:
- Identificarea numărătorilor şi numitorilor explicaţia, conversaţia,
 fracţiilor date exerciţiul, problematizarea,
- Scrierea/citirea corectă a fracţiilor date jocul didactic, demonstraţia,
- Determinarea unei fracţii când observaţia
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite
condiţii date
- Calcularea doimii/treimii/pătrimii/cincimii/
şesimii/
şeptimii/optimii/noimii/zecimii/sutimii
- Folosirea fracţiilor în contexte familiare
4. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 3.3; 3.4; 3.5; - Explorarea textului narativ Ideea principală tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Exerciții de transformare a vorbirii directe în din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
vorbire indirectă fișe de lucru independentă,
- Exerciții de esențializare a mesajului dintr- Resurse procedurale: autoevaluare, eval
un paragraf de text (cuvinte/cheie, detaliile explicaţia, conversaţia perechi/echipă
unui mesaj, ideea principală) euristică, procedee de citire Evaluarea actului
- Formularea ideii principale sub formă de activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
enunț, titlu sau întrebare activă, conștientă),
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Fracţii Resurse materiale: manualul lucru, realizare
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor subunitare, tipărit/digital, fişe de lucru, organizatori grafici
5.2; 5.3 fracţiilor date echiunitare, numărătoarea de poziţionare de evaluare alterna
- Clasificarea fracţiilor în fracţii subunitare, supraunitare Resurse procedurale:
echiunitare şi supraunitare explicaţia, conversaţia Valorizarea răspu
- Scrierea/citirea corectă a fracţiilor euristică, exerciţiul, elevilor
subunitare, echiunitare, supraunitare problematizarea, jocul
- Determinarea unei fracţii când didactic, demonstraţia
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite
condiţii date
- Folosirea fracţiilor în contexte familiare
5. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.5; - Realizarea de liste cu aspecte semnificative Extragerea tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri 3.6 descoperite în texte şi clasificarea acestora dintr-un text a din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
în funcţie de diverse criterii unor elemente fișe de lucru independentă,
- Exerciții de argumentare a unei opinii semnificative Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Căutarea argumentelor în text. Utilizarea pentru a explicaţia, conversaţia perechi/echipă
formulelor argumentării: ”Părerea mea este susţine o euristică, procedee de citire Evaluarea actului
că ...., În opinia mea ..., Eu cred că ...., Eu opinie activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
 consider că ...., Când afirm aceasta mă bazez referitoare la activă, conștientă),
pe faptul că ....) mesajul citit lucru, realizare
organizatori grafici
de evaluare alterna
6. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Trandafirul  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3.5; moșului” după Iulia Hașdeu ”Trandafirul tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Predicția titlului, alcătuirea unui text cu moșului” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
termeni în avans (cuvinte-cheie ale textului Iulia Hașdeu. fișe de lucru independentă,
citit) Explorarea Resurse procedurale: autoevaluare, eval
- Lectura explicativă a textului textului. explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Explicarea cuvintelor noi prin raportarea la Termeni în euristică, procedee de citire Evaluarea actului
context avans activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
- Jurnalul de lectură (notarea părerii despre termeni în avans, rețeaua activă, conștientă),
personajul principal) personajelor lucru, realizare
- Exerciții de asociere a personajelor cu organizatori grafici
replicile spuse. Rețeaua personajelor de evaluare alterna
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Compararea Resurse materiale: manualul Observarea
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor. Fracţii tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 fracţiilor date echivalente caietul elevului participativ în cad
- Clasificarea fracţiilor în fracţii subunitare, Resurse procedurale: Aprecieri verbale
echiunitare şi supraunitare explicaţia, conversaţia,
- Compararea unor fracţii cu întregul în exerciţiul, problematizarea,
situaţii familiale jocul didactic
- Compararea a două fracţii cu acelaşi
numitor sau cu acelaşi numărător, pornind
de la obiecte sau de la reprezentări grafice
- Ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viaţa cotidiană sau reprezentări grafice

7. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Trandafirul  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.5; moșului” după Iulia Hașdeu ”Trandafirul tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Identificarea fragmentelor/paragrafelor cu moșului” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
precizarea cuvintelor-cheie Iulia Hașdeu. fișe de lucru independentă,
- Exerciții de analiză a unui fragment de text: Ideea principală Resurse procedurale: autoevaluare, eval
personaje, întâmplări, dialog, mesaj a unui fragment explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Utilizarea organizatorilor grafici pentru euristică, procedee de citire Evaluarea actului
extragerea informațiilor semnificative activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
 pentru narațiune/detalii ale unei idei organizatori grafici activă, conștientă),
principale date lucru, realizare
- Repovestirea unui fragment prin organizatori grafici
transformarea vorbirii directe în vorbire de evaluare alterna
indirectă
- Exerciții de formulare a unei idei principale
pentru un fragment din text
- Ordonarea ideilor principale ale textului
studiat
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Compararea Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcin
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor. Fracţii tipărit/digital, texte –suport lucru p
5.2; 5.3 fracţiilor date echivalente din manual, fişe de lucru, Autoevaluare
- Clasificarea fracţiilor în fracţii subunitare, scheme, caietul elevului
echiunitare şi supraunitare Resurse procedurale:
- Compararea unor fracţii cu întregul în explicaţia, conversaţia,
situaţii familiare exerciţiul, problematizarea,
- Compararea a două fracţii cu acelaşi jocul didactic, observarea
numitor sau cu acelaşi numărător, pornind directă, munca în echipe
de la obiecte sau de la reprezentări grafice
- Ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viaţa cotidiană sau reprezentări grafice

8. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Trandafirul  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 3.3; 3.4; 3.5; moșului” după Iulia Hașdeu ”Trandafirul tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 3.6 - Studiul unui text literar moșului”. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
- Delimitarea fragmentelor/pragrafelor Planul de idei fișe de lucru independentă,
- Exerciții de esențializare a conținutului principale Resurse procedurale: autoevaluare, eval
narativ: povestirea/repovestirea în mod explicaţia, conversaţia perechi/echipă
repetat a unui fragment prin eliminarea euristică, procedee de citire Evaluarea actului
succesivă a detaliilor, transformarea vorbirii activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
directe în vorbire indirectă, formularea activă, conștientă),
ideilor principale, organizarea planului de lucru, realizare
idei principale organizatori grafici
- Exerciții de ordonare a ideilor principale de evaluare alterna
date aleatoriu
 M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Adunări şi Resurse materiale: manualul Observarea
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor scăderi de tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 fracţiilor date fracţii cu acelaşi caietul elevului participativ în cad
- Clasificarea fracţiilor în fracţii subunitare, numitor Resurse procedurale: Aprecieri verbale
echiunitare şi supraunitare explicaţia, conversaţia,
- Intuirea echivalenţei unei fracţii cu o sumă exerciţiul, problematizarea,
sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi jocul didactic
numitor, cu ajutorul unor reprezentări
grafice sau exemple familiare
9. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual  Textul literar Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 3.3; 3.4; 3.5; - Explorarea textului narativ care tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Activitate pe echipe: citirea pe roluri a conține dialog din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
textului, citirea expresivă a dialogurilor, fișe de lucru independentă,
exerciții de dramatizare a unui fragment Resurse procedurale: autoevaluare, eval
(evidențierea rolului important pe care îl au explicaţia, conversaţia perechi/echipă
elementele paraverbale: mimica, gesturile, euristică, procedee de citire Evaluarea actului
expresia corporală, intonație) activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
activă, conștientă),
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii lucru, realizare
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor  Adunări şi Resurse materiale: manualul organizatori grafici
5.2; 5.3 fracţiilor date scăderi de tipărit/digital, fişe de lucru, de evaluare alterna
- Clasificarea fracţiilor în fracţii subunitare, fracţii cu acelaşi caietul elevului Observarea
echiunitare şi supraunitare numitor Resurse procedurale: comportamentului
- Intuirea echivalenţei unei fracţii cu o sumă explicaţia, conversaţia, participativ în cad
sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi exerciţiul, problematizarea, Verificare selectivă
numitor, cu ajutorul unor reprezentări jocul didactic, demonstraţia
grafice sau exemple familiare
10. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Trandafirul  Descrierea Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.5; moșului” după Iulia Hașdeu personajului tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri 3.6 - Discutarea aspectelor relevante descoperite principal din din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
în text/ carte referitoare la personaj (de textul fișe de lucru independentă,
exemplu, „Ce îi place personajului? Cum se ”Trandafirul Resurse procedurale: autoevaluare, eval
mişcă/se deplasează? Cum îşi petrece timpul moșului” explicaţia, conversaţia perechi/echipă
liber?” etc.) urmărind un euristică, procedee de citire Aprecierea textelor
- Realizarea unui portret al personajului set de repere activă, selectivă, conştient, a jocurilor de rol
folosind diferite modalităţi de exprimare: jocul de rol
desen/colaj, ritm/melodie, pantomimă etc.;
 verbalizarea şi comentarea acestei descrieri
de către cel care a realizat-o sau de către un
coleg
- Participarea la joc de rol pentru a intra în
pielea personajului; aprecierea interpretării
după criterii convenite
11. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Regina  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3.5; albinelor” după Frații Grimm ”Regina tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Lectura explicativă a textului: albinelor” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
identificarea/explicarea cuvintelor Frații Grimm. fișe de lucru independentă,
necunoscute, formularea de întrebări și Explorarea Resurse procedurale: autoevaluare, eval
răspunsuri care vizează înțelegerea textului explicaţia, conversaţia perechi/echipă
conținutului textului, stabilirea cuvintelor- euristică, procedee de citire Evaluarea actului
cheie pentru fiecare fragment activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
- Formularea ideilor principale pentru fiecare activă, conștientă),
fragment lucru, realizare
M. M: 2.1; 2.2; M : Fracţii  Aflarea unei Resurse materiale: manualul organizatori grafici
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţii dintr-un tipărit/digital, texte –suport de evaluare alterna
5.2; 5.3 fracţiilor date întreg din manual, fişe de lucru, Observarea
- Determinarea unei fracţii când caietul elevului comportamentului
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite Resurse procedurale: participativ în cad
condiţii explicaţia, conversaţia, Aprecieri verbale
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg exerciţiul, problematizarea,
- Calcularea doimii/treimii/pătrimii/cincimii/ jocul didactic
şesimii/
şeptimii/optimii/noimii/zecimii/sutimii
- Folosirea fracţiilor în contexte familiare
12. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Regina  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.5; albinelor” după Frații Grimm ”Regina tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Transferarea informaţiilor din text într-un albinelor” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
tabel Frații Grimm. fișe de lucru independentă,
- Exerciții de esențializare a conținuturilor Planul de idei Resurse procedurale: autoevaluare, eval
narative; susținerea unei opinii pe baza principale explicaţia, conversaţia perechi/echipă
argumentelor căutate în text euristică , procedee de citire Evaluarea actului
- Exerciții de ordonare a ideilor activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
principale/momentelor narative organizatori grafici, axa activă, conștientă),
semnificative din text, folosind axa timpului timpului lucru, realizare
 M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Aflarea unei Resurse materiale: manualul organizatori grafici
2.3; 2.4; 5.1; fracţii dintr-un tipărit/digital, texte –suport de evaluare alterna
5.2; 5.3 - Identificarea numărătorilor şi numitorilor întreg din manual, fişe de lucru, Observarea
fracţiilor date caietul elevului comportamentului
- Determinarea unei fracţii când Resurse procedurale: participativ în cad
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite explicaţia, conversaţia, Aprecieri verbale
condiţii exerciţiul, problematizarea,
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg jocul didactic
- Calcularea doimii/treimii/pătrimii/cincimii/
şesimii/
şeptimii/optimii/noimii/zecimii/sutimii
- Folosirea fracţiilor în contexte familiare
13. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Regina  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 3.3; 3.4; 3.5; albinelor” după Frații Grimm ”Regina tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 3.6 - Exerciții de esențializare graduală a albinelor” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
conținutului textului, utilizând diferite Frații Grimm. fișe de lucru independentă,
modalități: enunț, expresie, cuvânt, culoare, Metode ale Resurse procedurale: autoevaluare, eval
simbol gândirii critice: explicaţia, conversaţia perechi/echipă
Scheletul de euristică , procedee de citire Evaluarea actului
recenzie activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
scheletul de recenzie activă, conștientă),
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Scrierea lucru, realizare
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor procentuală Resurse materiale: manualul organizatori grafici
5.2; 5.3 fracţiilor date tipărit/digital, culegeri de de evaluare alterna
- Determinarea unei fracţii când exerciţii şi probleme, caietul
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite elevului Rezolvarea sarcin
condiţii Resurse procedurale: lucru propuse. V
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg explicaţia, conversaţia, selectivă
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii exerciţiul, problematizarea,
familiare jocul didactic
- Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu
suport intuitiv
- Marcarea prin pliere a 25%, 50%, 75% din
suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul
unor exerciţii practice
- Joc de rol: La cumpărături (utilizarea
numerelor cu virgulă şi a procentelor)
14. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Regina  Textul narativ” Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 3.3; 3.4; 3.5; albinelor” după Frații Grimm Regina tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Organizarea unei minidezbateri tip albinelor” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
”Colțurile”, pornind de la o întrebare dată Frații Grimm. fișe de lucru independentă,
- Organizarea echipelor de lucru, exerciții de Metode ale Resurse procedurale: autoevaluare, eval
căutare a argumentelor în text pentru gândirii critice: explicaţia, conversaţia perechi/echipă
susținerea unei opinii; tehnici de Colțurile euristică , procedee de citire Evaluarea actului
persuasiune activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
colțurile activă, conștientă),
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii lucru, realizare
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor  Scrierea Resurse materiale: manualul organizatori grafici
5.2; 5.3 fracţiilor date procentuală tipărit/digital, caietul elevului, de evaluare alterna
- Determinarea unei fracţii când fişe de lucru
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite Resurse procedurale: Completarea fişe
condiţii explicaţia, conversaţia, lucru. Aprecieri ver
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg exerciţiul, problematizarea,
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii jocul didactic
familiare
- Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu
suport intuitiv
- Marcarea prin pliere a 25%, 50%, 75% din
suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul
unor exerciţii practice
- Joc de rol: La cumpărături (utilizarea
numerelor cu virgulă şi a procentelor)
15. LL.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual;  Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.5; - Explorarea unui text literar la alegere Scheletul de tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri 3.6 - Activitate în echipe: realizarea scheletului recenzie din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
de recenzie pentru textul dat fișe de lucru independentă,
Resurse procedurale: autoevaluare, eval
explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică, procedee de citire Evaluarea actului
activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
scheletul de recenzie activă, conștientă),
lucru, realizare
organizatori grafici
de evaluare alterna
 16. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Toto”  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 3.3; 3.4; 3.5; - Lectura explicativă a textului (explicarea ”Toto” după tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 cuvintelor necunoscute, formularea de Magda Isanos. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
întrebări și răspunsuri care vizează Idei principale fișe de lucru independentă,
înțelegerea conținutului textului, mesajul de (1) Resurse procedurale: autoevaluare, eval
bază explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Citirea pe fragmente, povestirea și euristică, procedee de citire Evaluarea actului
repovestirea fragmentelor, prin utilizarea activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
vorbirii indirecte activă, conștientă),
- Exerciții de elaborare a ideilor principale; lucru, realizare
asocierea unui simbol pentru fiecare organizatori grafici
fragment de evaluare alterna
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Fracţii Resurse materiale: manualul
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor tipărit/digital, fişe de lucru, Tema de lucru în
5.2; 5.3 fracţiilor date culegeri de exerciţii şi Aprecierea răspu
- Reprezentarea unei fracţii utilizând desene, probleme , caietul elevului elevilor
haşuri, decupaje Resurse procedurale:
- Determinarea unei fracţii când explicaţia, conversaţia,
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite exerciţiul, problematizarea,
condiţii jocul didactic
- Identificarea fracţiilor subunitare,
echiunitare şi supraunitare
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii
familiare
- Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu
suport intuitiv
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii
familiare

17. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Toto”  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 3.3; 3.4; 3.5; - Lectura explicativă a textului (explicarea ”Toto” după tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 cuvintelor necunoscute, formularea de Magda Isanos. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
întrebări și răspunsuri care vizează Idei principale fișe de lucru independentă,
înțelegerea conținutului textului, mesajul de (2) Resurse procedurale: autoevaluare, eval
bază explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Citirea pe fragmente, povestirea și euristică , procedee de citire Evaluarea actului
 repovestirea fragmentelor, prin utilizarea activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
vorbirii indirecte activă, conștientă),
- Exerciții de elaborare a ideilor principale; lucru, realizare
asocierea unui simbol pentru fiecare organizatori grafici
fragment de evaluare alterna

M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Recapitulare Resurse materiale: manualul Aprecierea

2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 fracţiilor date culegeri de exerciţii şi cadrul orei. Com
- Reprezentarea unei fracţii utilizând desene, probleme , caietul elevului fişelor de lucru
haşuri, decupaje Resurse procedurale:
- Determinarea unei fracţii când explicaţia, conversaţia,
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite exerciţiul, problematizarea,
condiţii jocul didactic
- Identificarea fracţiilor subunitare,
echiunitare şi supraunitare
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii
familiare
- Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu
suport intuitiv
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii
familiare
18. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Toto”  Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 3.3; 3.4; 3.5; - Personajul literar: trăsături fizice, trăsături ”Toto” după tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 3.6 orale; exerciții de căutare în text a Magda Isanos. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
informațiilor Descrierea fișe de lucru independentă,
- Susținerea unei opinii în legătură cu personajului Resurse procedurale: autoevaluare, eval
personajul literar principal explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Caracterizarea personajului literar euristică , procedee de citire Evaluarea actului
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Evaluare activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, ex
2.3; 2.4; 5.1;  Evaluare activă, conștientă),
5.2; 5.3 Resurse materiale: manualul lucru, realizare
tipărit/digital, fişe de organizatori grafici
evaluare, caietul elevului de evaluare alterna
Resurse procedurale: Completarea fişe
explicaţia, conversaţia, evaluare
 exerciţiul, autoevaluarea
19. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Pace” de  Textul liric Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 3.3; 3.4; 3.5; Octavian Goga (poezia) ”Pace” tipărit/digital, texte–suport individuală și c
3.6 - Explicarea cuvintelor necunoscute din text, de Octavian din manual, caietul elevului, aprecieri verbale,
utilizând metoda cadranului (citirea Goga. fișe de lucru independentă,
explicațiilor date, asocierea cuvintelor cu Explorarea Resurse procedurale: autoevaluare, eval
imagini date, explicarea cu ajutorul textului. explicaţia, conversaţia perechi/echipă
dicționarului Jurnalul de euristică , procedee de citire Evaluarea actului
- Explorarea textului și realizarea jurnalului de lectură activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, ex
lectură (Ce titlu aș alege pentru o strofă? Ce metoda cadranului, jurnalul activă, conștientă),
simt, ce gândesc?) de lectură lucru, realizare
- Transferarea informațiilor din text în tabel organizatori grafici
- Transcriere selectivă și realizarea desenului de evaluare alterna
pentru strofa transcrisă
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii  Fracţii Resurse materiale: manualul Completarea fişe
2.3; 2.4; 5.1; - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în funcţie tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Aprecieri ver
5.2; 5.3 de rezultatele obţinute culegeri de exerciţii şi
- Completarea unor fişe suplimentare probleme, caietul elevului
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic
20. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Textul informativ  Evaluare Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 3.3; 3.4; 3.5; Aplicarea de teste standard tip Pirls, în vederea tipărit/digital, texte–suport individuală și colecti
neri 3.6 pregătirii pentru evaluarea națională din manual, caietul elevului, Evaluarea actului
teste de evaluare (citire cursivă, ex
Resurse procedurale: activă, con
explicaţia, conversaţia acordarea de
euristică, procedee de citire conform criteriilor s
activă, selectivă, conştientă evaluării naționale

Unitatea de învăţare 10: Copilăria, prin ochi de copil

Perioada: S10–S12 (3 săptămâni)
Ziua Disciplina Competenţe Activităţi de învăţare Detalieri de conţinut Resurse materiale Evaluare
 specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de  Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Rolul expresiilor/locuțiunilor în scrierea creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare,
creativă Povestirea pe Resurse procedurale: interevaluare
- Brainstorming: notarea experiențelor scurt a unei explicaţia, conversaţia Aprecierea
personale asociate unor expresii/locuțiuni experiențe euristică, procedee de citire redactat în func
- Relatarea în scris a unor experiențe trăite în personale. O activă, selectivă, conştientă, criterii specifice
situații precizate (emoțiile unui test de pagină de organizatori grafici, abordată, părțile
evaluare, dezamăgirea produsă de rezultatul jurnal brainstorming, exercițiul de compuneri, or
unui test de evaluare redactare logică și coere
- Redactarea unui text ”Pagină de jurnal” cu enunțurilor, u
sprijinul întrebărilor (ce s-a întâmplat? ce ai expresiiilor a
simțit? ce schimbări s-au petrecut cu tine?; așezarea texului în
citirea textelor și aprecierea lor lizibilitatea, ortog
 Drepte Resurse materiale: manualul punctuația, original
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie paralele, drepte tipărit/digital, fişe de lucru,
3.1; 3.2; 5.1; - Intuirea în desene sau figuri geometrice a perpendiculare culegeri de exerciţii şi Observarea sist
5.2; 5.3 dreptelor paralele, perpendiculare și a  Jocuri de probleme, caietul elevului, individuală și c
dreptelor concurente (care se intersectează) construcție trusa de geometrie autoevaluare,
- Construirea pe rețeaua de pătrățele a Resurse procedurale: interevaluare
dreptelor perpendiculare și paralele explicaţia, conversaţia,
- Construirea dreptelor paralele și exerciţiul, problematizarea,
perpendiculare cu ajutorul instrumentelor demonstrația, jocul didactic
de geometrie
- Construirea de drepte paralele și
perpendiculare cu ajutorul unor puncte de
sprijin
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri
matematice
2. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de  Povestirea Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Brainstorming: notarea ideilor legate de o întâmplări din manual, caietul elevului autoevaluare intere
experiență trăită cu precizarea timpului, trăite. Resurse procedurale: Aprecierea
locului, persoanelor, faptelor, finalului Povestea explicaţia, conversaţia redactat în func
- Redactarea unui text ”Povestea mea” cu mea euristică, procedee de citire criterii specifice
sprijinul întrebărilor; citirea textelor și activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
 aprecierea lor organizatori grafici, compuneri, or
brainstorming, exercițiul de logică și coere
redactare enunțurilor, u
expresiiilor a
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Localizarea Resurse materiale: manualul așezarea texului în
3.1; 3.2; 5.1; - Studierea, observarea, intuirea hărților unor obiecte. tipărit/digital, fişe de lucru, lizibilitatea, ortog
5.2; 5.3 rutiere, fizice, administrative, politice Harta culegeri de exerciţii şi punctuația, original
- Rezolvarea de aplicații pe harta unui cartier  Coordonatele probleme, caietul elevului,
(noțiuni de orientare, străzi într-o trusa de geometrie Observarea sist
paralele/perpendiculare) reprezentare Resurse procedurale: individuală și c
- Stabilirea coordonatelor unor elemente în grafică explicaţia, conversaţia, autoevaluare,
grafice sau tabele exerciţiul, problematizarea, interevaluare
- Reprezentarea unor elemente, respectând demonstrația, jocul didactic
coordonatele date
- Joc didactic: Avioane

3. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de  Povestirea unei Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual întâmplări tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 4.3; 4.4; 4.5 - Brainstorming: notarea ideilor legate de o trăite. Excursia din manual, caietul elevului autoevaluare intere
experiență trăită cu precizarea timpului, Resurse procedurale: Aprecierea
locului, persoanelor, faptelor, finalului explicaţia, conversaţia redactat în func
- Elaborarea unui plan simplu de idei euristică, procedee de citire criterii specifice
- Redactarea textului; citirea textelor și activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
aprecierea lor organizatori grafici, compuneri, or
brainstorming, exercițiul de logică și coere
redactare enunțurilor, u
expresiiilor a
așezarea texului în
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Punct, linie Resurse materiale: manualul lizibilitatea, ortog
3.1; 3.2; 4.1; - Recunoașterea și numirea elementelor dreaptă, tipărit/digital, fişe de lucru, punctuația, original
4.2; 5.1; 5.2; geometrice de bază (punct, linie dreaptă, semidreaptă, culegeri de exerciţii şi
5.3 semidreaptă etc.) în imagini sau figuri segment de probleme, caietul elevului, Observarea sist
- Estimarea, măsurarea segmentelor de dreaptă, linie trusa de geometrie individuală și c
dreaptă și compararea lungimilor frântă, linie Resurse procedurale: autoevaluare,
- Exerciții de construire a elementelor de curbă, explicaţia, conversaţia, interevaluare
geometrie (reactualizare) exerciţiul, problematizarea,
- Observarea asemănărilor și deosebirilor  Jocuri de demonstrația, jocul didactic
 între elementele geometrice construcție
- Formularea de enunțuri matematice
adevărate sau false pe baza unei
imagini/desen/figuri
- Interpretarea și prelucrarea datelor dintr-un
tabel. Reprezentarea coordonatelor unui
punct/element
4. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Povestirea unei Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual întâmplări tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Brainstorming: notarea ideilor legate de o imaginate. Visul din manual, caietul elevului autoevaluare intere
experiență imaginată (cum voi arăta/ce voi meu Resurse procedurale: Aprecierea
face la 18/70 de ani) explicaţia, conversaţia redactat în func
- Formularea de idei despre experiențe euristică, procedee de citire criterii specifice
viitoare (planuri de viitor sau visuri) activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
- Redactarea textului; citirea textelor și organizatori grafici, compuneri, or
aprecierea lor brainstorming, exercițiul de logică și coere
redactare enunțurilor, u
expresiiilor a
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Unghiul Resurse materiale: manualul așezarea texului în
3.1; 3.2; 5.1; - Intuirea elementelor componente ale (reactualizare) tipărit/digital, fişe de lucru, lizibilitatea, ortog
5.2; 5.3 unghiului (vârf, laturi)  Unghiuri culegeri de exerciţii şi punctuația, original
- Identificarea unghiurilor într-un drepte, probleme, caietul elevului,
desen/imagine/figură ascuțite, obtuze trusa de geometrie Observarea sist
- Construirea de unghiuri pornind de la Resurse procedurale: individuală și c
elemente date: punct, dreaptă, semidreaptă explicaţia, conversaţia, autoevaluare,
- Recunoașterea și numirea unghiurilor exerciţiul, problematizarea, interevaluare
drepte, ascuțite, obtuze demonstrația, jocul didactic
- Identificarea în figuri geometrice sau imagini
a unghiurilor. Compararea unghiurilor
- Construirea de unghiuri drepte, ascuțite,
obtuze
5. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Manifestarea Resurse materiale: coli de Observarea sist
Vi- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual interesului carton, coli colorate, individuală și c
neri 4.3; 4.4; 4.5 - Realizarea unei cărți uriașe pentru colegii din pentru scrierea instrumente de scris etc. autoevaluare intere
clasele mai mici pe o temă propusă de copii creativă. Cartea Resurse procedurale: Organizarea
- Antrenamente de scriere creativă uriașă explicaţia, conversaţia expoziții/întâlniri c
euristică exercițiul de claselor mai mici în
 redactare prezentării cărților
6. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Redactarea Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei descrieri tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Utilizarea organizatorilor grafici pentru de tip portret. din manual, caietul elevului autoevaluare intere
notarea ideilor care stau la baza textului ce Scrisoarea Resurse procedurale: Aprecierea
urmează să fie redactat (desen, trăsături explicaţia, conversaţia redactat în func
fizice, preferințe și pasiuni) euristică , procedee de citire criterii specifice
- Continuarea unor enunțuri prin completarea activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
informațiilor despre sine (încerc să.../îmi organizatori grafici, compuneri, or
propun să.../visez să.../mă descurajez...) brainstorming, exercițiul de logică și coere
- Redactarea unei scrisori către cineva redactare enunțurilor, u
necunoscut prin care elevul se prezintă expresiiilor a
M. M: 1.1; 1.2; așezarea textului în
3.1; 3.2; 4.1; M: Elemente intuitive de geometrie  Poligoane. Resurse materiale: manualul lizibilitatea, ortog
4.2; 5.1; 5.2; - Definirea poligonului, elemente componente Patrulaterul tipărit/digital, fişe de lucru, punctuația, original
5.3 (laturi, vârfuri, unghiuri) Paralelogramul culegeri de exerciţii şi
- Intuirea patrulaterului/paralelolgramului, probleme , caietul elevului, Observarea sist
definirea, recunoașterea într-un set de trusa de geometrie individuală și c
poligoane Resurse procedurale: autoevaluare,
- Observarea paralelismului laturilor opuse explicaţia, conversaţia, interevaluare
într-un paralelogram/ a unghiurilor (drepte, exerciţiul, problematizarea,
ascuțite, obtuze); Numirea paralelogramelor demonstrația, jocul didactic
cunoscute: romb, pătrat, dreptunghi
- Construirea de patrulatere sau
paralelograme după cerințe date
- Aflarea perimetrului unui poligon
7. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de  Redactarea Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei descrieri tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Prezentarea trăsăturilor fizice ale de tip portret. din manual, caietul elevului autoevaluare intere
personajului de carte preferat Personajul Resurse procedurale: Aprecierea
- Selectarea dintr-un set de însușiri date a preferat dintr-o explicaţia, conversaţia redactat în func
celor potrivite personajului preferat carte euristică , procedee de citire criterii specifice
- Elaborarea planului simplu de idei activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
- Redactarea textului; citirea textelor și organizatori grafici, compuneri, or
aprecierea lor brainstorming, exercițiul de logică și coere
redactare enunțurilor, u
expresiiilor a
 așezarea texului în
lizibilitatea, ortog
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Poligoane. Resurse materiale: manualul punctuația, original
3.1; 3.2; 5.1; - Construirea unui romb după lungimi date Rombul, tipărit/digital, fişe de lucru,
5.2; 5.3 - Decuparea și plierea figurilor geometrice pătratul, culegeri de exerciţii şi Observarea sist
pentru descoperirea axelor de simetrie dreptunghiul, probleme , caietul elevului, individuală și c
- Desenarea unor figuri geometrice după axa triunghiul trusa de geometrie autoevaluare,
de simetrie Resurse procedurale: interevaluare
- Observarea diagonalelor într-un patrulater explicaţia, conversaţia,
- Exerciții de comparare a lungimii laturilor exerciţiul, problematizarea,
pătratului, rombului și dreptunghiului demonstrația, jocul didactic
- Observarea unghiurilor dintr-un pătrat,
romb, dreptunghi
- Exerciții de observare a asemănărilor și
deosebirilor între două patrulatere (folosirea
diagramelor Wenn)
- Stabilirea valorii de adevăr a unui enunț
matematic
8. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de  Redactarea Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei descrieri tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 4.3; 4.4; 4.5 - Scriere persuasivă/listarea unor argumente de tip portret. din manual, caietul elevului autoevaluare,
- Formularea de întrebări și răspunsuri pe Personajul Resurse procedurale: interevaluare
tema dată preferat dintr- explicaţia, conversaţia Aprecierea
- Redactarea textului cu sprijinul întrebărilor: un film euristică , procedee de citire redactat în func
Care este personajul preferat din filmele activă, selectivă, conştientă, criterii specifice
pentru copii? Ce calități are personajul, așa organizatori grafici, abordată, părțile
cum reies din întâmplările prin care trece? brainstorming, exercițiul de compuneri, or
De ce iubești acest personaj?) redactare logică și coere
enunțurilor, u
expresiiilor a
așezarea textului în
lizibilitatea, ortog
punctuația, original
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Perimetrul unei Resurse materiale: manualul Observarea sist
3.1; 3.2; 5.1; - Definirea noțiunii de perimetru figuri tipărit/digital, fişe de lucru, individuală și c
5.2; 5.3 - Exerciții de intuire a metodelor de calcul al geometrice culegeri de exerciţii şi autoevaluare,
perimetrului pătratului, dreptunghiului, probleme, caietul elevului, interevaluare
 triunghiului trusa de geometrie
- Utilizarea metodelor alternative de calcul al Resurse procedurale:
perimetrului (ex. pentru pătrat: l+l+l+l sau explicaţia, conversaţia,
4xl) exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea problemelor de aflare a demonstrația, jocul didactic
perimetrului
9. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de  Redactarea Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei descrieri tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Utilizarea organizatorilor grafici în generarea de tip portret. din manual, caietul elevului autoevaluare intere
ideilor pe care se construiește textul Animalul de Resurse procedurale: Aprecierea
(animalul de companie preferat, motive companie (Un explicaţia, conversaţia redactat în func
pentru care elevul îl preferă) prieten drag) euristică, procedee de citire criterii specifice
- Realizarea unui plan simplu de idei activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
- Redactarea textului pe baza planului de idei; organizatori grafici, compuneri, or
citirea textelor și aprecierea acestora brainstorming, exercițiul de logică și coere
redactare enunțurilor, u
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Aria unei figuri expresiiilor a
3.1; 3.2; 5.1; - Aflarea ariei prin reprezentări, estimând cu geometrice așezarea textului în
5.2; 5.3 ajutorul unei reţele de pătrate cu latura de 1 Resurse materiale: manualul lizibilitatea, ortog
cm tipărit/digital, fişe de lucru, punctuația, original
- Rezolvarea problemelor de aflare a ariei unei culegeri de exerciţii şi
figuri geometrice (prin estimare și calcul) probleme , caietul elevului, Observarea sist
trusa de geometrie individuală și c
Resurse procedurale: autoevaluare,
explicaţia, conversaţia, interevaluare
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic

10. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de  Scaunul Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual scriitorului tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri 4.3; 4.4; 4.5 - Antrenamente de scriere creativă în grup, din manual, caietul elevului autoevaluare intere
pornind de la o temă liber aleasă, folosind Resurse procedurale: Aprecierea
diferite metode: continuarea ideii unui elev explicaţia, conversaţia redactat în func
prin completarea în lanț de către ceilalți, euristică , procedee de citire criterii specifice
scrierea ”oarbă” (asamblarea unor idei activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
generate individual pornind de la o temă, organizatori grafici, compuneri, or
titlu, cuvinte de sprijin stabilite de comun brainstorming, exercițiul de logică și coere
 acord), ”vasul spart” (refacerea unui text redactare enunțurilor, u
prin asamblarea unor fragmente de text expresiilor a
date) așezarea textului în
- Prezentarea textelor realizate lizibilitatea, ortog
punctuația, original
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 3.5; 4.1 - Recunoaşterea predicatelor dintr-un text dat propoziţie. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
- Intuirea întrebărilor prin care se descoperă Predicatul din manual, caietul elevului participativ la
predicatul dintr-o propoziţie exprimat prin Resurse procedurale: lectura Aprecierea răspu
- Completarea unor texte cu predicatele verb explicativă, explicaţia, elevilor
potrivite conversaţia euristică,
- Completarea unor tabele în mod procedee de citire activă,
corespunzător selectivă, conştientă, joc de
- Alcătuirea unor enunţuri respectând rol
cerinţele date
- Identificarea predicatelor din textul unui
cântec cunoscut
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Cercul Resurse materiale: manualul Observarea sist
3.1; 3.2; 5.1; - Interiorul/exteriorul unei figuri tipărit/digital, fişe de lucru, individuală și c
5.2; 5.3 - Exerciții de intuire și observare a cercului. culegeri de exerciţii şi autoevaluare,
Axe de simetrie ale cercului probleme, caietul elevului, interevaluare
- Jocuri de reprezentare fracționară a părților trusa de geometrie
dintr-un cerc. Reconstituirea cercului din Resurse procedurale:
sectoare circulare (jumătăți, treimi, sferturi, explicaţia, conversaţia,
cincimi, zecimi) exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, culegeri de comportamentului
propoziţii dezvoltate Predicatul exerciţii, caietul elevului, fişe participativ la
- Alcătuirea unor enunţuri respectând exprimat prin de lucru Aprecierea răspu
cerinţele date verb Resurse procedurale: lectura elevilor. Re
- Completarea în mod corespunzător a unor explicativă, explicaţia, sarcinilor de lucru
tabele conversaţia euristică,
- Realizarea acordului dintre subiect şi procedee de citire activă,
predicat selectivă, conştientă,
- Corectarea unui text de ştiinţe prin descrierea
realizarea în mod corect a acordului dintre
 subiect şi predicat
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Cubul, Resurse materiale: manualul Observarea sist
3.1; 3.2; 5.1; - Recunoașterea și numirea corpurilor paralelipipedul, tipărit/digital, fişe de lucru, individuală și c
5.2; 5.3 geometrice piramida culegeri de exerciţii şi autoevaluare,
- Intuirea și numirea părților componente ale  Cilindrul, sfera, probleme, caietul elevului, interevaluare
corpurilor geometrice (vârf, muchie, față) conul trusa de geometrie
- Construirea pe rețeaua de pătrățele a Resurse procedurale:
caietului a corpurilor geometrice pornind de explicaţia, conversaţia,
la elemente-suport exerciţiul, problematizarea,
- Suprafața curbă a cilindrului, sferei, conului demonstrația, jocul didactic
13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
curi propoziţii dezvoltate Predicatul fişe de lucru participativ la ore.
- Alcătuirea unor enunţuri respectând exprimat prin Resurse procedurale: independentă.
cerinţele date verb explicaţia, conversaţia Interevaluare
- Completarea în mod corespunzător a unor euristică, exerciţiul, povestirea
tabele
- Realizarea acordului dintre subiect şi
predicat
- Corectarea unui text de ştiinţe prin
realizarea în mod corect a acordului dintre
subiect şi predicat Resurse materiale: manualul
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Desfășurarea tipărit/digital, fişe de lucru, Observarea sist
3.1; 3.2; 5.1; - Activități practice de construire a corpurilor unui corp culegeri de exerciţii şi individuală și c
5.2; 5.3 geometrice pornind de la suprafețele geometric. probleme, caietul elevului, autoevaluare,
desfășurate Volumul trusa de geometrie interevaluare, a
- Asocierea unei desfășurări cu un corp cubului și Resurse procedurale: practică
geometric paralelipipedul explicaţia, conversaţia,
- Intuirea volumului corpurilor exprimat în ui exerciţiul, problematizarea,
cuburi cu latura de 1 cm (estimare, calcul) demonstrația, jocul didactic
- Activități practice de construcție cu ajutorul
cuburilor

14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 3.5; 4.1 - Identificarea părţilor de propoziţie învăţate tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
în textele date fişe de lucru participativ la
 - Intuirea părţilor de vorbire prin care sunt Resurse procedurale: Aprecierea răspu
exprimate părţile de propoziţie explicaţia, conversaţia elevilor
- Completarea unor enunţuri/texte cu părţile euristică, exerciţiul, povestirea
de propoziţie potrivite
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător
- Alcătuirea unor enunţuri/texte respectând
condiţiile date
- Realizarea unor planşe cu părţile de
propoziţie învăţate
Resurse materiale: manualul
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie  Repet ce am tipărit/digital, fişe de lucru, Observarea sist
3.1; 3.2; 5.1; - Recunoașterea și denumirea figurilor și învățat! culegeri de exerciţii şi individuală și c
5.2; 5.3 corpurilor geometrice  Vreau să știu probleme, caietul elevului, autoevaluare,
- Rezolvarea problemelor de aflare a mai mult! trusa de geometrie interevaluare
perimetrului sau a lungimii laturilor unei Resurse procedurale:
figuri geometrice explicaţia, conversaţia,
- Aflarea permetrului în probleme care se exerciţiul, problematizarea,
rezolvă prin metoda grafică demonstrația, jocul didactic
- Aflarea ariei unei figuri geometrice
- Calculul volumului unei construcții din cuburi
15. LL.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişe
Vi- 3.5; 4.1  Evaluare evaluare evaluare. Autoevalu
neri Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea

Unitatea de învăţare 11: Aventuri în Fantasia

Perioada: S13–S15 (3 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
 1. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Redactarea Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei benzi tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Generarea ideilor pentru părțile unei desenate și a din manual, caietul elevului autoevaluare,
compuneri (început, cuprins, încheiere) unor mesaje Resurse procedurale: interevaluare
- Elaborarea textului scris și a desenelor scrise. O explicaţia, conversaţia
pentru banda desenată poveste despre euristică, procedee de citire
- Prezentarea textelor realizate și analiza lor curaj activă, selectivă, conştientă,
organizatori grafici,
brainstorming, exercițiul de
redactare

M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru lungime  Metrul. Resurse materiale: manualul Forme de
5.1; 5.2; 5.3 - Transformarea rezultatelor unor măsurători, Multiplii și tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
folosind operațiile cunoscute submultiplii culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
- Analizarea şi interpretarea rezultatelor metrului (1) probleme, caietul elevului, instrumente de
obţinute din rezolvarea unor probleme instrumente de măsură adecvate, fișe de ev
practice, cu referire la unităţile de măsură pentru lungime
studiate Resurse procedurale:
- Interpretarea datelor dintr-un tabel prin explicaţia, conversaţia,
compararea numerelor implicate, prin exerciţiul, problematizarea,
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin demonstrația, jocul didactic
extragerea unor informaţii semnificative
- Efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor
studiate
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
2. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Redactarea Resurse materiale: benzi de Observarea sist
Marţi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei benzi hârtie, coli colorate, individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Realizarea unei benzi desenate și a unor desenate și a instrumente de scris și colorat autoevaluare,
mesaje scrise pe o temă liber aleasă, pe unor mesaje Resurse procedurale: interevaluare
benzi de hârtie scrise explicaţia, conversaţia
 euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
brainstorming, exercițiul de
redactare

M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru lungime  Metrul. Resurse materiale: manualul Forme de
5.1; 5.2; 5.3 - Interpretarea datelor dintr-un grafic prin Multiplii și tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
compararea numerelor implicate, prin submultiplii culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin metrului (2) probleme, caietul elevului, instrumente de
extragerea unor informaţii semnificative instrumente de măsură adecvate, fișe de ev
- Efectuarea de transformări cu unităţi de pentru lungime
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale:
studiate explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea,
măsură demonstrația, jocul didactic
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
3. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 4.3; 4.4; 4.5 - Generarea ideilor după structura cauză- creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare,
efect, pornind de la situații date (tăierea Generarea Resurse procedurale: interevaluare
pădurilor, moartea delfinilor) ideilor. explicaţia, conversaţia
- Relatarea în scris a unei experiențe Brainstorming euristică , procedee de citire
personale, cu precizarea cauzei, a activă, selectivă, conştientă,
problemei/conflictului și a soluțiilor de organizatori grafici,
rezolvare a problemei/conflictului brainstorming, exercițiul de
redactare

M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru volumul lichidelor  Litrul. Multiplii Resurse materiale: manualul Forme de
5.1; 5.2; 5.3 - Compararea capacităţilor (volumelor) unor și submultiplii tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
vase în situaţii practice/experimentale litrului (1) culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
- Transformarea rezultatelor unor măsurători, probleme , caietul elevului, instrumente de
folosind operațiile cunoscute instrumente de măsură adecvate, fișe de ev
- Analizarea şi interpretarea rezultatelor pentru volum
obţinute din rezolvarea unor probleme Resurse procedurale:
practice, cu referire la unităţile de măsură explicaţia, conversaţia,
 studiate exerciţiul, problematizarea,
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic demonstrația, jocul didactic
prin compararea numerelor implicate, prin
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin
extragerea unor informaţii semnificative
- Efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor
studiate
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
4. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual; textul de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 ”Planeta rănită” creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare,
- Generarea ideilor după structura problemă- Generarea Resurse procedurale: interevaluare
soluție ideilor. explicaţia, conversaţia
- Identificarea într-un text informativ a Problemă- euristică, procedee de citire
cauzelor și efectelor produse de o situație soluție activă, selectivă, conştientă,
reală (dispariția tigrului siberian) organizatori grafici,
- Generarea de soluții pentru rezolvarea brainstorming, exercițiul de
problemei  Litrul. Multiplii redactare
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură și submultiplii
5.1; 5.2; 5.3 - Rezolvarea de probleme în care intervin litrului (2) Resurse materiale: manualul Forme de
unităţi de măsură standard (inclusiv tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
cu transformări) culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
probleme , caietul elevului, instrumente de
instrumente de măsură adecvate, fișe de ev
pentru volum
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic
5. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Evaluare Resurse materiale: manualul Observarea sist
Vi- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual tipărit/digital, texte–suport individuală și c
neri 4.3; 4.4; 4.5 - Explorarea unor scurte texte informative din manual, caietul elevului autoevaluare,
- Utilizarea organizatorilor grafici pentru Resurse procedurale: interevaluare
 identificarea în text a explicaţia, conversaţia Fișe de e
soluției/efectului/problemei euristică , procedee de citire organizatori grafici
- Generarea de soluții în rezolvarea activă, selectivă, conştientă,
problemelor identificate în text/problemelor organizatori grafici,
practice brainstorming, exercițiul de
redactare
6. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sist
Luni 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Generarea unor idei posibile pentru un text creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare intere
pornind de la cuvinte date în avans Generarea și Resurse procedurale: Aprecierea
- Selectarea ideilor care pot sta la baza selectaraea explicaţia, conversaţia redactat în func
textului ideilor (1) euristică , procedee de citire criterii specifice
- Realizarea unui text pornind de la ideile activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
selectate brainstorming, exercițiul de compuneri, or
redactare logică și coere
enunțurilor, u
expresiilor a
așezarea textului în
lizibilitatea, ortog
punctuația, original
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru masă
5.1; 5.2; 5.3 - Transformarea rezultatelor unor măsurători, - Kilogramul. Resurse materiale: manualul Forme de
folosind operațiile cunoscute Multiplii și tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
- Analizarea şi interpretarea rezultatelor submultiplii culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
obţinute din rezolvarea unor probleme kilogramului (1) probleme, caietul elevului, instrumente de
practice, cu referire la unităţile de măsură instrumente de măsură adecvate, fișe de ev
studiate pentru masă
- Efectuarea de transformări cu unităţi de Resurse procedurale:
măsură standard în limita operaţiilor explicaţia, conversaţia,
studiate exerciţiul, problematizarea,
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de demonstrația, jocul didactic
măsură
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
7. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sist
Marţi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Generarea unor idei posibile pentru un text, creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare intere
 folosind organizatorii grafici (lista Generarea și Resurse procedurale: Aprecierea
personajelor, cum se vor îmbrăca selectaraea explicaţia, conversaţia redactat în func
personajele, ce vor lua în călătorie, prin ce ideilor (2). O euristică, procedee de citire criterii specifice
locuri vor călători, obstacole întâlnite pe călătorie activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
drum etc.) neobișnuită organizatori grafici, compuneri, or
- Selectarea ideilor care pot sta la baza brainstorming, exercițiul de logică și coere
textului redactare enunțurilor, u
- Realizarea unui text pornind de la ideile expresiilor a
selectate așezarea textului în
lizibilitatea, ortog
punctuația, original

M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru masă - Kilogramul. Resurse materiale: manualul Forme de
5.1; 5.2; 5.3 - Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic Multiplii și tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
prin compararea numerelor implicate, prin submultiplii culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin kilogramului (2) probleme , caietul elevului, instrumente de
extragerea unor informaţii semnificative instrumente de măsură adecvate, fișe de ev
- Rezolvarea de probleme în care intervin pentru masă
unităţi de măsură standard (inclusiv Resurse procedurale:
cu transformări) explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic

8. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sist
Mier- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și c
curi 4.3; 4.4; 4.5 - Generarea unor idei posibile pentru un text creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare intere
cu început dat Construirea Resurse procedurale: Aprecierea
- Selectarea și sistematizarea ideilor care pot firului narativ explicaţia, conversaţia redactat în func
sta la baza textului, în funcție de conectorii (1). Ursulețul euristică, procedee de citire criterii specifice
”apoi”, „în cele din urmă” de pluș activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile
- Realizarea unui text pornind de la ideile organizatori grafici, compuneri, or
selectate brainstorming, exercițiul de logică și coere
redactare enunțurilor, u
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru timp expresiilor a
5.1; 5.2; 5.3 - Citirea ceasului - Secunda, Resurse materiale: manualul așezarea textului în
- Identificarea unei date sau calcularea unui minutul, ora tipărit/digital, fişe de lucru, lizibilitatea, ortog
 interval temporal folosind un calendar culegeri de exerciţii şi punctuația, original
- Transformarea rezultatelor unor măsurători, probleme , caietul elevului,
folosind operațiile cunoscute instrumente de măsură Forme de
- Efectuarea de transformări cu unităţi de pentru timp alternativă, efectu
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale: estimări și măsu
studiate explicaţia, conversaţia, instrumente de
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea, adecvate, fișe de ev
măsură demonstrația, jocul didactic
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
9. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sist
Joi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și c
4.3; 4.4; 4.5 - Generarea de idei pentru elemente specifice creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare,
basmului: formule de început/de întreținere Construirea Resurse procedurale: interevaluare
a narațiunii/de încheiere; semnificația firului narativ explicaţia, conversaţia Aprecierea
numărului 3 (2). Basmul euristică , procedee de citire redactat în func
- Redactarea textului, folosind conectorii: la activă, selectivă, conştientă, criterii specifice
început, apoi, în încheiere organizatori grafici, abordată, părțile
brainstorming, exercițiul de compuneri, or
redactare logică și coere
enunțurilor, u
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru timp - Ziua, Resurse materiale: manualul expresiilor a
5.1; 5.2; 5.3 - Ordonarea unor evenimente istorice sau săptămâna, tipărit/digital, fişe de lucru, așezarea textului în
personale în funcţie de succesiunea derulării anul. Deceniul, culegeri de exerciţii şi lizibilitatea, ortog
lor în timp şi completarea unei axe a secolul, probleme , caietul elevului, punctuația, original
timpului mileniul instrumente de măsură
- Efectuarea de transformări cu unităţi de pentru timp Forme de
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale: alternativă, efectu
studiate explicaţia, conversaţia, estimări și măsu
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea, instrumente de
măsură demonstrația, jocul didactic adecvate, fișe de ev
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
10. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Manifestarea Resurse materiale: coli de Observarea sist
Vi- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual interesului flipchart, coli colorate, individuală și c
neri 4.3; 4.4; 4.5 - Realizarea unor afișe pentru promovarea pentru scrierea instrumente de scris și de autoevaluare,
 unor evenimente din școală creativă colorat interevaluare
- Inițierea unei întâlniri cu scriitori pentru Resurse procedurale: Turul galeriei
copii explicaţia, conversaţia
euristică, brainstorming
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 3.5; 4.1 - Recunoaşterea subiectelor dintr-un text dat propoziţie. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
- Intuirea întrebărilor prin care se descoperă Subiectul din manual, caietul elevului participativ în cadru
subiectul dintr-o propoziţie Resurse procedurale: lectura
- Completarea unor texte cu subiectele explicativă, explicaţia,
potrivite conversaţia euristică,
- Completarea unor tabele în mod procedee de citire activă,
corespunzător selectivă, conştientă, joc de
- Alcătuirea unor enunţuri respectând rol
cerinţele date
- Identificarea subiectelor din textul unui
cântec cunoscut Resurse materiale: manualul Forme de
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură monetare - Leul și banul tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
5.1; 5.2; 5.3 - Compararea unor sume de bani compuse din culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
monede şi bancnote diferite; jocuri de probleme, caietul elevului, instrumente de
utilizare a banilor monede și bancnote adecvate, fișe de ev
- Efectuarea de transformări cu unităţi de imprimate sau reale
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale:
studiate explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea,
măsură demonstrația, jocul didactic
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic,
prin extragerea unor informaţii semnificative
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, culegeri de comportamentului
propoziţii dezvoltate Subiectul exerciţii, caietul elevului, fişe participativ în cad
- Alcătuirea unor enunţuri respectând de lucru Aprecierea răspu
cerinţele date Resurse procedurale: lectura elevilor
 - Completarea în mod corespunzător a unor explicativă, explicaţia,
tabele conversaţia euristică,
- Realizarea acordului dintre subiect şi procedee de citire activă,
predicat selectivă, conştientă,
- Corectarea unui text de ştiinţe prin descrierea
realizarea în mod corect a acordului dintre
subiect şi predicat - Euro și Resurse materiale: manualul Forme de
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură monetare eurocentul tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectu
5.1; 5.2; 5.3 - Compararea unor sume de bani compuse din culegeri de exerciţii şi estimări și măsu
monede şi bancnote diferite; jocuri de probleme, caietul elevului, instrumente de
utilizare a banilor monede și bancnote adecvate, fișe de ev
- Efectuarea de transformări cu unităţi de imprimate sau reale
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale:
studiate explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea,
măsură demonstrația, jocul didactic
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic,
prin extragerea unor informaţii semnificative
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic,
prin extragerea unor informaţii semnificative
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări)
13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Părţi de Resurse materiale: manualul Completarea fişe
Mier- 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
curi propoziţii dezvoltate Subiectul fişe de lucru
- Alcătuirea unor enunţuri respectând Resurse procedurale:
cerinţele date explicaţia, conversaţia
- Completarea în mod corespunzător a unor euristică, exerciţiul, povestirea
tabele
- Realizarea acordului dintre subiect şi
predicat Resurse materiale: manualul
- Corectarea unui text de ştiinţe prin tipărit/digital, fişe de lucru, Forme de
realizarea în mod corect a acordului dintre culegeri de exerciţii şi alternativă, efectu
subiect şi predicat probleme , caietul elevului estimări și măsu
 M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură  Repet ce am Resurse procedurale: instrumente de
5.1; 5.2; 5.3 - Rezolvarea de exerciții și probleme cu învățat! Turnul explicaţia, conversaţia, adecvate, fișe de ev
unitățile de măsură învățate Eiffel exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic

14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual  Recapitulare Resurse materiale: manualul Completarea fişe
Joi 3.5; 4.1 - Identificarea părţilor de propoziţie învăţate tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
în textele date fişe de lucru
- Intuirea părţilor de vorbire prin care sunt Resurse procedurale:
exprimate părţile de propoziţie explicaţia, conversaţia
- Completarea unor enunţuri/texte cu părţile euristică, exerciţiul, povestirea
de propoziţie potrivite
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător
- Alcătuirea unor enunţuri/texte respectând
condiţiile date
- Realizarea unor planşe cu părţile de
propoziţie învăţate Resurse materiale: manualul
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură  Vreau să știu tipărit/digital, fişe de lucru, Forme de
5.1; 5.2; 5.3 - Rezolvarea de exerciții și probleme cu mai mult culegeri de exerciţii şi alternativă, efectu
unitățile de măsură învățate probleme , caietul elevului estimări și măsu
Resurse procedurale: instrumente de
explicaţia, conversaţia, adecvate, fișe de ev
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic

15. LL.R. LLR: LLR: Texte-suport din manual  Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişe
Vi-  Evaluare evaluare evaluare
neri Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea

Unitatea de învăţare 12: Bine ai venit, vacanţă!

Perioada: S16–S17 (2 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R LLR: 1.1; 1.2; LLR: Recapitulare finală  Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 1.4; 15; - Propoziția. Textul finală tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.1; 2.2; 2.3; - Semne de punctuație caietul elevului şi a modului de imp
2.4; 2.5; 3.1; - Vocabularul Resurse procedurale: activitate. Com
3.2; 3.3; 3.4; - Scrierea corectă a ortogramelor explicaţia, conversaţia, fişelor de lucru. A
3.5; 3.6; 4.1; - Scrierea funcțională. Scrierea creativă exerciţiul testelor de evalure
4.2; 4.3; 4.4; - Textul literar și informativ
4.5 - Părți de vorbire. Părți de propoziție

M: 1.1.; 1.2; M: Recapitulare finală  Recapitulare Resurse materiale: manualul

M. 2.1; 2.2; 2.3;  Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 finală tipărit/digital, fişe de lucru,
2.4.; 2.5; 3.1; 000 caietul elevului
3.2; 4.1; 4.2;  Adunarea și scăderea numerelor naturale de Resurse procedurale:
5.1; 5.3 la 0 la 1 000 000, fără sau cu trecere peste explicaţia, conversaţia,
ordin exerciţiul
 Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 1
000 000
 Împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1
000 000
 Ordinea efectuării operaţiilor
 Metode de rezolvare a problemelor
 Fracții
 Elemente intuitive de geometrie
 Unități și instrumente de măsură