https://biblioteca-digitala.

ro
 ..Aş menţiona actilitatea politico-educativă,
de dezvoltare a conştiinţei revoluţionare,
socialiste,
deoarece numai pe baza
intelegerii generale a necesităţilor
dezvoltării tării in noile condiţii,
a aplicării ferme
a principiilor socialismului ştiinţific,
a materialismului dialectic şi istoric,
a realizării unei ştiinţe şi culturi
Înaintate,
a unei educatii generale
care să tină seama de noile cuceriri
din toate domeniile de activitate
vom asigura Înaintarea fermă
a patriei noastre
spre Înaltele piscuri
ale societătii comuniste".

Nicolae CEAUŞESCU
din CINintarea la Marea adunare populară
din municipiul Oradea

sub semnul Festivalului

„Cintarea României"
Dragostea de film in cetatea
Gheorgh<t Muranevici (..Mura" cum i zic
prietenii) nu este erou al muncii socialiste
Este doar şef de turi la fabrica de acelil-al-
dehidă a marelui combinat chimic de linga
Craiova. dar ef cunoaşte specificul muncii de
aici. disciplina. abnegaţia de care trebuie sa
dai dovada in orice moment. Fiind bun ;n
pr-.Ctie. a vrut să fie bun şi in film. Aşa se
tace ci. după o zi şi o noapte in combinat.
Gheorghe Muranevici a venit să-.şi proiecteze
r~..- şi diapor- sale .proaspete". reali-
zate in ultima edilie a Festivalului naţional
.Cîntarea României". O proprie selectie•. di-
versă ca gen (reportaje. poeme cinematogra-
fice. film cu interpreţi. animaţie) a demon-
strat ambiţia acestui autor de a ari.ta ci a d•
venii. nu peste noapte. ci prin munca sa,
unul dintre creatorii de frunte ai Crai<Wei şi
naţional
Băniei
luat parcă _ad litteram" din presă trece
uneori pe linga gene_ roasele subieete abor-
date şi. mai ales. pe ll'>Q8 laturile lor umane.
Interesante au fost şi filmele Tr.ple spre
- realizat de Paul Şarpe de la cineclu-
bul sindicatului inviitiimint Craiova. unu l
din pionierii cinectubismului de ta sate
iBirca) trecut acum .Ja oraş" şi . respectiv,
T - - - farli, o peliculă de protecoa
muncii bine structurală. avindu-i ca autori pe
cineamatorii de la regionala CFR Cr8Wwa
SUrpnza gale însă au constituit-o. alaiuri
de Gheorghe Muranevici. f"ilmele , _ de
Gheorghe Catani de la l.M.M.R. Craiova.
care a proiedlf Wii, un film despre copii de
la o gridmiţi şi preocupările lor şi. in spe-
cial. - - - . . . Despre -
unnă se ~ scrie mult. nu numai pen1ru ca
din
este o reuşti a autorului. ci. mai ales. pentru
Constantele
Se vor împlini. nu peste multi vreme. P•
Iru decenii de cinematografie socialistă în
România. ~ decenii, i1 viaţa unei cinema-
tografii, ţinind seama de virsla generală a ar-
U!1 a şaptea - abia in miezul deceniului ur-
mător centenară - nu reprezintă un interval
prea mare. Dar pentru filmul românesc.
aceşti <40 de ani au însemnat (aproape) totul.
Au pus în evidentă. ac!ică. su~
!uri cultural-educalive ale cinematografului.
'°"'"
au jalonat un proces complex de matUl'izare
estetică. au dus la· constituirea şi consolid•
rea unui larg front creator. cu persona~tăli
pregnante şi distincte în toate domeniile acti-
vitâţii ar1istice. S-au strins. d&-a lungul aces-
tor ani. destul de multe filme de virf. afe unor
regizori de virl. care vorbesc de la sine cte...
pre Sladiul eW>lutiv al cinematografiei naţio­
nale şi despre perspectivele procesului ere•
tor. Ne reîntoarcem mereu cu gindul la acete
~ filme de relerinlă care insolmc. ca
nişte borne. drumul asc-.i al proclucţiet
de rotme. ş; peliculele respective. înscrise pe
-.e tematice din oe în ce rT111i limpede
conlunlle. mai
tice.. -
subsfanliale.
.... de fapt. însăşi -ire•
mai - -
ci-
nu-i putem spune altfel dacii ..moment de co-
titură", ristuma spectaculos concepţia de
pini alunei a cinematografului. ln primul rind
pentru ci - printre personajele sale de fac-
tuni oricum insolită - propunea un .,perso--
naj" structuralmente nou: şantierul. Desigur.
. .)lei-rup"-t.11 brigadierilor din acest film (care
va împlini la rindu-i. nu peste foarte rnullâ
vreme. patru decenii) se conjuga. in epoca
respectivă. cu un )lei-rup" cinemat0gralic:
filmul românesc se afla, practic. încă la ora
...,.rtelor dintii; concepţia despre cinemato-
graf era tributară încă unor di$ee Ja modă".
pr-.Cţia socialistă abia îşi rostuia chipul şi
menirea Dar Riluni nlH, filmul de acum
aproape patru decenii, pe care-l revedem m•
reu cu emoţia descoperitorilor. inaugura.
practic. cel mai fertil Jronson" al cinemato-
grafiei socialiste: acela al filmului de actuali-
tate. Prin Man:el Anghelescu. Geo Barton.
Radu Betigan. Eugenia Popovici. Angela Chi-
uaru -au pe ecran person9je ale unei noi
realităţi sociale...
Din - ani de ~t. ne-au mai rămas
car.
adusă
alit în ce. ce
pe ecran.c1 · şi -
priveşte ,,,_ica
c i - filme cse dau ..măsura" timpului _,..

mai ales - ..1onu1··

lnlif-
chiar din tari. inti a proieclal A -
C.: =:..~.!~"7~:
1 aprilie). e adevărat aici fiind ajutai de jocul
excelent al unor actori de la ..Nationalul"
craiovean. Cili însă nu sini ajutaţi şi lotuşi nu
reali.-ă mare l\lcru? Fdmind intr-t.1n spaţiu
mic. închis. firă posibilităţi majore de a
oi-a în imagine. Gheorghe Muranevici ne-a
,, dai măsura eW>luţiei sale. realWnd un adevă­
subiectul abordat. un subiect care şi-a pro-
pus combaterea panenilismului. Aşa se face
ci Gheorghe Calani ,,.... prezentat o lamWie.
o famit;e in care exisla doar firma nu şi unita-
tea. o lami~e în care bunicul şi nepotul erau
neglijaţi in - atingerii unor scopuri -
socotite Jn3i nobile„ - a realizării unor inte-
rese. Dincolo de imagine CGh. Catenă ..s-a
jucat" excelent cu aparatul de filmat. reah-
zind imagini de mare acurateţe) trebuie subli-
„
Le putem considera. liră
nemalografiei noastre dinspfe ieri spre azi. cinematogr"-'ic.
portretul unei cinematografii robuste. care a
avut. are şi mai are multe de spus spectatori-
lor. contemporarieităfii.
Cind pe ecrane apărea un film precum Re.
teama de a greşi.
unui nou drum artistic:
..filmele de tranziţie" ale
Ul le 1181 (Jean
GeorgesCu. Victor lliu). .....,.. lui - .
(Jean Mihail). CU .......,_ e - (Gheorghe
.
-6 - de Paul Călinescu (asta se intim- Turcu); prin ~· de Paul Călinescu
pia în 19501. publicul a simţit. neîndoios. din- şi Dlredonll - de Jean Georgescu.
colo de simplitatea intrigii. JtOUtalea de printr-o investigare realistă. deci. • vieţii -
fond" a aceslui film de răscruce. Cinemato- lului de atunci şi - respectiv - printr~ co-
graful româsMsc descopere• - . în- medie satirică. filmul românesc reaza. prac-

rat film artistic. calitiţife salt> de c i . - pu·
tmd li remarcate şi in celelalte producţii : .._
......... (un lilnl *5pre analizele chimice). P•
- CerMi, un ooem despre baife Hercu-
fan.• şi. în special. ln - o animajie bund.
niat însă şi jocul actorilor de la ..Nalionaful„
cnliovean_joc care a contribuit mult fa reuşita
filmului.
in sf".-şit. un element interesant şi pentru
alte judeţe: ială. tot in această gală. am avut
=
locuia. de fapt. mirajul ..imaginii in """'8re"
(care se poale petrece oricum. oricind şi
oriunde. dinspre sf"orşilul secolului trecut pini
p~ =.~na~rumidaj~= ~
tic. primele sedimentări - . . Drumul as-
cendent al cinematografiei noastre • fost .i.
terminal şi conditional de fllelori -şi şi.
pcme. in primul rind de afirmarea unor per-
sonalităţi artistice. care au contribuit. b mod

-I
scurtă şi cu idee. prilejul să urmârim şi un film de arii. un păslrim mereu o scară a valorilor. în inter• decisiv. la impunerea şi consolidaJee origin>
F~me bine realiZate au mai fost şi altele in eseu. de fapt. plin de ~ şi simboluri. sul nostru. al tuturora -. nispectivul moment tităţji filmului românesc. Dar personalitatea
gala judeţeană de la Craiova. c.ir... ..,... - Ungi noi, , _ _ produs chiar de directo- cinematografic din istoria cinematografiei unei cinematografii nu .înseamnă. practic. nu-
realizat de cine..,..torii Casei de cultură mu- noastre echivalează cu şocul produs de ~
rul Centrului judeţean de îndrumare a ere•
_.tare :;:.,:,t::;l'~.~:.,:,:e~ ~ '
:i ~<:'~":.t': :SeS:.:81!. !iei şi ~ artistice de masa
Florin Sişu . care anunţă. ~ă cu cei ci-
italian in epoca imedial pos~
pe vremea cind cinem•ograf.!JI peninsular Ier definitoriu ale însuşi procesului -
ln ac-8 ordine de idei. o -ură dintre
-
~ :,ie;!""~r:' ~8!" ::'=montajul taţi mai sus. o nouă dimensiune a ~
ritor din Oltenia. allaţi in constituirea unuia
era victima . . . - - - , albe". lntr-un anume
lei - firi a -'8. adică. la o exigenji artis- cele mai specifice ale filmului rorniMsc •
Aceleaşi cuvinte se Jl9l spuntt şi despre dintre pri~ centre cineamaloare din tici superioară -. despre o .,actualitale de rost şi - caracterul...-._...., al
producţiile cineclubului lnlrepri- ..Elec- tari. . , . _ . sau despre o .viaţi e>n filme" se demersului socio-90litic şi culluraHducltiv.
troputere" (PN9Ns - . o-.glu, Cen:v- Rom VELICU putea vorbi in cinemalogralia românească şi Alil pnn prizrTlll opţiunilor - i c e cit şi in
rle ~). din păcme aici comentariul pr• pini la Riluni - Dar acest film. căruia aleg«N modalităţilor filmice propriu-zise. ci-

https://biblioteca-digitala.ro

virstele . actualitătii
, Congresului Educaţiei Politice
neaştii noştri cei mai reprezentativi au ţinut şi
ţin sâ se adreseze prezentului şi viitorimii cu
argumentele timpului lor, oferind - prin fii ~
mele realizate - preţioase documente artis-
tice despre semnificativele deveniri petrecute
in realitatea românească a ultimelor patru de-
cenii, în ansamblul vieţii şi pe planul mutaţii ­
lor in conştiinţe. Ca o consecinţă logică, s-a
afirmat şi s-a consolidat treptat vocaţi. pofHl-
ci a cinematografiei româneşti, filmul dev~
nind nu numai .JT1artor" ci şi .,participant„ ac--
tiv la dezvoltarea societăţii contemporane.
Adăugind forţa reprezentativă a incursiunilor
în cotidian şi capac~atea prospectivă (am-
bele afirmate cu precădere în cei 22 de ani
care au trecut de la Congresul al IX-iea al
partidului), avem în faţă doar citeva dintre
acele - cum le numeam - ,,constante cu
caracter definitoriu" care au însoţit evoluţ i a
dinspre ieri spre azi a filmului de actualitate.
el insuşi o constantă definitorie a cinemato-
grafiei naţionale . Dacă în scurta - totuşi -
istorie a filmului românesc de actualitate au
fost şi pelicule peste care timpul a aşternut
uitarea (şi au fost, destule), aceasta se dato-
reşte şi faptului Că in ekt nu s-a putut ..citi„
istoria timpului evocat. Viaţa şi realitatea ar-
tistică au demonstrat nu o dată: pentru a citi
într-o creaţie cinematografică istoria unui
timp, nu ajută la nimic doar calendarele de
perete, cu data exactă a desfăşurării acţiunii ,
şi nici macar calendarele de birou (chiar
dacă pe ferestrele respectivului birou se pro-
filează curtea unei mari uzine). Creaţiile cine-
matografice care au jalonat evoluţia filmului
de actualitate pun în evidenţi condiţia indis-
pensabilă a peliculelor menite să învingă tim-
pul, să poarte peste ani mesajul unei tipiritua-
lităţi specifice: adevăratul cineast al contem-
poranetUţii (care găseşte, prin forţa lucruri-
lor. cit mai semnificative subiecte şi pro-
bleme ale actualilăţii) face, practic, Istorie
contempor.ni. Cit despre filmul cu tematică
îstorici, nici el nu poate fi lipsit de dimensiu-
nea contemporaneităţii : punctul de vedere al
prezentului (cu toate implicaţiile sale politice.
sociale. filozofice, morale, estetice) consti ~
tuie. trebuie să constituie, "cheia" relaţiei fi-
reşti dintre film şi timpul de referinţă al ac·
ţiunii .
Urmărind din această perspectivă evoluţia
conceptului de actualitate în filmul romănesc .
putem întrevedea etape d(stincte. Despre
..semnul pozitiv" al relaţionării cu viata am
vorbit; ar mai rămîne, poate, de adâugat un
exemplu : acela al filmului (cam) uitat O mică
lntimplare de Gheorghe Turcu, un film de
acum trei decenii..,cu vina sat i ric ă. amuzant -
dar cu „haz de necaz„ - . strâb8tut de fior c i-
vic. Dar filmul de actualitate. in acel limp. era
o prezent ă rară in repertorii. o preocupare
oarecum întimpl ătoare . O cristalizare a atitu -
dinii cineaştilor şi producătorilor faţă de fii :.~
mul de actualitate a putut fi remarcată in pe-
liculele realizate înspre mijlocul şi sfirşjtul
deceniului 7. Treptat, filmele inspirate de rea-
lităţi prezente au inceout să constituie „co--
Personalitatea unei cinematografii ·
nu Înseamnă doar suma
personalitătilor saJe creatoare,
ci şi
constantele tematice şi estetice
ce o definesc.
Una, majoră: vocaţia filmului politic
Ioana vertebrală" a fiecărui an cinematogra-
fic. Erau anii în care regizorul Savel Stiopu t
Portretiza cu duioşie, nostalgie şi luciditate
virstele omului (Anotimpuri), cînd Geo Sai·
zescu işi consolida vocaţia ~m!că p~intr:-un.
film tonic, cu umor robust, inspirat dm viaţa
satului (Un surlo ln plini vari), cind Andrei
Blaier iş i afirma - la rîndu-i - vocaţia de
,,poet al cotidianului " (Olmlnelil• unul băiat
cuminte)... Erau anii în care Mircea SăU(fan
- pe un scenariu de Horia Lovinescu - fă­
cea un film de actualitate perenă, ..pentru
mai tirziu„ . Meandre, o subtilă şi incitantă
meditaţie moral-filozofică pe tema funcţiei
sociale a artistului; anii în care regizorul Lu-
cian Bratu semna Un film cu o fati f"""eci-
to.re (pe un scenariu fermecător de Radu
https://biblioteca-digitala.ro
. in intimpinarea
şi Culturii Socialiste
\ Cosaşu) . sancţionind plutirea inCSiferentă prin
viaţa a unei adolescente ,Jermecatoare": anii
in care regizoarea Matvina Urşianu , in Gk>-
conda firi •urii, desena cu fineţe şi adevar
psihologic portretul unei femei contempo-
rane; anii in care Virgil Calotescu, in Subte-
ranul. pe un scenariu de Ioan Grigorescu,
pătrundea in .3ubteranele" conştiinţei , situin -
du-şi acţiunea printre căutătorii .,aurului ne-
gru"; anii in care regizorui_ debutant pe atunci„
Şerban Creangă aducea pe ecran, in Cil-
dura, poveslea unor tineri aflaţi la răscrucea
drumurilor de viată ... Erau anii in care filmele
unui regizor precum Lucian Pintilie consti-
tuiau puncte de referi nţă ele filmulu i româ-
nesc de actualitate, prilejuind momente lu-
cide şi responsabile de meditaţie .
Primii ani al deceniului 8 au însemnat pen -
tru cinematografi~ românească o nouă ofen -
sivă a valorilor. lntilnirile de lucru. pe care
p reşedintele României , tovarăşul Nicolae
Cuu~ le-a avut cu cineaştii in acea pe-
rioada (în 1971, in 1974) au imprimat un nou
curs dezvoliării şi creaţiei cinematografice.
determinind un spor de exigentă şi răspun ­
dere, maturizarea spiritului civic, stabilirea
unor criterii superioare de apreciere a reali-
zarilor cinematografiei noastre. „ Pentru a în-
ţe lege mai · bine - spunea tovarăşul NlcolM
Ceau'"cu la una dintre acele intîlniri - ş i
pentru a defini corespunzător locul cinema-
tografiei in sistemul mijloacelor de educaţie,
d e formare a omului nou. trebuie. să pornim
de la principiile etice şi estetice ale socialis-
mului, de la scopurile societăţii noastre··. Se
sublinia, astfel, principala raţiune de a fi a ci-
nematografului, artă angajată prin definiţie,
menită să vibreze la unison cu ritmurile cons-
trucţie i socialiste. Despre multe tendinţe noi
se poate vorbi, referindu-ne la filmele de ac-
-e·
tualitate ale anilor care au urmat. Despre
.,deschiderea tematică " spre problematica
specif ică a unor colective muncitoreşti , inau-
gurată prin pelicule ca Proprietarii de Şerban
Creang ă şi .Trei SC<lsorl (de Virgil Ca-
lotescu, pe un scenariu de Platora Pardă u ).
Q ASnrP infuzia de 9 ind creator tinăr adusă de
regizori precum Mircea Daneffuc (p11n Curu
kl ti;, apoi prin Proba de microfon şi prin fil -
mele care au urmat). Dan Piţa (de la antolo-
gicul FHlp cel Bun încoace). exemplele pre-
lungindu.se. firesc. pînă în prezentul imediat.
Despre forţa .Jilmului politic". impusă îndeo-
sebi prin filme ca Pul- fi ~irul de Ma-
nole Marcus (pe un scenariu de Titus Popo-
vici) şi C..,_ de Gh. Vitanidis (pe scenariul
lui Dinu Sciraru). Despre creşterea combus·
tiei etice a cinematografiei noastre. evidentă
în filme precum lluatnle cu non de cinlp de
c-
Andrei Blaiec, Mere roti şi
purl de Al. Talos, Orum ln penumbrii şi
„..., din tren de Lucian Bratu, I - -
„_
dintre clm-
de ac:Mi ·de Stere Gulea, La capitul llnlel de
Dinu TănaSe, exemplele continuind, fireşte,
pină în prezentul imediat. Au mai apărut pe
ecrane şi filme de actualitate cu o perspec-
tivă îngustă, uneori deformantă, asupra actu-
alei realităţi , pelicule cu miză socială şi este-
tică mică. Dar frontul creator al cinematogra-
fiei noastre s-a diversificat şi consolidat an
de an, reprezentînd astăzi o forţă capabilă să
confere filmului de actualîtate noi parametri ·
de interes socie>-politic • . cultural-educativ şi -
public. Este firesc să fie aşa. Răspunderea
complexă a filmului românesc fată de realită­
ţile în continuă şi spectaculoasă devenire ale
României sOcialiste, o răspundere, deopo-
trivă , politică. ~orală, filozofică şi estetică, o
răspundere - in primă şi ultimă instantă -
comunistă , este mereu mai mare şi mai gen•
roasă.
Cilln CAUMAN

22 de ani de la Congresul
at IX-iea al P.C.R.
I
Cineastul •
martor
I tuleazii „
A.. revizui recent fil....:.e uhimilef---.
trei ani, ba chiar unele mai vechi, ale . Sa-
tMel". Repetarea contactului cu ele ridică de
fiecare - un alt vil de peste lapte, ca şi de
peste filmele care le consemnează Cil de
limpede iii - de exemplu. că un docu-
ment a1 realitălii trebuie sa pameasca ciliar
de la ea şi nu de la nu ştiu ce - de .mi-
zanscena• cant translom>ă, pină la urma, • •
tul în pr_. 7' ....,..,se_ în lei. iar per-
soana aulorulu„ ioo ,..._.. centrat Revizil>-
du-l, ....... inl!eles .... - · de pileli. pe acel
preşedinte de ogoare bănii!- care se.
poartă cum ·i este felul liră si ia în seamă
nici ci e rt1mat nici ca se inregistreazâ ce
spune sau cum spune, cum se riisteşte el .în
_ , . sau cum işi ~ă cauza la un lor
local, tot prin lelel_on. pentru că nu are timp
sa bală pe I• uşi. 1n agriculturii - dar parei
. în rest nu-i 1a fel? - to1u1 • sa Iaci - po-
trivită la timpul potrivii. _Nalura nu ştie ce-i
aia birocraţie. iar agricultorul e cu ochii pe
ogor. Lui nu-i sună nici un clopoţel să-l
anunţe sa iasi pe cîmp. El trebuie sa şi-l
sune singur pentru că altfel pierde bililia şi
spicul se scuturi. O mie de treburi ii asal-
tează pe omul pu1in obosii, care - se vede
- o grijă are: să nu se piardă în fteamri şi să
n..-i piardă din ~ pe ai lui. de pe sutele
de hectare. El. aici, e la postul de cornandâ şi
I are la capătul firului pe toli ceilalţi impre-
ună cu care răspunde de .maşina " asla a
ogoarelor. Intre două disculii - - cum se
obişnuie$te pe la ei - liră prea mune mena-
jamente. dar şi liră bruscari, ci spunind doar
lul:rurilor pe nume. preşedintele - pe care ii
urmăreşte cu afla discreţie, dar şi atila şli­
intii a _ _ i_ subiectului sau, Felicia Cer-
năianu llilmul este ...... III - · - are
răgazul sit-şi mai slăbeascii gulerul de sub
cravată.. s&-_şi treKâ palma peste fruntea
lranspiralâ. k surprinzi chiar şi un zimbel. un
zimbel spontan, firesc. pentru câ realizatoa-
rea ştie să aibă răbdare, si aşlepte momentul
care ei i spune multe despre omul din lata
ei, ştie să-l surprindă fără ca nici· el şi nici
noi, spectatorii, să băgăm de seamă cil de
mult a urmărit ea un gest mai obişnuit, unul
din acelea pe care altii n lasă să treacă pen-
tru că, vezi bine, pe ei nu·i interesează decil
ceea ce ar ie$ din comun. Nu şt i u ei cit de
nepreţuit este tocmai gestul care subliniază
ceea ce este mai omenesc in om.
Se schimbă- filmul, se schimbă locul. nu
mai sini cimpii înverzite, spaţii largi, nu mai
sini nici flori si nici aleile sediului C."-P. ..._
aici totul e altfel_ Aici totul pare să exisle sub
semnul asprimii. Clima e grea. viaţa e grea.
munca e grea, natura a superbă, dar rea s;n-
tem ta mare inâlţime, undeva in creier de
munte. Piscurile înzăpezite clipesc cileodală ,
dar rar, rar de lot, cind le ajunge cite o rază
de soara Mai .des ele se ascund. misterioase,
in fumul greu. gros şi întotdeauna ameninţă­
tor al norilor cenuşii. Şantierul hidrocentralei
pare o lnfruntare a naturii. Şi înfruntare şi
este pentru că domesticirea cursurilor de apă
şi indreptarea lor spre un lac de acumulare
nu este altceva dacit înfruntare, luptă, sacrifi-
ciu. cutezantă. pricepere, şliinlă şi conştiinlă.
„Simflll...
rispmderii.
•aiorii
(Proprinarti
• şma. c~
at Elru Ser*.
Octaviaa Coteee_
c - Gaf•
~ N"acolae Ifrim)
Sensul_dominant al filmului r
~ de Ilici şi omul care conclUce şantie­
rul, inginerul şef aliai în lata .,.,_.. de fii..
mat_- pe care şi el pare s-o _ignore vaz~
du-'!' _de trel)wile lui care nu sini nici puţine
şo "!CI uşoare - nu def~ă prin tap -
tulu1 pentru că. i•ăşi. Felicia Cerniianu .-
de vină" şi pentru isprava asta (filmul se inli-
Y- ~) - c:ineetul a
avut grijii sa se contopeasca cu cei
vad& - . . şi nu - . (mm se Iace
-aici.
sa se dizolve în viaţa lor, s&-i inteteaga şi sa..;
cli>-alitea ori cind se conside<i ca a te as-
cunde sub ~ mari şi sonore. sub cifre
som!'tuoase şi .J•i" • li de ajuns pentru a
v«t>i despre un efort uman lira si Iii s e -
de om)_ Cei de aici. şi omul din prim planul
rumului mai ales, au - • Iace m .-şnut­
lul, lac o treabi care presupune şi rnoclelanta
naturii şi a lor înşile_ Dar prin firea lor şi, pe
cil înţeleg, mai ales prin strădania lor au
ajuns la acea intetePciune care explică di. ce
pol -Iace ceea ce lac - şi anume. de a trata
.-Ş,.uilul acesta la scara umanii. de a
considera lotul firesc, de a nu se umfta în
- · de a nu se lăuda şi de a nu simţi în
Cit de nwll seam-
'viai&, nevoia de ............,__
şi se aseamani cei
doi oameni ai F - Cemăianu care mun-
• -.na cu pasiune şi c:omp-.ţa: am revă­
cesc la dislanlă mate unul de altul, - care,
ma gindesc, bine • Iace ca inlr-o bună zi .,să
Iaca cunoştinli" cum se spune prin ~I
~in de -.n·. Ar - c..-şi spune şi ....., li
rau sa nu lipseasca nici martorul Cemăianu.
Dornici
să ştie ...
Cns - capi illrHlli.... ~ sugestivul
titlu al unui documenlar dedicai curi0zila~ 1
mereu nepotolite a celor mici. film semnai de
Alexandra lrimia. Autoarea le răspunde in JCT
cui imaginatiei potrivii vîrstei inlerlocutonla
ei. Să preluăm insâ întrebarea celor al ~ de
dornici să ştie. dindu-i o rezon.anti ma. am-
r-
pli. Deci, cir)d cineva întreabă cum au fost
cum sint anii ultimilor douâ decenii din viaţa
tarii. cine ar putea sâ raspunm mai c:omft-
gălor. mai ....- şi totodali mai~ deci!
din - Studioului .,AJe-.i Sa-
hia"? Odalâ scoase la lumina ec:nnuU.. ele
işi SCUiuri.. ca prin minune. pnlul şi i>eep a
povesti.. ca inlr~ basm. dar un - care
::..,,~~rum::;;.:::~'-:-,,.::
de lucru_
Şantiere. ~. uzine se ridică sub
ochii ~ de la ~ la ultina şarjă de be-
ton in Barajul Siri-Qnj ............. zi.
nelipsit de ~ poa;ca a regizoruluii Nicolae
~ : Oll6I, 25 . . . . . . . . . . surprins în di-
namismul emi\jlorilor de ......g;e de Alexan-
dru Gaspar; . . . . • de Alexandru
Si'tlu. apt sii satisfacă -.a de cunoaş19re a
virstelor mai mici şi mai mari deopotrivii. -
~~- doar cileYa din zecile de exemple posi-
https://biblioteca-digitala.ro
1.. preajma coloşilor industriali. dar nu la
-a.a lor. se perpetueaz;i lradilia gratiei arti-
zanale lr"'1spusa ŞI ea. az~ pe banda Nlanli
a proceselor de producţie. ca de pilda în o
, _ . _ . . . . . . ( d e portelen) de Titus Mesa--
ros.
Omul, ca insuftelitor al acestui -
tehnicii modeme. I regăsim în imagini dăruii
şi concentrat. istovii şi triumfător, în nenumă­
rate filme. dintre care amintesc llt-tli fi i .
- . _ ....,_ în tonalilate sobră de IOn
al
Moscu; în llloboţll ............, într-un pasional .
dialog al omului cu înlocuitorul sau. condus
de Alexandru Sirbu; I regăsim în elanurile ju-
venile cu căulirile, riliicirile. dar şi lermilalea
virslei. pe Canalul Dunir•Msea Neagră, în
- ....., • ..._...___ de Ioana . _ , c a
şi în optimismul şi sincerul 11 .... Slop -
- realizat cu nerv de cineast-reporter- de
Sabina l'Op.
Nu mai puţin. regisim omul ca miisunt tu-
turor lucrurilor pe întinsul . . . -. în ferme
de stal sau în gospodirii agriCole colective.
muncind cu tractorul, combina. camionul sau
chiar - nu-i glumă - cu telefonul, dar intOl-
zut ....... lft -
- -
de Felicia Cemăianu.
de E - Voiculescu.
Cind ciMva întreabă cum •alii ofaŞ8le şi
satele Ilirii. documentariştii sini pregăli1i sa
răspundă. C.... ....... led tl ..i, un llocu-
mentar-liric semnat de Dawid FllU. - &-
sau Deellnul.....,. li unei_....,
_,. - c ....... infălişat festiv de Ion Visu tru ca la baza robolilor lor nu a stat o docu -
pe care nu o numim ca să nu -eplălim
nnle -
alilea _ . . care au păşii pe acelaşi drum şi
aşteapti _ . i u l de filmat - de Dumitru
Dona.
t.-. răspuns alolcuprinzălor ta aceeaşi în-
trebare îl dau filme ca - . . . . . iara -
TNplede-. ... de811ide__,.
~ Un•..,.de315de-incare
docu-.arişli de vocaţie şi cu experientii ca
Alexandru Boiangiu, Ion VISU, Ion Moscu.
Iancu Moscu orchestrează realităJile tarii ridi-
cate la puterea minlii şi faptelor omului din
Romania de azi
Ei, tinerii
din ziua de azi
O mină de tineri, .băieli" şi
Jele". oa-
meni la douăzeci şi spre treizeci de ani. cu
. . - i solide. inginer mecanic, eutomalisl.
proieclanl rlRClldrali la ..Automatica"). de
bună voie şi nesiliţi de nimeni, pe timpul lor.
cu efortul tor şi consumul lor nervos, mai
sprijinili. mai lisaţi sa se descurce .pe baza
de prietenie", s-au pomii sa construiască ro-
boli industriali. De ce? ..Poate din dorinl& ti-
nereasca de a ne afirma. de • ne depişi"
_„De ce? Ca si existe şi ciţiva .,nebuni fru-
moşi ai marilor oraşe·. De ce? Pentru ci JO-
bolul este productiv prin ritmicllate, el n-are
nevoie de pauze. ITl8!jl8 mai încet ca omul,
dar nu se · opreşte". Şi pentru că ei gindesc
-
pentru pesle un timp, timpul Cind roboJii -
lucra cot la col cu oemenii, p r - . Şi pen-
tru că JQbolul poate înlocui omul în locurile
grele de munca·.
Şi pentru ca: ,.De ce sa
_,,. accidef!I• sau boli profesionale"? Şi
pentru că ei gindesc pr-.ctivitatea ca senti-
ment. Şi pentru că, p r -. - com,,-ază
regizoarea prin imagin~ nu prin ~ - ~
resc sa intre într-o polemica sinitoasâ QJ
- de .)Ul. tinerii din ziua de azi!" care nu
mai sini cum eram noi cind eram tineri_ _
Ei sini, fireşte, alllel. Altfel, adlci aşa cum
sini ei_ Tllnizi sau ambiţioşi. ponderaţi. sau
pătimaşi, ei işi suslin crezul cu inverşunano
uneori, cu înţelegere - · intOl-na cu
răbdare. Ei au dus la bun sf'llşil - pe care
nu-l văd drept sf'q;t. ci, normal, un inceput
de ,.altceva" - lucrul pentru care s-au zbilut
şi bălul (şi pentru care, desigur, li s-e rear
noscut). dar nu orbeşte. ci m ochii larg des-
chişi deopolrivâ spre rezulta!UI muncii lor şi
spre reacţiile treme de el. ..El" fiind RIP, ro-
bolul în stare' sâ înlocuiască omul în locurile
.grele de muncă, dar despre care unii spun ci
e prea scump, alţii ca JIU merge, domnule.
nu merge din cauza •obolilor"t alţii ii folo.
sesc dă vreme ..părinţii" sini de fată. pe
urmii ii lasă Ja nivel de expozilie"--·
Ei sini. în mod sigur. altfel decil am fost
noi cind - fost tineri, penlru că iatjj..; cil de
liră complexe. în schimb cu - . declarâ
cii. într-un lei, ei au ~ bicicleta. pen-
mentaţie mai amplă deci!... fotografii din
prospecte. Şi iată-i cum i judecă pe virslnici
în lunclie de - n e a fală de munca lor;
respectuoşi laţi de cei care au inteles-<>. iro-
nici Ială de cei care au ignorai-o sau, şi mai
~:e!~c:;m;.:,~~~w.:!
lrMbi pe care nu o pricepe sau nu-l inleti>-
seazii. inlelegători, totuşi, lată de loalii lu-
mea. pentru ci: .fiind vorba de ceva nou, el
trt!blJie să se obişnuiască cu acest nou„.
ln Clt-i priveşte. sini obişnuii) cu noul, şi si-
gur cii sini. din moment ce ii aparţin şi le
aparline. Ei sini. inlr-adeviir. tineri din ziua
de azi care trăiesc - normal! - cu toati fi-
inţa intinsă-arc spre mine. un miine. pe care
şi-l pregătesc pentru că al lor este...
Tereza Baria şi-a simii! perfect eroii Ea a
defilat nu alături. nu pe margine. ci in co-
loana lor, pentru cii ea este - · lor. Stilul ei
este stilul fdmului, iar stilul filmului se pliază
pe stilul oamenilor despre care -'>eşle. All,
- .., lilall de ad este, ca şi eroii lui. lu-
cid, agresiv, inţelegilor. piilirnaş_ Cu o privire
unică asupra ,Jenomenului" - privirea impli-
cat-obiectivă a regizoarei. Cu acea notă pol•
mică-personală. o polemică folositoare pen-
tru că ea dizolvă imaginea-prejudecată, ima-
ginea agasată de: ah, tinerii din ziua de azi!...
Reale. concrete. normale imaginile .,,inventa-
torilor„, in exerciţiu funcţiunii sau in timpul
liber, acasă. pe stradă. la masă. in autobuz. la
zăpadă cu san lăra copii pe care i-au licut
pe timpul cine! Îşi gnteau roboţii, - imagi-
nile astea uneori scrişnit olerite ochiului, al-
teori cu - . . . ~ă scurt -
unui tineret de ~- numai pentfu câ
ar fi de azi şi nu de ieri. Numai pentru că • fi
.i, sincer $i - . ol $i .., o reproducere fi-
dela după - .ugil>e a tinereţi\ noastre.
Ei 'HU.. lira glmm9 "' ai ci folos pentru tim-
si a _,.,_tinerii din ziua
de azi
~ ai
.F,,_,,.
pul tor care -
-
a marilor oraşe·. Ti-
 film modem. Daci modem in9Nmnă atunci
cind aparatul de filmat are cursivitate in miş­
~are. iar montajul unnăreşte atent sinuozitâ-
l•le _u"°' portrete individuale şi de grup.
Mi se pare firesc să AP<Oflii fijmul Sabinei
...... -:-- aşa cum spu,,_,,.o ,__lată
noului va! de documentari$1i - de filmul ve-
Jean ~'°"';• Vlrtuoztt.te_ ş;~ să
ter an u l ui-
ekphc de ce. Elusla o S1mllrtudine de atmos-
fera tinereasca. un nu ştiu ce fermecator
Care aptOpie cele două scurt metraje. ,.Maies-
tne o numesc specialiştii iar noi. profanu. o
numim virtuozitate„ se spune in comentariu
desP<e Ion Ivan Roncea. harpistul .,.e ştie
ci insttumerltul lui e .un obiect in stare sa
simtă muzica. in măsura in care el o Unte".
· Zilele filmului documentar deslişura!e in
municipiul rirgoirişte ... 10SI de bun augur
pentru - tip de filme care pune pte1 pe de-
taltu semnificativ şi W't care predominante sint
- - - şi tonul ataşant. în fruntea ..to-
=i~:.:~~~~~
a - piţa. regia G'1eorglle HorV81). - T--
- .... semnat de Alexandru Gaşpar.....
lra ele Vltlea, în regia lui Erich Nussbaum
Pralectli ~ ..... de Ion VISU • .1ocur1e .,..U:
Ml - 1>Qftre1 Je„ Georgescu. in regia lui
luhan M1hu. SalooaNa Mmtel
gia lui Laurenţiu
T.._ ii re-
Damian, ~ ele Săcel
$1 Ccllnde·
Colinele ............ (regia Olimpia
OalCOVIQu). - - nigizat de Luiza Cio-
~ top confirmat de premiile~-

Sibiu: Cedonia '87

Respiraţia în climatul culturii

O- cu sosirea P<imăvsii.
rul mie llŞleplal ta Sibiu. Oraşul acesta. de
documenta-
.,... .... orortJil şi .... scris pină la " - - lui
dâmilivi într-o geografie - i - „ i . ora-

ânesc: actualitatea 1'11 acesta -

străbălut
- a , ii -
ta riscruce de viituri istorice
şi in"'-te variate. privii a-utografic. -
locul unor - - aşteplirL El nu ,,...e li
de motocicliştii lui Filllini (din
vMză. c u • - . , , . - ca
ni$le săbii raze. nu .., nimic din Rimini. nu-ţi
dă ,_,,,.... antonioniană. nu e o tragică
Veneţia (pe care toi noi ,_.,,. ilc!Mpuil-o
tragici. pentru că ea nu se scufundă. ci se
ilaflă centimetru cu centimetru, uluind - -
cialişti şi contrazicild poeţi}. nu. nimic din
Tirgovişte: Contemporania '87 toate acestea. Sibiul. cu forme cumpănite şi
armonizate, de o sobrietate şi laconism for-
m.i şi crOfNl!ic. ar fi plăcu! unui Herzog. fas-
cinai in - a sa de burgul .medieval. sau. d•
fiind tramvaiul cu o singură şină. trecind de-a
Protagonista acestor filme: munca dreptul prin pădure. într-o goană nefirească
- unui Nikita Mihalkov. purlind ii el set-
.ale iubirii, 9Pf9 tirimuri unde vintul le mai
... coloana sonoră roe mingie auzul cu sunetele
cintă încă din fluier nunţile -•„.
Sibiul
trebuie stribilut la pas. atent, să nu stm.eşti

ln1a1-.na _, -
pul ~. cu -
inloldNuna. tim-
măsuri. ce
....,._ m«iti şi ce ....,me nu. sa "" pt9Zinte
cu carac1er de permanenţă ~ upra. dar
dreapla judec:lllă a publicului. ln cazul C--
._...... ....,,;testare ce se desfişoară de
mai bine de un deceniu la începutul verii-a-
"" - a cuprins zilele 2-s iunie - lu-
aurile sint limpezi. Nu o ediţie. nu,doui. nu
Inii. ci deja douispfezece ediţii wn să con-
firme -
-
ci. in municipiul Twgovişte. Iii-
de scurt .-a; (incluzind.-uri de pe-
unui fluier. Nobila, pasionanta profesiune de
documenl.m a găsit ii regizorul Nicolae
Cabel omul potrivit. c.-e ştie sa-l stipt-
.-ci. cu •entă cunivilale. diflcila 1iplură .
Să mai nolllm. sub aceiaşi sannâluri. Orat
cu _...., . . . - . , alt film care fi-a pro-.
pus un spontan dialog cu viaţa la timpul P<•
zent.
Sintem -tinere mlădlte suind. pulsind, .,.;,_
tind. par sâ spunâ soii din 11 a.i. Slop c.
-
C
(sCensiul şi regia: Sabina Pop}. distins ta
liniştea. c1.1 - - pe care ti-o dă mcre-
menirea timpului. Turnul--.... Bastionul
rQfU. primăria-· ......... - .. - ·
- Haller şi Reissen. curţile inlerioate si-
biene - mine de aJr pentru documentar -
ochii ca.lor• .,.. nu sini - . f..ire de
unde ln alte foa!ri te ~c ochi curioşi. ci
sin! ochi în tigfa ~lor. ochi îndrep-
tai; apra soani. niciodatâ privirea aoestor lo-
cuitori ai Cibinului n-a ciUt în jos. Un astfel

cu - " " „.......,

• • cu premiul al lHea. ex-aequo,
semnat de Copal
de orat a dai ~ de ......,,._ unui
Sebastian Hann. Aici a 1pinit A8lr8; aici.
inima tării. putem privi şi reprivi un centru cu
„
. , . _ profesioniştilor de la studioul ..Ale- Moscu. ,.Slnlem un aftceva şi ce e rău în o strjyeche cultură romăneacă. Era fiRllSC •
xandru Slllia" şi pe cele ale amatorilor sem-
. - de
constanli

„. --
Este
entuziaştii cineclubişti} şi-au ciştigal

-••t.
susţinători.

tere a Cllit8lii -
interesul -ct8torilor a
crescui direct P<opor1ion„ cu - · creş­
a scurt -.;utuL cu _
cu cil~ şi-au im-
- . simlilor - pnoocupârilor şi__ ......
=
asta? sir1tem un altceva de bine" declară ei.
mai .ies pentru uzul celor care s-ar grăbi si-i
judece P<ipll.

ceu şi
..5ir&em o
şide~~~„Şl=v::n:
generaţie

le confirme spusele. Ei silt - l i • de li-

video"

........,. fi-au intitulat filmul PaJla

şi Doru Segll. apăsild aceia$i clapi a acelu-
şi
ca „iluri de afte manilestiri culturale. Sibiul
sâ-şi
mtr-o
nou
deschidă potţile pentru documentar.
săptămm intilulatA Cadanla. Ce aduce
această manii-re. pe lingă cete de ta
rirgovişte

r....., de arii.
ta un
(C=--->
:=i„~~-~~.: .:::..:....~
de ta Piltra

la altul. .Rime grupmte ii cicluri -

filmul ş; - . f"dmul docu-

Ja -
de - ciMa$li s-au
diar-w gr- să confume că
n · - pas le nombn9 -
.-· şi alâfuri de -
.,._
lor - i - . . numi
--un
iaşi - ca~ Pop. -
val1ii sint pmri1i de -
că-.
şi Doru Sega!
all unghi. mai romantic, mai -.....
po81e. da- este şi acesta un unghi -..sant,
„
- istoric. port- ... contemponnilor
filmul~-• . - . . . -
ii filmul doc:u"*11ar etc. Alle cicluri fost „
-·-tat -
dedicate filmului şliinlific - noile cuc:.riri ...

--
deci pe Ion - · . - . Pelrovici. Dumllru ştiui fiind f..,cul că sulle!ul nostru. ei bine.
Done, Olimpia Daicoviciu. Aleunch 6 - . suflelul nmlrU e impnljmuit de linii - - . ..,._ şi tehnicii în filmul documenlar. cer-
~ Glnlelnu Florica ........ Eridl şi~şi.~-
- . Vilgil ~. . ......... TUiu-
.ia-~
-
_.., alciluile-. - sdlillt ...
......... ...,.,,___
- . T - -oş. - -._ Alm:andru
s-tlu. hlicill Cemăanu, ....... .....,_,.. Do-
9CUd.
Pop . . . . . „ .,..._
cite unul. c-. laprRM
..... iii
~
tilMljl Slllinel
superticiali.
-......~„

- pulllicului ~- Pentru cei .,.. ...

=
,_., ş.a. - ~ dai milura "81orii. inscri- aiftali - ta _ . . . ,.,... plinului sufle- timpini. anual, - * manifestare ca şi
~ numele prinlre cei - buni -
buni: Nicolae ~. Sllbilla Pllp, Owidiu
cei tesc cinci tunpul vine clocotind pmrtru ei.
,,...,.. Wto<ul tor. .,I.a . - . pesle un de-
pentru publicul de pnilulindeni. -
- . -.ocn. -
distrKţie. ......... -..

i.:. =-=-c::.o:;,
~Daru ......_ Tseza e.ta. Adrian Sirbu.
~
lslr~. -....i.a lrinlia. Ei ....
Adriwo
ceniu" se sub""""8ge - din filmul Sabo-
nei Pop, .,... ftlU'9Şle -~ (deloc
u-ă!J de a te descih ~ un
p.rimă - _ . . , , - a - in olli$nUin1i.
cu o for1i. • firelcukli. -*'ind. "" -
muli, cu Viata. prelungind aislsrqa - - ·
..,....de-..itiermm„~cu
--~·-lor........,acel
ilZi '*' surprins $i imoltalam. - par1e
din prmpelime 1--.
a isloriei - . s-a - a fi CQftlpUsa
discretă - . as- ·
pri luciditate. Au privit cu alentie ~ şi dis-
s-a contund critiC Iliră a li
e·z ~or:ec:ta~~:~i!:t
cursul lor -

r9$li ai normMl!ui, nwnca inlrlljila a celor

care. cu dăruire. pun umirul la c:anslruClia
societălii ..- ~-

cu..A
o visa -ve
ir--' a
undi de emotie „
- - fOÂIŞt9
gle ..... din •oi Iii-

... .-. - „
sugesa;,, de Niml8e ~ a.-

-e
- ~
(lillll distins cu ~·
-~· la edilia a Xlf-,a).
sar.; _,, .prin defini1ie o const•uctoe
.....,.. - NicOlae Cabel •i-a compui; ftlmu l
într-o vigu«>aă. optimista. lăsind
imaginii (autori Ilie V-in şi Gheorghe Co-
coru) drep«ul ta pouia inăl~ dominate.
~ de mina şi vointa .,.,_.,ilor_ Am
relinut cllava imagini• pmrtru minte. inimă şi
cronică de film. im.gini cani se sprijini pe
-u-cr.-deAnchiemzşiHc>-­
~ perlonlllză stînca,
,.. Murgu: un
~ lncordali ai muncitorului joecă -
de~ şi .fundalul - - -
::..u::-„u..~~pr='
..- -

butlŞtl Unate
9Ull ~ unei lllli*IZft $l

s
https://biblioteca-digitala.ro
 O ,ansă de succes a fii mului românesc:
- Ge să fac?
- Să fiţi
dumneavoastră!
D orinta de a te intilni, de-a lungul unei
cariere de teatru de o viaţă, cu unul din per-
sonajele dramaturgiei clasice româneşti este.
desigur. speranţa oricărui actor - vis nu in-
totdeauna împlinit - de cele mai multe ori el
răminind, undeva, in zestrea noastri cu Î'n-
pliniri şi mai ales cu nostalgii, cu victorii
trîmbiţate de cronicile vremii şi fotografii,
care, aQ.Jm, nu mai seamănă cu nimic şi cu
nimeni. sau cu eşecuri, acuzate sever şi doct.
Ca orice actor, mi-am dorit şi eu .nişte" intîl-
~iri la care am tinjit pe ascuns, pe care nu
l&-am mărturisit de frică să nu se spergă
vraja cu care mi le făurisem şi te păzeam. Vi-
sam o Domnişoara Nastasia - omagiu plin
de """eratie, admiraţie şi dragoste lillalâ , o
Slînlă loană pe care mi-o promisese proles<>-
rul meu, marele Victor Ion Popa, şi, printre
altele, acum, mal tirziu, ,p gaiţă" a lui Al. Ki-
interpreţi şi rolur i
Observatorul-filozof
-
două
• lti dau mii, mergi cu mine la Slr&-
haiar şuieră invitaţia ..galantă „ adresată
mordantei Wanda Serafim . de către un
totdeauna posibil Tănase Ouduleanu. Gros,
ochii mici pierduţi in cimpia fălcilor, sac um-
flat cu milioane, pălăria incomodă trasă pe
ceafă. miini mari intinse pofticios spre ..buni-
tă~le" vieţii. Personajul inventat de Horea Po-
pescu, dintr~ sumară trimitere a textului dra-
matic original, personaj episodic încredinţat
intr-..n singur flash interpretării robuste a ac-
torului Radu Panemarenco, poartă încărcă­
tura unui exponent al .angrosismului". Şi ri-
dicolul unui contrast plastic din care (de)-
curge un comic amărui. Comic comun şi
apariţia in economia filmului a observatorului
,Jilozof" ancorat in eternitatea .,La leacu' du-
rerii". Laconic, masiv şi aburit, excelent por-
tretizat :de Mircea Albulescu. Din unghiul lui
de vedere, viesparul Dudukmilor apare in
toata splenaoarea. Un .dublu" scenografic,
caracterizînd existenţial clanul: monumentul
6
·~eseu. dar nu oricare, ci doar pe Lena. Oe
ce personajul âsta, la prima lecturii aşa de
5ters, de oarecare, aşa de puţin ajutat de au-
tor. atit de puţin important in economia ort-
carui spectacol, pe oricare scenă s-ar fi mon-
tat piesa? Credeam putet'nic, cu inciipăţi,..re,
ştiam că Lena poate oferi material dramatic
generos pentru o interpretare care, adori-
c eşte, poate sta lingă oricare personaj oriei!
d<t puternic realizat de- llf>tor.
Intim piarea a făcut ca piesa .Gaiţele". care
era în repertoriul de aur al Teatrului Naţional ,
să fie reluată in regia directorului artistic Ho-
rea Popescu şi eu să· apar în distribuţia ei,
alături de cei mai mari comici ai tinerei garni-
turi a Nalionalului bucureştean. Că nu există
rol mare şi rol mic, că sint numai actori buni
şi actori slabi, că personaj poete fi şi cel care
nu vorbeşte şi cel despre care se povesteşte,
doar că frica, îndoiala, spaima, şi ele pot d<>-
"""i viaţă, personaje dramatice - asta i nvă­
tasem eu in atilia ani de muncă. Dar acuma,
pentru a cita oara, trebuia. din nou. să dove-
desc asta. Trebuia să fiu puternică şi să nu
fiu strivită de tt.multul din jurul meu, de ava-
lanşa de intimplări , de acţiuni , de momente
dramatice şi comice, de atita har şi dăruir'e .
talent şi forţă a colegilor mei. Lena e mai
mult tăcere, discreţie. sărăcie şi suferinţă .
umilinţă aruncată in lată şi suportată pros-
funerar, amprentat cu litere aurite de-o
ş chioapă (sharl: • Tasse Ouduleanu, angrosist
de cereale") prelungind vila-IOrtăreată pe
frontispiciul căreia se răsfaţă arogant-tan-
dru-caraghios numele pereche: Aneta. Fară a
forţa o incursiune entomologici, viespile.
Aneta et co„ sini insecte purtăloare de ac ş i
pungă cu venin trăind (unele specii) în roiuri
bine organizate ,,social" . Geniul popular a
https://biblioteca-digitala.ro
teş te , cu rare momente de izbucniri de rau-
tate reţinută şi foarte repede cuminţită ; mar-
~~:!, ~1 ~::;jă şJeli~~~;;.,C:: :...d~::.'~:r~ f lliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiOol
cată de toate tarele societăţii in care s-a năs­
cut, dar şi, in mod paradoxal, cu o sensibili-
tate şi o dulceaţă care sini numai ale ei. Şi .
peste toate, o duioasă imensă prostie şi in-
cultură . Aşa am gindil-o eu, aşa am crescut-o
in gindurile şi munca mea, aşa am jucat-o.
condusă cu atenţie şi tandrele de regizor ul
piesei, Horea Popescu. Se putea alege şi alt
drum, după părerea mea, mai uşor şi mai si-
gur, de succes imediat, o cale la indemina.
oricui. Noi n-am vrut asta. Am acordai: rolului
Lena, cu bună ştiinţă conştienţi de greutatea
pe care o vom întimpina, locul pe care aqto-
rul .Gaiţelor" i l-a hărăzit: undeva, pe planul
doi, poate, ca text; şi am încercat să-l adu-
cem, cuminţi şi cu discreţie, alături de
celelalte, ·impresionant de puternice, carac-
tere ale ·piesei.
·spectacolul a avut succes mare - a um-
plut sălile Naţionalului zece ani - şi a fost
una din piesele de rezistenţă ale primei noas-
tre scene.
Pe urmă ... a venit propunerea, tot din par-
tea lui Horea Pl:>pescu, de a încerca rolul
. pentru film. Era pentru prima oară in viata
mea de actritâ cind mi se oferea şansa asta.
împerecheat în basm două cuvinte viespe ş i
zgripţuroaică generînd acest admirabil su-
gestiv „viesperoaică„ . Mina de aur a talentu-
lui celor cinci actori de frunte ai primei noas-
tre scene. exploatată inteligent şi sigur de
mina de aur regizorală, reface cinematograf•C
,,caracterele" viesperoaicelor.
O excelentă Anetă , Tamara Bueiucea-
nu-Botez, îmbracă, prin studiu atent, nu nu-
. zorilor. ieşirea „mondena·· la cmemat og1 af)
persan
N am ştiut nimic: nici ce să fac. nici ce in-
li'tamna, in fond , munca pe un platou, nici
c.um să mă comport in faţa camerei - nici ce
onportanţă are operatorul, ori inginerul de
sunet. Ştiam că am incredere in regizor şi câ
txna era în mine, eram eu. şi câ, deci. nu ma
puteam trăda - că voi li pusă, desigur, în
alte situaţii , noi, poate imprevizibile, dar ca
eu. toi: eu, trebuia să rămin , să nu adaug şi
Să nu pierd nimic, din ce câştigasem in atitea
căutări Desigur. am fost uimită , copleşită la
inceput şi pentru un moment derutată de
toată forfota de pe platou, de condiţiile grele
i n care fiecare actor şi memtw-u al echipei era
obligat să-şi urmărească munca. de uşurinţa
ru c::are, aşteptind ceasuri întregi pini să auzi
magicul cuvint ,,motor" . puteai să te împriiştii
in mii de alte preocupiiri, să te pierzi. Am ir>-
ţeles cit de valoroasă este capacitatea de a te
putea concentra asupra momentului pe care
atilia oameni se străduiau să-l pregătească -
machiaj, cost...n, decor, lumină , recuzită şi ,
odată mai mult, seriozitatea. gravitatea cu
care eşti obligat să-ii Iaci munca de actor -
interpret şi creator, momentul in care viata
prinde viaţă, momentul acela unic în care
viaţa devine mişcare şi semnificaţie, clipa
aceea in care harul dă naştere .unei noi enti-
tă~ . in care tu devii altul şi , in mod parado-
xal, riimii tot tu, momentul acela trebuia apă­
rat cu străşnicie. Altă tehnică , binein!eles,
dar şi alte mijloace de expresie. Orice ginii
era sorprins de aparat, mărit, căpăta semnift-
calii de simbol. .Ce să lac?' - l-am întrebat
pe Vivi Drăgan - ,,ajutaţi-mă" .•l'lJ trebuie să
faceţi nimic special" - mi-a răspuns . • Să l~i
dumneavoastră şi doar să uitaţi că eu exist · şi
ca vă urmăresc„. Deci, acesta era drumul ş1
unealta mea de lucru a fost doar gindul, ir>-
trospectia şi, pină la urmă, doar viaţa Lenei.
cu adevărurile ei, fără teatru şi fără film -
doar cu adevăr.
Muca ZAMARESCU
Drept să spun, n-aş fi vrut să rostesc nici
un cuvint in legătură cu această experienţă
cinematografică , lăsind-o pe Aneta Dudu-
leanu să vorbească, să surprindă , să ·u i-
mească ...
Sint inci sub impresia emoţionantei primiri
pe care publicul şi presa au făcut-o filmului
Culllul ele _,._ Peste tot unde am mers la
premierele de gală - la Bucureşti şi Tirgo-
vişle, la Tirgu Mureş sau la Ouj - spectatorii
n&,-au întimpinat cu interes şi căldură, iar
după. vizionare mulţi dintre ei s-a'-4 arătat dor-
nici să ne impărtăşească impresîile, frumoase
aprecieri la adresa muncii noastre.
Am fost fericită să lac parte din echipa pe
care, cu meticulozitate şi scrupul profesional.
regizorul Horea Popescu a conslituij-o ca sa
metalnorfozeze într-o operă filmică cu ambiţ u
antologice o bine cunoscută piesă de teatru
cu lungă carieră în repertoriul românesc
Personaj de anverţ!Ură . Aneta Duduleanu
mi~ impus un adevliral tur de forţă, obligin-
du-mă să traversez o gamă de stări sufleteşti
extrem de complexe. de la sensibilitate la
mai rochiile ,cumpe ,,de 5000", achiziţionate
la .Monde Belanr ci, mai ales, psihologia
brutal-agresivă, humorul derutant în care re-
plici macabre lac casă bună cu trivialijă~le
verbale ale eroinei. Extrasă din ..statismul„
sc enic al ·mesei de j6c de carii si proi~
i n actiune de aparatul oe .mmat !turneul lumi-
poartă. imortalizate în gest şi mimică, dina·
rni.s;mul şî vitalitatea periculoase ate persona·
j„lui <allrlZlll de pana lui Kiritescu
OrQa111Citatea unei rautâfi voluntare şi invo-
~untate "Generozitate~- manifestata „calcu-
lat'" in familie sau umbra tristeţii unui mo~
ment trecător de reftexie în faţa mesei goale,
aşteptinde. nu atenuează senzaţia unui tem-
perament vulgar-devorator.
Viespe defensiv-cenuşie, Lena, interpretată
exact şi nuanţat de Raluca . Zamfirescu, este
victima d_,,clen\ei psihologice şi financiare
de .tătica". Resemnată stoic ;i speranţa unei
,.cadorisiri" cu o Jochie" de seinduri imper-
meabile, personajul se .încălzeşte" in mo-
mentele ..i:unurale" ale comentirii comp&-
tente a inmormîntirilor şi viselor macabre.
Accesele de personalitate ,,umilită" se !ring
brusc în compromisul .dulceţei" oferite spre
împăcare de familie.
Coca Andronescu propune o ZDe ,,temp&-
ramentoasă" (.nu mă las pînă mai dau din
degetul mic"). Controlindu-şi atent mimica.
t alentata noastră actriţă marchează perfect
provincialismul (secvenţa strălucitor comică
d on casa de mode) trăirismul ,,neaoş" şi ari-
vismul ridieol al unei DuduleM de Caracal.
in rolul lui Georges, îndrăgitul nostru actor
ului si
, excelenta . . in~erpretului

..
aroganţă, de la ·rapacitate la blindeţe, de la
invidie la generozitate, uzind de un dublu
di<tpazon - candoarea şi grotescul. Nu co n-

T lent I a artă a co unică li

sider că e normal ca actorul să. vorbeasca
despre rol şi nici intr-un caz nu cred că tre-
buie să dea ,feţele" . Spectatorii sini cei in
ma.sură să ne aprecieze performanţele, atunci
·cînd ele există . M-am bucurat să citesc ca
Aneta Dudu'8anu reprezintă .P creaţie e>.-
ceptională" , re'!liza~ a~ît cu poftă de_joc, cil
şi cu exactă
ma sura . ca e „o compoziţte per-
fectă", ,,un recital la cota maximă a talentu-
lui„. Desigur, mă interesează ş i aştept cu ne-
răbdare şi alte păreri în legătură cu acest rol
pe care l-am făcut - trebu ie să vă mărtur i­
sesc - în condiţii foarte grele, repetind , in
parale( pe scen~ Teatrului Bulandra, !"_eDi:
mineaţa pierduta", transpune.-e a Catahnei
Buzoianu după romanul Gabrielei Adame;-
teanu. În permanenţă am fost atentă _să
pect intenţiile ş i i ndicaţiile regizorului Horea
f'Opescu a căru i viriune a îmbogăţit mult par-
titura iniţiala . amplifici nd sensuri ş i semnifi-
catii U't sprijin deosebii am avut şi în sceno-
grafa Andreea Hasnaş împreună cu care am
stabilit . fata" eroinei mele. Am colaborat ex-
celent cu talentatul operator Vivi Drăgan Va-
sile şi cu inginerul . de sunet Horia Murgu -
postsincronul reprezi ntă o etapă extrem de
importantă mai ales la un astfel de film ..de
replică" . şt i ut fiind că , in acest moment al
muncii noastre, se poate distruge sau crea cu
adevărat personaiul. Păstrez frumoase amin-
tiri din perioada filmărilor despre fiecare om
din echipi. Chiar dacă au _mai existat şi d_i~
de tensiune sau de nervozitate, l<HOm depăşii
c a ş i pe toate dificultăţile ivite... Din jale
se-ntrupeazi Bectra. nu? .
Dacă , pînă acum, !HI ·tot spus despre mine
ca sint in cinema. o „tinără debutantă„ ' sper
ca, datorită Anetei Duduleanu, să fi dep;i ş1 t
a cest stadiu ...
din ,.Uriaşii munţilor " de Pirandello {ş i c red tru a trage peste carnea vie, singeri ndă , ca-
că ea însăş i află multe zi de zi desple dispo- m a.şa aspră a condiţ i ei profesiei sate. llse
nibilităţile neştiute ale fiintei e i). Act r iţa lise este un rol pe care Mariana Buruiană i1 va
este un personaj peste care pluteşte, proiec- · juca in viată, toată viata.
tat cu aspectomat surisul enervant al Giocort-
dei - Sfinxul lise o solicită pe Buruiană pîna
la epuizare. o devorează , o scuipă. şi ii con-
templă , după fiecare repetiţie, rămăşitele in-
res- forme. Dar, ca în poveştile cu bieţii copil"''
ucişi ele maşterii şi îngropaţi din care ies pu
ieţi cu mere ele aur, firul ele iarba crud al ta-
lentului Marianei da colţ şi se sumeleşte în
Unul dintre miracolele inexplicabile ale fiecare repetiţie - impertinent, catifelat, VIU
naturii face ca înfăţişarea Marianei Buruiana Din aceastii luptă intre splendoarea opu- .
f~nu-4uncunosc.
sa corespund ă uimitor numelui pe care ha- otrăvită , ele plantă carnivoră a rolului şi vrej ul
zardul i l-a impus. O siluetă fragilă , parcâ sălbllic, necrutâtor al tenacităţii actr iţei . Bu- N u pot ,portret" al lui Caramil ru
stingheră . Gesturi stîngace, frî,.,.,. Fire subţiri ruiani va ieŞi , biruitoare. Buruiană - va e x- - pentru că N-am lucrat nicu.>·
in pă r nisipiu zburătâcind pe o frunte palida ,
trage, desigur. elixirul miraculos al fascinaţ i<...; dată cu el pînă acum şi s întem amlndoi la
transparentâ. Gene plecate, cuminţi . spre creaturii , plâmăditâ din vise ş i dorinte neîm- stadiul unui complicat - de curte, cu fi-
l>UZe fremăbitoare, muşcate.
Priviri neaş1ep- plinite. dar i ~ dărui . in schimb, cUritia et guri sofisticate, cu eufemisme demne de
1a1e, strepezite, ca rapide lovituri
acţionînd neinduplecatii. ln fiecare repet~ie. Mar iana scena atingerii miinilor din „R>meo şi Ju-
de stiiet. Surisuri fugare, enigmatice. mali- Buruiană se zbate să iasi din clişee acumu- heta". Repelii Cotrone in . Uriaşii munţilor" şi
ţ i oase, învăluind croch iul delicat .trasat, lateşi se bate cu fmitomele care au marcai-o ne dăruieşte . la fiecare repetiţie , un
parcă. de pensula unui pictor zeu care do- pină. acum: Julieta , Ofelia. Ea pare croita d 111 one-m..-show incintător , spiritual, o lecţie a
reşte să
mera,
toare,
imortalizeze o stare
o impresie ele zbor.
O
impalpabilă .
sufletească
fluidă .
prezenţă modestă ,
efe-
schimbiir
înca
pinza străwzie a marilor ingenue cu silueta
fragil8 şi glas cristalin. Are înfăţişarea
ţuită , nonconformistă a generaţiei care dis-
-en- lehnicii de 98ducţie. Aşa se apăra el de agr<>-
siunea pe care acest rol enigmatic, protei c .
tulburător o exercită as_.,
lui - Cotrone
patinată , tenace. o buruiană cu rădăc in i preţuieşte strălucirea calpii_ Prin lise, Ma t'Ste o repWcă a luî Pir•dello a la Prospero şi
;,d1 nci, incredibil de puternice şi tije subţ iri .
ţep oase la atingere. imposibil ele rupi.
riana urcă muntele vrâjit aJ OJnoaşterii st
trece un prag. Pe schema vecMor . e m-
Caramitru, după Hamlet. a acumulat o ex~
r ienţi profesională şi o experienţă de viaţă
Am cunoscut-<> bine la două virste ale d <"- ploi-uri", pragul ele la ingenuă la eroinâ. S<t- c•e-i foloseşte imens, arum. Pentru că m•
venirii ei. Acum zece ani a fost Julieta spec- crificiul lisei şi identificarea actriţei cu perso- gui Cotrone este stăpîool 11nei insule Ja:icile
tacolului meu {şi poţi afla multe despre o !al• najul - victimă emisară corespunde substan- şi năpăstuite ele cînd lumea: T-.L Şi fira o
c are incearcă să pătrundi in misterul inson- ţei spectacolului. Prin visul lisei, Mariana Bu- l uptă crîncenă . devastatoare cu puterile
dabil al acestui rol)_ Astăzi repet cu ea lise r uiană leapâd a ecorşeul diafan al Qfetiei pen- întunericului scenei, accesul in olimpul vilei
lui Cotrone de pe muntele vrăjit nu este per-

;~~;~:;::::;~~lh::-~o;,:::r;~::~· mis.caramilru vine la

costumului ele blugi, toşa
repet~ie acoperii cu pla-
desfăşurind o jer~

,„
de surîsuri şi
vorbe ele duh. Fetele se aduna
poiata scenei gîngurind şi ciugulindu-şi
una alteia penele de repet~ie (tren inguri şi
a ..-obice). • Tu eşti printul nostru" - solfe-
91aza ele fluturînd gene de diverse lungimi şi
culori. Băieţii se adună , în grup, potrivind, la
locurile lor, muşchi , mustăţi, genunchere. Fo-
losesc glasuri care mai ele care mai barito-
nale, acordate, profesional, cu llmbrul tenoral
educaţie al protagonistului Aruncă şi ei, respectuos,

D intr-un spiril de pentru a t -
ş1 - . la fil mul Cuibul de wlalpl am preluat
cu bu nă voinţ ă şi stimă premisele scenaristu-
lu i şi regizorului Horea f'Opescu, artist ele
care mă l eagă momente ele referinţă în c&-
riera mea teatrală - . Generoasa fundati e'·
sau . Caligula" - şi am dilatat prin mijloace
actori ceşti albia unu i personaj 'bine cantonat
în categoria estetică . dacă există o atare ca-
tegorie estetică , a .,ionilor primi". transfor-
mi rdl-l intr-o victimă de sorginte intelectu-
ală , sufocată de un mediu mic-burghez, bol-
nav. violent. ignorant şi feroce. Dupâ o tra-
gică experienţa, eroul va avea tăria
nisi această l ume respingătoare. reinnodind
firul propriului său destin. O tardivă . dar
;; :,1\'.! =1 ~:,ea~':~ilf:!:rt.,~,t
c ite o vorbă ele duh, atît cit să nu stîi;.
cepe repetiţia conducînd, detaşat , formaţia .
Vocatia ele lider {ş i, implicit, ele regizor) a _lu i
Caramilru îşi găseşle, cu acest rol , elephna
d esfăş„are. Găseşte soluţ i i cu o uimitoare
dexteritate a jonglării mijloacelor, sfâtuieş~
colegii mai tineri cu un ton protector. ar u~
sple mine kilograme de farmec şi curtoazte
m care eu mă scald, vrăjită şi suspicioasă .
caci am învăţat din experienţe dezastruoase
cit ele distrugător poate acţiona fsmecul
de a pil- unui actor asupra unei concepţii regizorale.
Relatia noastra este ele tot hazul, aşa se ex-
pl ică ele ce ridem periculos ele mult repelînd

=~8fur: :~':ba~~: ;:\s;':,i f'1'~;;11WJ~~;...

Mircea Aldea. cinematograful i-a acordat per-
sonajului literar încă o şansă ele viabilitate.
Gheorghe Dinică ne rezervă, _ca ele fiecare
dată , plăcerea unei ireproşabile corn_poz_iţio .
Personajul individualizat in zona „fiului '!5'~1 -
tor"' c&-şi caută drumul ..drept" spre casa.din
ct>ef în chef. -"rimo genitus"-ul Dudulenilor,
in frac sau in haine ..civite", duce. la fel de
elegant şi constant, sticla la guri ... ..Maitre ·
de ceremonie. la bal şi la cimitir. Oinica
Georges respiri nonşalantă şi cinism. Laş "
cabotin, personajul este ,.simpatic:· dinlaun-
trul cuibului de viespi şi oribil dm afar ă
Marin Moraru {lanache) redi..-.sioneaz a
filmic un Ouduleanu mezin, copleşit
ele res-
ponsabilitatea a fam1-
ftnancisă şi ·..morală„
liei. Eliberat ele stereotipia unor mutre ţîmpe
personajul comunică ifos şi cu~e. Linia
arogant înfiptă în ochiul spectatorului a vert1
=:"'~:~:"'~:e'.":;'il!~
tea ,.familiei". Aerul posesiv al privirilor vînind
bijuteriile ,,mam_ilei" şi umerii_ firavi ai _proge -
niturilor da.1 masura golului 1ntendr d1n spa·
tele pozei ele prosperitate, afişate.
Cortegiul .îndurer~ " al !amiliei _în_lin_uta de
mare doliu. dar cu lautan 1r1 coadă. 1ncmge la
lumina straniu-echivocă a luminărilor un ch~f
pe cinste din care nu li~ tro.pă_iturite ş1
..z.aza•• cintatâ la. cerere 10 amrntrrea sar·
manei Margaretute. ucisă de acul veninos al
Dudulenilor.
T-.1 lui Goya ..La~ des Sorcieres"
ar da o rimă plastică viesparului. Gu!" por·
neşte în rîs. RÎSul îngheaţă în grimasa Gr~ ­
tescul pune stiipînire pe ecranul pastelat m
cromatica Azomureş.
IUdillna STANESCU .
O a. m-am bucurat mult cinci am aflat
'egizorul Nicolae Margineanu şi Casa de
că
hlme Patru m-au distribuit in rolul titular din
P--.ca. Dar, imediat. m-a cuprins teama
de a nu reuşi să duc pînă la capăt o povară
a t ii ele grea. l1l început m-am simţit singura ,
p rea micâ intr-0 lume atit de mare. Pentru
s curtă vreme, insă . Oe ce? Am descoperit do i
p i 1eteni minunaţi : Adrian Pintea şi Şerban to ~
f'\e:SCU . Cu ajutorul lor am învăţat s--o cunosc
pe Simina, să-i cunosc sirnţimintele şi
gindu·
rffe. Cu timpul mi-a devenit familiară
lumea
m care ea trăia, lumea nuvelei lui Slavici, re- ·
gi ndită cinematografic ele Augustin Buzura .
O lumin~i avea să se aprindă în suflel ul
meu. Apoi incă una şi încă Una, pini cind am
simţit, arzind in mine, un 1oc mistuitor fara
a cest teKI. Dialogul nostru este un fel de
dans al cocoşilor ele munte. în perioada îm-
perecherii. în care găinuşa modeşti şi ciu!u -
liti trece in revistă . liltrind circumspect. ca o
gospodină , zborul înalt, ţipetele dureroase.
penajul multicolor, întreaga splendoare •
operei de artă provocate ele natură .
Pentru noi toţi repet~iile acestui spectacol
si ni un privilegiu. Pentru mine atrl0f"'l8 cu
Io n Caramilru este, în plus, o experienţa pn -
„.-ilegi ată .
Cilillnll BUZOIANU
c.te care nu mai puteam trăi . intreaga mea
tnl•stentă căpătase sens datorită filmului. Tot
ce mă incon;ura era raportat la viata Pădu­
rt>-ncei. Adrian nu mai era Adrian Pintea. ci
lor govan,.şerban nu mai era Şerban lonesw,
C\ Şofr on... Aş vrea să pot spune ş i desP<t<
mine că am fost Simina, dar oare am fost W
m ..,._.Pădureanca? U'teori mă gîndesc .
că am trăit aceeaşi experienţă cu un copif
mic care e aruncat in apă şi care irwată să
inoate. Dar oare eu am invăţat ..să inat„? Aş
fi vrut să am posibilitatea să fac rolul acesta
peste cîţiva ani, cinci (poete) nu m-aş mai fi
lisat condusă doar ele instincL
... Cind m-am reintors acasă , m-am simţit ,
d-..iă , golită sufleteşte. Filmul se termi-
nase. Eram ca o barcă pustie care plull!şte în
neştire pe mare. Din nou singură , eu cu
amintirea verii trecute... Pinâ cind. intr-o
noapte, m-am trezit cu un sentiment ciudat.
Am deschis fereastra; afară plouă , ploaie fru-
moasă şi liniştită şi calda şi bună . "Să fii fru-
moasă şi cuminte„ mi-a şoptit. "Să crezi in
zborul pisărilor şi in gingăşia florilor. in gla-
sul păminlului şi in li niştea vintutui, in iubire
şi în speranţa __•

https://biblioteca-digitala.ro

....
I n domeniul filmului artistic de lung -metraj
cu actori, Ion f'Opescu Gopo numără deja 10
titluri - deci numele acestui reputat regizor
de anirna!ie poale li înscris şi printre cele ale
realizatorilor cu o bogata activitate pe platou-
rile de filmare. Filmele sale au onregistrat
succese atît la publicul din tare noastră, cil şi
· la spectatorii din lumea întieagiL S-. ,... o
bonlbi. a obţinut Diploma de merit la Festi-
„Partea lui de socialismh
cum Îi place
T i se - i d e ...,.g o uşă pătrunzi
si
ospilalilatea apartamentului în care exista o
în
biblioleci impresionanta, lăslnd la vedere
un citat din Danton - . O partidă pierdută
poate fi recîşligal.ă , una abandonată, nicio-
dată" - cuvinle ce aminll>$C de crezul
stâpînului casei: Alexandru Boiangiu, c are de
peste 30 de ani prin fihnete sale document îşi
construieşte "'8rtea lui de socialism" cum ro
place să spună.
tkl om sincer. deschis, care primeşte
cu
cordialitate şi simplitate orice disculie despre
munca sa, crea,ia sa, constituită dflia intr-o
operă distincta. Simplitatea aparentă a dialo-
gului se încerci de o spontană participare
prietenească şi regizorul se dovedeşte un lin
analisl al •itoriului YOcaliei sale, un impăti­
mit al formulărilor de substanlă îndelung me-
dilate.
Regizorul Alexandru Boiani;tJ aparţine ce-
lei de-a doua generaţii de regozori ai Studiou-
lui .Sahia", dintre cei ce ne-au dai, la timpul
lor. jurnalele de actualitate, cu sub-e lor
solid conslruile: .R>.- ca la fdmarea unei
gazete, Iii lărgeai orizontul pe inlenlia, suges-
tia verigii de bază ; sau povesteai ca lumea,
sau renunţai . Sini unii care încearcă să Iacă
din documentar o pilulă supersolisticală ,
după consumarea căreia stai şi te întrebi ce
gust a vrut, de fapt, sa aibă" „. .Şi e foarte
rău alunei cînd spectatorul se întreabă ce al
vrui, de fapt, să spui. Ne!JansmiţînOO-i nimic
emoţia să
din
nu te va
care te--a impins
însoţi, lăsîndu-te
faci filmul, ••
singur".
li pia<;!! să vorbească, iar ţie iii place sa 1
asculţi li întrebi şi pentru fiecare i n t , _
primeşti, în schimb, o _ . . . spusă cu ac...
eaşi dăruire şi dorinţă de a respecta _ , . . ,
cu care-şi practică profesia. Profesia aceasta
ln care ..iii pui la bătaie un suflet ~
obraz". Ne-a dai şi citeva rnme artistice ""
lung metraj in care se recunoaşte ampren&a
=..mentarislul.:. : - - . , . : . . , . . . - : . . :
• -la J:'":: fiecare dată s-a întors comec;-
vent pilula aceea de mce minutll - docu
mentarul - ce cuprinde un inlleg u -s
• Document pentru a nu uila lingă cine am
trăii. cu cine am fost conllllmporani şi, mm
ales, cum". Şi aşa, document lingă docu
meni, se configurează isloria anilor aceşti a
Filmele lui Boiangiu sini în arhivă, rămîn. Ir
revezi. ~i aduci aminte - „ Trebuie sa rămina
măc• o parte de adevăr din noi. Dacă din
valul interna!ional al filmului de la Edin-
bourgh, din 1962. ~ntru Dt-af li - . . , Alb,
_lui Gopo i s-a atribuit Premiul de regie la
Festivalul internaţional de la Moscova în
1965. Demn de remarcai este faptul că televi-
ziunea din Danemarca şH inauqurat trans-
m1siunite în culori cu acest film. tn ... 1984,
- ....,... a fost distins cu Premiul I la
Festivalul fil"1ului pentru copii de la Chicago
Cu toate ca filmele sale cu actori se consti-
să spună
...
.din.amd, wală.
porţia aceea de adevi:r pe care tu ai pus-o pe -
tavă a. răl!'as o felie, e bine că a rămas si
punctul tău de weden!, accepCat sau · ru.
a,,,__ sau nu. Dar tu. trebuie să respec:ti
adevărul".
După jurnalele de actllllitale au unnat do-
cumentarele primei etape: .inchinăm acest
:=...~i~.o;; :: ~~;/~ ~::':
acolo Ecoul, cu aceiaşi bărba!i, sau poate at-
lii. dar pe Someş, ca să aflam ce s-a mai in-
tim plat de alunei. Şi , mai tîrziu, la fbrţ~e de
Fier. la Electroputere, la Combinatul chimic
lsalnila şi pe ogoarele Olteniei. greu încer-
cate de cal~rriilălile apelor şi secetei, care pă ­ se poete aşa. Meseria asta trebuie făcuta cin-
reau câ n-or să mai rodească niciodati şi iata
ca acum vedem recoltele record„. (Oltenii
cllft Ollenloo). .l'l.I e timp, mergem înainte, ki- marea pentru a obline ce vrei cu adevărat".
lometri şi kilometri de drumuri ale lării bătute
de noi. kilometri de peliculă, Uometli de su-
net - omul de sunet, mă însoţeşte pretutin-
deni. Tu deschizi pentru spectator lacâlul ini-
mii fiecăruia, cu răbdare; nu-l atil de simplu
::..:.~ ~J"':;.~i -=să"::"~.:=~
d u - . â ", cei care muncili în Celălile
industriei socialiste". Trebuie să te apropii de
oameni, sa-< cunoştf cu adevărat, să te îm-
prieteneşti cu ei ... •. Aşa a filmat la Boneşli,
Rovinari, Petroşani, 23 August, Grivila ~ie.
Arad. Şantierul nawl Galaţi, Braşov. Făgăraş,
. Savineş t i, Govora, Roznov. ~nedoara . apoi
https://biblioteca-digitala.ro
tue într-o filmografie bogală şi -iata ( de la
,,scienc.e liction", F- XX.~ -
d la basmt! vechi - ~-sau moi
noi - ~) Gopo este şi rămine in conP-
P-
lnţa spectator~or, distribuitorilor şi a criliQlor
cinematografici de pretutindeni. in primul
rind_un autor de filme de animatie.
. Marele succes repurtat - d'Or la
Festivalul international al filmului oe la ~
nes, în 1957 - a proiectat. dinlr-<>dală, -
nul animat românesc şi pe creatorul Satlloi
lstarl, Ion fbpescu Gopo, în circuitul mon-
dial. Toale filmele cu celebrul omu.lei au fost
vfnclute şi vizionate, pe marele ş1 micul ecrar
P"' 1oa1e meridi- globului.
Omulelul lui Gopo a ·fost. la timpul respe<-
tiw. ~ne trouvaille", o găselniţa cu totul oug•-
Aală' în limbajul , filmului de ailimalie.
in Oictionnalre des ci""'8$1eS" (Micro-
cosme" Blitions du Seu~. Paris, t.965) . Geor-
ges Sadoul a prezintă pe Gopo ca pe_ .JJnul
dintre cei mai mari animaton europent, care
s-a impus cu 3 filme adică, însun)'ll cu mai
pulin de 25 de minute: Salfti i.torle. HD-
~~.,::;. ~ =":.,li~E~
Oe altfe<. UNESCO J-a solicitat pe Gopo sa
acceple partul de şef al Secţiei de p<opa-
gand8 pentru cinema şi televiziune (Cinema
.ind TV Ollicer) al organizaţiei Mondiale a
Sanatalii. cu sediul la GeMVB. A exercitat
ilCe8Stil funcţie între anii 1~1974, timp în
c are, fără a înceta sa faci mme la BucurflŞti.
a realizat, în colaborare cu studiotwi din di-
verse lări. 12 documentare şliinlilice de prn-
paganda penlru sanătale, difuzate în întreaga
Jume.
Este Interesant de notat că primii săi pat ru
inelri de peticuta animată. circa 8 secupde.
Gopo i-a realizai în 1939, pentru ca. în 1941,
o;ă Iacă un film publicitar ceva JTlai lung",
1~iv de un minut, care este lolodală şi
Jlllimul film sonor de animalie produs în Ro-
mania. Intre 1945-47 a realizat desene şi
.,harti animate" pentru diferite filme docu-
mentar-ştiifJliftce.
tatăl său,
iar in 1950 -
pictorul Constantin f'Opescu a pus.
bazele desenului animat românesc.
impreună
k>n l'bpescu Gopo a publicat numtirllde
-~ şi caricaturi ;n presă, a ~usirat cărJi
pentru copii, a scris el însuşi cartea .Filme.
filme, filme, filme.„ • . ln prelata acestei cărli.
Tudor Arghezi spune: .Filmele acestui român
cu numele derivat din fbpescu 1 au ridicat
.... ,_, Gal aţiul cu flux continuu. din care a
..,,.. .,...ul O 1 - . ........_Şi toate
9Cli!'Stea .•• pentru voi toţi, şi pentru femeile
voastre. acelea cu genunchi rotunzi şi ochi
limpezi, care aşteapta cuminli I - slîrş~
de ~ himb. fiecare intoarcere a voastră d in
adincuri sau de la s-alaţă.. .", a filmat o în-
treagâ simfonie a muncii şi a vieţii. nermasă ,
.t;> regizor de film jucai trebuie să se pri-
celipi la caractere în gen4iral. le întregeşte, le
corectează, le Iace să corespundă logicii sce-
nariului. tkl regizor de film · documentar tre-
buie să se priceapă la caracterul pmticular al
oamenilor vii - trebuie să-mi simt interlocu-
torul. Cum întoarce capul la o frază, bănui
ci-mi ascunde ceva din adevărul intim de
viaţă pe care încerc să~ scot de la el, şi aşa
jllăpădesc kilometri de sunet cu ezitările lui,
dar vine pini la urmă şi adevărul personal,
inconfundabil. pe car&-1 aştepL Sini unii care
taie in banda sonoră pauzele mai lungi din
priza directă , dar dacă tai un gind neadunat
se siml•t. fraza îşi pierde din tempe<atură. - l'l.I
stit, cu maximă concentrare afectivă pe ceea
ce vrei; trebuie să s-awghezi, să dirijezi fil-
Acest sens al căutarii sale, se poate dis-
cerne pe trei fluxuri de preocupâri marcate
distinct, stilistic. Este evidentă, as1fel, ca di-
rel:lie. setea sa de investigare a tipologiei
..,ui mediu, conjugarea eforu.Har u.- eroi
ai cotidianului in atingerea unui tet. revelarea
acestui ţel colectiv şi personal totodală .
- n a -iind cu finete îmepătrunderea
acestor lendinte. Aici e puternică adresa un-
ghiulaţiei. totdeauna .._leplală , pregnantă,
semnificativă . Oe asemeni, montajul, bogat în
aluzii, - i u n i revelatoare de S815Wi. Aici
se sirnle bine şcoala de bună tradilie a actua-
litalilor . Sahia" unde regizorul.· film oupe
P\>peştii noştri, luali pînă deunăzi în glumă şi
raspar. pină la prestigiul mondial. _America
cere Buftgj filmele lui, pe nevăzute. ln activo-
tatea artistica inlernalională, Gopo este pre-·
~ românească - fericită pentru faima !a-
rii si a poporului nostru - al cărui geniu au'
llonlic începe ~ ~iccule. prin toată lumea ve-
che " nouă"
Este pcsesorul a peste 40 de premii inter-
-.ona•e ln afaoi de Marele Premiu de la
Cannes. pentru SaNtii ~ şi cele amintite
ta lung metraj, men(ionăm:" Grand Prix, Festi-
~ul~~T=,;c:~ ~~~~.:ei
- Mar del Pieta (1959 - De ....... ~
oei); Golden Gate - San Francisco şi Marele
Premiu Karlovy Vary (1960 - - -
~ Modalia de aur - Teheran (1964 -
felJla ~ şi în 1971." Eu + Eu ; Eu
ele.
in întreaga sa cnta(ie cinematografică -
impresionanta, dacă ne gindim că ea numără
34 de scurt metraje animate. patru scurt -
metraje cu actori şi unsprezece lung metraje
- Gopo este ceea ce se cheamă un autor
complet: îi aparţin şi ideea, şi scenariul, şi re-
gia. şi gagurile. şi ... etc. El s-a ,.exprimat" şi
ca actor, apărînd prima dată pe ecran în rolul
unui student îndrăgostit în filmul lui Ion Sahi-
ghian O ......,. ele ..-W ( 1939). Mai tirziu,
Gopo şi-a rezenat scurte apariţii a la Hil-
chcock in toate filmele sale, iar în c.n-
de Mihnea Gheorghiu şi Gheorghe Vitanidîs
interpretează rolul lui ~Iru cel Mare.
Mai puţin cunoscute sîr;,t aptitudinile de
c ompozitor ale cineastului. ln filmul Pmfl . -
luni, melodia .E pur si muow", cînlati de
Radu Beligan, deşi nu se mentionează pe ge-
neric, îi aparţine , iar în , _ , _ • ......-.
semnează loate melodiile după care ...a reali-
zat muzica filmului.
O zi la Buculwfl este uhirnul său lung me-
traj a cărui" premieră a avut loc în cursul
acestui an.
cu ·
Ce planuri de viitor are Gopo? Cum o
s pune criticul S. Asenin. in cartea pe c•e t-a
dedicat-o: Jn capul său şi în caietele sale de
însemnări sint atitea idei şi subiecte ci a.
ajunge pontru cel PtJ!in 20 de ani de aoo
înainte··.
fil m. se dovedeşte un r&P'!f stilistic definito-
riu. -
Exista, apoi, în opera sa, direcţia distincliJ
a ....,..,_. cazului". Regizorul, aidoma
unui dibaci chirurg, analilează sub lupă ~
zul" socialmente deficitar şi cu bisturiul său,
operator. cu aparatele sale de înregistrare
imagine şi sunet. detaşează partea bolnavă
lară a vitama întregul. Totdeauna cu linete.
fără brutalitate, cu inţelegere omenească, dar
şi tu intransigenţa tamăduitorului. Filmarea e
condusa abil. Se filmează cu _.-atul ascuns,,
cu optica cu locală lungă. exact o filmare
model pentru ,.cinema-ul adevărului". Ca-
drele sini lungi, uneori îndelung panoramate.
urmărind, detaliind, semnilicind. Sunetul e
aici aproape la lei ile pregnant ca imaginea
.cazu1· devine extrem de viu, de complex,
umanşiexem~art~odata.Nciodatăregizo­
rul nu rămine dator cu precizările, cu circum-
stanţele. alen,..nte sau agravante. Filmele
acestei direcţiiau un suspense stilistic
8
"fn"':ine, este directia unificatoare a simfo-
nismului audiovizual. Mişcarea oamenilor şi a
spaţiilor consacrind evenimente epocale ale
timpului; maşini sau agregate; muncitori şi
muncitoare, intelectuali, activişti. sini sur-
prinşi in toiul muncii lor definitorii. sint sin-
ceri direcli în 1"'3 aparatului şi apoi !Oli
şi
aceştia se topesc în bogata simfonie imagis-
tică în care unghiul se uneşte cu mişcarea,
culoarea se impleteşle cu sunetul. filmarea
~ viu" cu montajul cel mai elaboraL Sini
1ol- caracteristici ale stilului împlinit al unui artist.
Bun psiholog, regizorul -.nimereşte" cu bu-
culie în sufletele oamenilor aducîndu-ne spre
judecare, in aceeaşi .lurnare continuă", fap-
tul real. adevărul de dincolo de aparente.
· Aparatul său are şansa să .vadă" din orice
..,ghi - nu doar din cel tehnic cerut de ope-
rator - , să ajute la ameliorarea unui punct
de - e . O concepjie deschisă, uneori cri-
tică. polemică , atunci cind vrlri să dai alarma
pentru ceva grav - se mai inlimpli şi de as-
un.....,_
tea! Ca in C:.. - 6 ca o - · Cllzd D,
pin".
lntreb81 de ce se-ntoarce pe locuri unde a
filmat c i - . de ce îşi reia persCll\Bjele, de
ce-şi urmăreşte cu asiduitate bornele .Sahia"
puse de el, reper, răspunde simplu: - -
că mHI dipr. pentru că vreau sa mai pol ve-
- - · din ah unghi. un adevăr propus,
din care - u l documentar-document ne
ajută să desprindem mereu o părticică justă .
fbvestim c-. ce wedem. tar dupi film, ln
timp, unMBZă confirmarea: mmul r•mului.
Cam la asta duce pilula de 1ll!C8 minute, cu
întregul ei univers, cu ..picătura ei de ada-
văr".
.Partea de adevăr" a unui regizor impitimit
deadevir.•
Vera FAGAl>ARU
 :. doua „pr·emieră"
Erau i~ sală părinţi
toate virstele. Bunici n-am
cu copii. C.opii de
zăr it. Probabil ca
duminica d imineaţa cinci am văzut f ilmul lui
Francisc Munteanu în haina lui cea nouă -
trei părţi , variantă color , ecran lat. remontat
la Buftea după serialul tv de succes - buni-
cii erau la piaţă. Păcat! 5-ar fi bucurat şi ei ,
odată cu nepoţii intre 3 şi 13 ani (ba chiar
mai răsăriţi) , care, între peripeţiile lui Delon
(medalion . Patria") ş i cele ale Brigittei Bar-
do! şi Jeannei Moreau din - - (alături ,
pe bulevard) le-au preferat pe cele ale pistru-
iatului nostru simpatic foc. jucat cu haz,
aplomb şi firesc. Ceea ce nu-i de ici de colo
nici ca rivalitate a actorului~opi l de atunci
(Costel Bâloiu, poate acum tată ş i el) cu ma-
rile vedete de ieri şi de azi ale ci nema-ului
mondial. Şi nici ca rezistenţă în timp faţă de
el însuşi. serialul transmis pe micul ecran. in
urmă cu multi ani, care ţ inea interesul, să.ptă ­
mînă de săptămină , al multor copii de toate
virstele, copii care astăzi etc. etc.
Acestea fiind zise. m:am bucurat şi am in-
trat cu plăcere în joc. ln jocul numit •.de ce
revedem aceste filme„ . de ce remontăm , pen-
tru ochi oontemparan i, succesele ..omolo-
gate" (vezi To ... plllZllle -1; de ce pe unele
nu le privi m ca pe simple remake-uri, cu in-
dulgenta ş i nostalgie, ci c a spectacole ce re-
l n 111.1rL' L'H'niment
i...ioric ·
I \Jli, r.trL·a.
prin ochii
u11u1 ,r1111 dl' 10 ani
z1sta compmatiei. analizei, exigenţe i. lkt joc
serios. c a orice joc, care în copilârie se
cheamă joacă , iar la maturitate, artâ . Ad ică
toi fantezie, dar şi rigoare, regula jocului,
respectiv legea genului : gen care. aici. poa rtă
numele filmului de aventuri. Developat, ca
aqiune în ajunul i ns urecţiei , războ iul , deci, şi
rezistenţa din u nghiul unui copil. Dar un co-
pil participant activ la luptă , care devine
într...., fel ilegalist (..ce-i aceea ilegalist,
tata?y• işi i~rea bă el pârintele comunist. ală­
twi de care întimplarea - ba nu, fireasca ne-
oesilate - ii va aduce în aceeaş i acţiune te-
merwa). Gravitatea momentului istoric · şi
candoarea vîrstei - contrast de ajuns de ex-
.~,, ci nematografic , d a că n-ar fi să amin-
tfll decit dOua senale tv reuşite c a F•a. de pe
stada Aoritor ş 1 recentul Cinlec 1n zori Pe
atlM'lCi nsa ,Pil~ deschidea o cale. tara
F;umoasă' ~uşalescu
adaptarea lui Tudor
după .Chiriţele" lui Alecsandri. aşa cum am.
jucat-o atiţia ani pe scena Naţionalului bucu-
reşlean . Dar mie toi la Alecsandri cel ad""ă ­
rat mi-<>ra gindul, aşa cum ii ştiam eu di n co-
pilărie. cind nu scăpam n'ici un spectacol cu
marele Mi luţă Gheorghiu interpretind-o pe
Chirita <::las i că, într-un grai moldovenesc de
ia u "
drum
cr 1spârile începutului. cu o anume degaiare
f'lfa de impot1ilfll a ,....,,.., - drept '"'" • s·a si
repr oşat o oarecare superficialitate. Doar ca
s-a omis că itdemfata ~-ma ~te tc..cme:i frf'-
cerea copilulu i de la 1ooca d e-a h oţ u ş 1 va r-
d i ştii ra realitatea dură a războiului , cu ha1tu-
iala Sigu ranţei care-l pune pe puşti în situaţia
de a ş ti să a cţioneze, să se debaraseze de ur-
măritori , sa le dejoace planurile pi ni la a
reuş i să tre acă pe sub nasul hitleriştilor arme
destinate insurgenţilor. Ca în orice serial de
avenluri pentru copii sini ~lomerate, în ge-
nul basmului, toate peripeţiile. mai credibile
ori mai puţin credibile, prin care trec eroii, în
cazul nostru un năstruşnic Gavroche autoh-
ton, capabil să-l tragă pe sfoară pe însuşi şe­
ful Siguranţei. Ca prin fatmec, cind puştiul se
află la mare ananghie, fluieră odată scurt şi
spre satisfacţia piticilor din sală apare .Calul"
năzdrăvan , (chiar Calu se cheamă ciinele lup,
extraordinar dresat) care şllerpeleşte de pe
sinnă o cămasă salvatoare pentru evadat,
pune pe fugă un copoi al Siguranţei ori pla-
sează sub burta unei mitraliere inamice gre-
nada care exploadează exact la timp ca să se
p oată salva Cal şi câlireţ - alias ciine şi pis-
truiat, intr-o antantă perlectă. O cascadă de
intîmplări - unele greu de imaginat care au
pus - se vede - la încercare toată inventivi-:,
· tatea povestitorului (scenarist şi regizor. s i
i n perfectă înţelegere) şi · - mai ales - pe
„,
cea a micului interpret. Un copil deloc stin-
~~~n'!.s?: ~fi~r:en~~st~~r;c*ş~PP~:=1r~a p~:J'::'a:
repltc.a ~lea,a , nici d nd se- 781eşte '" pfan
general escaladind ca o pisica zidul fabucii
de cărămizi . Decor bine găsit, decor ce 1oaca
in dramă - pentru c ă dramatic sfirşeşte p rie-
tenia copilului cu ofiţerul comunist salvat de
el. dar ucis de fasciş ti în preziua Eliberării
oraşului. Moment dificil pentru micul inter-
pret, durere şi disperare laolaltă, pe care
Costel Billoiu ii joacă sincer , cu emoţie, aşa
cum sincer, ş i de aceea emoţ ionan t. îşi sus-
ţ ine tot rolul parcă scris anume pentru un
puşti isteţ , ingenios în toate ocaziile, ştiind sâ
se descurce bine şi cu ajutorul dialogului şi ,
evident, al regizorului, care 1--a pilotat cu dra-
goste şi înţelegere a virstei . Un personaj fi-
resc, ş i ca replicant ager al capcanelor în-
tinse de anchelatori hirşiţi in meserie (cei doi
comisari superiori interpretaţi cu haz de
Gyorgy Kovacs şi Zephi Alşec) cit şi în cele
mai neprevăzute situaţii de război (transpor-
tarea armelor cu ajutorul unui coşci ug , către
fabrica--refugiu} .
Mai reu şită decit ţesa t ur a de aventuri - ci-
teodată na i vă , cum spuneam, dar în legea ge-
nului - la acest tri- film mi s-a părut hazul si-
tuaţiilor şi al dialogului. Comicul din aceasta
povestţ gravi. Nu cred că Francisc Mun-
teanu a mai adunat ulterior, cu atita sponta-
neitate ş i nonşalanţă , atitea P98nte la un loc
- cite face şi spune Pistruiatul ghidu ş -,
nici măcar în comediile cu adresa ex presă .
neuitat. Astăzi , din păcate , chiar şi actorii
moldoveni străduindu-se să rostească d om
limba literară, au cam pierdut savoarea dia--
lectală. s-acam pierdui pe scenă muzicalita-
lea specifică . Cu toate că e acelaşi .,dulce
grai moldovinesc„. muzicalitatea limbii lui
Alecsandri e alta deci! muzicalitatea limbii lui
creangă ori Sadoveanu.
Cind m-am apucat cu 13 ani în urmă să
reiţlizez versiunea cinematografică a .Oiiriţe-
https://biblioteca-digitala.ro
Şi acum să revenim puţi n la alte legi ale
genului de aventuri. Una din ele: neprevăzu­
tul. Prezent suficient în film şi bine dozat, de
~~u~i~~:hi~ ~':~~i:u:Tu~u~u~tt!:i~
ce preia imprimatorul - pină la surpriza cu
transportarea armelor într-un coşciug , pe sub
nasul nemţilor sau la manifestele aflate in
ghiozdanul de care se sprijină comisarul şef
cit p-aci să-l desfacă , noroc cu un telefon
etc. etc. Altă lege nescrisă a filmului de aven-
turi : personajul ataşant , simpatic. Fără el ,
aventura ori şarada poliţistă rămîn ecuaţii c o-
rect rezolvate, cu eliminarea pe rinei a necu-
noscutelor dar operaţie tehnică, uocată ca
un fel de lllllgret fără Maigret. Ce-ar l i in-
semnat PlslnUlul fără năzdrăva n ul roşcova n
cu pistrui simpatici '! O aventura de războ i , ca
oricare alta dintre miile de peli cule vizute şi
uitate instantaneu... Farmecul micului inter-
pret pune în valoare farmecul personajului
scris şi regizat de Francisc Munteanu ş i fil-
mat cu căldură de un regretat operator, Va-
sile Ogl i ndă , împreună cu Valentin Oucaru.
Filmul mai are două focare simpatetice: un
Sergiu Nicolaescu de o i rezisti bilă forţă , căl ­
durâ faţă de copil, farmec viril. Priviri de star
ce trec rampa şi ecranul. SUrîs amar de erou
c e nu vit. apuca bucuria victoriei. Gest hotă ri1,
de combatant familiarizat cu riscul, dar şi cu
io r" (care, desigur, au ,.Şmas baza filmului
n ostru). am simţit nevoia· ca în jurul lor să
aduc personaje sau replici din întreaga dra-
maturgie a lui Alecsandri, folosind şi expresii
sau idei din proza , poezia, publicistica şi
chiar corespond<lnţa bardului de la Mirceşli .
Un cuplu comic Ion şi Rafira - interpretat pe
ecran de Dionisie Vitcu şi Rodica Pl:>pescu
B itănescu - mi-a fost inspirat oarecum de
„ Aorin ş i Florica" şi de . AJsaliile". Uneori,
am preluat replici din gura lui Birzoi ş i l<Hlm
adus ca ironii ale Rafârei ce-şi ride de hainele
nem ţeşti prea strîmte ale proaspătu lui valet.
Unele declaraţii sentimentale în versuri paro-
dice cintate de boierii îndrăgostiţi le-am luat
din onefe exemple amuzante de stîlcire a lim-
b ii (precum latinizanta „vergură " din dicţ io­
narul grotesc). Altele le-am preluat de la Gu-
hţ ă (.orişice jivină / de amor suspină/) iar
unele. pur şi simplu, le-am inventat în stilul
binecunoscut al celui pe care George C ăli­
nescu n considera un subtil minuitor al ;ocu-
lui de cuvinte. Şi reacţiile spontane ale publi-
cului mi-au <k>vedit ·că am reuşit. Oricum, pa-
ternitatea ,uneia i-a fost atribuită de către un
cronicar. dramaturgului, ceea ce pe mine. mă
fl atează . (.Chiriţoa i a în ranguri urcă/ şi de ni-
meni nu se î ncurcă" ) . Lui Birzoi (interpretai
de Oem . Rădulescu) i-am servit un neaoş
„chel leor o fi Iii?" cu o intenţie satirică faţă
de fandoselile bonjuriste ale consoartei. Cu
a ceeaşi intenţie am introdus in film şi ora de
f r anco-romănă cu monsiu Şarlă şi Barabulă ,
ultimul, existent doar cu numele in nişte cin-
t1cele comice, aici devenit un personaj cu o
evoluţie oarecare dramatică : de dragul Chivei
(Ioana, în llextul original) pe care Chiriţoaia o
r idică la rangul de cameristă şi o botează cu
ajutorul meu .Şivaleta " - bucătarul oacheş
se străduie să înveţe limba lui Voltaire, în
timp ce, monsiu Şarlă se chinuie cu accen-
tele locale. Ca să traduc în imagini cinemato-
grafice şi în acţiune ceea ce spune Aleo-
sandri despre Chiriţa care se vrea ,,haiaifă de
bonton" am inventat petrecerea cu strigarea
prudenţa ilegal ităţii . Rol parc ă anume scrrs
pentru Sergiu N icolaescu , cum 101 anume -
mănuşă potrivită - a fost tatăl Pistruiatului
încredi nţat lui Vislrian Roman. Franche1e,
sinceritate, ris sănătos, tandreţe î nvă l u ită în
uşoară ironie, faţ ă de băiatul care vrea sâ le
ştie pe toate, pină ci nd tată şi fiu se i ntîlnesc
pe aceeaşi baricadă ş i îşi zimbesc cu inţele­
gere superioară , complicitatea bărbătească .
Intre ei, îngrijorată, aşa cum numai o mamă
poate fi, Margareta Pogonat. În momentele
de acţiune eroică, un cor bărbătesc (muzica
Horia Moculescu) murmură un cintec brav de
rezisteflţă , cintec ce se amplifică , în final, cu
voci puternice.. v1ctorioase.
Alice MANOIU
- .......
-·~-- ........ ,
= :::1
Frat1Cl$C Munlflan ll . ........ ; Vas.ile Oglmda ŞI Va-
Jenrm Ducaru. a..dca;. Horia Mocu/eseu. CoslufM:
~:!'::,a :.:,..sc;hB~; Je1:.a
QI: Costel Biloiu. Sergiu NicolN5CU, Vistrian Fb·
::ro:,:
man. Margareta A:>gcm at, Aurel Giurumla, Ion Dichi-
nanu. Gyorgy Kovacs, Constantin Codrescu. Rorin
c.n „„
TMlase.
... Vioret Comfinici -
ele PfOducllo . . ..aut
. Rtm studiourile
. . - .ln __ ,......
ciupi serialul produs de tlleridunu romin.i.
bucatelor pe numele lor franţuzeş ti ş1 „lradu-
cerea" ·lor foarte sui generis de c ăire bucăta­
rul ad hoc franţuzit Gest pe care ii preia is-
prăvniceasa la petrecerea dată în cinstea
~~~.!c:~· n~!~~:î~h~!~;~or t~c~fÎ~~~
de .,chitru" ş i de .naramze" . .
Sigur că toate exagerările satirizate tre-
buiau preluate cu măsură , pentru ca nici ar-
haismele nici modernismele să nu alunece
într-o babilonie de neînţel es pentru spectato-
rul de azi, c i doar să pigmenteze cu ironie ş i
umor tendinţele ridicole ale epocii. k;a cum
compozitorul George Grigoriu a modernizat
cu măsură melodiile lui Flechtenmacher, am
încercat să prelucrez şi eu versuri din teatrul
lui Alecsandri pentru urechife spectatorului
contemporan. Revenirea unor motive-comen-
tarii ironice la adresa fumurilor Chiriţoaiei ş i
grandomaniei viitoarei isprăvnicese - ~n co-
rurile ţărăneşti care apar pe ecra".' · - mi-au
fost inspirate tot de numeroasele parodii ale
lyi Vasile Alecsandri. ·
Alecsandri poetul, dramaturgul, eseistul,
publicistul (care a militat pentru ,,dezvoltarea
limbii române în chip măsurai şi î nţălept" ) -
a declanşat cu o vervă satirică strălucită şi o
patimă polemică neobosită , o adevărată cam-
panie împotriva stilcitorilor de limbă . Limbă ,
care - sărmana -. dac-o să mai fie mult
batjocorită ,p să ajungă a fi bună doar de
pus în pod la afumat". Acestora, marele poet
naţional le-a opus hazul popular sănătos , re-
plica vie, calamburul isteţ şi ironic al omului
simplu, care spune ,,geaba s-o trezit boierul,
dacă nu s-o deşlleptat". Rep li că la care se
ride în sală cu poftă şi bucurie.
Această veselie sa l utară , deloc gratuită ,
prin care poporul a ştiut dintotdeauna să
sancţioneze excesele de orice fel, cumpănind
înţel ept efectele. am urmărit eu s-o aduc pe
ecran d in opera lui Alecsandri. Operă atit de
frumoasă şi mereu actuală prin spiritul ei t o-
nic, vital.
Drmg• OLTEANU MATE
'

tehnicienii
·Un om
şi · 9 ,jucăriile"
sale· de milipane
Fraţii
perfecţionai
lumiere ......-tal. &fison 1„
~~~~..!.~-::
cit s„ pulul la vremea lui, dar
optica şi electronica aduc ceva nou aproape
în fiecare smon, f i . -
proclucăloare luplind
pentru ~. ~ ireproşabilă
g i n i i . -· silen!- şi -
a -.
o mie
de Carac:lerislici şi paramelri înscrişi in frşele
tehnice (sint aparate la care .un simplu coi>-
~~~...:'J~ :.:':le ~f'.:'1t,::
specializati, în frunte cu inginerul Gheorghe
Ciobanu, cel care, ln urmă cu ......, trei dece-
nii, a refuzat o reparlilie in învăţămîntul """"'
rior, prelerlnd munca de migală şi artă cu ""'
cile de ..stilouri" care caligrafiază filmul pe
mecanicul de cameră
------------------t
Au trecut anii
•
ŞI totuşi._
---------~-------~--t culoae
:::"'..n~~se":"n::'pe~mi.;~~
schele pentru o filmae mai
_V ortJeatn despre ceva .. nu-mt aduc
aminte.„ cred că --.n despre film, cind.
fără să întrerup convefSlllla. am începui să
visez.„ C>mul cin fata - nu mai •a -.Şi
- mdevirat. au trecut Mii, eu ii cunosc de
peste douăzeci - gestur~e sale sini la fel de
precise, poate nu atil de rapide, llCeeBŞ i
voce, aceeaşi mustată. acum putin grizonata,
ochii însă privesc altfel: - i ._pălrunzillori .
au ceva din răceala experienţei îndelungate.
Una e să crezi, să simti. să visezi, să-li închi-
pui lu..- de celuloid şi alta - s-o cunoşti,
să-i ştii loate -irurile, necazurile, r-'ită­
ţile aces1e; 'munci atit de difacile, frumoasă .
dat şi răzbunătoare, dad-1 prost lăcuii.
Să-i fi şters oare din ochii lui Dumilru
Gaiţă licirltea fanMică de înftăeinlt entuziast
experienţa, cunoaşlefea Muror - r tu-
turor misterelor din Jumea lui uite-l. nu e· -
aşa cum num• Tudor Arghezi cinematogra-
ful.
„.peretele c:-ei 12 din Buftea •te aco-
perii de afişe. de fotografii din toate filmele la
- - a lucrai. Deasupra folografiile operatori-
lor _ 11!9'eraţj : Gore, Oglindi. Pişla.„ regizori,
putina.„
S-a aprins, ~rbeşte tare, repede. de fapt .
majoritatea opiniilor sale nu au ca supon ele-
mente raţionale. sini dominate de elemente
10
E-.
pel iculă şi care se numesc Antlln, - .
motoare cu
transfocatoare "'-*""
cuarţ de lip CRA -
şi a..--,
6/A, optica
fixă suprafuminoasă Zeia şi alte multe apa~
rate şi tehnologii din dotare. americane şi ja-
poneze, sovietice şi româneşti ş i
franceze,
germane. Prodigiosul inginer şi-a format de-a
lungul anilor un grup de elită , muncitori şo
, tehnicieni de excepţie, subingineri şi ingine<i
cae inlreţin şi perfecţionează, în funcţie de
necesităţile fiecărui film , aceste mirabile
,Jucării"ale inleligenţe; şi crealivitilii umane.
Tiberiu R>su lucrează din 1954 în studiou,
a fost la început desenator, apoi proiectalll,
dowedind ~le şi inteligenţă tehnică
( - fiu de ţărani din Quftea. lacilurn şi alenl
ca un semnal de alarmă) ; ani de zile. seară
de se9ă a wnit cu autobuzul la Bucureşti, la
PoliteMică, absolvind in 1971 Tehnologia
construcţ;ilor de maşini şi devenind subingi-
.... fără să--· o singulâ z~ de la stu-
diou, unde a fost numii şeful tormaciei de ;,._
!reţinere. , , _ - . . şi conslructii noi de .
apaatură de filmare. Modest şi reflexiv, în cei
peste 33 ani de muncă a î""61al !oale secre-
tele meseriei, descifrînd iţele constructorilor
germani şi japonezi, francezi şi americ:lsli în
"°"**11 aparatajului de filmare, purlînd
lungi discutii cu specialiştii noştri de la IOR.
deplaslndu-se in frarlla la uzina de aparatură
şi mecanică lină · Angenieux din Saint
Etienne, la Bertin şi Moscova. in Maroc şi
~=~~ :U"'T~::;
f>et'leclionirii aparalelor din dotare. C'md. în
„ma cu an~ Elisa- Bostan rnma pmes1ea
"" ger de minus 25 gr-.
ursului polar Frarn, la nord de leningrad. pe
şi cind aparatele
"'-' Jefuzar să mai execute comenzile, Tibe-
1iu "1su s-a deplasai la faţa locului şi a re-
:wlval pr-..a, <>i>eratorul şef, PIJiu Mari-
roescu, trecîndu-1 pe ingeniosul buftean ln ca-
tegoria ~ilor de inimii. Clnd Mircea Dra-
!JSl filma ....... ~ in Maroc (opera-
tor Al-., David) şi cinci aparatele filmau
în furtuni de nisip, sub apă, pe căn1ile, sau în
palmieri şi cind a apărui pericolul ratării unor
~~:"şi ";:tr~1 ~..=:...:::-nula..!:"_s'::
fere" de nisip şi c:ăklnă. să filmeze impecabil
ubacYatic. reglind în lreacăl, din prietenie, şi
.- - de filmare ale c~lilor marocani
c are· Hlu mulţumit ca unui hakim (doctor) 1n
a,.aratură de filmare. Am pulea i~ira pagini
intregi cu exemple de diverse mecanisme
3feciive. ii văd discutind cu
pasiune şi sini •
gur că •le animal de dofinla. unei ~
grafii pe c„ o - cu tolii: .una~
bilă" - folose$le mult ~intui Jormklabil"
$1-mi place.
Dumitru Gllilă -
sti lingă ochiul rece•
mecanic de . , _ i . el
aparmului de lilm8I şi
filmul născindu-se sub ochii lui. Am lu- ·
-
::i =~1nc: ~r;:;.~ ...... ·
Alunei MIYI văzul ochii prima dată, erau
ochii car.mi furau glndurile. Sirea - in
bună.
Am fic\tl mulle filme împreuni. a lucrat cu
multi regizori, ne cunoaşte pe toţi. ne carac-
tetjzează foa>le bine. pe mul1i i aprobi. pe
multi i consideră W>iajorl sau adiposliti în ci-
nematogr.iie„.
https://biblioteca-digitala.ro
Umar ling
construite de Tiberiu Rusu printre care •
g ura, desigur, şi dispozitwul cerut de open-
torul şei Florin Mihăilescu la filmul Oclli do operatorii noştri
urs (regia Stere Gulea) şi care realiza. pe pr--
hculă . în acelaşi cadru de film, eleclul •
ra-iarni, ceea ce nu este un lucru chia ...
de simplu.
-----------------t
Tibef iu Rusu: .Cunosc o echipa mre-
roesă, printre care Ştefsi Bic:hiniş , Gtleo<g ...,
rudose, Ionel lacov şi George Olteanu. mun-
Un romantic
citori de înaltă calificare. Alexandru Apostol
pur singe
e la fel de bine calificat, ca şi tehnic::imml
::'mns:''i:'oiJr~~· ~111.=.r·~-
~ .________________,
Ciobanu, inlelegeţi ce vreau să spun. .. a<ka
de la dînsul am i""6'81 enorm, mai ales pa-
A .
m in faţă o listă neslirşilă de filme apar-
siunea pentru Profesie. Dacă ,...., fi un mse ţtni nd tui Nicolae Girardi, o inşiruire impre-
inginer, conducilonll nostru tehnic a.- li u~ sionantii de litluri majore, filmate de-a lungul
prim operator de exceplie, adică -
şa - --
şi una
mă în!efegeli. şi asta o şinl din
a Inii decenii de activilale în studioul Buftea.
insumind ap.-c>ximativ 60 pelirule - c ofra
practici. Dar nu cumva să creadă că ~ reau exadă depinde de echivalarea serialelof ..,
să-i laud, aşa că mai bine să mă refer la all-
ceva... Compartimentul nostru de produclie
~ne. a filmelor în două serii -
brusc, ai o r8""1atie de proporţii : acest ~a-
?&
merge bine atunci cind. pe pelicula, noca m:t-
car nu se obserlă că existăm . Cei mai ap<o-
tor-şef ta-t. modest. tenace a realont
imaginea unei zecimi din întreaga producţie
p1aţi colaboratori ai noştri sini operatoru de a cinematografiei romăneşli. o putere de in>-
imagine. cu e; împărţim toate vicloriile şi - briţişare de lip balzacisi, colaborind cu mai
de ce nu? - deziluziile care se ivesc uneori.
Problema ar li alta: un film cu mici defeqiuni
IOli regizorii imporlanţi ai epocii, Gheorghe
Vitarridîs, afiluri de care debutează , Jesi Ge-
:'~"'fi"unw;;:":!:,'t,~"':fi
raportul dintre ar1â şi tehnologie. în care noi
:=· .=u.~eifrarle:!. ~
Boslan, Sergiu Nicolaescu. Te hei la ochi şi
ne adUcem contribulia doar în partea a do<a n~ vine a crede! De unde alia forţă, impe-
a ea.aţiei. Cunosc filme proaste impecatJile lixRilatll, rezislenfă la efort pe .......,,. lung?
sub tapai tehnN:. toi - cum cunosc capo-
dDpere ln care ~a suferă pe ici ş i
0..-e a fost
dmvolle •ltta
~
-ţlii ~?
,,_.înRispuns1'.si slare
colo. f'llmut. în esenia 1U1. este ar1ă viz..iă şi simplu ca o -...ma, - să~ anu c:hia
~....:'."i:=, ".!::.ce~ I~:~
nesc, ln general, are prea mult dialog. u...n
=:' :i.:...-:ior~~i::.:'.Tx:-'sa:!
face numai pe Girardi a parrurs ..,
jumătale,
seamănă prea mult a te•ru. Mi-a plăcut mul dr..,, complicat. presărat cu imprevi;rit>ile
ID• (scenariu Titus A>poyic:i, regie Mircae ~ inlr-<> ~ de mai prefaceri "'
.._,reşan , operator şef IDn Marinescu) fiindcă zona imaginii de film, cu alte cuvinte a rt!UJll
=':t:~ '!rela~"'?.:!.'::: ~~sl:' ~.:.li:~~:=..~~ :
Să nu currwa să creadă cine. că sini inpc>-
lriva sunetului in film, a cuvi- şi ambiSl-
oricum,
nează ,
molhoatia senlimenlali ma emOlio-
tefor audiliveL. Filmul însă , mă repel, în Cie filme. inceplnd cu ucenicia la a.m
~~ ~""1~"\!:-!~
tanlă şi la cllleYa cuvinte spuse cum şi unde
~7)~~~n:i
memorie, nu siont nevoia să revăd pe aici
;..=:
trebuie. F~mul să nu fie tautologic. asta ar li unul. sini în stare să le înşir rnecank: ca -
pr-.na... Avem scenarişti reputaţi , """"' pasaj inwăţat pe de rost din .De bello P.
regizori de faimă,.....,, operatori de clasă ir.- lico". O, nu mH! teamă să uil - in'19
fe<naţională __ Facem, ln _ . i , filme bune nea de debut (în colaborare cu A. ~
şi am convinge.-ea că sinlem in preajma unui wicz) candidă, pr.-spătă din lliletl _..
salt - · &J1a a.o - majoră trece (195!1t. ,....,,. nevae de nici .., punci de -
dincolo de bine şi foarte bine.„" per, de nici un jalon pentru ca, în ammtire,. si
Tiberiu ~ vorbeşte cumpănii. oo.edeşle merg. din nou, pas cu pas, pe dr..,,ul acelor
o preoa.tpare pasională pentru cea de a şap- ani presărati cu c....i . _ la ...... •
(1967), s.rm (1971), sau -.a -
tea artă , are dubii şi certitudini care
demonstrează că - şi lellnica filmului lro
România au - i i deja o lraditie. un impe
( 1978), sau . - ......,„dt . . . . -
(l!lllq. sau ~ (1981), în c:olatto<.-
rativ al afinniirii UM viziuni filmice inconfun CU Ion Marinescu. aş putea să - ,e
dabile a spirilualilălii româneşti. hirlie acel superb portret al Margaelei ~
~ PAMIŞ ir'..:!:·'=:~n ~,..;:
„.llCUm îmi pune în flllâ, pe ... ~. o
ceaşcă cu cafea - ştie că nu pr• - . ca-
,_,. - simt că vrea să mai vorbeasci. in• po r tret afec: v
oferă o ţigară şi ştiu că ştie că nu furMz„
~:. c::=: ::.i:-..= ~ 11----------------i
plăcere $! cbenl, dorinţa cae pregiteşle
sperMţa. lmi VWbe$le şi INlfCă ,._., auzi, simt
că pornind de la nemull..,,irile exprinme a
se un „ Vikingul"
inc:eput să înfticăreze ca
un ,,_.aist. ca un regizor„.
Critică succesul , _
~•or. ca
J1te pe linia IM
-----------------!
SlalWă şo
plutire". i e teamă că pe . . . . - c:inemato-
gr!lfelor să nu se "'9'Z9 inciferen&a. Brunet. cu o lle villing falos
mindru, Marian Stancau, vazul de la distllnţa
- 1n tata mea slrilucesc ochii de odinioara.
muşchii sini incorcY!i şi gllla să sală cu ela-
nul de - şi simi că eşteaptă - ·
magice şi pline de -antă:
şi dintr-un unghi subiectiv, ne apare. mai de-
gr.ab&. ca un personaj anlipalic, deseori inri-
diat lnvicial pentru lnfălişarea sa plăcuHJri&.
. - Alenli!Jne! FUmăm !" şească, CÎnd, de !api, a trebui să fie judecai
._ POPESCU GOPO după prestigiul său, tlYident, ca realizator de
imagine. afirmai ca talent de la primul său
foim, ---...... (semnat inpreună cu Flo-
ro n Paraschiv) şi pînă la ultima coproducţie ~
casei de filme Cinci, T,_ de
Viz:ut de aproape, Marian Stanciu este un
„,.
timid în problemele personale. fapt care-l
tace ca, uneori. să brawze, juclnd in falset
pe ..grozavul", lucru iarăşi frapant la o jude-
cată superficiali. Adevărul e că Marian Stan-
c iu nu e deloc timid in problemele ce lin de
profesia sa, de ludecălile de valoare a imagi-
nii realizate de el sau de colegii săi (poate
că, uneori , e pn>a direct şi, deci, deranjant 1n
modul franc de exprimare pmind munca al-
tuia). Judecat ca .muncilor cu ochiul" (cum
obişnuiesc: să-şi spună , mai în glumă, mai in
serios, creatorii imaginii), se poale Sfl'!ne că
intre primul său film, Mmkldonlul ş1 TNnul
de - - realizari meritorii ale cinematogra-
fiei noastre - se af'trmă o pernJanentii ascer>-
siune a unui - alist. Intre primul şi
pr.-spătul său film,imagm~e sini mereu sur-
prinziloare prin c:oncep!ie, încadratură , miş­
c are. Pe traseul filmelor semnate ca operator
există opere de prima mări me precum , _ ln
 •
maestr1i
, , maistrii
SI
tografie, conturui fiecărei fr~e sau căpiţe
de fin ln peisajul autumnal din ~ firii
Mmto (1967) etc. De dragul ordinii, trebuie si
mă stăpinesc , căci , numai gindindu-<n8 la
amanunte, mi cuprinde un fel de ameţe.U şi
trebuie să stăvilesc amintirile. ca sa nu se im-
" bulze..:ă una im-alta. ca o be(ie colorata .
· A-in urmant, dacă punctez un film sau altul.
nu o lac din leama de a le pierde. ci din pia -
cerea de a le regăsi .
- - IATC (19551, alătwi de AlelClln-
dru lntonueanu şi George Cornea, nu se
apropie de camera de luat - înainte de a
===
pman-ge - sp>ciafitifile adiacente ""
~.::::::,c codi>~
~~..:~...:ie"":'.:=.:::. :°::';,?!
pertru ...a ..să cunoşti"
cae· trebuie mai intîi
=..
un . -
~= :! =:...i....::
. - - e. ci mira dreapli a lui
Oridiu Gologan, de la care irwaţă tainele me-
- şt deprinde adtul pentru frumos. con-
c:eptd annjiri luminii pe principii strict
funclioNile. compaziţia _ , _ pe ..treimea
-- ·---~de--in
dol. unde· el, Marian Stanciu. iitefegind ielele
regizorale exprimă imagistic emolia. conflic-
tul. situaţiile dramatice. Dar, rămi nind la
prima sa ~. cum s-ar zice (pe care am
împărtăşii-<> lmpreună), la filmul său de de-
but nu ae poate să nu ""'9deli cu ochii ,,,.._
moriei în imaginile crud-Oărbileşti şi voit
austere .ie drumului echipei petroliştilor din
.........., viziunea apocaliptică a vulcan,_
lor noroioşi, filmllli de tinerii _..ian, sau in
;mag;.,. crimelor săvirşite de duşmanii mun-
, ...
consens cu deplasarea actorului în cadru.
într-un cuvint. acele ft19UM de aur ce guwr-
nează imaginea de tip clasic (cei tineri o con-
sideri Jetro„). căreia ii va rimine credincios
mai bine de 30 de ani de cinema. A rezistat
eroic la toate tentaţiile ,.modei" deceniului '60
-e
şi birie a tăcut: a - cu ajutorul raţiu rwi
şi nu ..,. la.sat antrenat in nici o confuzie
senzorială sau exaltare. Deşi. atras de ci-
- · n-a mişcai -atul haolic spre a-şi
pune in valoare bicepşi. şi. slavi domnului. i
are; spre de alli colegi de _ . . . .
tie, dispăruţi de mult din evi<lentefe noastre,
. c •.::tere imprecise c.-e izbutesc numai ara ~
,.credincios sie însuşi". Adică? l'brt11!tizează
din emolie frustă , compune <iJpi o logici
imprumut.ali de la pictură, urmireş.., cu
obiectivul din convingerea că operat0<ul este.
prin definiţie. un narator vizual.
1 •
ffazultatul? Personajele sale tradează fru-
museţe , ceva care vine din adincuri. pentru
cii. avind o sensibi-e de 9"ÎSfll09l"al laia de
vi$ - a actorului. caută şi ii găseş..,
c ttoritor.,ca şi în geslica reţinută dintr-<> ima-
gine ~ a lui Toma Caragiu sau în
~~=-~a:e..:.:.:::
arWli plmtici .subordoraa unei con-
erqiresia
cepţii puternice şi mai ales personale.
llmonind ultima sa realizare. T - • - ·
unde turnează ca operator impmuni cu
Nicolae Girardi, nu poţi si uili imaginile fii...
mate de u.ian Stanciu pe teritoriul l'bloniei,
fftcepind cu ~ ucigaşilor şi uciJilor din
.,...i, precum şi unele sitt81H din drumul
•Ului prin România sau exc<!ll(ioMlul portret
„_
https://biblioteca-digitala.ro
corespondent în aspectul elderior a.i ajutorul
luminii. Este de-a dreptul o obsesie. ,.Am zu-
gravii în filmele mele oameni frumoşi, femei
sau birbali", mirturiseşle Girardi. ~
pentru că eu n-am fost frumos". ~ie
masculini ori simplă explicalie psihologica
d e circumstanţă? Diagnosticul meu senu-
- urilele. reacţie cont-
m eş'8 consecvenţi stilistică. într-<> vreme
cind cinemat„aful de pretutindeni promova
la mode-
lele fotogenice de esenţă hollywoodiană, in
ideea c.i .,uritur nu este mai expresiv. mai in-
citant, a mQflia suflelească prevalind celei
„„ cei careîn g._..? Nu cumva lipsa
stract lilion<wniceo Tot14i nu cumva Jnodef-
niştii-
lotde ~i gustul pentru tr...........,a
feminină prooenea tocmai din lipsa lor de
dragosle pentru .lemei". din atitudinea lor
mereu ftuctuanti falii de cea pe care nu o
socoteau demni de dragoste şi egal~? Gi-
rardi nu face rabat de la crezul sau artistic.
considerind că lrumu.,ţea este un principiu
· estetic şi nu o - u n e de prejudecala .
lat- o pe Margareta l'bgonmt fascinanta . mis-
terioasă , cu vidit ~ ,,.._ la .....
=ii.
.....iri). dar foarte priceputa să ŞH ascund;
sub o melancolie distinsă. illl-<> pe Irina Pe-
~~ ":':r~
't:os-=--
nelor, a pome!ilor de un prof~ inedit şi
inte-
resant, illl-<> pe Ioana Pacula din ~
....... • ......... respirind o fn.,,usele .
c areia o
.., -
admiraţie neinlreruplă
;::adesisi:~.'Ş;~ ::,.~ ~ur;;::
ii dă sigu-
· speculali, lâni excepţie, printr-<>
lizieră de lumină (Sergiu Nicolaescu din -
....., şi Ziie ........... Iurie Darie în C:.0..-
_,, emblema a unei sincerilali funciae.
c ăci. zice tot Girardi ..oamenii pot minti din
gură , din ochi riciodală" . Romantic pur
,,;"!Je, confratele meu ·uiti. probabil, că în ci-
n-atografie .,a minli din ochi" face parte
din insişi morala profesiei unora.
ln faţa unui actor într-un decor nou. se
MIŞCă prin îrwMuire, ciutind unghiuri şi di-
•eclii de lumină pentru a surprinde .Jablouri
- -. - - de vială sau smri sufle-
teşti de - e i -. Deşi~ re-
pede, Nicolae Giranli nu este un SflO"lan, are
nevoie de un timp de ~e. spre ~i
i nsuşi ull mod de simţire wecin cu obişnuinla .
l -am văZlll la luau, l-am - • pe plalou şi
9"t..am dat seama că nu aranjeazi lumina in
decor pini nu se • - - cu ..........
pi nă nu se simte la el acasă _ Abia atunci ima-
ginează unghiulaţia si mişcarea de -rat.
Rewdeli-l fffmele a..--. ....
nla -
„.........
subordonate neconditional actiurii din cadru.
şi woţi fi de acord că lraiectoriile apa-
ratului sint - cursiv, funr:tional, neo.
1entaliv. ca despre culoare, !-=inat de raft-
namentul - • picturi, adoră pastelul. ev>- ·
tind, cu predilectie stridentele cromatice de
roşu aprins sau albastru intens. Bunăoară
c..,.. ---...:. o actiurie alert-sufo-
cantă imbibată de mascuNnilate agresivă ,
abundă în cadre de o imobilitate misterioasă ,
unde lumina însăşi amplifrcă mis'8rul, iar cu-
lorile delicate cu tendinli de deplasare către
zona Jece" a albastrului diafan dau o senza-
tie de lini$'8 conrrdenţimă . de melancolie so-
l itară , comapunct cromatic care rnăreş„
tensiunea montaiului. Afecţiunea faţă de
Ol>ru Mitran, îşi giiseşle explicaţie tocmai în
c apacilatea tinirului siu corlrate de a creea
o dulce, tandră atmosferă bazali pe culori m-
1;,,jtezimafe, o anume vibratie de esenţă p oe-
tică.
Mă opresc aici. Activitatea artistică a unui
f;~~1a;:,,:::..~=.-u~:.."';:
torţa împrejurărilor o schilă suma. o simplă
sugestie despre personalitatea unui operator
reprezenlativ pentru o imeagi generaţie
CllJ8 a influenţat ecranul mai birie de doua
decenii. Şi-l va mai influenţa.
~ l'IWt!CERU
•
'*'-·
a.m: Setgiu Nicolaescu. °""
reainosculi ai cinematogrmrei noastre pre-
Piţa, Franciac"
Virgil Cakllescu şi alli.
Des9s că despre ......... lui - - Slan-
ciu, _ . cu a llltor aulori de immgone
din cinemMogrllfia noastră , ae pot ,..,,, stu-
dii, ae poate vorbi despre concep(îa fiecareo
incadratwi sau _ . . . ..
. . . . CM.OTESCU
 Gr:atia şi subtilitat~
profesionalismului
Mihai ică.
I - În Pacific
· Nicu Stan
~a Bacsay)
A nul 1986 a adus o nouă structură
organizatorică Comisiei profesionale-im&-
gine, condusă de Doru Mitran. Sunind un aer
proaspăt (care sperăm că nu va fi o briză lre-
Clătoare) , în cadrul acestei comisii a apărut,
printre altele, năstruşnica idee (aşa părea la .
început) , de a organiza un concurs anual de
creaţie în materie de imagine, concurs la
care juriul să fie alcătuit din membrii acestei
comisii - o evaluare a forţelor proprii in de-
plină cunoştinţă de cauză . 5-a trecut, deci, la
vizionarea filmelor. apoi la vot individual,
strici secret (Oscarurile pot roşi de invidie... );
în final s-il oblinul un palmares şi, în plus, pe
baza notărilor, s-il putut face şi o apreciere
generali a lucrurilor bune sau rele din dome-
niul pe care il slujim.
Prin urmare. incercind o analiză - pe cit
posibil obiectivă - a imaginii filmelor anului
1986. dintr-un unghi interior profesiei, con-
~:e:;~::t~nc'f~~e: :~:rr:~!5!~~:f;~
~itatea artistică, intenţia şi finalitatea. talentul
şi meşteş,ugpl. arta şi seria prin aceste rinduri
ne propunem doar si sintetizăm opiniile unor
::i:.~:r=~ii~=:'fnc:C~~~ ::imc'r':;
năm un posibil portret al operatorului de
lung metraj artistic. raportindu-1, firesc, la va-
loarea de ansamblu a operei respective.
O aură specială considerăm că a căpătat
filmul ~ Awic. datorită operatoru-
lui Vlad Păunescu, datorită măiestriei şi haru-
lui, cu totul speciale, cu care luminează , de--
cupeazi şi JJe mişcă" colegul nostru, aflat,
aici. după părerea noastra la cel mai izbutit
film al său de pină acum_ Modul în care şt-a
conceput ,.pasta grea„ de griuri reci şi apăsă­
toare, conturind o lume crepusculari; dese-
nul portretelor in lumină , cind grotesc-expre-
sionistă, cinci suav şi bacovian simbolistâ; va-
loarea obiectelor :n compoziţia fiecărui c a-
dru. decupind...oglindă în oglindă", realitate
ş1 somDOI în acelaşi plan: planul larg. nervos,
..haotic„ al unui colt de cartier bu Cu t'eştean,
cu o lume mimind jalnic un Paris iluzoriu. in
luminile licârinde ale cinematografului aJ
drame pasionale care . trec strada" la brat cu
Domnişoara Aurica. devenina, treptat , reali-
tate crudă, intr-un grafism sec şi monocrom,
in care culoarea e alungată spre a face loc
pustiului şi lipsei de orizont apoi mişcarea
din secvenţa nunţii, o mişcare fără contururi
precise - inconştientă în haos - sugerată
printr-o lungă rolire a aparatului. suspendat
parcă in aer. martor uluit al unei
treptate; toate acestea şi multe altele au fost
gindite şi realizate impecabil. Folosind o pre-
lucrare specială (filtrare). concepind cileva
anexe ingenioase pentru mişcare. alfl!!ind ore
a nt.mite pentru momentul filmării , nimic nu
i·a scăpat de sub control colegului nostru.
Bucurindu-se de şansa unui scenariu, opera
unui scriitor de primâ mărime, Eugen Barbu,
"11indu-l ca şef'<le orchestra pe Şerban Mari-
nescu (un regizor deosebit de dotal şi ambi-
ţios cae a ştiut sâ armonizeze talentele dis--
parate angajate in realizarea acestui film -
scenograf, pictor de costume. compozitor,
Păunescu
monteur), că. atunci cind
demonstra operatorul Vlad există har şia inteli-
putut
genţă creatoare se poate surmonta aproape
orice handicap tehnic. O echipă întreagă , de
la simplul electrician pinâ la directorul de
producţie, a lucrat vîrtos, construind şi fii·
mind un -itabil colţ de Bucureşti al anilor
30--«>, realizare de proporţii in care, avîn-
du-se girul curajos al conducerii studioului,
s-a oblinut ,,imposibilul-_
O dovadă similara de talent şi profesiona-
lism demonstrează Doru Mitran in filmul
lila cin - · avînd şi el de înfruntat difi-
cultăţi tehnice (mai ales legate de realizarea
filmulul pe ecran lat) şi avind, in plus, ..ne-
şansa „ unui scenariu precar. Depăşind
tuos aceste dificultă~ . apelind la o peliculă
alb-negru şi la valentele ecranului l•t. dind
s paţiului ..funcţia nel in i ştii ' '. compunindu-si
https://biblioteca-digitala.ro
1n 1mag1nea
. .
imaginea în griuri nesfirşite şi virindu-le apcli
in tonuri sepia, Doru M1tran reuşeşte d in
punct de vedere al structurii formale, sa cap-
teze atenţia spectatorului. precum şi pe cea a
criticului , mult mai mult decit o prevestea.
din pornire . ..scriptul". Lucrind cu un regizor
cu experienţă (Andrei Blaier, împrospăta t .
parcă. şi el la această primă colaborare cu un
stilist bălilios şi neconformist). colegul nostru
se dovedeşte, şi cu acest film , un profesionist
viguros, un artist cu personalitate. intr-un re-
gistru schimbat fată de celelalte douâ filme
degradări alb-negru lucrate anterior (La """61111 Iniei,
Si mort - cin«...- de lfil4i), evitind,
de astă dată, albul şoc..,t pentru a obţine ,,,,.,
!oraţii din zonele griurilor mergind spre ne-
gru, folosind tonul greu, adinc, al cenuşiului
brun. tipic fotografiilor din epocă , mişcind
aparatul cu tefÎStonată economie. preferînd
.,î ngheţul" intr--un unghi de expresivitate ma-
ximă . el lwninează cu discreţie. fără străluciri
calofile, un spaţiu ce conferă păminl:ului va--
loare de simbol. Travelingul lung de la inc•
·------------------------------1111111!
putui filmului, prin coşmarul exploziilor şi ur-
- Cine
„ Istoricii filmului românesc, ca şi colegii lo r
francezi Rene Je„ne ş i C h - Ford. sini de
acord în a-l indica drept autor al imaginii la
meri- .......,_.. _...... pe francezul Franck
Daniau. supranumit, ulterior, Johr.ston. To-
tuşi, ca şi in cazul regiei atribuite, prin inerţia
legendei, lui Grigore Bteze„u, nu există nici
o sursi directă a timpului pe c•e o aseme-
nea aserţiune să se poală sprijini. ea.
dimpo-
tr i vă! Am viizut (în . Cinema- nr. 311987) că
George Ranetti, martor at unei filmări , pom•
neşte de un operator francez. tării a-i dezvii-
lui insă şi numele. Cil despre Franci< Oaniau,
acesta apare în coloanele presei rorn;ineşti
abia în 1913. cu prilejul conflictului juridic cu
Leon Popescu. descris după cum urmează
într-o colorată infonnatie apărvta în .,Oimi-
,_ta" din 10 decembrie:
.Litigiu cinematografic! Cu progr- ci-
nematografului nu se putN să nu _ , , pro-
cese şi pe această temă. Şi cum este firesc,
cel care face primele incefcări. are de suferit
şi rizicul p - ce se nMC. O. Leon Po-
pescu este cel care a creat prima uzinâ cine-
matografică din Romănia. Ca şef III uzinei a
angmjat pe ci. Fr. Omniau din Paris care. la
rindul silu a angajat personal lucrători, pen- ·
Iru a satisface obligatiunile luate, pe d.
Chagny şi pe cf.NI PaJla Cambon"... Cum
Popescu ii concediase pe anglljetii săi fran-
cezi Iliră vreun motiv î n - . Tribunalul...•
a judecat procesul în lipsa d-lui Popescu,
obfigindu-1 pe cf.sa să plillească reclamantu-
lui 40 OOO de lei despăgubiri ... "
Din documentele instantei. amănun~t ana-
lizate de căire istoricul B.T. Rlpeanu, reieşea
ca acel contract clenuntat. în august 1913. de
catre Popescu, lusee încheiat la P•is doar
cu - luni in urmă. la 24 i - i e . adică în
momentul în care -ţiosul producilor tre-
cea la reafizanle ...,. - • · a unei serii de
Responsabilitatea
şi inteliger
in 1
g1a marţu prezenta la 10! pasul, într-un apus
aproape nefiresc. asimilabil, metaforic, a.
sfi rşitul însuşi , pare un _citat" şi un omagiu
adus maestrului Ovidiu Gologan ş i fii
p-~-
Filmul I...._. poartă in dreptul imagi
semnătura de prestigiu Călin Ghibu. Persc>-
artistică marCMtă a
nafitatea cofegului nas-
fost ope ator
filme interpn!late de trupa M8rioarei Voicu-
lescu.
în pofida weunei - z i materiale. s-a con-
tinuai cu presupunerea că Oaniau ar fi foSI
angajatul lui Leon Popescu într-o - -
anterioară acestui contnlct disputat. cinci • fi
::!:"ignorată o'=:.,.~•iz=~il::= :,
jurul identititii operatorului li J p J + 1
- - . in 1925, adică la numai 13 ani de
la dala filmărilor propriu-zise. Nestor Cas-
svan. directorul de atunci • revistei „c ...
nema- nu de mult apărute. il combătea pe
ziaristul Marcel Blossoms, c•e într-un articol
inserat în săptămînalul parizian .Cin8-Maga-
sine", susţinea ci .francezul Damian (sic!) a
instalat 1-orul regretatului Leon Po-
pescu şi ci el • fi fosl acela care reafizase
imagi.- la li J4 J1nta ........._ Bios·
sorns recunoştee. de alltel, ci nu poseda in-
forma~• clin sursă directă, ci din biojlrafia
operatorului care ar li fost pubficali de _ .
eaşi r - i l ,.cin6-Magasine" ..cu ciliva ani în
urma-, Ilira a preciza şi - Datorită proce-
cal-
sului •• cant ne-am referit ma sus. noi ştim
ci Blossoms nu g.._. pnta mult: Omniau lu-
crese cu Leon Popescu şi, in
Ceea ce nu inseamni insă şi că filmase cu
de ..şei
al uzinei", i inslalase, probabil, laboratorul.
un an inainte tain..........,..~
Aia era Şt nodul polem1c11 dintre Cassvan
şi Blossoms. fiindcă ..-oru1· de la . Ci-
nema„ afirmi - fără a indica nici al SU'98 si--
Qure - că operatorul filmului li d4 ad ICI
„
fusese un anume lndigues. Semnificativ este
ca şi mai lirziu, decembrie t933. într-un alt
reportaj retrospectiv, publicat de astildală de
..Cuvîntul", numele operatorului adus de
Leon Popescu din Paris ar fi fost lndiques!
lndigues sau ln~ (ortografierell dileriti
a numelui presupusului operator - • că re-
porterul de la ,.Cuvinlut" nu din .Cinema" se
 no str
zeze o imagine impregnată de o deosebita
forţă de sugestie, cu un puternic casacter
realist, obsedată de J...-nina" autentia.llui ş 1
de autenticul luminii. Jn consens cu intentnle

- - - -....llllllllllll... ~;9J!«.!:i ~~u~u~ăifU:.' :.~~~

:echilibru" stilistic bine .,temperat" (timp pr e-
1ent şi amintire). intuind „încrederea- pe ca1 e
1 e acordă regizorul. gâsind cheia cu care se
ctoschide calea unei colaborări cu adevirqt in
spiritul creaţiei.
MII~ C9I cin 11118 inbl - pornind de la un
scenariu „betonat" cu girul prestigiosului Ti-
tus l'Opovici, ayindu-1 la comandă pe Sergiu
Nicolaescu, slujindu-se de mijloacele super-
pr oducţiei autohtone, un film cu adinci rever-
l>eraţii ale sentimentului patriotic - propune
p rin Nicolae Girardi o imagine robustâ , cu o
notaţie dinamiCă în scenele de înfruntare pe
c impul efectelor pirotehnica, aşa cum bă­
n uim că o pretinde regizorul, cu un ..,decu-
paf· şi tâietură nervoasă a camerei (camera-
man Sorin Olivutescu), ,.urmărind„ încleşta­
rea de forte militare, umane şi morale, invălu­
md tandru cu fumînă şi mişcare scenele li-
r 1ce. lk1 încercat operator dovedeşte, inci o
dată, un tonus profesionist remarcabil şi o
neclintita consecventâ în ceea ce putem
n~i imaginea - ..marca Girardi„.
ln Clipa de rigaz (regia Şerban Creangă ).
Adrian Drăguşin manifestă o predilecţie spe-
ciala pentru portretul in mişcare al omului
contemporan, povestind cursiv, creind pia -
cute ..clipe„ de aparentă intimitate. izolind in-
9enios prim-planul de bruiajul fortuit al stra-
-'" sau al spatiilor ..pe Yiu". Colegul nostru se
t r,vnrleş. te a fi „in formă ". un ochi sensibil
peotu.1 ~iere.t unei atmosfere anume

-------------· sei~:~~i~~ti;,:1~! ~~~.~~-

construindu-şi
intregi cariere,
~~~~~
fiecare film w
in
nostru migală profesională ,

orghe Vrtanidis),
portantă specială,
funcţie de
regizorale (aici. la Colierul • ' - . Gh<>
intenţiile

ci\' ică a operatorului
ţa lui artistică
~m plan
tru işi lasa. şi în acest film. amprenta stitisttca
de necontundal. ~ portretist de excepţie (în
sensul larg. cinematografic, al cuvinlului ~·
nu în cel strict, fotografic) care ştie să îm-
brace in lumina sa. de o ireală picturalitate
suuelefe larâ contur ale personajelor apartl-
~înd totuşi unei an....., epoci, conducindu-1
pe spectator. din umbra ambianţei câtre lu-
mina interioară a chipului omenesc. mode-
,~Independenta
i la cinemat0ţ1ralul unde a rula! filmul lui
Iată o întrebare.
care.
după peste 70 de ani.
îşi aşteaptă încă
răspunsul
„iiiiiiiiiiiiiiiiiiiilirlil_llllll______l(ll
Inspirase. ci dintr-o altă sursă paralelă
menţiona acelaşi nume). e ciudat că i$toricii
care
filmului românesc n-ao dai mai multă atenţie
acestei controvet'Se.
O scrisoare pe c•e am descoperit-o recent
in bogata Arhi•i Deme!riade (singurul docu-
ment aJ!ograf râmas la noi de la operator)
aduce inlomMllii importante_ După inch-a
litmărilor la ()talul ridlufti. al cărui operator
fusese şi ciştigarea procesului cu Leon Po-
pescu, Daniau ii scN. de la Paris, lui Aristide
Demetriade aceste rinduri (pe care le tradu-
lind volume de culoare cu lumină şi irtuneric
misterios. de tip rembrandtian. Racordin-
du-se propunerii regizorale a lui Alexandru
Talos şi ajutat de un univers scenografic bine
gindit, Călin Ghibu creează un spaţiu Yidat
de prejudecata temporalită~i decorative. în
:::r:~~=.ti:';:~~;ti~i~~is~:si:i ~
transpară discret, din loc în loc, graţie obiec-
tivuluisău preferat (100 mm), o adiere poe-
tică, stranie. Amprenta regizorului, marcat
realistă pină la acest film, capătă, odată cu
apar~ia lui Ghibu în spatele camerei, o di-
mensiune nouă. nebănuită, ba chiar şocantă
pentru unii, metafora de tip pictural. Rezulta-
tul? O incitantă propunere cinematografică.
Imaginea realizată de Vi•i Driigan Vasile la
filmul .....__ confirmâ capacitatea deo-
sebită a colegului nostru de a se adapta cu
succes la diferite concepţii regizorale şi la di-
ferite genuri de film. El conferâ imaginii o
reală funcţie dramaticâ, implicirdu-se direct
în spaţiul naratiY al filmului, reuşind cu eco-
nomie de mijloa!"' (în sens estetic) să reali-
Ro iniei"?
votti a ptezenta
scuzele mele tuturor artistilOI
c.~ra, m graba pleCării . nu le-am putur
!i.pu,..,,. adio. TransmiteţHe dift partea mea ~a
mai ales printre actorii tutu(Of' ţărilor, tar a
distincţie de naţionalitate, poţi găsi ajutor şi
camaraderie! Aşlept noutăţi de la ci. Arion
(profesor care finanţase realiza""' Ofllulul.
nr.) în legălurâ cu vinzarea ~ului.. ."
Principala infonnaţie pe care o aduce seri·
soarea este legătura (matrimonială sau nu)
~~~em~:::):: ~.:..~·r~:;:,~nd~~eon4::.
pescu după ~ - - - Ori
dacă Daniau care, conform informaţiilor bio-
grafice din „Cinit-Magasine„. instalase fa~
ratorul lui Leon Popescu ar fi lucrat - împre-
ună cu Paula Cambon - şi la -...,-18
_....., finanţatorul acesteia. şi aşa învi-
nuit de avariţie de căire colaboratorii sai, nu
a1 mai fi fost constrins la costisitoarea expe-
diţie pariziană din wra lui 1912- cinci solici-
tase MrYiciije casei ..Alter Ego" pentru deve-
lopare şi montaj. De altfel, după cum rezulta
din coreSpondenta ramasâ, Oaniau nu făcea
parte din echipa care a insolit materialul lil-
portretului o im
acorcfi~
dind atmoslerei filmulLO
„glanz"-ul necesar filmelor de aventuri. Mar
gelatu şi AQ'!lha s-au bucurat, din plin. de
..atenţia" luminii lui k>n Anton.
f'lltre f'lltrescu calcă cu dreptul la prima
apar~ie pe ecran cu filmul Un ...peee i.
clni. dovedind pricepere şi siguranţă în mî-
"lUirea elementelor ce ţin de cursivitate, ritm
in cadru. lumină, racord de lumină, ajungind
simplu, fără .,floricele"' inerente unor dcoo-
!"~ra"'a~~f,!f ~~rJ'.J: '<~~"'~ti'!i
Constantinescu).
Miliai rn„că, Jl<eztffll cu doua titluri în anul
u nematograflc care a ţrecul - Din Pf91t
lllUlli . _ . . (regia Lucian Mardare) şi
Fuotuni ln - (regia Nicu Stan) - a pro-
gresat Yizibil de ta un film la altul, reuşin.d să
atragă atenţia. mai ales la cel 11<>-al doilea
film, dolflldind profesionalism cert, incepînd
să iasă din umbra unei exagerate timidităţi,
avind alături un regizor (Nicu Stan) care do-
vedeşte, încă o dată, că operatorii noştri de
talent sini cineaşti autentici şi pasul unora
catre regie este benefic pentru filmul româ-
nesc. l.JI acest film am trece la Jninus" doar
filmările combinate.
Valentin Oucaru a semnat imaginea la Vn
_,,,.,,.... (regia Francisc Munteanu). film
în care a făcut tot_ce era de făcut pentru a
r pŞi cit mai bun. li dorim colegului nostru
reintoarCef!!a la „Iarba verde„ unde ar putea
1 c deveni „lnvingătorul„ ...
.__,. l-au lâcut pe Sandu Groza un ope-
rator cu succes de casi ... Geamurile sparte
Nicolae Cor1os (pelicolâ care apelează la
sentimentul ..bibelou de J>-Ofl8Jan" şi-l folo-
seşte abil) sini o dovadă că realizatorii au
âştigat partida cu publicul .,ti,..,.. de toate
virstele... Filmind direct. simplu (dar parca,
uneori, simplist), Alexandru Groza lasă să se
wdă cit se in!elege, pentru a se ifllelege ceea
ce se vede. (Ar fi cittlY8 obiecţii , pe alocuri. la
minuirea camerei. dar succesul filmului ne
obligă să fim parcimonioşi cu obsenlatiile cri-
tice).
Al . . . . . - pnl, lngi . . . . _ . , (regia
Cristiana Nicolae\ i-a oferit lui Florin Paras-
ch1v prilejul de a realiza o imagine func\10-
nala, adaptată la stilul regizoarei. Caracterul
realist este contrapunctat, pe alocuri, cu
bune momente de introspecţie astărilor su-
fleteşti la •îrstele fragede. Reproşăm , totuşi .
:a nivelul naraţiunii vizuale, o oarecare neim-
plicare afectivă a imaginii.
Anul acesta se profilează citew debuturi
pe care le salutăm cu bucurie avind credinţa
ca pentru fiecare există o şansă .
Ce sperăm pe mai departe? Ce aşteptam
de la noi? Ce aşteptâm de la colegii noştro
regizori, scen8'işli , de ta noi toţi? ~ punct
de Y8dere mai răspicat artistic, mai adinc im-
plicat în destinul propriu şi cel colectiv. E
momentul să distingem mai clar valorile au-
tentice de pseudo•alori şi să zădărnicim ielul
non-valorilor. E momentul să schimbam men-
talitatea ~ planul COfl\ellllă doar numeric sau
ca. în alta ordine de •Oei. o diplomă C-OMlin-
ţeşte au tomat ca11tatea de ,,arll!;I", iar.~
mea·· sau numărul filmelor tine loc de valoaie
rntangibilă pină la sfinta pensie... f'llntru o ci-
nematografie buna este obligatoriu ca toţi ,
dar absolut toţi, să fim foarte buni şi foarte
uniţi in jurul unui singur scop: filmul de va-
loare. l.JI acest film se poate ajunge cu ma-
x i mă probitate pr.olesionată şi_ etici. Relan-
sam aaa, cu t1m1ditate. ideea ca ,,talentul res-
ponsabil trebuie să fie măsura tuturor lucruri-
lorr În ceea ce ne priveşte... ~
ln primul rind aşteptăm mult mai mult de la
noi inşine, sintem in continuare optimişti şi
sperăm că •om fi pri•i!i cu o mai mare gri1a
morală şi materialii, în iubirea noastrâ lara
leac pentru cinema. gindindu-ne cu toţit, o
clipă măcar, că pentru noi ..dacă imagine nu
e. nimic nu e... "
VIVI DRlGAN VASILE
SORIN ILIE$1ll

=n~ =.~=~":u~~ -c·•-~,.._

cem ln româneşte) :
Le Peneux (Villa du Trocadero - Seine),
marţi 29 dec. 1913
.,Dragă domnule. Cite scuze •ii datorez
pentru căv-am părăsit fără sa vă spun Ja re=-
vedere"? ln ajun ....am căutat la cafeneaua
TPrasei. dar nu v-am Qăsit Am sosit co Paula
de cileYa zile în bătr'iroJI n<mru Paris. dar -Y8
asigur ca nu tara regret am parasrt Bucureşb1
.unde am I- prieteni buni. Sps ci filmul va
fi repurtat întreg succesul pe c.•I .-ila._ (E
Y<>rba. -igur, de ~ ~ n.r.). tm-
preuni cu Pa.la. am , . - Q -......, putut
lua parte la premieră. Penn~ să .a mul-
ţumim încă o dlllă pentru derintan!salul con-
curs pe care aţi - să-l ...,.,.,,. modeş­
tilor clY. prieteni francezi. V-aş ruga să bine-
P•:.:::~orului
primului mare film
românesc rărnine încă un punct obscur IM'
harta istoriei filmului românesc. Pentru a riş ··
punde acestei dificile întrebări, _,,, datoria
să ne întoarcem. şi Ilici, ta izYOate, ocolind
colportajul de informaţii ._nlicate. Sa li
fost francezul; adus de Leon Popescu de ia
Paris. lndiques sau lndigues? Să fi fost el
unul dintre profesioniştii sucursalek>r fran
ceze PatM sau Gaumont? lntrebările rămll•
- după părerea noastră - incâ deschise._

https://biblioteca-digitala.ro

I
- , lunga
Ne desf*1isem dt!
Vraciul. de fru·
,,_.,, p recuperau sa Ilici acum vreo
patru ani. lisindu.; in seama publicului
nostru. care a acreditat filmul lui jeny
Hoffman drept un mare sµcces. pentru
a:·i iatihtl acum. oficiind inaugurarea
celui de :al XXIV~ ~iVlll lnternapo.
nai al filmului de scurt metnj de la
Cncovia. ln pnud de gali. Jeny Bln·
CZJdci " Anfta Dymna. doi dintre ce;
mai populari actori polonai ai ,,,_..
tului. wedece ale prestigioasei scene
~ .Tattvl Vechi" (teaaul de
~ al lui Wajcb). "°'
plllCi si ne
CDftvi"!ji ci. ~ Juatul ochilor" -
ultima dintre preocupirile unei astfel
de manifsdri. asigunrea unei minime
striluciri. miar in ~ festive.
nu poote fl ignorati. Altfel. odui de-
clar• deschio. festivalul s-a inhimat la
_,.,. trudnici swcină de a etala. pref
de citeva Jile (socotim aici p ceasurile
bune de dupi miezul noptli). o Imensă
\„E uşor să fii tinăr?"
O răscolitoare
anchetă
răsplătită
cu premiul ..Fipresci"' l
coieqte
ale
de semne ale vremii - t r e .
..5emlului - - xx·. culese din
~ patru ziri ale lumii. respectiv din
V de firi din Europa. America. Asia.
Africa. firă îndoială ci un reportaj de
~!:.;., :'h~1o~bi!o";~1.Nt'.:~..:.,t::
drept o incursiune in pitoresc. punct
de vedere ce nu coincide cu oei al au-
torilor. care au plec• la drum cu gin·
dul de a surprinde chipul unor reali-
dţL Adevlrul lor este tot ait de rele-
vant p pentru alţUf Am pornit de la
acasd intrebore pentru el dimemiu-
nile. ..,,....ificapile. implicaţiile ,_..,.,_
acceptarea relativităPi unor adevăruri
au ~ ol>sesia Kblalei edilii.
........,._ ei s-a fie.a. une«I. """
„
-..ediul - ......... explidtie.
cum b t filmele lui Moral LoJinskl
&erdţii de ......,._ (Polonia) sau
Nid< WiMing. SWdiol ...... _ . ,
(Anglia}·. Primul - o anchetă printno
tineri. „vinulfl de maturi ci nu ar avea
idealuri. Cei in auzi sint de alti pi·
rere. .căutăln ceva - spun el - dar
nu ll)m exaa ce".- .Credep în cevaf
in multe lucruri. însă nu iZbutlm si le
Sfl'lnetn pe nume"-· Să.; acuzilll? C...I
de al doilea fllm - o combinaţie de ac-
torie p •imafie, - distins. de altfel.
cu un Dragon de „, - propune
Olympia lui ...... drept temi de - -
oliu unei clase de ucenici in ale pic:Wrti.
Yfziunile sint ait de diferite. îllclt co-
t.t se termilll cu un veritabil rizbai al
felilrltelor Olympli rezultate p cu riz.
" - e a uneltelor muncii. ievaJet. tu·
buri de ....,........ model et.c. Pelicula.
excelent ritmată. a stimlt cascade de
ris. dar a participat. cum spuneam. p la
configurarea .celei embleme a festiva·
lului. identlflcată în răspunderea au-
torului confruntat cu adevărul. Cu ex-
cepţia tltlulul mai sus amintit. fllmele
demne de luat in seaml nu au descre-
ţit. cituşl de puttn. frunflle. Adiuglm
acestei observaţii amănuntul ci. majo-
ritar.ea autorilor, premiafl sau nu. sint
tineri (geMrafia de mijloc p;i pierdut.
se spune. intenosul pentru scurt me-
taj). îndreptlflfl. deci. si-jl lnstalae
aparatele in spqii mai senine. Nu o fac
pentru ci. sub presiunea realitiţil.
...- sfirJlt a1 .Seco1u1u1 nostru xx·
nu li se antă a un Arc de timp ce stă
si-p i~ socotelile in favoanoa tutu-
Filmele IUmii la ora re
rază
a scurt
metraj-. lui
rOf' oamenilor. Ei<istentele marginali
are. afixe în deriva.. deruta individului
într-<> lume ultratehnid:zati. sufoaU.
de cultul aparentelor in,,iitoare. au
constituit tema mukor documentare
sau anlmapi. unele. pe bună drt!ptate.
laurute: Umita al T•ianei Skabard
ciitigătoarea Manolui premiu
$ ul de aur. O U - tfiriMat.i
o Kanev (Bulgaria) - Dragonul
de argint. La ~ de Michael
Burlingame (Anglia) - Dragonul de
bronz pentru imaginea semnată de Da-
vid Phillips.
O pasăre care ip ia zborul dintr-o
pagini de manual pentrv a bce un .tur
· de orimnt" peste planeta nOllStri.. se
~. resemnată. la fila ei. De oe
·::;e iiÎ~u~ ~;~tsi'7vtci~
lovacia. De ce... p:;m cu topi. Preluînd
p eittinJ:ind o altă întrebare. cea a lui
luris Podnieks (UllSS). Dacă e """' să
tii tilaiirf. o riscolitoare anchetă. ris·
plititi cu Premiul Apresci. am avea
toate m«ivele si răspelneiem el nu
""" Ul« si fli om. în general. Nu est<!
lesne. dar trebuie p chiar se poate. in
lupu cu limitele umane învtgători pot
fi nu numai sportivii de performan?. ci
p semenii llOJUI obip>ulţi. festiVlllul
p;i aflat vedetele deop«rivă în per·
soana lui Waldemar Oerpinski. faimo-
sul alergătOf' (Ultimul rnanton, de
Volker Steinkopft) a lui Ivan Pauaichln.
mereu incircat de mioter (._ca -
timent, ... cristal de Ovidiu Bose P~­
tina. documentarul rominesc seleqio-
nat în competiţie). * unui l!idar ano-
nim, a unei femei are frăminti piinea
cu gesturile ştiute. dar mereu tulbură­
toare. Dacă cel vechi a,,.,.. dreptate
atunci cind vedeau in armonie .o coin·
cidenp a contrariilor". atunci putem
invoca p armonia printre rindurile
acestei treceri in revioti; Viaţa plini
de_,,; a~ - un film de
Piou Oumala. fabulă a puteriÎor nimici·
„ ....
toatt. a coaliţiei răului. p-a aliat opusul
(Jan Swerak. c....
in ( ) d i . -
hostonda). meuforă a indestructibilei
solidarităfl umane. Un tinăr nlgeri-.
intttbat într...n film al unui oontpa·
triat de al său .ce aJte&Ptl de la CC..·
!:'.;":'i~ ~u=-i~ 5*
ia sali. daci ar fi - ilmglllile bitrf..
...,. cano aritmJe a - p i .-UV a
ajunge la un alt suii« de om. poa<e ar
· fi intttzirlt chiar acea lume. Dor si nu
facem abuz de atitudine sentimentali .
Un festival de scurt metnj rimine un
festival. adică o oglindi ofertti. in pri·
mul rind. celor prezenp la adel de în·.
tilniri. Soarta 9""'Ufui. a distribuirii lui.
a adapdril la condipile de audienţi de
- rimine. ~ tot. o problenli
deschisi. ..5i nu uitim inii - s-a -in-
tit în cadrul unor dezbaeri - . . - u l
nu a inliturat nKiodati nu...,..•• cu alte
cuwlnte - dincolo de orice difkultăţ1.
temeiurile de v~ ale scurt metnju·
luiexisd. · noapte de ........,.... din balconul Hotelului lve-
https://biblioteca-digitala.ro
Cu
cene. cucascheta de jocheu
efigia Cannon · · - "" sp•in·
desenată pe peeptul
şi pe spatele tnmi~ului negru. corpolent.
agit. """"'5. impB<attV. f-1-.a. simpatic. dur. )
famiMar patronal. tratabil. lifnos. se-..•
giu. aniic:al. firi faa.ne. cu un debit .-INII
de Niagari şi cu o ene<gie de cmazea ca
Cannes '87
'
pul""' - - Golan se află ap<OajJe ~i
de zi. n sala conferinţe!Qf de p.esi. ca ...,,...
tat. desigu<. aliluri de -
sorizate"' de c.nnon (linna „ -•.în
echipe .,spon·
festival
nu mai poţin de 40 filme de Sc;twoeder. de
I
PUisui
Tbilisi '87 unui moment
)cinematograf ic
-e
tind ca titlu o lnlt-e-lailmotiv: D11ci e ..-
Ca inlr-un tablou al naivului Niko Piros-
-işviii zis Arosm„i (vă aminli1i frlmul lui
si Iii llloir? - un bu..,.....,g azvit1it a.o _ , ,
trislele matlrior de către generaţia tinerii'!'
de nici 20 de ani care îşi caută tocul în '""'8:
Ghiorghi Şenghelaia). mi .., aqlo!nereazi ln unii cu paşi şowăielnici. marc:ali de stupide
=
f ~ ocllilor -sfidind orice legi .... pelspeo- cor1uncturi, cu pagube motale inlinil
tiwei r-itor ordonate. cronologice. logice
- - d'-8te. inci viu colorate, ...... ::,:::.=~~~iii::
;;;:-~r:.7:.:: ~~~~ in ...-.lă.
- prolunzi in ~-
~~~~~..: '!:' .:.~-~:..~.,.,:::
Uzind deopolrivi de virlulile doc::urnenlarulur.
-I
!eseu. pperatorui globe t • - . obişnuit cu dar şi de subtilităţile eseului. filmul. ... final.
=·=..;~şi~~
ifi pi..azii eroir lntr-o metaforici mare al-
tice $Î artistice. ... ......,. ~ - ..... - a spe<an\ei.
lui. insolitului de care am avut par1e de la .
ruptură ._bi„ -
bun inceput cind. la bontul unui ll152 ce a
infnlnllll - . . . o teribilă furtună . mi s-a ~ n - · o. 9"""!atii
temut la ~. in miez de n<Jlll)te. -
- - a slr8-:hii """"* a cărei denu-
prinlHJnul din fi.__
nu se paile produce - .., sus(ine lmplieit "
epice ale densei pa-
rabole ~ ultima parte a trilogiei (1968
mire sannifici no(iurma de ciiduri. la pro-
priu şi la figurlll. Bolta i~- rist~
......,...._ 1977 ..._... -...ii ..........
tutui Tenghiz Abuladze. Dincolo de ani şi
inlr-<> vale imensi - aşa am ticul cunoştinla
cu oraşul în al cărui decor de basm autobu·
zul plutea unnind , , _ şmelei. un specta-
fapte. un băiat îşi poate da mina w cea care.
de la vitsta baloanelor de săpun. a fost mat·
.tor al anomaliilor istoriei, acumufind tragice
CXll pe care aveam si~ conBnplu fac- .
experienţe pentru a izbucni (in imaginaţje. e
drept) intr-un insolit. ..,,... rec:tlizitorru.
ria sau. la <eCelllia d e -, de pe - Rn-
tanardului Mlatminga. lntJ-o" risipi de f -
.,...celt>ată, a - . .
zie. topogndia şi ~ a. slrins la un
IOC insemnele UROf civitizalii de mano rafina..
C u mtransigerrla ei
ment. puse in valoare, cu egali P"-'>. cenţa e SU9CeP1ibilă si devină punct mvral·
intr-<> - - . - de weclll şi moderne gic al deformării conceptelor gener- - ca
volume: allruple striidufe medievale se iau de eicempfu .-.area morali" - atunci cind
parei la inlrecere cu ametitoarele escalaloare purismul etic ajunge sâ frizem patologia.ol
ale metroului. la fel pasajele subte<ane şi ar· ş;.; împinge la ..un joc periculos" pe erou
tereie suspendale. zidurile locuinlelor şi mo- (exponenţial. ln intenţia autorilor), un
numentele. in plin centru sau in bătri„
elev-detectiv voluntar-poreclit P l l - •
Mtskheta... Fermecitorul peisaj înconjurător (Mosfilm, regia Vadim Abdraşitov). Trebuie.
a reprezentat o concurenţă serioasi ia P'<>-
gramul bogat al Festivalului unional ~t
aflat. aa.rm şi aici. ta jubileul celei de a :!!).a
greutăţile •i
desigur, ~nut cont şi ci tinerii de azi ~
sacrificiile trecutului. antmozlti-
ţile ireconciliabile dinlre pirinlii lor care s-au
ediţii . Ială
cum, într-un mod neaşteptat şi in-
direct. mi s-a relevat ..,_.,.•. competiţiei : confruntat pe CIMpllle ele fler (Sver·
realitatea artistică ta concurenţă cu iealilalea
dlovSIMIUlori A. Rekemciuc şi laropolk t.ap..
şin) ale ultimei conllagratii mondiale. ~
reali. Interferenta acestor pl„uri avea să mi
izbeacă neirrcetal :;:::,:.~ ,,:"~lui,ar:n:~
zumanizirii, al nebuniei. o fali _ . viaţa
Oţ!lindili sflşielor.
mijlocite in -~ ia forma
disputa implicârii ne- -
uooi reportaj:
unui necunoscut. dar fratele ei, incerclnd si-i
inibu'9 finitului ~- ii sufoci -
vrea. inlr-<> tmp<ejurara in care Ftb anima-
si
filmul tlnătuiui estoni„ luris Pbdnil!ks pul'· lică era ...-ani (Riga - autori V. Kaiaks şi
capitularilor_
---------------------------------· ~/.:::-.t.:.r::a
A·rm·a .nesecretă
in războiul anti - video
Koncealovski, de Norman Mailer. de Schat·
zberg. adică Jume bună", - şi necunosculi
promilălori. dar şi Jăcători de banij. Din
primul minut, invitatul preia cu de la sine pu·
tere. prerogalivele gazde; şi se poartă ca un
autoritar amfitrion şi fiindcă n-are rabdare sa
aştepte, se trezeşte organizind spargerea
gh91ii, iulind distribuirea căştilor, explicind
operatorilor-Iv cum să regleze camerele. ari-
tînd fologralilor cum să procedeze pentru a
- a . ln minilnum de timp, maximum de cti-
- · demonstrindlH Charloltei Rarnpling ca
lumina trebuie si-i vină din stinga. stinga e
partea ei tot._.ică. Dacii jumaliltii se co-
desc. îşi pune singur întrebările. provocindu-i
el pe ei, căutind el scandalul cu lumîn.-8,
iar cinci fitilul sfirie. cinci p u l _ ,, ga-
ta-gala să se aprindi. se ~ cu stinga-
toarefe si chiar stinge totul cu o promisiune,
cu o glumă. cu un hohot c.. ar -
murile să clini- dacă sala de conferinte ar
ge•
- flllrestre. Yoram Globus. asocimlul său.
nu se pr• V-. - cum nu se prea văd nici
ceilalli producilori. -........ UP.F. (L-..
,_ - F r -l._a tost toarte ....
Uetă. - s-a spus Yllg că ..S-8 tinut la ultimul
etaj al unui mare hotel". Supr-' lux, în
timpurile modeme, e izolarea. Ultimii moguli
sini din ectoplllSlni. . , . , _ - . - -. Plin
contrest. ambiţia lui Menaten Golan e. să r„
concret şi ~t. B merge pe urmele pio-
nierilor, (imigrarili ca si el). vrea să •-eze
~a lor. ardow• lor cornbllivă. com-
petitivi. dar şi farftlBCUI lor de artizani. dar $1
spiritul de -.tură al 8C9lor ~cianli de
blănuri (de iepure). garsoni de c a l - . _
ratori de - · prăviliaşi, negustori de
- vechi, de fiare vedli. de '-îng~ ceieri
G. Ţllinscis) ~ unui -a, debutul
=
regizorului. studiourilor Lenfilm. Konstantin
LopuşanslU ilostreazi cu un rece, inlricoşător
~ = : : i ":,'=.' ~lu~n
inlr-o, oricînd posibilă. c-ofă nuci- ai
cărei supravieluitori se a~ cu gindul că
vi"'8 va mai putea li reirMală ; un pilc de co-
pii, condamnali la o lentă expiere, pornesc
spre un soare nebulos. • Strigătul Terrei care
agonizează" s-a auzit însă in priză directă -
mai presus de orie&, impresionanta rămine
însăşi viai&: regizorului. opsatorului şi sce-
naristului Vladimir Nik-ci Sevcenko. au-
torul documentarului C..-. D'Ollica -
.............. i .... acordat premiul Uniunt-
lor de cre&Cie jn memoriam"-· Elcamene de
conştiin!ă slnt totdeauna - şi nu ar
trebui să se aşteple un pretext dramatic ca să
se facă un - printle colegi de şcoală, dar si
::;",:'...::t~;. ~1:1!i:.i:
goria peliculelor - Juare de atitudine" în
care klln descoperit făclnd figuraţie, proba-
bil nu înlirnplător . pe magistrul ,.Aeropagului
criticilor". zi•ish.I sovietic Viktor Demin c....,
a condus • Tribuna Hbefă" a dezbaterilor pro-
fesionale şi a stabilit o ierarhie a valorilor
prezente în concurs.
Seledjnd din uislenţa aparent banală a
doi indriigostili evenimentele semnificative
ale maturizării lor, W.ii cineaşti de la stu-
- din Chişinău indruma(i de regizorul
v--. Jereghi caligrafiază in - un delicat
poem III aspiraţiei spre viata tJăită frumos.
D ...,a acest raf tematic .asupra festivalului
cal-
desla$tnt sub - .Pentru o - cinema-
tografică celi.1enea5Că. pentru o superioară
esllltiCâ şi etică" (la care s-e acordat
însuraţi cu fata patronului. toţi ÎIV'olaţi
boiul brevetelor. apoi ln odiseea nickel-odeo-
nuritor, inventate (genial) tot de ei. speaal
pentru milioanele de proaspeţi american i
care nu ~ -icăneşte. (Dacă n-au
încă limbă. mai au ochiQ Sub palmierii de pe
Coastă. Golan s-a autodistribuit, deci, in
grandioasa superproducţie şi joacă simultan
rolurile antemergătorilor preferali: William
Fox. c.. înainte de a li fondatorul impe<iului
Fox a lost oo exceleni clovn acrobat; agentul
imobiliar. cart Lemmle. care inain&e de a t 1
~a b s t - ..00-
cr-
bet publicitare'" (nu el a răpii-o pe Florence
L-..nce inii ca să-i anunte moartea. apo;
ca s-o -ntă'?) ; Zu«or. redlinul şi mu za
P.JraMDUnt·ulul (deşi ca sa calci. plnă la s llr-
~·~ pe urmele acesluo predecesor care. la
zeci de an ~ l$i innebunea partenerii cu ilso-
vaţ;i tehnice. iar pe spec:tllÎori cu memornle
intitulale ..Pllblicul - lntol-na dreptate· .
ca si ajungi si ţii la una suti „;~ un spici
despre ,.viitorul cinetNHJlui" e . - e şi de
- . 1 a loteriei genetice. Gol„ are ....i
că a depus aipilal şi la aceMt.ă bancă).
.Fes-•
'*>-i . - sâ-1 "8Zi zilnic pe -.nut G.
(ullima iu; lowitură de lealru ; fil-
mului de t..wlie", "'-•t cu doui ecran>-
zări după fraţii Grimm în care joacă - llm1 la
- " - - solia lui Spielberg.Amy Irving);
nu-i ,_oie să asişti la conferintele de presă
translonnMe de M.G. în en.Golan-Show. ca
să recunoşti cilădreptate awea Malraux cinci
ne cetea să nu uitam că filmul e " industrie.
Deci comert.
..Şi"" sau .mai ales"?
Mult costisitoarea Ja pub", publicilatea
adică. este din ce 1'> ce mai prezentă pe m>-
ş1 un neprevăzut premiu pentru autoex1geo1a
ci neaştilor lituanieni c.. au holaril să-şi re-
tragă filmul din concu1S). s-ar impune o mi-
nimă -liwe a ..nuanţelor" limbajului filmic,
adică semnalarea rezultatelor ambitift unei
polifonice ~ stilislice care permite, prin
forţa şi vigoenla -raţiei, t~
din plan - ln plan filozofic. lntr-o cine-
matografie care ştie să-şi cultive tJadiliile şi
să-şi cinsaească maeştrii, acmt salt fiind -
sea posibil... De la
rice ,.,.........,.
autor Vasile Gaglliu)
pitoreşti
modeste~ isto-
.......-C - Moldova-film,
pină la s~
,,..,..,... fClllop - Tadjic-film, în
colaborare cu studiouri din Uigaria ş i Turcia.
in regia lui V. NtarJav şi I. Kiş) , frecind prin
filigranate radiografii ale relaţiilor de lam~ie
(lungi _ . . , . . de Kira Muratova - Ode- •
sa-film sau ...,._._ lllDlllle al lanei Gogo-
beridze), retorica cinematografică a fost in-
"'"5 speculală , bineintefes într-o multitudine
de diapazoane. inegale etil ca premize, cit şi
c:a r8lJŞile. Narindu-se ln m..ieră clasică sau
discontinuii. in ambianţe fantast~aresti
sau strict cotidi-. iradiind tirism reţinut sau
acerbi ironie. cultivind asceza unagistică
sau. din contra. o luxurianli a tropilor într-o
nice ale act181ifălii irnedi-.
succesiune de simboluri mitice şi motive ico-
s-au explorat, în
miniaturi poetice sau paraboHce sa~e; tcne-
https://biblioteca-digitala.ro
=. .
cui ecran (sistemul american de a intreţupe
u n film ca si araţi ca pisicite sint mai camt-
_vore decil · cinii şi în consecinlă consenete
de clipuri, videocasete. gaguri - la..;'!;
tcum
ar fi vizita. incognito, a reginei Angliei. d•
""""' încoronat se ~- a fi o sosie)
Panourile se mâresc în fiecare „.
în . . . -
punCle iau proporţii gr..-e, în altele au
.,.,, că fac parte din naturii (de ani şi am
peristilul de la Cartton este decorat de sMueta.
aceluiaşi penonaj: James Bond. numai ca
obrazul lui Se„ Connery e inlocuit, dupâ ne-
voi, cu cel al lui Roger Moore. iar apo; cu al
actorului shakespearian Timothy Dalton. alt-
fel agentul 001 rămine la fel de neclintit, ca ş1
dealul Souquet
Adevsul e câ. deşi festivalul adaposteste o
in râz- ,.Piaţă" devenită pe parcursul a 27 „i cel mai
important rorg de filme din lume. mai impor-
tantă deci deci! MIFED-ul din Milano. dubla
în comparalie cu Fdm Marlu!t din Los Ange-
les. această subdiviziune - le marche - râ-
mine in afara vizibilitălii mselui public. Ştiut
sau nu, tirgul există. rulează 64 pelicule zilnic
şi tranzactiile încheiate în cadrul lw deter •
. mină piaţa cinemalogralică a cel pu~n 1'JO
lări . .-'laterile şi cultura sînt indisociabile"
p recizează responsabilul tirgului, Michel
Bonnet, satutindu-1 pe minislnJI afacerilor eu
ropene sosit pe coastă pentru a sprijini efor-
tul lui L6otard de a da festivalului J> dimen-
siune europemtă" şi ce este această insis-
tenta dorinlă de ......,_;z....,· dacă nu, în
op- se sustr-
prunul rinei. necesitatea filmului francez de a
de sub tutela tramoceaniCa?
c:i::in~s;::~:==.-,:,:=; t
matcă - la matca naţională - rămine o ten
dinţă dominantă a aces1ei edilii - e ~
::-.::.=pic..::~-:- :0-s-8st~.::
• de în""8S de ce dorinla de -
senlicii în 8fara frontierelor. ai -
·•
în-
ilaliene$ti. Nillitii Mihalflov 5*B mincincl jara-
~- După o astfel de carieră -
loc: J4r li o .,_.,fă să nu flB un film rus.
POi să fac -
1iofta1i. Antonioni declară-că cel ,.; impor- oriunde în lume. dar absolut
18111 pentru el este. - să se întoarcă in- de fiecare dală trebuie să mă înlorc ln iara
ltalia. J;a să-şi restabileescă circuitul vi181". să-mi reîncarc ~·. Koncelllovski se re-
Louis Mafie, - P!' Croazetă cu un film Wlfldică şi el de la sursă: .Ultimele mele f!lme
mai mult deci! naiv (iio dlll8IM - ) , nu sini~. sini-~·. lnca
clupă o duzină de ani petrecuţi la ~
spune ci, - cel mai important lucru pen- (Continuare in pag. t6J
tru el este .ca nu cumva să se ~
zeze•. Întrebat ce natK>naJitate „Od - -
Ilia, lucrat sub pavilion italia'l si cu resu""'
lltele sufletului omenesc şi abisurile isloriei, numai ca evocă , ci şi invocă personalita-
atingîndu-se, nu o data , înalte tensiuni spir>- creator olor de artă . Pentru ca pătimaşa le<
tuale. l'lerlormeril. deocamdată. - chiar ci- v-e a artistului reprezintă yn -ilabil re-
nematografia gruzini. lucru confirmat ş,
inlr-o prestigioasă conlrurure inllmlllionaia
ceptacol al devenirii umane. lntr-un edificiu
mareţ, irecuzabil, chipul unui pictor martir
desfăşurată pe alt meridian. in acelaşi mai (actorul Edişer Guiorgobiani, de o blindă ş 1
'87, unde filmului lui Abu._ i s-a acordat inteligentă, tulburătoare frumuseţej reverbe-
atil Marele premiu al juriului, cit şi Premiul rează intens cuvintele părintelui relativilă~ •
criticii i"""naţionale. kn regretat că ,....m care avertizeazâ omenirea asupra aberantei
putut - la ei acasă Rolliltaca..., soţilor relativizări a valorilor (cadru zguduitor din
lrakli Kvirikadze şi Nana Cljor4alze (lot pe Cill$)- I.kl sonet shakespearian. şaizeciş>­
Coasta de Azur. Camera d'Or) avindu-1 la şase, sau acordurMe So- - (in fil-
_ . pe i . - Paalaşyili, unul din marii mul-premieră mondială al regizorului Mihail
operatori ai lumii, căruia i se dalorează si 9'eiter, o ecranizare pe măsura o per-ei
;:;.;:a~e1e-:.:uf
sa
! u i =~
al unor jotriali ochi albaştri. Odală int~
tolstCJÎ!l'>e) dilata metaforic spirala iubirii şi a
urii ... ln luciul prăfuit al unei oglinzi de cind
lumea, artistul. un scriitor de astă dală (ace-
de la Cannes. l-am putut - şi pe Avtandil laşi neincetat surprinzător Oleg lankovsk•
Maharadze, protagonistul lui Abuladze, inter-
pnit excepţional. iar la Teatrul actorului de
într-o -.lik:heie din Ni>-..-,
prezentat in .,_.., Medalionului comemora-
f~n•
foim am ap1..--o. într-un agreabil speclacol tiv An- T•kavski) se identifică cu profilul
de Lu-
imJln!Clnal de Iolelor -6fic, pe _ . , a ac-
tn la i.nel Cearik- - prln1'1 a!aturr
Gun:enlrD şi Irina Miroşnicenk •j
1-am reîntilflit pe Anatofi Romaşin, l-am cu-
noscut pe Em~ Loteanu şo pe ci\iva dintre , ....
omului obişnWI, insul de rînd c.. aşteapta
dezlegare din partea celui ce. atingînd piscu-
rile cunoaşterii chinleseflliale prin uea(ie. ur-
meaz.8 să deschidă ochii unei umanităli in
pragul aneantizării, al autodistrugerii...
gizorii formali de el. Sigur. multe dialoguri au
~uperba"
fost interesante, dar aproape de inima noas-
tră au rârnas cele prilejuite de intilnirea la In-
Cu mea candoare de relativ tt-
stitutul de Hmbi străine cu un grup de tinere năr critic de cinema ..aruncat" pentru a doua
c.e studiază cu pasiune limba lui Eminescu
oară intr-un festival şi pentru prima oară in
sm atenta Jndrumare a eruditei p r o f -· imensitatea unei cinematografii cum este cea
Fanni Ojindjibaşvili, care s-e - a fi $i un sowiltică. am căutat să schitez mâcm un mo-
cineast de talent semnîrid. împreună cu nigi- dest puzzle care, evident. în limitele paginii
zorul lrade AsatiCV'li $i avindu-1 consultant oe de revistă.. nu ofera anaiize şi incearca să
G. Ştrernpet, un film despre -
-·
cet care a oescnts o soti<fâ punte intre cultu-
rile noastre, un autenbc carturar renascentist.
evite banale enunţw1. urmarind sâ redea. pe
cit posibil. pulsul unui moment anume în
acest penultim deceniu al veacutui XX.
Astan. mai mult ca oncind. ci~tii nu Irina COROIU

Cannes '87
o dată. şi înca o dată. Cannes-ul '40 s-a tre-
zit. mai mult dacii oricînd, la ora conşliinte i
nationale. Fratii mai sus pomeniţi , alituri de
Fellini, Scola ~ de ceilalti frati. Taviani. de en-
glezul Andetson, de suedezul Bo Wideberg ..
de georgianul Abuladze. de japonezul tma-
mura. de tinerii de la Beijin au mai probat
odată că, în acest moment istoric şi geogra-
fic, filmul - artă a concretului - nu poate
obtine o rezonantă internaţională abstractă.
Problemele de producţie, ca si-i citez tot pe
autorul filmului Ochi negrt, sint, mai mult sau
mai puţin , peste tot la fel: ..o<iunde iro lume
regizorul n-are bani destui, termenele sint
pentru el prea scurte. întotdeauna productia
te hărtuieşte ". Accesul pe traiectul intern aţio­
nal nu depinde (~igur. dincolo de o anume
cotă) de buget. Inei o dată : numai talentul
national are vocatia notorietitii dincolo de
graniţe.
O alta caracteristica a anului cinematogra-
fic '87 este insistenta pedalare pe aşa-numitu l
Fiim de c.111*. Zic ..aşa-numitul ", intrucit
calitatea a fost un imperativ incă din vremea
cînd Oe Mille rechiziţiona vopsitoriile chine-
zeşti ca să le transforme in .studiouri, şi chiar
mai înainte, odată cu inovaţiile lui Meties, c u
şcoala de la Brighton. Numai de-atunci?
Istoria festivalului . la rîndul ei, ce este da că
nu patruzeci ~ recolte cinematografice tre-
cute prir. ciur şi dWmon ca să se cearnă ce-i
mai bun? Cu toate acestea, apelul la noţiune
la agresh itatea
ca atare - Film de Calitate - se face explicit
arum, pentru ci acum filmul-de-calitate (i se
mai spune şi filmul-eveniment) apare nu nu-
mai ca scop general, ci şi ca soluţie conjunc-
turală (anti-caset4!)-
Dar ce înseamnă . film de calitate" în ac-
cepţia diwrsetor cinematografii 1 in Italia,
unde a apărut o nouă pitură mijlocie. cu noii
imbogălili preocupati de .fare bella figura" ,
cheltuind ~la grande", într--0 cinematografie
care mai dispune incă de un titan - Fellini,
se-nţelege - şi de cltiva maeştri (Rosi,
=~ ~~.J!ii.;;'l.':;'!e~e-:::~t:s!~':' g~~
ligios, din cale afară de pitoresc, impus de
westemurile spaghetti şi de toate celelalte
genuri macaroni.
Pentru Franta. deschiderea se face printr-o
uşi relativ opusă, nu vreau să zic prin ,Jilm
comercial", dar printr-un tip de film care să
vină . in sfirşit. in întinpinarea unui mare pu-
blic decepţionat de absenta sau tăcerea ma-
eştrilor . plictisit de inflatia minusculelor. vani-
toaselor, repetitivelor filme-de-autor agoni-
zind, mai toate, pe .cel mai frumos buric din
lume". ca să folosim titlul unei cornunieări
emanate de Fundatia Natională de Ştiinte Po-
litice, lucrare în care se spune: . Cînd absolut
toată lumea ne privea. a ne cunoaşte _ , pe
noi înşine era, poate, suficient. Dar vîntul su-
fl ă de pretutindeni şi privirile se întorc, azi. in
toate direcţiile. Maşini le noastre se vînd mai
mult decll rău. iar cirţile noastre mai puţin
decit bine. Dacă vom continua aşa, vom
Arma ne ecretă
in războiul anti-video
muri. preamărind, e adevărat. cel "'fli
buric din lume" .
Pentru S.U.A. calitate înseamnă un tip de
fil m cu buget ..normal„. in orice caz fără m a-
.ma efectelor speciale. lucrat. de cele mai
multe ori. „in familie„ (Newman şi Joanne
Woodward; Woody Allen - Mia Farrow, plus
opt copii mai mult sau mai puţin personali,
plus clanul; Diana Keaton ş i tribul cu acelaşi
nume etc.). înseamnă un film în care primatul
nu mai apar1!ne invenţiei epice ci descriptiei
psihOlogice. lnseamni deplasarea accentului
pe nuanţa sufletească.
Filmul - care însoţeşte Festivalul din
retea (in sala unde l-am văzut eram cu toţii
zece spectatori. de unde se vede câ nici chiar
multi-Oscarul nu e o recomandaţie irezisti-
bilă). exprimă mi se pare. destul de bine.
noua stare de spirit. E o stare polemica.
Cu cine polemizează P I - ? ln prim plan
- s-a mai spus -- cu R..aio şi cu rambis-
mul. Asta e clar. ln al doilea plan (despre
asta s-a vorbit mai putin) - polemi·
zează cu Francis Ford Coppola, cu viziunea
de ..mare spectacol, mare" asupra războiulu i
din Vietnam prezentat ca un scoop, ca o epo-
pee cu halouri misterioase şi dimensiuni fan-
tastice ~vezi enigmaticul personaj al lui
Brando invăluit in binecunoscuta .Jeerie lu-
gubră", în grotescul co şmar sugerat de o
Filmul-n eniment.
replică
mercantilă
foarte sofisti cată scenografie). Mai înainte de
orice, filmul lui Oliver Stone este un film ..an-
ti-scenografic." El ne azvirfe într-un războ i
văzut prin ochii unui singur personaj. un
băiat oarecare, .,soldat prost", un Tom ~en­
ger care, din nici un punct de vedere, nu se
poate compara cu legendarul ofiter interpre-
tat de Brando. Asta şi vrea. Să nu se com-
pare, să fie povestea obişnuita a unuia dintre
acei băieli obişnuiti . o celulă din trupul
,,Americii profunde", un student care vrea
să-şi urmeze tradilia familiei : bunicul a luptat
în primul război mondial, tatăl în al dottea.
..acum e rindul meu pentru că nu e drept ca
pentru tara mea să se bată numai cei săraci ".
lată. deci, un voluntar idealist, un candid. Mai
mult deci! candid, un naiv. El aterizează în
junglă , printre ţintari şi reptile, sub ploi to-
renţiale, în căldura umedă , intr--0 pădure care
dă senzaţia că din toate ungherele pindesc
ei, .ceilalţi ". .,Bine ati venit în Vietnam!" Fil-
mul n-are o epică i ngenioasă . Povestea nu
cunoaşte întorsături spectaculoase, nici mă­
I
car imprevizibile. Scenariul nu depăşeşte no-
taţia unui jurnal de front, aparatul vede doar
ceea ce vede un băiat de nouăsprezece ani,
cu un nume voit comun: Taylor. Dar ce -
Taylor? Saci de plastic cu leşurile nenoroco-
şilor stivuiţi pentru întoarcerea acasă, mira-
rea vindicativi a veteranilor hirsuţi, tatuaţi .
:;i~~: ~inc;:'~-=-~T.7':.fei':~
epateze cu experienta lor. cu jargonul lor fa-
bulos. cu marijuana, cu cicatricele lor, cu jo-
curile lor - pe ce lei de miză? - cu
lor - nu numai aere - cu fapte care trebuie
https://biblioteca-digitala.ro
frumos s ă demonstreze câ ..un vietnamez bun e un
vietnamez mort„. Ei. ceilalţi sint uni\1 p rin
complicităţi subterane, căci pe dedesubtul şi
pe deasupra ierarhiilor militare de jure, e1tista
o ierarhie de facto. camuflată. atotputernica
şi , inainte de a asculta de superiorul său mili-
tar, soldatul Taylor trebuie să asculte de un
caid, respectiv de un Barnes atroce. transfor-
mat - pentru el - intr-un inamic mai obse-
dant decit cel cu care a venit si lupte. pentru
că .,Barnes nu poate fi ucis decil de Barnes".
Ce-i filmul? Filmul e povestea desvirginârii
politice a unui tinăr inteJectual cu principii,
ca sa nu zic cu prejudecăţi. El intră în luptă
(şi în film) ca un heruvim şi iese din luptă (şi
de pe ecran) traumatizat. ca toţi ceilalţi -
dar în felul lui - de experienta traversirii in-
fernului, un infern care nu mai e reprezentat
prin ,,ceilalţi" (inamicul. propriu-zis. abia se
vede şi cind se vede, se vede pentru a arăta
cum se trece prin foc un biet sat. cum se im-
puşcă :- pentru a servi de exemplu - o fe-
meie) lntr-un film nespus de crud, Taylor
descoperă că marele cruzimi se petrec ..de
fapt" între ai săi . Infernul este camaradul tău .
Războiul a ticul să fiarbă drojdia umană , a
descătuşat demonii. Taylor înţelege că s-a
dus în Vietnam nu ca să-l ucidă pe vietnamez
- bun sau ritu - ci pe Barnes. Filmul deza-
măgeşte. poate, pe cel care, după ~
MII,-· aşteaptă o replică mai ..tare" . "Til-
ria„ lui Oliver Stone e că nu concurează pe
Coppola pe terenul lui. Spectaculosului tabu-
los, i se opune sinceritatea - aproape tern ă
- de · documentar şi proPOr1ia scării umane.
S-ar- putea spune că punctul de plecare al
acestui nou cinema (care a mutat actori c~
lebri - Paul Newman. Oiane Keaton. actorul
de culoare Robert Townsend - de partea
cealaltă a camerei) se află în unul dintre pr~
supusele şapte centre ale inteligentei umane,
respectiv în .,inteligenta cunoaşterii de sine".
devenită temă tutelară.
primul său film (la-1' ~ „
Woody Allen s-a Instalat în perimetrul
acestui tip de inteligenţă şi de cinema de la
lnllnc»-o) şi
de-alunei, adică din 1969 plnă azi, trecind
prin paroxismul din Annle tt.11 (inubliabilele
secvente paralele cu ea şi el. fiecare la psi-
fn Radio o„.
hiatrul propriu, măcinînd aceleaşi întrebări) .
acelaşi harachiri scăpărător.
tandru, mai tandru decll de obicei, datorită şi
maferiei prime. Zllela radloufu~ sînt zilele şi
anii propriei copilării , cînd viata de 1-"'ilie se
desfăşura în jurul aparatuluî de radio, de-aici
porneau eroii zilei, inclusiv .Căpitanul de la
miezul nopţii " . jocurile radiofonice, genericul
.Rizbunătorului mascat". radioul era, atunci.
cel mai agil vehicul al culturii populare, el
mobiliza natiunea în jurul foiletoanelor la
modă, al evenimentelor sportive. al dramelor
• p3$ionale, de aici porneau şlagărele care l-au
marcat pe el şi pe o întreagă generaţie („al
carei romantism a tosi existenţialismul") :
...,1„
Carioca. Tico-tico. La cumparsita şi toete
a cele melodii legate ae Glenn Miller. Benny
Goodman, Duke Elington. Cole f'Orter . Car-
men Miranda. Oe cite ori vorbeşte de Rado
O.rs. Allen nu uită si amintească · un fapt
care. contine, în simîn!ă ,Jilozolia acest\11
film"'. vocea cea mai impresionantă auzită in
copilărie (gravă , impunătoare . profunda}
aparţinea unuia dintre cei mai mari crainici
din istoria radioului american, Jack.son
Deck, interpretul protagonistului din foileto-
nul preferat „&Jperman". Ei bine, superma-
nul avea 1.50 m şi cintărea 150 kilograme!
Acelaşi primat acordai ..centrului cunoaşle­
ri i de sine" intr-un film nereţinut de palmares.
deş i a reprezentat un eveniment pe care au-
torul laconic. aproape taciturn. distant. n-a
părut interesat să-l propulseze. Paul Newman
şi-a arătat producţia şi punct. E vorba de o
senzaţională Menlllerle da stlcli interpretată
de o tot atl de senzaţională Jeanne WOod-
ward. Ceea ce caracterizează acest al 17-lea
film extras din dramaturgia lui Tennessee
Williams este extrema lapidaritate. Nici o
concesie fâcută ..ci nematografizării „. nici un
plein air (cu excepţia pregenericului în care îl
vedem pe Tom intorcindu...se acasă , intrind in
raza propriilor amintiri). totul se desfâşoară
ca pe scenă , în apartamentul mic, aproape
sufocant. intre perdeaua de tul, fotoliul obo-
sit şi etajera cu bibelouri. Toată angoasa de-
presiunii şi toate fantasmagoriikt SudukJi in
volanele unei rochii demodate, în gestica
unei făpturi gata si se pulverizeze. Rafina-
mentul nuantelor. vibratia stărilor subiacente.
tremurul nostalgiei din acest film pot fi legate
de orice dar nu de mitologia triumfală a Ca-
l iforniei
f ilmul in care tema cunoaşter i i de sine 1a
lormele cele mal explicit legate de o proble-
ma ti că actuală este Sky people - Oamen •
sfioşi. să sounem. Mai propriu ar fi sa tradu
cem UlllfllL Cine sini aceşti um1h ? S1nt t>ay u1·
nu o comunitate din Lou1siana IZOiata de ct-
vil{za ţie pfln vaste intinder.i de ape, aflatâ, to.:..
tu şi . doar la cit~a minute de zbor de zumzăi­
toarele oraşe incăpute pe mina unor. ma;
mutt sau mai puţin , simbolici negustori df'
crocodili. Umilii au -ul că se află pe o alta
pl anetă . N-au televizor. nici apă curentă , nicr
electricitate, triiesc .,mină~ mină " cu natura.
o colaborare care este, de fapt. complicitate.
f i indcă intre ei şi ea sini tot soiul de secrete
impenetrabile pentru neinitiati. Koncealovsk ·
a vrut să exprime una din obsesiile lui: inca-
pacitatea de comunicare nu numai a indivizi·
lor. ci a culturilor. Ce se întimplă în Sky peo-
ple? Se intimpli - ca o jumalistă (Jill Clay-
burgh - şi nu întimplător ea; în peisajul ac-
toricesc transoceanic J.C. este un produs
omologat al intelighentei new-yorfleze, ironi-
zate cu atila simpatie de Woody A, pentru ca,
<t acă-i vorba de produse, el este supremul ei
produs) deci. o jurnalista de la Cosmopoli- •
•an. în pan ă de subiecte descoperi că arbo-
rele ei genealogic are o ramură necunoscută
si se hotărăşte să-şi viziteze nişte rubedenii ,
p ină acum ignorate. dintr-o regiune, credea.
· inexistentă. Acompaniată de propria fiică
(menită, vom vedea. să întrupeze o anume
generaţie : drog ..soft",- amor liber, urechile
astupate de câşti . ceea ce va însemna ci faljl
va traversa o aventuri extraordinară , fără să
audă mai nimic şi - pentru că tine şi ochii
închişi - disco obligă! - şi fără să prea vadă
mare lucru) prin urmare. reportera de la Cos-
mopolitan cu tocuri prea înalte. cu cercei ş i
brăţăr i prea scumpe. în toalete stil .,colonial".
va pătrunde într-un colt sălbatic din propria
tara. Rubedenia se dovedeşte a fi o veri şoară
cu aspectul femeii din primele westernuri. o
mater familias care. in numele lui Joe, tatăl
dis părut şi venerat. ţine cu mină forte frinele
unei familii obediente. Nimănui nu-i mai
trece prin cap că poate" nesocoti voinţa m•
tna rhală . Fiul mai mare a nesocotit-o cindva
ş 1 împotriva consemnului ..a plecat la oraş„ .
de aceea nimeni din familie nu-l mai pome-
neşte. iar figura lui a fost rasa cu lama de pe
toate fotografiile. ' Pentru toţi e mort. lata
deci, fală-n fată. lumea sclipitoare, zornăi­
toare. tolerantă - adică naivă - a mamei de
la Cosmopolitan şi lumea patriarhali. duri,
inflexibilă. suspicioasă a mamei ·,.bayu" şi a
acelui tată venerat care ,.trebuie si revină " .
Este posibil dialogul? Niciuna din tabere nu
poate si dea răspuns . numai că dialogul se
impune .viata îl impune", prin simplul fapt că
mamele au acceptat să se intîlnească. Nora
pină acum docilă , se trezeşte că nu poate trăi
fără televizor în culori. iar dragostea, mai ză­
păcitoare decft orice televizor color. apropie
juna new-jorkeză de cel mai mic dintre fii, un
băiat tinut la arest nu se ştie bine de ce. Fata
vrea si-i dea cheia, dar el nici nu se gîndeşte
să iasă din carceră. lata cele două cornunilăli
intrate nu numai in dialog, ci şi intr.-o nepre-.
meditată colaborare. Mama arhaica se va
duce la oraş ca să-i cumpere nurorii televizor
color. dar va sfîrşi impuşclnd propriul fiu -
in mini, ce-i drept - pentru că nu poate su-
porta si-i vadă proprietar de bar (şi ce bar!) .
.Mama cosmopolitană va fi pe punctul de a- şi
pierde fiica. La sfirşitul filmului ambele ,,a.
bere" au acumulat o experienţă tragică . S-ar
zice că r - e va trage concluziile fireşti .
Planurile lungi, muzica meditativă fac efortul
sâ sugereze ca mai există o strapontină 'ii
pentru speranţă Dar nu. ca şi în ,._,,, ca
şi în Scrilol99 - - . sei'izatla tm•a e
perplexitatea că .trăieşti (incă) pe o planetă
sinucilll'Şă .
~OPllOIU
•
 ..• Cea mai frumoasă piesă
_Crec1 ci cei. patru mari piese • lui Ce-
. _ sini cele mai mari pairu piese de la Shr
k - e inCo8ce (...). Cred ci Tnl - '
_ e51e. poate. cea mai fruinoasă piesi ele lealru
de pe păminr - justifica Sir Laurence. in
19 70. cu ocazia prezentăr ii filmului său fa
Festivalul ele la Veneţia. tentaţia de a trans-
pune pe ecran capodopera cehovi...a. Am
zis. ..transpusa„ pentru că acest spectacol s-a
nascut pe .,!Cindura" de la Nalional Thealre
şi a fost cu succes jucat la Londra şi in pro-
vincie. Tealru filma)? Nu. Atunci? Un cinema
sobru şi profund. afta! la graniţa ambiguă
dintre tealru şi film. cu tonuri şi ·elegiace şi
ironice ş~ mai ales. cu o desăvirşilă inţel...
gere a penonajelor: realitate ,şi artificiu. un
ech~ibru perfect intre atmosferă. gest şi cu-
vinl .)lcest mm - spune Olivier - nu poate
fi prea realist: pereţii nu sini tocmai solizi.Pă­
durea din jurul grădinii nu eSl!t nici ea tocmai
reală". Printr-un subt~ proces de stilizare. re-
şedinţa Prozorovilor devif!8. privită din exte-
rior. o casă cle păpuşi. ln aceeaşi manieri
sini prezentate şi cele trei surori: Olga. M-.
Irina. Ele str- salonul prin spatele unui
~ """-ent. ca într-un triptic de um-
bre chinezeşti. Amintirile lor se deapină ca
un ritual. E onomastica Irinei. Timidă. realita-
tea se insinuează odată cu wnirea ofiterilot
şi se i-ă într-un crescendo Slllfant cal-
culat. De-acum incOIO. un spaţiu larg. deşi
închis. un spaţiu cu greu de închipuii pe
Sub pecetea stilului-
C---..
ajungă
lui Ion Truici era sortii
film de cinemateci. Revăzut după cin-
să
cisprezece ani de la premieră. el nu-'şi pierde
calitiiţile care i-au ..ius succesul intematio-
nal (o medlllie de •gini la bienala de la Ven-
lia şi una de bronz la festivalul de la earc...
Iona) şi care l-au definit ca pe o victorie in
balălia animaţiei noastre pentru afirmare sti-
lislică. Sil.-e longiline şi mişcarea hiera-
tici admirate în ace.tă peliculă au - . i i
pecete de autor. Fdm după fUm. Ion Truică a
rămas după ~ fidel graficii stilizate
şi cromaticii rafinate şi s-a luptat pentru a
impune cuhura plastică pe tărimul dominat
de caricatură al - i a opta
Această peliculă c•e a născut un stil gra-
fic a marcat hotărî!or şio preferinţa temalică
Minnelli işi datorează notorietatea extra-
« dinarului succes al co..-ilor sale muzi-
cale. deşi jumiilate din creaţia sa o repr"zinta
dramele. Aici - spre deosebire de comedii.
ale căror personaje po« fi descrise în doua
- (băiatul bun. prietenul inventiv. rivalul
lair-play, fala pură; intriganlul etc.) - Min-
nelli se ocupă de caractere complexe şi toc-
mai prin - a verosimile. Oe obicei prota-
„.........
goniştii sini oameni dintr-un domeniu sau al-
tul al a'lei : scriitori ( U l l l l - .........,_ci-
~-~ Daui dptilallll ln
-e
• .,..).pictori ,..__. . . . . . - . Y•
Gogb). Aliluri de ultimul film citai - o reu-
şită incerc„ de reconstituire a universului
interior al unei personalită~ reale. operi în
care zbuciumul creaţiei .iinge pero•islnul -
toate traduc -i similare, chi•
dacă de ma mică - r â. Pictoriţa din
- n111pu1111 in luptă cu ea însăşi pen1_ru
=
..ş; păstra COftdilja de om fber. actorul deci-
zut ce îşi rumegi. la nesrwşit. - amin-
~:,:: ~.-:..:=.
plin de sperante. în oraşul nallll. se ~
de neinţelegeree manifestată de · o
haotică (Ullll -
sec-
.........,, produci!orul
de filme care ii distruge sufleteştii tocmai pe
c ei mai apropiaţi colabol'lllori. după ce i...,
scenă. este pus la dispoziţia personajelor. Cu
o rafinară exp<esie _.1u1 de filmat al Im
Geolfrey UnswOrlh descoperă colluri nebă ­
nuite. surp<inde priviri. compune grupuri. Se
vorbeşte. se mănincă. se bea. i • se vorbeşte
intru anihilarea timpului. Despre Moscova
Moscova. Simbolul eliberârii. pentru provin-
cial. Oare Maşa nu s-a îndrăgostii de Verşj­
nin pentru ci reprez intă Moscova'?. Idealul in-
tangibil. Joan Plowrighl. în armonios contrast
cu ~enerul sâu Alan Bales. dezvăluie o su-
ferinţă mai adinca decil dragostea: _ .. preo-
cuparea (lui Cehov) pentru prăpastia dintre
visurile ~ilor şi realitate este mult mai
pregnantâ în această piesă deci! în oricare
alta" - rem81Că Olivier. conducind actorii. 1;-
del drumului străbătui de Cehov.
Watts şi Louise Pumei! fac transparent sim-
Je..,..„
bolul: Moscova. oraşul cop~ărei. iluziile. tre-
cutul. Aulomislificarea se va destrăma cu
moartea lui Tuzenbah. ultimul ţărm al sp<'
ranţei pentru Irina Premoniţia lui Tuzenbah.
viziunea morţi i, rezolvă cinematografic duetul
care. altminteri. • fi stinjenit ritmul interior af
acţiunii. dar şi ritmul filmulu i. ..Am găsii ca
ritmul şi intensitatea piesei se dis1rug cu trei mai puternice. acordurife Internaţiona l ei
pauze; n-am folosit decil una. la mijloc". ma- Spectalorul are dreptul la o explicaţie; Jn
terializată printr-un blanc a cărui coloană so- nici o altă piesă autorul nu este atit de inSts-
noJi intr9ţine atmosfera • · tent in profeţiile sale despre revoluţie „. cons1·
Sir Laurence Olivier şi-a ales rolul ataşan t defă Olivier.
al bălrinulu i doclor Cebutitin. ndrăgoslil de
mama latelor · şi ramas ca o insulă de tan- - ROMAN JUC
dreţe şi inţelegere în casa Prozorovik>f . Anto -
viseazâ la un pom de jamă numai at ei. Vis·
colul este personificat silueta ameninţătoare
cu joben se apropie implacabil. molivul muzi-
cal compus de Radu Şerban penlru aceste
momente intregeşte sensul apariţiei cu v-a-
soare de destin. Melodramatismului poveşti i ii
ia tocul tonul cu accente tragice. Coloana so-
noră concepută inspirat de Tiberiu Borcoman
defineşte şi ea atmosfera ciudată şi acapa-
ranti a filmului. Truică rămine unul dintre re-
gizorii noştri de animaţie cei mai preocupaţi
de relaţia dintre imagine şi sunet. - preocu-
pat de a include. in acest raport, conotaţii
a realizatorului: c• pentru ecranizare.
titulal .omagiu lui Hans Christian Andersen„.
car-- este un fericii exemplu de adap-
SUbin~
subtile. Salutat unanim de critică. ~
l-a incurajai pe autor să pe<severeze pe calea
tratării libere a unor opere literare. -
- a - i i o originală viziune asupra bala-
D-
lare cjnematografic:ă. reuşind şi cu ajutorul dei Meşterului Manole, ......., un eseu des-
scenaristului (Iordan Chimel). o inteligentă pre' Don Quijote. - un omagiu lui
sinteză a moli1'elor fundamentale din opera Eminescu. er.,._..i o evocare a lui Baco-
faimosului autor de basme - sinteză prileju- via. iar Olllul aunilDr' o afectuoasă lectură ci-
ita de repovestirea. cu ajutorul fastuoaselor nernalografică a .Cărţii cu jucări i" de Tudor
mijloace ,ale animaţiei. a .Fetiţei cu chibr1- Arghezi. Marcata permanent de tendinţa au-
luri". Misterul boreal al cunoscutei poveşh torului de a stabili racorduri organice şi ing&- .
este recreat prin sugestii imagistice cu deo- nioase intre animaţie şi celelalte arte. filmo-
sebită forţă metaforică. Personaje cu alura grafia lui Ion Truică defineşte un realizator
fantastică se nasc din pHpirile chibriturilor.
c u timbru inconfundabil.
care aduc bucurii de-o clipă leliţei în lupra
cu viscolul. Arlechini graţioşi. un ek!fSJt ca-
drdat. o maimuţă acrobată. un clovn pe cata-
hge. o balerină firavă şi multe alte personaj9
carnavaleşti _populează năfucirife eroinei ce
împins pe treptele gloriei (Urllul .i frulM9Ull d e lapt. acelaşi vis, străduindu-se,Ea şi El.
- cu toţii se zbat pentru _a se reahza. . ~au~te sa-.1 viseze sincron -Şi alături unul de altul
de 1oa1e. pe tarim profesional. Pe to~ • P'": Omcolo nu era vorba decit de vise zădarn 1 -
deşte o tragedie. din care se satveaza numai c1te - d in cauza tumii sau a propriei nepu-
printr-un sacrificiu, al lor sau al _ alt~a. ti nţe. Dar vise in decoruri reale. Exceptie fa -
Vosul reuşitei. atit de apng urmam n _dra- cind Gigi. turnat intr..-ar la Paris. pentru
mele minnelliene este factorul comun dintre musicaluri Minnelli construieşte lotul din car-
acestea şi laimoasele _musicaluri" ale autoru- ton. stilizează. distorsionează chiar. ceea ce
lui. Fmalul fericii al acestora din urmă se d~ i-a şi atras critica unora care ar fi vrut de la
torl!'jle faptului ci eroii - . , ; film viseaza. l'f nişte comedii Jealisle". Dar cum ar putea
arătaaltfel dec:orur~e dintr-un vis. fae el unul
cu oehii deschişi? Amintiţi-vă doar de dansa-
torul negru Chocolat. ce prinde viata cobo-
rind din afişul lui Toulouse-Lautrec... Cum
poate vedea P•i:sul un picior... american- la
Paris. - deci! prin ochii maeştrilor fran-
cezi ai penelului pe care incearcâ să-i ur-
meze?
Alli critici au exprimat dubiile IOr cu privire
la meritele lui Minnelli contestîndu-i paterni-
talea asupra tihnelor sale. atribuind calilatea
n umerelor dansale lui Gene Kelly. lrumuse-
tea decorurilor - lui Cedric Glbbons (mai
apoi lui Cecil Beaton). originalitatea şi atrac-
tivttatea muzicii - lui Gershwin. lui Cole Por-
ter ş.am. d. ca şi cum un....fifm ar fi suma unor
p<eslaţii juldepuse: ca şi cum nu • mai fi r>e-
cesar oehiul avizat care să aleagi şi să potri-
vească decorurile. culorile. mişcările; urechea
cultivată care să stabilească exact momentul
. pr;etriic unei anumite muzici; sensibilitatea
care să decidă clipa de melancolie sau de
umor... Or. Minnelli intrunea toate aceste vir·
Iuţi . Cultivat şi sensibil. fin psiholog, el a ştiut
sa a.MOIMzne ;;i sâ desăYirşească ceea ce ii '
ofereau valQroşit sai colaboratori. făci nd fil me
adevarate şi adevarate h i me. Uşoarele tente
de amârâciune ce se strecoară in operele
sale vesele nu sini decil reflexul unui suller
de artist. ce nu rareori. chiar în culmea gk>-
riei. se teme ci succesul nu va dura. la rindut
său. deci! răstimpul unui vis.
17
https://biblioteca-digitala.ro

afişu I
11-- --------------..---------------..--------------.. . .
~'iva Naţională de Filme a implinit t re i-
zeci de ani. La o cinematografie care numă ră
doar patruzeci de ani de cind a devenit de
stat. deci . sociafistă, aniversarea capătă pro-
porţiile unui eveniment al lumii noastre cine-
matografice. El a fost m•cat. cum se cuvine,
printr-un simpozion pe tema ..Filmul româ-
nesc. parte integrantă a patrimoniului naţio-­
nal; 30 de ani de activitale a A.N.F." Dar,
pentru ca şi cinefilii, nu doar speci aliştii. să
simtă această aniversare ca pe o sărt>atoare.
in holul Cinematecii a fost deschisă o expozi-
tie de afişe din colecţiile A.N.f . Cincizeci ş i
- cu totul, alese din sutele ce au lansat, la
vremea lor. filmele româneşti . Adunate sub
genericul .Filmul românesc oglindit in afişul
de film" cu o subseclie ..Filmul românesc
oglindit in afişul de film străin - . ,.elq)Ornllele"
oferă sutelor de spectatori c.e frecventeaz ă
Cinemateca ş,m1sa de a strecura o privire
gpte istoria şi, puţin. chiar spre pre-istoria fil-
mului romanesc.
La start - startul expoziţiei - pionierii.
lalâ, T . - ! - ' (1933). afiş simplu care
informează că în acest film joacă Tony Bu-
landra. George Storin. Lisette Verea. Regia:
Jean Mihail. Alături. ni se anuntă că Victor
Antonescu şi Bvira Godeanu joacă in ......
"" - cu Mariella Sadova şi Ion Geor-
gescu. Scenariul: Ion Georgescu. Regia: G.
Ti mică Jon Georgescu nu era altul deci!
Jean Georgescu care. pe atunci, avea 24 de
ani, ticuse un film ca regizor şi trei ca actor
Un afiş gindit in spiritul vremii: .,Jancu Jianu
(regele haiducilor) Viata. Dragostea. Avent u-
e xpoziţia de af·ş a f1/mulLl1 sovie::c
--------------..---------------....----------------1
„
P urtind pecetea unei prestigioase cinema-
tografii. afişele găzduite în holurile Casei Fii-
muiui apropie spectatorului o lume cuno s-
c ută de el. Afişe, portr- de actori. afişate
publicitare - cu titluri in limbi de circu laţ ie
internaţionala - işi gisesc locul intr-o ordine
ce di o penpectivă largi asupra product1e1
sovietice de film a ultimilor ani_ La intrare tr
intimpină anunţul celei de a XV-a ediţii a Fes
tivalului Internaţional de Film de la Moscova.
desfăşurat anul acesta sub semnul aniversar11
a 70 de ani de la Marea Revoluţie din Octom·
brie: majoritatea filmelor ce ne sint acum re~
memorate prin afiş. au fos~de altfel, prezente
la cele mai importante intilfairi ale filmului din
lume: Cannes. \fenelia. Mannheim ... Cu greu
poli alege. tari să nedreptăţeşti . un titlu sau
T-
altul. o ..temă" sau ana : Războiul - - -
- - - - (r: Piotr Todorovslu ).
Du-te ,i •zi (r: Elem Klimov): filmul închin ai
revoluţiei - Clapallle ..,_. (r: Serghei Bon-
darciuk); portretul - a.- (r: Serghet
Gherasimov). Agonia (r: Bem Klimov); film ul
SF - - de 18 .., - (r : Konstantin
••
· ... şi istoria filmului românesc
..Domnişoara Nastasia„ devenit Dincolo de
barieră. Si iat ă al doilea f ilm al lui Savet Stio-
pul. ~ momentul lui de meditat1e
asupra wirstelor omulUI. 11 raspunae dintr-un
c oft. pe diagotială , filmul lui Alecu Croitoru
(itll..'i/L'Ci intitulai chiar .,....... ~ Şi iată-ne în
~1 ~~hL' dl' irna'.,;ini, plină epopee naţionalâ ~ lui Mircea
Drăgan , .film de maturitate făcut in 1968. că­
tot atik~t ruia ii răspunde .de la elaj". un afiş fotogra-
fic: chipurile lui George Calboreanu, llarion
dlătorii Ciobanu. Flavia Burei in Setea, primul film
.de unul singur" al regizorului. Şi . ~Iru că
tot ne aflâm la filmul ist<>ric. iată şi lnlo.ce-
în memoria cindilului ,.. lui ~ Upu.-- filmul de o factură
atit de specială al Malvinei Urşianu. Dacă le
întorci cu spatele la acest afiş. în diagonala
lui. din nou in diagonală_ ai sub ochi însuşi
debutul Malvinei Urşianu : GlocGndm firă - -
riL Alâluri. stă debutul lui Lucian Bratu : S..
rile şi răsbunarea (cu J" mic) regelui haidu- ....,.. . . . - . Un afiş cu dublâ incarcăluri
cilor. in regia marelui regizor român Horia sentimentală, pentru ci din cadrul lui te pri-
lgi roşianu "_ Afi şul mai conţi ne un imDefat•v vesc scormonitori ochii kli Emanoil Petruţ .
„ l ot ce simte romaneşte tinir sau bătrin, tte- Acelaşi Petruţ într-un desen - placat pe afi-.
bute sa vma sa vad ă acest fil m „. ş 1 o mtorm a- ~ul fWmului . , . _ lui - ..de Jean Mihail.
ie= =n:... a..:r..:
ţ 1 e : ..complectare, o comedie". Alat.uri. un fru- Coltul nostalgic. aş numi bucăţica asta de
:..::ş
expoziţie, pentru că ea mai cuprinde şi afişul
la cel d&-al doilea film al lui Sergiu Nicolaes-
~..-Ucu - . . i in regia ace- cu . . , . - - cu chipul lui Amza Pellea
luiaşi ton Georgescu devenit intre timp in Pfim plan. Şi un pic mai incolo, un alt ab-
Jean.„ Şi iată debutul lui Geo Saizescu: Dol sent. Toma C.agiu Î!' - fi sillllllldl al
wcllll (1958) . Şi iată -.iul lui Victor lliu. lui Manole Marcus. Intre limp însă_ Marcus
filmul nostru de căpătii. - cu - iar dăduse un . . _ de durată cinematografiei
alături unimul lliu. C - . . cin Vlldul V-- noastre: - fi Aâwirul. Şi iată - - .
Şi iată al doilea film al lui Gheorghe Vitan i- din - . filmul cel mai drag lui Lucian Bratu.
dis, dulcea comedie romantică. - rwt.nt. şi iată Duelul - din spatele lui ni se arată se-
$i iată al şaselea film al lui Francisc Mun- ria de succes a comisarilor Miclovan. Moldo -
tea nu. ambiţia lui de a schimba registrul cu van ; Şi iată al doilea film al lui Stere Gulea,
O adewărată carte e vizită
Lopuşanski) sini doar cileva exemple ouate
aproape ta intimplare. Spectatorului ii va face
plâcere să vadă materialul publicitar c.e a
(r : Bdar Şenghelaia). - . . .
unor actori ca: Ludmila Gurcenko. lnnokenti
.,._i.
dorlnli (r: Serghei Mikaelian) sau portretele
insolit filme proaspete ii memorie: Gsi .-n- Smoklunovski. Mirc1za Malinsene. Oleg lan-
fru dol (r : Eldar Riazancw). T _ . i _ , n kovski ___ Printr-o grafică de aparte forţă e x-
- (r : Albert MltrtctanJ. -111 -..1r1 presivă se disting două afişe : pentru Scrisori
https://biblioteca-digitala.ro
Ochi de urs şi primul mare premiat cu Palme
d'Or Cannes 1957, Scur'8 • - a lui Gopo .
Şi iată Allllnllrl cin copllirle. al doilea lung
metraj al Bisabelei Bostan - aveau să treaca
zece ani pină
musicalurile
ce regizoarea să
Şi iată ~a, at doilea lung metraj al
se lanseze in
ei ce au ficut înconjurul lumii.
lui Paul Călinescu . Primul• . . _ , , - . se
a flă pe scara ce duce la parterul Cinematecii
şi
munca
este prezentat astfel: ..un film care evocâ
eroică a tineretului pe şantierul Bum-
beştt-Livezeni „. Vizavi. deci in face a face. un
af iş recomandă filmul comemorativ Em,...
-
apr.,_Y....nlca, C..mogi de Octav Min•. Pe
stă cel de-al doilea film al lui
Nicolae Margineanu şeer.. . . - . Şi in-
trăm in ..felia" de expoziţie bizuită pe i -:
filmul românesc oglindit in afişul străin .
~fl-deOan Pitac.a,
intre timp, făcuse şi - de pilllri şi Duhul
- - şi Fllp Cii lluor, SeawM lui - .
marele succes de public al lui Geo Saizescu:
O...,.. Inc.pe~ d• şi . . . . . . deBu-
...... de Vtrgil Calolescu - peste un dectt-
niu le desparte de . . . . _ _ . filmul bornă in
filmografia regizorului; T.-.....i . . . . . de
Doru Nislase in două variante. Una. pe bază
ciliar de tnmdafir. alta. pe bază de Florin
Piersic; şi -.iu1 lui Mircea o-liuc Cura.
tot de două ori inspirator graficienilor striini
- şi - de ....,._ de acelaşi Daneliuc.
şi. sărind fintş1e. cileva afişe , intorcindu-ne
spre ieşire. două imense şi superbe afişe : la
P...._ ..............., film de bază nu numai
in filmografia lui Ciulei. dar şi in cinemalo-
grafia noastră şi Riocomla lui Mircea Mureşan
cu neuitatul siu premiu „Opera prima„ la
Cannes.
Şi gata. Gata. in ciuda apelitului mare pe
care această expozi1ie mică ii stimeşte in pri-
vitor, intru cunoaşterea istoriei filmului româ-
nesc.
Ewa siReu
de „.., - şi pentru documentarul -
de _ . . (r: Ozhema Firsova). Avertisment şi
mesaj de pace, trăsiilura lor de unire o con-
stiluie mnprenta ciupercii atomice. Nu putem
încheia fără a aminti alte citeva m•i nume
ale cinematografiei 90viel:ice prezente in e:w.·
poziţie : Serghei lutkievici. Lana Gogoberidze.
Almtandr Alov şi Vladimir Naumov. Bolotbek
Şamşiev sau Gleb Panfilov.
- - ROllAJt.JUC
 rs al, ică p rie

-ln aceeti primi varâ, au fost org„izate la

zare caracteristice fiecărei şcoli naţionale. se
i mpune o mai buni cunoaştere reciprocă a
....,._
Bud-ta. Ziieie -
lnconjurati cu prietenie de
~ ele „ 1-
c ineaştii ma-
creatorilor din ambele cinematografii.
Interesul manifestat de regizorii din stu-
dioul .}'anonill" lati de prezenta noastra a
ghiari. „
frunte cu Miklos Janeso. am avut
prilejul unor fructuoase schimburi de opinu.
fost edificalor pentru prestigiul de . care se
buc ură animatia româneasca in Ungaria.
..., vizionat filme de relerintâ, ca şi un plâcut
spectacol de opereti şi am văzut muzeul de
etnografie a popoarelor. Spectacolul de gala
cu filmele noastre a cuprins: U....- wrijl=
klr, E pur li-· F - Clc:y şi Trei -
ale lui Ion Popescu Gopo. HkWgo şi cam.
...,.. de Ion Truică, Saill - de Dinu Ser-
bescu, Tilllpoll de Constantin Păun şi S - .

r::"1e1e~.:-!' f :t L~=at~~
din serialele realizate de: Lairentiu Sirbu.
George Sibimnu, Adrian Nicolau. Flo<in Ang<>-
lescu. - Petraşincu etc.
Interesul manifestat de gazde pentru fi lmul
romănesc la conlerinta de presă s-a concret i-
zat d se paate de bine in prefala programu-
lui manifestării scrisâ de reputatul crit ic ma-
ghiar 8emath Laszlo: .Lui Gopo i-a reu ş.t
printre primii si-$i gaească un stil personal.
r.u tehnica proprie de animalie. şi un perso-
Mi aparte care. in eleva minute. reuşea să
ne transmită idei cu o adinca incărcitura· fito-
zofocă şi in -.şi timp izbutea cu supleţe.
autoironie şi umor să inviluie penc>naiu I
Omuletului. Pe lingă seriale, aşa-numitele
filme de autor dau imaginea caracteristică a
Sludioului Animafilm. Din materialul bogat şi
-iat, dacă am vrea să găsim o caracteristica
generală pentru filmul romănesc de an i maţie
aceasta ar l i lirismul. Se pare ca relaţi a intre
arta plastică românească şi creatorii de l~me
este mai strinsă şi mai lericilă ca in alte
părţi ".
Din disculiile purtate de delegaţia noastră
formată din Ion Popescu Gopo şi subsemna-
tul, cu cineaştii maghiari, a reieşit că. dincolo
de filmele seriale, un loc deosebii in produc·
tia fiecărui studio trebuie acordat filmelor d e
a utor. câutirik>r creatoare care lărgesc lim·
bajul cinematografic al „imaţiai, pentru ca
un con~nul intereunt de idei, de ginduri ş1
sentimente este compromis printr-o tratare
pl astică anostă. anonimă. lări personalitate.
Dincolo de problemele economice şi de difu·
filme pe micul ecran
Santarem - ~ cea de a 13-a edi!ie
a - _........,.. 81 ~ l9icol
fi 81 - - L Din delegatia ci-li--
lo r noştrii : regizorul Nicolae Cal>el. membru
in unul <intre cele trei jurii internalfonale
(hors corocurs, participă cu filmul Caii de di-
mineată J si actrita Rodica Mureşan .
La sec.fiunea „ film agncor s-a acordat
rele .........~._.. pentru Efor·
„ . Exito", la 21 mai: . România are o bună tra-
furi pentru sănătatea pămi.-ului de Paul Ma-
leescu şi ~ • brmR. pentru Planre
indicatoare de Lupu Gutman. ln c-ul ace-
l eaşi secţiuni a fost acordat ~ lpocUI
pentru - l*lk:lpirll, cinematografiei
noastre. prezentă pe ecranul de la Santarern
cu şapte documentare şi un lung metraj Vara
sentimenlală de Francisc Munteanu, continu-
înd ş i în acest an tradiţia unei lructuoese pr&-
zente. încununate de premii la multe din edi-
ţiile precedent<" ale !estivalului
La secţiunea flfmutu1 eco1og1c ş1 a mediului
ambiant. s-a acordat lot României, - . . .
. , . - ~ele - pentru Cerbul, Po-
d oaba Carpatilor de Liviu Nitu şi ~
ele ..._ pentru Se ;.-orc pelicanii de Ion
Bosfl>n
Om cronicile apirute în presa portugheză
referitoare la participarea romăneasc â, redam
opiniile criticului Vitoriano Rosa, apirute i n
d1tie la Festivalul de la Santarern, cişti~ in
mare parte datorită constantei palliciDârii
sale. cse n...a ooeşnult cu filme ce ilustreaza
ancestrala dragoste a românului Ială de na-
tură şi sentimentul răspunderii Ială de pămint
ş 1 roadele sale. lko film de zece minute. Cau
de dimineaţă de Nicolae Cal>el un altul,
aceiaşi durată , ,.,„,e indicatowe de Liviu
Gulm„ şi un al treilea de 16 minute. Fit ma-
lul Ozanei de Capei Moscu au fost prezen-
d,.
tate la secţiunea de la orele 21,30 - ora no-
b i lă a festivalului - delerminînd o excelentă
impresie tuturor spectatorilor datorită origo-
nalitătii Io< estetice, a montajului şi a conl i-
nutului lor. Sini filme care merita sa lie cum-
parate şi difuzate lreaent, atit de televiziune
cil şi în Casete populara sau pe ecranele co-
operativelor agricole. Mai ales Caii de dimi-
....,ă de Nicolae Cal>el. regizor care se allă
prezent la Santarem. este o capodoperă de
cinema. exattind poetic munca O&nW'lilor
I Să P.<lăugăm feli cită ril e
care, de-elungul a 35 de „ i de trudă, au
creat o noua - de cai".
i nconfundabile alese de ing. Lucian Ionescu
din repertoriul lui Dumitru Fărcaşu şi Gheor-
ghe Zamfir), coloanâ sonoră - toate au pe
ri nd cite un 90lo de efect. Delta ~
este un film de evident bun gust rafinat ş 1
elocvent in care nimic nu e exploatat cu os-
tentatie şi nici o stri denţă nu strică un aoord
armonios propriu lucrurilor concepute şi rea-
lizate aşa cum trebuie.
Vară sentimentală de Francisc Munte3J1u.
este apreciat de acelaşi critic pentru; Jnte1-
pretarea actorilor. a căror trăire veridica fa ·~~
din Vri sentimentală un tip de cinema, mai
puţ in cunoscut '8 noi. care se vede cu pla-
eet e„.
La Fftllnllll
de Cruce Rofle tl
„. ..=.-
. „ tllmului
de la Varnn
s-a decernat lledmlle • 8rgilll scurt
metrajului de ficţiune Mere de ecai
sc r is şi realizat de Al. Croitoru. Din dis-
t ri tutie: Mariana Burui ană , Anda ca -
roi'"ol . L.amia Beligan , Răzvan Po pa
pentru succesul colegi lor
Revistei . Cinema'"
noştri.
•
parcă mereu îndurerată şi înduioşătoare. o
voce m ică pe lingă uri aşa celebritate. şi chiar
cind spunea ..cind voi muri, sufletul meu se
va lurişa aici. printre tulele de liliac" era un
amestec de bucurie a clipei şi de bucurie A ·
indurerirîi. minunat de confuză .
Ca în toate filmele lui Emil Loteanu. recu-
zita joacă un rol important. Amănuntul e ca o
creangă veselă sau ol>raznică plesnindu-te
peste laţi.
La un moment dat personajul principal e
brusc digul lovit de ape sau portretul lui Ta-
plioni sau expresia lu i D'Andre (James Fox
1ntr-un rol compus din nuanţe) . Tot revăzind
filmul m-am aprQPial mai mult şi mai mult de
acest personaj. lmi pare acurri unul cheie în
eoonomia acestui film , care are in ultimă in-
stantă un slory l ipie tradiţional. Existenta lui.
frumuseţea lui sufletească îmi pare acum

(coproducţie
chiar cheita de aur care deschide gîndul cel
L a televizor, An ... - mai adînc desenat cu viaţă şi i:u moarte pe
:;;ar->;~~,,~-.:.~•-'• U.R.S.S.-Anglia). Seară de vară . Caprifoiul marginea mitului Pavlova. Arta, marea, ade--
irolloril Sună telefonul. Cine îndrăzneşte în vărata , inegalabila, cea care cere sacrificii su-
timpul filmului? E prietena mea. balerina. .o blim totale, geniul, au nevoie de dragostea şi
vezi 1' mă întreabă. .oa. o văd . Ce-li place de preţuirea celorta~i . Dacă Pa.Iova a existat.
cel mai mult şi mai mult?" spun cu gîndul ca.
uite. ce întrebare copilărească. Ezită o clipa . ~i=~c~r:t."'::~i~ue~~~ln~ ~î~:.:.
''Delta pet;can ilor" este filmul docu-
fi'A!ntar de televtziune rezultat din colabora-
rea BBC-ului cu el~ul Sludio de film al
ile foşgăitoare. cormoranu, nuferii şi b roaş­
tele, pescu~ul din ancestrale lotci, cu slutul
ş i colilia. cu chirighiţele şi elegantele egrete.
cu sunetele (captate cu extraordinară fineţe)
„ Cel mai mult ini place faptul că totul e pe
pe moarte. Totul sau nimic. „
vi aţă şi
Dacă stau să mă gindesc, şi mie. Prea.J in
toate marile artisj:e şi marile conşti inţe artis-
ş i cu toate sacrificiile, sala all>â. Un personaj
care duce cu sine nostalgia unei idei.

TelevlZiunii Române. Adică un film capabil sa
ducă oriunde, in lume, un strop de lrumusete
şi de specific naţional românesc.
lko specialist de marcă al genului - e
vorl>a de realizatorul . operatorul ş i biologul
cu specializare în ornitologie AIM llcGNp
şi redactorul-scenarist ,.., - au cau-
tat. cum limpede se - urmărind cele 50 de
minute de film color, să prindă pe peliculă cil
mai mult din această miraculoasă De ltă a Du-
nării : şi , evident, si facă acest lucru in tradi-
ţia de nedezmintil şi în limbajul cinematogra-
fic de mare rafinament propriu studiourilor
de la Bristol.
Propriu şi studiourilor. noastre am zice. cu
mîndrie perfect motivată caci colaborarea cu
TVR (producător executiv Vlclarill _ . _ ,
asistată de Mihaela C<eţulescu. director de
film loniţâ Oincă, ilustraţia muzicală Lucian
Ionescu) a fost din cite se vede. o colaborare
fericită .
- ~ purtînd eticheta consa-
crată a seriei BBC-Peter Jones. dar şi marca
sprijinului ştiinţific oferii de Academia Ro-
mână de ştiinţe şi Institutului de geologie şi
geofizică, a fost gi ndit după o schemă cla-
si ci. uzind de o remarcabilă puritate a mij-
loacelor de expresie, o imagine de mare cali-
tate artisticii, un mixaj rafinat ş;..o desăvlrşitâ
tehnică a alternantelor. ·
Delta, cu păsările ei. cu pelicanii şi coloni-
ş1 culorile sale, acest pămint nou şi miracu-
loasa lui biologie este, incontestabil, un su-
biect incitant, un subiect de zile mari. Spre
deosebire de alte documentare care Hlu fost
dedicate. aici lirismul a fost evitat cu delica-
teţe. Parcimonios cu aburul poematic (ex-
ploatat exclusiv prin imagine) comentariul
s-a remarcat prin claritate şi acribie ştii ntnica
- totul a fost limpede, la obiect, fără efuziuni
sentimentale. Ul anume fior dramatic a re-
zultat din desele alternante: după o foşg ăi ală
halucinantă în colonia de pelicani, imedia t un
panoramic de mare efect al unei calme inse-
rări , după o l>ătaie a crapilor un travling de
efect pe apele li n işti le. Fil mările - cu teleo-
biective de mare fineţe, din helicopter. sub-
acvatice. urmărind perla rară a amănuntului
din viata animalelor - au asigurat unitatea,
elocventa. dar şi doza de emoţie a filmului.
Henri Agel vorbind despre documentar spu-
nea că .Jn cinematograf tot cotidianul este
cel mai bun leagăn al miraculosului" şi Delta
~ (ca atîlea alte documentare de
forţă , unele din ele devenite clasice şi, deci,
de referintâ ca seria lui Disney, c..net •
plong6e al lui Cousteau sau filmele lui Sami-
vet) adevereşte spusele celebrului critic d e
film.
Miza acestui documentar este, evident,ima-
ginea şi marea ştiinţă a dozajelor-nimic o s-
tentativ, imagine, muzică (sonuri folclorice
Cleopmln LORINŢIU
tice , Pavlova obsedează . l-am găsit amintirea
impregnată i n memoria eroinei lui CarpentiM
din . Ritualul primă-ii ". tală că Emil Lo-
teanu i..a dedicat acest 1ilm, aş zice, impre-
\111-------1111!
"TitularaM
sionist şi adecvat Galina
Filmul are coerentă . are atmosferă , emoţie
şi vigoare a limbajului cinetnatografic. Galina
BeliaeYa
Beliaeva are expresivitate. lnlregul e convin-
gător. l'Ovestea vieţii Pavlovei tulbură . Mu-
~ te ;a de sul>tiori şi le înalţă sus, sus. mult
deasupra clipei.
Dar dincolo de î ntreg, - - e mi-
nunai pe bucăţele şi - un film făcui din
bucătele, animale de maestrul Loteanu fidel,
şi aici. propriei maniere. Bucăţelele astea mă
zăpăcesc şi mă emoţionează . Pavlova leliţă ,
cu ochii în cer, lipită de pămînt : „Sini o frun-
zuliţă de arţar care a căzut. · Mama spunîn-
du-i: .Ţi-am luat o lampă albastră ... " Şi tea-
trul Mariinschi şi Oiaghilev şi Petipa ieşind
singur la ultimul spectacol şi luîndu-şi rămas
bun de la uşier . Şi Nijinski şi Fokin şi sala
albă pe care i-o dăruieşte Victor d' Andre. Şi
ea. perfec:tiunea şi suferinta. gloria. mihnirea
şi imbitătorul succes şi mai cu seama cre-
dinţă disperată, totală , obsedantă în artă . Şi
lot mai măruntă parcă. mai palidă ş ~ parado-
xal. toi mai fetiţă cu cît se apropia mai mult
de moarte. cu cît se atingea mai mult de
trena ei rece. Şi vocea Beliaevei care mi s-a
parul extraordinară. O voce stingheră pan:a,

https://biblioteca-digitala.ro

El
Succesul
~
este un film Cu care pn>gramu l
de televiziune l-a readus nu de mult in adua~
l i~ pe Fracl Astaffe. oferindu-ne prilejul c î-
tO<Va _ , i i _ . lui. Apare i •aşi în rolul
fos1ei mari - · acum intrată într-o umbra
tot mai - · Filmul ~ chi• cu
acusti situaţie; la o licitalie publică_ nu se
pot o1J1ine nici mics zece cen~ pe ~ u l
faimosului .._.,,., - idolatrint de
m.,qitMa admiratoarelor. in tren spre -
Jandarmul
'i jandarmeriţele
D„ la~ „ ~ T - in-
c:oacllloori de clle ori apare un film cu titlul pe
bază de jandarm. lucrurile sini foarte clare
pentru ...,_.. lumea. nimănui nu-i trece prin
cap să înlnlbe: care ~m? Că e la -
York sau la plimbare. ci se ÎlllOBră sau are
de-a f11ce cu extratereştrii, jandarmul nu
poale fi decil unul: de Funes. Cu ochii lui
::=: =..~:.:: ~=
- şi ,._...expresivi. cu aerul de proas-
pil picii! din lună şi privirile de copil prins-la
un borcan -de dulcmlă inexistent. cu furiile
caraghioMe şi caraghioslîcul duios: de Fu-
Ms. Omul-or-ă. Ac:torul-orclleltrâ. At;-
torul C...- si fie piculină şi trombon. exe-
cutant şi dirijor. tambur $i major, major ""''
cu - in hazul lui aparent minor. Bine
acordlll la echipa de .Ilici" - nu pr• ~i ­
genli, ln schimb fideli, condu'li de monsieur
Gerber - era si zic Cerber - de Fu,,. se
wuncâ, fir._, în cele mai abnlcad-le
intimpliri - la indemînă de scenaristul
Jacq.- Vilfrid şi regizat de Jean Gifllull.
-o "'
Chiar daci nu-li plac jandarmii - ......, si
spun filmele cu... - ctiiar dacă prostia lor te
calcă pe nenri, -turile trase de pir te scot
din sirite, $i gagurile ...-n anemice te dis-
peri.figurii
faţa n-ai binecunoecute
te - -F.......
a de hohotind în
lui. El
„ -·---- -prin_.,.
tator normal intelegind specia fericiti cano nu
20
făcea să danseze
şi gîndurile
Yor11.. apoi, el ascultă o ~ie -inati
s a-i reaminteasc~ lunga vreme de cind regi·
zorii îl ocolesc. ln srirşit , coborind pe peron
este dai la o parte, ca să poală li fotografiat ă
Ava Gardner. singuri.
Sllcc...i e unul din multele f i - pe care
Fracl Astaire ....., fileul. după ce s-a despăr1it
de Ginger Rogers. sa remarcăm , de la înce-
put. tema lor - . m i: pierderea PGllUl•i-
ti1il căularea unei noi ....,-e, diticullălile
ivite în reconstituitu acelui cuplu glorios în
https://biblioteca-digitala.ro
stare a face sa danseze. cum spunea O.t. Su-
cnianu, pini şi gindurile.
Ideea de a-l înfaţişa pe Fred Astaire într-o
lumfnă crepusculară ţinteşte sâ confere ş i o
nota mai realistă personajelor cărora el le im-
prumută figura sa. evident nu prea ju•emli .
La un AKJ11'MI dat. protagonistul se grăbeşte
sa precizeze ca. în ciuda anilor, şi-a păstrat
elasticitatea magnificelor sale picioare şc
poate să bată step tot atil de îndrăcit ca
înainte. Pe fondu l de melancolie sugerat. vir-
tuozitlllea dansatorului ne ui~ pscă mai
mult: e fantastic cită inwn\ie. _,,ă şi sigu-
ranţă a mişcării, ritmate fări cusur. a cont.._
nuat să producă omul acesta dotal in locul
muşchilor cu •euri de CJlel incasabil, o ade-
virală maşini de bătut step şi păşii pe note.
Fred Astaire reprezintă incorporan>I 4JneÎ
utopii exaltante: fiinta umană po- râmine şi
peste cincizeci de ani, zveltă, ag~â . gratioasâ.
infatigabilă. Şi sâ lunece, firă nici o artroz.â,
in universul miraculos şi imPond«abil a l
dansului.
Disting pe urmă o formă de pledoarie pro
- în aceste filme tî<zii ale lui Fracl As -
taire S-a spus ca Ginger Roge<s deţinea se-
cretul suooesukJi lor fira ~ flindci p >-
nea în egali măsură ~ CXJllVllfic:il şi
farmecul unei indicibile poezii. De . . - ac-
centul tot mai ne-rt pe imaginalie şi lirism
în filmul pe care ~ ni l-a - - .
Primul dans ..., ambiţia să resuscite o
treagă lllmOSferă de vioiciune _.,iari. dis-
pirutâ în c~ ani clin - YO<k-ul - . . i
de - u l - şi reu'9Şle -irabil. Altul cr&-
:fai f .;:.ro::.i~a:.:.,c~
sentimentalitate ascunsă a tuturor -.:tivilor
.privaţi " construiţi din acelaşi aluat ca Philip
Marlowe. Fracl Astaire ţine mai puţin si Iaca
demonstratie de virtuozitllle cil să tragă dan ·
sul ~ poezie. Se străduieşte sâ danseze
.-i;c·. dtiar prea insistent, ca si nu ne
aduci aminte ci de derinvolt reuşea aceasta
Ginger Rogers. în chip absolut natural. Fil-
mul filmizează şi infonnaţi i interesante d es-
pre lumea spectacolelor muzicale . - yor-
keze. Ne prezintli figura regizorului Jeff Cor-
dova. ,.omul care poale Iace orice". Curînd
aflăm şi pe ce se bazeazi această reputaţie .
.ia de a angaja cele mai ....,; celebritili d on
orice ~iu . Şi o - pricepere -
ne dăm seama - presupune o intuiţie psiho-
logică formidabilă a .11Unctuluî slab" în
firea
fiecarui ins. Nu există om firi o slibiciune ş•
Cordo•a demonstrează. fulgerător. valabilita-
tea acestui principiu, din care ştie si traga
foloase maxime. E un diagnostician lări greş
în materie de caracterologie şi posedă , pe
deasupra, o viclenie i mbatabilă. cu eX'Ca..te
efecte comice.
Numele de rislmet constituie g.-anţia g a-
sirii penoanelor care si finanteze un -
Şi printre ele - - snobismul de a oferi
şampanie prietenilor la srirşitul _.:tacoll.olui.
în compania - -- E supremul orgoliu al
mitocanului milionaf", care investeşte bani in
Ir-
afaceri artistice. .
Mai gisim ceva original în S.C-: Jeff
Cor-• intrucllipeazi un personllj de mare
aplomb scenic. Umple. cu alte cuvinte, ecra:
nul. şi Fred Astaire u lupte din gl9U
ca sa ri1111ină în prjmul plan. Picioanlle sate
dau, prin unnare. o biUlie coloslllâ impotl'iva
- „.....
- nu-li dai -
cepi. Te
.,.e
acela în
uiţi
- cum 1llCe el~
-""Stai$iteui\i-dacătDtai-la--
11 I - $i incerci si p<t--
un dat de ori. sfatul ~t .
Cruchot-<JI lui Funes este ..,_
pus computerului care spune, a1 marton ,
._., ce numai el, Cruchot. c r - câ $lie
te uiţi la .„
delpre el. - - în -
cu_.... mai -
-ificlllive;
itecil jocul oorilor pe cer; te uili cum se uila.
cum ~ cum sli, cum • mişcă cum 0<-
_ . $i cum • mi1ogeşle şi nu gileşti nici o
~ ..intimpidi" din ~ ecra-
nului. Ce-are domle, Fun6s-ul - - - d&-
cil mine şi deci! ciumr-1 - ? Ei ~!
Cle nasuri şi mai lungi nu s-au yăzul în
viati! Oc:llii? Zim~ încurcate. încilcite.
!a<:ondei actoriceşti şi faailtălii de a impro-
viza a acestui rival serios. Inei o ocazie pen-
tru inimitabitul Fred să re--arate de ce e in
stare.
Se angajează chiar, într-o controversă prin-
cipială ,.estetici". .Omul care poate face
orice„. Cordova. •e ideea inovării
cal"-ului, chemai .,.... după ef - si reia sub
•.musi-
aspect contemporan " ' - mituri ale u~i­
tătii, aici in speţâ, F - . E un modemisL ln
schimb, personajul interpretat de Fred As-
taire reprezintă opoziţia conservatoare care
priveşte spectacolul muzical revuistic eaclu-
siv ca pe un ~t. alciluit din cil mai
„.- seheciuri vesele. Intriga conduce
proiectul lui Cordova la ruină . spre a face sa
triumfe. bineînţeles. ideile fostului star. cu o
veche şi solidă experienţă în privinţa gustului
publicului teatral de pe Broadway.
FHmul. ca şi spetacolul de care se ocupa,
srirşesc prin a da ascultare - o r cerinte şi a
ob(ine mult c:iutatul ..succes". Am spus ci
eodstă o luptă dirză de presninentă scenică
intre regizorul cu idei novatoare şi d„sato-
rul. -.ii o figură muzeală. Pini şi biruinţa
'*-lui rimine. de fllpt. ~ confir-
"'ind ....- curioasă • filmului. Hazul lui in-
. woluntar - ci nu ne afllli decil foarte fu-
gar nişte - clin - .J-;..
în- zar şi - ~ ca el să fi !Olt mai - · Ce
-
călurull - că apoi
principlll luaurile - - sii
--*Ci altfel? -rind
ies pe -
niuci1i clin sali. o. că ..... - --
'*'- le-a c:izut greu .............. must-
eai-ului nu e de mirare.
- conlifle. practic. două fime, unul
care s-a făeut $i a otJ1ir1ut suc:ceoul de casă
scontai; altul virtual. -..:tibii din d- pri-
. mutui. Acesta. al doilea, - dreptul să ne
omaginim ca - toate şansele sâ fie mai
original. El se putea să şi sfqeascâ mai cre-
dibil, mai aproape de - solitarului pe care
o ingină ..-.... protagonistut : _succesul spec-
ta colului să nu coincidă. neapărat. cu trium-
ful -nimental. f'artenera. f.,_tîniri, sâ
-
asculte cuvîntul leg~ firii . şi sâ se întoarcă
la logodnicul ei, neprelerindu-i pe m -
dansator tomnatic pentru invariabilul hllllPJ
Mi-am imaginai acest al doilea film şi l-am
aplaudat frenetic în gind. Dar ,,.i, nu-l "°"'
- a Ne-. chiar dacă s-ar găsi all Jeff
Cor-a sa-I faci. - u l este decesul re-
cent al lui Fred Astaire. Magnificile picioare
au înţepenit pentru totdeauna. Aceasta însa
~:::::i.în~"':~::~='::
dansului, ele vor continua si-$i clowe!leescă
virtulile firă pereche. aşa cum le păstreazi
-
iarişi pantru totdeauna. memoria peliculei c i-
nematograftee.
Or. S. CROHllAl..HlcEANU
.......,,.__ -
-pede . . , , - .
- şi -
.., pe -
- plins? felul cum "'"
cum 1'lbiie. cum • -
Ce să aibi? Ale că le
la un loc plus c:en care pe limba
lui, se nurneşae ..charme". Ale că. la .....,. ur-
d<n
- · j - - . i isla p<icăjit. cu un cap mai
mic .-:ii 1"ti biielii din echipa lui. nopezin!6
cen d.<ag eulletului .-ru $i -
de pe stradA. Omul de rind. Faptul că -1ă
uniformi -
· omul
un joc al fanteziei aJtorilor• ..,
joc inteligent. pentru că Intre ..,_ -
care • tnlbui să-i ofere şi confere înfalgibil>-
- şi fiinţa tui,•~ o ruptură ci -
~ prin care • cile$te, ca la oculist. cu
majulCUle. cuvîntul mic cu - r i meri: oa
ee- ce ~ od8li pentu tot-...a la
~ Cruchot-<le Furles este dimensiu-
nea umană. Omul. cu incurcălurile vielii lui
pe care le delcun:i mai de bine. mai de rău ,
cu minltia şi micimea lui. Pentru că cine al-
~icul
cia:, ':....~~~ =~
=
moară. i'li pune şeful si-i ridice ln slăvi? Cine
vr11a să i • -' ""'°" gMll!ral", cine vrea
=.~~en:.::,·Ş;a::.
de de -
'":::":
mai pc>-. face jocul - dulllu
în
serviciul -
Oa. ........... „......„ ...... -
"' ~ omului ln
lot ce •• el mai bun şi mai ne--bun.
o co-
medie amuzanti cu un computer, pairu ; .....
dsmerite frumoase, un şir lung şi înclcit de
peripeţii pentru ci$tig. . . uoor dale. fireşte
,_, lu....a.e de computerul cu pricina. Se .
- şi Saint-Tropez-ul. Se - şi plaja. Se
rid şi jandarmerilele. Iru..- îmbrăcate şi
Iru..- -icale. Dar cind ......, Ctv-
chot-de fu,,., uiţi şi de computer $i de jan-
::t.t.telJililaşişi"':.::._
d.-merite, uiţi -
ca1...- şi
YO<k-ul fi Saint-Tro-
- PMllMM

O axiomă:
suspansul
•C-
cioc! ......-.. -
ce ne ulu- de fiecare data
nu esle atit i - in
._.. - căci vieţuitoare paşnice câre si atace
~ buni zi omul s~au mai văzut prin filme
- cil performan1a tehnică a realizârii atacu-
. .,Desantul" propriu-zis intervine cu atita
larţi, incit ne este imposibil să desluşim ci-
-.a păsâri vii printre zecile de siluete pictate
ş transpuse apoi pe imagine! (A contribuit la
"20ivarea problemei şi un specialist al casei
- Disney). De ta sol\Jţia simpla a atragerii
pesciruşilor plasînd o hrană ispititoare chiar
pe ~I de filmat şi pini la născocirea
_ . tub cu - care să explodeze in pirul
eroinei exact cinci pasărea trece pe deasupra
ei (ca să c.-m că intr--âr a rănit-o). de
la .m-enarea a pesle trei mii de in•ipale. în
grupuri seu individual (pescăruşi. ciori. corbi.
. . -, şi pină ta dublarea numărului lor prin
~ - o -irată risipă de inventivitate
şi de muncă. Dar. oare. numai atila reprezin-
li - ?
-
• Hitchcocll esle unul din cei mai buni po-
ai ......eu; ecran şi ..U s-a dezminlJI
aici aici. în acustă istorie simplă. sarinsa in
dlingite unită(ii de timp. de toc şi de acţiune :
- zile de ~ în tocalita'8a mMitima
Bodega Blly. Rînd pe rinei. el ne - • sau ne
_ _, o , _ în - lei incit inlelege
şi
_ . lumea Exemplu: a) după primul atac al
. . - asupra casei. mama stringe de pe
jm ceştile de ceai sparte; b) ferma din vec;..
- ; mama ii strigă pe fermier. Neprimind
aici un răspuns. femeia ar da sa plece - ds.
- . zăreşle, pria _ . . polii* cu ceştile de
ceai Au rămas numai tortilele... şi inlelegem.
oclati cu mama. că fermierul a căzut victimi
-..lui. Aslfel că SC.. C) din interiorul ca-
Sl!Înu ne mai surprinde.
Marea calilale a ~torului esle clarila-
- . lormidabila sa ştiinli de-a alege. precum
planul--.tial al IOrlilelor e..acal - r i . o
sugestie accesibilă înlr9gului public. O expri-
_ .e desigur vizuală. căci maestrul. formal la
şcoala marelui mut. nu are nevoie de diato-
guri explicative pentru a ne comunica sliri.
sentimente şi c:tU< lapte. ca în exemplele c i-
Cind
cenuşiul
e o culoare vie
D..................... al doilee film al
llOi F.,,.._ in onfine cronologicii dupa nu
- pulin faimosul sâu debul cu C - . . ne
pune de la începui în 1818 unei evidente de
natu ră pur stMistieă : nu .toti bărbalii
tale mai sus. De regulă. Hilchcock es1e dis-
pus să Iacă loc cuvintului . - ca să ofere
s~lor fie un minimum de intorma11e
necesă pentru justificarea acţiunilor ulte-
rioare. fie de plăcerea duelurilor-· sp1-
riluate şi pline de subinlelesu<i intre El şi Ea
Nici din , . _ nu lipsesc aceste pasaje ce
au darul să incite sau. dimpolrivă . să ref•
xeze. ingrediente şi ele necesare pe pscur-
sul aşteplirii încordate. unlversat. denumită
blondele"! Ş. această cornparalie aparent de
natură pur cromatică adinceşle abisul ce în-
depărtează azurul Eastaa11-color-ului
hoily-woodian de ..cenuşiul" agreat al pro-
ducliei studiourilor eu...- f965. o în-
treagă concepţie despre artă . viaţă şi film -
:;1;:,1:;.,~~ ~~~~;~ ":~ ~,:"~;
illU<lCI prea pu11n cunoscuta Hanna BrejchollO.
8" r..itl>â 1ipD1ogic d;s1~n1e dintre come-
dioara de consum. surogatul cu colonan'i sin-
tetici, apetisant şi zemos in insinuări şi virtu·
alilă\ierotice, ticul anume să nu displacă şi
un film alb-negru. cenuşiu la propriu. dar mai
ales la figurat. aparent anost. tern. plictisitor.
La vizionarea lui n-a plins. dar nici n-a ris
(presupunem) Anicula - dumneaei fiind cri-
teriul şi raportarea valorizantă de care se
prefera teme ca dracu de timie. un binecunoscut
https://biblioteca-digitala.ro
- - Inventată de allii. mai -.11.
aceasta stare specialâ şi-a gisit in Hitchcoc:k
un neîntrecut Jabricanl"~ filmele sate devot-
nind un model în materie.
• MârturiSit sau nu. visul oricănM realizator
de producţii_ cu subiect enigmatic sau aventu-
ros esle de a pcwesti ca Hitchcock - cu alte
cuvinte de a ajunge sa ii captiveze pe spect•
tor in aceeaşi' totală misură. prin mijloace tot
atil de simple şi de eficace. Admirai pină ta
m atein. ce o preferă. deh. pe mai tempera -
mentala c - - ci(necil)la lui Rosi : ba
chiar credem că ceva ar li putut s-o tulbure.
Fonnan. alaturi de Chylilova. Menzet. Passer
- ca să dim - cma nume dintre cei ce
au alcătuit llOI. . . . .,.... ul ceh al anilor
·so. cine nu-şi aduce aminte de filme ca Mul
... pică, Cticlun cu Elullela, Dftpre - -
sau ..........., de pe~ Mme? - a reuşit
să alcătuiască un nou soi de film problem•
tic. Cumva în prelungirea imediată a furioş i­
lor britanici. dar în alt context socio-cultural :
nu prea .)rumos" ta prima vedere. punînd ac-
centul pe demi(s)lificarea structurilor cotidi•
nului. a forţei lui „mateflce" asupra condiţiei
omului de rind. Departe de a li un cinemato-
gtaf al .,derizoriului" sau ,11imicului" - cum
s-a intimplat in teatru, în fond nimic nou sub
soare. idealul racinian al clasicismului Iran-
idolatrie în Europa
~ vaguej şi lâni
C„
special de tinerii de la
întrerupere de ta
război incoace. Hitchcock a influenţat o su-
- de cineaşti. Mulii au încercat să-l
(de preferinlă gen V.....
imite - şi în ce priveşle alegerea materialului
La - . i prin
- - . "9Jdlo). Asta s-a dovedit posibil.
Mai ~ a rost cu tratarea materialului.
aceasta implicind şi crearea unei ..urnite at-
mostere. care nu se lasă imitată. Revenind
„si la influente. asumate conştient sau in-
conştient . ele pot li depistate în filmele con-
temporanilor şi este lesne de constatat că ele
au avut un caracter benefic atunci cind au
trecut prin filtrul inteligentei dublate de t•
~.şalrts:.:.I=~!,~iem:1~'=
... cu...., - ?
... h 9lllllol de Henri Vemeuil. Ca .a -
de Robert Aldrich..........
• d e Roman Polanslti, ~de Wil-
·1iamWylet. Verii şi OcNul *acului de Claude
Chabrol. F - 45 de Francois Trulfaut,
- - lui Alain Robbe-Griltet (loate
filmele văzule la noi în decursul anilor. pe
micul şi pe marele ecran). Aşa stau lucrurile
cu ~ toată crealia lui Melville. Vă mai
=-
arnintili tensiunea emolior>ală din - - .
pe care n-ar fi ,..,_t-o nici Hilchcock ;,..
suşi? Şi. subliniez. llfirmalia nu implică nici
;:mrac..:.:::::g.,_
cienl să ne
deîrtdi~ :..-~
la oricare titlu din filmo-
grafia maestrului. pentru ca loilelonul James
Bond să ne -ă ca o imitaţie de serie. dar
lot hitchoclliană.
• ~ om şade - pe o bancă într-un
parc. ln spatele sâu în . - e . se adună pă­
sări . Bărbatul se ridică neli""til şi o ia pe o
- . Ridicind ochil constata cu groază că
esle urmâril de un stol de pisări -inlă­
loare. O ia ta fugă. dar z - - mai ra-
pide ii ajung din urmă şi... trec mai deparle,
dupi ce i-au pictat h - cu murdâria spe-
cifică! Scena descrisă este din - -
....... o parodie burduşită de imaginl situalii
şi personaje tipic hitchcockiene. inchegale
cu abilitale şi -umor de căire Mel Broob
drept un sincer şi spiritual omagiu adus Ma-
estrului. Dar o - scena nu poate li
savurata pe deplin decil de cei care. ca dum-
neevoaslră. ca 11\)i. am vizut. am revăz ut .
ul uindu-ne mereu. .,...... lui Hitchcock.
- !'URAN
cirz era să scrii ceva din... nimic! - el propu-
nea o (re)inloarcent. dintr-o noui pe<spectivil,
în universul omului lări însuşiri . Acel univers
al omului de rinei lisat în voia isloriei ce l-it
'"citat pe Gogol şi ~ - sau l-a strivit pe
Kalka, sacrificînd pe om pentru o operă. dar
ş1 pe ~li . precum Richanlson.
sau Trulfaut - din .cete «ID de lovituri" -
hsla de nume ar li lungi. Si adiugim doar
-son
pe Caragiale şi - · creatorul -ritoru-
lui Mitică din Mitlel-Europa. alias Sllejk. re-
prezentantul unei întregi categorii de (mai
mult sau mai puţin).,pmilili şi obidiţi" (ds şi
descurcăreţi. în felul lor) ai vieţii . cunosculi
nouă atit de bine prin insectarul lui nenea
tancu. .Îi iubesc. mi!"
Nu ştim dacă Forman ~ iubit personajele
din primele lui filme. dar el lot-a - a t aşa
cum erau. în micimea lor sufleteasca. slrecu-
rindu-se printre evenimentele şi intimplările
unor ...isten1e - . i e . O incizie printr-<>
borne comună. o uman~ a celor mulţi şi
obi~uiti . e«Msmul vieţii de zi cu zi. Căci An-
<lulka. eroina principală într-un film în care
toate personajele sini (Parcă) ..de rezervă~
vrea să iubească şi să fie iubită (_„cic:i a nu
fi iubit inseamnă, doaf, un nenoroc: a nu iubi
nimic insumnâ ..,...icire; astăzi această ne-
fericire ne ucide pe toli". spunea camus) pe
legea ei de fati simplă. tinăra muncitoare
w.>tr-o tinâră fabrică de incălliminte. se lo-
Yeşte de mult mai bătrine dacii ea convenţii
şi prejudecăli : de ce să ne ascundem după
deget. care mamă de ,.pianist" n-ar li dispe-
r ată dacă băiatul ei s-ar . încurca· - de căsă­
torie nici vorbă. ferească slinlul! - cu o pan-
tofăreasă? Forman nu e amabil cu eroii lui :
meschini: cieva secvenie la un
laşi . egoişti .
bal unde trei rezervişti incasei să ciştige
graliile unor tinere seu cele in care Milo. ino-
dorul şi incolorul ..artist" ce tulbură atenli•
cilorva fete şi Câruia i se oferă ..dragostea
unei blonde" e nevoit să-şi petreacă noaptea
în pat cu părinţii. intre o mami cicălitoare şi
un tati somnoros. sini antologice. Dar repu-
talia familiei .Ce crsă spună vecinii?' va ri-
mine nepătată.
S-11t filme ce nu se pot povesti: viaia e aşa
cum e' Filmut acestei btonde nu este o melo-
dramă - care găseşte admiratori, ba chiar şi
teoreticienj unde nici nubănuim - ci o int•
rogaţie asupra propriilor noastre sentimente.
.,blondă" însă „
Se poate trăi frumos? Se pare că da. fiecare
trel;>ui să-şi găse•că dru-
mul ei. Forman nu oieri solulil
lledroa HORASANGIAN
21

-Can Buna amintire se justifică
Ce
de
ciudatădestare
senzaţii .
~ mustind de o mutti~
frinturi de impresii supradi-
mensionate şi de sentimente răseoltte - te
cuprinde şi te pătrunde la revederea unei pe-
licute care acum aproape trei decenii a incin-
tat copilăria şi adolescenţa multora dintre
noi, spectatorii maturi de azi!
Ce neobişnuit examen in fata propriului Eu
- cînd ai de pus în balanţă două judecăţi de
valoare asupra aceluiaşi subiect - la un in-
terval de timp conside<abil ! Ce impact fericit
cu timpul prezent!
Ginduri, sentimente, revetaţiL. in urma
reintifnirii cu "filmul c.n-een.
într-adevăr este foarte ciudată starea care
te instăpineşte cind, peste o amintire aureo-
lată. se suprapune astăzi imaginea ..obiec-
tivă " adică derularea reală a filmului văzut cu
mulţi multi ani în urmâ. Sigur că am avut o
stringere de inimă. un regret aproape dure-
ros, un fel de suspin prelung al sufletului ...
Dar nu ştiu sau mai precis - nu vreau să
aflu - dacă se datora faptului că altul era
acum filmul pe care a vedeam şi altul cel cu
care venisem eu in memorie, ori se datora
numai faptului ci alta era persoana care vi-
Zi'!"a unul şi acelaşi film, în doi timpi diferiţi.
ln contextul primei intilniri - mă refer la
timpul I cind am văzut filmul de mai multe ori
- nu era deloc greu sau exagerat să ii atri-
bui statut de capodoperă . La vremea aceea
aşa l-am socotit şi l-am purtat. ca atare, in
suflet pentru virtuţi care atunci m-au copleşit :
o poveste simplă. pe înţelesul tuturor - cu
răstimpuri de situaţii menite să indice partici-
parea afectivă a publicului care în final se
simte mulţumit şi satisfăcut în nevoia sa de
implinire firească a intimpfăril« dintre doi în-
... cît 20 de episoade
Scenariul propune intimpliri cit pentru un
serial în 20 de episoade. al căror semn co-
rnu!' este fragilitatea cuplului ros de neinţele­
gen. Ele pornesc de la culoarea mobilei, con-
tinui cu îngheţata extraconjugală şi ajung la
abandon. · cută , preferă bărbaţi cu barbă. Fără obligaţii .
Relaţia intre soţi este urmărită pe fondul
relaţiei părinti-copii. Au alte gusturi, atte me-
tode, dar un apetit comun pentru aventură.
Pe cei bătrîni li temperează eşecul, pe cei ti-
neri - ,Jecţia" băiatului care preferă vaga-
bondajul, certurilor nesfirşite dintre părinţii
atit de tineri, alit de frumoşi, atil de bine in-
stalaţi în casa lor şi tot atit de străini. O ternă
(din prea multele pe care le propune filmul)
fiind, tocmai, instrăinarea prin obiecte: o ca-
napea Bledermayer, un lampadar veneţian,
vaze chinezeşti şi , deci, obsesia de a nu lovi,
de a nu sparge obiectele devenite mai impor-
tante deci\ oamenii. Mobila din Jemn masiv
de stejar noduros" umple o casă în care iubi-
rea e tot mai subţire şi goală. ln acest deşert
de afecţiune aglomerat de mobile, fiul se
reintoarce in final la părinţii ... iătăcitori . Ho-
tărăsc cu toţii să ,,spargem tot ce ne des-
parte". Mormanul de cioburi de cristal şi pot-
~:::.nut ~!"'~st~u~1!~~~':,.=~~:~
mărind cupluri care se destramă sau vor să
se infiripe, toate sub acelaşi semn al instabili·
tăţii . Bătrinul tată-Jika este tentat de o pito-
Amintiri despre „.
(Urmare din pag.• 24)
adun cuvinte pentru noul film. Mi-l şi imagi-
nez de pe acum, cu multă verdeaţă, cu par-
curi, cu multă apă ... cu maşini viu colorate.
cu case luminoase ... cu multă lume veselă,
cu bucureşteni care rid tare şi sănătos ...
Aş face o secvenţă, sau chiar - două, cu
amintiri, să ne amintim de azi. să ne amintim
de şantiere , să ne amintim cum inainta me-
troul în toate cartierele, să răspundem atunci,
în viitor, de ce am făcut bulevardele atil de
largi şi de ce n-am făcut mai multe...
Aş începe tot cu desenele lui Preziosi fă­
cute în 1860 şi aş număra pe degete anii de
cind se odihneau carele negustorilor în Piaţa
Naţiunii şi pini atunci, în viitor... Au venit
nişte turişti şi m-au gonit de la Curtea Veche.
Am trecut prin praf, am sărit. peste o eon-
ductă şi mi-am adus aminte ci trebuie sâ
scriu... LP.G.
https://biblioteca-digitala.ro
drăgostiţi ; o muzică invătuitoare , tandră , sim-
pla şi ea - şi de aceea uşor de fredonat.
deci greu de uitat - care te poartă pe aripi
nevăzute intr~ lume calmă, blindă. în care
problemele şi conflictele de orice natură dis-
par şi toate se echilibrează prin puterea dra-
gostei (o dragoste cu năbădăi, e-adevătat.
dar nu mai puţin adîncă şi statornică); o cu-
loare fascinantă (pusâ in valoare de o· lumină
cu virtuţi încîntătoare) pentru ochii noştri de-
prinşi pe atunci cu alb-negru şi care aveau,
foarte rar. prilejul, să se regaleze cu cite ..un
color"; costume impecabile şi, bineînţeles o
echipă de mari artişti, surprinzind printr-o
măiestrie copleşitoare şi neaşteptată pentru
spectatorii de atunci. „Cum adică - ne zi-
cem noi in gind, in timp ce urmăream emo-
ţionaţi la culme, dansul apaş - eşti actor,
nu? adică. mă rog, actriţă. stai frumos de
vorbă la o masă intr-un local, eşti tinărâ. fer-
mecătoare. blondă, atrăgătoare. ce mai, ai pe
vino-ncoace, nu? noi cei din sală te iubim şi
urmărim cu sufletul la gură începerea ..ostili-
tăţilor" dintre tine şi frumosul client şi cind,
sâ zicem, să fii mai atentă să nu te păcă­
lească ăsta. vine unu' şi te ia şi te trinteşte şi
te timuieşte şi te tirăşte de ni se taie respira-
ţia; intre timp mai apar vreo doi-trei găligani ,
şi tot aşa şi ei vor să te rupă în bucăţi, dar
pini la urmă se rupe masa. ăla rău' moare.
dar nu se rupe şi vraja care ne-a fermecat cu
toate că tu te asezai la ma$ă ca şi cum nimic
nu s-ar fi 1ntimolat ş1 contînui linistită dialo-
gul cu clientul cel frumos, care s-a şi indra-
gostit de tine... La•vremea aceea o asemenea
realizare artistică era o mare performantă. iar
o parte a publicului (indiferent de virstă) in-
clină să creadă - pentru a-şi putea explica şi
asimila fenomenul - că era vorba c;te două
rească aventură pentru care se zbate şi cus-
crul său Milan dornic să beneficieze de virtu·
tile de maseuză ale sorei fizioterapiste. Păcă­
lit, el va ,,:tuşi apoi un scor egal al farselor
speculind aceeaşi slăbiciune. Jika speră
într-una din propunerile de la ..Mica publici-
tate": Intelectuală , singură, 33 de ani, plă­
A treia dimensiune
(Urmare din pag. 24)
preţi oase : Luxor. Astoria, şi cel de azi, cu
noile cartiere ridicate în Colentina, Panduri
Pa;ura şi altele, noile fabrici moderne. marile
magazine, poduri, pasaje nou construite,
largi artere de circulaţie... convins că în me--
moria peliculei, peste timp, toate vor căpăta
valoare. Valoare de documente, documente
vii, lncărcate cu emoţia şi starea ce ne do-
mina pe toţi, atunci, cind am apăsat pe bu-
tornul camerei de luat vederi.
Cu trei ani în urmă, într-o dimineată,m-am
trezit fredonînd melodia; „Trenul galben fără
cai ..." Am zimbit... Şi în aceeaşi dimineaţă
Romulus L.al mi-a propus să facem un film.
După două zile coboram într-un tunel de me-
trou în construcţie. M-am simţit copleşit.
Descopeream a treia ~- a Bucureş­
tiului , ,,adincimea".
&Jb Bucureşti se crea o geografie nouă.
Descopeream .Bucureştiul de mline" ... mo-
00.n, c! vilizat. Şi mai descopeream... nişte
persoane - o actriţă şi o dansatoare - .ş i nu
de una şi aceeaşi făptură minunata care se
numeşte Shir1ey MacLaine. Nu mă pot abţine
- deşi spaţiul. e limitat - să nu vă împărtă­
şesc emoţia care mă cuprinde de fiecare dată
la secvenţa desfăşurată ,pe vasul distrus··.
unde tinăra noastră prietenă era umilită şi in-
josită. Deşi ştiam pe dinafară toate replicile,
toate momentele scenei in cursivitatea lor,
nu-mi puteam reţine senzaţia de nod în git şi
amar in gură atunci cind Jumea bună" se
arati oripilată H} fata demonstraţiei de virtuo-
zitate a dansatoarei Simone Pistache. Opro-
biul aruncat asupra ei se râsfringea parcă
asupra mea şi astfel ajungeam să mă identific
cu personajlJI. (Bineînţeles că acesta era un
merit al filmului, nu al meu).
La recenta vizionare filmul mi-a plăcut pen-
tru ci stă in ..picioare", cum se spune. Are
subiect (adică story), are predica( (adică re-
gie şi actorii care conduc acţiunea). are ad-
jective (supertative, destinate tuturor realiza-
torilor), pe Shirley MacLaine am regăsit-o mi-
nunată, dezinvoltă, iar ceea ce m-a incintat
din nou (şi in copilărie n-am ştiut să defi-
nesc) este marea dăruire in tot ce face. este
bucuria frenetică a actului artistic. De aceea
şi impactul cu timpul prezent este fericit . Fil-
mul se urmăreşte cu atenţie. cu interes. cu
participare şi de către publicul de azi. Sigur
că. intr-o competiţie de anvergură cu realiză"i
ale filmului muzical din uhimii zece ani, C..
c.n nu ar obţine un loc privilegiat, dar nu
aşa se pune problema. Fiind unul dintre pri-
mii (1959) şi prea frumoşii copii ai genului,
iată că el nu inbătrineşte, ci rămine ceea ce
a fost - un motiv de incintare şi de bucurie
pentru milioane de spectatori.
Făeind deci saltul peste ani şi ajungind la
timpul li al acestei intilniri, recunosc Că
m-am intilnit nu numai cu un film, care m-a
fermecat şi poate mi-a marcat devenirea. ci
cu propria mea copilărie. Şi ce lucru neobiş­
nuit este să te vezi pe tine - cel din trecut -
fată in fată cu tine cel de azi, in imaginea fil-
mului, ca într-o oglindă a sufletului!
Ce credeţi , se poate?
-·CERCEL
Semn de recunoaştere: o garoatâ roşie". La
întilnire toate trecătoarele mingiie o garoafă
roşie oferită cu generozitate de Milan, insta-
lat in apropiere. latâ doi crai bătrini cărora
le-a trecut vremea. dar nu şi chelul. Nu le
rămine decil să-şi facă reciproc farse de un
haz mai mult sau mai . puţin amar.
c-tla ROBE
Prodllqle a studiourilor din R.S.F. lugosJawa. Sce--
"9'tul: JoHn Markluwic. Zoran Calic. ..._.: Zoran
Calic; ..........: Milivoje Mili110jevic. Cu: Dtagomir
Gldra Bouanic, Vesna Cipoic, Alarlco Todorovic. Je-
l•na Jovanovic-Zigon, Rialda Kadru;.
bărbaţi bravi care trudeau cu ges turi simple,
sigure, vorbind puţin şi nu despre ei.„
Descopeream că numai dintr-o dragoste
nemăsurată pentru ce aveau ca datorie să
împlinească, au găsit puteri să învingă în lup-
tele cu apele bezmetice, cu malurile care se
surpau cind nu te aşteptai, cu gerurile ierni-
lor cumplite... Da! ... Şi au învins piedici care
pe alţii TI inspăimintau.
Fascinat de frumuseţea morală a acestor
bărbaţi care croiesc în continuare geografia
subterană a Capitalei, am cutezat să cobor
ru aparatul de filmat în ,,adîncimea" Bucureş­
tiului şi am filmat. Atunci am mai descoperit
ceva: a treia dimensiune a Bucureştiului a
creat şi o nouă dimensiune umană . Este,
poate,cel mai mare ciştig al vremurilor noas-
tre.
ln ziua de 19 decembrie 1979, oamenii pe
care i-am cunoscut şi alături de care am
muncit şi noi, filmlndu-i, izbîndeau. Bucureş­
tenii merg eu metroul!
De fapt, călătoria mea sentimentală prin
Bucureşti a început cu 37 ani în urmă, într-o
vară , in Cişmigiu. Oe atunci, an de an, primă­
vara şi toamna mă plimb prin Cişmig iu. amin-
tindu-mi mereu de prima zi N.S.
iUi brului cotidian
torie ·într-un I
În voia exuberanţei
mobil vechi
·----·„„ii.ii61Wlii•--„ ::_"'~cr'C:..:eî~=:,:•J":· ~ ~
Dragul meu,
O vină
draga mea
Am să te rog să reacţio-~iinteligent,
Slill -ăgoslil de SOiia dumitale şi vreau sit
6e a mea Vreau s--o iubesc şi să mă iubeasca
s ea pe miner Aceasta este intriga filmului
~~uden~ ~~r~":~ ;:::
ellC. este sincer în iubirea lui pentru Anna,
<lllega de muncă, frumoasă şi blindă. Drama
· • fi aceea că iubita e căsătorită şi are şi
clCll copii; dar în tristetea blondului erou alu-
- pe panta imposibilei iubiri, nu povestea
indragostitului decent şi cumsecade, care
• _..., singur moment îşi pil!fde capul şi
<Jriseşte soţului Jubirea nepermisa„. ni-
oadalil comisa, nu aceasta Iace Ema filmului
~ Accentul cade pe procesul tacit. sut>te-
_,_ de e<oriune a cuplului. Femeia nu depa-
- nicicînd. în relaţia cu adoratul exb•
..,qugal, limitele buneicuwiin!e. Dar, odată
- -rut.
-
SOiui trece de la nedumerire la
obsedantă, tracasantă pentru amin-
f'roblema pe care o pune filmul este cil
de conlllivă , cil de angoasantă poate li suspi-
Cllll'lea in echilibrul unui cuplu? Ce valoare
- i n mornentel&-limită, incr-ea? Bărba-
dewine agresiv in tâcerea lui iOYerŞooati.
aepulinta de a lupta pe faţă, bărbăteşte , cu
.-ul i crispeaza, i • represali~e lui lrec de
~ere &a acuzatii cjure şi. in final . la o i~
pe o terasa cu Yedere la bloruri-tum şa relee
ieie. intr-o invâlrnăşeali de mare metropola
iţi vine să visezi odată cu ei. indrâgostiţii vir
slei a treia, la intimitatea (ântată) a ..ceaiukl•
in doi„ aburind in ceşti şi sunete intr-o dimi-
neaţă tirzie de toamnă_. Alice MANOIU
~ • atudlOUl&n ..Aloslilnt"'. ~ Emil
:,~a.,~= r:=:,,t:::-..:.":.~~=
-
""""- Tarifll'la Niiitina. Elena l<wa40va. Liudm".a Ao ·
E adevărat că am văzut mii de filme, dar
tH>m fost inlluentat de ele mai mult decil au
fost F. Scott Fitzgerald, Ernest Hemi~y
sau orice att scriitor de cărţile pe care le-au
citit sau de tucrwile care li s--au intimplat zit-
o;c.·. Faptele ii infirmi însă vorbele. proba
-L.2\.>l"~-
.,.;dentă conslînd în filmele lui.
<omagiu adus comediei. Nu numai celei sofis-
inexistentă
Stre aberanta şi laşă _ in timp ce soţia ctoar me .
Sotut neinşelat ii taie părut Rezolvarea con-
llictufui vine din afară , pe o cale. poate, exce-
siv de patetică : moartea mamei ei reuneşte
familia, pusă sub semnul incercârii grefe
Trist acest final care naşte întrebarea de ce
un conflict, fals la urma urmei, nu poate h
soluţionat deci! după o intervenţie tragica
zguduitoare?
Ca mijloace de expresie, filmul face uz de
tăceri îndelungate. atmosfera sporeşte în ten-
siune pri~ renuntarea, aproape în totalitate.
la fondul muzical. o lumină palidă , amăruie
învăluie desfăşurarea întregii acţiuni . Remar-
cabil momentul inlefOgaloriului luat de tata
fetiţei , care. din instinct, se solidarizează cu
mama nevinovata.
Un film interesant, în pofida faptului ca
acestei poveşti petrecute printre oameru
obişnuiţi, c•e ia proporţii de tragedie antica .
patcă-parcă i-ar li stal mai bine şi o notă de
comedie aşa cum ne-a obişnuii regizorul
Ed11md Zaharjev din atitea filme.
Irina POPESCU
~ aStudlOurilot din R..P. B&llgM,.._ ~
PI.,,..,, lttlaslwO//f, Eduard Zalwifw.. ,..._ EdW!ld
Zahalifw• .......,._: Sl_,an TrifonOll. Cu:.,,,,,ia!N
lJi..
m1trO'la. Plamen Si1aliott. Wan Donew. ._,on IM.d
https://biblioteca-digitala.ro
I Ce se-ntimpl~ I
j doctore? ·
C ritica l-a numit pe Pele< Bogdanovich
..un Truffaut american„.
Ca şi Tn.dfaut, cae in anii '50 a fost unul
dintre oamenii de bazi ai revistei „cahiers du
cinema„. BogdanO\f'ich provine din critica de
film, chiar dacă ulterio< el s-a dezis de prima
sa profesiune: ..Am scris critieă pentru bani.
Am scris despre filme ca să-mi plătesc inl:re--
t10etea. ~ mi-am dorit niciodată să fiu critic
de film"
ca şi Truffaut. ale cărui ..prestatii" actori-
c eşti n-au fost defel lipsite de interes (Coplul
silbotic:, ND...... -ic.ni, inl..i de . . .
ciuf INI), Bogdanovich ate talente de inter-
pret confirmate de cunoscuta profesoară de
actorie SteHa Adler, ate cărei cursuri le frec-
•entează intre 1954 şi 1958.
Dar. mai ales, ca şi Truffaut. care. aseme--
nea tuturor reprezentanlilor Noului Val fran-
cez. a redescoperii valorile cinematografului
american al anilor '30-'40. Bogdaovich are
d rept mentori spirituali şi artistici pe John
Fofd, Ho-rd Hawks, Allan Owan. Fritz Lang
Orson Welles. Admiraţia pentru ei şi-o ex-
p rimă pe hirtie (numeroase articole publicate
ulterior in volum şi o ·seamă de monografii) $l
-- pr.,....,... - -..
pe peliculă (documentarele de lungmetra1
._...şi ....
gia: JDM fofcl). Şi tot pe peliculă prin filmele
de ficţiune pe care le se<nnează şi care si„
.Wevărate omagii la adresa acestor monşb i
53cri ai regiei de film ame<ican. llogdano-
YM:h. despre care se spune că a vizionat
peste 5000 de filme pe care le-a fişat şiJnde­
xat cu conştiinciozitate, neagă asemenea
afirmaţii : .lkăscideea de a face filme în care
să oma9iez opera cutărui sau cutârui regizor.
Ca • i.-pli, -?.
de pildă, este un
Cocktail comedy
Sennett la .Jerry Lewis. De aici şi impresia de
~J ~X:::;i~ =~or::.:ţi~
bunei cunoaşteri a regulilor jocului şi nu se
îndură sa nu-şi etaleze toate cunoştinţele.
ln shake<-ul bine ritmai ai montajului, el
amestecă clasicu·t comic de situaţii
(qui-pro-quo-ul falsei şi adevăratei logodnice,
confuzia celor patru sacoşe identice pe cate
se bazează întreaga actiune, etc.), cu nu mai
pl4in clasicul comic de caractere (secwnta
de la tribunal se constituie intr-un mic film în
film numai de dragul pe<sonajului judecato-
rutui). cu comicul de urmărire de lip Mack
Sennett (lunga secvenţă a fugăririi prin San ,
Francisco. in care s-.a ihvestit aproape un
sfert din bugetul filmului şi care a fost lil'fl&lă
fără duble şi fără cascadori şi care. prin fan-
tezia. hazul şi ritmul ei. rimine momentul cel
mai izbutii al filmului), cu comicul distructiv
de lip fraţii Marx (catastrofala noapte din c•
mera de hotel a muzicologului zăpăcii şi
as.,ltat de cete două lemei care şi-l disputa).
fi cu comicul ..de citate-. relativ recentă des-
COPef'Îl'"e a comediei cinematQ9rafice de op
Mel Br<><*S sau Woody Allen (.-tJra melodie
din ~ cîreata de Barbra Streisand
in podul hotelului în dimineaţa noplii de P9-
mu'IB, cunoscuta replică din LOW: SlorJ - Hln
dragoste. să nu spui niciodatâ: îmi pare rau··
- rostita in final. şi chiar amintita urmărire
pe străzile povirnite ale oraşului care te duce
cu ginduf ta o altă urmărire plină de tensiune
şi .suspens din filmul ~ .-).
ln realizarea acestui cocktail este greu de
spus cine a fost de folos cui: etilicul regizo-
rului sau regizorul criticului. ln această p&- .
r ioadă de început. mai precis de la 11•
(1968), la luM de llhtle (1972), simbioza $.&-
lor doi Bogdanovich" funcţionează cu rezul-
tate benefice validate uneori de public.
uneori de cronicari. Ca reacţie la rezervele
acest0<a din urmă, Bogdanovic:h se dezice de
ei. deziclndu-se astfel, în parte, şi de sine îr>-
s uşi: „~ da.I nici un ban pe ceea ce spun
criticii„ ... Aşa sa fle oare?
~ CORCIOVESCU
Citind pe c ·
Barf>r.,1 Stn!'
l)i RyH O'.
Îll Ce .se-tttimpl!fi,
J.K wre •1
„Citlloffi
R p din. - - - pot abona prin
_ __,,_,...,._
part pnllli- P.O. Box 12-201~ - 10376
presfil ~li - Clllell Gr""'9i nr
114-a;-_
Prezentarea attisticâ şi .prtuentarea gralicâ
Joana Slatie
23

I
M i se intimplă descesatrebuie
de scris şi„ deşi ştiu
mă aşezsi lascriu.
maşinanu
şt iu nici de unde sâ incep şi nici cum să in-
c~p . pentru că gindurile imi zboară ingrozitor
de repede în direcţii neprevăzute ... Acum ma
gindesc la întrebarea calului năzdrăvan
.Cum sa te duc Harap Alb. ca gîndul sau ca
vintul?" şi ştiu ca am citit undeva şi ca am
cartea în care se demonstreazâ. pe date ex-
perimentate de oameni de ştiinţii. cum că
vintul este mai rapid dacit gîndul... dar unde
am pus cartea? Mă uit în bibliotecă şi constat
cit este de clezordonati, ma întorc la maşina
de scris. imi amintesc ci am făcut un Omuleţ
caruia i zburau gindurile: &+&=&, şi fil-
muleţul acesta a fost premiat. unde? La
vama. sau la Oberhausen? Cite imagini am
fotografiat. am scris, sau cite schiţe mi-am
făcut? Nu-mi amintesc.
Şi. ca şi altădată. o iau de la incepuL Deci :
Cind omuleţul a ieşit din grolii... (ştiu că
felul meu de a gindi în desen animat nu
place tuturor. deci, acum, că am rămas mre
noi. celor care ne place desenul animat),
omuletul acesta luptindu-se cu onomatope-
ele. disperat că nu poate subliAia nuanţa
unui apus de soare sau că nu poate să-şi
prime pofta pentru o banană şi că trebuie sa
se rezume la gestul care arată burta chio-
'aind. omuleţul acela care a reuşit să creeze
un noncuwinl. un ceva care s-a perpetuat.
ac~a a fost un geniu.
Cit sint de dezordonat! Acum mi~am adus
aminte de cartea aceea cu coperti frumos co-
o"'
E Vorba de "Car frumos cu patru boi"'. Evident.
li
u uriaşe de progres. ·
>o
& cred in necesitatea cit mai muhor filme des-
!orale şi înăuntru cu pagini albe! Pe copertă
scria : ,.Exerciţii P,_ef1'tru citire rapidă!!r „Con-
versaţia lui era plină de flori şi de stele... " aşa
se spunea despre Marcel Proust. s t - erau
gindurile rare şă florile, eq>resia lor străluci­
toare.
Aş mai descoperi pe cerul meu citeva -..
.._ cu . . . . insi, mă chinuiesc ingrozitor.
Şi nici cu peisajele nu stau prea bine, n-am
fost niciodată extaziat în fata unui apus de
soare. mai atras sint de imaginea celor două
paralele care nu se intiinesc niciodată, sau se
intilnesc cum susţinea Einstein ... imi plac cio-
burile de oale sparte pentru a le imagina Pl>-
""şti cu zine şi ciorbe gustoase. Am stat pe o
piatră la Curtea Domnească ~visat o zi
din viata lui Vlad Ţepeş. Un peosaj. o imagine
sau o carte. fiecare imi trezeşte o stare de
spirit ce - snt sigur - variazâ de la om la
om. Cleodată plăcerea imi este provocată de
un motiv muzical. sau de o lectură . sau de
vocea unui recitator.~.- Aici, in ruinele Curţii
Domneşti , renasc in imaginaţia mea stampe
vechi. hiirti. cărt i pe care l&-am răsfoit şi
le-am notat pentru filmul meu despre Bucu-
reşti . Doamne! _Cl:e izvoare şi piriaaşe erau
hărţile acelea! ln p11rcul Libertiitii mai
este şi
astăzi izvorul la c•e ii trimitea bunica
pe tata
si aducă apă . Mai era o Oimbovicioani care.
se pare că mai mocneşte ascunsă pe sub as-
falt. iar Dimboviţa şerpuia din zece-n zece
metri, ce poveşti au fost pini Hlu săpat albia
dreaptă . Acum nu e gata, se vede însa cum
arată şi ca mine se va uîta cum a fost! Se
uită repede. Unde m-am născut eu era margi-
nea oraşului. acum, de la casa părinte.ci a
aescut oraşul de două ori. Ţin minte că pri-
ex· meam bani pentru tramvai ca sa ajung la li-
ceul ,.Spiru Haret" şi mergeam pe jos ca să
păstrez banii de cinema. Aşa mi-a trebuit !
Acum fac filme. Fac filme de tot felul, numai
filme cum fac toţi colegii mei nu ştiu sa fac
Fac filme pentru copii , aşa ca ~aia am fâcut
ln film un cintec: „ Ţine minte, ţine minte/ Oe
~fli mare. sau eşti m ic / frumuse1ea nu se
Palatul Pionierilor -
nu numai fundal
pentru IBI viitor film ~u Oana .S îrbu
ibai Con~ntia şi Ştefan Bănică junior
https://biblioteca-digitala.ro
.--------------'------------ -~
naşte din nimic!"' Ce repede se uiti! Am mai
făcutun film acum douăzeci de ""i : O...,
- . Trebuie să mă gribesc, nu mai am răb ­
dm"e inci douăzeci de ani. mn inceput sa
bucureştean
Despre metroul w trebui sa
se facil atilea filme de ginduri l-au zâmisl~ .
c ite inimi au bătut şi bat pentru et O aseme-
nea ctitorie nu putea deveni realitate decit
Intr-<> epoca de avint constructiv
mân. Vocaţia tehnică a poporului nostru. spi-
ritul siu creator. puterea de sacrificiu pentru
a clădi, sini aici îngemănate cu .-gaială
f()fţă şi măiestrie.
S-a scris desi>!:e .Appassionata" lui Beet-
hoven că redă Jntreaga. uriaşa atotputerni-
cie a spiritului omenesc dezlinţuit in minu-
nata lui .....,.aţie" . Am încercat în documen-
tarul CalNnll ._ să alătur acordurile acestei
sonate. imaginilor filmate in timpul construc-
tiei metroului Cred că pian ul st udentei Lo-
rena Tecu a reuşit . in mare masura, să 1rans-
nuta înalta emoţie.
Mi s-au parul rn men te ~ · c u1.111l1t"lu :i.t.. rut o
rului Ion ll<J:du Balan despre ,Jn im 1le care
gindesc şi fruntea care asudă. .."
Am găsit firească admiraţia regizorului Ser-
giu Nicolaescu pentru realizatorii metroului.
pe car&-i consideri J;f!i din linia intii„ a lup-
tei pentru clădirea vremii noastre, şi dorinţa
regizorului de a fi prezent intre aceşti eroi.
aşa cum l-am surprins noi in film .
ArQ considerat elevată comparaţia
elev despre metrou ..ca o carte frumoasâ„
amintindu -şi . Testamentul· lui Arghezi.
Documentarul nostru se vrea. deci, un elo-
giu adus de contemporani cetor ce inalţă
acest măreţ edificiu subteran.
Eroii sint mulţi, faptele lor sint munca asi-
duii. şi gindirea încordata Opera lor
anonim, pe sub temeliile cetiţii ,
tul unui transport urban modem. Buldozeris t.
automacaragiu, şofer de basculantâ. . fie
r•- betonist, sudor, mecanic. muncitor în
scut, maiştri. tehnicieni, ingineri, arhitecţi _
Cie meserii - atitea zeci. sute ş i mii de oa-
meni pasionaţi pentru munca lor, antrenat•
perfect intr-un concert constructiv bine diri-
jat. eficient Bineînţeles că filmul nostru.nu a
reuşit sa
surprindă decit citeva din aceste
portrete luminoase.
Gindul unui lucrător pe automacara. sur-
prins in pauza de ll)asă. ,..a amintît o cu-
noscuti romanţă, pe care o evoca. hilru. in
comparaţie cu obiectivul la care lucreazi. E
comparaţia propusă nu evoc.a nostalgic fru ·
muse1i pierdute. ci eviden1ia dimensium
· ţiune cu semnificaţie deosebită •. Am depăşit
Aceste ginduri nu vor să explice documen-
tarul Caloena 11 - el trebue să se ..explice"
singur, in imagine - ci să justifice de ce
pre metrou şi oamenii metroului. Necesitatea
~ :.::i=~a°!= ~,:'~!e=~ ~
inalţăm şi artistic columnă bătaliei
mell'ou!
Era
telefonul
într~amjoifost
şi
. Pe la ora prînzului a sunat
invitat la o călătoriesen-
timentali: prin Bucureşti . . .Aşa cum i1 şt n .
cum ii simţi , dumneata şi . mai ales, cum 1--ai
filmat d&-a lungul anilor'.
Am acceptat, mărturisesc , nu fără teama.
lntoarcerea în timp nu-i pur şi simplu o deru·
lare a evenimentelor, ci reintilnirea cu tine.
w ce-ai lăsat in urmă , cu clipele trăite
atunci. o meditatie. poate nostalgică , poate
duri şi . cum e firesc, după afilia ani de ci-
nema. viata ţi se pare o traversare de oce„
nu lipsită de exaltările în faţa unui răsărit de
soare unic, dar nici de teama. îndoiala pe
care o inc:erci in faţa unei furtuni prin care
trebuie să treci. iar dinook>. mereu te-ntrebi
şi nu ştii , dacâ vei fi mai ..gol„ sau ,.mai
plinT care Bucureşti există in mine?... De
ieri, de azi, de miine?
..Bucureştiul meu sentimental„ este un oraş
viu , dinamic, un organism care trăieşte in-
tens. Se imoieşte la toi pasul şi creşte pe
verticală .
Marile clădiri de azi umbresc din ce
in ce mai mult Bucureştiul tinereţii mefe. Îi
schimbă lumina, culoarea. parfumul şi . pe
nesimtite. geografia.
L-am cunoscut in vremea cind rănile râz-
boiului le intilneai J>fetutindeni. Atunci, bucu-
r eştenii . cu mic, cu mare, dărimau ruinele -
am făcut-<> şi eu - astupau gropile bombele<
- guri din care se auzeau. incâ, şLieratul
avioanelor în picaj, exploziile, înfricoşătoare
sunete ale morţii - peste care presărau sa-
minţa v;ltii din. care au inflorit parcurile bu-
cureştene, atit de cintate de Vasilescu. M al•-
neanu, Kirculescu ... Seară , de seară, pe băn ­
ci le umbrîte de bascheţi se cautau miinile.
atunci pline cu stele şi vise de viată . Ele inal-
ţau atunci Opera Romănă , tăi au Stadionul 23
fără sea-
unui
străbate
spre conto r
August. ridicau blocuri de locuit pe 1 Mai, iar
in vara anului lui '53 Festivalul fremăta de t i-
nereţea adunată , aici, la Bucureşti _ de pe
toate meridianele globului_ Poezia creştea din
dragoste şi dor de nou. cintata de Beniuc ,
Je beleanu. Magda lsanos. Banuş şi foarte
mul ţi tineri, azi cu părul cărunt ___ Corneliu
Baba expunea celebrul autoportret la •.Dal -
Ies ;„ Piliuta ..1907'. la ..Simu: lliu şi Gotopan
filmau ...,. cu ftOl"OC. Prtmele blocuri turn
<im Pi aţa Operetei ş i Piaţa Palatului se faceau
vazute de ta mare distanţă . Era creş1e tii Bu-
cureştiului pe verticală nu mai era doar o 10-
zincă mobilizatoare, ci o realitate.
„Verticală!" ... Verticala Bucureştiului!... No-
trei decenii de cind, cu ochii larg deschişi la
tot ce este nou, vinind sau prelucrind d in
spatele camerei de luat vederi. definitiv cr u-
dincios devizei : . Să scriu totul pe celuloid cu
mina dreaptă". am filmat cu egala dragoste ş 1
Bucureştiul de ieri, cu străduţele inguste i n
pentru ~~: : i~~~~ ~g:::!at~u;':e::~~i
- REU
(Continuare în pag. 22)
Nicu
511
·
I~