Nr.
46 (2297) din 15 noiembrie 2001
Noul val
tehnologiilor
mileniului
al
om \шл\
♦ D e là m in i la m ic ro ş i la n an o , ad ică de la s im p la
trei m in ia tu riz a re a u n u i o b ie c t, la d im e n s iu n i d e o m iim e
(m ic ro ) ş i c h ia r o m ilio n im e (n a n o ) d e m ilim e tru ,
lu m e a d e v in e d in ce îh ce m a i m ic ă ♦ F ey n m an a
Un fizician v o rb it p rim u l despre s p a ţiu l care treb u ie e c o n o m is it
numit Feynman ♦ D e l à e le c tro n ic a m o le c u la ră la c u z in e ţii a to m ic i
♦ Ş i d e la b u cătăria fă ră c o le s te ro l la m o to a re le
Richard Feynman a fost unul
d e m a ş in ă p e bază d e ... A D N ♦ E ra n a n o te h n o lo g iilo r
dintre cei mai cunoscuţi şi mai
iu b iţi fizicieni care au trâit p ro m ite o adevărată re v o lu ţie a to t ce în seam n ă ş tiin ţă ,
vreodatâ. Era vestit pentru ta­ teh n o lo g ie ş i... v ia ta n o astră în s ăş i
lentul cu care... cânta la tobe
africane, dar în 1965, Pre­
m iul Nobel l-a p rim it pentru fondarea unei im portan­
te ramuri a fiz ic ii, numită Electrodinamica Cuantică.
E l s-a „lansat” în tim pul Proiectului Manhattan, pen­
tru ca spre sfârşitul v ie ţii să fie, tot el, acela care a
prezentat pentru prim a oară ideea calculatoarelor cu­
antice. în 1959 însâ, în tim pul prezentării unei confe­
rinţe la celebrul CALTEC H - Institutul de Tehnologie
al Californiei, a m ărturisit câ visul său era realizarea
unei biblioteci cât un f ir de praf, dar care sä adune la
un loc toate cărţile pe care omul le-a scris vreodată.
Acest moment poate f i considerat începutul „erei
nano” în tehnologia modernă. La orizont se între­
zăresc „roadele” unei noi revoluţii tehnologice, de la
computerele moleculare şi „sim ple” vopseluri care
pot converti lum ina în energie electrica, până la un fel
de „submarine” proiectate sâ câlâtorescâ prin venele
şi arterele corpului omenesc.
Oamenii de afaceri şi
Moletronica
chiar cei p o litic i devin
subit interesaţi. State­
le Unite dubleazâ bugetul alocat nanotehnologiilor,
care ajunge în prezent la aproape jumâtate de m iliard
de dolari, după ce, în mandatul sau, Preşedintele
C linton reafirmase visul lu i Feynman şi vorbea de
salvarea B ib lio te cii Congresului pe un cip mare cât o
„m olie de zahar” . Moletronica, tehnologia dispozi­
tivelor şi ansamblurilor alcătuite efectiv din molecule
şi nu din corpuri întregi, devine o realitate. „Legea lu i
Moore” , conform câreia la fiecare un an şi jumătate se
dublează numărul de tranzistori care pot f i „aşezaţi”
pe un cip, este respectată, aşa că în 2003 se prevede
apariţia unor circuite integrate cu dimensiuni nu mai
mari de 100 de nanometri, adică a zecea m iia parte din-
tr-un milimetru. De aici apar însâ şi marile probleme.
„Dati-mi o cheie de... ”
De cât? Problema uneltelor cu care se poate lucra la
asemenea dimensiuni este una cel puţin la fel de
importanta ca întregul proces la capătul câruia s-a
ajuns la aceste performanţe. Dacă vreţi însă un răs­
puns rapid, gândiţi-va la m edici, în special la neuro­
chirurgi: pentru câ ei opereazâ pe creier în condiţii
C e C u C e
B la s to c lte
'Щ Ш я Р
E m b rio n i
C e lu le m u s c u la r e
c o n g e la ţi
C e lu le r e n a le
p e n tru m ic ile d im e n s iu n i
extrem de asemănătoare. Cum fac? Folosesc micros­
copul!
în „nanolum e” m aterialul de lucru este siliciu l (cu
remarcabilele sale proprietăţi electrice şi mecanice)
iar tehnica folosită este litografia optică, cea care per­
mite şi realizarea cipurilor. Adică, se acoperă mate­
rialul cu o „mască” de plastic fotosensibil şi se proiec­
tează pe aceasta un fascicul luminos. Efectul acestuia
este de a impresiona d ife rit unele zone ale măştii de
plastic, o parte din ele devenind solubile, altele dure,
permiţând apoi înlăturarea celor devenite nefolosi­
toare: în mica bucăţica de siliciu rămâne im prim at
„nano-obiectul” pe care doream să-l construim. Ca şi
cum am reuşi sâ im prim am pentru veşnicie pe un
perete diapozitivul pe care l-am proiectat! Pasul
următor a însemnat recurgerea la un fascicul laser, în
locul lu m inii.„ob işnu ite” , ceea ce a permis realizarea
de obiecte tridimensionale, recordul fiin d cel mai m ic
submarin din lume,cu o lungime de 4 mm şi o
lărgime de 650 de m icroni. Gata sâ pornească prin
sistemul vaselor sangvine ale om ului, cu condiţia
depăşirii barierei... imunologice! Şi pentru câ vorbim
de bariere, una dintre ele este cea a lungim ii de unda a
lu m in ii folosite, care poate deveni... prea mare pentru
dimensiunile pe care dorim sâ le atingem! A r fi ca şi
m ir a c u C
în c e s ta d iu
e m b rio n u l d e v in e
G in ţă ? W
în u ltim ii trei ani, sâptâmână
de sâptâmânâ lumea ştiinţifica p ri­
meşte noi date încurajatoare legate
de potenţialul celulelor suşe, capa­
bile, a priori, să regenereze orice
tip de ţesut şi de organe. în iunie
âc. o echipa de specialişti francezi
a reuşit sâ transforme celule suşe
în celule ale epidermei. In septem­
brie, specialiştii americani au obţi­
nut, pe aceeaşi cale, celule sang­
vine. G refe, terapie anticancer,
transfuzii, tratamente într-o serie
de b o li precum Alzheim er sau dia­
bet, iată ce se poate realiza cu aju­
torul celulelor suşe. Deocamdată
v iito ru l lo r e neclar întrucât o serie
de ţâri în care acest tip de cercetare
se afla în atenţia specialiştilor sunt
supuse embargoului etic şi asta
pentru că celulele suşe sau embrio­
nare sunt „sinonim e” , în opinia u-
nor factori de decizie în lumea me­
d icin ii, cu fiin ţe le vii. Una din
întrebările la care nu s-a găsit încă
„^ In v c n ta try iu l
c un individ contrai faune »
înfateionc 1л сапе мл 4-л pândii
Minuni. Ş i pdUfate afaoi * âAfaunâul...”
Carul
de asalt
Din punct de vedere umanitar, armele
şi tehnicile militare n-ar trebui să-şi afle
locul într-o galerie a invenţiilor epocale, ci
în muzee - definitiv închise - ale ororilor.
Din nefericire, acestea au schimbat (şi
Pilulele continuă s-o facă) faţa lumii, mai rapid şi
viitorului ai la modul dramatic, comparativ cu invenţiile
ф putea şi inovaţiile aflate în slujba omenirii.
Poate pentru a
conţine
n a n oroboti îmblânzi
gata sa cumva
exploreze imaginea
corpul rolului
uman. sinistru
cum ai încerca sâ um bli cu o cheie franceză în meca­
nism ul unui ceas de mână! Nanotehnologiile îl vor
face pe om sâ experimenteze una din cele mai tulbu­
rătoare previziuni ale F iz ic ii cuantice: existenţa, la
dimensiuni din ce în ce mai m ici, a unei lum i unde
firescul act de măsura schimba realitatea. A m putea
chiar spune: „sim pla privire” ! Şi atunci capătâ un
sens neaşteptat vechea frază a vânzătorilor: unor asemenea maşinării infernale,
„părinţii" lor le-au botezat cu nume cât se
Care de atâtea poate de... drăgălaşe. Little Willie („micul
„ Alegeţi cu ochii. o ri poate ne-a Willie”) este, aşadar, cea dintâi
enervat, dar progenitură - altfel, monstruoasă la chip şi
are toate şansele sâ devină una foarte serioasă şi... în la fapte! - dotată cu şenile, cu carcasă
pas cu noua eră a nanotehnologiilor. Exagerând doar blindată şi construită de firma britanică
foarte puţin, va f i suficient sâ.. priveşti un obiect, ca Foster and Со. Primii „paşi” i-a făcut pe 6
sâ î i poţi decide cea mai mare parte dintre caracte­ septembrie 1915, în noroiul Regatului,
risticile sale. Cel puţin cele exterioare! preaătind o replică apocaliptică pentru
Sâ nu uităm ca am pâşit în era în care schimbăm' noile arme automate, care secerau mii de
„la masa verde” , cum se spune în sport, distribuţia vieţi, de la adăpostul tranşeelor. O lume
haoticâ a moleculelor într-un corp de plastic, în una întreagă se afla atunci în plin război,
care sâ permită obţinerea proprietăţilor electrice, op­ context în care siderurgia a făcut progrese
tice şi mecanice dorite; că putem proiecta medica­ enorme: oţeluri speciale de înaltă
mente pe care apoi să le putem mo­ rezistenţă, pe bază de crom şi tungsten,
difica în funcţie de evoluţia b o lilo r au folosit la fabricarea primelor blindaje.
contra cărora sunt destinate să lupte; Peste 25 tone cântărea „micul Willie",
câ putem „vopsi” nanomaşinile v iito ­ care se deplasa cu umana viteză de 6
ru lu i cu vopseluri care sâ transforme km/h, programat să spargă tranşeele
direct energia lu m in ii solare sau a ce­ inamice. Totuşi, abia Mark I - urmaşul său
le i venite de la un sim plu bec, în ener­ - a fost folosit într-o acţiune de război, pe
gia electrică necesară pentru funcţio­ 15 septembrie 1916. A fost un eşec
narea m otorului - aceasta dacă nu răsunător, ca şi cel al carelor franţuzeşti
cumva preferăm alternativa născută în Schneider şi Saint-Chamond (16 aprilie
Laboratoarele B ell, a unui m otor făcut 1917, pe Aisne). Totuşi, pe 20 noiembrie
din... fragmente din ram urile dublei 1917, 400 de tancuri au străpuns linia
elice a A D N -ulu i! germană Hindenburg, iar pe 8 mai 1918
mult perfecţionatele Mark IV şi Renault FT
Credeţi, dupâ experienţa iin u i
secol atât de dinamic şi dramatic cum .17 au demonstrat din plin incredibila lor
a fost secolul X X , câ vă puteţi imagina forţă. Era începutul sfârşitului marii confla­
efectiv ce vor putea vedea ochii noştri graţii, dar şi debutul unei terorizante epoci,
la sfârşitul secolului X X I? care e încă departe de a fi ajuns la final.
A D R IA N -N IC O LA E PO PESCU
M IH A E LA D O R O B A N Ţ II
părţi ale organismului pro­
centul ar putea f i de 10/100
o ri m ai mic. Un alt inconve­
nient îl constituie faptul că
nu se ştie dacă au o plasti­
o a s e citate comparabilă cu cea a
celulelor embrionare. în loc
sâ fie totipotente ele ar
răspuns e: în ce stadiu embrionul putea f i doar multipotente,
devine fiinţa? având aşadar capacitatea de
a se transforma doar în une­
C e s u n t c e lu le le suşe? le tipu ri de celule. Pe de altă
parte, e greu să le reperezi
dar şi sâ le m u ltip lic i în cul­
Viaţa fiecârui in divid porneşte
tură de laborator şi sä le păs­
de la un ou, o celulă unicà zămis­
trezi în stare nediferenţiatâ
lită în urma în tâ ln irii dintre un
O speranţă în privinţa detec­
spermatozoid şi un ovul. După fe­ O s o lu ţie e tic ă tării lo r cu mai muîtă precizie ar
cundare, oul începe să se divizeze, putea veni din partea unor cercetă­
în mai puţin de o săptămâna el de­ tori americani de la un institut
D in fericire, în faţa embar­
vine un embrion sferic cu aproxi­ medical din Memphis care se află
goului etic şi a dificu ltă ţilo r de a
m ativ 100 de celule care în acest m anipula celulele embrionare în posesia unui marcator molecular
stadiu se numeşte blastocit. Celu­ există o alternativă: prospectarea ce semnalează celulele suşe adulte.
lele care îl constituie sunt speciale. celulelor suşe adulte. Cu cât creşte Principalul avantaj pe care î l pre­
Deşi sunt identice, ele vor avea em brionul cu atât celulele suşe se zintă această alternativă î l con­
destine diferite în funcţie de modul diferenţiază m ai m ult, se tran­ stituie faptul câ nu pune probleme
lo r de diferenţiere. Unele vor de­ sforma aşadar în alte tip u ri de ce­ etice. Celulele suşe adulte sunt ex­
veni celule musculare, altele neu­ lule, numărul celor dintâi îm puţi- trase d intr-o zonă sănâtoasâ a
ronale, hepatice etc. Aceste celule nându-se. N u se cunoaşte exact corpului pacientului, cultivate şi
sunt totipotente. O singura astfel potenţialul celulelor suşe adulte şi m ultiplicate in vitro şi injectate în
de celulă este capabila să reconsti­ ţesutul care trebuie reparat. Spe­
n ic i topografia lo r precisa în or­
tuie un individ. O celulă suşă pusa cia liştii au însă o încredere totală
ganism. Aşadar, una din proble­
în cultură se poate diferenţia timp mele majore pe care le ridica acest în celulele embrionare. Există spe­
de mai m u lţi ani fărâ sâ se constate tip de ceîule este raritatea lo r în or­ ranţa că foarte curând principiile
cea mai micâ derivă genetică cea ganism. Chiar şi în mâduva osoa­ etice nu vor rezista la presiunea
mai m icâ mutaţie care sâ perturbe să, unul din zăcămintele cele mai bolnavilor care aşteaptă tratamente
programul genetic. Şi ca sâ facem importante, celulele suşe adulte nu rapide şi eficiente.
o paranteză asta înseamnă câ celu­ reprezintă decât aproximativ 0,1 la
lele suşe nu pot deveni canceroase. suta din totalul de celule. în alte D O R IN M ÀR A N