o Tabela 16.

1
Relaţii pentru calculul eforturilor diferitelor construcţii de armături

Tipul
robinetului Schema robinetului Eforturile necesare etanşării Formulele de calcul

3 4

Sfîrşitul momentului de Q = 0.78W* p,

f

închidere
d b
Q = *mP e e

S=cd spi t

Q = Qf + Qe + M =M + M + 0 S fc
0
Af, = ( ? % * - t g ( « + ) 0 P
+S sin a +M tf

Ventil de
închidere d
t
cu tijă cu
mişcare Mf = S -Ţj- COS a
c

elicoidală
începutul momentului de
deschidere

m;=Qo % t g ( p ' - a )
M' =M' +M
0 S fc +
Q'o=Q 0

+K f M> =o.mQ y*^

sf o

Sfîrşitul momentului de Q =0,7854 p,

f

închidere

Ventil de Q =Q + Q + M = Af, + M 0 / e + Q = 0,785d*

fj Pl
0 e tj
închidere + S sin a
cu tijă cu S=cd sp ( l

mişcare
elicoidală. începutul momentului de A/, = Q o % t g ( a + p)
Ventil cu deschidere
supapă de M =S - y COS a
descărcare. In cu­ FC

rentul M' = M + Q S

Acţiunea d
l\+ l2 d

fluidului flui­ -Q +
tj + M + M
fe fl
Af/,= Qo V-fi
„pe ventil". dului + S sin a
Fără Q^=0,785d^p,
M
curent K= s +
de Qo=Q Af =0,132Q ^^
0
+ M + M' fc sf s / 0

fluid

Sfîrşitul momentului de Q = 0,785<p

/ !

închidere d b
Qe = " m Pe
S=cd sp, f

Q = Qf + Q + M =M +
Q S
0 e
M = Q % t g ( a + p)
s 0

Ventil de + S sin a + M +M fc fl

închidere d
t
de tipul
„cu ac" începutul momentului de C 0 S a
M / c =S—
deschidere
Mf -Q -Y { 9 |x,
Mq=M' S +
Af; = Q o % t g ( p ' - « )
+ M fc + M' fi

O
IO Tabela 16.1 (continuare)
O

2
Sfîrşitul momentului de Q = 0,785d
f mPl

închidere Q = nd bp e m e

S-cd spi f

Ventil de Q =Q +Q +S
0 f e M
0 = s + sf M M
Af = Q - ^ t g ( « + p)
s 0

închidere
cu tijă de
sprijin începutul momentului de
deschidere
jw;=Qo%tg(p'- ) a

M' =M' 0 S + M' SF

2
Q = 0J85d
Sfîrşitul momentului de f mPl

închidere Q = Kd bp e m e

S=cd t s Pl

Ventil de Q = Q + Q+
0 f e
M =M0 S + M FI M,= Q o % t g ( a + )
laminare + S+F„ P

cu tijă cu Q +Q f e +S
mişcare F
P =
de transla- începutul momentului de .-l
ţie deschidere v-p d t g ( + p) a
ms

Q' =Q0 0 Mb=M' +M< s fi

i
M;=Qo^ tg( '-a) P

Sfîrşitul momentului de Q , = 0,785rf£ p,

închidere Q = nd bp e m e

S= kf s

Q =Q +Qe- Q + Q +S
f e
0 f

S+F„
Ventil de
închidere
cu burduf începutul momentului de A f = Q - ^ t g ( a + p)
s 0
deschidere
d mt

Q' =Q 0 0
Mî=Qo%tg( '-a) P

Q =0,7854 f p,
Sfîrşitul momentului de
b
închidere Qe=^m Pe
S =k f
m (forţa elastică, la
m

membrană)
S = k f (forţa elastică la arc)
r r
Q =Q +Q +
Ventil de 0 f e
M 0 = M +MS FI Q +Q +S + S f e m r
închidere +S +S + F m r p

cu tijă cu P 2R n

mişcare de
translaţie începutul momentului de
cu mem­ deschidere M
brană s=Qo%*g(«+p)

Qu=Q 0
M' =M' + M' 0 S fi

Afi=Q %tg( '-a)

o
0 P

Ol
t\3
O Tabela 16.1 (continuare)
Oi

Sfîrşitul momentului de Q =0,785d f mPl

închidere Q =».Q -Gt f s

,
Q =Q + G t il f s

Q =0,785df
tj P i

Vană para­ Q =Q +Q +S M M M
S=cdf s/7,
lelă cu tijă
0 t t]
u- s+ fi
cu mişcare
de transla­ ^ = Q o % t g ( a + p)
ţie începutul momentului de
deschidere

^=Qo-f-tg( '-«) P

Qo=Q't-Qtj+ S M^ = M' +M' S fi

Ml — D' m l
'

Sfîrşitul momentului de Q —conform tabelei 16.9

f

închidere Q = 0,785df
tJ Pl

S=cd s t Pi

Vana încli­ Q = Q + Q +S
0 t tJ M =M + M
Q S fi
nată cu tijă
cu mişcare
de transla­ ^ = Qo%tg(« + )
ţie începutul momentului de P

deschidere

Q^Q't-Qtj+S M' =M' + M'

0 S fi

M' =Q -Ş-tg t 0 (p'-a)

Q -conform tabelei 16.9

f

Sfîrşitul momentului de
închidere Af,= Q o % t ( a + ) K P
2

M =M + M>fc
=S-Jr 2 fr
n s

Q =Q
0 t
+M + M fc fi d m{

Vană încli­
nată cu tijă M = fi (Q +Q j)-fvi 0 t

cu mişcare
de rotaţie începutul momentului de Q = 0,785cfj p,
fJ

deschidere

Af;=QJ%tg(p'-a)

Q —conform
t S-cd stabelei 16.10
Sfîrşitul momentului de t Pi

închidere Q =Q,785d^ pt
tJ

S=cd spi t

Vană para­ M =M + M
lelă cu dis­ Q =Q + Qtj+
0 t
s Q S fi Al = Qo%tg(a + ) s P

pozitiv în
formă de
pană cu tijă începutul momentului de
cu mişcare deschidere
de transla­
ţie Mi=QS%tg( '-a) P

Q' =Q' -Q +S
0 t tJ
M^=M' +M' S ft
d
M' =Qo -frtfi

o
 tive este necesar s ă se asigure c o n d i ţ i a ca, în cursul întregii pe­ Se r e m a r c ă , în general, că temperatura celor mai multe or­
rioade date de funcţionare, materialul s ă lucreze în limitele celei c a n e ale robinetului diferă de temperatura mediului, ceea ce per­
de-a doua perioade de f l u a j J N u î n t o t d e a u n a î n s ă aceasta este o mite î m b u n ă t ă ţ i r e a condiţiilor de lucru şi c r e ş t e r e a rezistenţelor
condiţie suficienta! L a deformaţii constante apar, în timp, în c a d r u l admisibile pentru acestea.
fenomenului de fluaj, v a r i a ţ i i ale eforturilor unitare, care p r o v o a c ă
starea de relaxare a materialului. L a î m b i n ă r i l e cu ş u r u b u r i care
f u n c ţ i o n e a z ă î n domeniul de elasticitate a materialului la tem­
peraturi î n a l t e , starea de relaxare produce o s l ă b i r e t r e p t a t ă a
î m b i n ă r i l o r organelor asamblate. A ş a de exemplu e t a n ş e i t a t e a
flanşelor de la conductele de abur, care f u n c ţ i o n e a z ă la tempera­
turi de peste 400 °C, s l ă b e ş t e cu timpul în urma r e l a x ă r i i ş u r u b u ­
rilor, astfel încît apar s c ă p ă r i de abur î n t r e flaaşe. U n exemplu
concludent este acela al unei conducte de oţel cu flanşe cu
diametrul de 150 mm, prin care circulă abur la presiunea de
2
1 0 0 k g f / c m şi temperatura de 500 °C. Pentru ca d u p ă un an de
la s t r î n g e r e a ş u r u b u r i l o r s ă se asigure î n c ă e t a n ş e i t a t e a flanşelor,

Timpul, ore
Fig. 16.3. Influenţa temperaturii asupra unor organe de armătură.

De aceea, la calculul î m b i n ă r i l o r cu flanşe care l u c r e a z ă la tem­

peraturi de peste 300 °C, temperatura de cadoul a flanşelor şi ş u r u ­
burilor se c o n s i d e r ă cu 25 °C sub temperatura fluidului de lucru.

16.1.1. CORPUL ARMATURII

8 1 0
12- tU 16 13 20
Timpul, ore F u n c ţ i u n i l e îndeplinite de corpurile a r m ă t u r i l o r şi criteriile
-aminlite mai î n a i n t e au influenţat î'n mare m ă s u r ă asupra formei
Fig. 16.2. Influenţa temperaturii asupra diferitelor organe
de armătură. corpurilor. Corpul este un organ principal al a r m ă t u r i i , care asi­
g u r ă dirijarea lichidului de la intrare la ieşire. î n acelaşi timp
2 constituie locaşul de amplasare a cuplului de închidere:
ceea ce ar fi echivalent cu asigurarea unui efort o = 350 k g f / c m ,
este necesar ca l a s t r î n g e r e a i n i ţ i a l ă s ă se asigure un efort unitar F o r m a cea mai s i m p l ă a corpului a r m ă t u r i i este corpul cu o
o o ^ 9 0 0 kgf/cm . 2
s i n g u r ă cale de trecere întiv intrare şi ieşire (fig. 14.1).
N e c e s i t ă ţ i l e proceselor tehnologice, care impun uneori divi­
De aceea, la alegerea materialelor pentru a r m ă t u r i , trebuie z a r e a curentului de fluid în mai multe direcţii, au dus l a proiecta­
s ă se p r i v e a s c ă p r o p r i e t ă ţ i l e mecanice ale acestora ca a v î n d o rea de corpuri cu mai multe căi de trecere. î n acest sens, formele
s t r î n s ă l e g ă t u r ă cu regimul de lucru la care vor funcţiona diferi­ cele mai des îrrtîlnite s î n t cu trei şi cu patru drumuri ale fluidu­
tele organe ale a r m ă t u r i i (fig. 16.2 şi fig. 16.3). lui intrai.

208 14 - Conducte ş t a r m ă t u r i 209

 Pentru determinarea formei a r m ă t u r i i intervin î n s ă multe alte
criterii impuse de utilizarea sa.
î n cazul folosirii de fluide la presiune î n a l t ă , forma corpului
este î n general mai r o b u s t ă , cu pereţi de grosime mare.
Grosimea pereţilor este i m p u s ă şi în cazul lichidelor corosive.
Procedeul de fabricaţie impune de asemenea soluţii pentru
forma corpului. U n corp executat prin turnare va fi diferit de altul
realizat prin forjare, m a t r i ţ a r e sau stf3âre7~~
Corpul turnat v a avea multe r a c o r d ă r i cu scopul de a crea
grosimi ale pereţilor care să nu p e r m i t ă formarea de noduri ter­
mice, care, la turnare, pot provoca rebutarea corpului. Tehnologia
de formare impune alegerea formei corpului astfel, încît s ă per­
mită o u ş o a r ă dezbatere a modelului.
Corpurile forjate sau m a t r i ţ a t e , din c o n t r ă , vor avea linii
simple şi drepte, iar grosimile pereţilor acestor corpuri vor pre­
zenta treceri b r u ş t e ; compactitatea materialului nu este pe­
riclitată.
Corpurile sudate vor fi construite cu pereţi cu forme simple,
care s ă p e r m i t ă poziţii u ş o a r e Ia sudare şi î m b i n ă r i d u p ă contururi
simple. Formele tot mai simple întîlnite în c o n c e p ţ i a m o d e r n ă a
a r m ă t u r i l o r sînt «pe linia conceperii unor tehnologii de execuţie
simple, care s ă asigure o fabricaţie e c o n o m i c ă şi o reducere
m a x i m ă a preţului de cost.
î n cazul în care se folosesc fluide corosive la presiune î n a l t ă ,
cînd sînt necesare c ă p t u ş i r i l e cu materiale anticorosive, ca : mate­
riale plastice, cauciuc etc, corpul este format din mai multe
repere, proiectate astfel încît să u ş u r e z e tehnologia de c ă p t u ş i r e
cu stratul de material anticorosiv. S u p r a f a ţ a ce se c ă p t u ş e ş t e nece­
sită o c u r ă ţ i r e a d e c v a t ă , pentru a u ş u r a apropierea u n i f o r m ă a
materialului de p r o t e c ţ i e de s u p r a f a ţ a materialului de b a z ă . C u r ă ­
ţirea suprafeţelor se r e a l i z e a z ă prin procedee mecanice sau
chimice.
Metodele des folosite la c u r ă ţ i r e a suprafeţelor ce se c ă p t u ­
şesc sînt sablarea m e c a n i c ă sau decaparea c h i m i c ă cu soluţii
chimice potrivite pentru materialul corpului.
L a proiectarea corpurilor pentru diferite tipuri de a r m ă t u r i ,
trebuie să se ţină seama că reducerile b r u ş t e ale secţiunii de tre­
cere din interiorul corpului d e t e r m i n ă c r e ş t e r e a r e z i s t e n ţ e i hidrau­
lice şi deci c r e ş t e r e a pierderilor de presiune.
Alteori poziţia de montare a a r m ă t u r i i în i n s t a l a ţ i e şi asigu­
rarea unei m a n e v r ă r i u ş o a r e impun adoptarea unui corp de f o r m ă
specială. C a exemple pot fi date corpul pentru robinete cu tija
î n c l i n a t ă şi alte corpuri drepte, înclinate, de colţ, cu bifurcaţii etc.
210
Materialele folosite la c o n s t r u c ţ i a corpurilor i n f l u e n ţ e a z ă
asupra formei acestora din punctul de vedere al gradului de pre-
lucrabilitate ce îl posedă ; tot materialul ales pentru a r m ă t u r ă
i n f l u e n ţ e a z ă concepţia m o d e r n ă a proiectării şi costul a r m ă t u r i i .
Toate problemele ridicate la proiectarea corpurilor a r m ă t u r i ­
lor au dus la apariţia unor forme de corpuri simple, compacte, cu
gabarit mic şi la s c ă d e r e a sensibilă a g r e u t ă ţ i i lor.
A s i g u r a r e a unei e t a n ş ă r i sigure, la cuplul de e t a n ş a r e , a
determinat numeroase studii, iar soluţiile g ă s i t e prezintă o mare
varietate. Pentru corpul a r m ă t u r i i , d a c ă rezistenţa h i d r a u l i c ă nu
este prea mare, se preferă o s e c ţ i u n e de trecere mică, deoarece
aceasta duce la o m i c ş o r a r e a v a n t a j o a s ă a gabaritului şi a greu­
tăţii organelor a r m ă t u r i i , cum şi la o m i c ş o r a r e a efortului necesar
pentru e t a n ş a r e a cuplului de î n c h i d e r e . F o r m a clasică a s u p r a f e ţ e ­
lor de e t a n ş a r e cunoscute nu a fost s c h i m b a t ă decît în unele cazuri
cu d e s t i n a ţ i e specială (robinete c ă p t u ş i t e e t c ) . Cercetările au ur­
m ă r i t , î n general, î m b u n ă t ă ţ i r e a suprafeţelor de e t a n ş a r e , prin
p e r f e c ţ i o n a r e a mijloacelor de prelucrare a suprafeţelor de etan­
ş a r e , cu scopul de a obţine o a ş e z a r e corectă a celor d o u ă supra­
feţe de e t a n ş a r e una peste c e a l a l t ă .
O altă influenţă asupra d e t e r m i n ă r i i formei corpului a r m ă ­
turii o au condiţiile provenite din calculul hidraulic sau de rezis­
t e n ţ ă . De aceea se u r m ă r e ş t e ca s ă se proiecteze corpuri de a r m ă ­
turi care s ă dea n a ş t e r e la pierderi hidraulice cît mai miei.
Se r e m a r c ă , din tabela 14.1, că forma corpului robinetului cu
tija î n c l i n a t ă şi a robinetului cu sertar a s i g u r ă pierderi hidraulice
m i c i . Acestea se utilizează în instalaţii unde curgerea fluidului
trebuie s ă fie lipsită de p e r t u r b ă r i , care influenţează negativ func­
ţ i o n a r e a instalaţiei. Astfel, o mare a t e n ţ i e trebuie s ă se acorde
a r m ă t u r i l o r , din punctul de vedere al pierderilor hidraulice, în ca­
zul în care ele sînt folosite la i n s t a l a ţ i i unde au loc procese chimice
riguroase, unde pierderi hidraulice m a r i pot provoca modificări în
d e s f ă ş u r a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a reacţiilor sau a funcţionării orga­
nelor sensibile de î n r e g i s t r a r e sau semnalizare.
S-a stabilit că asigurarea unei î n c l i n ă r i de 11° la căile de
intrare şi de ieşire ale robinetelor cu Ventil'sau~cep~asigură o mic­
ş o r a r e a pierderilor hidraulice, faţă de pierderile î n r e g i s t r a t e în
cazul executării lor drepte.
Folosirea a r m ă t u r i l o r la i n s t a l a ţ i i supuse la presiuni î n a l t e
şi temperaturi peste 300 °C impune alegerea unor corpuri drepte,
fără multe r a c o r d ă r i care s ă î n g r e u i e z e execuţia, fără colţuri î n
special în regiunea scaunului, care să d u c ă la c o n c e n t r ă r i de ten­
siuni, deformaţii etc.
211
 D i n cauza acţiunii corosive a mediilor de lucru, se a d a u g ă relaţiei
Materialele utilizate la c o n s t r u c ţ i a corpurilor de a r m ă t u r i de calcul (16.3) un adaos î n forma coeficientului c, care m ă r e ş t e
i n f l u e n ţ e a z ă de asemenea forma acestora. grosimea teoretică a peretelui robinetului, avînd astfel
Astfel, la fabricarea a r m ă t u r i l o r d i n materiale plastice şi ce­
ramice, utilizate des în ultimul timp î n industria chimică şi ali­ = P i r
' < + [mm]. (16.4)
s c
m e n t a r ă , se ţine seama de faptul că aceste materiale se pot pre­
lucra prin presare, sudare şi lipire, nu se pot folosi la temperaturi
mari, iar la montare nu s u p o r t ă î n c ă r c ă r i mari. In cazul pereţilor g r o ş i de contur sferic ( " j ^ l ^ M i r e a
' "

Calculul corpului robinetului ţiile care e x p r i m ă m ă r i m e a eforturilor unitare sînt u r m ă t o a r e l e :

Stabilirea formei corpului unui robinet este în general sub­ (16.5)

o r d o n a t ă condiţiilor de curgere a fluidului şi formei constructive
a organului de închidere. Pentru a calcula un asemenea corp, este
necesar s ă se procedeze Ia î m p ă r ţ i r e a acestuia î n porţiuni d u p ă Pi
forme geometrice, regulate sferice,' cilindrice* plane, care s ă per­ r U + 2r< (16.6)
m i t ă utilizarea de relaţii de calcul simple. D u p ă aeeea, prin apre­
cieri stabilite de la caz la caz, se ia î n considerare influenţa ner­ Se o b s e r v ă de asemenea că Gt>a .
r

vurilor, î n g r o ş ă r i l o r locale etc. P o z i ţ i a eforturilor unitare este a r ă t a t ă î n fig. 16.4

La r—r.,
C a l c u l u l grosimii pereţilor cu contur cilindric
PrH
R e z i s t e n ţ a materialelor t r a t e a z ă problema învelişurilor cilin­ (16.7)
drice î n funcţie de raportul d ujdicii- Pentru corpurile de robinete
ec

care au forme cilindrice, relaţiile m e n ţ i o n a t e la începutul acestei iar la /' = /,-.

lucrări şi î n t r e a g a teorie a p l i c a t ă lă calculul tubulaturii r ă m î n
valabile. l P\ <r\+2f,)
(16.8)
(rl-r))
C a l c u l u l grosimii pereţilor cu contur sferic
Ca şi în cazul învelişurilor cilin­
In cazul pereţilor subţiri < 1,1, cu contur sferic, î n c ă r c a ţ i drice, pentru calculul grosimii pereţi­
lor groşi cu contur sferic, diferitele
cu o presiune uniformă p l a interior, fiecare secţiune a peretelui
t
teorii de rupere duc la relaţii diferite.
va fi s u p u s ă unui efort unitar de î n t i n d e r e de m ă r i m e c o n s t a n t ă .
Teoria energiei maxime de defor­
In s e c ţ i u n e a cea mai solicitată cu r a z ă r = r şi la o grosime t Fig. 16.4. Element pentru cal­
mare duce la u r m ă t o a r e a relaţie de
a peretelui s poate fi scrisă condiţia de echilibru : cului tensiunilor.
calcul :
ftr*i,^re(?r +s)««*a,
( (16.1)
de unde (16.9)
r l P l
' (16.2) in care :
(2r +s) s
r
t

e este raza e x t e r i o a r ă a conturului sferic, în m m ;

Deoarece se neglijează Ş î n expresia 2r + s şi se o b ţ i n e t /•/ — raza i n t e r i o a r ă a conturului sferic, în m m ;
2
ca — efortul unitar admisibil, în k g l / m m ;
Pi-r,
s=—[mm]. (16.3) px — presiunea de lucru, în kgf/mm . 2

213
212
 Calculul corpului robinetelor cu contururi asociate se poate aprecia, prin simplificarea problemei, că suprafeţele de
calcul vor fi mai î n c ă r c a t e sau mai d e s c ă r c a t e , după cum razele
Aplicarea directă a relaţiilor de calcul indicate mai î n a i n t a de racordare vor fi mai mici sau mai mari.
se poate face numai pentru robinete cu forme regulate, simple. In Tensiunile cele mai mari vor corespunde razelor de racordare
p r a c t i c ă însă se a d o p t ă rareori forme regulate pentru corpul robi­ cele mai mici şi invers. In conformitate cu a c e a s t ă repartizare sim­
netelor ; în general robinetele sînt compuse din sectoare cilindrice, plificată a tensiunilor d u p ă datele din l i t e r a t u r ă , grosimea pereţi­
sferice sau conice cu treceri racordate şi forme fasonate compli­ lor corpurilor robinetelor în porţiunile de racordare poate fi cal­
cate. D a c ă se trece la î m p ă r ţ i r e a corpului pe porţiuni de forme c u l a t ă cu ajutorul formulei
geometrice simple, de exemplu la forma cilindrică ( s e c ţ i u n e a
/ — / şi secţiunea / / — / / din fig. 16.5) atunci r e z i s t e n ţ a c a l c u l a t ă Sl (16.10)
+C
a pereţilor se poate considera suficientă numai în acele porţiuni m.
unde pereţii au o s u p r a f a ţ ă cilindrică închisă. î n p o r ţ i u n e a de mij­ j n care
loc, unde 'lipseşte material din s u p r a f a ţ a secţiunii (figurat punc­ s este grosimea peretelui în p o r ţ i u n e a de racordare ;
x

tat), este necesar ca eforturile unitare ce apar s ă fie considerate St— grosimea peretelui determinat prin calcul i n por-
ca fiind de 2 ori mai m a r i decît în restul sectoarelor. ţiunea cilindrică ;
m — coeficientul experimental indicat în fig. 16.7 ;
x
l i n i i autori s u s ţ i n că aceste considerente au i m p o r t a n ţ ă mai c — adaos pentru coroziune.
mică, deoarece intervin alte condiţii care pot fi luate în s e a m ă ,
cum s î n t : Relaţia se foloseşte de obicei pentru presiuni pînă la
2
64 k g f / c m ; peste a c e a s t ă presiune se p r e v ă d nervuri locale de
grosimea de perete a
î n t ă r i r e . R e l a ţ i a se b a z e a z ă pe premisa n e r e p a r t i z ă r i i uniforme a
fiecărui sector elementar con­
tensiunilor, dar diferenţele acestora sînt în general mici, aşa cum
siderat p r i m e ş t e numai încăr­ Smax'1980 se vede în fig. 16.6.
carea d a t o r i t ă presiunii fluidu­
î n cazul presiunilor înalte, este r a ţ i o n a l s ă se s t a b i l e a s c ă
lui de lucru care a c ţ i o n e a z ă în
forme constructive care s ă aibă treceri line cu r a c o r d ă r i de c u r b u r ă
acel sector :
m i c ă , ceea ce influenţează favorabil c o n s t r u c ţ i a tehnologică de
execuţie a corpului. î n cazul în
care î n g r o ş ă r i l e şi î n t ă r i r i l e supli­ 10
Pi
mentare necesare d e p ă ş e s c circa
.2/3 din grosimea părţii cilindrice
ifmA -
a corpului, este indicat a se lucra
c u coeficientul m , = 1. Pentru cor­ n
0.6
purile robinetelor turnate se plea­
Fig. Hi.5. împărţirea corpului armă­ Fig. 16.6. Mărimea eforturilor unitare la c ă de obicei de la considerente
turii pe porţiuni de forme geometrice un robinet, în funcţie de razele de ra­ de formă, condiţii hidrodinamice, 0A
simple. cordare. tehnologie de formare şi turnare,
t i r m î n d a fi verificate eforturile 0,2 ăi
0,2 OA 06 0,8 1,0
2) poziţia v e r t i c a l ă a pereţilor sectorului de mijloc nu in­ unitare ce corespund în pereţii d,
fluenţează asupra m ă r i m i i şi r e p a r t i z ă r i i eforturilor unitare în astfel a d o p t a ţ i . Verificarea se face Fig. 16.7. Diagrama m\ -d /d\2

pereţii sectoarelor cilindrice dispuse orizontal ; î m p ă r ţ i n d corpul robinetului pe

3) trecerile de formă conică, d e g a j ă r i l e tehnologice de exe­
cuţie, precum şi flanşele nu influenţează r e z i s t e n ţ a celorlalte sec­
toare, d a t o r i t ă faptuiui c ă fiecare sector este î n c ă r c a t numai de
presiunea uniform d i s t r i b u i t ă a fluidului de lucru (fig. 16.6).
Considerînd cazul cel mai defavorabil al unei treceri încruci­
ş a t e (fig. 16.6), la care razele de racordare diferă de fiecare d a t ă ,
s e c ţ i u n i cu forme definite, ca : cilindrice, sferice etc, aplicînd re­
laţiile stabilite mai î n a i n t e . î n cazul robinetelor cu diametru
•d„<100 mm, executate prin turnare, grosimea pereţilor se a d o p t ă
c u mult mai mare decît cea r e z u l t a t ă din calcul, d a t o r i t ă condiţii­
lor impuse de turnarea metalului în formă. Dintre formele mai
i.'omplicate, robinetele cu sertar p r e z i n t ă dificultăţile cele mai

214 215
mari la calcul, deoarece forma o v a l ă a corpului nu permite î n c a ­ în c a r e :
drarea î n t r - u n a din formele studiate mai î n a i n t e . Cercetările î n t r e ­ 2
Q = H>L-p , în kgf; Q = ~ -d >p , în kgf;
prinse î n acest domeniu de Institutul Ţ.K-B.A. din U . R . S . S . au F x M M x

stabilit că repartizarea eforturilor în s e c ţ i u n e a peretelui este netini-

d — diametrul mediu în secţiunea c o n s i d e r a t ă , în cm ;
formă. S-a observat, de asemenea, că eforturile maxime apar î n t r e M

flanşa corpului dinspre intrarea sau ieşirea fluidului şi f l a n ş a px — presiunea de regim, î n k g f / c m ;

corpului care se a s a m b l e a z ă cu capacul, crescînd cu d e p ă r t a r e a H şi L l ă ţ i m e a şi lungimea secţiunii considerate.
de flanşă (fig. 16.8). Tensiunea care apare în fibrele de la marginea conturului

Af,
<W=-u/> (16-12)

unde W este modulul de r e z i s t e n ţ ă al secţiunii considerate faţă

de axa MM.
Cele d o u ă forţe, Qp şi Q , a p ă r u t e în secţiunea c o n s i d e r a t ă
M

ca urmare a presiunii interioare se folosesc la calculul s ă g e ţ i l o r

Q 5 L
/ l = "' ' şi (16.13)

Rezultanta celor d o u ă s ă g e ţ i este

/-/i+/a- (10.14)

Cercetările au dovedit că a c e a s t ă metodă simplificată de cal­

Fig. 16.8. Repartizarea eforturilor la corpul oval al robinetului cu sertar.
Pe baza acestor considerente se poate utiliza un calcul apro­
ximativ, c o n s i d e r î n d din geometria corpului că sectorul cel mai
tensionat este o g r i n d ă cu secţiunea p e r i c u l o a s ă abcdefgikim
(fig. 16.8) sprijinită pe două reazeme, care este î n c ă r c a t ă cu o
s a r c i n ă uniform distribuită de m ă r i m e a presiunii fluidului deilucru
şi de o forţă c o n c e n t r a t ă care a c ţ i o n e a z ă în mijlocul g r i n z i i şi care
este e g a l ă cu a treia parte din forţa ce a c ţ i o n e a z ă pe s u p r a f a ţ a
penei d a t o r i t ă presiunii mediului.
Momentul de încovoiere în s e c ţ i u n e a c o n s i d e r a t ă este
Q L
M i = ^ + f, ( (16.11)
cul al tensiunilor de î n t i n d e r e şi compresiune, precum şi al s ă g e ­
ţilor a p ă r u t e a fost c o n f i r m a t ă de practică.
In unele ţări s-au folosit metode experimentale pentru stabi­
lirea dimensiunilor principale ale corpului.
î n general, acestea au confirmat premisele teoretice şi au
a r ă t a t că multitudinea de condiţii impuse în c o n s t r u c ţ i a a r m ă t u r i ­
lor, care v a r i a z ă de la caz la caz, nu pot fi cuprinse cu certitudine
în coeficienţii experimentali stabiliţi.
î m b i n a r e a în continuare a rezultatelor obţinute prin metodele
teoretice şi experimentale de dimensionare a a r m ă t u r i l o r este în­
c u r a j a t ă de progresul evident realizat în c o n s t r u c ţ i a de a r m ă t u r i
moderne.
16.1.2. CAPACUL ARMATURII
L a stabilirea formei capacului se impun aceleaşi condiţii
generaţie, ca : procedeul tehnologic de fabricaţie, poziţia de mon­
tare, soluţia de e t a n ş a r e (pe de o parte cu corpul, pe de a l t ă parte
cu tija), soluţia de î m b i n a r e , materialele folosite etc.

216 217
 In cazurile cele mai numeroase, capacele ca şi corpurile robi­
netelor se execută prin turnare. De aceea, în cursul t u r n ă r i i , tre­
buie s ă se aibă în vedere corectitudinea c e n t r ă r i i miezurilor, care
pot da d e p l a s ă r i mari. Acestea p r o v o a c ă o s u b ţ i e r e a pereţilor
într-o parte şi o î n g r o ş a r e excesivă în cealaltă, precum şi abaterea
axei centrului capacului.
î n interiorul capacelor, ca şi al corpurilor, de altfel, trebuie
evitată prevederea de nervuri, colţuri, racordări interioare cu raze
mici, care să provoace adincituri sau locaşuri de depozitare de
lichid. Acestea, în cele mai frecvente cazuri, î n l e s n e s c coroziunea
sau r ă m î n locaşuri din care nisipul de miezuri nu se poate dezbate
cu u ş u r i n ţ ă .
î n cazul capacelor şi corpurilor care se î m b i n ă cu ş u r u b u r i ;
trebuie s ă se acorde o a t e n ţ i e deosebită centrării miezurilor, in
cazul în care g ă u r i l e pentru ş u r u b u r i se p r e v ă d d i n turnare. î n
p r i v i n ţ a prevederii g ă u r i l o r d i n turnare, la flanşe, p ă r e r i l e s î n t îm­
p ă r ţ i t e . Deoarece în cazul î n care g ă u r i l e sînt înclinate, cu bosaje
de turnare excentrice, la ş u r u b u r i l e cu p r e s t r î n g e r e p u t e r n i c ă apar
solicitări periculoase, din cauza aplicării excentrice a sarcinii de
lucru. De aceea, la robinetele de oţel, în special cele care s u p o r t ă
solicitări mari, în mod obligatoriu se folosesc g ă u r i prelucrate,
precum şi bosaje pentru a ş e z a r e a piuliţei şi capului ş u r u b u l u i .
O d a t ă cu a p a r i ţ i a m a ş i n i l o r moderne de prelucrate, ca m a ş i n i
multiax cu 4, 6, 8, 12 şi mai multe burghie simultane de lucru,
se obişnuieşte ca g ă u r i l e să fie operate prin prelucrare la toate
tipurile de robinete.
î n acest caz, desele devieri care apar la g ă u r i l e turnate, sau
dificultatea de a fi forjate s î n t î n l ă t u r a t e . Productivitatea r i d i c a t ă
a m a ş i n i l o r multiax nu permite o c r e ş t e r e î n s e m n a t ă a preţului
robinetului.
L a a r m ă t u r i l e cu diametru peste 300 m m pe partea l a t e r a l ă ,
e x t e r i o a r ă a capacului sau corpului sînt p r e v ă z u t e bosaje. Acestea
a s i g u r ă posibilitatea r a c o r d ă r i i conductelor de drenaj, care î n l e s ­
nesc fie evacuarea gazelor care se a d u n ă la partea s u p e r i o a r ă ,
fie evacuarea condensatului din robinetele de abur.
Calculul acestora se d e s f ă ş o a r ă d u p ă aceeaşi formă ca şi
aceea r e d a t ă la corpuri.
16.1.3. CUPLURI DE ÎNCHIDERE (ETANŞARE)
S i g u r a n ţ a de funcţionare a a r m ă t u r i l o r , pe de o parte, şi eco­
nomia de materiale şi energie, pe de a l t ă parte, pun problema
d e t e r m i n ă r i i forţelor şi momentelor minime necesare pentru în­
chiderea s i g u r ă şi deschiderea u ş o a r ă a a r m ă t u r i l o r .
218
Eforturile care iau n a ş t e r e în organele a r m ă t u r i i depind de c
serie de factori tehnologici şi de construcţie, cum s î n t : tipul a r m ă ­
turii, dimensiunea n o m i n a l ă , presiunea n o m i n a l ă şi natura mate­
rialelor organelor. M ă r i m e a , direcţia şi sensul lor v a r i a z ă î n cursul
funcţionării a r m ă t u r i i , depinzînd de poziţia r e l a t i v ă a organelor
cuplului de e t a n ş a r e .
F o r ţ e l e şi momentele care se ivesc în organele a r m ă t u r i i pot ti
î m p ă r ţ i t e , d u p ă roiul lor în funcţionarea a r m ă t u r i i , în d o u ă
categorii :
— cele care dau n a ş t e r e la eforturi necesare creării etanşei­
tăţii î n t r e organele cuplului de e t a n ş a r e ; acestea sînt eforturile
pentru î n v i n g e r e a presiunii fluidului din a r m ă t u r ă şi pentru crea­
rea pe inelele cuplului a presiunii de e t a n ş a r e ; ele depind în cea
mai mare m ă s u r ă de tipul cuplului de e t a n ş a r e şi sînt specifice
acestuia ;
— cele care dau n a ş t e r e la eforturi de r e z i s t e n ţ ă locală pe
care le d e z v o l t ă diferitele organe auxiliare ale a r m ă t u r i i , cum sînt
organele pentru e t a n ş a r e a trecerii tijei prin capac (membrane,
burdufuri, cutii de e t a n ş a r e etc.) sau organele de s u s ţ i n e r e şi de
transmitere a eforturilor ( l a g ă r e , gulere, ş u r u b u r i , roţi din­
ţate etc).
C a l c u l u l eforturilor necesare e t a n ş ă r i i a r m ă t u r i l o r se face
plecînd de la echilibrul organelor cuplului de e t a n ş a r e . O d a t ă
determinat acest efort din condiţiile de echilibru ale fiecărui organ
din l a n ţ u l de transmitere a efortului, se ajunge succesiv la deter­
minarea" eforturilor necesare a fi dezvoltate de organele de
comandă.
Organele de e t a n ş a r e au diferite forme constructive ; în pre­
zent acestea sînt supuse la modificări, în scopul î m b u n ă t ă ţ i r i i
e t a n ş ă r i i . î n continuare, sînt tratate numai organele specifice
a r m ă t u r i l o r ; nu sînt tratate sistemele de pîrghii articulate, trans­
misiile prin ş u r u b şi roţile d i n ţ a t e pentru l a n ţ , care sînt întîlnite
în l u c r ă r i de organe de maşini.
Cel mai important organ al unui robinet îl constituie cuplul
de î n c h i d e r e , care prin s t r î n g e r e a suprafeţelor sale de e t a n ş a r e
a s i g u r ă separarea e t a n ş ă a unei porţiuni de c o n d u c t ă .
Tipurile de b a z ă ale cuplurilor de î n c h i d e r e întîlnite în con­
s t r u c ţ i a de a r m ă t u r i sînt u r m ă t o a r e l e :
— cuplul ventil-scaun (tabela 16.2);
' — cuplul sertar-scaun ;
— cuplul de la a r m ă t u r i l e cu cep.
M a i rar se folosesc cupluri de î n c h i d e r e de tip cu fluture, sau
cu v a l v ă .
IO Tabela 16.2
O Soluţii constructive de cupluri de închidere la robinetele cu ventil

Fixarea inelului de e t a n ş a r e
Nr.
crt. Soluţia constructivă Domeniu de folosire
la ventil la scaun

Se folosesc la presiuni de
Monobloc Monobloc maximum 16 kgf/cm si 2

temperaturi de 300 °C

Inelul de etanşare de la
ventil se execută din ma­
teriale moi, cauciuc, mate­
riale plastice, piele etc, de-
Prin înşurubare formabile. Se utilizează
Presare
la presiuni de maximum
2
16 kgf/cm şi temperaturi
de maximum 150 °C şi la
fluide corosive cînd inelele
se aleg corespunzător

Inele din materiale diferite,

Presare Presare ca metale neferoase, oţe­
luri inoxidabile etc.

Se foloseşte la robinete cu
diametrul nominal peste
Mandrinare ; inelul 80 mm, la forţe de strîn-
Presare ; inelul de la de la orificiul de gere în tija robinetului mai
orificiul de by-pass by-pass este mân­ mari de 4000 kgf. Se utili­
este presat dri nat zează la abur, apă, aer,
produse petroliere şi tem­
peraturi pînă la 425 °C

Se îniîlneşte la diametre
Inel realizat prin pînă la D =50 mm la pre­
n
2

adaos sudat din .Monobloc siuni pînă la 100 kgf/cm

material dur si la temperaturi pînă la
425 °C

N3
K2 Tabela 16.2 (continuare)
IO
IO

Se utilizează la :
D „ = 1 5 . . . 300 m m ;
2
p=40 k g f / c m ;
t=300 . . . 500 °C ;
Monobloc sau cu D =60 . . . 150 m m ;
n
2
p=64 . . . 100 k g f / c m ;
inel de etanşare Mandrinat t=400 . . . 500 ° c ;
presat D =20 . . . 100 m m ;
n
2
p=150 . . . 250 k g f / c m :
t=400 . . . 500 ° C ;
D „ = 2 0 . . . 100 m m ;
2
p=150 . . .400 k g f / c m ;
t=300 . . . 425 ° C

Se utilizează la robinete
pentru produse petroliere
Monobloc Înşurubat cu D„=5Q . . .250 mm, la
J
presiuni de 25...100 kgf/cm
si la temperaturi pînă la
500 °C

Se utilizează la robinete
pentru produse petroliere
cu D < 25 mm, la pre­
n
Monobloc Presat siuni pînă la 160 kgf/cm 2

şi la temperaturi pînă la
120 °C

Se utilizează la robinete
pentru produse petroliere,
Monobloc înşurubat la diametre mici, tempera­
turi sub 150°C şi presiuni
2
pînă la 100 kgf/cm

Se utilizează la robinete cu
Inel de etanşare diametre pînă la 50 mm
elastic, strîns între pentru vapori pînă la pre­
o bucşă exterioară înşurubat siunea de 20 kgf/cm şi 2

şi capul sferic in­ pentru lichide şi gaze pînă

terior la presiunea de 30 kgi/cm'

Se utilizează la diametre de
2,5 . . . 5 mm, presiune p'.nă
Monobloc cu tija Monobloc 2
la 210 kgf/cm , pentru flui­
de diferitej la orice tempe­
raturi

Se utilizează la fluide chi­

mice, acizi, hidroxizi etc. la
Lipsă, etanşarea se diametre pînă Ia 150 mm,
Ventil monobloc
face prin presarea presiuni maxime de
special tubului de cauciuc 2
10 kgf/cm şi temperaturi
sub 60°C
IO
fO
CC
 C u p l u l ventil-scaun. Acesta este cel mai obişnuit tip con­
structiv utilizat în c o n s t r u c ţ i a a r m ă t u r i l o r cu diametre pînă la
250—300 m m .
Folosirea acestui tip de cuplu de î n c h i d e r e , la a r m ă t u r i l e c u
diametre peste 250 mm, se întîlneşte mai rar. Aceasta, deoarece
o d a t ă cu c r e ş t e r e a diametrului scaunului, corpul robinetului de­
vine prea mare, ceea ce face să se obţină o c o n s t r u c ţ i e greoaie şi
un consum exagerat de metal.
Alegerea de preferinţă a acestui tip de cuplu de închidere este
d e t e r m i n a t ă de avantajele pe care le p r e z i n t ă , cum sînt :
— aria suprafeţei de e t a n ş a r e este m a i m i c ă decît aria cores­
p u n z ă t o a r e la alte tipuri de robinete ;
— consumul de material pentru inelele de e t a n ş a r e este
mai redus ;
— a ş e z a r e a suprafeţelor de e t a n ş a r e una peste alta se face,
teoretic, f ă r ă frecare ; în consecinţă oferă o durabilitate mai marc ;
— s o l u ţ i a de a ş e z a r e a suprafeţei scaunului în corp u ş u r e a z ă
o p e r a ţ i a de fixare a inelului de e t a n ş a r e (prin rulare pe m a ş i n i -
unelte e t c ) ;
— a c e e a ş i particularitate c o n s t r u c t i v ă u ş u r e a z ă operaţia de
rodare a suprafeţei de e t a n ş a r e ;
— oferă posibilitatea de a realiza s u p r a f e ţ e de e t a n ş a r e plane
sau conice.
E c h i l i b r u l forţelor la cuplul de e t a n ş a r e cu ventil-scaun.
F o r ţ e l e care participă la crearea e t a n ş e i t ă ţ i i cuplului ventil-scaun
depind în mare m ă s u r ă de forma g e o m e t r i c ă a suprafeţei de etan­
ş a r e ( p l a n ă , c o n i c ă ) , precum şi de sensul acţiunii presiunii flui­
dului (fig. 16.9). M ă r i m e a şi sensul acestora v a r i a z ă în timp,
depinzînd de faza de funcţionare a a r m ă t u r i i .
F o r ţ e l e care a c ţ i o n e a z ă asupra ventilului sînt : Q , R şi G .
m y

Valoarea lui Q m este d a t ă de relaţia

2
Q =0jm {p ~P2)
m m v [kgf], (16.15)

Q m este forţa d a t o r i t ă presiunii fluidului, în kgf ;

R — forţa de interacţiune dintre inelele de e t a n ş a r e ,
în kgf;
Gu — greutatea proprie a pieselor ce compun ansamblul
ventil-scaun, în kgf ;
d — diametrul mediu al suprafeţei de e t a n ş a r e , în c m ;
m

2
/?, — presiunea fluidului la intrare, în k g f / c m ;
2
Fig. 16.10. Robinete cu ventil:
p2 — presiunea fluidului la ieşire, în k g f / c m . cu autoetanşare ; b - cu etanşare forţată.

15 - Conducte ş l a r m ă t u r i
224
 In afara acestor forţe comune tuturor tipurilor de ventil se diferenţa de presiune {pi—p ) creşte în valoare a b s o l u t ă , cres-
2

mai î n t î l n e s c : cînd t o t o d a t ă m ă r i m e a Q , care atinge valoarea m a x i m ă î n mo­

m

mentul contactului între inelele de e t a n ş a r e .

F — forţa de frecare î n ghidaje la ventilul a r m ă t u r i l o r
de r e ţ i n e r e cu a u t o e t a n ş a r e , î n k g f ; A t u n c i cînd d u p ă închidere î n t r - u n a d i n p o r ţ i u n i l e izolate ale
conductei, de exemplu d u p ă ventil, se stabileşte presiunea atmo­
t Q — forţa de a c ţ i o n a r e a tijei asupra ventilului l a ar­
sferică, î n calcul se a d o p t ă Pa=Q, iar
m ă t u r i l e cu e t a n ş a r e a forţată.
Astfel se deosebesc condiţiile de echilibru la ventilul cu auto­ Q =0,785
f [kgf]. (16.21)
e t a n ş a r e şi la cel cu e t a n ş a r e f o r ţ a t ă (fig. 16.10).
î n t o a t ă a c e a s t ă p e r i o a d ă de funcţionare, forţa d a t o r i t ă pre­
In cazul ventilului cu a u t o e t a n ş a r e , pentru trecerea fluidului
siunii fluidului pe ventil este echilibrată de a c ţ i u n e a tijei asupra
în sensul dorit este n e c e s a r ă condiţia :
ventilului (care d ă forţa Q , ) , adică Q - Q , neglijîndu-se greu­ t m

Q >G +F.
m 0 (16.16)- tatea proprie a ventilului, care este de obicei m i c ă î n c o m p a r a ţ i e
cu celelalte. .
P r i n înlocuirea lui Q m din r e l a ţ i a (16.15) se obţine Pentru a evita orice s c ă p a r e de fluid printre inelele d e etan- //
sare, trebuie c r e a t ă o i n t e r a c ţ i u n e î n t r e ele, a d i c ă !R = Q f P r e - ' e

P\>P2+ C
" +
r [kgf/cm ]. 2
(16.17) siunca de e t a n ş a r e este c r e a t ă prin î m p i n g e r e a veninului de c ă t r e
0,7854 1 S
' 1 V
tijă, astfel încît forţa n e c e s a r ă î n capul tijei, î n a c e a s t ă perioadă,
1
este •
Pentru oprirea trecerii fluidului î n sens contrar trebuie în­
deplinite condiţiile P\<p şi R = Q , unde Q este forţa de inter­ Q = Q +Q .
t f (16.22)
e
2 e e

a c ţ i u n e dintre inelele cuplului de e t a n ş a r e , care c r e e a z ă presiunea

de e t a n ş a r e . A n a l i z î n d comportarea sistemului tijă-cupki de e t a n ş a r e la
închiderea a r m ă t u r i i î n lipsa curentului de fluid, se observă c ă
In cazul suprafeţei plane de e t a n ş a r e : trebuie c r e a t ă o p r e s t r î n g e r e iniţială Qf, de obicei m a i m i c ă decît
Q = 0,785{cP -dî)-p
e e e [kgf]. (16.18) suma Qf + Qe, care p r o v o a c ă pe inelele de e t a n ş a r e o presiune
iniţială p o şj deformaţiile
e

in cazul suprafeţei conice de e t a n ş a r e : — la lanţul tijei

Q =0,785(^rff)(l—^.).p
e e [kgi].^ (16.1'», A/ f 0 =Ş°, (16.23)

— la lanţul scaunului
î n relaţiile anterioare s-au folosit notaţiile :
d —
e diametrul exterior al suprafeţei de e t a n ş a r e , î n cm ;. A/ o=~°- s c (16-24)
d —
{ diametrul interior al suprafeţei de e t a n ş a r e , î n c m ; L
sc
H — coeficientul de frecare dintre s u p r a f e ţ e l e de etan­ O d a t ă c u a p a r i ţ i a presiunii fluidului p sub ventil, deformaţia x

ş a r e ( ~ 0 , 2 pentru suprafeţe d i n oţel pe o ţ e l ) ; sistemului tijei creşte, c ă p ă t î n d valoarea

9 — semiunghiul l a vîrf al suprafeţei conice (pentru
prevenirea înţepenirii, 0 ^ 2 0 ° ) . Q m + Q e
A/ =fl • (16.25)
D i n condiţiile de echilibru ale ventilului, pentru e t a n ş a r e a
î n cazul pi<p r e z u l t ă
2

iar deformaţiile l a sistemul inelului de e t a n ş a r e al scaunului scad,

Q >Q f e +F [kgf]. (16.20) c ă p ă t î n d valoarea

î n cazul e t a n ş ă r i i f o r ţ a t e începînd ciclul d i n poziţia &, c l =Şl- (16.26)

m a x i m ă s u p e r i o a r ă a ventilului, pe m ă s u r a apropierii sale de scaun L
sc

226 227
Relaţiile (16.25) şi (16.26) pot fi explicate cu ajutorul schemei Tabela 16.3
din fig. 16.11, unde : ct este tg co , r e p r e z e n t î n d rigiditatea lanţului
r
Procedee de execuţie a cuplului de închidere la armături de-tip ventil-scaun,
tijei, iar c este tg m , r e p r e z e n t î n d rigiditatea lanţului scaunului.
sc sc sertar-scaun etc.
M ă r i m e a Q se poate determina conform fig. 16.11, folosind
t0

relaţia Fixarea

Nr. crt.
Procedeul Ventil, ser­ inelului Natura
A/„=A/ +(A/ -A/, ), (16.27) de exe­ Scaun tar, c l a p e t ă de mediului Presiunea
f o s c 0 c l
cuţie etc. etanşare de lucru
iar d u p ă înlocuirea valorilor acestora din relaţiile (16.23)—(16.26)
se o b ţ i n e Monobloc Obişnuit se
Qto=Q -rfz-+Q -
Monobloc Necorosiv
foloseşte pî­
pînă la tem­

turnare, sudare,
Rulare, presare,
m t (16-28) cu nă la presiu­
corpul Inel de peratura de
nea de
D i n studierea acestei relaţii se o b s e r v ă că atunci cînd l a n ţ u l etanşare 200 °C
40 kgf/cm*

lipire etc.
pieselor, a c ă r o r deformaţie creşte o d a t ă cu a p a r i ţ i a presiunii 1 Turnare
fluidului ( l a n ţ u l tijei), p r e z i n t ă o elasticitate foarte mare, a d i c ă Monobloc
C f - * 0 , QiQ-^Qm+Qe, iar cînd lanţul pieselor, a c ă r o r defor­ Cu inel Corosiv la
m a ţ i e scade o d a t ă cu a p a r i ţ i a presiunii fluidului ( l a n ţ u l scau­ de temperaturi Oricare
etanşare Inel de
nului), p r e z i n t ă o elasticitate etanşare înalte
mare, a d i c ă c -*•(), Qto'+Qm-
Sf

U l t i m a relaţie justifică ten­ Monobloc

Monobloc Necorosiv
dinţa constructorilor de a folosi cu la tempera­
inele elastice de e t a n ş a r e . Cu inel de
corpul turi înalte
Forjare ; etanşare
C o n s i d e r î n d că în timpul macri-
2 idem Oricare
funcţionării închise a ventilului ţare
Cu inel Monobloc
n-au avut loc modificări în echi­ Corosiv şi
librul static de forţe, tija avînd o de la tempera­
etanşare Cu inel de turi înalte
st ri ugere c o n s t a n t ă , î n momentul etanşare
iniţial al deschiderii există efor­
turi de aceeaşi m ă r i m e ca şi î n Monobloc
Fig. 16.11. Schema prestrîngerii ven­ Monobloc Necorosiv
momentul final al închiderii, a d i c ă Prin cu
tilului. Inel de şi la tempe­
prelucră­ corpul ratul înalte
Q't = Q . (16.29)
t etanşare
ri meca­
Pe m ă s u r a d e p ă r t ă r i i ventilului de scaunul s ă u , forţa din nice din idem Oricare
3
tijă d e s c r e ş t e o d a t ă cu m i c ş o r a r e a presiunii (p —p ). semifa­ Monobloc
x 2
Cu inel Corosiv şi
bricate la tempera­
Procedeele de execuţie folosite pentru organele cuplului de laminate de
Inel de turi înalte
închidere, ventil-scaun, sertar-scaun etc. s î n t date în tabela 16.3. etanşare
etanşare
P r e l u c r ă r i l e suprafeţelor de e t a n ş a r e ale organelor de închi­
dere ca şi p r e l u c r ă r i l e suprafeţelor celorlalte organe ale a r m ă t u ­ Monobloc
Monobloc Necorosiv
rilor se r e a l i z e a z ă pe maşini de prelucrat ca strunguri paralele, cu şi la tempe­
Inel de
strunguri carusel, maşini de alezat şi g ă u r i t . corpul raturi înalte
etanşare
In fabricaţia de serie a a r m ă t u r i l o r se întîlnesc maşini spe­ 4 îmbinări Oricare
sudate idem
ciale cu o productivitate ridicată, ca : m a ş i n i cu capete multiaxe, Monobloc
Cu inel Corosiv şi
care fac p r e l u c r ă r i simultane asupra tuturor feţelor a r m ă t u r i i , sau de
Inel de la tempera­
strunguri revolver cu mai multe scule pentru prelucrarea în l a n ţ etanşare turi înalte
a suprafeţelor. etanşare

228 229
 L a asigurarea unui cuplu de î n c h i d e r e c o r e s p u n z ă t o r contri­
buie î n m ă s u r ă i m p o r t a n t ă fixarea inelului de e t a n ş a r e . Inelul,
d u p ă c u m s-a v ă z u t (tabela 16.2), se fixează prin î n ş u r u b a r e ,
turnare, sudare sau deformare p l a s t i c ă . P r i n î n ş u r u b a r e sau tur­
nare se fixează inelele executate d i n materiale puţin plastice, pe
c î n d fixarea prin deformare se a p l i c ă materialelor plastice. Pentru
a s i g u r a r e a fixării şi e t a n ş ă r i i î n t r e inel şi corpul î n care se de­
f o r m e a z ă inelul, se folosesc d e g a j ă r i î n inel sau î n corpul respec­
tiv, care se d e f o r m e a z ă prin a p ă s a r e sau se umple cu materialul
deformat.
F i g . 16.12 a r a t ă forma d e g a j ă r i l o r folosite l a fixarea inelelor
de e t a n ş a r e .
L a e x e c u ţ i a inelelor şi a d e g a j ă r i l o r î n corp sau î n ventil
trebuie s ă se respecte u r m ă t o a r e l e :
— s u p r a f e ţ e l e prelucrate nu trebuie s ă prezinte sufluri sau
alte defecte, acestea fiind surse de n e e t a n ş e i t ă ţ i ;
— prelucrarea diametrului exterior a l inelului şi a l diame­
trului l o c a ş u l u i se face cu ajustaj a l u n e c ă t o r ;
— s e c ţ i u n e a inelului se c a l c u l e a z ă astfel, încît d u p ă defor­
mare inelul s ă r ă m î n ă î n afară cu u n guler î n î n ă l ţ i m e a c ă r u i a
s ă intre şi adaosul de prelucrare.
In practica unor ateliere mecanice
care c o n f e c ţ i o n e a z ă a r m ă t u r i , introdu­
cerea inelelor de e t a n ş a r e î n locaşul
lor se face p r i n batere cu ciocanul. D a ­
torită b ă t ă i l o r neuniforme materialul
se d e f o r m e a z ă î n 'limite nepermise, se
s t r i v e ş t e , iar d a c ă totuşi pereţii loca­
şului nu c r a p ă , materialul inelului v a
c ă p ă t a fisuri, care vor provoca neetan­
şeităţi. C i o c ă n i r e a inelelor d e t e r m i n ă
o duritate n e u n i f o r m ă a suprafeţei de
e t a n ş a r e , care p r o v o a c ă la prelucrare
devieri ale suprafeţei plane şi lipsă de
etanşeitate.
Metoda se mai practică si î n pre-
r r
Fi
& 16
-'?- Dispozitiv pentru H-
, , . . , . , '. , ,. xarea inelelor de etanşare
zent cu deosebire la robinetele de d i - ( Z ? „ > 250 mm), prin presare,
mensiuni m a r i . adaptat la presă cu o singură
L a robinetele cu diametre p î n ă la coloană.
200 mm, se r e c o m a n d ă introducerea
inelelor prin mandrinare, sau r u l a r e pe dispozitive simple
(fig. 16.13). Dispozitivele se fixează pe m a ş i n i - u n e l t e (strun­
g u r i paralele, carusele). Metoda se foloseşte î n special la

231
 I

r — i

Fig. 1&.14. Principalele tipuri de fixare ale inelelor de etanşare.

corpurile robinetelor care se pot iixa u ş o r în p l a n ş a i b a strun­ Tabela 16.4
gului. Deseori inelele se fixează prin î n ş u r u b a r e . îmbinarea ventilului cu tija
Domeniile de utilizare
Montarea inelelor de e t a n ş a r e cu diametre m a r i (peste
Organul care Obser­
250 mm) se face p r i n presare ( d i r e c t ă sau prin rulare cu excen­ asigură Îmbinarea Pn T vaţii
mm kgf/cm 1
°C
tric), prin turnare sau prin sudare. Deformarea p r i n c i o c ă n i r e nu
este r e c o m a n d a b i l ă .
î n cazul locaşurilor pentru introducerea inelelor de e t a n ş a r e ,
executate din materiale metalice plastice (oţeluri carbon forjabile, Prin mandrina- Max. Max. Max.
aliaje de C u şi A l cu alungire m i n i m ă de 8—10%), se o b i ş n u i e ş t e rea gulerului 225
50 16
a se mandrina şi materialul scaunului sau ventilului în jurul ventilului
inelelor.
Cîteva moduri de fixare a inelelor de e t a n ş a r e s î n t arătate
în fig. 16.14.
Metoda'cea mai s i m p l ă pentru fixarea inelelor de e t a n ş a r e
este î n ş u r u b a r e a lor în scaun sau ventil. Procedeul permite şi o
înlocuire u ş o a r ă a inelelor uzate sau gripate în exploatare.
Inelele fixate p r i n î n ş u r u b a r e sînt cu guler sau fără guler. Agrafă de sîrmă 80 16 300
Inelele cu guler se folosesc de obicei î n cazul inelelor executate
din materiale dure, sau care se supun la tratamente termochimice
de durificare : cementare, nitrurare, precum şi la presiuni şi tem­
peraturi joase. Inelele se fixează î n a i n t e de tratament, se tra­
t e a z ă termic, d u p ă care se face numai o şlefuire a suprafeţii de
e t a n ş a r e a inelului. Aceasta î n t r u c î t stratul durificat este foarte
s u b ţ i r e (sub 1,5—2 m m ) .
Inelele fără guler se folosesc la robinetele utilizate la tempe­ Disc de îmbi­ 16 120
raturi î n a l t e : ele se fac din oţeluri inoxidabile sau o ţ e l u r i refrac­ nare sudat de 150 300
13
ventil
tare care se pot căli. D u p ă c ă l i r e se a s i g u r ă o duritate de m i n i m u m
300 HB.
P r i n î n ş u r u b a r e la presiuni înalte, î n t r e inel şi fundul loca­
şului se produc deformaţii ale a s p e r i t ă ţ i l o r rezultate d i n prelucrare,
care a s i g u r ă e t a n ş e i t a t e a n e c e s a r ă .
Presiunile şi temperaturile de lucru ale fluidelor d e t e r m i n ă
diferite soluţii constructive la î m b i n a r e a ventilului cu tija. î n
general a c e a s t ă î m b i n a r e trebuie s ă asigure mobilitate ventilului, Cu sîrmă în­ 80 16 300
astfel încît a ş e z a r e a acestuia pe scaun s ă se facă cu autocentrare. castrată
Cele mai întîlnite soluţii de î m b i n a r e a ventilului cu tijă s î n t in­
dicate în tabela 16.4.
D i n tabela 16.4, care expune tipurile de b a z ă ale î m b i n ă r i l o r
ventilului cu tija, r e z u l t ă o varietate mare de soluţii constructive

234 235
 Tabela 16.4 (continuare) Tabela 16.4 (continuare)
Domeniile de utilizare Domeniile de utilizare
Nr. Orcanul care obser­ Obser­
Solujia de î m b i n a r e Nr. Organul care
crt. asigură îmbinarea Pn T vaţii crt. Solujia de î m b i n a F e asigură îmbinarea T vaţii
Dn Pn
kgf/cm' ne­ mm kgf/cm 2
°c

LÎtilizat şi la îmbinarea
16

M1
300
Cu bile Ori­ 300
150
care

tijei cu sertarul
Şanţ în formă
î'/SecM
60 25
de T, execu­ 225
10 <
Max. Ori­
tat în corpul
100 care
ventilului
lift"
Cu semiinele
de diametre 300 40 500
diferite, asi­ 150 100 500
gurate prin 100 400 400
bucşă

Utilizat şi la îmbinarea
Piuliţa de în­

tijei cu sertarul
şurubare a ti­
Boit articulat 25 160 120 jei intră în Ori­ Ori­ Ori­
11
canal T, în care care care
corpul venti­
lului

Piuliţă secţio­
125
nată înşuru­ 100 500
bată în corpul Ori­ ale acestor organe. L a cele mai multe dintre ele, î m b i n a r e a dintre
250
ventilului care
ventil şi tijă trebuie s ă asigure :
— autocentrarea ventilului pe s u p r a f a ţ a de e t a n ş a r e a scau­
nului (se r e a l i z e a z ă prin jocurile prescrise);
— lipsa de rotire a ventilului atunci cînd, la î n c h i d e r e sau
deschidere, tija se r o t e ş t e ;
— demontarea u ş o a r ă î n cazul intervenţiilor la avarii ;
Cu piuliţă sec­ 320 — montare s i m p l ă şi s i g u r a n ţ ă î n exploatare ;
25 500
ţionată înşu­ Ori­
50 — soluţie s i m p l ă şi economică.
rubată în tijă care
Materialele care se folosesc la confecţionarea cuplului de în­
^7 chidere trebuie s ă fie cu deosebită g r i j ă alese, deoarece ele repre­
z i n t ă elementul esenţial al a r m ă t u r i i .

236 237

4
 V a r i a ţ i a î n exploatare a principalilor parametrii ai fluidelor
de lucru, c a : presiunea, temperatura, corosivitatea, e x i s t e n ţ a
şocurilor etc, modifică condiţiile de funcţionare a organelor
armăturii.
Creşterea presiunii fluidului va determina eforturi diferite în
organele a r m ă t u r i i , î n modul preconizat la calculul organelor
acesteia, în funcţie de presiunea n o m i n a l ă a d m i s ă .
V a r i a ţ i a s i m u l t a n ă , în perioadele de regim î n d e l u n g a t e , a
presiunii şi temperaturii fluidului influenţează caracteristicile
fizico-mecanice ale materialului, astfel încît condiţiile de funcţio­
nare a a r m ă t u r i i nu mai pot fi controlate şi u r m ă r i t e cu u ş u r i n ţ ă .
M a i mult, în cazul unor temperaturi înalte, de peste 450 °C, func­
ţionarea c o r e s p u n z ă t o a r e a organelor cuplului de î n c h i d e r e nu
este a s i g u r a t ă , decît în cazul în care la proiectarea sau la alegerea
a r m ă t u r i i s-a ţ i n u t seama de materialele ce pot corespunde con­
diţiilor specifice ale fluidului de lucru la aceste temperaturi. Este
stabilit acum că o funcţionare î n d e l u n g a t ă a materialelor a r m ă ­
turilor în regimuri de temperaturi î n a l t e le s c h i m b ă sensibil carac­
teristicile fizico-mecanice, iar dintre acestea r e z i s t e n ţ a la o b o s e a l ă
( i m p o r t a n t ă la f u n c ţ i o n a r e a în s a r c i n ă c o n t i n u ă ) scade cel mai
mult.
Asupra funcţionării cuplurilor de închidere, o influenţă în­
s e m n a t ă o exercită coeficientul de dilatare t e r m i c ă a mate­
rialului.
N e c o n c o r d a n ţ a î n t r e coeficienţii de dilatare t e r m i c ă a corpului
şi inelului presat în acesta poate duce la s l ă b i r e a ajustatului lo­
caşului inelului şi î n concluzie la s c ă p ă r i de fluid î n t r e inel şi
corp. Diferenţa de valoare î n t r e coeficienţii de dilatare t e r m i c ă la
corp şi tijă duce la fenomenul de : „pierderea s t r î n g e r i i " d u p ă ră­
cirea tijei, î n t r u c î t tija pierde c ă l d u r a î n m a g a z i n a t ă mai repede
decît corpul.
De asemenea, r e z i s t e n ţ a la coroziune, la frecare, eroziune au
o mare i m p o r t a n ţ ă î n funcţionarea cuplurilor de î n c h i d e r e .
î n c o n s t r u c ţ i a cuplurilor de închidere o l a r g ă r ă s p î n d i r e o
au metalele neferoase, materialele plastice, pielea, iar pentru pre­
siuni şi temperaturi î n a l t e , oţelurile crom-molibden slab aliate,
oţelurile crom-nichel austenitice, oţelurile crom-nichel-molibden şi
aliajele dure (stelit, sormait).
Oţelurile crom-nichel austenitice, care se pot prelucra uşor,
au o mare r e z i s t e n ţ ă la deformaţie, sînt rezistente la u z u r ă şi s î n t
238
suficient de plastice; p r e z i n t ă î n s ă t e n d i n ţ ă spre gripare. Aliajele
dure ( î n special cele pe b a z ă de cobalt) sînt mai greu de utilizat
d i n punct de vedere tehnologic; p r e z i n t ă î n s ă t e n d i n ţ ă mult mai
m i c ă spre gripare, iar modificarea d u r i t ă ţ i i o d a t ă cu v a r i a ţ i a
temperaturii este n e î n s e m n a t ă . Dilatarea t e r m i c ă n e u n i f o r m ă
este la r î n d u l ei influenţată de coeficientul de conductivitate
t e r m i c ă al metalului, care v a r i a z ă direct p r o p o r ţ i o n a l cu tem­
peratura.
Alegerea materialelor la proiectarea organelor de a r m ă t u r ă ,
mai ales atunci cînd nu se cunosc toate p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e funcţio­
n ă r i i a r m ă t u r i i , este o operaţie deosebit de grea, care este dove­
d i t ă practic de numeroasele dificultăţi care apar la exploatarea
acestora. î n tabela 16.5 sînt indicate cîteva materiale des folosite
la c o n s t r u c ţ i a organelor cuplurilor de închidere.
î n practica realizării unor cupluri de închidere c o r e s p u n z ă ­
toare s-a dovedit că cuplurile cu inele de e t a n ş a r e , montate în
corpul robinetului ventilului sau sertarului, au o deosebită im­
portanţă.
A s i g u r a r e a unui cuplu e t a n ş depinde de modul de fixare a
inelului de e t a n ş a r e şi de prelucrarea îngrijită a suprafeţei de
etanşare.
Fixarea inelelor de e t a n ş a r e se face prin turnare, presare prin
rulare, î n ş u r u b a r e , lipire sau sudare.
Metoda de turnare a inelului de e t a n ş a r e în locaşul p r e v ă z u t
pentru acesta se foloseşte în general pentru metale care permit
o sudabilitate î n t r e suprafeţele de contact, astfel încît s ă asigure
o e t a n ş a r e b u n ă . î n acest caz, important este ca cele d o u ă metale
s ă nu aibă coeficienţi de dilatare diferiţi, care ar putea duce la o
desprindere a suprafeţelor de contact. S u p r a f a ţ a p r e l u c r a t ă iniţial
a locaşului sau a inelului nu trebuie s ă fie oxidată, u m e d ă ori
g r a s ă , deoarece poate d ă u n a contactului intim dintre suprafeţele
de contact. Metoda se foloseşte tot mai rar, fiind p u ţ i n recoman­
d a t ă , d a t o r i t ă faptului că există posibilitatea să nu se realizeze o
î n t r e p ă t r u n d e r e intimă î n t r e materialele celor două suprafeţe de
contact.
Metodele de fixare a inelelor care dau rezultate bune sînt :
p r i n presare, prin rulare sau î n ş u r u b a r e şi nu prin ciocănire. î n ­
ş u r u b a r e a este o operaţie r ă s p î n d i t ă . De precizia filetului şi a
contactului bun î n t r e flancurile filetului depinde în mare m ă s u r ă
asigurarea e t a n ş ă r i i î n t r e inel şi l o c a ş .
239
 Tabela 16.5
Materiale principale folosite la construcţia elementelor de etanşare ale cuplului de închidere

Organul cuplului de închidere

Ventil, fluture, Sertar
Materialul Scaun clapetă, etc. Observaţii
w
u monobloc cu inel
monobloc cu inel monobloc cu inel
Z

1 Bz6ZnT Bz6ZnT Bz6ZnT Bz6ZnT Bz6ZnT Bz6ZnT Bz6ZnT — Scaun monobloc: la robinetele
STAS 197-60 Bz6 cu ventil, sertar, fluture, cla­
Am 58 petă, care au corpul din acelaşi
oţel in­ material cu scaunul.
oxidabil ; — Scaun cu inele de bronz : Ia ro­
aliaje binetele cu ventil, sertar etc,
speciale cu corpul din fontă. Este un
metal uşor prelucrabil, cu re­
zistenţă remarcabilă, alungire
bună. Pentru apă, produse pe­
troliere, gaze etc. Se utilizează
2
la presiuni pînă la 35 kgf/cm
şi temperaturi normale. Pentru
apă fierbinte şi abur se utili­
zează la presiuni mai mici de
2
17,5 kgf/cm si temperaturi de
250 °C

Bz9ZnT Bz9ZnT Bz9ZnT BzlOT BzlOT Bz9ZnT Bzl4T — Scaun monobloc: v. obs. de la
2
STAS 197-60 Bz9ZnT Bz9ZnT pct. 1.
aliaje aliaje — Scaun cu inele: v. obs. de la
speciale speciale pct. 1.
— Se utilizează la construcţia ce­
purilor de la robinetele cu cep
din Bz6ZnT sau fontă. Cu-

plul sertar-scaun, cu corp din

Bz9ZnT se utilizează pînă la
2
presiuni de 84 kgf/cm şi tem­
peraturi normale pentru apă
şi produse petroliere.
— Se utilizează la presiuni maxi­
2
me de 16 kgf/cm şi tempera­
turi de 250 °C pentru abur şi
apă fierbinte.
— Se utilizează pînă la presiuni
2
de 30 kgf/cm şi temperaturi
normale pentru gaze.

3 BzlOT BzlOT — Se utilizează în general numai

STAS 197-60 BzlOT BzlOT BzlOT ca inele sau ventile monobloc
pentru robinete de diametre no­
minale mici.
— Pentru abur şi apă pînă la tem­
peratura de 300 °C şi pînă la
2
presiunea de 16 kgf/cm ; pen­
tru produse petroliere cu tem­
peratura maximă de_ 225 °C,
2
pînă la presiuni de 10" kgf/cm .
2
— La presiunea de 21 kgf/cm şi
temperaturi normale pentru
apă şi produse petroliere reci.
— Inele din BzlOT la scaun pentru
temperaturi joase se folosesc
J
pînă la presiunea de80kgf/cm .
— Compoziţia şi tratamentul ter­
mic îi dau o bună rezistenţă la
coroziune şi durităţi pînă la
90 HB
 Tabela 16.5 (continuare)

Organul cuplului de Î n c h i d e r e

Ventil, fluture, Sertar

Scaun Observaţii
Nr. crt.

Materialul c l a p e t ă etc.

Monobloc Cu inel Monobloc Cu inel Monobloc Cu inel

4 Bzl4T Bz9ZnT Bz9ZnT Bzl4T — Folosit la robinete, fitinguri, ce­

STAS 197-60 puri pentru robinete cu cep etc
la presiuni înalte.
2
— La presiuni pînă la 84 kgf/cm
şi temperaturi normale, pentru
apă şi produse petroliere reci.
— Există tendinţa de înlocuire
completă a materialului Bzl4T,
întrucît este un material scump
şi deficitar. In cazul aburului
se foloseşte la presiunea de
2
10 kgf/cm si temperatura ma­
ximă 300 °C

5 AmTl AmTl - AmTl - — — — Folosită la robinetele pentru

STAS 199-60 apă la presiuni joase

6 Bz6 Bz6ZnT Bz6 — Se foloseşte la robinete pînă la

STAS 93-51 Bz6ZnT Am58 Bz6 Bz6 £ , , = 8 0 mm, la presiuni pînă la
2
35 kgf/cm şi temperaturi nor­
male pentru apă şi produse pe­
troliere ; se foloseşte la presiuni
2
de 25 kgf/cm pentru abur ş i
apă fierbinte pînă la 250 °C. Se
foloseşte la robinetele mici la
presiuni înalte

7 Am58 Bz6ZnT Am58 — aliaje — Material excelent pînă la tem­

STAS 95-59 speciale peratura 250 °C.
— cauciuc
sintetic; — Se utilizează numai la corpul
— cupru ventilului cu inele de etanşare
klinghe- din alte materiale, ca :
rit; — inele de etanşare metalice
—piele; pentru abur la presiunea
2
de 10 kgf/cm şi tempera­
tura maximă de 250 ° C ;
— inele de etanşare din cu-
pru-klingherit pentru abur
pînă la presiunea de
2
16 kgf/cm ;
— inele de etanşare de piele,
2
la presiunea de 13 kgf/cm
şi temperaturi normale.
— Robinete pentru abur, apă şi
gaze

PbSb6 PbSb6 PbSb6 — Se utilizează pînă la presiunea

STAS 672-61 2
de 6 kgf/cm şi temperatura
maximă de 100 °C.
— Material cu calităţi bune de tur­
nare şi uşor prelucrabil.
— Se utilizează numai la fluide
puternic corosive, ca : acid
sulfuric, gaze sulfuroase etc.
t-o Tabela 16.5 (continuare)
•
Organul cuplului de î n c h i d e r e

Ventil, fluture, Sertar

Scaun Observaţii
Nr. crt.
Materialul c l a p e t ă etc.

Monobloc Cu inel Monobloc Cu inel Monobloc Cu inel

9 Otel inoxidabil: da da*) da da*) da — Se utilizează pînă la tempera­

il-14o/ Cr;
0
tura de 500 °C si la presiuni
2
max 0,15% C înalte (80—500 kgf/em ).
— Are rezistenţă bună la coro­
ziune.
— Folosit la fluide calde şi reci,
indiferent de starea lor.
— Prezintă rezistenţă ridicată la
uzură, fără tendinţa de gripare
*) Ventile, clapete, fluture, sertar
e t c , monobloc ; se întîlnesc în
general numai la dimensiuni
sub £ „ = 50 mm

10 Otel inoxidabil: da da da da da da — Se utilizează la temperaturi şi

18% Cr presiuni înalte, acolo unde se
8% N i ; cere rezistenţă ridicată la coro­
max 0,1% C ziune.
— Indicat pentru fluide chimice
puternic corosive, ca: acid
azotic, soluţii amoniacale com­
plexe, acid sulfuric la concen­
traţii sub 5% şi temperaturi
normale, si concentraţii peste
70% şi temperaturi sub 100 °C,
a c i d sulfuros etc.

11 Otel inoxidabil: da da da da da da — Se utilizează pînă la presiunea

18-20% C r ; 2
de 300 kgf/cm , la temperaturi
8-10% N i ; pînă la 650 °C.
max 3% Mo; — La temperaturi normale se uti­
max 0,1% C lizează pînă la presiuni de
2
1000 kgf/cm , la produse petro­
liere, gaze, apă etc.
— Are rezistenţă mare la coroziu­
ne, cînd se folosesc robinete
complet turnate din oţel-crom-
nichel-molibden

12 OL 38 da' da* da — Folosit la sertare cu inele de

STAS 500-49 etanşare din alt material şi la
clapete de oţel cu scaun din
corp, pînă ia Z7,=50 mm.
— Se utilizează la temperaturi
pînă la 400 °C şi presiuni pînă
2
la 32 kgf/cm , pentru abur.
— La clapete pentru scaune mo­
nobloc ; se utilizează la pre­
2
siuni pînă la 100 kgf/cm şi
temperaturi de 485 °C. Pentru
2
presiuni de 250 kgf/cm se uti­
lizează la temperaturi normale.
Se utilizează la produse petro­
liere calde.

13 Oţel carbon da BzlOT da BzlOT da BzlOT — Se foloseşte pînă la tempera­

turnat oţel in­ otel in­ oţel in­ turi maxime de 450 °C şi pre­
STAS 600-61 oxidabil oxidabil oxidabil 2
siuni de 40 kgf/cm pentru pro­
duse petroliere şi vapori.
 Tabela 16.5 (continuare)

Organul cuplului de î n c h i d e r e

Ventil, fluture, Sertar

Materialul Scaun Observaţii
c l a p e t ă etc.

£ Monobloc Cu inel Monobloc Cu inel Monobloc Cu inel

2

13 Oţel carbon da BzlOT da BzlOT da BzlOT — Se foloseşte la temperaturi nor­

turnat oţel in­ oţel in­ otel in­ male şi presiuni pînă la
STAS 600-61 oxidabil oxidabil oxidabil 2
250 kgf/cm pentru produse pe­
troliere şi apă rece.
— Pînă la i? =200 mm se folosesc
n

şi organe monobloc din alte

metale iar peste Z? = 200 mm,
n

numai organe de oţel turnat, cu

inele de etanşare din alte me­
tale, de exemplu BzlOT, pentru
temperaturi pînă la 250 °C şi
2
presiune maximă de 85kgf/cm ,
şi oţel inoxidabil în restul ca­
zurilor.
14 Fontă cenuşie da Bz6ZnT Bz6ZnT da Bz6ZnT — Cuplul de închidere fontă pe
STAS 568-52 Bz9ZnT Bz9ZnT Bz9ZnT fontă se utilizează rar şi numai
BzlOT BzlOT BzlOT în cazuri speciale, pentru fluide
— oţeluri — oţeluri —oţeluri la care nu se recomandă utili­
inoxi­ inoxi­ inoxi - zarea de inele din metale ne­
dabile ; dabile ; dabile; feroase, ca fluide chimice (S0 ,2

—aliaje — aliaje —aliaje acizi, leşii caustice etc), şi de

speciale speciale; speciale asemenea la apă, gaze, abur la
— mate­ presiune joasă etc. Se utilizează
riale ne- pînă la temperatura de 300 °C.
tnetali-
ce etc.

15 Aliaje speciale: da în gene­ da în gene­ da în gene­ — Metalul Monel se foloseşte în

Metal Monel ral ca ral ca ral ca cazuri speciale, cînd organul
inele inele inele de închidere şi tija sînt supuse
67o/o Ni
la o acţiune corosivă puternică
30o/o Cu (acizi, baze, săruri, gaze chi­
3»/o Fe mice fierbinţi, produse petrolie­
re fierbinţi etc).
— Se foloseşte la presiuni înalte şi
la temperaturi pînă la 600 °C.
— Se utilizează pentru abur la
presiuni şi temperaturi înalte,
apă etc.

16 Aliaj Cu-Ni-Sn da da la da da la da — Se foloseşte la presiuni şi tem­

dimen­ dimen­ peraturi înalte (4*50 °C), acolo
40o/o Cu
siuni siuni unde se cere o duritate mare a
45"/o Ni
mici mici suprafeţei de etanşare (300—
15o/ Sn
0
320 HB) şi la fluide puternic
corosive şi abur.

17 Aliaj Cu-Ni-Sn da idem da idem da — Datorită calităţilor bune de re­

zistenţă la presiuni mari şi
50o/o Cu temperaturi pînă la 450 °C şi a
40% Ni durităţii pînă la 250 HB, se fo­
lOo/o Sn loseşte la inelele de etanşare
pentru supapele de siguranţă
etc.

18 Aliaje dure de­ da da da — Se foloseşte la temperaturi peste

puse prin su­ 400 °C, în cazul fluidelor coro­
dură de tipul sive, presiuni înalte şi la viteze
celor indicate ale fluidului de sute de metri pe
în tabela 16.6 secundă.
 Presarea prin rulare, m e t o d ă s i m p l ă şi c o r e s p u n z ă t o a r e , se
aplică mult în fabricaţia de serie a a r m ă t u r i l o r . U n dispozitiv
pentru fixarea inelelor de e t a n ş a r e prin rulare este reprezentat
în fig. 16.15.
Pentru robinetele cu sertar şi cu ventil, cu diametrul peste
200 şi chiar mai mic, la sertare şi ventile, fixarea inelelor se face
l
ozr
n-îTTTr--rri i n m i r
V- ! H
i m ă r i m e a piesei ;
1 /1
Fig. 16.15. Dispozitiv pentru fixarea inelelor de etan­
şare (Z) f?200), prin rulare, ataşâbil la strung paralel).
n
p r i n presarea inelelor pe prese mecanice cu excentric sau pe prese
hidraulice. L a robinetele mari, corpul se fixează de obicei pe masa;
presei, prins în dispozitive rotitoare. De pistonul presei sau al
axului de transmitere a forţei se prinde dispozitivul cu role conice
(3, 5 sau mai multe role), care p r e s e a z ă uniform inelul î n l o c a ş u l
s ă u , o d a t ă cu rotirea corpului.
Metoda a s i g u r ă o deformare u n i f o r m ă pe t o a t ă s u p r a f a ţ a ine­
lului şi o ecruisare uniformă a suprafeţei de e t a n ş a r e .
Metoda este r e c o m a n d a t ă cu deosebire pentru a r m ă t u r i l e folo­
site la presiuni joase şi medii şi temperaturi sub 450 °C, acolo,
unde inelele de e t a n ş a r e se e x e c u t ă deobicei din metale u ş o r de-
formabile.
L a robinetele de oţel pentru temperaturi peste 300 °C şi pre­
2
siuni peste 64 kgf/cm , unde se r e c o m a n d ă a se folosi inele din-
248
metale, care s ă prezinte în condiţii de presiune şi temperaturi
î n a l t e o duritate mare, r e z i s t e n ţ ă la u z u r ă , şocuri, coroziune, se
foloseşte deseori fixarea inelului prin depuneri de straturi de
sudură.
î n c ă r c a r e a prin s u d u r ă se face din aliaje de metale dure cu
cobalt, oţeluri inoxidabile cu C r , N i , M o . Acestea se u t i l i z e a z ă în
special la a r m ă t u r i l e din centralele termoelectrice, care funcţionează
cu fluide la presiuni, temperaturi şi viteze de curgere mari. L a
acestea nu se u t i l i z e a z ă oţel inoxidabil de tip 18 C r , 8 N i , care la
temperaturi de peste 300 °C începe să-şi p i a r d ă din duritatea ini­
ţială, ceea ce p r o v o a c ă la presiuni î n a l t e griparea s u p r a f e ţ e l o r de
e t a n ş a r e ale cuplului de închidere şi scoaterea d i n uz a a r m ă t u r i i .
L a 400 °C, duritatea oţelului inoxidabil scade aproape la j u m ă t a t e ,
ceea ce m i c ş o r e a z ă mult rezistenţa la gripare a inelelor de
etanşare.
L a alegerea aliajelor de î n c ă r c a r e , trebuie s ă se ţ i n ă seama
de u r m ă t o a r e l e considerente:
— presiune, t e m p e r a t u r ă , m ă r i m e a suprafeţei de e t a n ş a r e ,
— e x i s t e n ţ a şocurilor şi m ă r i m e a lor ;
— grosimea n e c e s a r ă a stratului î n c ă r c a t ;
— c o m p o z i ţ i a şi calitatea materialului de b a z ă ;
— aprecierile asupra corosivităţii fluidului de lucru ;
— posibilitatea de prelucrare p r i n aşchiere a aliajului folosit;
— preţul de cost al stratului depus, în raport cu execuţia ine­
lului din laminat sau prin turnare, calitatea aliajului faţă de desti­
n a ţ i a a r m ă t u r i i şi s i g u r a n ţ a pe care trebuie s-o a d u c ă în ex­
ploatare ;
— sudabilitatea materialului de b a z ă şi a celui de adaos şi
condiţiile de sudare ale acestora.
î n c ă r c a r e a p r i n s u d u r ă se poate realiza prin :
— sudare m a n u a l ă ;
— sudare cu semiautomate sau automate de s u d u r ă .
D i n punctul de vedere al tipului de aliaj, î n c ă r c a r e a poate fi :
— cu aliaje dure (tip aliaj A D I, A D II);
— cu aliaje economice (tip aliaj A D I I I ) ;
— cu aliaje anticorosive (tip aliaj A B I).
In tabela 16.6 sînt indicate unele compoziţii de aliaje dure
folosite la î n c ă r c a r e a prin s u d u r ă a inelelor de e t a n ş a r e .
249
 Inelele de e t a n ş a r e d i n aliaje dure se tolosesc la robinetele
Z 1 § 1 1 1 1 1 ! 1 1
solicitate la temperaturi de peste 400 °C si presiuni de peste
2
85 kgf/cm . -

0,15

0,15
Aliajele de tipul celor d i n tabela 16.6 nu se folosesc pentru

0,5
8*
umplerea t o t a l ă a locaşului pentru inelul de e t a n ş a r e . L a fundul
o inelului se depune u n strat de aliaj intermediar şi numai partea
5 CM CM | | 1 I I 1 I I » s u p e r i o a r ă a inelului de e t a n ş a r e se execută d i n aliaj dur.
L a piesele forjate sau m a t r i ţ a t e , locaşul se v a executa printr-o
7
O

3,8-4
d e g r o ş a r e de 4—5 mm, astfel încît, la o e v e n t u a l ă rebutare a în­

8,25
z 2 co |
O) c ă r c ă r i i , deformaţiile pro­
duse s ă nu excludă o a l t ă
m (O m
o folosire.
1 1 [ 1 1 1 2 1 1 1
u iS» ÎS 1 0

tO CM
După încărcarea brută
in cu cele d o u ă straturi, se
•s 1 1 1 1 IO va strunji întîi s u p r a f a ţ a
1 \ "* 1 1 ,
o m
de e t a n ş a r e l a d e g r o ş a r e ,
pentru a se stabili even­

15-18,5
25-30
la 00 00 O) | 25-30 tualele defecte de s u d u r ă

19
30
u IO ale stratului depus. In
cazul lipsei defectelor se
c o n t i n u ă o p e r a ţ i a de pre­
0,65

1-1,5
0,7

6,0

0,5
0,5

6,0
0,5
0,5

0,8
lucrare l a cotele finale. Fig. 16.16. încărcarea prin sudură a inelelor
L a sertarele de v a n ă de etanşare din aliaj dur la sertare pînă la
0,7—0,8

IO * « forjate sau matriţate (I D =200—250 mm.

0,75

0,95

0,3

i/5 IO _J t- O
p î n ă l a un diametru de
o 7 ™ ° « i
200—250 m m nu se folosesc straturi de adaos, de unde r e z u l t ă
că nu se p r e l u c r e a z ă l o c a ş u r i ( f i g . rr3.16).
7-7,5

5-5,5
Rest

Rest

Rest

Rest

Pentru a se realiza o l ă ţ i m e economică a suprafeţei de etan­

Max.

Max.

Rest

Rest

Rest
Rest

(fa
ş a r e , sertarul se p r e g ă t e ş t e pentru î n c ă r c a r e , strunjindu-se mar­
ginile la u n unghi de 15—20° faţă de axa v e r t i c a l ă (fig. 16.16).
0,08-0,1

00 •* IO L a sertarele pentru vane cu diametre mai mari decît 250 mm,

- l —" ,* IO IO co
s u p r a f a ţ a care u r m e a z ă a se î n c ă r c a cu aliaj dur sudat se va
0,15
0,10
0,08

U
\ l -* 3 3 X p r e g ă t i ca î n fig. 16.17.
î n c ă r c a r e a prin sudare trebuie e x e c u t a t ă cu mare grijă, cu
— — CM*
arc mic, iar intensitatea curentului v a fi a p r o p i a t ă de valoarea
Compoziţia

medie r e c o m a n d a t ă pentru calitatea electrodului respectiv. Supra­

AD VI
AB IV

AD IV
AD III
AB III

AD V
AB 11

\r\ 11
TI
AB I

AD I

faţa care se s u d e a z ă nu trebuie s ă fie m u r d ă r i t ă . Sudarea se v a

AU

face numai cu u n singur electrod, iar d u p ă sudare, se v a executa

r ă c i r e a în cuptor închis cald s a u î n nisip încălzit.
L a î n c ă r c a r e a s u p r a f e ţ e l o r cu aliaje dure, organul respectiv
gzeq ap jnp a.iBsuBja
înţejţs rupaad a[eiiy
al robinetului trebuie preîncălzit. Intervalul temperaturii de în­
ap [nţBJţs ru;aad alB.uv
călzire depinde de calitatea materialului de b a z ă şi de dimensiunile
piesei. Pentru oţelurile carbon turnate, intervalul temperaturii de

251

î n c ă l z i r e este de 400—500 °C, pentru robinete cu diametrul p î n ă
la 250 mm, şi 650—700 °C, pentru robinete cu diametrele peste
300 m m . L a oţelurile aliate, temperaturile de î n c ă l z i r e a t i n g
700—720 °C, indiferent de dia­
metrele lor.
î n general, la piesele c u ™
diametre peste 300 m m se i a u
m ă s u r i ca sudarea s ă se exe­
cute de mai m u l ţ i sudori s i ­
multan.
î n a i n t e de sudare supra­
faţa încălzită se va c u r ă ţ a cu
grijă.
O p e r a ţ i a de sudare în sine
este foarte a n e v o i o a s ă şi tre­
buie e x e c u t a t ă de sudori cu
î n a l t ă calificare, pentru a se
asigura o s u d u r ă de calitate,
cu cît mai p u ţ i n material de
b a z ă topit.
D u p ă î n c ă r c a r e şi r ă c i r e
se obişnuieşte a se face trata­
mentul termic. Acesta depinde
de materialul de b a z ă al piesei
şi de m ă r i m e a ei. Tratamentul
de recoacere se face prin î n c ă l ­
zirea uniformă a piesei în cup­
tor, u r m a t ă de r ă c i r e a ei i n
cuptor, pentru a se crea o
stare de de tensiona re.
L a oţelurile aliate trebuie
respectate condiţiile stricte de
răcire indicate pentru o ţ e l u l
respectiv, r ă c i r e a făcîndu-se l a
viteza p r e s c r i s ă .
Fig. 16.17. încărcarea prin sudură a ine­
Piesele mici, cînd
lelor de etanşare din aliaj dur la sertare
ajuns la o t e m p e r a t u r ă de
peste D =250 mm.
n m ă r i m e a piesei. Metoda este î n t r u c î t v a greoaie, d a t o r i t ă precauţii­
250 °C, se pot răci în conti­
nuare î n nisip cald.
Piesele pentru î n c ă r c a r e cu flacără şi cu arc electric trebuie
p r e î n c ă l z i t e î n funcţie de diametrul şi de masa piesei, î n s ă nu sub
temperatura de 350 °C. -
Scaunele cu diametrul de 200 m m se r e c o m a n d ă a fi p r e î n c ă l ­
zite l a temperaturi de 450—500 °C, iar sertarele cu orice diametru
252
— la temperaturi de 500—550 °C. Temperaturile mai î n a l t e decît
cele indicate duc la oxidări mari ale suprafeţei de î n c ă r c a r e .
D u p ă î n c ă r c a r e , piesa se reîncălzeşte, î n vederea e g a l i z ă r i i
temperaturilor î n cordonul sudat. î n c ă l z i r e a merge p î n ă la 750 °C,
prin trecerea r e p e t a t ă a flăcării a r z ă t o r u l u i cu ardere n e u t r ă peste
s u p r a f a ţ a s u d a t ă . Eventualele sufluri r ă m a s e î n strat se înfăţi- <f
ş e a z ă ca pete de culoare deschisă. Sudorul poate repara defectul
prin retopire, pentru a se evita rebutul de prelucrare.
Fig. 16.18. Pregătirea locaşului pentru încărcarea cu
sudură la corpuri de robinete.
Pentru î n c ă r c a r e a suprafeţei de e t a n ş a r e d i n interiorul cor­
purilor de robinet, se p r e l u c r e a z ă un locaş, care s ă fie m a i lat cu
12 mm decît s u p r a f a ţ a i n e l a r ă de e t a n ş a r e ( £ W + 6 şi d —6)
int
fig. 16.18.
î n c ă r c a r e a prin sudare electrică, m a n u a l ă sau a u t o m a t ă se
foloseşte l a robinetele turnate, forjate sau m a t r i ţ a t e d i n oţeluri.
î n cazul a r m ă t u r i l o r din fontă s-a elaborat cu d a t ă destul de
recentă metoda de î n c ă r c a r e prin lipire a inelelor de e t a n ş a r e . î n ­
c ă r c a r e a se face cu aliaje de lipit d i n a l a m ă .
î n cazul fluidelor corosive sau metalelor neferoase simple se
utilizează aliaje de lipit cu N i ( p î n ă la 8 % ) .
Procedeul de lipire cu pulberi este de asemenea folosit. Acesta
cere o p r e g ă t i r e deosebită a sudorului d i n care c a u z ă se folo­
seşte rar.
Piesa se p r e î n c ă l z e ş t e la 350—400 °C, m a i ales pentru preve­
nirea, într-o oarecare m ă s u r ă , a creşterii tensiunilor interne în
timpul procesului de lipire. Piesa trebuie î n c ă r c a t ă la o s i n g u r ă
au
preîncălzire, u t i l i z î n d u - s e un sudor sau mai m u l ţ i , în funcţie de
lor de p r o t e c ţ i e contra căldurii radiate, care î n g r e u i a z ă munca
sudorului.
Cuplul sertar-scaun. Echilibrul forţelor la cuplul de etanşare
cu sertar. A n a l i z î n d condiţiile de f u n c ţ i o n a r e a organelor de în­
chidere la a r m ă t u r i l e cu sertar, se desprind c î t e v a cazuri posibile
de e t a n ş a r e a acestora (tabela 16.7).
253
 Tabela 16.7
Soluţii constructive de cupluri de închidere Ia robinetele cu sertar
Fixarea inelului
de e t a n ş a r e
Soluţia constructivă
Domeniu de folosire
la sertar | la scaun
Robinete cu sertar cu tijă
neascendentă. Sertar mo­
nobloc.
Monobloc Monobloc
Presiuni pînă la 700kgf/cm .
Aledii : produse petroliere
reci, apă, gaze etc.
Robinete cu sertar cu tijă
ascendentă. Sertar mono­
bloc, de obicei din bronz.
Monobloc Monobloc
Presiuni pînă Ia 25 kgf/cm .
Medii: apă, produse petro­
liere, vapori.
Robinete cu sertar cu tijă
ascendentă.
Sertar cu discuri indepen­
Monobloc Monobloc dente, de obicei din bronz.
2
Presiuni pînă la 25 kgf/cm .
.Medii: apă, produse petro­
liere, vapori.
254
Tabela 16.7 (continuare)
Fixarea inelului
de e t a n ş a r e
Domeniu de folosire
Solujia c o n s t r u c t i v ă
la sertar la scaun
Robinete cu tijă ascendentă.
Sertar cu discuri indepen­
dente paralele.
Monobloc Monobloc Orice presiuni şi tempera­
turi înalte.
2
Medii: apă, produse petro­
liere, vapori.
Robinete cu sertar cu tijă
neascendentă. Sertar CU
discuri independente pa­
ralele.
Monobloc Monobloc Presiuni şi temperaturi
înalte.
2 Medii : apă, produse pe­
troliere.
Robinete cu sertar cu tijă
neascendentă. Sertar mo­
nobloc.
înşuru­ a
Presiuni pînă la 25 kgf/cm ,
Monobloc bare
de obicei din fontă.
Medii : apă, produse pelro-
liere.
25
 Tabela 16.7 (continuare) Tabela 16.7 (continuare)
Fixarea inelului Fixarea inelului
de e t a n ş a r e de e t a n ş a r e
Soluţia constructivă Domeniu de folosire Soluţia constructivă Domeniu de folosire
la sertar la scaun la scaun

Robinete cu sertar eu tijă

ascendentă. Sertar mono­
Robinete cu sertar cu tijă bloc.
ascendentă. Sertar mono­ Monobloc înşuru­ Presiuni pînă la 700 kgf/cm . 2
bare
bloc. Temperaturi pînă la 500 °C.
Presat Presat Presiuni înalte şi tempera­ Medii : produse petroliere
turi medii. fierbinţi şi vapori.
Medii: apă, produse petro­
liere.

Robinete cu sertar cu tijă

ascendentă. Sertar cu
discuri independente pa­
ralele.
s
Presiuni pînă la 40 kgf/cm
11 Monobloc Presare
şi temperatura maximă de
400 °C, pentru diametre de
la 25 la 50 mm.
Robinete cu sertar cu tijă
ascendentă. Sertar cu Medii: apă, vapori, abur
discuri independente pa­ supraîncălzit.
ralele.
Presat Presat
Presiuni şi temperaturi Robinete cu sertar cu tijă
înalte. ascendentă. Sertar cu
Medii: apă, produse petro­ discuri independente pa­
liere. ralele.
Sudare Presiuni pînă Ia 16 kgf/cm . !

12 cu aliaj Presare Temperaturi pînă la 400 °C.

dur
Diametre uzuale de la 50
la 200 mm.
Medii: apă, vapori, abur
supraîncălzit.

Robinete cu sertar cu tijă

ascendentă. Sertar cu Robinete cu sertar cu tijă
discuri independente pa­ ascendentă. Sertar mono­
bloc elastic.
Monobloc înşuru­ ralele.
Presiuni pînă la 25 kgf/cm 1
bare Presiuni şi temperaturi Sudare
înalte. 13 cu aliaj şi temperatura maximă de
Presare
Medii: apă, produse petro­ dur 400 °C, în funcţie de calita­
liere. tea materialelor.
Medii : apă, vapori, abur
supraîncălzit.
Diametre pînă la 300 mm

17 — C o n d u c t e ş i a r m ă t u r i
256 257
 De obicei, aceste a r m ă t u r i s î n t dimensionate pentru a func­ — vane cu s u p r a f e ţ e l e de e t a n ş a r e dispuse paralel, la care
ţ i o n a î n condiţiile e t a n ş ă r i i bilaterale forţate, adică, î n condiţiile sertarul este compus d i n d o u ă discuri, care pot fi presate pe inelele
e t a n ş ă r i i pe ambele inele, independent de m ă r i m e a şi sensul ac­ corpului cu ajutorul unui dispozitiv în formă de p a n ă d u b l ă .
ţiunii presiunii fluidului.
I n a c e a s t ă situaţie, d u p ă î n c h i d e r e a vanei, fluidul nu poate
p ă t r u n d e î n cavitatea corpului.
Sistemul p r e z i n t ă dezavantajul unor eforturi mari de acţio­
nare, ceea ce necesită o c o n s t r u c ţ i e r i g i d ă a corpului şi a celorlalte
organe, precum şi o execuţie m a i î n g r i j i t ă a elementelor sale.
I n condiţiile e t a n ş ă r i i unilaterale, î n urma acţiunii presiunii
fluidului pe sertar, e t a n ş e i t a t e a cuplului este a s i g u r a t ă numai pe
partea dinspre ieşire a fluidului, astfel încît î n cavitatea corpului
p ă t r u n d e fluidul.
In a c e a s t ă situaţie, d a c ă forţa c r e a t ă de presiunea fluidului
este suficientă pentru crearea pe inelul dinspre ieşire a unei pre­ Fig. 16.19. Forţele care acţionează pe sertarul cu feţe înclinate.
siuni cel p u ţ i n egale cu presiunea de e t a n ş a r e , sertarul l u c r e a z ă
cu a u t o e t a n ş a r e . Aceasta presupune că închiderea vanei este asi­ Forţele care a c ţ i o n e a z ă pe sertarul cu feţe î n c l i n a t e sînt
g u r a t ă pentru o a n u m i t ă valoare a diferenţei de presiune pe cele (fig. 16.'l9)
d o u ă feţe ale discului. forţa d a t o r i t ă presiunii fluidului, î n k g f ;
Qf
A t u n c i cînd diferenţa de presiune m a x i m ă ce poate apare pe G greutatea proprie a grupului de piese ce compun
s

s u p r a f a ţ a sertarului nu poate s ă asigure presiunea de e t a n ş a r e ansamblul s e r t a r u l u i ; de obicei acesta se negli­

n e c e s a r ă , aceasta se creează prin a c ţ i u n e a s i m u l t a n ă a presiunii j e a z ă î n calcul, d a t o r i t ă valorii mici în raport cu
mediului şi a unui dispozitiv de s t r î n g e r e . j celelalte forţe ;
a c ţ i u n e a inelului de e t a n ş a r e dinspre partea in­
D a c ă efortul d i n tijă este suficient pentru a crea pe inelele t r ă r i i fluidului asupra s e r t a r u l u i ;
dinspre ieşirea fluidului e t a n ş e i t a t e a n e c e s a r ă independent de pre­ a c ţ i u n e a inelului de e t a n ş a r e dinspre partea ieşirii
siunea fluidului, atunci robinetul l u c r e a z ă cu e t a n ş a r e a s i g u r a t ă fluidului asupra sertarului ;
pe una din feţele sertarului. forţa de frecare î n t r e inelele de e t a n ş a r e ale corpu­
Condiţiile de funcţionare a vanelor, sistemul lor constructiv, lui 'şi sertarului, î n s p r e partea intrării f l u i d u l u i ;
precum şi impreciziile de execuţie ale diferitelor organe c r e e a z ă forţa de frecare
F =\iR
2 2 Tabela 16.8
pe inelele de e t a n ş a r e o presiune n e u n i f o r m ă . î n t r e inelele de Coeficientul de frecare ;i între inelele
In calcul însă a c e a s t ă presiune se c o n s i d e r ă uniform distri­ e t a n ş a r e ale cor­ de etanşare
b u i t ă pe t o a t ă s u p r a f a ţ a , atît d i n lipsa unor date experimentale pului şi sertaru­ Valorile
Materialul inelelor
exacte, cît şi din cauza procentului m i c de neuniformitate care se lui, î n s p r e partea de e t a n ş a r e
coeficientului
M
presupune. ieşirii fluidului;
Sistemul de forţe care p a r t i c i p ă l a închiderea robinetului cu u = t g p — coeficientul de Bronz şi fontă 0,25
sertar depinde de poziţia r e l a t i v ă a s u p r a f e ţ e l o r de e t a n ş a r e . frecare î n t r e ine­ Otel carbon 0,30
D i n acest punct de vedere se deosebesc două tipuri construc­ lele de e t a n ş a r e Otel inoxidabil de
tip 13 NC 185X 0,35
tive mai des î n t î l n i t e : (tabela 16.8);
— vane cu suprafeţele de e t a n ş a r e dispuse î n c l i n a t una f a ţ ă forţa de a c ţ i o n a r e
Qt Observaţie: Pentru coeficienţii de
de c e a l a l t ă , la care presiunea de e t a n ş a r e este c r e a t ă prin s i m p l a a capului tijei
frecare de repaus \x\ se aplică rela­
î m p ă n a r e a sertarului între i n e l e l e ; asupra sertarului. ţia ii'=ti+0,l.

258 259
 î n calculul acestor sertare se n e g l i j e a z ă o serie de eforturi sensul de deplasare a acestuia, este necesar ca în a b s e n ţ a fluidului
care nu exercită o influenţă deosebită asupra bunei funcţionări a î n c o n d u c t ă ( Q / = 0 ) i n t e r a c ţ i u n e a dintre inelele de e t a n ş a r e s ă
robinetului. fie Ri = R = Qf+Q •
2 e

Procesul de î n c h i d e r e a unor asemenea robinete decurge î n D i n aceste condiţii r e z u l t ă r e l a ţ i a de calcul a forţei de acţio­
general î n trei etape distincte, şi a n u m e :
nare î n c a p ă t u l tijei
— c o b o r î r e a penei î n lungul ghidajului corpului p î n ă î n mo­
mentul atingerii unuia dintre inelele de e t a n ş a r e ; î n a c e a s t ă pe­ Q, = 2 ( Q + Q ) c o s i | ; ( t g ^ + n ) " G , .
/ c (16.33)
r i o a d ă , pe m ă s u r a coborîrii sertarului, c r e ş t e d i f e r e n ţ a dintre pre­
siunile pi şi P2, crescînd t o t o d a t ă forţa Q ; aceasta c r e e a z ă o
t
P e n t r u deschiderea vanei, expresia forţei necesare la c a p ă t u l
frecare î n t r e ghidajele corpului şi sertar ; tijei este s i m i l a r ă
— alunecarea sertarului pe planul inelului de e t a n ş a r e atins
pînă la atingerea celui de-ai doilea i n e l ; în a c e a s t ă p e r i o a d ă nu Q; = 2 (Q + Q J cos x|»(it'—tg y) + G .
f s (16.34)
mai există contact î n t r e ghidajul corpului şi cel al 'sertarului, astfel L a a r m ă t u r i l e care l u c r e a z ă cu e t a n ş a r e u n i l a t e r a l ă , cînd
încît forţa de frecare î n t r e ele dispare ; se m a n i f e s t ă în schimb
efectul forţei F ca urmare a frecării ce apare î n t r e inelele de etan­
2
aceasta este a s i g u r a t ă , adică
forţa Q trebuie s ă fie atît de mare
t

încît e t a n ş a r e a s ă fie r e a l i z a t ă independent de m ă r i m e a momen­

ş a r e dinspre ieşirea fluidului ;
— u r m e a z ă deplasarea sertarului î n t r e cele d o u ă inele (pro­
cesul de î m p ă n a r e ) , în urma căreia apar forţele Ri şi R ale ine­
t a n ă a presiunii fluidului, poligonul forţelor care l u c r e a z ă asupra
sertarului are aspectul d i n f i g . 16.20, iar condiţiile de echilibru
2

lelor asupra sertarului, precum şi forţele de frecare F\ şi F cores­ scrise pentru cele d o u ă axe ortogonale au aspectul
2

p u n z ă t o a r e acestora.
Q + G =R
f S 2 s\n\p + F cos y+Fi
2 cos \\>+Ri s i n \\>—Q s'm \\> {16.35)
f

Procesul de deschidere a vanei poate fi considerat ca făcîn-

du-se tot î n trei etape, similare celor de închidere, ordinea lor fiind Şi WOlf-
inversă, la fel ca şi sensul d e p l a s ă r i i sertarului, a d i c ă : R cos \\> + Fi sin \[> = F s i n \\> + Ri cos i\> + Q su\ . (16.36)
2 2 f v

— deplasarea sertarului între cele d o u ă inele (depanare);

— alunecarea pe planul unui inel de e t a n ş a r e ;
— deplasarea pe v e r t i c a l ă a sertarului în l u n g u l ghidajelor.
Analizînd raportul de forţe, î n ipoteza e t a n ş ă r i i bilaterale for-
ţaţe, se c o n s t r u i e ş t e poligonul forţelor ce a c ţ i o n e a z ă pe sertar
(fig. 16.19) iar d i n condiţiile de echilibru scrise pentru cele d o u ă
axe ortogonale se deduc relaţiile :

Q +G =^f
t s sin \[i + Ri s i n \\> + Fi cos \\> + F cos ip-f-# sin \\> (16.30)
2 2

şi
Q cos ty + Ri cos
f —Fi sin y + F sin ty = R cos
2 2 (16.31)

în care I|J este unghiul de î n c l i n a r e î n t r e s u p r a f e ţ e l e de e t a n ş a r e . Fig. 16.20. Poligonul forţelor care lucrează asupra sertarului la armăturile
P r i n transformarea relaţiilor şi înlocuirea valorii R r e z u l t a t ă din
u
care lucrează cu etanşare unilaterală.
e c u a ţ i a (16.31), în ecuaţia (16.30) se o b ţ i n e r e l a ţ i a
î n l o c u i n d în e c u a ţ i a (16.35) valoarea lui Ri din e c u a ţ i a
Q =2R cos x\>(tg x\>+ii)-Q cos y\>[tg{ty+p)— tg \\>]—G . (16.32)
t 2 f s
(16.36) şi prin t r a n s f o r m ă r i succesive se obţine r e l a ţ i a
Pentru a avea compactitatea a s i g u r a t ă pe inelele de e t a n ş a r e
de la intrarea fluidului, independent de presiunea fluidului şi de Q , = 2 # c o s xp(tg t p + } A ) — Q / cos i p [ t g ( p + iij) + tg x p ] — G .
2 s (16.37)

260
to -—-n

3; ci Ti a P 3
V ro co ro
o. crq a -O ro ro*
io O 03C -CH a
I H "0 ro p
o
cr re
3
3 II 1 fD a ro
5 Pro 3_ 0 o 3' ^ 5,
<^> "ro ro oi oi a
,—. .j- «O fD C 01 2. C
O ro a a
+ ro E.
a 1
r ro tfq ^g'oi + •-i -co
-O ro
CO £ a
o
co'
o 03 CD f a . - o -O O
CD

Sro
-

•a* "-^ O Cq — OQ •-s a ro 03 =t o

T3 T3
o — ro __a. . oi a. ro ro a
O O o O D3 o O O •
-s
ro ° 3. 01 co
o a
co a a - a
r
03 •o .2- ro
•-t .3- o
-3. ^ 03 . s ro
cfq" 05.-3;
03 CJ
c ro ro a-ron a
ro a 3
CD

e '
-

a. O. ^ a 3" Bl 3 B" 89
roQ - CD a. a a n . a oi -
"O m Q-a 01 a
5

• ~ fu 01 Bl oi 3.
ro ce S.
ro oO. g
s a 3 n
Crq 51 + 03 o
S E ro a. 01
3* , , cr o
1
a° 3^
n
o 03 13 ro 3 > "> g
S "^ ro fD" 0 3

Da Eco. ro
ro 2 0 a ă . o 03 o
o R Ri a. • O 03 o —i : O o CO 3"
"1 03 ^ 0 1 coc ! T3 ro co a as . 3

• r t - O) >o o 3, a -i co
ro a a.roa
2 N —>
roCti-03 Olt
-
63
fD 03 * -* a. a
a. „> e -n CD rp 3 a.
03
o 03 fD ro 4g CD
a
o cu a ro -
#
fD
a T •-s
ro g
ro' Efl
ro a -• ro g . roa a
N

* a rD tu r . cu O 01 C/3 Olt .
a- ^ Cu —'
ro 1
.o •co 1

_> o cu fD ro•CO O fD 2 oi a
S* " a £h ro c o.- S "O 2 o O __. 3
a. o
ro ro-• ro ii.
03

"O rD ro 3. 03 Ui Oi
01<
O O 3 "3;
03t _
CO
S — '3 _ 3^ 0) oi 2. ET C co
2. ro 3" 3 co -e
CD
C/l .3 ro -1 3
a 3 ro2. <j ~ o
ro put
ti) E0
a. a ro01< i— ro_ 3. ro a p Ş o.
ro a ° T I S 5 0 3
3. <a " — ro.
-. c o. a. o- £ . ro_
C crq
O- S,roE . - crq a
5' a a o K- 3 <T> O
Eoa c& o ro
a' ro G. «-^ —> oi + co o
03 o —. cu 0 - l ro p a xs tuc -n
tu O 01 3 o a c
a'S"
C *•
a a o' O" •Ui a o •a, o 31 — -
Y °
£î
a a .03 T - ro 3
O ro' ^3
<n
03 fD ro fD °. a ro oi, a
fD ro crq
CP 01
N 01 ta 03 ro
«g- cu a oi ca- 3 i° 2. <^ B.
Q3 ro cu — •> a'
03 3
Olt 5' N
Olt — • ro 3T ^ 3 I
0 ) 01 "2L*_ C r + ( 0
1/5
O
—, -1 CJ1
oo ro O N 03 O O
c tsD
'a. a cr ro O oo
3. oi_ ţo
2rooi 3

Forţa maximă necesară deplasării vanelor cu unghiul de înclinare ij>=2°52' şi t|;=5°

Materialul inelelor de e t a n ş a r e

C o n d i ţ i i de asigurare a e t a n ş e i t ă ţ i i Otel carbon 0,el inoxidabil

2 «; A l a m ă sau fontă 1X18H9T
b l CI ii=P,25 ti'=0,35 M=0,30 n' = 11,40
u=P-35 u'=r\«

Q =0,6Q + \>\ G , = 0,70Q + Q = 0,80(3. +

t
Momentul final al f e e

Etanşeitatea asigu­ închiderii + 0,25Q -C / S

+ 0,30Q -G f s
+ 0,35Q -G. /

rată pe 0 singură
latură Q' = 0,6Q + Q' = 0J0Q + Q- = 0,80Q + e
Momentul iniţia! al t e t e

deschiderii + 0,36Q + G f s
+ 0,A0Q + G f s
+ 0,45Q + G . /

2°52'
Momentul final al Q =0fiQ +
t e
Q = 0,70Q +
t e Q, = 0,80Q + e

+ 0,80Q -G.
-
închiderii + 0fiQ -G + 0,70Q -G / S /
Etanşeitatea asigu­ f s

rată pe ambele la­ Q- = 0,70Q + Q, = 0,80Q +

turi Momentul iniţial al Q' = 0,6Q + e e C

deschiderii + 0,6Q + G f s
+ 0,70Q + G f s
+ 0,80Q + G / S

Q = 0,67(3, + Q = 0,77Q + Q = 0,87Q +

Momentul final al t f e f e

închiderii + 0,24Q -G + Q,29Q -G + 0,33Q -G / S

Etanşeitatea asigu­ f s f s

rată pe 0 singură Q' = 0,62Q + Qţ=0,T2Q +

latură Momentul iniţial al Q' = 0,52Q +
t e t e e

deschiderii _+0,36Q + G / s
+0,41Q + G f s
+ 0,46Q + G / S

5° Q = 0,87Q +
Momentul final al Q = 0,67Q +
t e Q = 0J7Q +
t e
r s

închiderii + 0,67 Q -G + 0,77Q -G / S

+0^7Q -G / S
Etanşeitatea asigu­ f s

rată pe ambele la­ QJ=0,62Q + Qî = 0,72Q +

turi Momentul iniţial al QÎ = 0,52Q + e
e e

deschiderii + 0,52Q +G f s
+ 0,62Q + G f s
+ 0.72Q/+G.

j
 în f u n c ţ i o n a r e a unor asemenea a r m ă t u r i , la închidere se Impreciziile de prelucrare fac însă ca poziţia efectivă a punc­
disting u r m ă t o a r e l e faze : tului de intersecţie s ă fie diferită de centrul cercului, ceea ce are
— c o b o r î r e a discurilor şi a penei, paralel cu planul supra­ drept urmare o repartizare n e u n i f o r m ă a presiunii de e t a n ş a r e pe
feţei de e t a n ş a r e (discul 1 a g ă ţ a t de capul tijei, discul 2 î m p i n s ) ; s u p r a f a ţ a inelului.
pînă la contactul penei cu corpul si cele d o u ă discuri ;

D/scul 2 Discul 1

Fig. 16.22. Intersecţia liniei de acţiune a forţei P cu planul supra­

feţei de etanşare.

Fig. 16.21. Forţele în cazul sertarelor paralele.

— coborîrea î n continuare a discurilor o d a t ă cu î m p i n g e r e a

lor l a t e r a l ă de c ă t r e p a n ă , ceea ce c r e e a z ă i n t e r a c ţ i u n e a inelelor
de e t a n ş a r e .
L a deschiderea vanei au loc etape s i m i l a r e :
Fig. 16.23. Soluţii constructive pentru penele de la vane.
— despanarea discurilor şi anularea interacţiunii între ine­
lele de e t a n ş a r e ;
— urcarea pe verticală a ansamblului d i s c u l u i - p a n ă . î n fig. 10.23 se a r a t ă schematic soluţiile des utilizate în c a z u l
Pentru o funcţionare corectă a unor asemenea a r m ă t u r i , este acestor construcţii, r e m a r e î n d u - s e că c o n s t r u c ţ i a penei plane asi­
necesar ca intersecţia liniei de a c ţ i u n e a forţei P cu planul supra­ g u r ă mai greu o f u n c ţ i o n a r e corectă a vanei, putînd da n a ş t e r e
feţei de e t a n ş a r e s ă s e J a c ă chiar în centrul cercurilor inelelor de excentricităţii m faţă de planul vertical, decît c o n s t r u c ţ i a unei pene
e t a n ş a r e (fig. 16.22). cu o formă conică.

264 2b5
 JjTabela 16.10
Construind poligonul forţelor care a c ţ i o n e a z ă asupra discuri­
lor (fig. 16.21) şi scriind ecuaţiile de echilibru pe cele d o u ă axe Eforturi maxime necesare pentru deplasarea discurilor în vanele paralele de fontă,
ortogonale, se o b ţ i n relaţiile : la unghiul de înclinare al penei ip=20°

— pentru discul 2 Inele de e t a n ş a r e

din fontă sau a l a m ă
C o n d i ţ i i de asigurare a e t a n ş e i t ă ţ i i
u=0,?5; ii'=0,35
Ri = Qf + P cos \\>—T sin \\>;

mQ = P sin v + F + T cos x\>—G :

t 2 dt (16.40) Q = 8,14Q 4-
Momentul final al închi­ f e

derii +0,25 Q -G
— pentru discul / f d

La etanşare asigurată
Ri — P cos ip—T sin \\>; pe o latură
Momentul iniţial al des­
Q' =Q +G
(1— m)Q t = P sin ^ + F i + 7" cos \\>—G . dl (16.41) chiderii t t d

P r i n rezolvarea sistemului de ecuaţii, p u n î n d condiţia ca

Momentul final al închi­ Q = 2,UQ +
Ri = R2 = Qf+Q ( c o n d i ţ i e care a s i g u r ă e t a n ş e i t a t e a la î n c h i d e r e a
e
t e

derii + 2,UQ -G
vanei în a b s e n ţ a fluidului, iar la a p a r i ţ i a presiunii fluidului pe ori­ f d

care dintre discuri, va continua să acţioneze o forţă cel p u ţ i n La etanşare asigurată

e g a l ă cu Q ), se o b ţ i n e r e l a ţ i a pe două laturi
e
Momentul iniţial al des­ Q' = Q + G
t t d
chiderii
Q = 2(Q +Q )
t f e [tg (i\> 4-P) + j x ] - G - G ,
d d i (16.42)
4
care e x p r i m ă valoarea efortului necesar la c a p ă t u l tijei pentru
La_j^l_irj£lele-4^^ cu temperatura sub
e t a n ş a r e a b i l a t e r a l ă f o r ţ a t ă a discului.
200 °C, Hnghiii1.jpnj>j"jnTffi P.stPi dft 5—6°.
Deschiderea vanei se face cu ajutorul unei forţe egale aproxi­ L a fluide cu temperaturi pînă la 600 °C şi mai mult, unghiul
mativ ca valoare cu Q , a d i c ă t
penei se a d o p t ă în general de 10°.
Q' =Q +2(G +G ),
t t dl dt (16.43) L a robinetele cu sertar p a n ă din d o u ă discuri cu a r t i c u l a ţ i a
f o r m a t ă din capul ciupercii de d i s t a n ţ a r e , solicitate la temperaturi
î n d r e p t a t ă în sens contrar. de 500—550 °C şi presiuni de 100—150 kgf/cm , se foloseşte dese­ 2

î n cazul închiderii unilaterale forţate,
R2 = Qf +Qe, ceea ce duce la expresia forţei
Q = 2 ( Q + Q ) ftg (ij>+ )+v]-Q [2 tg (i|>+ )+|x] -
< / e P
care a s i g u r ă e t a n ş e i t a t e a vanei, independent de m ă r i m e a
siunii fluidului.
L a deschiderea vanei, forţa n e c e s a r ă de a c ţ i o n a r e a tijei
Q' =Q +2(G
t t dl
Pentru a determina rapid m ă r i m e a forţei care a c ţ i o n e a z ă la
c a p ă t u l tijei în vederea închiderii sau deschiderii vanei, se folo­
sesc relaţiile din^abela_l_6^_l_0, deduse pentru tipurile cele mai frec­
vente de vane întTTnite î n " e x p l o a t a r e .
se pune condiţia ori un unghi î n t r e suprafeţele de e t a n ş a r e de 8°.
Cele m a i reprezentative materiale folosite în c o n s t r u c ţ i a cu­
plului de î n c h i d e r e sertar-scaun s î n t indicate î n tabela 16.5. ,
f P G -G ,
d d2 Procedeele de execuţie ale sertarelor monobloc din discuri
duble cu închidere în unghi, din discuri duble cu închidere pe su­
(16.44) prafeţe paralele etc, sînt indicate în tabela 16.1.
pre­ Tabela 16.6 indică aliajele de b a z ă şi aliajele de adaos, care
se u t i l i z e a z ă la execuţia inelelor de e t a n ş a r e , din metale foarte
dure rezistente la presiuni şi temperaturi î n a l t e . Acestea se folo­
sesc cu p r e c ă d e r e l a robinetele cu sertar, turnate, forjate sau
+ G ,). (16.45) m a t r i ţ a t e , destinate de a funcţiona cu fluide corosive, la presiuni
a
şi temperaturi înalte de lucru' şi la viteze de curgere de sute de
metri pe s e c u n d ă .
î n tabela 16.7 se indică unele soluţii ale cuplului de închi­
dere specifice pentru robinetele cu sertar, întîlnite în c o n s t r u c ţ i a
. m o d e r n ă de a r m ă t u r i .

266 267
 - ocuparea c o m p l e t ă de c ă t r e u m p l u t u r ă a l o c a ş u l u i res­
16.1.4. TIJA ARMATURII
pectiv ; i.
Tija a r m ă t u r i l o r este unul dintre organele de transmitere a - presiunea r a d i a l ă p, c r e a t ă , între tija armaturii şi umplu­
eforturilor de la organul de a c ţ i o n a r e la cuplul de e t a n ş a r e . P r i n t u r ă de c ă t r e presiunea axială 'să fie e g a l ă î n planul de contact
tijă se transmite forţa de e t a n ş a r e la organul de închidere. dintre fluid si u m p l u t u r ă cu presiunea maxima de r e g i m px.
D u p ă felul construcţiei lor, tijele pot f i : D i n condiţiile de echilibru scrise pentru un element inelar al
— nefiletate, t r a n s m i ţ î n d forţa printr-o m i ş c a r e de t r a n s l a ţ i e umpluturii (fig. 16.24) r e z u l t ă e c u a ţ i a diferenţiala, care foloseşte
în lungul axei lor ; notaţiile d i n f i g u r ă ^ f
— filetate, t r a n s m i ţ î n d efortul prin sistemul ş u r u b - p i u l i ţ ă , î n
care caz tija se poate deplasa printr-o mişcare de t r a n s l a ţ i e pro­
v e n i t ă dintr-o m i ş c a r e de r o t a ţ i e .
î n l o c u i n d condiţia de elasticitate a umpluturii
De orice n a t u r ă ar fi c o n s t r u c ţ i a sau m i ş c a r e a tijei, aceasta
trebuie a c ţ i o n a t ă astfel, încît s ă p o a t ă crea în capul ei o forţă, (16.47)
Qt, suficientă pentru deplasarea unuia dintre organele cuplului de
e t a n ş a r e şi pentru crearea e t a n ş e i t ă ţ i i cuplului respectiv, s ă în­ si notînd
v i n g ă forţele şi momentele create de organul pentru e t a n ş a r e a - d
*~ t d
(16.48)
trecerii tijei prin capacul a r m ă t u r i i şi s ă î n v i n g ă alte forţe şi mo­ 6
~ 2
mente specifice soluţiei constructive adoptate.
d u p ă t r a n s f o r m ă r i se obţine
Eforturi care apar la trecerea tijei prin capacul armăturii.
Organele care fac e t a n ş a r e a trecerii tijei prin capac introduc î n d
h =
2
- ^-ăz, (16.49)
f u n c ţ i o n a r e a a r m ă t u r i i forţe şi momente suplimentare, care tre­ Pz "S

buie luate în calcul, în vederea

d i m e n s i o n ă r i i corecte a dispozi­ care, prin integrare în limitele z = l şi z = z, c a p ă t ă forma
tivului de a c ţ i o n a r e .
M ă r i m e a acestor eforturi de­ ' ' A J (16 50)
pinde de soluţia constructivă
a d o p t a t ă pentru aceasta.
P r e s i u n e a n e c e s a r ă c r e a t ă de lunetă se obţine d i n relaţia
In c o n s t r u c ţ i a a r m ă t u r i l o r ,
cele mai des întîlnite sînt cutiile (16.50), p u n î n d c o n d i ţ i a z = 0 . Astfel se obţine
de e t a n ş a r e sau elementele elas­
tice de e t a n ş a r e (membrane, bur­ Pe=npP' - 1
(16-51)
dufuri e t c ) .
Funcţionarea cutiilor de
e t a n ş a r e (fig. 16.24) se b a z e a z ă Notînd a = n-e"' s
se obţine relaţia
0 p pe proprietăţile elastice ale uni- (16.52)
r i ' f l u t u r i i , care, a p ă s a t ă de-a lun- pp =a-pi e

Fig. 16.24. Funcţionarea cutiei de gul axei tijei cu presiunea p , se {

în care:
etanşare. deformează creînd presiunea ra- pe este presiunea n e c e s a r ă a fi c r e a t ă de lunetă, în
dială p . r
kgf/cm ; 2

Premisele de calcul ale cutiei de e t a n ş a r e s î n t : p. — presiunea m a x i m ă a fluidului, în k g f / c m ; 2

— a p ă s a r e a uniformă a materialului umpluturii, ceea ce im­

a - coeficientul de p r o p o r ţ i o n a l i t a t e , care se ia din
plică construcţia, montarea şi exploatarea a t e n t ă a dispozitivului ;
— elasticitatea şi omogenitatea materialului u m p l u t u r i i ; tabela 16.11.

269
268
 Tabela 16.11 F o r ţ a de frecare î n t r e tijă şi elementul de u m p l u t u r ă , conform
Valori ale coeficienţilor a şi C pentru umpluturi din azbest fig. 16.24, este
dS=ndtii 'P -dz, u r (16.53)
Presiunea de
lucru p /
r 3,0 3,5 •1.0 *fi 5,0 ?.5 6,0 7,0 care p r i n integrare şi t r a n s f o r m ă r i succesive c a p ă t ă aspectul
kgf/cm 2
5 6,5 Ji peste

pînă la.25 a 2,13 2,28 2,45 2,63 2,82 3,02 S = l,57cf snpi (e"- — 1), s 7
(16.54)
(3,25 / 3,47 3,72 f

C 1,14 1,39 1,65 1,94 2,22 2,55

unde notînd
2,90 3,26 3,65
26-63 a 1,89 1,98 2,09 J 2,20 2,31 2,42 2,55 2,68 2,82
se o b ţ i n e expresia
C = 1,57/2 (e™
——-
-1)

(|x = 0,07) C 0,77 0,92 1,08 1,25 1,43 1,61 S = Cd sp [kgf]. (16.55)
a
1,80 2,00 2,24 t l

a-B

64-159 a 1,73 1,80 1,86 I n r e l a ţ i a (16.55) C este coeficientul de p r o p o r ţ i o n a l i t a t e , care se

1,93 2,01 2,08 2,15 2,23 2,31
poate lua d i n tabela 16.11.
(n =0,05) C 0,53 0,62 0,73 0,84 0,95 1,06 1,19 Pentru cutiile de e t a n ş a r e speciale, relaţiile de calcul ale
B
1,30 1,43
forţei de frecare 5 se i n t e r p r e t e a z ă în funcţie de soluţia construc­
160 -349 a 1,59 1,63 1,67 1,70 1,73 1,77 1,81 1,85 1,89 tivă a l e a s ă .
(u„ = 0,03) C 0,31 0,35 0,42 0,46 0,53
I n cazul tijelor cu m i ş c a r e de rotaţie, forţa S a p l i c a t ă pe dia- V >
0,59 0,66 0,70 0,77
metru! tijei d c r e e a z ă un moment de frecare
t l
350—500 a 1,52 1,54 1,56 1,58 1,60 1,62 1,64 1,66 1,68 M =-^-d .
fc t (16.56) I
(n = 0,02) C 0,18 0,22 0,26 0,29 0,31 0,35
B
0,37 0,41 0,44
F o r ţ e l e care apar la e t a n ş a r e a trecerii tijei prin capac, c î n d
n ^ ^T ^- 0
t 1 e S t e î n â i i m e a
"mpluturii şi s este lăţimea umpluturii. La
aceasta este r e a l i z a t ă prin membrane sau burdufuri, s î n t de n a t u r ă
P >500 kgf/cm , se ia a=l,4 şi C=0,4.
r
2
e l a s t i c ă şi au m ă r i m e a p r o p o r ţ i o n a l ă cu s ă g e a t a , a d i c ă
S = k-f [kgf], (16.57)
21 SI
Pentru v a l o r i m a r i ale raportului -.—-r, coeficientul a poate în care :
5 este forţa e l a s t i c ă a organului de e t a n ş a r e , î n k g f ;
fi m i c ş o r a t , iar valorile orientative pentru calcule aproximative, / — s ă g e a t a făcută de aceasta, î n c m ;
verificate experimental, sînt cuprinse în tabela 16.12. k — constanta e l a s t i c ă a organului, î n kgf/cm.
Tabela 16.12
Valoarea efectivă a coeficientului de elasticitate k se deter­
Valori ale coeficientului a m i n ă , de la caz la caz, î n funcţie de soluţia c o n s t r u c t i v ă a cutiei
de e t a n ş a r e , de dimensiunile constructive şi de materialul folosit.
Presiunea
de lucru p Eforturi în lagăre şi crapodine. Organele de sprijin ale diver­
r
2,5 6 10 { 16 25 40 64
kgf/cms 100 selor piese d i n a r m ă t u r i p r e z i n t ă ca particularitate î n f u n c ţ i o n a r e a
lor faptul că au o ungere insuficientă, l u c r î n d în a t m o s f e r ă des­
c h i s ă sau î n medii corosive, cu posibilităţi de depuneri şi cu lungi
Coeficientul a 3,0 3,0 perioade de î n t r e r u p e r i în f u n c ţ i o n a r e . Toate aceste condiţii duc la
2,6 2,2 2,0 1,5 1,3 1,2 concluzia că coeficientul de frecare î n asemenea organe este nece­
sar a l i luat astfel, încît exploatarea a r m ă t u r i i s ă fie sigură şi

270 271
 u ş o a r ă . In c o n s t r u c ţ i a de a r m ă t u r i se î n t î l n e s c asemenea condiţii In aceste formule s-au folosit u r m ă t o a r e l e r e l a ţ i i :
ia unele l a g ă r e cilindrice de alunecare, pentru preluarea eforturilor
df diametrul de contact al sferei, în c m ;
radiale, ş i l a unele crapodine de alunecare cu talpa i n e l a r ă s a u S

raza arborelui sferic, în c m ;

sferică, pentru preluarea eforturilor axiale.
efortul axial î n l a g ă r , î n k g f ;
Momentul de frecare î n l a g ă r e l e radiale de alunecare E modulul de elasticitate al materialului, î n k g f / c m ; 2

coeficientul de frecare al materialelor.

IV
Mfi^H,^ [kgf.cm], (16.58) Tabela 16.14
î n care : Valori ale coeficientului
H este sarcina r a d i a l ă pe l a g ă r , î n k g f ;
r
de frecare u. ;

di — diametrul arborelui, î n c m ;
Materialul Coeficien­
H, — coeficientul de frecare în l a g ă r , a cărui valoare se ^sf tul de fre­
poate lua d i n tabela 16.13. Qt care, Mj
Umărul Sprijinul

Tabela 16.13
Oţel Bronz 0,20
Valori medii ale coeficientului de frecare în lagărele armăturilor
Oţel Fontă 0,22
Materialul Oţel 0,30
Coeficient de frecare in l a g ă r e Oţel
O b
Alamă Fontă 0,20
Arbore Bucşă Ungere b u n ă Ungere s l a b ă
Fig. 16.25. Tipuri de lagăre
Frecare de repaus
a — l a g ă r axial inelar ; b crapodină sferică.

Bronz 0,05-0,10
Oţel 0,10-0,20 0,15-0,30 De obicei
Fontă 0,06-0,12 0,12-0,20 0,16-0,32 .0,3.
Oţel 0,10-0,15 0,15-0,25 0,20-0,40 hf".
Rezultă — i

ITIVS: 1 M sf = 0,132H yJ a ° E
s f
[kgf.cm]. (16.62)
a X i a l l n e l a r ( f i g 1 6 2 5
este - - ^ — t u l de frecare

Af/i-|i».W.^Îkgf-C!nI, (16.59) E c h i l i b r u l de forţe la tije

în c a r e :
H a este efortul axial pe l a g ă r , î n k g f ; In cazul tijelor nefiletate (fig. 16.26), organele de a c ţ i o n a r e
(sisteme de p î r g h i j articulate, c o n t r a g r e u t ă ţ i , e l e c t r o m a g n e ţ i etc.)
d mi - diametrul mediu al inelului, î n c m ;
trebuie s ă creeze, la c a p ă t u l articulat al tijei, o forţă Qo, care s ă
ţţ — coeficientul de frecare pe inel, a c ă r u i valoare se
t
dea n a ş t e r e , l a celălalt c a p ă t , l a o forţă n e c e s a r ă Q pentru etan­ t
poate lua d i n tabela 16.14. ş a r e a cuplului ş i s ă î n v i n g ă frecarea î n organul pentru e t a n ş a r e a
In cazul crapodinei sferice (fig. 16.25), momentul de frecare trecerii tijei p r i n capac, frecare care d ă n a ş t e r e la forţa S.
se c a l c u l e a z ă c u r e l a ţ i a E c h i l i b r u l forţelor poate fi exprimat prin relaţia m a t e m a t i c ă

M sf = 0,25ii .H >d f sf a s |kgfcm], (16.60) Qo = Q +St [kgf]. (16.63)

în care
De obicei, aceste tije sînt folosite acolo unde efortul de etan­
ş a r e necesar n u este prea mare.
d f=h™\j
s V • ( 1 6
- 6 1
> Tijele cu filet s î n t a c ţ i o n a t e de u n moment M , a c ă r u i m ă r i m e
Q

trebuie s ă fie astfel, încît s ă d e p ă ş e a s c ă momentele rezistente da-

272
18 - Conducte ş i a r m ă t u r i
273
torită frecărilor în diferifele porţiuni ale tijei (la etanşarea trecerii tijele filetate neascendente cu m i ş c a r e d e rotaţie (fig. 16.28)
prin capac, la gulerul de sprijin etc.) şi să creeze o forţă axială Q 0r

suficientă pentru asigurarea etanşeităţii cuplului şi învingerea fre­ Qo=Qf[kgfJ: (16.66)

cărilor auxiliare.
M = M + M
0 S fc + M fi [kgf.cm]. (16.67)

[TTtv 2 ^^i
i
_ <

I . mm

—1
1
rHt>
4
' 1 -1

-1-4 i
1
Mo Qt
i

Fig. 16.27. Epura forţelor şi momentelor care acţionează

asupra tijelor filetate cu mişcare de translaţie.

Fig. 16.28. Epura forţelor şi momentelor care acţionează

Fig. 16.26. Forţele ce acţionează asupra tijelor nefiletate. asupra tijelor filetate cu mişcare de rotaţie.

^ Astfel, la tijele filetate ascendente cu m i ş c a r e de translaţie

(fig. 16.27) se pot scrie relaţiile tijele ascendente cu m i ş c a r e de rotaţie (fig. 16.29)

Qo = Q + S [kgf]; (16.64-) Oo=Q +Ssina # m [kgf); (16.68)

t

Mo = Mi + Mft [ kgf • cm ], (16.65) A7 = M - + M . c o s a

0 s / c m + M s / [kgf.cm]. (16.69)

274 275
 In expresiile de mai î n a i n t e s-au folosit notaţiile : Tabela 16.15
Qt — forţa m a x i m ă în capul tijei, n e c e s a r ă creării etan­ Mărimi ale coeficienţilor de fiecare în filet ;t luate în calculele forţe!or armăturilor
v

şeităţii î n t r e organele cuplului de e t a n ş a r e ( a r ă ­

Coeficientul de frecare
t a t ă anterior);
Materia­ Filet tn inte­
Materialul i iulifei Filet in afara Filet in afara riorul con­
lul tijei mediului cu
mediului cu s t r u c ţ i e i (în
ungere bună ungere s l a b ă mediu)

bronz, alamă, fontă 0,15 0,17 0,20-0,25

Oţel oţel 0,20 0,25 0,30-0,35

răşini plastice JXCU. 0,10 0,12 -

Pentru preluarea tuturor eforturilor neglijabile, de care nu

Fig. 16.29. Epura forţelor şi momentelor care acţionează
asupra tijelor cu mişcare elicoidală.
I .i ţinut seama în relaţiile de mai î n a i n t e , precum şi pentru a
icoperi n e c o n c o r d a n ţ e l e î n t r e coeficienţii aleşi şi cei reali, se re-
o m a n d ă majorarea momentului M de a c ţ i o n a r e al tijei cu
0

circa 25 o/o.
5 — forţa de r e z i s t e n ţ ă a organului de e t a n ş a r e la tre­
I ransmiterea eforturilor la tijă. î n vederea transmiterii forţe-
cerea tijei prin c a p a c ;
| i şi momentelor necesare la închiderea sau deschiderea a r m ă t u r i ­
M — momentul necesar ş u r u b u l u i pentru aplicarea efor­
s
lor este folosită o g a m ă foarte l a r g ă de transmisii şi dispozitive de
tului axial Q ; în cazul d e p l a s ă r i i tijei în sensul
0
m ţionare, care, indiferent de soluţia lor c o n s t r u c t i v ă , trebuie astfel
acţiunii efortului Q ( s t r î n g e r e a ş u r u b u l u i ) ;
0
dimensionate, încît s ă asigure efortul necesar pentru acţiona­
î rea tijei.
^ = Qo% tg(a + ) m Ps [kgf.cm]; (16.70)
I n t r u c î t sistemele de transmitere a eforturilor la tijă sînt spe-
în cazul d e p l a s ă r i i tijei în sensul contrar acţiunii • ilu-e construcţiei de m a ş i n i de uz general, vor fi analizate foarte
efortului Q (desfacerea ş u r u b u l u i ) :
0
l u m a r unele transmisii mai des utilizate în c o n s t r u c ţ i a a r m ă t u r i l o r .
In cazul tijelor nefiletate cu m i ş c a r e de t r a n s l a ţ i e , elementul
M',=Q -ftg( -K )
0 Ps m [kgf.cm]; (16.71) : a c ţ i o n e a z ă în general direct sau prin intermediul unui sis-
li ui de pîrghii articulate, a căror c i n e m a t i c ă şi d i n a m i c ă se sta-
«ni — unghiul de î n c l i n a r e al spirei filetului ; sc de la caz la caz, iar organele acestei transmisii se dimen-
msd — diametrul mediu al filetului tijei, în c m ; ează în funcţie de soluţia a l e a s ă .
p = a r c t g [ i — unghiul de frecare î n t r e materialul tijei şi cel al
s s
In cazul tijelor filetate, a c ţ i o n a r e a se face prin aplicarea la
piuliţei (valoarea coeficientului de frecare se ia din
plinit) a momentului necesar creării e t a n ş e i t ă ţ i i cuplului. Acesta
tabela 16.15);
•e aplică sau manual sau prin intermediul unei transmisii de la
M/t — momentul de frecare la gulerul bucşei, în k g f - c m
l i n motor.
( r e l a ţ i a 16.59);
Momentul efectiv al organului de a c ţ i o n a r e se c a l c u l e a z ă cu
Mf — momentul de frecare între tijă şi umplutura cutiei
c

de e t a n ş a r e , în kgf • cm ; rolaţia
M f — momentul de frecare în capul tijei, în kgf • c m (re­
s
Af =l,25
m
M
; [kgf. cm], (16.72)
laţia 16.60).

276 277
în care : alunecare. Pentru calculul acestui randament se recomandă
M este momentul necesar de a c ţ i o n a r e la tija a r m ă t u r i i ,
0
ipresia
în kgf • cm ;
' f o f > l — raportul de demultiplicare al transmisiei de la or­ = 0,98r] (16.75)
p care :
n
" tg<« m + P ( l l )
ganul de a c ţ i o n a r e la tijă ;
i]tot — randamentul global al transmisiei. 7j este randamentul reazemelor (de obicei T J O = 0 , 9 9 , pen­
0

tru l a g ă r e l e cu rulmenţi, şi Y)O=0,94, pentru l a g ă ­

Raportul de demultiplicare total i , cît şi randamentul global tct
rele de alunecare):
al transmisiei r tot se obţin ca produse ale rapoartelor de demulti­
t

Cm unghiul de înclinare al spirei melcului ;

plicare şi respectiv ale randamentelor treptelor intermediare, a d i c ă
arctg p. unghiul de frecare între melc şi roata m e l c a t ă ;
m

- l hot—h ' h " ' 3 • (16.73) coeficientul de frecare între melc şi roata m e l c a t ă ;
valorile acestui coeficient sînt date în d i a g r a m a
• 'fi. (16.74) din fig. 16.30.
'dot
unde : Pentru calculele orientative 'se pot
j . «2 ' , sînt rapoartele de demultiplicare supraunitare ale »pta valorile :
diverselor trepte de transmitere pînă la ş u r u b ; | i =0,08 pentru melc de oţel şi
m

^Ji 1 Tfe! — Vn — randamentele p a r ţ i a l e ale acestor trepte. roata m e l c a t ă din bronz

In construcţia de a r m ă t u r i , acolo unde sînt necesare a c ţ i o n ă r i (fig. 16.30 curba / ) ;
prin t r a n s l a ţ i i , se folosesc de obicei : = 0,05 pentru melc din oţel şi
— Transmisie cu roţi dinţate. Randamentul acestei transmisii roata m e l c a t ă din mate­
depinde de tipul a n g r e n ă r i i , de materialul roţilor d i n ţ a t e , precum riale plastice (fig. 16.30,
şi de calitatea p r e l u c r ă r i i s u p r a f e ţ e l o r . curba 2).
- Transmisie prin lanţ. Pentru ran-
Pentru o pereche de roţi d i n ţ a t e se a d o p t ă în calculele orien­
ntul unei asemenea transmisii se re-
tative ale a r m ă t u r i l o r randamente care au valorile apropiate de
ndă a se lua TJ = 0,92 . . . 0,94.
cele p r e v ă z u t e în tabela 16.16.
Tabela 16.16
Valori ale randamentului pentru o pereche de roţi dinţate
an
Tipul transmisiei
\
Prelucrarea d i n ţ i l o r
N
roţilor Transmisia c i l i n d r i c ă Transmisia c o n i c ă cu
2-~~
cu dinji drepţi dinţi drepţi

Noi-0,8 Noi-0,75
Dinţi neprt lucraţi din
Ajustaţi prin funcţio­ Ajustaţi prin funcţio­
fontă t u r n a t ă nare—0,9 nare—0,85
0 0,05 1 2,5 5 Z5/0
v, m/s
Dinţi frezaţi 0,96 0,95
J
lg. 16.30. Coeficientul de fre- Fig. 16.31. Schema transmi­
are \i între melc şi roata mel­
m
siei cardanice la acţionarea
Dinţi de oţel rectificaţi 0,97 0,96 cată. armăturii.

Transmisie cardanied (fig. 16.31). Randamentul unei pe-

— Transmisie cu melc. Randamentul acestei transmisii de­ Efe c a r d â n e se e x p r i m ă prin formula

ll +
pinde atît de caracteristicile geometrice ale angrenajului, de
71=1 In tg (16.76)
materialul şi calitatea p r e l u c r ă r i i suprafeţelor, cît şi de viteza R T + tgT

278 279
in care : Iu c a r e : .
H este coeficientul de frecare î n t r e furcă şi crucea car- Mm este momentul necesar la organul de a c ţ i o n a r e , care
danică ; se c a l c u l e a z ă cu relaţia (16.72);
r — raza fusurilor furcii cardanice ; n — t u r a ţ i a motorului, în rot/min.
R — d i s t a n ţ a de la axa arborelui p î n ă la mijlocul T u r a ţ i a se alege de obicei ca fiind una dintre t u r a ţ i i l e nomi­
fusului; nale ale motoarelor, în funcţie de viteza de deplasare a tijei a r m ă -
7 — unghiul între axe. . care se poate calcula din r e l a ţ i a
In cazul acţionării manuale se pune problema alegerii unei
asemenea roţi de m a n e v r ă , care s ă creeze momentul-motor ne­ v l c m , s ] ( 1 6 J 9 )
<= mt; '
cesar M , determinat d i n relaţia (16.72).
m

Momentul aplicat la r o a t ă In care :

p este pasul filetului tijei, în cm ;
M„ [kgf.cm], (16.77) n — t u r a ţ i a motorului, în rot/min ; .
/ , „ , > ! — raportul total de demultiplicare al transmisiei.
în care :
cr*,. este diametrul obezii roţii de m a n e v r ă , în cm ;
Q — efortul depus de om pe diametrul obezii roţii, în kgf.
r

m
2^
120

100 / 1
lt y

80
-O- " - o - - '

60 I to

kO

20

0
N
100 200 300 400 500 600 700 600
dr,mm
Fig. 16.32. Efortul depus de un om şi 2 oameni la roata a t c 9
de manevră. Fig. 16.33. Tipuri de tije pentru armături :
• - ascendentă cu mişcare de rotaţie ; b - neascandentă cu mişcare de rotaţie ;
Efortul maxim care se c o n s i d e r ă posibil a fi depus de un orra c - ascendentă eu mişcare de translaţie.
sau de doi oameni cu calităţi fizice medii la roata de m a n e v r ă este
indicat în diagrama din fig. 16.32. Calcului de rezistenţă a tijei robinetului. In funcţie de con-
î n cazul acţionării mecanice, determinarea puterii motorului, • ,ţ 11u-ţia lor (fig. 16.33), tijele se î m p a r t în u r m ă t o a r e l e c a t e g o r i i :
se face cu r e l a ţ i a • a) ascendente cu m i ş c a r e de rotaţie ;
b) neascendente cu m i ş c a r e de rotaţie ;
N-- [kW], (16.78;, c) ascendente cu m i ş c a r e de t r a n s l a ţ i e .
97 400

280 281
 L a cele clin prima categorie, capacul robinetului joacă rol S u m a acestor forţe este echilibrată prin a p ă s a r e a transmisă
de piuliţa fixa, iar tija, prin m i ş c a r e a de r o t a ţ i e t r a n s m i s ă de prin intermediul tijei asupra organului de î n c h i d e r e
r o a t ă urcă sau c o b o a r ă .
L a cele din a Q = Q / + Q = j[<f -PiM<â-dl)P ]
e m t [kgfl- (16.82)
doua categorie, orga­
nul de închidere j o a c ă I n s i d e r a t ă î n cazul cel mai defavorabil, cînd a c ţ i u n e a fluidului
rol de piuliţă m o b i l ă i, i u şi presiunea de e t a n ş a r e au acelaşi sens, a d i c ă se a d u n ă .
iar prin rotirea tijei, Se c o n s i d e r ă cazul t i j e i a s c e n d e n t e c u mişcare
organul de î n c h i d e r e d e r o t a ţ i e . Pentru rotirea acesteia se produce, prin a c ţ i o n a r e a
Of urcă, tija r ă m î n î n d în roţii de m a n e v r ă , momentul de torsiune
aceeaşi poziţie. M = M + M +M f,
t s fc S /(16^83))
L a cele d i n a treia iu care : .
categorie, piuliţa în M este momentul de torsiune a p ă r u t d a t o r i t ă frecării tijei
s

m i ş c a r e ' de rotaţie în piuliţa sa, în k g • cm ;

transmite tijei mişca­ M/c — momentul de torsiune a p ă r u t d a t o r i t ă frecării tijei
rea de t r a n s l a ţ i e pen­ pe garniturile cutiei de e t a n ş a r e , în k g • cm ;
tru urcare sau co- M / — momentul de torsiune a p ă r u t d a t o r i t ă frecării din­
s

borîre. tre gulerul tijei şi s u p r a f a ţ a de a ş e z a r e a organu­

In vederea calcu­ lui de închidere, în k g • cm.
lului de r e z i s t e n ţ ă a Construind epura momentului de torsiune ce a c ţ i o n e a z ă de-a
tijei se s t a b i l e ş t e siste­ lungul tijei, se o b s e r v ă cum acesta are valoarea cea mai mare
mul de forţe care ac­ pe p o r ţ i u n e a 7—2 (fig. 16.29), scade apoi brusc pe porţiu-
ţ i o n e a z ă asupra or­ i 2—3 şi ajunge la valori mici pe celelalte p o r ţ i u n i .
Se c o n s i d e r ă cazul t i j e i n e a s c e n d e n t e c u m i ş-
ganului de î n c h i d e r e
Fig. 16.31. Sistemul de forte ce acţionează asupra I a r e d e r o t a ţ i e . L a închiderea sau deschiderea robinetului,
ventilului. (fig. 16.34).
lea s u p e r i o a r ă a tijei pînă la gulerul de sprijin (fig. 16.33).
Aceste forţe s î n t : ţiunea 1—3 (fig. 16.28), este s u p u s ă la a c ţ i u n e a momentului
Qt a p ă s a r e a p r o d u s ă de Huidui de lucru care a c ţ i o n e a z ă de torsiune aplicat roţii de m a n e v r ă , la care se şi c a l c u l e a z ă tija,
cu presiunea /;, asupra suprafeţei de e t a n ş a r e a orga­ arece s e c ţ i u n e a p ă t r a t ă a tijei, din partea roţii de m a n e v r ă , este
nului de închidere mai s l a b ă . P o r ţ i u n e a filetată a tijei 3—5 (fig. 16.28) lucrează
•eomitent la torsiune şi compresiune sau î n t i n d e r e , de aceea
din 'Pi, (16.80)
istă p o r ţ i u n e se c a l c u l e a z ă la efortul echivalent.
în care :
Se c o n s i d e r ă cazul t i j e i a s c e n d e n t e c u mişcare
d m este diametrul mediu al suprafeţei de etan­ de t r a n s l a ţ i e (fig. 16.33). L a rotirea roţii de m a n e v r ă , apare
ş a r e , cm : ui tijă momentul de torsiune, care a c ţ i o n e a z ă pe t o a t ă lungimea
2
p — presiunea i n t e r i o a r ă a fluidului, k g f / c m ;
{
i, p o r ţ i u n e a 2—6 (fig. 16.27). Efortul, a p ă r u t de-a lungul axei
Qe forţa n e c e s a r ă pentru realizarea presiunii de e t a n ş a r e lijei, are valoarea cea mai mare pe p o r ţ i u n e a 2—3, iar pe porţiu
3—4 se m i c ş o r e a z ă cu forţa c o r e s p u n z ă t o a r e momentului de
(16.81) -iune din cutia de e t a n ş a r e . Este evident că s e c ţ i u n e a pericu­
in care : loasă se află în p o r ţ i u n e a 1—2, unde este filetul, deoarece secţiu­
d şi d sînt
e tdiametrul exterior respectiv diametrul nea t r a n s v e r s a l ă este mai mică aici decît în restul tijei ; de aceea
interior al inelului de e t a n ş a r e ; nai aceasta se c a l c u l e a z ă la a c ţ i u n e a s i m u l t a n ă a momentului
p este presiunea de e t a n ş a r e , în kgf/cm .
e
2
0 torsiune şi efortului axial.

282 283
 toată lungimea /, reazemul intermediar ar m ă r i substanţial
î n general, tijele pot fi supuse la u r m ă t o a r e l e e f o r t u r i :
— compresiune sau î n t i n d e r e ; ! rţa critică de flambaj. Pericolul provine î n s ă din aceea că, în
•— torsiune şi compresiune sau torsiune şi î n t i n d e r e ; cazul deformării tijei, pe p o r ţ i u n e a cutiei de e t a n ş a r e , garniturile
— torsiune; suit deformate lateral, e t a n ş a r e a putînd fi d i s t r u s ă .
— flambaj.
De obicei tija este d i m e n s i o n a t ă prin calcul la flambaj şi
verificată prin calcul la torsiune şi compresiune s i m u l t a n ă . L a
tijele care funcţionează în medii cu temperaturi înalte, trebuie să
se ţ i n ă s e a m ă de aceasta. F l u a j u l nu se ia în considerare, deoarece
a c ţ i u n e a acestuia este neglijabilă.
Tijele care l u c r e a z ă la compresiune sau întindere, fără acţiu­
nea s i m u l t a n ă a momentului de torsiune, se întîlnesc rar la cla­ w.
pete de închidere.'/H]e din d o u ă b u c ă ţ i etc.)
1
Tijele care lucrează numai la torsiune sînt cazuri rare şi 1
s i m p l e şi se c a l c u l e a z ă cu r e l a ţ i a c u n o s c u t ă 1
1
M =W >i
t p at (16.84) 1
î n care : \
\
M este momentul de torsiune, î n kgf • cm ;
t
3
W — momentul de r e z i s t e n ţ ă , în c m ;
p
2
rat — tensiunea a d m i s i b i l ă la torsiune, în kgf/cm .
O b i ş n u i t , tija se d i m e n s i o n e a z ă la flambaj şi se verifică l a
solicitarea c o m p u s ă de compresiune şi torsiune. C a l c u l u l la flam­
baj se face d u p ă relaţia lui Euler, şi acesta devine cu deosebire
important cînd lungimea tijei / > - c V , unde creste diametrul tijei
r

filetate

P=f J" . (16.85)

în care :
P/ este forţa critică de flambaj, în k g f ;
Imin — momentul de inerţie m i n i m pe secţiunea cea mai
4
mică a tijei, în c m ;
/ / — lungimea critică de flambaj, în cm ;
c — coeficientul de s i g u r a n ţ ă cu valori î n t r e 3,5 şi 4,5.
L a calculul de flambaj, important este să se s t a b i l e a s c ă cazul ir
care s ă reflecte condiţiile de f u n c ţ i o n a r e a tijei (fig. 16.35).
Totuşi, în practica a d o p t a t ă se c o n s i d e r ă că solicitarea l a Fig. 16.35. Condiţiile de funcţionare ale tijei.
flambaj influenţează î n t r e a g a lungime a tijei l, pentru care se
c o n s i d e r ă , de obicei, cazul barei s u p u s ă la flambaj, a r t i c u l a t ă la Calculul conform relaţiei lui Euler este valabil atît timp cît
ambele capete.. D i n fig. 16.35 reiese că apar cazuri cu reazem J

intermediar (b, c, d), acesta a p ă r î n d în p o r ţ i u n e a cutiei de ieficientului de s u b ţ i r i m e are valoarea X=y ->>.<>; în caz con-
l
min
etanşare. , se aplică r e l a ţ i a Tetmayer-Jassynski, c u n o s c u t ă din r e z i s t e n ţ a
C a z u l tijei cu reazem intermediar este periculos de adoptat,
cu toate că, în cazul în care tija ar ceda la flambajul considerat materialelor.

285
284
 Dimensionarea tijei făcută la flambaj este verificată prin Utilizează la robinetele pentru reducerea presiunii, condiţiile de
calculul la solicitarea c o m b i n a t ă de torsiune şi compresiune. l u n c ţ i o n a r e a acestora fiind mai defavorabile.
Pentru torsiune Lungimea părţii filetate a tijelor se alege astfel, încît s ă
«sigure :
AL
k f c m 2
ridicarea organului de închidere cu î n ă l ţ i m e a m i n i m ă ne-
T f = - i r - f g / ]- (16-86) i, care s ă permită trecerea fluidului, c o r e s p u n z ă t o r cu sec­
d
16 t ţ i u n e a de trecere a scaunului ;
cu notaţiile din r e l a ţ i a / f f o \ 8 3 ^ iar pentru compresiune ea, la cursa m a x i m ă de ridicare a organului de închidere,
,i s u p e r i o a r ă a sertarului sau ventilului să nu a t i n g ă capacul
o = ^ — [kgf/cm ], 2
(16.87) v i u cutia de e t a n ş a r e .
— ca începuturile părţii filetate să nu intre în cutia de
«Linşare.
Q fiind efortul de a p ă s a r e pe organul de e t a n ş a r e , în kgf. La robinetele cu punte, la trecerea prin arcada s u p e r i o a r ă a
punţii şi la poziţia închis a cuplului de închidere, partea filetată
Materialele alese pentru confecţionarea tijelor s î n t în general
oţeluri, care au bune calităţi elastice şi plastice ; se a d o p t ă pentru a tijei va r ă m î n e deasupra arcadei cu cel puţin 2—3 paşi.
calcul teoria tensiunilor t a n g e n ţ i a l e maxime, d u p ă care efortul Partea de a c ţ i o n a r e a tijelor la care se m o n t e a z ă organul de
echivalent M i l ă (roata la cele cu a c ţ i o n a r e m a n u a l ă ) este p r e v ă z u t ă eu
rţiune cu secţiunea p ă t r a t ă cu laturile înclinate faţă de axa
^ « V = 1 CT +4T
/
2
[kgf/cm ]. 2
(16.88) 2
ală a tijei. Tijele p ă t r a t e si g ă u r i l e p ă t r a t e c o r e s p u n z ă t o a r e
C a p ă t u l tijei, pentru aplicarea roţii de m a n e v r ă , are în gene­ foţilor de a c ţ i o n a r e ( S T A S 2723-57) se a d o p t ă d u p ă S T A S 2722-61.
ral o formă p ă t r a t ă ; el preia întregul' moment de torsiune în ac­ Partea nefiletată a tijei se p r e l u c r e a z ă îngrijit, astfel încît
ţiune, deci vi .isigure e t a n ş a r e a la trecerea prin cutia de e t a n ş a r e . La pre-
.irea tijei trebuie s ă se ţ i n ă seama de felul îmbinării tijei cu
-'- M f
- M t
<X,, (16.89) rile elemente, cum s î n t : capacul robinetului, p r e s g a r n i t u r ă ,
W p 0,22<r> |lli'le de ghidare în afara cutiei de e t a n ş a r e .
în care a este latura p ă t r a t u l u i , in cm. In special, la tijele folosite la robinetele pentru presiuni înaltei
2
i . " i i kgf/cm ), acolo unde e t a n ş a r e a la capac se face prin gar­
In cazul tijelor cu locaşuri de p a n ă , se c o m p e n s e a z ă aceasta nituri inelare, precizia de prelucrare are o î n s e m n ă t a t e determi-
prin î n g r o ş a r e a diametrelor tijei. Astfel, c o m p e n s ă r i l e sînt d u p ă I. Nu se admit ovalităţi, conicităţi, rizuri, urme de lovituri etc.
cum u r m e a z ă :
ranţele recomandate a se adopta în asemenea cazuri pentru
— pentru un locaş de p a n ă 5% ; .II bore şi alezaj sînt :
— pentru d o u ă locaşuri de p a n ă 10%. — pentru arbore : jc 2 ; je 3 ;
Tija nefiletată, care se d e p l a s e a z ă printr-o m i ş c a r e de trans­ pentru a l e z a j : JE 2 ; JE 3.
laţie, se întîlneşte în general la construcţii de robinete care nu
au cutie de e t a n ş a r e la trecerea tijei prin capac, ci folosesc tipul , Se r e c o m a n d ă ca tija şi gaura s ă fie prelucrate prin rectifi-
cu burduf; se utilizează în cazul fluidelor puternic corosive sau ; ui orice caz se va asigura obligatoriu o prelucrare corespun-
la care nu se admite nici un fel de s c ă p ă r i prin cutia de e t a n ş a r e . l l l o a r e la 3 semne de prelucrare ( V V V ) .
Cele mai o b i ş n u i t e în c o n s t r u c ţ i a a r m ă t u r i l o r sînt tijele file­ Tijele pentru a r m ă t u r i se e x e c u t ă în mod obişnuit prin pre­
tate. D i n acestea, cele care se d e p l a s e a z ă printr-o m i ş c a r e de lucrare din bare laminate şi, în cazuri mai rare prin forjare.
translaţie, c o m a n d a t ă de a c ţ i o n a r e a piuliţei, se î n t î l n e s c la robi­ Vlegerea tipului de tijă se face în funcţie de tipul şi d e s t i n a ţ i a
netele cu sertar; foarte des întîlnite sînt şi tijele neascendente, netului respectiv.
în care caz se d e p l a s e a z ă sertarul (fig. 16.33). i la poziţie de montare, de exemplu, tija poate fi m o n t a t ă per-
Partea filetată a tijelor se execută cu filet trapezoidal, con­ i udicular sau înclinat faţă de direcţia de curgere a fluidului prin
form S T A S 628-49 şi S T A S 2113-51. Filete trapezoidale line se robinete.

286 287
 O condiţie esenţială pentru buna funcţionare a tijei este ale­ corp comun, indiferent d a c ă a r m ă t u r a este t u r n a t ă , forjată sau
gerea materialului c o r e s p u n z ă t o r pentru tijă. s u d a t ă . N u se r e c o m a n d ă folosirea de cutii de e t a n ş a r e separate,
Alegerea materialului s-a v ă z u t c ă este c o n d i ţ i o n a t ă de efor­ î m b i n a t e prin ş u r u b u r i .
turile ce se transmit prin tijă, legate de presiunea fluidului şi de
celelalte frecări ce apar în organele robinetului, de temperatura
fluidului, de a c ţ i u n e a c o r o s i v ă a fluidului, de s o l u ţ i a de î m b i n a r e
cu organul de închidere (cînd este important ca materialul tijei
s ă nu a i b ă t e n d i n ţ ă de gripare).
Astfel materialele tijelor trebuie s ă aibă r e z i s t e n ţ ă m e c a n i c ă
r i d i c a t ă la temperaturi înalte, s ă reziste la coroziune, s ă prezinte
duritate ridicată, s ă p o a t ă fi tratate termic etc.

16.1.5. ETANŞAREA ORGANELOR ARMATURII

I n cele ce u r m e a z ă , se t r a t e a z ă problema e t a n ş ă r i i la trecerea

tijei p r i n capac şi asigurarea e t a n ş ă r i i î n t r e capacul şi corpul
armăturii.
In perioada în care cuplul de î n c h i d e r e este deschis, fluidul
o c u p ă şi volumul interior al capacului. D a t o r i t ă presiunii inte­
rioare, fluidul are t e n d i n ţ a de a trece prin jocul existent dintre
tija şi alezajul capacului, ca şi printre suprafeţele de contact
dintre capac şi corp.
Soluţiile de e t a n ş a r e folosite î n aceste cazuri sînt diferite.
Cele mai folosite sînt u r m ă t o a r e l e :
— cutia de e t a n ş a r e cu garnituri şi p r e s g a r n i t u r ă (fig. 16.36);
— e t a n ş a r e a cu burduf (fig. 16.37);
— e t a n ş a r e a cu garnituri inelare ( „ O " ) , prin folosirea efec­
tului de a u t o e t a n ş a r e (fig. 16.38).
Cutia de etanşare. Este s o l u ţ i a clasică şi mult r ă s p î n d i t ă
a s t ă z i pentru asigurarea e t a n ş ă r i i î n t r e tijă şi capac.
S t r î n g e r e a garniturilor p r i n intermediul presgarniturii trebuie
s ă asigure o presiune de contact suficientă î n t r e tijă şi g a r n i ­
t u r ă , r e a l i z î n d astfel efectul de e t a n ş a r e . Garniturile de etan­
ş a r e se aleg de obicei în funcţie de condiţiile tehnologice de
lucru ale a r m ă t u r i i , ca : presiune, t e m p e r a t u r ă , fluid etc. In scopul Cutii de etanşare suplimentare
reducerii efortului de a p ă s a r e asupra garniturii, la lichidele care
permit, se folosesc ungerea cutiei de e t a n ş a r e şi î m b i b a r e a gar­
niturilor cu lubrifianţi. A c ţ i u n e a hidrofobă a acestora ajută reali­ b
Fig. 16.36. Etanşarea tijă-capac prin cutie de etanşare.
zarea e t a n ş ă r i i .
Soluţiile constructive ale celor mai obişnuite tipuri de cutii de Prelucrarea se r e a l i z e a z ă pe m a ş i n i - u n e l t e universale şi nu
e t a n ş a r e folosite în c o n s t r u c ţ i a a r m ă t u r i l o r sînt reprezentate în ridică probleme deosebite. Trebuie r e ţ i n u t î n s ă că s u p r a f a ţ a inte­
fig. 16.36. Tehnologic, acestea se e x e c u t ă o d a t ă cu capacul, făcînd r i o a r ă a cutiei se e x e c u t ă la un grad ridicat de prelucrare ( V V V ) .

288 II — Conducte ş i a r m ă t u r i 289

 S t r î n g e r e a presgarniturii cutiei se r e a l i z e a z ă prin ş u r u b u r i şi corpul acesteia se fac separat. Se evită astfel deteriorarea
sau prin intermediul piuliţei olandeze. s u p r a f e ţ e i tijei.
_ S t r î n g e r e a cu ş u r u b u r i se face î n diferite forme constructive L a a r m ă t u r i l e montate în instalaţii, care sînt supuse la v i ­
mai uzual insă se î n t î l n e s c ş u r u b u r i l e articulate, legate direct d<^ b r a ţ i i permanente, care ar putea provoca slăbirea piuliţei, se folo­
capacul a r m ă t u r i i (fig. 16.36). s e ş t e p r e s g a r n i t u r ă cu arc, care
preia vibraţiile şi a s i g u r ă î n timp
TTN aceeaşi s t r î n g e r e a garniturii. S e
folosesc şi alte sisteme de bjocare a
oiuliţei într-o poziţie d a t ă .

Fig. 16.38. Etanşarea cu inele „O" :

a — cu u n inel ; b — cu d o u ă inele.

Dimensionarea cutiei de e t a n ş a r e prin calcul este o p r o b l e m ă

dificilă. I n studiile care se cunosc pînă în prezent se introduc
factori care dau acestora un caracter empiric. Asigurarea e t a n ş ă r i i
cerute se r e a l i z e a z ă prin comprimarea garniturii respective cu o
presiune specifică, p . e

L ă ţ i m e a locaşului î n t r e tijă şi diametrul inferior al corpului

Fig. 16.37. Etanşarea cu burduf:
cutiei se alege pe b a z ă de date practice astfel
a - cu b u r d u f metalic ; b - cu m e m b r a n ă din material plastic.
-*^=(l,4...2)f</7
( In unele cazuri, cînd toleranţele dintre p r e s g a r n i t u r ă si ti i i
s î n t mici pentru a se evita o s t r î n g e r e n e u n i f o r m ă a garniturilor iar î n ă l ţ i m e a locaşului cutiei (fig. 16.24) se alege de la caz la
şi o poziţie î n c l i n a t ă a părţii cilindrice a presgarniturii, f l a n ş a caz, în funcţie de presiunea de lucru şi de proprietăţile fluidului.

290 291
 Astfel, la robinetele pentru a p ă care l u c r e a z ă la presiuni pînă î n cazul folosirii garniturilor la abur s u p r a î n c ă l z i t , trebuie
2
s ă se evite ungerea cu uleiuri, cauciuc, sulf etc, care s î n t s u b s t a n ţ e
la 16kgf/cm , se alege o î n ă l ţ i m e /=(4...5) " 2 * iar la care fie c ă s î n t corosive la temperaturi î n a l t e fie c ă se o x i d e a z ă
robinetele pentru produse petroliere se alege o înălţime (de exemplu uleiul), ceea ce produce tasarea g a r n i t u r i i şi pier­
derea e t a n ş e i t ă ţ i i . I n cazul garniturilor de asbest uscat, s-a dovedit
/ = ( 6 . . . 8 ) ^ L .
că la temperaturi mai mari de 550 °C, materialul îşi pierde din
D i n practică se c u n o a ş t e c ă î n ă l ţ i m e a / creşte o d a t ă cu pre- • greutate, d a t o r i t ă e v a p o r ă r i i apei din masa l u i , ceea ce duce la
siunea fluidului. Astfel la produse petroliere sau fluide în ames­ pierderea p r o p r i e t ă ţ i l o r mecanice ale asbestului. Temperatura de
tec, lichid-gaz la presiuni de 700—1 000 kgf/cm , înălţimea 2
550 °C se c o n s i d e r ă de aceea ca limită pentru folosirea g a r n i t u r i i
d -d
n t
din asbest uscat.
J L L
/ = ( 1 0 . . . 14) - Y - - Pentru protejarea cutiei de e t a n ş a r e , robinetele moderne
pentru presiuni î n a l t e au p r e v ă z u t la tijă un guler conic, care, la
Lungimea părţii cilindrice a presgarniturii se a d o p t ă de ase-
deschiderea c o m p l e t ă a organului de închidere, se a ş a z ă pe o su­
menea practic h= (2 . . . 5) . Alegerea se b a z e a z ă pe expe­
2
prafaţă conică p r e v ă z u t ă la capac. I n acest fel, în timpul lucrului,
r i e n ţ a c u n o s c u t ă î n folosirea elementelor de e t a n ş a r e de acest tip : d a c ă cele d o u ă s u p r a f e ţ e conice s î n t corect prelucrate, atunci cutia
astfel trebuie s ă se asigure o e t a n ş a r e c o m p l e t ă la o s t r î n g e r e a lansare este s e p a r a t ă de mediul de lucru. In acest scop
presgarniturii p î n ă la r ă m î n e r e a unui joc între flanşa acesteia şi se r e c o m a n d ă ca î n timpul lucrului robinetul s ă fie complet
deschis.
d
capac de ( 0 , 5 . . . 1) "~ * • In cazul robinetelor pentru abur, s-a stabilit prin î n c e r c ă r i
că, pentru oprirea s c ă p ă r i l o r prin cutia de e t a n ş a r e , este n e c e s a r ă
L a asigurarea unei f u n c ţ i o n ă r i c o r e s p u n z ă t o a r e a cutiei de
o a p ă s a r e de 20—40% mai mare decît pentru m e n ţ i n e r e a e t a n ş ă r i i .
e t a n ş a r e , o i m p o r t a n ţ ă deosebit de mare o are calitatea p r e l u c r ă r i i
E t a n ş a r e a cu burduf. Se r e c o m a n d ă la a r m ă t u r i pentru gaze ( £ )
suprafeţei tijei şi suprafeţei interioare a cutiei. Realizarea etan­
ş ă r i i numai pe seama s t r î n g e r i i g a r n i t u r i i este n e r e c o m a n d a t ă şi toxice sau fluide la care nu se admit s c ă p ă r i (inflamabile, explo­
d ă u n ă t o a r e , deoarece duce la strivirea garniturii, la scurgerea zive, vapori de acizi, clor e t c ) .
lubrifiantului, cînd aceasta este u n s ă , l a c r e ş t e r e a uzurii g a r n i t u r i i E t a n ş a r e a cu burduf r e p r e z i n t ă , ca s o l u ţ i e de î m b i n a r e cu
şi l a pierderea în cele din u r m ă a e t a n ş e i t ă ţ i i . tija, soluţia cea mai b u n ă pentru o e t a n ş a r e s i g u r ă .
Burdufurile respective se confecţionează din materiale dife­
I n cazul a r m ă t u r i l o r folosite la abur cu t e m p e r a t u r ă (peste
2 r i t e , ca : piele, cauciuc, materiale plastice, metale, tombac, semi­
300 °C) şi presiune î n a l t e (peste 64 kgf/cm ), greutatea specifică
ţi imbac, bronz de beriliu, a l a m ă , oţel inoxidabil e t c ) .
mare a aburului c o r e s p u n z ă t o a r e presiunii duce la o eroziune pu­
Cele d i n cauciuc şi materiale plastice, a v î n d caracteristici
t e r n i c ă a canalelor existente pe s u p r a f a ţ a tijei sau cutiei, d a t o r i t ă
c ă r u i fapt scurgerea aburului, a m o r s a t ă d a t o r i t ă defectelor de pre­ elastice mari, admit folosirea unei curse mari la tijă, î n s ă au cali­
lucrare, c r e ş t e progresiv, iar cutia de e t a n ş a r e îşi pierde etan­ tăţi inferioare pentru temperaturi şi presiuni î n a l t e .
şeitatea. Burdufurile metalice folosite la e t a n ş ă r i pentru presiuni şi
temperaturi î n a l t e s î n t î n formă p l a t ă (membrane) şi se utilizează
Este necesar s ă nu existe n e e t a n ş e i t a t e î n t r e tijă şi g a r n i t u r ă ,
numai la robinetele cu curse foarte scurte.
deoarece chiar cea mai m i c ă s c ă p a r e de abur î n t r e acestea nu
Burdufurile metalice se confecţionează adesea din membrane
poate fi complet î n l ă t u r a t ă p r i n s t r î n g e r e a presgarniturii. I n acest sudate. C u cît n u m ă r u l acestora este mai mare, cu atît se poate
caz, d a c ă nu se s c h i m b ă g a r n i t u r a cutiei, atunci metalul tijei v a asigura o c u r s ă mai l u n g ă la tijă. L a burdufurile metalice, trebuie
fi puternic erodat şi d u p ă p u ţ i n timp cutia va fi s c o a s ă din func­ să se ţ i n ă seama de presiunea fluidului. D a c ă forţa d a t ă de pre- I
ţ i u n e . D e aceea, tija trebuie s ă fie îngrijit p r e l u c r a t ă . De asemenea, siunea i n t e r i o a r ă d e p ă ş e ş t e , forţa c o r e s p u n z ă t o a r e elasticităţii I
garnitura trebuie să asigure o umplere b u n ă , să a i b ă coeficientul iiiiTerialului.~acestea se deformează, presînd pe tijă. î n care caz ţ
de frecare redus şi s ă a i b ă r e z i s t e n ţ ă la u z u r ă î n condiţii de burduful poate fi scos d i n uz.
lucru cu fluide fierbinţi şi presiuni înalte. Garnitura nu trebuie î n t r u c î t burdufurile de e t a n ş a r e sînt caracterizate practic prin
s ă gripeze tija. lungimi destul de mari, folosirea lor este î n general l i m i t a t ă la

292 293
a r m ă t u r i l e cu ventil, la care se poate realiza o c u r s ă s c u r t ă la
deschidere.
In unele cazuri, la presiuni mai mari de 700 kgf/cm , se folo­ 2 care p l a s e a z ă cutia de e t a n ş a r e într-o z o n ă unde temperaturile
sesc pentru e t a n ş a r e bucşe din metal, s u b ţ i r i , ajustate corespun­
zător pe s u p r a f a ţ a rectificată a tijei, utilizînd efectul de autoetan­
ş a r e produs de presiunea i n t e r i o a r ă . Grosimea pereţilor bucşei are
influenţă asupra forţei de frecare ce se n a ş t e î n t r e ea şi tijă. C u
cît grosimea este mai mică, frecarea r e a l i z a t ă este mai s c ă z u t ă ,
Etanşarea cu garnituri inelare „O". Soluţiile moderne întîl­
2
nite în c o n s t r u c ţ i a de a r m ă t u r i , pentru presiuni de la 10 k g f / c m
2
pînă la 1 700 k g f / c m , prezintă î n problema e t a n ş ă r i i între tijă
şi capac idei noi. C o n s t r u c ţ i a c o m p l i c a t ă a cutiilor de e t a n ş a r e ,
în special în cazul presiunilor înalte, a fost î n l o c u i t ă cu e t a n ş ă r i
cu garnituri inelare (fig. 16.38), care p r e z i n t ă o simplitate deo­
sebită şi o î n t r e ţ i n e r e în consecinţă.
S i n g u r a p r o b l e m ă ridicată de folosirea e t a n ş ă r i i cu garnituri
inelare „ O " este prelucrarea cu deosebită g r i j ă a alezajului capa­
cului şi a suprafeţei exterioare a tijei. A ş a cum s-a a r ă t a t mai
înainte, î n condiţiile folosirii acestei soluţii de e t a n ş a r e , precizia
de prelucrare se impune a fi în clasa de precizie 2 [JE2; jc 2)
şi 3 {TE 3 ; ; e 3 ) .
Garnituri folosite la etanşarea dintre tijă şi capac. In afara
tipului de e t a n ş a r e cu burduf şi a anumitor soluţii cu totul spe­
ciale, celelalte soluţii prezentate folosesc ca element de e t a n ş a r e
garnitura.
Garniturile cele mai obişnuite au f o r m ă g e o m e t r i c ă i n e l a r ă ,
cu s e c ţ i u n e a p ă t r a t ă , r o t u n d ă sau eliptică.
Inelul de obicei este secţionat, pe una din raze, recomandabil
la 45°, dar se î n t î l n e s c şi soluţii cu inele î n t r e g i . L a montare în
cazul inelelor teşite, se va evita ca d o u ă inele succesive să a i b ă
s e c ţ i o n ă r i l e suprapuse, a s i g u r î n d u - s e un decalaj de m i n i m 30°. Se
va u r m ă r i ca garniturile s ă p o a t ă fi montate şi demontate uşor,
în vederea unui acces simplu la cutia de e t a n ş a r e , care necesită
de obicei î n t r e ţ i n e r e . Pentru u ş u r i n ţ a e t a n ş ă r i i , asigurarea unei
funcţionări î n d e l u n g a t e şi folosirea unui efort mai s c ă z u t la s t r î n ­
gere, garniturile sînt î m b i b a t e cu lubrifianţi, sau cutia de e t a n ş a r e
se prevede cu inele de ungere, cu accesul lubrifiantului d i n a f a r ă ,
a s i g u r î n d u - s e debitarea c o n t i n u ă a lubrifiantului în s p a ţ i u l dintre
bucşă şi tijă.
L a a r m ă t u r i l e folosite la fluide cu temperaturi peste 300 °C,
la care lubrifiantul se descompune sau îşi pierde c a l i t ă ţ i l e normale,
pentru protejarea acestuia, se folosesc cutii p r e v ă z u t e cu aripioare
pentru r ă c i r e cu aer, sau pereţi dubli prin care se introduce un
fluid de răcire.
294
L a robinetele folosite pentru fluide la temperaturi negative
( / < ( ) ° C ) , se p r e v ă d soluţii constructive cu camere intermediare,
aînt normale.
L a a r m ă t u r i l e folosite în vid se prevăd soluţii constructive, care
s ă creeze s i g u r a n ţ a c ă nu p ă t r u n d e aer î n interiorul robinetului.
Cea mai s i g u r ă soluţie, o r e p r e z i n t ă cutia de e t a n ş a r e l u n g ă ,
•I cărei grup de garnituri inelare sînt separate printr-un inel
metalic special profilat, creînd u n locaş legat printr-un orificiu
de intrare la o s u r s ă de lubrifiant şi un orificiu de scurgere. Se
a s i g u r ă astfel o c i r c u l a ţ i e c o n t i n u ă de ulei şi o î n c h i d e r e h i d r a u l i c ă
care s p o r e ş t e efectul de e t a n ş a r e (fig. 16.36).
O a l t ă soluţie este aceea care p l a s e a z ă cutia de e t a n ş a r e în
întregime, î n t r - u n clopot r ă s t u r n a t , care este umplut cu lichid,
î n c h i d e r e a acestuia cu capac şi asigurarea m ă s u r ă r i i m i n u ţ i o a s e
.i nivelului creează posibilitatea de a se aprecia în orice moment
funcţionarea cutiei de e t a n ş a r e . Lubrifianţii aleşi în asemenea
cazuri trebuie să aibă o viscozitate de 15—20 °E.
Garniturile trebuie să umple locaşul cutiei complet. C u cît
forma sa iniţială a s i g u r ă o umplere mai b u n ă a locaşului cu a t î t
garnitura este mai c o r e s p u n z ă t o a r e .
Elasticitatea pe care o p ă s t r e a z ă garnitura în timpul s t r î n g e r i i
este alt criteriu de calitate al acesteia. G a r n i t u r a elastică se mu­
l e a z ă mai uşor d u p ă imperfecţiunea tijei şi cutiei rezultate din
prelucrare. I n timpul p r e s ă r i i volumul locaşului cutiei este mai
uşor umplut de o g a r n i t u r ă elastică.
Dacă garnitura are şi calitatea de a nu-şi pierde din v o l u m
b acţiunea presiunii, temperaturii, naturii fluidului şi p o s e d ă
un coeficient ridicat de u z u r ă , atunci e t a n ş a r e a va fi a s i g u r a t ă
iu timp fără necesitatea de a se interveni des cu s t r î n g e r e a pres­
garniturii.
D i n acest motiv, cele mai des folosite la cutiile de e t a n ş a r e
au r ă m a s garniturile moi, formate din materiale fibroase, de ori­
gina m i n e r a l ă sau v e g e t a l ă , armate uneori cu inserţii foarte sub­
ţiri de fire din metale cu maleabilitate ridicată, pentru a le asigura
şi o rezistenţă c o r e s p u n z ă t o a r e . I n tabela 16.17 sînt indicate unele
materiale des întîlnite la confecţionarea garniturilor inelare pentru
cutiile de e t a n ş a r e .
Garniturile metalice, dure, din combinaţii de fibre şi metale
( i i asbest şi grafit, dar cu elasticitate relativ mică (la s t r î n g e r i
u ş o a r e ) , nu se folosesc la cutii de e t a n ş a r e . E l e se î n t î l n e s c la
nşarea corpului cu capacul, în acest caz forţele de p r e s t r î n g e r e
pulînd fi mult mai mari.
295
UD
CD Materiale pentru garnituri utilizate Ia etanşarea dintre tijă şi capac
Nr. crt.
Materialul sau denumirea
garniturii
1 Cînepă, iută, in, impreg­
nate cu seu sau cu pastă
antifricţiune
2 Bumbac impregnat cu seu
sau cu pastă antifricţiune
_ —
3 Azbest uscat
4 Azbest impregnat cu seu
sau pastă antifricţiune,
grafitat şi lubrifiat
5 Azbest cu fire de sîrmă de
cupru moale impregnat
cu pastă antifricţiune gra­
fitat şi lubrifiant. Pe cele
3 feţe inactive ale inelului
se înveleşte cu ţesătură de
azbest cauciucată
ro
\
tabela 16.17
Caracteristici
Moale Observaţii
Secţiunea Tipul
tare
Moale Rotundă cu 0 Şnur împletit: , Se foloseşte la : apă, aer,
4—50 mm, — cu un toron ; păcură, ulei şi alte fluide
pătrată cu • — cu mai multe toroane ; care nu atacă fibra sau
8—50 mm — împletitură cu multe lubrifiantul, pînă la p = n
fire 2
= 160 kgf/cm şi t = max
= 100 °C. Se întîlneşte la
cutii de etanşare. In toate
cazurile, garniturile cu un
toron se folosesc pînă la
2
presiunea de 10 kgf/cm
Moale Rotundă Şnur împletit: Se foloseşte la : aer, păcu­
— cu un toron ; ră, ulei, motorină la presiu­
2
— împletitură cu nea maximă de 200 kgf/cm
multe fire şi temperatura maximă de
100 °C.
Se utilizează ca garnitură
uscată pentru apă potabilă,
acolo unde igienic nu se re­
comandă aite ingrediente.
Se întîlneşte Ia cutii de etan­
şare
Moale Rotundă cu ._' Şnur împletit cu maximum Se foloseşte la gaze pînă Ia 1
1
5—50 mm, 20 % fire de bumbac : P„=25 kgf/cm şi
pătrată cu • — cu un toron ;
5—50 mm — complet împletit; Se întîlneşte la cutii de
— cu mai multe toroane etanşare.
Temperatura limită pentru
folosirea azbestului uscat
este de 535 °C, peste aceas­
ta îşi pierde proprietăţile
mecanice
Moale Rotundă cu 0 Şnur împletit cu maximum Se foloseşte la apă, fluide
8—50 mm, 20 % fire de bumbac : necorosive, gaze, abur,
pătrată cu • - r cu un toron ; produse petroliere pînă ia
2
8—50 mm — cu mai multe toroane presiunea de 40 kgf/cm
— împletitură cu multe şi temperatura de 300 °C.
fire Se întîlneşte la cutii de etan­
şare.
îmbibat cu parafină sau
petrolatum merge şi la so­
luţii slab acide
Moale Pătrată : Şnur împletit cu 20% fire Se foloseşte la abur, apă,
13—50 mm sau de bumbac ; împletit cu produse petroliere, fluide
5—10 mm sîrmă moale de cupru : chimice necorosive pentru
— cu un toron ; azbest şi cupru, la presiuni
2
— cu mai multe toroane pînă la 140 kgf/cm şi
temperatura maximă de
450 °C.
Intîlnit la cutii de etanşare
IO
CO Tabela 16.17 (continuare)
00

Caracteristici
Materialul sau denumirea
Nr. c garniturii Moale
Secţiunea Tipul
Observaţii
tare

6 Pastă de fibre de azbest, A\oaie Se foloseşte la garnituri

grafit şi lubrifiant! (ulei de pentru conducte cu mufe
cilindru)
pentru apă si abur la
2
p,=20 kgf/cm şi t = max

= 300 °C ; pentru păcură,

motorină, uleiuri minerale
la t m = 1 2 0 ° C şi p =
X n
2
= 16 kgf/cm .
Se întîlneşte şi la cutii de
etanşare fără întreţinere
în condiţii grele de mon­
tare.

7 Ţesătură cauciucată
Moale Pătrată Inel din ţesătură, cauciucat Se foloseşte la garnituri
prin presare pentru cutii de etanşare
pentru apă, soluţii deNaCI,
C0 , N H etc., la presiunea
2 3
2
de 100 kgf/cm si tempera­
tura de 60 °C.
Pentru aer merge pînă la
2
presiunea de 250 kgf/cm
şi temperatura de 40 °C

8 Bumbac impregnat cu gli­ Moale Rotundă Şnur împletit: Folosit la garnituri pentru
cerina în amestec cu săpun — cu un toron ; cutii de etanşare pentru
neutru — cu mai multe toroane benzină, petrol lampant

ete, p M l» F i i i l i B M «*e
1
10 kjff/cm ?î twnperatur»
de 40 °C.
La instalaţiile şi transmisii­
le hidraulice cu fluid de
lucru ulei, glicerina etc.;
se foloseşte pînă la pre­
2
siunea de 200 kgf/cm şi
temperatura de 100 °C.

Moale Rotundă sau Inele presate sau decupate Folosit la orice fluid care
Cauciuc nu atacă cauciucul, la
pătrată din placă de cauciuc 2
presiuni pînă la 40 kgf/cm
şi temperatura de 60 °C

Moale Rotundă sau Inele presate Folosit la temperaturi în­

10 Perbunan tre —55 °C şi 100 °C
pătrată

11 Hidrofit Moa le Rotundă sau

pătrată

12 Fluor simerit Moale Rotundă sau

pătrată

Moale Rotundă sau Se folosesc ca garnituri ine­

13 Histalon lare „O" între tijă şi aleza-
pătrată
jul capacului, pînă la pre­
2
siunea de 1 700 kgî/cm şi
temperatura de 600 °C
to
co
CO
 Tabela 16.17. (continuare)

Caracteristici
în Materiulul sau denumirea
sarniturii Moale Observaţii
z Secjlunea Tipul
tare

14 Azbest cu o puritate ridica­ Moale Pătrată cu latu­ Şnur împletit cu multe fire Se f o l o s e ş t e pînă la presiu­
tă, armat cu fire subţiri de ra de la 6 mm impregnat cu grafit nea de 700 k g f / c m şi tem­
2

metal inoxidabil şi refrac­ la 25 mm peratura de 650 °C, la abur

tar, rezistent la coroziune
supraîncălzit, gaze fier­
ca Monel, Inconel etc. ş i binţi uscate etc.
lubrificat cu grafit

15 Azbest grafitat, înfăşurat Moale Rotundă cu ; Şnur de azbest grafitizat şi Se foloseşte la abur supra­
de 2—4 ori cu foiţă de alu­ 2—3 mm; impregnat, acoperit cu cî-
miniu presărată abundent încălzit (470—500 °C) şi la
pătrată teva straturi de foiţă presiunea de 100 kgf/cm 2

cu grafit
cu rezultate excelente.;
este termostabil. Se utili­
zează ş i la produse petro­
liere, cînd se îmbibă cu
ulei special, rezistent la
benzină, ulei etc.

16 Grafit solzos c u minimum Moale, Pătrată Inele formate din solzi cu — Rezistă la temperaturi
90% C semi- liant. înalte (700—800 °C) ;
tare, Inele presate — Unge bine tija ;
tare
— Nu absoarbe umezeală ;
— Este corosiv pentru oţel
netratat. De aceea tijele
şi bucşele se rectifică şi
apoi se nitrurează. La
garniturile din solzi, jo-

0,1 mm pe diametru.
— Garniturile inelare pre­
sate după strîngere se
sfărîmă, asigurînd ast­
fel o etanşare bună.
— Peste 550 °C sînt cele
mai recomandate

Pătrată ' Şnur de azbest grafitat şi Foiţa de p l u m b este bun lu­

17 Azbest ş i plumb Moale
' impregnat, înfăşurat î n brifiant, rezistent la î n c o ­
3—4 straturi de foiţă de voieri etc.
plumb acoperite cu ulei şi Utilizat la etanşări pentru
grafitate produse petroliere, gudroa-
ne, grăsimi şi alte fluide
necorosive f a ţ ă de plumb.
Se f o l o s e ş t e p î n ă la presiu­
2
nea de 25 kgf/cm şi tem­
peratura de 250 °C

Tip KNP 4 Garnitură rezistentă la acizi,

18 Azbest fire, î n combinaţie Moale Rotundă
nr. S.A.U.-49-55 combinaţii de clor gazos şi
cu compoziţie rezistentă 05-050
din U.R.S.S. acid sulfuric pînă la 93%,
la acizi şi m a s ă antifric­ Pătrată la presiuni maxime de
ţiune • 5x5- 2
6 kgf/cm ş i temperatura
• 50x50 maximă de 30 °C. Rezistă
la hipocloriţi la tempera­
turi pînă la 40 °C