MAGAZIN
Nr. 1 015 din 19 m artie 1977
Interpretarea geologică
a seismelor
Convorbire cu dr. MARCIAN BLEAHU
• Teoriile moderne ale tectonicii globale © Cum se face
înregistrarea, localizarea şi evaluarea cutremurelor ® Direcţiile
şi viteza de propagare @ Marea eliberare de energie a epuizat
forţele acumulate © Combătînd „fatalismele" şi interpretările
fanteziste
Seism ul din seara zilei de 4 m artie a
readus in actualitate unul dintre cele mai
devastatoare fenom ene telurice : cutrem u­
rele de păm înt. Prin am ploarea ariei de
acţiune, prin intensitatea si viteza lor des-
tructivă, cutrem urele de păm înt suscită
num eroase problem e de acut interes şti­
inţific. Prim a — o constituie indiscutabil
înregistrarea, localizarea si evaluarea lor...
De aici si prim a în trebare :
— înregistrarea cutremurelor se face cu
exactitate ?
— Există astăzi a p arate extrem de fine,
mecanice, optice si electronice, care pot
detecta cele mai mici trepidaţii ale solu­
lui. Pe teritoriul ţării noastre, ca şi în
întreaga lum e de altfel, se înregis­
trează anual mii şi mii de cutrem ure. Ma­
jo ritatea sînt im perceptibile omului. Ele
iau naştere în interiorul păm întului pe
plane de discontinuitate, la adincimi dife­
rite. Punctul unde se produce m işcarea
seismică poartă num ele de hipocentru, iar
proiecţia lui la suprafaţă, epicentru. Din
hipocentru pieacă undele în toate direcţiile
cu viteze determ inate de n atu ra rocii prin
care trec şi de starea fizică in care se
află rocile respective. In mod norm al, ia
suprafaţa păm întului undele seismice se
deplasează cu viteze de 4—8 km/secundă.
Cunoecînd două puncte d in tr-o regiune în
care unda de soc a unui cutrem ur a a-
juns in acelaşi tim p. este evident că ep i­
centrul se află la jum ătatea distanţei.
Prin interpolarea a num eroase înregistrări
se determ ină astfe l a tit hipocentru! cit şi
epicentrul.
— Cite sisteme de înregistrare există ?
— P entru a se înregistra în mod obiec­
tiv m odul in care acţionează un cu trem ur
s-a văzut încă de m ult că este necesar
a se găsi un sistem ştiinţific de apreciere.
Faptul l-a determ inat pe seismologul ita­
lian Giuseppe Mercalli să elaboreze, la
sfîrşitul secolului al X IX -lea, un sistem
de înregistrare a in tensităţii cu trem ure­
lor pe baza efectelor sale asupra oam e­
nilor şi a construcţiilor. El a stab ilit o
scară cu 12 trep te dintre care prim ele
patru reprezintă m işcări slabe, gradele
5—7 sta t sim ţite de toată lumea, cei ce
dorm sînt sculaţi din somn, lustrele şi
mobilele se mişcă, clădirile încep să înre­
gistreze pagube. La gradul 8 se dârîm ă
ziduri, p arţial case ia r la gradul 9 şi 10
casele sînt distruse integral. La gradul 11
este catastrofă regională iar la gradul 12
au loc m odificări ale topografiei regiunii.
Această scară a fost îm b unătăţită de Sie-
berg, apoi de Medvedev şi alţii, scara ac­
ceptată astăzi unanim num indu-se „MSK
64“.
— S-a adoptat insă seara Richter. Vreţi
să o explicaţi şi pe aceasta ?
— G radul unui cu trem ur scade cu dis­
tan ţa de focar, ceea ce perm ite să se de­
seneze h ărţi de in ten sităţi egale (hărţi
izoseismice) în care gradul descreşte con­
centric de la epicentru spre periferie.
flţpdi
flÛriIPp
-■v
- ' Л /V--;1W~
M işca rea p lă c ilo r în z o n a C a rp a ţilo r O rien tall. A ). S u b d u c ţfa pläcH E st-e u r o p c n a
su b m ic r o p la c a c e p o a rtă C a rp a ţii. A lu n e c a r e a a re lo c de la e s t sp r e v e st. B ). In cu r su l
e r e i s e c u n d a r e s e s e d im e n te a z ă m a te r ia le le d in c a r e s e v o r e d ific a C arpaţii ; C ). S u tu ra
c o n tin e n t-c o n tin e n t s -a r e a liz a t in c u r su l e r e i te r ţia r e . P r in to p ir e a p lă c ii s u b d u se la
n a ş te r e la n ţu l e r u p tiv H a rg h ita — C ălim a n i ; D) A v a n s a r e a fo a r te le n tă a p lă c ii tufe*
rio a re g e n e r e a z ă c u tr e m u r e le v r în c e n e .
Pagina o 5-a
N
D escreşterea nu este însă regulată căci
intensitatea reflectă şi natura subsolului,
deci un factor local Pentru a-1 elim ina,
seismologul am erican C harles Richter a
im aginat o m etodă bazată pe înregistră­
rile pe aparate, adică pe am plitudinea
oscilaţiei indicată de seism ogram e. Ra­
portând această am plitudine la distanţa
de focar, a obţinut valori care reflectă
energia degajată de cu trem u r în focar.
Cu aceste valori a construit o scară a
m agnitudinilor, care cuprinde opt trepte,
cutrem urul cel mai puternic înregistrat
fiind pînă acum de 8,5. De rem arcat
că scara R ichter este logaritm ică, astfel
că trecerea de la o treap tă la alta ta ­
1— 1Crustaoceanici
Mişcarea plăcilor litosferlce. I) Z o n e d e e x p a n s iu n e f a ţă d e c a r e p lă c ile s e m iş c ă d iv e r ­
g e n t. A ici ia u n a ş te r e c u tr e m u r e d e m ic ă a d in c im e (p in ă la И k m ) ; 2) Z o n e d e s u b d u c ţie
c u a lu n e c a r e a u n e i p lă c i c e p o a r tă u n o c e a n s u b a lta c a r e p o a r tă to t u n o c e a n şi ia u n a ş ­
te r e a r c u r i in s u la r e ; 3) Z o n e d e s u b d u c ţie c u a lu n e c a r e a u n e i p lă c i c e p o a r tă u n o c e a n
s u b a lta c a r e p o a r tă u n c o n tin e n t ; 4) S u tu r a u n e i fo s te z o n e d e s u b d u c ţie . In c a z u r ile 2,
3, 4 p e p ia n e le d e s u b d u c ţie ia u n a ş te r e c u tr e m u r e i n te r m e d ia r e {60—300 k m ) si p r o f u n d e
(300—700 k m ) ; 5) Z o n ă d e e x p a n s iu n e in m ijlo c u l u n u i c o n tin e n t ; 6) M a rg in i d e c o n tin e n t
seam nă o creştere considerabilă a en er­
giei. R eprezentind valoarea m agnitudinii,
este aceeaşi pentru orice staţiune care
înregistrează un cutrem ur, indiferent de
distantă.
— Deşi s-a scris si s-a publicat m ult în
aceste zile despre cauzele cutrem urelor,
n e -ar interesa opinia dv. ca geolog,
— P en tru a vă răspunde, sînt obligat
să fac o digresiune teoretică în domeniul
m odem elor teorii ale tectonicii globale,
această profundă revoluţie în ştiinţele
geologice, care oferă şi pentru seism e o
explicaţie convingătoare. Conform ei glo­
bul terestru are la su p rafaţă zece plăci
m ari si cîteva m ai mici, groase de 100 km,
cuprinzînd ceea ce se num eşte litosferă
şi care poartă pe ele la su p rafaţă a tit con­
tinente cit si oceane. Dacă în tre două
plăci ex istă o m işcare divergentă, de de­
p ărtare. Intre ele ţlşnesc topituri din a-
dincul păm întului, din m antaua terestră
ce edifică lan ţu rile de m unţi vulcanici de
platform s continentals
placide
îitosferi
ttiremvre
ф . * \ ofiolîte si fîysch
f*v iV/ i
TTffeï?
ü d ïü ?
pe fundul oceanelor. Pe faţa de separaţie
a plăcilor care este verticală, iau naştere
cutrem ure num eroase de mică adincime,
adică pină la 70 km. In zonele in care
plăcile se mişcă convergent, o placă intră
sub alta prin subducţie de-a lungul unor
olane înclinate, denum ite plane Benioft.
după num ele unui m are seismolog. Pe
planele Benioff iau naştere cutrem urele
mijlocii şi profunde, adică de 100 la 700
km adincim e. In sfîrşit. dacă două plăci
alunecă una ne Ungă alta. fără să se dis­
tanţeze sau să se încalece. în lungul pla­
nului de alunecare au loc cutrem ure su ­
perficiale, ca cele de pe dorsalele sub-
oceanice.
— Cum se produce însă energia ?
— In toate m işcările de la m arginea
plăcilor iau naştere tensiuni între com par­
tim entele în mişcare, tensiuni care se a-
cum ulează trep tat oină ce depăşesc o li­
m ită de rezistentă de deform are a rocilor.
In acel moment are loc o rearan jare brus­
că a echilibrului, cu degajarea întregii e-
nergii acum ulate şi care pune în mişcare
rocile din ju r Drin com presiuni sau trac­
ţiuni. Aşa se formează cutrem urele.
— Cum arată aceste plăci la noi T
— Cele două continente. Eurasia şi A-
fosăinformare
[&!£| Crustecontinentet) ||||[|Ц PtéateUtosferi
in a c tiv e .
frica, sînt plasate pe plăci diferite intre
care. în decursul tim pului geologic au e-
xistat raporturi de subducţie si de alu­
necare laterală. In tre ele au luat naştere
microplăci cu m icrocontinente, unele cu
existentă efem eră, dar care au răm as im ­
prim ate in m ărturiile geologice. Pe te ri­
toriul României s-au intîlnit astfel de
plăci, evenim entul ce! m ai im portant re-
prezentindu-1 ciocnirea plăcii est-europe-
ne cu placa moesică si carpatică, ultim ele
două fiind fragm ente ale plăcii africane.
A lunecarea plăcii est-europene s-a făcut
pe un plan Benioff. înclinat puternic,
dinspre est spre vest. determ inând ridica­
rea C arpaţilor O rientali si ulterior edifi­
carea lanţului vulcanic H arghita-C ăli-
mani. D ar această subducţie mai este şi
astăzi activă, cu o deplasare extrem de
mică ta subteran, d ar suficientă să ducă
la acum ularea de tensiuni care să gene­
reze cutrem urele din Vrane ea.
JTFSrgftr
WNff
' */fy yf7 Xi&r r * y
S e c ţiu n e v e rtic a lă ta z o n a d e c u r b ă r i a C a rp aţilor. P u n c te le n e g r e Indică fo c a r ele
de c u tr e m u r e v r în c e n e ca re ae d isp u n p e u n p la n În clin a t c e a ju n g e la 170 k m a d in cim e .
S ă g e ţile In d ică e e n su l d e m iş c a r e fo a r te le n tă a e le m e n te lo r e tr u c tu r a le m a jo re .
— In cazul actualului cutrem ur care au
fost direcţiile de propagare T
— In general cutrem urele vrîncene au
orien tarea N.E.-S.V. dar de data aceasta
efectele m axim e p ar a nu fi fost în zona
epicentrului, în zona Focşani, ci in Mol­
dova de Mijloc (Vaslui), in Cim pia Ro­
m ână (Ploieşti, Bucureşti, Zim nicea, Ale­
xandria) şi pînă dincolo de m alurile Du­
nării. S -ar părea că vibraţia puternică a
resim ţit-o placa inferioară, care se sub-
duce, nu cea superioară (în Ardeal efec­
tele au fost m ult mai slabe). D irecţia ge­
n erală a efectelor m axim e este puţin
aberantă fată de cea obişnuită la cutre­
m urele vrîncene, fiind ENE-VSV. adică
pe o fîşie ce leagă G alaţiul de Zimnicea
şi care pare a pune ta evidentă elem ente
de structură suberustală. Spre deosebire
de 1940, zona din im ediata apropiere a
epicentrului a fost relativ m ai puţin afec­
tată.
— Ceea ce interesează cel mal mult in
mom entul de fată este posibilitatea repe­
tării unui astfel de seism.
— In această privinţă s-au făcut unele
progrese si s-au descoperit unele elem en­
te conducătoare bazate insă mai ales pe
una din cele mai clare falii de pe glob.
falia San Andreas, din California, vizibilă
la suprafaţă r e o lungim e de 1 000 km.
Punind-o sub observaţie strictă. — deoa­
rece generează grave seisme — cercetătorii
am ericani au constatat mişcări im percep­
tibile ale m arginilor care. cind se inten­
sifică. indică un cutrem ur im inent. Apoi
prin foraje, extrag carote din care scot o
bucată. Dacă bucata extrasă se dilată S'
gaura din carotă se strim teazâ. înseam nă
că roca a fost supusă unei com presiuni
puternice care poate duce la un cutrem ur.
Apoi s-a observai că există m odificări aie
intensităţii curenţilor electrici telurici şi
a cîm pului m agnetic înaintea unui cutre­
m ur, explicabile prin m odificările pe care
le suferă m ineralele la nivelul structurii
atom ice din cauza com presiunii. In sfîrşit.
savanţii sovietici au constatat că înaintea
unui seism intervin m odificări in vitezele
de propagare a diferitelor unde microee-
ismice. Un m are cutrem ur necesită un
tim p Îndelungat de acum ulare a tensiunii.
Marea eliberare de energie din cutrem u­
rul de la 4 m artie a epuizat forţele acu­
m ulate şi vor fi necesare probabil decenii
pentru ca acum ularea să atingă din nou
un prag care să determ ine un astfel de
seism. Pină atunci insă sînt convins că
ştiinţele geologice vor progresa atit de
m ult Incit să descopere m ijloacele de a
prognostic* cutrem urele si de a le pre­
veni.
— N eînţelegerea unor fenomene, cum
se in tlm p li adesea, şi neexplicarea lor
Ştiinţifică lasă loc Interpretărilor fante­
ziste. Se vorbeşte astfel chiar şi de o In­
tensificare. pe plan mondial, a calam ită­
ţilor naturale. Care e adevărul 7
— Fireşte, toate aceste fenom ene n atu­
rale au explicaţii ştiinţifice. Dacă avem
im presia că în ultim ul tim p s-au acum ulat
catastrofele, aceasta se datoreşte mai m ul­
tor fapte. In prim ul rînd sistem ului infor­
m aţional perfecţionat, care a elim inat
distanţele, astfel că avem în faţa ochilor,
pe micul ecran, cele intim plate in Întrea­
ga lum e în aceeaşi zi. cu im presia că eve­
nim entele s-au acum ulat.
In ce priveşte cutrem urele, ele nu
sînt nici mai frecvente, nici mai grave
acum ca înainte, dar ele sînt nocive pen­
tru că se abat asupra unui glob mai
populat şi cu aşezări urbane mai num e­
roase. C alam ităţile naturale obligă pe oa­
menii de ştiinţă să-şi m ultiplice efortu­
rile pentru a explica natura fenom ene­
lor. In acest sens m area catastrofă care
ne-a lovit ţara se Înscrie tn rîndul unor
fenom ene perfect explicabile, atit ta ce
priveşte cauzele, cit şi modul de m ani­
festare.
PETRE MIHAI BACANU
*tSiliţiГЫ
ESE