P ogb a a 4-o
1 015 din 19 martie 197ţ
CE SE AFLA
ÎN ADÎNCURILE PLANETEI?
® Enigme ale naturii în viziunea unui geolog român • O
lucrare ştiinţifică românească de mare actualitate ® Explicaţia
ştiinţifică a unor fenomene tectonice.
Care este, tn am ănunt, m ecanism ul de­
rivei continentelor, al expansiunii fu n d u ­
lui oceanelor, al deplasărilor relative ale
unor plăci ce divid crusta planetei ? Iată,
Justificate întrebări ale ştiinţei şi
tot atîtea tem e de cercetare ale geologe­
lor de pretutindeni, m enite să aducă în
final o înţelegere mai exactă a conceptu­
lui actual al plăcilor litosferice, sau al
tectonicii globale, cum i se mai zice. In
cadrul acestei am ple activităţi ştiinţifice,
Şcoala geofizică rom ânească se poate
m îndri cu contribuţii de prestigiu. In a-
eeastă privinţă o recentă lucrare
a conferenţiarului dr. docent ŞTE­
FAN AIRINEI, de la U niversitatea din
Bucureşti, adaugă noi date concep­
tului tectonicii globale, tn zona co­
respunzătoare teritoriului României. C er­
cetătorul rom ân consideră, de pildă,
ci prezenţa anom aliilor gravim etrice
regionale reflectă nu numai existenţa, dar
: 1 JE--
•v.. / » t
s / î |s
V ‘4 \ \
^4 \ \ \
\ \N 4\ \ \ \ \\
' ţ}
tek
b ti» " Щ X / ________ ;------- —
'vT— —--------------------- - —
mm.
L im ite le a n o m a liilo r r e g io n a le d e
L im ita a n o m a liilo r r e g io n a le d e m in im g r a v im e tr ic .
A x e le g r a v im e tr ic e d e m in im .
D ire c ţiile d e m iş c a r e
Reacţiile psiho-comportamentale
si educarea voinţei
9 Cel mai bun medicament împotriva stărilor de anxietate
—angrenarea în circuitul vieţii active • Absenţa unui scop hră­
neşte senzaţia de vid • Educarea voinţei — act esenţial, profi­
lactic ■ bil cu cel a) spiritului, al raţiunii n eantre­
Reacţiile psiho-com portam entale umane,
în tim pul unui cutrem ur sîn t cele mai
diferite cu putinţă. Un bărbat de 60 de
ani. imobilizat la pat de mai m ulţi ani
in mom entul cutrem urului s-a ridicat
instinctiv din p at şi a ieşit afară cu toată
lum ea din imobil... In schimb, altcineva,
sub im presia efectelor cutrem urului, a fă­
cut o depresiune nervoasă... O tînără are
tot tim pul sentim entul că păm intul se
mişcă sub picioare, tresa re la fiecare zgo­
m o t şi-a pierdut şi pofta de m incare—
„ E x is tă ln tr - a d e v ă r o în tr e a g ă tip o lo g ie .
îmi spune dr. CONSTANTIN BALACEA-
NU. t n v r e m e ce u n ii s în t m a i s u s c e p tib ili
d e a fa c e d e p r e s iu n i, sau d e v in a n x io s i.
a lţii, d im p o tr iv ă ies d in d e p r e s iu n i si d e ­
v in a c tiv i. R ă s p u n s u l la o d r a m ă n u e ste
a cela şi, la to fi...“
Deşi cataclism e s-au în registrat din
tim puri im emoriale, prim ele lucrări ştiin ­
ţifice privind o catostrofă apar abia în
secolul XX. In 1911. un psiholog am erican
William Jam es analizează întim plările de
la cutrem urul din San Francisco, in 1906,
iar nouă ani mai tirziu, Sam uel H. Price
se ocupă de com portam entele um ane în
cazul unei explozii pe un vas de m uniţii
ia Halifax. In 1950, un canadian, prof.
T yhurst creează prim ul centru perm anent
MAGAZIN
şi morfologia şi conturul unor plăci şi mi-
cropiâci litosferice. Iată, de altfel, cum
explică d-sa acest fenom en :
— S e m n ific a ţia d e p la că sa u m ic ro p la că
lito s fe r ic ă . l im ite le d in tr e a c e s te a , le -a m
a c o rd a t, d u p ă o s e v e r ă a n a liză şi c o m p a ­
ra re a c o n ţin u tu lu i lor fiz ic o -g e o lo g ic , cu
a cela al a n o m a liilo r iz o s la tic e , v a r ia ţiile
d e g r o s im e a le sc o a rţe i te r e s tr e , c u c e le ­
la lte r e z u lta te g e o fiz ic e e x i s t e n t e în p r e ­
z e n t p e n tr u te r ito r iu l R o m â n ie i (s e is m o -
lo g ic e , s e is m ic e , m a g n e tic e , e le c tr o m a g ­
n e tic e , d e v ir s tă a b s o lu tă e tc .), p r e c u m şi
c u to a te e le m e n te le d e s tr u c tu r ă g eo lo g ic ă
a d în că . M o d e lu l n o u , a s t f e l c o n c e p u t, r e ­
p r e z in tă o „v e r ig ă “ d e c u n o a ş te r e , c a re se
a d a u g ă t e n ta tiv e lo r a n te r io a r e r e a liz a te ,
in c e p in d cu a n u l 1973. d e p r o f. D. P. R ă -
d u le s c u şi dr. g e o lo g M . S ă n d u le s c u , dr.
g e o lo g M . B le a h u şi c o la b o r a to r ii, d r . d o ­
c e n t H. S a v u şi c o la b o r a to r ii, ca m o d e le
b a za te p e d a te g e o lo g ic e , p r e c u m ş i c ele
: — Se poate spune că m icroplăcile lito­
,S~
i \ —.
*/ I
N c ă r ilo r d in tr e m a s e le lo r şi în c ă r c ă r ii cu
m a x im g r a v im e tric .
a le m ic ro p lă c ilo r lito s fe ric e .
de cercetări psihosociologice asupra ca­
tastrofelor. E de rem arcat însă că ceea ce
s-a studiat îndeosebi a fost panica ce se
produce in astfel de ocazii — pentru a fi
cercetată mai bine s-au făcut şi sim ulări
pe calculator —, şi m ult mai puţin a titu ­
dinile individuale, com portam entele.
„ O a m e n ii, îmi spunea dr. C onstantin
Băiăceanu, au tr ă it u n m o m e n t d e s p a i­
m ă . u n m o m e n t g r a v e m o tio n a l, a s e m ă ­
n ă to r c e lu i r e s i m ţ i t la m o a r te a u n e i p e r ­
s o a n e a p ro p ia te . F ir e ş te , ii e x c e p tă m d in
d is c u ţia n o a s tr ă p e a n x io ş il c ro n ic i, pe
p s ih o a s le n ic i. S î n t d e p r e s iu n i ce se stin g
p e m ă s u r ă ce tr e c e t im p u l. S e s tin g d e la
sin e . D ar p e n tr u ca a c e s t t im p să f ie cit
m a i s c u rt, ar fi d e r e c o m a n d a t ca o a m e n ii
să se d o c u m e n t e z e a s u p r a c a u z e lo r ca re au
g e n e r a t a n x ie ta te a . C u a lte c u v i n t e , ei
tr e b u ie s ă -ş i c o n tr o le z e p r in r a ţiu n e p r o ­
c e s u l d e a n x ie ta te . I n p a r a le l, e n e c e s a r
p e n tr u r e e c h ilib r a r e a p s ih ic ă şi n e v r o tic ă
să r e in tr e c it mai r e p e d e şi m a i d e p lin fn
fă g a ş u l p r e o c u p ă r ilo r lo r o b iş n u ite . I n d is ­
c u ta b il, c e l m a i b u n m e d ic a m e n t îm p o tr i­
v a stă r ilo r d e a n x ie ta te e s te r e in tr a r e a cu
to a te fo r ţe le în c ir c u itu l v ie ţii, al m u n c ii,
in a n g r e n a ju l v ie ţ ii so cia le. D e sig u r, n u
m ă r e f e r aici la s itu a ţiile d e o s e b ite de
şoc, a c e le a ca re p r e tin d o s u p r a v e g h e r e şi
u n t r a ta m e n t m e d ic a l".
Nr.
e la b o r a te d e C. R o m a n şi d e c o le c tiv u l
p r o fe s o r u lu i L . C o n s ta n tin e s c u , ca m o d e le
PRIMELE
fu n d a m e n ta t e , in p r in c ip a l, p e d a te t e is -
m o lo g ic e , s e is m ic e şi s e is m o te c to n ic e .
— Ce aduce nou ipoteza dv. şi ce con­
cluzii pot fi trase din conţinutul ei infor­
m aţional î SEISMOGRAFE
— S î n t n o i p e p la n ş t i in ţ i fi c s e m n i f ic a ­
ţia d a tă a n o m a liilo r g r a v im e tr ic e c e r c e ­
ta te in a c ea stă a rie c o n tin e n ta lă , c it şi
m a r e a g e n e r a liz a r e a in fo r m a ţiilo r g e o lo ­
g ice şi g e o fiz ic e e x is t e n t e . A c e s te a , îm ­
DIN LUME
preună, au c o n d u s la e la b o ra re a u n u i ta ­
b lo u ce e x p r im ă „ p o ziţia a c tu a lă “ a p ie ­ C h in e z ii a u p ă s tr a t, în c ă d in a n u l 780
se lo r c o m p o n e n te a le l ito s fe r e i d e p e zo n a în a in te a e re i n o a stre , in fo r m a ţii p r e c is e
c e r c e ta tă , e le m e n te le d e în c a d r a r e a ta ­ a s u p r a c u tr e m u r e lo r . D e a ltfe l, a u şi i n ­
b lo u lu i r e s p e c tiv in a n s a m b lu l p la n e ta r v e n t a t p r im e le i n s t r u m e n t e c a p a b ile să
a c tu a l al te c to n ic ii p lă c ilo r. A tr a g e m d e te c te z e s e is m e le la d is ta n tă . S tr ă m o ş u l
a te n ţia că a c e s te n o u tă ţi n u c o n tr a z ic t u tu r o r s e im o g r a fe lo r d i n lu m e a fo s t i n ­
id e ile e x p r im a te d e m o d e le le a n te r io a r e v e n t a t d e C h a n g H en , ilu s tr u m a t e m a t i ­
p o m e n ite , c i le c o m p le te a z ă c o n ţin u tu l. c ia n , a s tr o n o m şi g e o g ra f c h in e z (a n ii 78
— 139, era n o a s tr ă ). I n s t r u m e n t u l e ra p la ­
— Aţi acordat num e segm entelor de li-
tosferă conturate de dv. ?
— N - a m i n v e n t a t n ici u n n u m e n o u .
T o a te c ir c u la u in lite r a tu r a d e speciali­
tate, c h ia r dacă c o r e s p o n d e n tu l lo r g e o ­
lo g ic e ra o p r e z u m ţie . S u b lin ie z ca n o u ­
ta te , insă, p r e c iz a r e a c o n tu r u r ilo r p lă c ilo r
şi m ic r o p lă c ilo r lito s fe r ic e . a fo r m e i, p o ­
z iţ ie i şi r a p o r tu r ilo r lor a c tu a le , in c lu s iv
în c a d r a re a lo r in a n s a m b lu l te c to n ic ii
g lo b a le. S e g m e n te le d e lito s fe r ă le - a m
m a r c a t c u lite r e m a r i, d u p ă c u m u r m e a z ă :
A , s e g m e n tu l d in p la ca E s t- e u r o p e a n ă ;
B . m ic ro p la c a in te r a lp in ă ; C, m ic ro p la c a
m o e s ic ă şi D, m ic ro p la c a M ă rii N e g re . Pe
h a rta in to c m ită s in t tr a s a te şi d ir e c ­
ţiile d e m iş c a r e şi d e d e p la s a r e a p lă ­
c ilo r şi m ic r o p lă c ilo r c u n o s c u te pînă in
p r e z e n t in e m is fe r a bo rea lă şi e s tu l b a z i­
n u lu i m e d ite r a n e a n . P e te r ito r iu l tă r ii
n o a s tr e se in d ic ă o m iş c a r e c o n v e r g e n tă
a s e g m e n te lo r lito s fe r ic e s p r e c e n tr u , in
r e g iu n e a d e c u r b u r ă a C â rp e lilo r.
sferice sint în m işcare şi în prezent ?
Dacă da, ce consecinţe pot decurge din
m işcarea lor ?
— Pe p la n p la n e ta r , în tr e g u l a n s a m b lu
a l p lă c ilo r şi m ic ro p lă c ilo r lito s fe r ic e se
a flă in m iş c a r e u n e le in ra p o r t d e a lte le .
s a t i n tr - u n v a s d e b ro n z , a şa c u m a ra tă şi
C o n s e c in ţe im p o r ta n te d in p u n c t d e v e ­
d e r e g e o lo g ic se p r o d u c in tr e p lă c ile cu im a g in ile de fa tă . C e le două sche­
v ite z e d e d e p la s a r e d ife r ite , p r e c u m şi pe me c a re le in s o fe s c e x p lic ă fu n c ţio n a ­
l im ite le lo r d e c o n ta c t. U n e le in d ic a ţii d e re a a p a r a tu lu i. In in te r io r u l v a s u lu i, se
a flă u n fe l d e p e n d u lă le g a tă d e o p t tij e
o rd in fiz ic o -g e o lo g ic a ra tă f a p tu l că şi in
s e g m e n te le lito s fe r e i c o r e s p u n z ă to a r e t e ­ m o b ile . L a c a p ă tu l fie c ă r e ia , u n g e n d e
r ito r iu lu i c e r c e ta t au loc a s e m e n e a m iş ­
că ri şi c h ia r d i fe r e n ţ ia t e u n e le in ra p o rt
d e a lte le . C eea ce n u ş tim . d e o c a m d a tă ,
e s te o r d in u l d e m ă r im e al v ite z e i lo r de
d e p la s a re . S e p a re că m ic ro p la c a M ă rii
N e g re are o v ite z ă d e d e p la s a r e m a i m a r e
d e c it p laca E st-e u r o p e a n ă şi m ic ro p la c a
m o e sic ă N e d e m o n s tr e a z ă a c e s t lu c r u s e is ­
m ic ita te a m a r e a z o n e lo r d in tr e D şi A ,
p r e c u m şi d in tr e D şi C , ca u r m a r e a f r e ­
e n e r g ie p o te n ţia lă a u n o r fo c a r e n o r m a le ,
in c r u s ta te r e s tr ă , c a re d e c la n ş e a z ă d i n c in d
in c in d m a c r o s e is m e . P laca e s t- e u r o p e a n ă
s e m işc ă c u o v ite z ă r e l a ti v m ic ă şi in tr ă
sub m ic ro p la c a in te r a lp in ă . a d ică r e a li­
z e a z ă u n ra p o r t d e s u b d u c tie . P ro c e s u l
c o n tin u ă fo a r te le n t şi in p r e z e n t.
— Cum apreciaţi stadiul de cunoaştere
a subsolului României, in lum ina tecto­
nicii plăcilor ?
— M o d e le le e la b o r a te , p în ă in p r e z e n t,
c o n s titu ie u n in c e p u t. U n in c e p u t p e n tr u
p r o b le m a in s in e a te c to n ic ii p lă cilo r, p e n ­
tr u to a te p o r ţile d e s c h is e r e c o n s id e r ă r ilo r
ca re sint d e fă c u t in to a te d o m e n iile ş t i ­
in ţe lo r g e o lo g ic e.
GH. BRÂTESCU
p ir g h ie p u n e in m i ş c a te fă lc ile c a p e te lo r
d e d ra g o n i tin to ta l, in n u m ă r d e o p t).
M işc ă rile s e is m ic e p r o v o c a u o sc ila r e a m e ­
Dr. Jonathan Salk, creatorul vaccinului
anti-poliom ielitic, a publicat recent o
carte („Man unfolding“ — Omul dépliât)
în care subliniază analogii, pare-se igno­
ra te pînă acum, în tre sp irit şi substratul
c a n is m u lu i. in aşa fe l in c it fa lc a d r a g o n u ­
lu i se d e s c h id e a in d ir e c ţia d e u n d e v e ­
său — sistem ul nervos central şi alte
funcţii biologice, cum ar fj sistem ul im u-
nologic al omului. Ce se întîm plă, se în­
treabă Salk, atunci cind sistem ul im uno-
logic răm ine inutilizat ? Se ştie că poate
fi crescut un organism în condiţii perfect
aseptice, izolat d e d de orice agresiune a
agenţilor infecţioşi, mai m ult sau mai pu­
ţin norivi. Dar, nefolosirea mecanism ului
im unitar face ca organism ul să fie dezar­
m at în fa ţa agresiunilor viitoare, astfel că
c d mai banal guturai devine pentru el
m ortal. Cazul, ara tă Salk. este com para­
nate sau needucate. Un copil prea prote­
jat. nepreg ătit să facă faţă pericolelor, e
de fapt un copil expus tu tu ro r pericolelor.
Nu num ai că este susceptibil de îm bol­
năviri, d ar bolile pe care le face au o gra­
vitate m ult mai m are. Com paraţia se face
în perm anenţă cu planul spiritual. Educaţia n e a z g u d u ilu r a , lâ sîn d s i ca d ă o b ilă In
voinţei, a raţiunii îşi are un cuvînt im por­ g u ra u n e ia d in tr e cele o p t b ro a ş te a ş e z a te
ta n t Pentru om a trăi — a supravieţui — în j u r u l a p a r a tu lu i. A t i t d e s e n u l d in p r i ­
nu rep rezin tă un scop su fid en t. Absenţa
unui scop în viaţă h răneşte senzaţia de
vid, de insatisfacţie, o situaţie inconforta-
bilă şi ades insalubră.
Toate aceste sugestii ale unui savant
de prestigiul lui Salk. subliniază cele dis­
cutate cu dr. C onstantin Băiăceanu. Cu­
noaşterea şi folosirea din plin a forţei de
muncă In vederea unui scop În a lt acela
al întregii so d etăţi. Iar educaţia intervine
pe am bele Ipostaze. Voi încheia, aşadar,
tot prin cuvintele lui Salk. căci ele fac un
apel adresat în aceeaşi m ăsură sociologilor
şi psihologilor precum şi tuturor oam eni­
lor : „Ş tiinţa trebuie să devină o parte a
conştientului şi a conştiinţei omului, şi
pentru deplina lor dezvoltare, ştiinţa
trebuie încorporată în substanţa omului,
tot aşa cum compoziţia chim ică a sîngelui
um an. care se aseam ănă cu a apei de
m are. reflectă compoziţia m ediului încon­
ju ră to r in care evoluează“. m a im a g in e c ft şi m a c h e ta r e c o n s titu ită
(a d o u a im a g in e ) s in t p ă s tr a te la M u z e u l
CAT1NCA MUSCAN d e g e o lo g ie d in P e k in .