principiu şi aparatură de dispozitivele asemănătoare utilizate la Prin proiectare se urmăreşte să se obţină blocuri de comandă

acţionarea diferitelor maşini industriale; proiectarea lor are la

bază principiile descrise în literatura tehnică de specialitate. cu gabarite cît mai mici, avînd în vedere situaţiile grele de mon­
Din aceste motive, în cadrul acestui capitol nu se va trata tare şi spaţiile restrînse în instalaţie. Tijele robinetelor, fie cu
despre proiectarea dispozitivelor electrice de acţionare, ci se vor ventil, fie cu sertar, acţionate electromecanic, au practic un număr
da informaţii despre folosirea acestora la acţionarea armăturilor. de 55—60 rot/min, iar rapoartele de transmitere au valori cuprinse
Dispozitivele electromecanice de acţionare (fig. 17.3), folo­ între 25 şi 60 pentru motoarele electrice cu turaţii de 1 400 rot/min
site la armături, se compun dintr-un motor electric, un reductor şi valori cuprinse între 15 şi 120 rot/min pentru motoarele elec­
de viteză mecanic, cu roţi conice, melcate sau planetare, şi din trice cu turaţii pînă la 3 000 rot/min. Aceste rapoarte de transmi­
mai multe mecanisme pentru declanşarea începutului sau sfîrşi- tere mari dau. în cazul folosirii roţilor dinţate cilindrice sau conice,
iiilui de cursă sau a mior poziţii intermediare, după cum este con­
ceput blocul electric de comandă. gabarite mari pentru blocul de comandă. Se folosesc din aceste
î n general, dispozitivele au introduse, prin construcţie, am- motive reductoare cu angrenaj cu melc sau reductoare cu angre­
breiaje comandate de elemente sensibile, care decuplează motorul naje planetare, care permit gabarite relativ mici, pentru blocul
la valoarea maximă a momentului de răsucire, în vederea protec­ de comandă la rapoarte de transmitere mari.
ţiei organelor de închidere şi de transmitere a mişcării prin orga­ Pentru deschiderea şi închiderea organelor de închidere ale
nele intermediare.
armăturii, mai ales la robinetele mari cu sertar, se folosesc com­
binaţii variabile de viteze de ridicare sau coborîre, care se obţin
în general din combinaţia a două viteze. Astfel :
1) două viteze, ambele în acelaşi sens de mişcare a organu­
lui de închidere ;
2) două viteze într-un sens de mişcare şi o viteză în celălalt
sens de mişcare a organului de închidere ;
3) o viteză într-un sens şi altă viteză în celălalt sens de miş­
care a organului de închidere.
Blocurile de comandă electrice, construite în acest fel, permit
organului de închidere să fie acţionat în mod automat cu două
viteze diferite, reducînd astfel pericolul de a defecta robinetul prin
unde de şoc ale fluidului sau prin lovituri de berbec ivite în
timpul acţionării robinetului.
Astfel la un robinet cu sertar cu /J„ = 500, în timpul închiderii
organului de închidere, cele două viteze care vor acţiona organul
pe întreaga cursă sînt astfel combinate încît primele 4/5 din cursa
să fie parcurse în 45 s, iar restul de 1/5 din cursă în 70 s.
Acţionarea electrică a armăturilor a luat o largă dezvoltare
în prezent. Fig. 17.4.reprezintă cîteva acţionări electromecanice
F i g . 17.3. D i s p o z i t i v electromecanic de acţionare.
ale celor mai întîlnite tipuri de armături.
în unele cazuri, pentru acţionarea robinetelor montate la
bare^eSa £ 3
ftaSS 'îi" ?^ ^ 0 1
^ distanţă acolo unde se folosesc transmisii mecanice de demulli-
eh
modificarea s e c ţ i u n i i trec e r e ? S , * ™ °gici care necesită plicare a efortului necesar şi unde la intervale determinate sînt
de acţionare 3 î ^ g U E ^ f t dls
P™tivele electrice necesare manevrări dese, care ar fi" greoaie să se facă manual,
de cursă, ^ g
p

^ ^ ^ ^ ^ u

semnalizatoare se folosesc blocuri electro-mecanice de acţionare, portabile, aşa

cum se poate vedea în fig. 17.5.
334
335

F i g . 17.4. A c ţ i o n ă r i electromecanice la a r m ă t u r i :
a — robinet cu cep ; b — robinet cu sertar ; e — c l a p e t ă .
F i g . 17.5. B l o c de a c ţ i o n a r e electromecanic, portabil.
In cazul folosirii dispozitivelor electrice de acţionare în in­
stalaţii chimice, sau în situaţii cînd există medii umede oxi­
dante etc. trebuie prevăzute carcase etanşe, întrucît instalaţia
electrică se poate uşor deteriora sau, în unele cazuri, poate pre­
zenta pericol de explozie.
Dispozitive electromagnetice de acţionare
Se folosesc în general la reglarea în două poziţii limită.
Utilizarea lor şi în poziţii de reglare intermediară complică con­
strucţia în mod nerentabil şi este dificil de exploatat.
Dispozitivele electromagnetice de acţionare, numite şi dis­
pozitive cu selenoid, se caracterizează prin următoarele :
•— se folosesc în cazul eforturilor mici, necesare deplasării
organului de închidere ;
•— cursele de închidere şi deschidere sînt relativ m i c i ; de
aceea se folosesc în general la acţionarea robinetelor cu ventil;
— ridicarea şi coborîrea organului de închidere se face în
timp foarte scurt (închidere şi deschidere instantanee);
— acţiunea forţelor electromagnetice asigură deplasarea tijei
într-un singur sens, readucerea în poziţia cealaltă făcîndu-se cu
ajutorul unui arc şi al unei presiuni a fluidului de lucru.
Execuţia simplificată a unor asemenea dispozitive au deter­
minat amplasarea miezurilor electromagneţilor chiar pe tija robi­
netului, direct în fluidul de lucru. In acest fel a dispărut necesi­
tatea etanşării prin cutia de etanşare.
22 — Conducte ş i a r m ă t u r i
337

F i g . 17.6. Robinete eu ventil c u d i s p o z i t i v e electromagnetice de a c ţ i o n a r e .
Robinetele acţionate prin dispozitive electromagnetice (fig.
17.6) se Moşesc în general la instalaţiile complet automati­
zate, ca : generatoare de abur, instalaţii moderne care utilizează
energia atomică etc.
Dispozitive hidraulice şi pneumatice de acţionare
Dispozitivele de acest gen prezintă două soluţii constructive ;
1) cu piston şi 2) cu membrană.
Dispozitivele de acţionare care folosesc pistonul ca organ da
transmitere a forţei au o construcţie foarte variată. Cele mai fo­
losite sînt dispozitivele care folosesc ca soluţie de etanşare între
piston şi cilindru manşetele de piele, cauciuc sau materialele
plastice.
Manşetele de piele sau cauciuc de tip inelar cu marginile es
2
terioare răsfrînte se utilizează la presiuni sub 25kgf/cm .
Soluţiile moderne de manşete în formă de V sau U din piele
orupon, policlorură de vinii şi alte tipuri de materiale plastice se
folosesc la presiuni înalte.
Descrierea mai detaliată a acestor garnituri se întîlneşte iu
literatura de specialitate (de exemplu lucrări care tratează maşi
nile hidraulice), care indică şi calcule pentru asemenea dispozitive
338
La armăturile de închidere cu dispozitive cu piston de ac­
ţionare, se folosesc soluţii cu piston cu dublă acţionare, care
permit, în cazuri constructive speciale, folosirea a diferitelor forţe
de deplasare.
Dispozitivele cu membrană de acţionare se folosesc rar la
armăturile de închidere. Acestea sînt specifice armăturilor de re­
glare şi reductoarelor de presiune.
Reductoarele de presiune au ca scop menţinerea automată a
unei valori date pentru presiunea reglabilă din circuitul precizat
al unei conducte, de obicei în avalul unui aparat tehnologic.
In acest fel, reglarea debitului în funcţie de presiunea dată
determină un consum stabilit automat la nivelul real cerut de
echilibrul procesului tehnologic.
Calitatea unui regulator de presiune depinde în primul rînd
de precizia sa de reglare, adică de menţinerea uniformă a presiunii
reduse atunci cînd apar variaţii ale presiunii de intrare şi ale
consumului.
Deci precizia unui asemenea reductor este cu atît mai mare
cu cît abaterea între presiunea redusă obţinută realmente de regu­
lator şi presiunea de reglare prescrisă este mai mică pentru debite
variabile.
Obţinerea unei stabilităţi mărite în funcţionare, sensibilitatea
scăzută'faţă de impurităţile'conţinute în fluid, etanşeitatea ridi­
cată, şi reglarea cît mai precisă sînt condiţii importante ale regu­
latoarelor de presiune.
Regulatoarele cu membrană fac parte din aparatele care per­
mit o reglare precisă. Acestea se folosesc la fluide variate, ca :
aer, apă, vapori saturaţi şi vapori supraîncălziţi, avînd precizie şi
robusteţe în funcţionare. Se folosesc la presiuni de 6, 10, 16, 20 şi
2
chiar 64kgf/cm , cu limite de reglare variate.
Reductorul cu membrană din fig. 17.7 permite o reglare pre­
cisă cu o sensibilitate ridicată, funcţionare sigură şi stabilă.
Lipsa cutiei de etanşare, pîrghiilar şi articulaţiilor, caracte­
ristice altor construcţii, reduc la minimum pierderile prin frecare.
Toate organele găsindu-se complet închise, aparatul este insen­
sibil la influenţe exterioare datorite impurităţilor, coroziunii sau
avariilor mecanice.
Presiunea de ieşire acţionează pe faţa superioară a unei
membrane cu diametru mare, care permite astfel o reglare precisă
şi posibilitatea de a realiza eforturi de acţionare mari. Pe cealaltă
faţă a membranei acţionează presiunea constantă, reglabilă a
unei coloane de lichid sau vapori.
339
 Dispozitivele de acţionare cu membrană permit curse mici
pentru organul de închidere. Cursa tijei nu reprezintă mai mult
de 15—20% din diametrul
membranei.
Descrierea lor mai amă­
nunţită se găseşte în lucrări de
• specialitate.
18. C O N T R O L U L ŞI
P R O B E L E L A ARMATURI
Armăturile din instalaţiile
sau conductele de transport,
care folosesc presiuni înalte şi
temperaturi pînă la 600 °C,
pentru medii de lucru a căror
pierdere nu este permisă, din
cauze diferite, sînt supuse unui
control riguros asupra calităţii
de execuţie şi funcţionale pe
care trebuie să le asigure în
exploatare.
Practica fabricaţiei şi ex­
ploatării de armături indus­
triale a dus la stabilirea unor
principii tehnice cu caracter
cuprinzător, care, aplicate în
forma unor norme obligatorii
F i g . 17.7. Reductor de presiune cu mem­ de control şi recepţie asupra
brană. organelor armăturii/trebuie să
asigure acestora în exploatare
o funcţionare sigură.
Aplicarea normelor de control se realizează pe parcursul fa­
bricaţiei organelor de armătură, în forma controlului pe fază şi
interfază, pe măsura epuizării operaţiilor tehnologice de execuţie
(execuţie model, formare, turnare, matriţare, prelucrare, montare).
Condiţiile riguroase de control trebuie să fie cuprinse în documen­
taţia tehnică a armăturii (proiectul de execuţie şi caietul de sar­
cini). Calitatea materialelor, toleranţele de prelucrare şi montare,
calitatea suprafeţelor şi orice alte condiţii tehnice de care depinde
funcţionarea normală a armăturii trebuie să fie menţionate în mod
explicit în documentaţia de execuţie.
340
# Operaţiile de finisare în faza de montare a armăturilor (de
exemplu rodajul) este recomandabil a se menţiona ca operaţii teh­
nologice distincte, la care să se indice şi coordonatele de control
corespunzătoare. Accentuarea controlului pe faze şi operaţii teh­
nologice, cu indicarea metodelor şi instrumentelor unui control
calitativ, va asigura în final o uşurare a recepţiei şi o scădere a
volumului de intervenţii privind remanieri, finisări suplimentare,
care îngreuiază recepţia şi livrarea finală a produselor.
Recepţia finală a armăturilor se referă la produsele gata mon­
tate, şi constă î n :
— verificarea dimensională şi cercetarea aspectului interior
şi exterior ; trebuie depistat dacă defectele arătate la controlul
interfazic au fost înlăturate ;
— proba hidraulică de rezistenţă ;
— proba de etanşeitate hidraulică, pneumatică sau de abur.
Controlul final al armăturilor este recomandabil a se efectua
în continuare şi după ridicarea armăturii de pe bancul de probă,
în formă de control al protecţiei, executate prin vopsire, ungere,
ambalare, transport, depozitare, care trebuie să asigure armăturii
calităţile funcţionale pînă la montarea acesteia în instalaţie.
Transportul, depozitarea la beneficiar, întreţinerea şi controlul
corespunzător riguros înainte de montarea în instalaţie a armă­
turii sînt operaţii de realizarea cărora poate depinde în aceeaşi
măsură funcţionarea corectă a armăturii în instalaţie.
întocmirea unui plan de control şi recepţie corespunzător este
influenţat de la început chiar de forma de transmitere a comenzii
către fabricant. Dacă comanda va cuprinde toate detaliile cerute de
beneficiar (cu specificaţia parametrilor funcţionali în detaliu),
atunci uzina producătoare va putea asigura o calitate bună a
armăturilor prin prevederea controlului în lanţ asupra tuturor
condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească armătura şi care
să facă în final armătura potrivită pentru scopul urmărit.
De aceea, la emiterea comenzii pentru armături de către bene­
ficiar este necesar şi deosebit de important a se specifica o serie'
de date caracteristice condiţiilor de funcţionare a instalaţiei,
printre care:
— tipul armăturii după normă sau standard şi destinaţia e i ;
— parametrii tehnici de bază ai armăturii, ca : presiunea de
lucru nominală (şi presiunea de lucru efectivă în instalaţia în care
va lucra; temperatura de lucru (şi temperatura maximă care
poate fi atinsă în cadrul instalaţiei respective); fluidul de lucru,
acţiunea corosivă a acestuia sau unele particularităţi fizice ale
fluidului, ca : impurităţi de natură mecanică, sedimentare, tendinţa
341

de cristalizare, stratificare etc. şi care pot influenţa ctanşarea
organului de închidere.
Acestea reprezintă specificaţia minimală obligatorie care tre­
buie să fie cuprinsă în comanda cumpărătorului. In unele cazuri,
ca de exemplu la armăturile pentru industria alimentară şi chi­
mică, este necesar a se indica materialul de confecţie pentru prin­
cu flansă) trebuie să fie perpendiculare în raport cu axa armă­
turii, paralele una faţă de cealaltă şi la un grad de prelucrare
corespunzător.
Toleranţele recomandate pentru paralelismul suprafeţelor de
etanşare ale flanşelor de legătură sînt următoarele:
- pînă la/>„ = 25 kgf/cm2
şi / ) = 2 000mm 0,2 mm/100 m m ;
n

cipalele organe, ca : suprafeţe de etanşare, corp, tijă, dacă în în­ - pînă ia p =40 kgf/cm
n
2
si D „ = 200 mm 0,1 mm/100 m m ;
treaga instalaţie se impun condiţii de materiale. De asemenea -peste p =40 kgf/cm
n
2
şi D „ > 200 mm 0,15 mm/100 m m ;
este necesar să se indice felul ungerii, calitatea garniturilor de
etanşare la capac sau cutie de etanşare î n cazul cînd acestea au De asemenea, abaterile de la perpendicularitate faţă de axă
importanţă pentru calitatea produselor instalaţiei respective. trebuie să nu depăşească 2 ° ; la armăturile cu îmbinarea prin
In cazul în carte unele scăpări de fluide sînt periculoase pentru filet, devierea axului iiletului nu trebuie să fie mai mare decît 3°.
personalul de deservire sau sînt inflamabile, este bine ca furni­ Este necesar de asemenea să se asigure paralelismul între
zorul şi beneficiarul să cadă de acord asupra condiţiilor de re­ suprafeţele de aşezare ale piuliţelor de strîngere de pe partea
cepţie, volumului încercărilor, felului acestora. Se elaborează cer­ opusă a flanşei de legătură şi suprafaţa de etanşare a acesteia.
tificate de probă şi garanţie, instrucţiuni speciale de întreţinere, Alte devieri dimensionale care se urmăresc la execuţia armă­
deservire, reparare, transport, ambalare, protecţie. turilor se referă la abaterile lungimii de legătură a armăturii.
Este cunoscut din practica fabricaţiei şi exploatării de ar­ Pentru acestea se indică următoarele abateri, acolo unde nu sînt
mături că se produc mari pierderi de valori materiale la-instalaţii, specificate prin norme sau standarde :
prin înlocuiri nejustificate de armături, tocmai datorită faptului
că nu se acordă atenţie alegerii celei mai corespunzătoare armă­ — pînă la D „ = 200 iltnin;
turi, plecînd nu de la ce există în depozit, ci de la ceea ce trebuie — de la D = 200 pînă la D = 400
n n ± 2 mm ;
comandat. - de la . D =
a 400 pînă la D „ = 500 ± 3 mm :
— de la D=
n 600 pînă la D = 800
n ± 4 mm :
— dela / ) „ = 800 pînă la l) = 1 000
n ± 5 mm ;
Verificarea materialelor ,
— de la /;„ = 1 000 pînă la l)„ - 1 600 ± 6 mm ;
Verificarea riguroasă a materialelor organelor armăturii se —| peste /)„ = 1 600 ± 8 mm.
recomandă numai în cazul în care este stabilit între furnizor şi La robinetele de colţ se admit abateri duble faţă de cele de
beneficiar a se face asemenea verificări. Verificări în afara ate­
stării materialelor indicate în desenele de execuţie şi specificate mai înainte.
de fabricant prin certificate de şarjă, se obişnuiesc la armături In acelaşi mod se stabilesc abaterile de la greutate, care pînă
pentru presiuni înalte şi care lucrează la temperaturi de peste la 100kg greutate au valori de cea. 8%, pînă la 1000kg, de 7%
400 °C, cu fluide de lucru corosive. şi peste 1 000 kg, de 5—6%.
In asemenea cazuri, tipurile de probe se pot stabili prin în­ Verificarea de aspect urmăreşte să prevină unele abateri de
ţelegere. la calitatea cerută armăturii conform cu desenele de execuţie,
caietul de sarcini sau cerinţele funcţionale în instalaţie (de exem­
Verificarea dimensională şi de aspect plu lipsa defectelor de turnare, lovire sau sablarea şi vopsirea
îngrijită) .
In cazul verificării dimensionale, se urmăreşte să se stabi­ La armăturile turnate se verifică calitatea suprafeţelor, spre
lească corectitudinea de execuţie faţă de desenele tehnice existente a înlătura piesele care prezintă defecte de turnare grosolane, pori,
în atelier. bavuri, îngroşări, incluziuni nemetalice, devieri în plan de sepa­
în acest scop, verificarea elementelor principale ale armăturii raţie. Se verifică calitatea suprafeţelor prelucrate, a inelelor de
trebuie să corespundă unor cerinţe tehnice dinainte stabilite. Astfel* etanşare, a corectitudinii de aşezare a suprafeţelor de etanşare
suprafeţele de etanşare ale flanşelor de legătură (la robinetele una peste alfa. La'interior se verifică corectitudinea de prelucrare
343
312
a suprafeţei de etanşare, forma şi dimensiunile ei, jocul organului
de închidere la îmbinarea cu tija, calitatea suprafeţelor prelucrate
ale cutiei de etanşare şi presgarniturii.
Proba hidraulică de rezistenţă
Această probă se efectuează cu scopul de a verifica rezistenţa
la presiune a organelor armăturii, a calităţii de etanşare a corpu­
lui şi capacului (stare poroasă fină care nu se poate depista prin
recepţie vizuală) sau a altor defecte care implică lipsa de sigu­
ranţă a funcţionării armăturii în instalaţii cu presiuni de lucru
permanente.
Probele hidraulice de rezistenţă ale armăturilor se fac cu
apa la o temperatură ambiantă mică (sub 40 °C), cu presiunea de
probă indicată de normele şi standardele de armături. Presiunea
de probă de rezistenţă se obişnuieşte a se lua de 1,5—2 ori pre
şiunea nominală a armăturii respective.
Normele uzuale recomandă ca, în timpul încercărilor hidrau­
lice, armăturile să nu fie vopsite, unse cu unsori consistente sau
impregnate cu fluide hidrofobe. In unele cazuri se admit la veri­
ficare şi armături acoperite, cum sînt :
— armături acoperite cu pelicule de vopsea anticorosivă, cînd
proba se face cu mediul de lucru ;
— piese turnate, asfaltate, utilizate la alimentări de apă ;
— armături luate din depozit şi verificate înainte de mon­
tarea în instalaţie ;
— armături ieşite din reparaţii.
In cazul armăturilor, la care etanşarea este o condiţie'strictă,
proba de rezistenţă se poate executa cu petrol lampant, benzină
sau pneumatic, cu gaze cu molecule mici, cînd armătura rămîne
scufundată în lichid, spre a fi observate cu uşurinţă eventualele
scăpări.
Proba hidraulică de rezistenţă se face cu organul de închidere
deschis, una din flanşe fiind racordată la conducta de refulare
a bancului de probă, iar cealaltă închisă cu flanşă oarbă.
Proba de etanşeitate
Proba de etanşeitate reprezintă pentru armătură cea mai im­
portantă probă. Verificarea etanşeităţii cuplului de etanşare re­
prezintă din punct de vedere funcţional proba care hotăreşte folo­
sirea armăturii sau respingerea ei.
344
încercarea la presiunea de etanşare se face la o presiune
Bgală cu presiunea nominală a armăturii.
Pentru a aduce proba într-o stare cît mai apropiată de func-
|ionare în instalaţie, se folosesc pentru probe fluide care au o
îapacitate de pătrundere sau umectare a suprafeţei de etanşare,
«semănătoare cu cea a fluidului pentru care este destinată
nrmătura.
Pentru armăturile care vor funcţiona la gaze, este recoman­
dabil a se face probă pneumatică cu aer, în timp ce armătura este
undată sub apă. L a armăturile mari, ungerea suprafeţelor cu
detergenţi înlocuieşte scufundarea lor în apă, care ar necesita
instalaţii complicate.
Etanşeitatea cuplului de închidere se consideră satisfăcătoare,
dacă pe conturul suprafeţelor încercate nu se constată o scurgere
Vădită a fluidului de probă.
In unele cazuri (de exemplu armăturile cu diametre de trecere
mari) se admite o oarecare lipsă de etanşeitate a cuplului de
închidere.
In unele ţări se găsesc norme şi standarde care reglementează
calitatea etanşeităţii cuplurilor de închidere ale armăturilor.
Astfel, pentru armăturile de închidere (robinete cu ventil, ro­
binete cu sertar, clapete de reţinere etc.) cu diametre nominale
2
sub 2 000 mm, presiuni de regim sub 200 kgf/cm şi suprafeţe de
etanşare metalice, GOST 9544-60 stabileşte, în funcţie de destina­
ţia armăturii, trei clase de etanşeitate, redate în tabela 18.1.
Verificarea etanşeităţii cuplului de închidere se poate face şi
cu alte fluide decît apa şi aerul.
Astfel se execută probe hidraulice de etanşeitate cu petrol,
benzină sau alte fluide cu putere de umectare superioară. Acestea
pătrund prin asperităţile cele mai fine survenite din prelucrare sau
şlefuire, mai ales cînd proba este de durată. Aceste probe trebuie
să fie făcute în funcţie de cerinţele funcţionale ale armăturii.
Alt fluid de încercare este aburul. Probele hidraulice de etan­
şeitate şi rezistenţă cu abur sînt obligatorii pentru armături în
următoarele cazuri:
— la presiuni din scara convenţională şi temperaturi peste
400 °C •
— ' î n cazul utilizării armăturilor la produse petroliere calde
cu temperaturi peste 200 °C, la alimentarea focarelor generatoare­
lor de abur ;
— la prototipurile şi capetele de serie pentru armaturile
destinate a funcţiona la temperaturi de 200—400 ° C ;
— la armăturile destinate a funcţiona cu abur.
345
 tabela 18.1
r m
N° e l e de e t a n ş a r e la î n c h i d e r e a robinetului d u p ă G O S T 9544-60
Diametrele nominale D , n mu

Mediul de
probare Domeniu de utilizare
I -

Scăpările prin organul de î n c h i d e r e (pentru apă şi jaz) cm'/min,

(pentru aer) cm'/min numai mult de :

A p ă , gaz, * N u se admite *) 2

aer A r m ă t u r ă la P = 2 0 0 k g f / c m n

pentru medii periculoase, i n ­

s t a l a ţ i i energetice şi de r ă s ­
pundere ; de asemenea la
a r m ă t u r i l e terminale

A p ă , aer N u se admite *) 12 18 A r m ă t u r ă la P =200 kgf/cm n

2

pentru medii nepericuloase

III Apă 12 20 40 70 100 A r m ă t u r ă la ^ „ = 4 0 kgf/cm 2

pentru medii nepericuloase

Z i r e mal în
« « 2 » ~T, ? "g ;i su
Prafetelor de e t a n ş a r e ale o r g a n u l u i de î n c h i d e r e a l robinetului ( l a proba c u a p ă s a u gaz)

.5?= = 5 o = re Si ar e S
n fi- 3 re" re 2 = « 3 O c ~~ n
c? » i 3 «, T
S , S ° Q
' - -o
S

«i Z g~ C
C « ^ ^ S ^ S - Q . ^ 2 ? ^ 2 3 - o 5- _> 3 2 . 2_ 3 * - " c r 3
o ^ ^ o c
o < ^ i

:
" f f l S S j q ^ ^ S-TSS-EC 3 re.-~^< ~ < T s* ^ g- 5.3. o g- n a-* 5 3 : ^

8
H | S i I i ! i f i i î l o s f » » f i : f t « > l i î :
0 3
X" 3 <T O - T - l 2 . [» ffi O 4 0--r- • Vi m Bî E ^3 — c u — ? Bl a ST r " O 3,
o g g «> ~> £ £ ~ s » , ^ ' 5L ro
* N 3 . fi 3 . g • § > "o s-aS-oc ^ 3

re^-re^og te" Si g^g? "5.3 ° ^ g. Si ^KŞ-coS 3 SL

3 ; ~> 3 - re™ ™ c ^ c 2 S e ( 1 ) G . r e 3 M
' 3 . 3 . p i r D re GIQ » N
S ?

2 o - - 2 T O • ft H fi *i fi O o „ o ^ E J i t t t t S .=_ 3 0 re 5

~->5 2 o £ o - 5 o ^ 3î. ' £

S f f > a ^ 3 fi; |1Z= 5L :
8 f

>
j= O ~ vi "3.^ re, 2 c ; » < c ^ r o 3 2 m 3 ^ P- . o* 3 -
g . S â 5 - S 3 f S - a ş i ? » s U a M - $ „ i o B f â S ' S - § ^

co 3 -> % 8 5T 3 3 ^ e= o 8 S- msS. oq^^^rt " „ ^ 3 2 3 - c ă

^1 , 3 -a r» f V c si 5 ro » < re . , T ' ? re - • .T T B» «& re re. . 3 3 tore
tura este bine conservată şi că va corespunde scopului şi după oP
perioada îndelungată de la fabricare. '
Controlul de calitate este recomandabil să se extindă si asu­
pra ambalării in vederea transportului, depozitării pentru conser­
vare, care, in multe cazuri, supun armătura la un proces lent de
degradare Suprafaţa de etanşare a armăturii este partea deosebit
de sensibila şi de modul cum aceasta este conservată sau ferită
de agenţii exteriori, ca : praful, loviturile, strîngerea exagerată în
unele cazuri ungerea, armătura va rămîne un oman robust si
s
sigur in funcţionare. *
Bibliografie

Conducte

1. Haţ/Moe, B. r. H OpAoe, B. M. H3roTOBjieHHe H MomaiK TexHOJiorimecKHX

TpySonpoBOAOB. MocKBa, roccTpoftH3/iaT, 1961.
2. Schwedler, F. şi Jilrgensnen, H. H a n d b u c h der R o h r b i t u n g c n . Berlin,
S p r i n g e r - V e r l a g , 1952.
3. OdeAbCKuă E. X. rHApaBJiHMecKuft pacieT Tpy6onpoBOAOB p a 3 n o r o Ha3-
HaneHHH. MHHCK, 1961.
4. Jiirgeiisonn, H. E l a s t i z i t ă t u n d Festigheit i m R o h r l e i t u n g s b a u . S t a t i s c h e
B e r e e h n u n g der R o h r l e i t u n g e n u n d ihrer Einzelteile. Berlin,
S p r i n g e r - V e r l a g , 1953.
5. * * * Izolarea a n t i c o r o s i v ă a conductelor. B u c u r e ş t i , I.D.T., 1960.
6. * * * Metode n o i d e i z o l a r e t e r m i c ă a conductelor. B u c u r e ş t i , I.D.T., 1961.
7. KcuuepiureuH, A. T. H PyiuHCK.ua, M. H. PacieT 3aBOflCKHx TpyfionpoBO-
AOB Ha npoiHOCTb. MocKBa, r o c T o n T e x H 3 i i a T , 1959.
8. Richter, H. R o h r h y d r a u l i k , B e r l i n , S p r i n g e r V e r l a g , 1958.
i). Şubiu, E. P. Materialele, metodele d e c o n s t r u c ţ i i şi c a l c u l u l izolaţiei termice
a conductelor. B u c u r e ş t i , I.D.T., 1956.
10. Oniga, Theodore. C a l c u l d e s t u y a u x . P a r i s , 1949.
11. CanooKHUKoe, M. M. C n p a B o m H K T p y â o n p o B O f l m i K a . J l e H H H T p a / i , Moc­
KBa, roccTpoflH3flaT, 1960.
12. KypaeAee, B. A. H Jlucuifun, C. H. CnpaBOMHHK no MOHTawy BHyTpH-
uexoBbix Tpy6onpoBOAOB. MocKBa, roccTpoflH3flaT, 1958.
13. Tpane3HUKoe, H. H. C6opKa T p y 6 o n p o B O « O B . MocKBa, r i p o d p T e x H 3 f l a T , 1960.
1 I. Drăgotescu, N. D. şi a l ţ i i . T r a n s p o r t u l pe conducte al ţ i ţ e i u l u i , g a z e l o r şi
produselor petroliere. E d i t u r a t e h n i c ă , B u c u r e ş t i , 1961.
15. * * * D e s i g n of p i p i n g systems, N e w Y o r k , John W i l l e y , L o n d o n , C h a p m a n
and H a l i .
16. BaKAanoB, H. A. Tpy6onpoBOflbi B xiiMHuecKoft n p o M b i u u i e H H o c T H . M o c -
KBa-JIeHHHrpafl, rocxHMH3«aT, 1953.
17. KoHcraHTUHoe, A. H. H np. AnnapaTbi H o6opy,noBaHHe HedpTenepepaCa-
TbtBaiomHX 3aBOflOB. rocTonTexH3flaT, MocKBa, 1960.

Armături

18. Aronovîci, V. V. ş i Slobodkin, Af. S . A r m ă t u r i de r e g l a r e şi de î n c h i d e r e

(traducere d i n l i m b a r u s ă ) , B u c u r e ş t i , E d i t u r a t e h n i c ă , 1955.
19. Poliakov, K- A. M a t e r i a l e n e m e t a l i c e rezistente l a a g e n ţ i c h i m i c i ( t r a d u ­
cere d i n l i m b a r u s ă ) . B u c u r e ş t i , E d i t u r a t e h n i c ă , 1955.
II * * * Hecj)T5îHoe o 6 o p y A O B a H H e . H e d p T H H a a a p M a T y p a . T O M naTbift, M o c ­
KBa, 1958.

349
 21. KuceAee, M. fi. OcnoBbi ynjioTHeHHfi B apMaType BbicoKoro AaBjiemiH. Moc«
KBa, Toc3HeproH3AaT.
22. rypeeuH, <P. fl. O C H O B U p a c i e T a TpyoonpoBOAHoiî apinaTypbi. MocKBa,
M a i u r H 3 , 1956. .',

ANEXA
Reviste
Standarde şi norme de armături ihdustriale elaborate în R.P.R.
1. IJ,BeTHbie MeTajuibi, N° 8, aBr., 1956.
2. R e g e l u n g s t e c h n i k , n r . 6, i u n . , 1956. S T A S sau
Denumirea S T A S sau N. I.
N . 1. Nr. sau uzina
3. W o r l d G i l , nr. 2, febr., 1958.
4. C o r r o s i o n , nr. 9, sept., 1955.
5. M a s e h i n e i i w e l t u n d Electrotechnik, nr. 15—16, aug., 1959.
6. SHeprerHK, Ms 5, Maft, 1955. STAS 1148-50 Robinet c u ventil pentru evacuarea n ă m o l u l u i
2
7. A i r Cont. H e a t and V e n t i l a t i o n . , nr. 12, dec., 1957. din cazanele de abur, p „ = 2 5 k g f / c m .
8. V . D . I . , nr. 21, i u l . , 1958. STAS 1702-50 A r m ă t u r i . Clapete d i n f o n t ă şi oţel turnat. C o n - i
10. F o n d e r i e Belge, nr. 8, aug., 1958. diţii generale.
11. S c h w e i s s e n und Schneiden, nr. (i, iun., 1958. STAS 1601-50 Robinete cu cep d i n f o n t ă şi bronz. C o n d i ţ i i ge­
12. Schweisstechnik, nr. 11, noembr., 1959. nerale.
13. BecTHHK MaraHHOCTpoeHHH, Ne 12, /tex. 1956. STAS 2723-57 R o ţ i de m a n e v r ă pentru uz general d i n fontă şi
14. Strajirenstve V y r o b a , nr. 7, i u l . , 1959. ^ oţel turnat.
15. Steam E n g i n e e r i n g , nr. 316, febr., 1958. STAS 2725-51 Sorb cu v a l v ă . £ „ = 2 5 — 1 0 0 m m .
16. Technick M i t t a i l u n g e n , nr. 2., febr., 1958.
STAS 2309-51 Sorb cu v e n t i l de r e ţ i n e r e . D, =50—300 m m .
17. P r z e g l a d O d l e w n i c t w a , nr. fi, iun., 1957.
18. Nene Hiitte, nr. 1, ian., 1959. STAS 2231-51 Sorb s i m p l u cu f l a n ş ă .
STAS 1517-54 A r m ă t u r i pentru aer c o m p r i m a t . Robinet drept
19. Brennstoff-W â r r n e - K r a f t , n r . 12, dec., 1956. 2
cu cep. Presiunea n o m i n a l ă 6 k g f / c m .
20. H e a l i n g , P i p i n g and A i r C o n d i t r o n i n g , nr. 1, apr. 1959
21. Energhetik, n r . 6, iun., 1958. STAS 1180-52 A r m ă t u r i d i n f o n t ă şi oţel turnat. Robinete cu
sertar ( v a n ă ) . C o n d i ţ i i generale.
22. SHeproMauiHHocTpoeHHe, JNT» 3, inapt, 1958
STAS 1181-52 Robinete cu v e n t i l . C o n d i ţ i i generale.
STAS 1060-50 A r m ă t u r i pentru g a z metan. Chei pentru r o b i ­
nete c u cep. D i m e n s i u n i .
STAS 1056-60 Robinete c u cep (canele) de î n c h i d e r e . D i m e n ­
I siuni.
STAS 1058-50 Robinet c u cep ( c a n a ) de m a n e v r ă pentru pre­
siune r e d u s ă . D i m e n s i u n i .
STAS 1061-50 Robinete cu cep (canele) pentru furtun. D i m e n ­
siuni.
STAS 1059-50 A r m ă t u r i pentru g a z m e t a n . Robinet c u cep (ca­
na) pentru l ă m p i de g a z e . D i m e n s i u n i .
STAS 1055-60 A r m ă t u r i pentru g a z e naturale. Robinete cu cep,
p p î n ă la 1 000 m m H 0 . C o n d i ţ i i generale.
n 2

STAS 2377-51 A r m ă t u r i pentru i n s t a l a ţ i i sanitare. Robinet cu

ventil, a c ţ i o n a t p r i n plutitor.
STAS 2581-51 Robinet t i p A pentru l a v o a r e . P r e s i u n e n o m i n a l ă
2
6 kgf/cm .
STAS 1605-50 Robinete c u cep d i n f o n t ă şi bronz. Robinet cu
trei c ă i , f ă r ă cutie de e t a n ş a r e . P r e s i u n e a no­
2
m i n a l ă 10 krrf/cm . D i m e n s i u n i .
STAS 1604-50 Robinete cu cep d i n f o n t ă şi bronz. Robinet cu
trei c ă i şi p r e s g a r n i t u r ă . P r e s i u n e a n o m i n a l ă
2
10 k g f / c m . D i m e n s i u n i .
STAS 1603-50 Robinet drept, cu cutie de etanşare,
2
/ ? „ = 10 k g f / c m . D i m e n s i u n i .
 ANEXĂ (continuare)
ANEXA (continuare)
S T A S sau Denumirea S T A S sau N . I. S T A S sau
Nr. sau uzina Nr. sau uzina
N . I. N. I. Denumirea S T A S sau N. I.

STAS 2829-51 Robinete drepte c u mufe ş i p r e s g a r n i t u r ă ,

2
P „ = 1 0 kgf/cm . Dimensiuni. STAS 1733-51 G a r n i t u r i pentru s u p r a f e ţ e de e t a n ş a r e netede,
STAS 2828-51 Robinete drepte cu mufe şi p r e s g a r n i t u r ă , P „ = « l — 4 0 kgf/cm . Dimensiuni. 2

2
/>„=10 kgf/cm . Dimensiuni. STAS 1155-60 F l a n ş e d i n fontă şi oţel pentru a r m ă t u r i şi c o n ­
STAS 1602-50 Robinet drept fără cutie de etanşare, ducte. Clasificare.
2
p = 1 0 kgf/cm . Dimensiuni.
n
STAS 2553-59 Robinete cu ventil cu dublu reglaj, / > „ = 6 k g f / c m . 2

STAS 2378-59 Robinete de c o l ţ c u v e n t i l , P „ = 10 k g f / c m . 2

STAS 2987-52 • Robinete cu sertar d i n oţel turnat. Robinete c u
2

STAS 2827-51 Robinet drept f ă r ă p r e s g a r n i t u r ă , p „ = 6 k g f / c m . sertar p a n ă şi corp rotund, p „ = 4 0 k g / c m . 2

Robinete d i n fontă cu sertar p a n ă s i corp oval, STAS 2988-52 Robinete c u sertar pană si corp rotund,
STAS
2
1518- 60 P „ = 1 0 kgf/cm . 2
P . - 6 4 kgf/cm .
Robinete d i n f o n t ă c u v e n t i l cu filetul tijei în ex­ STAS 4656-54 Robinete cu sertar pană şi corp rotund,
STAS 2
1519- 60 terior, P „ = 1 6 k g f / c m . 2 P , , = 100 k g f / c m .
Robinete cu sertar ( v a n ă ) . R o b i n e t c u sertar STAS 2830-51 Robinete cu sertar paralel şi corp rotund,
STAS
1147-50 p a n ă d i n oţel turnat, P „ = 2 5 k g f / c m . 2
P = 4
° kRf/cm . Dimensiuni.
n
2

Robinet c u sertar paralel d i n oţel turnat, STAS 2831-51 Robinete cu sertar paralel si corp rotund,
STAS
2
1054-50 p = 2 5 kgf/cm .
n
2
/>„ C ! k g f / c m .
Robinete c u sertar ( v a n ă ) d i n fontă.. Robinet STAS 1677-50 Robinete cu ventil. Robinete cu ac d i n oţel for-
STAS
2552-51 cu sertar p a n ă şi c o r p rotund, / > „ = 2 5 k g / c m . 2 2
, Jat, p „ = 1 4 0 şi 3C0 k g f / c m . C l a s i f i c a r e şi c o n ­
STAS Robinete cu sertar d i n f o n t ă . R o b i n e t cu sertar diţii tehnice.
2550-51 p a n ă şi c o r p plat, p „ = 2 , 5 şi 4 k g f / c m . 2
STAS 2401-51 Robinete d i n fontă cu filetul tijei în interior,
STAS Robinete de s e r v i c i u d i n metal, P „ = 6 kgf/cm'. P n
2
"> k g f / c m . D i m e n s i u n i .
STAS 4124-59 Sifoane pentru a r m ă t u r i . STAS 2306-51 Robinete cu ventil. Robinete din fontii cu tijă
STAS 2582-51 B r ă ţ ă r i pentru tevi de i n s t a l a ţ i i ( a p ă , g a z ) . cu filet exterior, P = 2 5 k g f / c m . n
2

STAS 3932-53 C a n a l e pentru f l a n ş e de m a n d r i n a r e . STAS 2307-51 Robinete din oţel turnat cu tijă cu filet exterior,
STAS 3929-53 Clapete c u v a l v ă . C l a p e t e d i n oţel turnat, p „ = 6 4 kgf/cm . 2

2
p „ = 25 k g f / c m . STAS 1357-50
2502- 51 Robinete din oţel turnat cu t i îa ghidată,
STAS Clapetă d r e a p t ă cu valvă din fontă, p „ = 2 5 kgf/cm*.
2
P = 10 k g f / c m . D i m e n s i u n i . STAS 2175-51
4631-54
n
Robinete din oţel turnat cu tija ghidată.
STAS Clapete c u v e n t i l . Clapete din fontă cu capac p = 4 0 kgf/cm .
n
2

2
fixat p r i n ş u r u b u r i , p —16n kgf/cm . STAS 5146-56
1516-50 Robinete drepte din fontă cu tija înclinată,
STAS Clapete d i n oţel t u r n a t c u c u r s ă fixă, p „ = 1 6 kgf/cm . 2

2
P „ = 2 5 kgf/cm . STAS 2499-59
2724-51 Robinet cu ventil l u n t r i i recipiente transportabile
STAS Clapete din oţel t u r n a t cu cursa r e g l a b i l ă , de oxigen, p ~ 150 k g f / c m .
n
2

2
p 25 k g f / c m . STAS 2722-51
2503- 51
n
R o ţ i de m a n e v r ă d i n fontă şi oţel pentru a r m ă ­
STAS Dimensiuni de l e g ă t u r ă , P = 2 5 şi 40
n kgf/cm*. turi. P ă t r a t e şi g ă u r i p ă t r a t e . ' D i m e n s i u n i .
STAS 1737- 50 D i m e n s i u n i de l e g ă t u r ă , P „ = 6 4 şi 100 kgf/cm*. STAS 5735-57 Supape de s i g u r a n ţ ă . T i p i z a r e .
STAS 1738- 50 D i m e n s i u n i de l e g ă t u r ă , p —\— 6 kgf/cm . 2
STAS 4987-55
n U t i l a j pentru industria c h i m i c ă . Robinet din
STAS 1734-50 G a r n i t u r i pentru s u p r a f e ţ e de e t a n ş a r e cu c a n a l bronz cu ventil, p , = 16 k g f / c m . 2

1741- 51 şi p a n ă , p = 1—100 kgf/cm . 2 STAS 1862-50

n î n c h i z ă t o r cu sertar contra refulării.
STAS 1740-51 G a r n i t u r i pentru s u p r a f e ţ e de e t a n ş a r e cu p r a g STAS 699-56
Robinete cu sertar p a n ă şi corp rotund, d i n oţel
2 2
şi a d î n c i t u r ă , P „ = l — 1 0 0 kgf/cm . turnat, cu filetul tijei interior, p , , = 140 k g f / c m .
STAS 1742- 50 N . 1. U. M . Bacău
G a r n i t u r i pentru s u p r a f e ţ e de e t a n ş a r e cu p r a g Robinet cu sertar paralel şi corp o v a l ,
2
şi ş a n ţ , p = 1 — 1 0 0 k g f / c m .
n
2
P „ = I 0 k g f / c m , cu reductor mecanic.

352 Conducte ş i a r m ă t u r i
St
 ANEXA (continuare

S T A S sau
N . I. Nr. sau uzina Denumirea S T A S sau N . I.

N. I. u. M Bacău Robinet cu sertar p a n ă şi corp plat, filetul tijei

2
î n interior, P =2,5 k g f / c m , c u reductor me­
n

canic.
N. i . u M Bacău V a n e cu a c ţ i o n a r e electrică, prin servomotor.
Vane stăvilar.
N . I. u M Bacău V a n ă cu tijă n e a s c e n d e n t ă şi obturatoare flo­
tante, P , , = T 0 kgf/cm .. 2
TABLA DE MATKRII
N . I. u. M . Bacău Robinet cu ventil, cu filetul tijei în interior, d i n
2
fontă, p = 16 k g f / c m .
n

Partea iutii
N . I. u. M. Bacău O a l ă de condens c u plutitor sferic î n c h i s ş i obtu­
2
ratoare c u bilă, P „ = 6 k g f / c m . CONDUCTE
N . 1. u. M Bacău O a l ă de condens c u plutitor sferic î n c h i s şi obtu­
2
rare cu ventil, P = 1 0 k g f / c m .
n
1. C o n s i d e r a ţ i i generale asupra conductelor . . . . . . . 5
N . 1. u. M . Bacău O a l ă de condens c u plutitor sferic î n c h i s şi obtu­
2
2. Clasificarea conductelor y
rare cu sertar, P „ = 1 6 k g f / c m . 3. M a t e r i a l e folosite l a c o n s t r u c ţ i a conductelor 8
N . I. u M Bacău Separator termostatic de condensat, / = 1 3 0 ° C . 4. C a l c u l u l h i d r a u l i c a l conductelor 31
u. M . 5. T u b u l a t u r a pentru conducte 48
2
N . 1. Tîrgovişte Robinet 4 " X 1 4 0 k g f / c m cu sertar paralel.
N . 1. u. M . Tîrgovişte Robinet c u cep (cana) pentru m a r e presiune, 6. î m b i n ă r i l e conductelor 62
p „ = 2 1 0 kgf/cm . 2
7. P i e s e fasonate * /; • . 1 0 2
8. D i l a t a r e a t e r m i c ă a conductelor .şi preluarea ei 112
N . 1. u. M . Tîrgovişte Idem, p , = 2 5 0 k g f / c m . 2

9. I z o l a ţ i a t e r m i c ă a conductelor 134
N . 1. u. M . Tîrgovişte Idem, p„'=350 k g f / c m . 2
10. A m p l a s a r e a şi dispozitivele de rezema re ale conductelor . . . 148
N . 1. u. M . Tîrgovişte Robinet pentru rafinării din oţel carbon, tije as­
2
11. P r o t e c ţ i a a n t i c o r o s i v ă a conductelor 158
cendenta, / > „ = 5 0 k g f / c m , r = 4 5 0 ° C . 12. M o n t a r e a şi exploatarea conductelor 164
N . 1. u. M . Tîrgovişte
2
Idem, / y 100 kgf/cm , / = 4 5 0 ° C .
•+ — Partea a doua

ARMATURI

13. C o n s i d e r a ţ i i generale asupra a r m ă t u r i l o r 170

14. C a l c u l u l hidraulic a l a r m ă t u r i i 179
15. B a z e l e c a l c u l u l u i e t a n ş ă r i i cuplurilor de î n c h i d e r e . . . . 188
16. Proiectarea şi tehnologia de f a b r i c a ţ i e a a r m ă t u r i l o r . . . . 199
16.1. D i m e n s i o n a r e a organelor principale ale a rulaturi lor . . . 200
16.1.1. Corpul a r m ă t u r i i 209
16.1.2. C a p a c u l a r m ă t u r i i 217
16.1.3. C u p l u r i de î n c h i d e r e ( e l a n ş a r e ) 218
16.1.1. Tija a r m ă t u r i i 268
16.1.5. K t a n ş a r e a organelor a r m ă t u r i i 288
16.2. T i p u r i de a r m ă t u r i industriale . 305
10.2.1. A r m ă t u r i de î n c h i d e r e şi d i s t r i b u ţ i e 306
16.2.2. A r m ă t u r i de reglare 316
16.2.3. A r m ă t u r i de s i g u r a n ţ ă şi r e ţ i n e r e 321
16.2.-1. Separatoare de condens. O a l e de condens . . . . 328
17. A c ţ i o n a r e a a r m ă t u r i l o r 331
18. C o n t r o l u l şi probele la a r m ă t u r i 340^
Bibliografie 349
Anexă 351