PROIECT

Contactoare de curent
alternativ
trifazat cu miscare de
translatie

Student:Simion Marian Dumitrache

Grupa:3612 F.R

ARGUMENT

Conform definiiei, contactorul este un aparat cu comutaie

mecanic,
acionat altfel dect manual (cu tije i came, pneumatic,
electromagnetic etc.), dar
care are o singur poziie de repaus. Contactorul trebuie s fie
capabil s
nchid, s suporte i s ntrerup curenii n toate regimurile de
funcionare
normal a circuitelor electrice (inclusiv supracurenii de pornire
ai motoarelor
electrice). Din acest punct de vedere, orice contactor este
destinat a efectua un
numr mare de comutaii sub sarcin i un numr i mai de
comutaii fr sarcin.
Contactorul electromagnetic este acionat de un electromagnet
(de curent
continuu sau de curent alternativ).
Funcional, orice contactor are rolul de a conecta (sau
deconecta) un circuit
la darea unei comenzi i de a-l menine n starea respectiv,
atta timp ct dureaz
comanda. Aadar, contactele unui contactor pot fi "normal
deschise" i/sau
"normal nchise", cu urmtoarele semnificaii (la contactoarele
electromagnetice):
- contactul "normal deschis" (ND) este contactul care se af
deschis cnd
aparatul este n stare de repaus (adic, n lipsa curentului n
bobina de excitaie a
electromagnetului). Acest contact se va stabili, adic va
deveni nchis, la
alimentarea excitaiei.
- contactul "normal nchis" (NI) este contactul care se af nchis
atunci

cnd aparatul este n stare de repaus. Acest contact se va

deschide la alimentarea
excitaiei.
Contactorul care are contactele principale "normal nchise"
este numit
"ruptor".
n continuare se face referire numai la contactoarele
(ruptoarele)
electromagnetice. Pentru acestea exist mai multe criterii de
clasificare. Astfel:
1. Dup felul reelei n care funcioneaz, contactorul poart
denumirea de
contactor de curent alternativ sau de contactor de curent
continuu.
2. Dup modul de stingere a arcului electric (care apare ntre
elementele de
contact) se deosebesc contactoare "n aer" i contactoare "n
ulei".
3. Dup cinematica armturii (purttoare a
contactelor principale),
contactoarele se pot clasifica n:
- contactoare "cu micare de translaie" a contactelor
mobile i a
electromagnetului (cazul contactoarelor de curent alternativ);
- contactoare "cu micare de rotaie" a echipajului
mobil (cazul
contactoarelor de curent continuu);
- contactoare "cu micare combinat", de rotaie i translaie
(cazul
contactoarelor de curent alternativ pentru cureni mari).
n prezent, construcia de contactoare electromagnetice (de
curent continuu
i de curent alternativ) este tipizat i standardizat, n funcie
de diversele grade
de protecie i de aplicaiile caracteristice n care sunt folosite.
Din acest punct de
vedere se deosebesc:
a. Contactoare electromagnetice folosite n circuite de curent
alternativ ,
cu simbolurile:
1. AC1, utilizat la comanda receptoarelor cu sarcini
electrice

neinductive sau slab inductive (cuptoare electrice cu

rezistene);
- AC2, utilizat la pornirea motoarelor asincrone cu inele i la
frnarea n
contracurent;
- AC3, utilizat la demarajul motoarelor asincrone cu rotorul n
scurtcircuit i
la oprirea motoarelor lansate;
- AC4, folosit la pornirea motoarelor asincrone cu rotorul n
scurtcircuit, la
mersul cu ocuri i la inversarea sensului de rotaie al
motoarelor.
b. Contactoare electromagnetice utilizate n circuite de curent
continuu,
cu simbolurile:
- DC1, folosit la comanda diferitelor receptoare cu sarcini
neinductive sau
slab inductive (cuptoare cu rezisten);
- DC2, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu
excitaie
derivaie i la oprirea acestor motoare n plin mers;
- DC3, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu
excitaie
derivaie, la mersul cu ocuri i la inversarea sensului de rotaie
al motoarelor;
- DC4, folosit la pornirea motoarelor de curent continuu cu
excitaie serie i
la oprirea acestor motoare n plin mers;
- DC5, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu
excitaie serie, la mersul cu ocuri i la inversarea sensului de
rotaie al motoarelor.
Contactoarele cu miscare de translatie sunt cele mai raspandite.
In figura 1 este reprezentata constructia unui contactor cu miscare de
translatie simpla. Soclul 1 permite montarea aparatului pe suport si pe el
se fixeaza restul subansamblurilor. Pe miezul magnetic fix 2 se
monteaza bobina de actoinare. Contactele fixe se monteaza pe corpul
izolant 3. In partea de sus se afla echipajul mobil 4 ce contine miezul
magnetic mobil si contactele mobile. Tot in partea superioara se afla si
camerele de stingere 5 si contactele auxiliare 6.

In figura 2 este reprezentat schitat un contactor cu miscare

combinata. Contactele fixe 5 se afla montate pe suportul 2 . Contactele
mobile6 exacuta o miscare de translatie, orizontala, perpendiculara pe
miscarea de translatie executata de armrtura magnetica mobila 8 , cand
este atrasa de miezul magnetic fix 7. Transformarea miscarii intre cele
doua elemente se face cu ajutorul bratului 9 ce se roteste in jurul
axului 10. Resortul 11realizeaza revenirea armaturii magnetice 8 atunci
cand inceteaza actiunea miezului 7 .Camera de stingere a
arcului 3 contine placutele 12 ce fragmentarea arcului si stingerea sa pe
baza efectlui de electrod (arcul scurt).
Contactoarele cu miscare de translatie se utilizeaza pentru
instalatiile de curent alternativ cu tensiuni nominale pana la 500 V si
curenti nominali pana la 30-60 A.Pentru curenti mai mari, camerele de
stingere folosesc principiul arcului scurt pentru stingera arcului electric.

Dupa felul sarcinii ,contactoarelor se clasifica in urmatoarele tipuri :

--in curent alternativ :
--tip AC 1-utilizat la comanda diferitelor receptoare cu
sarcini electrice neinductive sau slab
inductive (cuptoare electrice cu rezistente) ;
--tip AC 2-utilizat la pornirea motoarelor cu inele de contact
si la franarea in contracurent ;
--tip AC 3 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in
scurtcircuit si la oprirea motoarelor in plin
mers ;
--tip AC 4 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in
scurtcircuit, la mersul cu socuri si la
inversarea sensului de rotatie al motoarelor;
--in curent continuu :

--tip DC 1---utilizat la comanda diferitelor receptoare cu

sarcini neinductive sau slab inductive
(cuptoare cu rezistenta) ;
--tip DC 2---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in
derivatie si la oprirea acestor motoare in plin
mers ;
--tip DC 3---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in
derivatie,la mersul cu socuri si la inversarea
sensului de rotatie al motoarelor
--tip DC 4---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie
si oprirea motoarelor cu excitatie serie in plin
mers ;
--tip DC 5---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie,
la mersul cu socuri si la inversarea sensului
de rotatie al motoarelor.
In ultimul timp, datorita cresterii parametrilor dispozitivelor
semiconductoare, s-au realizat contactoare statice, fara elemente
mecanice in miscare, fara camere de stingere.
Contactoarele statice prezinta o serie de avantaje cum ar
fi absenta arcului electric, fiabilitate ridicata etc. Ca dezavantaj, in
afara de costul ridicat, se poate indica capacitatea extrem de
redusa de a rezista la suprasarcini si scurtcircuite, datorita
capacitatii temice extrem de reduse a tiristoarelor. Din acest motiv
ele necesita o protectie impotriva scurtcircuitelor si suprasarcinilor
prin sigurante fuzibile ultrarapide sau prin alte mijloace.
3. Intreruptorul automat
3.1. Notiuni generale. Elemente constructive
Intreruptoarele automate de joasa tensiune sunt aparate
de comutatie capabile sa inchida, si sa intrerupa curentii atat in
conditii normale de functionare ale circuitului , cat si in conditii
anormale, cum ar fi cele de scurtcircuit.
Intreruptoarele automatedeci, pe langa functia de
comutatie a circuitelor in regim normal, mai indeplinesc si functia

de protectiea acestor circuite in conditii anormale, cum ar fi in cazul

suprasarcinilor si in special in cazul scurtcircuitelor.
Dupa destinatia lor intreruptoarele se pot clasifica in
urmatoarele tipuri constructive :
--intreruptoare automate pentru instalatii de interior, de curent
alternativ, de tensiuni 120-220 V, curenti nominali 6-25 A si curenti de
rupere de circa 1500 A ;
--intreruptoarele automate pentru instalatii de forta, de curenti
alternativi nominali mari (25-2000 A) , tensiuni 220-550 V si curenti de
rupere de 10-50 kA ;
--intreruptoare automate pentru linii electrice de curent
alternativ cu curenti de rupere pana la 100 kA ;
--intreruptoare automate ultrarapide pentru instalatii de curent
continuu.
Dupa constructia lor intreruptoarele se pot clasifica in doua
mari categorii :
--intreruptoare automate in carcasa izolanta
--intreruptoare automate universale in executie deschisa
Din punct de vedere constructiv un intreruptor automat de joasa
tensiune cuprinde urmatoarele parti principale :
a. Mecanismul care realizeaza actionarea intreruptoruluisi
care are urmatoarele functii: mentine intreruptorul inchis si zavoreste
forta de declansare; asigura declansarea intreruptorului; asigura
declansarea libera ; asigura vitezele de inchidere si deschidere a
contactelor.Aceste functii se realizeaza cu ajutorul mecanismelor cu
clichet, cu genunchi sau cu acumulare de energie in resort.
b. Organul motor cu ajutorul caruia se produce energia
necesara actionarii intreruptorului. Acesta poate fi manual
,dispozitiv electromagnetic, dispozitiv pneumatic, servomotor.
c. Polii principali construiti de caile de curent, contacte si
camere de stingere.

d. Polii auxiliari sau contactele auxiliare se folosesc la

circuitele secundare de comanda, semnalizare si blocaj ale
intreruptorului.
e. Dispozitivele de protectie sunt construite din declansatoare
sau relee. Deosebirea dintre declansatoare si relee este aceea ca
declansatorul determina un proces mecanic de dezavorare a unei forte,
in timp ce releul determina un proces electric de stabilire sau intrerupere
a unui contact electric. Ambele sunt organe sensibile la o marime
electrica.