PROIECT DE LECTIE

Data: 11.02.2010
Clasa: I
Scoala: Scoala cu Clasele I-VIII Scaesti, Structura Valea Lui
Patru
Invatatoare: Batrinu Viorica-Angela
Aria curriculara: Limba si comunicare
Disciplina: Limba si literatura romana
Continutul invatarii: Textul.Familiarizarea cu sunetul ghi si
grupul de litere ghi mic de tipar, Ghi mare de tipar
Tipul lectiei: Dobandire de noi cunostiinte

Scopul:
Consolidarea sunetului ghe si familiarizarea cu
sunetul ghi ;
Corelarea literei cu sunetul in procesul citirii ;
Dezvoltarea deprinderii de citire corecta si constienta
a cuvintelor izolate si a textului inchegat ,
imbogatirea si activizarea vocabularului elevilor ;
Dezvoltarea spiritului de observatie si a atentiei
voluntare ;

Obiective cadru:
Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului
oral;
Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala;
Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris
(citirea/lectura);
Obiective de referinta:
Sa identifice litere , grupuri de litere , silabe ,
cuvinte si enunturi in textul tiparit ;
Sa pronunte correct litere , silabe , cuvinte ;
Obiective operationale:
a)Cognitive:
Sa identifice sunetul ghi cu literele de tipar
corespunzatoare g/G , h , i ;
Sa pronunte corect sunetul separat si in cuvinte;
Sa recunoasca grupul de litere ghi mic de tipar
si Ghi mare de tipar in cuvintele care il contin,
in textul din manual ;
Sa construiasca cuvinte noi si sa le desparta in
silabe ;
Sa citeasca corect , constient textul ;
b)Afectiv-atitudinale:
Sa participe cu interes la lectie ;
Sa ia atitudine fata de cei care rostesc gresit
sunetul ;
c)Psiho-motorii:
Sa adopte o pozitie corecta in banca pe tot
parcursul desfasurarii lectiei ;

Strategia didactica:
Resurse procedurale: conversatia, explicatia ,
problematizarea , povestirea , exercitiul , citirea
model , lucrul cu manualul ;
Resurse materiale: atlas botanic , ghid turistic ,
abecedarul , plansa ilustrata cu grupul de litere
de tipar , plansa cu exercitii , fisa de lucru ;
Forme de organizare: frontal , individual ;
Evaluare: continua ;
Locul de desfasurare: sala de clasa;
Durata: 50 minute ;
Bibliografie: Metodica predarii limbii romane in clasele
primare-Silvia Nuta , Aramis 2000 ; Abecedar-Tudora Pitila ,
Cleopatra Mihailescu , Aramis 2004 ; Programa scolara pentru
clasele I si a-II-a-Bucuresti 2004 ;
Etapele Activitatea Activitatea
lectiei propunatoarei elevilor
1. Organizarea Asigur ordinea si disciplina
clasei necesare desfasurarii in bune
conditii a lectiei .
Cer elevilor sa-si pregateasca Elevii se
cele necesare orei de pregatesc.
Abecedar .
Comunic elevilor ca va trebui sa
depuna cat mai multa atentie
pentru insusirea grupului de
litere despre care vom invata
deoarece le va fi necesar in
scrierea cuvintelor .
2. Verificarea Solicit elevilor sa deschida Deschid
cunostiintelor manualele la pagina 111 si manualele la
insusite realizez verificarea exercitiilor pagina 111 si
anterior pe care le-au avut de pregatit citesc exercitiile,
acasa prin mai multe procedee: completeaza cu
citire in lant , citire selectiva, alte exemple, dau
completare cu alte exemple , explicatii privind
explicatii privind folosirea folosirea
semnelor de punctuatie . semnelor de
punctuatie.
Cer elevilor sa-mi precizeze Precizeaza
grupurile de litere invatate. grupurile de
litere invatate .
3. Captarea Citesc elevilor povestea Elevii sunt atenti.
atentiei Neghinita dupa Barbu
Stefanescu Delavrancea.
Comentez cu elevii
comportamentul personajului
principal, apoi solicit precizarea Precizeaza titlul
titlului si despartirea lui in si il despart in
silabe . silabe.
Prezint elevilor plansa cu grupul
 de litere ghi Ghi.
-Observati plansa cu grupul de Observa plansa
litere ghi si precizati literele cu grupul de
care alcatuiesc grupul! litere ghi si
precizeaza
literele din care
este format
grupul.
Insist asupra faptului ca desi
este format din 3 litere,
pronuntam un singur sunet.
-Copii , cand se folosesc -La inceputul
literele mari de tipar? propozitiei ,
pentru numele
proprii , pentru
denumirea
localitatilor.
-Dati exemple de cuvinte care Dau exemple de
sa contina grupul de litere cuvinte .
ghi!
Solicit elevilor sa desparta in Despart in silabe
silabe cuvintele Ghita si cuvintele.
Gherghina.
4. Anuntarea -Copii, noi astazi vom invata Elevii sunt atenti.
temei impreuna sunetul ghi si
grupul de litere corespunzator
acestuia ghi mic de tipar
Ghi mare de tipar!
5. Dirijarea Expun elevilor pe tabla o
invatarii propozitie scrisa in pagini
distincte , cu litere de dimensiuni
mari astfel incat sa poata fi
citita, chiar si din ultima banca:
Gherghina si Ghita se duc la
biblioteca .
Solicit un elev sa citeasca Elevul numit
propozitia dupa care o vom citeste propozitia
repeta in cor . apoi o repeta cu
 totii .
Cer elevilor sa desparta Despart
propozitia in cuvinte , cuvintele propozitia in
in silabe si sa-mi precizeze cuvinte ,
sunetele care se aud in cadrul cuvintele in
fiecarei silabe , insistand asupra silabe precizand
pronuntarii corecte a sunetului sunetele care se
ghi . aud in cadrul
fiecarei silabe .
Comentez intelesul propozitiei
pe baza de intrebari :
-Care sunt persoanele care -Gherghina si
merg la biblioteca? Ghita?
- Ce fac cei doi? -Se duc la
biblioteca.
Solicit elevilor sa deschida
manualele la pagina 114 , sa Intuiesc imaginea
intuiasca imaginea din carte si de la pagina 114
sa gaseasca cuvintele si denumesc
corespunzatoare medalioanelor medalioanele de
de langa (precizand locul langa .
existentei grupului de litere
ghi).
Realizez citirea model a lectiei
La bibliotecaapoi dau
copiilor o sarcina de lucru: sa Precizeaza ce
precizeze ce carti prefera cei doi carti prefera cei
copii si numele lor . doi copii si care
sunt numele lor .
Explic elevilor cuvintele
necunoscute , prezentandu-le
dintr-un atlas botanic imaginea
unui stejar si fructul sau si un
ghid turistic pentru a le intelege
mai bine .
Realizez cu elevii o citire in lant Citesc lectia si
si o citire selectiva, apoi le apoi raspund la
adresez cateva intrebari pe text: intrebari:
 -Care este titlul lectiei? -La biblioteca.
Comentam apoi intelesul si
asezarea in pagina a titlului .
-Cine sunt Gherghina si -Doi frati.
Ghita?
-Unde merg cei doi frati? -La biblioteca.
-Ce carte cauta Gherghina? -O carte cu
ghicitori.
-Ce il intereseaza pe Ghita? -Un ghid
turistic si o carte
despre stejar.
-Cine ii ajuta pe cei doi? -Doamna
Lucrez cu elevii un exercitiu de bibliotecara.
pe o plansa expusa in fata
clasei, exercitiul ce consta in
completarea cuvintelor cu
grupurile de litere ghe si
ghi .

6. Fixarea -Copii , ce grup de litere am -Grupul de

cunostiintelor invatat noi astazi? litere ghi .
Impart elevilor fise de lucru Rezolva fisele de
pentru a vedea cat au inteles ei lucru .
din ceea ce am discutat noi. Ei
vor avea de subliniat cu o linie
silaba in care se afla sunetul
ghe si cu doua linii silaba in
care se afla sunetul ghi (in
cadrul primului exercitiu) si de
precizat de cate ori gasesc
grupul de litere ghi in fiecare
cuvant (in cadrul celui de-al
doilea exercitiu) .

7. Tema pentru Pentru ora urmatoare elevii vor

acasa avea de citit lectia La
biblioteca de la pagina 114 .
 Continut informativ

Neghinita

dupa Barbu Stefanescu

Delavrancea

Au fost odata un mos si o baba care ar fi vrut sa aiba si ei

un copil caci erau singuri si neajutorati. Putea sa fie mic, mic ,
chiar si cat un ghem.
Intr-o zi in timp ce lucra la un ciorap , in gandul sau baba se
ruga la Dumnezeu sa-i daruiasca un copil ca n-avea decat pe
unchiasul ei . Deodata tresari cand de dupa usa se auzi un glas
ascutit si intepat:
-Dar daca ar fi cat o neghina?
Batrana se uita , se uita si incepu sa se inchine:
-Cine a vorbit?
-Eu , Neghinita , gandul lumii . De mic ce sunt , patrund in
urechile oamenilor si-i ascult cum gandesc .
Inima batranei salta de bucurie:
-Neghinita , vino sa te vad !
Si pe loc se auzi un tast ca de lacusta si un bazait ca de albina .
Batrana simti pe mana o picatura calda .
-Iata-ma !
Biata femeie facu niste ochi mari cat toate zilele si se minuna
toata , cerul de i s-ar fi deschis si nu s-ar fi minunat asa .
Neghinita era frumos ca o piatra scumpa , era mic cat o neghina si
avea niste ochisori ca doua scantei albastre si niste maini si
picioruse ca doua firisoare de paianjen .
Batrana dadu sa-l sarute .
-Incet , mama , incet, ca ma strivesti !
-Sa te sarut ca imi umpusi casa cu dragoste cand imi zisesi
mama!
Batrana avea in sfarsit un copil. Ce bucurie ii facuse Dumnezeu
la batranete!
Data:
Clasa:
Nume:

Fisa de lucru

1. Subliniaza cu o linie silaba in care se afla sunetul ghe si

cu doua linii silaba in care se afla sunetul ghi :
ghiozdan , ghem , ghinda , neghina , gherghina , ghete ,
Gheorghe , Anghel , Ghita .

2. Noteaza de cate ori gasesti grupul de litere ghi in fiecare

cuvant din urmatoarele:

ghiocel-
ghiveci-
ghici-
Neghinita-
Gheorghita-
Gheorghiu-
Gheorghina-
Referat metodologic
 Cuprins:

Rolul limbii romane ca disciplina

scolara in invatamantul primar ;
Metode si procedee didactice specifice
formarii capacitatilor de comunicare;
Predarea , invatarea si evaluarea citirii
in clasa I;
 Rolul limbii romane ca disciplina scolara in
invatamantul primar

Ca limba nationala si oficiala a statului , limba

romana trebuie cunoscuta , insusita si folosita la un
nivel superior , cultivarea ei fiind o actiune
permanenta si colectiva a tuturor factorilor
educationali .
Dezvoltarea exprimarii orale si scrise , conditie
primordiala in instruirea si educarea elevilor , tinta a
formarii personalitatii lor , a pregatirii pentru
participarea la viata sociala isi gaseste cea mai inalta
expresie activ-realizatoare in cadrul disciplinei
LIMBA SI LITERATURA ROMANA , componenta a
ariei curriculare , sugestiv intitulata LIMBA SI
COMUNICARE.
Desi la formarea si dezvoltarea limbajului
contribuie intreg mediul social si cultural in care se
dezvolta copilul , un rol deosebit in perfectionarea
exprimarii il ocupa studiul systematic si dirijat al limbii
.
Scolarul mic se lanseaza asistat in lumea
cunoasterii , propulsat de curiozitate . Aceasta atractie
spre cunoastere apare diferentiat ca intensitate , dar se
dovedeste a fi extrem de sensibila la stimuli .
Exprimarea corecta constituie unul din instrumentele
de baza ale muncii intelectuale , fara de care nu poate
fi conceputa evolutia cu rezultate superioare .
Obiectivul central al predarii-invatariilimbii
rimane vizeaza dezvoltarea capacitatii de comunicare
verbala si de utilizare a limbii romane literare ,
perfectionarea limbajului si formarea preocuparilor , a
deprinderilor si abilitatilor de supraveghere stiintifica a
calitatii exprimarii orale si scrise .
Scopul studierii limbii romane in perioada
scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar
cu o cultura comunicationala si literara de baza ,
capabil sa inteleaga lumea din jurul sau , sa comunice
si sa interrelationeze cu semenii , exprimandu-si
ganduri , stari , sentimente etc..(Curriculum national
1998 , p. 27).
 Metode si procedee didactice specifice formarii
capacitatilor de comunicare

Metodele trebuie privite din perspectiva

situatiilor de instruire integrate fondului deciziilor
strategice , ca mijloc de optimizare a actiunii de
predare, invatare si evaluare , iar in sens praxiologic ,
a demersului didactic actional , operativ , eficace .
In demersul didactic de formare si dezvoltare a
competentelor de comunicare ale elevilor din ciclul
primar se folosesc , la limba romana , variate categorii
de metode si procedee specifice , nucleu al configurarii
principalelor tipuri specifice de activitati didactice .
Activitatile didactice specifice studiului limbii si
literaturii romane , prin care se poate exersa in forme
variate si sub diferite aspecte actul comunicarii sunt:
1. povestirea;
2. convorbirea;
3. memorizarea;
4. jocul didactic;
5. dramatizarea;
6. auditia.
Aceste tipuri de activitati de invatare constituie
cadrul metodic pentru atingerea obiectivelor de
referinta , a realizarii , constante in temeiul dominantei
unei metode si continuturile invatarii , asigurand
calitatea caracteristicilor dezvoltarii competentelor de
comunicare orala si scrisa , stimularea creativitatii
elevilor.
 Predarea , invatarea si evaluarea citirii in clasa
I

Importanta invatarii corecte a citirii si scrierii in

clasa I este motivata prin urmatoarele argumente:
1. Citirea si scrierea reprezinta instrumente
esentiale ale muncii intelectuale;
2. Isusirea deprinderilor si abilitatea de citire si de
scriere corecta de catre elevi reprezinta conditia
fundamentala a activitatii instructiv-educative
in scoala;
3. Stapanind deprinderile si abilitatea de citire si
de scriere corecta, elevii isi dezvolta tehnici de
munca intelectuala, eficienta, isi extend
orizontul de cunoastere utila.
Metoda fonetico-analitico-sintetica este o metoda
stiintifica de predare a citirii si scrierii in clasa I ,
utilizata in invatamantul romanesc .
Metoda corespunde cerintelor pedagogice si
lingvistice, precum si particularitatilor psihologice ale
procesului de citire si de scriere la elevii de clasa I .
Continutul si structura metodei:
Metoda fonetico-analitico-sintetica porneste de la
forma sonora a cuvantului, deci de la aspectul
fonetic, nu de la cuvantul scris.
Cuprinde doua etape distincte de abordare:analiza
fonetica-presupune distigerea si invatarea mai intai
a sunetului si ulterior a literei si sinteza fonetica-
simplifica recompunereacuvantului si apoi a
propozitiei.
Mijloacele de invatamant necesare lectiilor de citire si
de scriere in clasa I sunt:
 1. planse cu imagini desenate si colorate;
2. planse cu litere si imagini;
3. alfabetul in imagini;
4. caiete speciale;
5. jocuri didactice;
6. diapozitive, filme;
7. carti cu imagini colorate.
Mijloacele de invatamant pot fi integrate in orice moment
al lectiei, ca un suport auxiliar expresiv si sugestiv al
explicatiilor invatatorului.