ION 'GH.

VIŢĂ
Profesor la Liceul Industrial „Elecţroputere" Craiova

. . PROBLEME DE FIZICA
· CU SITUATU IMPUSE
pentru bacalaureat şi �d,nitere in
invăţămiJ1tul superior

Seria
Culegeri de _probleme de matematică şi fizică

@
EDITURA TEHNICĂ
Bucureşti-1987
 CUVINT INTRODT:JCTIV

Lucrarea de faţă se adresează elevil9r din cursurile liceale şi profeso­

rilor lor, precum şi altor cititori care doresc să-şi completeze cunoştinţele
de fizică.
Spre deosebire de alte culegerj de probleme, structura cărţii este
axată pe problemele cu situaţii speciale (condiţii impuse unor mărimi şi
fenomene, discuţii asupra posibilităţilor existenţei unor relaţii sau
valori şi probleme de extrem).
Prin conţinut şi realizare, cartea l>oate servi la pregătirea pentru
,concursuri şi examene, precum şi acţ1vităţilor de la cercurile de fizică
ale elevilor.
Recomand celor ce vor utiliza acest material ca, mai intîi, să încerce
singuri-soluţionarea problemelor şi după aceea să recurgă la rezultatele
din carte. Autorul ar fi bucuros dacă cititorii ar găsi şi alte metode de
rezolvare, eventual mai simple sau mai directe.
Aduc mulţumirile cele mai sincere conf. dr. Anatolie Hristev, refe­
rentul lucrării, care a analizat in întregime şi amănunţit materialul
<le faţă şi a făcut· sugestii cu . privire la conJinutul problemelor şi la
modul de. redactare.
Autorul
 .
I. MISCAREA RECTILINIE, UNIFORM�
1.1. De pe un vas, aflat la distanţa d1 km de ţărm; trebuie trimis un
mesaj l a punctul .de comandă aflat Ia.distanţa d2(d2 > d1) km (fig. 1.1).
:Gwierul trimis foloseşte o barcă (viteza v1), iar pe uscat poate alerga
cu viteza v2(v2 > v1). Mesajul trebuie să ajungă la destinaţie în cel mai>
scurt timp. Să se determine traiectoria optimă aleasă de curier.
Soluţie. Fie ADC
traiectoria urmată de .... .... .... ....
curier (BD= i). .... .... .... ....
Timpul necesar că­ .... .... .... .....
........
lătoriei pe apă este . .... .... .... ....
AD .... .... .... ....
ti =- (1) ..... ,.

........ .... ..... r:.

t

V1
sau

(2) Fig. 1.1

Timpul necesar deplasării pe uscat este

DC
lz=-- (3)
V2
sau
d2- X
· t2 = (4)
. Vz.
Timpul total necesar este •
t=
Vd2·1 + X2 + d2 - X.•
(5)
. V1 V2

• Notaţiile utilizate tn această l ucrare stnt cele uzuale, din manualel� de fizică
pentru liceu.
 Derivata timpului in raport eu x este
dt 1 x 1
-=-•-:-:;;:-==;:=:;=:==- (6)
dx v 1 V df + x 2 · Vz
Din anularea acest~i derÏYate se obiine

- -x- - - -1
2
(7)
vÏ(di +x 2
) vi
de unde. rezulta distan\a ceruta·
1'1à1 V V~ - V~
X = ____;_--=------,,-~ • (8)
i-~ - 'l'i .
s,~ poate arata ca pentru traiectoriile ABC sau direct AC este neces8.l'
un timp mai mare.

1.2. Doua puncte JJ/1 §Î M 2 pornesc simultan in mi§care uniforma

eu vitezele v1 ~i v 2(v1 > v 2 ) in sensul pozitiv al axei Ox, din originea
ace~teia. Sa se afle timpul dupa care distan\a dintre cele doua puncte se
vede sub un unghi maxim dintr-un punct M 3 aflat pe axa Oy la distant-ad.
Ce valoare are acest unghi in momentul cerut (fig. 1.2)?
Solufie. Notam: ~OM 3 M; = «; ~OM3 M; = ~; ~ M;Mi.M; = <p,
unde M; ,ï M; stnt pozi\iile ce~or doua mobile in momentul t cerut.
Avem 0111~ = v1t ~i OM; = v2t. Se observa ca

tg ex = -V1-t , tg ~ = -V2t • (f)

d d
Deoarece cp = ex - ~' avem

tg
9
=· tg ex - tg ~ _
1 + tg ex tg (3
•
.r. dl(i.'1 - V2)
- d2 + V1V2t2
(2)

Sij cleriveaza functia trigonometrica in raport eu timpul §Î se obiine

d(tg C?) = d 3 v1 + dvîv t2
2
- d 3 v 2 - dv 11,1it 2 - 2vfv 2 dt 2 + 2v vl dt
1
2
• (a)
dt (d2 + V1V2t )
2 2

6
 Prin anularea derivatei se obt.ine,

.t
max
=·dV~.
t'iV2
(4)
Unghiul cerut de problemu arc valoarea
= arct(J' d(,'i - lma~
m
TfflU o d2 + V1iV2)2lüuu:
1 ., (5)

sau

(G)

1.3. Din originea sistemului de axe xOy pleaca simultan, in mi~care

llniiorma, eu vitézele vi ,i v2 , doua mobile, dupa cele doua axe. Uupâ
timpul t0 mobilele i~i schimbii atit sensul de rni~care cît ~i vitezele. Sà se
afJe timpul dupa care distant-a dintre mobile este minimii precum ~i
valoarea acestei distante (fig. 1.3.) ·
Solu(ie. Dupa timpul t0 rno- !If
bilele se vor afla in punctele A
~i B la departarile OA = Vito ~i B
0 B = v2t0 de ·originea axelor.
Dupa timpul t de la schim- "2
barea se·nsului §Î vitezelor, mo-
bilele se vor afla in punctelc .B'
A' §Î B' astfel incît

A . :c
OB' - v2 t0 - i•1 t (2) Fig-. 1.3
Distant~ _dintre mobile va fi
d = A' B' = V (1 1l0 - v2l)~ + (v t2 0 - v 1t) 2 • (3)
Se deriveaza aceasta distnn~a in raport eu timpul §1 se ob\ine
dd -:-V2(Vit V2t)- v1(vzi0 - Vit) ·
0 -
-=--~""--~--=~~-~-
dt d
Din anularea derivatei avem tim pul cerut

(5)

.?
 . ;
Inlocuind (5) in (3) gasim distania ceruta •. .

(6)

1.4. Pe o ~osea rectilinie x' x se deplaseaz~: uii autobuz eu viteza

constanta v2 • Un pasager, aflat la distan\a h de §Osea, observa apropierea
autobuzului ~i incepe sa alei:ge in. întîmpinarea -lui eu viteza constanta
· v1 (v 1 /v2 = k). Cunoscînd :,4i-
2-----.f----l•'---.. stanta initiala dintre om · si
__x_'....._Â-4~P,-~~....
' .1 ,, · r autobuz .. a ta>
\ h) sii se disc_uie
'' , posibilitatea de întîlnire a
''•li
1
hi
,
A··
,,,,., -
omului eu autobuzul (fig., 1.4).
',
'
',,v~
0
1
1 ,
,
Solufie. Fie J pu~ctul ·de
intilnire. Timpul de mi~ca:re
este acela§i pentru ambele
Fig. U mobile, adica ·

t= Al ·{1)
Vz

0] X
t=-=- (2)
·v1 V1
de unde
(3)
sau
x = k· Al (4)
deci
X
Al=-• (5)
·k
Din LODI avem

x"=OD•+DJ•=OD•+ (Al-AD)'=h•+ (~-;--Va•~ h•r (6)

sau ...
(1 - k) x 2 2
- 2k V a 2
- h2i ·+ k a = O.
2 2
(7)

8
 Solutia· ecu~tiei este

.
a;
1,2
i = 1 ....;_k . (
k,2
Va2 - h2 ± V k2a2 - ' h2) • (8)

Discufie. a) ·Daca k =1 avem. •

a2
. . x = 2 V a2 - h2 (9)

(~cua\i~ (7) este liniar~)~ .

h) Daca k :/= 1 ~i a < h/k intîlnirea nu e posihiJa.
c) Daca k :f=. 1 §Ï a = h/k întilnirea e posihila la distanta

x1 = x 2 _= k V a2 - h 2• (10)
1 - k2
d) Daca k > 1 §Î a > h/k întilnir~a e posihila la distanta ·
.. k
x ·= --(Va2 - h2 -V 1c2a2 - 1i2). . (11)
1- k 2 ·

1.5. Un vîsla§ parcurge în -sensul .curentului apei distanta d ~i se

tntoarce inapoi~ f~ra 9prire .. Timpul total de depJasare este t. Viteza
proprie a omùlui este v 1 , 1ar a apei v2 • Ce condilie trehuie sa indêplirieasca
· l'Ïteza proprie a vîsla~·-ului pentru ·ca timpul de· cteplusare total sa fie
fixat tntr-un anu~it interval de- timp (t1 < t < t2)? ·
Solu,ie. Tiinpul total de deplasare este

(1)

De aici
(2)
de unde

·v1 = d· -vd2
-+ .
-+vt. 2 ~ : . (3)
t t
. Viteza pro prie. a visla§ului, .considerata . ca func\ie de tim p, este
descrescatoare p~ interval~ [t11 ~], conform condiiiilor problemei, adica
(4)

9
 Deci, conditia cerutu se serte
cl +. 1/rf! + t;: ~ v d + V·d + t~vl •
2
(5)
t2 . < 1 <. t1 .

1.6. Se dau doua directii perpendiculàre, care se intersecteaza in

punctul O. De pe aceste _directii, din punctele A t}Î B (OA = di ~i
OB= d2 ), pleaca in acela~i moment cat1·e O doua mobile eu vitezele
constante v1 ~i v2 • Sa se afle
!/ timpul dupa care distanta dintre
mobile va_ fi minJma {fig. 1.6).
B
Solutie. D1;1pa tirr~pul t mohi-
lele au pareurs distan\ele
. AA, = 'l'1t §1 BB' = V2t. (1)

A' •t A lkci
.r
titi-.:•-·_ __..;_d,,_,- - - - •j OA' = d1 - v1 t ~i QB' = d2 - V 2t,
li'ig. 1.6. (2)
deci
d = .t1 'B' = ]/ (d1 - v1t} 2 + (d2 - i: 2 t) 2• (3)
Derivata acestei. distante în raport eu timpul este
dd t(i·r + ·vi) - V1d1 - 'U2d2
-= ·(4)
dt d
Prin anularea acestei derivate ob\inem timpul cerut
V1d1 + V2d2 (5)
[ ]
l tl= dmin = 'l'i + t·~ "

1.7. Din punctele A(x01 , y01 ) ~i B (x02 , y02) pleaca simultan în

miscare uniform-rectilinie doua mobile eu vitezele v1 !}Ï v2 dupa directii
ca;e fac eu axa Ox unghiurile u"l ~i <X2 • Sa se afle timpul düpa care dis.
tant,a dintre mobile este minima (fig. 1.7).
Solutie. Fie t timpul cerut. La acest moment, coordonatele punctelor
A' §Î B' VOi' fi
x' = x 01 + v1t - cos <Xi (1)
X" = Xo2 + V2t COS 0'-2
y' = Yo1 +.t'1t sjn cx1
y" = y02 + ·u 2t sin cx2•
10
 Distan}a dintre mobile in acest moment va fi

d = 4' B' = V (x 11
- x
1
r~ + (y' 1
- y')2 (2)
sau
d= .V[x02 +v 2t cos tX2-(x01 +v1tcos oc1 )] 2+[y02+v 2t sin ~-(y 01 +v1 tsin oc.1 ))2.
. (~\

!/

..
. "

0---------------------
Fig. 1.7

ln urll:la calculelor, avem

d = V At2 + Bt + 0 (4)
unde
A = vl - v} - 2v 1 l 2 cos
1
Œ1 cos cx2 ..:.... 2v 1 r~ 2 sin ci1 sin Œ2

B = 2(x02v2 co_s a2 + y v sin oc 2

2 2 - x01 'l'i cos oc1 - y01 i 11 ~:n 0[ 1 -

- x 02i 1 cos a1
1 - y02v1 sin a1 - x 01 v2 cos a2 - y01 v 2 siu 0t 2 ) (5)
C= To2 + Yi2 - :1·i1 - Y51 - 2Xo1Xo2 - 2uo1Yo2·
Se deriveaza aceasta distanta in raport eu timpul §Ï din anularea
ei avem
2At + B = 0 (6)
de unde
B·
[t]d = dmin =- -
2A• (7)

ll
 1.8. Din punctele; A ~i B ale unei drepté pornesc într-o mi§care
uniform rectilinie, unul ~pre altul ~i in acela~i moment,. doi pietoni.
Ei se întilnesc in punctul C unde constata ca primul a pareurs cu a .
metri mai mult ca al doilea. Dupa întilnire, i§i continua dei,!asarea,
primul ajungînd in B dupa n 1 secunde iar al doilea ln A dupa n2 secunde.
Sa se afle vitezele pietonilor ~i conditia de posibililat_e a problemei (fig. 1.8)•.

A V, C B Fig. t.8
Sulufie. Din. text rezultâ eu
•
CA - CB=a
CB = n1111 (1)
CA . n 2v 2
de unde
= a.
n2i'2 - n17'1 (2)
Primul pieton parcurge distan\a AC î? timpul 0

· 2 2
AC nv
tl=---=-- o (3)
V1 V1

Al doilea pieton -parcurge distan\,a BC in timpul _

ll1V1
t2 -= --o (4)
Va
Deoarece t1 = t2 , avem

(5)

Rezulta

.•.;·

(7~
·'
Este necèsar ca
(8)
12
ceea ce conduce la
n2 ~~, (9)
care este condi\ia ceruta de problema.

1.9. 0 barca merge pe un rîu, contra curentului, parcurglnd distanta 1

metri. Viteza apei este v2 m/s. Apoi intra intr-un lac, striibat1nd distanta
totalâ s metri. Sa se afle viteza proprie a barcii §tiind ca timpul total
de mi~care este inferior unei valori t. ·
Solutie. Fie v1 Yiteza proprie a barcil. Rezulta inecuatia
l .s - l
---+--<t (1)
V1 - 'i.'z V1
sau
tvi - (s + 1. 2t)v1 + v2(s -
1
l) > O. (2)
Rezolvtnd inecuatia, a,·em'

s + v2t + V(s - v 2t) 2 + 4vzlt · (3)

V1 > 2t •

l.10. Doua directii concura sub unghiul a: Jn punctul O. In acel_a~i

moment pleaca într-o mi~care uniform rectilinie doua mobile: primuJ
din punctul A situat astfel ca
OA = k., eu viteza t 11 , spre 0, iar
al doi!ea din punctul 0, eu viteza
v 2 • Sa se afle timpul dupa care
distanta dintre mobile este mi-
nima (fig. 1.10).
Solu(ie. Dupa un timp t, avem
OB = k - v1t §Ï OC = v2t. (1) o...,.___________,. c____
~
La fel Fi~. 1.10

d = V (k - v1 t) 2 + vlt 2 :-:- 2v 2t(k - v1 t) cos oc. (2)

Derivind aceAsta distanta §Î anultnd-o, rezultf
(3)

13
de unde
(4)

1.11. Distan\a dintre doua localitati A ~i B este d metri. Din A

~i B pleaca intr-o mi~care uniform rectilinie doua mobile eu vitezeJe v1
§Ï v2• Sa se afle locul §i momentul intilnirii mobile.lor ( discutîndu-se lfi
posibilitatea de întflnire)
A V, in situatiile:
• a) mobilele pleaça in
.1 . .: .:!. acela~i moment, unul .
spre altul;
d

--•
A ~- a
---=---- ..
B
--+,--•----.,
'-a
b) idem, unul dupa
C altul (de la A spre B);
c) mobilele pleaca

1
unul sprc altul, al doilea
d $2
• • : • avind o lnllrziere t0 ;
; -~ d) mobilele pleaca in
_ _ ___,____ acela~i sens (de la A la
b- B), al doilea avind o
Fig. Ut intîrziere t 0' (fig. 1.11).
Solufie. a) Se cbserva ca
(1)

(2
de unde
d
t=---
V1 + V2

v1d {3)
81=---
v1+ Vz
v2d
Sz=-......;._-
. .V1 + Vz
lntîlnirea este totdeauna posibila.
b) Se observa cii
(4)
14
 81 = 'l'tt
S2 = v2t. (5}
Avem
rl
t=---

(6)

Intîlnirea este pesibilâ numai daca v1 > v2 •

c) A,·~m
'l'1l1 +
1.•.if 2 = d (7)
t.1 - t2 = ta
de unde
li=---
d+ "'2to
t'1 + 'i.'2

d- 1.1 1 0t
t2=---
+ V2 V1 (8)
. d + v,l 0
Si= V1
V1 + 1·2

, •d- l'1tl}
8 2= 7 2 --~.
'i,'1 + i.'2

Intîlnirea este posibila daca t0 < d/v1 •

d) Avem
Viti - V2t2) = d· (9)
ti - t2 = lo
de unde

(10)

ta= d-
V1 -
v:~ "2

15
 8i = t1i •.d-v./,,
--~
(1 ~
V1 - l'a

d - 11,t~ '
82 =V
.
2•---•
i11 - 112

lntilnirea este posibila numai daca v1 > v2 §Ï , ~ d/vi (sau "i ~ v2.,
dar , > d/v1 ).

1.12. Doua mobile descriu, pe axe1e Ox ~i 0.1/• mi~cari1e uniforme:-.

e = k1 + k2t
~i y = k3 + k 4t. In ce moment distan~a dintre ele va tï
minima? Ce condit,ie indeplinesc cei 4 coericienti la înWnirea mobilelor?
Solufie. La un moment dat, distanta dlntre mobile este
d = V (k1 + k/) + (k3 + kif-
2
(1;
Derivata di~tan\ei in raport eu timpul se anuleaza pentru
t =- k1k2 + kak4 (2)
14 + kl
de unde
d _ k 1k1 - k2ks.
min ~ Vl~î + k?
La lntîlnire. distan\a se anuleazu, de unde

-k1 = ks
- (4)
~ k6
care este condi\ia ceruta..

1.13. Dintr-un punct A (0,·- 4/3) porne~te intr-~ mi§care rectHiniP

uniforma, eu viteza i• 1 = 3 m/s, un mobil, pe odreapta  1 ~e coeficient
upghiular k1 = -2/3. · ·
· In acela§i moment, din pozitia P(2, 1)' EÈ Â 1 pleaca alte doua mobile
ln mi§csre uniform-rectilinie, pe directiile. " 2 Il  1 §Î  3 _L Âi, eu vite-
zele v2• = 2 m/s §Î v3 • Se cere :. ·
a) sa se scrie ecua\iile tr~iectoriilor celor 3 rni~cari;
b) sa se determine v3 astfel ca sa fie posibilci întîlnirea mobilelor
1 ~i 3 in M E= 8 1 n ~3 ; .
c) sa se afle distania dintre cele 3 mobile in momentul determinat
_la b ), coordonatele fiind date in metri.

16
 Solufie. a) Traiectoria primei mi~diri este dre_apta

y + __,34. = ·:,;_, 2·
3
~
:if· (1)

(2)
Coeficientul ungh iular a] dreptei A2 va .fi .k2 :-- ~1 --:- :~~/3,. deci
~c'?a\ia celei de a doua nü~cari _va fi .drea.pta
'. ', .. . ... · 2 ...
y - 1 = - - (x - 2) (3)
'. ; . 3. ., ..
eau
A2 = 2x + 3y - 1. (4)
Coeficientul unghiular ·al <lreptei 4 3 va fi
. 1 3
ka=--=-· (5)
k1 · · 2
Deci, cea de a treia traiectorie va fi drcapta
. . 3 - -- .
·. y - 1 = -2 (x - 2) (6)

sau . . .
(7)
;A~ . ~X - 2y ~4 ~-·O.
b) Coordon·atele punctu~ui de intersectie A1 n A3 sînt solutiile sis-
temului ·
3x - 2y = 4· (8)
2x + 3y -. -4. ·..
!Rezulta: x,u = 12 ; Y.u = - 20 d .
, ec1
39 13
. ~ .

AM , s1 = V (x.u - xA)2 +:(y.u - Y.A) 2 = 0,37 m (9)

P.111•= $ 3 = V<x.u _!i'p) 2 + (yJ.I -·yp) 2 = 3 m.•
1
, · ,· Priniul niobil se nii~cii timp d~ • ·
t1
sr =
= ,- 0,12 ·seeunde. (10)
\ .-· Vr
1·7
 De aic1 (t1 = t3 ) . avem

"a = .....!s·ta = 25 m/s. (H)

c) ln acest timp (t1 = t2 = t3), al doilea mobil a pareurs distanta

s2 = v2t2 = 0,24. m. (12)
Distanta aeruta este
d = V si +·sj = 3,08 m. (13)

1.14. Un rtu are Iaiimea d ti curge eu viteza "· Un vislaf poate

dezvolta viteza u. Se cere:
a) orientarea vitezei u astfel ca vtsia,uI, pleclnd din punctul A,
sa ajungµ pe· malul opus in punctul B (v. fig. 1.14) pe drumul cel mai
s.curl; . ·
b) idem, in timpul minim, sa ajunga pe malul opus, într-un punct
oarecare;
c) valoarea minima a vitezei u astfel ca vîsla§ul sa ajunga în punctul
C(BC = k). _.
. ,.
B IJ

r•71u·
1 , ..

A
J&_j
V A V

B K C h

1
'
Id
,;,
,,,-' ~"
..1, -~
U -m --l nu~, A,
..
1 nnP,
ex"'
. .
1 "v ..,
\ 1
A V
Fig. 1.14

Solu&i.e. a) Drumul minim est.e, evident, traiectoria AB.

Viteza rezultanta u' trebuie sa urmareasca aceasta direciie (fig. f.14,
a). Pentru aceasta este necesar ca '
, 11 -
œ = arccos-• (1.)
u

18
 b) In acest caz viteza u trebuie sa-fie dirijata dupa directia AB
(fig. 1.14, b), adica ·

0t " = u
arctg -• • (2}
'U

c) Din interpretarea vitezei •Umi~ ca diferenta. vectoriala u' - v ~

rezulta (fig. 1.14, c) ca
Umin J_ u' (3)
deci
d
Umin =. V-COS a."' = V-:--:~==- (4)
V d2 + k2
. 1.15. Pe o §OSea se mi§ca uniform-rectiliniu un autoturism §Î un
camion eu vitezele v1 §Î v 2 (v1 > v2) in acela§i sens, precum §Î un microbuz
eu viteza ·v9 (v 2 < v, < v1 ), in sens contrar. La un moment dat dist~la
dintre autoturism ,i camion este d1 • Autoturismul depa§e§te camionul
IJÎ dupa depa~ire se .
afla, la alt moment, la T v, C ~ - · '1 M
distan\a d2 de acesta. d,
Ce distan\a ini~ialii c' T'
min{ma trebuie sa M'
- Sr
existe între autoturism - SM.
§Î microbuz pentru Sc da - -
efectuarea in sif!urania dmin
a manenelor indicate -
(fig. 1.15)? Fig. 1.15

SolaJie. ln figura sînt indicate prin T, C, M - pozi\iile initiale ale·

celor 3 vehicule, iar prin T', C', M' - pozitiile acestora dupa acelaiji ·
t,imp t de mi~care pentru t.oate vehiculele. Avem ·
ST= vt
-Sc =.V2t (1)
SM = v3t.
Se observa ca
(2)
sau
(3)

19
de unde
.t = d1 + d2. (4)
V1 -Vz

De asemenea
(5)
de unde
dmin = (d1 + d2HV1 + Vg} ~ (6)
V1 - V2

1.16. Fie o cale ferata dub1a pe care circula doua trenuri in acela~i
sens. Primul are viteza v1 , iar al doilea are lungimea / 2• 1ntre re limite
. este cuprinsa viteza celui de al doilea tren pentru ca un pasager din
primul tr.en, care prive§te perpendicular pe fereastra, sa va<là un timp t
al doilea tren (fig. 1.16)? ·
B A B
A ~
------~L
j: ~z; J. s,
·l2
a
C
~1-c'
~ B A' B'
-
-.r~
A
•
[.
f
l2
la
s,
:1 b

C •
~ c'
Fig. 1.16

Solut!'.e, ln cazul în· care v1 > v2 , calat6rul observa al doilea tren de

la coadâ la cap (t'ig. 1.16, a). · .
Avem relatia
(1)
sau
(2)
de unde
(3)

20
 In cazul cînd v1 < v2, calatorul observa al doilea tren de la cap la
coada; a,~em relatia (fig. 1.16, b)
(4.)
sau
(5}
de unde
(6)
,•;
deci.
l ·. '.
YJ9..:_.
-min
= 'IJ1 - _!. .
.t
:
(7}

. • •= •.

1 :,

'-·
.. ·:- .. ~, :
''.\

21
II. l\fl~CAREA. RECTILINIE VARIATÂ
SI
•
ÎN CÎMPUL GRAVITATIONAL
•

2.1. Sa se deduca ecuatia mi~dfrii unui mobil ce se desfa~oara pe

semia..xa Ox, eu accelera\ia const.anta a, §tiind ca la momentul initial
t0 = 0 mobilul se a_fla in punctuJ A (OA = s 0 ) §Ï are viteza vA = v0•
Solu1ie. Folosim cele doua ecuatii difereniiale
dv
a=- (1)
dt
ds
''1= - (2)
dt
unde v ~i s reprezint.a viteza, respectiv spa\iw pareurs dupa timpul t.
Din prima ecuatie deducem
•
.11 ·= ) a dt ~ v = at + C (3)

~tiind ca
C = v]. l=O
= V0 (4)

revine ca viteza mobilului ]a un moment oarecàre t este

v = 110 + at. (5)
Din a doua ecuatie diferen\iala avem

s= ~ v dt = ~ (v 0 + at)dt ~ s = vJ + ~• -t C'o
Observind ci

C'
.
=s l t=O
= OA = s0 (6)

22
irezulta ca abscisa unui punct curent {ecua\ia mi~carii) este
2
s = s0 + i 0t
1
+ -at2 • (7)

In problemele în care nu se da timpul, se f olose~te ecua1,ia lui Galilei

(ohiinuta prin _eliminarea timpului intre ecua\iile (5) ~i (7))
v = V û~ + 2a(s - s0 ). (8)

2.2. Un mobil este aruncat pe un plan înclinat sub unghiul a. eu

viteza ini\.ialii v0 • La revenire, viteza mobilului se-reduce de k ori. Corpul
urca pe plan pe o anumita distanta ·maxima. Sa se arate ca maximul
distantei maxime se obline daca unghiul planului devine a.' = arcctg µ,
unde µ este coeficientul de frecare
pe plan (care in prealabil lrebuie
determinat; fig. 2.2).
Solutie. AcceJeratia mobilu]ui
la urcare, respectiv coborîre pe
plan are valoarea ·
lanl = g(sin ex+ µ cos ex) (1) A
ac = g(sin œ - µ cos œ). (2) ·
Se deduce (din ecua\ia lui Galilei) ca
p,2
0
AB=lmax= " · · (3)
2g{sin « + µ cos «)
ti se observa ca
.(4)

unde. viteza de revenire este

v' = kv 0• (5)
Rezulta d.

(6)

sau
sin a. - µ. cos Œ
------=k2 (7)
sin«+.µ cos a.

23
· de unde
sin a: 1 - k2
µ==-----· (8)
2
cos a: 1 k +
Se deriveaza lmwe în raport eu a: §Ï se obtine dupa anulare ·
cos a:' - µ sin a.' ~ 0 (9)
unde a.' este unghiul indicat de problema.
Din (9) se observa verificarea conditiei date.

2.3. Pe axa x' x se- mi~di, in acela~i sens, doua mobile eu vitezele
initiale v 01 §Ï v(l 2 ~i acceleratiile a1 ~i a2 • Ele pornesc in mi~care din acela~i
punct, dar a1 doilea are o întîrziere t 0 • . ·

n) Cu ce condi(ie este posibilli, înlîlm~rea corpurilor?

b) Dupa cit. t_imp ar.e loc o singurii întilnire a mobilelor?
c) Ce relatie indeplinesc vitezele mobilelor in moment ul 'inUlnirii?
Solu(ic. a) In momentul inLilnirii abscisele celor douii puncte

Œ1 = Voit+ al t 2 (1)
2

X2 = v02 (t - t0 ) + ~2 (t - t0 ) 2
.
(2)

:vor fi ega1.e, deci ecuatia

t2 (a1 - a2 ) + 2(.:·01 - 7.'02 + a t )t -
2 0 t~ + 2t'.02t0 = 0 (3)
trebuie s_a aiba discrirriinantul pozitiv; a<lica
( 1'01 - t'o2 + a2fo) 2 > (a1 - a2)(2ro2io - t2)~ (4)
care este conditia ceruta de problema.
b) Mobilele se întilnesc o singura data (daca discriminantul e nul)
dupa timpul ,
t' = 7.'02-:- "V01 -.:.. a2to •
. (5)
al - ll2

. c) ln momentul întilnirii vitezele mobilelor au valorile

v~ = v01 + a1t' (6)
v; = v02 a2(t' .- t0). + (7)"
Se poate- verifica ca .
(8)

24
 2
2.4. Pe axa x'x se desfâ§Oara mi§ciirile X1. Vit+ a~ ~i X2='t.'2(t~to)-
Sa se afle in tinderea maxima a domeniului de· valori ale lui t0 pentru
care întUnirca mohilclor este posibila.
· Solu1ie. La întilnirea mobilelor, abscisele lor vor 'ri egale (x1 ·= xJ
ceea ce conduce la ·
at 2 + 2(v1 - v 2)t + 2v 2t0 · .. O. (1)
Radacinile acestei ecuatii temporale trebuie sa-fie reale, deci
(v 1 - .v2) 2 - 2av 2t0 : ~ O. (2)
De aici
(v1 - t'2)2
0 < t0 ~ ----• (3)
2av2
2.5. Un mobil intra eu viteza v0 într-un mediu rezistent §i dupii ce
strabate distan\a d viteza lui devine v (v < •v 0 ). ·
Pe ce distanta maxima poate înainta corpul in mediul respectiv?
Care este ~impul maxim de d~p]asare?
Solutïe. Distanta ceruta este atinsa 1n momentul opririi corpului
(v =
0): Din ecuaiiile
v 2 ·= r~ + 2ad (1)
0 = t~ + 2adma;o ·. : '\ (2)
deducem
V~
dmax =- ---d (3)
v2 - t~
. . .
unde a este acceleratia mobilului in mediul considerat.
Maximul timpul_ui de mi§care se obtine tot la anularea vitezei, adica
0 = v0 + atm~ (4)

.
de unde

-=- 2dv
. yj2 -

2.6. Un mobil executa o mi§care recti_lini~. · conform _ecuat.iei ~

0v3 • .
,.
(5)

=
c:: 5t + 2t 2 - -3..
3
t 3• Sa se determine în ce moment v.iteza.. mohilului este
. .
maxima §Î · care este aceasta- valoare.

25,

•
 Solll&ie. Derivînd ecuatia mi~carii in raport eu timpul, avem
dx ·
V = ·-
dt
= 5 + 4t -
2
2t • (1)

Derivînd in continuare, avem

dv d2x
a=-=-=4-4t.
2
(2)
dt dt
Prin anularea ultimei derivate rezu1ta
[t]v=vma.~ = 1s. (3)
deci
t'max = ,·(1) = 7 m/s. (4}

2.7. Un corp cade liber de la înu]timea lt, iar altul e lansat simu1tan
de Ja suprafata Pamîntului. Ce culminaiie alinge ultimul mobil §tiind
ca e îndeplinita condifia ca mobilele sa atinga simultan solul?
Solu1ie. Primul mobil cade liber in timpul

l1 = v2hg • (1)

Al doilea urca §Î cohoara in timpul

2v
t2 = 21,t = -0 (2)
g
:Mobilele ating simultan solul daca t1 = t2 , adica

2;·= t'· (3)

· de unde

(4)

lnâl\,imea maximà a corpului al doilea Ya fi

1i~ • h
hmux. = -:--
'lg
= -4.• (5)

26
.
 2.8. 0 bara eu lungimea l se deplaseaza in lungul axei x' x eu accela.
ratia a. Un punct material se aflii in planul xOy la o anumita înaltime.
Ce valoare poate sa aiba aceasta inal\ime pentru ca punctul material
sa poatii at4Ige, in cadere libera, bara mobila? (Initial, punctul se afla.
pe verticala extremitatii drepte a barei.) ' ·
Solu(l'.e. Punctul material cade liber in t.impul

t' = y21i _ (t)

. g
iar barâ se depla~eaza, pe un spa\iu egal cu lungimea ei, in timpul ·

t· = v:- (2)

èei doi timpi trebuie sa fie egali, deci

h l
-=-· (3)
g a

Se observa ca pentru t' = 0 => li = 0 ~i pentru t' --V2al avem

h = gl/a. Inal\imea ceruLa v.a satisface rela\ia
gl
0 ~ h ~ -• . (4)
a

2.9. De la ce tnal\ime lrebuie sa cada liber un corp astfel ca o distantl

data l (l < h) sa fie parcursa in ultimcle n sccunde? .
Solufie. Din enun\ rezulta ca
gt2
h =- (1)
2
~(t -n) 2 ~
h-l=~-• ~
2
De aici, timpul total de cadere (pe toatii inal\imea) este
t = 2l + gn2 o (3)
2ng
lnal\imea cer~ta este
h = _!_ (2l + ~n2)t .· (4)
8g n .

2T
 2.10. Un corp cade liber de la inaltimea /z. In cît timp este parcursa
distan\a kh (k < 1) ~tiind ca ea este plasatâ la distanta egalii de punctele
èxtreme ale caderii libere (fig. 2.10)? ·
Solu/ie. Distan}a ·AB are valoarea
. , h kh h
AB=h = - - - = ( 1 - k ) - (1)
2 2 2

-·B C 0 • E ~i este strabatuta in

K.!J.. timpul
·'{ J.
K.b.. 2 ;,'
2·
I,
2
1

h
2
t, = v(1 -
g
k)h (2)
-
h Distanta AD · are
Fi1. 2.10. valoarea
h
AD = -
2
+ kh
-2 = (1 + k) -h2 (3)

§\ este· strabatut~ in .timpul.

, t,, = v(1 + k)h .. (4)
g .J
-Timpul cerut àe problema are valoarea

t' ·=' t2, -. . t{. = Vgh ( V 1 + k ~ V 1 - k). (5)

· 2.11. Un corp cade liber asLfel încit in ultimele k secünde parcurge

.a n-a parte din inaltimea totala. ln cit timp cade liber corpul pe intreaga
dist.an\a?
Solufie. Avem, evident:-.
~t2
h=-• (1)
2·

Din enun\ ai rezulta ca distan\a h - !!:... este parcursa în timpul de

n
t - k secunde, deci
. h
h· -'- - = l_ (t - k) 2• (2)
n 2

'28
 IRèzulta
t2 - 2nkt + nk = 0 2 (3)
de unde timpul cerut va fi

(4)

· 2.12. Un corp cade liber in apa, de la înültimea h1 deasupra apei ~i

dupa t secunde revine. la supr~fata fara sa atinga fundul vasului (adin-
cimea apei este h). Se cere conditia ca ~i la o noua cadere de la înalti-
mea kh 1 (k > 1) mobilul sa nu atingd fundul apei.
Solutie. Corpul atinge apa eu viteza initiala v0 = V 2gh1 • El patrunde.
1n apa, unde are o acceleratie a < 0 §Î in final se opre§te, adica
0 = v0 ~ at1 (1}
:de unde timpul de oprire t1 va fi

'li= Vo • (2)
a
~orpul ajunge la suprafata in acela§i ti:mp ti, deci
2v0 2 _
t= 2l1=-=-V2uh
a a :o· 1
(3)

de unde

a= t
2v_
2gh 1•
(4)

;Viteza de-impact la a doua cadere este

v~ = V2gkh17 (5)
Deci, corpul cohoara J~ adîncimea
, v~2 kt _
h = 2a = 41(2gh1. (6)

Corpul nu aÜnge fundul vasului ciaca h' < hl, adica

4/i
1<k<
t
V 2gh . (7)
1

29
 2.13. l\li~carea reclilinie uniform variatii e caracterizata de mnri-
mile: spa\iul s, viteza la un moment dat v, viteza initiala v0 , acceleratin a
~i timpul de mi~care t. Cu aceste marimi se pot alcatui probleme ,,directe",
rezolvahile prin trecerea directa a datelor in for:mele adecvate.
Sa se afle numârul maxim de astfel de tipuri de probleme.
Solu(.ie. Se poate observa ca sînt necesare 3 marimi cunoscute pentru
.a determina doua necunoscute. Numarul de prohleme cerut esté
Nma:c =q= 10.
Structura tipurilor de probleme este data ln tabelul de mai jos:

Nr. Nerunos-
c·rt. Date rute Modul de determinare a nccunoscutc1or
1

1. v0 , v; a s; t t = V - Vo
s=
vil - V~
a 2a

i,2 - t•3 2s
2. t•o; v; s a; t a=· t=
"l.s V+ 2Vo
v0t) v0t)
3. Vo; t; S a; V ù.=
2(s -
t,
V= Vo + 2(s - l
al 2
4. Vo; a· t Sj V v = v0 + at s= v0t +-
' 2
·-
-at2
2
5. v; a; t, Voi s V0 = V - at s = vt -

v-Vv2- ~as
6. Via; 8
0
Voi t V0 =V v2 - 2as t=
a

a= 21vt - s) 2s - vt
7. v· t; s
1 a; v0
t2
Vo =
t

8. a; t; s v; Vo V=
2s + at 2
Vo =
2s - at 2
2t 2t

V - V
S =V+ Vo • t
9. v; v0 ; t a; s a = - -0
t 2
:
1

10. Vo; a·, s v; t V= V v5+ 2as t=

V v~ + 2as -110
a

30
 2.14. Doua mobile pornesc simultan din punctele A fi B~ aflate
la distan\a d, unul spre altul, eu vitezele initiale v,,1 ~i v02 §Ï eu accele-
ra\iile ai §i a 2 (care pot fi attt pozitive cit ti negative). Ce relaiie tre-
buie sa indeplineasca accelera}iile pentru ca mobilele sa se întîlneasca.
o singurii. data? ·
SoluJie. Ecuat,iile de inΧcare ale mobilelor sînt
0 (1}

(2}

Este evident cl
(3)
de unde
(a1 + a 2)t2 - 2(v 01 +v 02 )t - 2d = O. (4}
Pentru o singu_ra lnttlnire e necesar ca
(v 01 + v02) 2 + 2d(a1 + a2) = 0 (5}
de unde ·conditia ceruta se scrie

4i _! (vo1 +Vo2) 2•.

+ a2 = - 2d. .(6}

2.15. Un mobil este aruncat de jos in sus incît in secunda <.te otdinul
k(k < tn) corpul parcurge distanta data h1t. Sa se afle momentele · de-
timp in care mobilul trece prin mzïlocul îniilfimii maxime atinsa de corp-
80.luEie. Exista relatia

h1t = vok- -gk2 - [ v0(k - ~ (k - 1)2]

1) - ~ . (1)
· 2 2
de unde viteza ini}iala de Iansare este
Vo = 2h,,,
__ +____;2gk-
; ;____g • (2)
2
Se construie§te ecua\ia
t1ot' - 5_ t'2 = hma:J: = 7,1~ (3)
2 2 4g

31
de unde.
16g2t' 2 - (16ghk + 16g k - 2
Bg2 )t' 4h1 + + Bg2k'i + g"'- + 'dgkhk ~.
. - 2;hk -: 2g2k = o. . ' (4)
- Rezolvind aceasta ecua\ie, vom gasi totdeauna doua valori pozitive
neegale ale timpuh,.1i. Valoarea ma..i mica reprezintâ timpul dup~- care
mobilul trece, in urcare, prin mijlocul culminatiei, · iar valoarea · mai
mare reprezinta acela~i moment la coborîre.
QI .

2.16. Un corp aluneca pe un plan înclinat _de IungimP- l ~i îna1time h.

Coeficientul de frecare este µ. Sa .se al'le ,,fteza maxima ~i sa se indice
. condifia de posibilitate a pr0blemei (fig. 2.16).
Solufie. Se pbserYa ca' ·.·,;
. h
Sin oc= - (1)
l
!,
. Vz2 - 1i2
cos C'I. . l •· (2)
1

Corpul estè ac\ionat de fortele

. oc= mg_:_ ~
h .. (.,:.i)
Fig. 2.16 Gt = mg sm
l

~i Fr = µmg cos oc =
. v,2 L__
µmg
1,,2
• (4)
Rei;ult.anta lor produce cobor~rea accelerata a corpului ~i are valoarea

:iar acceleratia imprimata·

<~l
ac=!_ (h- µ
l
Vt2
.
- h2). (6)

Co-rpul coboara in timpul

t
c,
= y2zac = zVg (h - µ Vl
2 . .·h . 2
-
2
1.
(7)

Viteza maxima se va ohtine, evident, la baza planului ~i are marimea

Vmax =acte= -./ 2g (h - µ Vt 2 ~ h2). • (8)
Se impune . ca
(9)

:32
 2.17. Un mobil este aruncat sub. unghiul ex fala de orizontala eu
viteza ini~iala v0 • Se cere•: ·
a) ln ce moment mobilul atinge tniillimea maxima ~i ce valoare are
aceasta inal\inie? .
. b) Dupa cît timp. ~obilul se ~fla cel mai departe ne orizontala §Î ce
valoare are aceastâ distants.? . . .
c) ln ce momeni vitêza U
· mobilului este n'iinima §Î ce
valoare are aceasta viteza?
d) Pentru ce unghi de
lansare departarea maxima pe
orizontala este cea mai mare?
e) Sa se arate cum se re-
duce aruncarea oblica la alte ,,
mi~ciiri mai simple <lin cimpul 0 ....,--.~_ _ _ __.B~-- i;___...;._ _ _

gravitational. (fig. 2.17)? .Xmàz :c

· SoluJie. Aruncarea ob\i~a Fi~. 2.11.
este compusa dintr-o translat1e ·
uniforme. pe orizontala §Ï o mi~care uniform-incetinita, eu açceler~tia
a = - g' . pe verticala. . . .;
Viteza ini\iala se descompune. în doua componente
'lJ~ = v0 cos ex
(1)
"ou · v0 sin ex
astfel incit coor~oriatele p~~~ului lll: un mome~t .dat t Yor fi
X . Vox t ~ p..0t cos ex. . . '(2)

~ !2 =
2
y = Vw.t·- v0t sin-ex-: ~ • (3)

Prin eliminarea tipipului între ecua\iile parametrice (2) §Î (3)' se

ob\ine ecuatia traiectoriei · .
y ~ X tg CX - g • X 2• (4)
2vg cos2 ex .
a) Acest trinom de gr~dul -II admite un extrem (un maxim, ca.ci
a< 0) -pe~tr,u
tg ex vg sin ex cos ex
== (5)
g g

3 - Probleme de fizlcA 33 ·
 ceea ce conduce la
v~ sin2 oc
Ymax = Y 1-r=Xmax - 2g_
(6)

Observind èa
Xmax = v0tma."C' COS a. ,- (7)
ave~
. v sin oc {S\.
tmax= 0.' g • J

·b) Virful parabolei imparte graficul in doua ·par}i egale~, Rezulta.

ca maximul tiropului de deplasare va fi
, _ t _ 2v0 sin oc
\ tma:.r: - 2 maz - ---• (9)
g
Analog, maximul distan\ei pe orizontala va fi

X~ax
. = -vi • Slfl
= 2Xmaz . 2cx. (10)
' _g.
c) La. un moment dat t, proiectiile ·vitezei pe cele doua ax~ vor fj.
.Vx == Vox =·v0 cos ot (11)
'Dy = v 011 - gt =v 0 sin oc - gt (12),
astfel ca avem
v·= V v~ + v; = V v~ - 2v~t'sin œ +g t
2 2
•

Derivata vitèzei 1n raport eu timpul este

dv g2 t - v~·sin oc.
(14)
dt= V~

Din1 anularea ei se obt.ine

v 0 sin a.
t = ------- . _(15.~
1U=Vmin · g .·
ti respectiv
,. Vmin = v0 COS ot (16j
adica minimul vitezei se obtine in punctul culminant al traiectoriei
d) Este clar ca trebuie ca.
sin 2oc = f = sin 90°; (17)
de aici. unghiu1 care indepline§te conditia ·ceruta estè cx0 = 45°.

34.
 e)i Pentru ot· =· -90° ~i Vo = 0 avem cadere libera; pentru 0t = 0°
.avei:n aruncare. pe -orizonta1a;. pentru at· = 90° avem aruncare _de jos
ln sus; .pentru a = -90° avem aruncare de sus în jos.
2.18. Un mobil este aruncat în sus eu viteza initiala t'oi· Dupa o
intirziere t0 este aruncat al doilea mobil eu viteza initiala v02 (v02 > v01 )
(fig. 2.18} .. Se cere: (, ·
· a} Sa se. determine valorile de extrem ale elementelor
mi~carii primu1ui mè>bit ._,. · · · A
b) Ce conditie trebuie sa îndeplineasca întîrzierea t0
pentru ca mobilele sa se întUneasca: ~.
1} în punctul culminant atins de wimul mobil; C __:..!_
2) la urcarea ambelor mobile;
3) la coborirea primului ~i urcarea celui de al doilea?
c) In ipoteza cà v01 > v02 , . ce valoare trebuie sa aiba
inUrzierea t0 pentru. ca .timpul dupa èare primul mobil se
intîlne~te eu al doilea sa fie; mirii,n.
Solu(ie. a) Aruncarea de jos în sus e compusa dintr-o
mi~care uniform rectilinie pe ·verticala. în sus eu viteza v0
B ----
~i o cadere ·1ibera, rezultînd o mi~care uniform încetinita
eu accelera\ia a = -g. Viteza, respectiv spaiiul la un Fig. 2.18
moment• dat vor fi
:V= Vo -gt
gt2
li=v 0t - - •
2
Trinomul (2) admite un maxim pe ntru timpul
V
lma:c =· tu = ...!. (3)
.. ,g
-care reprézinta ~i timpul de u:rbare· ·a .mobilului. l~trodusa 1n (2) aceasta
valoare ne ·da inal\imea maxima atinsa de corp, iar ,introdusa in (1)
ne da viteza minima a mobilului. Avem deci

(4)

(5)

(6)

35
. b) 1) Dîn text rezulta ca. timpul de mi§care a primului mobil (de
la plecare pîna la intilnire) este egal eu timpul 4e urcare ·t4), iar altitu-
dinea ·de tnUlnire este
. Vo2t
h1 = hma,; 1 = -2g · "(7}

ln aceste condit,ii, mobilul al doilea se mi§cë. pe distanta

g . . .
1½, = v02(t - t0) - (t - t0) ~.hmax1 (F)
2
sau
2
' .
Vo2 ( -
Vo1 - .to) g (Vo1
-- - - )
to = V~t
-2g (9)
g 2 ·g
sau
2v81 - 2v01 v02 = O.
g2t~ - 2(v01 g - v02 g)t0 + (10)•
Solu,tia acAstei .ecuatii (c onvine numai semnul plus in fa\a radicalului;
ne da condi\ia cerutâ

(11}

2) In acest càz trebuie ca

0 Vol - Vo2 +......__.;.;;;.,_~.
< _________ V Vo22 - Vot2.
t (12) ·
g .
3) E •necesar ca

.
to > Vot - Voz +gV V~2 - 'l:31. (1 3"

c) ln· ipoteza impusa de probiema, intllnirea e posibila numai la.

coborîrea primului mobil (respectiv urcarea celui de al doilea). Primul .
mobil pleacii din p~nctul A §Î se intilne§te eu al doilea in. C pe distant.a
gt2
hi = 2. . (14}
1

Al doilea mobil se mi~ca din B in· C pe distan\â

'
lt 2 = i.i02(t - t0 ) - ; (t - t0 ) 2• (15}

(16)

36
 :Derivata distantei AB ln raport eu i~ este ·'
d(AB) = ~ "œ + g(t - to). (17)
dt0
Se anweazl (17) ti se oh.iin~
' . t- to = Vos (18)
' g
-care, introdusi ln (16), ne da
1 I'-::--..,,..···
t = -g V Vi1 - t'~a .(19)

de unde

. (20)

2.19. Un corp cade liber de la inaliimea h. Se cere:

a) Spa\iul pareurs in ultima secunda.
b) Ti~pul in care e pare_ursa ultima portiune h' < h.
c) Sa se tmparta inal\imea in n parti care
sa fie in acela# interPal de.J timp. Sa se afle
· va1orile porliunilor. -
d) Si se imparta înaltimea in n parti egale
ti sa se afle _intervalele de tiinp respective
(fig. 2.19).
Solufie. a) Tim.pul total de cidere este

t= t (1)

la
adica, pini ultima secunda· (exciusiv), cade-
. rea dureaza ·

( =d - 1 = v~
·.
2
g
h 1. (2)

ln timpul ( corpul, cade liber pe distanta

à' = .!.2 t' =· h + 2g_

2 · v2h-g
-: . g
· ..
- •· (3) a.
Fig. 2.19.
h.

37
Pentru ultima seconda, ra.mine distan\a

h' -'- h _é.Ji• =g lr: _!J· (4)

b) Timpul în care e parcursa distant a Ji";...:.... h' este. ' ' ·, ·,·

t
, = v2(h - h').
----. (5)
g '
. Pentru ultima portiune rumine ti~pul
1
t" = t - t' = _ [ V2h ::::' V 2(h - h~)J. (6)
- Vg .
c) Fie h1 , h 2 , ::· hn, portiunile în cauza. Este evident cà
h1 < h2 < h3 < ... < hn-1 < hn (7)
h1 + h2 + /t3 + ... + hn~1 +-hn = h. '(E
Por\iunea h1 este parc~rsa în timpul t, adica _·•
. . gt2 gt2'
. , ·,_·h1 = . = 1-. · (9)
7 2
Portiunea ·1z 2 respecta rela{ia
. ' ' .. : 2

. i h2 = J_ (2t} ~ ·1 t
2 2 _; 3 • ~-. {10~
·) 2 2 2
l'
A ti'eia poriiun~ respecta rela\ia
g g {!t 2
h3 = - (3t) 2 - - (2t)w = 5~.
9 • .
(11)
· '.2 2 2
A ,i:-a poJ1iune va fi ~.
; . •; ; •~ ! .. i ·. . '
• • ,, ·g · l2
· h.n = .!'+ (nt) 2 - [(n - 1}12 = (2n - 1) [_.
__:.. 1:,_•·•.•. (12) .
2 2 2
1
se= observa ca
'.hl h2 h3 ,hn .
;1 - 3 l~ :5•i- ••• - 2n - 1
(13)

+ h_+_ ,.... -+
_ _h....._
1 _ - =·' - - = -h :.
- - hn
2
1 + 3 + 5 +... + 2·n ~ 1
(14)
,i2

38
de unde ·., ,:·,,

-- ' . 5
h3 = - 2 ·h (15)
n , r .
, ;li. ,1 • ;p- '•'
,,:;.. { ..

I JI I •• f : ~I f l ; ' ; , lf t! ! ' j\'. . >... :

) , :
. ~.
·. • L...
~.. . .
'hn
-· . .
! h.
== (2n _; 1)•·n2 •·1-:.•.

~) Se observa ~a, ·,
. "'!:' ·, ..

' ; ' ; ~ ; .

Timpul in care este p~rcuria distant~ h1 este <lat de relatia

·, _..; ï u -. ;:_, -: 1 , • • ..- ; • • '· z-.,., , ~ . .· ·
·1,1 = ~ =glo1
.,:n, . -: 2
I ,

't;) . ,,~~ <vL voJ:, (18)

(V ng .•, "' .. ·
~ • ""I \ c, ~. '•, -,
Timpul in care este parcursa distà.n{a h 1 + lz 2 · e <lat de rela~i~ ....

h1 + lz2 = 2h;:::: gl62 (19)

_ · , n ·. 2
\".. I'

de unde
;.: · 1
'J-~

'(20)
"'•'.
Deci, timpul in care este parcursa numai distan\a ll 2 va fi ·

= 2h(V-
= -: -2,- V -)
i12 to2 - toi
ng.
1.
V (21)

89
 Analog, gasim

(22)

2h
= -(l/n-Vn
tn.-i,n
Vna l)
. 1).
:

2.20. 0 para~uta cade de la o inal\ime oareoare ln timpul t. Ea

are masa m fi se mi~ca uniform rectiliniu un timp t' secunde (t' = kt;
k < 1).· Sa se afle raza cercului ma}'.e al para~utei ,ï înal\imea de cadere.
. · (Se presupun cunoscute constanta C de la rezisten~a la
4e-----.... inaintare ~i densitatea p a aerului (fig. 2.20.)
~ Soluiie. Dace. por\iunea BC este parcursa ln timpul t' ..
l'ezulUi ca portiunea AB (càderea libera) , parcursa in,
timpul
t" = t - t' = t( 1 - k). (1)
Viteza maxima ( viteza limita) e atinsa ln punetul B,
adica .
'lJB = V ~ = 'lJ Hmit4 = gt" = gt(1-.. k). fl)
La atingerea acestei viteze, gretttatea G a paraflll.ei
c--- este egala eu rezistentà la. inaintare R
Fig. 2.20. mg= CSpi•~ (3t
·sau . ,~
de unde

r =
·., v--;;-
t(1 - k) rcCpg •
15)

lnal\imea totale. de cadere. este,

. gt"2
h == h' ¾ h" = T + "ma ~ f (6)

de unde
gt2 -
h =- (1- k2). (7)
2

40.
 •

2.21. 0 bila cade liber de la lnil!imea h ~i se love§te de un plan

orizontal. Dupa fieoare oiocnire, viteza de revenire pe verticale se reduce
de k(k > 1) ori. Si se calculeze spa~iul maxim pareurs de corp §Î timpul
t.otal de mifcare.
SolÛfie• . Se alcituie,te tabelul:

Viteza Timpul fnAltimea

Nr. de
ordine mainte De urcare t~ainte
al · de _Dup_il De câdere de _DuP.ll
c1ocmre · spre plan _duP.li c1ocmre
ciocnirii cioonire c1ocn1re riocnire

V2gh . V2gh V2gh . /,

t V01 = V2gh fli= - k - 1oi= -g- l i =kg
-- ho1 = li hi=-
k'l

V2gh °V2gh f/2gh t·. = f/2gh .h h

2 Vos= -k- Va=~ los = --;;g 2 kSg ho2 = ka hs = /et

V2ch l/'2µh . f/2gh V2gh h ' .. h.

3 IVoa =~ ~3 ~ k8- 1
01 = k,2g la= /c3g hoa = k' ha=F
.. ... ..
;,
...
.,
V2gh · tl2gh , f/2gh 'h . h
n Von= k.,,,_1 Vn=-rn ,ton- - - tn = V2gh hon ==. 1:2n-2
- kn--ig hn = k21J
/tflg

Se. observa ci
h1 = hos
_hs =·ho3 (1)

hn-1 = hon•
Spa\iul pareurs de oorp va fi
1 1 1 .. 1 )'
8
. { -+-..L-+
=h+2h k2 k' ' k6 ... +-. k2n
(2)

sau

(3)
 Se observa' ca i

.ti,= f02
'• (4)
t2 = ic3

_ ~n~1 . lem• __
:Timpul. <le -mi~carc
1
V~ 1Ï
'; .. ~ )
'

. (5)

de unde

t-= V 2gh • J/t-t~ •. (6)

(k - i)g :

2.22:- Pe Jtxa Ox se desfa~oara mi~carile: ·" x1 = k1t 2 ki:.t k3 ~ + +

ix2 -==k~t2 +k;t+·1c;.Secer: , , , , 1, • '

a) momentul de timp in carè, distanta dintre ·mobile are valoarca,

· extrema ~i valoarea acestei distante; ·
b) val~area -~·itezei relatù,~ pentrlf momentul ·· sus amint.it. 1
Soluiie ... a) Distanta •dint_re n1obil_e _Y~ fi
(~)
sau ',,,.,.
d :...... (Ir~ - k1)t2 + (k; - k 2)l + k; - k3 • (2)
Dcrivata acestei distante are valoarea
rld
. ·= 2l(k~ - k1 ) · + k: - k2• (3}
dt . ._ 1

•.
1
Prin anular~a '. ei, aYem

[t] _ . = _!c2 ~ k; .
cl-d e.drem . 2 (k~ _ ki) (4J

{5}
 h) Avem

'V l =. OX1 2' ·'·1ea

+·
:~ .•. - dt =·
' . tC1t

d.1:,, = .2tf.1t k'•2 _.-.,.(6)

V2 =.. --
dt
1 ' ·,

·
T

'Dr·= V2_-- V1 - ~t(kî 7" k1) + k;. - ~.

Peptru titn~ul. cal;c~lat,_aqter~or, avem:, v;. = 0,
2.23. Pe axSi .Px:.,~~; def?f~~pa~J. dquü ·11.1i~ca~L astfel înctt. clista~\eîe
mobilelor la origmè•a"·i}•a a~ei• sînt rü<liicinile ecuatiei: k 1 x 2 k 2tx + +
+ k 3t +k 4 = O. Se cer momentele de timp dupa care-cele doua .distante
sint egale.
Solu{ie. Cele doua distante au valorile .. , r.
- k...2t ± V k~t .._4k1 (k3t + k4 ) •
2
X
1,2
= . -1. :, . 2k1
...'....
(1)

Distantele sint e!!ale _daca _ _

,\
k~t 2 •..:.... ·4k1 (kat + k4) = 0 (2)
sau

de unde
•t ·~:2k1ka ± Vkïkf + 4k1k,ki (4)
1,2 - ki
care sînt momentele ceru~e ,d~ problema.
2.24. Pe axa x' x se ., d~:sfa§oara o mi~'care descrisa de relatia:
œ = k 1 t3 +
k 2 t2+k 3t +
k 1• Se cere sa se deduca valoarea acc.elera-t.iei
mobilului _în momentul 1n. ca~e abscisa mi~carii trece printr-un extrem.
,.,; ...
· Solu/ie. Avem

... (1)

• ; !

....
.
'•· ·.. ;, .·. ! .. (4)
·. ...
, ,. .
 ~tiind ca
dv
a= -dt = 6Jcit + 2ks (3).

avem
[a],1 = 2V~- 3k1k3 (4)
[a],.= -·2 V k~ - 3/cika-
2.25. Pe axa x' x se · desfa~oara mi~éarile care verirrcl rela(ia:
Xi = +
1 - tg t; Xi X~ Xi - X2 = Ü. .
· C_~ relatie verifica vitezele ~ accaleratiile mitc_arilor?.
Sollltie. Rezulta .ca
X2 = ctg t - 1 (1)
Prin derivare avem
1dx 1
V1 = --
dt
= - ---
sin2 t
(2)

dx 1
= -2= - - - 1
_.. 1.

V2 (3)
dt · cos2 t ·
Se poate obser~a cA
Vi'lJ2 + 'V1 +v2 = 0, (4)
care este relatia dintre viteze. _Der:ivind in continuare, gisim
dvi 2 sin t
a1=-.-=-- (5)
dt .cos3 t
dv1 2cos t
42= - = - - • (6)
dt sin3 t
Gasim ca
(7)
,,
· 2.26. Pe axa x' x se deplaseaza doua mobile eu vitezele 111 = 2 +
~ (10,n + +
7)t - (8m - 1)t2 ~i v2 = 1 (50m- 5)t- (6m+ 2)t2. Se c~re:
a) V alorile parametrului m, pentru care cele. .doua Yiteze trec ·simultan
prin valorile extreme ~i sa se determine acest moment temporal. ·
_ b) Ce distanta separa cele doua mobile 1n ~omentul ln care vitezele
lor shlt · maxime?
 Solufie•. a) Se deriveaza cele doua viteze 1n raport eu t":llpub
dv .
-
dt
1
= 10m 7 .- 2t{Sm - 1) +
(1)
dvs = 50m - 5 - 2t(6m + 2).
dt
Derivatele se anuleaza dupa timpii:

ti = 10ni +. 7
2{8m.+ 1)
'(2)
_ 50m-e-- 5
t2 -
. 2(6m+ 2)
Conditia'.de simultaneitate este tndeplinita daca: t1 · t2 => m = 0,5
..una din solu\ii). ·
'Deci, vitezele devin
V1 ~2 + 12t -. 3t2 .. (3)
Vs= f + 20i°- 5t2•
Momentul temporal·· cerut va fi
[t = ti = ~]m=0,5 = 2 S.

h) Pin a in acest mom~~t prim.ul mobil a pareurs distan\a

· x, ·_ ~: 111 dt=~: (2 + 12Î- 3t') dt= 20 metri (4)

iar al doilea
86 •
\
..
• .
-x2 = ~2

0
v2 dt = ~2

0
(1 + 2Q,t_- 5t
. .·

:
2
.
) dt
'
=-
3 .
metr1 .(5)

' deci
(6)

. 2.27. Se considera o arunoàre de jos in

sus §Î un punot M curent
~uprins între, punctul de lansare A §Ï cel culminant B (lig.. 2.27).
Sâ se demonstreze ca:
1
- .. a) Viteza în punotul curent, la uroare, _este egala in modul '.eu viteza
la revenirea . mobilului tn punctul curent.

45
 b) Timpul necesar parcurgerii distaniei .M B este egal eu cel neces~
, parcurgerii distan\ei Blvl. ·
Soluiie. a) Fie v0 viteza. ini~iala de la:nsare. Atunci
(t'M)urcare= Vo - gt (1)
unde t este timpul de mi§care -pe AM, sau

B---- (v~)urcare =. V t'6 - 2gh. (2)

Avem

hl -_ hmax-
,·- h _ V~
--- -
h_ V~ - 2~h
• (3)
2g 2g
La ~oborire, aveni
(vM)cobortre= V 2gh' : V v3 - 2gh = (vl.i)urc~re• (4)
b) ~vem
A
tAM -
_ v0 - V v0
---'---=
- V v5 - 2gh ,
,
Fig. 2.27 . r g .. g

tMB = tAB - tAM

V0 - (Vo
=- - V vi- 2gh_) -= Vi•i -- 2gh.
.......--"-----..;;.....;.. -· (6)
g . g g ·-
La coborlre, avem

tBM -g- - =. V i·~ g- , 2gh =.

(vM)coborîre
=- t.uB• (7)

2.28. Dintr-un punct pornesc pe aéeeà.§i dreapta doua mobile eu

0
. vitezele ini\iale v81 §i v02 (v 02 > v01 ). Ambele.mobile au aceea~ accelératie,
iar al doilea pleaca eu t0 secunde mai tirziu ca ·p1;imnl. 1ntre ce limite
trebuie sa fie cuprinsa accelerati~ mobilelor pentru ca lntilnireA. lor sa
aiba loc dupa 'plccarea mobilelor?
Solufie. E~ua}ia primei mi§cari (dupa axa Ox) este

(1)

iar a celei de a doua

:X2
.
= Vo2{ti -. to) + .!!_ (t1 -
.. 2
lo) 2• .(2)

46
 .La intilnire avem x1 = x 2 , de unde
_: · at~ --2v02t0
t1 - (3)
2(i'o1 - v02 + at 0)

~ = ~ 2v0 it0 + at5 • (4)

· 2(v 01 - v02 .+ at0
Din conditia ca t2 > .o, avem
--2 -Vol < a< Vaz - Vol (5)
to to
ceare este coqclit~a ceruta.
2.29. U~ mobil :des.cyi~, <;> mi~care plana de ecuatii pa'rametrice·:
x = mt2 + t + 2m.; y= t2 + mt (t - este timpul, m - o constanta}..
Se cere valoarea lui m astfel ca raportul ,dintre vite;;a m inimd a mi~carü
fi acceleratia mi~carii sa fie o constant.a le.
Solufie. Proiectiile vitezei p~ cele ·doua axe sint
, dx 2
- -~ 'llx = -·dt =· mti+ 1 1

..
i•11 = 2t + m
deci viteza rezultanta va fi
v = V 4(m2 1)t2 + + 8mt + _m + 1 . 2 (2)
~e deYine minima la momeritul ·
[t]u~D: •
mm.
=~ ~m-
m2+1
• (3)

Viteza minima va fi
m.2-1
Vmin = _:. ' .;--• . (4)
- . • i; -i : V m- + 1
e,roîècli_ilé · accelera\iei vor· fi ·
.. ,_ . ,. . .- . . :_- d2 .
.1:
a:r.,=-= 2m
· ·,· dt2
,.-·· .· .. (5).
~ 'd2!J =2
~ - . dt2

47
iar accelera\ia va. fi
a = V4m2 + 4 = 2 V m + 1. 2 (6)
Avem
Vmirt =k= m2 -1
(7)
a 2(m2 + 1)
deci

m =± v1 +
f .:_ 2k
2k. (8)

2.30. Un proiectil este lansat sub un unghi oarecaré '8.\a de orizon-

tala, eu viteza. in_i\iala v0 • Se cere valoarea unghiului de lansare pentru
ca aria închisa de· curba_ balistica· sa fie maxima. .
Solufie. Se §tie ca aria inchisa de curba balistici ideala ar~ valoarea
À=
vt sin 3 ex cos· ex
(1)
g2
und.e ex este unghiul de Jan.saré a proiectilulut Avem
dA 3 . 2 • 2 . • 4 .
- = sm ex cos ex-. sm ~ (2)
dœ .
sau

!! = sin•œcos2.œ(3 - tg•œ). (3)

. Prin anularea deriv:atei, · s~ ob\ine valoarea ceru~a a unghiultn de

tragere.
(4)

2.31. Un mobil este aruncat in sus eu vit.eza initialii v01 ~ Se lanseaza

pe aceea~i verticala un al doilea mobil eu viteza initiala v02 < 1,01 dupâ
o anumit.a întirziere. Se cere aceasta. intirziere pentru ca cele doua m_obile
sa se intiln~ascii la cel mai ~curt tlmp d.e la plecarea primului mobîl.
Solutie. 0 prima concluzie ce· se desprinde din text este aceea ~a
mobilete nu se pot întilni decit la coborirea primului, (din punctu] cul-
minant B corespunzâtor) ~i- urcarea celui de al doilea; Fie C punctul de
intilnire in situatia precizata (fig. 2.31).

48
 ,; ...::0bservfun ca·
·v2
AB,= hma."t 1 = ..!!. • (1)
2a
.:,

Fie h1 §Ï h2 spatiile parcurse de cele doua mobi]e din momentu) ince-

perii cad~ii libere a prh_nului. A velll .. . · ..

h1. + h2 = hmax1 = .2g

i'g1 (2)

~-

c- .
unde ·i0 este intirzierea ceruta. Rezulta î
-1:::.'S
. ' -gt? + Voa(t'1 -. to) - - g (t1 - to)2 = -V~1 ,• ( ")
L.l ..r::~
2 2 ~
~l
rel~tie ce poate fi interpretata ca o functie implicita.
_a lui t1 în raport eu t8 • -Derivata ei este ~,
dti_ = 1 ._ gtl
(5) A.
dt0 · v02 + gt0 Fig. 2.31.
care prin anulare ne da
· 'Po2
. t1 - to = ,g
-· (6)

Prin inlocuirea lui .(6) în (!• ), avem

• 1

t1 - V
2 · 2
. _ · Vo1 - . Voa
(1)
g
· adica întirzierea ceruta va li 8

(8)

sau

10
=- V02 + 1/.,2t•o1 - .,,2
•·02.
(9)
·g

~9
 Pèntr\1 a afla timpul total de mi§care al primului.'mobil, adaqgam
la t1 timpul de urcare corespunzator. Ave~

(t1)total= - -
t'ot Vo2 - 1/t·i1 - V~2
• (10)·
1 g .· _g_ . ··:. :
2.32. F;cuatiile parametrice ale unei arur.c~ri obiice stnt
X. ·vo en~ C( (1 - e-hgt)
. kg .

y 1(t'o sm. ex + -1) (1 -

= -_-
. kaô k
e-hgt) ..:,_ - t .
k
. .

'llnde. v0 · reprezinta viteza init,iala ~i ex nghiul de art~ncare, iar k- este

-0 constànta. Se cere siigeata traiectoriei §Î .c,-emibàtaia acesteia.

SoluFfo. Se deriveaza:

·d;. =
d11 ( -
t· 0
•
sm ex+ k1 ) e-·
, -l•gt 1
·- k
. {f)

de unde-timpul de cxtrcm. are valoarea ... ·,··

. 1 -!1 · ..
t' = t =--ln-----• . (2)
1rt=O kg /r,; 0 sin ex+ 1- ··
Rezulta
t• sin oi: 1. ·
1n( 1 + ,r-,;
: · ). ·
Ymax = y = -0 - - - -.-.
2
7
0 sm oi: • (3)
1L=L' kg · kg .
Corespunzator, aYern
Xma:c 1 : ~{~i~;2oi:• ,,. '" :.,_ .:
---x - (4)
2 - t=t' - 2g(1 + kv0 sin !X) .
(R.elatia (4) este Yalabila numai pentru valori foo.rte mici ale constan-
tei k: In caz clntrar traiectoria nu este simetriëâ"fü: ra:pdrt eu vertioala
_p_unctului cu!minant.)

50
III. MISCAREA
, CIRCULARÂ UNIFORl\tlÂ
'
3.1. Se dau doua traiectorii concentrice de raze R 1 §Î' R 2 • Pe aceste
cercm:i pornesc simultan §Î in acela§i sens, in rotatie uniforma, doua
mobile eu frecventele v1 §Î v2 , din pozi\ia.tn· care .ele se afla pe acela§Î
diametru orizontal la distanta cea mai mica. ·Sa se afle momentele de
timp dupa care distan\a dintre mobile este maxima, respectiv minima
(fig. 3.1). .
Solufie. ln conditiile stipulate de problema, mobilele pot pleca
numai din punctele M 1 §Ï 1vl2 ajungind dupa timpul tin pozit,iile A §Î ·B.
. ./'-...
ElP. descriu unghiurile AOP = cx1
gi Îjob. · o:: 2
ale diror · valori sint
CX1 = 2;:_vlt (f)
OC2 = 21t Vzt. (2)
Se· observa ca
. -AP
Slll oc1 = -- (3)
R1
·op
COS CXl = --- (4)
R1
de unde
AP = R 1 sin 21tv1{ (5)
O.P·= R1 ~~s 21tv1t. (6)
Similar avem
. :: . BD = R 2 sin 21t v2t '(7)
',.· ... OD = R 2 cos 21tv2t. , (8)

Distanta dintre mobil~ la momentul t va fi

AB= VAc 2 +nc2 _= V<OD-OP) 2 +(BD-APfl· (9)

4* 51

...
sau

sau
. AB= d = V Ri+ R~- 2R1R2 cos 21t{V2 - V1)t. (11)
Valoarea maxima a distantei va fi obtinuta, pentru
COS 2r.( V2 --:-- V1)t =- 1 = COS
'
(2n + f )1t 4
(12)
de_ 1unde·
tmax.
. 2n
= ----
+1 (1~).
2( V2 - V1)

pentru v2 . =/; v1 ~i n E N.*.

Distanta
. , maxima dintre _mobile va fi
(14)
adica mobilul 1 poate ocupa pozitia M1 , iar mobilul 2 .pozitia V. sau
mobilul 1 va fi in H, iar mobilul 2 în M 2• Valoarea minim1 a dis~antei
se obtine.· daca ·
(15)
.de .unde
n
tm;n=--- (16)

pentru: v2 1': v1 ~i n E JV=:: ~i

dmzn = R2 - R1 (17)
definita pentru pozitiile },f1 ~i H pentru primur mobil, respectiv lt1 2.
~i ~ pentru al doil~a.
3.2 .. Acele unui ceasornic indica ora 12. Sa se detcrmine t~mpul #

minim dupa c~re orarul §i rninutarul sint: a) perpendicùlare; b) in pre-

~ungire; c) '<lin nou suprapuse. ,
Solufie. a) Fie timpul t. dupa care acele fac intre ele ungbinl 1r/2.
In acest timp acele s-au rotit eu unghiul oc0 ~i <Xm (avind perioadele T0
fÎ Tm respectiv vitezele · unghiulare · (ù 0 ~i w~) astfel ca ·
r.
0tm -
. Clo = -2 (1)

52
sau

(2)

sau

-(3)

de und,e
t = ToTm • (4)
4(T0 -Tm)
b) ·In/ '~cest caz «in _.:.. ~= i ~i a·vem
t= ToTm • (5)
2~T0 --: Tm)

.
c) ln acest caz CXm - cx0
' ; ~
= 2n:
.
~i avem
.

t= ToT m • (6)
To :--Tm
---
3.3. Se da un ~ant drcular. ca în figura. 0 bila se afla init.iPJ in
punctul O. S~ se afle vitez~ init_ialâ ce trebuie imprimata bi]ei. pentru
ca ea sa paraseascü ~antul in punr.tul A ~i sa cada înapoi în punctul B
de pe sant. Se cunosc unghiul ex i,;i· raza ..· ', ·
R (fig.' 3.3). '
Solu(.ie.· Pentru ca bila_ sa ajunga din
A in B este necesar ca vitè~ a u din punc-
tul )1 ..a hilei sa satisfacà relatia
•! _.· _ 2 sin.oc cos oc __ AB
2
U.•.----- (1)
g
sau
2 sirhc cos oc · · ·
u2 - - - - - - = 2H. siri· ex. ( ).
2
g '. : <

de· unde ~ Ir
u2 = Rg sec ex. (3) Fig. 3.3.

53:
Conform legü conservarii energiei, avem
Eco= EcA + EpA (4)
sau
mV~ mRg sec ex
.--.=
2 2
+ mg(OO' + O'C) (5)

sau
i·5 = u2 + 2g(R + R cos «) (6)
de unde
.,
• v0 = Vg.H(2 + 2 cos « + sec «). (7)

3.4.. 0 galeata eu apa de masa m este .rotita intr-un plan verticalt

centrul de greutate 4escriind un cero de raza R. Sa se deterll\ine:
a) Frecvenia minima de rotatie necesara pastrarii lichidului in vas-
h) Intre ce limite variaza tensiunea din firul de legatura, daca frec.
venia de rotaiie este v (fig. 3.4)?
-Solufie. a) Pentru· men\,inerea echilibrului lichidului e nécesar ca
greutatea acestuia G sa echilibreze for~a centril'uga _de rotatie F et, adicâ
G =Fc1 (1)
.Fer
sau
mg=4x2Rmv~ (2)
de unde

Vmin = -V 4;.R = :,:V1• (3)

h) ln punctul culminant al traiectoriei, greu-
tatea §Ï forta centrifuga sint opuse, deci.
Tmï~- = Fct-G (4)
Fer
sau
·G (5)
Fig. _3.~. Daca v = Vmin avem T min= o.
In punctul cel mai .de jos al traiectoriei avem
T max . G + Fer · : (6)

5.4
 sau
,. . (7)

3.5. 0 pîlnie de deschidere ex (fig. 3.5) este cuplata la o ma§ina centri-

_fuga. Un corp._se afla pe pîlnie la distanta r de axa de rota\ie (co~fi.cien-
·tul de
freeare este µ). Se cere domeniul de frecCJenfa a rotà~iei necesare
;.echilibrului corpului. · · ·

..

Fig. 3.:> •

.Solu#e. a) Corpul nu urca din -p~zi tia A. daca

G, = Fctt + P,. (1)
~~tiind ca
G, = mg sin ex (2)
F cft = 4r.2 mr 'J 2 cos (X ' (3)
Fern . 41t~ 'mr 'V 2 sin ex (4)
(5)
. gasim
i ~ ,'
g • sin ix - µ cos ex •
(6)
r µ sin ex cos (X +
.h) Corpul nu cob_oara.q.in pozitja A clnca
. ' .
\
'

',
G, + Fr = Fcft· (7)

·55
 Cu acelea§i valori ca mai sus, avem

g sin ex +
µ cos cc
(8
~ •. cos ex - µ sin ex •

3.6~ Se .da~ doua cercuri tangente. exte~io~ in p:unctul ·A, de raze R

§Î2R. Din punctul de tangenta pleaca simultan in ·sens trigpnometric
pe cele doua cercuri, doua mobile eu aceea~i viteza liniara v.
· · Sa se determine momente1e
dupa care distan~a_.dintre mobile
este minima, respectiv maxima
(rig. 3.6).
Solu/ie. Gasim ca
V
(ù =·--
2R
iar din considerat,ii geometrice
.,,,,,-......, Cùt
.JJ1 1..4.M2 = 1t - - 2}
Fi 6. 8.6. 2
A M1= 4R sin Cùt (3)
: AM2 = 2R sin 2Cùt (4)
unde t este timpul masurat. de ·la începutul mi§cârii.
Avem-
M1M2=d=
.
V 16R:>. sin2. Cùt+4R2 sin22Cùt+16R2 sin 2Cùt' sin wt cos wt (5)
sau
d = 4Rsin Cùt ·V1 + 3 cos2 wt. (6)
Se deriveaza aceasta distan\a in raport eu timp~l §Î se ohtine
· 1t · 1r:rrR
[t]d=dmi~ =_k -
2(ù
= -'lJ- (k --:--1,2, .•• ,n) (7)

[t]a=dma.~= (k1t
. V2)2R
± arc sm- (8)
3- ~·

56
· 3.7. Doua mobile M 1 §Ï M 2 descriu în acela~i sens (plecînd in ace-
la~i moinent in mi~care) _doua cercuri concentrice de raze R 1 '1i R 2 (R2 >
> R 1) eu vitezele unghiulare constante c.>1 ~i c.>2 ( c.>2 !> c.>1 ). Sa se deter-
mine viteza mijlocului distan\ei dintre m·obile in momentul in· care
<listanta acestui punct faia de centrul cercurifor este minima (fig. 3.7).
Solutie. La· . rilomentul ·t, coordonatele
mijlocului M, vor fi

(~)
lj ., , , ,.

YM-
~ YMt + Y.u2 (2)
2
-sau
(3)
Fig. 3.7.

R 1 sin c.> 1t +R 2 sin CJ> 2t

(4)
YM = 2
de unde distan\a ""'J,10 =d va fi
. ··:,,·• . r: . . ...
d = av Rï +RI+ 2R1.R2 cos (Cù2 - Cù1)t (5)

-care devine minima pentru

(6)

adica
R2- R1.
dmin = • . (7)
2
Pe de alta parte,. proiec\iile vitezei lui 1J! pe· èele doua axe sînt
dxM · R 1 c.>1 sin c.> 1t + R.1.6> 2 sin <» 2t
(8)
V.Mx =. -.- - =
. ·. ~{. dt 2

(9)

5'7··
Avem

11M = VvL:i: +· v2M11 = ~ V _Riwf + R§w~ + 2R1R2 .<il1 w2 cos (<ila - w~)t

(10)

(11)

3.8. a) Cu' çe viteia maximct poate ·ml3rge un motociclist pe o pista

0

circuJara orizontala cu raza R daca coeficientul de frecare este µ?

b) Se cere aceea§i valoare a vitezei, in acelea~i conditii, daca planu)
pistei face un unghi ex eu orizont.ala. . .
. c) Ce valoare trebuie sa aiba inclinarea pistei pentru a ob}ine in
cazul punctului b) o viteza cît mai mare?
Solufie. a) For~~ centrifuga egaleaza forta cle frecare, adica
2 -·
11Wmaz
--R-=µmg (1)

de unde
· 'Vmax . V µgR. (2)
h) Pentru realizarea unui echilibru dinamic este necesar ca
mVimax .
R cos ex =. ( .
µ mg cos ex +. mVim
R ax sin
) + mg cos ex
ex (3)

de unde
µ+tgcx
=
V1max
VgR--__,;,,;_-•
1-µtgOt
(4)

c) Se observa ca daca: 1 - µ tg Ot - 0 ➔ V1max ➔ 00

deci
. 1
· [ 0t Jvimax➔oo = arctg - • (5)
µ

· 3.9. Pe .un ecran este proiectata imaginea unei diligen\e tn miscare•

Rotile <lin fata eu raza R 1 , iar cele din spate eu raza R 2 > R 1 • 0 ~oata
din fata are un numar N 1 de spite, iar y!t_eza de redare este.de N imagi1,1i
pe secunda.
 Rotile se rostogolesc fara sa alunece.
a) Ce viteza minima trêbuie sa f a diligenia · pentru ca roiile din
fata sa apara fixe pe ecran? -c· • .

b) Ce numar minim de spi\e trebuie sa aiba rotile din spate pentru

ca §Ï ele sa apara (ixè pe ecran?
c) ln ipoteza ca ambele ro\i au acela~i numar de spi\e (N1 = N 2)
, ~i ca diligen~a se mi~ca de la stînga la dreapta, sa se determine domeniul
de viteze ale diligen\ei pentru care unui spectator i se pare ca roiile se
mi§ca în sens trigonometricJ . .
d} Aceeai,i întrebare, pentru cazul cînd· spectatorului i SP- paré cil
rotile din fa\a §Î din sp.ate se rotesc in sensiiri contrare (fig. 3.9).

f -

:;
a.
Fig. 3.~.

4
• Soluiie. d.) Observam. ca unghiul dintre doua spiie vecine ale rotii
4~ fa\a este . .
2~ 1
.
«1=N1 <>
iar timpul dintre doua imagini sticcesive este

t' = -1 . (2)
N
In 'acest timp, roata din fa\a se rote~te eu un. unghi .
« =- k«1 = e»t' (3)
59
unde k ~ 1,2,... ,n §Î Cù este viteza unghiu]ara de rotaiie. Daca

(ù = 21t~ = 2rrftN <4>

N 1t' N1
roata din. faia apare fixa pe ecran. Deci, viteza liniara va fi

• (5) '

Viteza liniara minima, va. fi

· 21r.NRi
Vmin1 = vlk=1 = ------• (~)
N1
b) Roiile din spate vor a pare fixe pe ecran daca ·
(7).
sau
(8)
de unde
N2min = N~R2. (9)
1

c) Spitele par a se roti în sens trigonoinetric dace. dupa timpu1 t"

roata se rote~te eu ùnghiul ~1 · astfel ca ·

{10)

Deci, vite:z;a unghiulara ner.esara ca spectatorul ·sa àiba imprësia: unei

rotiri in sens t1·igonometric de unghl a. < a.1 /2 este cuprinsif în interva]ul
. 2k-1
ka.1 N > Cù1 > · <X1 N. (11)
2
Viteza liniara va îndeplini condiiiile

ka.1R1N > V > k(1.1R1N - ;:. R1N

{12)

.:J.
,60
 Se ponte arata ca inegalita\ile (12) sînt simultane doar pentru k = L
· d) Spi\ele ro\ii din spate par a se roti in sensul acelor daca, dupa
timpul t', roata s-a -rotit eu unghiul ~2 astîel ça ·

(2k - 1) cti > ~2 > (k - 1) cti- · (13)

2
In aoeasta situatie, viteza liniara va trebui sa satisfaca dubla inega-
litate • ·
2k-1 ·
- - - · a1 R 2N > v >- (k - 1)a1 R 2N. .(14)
2 .
3.10. Un· looping are ·raza R. Se cere:
sa plece biciclistul pentr.u
a) Ina.Jt,imêa mi14ima de la .care trebuie
a fi în sigurania ln pm;ictul culminant al buclei (fig. 3.10). ·
b J Ajuns in punctul A,
_fixat ca în figura, bicicl_istul
lanseazà un obiect sub ace"'.
Ja~i unghi q_. Sa se discute,
1n functie de valoarea aces- , ·
tui ,unghi, traiectoriile posi ..
bile .ale obiectu)ui:
· Solutie . .a) în punctul i::
oel mai tnalt, ···avem
G = Fer (1)
sau
mv 2
mg= - - · (2).
R Fig~ 3.10.

ar confor~ lcgii conserviirii energiei

. mv2
mgh=2Rmg+ T (3)

·de unde
hmin = 2,5R . (4)
.·
h) Viteza de lansare, in punctul .4, s~ deduce tot din legea çonser.-
varii energiei
· mv2 •
2,5 mgR = -~
- .
mgR(1
2
+
cos et). + (5)

61,
Din ar'uncarea oblidi, avem
v~ sin 2o:
. AB =r.= ---.= 2 R sm
.
œ (6)
g
de uncie
2 • Rg
VA=--
COS œ

care, introdusa in (5), ne da:

- cind a.' < a, corpul zboara in afara loopingului,
- cînd rJ.1 = rJ.·, corpul ajunge in punctul B, ·
--· •cind a.' > ex èorpul cade în interiorul loopingului.
3.11. Un autocamion parcurge ·o portiune curb1i eu raza· R. Coefi-
cientul de frecare este µ (între roti §Î ~osea). Distan\a ·dintre nti este d1 ,
iar centrul de greutat~ se a fla la d2 me tri de sol. Se· cer: · ·
·a) viteza maxima permisa pentru a evita alzinecarea;
h) viteza maxùnü permisa pentru a evita riistùrnarea_.
Solnfie. a) E necesar ca forta de freca:re sa fie cel ·putin egaUf eu cèâ
-0entrifug~ (fig. 3.11, a)r adica

--- ' -----1~---

~
d,
~~ ,.L_
c, .
·1
1

a
Fig. 3.l~.

mv 2
,,ma==~
r e R ' .. (1)

. .
 de unde •

b) Vehic~dul se rastoarna in momentul in care momentùl poJa~ al

fort,ei .centrifuge în ra port eu punctul A il depa~e~te pe cel corespunzii •
tor greutatii {fig. 3:11, b). Axem, la echilibru

, (3~

.sau
mv!a:e d2 = nza ... _1
d
--·
R .::i 2 · (4 ►

de· unde

Vmax
. = ·v-2d- .
R!!d1 (5)·
2

3.12. Un cilindm rotitor de raza R, gol in in\erior~ are a§ezat pe·

capacul superior un corp de masâ m1- la distail\a d de centru, iar pe pere-
tele curb un alt corp de masâ m2 • Coeficientul de frecare, pentru ambele,
corpuri, este µ. $tiind ca al doilea corp este fn repa.us fa1,a de cilindru. '
(fig. 3.12), sa se discute starca mccanica a primullli corp.
So!utie. Al doilea corp este in repaus
daca
(1)
sau . 1
C,
1 d 1
m,zg = µFcr 2 = 2
4n Rm'l./µ v2 (2) ~
~
1
de unde frecvent,a minima de 1·otat,ie• a am- 1
1
. belor c~rpuri este . 1
m2
1
1
Fc-t.'2.
(3) 1 B2
1
1
Asupra primului corp ac\ione~za fortele F,1 I'
~i Fcr1, de valori
Fr1 = µm~ (4) Fi~. S.12.
r
63"
 Rezulta11ta lor va fi
. . . .. . . m1g .,
F = Frl, -;- Fc/1 = --:-,(µ.-R -,d). . (5}".
·Rµ
. Daca

~=
.VRd.
corpul ramîne tn echiltbru. ..
Daca. ..
d.
_µ< li
V
corpul va fi iras spre exterior.
.IV. .
MISCAllEA OSCILATORIE

4.1. Studiind o mi~care oscifotorie fiira faûi initiala se constata ca

pentru elonga\iile y1 ~i y2 ma.surate la momentele t1 ~i t2 corespund vite-
zele v1 ~i v2 ale mi~cârii. Sa se deduoij ecuatia mi~ca.rii studiate.
Solufic. La cele douà momente de timp, elongatiile sint

y1 = A sin (J)t1 (1)

y2 = A sin Cù/ 2 (2)
iar vitezele
V1=A (1) cos C,)t1 (3)
V2 = A (J) cos CJll2. (4)
Cele patru ecuat,ii se ridica la patrat ~i avem
~ v2 ,
Yi'+-= A2
c,)2
(5)

(6)'

de unde

(7)

(8'

Deci, oscilatia studiata are ecuotia

= ·"71i'i:'i- - ·11ivl
- sm . V t•~ -
-
2
11 1
t. (9)
y
V t'i - vf YÏ - Yi
5 - Probleme de fizlcA
 4.2. Un JH'1HI ul gr,wiln\ional oscileaza in Yid, la 0°C. Daca perioadB
lui 1'0 = 2;. V1 0 1g;esLe de o secundii, pendulul aratii om e:ractii. Ce se
intîmplà eu p(wioada pendulului ·dac:1:
a) oscileazii înlr-un mediu eu densitalea_ p1 , el fiind alcatuit dinlr-un
mediu eu densilalea p2(p 2 >. P1); · .
h) oscileazà intMm mediu eu temperatm·a t°C (tija pendulului
are coeficienl.ul de dilnt.nre 1iniar,1 cc);
c) pendulul este ridit'.HI, 1·especliv cobol'it eu accelcratia a;
d) este deplmùll orizontal eu accelerat.ia a;
e) este ridicat, respediv cohorit fat,1 de nivelul m,1,·ii eu distanta IL.
Care este avansul, respectiv întirûerea, fa~a de tinîpul e)\act, in
fiecare <lin nce~t.e cazuri, pe inter,·alul temporal [.11]:1

Solu(.ie. a) Conform legii lui Arhimede, Rccelern\ia pcnclulului arc~

expresia
(1)
deci

T -- 2-v'.
,.. ,!!"o (
1
1_"
P1) --- T "\V/ P 0 P,
2 - F1
(2)
P2
b) Conform legii dilalùi·ii liniare, lungimea t:jei peml11lului lat °C va fi
l = 10 (1 + rd 0
) (:~)

deci noua perioadâ are vah_mrea .

1' = 2,.- 1/_ lo(i .J_ ~Lo) - ToV L + ':1.lo. (4)

t go
c) La urcnrea pendulului, aecel1lrapa rezultanU"t este
Ou = !.fo +a (5)
iar la coborîre
ac= .!fo - a. ·(H)
Deci perioadele coreRpunûiloare vor ri

1,u -- •)·.
.. r;. V ln (7)
go+ a

1.C = .')...,.7t V lo
---• (8)
. go- a

66
 d) Prin· corn punerea acceler~tiei orizontale .eu acceleratia oàderii
libe1·e obtinem accelera\.ia rezultantii

a'= Vc3 + a 2
:(9)
deci noua perioada este

(10)

g) I ,a altitndinea h, acceleratia graYitationala are valoarea

f! R2
g--•-o __ (11)
- (R + 1t)2
deci perioa<la pendulului va fi

T= To: R+h (12)

. R
unde R C'Ste raza terestra. Se poate aràta eu la aclincimea lt accël'er~}ia
g1·avitnlionalii este ..
R-h
g = go R (13)

deci perioada 1wndulu!ui Ya l'i

T --
.
- T0 V· 1/-h
. !l . : .
. •

l'ntr-lin tirnp [dl], Ja inersul exact, un pendul_ va façe N 0 oscilatii, fiecar~

de valoar~ T 0 secundé. Dacii cèasornicml nu inérge exàct (àdica între
perioade va exista o cliferen,l1 T - T 0 ). atunci in interva)ul amintit
ce.nsornieul vn inainta sauva rumine in ur!nii eu timpul Âl dnt de rela\ia

,.
Âl = l\'
.
(T - T0 )
.
= [ ~l]
T
T - 7'0 ).
. (15)

Dacit T > 7'0 respecl.iv il/ > 0 cemmrnicul n1 ramine in urma fata dè
m·a exm:tiL
Dacit T < 1'0 respecLiv Âl <·o
ceasormcul va inainta fata de ora
exact.a.

67-
/

4.3. Un mobil oscileaza conform ecuapei y = k 1 sin wt + k2 cos Cùt.

Se cere:
a) Sa se arate ca aceastii oscilatie este.armonù.:ii ~i sa se deter·rnine
ampliLudinea ~i faza initiala a mi~cru·ii. ·
b) Sa se calculeze momentele de timp dupa care y/A = m./n (m ~ n).
c) Valoarea maxima a vitezei_ de oscilatie ~i momentele de timp
dupa care se repeta aceasta valoare.
d) Idem pentru accele.r:atia mi~ciirii.
. e) Momentefo de t.imp dupa care energia cinetica este egala eu energia
potentiala a mi§carii. ·

SoluJie. a) Ecuatia elonga\iei trehuie su fie ùe forma

y = A sin( Cùt + cp) = A sin Cùl cos cp + A cos ûlt ::,in <p. (1)
Comparînd eu ecua\ia da ta a mi~ciirii avem
A cos 'P = k1
(2)
A sin <p = k2
de unde
A= Vkl + /~
k (4)
cp = arctg ~.
. -- ''1
Deci ecuatia oscilatiei se mai Rcrie

y = V kr + li~( sin "'t + arctg !: )· (5)

Ecua\ia y = A sin ( ù>t + <p) se deriveaza de doua ori in raport eu timpul,

ob\inîndu-se vitP.za, respectiv acceler~\ia mi~carii _ .
<l11 .
v = -· =
dt
Aw cos (ù>t
.·
+ cp) (6)

a = -dv = -<l2y-
2
=- A ., . (
Cù'" sm ù>t + cp )• {7)
dt dt
Observindu-se ca •
a= -ù>2y (8)
rczultl cii oscilatia cJat.ii este armonica.

68
 b) Notlnd
. y . . ·m.
~
t'
= arcsm -A =. arcsm -n·.· (9)
avem
sin((J)t + q>) =sin~ (10)
de unde
t= ~-q>+2kn (k = 1, 2, .... , n). (11)
(J)
c) Viteza oscilatiei este maxima daca
cos((J)l + q>) = 1 = cos 2kn,. (12)
vi se repeta dupa timpii
!

2krr -· <p
t= . . (13)
6)

Maxim ul vitezei arc valoarc~a

,;max = A (J) :__ (J) V k! + k~. (.14)
d) Accelera~ia mi~curii edte minima dacii

sin(<,)t + «p) = 1 =sin~ (15)

2
~i se repeUi la inlerva]e]e
t = (4k +_ 1)7C - 2q> • 0 ··c_16}
2(J)
Moduluf maximului accelcra~iei m;te_

1a~a% 1 = A (J)2 = (J) 2 V kî + /4 (17)

e) Oin t.ex t rewlt ,ï eu
(18)

sau
sin 2( t•>l + q>) = cos 2
( (J)l -F q>)
care no dii timpul ccrut
t == (2k + 1)rr - lup (20)
•1(,)

69
/

4.4. Se dau doua pendule gravita\ionale, de hmgimi egale, suspemlate

1n acela§Î punct §Î eu masele m1 §Î m 2 (m2 /m1 = k). Primul pendu! este
scQs din pozitia de echilibru. J~ unghiul ex ~.i apC1i lasat liber. Sa se afle
unghiuJ maxim dintre pendule dupâ:·ciocnirea lor perfect elastica. Discu•
\ie iu functie de k (fig. 4.4).

:.·. Eig. i.i

Solutie. Fie l lungimea unuia din pP.nciule. Primul pendul este scos
~jn. pozi~ia de echilibru :pina.. la jnalth:ne_a. . ·
h = 1(1 - cos at) _(1)
~a~a dé pozit\r initialu. L~g~a conservarii cmergiei, aplicata in punctele A
~i ·c, aratà ca
m 'l-'2 . - .
_.!....!. = migh = mu:l(1 - cos at) - (2)
2
.. , ! j:. .· :· ._; =.·.
de unde rezulta viteza eu care este ciocnit al doilea pe~dul (in repaus)

{ . . ~• :_·!• J •: • ! . • •: ..
V1
.
=
.-.
V2gl(l - cos at).
f_._,, : -.,:· .l
(3)

!Fie u 1 si n2 viteze]e celor doua pendule dupa ciocnirea clasticü. Conser•

varea fuipulsului §Î energiei cinelice (al doilea pendul este iniiial hi
repaus). ne da : ·- · -·. .
. (li)
; ·•·r
': ..... (5)
Rezolvlnd sistemul obtinut (retinînd ,ï raportul inaselor) aveina
1-k
= (6)
U1
+
1 k V1

2v 1
U2 = '! (7)
1+k·
Dupa ciocnire, pendulele se ri<lica pîna la inal~imile h1 ~i h2 fata de o~i-
zontala, sub unghiürile maxime ~ §Ï y, pîna la punctele A' ~i A". Utili-
zind conservarea energiei mecanice in puncteie D §Ï A' ~i D §Î 1",
avem

1t1 = 1-
( 1+k
k)2 l(1 - cos a) (8)
.
'1/(1 - cos (X)
lz2=-----• ,(9)
(1 + kJt.
Din ~BOA' §Î GOA", avem

~= 1 2
arccos[t - ( -
. 1 +k
k) (1- cos«)]
.
(10)

. r1 4('1 - cos a) ]
r= arccos · - · (11)
l (1 +
k)2
adica
a'....:...~+ y. (12)

. . -Se observa ca:

a) dacâ k-+ oo (adica m1 -+ 0 sau m2 -+ oo), nvem ~ = a; y= 0,
adica al doilea pendu! nu devi~zâ, iar primul revine în 1'osta pozitie
u,it.iala, de unde a pornit sa-1 ciocneasca pe al d_oilea;
· ·. b) daca k = 1 (adièa m1 = m 2 ),' avem ~ = 0 §Ï y = a, adica cela
doua pendule i§i schimb.a roh.trile•

.4.5 •. Un pendul eu mas~ m §Ï lungimea l este scos din .pozitia de

. echilibru pinf la arnplitudinea unghiulara «1 • Se, cere:: ·
a) energia mecanica a oscilatorului; ·' 1
 b) energia cinetica ti poteniiala ale pendulului pentru unghiul de
oscila\ie cx2( (l2 < :x1) ;
c) firul pen·du1ului rezista ptnii la forta R. Sa se calculeze daca firul
se rupe sau nu la unghiul oc2 ·(fig. 4.5).
Solutie. a) Pendulul se opre~t.e i~ punctul
A, deci vA = 0 ~i ca atar·e in aceastii poziiie
energia potentialii reprezintii energia meca-
nica a acestuia. Observtnd cii

1, h1 = O,B - OA' = /(1 - cos OC1) (1)

avem
E= EP.:\ = mgh 1 = mgl(t - cos cxl). (2)

b) Î n pozitia C pcndulnl are arnbele

forme de energie mccun icà. Cea potent.iala
esLe

iar cea cinel ica

G
.Fig. 'di Eec =E- Er:; = mgl(cos <¼ - cos exi). (4)

c) Tensiunea din fir are valoarca

'l' = F~r + Gn (5)

observînd ca
Gn = G cos CX2 = mg cos ~ {tt)
.
m. • 2.g A'C' 2mg {' h)
m. • i'c2 = -l-
F d = -l- = _l_._ tl1 - 2 (Ï)

avem
T = mg(3 cos cx 2 - 2 cos a_,). (8)

Daca R ~ T firul rezista. In caz contrar·, se rupe.

4.6. Sa se alcntuiasca un tabel comparativ a] fazelor de oscilatie

pentru oscilatorii :· pendulul gravital,ional, pendulul elastic ~i circuitul
oscilant irwhis.

'12 ,.,
 Solufie.
FIGURA Bnt~rgia
Timptil Pendulul Pendu1ul Circuit ul
gravita- elastic oscilan t cinetidi 1 poteniiaU(
tioual 1 1 închis ~

t = 0
t\ tDt:11:12:ltllllllUIS
c;;J 1
0 Max.

t=-
'/'
8
1 ~
1
f
1'
L-~
\

\
~ r™J
y:
·-
~--:\fax.
2
..!..:Max.
2

l"\,.
-

l= -
'l'
,.
-~'
~--
~-··--
Q ---
~Jax. 0

fe--:c-
:J '/'
8
~fl --
~--
---
C:J -
+ --.,1 Max. __ _!_ "Max.
2

l= -
'/'
:?
]j ..
,_L
'I
1
1
~
- .. -,.
c;J 0 - Max.

---

1-J
-·
'1 ~ .
r-
/ 1
51' / 1 l
l= - / 1 - -~ 1Iax. - -Max.

---
8 (
/
.._,
__ ... 1

- ~: -- --
2 2

t= -
~T
'• ✓J _ ~
·--·
□ -
- Max. 0

\1/ ~ ""'"':'"' Q.
iT 1
t=- -- - '.\lax. ..!.. l\lax.
8 2 2
!

t = T
1 h
J~
~
~ _. {:-J - +
0 ,ra;.

73:
 4.7. Se dan doua re8orturi de elasticit a\i d it'erite, care se cupleaza
,lni\ial in serie, apoi în para]el (sistemul oscileaz~ pe verticalâ, fiind fixat
!in partea.inferioara). In partea superioarii sist.emul are o emisrera goala,
ide masa m2, in care poate sa cadii de la inalt,imea h un corp· de masa m1•
;Sa se determine, în ipoteza ciocnirii plastice a celor doua corpuri:
j' a) Viteza maxima de oscila\ie a sistemului format în urma celor doua
!cuplàri. · ·
j b) Constantele elastice ale resorturilor §Î ampli: udini]e oscilatiilor..
·\ c) Eèua\iile de mi§_care ale sistemului format prin cele doua cuplurL
l d) Raportul ·dintre energiile cinetic~ ~i poten\.iala pentru cazul
;cînd raportul dintre elongatie ~i amplitudine este k(k < 1), Jlentru
icuplarea în: serie. ·
l. e) Timpul in care raportul dintre elongat,ie ~i amplitudi.ne cre§te
jde la r 1 la r 2 (r2 < 1) pentru gruparea in paralel (fig..4.7).
!_

~..------.---'---◄~

Fig. '•.i

Solufie. 1ja) Viteza

,
ci1' care col'pul cade liber estè
i
i l V0 --: V2.~h. · (1) '
i
k:onform conservarn i~pulsului într-o ciocnire p1astica (emisfera era
~ni\ial in r~paus) averrl cii vi.teza sistemului imediat dupa ciocnire are
waloarea :
i .
i (2).
 ·b) Pulsatiile oscilatiilor ~ cele doua cuplari vor fi

(3)

(4)

unde k 8 ~i kµ sint constnnt.ele elastic~ echinllente Jegarilor in serie,

respectiv paralel, iar A 8 ~i Ap sint amplitudinile corespunzàtoare ce)or
.doua legi'iri. Legca conserv iirii energiei rnecanicc pcn I ru cele doua cuplari
se scrie

(5)

11l1 +
____,;;;...._ _1112
_ ,V2 + - J •11li!!2
- - -- - f ,,1. ,12 (6)
2 2 kv 2 w p•

Din aces I.e rela \ ii putem de termina pe A 8 , A p, k 8 , kp, w 8 • wP. Fie /1.1
§Î k 2 constantele elastice ale celor doua resorturi. Ele se deiel'mina din
rela\iile
1 1 1
-.-=-+- (7)
ks k1 k2
kv =---= k1 +k 2• (8)
c) Cunoscind amplillHlinile ~i pulsatiile mi§carilor, ecuatiile oscilapei
sistemului in cele doua cnzUl'i vor l'i
Ys = As sin w8t "(9)
JI P = A 1) sin wµl, (10)

d) Raportul cerut rn tî
2
F ) -L - sin (l)_~r,
~
( E1, = ctg2 w 8 l =- -- 2
-- (11)
s -sin w 8 t

.. avém.
Pe de alt_a p~rte
?/) . . :
(-As = k = S10 W 8t (1~)

75
 de unde
(13)_

e) Avem1
(14)

(15) _

t1 = -1 .
arc-sm r 1 (16)
(ùp

1 .
t2 = -arcsm ':= (17)
(J)p

dçci
.
l= t2 - t1 = -1 ( .
arcsm r 2 -
.
arcsm r1
)
• (18)
Cùp

· 4.8. Se dau cloua oscila\ii coerente de directii paralele, de ampli-

tuclini A1 ~i A 2• Amplitudinea rezultanta este A. Viteza maxima a unui
mohil apar~inînd primei oscila\ii este vl" Sa se afle viteza maxima a
·unui pun~t ce descrie oscilatia rezultanta, respectiv a doua oscilatie .
. .,_ Solu&ie. Avem ·
(1)
de·unde
(2)
,Asem iina_tor
(3)

('1)

4.9. 0 mi~care oscilatorie amortizatii. este descrisa de retatia y=

= Ae-8t sin(wt + cp). Sa se gaseasca o rclalie fndeplinitd de elongati~
y, vitcza v ~i fH.•celera\.ie a.

76
 Solutie. A vem

v = 'c~!: = -ôAe-8' sin(rot + <p) + Ae- 'w cos(wt + cp)

8
(1)

a== dt-
dt
= 82Ae-8t sin(wt + <p) -
-
A ôe- 8tw cos(wt + <p) ~
- A Ô<,>r.- 8t cos(wt + q>) - w 2 Ae-8t sin(wt + q>). (2)
Se observa ca
a + 2 ôv + y( c.:, + ô = 0
2 2
) {3)
care este rela\.ia ccrutâ.

4.10. Doui'i . nHlhi.!e executa oscila\iile x1 = A sin( <ù1t + q> 1) ~i

a:2 = A sin(<ll:l + 9 2). Se cere:
a) timpul ùupii enre distant,a dintre mobile este minima;
h) timpul minim dupa ~are are loc a doua întî1nire?

Solufic. a) Distanta minima dintre mobile va fi

d=X2~X1=Û (1)·
sau
(2)
sau
(3)
de unde

[t]d=o = 'P2 -=:_'P1 + 2k,. • , (4)

W1 - 6 >2

Pentru k = 0, avem

(5)

b) Perioadu de intilnire va fi
2ït
T = [l]k=l - [t]h=O = --- (6)

77
 4.11. Un electron se mi~ca intr-un cimp electric conform legii
_. x = eE (t _ sin kt)
mk . k
unde e este sar(jina electronului de masa m, E amplitudinea cimpu1ui
elect.ric, ior k o constantâ. Se cer valorile extreme ale vitezei electJ'onuJui.
Sol up:c. A vcm
rE
v = -d.r = d·u (Œ .
-·-(1....,.... cos kt); a=-· =-= - k sm kt.. ('1)
dt m dt m
Prin anularea acce1eratiei, se ob1,ine
kt= n11 (2)
und·e ·n E N*. · .A.vem pentru n =0
5.i pentru n =1
2,·E
V= V max=-·- .. (4)
. mk
4.12. Un mobil e~ecutn o ·mi§care de ecuat,ii pararnetrice
œ = a cos:! la, y =-= a sin:? lit.
Se ccre:
a) Sa se arate ca mi§carea este oscilatoric ~i sa se calculue amplitu..
dinf'a mi§carii.
· b) Sa se· determinè viteza mobilului la un moment dat precum §l
viteza sa maxùna.
c) Sa se detcrmine legea. de mi§care a mobilului.
Solu(t'.c. a) Eeuatia traiectoriei este
dreapta
(1)
care trece prin punctele .lJ11 (a: 0) ~i 111 2 (0, a),
conform fig. 4.12. Se observa cii pentru
·t = 0, avem
0

x0 = a (2)
o-----a--'------4----.- Yo = O.
M, X
Fig. U2 deci mi~carea lncepe din punctu] M 1"

78
 Pcnt.ru l 1 = ;:/2k aYem
:r1 0= (3)
?li= a
dcei mohilul ajunge în punclul J.lf1_.
JJupa t2 = 211 = rc/k, arnm <lin nou
:r2 = a
(4)
Y2 =·o.
Deci, mi~carea este oscilatorie, eu pcrioada

T= (5)
. ~-
k

Amplit.mline~ rni~ciirii este segmentul ~ M 1 M 2 , adieu

1--
À =-
21111 il1 2 = a v 2;2.
r-
(6)

b) Derivam ecuatiile parame.trice in rnport eu timpul §Ï avem

i•x =i = -ak sin 2kt
(7).
i• 11 = y = ak. sin 2kt
de unde
v = V v; + vi = 'ak v2 sin 2kt (8).
i~~- V max = ak·v2. (U)
c) Legea de rni~care va avea e.xpresia

s . ~ v dt = ~ ak V2 sin 2kt dt (10)

sau
s = a V2 sin2 kt. (11)
V. PRINCIPIILE DINAMICII. ENERGIA
MECANICÀ.
5.1. 0 picatura de ploaie eu masa init,iala m 0 cade prin atmosfera ~i
se vaporizeaza totodatu eu viteza constante. k kg/Pi. Dupa cît timp
energia cinetica a picaturii este maxima §Î ce valoare are aceasta energie?
Solufie. Viteza la evaporare este
,n'
k=- (1)
t
unde 1n' este masa ce se evapora în timpul t.
La un mome1.i.t <lat, masa picatmii este
m = m0 - 1n' = m0 - kt (2)
iar energia ci cinctica
mv 2 m0 - kt ., .,
Ec-- --
2 -- - - 2 - ,,. ,...0 "•
(3)

Derivata energiei cinetice in raport eu timpul este.

2
dE
-~ = -g (2m 0t - 3kt2). (4)
dt 2
Din anularea ei avem
(5)

(6)

5 .2. Se dau trei sfere de- mase m1 , m~, m3 a§ezat e co]iniar ~i initial
in repaus. Sfera 1 este scoasa din repaus ~i ciocne~te a doua sfera eu
viteza v1 , iar a dou~ pe a treia. Sa se determine valoarea masei sferei
mijlocii pentru ca vileza celei de a treia sfere sa fie maxima §Ï sa se
determine aceasta vitezii (ciocnirile slnt elastice).

80
 Solufie. Viteza sferei din mijloc, dupa ciocnire, are vuloare
V2 = 2m1V1 (f)
_11 1·1 +> 1nz
Analog, viteza ultimei sfere, dupa ciocnirea ei de a doua sfera, este
4m1m2i'1
V3 = 2 {2)
m2 +mm 1 2 1
z

m1 m3 + m~.'¾ •

Derivata acestei viteze, in raport eu m2 are valoarea

(h,3 = 4mrm3V1 - 4ml m~i:'1 •

clm 2 (mi + m1 m2 + m1!1l 3 + m2 m3 )2

Din anularea ei, rezulta
[m2]vs- vsmax = V m11ll-3
respectiv
4m17.'1 ] / lll11U3
Va ma.-c = -----~~------- •
V m1 m3 (m1 + 111 + 2m 1m3 3)

5.3. Un corp se afla p·e un

p1an inclinat sub un unghi (J. avind
coeficien tul de l'rucure µ. Cu c.e
f01·ta minima trebuie sa tragem
de plan pentru ca corpul (care
nu pèirdsc§le planul) sâ înceapa
urcarca pe plan;> (Masa corpului
este m} (fig. 5.3).
Solufie. Corpul începe sa urce
daca Fig. 5.3
(1)
unde
F, = µ(mg cos 0t + Fmin sin ex). (2)
Avem
Fmin cos ot ~ mg sin 0t + µmg cos ot -1- µ.Fmin sin ex (3)
sau
Fmiu {cos 0t - µ siu «) ~ mg (sin Ot_ + µ cos et) {li)
de unde
µ+ta a.
Fmin > mg :-:, • (5)
1 - µ tg (X

81
 5.4. Asupra unui cClrp a~ezat pe un plan orizontal se nctionoaza eu
o fort,a F prin intemiediul mrni resorl eu rnasft neglijahilii dupn directia
,i sensul din figura. Cunosdnù masn eorpului (m), constanla elastica a
resortului (k) ~i coef'icientul de
F frccare (µ) se eerc:
~ a) valo.arna ma:âma n for(ei .F
1 eu care se adionenûi ast.fol incit
1 , corpul sa râmimi lm·â în rf'/Hlfls;
m ~--'-------1~F b) valoarea m.ùânu'i u energiei
de deformare a resort,u]ui pentrn
carp eorpul poatr. fi sens din repaus
(unghiul a este cunoscul) (fig. 5.4 ).
B Solu{ie. Componentcle fortei F
Fig. 5.~ oint.
F1 = F ('os IX. (1)
F" = F sin œ.
· Forta de frecare arc Yaloarea
Fr · µ(G - F") = p.(mg - F sin «). (2)
Corpul rumine în repaus daca
F cos Cl~ F,. (3)
sau
Fuw.\· = - - -:1-111.!!
---- (4)
COS :t + µ sin IX.

b) Deoarece F = ky, anun

IJ.TII!!
y= '' . (5)
. /.:( cos a -~- ,i. sin ot)
<leci
. l,·1/ . ri. 2m:!g:t.
Evmin = -- · = ·--------• (6)
2 2/r(eos ~ -i- ;i. sin cxf

5.5. Se rlii forta :F = (m + :J) i (:1m - 4) j + + (6 + 3m) k, care i~i

d~plaseazù punctul <le apJ~eat,ie pP _distn_11ta
d = (2m - 1)i + (m - 1)j -1~ (.fot - 1)k.
Se cer valorile parametrului m astfel ca luc: . .Il rnncamc al for~ej
· sd fie caprins între 100 J ~~ 200 J.!

8Z
 SoluJie. Lucrul mecanic al ·ror't,ei este
L · lt · d = 17 m2 + 19,!i - 5. (1)
Revine sa rezolvam inegalitatea
100 < 17m2· + 19m - 5, < 200 (2)
de unêle
m E (-oo, -5, 4] U [-4; 3] U [4, 3; +oo).

6.6. Un mobil este aruncat pe vel'lico,li1 eu viteza ini\ iala ,1 0 • Sa se-

arate ca exista douii ·momente de tim p in care energia cineticii a corpuJui
este egala eu
energia potentia_lâ ~i sa se detcrmine aceste momente ..
Solutie . .Avem
2
mv
_2 ot2)
= mg ('i,'ot- i:,2 (1)

_sau
(2}
sau
(3)
de unde

t1,2
vo(-·2 ±
= :--- V2>
2g_ __ (4).

6.7. Un corp alunec·~ fara B

frecare pe un plan înclinat.
a) Sa se arate ca <laca secti-
unea planului inclinat este un tri-
unghi dreptui)ghic isoscel, alunci
o"
timpul de alüriecare din virf la
baza este minùn.
; , b) Sa se calculeze in acest. q,az,
pentru valoarea b, a cntelei ori-- ·
zontale, diferent,a de ener~ie po-
tentiala a côrpului de masii m la b__;-,.-
Cac;,..,-1.-- _ _ _ _ _ .. - - - -
stïr~itul primei ~i inceputul ulti-
mei secunde de mi~care (t'ig. 5.7). Fig. 5.1
 Sotu1ie. a) Acceleratia corpului pe plan este
a= g sin œ (1)
iar timpul de alunecare

(_. Vg2BC sin ~

= 2 Vg , 2~ . sin
(2)
,

'fimpul este minim daca siri 2œ = 1= => «x = 45°. Jn acest caz avem
.tmin = 2 V-;;
g (3)

a=g v2.
2 .
(4)
b) A vem relatiile

BD'= BD sin 0t = __!.,_u (5)

4

AD' = b - .! = 4b - g
4 4
deoi
2
_
E pD•-mg • AD' _
_ 4bmg
_...;;;.._-_ mg
_;;;,._• (6)
4
Avem relatiile

B1'J:l = !!_ (t - 1)2 = g V 2 [ 4b + 1- (LVI]

2 /1 _g g

BM' = ni: +1 _ 4 v;-J (7)

AM'=gVb_1_
.
CJ
0
4

84
deci

Ev~r = mg2
..
v-~-g - _,~iç'4 (8)

(9)

. 5.8. · Asuprn unui corp de mnsa m rwt actionA trei fort,e, ca in figura.
Su se afle accstc forte, ôaci'i se indeplinesc conditù'.le: ·
a} actionînd numai prima §Î a doua for~a corpul · se deplaseaza
uniform variat spro dreapta, parcurgînd spa\iul s in timpul l;
b) aciionînd numai a· doua ~i
a treia fort,a, corpul se mi~ca uni-
form spre slingn;
c) sub actiunea simultana a
celor trei forte, corpul incepe sa
se ridice· uniform spre vertict1lii.
Sè cunoa~te cocficientul de f rc- P.

carc p. pentru primele doua situatii m~~?m~~~~~:;,m~w;;~~~

precum §Î unghiurile «1 §l «2
(fig. 5.8).
Solutie. Rezulta ca în prirriul
caz accelern\.ia mi~ciirii vu_ fi Ji'ig. :;.s
2s
a=-· (1)
t2

Pentru primul caz .este valabilii rela~ia

F 1 -cos «1 + µ F1 Slil,IXr
f
. + .,.,, .
µ1f2 Slll «2 -
Ft2 cos CX2 = -...
2ms-+µmg. . (2)
t-
,:-0

Pentru a doua situa\ie putem scrie

F 2 cos oc2 = µ[mg - F 3 - F 2 sin œJ. (3)

Pentru ultimul caz avem

(4)

85
Din aceste relatii deducem
F = ·µmgl
2
+ 2tn.~ • (5)
1 2'
t ~cm, (Xl
.
+ µ- Slll (Xl_tg (X2
., • . )

F. . =--=
µmgl 2
•
2ms + .
• µ sm e1.1 sec (X2 • (6)
.. t 2(cos !l1 +
µ~ sin (X1 tg~) ..
F 3 = mg - (F1 sin (X1 +F 2 sin e1. 2 ). (7)
.. . 5Jl. Un eorp. _C'ste . lansat JJO
. un plan inclinat s1:tb unghiul (X ~i
apoi revine la haza. planului.
a) ~tiin_d cà timpul de. urcare
este de k ori mai mie de.cît cel de
èohorire, so ·s~ dPLnrmine coet'id.
enlul de fret~are dinlre corp ~i
plan.
b) Corpul se af'la pe plan (fre.
carea este determinata la ·primul
Fig. 5.9 punct). Cu ce aœt>Jer.atie minimi"t
orizontalâ t~el)~lie .împins plamd
înclinat (de masa neglijabilu) pentru ca corpu] sc1 arcr. p~ 1~lan (fig. 5.9)?
Solu/fr. a) Fie V-o viteza ini\.iaÜi de lansare a corpului. Timpul de
urcare a acesLuia va fi
V
4i = _o_ = _Vo (1)
a11 g{sin <X+ µ cos (X)
El parcurge pe plan un spnt,iu de valoarea

Sop
v!
=•·· - = - - - - - - •
. V~- ..
(2)
'l.an 2g(sin (X + p. cos~>
Din· pQtrèiul de oprire, corpul va àh.ineca spi'er:baza eu aècele!'a\ia
ac = g(sin °' - µ cos ex) (3)
în timpul ..
!
• . . · .... 1

'• = V'~:p ~ V2::~a = Vg (sin « ~ ;, cos'«)·

0
2 2
(4)

Din condi\ia problemei

(5)

lÏ6
gasim
k 2 sin ex - k2µ cos ex = sin oe + µ cos œ (6)
de unde
k2-1.
µ = -1 - - -tg ot. (7)
k +1
h) 'Fort,a care 1mpinge ac~elerat planul (~i impljcit corpul) nu poat~
fi dirijata decit spre cateta verticalâ a planului (fig. 5.9). Avem
F' ~Fr+ Gr (8)
unde
F' = ma cos ot
G: = mg sin ex (9)
Fr= µ(Gn + .F") = i.L(mg cos ex+ ma sin oc).
Rezulta
. ' u.
a=~· -sm .. cos oc
(:1.. -r-
(10)
._ cos a - µ. sin ex
sau
µ + t.g (X • )
llmïn = g-----·· --- (spre dreapta • (11)
1 - µ tg (:1..

5.10. Un ç.orp este mentinuL in echilihl'u pe un plan inclinnt de unghi

a.. f~e eu o forta minima ori~ont~l&, fie eu o _fort,ii 1ninùnii normnlii pe
plan, de k ori mai mare decit prima. Se cere coeficientul de freèare dinLre
-corp ~i plan. 1.

Sol u{.ic. C<:_le doüa forte nu pot avea decît orientarile din fig~ra
.5.10, a §Î b. In primul caz cm·pul est~ in ~chilibm daca i
(1)

G
(1 b !'•.• .....

•Fig. 5.10
unde
G, = mg sin ot
F' =F cos ex (2)
}t\ = µ(Gn + F") = f.J.(mg cos IX + F sin IX.).
In al doilea caz corpul va fi tn echilibru daca
Gi=F,. (3)
unde
F,. = µ(Gn + kF)
sau
F, = µ(mg cos IX+ kF). (5J
Avem
kµ = cos ix +µsin œ (6)
de unde
cos (X
µ=----• (7)
le - sin oc

5.11. Un corp aruncat. oblic urcn pîna la tnalt,imea maxima de 19,6 m

§Î explodeaza in doua fragmente de mase egale. Unul din ole cade pe
verLicala Jocului arninlit plna la pamint in timp dP, 1 s, la 1 000 m de
1ocul Iansarii, iar celiilalt i$i
!I continua miscarea. La ce
departnre mdxinul de locul
aruncàrii cade pe pomint
~el de al doilea fragment
(fig. 5.11)?

Solutie. ln notatiile uti-

lizat.e la aruncnrea oblica.
segmentul OB = 1 000 m
reprezintâ Xmax 1/2 (fig. 5.11)
.B' 0 iar AB = 19,6 m reprezinta
Fig. 5.11 Ymax 1, adica

(1)

de unde
v0 sin or: = 19,6 m/s. (2}

·ss
Asemanator
2 •
OB= Xmaxt = f OOO = 2v0 S10 a: COS œ (3)
2 2g
de unde
v0 cos ex = 500 m/s.
(4)
ln punctul A, componenta verticala a lui 110 se anuleaza, deci impulsul
inainte~ exploziei este . · ·
Il O = mi•0 cos ex = f,00 kg · m /s. (5)
Trebuie sa controlam daca îragmentul ce coboara Ya cade liber sau este
azvMit. Dacii. ar cade liber, timpul de. cadere ar trrbui su fie de 2 s.
· tn consecint,a, fragmentul 2 (care cade) este împins in jos eu viteza de
v02 data de reJatia
9,8.f 2
19,6 = Vo2 • 1
2
+ (6)

adica
v02 = 14) m/s.
lmpulsul initial al buca~ii cure ca<1e va fi
1
11,2 = ; • v 02 = 7,35 kg· m/s. . (7)

(Corpul de masu m. s-a diYizat în doua bucati de mnse m./2.) ·

Primul fragment suferà o noua aruncare oblicii din punctul A eu
o vitezo de i•0 suh unghi ex'. Conform legii conservàrii im pulsului avem
IIo =---= Ho2 -1- llo1 (8)
iar in modul
lf 01 = V 1/ô + 1/~~ = 505,2 kg· m/s. (9)
deci
v0. =li
-Ol· = 1 010 ,4 ms
/ . (10)
,n
2
, l/ 500
COStX = -0 = - - (11)
H01 505,2
. , lion. 7,3:')
sm ,x =--
Il 1
= --·
505,2
(12)
0
l\oua balaie va fi
•"l ') • , ,

Xma.\: 2 = Ac ""i:o. Rin a. cos tX -- 3 000 n1.

= --------- (13)
g

89
Ajuns in punciul C, primul fragment î§i continua rni~carea sub forma·
unei aruneiiri pe oriwntala eu viteza initialii i,~ cos(%' în timp de 1 s
(cifoi AB= CB'). Deci
x3 = B' D = v~ cos ex' = 1 000 m. (14)
·Rczulta
OOO
Xmax = Xmaxt
~ + ·
Xma.~2 +x 3 = ,..
~ m. (15)

5.12. 0 minge <le dimensiuni mici, avînd un confieiPnt de restituire k,

este aruncata dint.r-un punct 0 1, eu viteia v1 sub unghiul o:1 t'atii dé ori-
zontala. Mingea revine pe orizontala în punctul 0 2 , de unde î§Î continu;1
mi§carea sub unghiul ~- Se continua mi~iirile oblice în punctele 0 3 ,
0 4, ••• , On sub unghiurile -oc3, a4 , ••• , «n, pina la oprire (fig. 5.12) .. Se cer:
a) spa\iul ma~rim pareurs de minge pe orizontala; ·
b) timpul 111a:1:im de mi§care.

Fig. ri.1~·

Solu1ie. a) In punctul 0 2 (al primei reYeniri la sol) aYem

V1 COS. Ol:1 = ~2 COS CX2 • (1)
kt•1 sin cx1 -- v2 sin '¼'
Din teoria aruncarii oblice un•m
_ ') ., .
-ÏÏ SIi\ ~1· COS (Xl
0 10 2 -
11
b

2vi sin oc2 cos cx2

o,pa·= ff
0
(2)
. A- 21:;,. eos ~ sin CXn
On -
: (1
b

90
Se observa ca
.. ~,p3 ·... !i, ~ .C!i02
0304- = k 2 -0P2 (3)

·on.:-1·-
- k"'OO
l 2
deci
Œmax = lim 0 1 11
11,..:,-CQ
= Hm [0 1 -0 2 • (1
n➔ oo
+k f k2 -1- ••• -1-, kn) (4)-
sau
i·.

: 0102
Œmax = i-k (5)

adicii

œmax - -g(i
--
• vf sin 2«i ·
- _-
k)• (6)

Tot <lin teoria ~rtincarii oblicê se §tie eu lim1jul :riecesar primei reveniri
este

(7)

Similar· ' ·:
2v 2 sin oc 2
to2aa ·= . . · = k f0102
g (~)
. ton·"- ~ knlo10i
deci

sau
1 2i1 .sin <X
lma::c = -- - -1 (10')
g(~ ..:... k)

5.13. Î11 lungul marginii unei platf~wmn ol'Ï:wntale in forma de èlisc

èu masi't ~lf ~i raza Il se poate deplasa un vngoneL cle masii m. Sistcmul
format din dise ~i vagonetul: in repnns pc dise sé ·rote~t,c eu vit.eza un-

91
ghiularn c,)
0 In jurul nxei verticale prin centrul discului orizontal. Vago-
netul începe sà se rotoasca pe dise eu viteza u fa~a de platformii. t ntre
cc limite este cuprinsa noua viteza unghiulara de rota tic (fig. 5.1:])?
L0 =L' Solufie. Considerind sistemul
mecanio dat ca un sistem izo]at,
rezulta ca momentùl cinet.ic se
(l
conserva. 1\fomentul de inertie al
discului va fi
Jl,/Jl2
/ D(J.) -2- (1)

iar al vagonelnlui
1v(.l.) = m11 2• (2) .
(L1) Deci, momentul cinetic initial
Fig. 5.13 (la <,)0 ) este

.L. = .,,.[I 0(4) + 1•<Ml = "'• ( Mt• + niR"} (3)

'
Cind se deplaseaza vagonetul, .,,_iteza lui absoluta va fi
V·= U + <,)]l (4)
unde <,) este noua viteza unghiulara. Noul moment cinetic al vagon~tului
va fi · ·
(5)
ia1· al s1stemului
wMR 2
. . l"'' =- - + m(uR + wR2). (6)
2
Din condi\ia ~e conservare
L0 = L' (7)
rezulta
m u
6> = Wo ± - - --
0,!J .M + nt R
(8)

deci
(J),nax . = <»o + H(0,5mu.
JlJ + m)
(9)

92
cind vagonetul se rotc§te in sens contrar rota\iei initiale a discu1ui ~i-
111lt
6>min = Wo - R(0,5111 + m)
------ (10)

c!nd cele _doua rota~ii se fac in acela~i sens.

. 5.14. Doua sfere eu mascle m1 §Î m 2 se deplaseaza in acela§i sens

eu vitezele v1 §Ï v2 §Î se ciocnesc central. La înccputul ciocnirii, o parte
din energia cinetica se transforma in energie potent,ial:i do deformaiie
care apoi se retrans(orma in energie cinetica. Se cere valoarea ,naxima
a energiei poten~iale de deformatie.
So!utie. ln momeutul deformatiei maxime, corpuri1e se deplaseaza
impreuna eu aceeà~i vitezü v. ln acest moment, conservarea energiei
§Î impu1sului ne da ·
2 2 . 1
2--
+ ---1llot'2 =
Ttl1V1 (
-·j-
2 11Z1 + nl2)V 2 -1- Ep ma~-c (1)

m1V1 + l1Z2V2 = (m1 + m2)V. (2)

Dupa efectuarea ca1cu1e1or l'ézultii

Ep max =~ mi11½ (v1 - V2) 2• . (3)

· 2 m1 m2 +
5.15. Una din metodefo de deterininare a coeficientului de frecare
folose~te instnlat.ia din figura, in cure se ~tie ca m2 = kmj. Se masô;1ra
timpul t1 in care masa 2 atin~e solu1. Se inverseazii pozi\ia corpului
.~i atunci timpul in care masa 1 atin![e ~olul este t2 (t2 = k't1 ). ~tiind câ
sint îndeplinite conditiile k>1;
le' > 1, sa se determinc coofi-
cientul de frecare.
Solutie. În primul caz acce-
iera\ia sistemului are valoarea s

01
1112 - !Wl1
=_..;;.-----g (1)
m1 + mi
iar sistem ul se m i~ca tim p de

(2)
Fig. 6;15

93
ln ~l cloi.lea c~z. {\cceleralia arQ v~loarea

a.,= m1 - .um.,-g (3)

- m1 + m2
iar tim pul de deplasare

(4)

(5)

Dirt · (1), P), (5), avem

lï - p.
---=,,~ 71 ,,
(6)
1-kµ
de un<le
, _ k''.!.-k
µ = kk''.!. __ 1_·
(7)

a.16. 0 plat.forma dP masii n~ 1 se depla~PA1.ii pn orizont.ala f.ïra frc-

càre eu vitela v 0 • ln part.eu din fa\â a pla.tformei se a~azâ un mie corp
de masa m 2 fiira viteza initialiL ·Se cere hmgimea mimmii, a platformni
pentru ca respectivul corp sa n-o pfü·fui(":a::ïc_ii (coeficl~nl,ul de (recare
dintre· corp ~i platforma r.1). . .. - :_ · _ .· · .. :
• 1 • • ' • • • ~ 1 •

Solufie. Sub influent-a for\.ei · cle frecare,. c<:Jrpul-- se: deplaseazii eu

aceelera-t,ia
a== p.g. (1)
Noua vitfza finalu a platformei r~te data do conservare.a impulsului
m1i•,; == (m1 · + m:!)v (2)
de unde
11111'0
'IJ=---1, (3)
111 1 + m':l
care va fi acee~~j §i pent.ru corp ~i se ob\.ine clupa -timpul
V m1'iJ()
l=-==--_;;:;._..;.__• (4)
a (m 1 + 1rid)µg
9ii
In acest timp corpul parcurge pe platforma spatiul
v2
Sc:=~- (5)
'l.p.g
iar platforma pc orizon.tala
Vo + V
Sp =. -·- -t. (6)
2
Corpul ramîne pe platforrnà dacrt 1ungimea acesteia îndepline~te condit.ia
(7)
de unde

(8)

5.17. Se da o suprafat:i ori:wntaJu pe ca1•p S<' .a~aza douii corpuri _

de Jrn~se ~gale eu m. !~gate prin1r:un 1·t1sor·t de constantii · elasiiea k
(sn neg1ijeazii frecarea dintrc corpm·i ~i oriwntalii). Se lan.seaza spre
unul clin corpuri (IÏg. 5.17) un al t.reilea côrp de acef~a~i masâ eu ,·iteza v.
Se ccre: . .
··. a) $a se arate cü cele ,doua corpm·i (t ~i 2) so yor deph1î-a, dupa
ci.ocnire .. in ai:r.lasi sens. .
..·h) s~ ·se. calculeze yJtezcle corpurilor 1 ~i 2 in momenlul hl care
resortul este maa:ùn întins.
c) Distanl,a dintre corpurile 1 ~i 2 in momcntul stabilit la punctul
preccdent. · ·
Solu(Ïf'. a) Notam·· eu v 1 ~i i 12 vit.ezele ·corpurilor ·t ~i 2 imediat dupa
ciocnirea 3 ~ 1. ~i eu y elongapa resor·tului elastic.

3 1 P '

.,,,,,,1;c'777'7L,_;;,J,,mm0r,;.,,-nJ»/7777
Fig-. G.17

Conservarea im pulsului ~• a energie1_ mecamce ne da

+ v = mv
m(v 1 2)
(1)
mM + ,.'~) + ky = mv 2 2

Rezulta
(2)
95
deci

(3)
'l/1 + = v.
t'2

Se observa en, intrucit viteze1e v1 §Ï v2 nu pot fi decît poiittve, cele doua

corpuri 1 ~i 2 se pot deplasn numai într-un singur sens (spre dreapta).
b) Se §tie eu daca produsul. a doua numcl'e este maxim, atunci
numerele respectÎ\•e sînt egnle, <laca suma lor este constanta, adica

(4)
c) Rezulta cii

d12 = l ± Ymax = l ± V V7ji •

1,-;; (5)

5.18. Un corp a~ezat pc o suprafàta orizont.ala este act,ionat de o

forta F care foce unghiul ex eu verticala (fig. 5.18). Se cere: .
a) Valoarea ur.1ghiulu1 ex pmüru care vitezn corpului, dupa parcurge-
rea unei distan\B d, este maxima, precum §Î valoarea acestei viteze.
b) Valoarea maxim!r. a fortei F
f" pent.ru care corpu] ramîne în repaus,
indi,ferent de valoarea unghiului ex
(co1·pul are masa m).
Sol u{ie. a) A vem
F' =Fsin ex
F" = F cos ex . (1)
Fig. &.18
F, = µ(mg - F")
deci
F sin ex = ma + µ(mg - F cos ex) (2)
de unde

a= F(sin ex + µ cos ~) - µm!!,.• (3)

m
Pe de alta parte avem
vil= V2ad. (4)

96
de unde rezulta ca daca a= Oma:c ~i Vn = 'l'max• Derivam acceleratia
in raport eu timpul ~i prin anulare, avem
a.' = [a.]a = amax = arcctg µ.. (5)
Rezulti
.. ,
. , 1 ;_'\'-.:
SIIl a. · = -:-,::;:==::::; •, I

V l + µ2
(6)
cos r:1.' = -:-,:::;::::;::'u.=:::;
.. v1+µ2
ieci

llmax v-·--
(1 + µ2))
= [a]:x= a:= -'F
m.
(
1+
- µg µ2
(7)

Vmax = V2d [ p • V 1 + µ µg]. 2

- (8)
ni ·
h) Daca a < 0, rezulta ca corpul rumine în repaus. Aceasta implica

(9)

l - Probleme de flzlcll . 97
VI. COlVIPUNEREA FORTELOR.
,

· ECI-IILlBRUL COR.PUJiILOR

6.1. Un punct matcrial 111 este atras de un sistem de puncte mate-

riale Jlli (i = 1,2, ... , n) aflate in Jllanul xOy in punctele de coordonate
xi; Yi• Fortele de atractie au forma l\ = kl.l!.lli·
Sa se afle coordonatele po:itici cle echilibru a punctului 111.
Solutt'.c. Fie x ~i y· aceste coonlonate. Distnntele dintre punctul .M
§Î punctele 111 i vor fi: ·
r1 = (x - X1)i (y - ?h)j +
r2 = (x - :r2)i (y - Y2)j + (1)

ru = (x - Xn)i + (y - YnH·
IFpr\eJe de atractie co1·c::spunzutoare au valorile
1\ = ki[(x - xl)i + {y - ?h)j]
F2 = k2[(x - Xz)Î + (y - Yz)j]
.....
.
Fn == k,1[(x - :r,..)i + (y - Yn)j].
Pentru echilihru e necesar ca
n
F - F 1x
;ic - 7-
1
F· 2x -1..
• • •• + F nx -- '°'
L..J F ix --
i=l
0
11

Fv = Fw + F21.1 + ... + F 11 y= L
1=1
FiY = 0 ('

sau
n
k 1(x - x 1) + k:!(x - x 2) + ... -1- k 11 (x - Xn) =E
i=l
ki(x - xi) =0
1l

li1(Y - Y1) + k2(Y - Y2) + •·· + kn(!J - Yn} = L

,~1
ki(Y - ?li) =0
98
de unde rezulta coordonatele cerute

(7)

(8)

6.2. Un fir inextensibi! de lungime l = 1,2 m se rnpe dacü de unul

din capetele sale se suspendit un corp de o anumit,1 greutate. Pentru
a suspend a un corp eu greuta -
tea de n ori mai mare (n>i), d
se fixeaza capetele firului în
1mncte_le A ~i B astfel ca
AB = d = 0,72 m {orizontal), l
iar corpul eu greutatea mi'trita
se a~aza la mijlocul firului. r
Sa se af1e valoarea maximtt
a lui n pentru care fil'lll rezista . a)
(fig. 6.2).
Soluçie. Oin emmt rezU:lta G17
T1 = T2 = T = G0 (1) Fig. 6.2
G = nG0 • (2)
Din figura avem
G nG0
T=--- (3)
2 sin cr. 2 sin <X

-de unde
n = 2 sin <X. (4)
Observînd ca
BD d
coscx=-=-- (5)
AC l
gusim
')
(n)max = 2 1/ 1 - cos2 17. = ; 1/t~ - d'!. = 1,6. (6)

-. 99
 6.3. Pe un plan înclinat se afla un corp eu greutatea G. Asupra
lui mai actioneazii alte cloua fort,e, ca în t'igura, de valoare G V3 / 3.
Sa se a1'1e unghiul planului! 9tiind câ corpµl este în echilibru (fig. 6.3).
Solu&ie. Corpul este în echilihru daca

G,
GV3
= -')- + GV3
--:i- cos œ (1)
,J ,J

sau

G sm
. e1. = GV3.
(1 + cos a)
3
(2)
SRU

3 sin (Y.= va (1+cos a), (3)

de aici

Fi~. S.3
11. = arccos _!_ = 60°. (4)
2
6.4. Un corp eu greutatea G este a~ezat in echifibru pe o suprafata
orizontala §Ï este actionat de o fortii F ce face unghiul a: eu suprafat,a.
Coeficientul de frecare este µ. Sa se al'lc valoarea unghiului pentru care
fort,a este minimt, (fig. 6.4).
Solup'e. Se ohserva ca
F' =Fsin 11.
J?" = F cos e1. (1)
]-,., " ~ J1,r·
1/ Forta de frecare are valoarea
Pr=~11.(G-F') = µ(G-F sin r.c) (2)
de unde
C
:1.G
Fig. 6.4 F=------ (3)
cos oc µ.: sin a: +
Prin derivare, avem
dF itG (sin et - µ cos et)
(4)
chi. (cos e1. + p. sin af
Dupa anularea derivatei, gasim
[a]F=Fmin = arctg µ. (5)
 6.5. lntr-un cerc eu diametrul AB = 2r se duc coardele CD ~i EF
caro taie diametl'Ul in il! §Î 1V. Ce comb'.tie în<leplinesc aceste puw.:! ti
daca rezultanta fortelor AC, AD, AE, AF este independentl <le
rnarimea coarde1or (fig. 6.5}?

Solutie. Sc observa ca
F1 = Al\_I + llC
F2 = Al\I l\ID + (1)
F:s =AN+ NE
F 4 =AN+~~-
·.,·,•,,-'
Daca punctele M ~i N sînt simetrice
fa~a de o:·
atunci
-Al\l=NB
lUC + l\lD = 0 (2)
iNE+NF=O
Fig. 6.5
deci
4
R= E
i-=-1
Fi = 2(AM + AN) = 2 · 2r = 4r = 4AB. (3)

6.G. Un corp de greutate G, suspendat de un cablu rezistent, este

deplasat clin pozitfo de echilibru de o l'orta orizontala F. Tensiunea <lin
cablu este 'f. Sa se detcrmine unghiul maxim
de scoalere <lin pozi~ia de echilibru ~i vert.i-
cala, pentru situatia cînd cablu! rezista soli-
citürii (fig. 6.6).
Solnfie. Tensiunea <lin ·cablu are compo-
nentele
Tl= T CQS «
T2 = T sin cc.
(1)
F
Corpul est:e in echilibru sub aciiunea for~ei li
date daca

!~--~ !2' (2)

T
:G .. T 1 ;,. Fig. 6.6

101
de aici
. F G
Œmax = arcs1n T = arec os - • (3)
T
Se mai verifica
G= V 1·:.!_pi. (4)
6.7. Un om eu masa de m1 kg urca pe o scara de m2 kg, 1nclinata sub
unghiul a fat.à de verticala §Ï de lungimea l (coeficientul de frecare dintre
scara ~i peret,i este µ). Care este clistant,a maxima pe care se })Oate urca
omul l)e scara, fara a exista pericolul de alune~are (lïg. 6.7)?
Solut,ie. Se observa ca
Fr = µNl
1
(1)
Fr = µN 2•
2
(2)
Sistemul este in echilibru daca
1Y2 - µ..Z\\ = 0
(3)
µN 2 +1V1 -(m1 +m2)g = 0
§i daca
l\Io(N1) + +
l\Io(N2 )
(4)
r,:, A + )Io(G1 )+ ~l 0 (G2) = 0
Fig. t>.7 sau

l\r1l sm
. .o:: = ùilT2l cos et + ma,g -l + m~x., . (5)
2
Din aceste rela~ii avem
N - m1 + ,n2 (G)
1 - 1 + µ2 g

(7)

(8)

(9)

102
 6.8. Dintr-o p1aca omogena dreptunghiulara A BCD se taie por- o
tiune ADE. Se cunosc DE,'-_:_ b ~i DC .. .a. Greutatea figurii ramase
ei;te G. Sa se determine valoarea maxima a greutatii Gx, atîrnata in
punctul A pentru ca placa sa nzi se rc1stoarne, ea fiind a§ezata 1ntr-un
plan vertical pe baza ~C orizontalâ (fig. 6.8).
Solu(.ie. Se adopta ·nota\iile·: x .:_ distanta centrului de· greutate
a figurii ramase fa~a. de AD, S 0 - suprafata initiala a placii, S 1 - supra-
fata taiata (ADE), G0 - g1·eutatea ini- ..,__ _ _ _ _ _ _ _ _....
0
t.iala a placii, G1 - greutatea por\iunii A a
taiate (ADE). Cu aceste nota\ii avem
S0 = a· AD o o'
4.D (1)
S 1 = b--~- ·
2
C
Se considera greutatilc nurneric eg~le
eu sup1·afetele. Se observ;l ca
I
/
b
G0 = G + G1 = G + - · AD (2) Fig. 6.8
2
de·unde
2G
AD=--• (3)
2a- b
Valorile lui G1 ~i G0 vor fi
b Gb
G1 =- AD=-- (4)
2 2a- b
1.
_i i 2aG
G0 - . • (5)
2à -- b
Pentru calculul greutat,ii Gx, vom folosi: .
- egalitatea momentelor fortelor G, G0 , G1 fati'i de punct.ul A sau D.

G0 !!_ = Gx + G1 • .!!._ (6)

2 3
de unde
3a 2 - b2
X=---, {7)
3(2a - b)

103
 - egaJitatea momentelor fortelor G ~i G,, rata de punctul B
.GX • b = G( X ~ b) (8)
de unde
Gx = 3a
2
- 6ab + 2b 2
G. (9)
3b(2a - 6)
6.9. Pe un plan 1nclinat sub unghiul (X se gasesc doua corpuri (pri-
mul arcl masa mt). Coeficientü.de l'recare sint. µ 1 ~i µ 2, iar corpul al doilea
se sprijina pe primuJ. Se cere valoarea maxima a masei corpului al doi-
Jea pentru care sistemul este în cchilibru (fig. 6.9).
Solu{ie. Sistemul este in echilibru daca

unde
Gt, =
mJ.i sin œ
Gt, =
nl<ig sin oc
(2)
Fr,= µ 1mJl cos œ
Fr, = µ 2 m2g cos (X;
rezulta

Fig. 6.9

6.10. 0 bara eu lungimea l este actionata de doua forte F 1 §Î F 2

plasate ca in figura. ~tiind ca unitatea de lungime <lin bara are greu-
tatea K(N). sa se determine valoarea lui l pentru care F 2 este minima
§Î valoarea acestei forte minime.

rz Solufie. Din enun!, rezulta

-
l G = kl. (1)
B Bara este in echilibru ~aca
0 C
A +
il!o(F1) llfo( G) = llfo(F2) (2)
d, 112 - sau
-
,, d1F 1
kl 2
2
+-
=FJ (3)

de unde
G Jl., = +
2d1F 1 kl2_ (4)
Fig. 6.10 .. 2l

104
Avem
dF2 kl 2 - 2d1F 1
-d-l = 4l 2 •
(5)

Din anularea derivatei avem

(6)

de unde
(7)

6.11. 0 for~a F trebuie su fie ckscompusn in doua componente

perpendiculare ~i care sa se afle în .raportul F 1 /F2 = k1 /k 2• Sa se afle
mod ulele acestor corn ponente.
Solutie. Din rela\iile
F~+F~ =F2 (i)
F1 k1
--=- (2)
F2 k2
deducem

(3)

(4)

6.12. Trei forte coplanare F 1 = F 2 = F 3 = F formeaza unghiurile

oc12 = ~23 = oc. lntre ce lùrâte este cuprinsâ rezultanta acestor fort.e
dacâ unghiul este variabil (fig. 6.12)? .
Solutie. Oin cmun~ rezultu ca fo1·te1e F 1 ~i F 3 sint
simetrice fat.a de F,,. Rezultanta fort.elor extreme
e dirijatii d~pa dirëctia celei mijlocii ~i are modulul

1i+ p2a+ 2F113cos

R 13= V fl p - ...•J. oc=--:,
?Fv1 +cos
2 2oc (1)
'z.
sau
R 13 = 2F cos oc. (2)
Rezultanta finala va fi
R = R,13 + F = F(i + 2 cos cd.
2 (3) Fig. 6.12

105
Daca
a) a = 0 => R = Rma.-c = 3F (4)
b) =
C'l 7.: => R =
Rmin . -F. (5)
6.13. Un butuc cilindric de raza R trehuie trecut peste o treaptü
-de o anumita înal\ime (fig. 6.13); actionind eu o fort-a egala eu gl'eutalea
corpului ciJindric. Sa se afle inalt,imeu maximà a ireptei.
Solu(fo. E nec.csar ca
-NA(F) ~ 1ll.11(G) (1)
sau
F·AC~G·AB (2)
F sau
R- h, ~ VR 2
- (R-h) 2 (3)
de unde
2h 2 - 4Rh +R 2
= O. .(4)
Rezulta
C
Fig. 6.-13
hmax = 1 - 2 ( J/2) R. (5)

6.H. Un corp de greutate G ~ste ~uspe:1dat ~e un ~recut ~est.e fi:

doi sc1·ipeti fic~i. La capetele f1rulm ac\1oneaza greutati}e G1 ~1 G2
' (fig. 6.14). Care sînt conditiile de
!I echilibm ale corpului pe care le
indeplinesc cele trei greutati?
Sollltie. Corpul este in echi-
librn daca avem
-G1 sin a 1 +
G2 sin a 2 = 0 (1)
G-G1., cos a 1 -G2 cos a 2 =0.
Observind di
:r
(2)

(G.,c: ')2 sm-.., Œa

(3)
C
Fig. 6.1~
= V1 -

ios
se obtine in {inal
G2 - 2G1 G2 cos e<2 + Gî(sin + cos '1'-z) -
2
r1. 2
2
Gr =0 (4)
de unde
G'.!+G?-G 2
a,, = arccos 2 1 . (5)
.. .2GiGz
~l

rt1 = arccos c2 + c2 - 1 G~... (6)

2G1G2
Deoarece O < cr.1 < 90° §Ï O < a 2 < 90° revine ca trebuie îndeplinite
con di tiile

(7)

(8)

6.15. Un corp de masa m se afla pe un plan inclinat sul) unghiul «.

Asupro. lui acponeaûi, succesiv, forieie F 1 ~i F 2 dirijate ca în figura.
C()el'icientul de t'recare dintre corp §i plan este µ. Se cer candit iile cle
echilibru ale corpului în cele doua situa\ii.
Solu(ie. Considerind prima forta, avem doua situatii:
a) Corpul Linde sa zirce pe plan. Frecarea e dirijata spre ba~a pla-
nului ~i are Yaloarea
(1)
Ecuatiile de echilibru YOr fi scrise pentru un sistem de axe <lirijat
ca in fig. 6.15, a). Avem
F 1 cos O!: - mg sin oc. - Fr · 0 (2}
N - mg cos oc. - F 1 sin oc. = O. (3)

Tïnind cont de (1), rezulta

F1 ~
sin « +
µ cos oc.
mg - - - - ' - - - - (4)
cos « - µ sin oc.
care este con<liiia ca cor,pul sa nu urce pe plan.

107
 b) Corpul tinde sa coboare pc plan. ·Frecarea e dirijata spre vîrful
planului. Ecua~iile de echi]!bru vor fi (fig. 6.15, b)
F 1 cos ex - mg sin ex + Fr = 0 (5)
N - mg.cos ex - F 1 sin oc= O. (6)

il] b}

c)

G
l•'ig. 6.15

Rezulta
sm ex - µ cos ex
F1 ~ mg------ (7)
côs ex + µ sin ex
care este condi\ia ca corpul sa· nu coboare pe plan.
Corpul este in echilibru daca conditiile (4) ~i (7) sînt îndeplinite
simultan, adica dacâ · ·
sin et..:_ µ cos ex .F sin et + µ cos et
mg . ~ ~mg .• (8)
cos ex + µ sm et
1
cos ex --- µ sm œ
Consjderînd a doua fort,a ·aeosebii:n doua cazuri:
a) Corpul tinde sa urce pe plan. Avem (fig. 6.15, c)
Fr~- µN. (9)

108
 Ecuatiile de echilibru vor fi
Ji'2 cos (3 - mg sin a: - Fr = 0 (10)
F 2 ~in ~ + N - mg cos r,. = 0 {11)
de uncle se dcduce
.
F ,, ~
sin a: +
µ cos a:
1ng - - - - - - - • ~12)
.. cos (3 +
µ sin p
b) Corpul tinde sa cob,;are pc plan. în ncest ca1., avem (fig. 6.15, d)
F 2 cos ~ - 111g s1n cr + Fr = 0 (13)
F 2 sin ~ + N - mg cos et. = 0 (14)
de unde
sm ~ - u cos Cl.
F,, ~ mg . • . ( 1:j)
.. cos ~ - µ sin ~
Çorpul ra.min~ in echilibru daca sint îndeplinite simultan condi\iile
{12) ~i (15). . _
6.16. Un euh de mnsa m poate fi rasturnat în jurul muchiei drepte
a hazei inferioare (fig. 6.16) pr_in acliunea unej forte oarccare. Se cere:
a) valoarea fortei minime de ra_sturnare:
h) valoarea cea mai midi a coeficientului de frecare dintre euh ~i
supra!'ata orizontala (corespunzator punctului a).
Solutie. a) Forta ceruta trebuie sa actioneze perpendicular pe seg-
menlul OA (care une~te mijloacele muchiei în jurul careia c posibjla
rasturnarea eu opusa ei din barn superioara).
Corpul ramine însa în echilibru daca
F"
1.lJ 0 (ln = M 0 (G) (1)
unde G este greutatea cubului de muchie
arbilrara a. Avr!m

- a
· · .illo(G) = G · CB = mg • • (3)
2
Oin (1), (2), (~ rezu1ta

Fig-. 6.1.6
Fmin = m.zVï
4
~ (4)
Pentru impiedicarea a1unecarii cubului este necesar ca

F.,.;::: F' (5)

sau

(6)

de m1de
1
µmhl = -• · (7)
3

C\.17. Un tab1ou este prins de perete JJrintr-o sfoara cle lungima l

care face un unghi (/. eu peretele vertical de sus1,ine,·e (fig. 0.17).
lnultimea tabloului este <l. partea sa inferioara
sprij inindu-se nefixat pe perete. Sa se afle valoarca
A minimci a coeficientului de frecare dintre t.ablou §i
p~rete pentru ca aceasta sa rumina în ed,ilibru.
C Solufie. Condi 1ia de echiEbru, relativa la com-
ponentele fortelor, se scrie
G =F,. + Tcosa
N = Tsin o:
F 1.=µN (2}
E!!alitatea momentelor i'ortelor fata de punetul B
se._ scrie · ·

Fig. G.17
Gl sin o:
2
= T (l cos a. + V d''-- t'- s111. .... o:.) sm. ac. (3)

Avem

F,. l cos o: + 2 Vd 2
- t 2 sin:! a
-N = l sin«
de unde

l cos o:: + 2 V ,t~ -- 1~ s:u 2 oc

(5}
P.mhi .= t sin :J. •

110 ·
VII. MECANICA FLUIDELOR

7 .t .. 0 min~0 c:1 masa m, ~i volumul Jl este fixa ta la o anumit5 ad in-

.cime sub apCt (densitatea p). Lf\~at.u lfüora mingea se deplaseaza timp
de t 1 secunde p1·in apu, dupa care iese la suprafa~a. Sa se af)e înaltimea
maxima atinsa În raport eu nivelul apei !jt timpul total de mi~c::-u·c (fi~. 7.1).
Solzltie. Deoarece n1ingea urcrt pr-fo apa~ ri-----

J>ezulta ca forta nscen~ionali1 Fa = cdi~l -

- Gcorp = ma repreLintà ~i for~a accclcru-
.toare. Avem
(1)

Gcorp = mg (2)
de unde
, ... - m)
,...r;(7;n
-=---==- 6 i--=------:-----=..
a =----• {3) Fi~;. 7.1.
m,

Viteza dupa timpul l1 este viœza initialà pentru 1Jort,iunea aeriana

.a ru.i~càrii
u/,(to - m)
t'o = at1 = t- · •
m,
• (4)

lnaltimea maxima atinsa clè corp va fi

~'5 ,<It!(..-•p - m) 2
tlma."\: = ;-- = (5)
1
"Lg 2m,t
. •
q'impul de urcare este
lu . 'l'p = t l (l' P - m.)• {l-i)
g m,
•\fimpul total de mi~care m fi
t= t1 + fu = 'llpt·
__
t •
m,
(7)

111
 7.2. Un corp cilindric eu sectiunea S, inaltimea h §Î densitatea p
este atirnat la unul din capetele unei halante eu bratele egalc, printr-un
fir de greutAte neglijabila. La cel:11alt caput se a~alà o greutate G',
constatin<lu-~e ca cilindrul este mai greu. Pcntru echilibrare, cilindr~l
lncepe sa fie introdus intr-un lichid de ùensitate p1 • Su se afle adînc1-
mea de scufundare · 1a ob&i-
~ lterea a·hilibrului (fig. 7.2).
Sulutie. Echilibrul se ohti-
F n~ dacël ·
G' = G-F (1}
unde Geste greutatea corpu-
lui, iar F forta arhimedica.
./)' Deoarece
G =mg= Shpg (2)

Fig. 7.2
F = Gdisl = 11laisl ·g = Sx~1g (3)
rezullii
G' = Shpg - F = Slzpg-:- Sxp1g (4)
de unde
X= Shpg - G'. (5)
Splg
7 .3. Se d au <loua corpuri identicc (de densitate p) a fla te ln ~ceea~i
adîncime intr-un lichid (de densitaté. p1 > p). CorpurHe shit lansate
ln acela§i moment pe verticalu, eu aceea~i Yiteza initiala Vn, dar in sen-
suri cQntrar_e (primul in sus). Sa se
afle adincimea initinla daca e-orpurile
ating suprafata libcra a 1ichidului
· în acela$i moment (primul venind
de sus) (fig. 'ï .3).
Solutie. Conditia <lin prob.lema
implica egalit.atea timpiJor de

~Va~=-=
mi~care ai celor doua corpuri.
Accelera iïa celor doua corpuri
are_ v~loarea
- 06 .
-------------
- - - - - - - - - - - - - - ~=~=~=g-p-.
Fig. 7.3
(Pt 1) (1}

1i2
 q'impul ùe m1~care al primu!ui corp este
t1 = tAc + 2tcJJ.; . (2)
Observîncl ca viteza primului corp în JJunc.tul C este
Ve= Vvi + 2a!t (3)
,i ca }lUnctul J1J este pnnct culminant, avem

· t --Vt•5
---
+ 2ah- 'l'o+ 2 Vi•i + 2ah
1- a --- g (4)
q'impul de mi~care al celui de al doilea cm·p este
iz = lnn + lnE· (5)
Observjnd di punctul D este punctul tle adincime maxima (unde al
doilea mobil se opre~te un moment), avem

(6)

BD=-·
t'i (7)
2a
Deci
0
12=-+ ---
1., V,•i + 2ah. (8)
a a --
Din egalitatea ce1or tloi timpi &vem
t'o2( u2 -- a2) i·2
h= ..... =lt·~ (9)
2a 3 2g
unde

f!_(2 _, Pi)
k = P
(p; -
P •
ir (10)

7.4. 0 sfei·a, goala in interior, are peret.ii confect.ionati dintr-o sub-

stanta eu dPnsiLatca p1 • Razele peret-ilor sînt R 1 ~i R 2 (R1 > R 2 ). Cu
ce fel de material este umpluta sfera daca ea plute~tc într-un lichid eu
densitatea p2 ~ fiincl complet scufundata in acesta (fig. 7 .4)?

8 113
 Solue,~e. Greutat.ea dis-
locuita de sfera este
Gaisl = Vcorp • .p2lf =
4rtRf . (1)
= ~ (J2g·
Grmitatea sferei e.:;tc
formata din greutatca
peretilor

Gcorp 1= ~; fl1f.'( Rf - R:)

(.J (2)
si a nmterialului de
G.cor~ {imnlf!re
Fi~. 7.4 .. . '1..m
Gcorp2 = ~
.., pg • (3)
Din condi!ia de er.hilibru a sfc·rei în jnteriorul lichiclulni aYem
Gdisl = Gco1·p1 + Gco1·1,:!. (4)
R~?':! .= R~? P1(Rî - RV + (5)
<le unde densita.lea p a rnaterialului de umplcl'c este
Hf{ 2'1 - P1) + P1H~ (G)
P= R~ •

7.5. Doua bile eu rflzele R 1 ~i R 2 (R1 > R 2 ) ~i eu· densiUtt.ile p1 ~i

'fl2 (p1 > p2 ) sînt fi:rnte la c:t1petele urwi bare de lungimc cl ~i de gt·eu-

= -~--=-------=~=
·1=-
____________·_____ tate neglijabila ~i complet
- - d,- - - - ----' - - scufundate într-un lichid de
densitate p < P~· Sa se afle
~ -d - - - - f:Ë pozitia de suspensie a harei
_ - - - - - - - - - Ca2 - - pentru siluafirl de echilibm
Oa1 --=-----=--=---==:-:---=---=----=-
Fig. 7.5
a siB tPmului rie corpuri in
lichid (fig. 7.5).
Solu{ie. Greutàtile aparente ale celer douü sfere vor fi
. Lj-::Rr
G a l = .-. - (@1 - p) (1.)
J

Ga2 =; Jlrr:R~ (?2 - ·

p). (~)

114
Mom~ntcle greuta\iior aparente fat,ü de punctul de suspensie vor fi
4-:::Ri
Jl/1 =3 d1(P1 - p) (3)

(4}

Din cgalitatea lor se deduce

l1 - d P2 - P •

t - P2 - P + (Pt - Pl( ~J (5)

'i .<,. Se da un vas eu fundul mobi1, de arie S, in care se tourna un

lichid (densitate p) pîna la inaltimea h. Pe suprafa~a libera a 1ichi-
du1ui se ata§eaza un piston etan!j (de masa negJijabila) pe care se
n~euza un corp de masa m1 • m,
Fundul vasului este sustinut
printr-un sistem de pfrghii
(fig. 7.6). Se cere valoarea
mininui a masei corpului Je
pe taler JJentru ca lichidul
sa nu cw·ga.
Solu1ie. Greutatea pri-
mului corp ~i roria de presi-
une hidrostatica a lichidu- ·l, l~ · .
. lui, au im11reuna valoarea ---fi---- ~m;.
G' = m,.g + lzpgS. (1) F8g. 7.6
La echilihru este indeplinita conditia
G'l1 = G,i2 {2)
sau
{3),
de unde

(4)•

8* 115"·
 7 .7. Se da vnsul din figura care are o spurlma dreptunghiularii pè·
funcl. Aria fundului rnsului (inclusiv a sparturii) este S. Cu ce fort,â
trebuie deplasat vusul (a carni masa, exclusiv lichidul, este ill) pentru
ca în el sa ramîna o cantitate de lichid (densitatea p) cît mai
mare (fig. 7. 7)?
Solutie. In vas rnmîne o
masa m~ximâ de lichid daca
suprafata libe~~ a acestuia
F devine (in urma deplasarii
vasului) o fata laterala a
pr1sme1 eu laturile l 4, l 2,
l 3 = S/1 1 •
Volumul acestei prisme
z, este
°FIJ. 'i.-7 (1)"
iar masa de lichid ingramadita in acest spatiu este
,. ll1S?
m= J· p = ~ • (2}.

Masa intregului sistem va fi

m' ~ M + m. (3)
Suprafata libera a lichidului ra.mine în pozitia amintita daca for~a
èe ac\iune F' este rezultanta greutâ\ii lichidului §Ï reac\ir.1.nii normale
pe suprafata, fiintl dirijata dupa orizontala.
Se observa ca
, la
F = mr1a trro cc= mg-
lt
(4)

iar conform legii a doua a dinami.cii

F =,n'a= g !.! (M
14
+ li-1S
2l
P) (5)
1

-ca_:çe este forta cerut:1 de problema.

7.8. Un vas este plin eu apa. Debitul de volum este constant ~i egal
Qv• Pe peretele luterai se practica doua orificii de arie A fiecare, aflate
la .distanta d unul fata de al~ul._ Sa _se afle coordonatele pzinctului de
.intersec/ie a jeturilor de lichid care ies prin cele doua gauri (fig. 7.8).

116
 Soluçie. Conform ecuatiei lui Torrice11i, vitezele de iesire a licl1idului
prin cele doua orificii au valorile '
V1 = V2g}i (1)
'V2 = V 2g(h + d) (2)
unde h este adîncimea primului
orificiu in raport eu suprafata
Jibera. J eturilA de lichid se întîl-
nesc dacü nivelul lichidului in vas
ramîne constant, ceea ce im plicâ

mn ecuatii1e aruncarii re ori-

zonta]u, pentru punctul de intîlnire
a jeturilor, avem
Fig. 7.8

(5)

unde t1 ~i t2 reprezinta timpii in care o particula de lichid ajunge de· Ja

orificiile corespunzatoare la punctul de intersec\ie.
Avem astfel
tt = 2 V lt(li + d), y= 2h +d
de unde

(6)

(ï)

care sint coordonatele cerute.

7 .V. Un vas plin eu lichid pîna la înaltimea h stii pe un scaun neted.
Pe peretele Jateral, in imediata apropiere a furidului, vasul are un orificiu
de arie A, astupat eu un dop.
Greutatea vasului ~i a apei din el este G. Sa sè afle \ aloarea maxima
7

a coeficientului de frecare dintre vas ~i scaun pentru ca Ja scoaterea dopu-

lui Yasul sa se puna în mi§care sub influenta jetului de lichid (densitatea
lichidului este p} (fig. 7.9).

117
 Solufie. Viteza de ic~ire a jetului <le apa, la niYelul orilîciului, cst1:

v = v2~rt (1)

iar masa de lichid ie~itii pl'in Ol'iriciu in timpul Âl este

âm, = pAa. · Ât (2}

Fort-a eu care jrtul împinge

vasul nre valoarea data do con-
servarea impulsului ,
P • D.l = Âm, · V (3)
sau
F = p11v 2 (4}
sau
Fig-. 7.9 F = 2pghA. (5)

Deoarece frecarea dintre vas §Ï scaun este

Fr= µG; (G)
rezulta ca vasul începe sa se mi§te daca:
Fr~ F (7)
de unde

µ,na.,:=
2o!'hA
. c. (8)

7.10. Se dau doua corpuri eu densitaiite p1 ~i p2 care, în vid, au aceea~i

greutate. Ele se atîrnii. la capetele unei balante ~i se scufunda într-un
, lichid eu dcnsitatea p. Ce rela\ie
este între bratele balan\ei în eclti-

Î libru î11 lfrhid (fig. , .10)?

Soluf fr. Volumele celor doua
corpuri sînt
G
l'i=- (1)
P~
(2)
Fig. 7.10

118
1ar greutat,ile lor aparcm te in lichid

G0 , = G- pV~ c(1 - :J . ....'

(3)

G 0, = G- pl'21,' = G ( 1 - :. ) · (4)

Fie 11 ~i l'!. bra\clc balantci. Ln cc:hilibru, avcm

Cal • l 1 = 9a2 • L2 (5)

de unde
11 Pt Pt -
-=-·---i
P (6)
l2 P2 P2 - P
care este condi\ia ccrutii.

7.11. 0 pompa, actionala de 1:1n motor, eu randamentul "I}, urca apa

intr-un tub cilindric eu sec\.iuncm A ~i innltimea h. ~tiind ca debitul de
masa este Qm• so cere puterca minima a
pompci (t'ig. 7.11.).
Solufie. Calcule le se fac pcntru cen-
trul de greutalo al cilindrului pU1' eu
Iichid. ln acel punct energiu totalu a
masei de apü va fi
(1
sau -· - - --7AJ:_ - _ - -
nn, 2 h .m,
-- · -
-- -- -- -- - -- ------
- ---------
·E = - 2 + m rr -2 = --2 (v2 + gh) (2. ) ..=-- -=-=---_--::_-- -=--=---
ô Ji'i2, ?.H

uncle m este masa lichidului din tuhul de urcare.

~tiind ca
(3)

sau
E
"l}=--- (4)
Pmin • t

H_9
avem
E
Pmin = -•
pt
(5)

ObserYînd ca
m
Qm=- = pAv (6)
t
avem în final

Pmin = Om (-Q~_ + gh)

2·'l p2A2
1. ('i)

7.12. Un rezervor plin eu apa prezinta o sparturii de raza r pe fundul

circular al vasului de rnza R. In cît timp se gole~te rezervorul daca la
momrntul initial t = 0 avem inal~imea eoloanei de
lichid h = /z 0 (fig. 7.12)?
Solutie. Ecuatia de continuitate, combinata eu cea
a lui Torricelli, ne da
Q., = 1tr2 V2gh. (1)
ln timpul dt nive]ul lichidului seade eu dh, astfel
încit ecuatia diferentiala a curgerii este
Q;, · dt = - 1tR 2dh (2)
sau
n2
dt == + V . .dh. (3)
v 2
2gh
Rezulta

Fig. 7.12 (4)

deci
(5)

7.13. 0 sfera eu volumul V plute~te la suprafata de separa\ie a

doua lichide nemiscibile. Dcnsitatea eorpului este p, iar a celor doua
lichide p1 §Î p2 ( p1 < p < p2). Sa se determine por~iunile <lin volumul
sferei situate in cele doua lichide. Discufie (fig. 7.13).

120
 Solufie. Fie V1 ~i V2 volumele celor doua por\iuni. ~ste evident ca
V = V1 + V2 l,'. (1)
Greutatea sferei va fi
(2)

For\a arhimedica totala are valoarea

Gd,sl = V1P1g + V2P2C (3)

~i în cazul plutirii ea egaleaza greutatea corpului

(Vl + V2)P = V1P1 + V2P2 (4)

de uncle volumele part,ilor vor fi

l'1 =V. P2 - p (5)
P2 - P1

V2 = V . J:_- P1 • (6)
P2 - P1
Cazuri particulare: Fig. 7.1'3
a) Daca p = p1 , avem
(7)
§1 l'"2 = 0, adieu sfera se afla integral in lichidul mai U§0r (superior).
b) Daea p = p2 , avem
(8)
~i l'i = 0, adieu sfera este introdusa toata in lichidul mai greu (inferior).

7 .1-1. Oin Yirful unui plan înclinat sub unghiul a este lansat spre baza
planului un corp eu viteza initiala v 0 • lnal\imea planului este h. Dupa
parcurgerea planului, corpul (densitatea eorpului este p1 ) intra într-un
lichid eu clensitatea p2 ( p2 > p1 ). Suprafa\a libera a lichidului este
la aceea~i inaltime ca baza planului. Se cer:
a) timpul maxim in care corpul se deplaseaza prin lichid;
b) adincimea maxima la care corpul patrunde prin licbid;

121
 h

Fig. 7.H

c) distan\a maxima parcursa de corp (pe orizonLaJa) prin lichicl

(fig. 7.14).
Aplicatie pentru Cl. = 30°; v0 = '.lO m · s-1 ; h = lt m;
p1 = 800 kg· nC3 ; p2 = 1000 l,g · m-3 •
µ = 0 J ; g = 1.0 m • s-2•
Solufie. a) Mai întii se observa eu lungimea planului înclinnt este
h
l=--=8m (1}
sin "
iar accelera~ia de _coborîre pe plan are valoarea
a = ~(sin Cl. - µ cos e1.) = 4,15 m/s 2 • (2}
Rezulta ca mobilul njungr. la haza planului eu viteza

(3}
ln acest moment., corpnl inLru in 1ichid, eu viteza init,inla 'l'n·
Mi~carea prin 1ichid echinlleaza eu o aruncare oblicit. Componentele
vitezei iniiiale de aruncare vor fi (pe YerLicnla ~i orizontalù)
v 00 = 'l'n sin o: = G,5 m/s (4)
V 00 = Vn cos rt. = 11,2 m/s. (5}
Acceleratia corpului prin lichid se calculeazu din forta ascl'nsionala
§Î are valoarea

(6)

122
Din aruncarea oblica se ~tie eu tim pul maxim de deplasare este
2,•uv ' 2v n sin ex. ..
t,w,.'I: = -= ---
a' a'
= b, 2 · S. (7)

b) Adincimea maxima este data de expresia

v7 sin 21X
hma."' = -12a'
- - = 8,45 m (8)

c) Distanta maxima pe orizontala va fi

v11 sin 2ct
dmax = - - - = 58,4 m. (9)
a'

7.15. Un corp are greut.alea reala G §Î greutatea aparenta, tntr-un

lichid eu dcnsitatea p1 , egalii eu G0 • Densitatea corpului este p (g =
= 10 m/s 2 ).
a) Penlrn G = 2 158 N; Ga= 1N;p=2580 kg/m 3 ; p1 =1000 kg/m3,
~e întreaba dacâ corpul are sau nu goluri în inte1·ior. ln caz afirmativ,
-care este volumul golurilor?
b) Corpul d~ la punctul a), considerat plin, este lasat coboare prinsa
apa pîna la adincimea de h = 20 m. Se cer:
b 1 ) timpul in care sint parcUI'§Î ultimii h' = 5 m.
b2) distanta parcursa numui in ultima secundü.
Solutic. a) Se calculeaûi mai înlîi volurnul V al corpului in ipoteza
ca ar fi plin. A.Yem
F = m/? = G/ pg = rn-,t 111 3• Calculam apoi volumul V' al corpului
prin intcrmediul greuta\ii apnrenle
Ga= G _:_ F~1. = G - V'p 1g
de unde
V'= 1,58 · 10-4 m 3•
Deoarecc V' #= V, corpul are goluri, al caror volum este
V" = V' - l' = 0,58 · 10-,1 m 3 •
b) Calculum accclera\.ia corpului prin apii. A.Yem
ma = G --: FA sau Ga/g = G - V p1 p
de unde

123
 b 1 ) Timpul total de mi§care este
t = V2h/a ~ 2,6 s.
Primii h - h' metri sînt parcur§Î ln timpul:
t' = V2(h - IL')/a ~ 2,23 s.
Deci, ultimii h' metri sînt parcur§Î in timpul
t" = t - t' = 0 ,31 S.
h 2 ) Pina la începutul ultimei secunde, corpul a coborit pe distanta
h" = a(t - 1) 2/2 = 7,68 ~
In· 'ultima secunda el va parcurge dislanta
êl.h = h - h" = 12,32 m.

7.16. 0 picaturi'i de apa, care are o vileza limit.a c,, se desface instan-
taneu în n picâLuri mai mici identice. Care va fi viteza limita a unei
.picaturi mici?
Solutie. Fie v' viteza limita ceruta a unei picaturi mici de arie S'.
Din valoarea rezistentei la înainlare, avem
Sv 2 = nS'v' 2 (1)
unde S este aria picaturii mari. Rezulta

v' = v VS ; (2)
nS'
Notind eu R ~i M raza, respectiv masa picaturii init,iale de densitate p,
avem
4rrR3 M

(3)

124
Notînd eu r raza picaturii mici, avem
4r.r 3 lll
--=-
3 np
3--.
r = f/ 31lf (4)
V4~n?

. S'
. .
=. 4-'" ~a.- 9..M2_
-., -•) .,·
161t·p-n-
Din (2) r~zulta
, 1) .
'l} = ty,i·

125
VIH. REZISTE.NT A MATERIALELOR

8.1. Rezistent,a la corn primare a unei grinzi este proportionala eu

-sectiunea acesteia, iar la încovoie1·e (in pozit,ie orizontala) este propor-
·\ionala eu lungimea seciiunii f}Î eu patratul inultimii acestei seciiuni
(presupusa dreptunghiulara. _in ambele ca-
zuri). Grinda se confectioneaza clintr-o blrna
cilindrica eu diametrul d. Ce valoare trebuie
/
/ sa aiba lungimea l a sect,iunii pentru ca
/
/ rezistenta grinzii sa fie maxima (fig. 8.1)?
/d Solutie. a) ln primul caz rezistent,a a1·e
~
/ valoarea
/
/
~ / R = kS = klh. (1)
j/ l Cmwenind k = 1 N · m- 2, valoarea rezts-
tentei este
Fig-. P..l
R=l]/d:!.-f1.. (2)
:Derivata rezistentei in raport eu lungimea Ya fi

R' = d R = d2 - 212 (3)

dl Vd 2
- l'}.
·nin anularea ei se ol>tine
d ]/2
[ZJR=Rmax = 2 • (4)

Într-adevar ftmc~ia (1) h'ece printr-un maxim, caei pentru

l < d V'>"'"' ::::> R' >0 §i pentru l > d 1/2 ::::> R' < O.
2 2
ln acest caz seet-iunea trebuie sa fie un patrat
h) ln al doilea caz rezistenta este
R = kl(d 2 - l 2) (5)

126
Considerincl k, = 1 N ~ m- 3 §Î derivînd in raport eu l, avem
dR ·=d2- 3l2. (6)
cil
Prin anula1•ea derivatei se obtin dimensiunile sectiunü

[lfo=Rmax =
d V~
•j (7)
.J

[h]R=nma.\: = 3
d 1/6
- • {S)

Asemanator ca mai sus se arata ca (5) trece printr-un ma:xim.

8.2. 0 sirm.1 de cupru are rezistenta 1a rupere de 4,116 • 108 N/m 2•
Sa se afle hrngim.ea minimli, la care sirma se rupe din cauza greutiitii
JJroprii. La ce temperatura trebuie a<lusâ sirma (plecind de la 0°C) jmpie-
dicata s:'.i se dilate pentru a obtine acelafi efort uuitar? (p = 8 900 kg/m 3 ;
a= 1,7 -10- 5 k-1 ; E = 9,8 · 1011 N/m'.!..)
Soluiic. Efortul unitar normal este asigurat de greutatea propric,.
adica
G
'r=-· (1).
s
Sirma· fiind cilindrica, avem
m~ 7.JP.~
't'=--=--·. (2}
s s
sau
P = lmin • pg (3}
de unde
. -- -5._ -- 4,. 6'),.
l min -'! m. (4}
pg
Din valoarea fortci de dilat.ure.

-F = -r= E:,.t 0 (f,)

s
-avc.:.m
't'
t0 ·= - - = 246°C. (G)
Er1.

. 127
 8.3. Un fir extensibil, de lungime nedeformaUi l 0 , sustioe un corp de
masd m, in rotatie îotr-un plan vertical (se presupun date E ~i S penlru
fir). 1ntre ce limite este cuprinsa alungirea absolu ta a firului? Care este
valoarea maxima a perioadei de rotatie pentru
care alungirea absolutâ se anuleaza (fig. 8.·3)?•
Fc1
,....-A SoluJie. In punctul culminant A avem:
/ G -,, F=Fc;-G (1\
/ \
/ \
I \ und~
., 1
'\ I
\ /
\
__.,,./
' '-:--Ji (2)
G
G=mg
[cf
Fig. 8.2 11nde w este viteza unghiulara de rotatie a firu-
lui. Avem

(3)

· In punctul B, avem {dupa un calcular simiJar)

lilmax = mlo0,,<!)2 + 2) .. (4)

.1:,'S - mw 2l 0

deci
. (5}

Numai alungirea absoluta minima St poate anula §i din 6.lmin =0

avem

(6)

de unde

(7)

128
 8.4. Doua fire de metale diferite, au aceea§i lungime nedeformata.
Sub actiunea aceleia~i for\e, ele capata acee~i alungire absoluta. ~tiind
câ modulele de elasticitate sint E 1 §i E 2, iar primul fir are diametrul d1 ,
sa se calculeze cele de al doilea diametru. Aplica\ie pentru: E 1 =
= f1,S • 1010 N/m 2 ; E2 = 1,96 · 1011 N/m2, di = 10-~ m.
Soluçie. Conform legii lui Hooke, avem relatiile
4F1_ = El. Âl1
r.dr_ loi
(1)
4Fz = E2 • Âlz •
ï.d~ lo2
Conform problemei Âl1 = Âl 2 , F 1 = F2, l 01 = l 02. Deci
dfE1 = d.lEa (2)
de unde
. "'/ E1
d2 = d1 VE;· (3)

Valoarea numericà este: d 2 = 71 · 10-s m.

8.5. Se dau doua fire metalice (de

natura diferita) care sustin un corp
(fig. 8.5). Metalele au limita tensiu-
nilor admisibile la intindere o-1 §Î o-2 §Î
sect,iunile S 1 §Ï S 2• ~tiind ca firele for-
meaza. între ele unghiul 2cx, sa se calcu-
leze greutatea maxima a corpului atir-
nat de fire (se impune un coeficient de
siguranta k).
Solutie. Greutatea G a corpulai
se descom pune in corn ponentele
G
F1 =Fn=--, (1)
" 2 cos cr. Fig. 8.5
Pe de alta parte aYem
Fi= cr1S1 (2)
F2 = o-2S2. (3)

9 - Probleme de flzlcà
129
Trebuie sa alegem cea mai mica din aceste forte la care rezista firele.
Fie aceasta fort a F1 • Avem
Gmax = 2F1 COS oc. (4)
Impunindu-se un coeficient de siguran\a, rezulta ca
, Gmnx · 2F1
Gmax = - - = --· COS oc. (5)
k k
8.G. O bara meta1ica cilindrica, eu modulul de elasticitate E, este
intinsa de o fort,a F. Alungirea relativa nu trebuie sa depa§easca
valoarea e, iar efortul unitar nu trebuie sa treaca de valoarea a. Se
cere diametrul minim al cilindrului care indepline~te aceste conditii.
Solufic. Calculam diarnetrul barei pe doua cai:
a) avem
4P
- ~ Ee. (1)
r.df

de unde

d1 = 2 \/ ..... ~
!E·:;- (2)

b) avem

(3)

de unde

d,.,.. = 2
Y F
-•
;:a

Din cele doua vnlori posibile ale aceluia~i diametru se va alege valoarea
(4)

cea mai mare.

8. 7. Se da sistemul din figura in care se presupune ca barele 1 ~i 2
rezista solicitarilor impuse. Marimile l, a:i, cc2 se presupun cunoscute.
Pe bara ·3 se a~aza un corp de o anumita greutate. Se cere: pozitia
corpului pe bara 3 astfel încît barele 1 ~i 2 su fie egal solicitate la întindere.

130
 Solufie. Avem rela}iile
l
G1 . -- - .Gi
--
sm cx1
(l)
, G2
G-~=--•
.. sin cx2
G(
~aca G~ = G;,
rezulta _Ba
G sin cx1 B
-1= - - • (2) Fig. 8.?
G2 sm :>:2
Pe de alta parte, a-mm
G l- 3J
-1= - - (3)
G2 X

de unde pozi~ia ceruta in condi\.ia impusü este

x = l __ si_n_a..;;;2_ _ (4)
+
sin cc2 sin a 2
8.8. 0 bara metalioa de lungime l ~i de sectiune constanta S este
suspendata nrtical §Î aoiionata. de o foria axiala F. lntre ce limite
variaza efortul unitar suportat de bara? (Densitatea materialului barei
este p; fig. 8.8.)
Solufie. Comideram o seciiune in bara plasata la distanta x de baza
inferioara (2). Greutatea por\iunii de sub acest niYel a barei este
Gx = 11?,:.f; = l'xpg = Sxpg (1)
Efortul unitar la nivelul acestei sectiuni este

v;ç = F +SG:x:x (·_?)

SUU
F
v;ç = S + X@g. (3)
(2) _ _ _ __
Efortul unitar maxim se oh\ine la sectiunea
( 1) ~i are· valoarea
F
Cma..,; = [Ci.x]x=l = S + l pg (4) F
Fig. 8.8

9* 131
iar cel minim se obtine la sectiunca (2) §Ï are valoarea
F
<>min= [<>x]x=O =S (5)

deci
<>min < G < Gmax•

8.9. Bara din problema precedent a are

seciiunea inferioara S0 §Î efortul unitar a
constant de-a lungul barei. Se cere sect,hmea
maxima a barei (fig. 8.9).
Soluçie. Deoarece efortul unitar este con-
stant, rezulta ca sectiunea barei este vari-
~ . 9.bila.
Sectiunea maxima se obtine la (1), iar cea
minima la (2). Se considera o sectiune in bara
(2} _____-+-__ S. dusa la nivelul x §Î una imediat urmatoare,
'O la nivelul x dx. +
Sectiunile astfel luate au valorile: Sx ~i
Sx + dSx. Avem
Fig. 8.9
(1}
a(Sx + dSx) = F + Gx + pgSxdx. (2)

(considerînd portiunea dint.re Sx ~i Sx +

dSx drept o prisma). Din (1)
(2) se ob\ine, prin scadere, ecua\ia diferen\iala

dSx =..M._ dx (3)

Sx a

a carei solutie este (prin impunerea condi\iei init,iale x = 0 ::;> Sx = S0).

(4)

deci
pl(l
0
Srna:c = Sx 1 = S 0c • (5)
X=l

132
 ..

IX. FIZICA MOLECULARA.

TERMODINAMICA

9.1. Un fir metalic de lungime 2l este fixat in douu puncte A· ~i B,

pe aceea~i orizonta]a. La mijloc se a~eaza o greutate caro coboara pe o
distan\a oarecare. Cu cite grade trebuie sa incalzim firul pentru a pro•
duce o a]ungire de n ori mai mica
decit distanta amintita? Sa se ob- A .,_-~l_ _~1..,..l_ _ _l_ _,.JJ
serve .o proprietate interesanta a
intervalului termic cerut (fig. 9.1).
Solu#e. Conform legii dilatarii M'
liniare, a1ungirea firului pe cale
termica este
Âl = l 0 r.t.Ât = 2lr.t.llt. (1) B
Din enunh avem Fig. 9.1
JJ,J .M' = n~l (2)
sau
Jililt' = 2fo.n ilt. (3)
Din figura avem

A 111' = !J_ = 2l(i + rt~l) = l(1 + o::~t) (4)

2 2
M li1' = V .t1.M' 2 - A1l1 2 = zv (1 + o::~l) 2
- 1 (5)
deci
2
 t = - -- - (6)
a(4n2 - 1)
adica temperatura este independenta de lungimea firului.
9.2. Se dau n corpuri de mase m1 , m2 , ••• , mn, eu caldurile specifice
c1 , c2, ••• , en §Ï cu temperaturile initiale t1 < t2 < ... < tn. Sistemul

133
ajunge in echilibru termic. Sa se arate ca temperaturo. finala O inclepli-
ne§Lc condit.ia: 11 < 0 < tn.
Solufie. Conform principiilor calorimetrice, tempcraturo. finala are
valoarea

(1)

Solu~ia prohlemei revine la verificarea inegalitaWor cvidente:

+ m2c2t2 + ... + mnr,ifn < tn(m1c1 + m2c~ + .... + mncn}
m1 c1 t1 (2)
m1c1t1 + m c t + ... + m c > t (m c + m c + ... + mncn).
2 2 2 11 1/ 11 1 1 1 2 2 (3)

9.3. Doua lichide au temperaturi)e ini\iale t1 §Ï t2 (t1 > t2). Masa

celui de al doilea lichid este m2 • Lichidele se amesteca astfel incit tempe-
ratura finalâ 6 respecta condi\ia t2 < t; < 0 < t~ < ti- lntre ce limite
este cuprinsà masa primului corp? (Ciildurile specifice ale lichidelor sint
c1 §Î C2 .)

S0Zu1ie. A Yem
6=
+ 11l2C,zl2
111 1<'1f1

m1c1 + m2c2
Din conditiile
0 > ,;, 0 < t~
rEzulta

9.4. a) Cu o masa oarecare de gaz perfect realizam o transformare

izobara in care volumul sa creasca cît mai repede cu temperatura. Cum
trebuie sa luàm presiunea ini\iala a gazului, mai mare sau mai mica?
b) Cu aceea§i masa de gaz realizàm o transformare izocora in care
vrem ca presiunea ·sa creasca cît mai încet eu temperatura. Vom folosi
un vas cu Yolumul mai mare sau mai mie?
Solufie. a) Din legea Gay-Lussac avem
y= l'o T (1)
To

134
iar din ecuatia de stare (initiale.)
Polio= vRTo (2)
de unde
V= ~,RTo. (3)
Po
Deoarece
vR
a= arctg-
Po
rezulta ca daca luam o presiune initiala. (constanta} mai midi, viteza de
cre~tere a volumului este mai mare.
h} Un rat.ionament ana1og arata ca
vR
p=-T. (4)
Vo
Deci, daca vrem ca presiunea sa creasca cit mai lent o data eu tempe-
ratura, trebuie sa folosim un vas eu un volum ini\ial (constant) mai mare.

9.5. Un meteorit intra in atmosfera terestra. Ce viteza ini\iala

minima trebuie sa aiba pentru ca:
a) sa so topeasca la temperatura de topire tt (temperatura ini\iala
este t0 );
b) sa se transforme în vapori la temperatura de fierbere t,. Celelalte
constante termice ale substan\ei meteoritului se presupun cunoscute.
Solu/ie. a) Cald~ra necesara topirii are valoarea
Q = mc(lt - t0) + mÀ (1)

care provine din transformarea el'!ergiei cinetice ini~iale

EcO _- -~V5 (2)
2
de unde
Vomin = V:llc(t, - lo) + À]. (3)

h} Caldura necesara fierherii este

Q' = m[c(t1 - t0) + À + c'(tr - t,) + l] (4)

135
care rezultu din transformarel;l energiei cinetice initiale
, _ mv'2
Ec 0 - -0- (5)
2
de unde
(6)

9.6. 0 sirma metalica eu lungimea l are temperatura t1 • Ea este

racita pîna la temperatura t2 • Sa se determine frecvenia minima de
rota\ie pentru ca lungimea slrmei (care are la capat un corp eu masa m)
sa fie invariabilâ. Se presupun cunoscuto constantele termice §Î mecanice
ale materialului sîrmei.

Solufie. Contrac\ia sirmei produsa prin ra.cire este

( Lll)tcrmicd. = fo.(l1 - t2) (1)

unde et este coeficientul de dilatare liniara al sîrmei.

Alungirea absoluta produsa prin forta centrifuga are valoarea
Fl
(Lll)mc.:anicd = SE (2)

unde E este modulul lui Young al sîrmei de sec\iune S. Deoarece

F = 4r.2 • lmv 2 (3)

( Lll)termicd = (Lll)mecanicd (4)

avem

9.7. Un tub de lungime l contine o co-

loanâ de mercur h ce separa o coloana de aer.
Tubul se rastoarna într-un alt vas eu mercur,
ramînind o coloana de mercur in el. Care
trebuie sa fie lungimea minima a tubului
pentru ca mercurul sa se versr. in vas în
I totalitateï (Presiunea atmosfë1•il:!a este Pa
Iïg. !>.7 torri; fig. 9.7.)

136
 Solutic. Aerul sufera. o transformare izoterma. N otind eu S sect.iunea
tubului, avem (fig. 9. 7)
PI= Pa+ h
=V1 S(l - h) (1)
Pn = Pa - X

V11 = S(l - x).

Conform legii Boyle-Mariotte, rezulta
(Pa + h)(l - h) = (Pa - x)(l - x) (2)
sau
x2 - (Pa +.l)x +h 2
- hl+ Pa•·h = O. (3)
Daca. mercurul coboara ln totalitate, avem x = 0, ceea ce implica
h 2
- hl + pit = 0 (4)
deci
lmin =Pa+ h. (5)
9.8. Un cilindru metalic con\ine un lichid eu temperatura t1 , pîna la
nivelul h1 • Coeficientul de dilatare liniara al vasului este rl, iar cel al
lichidului y. Sistemul se incalze~te la temperatura t 2 • Sii. se discute relatia
dintre noul nivel si vechiul nivel in functie de relatia dintre cei doi
coeficien\i. • • •
Solufie. Fie R raza bazei cilindrului metalic la temperatura t1 • Avem
Si 1 = ..R 2 (1)
Si 1
= S1 [1 1
+ 2oc(t 2 - t1 )]. (2)
Ana.log, cele doua volume ale lichidului, vor fi
Vt. = r.R 2h1 (3)

Vi 1
= YtJ1 + y(t2 - t1)] = -;cR 2h1[1 + y(t2 - t1)]. (4)
Noul nivel al lichidului va fi

(5)

137
 Se observa ca:
a) daca y = 2a. avem h2 = h1 §Î nivelul ra.mine acela§i;
b) daca y > 2a. avem h2 > /z1 §Ï nivelul cre§te dupa încâlzire;
c) daca ,· < 2a. avem h2 < h1 §Î nivelul scade dupa încalzire.
9.9. Se dau doua bare metalice care la temperatura t1 au lungimi1e
l 1 §Î ltu• Coeficien\ii de dilatare liniara sînt a1 ~i C'l2 • Barele sînt
i~~àlzite la temperatura t2 > t1 • Ce condifie trebuie sa indeplineascu
lungimile initiale §Î coeficien\ii de dilatare pentrt;t ca diferen\a dintre
alungirile barelor dupa încalzire sa fie indepcndentil de intervalul de
temperatura.

l, 11
= Z,Ji + o: (t 1 2 - t1 )] (1)
l,! 2
= ltJ1 + cx 2(t 2 - t1 )]
deci
1111 = ltu - ltu = lt,/:t.1 • Ât} (2)
Âl2 = ltu - ltu = ltu~ • Ât
!1l = l1l 2 - !ll1 = l1t(l1:11:t2 - l1 11
cx1 ). (3)
Daca Âl nu depinde de diferenta de temperatura, rezulta ca
ltu':1..2 - ltnCX.1 = 0 (4)
sau
ltll a:2 _
- =- , (5)
lt:, CIC1

care este condi\ia ceruta.

9.10. Se dau barele metalice eu lungimile 101 ~i 102 la 0°C. Notînd
eu ti, t2, t3 temperaturile la care lungimile, respectiv sectiunile ~i volu-
mele devin egale, sa se determine ordinea de valori a celor 3 temperaturi.
Solufie. AYem
lt 11 = l 01 {1 + CXl l1)
(1)
lt 11 = l 0 2{1 + C'l2l1).

102 - 102
ti=-::..;:__-=-- (2)
lo1Cl.1 - lo2;1.2

_138
 Din S,11 = S 1:a' 1:espectiv V,u = V,0 , avem
lo2 - lo1
t2=------ (3)
2(lol CX1 - lo2cx2)
lo2 - loi
r ~ = . • (4)
3Uo1 cx1 - l 02rJ.2)
deci

este relatia de ordine ceruta.

9.11. Se dau trei bare metalice eu lungimile l 01 , l 02 , 103 la 0°C. La ce

temperaturii trebuie încalzite barele ca sa formeze un triunghi echilate-
ral? (Se cunosc coeficien\ii cx1 §Î 0'-2 de diiatare- liniara ai primelor doua
bare.)
Solu,ic. Avem
lo1(1 + c,;1t) = lo2(1 + 11.2t) = loaC1 + !X3t) (1)
unde t este temperat.ura cerutii. Se poate scrie
loi
-=---
1 + a.at
loa 1 + cx1 t
(2)
l 1 + r;.3t
-02= - - -
loa 1 + r/.2t
de unde
1+ rJ.,it =-·
101
(3)
1+ 02 ·
ot1t /

Temperatura ceruta va fi deci

ln2 - 101
t=----- (4)
lo1CX1 - lo2C1..2

9.12. 0 coloana de mercur eu lungimea l separa o coloana de aer

intr-un tub cilindric inchis la un capàt §Î deschis la celaJalt. Coloana
metalica este tn echilibru, eu coloanele de aer de lungimi 11 , 12 , 13 (fig. 9.12)
pentru cazurile cind tubul este orizontal, vertical eu capâtul 1nchis in
sus, respectiv în jos. Ce condi,ie indeplinesc lungimile celor 3 coloane
de aer?

139
 l, l Solu1ie. Notind eu Pa presiune at-
mosferieâ §i eu S see\iunea tubului
I avem
1{PiV == PtSl
1 1

t II { P2 = Pa - l (1)
V2 = Sl 2
D III{Pa=Pa+l
Fig. 9.12 V3 = Sla.

Folosind rela\iile tr:msformarii izoterme, pe grupe de stâri, gasim valo--

rile presiunii atmosferiee

(2)

de unde conditia ceruta va fi

__ l 2_ _ l3 _ l2 + la. (3)
l2 - l 1 l1 - l3 l2 - la

9.13. Intr-un vas se afla o eantitate oareeare de apa rece §Ï apa ea1da
eare împreuna au un volum initial oarecare. Sa se observe o proprietate
a volumului celor doua categorii de apa dupa stahilirea echilibrului
termic.
Solufie. Notam: m1 - masa apei mai reci, de temperatura iniiiala t 1 ,
m2 - masa apei mai calde, de temperatura initiala t2 > t1 , 0 - tempera-
tura finala a amestecului, Po - densitatea apei la 0°C, p1 , p2 - densi-
taiile apei reci, respectiv calde, V 1 , l'2 - vo]umele ini\iale ale apei reci,
respectiv calde, V~, v; - volumele finale ale apei reei, respectiv ealde
y - coeficientul de dilatare al apei. ·
Ecuatia calorimetrica ne da
(1)

140
 Avem .
Po
P1 =
+
1 ytl (2)
Po
P2 =
1 + Ylz

V1 = m1 = m1 (1 + yt1)
P1 Po

V2 = m2 = m2 (1 + yt2)
P2 Po (3)

, - -m1- =m1- (1
V1 + y 0)
Po Po

Y 2m2
tr' =-=nz2
- (1 + y8)•
Pa Po
De asemenea

V~ - V1 = mi y( 0 - t1) (4)
Po
l'2 - v; = mz y(t2 - 8)
P2
Vi - V1 - (V2 ~ V;) = 0 (5)
.deci
V1 +V = 2 V~ + v;, (6)
.aclica volumul nu se modifica dupa stabilirea cchilibrului termic.

9.14. Un mol de gaz monoatomic afl3:t initial la temperatura T1 §Ï

presiunea Pi se destinde dupa legea T = a V - bV 2• Sa se determine
·variatia energiei interne atunci cind volumul sau cre~te de 2 ori. Ce
relafie trebuie sa existe intre a ~i b pentru ca energia interna in starea
final a sa fie egala eu cea din starea initiale.?
Solzifie. Din ecuatia de stare
p 1 V1 = vRTi (1)
141
deducem
(2)

;.·.:.
(3)

Avem
dT = (a - 2b V) d V (4)
3 3
dU = - vRdT=- vR(a- 2bV)dV. (5)
2 2
Variatia energiei interne este

ÂU = -3 vR ~V: (a - 2bV)dV (6)

2 v,
sau
ÂU =i R2T!..(a - 3b RT1)· (7)
2 P1 Pi
Conditia ll.U =0 este indeplinitu daca
a
(8)
b

9.15. Sa se arate ca adiabata unui gaz perfect descre~te mai rcpede

decit izoterma corespunzatoare.
SolziJie. Ecuat,iile adiabatei, respectiv izotermei, sint
pVY= C1 (1)

pV = C2 (2)

unde C1 ~i C2 sint constante. Avem

dp) = -yp-
(-dV (3)
aV

(~)=-]!_•
dV V ï
(4}

142
lntrucît

l(!;).H(:n.1 (5)

rezulta ca adiabata descre~te mai repede decît izoterma..

9.16. Un cilindru inchis la ambele capete con\ine un gaz oarecare

~i este impartit in doua parti de un piston (fig.9.16). Masele de gaz slnt
acelea§i in ambele co:µipartimente. $tiind ca la temperatura T (aceea§i
în ambele parti) avem V1 /V2 = n, se ·
cere ce devine acest -raport la tem- ,. ._- - -
i:tftt;[c;,/i~~ceea~i pentru ambele ;/XC
Soluile. Fie p 1 , p 2 ~i p~, p; presiunea ·· · · •·
gazului in par~i1e 1 §Î 2 la cele doua
temperaturi. Avem .:·:·>:~//
. . . . ..
.•. . '2• ••.
P2 - Pi = p; - p; (1) ·. ·.. : : : .:- : ...
V1 + V2 = V~+ v; (2) Fig. 9.16

l'espectiv
Pi l'1 = P2 î'2 (3)
p~ l'~ = p; F;. {4}
Notind F~/ r; = X avem
P2 = n (5)
P1
(6)

.de unde
p 1 (n - 1) = p~(x - 1) (7)

l'1(1 + !) =Vi(i + !) (8)

adicii
Pi V,(n - 1) ( 1 + !)= p~ V~(x - 1) ( 1 + !)· (9)

: 143
f;,tiind ca

(10)

avem în final
T 2
n -1 x i 2 -

[l''
-------
n œ
(11)

sau
a, T
o;2 + _. -
n T'
(1 - n2) - 1 = 0~ {12)

Se observa ca:
a) daca n = 1 => x = 1, adica greutatea pistonului se neglijeaza
§Ï raportul volumelor ra.mine acela§i;
b) aceea§Î concluzie rezulta pentru n t>- 1 §Î T' ~ oo;
c) Daca n > 1, iar temperatura T' nu este foarte mare, greutatea
pistonului nu se mai poate neglija. In acest caz, avem

n,2 - 1 . .
·T
V1 r2 (n2 -
- 2.
1)2
(13)
IX=
2n'l'' · + + T' 4n 2
s

9.17. 0 masa m do gaz, eu masa moleculara lJ.1, este închis intr-un

corp de pompa, avînd la o anumita temperatura presiunea p1 §Î yolu-
mul V1 • Fiind incalzit, parametrii gazului devin p 2 §Î V2 • Se cere tempe-
ratura maxima la care a f ost incalzit gazul, dacâ presiunea depinde de
volum conform relatiei: p = b - a V.
Solzifie. Avem
p = b - al" (1)

m
pV =-R'D
M
de unde
JJfaV2 - llfbV + mRT = O. (3)

144
Conform teoriei extremului trinomului de gradul li, daca T = Tmax,
se verificâ relatia 't:J

M 2b2 - 4illamRT =0 (4)

de unde
Jlfb2
Tmax =---• (5)
4amR
a ~i b se deduc <lin {1}, punind succesiv p
Constantele = Pi, p =p 2,
V= Vu V= V2• Se obpne

a= P2 - P1 (6)
V1 -V2

P2V, - p,V2
b= • (7)
Vi - Vz
deci

(8)

9.18. Se da un cilindrn deschig la mnbele capr.te, de sectiune S. ce

cont.ine doua pistoane legate printr-un f'ir (fig. 9.18). Prcsiunea initiula
in ~ele 3 compartimente este p 1 iar
temperatura T 1 . Gazul ~in corn parti- :-::·::-:-:-: 1•.:. :_ ~:.':. ·._: ."; :.,:_: :_._-:· :..
=->:
mentul inc~is.. este încalz1t ~zobar. pîna _:::·_./::_:: ·:·:-:.:··./·
la o anum1ta temperaturêl. Se cere .-::.:-:·.- ·:::·:.·... :.:• -::.. ·::·: ::.·
:<·: /:·::. : :_:
aceasta temperatura maxima daca firu1 ·: .. .-.. _. ·.· · .- ·: •. · .Fg · •:. : ·.: ·· ·::;
rezista. pina la tensiunea T. fig. 9.ie

Solufie. Fie p 2 presiunea corespunzatoare temperaturii cerute. A.Yem

P2
- = TH/fJX
-- (1}
P1 1'1
de unde
Tmax
·P2 = P1 ·-;_;-• (2):
1.

*) Rcla\ia (4) poatefidedusaprinintersectiadrepteip = b - aV,încoorclonnte-

CJapeyron (p. Jl), eu o familie de izolerme.

10 145,
Fortele ~e actioneaza. asupra pistonului sînt
F1 = JJiS
(3)

Echilibrul f orielor se scrie

(4)
sau
(5)

de unde
(6)
X. ELECTROSTATICA

10.1. Se dau sarcinile electrice Q1 §Ï Q2 (Q1 > Q2) a~ezate la capetele

segmentului AB = l (fig. 10.1 ). Sii se determine pozi}ia de echilibru a
sarcinii de proba pentru cazurile cind cele doua sarcini sînt de acela§i
semn ~i respectiv de semnc ·
contrare.
Solutie. In ambele situa-
A O,

iïi, sarcina de proba (+1) se :

afla. in echilibru dacil ·-
l
• +f
:c fi

l
•
•

E, I
d E -
+
E1 E2 = 0
E . . t
un e 1 ~1 2 smt m ens1 a- .
(1) ll,
·t--
tile cîmpurilor electrostatice·
Ar-------r-- .
l
-U2B Cz +t
.. ~ • ,,
E,
I
~reate de sarcinile Q1 ~i Q2 Fig. 10.1
in punctul de echilibru.
a) Presupunem ca ambelo sarcini sint pozitive. ln acest caz, pozitia
de echilibru se afla intre sarcini, mai aproape de sarcina mai mica. Fie x
distan\a de echilibru fata de prima sarcina. lntensita~ile cîmpurilor celor
doua sarcinj vor fi
E1 = 9. 100 Q1 (2)
ErX2

E = 9 · 109 Qi • (3}
2 e:r(l - x)2
Din egalitatea modulelor lor rczulta
l(Q1 ± VW.) • (4)
Xt,2 = Q1 - Q2-
Intrucît 0 < x < l §1
Q1+
Q1-Q2
vw. >1 (5}

convine numai radacina eu· minus in fa~a radicalului.

10* 147"
 J)) Presupunem ca Q1 > O. () 2 < O. In acest, cfl7., cîmpul electro-
slat ie total se anuleazù numai 1n afara sarcinilor ele.':tr·ice, de lJartea
sn:-cinii mui mici. Avem
E1 = 9. 109Ql (6)
~At+ x)2

E., = 9 · 10° Q2 • (7)

- i::,x2

Din E 1 = E"!. deducem pozipa de cchilibru ceruta

X l(Qr+ 1/Q1Q2)
= _,:____...;_...;~.;... (8)
<!1 - Q2
Ch--l-1.C~ 10.2. Se da bateria
, J. 1 de con<lensatoare <lin
•

_ fig. 10.2, in care se ~tie ca

. închiderea sau deschi-
C.,_____ C1 0 · dcrea înLrerupatorului nu
C:c .
modifica capacitatea to-
tala a bateriei.
Se cere Yaloarea en pacitat ii C x cnre in<lepline~te aceastu condipe.
Solutie. Cind intrerupatorul e deschis, ramurile AB ~i CD sînt legate
in paralel. .them
1 1 1
CAB
-=-+-
C 2C
(i)

de unde

(2)

Anulog avcm

Ccn =
ccx • (3)
C + Cx
Capacitatea totala în primul caz va fi
CCx
2C
Ci = CAn+ Cen=-+--- (4)
: 3 C + C:r
148
Cînd întrerupatorul este inchis, ochiurile A K.CA ~i J{BD K. sînt legate
în serie. Deci

cAKc.1 = c + c~ (5)
C KBDI{ = 3C. (G)
Capacitntea totala în al doilea caz va fi
C _ 3C(C + Cx) (7)
II - ex+ 4C •
Oin C1 = Cn avem
4Ci - 4CC:: +C = 0 2
(8}
C
Cx=-• (9)
2

10.3. ln focarele unei elip~e eu semjaxa mare a ri eu excentricitatea r,

se plaseaza sarcinile Q1 ~i Q2• Sa se determine poziiia de minim pe elipsu
a poten\ialului sistemului cle
sarcini ~i valoarea acestui poten- Y♦
\ial (fig. 10.3). '!
Aplicatie pentru a = 2 m; ~-~--
e = 0,5; Q1 = 4 mC; Q2 = 1 rnC.
Soliifie. Se ~tie ca
r 1 = a - ex (1)
r 2 =a+ ex.
Potent.ialul creat. în M(x) èie
prima sarcina, are Yaloarea Fii. 10.3

l\ = 9 · 10° Q~ = 9 · 106 • _s_ . (2)

r1 4- X

Potentialul creat de cea de a doua sarcina, in acela~i _punct, este

l' 9 = 9 . 109 q_~ = 9 . 106 ~. (3)

- r2 11-x
Poten\ialul total ~n punctul con~_iderat este
4 1
l' = F, +
V2 = 18 · 106 ( --
4-X
+-
4+-)• X
(4)

149
 Derivata potentialului total arc valoarea

cl V= 18 • 106 (3x 40x

2
+ + 48)~ (5)
dz (16 - x 2? '
de nici

[ x]v -- v:mm
. = - -4 m (6)
3

Vmin = 2,1 · lù 7 V. (7)

10.4-. Doua sfere idenLice, eu masele m1 m2 = m = 0,1 g, sînt

=
suspendatc in acela§i punct de doua fire inextensihile, de lungime
11 = l2 = l = 20 cm. Sferele, aflate in aer, se incarca eu sarcini egale
~i de acela§i semn. Se cere valoarea
uneia din sarcini astfel incit, dupa
respingere, firele sa fie perpendicu-
lare? (er = 1; g = 9,8 m/s 2.)
Solutie. (fig. 10.4). Fort,a de interac-
tiune dintre sarcini are valoarea .i
q2
F= 4--::t. cl'.! (1}
0

1\Iai avem relatiile

1/
1 1 G=mg (2)
1
'
1 •
1 . "j\, '
1 F=Gtg-
X
(3)
---------'! ,,
d 1
\ 1
2
G --~ cc
Fii. 10.~ d = 2l sin -• (4:
2

Utiliz2nd aceste relatii, valoarea ceruta a sarcinii electrice va fi

(I = 2l V
sin ; • 4.-::&0mg tg ;
(5)

de undo q = 9,3 ~ 10-s C.

150
 10.5. Un inel de raza R- este uniform incarcat eu sarcina totala Q.
Sa. se determine punctul de pe perpendiculara dusa prin centrul inelului
pe planul -acestuia unde intensitatea cîmpului elecJ-..rostatic creat este
maxirna ~i sa se calculeze aceasta intensitate
<~r = 1), (fig. 10.5). il
Solufic. Fie A acest punct. Sarcina elemen-
tara dQ produce in punctul A un cîmp de
intensitate

dE = 9 · 109 dQ = D · 109 dQ (1)

AB2 d2 +R 2
care se descompune in componentele
dE' = dEcos ex:= 9 · 109 dQ cos°' (2} ,
d2 + R2 -------------
dE" = 9; 109 dQ sin cc • (3) Fig. ·J0.5
d2 + fl:!
Din motive de simetrie, rezultanta dE" = O. E
Cîmpul total produs in punctul _4 va fi
E = [Q9. 109cos a dQ = 9 · 109Q sin!! ex: cos œ. (4)
Jo d2 + R2 R"-
Derivam aceasta valoare
dE 9 · 109Q $111 a
- = - - - - - (2 cos2~ - sin 2oc}. (5)
d:l R2
Rezulta

10.6. 0 particula incarcata negativ se afla intre placile unui conden·

sator plan (fig. 10.6) aflate sub tensiunea U ~i departate la distan\a d.
Lungimea unei placi este l. Sa se afle sarcina specifica maxima a parti-
culei pentru ca ea sa traverseze spaiiuI dintre placi.
Solutie. Sarcina specifica: este q /m, unde q este sarcina particulei,
iar m masa sa. 1n absenta cîmpului, particula cade liber în timpul
2l _.,.·
te=
V-g (1)

151
 + Daca efectul greuta\ii. dispare (de exemplu, este
d/2
anulat de rezisten\a la înainlare) particula se
deplaseaza s1Jre placa pozitivu sub influenta fortci
I)

F =qE=q -
u (2)
d
astfel ca
ma=qU (3)
d
d
de unde
a= qU_ (4)
Fig. 10.G md
Distanta d/2 este parcursu in timpul <lat de rcla~ia
d at~ qUt2
(5)
2 = 2 ==- 2md
do unde
2
t= ,/md__
1 qU
Particula fosc dintrc placi <laca t ~ te; în caz contrar se depune pe placa
(6)

pozitiv û. .A.Y em
2l md2
-=- (7)
g qU
de unde
q) gd2
{8)
(m ma:c = 2uz·
10.7. Cnpncitu\ile a 3 conclensatoare (fig. 10.7) sint pmporçionale eu
numerele k1 , k-:., lc 3 (k1 < k2 < k 3); legate in paralel, acestea au capacita-
tea echivalenta CP. Cu aceste con-
densatoare se alcatuie§te un nou
montaj, in care condensatoruJ eu
c, ___, capacitatea cea mai mica este
u,
_______,u_______
legat in serie eu celelalte doua in
paralel. Montajul e supus tensiu-
nii U. Sa se determine tensinniie
't fiecarui condensator, respectiv
Fig. 10.i sarcina electrica, §Ï sa se Yerifice~

152
 Solufie. Fie C1 , C2 , C3 cele 3 capaciti"tti. Avem
C1 C2 C3
(1)
k1 = k2 = ks
c1 C2 C
= - = - = -3 (2)
k1 k2 k3
de unde

(3)

Cea mai mica capacitate este C1 •

Capacitatea noulni monLaj este data de relatia

(4)

sau
C k1 (k2 + ka) C (5)
(kl 1 7. 1 1. )2 p•
T liz. T IL3

Sarcina totalà a bateriei de condensatoare este

Q -_ Q1_- k1 (k2 + k3 ) U Cp• (6)

lk1 + k2+ k3}2
Tensiunea repartizata primului conclensator va fi

U1 = Q1 = k2 + k3 U. {7)
C1 k1 + k:. + k3
Pentru grupul de condensatoare in paralel ramîne tensiunea

(8)

153
deci sarcinile pe celelalte doua condensatoare vor fi

Q _ CU _ k 1k2 UCr,
(9)
z- z z- (k1 + k2 + k~)2
k/-t 3 UCP
Qa = CU
a 2= -----=--- (10}
(k1 + k2 + ka)2
Pentru verificare se poate observa ca
U1 + C'!. = U (H}
Q = Q1 = Qz + Qa- (12)

10.8. Doua corpuri identice au sarcinile Q1 §Î Q2 de accla~i semn ~i

se afla la distan\a d. Este se ating ~i apoi se resping la aceea~i distanta.
Care forta de interactiune este mai mare?
Solufie. Inainte de atingere, forta de respingere este
F = 9 . 10s?1Q2 • (1)
Ercl-
Dupa atingere, fiecare corp se incarca eu sarcinile
, _ Q' _ Q1 + Q2
Q1 (2)
- 2- 2

deci noua forta de respingere este

' 9. 109 (Q1
F = ----····-----
+Q2)2
(3)
4 E 7 • cl 2
sau
(4)

Se poate arata ca
(5)

de unde F' > F.

10.9. Un fir de lungime finita l este incarcat uniform eu densitatea
liniara de sarcina -.. Sa se precizeze condi(iilc în care firul dat se comporta:
a) ca un fir de lungime infinitâ;
h) ca o sa rein a punctiforma.

154
 Soluiie. Cimpul unui fir electrizat, de lungime finita, are expres~a
E = 1,8. 1010,,.... sin et (1)
erd
unde d este distania dintre punctul de calcul ~i fir (fig. 10.9). Avem

(2) A

Deci
E = __9-=·1=0=9-r=l=-
e,+• +:
(3)

Se obserYa ca:
a) daca d ~l:_ avem:
1J
E=i,8· 1010 ~ (4) Fig. 10.9.
er · d
relatie ce ne da cîmpul unui l'ir in finit, incrtrcat uniform;
b) daca d ~ l, avem (§tiind ca -.l = Q)
9
E -- 9. 10 Q (5)
er. d:?.

rela\ie ce ne da cîmpul unei sarcini punctiforme Q = -rl.

10.10; Se da.u doua sfere metalice de rnze R 1 ~i R 2 din care prima

e înearcata eu snrcina Q, iar a doua este neutra. Sferele se leaga înLre ele
eu un fir metalic. Sa· se arate ci'i condi\ia de egalilate a poten\ialelor
sferelor dupa legare conduce la condi\ia existentei unei valori minime
a euergiei electrice a sistemului format de cele doua sl'ere.

Solutie. Potentialele celor doua sfere, dupa legare, sînb

V = 9·'109Q- X (1)
i R
l

(2)

155
unde x este sarcina electrica ce a trecut de pe prima sfera pe a doua.
Din V1 = V 2 avem
QR2
a;=--- (3)
R1 + R2
Energia clectrica, dupa legare, a celor doua sfere va fi
W = (Q- x)2
1 (4)
2C1

lF,, = 1:2 (5)

.. 2C,,
adieu
W = TV1 ..L
1
TF" = (Q - x)2 + x2 (6)
... 2C1 2C 2
unde C1 ~i C 2 sînt capacitut,ile electrice ale sferelor de valori
C1 = kR1 ,(7)
C2 = kR 2 (8)
unde k este o constant.a.
Cn.lculürn prima derivatu a en<'rgiei electrice a sistemului în rapo,·t
eu x ~i avem
dIVx-0 x
-=----+-
dx C Ca
(9)
1

Din anularea ei, rezulta

(10)

Calculind a doua deriYata

2
d n· 1 , 1
- =
d:c'!. cl , -
- C2
(11)

ne conYing-,.,m c,1. energia trece printr-un minim pentru valoarea deter-

minatu a lui x, càci totdeauna

(12)

156
 10.11. Se dau doua sarcini pozitive Q ~i n Q, cea de a doua fiind
considerata fixa. Prima sarcina se afJu foarle cleparte de a doua ~i se
indreapta. spre aceasta eu viteza v. $tiind ca masa ~nrcinii mobile
este m, se cere distania minima pîni.i la care ea se poate -apropia
de sarci_na fixa (fig. 10.11).
nQ Q v CO .

A dmln B(~=O)
Fig. 10.1'1

Solutic. Fie V n potentialul sarcinii fixe in punctul de maxima npro-

piere B. Avem
9 · 10'Jn.Q
VB=---~c (1)
dmin
Lucrul mecanic necesar aducerii sarcinii mobile de foarte departe
pina în B va fi

sau
L = 9. 109n.Q2 • (3}
dmin
Acest lucrn mecanic este egal eu CJariafia energiei cinetice a snrcinii
mobile, adiea
mv 2 nwt (4)
---=L.
2 2
Deoarece vn = 0, rezu!ta
(5)

0 de unde
1,8 • f QlOnQ2
dmin=----- (6}
mv2

10.12. Se da un patrat eu latura a. In doua din yirfurile sale se-

plaseaza sarcini egale în modul eu Q, dar de semne contrare. Sa se cal-
culeze diferenia de poten~ial dintre celelalte doua yirfuri, în toate-
cazurile posibile.
157
 Solutie. Notind eu Q1 §i Q2 cele doua sarcini, observam ca I Q1 1 =
= Q2 I = 1 Q I dar putem avea Q1 <: 0 §Î Q2 <: O. Sint posibile urma-
l
toarele situatii:

Nr. 1 Vîrful A Vîrful B Vîrful C Vîrful D

crt.
1 1
1 +Q1 -Qs 1 - -
2 -Q1 +Qs - -
3 +Q2 -Q1 - -
4 -Q2
- +Qt - -
5 +Q1 - -Q2 -
6
,,
-Qi - +Qs -
~
+Q2 - -Q1 -
- 9- 8 -Q2 - +01 -
+Q1 - - -Q'J
- 10
11
-Q1
+Qs
-
-
-
--
-f-Q2
-Ql
12 -Qs - - +Q1
-13 - +Q1 -Q2 -
Ht - -Q1 +Q:i ·-
-15 - +Qs -Ql -
16 - -Qs +Q1 -
'17 - +01 - -Q2
1S - -Qi - +02
19 - +Qs - -01
:20 - -Qs - +01
2-1 - - +01 -Q2
:!2 - - -Q. +Q2
:!3 - - +02 -01
:!4 - - -Qg +01
Se analizeaza doua din cazurile posibile:
a) Sarcinile sînt plasate în vîrfuri alaturate (fig. 10.12., a). Avem
VAc = 9· 10DQ
a
(1)

158
deci

Va= VAa + Vnc = 9 · 10 Q{2 - 2aV2\.

9
-}
(2}

Analog
9 · 109Q 9 · 10° VïQ
VAD=
a
V.=2 2a
(3)
9 · 109Q
VnD=----"-
a
deci Fig. 10.12

(4)
Avem
9 • 109Q T
UCD = Vc - VD = - - (2 - V 2). (5}
a
b) Sarcinile sint plasate în vîrfuri opuse (fig. 10.12, b).
Avem
9 · 109Q
V."1n = - -a- -
(6)
9. 109Q
Vnn=----
a
cleci"
(7)
Analog
J! A~ = _9_•_10_9Q_
a
(8)
9. f09Q
VDc=----
a
deci
(9}
Avem
(10)

159
Rezulta ca pentru toate cazurile de tipul a) tensiunea are valoarea data
de (5), fiind pozitiva sau negativâ, iar pentru toate cazurile de tipul
b) tensiunea este nula.

10.13. Se da o sarcina + Q, consid erata fixa. Deasupra ei, la o înal-

time h, se aflà o sarcinâ negativa, plasatii pe un corp de masii m (fig.
10.13). Se cere valoarea sarcinii negative astfel încît
11 -q ea sa parcurgii di~tanta maxima de valoare kh (k < 1),
la echilibru.
Solutie. Sarcina: superioara se deplaseaza pina in
punctul C unde greutatea este egalata de forta de
respingere electrostatica, adica
9. 1.09Qq
c- mg= (1)
h2 (1 - k) 2
de unde
mg' m,!!h2(1 - k) 2
q------i (2)
9. 1Q9Q

Fig·. 10.1s 10.14. Un pendul gravitational de masa m §Î

Iungime l, încarcat cu sarcina electrica q, oscileaza
izocron înt.r-un cimp electric vertical de intensitate E. Ce valori
extrcme are perioada de oscilatie a pendulului?
Solutie. Perioada de oscilatie a pendulului matematic este

T = 2tt V! (1)

unde a este acceleratia produsa de rezultanta fortelor ce actioneaza

asupra corpului pendulului.
Daca cîmpul are sensul greuta~ii, acceleratia produsa de cîmp,
egala eu
, qE
a=- (2)
m

se adauga acceleraiiei gravitationale, astfel ca

Tmin = 27; l/ . ml i. (3)
~mg+ qE

160
Dacii cim pul este orientat in sus, se ohtino

ml.
= 2r:
Tmax
Vmg -- q H_• ·(4)

10.15. Doua sarcini pozitive Q1 ~iQ 2 se afla la 1l8za. respucliv în vîrful

unui plnn inclinat sub unghiul « ~i de 1nül\ime h (fig. 10.ff>). Sarcina
clin ,·irf, mohila, incepe sa alunece spre haza J>lannlui. Coeficientul de
frecarc este µ, iar masa
sarcinii mobile m. Sc cer:
a) dist.untn, socotitâ de
la virl'ul plunului, la core
snrc:ina mobila începe su se
mi~le uniform-recti/1:n.iu . h
. ,. b) vilcirn maxinul atinsii
d<i ~arcinu mohiln;
e) distnnta ma:rinul la
cnru ~e indcpiirteazi'i sarcina Fig. 10.16
mobila do pozit,ia sa initialii.
AplicafÙ: pentru a= :30°; [J. == O,f; m = 1g; Q1 =· 8,J.C; Q2 =-= 211.C;
h = 4 m; g ~ 10 m · s-:.?
Solufie. a) 'Mai intîi avem
,,.
. .11B =--= - . - = 8 m. (1)
sm <:J.

-
1Ii::-u1rca uniform rectilinir prcsupune a,w!urea nc~elerat,iui de col>odre,
co~ditie ce se ohline chul
(2)
sau
. H · 1090 1Q2
mg sin a : : :- ~ :J.mg cos~ + _ ~ (3)
(A 11 ·- d 1 )~
rezulli't d 1 ~ 2 m ~i AB - d1· == G m. Deci /)})' =s h1 =-::-:m.
h) Accclera\ia mi~dirii de eoborlre este varinhila, deci pr.nt.ru cal-
culu] vit.er.ei Yom a_plica lcgcm con~erviirii energi,~i in punclul D. Avem

(A~>y)n + {4.)n == (E,,g)I> + (Ee)n + m:~)t•'b + (Lr)uo ('1)

1 -

11 - Probtem" de flztcl\ 161

unùe:
( E,-,. 0)n - energia- potentiala gravitationala a corpului suport al
sar_cimi in punctul B, de valoare
(Ep 9 )n = mgh = 4 .· 10-2 J (5)
(E6 ) 8 - energia de interactiune electrostatica in punctul .B, de
valoare

(G)

Analog, avem
(Ep0 )n = mgh' = 3 · 10-2 J (7)

(Ee)n = 9. 109Q102 = 2,4. 10-2 J (8)

AD
(Lr)BD - -lucrul mecamc al •fortei d~ frecnre pe distan\a BD, ·de
valoare
(Lr)BD = µmgd1 cos cc= 0,173 · 10-2 J. . (9)
Rezultii.: Vn == Vma.." . · 2,1 m/s.
c) Fie A1 punctul tn care sm·cina mobili"t se opre~te. Cons,~r·vu,·ea
energiei ne da
(10)
unde
(1 ·l)

(12)

(Lr)BM = µmg(S - dmax) COS ex = 8,65 · 10-4(8 - dma.'I:) J.

Rezultii: dmàx ~= 4,3 m.

162
XI. CURENTUL STATIONAR
,

11.1. Se dil circuitul ·<lin· schema âUiturata, în care se neglijeaza

t·c1.istenlele interioare ale generatoarelor. Sa se gaseascii condifia ca
prin E 1 • sa
nu circule curent electric ~i sa se ara te cii aceastii conditie
e!;le indepcndcntii de R 1 . ~i R 4 (fig. 11.1).
Solu(ie. Aplicînçl legile lui Kirch- I,·
hoff avem
/ 1H

Dar 1 1
17-/1 R.1- /2 H2 =E1 -E2 (1)
/ 1Rc-~1 1 R1+(J1 +J 2 )R 3 =E1 • (2)

= 0, deci
L t;
R,

R''2

R,... l
'2
- J 2 R'2 = E1 - E2 '(3)
(4)
De a1c1
_R2 = E2·- 'E1 (5)
R3 E1
sau
(6)
E1 Ha
carP e:-;le cnnditia ccruta (se observa eu nu figureaza rezistentele cerute
de enun\.). ·

11.2. un gencrator Plect rie are rezistenta interna · r' ~i : te11siünea

dectromotoare E. El debiteaza curent inlr-un rezistor exterior de
rezisten\û H. Ce conditie treb_uie sâ îndepli_neascâ . .R pentru ca puterea
dcbitat.a sii fie maxinul? · ·
Solu[fr. Din lcgoa lui Ohm penlru întregul circuit deducem··ca inién-
sitatea eurentului ya· fi .
E
I= '(1)

"163
iar puterea clebitat-a
ER 2
p = 12n = - - - --- (2)
Il2· + 2Rr + r
2

Pentru ca puttm~n electrica, dcpendenta de R, sa treaca print.r-un ex-

trem, e necesar ca

dP =O (3)
dR
sau
El(R 2 + 2Rr + r 2
) -· 2R E 2(R + r) = 0
(li+ r) 2 ·

de unde
Il= r (5)
este condi~ia ceruf.:1 d1! problfHnêl.

11.3. Se <la .generatorul din 11.2. tn circuitul exterior cupJam

succesiv rez)stentelc R 1 §Î R 2 , cw·entul circulind in ambele cazm·i in
timpi egali. Ce condifie trebuiè sa indeplineascii R 1 , R 2 §Î r pentru ca
bilan~ul termic sa fie acelafi in ambele cazuri?
Solutie. Cantitatea de caldura · produsa în primul caz este

Q -··
-
E 2ll.1t (1)
i -- (H1+r)2
iar in ni doilea

(2)'

(3)

· <le unde

r= Vll1H2 (4)
este conclit,ia ccruta ,fo prohfornii.

1.64
 11.4. lntr-un circuit ùe curcnl continuu se foc operatiile:
a) se leaga in scric rczistentcle 111 ~i 11 2 (H 1 < /1 2), ohtinlndu-se
rezisten\a echivalentü li 3 ; .

- se leaga acelea~i rozislenJc ih paralel, ohtinindu-sc rezistenta

echivalenta RP; _. .:
- se lenga in se1·ie rczist.entele R 1, R 2 , ... ,Rm obtininc.h.J.Se rezisten\a'
echivalentii Rsn;
;- se leaga in paralel acelea~i rezistente, obtinindu-se rezisten\a
cchivalenta Rpn• Se ccre:
a) Sa se arat.e ca1n primnl caz rezistenta echivalenta este mai mare
decît cea mai mare dintrc rezistente. ,
b) ln al doilea caz, rezistent-a echivalenta este mai micii decit cea
mai ·mic1ï dintre rczistente.
c) Sa se arate cii RsnlRpn > u.?·.
d) Cu cc cônditie accastii i1wgalilate · se transforma în egalitatc?
Solutir.. · a) Anm
Rs =Ri+ Rz. (-1)
Întrucît R 1 > O; evitlent. ca Rs > Hz.
h) Avem

(2)

sau

(3)

Deonrece
R1 .
1 -1- -
. R2
> 1

avem: ll1, < R 1•

c) Se ~Lie cii
n
R,;n = R1 + R2 + ... + lin = E rli .(5)
i•• t

r·
-1 ~ -.1- + -- 1
+ ... + -.- u l
= B ---- . , (G)
R,m 11. R2 Rn i I Il,
,
105
 Inegalitatea devine
- . 1 n· n 1
I . R · · '°'
LJ -R >
R sn · -R = X-'"' i
n2 • (7)
, l>tl ' ~'°; 1 . l =1 i
lFacem nota\iile:
1
V H1 = a1.
·1
:--- -·= a2 (8)
J/H2.

1
- -·.=an
1/H,i . .
fi
VR1
.
= b1.
V Il2 =.b2 (9)

..
Inegalitatea conduce la rel.atiçi
d) L>acà
... lui
. .
lluniakovski, .care este adevarata.

(10)
aYem
i,
Rs,i . nR (11)
· 1 n
--·- = - · (1_2)
Rp 11 R
IRezulta
Rsn . R··n .,
--·-• =n - = n ... (13)
RJIU 1l
. 11.5. Lungimea totala a firelor ce leaga un generator electric do
consumator este l. Puterea generatorului este P, iar int~nsitatea curen-
1.ului /. Sà se determine diametruJ a~tfel îi:tclt pi~rderile de putere pc
fire sa fie cel mult kP (k <·1). :
Solufie. Pierderea de putere pe linie are valoarea
~p = 12R (1)

-166
unde R_ .este rezistenta firelor de 1egatura ~i ace· marimea
. !./
R=-~.• (2)
,.d
n~de ·~-·este .rezistivit~-tea· ~atci·ial~lui firelor de diametru · d.
Depareêe ·
(3}
avem
4/,.,/2
kP=-t'-
r.d2

d~ unde i

(5)

11.6. Se da re\eaua <lin f1gura. Sa se giiseasca o proprietate intere-- ·

santi'i a acestei retele (fig. 11.(~):
Solufie. Avem
(1)

'. ---=-
R ..\BQMA 2R
·2

de unde
.I

Ochiul ABQJIA este echi7

A
Yalent. eu rezisten\a R,
inr ochiurile ACKNA ~i
ADLPA au aceea~i rezis- M
tent,a.
2R
Daca reteaua se dez- Nr----C=:~:::J---~_...K · ·
volta, ca in figura, pe n
2R
oçhiuri, rezisten\a echi- P~----c:::=:=Jf------~l
valentii rc1 mîne R. J;ig. H.6
 11.7. Sc dau N elemente identice (tonte au aceea~i t.e.m .. E ~i ace-
eflsi rezielcnta interna r). Elementele se leagà cite n in serie, iar apoi
g1·~pele form'ate se leagâ in paralcl (m grupë). Ce condi\ie trebuie sà
indeplineasca n peotru ca
1 2 . •......... .....
•n~
intensitatea curentului de-
J-ifi
-------------f
r,E bit n ta tn exterior, pe rezis-
tcn ~a ll, sii fie maxima (fig.
f--t~---------~---1 11.7).
Solueie. Se observa cü
I i-+---------------i nzn = N. (1)
Intensi.tatea curentului
R
-este
nNE
Fig. 11.7 l=---- (2)
NH+ n2r
Derivata intensita\.ii in raport eu n este
cl/ N E(N H + n r) - 2n rEN
2 2
0 (3.
dn (.N R + n rf'
2

Din anularea clerivatei obtinem c.onclitin ceruta

(~)
I
11.8. Doua surse eu t.e.m. E 1 E}Î E 2 ~i eu rczisteniele interne r 1 ·~i r2
se leaga in serie §Ï apoi la rezisten\a extrrnü R. ln felul acesta se ohtine
c11rentul cu intensitatea /. Se decupleaûi a doua sursi.1, ob\inind u-se
astfel curentul 11 • Cu ce conditie avem / < 11 ?
Soln(ie. 1n cnzul cuplùrii am belor snrse, nvem (conform legii a Il-a.
a lui Kirchlwff) ·

de unde
l = __E_1_+_E_,2 _

ln a doua sit.unti~ avem

p,

168
.Pentru a avea
El+ E2 < · E1 (4)
r1 + + Il
r2 r1 + JI.
esle ne.cesar ca

(5)

care e condit,ia ceruta.

11.9. a} Un generator'are t.e.m-. egala eu E ~i rezistenta internà r.

Se cere valoarea intensita\ii curentului Jlentru care puterea <lin circt1i-.
tul exterior este maxima, precum ~i valoaren acestei puteri.
b) Dîndu-se in plus putf'rea P <lin circuitul cxterior (alta declt cna
precedenta), sa ~e calcu1eze in_ t'unc\ie de aceste 3 elemente valoarea::in•
tensita\ii curentului in noua situatie, tensiurn~n la borne, rezisten~;\
extérna. §Î randamentul gene1·atomlui §Î sa se observe conditia de posi-
bilitate a problemei.
·Solufie. a) Avem
P = Hl - 12r
dP = .E-2lr.
dl
Egalizînd eu zero aceasta ~erivata, ob\in<'m
E
[l]p ... Pmfl,"1: =-= '2r (3)

E2
Pma."t=-• (!i)
4r
b) Oin ecuatia
J'l.r-El+ P=O (5)
avem

11.2 =
R ± )/'2.rE 2
- 4 Pr •
(G)

De asemenea
V . E- Ir (7)

. 169;
deci
E+VE 2
-4Pr.
{8)
U1,2 = 2
Asemànatoo
U E + V E2 - 4Pr
R= -= r----;..-;..-:..-:..-:..-:..-:..,.-:..-
1 E±.V E 2
- 4P.,
(9)
U E+ l/ E 2
~ ~l'r
~ = E = 2E •

Se ob~erva ca .e necesar di E > 2 V Pr., care este condiiia im pusa de

}JrOblema. . .

l i.lO. Se da schema din fig. 11.10, 1n care sint cunoscute valorile

lui H1 , R2 , E,r~ Se. ~tie ca puterea debitàta (le_sursa este maxima. Si1
· se calculeze cea de a treia rezis-
R, ten\a eviden\iindu-se condtiia de
posibilitate a problemei.
Solufie. De la 1L2 ~l im eu in
cazul ob\inerii maximului de pu-
tere, avem R = r, unde R este
rezisten\a echivalent_a a circuitu-
E;r
lui exterior. Avem
-+
Fig. 11.-10 H1R2 + Ra=r (1)
R1 + R2 .
de unde
Ra= r(R1 +R 2) - R 1 R2 • (2)
Hi+ ll2
Este necesar ca
R1R2
r >---- (3)
R1 + R2
cnre reprezinta condifia cerulii ,.de prohlema.

11.U. Se da circuitul din figura in care se ~tie ca R 1 = n 1 R2 ~i

C1 = n 2C 2 (n 1 > n2 > 1). Tensiunea la borne are valoarea U. Se con-
sidera situatiile:
a) an1bel~ intrerupatoare sînt 1nchise;

)70
 . , b) primul intrerupator este închis, al R,
doilea deschis; ·
c) primul intrerupator este desehis, al
doilea inchis.
Cunoscind Y~lorile R 1 ~i C1 , sa se a~eze u
în ordinea cresciiloare valorile sar<:inii elec-
tricc de pe conclensatoare.
- +
_Solufie. a) In a6est caz, intensitatea J,'ig-. U.H
curentului prin rezistente va fi · .
u [1
I=. ---- (1)
R1·+ R 2 H1 (n. 1 + 1)
Tensiunile la care ·stnt supuse condensatoarele sint
Tl
U1 = IR 1 .= - - - (2)
n1.+ 1

. (3).

iar sarcinile èlectrice

, -- C1 lJ1
Q1 r -
-
• C\ U
--- (4~
. ~/.1 +1
(:l{J
Q~ = C,,U,, = - - - - - - (5).
~ w .., ll,111.2(11.l + 1)
b) ln acest. caz, cele doua condensaloare i.-:int legate in serie. dcci
au· capacitatea. rez1iltanta ·
= ·.··c·= (6}
C1 + C2 n 2 + l
Sarcinile electI~cc a]e condensatoarelor sint ega]e intre e]e
Q~ = Q; =
C1 li . CU =(7).
ll2 1 +
c) In acest caz primul condensator su110.rta ·întreaga tensiune, deci
avem
Qt = C1U
.•:; ,:,.•;, Q;! =Û;
Se'.poate arata:· di"sarcinife electrice fôrmèâza·§Ïrùl ~rescfto(Qt,.' Q(,"Qt<···.:
· respectiv Q;', Q;,{J;. 1
:~ • : · · · •. • • · • • •:• • !

17i.
 11.12. Un circuit este format clin n 1 surse identice de t.e.m. egàla eu
E fiecare ~i de rezistentii interna r. Din acest numar de elemente se
formeaza n 2 grupe seriè, in fiecare grupa exislind ace]a~i numar de
r•!omente · grupate in paralel. Circuitul c~terior are rezistenta R. Sa se
dtiterm ine n umarul de grupe-serie pentru care puterea · debitata de ba-
t crie este maxima, precum ~i valoarea acestei puteri maxime.
Sofofie. Cind grupiim mai multe elementu in parole), t.e.m. a grupei
este identicii eu t.e.m. a unui ~ingur element, în schimb rezisten\a totulii
interna a grupei are valonrea
, r
r =-
k _, (1)

,mde k este numarul de élemente legate in paralol ln grupa. Deoarece

k1 = n 1 /n:,-aynm

(2)

Curentul principal debitat dn haterio va avea intensitatea

(3)

ar puterea debitatii va fi

p /'.!.R
ni.-
=- n.~. E''-R
--
=c:--= (4)
(n1 H + lo/)
2

Derivam puterea ln raport ·eu n 2 , o anulüm §i ohtinem

(5)

Puterea debitata maximii vn fi

(6)

11.13. 0 sursa electrica en t.cnsiunea la borne constanta alimen-

tP.aza un încalzitor electric in care pot fi introduse n. rezisten\e. Aceea~i
cantitate de apll poate fi incab;itii ·eu acefo~i numar de grade in timpii

172:
t1 ,' t2 , ••• , tn daca rezist.entele sint introduse, succesiv, in lichid. (Oin
ace~ti timpi, t1 este cel mai miè.) Rezistent,ele sint intl'oduse:
a)· simultan, cupla~e in serie;
b) simultan, cuplate in paralel; · ohtintndu-se acela~i efect termir.
Su se arate ·cà dintre to\i timpii de inciilzirc, cel necesnr în cozul b)
este cel mai mie.
Solutie. Fie U tensiunea de la bornele rezisten\t>Ï !iÎ R 1 , R 2, ... Rn va-
lorilc rezistentelor utilizale~ Folosind, pe rind, rezistentelç consi<leràte,
se <legaja cantituple do. cüldur,1
. u2
01 ::~.: H li
1

l ,-
''>

<).,·.. =Tl-2 t2 (1)

Deoarece Q1 = Q2 = ... = Qn = Q, twem

(2)

Daca rezislenlele se introduc simultan, grupate in serie, in apii, c~lùura

~:legajatli este

Q =-t.
u2 (3)
-R
unde
(4)

iar l 8 este timpul de incalziro necesar la cuplarea in ser1e. Formînd

-propor\.ii de1·ivate, din (2) ~i (4), aYem
(5)

Ana1og ohiinem
1 1 1 ·1 ..
--· == --- + - + .~. +-,. (6)'
~ '1 ~ ~-
173
Limitindu-ne la doua rezistenf<:\ avrm
_
tp·- lif2 t1
- --=--
. .t1 +t 2
1-+ ...!..
I
l2
Se observa ca tp < t1 , adieu timpul de inca.Jzire necesar in cazul cupHirii
simultane in paralel este cel mai mie dintre toti timpii considerati snu
calculati.

11.14. Un cablu do sîrma circular de raza r es'te cuplat în puncte1e A

~i B la o sursa de curent (fig. 11.14). Sa se determine pozi~ia celor douù
puncte astfel ca rezistenta. circuitului exterior sa fie
maximii.
Solutie. Fie R rezistent,a cablului necuplat.. Vni.,
tatea de Jungimo <lin cablu va avea rezistcn\a

R' =_li_ (1)

2r:r
Rezisten}a arcului AB, de lungime x, v~ fi
Rx
R.11J = -· - (2)
· 2rrr
Ftg. J·J.14
iar a portiunii ramase
. . · 11(2r.r - x)' ·
R AD= • . (3)
2r.r
Rezistentele RAB ~i R~n sint l~gato· in paralPI, deci au rezisten1,a echi.,
valenta
R _ RAB· R:.w = R.r(2,.~ - x) •
(4)
6 -R R' ,. ., .,
. AB+ AB -.1;:·r~

Derivam rezistenta echivalentu in raport. eu x, o ·anulam ~i obtinem

X 1 -:-· r.r. (5}

!Ru=lle max

Déci, punctele A §Ï B tr·ebùie sa fie exlremitaiile unui diametru.

11.15. Se da schema <lin fig. 11.15. Se cere valoarea. rezistentei

extcrioare pentru care p_uterea. ~lectrica in circuitul exterior este maximii~
(Se considera r = 1 O.) ·
 Solu{ie. Legile lui l(irchhoff ne dau
+
11 1 2 = E 1 - E 2 ·
E,;r I,
/ 1+ Rln =·E 1 (1) 12
11 = 12 + IR.
4_;r IR
Oin ace.st sistem rezulta
E1+ E2
IR= ~ (~) R
1 +2R Fig. 12.15
Beci, puterea debitata pc circuitul exterior are vaJoarea

p .
·
nR = (R•1 ++2H)
E2)2 R. (3)

Se deriveaza puterea in r~port eu rezisten\a exterioara ~i se anuleaza.

Hczulta

dP
dll
=[ E1
(1 +
+ E2
'21{)'.!.
J. 1
2
...!..
'
4R + 4R.
·
2 - 4R(1 1 ' 2R)] = Q,
'
(4)

d{! aici avem

1
=-• (5)
2

11.16.. Se dau mai multe rezisten\e ale caror valori formeaza pro-
gresia aritmetica n, + 1; n 2; n + +
3; ... ; 2n - 1; 2n. RezistenteJe
se leaga în paralel. Sa se arate ca rezisten\a echivalenUi este mai mica "-
<lecit 2, indJferent de vaJourea lui n. ;
.sotu /ie. A mm

(1)

sau
·1 1 1 1 1·
-=--+-+
R n+1 n+2
... +--+-•.
2n-1 2n
(~)
$tiind ca
1 1 1 1 1·
--i---+ ... +--+->-•
1
(3)
n+1 n+2 2n - 1 2n 2

17~
Rczulta
1 1 (4)
->-
R 2
<le unde: R < 2.
11.17. Se da sehema e._lcct1·icu <lin fig. 11.17. Se cere valoarea minùnii
a rezisLen\ei vollmetrului astfel incît varia~ia relat.iva a tensiunii
dintre punctele A ~i B dupa decupla-
R, rea aparatului sa fie cel mult de k%.
(Rezistentele R1 ~i R 2 se presupun
da Lo.)
Solu/ie. In ollsenta apnra.tului, av'em
U2 = 12 H 2 (1)
unde
(2)

·ln prcicnia aparaLului, avem

. -1·
U2 R2R.,
- 2•--....;;;.._ (3)
. Hj + R•
unde

(4)

Corifurm textului, rezu_)La

• .. Vi u;- ~~--
lJ,, - k
100·
(5)

:mu

(6)
de un<le:

(7)

17.6

•
 11.18. Se da schema electrica
RA
din fig. 11.18. in oare se pre~upun .-------.-----( A - - - - .
cunoscute r, R 1 ,ï R 2 • Se cere valoa-
rea maxima a rezisten\ei amperme- E r
trului astfel ca varia\ia relativa a R,
+
intensita\ii curentului prin a doua
rezistenia sü fie ccl mul~ de k%,
SoluJie. lnainte de introducerea Fig. 11.18
ampermetrului ln circuit, intensi-
Latea clll'entului principal are valoarea
E
I= (1)

Curentul care trece prin a doua rezi~tenFi este dat de legile lui Kirchhoff
EH
l .. = ---,.--.,,-----,--
1
(2)
- ·r(H1 + H 2 ) + R1 H2
Dupa cuplarea ampermet.l'Ulùi, curentul principal are intensitat.ea
J?
I' = -------- (3)
r +R1(R2
--- + -RA)-
R1+R2+RA
iar curentnl care trece prin: R 2 este
,. . ER 1
12 = . J. (4)
.,, R 1 (R 2 + R_.d + r (Ri+ R2 + RA)
Din conditia impusa de problemii
ER 1 (100 - k) . ER1
R1 H2 + r(R 1 + R2) 100 · = R 1(R2+ RAmax)+r(R1 +R2 +RAma~) (S
deducem

(6)

11.19. 0 sursa de curent are t.e.m. de valoare E ~i rezisten~a r.

Clrcuitul exterior are rezisten\a R. Sa se r~prezinte grafic, in functie
 de intensitat.ea curentului, tensiunea la borne, puterea totala a .sm·sei,
puterea utilii ·~i randamentul sursei, eviden\iindu•se extremcle acestor
marimi.
Solu&ie. 1ntensitatea curentului are ,·aloarea
E (1)
1=--
ll +r

li p

R a
!,,,a.ri ---~-------C
lmar f
71
f4-------------: t
1 :
1
1
1
1
-------.;::!le--
fmax 1
h d
Fig. 11.19

~i variaza înlre limitele

lmin = 0
E
r
, corespunzator scurtcircuitului.
Tensiunea la borne are expresia

U = E- lr = E(t -_!_)
j1Wl.\'

~i variaza întrc limitele

(5)
la scurtcircui t §Ï
Umax = E (6)
in circuit des~his (fig. H.19,a).

178
 Puterea tota1a a sursei osle
P,=El (7) .
§Î variaza intre limitele
Pi min= 0 (R)
E2
Ptma.,: =Elma.'\:=-• (9)
r
Graficul corespunzator este graficul b) ..
Puterea utila sau puterea rezervata exclusiv circuitului exterior are
valoarea

P=·Ul = EI(i - _I_)

lmax .
('10)

~i variaza între limite~e

Pmïn =0
Pma;'I:= Pl 1
l=~
=.E2•
4r
2

Graficul corespunzator este grat'icul c).

Ran<lament.ul sursei are formula
P I
YJ=-=1-- (t:l}
pt lnwx

~i variazu între- limiLele

"llma.'I: = 1, ("14}
corespunzator circuitului deschis §Ï
"/)min_:_ 0 (15}
co1·espunzâtor scurtcircuitului (fig. d).

11.20. Se· d·a sursa din problema precedentit Se cer aceleasi c,1•afice,.
in func\ie de rezisten~a R a circuitului exterior. ' e
Solufie. Marimile J, U, P,; "Il, calculate · în fonctie de E, H, ,..
au valorile
· I = E (1)'
R+r'

179
 E~ F )'lR n
P1 = -· (3) J> =( . (4) 'Yj = --· (5)
n+r ,
_J

l-l+r' Il+ r
Graficele miirimi]or cerutc sînt, in ordine, gral'icele a), b), c), d), e),
(fig. 11.20).
I u
E----····--..···-

.f.
r

R
a
P4
[2 ~:.,,o·~ - - - -

4r

R r R
C d

fl
e
Fig. 11.20

180
 XII. ELECT~-OMAGNETISM

12.1. Sc dt'i un circuit general serie de curent alternativ. Se ccre:

a) Pentm ce valoare a frecvent,ei de alimentnre Ynloarea impe-
dant,ei circuitului este minima?
b) Ce valoare are aceasta impedan!a?
c) Ce valoare are in acest caz intensitatea curcntului il
Solu,ie. a) lmpedan\a circuitului general sc~ie are valourea

= VR2 + (21tvL -
1 2
Z --- ) • (1)
2itvC
Avem
1 1
dZ
i
( 21r.vL -:- -27tVC ) d\l (2rcvL
.
- -
2TCvC
)
-=-------------
dv . 1 2
(2)

V l/2 + (21tvL - - 1t-vC-)

2
Din anularea derivatei rezultâ
2~vL ='_!_ (3)
2r:vl'
de unde

·I" _ z.,,. = 21t ~rc ·

(4)

h) lnLroducind valoarea (4) in (1), avem

Zmin = R. (5)
c) Intcnsit.atea curentului trece prin maximtd de valoare

lmax=-
u (6) .
R
· unde U este tcnsiunea de .alimentare.

181
 12.2. Se· dau doua conduotom·e psi1·~lele, situate in vid la dist.anta d,
prin ·care circula curen\i m1 intensiUi\ile / 1 §Î / 2 (/1 > / 2). Sa se afJe
pozi~ia de anulare a cimpului magnetic total creat de cele doua conduc-
toare pentru cazul cind sensul de circulat,io a cureniilor e ace)a~i în
ampele conductoare, respectiv diferit (fig. 12.2).
Solufie. ln primul caz, cîmpul total
I, lz
se anuJeaza 1n spat,iul dintre conduetoare ..
1\vem
(1)
sau
/1 12
d
--= (2~
2n-x 2n-(d - x)
a de unde
(3}

I, In al doilea caz, cîmpul total se anu-

Ieaza in spaiiul din afara conductoarelort.
de partea conductor.ului eu intensitatea
mai mica. Avem

- -/1- - = -/2- (4>

21r(d + x) 2r.x
X
de unde
b.
Id
Fig. ·12.2. X - l (5}
1Il=O Jl - ]2

12.3. Curba de magnetizare a fiemlui esLe descrisa de permeabili,

H
tatea magnetica absoluta µ,_!_,e<a+bH>, unde H este intensitnten-
H
cîmpului mngnetic exterior, iar a ~i b constante pozitive. Sa se stabi-
leasca domeniul de valori ale lui b, _pentru care permeabilitatea ara
valori extreme.

Il )' 11
( (l +·bil H ' , a+blÎ
!!,µ_ = e -c (1)
dl/ · H2 ·

182
Din anularea derivatei aYem
b2H 2 + (2ab - a)+ a2 =0 . (2)
de unde
H _a-2ab±aV~ (3)
1,2-:-- 2b2
~ pecesar ca 1 - 4b > 0, de unde
. . 1
O<b<-· (4)
4
12.4. Doua conductoare rectilinii t;ïÎ perpendiculare, plasate in aer,
sînt parcurse de curenti de aceea,i intensitate J. lntre ce limitr.. este
cup1·insâ induc~ia magnetica rezultanta, intr-un punct aflat la distnnt,a
d pe prima bîsectoare a unghiului format de eonducloare (fig. 12.4)

I l

I 2 1 2

Fig. 12.\

Solu(ie. Sint posibile doua cazuri:

a} Cei doi curen\i · pleaca din punctul de intersectie (fig. f2.4,a).
lnduc1,iile cimpurilor create sînt egale in modul

B1 =-B2 = µJ · . (i)
21td
Conform figurii, avem
Bniin ..:..._ B1 - B2 = O. (2)
h) Unul dio curenti pleaca <lin origine, celalalt sosel}te in origine
(fig. 12.4,b). Av·em ·
(3)

183
sau
Bmax = µ,l • (4)
. 1rd
Celelalte doua cazuri po~ibile (ambii curen\i sosesc în origine, curentul 1,
pleaca din origine ti curentul 2 sose,te ln origine) se reduce, ln esenta,
la cazurile a), respectiv b ).

12.5. Un circuit ll.LC serie este alimentat de un generaLor de ten•

siune alternativa de frecven~a variabila. Sa se determine va]orHe extrcnie
ale frecventei daca unghiul de defazaj dintre intensitate ~'i tensiune
este q, •
.S:,o?u&ie. A vem
<Jl LC - 1
2
tg cp = ------ ---
RCùC
sau
lm.2v 2LC-1
tgcp - - - - - - (2)
2;;vliC
sau
41r2 LCv 2 - 21rRC tg rp • •1 - 1=0 (3)
de unde
· ne tg cp + V n2 c2 1.g2 q:i + 4LC
"ma.': = 4-r:LC (4)

RÇ tg q> - V H C:! tg
2 2
<p + '1LC (G)
Vmin = 4-r:lC

12.n. Un circuit serie . este format· dintr-un condensator eu

C = :HsnF ~i un solenoid eu i = 0,1 m, al'ia sectiunii transversale
S = 10-4 m 2 ~i N = 300 spire, care are un miez eu permeubilitatea µ.
La bomele circuitului se aplica o tensiune alternativa sinusoidala eu
Umax = const. La frecventa v = 10 kHz, intensitatea éfectivii a curen-
tului atinge o valoare maxima atunci- cind miezul ocupa jumatatc <lin
volumul interior al solenoidului. Intensitatea efectiva a curentului
clnd miezul ocupa complet volumul int,erior al solenoidtµui este de 5 ori
mai mica decit valoarea maxima a intensita.W efective la aceea~ifrec-
ven~. Presupunind ca miezul ra.mine la juma~atea solenoidului ~i ca
f recven\a variaza, se cere:
a) sa se determine µr a miezului;

184
 b) sii se calculeze frecventele v1 §Î v2 pentru care puterea activa a
cir(•11itului este jumatatea puterii active maxime;
c) sa se demonstreze cii raportul · dintre frecven\a lie rewnanliî, ti
clirrrcmt,a v2 - v1 este ego.la eu factorul de supratensiune.
Solntie. a). FJuxul magnetic total al hobinei este
cJ> = NS. 1-1 + NS
2 µ~.. 2 µ
1-J = NSµ 0 (l
2
+ µr ) NI
l (1)

de· undo
L = <I> · = ,, 1 + !l·r. N S •
2
(2)
1 ,O 2 l

~tiind cii

1,mrx . / 1 (3)
Lw - 1/Go>

avem

µ ~ - - -2{__ - 1 = 12 9. 1 (4)
r µo.i\T2 .,"-'C., Cù 2

b) Dacfi miezul ocupo totaJ voJumuJ interior al solenoidului, reac-

tania totalu a circuitului vo fi
1
X1 = L,cù - CCù = · (
l-10 µr -
1 +2 •i. r)
i
2
N S <ù
l = 42,8 n. (5)

Pe de alta parte, avem

VXr.+ R = V1 + {x')2 = 5
2
lr,wx - (6)
l' .R Il
de unde

R = VX!_ = 8,74 O. (7)

24
Din definitia pulerii active avem
· U2 R
= = [ ( maz (8)
P(v) U /(v) COS <p 1 )2 ]
2 n~ + IJ<ù - -
Cc,.>

185
adica
p -~
. u2
ma:c - 2R (9)

deci
(10)

Se obtine

(11)

sau

v1 ' 2 = 1 [V 1
21t· . LC
R ± 2L_
+ 4L R"]2

2
(12)

care da valorile· v1 = 9 1ï0 Hz ~i v2 = 10 920 Hz.

c) Se poate verifica u~or ca
V
--- - ··--- -- - -- -• (13)
R" R

· 12.7. 0 bara metalica de Jungime l ~i masii m1 se ga~e~te pe un su-

porL orizontal. "'Ea este deplasata, prin intermediul unui fir trecut peste
un scripete fix, de un corp de masa 71½, care este lasat liber. Bara se
deplaseaza perpendicular pe liniile de cîmp magnetic a carui in-
ductie variaza in timp conform relatiei
B = k(t - 1), unde k este o constanta.
Coeficientùl de frecare dintre barâ l}Î
suport este µ, iar bara se dep1aseaza
astfel un timp dat t. Sa se afle va_Joarea
minima a tensiunii electromotoare in-
dusa la capetele barei (fig. 12. 7) ..
Solufie. Conform· legii luî · Faraday
avem
B e = Blv
Fig. 12.7 unde v este viteza ?e deplasare·a harei.
186
 .., ~eler~tia harei. rezulta din legea a II-a a dinamicii în çare impli-
cam ~1 forti, de. fl'.ecare .
m.,- µm 1 .
a= - . g. (2)
m1 + m2 .
Dupa timpul t de deplasare, viteza va fi

(3)

iar tensiunea indusa

kl(m2 ri.m1) ( .. )
e= -- - -.:....
- - - g t- - t . (4)
. ·nl1 + "½.
Derivata tensiunii de induc\ie se anuleazà du11a timpul
l .
t'=t. =- (5)
1de/dt= o 2
deci
emin = e] t= t· = kl(µ,n m )g
- . ~-·-----·-.
· 4(m + m )
1 - 2
(6)
1 2

12.8. Se considera un contur metalic .sub forma' literei U, in care

cele 3 laturi sint egale ~i au sectiunea S, d-ensitatea p §Î sint parcurse
de curentul eu intensitatea I. Prin pla:nùl cadrului trece un cîmp mag-
nctic dirijat pe vertioala in sus·(fig. 12.8, a). Cadrul este rotit eu unghiul oc.
Se cere valoarea minima a induc\iei cîmpului magnell~ pentru a · asi-
_gW'a ·echilibrul · c,druJui (fig. 12.~, b).

1 l

B C
G
a b
Fig. 12.~

-187
 Solulie. Cadrul este ln echilibru daca monentul grcutùtii sale este
egaJ eu momentul fortei electromagnelice totale. Avem

1'11a) = G · 2l- sin œ (1)

3
sau

AJ(G) = 3lSpg • ~ l sin a (2)

sau
M 1m = 2l2~pg sin a (3)
unde l este Jungimea conventionala a unei ramuri a catlrului.
Momentul for~ei electromognetice va fi
• M(Fc,n) = BI l 2 cos a. (4)

Oin condi\,ia AJ 1G) = Jl/(1,.~,r.) rezuJtii

2Spg sin oc 2Spg
B min = -------- = ---,-- - tg <X• (5)
/ cos ot 1

12.9. Un proton patrunde ·1ntr-un cîmp magnct.ic unil'orm de m-

ductie B ~i -descrie o traiectorie elicoidali"t eu raza R ~i pasul h.. (SP.
cunosc s~rcina e §Î masa ni _a protonului.) . ..
. Sa se ara te ca energiq cinet~cii a. protonului nu se modificà la treccrea
prin clmpul mngneL_ic.

~LZJ ~ if
.
Avom
Solu&ie. Fie 7'o viteza ~i Cl unghiul de
intrare a protonului Jn cimp (fig. '12.B).

V1 = 'i.!o COS (X (1)

Fi~. 12.9 . v2 = i•0 sin oc. (2)

Oin defini~ia l'or~ei Lorentz rezuJta
mvf
v2eB = - . (3)
R
sau
BRc
112 =--. (4)
m

188
Pasul traicctoriei elicoidale este
h = V1• T (5)
unde T este perioada de rotatie a pr·otonuJui, de valonre
T . 2dl ~ (G)
V2 l

rezultii
hBe
. "1 = 2..·-·
m
. (7)

Deci
E
C
=. ,2
m,1.0
')
= ~~- (v2l J.. v!!)2 = l.J2- c:? ( _,i_
,1 1 _ +
2 1

R•)• (8)
. - "'- . 111.
2
4,. 2
deci, energia cineticu la ie~i1·ea din cimp eslo egala eu energin cineliç;a
la int.rarea in cimp. ·

12.10. Se du un circuit .(l, L, C paralel (fiind cunoscutc valorile

R, L)! alimentat de un ,generator· de frecven~t1 v ~i avind o inte11sitate
efectiva J. Se cer:
a) valoarea maxima a putc1·ii disipale in rczistor;
b) capacitatea condensatorului pentru care se asigurü condi\ia a). .
· Solutie. a) Pentru circuitul general paralel avem

I =--: U v-~--W· + (·!.Xe- ~ _L)

XL
2
si Pn = _l!:_.
• R
(1)

Puterea pe rezislorul ohmic este maxima dac'ii

XL= Xa (2)
ceea ce conduce la
Pmax = I 2R. (3)
b) Oin (2) rezulta
(4)
sau
(5)
de unde
(6)

-189
 12.11. ln circuitul precedent, se cer cea mai mica ,i cea mai ·mare
. valoare a capacita\ii condensatorului care asigura o putere ·disipata pc
rezistenia activa egala eu jumatatea puterü maxime disipate pe re-
zis ten ~a activa.
Solufie. Avem
(1)

PR,:1m1x. = l 2R. (2)

Conditia prob]emei impune

PR= .Pn max (3)

2
:sau
/2 '
IÏl = -2 = 12 - (h - Jc)2. (4)

..De aici
u
ln=-= ±(IL- le) (5)
. Il · ·
·au

-U =· ± (-
·1 - C<»') U. (6)
R L(J} . '.
Rezulta
, C _1 1
max =---f-- (7)
Lc,l'l. R<»

. Cmin -.-1-·2 -
= L<» 1
- - •
R<» .
(8)
..... -- B
.......... 0 ----------
' , ......... --.- -----
12.12. Se da un patrat eu
__ .-..---_,,. -- . . . ....................... J.J
I~tura l ~i 4 conductoare paralelc
J) --- ..........
orientate perpendicular pe palrat
in virfurile acestuia (fjg. 12.12).
Intensitë.tile curentilor au vnlo-
Fig. 12.12 r.ile 1 1 = / 3 ~i / 2 = 1.1 (12 - 2/1 ).

190
. .
Se calculeaza inductiile magnetice rezultante in punctele 0, B, D.
Se cere sa se a~eze aceste induc~ii în o~dine cresclUoarc.
Sol ut ie. Calculele ne. dau

Bo -== 2µ~_!2 V2 (1)

r.l .
(2) '

BD =·.J!JL.(v·J2+12+laV2)·
2rrl 1
·
3
. 2
(3)

Ordinea èeruta este Bn < Bo < BD.

XIII. OPTICÂ
13.1. 0 prismii optica are ca elemente caracteristi~ indicele n dA
rcfractie absoJut al mediului constituent si unghiul A din virfu) sec-
tiunii 'drepte. 0 raza luminoasa cade pe Ûna ciin fetele prismei sub
unghiuJ de incidenta*> i1 • Se cere: ·
a) Sa se caJculeze tn functie de aceste elemente deviatia minima a
rozei prin prisma. ;j
h) Ce c.ondilie îndepline§te raza interioara prismei in ipoteza- ohtinerii
dev ia tici minime?
c) .Ce condilie îndepJine§te unghiuJ prismei in ipoleza ic§irii razei din
prismii.?" ·
d) Ce rela&ie 1ndepline~te unghiul. de ie~ire din prisma daca cel
- de introre 'Linde spre vuJoarcn lui maximcz?
A · e) Sa se arnte cà raz~1
violeta este deviata (dupit
ie~i.rea din prismü) cel mai
m11lt f ata .de celelalte raze
(l'ig. 13.1).
Solu(-ie. a) Mai înUi oh
se,·,·am cii
o-= i1 ·_ r1+r 2 - i2 ( i;
A = r1 + i 2 :'
{ -,

.... de unde
I1'ig. 13.t
.~ = Î1 -t- ·r2 - A
Deviatia 8 este o funct,ie ùe i1 , adica 8 = f(i 1).
Din
(4:

*l ln manualul cfo c]asn XI aYc·m: i1 = i; r 1 = r; ,2 = r'; r 2 = i'.

192
se obiine
(5)
§1

~min = 2(1 - A. (6)

b) Aplirînd legea a II-a a refrac~iei "in punctele B §i D ~i t:nînd
cont de (5), avem
sin i1 = n sin r 1 (7)
,i sin i 2 = sin r 2 (8,
de unde
r1 = i2, (9)
adica, daca se ohtine devia~ia, minima, raza interioara prismei este
paralela eu baza prismei.
c) Reflexia totala se produce in punctu! D Jaca
. . 1
i2 ~ arcsm - • (10)
n
Din (7) aYem

r1 = ar~sin (sin/ 1
} .(11)
1

iar din (2) aYem conditia ceruta

A ~ arcsm 1
. -;;: + arcsm. (sin
-n,-
i 1)
• (12)

d) Valoarea maxima a lui i1 este 90°, deci

. 1
Slll r1 = - (13)
n
,,'! .
COS r1 =
V1' -
. .,
Smwrl
V n,2
= ---- •
- 1 (14t
n
In punctul de Îe§ire avem
n sin i2 °=·sin r2 (15)
~au
. . sin r
sin 1,2 ·= - -2. (16)
n

193
13 - Probleme de fizicâ
Conform eu (2) avem
sin i2 = sin A cos r1 - sin r 1 cos A (17)
sau
r.,.. =sin
r.in_
_ . A Vn. --i 2
c.os A
(18)
n, n n
<le unde
-;,··-- sin r., + coi:; A
V ,,... - 1 = -------
sin A
(19)

sau
sinr.,
Vn 2 -
1 = ctg A + ____ .; (20)
smA
care este relatia cauW.
e) lndiceJe' de refrac\.ic absolut deJlinde <le lungimea de unda , ..
confo1·m relatiei

(21)

unde k 1 si k., sint constante .

.-\plicîn<l Ïegea a II-a a refractiei in punctul B, pentru cazul <lcviatiei
minime, avcm
ômin r -!- A
$111
2
n,. = ------- (22)
. A
sm-
2
~min"+ A
Slll - - - - -
2 ka
no = ----- -- =
. A
k1 + i1 11
(23;
sm-
2
penlru razeJe ro~ie ~i violeta, care constituie ra:wle extreme ale spectrt.:
lui vizibiL
Deoarece "·r > '•v, rezult.ii ca n,. < nu sau amfo 1' > amin T•
Deci, raz.a violetu m·e devia\ia minimii cca mai mare ~i este dec.
cel mai mult deviaUi (in raport eu alte raze) la lrecerea prin prismii.

194
 13.2. Se dau douii oglinzi
plane care se iiüersccleaza
sub unghiul diedru ep.
a) O sm·sa luminoasa
aflata la dist.an1 a l de li nia
<le intersectie 'a oglinzilor
formeaza in sistemul oplic
doua imagini YirLuale. Cu
cc conditie referitoare la un-
ghiul oglinzilor, distant-a
dintre imagini este indepcn-
dentct de pozit,ia sursei i'
1)) 0 t•aza pornita de la
sursa se reflecta, dlnd na~-
tere la raza reflecLatii pc o
a doua ogtindi.i. Sa se arate
di unghiul dintre prima raza -.....
incidenta {J) ~i a doua razii
reflectata (11} n.u clcpindc de
primul unghi de incident,a.
c) Ce condific trebuie sa
indep\ineasca unghiul dintre
oglinzi .p~n~ru ca razele /
~i Il sa fie pcrpcndiculare
(fig. 1.3.2)'?
Solufic. a) Din fig. 13.2, a
se observil ca
A ~~;-...........,...w:;'/;..,7....,l..,../l~lr-il...,l..,.//7 1'~,.-r.7n7'77l7 J-r7r./""',,~,,7..,..;"7'"7.,..,,-7-;-»~7-7
BB'' = 2l sin ~ C . .•.• b .. ,. . ,r.,i!J)M~---···· J•
(1) ,
BB' = 2l sin a •:$\
Fig. 1~.2

B'B" = VBB''!. + BB":!. - 2BB'. nn" cos n9e,, (2)

sau
B' B" = 2l V ~in:!ot + sin:!~ + sin°' sin [1 L•û::i (!X + ~). (3)
Se observa ou claca.
(4)
avem
B'B" = 2l. (5)
195
13*
Deci, condit,ia (4) este cea ceruta de problema (oglinzile su fie perpen-
dicularP). ·
b) Din 6B.MC ~i 6N JJfC (fig. 13.2, b) avem
i+~ = 90° = 'f' + ~ + i' (6t
de unde
i' = i - q>. (7}
~
Din 6BDC, unde DBC = 180° - 2i, avP.m
180 = « + 2i' + 180 - 2i (8)'
sau
180 = a + 2i - '..?q> + 180 - 2i (9)'
de unde·
0t = 2, (10}
adica unghiul dintre raze)P. I ~i II nu depinde de i.
c) Este clar di « = 90°, deci
900 4-0
q>=-= -o. (11}
2

13.3. Se da un sistem op tic centrat format din doua· oglinzi concave

de aceea~i distan\a focala f, intre virfurile lor fiind distan\a d. Ce rclafù?
trebuie sa existe intre aceste doua marimi pentru ca imaginea finalâ
a unui punct luminos a~ezat pe axa optica principala sa coïncida eu
obiectu1 luminos initial (fig. 13.3)?

V, ----------------------

d
Fig. '13.3

SolutiP.. Între pozitia punctului luminos ~i imaginea sa fat,a de prima

oglinda exista relatia
1 1 1
-p +-- =-
p'. f
(1)

196
de unde

p'=_.EL· (2)
p-f
Rezulta
,
( p) = d -p=
, pd - df -
.•
pf
(3)
p-f
Imaginea P' a obiectului devine obiect pentru a doua ·oglinda, adica.
a\rem
1 1 1
- + (p')'.
(p)'
- = -f (4)

de unde
(p')' = (p)'f f(pd - rlf - pf)
= (5)
(p )' ---, /' pd - df' - 2pj' +{ 2

Deoarece
(p')' =d- p (6)
avem in final
p 2 - dp + fd = 0 (7)
de unde
. d . ..L Vii2=4fd
Pi,2 = 2 • (8)

Deci, condi\ia ceruta de· problem u este

d ~ 4f. (9)

13.4. Se da o lentila convergenta de distanta focala f.

a) Sa se afle pozitia obiectulur fat.ii de lentila (p) pentru care dist.an\a
obiect-imagine este minima (presupunînd lentila în repaus)*I.
b) Se con'sidera c_a inc,ariabila distanta d' dintre obiect ~i imagine.
Ce relatie va fiintre_d' ~if penlru caprin deplasarea lentilei sa se obtina
do#l pozi\ii ale ima'ginii clare ~ obiectului. .

·*, In manualul de ciàsa··x.1 a·vem: p = x1 ; p' = x 2 , eu o anumità conventie

de semne.

197
 Solu1ie. a) Din formula distant,ei focale
1 1 1
-+-;=- (1)
p jJ f
gusim

p' = J!L. (2)

p-f
Atunci functia
F(p) = j, + 1>' (3}
va fi

F(p) = - p" (4)

. p-f
iar derivata ei
dF p2 - 2pf
-= (5)
dp (p - /')'!.

Distan\a minima obi~ct-imagine va fi

Fmi11 = F(pmi11) = 4(. (6)
b) Din (1) 11i
p + p' = d' (7)
<lcducem
p2 - d' p + fd' = 0 (8)
de unde
cl'± V,r:!. - 4fd'
(9)
PM= 2 •

Trehuie deci indeplinitu condit,ia

d' > 4(. (10}

13.5.. Un obiect se afla la distanla d1 = kJ(k 1 > 1) de Yîrful unei

oglinzi concave de distanta focala f. El se apropie de vîrful oglinzii,
la distanta d 2 = kJ(k2 < k 1). Sü se determine valoarea lui ki pentru
care se obtine valoarea maxima a raportului dintre viteza de deplasare
a imaginii §Î viteza de deplasare a obiectului (mi~carea obiectului se
presupune uniforma; fig. 13.5).

198
 Solu,ïe; Pentrti prima poziiie a obiectului se obtine prima pozip~ a
imaginii • . ·
1 1 1
-+-=-
kJ' X1 f
(1)

de unde

(2)

Fig. 12.5

Asemanator se obt.ine a doua poziiie a imaginii

k.,f
Xz = - • (3)
k.i-1
Viteza la de1>lasar~ a obiectului este

V1
<l1 - d~ = f_______._
= ......;:.._~ (k1 - kz)
(~)
t t

iar a imaginii obiectului

a,·2 - X1
Vz = ------ (5)
t
Raportul lor V-a fi

-Vz= - - - ' -f - - - - (6)

199
 Se observa- ca pentru kï -+ 1,. r.aportul vitezeler·,devine foarte mare~
Din construc\ia imaginü se poate observa cà pe màsw·â ce obiectul se
apropie de focar, imaginea acestu~a tinde spre infinit.

13.6. Asupra unei lentile convergente de distanta foca]a f, scufundata

într-un lichid eu indicele de refraciie n, se indreapta un fascicul paralel
de raze. Sa se afle diametrul maxim al poriiunii 1uminoase formate pe
un ecran a~ezat in plsmul f oca1 a1 lentilei, paral el eu suprafata libera
~1 lichidului (fig. 13.6).
Solufie. Dio figura se observa
ca
. 1 . .
- smr=-Slllll
n
(1)

d = . . . . __ f sin. i . (2 )
V 11,'.!. -.· sin i 2

P1mtru i ➔ 80° avem d -+ dmll%

sau

Fig. 12.6
(3)

Diametrul imaginii luminoase va fi ·

2d,na±=. .• , 2f .
.=
D max (4)
V n2 · - 1 •
13.7. Un ohiect luminos este plasat pe fundul unui vas (ce con\ine
un lichid eu indicele de refrac\ie absol~t n) §Î acoperit. eu_ o pîlnie d.e
· un·ghi ·2cp.- ln ce··conditii e
Pizibü obiectul (fig. 13. 7)?
Solufie. Mai întîi oh-
servam ca raza luminoasii
s<;>sità de la obiect iese
<lin· Üchicl (~i. deèi obiec-
tul e vizibil din exterior)
daca in punctul A nu se
prod uce reflexia totala,
adicâ ·daca · = · ·

s 1
sm «a ~ -. (1)
Fig. 13.7 n
1 200
 · Mai observam··ca
'
,,:
:• ~/ 90 - {<p + !X3) (2)
de unde ·
sin cx2 = cos (<p + cx 8) .= cos cp cos cx;3 - sin? sin a:a- (3)
Mai exista relat,ia

sau
· ~in ~~· · vn 2 ~ 1 cos 9 - sin 9. . (5 >.
Observam ca ln cazul cel ,mai µe_favorabi1 al refraqiei avem
CX1 max = 90 - cp ·
de unde
sin cx1 = sin (90 - q,) = cos <p = Vn 2
- 1 cos ? - sin rp (7)
sau
tg <p ;i:: Vn 2
- 1 - 1, (8J
care reprezinta condit,ia de vizibilitate a obiectului.

13.8. La trecerea unei raze luminoase printr-o lama eu feto plan-pa-

ralele se cunosc: unghiuJ de incident;a i, grosimea lamei d ~i indicele de
refraciie absolut al lamei n. Sa se arate ca raza emergenta este paralela
eu cea incidents. §Î sa se calculeze deviatia maxima a razei (fig. 13.8).

''
',,
'.),O
/~
(,

Fig. rn.s
201
 Solut,ic. Presupuninù eu raza intru în lama venind 4u) ae,r fiÎ icse
tot în aer, aplicam legea a II-a a refrac\iei în punctele A §Ï B
sin i = n sin r (1)

n sin r = sin i' (2)

de unde
. .,
i = l,' {3}
ceea cc implica paralelismul razelor incidenta ~i cmergenta.
· Din figura se obserYâ ca
il= d ~in (1'. - r)
(4)
cosr
sau
Il = d ~in i ros r - cos i sin ~.
(5)
<.:OS r

Obscrvind ca
(G)

1
cos,. = -- V n"J -
l'i,
su1 2i (7)

avem
l1 = d sin i(V n'! - sin:!,: - Vi -- i-În~·i).
(8)
V n2 - sin 2 i
lntrucit (sin i)ma.~ = 1 (ccca ce implica i-> 90°), avem
~ma.'t = (â)i-~O' = d. (9)
13.0. a) Prima lege a rcflcxici (respcctiv rofractiei) afirma ca razele
incidcnta, normala ~i reflectata (respcctiv refractatii) sînt coplanare,.
Sa se justifice acea~ta afirma~ie. ·
b) A doua lege a reflex:iei aratii ca unghiul de ;Ïnci<lcnia i este ecPa]
eu col de reflexie r. A doua loge a rofrac~iei arata ca sin i/sin r' = 1, ,,./n
linde n1 ~i n2 sint indicii de refrac~ie ~i celor douà medii. Sa se Yerifice
(fjg. 13.9).

202
 a

s
s

R'
C

d.
Fig. 13.9

SoZLtiie. o) InLr-un meùiu optic lumina se propagü. astfel incit drumul

optic d 0 = ncl s,1 fie miriim (unde n esté indicelo de refrac~io absolut al
mediului, iar d <lrumul geometric al razei).
Pentru reflexic, admiLem exist~nt.a unei alte traiectorii Sl2 R difcrita
de cea de coplanaritate S/1R. Pe cele doua traiectorii, drumuril~
optice sint
dol = n_(Slr + I1R)
d 0~ = n(S!,1. + 1211)
Deoarece totdeauna
, ·J.;
(3}

203
rezulta totdeauna
(4)
adica cel mai mie dru~ optic este cel ce respecta coplanaritatea celor
trei direct i~. ·
ln cazu\ refrac\iei, presupunem ca, pe linga drumul optic de coplana-
ritate :
(5)
ar mai exista altul
drl!. = n 1 • S1 2 +n 2 • 1 2R'o (6)
lntruclt primul drum optic este mai mie, el este §Ï cel real.
b) In cazul reflexiei, drumul optic este
d0 = n ( V di + x + V (da -
2
x) 2 + tfJ . (7)
El depinde exclusiv de distan\a x. Prima derivatà a drumului optic
este
dd0 ( x . d3 - x ) (8)
dx = n V di + x -V (da - 2
x) 2 + d'~ •
Se poate ara.ta ca deriYata secundà este pozitiva, deci drumul optic
trece printr-un minim.
Observlnd ca
• • X
smi=v -- (9)
d.i + x2
d3 - X
Slil r = -======
1/ (d - x) 2 + dl.
(10)
3

rezulta, din anularea lui (8),

i = r, (11)
La refrac~ie, drumul optic va fi
d0 n1 V df
= x2 + +
n2 V (da - x)
2
+ di (12)
iar derivata lui in raport eu x are valoarea
dd 0 x da - x
dx = ni V d:+ x 2 - ~ V (da - x)~+ et:• 3
(i )

204
 Observind cà

sini= x (14) ·
Vdf+-x2
d3 - x
sin r' = ~=::::::==== (15)
V(d 3 - x)~+ dl
·rezulta, din anularea lui (13),
n 1 sm
. z.. = n2 sin r
. , (1G)
1 .sau

(17)

13.10. 0 raza. de lu.mina cade sub un unghi de incidenta pe o sfera

plinâ transparenta de indice de refrac\ie ahsolut n. Sa se afle acest
unghi astfel încit deviatia unghiu1ara sa fie maxima (fig. 13.10).

-----i?-fr-_-_~
--
--
. ~---
<¼Lc_-i:--
.

Fig. j3.1Q

Solzt{ie. Se observa ca
œ E (O; 90°)

rE (o; arcsin ~)• (~)

Conform figurii, avem

. œ .
r=z....;..r+- (2)
. 2 .

205
de unde
a= 4r- 2i. _(3)
Ohscrvind cü
i = arcsin {n sin r) (4)
rczulUi
a;= 2 [2r '-..: arcsin (n sin r)] (5)
care, derivat in 1·a1)ort eu r, ne du

du. = 2[2 _ n cos r ]• (6)

dr Vl - n,2 !:iÎn 2r
Prin anu1area derivatci o1Jtinem
. v4 -
smr=
. : 3n:!
n2 (ï)

tlcci
.
[zL= «nwx = arcsin
. v4 _ ·
,i
2
(8)
3
de unde

anwx = (
2 2 arcsin V~~2--- l(/4 - 2
n.
-
v4 - n".!.)
arcsin. - . -- •
3
(9)

13.11. DisLant.n dintre virfuriJe a doua oglinzi concave, centrale

~i a~ezate fut-a in fa~u, este d.H.azele de curburü ale oglinziJor sint R 1
~i H 2• Un ohiect nepunctiform este a~czat pe axa opticü principaJii
astfel incit mârimiJe imaginilo1· saJe in cele 2 oglinzi sînt egalc. Unde
este IJlasat obiectuJ fatil de prima oglinda in sitùa\ia de mai sus?
Solufie. Notind eu p ~i p' pozit,ia ohiectu1ui ~i a imaginii sale fata
de prima oglindii, avem
1 1 2
-+-~=-
p p' Ri.
(1)

de unde
, pR1
p =--- (2)
2p-Hl
p' R1 lt
-= =-· (3)

206
 Departarea obiectului fata de a doua oglindu este d - p deci, avem

1 1 2
----+-=
d- p p"
-Hz (4)

de unde

(5)

(G)

(7)

13.12. Un teren circular de ra-za a trebuie iluminnt cil mai mult

pe margini. Pentru acensta se folose~to o sursii luminoasà fixata la o
anumita inanim.e pe l)er·pendiculara dusa în centrul terenului.
Sa se determine accasta inu.l~iine în -conclitfa ceruta de problemii
(fig. 13.12).
Sotu(ie. Din o.pticu fotometrica avem rela\,ia.
_ ,. cns oc s
E -11.-- (-1)
r'I.

unde E este iluminarea produsa· de

-0. sursu.
Obscrvin tl ci1

r= V1t 2 ; ai
lt (2)
C03 <Y.= -
r
avem A B
fz
E=k----
(ht. + a2)u1t
(3)
Fig. 13.1?_

207
 Derivata iluminarii în. raport eu h este
dE a2 - 2h2
-=k .. (4)
dh (h2 + a2)0/a
Din anularea ei gasim

(5)

Deoarece pentru h<a V2/2 avem dE/dh > 0 ~i pentru li > a V2/2
avem dE/dh < 0, iluminarea trece printr-un maxim pentru valoarea
susmentionata a 1nalt,imii.
13.13. ln punctele A §Î B situate la distania d se afla doua surse
Juminoase eu intensitatile / 1 §i / 2 (/1 > / 2). Sa se afle pozit,ia punctu-
Jui C, situat între A ~i B în care iluminarea este minima (fig. 13.13).
Solu#e. Avem relatia
I
E=-
d2
(1)

A C B

t .r
d
Fig. 18.13
.L d-.r

:f
care particularizata pentru cele doua surse ne da

E1c = 11 (2)
x2
E - 12 (3)
2c - (d - x)2·

Iluminarea totala Ya fi
E - E +E - li(d - x)2 + I2x2 (4)
c - ic 2c - x2(d2 - 2dx x2) •+
Din anularea derh~atei dEc/dx, avem
1 1(d - x) 3 - / 2 x3 =·o. (5)

208
 Solu\ia reala a acestei ecua{ii va fi
d
[ X ] E=Emin = . -- • (6)
1 ...!..1/I J12
j

13.14. 0 prisma Amici este alcfüuita prin alipirea a trei prisme

din care cea mijlocie este isoscela {in seciiune), iar cele extreme au
unghiul prismei egal eu A 1 = A 3 = 90° (fig. 13.14). Indicii de refract,ie
ai mediilor prismei sînt n1 = n 3 §Ï n 2 (n 2 > n.1 ). Cu ce conditie raza ener-
genta este coliniarii eu cea incidenta?

Fig. 13.'14.

Solueie. Portiunea Mi.V din raza trebuie sa fie paralela eu baza P_Q a
prismei mijlocii. Pe acest motiv avem
·
11 = 90
.. - A,,
----=
2
(1)
A2
r,,=-
.. 2

r1 +i 2 = A1 = 90°. (2)
Legila refractiei, scrise în punct.ele B §Î M ne dau
sin i 1 = n 1 sin r 1 (3)
n 1 sin i2 = n 2 sin r 2 (4)
sac
(5}

209·
Deoarcce

cos r 1 = V1 - sin:!r1 = Vi - sinn~ >

'"
1
=V 1- _!_
Ili
cos~
112
2
(G}

avem

(7)
care rcprezinta condit,ia ccrutu.

13.15. Se dau n lame eu fete plan-paralele, de grosimi '1 1 , 11'!., ••• , lin
~i indici de refractie n1 , n2 , ••• , nu. Un punct Juminos aflat pe baza ;nfo-
rioarii a ultimei fete i§i formeaza imagin~a în acest sislem optic la o
unumita inalt,ime h de prima raia (fig. 13.15). Sa se demonstreze CU
n h,
IL = B. !... (in aproximatie gaussianu).
l'-'l 1}.i.

c'
I•'ig. 13.15

Solu(ie. Yom· face demonstratia pentru cazul a 2 lame~ Se obser,·a

valahilitatea relR~iilor
AB = .11 'B' + B' C = h t,g cx0
A' 13' = h3 tg «2 (1)
B'C = lt1 tg ~l
de unde
(2)

210:
Mai exista relatiile
n 1 sin «1= sin c.c0
(3)
n1 sin «1 = nz. sin oc2•
In aproximatie gàussianii avcm
sin il ~ tg œ
(4)
cos"~ 1
•<leci
(5)
sau

(6)

de un<le
li= h1 + h2 (7)
n1 n2
rela tie ce se pôate generaliza.

13.16. Se dau doua surse luminoase coerente S 1 ~i S 2 a~ezate ca in

fig. 13.16. Se ~tie ca D ~ À; a= nÀ ~ ï~. Se cere:
a) sa se descrie ansamblul figurilor de interferenta de pe ecran;
b) distanta de la centrul A al ecranului (E) pînii la maxinml vecin
celui central.
(E)
B(~_,)

Fig. 12.-15

211
 Solutie. a) Condi~ia de fonnare a maximului de interferenta eate
d2 - d1 = nÀ, care pentru cazul particular S2..:1 = d 2 ; S1 A = d1 devine
a= nÀ.
In punctul central A se va forma maximul de ordinul n, iur figm·ile
de interferenta vor fi coroane circuJare eu cent.rut in A.
h) Urmatorul cerc luminos va incepe la distania data de relatia
(1)
sau
V(nÀ + D) + xL1 - V n~ +x~_ =
2
1 (n - i)À. (2)
-finînd · cont de conditiile impuse de problema, se poate strie

Xn-1 -
,. _, lf '2.D( D +
1 n,
IÛ.)
(3)

sau

Xn_1 = v;Di, (-~ + l)· (4)

Relatia (3) provine din (2) n-:.~mai eu conditiile: i, ~ a; )\ ~ D.

XIV.. STRUCTURA MATERIEi. TEORIA
RELATIVITATII
•

14.1. Se ~tie ca numàrnl d.lV de nuclee care se dezintegreaza in

intervalul de timp dt (de la t la t +
dt) depinde de n umàrul de nuclee N
existent la momentul t ~i de marimea intervalului de timp, conform
rela~iei
dN =·- iJV dt (1)
unde À este constanta radioactiva a elementu1ui. Ln momentul initial
1,0 =0 numarul de n uclee este N 0 • Se cere: •
a) sa se determine numârul N;
b) ce relatie exista între ii. §Ï perioada de injumàtaiire T?
Solu#e. a) Se integreaza (1) ~i avem

~ N=-Î,
dN ~ dt (2)

sau
ln N = -Àt + C. (3)
Notind
C' = ln C (4)
avem
N = ce-)-'; (5)
observînd ca
C= NI l=O
= N. (G)
avem
N = N 0 e-H. (7)
b) Conform definitiei perioadei de injumatb\~ire, daca t = T avem
N =N 0/2 · adica. din (7) rezulta ·
(9)

213
Logaritmind, avem
À = ln 2 = 0 ,603 • (9)
1' T
14.2. Un gcner.ator de radiatii X produce ra<liat,ïi_ pu Jungime dn
unda À1 ~i À2 {),2 > À1 ). Între ce limite este cup1·insâ tensiunea U dintre
electrozii tubului catodic?
Solufic. Conform conservarii encrgiei, avem
h'J =cU (1)
sau
h-c_ = eU (2)
À

nnde v este frecvent,a radiatiei emise. h constanta lui Planck, e sarcinu

clectronului, iar c viteza luminii in vid.
Pentru prima radiatic avem
C
U1 = h- (3)
c)..1
iar pentru a doua
(4)

Dcci

sau
hc U Ize
-< <-· (5)
et-2 CÏ,1

14.3. Utilizind forrn ula <le compunere a vitezelor în mccanica reln•

tivista, sa se justifice afirmatia ca viteza luminii in vid este viteza natu-
l'ala maxima.
Solulic. Axem rclatia
U = '11 + Vr (f)
1+ i:vr
c2
unde: ~ - vite~a unei pa~·ticule fata de sistemul·de referinta inertiallix,
v,. - viteza particulci fa\i.i de_ sistemul de referinta mohiJ, v - viteza
·sistemului mobil fata de cel fix, c - viteza luminii in vid.

21'4
 Revine sa aratum en n ~ c. Exista posibilituti1c:
a) v 1• = c. ndica particula se mi~cii in sisLemul propriu eu viLeza
luminii in vid. Avem

'l' +c
u= ·• = c. {2)
i + 2'.:
cf

b) t' = c, adieu sisternul propriu al particulei se mi~cii eu viteza

luminii în vid folii de sis lem ul fix. A vem

u------c
r + t.'r
- ..L c·,•,. - •
1 1 --
c~

c) v = c; 'l'r = c (cazul cel mui ftworabi)). AYcm

r+c
lt= ., =c.
1 ..1... 1
!I._
••
r-
Se, Yerifica ast.fel afirm~t ia din enunt,ul prob1emei.

14.4. lntr-un sistem de referinta ineriial fix: se deplasMzâ in acela~i

sens doua corpuri eu masele m1 ~i m2 ~i eu vitezele v1 ~i i, 2 nèrelativiste.
Sa se gaseasca un sistem de rei'erintà inertial mobil coliniar eu primul
pentru care energia cineticii
nerelativista a sistemului ~
format de ce)e doua corpuri ~
sa fie minC:ma ~i sa se calcu- o___",___v.-1_ _ _ _ _ _0.. -.r-;x' ,-.-v--------.
1eze :vaJoarea acestei energii '1.
. 14
(f1g. • •4) *G
li'ig. 1 V,

Solutle. Fie O' originaa sistemnlui mohil cilutat, care se dep1aseaza

1n acela~i sens eu cele doua corpuri eu viteza de transport v. Vitezele
celor doua corpuri in sistemul mobil (vitez,~1e relative) vor fi
~

Vr, = 'i.'1 - V (1)

'llr2 = 'l'2 - V. (2)

* Problemele H.4 §Î H.5 pot fi incluse ~i tn capitolele de :mecanicl1.

215
Energia cinetica a .sistemului fix, faia de sistemul mobil, va fi

(3)

sau

Ec = ! [m 1 (·vï - 2·vv1 + v + m!?(,·~ -

2
) 2~1,1 2 +v2
)]. (4),

Prima derivata a ènergiei cinetice in rnport eu :viLeza de transport are•

vaJoarea

(5).

iar a doua
d2E = m1 + m., > O,
__c (6)-
di,Z _,

deci energia cinetica trece printr-un minim. Din egalarea eu zero a

lui (5), rezu1ta
m1;J 1 + m,.'l.,.,
V
l
Ec min = T/21
- -
+ 1172 •
. (7)

lnlocuind aceasta valoarea ·a vitezei de· transport in (3),. avem

('ï.'j - t'z)2 •
(8}
2

14.5. Se da un sistem de referintfi. inert,Ïéll fix x0.11 $Î nnul mobil

iner~ial x'O' y' care se dep1aseazii in Jungul axei absciselor, eu viteza
de transport v nereJativista. La un moment <lat, se arunca in sus, în
sistemul mobil, un corp care-
!I y' revine in puilctu] de aruncare-
dupa un timp t0 • Se cere:
a) ecuatia traiectoriei ,,abso-
lute'; a corpu]ui;
b) raportul inalt,imilc,r maxi-
me atinse de mobil in ce]e 2
f.,__ ______.,,---_V_.,.___.r_;::c~' sisteme de referinî-fi ineriiale-
0
Fig. 14.5 (fig. 14.5).

2Hi
 SQlu#e. a) Fata de sistemul fix, ecuatiile parametrice ale traiectoriei
vor fi .,
X= Vt

gt2 (1)
Y= Vort---•
2
Din datele problemei avem
gto
Var=-• (2)
2
Prin eliminarea timpului, ob~inem traiectoria ceruta

y= gxt0
2v
_ gx
2

2v 2
= gx
2v
(to- !._)·
v
(3)

h) ln sistemul mol)il avem

(hmaxhr = -vir = -•
gt~ (4)
'2g 8
ln sistemul fix, viteza in~tiala de aruncare este

Voa = V v2 + Vij, (5)

sin a= Vor (6)

Vvi + v5,
deci ··

(hmax) p = --
V~a
Slll a = -- •
• 2 V~r
(7)
2g 2g
Avem
(hnrn:r.hr =L (8)
(hmaz)F

14.6. Sa se determine energia maxima pe ca:re u~ ciclotron eu dulµltii

de diametru d o poate asigura unui fascicul de protoiii (de masa m §Î
sarcina + e fiecare). Tensiunea ce se aplicà duanWor are frecventa v.

217
 Solutic. Condi\.ia ùe sincronism, necesara func\.ionarii cidot.ronulni~
ccre ca fre.cventa tensiunii altemative apiicnte duantilor su fie st1·ict
egalii eu frccvcn~a mi~ciil'ii cvasicirculare a protonilor, adieu
cB
V=--
2-;;m,

de un<le
2-::vm
B = ---· (2)
e
Energia cineticu mnxunu se ob~ine daca diametrul traiectoriei proto-
nilor coinci<le c~ ccl al. duantilor. Hezulta

(3)

~tiiml ca
rBd
'l'max=-- (4}
2m
avem
1
.Ec mar -- -·- -·• ,,zd2 ", 2•
2
(5)
2

H.7. 0 1rnrLicuJu e1., eu energia ini~iala E 1 , se ciocne~tc frontal de

un nucleu ~i esle respinsâ ina poi, noua energie a pa1·ticulei iïind E 2 (E2 <
< E1 ). Se ccre raporLul maselor particulei §Ï nucleului.
Sollltic. Notum eu v1 ~i v 2 vitezele particulei inainte ~i dupa procesul
nuclear ~i eu v viteza nucleului dupa ciocnire (presupus init,ial in repaus).
Notam eu ma. ~i mN masa particulei, respectiv a nucleului. Conform
legii conservarii encrgiei, avem
m\:v 2
-·- = --1 m (ii21 - <'~) (1}
2 2 " -

de unde

(2)-

Legea conserv ürii in~pulsului ne da

(3}

·213
de unde
ti = m,-x (1:l + V2). (4)
mN

Din relaiiile precedente rezuita

1- V2
m..,_ ·-· -·vr . (5).
--=---

Dcoarece

(6)
.avem

(7)

14:.S. Sa se detcrm1nc lu~gimea do ùncla limiüi a radiatiilor cuprinse

în seria Balmer.
_Solu(.ic. Formula Balmer-nitz, adaptata pentru seria Balmer,. se
SCI'lO

v
-
= Re(--41 - -.,1 )
n-
(1)

unde R csle constanta lui Rydberg. Ullima racliatie <lin serie se obt,ine
pen Lru n ~ oo. Deci .
Re
Vum =
4 . (2)_

~tiind cà
Î.= !_ (3)
\1
.aYem
(4)

219
 14.9. Intr-o camera Wilson, o particula a este deviata în urma
onei ciocniri elastice eu un nucleu, sub un unghi cp. Nucleul este deviat
sub un ungbi egal eu - cp. Cu ce nucleu s-a ciocnit particula (fig. 14.9)?
-P.... =mœ i7
'éx Solu~ie.
,. Impulsul initial
.
" al particulei et este
• ~ - Po!X = ma.Vox· (1)
"'_ - mQ;~°' Conform legii conservarii.
f!.-=m
,,_. 1, ~ impulsului, avem
Fig. 2'1.9 Pocx = P:t + PN (2)
sau
m«V011 = 1J'la.Va COS q> + mNVN COS q> = 2 ma.'l'cx COS q>·_ (3)·
unde Vmx §Ï vœ sint vitezele particulei inainte §Ï dupa ciocnfre, iar vN
viteza nucleului dupa ciocnire.
Conservarea energiei cinetice ne da relatia

ma.v&z = mœv! + mNVh (4}

snu

(5)
Rezulta
m.rr. sec 2 q>
1nN= ., (6),
4- sec- q>
de unde se poate deduce natura nucleului ciocnit*>.

h
14.10. Sa se arate ca relatia de nedeteI"minare .ix ,6.px ~ - este· .
2,r
valabila §Î pentru nedeterminarea Ât ~Ec-
Sol zz.iie. ~ tun ca
,., 2
nl
E =~= Px (1)
C 2 2m

*> Pentrn dr-dncerea relatiei (6), se afiliaz~ la {3) ~i ecuatia proiecliei relatiei (2)•
pe axa Oy (v. frg. '14.9).

220
 de unde
AE
L.l 'c = -2p_-.:.
-- l:!:.p~-
- (2)
2m
sau

(3)

Rezulta
(4)
• sau

(5)

Calcule mai riguroase arata _ca numitornl <lin (5) este 4A.
 CUPRINS

Cnvint introùuctiv .............................................. 8

1. lli~carea reclilinie uniformii ...................................• 5
li. l\ii~carea rectilinie variulu i;;i în cîmpul gravilationul ............. . 22
m. 1\-~~carea cir~ularu_ uniformi\ ................................... . EH
IV. ML5carea osc1lator1c ..•........................................• 65
V. PrincipiiJe dinamicii. Encrgia mecanki'\ ....................... . 80
vr. Compunerea fortelor. Echilibrul corpurilor · ..................... . 98
VIL l\lecanica fluidelor ........................................... . 1 ·1·1
VIII. Rezistenta materialelor ....................................... . 126
IX. Fizica niolccularu. Termodi11nmid1 ............................. . 13:J
·x. Eleclrosta ticü .................................................• 1(17
XI. Cnrenlul stationar ........................................... . 163
XII. Electromagnelism ............................................. . 181
xm. Optiri'i. ....................................................... . ·192
XIV. Structura matcriei. 'l'coria relativiti'•\ii ......................... . 213
Control ~tiintific : con:f. dr. ANATOLIE
HRISTEV
Redactor: NATALIA FlUCITJC
Tehnoredactor: V. E. UNG'CREANU
Coperta : S!~lO~A DUMITRESCU
Bun c!a t.tpar : 02.06.1987
Coli de tipar : 14
c.z. 53 (076.11.2)
Corn. nr. 70 116
Combinatul poligrafic .,Casa Scinteil14
Piata Scinteli nr. I - Bucure$t1
Republicn Social:stâ Român!a