PROIECT LA VIBROACUSTICA

Îndrumãtor:

Conf. Univ. Dr. Ing. LIVIU – CONSTANTIN STAN

Exemplu de proiect
C APITO LUL I: Ca lc ulul te rm ic a l m o to rului
C APITO LUL II: Ca lc ulul c ine m a tic şi dina m ic a l m e c a nism ului
mo to r
C APITO LUL III: Ca lc ulul de ve rific a re a l a rb o re lui c o tit
C APITO LUL IV: Vibra ţii to rsio na le a le a rb o rilo r c o tiţi şi a le liniilo r de
a rbo ri
C APITO LUL V: De te rm ina re a pulsa ţiilo r pro prii c o re spunză to a re
m o dului H de vibra ţie a struc turii de re ziste nţă a m o to rului na va l
p ro ie c ta t
În studiul ciclurilor teoretice se consideră
următoarele ipoteze:

1.ciclul se realizează cu o cantitate

constantă de gaz ideal, având o
compoziţie chimică neschimbată şi o
căldură specifică constantă;
2.comprimarea şi destinderea decurg
adiabatic;
3.arderea combustibilului şi evacuarea
produselor arderii sunt înlocuite prin
procese convenţionale de primire şi
cedare de căldură, care decurg la v=ct
sau p=ct.
 y z

py=pz

c
pc

pb b

a
pa

vc=vy vz va = vb
C o nd iţii d e re fe rinţă (tro p ic a le )
- te m p e ra tura a e rului a m b ia nt t  45C  318 K ;
- te m p e ra tura a p e i în ră c ito rul a e rului d e sup ra a lim e nta re
t a  32C ;
- p re siune a a e rului a m b ia nt p  1,013bar ;
- um id ita te a a e rului a m b ia nt h  60% .
-c o e fic ie ntul d e e xc e s d e a e r:  =3

- Ra p o rtul d e c o m p rim a re   13
-Co e fic ie ntul d e g a ze a rse re zid ua le  r  0,08
-Te m p e ra tura g a ze lo r re zid ua le Tr  621 K
2 KN
- Pre siune a a e rului d e sup ra a lim e nta re p s  3,8  10
m2
- Ung hiul de a va ns la inje c ţie a c o m b ustib ilului
  13 RAC
1
-Co e fic ie ntul d e a lung ire a b ie le i     4
C a lc ulul p ro c e sului d e a d m isie
1. În c ursa d e a d m isie p re siune a d in c ilind ru e ste
c o nsta ntă .
2. Ad m isia înc e p e în P.M.E. şi se înc he ie c u
întâ rzie re fa ţă d e P.M.I.
3. La înc e p utul a d m isie i în c ilind ru se a flă g a ze
re zid ua le la p re siune a d e e va c ua re p ev .
4. Se ia în c o sid e ra re fe no m e nul d e p o stum p le re .
5. Înc ă rc ă tura p ro a sp ă tă se înc ă lze şte în c o nta c t
c u p e re ţii (c hiula să , c ilind ru, p isto n).
6. La sfâ rşitul a d m isie i în c ilind ru se a flă un
a m e ste c o m o g e n d e g a ze d e a rd e re şi fluid
p ro a sp ă t; g a ze le re zid ua le şi fluid ul p ro a sp ă t
sunt g a ze p e rfe c te , ine rte c him ic .
2 KN
p re siune a d e a d m isie e ste p a  3, 4  10
m2

te m p e ra tura d e a d m isie Ta  344,1 K

c o e fic ie ntului d e um p le re  v  0,839

C a lc ulul p ro c e sului d e c o m p rim a re

 KN 
p 2 
m 
nc
K

c” A Qc
x
a’
c’ a

Gp

 
V m3
V5 V5
C o e fic ie n tu l p o litro p ic d e c o m p rim a re nc  1,364
KN
p
Pre siu n e a la sfâ rşitu l c o m p rim ă rii c  112 , 421
m2
2
V
Vo lu m u l la sfâ rşitu l c o m p rim ă rii c  1,037 m
Te m p e ra tu ra la sfâ rşitu l c o m p rim ă rii
Tc  875,3 K
Ca lc ulul p ro c e sului d e a rd e re
Ipo te ze în c a lc ulul pro c e sului de a rde re
a ) c ă ldurile spe c ific e a le c o mpo ne nte lo r a me ste c ului va ria ză numa i c u
te mpe ra tura ;
b) a rde re a se c o nside ră un pro c e s de intro duc e re a c ă ldurii în fluidul
mo to r, în e vo luţii simple la V  ct şi p  ct ;
c ) c o mpo ziţia a me ste c ului de g a ze e ste în func ţie de a na liza e le me nta ră
a c o mbustibilului şi de c o e fic ie ntul de e xc e s de a e r;
d) c ă ldura de re a c ţie se c o nside ră inde pe nde ntă fa ţă de te mpe ra tură .
3
Vo lumul la inje c tie : Vinj  1, 2364 m

KN
2
Prsiune a la inje c tie pinj  88,5  10 m 2

Te mpe ra tura la inje c ţie Tinj  821,2 K

3
Pe rio a da de înâ rzie re 
la a uto a prinde re aa  3,007  10 s
Pa ra m e trii la sfa rsitu l a rd e rii izo b a re :
T y  1011,19 K

V y  1,0375 m 3

KN
p y  132,43 10 2
m2

Pa ra m e trii la sfâ rşitu l a rd e rii

Tz  1451,09 K
KN
p z  132,433 2
m

Vz  1,489m3
  KN 
p 2 
m 
z
y

Pi Li a

Vc Vs

Va
Exp o n e n t p o litro p ic d e d e stin d e re : n d  1,3016
Vo lu m u l la sfâ rşitu l p ro c e su lu i d e d e stin d e re
Vb  Va  13,4896
KN
Pre siu n e a la sfâ rşitu l d e stin d e rii pb  7,52 m 2

Te m p e rtu ra la sfâ rşitu l d e stin d e rii Tb  746,52 K

J
Li  18272,26
ciclu
De te rm ina re a d im e nsiunilo r p rinc ip a le a le m o to rului
' 3
V
Cilindre e a mo to rului s  0,3142 m

Dia me trul pisto nului D  0,500m

Cursa pisto nului S=1600 mm
Ra za ma nive le i R=800 mm
Lung ime a bie le i L=3200 mm
C a lc ulul c ine m a tic şi d ina m ic a l m e c a nism ului m o to r
Cine m a tic a pisto nului

S
R
2
(P.M.S) p P.M.I
 (P.M.I) 

xp 
P.M.S
Steaua manivelelor şi stabilirea ordinii de aprindere

 
 - decalajul unghiular (unghiul dintre două aprinderi)
   -
i

numărul de timpi ai motorului  2

i - numărul de cilindri ai motorului i  4   90
1  3  4  2  1.
  2 - numărul aprinderilor consecutive

3 2

4
C a ra c te ristic i g e o m e tric e a le c o tului d e m a niv e lă

Dim e nsiuni c a ra c te ristic e a le unui c o t

Ma sa m a ne to nului m m  226 Kg Ma sa p a lie rului ml  271Kg

Ma sa b ra tului mb'  1,525t

Dim e nsiune a Va lo a re a Va lo a re a Va lo a re a

Co nstruc tivă a d o p ta tă e fe c tivă mm

Lung im e a fusului (0,61...063)D 0,6145  D 255

p a lie r, l l

Dia m e trul fusului (0,82...0,84)D 0,83  D 415

p a lie r, dl

Lung im e a fusului
(0,58...0,6) dm 0,595  d m 235
m a ne to n, l m

Dia m e trul fusului  0,785D 0,785  D 395

m a ne to n, d m

G ro sim e a b ra ţului, h (0,59...0,61) d m 0,595  d m 235

Ra za d e ra c o rd a re , R1 de 0,964  dl 400
(0,885...0,985)

Dia m e trul d e 2  R1 2  D1 800

ra c o rd a re , 1
 e

h lm h

dm r
lp
q
R

f1


R1

a
 JV

Jl J2 J3 J4

l5
l4
l3
l2
De te rm ina re a p ulsa ţiilo r p ro p rii a le liniilo r d e a rb o ri
Rig id ita te a to rsio na lă a unui tro nso n j a l a rb o re lui
e c hiva le nt :
G  I pe
Cj 
l ej

Rig id ita te a to rsio na lă a p o rţiunii d in a rb o re le e c hiva le nt

c up rinsă între vo la nt şi ultim ul d isc :
C1  1,5975  10 8 KN  m
Rig id ita te a to rsio na lă a p o rţiunii d in a rb o re le e c hiva le nt
c up rinsă între vo la nt şi e lic e :
C 2  2,224  10 7 KN  m
Siste m ul o sc ila nt p o se d ă d o uă m o d uri d e vib ra ţii lib e re
0 I  29,003 s 1

0 II  97,636 s 1
De te rm ina re a p ulsa ţiilo r p ro p rii c o re sp unză to a re
m o d ului H d e v ib ra ţie a struc turii d e re ziste nţă a
m o to rului na v a l p ro ie c ta t
Fe no m e ne vib ra to rii a le m o to rului na va l
Fe no m e ne le vib ra to rii d e la b o rd ul na ve lo r sunt
c u a tâ t m a i im p o rta nte c u c â t a c e ste a a fe c te a ză
sim ulta n:
1° And ura nţa d ife rite lo r p ă rţi a le struc turii c o rp ului
na ve i;
2° Co nfo rtul e c hip a jului;
3° Sta re a te hnic ă a d ive rse lo r m a şini şi a p a ra te
insta la te la b o rd .
Mo d urile p ro p rii d e vib ra ţie a le struc turilo r d e re ziste nţă
sp e c ific e m o to a re lo r
a) m o d ul H – to a te e le m e nte le struc turii se
d e p la se a ză sim ulta n într- o sing ură d ire c ţie ;
b) m o d ul X – struc tura vib re a ză a vâ nd un m o d în
p la nul m e d ia n a l m o to rului;
c) m o d ul x – struc tura în vib ra ţie p re zintă d o uă
m o d uri în e xtre m ită ţile m o to rului.
Eta p e le c a re tre b uie p a rc urse în c a lc ulul d ina m ic a l struc turii
sunt:

- sta bilire a mo de lului dina m ic ;

- sc rie re a e c ua ţiilo r de mişc a re şi de te rm ina re a ră spunsului
dina m ic , a dic ă a func ţiilo r pa ra me trilo r de vibra ţie ;
- de te rm ina re a e fo rturilo r şi de pla să rilo r pe ntru to a te
e le m e nte le c o m po ne nte a le struc turii;
- ve rific a re a c o ndiţiilo r de re ziste nţă după te o ria so lic ită rilo r
va ria bile .
Me to d e num e ric e p e ntru d e te rm ina re a p ulsa ţiilo r
p ro p rii a le v ib ra ţiilo r d e înc o v o ie re a le struc turii d e
re ziste nţă
Me to d a Mykle sta d
În func ţie d e num ă rul d e c o nstrâ ng e ri d e o rd in
g e o m e tric (le g ă turi) a ve m c o nd iţiile :
a )înc a stra re p e rfe c t rig id ă :
 X n  a n  1  ax n  X 1  0

 n  b n  1  bx n  X 1  0

b) re ze m a re c a ra c te riza tă de rig id ita te a

ro ta ţio na lă Kn :
X n  0

M n  B n  1  B xn  X 1  K n n

a xn
1  
a n
Expre siile e ne rg ie i po te nţia le de de fo rma ţie şi a e ne rg ie i c ine tic e

Ene rg ia p o te nţia lă d e d e fo rm a ţie

 2
a b 2   
2
 
D  w   2
w  2
 w   w w  
U    2    2   2  2  2  21    dxd y
2 o o  x   y  
 x  y  
 x y   
   
Ene rg ia c ine tic ă a p lă c ii, E
2 a b 2
1  w  1  w 
E      dv  h    dxdy
2 v   t  2 o o  t 
Me to d a Ra y le ig h-Ritz
-Ene rg ia p o te nţia lă d e d e fo rm a ţie :
1 1 T
  T
    g  K g 
2
U  B g D B g dxdy 
2

-Ene rg ia c ine tic ă a între g ii p lă c i:

a b T
1  w  w 1
E    h    dxdy  [ g ]T [ M ][ g ]
2 0 0
t  t 2

-M e ste m a tric e a m a se lo r:
a b
[ M ]    h   [ Z ]T [ Z ]dxdy    h  a  b[U ]
0 0

[ g (t )]  [ g ] cos( pt   )

([ K ]  [ M ] p 2 )[ g ]  0
Co nd itia :
det([ K ]  [ M ] p 2 )  0

re p re zintă p ulsa tia e c ua tiilo r p ro p rii.

Metoda elementelor finite (forma generală)
- materialul este continuu, omogen si izotrop;

- proprietătile materialului sunt invariabile în timp;

- deplasările structurii sunt mici în comparatie cu

dimensiunile geometrice ale structurii si ecuatiile de
echilibru static se scriu pe structura nedeformată;

- eforturile si deplasările sunt functii lineare de mărimea

actiunilor;

- rigiditatea si flexibilitatea structurii depind numai de

caracteristicile structurii si natura materialului;
 - d isc re tiza re a struc turii si a le g e re a
e le m e nte lo r finite ;
- a le g e re a func tiilo r d e a p ro xim a re a
c â m p ului d e d e p la să ri;
- e va lua re a m a tric e i d e rig id ita te a
e le m e nte lo r finite si a ve c to rului fo rte lo r no d a le
e c hiva le nte ;
- a sa m b la re a p ro p rie tă tilo r e le m e nte lo r finite
în ve d e re a o b tine rii siste m ului d e e c ua tii p e ntru
struc tura d isc re tiza tă ;
- c a lc ulul d e p la să rii no d urilo r struc turii;
- sta b ilire a d e fo rm a tiilo r sp e c ific e , te nsiunilo r
si a a lto r c a lc ule ne c e sa re în stud iul c o nc re t a l
p ro b le m e i re sp e c tive .
O b se rv a ţii:

1. Me to d a e le m e nte lo r finite p o a te fi a p lic a tă la o ric e tip d e

struc tură , e xa c tita te a re zulta te lo r d e p inzâ nd d e tip ul şi
num ă rul e le m e nte lo r finite c o nsid e ra te ca şi de
c o re c titud ine a înd e p linirii c o nd iţiilo r d e c o ntur d e c ă tre
func ţiile a le se p e ntru d e p la să ri.

2. Me to d a p e rm ite lua re a în c o nsid e ra ţie şi a fe no m e ne lo r

d e a m o rtiza re vâ sc o a se . Astfe l, p e ntru o a m o rtiza re
vâ sc o a să ve c to rul te nsiunilo r se sc rie sub fo rm a :
.
[ ]  [ D ]([  ]  [b][ ])

Siste m ul d e e c ua ţii d ife re nţia le a l m e to d e i e le m e nte lo r finite

p e ntru struc turile c u a m o rtiză ri:
.. .
[ M ][ ]  [ B ][ ]  [ K ][ ]  [ F ]
Determinarea pulsaţiilor proprii ale structurii de rezistenţă prin
metoda elementelor finite

Dimensiunile structurii motorului :

B A

A[mm] B[mm] C[mm] D[mm] E[mm] F[mm]

6150 2300 920 2730 2420 1200
 75
67 66
74
65
68
73
64
69
53
63
70 52
41
62
51
40
71
72 61 50 29
39
28
49 38 17
60
59
27
16
37
48 26
47 15 5

25 4
36 14
35
3
13
24
23 2

1
11 12

Disc re tiza re a d in fig ura c up rind e :

- 68 e le m e nte finite (p lă c i);
- 75 no d uri (d intre c a re 12 sunt fixe - c e le de
b a ză ).
Ale g e re a func ţiilo r d e a p ro xim a re a c â m p ului d e d e p la să ri

1. Câ m p ul d e p la să rilo r se a p ro xim e a ză p rin func ţii c a re să

nu c o nd uc ă la d e fo rm a ţii a le e le m e ntului, a tunc i c â nd
d e p la să rile no d a le sunt c a uza te d e d e p la să ri rig id e a le
struc turii.
2. Câ m p ul d e p la să rilo r se a p ro xim e a ză p rin func ţii c a re să
c o nd uc ă la d e fo rm a ţii sp e c ific c o nsta nte a tunc i c â nd
d e p la să rile no d a le sunt c o m p a tib ile c u d e fo rm a ţii sp e c ific
c o nsta nte .
3. Câ m pul d e p la să rilo r se a p ro xim e a ză p rin func ţii c a re
a sig ură d e fo rm a ţii finite p e la turile a d ia c e nte a le e le m e nte lo r
finite . Ac e st c rite riu p re sup une c o ntinuita te a d e p la să rilo r între
e le m e nte le finite .
 y
b x
4 3
3
4

e
x e y

x 1
2
1 2
w
x
x z

Cele trei grade de libertate ale nodului sunt:

- deplasarea după direcţia oz : Wi ;

W
- rotaţia în jurul axei ox :  i  y
i

Wi
- rotaţia în jurul axei oy : i  
x

Acestea se pot grupa în vectorul coloană [W ( e ) ] :

[W (e)

]  W1 11 W2 22 W3 33 W4 44 T
De te rm ina re a m a tric ii d e rig id ita te a struc turii şi e xp rim a re a
e ne rg ie i p o te nţia le d e d e fo rm a ţie

a ) În m e c a nic a struc turilo r, [K] e ste înto de a una sim e tric ă ,

c a urma re a te o re me i re c ip ro c ită ţii d e p la să rilo r a le lui Ma xwe ll.
b) Pe ntru o num e ro ta re ra ţio na lă a no d urilo r struc turii
id e a liza te , e le m e nte le no rm a le a le m a tric e i [K] se g rup e a ză în
a p ro pie re a dia g o na le i, o bţinâ nd u-se o m a tric e b a na lă .
Num e ro ta re a no d urilo r s-a fă c ut a stfe l înc â t lă ţim e a b e nzii să
fie m inim ă şi se mib a nda să fie c â t m a i a pro p ia tă de o
se m iba nd ă c u lă ţim e c o nsta ntă .
c ) Ma tric e a [K] e ste ra ră , a d ic ă e a c o nţine un numă r re la tiv
m ic de e le me nte ne nule .
Din calcule se obtine :


1 T T 1
[K ]  ([ G ] )  [ B ]  [ D ]  [G ]  [ B ]dV
(V )

Energia potentială:
1 1
U 
2 (e)
[W ]T
(e) [ K ](e)
[W ](e) 
2
[W ]T [ K ][W ]

Expresia energiei cinetice este:

a b T
1  W  W 1
E (e)
 h     dxdy  [W ( e ) ]T [ M ]( e ) [W ]( e )
2 0 0  t  t 2
În cazul studiului vibraţiilor proprii, se alege o soluţie de forma:
[W ]  [W ] cos(t   )
Astfel:

[W ]  [W ] sin(t   )

[W ]   2 [W ] cos(t   )   2 [W ]

[ K ]   [ M ][W ]  0
2

det [ K ]   2 [ M ]  0
C O NC LUZII:
Pre ze nta re a re zulta te lo r şi c o m p a ra re a cu re zulta te le m ă sura te sa u
c a lc ula te c u a lte m e to d e
Dup ă rula re a p ro g ra m ului se o b ţine p ulsa ţia p ro p rie struc turii d e o rd inul I:

0 I  9,82 s 1
H
Va lo a re a c a lc ula tă c o nsid e râ nd o p la c ă înc a stra tă p e o la tură p e ntru 1
L
e ste 10,1s 1 .

Fig ura 1

Mă sură to ri e xp e rim e nta le c e a u p e rm is e va lua re a fre c ve nţe lo r p ro p rii

a le struc turii, a u a juns la va lo a re a : C  9,78 rad s

d e und e re zultă CI  9,78s 1 , d e c i o va lo a re a p ro p ia tă c u c e a c a lc ula tă .