P ICTURILE BISERICII DIN SÎNT Ă MĂRIE ORLEA - CEL MAI VECHI

ANSAMBLU M URAL DIN ŢARA N OASTRĂ

VAS I LE D RĂ G U Ţ
Fig. 1 . Biserica din Sintă Mărie Orlea, lmpărăteasa Elena şi suita. Detaliu din scena lnălţarea sfintei cruci.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. Biserica din SÎntă Mărie Orlea.
N u O da tă s - a Întî m plat În i storia a rte l o r, ca un m o n u ­
m e n t c u noscut s a u o o pe ră cu n eco ntestată va l o a re să
ră m î n ă m u l tă vreme, tot u ş i , la pe riferia s a u c h i a r În a fa ra
s i nteze l o r de speci a l itate, proce s u l i n teg ră r i i În conşti i nţa
a rti stică fi i n d Î n d e l u ngat şi a n evo ios. Un a semenea m o n u ­
m e n t este b i serica d i n SÎntă M ă ri e O rlea ' .
La pri m a ved e re, n u s - a r p utea s p u n e c ă b i b l i o g rafia
b i se ri c i i din SÎntă Mă rie O r l e a , Î n s peci a l a p i ct u r i l o r
m u ra l e d e ca re u rmează s ă ne oc u pă m , este să racă2, d a r
- ş i toc m a i a cest fa pt j u stifică stu d i u l d e faţă - e a este
depa rte d e a conferi a cestu i re ma rca b i l m o n u ment rec u ­
noa şterea şti i nţifică ş i p u b l ică pe care o merită.
Î n ce l e ce u rmează , ne p ro p u n e m să rea d ucem În
d i scuţie u n e l e probleme ale p i ct u r i l o r m u ra l e d i n n a o s u l
b i sericii3, Î n convi ngerea c ă n u m a i p r i n t r - o i n s i ste ntă cer-
1 Sa'tu l Sintă Mărie O nl ea se află i n j u deţ u l H u n edoa na , in
,i med i a ba vednă tate a oraş,u l u i Haţeg. Monlu m e ntul i n care se afilă
picturi l e de core ne ocupăm este o bi serică de tip sală (navă tăvă­
n ită cu sanctuar dr'eptu n g h i u l a r boltit i n cruce pe ogive şi cu
turn clopotniţă pe vest). Pe bOl,a elementelQr alrhi tecto n i<c e de tra n­
ziţie, Î n gener'O,1 c'e rc etători i sînt de acord cu o data re În uhim u l
sfert a l seco,l u l u i a l XI I I -'I ea ; Virg i l Vătă ş i 'a n u , Istoria artei feudale
În ţările române, 1. Bucureşti, 1 959, p, 74-77 ; Grigore Ionescu ;
Is/oria arhitec/urii În România, 1. Bucu reş ti , 1 963, p. 99-1 00 ; Va s i l e
Drăguţ, Biserica din Strei, i n " Stu dii ş i cercetă rti de istoria a rtei -
seri,a Artă plastică " , 1 965, n r . 2, p. 299-305 ; V'a si le Drăg uţ, Contri­
buţii privind ahitectura goticului timpuriu În Transilvania, in " Stu d i i
ş i cercetă ri de i stolria a rtei - seri'a Artă pla stică " , 1 968, n r . 1 , p . 45.
2 Din bibl i<og rafita , aparent bog,a tă , a picturilor de ,l,a Sintă M ă nie
Orlea, cităm i n primu,1 6nd : Remer F,r. Floris, Regi fal/<epek magyar­
orszogon, B u da pe9ta, 1 874, p. 1 29 şi u rm. ; G reh Istvo n, A kozepl<ori
bizanczi fallesteszet emlekei Magyarorszogon. Je/entes a Magy. Nem­
zeti Muzeum 1 905 evi ol/apotorol, B udapesta . 1 906. p. 236-237 ; II. D.
Ştefăn e,s,cu . La pein/ure re/igieuse en Valachie et en Transylvanie jus­
q u'au XX-e siecle, Pa r,i s. 1 932, p. 223-239 ; Radocs'a y Denes. A
kăzepkori magyarorszog lalkepei. B u d a pesta, 1 954, p. 1 93-1 94, ( b i b l i<o­
g'l'OIf ie) : V. Vătă ş i a n,u, op. cit., p. 397-402 ; Entz Gez,o , A I<ozepkori
magyarorszag lallesteszetenek bizanczi l<apcso/atairo/. În " M Livesz,et­
ter.teneti E,rtes,i t6 " , 1 967, n r. 4, p. 245-249 ; Vosill·e D ră g uţ, Pictura
m u rală din Transilvania (sec. XIV-XV), Bucu reşti, 1 970, p. 1 1 -1 7.
3 Pri,n naos i.nţelegem, convenţi,o na l , zona centrală şi de răsărit
a navei, pa rt,ea de vest, sub bri b u n ă , fiind consi de,rată ·na rbex .
http://patrimoniu.gov.ro
ceta re ş i confru nta re de o p i n i i va deve n i pos i b i l ă e l uci­
d a rea lor şi, În fi n a l , co n s i dera rea a cesto r picturi l a cu­
ven i ta va l o a re Î n context u l a rtei med ieva le d i n ţa ra n a stră_
::.
Desco pe rite În seco l u l t recut, degajate de stra t u l de
va r ca re le aco perea În 1 869, d e către picto r u l Storno
Ferencz4, pict u r i l e m u ra l e ca re deco rează i nte riorul b i se­
rici i d i n SÎntă Mă rie O rlea nu formează un a n s a m b l u
u n ita r, d i fe renţele d e ord i n sti l i stic fă cînd n ecesa ră con­
s i de ra rea mai m u ltor etape de exec uţie. O p i n i i l e pri le­
j u ite de a n a l i za a cesto r eta pe, motivarea lor sti l i st i că şi
Î n ca d ra rea c ro n o l og i că sîn t foa rte d i verse, fa pt expl ica b i l
o b i ectiv ş i p r i n sta d i u l Î n că p rea p u ţ i n evo l uat a l st u d i i l o r
co m pa rative privi nd p i ct u ra m u ra l ă med ieva l ă .
pa rtea cea m a i vech e a decoraţiei m u ra l e constă În
cîteva cruci d e consacra re ca re a pa r a tît pe pereţi i a l ta­
ru l u i cît ş i Î n navă . Pictate pe m i c i s u p rafeţe de g ru n d
ca re a d e ră d i rect l a te ncu i a l a orig i n a l ă a z i d ă ri e i , cruc i l e
de consacra re vo r fi fost exec uta te c u ocazia sfi nţi r i i bise­
ri c i i , c u rînd d u pă z i d i rea e i , ceea ce perm i te să l e co n s i ­
d e r ă m c a f i i n d c e l m a i vec h i deco r m u ra l pictat, de epocă
med ieva l ă , pă stra t În ţa ra noa stră5.
În a l ta r, pe perete l e răsă ritea n , d e o pa rte ş i de a l ta
a ferestre i a x i a l e , se pă strează două g r u p u ri de cîte t rei
a posto l i , re p rezentaţi Î n p i c ioa re cu eva n g h e l i i l e Î n m Î i nî
- fra g ment d i ntr-o co m poziţie iconog rafică frecventă În
s a n ctu <;1 re l e cato l i ce med ieva l e : M ajestas Domini Î n tetra ­
m o rf ş i co rteg i u l celor d o i s p rezece a posto l i6.
Pe pe reţ i i naos u l u i - l a n o rd , l a ră sărit ş i la sud -
se conservă u n yast a n sa m b l u m u ra l avî n d ca te me prin ­
c i pa l e cicl u l cri sto l og i c, c i c l u l M a i c i i D o m n u l u i ş i J udecata
de apoi7. A l ă t u r i d e a ceste teme frecvente În i conog rafi a
med ieva l ă , o menţi u n e spec i a l ă se cuvi n e pe ntru Desco­
perirea sfintei cruci, i m a g i n e ra ră , ca re la SÎntă M ă ri e
O rlea ocupă o Î n s e m n a tă s u p rafaţă p e perete l e de n o rd
a l b i se ri c i i .
Pa rtea occ i d enta l ă a nave i , convenţi o n a l n u m i tă n a rtex
- În fapt este vorba despre spaţi u l qe s u b ba lcon u l coru­
l u i8 - a be n efi c i a t de o decoraţie mai modestă , cîteva
pa n o u ri izolate ca re nu se Încheagă Î n t r- u n a n s a m b l u :
pe pe rete le s u d i c se află u n ta b l o u vot iv c u două perso­
n aje Îngen u n c h i a te, pe peretel e vestic se află un pa n o u
cu sfînta E l i sa beta Î m pă rţi n d m i losten i i u n u i g r u p de să ­
raci ş i u n .a l t pa n o u c u u n sfî n t că l a re (G heorghe ?), i a r
pe perete le n o rd i c este reprezentată moa rtea l u i Pavel
p u stn i c u l 9.
Î n a i nte d e a Încheia s u cci nta p rezenta re a zestrei d e
p i ct u r i m u ra l e c e d eco rează b i serica d i n SÎ ntă M ă ri e
O rlea, s e c e r ,a m i ntite ş i u rmele d e pictură de p e faţa da
s u d ică a tu rn u l u i - cl o potn iţă , de a seme nea i m a g i nea ,
a p ro a pe ştea rsă , a l u i Isus al durerii d i n ti m pa n u l po rta l u ­
l u i s u d i c lO
S-a afirmat m a i s u s că a s u pra pict u r i l o r b i se ri c i i d i n
SÎ n tă M ă rie O rlea s - a u e m i s ce l e m a i va riate i poteze ;
Î n tr-a devă r, Sto rno Ferencz şi Romer Fr. F l o r i s le datează
g l oba l În seco l u l al X I I I - l ea , s u b l i n i i n d că este vorba
des pre pict u ri o rtodoxe " ; d u pă G ro h I stva n a ceste pict u ri
4 De!;corperi rea I·u i Storno Ferencz a fost publ i,eată de revista
" Archae log i' ai E rtesit6 " . 1 870, ,I I , p. 2-3, i n referatul privli n d a·cti ­
vitatea a rheo,l o·gi ,că di n T ransilv,a n i,a .
5 Ace,eaşi o.pi n i e Ila E n tz Geza (art: ci/., p . 245) ; V. Vătăşi·a nu
consi deră că crud, l e de consaonalre a,u fost ex,ecuta-be odată cu
restu ,1 pi.c �u ri ltOr (op. cit., p . 401 -402) sau la Începutu l secol u l u i a l
XV-llea (op. cit . . p . 402 ) .
6 De p roblemel'e 'aloe,stei teme iconografice n e - a m o.c upat in
mod special i n alrtkol uii n o,st,ru Biserica din Strei, IÎ n care am
prezentat p ri n cipa lele controverse ş i b i bilioglrafia d e bază . Cu privire
la grupu'l aposbo.l' i l or de Iia Sintă M ă ri,e O rlea ne-am expus o p i nli,a
in Pictura murală din Transilvania, p. 40-41 şi note.
7 Conform pă re'rii prof. V. Vă tă şi a.n u , pi,cturile peretel ,u i de răsă rit
a l data d i n a l tă epocă, deşi e'ste evidentă u n itatea d e still, d e
cromatică, de ase,m ene·a d esfă ş u,r,a re,a iconog ra�i,că pe doi pereţi :
Naşterea se află pe per,etele estic, i'a r cortegiul magi lor, În conti­
n u all'e, pe pemtele sudic (op. cit p. 401 , 760 ) .
.•
8 La orig· i ne. baii co,n uii coru l u i a fost o tri b u n ă sen,ioriaIă.
9 Imagine i n d i cată olm prin i nscr'i, pţia :+OBIT PAUPER PAU LUS.
1 0 Vals i l,e D răguţ, Pic/uri murale ex/eriaare În Transilvania medie­
vClIă, in " Studii şi cercetări de il,stolf'i.a a'rtei - seria Artă pl'asti'că ".
1 965. n r. 1, p. 85-86.
1 1 Storno F., loc. cit., p. 3; Remer. F. F., op. cit. p. 1 29-1 31 .
62
 ar data d i n trei epoci d ife rite, În seco l e l e X I V-XVI 12 ; F r.
ş i H . M u l l e r co n s i de ră că d a ta exec uţiei n u poate fi decît
Începu t u l seco l u l u i a l X V - l e a 1 3 ; 1. D . Ştefă nescu p ro p u n e
c a dată pentru pict u r i l e d i n a lta r a d o u a tre i me s a u sfirş i ­
t u l secol u l u i a l X I V - lea ş i , contrazicin d u -se, sfîrşitul se­
co l u l u i al X I I I - lea - Î n ce p u tu l seco l u l u i ,al X I V, pictura
din na vă f i i n d co n s i de rată , pri n teh n i că ş i sti l , ca a pa r­
ţi nînd a rtei ital iene d i n seco l u l a l XV- lea 14. M a i recent,
prof. V i rg i l Vătă ş i a n u consi deră că " zugrăvelile primului
strat trebuie datate către mijlocul veacului a l XIV- lea şi
Înainte de executarea picturii de la Sf. Nicolae dom nesc
din Curtea de Argeş, unde am intilnit o iconografie ceva
mai evoluată " 15 ; pentru pictu r i l e d i n n a rtex, se p ro p u n e
pri ma j u m ătate a secol u l u i a l XV- lea 16, in t i m p c e pentru
pictu ra d i n a ltar ş i pentru pictura de pe peretel e estic
a l navei, i n j u r u l a rcu l u i d e tri u mf, se pro p u n e a d o u a
j u mătate s a u m i j l o c u l seco l u l u i a l XV- lea 17.
Fără să re p u n e m Î n d i scuţie toate pro b l e m e l e i m p l i ­
cate d e coex i stenţa stra t u ri l o r d e p i ctu ră d i n b i serica de
la SÎntă M ă rie O rlea - de a ltfe l a s u pra cel o r mai m u lte
n e - a m opri t În l ucrarea Pictura m u ra lă din Transi/vania 18
- ne vom concentra , Î n conti n u a re, atenţia a s u pra pictu­
rilor din navă pe ca re, fie-ne i n g ă d u ită că l d u ra a p recie­
ri i , le consi d eră m printre cele mai va l o roase din cite exi stă
În ţa ra noastră .
Aşa c u m se poate co n stata ş i d i n schema i co n o g ra ­
fi c ă a lă t u ra tă , o rg a n i z a rea de a n s a m b l u a a cestor pic ­
t u ri este foa rte s i m p l ă , cu puţine reg i stre, in c a d r u l că rora
scenele au o d esfă ş u ra re l a rg ă , d e o sesizantă m o n u m e n ­
tal i tate. P e pe rete l e nordic, d i n reg istru l s u pe r i o r n u s - a
m a i păstrat n i c i o scenă - refa ceri l e a coperi ş u l u i f i i n d ,
c u proba b i l itate, c a u z a d i strugerii i nteg ra l e a p i ctu r i l o r 19.
Reg i stru l med i a n , cel m a i i n a lt, cu pri n de de la vest l a
est, u rmătoarele i m ag i n i : Prezentarea lui Isus la templu2o ,
12 Gr6h 1 . , op. cit., p. 236 şi urm.
13 Fr. ş i H . M(Hll er, Archiv des Vereins lur siebenburgische Lan­
deskunde, Sibiu, 1 881 , p . 281 -283.
1 4 d. D. Ştefă nescu, op. cit., p. 228 pentru pidudle d i n a,lta.r ,
p. 238 pentru ,p i 'c turi'le d.i n novă. De notat că n u se f.a'ce n id o
diferenţă Între cele două w n e 'de pidură d i'n n avă (naos ş i nar­
tex ) , care sîn t br·a tate ş i da tate Î n a, n sa m bl, u .
1 5 V . Vătă ş i a n u , op. cit., p . 402. Acelaşi a utor a.Hrmă Î n Istoria
artelor plastice in România, 1, Buculr,e-şti , 1 968, p. 2 1 6 : "Cele mai
vechi monumente ale picturii româneşti sÎnt zugrăvelile din prima
fază a actualei biserici relorm:Jte din Sintă Mărie Orlea" - o data re
pre:isă n u este propusă, d a r di n con�ex.t rezu!l tă că este v,orb:!
despre p'r ima jumătalt-e a 6e'c'ol u l ' u i aii �IV-Ilea.
16 V. Vătăşi.an'u , Istoria artei feudale . . . p. 402 ; m a i puţin dar
predwtă data rea Î n Istoria artelor plastice in România, 1 . u n,de
s-ar put,e'a dedu,c'e c h i a r o da�a re În a doua j u mătate a seco,l u l u i
a l XIV- lea (p. 2 1 6) .
1 7 V . Vătăşi,a n u , Istoria artei leudale. . . p . 760 ; i d em, În Istoria
artelor plastice in România, 1, p. 421 .
18 f. n lucra,rea respectivă,
Ipicturille de la SÎntă M ă ri e O rlea sint
a n a l i mte l,a pag,i n H e 1 1 -1 7 şi 40-42.
1 9 Dacă nu cu mv'a unele resturi se m a i 'află sub stratu,1 de var.
20 Scenă foa,rte deg ra dată şi Încă in mare pa, rte acoperită cu
vm, În cit i denl1!ifilc.a rea , pro,pusă ş i de II . D. Şt.efă n e�cu (op. cit., p.
226), este ma'i m u l t i potetică.
Fig. 3 , Biserica din Sintă Mărie Orlea. Schema iconogralică a picturilor din naos : , . Prezentarea la templu J?) ; 2 . Isus a l durerii; 3. InăI­
ţare a ; 4. Schimbarea la l,a ţă ; 5. Două busturi de martiri; 6. Intrarea in Ierusalim ; 7. Zană degradată ; 8. Intilnirea lui Ioachim cu Ana la
Poarta de aur; 9. Naşterea Mariei; 1 iJ. BinecuvÎnt,a rea Mariei de către marii preoţi; 1 1 . Inălţarea sfintei cruci; 1 2 . Bunavestire ; 1 3. Naşterea
lui Isu s ; 1 4. Punerea pe cruce; 15. Răstignire a ; 1 6. Coborirea de pe cruce (?); 1 7. Cei trei magi; 1 8. Adormirea Maicii Domnului; 1 9,
SI. Nicolae; 20. Deisis (Iragment) ; 2 1 . Tronul Hetimasiei ; 22. Cei trei patriarhi in paradis; 23. Seralimi păzind poarta paradisului; 24. Inger
conducind un cortegiu de suflete; 25. Alungarea la iad; 26. Chinuri ; d= zone deteriorate ; I=decor din draperii; c=cruci de consacrare;
m=imitaţii de marmură; i=inscripţie.
lJord
d d d d 1J/-
-
� �
J � 3 4- .:::. 6
d
Î d
2 5
12
7 B 9 10 fI
el
----'
r f r f
,
http://patrimoniu.gov.ro
Isus al m ilelor (Vir dolorum), lnălţarea, Schimbarea la
faţă, doi sfi nţi m a rt i r i (reprezentaţi În b u st) ş i Intrarea
În lerusalim2 1 . Reg i strul i nfe rior debutează cu o sce n ă
d i stru să22, d u pă ca re se s u cced i n o rd i n e, Întilnirea lui
Ioachim cu Ana la poarta de aur, Naşterea Fecioarei,
Prezentarea Fecioarei la templu in faţa mari/or preoţi ş i
Descoperirea sfintei cruci. Pa rtea i nfe rioa ră a perete l u i
este a co perită c u o bi ş n u i t u l d eco r a l d ra peri i l or. Perete le
de ră sărit, d i n neferici re loa rte deg ra d at, este s i n g u ru l
care pă strează reg i stru l s u perior. Dea s u p ra a rc u l u i tri u m ­
fa l . de l a stînga l a d rea pta, sint Î nfăţişate trei co m po ­
ziţi i : Fixarea pe cruce, Isus p e cruce, Coborirea d e pe
cruce23. Reg i stru l med i a n , in i n treg i m e şters, pa re să fi fost
d ecorat n u m a i cu m otive o rn a menta l e s a u cu o i m itaţie
a placaj u l u i d e m a r m u ră . Reg i stru l i nferior este a l că t u i t
d o a r d i n d o u ă i m a g i n i d e m a ri d i m e n s i u n i d i s p u se de o
pa rte ş i de a l ta a a rcu l u i de tri u m f : Buna vestire ş i Naşte­
rea lui Isus. Zona i nfe rioa ră a re şi a i c i deco r u l d ra pe ri i ­
l o r. Rezervat Î n cea m a i m a re pa rte Judecăţii d e apoi,
perete le s u d i c a re o o rg a n iza re ceva m a i com p l i cată. i n
pa rtea d e ră să rit, reg i stru l s u perior pă strează doa r rest u ri
d i ntr-o scenă i n descifra b i l ă , dedes u bt se află o a m p l ă
repreze ntare a Adormi r;; Maicii Domnului, i a r În reg i strul
i nfe rior sînt Înfăţişaţi cei trei magi ca re s e Î n d rea ptă s p re
g ru p u l M a riei c u pruct u l d i n s ce n a Naşterii, situată pe pere ­
tele de ră să rit, cu care face o com poziţie u n i ta ră24. U rmea­
ză u n pa n o u Î n g u st ş i Îna l t Î n care este Înfăţi şat sfîntu l
N i colae epi scop. Rest u l perete l u i , a p roxi mativ d o u ă trei m i ,
este i m p ă rţit Î n patru reg i stre ; d i n reg i stru l s u peri o r, Î n
zona centra l ă , s - a u păstra t d o a r rest u ri l e u n e i m a ndorle,
d e o pa rte ş i de a l ta a că reia se mai d i st i n g s i l uete l e
Îngen u n c h i a te a l e M a ri ei ş i I o a n Boteză to r u l - ti i n d vorba
deci des pre reprezentarea m a r i i i nterces i u n i , a te m e i
Deisis ( r u g ă c i u n e), a tit de fa m i l i a ră i co n o g rafiei b i za n ­
=
t i n e ş i , Î n genera l , pict u r i i o rtodoxe. S u b a cea stă i ma g i n e ,
În reg i stru l u rmător a fost Î nfăţi şat Tronul Hetimasiei,
s i m bo l al eg a l ităţi i cel o r trei i postaze a l e Trei m i i , s i m bo l
a l Ierusa l i m u l u i ceresc, s i m bo l ,a l m a r i i j u decăţi . D e o
pa rte şi de a lta a Tronu lu i Hetimasiei s î n t Î n g e n u n ch iaţi
A d a m ş i Eva , În trea g a scenă f i i n d Înca d ra tă de doi a rh a n -
21 S cenă foarte degra d.ată .
22 Di s'�ru gerea aceste,i scene pa re să fi fost Plrovoc'a tă de ado­
s a rea ,I a perete a scă ri i de aoces l'a t"i b u n ă . Î n orilc ,e oaz, prezenţa
acestei scă ri, cme taie pictu rile, dovede,ş'te că tr,ibu n'a a f.ost co.n­
s �ru ită mai tirz'iu, cu proba'l itate i n s·elc oll u l a.1 XV- lea, oind a scen­
d enţa soci'ală a fom'il l i·e i Cinde ati ng e apog e u l .
23 Î n m o d logi'c, i n succesi ulnea ,ioonog �aHcă, alid a r trebui să
fie, i ntr-a devăr, Coborirea de pe cruce (vezi �i 1 . D. Ş�efă nes'c u ,
op. cit., IP . 2,25) . Trebu i e, ·totuşi, p"eciz.at că Ipuţ i nele d etall i,i v,i z i bi' l e
sînt destul de confuze, prezenţ,a u,n ui i n g e r c a re du'ce u n g r u p d e
suNete o b l i g i n d păstw' rela u n o r rez·erve c u privire la id en'tli fka rea
propusă.
24 V. Vătăşi,a n u com,i deră, totu ş i , că pi,ctu m d e pe peretele de
răsăiri-t a fo,s t re,a,l ha ·tă ma i ti'rz i u : " Acestui grup ii corespunde, pe
peretele răsăritean, scena Naşterii domnului, dar aceasi'a lace parte
din stratul al doilea de pictura. La incepu t a lost zugrăvită aici
lie aceeaşi scenă, lie o reprezentare a Mariei tronind cu Isus in
braţe " (lstaria artei leudale . . . , ,p. 401 ) .
est 81./0'
15 16 d U d
,.-::::.., 20 �
18 r--
21 '--
25
13
,g
/23
22.
-
24 25
� c l m i m 1177
17
f f' f' === f'
63
Fig. 4. Biserica din Sintă Mărie Or/ea; Picturi de pe peretele sudic al naasului
g h e l i cu a ri p i l e l a rg d esfă ş u rate. I n pa rtea d rea ptă a
acel u i a ş i reg i stru se află o inti n să rep reze nta re a ch i n u ­
r i l o r i a d u l u i . Reg i stru l a l tre i lea cu pri n de : Paradisul, c u
cei trei patri a rh i , Avra a m , I sa a c ş i I acob, ca re ţ i n l a piept
sufletele celor d repţi , cortegi u l credincioşilor co n d u ş i de
ing eri s pre pa ra d i s , de a se menea alungarea păcătoşi/or
la iad. in sfî rş it, reg i stru l al patr u l ea este i m p ă rţit in
pa n o u ri i m itind placaj u l de m a rm u ră - i ntre ca re a fost
rezervată o cruce de consacrare a pa rţ i n i n d pri m u l u i strat
de p ictură - , in zona centra l ă păstri n d u - se, d i n nefe r i c i re
foa rte şterse, u rm e l e u n e i i n scri pţi i a s u pr.a că re i a vom
reven i . Zona i nfe rioa ră a i ntreg u l u i pe rete este a coperită
cu deco r u l o b i ş n u i t al d ra peri i l or.
La capătu l a cestei scu rte descrieri , confru ntată cu sche­
m a i co n og rafică a lă t u rată, s - ,a r pă rea că a utorul pictu ri l o r
d e ca re n e ocupă m n u e ra prea i n datorat u n u i p ro g ra m coe­
re nt, d i stri buţia sce nelor i n ca d ru l c i c l u r i l o r acuzind c h i a r
o rea l ă l i bertate. Astfe l , p e pe retel e s u d ic, desfă ş u ra rea
sce nelor d i n cicl u l cristo l o g i c nu este d e l oc i n acord cu
s u cces i u nea fa pte l o r b i b l i ce : Prezentarea la templu, TnăI­
ţarea, Schim barea la faţă, Florii/e. i n fapt l a o .a n a l iză m a i
a tentă , s e d e s l u şeşte o consta ntă preocupa re pentru va ­
lori le s i m bo l ice, in f u n cţie de care se o rg a n i zează intrea g .a
co m poziţie icon o g rafică a naosu l u i b i se ri c i i d i n Sintă M ă rie
Orlea. Cheia de boltă a a cestei co m poziţi i se află pe pere ­
te l e estic şi con stă d i n tri u n g h i u l Buna vestire, - ca a ct d e
vo i n ţă a l d i v i n ităţi i intreite, Naşterea - ca si mbol a l m i n ­
t u i ri i p ro m i se, Răstignirea - ca i n s e m n a l m i ntu i ri i i n să ş i .
Este de reţ i n ut, de a semenea, fa ptu l că reg i stru l s u perior a l
pe rete l u i ră să ritea n este Î n intreg i m e rezervat p ri n c i p a ­
l e l o r m o me nte legate de m a rea je rtfă a l u i I s u s (ţi ntu i rea
pe cruce, răsti g n i re a , cobo rirea d e pe cru ce), a ceastă or­
g a n i za re iconog rafică p u n i n d Î n evid enţă cruce.a , d eve n ită
ea i n s ă ş i un s i m bo l a l mintu i ri i . Aceea ş i preoc u pa re pentru
s u b l i n i e rea mo mentelor cu i n a l tă va l o a re s i m bo l ică expl ică
şi a pa renta i n coere nţă iconog rafică d e pe pe rete l e nordic,
64
http://patrimoniu.gov.ro
scenele d i n cicl u l cristo l og ic f i i n d a i c i a stfel selecţion ate
i n cit a ccentu l să cadă pe ideea d u m n eze i r i i l u i I s u s : i n
ch i a r ce ntr u l perete l u i s e află, a l ă t u rate, lnălţarea ş i Schim­
barea la faţă, iar in extreme a pa r Prezentarea la templu şi
Intrarea În Ierusalim. i n reg i strul i nfe rior a l a ce l u i a ş i pe­
rete, a fost i nfă ţi şată Descoperirea sfintei cruci, co m poziţie
de l a rgă res p i raţie ca re pa re a voi să d e m o n streze i sto­
ri cita tea rea lă a fa pte l o r b i b l ice, leg iti m i n d prin a ctu l de
devoţi u n e al pute r i i sec u l a re , re prezenta tă pri n i m pă ră ­
tea sa E l e n a ş i s u i ta sa, c u lt u l c ruci i , s i m bo l f u n d a menta l a l
rel i g i e i c reşt i n e .
i n c h izind a ceastă a m p lă co m poziţie ş i f i n a l i z i n d - o pe
pl a n u l va l o ri l o r teo l og a le, pe perete l e s u d i c se află u ri a ş a
Judecată d e apoi, dea s u p ra că re i a t ronează I s u s j u d e ­
căto r i n m a n do r l ă . I deea care a d i ri g u it org a n iza rea i co ­
nog rafică a a n s a m b l u l u i a pa re acu m c u c l a ritate ş i ea a r
putea fi fo r m u l ată a stfe l : Isus care a fost vestit prin voinţa
Sfintei Treimi, care s-a născut şi a pătimit pentru oameni
(pe rete le estic), deşi era el Însuşi Dumnezeu (peretel e nor­
d ic), va veni să judece şi viii ş i morţii, răsplătind pe cei
drepţi ş i aruncînd pe cei răi pradă chinuri/or iadului (pere­
tel e s u d ic).
Ca ra cte r u l demon strativ al com poziţiei iconog rafice este
s u b l i n i a t de mod u l in ca re c i c l u l c ri sto l o g i c se i m p l eteşte
cu cicl u l M a i c i i Do m n u l u i . i ntr-adevă r, s u ita d e scene d e
p e pe rete l e s u d ic, ca re preg ătise i deea s a n ctităţi i M a ri e i ,
se p rel u n geşte, confi rmi n d u - ş i necesitatea , p e pe rete le d e
ră sărit u n d e c e l e d o u ă c i c l u ri se confu n d ă . Perete le s u d ic,
rezervat va lori l o r eshato l o g ice, cu prinde şi i m a g i nea Ador­
mirii Maicii Domnului ca re i ntă reşte ideea sa nctifică ri i
M a ri e i , a că re i fig u ră rj:!a pa re i n Judecata de apoi ca
p ri n c i p a l sfint i n te rcesor. P rezenţa corteg i u l u i reg i l o r m a g i
s u b scena Adormirii n u este fă ră ti lc, pentru c ă m i j l oceşte
o m a i stri n să l e g ă t u ră i ntre cele d o u ă momente-cheie
ale c i cl u l u i M a riei : n a şterea l u i Isus ş i r i d i c a rea l a cer.
Că n i m i c nu este a rbitra r i n o rg a n iza rea acestui pro g ra �
 Fig. 5. Biserica din Sintă Mărie Orlea; Picturi de pe peretele nordic al naosului .
iconog rafi c25 o dovedeşte ş i fa ptu l că lîngă sce na Adormirii
se află f i g u ra de pro po rţi i m o n u menta le a sfî ntu l u i N i co l a e ,
p r i n c i pa l u l a pă ră to r a l c u l t u l u i M a i c i i Do m n u l u i cu oca z i a
s i n od u l u i d e l a N i ceea26.
Pe baza co n s i d e raţi i l o r de m a i s u s , ni se pa re că putem
atesta a u to ru l u i a n o n i m al pictu r i l o r de la SÎ ntă M ă ri e
O rlea o s u bt i l ă c u n o a şte re a res u rselor d e m o n strativ-teo­
loga le d e ca re d i s p u nea iconog rafia, dar t re b u i e , totodată ,
reţi n u t fa ptu l c ă sol uţia co m poziţi o n a l ă l a ca re a aj u n s se
ca racte rizează pri ntr-o pute r n i că notă de orig i na I itate.
N i ci În a m b ia nţa o rto doxă, n i ci În a ceea cato l ică nu c u ­
noa ştem u n a n sa m b l u a se m ă n ă to r, po s i b i l i tatea u n o r te­
m e i n i ce co m pa raţi i d e p rog ra m fi i n d l i m ita tă şi d e s ă ră c i a
m a teria l u l u i i nfo rmativ27. I n seco l e l e X I I I -X I V, iconog rafia
bizantină şi, sub i n f l uenţa e i , cea o rtodoxă Î n genera l
aj u nsese l a o re m a rca b i l ă co m p lexitate. Avî n d o schemă
f u n d a menta lă co m u n ă -cod ifi cată p r i n e rm i n i i - ş i un
evident ca racter a po l ogetic, a n sa m b l u r i l e de pictură m u ra l ă
o rtodoxă prezi ntă , d i n co l o d e n u mero a se va riaţi u n i d e de­
ta l i u , u n cadru d e g î n d i re u n ita r ca re, fă ră să fie contra­
d i cto r i u , este p r i n c i p i a l d i fe rit d e cel de la SÎntă M ă r i e
O rlea . I n ti m p c e iconog rafia b i za nt i n ă este o tra n s p u nere
a B i se r i c i i Î n să ş i , În d u b l a sa i posta ză , l u ptă toa re ş i tri u m ­
făto a re , l a SÎ ntă M ă rie O r l e a , pro g ra m u l iconog rafi c a re
u n o rizont m a i rest rî n s , d e m o n straţia pri v i n d n u m a i m i s i u ­
nea l u i I s u s ş i sa n ctitatea m a mei s a l e . Ţ i n î n d sea m a , totu ş i ,
d e p refe r i n ţa pe ntru con strucţi i l e esote rice, este d e pre­
s u p u s că p i cto r u l de la SÎntă M ă ri e O rlea fu sese p u te rn i c
i nfl uenţa t de m ed i u l s p i ri t u a l a l c reşti n i s m u l u i o rtodox, " În
25 C u m crezusem cindva (Pictura mura/ă din Transilvania, p. 1 2) .
26 Lou i s Rea u , Iconographie d e I'art chretien, I I I . Paris, 1 958, p. 978.
27 Dev i n e tot mai evident că i storia de a rtă practicată cu
m ij loace tradiţionale se s u focă. Este . necesa ră orga nizoreo unor va ste
c a m p a n i i si stemotice de repertoriere codificată a tutu ror monumen­
telor ş i o perelor d e a rtă pentru ca operaţi i l e d e com pa rare să
poată beneficia d e servic i i l e ordinatoarelor e l ectronice.
http://patrimoniu.gov.ro
care - cum a ra tă Vi ktor Laza rev Î n Storia delia pittura bi­
zantina - domina interesul pentru dogmele metafizice, În
cea mai mare parte a bstracte şi fără n ici o legătură cu reali­
"
tatea , În care, " pictorii n u -şi propuneau să reprezinte
fenomenele şi ideile de origine ale acestora "28 .
D i n a cest p u n ct de vedere, În l u m ea a rtei occidenta le
i m a g i n i l e avea u o m u l t m a i l a rg ă a uto nom i e , fa pt confi r­
m a t d e ti m p u ri u , c u ocazia conci l i u l u i de l a F ra n kfu rt pe
M a i n , d i n a n u l 794, cînd au fost reda ctate ce lebre l e Ubri
carolini, sive Caroli Magni capitulare de imaginibus.29
" Picturile sînt În măsură să readucă În minte, prin diferite
mijloace, reprezentarea unor evenimente, dar acele pro­
bleme care sînt cunoscute prin simţuri şi care se exprimă
prin cuvinte pot fi Înţelese şi demonstrate În relaţiile lor
"
nu de către pictori ci de către scriitori - se afirmă În a ceste
că rţ i , ideea f i i n d re l ua tă cu şi mai m u ltă ve hemenţă de
Raban M a u r Într-o scri soa re , deve n i tă ce lebră , către aba­
tele Atton de Fulda . .,Tabloul ÎncÎntă un timp, dar este per­
cep u t printr- un singur simţ şi nu merită n ici o Încredere pen ­
tru că el falsifică semn ificaţia adevărată a {ucrurilor, numaÎ
ceea ce este scris poate oferi imaginea mîntuirii". Comentînd
a ceste o pi n i i , Ferd i n a n d o B o l og n a , Î n a sa exce le ntă l u ­
c ra re Originile picturii italiene, a d a u g ă : " Şi pentru că
n umai ceea ce este scris poate garanta exactitatea ima­
ginii reprezentate, Întregul ev mediu a folosit frecvent expli­
caţiile speciale În versuri şi În proză - titu li şi superscrip­
tiones, aşa cum sînt n u m ite În Cărţile caroline - prin inter­
mediul că rora se statorniceau declaraţiile auxiliare capa -
I a t ea " . 30
. d U - I' exac t't
.
bile să precizeze imaginea, aSlgurln
28 Vi ktor Lozorev, Storia delia pittura bizantina, Eina u d i , Torino,
1 967, p. 21 şi 24.
29 Ferd i no n do Bolog na , Les origines de la peinture italienne,
Leipzig, 1 963, p. 1 5-1 6.
3 0 Idem, p. 1 5.
 Fig. 7. Naşterea Mariei (detaliu din fig. 6j. �

http://patrimoniu.gov.ro
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 9. Biserica din Sintă Mărie Or/ea ; Binecuvintarea Mariei de către
marii preoţi (deta/iu).
Relativa a uto n o m i e a i m a g i n i lo r - i n d i fe re nt de i m p l i ­
caţia negativă a motivă r i i - a determ i nat, i n a rta occ i ­
denta l ă o conti n u ă m o b i l itate a lor i n ca d ru l a n sa m ­
b l u ri lo r iconog rafice, incit n i ciod ată n u s - a a j u n s l a o
cod ifica re p rog ra matică . Exce ptin d te mele m o ra l izatoa re ş i
eshato l og i ce - a p roa pe intotdea u n a corel ate - a căror
Fig. 1 1 . Biseriw din Sintă Mărie Or/ea; Binecuvintarea Mariei de către
mari; preoţi (detaliu ; a se compara cu figura 12).
68
http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 10 Biserica Si. G heorghe a mănăstirii Staro NagoriCino; Binecu­
vintarea Mariei de către marii preoţi (detaliu).
frecvenţă a sfirşit prin a i m p u n e o a n u m e sta b i l i tate a
d i stri buţie i , 3 1 În pict u ra m u ra l ă cato l i că co m poziţ i i l e icono-
3 1 Va s i l e Drăguţ, Consideraţii asupra iconogrofiei picturilor murale
gotice din Transilvania, in " Bu l et i n u l Monu mentelor Istorice " , n r. 3/1 970,
p. 2 1 .
Fig. 12. Biserica mănăstirii Sopoc ani; Inmormintarea reginei Ana (de­
taliu, arhiepiscopul Sava II).
 g rafice n u a u , decît excepţi o n a l , u n prog ra m coerent,
demo nstra tiv În toate a rt i c u l aţi i le sale.
Dec u rg e d e a i c i , o d a tă m a i m u l t, necesita tea conside­
ră ri i pictu r i l o r d e l a SÎntă M ă r i e O rlea prin prisma menta­
l ităţii biza n t i n e a tît d e se n s i b i l ă la spec u l a ţ i a i nterpreta ­
tivă a i m a g i n i lo r rel ig ioa se. D a r ra portă r i l e la l u mea o ri e n ­
tu l u i creşt i n n u se o p resc a i c i , a d î n c i rea a n a l izei icono­
g rafice relevî n d şi a lte a s pecte ca re nu pot fi Înţe l ese
decît În fu n cţie d e rea l iză ri l e picturii m u ra l e de o ri g i n ă
sa u d e a m b i a n ţă b i zanti n ă . Concludent este Î n pri m u l
rî nd cicl u l M a i c i i Do m n u l u i . E l a borat Î n că d i n seco l u l a l
V- lea, Î n l u mea b iza nti n ă , d e u n de a trecut ş i Î n Occ i ­
dent32, cic l u l M a i c i i D o m n u l u i se p a rti c u l a rizează l a SÎntă
Mă rie O rlea prin re preze n ta rea b i n ecuvî n tă r i i M a ri e i de
către m a r i i preoţi , d e a se m enea pri n m o n u me n ta l a com­
poziţie a Adormirii. C u privi re l a scena Binecuvîntării, prof.
Virg i l Vătă ş i a n u obse rva că este " rară În iconografia ori­
entală, iar În Occident cu desăvîrşire n ecunoscută33.
Exemple d e m n e d e atenţie g ă s i m la b i serica m ă n ă st i r i i
Daph n i , l î n g ă Ate n a (moza i c d i n a d o u a j u m ă ta te a seco ­
l u l u i a l X I - lea), În n a rtex34, de a se m enea la b i serica sf.
D u m itru - M i tropo l i a de l a M i stra (frescă executată În
1 3 1 035). Cu oa reca re i n s i stenţă , .a cea stă scenă a pa re În
pict u rile m u ra l e d i n Serb i a , ţa ră Î n ca re, Î n seco lele X I I I -X I V ,
cicl u l M a i c i i Do m n u l u i s - a b u c u ra t de o rea lă popu­
�a ritate. Cea m a i vech e rea l i za re În Serbia pa re a fi a ceea
d i n b i serica m ă n ă st i r i i G radac (cca 1 276)36, pentru ca Î n
t i m p u l regel u i M i l ut i n ( 1 282- 1 32 1 ) să se exec u te a m pl e
dcluri a l e M a i c i i D o m n u l u i , Î n ca d ru l că ro ra scena Bine­
<c uvÎntării Mariei de către marii preoţi a pa re c u reg u l a ritate.
i n b i se rica Sf. Clement (Peri bleptos) de l a O h ri d a ( 1 294- 1 295),
scena a pa re În n ao s pe pe retel e s u d i c, În bi serica
sf. G h eorg he a m ă n ă st i r i i Sta ro N ag o r i c i n o , i ma g i nea se
,a flă În prosco m i d i e ( pi ct u ri executate Între 1 3 1 2- 1 3 1 8)37,
În biserica reg a l ă I oach i m şi A n a de la m ă n ă st i rea Stu­
d e n ica, i ma g i nea se află În naos pe perete l e n o rd i c (pic­
turi executate În a n i i 1 3 1 3- 1 3 1 4)38. Aşa cum a re m a rca t
m a i d e m u l t prof. Vi rg i l Vătă ş i a n u , sce n a Binecuvîntării
este cu deose b i re frecventă În p i ctu ra sÎ rbă d i n pri m a
j u mă tate a seco l u l u i a l X I V- lea , m a i t î rz i u a pă rî n d n u m a i
ra reo ri39.
Relaţi i le iconog rafice cu p i ctu ra sîrbea scă pot fi a tes­
tate, Î n conti n u a re, ş i Î n legătu ră cu o a l tă sce n ă d i n
cicl u l M a i c i i Do m n u l u i ş i a n u m e Adormirea. Este b i n e ştiut
că a cea stă i ma g i ne, Î n va r i a n ta Ko'i mes i s ( M a r i a Înti n să
pe ca tafa lc Înconj u ra tă de a posto l i ş i iera rh i şi I s u s ca re
Îi p re i a sufletu l pe ntru a - I r i d i ca la cer) a fost de t i m p u r i u
ela bora tă Î n 'ca d r u l a rtei b i z a n t i n e , f i i n d a po i a d o ptată
şi de iconog rafia occ identa l ă , Î n ca d ru l că re i a s-a menţi ­
n ut pînă Î n seco l u l a l X I I I - le a , cînd a fost, t re ptat, Î n l o ­
c u i tă c u va r i a n ta iconog rafică i ta l i a n ă , În ca re acce n t u l
c a d e p e Încoro n a rea Fec ioa rei4o. I n pictu ra m u ra l ă a b i se ­
ric i l o r d i n Serbi a , re prezenta rea Adormirii Maicii Domn u ­
l u i a a j u n s s ă oc u pe u n l o c foa rte i m porta nt, f i i n d n u
n u m a i cea m a i a m plă d a r ş i ce-a m a i co m p lexă co m poziţie
din iconog rafia n a o s u l u i , unde o c u pă c u reg u l a ritate zona
s u perioa ră a perete l u i vestic. Este sufici ent să a m i n ti m
m o n u menta l a re prezenta re a Adormirii d i n b i serica fostei
m ă n ă st i ri Sopoca n i (rea l i zată că t re 1 265), a z i de u n i ver­
s a l ă notorietate, pentru a evoca c i n sti rea de ca re se b u c u ra
3 2 Karl K u n stle, /konographie der christ/ichen Kunst, 1, Fre i b u rg
i m B reisgau, 1 926, p. 322 ; Anto n i o M u-;;-oz, Iconografia delia /VIa­
donna, Florenţa, 1 905, p. 1 1 4.
33 'IV. 'lVătă ş i a n u , Istoria artei feudale . . . . , p. 401 .
34. V. Laza rev, op. cit., p. 1 94-1 95.
3 5 Gabriel M i l let, /VIonuments byzontins de /VIistro, Pa ris, 1 91 0,
p l a n ş a 75, fig . 3 .
3 6 Vla d i m i r Petkovic, La peinture serbe d u /VIoyen Âge, 1, Bel ­
g ra d , 1 930, p l . XCVI.
37 Richard H a m a n n , Mac Lea n , Horst Hallensleben, Die /VIonu­
menta/ma/erei in Serbien und /VIakedonien, vom 1 1 . bis zum friihen
1 4. lahrhundert, G iessen , 1 963, p . 28-29, fig. 1 7 1 , pl. 21 şi respectiv
p. 34, fig. 309, pl. 3 1 .
38 /dem, p. 32-33, pl. 30. O a ltă reprezentare este presu pusă
Î n capela M a ri e i din b iserica Mîntu itorul u i din mănăsti rea Zica
( 1 282-1 321 ?), (idem, p . 3 1 , pl. 26).
39 V. Vătă ş i a n u citează ca exemple ş i reprezentă rile din b i se­
rica Sf. D u m itru d i n Pec, biserica Adorm i r i i M a i c i i Dom n u l u i d i n
G ra c a nica, biserica Mîntu itoru l u i d i n Deca n i , b iserica Aibă (Bela
Crkva) din Kera n (Istoria artei feudale, p. 401 , nota 2) .
4 0 In mod excepţional, repreze n ta rea Adormirii În varianta Koi'mesis
a pa re şi m a i tîrz i u , d a r n u m a i Î n acele m ed i i În care i nflu enţa
bizantină conti n u ă să se m a n ifeste.
69
http://patrimoniu.gov.ro
a cea stă temă i co n og rafică În pictura med ieva l ă sÎ rbă ..
S u b d i recta i n f l u e nţă a i co n og rafi e i s îrbeşti , a cest a m p l u
ş i i m po rta n t mod d e a reprezen ta Adormirea Maicii Dom­
n ului a fost pre l u a t ş i d e p i ct u ra med i eva l ă ro m â nească,
p ri m u l mon u me n t i n vocat ca exe m p l u f i i n d bi serica d o m ­
nea scă Sf. N i co lae d i n C u rtea d e Argeş (ci rca 1 362- 1 366)4 1 .
La SÎntă M ă ri e O r/ea, a cea stă scen ă , s i tu ată p e perete l e
s u d ic, pă strează a tît o rg a n i z a rea de a n sa m b l u c î t ş i deta ­
l i i l e co m poziţi i l o r sîrbeşti, de a seme nea expres ia mon u m en ­
tală a acesto ra .
O a l tă referinţă la iconog rafia sîrbească Î n lesneşte ş i
a m p l a co m poziţie a Răstign irii. Sen s u l a pote'otic p e care
Î I dobîndeşte a cea stă i m a g i n e l a SÎntă M ă rie O r/ea , p r i n
a şeza rea deasu pra a rc u l u i d e tri u mf, se reg ă seşte, ca
p ri n C I p I U , Î n b i serica p r i n c i p a l ă a m ă n ă st i r i i Studen i ca
( 1 209), u n de ocu pă o Î n ti nsă s u p rafaţă pe pe rete l e de
vest al naosu l u i , deasu pra u ş i i către n a rtex.42
Referiri m a i g re u de l ă m u ri t la iconog rafia o rient u l u i
o rtodox oca z i onează sce n a Descoperirea sfintei cruci.
Excepţ i o n a l d e ra ră Î n iconog rafia med i eva l ă , a cea stă
scenă este, conform o p i n i e i prof. Vi kto r Laza rev, " tipică
pentru frescele caucaziene " , f i i n d frecve ntă m a i a l es În
G eo rg i a , u n de poate f i Întîln i tă i n că d i n seco l u l a l I X - l ea 43.
N e l i psesc, d eoca m d a tă , e le mentele ca re să co n d u că la
expl i ca rea a pa riţiei a cestei scene Î n b i se ri ca h aţeg a n ă ,
d a r u n e l e s u gestii i n acest s e n s pa re să ofere a n a l i za
sti l i st i că a pictu r i i d e care n e oc u pă m .
Ch i a r d e l a pri m a vedere , pict u r i le n a os u l u i b i se r i c i i
d i n SÎntă M ă ri e O r/ea vădesc ca l i tăţi a rtistice de a utentică
va loa re şi pa rti c u la rităţi de i nterpreta re de certă o ri g i n a ­
l itate. Cercetăto ri i ca re n e - a u precedat a u menţionat
coex i stenţa e l e mentelor sti l i st i ce o rienta l e ş i occi denta le,
i n s i stînd cînd a s u p ra u n o ra , cînd a s u p ra celor/ a l te44.
Vom i n ce pe a n a l i za noa stră pri n a evidenţia m od u l
d e o rg a n i za re a s u p rafeţe l o r - l a rg ş i a e ra t - sol uţie care
n u se intÎl neşte ca a ta re n ică i eri in p i ctu ra b i za nt i n ă i n
seco lele X I I I -XV45, d a r ca re işi g ă seşte n u m eroa se cores­
pon denţe Î n pictu ra m u ra l ă g otică d i n a ceea ş i pe rioa d ă .
Scenele a u d i men s i u n i rel a ti v m a ri , d a r co m poziţi i l e sînt,
În g e n e ra l , foa rte s i m p le, c u personaje puţine ş i desfă ş u ­
ră ri i n puţine pl a n u ri . I n ra po rt c u a n sa m b l u ri l e d e pic­
t u ră m u ra l ă d i n Serbia ş i M a ced o n i a , co m pl exe şi p l i n e
de m i şcare, pictu ri le de l a Sintă M ă ri e O r/ea a r p u tea
să pa ră s i m p l i ste, dacă nu ar fi co m pen sate, pe p l a n
a rtistic, de a l te ca l i tăţ i . F u n da l u ri l e sînt, cele m a i m u lte,
n e utre, i n d icaţi i l e privi n d deco r u l d e a rh i tect u ră fi i n d
s u m a re. Merită s ă f i e reţ i n u t ş i fa ptu l că Î n deco r u l a r h i ­
tecto n i c a l scen e l o r a pa r u n e l e el eme n te ca re i n d i că o
a n u m e fa m i l ia ri z a re cu a r h i tectu ra occ i d e n ta l ă : de exe m ­
p l u ferestrele b ifo re d e t i p ro m a n i c sa u ferestrele po l i l obe
c u ex p res ie ci sterc i a n ă , ca re ritmează faţadele edifi c i i l o r
d i n Naşterea Mariei. S i n g u ra scen ă , Î n care o rg a n i z a rea
f u n d a l u l u i a rh i tecto n i c a m i n teşte d e s o l u ţi i l e p i ctu ri i b i za n ­
t i n o - ba l can i ce este Adormirea Maicii Domnului, i m a g i n e
ca re , s - a a ră tat m a i s u s , prez i ntă i n d i scuta b i l e a semă n ă r i
c u co m poziţi i l e avînd a ceea şi te m ă d i n Serb i a .
C u deose b i re s e m n i ficativă pentru fo rmaţia a rti stică a
meşte ru l u i a n o n i m de la SÎntă M ă ri e O r/ea este mode l a ­
j u l v i g u ros a l forme l o r, modelaj o bţi n ut p r i n d iferenţe de
satu raţie c ro matică, potrivit u n u i procedeu deve n i t c u rent
i n pictura ita l i a n ă Încă din a d o u a j u m ă tate a seco l u l u i
a l X I I I - l ea ş i ca re cu l m i nează Î n ti m pu l l u i G iotto. R a po r­
ta rea l a pictu ra i ta l i a n ă este Î ntă r i tă , u n eori , ş i c u e l e m e n te
de o rd i n t i po l o g i c , ca În caz u l i m a g i n i i l u i Isus al durerii
4 1 Pentru datarea propusă de no-i, vezi Pictura românească in
imagini, Bucu reşti 1 970, p. 1 6.
4 2 R. H a m a n n s. a . , op. cit., p. 1 9-20, fig. 62, pl. 9.
43 V. Lazarev, � p. cit., p. 1 66, 2 1 9. Sînt citate b i sericile m ă n ă sti­
rilor rupestre d e l a David-G a redza (sec. IX) ş i b iserica m ă n ă st i r i i
d i n Gelati ( 1 1 25-1 1 30) . Merită s ă fie s e m n a l a t faptul că lnă/­
ţarea sau Descoperirea sfintei cruci (hypsosis) se burc-u ra de o m a- re
c i n ste la Constanti nopol, fi i n d a poi să rbătorită În l u mea ortodoxă
l a 1 4 septembrie.
44 .J . D. Ştefă nescu i n sistă asu pra i nflu enţei ita l i·ene (op. cit., p.
239) ; V. Vătă ş i a n u o relevă În p ri m u l rînd pe cea balcan ică
(op. cit. p. 401 -402) ; Entz ad eră la pă rerea celui d i n urmă (art.
cit., p. 247).
45 N e referim l a acea stă perioadă avî n d Î n vedere că b i serica
a fost construită În u lt i m u l sfert al seco l u l u i al X I I I -l ea ş i că
u l t i m u l termen propus pentru executa rea picturii este seco l u l al
XV-lea.
 Fig. 1 3 Biserica din Sintă Mărie Or/ea; Ină/ţarea sfintei cruci, zona centrală.
(Vi r d% rum) ca re i m presionează p r i n d u rerea reţi n ută a
fi z i o n o m i e i , d a r ş i prin p l i n ă ta tea atleti că a fo rmelor, a m i n ­
t i n d Î n spec i a l d e a n u m e rea l i zări a l e picturi i n o rd - ita l i ene
d i n pri m a j u m ătate a seco l u l u i al X I V-lea. D e o ri g i n ă
occide nta l ă este ş i ţin uta e p i sco p a l ă a Sf. N i colae, a că ru i
m it ră tri u n g h i u l a ră este specifică seco l u l u i a l X I I I - l ea ,
exe m p l e s i m i l a re ÎntÎl n i n d u - se deopotrivă În p i ctu ra d i n
I ta l i a c a ş i Î n a ceea d i n G e rm a n i a 46.
D a r, pentru a co nti n u a pe n d u l a rea Î n tre Occident şi
O ri e n t, pe n d u l a re la ca re ne o b l i g ă struct u ra atît de
com pl exă a p i ct u r i l o r de l a SÎ ntă M ă rie O rlea, este n ece­
s a r să s u b l i n i e m că, atît Î n t i po l og i a fi g u ri l o r cît ş i În
a pa ra t u l o r n a m e nta l , e l eme n te l e d e o ri g i n ă biza n t i n o ­
b a l ca n i că s î n t foa rte n u m e roase.
O adevă rată s i n teză a m o d a l i tăţi l o r sti l i stice prezi ntă
sce n a Naşterea M a riei. Pe u n f u n d a l convenţi o n a l de
a rh i tectu ră (ma rcat, cu m a m vă z ut. de prezenţa ferestrelor
d e t i p a p u sea n), al că ru i rol se red u ce l a c rea rea u n u i
s u po rt neutru pe ca re s e ţese co m poziţia , sce n a n a şte r i i
M a riei dobîndeşte o s o l e m n i ta te de ritu a l . Sfînta A n a , c u
o expres ie de i n tensă concen t ra re , s e od i h neşte p e u n
pa t, Î n faţa că r u i a este a şezat leagă n u l cu n o u a n ă scută ,
a s i stată d e o s l uj i toa re ca re toa rce47. D e pro po rţi i mon u ­
m en ta le, patu l sfi n te i A n a a re , Î n loc d e o r it:: e a l t o rn a ­
ment, o cruce d e co nsacrare a pa rţ i n î n d p r i m e i d ecoraţi i
a b i serici i p e ca re n o u l strat de p i ctu ră a respectat-o,
fa pt ca re dovedeşte că m eşte r u l c u n o ştea ro stul acestei
c ru c i . I n pa rtea d re a ptă , t re i t i ne re fete , c u obraj i i bucă ­
laţi, c u pă ru l strîns d u pă moda e l e n i stică ş i c u m a ri cercei
În u rech i , co m p u n g ru p u l cel m a i viu ş i ce l mai nea ştep­
tat al co m poziţiei. Cea d i n ti i , cu b raţele incruci şate l a
piept Î n semn d e s a l ut, se Înch i n ă s p re l e h u z ă , a d o u a ,
avînd Î n m î n a stî ngă o chesea ş i m î n a d rea ptă a şezată
c u g raţie pe u m e r i i cel e i d i n faţă , Întoa rce privi rea că tre
46 1 . D. Ştefă nescu citează exemple s i m i l a re l a M a i n z şi Brixen
(op. cit., p. 237) ; ar fi d e adăugat f i g u ra Sf. Nicolae din biserica
Sa n N icola - Sca n d r i g l i a , datînd de la sfî rşitu l seco l u l u i 0 1 X I I I - l ea
(F. Bolog n a , op. cit., fig. 56) ; V. Vătă ş i a n u notează mitra triunghiu­
" "
Iară a bisericii apusene (op. cit., p. 401 ) .
47 1 . D. Ştefă n escu presu pune c ă a r f i vorbe d espre Ioac h i m
(op. cit., p. 228) . i n rea l i tate este o servitoare core toarce (o se
vedea preciză rile ce u rmează şi i l u straţi a ) .
70
http://patrimoniu.gov.ro
u l t i m a fată c a re poa rtă u n eva nta i orie nta l cu coadă l u n g ă .
Î m b răca te Î n roc h i i strîmte, u l ti ma avî n d ş i o m a n t i e a i bă ,
Î m podob i te c u brăţă ri l a te a şezate deasu pra cotu l u i , cele
t rei t i n e re i m p resio nează p r i n a e ru l o rienta l a l expres i i l o r,
p r i n exoti s m u l ţin utei şi a l podoa belor. Elega nţa m i şcă ri ­
l o r, modelaj u l ta n d ru a l fi g u ri l o r ş i m î i n i l o r, ca ş i pieptă­
n ă t u ra strînsă În s u bţiri l a n ţ u r i de a u r, tot u l evocă U l'l
canon e l e n i stic de fru m u seţe fem i n i n ă , canon pe ca re
pictura biza n t i n ă de epocă pa leologă Î I reactu a l izează_
D e vec he t ra d iţie În pictura biza n t i n ă (În seco l u l a l
X I - lea o Î n tî l n i m l a Da ph·n i , Î n seco l u l a l X I I - l ea l a N e rez i ,
la bi serica Pa n a g h i a Phorbiotissa d i n Asi n u sa u Î n icoa n e l e·
s i n a i te48), scena Naşterii Mariei a a j u n s l a u n m a re pres­
tig i u În sîn u l pict u r i i sîrbeşti (So poca n i , al trei lea sfert
a l secol u l u i a l X I I I - lea ; Arilje, sfî rş i t u l seco l u l u i al X I I I - lea ,
b i serica Sf. C l e ment-O h ri d a , 1 294- 1 295 ; bi serica l u i
M i l u t i n d e l a Stude n i ca , 1 3 1 3- 1 3 1 4 ; bi serica Sf. G h eo rg h e­
de la Sta ro N a g o ri c i no, 1 3 1 6- 1 3 1 7 etc .49), pentru ca l a,
sfî rş i t u l secol u l u i a l X I I I - l ea s ă f i e prel uată ş i d e pict u ra
ita l i a n ă (Maestrul l u i Sa n M a rt i n o , M aesta delia Madon n a ,
P i s a , M u seo Civico ; Pietro Cava l l i n i , moza i c În biserica
Sa nta M a ri a i n Tran stevereSO), În ca d ru l că re i a va fi re pre-·
zenta tă de n e n u m ă ra te ori În seco l e l e u rmătoa re . I m a g i ­
nea d e l a SÎntă M ă rie O rlea a re meritul d e a i l u stra
tocma i momentu l de t ra nziţie sti l i stică În tre o r i e n t u l biza n ­
t i n o - ba l ca n i c ş i occ i d e n t u l cato l ic, mode l u l e i a p ro piat
afI Î n d u - se, c u s i g u ra nţă , În b i serica Sf. Clement din O h r i d a .
Este s uficient s ă s e co m pa re cele d o u ă i m a g i n i pentru a
se con stata că s u b a s pect u l o rg a n i z ă r i i co m poziţi o n a le
ele sînt a p roa pe identice : sfî nta Ana este a şezată la fe l ,
g ru p u l celo r t re i fete a re acelea ş i atri bute - chesea u a ,
evanta i u l - ş i a p ro a pe acelea ş i gestu ri , lea g ă n u l este '
l a fel , cu a ceea ş i tă b l i e ş i acelea ş i tă l pi Înflorate, În
a m bele scene se află s l uj itoa rea ca re toa rce l a l u m i n a
u n e i l u m î n ă r i fixa te Într- u n sfe ş n i c Î n a l t. D i n co m pa raţi a'
cel o r d o u ă i m a g i n i se despri n d ş i a lte co n stată ri : meşte-
f. b
V. Lazorev, op. cit., p. 1 95, 200, 206, 26 1 .
49 R . H a m a n n ş . o., op. cit., p . 25, pl. 1 7 ; p . 26-27, pl. 1 8 ;:
p. 28-29, fig. 1 69, p l . 21 ; p. 32-33, fig. 267, pl. 29 ; p. 34, pl. 3 1 -
50 F . Bolog na, op. cit., fig. 77, 79, 95.
 'r u l de la Sintă M ă ri a O rlea a o pe rat in d u b l u sens
asupra co m poziţiei de l a O h ri d a : pe de o pa rte el a
occidenta l i za t trata rea fo r m e l o r, pe de a l tă pa rte e l a
sporit recuzita o rienta l ă , cu deose b i re in g r u p u l celor tre i
.fete .
Da r sce n a ca re i l ustrează cel m a i b i n e com plexa fo r m a ­
'ţie a rtistică a meşte ru l u i de l a Sintă Mă rie O r lea este
.• Înălţarea sfintei cruci.
În faţa u n ei g rote, de o pa rte ş i de a l ta a u n u i mor­
imint i n d i cat s u m a r ca o cri ptă desc h i să , i m p ă răteasa Elen a
şi patri a rh u l Macarie a l Ierusa l i m u l u i s u sţi n crucea pe
' ca re o r i d ică un s l uj itor. Patri a rh u l , a că r u i fig u ră i m p u n e
pri n severitate, este i n soţit de u n g r u p de că l u g ă ri Î n
rra se s u re, c a re a p roa pe că se conf u n d ă c u f u n d a l u l Î n t u ­
necat a l sce n e i . Î m pă rătea s a , u r mată de u n g r u p de
c u rtence, s u g erat in pers pect i vă cora l ă , ş i de o g a rdă
'n u m e roasă d e osta ş i , se află Î n ch i a r centru l co m poziţiei
'ş i se pa re că s p re ea s-a i n d reptat intreaga atenţie a
·a rti stu l u i .
Î m pă răteasa este i m b răcată in tr-o l u n gă roc h ie roş i e
,deco rată c u perle d i s p u se i n g ru p u ri d e cite t re i , peste
care poa rtă o m a ntie roşcată , fă ră mÎ neci , brodată c u
roş u inch i s , bo rd u ra f i i n d i m po d o b i tă cu ş i ru ri de perle
'gemene. Ca p u l este Înfă ş u ra t În tr- u n vă I a l b ca re cade
pe u m e r i , deasu p ra f i i n d a şezată o co roa nă o rna m en tată
cu pe rle. F i g u ra este rotu nj i tă cu fe m i n i ta te, sfinta f i i n d
re p rezentată tină ră , cu m n u putea s ă f i e l a data atri ­
'b u ită descope r i r i i cruci i , cînd ea t reb u i e să fi fost dest u l
· d e i n a i n tată in vî rstă . P r i m a c u rtea ncă d i n s u ită a re o
rochie i dent ică cu a ceea a i m p ă ră tese i , cu deose b i rea că
<u meri i ş i p i e pt u l sînt acoperiţi cu o platcă brodată . Fi g u ra
,e tîn ă ră , desenată c u g raţie, i a r deasu p ra pă ru l u i stri n s
Fig. 1 4. Biserica mănăstirii Sopocani; Inmormintarea reginei Ana (detaliu).
71
http://patrimoniu.gov.ro
poa rtă u n f e l de beret brodat. Ca l i g rafiat s i m p l u d a r
expres iv, g r u p u l osta ş i l o r d e g a rdă s e i n d i v i d u a l i zează
prin a rm u ri l e ş i coifu r i l e a l be , d e asem enea prin fo rma
scut u r i l o r ş i a sti n d a rd u l u i c u t rei coz i , toate ca racte ris­
tice pentru ţ i n uta m i l i ta ră l a modă i n ţă ri le occidenta le,
cu deose b i re În Ita l i a seco l u l u i al X I I I - l ea . Un repe r, co n ­
cl udent i n a cest sens, este ofe rit de fresce le castel u l u i
V i sconti d e l a Rocca d i Angera executate l a sfîrş i t u l seco­
l u l u i al X I l I - l eaS 1 . in eco n o m i a co m poziţi e i , g ru p u l osta ş i l o r,
vioi ş i stră l u c i to r, fa ce u n s ugestiv pa n d a n t contra stant
c u zona intu necată a g rotei ş i c u co rteg i u l că l u g ă r i l o r,
a ccentuat de s i l ueta patria rh u l u i M a carie in veş m i n te d e
sch i m n ic.
Î n tre cele două zone de evi dent con t ra st coloristic şi
co m poziţio n a l , Î nt re severi tatea m o h o rită a g r u p u l u i de
că l u g ă ri ş i v i g o a rea bă rbătească a g ă rz i i cu coifu ri a s c u ­
ţite, s i l uetele e l ega n te a l e celor două fe mei i nt rod u c o
notă de poez i e cava lerea scă proprie atito r pictu ri m u ra l e
d i n caste l e l e evu l u i m ed i u . Desfă ş u ra rea a m pl ă , n o b i l a
a rm o n i e cro m atică, desen u l de o s u p remă p u ritate, d i ve r­
s i ta tea expres i i l o r ca re se mod u lează de l a seve ritatea
a sceti că l a robu steţea v i r i l ă , de l a maestatea i m pe r i a l ă l a
g raţioasa fe m i n ita te sint v i rtuţi ca re conferă a cestei i m a ­
g i n i d u ra b i l itatea perenă a u n e i a ute nti ce capodopere .
Alături de a ceste ca racte ristici, c u s e m n ificaţie a rti stică
m a i a m p l ă , scena Înălţării sfintei cruci reţi ne atenţia ş i
p r i n u n e l e pa rti c u l a rităţi ca re contri b u i e Î n m o d s peci a l
l a p reciza rea fa m i l i e i sa l e sti l i stice . A m re m a rcat ş i c u
a l t p r i l ej52 fa pt u l că exi stă n u m e roase a se m ă n ă ri c u sce n a
În mormîntă ri i reg i n ei Ana D a n d o l o pictată in n a rtex u l
5 1 F . Bolog n a , op. cit., fig. 60.
52 V. Drăguţ, Pictura murală din Transilvania, p. 1 5- 1 6.
bisericii m ă n ă st i r i i Sopoc a n i În Serbia53. Acea stă scenă a
fost p i ctată c u p roba b i l i ta te Î n a n u l 1 266, l a ce rerea re ­
g e l u i U ros I ( 1 242- 1 276), f i u l A n e i , ctito r a l m ă n ă st i r i i
Sopo ca n i , mon u ment l a a că r u i deco ra re a u pa rtici pat
mai m u lţi meşte r i . T re b u i e s u b l i n i a t fa ptu l că Î n ra port
cu celela lte p i ctu ri ce se află la Sopoca n i , sce na m o rţ i i
reg i n ei A n a face n otă a pa rte, Î n p ri m u l rî n d dato rită cos­
t u m e l o r foa rte bogate pe c a re l e poa rtă m e m b r i i c u rţ i i
reg a l e . O r, toc m a i a ceste cost u m e s e reg ă sesc ş i l a SÎntă
M ă ri e O rlea. Ase m ă n a rea d i ntre Î m pă ră tea sa E l e n a ş i
reg i n a Ana este izbitoa re : n u n u m a i acel a ş i modelaj a l
fig u ri i , da r abso l ut a ceea ş i Î m bră că m i n te, a se m ă n a rea
m e rg î n d pînă la identi ta te, toate elem entele o r n a m e n ta l e
avî n d a ceea ş i d i stribuţie, se m n ificativ f i i n d moti v u l d ecora ­
t i v a l perle l o r g ru pate cîte t re i . Aşa c u m obse rva And re
G ra ba r, pictu ra balcan ică a m a n i festa t o p red i l ecţie deo­
sebită pe ntru decoraţia cu perle ş i pentru g ru pa rea l o r cite
t re i , păstrî n d a cest s i stem şi Într-o v re m e cînd În a l te ţă ri
decă z u s e d e m u l t54. T reb u i e a m i ntit, de a se m enea, şi fa ptu l
că a rh ie p i sco p u l Sava I I d i n pictu ra d e la Sopoca n i a re
a ceea ş i m i tră ş i aceleaşi veş m i nte sacerd ota le ca cele
p u rtate de cei trei m a ri preoţi d i n scena Binecuvîntării
Mariei de la SÎntă M ă ri e O rlea .
53 U ros I o adus la Sopocani restu rile ta tă l u i său, Stefa' n
Nemanja, " primul Î ncoronat " şi tot a i c i a fost Î n mormÎ ntată Ana,
mama l u i U ros 1, nepoata dog e l u i veneţ i a n En rico Dandolo (Vla ­
d i m i r Petcovic, La mort d e l a reine A n n a a Sopocani, i n " Premier
recueil dedie o Th. Uspenskij, " Pa ris, 1 930, p. 2 1 7, pl. XXVI I I ; N .
L . Oku nev, Les peintures murales 6 /'eglise d e Sopocani, Î n " Byza nti­
noslavica " , 1 929, p. 1 1 9-1 50 ; Voislav J . Djuric, Sopocani, Belgrad,
1 963 ; R. Hama n n ş. a . , op. cit., p. 25-26, fig. 1 35, pl. 1 6) .
54 A . G ra bar, L a peinture re/igieuse e n Bulgarie, Pari s 1 928,
p. 301 .
Fig. 1 5. Biserica mănăstirii Sopocani. Inmormintarea reginei Ana
(detaliu).
72
http://patrimoniu.gov.ro
I n a i nte de a Încheia co n s i d e raţi i l e de o rd i n sti l i stic,
t re b u i e să a d ă u g ă m cîteva cuvi n te cu p ri v i re la gama
c ro m atică a p i ctu ri i de l a SÎntă M ă rie O rlea . Deosebit de
sobră, pa l eta d e ca re s - a fo losit meşte r u l a n o n i m se reduce
la cîteva to n u ri de ro ş u de pămînt, la bru n , la a l b, 10
verde şi la p u ţ i n neg ru, to n a l itatea generală f i i n d s u bor­
d onată u n e i n u a n ţe catife l a te de roş u , n u a nţă pusă Î n
va loa re d e acord u l f u n d a mental cu stră l uc i r i l e a l b u l u i .
Această o rg a n iza re c romatică este fa m i l i a ră m u l tor
"
p i ctu ri i ta l iene d i n " D u g en to , de exe m p l u la cated ra la
din Atri ( 1 260 - 1 270) s a u la bi serica San Vicenzo d i n
G a l l i a n o ( 1 270- 1 280)55, ş i v i n e s ă d ovedea scă odată mai
m u l t s i n teza sti l i stică pe ca re am Î ncercat să o evocă m
perma nent.
Reca p i t u l î n d a n sa m b l u l e l ementelor de o rd i n i co n og ra­
fic ş i sti l i stic comenta te pînă a i c i , Înca d ra rea cro n o l og ică
a p i ctu r i i d i n n a o s u l biseri c i i d i n SÎntă M ă rie O rlea decurge
d e l a s i ne . O asemenea s i n teză n u se putea constitui
d ecît l a sfîrş i t u l seco l u l u i al X I I I - l ea ş i În pri mele decen i i
a l e seco l u l u i a l X I V- l ea , Încad ra re p e ca re o confi rmă
pe depl i n i n scripţia pictată pe perete le s u d ic. Fru moase
m a j u s c u l e de sti l g otic t i m p u ri u - pa rţi a l şterse - pe rmit
reco n stitu i rea u rmătoru l u i text :
H ( I )S(T)A ECC( L E S I A EST D ) E D I CAT(A)
P RO ( H O N O R E) BE(A)TE G( E N I T R I C I S) AN( N )O D(O M I )N I
M°C(CCO)U N D(E)C(I M)O
" Această biserică a fost Închinată spre cinstea Fericite;
Născătoare, Anul Domnului 1 3 1 1 " .
Este m e r i t u l l u i Entz G eza d e a fi p u b l icat pentru
pri m a oa ră a cea stă i n scri pţie, s u b l i n i i n d că atît t i p u l de
l i teră cît ş i sti l u l pictu r i l o r e l i m i n ă pos i b i l i ta teo a l tei
l ectu ri56. L u c rî n d i n depen dent l a descifra rea i n scri pţiei d e
m a i s u s , a m a j u n s l a acel a ş i rez u l tat, ceea c e confi rmă
lectu ra l u i Entz ş i i poteza p rof. V. Vătă ş i a n u c a re pro p u ­
sese data rea În p r i m a j u m ă ta te a seco l u l u i a l X I V - lea57_
Rez u l tă d e a i ci că a n sa m b l u l de pictu ri d i n n a o s u l
biserici i d i n SÎntă M ă ri e O rlea este c e l m a i vec h i d i n
cîte n i s e pă strează Î n ţa ră , deva n sÎnd cu j u m ă ta te d e
veac pe cel exi ste n t Î n bi serica d o m nea scă Sf. N i colae
d i n C u rtea d e Argeş.
D a r c u acea sta Î n că nu am ră s p u n s Î n t rebă ri i : de
u n de p rove n ea a u to r u l a cesto r p i ctu ri ? Pînă c î n d n u se
vo r Î n t re p ri n d e ce rcetă ri s i stematice privi n d fenomen u l d e
i n te rfe renţă a rt i st i că d i ntre O c c i d e n t ş i O rient În c u rs u l'
secol u l u i a l X I I I - l ea, fe nomen pe ca re p rezenţa cruciaţ i l o r
Î n Leva nt l - a favo rizat, n u se v a putea ră s p u n de cu d e p l i n ăI
sig u ra nţă l a a cea stă Î n t reba re. Pe pa rc u rs u l ex p u n eri i,
a u fo st i n d i ca te n u meroase elemen te de o rig i n e sîrbească,
a l tele de o ri g i n e i ta l i a n ă , fa pt ca re ne-a Î n g ă d u i t să­
c redem că meşte r u l p rovenea d i n m ed i u l sÎrbo - i ta l i a n d i n
zona D a l maţiei s u d i ce58. I poteza poate f i a cceptată Î n
co nti n u a re, Întrucît co m pone ntele a n a l i zate sînt s i g u re, d a r
e a poate f i n u a nţată p r i n p ri s m a sch i m b u l u i activ d e fo rme
a rti stice patronat de cruciaţi , pentru cîteva dece n i i stă pÎn i ­
to ri a i Consta n t i n o po l u l u i , i n stal aţi m u l tă vre m e Î n vech i ce n ­
t re de a rtă b i za n t i n ă . Recent, expoz iţia d e i coa ne d i n C i pru 59'
ne-a reve l a t posi b i l ita tea u n e i a l te zone În ca re s - a r fi
putut rea l i za o s i n teză Occi dent-O rient de care să bene­
ficieze Serbia Î n să ş i . Această zonă ar p utea fi toc m a i
ră să ritu l med i te ra n ea n , cu d i rectă i m p l ica re a ce ntre l o r
m o n a stice de l a S i n a i ş i I e r u sa l i m , ce ntre u n d e s e se m n a ­
lează n u m e roase icoane Încă nest u d i ate, ca re pa r să
55 F. Bologna, op. cit., fig. 53,59.
56 Entz Geza , ar/. cit., p. 247 : " Numărul ce indică anul este
sigur. Deşi in zona ş tearsă ar putea incape şi C CCc, tipul de literă
nu poate fi imaginat in secolul 01 XV-lea" .
57 V. Vătă ş i a n u , op. cit., p. 402.
58 V. Drăguţ, Pictura murală din Transilvania, p. 1 6.
59 N e referim la expoziţia organ izată la Moscova , În septembri e
1 970, Î n soţită d e u n excelent cata log.
Fig. 1 6 . Biserica Sintă Mărie Orlea. Inălţarea sfintei cruci (detaliu). "
http://patrimoniu.gov.ro
 l( I � (f\ �1K: J )I
J((�(b) ®
m@�
Fig. 1 7. Biserica din Sin/ă Mărie Orlea; inscripţia dedica/arie (după Entz Geza).
p rezi nte toc m a i t ră să tu ri l e sti l i st ice pe ca re l e - a m evocat60.
Aşa s - a r p u tea exp l ica ra rităţi le iconog rafice existente l a
SÎntă M ă rie O rlea, d e a se me n ea o rg a n i z a rea iconogra­
fică cu un p ro n u n ţa t ca ra cter demon strativ.
Co n s i d e rate Î n această p e rs pectivă , pictu ri l e n a o s u l u i
RES U M E
L ' eg l i se d e SÎntă M ă rie O rlea, v i l l a g e d u s u d d e l a
Tra n sylva n ie, d a n s l e depa rtement d e H u nedoa ra , e s t u n
g racieux m o n u m ent d ' a rc h i tect u re ro m a no-gothiq ue, datant
du dern i e r q u a rt du X l l l - e s i ecle, richement decore a I ' i n ­
teri e u r d e pei n t u res m u ra le s datant d e d iffe rentes epoques.
Bien q u e ces peintures aient ete p r i se s e n considera ­
tion d a n s l a l i ttera t u re d e s peci a l i te d e p u i s p res d ' u n
s i ecle, l e s etu de s n ' o n t p a s depa sse l a p h a s e i nt rod uctive,
les p roblemes d ' o rd re styl i st i q ue, iconog ra ph i q u e et c h ro ­
n o l o g i q u e eta n t encore con t roverses. D a n s l e p resent a r­
ticle, I 'a ttention se porte seulement s u r les pei n t u re s d u
naos, d atees, selon u n e i n scri pti o n , d e 1 31 1 . (Cette i nscri p­
t i o n , e n m aj u scu les goth iq ues, a ete p u b l iee pou r l a p re­
m i e re foi s pa r Entz G eza). E n s o u l i g n a n t l e ca ractere de­
m o n stratif du p ro g ra m m e i co n o g ra ph ique, qui i l l ustre les
deux cycles p r i n c i pa ux, l e cycl e c h ri sto l o g i q u e et l e cycl e
d e l a Vierg e - avec u n e mention s pec i a l e po u r I '.a m pl e
i ma g e d e L'lnvention de l a Sainte Croix, I 'a rticle i n s i ste
s u r les l ia i son s q u i exi ste n t a vec q u elq ues m o n u m e n ts d e
l a pei nture serbe d e I 'epoq ue.
Les ra p p rochements sont pa rti c u l i e rement fra ppa nts
a vec l a Naissance de la Vierge d e S a i nt Clement d ' Ochride
( 1 294- 1 295), ce qui p ro u ve I 'existence d'un model e com u n .
La B{medicfion de la Vierge par les g rands pretres, i ma g e
a s sez ra re d a n s I ' iconog ra ph i e byza n ti n o - ba l ka n i q ue et
i ncon n ue d a n s I ' iconog ra p h i e occidenta le, est frequente
d a n s l a pei n t u re serbe, nota m me n t a u tem ps d u roi M i l o u ­
t i n e ( 1 282- 1 32 1 ). P a r m i l e s exe m ples p l u s i m po rtants, I ' a u -
Fotog rafi i le care i l u st rează prezentu l a rticol a u u r m ă ­
toa rea p rove n ie nţă : M uzeul d e a rtă a l R. S. Ro m â n i a ( a r ­
h iva fostei Co m i s i i a m o n u mentelor i sto rice), i l u straţi i l e
.. 60 Problema se pare că se află În preze.nt În atenţia specia-
l i ştilor g reci.
74
http://patrimoniu.gov.ro
��RO �10ilfQ
o
o �
biseri c i i d i n SÎntă M ă rie Orlea cîşt i g ă ş i m a i m u l t i n
i n te res, demon strînd i m pl i cit c o m p l exitatea fe no m e n u l u i
a rti stic d i n s paţi u l b i za n ti n o - ba lca n ic, fenomen c u care
ţă ri l e ro m â n e s - a u aflat Într-o neîncetată ş i st i m u la toare
legătură.
teur cite les rep resentation s de cette i m a g e q u i se trouvent
d a n s I 'eg l i se du m o n a stere d e G ra d a c (env. 1 276) , d a n s
I ' eg l i se S a i n t - C lement d ' Ochride ( 1 294- 1 295), d a n s I ' eg l i se
S a i n t - G eo rges du m o n a stere de Sta ro N ag o r i c i n o
( 1 3 1 2- 1 3 1 8), d a n s I ' eg l i se des S a i nts Joach i m et A n n e d u
mO:n a Sitelne de StludelnÎrCa { 1 3 1 3- 1 31 4) .
D u po i n t d e v u e styl i stiq ue, l e s pe i nt u re s d u n a o s d e
I 'eg l i se d e S Î n t a M ă rie O rlea expri m e n t u n e p o s i t i o n i n ­
termed i a i re ent re l a peinture byza n ti n o - ba l ka n iq ue, d ' u n e
p a rt, et l a pei n t u re i ta l ienne, d ' a u tre pa rt. L'article so u l ig ne
l a ress e m b l a n ce entre l es deta i l s vesti m e n ta i re s et typol o ­
g i q ues d e l a peinture d e I 'eg l i se de Sintă M ă r i e O rlea et
cel l e du m o n a stere de So poca n i, en Serbie.
II co nvient d 'a cco rder une ,a ttention p a rticu l i e re a
L 'lnvention de la Sainte .croix, scene ca racterist i q u e po u r
les pei n t u re s m u ra les d u Ca ucase, d o n t I ' a pparition d a n s
l a petite eg l i se t ra n sy l va i n e n e peut a I ' h e u re actue l l e
s ' ex pl iq uer.
Consid erees d a n s leu r ensem ble, les pe i nt u res du n a o s
d e I 'eg l i se d e Sintă M ă ri e O rlea contri b u e n t a m ettre e n
evidence l a com pl ex i te d u phenomene a rtistique d a n s
I ' e s pa ce ca rpato - ba l ka n ique, a u ne e poq u e o u l e s confl u ­
ences o rienta les e t occidenta les eta i e n t favorisees p a r l a
p resence e n O rient des croises. Leur i m porta nce est d ' a u ­
t a n t p l u s g ra n d e q ue, p a r l a d a te d e l e u r executi o n , 1 31 1 ,
e l les sont les peintures m e d i eva les les p l u s a nciennes d e
Ro u m a n ie .
1, 8, 9, 1 3, 1 5 ; D i recţ i a m o n u mentelor i storice - i l ustra­
ţ i a 2 ; M uzeu l Fresce l o r d i n Bel g ra d - i l u st raţi i l e 7, 1 0, 1 4
ş i 1 6 ; a rh i tect A n d re i Pă n o i u - i l u st raţ i i le 4, 5, 6 , 1 1 , 1 7.