m o a l e , c u a j u t o r u l u n e i piuliţe d e strîngere.
Datorită g a r n i t u r i i e x e c u t a t e pe şantierele de m o n t a r e , c u m i j l o a c e l e de c a r e d i s p u n l a
c a r e asigură etanşeitatea îmbinării, f l u i d u l t r a n s p o r t a t n u v i n e în
c o n t a c t c u piuliţa şi d e a c e e a p e r i c o l u l înţepenirii a c e s t e i a este
redus la m i n i m u m . A s e m e n e a racorduri
^ ^ • M j ^ se confecţionează d i n oţel, fontă malea-
mm fISSIfek bilă, b r o n z s a u P C V .
™ îmbinarea în baionetă ( f i g . 6 . 3 2 )
serveşte l a îmbinarea rapidă a c o n d u c ­
t e l o r fără filet s a u b u l o a n e de strîngere.
7. P I E S E FASONATE
P i e s e l e f a s o n a t e sînt e l e m e n t e a l e
c o n d u c t e l o r c a r e s e r v e s c fie l a l e g a r e a a
F i g . 6.32. îmbinare în două ţevi c u acelaşi d i a m e t r u s a u c u d i a -
baionetă. m e t r e d i f e r i t e între ele, fie l a s c h i m b a r e a
direcţiei t r a s e u l u i c o n d u c t e i , fie l a r a m i ­
f i c a r e a u n e i c o n d u c t e p r i n c i p a l e , fie l a închiderea u n u i capăt
sau a l unui orificiu a l acesteia.
U n a s e m e n e a e l e m e n t d e legătură p o a t e îndeplini u n a s a u
m a i m u l t e d i n funcţiunile e n u m e r a t e .
F o r m a piesei f a s o n a t e d e p i n d e d e r o l u l pe care-1 îndeplineşte,
d e m a t e r i a l u l d i n c a r e e s t e construită, de p r o c e d e u l d e fabricaţie
a d o p t a t , p r e c u m şi de d i m e n s i u n i l e n o m i n a l e a l e c o n d u c t e i .
După f o r m a l o r , p i e s e l e f a s o n a t e pot fi împărţite în :
— t u b u r i de legătură ;
— c u r b e s a u c o t u r i p e n t r u diferite u n g h i u r i de r a c o r d a r e ;
— ramificaţii s i m p l e s a u d u b l e c u d i f e r i t e u n g h i u r i d e îm­
binare ;
— piese de închidere ( d o p u r i , flanşe oarbe, c a p a c e e t c . ) .
F i e c a r e d i n t r e a c e s t e a p o a t e a v e a , în funcţie de legătura pe
c a r e o face, acelaşi d i a m e t r u n o m i n a l în o r i c e secţiune p e r p e n d i ­
culară pe a x , s a u d i a m e t r e n o m i n a l e diferite.
îmbinarea l o r c u c e l e l a l t e e l e m e n t e de conductă s e p o a l e face,
în funcţie de m a t e r i a l u l d e construcţie şi condiţiile de e x p l o a t a r e ,
p r i n t r - u n u l d i n s i s t e m e l e d e îmbinare p r e z e n t a t e m a i înainte. D e
o b i c e i , piesele f a s o n a t e , a s a m b l a t e p r i n filet se n u m e s c f i t i n g u r i .
O m a r e p a r t e d i n t r e aceste e l e m e n t e de legătură sînt s t a n d a r ­
d i z a t e l a n o i . C e l e ' n e s t a n d a r d i z a t e sînt e x e c u t a t e de u z i n e l e c o n ­
s t r u c t o a r e s p e c i a l i z a t e , în b a z a u n o r desene de execuţie, s a u sînt
102
faţa l o c u l u i .
P i e s e l e f a s o n a t e de oţel se execută c u p r o c e d e e t e h n o l o g i c e
v a r i a t e , în funcţie de condiţiile l o r d e funcţionare şi de c a r a c t e r u l
producţiei l o r .
P i e s e l e d e legătură d i n oţel t u r n a t sînt folosite în c a z u l p r e ­
s i u n i l o r pînă l a 2 5 0 k g f / c m şi t e m p e r a t u r i pînă l a 5 0 0 ° C în c o n ­
2
f o r m i t a t e c u condiţiile g e n e r a l e s t a b i l i t e de S T A S 2686-51 şi a
s t a n d a r d e l o r de d i m e n s i u n i respective.
F i t i n g u r i l e de oţel forjat sînt c l a s i f i c a t e în S T A S 1302-50,
c a r e indică şi condiţiile g e n e r a l e de execuţie şi recepţie. E l e sînt
f o l o s i t e atît l a ţevile obişnuite d e instalaţii cît şi l a ţevile d i n
i n d u s t r i a petrolieră pînă l a p r e s i u n e a de 100 k g f / c m . 2
O m a r e p a r t e a p i e s e l o r - d e legătură de oţel sînt e x e c u t a t e d i n
ţ e v i p r i n îndoire şi s u d a r e .
Curbele de oţel, obţinute p r i n îndoire, se recomandă a fi exe­
c u t a t e d i n ţevi n e s u d a t e , întrucît cusătura s e p o a t e f i s u r a l a în­
d o i r i ' . Dacă l a c o n d u c t e de mică importanţă sînt folosite totuşi
a s e m e n e a ţevi, a t u n c i cusătura sudată t r e b u i e amplasată l a t e r a l ,
pentru a suferi deformaţii cît m a i m i c i .
P r i n îndoirea ţevilor se obţin c u r b e c u f o r m e v a r i a t e , atît
într-un s i n g u r p l a n , cît şi în spaţiu. P a r a m e t r u l p r i n c i p a l a l u n e i
c u r b e este r a z a de curbură c u c a r e este îndoită, c a r e se a l e g e în
funcţie d e d i a m e t r u l şi g r o s i m e a ţevii şi d e p r o c e d e u l f o l o s i t p e n ­
t r u îndoire. I n o r i c e c a z s e recomandă c a subţierea p e r e t e l u i să
n u fie m a i m a r e de 1 5 % faţă de g r o s i m e a iniţială.
I n construcţia c o n d u c t e l o r de a b u r şi apă caldă s u b p r e s i u n e ,
l a e x e c u t a r e a îndoiturilor t r e b u i e r e s p e c t a t e instrucţiunile C 1 5 - 5 8
a l e I S C I R , c a r e prevăd c a r a z a minimă de curbură R, măsurată
pînă l a a x a ţevii, să fie :
— p e n t r u îndoirea l a c a l d a ţevilor u m p l u t e c u n i s i p R ! > Ad ; e
— p e n t r u îndoirea l a r e c e pe maşini şi d i s p o z i t i v e s p e c i a l e
R>5d ; e
— p e n t r u îndoirea c u c u t e a ţevii n e u m p l u t e c u n i s i p şi încăl­
zită l o c a l c u s u f l a i u l d e s u d a t R~^3d . e
L u n g i m e a porţiunii d r e p t e d i n t r e o cusătură transversală şi
începutul îndoiturii t r e b u i e să fie e g a l ă c e l puţin c u d i a m e t r u l
e x t e r i o r a l ţevii, d a r n u m a i mică d e 100 m m .
îndoirea l a rece s e face pe maşini s a u d i s p o z i t i v e s p e c i a l e ,
alît p e n t r u ţevile de oţel c a r b o n , cît şi p e n t r u c e l e de oţeluri a l i a t e
s a u m e t a l e neferoase. L a îndoirea ţevilor pe maşini c u s e g m e n t
de îndoire şi rolă ( f i g . 7.1, a ) se p r o d u c e o o v a l i z a r e a secţiunii
t r a n s v e r s a l e . A b a t e r e a de l a f o r m a circulară este neînsemnată p e n ­
t r u ţevi c u d i a m e t r u l pînă l a 7 0 m m . O v a l i z a r e a secţiunii e s t e
103

înlăturată l a maşinile de îndoit c a r e lucrează c u d o r n de c a l i b r a r e
( f i g . 7A,b). I n c u r s u l operaţiei, d o r n u l rămîne f i x a t l a capătul
u n e i tije, i a r p e n t r u micşorarea frecărilor, suprafaţa l u i se u n g e
cu ulei.
L a îndoirea ţevilor l a r e c e c u a j u t o r u l p r e s e l o r s a u d i s p o z i t i ­
v e l o r h i d r a u l i c e s e f o l o s e s c segmenţi c i r c u l a r i c u p r o f i l : c o n c a v
semirotund sau semioval.
c a r e p o t p r o v o c a deformaţia locală a p e r e t e l u i ţevii. încălzirea
ţevii s e face pînă l a c u l o a r e a roşie-vişinie, evitîndu-se supraîncăl­
z i r e a . D e a s e m e n e a este necesară şi încălzirea n i s i p u l u i , p e n t r u
a e v i t a o răcire rapidă a ţevii, c e e a c e a r d u c e l a p i e r d e r e a p l a s t i ­
cităţii a c e s t e i a şi f o r m a r e a d e c u t e s a u f i s u r i , r a z a de îndoire
propriu-zisă t r e b u i e să se facă l i n , fără s m u c i t u r i , p e n t r u a n u d a
naştere l a c u t e s a u frînturi. După îndoire, ţeava se curăţă d e
n i s i p , c a r e poate fi pregătit în v e d e r e a îndoirii a l t e i ţevi.
M e t o d a d e îndoire p r i n u m p l e r e c u n i s i p necesită u n m a r e
v o l u m de muncă, c o n s u m m a r e de m a t e r i a l e ( n i s i p , c o m b u s t i b i l
etc.) şi a r e o p r o d u c t i v i t a t e scăzută.
O metodă productivă folosită în u z i n e s p e c i a l i z a t e este îndoi­
r e a ţevilor l a c a l d p r i n p r e s a r e în matriţă. "Operaţia se face în
m a i m u l t e faze, p r o c e s u l t e h n o l o g i c f i i n d s t a b i l i t de către u z i n a
c o n s t r u c t o a r e în funcţie de u t i l a j u l d i s p o n i b i l p e n t r u a c e a s t a .
I n p r a c t i c a industrială sînt f o l o s i t e şi alte m e t o d e p r o d u c t i v e
de îndoire a ţevilor l a c a l d . S c h e m a u n e i operaţii executate c u a j u -

F i g . 7.2. Schema de îndoire a ţevilor pe prese speciale

Fig 7 1 Scheme de îndoire la rece a ţevilor : de broşat.
a - îndoirea ,evii pe maşină c u segment de îndoire,ji rolă ; b - îndoirea ţevii
pe maşina c u d o r n de calibrare.

t o r u l u n o r prese s p e c i a l e de broşat este arătată în f i g . 7.2, i a r

I'ndoirea ţevilor l a c a l d p e r m i t e micşorarea e f o r t u l u i n e c e s a r
acestei operaţii şi obţinerea u n e i f o r m e m a i c o r e c t e a secţiunii
curbei.
P e n t r u o producţie redusă de a s e m e n e a piese s e foloseşte în­
d o i r e a ţevilor în s t a r e caldă, după ce, în p r e a l a b i l , a u fost îndesate
c u n i s i p în z o n a d e îndoire. N i s i p u l f o l o s i t este c e l de rîu u s c a t
şi c e r n u t . N i s i p u l de m u n t e conţine p a r t i c u l e a g l o m e r a t e , c a r e . l a
încălzirea ţevii, a r d formînd g o l u r i . C e l u m e d dă naştere l a v a p o r i .
s c h e m a maşinii de îndoit ţevi p r i n încălzire c u curenţi de înaltă
frecvenţă este arătată în f i g . 7.3.
îndoirea ţevilor c u c u t e se realizează p r i n încălzire locală c u
s i i f l a i u l şi f o r m a r e a u n u i număr d e 5 — 9 ondulaţii, în funcţie de
d i a m e t r u l ţevii. Această metodă este m a i simplă şi m a i ieftină
decît îndoirea netedă a ţevilor, m a i a l e s în c a z u l d i a m e t r e l o r m a i
m a r i de 100 m m . D e z a v a n t a j u l a c e s t o r c u r b e constă în a c e e a că

105
104
 p e n t r u a p r o d u c e o d e f o r m a r e o a r e c a r e , şi M — m o m e n t u l ne­
t

c e s a r p e n t r u a p r o d u c e aceeaşi deformaţie a c u r b e i ţinînd seamă

de a p l a t i s a r e a secţiunii e i , a t u n c i , între e l e există relaţia

Mi = kMv [kgf-om], (7.1)

în c a r e & = / ( X ) < l este c o e f i c i e n t u l de a p l a t i s a r e a l ţevii, d e p i n -

zînd d e c r i t e r i u l a d i m e n s i o n a l

sR
.2 (7.2)

in care
s este g r o s i m e a p e r e t e l u i ţevii, în c m ;
R — r a z a d e curbură a a x e i de s i m e t r i e , în c m ;
rm — r a z a m e d i e a secţiunii ţevii, în c m .
V a l o r i l e c o e f i c i e n t u l u i de a p l a t i s a r e sînt i n d i c a t e în d i a g r a m a
d i n f i g . 7.5 şi, după c u m se vede, ele diferă întrucîtva de i a cer­
cetător l a cercetător în funcţie de i p o t e z e l e de p l e c a r e .

F i g . 7.3. Schema maşinii de îndoit ţevi c u ajutorul curenţilor

de înaltă frecvenţă.

E x p e r i m e n t a l s - a c o n s t a t a t că ţevile c u r b a t e s o l i c i t a t e de
m o m e n t e încovoietoare în s e n s u l micşorării r a z e i de c u r b u r a a v e a u
deformaţii m a i m a r i d e c i t
cele socotite p r i n c a l c u l .
întindere
F e n o m e n u l a fost e x p l i ­
c a t p r i n aceea că e f o r t u r i l e
u n i t a r e a x i a l e care a p a r o 12 A1
primo apmtimoţie
dată c u m o m e n t u l de înco­
3+32SOA i-329376Ă*+20224a)X'
!!
, . • ^
v o i e r e d a u naştere u n o r s o ­
15?+ 7J9/2JA i-244l/76fcy-2â2?MA e
o tmo o/mx/mafie
licitări în direcţie radială
( f i g . 7 . 4 ) , c a r e t i n d să a p l a - F i g . 7.5. Diagramă pentru determinarea valorilor coeficientului
de aplatisare.
t i s e z e secţiunea ţevii.
Cercetările făcute a u
d u s l a c o n c l u z i a că dacă M{ Creşterea elasticităţii u n u i s i s t e m datorită aplatisării c u r b e l o r
este m o m e n t u l d e încovoiere se i a în c o n s i d e r a r e în c a l c u l ( v . c a p i t o l u l u r m ă t o r ) p r i n împăr­
d e t e r m i n a t p r i n c a l c u l , fără ţirea c u c o e f i c i e n t u l de a p l a t i s a r e k a l u n g i m i i c u r b e i , p r e c u m şi
F i g 7.4. M o d i f i c a r e a formei secţiunii trans­ a ţine seamă de a p l a t i s a r e a p r i n împărţirea m o m e n t u l u i s t a t i c şi m o m e n t u l u i de inerţie l i n i a r
v e r s a l e a unei ţevi curbe supuse unor ten­
secţiunii curbei, necesar al a c e s t e i a în r a p o r t c u o axă.
s i u n i de încovoiere.

107
106
 O altă consecinţă a aplatisării ţevilor c u r b a t e , s u p u s e înco­
v o i e r i i , este a c e e a a d i s t r i b u i r i i e f o r t u r i l o r u n i t a r e în secţiune,
a s t f e l încît v a l o a r e a m a x i m ă a mărimii l o r n u s e găseşte t o t d e a u n a
în f i b r e l e cele m a i depărtate d e a x a neutră.
Mărimea e f o r t u r i l o r u n i t a r e c a r e a p a r în pereţii c u r b e i t r e b u i e
de a s e m e n e a corectată c u coeficienţii rezultaţi d i n cercetările
efectuate.
Coet'icientulp
jJ şi 7 sînt coeficienţi d e corecţie a căror mărime s e citeşte în
d i a g r a m e l e d i n f i g . 7.6 şi r e s p e c t i v 7.7.
La c o n d u c t e l e c u o importanţă m a i mică se f o l o s e s c coturi
realizate prin sudarea unor segmente de ţeava, c a în f i g . 7.8. F o l o ­
s i r e a l o r este admisă de instrucţiunile I . S . C . I . R . C 1 5 - 5 8 l a c o n ­
d u c t e c a r e lucrează s u b p r e s i u n e c u d i a m e t r u l peste 4 0 0 m m , m a ­
t e r i a l u l d e confecţie a l a c e s t o r a t r e b u i n d să fie acelaşi c u m a t e ­
r i a l u l ţevii l a c a r e se asamblează.

F i g .7.8. C o t u r i realizate d i n segmente sudate.

F i g 7 6 Diagramă pentru determinarea v a - F i g . 7.7. D i a g r a m a pentru de- S e g m e n t e l e se execută d i n ţeava tăiată c u flacără, după t r a ­
l o n l o r coeficientului de corecţie j3, pentru terminarea v a l o r i l o r coeficien-
tensiunile l o n g i t u d i n a l e m a x i m e în ţevile tului de corecţie 7, pentru ten- s a r e s a u după şablon, s a u c u a j u t o r u l maşinilor şi d i s p o z i t i v e l o r
c u r be. siunile tangenţiale m a x i m e i n s p e c i a l e d e tăiat. E l e p o t fi e x e c u t a t e şi d i n tablă tăiată d u p a
ţevile curbe. t r a s a r e s a u după şablon, vălţuită şi sudată.
Prescripţiile d e p r o i e c t a r e a e l e m e n t e l o r g e o m e t r i c e a l e pie­
Astfel e f o r t u l u n i t a r a x i a l c a r e a p a r e într-o porţiune curbă s e l o r d e legătură a c o n d u c t e l o r c u 0 1 0 0 . . . 1 2 0 0 0 m m sînt
datorită u n u i m o m e n t încovoietor este prevăzute în S T A S 6 5 2 5 - 6 2 .
o^ = a a x ( Ş ] [kgf/cm ] 2
(7.3) Ramificaţiile conductelor d e oţel s e realizează fie p r i n s u d a r e a
directă a u n o r ştuţuri în peretele c o n d u c t e i p r i n c i p a l e , fie p r i n
i a r e f o r t u l u n i t a r tangenţial c a r e a p a r e datorită aceleiaşi cauze
i n t r o d u c e r e a pe t r a s e u l c o n d u c t e i a u n o r e l e m e n t e în formă de T .
este
Instrucţiunile C 15-58 prevăd c a , l a c o n d u c t e l e de a b u r s u p r a ­
o«=o xf7 [kgf/cm ].
2
(7.4)
f l
încălzit c u p r e s i u n e a peste 21 k g f / c m s a u t e m p e r a t u r a peste
2

I n aceste relaţii : 4 0 0 °C, d i a m e t r u l ramificaţiilor s u d a t e d i r e c t l a conductă să fie

Qaxi este e f o r t u l u n i t a r c a r e a p a r e într-o porţiune dreaptă
de conductă datorită u n u i m o m e n t încovoietor, în
k g f / c m ; mărimea l u i se calculează c u relaţia
2
(5.15):
de m a x i m u m 0,6 d i n d i a m e t r u l e x t e r i o r a l a c e s t e i a .
P e n t r u c e l e l a l t e c a t e g o r i i , d i a m e t r u l ramificaţiei poată depăşi
această limită dacă o r i f i c i u l p r a c t i c a t în p e r e t e l e c o n d u c t e i este
c o n s o l i d a t corespunzător.

108 109
 I n c a z u l fabricaţiei în masă a t e u r i l o r d i n oţel, acestea se
pot r e a l i z a p r i n ştanţ'are d i n ţeava, c a î n f i g . 7.9, s a u p r i n s t a n
tare d i n tablă, urmată de r o l u i r e şi s u d a r e , c a în f i g . 7.10.
F i g 7 9 T e u r l d i n otel realizate d i n teavă F i g . 7.10. Teuri din oţel realizate d i »
prin ştariţare. tablă p r i n ştanţare. roluire şi sudare.
O g a m ă variată de ramificaţii d i n oţel se obţine p r i n îmbi­
n a r e a p r i n sudură a ţevilor, c a în f i g . 7 . 1 1 , e x e c u t a t e d i n tablă
tăiată după t r a s a r e , vălţuită şi sudată, recomandîndu-se :
/= d-rl00 mm;
A = ^ + 100 m m .
P i e s e l e f a s o n a t e de fontă se obţin p r i n t u r n a r e şi, într-o mă­
sură d e s t u l d e m a r e , sînt s t a n d a r d i z a t e atît p e n t r u c o n d u c t e l e d e
fontă c a r e lucrează s u b p r e s i u n e şi p e n t r u c e l e de instalaţii, cît
şi p e n t r u c o n d u c t e l e de c a n a l i z a r e .
Clasificarea pieselor de legătură p e n t r u c o n d u c t e l e d e f o n i a
c a r e lucrează l a p r e s i u n e este făcută de S T A S 1673-54, i a r c o n ­
diţiile g e n e r a l e de l i v r a r e a a c e s t o r a sînt i n d i c a t e în S T A S 1650-50.
F i t i n g u r i l e d e fontă maleabilă sînt c l a s i f i c a t e în S T A S 4 7 1 - 4 9 .
E l e sînt confecţionate d i n F m 3 5 S T A S 5 6 9 - 5 6 şi sînt u t i l i z a t e l a
t r a n s p o r t a r e a f l u i d e l o r n e c o r o s i v e , pînă l a t e m p e r a t u r a de 150 ° C .
A l t e condiţii g e n e r a l e sînt prevăzute în S T A S 8 3 8 - 5 1 .
P e n t r u c o n d u c t e l e de c a n a l i z a r e , c l a s i f i c a r e a p i e s e l o r de legă­
tură s i condiţiilor g e n e r a l e a l e a c e s t o r a sînt n o r m a l i z a t e în
S T A S ' 1515-50.'
110
Într-o măsură m a i mică sînt s t a n d a r d i z a t e p i e s e l e de legătură
din materiale nemetalice.
P i e s e l e de legătură d e b e t o n se obţin p r i n t u r n a r e a a c e s t u i a
în cofraje s p e c i a l e , după n e c e s i t a t e .
T u b u r i l e şi p i e s e l e de legătură de b a z a l t a r t i f i c i a l sînt p r e ­
văzute în S T A S 1743-53, u n d e sînt prevăzute şi condiţiile g e n e r a l e .
F i g . 7.11. Ramificaţii sudate.
P e n t r u c o n d u c t e l e de g r e s i e antiacidă, piesele d e legătură sînt
s t a n d a r d i z a t e în S T A S 4 2 3 5 - 5 4 şi S T A S 4236-54, după c u m sînt
îmbinate c u mufă s a u r e s p e c t i v c u flansă. Condiţiile g e n e r a l e sînt
prevăzute în S T A S 4 2 3 4 - 5 4 .
Deşi sînt n e s t a n d a r d i z a t e , o g a m ă variată de piese de legă­
tură p o a t e fi executată d i n porţelan s a u sticlă.
P i e s e l e de legătură d e f a o l i t , t e x t o l i t s a u a z b o v i n i l se obţin
în g e n e r a l p r i n p r e l u c r a r e a t u b u r i l o r d i n m a t e r i a l e l e r e s p e c t i v e .
C o t u r i l e se obţin p r i n îndoirea t u b u r i l o r în f o r m e s p e c i a l e , l a c a l d ,
după ce în p r e a l a b i l a u fost u m p l u t e c u n i s i p . După îndoire, u r ­
mează o t r a t a r e termică a a c e s t o r a . T e u r i l e şi ramificaţiile sînt
obţinute tot d i n t u b u r i , p r i n îmbinări l i p i t e .
P i e s e l e de legătură de P C V r i g i d a u f o r m e v a r i a t e şi se obţin
p r i n i n j e c t a r e a P C V - u l u i în matriţe, p r i n îndoirea ţevilor s a u îmbi­
narea lor p r i n lipire si sudare s a u , m a i rar, prin extruderea
a c e s t u i a în matriţe.
P i e s e l e de legătură de P C V r i g i d , obţinute p r i n injecţie, sînt
n o r m a l i z a t e de M . I . P . C h . în N I 1687-61.
111
 t e r e u n o r i m p o r t a n t e reacţiuni în r e a z e m e . E x p r e s i a matematică
L a m o n t a r e a c o n d u c t e l o r de P C V r i g i d s e f o l o s e s c şi piese
a a c e s t o r a este dată d e relaţiile
de legătură obţinute p r i n îndoirea ţevilor l a c a l d . P î n ă l a d i a ­
m e t r u l d e 15 m m , a c e s t e a se curbează fără a f i u m p l u t e c u n i s i p .
P e s t e această mărime, înainte de îndoire, ţevile sînt îndesate în o-^T [kgl/cm«] (8.2)
p r e a l a b i l c u n i s i p u s c a t şi încălzit l a + 4 0 °C.
R a z a minimă de curbură a a c e s t o r a este de p a t r u o r i d i a ­ R=o-,4 [kgf], (8.3)
în c a r e :
m e t r u l e x t e r i o r a l ţevii.
a este e f o r t u l u n i t a r d a t o r i t dilatării t e r m i c e ;
E — m o d u l u l de e l a s t i c i t a t e a l m a t e r i a l u l u i , în k g f / c m ;
2

A/ — d i l a t a r e a termică a c o n d u c t e i c o n f o r m relaţiei
8. D I L A T A R E A T E R M I C Ă A C O N D U C T E L O R ( 8 . 1 ) , în c m ;
ŞI P R E L U A R E A EI R — reacţiunea d i n r e a z e m u l f i x datorită dilatării ter­
mice ;
I n c u r s u l exploatării, o r i c e conductă este supusă u n o r variaţii A — a r i a secţiunii c o n d u c t e i , în c m . 2

t e r m i c e a l e pereţilor, fie datorită t e m p e r a t u r i i f l u i d u l u i t r a n s p o r t a t , P e n t r u micşorarea simţitoare a a c e s t o r e f o r t u r i , dilatările

fie datorită variaţiei de temperatură a m e d i u l u i înconjurător.
C a l c u l u l dilatărilor t e r m i c e a l e c o n d u c t e i t r e b u i e să r e z o l v e :
— 'mărimea dilatării t e r m i c e a c o n d u c t e i ;
— mărimea şi direcţia reacţiunilor d i n r e a z e m e :
— mărimea şi s e n s u l m o m e n t e l o r încovoietoare c a r e solicită-
sistemul ;
— e f o r t u r i l e u n i t a r e c a r e a p a r în pereţii c o n d u c t e i , în secţiu­
nile' m a i p r i n c i p a l e a l e a c e s t e i a .
S u b influenţa t e m p e r a t u r i i , c o n d u c t a în a n s a m b l u l e i s e dilată
după cele t r e i direcţii, i n t e r e s p r a c t i c prezentînd însă n u m a i d i l a ­
t a r e a axială a e i .
A n a l i t i c s e demonstrează că u n t r a s e u d e conductă oarecare
se dilată pe direcţia d r e p t e i c a r e uneşte extremităţile.
C a n t i t a t i v , această dilataţie se e x p r i m ă ' p r i n relaţia
M = la.M [cm] (8.1)
în c a r e :
/ este distanţa între extremităţile porţiunii d e conductă
c o n s i d e r a t e , în c m ;
a - - c o e f i c i e n t u l de d i l a t a r e termică a m a t e r i a l u l u i c o n ­
d u c t e i , în c m / c m • g r d ;
A f — diferenţa d i n t r e t e m p e r a t u r a p e r e t e l u i c o n d u c t e i t
^ în t i m p u l exploatării şi t e m p e r a t u r a l u i în t i m p u l
montajului t . 0
s i s t e m u l u i de c o n d u c t e t r e b u i e p r e l u a t e fie p r i n a u t o c o m p e n s a r e ,
adică p r i n p r e l u a r e a dilatărilor de însuşi s i s t e m u l e l a s t i c al c o n ­
d u c t e i , f i e p r i n c o m p e n s a t o a r e , adică p r i n e l e m e n t e uşor d e f o r m a -
b i l e , m o n t a t e pe conductă.
E l a s t i c i t a t e a u n u i s i s t e m este c u atît m a i m a r e c u c î t :
— f o r m a t r a s e u l u i c o n d u c t e i este m a i j u d i c i o s aleasă ;
— e l e m e n t e l e l i n i a r e a l e s i s t e m u l u i sînt m a i m a r i (existînd
anumite l u n g i m i optime);
— m o m e n t u l de inerţie p o l a r a l ţevii este m a i m i c ;
— m o d u l u l de e l a s t i c i t a t e a l m a t e r i a l u l u i este m a i m i c .
P e n t r u s i s t e m e l e p l a n e d e c o n d u c t e , mărimea şi direcţia reac­
ţiunilor d i n r e a z e m e l e f i x e d e p i n d de n a t u r a s p r i j i n i r i i .
A s t f e l l a s i s t e m e l e d u b l u a r t i c u 1 a t e ( f i g . 8.1),
r e z u l t a n t a reacţiunilor trece p r i n c e l e două r e a z e m e , mărimea
c o m p o n e n t e l o r ei pe direcţia a x e l o r f i i n d
Şi (8.4)
[kgf],
'pp
în c a r e :
R , Ry
x sînt c o m p o n e n t e l e reacţiunilor în direcţiile x şi y ;
*o> yo — proiecţiile pe a x e l e de c o o r d o n a t e a l e distanţei
r între p u n c t e l e de r e a z e m , în c m ;
/ este m o m e n t u l de inerţie a l secţiunii ţevii faţă de a x a
neutră, în c m ; 4

I n c a z u l în c a r e d i l a t a r e a termică este împiedicată, î/i pereţii IpP — m o m e n t u l de inerţie l i n i a r a l s i s t e m u l u i în r a p o r t

c u a x a c a r e t r e c e p r i n r e a z e m e , în c m . 3

e l e m e n t e l o r d e conductă i a u naştere e f o r t u r i u n i t a r e , c a r e d a u naş-

8 - Conducte şi armături

112 113
 P e n t r u r e d u c e r e a mărimii e f o r t u r i l o r u n i t a r e c a r e a p a r în
u r m a dilatărilor t e r m i c e , s i s t e m e l e c u dilatări c o m p e n s a t e se m o n ­
tează p r e t e n s i o n a t .
sistemului. . x
P r e t e n s i o n a r e a s e realizează p r i n d e f o r m a r e a s i s t e m u l u i , l a
m o n t a r e , c u o p a r t e ( n o % ) , exprimată în p r o c e n t e d i n d e f o r m a r e a
totală pe c a r e o capătă acelaşi
s i s t e m n e p r e t e n s i o n a t , în s t a r e de
r e g i m , şi în s e n s u l c o n t r a r a c e s t e i a .
P r i n a c e a s t a , înainte de apariţia o r i ­
căror deformaţii t e r m i c e , în pereţii
elementelor c o n d u c t e i s e creează
e f o r t u r i u n i t a r e de s e m n c o n t r a r
celor d i n s t a r e a de r e g i m şi e g a l e
cu -j^j- a (o reprezintă mărimea
e f o r t u l u i u n i t a r c a r e a p a r e în s t a r e a
F i g . 8.2. Schema sistemelor d u b l u înca­
F i g . 8.1. S c h e m a sistemelor dublu strate. de r e g i m în acelaşi s i s t e m nepre­
articol ate. t e n s i o n a t ) . O dată c u creşterea d i l a ­ F i g . 8.3. S c h e m a sistemelor mixte.

M ă r i m i l e c o m p o n e n t e l o r e i pe direcţiile a x e l o r sînt e x p r i m a t e tărilor t e r m i c e , e f o r t u r i l e u n i t a r e de

p r e t e n s i o n a r e s c a d , ajungînd pînă l a 0, după c a r e c r e s c în s e n s
P r i n r e l a ţ i i l e
^ y G
+
^ y 0
c o n t r a r c e l o r d e p r e t e n s i o n a r e , pînă l a v a l o a r e a 1 0
°~ •
/ ? 0

El
!0 6

; xy
a
Ikgfl; (8J
Tn c a z u l g e n e r a l , mărimea pretensionării « = 5 0 % . Totuşi 0

a l e g e r e a a c e s t e i mărimi d e p i n d e de t e m p e r a t u r a m e d i u l u i încon­
AV/ + AX/, jurător, în m o m e n t u l montării c o m p e n s a t o r u l u i , de t e m p e r a t u r i l e
X
xy.
[kgfl, limită l a c a r e urmează să funcţioneze c o n d u c t a , p r e c u m şi de c o n ­
10 e
stanţa r e g i m u l u i de funcţionare a c o n d u c t e i . L a c o n d u c t e l e c u
x
a 'o
y r xy
a
funcţionare continuă l a o temperatură constantă (exceptînd o p r i ­
î n c a r e î n a i a r a notaţiilor f o l o s i t e m a i înainte r i l e s c u r t e p e n t r u r e p a r a ţ i i ) este r e c o m a n d a b i l a se p r e s c r i e o pre
Ax = x aAt 0 [cm] t e n s i o n a r e apropiată d e 1 0 0 % .
C a l c u l e l e a n a l i t i c e a l e dilatărilor t e r m i c e sînt în g e n e r a l l a b o ­
Şi
r i o a s e ; s c h e m a de desfăşurare a a c e s t o r c a l c u l e , în c a z u l s i s t e m e ­
Ay = // aAr [cm]
0
l o r p l a n e , este următoarea :
sînt dilatările s i s t e m u l u i în l u n g u l a x e l o r x şi
— d e s c o m p u n e r e a s i s t e m u l u i în părţi s i m p l e ( d r e p t e s a u
I , Iy sînt m o m e n t e l e d e inerţie l i n i a r e a l e s i s t e m u l u
xQ Q
c u r b e ) şi n o t a r e a l o r într-o anumită o r d i n e ;
î n r a p o r t c u a x e l e XQ şi yo, c a r e t r e c p r i
c e n t r u l său d e g r e u t a t e , în m ; 3
— a l e g e r e a u n u i s i s t e m a r b i t r a r de a x e , a s t f e l încît a c e s t e a
să fie p a r a l e l e s a u c h i a r să coincidă c u cît m a i m u l t e părţi s i m p l e
I xy — m o m e n t u l d e inerţie c e n t r i f u g a l a l s i s t
ale s i s t e m u l u i ;
m u l u i în r a p o r t c u aceleaşi a x e , î n
L a s i s t e m e l e m i x t e ( f i g . 8 . 3 ) , r e z u l t a n t a reaeţiunil — c a l c u J a r e a m o m e n t e l o r s t a t i c e Al şi M
x şi a m o m e n t e l o r
y

de inerţie l i n i a r e I ,h şi Ixy a l e părţilor s i m p l e a l e s i s t e m u l u i în

t r e c e p r i n p u n c t u l a r t i c u l a t . M ă r i m i l e c o m p o n e n t e l o r e i pe c e l x

r a p o r t c u a x e l e a l e s e ; c e l m a i des s e întîlnesc în practică porţiuni

două direcţii sînt d a t e t o t d e r e l a ţ i i l e ( 8 . 5 ) , în c a r e m o m e n t e l e d
drepte s a u s f e r t u r i d e c e r c , a căror m o m e n t e s t a t i c e şi m o m e n t e de
inerţie a l e s i s t e m u l u i sînt c a l c u l a t e în r a p o r t c u a x e l e c a r e
inerţie l i n i a r e sînt i n d i c a t e în t a b e l a 8.1, ţinînd seamă d e c o e f i ­
p r i n punctul articulat.
c i e n t u l de a p l a t i s a r e a l ţevilor l a c u r b e ( v . c a p . 7 ) ;
D i n t r e i p o t e z e l e p r e z e n t a t e , c e a m a i apropiată d e c a z u r i l
r e a l e este i p o t e z a d u b l e i încastrări.
115
114
 Tabela 8.1 Tabela 8.1 (continuare)

Nr.
M o m e n t e statice şi de inerţie ale părtllorjirnple de conductă relaţiei Figura Momentul static Momentul de inerţie

Momentul static Momentul de inerţie

l b
p3

M=La I =La*
7
A, c
#2

+ -y-(0,57«+6) +

+ 1,57-^-06

A> 3

M = 0,5L + Lb / 07-^- +

i
2
x y = 0 )

+ L b + Lb
2 2
8 p2

-
-o
T
+ 0,57^(6,+6 ) + 2

* 1

+ 1,57 6j6 2

Observaţie, k — coeficientul de aplatisare conform fig. 7.5.

I -.=
xy 0,5L a+Lab
2

— c a l c u l a r e a m o m e n t u l u i s t a t i c şi a l m o m e n t u l u i de inerţie
a l întregului s i s t e m faţă de a x e l e a l e s e p r i n însumarea algebrică
a m o m e n t e l o r s t a t i c e şi r e s p e c t i v a m o m e n t e l o r de inerţie a l e păr­
p3 ţilor s i m p l e c o m p o n e n t e ;
— c a l c u l a r e a l u n g i m i i t o t a l e L a s i s t e m u l u i ; se ţine seamă
I = 0,785 +
că l u n g i m e a d e c a l c u l a porţiunilor d r e p t e s e i a egală c u l u n g i ­
x k

m e a a x e i părţii r e s p e c t i v e , i a r p e n t r u părţile c u r b e , l u n g i m e a de
+ f «+
c a l c u l s e obţine p r i n împărţirea l u n g i m i i a x e i porţiunii c u r b e c u
2

c o e f i c i e n t u l It de a p l a t i s a r e , a d o p t a t c o n f o r m d i a g r a m e i d i n
+ 1,57 -^-cfi
f i g . 7.5 ;
— c a l c u l a r e a în r a p o r t c u a x e l e a l e s e a l e c o o r d o n a t e l o r c e n ­
t r u l u i de g r e u t a t e a l s i s t e m u l u i , c o n f o r m relaţiilor

x=
G L* N şi y -f
G [ml; (8.7)

— c a l c u l a r e a m o m e n t u l u i de inerţie a l s i s t e m u l u i în raport
c u a x e l e ce t r e c p r i n c e n t r u l de g r e u t a t e , c o n f o r m relaţiilor

I XG = I -Lx x
2
G [m ]; 3

I ya = ly-Ly 2
G [m ]; 3
( 8 8 )

I xyG = i -Lx y xy G G [m ];
3

117
116
 — c a l c u l a r e a dilatărilor s i s t e m u l u i în l u n g u l axelor A x şi C a r a c t e r i s t i c i l e u n o r porţiuni a u t o c o m p e n s a t e sînt arătate în
Ay, c o n f o r m relaţiilor ( 8 . 6 ) ; continuare.
— calcularea componentelor rezultantei R şi R
x conform
y Compensarea în porţiuni cu unghi de 90° ( f i g . 8 . 4 ) . C o r l f o r m
relaţiilor ( 8 . 5 ) ; în c a z u l în c a r e s i s t e m u l u i i se p r e s c r i e o p r e t e n ­ teorie'i e x p u s e , reacţiunile d i n r e a z e m e l e fixe sînt d a t e de relaţiile
s i o n a r e no, v a l o r i l e c o m p o n e n t e l o r R şi R t r e b u i e c o r e c t a t e p r i n
x y
( 8 . 5 ) , în c a r e :
înmulţirea c u c o e f i c i e n t u l
WO-no. L = L,+L +l,57y 2 [m];
n = 100
( g 9 )

— c a l c u l a r e a m ă r i m i i ' r e z u l t a n t e i R, s e face d e o b i c e i g r a f i c , 0 . 5 L + L R + 0,57

2
t ^
i a r a n a l i t i c c u relaţia *G= 1 N ;
A» [kgf]; (8.10)
0,57 ~ + 0,5Ll+L R 2

— d e t e r m i n a r e a m o m e n t e l o r încovoietoare în d i f e r i t e p u n c t e
v 0 = — — z M ;
ale sistemului
M = Pf
t [kgfcm], (8.11) h 0 = 0,355£ + y q +L]R + L R -Ly2
2 2
Q [m ];
3

în c a r e / e s l e distanţa d e l a p u n c t u l c o n s i d e r a t pînă l a s u p o r t u l
forţei ( d e o b i c e i a c e a s t a se determină g r a f i c ) . I = I Z ? 4-L]R + L R + 2
0 , 3 5 5 ^ -Lx [m ];
3
(8.12)
yo l G

C o n s t r u c t i v , c o m p e n s a r e a dilatărilor se realizează p r i n î m ­
părţirea c o n d u c t e i p e porţiuni, în p u n c t e l e d e împărţire c o n d u c t a
f i i n d fixată r i g i d p r i n r e a z e m e fixe. P e f i e c a r e porţiune, între două Ixya = 0,07^-Ly x G a [m ]; 3

p u n c t e fixe c o n s e c u t i v e , dilatările t r e b u i e c o m p e n s a t e p r i n t r - u n
sistem oarecare. Ax = af(L,+/?) [cm]; Ay=«t(L +R) 2 [cm\.

In toate relaţiile, R este r a z a d e curbură.

P e n t r u c a l c u l e o r i e n t a t i v e şi r a p i d e s - a u întocmit d i a g r a m e ,
c a r e determină d i l a t a r e a c a r e poate f i preluată de u n braţ şi forţa
c a r e se d e z v o l t ă în r e a z e m u l a c e s t u i a în r a p o r t c u l u n g i m e a m i ­
nimă a braţului şi d i a m e t r u l ţevii. S e indică a s e m e n e a d i a g r a m e
p e n t r u c o n d u c t e d e o t e l ( f i g . 8.5) şi p e n t r u c e l e d e v i n i p l a s t
(fig. 8.6).
Efortul unitar care a p a r e în m a t e r i a l u l ţevii m a i p o a t e f i
d e t e r m i n a t c u relaţia
l,54/,£d,

s—' [kgf/cm ], 2
( .13)
8
F i g . 8.4. Schema compensării porţiunilor c u u n g h i de 90°.
i a r reacţiunea d i n r e a z e m este dată d e relaţia
C e a m a i ieftină soluţie este a c e e a a autocompensării, c a r e
simplifică construcţia şi măreşte siguranţa e i . D e aceea, e a t r e b u i e 2o,/
aplicată, o r i de cîte o r i este p o s i b i l , p r i n t r - o a l e g e r e raţională a R=dT f k g f
J' ( -
8 1 4
>
punctelor fixe. în c a r e :
A u t o c o m p e n s a r e a se realizează uşor l a c o n d u c t e l e de m a t e ­ A/, este d i l a t a r e a termică c e t r e b u i e compensată, în c m ;
r i a l e e l a s t i c e c a oţel, c u p r u , a l u m i n i u , P C V e t c . L a c o n d u c t e l e de d e— d i a m e t r u l e x t e r i o r a l ţevii, în c m ;
m a t e r i a l e r i g i d e , dilatările sînt p r e l u a t e de c o m p e n s a t o a r e . l 2— porţiunea c o n d u c t e i c a r e p r e i a d i l a t a r e a Al, în c m .

118 119

13 14 15 16 1! 18
ngimea minima necesară Lş.m
8.5. Compensarea dilatării termice în porţiuni de conductă
cu u n g h i de 90° pentru conductele d i n oţel.
4 8 12 16 20 2U 28 32 36 10 M
Raportul minimal, L/D
F i g . 8.6. A l u n g i r e a şi forţa dezvoltată în porţiuni
de conductă cu u n g h i de 90° pentru conducte d i n
v i n i p l a s t (curbele indică diametrul exterior şi
diametrul interior a l conductelor) :
alungirea termică A a conductelor c u d i a m e t r u l :
1 - 160/148 m m : 2 - 135/126 m m ; 3 - 90/74 m m ;
4 - 65/47 m m : 5 - 30/22 m m ; f o r ţ a î n r e a z e m u l
conductei c u d i a m e t r u l : S — 160/148 m m ; 7 —
1Ş5 126 m m ş i 90,74 m m : S - 65'47. m m ;
? - 30/22 m m ,
 4 y G = l , 1 4 f + 0,57 f L +(L 2 2 + 2R) (0,5L +L R)
2
3 3 -

-Lx y a a [m ]; 3

Ax=<xt(L —L ) l 3 [cm];

Ai/=a/(Z.2 + 2 R ) [ c m ] ;

Pentru cazul particular a l cotului simetric L i = L . 3

Calculul compensării dilatărilor termice ale porţiunilor de

conductă în forma de seceră ( f i g . 8 . 9 ) . P o a t e f i făcut a n a l i t i c după
m e t o d a indicată m a i înainte.

* F i g . 8.8. Schema coturilor nesimetrice de 180".

3^
Compensarea In coturi de 180° ( f i g 8 . 8 ) . C a l c u l u l a n a l i t i c s e
efectuează după m e t o d a expusă înainte. Reacţiunile d i n r e a z e m e l e
f i x e se determină c u relaţiile ( 8 . 5 ) , în c a r e

L=£. + L + L + 3 , 1 4 y [ m ] ;
1 2 3

Xo = - £ [ l , 1 4 f + 0 . 5 L +0.5Z. +R(L 2 2
+ Z. )J [ m ] ; F i g . 8.9. Schema porţiunilor în formă de seceră.
t 3

f
Reacţiunile d i n r e a z e m e l e f i x e s e determină c u relaţiile ( 8 . 5 ) .
în c a r e
v = ^-[3.14^ + 1,57 J l + 0 , 5 L + L / ? + L L + 2 / ? L ]
G 2
2
2 2 3 3 [m];
'Lmii+L +U+£4+4,71
t j [m];

/x - 4 , 7 1 Ş + 5 , 1 5 ţ L » + 1 , 5 7 £ Z. + i - I »
G
2
; +l*R+
x G = ~ (o,5L + Z. /?-0,5Z. -L /?-2,57 f
2
1
2
3 -1,571L - 3

+L R2+LIL +4RL L +4R2L -Lyl

2 3 2 3 3 [m ];
3
(8.16)
-Z. L -2Z, /?)
3 4 4

/ , = l L ? + | Z - 3 + £ /?+/? (X + £ ) + ^
0
3 2 2
1 3 +
y
o= zH ' 5 7 1
T + 3
. 1
4 Z
- 2
+ 0
. 5 ^ + ^ + ^ 3 + 2 L 3 / ? +

+0,71 ^ - L x 2
[m ]; 3
+Z. Z. +Z, /?-0,5Z. ) [mj; 2
2 4 4
(8.17)

122
123
 1

Dezavantajele l o r c o n s t a u în :
I XG = 9,065 Ş + 1 0 , 2 8ţ L 2 + 3 ; l 4 ^ + ±L* +
— g a b a r i t u l l o r m a r e , c a r e complică r e z e m a r e a l o r , necesi-
tînd spaţii m a r i de a m p l a s a r e ;
+LlR+L R2+L (L +2Rf+
2 3 2 ±q + (L + 2 R-L ) A
— rezistenţe h i d r a u l i c e m a r i l a c u r g e r e a f l u i d u l u i ;
— apariţia f e n o m e n u l u i d e oboseală în m a t e r i a l u l c o m p e n ­
{L +R)L -Ly
2 A G [m3J; satorului.

A s e m e n e a c o m p e n s a t o a r e s e execută d i n ţevi d e oţel, c u p r u ,

alamă, a l u m i n i u s a u P C V .
/ y ( j =|z,3+Z. /?+Z- /?2+5 065
2
1 ) ^ + 5,14 f L3 +
După f o r m a îndoiturilor c o m p e n s a t o a r e l e p o t f i : netede, c u
cute s a u o n d u l a t e ( f i g . 8.10).

+ l,57|L 2
+ i - Z . 3 +qR+L R*+L (L +2Rf-Lxl3 4 3 \ ]>m3 C o m p e n s a t o a r e l e netede s e execută d i n ţevi c u
d i a m e t r u l pînă l a 2 5 0 m m , p e n t r u d i a m e t r e m a i m a r i p r o c e s u l de
îndoire d e v e n i n d f o a r t e d i f i c i l .
hy Q = - 5,07 £ - 3,14 Ş Z . - 2 , 5 7 £ L 2 3 - 1,571 Z . Z . -2 3
C o m p e n s a t o a r e l e c u c u t e sînt .raţionale n u m a i l a
ţevi d e oţel c u d i a m e t r e peste 100 m m , d e o a r e c e f l e x i b i l i t a t e a l o r
- ( L + 2 ^ ) ( 0 , 5 L +L R)
2
2
3 ~{L +2R)3 (L L
2 4 + L R-0,5L*)
4 - întrece p e a c e l o r netede, i a r execuţia e s t e m a i simplă şi m a i ieftină,
evitînd subţierea p e r e t e l u i ţevii. Rezistenţa l o r hidraulică depă­
şeşte c u c i r c a 5 0 % pe a c e l o r netede.
- L x ^ g [m ];3

C o m p e n s a t o a r e l e o n d u l a t e a u o c a p a c i t a t e şi m a i
- A . v = a / ( L , + Z.3 + 3/?) [cm]; m a r e decît a c e l o r c u c u t e şi o rezistenţă hidraulică l a c u r g e r e a

L\y=at(L 2 + R—L ) A [cm].

Compensatoarele de dilataţie sînt e l e m e n t e l e d e conductă c a r e ,

datorită construcţiei l o r , p o t p r e l u a deformaţii m a r i a l e s i s t e m u l u i ,
fără a c r e a î n pereţii c o n d u c t e i t e n s i u n i p e r i c u l o a s e , şi p o t a s i g u r a
totodată rezistenţa şi etanşeitatea c o n d u c t e i .
După p r i n c i p i u l d e funcţionare a l o r s e d e o s e b e s c :
F i g . 8.10. T i p u r i de compensatoare îndoite d i n teavă :
— c o m p e n s a t o a r e b a z a t e pe e l a s t i c i t a t e a m a t e r i a l u l u i : d i n a - neted ; b - cute : c - ondulat ; d - circular.
ţevi îndoite, l e n t i c u l a r e , î n formă d e b u r d u f e t c . ;
— compensatoare c u elemente r i g i d e : c u presetupă. f l u i d u l u i d e c i r c a 2,5 o r i m a i m a r e decît a c e l o r netede ; execuţia
Compensatoarele d i n ţevi îndoite sînt f o a r t e răspîndite î n l o r este g r e o a i e şi scumpă.
construcţia c o n d u c t e l o r , datorită : După f o r m a a x e i d e s i m e t r i e , s e d e o s e b e s c c o m p e n s a t o a r e în
formă d e liră şi î n formă d e U .
— unei capacităţi relativ' mari de c o m p e n s a r e (pînă la
400 m m ) ; C o m p e n s a t o a r e l e î n f o r m ă d e l i r ă ( f i g . 8.10)
s e f o l o s e s c l a c o n d u c t e l e m e t a l i c e şi l a cele d e P C V , avînd d i a ­
— solicitării m i c i c a r e încarcă reazemele;
metrul exterior s u b 60 m m . P e n t r u conductele d i n P C V , se
— uşurinţei d e execuţie a l o r ; recomandă următoarea proporţie: Ri=4d; R = ( 5 . . . 6)d ;
2

•— robusteţei şi simplităţii l o r în e x p l o a t a r e . a=(2...3)d.

124 125
 C o m p e n s a t o a r e l e î n f o r m ă d e U ( f i g . 8.11) pre­ P e n t r u unele c a l c u l e r a p i d e şi o r i e n t a t i v e a l e a c e s t o r t i p u r i
zintă u n e l e a v a n t a j e faţă de c e l e în i o r m ă de liră, p r i n aceea că : de c o m p e n s a t o a r e , s - a u întocmit d i a g r a m e în funcţie d e m a t e r i a l u l
c o m p e n s a t o r u l u i şi construcţia îndoiturilor. I n d i a g r a m e s e citeşte
— îndoirea l o r este m a i uşoară şi m a i ieftină ;
d i r e c t d e f o r m a r e a m a x i m ă pe c a r e o p o a t e p r e l u a c o m p e n s a t o r u l
— f l e x i b i l i t a t e a este m a i bună.
şi reacţiunile d i n r e a z e m , în funcţie de înălţimea c o m p e n s a t o r u l u i
ii.
mo
1300
1200
mo
1000^,
900 ' 3
«? j
700 |
600 §-
500 §
F i g . 8.11. Schema c o m p e n s a t o r u l u i în formă de IJ.
400 *

E l e se f o l o s e s c în c a z u l c o n d u c t e l o r de P C V c u d i a m e t r e peste 300
GOmm I n acest c a z este recomandată următoarea g e o m e t r i e 200%
R = 4d , e L ,= (2...4)d
2 e ; L = (2 . . . 4 ) d .
3 e 100
C a l c u l u l a c e s t u i t i p de c o m p e n s a t o r se p o a t e face a n a l i t i c o k
p r i n m e t o d a expusă, rezultînd următoarele relaţii p e n t r u reac-
tiunea d i n reazeme
=S [kgf], (8.18)

'10 1? 14 16 >S 20 22 24 26 28 30 1? 3* 36 38
E este m o d u l u l de e l a s t i c i t a t e a l m a t e r i a l u l u i , în k g f / c m ; 2
Raportul h/d
/ — m o m e n t u l de inerţie a l secţiunii faţă de a x a n e u ­ F i g . 8.12. D i a g r a m a pentru deformaţiei şi forţei axiale în c o m ­
tră, în c m . 4
pensatoarele în" formă de U de oţel c u îndoitură netedă
I n rest (curbele indică d i a m e t r u l exterior şi diametrul interior a l c o n ­
ductelor) :
a l u n g i r e a p r e l u a t ă & l a c o n d u c t e c u d i a m e t r u l : 1 - 321/306 m m ;
Ax=at{2L i + L +4R)3 [cm]; 2 - 267/253 m m ; 3 - 216/203 m m ; 4 - 159/150 m m ; 5 - . 133/125 m m ;
« - 105/100,5 m m ; 7 - 83/76,5 m m ; l - 57/51 m m ; f o r ţ a e l a s t i c a F
a c o m p e n s a t o r u l u i p e n t r u c o n d u c t e c u d i a m e t r u l : 9 - 321/306 m m •
IXQ = 9,421 + 1 0 , 2 8 £ L + 3.14f 2 L\ + | L\ + I 10 - 267/253 m m ; 11 - 216/203 m m ; 12 - 159/150 m m ;
13 - 1 3 3 ' 125 m m ; 14 - 108/100,5 m m ; 15 - 83/76,5 m m ;
16 - 57/51 m m .
+ 2L R+2L R +L L
2
2
2 2
3 + 4L L R+4L R -Ly
2 3 3
2 2
[m ];
3

y=
G i (6,28 + 3 , 1 4 £ L +L
2
2
+2L R+L L +2L R)
2 2 3 3 [m] şi d i m e n s i u n i l e ţevii d i n c a r e este confecţionat. A s t f e l , în f i g . 8.12
s e indică o a s e m e n e a d i a g r a m ă p e n t r u c o m p e n s a t o a r e l e n e t e d e d i n
(8.19) oţel c a r b o n , i a r în f i g . 8.13, p e n t r u c o m p e n s a t o a r e l e c u c u t e d i n
L = 2L, + 2 L + L - r 6 , 2 8 * [m].
oţel c a r b o n .
2 3

P e n t r u c o n d u c t e l e de oţel, o metodă de c a l c u l c u a j u t o r u l d i a ­ P e n t r u d e t e r m i n a r e a săgeţii şi reacţiunii d i n r e a z e m e a c o m ­

g r a m e l o r este indicată în S T A S 4 3 7 7 - 5 4 . p e n s a t o a r e l o r d i n P V C se foloseşte d i a g r a m a d i n f i g . 8.1 1.

126 127
 D i a g r a m e l e r e p r e z e n t a t e în f i g . 8.12, 8 . 1 3 şi 8.14 sînt în­
t o c m i t e p e b a z a relaţiilor p e n t r u d e t e r m i n a r e a forţei e l a s t i c e a
compensatorului :
7001 '—
0,5A£/ 1
r 1
/
F-- [kgf] (8.20)
N
,I/
Q,5d!i

1 //
600
şi p e n t r u d e t e r m i n a r e a d e f o r m a ­
t i e i t e r m i c e p e c a r e o p o a t e pre­

4
/
l u a u n c o m p e n s a t o r de acest t i p
500 70 ţ£

0,25£rf/î >N [cm]. (8.21) t 450 ţ

1, g
i
400
I n relaţiile d e m a i înainte

/
7
a t este rezistenţa a d ­ l - l
misibilă a m a ­ o
t /
terialului com­ I
pensatorului,
r I

<
în k g f / c m ; v a ­ 2
200
lorile rezisten­
ţei admisibile
în acest c a z
100
se recomandă ___7_
a fi l u a t e d e 50
800 kgf/cm 2
10
p e n t r u oţel s i W 12 11 16 11' 20
245 kgf/cm 2
Raportul h/d
pentru vini-
F i g . 8.14. D i a g r a m a pentru c a l c u l u l
plast; deformatiei şi forţei a x i a l e în c o m ­
h = L + 2R[cm] pensatoare în formă de U d i n P C V
2 săgeata c o m ­ (curbele indică d i a m e t r u l exterior şi
pensatorului d i a m e t r u l interior a l conductelor) :
alungirea preluată A l a conducte c u dia­
(vezi figura m e t r u l : 1 - 160/148 m m ; 2 - 135/126 m m ;
8.11); 3 — 90/74 m m ; 4 - 65/47 m m ; 5 -
F i g . 8 . 1 3 . - D i a g r a m a pentru c a l c u l u l deformatiei şi forţei S0/22 m m ; f o r ţ a e l a s t i c ă F a c o m p e n ­
axiale în compensatoarele în formă de U de oţel c u în­ N — indicele confi­ satorului pentru conducte c u diame­
d o i t u r i cutate ( c u r b e l e indică diametrul exterior şi d i a ­ guraţiei c o m ­ t r u l : « - 1 6 0 A 4 8 m m ; 7 - 135/126 m m ;
m e t r u l interior a l conductelor) : 8 - 90/75 m m ; 9 - 65/47 m m ;
alungirea preluată 4 l a conducte cu diametrul : pensatorului, 10 - 30/22 m m .
1 - 321/306 m m ; 2 - 267/253 m m ; 3 - 216/203 m m ; în c m 3

4 - 159/150 m m ; 5 - 133/125 m m ; 6 - 108/100,5 m m ;

7 - 83/T6.5 m m ; 8 - 57/51 m m ; forţa elastică P a com­ V a l o a r e a i n d i c e l u i N s e calculează c u relaţiile :
pensatorului pentru conducte cu diametrul :
9 - 321/306 m m ; 10 - 276/253 m m ; II - 216/203 m m : N = 9,42 R +14,94 3
R L +7,8
2
2 RL\ +1,33 L\ [ c m ] 3
(8.22)
12 - 159/150 m m : 13 - 125/103 m m ; 14 - 108/100,5 m m ;
15 - 83A6.5 m m ; 16 - 57/51 mm. p e n t r u c o m p e n s a t o a r e l e n e t e d e şi

N = 25,73 R + 33,4 R L +\ 3 2
2 3,44 RL +\,
2
3 3 L\ [ c m ] 3
(8.23)
p e n t r u c o m p e n s a t o a r e l e c u cute.

9 - C o n d u c t e şi a r m ă t u r i
129
 I n relaţiile 8.22 si 8.23, R este r a z a de curbură a certurilor — apariţia f e n o m e n u l u i de oboseală în m a t e r i a l ;
c o m p e n s a t o r u l u i , c a r e a r e v a l o r i l e 4 d, p e n t r u c K 1 2 5 m m , Sd,
— rezistenţa hidraulică m a r e pe c a r e o o p u n e l a curgerea
p e n t r u 125 m m < < i < 2 5 0 m m , şi 6 d , p e n t r u d>25(> m m . f l u i d u l u i , d i n c a u z a formării t u r b i o a n e l o r ;
P e n t r u micşorarea reacţiunilor d i n r e a z e m e , a g a b a r i t u l u i — execuţia l o r r e l a t i v complicată.
şi a c o s t u l u i c o m p e n s a t o r u l u i , se f o l o s e s c , l a confecţionarea c o m ­ Soluţiile c o n s t r u c t i v e a l e a c e s t u i t i p de c o m p e n s a t o r sînt v a ­
p e n s a t o r u l u i , ţevi c u d i a m e t r u l m a i m i c decît c e l a l c o n d u c t e i . r i a t e , u n e l e d i n t r e a c e s t e a f i i n d i n d i c a t e în f i g . 8.15.
Această micşorare t r e b u i e făcută c u multă precauţie, verificînd
v i t e z a f l u i d u l u i în c o m p e n s a t o r şi, dacă este c a z u l , rezistenţa h i ­
draulică a a c e s t u i a . L a p r o i e c t a r e a c o n d u c t e l o r , prevăzute c u c o m ­
p e n s a t o a r e în formă de U , t r e b u i e a v u t în v e d e r e întotdeauna că
c o s t u l u n u i c o m p e n s a t o r c u înălţimea m a i m a r e este m a i m i c
decît c o s t u l cîtorva c o m p e n s a t o a r e c u înălţime m a i mică, e x e c u ­
tate d i n ţeava d e acelaşi d i a m e t r u , c h i a r c u r i s c u l îngreunării r e a ­
z e m e l o r . A c e a s t a c u atît m a i m u l t , c u cît deformaţia c o m p e n s a ­
t o r u l u i creşte m a i repede decît înălţimea l u i .
P e n t r u a s a m b l a r e a l u i l a conductă se p o t f o l o s i îmbinările
cu flanşe ; este însă m a i raţională s u d a r e a l u i . î n c a z u l confecţio­
nării a c e s t o r a d i n m a i m u l t e bucăţi, este m a i recomandabilă p l a ­
s a r e a s u d u r i l o r pe l u n g i m e a L ( f i g . 8 . 1 1 ) , decît pe porţiunea L
2 3 t

c a r e este d e o b i c e i m a i încărcată.
Aşezarea a c e s t o r c o m p e n s a t o a r e se f a c e în p l a n o r i z o n t a l ,
p e n l r u a mări p o s i b i l i t a t e a evacuării uşoare a f l u i d u l u i . I n c a z u l
a b u r u l u i s a u g a z e l o r c u p o s i b i l i t a t e de c o n d e n s a r e , această a m ­
p l a s a r e este o b l i g a t o r i e .
C o m p e n s a t o a r e l e l e n t i c u l a r e îşi bazează l u n e -
ţionarea pe e l a s t i c i t a t e a l a încovoiere a plăcilor c i r c u l a r e ; sînt m a i
des f o l o s i t e l a c o n d u c t e l e c a r e lucrează c u v a c u u m s a u l a p r e s i u n i
pînă l a 6 k g f / c m şi d i a m e t r e de c o n d u c t e c a r e depăşesc 150 m m .
2 semiundă. Două a s e m e n e a s e m i u n d e , a s a m b l a t e p r i n sudură, for­
E l e pot fi confecţionate d i n oţel, c u p r u s a u a l u m i n i u ; a v a n t a j u l
c o m p e n s a t o a r e l o r de acest t i p constă în c o m p a c t i t a t e a construcţiei
l o r şi în d e s e r v i r e a l o r simplă, d i n c a r e cauză sînt f o l o s i t e în­
d e o s e b i a c o l o u n d e spaţiul d e m o n t a r e n u p e r m i t e f o l o s i r e a a l t o r
tipuri.
D e z a v a n t a j e l e l o r c o n s t a u în :
— c a p a c i t a t e a r e l a t i v rriică de c o m p e n s a r e a u n e i u n d e ;
creşterea capacităţii, p r i n m o n t a r e a în s e r i e a m a i m u l t o r u n d e ,
este limitată d e apariţia flexibilităţii a x i a l e a c o n d u c t e i şi de de­
formaţia neuniformă a u n d e l o r ( c e l e e x t r e m e f i i n d m a i s o l i c i t a t e ) ;
— p r e s i u n i l e r e d u s e l a c a r e sînt f o l o s i t e ; p r e s i u n i m a i m a r i
i m p u n g r o s i m i m a r i a i pereţilor l e n t i l e i , c a r e s c a d simţitor c a p a ­
c i t a t e a de c o m p e n s a r e ;
— p o s i b i l i t a t e a acumulării c o n d e n s a t u l u i în cutele c o m p e n ­
s a t o r u l u i , de u n d e t r e b u i e e v a c u a t , p e n t r u a se e v i t a şocurile h i ­
d r a u l i c e şi îngheţul ;
In i n d u s t r i a petrolieră d i n U . R . S . S . , acest t i p de c o m p e n s a t o r
este n o r m a l i z a t p r i n n o r m a X 5 7 1 - 5 1 .
D e o b i c e i , a s e m e n e a c o m p e n s a t o a r e s e confecţionează d i n
tablă de oţel c u g r o s i m i corespunzătoare. După tăierea c u flacără
a u n u i s e m i f a b r i c a t în formă de d i s c , a c e s t a s e ambutisează c u
a j u t o r u l p r e s e l o r s a u a l u n o r d i s p o z i t i v e , în s t a r e r e c e s a u încăl­
z i t e , în funcţie de d i m e n s i u n i l e de fabricaţie, formînd a s t f e l o
mează o undă a c o m p e n s a t o r u l u i l e n t i c u l a r . M e t o d a e s t e r e l a t i v
g r e o a i e şi necesită u n c o n s u m m a r e de m e t a l .
P e n t r u r e a l i z a r e a u n e i productivităţi m a i m a r i , în u l t i m a
v r e m e , în u z i n e l e s p e c i a l i z a t e , f a b r i c a r e a c o m p e n s a t o a r e l o r l e n t i ­
c u l a r e s a u c u b u r d u f s e face d i n ţeava, pe maşini s p e c i a l e . încăl­
z i r e a locală inelară se realizează c u a j u t o r u l curenţilor d e înaltă
frecvenţă pînă l a t e m p e r a t u r a de 9 0 0 — 1 0 0 0 ° C . A p o i , u n d i s p o z i ­
t i v h i d r a u l i c creează u n e f o r t a x i a l pe s e m i f a b r i c a t , în u r m a căruia,
în l o c u l încălzit, s e formează o undă.
Relaţiile d e d i m e n s i o n a r e a a c e s t u i t i p de c o m p e n s a t o r a u fost
s t a b i l i t e d e S o k o l o v şi c o r e c t a t e u l t e r i o r , în b a z a u n o r cercetări
efectuate. A s t f e l :
s = Xd'\Jki Pp
a [cm]; (8.2-1)

130
131
 Ra = Rap + Rat [kgf] ; (8.26) C o m p e n s a t o a r e l e cu presetupă n u îşi bazează
p r e l u a r e a dilatărilor pe deformaţiile e l a s t i c e a l e e l e m e n t e l o r s a l e .
Funcţionarea l o r este asemănătoare c u a u n e i îmbinări c u p r e ­
R aP = V -ţP
[kgf]; (8.27) setupă descrisă la
c a p . 6.
F o l o s i r e a acestor
compensatoare, execu­
in care
s este g r o s i m e a peretelui compensatorului lenticular, t a t e d i n oţel t u r n a t
s a u p r i n sudură, se
în c m ;
face pînă l a p r e s i u n e a
d — d i a m e t r u l c o n d u c t e i , în c m ;
de 16 k g f / c m . D e o b i ­
2

p p — p r e s i u n e a d e probă, în k g f / c m ; 2

cei, însă ele sînt folo­

p — p r e s i u n e a d e r e g i m , în k g f / c m ; 2

a — l i m i t a d e c u r g e r e a m a t e r i a l u l u i , în k g f / c m ; 2
site pe c o n d u c t e l e d i n
c

A — d e f o r m a r e a axială admisibilă a u n e i u n d e , î n c m ; m a t e r i a l e puţin e l a s t i ­

a

R a — e f o r t u l a x i a l d i n r e a z e m , în k g f ; ce : c a f o n t a , f o n t a s i -
Rap — e f o r t u l a x i a l d a t o r i t p r e s i u n i i h i d r a u l i c e a f l u i d u ­ licioasă, sticlă, c e r a ­
l u i , în k g f ; m i c a , f a o l i t u l e t c , şi
c a r e n u prezintă p e r i ­
Rat -— e f o r t u l a x i a l corespunzător deformării a d m i s i b i l e ,
col de g r i p a r e d i n
în k g f ;
cauza ruginirii.
E — m o d u l u l d e e l a s t i c i t a t e a l m a t e r i a l u l u i , în k g f / c m ; 2

Soluţiile con­
kx — c o e f i c i e n t u l d e siguranţă faţă d e p r e s i u n e a d e
structive folosite la
probă;
confecţionarea a c e s t o r
— p e n t r u o r i c e p r e s i u n e &i = l , l ;
compensatoare sînt
k — c o e f i c i e n t u l d e siguranţă faţă de p r e s i u n e a de
arătate în f i g . 8.16.
regim;
După m o d u l de
— p e n t r u p r e s i u n i s u b 6 k g f / c m , k—1,2; şi
2

— p e n t r u p r e s i u n e a de 6 k g f / c m k—1,3; 2 construcţie al ace­

P= — r a p o r t u l între d i a m e t r u l c o n d u c t e i şi d i a m e t r u l s t o r a , ele p o t p r e l u a
dilatări n u m a i d i n t r - c
maxim al lentilei;
X, a , cp — coeficienţi c a r e pot fi determinaţi d i n relaţiile parte s a u d i n ambele
părţi. C o r p u l l o r se fixează, de o b i c e i , pe u n r e a z e m f i x , i a r l a
( a 2 9
> construcţia l o r t r e b u i e l u a t e măsuri p e n t r u l i m i t a r e a deplasărilor
2f t u b u l u i , p e n t r u c a , în c a z u r i a c c i d e n t a l e , a c e s t a să fie împiedicat
să iasă d i n c o r p .
J3.9 | l - g | _ 2
*ln»P (8.30)
A v a n t a j u l p r i n c i p a l a l acestor c o m p e n s a t o a r e îl c o n s t i t u i e
c a p a c i t a t e a l o r m a r e de c o m p e n s a r e ( 3 0 0 m m şi u n e o r i m a i m u l t ) ,
y ^ l ^ t y . (8.3i) p r e c u m şi g a b a r i t u l l o r r e d u s .
D e z a v a n t a j e l e l o r sînt a c e l e a a l e îmbinărilor c u presetupă,
L a f o l o s i r e a a c e s t o r relaţii, t r e b u i e a v u t în v e d e r e că p e n t r u e x p u s e l a c a p . 6, l a c a r e s e m a i adaugă :
compensatoarele cu n unde — eforturile m a r i axiale transmise reazemelor ;
Aa = nA n a [cm], (8.32) — funcţionarea nesigură, d i n c a u z a posibilităţii înţepenirii
e l e m e n t e l o r m o b i l e ( c a u z e l e a c e s t e i înţepeniri p o t fi : m o n t a r e a
fără c a e f o r t u l a x i a l să se m o d i f i c e .

133
132
necoaxială a c o r p u l u i s i t u b u l u i c u r e s t u l c o n d u c t e i , t a s a r e a u n u i a
d i n r e a z e m e în c u r s u l exploatării, apariţia u n o r e f o r t u r i s u p l i m e n ­
t a r e n e a x i a l e s a u d e p u n e r i l e d e piatră s a u r u g i n a pe e l e m e n ­
tele s a l e ) .
9. I Z O L A Ţ I A T E R M I C Ă A CONDUCTELOR
I z o l a ţ i a termică a c o n d u c t e l o r constă d i n t r - u n înveliş s p e c i a l
e x e c u t a t d i n m a t e r i a l e t e r m o r e z i s t e n t e şi rău conducătoare d e căl­
dură, a l cărui s c o p este micşorarea p i e r d e r i l o r d e căldură a l e f l u i ­
d u l u i t r a n s p o r t a t , p r i n a c e a s t a realizîndu-se e c o n o m i i d e c o m ­
b u s t i b i l , menţinerea t e m p e r a t u r i i f l u i d u l u i , p r e c u m şi micşorarea
t e m p e r a t u r i i l a suprafaţa liberă a c o n d u c t e i .
Condiţiile g e n e r a l e pe c a r e t r e b u i e să l e îndeplinească o i z o ­
laţie termică sînt :
— l i m i t a r e a p i e r d e r i l o r d e căldură p r i n pereţii c o n d u c t e i l a
cele d e t e r m i n a t e de calculele tehnico-economice :
—• e x e c u t a r e a e i d i n m a t e r i a l e i e f t i n e şi uşor a c c e s i b i l e ;
— s i m p l i t a t e a în confecţionarea şi m o n t a r e a e i pe conductă ;
— l i m i t a r e a t e m p e r a t u r i i suprafeţei a p a r e n t e a c o n d u c t e i l a
c e a impusă d e n o r m e l e de t e h n i c a securităţii ( s u b 5 0 ° C c i n d t e m ­
p e r a t u r a m e d i u l u i înconjurător este + 2 5 ° C ;
— păstrarea proprietăţilor în c u r s u l t i m p u l u i c h i a r în c o n -
diiţi d e u m i d i t a t e ;
— rezistenţă mecanică suficientă p e n t r u a-şi menţine i n t e g r i ­
t a t e a în condiţii d e e x p l o a t a r e ;
— să n u dăuneze în n i c i u n c a z integrităţii şi funcţionării
normale a conductei.
D e o b i c e i izolaţia u n e i c o n d u c t e se c o m p u n e d i n m a i m u l t e
s t r a t u r i , p e n t r u s a t i s f a c e r e a d i f e r i t e l o r condiţii i m p u s e .
S t r a t u l d e bază, t e r m o r e z i s t e n t şi i z o l a n t , este s t r a t u l i n c o n ­
tact Cu p e r e t e l e e x t e r i o r a l c o n d u c t e i ; el p o a t e fi c o m p u s , l a rîndul
său d i n t r - u n u l s a u m a i m u l t e învelişuri. U r m e a z ă u n s t r a t d e p r o ­
tecţie mecanică şi a l t u l d e protecţie c o n t r a u m e z e l i i .
I n d i c e l e p r i n c i p a l a l izolaţiei t e r m i c e este c o e f i c i e n t u l t o t a l d e
transfer c a l o r i c al stratului.
M a t e r i a l e l e i z o l a n t e f o l o s i t e p e n t r u confecţionarea izolaţiei şi
u n e l e c a r a c t e r i s t i c i p r i n c i p a l e a l e a c e s t o r a sînt i n d i c a t e în t a ­
bela 9.1.
După p r o c e d e u l d e execuţie a izolaţiei t e r m i c e , se deosebes
m a i m u l t e c a t e g o r i i , care v o r fi a n a l i z a t e în cele ce urmează.
Izolaţiile aplicate c o n s t a u în a p l i c a r e a pe suprafaţa exterioară
a c o n d u c t e i a u n e i paste ( c h i t ) c a r e , p r i n u s c a r e , se întăreşte.
.134
Dacă c o n d u c t a este supusă vibraţiilor s a u u n o r solicitări m e c a n i c e
p u t e r n i c e , izolaţia se a r m e a z ă c u u n a s a u două reţele d e sîrmă
( f i g . 9.1, a şi b).
Avantajele acestui procedeu de izolare c o n s t a u i n :
— d i v e r s i t a t e a mică d e m a t e r i a l e c a r e intră în componenţa
izolaţiei ;
execuţie simplă şi întreţinere uşoară ;
- structură monolitică :
— a d a p t a r e uşoară l a f o r m a c o n d u c t e i ;
— d u r a b i l i t a t e bună l a o execuţie îngrijită şi protejată c o n t r a
umezelii.
C a u z e l e c a r e d u c l a înlocuirea în u l t i m u l t i m p a a c e s t u i t i p
d e izolaţie s î n t :
— c a r a c t e r u l meşteşugăresc a l lucrărilor şi dependenţa m a r e
a calităţii izolaţiei de c a l i f i c a r e a şi conştiinciozitatea lucrătorilor ;
— o b l i g a t i v i t a t e a d e a încălzi c o n d u c t e l e în t i m p u l izolării
între 9 0 şi 150 ° C ;
d u r a t a r e l a t i v m a r e a lucrărilor :
c o n s u m d e m e t a l d i n c a u z a s l a b e i rezistenţe m e c a n i c e a
izolaţiilor n e a r m a t e ;
— h i g r o s c o p i c i t a t e ridicată a m a t e r i a l e l o r folosite.
C u 1oate a c e s t e a , a c e s t t i p d e izolaţie se recomandă în c a z u l
c o n d u c t e l o r c u l u n g i m i m i c i şi d i a m e t r e m i c i şi m e d i i , s i t u a t e în
i n t e r i o r u l încăperilor, n e s u p u s e l a vibraţii, şi c u o temperatură a
p e r e t e l u i c o n d u c t e i d e 1 0 0 — 4 5 0 °C.
N u se recomandă f o l o s i r e a l o r l a c o n d u c t e l e s u b t e r a n e .
Izolaţiile turnate sînt confecţionate a p r o a p e e x c l u s i v d i n be­
t o n s p o n g i o s şi c o n s t a u d i n îmbrăcarca p r i n t u r n a r e a c o n d u c t e i
c u acest m a t e r i a l . C o n d u c t e l e se u n g în p r e a l a b i l c u păcură s a u
parafină, p e n t r u c a s t r a t u l i z o l a n t să n u a d e r e l a suprafaţa c o n ­
d u c t e i şi p r i n a c e a s t a să împiedice e v e n t u a l e l e dilatări t e r m i c e a l e
.acesteia.
A v a n t a j e l e acestei m e t o d e c o n s t a u în :
— l i p s a necesităţii d e a încălzi o b i e c t u l i z o l a t :
— s t r u c t u r a monolită a s t r a t u l u i ;
— rezistenţă mecanică bună a m a t e r i a l u l u i :
— h i g r o s c o p i c i t a t e a mică şi constanţa proprietăţilor s t r a t u l u i
l a u m e z i re ;
— costul relativ redus.
P e d e altă parte, izolaţia turnată necesită :
— c o n s u m r e l a t i v m a r e de c i m e n t ;
— d u r a t a m a r e a lucrărilor ;
— r e a l i z a r e a g r e o a i e a calităţii b e t o n u l u i în t i m p u l i e r n i i s a u
pe t i m p p l o i o s .
135
 Tabela 91
C a r a c t e r i s t i c i ale p r i n c i p a l e l o r materiale şi produse izolante
03
a, kgf/cm*
'max
M o d de ^aparent Observaţii
Denumirea kcal/m-h-grd °C
şi c o m p o z i ţ i a folosire kgf'dtiV

I n formă 0,5 0,092 + 0,000 16 t m 700

Azbestul
de fibre 0,8 0.12 + 0,000 16 t m
0,4-0,5 0,078 + 0,000 24 tm 900 Higroscopică
Diatomită tripoli Praf
Diatomită Cărămizi c u 0,55 0,15 6 900
umpluturi r u ­ , 0.65 0,22 10
meguş J e n i n _
0,062 + 0,000 225 t 1 000 ;

Mica Praf 0,2

0,3 0,04
Pîsla
s = 40—80 m m
Nuvelul 0,465 0,0 863 + 0,0 000 682 tm s = 80—120 m m
8 5 % o x i d de 250 s > 120 m m
Pastă 0,435 0 , 7 8 8 + 0 , 0 000 590 t
magneziu Higroscopică
0,405 0,075 0 + 0,0 000 55 t
15% azbest
0,089 6 + 0 , 0 0 0 076 9 t s = 40—80 m m
Sovelitul 0,520
8 5 % o x i d de s = 80—120 m m
0,495 0,081 8 + 0,000 077 7 t
magneziu Pastă 450 s > 120 m m
Piese fasonate 0,465 0,077 5 + 0,000 075 t
şi cretă 1,5
0,45 0,068+0,030 16 t
15% azbest
Vulcanit
6 0 % diatomită
600 Se tratează c u abur
2 0 % v a r stins Piese fasonate 0,4 0,069 + 0,000 18 t m
în autoclavă
10% azbest
10% discuri de
azbest s a u vată

C a umplutură 0,17-0,2 0,05 + 0,000 125 750

Vată de zgură
0,27 - 0 , 3 0,065

Vată minerală Umpluturi 0,18-0,25 0,04-0,05

Rogojini 0,2-0,28 0,045-0,055 500
Pîslă 0,25-1,3 0,05-0,065

Pluta Plăci 0,25 0,06 120 j Tendinţă de putrezire

şi de aprindere şi
formarf 1
n p pînnprr"!
luiniaic u c LlUJJCl U
Beton spongios T u r n a t în piese 0,4 0,085 4 F o r m a t p r i n întări­
0,5 0,105 6 300
rea c i m e n t u l u i în
apa cu adaos de i
emulsie (clei, co-
lofoniu şi CO3K2)
Turba Plăci 0,17 0 , 0 4 - 0 , 0 0 0 12 t 2 100 Tendinţă de putre­
0,25 0,05-0,06
zire şi de aprinde­
re, formare de ciu­
perci
Stuf şi paie Plăci 0,26-0,36 0,09 100 Tendinţă de putre­
zire şi de aprinde­
re şi formare de j
ciuperci
Fergips
cu 1 0 — 1 5 % u m ­ Amestec de sulfit de
plutură de cîltl 0,4-0,5 0,06 calciu şi o x i d feric,
Pastă
sau turbă c u 0,45-0,55 0,57 hidratat c u umplu-;
2 0 - 3 0 % umplutură turi o r g a n i c e sau de
de azbest azbest

Azbozurit
70% diatomită Pastă 0,5-0,55 0,110 + 0,000 09 t 18 8 250
30% azbest
^4
 Această izolaţie s — n u este necesară încălzirea c o n d u c t e i în t i m p u l operaţii­
recomandă în c a z u l l o r de i z o l a r e ;
conductelor termice — l i p s a p e r i c o l u l u i de crăpare.
subterane, c u l u n g i m i Dezavantajele acestui sistem sînt:
c a r e să j u s t i f i c e o r g a ­ — c o m p l e x i t a t e a lucrărilor de izolaţie şi c o s t u l l o r r i d i c a t ;
n i z a r e a executării be­ — tendinţa s p r e t a s a r e şi t o r m a r e a p u n g i l o r de a e r ;
tonului spongios pe — d i f i c u l t a t e a m o c a n i / a r i i lucrărilor şi a c o n t r o l u l u i exe­
t r a s e u . N u se reco­ cuţiei l o r ;
o o mandă f o l o s i r e a l u i în
o o
2U
6° curbe.
Izolaţiile cu urm
oq
o pilitură ( f i g . 9.1, c)
c o n s t a u clin i n d e s a r e a
in
u n o r m a t e r i a l e vărsa­
te (turbă, rumegUi
I
de lemn, diatomită,
a m e s t e c u r i de a z b e s t ,
z g u r i etc.) s a u în for­
mă de vată (de zgură,
o de sticlă, pîslă m i n e ­
o O
o r a l ă ) într-un spaţiu c u
o O
secţiune inelară, c r e a t
+ între suprafaţa e x t e r i ­
oară a c o n d u c t e i şi o
IO reţea metalică. A c e a ­
IO (O stă reţea este for­
eB O o
^ -a o* mată d i n i n e l e p l a ­
I I d
IC IO s a t e l a distanţe de
IO F i g . 9.1. Precedee de izolare termică :
o
3 0 0 — 5 0 0 m m , pe c a r e a. b - aplicate : c — c u umplutură ; d — de învelire.
se îmbracă o plasă
metalică c u o c h i u r i de — d u r a b i l i t a t e m a i mică faţă de izolaţiile a p l i c a t e .
3 X 3 m m , în c a r e se A c e s t t i p de izolaţie este i n d i c a t p e n t r u suprafeţe p l a n e s a u
o .2
lasă orificii pentru c u curbură mică, p r e c u m şi l a i z o l a r e a demontabilă a îmbinărilor
u m p l e r e şi îudesare. c u flanşe, a armăturilor etc.
Avantajele aces* Izolaţiile din piese fasonate se execută p r i n m o n t a r e a pe s u ­
tui t i p c o n s t a u în : prafaţa exterioară a c o n d u c t e i a u n o r piese p r e f a b r i c a t e d i n m a t e ­
riale izolante.
JC3 — posibilitatea
E -s
P r e f a b r i c a t e l e pot fi confecţionate în formă de plăci, cără­
E-~ S
atilizării materialelor
o ifî
C iCO m i z i , s e m i c i l i n d r i cu diametrul interior egal c u d i a m e t r u l exterior
f i b r o a s e s a u în formă
3

2B Ora-O E.K a l c o n d u c t e i , segmenţi de c i l i n d r u s a u a l t e f o r m e s p e c i a l e .

"O C3 | t & 13 E de vată c u c o e f i c i e n t
-p. !S K- OJ A c e s t e a se aşază d i r e c t pe suprafaţa c o n d u c t e i s a u p r i n i n t e r ­
2* -a =' ş* -S io m c m i c de c o n d u c t i v i t a t e m e d i u l u n u i c h i t d i n m a t e r i a l t e r m o r e z i s t e n t , a t u n c i cînd f o r m a
-g O i - c o
J> r~reCN — termică ; p r e f a b r i c a t u l u i n u c o r e s p u n d e întocmai suprafeţei i z o l a t e .

138 139
 P i e s e l e f a s o n a t e t r e b u i e a s t f e l a l e s e , încît să f o r m e z e cît m a i
Avantajele acestui sistem sînt:
puţine r o s t u r i , c a r e reprezintă p a r t e a c e a m a i slabă a a c e s t u i t i p
— a d a p t a r e uşoară l a f o r m a o b i e c t u l u i ;
de izolaţie.
F i x a r e a p i e s e l o r se f a c e c u a j u t o r u l u n u i s c h e l e t d e sîrmă, — elasticitatea materialelor folosite, c a r e - i d a u supleţe l a
vibraţii şi deformări t e r m i c e ;
f i x a t d e suprafaţa izolată p r i n i n t e r m e d i u l u n o r cîrlige s a u g h e a r e
s u d a t e . Sîrma a r e d i a m e t r u l peste 2 m m , p e n t r u a e v i t a r u p e r e a — s i m p l i t a t e a montării şi demontării.
e i datorită c o r o z i u n i i . D e z a v a n t a j e l e l u i sînt :
Suprafaţa exterioară s e acoperă c u u n s t r a t d e protecţie, p e n ­ — l i p s a rezistenţei m e c a n i c e şi d i f i c u l t a t e a aplicării s t r a t u r i ­
tru a-i d a u n caracter monolit. lor de acoperire r i g i d e ;
A v a n t a j e l e a c e s t u i t i p d e izolaţie c o n s t a u în : — pericolul de umezire (materialele organice mucegăiesc,
— p o s i b i l i t a t e a fabricării în s e r i e m a r e a p i e s e l o r f a s o n a t e p u t r e z e s c s a u formează c i u p e r c i ) ;
p e n t r u i z o l a r e , c u c a r a c t e r i s t i c i şi prescripţii t e h n i c e r i g u r o a s e ; — c o s t u l r i d i c a t a l izolaţiei (ţesăturile d i n m a t e r i a l e izo­
— n u este necesară încălzirea o b i e c t u l u i în t i m p u l lucrărilor l a n t e sînt s c u m p e ) .
de i z o l a r e ; A c e s t s i s t e m d e i z o l a r e este f o l o s i t m a i a l e s c a izolaţie de-
— s t a b i l i t a t e termică şi în t i m p a p i e s e l o r f a s o n a t e d i n m a t e ­ montabilă p e n t r u c o n d u c t e l e s u p u s e vibraţiilor.
riale m i n e r a l e (cele fabricate d i n m a t e r i a l e o r g a n i c e n u a u acest
L a p r o i e c t a r e a şi e x e c u t a r e a izolaţiilor t e r m i c e a l e c o n d u c t e l o r
avantaj); de a b u r şi apă caldă, t r e b u i e a v u t e în v e d e r e instrucţiunile C 1 5 - 5 8
— uşurinţa montării p i e s e l o r f a s o n a t e , a t u n c i cînd f o r m a şi ale I . S . C . I . R .
d i m e n s i u n i l e a c e s t o r a sînt p o t r i v i t e ;
C a l c u l u l izolaţiei t e r m i c e a u n e i c o n d u c t e s e bazează p e l e g i l e
— a p l i c a r e a comodă a s t r a t u l u i d e protecţie l a umezeală ;
g e n e r a l e a l e t r a n s f e r u l u i c a l o r i c şi a r e c a o b i e c t s t a b i l i r e a r e l a ­
— d u r a b i l i t a t e m a r e a izolaţiei.
ţiilor de legătură d i n t r e p a r a m e t r i i t e r m i c i a i c o n d u c t e i ( c a n t i t a ­
C h i a r în c a z u l fabricaţiei i n d u s t r i a l e d e m a r e s e r i e , a c e s t t i p
tea d e căldură transmisă p r i n pereţii c o n d u c t e i , t e m p e r a t u r a f l u i ­
are d e z a v a n t a j e , c u m s î n t :
d u l u i , t e m p e r a t u r a suprafeţei e x t e r i o a r e a izolaţiei e t c ) , p e de o
— diversitatea mare a formei produselor prefabricate;
parte, şi proprietăţile şi d i m e n s i u n i l e s t r a t u l u i i z o l a n t , p e d e a l t a .
— l i p s a c a r a c t e r u l u i m o n o l i t a l izolaţiei (prezenţa r o s t u r i l o r ) ;
C u aceste relaţii p o t f i d e t e r m i n a t e fie c a n t i t a t e a d e căldură
— c o n s u m u r i m a r i d e m a t e r i a l e a u x i l i a r e (reţele de sîrmă,
transmisă p r i n pereţii u n e i c o n d u c t e i z o l a t e t e r m i c , s a u t e m p e r a ­
tencuială e t c ) ; t u r a suprafeţei e x t e r i o a r e a izolaţiei a c e s t e i a , fie g r o s i m e a şi c o n ­
— d e t e r i o r a r e a p r o d u s e l o r p r e f a b r i c a t e în t i m p u l manipulări­ d u c t i v i t a t e a necesară u n u i s t r a t i z o l a n t p e n t r u anumiţi p a r a m e t r i
lor, t r a n s p o r t u l u i şi montării ( a c e s t e a s e apreciază l a c i r c a 1 0 % ) . t e r m i c i impuşi u n e i c o n d u c t e .
C u toate acestea, izolaţiile d i n piese f a s o n a t e p r e f a b r i c a t e
Intrucît c a z u l conductelor cu secţiune circulară e s t e c e l m a i
sînt r e c o m a n d a b i l e l a o r i c e t i p d e aşezare a c o n d u c t e i , d a r m a i
frecvent, relaţiile următoare sînt v a l a b i l e p e n t r u acest t i p d e
ales l a cele s u b t e r a n e .
conductă.
Izolaţiile de înuelire sînt e x e c u t a t e d i n p r o d u s e i n d u s t r i a l e în
bucăţi, d a r s p r e deosebire de p i e s e l e f a s o n a t e r i g i d e , m a t e r i a l e l e C a n t i t a t e a d e căldură Q c a r e trece p r i n pereţii u n e i c o n d u c t e
u t i l i z a t e sînt m o i , adaptîndu-se l a f o r m a o b i e c t u l u i i z o l a t . este exprimată d e ecuaţia
M a t e r i a l e l e folosite se fabrică f i e în f o r m a u n o r r u l o u r i d i n
c a r e se t a i e bucăţi după n e c e s i t a t e , f i e în f o r m a u n o r ţesături u m ­ Q = qln [kcal], (9.1)
p l u t e c u m a t e r i a l vărsat, d e f o r m a u n o r s a l t e l e s a u şnururi. în c a r e :
Izolaţia s e execută p r i n înfăşurarea acestor m a t e r i a l e pe c o n ­ / este l u n g i m e a c o n d u c t e i , în m ;
d u c t a c a r e t r e b u i e izolată ( f i g . 9.\,d) şi p r i n f i x a r e a l o r c u sîrmă. n — t i m p u l d e funcţionare a c o n d u c t e i , în h ;
S e acoperă a p o i c u u n s t r a t uşor d e a c o p e r i r e , p e n t r u a - i d a izo­ q — c a n t i t a t e a d e căldură ce t r e c e p r i n pereţii u n u i
laţiei rezistenţă mecanică şi i m p e r m e a b i l i t a t e .
m e t r u l i n i a r d e conductă într-o oră, în k c a l / m • h .

140
141
 A c e a s t a a r e e x p r e s i a generală I n relaţiile ( 9 . 4 ) pînă l a (9.8) s - a u f o l o s i t notaţiile :
2n (tf-t„)
a / , a/z— coeficientul de transfer c a l o r i c de l a fluidul transportat
[kcal/m «hj, (9.2) l a p e r e t e l e c o n d u c t e i şi r e s p e c t i v d e l a suprafaţa exte­
<7= R
rioară a izolaţiei l a m e ­
în c a r e ;
d i u l înconjurător p r i n
tf este t e m p e r a t u r a f l u i d u l u i t r a n s p o r t a t , în g r d ;
convecţie şi radiaţie, în
t -— t e m p e r a t u r a m e d i u l u i înconjurător, în g r d ;
0
kcal/m • h • grd ;
2

R - - rezistenţa termică totală opusă l a t r e c e r e a căl­ \, hz — c o e f i c i e n t u l de c o n d u c ­

durii, m • li • grd/kcal. t i v i t a t e termică a l m a ­
V a l o a r e a a c e s t u i f a c t o r d e p i n d e de condiţiile de i z o l a r e şi t e r i a l u l u i c o n d u c t e i şi
amplasare a conductei. respectiv al stratului
P e n t r u c o n d u c t e l e s i t u a t e într-un m e d i u a cărui temperatură izolant (indicii 1 , 2 . .
în m o d p r a c t i c n u este influenţată d e p i e r d e r i l e de căldură a l e ... n s e referă l a numă­
a c e s t o r a ( c a z u l c o n d u c t e l o r s i t u a t e în încăperi spaţioase s a u în rul diferitelor straturi),
atmosferă liberă) în k c a l / m • h • g r d ;
R = R + R +R, +R [m.h.grd/kcalj. (9.3)
d d — d i a m e t r u l i n t e r i o r şi
f c z 0
h e

în această relaţie s - a u n o t a t c u : respectiv exterior al

2 c o n d u c t e i , în m ;
R= [ i r i - h . grd/kcal] (9.4)
f d iz — d i a m e t r u l e x t e r i o r al
«f i d

s t r a t u l u i i z o l a n t , în m
rezistenţa termică a t r a n s m i s i e i de căldură de l a f l u i d la p e r e t e l e
( i n d i c i i 1, 2 . . . n se re­
conductei; f e r a l a numărul d i f e r i >"'g- 9.2. Izolaţie c u m a i multe straturi,
R= c
1
h / e
[m.n.grd/kcal] (9.5) telor s t r a t u r i ) .
x c - d,
D e t e r m i n a r e a c o e f i c i e n t u l u i ot/se p o a t e face după d i f e r i t e re­
rezistenţa termică a p e r e t e l u i c o n d u c t e i laţii, în funcţie de n a t u r a şi s t a r e a f l u i d u l u i t r a n s p o r t a t , poziţia
c o n d u c t e i e t c . Intrucît v a l o r i l e p r a c t i c e a l e l u i d u c l a v a l o r i ale
Riz = ~In -f d
[m-h-grd/kcal] (9.6) rezistenţei t e r m i c e Rf de z e c i de o r i m a i m i c i decît a l e rezistenţei
Nz e
termice a stratului izolant propriu-zis R , tz în c a l c u l e l e p r a c t i c e
r e z i s t e n t a termică a izolaţiei executată într-un s i n g u r s t r a t d i n v a l o a r e a rezistenţei t e r m i c e £ / s e neglijează.
acelaşi m a t e r i a l ; % m a i p o a t e avea v a l o a r e a P e n t r u acelaşi c o n s i d e r e n t se neglijează şi v a l o a r e a r e z i s t e n ­
ţei t e r m i c e a p e r e t e l u i c o n d u c t e i R în c a z u l m a t e r i a l e l o r m e t a l i c e .
c

l n ^ + ... V a l o a r e a c o e f i c i e n t u l u i a/ se determină c a sumă a c o e f i c i e n ­

1
* = r + r - z

t u l u i d e I r a n s m i t e r e p r i n convecţie şi.a c o e f i c i e n t u l u i d e t r a n s m i ­
dtz
tere p r i n radiaţie, adică
In [m • h • grd/kcal (9.7)
a/c - " c o n v + «rad [ k c a l / m - • h • g r d ]. (9.9)
p e n t r u izolaţiile e x e c u t a t e d i n m a i m u l t e s t r a t u r i de m a t e r i a l e c
coeficienţi de c o n d u c t i v i t a t e termică diferiţi ( f i g . 9 . 2 ) ; Coeficientul de t r a n s m i t e r e p r i n convecţie se determină c u
relaţia

/?n =
{m • l i • g r d / k c a l (9.8
Hz iz d

c w = 2 2 , 7
[ k c a l / m • h • g r d ],
2
(9.10)
rezistenţa termică a t r a n s m i s i e i de căldură de l a izolaţie l a m e 1/397+ \ (t -i ) iz 0 *
d i u l înconjurător.

142 143
p e n t r u convecţia liberă, adică în l i p s a mişcărilor s i s t e m a t i c e de
aer, şi c u relaţiile I n c a z u l c o n d u c t e l o r i z o l a t e t e r m i c , a m p l a s a t e s u b t e r a n fără
c a n a l , c a n t i t a t e a d e căldură c a r e t r e c e p r i n t r - u n m e t r u l i n i a r d e
*«™ = 3 , 4 7 5 [ k c a l / m - h - g r d ] 2
(9.11) conductă într-o oră este exprimată t o t d e e g a l i t a t e a ( 9 . 2 ) , în c a r e
"iz
/ s e înlocuieşte c u t , t e m p e r a t u r a normală a s o l u l u i l a adîncimea
0 s
pentru
d e aşezare a c o n d u c t e i ; d e a s e m e n e a
w.rf, <0,8 z [m /s] 2

Şi R=R -i-R
f c + R +R
lz s f m - h - g r d / k c a l |, (9.15)
«„„„ = 3 , 6 4 5 — 5 [kcal/m -h-grd] 2
(9.12) . u n d e Rf,R s i R/ a u semnificaţiile s i e x p r e s i i l e i n d i c a t e d e r e l a ­
c z

"i'z ţiile ( 9 . 4 ) — ( 9 . 7 ) ; l a f e l
pentru
corf >0\8
I2 [m /s], 2 /?,- T-terfT [m-h-grd/kcal] (9.16)
A
s Iz
în c a z u l existenţei u n e i mişcări s i s t e m a t i c e de a e r c a r e s e d e p l a ­ rezistenţa termică a s o l u l u i , u n d e :
sează c u v i t e z a u>, în m/s.
h este adîncimea d e aşezare a c o n d u c t e i , adică distanţa
Coeficientul de transmitere prin radiaţie s e calculează c u de l a a x a c o n d u c t e i pînă l a suprafaţa s o l u l u i ,
relaţia în m ;
X s —
coeficientul de conductivitate al solului, în

*riîMWn-(*îrfl lk-1/m-h.grd,. (9.13)

kcal/m •h • g r d .
Cîteva v a l o r i o r i e n t a t i v e a l e a c e s t u i a s î n t :
— pentru soluri nisipoase
I n relaţiile ( 9 . 1 0 ) pînă l a ( 9 . 1 3 ) s - a u f o l o s i t notaţiile :
t — t e m p e r a t u r a suprafeţei e x t e r i o a r e a izolaţiei, în ° C ;
tz
X , - 1,0—2,0' [kcal/m-h-grd];
f — t e m p e r a t u r a m e d i u l u i înconjurător, în ° C ;
0

c — c o e f i c i e n t u l de emisie-absorbţie, c a r e p e n t r u m a j o r i t a t e a — pentru s o l u r i a r g i l o a s e s a u nisipoase argiloase

m a t e r i a l e l o r i z o l a n t e şi d e construcţie a r e v a l o a r e m e d i e
X =0,7—1,7
s [kcal/m-h-grd];
de 4,5 k c a l / m - h - ( g r d ) .
2 4

— pentru roci
Intrucît v a l o a r e a t e m p e r a t u r i i suprafeţei e x t e r i o a r e a izolaţiei
n u e s t e cunoscută de l a început, c a l c u l u l s e efectuează p r i n a p r o ­
X , = 1,8—2,9 [kcal/m» h - g r d ] .
ximaţii s u c c e s i v e . I n c a z u l convecţiei l i b e r e , v a l o r i l e c o e f i c i e n t u l u i
de t r a n s m i t e r e a v a r i a z ă între 6 şi 15 k c a l / m • h • g r d . P e n t r u o
l Z
2
D e t e r m i n a r e a t e m p e r a t u r i l o r pereţilor c o n d u c t e i şi izolaţiei
primă aproximaţie în c a l c u l e s e i a <x/ = 10 k c a l / m • h • g r d . z
2 s e f a c e c u relaţia ( 9 . 1 4 ) , î n c a r e s e înlocuieşte t c u r . 0 s

Pentru conductele izolate termic, amplasate în canale sub­

Determinarea temperaturii peretelui interior al conductei t,
terane, p i e r d e r i l e d e căldură s e calculează c u relaţia ( 9 . 2 ) . I n
le

a peretelui exterior a l conductei t şi a suprafeţei e x t e r i o a r e a

ec
acest c a z , / s e înlocuieşte c u t , c a r e este t e m p e r a t u r a n o r m a l ă a
0 s

izolaţiei t se face c u relaţiile

iz
s o l u l u i l a adîncimea d e aşezare a c a n a l u l u i ;

R=Rf\-R +Ru+R + Rac + Rc& + Ri [m-h-grd/kcal], (9.17)

tu = t -(t -U) ^
f s
R
[°C|; c a a

în c a r e Rf, R c şi Rt a u semnificaţiile i n d i c a t e m a i înainte şi s e

z

determină c u relaţiile ( 9 . 4 ) , ( 9 . 5 ) şi r e s p e c t i v (9.6),

/„ = / , - ( f > _ f , ) 5 « + * « _ , 0 + ( t f - t o ) ^ I I m ; (9.14
Ra-
[m-h- grd/kcal];
(9.18)
t„=tf- (f/-fo) R,+P
f " R
= >o+ (tf-h) f [°C]. Rac =
ac "tcan
[m-h-grd/kcal
(9.19)
144 1 0
~ C o n d u c t e şi a r m ă t u r i

145
 [m • h • g r d / k c a l ] ; (9.20) A s t f e l l a două c o n d u c t e , m o n t a t e s u b t e r a n fără c a n a l , c a n t i ­
Rcan — In t a t e a d e căldură c a r e t r e c e p r i n pereţii fiecăreia d i n t r e e l e s e ex­
J
f can
primă p r i n f o r m u l e l e

[m- h - grd/kcal]. (9.21)

*-s a
e can
(/?;,+/?;) (/?;;+*;')-/? 2
n/

I n aceste relaţii s - a u f o l o s i t notaţiile :

c o e f i c i e n t u l d e t r a n s f e r c a l o r i c d e l a suprafaţa i z o ­
laţiei l a a x u l d i n i n t e r i o r u l c a n a l u l u i ; e l s e c a l c u ­ ^ 2 , ^ ^ ^ ^ - ^ V ^ I k c a l / m - h ] , (9.23,
lează c u e x p r e s i a ( 9 . 1 0 ) , în c a r e s e v a înlocui fa
(R' +R- )iR? +R" )-Rl
lz s z s f

c u /„, c a r e reprezintă t e m p e r a t u r a a e r u l u i d i n i n ­ în c a r e q' s e referă l a c o n d u c t a avînd o temperatură m a i înaltă

teriorul c a n a l u l u i ; a purtătorului d e căldură i a r q" — l a cealaltă conductă.
coeficientul d e transfer caloric de l a aerul d i n i n ­
a. c —
a V a l o r i l e R şi R s e calculează c u p a r a m e t r i i fiecărei c o n ­
iz s
t e r i o r u l c a n a l u l u i l a suprafaţa interioară a perete­ d u c t e în p a r t e după relaţiile ( 9 . 7 ) şi ( 9 . 1 6 ) , c a p e n t r u o singură
l u i c a n a l u l u i ; e l s e determină tot c u relaţia ( 9 . 1 0 ) , conductă montată fără c a n a l .
în c a r e t se înlocuieşte c u /„iar t c u tt ,
lz 0 care can
/^„/reprezintă rezistenţa termică datorită influenţei r e c i p r o c e
reprezintă t e m p e r a t u r a suprafeţei i n t e r i o a r e a c a ­
a curenţilor d e căldură, c a r e s e determină c u relaţia
nalului ;
c o e f i c i e n t u l d e c o n d u c t i v i t a t e termică a m a t e r i a ­
l u l u i pereţilor c a n a l u l u i , a cărui m ă r i m e e s t e 4«1
1,1 k c a l / m • h • g r d , p e n t r u b e t o n , şi 0 , 7 k c a l /
m • h • g r d , p e n t r u cărămidă ;
d i a m e t r e l e i n t e r i o r şi e x t e r i o r a l e c a n a l u l u i , î n m ;
H can Şldeca în c a r e :
p e n t r u c a n a l e c u secţiune necirculară s e i n t r o d u c
i n c a l c u l e d i a m e t r u l h i d r a u l i c e c h i v a l e n t a l sec­ h' şi h" sînt adîncimile d e aşezare a fiecărei c o n d u c t e măsu­
ţiunii c o n d u c t e i c a l c u l a t după relaţia ( 4 . 2 7 ) . i r a t e d e l a suprafaţa s o l u l u i , î n m ;
T e m p e r a t u r i l e suprafeţei e x t e r i o a r e a izolaţiei a aerului x e s t e distanţa p e orizontală între ele, î n m .
d i n c a n a l i şi a suprafeţei i n t e r i o a r e a c a n a l u l u i ti
a se calcu­ can
T e m p e r a t u r i l e suprafeţelor e x t e r i o a r e a izolaţiei s e calculează
lează c u relaţiile c u relaţiile

[X];
R
(9.25)
R +R + R +R
f c lz 0 ,. r i
(9.22)

R + R + R + R + R ac
f c iz a Pentru doua conducte montate într-un canal comun fără acces
tican = tf-(tf-t )s
•C].
„>--> c ) - g (*&+*;» + (f -v})(R +R )
f ac s

I n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r p r a c t i c e mărimile Rf, R , Rcan pot f i c

n e g l i j a t e în c a l c u l e , d i n c a u z a v a l o r i l o r l o r r e l a t i v m i c i , în c o m ­ q
+K) («ac +Rs) + W +Râ) (Wf +Ar2 + ^ -i-/?,) l
tt 2 £
K C 3 1 / m J

paraţie c u c e l e l a l t e rezistenţe t e r m i c e .
M a i c o m p l i c a t e sînt calculele în cazul mai multor conducte,
n" 2* (tr-ts)W +Ra)-Wf-t'f)Wac+Rs) l / . h l
aşezate una lingă alta, cînd p i e r d e r i l e d e căldură s e influenţează z [ k c a n i

reciproc. (9.26)

140 147
 î n v e d e r e a c o n t r o l u l u i p e r i o d i c şi reparaţiilor u l t e r i o a r e , ele­
în c a r e v a l o r i l e R( şi
Z R s e calculează c u p a r a m e t r i i fiecărei c o n ­
a
m e n t e l e c o n d u c t e l o r t r e b u i e i n s t a l a t e în l o c u r i uşor a c c e s i b i l e .
ducte i n p a r t e după relaţiile ( 9 . 7 ) şi ( 9 . 1 8 ) , l a f e l c a în c a z u l u n e i Această condiţie este c u atît m a i necesară l a l i c h i d e l e c u p o s i ­
s i n g u r e c o n d u c t e m o n t a t e într-un c a n a l , i a r v a l o r i l e R cŞi Rs după a
b i l i t a t e de p r e c i p i t a r e s a u d e p u n e r e , l a l i c h i d e l e c u p e r i c o l d e c o n ­
gelare, s a u l a fluidele toxice, inflamabile s a u c u pericol de
relaţiile ( 9 . 2 0 ) şi ( 9 . 2 1 ) .
explozie.
T e m p e r a t u r a suprafeţelor e x t e r i o a r e a l e izolaţiilor s e c a l c u ­ A m p l a s a r e a în g r u p a c o n d u c t e l o r d u c e l a u t i l i z a r e a u n u i
lează după relaţiile ( 9 . 2 5 ) . spaţiu m i n i m n e c e s a r şi micşorează totodată preţul d e c o s t a l
T e m p e r a t u r a a e r u l u i d i n i n t e r i o r u l c a n a l u l u i se determină c u construcţiei p o r t a n t e . Totuşi distanţele d i n t r e două c o n d u c t e în­
expresia : v e c i n a t e c u m şi distanţa d i n t r e conductă şi perete t r e b u i e a s t f e l
f (R? +R» ) (R +R )+t} (R' +Râ) (R +R )+t
f z a ae t (R' +R' ) (R" +R'â)
lz ac s s iz a z p
a l e s e încît să a s i g u r e m o n t a r e a uşoară a a c e s t o r a şi să n u în­
g r e u i e z e întreţinerea şi r e p a r a r e a l o r . Distanţa A d i n t r e a x e l e a
(Rh+R +Rl' +R'^(R +R )
a z + (Rl +R' )(R7 +R''r
ac s z a z
1 1

(9.27) două c o n d u c t e învecinate c u flanşele a m p l a s a t e în acelaşi p l a n

p o a t e f i determinată c u relaţia
i a r t e m p e r a t u r a suprafeţei i n t e r i o a r e a pereţilor c a n a l u l u i
v4=-Ş-+Ş+50 [mm], , (10.1)
tlcan-ta-Va-tJj?^ [°C]. (9.28)
în c a r e D , şi D 2 sînt d i a m e t r e l e e x t e r i o a r e a l e flanşelor, în m m .
Şi în a c e s t e cazuri, calculul trebuie executat prin metoda î n c a z u l amplasării c o n d u c t e l o r c u flanşele în p l a n u r i dife­
aproximaţiilor s u c c e s i v e , luînd c a primă aproximaţie r i t e , D a r e semnificaţia d i a m e t r u l u i e x t e r i o r a l ţevii.
2

M o n t a r e a u n e i c o n d u c t e t r e b u i e să se facă astfel încît e l e m e n ­

a
/z = = ac=
a
10 k c a l / m 2
• h • grd.
t e l e s a l e să n u împiedice t r e c e r e a liberă şi d e s e r v i r e a uşoară a
L a c o n d u c t e l e p r i n c i p a l e , execuţia şi e x p l o a t a r e a izolaţiilor a p a r a t u r i i d i n instalaţie.
t e r m i c e sînt l e g a t e d e c h e l t u i e l i d e investiţii şi întreţinere a i n s t a l a r e a c o n d u c t e l o r d e a s u p r a s a u c h i a r în i m e d i a t a a p r o ­
acestora, care trebuie compensate p r i n economisirea combustibi­ p i e r e a a p a r a t u r i i e l e c t r i c e ( m o t o a r e , t a b l o u r i d e distribuţie etc.)
l u l u i . D e a c e e a , p e n t r u a s e m e n e a c o n d u c t e s e compară d i n p u n c t t r e b u i e evitată.
de v e d e r e e c o n o m i c d i f e r i t e l e izolaţii p o t r i v i t e d i n p u n c t d e v e d e r e L a a m p l a s a r e a în g r u p a c o n d u c t e l o r , c e l e c a r e transportă
t e h n i c p e n t r u c o n d u c t a respectivă, şi s e determină g r o s i m e a c u f l u i d e c o r o s i v e s e aşază s e p a r a t şi m a i j o s decît c e l e l a l t e , p e n t r u
p r e v e n i r e a s t r o p i r i i a c e s t o r a d i n urmă d i n c a u z a c u r g e r i l o r a c ­
c e a m a i m a r e eficienţă economică.
c i d e n t a l e în l o c u r i l e neetanşe. D e a s e m e n e a c o n d u c t e l e c a r e t r a n s ­
portă f l u i d e c a l d e t r e b u i e a m p l a s a t e s e p a r a t d e c e l e c a r e t r a n s ­
portă m e d i i r e c i şi l a o distanţă corespunzătoare faţă d e c o n d u c t e l e
10. A M P L A S A R E A Ş l D I S P O Z I T I V E L E DE REZEMARE cauciucate s a u d i n P C V .
ALE CONDUCTELOR V a r i e t a t e a condiţiilor d e a m p l a s a r e a p u n c t e l o r d e r e a z e m
a l e c o n d u c t e i d u c e l a o g a m ă p r a c t i c nelimitată d e soluţii c o n ­
Amplasarea şi fixarea elementelor conductei, p e n t r u r e a l i z a ­ s t r u c t i v e , de l a s p r i j i n i r e a c o n d u c t e i d i r e c t p e pămîht pînă l a s u s ­
r e a u n u i t r a s e u o a r e c a r e , se p o a t e f a c e p r i n t r - o v a r i e t a t e f o a r t e ţinerea e i pe construcţii p o r t a n t e c u f o r m e s p e c i a l e , c a r e să a s i ­
mare de mijloace de rezemare. M o d u l de s p r i j i n i r e a conductei tre­ g u r e m o n t a r e a şi e x p l o a t a r e a optimă a e i .
b u i e a l e s î n funcţie d e l o c u l d e a m p l a s a r e a l a c e s t e i a , d e n a t u r a A m p l a s a r e a c o n d u c t e l o r s u b t e r a n e fără c a n a l e s e foloseşte
m a t e r i a l u l u i d e construcţie a l c o n d u c t e i , d e s o l i c i t a r e a l a c a r e v a în c a z u l s o l u r i l o r u s c a t e , c a r e n u prezintă p e r i c o l d e t a s a r e . A ş e ­
f i s u p u s în c u r s u l exploatării e t c . z a r e a l o r se face de o b i c e i l a o adîncime de peste 1 m , p e u n p a t
L a a m p l a s a r e a e l e m e n t e l o r d e conductă şi l a s t a b i l i r e a p u n c ­ de n i s i p s a u pietriş.
C o n d u c t e l e pot f i a m p l a s a t e s u b t e r a n în c a n a l e c u s a u fără
t e l o r l o r d e r e z e m a r e t r e b u i e a v u t e în v e d e r e o s e r i e d e r e g u l i ,
p o s i b i l i t a t e d e t r e c e r e . Aşezarea în c a n a l e fără t r e c e r e s e face
c a r e t r e b u i e r e s p e c t a t e p e n t r u b u n a desfăşurare a lucrărilor d e
m o n t a r e , întreţinere şi r e p a r a r e a c o n d u c t e i .
149
148
oridecîteori n e s t a b i l i t a t e a s o l u l u i n u p e r m i t e a m p l a s a r e a l o r
fără c a n a l . D e o b i c e i c o n s o l e f e sînt prevăzute c u plăci d e r e a z e m p e n t r u r e o a r
I n l o c u r i l e d e a m p l a s a r e a armăturilor, c o m p e n s a t o a r e l o r ,
a p a r a t u r i i de măsură şi c o n t r o l , aceste c a n a l e sînt prevăzute c u ţ e l a c e a e c i r c a 3 5 0 — 4 0 0 m m , i n funcţie de posibilităţile existpntr-
g u r i de v i z i t a r e , scări şi p l a t f o r m e , p e n t r u r e v i z i a şi întreţinerea încastrarea c o n s o l e l o r în pereţii d i n cărămidă s a u D e t o n s e face
uşoară a a c e s t o r a .
C a n a l e l e c u p o s i b i l i t a t e d e t r e c e r e s e f o l o s e s c în c a z u l g r u ­
p u r i l o r d e c e l puţin c i n c i c o n d u c t e p a r a l e l e , l a c a r e s u m a d i a -
m e t r e l o r depăşeşte 1 5 0 0 m m . Distanţa de l a n i v e l u l s o l u l u i pînă l a
p a r t e a superioară a c a n a l u l u i n u depăşeşte 500 m m , c e e a ce a s i ­
gură u n înveliş s u f i c i e n t de i m p e r m e a b i l p e n t r u c a n a l . Pereţii
c a n a l e l o r c a şi f u n d u l se f a c d i n cărămizi, b e t o n t u r n a t s a u p r e ­
f a b r i c a t e d i n b e t o n . P e n t r u a c c e s u l p e r s o n a l u l u i d e întreţinere şi
p e n t r u i n t r o d u c e r e a s a u s c o a t e r e a e l e m e n t e l o r d e conductă i n
t i m p u l reparaţiilor, c a n a l e l e a u g u r i d e v i z i t a r e , l a i n t e r v a l e de
m a x i m u m 100 m . Lăţimea părţii d e circulaţie a c a n a l u l u i t r e b u i e
să fie d e 0 , 7 — 0 , 8 m , în l o c u r i l e m a i a g l o m e r a t e , pe porţiuni m i c i
putînd a j u n g e pînă l a 0,5 m . înălţimea minimă a c a n a l u l u i t r e b u i e
să fie de 1,8 m , i a r distanţa d i n t r e suprafaţa exterioară a izolaţiei
c o n d u c t e i şi p e r e t e l e c a n a l u l u i , de m i n i m u m 2 5 0 m m . A ş e z a r e a
c o n d u c t e l o r se face p e c o n s o l e f i x a t e în pereţii l a t e r a l i a i c a n a l u l u i
s a u pe f u n d u l a c e s t u i a , p r i n i n t e r m e d i u l u n o r s u p o r t u r i .
C o n d u c t e l e a m p l a s a t e d e a s u p r a s o l u l u i sînt aşezate de o b i c e i
pe construcţii p o r t a n t e , c a r e p o t fi atît z i d u r i l e d i n cărămidă s a u
b e t o n a l e clădirilor i n d u s t r i a l e , cît şi stîlpii şi e s t a c a d e l e m e t a l i c e
sau d i n beton armat.
Stîlpii sînt amplasaţi în fundaţii, a căror adîncime de i a
n i v e l u l s o l u l u i întrece c u c e l puţin 0,1 m adîncimea d e îngheţ a
s o l u l u i în r e g i u n e a respectivă, în c a z u l pămînturilor n i s i p o a s e ,
s a u c u 0,25 m , în c a z u l s o l u r i l o r a r g i l o a s e .
F o r m a şi d i m e n s i u n i l e stîlpilor s a u e s t a c a d e l o r sînt d e t e r m i ­
A-B
n a t e de t r a s e u l c o n d u c t e i , de configuraţia t e r e n u l u i şi de s a r c i n i l e
p r e l u a t e de l a e l e m e n t e l e de conductă. î n l o c u r i l e de a m p l a s a r e a
armăturilor se instalează pe stîlpi s a u e s t a c a d e scări şi p l a t f o r m e
de l u c r u p e n t r u r e v i z i e şi întreţinere.
H
P e n t r u c o n d u c t e l e d e a b u r şi apă caldă s u b p r e s i u n e , l a a m ­ 9
p l a s a r e a şi r e z e m a r e a c o n d u c t e l o r t r e b u i e r e s p e c t a t e instrucţiunile F i g . 10.1. Suporţi şi console pentru conducte.
I . S . C . I . R . , C I 5 - 5 8 p r i v i n d c o n s t r u i r e a a c e s t o r f e l u r i de c o n d u c t e .
Suporturile şi consolele de susţinere ale conductelor sînt de p r i n f i x a r e a directă a a c e s t o r a în pereţi, c u a j u t o r u l m o r t a r e l o r
o b i c e i m e t a l i c e ; construcţiile l o r cele m a i f r e c v e n t e sînt i n d i c a t e c a în f i g . 10.1, a, c,d s a u , în c a z u l u n o r s a r c i n i m a i m i c i , p r i n
f i x a r e a c u a j u t o r u l şuruburilor înşurubate î n d i b l u r i d e l e m n f i x a t e
în f i g . 10.1 ; ele sînt încastrate în pereţii de cărămidă s a u b e t o n
în pereţi, c a î n f i g . 10.1,
a i clădirilor, s a u p e stîlpi d e b e t o n a r m a t s a u m e t a l i c i .
î n c a z u l u n o r s a r c i n i m a i i m p o r t a n t e s e f o l o s e s c c o n s o l e în­
î n f i g . 10.1, a este arătată o construcţie simplă de consolă, tărite fie c u t i r a n t i , c a în f i g . 10.1, c, fie c u s u p o r t u r i , c a în
l a r g răspîndită, p e n t r u s p r i j i n i r e a c o n d u c t e l o r c u g r e u t a t e mică. f i g . 10.1, cr.

150
151
 L a a c e s t e t i p u r i de c o n s o l e t r e b u i e d e a s e m e n e a p r e v ă z u t e
corniere p e n t r u e v i t a r e a s m u l g e r i i l o r d i n perete.
P e stîlpii s a u e s t a c a d e l e m e t a l i c e , c o n s o l e l e d i n oţel sînt s u ­
date d i r e c t p e a c e s t e a . "
F i x a r e a c o n s o l e l o r d e stîlpii de b e t o n s e f a c e c u a j u t o r u l bră­
ţărilor strînse p r i n i n t e r m e d i u l u n o r tije f i l e t a t e c a în f i g . 10.1, e :
se foloseşte n u m a i în c a z u l u n o r s a r c i n i m i c i .
P e n t r u p r e l u a r e a e f o r t u r i l o r a x i a l e , c o n s o l e l e s e execută d i n
p r o f i l u r i U , aşezate a s t f e l încît m o m e n t u l de inerţie să fie m a x i m
în direcţia e f o r t u l u i u n i t a r p r i n c i p a l . î n f i g . 1 0 . 1 , / e s t e r e p r e z e n ­
tată o a s e m e n e a construcţie, i a r în f i g . 10.1, g e s t e arătată o c o n ­
strucţie de consolă întărită c u contravînturi.
După c u m s - a arătat, construcţiile i n d i c a t e n u epuizează s o ­
luţiile c o n s t r u c t i v e a l e r e a z e m e l o r p e n t r u c o n d u c t e .
F i x a r e a ţevilor p e construcţiile p o r t a n t e se f a c e d e a s e m e n e a
p r i n t r - o g a m ă l a r g ă d e soluţii c o n s t r u c t i v e .
C o n d u c t e l e s u p u s e u n o r dilatări t e r m i c e t r e b u i e e c h i p a t e atît
c u d i s p o z i t i v e de r e z e m a r e m o b i l e ( f i g . 1 0 . 2 ) , c a r e p r e i a u e f o r t u r i l e
t r a n s v e r s a l e a l e c o n d u c t e i , permiţînd d e p l a s a r e a axială a acesteia,,
cît şi c u d i s p o z i t i v e d e r e z e m a r e fixe ( f i g . 10.3)", c a r e t r e b u i e să
p r e i a atît s a r c i n i l e v e r t i c a l e , oît şi pe a c e l e a o r i z o n t a l e a s i s t e ­
mului.
P e n t r u c o n d u c t e l e f o l o s i t e în i n d u s t r i a chimică şi cele s i m i ­
l a r e , d i s p o z i t i v e l e d e . r e z e m a r e sînt c l a s i f i c a t e s i , t i p i z a t e d e
M . T . P . C h . N I 2505-62. "
D i s p o z i t i v e l e de r e z e m a r e m o b i l e funcţio­
nează f i e p r i n a l u n e c a r e , fie c u a j u t o r u l u n o r c o r p u r i d e r o s t o g o ­
l i r e . E l e p o t fi g h i d a t e permiţînd fie n u m a i deplasări l o n g i t u d i ­
n a l e fie deplasări l o n g i t u d i n a l e şi deplasări în p l a n u l t r a n s v e r s a l .
P e n t r u uşurinţa izolării c o n d u c t e i în porţiunea de r e z e m a r e ,
suprafaţa de s p r i j i n t r e b u i e amplasată l a o distanţă suficientă
faţă de peretele e x t e r i o r a l ţevii. A c e a s t a uşurează a c c e s u l p e n t r u
întreţinerea suprafeţelor de frecare,- c a r e i z o l a t e s e încălzesc m a i
puţin datorită t r a n s m i s i e i de căldură d e l a f j u i d u l t r a n s p o r t a t .
E s t e neraţională soluţia neizolării t e r m i c e a porţkunii d e conductă
d i n d r e p t u l r e a z e m e l o r d e o a r e c e astfel s e micşorează e f e c t u l i z o ­
-

lării, i a r în c a z u l c o n d u c t e l o r r e c i , se p r o d u c e f e n o m e n u l de c o n ­
d e n s a r e a v a p o r i l o r pe pereţii e x t e r i o r i .
C e l e m a i s i m p l e d i s p o z i t i v e de f i x a r e m o b i l e , f o l o s i t e l a c o n ­
d u c t e l e de mică importanţă c u d i a m e t r e şi e f o r t u r i r e d u s e , sînt
b r i d e l e c a r e p r i n d ţeava avînd u n j o c d e 4 — 6 m m pe d i a m e t r u .
D i s p o z i t i v e l e funcţionează p r i n a l u n e c a r e şi sînt a s a m b l a t e l a
conductă fie p r i n sudură, în c a z u l ţevilor d e oţel c u d i a m e t r e d e
2 5 — 8 0 m m ( f i g . 10.2, a ) , fie c u a j u t o r u l c o l i e r e l o r , p e n t r u d i a ­
m e t r e m a i m a r i , c a în f i g . 10.2, b. Funcţionarea l o r s e b a z e a z ă

152
p e a l u n e c a r e a d i n t r e u n s a b o t s o l i d a r c u c o n d u c t a , c a r e alunecă
p e o placă d e oţel fixată în construcţia portantă. Suprafeţele de
a l u n e c a r e se freacă l a m o n t a r e c u g r a f i t .
D i s p o z i t i v e l e de r e z e m a r e funcţionînd p r i n r o s t o g o l i r e a u ,
•datorită c o e f i c i e n t u l u i d e f r e c a r e m a i r e d u s , o s e n s i b i l i t a t e m a i
m a r e l a deplasările c o n d u c t e i . Soluţiile c o n s t r u c t i v e a l e a c e s t o r
t i p u r i sînt d a t e în f i g . 10.2, c şi d. A s e m e n e a d i s p o z i t i v e necesită
• u n g e r e a l o r periodică p e n t r u e v i t a r e a gripării părţilor în mişcare ;
F i g . 10.3. D i s p o z i t i v e de rezemare fixe.
d e a s e m e n e a e l e t r e b u i e a m p l a s a t e în l o c u r i uşor a c c e s i b i l e . î n
c a z u l în c a r e l o c u l este n e a c c e s i b i l , s a u g r e u a c c e s i b i l , t r e b u i e p r e ­
v ă z u t e r e a z e m e c u a l u n e c a r e , c a r e , în l i p s a u n g e r i i , funcţionează
m a i b i n e decît c e l e c u r o s t o g o l i r e .
I n c a z u l în c a r e o ramură orizontală t r e b u i e să p r e i a d i l a ­
t ă r i l e u n e i porţiuni v e r t i c a l e a c o n d u c t e i , construcţia r e a z e m e l o r
m o b i l e este m a i complicată ( f i g . 10.2, e). î n a s e m e n e a situaţii
t r e b u i e i n t r o d u s e a r c u r i s a u contragreutăţi, c a r e să permită d e p l a ­
s a r e a c o n d u c t e i , fără a m o d i f i c a simţitor r e p a r t i z a r e a s a r c i n i l o r
între r e a z e m e .
I n g e n e r a l l a m o n t a r e a r e a z e m e l o r m o b i l e t r e b u i e să se i a
î n c o n s i d e r a r e direcţia î n c a r e s e v a d e p l a s a ţeava în c u r s u l
exploatării. î n c e l e m a i m u l t e c a z u r i o r g a n e l e m o b i l e a l e d i s p o z i ­
t i v u l u i d e r e z e m a r e t r e b u i e aşezate n e s i m e t r i c faţă de c e l e f i x e .
154
R e a z e m e l e f i x e sint realizate ou ajutorul bridelor de
d i f e r i t e f o r m e , a m p l a s a t e p e n t r u siguranţa funcţionării între două
a d a o s u r i s u d a t e p e conductă. Construcţia l o r este indicată în
f i g . 10.3, a, b şi c.
P e n t r u ţevile c u d i a m e t r e între 2 5 şi 8 0 m m , l a e f o r t u r i a x i a l e
pînă l a 1,5 tf, de o b i c e i se foloseşte o singură bridă d e p r i n d e r e ;
p e n t r u c o n d u c t e c u d i a m e t r e între 100 şi 5 0 0 m m şi încărcări
a x i a l e pînă l a 10 tf, s e f o l o s e s c două b r i d e . Construcţia u n u i
r e a z e m f i x s u d a t este reprezentată în f i g . 10.3, d.
I n c a z u l suspendării porţiunilor de conductă o r i z o n t a l e sînt
folosite c o l i e r e d i n t r - o singură bucată, p e n t r u ţevile c u d i a m e t r e
m i c i s a u d i n două bucăţi p e n t r u ţevile c u d i a m e t r e m a r i ; a s t f e l
d e c o l i e r e sînt r e p r e z e n t a t e în f i g . 10.4. L a a s e m e n e a r e a z e m e este
p r e f e r a b i l c a tiranţii să aibă l u n g i m i m a r i ( p e s t e 2 m ) , p e n t r u a
n u stînjeni d e p l a s a r e a c o n d u c t e i .
• R e a z e m e l e m o b i l e p e n t r u c o n d u c t e l e v e r t i c a l e ( f i g . 10.4, c) tre­
b u i e prevăzute c u d i s p o z i t i v e de descărcare în formă de a r c u r i s a u
c u contragreutăţi, p e n t r u c a , l a încălzirea s a u răcirea c o n d u c t e i
în s t a r e d e r e g i m , să n u producă o r e d i s t r i b u i r e a s a r c i n i l o r pe
r e a z e m e , c e e a c e a r d u c e l a s u p r a s o l i c i t a r e a u n o r a d i n t r e ele.
F i g . 10.4. D i s p o z i t i v e de rezemare prin suspendare şi a coloanelor verticale.
L a r e z e m a r e a c o n d u c t e l o r d e oţeluri i n o x i d a b i l e , t r e b u i e e v i ­
t a t c o n t a c t u l d i r e c t d i n t r e peretele c o n d u c t e i şi suprafaţa reaze­
m u l u i d e oţel c a r b o n , d e o a r e c e s e formează p i l e e l e c t r i c e .
L a m o n t a r e a t u b u r i l o r ceramice, fiecare d i n t r e acestea se
aşază pe 2 — 3 s u p o r t u r i de l e m n . P e n t r u aşezarea corectă a l o r ,
suprafaţa superioară a s u p o r t u r i l o r s e prelucrează după c i r c u m f e ­
rinţa t u b u r i l o r s a u se prelucrează în formă d e j g h e a b u r i în V .
C o n d u c t e l e d i n P C V r i g i d se p o t s p r i j i n i pe c o l i e r e d i n r e s t u r i
d e ţeava d e P C V r i g i d uşor t u r t i t e , f a s o n a t e l a c a l d şi e v e n t u a l
155
z i d i t e în p e r e ţ i ; ele se p o t s p r i j i n i de a s e m e n e a p e brăţări şi c o n ­
p a t r u o r i mărimea săgeţii c o n d u c t e i în i n t e r v a l u l r e s p e c t i v , adică
s o l e m e t a l i c e , ' c a r e t r e b u i e să aibă m a r g i n i l e neascuţite şi să aibă
să fie respectată condiţia
g a r n i t u r i d e p r o t e j a r e d i n c a r t o n , pîslă, P C V m o a l e e t c .
C a l c u l u l d i s t a n ţ e i î n t r e d o u ă r e a z e m e con­
M
> m m f '-
cm
( - .)
10 4

s e c u t i v e s e f a c e considerînd c o n d u c t a c a p e o grindă continuă şt

punînd condiţia c a e f o r t u r i l e u n i t a r e c a r e a p a r î n pereţii ei să n u F i i n d c u n o s c u t f a p t u l că, d e o b i c e i , m o m e n t u l d e încovoiere
depăşească rezistenţa admisibilă a m a t e r i a l u l u i . E x p r e s i a m a t e ­ m a x i m l a o grindă p e m a i m u l t e r e a z e m e a p a r e pe u n u l d i n t r e
matică a acestei condiţii este a c e s t e a , t r e b u i e evitată a m p l a s a r e a îmbinărilor p e r e a z e m e . L o c u l
c e l m a i p o t r i v i t p e n t r u îmbinare este l a distanţa de 1/5 faţă de
, _ y i ^ 2 IcrrTj, (10.2) reazeme.
<

S a r c i n a c a r e încarcă u n r e a z e m s e calculează c a reacţiunile

în c a r e : unei g r i n z i continue d i n e c h i l i b r u l static a l s i s t e m u l u i de conducte.
/ este distanţa d i n t r e două r e a z e m e c o n s e c u t i v e , în c m ; C u m însă t r e b u i e luată î n c o n s i d e r a r e p o s i b i l i t a t e a descărcării î n
W - m o d u l u l d e rezistentă a l secţiunii c o n d u c t e i , . t i m p a l u n u i r e a z e m o a r e c a r e , aceste s a r c i n i se majorează c u
în c m ; 3 5 0 % faţă d e c e l e c a l c u l a t e .
a — rezistenţa admisibilă a m a t e r i a l u l u i c o n d u c t e i , î n
a
P r e s i u n e a admisibilă p e n t r u uzură, în c a z u l r e a z e m e l o r g l i ­
k g f / c m ; l a s t a b i l i r e a v a l o r i i 'acestei mărimi s e
2 s a n t e m e t a l pe m e t a l , s e consideră a fi de 100 k g f / c m . 2

ţine seamă de p o s i b i l i t a t e a descărcării unuia D i s p o z i t i v e l e de r e z e m a r e f i x e t r e b u i e să p r e i a şi e f o r t u r i l e

d i n t r e r e a z e m e ; s e recomandă c a această v a l o a r e
să se i a egală c u jumătate d i n v a l o a r e a rezistenţei
a d m i s i b i l e d e încovoiere, stabilită c o n f o r m r e l a ­
ţiei ^57X), rezultînd :
— ° p e n t r u oţelurile c a r b o n o „ = 5 5 0 k g f / c m ;
— p e n t r u P C V r i g i d o = 60 k g f / c m ;
a
a x i a l e p r o v e n i t e d i n forţele e l a s t i c e a l e c o m p e n s a t o a r e l o r ( t r a t a t e
l a c a p . 8 ) , forţele n e e c h i l i b r a t e î n i n t e r i o r u l s i s t e m u l u i , r e z u l t a t e
în u r m a acţiunii p r e s i u n i i s t a t i c e şi d i n a m i c e a f l u i d u l u i ( d a c ă
e s t e c a z u l ) , şi rezistenţa totală a r e a z e m e l o r m o b i l e .
2
E f o r t u l a x i a l c a r e a p a r e în u r m a rezistenţei l a d e p l a s a r e a c o n ­
2
d u c t e i într-un r e a z e m m o b i l c u a l u n e c a r e este d a t de relaţia

q — s a r c i n a liniară pe conductă, în k g f / c m , în c a r e s e
4*-vQ„ [kgfj, (10.5)
i n c l u d e g r e u t a t e a p r o p r i e a c o n d u c t e i propriu-zisă, în c a r e :
a l i c h i d u l u i pe c a r e îl transportă şi e v e n t u a l a
Qv este e f o r t u l v e r t i c a l p r e l u a t d e r e a z e m u l m o b i l , î n k g f ;
izolaţiei s a l e .
u. — c o e f i c i e n t u l de f r e c a r e de a l u n e c a r e a l m a t e r i a l u l u i
I n c a z u l î n c a r e o conductă c u d i a m e t r u m a r e serveşte d r e p t
suprafeţelor d e s p r i j i n , a l e cărui v a l o r i sînt
construcţie portantă p e n t r u o conductă c u d i a m e t r u l m a i m i c , l a
— p e n t r u f r e c a r e oţel p e oţel 0,30 ;
v a l o a r e a ' s a r c i n i i p r o p r i i pe u n i t a t e a d e l u n g i m e t r e b u i e a d ă u g a t ă
— p e n t r u f r e c a r e fontă pe fontă s a u o t e l p e
şi ace'astă sarcină suplimentară. '
fontă 0,35 ;
Săgeata } p e care o face c o n d u c t a la mijlocul deschiderii
— p e n t r u f r e c a r e oţel pe b e t o n 0,60.
este exprimată de relaţia
Pentru reazemele mobile c u frecare de rostogolire, efortul
a x i a l s e calculează c u relaţia
" f-mm l«4 < i a 3
> • * t
în c a r e : Q a - q P ^ M l (10-6)
E e s t e m o d u l u l de elasticitate a l m a t e r i a l u l u i , în k g f / c m ; 2
în c a r e :
/ — m o m e n t u l d e inerţie a l secţiunii c o n d u c t e i , în c m . 4

/ e s t e c o e f i c i e n t u l de f r e c a r e de r o s t o g o l i r e , în c m ; d e
P e n t r u a a s i g u r a g o l i r e a completă a c o n d u c t e i , după o p r i r e a
o b i c e i / = 0 , 0 0 5 . c m p e n t r u r o l a de oţel pe p l a c a d e
a c e s t e i a , s a u p e n t r u e v i t a r e a formării p u n g i l o r de c o n d e n s a t , în
oţel;
c a z u l c o n d u c t e l o r de a b u r s a u g a z e u m e d e este n e c e s a r c a dife­
r — r a z a f u s u l u i r o l e i , în c m ;
renţa c o t e l o r între două r e a z e m e v e c i n e A/z să f i e d e c e l puţin
R — r a z a r o l e i , în c m .

156
157
 11. P R O T E C Ţ I A A N T I C O R O S 1 V Â A CONDUCTELOR
C o n d u c t e l e sînt s u p u s e p r o c e s u l u i d e c o r o z i u n e atît d i n p a r t e a
f l u i d u l u i pe care-1 transportă, cît şi d i n p a r t e a m e d i u l u i încon­
jurător în c a r e este amplasată c o n d u c t a .
P e n t r u c a f l u i d u l t r a n s p o r t a t să n u c o r o d e z e c o n d u c t a , e a
se face i n t e g r a l d i n m a t e r i a l r e z i s t e n t l a c o r o z i u n e s a u s e căptu­
şeşte c u m a t e r i a l e c a r e n u sînt a t a c a t e de m e d i u l d i n i n t e r i o r .
P e n t r u e v i t a r e a c o r o z i u n i i de către m e d i u l înconjurător, s e
f o l o s e s c atît m e t o d e de i z o l a r e anticorosivă p r i n căptuşire, cît şi
d i f e r i t e p r o c e d e e de protecţie catodică a c o n d u c t e i . î n prezent,,
f o l o s i r e a combinată a a c e s t o r m e t o d e c o n s t i t u i e protecţia c e a m a i
sigură a c o n d u c t e l o r m e t a l i c e .
O problemă principală o c o n s t i t u i e protecţia c o n d u c t e l o r în­
g r o p a t e , c a r e e s t e strîns legată de n a t u r a şi influenţa pe c a r e o
exercită s o l u l în c a r e este amplasată. Compoziţia şi proporţia dife­
r i t e l o r săruri conţinute, p o r o z i t a t e a , u m i d i t a t e a şi pH-u\ a c e s t o r a
sînt f a c t o r i i c a r e influenţează acţiunea s o l u l u i a s u p r a c o n d u c t e i
îngropate. î n a f a r a a c e s t o r a , d i s t r u g e r e a c o n d u c t e i s e m a i d a t o ­
rează variaţiilor de temperatură, p i l e l o r e l e c t r o c h i m i c e formate,,
curenţilor paraziţi ( v a g a b o n z i ) , stării de t e n s i u n e d i n conductă e t c .
C o n d u c t e l e m o n t a t e d e a s u p r a s o l u l u i sînt s u p u s e acţiunii c o ­
r o s i v e a a t m o s f e r e i înconjurătoare, f a c t o r i i p r i n c i p a l i d e acţionare
a i a c e s t e i a f i i n d o x i g e n u l , u m i d i t a t e a şi, într-o o a r e c a r e măsură,,
b i o x i d u l de c a r b o n .
F a c t o r i i c a r e influenţează d i s t r u g e r e a p r i n c o r o z i u n e a c o n ­
d u c t e l o r s u b a c v a t i c e s î n t : compoziţia a p e i , pH-uî a c e s t e i a , conţi­
n u t u l d e o x i g e n d i n apă, p r e c u m şi v i t e z a de circulaţie a a p e i .
A c o p e r i r i l e e x t e r i o a r e a n t i c o r o s i v e t r e b u i e să îndeplinească
o s e r i e de condiţii p e n t r u a a v e a eficienţă în e x p l o a t a r e . A c e s t e
condiţii c o n s t a u în :
— aderenţa bună l a suprafaţa m e t a l u l u i ;
— rezistenţa l a solicitări m e c a n i c e ;
— absorbţie minimă de apă s a u a l t e l i c h i d e ;
— c a r a c t e r i s t i c i b u n e de e l e c t r o i z o l a n t ;
— păstrarea proprietăţilor l a variaţii t e r m i c e ;
— d u r a b i l i t a t e în t i m p ;
— rezistenţa l a acţiuni d e s t r u c t i v e b i o l o g i c e ;
— preţ de c o s t r e d u s ;
— e x e c u t a r e a d i n m a t e r i a l e uşor a c c e s i b i l e .
întrucît î n practică u n s i n g u r m a t e r i a l n u p o a t e s a t i s f a c e
t o a t e aceste condiţii, se foloseşte p e n t r u i z o l a r e a c o n d u c t e l o r m a ­
t e r i a l e c u proprietăţi d i f e r i t e , d i s p u s e într-unui s a u m a i m u l t e
straturi.
158
Căptuşirea elementelor tubulare cu materiale anorganice anti-
aclde sau refractare ( p r e f a b r i c a t e în formă de cărămizi s a u p l ă c i )
se execută de o b i c e i l a l o c u l de m o n t a r e a c o n d u c t e i . După c o n ­
fecţionarea cărămizilor şi p i e s e l o r f a s o n a t e după f o r m a t u b u l u i ,
a c e s t e a se l e a g ă între e l e c u a j u t o r u l c h i t u r i l o r s a u m o r t a r e l o r ,
r e z i s t e n t e l a acţiunea corosivă s a u termică a f l u i d u l u i . D e o b i c e i
a s e m e n e a căptuşiri n u p o t p r e l u a e f o r t u r i d e întindere, a s t f e l
încît, p e n t r u e v i t a r e a apariţiei f i s u r i l o r l a c o n d u c t e ce lucrează
s u b p r e s i u n e , ele t r e b u i e p r e c o m p r i m a t e d e c ă t r e m a n t a u a exte­
rioară. P r e t e n s i o n a r e a s e realizează p r i n d i l a t a r e a c h i t u l u i l a u s ­
c a r e . G r o s i m e a t u b u l u i şi a s t r a t u l u i p r o t e c t o r t r e b u i e astfel d i ­
m e n s i o n a t e , încît, în t i m p u l funcţionării, datorită p r e s i u n i i i n t e ­
r i o a r e s a u e v e n t u a l e l o r dilatări t e r m i c e , să n u e x i s t e n i c i p e r i c o l u l
d e s p r i n d e r i i căptuşelii d e m a n t a , n i c i apariţia în m a n t a a u n o r
tensiuni periculoase.
Căptuşeala refractară trebuie prevăzută cu rosturi pentru
dilatare.
Construcţia ce urmează a f i căptuşită t r e b u i e să fie rigidă,,
p e n t r u e v i t a r e a deformării e i s u b sarcină.
R a c o r d u r i l e s e montează înainte de căptuşire, c u m a r g i n i l e
l a n i v e l u l suprafeţei i n t e r i o a r e . N u se a d m i t proeminenţe peste
4 m m . D e a s e m e n e a , etanşeitatea construcţiei s e probează şi se
asigură înainte de căptuşire.
E l e m e n t e l e de conductă ce urmează a f i e m a i l a t e se execută
c u o formă cît m a i simplă, c u t r e c e r i l i n e de l a o g r o s i m e l a a l t a şi
c u racordări n u m a i m i c i de 10 m m .
O metodă de protecţie a c o n d u c t e l o r constă d i n a p l i c a r e a
m a t e r i a l e l o r c e r a m i c e , p e suprafeţele m e t a l i c e p r i n p u l v e r i z a r e ,
f o l o s i n d p e n t r u a c e a s t a o masă topită în flacără oxiacetilenică.
A l t ă metodă, modernă, este e m a i l a r e a c u a j u t o r u l curenţilor d e
inducţie, c a r e n u necesită c u p t o a r e v o l u m i n o a s e şi elimină i n f l u ­
enţa g a z e l o r d i n c u p t o r a s u p r a calităţii e m a i l u l u i .
L a c o n d u c t e l e reţelelor de t e r m o f i c a r e d e oţel şi fontă s u p u s e
acţiunii c o r o s i v e a a p e l o r a c i d e s a u b o g a t e î n o x i g e n , s e aplică
u n e o r i p e suprafaţa interioară u n s t r a t d e protecţie d i n b e t o n d e
2 — 7 m m . A p l i c a r e a s t r a t u l u i s e f a c e fie p r i n s t r o p i r e s a u a r u n ­
c a r e , u r m a t e fie de g l e t u i r e ulterioară, f i e d e o b e t o n a r e c e n t r i ­
fugală a ţevii.
A l t e a c o p e r i r i c u m a t e r i a l e a n o r g a n i c e s î n t : cele c u b i o x i d
de s i l i c i u în formă d e g e l de s i l i c e , a c o p e r i r i l e c a l c a r o a s e d e p u s e
pe c o n d u c t e c u a j u t o r u l c u r e n t u l u i e l e c t r i c şi f o l o s i t e p e n t r u p r o ­
tecţia c o n t r a acţiunii a p e i m a r i n e s a u a c o p e r i r i l e pe bază d e ţesă­
t u r i de sticlă. Căptuşirea c o n d u c t e l o r m a i p o a t e fi făcută şi c u
m a t e r i a l e " o r g a n i c e . A s t f e l căptuşirea e l e m e n t e l o r d e conductă c u
159

l a c d e bachelită este indicată în n o r m a internă a M . I . P . C h . 9 9 3 - 5 7 ,
c a r e p r e v e d e a c o p e r i r e a suprafeţei : p r i n a p l i c a r e a l a c u l u i c u
pensula, prin cufundarea piesei s a u p r i n pulverizare. j în a f a r a a c e s t o r m a t e r i a l e se m a i folosesc c a m a t e r i a l e de
I n g e n e r a l , suprafeţele ce urmează a fi a c o p e r i t e t r e b u i e să
f i e a c c e s i b i l e mîinii, s c u l e i s a u d i s p o z i t i v e l o r de l u c r u . P i e s e l e
s u p u s e bachelitării t r e b u i e să aibă o a s e m e n e a r i g i d i t a t e , încît
să e v i t e crăparea s a u d e s p r i n d e r e a s t r a t u l u i de protecţie. S u d u r a
p i e s e l o r s e execută c a p l a c a p şi a p o i s e netezeşte p r i n p o l i z a r e şi
c h i t u i r e . R a z a minimă de r a c o r d a r e a d i f e r i t e l o r m a r g i n i e s t e d e
minimum 5mm.
După curăţirea suprafeţei şi c h i t u i r e a c u şpaclul, se aplică
c i r c a p a t r u s t r a t u r i de a c o p e r i r e , a căror g r o s i m e este cuprinsă
între 0,3 şi 0,5 m m . După a p l i c a r e a fiecărui s t r a t se execută u n
t r a t a m e n t t e r m i c şi u n c o n t r o l a l a c e s t u i a .
A c o p e r i r e a c u l a c u r i p e r c l o r v i n i l i c e este limitată de s l a b a ade­
renţă a a c e s t u i a de suprafeţele m e t a l i c e . O g r o s i m e a izolaţiei d e
1,5—2 m m s e obţine d i n 6 — 8 s t r a t u r i , f i e c a r e uscîndu-se l a t e m ­
p e r a t u r a c a m e r e i . N o r m e l e de construcţie a e l e m e n t e l o r sînt s i m i ­
l a r e c u c e l e p e n t r u construcţia e l e m e n t e l o r s u p u s e a c o p e r i r i i c u l a c
d e bachelită.
Căptuşirea c u v i n i p l a s t se f a c e p r i n l i p i r e a c u a d e z i v a s t r a ­
t u l u i p r o t e c t o r . S e p o a t e e x e c u t a căptuşirea c u v i n i p l a s t a o r i ­
cărui m e t a l c u p u n c t de t o p i r e peste 4 0 0 °C ; c e l e m a i i n d i c a t e
sînt construcţiile s u d a t e d e oţel c u g r o s i m e a pereţilor de 3 — 1 0 m m .
Căptuşirea suprafeţei i n t e r i o a r e a ţevilor se face c u ţevi d i n
P C V , c u d i a m e t r u l e x t e r i o r m a i m i c c u 0 , 5 — 1 m m faţă de d i a ­
m e t r u l i n t e r i o r a l ţevii m e t a l i c e . După d e g r e s a r e a suprafeţelor c u
benzină şi u s c a r e a în aer c a l d , ţeava d i n P C V se u n g e c u c l e i
p e r c l o r v i n i l i c , introducînd-o în c e a metalică. A m b e l e se i n t r o d u c
în c u p t o r , u n d e , după ce t e m p e r a t u r a ţevii d e P C V a a t i n s 120 ° C ,
s e t r e c e p r i n e a aer c a l d l a p r e s i u n e a d e 0 , 3 — 0 , 5 k g f / m , t i m p 2
de 3 — 5 m i n .
Căptuşirea c o n d u c t e l o r p o a t e fi făcută în e x t e r i o r şi c u b e n z i ,
plăci s a u f o i d i n P C V .
P o l i e t i l e n a este u n m a t e r i a l c a r e s e pretează f o a r t e b i n e a
fi aplicată p r i n p u l v e r i z a r e , o f e r i n d condiţii n e c e s a r e p e n t r u p r e ­
p a r a r e a d i s p e r s i i l o r . P u l v e r i z a r e a se f a c e c u a j u t o r u l p i s t o a l e l o r ,
deşi p i e r d e r i l e de m a t e r i a l sînt d e 1 5 — 2 5 % . G r o s i m e a u n u i s t r a t
v a r i a z ă între 4 0 şi 80 m i c r o n i , f o l o s i n d u - s e 1—3 s t r a t u r i s u c c e s i v e .
După a c o p e r i r e este necesară o î n c ă l z i r e în c u p t o r s u b 1.80 ° C .
P o l i e t i l e n a p o a t e fi aplicată l a i z o l a r e a c o n d u c t e l o r şi în formă
d e b e n z i . P e n t r u obţinerea u n e i aderenţe b u n e l a sup.afaţa m e t a ­
l u l u i , s e aplică o peliculă de polietilenă p r i n p u l v e r i z a r e .
S - a r e a l i z a t de a s e m e n e a acoperirea conductelor c u polieti­
lenă p r i n e x t r u z i u i i e .
protecţie anticorosivă t e t r a t l u o r e t i l e n a ( t e f l o n u l ) , p o l i i z o b u t i l e n a ,
n e o p r e n u l , răşinile p o l i u r e t a n i c e , răşinile e p o x i d i c e etc.
I o p r o g r e s în a c e s t d o m e n i u îl reprezintă căptuşirea inte­
rioară a c o n d u c t e l o r c u l a c u r i pe bază de răşini e p o x i d i c e .
a c o p e r i r e a de protecţie anticorosivă a e l e m e n t e l o r de c o n ­
ductă c u c a u c i u c şi ebonită se face în c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e *
n o r m e i i n t e r n e a M . I . P . C h . 9 7 6 - 5 6 . C a u c i u c a r e a p o a t e fi făcută fie
p r i n a p l i c a r e a u n u i a m e s t e c de l a t e x şi ebonită s a u a u n e i soluţii
de c a u c i u c , fie p r i n l i p i r e a u n e i foi de c a u c i u c . A l e g e r e a p r o c e ­
d e u l u i d e p i n d e d e configuraţia o b i e c t u l u i .
După pregătirea suprafeţei, c a r e constă în r o t u n j i r e a m a r ­
g i n i l o r , p o l i z a r e a s u d u r i l o r l a n i v e l u l suprafeţei i n t e r i o a r e , s a b l a r e ,
d e r a p a r e şi spălare, a c e a s t a şe acoperă c u c a u c i u c , d i s p u s în m a i
m u l t e s t r a t u r i p r i n t r - u n a d i n m e t o d e l e de m a i înainte.
V u l c a n i z a r e a s e face în a u t o c l a v e s a u c h i a r d i r e c t în e l e m e n t e
t u b u l a r e p r i n i n t r o d u c e r e a a b u r u l u i l a p r e s i u n e a de 3 — 4 at.
In p r a c t i c a construcţiei c o n d u c t e l o r se m a i f o l o s e s c p r o t e c ­
ţiile a n t i c o r o s i v e cu grunduri. Avantajul acestui procedeu
constă în : '
- a p l i c a r e a rapidă şi uşoară cu p e n s u l a , c u p i s t o l u l s a u
prin cufunilafe; »
— u s c a r e a rapidă a s t r a t u r i l o r ;
aderenţă bună l a oţeluri, A l , C u , M g etc. ;
— i n s e n s i b i l i t a t e a faţă de apă.
P e n t r u a c o p e r i r i l e de protecţie şe f o l o s e s c g r u n d u r i r e a c t i v e ,
g r u n d u r i pe bază d e tananţi, g r u n d u r i pe bază de pigmenţi m e ­
t a l i c i (îndeosebi d e P b ) .
Acoperirea elementelor conductelor cu pelicule metalice (me­
t a l i z a r e a ) c o n s t i t u i e altă metodă de protecţie împotriva c o r o z i u n i i .
M e t a l i z a r e a p r i n p u l v e r i z a r e este u n p r o c e d e u m o d e r n , c a r e dă
suprafeţei m e t a l i c e însuşiri s u p e r i o a r e în ceea c e priveşte r e z i ­
stenţa l a c o r o z i u n e l a t e m p e r a t u r i înalte s a u l a uzură. A v a n t a j e l e
t e h n i c o - e c o n o m i c e a l e p r o c e d e u l u i c o n s t a u în :
— simplitatea procesului tehnologic ;
posibilitatea depunerii straturilor d i n orice material ;
- s i m p l i t a t e a instalaţiei, ea f i i n d astfel n e c o s t i s i t o a r e şi uşor
;
"transportabilă ;
— nedepăşirea t e m p e r a t u r i i p i e s e i de 1 2 0 ° C ;
— durabilitatea mare a acoperirii (20—30 ani).
P i s t o a l e l e c o n s t r u i t e folosesc t o p i r e a m e t a l u l u i c u flacără s a t i
p r i n procedeu electric.

11 — C o n d u c t e şi armături
160
 A c o p e r i r i l e c u a l u m i n i u sînt f o l o s i t e p e n t r u protecţia c o n t r a
g a z e l o r de a r d e r e şi, m a i r e c e n t , împotriva acţiunii h i d r o g e n u l u i I n u l t i m a v r e m e a u început să fie m a i d e s f o l o s i t e a c o p e r i r i
s u l f u r a t l a t e m p e r a t u r i înalte. d e protecţie pe bază de g u d r o n d e huilă, a r m a t e c u ţesături d e
sticlă c a r e s e caracterizează p r i n t r - o d u r a b i l i t a t e superioară ; a s t ­
A c o p e r i r i l e c u z i n c sînt f o l o s i t e l a instalaţiile h i d r a u l i c e d e
fel sînt învelişuri a n t i c o r o s i v e p e bază de smoală de huilă.
forţă s a u în c a z u l c o n d u c t e l o r de a e r a j d i n mină.
A m e s t e c u r i l e de b i t u m s a u g u d r o n d e huilă c u răşini e p o x i ­
L a construcţia c o n d u c t e l o r , c e a m a i m a r e răspîndire o a u d i c e prezintă a v a n t a j u l d e a c u m u l a însuşirile d e rezistenţă c h i ­
învelişurile pe bază d e p r o d u s e b i t u m i n o a s e . Condiţiile g e n e r a l e mică, termică s a u mecanică a
a l e protecţiei c o n d u c t e l o r s u b t e r a n e d e oţel c o n t r a c o r o z i u n i i p r o ­ fiecăruia d i n t r e constituienţi. Tabela 11.1
v o c a t e de către s o l sînt i n d i c a t e în S T A S E 4 6 6 9 - 5 5 . C a l i t a t e a b i ­ Calitatea acoperirilor an­
t u m u l u i f o l o s i t l a protecţia c o n d u c t e l o r s u b t e r a n e este stabilită G r o s i m e a învelişului protector în funcţie
t i c o r o s i v e s e controlează, v e r i -
de rezistivitatea s o l u l u i
p r i n S T A S 2484-51 şi e s t e obţinut p r i n p r e l u c r a r e a u n o r ţiţeiuri ficîndu-se :
selecţionate. — absenţa fisurilor şi Rezistivitatea G r o s i m e a înveli­
B i t u m u l s e foloseşte m a i r a r în c a l i t a t e de s t r a t p r o t e c t o r . umflăturilor în înveliş p r i n solului şului p r o t e c t o r

F r e c v e n t , el conţine u m p l u t u r i , c a r e ameliorează u n e l e proprietăţi e x a m i n a r e a exterioară şi c i o - Q mm

fizice ale acestuia. Aceste u m p l u t u r i constau d i n m a t e r i a l e m i n e ­ cănire ;
r a l e , i n s o l u b i l e şi n e u t r e , c a : p r a f u l de c a l c a r , c a o l i n u l , a r d e z i a , . — g r a d u l de aderenţă a l peste 100 3
s i l i c e a etc. I n u l t i m u l t i m p s e foloseşte p u l b e r e d e c a u c i u c v u l c a - stratului la m a t e r i a l u l • de 100-20 6
n i z a t , c a r e oferă s t r a t u l u i o m a r e e l a s t i c i t a t e . P e n t r u îmbunătăţirea bază ; 20-10 9
proprietăţilor d i e l e c t r i c e , a plasticităţii, a rezistenţei l a îngheţ s u b 10 11
— g r o s i m e a şi u n i f o r m i ­
a m a s t i c u r i l o r b i t u m o a s e , s e adaugă a c e s t o r a 5 — 1 0 % soluţie d e
t a t e a învelişului ;
poliizobutilenă în benzină.
Cercetările p r a c t i c e a u arătat că în c u r s u l izolării, b i t u m u l — r i g i d i t a t e a dielectrică a învelişului c o n d u c t e i îngropate.
n u t r e b u i e să fie încălzit c u m a i m u l t d e 100 °C p e s t e p u n c t u l d e T i p u l şi d i m e n s i u n i l e s t r a t u l u i i z o l a n t s e a l e g în funcţie de
înmuiere, i a r d u r a t a de încălzire l a t e m p e r a t u r a limită să fie m a i n a t u r a s o l u l u i şi g r a d u l de siguranţă pe c a r e îl reclamă c o n d u c t a .
mică de 3 ore. I n o r i c e c a z , porţiunile de
I n ceea c e priveşte a r m a r e a s t r a t u l u i i z o l a n t d e b i t u m , c e i e conductă m a i g r e u a c c e s i ­
m a i b u n e r e z u l t a t e s e obţin c u ţesăturile d i n sticlă s a u a z b e s t , bile v o r avea aplicate izo­
laţii m a i p u t e r n i c e .
c a r e a u u n c o s t r e l a t i v scăzut, o bună rezistenţă mecanică şi s t a ­
I n t a b e l a 11.1, o r i e n ­
bilitate m a r e în exploatare.
t a t i v s e indică g r o s i m e a în­
Operaţia de a p l i c a r e a acestei izolaţii se pretează mecanizării
velişului p r o t e c t o r în funcţie
totale, c a l i t a t e a s t r a t u r i l o r a p l i c a t e m e c a n i c f i i n d net superioară
de rezistivitatea solului.
celor aplicate p r i n pensulare.
Protecţia catodică a
P r i n m e c a n i z a r e se obţine curăţirea r u g i n i i şi a ţunderului
c o n d u c t e l o r constă în n e g a -
într-un g r a d c u m u l t m a i m a r e decît l a curăţirea manuală. D e c a ­
t i v a r e a suprafeţei e x t e r i o a r e
l a r e a în t i m p a operaţiilor de curăţire şi a p l i c a r e a b i t u m u l u i f i i n d
a c o n d u c t e i ( c a t o d ) pe c a r e F i g . 11.1. Scheme de p r i n c i p i u ale instalaţiei
f o a r t e mică, aderenţa a c e s t u i a l a m e t a l este remarcabilă. A p l i ­
o f a c e p r i m i t o a r e de c u r e n t . de protecţie catodică folosind o sursă exte­
c a r e a uniformă a s t r a t u l u i d e c u r g e repede, avînd o bună p r o d u c ­ rioară de c u r e n t :
C o n d u c t a e s t e a s t f e l prote­ l - sursă exterioară d e c u r e n t ; 2 - c a b l u i z o ­
t i v i t a t e , aplicînd s t r a t u r i l e i z o l a t o a r e d e ţesături s a u b e n z i p e s t e
jată în d a u n a u n u i m e t a l de l a t ; 3 — î n g r o p a r e a n o d i c ă ; 4 - p u n c t e c u
b i t u m u l c a l d , formînd p r i n a c e a s t a u n c o m p l e x o m o g e n de i z o l a r e .
s a c r i f i c i u îngropat în pă-^ i z o l a ţ i e d e t e r i o r a t ă ; 5 - c o n d u c t ă p r o t e j a t ă ;
L a i z o l a r e a mecanică însuşi c o n s u m u l s p e c i f i c de m a t e r i a l e s t e mînt, c a în s c h e m a d i n
S - legătură sudată a c o n d u c t e i c u c a b l u l d e
întoarcere ; 7 - c a b l u l de întoarcere izolat.
m a i scăzut. f i g . 11.1.
Construcţia maşinilor d e a p l i c a r e a b i t u m u l u i este diferită.
P e n t r u i z o l a r e a interioară a c o n d u c t e l o r , b i t u m u l s e p o a t e Potenţialul d e protecţie v a r i a z ă între — 8 0 V şi — 8 5 V , e l
aplica prin centrifugare. t r e b u i n d să f i e menţinut p e r m a n e n t î n construcţia protejată c u
ajutorul u n o r surse de curent c o n t i n u u . S e folosesc pentru aceasta

162
163
rfedresoafe de c u r e n t a l t e r n a t i v , g e n e r a t o a r e de c u r e n t c o n t i n u u
sau elemente galvanice.
A p l i c a r e a economică a u n e i protecţii c a t o d i c e n u este posibilă
fără e x e c u t a r e a în condiţii cît m a i perfecte a izolaţiei de protecţie.
D e n s i t a t e a d e c u r e n t p e n t r u izolaţii c o r e c t e x e c u t a t e e s t e de
0,1 m A / m faţă de 0 , 5 - 1 , 5 m A / m în c a z u l izolaţiilor d e t e r i o r a t e .
2 2
O staţie de protecţie catodică n u p o a t e p r o t e j a o conductă l i p ­
sită de izolaţie, decît pe o distanţă d e cîteva s u t e de m e t r i . Aceeaşi
static protejează o conductă b i n e izolată pe o distanţă de 8 — 1 5 k m .
1
în c a z u l c o n d u c t e l o r m a i l u n g i s e foloseşte protecţia l o r c u a j u ­
t o r u l u n u i număr corespunzător de staţii.
Protecţia catodică a c o n d u c t e l o r îngropate în s o l este necesară
în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , d e o a r e c e asigură protecţia c o n d u c t e i , fo­
l o s i n d izolaţii de g r o s i m e redusă, apără c o n d u c t a în p u n c t e l e în
c a r e izolaţia este defectă, măreşte d u r a b i l i t a t e a izolaţiei, prote­
jează peretele c o n d u c t e i în c a z u l d e g r a d ă r i i izolaţiei p r i n creşterea
c o n s u m u l u i de c u r e n t .
12. M O N T A R E A ŞI E X P L O A T A R E A C O N D U C T E L O R
D a r e a în folosinţă a u n e i c o n d u c t e în t e r m e n s c u r t necesită
u n g r a d înalt de o r g a n i z a r e a lucrărilor de m o n t a r e a a c e s t e i a .
Operaţiile efectuate l a m o n t a r e a c o n d u c t e l o r d e p i n d atît de
m a t e r i a l u l de construcţie a l e l e m e n t e l o r s a l e , cît şi de t r a s e u l pe
c a r e a c e s t e a urmează a fi m o n t a t e .
I n c a z u l g e n e r a l , m o n t a r e a c o n d u c t e l o r se execută pe faze de
m o n t a r e , d i n t r e care c e l e m a i i m p o r t a n t e sînt :
— pregătirea lucrărilor ;
- t r a n s p o r t a r e a şi m a n i p u l a r e a e l e m e n t e l o r c o n d u c t e i l a
locul de montare ;
— m o n t a r e a propriu-zisă ;
— d e f e c t o s c o p i a , p r o b e l e şi c o n t r o l u l c o n d u c t e l o r ;
— i z o l a r e a termică a c o n d u c t e i ;
— i z o l a r e a şi protecţia anticorosivă.
P r e g ă t i r e a minuţioasă a lucrărilor de m o n t a r e a c o n d u c t e l o r
c o n t r i b u i e în m a r e măsură l a r a p i d i t a t e a efectuării lucrărilor şi
i m p l i c i t l a s c u r t a r e a t e r m e n u l u i de d a r e în folosinţă, cît şi l a c a l i ­
t a t e a executării lucrărilor.
Această pregătire constă în cunoaşterea documentaţiei de
execuţie ( s c h e m a tehnologică în strînsă legătură c u s c h e m a a p a ­
r a t u r i i de măsură, c o n t r o l şi a u t o m a t i z a r e , desenele g e n e r a l e de
m o n t a r e , d e s e n e l e de execuţie a u n o r e l e m e n t e de conductă, dese-
f o n e l e de f i x a r e a a c e s t o r a pe t r a s e u , d e s e n e l e scărilor, p l a t f o r m e -
114
l o r şi construcţiei p o r t a n t e , l i s t e l e d e m a t e r i a l e etc.) de către fie­
c a r e lucrător, în g e n e r a l p e n t r u întreaga instalaţie şi amănunţit
p e n t r u s e c t o r u l în c a r e urmează a e x e c u t a lucrările. P e n t r u
a c e a s t a sînt n e c e s a r e cunoştinţe de d e s e n t e h n i c în c e e a ce p r i ­
veşte r e p r e z e n t a r e a e l e m e n t e l o r de c o n d u c t e în p l a n u r i l e de m o n ­
tare. A u fost s t a n d a r d i z a t e după c u m urmează : s e m n e l e c o n v e n ­
ţionale p r i v i n d armăturile şi a p a r a t e l e p e n t r u c o n d u c t e în S T A S
868-55 ; s e m n e l e convenţionale p e n t r u f i t i n g u r i şi piese a u x i l i a r e
în S T A S 8 6 7 - 4 9 ; l i n i i l e şi c u l o r i l e convenţionale p r i v i t o a r e l a re­
p r e z e n t a r e a c o n d u c t e l o r p e n t r u f l u i d e în p l a n u r i l e g e n e r a l e de
situaţie în S T A S 185-49 i a r p e n t r u c o n d u c t e l e de instalaţii s a n i ­
tare, încălzire, ventilaţie s i condiţionare în p l a n u r i l e de execuţie
în S T A S 1834-50.
V e r i f i c a r e a e l e m e n t e l o r p r e f a b r i c a t e ale c o n d u c t e i se face ca:r-
t i t a t i v în funcţie d e m a t e r i a l e l e r e s p e c t i v e , cît şi c a l i t a t i v după
condiţiile t e h n i c e prevăzute în s t a n d a r d e s a u n o r m e p e n t r u f i e c a r e
element.
S e v a d a o atenţie deosebită m o d u l u i şi condiţiilor de d e p o z i ­
t a r e , în v e d e r e a conservării o p t i m e a e l e m e n t e l o r de conductă, c u
r e s p e c t a r e a t u t u r o r n o r m e l o r de t e h n i c a securităţii.
I n c a d r u l lucrărilor de pregătire a montării se verifică s t a r e a
de execuţie şi m o n t a r e p r e c u m şi cotele de legătură a l e a p a r a t u r i i
l a c a r e urmează să fie racordată c o n d u c t a ; d e a s e m e n e a se a n a l i ­
zează poziţiile clădirilor p r i n c a r e conductă urmează să treacă.
A c e a s t a se face în v e d e r e a familiarizării lucrătorilor c u l o c u r i l e
de m o n t a r e şi în v e d e r e a clarificării posibilităţilor de aşezare a
c o n d u c t e i în concordanţă c u d e s e n e l e şi condiţiile d e execuţie.
S e formează b r i g ă z i şi e c h i p e ce urmează a l u c r a l a e x e c u t a ­
r e a lucrărilor, d i n m u n c i t o r i c u d i f e r i t e c a t e g o r i i de c a l i f i c a r e şi
experienţă.
E c h i p e l e s e dotează c u s c u l e l e şi d i s p o z i t i v e l e n e c e s a r e exe­
cutării lucrărilor, i a r p u n c t e l e p r i n c i p a l e de l u c r u se alimentează
c u e n e r g i a necesară, în v e d e r e a acţionării g r u p u r i l o r d e sudură
s a u d i s p o z i t i v e l o r e l e c t r i c e , p n e u m a t i c e etc.
I n a t e l i e r e s p e c i a l e s a u în p u n c t e fixe de l u c r u s e începe a s a m ­
b l a r e a u n o r s u b a n s a m b l u r i c a r e urmează a fi m o n t a t e în b l o c .
Lucrările d e m o n t a r e a c o n d u c t e l o r t r e b u i e e x e c u t a t e p e b a z a
u n u i p l a n de o r g a n i z a r e , c a r e p o a t e fi întocmit, în funcţie d e spe­
c i f i c u l şi a m p l o a r e a lucrărilor, d e i n s t i t u t e s p e c i a l i z a t e s a u de
i n g i n e r i i s a u t e h n i c i e n i i t e h n o l o g i a i întreprinderilor de m o n t a j .
P l a n u l de o r g a n i z a r e c u p r i n d e p l a n u l g e n e r a l a l suprafeţei
de m o n t a r e , pe c a r e sînt i n d i c a t e căile ferate şi d r u m u r i l e de acces,
d e p o z i t e l e g e n e r a l e şi i n t e r m e d i a r e d e m a t e r i a l e , s e m i f a b r i c a t e şi
e l e m e n t e de conductă, p u n c t e l e d e a s a m b l a r e a l e r e p e r e l o r în ele-
165
m e n t e de conductă şi b l o c u r i de m o n t a r e , l o c u r i l e de a m p l a s a r e a M o n t a r e a propriu-zisă a c o n d u c t e i constă în a m p l a s a r e a ele­
u t i l a j e l o r staţionare şi m o b i l e de m o n t a r e c u i n d i c a r e a posibilită­ m e n t e l o r e i l a l o c u l s t a b i l i t de p r o i e c t u l de m o n t a j şi în îmbinarea
ţilor l o r d e d e s e r v i r e , ţinînd seamă d e cele m a i raţionale m e t o d e e l e m e n t e l o r d e conductă între ele, în v e d e r e a obţinerii rezistenţei
de l u c r u . şi etanşeităţii întregii c o n d u c t e .
P l a n u l de o r g a n i z a r e a lucrărilor m a r i s e întocmeşte în m a i
m u l t e v a r i a n t e , alegînd pe aceea c u a v a n t a j e l e c e l e m a i m a r i
tehnico-economice.
în afara celor enumerate, p l a n u l de o r g a n i z a r e m a i cuprinde
g r a f i c e c u t e r m e n e p e n t r u e x e c u t a r e a d i f e r i t e l o r f a z e şi operaţii,
l i s t a s e m i f a b r i c a t e l o r , a e l e m e n t e l o r d e conductă şi a b l o c u r i l o r
c a r e t r e b u i e m o n t a t e în funcţie de posibilităţile de r i d i c a r e şi
t r a n s p o r t a a c e s t o r a , specificaţia s c u l e l o r , d i s p o z i t i v e l o r , i n s t r u ­
m e n t e l o r şi u t i l a j e l o r n e c e s a r e montării.
După e x e c u t a r e a lucrărilor d e pregătire a m o n t a j u l u i , s e m i ­
f a b r i c a t e l e , r e p e r e l e , e l e m e n t e l e s a u b l o c u r i l e de m o n t a r e sînt
a d u s e de l a l o c u l l o r de d e p o z i t a r e în l i m i t e l e suprafeţei de m o n ­
tare. Operaţia p r e s u p u n e încărcarea şi descărcarea a c e s t o r ele­
mente în m i j l o a c e l e r e s p e c t i v e de t r a n s p o r t ( a u t o v e h i c u l e , sănii,
cărucioare etc.) şi t r a n s p o r t u l p r o p r i u - z i s . M a n i p u l a r e a e l e m e n ­
telor de conductă în c u r s u l a c e s t o r operaţii p r e c u m şi în c u r s u l
m o n t a j u l u i p r o p r i u - z i s s e face fie m a n u a l , fie c u m a c a r a l e d e p l a -
sabile, montate pe a u t o m o b i l e s a u tractoare de u z g e n e r a l , s a u
construite special pentru montarea conductelor.
A u t o m a c a r a l e l e sînt c e l e m a i răspîndite m i j l o a c e de m a n i p u ­ c
lare, datorită mobilităţii m a r i , a c c e s u l u i uşor l a l o c u l de m o n t a r e F i g . 12.1. D i s p o z i t i v e de a n c o r a r e :
şi rapidităţii c u c a r e se p u n în funcţiune. a - cu lanţ ; b - cu cîrlige ; c - semiautomat.
A t u n c i cînd v o l u m u l de l u c r u n u justifică f o l o s i r e a m a c a r a l e - '
lor a u t o d e p l a s a b i l e , manipulările s e execută c u t r o l i i e l e c t r i c e s a u F a z e l e montării p r o p r i u - z i s e c o n s t a u în :
macarale, trepiede s a u m a c a r a l e cu console. — trasarea axelor conductei ;
O largă răspîndire o a u de a s e m e n e a scripeţii şi p a l a n e l e — m o n t a r e a d i s p o z i t i v e l o r de r e z e m a r e ;
m a n u a l e , c a r e prezintă a v a n t a j u l că a u g a b a r i t e şi greutăţi r e d u s e , — a m p l a s a r e a e l e m e n t e l o r c o n d u c t e i l a l o c u l prevăzut în
sînt s i m p l e d i n p u n c t u l de v e d e r e a l construcţiei şi a u siguranţă proiect;
în funcţionare. — asamblarea elementelor.
P r i n operaţiile ce se s u c c e d l a m a n i p u l a r e a e l e m e n t e l o r d e T r a s a r e a a x e l o r c o n d u c t e l o r se face după desenele d e m o n t a r e ,
conductă o primă importanţă o prezintă l e g a r e a a c e s t o r a î n v e d e ­ c o t e l e a c e s t o r a f i i n d d a t e în r a p o r t c u z i d u r i l e clădirilor s a u în­
r e a ridicării şi t r a n s p o r t u l u i . P r o b l e m a s e r e z o l v ă de l a c a z l a c a z căperilor.
în funcţie de g e o m e t r i a e l e m e n t u l u i , p r e c u m şi de g r e u t a t e a şi M a r c a r e a se face p e z i d u r i , construcţii m e t a l i c e etc. p r i n v o p ­
gabaritul acestuia. s i r e , c h e r n e r u i r e s a u t r a s a r e c u c r e t a . P e n t r u c o n d u c t e l e îngropate,
L e g a r e a t r e b u i e să fie sigură, să a s i g u r e aşezarea e l e m e n t u l u i t r a s a r e a se face p r i n j a l o n a r e c u a j u t o r u l i n s t r u m e n t e l o r g e o d e ­
în poziţia dorită, să permită d e s l e g a r e a uşoară şi rapidă. î n aceste z i c e . T r a s a r e a începe de l a c o n d u c t e l e p r i n c i p a l e şi s e continuă c u
s c o p u r i s e f o l o s e s c o r g a n e de r i d i c a r e f l e x i b i l e (lanţuri, c a b l u r i , ramificaţiile r e s p e c t i v e , însemnîndu-se a x a e l e m e n t u l u i în poziţia
f r î n g h i i ) , c u c a r e se l e a g ă o b i e c t u l p r i n m e t o d e obişnuite s a u p r i n de funcţionare c u a j u t o r u l c o r z i l o r de sîrmă ( 0 , 2 — 0 , 5 m m d i a ­
f o l o s i r e a u n o r d i s p o z i t i v e de legătură m a i r a p i d e ( f i g . 12.1). m e t r u ) s a u mătase, e c h e r e l o r s a u şabloanelor.

166 107
 P e n t r u ramificaţiile o r i z o n t a l e se verifică l a fiecare 10 mi
p a n t a porţiunii, punîndu-se d e a c o r d c u c e a indicată în d e s e n c u
a j u t o r u l p o l o b o c u l u i s a u a l t o r d i s p o z i t i v e . Această pantă d e p i n d e
de n a t u r a f l u i d u l u i , însă de o b i c e i n u este m a i mică de 1 : 5 0 0 .
L a porţiunile drepte, l u n g i , t r a s a t e c u a j u t o r u l c o r z i l o r , se.
face corecţia e r o r i i d a t e d e săgeata c o r z i i . C o r z i l e m e t a l i c e , m a i
răspîndite ca avînd o rezistenţă mecanică bună, t r e b u i e să fie
netede şi fără defecte, i a r t e n s i u n e a d i n ele să n u depăşească o
t r e i m e d i n l i m i t a de r u p e r e .
întinderea c o r z i i se face c u o g r e u t a t e determinată, fixată l a
u n u l d i n t r e capetele c o r z i i ; c o a r d a este trecută peste u n s p r i j i n ,
i a r celălalt capăt a l c o r z i i este f i x a t . S e marchează p u n c t e l e de
legătură l a u t i l a j e şi a p a r a t e , p u n c t e l e d e ramificaţie, p r e c u m şi
l o c u r i l e d e a m p l a s a r e a armăturilor, c o m p e n s a t o a r e l o r , d i s p o z i t i ­
v e l o r d e r e z e m a r e etc.
I n s t a l a r e a d i s p o z i t i v e l o r de r e z e m a r e se face după t r a s a r e a
u n e i porţiuni d e t e r m i n a t e şi după v e r i f i c a r e a concordanţei d i n t r e
poziţia reală a a c e s t o r a şi c e a prevăzută pe d e s e n .
Construcţiile m e t a l i c e s a u d i n b e t o n a r m a t pe c a r e se sprijină
c o n d u c t e l e se c o n s t r u i e s c c o n f o r m n o r m e l o r şi condiţiilor t e h n i c e
p r o p r i i fiecărei c o n d u c t e . D i s p o z i t i v e l e de r e z e m a r e s e aşază p e
construcţia de s p r i j i n , l a l o c u r i l e m a r c a t e după t r a s a r e .
P e construcţiile m e t a l i c e d i s p o z i t i v e l e de r e z e m a r e se fixează
fie p r i n s u d a r e fie c u şuruburi, în c a r e c a z găurirea se face c u
maşini de găurit p o r t a t i v e .
L a construcţiile.din b e t o n , găurirea ( s p a r g e r e a ) se face c u
dornul sau cu ciocanul pneumatic.
D i s p o z i t i v e l e de r e z e m a r e , s u s p e n d a t e în poziţia d e funcţio­
n a r e , se amplasează în spărturile r e s p e c t i v e , după c a r e găurile se-
curăţă şi se spală eu l a p t e de c i m e n t , fixîndu-se d i s p o z i t i v u l , p r i n
u m p l e r e a l o r c u b e t o n . î n a c e s t s c o p se utilizează b e t o n c e l puţin
de t i p u l B 140. Găurile m i c i pot fi u m p l u t e c u pastă de c i m e n t .
S e evită încărcarea d i s p o z i t i v e l o r de r e z e m a r e t i m p de 1—2 săptă-
mîni d e l a u m p l e r e a găurilor.
R e g l a r e a cotei c o n d u c t e i se face p r i n a m p l a s a r e a u n o r plăci
de a d a o s .
N u se recomandă a m p l a s a r e a r e a z e m e l o r l a l o c u r i l e de îmbi­
nare ale conductei.
T r e b u i e evitată p o s i b i l i t a t e a denivelării s a u gripării părţi­
lor m o b i l a
L a c o n d u c t e l e c u dilatări t e r m i c e , piesele m q b i l e se a m p l a ­
sează d e p l a s a t e faţă de c e n t r u l s p r i j i n u l u i , în s e n s u l c o n t r a r a l u n -
girii conductei.
1G3
A r c u r i l e d i s p o z i t i v e l o r atîrnate se tensionează c o n f o r m p r e ­
v e d e r i l o r d i n p r o i e c t . I n t i m p u l montării şi în t i m p u l p r o b e l o r , e l e
sînt descărcate c u a j u t o r u l d i s p o z i t i v e l o r s p e c i a l e .
A m p l a s a r e a e l e m e n t e l o r c o n d u c t e i l a l o c u l prevăzut în p r o i e c t
se face fie i n d i v i d u a l fie în g r u p u r i , tendinţa actuală f i i n d c a
a s a m b l a r e a e l e m e n t e l o r în g r u p u r i de m o n t a r e să se facă în ate­
l i e r e s a u p u n c t e fixe de m o n t a r e . Numărul de e l e m e n t e d i n g r u p u r i
este l i m i t a t de g a b a r i t u l a c e s t o r a şi de c a p a c i t a t e a m i j l o a c e l o r de
r i d i c a r e . L a aşezarea c o n d u c t e l o r şi l a a s a m b l a r e a e l e m e n t e l o r l o r
t r e b u i e să s e aibă în v e d e r e n o r m e l e d e protecţia m u n c i i şi d e
t e h n i c a securităţii.
L a a s a m b l a r e a îmbinărilor se p e r m i t e a j u s t a r e a a c e s t o r a în
l i m i t e l e condiţiilor t e h n i c e i m p u s e .
După t e r m i n a r e a asamblării se verifică r e c t i l i n i t a t e a în p l a n u l
o r i z o n t a l şi v e r t i c a l , p r e c u m şi p a n t a indicată în p r o i e c t , după
c a r e urmează f i x a r e a definitivă pe s u p o r t . A x a porţiunilor d r e p t e
de c o n d u c t e , amplasată între r e a z e m e fixe, t r e b u i e să fie r e c t i l i n i e .
A b a t e r i l e de l a r c c t i l i n i t a t e se apreciază de l a c a z l a c a z : i n
g e n e r a l se a d m i t a b a t e r i s u b 5 m m p e n t r u f i e c a r e 10 m l u n g i m e ,
d a r n u m a i m u l t de 10 m m în p l a n u l v e r t i c a l şi 5 0 m m în p l a n u l
o r i z o n t a l pentru tot s e c t o n d .
Particularităţile montării c o n d u c t e l o r d e p i n d de l o c u l a m p l a
sării l o r , de p a r a m e t r i i de s t a r e , de proprietăţile f l u i d u l u i t r a n s p o r ­
tat, de n a t u r a m a t e r i a l e l o r construcţiei etc. -
C o n d u c t e l e t e h n o l o g i c e d i n secţii se deosebesc p r i n numărul
m a r e de piese f a s o n a t e f o l o s i t e şi p r i n v o l u m u l m a r e d e manoperă
cheltuită l a m o n t a r e a l o r ( c i r c a 7 0 % d i n v o l u m u l întregii i n ­
stalaţii).
E l e s e montează a p a r e n t , ceea ce ieftineşte instalaţia, sînt
m a i uşor de întreţinut şi r e p a r a t , simplificînd cunoaşterea s c h e m e i .
A m p l a s a r e a l o r s e face în g r u p , respectînd distanţele m i n i m e între
ele şi distanţele faţă de pereţi şi u t i l a j e , m o n t a r e a începîndu-se de
l a ştuţurile u t i l a j e l o r şi a p a r a t e l o r .
î n l o c u r i l e d e t r e c e r e a c o n d u c t e l o r p r i n pereţi s a u acoperiş,
se fixează în z i d manşoane c o a x i a l e , f o r m a t e d i n bucăţi d e ţeava,
c a r e p e r m i t d i l a t a r e a liberă a c o n d u c t e i şi asigură uşurinţă în
e v e n t u a l e l e operaţii d c a n l o c u i r e a c o n d u c t e i ( l i g . 12.2).
T o t în a c e s t e l o c u r i de trecere, l a c o n d u c t e l e c u variaţii ter­
m i c e se recomandă i n s t a l a r e a r e a z e m e l o r fixe. î n secţiile c u a t m o ­
sferă explozivă, a c e s t e t r e c e r i t r e b u i e să fie etanşe, f o l o s i ud u-se
s i s t e m u l c u presgarnitură, c a în f i g . 12.3.
Manşoanele de t r e c e r e perftru c o n d u c t e p r i n pereţi s i p l a n s e e
sînt c l a s i f i c a t e şi t i p i z a t e de M . I . P . C h . N I 2 4 3 1 - 0 2 .
109
 N u s e p e r m i t e t r e c e r e a c o n d u c t e l o r p r i n spaţiul f e r e s t r e l o r
s a u uşilor, n i c i t r e c e r e a l o r p e d e a s u p r a s a u pe d e d e s u p t u l sec­
ţiilor d e a m o n i a c .
C o n d u c t e l e p l a s a t e în atmosferă, u n d e există p e r i c o l de ex­
p l o z i e , s e l e a g ă l a pămînt p e n t r u s c u r g e r e a electricităţii s t a t i c e ,
p e n t r u a se e v i t a p r o d u c e r e a d e scîntei. L e g a r e a l a pămînt între
d i f e r i t e l e e l e m e n t e d e conductă se face c u a j u t o r u l u n o r s c o a b e de
•cupru s a u oţel. L a c o n d u c t e l e a p r o p i a t e ( s u b 3 0 0 m m ) se p e r m i t e
l e g a r e a l o r l a pămînt c u u n c o n d u c t o r
c o m u n . L e g ă t u r a electrică între ele­
m e n t e l e c o n d u c t e i p r i n s c o a b e a l e căror
capete sînt p r i n s e s u b c a p e t e l e u n u i a
d i n t r e şuruburi s e f a c e după ce s c o a ­
toi—ro bele a u fost curăţite pînă l a l u c i u
flanşe ' ' cu'Ou I metalic.
ftiet
M o n t a r e a porţiunilor d e conductă
de-a l u n g u l a p a r a t e l o r înalte s e face
înaintea ridicării a c e s t o r a p a r a t e în
poziţie verticală, acelaşi l u c r u f i i n d v a ­
l a b i l ' şi p e n t r u e v e n t u a l a i z o l a r e ter­
mică a u n e i a s e m e n e a c o n d u c t e .
tsfoll ,
p o n i b i l e . R i d i c a r e a se face c u m i n i m u m două d i s p o z i t i v e de r i d i ­
c a r e , m o n t a r e a începîndu-se d e o b i c e i de l a r e a z e m e l e f i x e în
a m b e l e s e n s u r i . S e montează m a i întîi t r a v e e a e s t a c a d e i i a r după
f i x a r e a a c e s t e i a se i n t r o d u c , c u a j u t o r u l m a c a r a l e l o r şi t r a c t o a r e ­
l o r , e l e m e n t e l e c o n d u c t e i ( f i g . 12.4).
M e t o d a a c e a s t a necesită u n m a r e v o l u m de muncă.
M a i raţională este m o n t a r e a e l e m e n t e l o r c o n d u c t e i în acelaşi
t i m p c u t r a v e e a e s t a c a d e i . A s a m b l a r e a parţială s e face l a s o l , după
c a r e întregul s u b a n s a m b l u se aşază p e stîlpii e s t a c a d e i c u a j u t o ­
r u l m i j l o a c e l o r de r i d i c a r e .
M e t o d a a c e a s t a este m a i rapidă decît p r i m a , permiţînd for­
m a r e a s u b a n s a m b l u r i l o r în acelaşi t i m p c u lucrările de construcţie.
I n c a z u l dezvoltării u z i n e l o r şi montării c o n d u c t e l o r pe e s t a ­
c a d e l e e x i s t e n t e , m o n t a r e a este m a i g r e o a i e , făcîndu-se c u ele­
m e n t e s e p a r a t e c a r e sînt aşezate pe s u p o r t u r i c u a j u t o r u l a m a i
m u l t o r d i s p o z i t i v e de r i d i c a r e .
înălţimea de a m p l a s a r e a c o n d u c t e l o r c a r e traversează d r u ­
m u r i l e t r e b u i e să fie de m i n i m u m 4,5 m de l a n i v e l u l d r u m u l u i l a
suprafaţa exterioară a izolaţiei, c u excepţia traversării căilor
ferate, cînd înălţimea s u p o r t u r i l o r faţă de şină t r e b u i e să fie d e
m i n i m u m 6 m . I n u l t i m u l c a z , m a t e r i a l u l de construcţie a l e s t a ­
c a d e i t r e b u i e să fie n e i n f l a m a b i l .
Cînd distanţa între s o l şi p a r t e a inferioară a izolaţiei este
s u b 2 m , în l o c u r i l e de trecere s e c o n s t r u i e s c p e n t r u o a m e n i scări
s a u pasarele.
U l t i m u l stîlp s a u capătul e s t a c a d e i t r e b u i e să fie l a m i n i m u m
5 m d e clădirile c u p e r i c o l d e i n c e n d i u s a u e x p l o z i e , l a 10 m faţă
t

d e d e p o z i t e l e de a m o n i a c , ' l a 3 m faţă d e a x a căii ferate, s a u i a

1,5 m faţă de d r u m u r i .
Acoperiş
Aşezarea c o n d u c t e l o r în c a n a l e s a u şanţuri se f a c e pe f u n d u l
din beton a c e s t o r a , de o b i c e i p r i n i n t e r m e d i u l u n o r g r i n z i s a u pe c o n s o l e
m o n t a t e pe pereţii l a t e r a l i . î n o r i c e c a z , aşezarea a c e s t o r a t r e b u i e
făcută a s t f e l , încît să n u împiedice s c u r g e r e a a p e i .
F i g . 12.2. S i s t e m de trecere a Fie. S i s t e m de trecere a conductei prin
c o n d u c t e i prin z i d fără etan­ z i d c u etanşare. Aşezarea e l e m e n t e l o r şi a s a m b l a r e a l o r se face îri direcţie
şare. contrară înclinării c o n d u c t e i c u a j u t o r u l a m i n i m u m două m e c a ­
n i s m e de m a n i p u l a r e .
C o n d u c t e l e între secţii se deosebesc p r i n numărul r e l a t i v m a i
m i c de piese f a s o n a t e f o l o s i t e l a m o n t a r e . A m p l a s a r e a l o r se p o a t e C a n a l e l e fără p o s i b i l i t a t e d e t r e c e r e se închid după aşezarea
i a c e pe stîlpi s a u e s t a c a d e , în c a n a l e , şanţuri e t c . ; e l e p o t fi de c o n d u c t e i , însă n u înainte d e a f a c e p r o b e l e n e c e s a r e , i z o l a r e a şi
a s e m e n e a î n g r o p a t e în pămînt. Iniţial se face v e r i f i c a r e a g e o d e ­ recepţia a c e s t e i a . î n c a n a l e l e închise s a u t u n e l u r i , m o n t a r e a c o n ­
zică a l o c u l u i u n d e s e aşază stîlpii. d u c t e l o r s e f a c e d i n e l e m e n t e s e p a r a t e ; în acest c a z , ţevile se t r a g
p r i n deschideri frontale pe s u p o r t u r i c u role, c u a j u t o r u l t r o l i i l o r .
M o n t a r e a c o n d u c t e l o r p e stîlpi s a u e s t a c a d e s e face fie c a
e l e m e n t e s e p a r a t e , f i e c a bucăţi d e conductă p r e a s a m b l a t e l a s o l P a r t i c u l a r i t a t e a îngropării c o n d u c t e l o r în pămînt constă în
c u l u n g i m i v a r i i n d între 3 0 s i 5 0 ' m , în funcţie d e d i a m e t r u l şi p r o t e j a r e a c o n d u c t e i , p r i n e x e c u t a r e a u n e i hidroizolaţii, înainte d e
g r e u t a t e a porţiunii r e s p e c t i v e , cît şi d e m i j l o a c e l e d e r i d i c a r e d i s - c o b o r î r e a a c e s t e i a în tranşee.

170 171
 Tranşeele se execută de către organizaţii s p e c i a l i z a t e , l a să­
p a r e a l o r t r e b u i n d a se l u a în c o n s i d e r a r e s t r u c t u r a naturală a
s o l u l u i . Pămîntul s c o s se aruncă într-o singură p a r t e a tranşeei
l a o distanţă de 0,5 m faţă de m a r g i n e . Cealaltă p a r t e rămîne
liberă şi serveşte l a e x e c u t a r e a lucrărilor pregătitoare de aşezare
a c o n d u c t e i . î n c a z u l t e r e n u r i l o r p i e t r o a s e , b a z a se nivelează c u
u n s t r a t de pietriş d e c i r c a 0,1 m .
înainte de i n t r o d u c e r e a c o n d u c t e i în tranşee,, se x*erifică
d i m e n s i u n i l e secţiunii tranşeei şi inclinaţia a c e s t e i a . E l e m e n t e l e
t u b u l a r e a l e c o n d u c t e i c a r e urmează a' fi s u d a t e se aşază pe m a r ­
g i n e a tranşeei şi se sudează de-a l u n g u l a c e s t e i a , pe l u n g i m i pînă
l a 1,5 k m . A t u n c i cînd d r u m u l de acces şi m i j l o a c e l e d e t r a n s p o r t
p e r m i t , s u d a r e a se face în p u n c t e de l u c r u pe d i s p o z i t i v e rotati\ e, r

obţinînd l u n g i m i pînă l a 50 m ; după aceea sînt t r a n s p o r t a t e l a

m a r g i n e a tranşeei.
După e x e c u t a r e a hidroizolaţiei c u maşini s p e c i a l e , c o n d u c t a
s e coboară î n tranşee c u a j u t o r u l m a c a r a l e l o r m o n t a t e pe t r a c ­
t o a r e , c a în f i g . 12.5, a m a c a r a l e l o r , t r e p i e d e l o r etc.

F i g . 12.5. M o n t a r e a conductelor îngropate.

P e n t r u a n u d i s t r u g e hidroizolaţia, l e g a r e a c o n d u c t e l o r se
f a c e c u b e n z i d e m a t e r i a l e m o i s a u ţesături. S e verifică c o n t i n u i ­
t a t e a aşezării c o n d u c t e i pe f u n d u l tranşeei, p e n t r u exdtarea a p a ­
riţiei în c u r s u l exploatării a t e n s i u n i l o r s u p l i m e n t a r e s a u f o r m a r e a
pungilor de lichid d i n cauza deformatiei conductei.
C o n d u c t a s e acoperă c u . u n s t r a t de pămînt n e t a s a t de
2 0 — 2 5 c m , p e n t r u a e v i t a efectele t e r m i c e n e d o r i t e . A c e a s t a se
face după e f e c t u a r e a t u t u r o r p r o b e l o r necesare şi recepţia d e f i n i ­
tivă a c o n d u c t e i .
•
173
 L a m o n t a r e a c o n d u c t e l o r s u b p r e s i u n e p e n t r u apă caldă şî
a b u r , p r e c u m şi în c u r s u l exploatării a c e s t o r a t r e b u i e a v u t e în
v e d e r e instrucţiunile I.S.'C.I.R. C I 5 - 5 8 . '
După c u m s - a arătat l a 'cap. 8, m o n t a r e a c o m p e n s a t o a r e l o r în
iormă d e U s e face în poziţie orizontală. Cînd spaţiul n u p e r m i t e
aşezarea în această poziţie, e l e s e montează v e r t i c a l , plasîndu-se
în acest c a z ştuţuri de s c u r g e r e în p u n c t e l e i n f e r i o a r e . înainte d e
m o n t a r e a c o m p e n s a t o a r e l o r l a conductă, ele s e pretensionează l a
mărimea indicată în p r o i e c t c u a j u t o r u l u n o r d i s p o z i t i v e c u şurub.
D e s f a c e r e a d i s p o z i t i v u l u i se face n u m a i după a s a m b l a r e a ' c o m ­
p e n s a t o r u l u i şi f i x a r e a porţiunii de conductă în r e a z e m e l e f i x e .
P e n t r u b u n a funcţionare a c o n d u c t e i , a c e a s t a t r e b u i e prevă­
zută c u d i s p o z i t i v e de a e r i s i r e şi g o l i r e , c a r e asigură e v a c u a r e a
a e r u l u i d i n conductă, l a p u n e r e a e i în funcţiune, s a u asigură g o ­
l i r e a completă a c o n d u c t e i , a t u n c i cînd este c a z u l în c u r s u l ex­
ploatării.
L a t r a n s p o r t u l f l u i d e l o r c a r e condensează uşor, s e instalează
pe conductă d i s p o z i t i v e a u t o m a t e de s e p a r a r e a f a z e i l i c h i d e , c a r e
este dirijată s p r e l i n i a de d r e n a j .
L a c o n d u c t e l e s u b t e r a n e , c o n d e n s a t u l t r e b u i e c o l e c t a t în b a ­
zine special construite.
C o n d u c t e l e c a r e transportă f l u i d e t o x i c e s a u e x p l o z i v e t r e b u i e
prevăzute c u ştuţuri p e n t r u s u f l a r e a l o r c u g a z e i n e r t e a t u n c i cînd
este n e v o i e .
C u p l a r e a c o n d u c t e l o r de a e r i s i r e de l a d i f e r i t e a p a r a t e s a u
c o n d u c t e l a o reţea comună n u este permisă, întrucît a m e s t e c a r e a
d i f e r i t e l o r p r o d u s e p o a t e d a naştere l a compuşi t o x i c i s a u ex­
plozivi.
I n s t a l a r e a pe c o n d u c t e a a p a r a t u r i i de măsură, c o n t r o l şi
a u t o m a t i z a r e s e face de întreprinderi s p e c i a l i z a t e î n acest d o m e ­
n i u , respectînd condiţiile t e h n i c e i n d i c a t e în p r o i e c t , prevăzute p e n ­
t r u f i e c a r e a p a r a t în p a r t e .
D e regulă t e r m o m e t r e l e se instalează în t e c i s p c i a l e , a m p l a ­
s a t e înclinat c u 45° faţă d e a x a c o n d u c t e i , în s e n s u l i n v e r s mişcării
purtătorului d e căldură. L a c o n d u c t e c u d i a m e t r u l peste 2 0 0 m m ,
u n g h i u l p o a t e fi mărit pînă l a 90°.
D i a f r a g m e l e p e n t r u măsurarea d e b i t u l u i t r e b u i e i n s t a l a t e n u ­
m a i pe porţiunile d r e p t e a l e c o n d u c t e i , cît m a i d e p a r t e de o r i c e
rezistenţă locală a a c e s t e i a ( c o t u r i , ramificaţii, armături, s t r a n g u ­
lări e t c ) . S e recomandă c a porţiunea dreaptă în a m o n t e de d i a ­
fragmă să fie de ( 1 0 — 1 5 ) d, i a r în a v a l de m i n i m u m 5 d (d f i i n d
diametrul interior al conductei).
L a m o n t a r e a c o n d u c t e l o r d i n m e t a l e şi a l i a j e n e f e r o a s e , o
atenţie deosebită t r e b u i e acordată manipulării e l e m e n t e l o r , d i n
174
c a u z a rezistenţei m a i scăzute a m a t e r i a l u l u i . A s t f e l l a r i d i c a r e şi
m a n i p u l a r e , între e l e m e n t e l e c o n d u c t e i şi c a b l u r i l e s a u lanţurile
de a n c o r a r e s e i n t r o d u c pene de l e m n ; distanţa între s u p o r t u r i s e
a l e g e m a i mică, ţevile de p l u m b montîndu-se e v e n t u a l în j g h e a b u r i
de scînduri s a u m a t e r i a l l a m i n a t ; armăturile sînt f i x a t e i n d e p e n ­
d e n t ; l a c o n d u c t e l e p e n t r u circulaţia f l u i d e l o r , îmbinările c u f l a n ş e
sînt prevăzute c u manşoane d e siguranţă, c a r e protejează o b i e c ­
t e l e înconjurătoare c o n t r a s t r o p i r i i în c a z u l apariţiei neetanşei-
t ă ţ i i ; înclinarea p e n t r u m o n t a r e a a c e s t o r c o n d u c t e este în g e n e r a l
m a i m a r e decît a c e l o r d i n o t e l ; de o b i c e i s e foloseşte o pantă
de 1 : 100.
C o n t r o l u l e l e m e n t e l o r de conductă s e face în p r e a l a b i l v e r i -
ficîndu-se c a l i t a t e a m a t e r i a l e l o r şi d i m e n s i u n i l e p i e s e l o r s a u s u b -
a n s a m b l u r i l o r . P e n t r u a c e s t e a se execută p r o b a hidraulică î n c o n ­
diţiile i n d i c a t e în p r o i e c t şi în c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e date în
S T A S 2250-51. I n afara probei h i d r a u l i c e , l a conductele s u b pre­
s i u n e t r e b u i e efectuate p r o b e m e c a n i c e c u m a t e r i a l e l e d e execuţie
a e l e m e n t e l o r de conductă ; de a s e m e n e a t r e b u i e făcut şi c o n t r o l u l
c u r a z e X a l cusăturilor s u d a t e .
C o n t r o l u l t r e b u i e făcut după t e r m i n a r e a fiecărei o p e r a ţ i i ;
după t e r m i n a r e a operaţiei de m o n t a r e , c o n t r o l u l s e face în funcţie
d e prescripţiile d i n p r o i e c t . A s t f e l se face p r o b a hidraulică de r e ­
zistenţă şi, e v e n t u a l , p r o b a pneumatică p e n t r u v e r i f i c a r e a etanşei­
tăţii. P r o b e l e s e execută înainte d e i z o l a r e a c o n d u c t e i , fie p e n t r u
întreaga conductă, fie pe porţiuni a t u n c i cînd l u n g i m e a este
prea mare.
C o n d u c t a se ţine s u b p r e s i u n e a de probă 5 m i n , după c a r e
a c e a s t a p o a t e f i scăzută l a p r e s i u n e a de r e g i m . I n t i m p u l p r o b e i ,
c o n d u c t a se ciocăneşte uşor c u u n c i o c a n r o t u n d , l a distanţă d e
c i r c a 2 0 m m d e c o r d o n u l de sudură. N u sînt a d m i s e s c u r g e r i s a u
lăcrimări.
După e x e c u t a r e a p r o b e l o r şi r e m e d i e r e a e v e n t u a l e l o r defec­
ţiuni, s e face recepţia c o n d u c t e i p r o p r i u - z i s e , după c a r e se p o t exe­
c u t a izolările prevăzute.
P e n t r u i d e n t i f i c a r e a c a t e g o r i e i f l u i d u l u i t r a n s p o r t a t şi a p a r a ­
m e t r i l o r c o n d u c t e i , S T A S 4 7 2 4 - 5 5 p r e s c r i e c u l o r i l e şi s e m n e l e c o n ­
venţionale c a r e t r e b u i e m a r c a t e .

PARTEA A DOUA
ARMĂTURI
• — după m a t e r i a l u l de construcţie: r o b i n e t e de oţel, fontă,
13. C O N S I D E R A Ţ I I GENERALE ASUPRA
ARMATURILOR
Această p a r t e a lucrării de faţă tratează p r o b l e m e l e g a t e de
p r o i e c t a r e a , execuţia, e x p l o a t a r e a şi întreţinerea armăturilor.
L u c r a r e a este concepută a s t f e l , încît, într-o s u c c e s i u n e concisă d e
d a t e , să pună l a dispoziţia p r o i e c t a n t u l u i , s a u c e l u i c a r e foloseşte
în f i n a l armăturile, d a t e l e c e l e m a i i m p o r t a n t e p e n t r u i n f o r m a r e a
şi cunoaşterea p r o b l e m e l o r l e g a t e de armături.
Sînt p r e z e n t a t e c e l e m a i n o i şi m a i m o d e r n e soluţii de p r o i e c ­
t a r e de armături şi tendinţele a c t u a l e d e concepţie în a c e s t
d o m e n i u . Sînt de a s e m e n e a d e s c r i s e pe l a r g m e t o d e l e m o d e r n e
de r e a l i z a r e a suprafeţelor de etanşare, ca cele p r i n r u l a r e
şi s u d a r e .
Definiţii
Armăturile reprezintă d i s p o z i t i v e l e m o n t a t e pe o conductă
s a u pe instalaţii s i m i l a r e , d e s t i n a t e t r a n s p o r t u l u i , depozitării- s a u
d i s t r i b u i r i i de f l u i d e . î n consecinţă ele sînt e l e m e n t e de conductă,
c a r e p e n t r u închiderea, t r a n s p o r t u l s a u r e g l a r e a c a r a c t e r i s t i c i l o r
f l u i d u l u i r e s p e c t i v îşi modifică secţiunea de t r e c e r e ; se m a i n u ­
m e s c şi r o b i n e t e .
P r i n m o d i f i c a r e a secţiunii d e t r e c e r e , efectele p r i n c i p a l e ob­
ţinute de armături sînt de închidere, distribuţie, r e g l a r e , s i g u ­
ranţă, reţinere e t c .
Condiţiile funcţionale c a r a c t e r i s t i c e fiecărui efect urmărit a u
d e t e r m i n a t f o r m e şi t i p u r i s p e c i f i c e p e n t r u o r g a n e l e p r i n c i p a l e a l e
armăturilor, astfel încît a c e s t e a n u p o t f i s c h i m b a t e între e l e p e n ­
t r u obţinerea aceluiaşi efect. ' f l u i d u l u i d i n t r - o p a r t e în a l t a .
Clasificarea armăturilor
Importanţa pe c a r e o a u u n e l e o r g a n e a l e armăturii l a f o l o ­
s i r e a l o r în instalaţii s a u importanţa pe c a r e o a r e m a t e r i a l u l de
execuţie s a u f l u i d u l de l u c r u a u d u s l a s t a b i l i r e a m a i m u l t o r
c r i t e r i i de c l a s i f i c a r e a armăturilor, c a de e x e m p l u :
bronz, p l u m b , materiale plastice e t c . ;
— după f l u i d u l de l u c r u : r o b i n e t e p e n t r u apă, g a z e , p r o d u s e
petroliere, produse c h i m i c e e t c . ;
— după p r o c e d e u l t e h n o l o g i c de execuţie : r o b i n e t e f o r j a t e ,
t u r n a t e , matriţate, s u d a t e ;
— după p r e s i u n e a de l u c r u a r o b i n e t u l u i ;
— după m o d u l de r a c o r d a r e l a conductă ;
— după t i p u l m e c a n i s m u l u i de acţionare.
î n l u c r a r e a de faţă, armăturile se clasifică după d e s t i n a ­
ţia l o r .
Armături de închidere şi distribuţie. M o n t a t e pe conductă,
a c e s t e a a u r o l u l de a a s i g u r a întreruperea c u r g e r i i f l u i d u l u i pe
porţiunile de conductă o p u s e intrării şi ieşirii f l u i d u l u i d i n armă­
tură, întreruperea c u r g e r i i c o n t i n u e p r i n conductă t r e b u i e să se
r e a l i z e z e c o m p l e t în poziţia închisă a o r g a n u l u i de închidere. î n
poziţia deschisă a o r g a n u l u i de închidere, armătura în a n s a m b l u l
e i t r e b u i e să a s i g u r e rezistenţe de c u r g e r e cît m a i m i c i p e n t r u
fluidul respectiv.
Armături de r e g l a r e . M o n t a t e în instalaţii c o m p l e x e , în c a r e
f l u i d e l e reprezintă m e d i u l de l u c r u s u p u s t e h n o l o g i c l a d i f e r i t e
condiţii de d e b i t , p r e s i u n e , temperatură, n i v e l e t c , armăturile de
r e g l a r e t r e b u i e să a s i g u r e o anumită concordanţa între p a r a m e t r i i
r e s p e c t i v i , s a u c e l puţin o anumită v a l o a r e p e n t r u u n u l d i n t r e
aceştia.
în funcţie de p a r a m e t r i i l a c a r e se referă, t i p u r i l e de armături
întîlnite prezintă şi d e o s e b i r i c o n s t r u c t i v e i m p o r t a n t e .
tn m u l t e c a z u r i , datorită reglării u n o r p a r a m e t r i i , armătura
de r e g l a r e n u p o a t e s a u n i c i n u este i n d i c a t să a s i g u r e o închidere
completă, aşa c u m se i m p u n e l a armătura de închidere.
Armături de siguranţă şi reţinere. î n desfăşurarea u n u i p r o -
cesf t e h n o l o g i c c u p a r a m e t r i i v a r i a b i l i într-o instalaţie o a r e c a r e ,
armătura de siguranţă a r e m e n i r e a -să l i m i t e z e creşterea p e r i c u ­
loasă a u n u i a d i n t r e p a r a m e t r i (de o b i c e i p r e s i u n e a ) . Dacă se
folosesc armături de siguranţă s p e c i a l e , a t u n c i ele a u r o l u l să
prevină a v a r i i l e s a u , dacă e c a z u l , să l o c a l i z e z e a v a r i i l e apărute
pe c o n d u c t e e t c , s a u să b l o c h e z e într-un t i m p f o a r t e s c u r t t r e c e r e a
12 — C o n d u c t e ş i armături
177
 A r m ă t u r i l e de reţinere urmăresc p r e v e n i r e a circulaţiei i n v e r s e d e p l a s a r e a relativă a o r g a n u l u i de etanşare ( m o b i l faţă de s c a u n ) ,
a f l u i d u l u i faţă de c e a stabilită p r i n p r o c e s u l t e h n o l o g i c , şi se întîlnesc următoarele t i p u r i de o r g a n e de închidere :
a c e a s t a fie n u m a i p e n t r u a s i g u r a r e a desfăşurării p r o c e s u l u i teh­
— cu v e n t i l ( f i g . 13.1);
n o l o g i c , fie i m p l i c i t p e n t r u siguranţa funcţionării instalaţiei.
— cu s e r t a r pană ( f i g . 1 3 . 2 ) ;
O a l e l e de c o n d e n s , c o n s i d e r a t e de m u l t e o r i c a ar­ — cu clapetă-valvă ( f i g . 13.3);
mături a u x i l i a r e , îndeplinesc r o l u l de reţinere a c o n d e n s u l u i d i n — cu clapetă-fluture ( f i g . 1 3 . 4 ) ;
c o n d u c t e l e d e a b u r , asigurînd e v a c u a r e a a c e s t u i a l a a n u m i t e — cu c e p ( f i g . 13.5);
i n t e r v a l e , fără a se înregistra p i e r d e r i de a b u r . — c u s e r t a r de distribuţie ( f i g . 13.6).
A c e a s t a este c l a s i f i c a r e a principală a armăturilor i n d u s t r i a l e , î n p r a c t i c a industrială se întîlnesc şi
c a r e în u l t i m u l t i m p este adoptată c e l m a i m u l t . a l t e t i p u r i d e armături, a l e căror o r g a n e de
Totuşi se întîlnesc c a z u r i cînd a n u m i t e t i p u r i de armături închidere a u construcţii s p e c i a l e , în vede­
i n c l u s e într-un g r u p a l clasificării de m a i înainte se consideră c a r e a utilizării în situaţii p a r t i c u l a r e .
g r u p de c l a s i f i c a r e i n d e p e n d e n t . A s t f e l armăturile de distribuţie
se d e o s e b e s c d e c e l e de înehidere, s a u armături de siguranţă se F i g . 13.1. O r g a n de în­
consideră n u m a i a c e l e a c a r e se referă l a p r e s i u n e , c e l e de reţi­ chidere c u v e n t i l .
n e r e , a v a r i e , b l o c a j f i i n d t r a t a t e s e p a r a t , c u t o a t e că a s p e c t u l s i g u ­
ranţei în funcţionarea s a u d e s e r v i r e a instalaţiei pe c a r e îl asigură
a c e s t e a este e v i d e n t .
D i n p u n c t u l de v e d e r e a l construcţiei armăturile prezintă
u n e l e e l e m e n t e p r i n c i p a l e c o m u n e . A s t f e l l a t o a t e armăturile se
vor întîlni:
— e l e m e n t u l s a u o r g a n u l de acţionare ;
— o r g a n u l de execuţie a c o m e n z i i primite.
O r g a n u l de acţionare asigură s c h i m b a r e a poziţiei o r g a n u ­ F i g . 13.2. O r g a n F i g . 13.3. O r g a n de F i g . 13,4. O r g a n de închidere cu
de închidere c u închidere cu clapetă- clapetă-fluture.
l u i de execuţie, în i n t e r i o r u l c o r p u l u i r o b i n e t u l u i , c o n f o r m p r o ­
sertar p a n a . valvă.
g r a m u l u i stabilit pentru procesul tehnologic respectiv. Acesta
p o a t e funcţiona p r i n p r i m i r e a u n u i i m p u l s a s i g u r a t m a n u a l , me­
canic, electric, p n e u m a t i c etc.
O r g a n u l d e execuţie este f o r m a t în g e n e r a l d i n c o r p u l r o b i ­
n e t u l u i şi o r g a n u l de închidere. A c e s t e e l e m e n t e se v o r t r a t a p e
l a r g în c u p r i n s u l lucrării.
în c o n t i n u a r e se vor^arăta particularităţile esenţiale a l e o r g a ­
n u l u i de închidere şi t i p u r i l e c o n s t r u c t i v e cele m a i întîlnite.
C o n s t r u c t i v este c o m p u s d i n două suprafeţe d e etanşare. U n a ,
în g e n e r a l fixă, este dispusă în c o r p u l r o b i n e t u l u i şi este numită F i g . 13.5. O r g a n de închi­ F i g . 13.6. O r g a n de închidere cu
s c a u n . A d o u a este dispusă pe u n o r g a n m o b i l , p r i n d e p l a s a r e a dere cu cep. sertar de distribuţie.
căruia se asigură funcţionarea armăturii. P r i n aşezarea c e l o r
două suprafeţe de etanşare a l e o r g a n u l u i de închidere u n a peste
a l t a , c u o strîngere comandată, se realizează f e n o m e n u l de e t a n ­ 14. C A L C U L U L H I D R A U L I C AL ARMĂTURII
şare pe c a r e c e l e m a i m u l t e armături t r e b u i e să-1 a s i g u r e , afară
de cele de r e g l a r e , a m i n t i t e m a i înainte. într-un s i s t e m de c o n d u c t e , armăturile reprezintă, d i n p u n c t
î n funcţie d e particularităţile c o n s t r u c t i v e , c e r u t e de c o n d i ­ de v e d e r e h i d r a u l i c , rezistenţe l o c a l e , p e n t r u învingerea cărora
ţiile t e h n o l o g i c e de funcţionare în instalaţie şi c a r a c t e r i z a t e p r i n este necesară o diferenţă între p r e s i u n e a pi a f l u i d u l u i l a i n t r a r e a

178 179
în armătură şi p r e s i u n e a p l a ieşirea d i n armătură. Această d i f e ­
2
renţă de p r e s i u n e d e p i n d e de v i t e z a d e d e p l a s a r e , r e s p e c t i v de
d e b i t u l f l u i d u l u i ce trece p r i n armătură, de proprietăţile f i z i c e a l e
f l u i d u l u i , p r e c u m şi de t i p u l şi construcţia armăturii.'
C a n t i t a t i v această diferenţă de p r e s i u n e se exprimă, în c a z u l
g e n e r a l , p r i n t r - o formulă matematică, rezultată d i n l e g i l e c u r g e r i i
f l u i d e l o r şi corectată în u n e l e c a z u r i c u coeficienţi obţinuţi pe
c a l e experimentală :
Ap = Ih /'2=10|c|t [kgf/m j 2
(14.lt
I n această e x p r e s i e ,
y = § [m/s], (14.2)
în c a r e :
v este v i t e z a de d e p l a s a r e a f l u i d u l u i p r i n secţiunea S,
în m / s ;
D — d e b i t u l de f l u i d ce t r e c e p r i n armătură, în m / s ; 3 hidraulică cît m a i mică, f o r m a constructivă a armăturii t r e b u i e să
S — a r i a secţiunii m i n i m e de t r e c e r e a f l u i d u l u i p r i n
armătură, în m ; a c e a s t a este de o b i c e i secţiunea
2
de trecere a f l u i d u l u i p r i n t r - u n u l d i n o r g a n e l e
c u p l u l u i de etanşare (secţiunea s c a u n u l u i v e n t i l u -
l u i , secţiunea s c a u n u l u i s e r t a r u l u i , secţiunea de
trecere p r i n c e p etc.) s a u secţiunea de c u r g e r e a
f l u i d u l u i p r i n t r e o r g a n e l e c u p l u l u i de etanşare
într-o poziţie relativă intermediară a u n u i a faţă de
celălalt ( l a armături de închidere, l a m i n a r e , r e ­
glare e t c ) ;
Y — g r e u t a t e a specifică reală a f l u i d u l u i l a i n t r a r e a în
armătură, în k g f / m ; 3
t c o e f i c i e n t u l a d i m e n s i o n a l ce ţine s e a m a d e r e z i s ­
tenţa hidraulică a armăturii ;
g — acceleraţia g r a v i t a ţ i o n a l ă , în m / s ; 2
cp — c o e f i c i e n t u l de corecţie p e n t r u v i s c o z i t a t e ;
S c o e f i c i e n t u l de corecţie p e n t r u c o m p r e s i b i l i t a t e a
fluidului.
C o e f i c i e n t u l a d i m e n s i o n a l , c a r e ţine s e a m a de rezistenţa
hidraulică a armăturii, d e p i n d e de : t i p u l o r g a n e l o r de etanşare,
d i m e n s i u n i l e n o m i n a l e a l e armăturii, poziţia relativă a o r g a n e l o r
c u p l u l u i de etanşare, f o r m a constructivă a c o r p u l u i şi o r g a n e l o r
armăturii, c a l i t a t e a suprafeţei i n t e r i o a r e etc. Aceşti f a c t o r i de c a r e
d e p i n d e c o e f i c i e n t u l a d i m e n s i o n a l sînt cuprinşi foarte g r e u în
relaţii m a t e m a t i c e de c a l c u l , i a r încercările făcute n u a u d u s pînă
a c u m l a r e z u l t a t e s u f i c i e n t de e x a c t e . D i n a c e a s t a cauză, v a l o r i l e
a c e s t u i c o e f i c i e n t (obţinute de o b i c e i e x p e r i m e n t a l d e s t u l de în­
g r i j i t ) v a r i a z ă de l a p r o d u s l a p r o d u s .
I n g e n e r a l , c o e f i c i e n t u l de rezistenţă a r e în componenţa sa.
doi termeni
C-.Ci+Ca. (14.3)
unde :
Ci este u n t e r m e n ce caracterizează rezistenţa hidraulică
a armăturii în z o n a c u p l u l u i de etanşare ; v a l o a ­
r e a l u i d e p i n d e de poziţia relativă a o r g a n e l o r c u ­
p l u l u i de etanşare ;
2 5 — t e r m e n d e v a l o a r e constantă p e n t r u acelaşi p r o d u s
şi c a r e caracterizează c e l e l a l t e rezistenţe h i d r a u ­
l i c e d i n a f a r a z o n e i c u p l u l u i de etanşare.
E s t e uşor de înţeles că, p e n t r u poziţii r e l a t i v a p r o p i a t e a i e
o r g a n e l o r c u p l u l u i de etanşare, influenţa predominantă o exer­
cită Ci> i a r a c e s t a s c a d e t r e p t a t în f a v o a r e a c o e f i c i e n t u l u i C P&
2
măsura depărtării c e l o r două o r g a n e . P e n t r u a o p u n e o rezistenţă
fie concepută a s t f e l , încît l i n i i l e de c u r e n t a l e f l u i d u l u i să fie cît
m a i drepte. P e n t r u a c e a s t a este n e c e s a r c a f o r m a c o r p u l u i şi a
c e l o r l a l t e o r g a n e a l e armăturii să fie cît m a i hidrodinamică şi să
F i g . 14.1. Influenta formei corpului asupra c u r g e r i i f l u i d e l o r :
a — t r e c e r e directă ; b — t r e c e r e d e colţ.
p r e z i n t e u n număr cît m a i m i c de strangulări s a u z o n e producă­
t o a r e de vîrtejuri ( f i g . 14.1).
O dată c u creşterea rugozităţii suprafeţei i n t e r i o a r e , creşte
v a l o a r e a c o e f i c i e n t u l u i de rezistenţă'hidraulică.
L a armăturile de închidere, datorită f a p t u l u i că poziţia d e
funcţionare este de o b i c e i c o m p l e t deschisă s a u c o m p l e t închisă,
se obişnuieşte a se d a f a c t o r u l £ p e n t r u poziţia c o m p l e t deschisă.
D i n t r e t i p u r i l e f r e c v e n t f o l o s i t e c a armături de închidere, r o ­
binetele c u s e r t a r a u c o e f i c i e n t u l de rezistenţă hidraulică m i n i m .
L a acest t i p
C=0,1 — 1,5.
181
 U n e o r i în v e d e r e a micşorării forţelor s i m o m e n t e l o r n e c e s a r
R o b i n e t e l e de închidere c u cep a u u n c o e f i c i e n t m i c de r e z i s ­
închiderii, p r e c u m şi r e d u c e r i i g a b a r i t u l u i , a c e s t e t i p u r i se f a c ci
îngustarea secţiunii de t r e c e r e a f l u i d u l u i în d r e p t u l s c a u n u l u tenţă hidraulică, datorită f a p t u l u i că, atît p r i n c o r p cît şi p r i n c e p ,
( v . f i g . 14.2). secţiunea de t r e c e r e a f l u i d u l u i n u a r e variaţii bruşte ; de ase­
m e n e a l i n i i l e de c u r e n t a u n u m a i uşoare deformaţii.
L a armăturile de închidere c u v e n t i l se i m p u n e condiţia c a , |
în poziţia c o m p l e t d e s c h i s , a r i a d e t r e c e r e a f l u i d u l u i p r i n t r e o r g a ­
nele c u p l u l u i de etanşare ( v e n t i l şi s c a u n ) să fie c e l puţin e g a l ă
c u a r i a secţiunii n o m i n a l e . D i n d a t e l e p r a c t i c e e x i s t e n t e , rezultă
u n r a p o r t o p t i m între c u r s a v e n t i l u l u i h şi d i a m e t r u l n o m i n a l de I
trecere d n ( t a b . 14.1).
C o e f i c i e n t u l de rezistenţă hidraulică a l a c e s t o r t i p u r i de r o b i ­
nete ( c u v e n t i l ) este în g e n e r a l m a i m a r e decît l a t i p u r i l e pre­
c e d e n t e ; e l d e p i n d e f o a r t e m u l t de f o r m a hidrodinamică a c o r p u l u i J
şi a v e n t i l u l u i . r —-,
C o e f i c i e n t u l de corecţie p e n t r u . v i s c o z i t a t e cp_se i n t r o d u c e în
c a l c u l în c a z u l c u r g e r i i l a m i n a r e " " ! ! ' f l u i d u l u i p r i n armătură
( R e < ! 3 0 0 0 ) . L a g a z e , p r e c u m şi l a m a j o r i t a t e a l i c h i d e l o r c a r e se
transportă p r i n c o n d u c t e c u o v i s c o z i t a t e redusă şi de o b i c e i o
î n g e r e turbulentă se c o n s i ­
IqRe
deră c u suficientă a p r o x i - 3,5
m a ţ i e ' c p = l . în c a z u l c u r g e - t , lgS'3,5
rii laminare a fluidului prin 2.5
F i g . 14.2. Armături de formă hidrodinamică. armătură, mărimea coefi­ 3,0
c i e n t u l u i cp se citeşte d i n
A c e a s t a a r e d r e p t u r m a r e creşterea v a l o r i i c o e f i c i e n t u l u i £ f i g . 14.3, ducînd p e r p e n d i ­
c u l a r a pe a x a cp d i n p u n c t u l
2.5
U n u cercetători indică o relaţie de c a l c u l a l a c e s t u i a
de intersecţie a o r i z o n t a l e i s\i,0

corespunzătoare lg Re cu 2.0
(14.4) c u r b a Igţ.
in c a r e :
Corecţia p e n t r u corn- f 5

c=6—8 este u n c o e f i c i e n t a d i m e n s i o n a l ; p r e s i b i l i t a t e a f l u i d u l u i S se
S — u n g h i u l de îngustare a l secţiunii ( f i g . 14.2); i n t r o d u c e în relaţia g e n e - F i g . 14.3. Diagramă pentru determinarea
/4, — a r i a secţiunii de i n t r a r e a f l u i d u l u i ; r a i a , d e o a r e c e f l u i d u l c a r e coeficientului de corecţie pentru viscozitate.
A s — a r i a secţiunii s t r a n g u l a t e . trece prin armătură îşi
Relaţia 14.4 este aplicată în l i m i t e l e schimbă proprietăţile (îndeosebi g r e u t a t e a s p e c i f i c ă ) l a ieşirea
d i n armătură faţă d e proprietăţile pe c a r e le a v e a l a i n t r a r e ; n
- j j j - = 1 . 6 . . . 2,75 şi j3=15...40°. armătură, datorită diferenţei de p r e s i u n e .
P e n t r u fluidele practic incompresibile (lichide), coeficientul
d e corecţie p = 1.' \X
P e n t r u micşorarea a c e s t u i a , u n i i c o n s t r u c t o r i f o l o s e s c t u b u r i de
L a f l u i d e l e c o m p r e s i b i l e ( g a z e şi v a p o r i ) se constată că,
direcţie p e n t r u păstrarea l i n i i l o r de c u r e n t a l e f l u i d u l u i , T o t în
a t u n c i cînd diferenţa de p r e s i u n e în armătură n u este m a i m a r e
v e d e r e a r e d u c e r i i c o e f i c i e n t u l u i ţ se recomandă c a porţiunea de
decît o z e c i m e d i n p r e s i u n e a p , a f l u i d u l u i l a i n t r a r e ( A / J < 0 , 1 / ; , ) ,
conductă liniară în a v a l de r o b i n e t să n u fie m a i 'mică de
c o e f i c i e n t u l de corecţie p o a t e f i l u a t c u e x a c t i t a t e satisfăcătoare
( 1 2 . . . 15) d n {d
n este d i a m e t r u ! n o m i n a l de t r e c e r e ) .
c a şi p e n t r u f l u i d e l e n e c o m p r e s i b i l e , adică 8 = l i t i ^ '

182
183
OO Tabela 14.1
V a l o r i ale coeficientului de rezistenţă hidraulică l a armături

Robinete c u sertar-pană c u secţiune nestrangulată

s/d

Schi ma "~ - • 0 V. 'Ii •/. 'li V» Observaţii

1

D a t e obţinute de I n s t i ­
0,21 0,5 1,2 2,0 :S 3 , 0 6,0 n,7 85,0 tutul Q l a v a r m a l i t din

II U.R.S.S. pentru rf„=150

Robinete c u sertar-pană c u secţiune strangulată

Schema "W nl
rf d
n\i n2
d L Lld nX \ fără g h i d a j ţ cu ghidai Observaţii

1 H
i
0,67 300/200 150 2,5 1,15 1,30 Strangulare tronconică

0,67 300/2CO 500 1,66 1,80 1,40

! ^
Strangulare curbilinie
i 1 0,75 200/150 450 2,0 0,66 0,60 Strangulare curbilinie

I L
"1 0,80 250/200 450 1,8 0,39 0,37 Strangulare curbilinie
 V i t e z a maximă a f l u i d u l u i în armătură l a c a r e a r e l o c această
cădere de p r e s i u n e se poate d e d u c e d i n relaţia ( 1 4 . 1 ) , în c a r e se
l a c următoarele s u b s t i t u i r i :
Ap=0,lpi ; 5 = 1 ; c p = l ; g = 9,81 m / s . 2

Rezultă
"jk g-Pi
50
S e observă deci că oridecîteori v i t e z a " m l i d U l T i i în armătură, deter­
minată c o n f o r m relaţiei ( 1 4 . 2 ) , v a a v e a o v a l o a r e m a i mică decît
a c e e a rezultată d i n relaţia ( 1 4 . 5 ) , adică u<U\, c o e f i c i e n t u l de c o m -
presibilitate 5 ^ 1 .
Cînd v i t e z a f l u i d u l u i v a r e v a l o a r e a v>v şi d e v i n e d i n c e ' î n
x

ce m a i m a r e , diferenţa d i n t r e p r e s i u n e a f l u i d u l u i l a i n t r a r e a şi l a
ieşirea d i n armătură creşte de a s e m e n e a . I n a s e m e n e a condiţii,
corecţia p e n t r u c o m p r e s i b i l i t a t e se i a în corespondenţă c u l e g i l e
h i d r o d i n a m i c i i . 'Astfel
Pi-Pi
2
(14.6)
. K
( Pi
K
yp-[

u n d e A' este i n d i c e l e a d i a b a t i c a l f l u i d u l u i , i a r p p a u s e m n i f i c a ­
lt 2

ţiile c u n o s c u t e .
V a l o a r e a maximă a diferenţei d e p r e s i u n e în armătură este
atinsă în m o m e n t u l cînd r a p o r t u l — a r e e x p r e s i a
' K
K—\
Pi
= Ic V =
(14.7)
Pi ' r
ţtf+ij
în c a r e c a z p r e s i u n e a p a r e v a l o a r e a p =Pcr
2 şi se numeşte pre­
2

s i u n e critică, i a r v i t e z a corespunzătoare a f l u i d u l u i se numeşie

v i t e z a critică.
V i t e z a critică se obţine, p e n t r u f i e c a r e f l u i d , d i n relaţia ( 1 4 . 1 )
p r i n înlocuirea l u i A p c u A / v = ( l — p - c r )lh şi a c o e f i c i e n t u l u i 5
c u v a l o a r e a rezultată d i n relaţia ( 1 4 . 6 ) . A s t f e l , p e n t r u a e r şi g a ­
z e l e b i a t o m i c e care a u K= 1,4, rezultă
P1-P2
8 = 1,43
(14.8)
,71
| Pi Pi
3,5/7,
I Pl Pl

[V =0,528;
Per !h = Ap =0A72 -
cr Pl

v er = 3,043 j/g-

186 187
 P e n t r u a b u r i şi g a z e l e t r i a t o m i c e c a r e a u / C = l , 3 , rezultă înconjurător ; s u b influenţa m e d i u l u i înconjurător s t r a t u l m o l e ­
c u l a r sporeşte, producînd în t i m p m o d i f i c a r e a stării f i z i c e şi c h i ­
§ = L Pi—Pa
(14.9) m i c e a m a t e r i a l e l o r suprafeţelor de etanşare.
r/P |''
4,33p,
5 4
2

— I n c a z u l c e l o r m a i r i g u r o a s e finisări a l e suprafeţelor de
etanşare, rămîn asperităţi n e u n i f o r m e c a r e a p a r v i z i b i l n u m a i l a
IPT)
ty =0,547; microscop.
— P r i n c o n t a c t u l forţat a l c e l o r două suprafeţe, se p r o d u c e
p c r —Pi = Ap c r = 0,453pi ; d e f o r m a r e a asperităţilor de etanşare.
— G r a d u l de d e f o r m a r e a asperităţilor d e p i n d e de d u r i t a t e a
1 ^ 2 , 9 3 l/g- m a t e r i a l e l o r suprafeţelor d e etanşare, de forţa c u c a r e se apasă

I n c a z u l în c a r e v i t e z a f l u i d u l u i v, în armătura, determinată
c u relaţia ( 1 4 . 2 ) a r e v a l o a r e a o , < o < u , s e aplică corecţia p e n t r u
f r

c o m p r e s i b i l i t a t e p r i n i n t r o d u c e r e a în relaţia generală a ' c o e f i c i e n ­

t u l u i S, c a l c u l a t d i n relaţia ( 1 4 . 8 ) p e n t r u a e r şi g a z e b i a t o m i c e ,
s a u c a l c u l a t d i n relaţia (14.9) p e n t r u a b u r şi g a z e t r i a t o m i c e .
I n c a z u l în c a r e d i n c a l c u l rezultă că v i t e z a f l u i d u l u i u depă­
şeşte v în armătură, se v a s t a b i l i
cr

T-

M e t o d a de c a l c u l indicată este întrucîtva convenţională, de­

o a r e c e v i t e z a d e d e p l a s a r e a f l u i d u l u i p r i n armătură d e p i n d e d e
rezistenţa hidraulică a întregii reţele d e c o n d u c t e . C o n s t r u c t o r u l
de armături utilizează această metodă d i n l i p s a d a t e l o r c o m p l e t e
a s u p r a reţelei d e c o n d u c t e . F i g . 15.1. S c h e m a de etanşare.

.si de c a l i t a t e a prelucrării suprafeţelor. C u cît creşte forţa de apă­

15. B A Z E L E C A L C U L U L U I ETANŞARII CUPLURILOR
DE ÎNCHIDERE
Etanşarea reprezintă f e n o m e n u l f i z i c de o b t u r a r e a suprafeţe­
l o r de etanşare a p i e s e l o r 1 şi 2 a f l a t e în c o n t a c t c o n t i n u u , a s t f e l
încît să fie exclusă p o s i b i l i t a t e a t r e c e r i i u n u i f l u i d p r i n t r e cele
două suprafeţe ( f i g . 15.1).
P r o c e s e l e t e h n o l o g i c e i n d u s t r i a l e cele m a i diferite, l a c a r e
se foloseşte circulaţia'de f l u i d e p r i n c o n d u c t e şi armături s a u l a
c a r e se f o l o s e s c v a s e închise în c a r e se p r o d u c p r o c e s e l a p r e s i u n e ,
p u n p r o b l e m a e x c l u d e r i i scăpărilor de f l u i d p r i n t r e suprafeţele d e
etanşare în c o n t a c t .
Influenţa suprafeţelor de etanşare a s u p r a posibilităţii scăpării
de f l u i d se exercită p r i n aceea că :
— Oricît de „perfect n e t e d e " a r f i suprafeţele de etanşare,
ele sînt a c o p e r i t e de u n s t r a t de m o l e c u l e a b s o r b i t e d i n m e d i u l
s a r e , c u atît creşte p r e s i u n e a în d i f e r i t e l e p u n c t e de c o n t a c t , a t i n -
gînd l i m i t a de c u r g e r e a m a t e r i a l e l o r , ceea ce d u c e l a s t r i v i r e a
u n e i a s a u a a m b e l o r suprafeţe de etanşare. Porţiunile de suprafeţe
s t r i v i t e p r i n apăsare v o r fi, m a i puţine c u cît creşte g r a d u l de
p r e l u c r a r e a suprafeţelor de etanşare. î n c a z u l etanşării s u p r a ­
feţelor c o n i c e , pe lîngă p r o c e s u l de s t r i v i r e se p r o d u c e şi o a l u ­
n e c a r e reciprocă a suprafeţelor de etanşare, c a r e d u c e l a d i s t r u ­
g e r e a s t r a t u l u i de m o l e c u l e ' d e .la e x t e r i o r u l suprafeţelor, f e n o m e n
ce provoacă s u d a r e a l a r e c e ' a c e l o r două suprafeţe în c o n t a c t şi
d i s t r u g e r e a l o r ; f e n o m e n u l de s u d a r e l a rece este a c c e l e r a t de
creşterea t e m p e r a t u r i i m a t e r i a l e l o r l a l i m i t a d i n t r e cele două
suprafeţe.
O s p o r i r e u l t e r i o a r a a forţei de apăsare provoacă g r i p a r e a
suprafeţelor, c a r e n u v o r m a i c o r e s p u n d e s c o p u l u i de a etanşa.
î n cele m a i b u n e c a z u r i de p r e l u c r a r e a suprafeţelor, rămîn
totuşi între a c e s t e a spaţii c a p i l a r e , c a r e n u p o t fi înlăturate decît

188 189
p r i n prelucrări îndelungate pe maşini-unelte, ceea ce d u c e l a o Pentru a obţine etanşarea, d e b i t u l de f l u i d c a r e trece prin
fabricaţie neeconornică a p r o d u s u l u i r e s p e c t i v , p r i n creşterea în t u b u r i l e c a p i l a r e t r e b u i e să fie n u l . A n a l i z î n d relaţia ( 1 5 . 1 ) , se
f i n a l a preţului său de c o s t . observă că o diferenţă minimă d i n t r e p\ şi p 2 reduce posibilitatea
O influenţă importantă a s u p r a etanşării o exercită f l u i d u l deplasării f l u i d u l u i p r i n t u b u r i l e c a p i l a r e , i a r diferenţele m a r i cer
a cărui c u r g e r e este oprită. spaţii c a p i l a r e m i c i , adică e f o r t u r i de etanşare m a r i .
Considerînd interstiţiile rămase între cele două suprafeţe de D i n relaţia (15.1) se observă că sînt i n d i c a t e a fi f o l o s i t e
etanşare în c o n t a c t c a f i i n d t u b u r i c a p i l a r e d i s p u s e r a d i a l , rezultă suprafeţele h i d r o f o b e , a c e s t a f i i n d c a z u l cînt p r e s i u n e a s u p e r f i c i a l -
că f l u i d u l v a a v e a tendinţa să pătrundă p r i n a c e s t e a . Pătrunderea capilară este negativă. Suprafeţele o x i d a t e a l e m a t e r i a l e l o r feroase
sînt m a i puţin h i d r o f o b e decît cele n e o x i d a t e , m o t i v p e n t r u c a r e
se recomandă, l a e x e c u t a r e a c u p l u r i l o r de etanşare, f o l o s i r e a m e ­
7,2 suprafeţe de etanşare cu caracter t a l e l o r r e z i s t e n t e l a c o r o z i u n e , m e t a l e l o r n e f e r o a s e , oţelului i n o ­
hirirofob si hidrofll
xidabil, cauciucului.
De asemenea, se foloseşte u n g e r e a suprafeţelor de etanşare
c u lubrifianţi, c a r e sînt h i d r o f o b i faţă de H u i d u i p e n t r u c a r e se
execută etanşarea.
Ges &>7
M ă r i m e a interstiţiilor e x i s t e n t e între suprafeţele c u p l u r i l o r
• 1 de etanşare intră l a p u t e r e a a p a t r a , de u n d e importanţa de a le
Gas, aat, ois -tensiuni superficiale
micşora. P r a c t i c , a c e a s t a se realizează fie p r i n e x e c u t a r e a s u p r a -
leţelor de etanşare d i n m a t e r i a l e m o i , uşor d e f o r m a b i l e l a forţe
m i c i de strîngere, c u m sînt c a u c i u c u l , p i e l e a , m a t e r i a l e l e p l a s t i c e ,
fie p r i n f o l o s i r e a suprafeţelor m e t a l i c e c u u n g r a d a v a n s a t de
F i g . 15.2. influenţa t e n s i u n i i superficiale asupra etanşeităţii. finisare.
V i s c o z i t a t e a f l u i d u l u i influenţează s e n s i b i l c a p a c i t a t e a de
v a fi influenţată de c a r a c t e r u l h i d r o f i l s a u h i d r o f o b a l suprafeţei etanşare a c u p l u r i l o r de etanşare. A s t f e l , d e b i t u l de f l u i d c a r e
m e t a l u l u i ( f i g . 1 5 . 2 ) , de s t a r e a fizică şi chimică a f l u i d u l u i etc. scapă p r i n suprafeţele de etanşare, creşte o dată c u scăderea v i s -
Pătrunderea f l u i d u l u i p r i n t u b u r i l e c a p i l a r e se exprimă p r i n cozităţii f l u i d u l u i . D e o a r e c e v i s c o z i t a t e a este micşorată de creş­
relaţia d e b i t u l u i s c u r s p r i n t r e suprafeţele de etanşare, ţinîndu-se t e r e a t e m p e r a t u r i i , se urmăreşte c a suprafeţele d e etanşare să fie
s e a m a de forţele c a p i l a r e aşezate cît m a i d e p a r t e de z o n a t e m p e r a t u r i l o r înalte. C u cît
este m a i m a r e l u n g i m e a radială a interstiţiilor ( l ă ţ i m e a suprafeţei
c(Pi-P2±P )de
4
c

(10.1) de e t a n ş a r e ) c u atît creşte rezistenţa hidraulică a c u p l u l u i de e t a n ­

ri'b
şare. C u t o a t e acestea, s e v a v e d e a în c o n t i n u a r e , mărirea lăţimii
in care
suprafeţelor d e etanşare n u este întotdeauna avantajoasă.
c este u n c o e f i c i e n t c o n s t a n t , a d i m e n s i o n a l ;
p 2 sînt p r e s i u n i l e d e i n t r a r e s i ieşire d i n t u b u r i l e c a p i l a r e , P e n t r u r e a l i z a r e a u n e i etanşări e f i c i e n t e , este n e v o i e de o
kgf. forţă de apăsare, Q. î n c a z u l suprafeţelor de etanşare i d e a l f i n i ­
in cm 2 s a t e , apăsarea Q t r e b u i e să fie e g a l ă c a m ă r i m e c u forţa r e z u l ­
Pc p r e s i u n e a superficială capilară, i n ~ 2 ; tată d i n acţiunea p r e s i u n i i f l u i d u l u i . însă în condiţii r e a l e de
p r e l u c r a r e , suprafeţele a u u n g r a d d e t e r m i n a t de r u g o z i t a t e . M i j ­
d c d i a m e t r u l t u b u l u i c a p i l a r , adică mărimea spaţiului
l o a c e l e t e h n i c e f o l o s i t e p e n t r u o fabricaţie industrială asigură o
rămas între suprafeţele de etanşare, în c m ;
d i m i n u a r e a asperităţilor suprafeţelor de etanşare, pînă l a u n g r a d
v i s c o z i t a t e a dinamică a f l u i d u l u i , în : de f i n i s a r e corespunzător c a r a c t e r i s t i c i l o r t e h n i c e a l e maşinii.
' c m '
b P e n t r u a a s i g u r a etanşarea c u p l u l u i de închidere, în condiţii
2

lăţimea suprafeţei de etanşare ( l u n g i m e a tubului r e a l e d e p r e l u c r a r e a suprafeţelor de etanşare este n e v o i e să se

c a p i l a r ) , în c m . -= ~

190 191
folosească acţiunea u n e i forţe, c a r e să depăşească forţa datoriţii
P r e s i u n e a de etanşare se obţine d i n relaţia (15.2).
presiunii fluidului :
. Q=Q +Q
f e [kgf], (15.2)
unde :

Q f = C p • pi = 0,785 d 2
mPl [kgf ] - (15.3) u n d e p e l î n g ă notaţiile f o l o s i t e , s a n o t a t c u b lăţimea suprafeţei
d e etanşare.
I n aceste relaţii : î n u r m a cercetărilor întreprinse l a I n s t i t u t u l t e r m o t e h n i c
Qf este forţa rezultată d i n acţiunea p r e s i u n i i f l u i d u l u i ; u n i o n a l ( U . R . S . S . ) , s - a s t a b i l i t , p e n t r u d e t e r m i n a r e a p r e s i u n i i de
Q — forţa d e etanşare, c a r e ţine s e a m a de c a l i t a t e
e
etanşare l a r o b i n e t e , relaţia
suprafeţelor de etanşare şi de s t a r e a în c a r e s
află f l u i d u l de l u c r u . p =(a e + cp ).f^
t [kgf/cm*], (15.5)
S u b acţiunea forţei Q>Q/,asupra suprafeţelor de etanşare în c a r e :
în c o n t a c t s e creează o presiune,determinată, datorită căreia a r e
a este p r e s i u n e a iniţială, exercitată a s u p r a suprafeţei de
l o c d e f o r m a r e a neregularităţilor.
etanşare, necesară p e n t r u r e d u c e r e a j o c u r i l o r , s t a ­
Dacă detormaţiile s e p r o d u c în l i m i t e l e d o m e n i u l u i de e l a s t i c i ­ bilită e x p e r i m e n t a l , în k g f / c m ; 2

tate a m a t e r i a l u l u i şi p r i n a c e a s t a s e obţin deformaţii p e r m a n e n t e cp, - p r e s i u n e a suplimentară, exercitată a s u p r a acele­

neînsemnate, a t u n c i c u p l u r i l e de etanşare v o r rămîne etanşe. iaşi suprafeţe, p e n t r u menţinerea s a u r e a l i z a r e a
I n construcţia de armături, influenţa proprietăţilor e l a s t i c e , etanşării l a creşterea p r e s i u n i i p\, stabilită e x p e ­
a l e p i e s e l o r , l a funcţionarea o r g a n e l o r de închidere, a r e măre i m ­ r i m e n t a l , în k g f / c m ; 2

portanţă. E l a s t i c i t a t e a p i e s e l o r exercită o m a r e influenţă a s u p r a

b x — lăţimea suprafeţei de etanşare a i n e l u l u i experi­
mărimii e f o r t u l u i necesar p e n t r u etanşarea armăturii.
m e n t a l , c a r e este de 0,5 c m ;
b 2 — lăţimea suprafeţei d e etanşare a i n e l u l u i consi­
P r e s i u n e a de etanşare d e r a t , în c m ;
p, — p r e s i u n e a de r e g i m a f l u i d u l u i , în k g f / c m . 2

Acţiunea simultană a forţelor Qf şi Q pe suprafeţele de e t a n ­

e Relaţiile f o l o s i t e d e diferiţi a u t o r i sînt u r m ă t o a r e l e :
ş a r e este f a c t o r u l c a r e asigură c o n t a c t u l etanş.
L a c a l c u l u l forţelor r o b i n e t u l u i este n e c e s a r să se d e t e r m i n e P =Pi'b
e [kgf/cm ],' 2
(15.6)
e f o r t u l d e apăsare a suprafeţelor d e etanşare p e n t r u a se a s i g u r a
î n c a r e b este lăţimea suprafaţei de etanşare, şi
închiderea în condiţiile d a t e . Insă n u t o a t e condiţiile e x i s t e n t e p o t
fi e x p r i m a t e p r i n c a l c u l ; de a c e e a mărimea e f o r t u l u i de etanşare pe =50—80 [kgf/cm ]. 2
(15.7)
p o a t e fi determinată n u m a i pe b a z a f o l o s i r i i d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e .
D e o b i c e i se p r e s u p u n e că, p e n t r u u n t i p d a t de r o b i n e t , mărimea E l e a p a r i n c o m p l e t e faţă de cercetările m o d e r n e făcute în u l t i m i i
e f o r t u l u i n e c e s a r p e n t r u a s i g u r a r e a etanşeităţii d e p i n d e n u m a i d e 15 a n i , d e o a r e c e relaţia ( 1 5 . 6 ) n u ţine s e a m a d e n e c e s i t a t e a de
lăţimea i n e l u l u i de etanşare, de m a t e r i a l u l său şi de p r e s i u n e a a a s i g u r a etanşarea iniţială a c u p l u l u i , i a r relaţia ( 1 5 . 7 ) n u i a
f l u i d u l u i . P r i n a c e a s t a se consideră că s t a r e a fizică a suprafeţelor în c o n s i d e r a r e mărirea p r e s i u n i i d e etanşare l a creşterea p r e s i u n i i
c o r e s p u n d e mărimii m e d i k a înălţimii asperităţilor a s i g u r a t e pe f l u i d u l u i ( f i g . 15.3).
c a l e a şlefuirii. P e lîngă relaţia ( 1 5 . 5 ) , I n s t i t u t u l t e r m o t e h n i c u n i o n a l a m a i
N u m e r o a s e l e cercetări, întreprinse în s c o p u l determinării p r e ­ s t a b i l i t o altă relaţie, p e n t r u d e t e r m i n a r e a mărimii p r e s i u n i i de
s i u n i i c a r e să a s i g u r e u n g r a d d e t e r m i n a t de etanşare, a u d u s i a etanşare
r e z u l t a t e d i f e r i t e , d i n c a r e cauză n u există n o r m e u n a n i m a c ­
ceptate. • P c = ^ p [kgf/cm ],
2
(15.8)

192 13 — C o n d u c t e ş i a r m ă t u r i
193
 m
Tabela 15.1
in care:
V a l o r i ale coeficienţilor c şi k d i n relaţia de c a l c u l a l p r e s i u n i i de etanşare
c este u n c o e f i c i e n t c o n s t a n t , c a r e ţine s e a m a de m a t e ­
după diferiţi a u t o r i
r i a l u l suprafeţei de etanşare ;
După
k — c o e f i c i e n t u l c a r e ţine s e a m a d e influenţa p r e s i u n i i După V . A r o n o v i c i
şl M . S l o b o d c k i n Gurevici
Materialul suprafeţei
de l u c r u a f l u i d u l u i , după d i f e r i t e l e v a l o r i a l e p r e ­ de etanşare
s i u n i l o r de apăsare, s p e c i f i c e m a t e r i a l e l o r d i n c a r e
se execută suprafeţele de etanşare ;
/>! — p r e s i u n e a d e r e g i m a f l u i d u l u i , în k g f / c m ; 2
3 0,4
Cauciuc moale
b — lăţimea suprafeţei de etanşare, în c m . C a u c i u c de duritate mijlocie, piele 5 0,5 0,6
R e z u l t a t e l e obţinute de diferiţi cercetători diferă de l a c a z Ebonită t i p B T - 1 5 12 0,8
Textolit, sticlă organică, P C V 16 0,9
l a c a z , d e o a r e c e c a l i t a t e a suparfeţelor de etanşare, lăţimea a c e s t o r
Fontă, b r o n z , alamă 35 0,6 ( 30 1
suprafeţe şi c a l i t a t e a m a t e r i a l e l o r f o l o s i t e v a r i a z ă c h i a r p e n t r u
Oţel c a r b o n , aliaje dure, oţel
acelaşi t i p de r o b i n e t . inoxidabil 100 2,5 35 CD
Relaţia a fost stabilită p e n t r u suprafeţe p l a n e de etanşare ; A l u m i n i u şi aliajele sale 18 0,9
ea se p o a t e u t i l i z a şi p e n t r u suprafeţe c o n i c e , e x e c u t a t e d i n m a t e ­
r i a l e c a r e se g r i p e a z ă g r e u . Tabela 15.2
V a l o r i p e n t r u coeficienţii c şi k d i n relaţia de c a l c u l ( 1 5 . 8 ) P r e s i u n e a de etanşare necesară p , în kgf/cm , pe inele de etanşare
2
e

se d a u în t a b e l a 15.1. d i n fontă, alamă, b r o n z

P r e s i u n i l e d e etanşare r e c o m a n d a t e de diferiţi a u t o r i sînt v a ­
p,, kgf/cm
l a b i l e p e n t r u d i f e r i t e condiţii de l u c r u şi ţin s e a m a d e :
2

— t i p u l etanşării 2,5 4,0 6,0 10 16 25 40 64 80 100 160

(plană s a u c o n i c ă ) ; b, m m

— calitatea m a ­
terialului ; 0,5 140 150 160 180 200 250
1 100 110 115 125 145 175 220 300 — — —
— lăţimea s u p r a ­
1,5 85 90 95 100 120 140 180 240 280 — —
feţei de e t a n ş a r e ; 210 250 290 —
2,0 75 80 85 90 100 120 160
— g r a d u l de f i n i ­ 2,5 65 70 75 80 90v 1110 140 190 220 260 —
s a r e a suprafeţelor de 3,0 60 65 70 75 85 100 130 170 200 240 —
3,5 55 60 65 70 80 90 120 160 190 220 —
etanşare ;•
4,0 50 55 60 65 75 90 110 150 175 200 300
— natura fluidu­ 4,5 50 50 55 60 70 80 100 140 160 195 285
l u i de l u c r u ; 5,0 45 50 50 60 65 80 100 130 160 185 270
— temperatura 5,5 45 50 50 55 60 75 95 125 150 175 260
wo p kgT/cm' 6,0 40 45 45 50 60 70 90 120 140 170 245
fluidului.
v

6,5 40 40 45 50 60 70 90 120 140 160 240

F i g . 15.3. P r e s i u n i teoretice l a etanşarea ventilelor Cercetările m i n u ­ 155
7,0 40 40 45 50 55 65 85 110 130 230
robinetelor : 220
ţioase, întreprinse în 7,5 40 40 40 45 50 65 80 110 125 150
1 - p r e s i u n i d e e t a n ş a r e c o n f o r m c u r e l a ţ i a p =bp ;
e t

ultimul timp, au d u s 8,0 35 40 40 45 50 60 75 105 120 145 215

2 — presiuni de etanşare conform cu relaţia 200
9,0 35 35 40 45 50 60 75 100 120 140
/ ) = c o n s t . , d u p ă B a c h şi R e t s c h e r ; 3 - p r e s i u n i d e l a obţinerea u n o r v a l o ­ 130 190
4<L . 46 55 70 95 110
e

etanşare c o n f o r m datelor e x p e r i m e n t a l e ale I n s t i t u ­ 10,0 32 34 36

tului termotehnic u n i o n a l (U.B.S.S.). Celelalte curbe roase rezultate experi­ 12,0 30 31 33 37 42 50 64 85 100 120 —
sînt d e a s e m e n e a experimentale. m e n t a l e , c a r e sînt d a t e 14,0 27 29 30 34 39 46 60 80 92 — —
în t a b e l e l e 15.2 şi 1 5 . 3 . 16,0 26 27 28 32 35 42 55 75 — — —
18,0 24 25 27 30 35 40 52 70 — — —
S e observă că l a creşterea lăţimii suprafeţei de l a 0,5 l a
20-25 23 24 25 28 32 40 50 65
25 m m , deci de 5 0 de o r i , p r e s i u n e a de etanşare s c a d e n u m a i d e
6 — 7 o r i ; de a c e e a este r e c o m a n d a b i l să n u se a l e a g ă suprafeţe
de etanşare m a r i . Observaţie. p\ este presiunea fluidului.

195
194
 Tabela 15.3 Tabela 15.4
P r e s i u n e a de etanşare necesară p , în kgf/cm , pe inele de etanşare
e
2 P r e s i u n e a admisibilă de strivire p a pe inelele de etanşare a l e ventilelor
d i n oţel şi aliaje dure
Presiune
p kgf/cm- 1
Duritate
u
admisibilă
Materialul Starea Brinell
Marca de s t r i v i r e
inelului materialului HB
B 10 16 25 4H 64 80 100 160 225 250 320 400
kgf/mm 2
Pa
• kgf/cm 2

b, m m

JIC59-1 Laminată 80-95

0,5 185 200 230 270 335 440 515 600 Alamă 250
Mu.58-2-2 şi turnată
1,0 330 140 160 190 24£) 310 360 420 610 — — — —
1,5 105 115 130 155 195 255 300 350 500 670 735 — —
2,0 90 100 115 130 170 220 260 300 440 580 640 800 —
Alamă silicioasă .HK-0-3 Turnată 95-110 300
2,5 85 90 100 120 150 200 230 275 390 520 570 710 —
3,0 75 85 90 110 140 180 210 245 355 475 520 650 800
3,5 70 75 85 100 130 170 190 230 330 440 480 600 740 BpA/KMu 170-220 350
Bronz L a m i n a t şi turnat
4,0 65 7fr 80 9 5 120 155 180 210 310 410 450 560 690 10-3-1,5
4,5 60 70 75 90 t i o 150 170 200 290 390 425 530 650
5,0 55 65 70 85 105 140 160 190 275 370 400 500 620 Laminat
5,5 55 60 70 80 100 135 155 180 265 350 385 480 590 1X18H9T 150-180 600
Oţel a n t i a c i d Turnat
6,0 55 58 65 80 100 130 150 175 250 335 370 460 560 OHIT)
încărcat cu sudură
6,5 50 55 60 75 90 125 140 170 240 320 355 440 540
7,0 50 55 60 75 90 '120 140 160 230 310 340 425 520
7,5 50 50 60 70 90 115 130 155 225 300 330 410 500 Laminat
8,0 45 50 55 65 85 110 130 150 220 290 320 400 485 . Ofel 2X13(3>K2) Turnat 240 - 3 0 0 1000
9,0 43 47 54 63 80 105 120 142 206 274 300 — — încărcat cu sudură
10,0 40 45 50 60 75 100 115 135 195 — — —
12,0 37 41 47 55 68 90
14,0 35 38 43 51 63 84 — —. — — — — — 35xM104 800 - 1 0 0 0 1400
Oţel aliat Nitrurat
16,0 32 36 40 47 60 — 38xMhOA
. 18,0 31 34 38 45 56
20-25 28 32 36 42 53 Cie^^iiT
A l i a j e dure B 3 K încărcate cu sudură 460-480 1200
(Stelit)
Observaţie. p{ este presiunea fluidului.
CopMaiiT 460-480 800
Aliaje dure încărcate c u sudură
(Sormalt)
D i n p u n c t de v e d e r e t e h n i c , r o l u l hotărîtor îl joacă g r a d u l
de f i n i s a r e a suprafeţei de etanşare. D i n cercetările făcute, acest 7,0-11,0
după m e t o ­
f a c t o r prezintă influenţă importantă, pînă l a p r e s i u n i de etanşare Cauciuc 2P-1I I n straturi 50
d a Jons
de 4 0 0 k g f / c m ; l a p r e s i u n i m a i m a r i pe suprafeţele d e etanşare,
2
kef/cm 2

influenţa n e t e z i m i i iniţiale a suprafeţei descreşte i a r scăpările

d e v i n neînsemnate şi a c e a s t a d e o a r e c e l a p r e s i u n i m a r i se p r o d u c e
o n i v e l a r e a m i c r o g e o m e t r i e i suprafeţelor de etanşare.
S e recomandă c a p r e s i u n e a necesară etanşării c u p l u l u i să fie
m a i mică decît p r e s i u n e a admisibilă l a s t r i v i r e a m a t e r i a l u l u i , a l t ­
fel putînd a p a r e g r i p a r e a suprafeţelor d e etanşare. P r e s i u n e a a d ­
misibilă d e s t r i v i r e p e n t r u d i f e r i t e m a t e r i a l e s e indică în t a b e ­
l e l e 15.4 şi 15.5.
D e s e o r i în practică se foloseşte m e t o d a de depăşire a p r e s i u ­
nilor a d m i s i b i l e , în s c o p u l obţinerii u n e i n e t e z i m i a suprafeţei
i n c o m p l e t şlefuite l a p r e l u c r a r e . A c e a s t a duce însă l a o rapidă
s c o a t e r e d i n u z a r o b i n e t u l u i , cînd condiţiile de r e g i m i m p u n f l u i d e
de n a t u r i d i f e r i t e şi t e m p e r a t u r i i m p o r t a n t e , în l o c u l f l u i d u l u i fo­
l o s i t l a b a n c u l de probă. E s t e i m p o r t a n t de r e m a r c a t că s u p r a ­
feţele de etanşare a l e d i f e r i t e l o r t i p u r i de r o b i n e t e n u lucrează
în condiţii s i m i l a r e .
Suprafeţele de etanşare a l e r o b i n e t e l o r c u s e r t a r pană l u ­
crează în condiţii m u l t m a i g r e l e decît cele a l e r o b i n e t e l o r c u
v e n t i l . încărcarea m a r e a suprafeţelor de etanşare a r o b i n e t e l o r

196 197
 Tabela 15.5 c u s e r t a r pană, provenită d i n soluţia constructivă, provoacă o
P r e s i u n e a admisibilă pLl pe inelele de etanşare ale v a n e l o r uzură m a i rapidă a a c e s t o r a , apărînd în acelaşi t i m p p e r i c o l u l
gripării. P e r i c o l u l se măreşte o dată c u micşorarea g r a d u l u i de
Duritate
Presiunea f i n i s a r e a suprafeţelor de etanşare.
Materialul admisibilă
inelului Marca
Starea
materialului
Brinell
HB de s t r i v i r e P e n t r u robinetele c u cep, posibilitatea folosirii unei u n g e r i
kgf/mm 2 Pa eficiente r e d u c e simţitor v a l o a r e a p r e s i u n i i de etanşare n e c e s a r e ,
kgf/cm 2

c e e a ce face p r a c t i c c a , a s i g u r a r e a u n e i p r e s i u n i p = 3 . . . 5 k g f / c m
e
2

să fie suficientă.
C M 15 32
Fontă renuşie Turnată 170-220 300 I n u n e l e c a z u r i se f a c p r o b e n e c o n c l u d e n t e , p r i n u m p l e r e a
şi altele
r o b i n e t u l u i c u p e t r o l , l a p r e s i u n e hidrostatică, ceea ce c o r e s p u n d e
JIC 59-1 l a o p r e s i u n e de etanşare c u apă de c i r c a 3 — 4 k g f / c m . P e n t r u 2

Laminată
Alamă JlMu 80-95 200 r e a l i z a r e a u n u i înalt g r a d d e etanşare a suprafeţelor de etanşare
Turnată
C58-2-2 a r o b i n e t e l o r , este o b l i g a t o r i e şlefuirea e x t r e m de îngrijită a
acestora.
BpA>K
M u 10-3-1,5
Obţinerea u n o r a s e m e n e a n e t e z i m i implică c o m p l i c a t e p r e ­
Laminat
Bronz 170-220 350 lucrări m e c a n i c e pe maşini de p r e c i z i e . A c e a s t a d u c e l a s c u m p i r e a
BpA>KM Turnat
10-4-4 produsului.
D e a c e e a , în condiţiile t e h n i c e de f a b r i c a r e a r o b i n e t e l o r , s e
Otel c a r b o n 25-4022 Turnat 165 300 a d m i t , în funcţie de importanţa practică a etanşării, u n e l e p i e r d e r i
d e f l u i d , c a r e n u micşorează c a l i t a t e a exploatării armăturilor. I n
U . R . S . S . s - a u s t a b i l i t p i e r d e r i l e a d m i s i b i l e l a r o b i n e t e în funcţie
35XMROA
O t e l aliat Nitrurat 800-1000 800 d e c l a s i f i c a r e a a c e s t o r a , în t r e i c l a s e de etanşare, după destinaţia
38XMIOA
l o r ( t a b e l a 18.1).
Laminat
1X18H9T
Oţel a n t i a c i d Turnat 150-180 150
OflIT)
încărcat c u s u d u r i
16. P R O I E C T A R E A ŞI T E H N O L O G I A D E FABRICAŢIE
Laminat A ARMATURILOR
2X13
Oţel Turnat 240-300 250
(3>K2)
încărcat c u s u d u r i
D i v e r s i t a t e a p r o c e s e l o r i n d u s t r i a l e , c a r e necesită instalaţii
CTejIJIHT c o m p l e x e , în componenţa cărora i n t e r v i n a p r o a p e t o t d e a u n a a r ­
Aliaje dure B 3 K încărcate c u s u d u r i 460-480 800 mături, a u d e t e r m i n a t apariţia u n o r f o r m e c o n s t r u c t i v e f o a r t e v a ­
(Stelit) r i a t e a l e o r g a n e l o r armăturii.
P e n t r u a l e g e r e a o r g a n u l u i de închidere a l armăturii, se i m ­
Otel a l i a t J1X5M Turnat 190-240 350 p u n e cunoaşterea precisă a condiţiilor c e r u t e de p r o c e s u l t e h n o ­
l o g i c d i n instalaţie şi, în m o d d e o s e b i t , condiţiile de etanşeitate
Copuiafir şi d e c u r g e r e ale' f l u i d u l u i . î n u n e l e c a z u r i , l a instalaţiile p e n t r u
Aliaje dure Nr 1 Incărcatecu sudură 460-480 500 i n d u s t r i a chimică, petrolieră, alimentară, s e i m p u n condiţii s u p l i ­
(Sormait) m e n t a r e l a a l e g e r e a u n e i armături. A s t f e l t r e b u i e să se ţină
s e a m a de :
Observaţii:
— proprietăţile f i z i c e şi c h i m i c e a l e f l u i d u l u i ( s t a r e , p r e ­
1. V a l o r i l e prevăzute pentru p a sînt orientative.
s i u n e , temperatură, c o r o s i v i t a t e e t c ) ;
2. V a l o r i l e sînt date pentru p în presupunerea că ambele inele de etanşare
a

sînt fabricate d i n acelaşi m a t e r i a l . — p r o c e d e u l t e h n o l o g i c d e execuţie ( t u r n a r e , f o r j a r e , s u -

3. P e n t r u oţelul I X 1 8 H 9 T , l i p s i n d complet datele experimentale, valorile ,dare e t c ) ;
d i n tabelă n u pot fi garantate. — poziţia de m o n t a r e şi manevră.

193 199
 T r a t a r e a e l e m e n t e l o r armăturii s - a tăcut ţinînd s e a m a de m a t e r i a l u l u i a . i a r deformaţiile i m p o r t a n t e c a r e a p a r p o t c o m p r o ­
c

funcţiunile asemănătoare pe c a r e l e îndeplinesc, i n d e p e n d e n t de m i t e b u n a funcţionare a r o b i n e t u l u i . T e m p e r a t u r i l e m u l t p r e a

t i p u l armăturii. j o a s e influenţează p u t e r n i c a s u p r a l i m i t e i d e r u p e r e o>, m a n i ­
festată p r i n t r - o f r a g i l i t a t e m a r e a m a t e r i a l u l u i .
C a l c u l u l diferitelor t i p u r i de armături D e o a r e c e în funcţionarea o r g a n e l o r de maşini n u s e a d m i t
deformaţii p l a s t i c e , î n c a l c u l u l a c e s t o r a se i a în c o n s i d e r a r e de
M u l t i t u d i n e a de s i s t e m e de c u p l u r i de etanşare şi de soluţii o b i c e i l i m i t a de c u r g e r e . I n f i g . 16.1, a , b, c şi d s e arată d i a g r a m e
c o n s t r u c t i v e p o s i b i l e de a p l i c a t l a o r g a n e l e de t r a n s m i t e r e şi a u x i ­ utilizate l a c a l c u l u l robinetelor.
l i a r e , pe de o p a r t e , p r e c u m şi posibilităţile de c o m b i n a r e î n t r e O importanţă deosebită în condiţii de temperatură înaltă a
a c e s t e a , pe de altă p a r t e d u c l a situaţia de a n u p u t e a d a o s e r i e m a t e r i a l u l u i o capătă f e n o m e n u l de f l u a j , c a r e s e manifestă p r i n
de relaţii g e n e r a l e , p e n t r u c a l c u l u l armăturilor, c i a c e s t e a se aplică
de l a c a z l a c a z , în funcţie de t i p u l armăturii şi soluţia c o n s t r u c ­
tivă adoptată p e n t r u a c e a s t a .
Totuşi, p e n t r u a v e n i în a j u t o r u l c o n s t r u c t o r u l u i de a s e m e n e a
p r o d u s e , în t a b e l a 16.1 se d a u relaţiile de c a l c u l p e n t r u u n e l e
d i n t r e c e l e m a i u z u a l e t i p u r i de armături, folosite în g e n e r a l i n
industrie.

16.1. D I M E N S I O N A R E A O R G A N E L O R PRINCIPALE
ALE ARMATURILOR

R e g i m u l de l u c r u a l o r g a n e l o r r o b i n e t e l o r . R o b i n e t e l e d e s e r ­
v e s c instalaţii a l e căror p r o c e s e t e h n o l o g i c e i m p u n condiţii greie-
de l u c r u d i n p u n c t u l de v e d e r e a l p r e s i u n i i , t e m p e r a t u r i i , solicitării
h i d r o d i n a m i c e , încărcării de m o n t a r e . A c e s t e a determină apariţia:
u n o r forţe, c a r e t r e b u i e să fie e c h i l i b r a t e p r i n t r - o construcţie p o ­
trivită a o r g a n e l o r armăturii.
L a p r o i e c t a r e a r o b i n e t u l u i , n u pot fi i n t r o d u s e c u p r e c i z i e ^
în relaţiile de c a l c u l , toate forţele c a r e acţionează a s u p r a s a l a
funcţionarea în instalaţie. U n e l e p o t fi s t a b i l i t e p r e c i s d i n r e g i m u l
de l u c r u , c a de e x e m p l u forţele r e z u l t a t e , datorită existenţii p r e ­
s i u n i i f l u i d u l u i . A c e s t e a , e x p r i m a t e p r i n relaţii de c a l c u l , sînt p a r a ­
m e t r i i de bază, c a r e ajută l a p r o i e c t a r e a o r g a n e l o r robinetului»
C e l e l a l t e forţe, de e x e m p l u c e l e p r o v e n i t e d i n solicitările t e r m i c e ,
solicitările h i d r o d i n a m i c e , încărcări de m o n t a r e n u întotdeauna pot
fi i n t r o d u s e c u p r e c i z i e în relaţiile de c a l c u l . A c e s t e a urmează să
fie a c o p e r i t e p r i n u t i l i z a r e a î n c a l c u l e a coeficienţilor de siguranţă.. F i g . 16.1. Influenţa temperaturilor asupra unor caracteristici ale materialelor.
I n c a l c u l u l r o b i n e t e l o r de l a instalaţiile c a r e sînt s u p u s e ' l a
t e m p e r a t u r i înalte s a u foarte scăzute, se i n t r o d u c p a r a m e t r i i c a r e d e f o r m a r e a plastică, lentă şi continuă, a u n u i m e t a l s u p u s l a o
ţin s e a m a de temperatură. t e n s i u n e constantă. I n r e g i m u l t e m p e r a t u r i l o r înalte, î n m a t e r i a l
Proprietăţile f i z i c e a l e m a t e r i a l u l u i sînt p u t e r n i c influenţate se p r o d u c s i m u l t a n două p r o c e s e : creşterea lentă în t i m p a a l u n -
de mărimea solicitărilor t e r m i c e . Creşterea t e m p e r a t u r i l o r peste- g i r i l o r r e m a n e n t e , c a o consecinţă a t e m p e r a t u r i l o r înalte, şi re­
a n u m i t e l i m i t e s a u scăderea l o r importantă modifică proprietăţile d i s t r i b u i r e a în t i m p a e f o r t u r i l o r u n i t a r e d i n secţiunea considerată.
m e c a n i c e a l e m a t e r i a l e l o r într-o măsură ce n u p o a t e fi neglijată.. C e l e t r e i porţiuni a l e c u r b e i d e deformaţie izotermă a m e t a ­
T e m p e r a t u r i l e înalte provoacă micşorarea l i m i t e i de c u r g e r e as l u l u i , i n d i c a t e în f'ig. 16.1, d, arată că l a c a l c u l u l o r g a n e l o r respec-

200 201