P e n t r u p o d u r i s i t u a t e la î n ă l ţ i m e m i c ă d e a s u p r a solului şi cu deschideri

în zone n e i n u n d a b i l e , schelele de acces la p u n c t e l e de m ă s u r ă se reazemă p e

sol (v. fig. 13.6 şi 13.7).

Fig. 13.12. Schele s u s p e n d a t e la p o d u l peste Dunăre de la Cer­

navodă.

In cazul p o d u r i l o r cu î n ă l ţ i m e m a r e d e a s u p r a s o l u l u i , sau a deschiderilor

s i t u a t e d e a s u p r a cursurilor de a p ă , ncc6su 1 la p u n c t e l e de m ă s u r ă se face p e
schele s u s p e n d a t e (fig. 13.12).
O d i f i c u l t a t e o c o n s t i t u i e accesul la p u n c t e l e s i t u a t e d e a s u p r a căii, din
cauza g a b a r i t u l u i de trecere care î m p i e d i c ă realizarea de eşafodaje r e z e m a t e
pe p l a t e l a j . In aceste cazuri sînt necesare scări şi p l a t f o r m e de lucru în con­
solă, în afara g a b a r i t u l u i , cu accese de pe pile sau culei (v. fig. 13.20).
La realizarea platformelor de lucru se are în vedere asigurarea o p e r a t o ­
rilor şi crearea de c o n d i ţ i i de lucru c o r e s p u n z ă t o a r e , ca s p a ţ i i p e n t r u aşezarea
a p a r a t e l o r , l i b e r t a t e a mişcărilor în t i m p u l l u c r u l u i e t c .
Concesiile care se fac uneori la realizarea c o n s t r u c ţ i i l o r a u x i l i a r e necesare
efectuării operaţiilor de m ă s u r ă r i influenţează defavorabil r i t m u l de lucru şi
calitatea operaţiilor.
Unele aspecte negative se v ă d şi în fig. 13.17, u n d e accesul şi p l a t f o r m a
de lucru în secţiunea de la cheie a u n u i arc din b e t o n a r m a t s î n t necorespunză­
t o a r e , şi în fig. 13.7 u n d e î n ă l ţ i m e a de lucru este insuficientă.

13.8. Exemple de încercări executate*)

Avîndu-se în vedere specificul lucrărilor în e x t e r i o r , p r i m e l e încercări cu

caracter de cercetare ştiinţifică efectuate pe p o d u r i în e x p l o a t a r e au fost

* ) S t u d i i l e d e l a b o r a t o r şi î n c e r c ă r i l e d e s c r i s e a u f o s t e f e c t u a t e î n c a d r u l I n s t i t u t u l u i de
c e r c e t ă r i d i n M i n i s t e r u l T r a n s p o r t u r i l o r şi T e l e c o m u n i c a ţ i i l o r .
p r e c e d a t e de s t u d i i în l a b o r a t o r şi pe c o n s t r u c ţ i i . P r i n acestea s-a u r m ă r i t
precizarea factorilor care p o t i n t r o d u c e erori în r e z u l t a t e l e o p e r a ţ i i l o r experi­
m e n t a l e , aprecierea o r d i n u l u i lor de m ă r i m e şi s t a b i l i r e a u n e i t e h n o l o g i i de
lucru care să le asigure o influenţă c î t m a i r e d u s ă . Aceste s t u d i i [13.5] s-au
o c u p a t în special de m e t o d a t e n s o m e t r i e i electrice, aceasta fiind c o n s i d e r a t ă
de la î n c e p u t ca cea m a i i n d i c a t ă în c o n d i ţ i i l e specifice p o d u r i l o r .
S t u d i i l e de l a b o r a t o r s-au referit la vitezele de uscare a diferiţilor adezivi
la h i g r o s c o p i c i t a t e a acestora, la erorile în p r e l u a r e a şi t r a n s m i t e r e a deforma-
ţ i i l o r , la curgerea lor sub d e f o r m a ţ i i m a r i ale suprafeţelor s u p o r t e t c .
P e n t r u sistemele de p r o t e c ţ i e s-au a n a l i z a t zonele de acces a u m i d i t ă ţ i i ,
v i t e z a de p ă t r u n d e r e p r i n diverse s t r a t u r i funcţie de grosimea şi s u p r a f a ţ a
lor, erorile g e n e r a t e de această p ă t r u n d e r e şi m ă s u r i l e de î m p i e d i c a r e a ei.
Soluţiile a d o p t a t e , care a u ţ i n u t seamă şi de necesitatea a s i g u r ă r i i efica­
c i t ă ţ i i lor t i m p î n d e l u n g a t , au p e r m i s realizarea de dispozitive de m ă s u r a t cu
funcţionare a s i g u r a t ă în c o n d i ţ i i c l i m a t i c e dificile, cu u m i d i t a t e p e r m a n e n t ă ,
cu c o n d e n s ă r i zilnice, d e p u n e r i de z ă p a d ă , p r e c u m şi î n g h e ţ u r i şi d e z g h e ţ u r i
succesive.
a. încercarea u n u i pod m e t a l i c dc cale ferată din fier pudlat (1960).
C a r a c t e r i s t i c i : sistem multiplu static nedeterminat; două deschideri a
cîte 30,25 m.

O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al încercării a fost s t a b i l i r e a c o m p o r t ă r i i reale a

celor m a i s o l i c i t a t e e l e m e n t e , sub c i r c u l a ţ i e c u r e n t ă pe o linie de m a r e trafic
d a r a fost u t i l i z a t ă şi p e n t r u s t a b i l i r e a d i s t r i b u ţ i e i reale a eforturilor u n i t a r e
în s e c ţ i u n i l e diagonalelor şi t ă l p i l o r în regiunea reazemelor în scopul e v a l u ă r i i
eforturilor şi c o m p a r ă r i i lor cu v a l o r i l e c a l c u l a t e în unele ipoteze simplifi­
catoare.
S-a u t i l i z a t m e t o d a t e n s o m e t r i e i electrice cu t r a d u c t o a r e liniare g r u p a t e
cîte t r e i într-o s e c ţ i u n e , în t o t a l 102 p u n c t e de m ă s u r ă .

F i g . 1 3 . 1 3 . A s p e c t de la încercarea unui pod m e t a l i c de cale ferată.

î n c ă r c a r e a s-a r e a l i z a t cu o locomotivă seria 50 000 aşezată în t r e i poziţii

succesive, u n a din acestea fiind d a t ă în fig. 13.13.
S-a efectuat înregistrarea v a r i a ţ i e i deformaţiilor specifice în p u n c t e l e
p l a s a t e în secţiuni caracteristice pe d i a g o n a l e , t ă l p i şi a n t r e t o a z e , la treceri
ale locomotivei de probă cu viteze v a r i i n d între 5 şi 70 k m / h , în scopul e v a l u ă r i i
efectelor d i n a m i c e .
R e z u l t a t e l e p r i v i n d d i s t r i b u ţ i a eforturilor u n i t a r e pe secţiuni şi calcu­
lele de eforturi au scos în evidenţă efectele secundare din încovoierea în a m b e ­
le plane principale din cauza lungimii reduse a barelor şi a r i g i d i t ă ţ i i n o d u r i l o r .
Valorile acestora au r e p r e z e n t a t 3 0 — 4 0 % din efortul u n i t a r t o t a l p e n t r u
t ă l p i şi 2 5 — 4 5 % p e n t r u d i a g o n a l e .
D u p ă scăderea efectelor secundare din încovoiere, eforturile axiale rezul­
t a t e d i n m ă s u r ă r i au r e p r e z e n t a t 0,9 din valorile c a l c u l a t e .
E v a l u a r e a efectelor d i n a m i c e cu m e t o d a o b i ş n u i t ă , p r i n efectuarea de
r a p o a r t e î n t r e v a l o r i de eforturi u n i t a r e m ă s u r a t e în p u n c t e la diferite viteze
de circulaţie şi eforturi u n i t a r e sub convoi s t a ţ i o n a r , au a d u s v a l o r i informa­
t i v e între 1,2 şi 1,4 p e n t r u diagonalele c u r e n t e .
b . î n c e r c a r e a u n u i pod m e t a l i c de c a l e f e r a t ă (1960).
C a r a c t e r i s t i c i : grindă cu zăbrele cu t ă l p i paralele de 36 m deschidere (v. lig. 13.7)

O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al încercării a fost s t a b i l i r e a eficacităţii u n u i m o d

p a r t i c u l a r de consolidare a a n t r e t o a z e l o r p r i n t r - u n ramfort t r i u n g h i u l a r in­
t r o d u s la o d a t ă a n t e r i o a r ă e x p e r i m e n t ă r i i (fig. 13.14).

Fig. 13.14. Antretoază consolidată cu Fig. 13.15. T r a d u c t o a r e t e n s o m e t r i c e li­

ramfort triunghiular. niare şi în rozetă aplicate pe ramfortul
unei antretoaze.

R a m f o r t u l u i i s-a a t r i b u i t teoretic funcţiunea de descărcare a a n t r e t o a z e i

de o p a r t e din r e a c ţ i u n e prin n i t u r i solicitate la î n t i n d e r e în tije pe l a t u r a
î n c l i n a t ă şi de t r a n s m i t e r e a v a l o r i i p r e l u a t e la g r i n d a p r i n c i p a l ă .
 î n secundar, s-a folosit încercarea şi p e n t r u o b ţ i n e r e a de d a t e p r i v i n d
conlucrarea e l e m e n t e l o r s i t u a t e la n i v e l u l t ă l p i i inferioare ( t ă l p i , lonjeroni,
contravîntuiri).
în p a r a l e l cu obiectivele e n u n ţ a t e s-a u r m ă r i t şi verificarea în c o n d i ţ i i l e
de exterior specifice lunilor de i a r n ă a u n o r m e t o d e de p r o t e c ţ i e a d i s p o z i t i ­
velor de m ă s u r ă care îşi dovediseră eficacitatea în aceleaşi condiţii reproduse
în l a b o r a t o r .
S-au e l i m i n a t cu această ocazie unele procedee fiind necesară înlocuirea
a circa 2 0 % din t r a d u c t o a r e ale căror s t r a t u r i de p r o t e c ţ i e a u fost s t r ă p u n s e ,
d a r s-au p u t u t s t a b i l i o serie de factori care t r e b u i e a v u ţ i în vedere la reali­
zarea unor p r o t e c ţ i i eficace.
Astfel a r e z u l t a t n e s i g u r a n ţ a p r o t e c ţ i i l o r a p l i c a t e pe suprafeţe insuficient
încălzite şi u s c a t e , rolul n e g a t i v al conectorilor d i n b a c h e l i t ă cu c o n t a c t e
n e p r o t e j a t e şi o cale de p ă t r u n d e r e a u m i d i t ă ţ i i n e p r e v ă z u t ă p î n ă a t u n c i , p r i n
o x i d a r e a suprafeţelor m e t a l i c e din zona t r a d u c t o r u l u i şi c o n t i n u a r e a o x i d ă r i i
pe sub s t r a t u l de p r o t e c ţ i e .
P e n t r u a t i n g e r e a obiectivelor p r i v i n d c o m p o r t a r e a sub sarcină a a n t r e -
toazei consolidate s-a folosit t e n s o m e t r i a electrică rezistivă cu t r a d u c t o a r e în
rozetă d r e p t u n g h i u l a r ă a p l i c a t e pe i n i m a u n e i a n t r e t o a z e şi a u n u i ramfort şi
t r a d u c t o a r e liniare pe cornierele de p r i n d e r e , în t o t a l circa 400 p u n c t e de
m ă s u r ă (fig. 13.15).
P e n t r u încărcarea c o n s t r u c ţ i e i s-a u t i l i z a t o locomotivă seria 142 000,
poziţia care dă r e a c ţ i u n e a m a x i m ă fiind s t a b i l i t ă p r i n încercări (v. fig. 13.7).
R e z u l t a t e l e au p e r m i s t r a s a r e a
t r a i e c t o r i i l o r eforturilor u n i t a r e p r i n ­
cipale pe i n i m a a n t r e t o a z e i şi pe r a m ­
fort (fig. , 13.16), s t a b i l i r e a condi­
ţ i i l o r reale de c o n t u r la c o n t a c t u l
î n t r e r a m f o r t , g r i n d a p r i n c i p a l ă şi
a n t r e t o a z ă şi calcularea solicitărilor
niturilor.
Analiza rezultatelor a stabilit
p a r t i c i p a r e a insuficientă a ramfor-
t u l u i la descărcarea a n t r e t o a z e i ( 1 2 %
din r e a c ţ i u n e ) , încărcarea peste l i m i ­
tele a d m i s i b i l e a n i t u r i l o r de p r i n ­
dere a a n t r e t o a z e i pe g r i n d a p r i n ­
c i p a l ă şi realizarea unor l e g ă t u r i
î n t r e r a m f o r t şi a n t r e t o a z ă diferite
V ^0--; % x - ~" de cele presupuse i n i ţ i a l , p r i n zone
—i i—li. "f----" L L întinse şi c o m p r i m a t e .
Fig. 13.16. Traiectorii de eforturi unitare prin- încercarea a servit a t î t p e n t r u o b -
cipale obţinute experimental pe o antretoază ţ i n e r e a de informaţii interesînd sigu-
consoiidată. r a n ţ a c i r c u l a ţ i e i — p o d u l f i i n d scos ul­
terior din cale şi înlocuit — cît şi pen­
t r u aprecierea eficacităţii u n e i soluţii posibile de consolidare în cazuri s i m i l a r e ,
c. încercarea u n u i pod de şosea din beton armat (1961).
C a r a c t e r i s t i c i : arce de 85 m deschidere cu încastrări elastice (fig. 13.17).
 O b i e c t i v u l p r i n c i p a l al încercării a fost verificarea corespondenţei între
v a l o r i l e eforturilor c a l c u l a t e în baza ipotezelor de proiectare în secţiunile
caracteristice ale a r c u l u i , la n a ş t e r e , sfert şi cheie, şi v a l o r i l e efective care se
dezvoltă sub încărcarea directă a c o n s t r u c ţ i e i . P e n t r u stabilirea solicitării

Fig. 13.17. Vederea unei deschideri a unui pod de beton a r m a t în timpul

pregătirii încercării.

elementelor de susţinere a plăcii s-au ales secţiuni pe două a n t r e t o a z e şi pe

lonjeroni din două deschideri a d i a c e n t e , în c î m p u l şi în regiunile reazemelor
acestora.
Pentru evaluarea solicitări­
lor t i r a n ţ i l o r s-au fixat p u n c t e
de m ă s u r ă pe cei p l a s a ţ i în sec­
ţ i u n i l e sferturilor arcelor a m o n t e
şi a v a l .
Ca d i s p o z i t i v e de m ă s u r ă s-au
utilizat traductoare tensometrice
rezistive cu baza de 12 cm pe su­
p o r t celulozic l i p i t e î n a i n t e de
aplicarea lor pe suprafeţele piese­
lor, pe foiţă de a l u m i n i u de 0,02
m m grosime, în t o t a l în 100 p u n c t e .
Încărcarea c o n s t r u c ţ i e i şi m ă ­
surările fiind p r o g r a m a t e n o a p t e a ,
izolarea c o n t r a v a r i a ţ i i l o r de t e m ­
p e r a t u r ă a fost s u m a r ă p e n t r u dis­
pozitivele de m ă s u r ă de pe arc şi
de pe t i r a n ţ i şi nu s-au l u a t m ă s u r i
în acest scop p e n t r u p u n c t e l e de Fig. 13.18. Aspect din timpul încărcării unui
pe a n t r e t o a z e şi lonjeroni. p o d de b e t o n a r m a t .
 O p e r a ţ i i l e c o n t i n u î n d şi în cursul zilei nu s-au p u t u t u t i l i z a valorile
o b ţ i n u t e pe t i r a n ţ i şi p l a t e l a j p e n t r u încărcări s t a t i c e din cauza încălzirii
c o n t i n u e şi a c o m p e n s ă r i i t e r m i c e insuficiente.
î n c ă r c a r e a u n e i deschideri s-a efectuat cu 6 a u t o c a m i o a n e cu b a l a s t , re­
p a r t i z a r e a sarcinii t o t a l e pe osii fiind cea p r e v ă z u t ă în schema t i p (fig. 13.18).
S-au u t i l i z a t p a t r u g r u p ă r i de sarcini s t a ţ i o n a r e funcţie de obiectivele
u r m ă r i t e (fig. 13.19) şi s-au făcut înregistrări sub sarcini m o b i l e în 12 p u n c t e
pe lonjeroni şi a n t r e t o a z e .
R e z u l t a t e c o n c l u d e n t e s-au o b ţ i n u t p e n t r u secţiunile de arc p u t i n d u - s e
calcula p e n t r u acestea eforturile a x i a l e şi eforturile secundare M şi M . z y

I II III IV V VI VII VII' VI' V IV w ir r

[8500m

Fig. 13.19. Grupări de s a r c i n i u t i l i z a t e la încărcarea experimen­

tală a unui pod de beton armat.

Compararea valorilor o b ţ i n u t e cu r e z u l t a t e l e calculelor efectuate p e n t r u

aceleaşi încărcări şi p o z i ţ i i şi explicarea u n o r n e c o n c o r d a n ţ e au furnizat a t î t
elementele cerute de e v a l u a r e a s i g u r a n ţ e i construcţiei cît şi de necesitatea
verificării ipotezelor a d m i s e i n i ţ i a l .
d. încercarea u n u i pod m e t a l i c de cale ferată (1962).
C a r a c t e r i s t i c i : grindă cu zăbrele semiparabolică de 42 m deschidere; contra-
vintuiri la t a l p a superioară.

încercarea face p a r t e d i n t r - u n complex de o p e r a ţ i i care privesc consoli­

darea u n u i t i p de t a b l i e r (fig. 13.20) în vederea sporirii c a p a c i t ă ţ i i de t r a n s ­
p o r t a liniei pe care este p l a s a t .
P o d u l fiind a l c ă t u i t d i n t r - u n n u m ă r m a r e de t a b l i e r e i d e n t i c e , s-a consi­
d e r a t u t i l ă efectuarea încercării î n a i n t e de consolidarea u n e i deschideri p i l o t ,
aplicarea unei soluţii de consolidare şi r e l u a r e a o p e r a ţ i i l o r de încercare p e n t r u
verificarea eficacităţii acesteia în vederea e x t i n d e r i i ei.
în p r i m a fază a o p e r a ţ i i l o r , s-a u r m ă r i t în special d i s t r i b u ţ i a eforturilor
u n i t a r e în secţiuni de t ă l p i inferioare, superioare, diagonale şi m o n t a n ţ i p e n t r u
obţinerea eforturilor de bază şi a celor secundare.
Soluţia de consolidare p r e v ă z î n d între a l t e l e introducerea u n u i t i r a n t
p r e t e n s i o n a t la t a l p a inferioară, s-a d e t e r m i n a t prin m ă s u r ă r i valoarea eforturilor
u n i t a r e efective de î n t i n d e r e şi efectul p r e t e n s i o n ă r i i a s u p r a t ă l p i i inferioare.
D u p ă realizarea consolidării, încercările au u r m ă r i t precizarea condiţiilor
în care m a t e r i a l u l nou i n t r o d u s colaborează cu vechile secţiuni la preluarea
eforturilor, modificările valorilor eforturilor secundare şi efectul s u p r i m ă r i i
c o n t r a v i n t u i r i i superioare asupra deplasărilor t ă l p i i la trecerea unor convoaie
mobile de s a r c i n i .
S-au folosit in t o t a l circa 600 dispozitive de m ă s u r ă , încărcarea făcîndu-se
în a m b e l e faze cu aceleaşi g r u p ă r i de sarcini a l c ă t u i t e d i n 1—3 locomotive
seria 130 000 c î n t ă r i t e în prea­
labil.
î n r e g i s t r ă r i l e pe oscilograme
în cîte 13 p u n c t e s i m u l t a n , s-au
efectuat p e n t r u viteze de 5—70
k m / h în secţiuni de lonjeroni, t ă l p i
inferioare şi d i a g o n a l e .
Concluziile încercărilor s-au
referit a t i t la eficacitatea conso­
lidării c î t şi la unele aspecte de
interes m a i general p r i v i n d efec­
t u l p r e c o m p r i m ă r i i t ă l p i i inferi­
oare, efectul de încărcare progresi­
vă de la nod spre centru a u n u i
element de consolidare n i t u i t pe
t o a t ă lungimea de materialul
vechi, efectul s u p r i m ă r i i c o n t r a ­
v i n t u i r i i superioare a s u p r a efor­
t u r i l o r secundare din m o n t a n ţ i şi
efectul funcţionării necorespunză­
F i g . 1 3 . 2 0 . D e s c h i d e r e a u n u i p o d m e t a l i c In t i m p u l
t o a r e a a p a r a t e l o r de reazem pregătirii încercării.
mobile.
e. încercarea podului m e t a l i c de cale ferată peste Dunăre la Cernavodă.
C a r a c t e r i s t i c i : grinzi cu console de 50 + 140 + 50 m şi grinzi i n d e p e n d e n t e de
90 m deschidere.

încercările efectuate pe această lucrare fac p a r t e d i n t r - u n a n s a m b l u de

s t u d i i teoretice şi e x p e r i m e n t a l e , a v î n d ca obiectiv s o l u ţ i o n a r e a p r o b l e m e l o r
r i d i c a t e de necesitatea sporirii c a p a c i t ă ţ i i sale p o r t a n t e .
D i m e n s i u n i l e şi c o m p l e x i t a t e a s t r u c t u r i i a u făcut necesare s t u d i i l e ex­
p e r i m e n t a l e p e n t r u o b ţ i n e r e a de d a t e p r i v i n d c o m p o r t a r e a sub s a r c i n ă a unor
a n s a m b l u r i de elemente a v î n d în vedere că e x i s t e n ţ a l e g ă t u r i l o r d i n t r e ele
d e t e r m i n ă p a r t i c i p a r e a lor în c o n l u c r a r e .
In această categorie se încadrează s t u d i u l c o m p o r t ă r i i a n s a m b l u l u i alcă­
t u i t din t ă l p i inferioare, lonjeroni, c o n t r a v î n t u i r i , în vederea precizării c a n t i ­
t a t i v e a p ă r ţ i l o r din efortul t o t a l care r e v i n elementelor c o m p o n e n t e p e n t r u
diverse poziţii ale încărcărilor.
Obţinerea de d a t e cu p r i v i r e la c o m p o r t a r e a lonjeronilor ca grinzi con­
t i n u e pe reazeme elastice, la g r a d u l de î n c a s t r a r e a a n t r e t o a z e l o r şi a n a l i z a facto­
rilor care produc efecte d i n a m i c e au c o n s t i t u i t o p a r t e din obiectivele u r m ă r i t e
p r i n încercările efectuate în două faze 1962, 1963.
Stabilirea secţiunilor şi d i s t r i b u i r e a p u n c t e l o r de m ă s u r ă în c a d r u l aces­
t o r a s-a făcut în funcţie de obiectivele u r m ă r i t e .
P e n t r u d e t e r m i n a r e a solicitărilor unei secţiuni s-au u t i l i z a t în general
4 p u n c t e de m ă s u r ă p l a s a t e în colţurile secţiunilor iar p e n t r u precizarea s t ă r i i
d e eforturi în secţiuni s i t u a t e în regiuni de rezemare s-au u t i l i z a t rozete în
stea cu cîte 3 d i r e c ţ i i .
î n fig. 13.21 se v ă d rozetele fixate în regiunea p r i n d e r i i a n t r e t o a z e i de
g r i n d a p r i n c i p a l ă în scopul d e t e r m i n ă r i i eforturilor p r i n c i p a l e , a eforturilor
unitare tangenţiale maxime
în i n i m ă şi a încărcării ni­
t u r i l o r de p r i n d e r e .
î n fig. 13.22 sînt m a r ­
cate secţiunile şi punctele în
care s-au efectuat m ă s u r ă r i
s t a t i c e şi înregistrări sub
convoaie m o b i l e în două pa­
n o u r i ale grinzii cu console
şi elementele s i t u a t e la ni­
velul t ă l p i i inferioare ( t ă l p i ,
lonjeroni, contravîntuiri,
cadre t r a n s v e r s a l e ) .
N u m ă r u l m a r e de p u n c t e
de m ă s u r ă (circa 2 000) re­
p a r t i z a t e în 500 secţiuni şi
p a n o u r i diferite, n u m ă r u l
Fig. 13.21. Traductori tensometrici în regiunea reze- m a r e de g r u p ă r i de sarcini
mării unei antretoaze pe grinda principală. (65) p e n t r u care s-au efec­
t u a t m ă s u r ă r i l e , perioade de
lucru în exterior t o a m n a şi i a r n a , intervalele scurte rezervate încărcării şi
efectuării m ă s u r ă r i l o r aproape exclusiv n o a p t e a au creat probleme complexe
a t î t de organizare şi coordonare a o p e r a ţ i i l o r cît şi de ordin tehnologic.
î n c a d r u l o r g a n i z ă r i i lucrărilor s-a a v u t în vedere n u m ă r u l de p u n c t e
de m ă s u r ă care se refereau la s t u d i u l aceluiaşi fenomen şi necesitatea o b ţ i n e r i i
de v a l o r i s i m u l t a n e .
A p a r a t a j u l afectat lucrării neacoperind acest necesar, o p e r a ţ i i l e au fost
fractionate în i n t e r v a l e diferite, racordarea p r i n s u p r a p u n e r e r e z u l t î n d d i n t r - u n
p l a n de organizare din care s-a r e p r o d u s u n fragment în fig. 1 3 . 1 1 .
Compensarea t e r m i c ă a fost r e a l i z a t ă satisfăcător pe g r u p u r i de p u n c t e .
E a s-a d o v e d i t eficace în lucrările de n o a p t e dar nu a d a t satisfacţie în cîteva
i n t e r v a l e de lucru ziua.
î n c ă r c a r e a construcţiei a fost r e a l i z a t ă cu u n convoi de bază a l c ă t u i t din
22 locomotive sau cu p ă r ţ i din acesta aşezate în p o z i ţ i i care să producă solici­
t ă r i l e u r m ă r i t e în a n u m i t e e l e m e n t e .
S-au u t i l i z a t în t o t a l 65 g r u p ă r i diferite, o p a r t e fiind r e d a t e în fig. 13.8.
O p e r a ţ i i l e e x p e r i m e n t a l e au produs circa 200 000 v a l o r i de deformaţii
specifice care au dus d u p ă prelucrarea lor la circa 15 000 eforturi (forţe a x i a l e ,
m o m e n t e încovoietoare) u t i l i z a t e la explicarea unor fenomene r e z u l t a t e din
încărcarea cu g r u p u r i de sarcini s t a ţ i o n a r e .
î n acest fel s-au p u t u t s t a b i l i p e n t r u diferite g r u p ă r i de sarcini r e l a ţ i i
între eforturile axiale în elementele s i t u a t e la n i v e l u l t ă l p i i inferioare şi p ă r ţ i l e
ce r e v i n fiecăruia d i n p a r t i c i p a r e a la p r e l u a r e a efortului t o t a l [13.6]. (fig.
13.23).
 Deasemeni s-au o b ţ i n u t informaţiile necesare cu p r i v i r e la influenţa elas­
t i c i t ă ţ i i rezemărilor lonjeronilor pe a n t r e t o a z e şi la g r a d u l de încastrare a
antretoazelor în n o d u r i .
S-au p u t u t s t a b i l i efectele secundare în elementele i m p o r t a n t e ale grinzii
p r i n c i p a l e şi factorii geometrici şi s t a t i c i care influenţează valorile lor e t c .

Fig. 1 3 . 2 3 . D i a g r a m e d e v a r i a ţ i e p e n t r u c o e f i c i e n ţ i i d e d i s t r i b u ţ i e a f o r ţ e i a x i a l e In elemen­
t e l e care c o n l u c r e a z ă la n i v e l u l t ă l p i i inferioare.

Ni
r i+ri + r = l,000.
t ev

P e n t r u u r m ă r i r e a -apariţiei şi d e z v o l t ă r i i unor fenomene r e z u l t a t e din

a c ţ i u n e a încărcărilor m o b i l e p r e c u m şi p e n t r u studierea efectelor produse de
mişcarea generală a a n s a m b l u l u i şi a elementelor componente a fost necesară
înregistrarea s i m u l t a n ă a v a r i a ţ i i l o r m ă r i m i l o r deformaţiilor specifice în
diverse secţiuni, la treceri cu diverse viteze a unor convoaie de sarcini [13.7].
S-au efectuat în t o t a l înregistrări de 57 oscilograme p e n t r u cea 450 p u n c t e
g r u p a t e cîte 3 p î n ă la 15 s i m u l t a n , g r u p a r e a fiind făcută în funcţie de obiec­
tivele urmărite.
în fig. 13.24 se redă înregistrarea v a r i a ţ i i l o r m ă r i m i l o r s în t r e i p u n c t e
ale unei secţiuni de lonjeron la parcurgerea grinzii cu console de către u n con­
voi de ş a p t e locomotive, cu viteza de 50 k m / h .
 Spoturile m a r g i n a l e a p a r ţ i n unor p u n c t e s i t u a t e pe t a l p a inferioară şi
superioară a lonjeronului iar s p o t u l c e n t r a l , u n u i p u n c t s i t u a t la n i v e l u l cen­
t r u l u i de g r e u t a t e al s e c ţ i u n i i .
V a r i a ţ i a î n r e g i s t r a t ă de spotul c e n t r a l se d a t o r e ş t e încărcării secţiunii
cu forţa a x i a l ă p r o v e n i n d din conlucrarea lonjeronului cu t ă l p i l e inferioare.

liu. 13.24. Variaţia mărimilor deformai iilor specifice în s e c ţ i u n e a unui lonjeron.

Cele d o u ă p o z i ţ i i în care s p o t u r i l e sînt a p r o p i a t e între ele reprezintă

trecerea r e z u l t a n t e i forţelor peste reazemele care limitează c î m p u l grinzii
cu console.
î n r e g i s t r a r e a din fig. 13.25 se referă la cîte u n p u n c t s i t u a t pe o t a l p ă
superioară a grinzii cu console în panoul c e n t r a l , pe o a n t r e t o a z ă şi un lonjeron
din acelaşi p a n o u la trecerea u n u i convoi a l c ă t u i t din şapte locomotive.

Fig. 13.25. Variaţia deformaţiilor specifice în p u n c t e situate pe un lonjeron, o antre­

toază şi o t a l p ă s u p e r i o a r ă .

Se r e m a r c ă s c h i m b a r e a de semn a e f o r t u l u i în t a l p a superioară şi posibi­

litatea c a l c u l u l u i coeficientului de a s i m e t r i e a s o l i c i t ă r i i a l t e r n a n t e .
De asemenea este v i z i b i l ă i n t r a r e a în oscilaţie a grinzii m a r c a t ă în special
de spoturile a p a r ţ i n î n d p u n c t e l o r s i t u a t e pe t a l p a superioară şi pe lonjeron.
E n u n ţ a r e a de obiective care au s t a t la b a z a unor încercări efectuate pe
p o d u r i în e x p l o a t a r e p e r m i t e realizarea u n e i i m a g i n i a d i v e r s i t ă ţ i l o r p r o b l e ­
melor c a r e pot fi rezolvate pe cale e x p e r i m e n t a l ă .
M ă s u r a r e a de eforturi u n i t a r e în diverse p u n c t e ale s t r u c t u r i i şi compa­
rarea lor cu cele r e z u l t a t e din calcule t e o r e t i c e p e r m i t e în general o b ţ i n e r e a
de informaţii cu p r i v i r e la s i g u r a n ţ a c o n s t r u c ţ i e i a n a l i z a t e .
PRELUCRAREA
Şl I N T E R P R E T A R E A
REZULTATELOR
 14. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

14.1. Calculul preciziei măsurărilor

14.1.1. Generalităţi

(^Cercetarea e x p e r i m e n t a l ă a c o m p o r t ă r i i c o n s t r u c ţ i i l o r sau a elementelor

de construcţie i m p u n e o p r e l u c r a r e m a t e m a t i c ă a d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e . P r i n
această a n a l i z ă se o b ţ i n o serie de v a l o r i caracteristice care reflectă însuşirile
p r i n c i p a l e ale o b i e c t u l u i s t u d i a t fără influenţele unor factori a c c i d e n t a l i
n e e s e n ţ i a l i ? Această p r e l u c r a r e foloseşte m e t o d e l e şi r e z u l t a t e l e s t a t i s t i c i i —•
r a m u r ă a m a t e m a t i c i i a p l i c a t e — în cazul de faţă a p l i c a t ă la e v a l u a r e a d a t e l o r
e x p e r i m e n t a l e [14.1, 1 4 . 2 ] .
D a t e l e e x p e r i m e n t a l e r e p r e z i n t ă g r u p u r i de v a l o r i corespunzătoare unor
m ă r i m i d e t e r m i n a t e nu n u m a i de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e caracteristice esenţiale şi
s t a b i l e ale s t r u c t u r i i s t u d i a t e ci şi de factori n e e s e n ţ i a l i , î n t î m p l ă t o r i şi a
căror influenţă nu p o a t e fi nici e l i m i n a t ă şi nici s t a b i l i z a t ă . De p i l d ă , datele
o b ţ i n u t e în t i m p u l încărcării u n e i c o n s t r u c ţ i i p r i v i n d deformaţiile specifice
î n t r - u n p u n c t al ei, cu a j u t o r u l t e n s o m e t r i e i r e z i s t i v e , nu d e p i n d n u m a i de
schema statico-geometrică studiată şi de p r o p r i e t ă ţ i l e m a t e r i a l e l o r din care este
a l c ă t u i t ă s t r u c t u r a , ci şi de e v e n t u a l e v a r i a ţ i i locale de t e m p e r a t u r ă , de per­
t u r b a ţ i i d a t o r i t e u n e i rafale de v î n t t r e c ă t o a r e sau trecerii oamenilor şi v e h i ­
culelor p r i n apropiere e t c . De asemenea, astfel de v a r i a ţ i i se datoresc diferen­
ţ e l o r de c o m p o r t a r e la încărcări şi descărcări succesive provocate de tasări
inegale, de lucrul neuniform a l a r t i c u l a ţ i i l o r , r o t i r i l o r reazemelor e t c .
l i n cele ce u r m e a z ă vor fi p r e z e n t a t e cîteva din m ă r i m i l e şi metodele u t i ­
lizate in prelucrarea s t a t i s t i c ă a r e z u l t a t e l o r . \

14.1.2. Reprezentarea datelor experimentale

E x p e r i m e n t a t o r u l culege de obicei u n m a r e n u m ă r de d a t e cu u n grad

uneori d e s t u l de r i d i c a t de v a r i a b i l i t a t e . E s t e necesar să se reducă n u m ă r u l
lor înlocuindu-le cu cîteva m ă r i m i c a r a c t e r i s t i c e capabile să redea m a i concis
fenomenul s t u d i a t . P r i m a şi cea m a i s i m p l ă m e t o d ă este g r u p a r e a d a t e l o r
e x p e r i m e n t a l e în clase şi construirea u n e i h i s t o g r a m e . H i s t o g r a m a este un
grafic ce indică frecvenţa cu care r e z u l t a t u l u n e i m ă s u r ă r i se găseşte între
două l i m i t e care definesc astfel clasa. De e x e m p l u , dacă săgeata unei c o n s t r u c ţ i i
supusă aceleiaşi încărcări într-o serie de încercări succesive, a a v u t valori
cuprinse între 2,5 şi 3,5 cm, se poate reprezenta h i s t o g r a m a d i s t r i b u ţ i e i să­
geţilor în u r m ă t o a r e l e clase: 2,5—2,7, 2,7—2,9, 2 , 9 — 3 , 1 , 3,1—3,3 şi 3 , 3 — 3 , 5 ,
care se trec pe abscisă; pe o r d o n a t ă se trece n u m ă r u l de m ă s u r ă r i corespunză­
t o r fiecărei clase. 0 asemenea histogramă dă o imagine generală a v a r i a ţ i e i în
a n s a m b l u l de d a t e e x p e r i m e n t a l e şi pune în evidenţă t e n d i n ţ a lor c ă t r e o a n u ­
m i t ă v a l o a r e , dacă ea e x i s t ă .

14.1.3. Măsura tendinţei centrale

In unele cazuri, analiza directă ;i histogramei este suficientă pentru a da

informaţii c o n c l u d e n t e a s u p r a d i s t r i b u ţ i e i valorilor e x p e r i m e n t a l e . U n e o r i ,
însă, i n t e r p r e t a r e a d a t e l o r n u m a i p e baza h i s t o g r a m e i este m a i dificilă, şi
devine necesară d e t e r m i n a r e a unor caracteristici de a n s a m b l u ale h i s t o g r a m e i .
P r i n t r e aceste c a r a c t e r i s t i c i , cea m a i s i m p l ă şi m a i i m p o r t a n t ă este m ă s u r a
t e n d i n ţ e i centrale a d i s t r i b u ţ i e i reprezentate p r i n h i s t o g r a m ă . T e n d i n ţ a cen­
trală a d i s t r i b u ţ i e i se e x p r i m ă prin u n a d i n valorile:

m e d i a a r i t m e t i c ă J = j L ; t | ( u t i l i z a t ă de cele m a i m u l t e o r i în a p l i ­

caţii);
— m e d i a geometrică x = j x J x t . . . T n ;

. , -
— m e d i a p a t r a t i c a x = / —— ;
— m e d i a n a este v a l o a r e a e c h i d i s t a n t ă de v a l o r i l e e x t r e m e ;
— m o d u l u l este valoarea cu frecvenţă m a x i m ă .
Din definiţia m e d i e i a r i t m e t i c e r e z u l t ă p r o p r i e t a t e a :
~L(xi—x)=0

care serveşte la verificarea calculelor.

14.1.4. Măsura vnrialnlităţii

Dacă t e n d i n ţ a c e n t r a l ă este o caracteristică generală a d i s t r i b u ţ i e i v a l o r i ­

lor m ă s u r a t e , este necesar uneori să cunoaştem m o d u l şi m ă s u r a în care datele
e x p e r i m e n t a l e se a b a t de la t e n d i n ţ a generală ( v a r i a b i l i t a t e a ) care se poate
exprima prin:
— amplitudinea w = a ^ n o c —x i ; m n

— abaterea medie e = — — * | ;
n i

— abaterea medie pătratică sau deviaţia standard s ' = l/_i_S(x<—x) . 2

a b a t e r e a medie p ă t r a t i c ă corectată « — M ^ — £ ( « { — x ) * .
D i s t r i b u ţ i a valorilor e x p e r i m e n t a l e este afectată î n t o t d e a u n a de erori
în c o m p a r a ţ i e cu d i s t r i b u ţ i a reală a m ă r i m i i m ă s u r a t e . E r o r i l e a m i n t i t e s î n t
cu a t l t m a i i m p o r t a n t e , cu c î t n u m ă r u l de d a t e m ă s u r a t e este m a i r e d u s . P e n ­
t r u a compensa aceste erori, în cazul u n u i n u m ă r r e l a t i v redus de m ă s u r ă t o r i ,
se utilizează în calcule a b a t e r e a m e d i e p ă t r a t i c ă c o r e c t a t ă .
 în m u l t e cazuri este sugestivă u t i l i z a r e a unei m ă s u r i r e l a t i v e a v a r i a -
b i l i t ă ţ i i , care poate da indicaţii asupra preciziei m ă s u r ă t o r i l o r , e x p r i m a t ă
prin coeficientul de v a r i a ţ i e

(care se poate, e x p r i m a şi în procente).

I \ciii|ilu. S e c o n s i d e r ă c ă s ă g e a t a u n u i e l e m e n t d e c o n s t r u c ţ i e Î n c e r c a t In a c e l e a ş i con­
diţii de 8 ori a avut v a l o r i l e i n d i c a t e în tabela u r m ă t o a r e :

Rezultă:
1=2,575. Săgeata Pătratul
Nr. Abaterea abaterii
t x

Abaterea medie pătratică

1 2,2 -0,375 0,141
2 2,7 +0,125 0,016
'.4=1/$?* =0,199.
8 3 2,5 -0,075 0,006
4 2,9 + 0,325 0,100
Abaterea medie pătratică corectată 5 2,6 + 0,025 0,001
6 2,7 + 0,125 0;016
0,318 7 2,4 -0,175 0,031
= 0,213.
8 2,6 + 0,025 0,001

Coeficientul de variaţie
0,318
_ .s 0,213

14.1.5. Curba de d i s t r i b u ţ i e a frecvenţelor

în cazul cînd i n t e r v a l u l de valori care defineşte clasa t i n d e către zero iar

n u m ă r u l m ă s u r ă r i l o r tinde c ă t r e infinit, h i s t o g r a m a devine o curbă c o n t i n u ă
e x p r i m î n d d e n s i t a t e a frecvenţei v a l o r i l o r . Obţinerea curbei de d i s t r i b u ţ i e a
frecvenţelor pe baza d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e este m a i rar posibilă pentru că
n u m ă r u l acestora este în general prea m i c .
î n t r - u n n u m ă r mare de cazuri, p r i n t r e care şi acela al erorilor de
m ă s u r a r e , d e n s i t a t e a d i s t r i b u ţ i e i valorilor î n t î m p l ă t o a r e este d a t ă de legea
n o r m a l ă a lui Gauss,
• ,. . l (*-*)'
<j|' 27T

u n d e x reprezintă valoarea m e d i e ,

- f*
+

x~ \ x f(x) d.r
—w

iar c reprezintă abaterea medie p ă t r a t i c ă a d i s t r i b u ţ i e i teoretice

(x—x) 2
f(x) ăx.
atunci distribuţia / este dată de expresia

i + 71-1

P e n t r u a s t a b i l i dacă diferenţa î n t r e mediile a două şiruri de valori măsu­

r a t e are vreo semnificaţie sau este î n t î m p l ă t o a r e , se procedează în felul u r m ă t o r .
Se d e t e r m i n ă cu ajutorul t a b e l e i (14.2), p r o b a b i l i t a t e a ca în ipoteza x —x =0 x 2

diferenţa datorită unei v a r i a ţ i i î n t î m p l ă t o a r e să fie egală sau m a i m a r e decît

diferenţa r e a l ă . Dacă această p r o b a b i l i t a t e este m i c ă , a t u n c i diferenţa d i n t r e
valorile m e d i i este s e m n i f i c a t i v ă .
Dacă se n o t e a z ă :
„2 t l]
X —
t i]
X

V a l o r i l e l u i •' T a b e l a 14.1

Grade
de Probabilitatea depăşirii unei valori date a lui ± t
liber­ (suma ariilor haşurate)
tate

n 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0,05 0,02 0,01 0,001

t 1,000 1,376 1,963 3,078 6,314 12,700 31,821 63,657 636,619

2 0,816 1,001 1,386 1,886 2,920 4,303 6,965 9,925 31,598
3 0,765 0,978 1,250 1,638 2,353 3,182 4,541 5,841 12,941
4 0,741 0,911 1,190 1,533 2,132 2,776 3,747 4,604 8,610
5 0,727 0,920 1,156 1,476 2,015 2,571 3,365 4,032 6,859
6 0,718 0,906 1,134 1,440 1,943 2,447 3,143 3,707 5,959
7 0,711 0,896 1,119 1,415 1,895 2j365 2,998 3,499 5,405
S 0,706 0,889 1,108 1,397 1,860 2^306 2,896 3,355 5,041
9 0,703 0,883 1,100 1,383 1,833 2,262 2,821 3,250 4,781
10 0,700 0,879 1,093 1,372 1,812 2,228 2,764 3,169 4,587
11 0,697 0,876 1,088 1,363 1,796 2,201 2,718 3,106 4,437
12 0,695 0,873 1,083 1,356 1,782 2,179 2,681 3,055 4,318
13 0,694 0,870 1,079 1,350 1,771 2,160 2,650 3,012 4,221
14 0,692 0,868 1,076 1,345 1,761 2,145 2,624 2,977 4,140
15 0,691 0,866 1,074 1,341 1,753 2,131 2,602 2,947 4,073
16 0,690 0,865 1,071 1,337 1,746 2,120 2,583 2,921 4,015
17 0,689 0,863 1,069 1,333 1,740 2,110 2,567 2,898 3,965
ÎS 0,688 0,862 1,067 1,330 1,734 2,101 2,552 2,878 3,922
19 0,688 0,861 1,066 1,328 1,729 2,093 2,53'.l 2,861 3,883
20 0,687 0,860 1,064 1,325 1,725 2,086 2,528 2,845 3,850
30 0,683 0,854 1,055 1,310 1,697 2,042 2,457 2,750 3,646
40 0,681 0,851 1,050 1,303 1,684 2,021 2,423 2,704 3,551
60 0,679 0,848 1,046 1,296 1,671 2,000 2,390 2,660 3,460
120 0,677 0,845 1,041 1,289 1,658 1,980 2,358 2,617 3,373
00 0,674 0,842 1,036 1,282 1,645 1,960 2,326 ••• 2 , 5 7 6 3,291

* ) D u p ă A . J . D u r r e l l i , E. A . P h i l l i p s , C . I I . T s a o : I n t r o d u c t i o n ko t h e T h e o r e t i c a l a n d
E x p e r i m e n t a l A n a l y s i s of S t r e s s a n d S t r a i n , Mc G r a w H i l l B o o k C o m p a n y , I N C , N e w Y o r k ,
Toronto, London, 1958.
pentru I I » 8 4 - 6 — 2 = 12 corespunde:

pentru a = 1% r = 3,055
a

5% < =2,179
a

10% < ^l,7H2

a

20% «„=1,356.

D e o b i c e i s e f o l o s e s c d o u ă g r a d e d e a p r e c i e r e , a = l % ş i <x = 5 % . I n c e l d e - a l d o i l e a c a z
e x i s t ă o p r o b a b i l i t a t e de 5 % ca o v a r i a ţ i e i n t i m p l ă t o a r e să fie c o n s i d e r a t ă ca semnificativă.
P r i m u l g r a d d e a p r e c i e r e e s t e prea dur şi e x i s t ă p e r i c o l u l ca o v a r i a ţ i e s e m n i f i c a t i v ă să fie
considerată intimplătoare.

14.1.6. Corelaţia d i n t r e v a r i a b i l e

De obicei î n t r e m ă r i m i l e care se p o l d e t e r m i n a pe cale e x p e r i m e n t a l ă

există o d e p e n d e n ţ ă f u n c ţ i o n a l ă . Această d e p e n d e n ţ ă se poate e x p r i m a ori
p r i n t r - o ecuaţie ori p r i n graficul funcţiei. D e t e r m i n a r e a acestei funcţii pe b a z a
d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e este în general foarte c o m p l i c a t ă dacă nu se a d m i t e o
a n u m i t ă formă a graficului funcţiei. Diferitele grade de a p r o x i m a r e sînt suge­
r a t e chiar de reprezentarea grafică a p u n c t e l o r care sintetizează r e z u l t a t e l e
măsurătorilor experimentale.
î n cazul cînd se dispune de m ă s u r ă r i pentru două m ă r i m i între care există
o d e p e n d e n ţ ă funcţională, x şi x , se p o a t e considera că între ele p o t fi relaţii
x 2

de forma

= a-f bx + cx% 2

x = a + bx + cx\ + d x |
1 2

etc.
Considerînd că într-o r e p r e z e n t a r e p l a n ă d u p ă două axe, p e r p e n d i c u l a r e
fiecare p u n c t M{x vx ) este definit de cele două m ă r i m i x şi x se poate re­
2 x 2

prezenta sub forma unei m u l ţ i m i de puncte r e z u l t a t e l e m ă s u r ă r i l o r experi­

m e n t a l e . Uneori această r e p r e z e n t a r e grafică este suficientă p e n t r u a indica
una d i n formele de d e p e n d e n ţ ă funcţională î n t r e v a r i a b i l e l e x şi x . x t

P e n t r u d e t e r m i n a r e a v a l o r i l o r coeficienţilor n u m e r i c i «, b, c, se utilizează
m e t o d a celor m a i m i c i p ă t r a t e . Se a d m i t e că x este v a r i a b i l a d e p e n d e n t ă
}

iar x cea i n d e p e n d e n t ă şi că x este v a l o a r e a dedusă din calcul pentru x

2 ir 1

cînd se consideră că d e p e n d e n ţ a funcţională se e x p r i m ă p r i n :

x —a-\-
ir bx -\-cx\.
2

Se a d m i t e c o n d i ţ i a de m i n i m p e n t r u expresia:

S(x —x ) =l (x —a—bx —exf)

A ir
2
l 1 2
2
in cazul cînd / c = 2

n - 2

Coeficientul de corelaţie r t r e b u i e să fie cel p u ţ i n 0,8 adică 8 0 % , p e n t r u

2

a se p u t e a considera că d e p e n d e n ţ a d i n t r e v a r i a b i l e este s e m n i f i c a t i v ă .
Kxcniplu. Se consideră un ciclu de experienţă asupra fisurării unor grinzi de beton armat
a l c ă t u i t e d i n b e t o n uşor şi o ţ e l s u p e r i o r ( 1 4 . 3 ) . î n c u r s u l e x p e r i e n ţ e l o r s-a d e t e r m i n a t p e n t r u

fiecare grindă r a p o r t u l x=— (cm) (unde d reprezintă diametrul armăturii, i a r (A, p r o c e n t u l

d e a r m a r e ) şi m ă r i m e a y=X/(cm) (valoarea medie a distanţei dintre fisuri).

D a t e l e e x p e r i m e n t a l e xj şi p e r m i t s ă s e d e t e r m i n e : v a l o r i l e m e d i i , x ş i y, a b a t e r i l e
m e d i i p ă t r a t i c e s(x) ş i s(y) ş i c o e f i c i e n t u l d e c o r e l a ţ i e r(x, y), a ş a c u m r e z u l t ă d i n t a b e l a
următoare:

Nr.
crt. *t Vi x -x
t y -u
( (.*(-*)' (yt -»)• (x -x)
( (y -y)
t

1 314 16.8 + 114,2 +3,84 13,000 14,8 + 438

2 314 17,5 + 114,2 + 4,54 13,000 20,7 + 518
3 221 13,6 + 21,2 + 0,64 400 0,4 + 14
4 217 15,1 + 17,2 +2,14 300 4,6 +37
5 273 11,2 + 73,2 -1,76 5,300 3,1 -129

6 272 14,9 + 72,2 + 1,94 5,200 3,8 + 142

7 71 8,7 - 128,8 -4,26 16,600 18,2 + 548
8 07 9 0 -132,8 -3,96 17,600 15,7 + 526
9 130 10,0 -69,8 -2,96 4,900 8,7 +207
10 119 12,8 -80,8 -0,16 6,500 0,0 + 13

E 1998 129,6 0 0 82,800 90,0 + 2 314

2 314
cc=199,8; j/=12,96; s(.i;) = 2 8 8 ; s(y) = 9,48; r(x, y) = = 0,848
288-9,48

Coeficientul de corelaţie depăşeşte valoarea 0,8, deci corelaţia intre r a p o r t u l — şi d e ş ­

ii
chiderea fisurilor trebuie considerată semnificativă.

14.2. Evaluarea mărimilor derivate caracteristice

pe baza datelor experimentale corectate

1 4 . 2 . 1 . Evaluarea t e n s i u n i l o r . Itoxeta tensiunilor

T e n s i u n i l e corespunzătoare d e f o r m a ţ i i l o r specifice m ă s u r a t e (v. c a p . 3)

se d e t e r m i n ă , în d o m e n i u l legii lui H o o k e , în cazul u n u i efort a x i a l , u t i l i z î n d
relaţia:
a=Es.
 -1.2

P e n t r u control se fac insă m ă s u r ă r i şi d u p ă o a p a t r a d i r e c ţ i e , iar rezul­

t a t u l se foloseşte la compensarea c i t i r i l o r .

* ) O t r e c e r e î n r e v i s t ă a d i f e r i t e l o r r e l a ţ i i in d o m e n i u l p l a s t i c e s t e d a t ă de W. R . O s-
g o o d, Proc. J. Aeronaut. Sci, v. 13 (1940), 45.
 Folosind cercul deformaţiilor al lui Mo h i se pot obţine direct, p o r n i n d
de la valorile s m ă s u r a t e pe trei d i r e c ţ i i , valorile şi direcţiile d e f o r m a ţ i i l o r
p r i n c i p a l e [ 14.-11.
Dacă în fig. 14.2, <i sîut reprezentate direcţiile deformaţiilor specifice
m ă s u r a t e s ' , e ", s '", în fig. 14.2, b se duce axa y/2 paralelă cu una din
a a a

d i r e c ţ i i , aleasă, de e x e m p l u a'".
Se duc a p o i paralele cu această axă la d i s t a n ţ e l e s ' , z ", z "', luate a % r

la o scară aleasă. Se notează aceste paralele respectiv cu I\, l . şi P . D i n t r - u n >

l 8

F i g . 1 4 . 2 . D i r e c ţ i i l e d e f o r m a ţ i i l o r l i n i a r e s p e c i f i c e m ă s u r a t e în c a ­
z u l g e n e r a l ( a ) ; c o n s t r u c ţ i a c e r c u l u i l u i M o h r c o r e s p u n z ă t o r (fr).

p u n c t a r b i t r a r M de pe d r e a p t a P , se duc paralele la d i r e c ţ i i l e a ' şi a".

3

Aceste o p e r a ţ i i sînt justificate de faptul că M joacă rolul p u n c t u l u i p r i n c i p a l

al cercului [14.4]. F i e K şi L punctele de intersecţie ale acestor direcţii res­
p e c t i v cu d r e p t e l e P şi P . Aşadar M, K şi L s î n t p u n c t e de pe cercul c ă u t a t .
x 2

Centrul C al cercului se va găsi la intersecţia p e r p e n d i c u l a r e l o r pe mijloacele

coardelor ML şi MK. Axa p e r p e n d i c u l a r ă pe axa y/2 se va duce t r e c î n d p r i n C.
Se o b ţ i n astfel valorile a l u n g i r i l o r specifice p r i n c i p a l e s = OA şi s = O P 1 2

precum şi direcţiile lor: MA şi MB r e s p e c t i v . O d a t ă c o n s t r u i t cercul, rezultă

a l u n g i r i l e şi lunecările specifice pe orice d i r e c ţ i e .
P r o b l e m a este simplificată în cazul p a r t i c u l a r al unei rozete d r e p t u n g h i u ­
lare (două direcţii de m ă s u r a r e p e r p e n d i c u l a r e , iar o a treia la 4 5 ° — e , e , 0 90

s , - , ) : î n t r - a d e v ă r , în acest caz, c e n t r u l cercului se va o b ţ i n e la intersecţia

d i n t r e p a r a l e l a dusă la j u m ă t a t e a d i s t a n ţ e l o r s„, z, şi perpendiculara dusă
M

pe mijlocul segmentului ML paralel cu direcţia lui s (dacă axele c şi y/2 J 3

sînt paralele respectiv cu s„şi e ) (fig. 14.3, a şi b). 9(l

 Alte rozete u t i l i z a t e c u r e n t s î n t : rozeta e c h i l a t e r a l ă a v î n d direcţiile de
măsurare:
a ' = 0; <x" = 60°; a'" = 120°
şi rozeta s i m e t r i c ă

Fig. 14.3. Direcţiile deformaţiilor specifice liniare măsurate

in c a z u l unei r o z e t e d r e p t u n g h i u l a r e ( a ) ; c o n s t r u c ţ i a cercului
lui Mohr corespunzător (6).

Valorile t e n s i u n i l o r p r i n c i p a l e pe b a z a a l u n g i r i l o r p r i n c i p a l e obţinute
rezultă din r e l a ţ i i l e :
E E

P e n t r u trecerea de la cercul deformaţiilor la cel al t e n s i u n i l o r ca şi

p e n t r u s t a b i l i r e a unor c o n v e n ţ i i de semne u n i t a r e p e n t r u T şi y se p o a t e
folosi lucrarea [14.5].
î n d o m e n i u l elastico-plastic, m ă s u r ă r i l e de deformaţii se efectuează t o t
cu a j u t o r u l rozetci deformaţiilor folosindu-se t r a d u c t o a r e speciale ( v . c a p . 3);
r e z u l t a t e l e m ă s u r ă r i l o r necesită însă o p r e l u c r a r e deosebită de cea u t i l i z a t ă
în d o m e n i u l e l a s t i c .
F i e i ? , i ? şi R
0 4 5 w cele t r e i c i t i r i o b ţ i n u t e prin i n t e r m e d i u l unei rozete
de deformaţii d r e p t u n g h i u l a r e şi t r e b u i e să se d e t e r m i n e v a l o r i l e eforturilor
u n i t a r e p r i n c i p a l e a şi CT .
1 2

Dacă această d e t e r m i n a r e s-ar face fără a ţ i n e seamă că s-a i n t r a t în

d o m e n i u l p l a s t i c , erorile cu care se d e t e r m i n ă a şi o ar p u t e a fi foarte m a r i .
t t

De e x e m p l u [14.6], p e n t r u u n oţel a v î n d r e z i s t e n ţ a m a x i m ă 19 50U k g f / c m a

 P e n t r u d e t e r m i n a r e a expresiei m o d u l u l u i secant, deoarece în calcule este
necesară o expresie a n a l i t i c ă , se p o a t e u t i l i z a fie una din relaţiile, «jj- s,-
cunoscută din l i t e r a t u r ă , fie orice relaţie corespunzătoare curbei caracteristice
reale sau n a t u r a l e .
E s t e insă necesar a se u t i l i z a o r e l a ţ i e u n i c ă v a l a b i l ă a t î t p e n t r u d o m e n i u l
elastic cît şi p e n t r u cel p l a s t i c . în ce p r i v e ş t e curbele c a r a c t e r i s t i c e , nu se va
folosi curba c o n v e n ţ i o n a l ă , ci cea reală p e n t r u cazul deformaţiilor t r a n s v e r s a l e
m a r i şi cea n a t u r a l ă pentru cazul cînd şi deformaţiile l o n g i t u d i n a l e sînt m a r i .
Spre e x e m p l u , expresia d a t ă de P a m b e r g - Osgood p e n t r u curba carac­
t e r i s t i c ă este:

1
E [1+4
~ 7 «0.7.
(14.8)

u n d e <j este t e n s i u n e a definită de secanta a v î n d p a n t a 0,7 E iar 11 este o

0>7

c o n s t a n t ă care se d e t e r m i n ă astfel încît r e l a ţ i a (14.8) să reprezinte curba

o b ţ i n u t ă prin încercări la î n t i n d e r e (în acest caz o ! = < t ) . 1

M o d u l u l secant r e z u l t ă deci din (14.8):

,n-l
(14.9)
, , 1 3

1 + -7T
7 I ra.1
I
E x p r e s i i l e (14.3), (14.4), (14.5), (14.6) şi (14.9) formează u n sistem de
cinci e c u a ţ i i cu cinci n e c u n o s c u t e : a CT , V , E şi <r¿ care se p o a t e rezolva
lt 2 s

p r i n t r - u n proces de a p r o x i m a ţ i i succesive, cel m a i b i n e la o m a ş i n ă de calculai

digitală.
în cazul d e f o r m a ţ i i l o r elastice n e l i n i a r e , v r ă m î n e c o n s t a n t şi egal cu p.,
iar s i s t e m u l este f o r m a t n u m a i d i n p a t r u e c u a ţ i i (14,3), (14.4), (14.6) şi (11.9),
cu p a t r u necunoscute a <r , E şi a. v 2 g

P r i n m e t o d a p r e z e n t a t ă p r e l u c r a r e a r e z u l t a t e l o r m ă s u r ă r i l o r se p o a t e
efectua şi a p l i c a :
— în d o m e n i u l c l a s t i c o - p l a s l i c , p e n t r u c o n s t r u c ţ i i m e t a l i c e sau din
polimeri;
— în d o m e n i u l elastic n e l i n i a r , p e n t r u e x p e r i m e n t a r e a în c o n s t r u c ţ i i a
a r t i c u l a ţ i i l o r sau reazemelor m o d e r n e d i n neopren sau c a u c i u c .

14.2.2. Evaluarea altor m ă r i m i derivate caracteristice

în aprecierea s t ă r i i de eforturi ale unei s t r u c t u r i a l c ă t u i t e d i n b a r e , scopul

încercării nu se l i m i t e a z ă de obicei la găsirea eforturilor u n i t a r e în a n u m i t e
puncte ale e l e m e n t u l u i cercetat şi nici c h i a r la t r a s a r e a n u m a i a d i a g r a m e l o r
de eforturi u n i t a r e în a n u m i t e s e c ţ i u n i ; de obicei se u r m ă r e ş t e şi d e t e r m i n a r e a
eforturilor i n t e r i o a r e t o t a l e — forţă a x i a l ă , m o m e n t încovoietor, moment de
torsiune — îh diferite secţiuni c a r a c t e r i s t i c e şi v a r i a ţ i a acestora în lungul
barelor.
în acest scop a p a r a t u r a tensometrică se d i s p u n e î n t r - u n a n u m i t fel in
secţiune şi în lungul b a r e l o r spre a se o b ţ i n e m a x i m u m de i n d i c a ţ i i cu m i n i ­
m u m de mijloace m a t e r i a l e .
 în cazul elementelor de construcţie a l c ă t u i t e din m a t e r i a l e omogene care
se s u p u n legii lui H o o k e şi pentru care se p o a t e a d m i t e ipoteza lui B e r n o u l l i
a secţiunilor p l a n e , cum este in general cazul c o n s t r u c ţ i i l o r m e t a l i c e , s-a
a r ă t a t la p c t . 9 m o d u l cel m a i economic de d i s p u n e r e a a p a r a t e l o r de m ă s u r a t
şi p o s i b i l i t ă ţ i l e care re­
zultă în determinarea
eforturilor p e n t r u diferite
forme de a l c ă t u i r e a sec­
ţiunilor.
î n aceste cazuri, de­
t e r m i n a r e a eforturilor t o ­
t a l e pe baza valorilor de
eforturi u n i t a r e n o r m a l e a
calculate cu ajutorul de­
formaţiilor specifice m ă ­
s u r a t e în p u n c t e l e de a p l i ­
care ale a p a r a t e l o r tenso-
m e t r i c e se bazează pe ipo­
teza r e p a r t i ţ i e i liniare a
tensiunilor între două
p u n c t e ale secţiunii şi pe
descompunerea t e n s i u n i ­
lor globale măsurate,
în tensiuni c o m p o n e n t e ,
după n a t u r a efortului care
Fig. 14.4. Exemplu de stare de eforturi într-o secţiune
le-a d a t n a ş t e r e . î n felul dreptunghiulară.
acesta, m e t o d a de calcul
se bazează pe d e t e r m i n a r e a în p r i m u l rînd a eforturilor u n i t a r e d a t o r a t e
forţei a x i a l e a \ , a eforturilor u n i t a r e d a t o r a t e m o m e n t u l u i încovoietor GMÎ, n
eforturilor u n i t a r e rj ce p o t a p a r e în cazul u n e i răsuciri î m p i e d i c a t e , res­
pectiv eforturi u n i t a r e din b i m o m e n t ff\f , şi apoi cu ajutorul acestora a
B

eforturilor globale N, M însuşi [14.10] t

Modul de calcul a n a l i t i c şi grafic al eforturilor u n i t a r e c o m p o n e n t e se

p o a t e u r m ă r i pe e x e m p l u l unei secţiuni d r e p t u n g h i u l a r e supusă unei solicitări
compuse (fig. 14.4).
î n secţiune au fost dispuse 4 t r a d u c t o a r e electrice rezistive — o r i e n t a t e
în lungul axei barei — ceea ce reprezintă m i n i m u m necesar d e t e r m i n ă r i i
complete a s t ă r i i de eforturi de tip a p e n t r u această formă a s e c ţ i u n i i . P e
baza valorilor calculate în d r e p t u l dispozitivelor tensometrice a c , <T , v 2 3

< T şi a ipotezei r e p a r t i ţ i e i liniare a eforturilor i m i t a r e se d e t e r m i n ă v a l o r i l e

4

acestora în e x t r e m i t ă ţ i l e secţiunii, respectiv la colţuri o A , GB, GC, G şi în D

d r e p t u l axei de simetrie care trece prin c e n t r u l de g r e u t a t e al s e c ţ i u n i i , res­

pectiv OE Şi Gp

Gp-
 Cu a j u t o r u l acestor v a l o r i se p o a t e d e t e r m i n a valoarea efortului u n i t a r
din centrul xle g r e u t a t e al secţiunii care este d a t o r a t n u m a i forţei a x i a l e ,
respectiv:
OVE + <*F
ffJV = "o

p r e c u m şi valoarea eforturilor u n i t a r e de la l i m i t a s e c ţ i u n i i , d a t o r a t e n u m a i
c o m p o n e n t e i M a m o m e n t u l u i încovoietor, r e s p e c t i v :
x

P e n t r u d e t e r m i n a r e a efortului u n i t a r din încovoierea d a t o r a t ă compo­

n e n t e i My se procedează în mod s i m i l a r , respectiv se calculează v a l o r i l e efor­
t u r i l o r u n i t a r e oh şi ff£ s i t u a t e pe axa de simetrie o r i z o n t a l ă ce trece şi prin
c e n t r u l de g r e u t a t e G al s e c ţ i u n i i :

şi apoi

<TM,= ±

Ca o verificare r e z u l t ă
a +â
s f a
A + Ba
+ C + G
°D
«*=—~—
î n cazul e x i s t e n ţ e i răsucirii î m p i e d i c a t e sub a c ţ i u n e a m o m e n t u l u i încovo­
ietor în p l a n u l orizontal se calculează:
-SUS -
7
B +Mm y

SI

I J
m r
'"Y

de u n d e r e z u l t ă :

0 sus /osa

, m+ y
fl A/ B
m + M
y
° U V = ± 2

şi
„sus , _/os
B +M
n
m u B + m My

Determinarea grafică a eforturilor

Fig. 14.5. Determinarea grafică a efor- .. . ° ... ,._
turiior u n i t a r e c o m p o n e n t e p e b a z a efor- u n i t a r e c o m p o n e n t e rezulta din analiza
turilor deduse din măsurări, fig. 14.5.
 Axa Ox d e t e r m i n ă în d i a g r a m ă s e g m e n t u l DE care r e p r e z i n t ă valoarea
efortului u n i t a r G M , respectiv
Y

a M ~= +"3
y kgf/mm 2

astfel încît efortul u n i t a r de î n t i n d e r e revine fibrei 2 6, iar cel de compre­

siune fibrei 1 5 .
Şi acest efort p o a t e fi d e t e r m i n a t a n a l i t i c :

sus M „ - < . M ! ) ^ = ± 1 0 - 1 6 ^ = ± 3 kgf/mm . 2

t f

In p u n c t e l e 3 şi 4 eforturile u n i t a r e d i n m o m e n t u l încovoietor M v vor

fi însă m a i m a r i , respectiv

*'av=±3-|^=±5.25 kgf/mm . 2

E f o r t u r i l e u n i t a r e d a t o r a t e b i m o m e n t u l u i vor fi:
în p u n c t e l e 7 şi 2

ai&=±(lP—3)=±7 kgf/mm ; 2

în p u n c t e l e 5 şi 6

sl = ± ( 6 + 3) = ± 9
CT
kgf/mm ; 2

şi în punctele 3 şi 4
70
^4,= ±40--9= ±15,75 kgf/mm . 2

în felul acesta se o b ţ i n e un t a b l o u final de r e p a r t i ţ i e a eforturilor unitare

în secţiune, astfel:

In p u n c t e l e (kgf/mm")
Efort unitar
1 2 3 4

Din efort axial -27 -27 -27 -27

Din m o m e n t încovoietor M x - 7 - 7 + 9 +9

Din m o m e n t încovoietor M y - 3 + 3 -5,25 + 5,25

Din bimoment • - 7 + 7 + 15,75 -15,75

Total: -44 -24 -7,5 -28,5

Bibliografie

14.1. O n i c e s c u , V . , M i h o c, G. Calculul probabilităţilor şi aplicaţii, Bucureşti, Edi­

tura Academiei, 1964.
14.2. O n i c e s c u, V . , M i h o c, G., Lecfii de statistică matematică, Bucureşti, Editura
tehnică, 1958.
14.3. S t ă n c u 1 e s c u, G., Studiul statistic al fisurilor Ia grinzile din beton armat supuse
la încovoiere, Sesiunea ştiinţifică a Institutului politehnic, Timişoara, 1964.
14.4. R u b i n i u M . V . , Krug deformaţii i evo ispolzovanie pri experimentalnom opredelenii
napriajenii, Injenernîi sbornik, T o m X , Moscova, 1951.
1 4 . 5 . A r c a n , M . , Despre unificarea convenţiilor de semne ale tensiunilor tangenţiale tn Rezis­
tenţa materialelor şi Teoria elasticităţii, Ruletinul Institutului politehnic, Bucu­
reşti, T o m X I X , 1957, Fişe 1—2.
1 4 . 6 . A d e s , C . S . , Reduction of Strain Rosettes in the l'laslic Range, Experimental Mecha­
nics, Nov., 1962.
1 4 . 7 . N a d a i, A . , Theory of Flow and Fracture of Solids, Mc Graw-Hill Book, New-York,
vol. 1, E d . II, 1950.
14*8.; A A a s, C. S . , Reduction of Strain Roselles in the Plastic Range, Journal Aerospace
Science, 2 6 , nr. 6, 3 9 2 , J u n e 1959.
1 4 . 9 . I' i a n , T . H . H., Reduction of Strain Rosettes in the Plastic Range, Journal Aero­
space Science, 26, nr. 12, 842, Dec. 1959.
1 4 . 1 0 H a n n , F . , Tensometric electrică rezistivă. 4. Executarea măsurărilor şi prelucrarea
rezultatelor, Metrologia aplicată, 12, nr. 9, 1 9 6 5 .
1 4 . 1 1 . R u s h a. Z . , Elektriceskie tenzometrt soprotivleniia (Traducere din l i m b a cehă), Mos­
kva — Leningrad,'Gosenergoizdat, 1961.

15. INTERPRETAREA REZULTATELOR

EXPERIMENTALE
15.1. C r i t e r i i «le a p r e c i e r e a r e z u l t a t e l o r încercărilor

Aprecierea r e z u l t a t e l o r încercărilor este funcţie de scopul încercării,

iar acesta la r î n d u l său este funcţie de concepţia care stă la baza c a l c u l u l u i
şi i m p l i c i t la baza încercării.
U t i l i z a r e a în proiectare a metodelor de calcul la s t ă r i l i m i t ă , d ă posibi­ (

l i t a t e a p r o i e c t a n t u l u i şi celui care efectuează încercarea să stabilească scopul

încercării în mod ş t i i n ţ i f i c ; acest scop p o a t e consta în verificarea c o m p o r t ă r i i
construcţiilor, în e x p l o a t a r e , decelarea pe baza încercării p î n ă la epuizarea
c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e , a condiţiilor de a p a r i ţ i e şi d e z v o l t a r e a s t ă r i l o r l i m i t ă e t c .
F u n c ţ i e de s t a d i u l p î n ă la care se duce încercarea (cerut de scopul încercării)
se stabilesc m a i întîi p r i n t e m ă (v. c a p . 6) v a l o r i l e încărcărilor respective
m a x i m e ; în acelaşi mod se stabilesc şi c r i t e r i i l e de apreciere a rezistenţei
construcţiilor.
D u p ă cum s-a a r ă t a t şi în c a p . 1, caracterizarea globală a unei construcţii
se face cu a j u t o r u l coeficienţilor; astfel, n o r m a t i v e l e de calcul la s t ă r i limită
p r e v ă d coeficienţi ai c o n d i ţ i i l o r de lucru* al c o n s t r u c ţ i e i , m, coeficienţi de
o m o g e n i t a t e a m a t e r i a l e l o r A e t c . U n coeficient deosebit de i m p o r t a n t este
-

cel care caracterizează, de e x e m p l u , c a p a c i t a t e a de r e z i s t e n ţ ă a construcţiei

sau a e l e m e n t u l u i de construcţie (coeficientul c), definit şi a n a l i z a t la p c t . 7.6.
P r i n stabilirea limitelor valorice ale coeficientului c p e n t r u care o construcţie
este corespunzătoare din p u n c t u l de vedere al r e z i s t e n ţ e i şi e c o n o m i c i t ă ţ i i , se
defineşte şi c r i t e r i u l de apreciere a r e z u l t a t e l o r încercărilor; indicarea acestor
l i m i t e are însă în s t a d i u l a c t u a l de c u n o ş t i n ţ e p r i v i n d s i g u r a n ţ a construcţiei
n u m a i un caracter i n d i c a t i v . De asemenea, r a p o a r t e l e d i n t r e r e z u l t a t e l e încer­
cărilor (săgeţi,, deschideri de fisuri, încărcări corespunzătoare a p a r i ţ i e i fisurilor
etc.) şi v a l o r i l e de control respective, o b ţ i n u t e p r i n calcul, t r e b u i e să fie cuprinse
în a n u m i t e l i m i t e ; s t a b i l i r e a acestor l i m i t e r e p r e z i n t ă de asemenea definirea
unor criterii de apreciere a r e z u l t a t e l o r încercărilor.
Criteriile a c t u a l e de apreciere a r e z u l t a t e l o r încercărilor s î n t oficializate
în s t a n d a r d e şi n o r m a t i v e funcţie de t i p u l de s t r u c t u r ă , m a t e r i a l e l e din care
este a l c ă t u i t ă şi c o n d i ţ i i l e de e x p l o a t a r e ale c o n s t r u c ţ i e i . A v î n d în vedere
cele a r ă t a t e m a i î n a i n t e a s u p r a s t a d i u l u i nesatisfăcător de c u n o ş t i n ţ e p r i v i n d
definirea s i g u r a n ţ e i c o n s t r u c ţ i i l o r , oficializarea acestor criterii este cu t o t u l
i n c o m p l e t ă . De aceea m u l t e d i n t r e criterii sînt diferite, în diferitele n o r m a t i v e ,
p e n t r u acelaşi t i p de c o n s t r u c ţ i e .
O categorie de criterii are v a l a b i l i t a t e g e n e r a l ă ; astfel, în t i m p u l încărcării
şi descărcării c o n s t r u c ţ i e i (pînă la încărcările n o r m a t e ) , d u p ă u n a n u m i t n u m ă r
de încărcări şi descărcări, t r e b u i e să a p a r ă o d e p e n d e n ţ ă p r o p o r ţ i o n a l ă , repe­
t a b i l ă , î n t r e încărcări şi d e f o r m a ţ i i .
A b a t e r i l e de la această d e p e n d e n ţ ă p r o p o r ţ i o n a l ă nu s î n t însă î n t o t d e a u n a
suficient de m a r i p e n t r u a se p u t e a decela a p a r i ţ i a unor plastifieri locale
periculoase; în scopul unei asemenea decelări şi a p u n e r i i în e v i d e n ţ ă a zonei
de plastifiere, se fac ( a t u n c i cînd există indicii ale u n e i astfel de plastifieri)
încărcări r e p e t a t e , e v e n t u a l în t r e p t e , î n s u m î n d u - s e săgeţile, r e m a n e n t e în cît
m a i m u l t e p u n c t e ale c o n s t r u c ţ i e i [15.1].
Trecînd a c u m la o s i s t e m a t i z a r e , se p o a t e a r ă t a că aprecierea r e z u l t a t e l o r
încercărilor se v a p u t e a face din p u n c t u l de vedere a l :
— capacităţii portante;
— c o m p o r t ă r i i în e x p l o a t a r e .
Se consideră, în s p i r i t u l n o r m a t i v e l o r p r i v i n d calculul c o n s t r u c ţ i i l o r la
s t ă r i l i m i t ă , că epuizarea c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e , respectiv ruperea, oboseala şi
pierderea s t a b i l i t ă ţ i i formei sau poziţiei se a t i n g e a t u n c i cînd se realizează
una din s i t u a ţ i i l e u r m ă t o a r e :
— distrugerea propriu-zisă a e l e m e n t u l u i sau a u n u i a din elementele
structurii;
•— a p a r i ţ i a unor d e p l a s ă r i foarte m a r i ( p r e v ă z u t e de n o r m e specifice);
— a p a r i ţ i a unor deschideri de fisuri m a r i , în cazul b e t o n u l u i a r m a t ,
sau a unor d e f o r m a ţ i i locale i m p o r t a n t e , în cazul construcţiilor m e t a l i c e
(prevăzute de asemenea de n o r m e specifice);
— a p a r i ţ i a de deformaţii sau deplasări m a r i , care cresc rapid in t i m p ,
fără creşterea încărcării (n), sau în cazul pierderii s t a b i l i t ă ţ i i p e n t r u creşteri
foarte m i c i ale î n c ă r c ă r i i .
î n ce p r i v e ş t e s t a b i l i r e a limitelor în care o construcţie este corespunză­
toare d i n p u n c t u l de vedere al c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e , se s u b l i n i a z ă ca i n t e r e s a n t
şi e v e n t u a l de l u a t în consideraţie în mod i n f o r m a t i v , m o d u l de definire şi
a n a l i z ă , p r e z e n t a t la p c t . 7.6., p r i v i n d c o n s t r u c ţ i i l e din beton a r m a t . î n orice
caz, m e t o d a t r e b u i e u t i l i z a t ă cu p r e c a u ţ i e , iar coeficienţii b i n e j u s t i f i c a ţ i ,
î n t r u c î t există u n n u m ă r m a r e de factori care p o t influenţa a t î t m o d u l de
definire, cît şi l i m i t e l e valorice ale coeficientului c .
D i n p u n c t u l de vedere al c o m p o r t ă r i i în e x p l o a t a r e (sub încărcări n o r m a t e ) ,
se pot lua în consideraţie criteriile asupra deformaţiilor şi cele a s u p r a fisurării,
în cazul b e t o n u l u i a r m a t .
 în ce priveşte deformaţiile, se consideră că o c o n s t r u c ţ i e este corespunză­
t o a r e dacă se încadrează în u n u l sau în m a i m u l t e din c r i t e r i i l e :
— deformaţiile nu depăşesc a n u m i t e l i m i t e ;
— deformaţiile r e m a n e n t e după p r i m a încercare nu depăşesc a n u m i t e
limite;
— de asemenea cele de după a doua încercare se încadrează în a n u m i t e
limite;
— la r e p e t a r e a încărcărilor, deformaţiile r e m a n e n t e t i n d să d i s p a r ă , şi
se c o n s t a t ă p r o p o r ţ i o n a l i t a t e a acestora cu î n c ă r c ă r i l e .
î n ce priveşte regimul de fisurare, se consideră că o construcţie de beton
a r m a t este corespunzătoare dacă se încadrează în u n u l sau în m a i m u l t e din
criteriile:
r-r nu a p a r fisuri;
— deschiderea fisurilor nu depăşeşte o a n u m i t ă v a l o a r e a d m i s i b i l ă .
Avînd în vedere î m p r ă ş t i e r e a r e l a t i v m a r e a r e z u l t a t e l o r , se p e r m i t e
depăşirea valorilor de control, dar n u m a i local şi în a n u m i t e l i m i t e p r e v ă z u t e
în n o r m e .
Referitor la a n s a m b l u l problemei criteriilor de apreciere a r e z u l t a t e l o r
încercărilor, este necesar să se sublinieze i m p o r t a n ţ a p r e l u c r ă r i i s t a t i s t i c e a
r e z u l t a t e l o r pe de o p a r t e şi pe de a l t ă p a r t e i m p o r t a n ţ a s t a b i l i r i i pe baze
ştiinţifice, s t a t i s t i c e , a t u t u r o r criteriilor p r e v ă z u t e în n o r m e [15.2, 15.3].

15.2. Indicaţii privind interpretarea rezultatelor

încercărilor dinamice

Ca şi în cazul încercărilor s t a t i c e , o b i e c t i v u l final al încercărilor d i n a m i c e

este acela de a furniza informaţii cu privire la pericolul de depăşire a dife­
ritelor s t ă r i l i m i t ă .
R e z u l t a t e l e încercărilor d i n a m i c e pot să se refere în general la două cate­
gorii de d a t e :
— c a r a c t e r i s t i c i ale construcţiei e x a m i n a t e (caracteristici ale v i b r a ţ i i l o r
liniare, ca p u l s a ţ i i l e p r o p r i i , formele proprii de v i b r a ţ i e sau c a p a c i t a t e a de
a m o r t i z a r e pe de o p a r t e şi c a r a c t e r i s t i c i ale c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e în regim de
solicitare d i n a m i c ă , pe de a l t ă p a r t e ) ;
— încărcări şi efectele lor asupra c o n s t r u c ţ i e i (deplasări, acceleraţii,
tensiuni e t c ) .
încercările d i n a m i c e pot fi o r g a n i z a t e fie ca încercări izolate ale unei
c o n s t r u c ţ i i , fie sub forma u n u i control e x p e r i m e n t a l periodic a v î n d d r e p t scop
de a p u n e în e v i d e n ţ ă modificarea în t i m p a caracteristicilor s t r u c t u r a l e sau
a încercărilor d i n a m i c e şi a efectelor lor.
P e n t r u a p u t e a i n t e r p r e t a r e z u l t a t e l e încercărilor d i n a m i c e , este u t i l s a

se a i b ă în vedere c a p . 11 al lucrării, precum şi [15.4].

R e z u l t a t e l e e x p e r i m e n t a l e referitoare la caracteristicile d i n a m i c e specifice
v i b r a ţ i i l o r liniare p o t fi u t i l i z a t e la r î n d u l lor în două scopuri: fie p e n t r u
verificarea c a l i t ă ţ i i execuţiei c o n s t r u c ţ i e i , fie p e n t r u o m a i corectă prevedere
a efectelor încărcărilor. P e n t r u a concretiza lucrurile, se vor discuta pe r î n d
p r i n c i p a l e l e cazuri de i n t e r p r e t a r e a acestor r e z u l t a t e .
D e t e r m i n a r e a e x p e r i m e n t a l ă a p u l s a ţ i i l o r proprii poate servi la aprecierea
c a l i t ă ţ i i unei s t r u c t u r i şi la depistarea unor e v e n t u a l e defecte grave de e x e c u ţ i e .
O p u l s a ţ i e proprie m u l t diferită de valoarea d e t e r m i n a t ă p r i n t r - u n calcul
corect indică în mod categoric o s t r u c t u r ă cu a l t ă schemă reală decît cea
a v u t ă în vedere la proiectare sau o c a l i t a t e a m a t e r i a l u l u i de construcţie m u l t
diferită de cea p r o i e c t a t ă . î n m a j o r i t a t e a cazurilor, scăderea p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i
poate să indice lipsa unor legături (de e x e m p l u , nerealizarea unor m o n o l i t i z ă r i )
sau o a l t e r a r e microscopică a m a t e r i a l u l u i de c o n s t r u c ţ i e d a t o r i t ă coroziunii,
oboselii, efectelor t e r m i c e e t c .
0 p u l s a ţ i e proprie prea r i d i c a t ă p o a t e să indice în schimb prezenţa unor
legături n e d o r i t e (de e x e m p l u , realizarea necorespunzătoare a unor a r t i c u l a ţ i i
proiectate).
D e t e r m i n a r e a e x p e r i m e n t a l ă a formelor proprii de v i b r a ţ i e deşi are deza­
v a n t a j u l de a fi m a i c o m p l i c a t ă decît d e t e r m i n a r e a p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i , p o a t e
să dea informaţii s u p l i m e n t a r e . Astfel, a l u r a u n e i forme p r o p r i i de v i b r a ţ i e
poate să dea i n d i c a ţ i i m a i precise referitoare la localizarea a n u m i t o r defecte,
d e p i s t a t e prin m ă s u r a r e a p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i . O formă proprie de v i b r a ţ i e dife­
r i t ă a p r e c i a b i l de forma proprie c a l c u l a t ă p e r m i t e să se d e t e r m i n e locul u n d e
legăturile diferă de cele p r e v ă z u t e la p r o i e c t a r e . Se pot astfel localiza absenţele
unor m o n o l i t i z ă r i , realizarea incorectă a unor a r t i c u l a ţ i i e t c .
D e t e r m i n a r e a e x p e r i m e n t a l ă a d e c r e m e n t u l u i logaritmic p o a t e să dea
i n d i c a ţ i i a s e m ă n ă t o a r e cu d e t e r m i n a r e a p u l s a ţ i i l o r p r o p r i i . P e n t r u a c e a s t a ,
este suficient să se observe că, de e x e m p l u , în cazul planşeelor p r e f a b r i c a t e ,
c a p a c i t a t e a de a m o r t i z a r e a v i b r a ţ i i l o r este m u l t m a i r i d i c a t ă d u p ă m o n o l i t i -
zare, decît î n a i n t e de a c e a s t a .
D a t e l e e x p e r i m e n t a l e referitoare la caracteristicile d i n a m i c e ale s t r u c t u r i i
p o t fi de i m p o r t a n ţ ă c a p i t a l ă în cazul verificării periodice a unei s t r u c t u r i
p r i n încercări d i n a m i c e . E v o l u ţ i a în t i m p , la i n t e r v a l e de o r d i n u l anilor, a
c a r a c t e r i s t i c i l o r d i n a m i c e , p o a t e să p u n ă în e v i d e n ţ ă în mod categoric a l t e r ă r i
microscopice ale m a t e r i a l u l u i sau d e g r a d ă r i ale unor legături ale c o n s t r u c ţ i e i ,
a r ă t î n d m o m e n t u l în care a p a r e n e c e s i t a t e a unor r e p a r a ţ i i . E s t e greu de a
da valori n u m e r i c e p e n t r u i n t e r p r e t a r e a acestor r e z u l t a t e , d a t o r i t ă m a r i i
v a r i e t ă ţ i a s t r u c t u r i l o r î n t î l n i t e în p r a c t i c ă .
E x p e r i m e n t a t o r u l t r e b u i e să facă uz, de la caz la caz, de elementele şi
c u n o ş t i n ţ e l e necesare d i n d i n a m i c a c o n s t r u c ţ i i l o r . T o t u ş i , p e n t r u a a r ă t a c î t
de g r ă i t o a r e p o t fi aceste încercări, t r e b u i e r e a m i n t i t că p u l s a ţ i i l e p r o p r i i ale
u n u i element de c o n s t r u c ţ i e a l c ă t u i t d i n t r - u n m a t e r i a l omogen sînt p r o p o r ţ i o ­
nale cu r ă d ă c i n a p ă t r a t ă a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e . O reducere cu 2 5 % a
p u l s a ţ i e i p r o p r i i f u n d a m e n t a l e indică astfel o reducere cu 4 4 % a m o d u l u l u i
de e l a s t i c i t a t e , fapt care indică o a l t e r a r e g r a v ă a m a t e r i a l u l u i de c o n s t r u c ţ i e .
î n cazul cînd d e t e r m i n ă r i l e e x p e r i m e n t a l e sînt efectuate în scopul preve­
derii efectelor dinamicei se pot t r a g e concluzii preţioase referitoare la şansele
de atingere a rezonanţei în regim de e x p l o a t a r e sau referitor la amplificarea
d i n a m i c ă d a t o r i t ă valorilor p u l s a ţ i i l o r proprii sau d e c r e m e n t u l u i l o g a r i t m i c
şi a i u r i i formelor p r o p r i i de v i b r a ţ i e . D a t ă fiind u t i l i t a t e a acestor d e t e r m i n ă r i
e x p e r i m e n t a l e , în m u l t e cazuri, după executarea a n u m i t o r c o n s t r u c ţ i i şi î n a i n t e
de m o n t a r e a unor m a ş i n i sau utilaje g e n e r a t o a r e de v i b r a ţ i i , se d e t e r m i n ă
e x p e r i m e n t a l caracteristicile d i n a m i c e ale c o n s t r u c ţ i e i , p e n t r u a se s t a b i l i
dacă este necesară prevederea u n o r m ă s u r i s u p l i m e n t a r e de d i m i n u a r e a v i b r a ­
ţiilor (elemente v i b r o i z o l a n t e , a m o r t i z o a r e d i n a m i c e , modificări ale schemei
structurale e t c ) .
D e t e r m i n ă r i l e e x p e r i m e n t a l e ale c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e în regim de solicitare
d i n a m i c ă ridică probleme m a i dificile în vederea i n t e r p r e t ă r i i şi, î n t r u c î t
aceste r e z u l t a t e a p a r n u m a i în cazul a c t i v i t ă ţ i i de cercetare, nu vor fi d i s c u t a t e
m a i pe larg a i c i .
R e z u l t a t e l e e x p e r i m e n t a l e referitoare la încărcările d i n a m i c e furnizează
de obicei d a t e care p e r m i t să se precizeze v a l o r i l e u t i l i z a t e în p r o i e c t a r e .
R e z u l t a t e l e referitoare la efectul încărcărilor asupra s t r u c t u r i l o r dau d a t e m a i
d i r e c t e asupra şanselor de atingere a s t ă r i l o r l i m i t ă p e n t r u c o n s t r u c ţ i a a v u t ă
în v e d e r e . Aceste r e z u l t a t e t r e b u i e i n t e r p r e t a t e sub două aspecte p r i n c i p a l e ,
ţ i n î n d seama de stările l i m i t ă din p u n c t u l de vedere al c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e
în regim de solicitare d i n a m i c ă sau d i n p u n c t u l de vedere al caracteristicilor
de e x p l o a t a r e n o r m a l ă .
Referitor la p r o b l e m a depăşirii c a p a c i t ă ţ i i p o r t a n t e , d a t e l e cele m a i
concludente sînt i n d i c a t e de acceleraţiile p u n c t e l o r m a t e r i a l e (care d e t e r m i n ă
forţele de inerţie), şi de t e n s i u n i . Acceleraţiile nu p o t fi deduse î n t o t d e a u n a
cu suficientă precizie pe b a z a d e p l a s ă r i l o r d i n a m i c e , de aceea, m ă s u r a r e a lor
directă este de obicei de preferat; de asemenea, t r e b u i e r e m a r c a t f a p t u l că
forţele de inerţie pot fi deduse de obicei cu o b u n ă precizie, u t i l i z î n d accele­
r a ţ i i l e , pe cînd t e n s o m e t r i a în regim de solicitare d i n a m i c ă este uneori m a i
p u ţ i n c o n c l u d e n t ă , d a t o r i t ă i n c e r t i t u d i n i l o r referitoare la d i s t r i b u ţ i a t e n s i u n i ­
lor; aceşti factori pledează p e n t r u o m ă s u r a r e directă a acceleraţiilor într-un
m a r e n u m ă r de încercări d i n a m i c e . Cunoaşterea forţelor de inerţie sau a
t e n s i u n i l o r reale, pe bază e x p e r i m e n t a l ă , p e r m i t e o verificare m a i precisă a
s i g u r a n ţ e i s t r u c t u r i i (în calculele de verificare u r m e a z ă să se considere, după
caz, rezistenţa la oboseală, rezistenţa la şoc etc. p e n t r u m a t e r i a l e l e de construcţie
utilizate).
Referitor la p r o b l e m a nesatisfacerii c o n d i ţ i i l o r de e x p l o a t a r e n o r m a l ă ,
t r e b u i e a v u t e în vedere efectele v i b r a ţ i i l o r a s u p r a o a m e n i l o r şi a s u p r a utilajelor,
d u p ă cum este a r ă t a t la p c t . 1 1 . 1 . Criteriul de apreciere a efectului v i b r a ţ i i l o r
a s u p r a oamenilor este d a t de a m p l i t u d i n e a acceleraţiilor p e n t r u frecvenţe
joase (0—10 Hz) şi de a m p l i t u d i n e a vitezelor de v i b r a ţ i e p e n t r u frecvenţele
î n a l t e (10—100 H z ) . Criteriul de apreciere a efectului v i b r a ţ i i l o r a s u p r a u t i l a ­
jelor sensibile este d a t de obicei de a m p l i t u d i n e a vitezelor de v i b r a ţ i e . Com-
p a r î n d v a l o r i l e acestor a m p l i t u d i n i cu v a l o r i l e prescrise în funcţie de n a t u r a
procesului t e h n o l o g i c , se p o a t e s t a b i l i n o r m a în care e x p l o a t a r e a este împie­
d i c a t ă de v i b r a ţ i i şi în care sînt necesare m ă s u r i de remediere.
L a p c t . 11.2 s-a a r ă t a t că t e h n i c a încercărilor d i n a m i c e este în general
m a i complexă decît aceea a încercărilor s t a t i c e . P e de a l t ă p a r t e , în cazul
în care se dispune de a p a r a t u r a şi c u n o ş t i n ţ e l e necesare, încercările d i n a m i c e
p o t fi efectuate uneori m a i uşor decît cele s t a t i c e , d a t o r i t ă a t î t u ş u r i n ţ e i de
a p l i c a r e a unor solicitări d i n a m i c e s i m p l e (şocuri sau forţe cu v a r i a ţ i e în
t r e a p t ă ) , c î t şi a u ş u r i n ţ e i de m ă s u r a r e cu a p a r a t u r a de t i p s e i s m o m e t r i c ,
care nu necesită repere fixe. Aceste a v a n t a j e ale încercărilor d i n a m i c e , ca şi
bogăţia i n f o r m a ţ i i l o r pe care ele le furnizează, pledează p e n t r u organizarea
unor încercări cu c a r a c t e r periodic la i n t e r v a l e de t i m p de o r d i n u l a n i l o r ,
pentru construcţiile importante.

Bibliografie
15.1. S a p o v i t h, A. D., Nondestructive Tcsting of Complex Slruclures Under Bending,
Experimental Mechanics, Ian. 1964.
1 5 . 2 . B a r e ; , R . , încercarea elementelor de rezistenţă ale construcţiilor, proiect de standard
cehoslovac, 1964.
1 5 . 3 . H a n n , F . , Studiul criteriilor de apreciere a rezistenţei construcţiilor pe buza rezulta­
telor încercărilor tn vederea elaborării normativului pentru încercarea construcţiilor, Referai
ÎNCURC, 1963.
1 5 . 4 . B u z d u g a n , G h . , Măsurarea vibraţiilor mecanice, Bucureşti Editura tehnică, 1964.
 16. PROBLEMELE DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII
ÎN DOMENIUL EXPERIMENTAL

16.1. Perspective
Progresul t e h n i c în c o n s t r u c ţ i i necesită pe lingă m ă s u r ă r i l e clasice specifice
ş a n t i e r u l u i , efectuarea unor m ă s u r ă r i din ce în ce m a i complexe cu c a r a c t e r
t e h n i c şi ştiinţific c u m s î n t : s t a b i l i r e a caracteristicilor elastice (de r i g i d i t a t e )
în d o m e n i u l s t a t i c şi în special d i n a m i c , d e t e r m i n a r e a s t ă r i l o r l i m i t ă , a capa­
c i t ă ţ i i p o r t a n t e , a caracteristicilor p r i v i n d p o s i b i l i t a t e a pierderii s t a b i l i ­
tăţii etc.
î n t r u c î t t e h n i c a m ă s u r ă r i l o r în d o m e n i u l încercării c o n s t r u c ţ i i l o r p e r m i t e
astfel de d e t e r m i n ă r i , iar n e c e s i t ă ţ i l e t e h n i c e le i m p u n , p r o i e c t a n ţ i i vor solicita
în v i i t o r într-o m ă s u r ă din ce în ce m a i m a r e , u n o r u n i t ă ţ i specializate, să
verifice v a l a b i l i t a t e a ipotezelor de calcul a d o p t a t , c a l i t a t e a şi caracteristicile
m a t e r i a l e l o r puse în operă de e x e c u t a n ţ i , eficacitatea t e h n i c i i de m o n o l i t i z a r e
(în cazul c o n s t r u c ţ i i l o r prefabricate), g r a d u l de deteriorare al unor c o n s t r u c ţ i i
care au a v u t de suferit a v a r i i în t i m p u l execuţiei (îngheţ, greşeli în compo­
ziţia b e t o n u l u i ) sau în t i m p u l e x p l o a t ă r i i ( s u p r a î n c ă r c ă r i , incendiu, coroziune).
D e z v o l t a r e a în ţ a r a n o a s t r ă a a c t i v i t ă ţ i i e x p e r i m e n t a l e în d o m e n i u l rezis­
t e n ţ e i s t r u c t u r i l o r de c o n s t r u c ţ i e t r e b u i e să se facă p r i n :
— i n t r o d u c e r e a t e h n i c i i m o d e r n e de încercări ţ i n î n d u - s e seama de t e n d i n ­
ţele a c t u a l e în l u m e , p r i v i n d a p a r a t u r a de solicitare a c o n s t r u c ţ i i l o r , a p a r a t u r a
de m ă s u r a r e şi cea de p r e l u c r a r e a r e z u l t a t e l o r ;
— organizarea u n e i r e ţ e l e de l a b o r a t o a r e de încercări pe s t r u c t u r i (la
scară n a t u r a l ă ) , reţea care să acopere t e r i t o r i a l şi c a n t i t a t i v n e c e s i t ă ţ i l e ţ ă r i i
n o a s t r e (v. p c t . 16.2);
— i n t r o d u c e r e a pe scară largă a u t i l i z ă r i i încercărilor pe modele în perioada
de s t u d i u şi p r o i e c t a r e a s t r u c t u r i l o r (în cazul cînd insuficienţa cunoaşterii
m o d u l u i de lucru al s t r u c t u r i i i m p u n e astfel de încercări).
î n cele ce u r m e a z ă se p r e z i n t ă t e n d i n ţ e l e a c t u a l e ale t e h n i c i i m o d e r n e
de încercări, din care r e z u l t ă şi perspectivele de d e z v o l t a r e cu consecinţe
i m p o r t a n t e p e n t r u întreg d o m e n i u l încercării c o n s t r u c ţ i i l o r :
—• a p a r i ţ i a u n o r i n s t a l a ţ i i de solicitare s t a t i c ă şi d i n a m i c ă care p o t da
încărcări sau d e f o r m a ţ i i r e g l a t e d u p ă u n p r o g r a m a p r o p i a t de m o d u l r e a l de
a p l i c a r e a încărcărilor. Astfel de i n s t a l a ţ i i p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă a t î t p e n t r u
încercarea m a t e r i a l e l o r cît şi a elementelor sau s t r u c t u r i l o r de c o n s t r u c ţ i e ,
a v î n d în vedere s e n s i b i l i t a t e a acestora la viteze diferite de încărcare sau defor-
m a ţ i e în special în apropierea s t ă r i l o r l i m i t ă (v. şi p c t . 2.2);
 — dezvoltarea i n s t a l a ţ i i l o r de încărcare cu mijloace p n e u m a t i c e sau cu
a j u t o r u l sistemelor de prese c o m a n d a t e c e n t r a l i z a t în vederea u ş u r ă r i i t e h n i c i i
de solicitare şi reducerii t i m p u l u i de încărcare;
— a p a r i ţ i a unor noi t i p u r i de t r a d u c t o a r e rezistive cu c a r a c t e r i s t i c i tehnice
î m b u n ă t ă ţ i t e şi cu d e s t i n a ţ i i noi, şi a n u m e : t r a d u c t o a r e i m p r i m a t e pe folie,
care au o flexibilitate m ă r i t ă , asigură hidroizolarea spre obiectul pe care se
aplică şi m a i ales a d m i t un c u r e n t m a i m a r e , fapt care p e r m i t e uneori e l i m i ­
narea unor etaje de a m p l i f i c a r e ; t r a d u c t o a r e cu s e m i c o n d u c t o a r e , c a r a c t e r i z a t e
p r i n t r - u n coeficient de s e n s i b i l i t a t e t e n s o m e t r i c ă r i d i c a t (A" = 120—140) ceea
ce p e r m i t e de asemenea e l i m i n a r e a unor etaje de a m p l i f i c a r e ; t r a d u c t o a r e
p e n t r u deformaţii m a r i , care au coeficientul de s e n s i b i l i t a t e t e n s o m e t r i c ă
scăzut (A"=0,015), astfel că pot fi legate la p u n ţ i l e t e n s o m e t r i c e o b i ş n u i t e ;
t r a d u c t o a r e cu a u t o c o m p e n s a r e de t e m p e r a t u r ă confecţionate special p e n t r u
diferitele m e t a l e pe care se a p l i c ă ;
i— tranzistorizarea p u n ţ i l o r t e n s o m e t r i c e , respectiv înlocuirea t u b u r i l o r
electronice din c i r c u i t u l de amplificare cu t r a n z i s t o a r e ; în felul acesta se o b ţ i n
soluţii c o n s t r u c t i v e m a i r o b u s t e , de forme reduse şi g r e u t a t e m i c ă , foarte con­
v e n a b i l e p e n t r u lucrul pe ş a n t i e r e ;
— m ă r i r e a preciziei şi s t a b i l i t ă ţ i i p u n ţ i l o r t e n s o m e t r i c e ca şi a domeniu­
lui de m ă s u r a r e , e x i s t î n d unele încercări reuşite de a se construi p u n ţ i tenso­
m e t r i c e p e n t r u m ă s u r a r e a deformaţiilor m a r i ( s = 1 0 . . . 1 o % ) ;
— perfecţionarea c o n t i n u ă a c o m u t a t o a r e l o r prin introducerea s i s t e m u l u i
de e c h i l i b r a r e în fază şi m o d u l , a p o s i b i l i t ă ţ i i de egalizare a u t o m a t ă a n i v e ­
lului de citiri i n i ţ i a l e ;
— d e z v o l t a r e a sistemelor de înregistrare c o n c o m i t e n t ă pe m a i m u l t e canale
şi creşterea n u m ă r u l u i de canale ce pot fi u r m ă r i t e s i m u l t a n : osciloscripte,
oscilografe m a g n e t o e l e c t r i c e , oscilografe catodice, m u l t i s c o a p e e t c ;
— a p a r i ţ i a s i s t e m u l u i de înregistrare pe b a n d ă m a g n e t i c ă şi a înregis­
t r ă r i i s t a t i s t i c e a frecvenţei de a p a r i ţ i e a unei a n u m i t e c a r a c t e r i s t i c i v a r i a b i l e ;
— a p a r i ţ i a sistemelor de indicare cifrică şi sub formă de cartele perforate
în vederea p o s i b i l i t ă ţ i i folosirii datelor la calculul cu m a ş i n i l e electronice;
— a u t o m a t i z a r e a procesului de m ă s u r a r e t e n s o m e t r i c ă : p u n ţ i cu a u t o -
e c h i l i b r a r e , c o m u t a t o a r e a u t o m a t e , a p a r a t e a u t o m a t e de î n r e g i s t r a t şi c o n t r o l ;
A l ă t u r i de a p a r a t e l e din această categorie, p r e z i n t ă interes dezvoltarea
a p a r a t e l o r b a z a t e pe p r i n c i p i u l corzii v i b r a n t e , care p e r m i t efectuarea măsu­
rărilor la d i s t a n ţ e foarte m a r i , fără ca lungimea c a b l u r i l o r să influenţeze pre­
cizia m ă s u r ă r i l o r , precum şi u r m ă r i r e a în. t i m p a c o n s t r u c ţ i i l o r ; în această
categorie de a p a r a t e i n t r ă şi dozele de m ă s u r a r e a presiunii în t e r e n u l de f u n d a ţ i e .
Progresele deosebite p r i v i n d a p a r a t u r a de m ă s u r a r e şi solicitare a p ă r u t e
în u l t i m i i ani conduc la consecinţe deosebit de i m p o r t a n t e în p e r s p e c t i v ă :
a) D a t o r i t ă d e z v o l t ă r i i t e h n i c i i de solicitare se vor realiza în cursul
încercării un n u m ă r m a r e de ipoteze de încărcare, posibile în e x p l o a t a r e , ceea ce
nu se face astăzi decît în cazul unor încercări cu scop de cercetare; va rezulta
deci o c a n t i t a t e m a r e de d a t e preţioase care t r e b u i e p r e l u c r a t e .
b) Dezvoltarea mijloacelor de m ă s u r a r e şi a t e h n i c i i încercărilor nede-
s t r u c t i v e va p e r m i t e luarea în consideraţie a p r o p r i e t ă ţ i l o r m a t e r i a l u l u i şi
r i g i d i t ă ţ i i fiecărui element al s t r u c t u r i i ; va rezulta şi de aici o c a n t i t a t e m a r e
 O R G A N I Z A R E A U N U I L A B O R A T O R DE Î N C E R C A R E A C O N S T R U C Ţ I I L O R 463

de d a t e p r i v i n d o m o g e n i t a t e a c o n s t r u c ţ i e i , d a t e ce t r e b u i e de asemenea pre­
lucrate.
c) N u m ă r u l mare de d a t e o b ţ i n u t e t r e b u i e să fie p r e l u c r a t e s t a t i s t i c cu
a j u t o r u l m a ş i n i l o r electronice, s i n g u r u l mijloc c a p a b i l să prelucreze o ase­
menea c a n t i t a t e de v a l o r i , s i n t e t i z î n d u - l e în indicii de apreciere a r e z i s t e n ţ e i
s t r u c t u r i i respective (v. c a p . 1 şi 15).
d) Organizarea u r m ă r i r i i în t i m p a c o m p o r t ă r i i construcţiilor necesită
u n consum m a r e de m u n c ă ; de aceea, în c o n d i ţ i i l e tehnice de astăzi această
organizare este greu de r e a l i z a t . A u t o m a t i z a r e a proceselor de m ă s u r a r e şi dez­
v o l t a r e a a p a r a t u r i i s t a b i l e va conduce la o u r m ă r i r e în t i m p , d e o s e b i t de pre­
ţioasă a t î t p e n t r u s i g u r a n ţ a în e x p l o a t a r e cit şi p e n t r u e x p e r i e n ţ a generală a
c o n s t r u c t o r i l o r (valori r e a l i z a t e ale încărcării într-un i n t e r v a l mare de t i m p
efectele a c ţ i u n i i c l i m a t i c e , ale t a s ă r i l o r inegale, ale t e m p e r a t u r i l o r t e h n o l o ­
gice, ale coroziunii e t c ) .
e) Dezvoltarea m e t o d e l o r de încercări d i n a m i c e va p e r m i t e ca, în m u l t e
cazuri de s t r u c t u r i complexe, în c a r e , s o l i c i t a r e a statică nu poate fi a p l i c a t ă
să se utilizeze a c ţ i u n e a d i n a m i c ă a microseismelor sau a unor m i c i explozii,
p e n t r u d e t e r m i n a r e a caracteristicilor elastice ale s t r u c t u r i i respective ( v . c a p . 11).
, f) A m p l o a r e a problemelor legate de d o m e n i u l încercării construcţiilor
conduce la necesitatea organizării unor l a b o r a t o a r e de s p e c i a l i t a t e d o t a t e
corespunzător şi î n c a d r a t e cu personal calificat (v. p c t . 16.2.).
î n a i n t e de a încheia acest scurt paragraf p r i v i n d perspectivele e x p e r i m e n ­
t a l e în d o m e n i u l r e z i s t e n ţ e i s t r u c t u r i l o r , este necesar să se sublinieze şi o latură
a acestora, încercările pe modele, care nu i n t r ă în obiectivele lucrării de faţă
dar care prezintă o i m p o r t a n ţ ă deosebită p e n t r u d o m e n i u l .respectiv.
încercarea pe model şi încercarea pe construcţie în m ă r i m e n a t u r a l ă nu se
înlocuiesc una pe a l t a ci d i m p o t r i v ă , se completează reciproc: p r i m a serveşte
la precizarea concepţiei p r i v i n d modul în care lucrează construcţia şi dă posi­
b i l i t a t e a ca p r o i e c t u l să fie corectat în consecinţă, iar a doua (încercarea în
n a t u r ă ) , folosind d i m e n s i u n i şi m a t e r i a l e reale, p e r m i t e verificarea s i g u r a n ţ e i
în condiţii similare cu cele din e x p l o a t a r e , iar în cazul c o n t i n u ă r i i încercării
dincolo de încărcările de e x p l o a t a r e , p e r m i t e d e t e r m i n a r e a stărilor l i m i t ă .
De aceea, în p e r s p e c t i v ă , dezvoltarea d o m e n i u l u i e x p e r i m e n t a l in a n s a m b l u
cuprinde şi introducerea pe scară largă a u t i l i z ă r i i încercărilor pe m o d e l e .

16.2., O r g a n i z a r e a unui laborator de încercare

a construcţiilor

a. G e n e r a l i t ă ţ i . L a b o r a t o r u l de încercare a construcţiilor ca formă orga­

nizatorică a p a r t e c o n s t i t u i e o a p a r i ţ i e r e l a t i v nouă nu n u m a i în ţ a r a n o a s t r ă
dar şi peste h o t a r e , d e t e r m i n a t ă m a i ales de a m p l o a r e a deosebită pe care a
luat-o a c t i v i t a t e a de verificare e x p e r i m e n t a l ă a noilor c o n s t r u c ţ i i e x e c u t a t e
într-un volum deosebit de m a r e după cel de-al doilea război m o n d i a l .
î n f i i n ţ a r e a l a b o r a t o a r e l o r de încercare a construcţiilor este d e t e r m i n a t ă
în special de necesitatea e x i s t e n ţ e i unor o r g a n i z a ţ i i de s p e c i a l i t a t e , d o t a t e şi
î n c a d r a t e în mod corespunzător, care să fie capabile să execute încercări pe
c o n s t r u c ţ i i în n a t u r ă şi să furnizeze d a t e l e necesare aprecierii c o m p o r t ă r i i în
e x p l o a t a r e a c o n s t r u c ţ i i l o r d i n p a r t e a unor comisii de recepţie sau de expertiză
[16.1, 16.2, 16.3, 16.4, 1 6 . 5 ] .
D a t e l e pe care u r m e a z ă să le p r e z i n t e se o b ţ i n pe baza p r e l u c r ă r i i rezul­
t a t e l o r m ă s u r ă r i l o r şi a observaţiilor efectuate în c a d r u l s t u d i u l u i p r e l i m i n a r
şi pe t i m p u l încărcării de probă şi c o n s t i t u i e d a t e oficiale care pot fi folosite
la nevoie şi în faţa i n s t a n ţ e l o r j u d e c ă t o r e ş t i .
D u p ă cum s-a v ă z u t în c a p . 6, a c t i v i t ă ţ i l e care se desfăşoară în vederea
a t i n g e r i i obiectivelor unei încercări s î n t m u l t i p l e şi ele necesită o a n u m i t ă
specializare b i n e definită care se p o a t e o b ţ i n e n u m a i în c a d r u l u n u i labora­
t o r o r g a n i z a t şi d o t a t în mod corespunzător şi care să-şi formeze o experienţă
de lucru m u l t i l a t e r a l ă .
In cele ce u r m e a z ă se v a a r ă t a pe s c u r t m o d u l c u m p o a t e fi concepută
organizarea u n u i l a b o r a t o r de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r care să fie c a p a b i l să
execute încercări de a m p l o a r e cu mijloace p r o p r i i şi în mod i n d e p e n d e n t .
b . O r g a n i z a r e . Schema o r g a n i z a t o r i c ă a u n u i l a b o r a t o r de încercare a
c o n s t r u c ţ i i l o r d e p i n d e în p r i m u l r î n d de a m p l o a r e a sarcinilor pe care u r m e a z ă
să le î n d e p l i n e a s c ă . î n funcţie de acestea î n c a d r a r e a şi d o t a r e a l a b o r a t o r u l u i
p o a t e fi m a i b o g a t ă sau m a i r e d u s ă , iar i m p o r t a n ţ a sa p o a t e fi de ordin repu­
b l i c a n — l a b o r a t o r u l c e n t r a l de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r — sau r e g i o n a l ,
c o n s t i t u i t pe lîngă sfaturile p o p u l a r e regionale sau t r u s t u r i l e regionale de con­
s t r u c ţ i i locale ( T . R . C . L . ) .
Caracteristica p r i n c i p a l ă a l a b o r a t o a r e l o r de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r ,
care le deosebeşte de altfel de l a b o r a t o a r e l e uzuale de încercare a m a t e r i a l e l o r
de c o n s t r u c ţ i e , constă în f a p t u l că a c t i v i t a t e a lor p r i n c i p a l ă se desfăşoară pe
teren, la c o n s t r u c ţ i i l e care u r m e a z ă să fie î n c e r c a t e ; cu a l t e c u v i n t e , labora­
t o r u l de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r nu p r i m e ş t e e p r u v e t e spre încercare în labo­
r a t o r ci pleacă la încercări.
Această caracteristică esenţială face ca baza organizării u n u i asemenea
l a b o r a t o r să-1 c o n s t i t u i e echipele m o b i l e de încercare d o t a t e cu mijloace de
deplasare a d e c v a t e . E c h i p e l e m o b i l e de încercare nu p o t avea o s t r u c t u r ă orga­
n i z a t o r i c ă fixă, compunerea lor depinzînd de obiectivele şi a m p l o a r e a fiecărei
încercări în p a r t e .
în perioada d i n t r e d e p l a s ă r i , m e m b r i i echipelor m o b i l e de încercare lu­
crează în c a d r u l l a b o r a t o r u l u i pe s p e c i a l i t ă ţ i la cunoaşterea, asimilarea şi
perfecţionarea metodelor de m ă s u r a r e şi încercare d e p u n î n d în acest sens
o m u n c ă de cercetare ştiinţifică.
P r i n u r m a r e , a c t i v i t a t e a u n u i l a b o r a t o r de încercare a construcţiilor
îmbracă o d u b l ă formă organizatorică;
— echipe mobile de încercare a l c ă t u i t e ad-hoc d u p ă specificul încercării
care u r m e a z ă să se efectueze;
— grupe permanente de lucru a l c ă t u i t e în c a d r u l şi la sediul laborato­
r u l u i pe s p e c i a l i t ă ţ i .
P r i n c i p a l e l e grupe p e r m a n e n t e de lucru necesare la u n l a b o r a t o r de în­
cercare a construcţiilor ar t r e b u i să fie u r m ă t o a r e l e :
— grupa de încărcări de probă, care să se ocupe de s t u d i u l şi perfecţio­
narea mijloacelor de realizare a încărcărilor şi să le folosească p r a c t i c în re­
zolvarea sarcinilor l a b o r a t o r u l u i ;
 O R G A N I Z A R E A U N U I L A B O R A T O R D E Î N C E R C A R E A C O N S T R U C Ţ I I L O R 4G5

— grupa de măsurări, care în mod similar să se ocupe de s t u d i u l şi perfec­

ţionarea metodelor de m ă s u r a r e a deplasărilor, a deformaţiilor specifice, a
rotirilor, a acceleraţiilor e t c . , în vederea cunoaşterii perfecte a a p a r a t u r i i
specifice, şi m a i ales a d o m e n i i l o r şi m o d u l u i de folosire o p t i m a acesteia,
funcţie de n e c e s i t ă ţ i ;
-— grupa de proiectare-cervelare, care să se ocupe de elaborarea pro­
iectelor de încercare şi să studieze metodele de perfecţionare a a c t i v i t ă ţ i i
de încercare a c o n s t r u c ţ i i l o r sub t o a t e aspectele, inclusiv aspectul organiza­
toric;
— grupa serviciilor auxiliare care ar cuprinde atelierele de mecanică fină
optică şi electronică, serviciul a u t o , serviciul a d m i n i s t r a t i v , s e c r e t a r i a t u l e t c .
Schematic această organizare ar p u t e a fi r e p r e z e n t a t ă astfel:

Şef de laborator

Grupa de proiectare- Grupa servicii

Grupa de încărcări Grupa de măsurări
cercetare auxiliare

E c h i p ă mobilă de încercare Şef de e c h i p ă <

E c h i p ă m o b i l ă de încercare Şef de e c h i p ă «

Desigur că această schemă ar p u t e a fi amplificată în funcţie de a m p l o a r e a

sarcinilor l a b o r a t o r u l u i şi p o s i b i l i t ă ţ i l e financiare e x i s t e n t e , astfel încît fie­
care s p e c i a l i t a t e din c a d r u l grupelor să formeze o grupă sau chiar laborator
a p a r t e , fapt r e c o m a n d a b i l p e n t r u un l a b o r a t o r c e n t r a l de încercare a con­
s t r u c ţ i i l o r de profil r e p u b l i c a n .
c. D o t a r e . I n d i c a ţ i i l e care urmează cu p r i v i r e la necesităţile de dotare
ale u n u i l a b o r a t o r au de asemenea un caracter p r i n c i p i a l , t i p u l şi c a n t i t a t e a
de a p a r a t e şi d i s p o z i t i v e p u t î n d fi aleasă şi amplificată după n e v o i .
Grupa de încărcări ar t r e b u i să aibe în dotare u r m ă t o a r e l e t i p u r i de apa­
r a t e şi d i s p o z i t i v e :
— prese h i d r a u l i c e de diferite c a p a c i t ă ţ i p î n ă la 50 tf;
— p l a t f o r m e de încărcare de i n v e n t a r , d e m o n t a b i l e şi p r e v ă z u t e cu ca­
b l u r i şi dispozitive de s u s p e n d a r e ;
platforme de lucru d e m o n t a b i l e şi schelă metalică d e m o n t a b i l ă cu
scări de acces, e v e n t u a l din frînghie;
— c î n t a r r o m a n p e n t r u cîntărirea m a t e r i a l u l u i folosit la î n c ă r c a r e ;
— p o m p ă de apă a s p i r a t o a r e - r e s p i n g ă t o a r e p e n t r u realizarea încărcărilor
cu a p ă ;
 — schelet m e t a l i c d e m o n t a t u l şi p r e l a t ă i m p e r m e a b i l ă pentru realizarea
încărcărilor cu a p ă ;
- d i n a m o m e t r e mecanice sau doze electrice pentru controlul forţelor
realizate la î n c ă r c a r e ;
— e x c i t a t o a r e - v i b r a t o a r e pentru crearea încărcărilor d i n a m i c e de diferite
i n t e n s i t ă ţ i şi frecvenţe v a r i a b i l e .
Grupa de m ă s u r i ar t r e b u i d o t a t ă cu:
— a p a r a t e topografice şi speciale ( c o m p a r a t o a r e , v i b r o m e t r e ) pentru mă­
surarea deplasărilor liniare şi u n g h i u l a r e (rotiri) în regim de solicitare statică
şi d i n a m i c ă , p e n t r u circa 50 p u n c t e de m ă s u r a r e ;
— a p a r a t e tensometrice p e n t r u m ă s u r a r e a şi înregistrarea deformaţiilor
specifice, în special a p a r a t e p e n t r u t e n s o m e t r i a electrică rezistivă, i n d u c t i v ă
şi cu coardă v i b r a n t ă , p e n t r u circa 2 000 p u n c t e de m ă s u r a r e ;
— a p a r a t e de control al m ă r i m i l o r electrice ( a m p e r m e t r e , v o l t m e t r e ,
megohmmetre);
•— a p a r a t e p e n t r u verificarea şi calibrarea a p a r a t e l o r de m ă s u r a t folosite;
— b a n c p e n t r u confecţionarea şi calibrarea t r a d u c t o a r e l o r electrice re-
zistive;
— a p a r a t e pentru defectoscopie cu raze y, u l t r a s u n e t e şi pulberi m a g n e t i c e ;
— g r u p electrogen pentru a l i m e n t a r e a a p a r a t e l o r electrice.
In alegerea t i p u r i l o r de a p a r a t e de m ă s u r a t se va ţ i n e seama de p r i n c i p a l a
caracteristică pe care acestea t r e b u i e să o îndeplinească, şi a n u m e r o b u s t e ţ e a ,
chiar în d e t r i m e n t u l preciziei lor, ţ i n î n d seama de faptul că aceste a p a r a t e se
folosesc în c o n d i ţ i i grele de lucru, fiind adeseori supuse i n t e m p e r i i l o r , şocurilor,
v i b r a ţ i i l o r etc.
Grupa de proiectare-cercetare trebuie să aibe în d o t a r e :
planşete pentru desen;
— m a ş i n i de calculat electrice.
Grupa servicii a u x i l i a r e trebuie să a i b ă :
— m a ş i n i special a m e n a j a t e p e n t r u deplasarea echipelor mobile la obiectul
încercării;
— utilaj p e n t r u obţinerea probelor de m a t e r i a l din structurile, c e r c e t a t e ;
— m a ş i n i - u n e l t e ( s t r u n g u r i , freze, raboteze, m a ş i n i electrice de g ă u r i t
etc.) p e n t r u confecţionarea unor dispozitive simple şi a epruvetelor din pro­
bele de control e x t r a s e ;
— utilaj pentru încercări mecanice ale rezistenţei m a t e r i a l e l o r de con­
s t r u c ţ i e şi d e t e r m i n a r e a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e ;
— a p a r a t e electronice de control pentru verificarea a p a r a t e l o r electrice
de m ă s u r a t ;
— m a t e r i a l e şi dispozitive de protecţie a m u n c i i .
d. F u n e ţ i o n a r e . L a b o r a t o r u l de încercare a construcţiilor ar urma să func­
ţioneze pe bază de gospodărie c h i b z u i t ă , încheind în acest scop contracte, de
asistenţă tehnică cu beneficiarii.
De la beneficiar se va p r i m i de obicei sarcina de încercare, respectiv obiec­
t i v e l e care se urmăresc, prin efectuarea încercării.
P e baza acestor obective l a b o r a t o r u l execută s t u d i u l p r e l i m i n a r şi t e m a t i c a
încercării, a l c ă t u i n d în acest scop o echipă de cercetare compusă d i n t r - u n
inginer responsabil şi 2—3 t e h n i c i e n i m e m b r i i ai g r u p u l u i proiectare-cercetare.
 T e m a t i c a încercării se discută în c a d r u l g r u p u l u i de proiectare-cercetare
şi se cere avizul beneficiarului, e x p e r t u l u i sau grupei de experţi numit, de. acesta
în vederea verificării faptului dacă t e m a t i c a î n t o c m i t ă corespunde obiecti­
velor u r m ă r i t e ,
D u p ă avizarea t e m a t i c i i , acelaşi colectiv întocmeşte proiectul încercării,
sfătuindu-se în acest scop cu şefii grupelor de încărcări şi de m ă s u r ă r i a s u p r a
celor m a i eficiente şi i n d i c a t e m e t o d e care u r m e a z ă să fie folosite.
P r o i e c t u l încercării se discută în grupa de proiectare-cercetare şi se a p r o b ă
de şeful l a b o r a t o r u l u i .
P e baza prevederilor p r o i e c t u l u i se a l c ă t u i e ş t e echipa m o b i l ă de încercare,
d o t a t ă cu t o a t e mijloacele m a t e r i a l e necesare e x e c u t ă r i i încercării. Şeful echipei
mobile de încercare este inginerul responsabil de încercare, care a condus lu­
crările de s t u d i u p r e l i m i n a r şi sub a cărui conducere s-au î n t o c m i t t e m a t i c a
şi proiectul încercării.
în cazul în care amploarea încercării necesită colaborarea cu un t r u s t
de construcţii în vederea e x e c u t ă r i i schelelor şi platformelor, precum şi p e n t r u
m a n i p u l a r e a g r e u t ă ţ i l o r pe t i m p u l încercării, l a b o r a t o r u l urmează să con­
t r a c t e z e această lucrare cu t r u s t u l .
D u p ă t e r m i n a r e a încercării, datele se prelucrează în c a d r u l g r u p u l u i de
proiectare-cercetare cu aceeaşi echipă cu care s-a e x e c u t a t s t u d i u l p r e l i m i n a r
şi se întocmeşte u n referat cu concluzii a s u p r a r e z u l t a t e l o r încercării.
Referatul cu concluzii t r e b u i e să r ă s p u n d ă obiectivelor încercării şi ser­
veşte în general e x p e r ţ i l o r ca î m p r e u n ă cu a l t e cercetări şi informaţii să elu­
cideze complet problema p e n t r u care s-a efectuat încercarea.
Sub acest aspect, a c t i v i t a t e a l a b o r a t o r u l u i are un caracter oficial, docu­
mentele e l a b o r a t e de acesta servind ca bază t e h n i c ă cu v a l a b i l i t a t e j u r i d i c ă .

Bibliografie

16.1. L'H e r m i t e , R. Méthodes générales d'essai et de contrôle en laboratoire. L i v r e 1.

Mesures géométriques et m é c a n i q u e s , Paris, liyrolles, 1955.
1 6 . 2 . M u 1 1 e r , E . , Construction et aménagement des laboratoires. Construction, Franţa, 18,
nr. 8, august 1 9 6 3 .
1 6 . 3 . » „ „ Institute of Serbia for testing materials, Belgrade, Jugoslavia, Buletin R I L E M ,
nr. 19, iunie 1963.
1 6 . 4 . „ „ „ Institut Stroilelnoi tehniki, Kratkic svedeniia Varşovia, ITB, 1963.
16.5. » » . I . S . M . E . S . - I s t i t u t o S p e r i m e n t a l e Modelli e Strutture 1951 - 1 9 6 1 , B e r g a m o ,
I.S.M.E.S., 1961.
 A N E X E

S T A N D A R D E ŞI P R E S C R I P Ţ I I L E G A T E D E ÎNCERCAREA
CONSTRUCŢIILOR

Standarde privind încercarea materialelor de construcţie şi a terenului

STAS 4203-53. A n a l i z a m e t a l o g r a f i c ă a m e t a l e l o r şi a l i a j e l o r . L u a r e a şi p r e g ă t i r e a p r o b e l o r
metalografice.
STAS 105-58. încercări m e c a n i c e ale metalelor. încercarea de duritate Brinell.
STAS 493-58. — încercarea de duritate R o c k w e l l
STAS 492-58. — încercarea de duritate Vickers
STAS 1552-50. — încercarea la c o m p r e s i u n e .
STAS 1660-55. — încercarea la î n c o v o i e r e a fontei.
STAS 5878-58. — încercarea la o b o s e a l ă prin î n c o v o i e r e r o t a t i v ă .
STAS 6638-62. încercările metalelor. Determinarea limitei de curgere tehnică a oţelului
la c a l d .
STAS 6623-62. î n c e r c a r e a d e d u r i t a t e a s t r a t u r i l o r şi p i e s e l o r s u b ţ i r i . M e t o d a V i c k e r s
cu sarcini mici.
STAS 6596-62. î n c e r c a r e a de fluaj a o ţ e l u r i l o r la t e m p e r a t u r i r i d i c a t e , fără î n t r e r u p e r e a
încercării.
STAS 1400-59. — încercarea de rezilienţă.
STAS 200-61. — încercarea la t r a c ţ i u n e .
STAS 2172-62. — încercarea la t r a c ţ i u n e a cablurilor de o ţ e l .
STAS 6605-62. — î n c e r c a r e a la t r a c ţ i u n e a o ţ e l u l u i b e t o n .
STAS 4069-61. T e r e n u l de f u n d a ţ i e . încercarea la c o m p r e s i u n e cu deformare laterală liberă
a pămînturilor.
STAS E 4775-55. — M o d u l u l de deformaţie. Determinarea prin încărcări directe,
STAS 6652-62. încercarea nedestructivă a betonului. Condiţii generale.
STAS 1275-62. $ încercări de l a b o r a t o r ale b e t o a n e l o r . C o n f e c ţ i o n a r e a e p r u v e t e l o r şi deter­
minarea rezistenţelor mecanice pe epruvete.
STAS 2414-62. — D e t e r m i n a r e a d e n s i t ă ţ i i şi a c o m p a c t i t ă ţ i i b e t o n u l u i î n t ă r i t .
STAS 5585-62. — D e t e r m i n a r e a m o d u l u l u i de e l a s t i c i t a t e s t a t i c la c o m p r e s i u n e a b e t o n u l u i .
STAS E 5511-57. — D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i m e c a n i c e la a d e r e n ţ a prin s m u l g e r e .
STAS 1759-50. M e t o d e d e încercare p e ş a n t i e r a b e t o a n e l o r şi a m a t e r i a l e l o r c o m p o n e n t e .
Prescripţii.
STAS 456-62. Cărămizi de construcţie d i n argilă arsă. Verificări şi încercări.
STAS 6291-61. L e m n . D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i la t r a c ţ i u n e p e r p e n d i c u l a r p e f i b r e .
STAS 86-51. — încercarea *la compresiune paralel cu fibrele.
STAS 1348-50. — încercarea la c o m p r e s i u n e p e r p e n d i c u l a r p e fibre.
STAS 1038-50. — î n c e r c a r e a la despicare.
STAS 1651-50. — încercarea la forfecare.
STAS — încercarea la î n c o v o i e r e prin l o v i r e .
337-51) — încercarea la î n c o v o i e r e s t a t i c ă .
^ S T A S T037-5ÏÏT — î n c e r c a r e a la r ă s u c i r e .
STAS 336-51. — încercarea la t r a c ţ i u n e paralel cu fibrele.
STAS 1956-50. Proprietăţile şi încercările m e c a n i c e şi t e h n o l o g i c e ale m e t a l e l o r . T e r m i n o ­
logie.
DIN 1048-1943 B e s t i m m u n g e n des D e u t s c h e n A u s s c h u s s e s für S t a h l b e t o n , Teil D . Bestim­
m u n g e n für B e t o n p r ü f u n g e n bei A u s f ü h r u n g v o n B a u w e r k e n aus Beton
und Stahlbeton.
BS 1881-1952. M e t h o d s of t e s t i n g c o n c r e t e .
BS 3500 M e t h o d s f o r c r e e p a n d r u p t u r e t e s t i n g of m e t a l s .
STAS 1545-52. — P o d u r i d e ş o s e a şi p a s e r e l e .
STAS 3221-52. — P o d u r i d e ş o s e a şi p a s e r e l e . C l a s e l e d e î n c ă r c a r e şi c o n v o a i e l e tip.
STAS 3503-52. Terenul de fundaţie. Presiuni admisibile.
STAS 190t-50. Rezistenta materialelor. Terminologie.
STAS E0188-01. S o l i c i t ă r i o s c i l a n t e . T e r m i n o l o g i e şi s i m b o l u r i .
STAS 3451-52. Statica construcţiilor. Terminologie.

Standarde privind mijloacele de măsurare şi utilajul de solicitare

STAS 2933-00. Mijloace de măsurare. Terminologie.
STAS 2872-59. Erori de m ă s u r a r e . T e r m i n o l o g i e şi s i m b o l u r i .
STAS 4447-54. D i n a m o m e t r e . Clasificare.
STAS 4293-57. Măsuri şi a p a r a t e d e m ă s u r a t . C o m p a r a t o a r e cu c a d r a n p r e c i z i a de c i t i r e
0,01 m m . Condiţii generale.
STAS 6660-62. Miră de n i v e l m e n t o b i ş n u i t ă .
STAS 4640-61. Aparate de măsurat electrice indicatoare. Condiţii generale.
STAS 4186-53. ^Aparate de m ă s u r a t presiuni. Clasificare.
STAS 1805-50. [ M a ş i n i de î n c e r c a t la t r a c ţ i u n e . V e r i f i c a r e a p r i n m e t o d a e p r u v e t e l o r c o m ­
parative.
STAS 1510-60. V e r i f i c a r e a m a ş i n i l o r de î n c e r c ă r i m e c a n i c e s t a t i c e la t r a c ţ i u n e , c o m p r e s i u n e
şi î n c o v o i e r e .
B S 1610. V e r i f i c a t i o n o f t e s t i n g m a c h i n e s — P a r t I ; 1 9 5 8 . M e t h o d s of l o a d v e r i f i c a t i o n
r e q u i r e m e n t s f o r c l a s t i c p r o v i n g d e v i c e s , a n d v e r i f i c a t i o n of m a c h i n e s f o r
tension and compression testing.
ISO/R 147. L o a d c a l i b r a t i o n of t e s t i n g m a c h i n e s f o r t e n s i l e t e s t i n g of s t e e l .
VSM 58060. Montres c o m p a r a t e u r s . U n i t e s de graduation: 0,01 m m et 0,001 m m . Con­
ditions techniques de livraison.
GOST 9696-61. Indikatorî mnogooborotnîe s ţenoi deleniia 0,001 i 0,002 m m .
GOST 5584-61. Indikatorî riciajno-zubcialie s ţenoi deleniia 0,01 m m .
GOST 577-60. Indikatorî ceasovogo tipa s ţenoi deleniia 0,01 m m .
GOST 9500-60. Dinamometri obrazţovie perenosnle.
GOST 9109-60. Dinamometri obşccgo naznaceniia. Tipî i osnovnîe parametri.
GOST 7855-61. Maşini razrlvnîe i universalnle dlea ispltaniia metallov.
GOST 8905- 58. Presi ghidravliceskie dlea ispltaniia standartnîh obrazţov stroitelnîh mate
rialov. Osnovnie parametri i tehniceskie trebovaniia.
G O S T 9 8 1 0 — 6 1 . Osţilografî elektronno-lucevle. Tehniceskie trebovaniia.
GOST 9 8 2 9 — 6 1 . Osţilografî svetolucevie. Obşcie tehniceskie trebovaniia.

N O T Ă . Semnificaţia indicativelor este:

STAS — Standard de stat R.P.R.
ISO — S t a n d a r d e elaborate de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare.
DIN — S t a n d a r d e şi n o r m e g e r m a n e .
BS — Standarde britanice.
VSM — Standarde franceze.
MSz — Standarde maghiare.
GOST — Standarde sovietice.
CSN — Standardele cehoslovace.
ACI — Normele Institutului american pentru beton.
 Redactor responsabil: EMILIA ILIE
Tehnoredactor: GRIGORE LECA

Dat la cules 27.02.1965. Bun de tipar 07.09.1965. Apărut 1965.

Tiraj 4000+140 + 40, legate. Htrtie velină ilustraţii de 80 g/m ,
3

700 X1000/16. Coli editoriale 38,50. Coli de tipar 29,50.

A. 813/1965. C.Z. pentru bibliotecile mari 620.1:624. C.Z.
pentru bibliotecile mici 620.

Tiparul executat Ia întreprinderea Poligrafică Sibiu,

str. N . Bălcescu nr. 17.
Republica Socialistă România