\ Se nume�te operatia f;\I NEGAT deoarece este vorba

de contract,ia, lui ,,sau non''.

f(m, Y) = (J)/'Y = i + y,
f((J), 'Y, z) = (J)jy/z = iiJ + y + z.
4. 7.2. OperaJia NICI sau operaJia Zui Pierce

Propozitia astfel · definita se noteaza

m.J,y = m + y =m·y
§i e:xprima excluderea reciproca a lui (J) �i y.
Se n-g.me�te operat;ie NICI
f(m, y) = (J) .J, y = m • y,
f((J), 'Y, z) = m -l, y + z = i» • y · z.
4. 7 .3 •. Vom da mai jos o lista a proprietatilor mai impor­
tante ale operatiilor f;\I NEGAT �i NICI
1. (J)/y = y /(J); (J) -l, 'Y = y (J)+ comutativitate;
2. m/:»/y = (J)l'Y; (J) .J, (J) .J, y = x .j, y idempotenta;
t 3. x/(r»/y) = r»/y; · x .J, (x -l, y) = m -l, y absorbtie; ·
4. x/(x/y/z)=x/(y/z); m .J. (x t 'Y -l,z)=x-l, (y .J, m) absorbtie;
5. (J)/0 = 1; X t O = tD;

6. x/1 = w ; x .J, 1 = 0 ;
7. X/X =ID= XJ; X t X = tD = (J) t ;

s. a;Jii, = 1 ; (J) -l,ii, = 0 ;

9. a;Jy/z = (x,y)/z; a; .J, y .J, z = (aq, y).J, z;
10.� (X1YJZ) = m .J, y t z; (x t y z) = i/y/z; +
11. (x/y)/1 = m • y; +
((J) y) .J, 0 = m + y;
12. iJ{iy = X + Y;
83
4:S. Redueerea tunctiilor booleene eu ajutorul
\, metodelor grafice
Varietatea �i complexitatea functiilor booleene cre�te
rapid cind cre�te numarul variabilelor. Pentru a evita
o apropiere sistematica cu ajutorul metodei algebrice,
se poate utiliza reprezentarea sub forma de tablouri.
Vom examilia citeva metode curent utilizate.

4.8.1. Diagrama l'lti Veitok

Pentru a reprezenta un sistem den variabile se utili­
zeaza un ansamblu de 2n patrate (fiecare patrat corespun­
zind unui mintermen), dispuse geometric astfel incit
implicatiile se deduc prin regruparea patratelor, utilizind
proprietaiile de adiacenta logica.
Avem reprezentarile din fig. 4.6.

n-6
Fig. 4.6

85
 ·�
♦
Fi
-l
!f
.ft.
�
- .... -
.fi
�
� - - .... - �
}a
.... , ....
}k k
�{ -- � {
·�
'---v--J'
�
�
�"I
.,;
Iii� �
":J
·�..-
"'
Iii �"'-
,�...
.ft-
1i.�{
}k�r ��{ .
} �
�
�
IF:f"
-�
fi�
..
Q.8. Numaratoare

Numaratoarele permit sa se actioneze asupra comen­

zilo1· operat;iilor de ·transfer sau de deplasare, precum �i
asupra operatiilor de cedificare pentru trascrierea elemen­
telor intr-o valoare codificata.
Vom utiliza o di�arama de stari care arata succesiunea
logica de stari ale elementelor de memorare.
Numarator zecimal sau
zecimal codificat binar
Numarator binar (numarator binar-zecimal)

Fig. 5.37

Un numarator poate fi considerat de asemenea ea u.n

dispozitiv care emite un impuls din cele n impulsuri de
intrare, ceea ce revine la a realiza o funciie echivalenta
la o diviziune (divizor de impulsuri).
Exista de asemenea .numaratoare ciclice (sau numara­
tor- in inel) cu 11, poziiii, constituite dintr-o mult;ime de n
celule binare de memorie legate unele de altele �i astfel
incit una singura sa fie in starea 1, iar toate celelalte in
starea 0. La fiecare semnal de intrare in numarator starea
· unei celule este transferata pe o alta �i a.ceasta intr-o
_ordine bine determinata (fig. 5.37).
Legarea primei celule de ultima justifica denumirea
de numarator in inel.

115