Atu 1

P r o f . d r . docent Ing. EM. A .
BRATU
Membru corespondent al
Academiei Republicii Socialiste România
O p e r a ţ i i
ş i u t i l a j e
i n
i n d u s t r i a
c h i m i c ă
II
Ediţia a doua
Editura tehnică
B u c u r e ş t i —1970
IToua e d i ţ i e a l u c r ă r i i O p e r a ţ i i şi utilaje î n i n d u s t r i a c h i m i c ă
este c e - v î z u i t ă , c o m p l e t a t ă ş i a d u s ă l a z i .
I» c o n t i n u a r e a v o l u m u l u i I, m a t e r i a l u l este t r a t a t şi o r g a n i
zat dwpS s i s t e m u l o p e r a ţ i i l o r u n i t a r e , g r u p a t e d u p ă p r o c e s u l f u n d a
mentat jrincipal.
h i c u t e se p r e z i n t ă : o p e r a ţ i i l e t e r m i c e — t r a n s m i t e r e a c ă l -
flirii
3 isicitlzirea aparatelor d i n i n d u s t r i a c h i m i c ă , schimbătoare
Ue. c ă l d u r a , r ă c i r e a ş i c o n d e n s a r e a , e v a p o r a r e a , c r i s t a l i z a r e a , u s c a
r e a ; opeia).ii bazate pe d i f u z i u n e — d i f u z i u n e a , a b s o r b ţ i a , distilarea
şi rectificarea, s u b l i m a r e a , a d s o r b ţ i a , e x t r a c ţ i a l i c h i d - l i c h i d , f l u -
id-izoea.; p r o c e s e de t r a n s f e r .
C a r t e a se d i s t i n g e p r i n e x p u n e r e a b i n e s i s t e m a t i z a t ă , c l a r ă ,
c o n c i s a , la. n i v e l s u p e r i o r .
C u p r i n s
l e i c r a r e a se a d r e s e a z ă i n g i n e r i l o r d i n i n d u s t r i a c h i m i c ă , d i n
î n s t r t n U de c e r c e t a r e ş i p r o i e c t a r e d i n s e c t o r u l c h i m i c ş i s t u d e n ţ i l o r
«le l a f a c u l t ă ţ i l e de c h i m i e i n d u s t r i a l ă ş i de mecanică. P a r t e a a patra
C a r t e a este u t i l ă ş i i n g i n e r i l o r din industriile petrolieră,
OPERAŢII TERMICE
Jarm.aceju.tica, a l i m e n t a r ă etc.
Cap. X V I I I . Transmiterea căldurii . . 10
A. Transmiterea căldurii prin con 3. L e g e a l u i K i r c h h o f f 109

ducţie U 4. Legea lui Lambert 111
t. Ecuaţii fundamentale 11 5. S c h i m b u l de c ă l d u r ă p r i n r a d i a
2. C o n d u c t i v i t a t e a t e r m i c ă .... 16 ţie între două suprafeţe 112
3. T r a n s m i t e r e a c ă l d u r i i p r i n con 6. I z o l a r e a t e r m i c ă 117
ducţie in regim s t a ţ i o n a r . . . . 22 7. R a d i a ţ i a g a z e l o r 119
B . Transmiterea căldurii prin con- 8. R a d i a ţ i a f l ă c ă r i l o r luminoase 121
vecţift 36 9. C ă l d u r a t r a n s m i s ă î n t r - u n focar 122
1. Ecuaţia diferenţială Fourier- F. Măsurarea temperaturii 124
Kirchhoff pentru transmiterea 1. D i l a t a r e a l i c h i d e l o r , I c r m o m e -
căldurii prin convecţie 36 1re c u l i c h i d 125
2. Transmiterea c ă l d u r i i p r i n con 2. T e r m o m e t r e cu arc 125
d u c ţ i e şi c o n v e c ţ i e In regim 3. T e r m o m e t r e mecanice 12C
staţionar 39 4. T e r m o c u p l e 126
3. V a l o r i a p r o x i m a t i v e ale coefi 5. T e r m o m e t r e e l e c t r i c e eu r e z i s
c i e n ţ i l o r ( p a r ţ i a l i ) de. t r a n s m i tenţă 128
tere a c ă l d u r i i 45 6. P i r o m e t r e e l e c t r i c e p r i n r a d i a
4. Similitudine termică şi ana ţie 129
liză d i m e n s i o n a l ă 47 7. P i r o m e t r e o p t i c e 130
5. D e t e r m i n a r e a coeficienţilor 8. A l t e m e t o d e 130
p a r ţ i a l i de t r a n s m i t e r e 54 Bibliografie 130
C. Transmiterea căldurii la tempera
Cap. X I X . Innălzlreu aparatelor din
t u r i v a r i a b i l e în r e g i m s t a ţ i o n a r . . 76
Industria chimică 132
1. T r a n s m i t e r e a c ă l d u r i i î n c u r e n t
paralel 77 ,\. î n c ă l z i r e a c u p u r t ă t o r i de c ă l d u r ă
2. Transmiterea căldurii în con- i n stare g a z o a s ă 135
tracurent 82 1. î n c ă l z i r e a c u g a z e 135
D. Transmiterea căldurii la tempera B . î n c ă l z i r e a c u p u r t ă t o r i de c ă l d u r ă
turi variabile în regim n e s t a ţ i o n a r 87 în stare l i c h i d ă 148
1. î n c ă l z i r e a fluidelor; variaţia 1. î n c ă l z i r e a c u a p ă c a l d ă 149
t e m p e r a t u r i l o r n u m a i tn t i m p 87 2. î n c ă l z i r e a cu uleiuri minerale 149
2. încălzirea fluidelor; variaţia 3. î n c ă l z i r e a c u l i c h i d e organice
t e m p e r a t u r i l o r In t i m p ş i s p a definite 149
ţiu 90 4. î n c ă l z i r e a cu săruri topite . . . . 151
3. î n c ă l z i r e a c o r p u r i l o r s o l i d e . . 95 5. î n c ă l z i r e a cu b ă i de metale
E . Transmiterea căldurii prin radia topite 152
ţie 105 C . î n c ă l z i r e a c u p u r t ă t o r i de c ă l d u r ă
1. P u t e r e a d e e m i s i e a corpului solizi 152
negru absolut 106 1. î n c ă l z i r e a c u b i l e î n c i r c u l a ţ i e 153
2. Legea l u i Ş t e f a n şi B o l t z m a n n 107 2. î n c ă l z i r e a cu pulberi 154
7
CUPRINS
R. Cinetica uscării 319 10. Uscarea In v i d 356

B . încstlzirea electrici - 154 2. T i p u r i de e v a p o r a t o a r e 251 11. Uscarea prin îngheţare 357
1. V i t e z a d e u s c a r e 319
1. 3 a c i l z ± < ; a p r i n r e z i s t e n ţ e e l e c 3. A l e g e r e a e v a p o r a t o a r e l o r .... 263 12. Uscarea cu r a d i a ţ i i infraroşii 358
2 . D u r a t a de u s c a r e 321
trice 155 13. U s c a r e a p r i n c u r e n ţ i de î n a l t ă
B. E v a p o r a r e a c u efect m u l t i p l u 265 C . P r o c e d e e şi a p a r a t e de u s c a r e . . . . 333
2 . 3ric ă l z i r e a « u j a d L i a t i i i n f r a r o ş i i 159 frecvenţă 359
-
1. V a r i a n t e ale instalaţiilor de 1. U s c ă t o a r e c u c a m e r ă 334
S. Î n c ă l z i « a prin « o r e n ţ i de in 14. Alegerea uscătoarelor 360
e v a p o r a r e c u efect m u l t i p l u .. 266 2. U s c ă t o a r e tunel 338
ducţie 160
2. C a l c u l u l i n s t a l a ţ i e i ideale de 3. U s c ă t o a r e cu b a n d ă 341 D. Uscarea gazelor 365
4. Î n c ă l z i r e a d i e l e c l r i c i 161 e v a p o r a r e c u efect m u l t i p l u .. 270 4. U s c ă t o a r e turbină 343 1. U s c a r e a p r i n r ă c i r e 365
E . U n c ă l z i r e a p r i i i arc e l e c t r i c . . . . 162 2. U s c a r e a p r i n c o m p r i m a r e . . . . 365
3. Calculul instalaţiei reale de 5. U s c ă t o a r e rotative 344
Bibliografie 162 3. U s c a r e a p r i n a b s o r ţ i c sau cu
e v a p o r a r e c u efect m u l t i p l u . . 282
• Cap. X X . Scbiinlisitoari) de- e ă l i l u r ă 163 4. N u m ă r u l optim de evapora
6. U s c ă t o a r e cu t a m b u r 348
s u b s t a n ţ e higroscopice 366
7. U s c ă t o a r e cu agitare m e c a n i c ă 350
toare 285 8. U s c ă t o a r e pneumatice 351 4. Uscarea prin adsorbţie 366
_ A . R e - c n p e r a t o a r e de c ă l d u r ă 164
C . E v a p o r a r e a c u p o m p ă de c ă l d u r ă 286 9. U s c ă t o a r e prin pulverizare . . 353 Bibliografie 366
•1. S c h i m b ă t o a r e il e c ă l d u r ă cu
Bibliografie 288
serpentina 164
2 . Sctiiiii.bsSto.are de căldură cu Partea a clncea
î Cap. XXIII. Cristalizarea 289
"ţevi coaxiaLe 165
3 . S c t i i m l s S t o a r e (3e c i l d u r ă t u b u - A. Mecanismul cristalizării 290 OPERAŢII D E DIFUZIUNE
lare 165 1. E c h i l i b r u l d i n t r e f a z e 290
2. A m e s t e c u r i neideale 433
4. Schimbătoare <lc c ă l d u r ă spi 2 . F o r m a r e a c e n t r e l o r de cristali Cap. X X V .Difuziunea. Transferul de
3. A m e s t e c u r i azeotrop 439
rale . . 173 zare 292 masă 370
4. S i s t e m e n e m i s c i b i l e şi s i s t e m e
5. S c h i m b a t a a r e le căldură cu 3. C r e ş t e r e a c r i s t a l e l o r 293 1.
Ecuaţiile fundamentale ale
parţial miscibile 443
plăci 182 4. I n f l u e n ţ a i m p u r i t ă ţ i l o r 296 difuziunii 370
5. I n f l u e n ţ a p r e s i u n i i a s u p r a e c h i
6. S c h i m b ă t o a r e ie căldură cu 5. A g l o m e r a r e a c r i s t a l e l o r 297 2 . C o e f i c i e n t u l de d i f u z i u n e . . . . 373
librului lichid-vapori 446
p l i c i ondulate, încrucişate . . . . 183 B . Cristalizarea fracţionată. Proce 3. D i f u z i u n e a într-o s i n g u r ă fază 375
6. Tabelul echilibrelor lichid-va
7. S c h i m b ă t o a r e tic c ă l d u r ă c u ari dee de c r i s t a l i z a r e 297 4. D i f u z i u n e a î n t r e d o u ă faze . . . . 380
pori 447
pioare 183 1. Recristalizarea simplă 299 Bibliografie 389
7. A m e s t e c u r i m u l t i p l e 452
B . Regeneratoare de c ă l d u r ă 186 2. Recristalizarea repetată (cu
Cap. X X V I . Absorbţia 390 8. A m e s t e c u r i c o m p l e x e 453
Bibliografie ... , 190 contact multiplu) 299
A. Echilibrul gaz-lichid 390 R. D i s t i l a r e a s i m p l ă sau d i f e r e n ţ i a l ă 453
3. R e c r i s t a l i z a r e a c u c o n t a c t mul
Cap. X K L K i e i r e a şi eoudeasarca 191 1. T e o r i a d i s t i l ă r i i s i m p l e d i s c o n
t i p l u In contracurent 300 B. Dinamica absorbţiei 394
A. . R ă c i r e a 191 tinue 454
4.
Procedee direcţionale: topire 1. C o e f i c i e n ţ i d e a b s o r b ţ i e 394
1. P r o c e d e e d e i a c ire 191 D i s t i l a r e a în e c h i l i b r u sau i n t e g r a l ă 459
zonară 301 2 . C o e f i c i e n ţ i de t r a n s p o r t r a p o r
2. I n s t a l a ţ i i frigorifice cu com- taţi la raportul molar 395 Rectificarea c o n t i n u ă a amestecu
C. Cristalizoare 302
pii mare 197 rilor binare 160
1. C u v e d e c r i s t a l i z a r e 303 3. D e t e r m i n a r e a c o e f i c i e n ţ i l o r de
3. Instalaţii frigorifice cu absorb absorbţie 397 Rectificarea amestecurilor binare
2. E v a p o r a t o a r e - c r i s t a l i z o a r e .. 303
ţie •• -• . • 214 tn coloane c u talere 160
3. Cristalizoare c u r ă c i r e şi agi C . C a l c u l u l c o l o a n e l o r de a b s o r b ţ i e 401
I. Instal a ţ i i i r i g i ) l i l i c e cu adsorb- E. Rectificarea discontinuă 479
tare 304 1. B i l a n ţ u l d e m a t e r i a l e 401
ţie .... 217 1. R e c t i f i c a r e a c u r e f l u x c o n s t a n t 4,S2
1. C r i s t a l i z o a r e b a s c u l a n t e ( W u l f f - 2. D i a g r a m a de e c h i l i b r u 102
5. I n s l a l a ţ i i frigorifice p e n t r u r ă 3 Valoarea m i n i m ă a raportului 2. Rectificarea cu concentraţie
Bock) 304
cire la t e m p e r a t u r i Joarte s c ă LIG 103 constantă a distilatului •182
5. Cristalizoare cu agitator elico-
zute ( r ă c i r e in c a s c a d ă ) 217 4. N u m ă r u l de t a l e r e t e o r e t i c e în F. Rectificarea continuă a amestecu
idal 305
6. L i c h e f i e r e a g a z e l o r 218 rilor multiple 483
6. C r i s t a l i z o a r e t u b u l a r e r o t a t i v e 305 c o l o a n e l e de a b s o r b ţ i e 404
7. F a b r i c a r e a , g h e ţ i i a r t i f i c i a l e .. 222 1. Componenţi cheie 484
7. C r i s t a l i z o a r e c o n i c e ( H o w a r d ) 306 N u m ă r u l talerelor reale 405
B. Condensarea 222 5. C o l o a n e de a b s o r b ţ i e c u u m p l u 2 Metode pentru determinarea
8. C r i s t a l i z o a r e l u c r i n d s u b d e p r e
1. C l a s i f i c a r e a condensatoarelor 223 n u m ă r u l u i de t a l e r e t e o r e t i c e . . 485
siune 307 tură 406
2. T i p u r i de condensatoare 223 D. Absorbere 411 G . D i s t i l a r e a a z e o t r o p ă şi d i s t i l a r e a
9.
Cristalizoare cu strat (fluidizat)
Bibliografie 234 extractivă 496
de c r i s t a l e 309 1. A b s o r b e r e d e s u p r a f a ţ ă 412
=*•= «Sil, 1. D i s t i l a r e a azeotropă 496
Cap. X X I I . Evaporarea. 235 Bibliografie 310 2. Absorbere p r i n b a r b o t a r e . . . . 412
2. D i s t i l a r e a e x t r a c t i v ă 499
3. Absorbere p r i n p u l v e r i z a r e . . 413
1. P r e s i u n e a <le v a p o r i ş i t e m p e r a 501
Cap. X X I V . Uscarea 311 4. A b s o r b e r e cu u m p l u t u r ă 416 H . C o l o a n e de r e c t i f i c a r e
t u r a de f i e r b e r e a s o l u ţ i e i . . . . 237 501
E. Chemosorbţia 423 1. C o l o a n e c u t a l e r e c u c l o p o t e . .
2 . P r e s i u n e a t i i d r o s t a t i c ă In e v a - A. Statica uscării 313
Bibliografie 425 2. Coloane cu talere din p l ă c i per
poratoare 240 1. E c h i l i b r u l m a t e r i a l u m e d — a e r 313 509
forate sau site
3. S e n s i b i l i t a t e a t e r m i c ă a s o l u ţ i e i 241 2. B i l a n ţ u l de m a t e r i a l e a l u s c ă - C a p . X X V I I . D i s t i l a r e a şi H e e l i f i e a i e a 426 3. C o l o a n e c u talere cu v a l v e . . . . 509
Procedee d e «vap orare 242 torului 314 510
A. Echilibrul lichid-vapori 426 4. C o l o a n e c u u m p l u t u r ă
\ . Evaporarea simplii 213 3. B i l a n ţ u l t e r m i c a l u s c ă t o r u l u i 316
1. A m e s t e c u r i ideale, legea lui I. Rectificarea amestecurilor gazoase
1. C a l c u l a i i n s t a l a ţ i e i p e n t r u e v a 4. R e p r e z e n t a r e a o p e r a ţ i e i de us 514
Raoult 427 lichefiate
porarea sirnplă . . 243 c a r e I n d i a g r a m a 11, x 318
s CUPRINS
Rectificarea aerului lichid 514 2. E x t r a c ţ i a s i m p l ă c u contact

J. Antrenarea cu vapori 518 multiplu 573
519 3. E x t r a c ţ i a c u contact multiplu
K . Distilarea moleculară
"_ 9 1 în contracurent 575
Bibliografie 4. E x t r a c ţ i a î n c o n t r a c u r e n t , cu
523 reflux 578
Cap. X X V I I I . Sublimarea
5. E x t r a c ţ i a d i f e r e n ţ i a l ă î n c o n -
A. D i a g r a m a fazelor 523 tracurent 580
B. P r o c e d e e de s u b l i m a r e 526 C . Coeficienţi de transfer şi î n ă l ţ i m i
1. S u b l i m a r e a s i m p l ă 526 ale u n i t ă ţ i i de transfer 585
2. S u b l i m a r e a c u antrenant . . . . 526 D . Extractoare 586
3. Sublimarea fracţionată 528 1. E x t r a c t o a r e c u u n i t ă ţ i d e e x
4. F a c t o r i i care i n f l u e n ţ e a z ă s u b l i tracţie distincte 587
marea 528 2. E x t r a c t o a r e c o n t i n u e In contra-
C. Calculul sublimării 529 curent 588
1. S u b l i m a r e a s i m p l ă 530 E . Repartizarea în contracurent . . . . 592
2. Sublimarea cu antrenant .... 532 Bibliografie 594
D . I n s t a l a ţ i i de s u b l i m a r e 5 3 4
Cap. X X X I . Fluidizarea 595
1. I n s t a l a ţ i i c u f u n c ţ i o n a r e dis
continuă 534 A . Consideraţii teoretice 597
2. Instalaţii cu funcţionare con 1. D i n a m i c a s t r a t u l u i f l u i d i z a t . . 597
tinuă 538 2. T r a n s m i t e r e a c ă l d u r i i î n stra
3. S u b l i m a r e a î n s o ţ i t ă de r e a c ţ i e tul fluidizat 599
chimică 540 3. T r a n s f e r u l de m a s ă î n s t r a t u l
4. Condensarea f r a c ţ i o n a t ă 540 fluidizat 602
Bibliografie 541 B . Aplicaţiile fluidizării 603
1. A v a n t a j e ş i i n c o n v e n i e n t e . . . . 603
Cap. X X I X . Adsorbţia 542 2. A p l i c a ţ i i i n d u s t r i a l e 606
3. A p a r a t e de f l u i d i z a r e 607
A. C o n s i d e r a ţ i i teoretice
5*3 Bibliografie 610
1. E c h i l i b r u l de a d s o r b ţ i e
2. Teoriile adsorbţiei 545 Cap. X X X I I . Procese dc transfer
B . Consideraţii practice 547 Analogie şi p o s i b i l i t ă ţ i de intensificare 611
C. Cinetica adsorbţiei
fi? A . Procese de transfer 611
D. Adsorbanţi
Caracteristicile generale ale pro-
1. C ă r b u n e l e a c t i v Ţ*l ceselor de t r a n s p o r t 612
2. G e l u l de s i l i c e
'1? B . M o d u r i de t r a n s p o r t 613
3. A l u m i n a a c t i v a t ă
f*jj 1. T r a n s p o r t r a d i a n t 613
4. P ă m î n t u r i decolorante 2. T r a n s p o r t d i f u z i o n a l 614
5. S i t e moleculare ' .° 3. T r a n s p o r t e o n v e c t i v 614
r
E . P r o c e d e e şi a p a r a t e de a d s o r b ţ i e Partea a patra
^ } 4. T r a n s p o r t interfazic 615
1. A d s o r b ţ i a s t a t i c ă
^zl C. Ecuaţii criteriale 616
2. A d s o r b ţ i a dinamică »f 5 D . S e m n i f i c a ţ i a u n o r c r i t e r i i de s i m i -
3. A d s o r b ţ i a c o n t i n u ă litudine 616 Operaţii Termice
4. H i p e r s o r b ţ i a
1. T r a n s f e r u l m o m e n t u l u i 617
5. P e r s o r b ţ i a
J™° 2. Transferul termic 618
Bibliografie , 6 1
' 3. Transferul de m a s ă 619
4
- C r i t e r i i de s i m i l i t u d i n e 620
Cap. X X X . Kxtraeţia lichid-liehid . . 5 6 2
E . A n a l o g i a fenomenelor de trans-
A. Teoria extracţiei 562 p t 0 r 623
1. T e r m i n o l o g i e , principii, apli 1. A n a l o g i a m ă r i m i l o r v , a, D . . 623
caţii 562 2. A s e m ă n a r e a ecuaţiilor criteriale 623
2. E c h i l i b r e în sisteme ternare 3. F a c t o r i i de transfer j 624
lichide 564 j?. Intensificarea proceselor de transfer 626
B. Procedee generale de e x t r a c ţ i e . . 572 Bibliografie 629
1. E x t r a c ţ i a s i m p l ă c u u n s i n g u r Anexe 630
contact 572 Index alfabetic 633
11
Capitolul
î n c ă l z i t în partea inferioară a unei î n c ă p e r i , formează c u r e n ţ i a s c e n d e n ţ i
care duc cu ei c ă l d u r ă l a partea superioară a î n c ă p e r i i , unde înlocuiesc por
ţ i u n i de aer m a i rece şi deci m a i greu, care c o b o a r ă ) . Se n u m e ş t e convecţie
forţată transmiterea c ă l d u r i i r e z u l t a t ă din deplasarea „ f o r ţ a t ă " a unui fluid,
T r a n s m i t e r e a c ă l d u r i i
cu mijloace mecanice exterioare (pompare, agitare). E x e m p l u , încălzirea
cu un l i c h i d cald pompat printr-o ţ e a v a .
P r i n radiaţie c ă l d u r a se transmite ca enegie r a d i a n t ă sub formă de unde
Temperatura influenţează constantele fizice, starea, echilibrul şi cine electromagnetice, care se t r a n s f o r m ă p a r ţ i a l sau t o t a l în c ă l d u r ă , atunci cînd
tica sistemelor materiale. î n fabricaţiile chimice, condiţii de t e m p e r a t u r ă se ele î n t î l n e s c un corp. E x e m p l u , încălzirea p ă m î n t u l u i cu razele solare.
pun pentru fiecare etapă şi fiecare operaţie a procesului tehnologic. De. cele m a i multe o r i transmiterea c ă l d u r i i se face s i m u l t a n prin două
Aducerea unui sistem l a o t e m p e r a t u r ă d a t ă sau m e n ţ i n e r e a l u i la o anu sau p r i n toate cele t r e i moduri a r ă t a t e m a i sus. î n t o t d e a u n a transmiterea
m i t ă t e m p e r a t u r ă se face prin introducerea, evacuarea sau p ă s t r a r e a c ă l d u r i i , c ă l d u r i i prin convecţie este î n s o ţ i t ă de transmiterea p r i n c o n d u c ţ i e . Pierde
adică p r i n încălzire, r ă c i r e sau izolare t e r m i c ă . rea de c ă l d u r ă a u n u i corp c a l d , în mediul î n c o n j u r ă t o r , se face p r i n toate
cele trei m o d u r i : c o n d u c ţ i e , convecţie şi r a d i a ţ i e .
A n s a m b l u l de c o n s i d e r a ţ i i fizice, teoretice şi de t e h n i c i experimentale
eare au scopul de a explica şi prevedea, c a l i t a t i v şi c a n t i t a t i v , transportul
1
c ă l d u r i i se n u m e ş t e transmiterea căldurii . A. T r a n s m i t e r e a c ă l d u r i i prin c o n d u c ţ i e
M u l t e o p e r a ţ i i importante de inginerie c h i m i c ă : î n c ă l z i r e a , r ă c i r e a ,
evaporarea, condensarea, sublimarea, desublimarea, uscarea, distilarea, rec
1. E c u a ţ i i fundamentale
tificarea ş.a. se bazează pe transmiterea c ă l d u r i i . Numeroase utilaje chimice,
industriale sau de laborator: s c h i m b ă t o a r e de c ă l d u r ă ( p r e î n c ă l z i t o a r e , r ă -
citoare, recuperatoare, regeneratoare), uscătoare, cuptoare, evaporatoare, a. Analogie electrică. Pentru orice transport de s u b s t a n ţ ă sau de energie
coloane de rectificare, condensatoare, i n s t a l a ţ i i frigorifice, reactoare ş.a. trebuie să existe o mărime de acţiune ( n u m i t ă şi forţă motoare) a cărei valoare
au ca funcţie p r i n c i p a l ă transmiterea de c ă l d u r ă în c o n d i ţ i i optime. descreşte pe parcursul transportului. De exemplu, pentru curgerea unui l i
Transmiterea c ă l d u r i i este c o n d i ţ i o n a t ă de o d i f e r e n ţ ă de t e m p e r a t u r ă , c h i d printr-o c o n d u c t ă , m ă r i m e a de a c ţ i u n e este î n ă l ţ i m e a sau presiunea;
în mod spontan, c ă l d u r a trece de la corpul mai cald c ă t r e corpul mai rece. pentru transportul e l e c t r i c i t ă ţ i i , m ă r i m e a de a c ţ i u n e este tensiunea (forţa
E x i s t ă trei moduri de transmitere a c ă l d u r i i : c o n d u c ţ i e , convecţie şi electromotoare). T r a n s p o r t u l se face cu a t î t m a i repede - debitul este cu a t î t
radiaţie. mai mare — cu c î t m ă r i m e a de a c ţ i u n e v a r i a z ă m a i m u l t şi cu c î t rezisten
P r i n conducţie c ă l d u r a se transmite din aproape în aproape, din moleculă ţ e l e care se opun t r a n s p o r t u l u i s î n t mai m i c i . E c u a ţ i a generală a transpor
în m o l e c u l ă , în interiorul unui corp sau î n t r e corpuri care se ating, fără t u l u i este:
deplasare a p a r e n t ă de s u b s t a n ţ ă . Moleculele, „mai calde", cu mişcări m a i Cantitatea transportată _ Variaţia mărimii de acţiune ( X V I I I 1)
repezi, se ciocnesc de moleculele vecine, „mai reci", cu mişcări mai lente, Timp Rezistenţă
c e d î n d u - l e o parte din energia lor c i n e t i c ă ; prin a b s o r b ţ i e de energie, mole sau
culele mai reci se încălzesc iar cele calde, cedînd energie, se r ă c e s c . Trans . .. , Variaţia mărimii de acţiune , . . , , , „ ...
miterea c ă l d u r i i c o n t i n u ă p î n ă cînd se ajunge l a o uniformizare macroscopică Debitul ( X V I I I . I)
Rezistenţă
a s t ă r i i energetice, c o r e s p u n z î n d la egalizarea temperaturii. î n metale, de
plasarea electronilor l i b e r i p a r t i c i p ă la transmiterea c ă l d u r i i , ceea ce ex Semnul minus a r a t ă că transportul se face în sensul în care m ă r i m e a de
p l i c ă marea conductivitate t e r m i c ă a metalelor. E x e m p l u , transmiterea acţiune descreşte.
f a l d u r i i printr-o b a r ă . Pentru transportul e l e c t r i c i t ă ţ i i :
P r i n convecţie c ă l d u r a se transmite ca efect a l d e p l a s ă r i i macroscopice
a fluidelor calde, a d i c ă a l transportului de s u b s t a n ţ ă în i n t e r i o r u l aceleiaşi C AU
faze sau î n t r e faze diferite, a l ă t u r a t e . Se n u m e ş t e convecţie naturală sau con -. Ii
vecţie liberă transmiterea de c ă l d u r ă r e z u l t a t ă d i n deplasarea n a t u r a l ă a unor sau
p o r ţ i u n i de fluid sub a c ţ i u n e a diferenţei de densitate (de e x e m p l u , aerul cald / . _ _ A U _ j \ U A U
n i i
1
D e n u m i r i sinonime: trecerea căldurii, propagarea c ă l d u r i i , transfer termic.
p—
A y-A
12 T R A N S M I T E R E A CĂLDURII 13
sau î n c ă : P r i n analogie cu r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă , r e z i s t e n ţ a t e r m i c ă a u n u i perete

cu feţe plane este J R = 5 / X A .
I=--jAMJ (XVIII.3) h. Legea lui Fourier. î n ă u n t r u l unui mediu î n c a r c se transmite c ă l d u r ă
prin c o n d u c ţ i e , e x i s t ă în orice moment diferenţe de t e m p e r a t u r ă . Tempera
unde C este cantitatea de electricitate;
tura în fiecare punct este o funcţie de coordonatele x, y, z ale p u n c t u l u i şi
T — timpul; de timpul T :
Al/ — diferenţa de p o t e n ţ i a l ; t=î(x, y, z, T ) . (XVIII.6)
R — rezistenţa electrică;
Repartizarea temperaturilor, la un anumit moment, i n toate punctele
/ — intensitatea curentului electric; sistemului (mediului) considerat se n u m e ş t e cîinp de temperatură. D u p ă cum
p — r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă specifică; c î m p u l de t e m p e r a t u r ă este independent de t i m p sau v a r i a z ă cu t i m p u l , trans
/ — lungimea conductorului; miterea căldurii se face în regim s t a ţ i o n a r sau în regim n e s t a ţ i o n a r . în regim
.4 — aria s e c ţ i u n i i conductorului; staţionar, temperatura fiecărui punct a l sistemului se m e n ţ i n e c o n s t a n t ă şi
b i l a n ţ u l termic se soldează fără acumulare de c ă l d u r ă ; p r i n orice suprafaţă
x = l / p — conductivitatea electrică a conductorului.
p e r p e n d i c u l a r ă pe d i r e c ţ i a f l u x u l u i de c ă l d u r ă trece o cantitate egală de căl
î n t r e transportul e l e c t r i c i t ă ţ i i printr-un conductor şi transportul (trans d u r ă , în regim nestaţionar, se a c u m u l e a z ă c ă l d u r ă în sistem (acumularea poate
miterea) căldurii printr-un perete cu feţe paralele există u r m ă t o a r e l e cores fi şi n e g a t i v ă ) . î n c ă l z i r e a u n u i corp se face în regim n e s t a ţ i o n a r ; m e n ţ i n e
pondenţe: rea unui corp într-o a n u m i t ă stare t e r m i c ă se face în regim s t a ţ i o n a r .
î n l r - u n c î m p de t e m p e r a t u r ă , punctele cu t e m p e r a t u r ă egală formează
Electricitate Căldură suprafeţe izoterme. S u p r a f e ţ e l e izoterme nu se i n t e r s e c t e a z ă şi n i c i nu se
Diferenţa de p o t e n ţ i a l - - Diferenţa de temperatură ating (dacă d o u ă s u p r a f e ţ e izoterme s-ar atinge, ar exista puncte care ar
avea simultan două temperaturi diferite). S u p r a f e ţ e l e izoterme sînt suprafeţe
Rezistenţa electrică — Rezistenţa termică
închise (în interiorul corpului) sau deschise (cu conturul pe s u p r a f a ţ a corpului).
Conductivitatea e l e c t r i c ă — Conductivitatea t e r m i c ă Cu cît d o u ă s u p r a f e ţ e izoterme s î n t mai apropiate, cu a t î t v a r i a ţ i a de
Lungimea conductorului — Grosimea peretelui t e m p e r a t u r ă este m a i b r u s c ă . L i m i t a raportului dintre d i f e r e n ţ a A f a tem
Secţiunea conductorului — Suprafaţa peretelui peraturilor şi d i s t a n ţ a A n dintre două suprafeţe izoterme, cînd A n tinde
c ă t r e zero, se n u m e ş t e gradienl de temperatură:
Cu aceste c o r e s p o n d e n ţ e , e c u a ţ i a ( X V I I I . 3 ) se t r a n s f o r m ă în:
- r a d l-= l i m - ' . . - i i ' . (XVI1J.7)
0 = " l A --' )=
e ^ A (l,- /,) = ~ A At (XVIII.4) A.,I_».O A » d "
sau Gradientul de t e m p e r a t u r ă se e x p r i m ă priutr-o d i f e r e n ţ ă de t e m p e r a t u r ă pe

unitalea de l u n g i m e .
Q=kA&t (XVIII.5) Transmiterea c ă l d u r i i prin conducţie se face in d i r e c ţ i a normalei pe s u
în care Q este c ă l d u r a transmisă în unitatea de t i m p ; prafeţele izoterme şi în sensul în care temperaturile scad.
A — aria s u p r a f e ţ e i peretelui p r i n care se transmite c ă l d u r a , Legea lui Fourier: căldura transmisă în unitatea de timp este proporţională
cu aria suprafeţei şi cu gradientul de temperatură:
m ă s u r a t ă perpendicular pe direcţia f l u x u l u i de c ă l d u r ă ;
d» dl
t T — temperatura feţei reci a peretelui;
X V I I L 8
fl = r - ^ < >
t c — temperatura feţei calde a peretelui; (
At — t —t
c r — diferenţa de t e m p e r a t u r ă ; în care ry este c ă l d u r a t r a n s m i s ă in t i m p u l r,
X — conductivitatea t e r m i c ă a peretelui sau coeficientul — timpul;
dl/dn — gradientul de t e m p e r a t u r ă ;
de conductibilitate t e r m i c ă ;
X — coeficientul de p r o p o r ţ i o n a l i i ate u i legii l u i Fourier,
S — grosimea peretelui; n u m i t conductivitate t e r m i c ă sau coeficient de conducti
/c = X/o" — coeficientul t o t a l de transmitere a c ă l d u r i i . bilitate termică.
OPERAŢII TERMICE 15
c - E e u a ţ i a d i f e r e n ţ i a l ă a I u i F o u r i e r . Această e c u a ţ i e se referă la trans Diferenţa totală a c ă l d u r i i intrate lată de cea ieşită (căldura a c u m u l a t ă )
miterea căldurii p r i n c o n d u c ţ i e î n t r - u n mediu, solid sau f l u i d , i m o b i l . Cu este:
singura restricţie a i m o b i l i t ă ţ i i m e d i u l u i , e c u a ţ i a l u i F o u r i e r are v a l a b i l i
tate ge.nerală în toate cazurê de transmitere a c ă l d u r i i p r i n c o n d u c ţ i e , a t î t d< r a l l x ,,h l v d,lr Xjf. : |<1\- d r . (XVIII.10)
7 în regim s t a ţ i o n a r cît şi în
iii regim n e s t a ţ i o n a r .
4- Expresia din p a r a n t e z ă este operatorul lui Laplace şi se n o t e a z ă , în acest
m Se c o n s i d e r ă ( f i g . X V I I I . 1), 2
caz, cu simbolul ( y / ) . E c u a ţ i a ( X V I I I . 1 0 ) se scrie:
în m e d i u l i m o b i l , un paraleli
2
piped elementar, a v î n d mu dq = X ( v / ) d V d r . (XVIII.ll)
chiile de l u n g i m i l e da;, dy, dz.
P a r a l e l i p i p e d u l f i i n d de d i Căldura a c u m u l a t ă în interiorul p a r a l e l i p i p e d u l u i se poate exprima şi
mensiuni infinitezimale, f l u x u l p r i n ecuaţia c a l o r i m e t r i c ă , adică prin produsul î n t r e c ă l d u r a specifică c , v
de c ă l d u r ă care trece p r i n el masa m a t e r i a l u l u i (egală cu produsul dintre densitatea p şi v o l u m u l d V

poate f i descompus d u p ă cele a l paralelipipedului), v a r i a ţ i a temperaturii in unitatea de timp d i / i k şi
ii durata î n c ă l z i r i i dx:
trei d i r e c ţ i i ale unui sistem
ortogonal de r e f e r i n ţ ă , paralele d =c dV-^dT. (XVIII.12)
s p P
cu m u c h i i l e p a r a l e l i p i p e d u l u i .
C ă l d u r a q care i n t r ă în
x
D i n e c u a ţ i i l e ( X V I I I . 11) şi ( X V I I I . 1 2 ) r e z u l t ă :
t i m p u l dx p r i n faţa abfe (cu
aria dy-dz) a paralelipipedu 2
X ( v 0 = c p- ' â
(XVIII.13)
P
Fii. X V I I I . 1 . Paralelipipedul elementar pentru de

lui este, d u p ă legea l u i Fourier
ducerea e c u a ţ i e i l u i F o u r i e r . [ e c u a ţ i a X V I I I . 8 . ] , în care sau
gradientul de t e m p e r a t u r ă d u p ă S
' ni^H). (XVIII.14)
d i r e c ţ i a x este în conformitate cu e c u a ţ i a ( X V I I I . 7 ) — derivata func-
Lici de t e m p e r a t u r ă în raport cu variabila x:
2 - 1
M ă r i m e a a - - X / c p , n u m i t ă difuzivitale termică, are dimensiunile L T
p
,jf =_X^
a dy dz dx, (XVIII.9) si r e p r e z i n t ă i n e r ţ i a t e r m i c ă a sistemului î n c ă l z i t , a d i c ă proprietatea l u i de
a se încălzi mai repede sau mai î n c e t .
Căldura (<7 ) care iese prin faţa opusă degh a paralelipipedului este
x+dx
Dacă in interiorul paralelipipedului se d e z v o l t ă c ă l d u r a Q' ( W / m sau 3
egală cu căldura i n t r a t ă prin faţa abfe, plus o d i f e r e n ţ ă care se e x p r i m ă 3

k c a l / m di) prin r e a c ţ i e chimică sau printr-o sursă de c ă l d u r ă , ecuaţia
prin produsul dintre derivata in raport cu x, a c ă l d u r i i transmise după ( X V I I I . 1 3 ) devine:
d i r e c ţ i a x şi d i s t a n ţ a da; dintre suprafeţele abfe şi degh:
1
-0 IWO + U'-W- - (XVII1.15)
ax
dx.
5x
Cînd mediul prin care se t r a n s p o r t ă c ă l d u r a este neomogen sau anizotrop,
Diferenţa dintre c ă l d u r a i n t r a t ă şi c ă l d u r a ieşită d u p ă d i r e c ţ i a x este: conductivitatea X diferă după cele trei d i r e c ţ i i şi e c u a ţ i a ( X V I I I . 1 5 ) se scrie:
'iV'i
Mii',
"''.li, X ^dydzdxj dx.

X a »L + 1!'- + X Z + Q' = C p P ^ • (XVIII.16)
R e p e t î n d acelaşi r a ţ i o n a m e n t şi pentru celelalte d o u ă d i r e c ţ i i se o b ţ i n e ,

d u p ă efectuarea derivatei şi înlocuirea produsului dxdydz cu v o l u m u l d V Cînd trebuie să se ţ i n ă seamă de v a r i a ţ i a c o n d u c t i v i t ă ţ i i cu tempera
al paralelipipedului: tura, e c u a ţ i a ( X V I I I . 1 5 ) devine:
Mi Ol-^-'-dVdT dfc = X-^-'dVdT. L | x 3/1 -i- * I >. <*' I + 1 | X ^ I -j <J •• c -, ^ p • (XVI11.17)

3y- e)z 2
î
OPERAŢII TERMICE 17
16
în coordonate cilindrice (v. f i g . VIII.21), e c u a ţ i a (XVIII.15) are

forma:
I I I
O o"
X + 1 A f r 1 Ş!£'[ + ( r = C p P i i (XVIII.18)
o
rezultată d i n transformarea coordonatelor p r i n e c u a ţ i i l e : CM n<
Oi TH I I I CI IO
x=x; i/=r cos 0; z = r sin 6.

O O
o ^ I 1 I
T-T o"
2. Conductivitatea termică
o
00 !H
Conductivitatea t e r m i c ă sau coeficientul de conductibilitate t e r m i c ă o ^ r-T o" o f
este o c o n s t a n t ă fizică, specifică n a t u r i i şi s t ă r i i f i e c ă r e i s u b s t a n ţ e . Dimen
s i u n i l e c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice r e z u l t ă din e c u a ţ i a ( X V I I I . 4 ) :
CM o CM
.o /-
energie lungime M L o" o"
o"
3 3
timp (lungime) (diferenţă <te temperatură) T 0
sau
ro 01 co 1 00
8 j căldură lungime căldură o -o o o o CO CO CO
I 1-i CO oi ro Ol O Ol
timp | (lungime) 2
(diferenţă de t e m p e r a t u r ă ) LT9 cT T-T o o" Ol o" cT o" o o' r-7
f , , , • „ . J W „ kcal
In mod curent X se exprima i n = sau i n • o
Ol o
m-S'grd m>grd m-h-grd 'O
Tt O o o O O o o o
o 1- O o Oi ot
în tabelul A . 14 (Voi. I) s î n t d a ţ i factorii pentru convertirea u n i t ă ţ i l o r o Ci CO 1 IO 00 CI
Ol t-H Ol o
î n care se e x p r i m ă conductivitatea t e r m i c ă . o
00
î n tabelul X V I I I . 1 s î n t date, pentru materialele uzuale, v a l o r i l e m ă
o
r i m i l o r principale care intervin în transmiterea c ă l d u r i i . Pentru aer, vapori ol o
iO
de a p ă şi apă l i c h i d ă , p r i n c i p a l e l e m ă r i m i fizice s î n t date, în funcţie de o O O
I - .o
o o o
"
o
CI
t e m p e r a t u r ă , în tabelele B . 1, B . 2 şi B . 3 din a n e x ă . o
_ -r CO
Ol o
1 'O oo CI
o
a. Observaţii asupra c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice.
S i 3 o
O Ol " o
1) D u p ă valoarea c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice, materialele pot f i clasificate în: CI
CM
materiale izolante X=0,023—0,12 —
m . g—
rd =0,02-0,1 n vk hc -a gl r d
m
W kcal
materiale de c o n s t r u c ţ i e X=0,58—3,5 =0,5—3,0
nvgrd nvh-grd c3 'c:
k c a l
metale X=8,72-458 —^=7,5-394
.S •o .3
m-grd m>h-grd
^
e s s _
î-o3 >C3 -
2) Pentru metale, conductivitatea t e r m i c ă este a p r o x i m a t i v p r o p o r ţ i o o, tf> >33 >CC >:3 E 5
s :- .s s
n a l ă cu conductivitatea e l e c t r i c ă . ^3 O cu
Opoi-aţii si utilaje îa industria chimică voi- II

8
TRANSMITEREA CĂLDURII 19
18 OPTfiJ\7n TIRM1CE
3) I m p u r i t ă ţ i l e metalelor scad m u l l coeficientul de conductibilitate
s t e r m i c ă ; în tabelul X V I I I . 2 se vede influenţa i m p u r i t ă ţ i l o r asupra conduc
s —I CM tivităţii cuprului.
SI w IO IO ~F 'O
00 H H
H Tabelul XVIII.2
1111' 111 c 111 ii i in pui i tă ţi loi' asupra conductivităţii
termice a cuprului
io —. oo
CM CO
O O"
X la urc
ken 1
, M CO H TH M m CT. Malcrialul
IO I , - i O n T-I_ 0_ O^ i n • ^r<l in • h • gnl
O o " o " o " o" o" o" o"
Cupru electrolitic 384 330

CO O: 2 t " S «
^ O O o" o" o" Cupru comercial 268 230
Cupru c u u r m e de arsen 110 128
Cupru cu 0,63% fosfor lor. 10
Cupru cu 1,98% fosfor 52 45
CI O •* o o o o
O K_ « io"
C? O o"" o" IO IO |^ IO CO CO 10 -1) Aliajele au c o n d u c t i v i t ă ţ i termice inferioare faţă de cele ale meta
lelor constituente pure; în tabelul X V I I I . 3 este dat e x e m p l u l aliajelor de
fier şi nichel.
Tabelul XVIII.3
cv) d o CO ^ U2 CO Ci X °- -f C0 ^ O IO C0
I O ro -^r ^ O CM
io" C CO CD H Conductivitatea termică a aliajelor Fier — Mehel
M IO 00 CD 02 "5
O C0 Te 1(10 so 00 •10 0
Compoziţia
aliajului, % 0 20 10 00 75 9.") 100
Xi
O O C5 C3 o o o o o o o 26 58
O O
o o o o o o A W 'Im • g r d 42 16 10 16 31
o O CO o oo CM co o o; O CO
L- O IO oo co o; r» *~ I - l ~
k c a l / m -h -grd 36 11 y 11 20 29 00
11
o
C
5) Umiditatea m ă r e ş t e m u l t conductivitatea t e r m i c ă a materialelor (ta
belul X V I I I . 1); conductivitatea materialului umed este mai mare decît
0 0 0 0 0 0 0 0
conductivitatea apei şi, nurori mai mare decil suma coiul 11cIiviI;11ilor apei
0 5 0
*Zl O. — — o
O
CC
O O CT O O C0 o
CI c c c . - CI c
s i materialului uscat.
L. J « 1- ; n i - l>
Q
Tabelul A VIII.4
Influenţa imiiililălii asupra <oii<liicli\ h u l i i termice
a materialelor
* rt
ic o 0 — 0 0 0 0
Sol CT, CI CM CM CM Â
W / h • ^T<! j k c a l / n • li • uni
Materialul
penini lnalrciahll
+
uscat umed useat umed
«A o Pămînl 0,14 0,67 0,12 0,58

CM
00 O) Cărămidă 0,35 1,05 0,3 0,9
s Nisip 0,33 1,13 0,28 0.97
'3
a o JS — C c « li) Pentru materialele poroase, conductivitatea t e r m i c ă scade cu creşte
„o. a
n
„ «3 .2 ii. = •=
~ o, t, A, — 2
£1» —
c/5 < < ^ ^ C w 1 / 3
N rea p o r o z i t ă ţ i i şi, deci, cu scăderea d e n s i t ă ţ i i aparente, linzînd către con-
0 ^
IV
«I.
.r'i.:^sw,:i:-:!^
¥ 20 O P E R A Ţ I I TF.TUUCT.
21
ductivitatea termică a aerului (0,023 W / m - g r d sau 0,02 k c a l / m - h - g r d , la în care T este temperat ura absoluţii, în °K, iar C este o c o n s t a n t ă caracte
t
20°C). ristică fiecărui gaz (tabelul X V I I I . 5 ) :
7) Conductivitatea t e r m i c ă v a r i a z ă cu temperatura; v a r i a ţ i a este aproxi
mativ liniară: Tabelul XVIIJ.r,
X = X + 6/ (XVIII.18) Valori pentru '/„ >i (.' din ecuaţia (XVIII.211)
( 0
sau C
(lazul
A = X (H-p/)
t 0 (XV1TI.19) .Ini • «ni k c a l ; n i • li • g r d • (.
X, este conductivitatea t e r m i c ă l a temperatura /;

11 i d r o g e n 0,1591 0,1370 91
X — conductivitatea t e r m i c ă la 0°C;
0 Azot 0,02-13 0,0209 102
Aer 0,023-1 0.0201 122
l> — constantă caracteristică materialului; Oxigen 0,0231 0,0201 1 11
P = 6/X — coeficientul de t e m p e r a t u r ă .
0 ()x i i i de c a r b o n 0,0215 0,0185 15(5
A n i o n iac 0,0200 0,0172 026
în diagramele din fig. X V I I I . 2 se a r a t ă v a r i a ţ i a c o n d u c t i v i t ă ţ i i ter
l i i o x i i i de M i l l 0,0077 0,000(5 396
mice cu temperatura, pentru c î t e v a gaze şi lichide. Clor 0,0072 0,0002 351
Q08
\ 07
0
-
B Cu excepţia apei şi g l i c e r i n c i , conductivitatea t e r m i c ă a lichidelor scade
cu temperatura (v. fig. X V I I I . 2 , />).
2 Pentru mclale, cu cxccpl ia,cuprului si a l u m i n i u l u i , cotiduclivilitlea ter
~1
mică scade cu creşterea temperaturii, b şi ti d i n ecual iile ( X V I I I . 1 8 ) şi
3 - ( X V I I I . M l ) sînt negativi, de exemplu:
\ cos pentru p l u m b : X, =2-1,1) (1-0,000-171 ,') ^ •

- in-grd
\\ om- Pentru cele mai multe materiale solide (nenielale), coeficientul de ciin-
d u c l i b i l i t a l e creşte cu temperatura, de e x e m p l u :
V-io\ A r pentru kieselgur: X/--0,0<K> (1 - j - 0 , 0 0 H /) ^ (XVIII.21)

yf// lU-gill
—7y
l i . E c u a ţ i i p c i i l r u c a l c u l u l c o i i d u c t i v i l u ţ i i termice. Numeroase ecuaţii
' ! einpiriee sau cu bazf. teoretică servesc ])eiilru calculul conduci ivilăţii termice
w vin eo-j _ soi) woo 0 20 W 80 80 J00 ,'20 W
0 200 atunci ciad lipsesc date experimentale.
vera/w t, 'ii "C lemperjfurji ?n "C t
Pentru IJUZC, conductivitatea termică se calculează cu ecuaţia Iui M a x

well:
Viii. X.N" 111.2. V a r i a ţ i a c o n d u c t i v i t ă ţ i i t e r m i c e Â a g a z e l o r ş i l i c h i d e l o r c u t e m p e r a t u r a :
a — p e n t r u g a z e : 1 — v a p o r i <!e n p ă ; 2 — o x i g e n ; ,1 — b i o x i d d e c a r b o n ; 4 — a e r ; .5 — a z o t ; « - a r
gon; 1 n
p e n t r u h i d r o g e n ? - n = z \ , . . b — ]>enlrn l i c h i d e ( d u p ă N . 1!. W a h r h a l ' l i g ) : 1 — g l i c e r i n a a n h i d i u >• l <•')? -t\
3 — a c i d f o r m i c ; J — a l c o o l n i e t i l i c ; 4 — a l c o o l e t i l i c ; .1 — a n i l i n ă ; fi — a c i d a c e t i c ; 7 — a c e t o n ă
S — alcori] b n l i l i r ; 3 n i t r o b e n z e n ; 10 — b e n z e n ; 11 — t o l t i e n ; 12 - x i l e n ; 1.1 — u l e i de v a s e l i n a in care X este conductivitatea t e r m i c ă ;
14 — a p ă ( o r d o n a t e l e d i n d r e a p t a ) .
c,,, - c ă l d u r a specifică la volum constant;
Pentru gaze, v a r i a ţ i a c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice cu temperatura este d a l ă rt - viscozilatea a b s o l u t ă ;
de formula l u i Sutherland: .1 --- 0,25 (!) x—5) — c o n s t a n t ă ( a d i i u e n s i o n a l ă ) specifică fiecărui
gaz;
273+ C ( T ţ3/
X = X
( 0
( X V I I 1.20) x •-- c jt: — raportul dintre c ă l d u r a specifică l a presiune constantă
p v
2'+C (273
şi c ă l d u r a specifică la v o l u m constant.
TRA\S\II']T!U-:A CĂLDURII 2:5
£2 OEU.AŢII riKMICl
\ p l i c i n d eciicilia l u i Maxwell se o 1) ţLiu ţcntru aer Ia 20°C şi secţiune a sistemului este constant, c) debilele de c ă l d u r ă care trec prin supra
5
1,1 035 -IO N;'ni (7GO Lori): 2 feţele izoterme ale c î m p u l u i de t e m p e r a t u r ă sînt egale şi d) nu există acumu
lare de căldură în sistem.
1 " . 2 ; . ^J-L,--l—n) E c u a ţ i a generală pentru transmiterea c ă l d u r i i prin conducţie în regim
;l C
s t a ţ i o n a r , se obţine din e c u a ţ i a ( X V I I I . 13), a n u l î n d v a r i a ţ i a temperaturii
1 .HO-O.'vlB-L0) '18,1 •10- =0,024S ' cu t i m p u l (dl / 9 T = 0 ) , C U rezultatul : 1
in grd
2
«(v 0=0 (XVIII.22)
I u t i <le valoarea 2—0,<)2«J — ^ - g ă s i t ă experimental.
m-fJi'<] 2
şi, pentru că clifuzivilatea t e r m i c ă a esle diferită de zero, r e z u l t ă : ( \ 7 / ) = 0 ,
Ptulm an iesle ani ie tpzt se foloseşte e c u a ţ i a Aproximativă: sau:
5 a J
' -;- + ' ' li. ( X V I I 1.23)
S ->' 3
3 .'/- e) z-
& a ii
Ecuaţiii ( X V I I I . 2 3 ) poate fi integrată in cîteva cazuri particulare, care
1IJ<I 10(1
sînt .şi cele mai frecvente sau interesante în problemele tehnice.
fu continuare vor fi tratate cîteva probleme tipice ale transmiterii căldurii
micit- esle r.«ji<lii«livil;»lra leiiaieu a tune «Ierului gazos; prin c o n d u c ţ i e .
> A > x.it s i n i concln cit vitalile. tunmir.r sile c o m p o n e n ţ i l o r amestecului; a. Transmiterea c ă l d u r i i pi-iutr-uii perele vu feţe plane, paralele. Printr-un
A ' . \ . N n , . . . — -fric-ţiilc molare a l e r<iiiipi>ne nlilor amestecului; perele destul de mare, I ransmilerea de căldură se tace unidimensional, per
A , 13,... — [procentele v o U i n l c c ale c o m p o n e n ţ i l o r amestecului. pendicular pe Ielele l u i : considerînd această direcţie .r, ecuaţia ( X V I I I . 2 3 )
devine:
Tenhii HcMile. coadu c t i v h a t r a lenwicâ se cal rulează cu formula apro
ximai Ivii a Ini >Vel>ei: ""' 0 ( X V I I I . 21)
d.r-
Iiilcgriud, se o b ţ i n e succesiv:
(1/
în .'ÎU'I' 1. osli*.*in«liit-l i \ i l a I c » leiniicfi, in V M i i - i ţ n l ; ( X V 111.25)
i: - c f u l u r a specifică a lichid a lui, i n k J / k g - g r d ;
p • - «iensilatră r e l a t i v ă (faţă ele a p ă ) , a d i m e n s i o n a l ă ; / (\ x : c,. (XVIII.26)
r
M masa iiii-kcularft, in k g / l m o l . Constantele tic integrare c, şi c, se d e t e r m i n ă din condiţiile la l i m i t ă :

p p i i l m nps\ sc o b ţ i n e clwjă aceasta f o n n u l ă :
pcnlru .r 0, / lL
>v= 0,358-4,187 -1,0 ^ ['. = G , i 7 2 W / m • grd ])ent ru ,c S, l=-L,

unde S esle grosimea peretelui.
faţă de valoarea Â.=«,695 "W/n •grei, găsita experimental.
Inlroducîiid acesle condiţii în ecuaţia ( X V I I I . 2 b ) , se obţin valorile, con
stantelor de integrare:
: j . Transmiterea c ă l d u r i i p r i n ««m«lui'ji<> în rejjim s l a l i o n a r J
<•.- ' - - ' - - - - - ' ( X V I I 1.27)
S S
în transniiterea c ă l d u r i i , regimul s t a ţ i o n a r est.c definit prin c o n s t a n ţ a
t i m p u l u i i e temperatura. In consecinţa: a) temperai ura oricărui punct al
sistemului se m e n ţ i n e c o n s t a n t ă , 1)) debitul de c ă l d u r ă care trece prin orice
1
S i n g u r a r e s t r i c ţ i e de v a l a b i l i t a t e a e c u a ţ i i l o r ( X V I I I . 1 3 ) ş i ( X V I I I . 2 3 ) este condiţia
1
<le i m o b i l i t a t e a m e d i u l u i f a ţ ă d e s i s t e m u l d e r e f e r i n ţ ă considerat.
în această ecuaţie, c, este d a t ă ir J / k g ' g r d , i a i YJ î a l t g / m - s.
TRANSMtTHIU:A CĂLDURII
cu caie m i aţi a (XVEI I.2IV) <k"viue- din cauza temperaturilor diferite. Calculul se face apoi ca pentru transmi
terea căldurii printr-un perete formal din mai multe straiuri paralele (v. p. 27).
(X V I U . 28) 2) Se înlocuieşte X din e c u a ţ i a ( X V I I I . 29) cu o valoare medie Ă a con-
d u c t i v i l ă ţ i i termice, d e d u s ă din e c u a ţ i a :
î a care \ l / I..
X 1
(' r >. dl
licitaţia ( X V I I I . 28) d o v e d e ş t e repartizarea
li» i a r i a e î n i p u l u i temperaturilor în grosimea
Iierc-.U'lni (fig. X V I I I . .'5) iu care >. este. o funcţie de t e m p e r a t u r ă a c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice; de exemplu
D i n legea lui Fourier [ecuaţia ( X V I I I . 8 ) în | v . ecualia (XVIII.'l<))]:
care, pornim acest caz, dn corespunde la d.r], x=x (i-; po 0
î m p r e u n ă cu ecuaţiile ( X V I I I . 2 5 ) şi ( X V I I I . 2 8 ) ,
se o b ţ i n e ecuaţia: (C /,) [di il)
e = - ^ - ^ - x.\ -"i- : >.i'- '• <1"M

<1- Ar- 8
A= X H 0
2
(XVIII.30)
Calculată în acest mod, conductivitatea medie X este egală cu conductivi

Q '• AM ( X V I I 1.2!)) tatea X Ia temperatura /,„, medic a r i t m e t i c ă a temperaturilor /, şi l,.
S
3) L a acelaşi rezultat se ajunge prin folosirea ecuaţiei ( X V I I I . 17) care,
K i g . X V I I 1 3 . "Varial la Icinjn - 1
idcniică cil ecuaţia ( X V I I I . 1 ) o l ţ i i i u l ă direct, pentru acest caz de transfer unidimensional de căldură in regim s t a ţ i o n a r ,
r a i u r i i înăii 1
1 Ir 111 « m i i jicTctc. prin îiualogie cu transportul e l e c t r i c i t ă ţ i i . se scrie:
, :
(x "') o t \ \ i i i . : ; n
Exmufin. Să s« calculeze căLilUTII " t r a n s m i s ă zilnic printr-un perete, iu condiţiile dii d.r ( d.r )
rinduille 1 —S ale l a l i citi I n i u r m a t «r:
în care X esle o funcţie de t e m p e r a t u r ă ; de e x e m p l u :
1 IMsiteria! u i p e r e t e l u i Cărămidă Dat x = x ( ) ( H - p / )
;> Arin suprafeţei ]>fir M u i A 10 Dată D i n două integrări succesive ale ecuaţiei ( X V I I I . 31) r e z u l t ă :
3 <iTi>siitie-a relrl n 1 0,42 Dală
4 T e m p e r a t n r . i fele i r n U l c a
X '" c, ( X V I I 1.32)
;KI "(', I lată (i.i:
[>eiT t c l l l i ll
5 'I'cmjit'i'îiL u J;I 1" cţi' i i c c i n j i e r t ' l e
"A (H P 0 '"
Ini 10 °C Dată 0
ll.C
G l > i f c i e : i 1 a <lc teiujTc reilmii 20 °C (4)- (5)
C o i i d u e l h i i a l ea UT i n i c i i y. 0,29 Vy' 'in • g r d

( Tabelul
0,25 kcal/m • h -grd XVITI.l
2
8 Fluxul de calciură a 138 "W ec. XVIII.29
Valorile constantelor de integrare c şi c se d e t e r m i n ă inlrodueind con
x 2
119 kcal/h
diţiile (cunoscute) la limite:
9 Căldura transmisă ia 24 l i </ l l i m kJ (8) • lil'.OO • 21
2856 kcal (8) • 2 t — pentru x = 0 , 1 = 1^
Cînd diferenţa de t e m p e r a t u r ă l\l este prea mare pentru ca A să mai

— pentru a:--8, /= ' 2
p o a t ă f i considerat constant, se a p l i c ă una din u r m ă t o a r e l e metode:
1) Se î m p a r t e paretele în m i i multe straturi paralele cu feţele peretelui. *o(' + | - 'l) =c S
a x
Acesle straiuri, deşi d i n a c e l a ş i material, au c o n d u c t i v i t ă ţ i termice diferite,
2,6 O!' E K A f l I "IER.MICE 1
TRANSMIT..REA CĂLDURII
(Jc ILIlllf b . A p l i c a ţ i e : m ă s u r a r e a c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice p r i n metoda B o c i i .

Măsiirînd căldura q t r a n s m i s ă pe durata ~, printr-o p l a c ă de dimensiuni cu
(/ -/i) (XVIII.33) noscute ( l ă ţ i m e a 5 şi aria suprafeţei A), alunei cînd temperaturile /, si I.,
2
pe feţele plăcii sînt m e n ţ i n u t e constante, se poate determina conductivitatea
D i n I«gea l u i F a u r i «r ((«waţi a X V 111.8) t e r m i c ă cu e c u a ţ i a :
(1 =—*A
şi re ualia ( X V LI l.'M) s r aMine:

de unde:
sau, Împreuna cu ecuaţia (XVEII.33): (XVIII.3G)

^ C i - y
Schema aparatului pentru de

* Ci-' ) 2
terminarea c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice
sa 11 nna: după această metodă rezultă din
fig. X V I I I . 1. O placă t ă i a t ă i n
( X V III. 31)
formă circulară sau p ă t r a t ă , din ma
lixjires ia: terialul a cărui conductivitate ter
mică trebuie d e t e r m i n a t ă , se fixează
'a- I M . - T ( X V I 11.35)
>• 1 între două plăci goale in interior, k'ig. W J 1 I . I . Schema aparatului Boci. pentru
m e n ţ i n u t e la temperaturile /, res dcliTininarea condiictivilăl.ii termice la corpu
« k f i u e ş k r unditei ivit a tea tennirft 2 medie pentru ac.esl caz tic transfer termic, pectiv I. cu ajutorul a două circuite rile solide:
ca fiind conduri iviliiliMt l e n n i i ă ;i ut a tenaltilui la temperatura medie arit- de lichid termostalal. O parte d i n / - - p l a c ă l ă i a l ă i l i n n i a I c r i a 1111 de cercei a l ;
p l a c ă i i i r n | i m i l a la I c-mpe .a I ura I.; V - !cr-
înr l i n i (/ ] l.,)J2 iulre le-in pci-aLurile /, şi / ele pe feţele peretelui.
x 2 placa superioară este încălzită priu- llloslal pciifl'd placa / p l a c a incaI. I î ii c lec l ric ;
.', c o l i l o r e l e c t r i c ; '» m a n i a uicn ţ inu l a la tem
Ir-o rezistenţă electrică la tempera peratura l; 7 (ermoslat p r n l n i maiilaua :
l i M - i u p t u . S ă . si- « i l « u l « > v t - A M n r a r ; a v Ir c r [ i i i n l ; - i u strai i z o l a t u l de Uiesel._ţur, î n i
(Ollll i ii c i l i u rIu(Iurilr 1 7 i i l e Li_iji-l.ii Ini n e u ă U i r . tura /,. Energia electrică pentru în ... l: /: It i i M a i i i c l r e .
călzirea rezistenţei esle m ă s u r a t ă de

1 M l l t t T UllLlt k ieselşj-ir Dat T
un contor electric. l n lermoregulalor lasă să treacă curentul electric numai
\ r i;i Mi|> r . i k l i >t n i l 1
1 lui A - r 1 ui" Dală
a l i l timp c i l temperatura plăcii tinde să scadă sub / r
( im_,i 111 cii slrsiLii li ii 1 **,_>".> 111 Dată

_( A r i a .1 d i n e c u a ţ i a ( X V I I I . 3 0 ) corespunde p ă r ţ i i incălzile electric din
1V 111|>cianii-a pe [ai a c u M â a « . t e u l u i u i 1 (IOD "<: Dată
r
placa superioară cu temperatura t , grosimea 8 se măsoară cu exact itale de
x
T i - i H | > r r a l n r i i pe fu\a r i v c .1 s l r u t u l 1
1 i r.. __00 °c Dală
cele patru micromelre ale aparatului, temperaturile. I şi I., se reglează prin
«
1
'le 1
1 i|>rraluri! 1 liciţii- tm (ilM) '(". termometrele regulatoare ale termostalelor, t i m p u l -r se citeşte pe ceasor
C'>:i'liic-l i v i l a l i - a Ier m i c ă 11 u i n U - r i u - nicul aparatului, iar c ă l d u r a transmisă q se deduce d i n energia consumată
0 , 0 Iii W/111 • i . r d ec. ( X V 1 1 1 . 1 7 )
l u l i i i l a /<; >-„ 0,0 1 kcal/111 - l i - ţ i n ! înregistrată de contorul electric.
C o r Ii « i c u l 1
1 1 de l i - i n p c . « L i ifi rj (1,(1(11 1 ce. ( N \ I U . 1 7 )
<»
i J
c. Transmiterea c ă l d u r i i p r i u l r - i u i perete formal d i n m a i multe s t r a i u r i
C i ind 1 1 i t i v i Sale;» Wrmicn 11 ni_il.ri.-ui-
U,t»S5 W/111 - y i i l c-c. ( . \ v i u . : ; 5 ) paralele. Pentru u n perele format d i n trei slraturi paralele (fig. X V I I I , o)
l u l u i l a /,„ x
0,071 kcal/m • h • grd
cu grosimile S , ă , x 2 d i n materiale cu c o n d u c t i v i l ă ţ i l e termice Xj, X , X 2 3
ll> D i f e r e n ţ a . <lc U'rJipr r;IUIIU AJ 800 grd (l)-(5)
şi cu căderile de t e m p e r a t u r ă Al A / , A / , astfel încît
lt 2 3
11 I>rl.itul de c ă l d u r ă c ; i l e u lat c u c o n d u c
2 720 W ec. ( X V I I I . 3 4 )
tivitatea }. 8 2 368 kcal/h (XVIII.37)
29
5S O " P E R . \ T II T E R M I C E
Pentru un perete plan formal din n straiuri paralele se obţine acelaşi

în caic f, şi / yfnl i.e neper a Iun le ]>e feţele pcrelelui, e c u a ţ i i l e de transmitere,
r 3
rezultat ( X V I I I . 3 9 ) , cu deosebirea că valoarea coeficientului total de trans
a căldurii prin coiul rutic |)cnLni fiecare strat s î n t : mitere este:
t
' (XVIII.43)
0:-- ,1 A . , *i , A . .
_ _| p V '
.1 A / , ( X V I I 1.38) 1—1,2.../?, n fiind n u m ă r u l straturilor din care esle alcăluil peretele.

Temperaturile dintre straturi se d e t e r m i n ă cu ajutorul reiat iilor (XV111.44)
X,
deduse din ecuaţiile ( X V I I I . 3 8 ) şi ( X V I I I . 1 2 ) :
O- .1 A / , A i, _ A l,
A /., _ A /„
7V = ( X V I I I . II)
11,
Mâfinulv O Şi / l au fost scrise fără indici dc- Folosind şi proprielalea p r o p o r ţ i i l o r (raporlul dini re suma n u m ă r ă t o
u i n ec căldura t r a n s m i s ă prin fiecare strat este aceeaşi rilor şi suma numitorilor este egal cu fiecare, d i n rapoartele proporţiei) se
(i'.i>irii s t a ţ i o n a r ) , iar aria suprafeţei straturilor esle obţin relaţii de forma:
1 ••. js.N\ ILI_r> .TnuisiniliTcu identică (sl raluri paralele).
e;i II IU rii prin liv i >i Iratiir i A /H- Ar 2 _ A/j + A /, !-
+ A.„ Al_
1 HUUkl i-- Speriind ecuaţiile ( X V I I I . 3 8 ) în forma.: 0- ( x v n r. 15)
li, | 7f a li, i -IU-]• • • • \-Ji Ii a n
A^=<>/-Al iu care H R ,...R„ sînt rezistenţele termice ale straturilor, iar ]{— l' -|-lu ••
lt a t
|-...-;- /î„ este r e z i s t e n ţ a t o t a l ă a celor n rezistenţe pe care căldură le par

A;. <> • A curge în serie.
Exemplu. Să se calculeze căldura transmisă printr-un perele format ti in două straluti
y
si temperatura dintre straiuri, în condiţiile arătate in rîndurile 1 0 din lahclul următor.
• * *i <> ' : \
O.l Materialul stratului 1 zidărie retractară Dai
si u d m i i i i d , se. o li fini*-: Materialul stratului 2 zidărie izolantă Dai
0 ( 8i Aria suprafeţei peretelui A r> 1
IU Dată
ăl -}
L Al, |-A 5 A/ Temperatura pe fala caldă a pcrelelui /, 700 (', Dală
Temperatura pe fala rece a peretelui 7f> <; Dată
Sîlll Grosimea stratului 1 iî, o,2:i ', in Dală
(>=/.' .1 A / ( X V I 11.3'.)) (irosinu-a stratului 2 <1, o,ll IU i tală
Conductivitatea termică a -di-alului 1 A, i,:ir, | W/lli • i-<l K
Dată
1
i ii e;iri i,ic, krJ.Mii • ii • fird
1 Coinlucl ivilalea lermicâ a slralului 2 J., ii.1-1 \\ -ni • - n i i tală
( X V I I I . 10) 0,12 k c a l / m • li • - r d
A 4. ^1 10 Rezistenţa termică a stratului 1 II I o,o:u grd/W (0)/(8i(:i)
0,0-10 h • « r d / k c - . i l
I 1 lirzislenla termică a straiului 2 IU 0,157 LUal/W (7)/('.ii(:;i
este cocfh-fctiful lotul (k transmitere a că'durii prin c o n d u c ţ i e , cu dimensiunile 0,18:t h • e;rd/kcal
2
şi i n i i U ţ i l e raportului K/S (MT"~* 8, W / m • grd, respectiv k c a l / m • h • grd). 2
12 Hezistenla lerniieă loială /' 0,101 :>rd/\V (10) j (11)
0.223 li • u r d / k c a l
Iinccsul coeficientului total de transmitere: Diferenţa de temperatură Al
l.'l (>25 i;r.l (»)-(•">)
(XVIII.41) 1 I Debitul de căldură Q 270 \Y (1:SI/(12);
x x 2 3
2 800 kcal'h
cc. (XVIII. 15)
Diferenţa de temperatură in stratul 1 Al, 111 urd (10) (M):
esle sunai «listacolelor sau rezistenţelor (considerate pe u n i l a l e a de arie).
ec. (XVIII. 15)
Olisl acutele sau r e z i d e n ţ e l e care se opun trecerii c ă l d u r i i printr-un Ui Temperatura dintre straiuri /, i2
5K0 C (•I) -(15)
]H'rele de inie A sînt: 17 Diferenţa de temperatură a slralului 2 AU ol :s i-i'd (11) (U):
A . ( X V III. 42) ÎS Temperatura dintre straturi (verificare) / 589 "i; ec. (XVlli.lă)
-K, ]i2
0">)-i U7;
M
3» OPERAŢII TERMICE
T R A N S M I T E R E A CĂLDURII 31
i . i i p U c a i L e : msisura_r«a c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice p r i n m e t o d a L a M o r t .
în care Q este. debitul de c ă l d u r ă prin peretele c i l i n d r i c ;
Dfeioda se bazează, j e transmiterea căldurii printr-un perete format din două
/. - - conductivitatea t e r m i c ă ;
s t r a t u r i : un vil fiin.iL rnaleiLalul cercetat iar celălalt un material cunoscut (o
8 = r —Ti — grosimea pcrelelui c i l i n d r i c ;
e
placă <k erishaJ).
d§ - dr — grosimea stratului cilindric s u b ţ i r e ;
Apară Iul est e un ciiplor (fig. X V I I I . fi) cu o nişă a v î n d peretele din fund
A 2 7T /• / • - aria suprafeţei c i l i n
încălzit eled Jir iar ceilalţi pereţi bine izolaţi. în interiorul nişei se introduce
drului s u b ţ i r e ;
u plăcii cu feţele paralele, t ă i a t ă din m a t e r i a l u l a cărui
conductivitate trebuie d e t e r m i n a t ă şi apoi o placă eta / lungimea c i l i n d r u l u i .
lon, ele conductivitate cunoscută. Termoelementele t t lt 1>t
Celelalte n o t a ţ i i r e z u l t ă d i n fig. ( X V I 11.7).
şi /> indică temperaturile în locurile indicate. Separînd variabilele şt integrînd între l i m i
tele corespunzătoare:
Hind aparatul a ajuns în regim s t a ţ i o n a r , adică
atunci cînd temperaturile devin constante, se poate
aplica e c u a ţ i a ( X V I I I . 4 4 ) în forma:
0 J /•
A/, St,
se obţine:
sau Vi». XVIII.7. T r a n s m i t e rea

n Q căldurii p r i n l r -- u n perele c i -
/1A,,= ^ AAL
Jindr ic.
sau
în care i a d i c i i 1 se referă la placa de cercetat, iar i n -
i i e i i 2 l a placa etalon. te-ii
<? = 2TC/X (XVIII.48)
Se o b ţ i n e : In Iu
Vi'i. .NVill.li. Cuplor
jien Ini tkitcr m i n a r e ; »
« o m i l i e i i r i L i i l i i l i - r i n ir r ;
S„ Ar înlocuind
/ -- i;i \\ :i cu jil nruli ii ;
1
t
— r* /^!!'!! |;Ve liuTiii'Ucli-

iilm! yi ir ; : lli nli'l'uil ui C.onsiderînd >..,/ 8„ —V. ca o c o n s t a n t ă a aparalu-
iiv ilHYlr;il ; -/
rt:il»jiî A, I, ... / Icf 1 II i rr 7. uliii Al- I, /,
,i,..i-lt'lil,-:ir- .
A/, ( \ \ III.4ti
A/, ( X V I I I . 19)
Iu — 2,303 ly
e. Transmiterea c ă l d u r i i p r i n t r - u n c i l i n d r u . î n peretele unui cilindru
căldura se. Iransmite radia 1. E c u a ţ i a ( X V I I I . 2 9 ) pentru transmiterea căldurii
prinLr-uii perele plan, m i se poate aplica la un perele, cilindric gros, unde. -2~r,„/ (XVIII.ăO)
aria suprafeţei p e r p e a i i e u l a r ă pe f l u x u l de c ă l d u r ă nu m a i este constantă
in grosimea peretelui. în ecuaţia ( X V I I I . 3 9 ) , se. obţine;
Dacă in grosimea peietclui cilindric se consideră un strat coaxial s u b ţ i r e
Q^~A At (XVIII.51)
(fig. X V I I 1-7), acestui strai i se poate aplica e c u a ţ i a ( X V I I I . 2 9 ) , care în m
acest caz ia I'orinn:

Această ecuaţie este a s e m ă n ă t o a r e cu ecuaţia ( X V I I I . 2 9 ) pentru peretele
A (XVI1I.47) plan, cu deosebirea că aici apare aria medic A,„, adică aria unui cilindru
«J<5 (ir avînd raza egală cu raza medie h><iurilmicu r,„. definită de ecuaţia ( X V I I I . 4 9 ) .
33
,12 «TP.RATU rERMTCl , ;
TRANSMITERI- \ C.Al.ltURU
I n calcuileLe ie-.li.nuee s< p r e f e r i sa se folosească diametrul î n locul razei. Pentru determinarea c ă l d u r i i transmise, se foloseşte legea l u i Fourier
EciialLile ( X V K I . 4 0 ) şi devin: ( X V I I I . 8) care, pentru c i l i n d r u l de. grosime i n f i n i t e z i m a l ă dr şi raza r, se
scrie cînd / ? > / J :
f ?„,= = t A (XVIII.52)
Q =•-•), P * r l ) y
dr
i.i ^ 2 , 3 0 3 1B ^
şi pentru că ;-(d//(lr)~f , 1 rezultă:
Q /. 2 - / r,
hi care <l esle dininKlrul

n i w i i u îngeri Ini ic, definit de e c u a ţ i a ( X V I I I . 5 2 ) . care verifică faplul că debitul de căldură esle independent de rază.
Trolileina se poale rezolva şi folosind ecuaţia l u i Fourier în coordonate Introducând valoarea constantei <:, din eciial ia ( X V I I 1.5 1), rezultă e c u a ţ i a :
cilindrice (XVIIE.18) cai-i-, pentru regim s t a ţ i o n a r (3//âx==0), transmitere de
le
eft Idura. miitia i iti direr ţie n i d i a l ă (<U< J.t —0 şi 3//âO=0) şi fără sursă interioară ()-:}.'Ini
de c ă l d u r i - 0 ) , se. reduce l a : In
i i •-••')•-»> identică eu ecuaţia ( X V I I I . 18).

dr l <lr;
Pentru pereţii nu prea. groşi, se poate simplifica c a l c u l u l , înlocuind
I n Ic-sorind, resull ă : raza medie l o g a r i t m i c ă cu raza medie a r i t m e t i c ă r„, = (r -\ ;'j)/2; pentru pereţi e
(II s u b ţ i r i se poale lua, în locul razei medii logaritmice. una din raze (r,, sau r,-)
r~ =fj
d u p ă criteriul indicai la p . 46.
de
Aceste, simplificări introduc erori:
SUI 1
, , dr sub 10% cind /,,//,- < 3,2 şi se lucrează cu media a r t i m e t i c ă ,
(1 - —
r
sub 10% cînd ?>//-,• 1,21 şi se lucrează cu r sau e
sub 1% cînd r Jr r t
1,5 şi se lucrează cu media a r t i m e t i c ă ,
Iiilcgrind din noii, se. o b ţ i n e : sub 1% cind /'«//',- < 1,02 si se •reaza cu isau
i=r 1 In r + c 2 (XVIII.53) Hxeitijilti. S ă se c a l c u l e z e căldura transmisă |>riutr-o conductă de b e t o n , în condiţiile
arălate in rindurile 1-7 ;iintabelul următor.
în care r şi e, sî n t constante de integrare care se d e l c r m i n ă prin condiţiile la
a
liniite: t Materialul conductei lielon Dai

- - peulru l— {;•. 2 Diametrul exterior (1, 0,30 ni Dai
:> Diametrul interior •1, 0,20 ni Dai
\ - r-! In Ti \ c,
r
-l Ti-mperaltira pe l a t a oxlerioară I- 20 '•<: Dala
;> Temperatura pe f a l a inleiioară i; NO • c. Dată
- - peni n i /'—-i';., / --f :
f
Lungimea conductet 1 20 in Dală
ti
r, In r„ |-c, 7 Camduclix i l a l r a termică a materia
1,2,S W/m -i'rd Tabelul
lului k r u l / m • li • j i r d XVIII.1
1 .10
llezulla' valorile eoiislnnl e li ir: 0 , 2 17 ni re. (XVIII,13)
8 Diametrul mediii lotşu ilmic
r
9 A r i a medie • ^ in ir>.. >3 lu (sean

- ;/,- /.-Vin ( X V HI..VI) 10 tlrosimea pcrelelui 0,0.") ni 0,r.|(2)-(3t|
11 Diferenţa de t e m p e r a t u r ă Al ' 00 ('. (r.)-(D
23 .SaO V
l-'luxiil dr căldură O (7)(!!)(H)/Cld)
r =C'< In r - / In r<)/ l a
2 e e ( X V III.55) 12 20 "i00 l;cal/li
13 Diametrul mediu uritmclir ll'm 0,250 iii 0,ă[(2) (3)l r
11 Aria medie .A ,„ 1fi,70 îii- TT(13)(G)

cure, introduşi' î n ecuaţia (XVEI1.55) dau e c u a ţ i a de repartizare a tempe 21 110 V
i-'luxnl de căldură (7)(14)(11)/(10)
rai uriUir în grosimea peretelui eiliadric: 1ă CI 20 7 2 0 kcal/h
1001(16) -(12)]/
Hi Eroare faţă de (12) -1-1,1
= lr,^-K,ln r e r
-)j\n -° /(12)
V n r ; i-i
— Operaţii $î utilaje în mdusui.i cljimiejâ voi. II

34 OPERAŢII TERMICE T R A N S M I T E R E A CĂLDURII 35
riK&o|) l u i a fost rezolvat folosind atît media logaritmică a diametrelor c i t şi m e d i a K x e m p l i i . S ă se c a l c u l e z e c ă l d u r a t r a n s m i s ă p r i n t r - o c o n d u c t ă c u p e r e t e l e f o r m a l d i n

lor a r i L m e t i c i i ; diferenţa e s t e d e 1 , 1 % . două s t r a t u r i , î n c o n d i ţ i i l e a r ă t a t e î n r a i d u r i l e 1 - 8 d i n t a b e l u l u r m ă t o r ; s ă se d e t e r m i n e
i lemperatura dintre straturi.
E, Transmiterea c ă l d u r i i p r i n t r - u n c i l i n d r u eu peretele format d i n m a i
multe siluituri coaxiale. A p l i c î n d r a ţ i o n a m e n t u l folosit l a deducerea căl în tabel s-a c a l c u l a t temperatura dintre straturi in două moduri, pe b a z a ecuaţiilor:
durii transmise, prinlr-un perete plan format d i n m a i multe, straiuri şi cele
pentru un cilindru cu perete gros, se obţine pentru t ^ - A / i ş i A, / 3 M,
c ă l d u r a transmisă prinlr-un cilindru formal din

mai multe straturi (fig. X V I I I . 8 ) e c u a ţ i a : 1 Materialul stratului interior 1 cărămidă refractară Dat
2 Materialul stratului exterior 2 cărămidă d c c o r i s t ruc.1 i e Dat

2TT l
Q- Al (XVIII.5(1)
3 Diametrul interior al conductei *i 0,22 1 in Dat
8*
1 Diametrul exterior al conductei <l* 0,50 m Dat
.i Grosimea stratului interior 0,06 in Dală

»i
în care Al esle diferenţa dintre temperatura pe faţa li Lungimea conductei / 2,00 m Dată
e x t e r i o a r ă şi temperatura pe falii interioară ale
7 Temperatura pe faţa interioară 800 "C Dată
peretelui cilindric, iar: 'i
s Temperatura pe faţa exterioară l. 50 "('. Dată
r..
F i£. : X V III.8 . T r a n s m iterea 1 III ,1 - -
7 '', h_
(xvrii.. )7)r
Căldura transmisă
r ă k k i r ii p r i n ţ i - m i c i l i n d r u e u
In
r..
In 2 , 3 0 3 lfJ ',1 Conductivitatea termică a stratu
1,35 W/m • grd Tabelul
ptTcLrli' formal d i n m a i m u l t e >\ lui 1 X,
kcal/m • l i• grd XVIII.1
1,10
sLiTil.uri.
10 Conductivitatea termică a stra
0,23 W / m • grd Tabelul
tului 2 XVIII. 1
( X V •»S) 0,20 kcal/m • li•grd
r
* o.os
Iu In 2,303 iu 11 Grosimea slralului exterior ni (l,5[(4)-(3)]-
r ± r
-(• >)
12 Diametrul la limita dintre s t r a t u r i lt.. 0,3 1 m !3> 1 2 ( 5 )

tic.
13 D i a m e l r u l m e d i u l o g a r i t m i c al stra
sînt razele medii logaritmice. ale s l r â t u r i l o r care, a l c ă t u i e s c p e r d e l e . tului interior 0,23 ni ec. (XVIII.52)
F(MM fia (XVTTI.5G) se foloseşte şi în forma e c h i v a l e n t ă : 1 1 D i a m e l r u l m e d i u l o g a r i t m i c al stra
tului exterior 0,12 Ui ec. ( X V I 11.52)
tzl
0 - - AI (XVII!.."'.)) lă Diferenţa loială de temperatură M 750 grd
a. 1 800 W
1 li j Căldura transmisă (J
1 135 kcal/h
ec. ( X V 111.59)
1 Temjierulura dintre birului 1

cari' t o i i j i i i i ' (1 iunie I re le medii logaritm ice în locul razelor medii lognrilinire
17 Rezistenţa termică a stratului inie
0,0254 grd/W
rior fii ec. (XVIII.60)
0,0294 h • grd/kcal
Tftiripora tura dintre straiuri se. găsesle st in acesl caz cu ajutorul relaţiilor
generale ( X V I I I . M ) şi (X V I I I . 4 5 ) , î n ' care: ÎS D i f e r e n ţ a de, t e m p e r a t u r ă în stratul
interior &t 1
121,5 grd (10)- (17)
•>! 10 Temperatura dintre straturi k 078 "('. (7)-(18)

(XVIII.(10)
A, A , , >.,2 7vr„„,/ 20 Rezistenţa termică a stratului grd/W
0,132
etc tenor li.. ec. (XVIII.Ot
0,152 h • grd/kcal
De exemplu, din r e l a ţ i a Q—AlJR^ în care se. cunoaşte Q [din ecutiţia 21 D i f e r e n ţ a de t e m p e r a t u r ă în stratul
( X T I I I . 55) sau (XVIII.59)1 }}i R d i n ecuaţia ( X V I I I . (>())', se o b ţ i n e valoa
l exterior A / 2
628 grd (10)-(20)
rea l u i Ar\—f",- deoarece l esle dat (temperatura pe fala iulerioară a
t
22 Temperatura dintre straturi t.. 678 (S) + (21)
ei liiutrii Iui), se deduce l.cm[)eratura /., dintre, slralurilc 1 şi 2 .
O P E R A Ţ I I T E R M I C E 37
lor parametri în raport cu timpul esle nulă) si, ca urmare, nu exislă acumu
B, T x a n s ru i I e r e a c ă ] <1 ti r i i prin co n ve c l i c
lări de. s u b s t a n ţ ă sau de energie.
Notaţii:
Jn apr»ape t o * U cazurile practice, transmiterea c ă l d u r i i se face de la a — '/Jfpp esle d i f u z i v i l a l e a l e r m i c ă :
un fluid (aii—]) â n t r - i m perete d e s p ă r ţ i t o r solid— l a un fluid rece; de exem ,- ' - - c ă l d u r a specifică. Ia presiune c o n s l a n l ă , a f l u i d u l u i ;
v
p l u , încălzirea I icai<ln lui clinir-un cazan eu ajutorul gazelor de ardere, răcirea
/ -- temperai ura
aerului cliiitr-o îrirăpere de c ă t r e aerul rece din exterior. Uneori nu există un viteza f l u i d u l u i ;
II>
per«t« scili«l duspăiţi 1<rr şi transmiterea căldurii se face direct p r i n contactul — debitul de c ă l d u r ă ; 1
Q
intre «ele doua i i u iele; în aceste, cazuri, transmiterea c ă l d u r i i este însoţită dc — densitatea fliiidu-
P
r.
un transport (schimb) de s u b s t a n ţ ă între cele două faze fluide, de exemplu
condensarea un or vapori p r i n contact, direct cu apa de r ă c i r e , vaporizareu ir/u
— conduct ivitalea ter
apei î n coniac, t direct eu aerul cald. mică ;
î n ă u n t r u l uniri fluid, transmiterea de. c ă l d u r ă se face simuJIan prin T --- t i m p u l ; t
crwjalttxţie şi prin r o n-vfct-.it'. Participarea convecţiei şi c o n d u c ţ i e i la transportu 1 \' - d,r.d//-dc volumul paraleli a
c ă l d u r i i vuriuzâ iu iul l cu c o n s t r u c ţ i a aparatului, natura f l u i d u l u i şi condiţiile pipedului elemen Qu
dc funcţionare», «Iar ambele moduri de transmitere s î n t totdeauna prezente. a.
tar.
D a c ă untr-iun. cilindru cu apă se introduce o b u c a t ă de g h e a t ă (care, avînd Indicii ,r, //, " se referă la direcţii
densitate mai mică, p l u t e ş t e pe suprafaţa apei) şi se încălzeşte c i l i n d r u l la paralele cu axele de coordonate.
fiarlca inferioară, gheaţa se topeşte repede; i n această e x p e r i e n ţ ă , convecţia
( n a t u r a l ă ) are o participare i m p o r t a n t ă la transmiterea c ă l d u r i i . Dacă însă Prin fala abfe a paralelipipedului, y
gheuj.a <-ste. ţ i n u t ă fa fundul c i l i n d r u l u i şi încălzirea se face la partea l u i perpendiculară pe direclia . r . ' i n l r ă
debilul de fluid w o tU, dr, eu c ă l d u r a : l'l». XVIII.'.». Pural«-nn»|«-l rlnm-idur in
s u p e r i o a r ă , gheaţa s<: topeşte m u l t mai încet, deoarece participarea con- '
x
coreul ul finiilului.
-verţiei este neglijabilă şi c ă l d u r a se transmite de l a partea superioară l a {>,-.- <- n>M? i «i.v (xvin.t'.i)
P
cea inferioară a c i l i n d r u l u i , aproape numai prin c o n d u c ţ i e . D a c ă , în această

1
<lin u r m ă situaţie , se a g i t ă apa din c i l i n d r u , g h e a ţ a se topeşte repede din In timpul trecerii f l u i d u l u i prin paralelipipedul elementar, i n l c r v i n , după
cauza i n t e r v e n ţ i e i coirvecţiei (forţate). d i r e c ţ i a .c, u r m ă t o a r e l e s c h i m b ă r i :
Convecţia este c o n d i ţ i o n a l ă de un transport (deplasare) dc s u b s t a n ţ ă .
— produsul ii>., ^ :
[>
devine wpl;
<
\- ^ "~ ^ d.r,
C i n d transportul de s u b s t a n ţ ă r e z u l t ă din d i f e r e n ţ a dc densitate a por- e).r
Iivirii lor mai calde «le Finiri faţă de cele m a i reci — ca i n prima parte a 3/ dr.
experienţei de mai sus - - c o n v e c ţ i a se n u m e ş t e cotweclie naturalii. Cînd trans lemperatura / devine I-
portul esle provocnt do o cauză (mecanică) e x t e r i o a r ă (agitare, pompare), d-r

((Uivccl ia se uiuiie.şl e tniwi'clie forţată. riu.xii! de c ă l d u r ă care iese cu fluidul prin fala dcţ/li esle deci:
i.r| 1/ d.rl dy d- (XVI ll.li'i)

l . F c u a f i a diferenţială Fonricr-Kirclilioîf pentru Ijaiisniiieiea â-r ll 3* )
t a l durii p r i n convoc tio Neglijînd infiniţii m i c i de ordin superior, e c u a ţ i a ( X V I I I . 0 2 ) devine:
â
Căldura t r a n s m i s ă prin convecţie esle căldura t r a n s p o r t a t ă de un fluid l 3<1'^P) + W x p l l dV ( X V I 11.b3)
in mişcare. Acest fenomen se. e x p r i m ă matematic prinlr-o e c u a ţ i e diferenţială
care se deduce considerind s c h i m b ă r i l e ce se produc într-un paralelipiped lu-uaţii analoge cu ecuaţiile ( X V I I I . 0 1 ) şi (XVIII.(13) pot fi scrise şi
elementar cu laturile d r , d i / , dz — delimitat imaginar în curentul fluidului
pentru direcţiile ij şi z.
(fig. X V I I I .9).
Problema esle t r a t a t ă pentru regimul s t a ţ i o n a r (permanent), caracteri
a Produsul K'j;?, fxprimut de e x e m p l u i u m • K g / s • i n » - 1<g s • m , 2
este nite:ii ninsei sau
zat prin faptul că, î n orice punct a l sistemului considerat, t o ţ i parametrii debilul specific de masă, adică debilul de m a s ă pe u n i t a t e a de arie a secţiuuii curentului
care definesc starea şi dinamica sistemului nu variază în t i m p (derivata acesde fluid.
38 OPERAŢII TERMICE T K A N S M I IT.KEA. C;AI.I)UKU
D ifTe renta: Pentru cazul particular a l regimului s t a ţ i o n a r (3//3T- -0) ecuaţia generală
( X V I I I . 0 9 ) a l u i Fourier-Kirchhoff devine ecuaţia ( X V I I I . 0 8 ) , iar în cazul
mediilor imobile ( H ^ , W , W nule), ecuaţia generală devine e c u a ţ i a (XVIII.13).
V Z
s an
Pentru medii imobile si regim s t a ţ i o n a r , ecuaţia g e n e r a l ă se simplifică la
i,\r}---ri ^ l I • ' ' - f "•/•:•> . S'"vrij . s
(v 9=o.
1 I â!/ 3" I
•i- I ' « * p - ^ + % p ^ + » > « p - ' ) l d V (XVIII.04) 1. Transmiterea c ă l d u r i i p r i n c o n d u c ţ i e şi convoc ţie

\ eH' du 3zjj în regim s t a ţ i o n a r
r e p r e z i n t ă excesul cit c ă l d u r ă pe care curentul de f l u i d i l ia î n t i m p u l tre
cerii prin para.lelipipe.iul elementar. a. Transmiterea c ă l d u r i i p r i n t r - u n perele cu fete plane, paralele. E c u a ţ i a
Caracterul de regim s t a ţ i o n a r a l curgerii se introduce p r i n c o n d i ţ i i l e : fundamentală pentru transmiterea căldurii, printr-un perele solid, de la
— lipsa acuiiULlări i ele s u b s t a n ţ ă , e x p r i m a t ă prin e c u a ţ i a dc continuitate: mi fluid cald 7 la un f l u i d m a i rece 2, se deduce ţ i n î n d seamă dc straturile
limită de fluid pe ambele feţe ale. peretelui d e s p ă r ţ i t o r (fig. X V I I I . 10).
ac<Mi>. a(«vp)
L + 9(ô_ 0 (XVIII.OO) în perelelc solid c ă l d u r a se transmite prin c o n d u c ţ i e . (and se cunosc
leinperalurile yr reţele pcrelelui, căldura t r a n s m i s ă se calculează cu ecuaţia
— lipsa ac-uinufăni ele c ă l d u r ă care. cere ca excesul dc c ă l d u r ă (\Q luat ( X V I II .2'.)). De obicei aceste leinperal uri nu se cunosc: ceea ce se cunoaşte
«le curentul de fluid i i n paralelipipedul elementar să fie adus, prin conducţie, MII! lemperalurilo / şi /., ale fluidelor la oarecare d i s t a n ţ ă de perete. Se
t
d in exteriorul paralelipipedului. încălzirea paralelipipedului p r i n conducţie consideră că de la o oarecare d e p ă r t a r e de perete, fluidele au t e m p e r a t u r ă

este d a t i <k estualia. <XVIII.10) care, pentru regimul s t a ţ i o n a r (dr//dr-=dO) constantă, ca efect al uniformizării temperaturii in masa fluidelor prin v î r t e -
devine;: j uri, agitare, pompare. î n v e c i n ă t a t e a peretelui unde straturile limită (v.
S J ? /
cap. VIII) nu sînt antrenate în agitarea
d(? = x ( ^ - |
2
' a
')dV
3
(XVIII.00)
generală a fluidelor, temperai urile nu se
le)»' S?/ e= J
uniformizează.
Ini rodncîml aer.sie două condiţii iu ecuaţia ( X V I I I . 0 4 ) se o b ţ i n e : în straturile limită - ca in orice,
fluid — căldura se transmite a l i l prin
c
i> k f -?'-+«>*> ] - Â -i ™ + ^ ) (xvin.07) conducţie c i l şi prin c o n v e c ţ i e ; partici
i cU' ăi/ 9-; lă-e- 3?r 3-'' parea convecţiei esle practic nulă lingă
sa II faţa peretelui şi c.reşle cu d i s t a n ţ a de la
el'
, 3' 3/ fata nei'el'dni. pîuă la valoarea corespun
"'.„ : ti'y : w ^ — ^ r t (v"-/) (xviii.o,s) zătoare mişcării masei principale a flu
e)'' 9.'/ 3i viului.
2
ta care « ^^fc g esle difuzivilalea t e r m i c ă , iar ( y / ) esle operatorul lui L a -
t Ecuaţia fiindanienl ală se deduce din
place ( v . p . 333 din v o i . I). asemănarea transmiterii c ă l d u r i i in acesl
E c u a ţ i a (XVEII.6S) se n u m e ş t e e c u a ţ i a Fourier-Kirchhoff pentru schim caz (fig. X V I I I . 1 0 ) cu cel a l transmiterii
b u l (le c ă l d u r ă î n ă u n t r u l unui f l u i d î n m i ş c a r e , î n regim s t a ţ i o n a r . căldurii printr-un perele solid formal d i n
F o r m a generali a e c u a ţ i e i Fourier-Kirchhoff, fără r e s t r i c ţ i a regimului trei straturi (v. fig. X V I I I . 5 ) . în u l t i
s t a ţ i o n a r , esle: mul caz s-a o b ţ i n u t pentru c ă l d u r a trans Vig. X V I I I . 1 0 . T r a n s i u i l e r c a c ă l d u r i i
misă (ecuaţia X V I I I . 3 9 ) : p r i n l r - u n p e r e l e s o l i d de l a u n fluid
:: cald 1 la u n f l u i d m a i rece 2.
"(v /t ( X V I n.C.i)
Q = kAM (XVIII.70)
în care Coeficientul total de transmitere A- este dat de e c u a ţ i a ( X V I I I . 1 0 ) care, în
]>' 3' , 9< , S* , 3' vederea scopului u r m ă r i t a i c i , este scrisă î n forma:
;t:
1
d-r 3~ 3 3'/ 3" (XVIII.71)
8, 8
este derivata sulslenliclu a temperaturii ( v . p . 332 d i n v o i . I). >:
1
+
x A 2
40 o r o nu rr.KMici; TRANSMl'iTRI'.A CAI DURII
(Iros iniile f5 şi euiitîin;! ivi işti le k r n i icc Ăj, X» se referă la cele două De exemplu, pentru determinarea temperaturii /,,,,:
;
straturi 1 iin.il:»; IJIUSurnea strali iriJor limită nu esle bine d e f i n i t ă şi deci nu (XV111.7D)
e s U cunos cwla. J'c de; află par Ic, î n ă u n t r u l straturilor l i m i t ă , transmiterea '1-7: A/ a - - A/
căldiiTii n u s e i a c i ' numai prin c<nid»:cţie ci şi prin convecţie (la gaze intervine h a.
şi traasini lerea căldurii J I L H r a d i a ţ i e ) .

1!., -l!
l =l^\ &L-\ Mj,-=l.yr M ... /.A.' ( X V 111.77)
I>mtm a l i n e seama de c o a d i i u l e mai complexe ale transmiterii c ă l d u r i i v p
j i l t t s IrahuLIc li ani la se iiilucuiesc i a ecuaţia ( X V I I I . 7 1 ) :

Exemplu. S ă se c a l c u l e z e : a) d e b i l u l de căldură prin prrrlclc dr cărămidă rrfraclară
al u n u i cuptor ş i b) t e m p e r a t u r i l e pe f e ţ e l e , p e r e t e l u i , i n c o n d i ţ i i l e a r ă t a l e i u r i n d u n l c '. /
rCLI r/i, M . . C U a., ale tabelului uunălor:
S_l h
0,2.'S i ui Dată
M ă r i m e a 7. se înmieşte rotfmtJii (parţial) de transmitere. '* a căldurii şi se. 1
î (irosii'iiea p e r e l e l u i s
! 1;.;:> \\ /m - «ni
("SŢiinin in aceleaşi m i i lăţi de t ă i ş u r i ! ca şi coeficienlul l o i a l de transmitere /,-. 2 Conductivitatea terniică a pcrelelui A \
J l.Mi , kcul/n.-li.gnl Dată
Pentru C'.MLv-nliri•:» lui F< î n diferite sisteme de u n i t ă ţ i de m ă s u r ă v . tabe
lai B.2. 700 °G Dală
Temperatura în cuptor
Ccef ici erilul Uitai de li/aiis n ii Icre ( X V I I I . 7 1 ) devine: Temperatura 'a exteriorul cuptorului h \ 10 ' • ('. Dată
C o e f i c i e n t u l p a r ţ i a l de lransmilere 1,0 W / m - - ,urd

100 k e a l / m - U i - ;.;rd Dai
•pe f a t a i n f e r i o a r ă a p e r e t e l u i «,
1 i. 1 ( X V I 11.72)
1 •) J W / n i " ' - ;4rd
ii C o e f i c i e n l u l p a r ţ i a l de lransmilere
a... 20 K c a l / i u - • l i • iţril Dai
pe f a t a e x t e r i o a r ă a p e r e t e l u i
sa 11, cinci î n t r e cele- d o u ă fIniile, n 11 există un perete d e s p ă r ţ i t o r solid, .7 Dală
7 Aria peretelui A.
1 a) Debilul de căldură
l _, l (XVIII.73) Coelieirnlel loial dc lransmilere 1; 1.71 W/in--'.'.rd re.
8
: i .s7 kcal/m-'ai-ţă'd (XVIII. 72)
Diferenţa de l e m p r r a l u r ă Al 000 | «rd c!) -d)

9
I'cnt-r u determinai'CÎJ k m p e r a t ă r i l o r t şi pe feţele, peretelui de.spărţilor,
l>p
se foloseşte acelaşi r a ţ i o n a m e n t ca pentru determinarea leinperal urilor înlre 10 Debitul de căldură 0 1 1 8,S0 ! w
12 S 2 0 | RcalTi (XM7)i'i)
straturile anini perete solid (v. p. 28). i
Piezişi cutele termice ale stratului sînt: j l>) ltiitpernUirile \>e (<•!• 1: /»•/<•/«•'« t
in sl ralul liiniUi a l f l u i d u l u i raid l' 1la,.! ! O b s e r v a i 11 1

07 1 ('.
11 \ T e m p e r a i u r a p r f a l a i n t e r i o a r ă
in peretele des p ă r ţ i l o r /.',. e> X A
T e m p e r a t u r a pe f a ţ a e x t e r i o a r ă l ,.„ 108 a: Observaţia 1
în sLralnl limită a l f l u i d u l u i Tecie 7Y =l/a A 2 2
12 2
500 Observaţia 2
Rezistenţa t o t a l ă esle: 13 Căderea de temperatură în perele
1
Observaţia 1. T e m p e r a t u r i l e l şi t , , v se c a l c u l e a z ă cu ecuaţiile:
R =R,-\-X r +--R, = — d — + — = — (XVIII.71) vP
r/Â AA y. A
2 l:A
'i.p-- --- Al
a.
Ecuaţiile ( X V I I I . 1 4 ) şi ( X V I I I .do) r â m în valabile, în forma:
A
2 A + A /
-• ' - l 2
- A;
n = — = = ^ = — = *' * ==, ^£±Ah (XVIII.75) a.,
Fi J?J lip Jî R^-Hp
a R + P R,
Observaţia 2. P e n t r u v e r i f i c a r e , s a c a l c u l a t c ă d e r e a de. t e m p e r a t u r ă î n p e r e l e , c u e c u a ţ i a :
l
) T c m n i n o l o g l a n u este i n c i [ bea UI; si' f o l o s e s c ş i d e n u m i r i i * ' : coeficient de trecere, coeficient A/,~ !•.,,,'-= QRp-Q--
superficial de transmitere.
3c L" ^ =c
3 Q
>< X _ 3: X.
<1
<3 - '~
O O 00 ow
< oz ~z
3 '£ 'K
_3
3
L"3 o
o.
3
O
B
3 '3° .5 s
'3>
e
3
O C C H H U
1
J. Ti i. 00
A
5 5
s î 3
03
O
SH C
=5
.ZI
m
n 8 —. X «'
S . 3 ^ 'J X î i
01 . I — w ,
1 w
ixţ: u
îj CJ
~ !_ K H
— 3 .
.-J
3W
3
li
un r- , i >3 ^ t ^
•u r>
_s ~ ~ *-
>3 "5 S C O 5
13
^ ~
J-„
CC
. Xai —
-
• OJ 3
—HW
T R < \ N S M I T F . R F \ C , \ l 11URU
C>PJ:HA'P!-7EIL:VIICI.:
a) Ciititiiru pienlirU) [nin perete 3. Valori aproximative ale eoeîieientiior (parţiali)

de transmitere a căldurii
13 D i a i n«l r u l Iu I i m l l a d i n i TI* :sl r â
turi 0 , <iO iu (7) 1 2(5)
1 1 i )i a n u l m l i "i U t ior <l , 1. ),7ti iu Valoarea coeficienţilor parţiali de transmitere depinde de factori rare
r
( 1 5 ) ! 2(0)
1 li I JirniH'Lrul iivxliu l o s a r i l m i r Lil se refera a) l a c u r g e r e a fluidului, 1>) i a p r o p r i e t ă ţ i l e fluidului ş i e) la caracte
sLr;i! ii l u i 1 i.'„,, ii, in:; ( ) l ) s r r v a l . ie. risticile geometrice ale suprafeţei prin care se transmite căldura.
1 ii I ii ai» r l r n i mr <l i n li >!ţari l i « ir a l
D e exemplu, cînd fluidul n u îşi s c h i m b ă starea fizică (cînd cedează sau
MI r; il ulii i 2 t\ «i.tiTl in O b s e r v a i ie
absoarbe numai căldura sensibilă), coeficientul parţial de lransmilere esle,
L7 I )i ler«i iţ a loiala «Ic l r ii>]' era l u n i AJ
r
7. iO «ni (8) -(9)
o funcţie de forma generală:
li 5 7 0 ec. ( X V I II.NN;
ls ('.:U<liira i ii i'i'il u I i i
5 (120 kcal/h
a — f(f> p, '/., •/;, iv, /„, /,) (XVIII.S9)
li) 7t'iii; ie niteirife pe felefe j J-/C If'i n

Coeficientul de transmitere variază în acelaşi sens cu căldura specifică r,„
cu densilalea p, eu conduci ivii alea termică 7. şi cu viteza w a fluidului
î l t ' ^ i s U i il a I c r i i U i ' â l i slr.>Uih: i
0.01)220 ",n!/\Y 1/-(I2)(7)(10)
l i n ii Ifi j n k r k >r şi variază în sens invers c u viscozitatea 7;ş i c u m ă r i m e a caracteristică trans
0 ,00205 li • g r d / k r a l
versală /,, f a l ă de direcţia de curgere a lluidului (de exemplu, diamelrul
II CKISI n i l a I r ri n i r â a s i r.»l ti Iu i I),000117 iţril/W l / - ( 1 2 ) ( l l)(I 1)
pentru conductele circulare). Temperatura m r este variabilă separată, ea
1 inii oieri(îl' 0.00700 h • gril/kral
influenţează implicit toate constantele fizice ale fluidului.
21 C s i i l - rea «Ic l e in|)i'i';rlLii-a î.a - i l r . i
Ini I ii n il ii 1
i ii c r i e r «i'<-l (18KI9) Determinarea m a i exaclă a coeficienţilor de lransmilere esle arătată
C i i i i r i v a tic U m p c r a t n r s t in slra- la p . .VI. i n tabelul XVIII.(> se d a u cîteva valori aproximative, sub formă
l ii 1 I L n i i l i i c - c l c r i i a r il) grd (I8)(2)
de valori maxime, medii şi m i n i m e ; dintre acestea, alegerea se face prin
T f i B i v r a t n m |>c ful a i n l e r i u arii. 785 "O (8) (21)
apreciere, ţinînd seama de condiţiile favorabile (de. e x e m p l u temperatură
T c i n j i c r a t i i rn ] i c [ u l i i CTLC i i uîii ai Ip.c 90 C (9) ! (22)
mai mare, turbulenţă) s a u nefavorabile care interviu.
'fulului XVIII.»
O rtrnjx'itilura AinUt elfii Iu:i
Coeficienţi părtinii ile l i a i i s m i l e v e a căldurii. Valori a|i!o\iiiiali\c

0 , 0 ! 5!) ( 5 ) / - ( 12 ) f 1 5 ) ( 3 )
i<c z î < { c n t ; i i CTIIIÎI'ÎI i n s l r . - i l u i I
0,0180 •i-d/Ucal 2
1 1, W / m - ;ţnl
Ca <kT r; i ac K ' i i i j te 1.1! n rfi 1 3
-/, K c a l i n • l i • u r a
tui 1 -V, (18,(25) fluidul
'1 r ni|> vi i\ | i ir;l i " in- s l i u l ui i (28) (20, J \ .d<./i u i i i i i i i i r • \;ili>;'i n i r O i i V ; Inii n,a.\i'iii'
K'rrr finire
Aer, gaze de ardere 7 — 9 17 - 50 70- 90
0,090 <<rd/\Y (0)/7r(12)(10)(l) 0-8 15-40 00-80
2S t l e z is l e u li i Lor ni ic ic i u sl.rril II I 2 iv',
(1,105 ^rd/kcal
20 C i i i l i T c a dc t e m p e r a i . u i u 3a 1 Ţiţei, uleiuri, produse 50 — 70 120-230

100 200
850-700
500- 000
p e t r o l icre 10-00
stratul 2 (V 2
590 «rd I (18)(28)
HI) Ti»n morul u r a ÎIIIIT s i t u l u r i /. , , liSO | (2 0 - K 2 ! ) )

Apă 280 700 930 - 2 900 1 000 12 000
200 000 8 0 0 - 2 500 •1 0 0 0 • 10 0 0 0
OjntwffV. I) j t u n r I r f l r m o l i i JwgarUriilrc an l o s l calrrilate c u e c u a ţ i i l e :

Apă i u stare dc fierbere 1 200- 2 300 2 9 0 0 - 8 100 9 5 0 0 - 1 1 000
1 0 0 0 - 2 000 2 5 0 0 - 7 000 8 000 - 1 2 000
Abur care se condensează 5 800 - 7 000 9 300 - 1 8 (Î00 21 000 -29 000
•j., :IOJ jiţ 2,803 i £ 5 0 0 0 - 0 000 8 000 - 1 0 000 18 0 0 0 - 2 5 000
'Va
OPERAŢII TERMICI; TRANSMITEREA CĂLDURII 4 7
Im "tabeln] X I X .L sînt date cîteva valori orientative pentru coeficientul Se v e d e c ă t o ţ i t e r m e n i i d e l a n u m i t o r u l f r a c ţ i e i s i n i d e a c e l a ş i o r d i n d e m ă r i m e ş i e ă

totstl d e transmitere-. -
A î n cazurile curente d i n tehnică. deci ţ o a l e cele t r e i o b s t a c o l e t e r m i c e i n f l u e n ţ e a z ă v a l o a r e a c o c i i c i c n l u l u i k ş i t r a n s m i t e r e a
căldurii.
Irnpoilamţa rftlath'ă a eoeîieientiior parţiali de transmitere, i n majori K c z u l l u că orice m i c ş o r a r e a u n u i a dintre obstacolele termice produce o imbiiiiălăţirc
tatea calculelor coeiieienţii parţiali de transmitere servesc pentru determi a t r a n s m i t e r i i c ă l d u r i i . D e e x e m p l u , d a c ă ţ e v i l e î n c ă l z i t o a r e s c l a c d i n c u p r u (X-— 9 0 W / m • g r d )
c u p e r d e l e d c 5 m m g r o s i m e (rŞ- 0 . 0 0 5 n i ) , v a l o a r e a c o c i ic i c n i u Iu i l o i a l d c l r a n s m i l e r e d e v i n e :
na r e n c o i j i c i f i i t i i l i i i Loial />: d i n e c u a ţ i a (XVIII.72):
1 1
1
/. - - --- - —- - - 3 200 W / m - • r;rd
1 0,005 i 0,00008 ; 0,00(100 i 0,00017 0,00031
1 8
+ -l ' 12 0 0 0 90 0 000
a. l X a 2
şi, prin acesta fa d e t e r m i n a r e a căldurii transmise prin conducţie-f convecţie. P r i n a r e a s l ă î m b u n ă t ă ţ i r e a u n u i a dintre obstacolele termice (peretele ţevii), valoarea
c o e f i c i e n t u l u i l o i a l d e t r a n s m i t e r e , ş i d e c i ş i c ă l d u r a t r a n s m i s ă , s - a u m ă r i t c u a p r o a p e '<('",,.
Din e x e m p l e le taie urmează rezultă importanţa relativă — teoretică şi
praciicâ — a obstacolelor termice reprezentate prin coeficienţii a.
E x e m p l u l l . S i st calculeze c o e f i c i e n t u l t o t a l d e t r a n s m i t e r e k I n c a z u l u n u i c a z a n de a b u r . \, Similitudine Ieruncă si analiză diinei sieiiîtîă

2
T r a n s m i t e r e a c ă l d u r i i se f a c e d e l a g a z e l e c a l d e d e a r d e r e ( ^ = 3 5 W / m - g r d ) , prin lola
c J e o ţ * ! a c a z a n u l u i ($=C1,<!'20 m ; X = 5 0 Y V / m - g r d ) , l a a p a î n stare, d e f i e r b e r e d i n interiorul
Determinarea coeficienţilor parţiali de transmitere esie o parte dificilă
2
cazanul l u i (<x,= 6 O0(l \ \ 7 n i g r d ) .
•tiu teoria transmiterii căldurii. Dificultatea constă în găsirea unor relaţii
\'ai«ai-ea coefji i e i i t n l i i : t o t a l d e t r a n s m i t e r e esle:
care să ţină seamă de numeroşii factori ce intervin in trnnsmilcren căldurii
1 1
de la un fluid la un perete solid.
= = — 31.2 \V/m2.qrd
1 «,02O , 1_ 0,0286-1-0,0004-1-0,0002 0,0292 Aceştia sînt:
h
IÎ5 5C ^ 6 000 — factori c a r e se. r e f e r ă la natura fluidului, adică constantele fizice iu
special lermice—şi hidrodinoniicc: căldura specifică, densitatea, conductivi
S e t « 3 e importări ţ n d e t e r m i n a n t ă a c o e f i c i e n t u l u i a d u v a l o a r e m i c ă , al g a z e l o r d e
1 ( tatea termică, viscozilatca ş.a.;
a u l e r e , f n ţ î i iv «eilalţ i t e r m e n i a i s u i n e i d e la n u m i t o r u l f r a c ţ i e i . I n f l u e n ţ a o b s t a c o l e l o r t e r m i c e
— factori care se r e f e r ă l a curgerea fluidului: viteza şi repartizarea
foi•male d i n U l a eazaiuilui ş i d i n s t r a t u l l i m i t ă a l a p e i î n s t a r e d e f i e r b e r e a s u p r a c o e f i c i e n
t u l « il; şă d c e i a s u p r a t r a n s m i t e r i i c ă l d u r i i , e s t e m i n i m ă ş i i n t r ă î n e r o r i l e d e a p r e c i e r e a m a cîmpului de viteze i n masa fluidului;
r i n i i l o r r o J o s i l u in talcul. - factori i n legătură c u fata peretelui care limitează fluidul: forma geo
1) in ace-slc c o a s t i U r a ţ i i rezultă că:
metrică, dimensiuni, asperităţi, impurităţi.
a) lrans.ii iile rea ici H u r i i n u se a m e l i o r e a z ă s e n s i b i l p r i n f o l o s i r e a u n u i m a t e r i a l s u p e
rior p e n t r u corifeei ionsinii c a z a n u l u i e u p e r e t e d c g r o s i m e m a i m i c ă s a u a u n u i m a t e r i a ] c u Prin metodele matematice obişnuite nu s-a a j u n s piuă acum la relaţii
,.„,» In, th îi :il <• l<i'»»« 5 i w i j m a r e ş i n i c i i n t e r v e n i n d î n t r - u n m o d o a r e c a r e p e n t r u î m b u n a i ă l i r e a ciie.iie s ă se. p o a l ă determina valn.nva • m I i e n 111111 u i d c ii.ia-mi!. ie inU'-iin
I ,:VIM n il c i - i i că i d i i r i i d<• p â r l e a a p e i d i n c a z a n ( d e e x e m p l u m ă r i n d v i t e z a s a u t u r b u l e n ţ a a p e i ) ; raz d a ! . I'e de. a l t ă parte, 1111 e s l e posibil nici s ă se i'cetie.al 10 iicc.rc dală
l i j a a m e l i o r a r e a t r a n s m i t e r i i c ă l d u r i i se p o a t e r e a l i z a , Î m b u n ă t ă ţ i n d c o e f i c i e n t u l « , t la deic!•minări experiim nlale.
dc. i i a r t i - a t i z e l o r « a l d e , dc. e x e m p l u m ă r i n d v i t e z a g a z e l o r , t e m p e r a t u r a l o r , p r e s i u n e a s a u
Soluţia este găsirea unor metode de corelare cu ajutorul cărora s ă se
t u îl u i l e i i ţ a ;
generalizeze rezultatele experimentale. Pe lingă metodele empirice — fără
c") în c ă i t u l u i c o e f i c i e n t u l u i k, s c v a d a a t e n ţ i e d e o s e b i t ă e x a c t i t ă ţ i i c o e f i c i e n t u l u i a,,
bază ştiinţifică — există metode de corelare fundate pe teoria similitudinii
LC le U i t e . nuirinii, « ş i 8 / X , p u ţ i n d f i n u m a i e v a l u a t e a p r o x i m a t i v s a u c l i i a r n e g l i j a t e .
2
şi a analizei dimensionale.
Exemplu) S a se calculeze coeficientul t o t a l de t r a n s m i t e r e k î n c a z u l u n u i e v a p o r a t o r .
T r a n s m i t e rea c ă l d u r i i se. f a c e d e la a b u r u l d e î n c ă l z i r e , care. s e c o n d e n s e a z ă ( a " t
Aceste metode servesc:
— 12 1)00 A V / n i r • g r i ) , ( a r i n p e r e t e l e m e t a l i c al î n c ă l z i t o r u l u i t u b u l a r , la l i c h i d u l î n s t a r e d e
pentru determinarea variabilelor de care. trebuie s ă se ţină seamă
lii-rbei-c ( a = G C O 0 > V | r n s - g r d ) .
2
la experimentare;
Pentru ţ c \ i î n c ă l z i t o a r e d i n oţel ( X = 5 0 W / m • grd), c u p e r e t e l e de 10 m m ( S ^ 0,010 ni)
— pentru fixarea numărului m i n i m de variabile;
groşi MM, Yîilo:ii-rti ccn'i'if i e n l i i l u i k este:
— pentru interpretarea rezulfalelor experimentale;
; ?. ,- î ^ -•- 2 2 2 0 W / m ' - . g r d — pentru deducerea ecuaţiilor de calcul a l coeficienţilor.
1 0,010 1 0.00008-10,00020-1-0,00017 0,00015
Noţiunile de bază ale similitudinii şi a l e analizei dimensionale au fost
12 1)0(1 ' 50 ' 6 000 arătate în capitolul I.
OPllRATIT TERMICI-
a . Siimnitmlinea-lraiisiiiiterii c ă l d u r i i î n regim s t a ţ i o n a r . Similitudinea Pentru c o n s i d e r a ţ i i de similitudine, ecuaţia ( X V I I I . 9 1 ) se poate scrie :

ti'ans ini terii c ă l i a r il pri n c o n d u c ţ i e şi convecţie de la un f l u i d la un perete,
hi regim s t a ţ i o n a r , i m p l i c ă e x i s t e n ţ a s i m u l t a n ă a c o n d i ţ i i l o r de: Cp u>P — = X -
1
— similitudini g e o m e t r i c ă ;
unde l este, o lungime, c a r a c t e r i s t i c ă pentru d i r e c ţ i a în care se face transmi
— s ini iii tudi ne ie curgere ( d i n a m i c ă ) ;
terea c ă l d u r i i .
— sinrili le ic li n o I c n u i c â .
S ini ili/iiiTincn yr urii tir ic îi este caracterizată prin rapoartele invariante Raportul ( X V I I 1.94) devine:
[silii j> lexic )i t
Cp i" p
A - A - ul
S ) •*• i _ = JsHHL JEL = L- =S (XVIII.95)
'o 'o ' ~ _ A a
X —
nlc dimensiunilor sinternii lui faţă de una dintre ele, c a r a c t e r i s t i c ă . l- c p p
Si mi li litrii nea Z« nrrţjcre a fost cercetată în capitolul V I I I , cu rezultatul Complexul w Ija se n u m e ş t e criteriul lui Pedel şi se notează:
miei r e i a ţ i i £ r i u n « k î n l r r criteriile de similitudine Fronde (Fr), Kuler (Eu)
şi Hernii Iris (_IV): -Pe (XVIII.90)
o
f(Fr, E u , He)=-0 ( X V I I I . 1)0)
2) D i n ecuaţiile. ( X V I I I . 9 2 ) şi ( X V I I I . 9 3 ) r e z u l t ă :
Sin ii iiliiclîiiefi [uniinî trebuie să ţ i n ă seamă de cele, trei ecuaţii p r i n c i
pale ale Liîusi nil erii caL durii prin conducţie şi c o n v e c ţ i e . — X — = a (*/—/y) (XVIII.97)
ii) T.cTiEvţisi Fi)inier-fv irclilioff care se referă la transmiterea căldurii dx
ii îunul n i l nas vi principale <le f l u i d . Considerind, pentru simplificare că flu care pentru consideraţii de similitudine se poate scrie:
idul se mişcă mimai îi» direcţia x, ecuaţia (XVIII.(>7) devine:
X — = rxt
c...;rp ' U
/. d
' ( X V III.'.'1) l
2
d.c dx'
î m p ă r ţ i n d şi aici î n t r e ei cei doi termeni ai e c u a ţ i e i se o b ţ i n e :
l'at'Ua st.iuyă a e c u a ţ i e i r e p r e z i n t ă c ă l d u r a t r a n s m i s ă prin convecţie,
a( al
iar pârlea din circap ia c ă l d u r a t r a n s m i s ă prin c o n d u c ţ i e .
li) |j»gre>. Iui "Fourier ( X V I I I . 8 ) pentru transmiterea c ă l d u r i i prin con
ducţie . v;ilaJiilfi pentru p o r ţ i u n e a din stratul l i m i t ă din imediata apropiere l
a |Ki\Mclui uiiik, ciiri»'!'rea fiind l a m i n a r ă , transmiterea c ă l d u r i i în direcţie Complexul a / ' X se numeşte, criteriul lui Nussell şi se notează:
pe meiuli cula rti In [icre te se face practic numai prin c o n d u c ţ i e :
*-' = N u (XVIII.98)
A
dQ= - X d.t ( X V I 11.92)
dx
e. S i m i l i t u d i n e a t o t a l ă . Similitudinea t o t a l ă a transmiterii de căldură
<) Eli: II aţi .1 l u i iNcvlon prin care se defineşte coeficientul de transmitere de la un fluid la un perete, se caracterizează p r i n v a l o r i l e identice ale, cri
a ciikUii'i i : teriilor de similitudine g e o m e t r i c ă , h i d r a u l i c ă şi t e r m i c ă pentru sistemele
similare. Cu alte cuvinte, aceste criterii de similitudine descriu, printr-o
uQ y.\l, /,..) (1.1 (XVUI.93)
r e l a ţ i e între, ele, fenomenul transmiterii c ă l d u r i i de la fluid la perete; ele
in care [ f este temperai ura f l u i d u l u i , iar t p temperatura feţei peretelui. permit extinderea rezultatelor experimentale l a sisteme similare.
Forma r e l a ţ i e i generale între criteriile de similitudine pentru transmi
I). Ci'iteriil« de s i t i i i l i l u d i n e t e r m i c ă . D i n cele trei e c u a ţ i i de mai sus
sc oh l i n criteriile de similitudine t e r m i c ă . terea c ă l d u r i i de la un fluid la perete este:
1) Două Te n cine ne termic similare trebuie să a i b ă acelaşi raport între s
f(Fr, E u , R e , Pe, N u , ^ , ' -, ...)=0 (XVIII.99)
c ă l d u r a traastaisit t a i n convecţie şi cea t r a n s m i s ă prin c o n d u c ţ i e , adică: 'o 'o
(liilduTa t r a n s m i s i i prin convecţie şi conducţie

=--- idem ( X V I II.94) 1
D e r i v a t e l e d e o r d i n u l n, dc n
forma d / / / d r , au n
dimensiunile raportului y/.i".
Căldura transmisă prin conducţie
4 — C)pcia;ii $i util.ije în industria chiimu voi. 11

51
50 OPERAŢII TERMICE
Priti consideraţii asupra, criteriilor de similitudine şi prin c o m b i n a ţ i i ,,,.„•. crPcriilor de similitudine rezultă următoarele forme generale, ale
Intre e k , p.maţia ţ X Y I I X 9 9) poate f i simplificată şi a d a p t a t ă unor cazuri ecnaJlei criteriale pentru transmiterea căldurii de la un f l u i d la un perete:
j a r t i c i i l are. 1) Forma generală:
f) I i condeiele, jiie.nikrea de presiune se c a l c u l e a z ă cu e c u a ţ i a : (XVIII.103)
Nu-f Re, Pr, Gr,
'o
^p-[/r(i^)] • •_<;) Pentru convecţia forţată:
de iimdc: Nu-f [Re, P r , ( X V I I I . 104)
- ^ • - = - E u = [f (Re)] ----
1 (XVIII.tO(V) V 'o 'o
piu- 2d 3) Pentru convecţia liberă:
inse,înnînd c ă m i e r i u l h i i E u l c r este, în acest caz, o funcţie de criteriul l u i ( X V I I 1.105)
N u =1 P r , Gr,
Rejrao lds şi <k n/i sinij Jex: <i.v similitudine g e o m e t r i c ă . R e z u l t ă deci că satis 'o' 'o
facerea cr.itpiialui l u i R t y n n h i s şi a s i m i l i t u d i n i i geometrice i m p l i c ă şi sa
4) Pentru convecţia forţată a gazelor:
tisfacerea er ib' tiirliii l u i L a Ier.
2) Se preferă sâ se î n l o c u i a s c ă criteriul l u i Peclct prin criteriul lui Nu-f(He. -\ ( X V I I I . 100)
Pro«lll ilefinit j r i n :
Wl 7] 5) Pentru convecţia liberă a gazelor:
Pr== P b
- —- - -- - v p
~- - C, T
' ' (XVIII.101) (XVIII.107)
Nu-f fc.r, .
IW wl a >. >.
l ' î l i n u l e două e c u a ţ i i rezultă din cele două precedente pi' baza consta
Ini iunf a ii ţs eriteriiLlui lui P r a n d t l reiese .şi din faptul că el conţine nu tării că, pentru gaze cu acelaşi n u m ă r de atomi în m o l e c u l ă , n u m ă r u l lui
m a i consta iile fizice (căldării specifică c , viscozilatea i\ şi conductivitatea
jt
Prandtl o l e practic o c o n s t a n t ă şi itaiime:
torni i c i >.) a. le. t lui du l u i prin care sc transmiLe c ă l d u r a . - lecuirii ya/.c i i h i a o a l t i i u icc l ' r -0,117
3) Aşa cH3ii si-a a r ă l a l î ii capi toiul V I I I (v. p. 110) c r i t e r i u l iul Fronde dei ivă - jicnim &H7.<' li t a l n i i i i c c l ' r = l),71
(lla i'api»rlnl «l intre energia p o t e n ţ i a l ă (de î n ă l ţ i m e ) şi energia c i n e i i c ă . Pen - I'v l i t r u y a z e t r i i i l i i i i i i c c t'r —0,S0
- pciilru rţaze l i t r t a l a m i c e l'r = 1.00
tru conv.-.»cţi;i forţat îi in l e ş i n i turbulent, acest e . i i e r i u nu este. important
şi <lvri |i«iiLit fi t»»iis «lin ecimliu g e n e r a l ă . e. Aiiiîliza d i m e n s i o n a l ă . E c u a ţ i i l e ( X V I I I . i o : ' . ) —(XVII[.107) se deduc
• i ; l'.'.'îliii c II n s e i i i. i o U i r i d u . cînd dt >>!:;•» .>rva flu'.d'dui ('.> d < » i ir:>ii p<>«~
f
,- -\ eu ajutorii! comădi raţiiWir <îe analiză dimensionata, ca ap!U al ie a ieoremei
Inl căldurii; se face n li i n i l . i e i i l a d u c n - n ţ e i <(<• d e e s i i n l .• :s I U- i<ln »;: i !a ieiapc-
i-eiluri t i i l i T i l e . m i e r i u l l i t i I ' i o ; e l e nu n i c i ;x. ; . i i dcse.ms-.d-T.- '. S- r e T u ă
1 [o acest mod va l i i ral.-dă. < •< excmpl.t. i rai .-milerea c ă l d u r i i de la un
însă ea ;;"t fie înl«c; :i I ci! ai Ici iul Ini (!nt:sli"f, care d» >•< f'w »>ri •! ine s i m i i'iiod la pi n i-de i n t u i ţ i i el iu:ei « t mîm i( prin ci>nve<-ţ'„ i u i , i l ă. D i n exam i -
litudinea h i d r a u l i c ă in <". inve.eţie. l i b e r ă . n'irea catitaLivă i'eiuuneuidui se d t d u ' e dep.-udenia lui i!e următoart le
Criteriul Ini (Jrasliof este definit de e c u a ţ i a : variabile:
Simlwl imit; dimensională
<« Et <Re)«ŞAi~ a
- p-"- - j p A /
/? 2 Variabila w -l-» i r 1
J.
Cui.'ficicii!ui ( p a r ţ i a l ) tic t r a n s f e r i - T--' ()-'
i;S:«li',ra •;;)ecil'ică a H u i d u i ţ i i <> 3
p
\i i.-
I ' V U M l aii-a 11 u i t l n Iu i \1 L T - 3
O- 1
(ir " PA/ (XVIII.ld'/) "A

Coiuim-liviUili a li'cniicii a fin'cinici 1
M 1,-1 'J-
Viscoralalea fluidului 1 1
1. 1-
Produsul atlîiiiensioiial p A / între coeficientul de dilatare cubică [i şi dife V i t ' - i ' . - i !"(-•. i>'II)(i/ in IV
c i m i l i i c l ii
i): .1. l e u l cDialiiclei ll
renţa de. leniperaluin otin-iină cauza care produce deplasarea liberă a H u i d u i r i .
i'unp.ratura nu apu-e ea v a r i a l d l ă indt a e m l e n I ă ; ea influenţează însă
d . F o i i n e cpmeralfc ş i p a r t i c u l a r e aJe e c u a ţ i e i ciiieriaSe pentru traiisnd-
l i r c a c a l i l u r i i d« lai un I l u i d l a perete. Pe baza considerai iilor precedente toate p r o p r i e t ă ţ i l e fluidului.
!>2 OPERAŢII TERMICE
53
F i i n-d ş a p t e va.rîaI>Qe =7) şi patru m ă r i m i fundamentale (n=4) care
nrtervin (fenomen terniic), r e z u l t ă (v. v o i . I, p. 48) că e c u a ţ i a c ă u t a t ă va P u n î n d arbitrar A' = — \ r e z u l t ă valorile c e l o r l a l ţ i e x p o n e n ţ i :
avea m —FI = 3 | i n p n r i ^dimensionale x , adică va avea forma:
7J' = 1 C'=-0 7)'=0 7i" = l
[(rz v x , 7t )=-const.
2 3 (XVIII.108)
c>,ri
Teiit.ru formarea »rnpririlor adimensionale sc aleg n -l variabile comune Xo-X-^H^Vp-
()., t+ w„ <0> l a «"'«'<• »*• ««kmû apoi crte una dini re variabilele r ă m a s e . X
1' r c i ii «i s o I -z | cuprinde variabilele X, rp nh îl, x = Pr
a
Se raulfi vr»Uiri le e x p o jienţ ilor pentru care grupul:

A C ;
P r o d n s u 1 x 3 este format din variabilele X, •/•;, u>, p.
X l = X 7)% /V ( X V111.10'.))
este ud imenşii» n a i . .1" ir c ,/e
Omogen it.ittea diine-n sionalu r e z u l t ă din relaţia: X =
3 A 7) /(» « p
- 1
5 1
[x,] K M i r r - © - y ( M i - T - ) ( T . T - ) i / \ M i ^ 0 - ' ) l B 1 c 3 l K [xsl^Ml/r-ae-y^lL '!'"^
1 ! ; 1 r 1 c
[x ] = - M ' "
3 '' *l; '-' - ' i'>"-^T-3^»-»--f.- -^ 0
A"-l-7J"-j 7s"=0
Pentru, cs grupu 1 Xj să fie adimensional, este necesar şi suficient ca dimen
siunile, aelită e x p o n e n ţ i i fiecărei m ă r i m i fundamentale să fie n u l i , r e z u l t î n d v \ » _ / } " - ; C"-! 7 ; " - 3 7<;"=-0
corni i i i il o: -3 A"—7?"—C—-0
A \B ; /•: -o - .1" 0
A />• <: I) =o
P e z o l v î n d cu valoarea a r b i t r a r ă ]}"---. — 1, r e z u l t ă :
— %A—B-C-3E=0
— A — E =0 A" o c i 7;=A /•:• 1
Sislemul arest oi patra ecuaţii cu cinci necunoscute se rezolvă dînd uneia
d i n i re ele » valoare a r b i t r a r ă ; cu A — — 1 sc o b ţ i n e : ~a '• ', "' 'I ?
B=0 C=0 73 = 1 7? = 1
C II aceste valori îilc e x p o n e n ţ i l o r , grupul x x devine:
(iu allâ grupare a variabilelor sau alte valori arbitrari" date unor e x p o n e n ţ i
1 c a
x, —7,~ r u>°d(/.— t -- se ajunge la alte grupuri x, din care insă prin diferi le c o m b i n a ţ i i (produse,
A
a p o r t u r i ) se poale ajungi' la grupurile clasice o b ţ i n u t e mai sus.
x, — Nu E c u a ţ i a ( X V I I I . 1 0 8 ) devine:
P r o d u s u l x eiij>rinde variabilele X, YJ, ro, rf, c^.
2
Procedni<l î n acelaşi mod se o b ţ i n e succesiv: l'(Nu, l i e , P r ) - c o n s t . (XVIII.110)
identică (cu excepţia rapoartelor /,//,,, I-Jl , dovedite aici ca neimportante) 0
TT 2 = X 7] W d Cp eu ecuaţia ( X V I I I . 101) o b ţ i n u t ă prin c o n s i d e r a ţ i i de, s i m i l i t u d i n e .
^ j _ J J . V - « ' J /4'-J{' I-C"-| V>'+2/-.''Ţ—:JA'—JJ'—C"—2ii"0—.4.' —/i"

5. Determinarea coeficienţilor parţiali de transmitere
A' + B'Ô
A'—B'-[-C' + D'+2 E'=0 Cu excepţia c î t o r v a formule empirice şi a e v a l u ă r i l o r aproximative (cum
- 3 A ' — 7 ? ' - C " — 2 7i'=0 sînt. cele din tabelul X V I I I . 6 ) , valorile coeficienţilor a sc d e t e r m i n ă cu aju
torul ecuaţiilor criteriale o b ţ i n u t e din aplicarea teoriei s i m i l i t u d i n i i [ecua
- A ' - 7 i ' - 0
ţiile (XVIII.103) —(XVIII.107)] sau din consideraţii de a n a l i z ă d i m e n s i o n a l ă .
TRANSaiTLRFA CĂLDURII 55
',4
— E c u a ţ i i l e criteriale s î n t valabile în oricare sistem coerent dc u n i t ă ţ i .

E c u a ţ i i l e criteriu, le .'generale, sc aplică în foi inele precizate, de produse
I M e necesar să sc verifice, dc fiecare d a t ă , din p u r e t de vedere dimensional
i e criterii. TÎ&ieate la. puteri, de exemplu:
si a l u n i t ă ţ i l o r , grupul de m ă r i m i care constituie un factor adimer.sional.
m
Nu-p(Re) (lV) f^f n Se fac greşeli cînd anele m ă r i m i se referă l a k i l o g r a m u l forţă şi altele la
Vl > kilogramul masă sau cind unele m ă r i m i se referă l a timpul exprimat în secunde,
0
P r i n acrits in | r : « j » n . ' , io meniul dc valabilitate al e c u a ţ i e i se reslringc. 'ar altele la t i m p u l exprimat în ore.

Val»ril-e eoialuulcs r ş>i ale e x p o n e n ţ i l o r m, n, p, etnn şi domeniul de vala — L a Soaţe e c u a ţ i i l e cu coeficienţi dimensionali sînl indicate u n i t ă ţ i l e
bilitate, rsi araule. v-il,>r i re d e t e r m i n ă experimental. mărim ilor.
ja»taţi i principale (site. n o t a ţ i i s î n t explicate în text): Pc.nlru sistematizarea expunerii, ecuaţiile care servesc pentru dclc.r-
a = l / r , o er,le (Liinzividifea t e r m i c ă ; mi'-arvn ce: fie ie a ia îor p â r t i a ii da i ransniilcre a v o r f i î m p ă r ţ i t e în patru grupe,
:
c --• eo a • î;Jiî <". ;
!
u fi rilo-.-v l a :
/ - c ă l d u r a «specificii !a presiune r o a r u - ' d ă ; — Ibude ia convecţie fer! al ă;
il - - i i i a met n i l conductei; • - fluide iu convecţie l i b e r ă ;
tf — aeeelei'alia l o r c s l r ă ; -•• condensare şi fierbere;
l - - 1 II n g im ea l.cv i i ; — sclibidml de c ă l d u r ă cu con taci direct î n t r e fluide.
0 T •-- «liniei isiure cf rarierisi ic.ă, l r;in:-\'ersa iii |:e liiieeţie. decurgere a. F l u i d e in c o n v e c ţ i e f o r ţ a t ă . Se aplică e c u a ţ i a generală ( X V I I I . 104)
a riuJdiiiii i ; pentru căminele circulare / --«f;
0 ar faune:
,a - sidii'.ilureîi i e e n u c ă a supr;delei - - căldura t r a n s m i s ă prin
unuatea <ie arie in iniiialca dc lin:];; Nu c(Re)"'(Pr)"j ' J" ( X V I 11.111)
r — eSIdnrj dc vaporizare;
l — liuriperatura; sau pentru gaze >.i c o n w e l i i forţată, ecuaţia:
MI - • v i t e z a f l u i d u l u i ;
1
T - tc.inpera tura a b s o l u t ă ; Nu --o(tîe)"'[ ' j ' (XViîl.îl'2)
a. • - o v - ' î c l e n t u l ( p a r ţ i a l ) de transmitere a c ă l d u r i i ; ' 'uf
(3 K--fic5ioiit.nl de dilat;» J.k c u b i c ă ; /•'//m/c in rsnijrir luminurii prin icvi. Se aplică una din u n n ă l o n i v l e e c u a ţ i i :
~ - - jjiv.il a ic*a specifica; aj F o r m u l a :
A - *oadi.ietiviialea termică; 1
VJ - e ',>e «îlsiteu : N i . =---!,73(1 V)'/» f y j " ( X V J 11.113)

v:--/u>— vi robita! ea c i n e m a t i c ă ; 1
j> — dens ii alea; • • •.],]'" î. - I V - . ' O ; v >}•••• 'le eoasl an!'dar fizice se iau la iemee "ai ura medie
y 1 :
c ie, ; • • ! C' • ie I empei'a I mă : r:''!ii>' > â ini •:• ! eiuiiei ii iii'i 1" I lui-lulut la capelele ţ e v i i .
«ir •- rjlŞpHbiljr;* - • m a n ă . al V i ' b a d e a . ',<) le'/'ull i-1 p"-'i; a" a i a le - i n i mai bine veriflcale de formula l u i
N n = aljh — a n m ă r u l l u i N u s s c l l ;
Pe. = ivi ţfi — nuni arul l u i Peclet;
n
Nu--3,1)3 \ (XVIII.111)
Pr = Peyiîţ>=v/rt==v)C /X — n u m ă r u l Iui P r a n d l l ;
p
î ; o,o 15 o'"/ 3
Jte = rt>] !\^----ial prq~numărul

9 tl l u i Reynolds. în care
Gk-snvalii: J! (R<-)(I'r)(-y)
- Cinci an *«.- nuuiiioue' v,'.v> altfel. cor s ' a n e ' k fizice ale fluide ier :a iau
la fcmpcrafiirsi medie, ari linei le.ă î n t r e temperatura fluidu.ui şi tempera tu»;, c) Pentru lichide viseoasc in curgere l a m i n a r ă , ecuaţia (XVIII.115)
feţei peretelui. recomandată de M c A d a m s dă rezullale bune:
— Pentru calculul coeficii u l i d u i de transmitere a. sint dale aproape
aninai ecuaţii criteriale (formale d i n factori adimt nsionali: numerele P e , 3 1 > r 1 : 1 / 3 K
Re, P r , Gr,' N u şi u n raport de l u n g i m i ) . Se. o b ţ i n e valoarea n u m ă r u l u i l u i N u rr-. 1.80(1 î o ) ' / ( ) / ' [-y j p j°' ' (XVIII.115)
Nusse.lt d i n care se deitu.ee valoarea l u i d i n r e l a ţ i a : in care VJ este viscozitalea l i c h i d u l u i la temperatura l u i medie;
r
a=NuX// 0
iv — viscozitatea l i c h i d u l u i l a temperatura peretelui ţ e v i i .
TRANSMITERI*A CĂLDURII
.56 OPERAŢII TERMICE
E c u a ţ i a a rezultai din corelarea datelor experimentale o b ţ i n u t e în u r m ă încarc t m = 0,5(t 4-t );

a p
toarele ccudiţii: F i e < 2 1 0 0 , diametrul ţevii între 0,01 şi 0,063 m , lungimea t'm = 0,9 i + 0 , l t ;
a P
ţevii înlre 1 ş î 3 , S i a , raportul 7 ] / T J î n l r e 0,004 şi 14 şi este i n d i c a t ă pînă la

p
l„ esle temperatura apei în ţ e a v a ;
r i s c o z i t ă l i ie cinei ori mai mari decît viscozitatea apei. l p — temperatura pe faţa interioară a peretelui;
2
Fluide in eun/ere turbulentă prin interiorul ţevilor circulare, drepte şi ce —coeficientul p a r ţ i a l de transfer termic, în k c a l / m • h • grd;
lungi, P r i n jiiv-i lungi se î n ţ e l e g ţevile pentru care 7/d>100. w —- viteza f l u i d u l u i , în m/s;
(/ — diametrul conductei, în in.
a) Pentru gaze şi lichide:
Pentru ţevi scurte (//(/<100). î n acest caz se ţ i n e seamă de. influenţa mai
0 8 0 37 0 6 4
mare a capetelor, î n m u l ţ i n d valoarea a r e z u l t a t ă din formulele ( X V I I I . 1 H i ) - -
=C,032(Re) ' ( P r ) ' f-j)"°' (XVIII.11G) (XVIII.124) cu factorul dc corecţie b clin tabelul X V I I I . 7 .
Din cauza exponentului m i c , influenţa simplexului (Ijd) esle neglijabilă. Tabelul XVII 1.7
I/uîiicl ! j i = 2 0 0 , ecuaţia ( X V I I I . 1 1 6 ) devine: Factorul dc corecţie
8 0 3 7 l\d 5 10 20 50 300
Nu=0,024(Re)°' (Pr) ' (XVIII.117)
b 1,32 1,20 1,12 1,07 1,00
« i u care», sc deduce explicit valoarea coeficientului p a r ţ i a l dc transfer termic:
Pentru ţevi curbe. De exemplu, pentru serpentine se aplică formula:
7
a „ „•>, ^ >•"•'>.••"• (XVIII.118)
,/0,L' O,43 r
a - o c ( l - | 1,77 •—-J ( X V I I 1.125)
c
n c u a ţ i i l e ( X \ 1IE.110) şi ( X V I I I . 1 1 7 ) sînt valabile in condiţiile:

in care a,, este coeficientul dc transmitere pentru {cava c u r b ă ;
10 0 0 0 < R e < 9 0 000 şi 0 , 7 < P r < 3 7 0
a — coeficientul de. transmitere pentru aceeaşi ţeava însă d r e a p t ă ;
L ) Pentru l ă c i i e a gazelor, în locul formulelor (XVIII.116)— ( X V I I I . 118) r — raza de c u r b u r ă , î n t r e centrul de c u r b u r ă şi axa ţ e v i i .
c
sînt preferabile formulele:

Pentru Icvi sau spaţii cu secţiune necirculară. Se. folosesc formulele pre
cedente, in care se. înlocuieşte diametrul secţiunii circulare cu diamelrul echi
Va, (..032(1 u / ' ^ P r / ' ° | ' f''^ (XVlll.SP)) valent, definit de ecuaţia (v. v o i . I p. 310):
M 0 30
Nu - 0 , 0 2 4 ( R c ) (Pr) ' ( X V I I 1.120) rf, = -1 - - - = H r
r h (XVIII.120)
( „ . - , 0 , 8 >0,7 ,(),:; a
( ,
unde:
«-o,«m i 0 . 2 V r r " (Xviii.121) d este diamelrul echivalent al secţiunii circulare;
ec
aplicabile în inteavaliil 10 0 0 0 < R e < 5 0 0 000. A — aria s e c ţ i u n i i prin care curge f l u i d u l ;

c) PentTU lichide vîseoase, rezultate bune se, o b ţ i n cu formula l u i Siedcr P — perimetrul prin care se transmite căldura (nu sc includ p o r ţ i
şi Talc: unile izolate, termic);
8 3
r =AjP
h -— raza h i d r a u l i c ă .
Na o ,027(Re)°' (Pr) V f-^- f ' " (XV111.122)
Pentru oaze în tuburi cu umplutură. Dc exemplu, pentru granule de cata
uneori se foloscşle coeficientul 0,023. lizator, de adsorbnnl ele., coeficientul de transmitere se calculează cu aju
Pentru n o t a ţ i i l e rj şi y\ , v . p . 56.
p torul tabelului X V I I I . 8 .
d) Pentru a p ă slut recomandate e c u a ţ i i l e : Tabelul XVIII.S
ltelitţin «Unire <x /a u şi d jd
u
« = 1 332(1 +0,0156 1 ) "', m (XVIII.123)

du/d 0,05, 0,10 0,15 0,20 o,:;o
« = 1 755(1+0,015 Q ^ - (XVIII.124) au/a 5,5 7,0 7,8 7,5 6,6

OM£R.VŢil 1E&M1CB
TK ANS ia ui au, A CAI DUR
Nîwtsţiile d i n lalaeiii] X V III.o s î n t : I'enlru lichide se, a p l i c ă formula:

c s k disa-iu- i m ! •uorniual s\ granulelor u m p l u t u r i i ; Nu=f(Ke) 0 -)°' w > , ! !
(XVI1I.135)
if. — clinii) elrul t u b u l u i ; Valorile net •micuţului c şi ale e x p o a r n l r b u », .uni dale ile iubciul X V I I I . 0
sc, — r«ifi*-i''iiuil «l« ! rciiisrjulere de la gaz la faţa i n t e r i o a r ă a tubului cu
uni ]' Iul. I I T U ;
iu funcţie de l î e .
a — (-.ii> !'i ;icidsil de Ixa nstmlerc de la gaz la peretele u n u i tub gol (fără To! Iu! A Vllf.u
i: s p Iu! II ru>, cu clias inel n i l de 0,025 in şi a v î n d v i l e z a mesei (rop) Valofi-f I n i c ş i ni <!ie cere-pi ,'""«*'!• >"'>)
a;:;.;'u eir r«a din Iad; ui cu umplu? ură considerai g o l .
il i; ixin ;u!_ TUJ lor ! uliii a-'n terespiaide la </.,/«•/: -0,15, arăland g cea mai c
10- ne-- :, • in
-
I a c ă ' nii!Si»!i:<r >. '!«• r,ăj<'»irâ ai?r-ţ;a tu!) cu ;arip!i>iu*'ă esU- a! mici cînd dia- o,or>2 0,02-"i 1
0,'J ÎS
"ineliul i II n ]) ii iL ii r ii r/, esle e < şapte ori mai m i " daual d i a m e l r u l fubniai.
{ ii.ao
0,17
V'ni iui le •• ::;u"-i im». > i lele ale coeficient oini global de transfer a, î u l n pere- 0,00
ieii unei (avi yl uiun! n [urm din Sctcrbr, prin care irece un gaz, sinî, corelate. Toi. pcidru lichide s" r e c o m a n d ă şi farniula lu- tmvt
«! e ec ii n IlilCi lui La v a : ;î > , ),:! (XVliLil'0)
Nu-0,86 (He)°-'' (i ' y
]) e»îrn î> :eâhXrvu [><\ i i :
valabdă în i n î e f v a l u l 0,1 < R e •'200.
]a aii a o,;;r> : - o,.;n <x\'i1i.*27) i'luidc caiţ/iud pcrpcndicuUiv y un
fascicul dc. Icvi. în fig. X V I S I . l t smt
^,.,:oy a' a ; 0 O i - ^
;
pentru o , o ; ; < - 0 , 2 7 (XVIi a răi a te cele două anaijamente, mai
<i, r ă s p m d i l e . ale ţ e v i l o r într-un fascicul:
1
irn. raai K ;» i.evu a ) i a rînduri decalate (în triunghi 'au
ia I a xagou) şi b) in r î n d u r i uedecalaie
1
\ii--- - - p e r u u :..„AV ' i u ' - : :> auo (XVilldid ) (in p â l r a t s; a ia dropl unghi).
)• iu;, a \
]> o n î r u f 1 u i d c c u r g î u d fasci.
sau d«- ceai a ţii Ta l u i Chsi şi Slorrovr: o c. r îi e n d i c u 1 a r p e u n f a s-

c icul l! I n z e c e r î n i l a i ' i do ţevi şi cînd Hc v .2 000, C o l -
Vu 11.131 <i',.')'•"' ! '' ; ' ' ' ( ;
j " ' ' ' pcuu-u i i i - Ha-' 1
( W III li ' i ] nr:-, p'-ppm.— formula:
,;
Nu - .; i ; •)' (i'
X; l : u i î . - r ( ; j ^ j " " (XVIII.10)

€---b,20 p'tailru ţevi ii'-decala'e.
In r e l a ţ i i l e , X v I J L i 2 7 ) (X VII 1.131): în această e c u a ţ i e , viteza îu n u m ă r u l l u i Reynolds s e consul-ră viteza
JVu • . c.(l , "/.,, • liuuiiirui f a .Vussell;
r
în secţiunea m i n i m ă dintre două ţevi vecine.
ÎVai ' ar/,,;/.,, -- i-u> i; :î fi, J lei N u s u e l î . mod i f . i . a l ; Peuliai un fascicul formal dinlr-un m a n ă r m a i mic de (• v se : a d ; e a
11 e ~ it>d pl" — tmi'iă.'ul hi» Reynolds;
t rezultatuiiii o b ţ i n u t e-i ajutorul fm-mulci ( X V I I I . 1 3 2 ) . c o a u e i e i . i a ' coreei :C
IX c. • wdfphj • jRimănil lui H u a i o ' L mod i fi cad ; din lalielul X V I I I . 1 0 .
<!;— disinie im? -ţevii; !! I.!'
(iji— (liarii cirul u r i p i l i t u r i i ;
C.ornciwaal ;U corei-lic fi p.-iilru 2—10 rintluri ii''
/ — lungi mea i a v i i ;
X — eanidiict.XIlatoi t e r m i c ă n g a z u l u i ;
s
.malul nniirri
lor _ i _ L » LiiL.
p •— (lensilstiM g a z u l u i ; ilccalaLc 0,73 j 0,82 j 0,KS | 0,01 j 0,'M ! 0,00 0,08 ! 0,00 1,00
7] — risemzifatea gazului ;
iu — viteza gazului (considerată în tubul gol). nedccalate | 0,80 | 0,87 | 0,90 | 0,92 | 0,94 j 0,00 0,98 | 0,99 | ii,00
OPERAŢII TERM1CK
metrul conductei cu diametrul echivalent (v. p . 58) a l secţiunii prin care

P t n i r i i a o i ş. i g a z e b i a t o m i c e, numeroasele rezultate curge f l u i d u l .
«sper i i n a i l a k sint cruciale de formula generală:
b) Pentru gaze este i n d i c a t ă şi formula:
Nu = 6(Re )» Wi ( X V I I I . 133)
:
, r s L t Nu (Ui II (II. ) " ' ';' ( X V I I I . 131)
încarc Hc>, - - M V . X * ' n i m i ă r u l l u i Reynolds calculat cu w = w m
u-1,1, — viteza m a x i m ă a f l u i d u l u i = viteza f l u i d u l u i în

secţiunea m i n i m ă (dintre d o u ă ţ e v i vecine), în m/s; Iu Nu şi Re lungimea c a r a c t e r i s t i c ă este lungimea peretelui în sensul parcurs
dc gaz. Conductivitatea şi viscozilalea gazului se consideră l a temperatura
(alefieacnt II I b şi exponentul n v a r i a z ă cu aranjamentul ţ e v i l o r şi cu rela feţei peretelui. T. este temperatura absolută a feţei peretelui iar T tempe
p g
ţiile g c o n u l r k f ale i a & d e n l u l u i ; pentru un fascicul cu zece r î n d u r i de ţ e v i , ratura absolută a gazului.

valorile lui o şi JI ssîxi date în t a b e l u l X V I I I . 1 1 . Pentru fascicule cu un alt Lichide în recipiente cu agitator. Calculul încălzirii sau răcirii lichidului
na iniîr <lc n'iicluri, se sijilică coeficientul de corecţie d i n t a b e l u l X V I I I . 1 0 . dintr-un recipient cu agitator se face cu ajutorul ecuaţiei generale:
Tabelul XV111.11
Nu c(Pe)'« (Piu' • j '' ( X V I I I . 13a)
V»lorii* I n i i> ţ i ii i l i n eeunţia (XVIII.i:!:i) (după Griinison)
,s. >a 1 ,2."> SJd- 1,50 SJd -2 S,'d==3 in care c esle c o n s t a n t ă : pentru încălzire sau răcire prin manta c=0,3(>,
1} 71 h
" " I prin serpentină c —0,87;
l i e r al a l 0 , (iOO — — 0,213 0,636
R e = - - - - - - - - n u m ă r u l l u i Reynolds;
C , (ICO —
—
— -- 0,446
—
0,571 0,401
—
0,581
'1
1,000 _ 0,497 0,558 — —
a,125 — — — 0,478 0,565 0,518 0,560
0,556 0,505 0,554 0,519 0,556 0,522 0,562
Xu ' " numărul lui Nusscll;
a, 250 0,518
1,500 0,451 0,568 0,460 0,562 0,452 0,568 0,488 0,568 X
0,404 0,572 0,416 0,568 0,482 0,556 0,419 0,570 Cp n
3,000 0,310 0,592 0,356 0,580 0,440 0,562 0,421 0,574

Pr =- - numărul lui Prandtl;
X
ăi n l c c u h i L i "no 0,3-18 0,592 0,275 0,608 0,100 0,701 0,0633 0,752 111 -- exponent: pentru încălzire sau răcire prin mani a //ir-2/3
1,.)0U 0,367 0,586 0,250 0,620 0,101 0,702 0,0678 0,744
prin s e r p e n t i n ă //;=-(),02;
0,418 0,570 0,299 0,602 0,229 0,632 0,198 0,618
ri.non 0,290 0,601 0,357 0,584 0,374 0.581 0.286 0,608 '1 — viscozilalea l i c h i d u l u i la temperatura din recipient;
Tll> ~~ viscozitatea l i c h i d u l u i la temperatura pe fala dinspre lichid ;
('. î ii (1 e x. i s I Ti ş i c a n e p <• r p e u d i c u l a r e p o l a s e î - mantalei sau serpentinei;
c ii I n 1 tl o I e v i t a la s c h i m b ă t o a r e l e de c ă l d u r ă Inhalare (fig. X X . 3 ) , d diametrul cercului descris de paletele agitatorului;
se scade d(J% (lin valoarea l u i oc calculat pentru fasciculul fără şicane. 1) - diametrul r e c i p i e n t u l u i ;
G-a:c mrfind ellic pe im fascicul de ţevi. Cînd d i r e c ţ i a de curgere a gazului n — turaţia agitatorului;
face u n g h i u l o cai axa ţ e v i l o r , coeficientul de transmitere se. obţine î n m u l r c ă l d u r a specifică a l i c h i d u l u i ;
i> -
ţ i n d valoarea lui cc j i c n i m curgerea p e r p e n d i c u l a r ă pe ţ e v i cu un factor w
X — conductivitatea t e r m i c ă a l i c h i d u l u i ;
d a t dc falielul X V I I I . 12, în funcţie de unghiul 9.
p — densitatea l i c h i d u l u i .
Tabelul XVIII. 12
Y s i l o r i l r c o i ' l ' i e i f i i f u l u i co î n f u n c ţ i e (Ic 9
b. Fluide în convecţie liberă, E c 11 a ţ i a g e 11 e r a 1 ă p c n t r u
1.0° ! 2(J° 30° 40° 50° 60° 70° 80° J 90° c o n v e c ţ i a liberă î n s p a ţ i i m a r i în care transmiterea căl
p
durii sc face prin deplasarea liberă a unui fluid ca urmare a v a r i a ţ i e i densi
(O 0,42 9,52 0,G7 0,78 0,88 0,94 0,98 1,00 1 1,00 tăţii, este:
L'Fuide ciiTcihid în lungul unui perete sau înlre doi pereţi, a) Se aplică N u - r ( C . i ' ) " ' (Pr)" (XVIII.130)
formulele pentru curgerea fluidelor în interiorul conductelor, înlocuind d i a -
OPE.Il Afli TIRMICi TRANSMITEREA CĂLDURII
62
în car-e c, n depind de raloarea proclimilui (Gr - P r ) : Pentru c o n v e c ţ i a l i b e r ă în apă sau s o l u ţ i i a p o a-

s e d e s ă r u r i sc a p l i c ă formula:
, 1 4
- cînd 3 < l £ C O ' i « > < * ' 3 Nu=0,55(Gr- Pr) /
:12 N u - 0 , 1 3 (Gr - P r ) / 1 3
a^cţ/ATfr) ( X V I I I . 130)
— d u d 7,J < l g (<>t
In ecuaţia. ţXYlII. 13G), valoarea dimensiunii /„ î n n u m ă r u l Iui Graslmf în (arc: A / e s l e diferenţa dintre Ic-mperalura p e r d c l u i şi lemperalura liibi-
Iun girata |i-.vii, p«jfcrii ţ«vil« "\ertieale, şi diametrul interior, pentru d u l u i , in ° C ;
CS.IC
ţevile t,i'!7,tinLa k ; &\l es.it' di ieren ţa di atee (eiiiperatura peretelui şi lenipera- •q - viscozitatea l i c h i d u l u i , în eP;
lura fii! u3ulai. Valorile propri^lăiţilor fizice aîc f l u i d u l u i se iau la tempera 3
r — 285 pentru a în V / m • grd şi <:--2 15 penlrn o: în k c a l / m -li -grd. 2
tura medic ariLiuaiicâ între temijcratiua peretelui şi temperatura f l u i d u l u i .

P e n t v u c o n v e c ţ i a li b e r ă î n b ă i d e 1 i c h i d, coefi
C o n Ye e 1i a 1i b « r a i n s p a ţ i i r e s l r i n s e este diferită cientul de transmitere se c a l c u l e a z ă cu formula:
de c(niT«,'cLia în sptiţi i in. iri,<lin cansa influenţei reciproce dintre curentul cald
asea-adeuit şi rurc-nL'i! rec* descendent, z >.., o (XVIII.110)
i'culuui calcului cH!darii Iraasioise s-a introdus conductivitatea termică in care: S este grosimea stratului de l i c h i d ;
i d i v a 1CIJI.IL }... Ca aecaslsi conduci ivi tale se lucrează ca şi cum căldura se A — conductivitatea termică a p a r e n t ă , cu valoarea r c z r l l a l ă din
a
I r u i s i n i l e de ia perete !e cald fa cel. rece p r i n c o n d u c ţ i e . formula:

Sc <JJJ; şmiiesie să su folosească şi coeficientul de c o n v e c ţ i e s = X j X , c
0 9
in care A csLe euuuL netlvilalea Lejuxică a f l u i d u l u i . ^ „ = 0,11 X ( G r - P r ) ' "
O Jonuufă u u r o i î u u l i v - ă . jeiitriL c e este. in care X este, conductivitatea l i c h i d u l u i ui repaus. lanaiada (XVlil.!•!<>)
( X V I I 1.137) esle valabilă in i n t e r v a l u l
S ( =8,li(Gr«Pr)
3,8 < i g (Gr - P r ) - . j ; , 0
!'urina,, ietăimăpiln o a iu că* şi convecţie în acrul înconjurător. Căldura
.
3 K . apan.Lelc talele o p i e r d In aerul înconjurător se determina cu coen-
c a r L c. Transmitere;» c ă l d u r i i î n s o ţ i t ă de schimbarea s t ă r i i ţdziee a H n i d u l u i .
a c i r U i , etilea laţi r » Inmiula. g e n e r a l ă :
x Cind efectul sau scopul transmiterii c ă l d u r i : esle .a-liimb: ; c.-i .siaci fizna- a
( X V I I 1.138) fluidului, stabilirea fonmih-l.-r peniui ca lealei c .el'ieie •:; a !a i ;h ii'aasa.iieie
i m p l i c ă cercetare;! ana.ăiaa'ţită a l'ciioim-iu-lor.
r si semiuiîicalia l u n g i m i i / r e z u l t ă diu tabelul Fierberea lichidelor. l a i l i c h i d o;iac (laiana: <Hir«r . sa, / .M»b«--lan{.ă)
iii r:. iv V ,*l<HliV 0
:. ci'iiii re lempeK-a-ru K M e-sVcrio-rc a perele lui liai'ie, tcoiatic, Ia o tem p( :ei a ra m,,; /„. l a i a a l ă ./,; ă dc ••
X V i I L I o ; X caic oe
i IjllllVsî'Ul. , dcîei •.i.-nală (le naiiira sa,).a.ai.i i • •• pi'"s;:aa. i a : i se a ' ' , ş i .
; ;
lichidul, hxperiiueeial s-a dovedit i e ă -ă I cmpuvd aa: // ( ' i'l. d-erc a ! s[c-
I <cin- A •
• I \h:t esle in. i i!i.,ic dccii ii-uips! >!u... d.- .-.atui.jw! , a, /„; •!• pi....
.IBu(«iulie « şl i„ «Si» eeualiu (XVUl.Ois) /.cei de condiţiile. în care se Idea i ,;, laa-, a; p . i P . i i ap-.;., d a . •, • la tîe
de 0,0 p i u ă la 0,8°C. Cînd groşii, a a st iv. iu l u i de liciîid nu e; .e a.,ire. tei .p. -
r a t a r ă l se m e n ţ i n e c o e s i a i i i ă in cea mai Marc parte a v o l u m u l u i de lichid
I 'omi; »*rft i.' -H.T «le l ii:
penii a ;7. in prii tril « 1" f
W/m'--y(L kcal/iu-Uv-anl si creşte, repede. în stratul clin vecinei alea suprafeţei prin care se mcălzcşle.
l i c h i d u l , ajungind la t c m p e n d i u a ! de pe ;-:upn:f:i!.:> i i s ' ă b a . o a r e ; jr.-uini
p
1.31 1,13 d a p ă acest strat are grosimea de 2 5 m m .

'iV-Y i <isi7.;>!; iui*'
'ţe.\i Vel-LÎCt.iv Uil.L.;! i.ai i,ia Difer; nţa de temperai ură f\! I, /; '-sie funcţie de temperatura /,, şi
j.|a i M-rticrle ştii. le C'> <0,«0 ni) i ,37 1,18
C
l.V'S 1,53 1 deci de. solicitarea t e r m i c ă q a s u p r a f e ţ e i ; sn'.icllarea tmiiica a suprafeţei esle
l / l i ci -viriiiTs!*' Utili-' ('"' > 1 ™)
i'lâri «-fcwrWe. faţa su ix-cioreă 2,50 2,1 1 căldura care trece în uni ta tea dc fini]) prin imiudea de arie a suprafeţei.
l'lăei «ii'i:..-»;. inii-, laişi inter ioiaai i,:.u 1,13 1 Coeficientul de Iransiniiere p n v i c - l i c h i d peiilrc un l u î i i d in fierbere
esle <i('îinif de e c u a ţ i a :
<! .-, diam-aiml exltui».' ;»l t-'îi
il înalţi nea piT.r ii ,... . , — Q cj.A(l v ij) (XVIII.1-11)
64 O PERIwni; rEKMICE TRANSMITEREA CAl.DUR.lt 65
sau, expLicit: (fierberea în bule). In momentul formării, raza de c u r b u r ă a bulei de vapori

este egală cu raza de c u r b u r ă a d e n i v e l ă r i i . Ţ i n i n d s e a m ă că presiunea de
Q JL. (XVIII.142) s a t u r a ţ i e este mai m i c ă atunci cînd suprafaţa de separare dintre faza lichidă
<f
şi faza de vapori este c u r b ă (concavă) decît cind s u p r a f a ţ a de separare este
rnli-n.li Lichid i » c ă l ă i i , se n b s e n S îiruiăloarele fenomene cînd temperatura plană şi că presiunea de v a p o r i este cu a t î t mai m i c ă cu c i t raza de curbură
sTift-ifcţc i incal ziteiire, iii*, esern p hî a. frinilulu i recipientului î n care. se găseşte. a suprafeţei de separare este mai mică, rezultă că atunci c î n d A / este mic,
Lichidul, creşle progresiv: bulele de vapori se vor forma numai pe d e n i v e l ă r i l e cu r a z ă de c u r b u r ă
— a t î t timp cît temperatura supra mică şi că, pe m ă s u r ă ce A i creşte, se vor adăuga — ca centre de fierbere —
feţei î n c ă l z i t o a r e este inferioară tempera alte a s p e r i t ă ţ i cu raze de c u r b u r ă din ce. în ce m a i m a r i .
r t u r i i de fierbere, l i c h i d u l se încălzeşte şi Pentru A f = A î , n u m ă r u l centrelor de fierbere este a t î t de mare încît
U i~j se vaporizează fără să f i a r b ă ;
c
bulele se unesc î n t r - u n strat continuu (fierbere în f i l m ) ; acest strat de vapori

— cînd temperatura suprafeţei depă este lipsit de stabilitate, î n sensul că el se formează şi se rupe la intervale
şeşte temperatura de fierbere, l i c h i d u l în dese şi neregulate.
cepe să fiarbă; intensitatea fierberii creşte Imediat d u p ă formarea ei, bula de vapori — în contact cu l i c h i d u l supra
14 \ \ cui cît creşte d i f e r e n ţ a A i dintre tempera- încălzit — va c r e ş t e ; d i n e x p e r i e n ţ e asupra apei în fierbere s-a constatat că
r i' ,,a ;;1 \|—... I uru suprafeţei î n c ă l z i t o a r e şi tempera- volumul bulelor ajunge să fie la suprafaţa l i c h i d u l u i de 140—4 500 ori mai
luua l i c h i d u l u i ; mare decît volumul lor în momentul desprinderii de s u p r a f a ţ a încălzitoare
— creşterea i n t e n s i t ă ţ i i fierberii atin (creşterea mare corespunde la bulele mici).
ge rai maxim cînd î n t r e s u p r a f a ţ a încălzi Bulele se desprind cînd diametrul lor atinge valoarea:
31,în gri tă şi lichid apare un f i l m de vapori (cu
conductivitate t e r m i c ă r e l a t i v m i c ă ) , re =20 6 (XVIII.143)
1" ig.iXV 111.12. "Variaţia coef ic ii-a tcihil «le zultat din reunirea bulelor de, vapori pe 1 T -r
uca HKIDI lere « ; i a s» ILeitâr ii termice q în
Ivmclic di' rafnentni a.pa ui f ierliere la suprafaţa c a l d ă ; unde: d este diametrul b u l e i de vapori în momentul desprinderii, în m m ;
0
1 atm . — dacă temperatura suprafeţei în 0 — unghiul dintre s u p r a f a ţ a încălzită şi tangenta la suprafaţa
călzite c o n t i n u ă să crească, grosimea b u l e i ; pentru a p ă 6 = 5 0 ° , pentru eter 6 = 16°; pentru mercur
f i l m u l u i cb vapori creste, iar intensitatea fierberii scade m u l t p r i n faptul că 9 = 1 3 7 ° (v. şi f i g . X V I I I . 1 3 ) ;
Lichidul este în cîilzit. p i i L i n t e i m e d i u l stratului de v a p o r i . a — tensiunea superficială a l i c h i d u l u i , in kgf/m; pentru a p ă la
in fig. X V I I I . 1 2 e s t a r e . p r c z e n t a l ă v a r i a ţ i a coeficientului de transmiterea 20°C a=0,00745, pentru benzen rj=0,00294, pentru alcool
etilic c=0,00227, pentru mercur
şi a soliciliirii (cnnir.e. q cai diferenţa Ai dintre temperatura suprafeţei încăl
0=0,048 kgf/m;
zite si tetiirera tara l i c h i d u l u i .
Y' — greutatea specifică a l i c h i d u l u i , în
V a U n i l e iiînnuulor a*, q Ş' At corespunzătoare m a x i m u l u i se numesc 3
c e
kgf/m ;
v a l o r i criliev de fierbere. î n tabel itl X V I I I . 14 sînt date valorile critice pentru
Y" — greutatea specifică a vaporilor, î n
a j ă şi pe uitrci benzen fierbi ud l a presiunea a t m o s f e r i c ă . 3
kgf/m .
Tabelul XVIII.14 N u m a i o m i c ă parte d i n c ă l d u r a necesară
Valori c r i t i c e do îierbi'rc v a p o r i z ă r i i , adică f o r m ă r i i bulelor de vapori se
DUt-renţuUe. .Solicitarea Coeficientul dc transmite direct de Ia s u p r a f a ţ a î n c ă l z i t ă ; restul
Sllbsta lipi
1 cmjierMturfi termică transinilere căldurii se transmite p r i n intermediul l i c h i d u l u i F i g . X V I I I . 1 3 . F o r m a menis-
*«« Ic "c înconjurător s u p r a î n c ă l z i t . c u l u i ş i u n g h i u l l i m i t ă 8:
kcal/m"- • h kcal/m" • h • grd
'O Factorii care influenţează fierberea. Cei m a i a — lichide care u d ă s u p r a f a ţ a ;
b — lichide care nu u d ă supra-
i m p o r t a n ţ i factori care influenţează intensitatea laU».
23-2-7 1 000 000 40 000
Apă
7 500
fierberii sînt:
Benzen 47 350 000
N a t u r a l i c h i d u l u i influenţează coeficientul de transmitere. Lichidele
Cind fiei'lierea este m o d e r a t ă , bulele, de v a p o r i nu se. formează pe t o a t ă organice şi s o l u ţ i i l e apoase de săruri au coeficienţi de transmitere mai m i c i
s u p r a f a ţ a de. încălzi TC ci a u m a i în unele puncte, numite centre de fierbere sau decît apa. Lichidele binare miscibile au coeficienţi de transmitere intermeuWri
de vapor iza re, cnrt corespund unor d e n i v e l ă r i sau i m p u r i t ă ţ i de pe suprafaţă î n t r e cei ai c o m p o n e n ţ i l o r p u r i . 8
5 — Operaţii $i utilaje în industria chimică voi. II

Sfi (wtivMir TER.MICE TR A NSMl 1 [• RI A CA1 ,DUk11
Natura, r i g o z i t u l e a şi s t a r e a de c u r ă ţ e n i e a Pentru apă la p r e s i u n i d i f e r i t e de presiunea

s n p i a_f« ţ e i t u e u 1 z i t e nu efecte care nu au putut f i corelate prin a t m o s f e r i c ă se folosesc u r m ă t o a r e l e formule v a l a b i l e pentru presiuni
5 7 2
forma le taie să prevadă valorile «oef i d e a l u l u i de transmitere în funcţie de cuprinse între 0,2- IO şi 10 N / m * ( î n t r e 0,2 şi 100 kgf/cm ):
pro p rie tutOe suprafeţe, i încălzite. 0 , m 0 , 7
«=0,335 p ? (XVIII.146)
L <1 a <i s u r i p e n t r u a c t i v a r e a fierberii; detergenţii
m ă r e s c , cu p i i â la 30%, Micfi «lenţii 1 de transmitere, prin m i c ş o r a r e a tensiunii sau
snpeifieialc a lic hâdului. Granule "peroase în stratul de l i c h i d supraîncălzit 5 8 2 3 3
rle lângă, suprafaţa imcSlzitoate r u f e s c intensitatea şi regularitatea fierberii y. 0.032;. p ° ' (A/) ' (XVIII.147)
prin aerul ccnţijiiil iu porii granulelor; o cantitate foarte m i c ă dc aer iniţiază 2
cu a în W / m • grd, p în N / m 2
şi q în W / m 2
formarea unei oxle caîe creşte prin transport de c ă l d u r ă şi de s u b s t a n ţ ă din

respectiv
stratul de liclicl supraîncSlaât. 1 7 U 0 , 7
a=2,53 p ° ' g ( X V I I I . 1 4 6 , a)
f * r c i i « n e a influenţează, coeficientul p a r ţ i a l de transfer. O evaluare
a p r o x i m a t i v i i influenţei presiunii s»e poate face cu ajutorul e c u a ţ i e i : sau
0 , 5 8 2 3 3
<x=22 p (AO ' ( X V I I I . 1 4 7 , a)
lj> -°" = n % - / ) (XVIII.144) 2 2 2
« cu a în k c a l / m • h • grd, p în kgf/cm şi q în k c a l / m • h.
P e n t r u un l i c h i d o a r e c a r e sînt propuse cîteva formule:
î n care: a. rs le caeficknlul de transmitere perete-lichid în fierbere, la pre
siunea a t m o s f e r i c ă ; — Formula:
a. — idem, la n a l t ă presiune p, dar la acelaşi A t ;
n .,0,5 0,5 0,7 -0,5 0,5 ti,S — 0,11 /VVTÎT 1 AR\
ir i teixjerataira de lierJeri", la presiunea a t m o s f e r i c ă ; a.=--c\' c q a p.pp; ' (AVUI.148)
1 — temperatura (le- l i coliere, la presiunea p; care a r a t ă mai m u l t m ă r i m i l e de care depinde a; se aplică pentru calculul l u i a
c — constantă suin n i t a r ă , depinzînd de A / . cînd se schimbă unele c o n d i ţ i i de fierbere: p„ şi p; sînt densităţile, vaporilor
I) i a ine t r a i 1, n u m ă r u l şi a r a n j a m e n t u l ţ e v i l o r si l i c h i d u l u i .
d e î n csi I z i i e rai i n f l u e n ţ e a z ă substanţial coeficienţii de transmitere. — Formulele ( X V I I I . 1 4 9 ) şi (XVIII.150) dau raportul dintre coeficientul
Iu sehiail),crustele sau filmele snoţiri de. grăsimi şi uleiuri scad m u l t valoarea de transmitere a a l l i c h i d u l u i şi coeficientul de transmitere <x a l apei, calculat rt
« l e f i e i e n t n l n i Ie transmitere. după formulele ( X V I I I . 1 4 5 ) - ( X V I I I . 1 4 7 ) :

2 2
Ecuxţii pentru calculul coeficientului de lransmilere de la o suprafaţă caldă — pentru fierberea l e n t ă ((/<16 500 W / m = 14 200 k c a l / m • h):
kt un lieFiid în fierbere. P e n t r u a p ă î n f i e r b e r e l a p r e s i u n e
a t ni o s f e i i c ă , eoeficientt.il de transmitere se e v a l u e a z ă cu r e l a ţ i a : « = (A)°' 7 5
( P P P | ^ ] , V J 5
( i r ° ' M
(XVIII.149)
« - 1 100 H U O <? W / m » - grd (XVIII.145)
2 2
2
pentru fierberea intensă (?>1(5 500 W / m = l 1 200 kcal/m -h):
a- 950-1-0,77 t\ kcal / n i • h - grd ( X V I I I . 1 4 5 a) M 2 M i
= ( _ ? L | O
' 7 6
| _ P r ( ^ | [ i r (xvm.150)
dintre coeficientul de transmitere a şi solicitarea t e r m i c ă q a suprafeţei de
încă lzi re. Mărimile cu indicele a se referă la a p ă . Toate valorile se iau la temperatura
O (Icoeiidenţă. a s e m ă n ă t o a r e r e s u l t ă şi din tabelul X V I I I . 1 5 . medie a r i t m e t i c ă î n t r e temperatura suprafeţei calde şi temperatura l i c h i d u l u i
în fierbere.
Tabelul XVIII.15 Pentru lichide f i e r b î n d în i n t e r i o r u l ţ e v i l o r
Il«Iffl|iii dintre OL >i q în ţ e v i cu î n c l i n a ţ i e m i c ă :
2
W)nn j 11 S»0 23 200 46 500 70 000 116 000 232 000 a = c d
J
-* (XVIII.151)
'1 2
k«al>i . h. 10 O»0 20 000 40 000 60 000 100 000 200 000
în care c este o c o n s t a n t ă c a r a c t e r i s t i c ă fiecărui l i c h i d ; la presiunea atmo
W/m» . gr<l | 2 O00 2 90O 4 900 6 600 9 550 16 300 sferică, pentru a p ă c = 15, pentru benzen c = 19, cu <x în W / m - g r d ; aceste 2
1 2
k«a]ym«. li - grd | 1 700 2 50G 4 200 5 700 8 300 14 000 v a l o r i devin pentru apă c = 12,9, pentru benzen 16,36, cu a în k c a l / m • h - g r d .
5»
6& OKIIUŢI 1 TERMICE
TRANSM1TKREA CĂLDURII 69
— in tevi eu debit mare ie l i e l i i l (Re>P>5 000) şi cînd fracţia dc vapori

este ni ici», se r e c o m a n d ă formular Condensarea în film pe un perete vertical. E c u a ţ i a f u n d a m e n t a l ă a conden
sării în film a fost dedusă de Nussclt prin analiza curgerii f i l m u l u i de con
0
iTn = ( l , 0 2 î < n e > ' 8 4
(Pr)"* (XVIII.152) densat şi a transmiterii c ă l d u r i i prin acest f i l m .
în fig. X V I I I . 1 4 este a r ă t a t ă schematic condensarea în f i l m . în lungul
COR dtnsitrea vaporilor. l>ac â vapor i i unui lichid sînL în contact cu o supra peretelui rece se formează stratul de condensat care curge în jos şi a cărui
faţă Î» cărei temperaturii este inferioară temperaturii dc s a t u r a ţ i e , ci se con grosime 8 creşte pe m ă s u r ă ce coboară.
d e n s e a z ă eu lor mare ele t w i l e a s a t care alunecă pe s u p r a f a ţ ă , fie sub forma
u n u i filau, cînd liehuduî urla s u p r a f a ţ a , fie cn p i c ă t u r i . Se consideră în stratul de condensat un paralelipiped
L a condens arau vaporilor se disting trei etape: elementar situat la d i s t a n ţ a x de marginea superioară a pcre
lelui şi la d i s t a n ţ a y dc perete; dimensiunile paralelipipedului
— o primă etapa este m i ş c a r e a elifuzionafă a vaporilor c ă t r e suprafaţa sînt: dx, dy, 1, iar v o l u m u l d V = d a ; • ăy.
de condensare; această e t a p ă joatfc fLdeterminantă pentru î n t r e g u l proces de
1
condensare, cuie v a p o r i i .sc găsesc în amestec cu un gaz necondensabil; Asupra acestui element de volum acţionează trei forţe:
— o a doua e t a j ă , cea de condensare p r o p r i u - z i s ă , adică trecerea mole — greutatea elementului: y d V = p(/dV, d i r i j a t ă în jos;
cule lor d i n sta Tea <1< vapori in starea l i c h i d ă ; numai o mică parte din molecu — forţa de frecare f, d i r i j a t ă în sus;
lele de vapori care ajung l a interfaţa vapori-lichid sc condensează, celelalte - - forţa de frecare fa-df, dirijată in jos.
se întorc ne condensate ir faai di» -vajwri; P r e s u p u n î n d că l i c h i d u l curge cu viteză c o n s t a n t ă ,
— î n a treia e t a p ă , c ă l d u r a r e z u l t a t ă din condensare este t r a n s p o r t a t ă rezultă:
prin grosimea fii n iul ui la s u p r a f a ţ a icre. p f f d V - K M -df)=f (XVIII.153)
(jazele neeondensaliile prezente eventual în vapori nu modifică felul
ec înde 11 sări i in film san în p i c ă t u r i . Introducând forţa de frecare pe unitatea de arie f şi x
D a c ă vaporii de apă c e n ţ i n anumite s u b s t a n ţ e sau d a c ă suprafaţa este ţiuind seamă că aria pe care acţionează forţele de frecare are Fig. XVIII.li.
Condensarea iu
impuri fie a tă cu s u b s t a n ţ e care, m i c ş o r i n d tensiunea superficială a condensa lăţimea chrşi lungimea egală cu unitatea, ecuaţia ( X V I I I . 1 5 3 ) f i l m pe u n perete
t u l u i , împiedică udarea s u p r a f e ţ e i , condensarea se face în p i c ă t u r i . Aceste devine: vertical.
subs-taiiţe pot (i sjecifice (ie e x e m p l u , inercaptani pentru cupru şi aliaje de p dV

9
-(/i + d/i)d.r=/id.T
cupru.) sau cn eficacitate mai generală (de exemplu, acidul oleic pentru cupru,
a l a m ă , nichel, crom). r
P9 dy+d/" =0 1
Coeficienţii de transmitere s n p r a i a ţ ă - v a p o r i pentru condensarea in pică
turi s î n t de 4—8 ori mai mari d e c î t coeficienţii pentru condensarea în f i l m ,
in cendiţ i i eyal e.. Valoarea mai m i c ă a coeficientului de transmitere în cazul 99 (XVIII.154)
condensării in film sc e x p l i c ă prin acţiunea izolantă a stratului de condensat
cure a ce per ă suprafaţa rece. Forţa de frecare pe unitatea dc arie (v. p. 309 din v o i . I) este, cu nota
Fa condiţii industriale, aproape totdeauna condensarea este în f i l m . ţiile adaptate a i c i ;
i.hiur dacii la începutul o p e r a ţ i e i , din cauza suprafeţei murdare (de exemplu,
cu ulei) condensarea se face in p i c ă t n r i , d u p ă scurt t i m p , cînd suprafaţa a fost (XVIII.155)
ity
s p ă l a t a , condensarea se face în i i Im, Pe suprafeţe ruginite condensarea este
în f i l m . iu care dw reprezintă creşterea vitezei condensatului cînd d i s t a n ţ a de la pere
x
Condensarea p e r m a n e n t ă în p i c ă t u r i se realizează i n t r o d u c î n d continuu tele rece creşte de la y la (y-' dy). r
în v a p o i i c a n t i t ă ţ i m i c i de s n l s t a n ţ e care î m p i e d i c ă udarea suprafeţei. Se P r i n derivare:

pcate realiza o condensare p e r m a n e n t ă în picături p r i n acoperirea suprafeţei
de condensare cri lacuri speciale. <!/•, <<*w x
— = 7]
Mărirea coeficientului de transmitere vapori-perete are i m p o r t a n ţ ă prac dţj df/ 2
tică numai dacă şi de partea c e a l a l t ă a peretelui, coeficientul de transmitere

esle mare; altfel, cu t o a t ă creşterea i m p o r t a n t ă a coeficientului p a r ţ i a l de şi înlocuire în e c u a ţ i a ( X V I I I . 1 5 4 ) , se o b ţ i n e :
transmitere x. dc p â r l e a vaporilor, coeficientul total de transmitere k r ă m î n e 2
dH»r 99 (XVIII.156)
aproa p e nesc. h ini 1) at.
•n
70 TRANSMITEREA CĂLDURII 71
L a a.costă ecuaţie se poate ajunge şi aplieînd e c u a ţ i a g e n e r a l ă a lui N a - Viteza medie w a condensatului la n i v e l u l .r r e z u l t ă

x din e c u a ţ i a
v ier-Stotes ( T . ecuaţia \ 131. *72), î n direcţia axei x, (XVIII.159) prin mediere pe grosimea S a f i l m u l u i : r
1 r 1 2 ? pff 2
— - V'a — r K 3 !-'"; — = = C w c\<,=

x (**(- ;/ i " 8*</)dy = S (XVIII.160)
3^ ga âs " 1):
Iar cantitatea G de condensat, socotită pe unitatea de l ă ţ i m e a peretelui este,

x
f ( Jj a =
5>.v â" la n i v e l u l x,
a d a p t a t ă l a c o n d i ţ i i l e cirjgerii condensatului. G = H > * p » = ^ - 82

a (XVIII.161)
s
A ceste c o n d i ţ i i s î n t : :sr;
— curgerea staţionară., deci <to-J3ţ-=©; Cantitatea de vapori care se condensează pe î n ă l ţ i m e a dx este (IG , re- X
— curgerea u n i d i r e c ţ i o n a l ă (paralel cu axa x), deci M j = 0 şi u>,=0; zultînd:

y
— viteza constantă, a f i l m u l u i de condensat pe d i r e c ţ i a x, viteza w — fie din diferenţierea ecuaţiei ( X V I I I . 1 6 1 ) :

x
2 2 2 2
variază numai pe dir-ee£i<i g , deci i ufj jSz=0, e) «;.j;/c):r =0 şi S « ) / C J Z = 0 ; 5
dG*=^8|d8 a ( X V I II.262)
— presiunea constantă la suprafaţa f i l m u l u i , deci âp/9.-r=0;
— singnra forţă e x t e r n ă este gravitatea, deci X=g;
— fie din e c u a ţ i a dc transmitere a căldurii (prin c o n d u c ţ i e dc la vapori
IritroducLnd aceste c o n d i ţ i i î n e c u a ţ i a Navier-Stokes, r e z u l t ă direct: la peretele rece), c ă l d u r a t r a n s m i s ă fiind chiar c ă l d u r a r e z u l t a t ă din condensare:
- (dx-1) (/,.- i )^v p 6G X (XVIII.163)

&.r.
in care: r este c ă l d u r a de vaporizare pe unitatea de masă;

i d e n t i c ă cn e c u a ţ i a (XVIEf.156) c u ţ i m i t ă pe altă cale.
l — temperatura vaporilor;
c
hnte.grîni succesiv, rezulta: t — temperatura feţei peretelui rece.

P
Din ultimele două e c u a ţ i i se o b ţ i n e :

^ = __ , ; ( X V I I 1.157)
cty ii dx= r ? 1
* 8»d8 ;C
, = _ - E » . s : r.,// ? d', (XVIII.158) şi după integrare,

2 T
Valorile constantelor C , ,şj C sc deduc, din c o n d i ţ i i l e la l i m i t ă . I inind

a
X
" -l 7]X (/.,,. I,,)
se a n ă c â la suprafaţa n r « (y—1>) viteza este nulă (slral l i m i t ă , s t a ţ i o n a r ) , iar
C . D i i s l a n t a de integrare este zero. deoarece pcnlru x 0, 8. <). drosimea f i l -
la s u p r a f a ţ a f i l m u l u i ie condensai ( y = $ ) vi leza Wj. esle m a x i m ă , ceea ce
4
t
uiului de condensai la n i v e l u l x va fi deci:

înseamnă —~ = 0 ; S, este grosimea stratului dc condensat la d i s t a n ţ a x de
;
r /r( ,
marginea superioară a perctelni rece. '" ''- '" (XVIII.164)
rp-g
Introducând în ecuaţia ( X T I 11.158) condiţia u> --Q, r e z u l t ă C — 0 . x 2
iar coeficientul de transmitere la acest n i v e l :
Introdu cînd în e c u a ţ i a ( X V I I I . 157) condiţia (/--S^-, dn>. /di/=0 r e z u l t ă c
>3 > ;:
«,,.• ,, \l ' " ' , (XVIII.165)
1
Cn aceste rezultate, ecuaţia ( X V I I I . 158) devine:
Valoarea medie a coeficientului de transmitere pentru un perete vertical
eu î n ă l ţ i m e a / / se o b ţ i n e prin mediere pe î n ă l ţ i m e a 11,
^ - J Ş y i + e i ^ (XVIII.159)
reprezentind d i s t r i b u ţ i a vitezelor in stratul de condensat.

•32 CJORAriI TERMICE 73
sau êcuaţia l u i INiussell): O formulă a p r o x i m a t i v ă pentru coeficientul de transmitere în cazul con

densării este:
2
rp g>?
(XVIII.167) <x=7 2 0 0 - (XVIII.171)
rjH(_t -t ) v p
*)
Se obişinîf-şte. să s t seri* a c e a s t ă ecuaţie în forma: 2 2
cu a în W / m • grd (sau k c a l / n i • h • grd), X în W / m • grd (respectiv kcal/m •
1 • h • grd) şi 7) în c P .
(XVIII.168) Condensarea în film pe un perete înclinat. R a ţ i o n a m e n t u l l u i Nussclt pentru
peretele vertical este v a l a b i l si pentru un perele î n c l i n a t , dacă ecuaţia
i u care: (XVIII.153) se scrie:
2 3 pt/sin «pdV-f(/-+df)=/
a . = 0,943 rp ffX ( X V I I I . 169)
pentru a ţ i n e scamă de d i r e c ţ i a forţei de greutate în raport eu suprafaţa încli
esle coc fie ienhi I de transmiteri» pentru un perele vertical a v î n d înălţimea nată de condensare; <p este unghiul pe care peretele îl face cu un plan orizontal.
egală eu unitatea <le ltinjime şi diferenţa dintre temperatura vaporilor şi Refăcînd calculele, cu această modificare, se ajunge la e c u a ţ i a :
temperatura feţei peretelui egală cu unitatea de d i f e r e n ţ ă de t e m p e r a t u r ă şi
a ^ a ^ s u T ^ (XVIII.172)
cuprinde constantele fizice ale v a p o r i l o r (este deci v a r i a b i l cu temperatura).
T e n t r a v a p o r i i dc a p ă , valorile Ini x î n funcţie de t e m p e r a t u r ă sînt date în
; în care & este coeficientul de transmitere pentru peretele î n c l i n a t , iar a,
v i0
tabelul X V I I E . 1 6 ; valorile constantelor fizice se i a u la temperatura medie este coeficientul de transmitere pentru peretele v e r t i c a l ((p=90°), identic cu a
^=0.5 (iv-tp). din ecuaţiile ( X V I I I . 1 6 6 ) , ( X V I I I . 1 6 7 ) , ( X V I I I . 1 7 0 ) şi ( X V I I I . 1 7 1 ) .
Condensarea în film pe o ţeava orizontală. Se aplică e c u a ţ i a :
Tabelul XVIII.10
WalcriLe t u i a dîm« c u a ţ i a (XVIII.169) pentru vaporii dc a p ă

t
cc .-0,72.-> „
( *' . (XVIII.173)
•m f m
°c 4 1 °C dedusă de Nusselt pe baza a s e m ă n ă r i i peretelui ţ e v i i cu un perete format d i n

W*in'' - gia*' kcalfra'^-Ii-grd*' ' -
W / m " • g r d '* k c a l / m h • grd*'
m i c i p o r ţ i u n i a v î n d î n c l i n ă r i variabile. între 0 şi 180°.
0 6 585 £ 60O 110 12 585 10 820 Condensarea pe un fascicul de ţevi. Cînd s î n t m a i multe r î n d u r i de ţ e v i pe
10 7 280 e, 2 0 O 120 13 015 11 190 aceeaşi v e r t i c a l ă , coeficientul de transmitere scade, deoarece cu c î t o ţ e a v a
20 7 920 « 810 130 13 410 11 530
30 R 51 5 140 13 780 11 850
se găseşte î n t r - u n r î n d m a i inferior, cu a t î t stratul izolant de condensat care
7 .120
40 » 0»5 7 820 150 14 165 12 180 curge de pe ţevile superioare esle mai gros. Coeficientul de transmitere mediu
50 » 63 5 « 2 85 i 160 14 525 12 490 se calculează cu ajutorul formulei:
60 11) 1 6 0 8 755 170 14 850 12 770
70 1 » 660 9 165 180 15 140 13 020
a„ = a ./p' n
( (XVIII.174)
so 11 15 5 9 590 190 15 365 13 210
90 11 64=0 10 (MC 200 15 550 13 370 în care n este n u m ă r u l de ţ e v i situate pe aceeaşi v e r t i c a l ă .
100 1 2 0*5 1 0 420
O a l t ă m e t o d ă pentru determinarea coeficientului de transmitere, b a z a t ă
Curtatei a<tee a constatat c ă ecuaţia ( X V I I I . 1 6 7 ) concordă m a i bine cu pe rezultatele d e t e r m i n ă r i l o r experimentale, este folosirea diagramei d i n
reznltatele experimentale daca se majorează valorile date de e c u a ţ i e cu 2 0 % ; fig. X V I I I . 1 5 , care dă coeficientul e = a „ / o c ; cele trei curbe, se referă ia cele
c
cn aceasta modificare ecuaţia devine: trei aranjamente ale ţ e v i l o r , a r ă t a t e in f i g . X V I I I . 1 6 .

3
D i n d i a g r a m ă r e z u l t ă că cel m a i avantajos este aranjamentul Ginabert,
rp^X
a =1,13 (XVIII.170) în care ţevile sînt astfel dispuse încît condensatul de pe ţ e v i l e superioare cade
aproximativ t a n g e n ţ i a l ; ca urinare, ţ e a v a inferioară este acoperită în cea m a i
Această majorare r e p r e z i n t ă efectul o n d u l a ţ i i l o r de l a suprafaţa f i l m u l u i mare parte a suprafeţei numai de condensatul format chiar pe această ţ e a v a .
( o n d u l a ţ i i care m ă r e s c s u p r a f a ţ a de contact dintre, condensat şi vapori) şi Efectul este sporit şi de faptul că vaporii i n t r ă din d i r e c ţ i a în care grosimea
efectul t u r b a lentei de l a marginea f i l m u l u i . f i l m u l u i pe ţ e a v a este m i n i m ă .
74 OP lEA'riI 1EOEICE. 75
:
E acleri r ut infimn \eic:â oulatuta taefic ieirtiiiui iie transmitere la condensarea p a r ţ i a l e in imediata apropiere a peretelui va fi mai m i c ă , rezoli iud o lrans
r
in film. 1) V i l « z » , d r c r . ţ i * ş i tu r l u l e n ţ a cuircntii lui d r -vapori m o d i f i c ă valoarea milere de c ă l d u r ă mai s l a b ă prin peretele conductei.
coeficientul u i de- transmitere c a l c u l a ţ i dujii cerniţii le precedente deduse în Formula ( X V I I I . 1 7 5 ) serveşte pentru determinarea coeficientului <le trans
ipoteza ti frecarea d i n t r e slra Iul <l« condensat şi curentul de vapori esle negli mitere vapori-percte, cînd vaporii conţin gaze necondensabile:
jării 13. l a vi lese ale vaporii or rle-jwste 19 mfs, din cauza frecării importante
= t X p (- c- " I (XVIII.175)
unde: a este coeficientul de. transmitere vapori (cu gaze condensabilc) —

perete;
a, - coeficientul de transmitere vapori (fără gaze condensabilc) —
perete;
«a coeficientul de transmitere gaze necondensabile — perete;
(/ - fracţia m o l a r ă a gazului nccondcnsabil în amestecul vapori-gaz;
c c o n s t a n t ă c a r a c t e r i s t i c ă fiecărui fel de amestec vapori-gaz, care
C o c l i t ic n t n 1 e— i ,Jzi. {. iii. j \ r i i i i j a n u ' i i L i ' a l e f a s c i c u l u l u i d c ţevi:
noi n-nit l; t - t " ' i «I Is <l hjii i'C udei-;tla.1 ; b — \v\'i r i i s p u s r d n e ; ! h » t ; line seamă de influenţa i n f e r m o l e c u l a r ă dintre gaz şi vapori;
|i llsf (1 la I; c tovi «li îpiisre f ilupft «iina- (•-- |«'\-i « l i s p n s e d u p ă G i n u h e r t .
1-icrl . ; penlrn vapori de apă-acr, r—1,1; pentru vapori de apă-
mefan, c = l , 8 .
dintre condensat şi vapori, rniger ca ci iudeu sal n Ini esle a c c e l e r a t ă (şi deci D i n cauza i n f l u e n ţ e i d ă u n ă t o a r e a gazelor necondensabile în vaporii care
grosimea f i l m u l u i tio condensat sc nuc-şoiraza) cind vaporii au direcţie des se condensează, la proiectarea aparatelor se c a l c u l e a z ă cu numai 00% din
c e n d e n t ă şi e s t e f r i n a t ă c î n d vaperi i an direcţie a s c e n d e n t ă . R e z u l t a t u l este valoarea coeficientului de transmitere r e z u l t a t ă din formulele obişnuite in
m ă r i i e a , respectiv micşorarea, v a l o r i i coeficientului de transmitere. Efectul care nu se ţ i n e seamă de p r e z e n ţ a gazelor necondensabile.
,
creştc" 'cn meşterea^ presiunii gazului. In fig. X V I I I . 1 7 aceste influenţe s î n t Aşezarea verticală sau orizontală a ţevilor de încălzire cu abur. în conformi
a i ă t a k grafic p i i n r a p o r t u l dintre coeficientul de tate cît ecuaţiile ( X V I I I . 1 6 8 ) şi ( X V I I I . 1 7 3 ) , raportul dintre coeficientul de
transmitere x la viteza vaporilor indicată în
ir transmitere « pentru o ţ e a v a v e r t i c a l ă de î n ă l ţ i m e / / şi coeficientul de trans
abscisa şi coeficientul de transmitere a pentru 0 mitere a pentru o ţ e a v a o r i z o n t a l ă cu diametrul d este:
r
va p o i i în repaus ( » = 0 ) .
2) Starea suprafeţei de condensare. Asperi (XVIII.176)
t ă ţ i l e sau stratul de rugină ori depuneri măresc
0,72r>2-V
V "
jrrosiinea f i l m u l u i ele condensai şi deci micşo l i a p o r l u l v (-/,. <slc subuiular eiml

rează - cu piua la 30% - coeficientul de lrans
milere. S e v a ţ i n e seamă şi de r e z i s t e n ţ a Ieruncă
la Iransmilerea căltlurii (prin c o n d u c ţ i e ) îu stratul V;;
de r u g i n i sau depuneri.
3) Gaze necondensabile, în special aer, se II 3,6 </ ( X V I I I . 177)
găsesc aproape î n t o t d e a u n a in v a p o r i ; ele sc acu
Pi{!. X.V111.17. Inrjueiit.a
m u l e a z ă în s p a ţ i u l tte condensare dacă nu sînt eva Deoarece a c e a s t ă condiţie esle aproape totdeauna î n d e p l i n i t ă r e z u l ţ i că
v i t e z e i , d i i e c ţ i c i dc c u r g e r e ş i din punct de vedere al transmiterii căldurii este avantajos să se folosească ţevi
a p r e s i u n i i -vaporilor asirpra cuate — continua sau intermitent — printr-o con-
coeficientului Ac t r a n s m i t e r i ' d n c t ă de aerisire. Prin p r e z e n ţ a lor, gazele ne încălzitoare orizontale. T o t u ş i , dificultatea e v a c u ă r i i condensatului şi l i m i
Ia condensarea în film, condensabile micşorează mult coeficientul de tarea locului necesar aparatului fac ca multe aparate de încălzire cu vapori
transmitere, m a i cu seamă că in apropierea pe sau condensatoare tubulare să fie construite cu ţ e v i verticale.
retelui rece, unde vapori se c o n d e n s e a z ă , presiunea p a r ţ i a l ă a gazelor d. Schimbul de căldură eu contact direct între fluide. Cînd fluidele nu
c o a i e n s a b i l e este m a i nune i e cît i n restul s p a ţ i u l u i de v a p o r i . s î n t d e s p ă r ţ i t e printr-un perete solid, schimbul de c ă l d u r ă este însoţit şi de'
Presiunea p a r ţ i a l ă a \aj lorilor f ii n i m a i mi fă decîl a aniesle.eului vapori schimb dc s u b s t a n ţ ă . Schimbul de căldură esle c o n d i ţ i o n a l de viteza de difu
gaze necondensabile, teniperatnra de condensare, c o r e s p u n z ă t o a r e presiunii ziune intre faze.
TRANSMITEREA. CĂLDURII 77
7-6 OJER-.LT ii roivicj;
de curgere) cit şi cei corespunzători p r o p r i e t ă ţ i l o r fizice ( c ă l d u r ă specifică, den

]>e exetcpLiL, pentru «/wc In coniacI cu aerul în repaus s u p r a f a ţ a necesară sitate, viscozilate ele.) sc m e n ţ i n constante în t i m p , dar pot varia în s p a ţ i u .
r ă c i r i i se calculează pe oaza vitezei de valorizare d a t ă dc formula: Desigur, există cazuri cînd cele două v a r i a ţ i i (în t i m p şi în spaţiu) ale
W =170-f 0.09 (t, 4 - Q (p,-p) (XVIII.178) temperaturii (şi ale altor parametri) coexistă simultan (v. exemplul de la
p. -10); şi în aceste c o n d i ţ i i regimul este n e s t a ţ i o n a r .
2
W este viteza de v a p o r b a r e , in g / ' m - ! ; E x e m p l u l clasic a l transmiterii căldurii la temperaturi variabile, în
fj — tern p eratma ele intrare ( i n i ţ i a l ă ) a apei, în ° C ; regim s t a ţ i o n a r , este s c h i m b ă t o r u l de c ă l d u r ă format din d o u ă ţ e v i coaxiale
fa — temperatura ie ieşire ^finali.) a apei, în °C; prin care. curg d o u ă lichide cu temperaturi diferite. Se consideră că ţ e a v a
p — presiunea (ic vapori a apei Ia temperatura t,„, în torr;
s exterioară este destul de bine izolată termic, î n c î t pierderile de c ă l d u r ă să
p — presiunea p a i ţ i a l ă a vapori lor ele apă în aer, în torr; fie neglijabile.
n
l„ = 0,5(1,4 —temperatura, medie aritmetică a apei, în C. Căldura t r a n s m i s ă şi repartizarea temperaturii lichidelor în lungul ţ e v i l o r
Alte exemple vor i i date in capitolele armatoare. sînt diferite, d u p ă cum cele două lichide curg în acelaşi sens sau în sensuri
opuse; se spune că transmiterea căldurii se face în curent paralel sau în eehi-
curent şi, respectiv, în contracurent.
C. T r a, i i s rn i t » w e a e a 1 d u r i i l a t e m p e r a t u r i
v a r i a )> i 1 e tw\ r e g i m s t a ţ i o n a r
1. Transmiterea căldurii în curent paralel
în consideraţiile precedente sv-a presupus că diferenţa At dintre tempera
turile fluidei oi este c o n s t a n t ă . Ambele lichide i n t r ă , cu temperaturile t{ şi t:,, p r i n t r - u n u l din capetele
jNTnmai rareori însă teraperatnrile fin iele lor se m e n ţ i n constante; de regulă s c h i m b ă t o r u l u i de c ă l d u r ă şi îl parcurg în acelaşi sens. Diferenţa i n i ţ i a l ă de
ele variază, tocaiai p i i a faptul transmiterii c ă l d u r i i . U n exemplu de trans t e m p e r a t u r ă At'= / j — / scade treptat si ajunge A / " = /j —/* la c e l ă l a l t c a p ă t
2
mitere de călclirră cu r n c n ţ i n e i e a constantă a temperaturilor fluidelor este al s c h i m b ă t o r u l u i (fig" X V I I I . 1 8 ) .

fieri)crea unui lichid unar (par) prin încălzire indirectă cu abur saturat; aburul S c h i m b ă t o r u l de c ă l d u r ă în
cedează c ă l d u r ă , conderisîn<in-se, l a t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă , iar lichidul ab curent paralel are avantajul răcirii
soarbe c ă l d u r ă , v a p c r i s î n d u - s e , de asemenea la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă . bruşte a fluidului cald (sau încălzirii
în acest capitol s e v a a r ă t a (v. p>. 82) şi un exemplu în care, deşi tem bruşte a fluidului rece) şi dezavan
peraturile fluidelor v a r i a t ă , diferenţa Al între temperaturile fluidelor se tajele solicitării termice inegale a
menţine totuşi constantă. suprafeţei de transmitere (din cauza
variaţiei mari a diferenţei de tem
Ir majoritatea carurilor, temperatnrile şi d i f e r e n ţ a temperaturilor sînt
peratură At = f - t în lungul schim
1 2
var iabi le. b ă t o r u l u i ) şi l i m i t ă r i i temperaturii
Variat ia p oale fi: de răcire a fluidului cald la tem
— în tiran,de exemplu încălzirea unui l i c h i d î n t r - u n recipient cu agitator; peratura de ieşire a fluidului rece
• - in s p a ţ i u , de exemplu răcirea apei care trece printr-o c o n d u c t ă . (sau, invers, limitarea temperaturii
iii p r i m u l cixernplo, l a un moment oarecare, temperatura lichidului de încălzire a f l u i d u l u i rece la tem
puternic agitat este aceeaşi î n toate punctele v o l u m u l u i său ( t e m p e r a t u r ă peratura de ieşire a f l u i d u l u i cald).
c o n s t a n t ă în spatia); în momentul m i n a t o r temperatura l i c h i d u l u i sc schimbă Căldura t r a n s m i s ă în unitatea de F i g . X V I I I . 1 8 . R e p a r t i z a r e a t e m p e r a t u r i l o r
(va r i a ţ i e de t e m p e r a t u r ă în timp), t i n z â n d să anuleze d i f e r e n ţ a de t e m p e r a t u r ă timp printr-o p o r ţ i u n e i n f i n i t e z i m a l ă î n t r - u n s c h i m b ă t o r de c ă l d u r ă , I n c u r e n t p a r a l e l .
care produce Încălzirea (sac r ă c i r e a ) ; acest regim, caracterizat prin v a r i a ţ i a dA din suprafaţa ţ e v i i interioare este:
temperaturii în timp se n n m e ş t e regim nestaţionar.
dQ=k(t —tJdA
1 (XVIII.179)
în al doilea exemplu, l i c h i d u l se răceşte în t i m p u l curgerii prin c o n d u c t ă ;
în fiecare j n n e t de-a lungul condnetei, l i c i i d u l are o a n u m i t ă t e m p e r a t u r ă Această c ă l d u r ă este c e d a t ă de. l i c h i d u l cald, a cărui t e m p e r a t u r ă se m i c
pe care o m e n ţ i n e constantă a t î t t i m p , cît condiţiile curgerii nu se s c h i m b ă , şorează cu dt v l i c h i d u l u i rece, a cărui t e m p e r a t u r ă creşte cu d/ . V a r i a ţ i i l e 2
î n punctele vecine, temperaturile d i i e r â ; temperatura v a r i a z ă în s p a ţ i u . Acest de t e m p e r a t u r ă r e z u l t ă din ecuaţiile calorimetrice:

regim, caracterizat prin c o n s t a n ţ a temperaturilor în t i m p se n u m e ş t e regim d() = - G c d / 1 1 1 ( X V I I 1.180)
sltiţicnnr sau reţfirn permanent. în regimul staţionar, în fiecare punct al siste dQ = G c df (XVIII.181)
2 2 2
m u l u i considerat, t o ţ i parametrii, atît cei de funcţionare (viteze, debite, direcţii
,- g Ol'tILA fii TBBMICE
sau ex_plicit: sau
d ^ - d Q A ' i (XVIII.182) <J (A/" A/') (XVIII.191)
«bJ,= dcj;G c
2 2 (XVIII.183)
P r i n eliminarea l u i m din ecuaţiile ( X V I I I . 1 8 9 ) şi ( X V I I I . 1 9 1 ) rezultă:
I n acesde ecuaţii S şi sînt debitele lichidelor, iar c şi c c ă l d u r i l e lor
x t 2
speciiic*. Q=kA
S r i k î n d ecuaţia <XYI 0.183} din e c u a ţ i a X V I I I . 1 8 2 ) , se o b ţ i n e : AT (XVIII.192)
In
A/'
dc -H3£ =--(-^+-MdG
r >
sau
san <2=MA/„ (XVIII.193)
i ^ - ^ - ^ C (XVIII.184)
m care:
sau încă
i (j _ ^C^> (XVIII.185) Ar-A/' Ar-A/'
=
At»,=
A/" Ar (XVIII.194)
In 2 , 3 0 3 Ig
î a «are: A/' A/'
(XVIII.186)
cjjC j c; c 2 2
este media logaritmică a diferenţelor de temperatură.
Hezultă că e c u a ţ i a g e n e r a l ă Q=kAAt se aplică şi în cazul [transmiterii
Din ecuaţiile (XSUI. 17H) V (XV3II.185) se o b ţ i n e : căldurii în curent paralel, cu deosebirea că diferenţa de t e m p e r a t u r ă At se
1 *>A^ (XVIII.187) înlocuieşte cu media l o g a r i t m i c ă a diferenţelor de t e m p e r a t u r ă A / . m
}
Cînd Al" nu diferă m u l t de At', se poale înlocui media l o g a r i t m i c ă cu

media a r i t m e t i c ă 0 . 5 ( A / ' [ - A / " ) ; eroarea este mai m i c ă decît 4% cînd
SepaTÎnd Tari a l ile le şi integrind pentru t o a t ă aria ţ e v i i centrale: Ar/A/"<2.
E x e m p l u . S ă se c a l c u l e z e c ă l d u r a t r a n s m i s ă ş i t e m p e r a t u r i l e f i n a l e p e n t r u u n s c h i m b ă t o r
de c ă l d u r ă l ' o r i n a t d i n ş a p t e ţ e v i p a r a l e l e p r i n c a r e c u r g e u n l i c h i d c a l d ; ţ e v i l e se g ă s e s c t n t r - o
sc a b ţ i n e : m a n t a c i l i n d r i c ă , i z o l a t ă ; p r i n t r e ţ e v i curge, în curent p a r a l e l , l i c h i d u l rece. Celelalte date
se g ă s e s c i n r î n d u r i l e 1 — 1 0 din tabelul următor.
l
ln- r^},=-mkA X V I I I . (188)
'l 2
1 Debilul lichidului cald <u 0,8333 kg/s Dat
sau 3 000 kgf/h
ln~=-mkA (XVIII.189) 2 Debitul lichidului rece G„ 0,5555 kg/s Dat

2 000 kgf/h
A r 3 Căldura specifică a lichidului 4,187 k J / k g • grd Dată
sau, încS cald c
i 1,000 k c a l / k g f • grd
(XVIII.190) 4 Căldura specifică a lichidului 4,605 k J / k g • grd Dată
rece c. 1,100 kcal/kgf • grd
5 T e m p e r a t u r a de i n t r a r e a l i c h i
Sc verifică c i A i ' = \ f ' j e i i t n i ^ =0 şi că A*" = 0 pentru A = oo.
dului cald 'î 95 °C Dată
Integrând ecuaţia ( X V I I 1.18») pentru tot s c h i m b ă t o r u l dc c ă l d u r ă , se ti T e m p e r a t u r a dc i n t r a r e a l i c h i
d u l u i rece K 20 "C Dată
obţine, căldura t r a n s m i s ă î n unitatea de t i m p : 7 C o e f i c i e n t u l t o t a l de t r a n s m i t e r e k 465 W / m * • grd Dat
400 k c a l / m » • h -grd
8 Lungimea schimbătorului l 5 m Dată
9 Diametrul (mediu) al ţevilor d 0,050 m Dat
10 Numărul ţevilor n 7 Dat
8 0 O P E n . c r n TIRMICE TRAN'sMITr.RE/V CAUMJIUI 81
D i n e c u a ţ i i l e ( X V I I I . 1 9 6 ) şi ( X V I I I . 1 9 8 ) r e z u l t ă
iltifiiiirn Imuni is*t c
(îi i | .....//' i'\ / i „—mkA
C
)
11 JVzri a s n j r a i c ţc-i d r UnIIISia it_rTC A. 5,50 7t(9) ( 8 ) ( 1 0 ) '2 2
12 X â r i i a c s i rm jre. 0,677-IO- 1 1
grd/W CC
0.787-10" 3
h • grd/kcal ( X V I I I -186) I n t r o d u c î n d valoarea l u i m d i n ecuaţia ( X V I I I . 1 8 6 ) se o b ţ i n e e c u a ţ i a
ÎS Iii «A( 7 i V r ) A_ -1,731 -(12)(7)(ll) finală:
14 -0,7516 (13)/2,303
1,2484
ÎS A fia* 1
0,1772 Tabele l G c 2 2 J G c,
x
logaritmic
<i-<î=(<,-Q (XVIII.199)
13 >ifeieii"ţa tempc tatmiJi) r ) a i n
A r 75 grd 1 +
trare (5) -(6)
G,c 2
17 ftifcieaţ» Icraipi- val m i ]i»v l a ie

şire \ r 13,3 grd (15) ( 1 6 ) sau
18 Media. Logarjl in.ici a diterenLe ]»r ec.
grd (XVIII.194)
A / 1 = A r 7 T P (XVIII.200)
d e t e m per a t u f ă 35,7
19 C â l A o a transmisă iu unitatea i e 91 3 0 0 W/s (7)(11)(18) în care n r e p r e z i n t ă fracţia din membrul din dreapta a l e c u a ţ i e i ( X V I I I . 1 9 9 ) ;
p
7 8 600 kcal/h
Lim)) 0 n. este o funcţie de variabilele G^G^
p şi kAjG^. V a r i a ţ i a factorului rc v
este r e p r e z e n t a t ă grafic în f i g . X V I I I . 1 9 .
'Feitiptraitirîle iUltkk [»t i« Upirt
20 S c ă d e r e a t « m | j e r a t i i i i i ILcliLd u l i u
cald Ar, 26,1 grd (3)
21 l ' e tnp era t u r a l inie i d u l u i . cal<l l a
ie şi.re 6.8,9 °C (5)-(20)
22 Cr«ş>ter«atenţeratnrii luliLdiita i
$5 ,7 grd ( 1 9 ) / ( 2 ) (4)
23 Temperai tura lichiduiliiî rece la
ieşire T>a , 7 °C (6)-l-(22)
f
24 D î l ' e r « n ţ a t e m p e r a t u r i l o r liclbLd*- ( 2 1 ) - (23)
lr>r l a ie ş i r e ( \ r e r i f i c a r t ) Ar' 13,2 grd «(17)
U r m ă t o a r e a m e t o i â p c a l r n ralcuLitl transmiterii de. c ă l d u r ă p n curent

para.lel, cn ajutării! diagramei i i n fig. X V I 11.19, este m a i c o m o d ă şi mai r a p i d ă .
Ec«a.ţia ( X V t l 1.1 DO) s-c -poate scrie î n forma:
m k A
^ = - e (XVIII.195)
Se ăzîncl fiecare ui<rrvi>ni a l e g a l i t ă ţ i i din unitate, Fig. X V I I I . 1 9 . Factorul n p din ecuaţia (XVI1I.200).
g (
ţ _ '~ â ] -mkA
= e
Cu ajutorul factorului n se calculează m ă r i m i l e care interesează trans
p
miterea c ă l d u r i i în curent paralel:

se o b ţ i n e :
(XVIII.201)
(t[-0- (t[ - Q =<fl-Q ( 1 ( X V I I I . 1 9 6 )
D i n relaţiile ealorirae-trice p e n t m t o a t ă lungimea ţ e v i i r e z u l t ă : A/ =(/i-^)

2 St (XVIII.202)
atei
Q = G & ( t l - 0 = Q c l 4 - Q (XVIII.197)
t 2
i;=<i—Aii (XVIII.203)
sau
(XVIII.204)
= 5Î£L (XVIII.198)
(XVIII.205)
/; - r ; G&
6 — Operaţii şi utilaje în industria chimică voi. li

o i i 'itiLT ii n : s i i ICI; TK.ANSMITERKA C A I D U R I I
Pentru e x e m p l u 1 dc I a j . 7 9 f IL e t i r e f c i i a g m n i a i o f i g . X V 1.11. l î ) : a irita re a diferenţei dc t e m p e r a t u r ă A / ~ / j — / 2 ap roope constantă, şi h) posi

bilitatea rle a r ă c i f l u i d u l cald piuă s u b t e m p e r a t u r a , ele ieşire a fluidului rece
k/i
=1 ,3li -=0,733 {C'x <1£) ş i d e a î n c ă l z i f l u i d u l r e c e p î n ă l a o t e m p e r a t u r ă s i i p c r i o a r ă temperaturii
Ce,
<k ieşire a fluidului cald (l^Xl).
se abţine:
K a e m | » l u . S i l s c c a l c u l e z e c ă l d u r a t r a n s m i s ă ş i t e m p e r a t u r i l e I' i u a l c î n t r - i i n s c h i m b ă t o r
j
<IL « ă l « l u r â c a a c o l ( l i n e x e m p l u l d e l a p . 7!), c u d e o s e b i r e a c ă l i c l i i d c l c c u r g î n c o n t r a c u r e n t
i'i<»l> l e i n a s i ' r e z o l v ă p r i n î n c e r c ă r i s u c c e s i v e , c o n s iile r i ntl c u n o s c u t ă u n a d i n t r e t e m
si »pc>i c n a j u l o n il ecutiţi il» r <X7EI 1.201>—(XVJIL2CT>V:
p e r a t u r i l e d c i e ş i r e , s a u p e \l' ş i v e r i f icîiiti d a c a v a l o a r e a a d o p t a ("iesle c o n f i r m a ! ă d c c a l c u l .
A / , - 7 : ) • 0,3.5 =i=!u\ 2 g r i I n t a b e l u l de. m a i j o s s c d u u l t i m a î n c e r c a r e .
A I 2 - 7 5 • 1,3<> • 0 , 3 5 — $ 5 , 6 g r d
i :
Dalele d i n exemplul de l a ]>. 71)
C
10
l£=2<) 4-35,6 = £ 5 , 6 C
3
<) = 0 , S 3 S $ - d , l87 • 1 0 • 26,2=<if 3 0 0 VY 'temperaturile lichidelor la ieşire
flCK I • 1 . ( ) - ! i l i , > = 7 S t>l>0 k c n l / h 11 .Vr ia. s u p r a f e ţ e i d e Irjuismitere A r>,5» ni 7T(1>)(S)(10)

: i
12 M ă r i m e a rn m -o,toit-to- grd/W ec.
: |
- 0 , 1 2 1 2 ' 10- l i - gTd/tcal ( X V I I I . 106)
observaţia 1
2. Transmiterea c ă l l i u i L în «ontraciireiil
13 Iu (Ar/Af) 0,267 — -(12)(7)(11)
L a schimbătoarei* d e c ă l d u r ă ia «ontraciuvnI cele două f 1uide curg in 14 ÎS lA'lM') 0.11 6 (l.'!)/2,.'!<).'!

in St ' / A C 1,806 — Tabele lo
s*iis«ri opuse; ş t i ' [ s î î r t t e m p e r a t u r i l e <l« i n t r u r * şi d e ieşire ale- lichidului
g a r i t m ice
cald, c a şi l a schimbătoarele în echiourent, (" " t e m p e r a t u r a l a i u I m n - şi t % tein- Hi Di ferenţa tic l e m p t r a t u r ă A i " la
jcralniij l a ieşire ale lichidului Linul d i n c a p e t e AC 84,9 grd presupus
rece <fig. X Y l ' l I . 20). 17 D i f e r e n ţ a de t e m p e r a t u r ă l a c e l u
la l t c a p ă t A C 4;">,6 grd (15) (16)
Deducerile şi rezn Itakle pre 18 Temperatura lichidului cald la
cedente sînt T alabile şi pentru ieşire t: 65,6 °C (6)t(17)
s c h i m b ă t o r u l <lo [ c ă l d u r ă fîn cen 19 Temperatura lichidului rece la
ie ş i r e 60,1 °C (5)-(16)
tra curent dacă s« consideră de-
l i t u l <r 2 al lichidului rec* eu CiXdnra transmisă
semnul minus. î n acest caz, m ă 20 Răcirea lichidului cald A(t
29,4 grd (5)-(18)
rimea rn poate avea şi valori 21 încălzirea lichidului rece A/2
40,1 grd (19) (6)
22 n a l d i i r a c e d a t ă de l i e l i i d u l cald Q 102 600 \V (1) (•'*) ( 2 0 ) ;
iieanl \\v.
XS 200 iLCOl/ll observaţia 2
Din ce a a l i a ( X V 111.190) re r.i Căldura primită «Ic l i c h i d u l rece O 102 «00 \V (2) (4) ( 2 1 ) ;
zultă : 88 200 kcal/h observaţia 2
Verificare
cind v)3<0 At">M'
24 Vledia logaritmică a diferenţelor CC.
<ic t e m p e r a t u r i i Mm 40,1 grd (XVI1I.194)
•î 11 fl J U = ( ) 25 C ă l d u r a t r a n s m i s ă î n u n i t a t e a de t i m p Q 102 600 \V (7) (11) (24)
•"iţi. X V I I I . 2 0 . Repartizarea icmjieralii rilor într-un 88 2 0 0 kcal/h observaţia 2
s c h i m b ă t o r d e c i M u rfi I n c<> n I r a c n r w i t . c i ii A mz>-0 OSsrvaţia 1. î i i c a l c u l u l l u i tn, d e b i t u l <7 a i f l u i d u l u i r e c e a l o . s l c o n s i d e r a t n e g a t i v ,
2
deoarece lichidele curg, în contracurent.

C î n d m = 0 e s t e e a z i i 1e x c e p ţ i o n a l î n c a r e , d e ş i r e m p e r a h u i l e v a r i a z ă î n l u n g u l Observaţia 2 . V a l o a r e a c ă l d u r i i t r a n s m i s e , de l a p u n e t c l e 2 2 , 2 8 ş i 2 5 a f o s t c a l c u l a t ă
suprafeţei de t r a n s m i t e r e , tetuş-i d i f e r e i ţ a t e m p e r a t n i i l o i se m e n p i r e constantă. c«i e c u a ţ i i l e : Q = fi c A( =G c. Af =
1 1 1 2k.\\tM.
2 2
Avantajele scliniMtoru lui l e căldură în contracurent sînt a) solicitarea

Inconvenientul calculului prin încercări succesive este evitat prin u r m ă
aproape constantă a suprafeţei rle transmitere îri l u n g u l schimbătornlui, ca
toarea m e t o d ă , a s e m ă n ă t o a r e c u cea arătată l a p . 80 pentru schimbătoarele
H4 OPF.R /CTtl T F.RN.1I CT,
TRANSiviiTl-KKA CĂLDURII 85
de c ă l d u r i în curent p a r a l e l , i e cate s« deosckeşt* prin. intre-iu_cerea debi
tul ud G cu Sfiicin nega t i v şi prin i a p t i t l c ă m ă r i m i l e din. rezultatele li na lc
6
Pentru exemplul de l a p . 83 în care:
trelmie sâ fie es:»rinia1e în ifuncpie de teiiiae ratările eiincts «iile ( i e obicei)
nle lichide lor l a intrarea. In scriimliator i[ şi f\.
DLn_ eciiaţda { X Y I 0.1 9-8) cu G n e g a t e » , se deduce:
2
ti—t",—(ţ- Q <X Y I 11.206)
iar d i n ecuaţia ( X V J I I . 2 0 0 ) :
^—^==(4-4)^ <XY[ 11.207)
Din. înipăifirea acestei d a n i e«naţii reaiiltă:
j f ~ - n p <XYIII.208)
\plicînd o r e g a l ă a p r o p o r ţ i i l o r (numitorul c ă t r e suma termenilor) se

obţine:
sau
<-4=<'i—'') ' <X 7111.209)

s C l
Fig. XVIII.21. Factorul T C din ecuaţia (XVIII.211).
c
i ' 1
J -|- Tlg, se găseşte în d i a g r a m ă (fig. X V I I I . 2 1 ) :

îmloeaind pe ((,— &) d i n e c u a ţ i a ( X V I I I .209) t\i valoarea din e c u a ţ i a 7t =0,39
c
( X T n i . 2 e 7 ) rezaltS:
si apoi, cu ajutorul e c u a ţ i i l o r (XVIII.212)-(XVIII.216):
i ; - r î = < < H î ) — ^ — <XYI 11.21 o)
-l L ^ - A t = 7 5 - 0,39=29,3 grd
a
A r = 7 5 • 1,36 • 0,39=39,8 grd

2
Ta ecunţia (XVIII.210) valoarea lui,7t se calculează c u Gr, negativ. 9

/ ; = 95,0—29,3=65,7 grd
N b t î n d cu rx . f r a c ţ i a <1 in m e m b r u l din tir ea» ta al e c u a ţ i e i ( X \ IJI.21G) sc
r
^ = 2 0 , 0 + 3 9 , 8 = 5 9 , 8 grd
o b ţ i n e finul:
3
Q =0,8333 • 4,187 • I O • 29,3 = 102 300 W
^r=(£-©*« (XYiii.211)
Factorii 1 nr este e> f u n c ţ i e de v a r i a ţ i i « G c - , / £ C j şi iiAjC^, a cărei repre = 3 000 • 1,0 • 29,3=87 900 k c a l / h
c L a
zentare este i a t ă în diagrama d i n fig. X V E I I . 2 1 . Diferenţele faţă de valorile calculate l a p . 83 p r o v i n d i n precizia grafică
Cu ajaterul factorului T T SC calculează m ă r i m i l e care interesează trans
C şi scara mică a diagramei d i n f i g . X V I I I . 2 1 .
miterea c ă l d u r i i în contracurent: Pentru cazul particular m = 0 , e c h i v a l î n d c u G^^Gê^ m ă r i m e a TZ (cu P
Lt =(i[-t\)n
x c (XV1II.212) G. negativ pentru contracurent) d i n e c u a ţ i a ( X V I I I . 2 1 0 )
i
Af =(<;-4) - ^
2 n c (XYIH.213) _ 11_ G c
' ' ^ k A
!"= l{~ M 1 (XVHI.214) w,,- (XVIII.217)

4=/S-rAf, (XVHI.215)
Q =ffiqAi =G c C/ -/S 3t 1 L 1 1 r < (XVIII.216) devine n e d e t e r m i n a t ă .
« I E I L J L T JI VI oi ict TRAKSUITEKK.V CAlDUKll 87
Neilederainar «a se iiclkă ţ i n î n d stamS că, atuirci cînd r este; mic faţă cedează căldura sensibilă de supraîncălzire, p î n ă devine abur saturat, într-o
de iimiiate, a doua p o r ţ i u n e a s c h i m b ă t o r u l u i aburul saturat cedează c ă l d u r a ( l a t e n t ă )
de vaporizare pină la condensare l o i a l ă , iar in u l t i m a p o r ţ i u n e condensatul
t =1 — .r
cald cedează căldură sensibilă, răciiidu-se. în aceste cazuri se împarte schim
sau b ă t o r u l de căldură in p o r ţ i u n i care se IraLoază separat.
l —e = v c) Cînd temperatura variază mult sau cînd se cere o precizie mai mare,
adică atunci cind v a r i a ţ i a eu Lemperatura a m ă r i m i l o r /,• şi <: nu mai poate
Aplicând La ecuaţia (X7TIL2L7*), se obţine: fi desconsiderată, se lucrează împărţind s c h i m b ă t o r u l de căldură in p o r ţ i u n i
-L cu v a r i a ţ i e mică dc t e m p e r a t u r ă sau se rezolvă prin integrare grafică.
\ S . C j J <r (T
-j-, — 'î^J -CM _ n
fc£ _
1). T r a n s rn i t e r e a c ă l d u r i i la temperaturi
variabile în regim n e s U f i o n a r
Intioducirid aceasta -valoare a l u i TC î n ecuaţia ( X Y I O . 2 1 0 ) r e z u l t ă :

V
în regim n e s t a ţ i o n a r de transmitere a c ă l d u r i i , eimpul de temperaturi
variază în t i m p . Tratarea m a t e m a t i c ă a problemelor de transmitere a căl
durii in regim n c s l a ţ i o n a r esle în general dificilă.
Vor fi expuse cîteva exemple simple sau cu a p l i c a ţ i i practice.
1. încălzirea fluidelor: variaţia temperaturilor

sau numai în timp
l
E x e m p l u l cel mai simplu esle transmiterea c ă l d u r i i între două fluide

H
A-A.
destul de bine agitate pentru a putea considera că î n ă u n t r u l fiecărui fluid
temperatura esle u n i f o r m ă .
Se consideră un recipient bine izolat î m p ă r ţ i t printr-un perete în două
f Jt' compartimente în care se găsesc două lichide, cu temperaturi diferile, bine
- - - M agitate.
A-A
Vor fi folosite u r m ă t o a r e l e n o t a ţ i i :
c căldura specifică a l i c h i d e l o r :
ri/ • /,- coeficientul total de transmitere a călduri i prin peretele despărţitor
I
dintre lichide;
in— m ă r i m e a definită a ecuaţiei ( X V I II.22-1);
In aceste ecuaţii Gc=î» <' _= (? <; .
1 1 2 2
q— căldura transmisă în timpul T ;
Observaţii asupra cal cuielor precedente. / — temperatura lichidelor la un moment oarecare;
a) Rezultatele precedente an fost obţinute considerând c ă , în sclirn- / ' — temperatura i n i ţ i a l ă a lichidelor;
bător, fluidele cedează sau primesc c ă l d u r ă sensibilă. Dacă u n u l dintre ele A— aria peretelui d e s p ă r ţ i t o r prin care se transmite c ă l d u r a ;
cedează sau p r i m e ş t e c ă l d u r i latentă (transmitere de c i l c h n ă cu schimbare G— masa lichidelor;
<le st a Te fizica), calculul juecedent sc aplică ca observaţia c ă variaţia de T — timpul;
t e m p e i a t a r ă d / sau d/ l i n e c u a ţ i i l e ( X V I I I . USC) şi (XYI1I.181) este n u l ă .
: a At =ti~t 2 — diferenţa dintre temperaturile lichidelor la momentul -r;
R e z u l t ă atunci c ă ia= 1 \G c sari / î i = i y G c , d u p ă cum f l u i d u l rece sau fluidul
1 l 2 s At' = t'x—t'z — diferenţa dintre temperaturile iniţiale, (la T = 0 ) ale lichi
cald r â m î i e la t e m p e r a t u r ă c o n s t a n t ă m t i m p u l "trecerii p r i n scliirnlător. delor;
b) B i n e î n ţ e l e s , se poate î n t î r a p l a ca numai pe o porţiune a schimMtoru- At — media l o g a r i t m i c ă a diferentelor de t e m p e r a t u r ă , definită de ecuaţia
w
l u i să inferrină cedare sau primire de c ă l d u r ă l a t e n t ă ; de exemplu, dacă flu ( X V III. 232);

i d u l cald este abur s u p r a î n c ă l z i t , în prima p e r ţ i i i n e a s c h i m l ă t o r u l n i aburul Indicii 1 şi 2 se referă la lichidul cald 1 şi la l i c h i d u l rece 2.
X9
•S8
TRANSMIF' .RKA CAI DURI
Tertoe jat u l i l e ' i n iţiale ij şi (5 ale lichidelor rariază î n i i rnji ajiopiiiidn-se = Se verifică că pentru momentul i n i ţ i a l ( T = 0 ) , A / = A / ' şi că după un
urna <1« c e a l a l t ă . L a an inomenrt -r d i d lichidele IUL temperaturile ( şi ( , : a t i m p foarte lung ( T - - > O O ) , A / - » 0 , adică cele două temperaturi liml să se egaleze.
r
câUiira traisrnd&ă î n n r t e n a l u l scurt de timp d-t esle: Integrînd e c u a ţ i a ( X V I I I . 2 2 3 ) , pusă sub forma:
«ty=fiw4<f-,—ydi ( X V I I I .218) il('i-' ) 2

( X V III.229)
m
A c e a s t ă c ă l d u r i este c e d a t ă de l i c h L i u l cald a c ă r u i temperat ură scade
«11 dr :t
î n t r e limitele lî— t' =At'
2 şi / — t = At, se o b ţ i n e :
1 2
<ty=—Sîf, (XVIEI.219) 1
q= ——(Al—Al') (XVIII.230)
m
şi este p r i m i t ă de l i d i i d r i l r e c e a c ă r u i ternperatura creşte c u d i : 2
D i n eliminarea l u i m î n t r e ecuaţiile ( X V I I I . 2 2 7 ) şi ( X V I I I . 2 3 0 ) r e z u l t ă :
d^=G c c3f a 2 2 ( X V I I I .220)
i e m n u l minus i r e c u a ţ i a (XVIIE.219) a r a t ă ca dy este o căLiutră c e d a t ă . q=kA T
U l t i m e l e dona ecuaţii p o t fi scrise: In —
Ar
d l = -«IgfGto
t (XVIII.221)
sau
d/ =dVG c
a a 2 ( X V I I I .222) ţ=MA/„T (XVIII.231)
ScSzînd e c u a ţ i a ( X Y I IH.2;22) d i n ecu.aţia ( X Y III. 2 21) se o b ţ i n e : i a care At este şi aici media logaritmică a diferentelor de temperatură:
m
Al'-Al At'-At
At m = (XVIII.232)
Ar A£
In 2,303 l g
sau A* At
- i ) = - m itj
2 ( X V I I I .223)
în care: R e z u l t ă că şi în acest caz de transmitere a c ă l d u r i i în regim n e s t a ţ i o n a r
se aplică ecuaţia g e n e r a l ă cu deosebirea că d i f e r e n ţ a de t e m p e r a t u r ă se
ra = J _ _j—1_ (XVIIE.224) înlocuieşte cu media l o g a r i t m i c ă a diferenţelor de t e m p e r a t u r ă .
I>ii eliminarea l a i ăq diri e c a a ţ i i l e ( X V I I I . 2 L S ) şi <XYIII.22S) rezultă: E x e m p l u . î n t r - u n r e c i p i e n t d e s p ă r ţ i t p r i n t r - u n p e r e l e î n d o u ă c o m p a r t i m e n t e , se g ă s e s c

donâ lichide, bine agitate, la temperaturi diferite. C u datele d i n rlndurile 1 - 9 d i n tabelul
r
u r m ă t o r , s ă se c a l c u l e z e t e m p e r a t u r i l e l i c h i d e l o r ( l u p ă 9 0 m i n ş i c ă l d u r a t r a n s m i s ă In a c e s t
l<îîZ_k'_ =.._mfr/ld-î ( X V I I I .225) l.itnp j i r i n p e r e t e l e d e s p ă r ţ i t o r . P i e r d e r i l e dc c ă l d u r ă s p r e e x t e r i o r ş i c e l e p r i n vaporizarea
'1 'a lichidelor sînt considerate neglijabile.
I n t e g i î n d î n t r e rnemeatnl i n i ţ i a l pr—fJ) şi 1111 moment oarecare:

1 Cantitatea de lichid cald 3 000 kg Dată
3 000 kgf
= — JntA dr 2 Cantitatea de lichid rece G 2 000 kg Dată
k
2
t[-i f
n —
'o
2 000 kgf
se c l ţ i n e : Căldura specifică a lichidului cald c
i 4,187 k J / k g • grd Dată
1,0 kcal/kgf • grd
lnAzi_ _ = f f 1 ft^ (XVIII.226) 4 Căldura specifică a lichidului rece 4,605 k J / k g • grd Dată
sau 5 Temperatura iniţială a lichidului cald ti 95 °C Dată

6 T e m p e r a t u r a i n i ţ i a l ă a l i c h i d u l u i rece ti 20 "C Dată
1n — = _ rit^-c ( X V I I I .227) 7 C o e f i c i e n t u l t o t a l de t r a n s m i t e r e k 465 2
W / m • grd Dat
A/'
2
400 k c a l / m -h -grd
2
8 A r i a peretelui despărţitor A 2 m Dată
sau 1nc;ă T i m p u l (90 m i n ) Dat
T 5 400 s
Ai=A«'« - n , f a l T
(XVIII.228) 1,5 h Dat
»0 OPLIM'Ţn TBRMKi; 91
temperatura medie la ieşirea din s e r p e n t i n ă a l i c h i d u l u i dc răcire;

(7iI(Tiu(M transmisii i'n jn ii i
.4 — aria serpentine i . prin ea re sc transmite c ă l d u r a ;
LO Mă rime a n i ;JI 0,18144 tl*- K
srunv ce . X V 111.22 4 E - c o n s t a n t ă definiţii dc ecuaţia ( X V I I I . 2 3 8 ) ;
• iţ «.1/ keial
(/V/Ar')
Gj — cantitatea ele l i c h i d de răcire necesară pentru a aduce lichidul din
LI In - (i ,!»44'J -(10) p>(«)ri>
recipient l a temperatura l ; Tf
L2 IM /A(') -Ci.H«rj CI 1>/2,3<IU (X — debitul l i c h i d u l u i de r ă c i r e ;

1 .3i49ii i Uahi'lc 111- - — 1iiii|)iil;
L3 \/Ai' il.USSIi s n r il. 11 î i e e St ,~- media l o g a r i t m i c ă a diferenţelor dc
1t
Lt D i Ic ren Iu i n i ţ i a l i i a leu \\y/luUiriHu r 7,~ <">)- (fi)
L5 D i i f e r c n t a lcraperi.it a r i lor (lii]>â £10
Si-<1 t e m p e r a t u r ă , definită de ecuaţia
tu i n 2f>, 2 ST (i (li)(LJ) <XVII1.236);
Lf> Mftd la. k i i ţ a i ' r l n i î i ' i i u U i fereiilcl o r /LV/»-- media difere nţelor de leinperal ură.
ele l e m p e r a l i u -â •18, .1 Si-a <X\JII.21(21 definită de eeu.aţia ( X V I I I . 2 4 6 ) ;
17 V 2-13 no» 1; .1
Ca k l u r u traiLsi»iL«n i n '•»« i » i i i
n s ano Leal
E n i i c i i t şi [ se referă la momentul i n i
ţ i a l şi momentul final al operaţiei dc
'ffilijt rriiiirrrli' litliirk tur ifafci '.< (' B I T » răcire.
1(4 S-CLICIO rea M » | v r . d u ri i l i c h i d u l 11 i Se poate considera că într-nu interval
c;ik.l IÎI. 1 ;:nl <t7 i;<l! ('-!)
«de timp «lest.u I ile scurt t l - , Iransiniterca de
'LV mp cni l u n i 1 ir h iilu li ii i-a IU d iifiu
10 VO m i n 7;>. li •1; <•>)- |1K)
c ă l d u r ă se face i n regim stat ionar. Căldura d^ F i g . X V I I I . 2 2 . K x c i n p l u ile t r a n s m i
transmisă, in intervalul «le l i mp <IT, dc la t e r e a c.i'ildurii c n v a r i a ţ i a t e m p e r a -
'JI» (j't'şli-ren l n ii|KT:il.II r i i 1icl-ii«]iil II i
ttirilor i n t i m p şi î n s p a ţ i u ( r i c i n i
.re ce A l.. '.!«i,'1 !lnl (17)/(12) ( l j l i c l i d t d cald la I ichidn 1 rece, este dată de neslal ionar).
LV- rrip I'LU l i i r a 1 k-.li i d u l u i re ce; d. u y f i
JL
ecuaţiile :
» ) • HlLtl '2 4<v> T. (6) |-(20>
1I7 -J;A A/ (1T w
(XVIII.233)
-G|C d/ 1 l
(XVIII.23<1)
2. Incălzirea.iluidelor; variaţia te]tifera.tiailoi
im tinLp'şi'sţaţiii d*}=Kr..(/." /o)d (XVIII.235)
Dintre «iei îrplele din l i t e r a t u r ă va Fi expusă inunăioaieu p r o l l e n i â impor Picuaţia ( X V I E I .233) a r a t ă transmiterea c ă l d u r i i prin peretele serpentinei,
tant ă , studiata rle Kas alki n. iar ecuaţiile ( X V F T I . 2 3 i ) şi (XVIII.2.35) sînt e c u a ţ i i l e calorimctricc pentru
I ii e l ului cald dinlr-ini reri pioni, p r e v ă z u t ("ii agitator (jicnim unilur- răcirea lichidului din recipient şi pcnlru încălzirea lichidului c;irc circulă
inizanui lemiii ra luri i> esle racii cn ajutorul unei ser pe 11 tine >| r ii i car»' curge |U'in se i'jient i n ă .
afin re re. Se r i moaşte I cnipe ratura iniţiala a Ji d u d u l II i d i n recipieul, leni- î n l o c u i n d pe bl „ «lin r n i a t i a ( X V I 11.233) cn forma dezvoll al a
|i«.r;iUir;i apei reci la iul rărea in serpentinei şi pro prielăţile uru met r ier şi ter-
juice ale sistem, n lui. Sc cere sâ se determine teinpera lima Iioliid 11 lui din reci V , "' "' A ^ , \ \ II 1.23.1)
pient şi leniperatiira anei dc răcire l a ieşirea din s e r p e n t i n ă la un moment
oarecare, c u m şi cantitatea de a ţ a necesa ră pentru r ă c i r e a I i c h i i u h i i pînă ', i" s t -t:
{
la a temperatura d a t ă . Schema de principiu este a r ă t a t ă în Fig. X V I I I . 2 2 şi eliniiiiiiitl pe {f --Q clin ecuaţiile ( X V I I I . 2 3 5 ) si (XVIII.2.31)), se o b ţ i n e :
2
Notat i i :
c,— căldura specifică a l i c a i d u l u i d i u recipient; hi = .l/L (XVIII.237)
o — c ă l i a r a specifica a l i ciadului de r ă c i r e ;
2
Jt — coeficientul total de transmitere;

Deoarece expresia A-.-l/ff/:., depinde numai de constantele aparatului şi
(j — c ă l i n r a t r a n s m i s ă in t i m p u l -r;
de condiţiile de I I I C T U . valoarea ei este c o n s t a n t ă în timpul răcirii; sc poale
tj— temperatura l i c h i d u l u i d i n recipient la un moment oarecare -r;
deci introduce constanta B definită de e c u a ţ i a :
la— ternperatnia<cr>n>lantâ) a l i c h i d a l n i d e răcire la intrarea în serpentină;
IZ— temperat ura l i c h i d ulii i de răcire, ln ieşirea clin serjient i nă, la un Ji '-- ( X V 1 J I.23S)
moment oarecare; 'J <
i
OPJBATII'IEILUICB
de unde rezultă cantitatea dc a p ă dc răcire necesară:

E c u a ţ i a ( X V IIE.233) devine;
G =Go T = (XVIII.248)
« 1 , = M ^ A ti r (XVHE.239) 2
In £
J
P r i n eliminarea l u i l i n uLtirnele dona e c u a ţ i i , r e z u l t ă : Valoarea temperaturii medii l" %m rezultă din ecuaţiile:
d? = J U (i, - i D — - ir ( X \ 1IE.240> «7=Gk x=kAA't r m (XVIII.249)

' J f h S
de unde:
î n l o c u i n d pe elf CTI Taloarea d i n ecuaţia (XVEI 1.234), se o b ţ i n e lupi A-A
separarea variabilelor: r — (XVIII.250)
'2, m—
<u kA B-I l r rxvni.24i)
{-t'i £, c 5-In B
t
sau, î m p r e u n ă cu e c u a ţ i i l e ( X V I I I . 2 3 7 ) şi ( X V I I I . 2 3 8 ) ,
şl, d u p ă integrare între ternpeiatnrile t , şi f ^ :
L e
t * = ( l n B) tx'tm + ţ
m (XVIII.251)
lr ' i ' ~ 'â = J_Y±_ T ( X V I I I . 2421
j — 'g c-, SliiB
Temperaturile l i c h i d u l u i de răcire la ieşirea d i n s e r p e n t i n ă v a r i a z ă î n t r e
Şi C / şi sc o b ţ i n e d i n e c u a ţ i a ( X V I I I . 2 3 8 ) în care se înlocuieşte t cu t
C â l d n r a transmisă de la începutul r ă c i r i i piuă l a momentul - se deduce t\,t Şi t : ltf
d i n integrarea ec naţiei ( X V 1 1X234]: ( / f l )

la î n c e p u t u l o p e r a ţ i e i fvi = '"'2^ (XVIII.252)
1=ti&<ii.t-hJ> <X V I 11.243)
D i n eliiniaa.rea Ini G c d i n u l t i m e l e două. e c u a ţ i i , se obpine final:
L 3
la sfîrşitul o p e r a ţ i e i t" , ^ " ( l
>''-f- '* :
2 f (XVIII.253)
a=kA - J-lL r ( X V I I 1.244)
In -j—-zp- E x e m p l u . S ă se d e t e r m i n e t i m p u l necesar, c a n t i t a t e a de a p ă de r ă c i r e ş i t e m p e r a t u r i l e
i n i ţ i a l ă ş i f i n a l ă de i e ş i r e ale a p e i de r ă c i r e c i n d u n l i c h i d este r ă c i t c u a j u t o r u l u n e i ser
p e n t i n e p r i n care c u r g e a p ă de r ă c i r e , î n c o n d i ţ i i l e de l a p u n c t e l e 1 — 9 d i n t a b e l u l u r m ă t o r .
sau
q=k/îA'£»ir <X V I 11.245) 1 | Cantitatea de lichid d i n recipient 3 000 kg Dată
j .'{ 000 kgf
2
in care este o medie definită Ie e c u a ţ i a : Căldura specifică a lichidului din
recipient e 4,605 k J / k g • grd Dată
i
AiZjl./ '' ' (XVIII.24li) 3 Debitul apei de răcire G' t 0,5555 kg/s Dat
2 000 kgf/h
r
i, r » 4 Căldura specifică a lichidului de
t l o u a răcire C
2 4,187 k J / k g • grd Dată
Piinna fracţie este media l o g a r i t m i c ă î n t r e (c —fj) şi ( 1 ^ / —4)- u(
fracţie este, de asemenea, o medie logaritaricl latre 1 ş i \JB, ceea ce se recu 5 Temperatura i n i ţ i a l ă a lichidului
noaşte scriind fracţia in forma: din recipient k.i 95 °C Dată
6 Temperatura f i n a l ă a l i c h i d u l u i d i n
B-I a-t/B recipient 20
k.f °C Dată
* ln I n . 1/<1 /J5) 7 T e m p e r a t u r a i n i ţ i a l ă a a p e i de r ă c i r e t' 2 10 °C Dată
8 A r i a s u p r a f e ţ e i de t r a n s m i t e r e a ser
E c u a ţ i a c a l a r i m e t r i c ă (XVI1I.23R) pentru apa de r ă c i r e , i n t e g r a ţ i pe pentinei A 2
3 m Dată
t o a t ă durata operaţiei, este: 9 C o e f i c i e n t u l t o t a l dc t r a n s m i t e r e k 465 W/m 2
• grd Dat
a
400 k c a l / m -h - g r d
*=G^C'i--Q ( X V 111.247)
9 4 95
J'rintr-un r a ţi o na meni identic eu cel de Ia p. 91 se ajunge la u r m ă -

i] srif ifaitu «J>ci nic-irr Icarele rezulta te;
IU l U c L r c » l i c h i d u l u i , c l i n r c c i ţ l - i r t /, -fi. / i»r«l <!>)-f'i
ÎL Cald m i t lua U» dc ;ipa (ic ră_cir« L 0 3 » •1L1'
2 4 " oCD leal <4) (2!) (1(1)
Ia * 0,601) - <»)<&)/"(3) H)
(XVIII.254)
13 E x j r t siii f<.\\ <%t v
0,2130 5 <1 2 ) | 2 , 3 0 3
13 IM l ;
15 ?! -
J! L.S22 - Tabe. Ir Ici-

H li
= ln /"i =•--••(.• o n*L (XVIII.255)
{jur il i u io
Mrdh. dil'cT cnl c i dc l«i « f u r « L i iCi IfLUi te.
45
( X M [ I . 2 4E)
1f> r e m i ) « r a t i i r : j m e d i e <Lc i e ş i r e ie ap>ei

«c.
^ .<!<.•*•• - -= 'V (XV1II.256)
cl(» T i c i r c
( X \ 114.2 ăl)
Ca ntila.Ha dc ap :i «te râciw
r
l. i 6<30 CC.
U i 6*0 ( X \ J [ I - 2 48)
/ I r i r o /<r Wc «"ic /r f •TU

l n i > S
1„JWC' (XVIII.257)
1 n.irrt» iSe i r ii - ~ ii 4,r h
s ti f
2 S 1 «10
1anpciiM\zira up ti rit? rit cîre to i'e^f re
î a T e n ipc î n f u r i i ap ci !n ir ş i r e la i> •i.s.:: T. CC, <l=kAA't, r lf (XVIII.258)
( N T I I I .'i)-2)
20 M ' c m p e ratura. apei la ieşiri- Iu v
14,,") ec. '»i - , , - (XVIII.259)
t'.^l'i-^'l,, In B (XVIII.260)
Peatru încălzirea lichidului cu a j u t o r u l iniei serpentine n r i n caro curge
uri Iicjrii<t r a i d , consideraţiile- precedente se aplica, exi u r m ă t o a r e l e s c h i n i h ă i i ( ' • - » - ) 'a, «4- 'a (XVIII.261)
1:1
de n o t a ţ i i faţă de cete de l a p, 90:
c a — c ă i dina specifica a. l i d i i d n l u i de i n c i l z i i e ; (fi-O'^-r-f;
c — căldura specifică a lichidu-ltii clin recipient; (XVIII.262)
2
l\ — tempera tura ( c o n s t a n t ă ) a l i c h i d u l u i de î n c ă l z i i e , la intrarea î n

serpentină ;
/* — temperatura lielriclului ele încălzire, l a ieşirea din s e r p e n t i n ă , la un 3 . tiieă litiroa enr|>urilci' solide
n ionicul «arce a re;
t],,,,-- temperai ura medie a l i cilidului ie îucălsire, la ieşirea rii n ser pent i iul, încălzirea s-au lăV.iToa corpurilor solide se [ace în regim m'.staţionar, cn
g definită de e c u a ţ i a ( X V I I I ,260); v a r i a ţ i a în t i m p a c î m p u l u i de t e r n p e r a t u r ă .
c„ — t e m ţ e r a t n r a l i c h i d u l u i l i n recinient, La nn moment oarecare; D a c ă u n ol>iect, c a temperatura u n i f o r m ă t este adus î n t r - u n mediu cu
h
B — mărime definită ele' e c u a ţ i a ( X V I I I , 2 5 4 ) ; temperatura f.', el se î n c ă l z e ş t e (saa sc răceşte) treptat, temperatura l u i t i n -

G — cantitatea ele f l u i d de încălzi Te, necesară pentru încălzi Tea l i c h i
x
zînd către i'. î n c ă l z i r e a se face progresiv, i e Ia exterior c ă t r e interior; tem
dului din recipient p î n i la temperatura / , ; ; a
peratura v a r i a z ă mai repede în punctele apropiate de s u p r a f a ţ ă decît în cele
G[ — d e l i t u l lichidLalni de t a c ă l z i r e ; situate naai a d î n c î n interiorul obiectului.
G — cantitatea l i c l i d u l u i d i n Tecipient;
2 î n fig. X V I I I . 2 3 s î n t a r ă t a t e curbele care r e p r e z i n t ă v a r i a ţ i a în t i m p a
AU,;— rnedia l a g a i i t m i c ă a diferentelor de t e m p e r a t u r ă , d e f i n i t ă de ecuaţia l e m p e r â t u r i l o r u r c r pnnete situate l a diferite a d î n c i m i î n t r - u n cilindru de
( X V I I 1.256); lertin, cu d i a m e t r u l de 300 m m , adus într-o c a m e r ă cu nbur de 127°C.
S'l — diferenţa medie de t e r a p e x a t a r ă , definită de e c a a ţ i a ( X V III. 151).
ni
In m o d u l cel m a i general, prob Ierna t r a n s m i t e r i i c ă l d u r i i prin corpuri
I n d i c i i i şi / se referă l a momentul i n i ţ i a t şi la momentul f i n a l al ope solide, în regim n e s t a ţ i o n a r , se. j u n e în m o d u l i m n ă t o r : cunoscînd c î m p u l de
r a ţ i e i de încălzire.
SG
97
t e m p e r a t u r ă al u n u i sistem, l a a » moment oarecare, şi legea de v a r i a ţ i e a

Căldura t o t a l ă a b s o r b i t ă de placă de la î n c e p u t u l î n c ă l z i r i i p î n ă în momen
temperaturii LIL mediul exterior, sc cerc sâ_ se determine cîm pn 1 de Leinpe- t u l T este:
r a t n r ă ţ i entalpia siste muLni 3a un alt moment.
Tratarea t e o r e t i c i a pr»l>lerae i se face pe liaza e c u a ţ i e i l u i Pourier 2 m
q= C ' (r-i) cAd
( X V J I I .14): p x
^ = «I — -h •+ — I ( X V I I I .263) unde p este densitatea m a t e r i a l u l u i ;

c — c ă l d u r a specifică pe unitatea de m a s ă ;
care exprimă ireLaţia dintre tempe A — aria p l ă c i i .
r a t u r ă I, t i m p T ş i difuzrvitaie ter b. Metoda lui Gourney şi Lurie. Pentru aplicarea m a i e x p e d i t i v ă a
m i c i , a îmtr-un punct de coordo calculului, se utilizează metoda Iui Gourney şi L u r i e care transpune e c u a ţ i i l e
nate r, ij, z. complicate, pentru cazurile cele mai o b i ş n u i t e : p l a c ă , disc, c i l i n d r u , sferă,
I ntegra rea e c u a ţ i e i se. fac e ţinîad în diagrame semilogaritmice, specifice.
se a i n i i e forina cfcieclului încălzit Coordonatele diagramelor sînt grupurile adimensionale:
şi de c o n d i ţ i i l e i n i ţ i a l e ; se ajunge
Ia reLaţii complicate tare, pentru a abscisa: X = ^ =a (XVIII.265)
F i g . X V I I I . i i ! . V a r i s ţ i a te m p ora tur il « r l a t r - w n fi atiLizabile, sint prezentate sal>
c i l i n d r u ile lennii I i u c n l a i t d i m Ici-inr« for nai de diagrame î a coordonate
conveiu b ile. ordonata Y= ^ (XVIII.266)
Se inclică mai jos: a) rezultatul integrării pentiu cazul s i m p l u al unei
plăci, 1) metoda l u i Gourney-Linie pentru sfere şi c) nietcda diferenţelor î n fig. X V I I I . 2 4 este d a t ă diagrama pentru sferă.
finite a l u i S c t i n i i l t .
a. i n e â l z i i e a m e i p l ă e i , im r e g i m ii«sLa.ţi»mar. Pentrn o p l a c ă , cu supra
faţă infinită, transmiterea ealdurii de Ia mediul exterior se face intr-o sin
gura d i r e c ţ i e , perpendicular pe s u p r a f a ţ a plăcii. în aceste c o n d i ţ i i , e c u a ţ i a
l a i Fourier devine:
< L i
-i = c -!L (XV III. 264)
d.7 di 2
Se consideră cir trecerea c ă l d ă r i i de la mediul exterior la s u p r a f a ţ a plăcii

se face fâTă rezistenţă t e r m i c ă (coeficientul p a r ţ i a l de transmitere a c ă l d u r i i «
foarte mare") încît suprafaţa p l ă c i i ia instantaneu temperatura i' a mediului
ambiant. D a c ă această ipoteză este satisfăcută, c o n d i ţ i i l e de integrare sînt:
— Ia suprafaţa plăcii (.1=0), temperatura (' se m e n ţ i n e e e n s t a n t ă inde
pendent de t i m p ;
— pe faţa « p u s ă a p l i c i i , a cărei grăsime este 1r , temperatura •variază m
de l a i{ la (' (deci pentru. r = 2 r , t=l la i = 0 şi t=i' la x=cx»).

n t
S o l u ţ i a integralei este d a t ă de seria convergentă.:
V= = — e x p l — I— -|- I sin +~exp — 9 — I -s- sin h
-f- —esp 1—251— — I s n - — -\ }
în care / este temperatura c ă u t a t ă la momentul -r in punctul situat la adînci-

mea r de supiafaţa î n c ă l z i t ă . r
Fig. XVIII.24. Diagrama Gourney-Lurie pentru sferă.
— Operaţii şi utilaje în industria chimică voi. II

'I'IIAN.SMI'I l'Kl-.A ( A l D l i l i ! 99
O 1'IK.VPI IF.t 11 K z
o. Vletoda diferenţelor finite'. Metoda diferenţelor finite sau metoda

D iai»r ama nentr a sferu are patru £:ts«ini le de l i n i i c«respnir»£iud La -valo-
grafica serveşte pentru rezolvarea unor probleme de transmitere de c ă l d u r ă
rii« ir\—-2, » i = l , ui =0,5 şi i » = Q ; pentru ni =co ş i i i i = 6 , fasciculei* sc reduc la
in regim n e s l a ţ i o n a r . P r i n c i p i u l metodei constă în înlocuirea d i f e r e n ţ i a l e l o r
cite o singură linie, otăriineo m este raportai dintre rezistenta termica H a s
elin ecuaţia l a i Fourier ( X V I I I . 2 6 4 ) prin creşteri finite:
suprafeţe-i &o lidn l u i şi rezistenţa t e m i c H R p î n i 3n centrul sferei: rjl
M A-/
( X V I I 1.268)
( X V I E I .267) Ax ' (A.v)-
Vru
IN o tatii:
î n fire are fose icail, liniile- corespund Io valorile fl, 0,2, 0,4, *),(», 0,8,
O/pe esle difuzivitatca t e r m i c ă ;
,0 ali-rapcrlul ai n—jrfr dintre raza r pi n ă la luinrinet oarecare şi raza sferei.
M
- c ă l d u r a specifică;
t
h - coeficientul total de transmitere a c ă l d u r i i ;
lise-niplu. Să i « C U I C L I I V W rt) U i i r u t a n e c e s a r i pe ntr u t a c i t e i » - » m u i b i t e p i u a c i n d tt-nn-
« • r a t u r a d i n « n lini 1 o i a t i n g e ci lenii><-ratu ri» d a l i i , 1Q t e i t i p r r a l u r a 1r» a c e 1 m o i r i e n t l a j u n i i i -
<\ - căldura a c u m u l a t ă , în intervalul de timp A T , între secţiunile
P şi R (fig. X V I I I . 2 5 ) ;
l a l e a r a z e i ţii c) l a sn [> raft. il a IUI e l n u l e l e n fee si ir <• sin 1 ccl« (1 i n t a l ) d u 1 n i n i i t » r .
1* căldura i n t r a t ă prin secţiunea P, iu i n t e r v a l u l de timp A T ;
I> a t i 'in c ă l d u r a ieşită prin secţiunea R, în i n t e r v a l u l de timp A T ;
1 | Tempeniliirn niNiulni a i i i l i i m vi t
l: ,"!> l>at;i
I — temperatura;
l'rtnpcratwra i n il. k ' ă a sl't'i'e-i
;> (lierk'k.i»!til <pa rţ i a n &* t r a i N O \\ Ji-IV 1 !,!> ' l>at //• temperatura f l u i d u l u i ;
11 II) IM-;I 11 m !
• Il • %n temperatura feţei calde a peretelui;
4 ( j m c l u r ILv il a l e a Lcriniră ii n u i l t- 1 ,ll> Dată r - c o o r d o n a t ă de d i s t a n ţ ă în direcţia transmit ă l d u r i i , perpendi-
rialiilui 1 1 ,0» Ui-a 1/ n i - h - grd c a l a r ă pe f a ţ a peretelui;
,1 Dcnsi tatea i n a l t - r i a l u t II i -J M D kji/n ) ;I
Dată
.! •— aria suprafeţei peretelui; Â\ P 9 R l
( irn.it a l e a s p e e i (irTS a mal crini u-
r 2 oeo kgr/m 3
Dala
L — grosimea peretelui; i i
i 1
1:1 i ^ — căldura t r a n s m i s ă prin pe 1
( (VOiln ra s-|iec if k-ii a materialii lui c'
1,«7!>
0,401)
k3/.kg • g n l
l-a-.a 1/ .kgf • iţrcl
Dată
rele în unitatea de t i m p ;
i
i
i
1
O,C20 m Dală 1 1
1 Raai »Ic-rei r-n, a — coeficientul p a r ţ i a l de 1
1
Temperatura finală în c e n t r u l sfe 1
S transmitere a c ă l d u r i i , 1 1 c.
re i I iiO) 'f. J>atâ
fluid-perete; 1 t
x*âx, V
,ij 1 Mutila incfitirii
Pi.'.(NLV'IIJ.2fi7)
l -
conductivitatea termică
V K i i p o r l u l rn rn 11.."0 iiiliiiinisitinal |
a materialului;
I I |»i'iiLiai
l 1
ic Hiiporliil emirul sferei JI 0 ndiinciis ionul r xl

j> — densitatea m a t e r i a l u l u i ; 'x Vix£< 1
11 Or«loi»a 1;» 5 0,1f» udimeiisiciiial oc.(X:VlU.2S5j a | 1
12
A 15,-1 i u l i i » rusii «ia 1 r timpul. i 1
l 1
13 Durata încălzirii T 7 :«(i 1
ee.( VVII1.*JG;>) P r c s u p a n î n d că la un moment oare 1
2.or> li *- âx —_ — Ax—,
b) Tcm-purMma la juni «intra rot:ei care -r repartizarea temperaturilor 1 i
i
î n â u u t r a l u n u i perete ( c î m p u l de tem
.
11 i»,."(» i u l i m ciisiieinnl _ . i -
1-i fîi]>«ti-tiil u
a i l i m ciis iona 1 (12.) peratura) corespunde curbei abc. din X -
Iii .Vbscisa A
16 Ordonata y 11(1 III) (l:s II I I I 1 1 n-, ^ v in.21 fig. X V I I I . 2 5 , trehuie a r ă t a t că la un F i g . X V I I I . 2 5 . D t ' d u c c r o a m e t o d e i c l i f e -

i .111) cc.(X.VlII.2f«) alt moment ( T + A T ) temperatura unui renlclor finite.
11 reiiipei-atiirti l a j u «fi lai u i rujn-i
c) Temperaturii la siiţw«fu in liifrî
pnrict dintr-un p l a n oarecare B este
ndiriiciisi ional
media aritmetica î n t r e temperaturile, pe care le au, la momentul dou;
ÎS Raportul n ii 1 ,01)
i>,-! mliiiK'iis i o n a l <12)
plane A şi C situate la d i s t a n ţ e egale A . r , de o parte şi de a l t a a p l a n u l u i B.
lt) .Vbscisa. A
20 O r d o n ata y 0,01 m l i n u ' i i s iorta 1 fig. .XT1II.24
"<:
1
Temperatura la suprafaţa sferc-i i nan ec . ( X . V I 1 1 . 2 6 6 ) E. S c l i m i d t , F o p p l s F e s t s c h r i f t , V e r l a g J . S p r i n g e r , B e r l i n , 1924, p . 179.

21
7'
100 TRANSMITEREA CĂLDURII 101
In eeuapiilc care urmează, temjeraiTaile au doi indici, primul iiielire se P şi R, fig. XVIII.25). Gradientul mediu dc temperatură între A şi B, la
refcrS La alscisa punctului clin diagrama rlLn fig, XV OI. 2-5, iar al doilea momentul T , este (/*,*—/*_.&*,*)/Ax iar între B şi Ceste T—/*,T)/Ax.
indice se refeiră la timp. Căldura care intră prin secţiunea (planul) P in intervalul de timp A T
Cu aceste corrvenţii asupra notaţiilor, elementele ecuaţiei (XVIII.2€3) este:
se ealeuleasă altfel:
L t
ţae, i-+£ln ' x , r q A.A(t ^-t x x < z )A-, (XVII1.276)
l - (XVIII.21) 1
Ax
d T
U ^.vr,-c~^X -A x ,x iar căldura care iese în acelaşi interval dc timp prin secţiunea R, este:
I ~
A .r l-r=ct ^ r (XV 111.270)
AX q= A A ( / , - ^ , X , X ) A T (XVIII.277)
x T + A
'îc-hi.n,*"r~ 'ar, " " A.r

— (XVIII. 271)
Vr I| T„-.ct A x Căldura acumulată între secţiunile P şi R, în intervalul de timp A T este:
EC.
q= q q = A . ,1(/,. ^ , , + T ^ + A , , T - 2 / A ; , T ) A T (XVIII.278)
{-) - ( - -r=cL ,
1 n
Ax
\ A»)« ( 7 ct I Vr.4 Ji _ V (XV 111.2711)
/Ve Aceeaşi căldură se obţine şi din ecuaţia calorimetrică pentru încălzirea
materialului dintre secţiunile P şi R:
EatTodueixel valorile din ecuaţiile <XVI I I.>fi 9) si (XV OI. 272) iu ecuaţia
<XVni.2f>8) se a b ţ i n e : q=A(Ax) c(l ,r AT--l ,T)
9 x + x (XVIII.279)
Din ultimele două ecuaţii, şi înlocuind X/pc = a, rezultă:

A~ r>c) a
sau t ,,+A,-
x ,= a ( t - A X , T + / » A , , T - 2/x. ) + T (XV111.280)
2
(Ax)
W & r ~fe,T= T T " ^ I 2 ' ;xvnr.273> identică cu ecuaţia (XVIII.273).
Exemplu. Peretele unui cuptor esle încălzit prin ridicarea bruscă a temperaturii feţei
Dacă intervalul de timp A T se fixează aşa tacit: interioare a peretelui. Temperaturile ambelor feţe ale peretelui se menţin apoi constante. Se
cerc să se determine cu ajutorul metodei lui Schmidt regimul creşterii temperaturilor In gro
simea peretelui. Datele numerice sînt cele din rîndurile 1—5 din tabelul următor.
a ti ic a
1 Materialul peretelui cărămidă refractară Dat
(XVIII.274) 2 Grosimea peretelui /, 0.250 m Dată
2(f
Temperatura iniţială a peretelui 100 "C Dală
ecuaţia (XV I U .273) devine:
•1 Temperatura (constantă) a feţei
tX, T -f A.T =
(XVIH.275) exterioare 100 "V. Dată
5 Temperatura (constaiilă) a [eţei in Dată
adică, temperatura iutr-ur puuct din planai JS, la momentul ( t f A T ] , este terioare 600 "C
raedia aritmetică a temperaturiler din planele A şi C la momentul r. 6 Conductivitatea termică a mate 1,035 W/m • grd Tabele
Pe diagrama din fig. XVIII.25, temperatura fj., _ . se găseşte deci la r+ a rialului X 0,89 kcal/m • h • grd
intersecţia liniei care uneşte purctele ct şi c, cai planai meiiari B. 7 Densitatea materialului 1 845 kg/m 3
P Tabele
Repetînd acelaşi procedeu jeutra alte plane echidistante, în grosimea
Greutatea specifică a materia
peretelui şi la alte intervale egale de timp <x-fAx), (-r-f-2A-r) etc., se o i ţ i a e lului 1 845 kgf/m 3
T
distribuţia temperaturilor în tnată grosimea peretelui şi la oricare moment. 8 Căldura specifică a materialului c 1,089 kJ/kg • grd Tabele
0 altă «ale pentru deducerea metodei lui Setimidl rezultă diratr-un bilanţ 0,26 kcal/kgf • grd
6 2
termic î a porţiunea de perele dintre două plane (de exemplu, dintre planele Difuz.ivilatca termică it 0.516-10- m /s (6)/(7) (8)
1.856-10- 3
m-jh

Atu 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atu 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P r o f . d r . docent Ing. EM. A .

Cap. X V I I I . Transmiterea căldurii . . 10

A. Transmiterea căldurii prin con­ 3. L e g e a l u i K i r c h h o f f 109

R. Cinetica uscării 319 10. Uscarea In v i d 356

Rectificarea aerului lichid 514 2. E x t r a c ţ i a s i m p l ă c u contact

sau î n c ă : P r i n analogie cu r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă , r e z i s t e n ţ a t e r m i c ă a u n u i perete

sau Gradientul de t e m p e r a t u r ă se e x p r i m ă priutr-o d i f e r e n ţ ă de t e m p e r a t u r ă pe

de c ă l d u r ă care trece p r i n el masa m a t e r i a l u l u i (egală cu produsul dintre densitatea p şi v o l u m u l d V

Fii. X V I I I . 1 . Paralelipipedul elementar pentru de

egală cu căldura i n t r a t ă prin faţa abfe, plus o d i f e r e n ţ ă care se e x p r i m ă 3

"''.li, X ^dydzdxj dx.

R e p e t î n d acelaşi r a ţ i o n a m e n t şi pentru celelalte d o u ă d i r e c ţ i i se o b ţ i n e ,

Mi Ol-^-'-dVdT dfc = X-^-'dVdT. L | x 3/1 -i- * I >. <*' I + 1 | X ^ I -j <J •• c -, ^ p • (XVI11.17)

în coordonate cilindrice (v. f i g . VIII.21), e c u a ţ i a (XVIII.15) are

x=x; i/=r cos 0; z = r sin 6.

Opoi-aţii si utilaje îa industria chimică voi- II

Cupru electrolitic 384 330

«A o Pămînl 0,14 0,67 0,12 0,58

X, este conductivitatea t e r m i c ă l a temperatura /;

\ cos pentru p l u m b : X, =2-1,1) (1-0,000-171 ,') ^ •

V-io\ A r pentru kieselgur: X/--0,0<K> (1 - j - 0 , 0 0 H /) ^ (XVIII.21)

Pentru IJUZC, conductivitatea termică se calculează cu ecuaţia Iui M a x ­

M masa iiii-kcularft, in k g / l m o l . Constantele tic integrare c, şi c, se d e t e r m i n ă din condiţiile la l i m i t ă :

>v= 0,358-4,187 -1,0 ^ ['. = G , i 7 2 W / m • grd ])ent ru ,c S, l=-L,

e = - ^ - ^ - x.\ -"i- : >.i'- '• <1"M

Calculată în acest mod, conductivitatea medie X este egală cu conductivi­

C o i i d u e l h i i a l ea UT i n i c i i y. 0,29 Vy' 'in • g r d

Cînd diferenţa de t e m p e r a t u r ă l\l este prea mare pentru ca A să mai

(Jc ILIlllf b . A p l i c a ţ i e : m ă s u r a r e a c o n d u c t i v i t ă ţ i i termice p r i n metoda B o c i i .

şi re ualia ( X V LI l.'M) s r aMine:

sau, Împreuna cu ecuaţia (XVEII.33): (XVIII.3G)

Schema aparatului pentru de­

călzirea rezistenţei esle m ă s u r a t ă de

( im_,i 111 cii slrsiLii li ii 1 **,_>".> 111 Dată

Pentru un perete plan formal din n straiuri paralele se obţine acelaşi

.1 A / , ( X V I I 1.38) 1—1,2.../?, n fiind n u m ă r u l straturilor din care esle alcăluil peretele.

|-...-;- /î„ este r e z i s t e n ţ a t o t a l ă a celor n rezistenţe pe care căldură le par­

sau Vi». XVIII.7. T r a n s m i t e rea

— r* /^!!'!! |;Ve liuTiii'Ucli-

acest caz ia I'orinn:

hi care <l esle dininKlrul

i i •-••')•-»> identică eu ecuaţia ( X V I I I . 18).

liniite: t Materialul conductei lielon Dai

9 A r i a medie • ^ in ir>.. >3 lu­ (sean

11 Aria medie .A ,„ 1fi,70 îii- TT(13)(G)

— Operaţii $î utilaje în mdusui.i cljimiejâ voi. II

riK&o|) l u i a fost rezolvat folosind atît media logaritmică a diametrelor c i t şi m e d i a K x e m p l i i . S ă se c a l c u l e z e c ă l d u r a t r a n s m i s ă p r i n t r - o c o n d u c t ă c u p e r e t e l e f o r m a l d i n

c ă l d u r a transmisă prinlr-un cilindru formal din

2 Materialul stratului exterior 2 cărămidă d c c o r i s t ruc.1 i e Dat

.i Grosimea stratului interior 0,06 in Dală

12 Diametrul la limita dintre s t r a t u r i lt.. 0,3 1 m !3> 1 2 ( 5 )

1 Temjierulura dintre birului 1

•>! 10 Temperatura dintre straturi k 078 "('. (7)-(18)

cea inferioară a c i l i n d r u l u i , aproape numai prin c o n d u c ţ i e . D a c ă , în această

portul esle provocnt do o cauză (mecanică) e x t e r i o a r ă (agitare, pompare), d-r

i.r| 1/ d.rl dy d- (XVI ll.li'i)

•i- I ' « * p - ^ + % p ^ + » > « p - ' ) l d V (XVIII.04) 1. Transmiterea c ă l d u r i i p r i n c o n d u c ţ i e şi convoc ţie

d in exteriorul paralelipipedului. încălzirea paralelipipedului p r i n conducţie consideră că de la o oarecare d e p ă r t a r e de perete, fluidele au t e m p e r a t u r ă

şi traasini lerea căldurii J I L H r a d i a ţ i e ) .

j i l t t s IrahuLIc li ani la se iiilucuiesc i a ecuaţia ( X V I I I . 7 1 ) :

C o e f i c i e n t u l p a r ţ i a l de lransmilere 1,0 W / m - - ,urd

Diferenţa de l e m p r r a l u r ă Al 000 | «rd c!) -d)

in sl ralul liiniUi a l f l u i d u l u i raid l' 1la,.! ! O b s e r v a i 11 1

A. Transmiterea căldurii prin con 3. L e g e a l u i K i r c h h o f f 109

Pentru IJUZC, conductivitatea termică se calculează cu ecuaţia Iui M a x

Calculată în acest mod, conductivitatea medie X este egală cu conductivi

Schema aparatului pentru de

|-...-;- /î„ este r e z i s t e n ţ a t o t a l ă a celor n rezistenţe pe care căldură le par

9 A r i a medie • ^ in ir>.. >3 lu (sean

E c u a ţ i a a rezultai din corelarea datelor experimentale o b ţ i n u t e în u r m ă încarc t m = 0,5(t 4-t );

sau ^ecuaţia l u i INiussell): O formulă a p r o x i m a t i v ă pentru coeficientul de transmitere în cazul con

jrrosiinea f i l m u l u i ele condensai şi deci micşo l i a p o r l u l v (-/,. <slc subuiular eiml