Pogino о 4-0
1014 din 2 mortie 1977
O pinii a le oam en ilor de ştiin ţa rom âni
CAUZELE
CUTREMURULUI
• Declaraţii ale oamenilor de ştiinţă privind mecanismul
cutremurului • Caracteristicile cutremurelor de tip vrîncean.
S tu d iu l p re lim in a r p riv in d c u tre m u ru l
din 4 m a rtie a.c. a dus la concluzia că a -
cest seism a a v u t o in te n sita te fă ră p re ­
ced en t în R om ânia, fiin d u n u l d in tre cele
m ai p u te rn ic e su rv e n ite în u ltim u l secol
In E uropa. Ia tă cîteva d a te p riv in d c ara c ­
te ristic ile fe n o m e n u lu i :
C u tre m u ru l s -a d e clan şat la o ra 21,22,
a v în d e p ic en tru l in V rancea, in te rse c ţia
lin iilo r m e d ia to a re fixîndu-1 în p e rim e tru l
m a rc a t d e lo ca lităţile T ulnici—S o v e ja —
B îrse şti—N ă ru ja . M a g n itu d in e a c u tre m u ­
ru lu i a fo st 7,2 (pe sc a ra in te rn a ţio n a lă
R ichter). U ndele a c e stu ia s -a u p ro p a g at
ra d ia l, sim ţin d u -se d u p ă 13 secu n d e la
Focşani, 14 secunde la B acău, 15 secunde
la C heia, 19,5 secunde Ia C îm pulung M us­
cel, 20 secunde la B u c u reşti şi 20,5 secu n ­
de la Iaşi. S eism o g rafele a u re le v a t că
m işcă rile de p ă m în t a u d u ra t p e ste 20 de
m in u te , m a jo rita te a a c e sto ra n e fiin d p e r­
cep u te d ecît d e a p a ra te . D oar u n d a de
şoc care a a v u t o p e rio a d ă de a p ro a p e u n
m in u t, a d e te rm in a t dezastru l. C u tre m u ­
ru l a fo st a tît de p u tern ic, p e v erticală,
cit şi p e orizontală, in cit v io le n ţa sa s-a
re p e rc u ta t şi a su p ra in sta la ţiilo r şi a p a ra ­
te lo r u n o r s ta ţii seism ice, c are a u fost d e­
te rio ra te , fa p t care a în g re u n a t e fec tu a rea
u n o r d e te rm in ă ri.
C um e x p lic ă o am enii de ştiin ţă rom âni
d e clan şare a c u tre m u ru lu i din 4 m a rtie ?
Ia tă ce a ra tă conf. u m v . dr. d ocent ŞT.
A IR IN E I : „Este m ai greu de e xp lica t in
term e n i de g eneralitate şt înţeleg ere p e n ­
tru m arele p ublic ce s-a p e trec u t in in te r i­
orul planetei. T o tu şi pot arăta că seism u l
este o re zu lta n tă a proceselor geodinam ice
care deplasează m a se lito sferice -aflate
in tr-o continuă intera cţiu n e. S e realizea­
ză a stfe l a cum ulări de energii la n iv e lu ­
rile un<fe aceste raporturi sin t fo a rte ac­
tive. A tu n c i cind lim ite le echilibrelor m e ­
canice în tre m asele lito sferice sin t depă­
şite, se produc descărcări de energie, la
n iv e lu rile despre care a m a m in tit. Să ne
op rim insă la curbura C arpaţilor orientali,
care ne interesea ză acum in m od special.
Ţ in să su b lin ie z că in u ltim e le decenii,
asupra acestei zone, in special după cu­
tre m u ru l din 1940, au fo st elaborate m ai
m u lte stu d ii p riv in d adincim ea focarelor,
d istrib u ţia lor spaţială, m eca n ism ele de
producere a c u trem u relo r în focare, e n er­
giile capabile să le elib ereze şi chiar a-
n u m ite raporturi geotectonice n ecunoscu­
te anterior. P o triv it cercetărilor recente
ale oam enilor de ştiin ţă rom âni, se ism ic i­
tatea zonei re sp ective este datorată fe n o ­
m e n u lu i de su b d u cţie a plăcilor litosferice,
c o respunzind e stu lu i ţării (M icroplaca M ă­
rii N egre şi Placa est-eu ro p ea n ă ), sub
se g m e n tu l o riental al Carpaţilor. Subduc-
ţia cea m ai activă pare să o realizeze M i­
croplaca M ării N egre, de u n d e şi a c tiv i­
tatea seism ică fo a rte ridicată din regiunea
V rancei, a flată chiar pe vertica la rapor­
tu rilo r de su b d u cţie d in tre M icroplaca
M ării N egre şi M icroplaca interalpină.
C are sin t c ara cte risticile c u tre m u re lo r
d eclan şate de su b d u cţia m icro p lăcilo r în
zona C a rp a ţilo r o rie n ta li ? P rof. dr. S.
PA U LIU C, pe care l-a m con su ltat, su b ­
liniază, în tre a lte le : „ C utrem urele ■v rin -
Noi centre de cercetări seism ologice
confirmă concluziile specialiştilor români
P e baza an alizei c ara cte risticilo r
c u tre m u ru lu i din 4 m artie, a isto ri­
cului se ism elo r c a re au a v u t loc in
ţa ra n o a stră şi a sta tisticii pe o p e ­
rio a d ă fo a rte în d elu n g a tă , to t m ai
m u lţi sp ecialişti ex clu d posib ili­
ta te a re p e tă rii unui
a se m e n ea in te n sita te .
seism de o
Institutul de Ş tiin ţe G eologice din
Edinburg, p rin c ip a la in s titu ţie d e sp e­
c ia lita te din M area B rita n ie , a ra tă , a -
n a lizîn d c a ra c te ristic ile c u tre m u ru lu i
d in se a ra zilei de 4 m a rtie , că d u p ă
orice c u tre m u r se m a n ife stă , de obicei,
un şir d e „ re p lic i“ de in te n s ita te des-
crescîn d ă, d e -a lu n g u l c îto rv a lu n i. C a­
ra c te ristic ile c u tre m u ru lu i de v in e re a
tre c u tă s în t d e a se m e n e a n a tu r ă în e ît
In s titu tu l n u se a ş te a p tă să a ib ă loc
şocuri se c u n d a re im p o rta n te .
MAGAZIN
cene sin t n u m ite in te r m e n i ştiin ţific i
m o n o k in etice , d e n u m ire dată de prof. Ion
A ta n a siu şi p re lu a tă de litera tu ra m ondială
de specialitate. Un c u tr e m u r de acest tip se
caracterizează p rin tr-o in te n sita te m a x i­
m ă şi — de obicei — n u e ste u rm a t de
alte c u tre m u re la fe l de p u tern ic e, ci de
u n ele de in te n sita te din ce in ce m ai re ­
dusă. A se m e n e a c u tre m u re se produc de
2—3_ ori p e secol, la in te rv a le de trei
pină la cinci decenii. In a ctualul secol au
fo st, de pildă, trei c u tre m u re v io le n te de
tip v rîn ce a n — în 1912, 1940 şi cel din 4
m a rtie 1977. E le au fo ca re fo a rte adinei,
la p e ste 100 k m şi — d in aceste cauze —
se re sim t pe su p ra fe ţe fo a rte m ari. P las­
tic, fe n o m e n u l poate f i com parat cu lu m i­
na unei lanterne. Cu cit aceasta se află
m ai aproape de u n p e re te , lu m in a este
m ai fo ca liza tă in tr -a n p u n ct. C u cit ea se
îndep ă rtea ză de p e re te , lu m in a d evin e
m ai slabă, dar se ră sp în d eşte pe o supra­
fa ţă m ai m are. A şa se e xp lică de ce cu­
tre m u ru l d in 4 m a rtie s-a re sim ţit la m ii
de k ilo m e tr i de e p ic e n tru “.
C u tre m u re le v rln c e n e sin t deosebite în
categ o riile seism elor. E le sin t con sid erate
unice in lu m e, a lă tu ri de cele c are au loc
în H in d u k u ş (A fg an istan ). A c tu alu l c u tre ­
m ur, sp re d e o se b ire de cele stu d ia te de
c e rc etă to ri p in ă acum , a p re z e n ta t cîteva
c a ra c te re in ed ite. D eşi el se în ca d rea z ă in
tip u l celor m o n o k in etice, fiin d su b c ru sta l
(in te rm ed iar) la o a d în c im e o b işn u ită de
circa 100 km , in te n s ita te a lu i a v a ria t de
la o zonă la a lta . M ai m u lt, el a pro d d s
d istru g e ri n u în e p ic en tru , ci la d e p ă rtă ri
de p e ste 150 k m de acesta. C are pot fi
cauzele ?
S tu d iile şi e x p e rim e n te le p e m odele e-
fe c tu a te în ţa r a n o a stră a u a r ă ta t că d is­
tru g e rile p ro v o c ate de c u tre m u re le de p ă ­
m în t sin t c au zate de u n d e le seism ice de
su p ra fa ţă (p ro v en ite la rîn d u l lo r
u n d e le seism ice ad in ei), la lim ita so l-aer.
din
U ndele de su p ra fa ţă su p o rtă d istrib u ţii
?i m o d ificări în in te n s ita te în fu n c ţie de
stru c tu rile geologice m a jo re (cîm puri de
fra c tu ri cru stale, in te rse c ţii de fra c tu ri în
sc o a rţa etc.), p re c u m şi de g ra d u l de con­
so lid are a dep o zitelo r se d im e n ta re de la
su p ra fa ţa scoarţei.
C o n fe re n ţia ru l Şt. A irinei, d ezvoltînd a -
ceste aspecte, se re fe ră d irec t la c u tre m u ­
ru l din 4 m a rtie , su b lin iin d ; ,,Producerea
seism elor d e m a i m are in te n sita te p e ali­
n ia m e n tu l B u cu reşti-C ra io va , pare să fie
asociată c im p u lu i de fra c tu ri crustale in ­
stalat in tre solul P la tfo rm e i m oesice şi
fu n d a m e n tu l preca m b ria n al D epresiunii
precarpatice. S e pare, de asem enea, că o
bună parte a u n d e lo r seism ice adinei, la
c u tre m u ru l despre care vorbim , a fo st re ­
ţin u tă , de acest c îm p de fra c tu ri, care a
fu n c ţio n a t ca u n „ecran“ in fa ţa solului
P la tfo rm e i m oesice. E nergia re ţin u tă a
p u tu t __f i d istrib u ită , a firm ca o ipoteză,
de-a lu n g u l acestui „ecran". R estu l de
energie a cuprins în continuare soclul
P la tfo rm e i m oesice, tra n sm iţîn d u -S e m ai
departe în alte stru c tu ri ale ba zin u lu i m e ­
d ite ra n e a n “.
GH. BRATESCU
A cad. L. K rîstanov, directorul In sti­ p e c e rc e tă ri co n c re te a su p ra situ aţiei
tutului de geofizică al A cadem iei bul­ seism ice d in P e n in s u la B a lcan ică“ , a
gare de ştiin ţe a d e c la ra t c ă in s titu tu l d e c la ra t a c a d e m ic ia n u l b u lg ar.
pe c a re îl c o n d u ce u rm ă re ş te c o n tin u u
ev o lu ţia fe n o m e n e lo r seism ice cu e p i­ b u lg a re de Ş tiin ţe a d a t p u b lic ită ţii un
c e n tru l în M u n ţii V ran cei, c o n sta tîn d c o m u n ic a t în c a re se an alizează c a ra c ­
că un a l d o ilea c u tre m u r c a ta stro fa l nu te ristic ile c u tre m u ru lu i d in 4 m a rtie,
p o a te fi a ş te p ta t în a c e st e p ic e n tru . S e­ cu e p ic e n tru l în M u n ţii V rancei, c are
ism ele sla b e a v în d ca e p ic e n tru V ra n ­ s-a re s im ţit p u te rn ic şi p e
R.P. B u lg aria.
cea, c a re a u a v u t loc d u p ă c u tre m u ru l
d in 4 m a rtie , ca şi c u tre m u re le în re g is­ ro m â n i şi s tră in i e fe ctu ează d e m u lţi
tr a te în c e le la lte ţă r i d in P e n in su la an i, cu a ju to ru l in s tru m e n te lo r şi o b ­
B alcan ică, sîn t fire şti. T re b u ie să se s e rv a ţiilo r m acro seism ice, c e rc e tă ri a -
a ib ă în v e d e re fa p tu l că în P e n in su la m ă n u n ţite a le zonei seism ice V rancea.
B a lcan ică a u loc fo a rte fre c v e n te cu ­
tre m u re slab e, c a re p o t fi în re g istra te seism elo r c a re u rm e a z ă d u p ă
n u m a i cu a ju to ru l a p a ra te lo r seism o- c u tre m u r p u te rn ic în reg iu n e a re s p e c ti­
g rafice. „ Ş tirile u n o r a g e n ţii d e p resă, v ă a r a tă u rm ă to a re le : d u p ă un c u tr e ­
p o triv it c ă ro ra şi p e v iito r a r fi p o sib i­ m u r p u te rn ic la a d in c im e a de p în ă la
le c u tre m u re c a ta stro fa le , n u se bazează 60 k m se în re g istre a z ă un n u m ă r în ­
MAGAZIN
CARACTERISTICILE CUTREMURULUI DIN 4 MARTIE
EXCLUD DIN PUNCT DE VEDERE ŞTIINŢIFIC POSIBILITATEA
REPETĂRII UNUI SEISM DE ACEEAŞI INTENSITATE
C e n tru l d e fizica p ă m în tu lu i şi seism ologie al ţă r ii n o as­
tre , a în c h e ia t, în c o la b o ra re cu In s titu tu l de G eologie-G eo-
fizică, a n a liz a p rim a ră a c a ra c te ristic ilo r c u tre m u ru lu i din
4 m a rtie a.c. Concluziile analizei primare efectuată
C oncluziile c a re se d e sp rin d d e m o n stre a z ă p re g n a n t că
m işcarea seism ică din 4 m artie întruneşte toate elem entele de Centrul de fizică a pămîntului
ce caracterizează cutrem urele cu epicentrul în M unţii V ran­
cei, seism ele de acest gen fiind de m are adîncim e, cu şoc
foarte puternic în prim a sa m anifestare.
în colaborare cu Institutul
R eplicile — m işcări tecto n ice u lte rio a re a c esto r seism e de
m a re a d în c im e şi fo a rte p u te rn ic e — apar Ia scurt interval,
in succesiune, avînd o m ică intensitate, ca ultim e fenom ene
de elim inare totală a energiei acum ulate şi declanşate e x ­
■ т в а н н н ш
trem de violen t in cursul prim ului şoc.
A stfel d e c a ra c te ristic i în tru n e ş te şi cutrem urul de vineri de g ra d u l 6, şi d e 120 de ori m ai m a re d ecît un seism de
seara, de 7,2 grade pe scara R ichter, care a fost urmat la g ra d u l 5).
scurt timp, chiar în noaptea de 4 spre 5 m artie, de o serie de Toate acestea dem onstrează procesul de epuizare a u lti­
m elor resturi de energie acum ulată, ceea ce exclude din
replici cu o intensitate slabă. A sem enea replici de
punct de vedere ştiin ţific posib ilitatca repetării unui seism
m ică in ten sitate ale cutrem urului din 4 m artie specifice seis­
de intensitatea celui de la 4 mur tie.
m elor de mare adîncim e din V rancea au continuat şi în zi­
De a ltfe l, c a ra c te ristic ile m ai sus m e n ţio n a te a le seism elo r
lele de 5—8 m artie, perioadă în care frecvenţa lor a scăzut
din V ran cea au fost p re lu a te în lu c ră rile sale de s a v a n tu l
progresiv. C e n tre le n o a stre seism ologice a u s e m n a la t u lti­ am e ric a n , p ro feso ru l C h arles R ic i.’ter.
m e le rep lici, cu o in te n s ita te d e circ a 3,8 g ra d e p e sc a ra R ich ­ D upă cu m s-a m ai a n u n ţa t, seism o lo g u l de re p u ta ţie m o n ­
te r, în z iu a d e 9 m a rtie. (D upă cum se ştie, d ife re n ţa de d ială, c a re a pu s la p u n c t scara ce-i p o a rtă n u m ele, a c o n fir­
m a t o p in ia c a re se b azează pe p n a liz a c a ra c te ristic ilo r fen o ­
la u n g ra d la a ltu l pe scara R ic h te r re p re z in tă n u o sim plă m en elo r tecto n ice d in V rancea, d e c la rîn d că adincim ea de
u n ita te în plus. De e x em p lu , o m işcare tecto n ică de g ra d u l circa HO km la care s-a p r o d u s cutrem urul din 4 m artie
7 este de a p ro x im a tiv 12 ori m ai p u te rn ic ă d e c ît un c u tre m u r exclude repetarea sa.
Efectele undelor
seismice
R e aliza rea c o n stru cţiilo r an tiseism ice p ra fa ţa u n u i lac. T ocm ai aceste u nde, care
este posibilă astăzi d a to rită cu n o aşterii se de p la se az ă cu o viteză m ai re d u să
m odului de p ro d u c ere şi a cţio n are a u n ­
d ecît a u n d e lo r de adîncim e. ra d ia te de
delor su b te ra n e . U n c u tre m u r de p ă m in t la e p ic en tru , pro d u c pagube, p rin tr-o se ­
g e n ere az ă m ai m u lte tip u ri de a sem en ea rie de şocuri p u te rn ic e şi de a m p litu d in e
unde. C ele m ai d istin c te sin t u n d e le p ro ­ în altă.
p agate în stra tu rile d e su p ra fa ţă , a c ţiu ­ O am enii de ş tiin ţă ro m ân i au stu d ia t
nea a c e sto ra p u ţin d cauza d ă rîm a re a c lă ­ m ecanism ul a ce sto r u nde. concluziile din
dirilor. D ar c u tre m u re le pro d u c to to d a tă lu c ră rile lor fiin d p re lu a te de lite ra tu ra
u n d e c are se p ro p a g ă pe d irec ţii rad iale, in te rn a ţio n a lă de sp e c ia litate . F en o m en ele
de la e p icen tru , şi care se de p la se az ă cu o b se rv ate cu ocazia c u tre m u ru lu i din 4
o vite z ă m ai m are d e cît a u n d e lo r d e su ­ m a rtie u rm ea ză a fi cu a te n ţie c erc eta te ,
p ra fa ţă . A ceste u n d e e p ic en trice s in t de in scopul e lu c id ării lor. De a ltfel, ia tă ce
ne sp u n e prof. un iv . dr. d ocent RADU
două tip u ri. U nele, a şa -z ise de com presie,
BOTEZA TU , m em b ru c o resp o n d e n t al
care se p ro p a g ă în m asa p ă m în tu lu i, A cadem iei R epublicii S o cialiste R om ânia,
a p ro x im a tiv aşa cum se d ep lasează in a er re fe rito r la a c e astă pro b lem ă : „ Seism ul
un d ele sonore, ia r alte le , u n d e le tra n s v e r­ recent a p re ze n ta t u n e le caracteristici n e ­
sale, c are se d ep lasează p rin m işcă ri osci­ o b işn u ite asupra cărora este p re m a tu r să
lato rii la te ra le . D ire cţia a ce sto r u n d e nu ne p ro n u n ţă m , sau să a v ansăm concluzii.
e ste în să c o n stan tă. D eseori, p rim u l se m ­ O prim ă caracteristică ar fi aceea a d is­
nal a l u n u i c u tre m u r de p ă m în t e ste un trugerilor provocate de c u tr e m u r la m are
zgom ot în fu n d a t, care re p re z in tă în fap t depărtare de e p ic en tru l său. Dar se ştie
a ju n g e re a la su p ra fa ţa p lan e tei a u n d elo r că in te n sita te a fe n o m e n e lo r de suprafaţă
de com presie p ro d u se în a d în c u rile ei. diferă in fu n c ţie de distanţă şi co m p o zi­
A cest zgom ot e ste im e d iat u rm a t de o ţia rocilor. Sigur, p e n tr u v iito r, cons­
m işcare de convulsie a te re n u lu i, produsă tatările şi in te rp retă rile fe n o m e n u lu i seis­
de u n d e le tra n sv e rsa le . î n cele din u rm ă m ic de la 4 m artie, v o r c o n stitu i noi date
vin u n d e le de s u p ra fa ţă care în creţesc p e n tru ştiinţă.
solul, aidom a y în tu lu i care u n d u ieşte su ­ N. COZLA
se m n a t de seism e u lte rio a re , în tim p ce
d u p ă un c u tre m u r p u te rn ic la a d în cim i
de p este 100 km , cum a fost c u tre m u ru l
d in 4 m a rtie , u rm ează fo a rte
seism e sau, în g e n eral, lipsesc c u tre m u ­
p u ţin e
re le u lte rio a re re la tiv p u tern ice.
A vînd în v e d e re a n sa m b lu l seism ic
c a ra c te ristic al acestei re g iu n i — m e n ­
ţio n e a z ă co m u n ic a tu l — se poate trag e
concluzia că nu e x is tă m o tiv e să se aş­
te p te un nou c u tre m u r p u te rn ic
acelaşi focar.
La Institutul de seism ologie din B el­
In s titu tu l d e g eofizică al A cadem iei grad s-a d e c la ra t, unui. re d a c to r de la
a g e n ţia T aniug,, c ă în re g is tră rile co n ti­
n ue a le situ a ţie i seism ice indică o c a l­
m a re a sco arţei P ă m în tu lu i.
D r. V ukasinovici d e la acest in s titu t
te rito riu l a d e c la ra t că ex istă co n firm ă ri în sen ­
sul că u ltim u l c u tre m u r, în r e g is tra t de
în c o m u n ic a t se a r a tă că seism ologii
a p a r a te le 'I n s titu tu lu i de seism ologie de
la B elgrad, s-a p ro d ü s în ziua de 9
m a rtie la o ra 6,45 şi a a v u t ep ic e n tru l
la 150 km în su d u l cap italei iugoslave,
pe v e rs a n tu l de v e st al M u n ţilo r Ias-
S ta tis tic a m o n d ia lă p riv in d n u m ă ru l
tre b a ţ, av în d o in te n s ita te de g ra d u l 4
fiecare
pe sc a ra M ercalli. In te n s ita te a a fost
a tît de slab ă, în e ît c u tre m u ru l n u a fost
p e rc e p u t nici c h ia r de lo cu ito rii o ra ş u ­
lu i K ru şe v a ţ, cea m ai a p ro p ia tă lo ca­
lita te de zona e p ic e n tra lă .
Nr.
Pogino a 5-0
Fenomenele seismice
planetare
HAROUN TAZIEFF răspunde revistei „Magazin“
R ecen t, a g e n ţiile in te rn a ţio n a le , c a re a u tra n sm is această
d e c la ra ţie a sa v a n tu lu i a m e ric a n , au re lu a t şi a lte o p in ii a le
I a tă cîte v a o pinii a le cuno scu tu lu i s a ­
v a n t fran c e z HAROUN T A Z IE F F , în le ­
g ă tu ră cu fen o m en ele seism ice p la n e ta re
lu n g u l faliei, ten siu n ile sc a d fo a rte re p ed e
la zero şi e ste d e a ju n s fre c a re a a rip ilo r,
p e n tru ca cele d o u ă c o m p a rtim en te , de o
şi c u tre m u ru l d in 4 m a rtie . p a rte şi a lta a faliei, s ă se im obilizeze.
u n o r sp ecialişti, în sen su l că a stfe l de c u tre m u re s - a r p u te a
rep eta. A ceastă o p in ie se b azează p e o b se rv a ţia că în ţa r a „ în lu m e se p ro d u c in fiec are a n , cel T otuşi e n e rg ia elastică, în m a g a z in a tă pe o
n o a s tră s-a u p ro d u s şi c u tre m u re p erech i, cu m a g n itu d in i p u ţin u n m ilion de c u tre m u re . D in ace st m a re ra z ă a fo caru lu i u n u i c u tre m u r p u ­
fo a rte a p ro p ia te , a ş a cu m este cazul seism elo r d in 1912. R es­ n u m ăr, d o a r u n u l sa u d o u ă a tin g m a g n i­ te rn ic , n u p o ate fi e lib e ra tă d e o d ată, in
p ectiv ii seism ologi a m e ric a n i şi a g e n ţiile d e p re să ce le -a u tu d in e a 8, n u m ai cîte v a sîn t d e stu l de în tre g im e , a şa c ă ’u lte rio r — cum s -a în -
d ifu z a t o p in iile a u p ie rd u t în să d in v ed ere fa p tu l că acele
seism e la c are s-a u re f e rit e ra u d e m ai m ic ă a d în cim e —
vio len te ca să zguduie în tre a g a m a să a
p lan e tei, d o v e d in d u -se d istru g ă to a re (cum
tîm p la t — a u loc o se rie de re p lici de in ­
te n s ita te d in ce în ce m a i m ică. D upă care
circă 70 k ilo m e tri şi a v e a u a lte c a ra c te ristic i d e c ît cele d in a fo st cel d in R om ânia d in ziu a de 4 m a r ­ se sta b ile şte o p e rio a d ă de lin işte. D u ra ta
de Geologiei-Geofizică zona V rancei c a re se p ro d u c la p este 100 d e k ilo m e tri şi care,
tie), d o u ă -tre i su te de m ii sîn t a b ia sim ­ ace stu i re p au s, în cazul c u tre m u ­
d u p ă cum a te s tă d a te le a c u m u la te d e -a lu n g u l a n ilo r n u se
m ai re p e tă la m a g n itu d in ile in iţia le p rim u lu i şoc. A u fost ţite de om , ia r cele m a i m u lte sîn t o b ­ re lo r v rîn ce n e 30—50 a n i, d ep in d e d e r e ­
м н ж а m b b m ih h h h h h h în să şi cazu ri de seism e d e m a i m ică a d în cim e în V rancea, se rv ab ile d o a r p e a p a ra te speciale. M a­ z iste n ţa p ro p rie a ro c ilo r ş i, m ai a le s, de
ca cel d in 1945, a le c ă ro r p e re c h i n u a u a v u t n ici u n fel d e jo rita te a se ism elo r sîn t d e n a tu ră te c ­ in te n s ita te a e fo rtu rilo r ce se e x e rc ită a -
u rm ă ri. tonică, d a to rin d u -se u n o r cauze in te rn e . Ele
s u p ra lor. A ceastă in te n s ita te a v a ria t in
S igur, n im en i n u p o a te p re v e d e a cu e x a c tita te e v o lu ţia fe ­
se p ro d u c a tu n c i cind su m a en erg iei p e care d e cu rsu l tim p u rilo r. E poca în c are tră im
n o m en u lu i co m p lex p e care-1 p re s u p u n e m işcare a tectonică.
o acu m u lea ză p ro g resiv fo rţe le in te rn e care o fe ră lim ite g eografice de se ism ic ita te
D ar cu a tît m ai p u ţin p o t fi tr a s e concluzii d in tr-o in te rp re ­
acţio n ea ză a su p ra p la n e te i n o a stre a tin g e b in e d e fin ite. D acă. de pildă, trasez i
ta r e em p iric ă — a şa cum recunosc în şişi sp ecialiştii a m e ri­ in tr-u n p u n c t o a re c a re lim ita re z iste n ţe i
can i resp ectiv i —, a u n o r d a te in su fic ie n t a p ro fu n d a te , aşa pe s u p ra fa ţa globului te re s tru e p ic en tre le
rocilor. A cestea cedează d e o d ată şi ru p tu ­ c u tre m u re lo r cunoscute, a d ic ă m ilioanele
cum a p ro c e d a t re c e n t C e n tru l a m e ric a n d e S tu d ii G eologice ra in te rn ă , u n e o ri a fla tă la p e ste 100 km
d e zg u d u iri în re g istra te de la în ce p u tu l
a le c ă ru i opinii a u fost d ifu z a te de u n ele a g e n ţii occid en tale. in a d în c u rile p lan e tei, ca in cazul re c e n ­ secolului, o b se rv i im e d ia t e x is te n ta a d oua
Studierea atentă şi nuanţată a datelor obiective şi istori­
tu lu i c u tre m u r, d e clan şea z ă u n d e e - zone în g u ste şi lungi, în c are se concen­
cului unor anum ite categorii de seism e din zona Vrancei, lastice c are p u n in v ib ra ţie sc o a rţa tre a z ă în tre a g a a c tiv ita te seism ică a glo­
în sfera căreia intră şi cutrem urul de vineri seara, conduc la te re stră . P u n c tu l ru p tu rii in iţia le p o a rtă b u lu i. U n a în c o n jo a ră a p ro a p e com plet
concluzia că este greu de conceput posibilitatea unei replici num ele de fo car a l seism u lu i, s a u de h i- O ceanul P acific, c e a la ltă leagă, p rin a rcu ri
de aceeaşi intensitate ca la 4 m artie. pocentru. î n focar, u n seism a re to td e a u n a p u tern ice , a rh ip e la g u l S onde de Azore,
o d u ra tă d e m ax im u m c îte v a se c u n d e p e n ­ tre c în d p rin H im alaya, H indukuş. Iran ,
tru şocurile cele m ai vio len te. E lib e rare a C aâcaz, T u rcia, a rc u l D inaric, C a rp ati, A -
ЯШШ en erg iei c are se d e zlăn ţu ie la h ip o cen tru p e n in i, A lpi şi A tlas. A cestor fîşii tre b u ie
este ra p id ă ; m işca rea se p ro p a g ă d e -a să le a d ău g ă m la n ţu l se ism ic su b m a rin “.
FO C A R U L DIN V R A N C E A
D eşi la sta ţiu n e a C h e ia încep u se să n in ­
gă a b u n d e n t şi s tra tu l de z ăp a d ă e ra d e s­
— S in t posibile rep licile ?
— A u fost p este o su tă . d a r de in te n si­
ta te m ică. în re g istra te n u m ai de a p ara te .
SCARA R ICH TER X- ■
tu l de gros, n e -a m fă cu t dru m p in ă la
O b serv a to ru l seism ic „M u n tele R oşu“, C unoscînd c a ra c te ristic ile fo c aru lu i din V ib ra ţiile p ro v o cate în e p ic e n tru l unui 10 g ra d e de in te n s ita te a c u tre m u re lo r,
u n d e a m a v u t o discuţie cu şeful o b se rv a ­ V rancea. o re p lic ă de in te n sita te m are nu ba za tă pe seism o g ram e şi pe e fec te le lo­
c u tre m u r n u a u aceeaşi in te n s ita te şi în
este p ro b a b ilă cale şi g e n e ra le a su p ra c o n stru cţiilo r şi
to ru lu i, CO N ST A N T IN FÎN T IN A . consecinţă zg u d u irile la su p ra fa ţă n u au
— P u te ţi să n e e xp lic a ţi cu m se produc scoarţei te re stre . U lterio r, a c e astă scară
— Vă a şte p ta ţi la u n a sem enea c u tre ­ acelaşi efect. U nele din acestea, sa u chiar
m ur ? m arile c u trem u re 7 m a jo rita te a lo r sîn t p u ţin sim ţite de o a ­ a fo st c o m p le ta tă de F . M ercali şi Sie-
— D upă noua teo rie a p lăcilor, scoarţa b erg şi a m p lific ată la 12 grade. în anul
— N e -am fo rm a t p ă re re a că la in te rv a ­ m eni şi p re z e n ţa lo r este se m n a la tă n u ­
te re s tră e ste c o n stitu ită din m ai m u lte m ai de a p a ra te . D e la u n a n u m it g ra d în 1891, A m ori a fo n d a t o a ltă scară, b a za tă
le m a ri de tim p se pro d u ce u n m are cu ­
plăci, c are se găsesc in tr-o m işcare r e la ­ sus ele sîn t sim ţite de oam eni şi a u efecte pe a c c e le ra ţiile o rizo n tale în m ilim e tri pe
tre m u r în zona seism ică V rancea. A eeste secundă. î n a n u l 1949, G u te n b e rg şi R ich­
tiv ă u n a f a tă de a lta . L a locul de în tîln ire d istru g ăto a re , fa p t care a dus Ia o g ra d a ­
in te rv a le însă, iată , se p o t red u ce la 30—
a două s a u . m ai m u lte plăci, u n a d in tre re a c u tre m u re lo r. C ea m a i sim p lă a fost te r a u in tro d u s o sc a ră care re z u ltă din
40 de an i.
ele in tră sub cealaltă. C ind fo rţe le de a p ă ­ îm p ă rţire a c u tre m u re lo r în două categorii: m işca rea solului la 100 km d e p ă rta re de
— Cel din 4 m a rtie c u m este caracte­ e p ic en tru , e x p rim a tă în m icroni. T o ate a -
sa re dep ăşesc fo rţe le de fre c a re (care le m icroseism e, c are sîn t zgu d u iri în re g is­
rizat ? ceste sc ă ri sîn t în fu n c ţie de e fec te le cu­
ţin în e chilibru), .p la c a su b d u să in tră sub tra te n u m a i de seism o g rafe şi m acroseis-
— Se în scrie în se ria m a rilo r c u tre m u re trem u relo r, în să in d e p e n d e n te de cauzele
cealaltă. A ceasta se face cu o m a re d e ­ m e, c u tre m u re le sim ţite şi d e oam eni
v rîn ce n e. p ro d u s in m od sig u r la o a d in - g a ja re de energie. lor şi n u a u d ecît o v a lo a re locală.
P rim ele d a te a su p ra g ra d ă rii in te n sită ţii
cim e de p e ste 100 km . A dincim ea e ste — Ce fă ce a ţi in tim p u l c u tre m u ru lu i ?
c u tre m u re lo r sîn t acelea de la 1883 a le lui R e d ă m m a i Jo s ta b e lu l a c e s to r s c ă r i d e In ­
c a ra c te ristic ă c u tre m u re lo r v rîn cen e. Ţ in — In g in e ru l e le c tro n ist D an V oiculescu te n s i tă ţi a le c u tr e m u r e lo r .
Rossi şi F o re l, c are a u fo n d a t o sc a ră cu
cont în to a te a c e ste a de a ria fo a rte m are a conceput u n ceas cu c u a rţ, cu m a re p re ­
pe c are s -a p ro p a g at en erg ia. C u tre m u re le cizie, cu a fiş a j dig ital. L u cram ceva la el.
S c a ra d u p ă G u te n b e r g
su p e rficiale pro d u c d istru g e ri m u lt m ai L -am p ro te ja t de a lte a p a ra te , care se p u ­ G ra d u l S c a ra d u p ă R o ss i ş i F o r d , S c a ra d u p ă
M e rc a li ş i S ie b e rg a c c e le r a ţie ş i R ic h te r
m a ri pe o a rie re strîn s ă . a ş a cum a u fost te a u p ră b u şi p e ste e l.-C in d m -a m dus la
1
cele de la Scoplje, A gadir. T aşk en t. C ele a p a ra te le de în re g istra re v izu ală, a cele se 1 C u tr e m u r e în r e g is tr a te num ai de I
a p a r a t e (m ic ro s e is m ) 2,5
a d in ei a u efec te m ai p u ţin d istru g ă to a re m işcau n e b u n eşte . T o ate aceste a p a ra te
local, d a r e n erg ia se p ro p a g ă la su te , m ii 2
sta u lu n i de zile fă ră ca a cele lo r să se 2 C u tr e m u r e f o a r te s la b e , s im ţite n u ­ II
de km . A cest c u tre m u r a fost în re g istra t, m a i d e o a m e n ii f o a r te s e n s ib ili, în 2,5—5
m işte.
s ta r e d e r e p a u s
în m od sig u r, în to a tă lu m ea. A fo st sim ­
PETRE MIHAI BACANU m 3
ţit p in ă la R om a şi N eapole. 3 C u tr e m u r e s la b e s im ţite de cei m ai
6—10
m u lţi o a m e n i în r e p a u s
4 C u tr e m u r e m o d e r a te s im ţite d e o a ­ IV 34
BBB9 ш
яшш
тшт
явш
вш m e n i în m e r s s a u la lu c r u . G e a m u ­ 11—25
rile v ib re a z ă
/ « t
. \ а :Л »
9
€
C u tr e m u r e p u ţin ta r i,
t o a tă lu m e a .
C u tr e m u r e ta r i.
O b ie c te le
s im ţite de
s u s p e n d a te
o s c ile a z ă ( p e n d u le le , lă m p ile e tc .)
O a m e n ii s e tre z e s c
V
26—50
VI
4
4,5
•А -
8
7
d in s o m n . P e n d u le le s e o p re s c .
C u tr e m u r e f o a r te ta r i. C a d o b ie c te le .
S e p o t a v a r ia lo c u in ţe .
C u tr e m u r e de p r o p o r ţii. A rb o rii
51—100
V II
101—250
V III
5
C
g ro ş i se în d o a ie . P e r e ţii s e c r a p ă , c o ­ 251—500
în ş u r ile s e p r ă b u ş e s c . C o n s tr u c ţiile s la b e
s e d ă r im ă s a u se a v a r ia z ă .
9 C u tr e m u r e d is tr u g ă to a r e . Se d ă r im ă IX 6,3
501—1 000
p e r e ţii d e c lă d ir i ş i c h ia r c lă d ir i î n ­
tre g i.
Vf г. ••. ът ■ 19 C u tr e m u r d e z a s tr u o s . C ea m a i m a r e
p a r te d in c lă d iri s în t d is tr u s e d in
X
1 001—1 500
7,6
te m e lii. Se p r o d u c fa lii şi c r ă p ă t u r i
îp s c o a r ţa p ă m în tu lu i, p r e c u m şi a l u ­
n e c ă r i d e te r e n .
к* •
C u tr e m u r c a t a s tr o f a l. C lă d irile d e XI p e s te
U
2 501—5 000 8
w " -w * . o ric e fe l s în t d is tr u s e to ta l. S e r u p
к* d ig u r ile , ş in e le d e c a le f e r a tă . Se
p ro d u c c ră p ă tu ri, fa lii ş i a lu n e c ă r i
d e te r e n
— . .Л -
X II 8,6
12 M a re c a t a s tr o f ă s e is m ic ă . N ic i o l u ­
dă e p ic en tre le se ism ic e pe glob. In a nul 1976 au fo st localizate p e ste , un m ilio n de c u tr e m u - c r a r e f ă c u tă d e m in a o m u lu i n u m a i p e s te 5 000
H arta prezir r e z is tă . S e p r o d u c e d e v ie r e a r îu r ilo r .
re, din care a p ro x im a tiv 3 000 au dep ă şit m a g n itu d in e a 3 p e scara R ichter, re stu l n e fiin d sim ţite d ecît
sen sib ile ale sta ţiilo r seism ice. D e n sita te a m are a se ism e lo r d in a n u m ite zone e d e m o n - Se p r ă b u ş e s c m u n ţii
d e aparatele
stra tă de pe tele neg re re zü ltîn d d in apropierea şi su p ra p u n erea p u n c te lo r care m archează e p ic en tre le , (D u p ă p r o f e s o r u l S. P A U L IU C )