S ăptăm inal p olitic-so cia l-cu ltu ra l ed itat de C om itetul ju d eţean pentru cultură şi educaţie socialistă Iaşi, an u l X II,

nr. 10 (580), vin eri, 11 m artie 1977, 8 pagini, 1 leu

Cu toate energiile ■r ^ r Ä » V
0 noapte şi două iile
In existenţa fiecăru i popor se întiln esc m om ente g rele, cînd
treb u ie să faca faţă u n o r n ep rev ăzu te în cercări, cînd tre b u ie
să-şi concentreze toate en erg iile p e n tru a le depăşi şi a-şi u rm a
г« •*%: Ш ■■/ у
din viaţa unei uzine
m ersu l înainte. B iografia n o astră co ntem porana, m arcată de m a­
rile îm p lin iri ale constru cţiei socialiste, a inclus şi astfel de
m om ente cînd am fost n evoiţi să răsp u n d em d e z lă n ţu irii o arb e
şi a oamenilor ei
a stihiilor. In d icţio n aru l ex isten ţei n o astre a tre b u it să trecem
şi n ed o ritu l term en , calam itate n a tu ra lă . Seism ul d in seara zilei
de 4 m artie a în d o iiat tru p u l şi su fletu l ţă rii, provocînd m a ri in eri 4 m artie, orele 21. S eară
pagube m ateriale, d urero ase p ie rd e ri om eneşti. M em oria isto riei
îl va în reg istra cu toată în c ă rc ă tu ra sa de d ram atism , cu g ra v i­
tatea u rm ărilo r şi ecourile lo r in conştiinţe. D ar to t m em oria
isto riei va în reg istra re a c ţia nu m ai p u ţin im p resio n an tă a în ­
V um edă de p rim ă v a ră un pic
zgribulită. Fam iliile se ad ună
acasă, blocul zum zăie, liftul
u rcă şi coboară neobosit, se
treg ii populaţii care, cu o so lid aritate d ictată de însăşi stru c tu ra aud g lasu ri în tre p aliere. Cele două
o rîn d u irii noastre, a tre c u t im ed iat la o p eraţia de salv are a celor fete au făcut baie sub p riv eg h erea
ce m ai p u teau fi salvaţi, de d eg aja re a clăd irilo r distru se, de r e ­ m am ei, cînd soseşte ta tă l de la u-
in tro d u cere în circu itu l economic a în tre p rin d e rilo r şi in stitu ­ zinâ, ele a p ro a p e ’ au aţip it. D irec­
ţiilor, de norm alizare a a ctiv ităţii. în c ă din p rim ele clipe de to ru l a v en it ceva m ai devrem e ca
după sinistru, toţi cei apţi de a da o m ină de a ju to r şi-au o fe rit de obicei, a re de p re g ă tit o d are de
cu generozitate serviciile şi au tre c u t efectiv la o m uncă n e p re ­ seam ă p e n tru şed in ţa de a doua zi.
cupeţită, fă ră răgaz. O am eni ai m uncii, m em b ri ai g ărzilo r p a ­ îşi în tin d e situ aţiile pe m asă, a re
trio tice, m ilitari ai fo rţe lo r arm a te şi ai M in isteru lu i de in te rn e , în creion fraza de început, la te ­
specialişti, personal san ita r, stu d e n ţi şi elevi, sub conducerea levizor se tra n sm ite film ul bulgar
organelor şi o rganizaţiilo r de p a rtid , au tre c u t n e în tîrz ia t la în ­ „D ulce şi a m a r“, soţia preg ăteşte
lă tu ra re a u rm ă rilo r cu trem u ru lu i, m uncind cu resp o n sab ilitate cina. Şi deodată, p a h arele din v i­
com unistă, în tr-u n clim at de o rd in e şi de disciplină. S -a dovedit trin ă încep a clănţăni, tre m u ru l lu ­
şi de această dată că v alo rile în care credem şi pe care le cul­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu examinind la faţa locului, pe una din străzile c ru rilo r creşte şi in ginerul u rm ă­
tivăm , p atriotism ul, sp iritu l civic, etica socialistă definesc con­ rin d p en d u larea lu stre i îşi dă sea­
ştiin ţa om ului societăţii n o a stre şi dobîndesc o m a re fo rţă m o­ Capitalei, modul cum se acţionează pentru înlăturarea urmărilor cutremurului.
m a de seism. Se rep ed e ia fete, le
bilizatoare. scoală, le îm bracă şi abia cînd le
O deosebită im p o rta n ţă în c o n cen trarea tu tu ro r fo rţe lo r în
organizarea u n itară, o perativ ă a lu c ră rilo r de în lă tu ra re a con­
secinţelor seism ului, în e fectu area m uncii de reco n stru cţie, au
av u t-o D ecretul p rezid en ţial cu p riv ire la in stitu ire a stă rii de
necesitate, h o tă rîrile ad o p tate de C om itetul P olitic E x ecutiv al
r.Tu, ţa ră care ne-ai născut!
scoate pe uşă le spune să coboare
rep ed e deoarece e cu trem ur. El r ă ­
m îne să stingă televizorul, să ve­
rifice gazul—m eticulos cum e — şi
cînd ajunge jos to tu l a tre c u t ca un
C.C. al P.C.R. în tru n it in re p e ta te rîn d u ri, sub p reşed in ţia to v a­ Tu, ţară care ne-ai născut Să crească toate spre înalt, coşm ar. Le recom andă să m ai ră -
răşu lu i N icolae C eauşescu. A ceste h o tă rîri, a d e v ă ra te pro g ram e Şi-ţi tai spre viitor fereastră, Să înflorească iarăşi viaţa, m înă în c u rte şi el pleacă întins,
de acţiune, au stabilit, în fu n cţie de n ecesităţile im ediate, d irec­ Vei trece cum ai mai trecut Şi să dăm relelor asalt îm b răcîn d paltonul din m ers, spre
ţiile p rin cip ale în care tre b u ie de acţio n at p e n tru sa lv area v ie­ Şi-această crîncenă năpastă. Gonind durerile şi ceaţa. uzină.
ţilo r om eneşti, cazarea celor răm aşi fă ră adăpost, re p u n e re a în ora de ieşire a schim bului
fu n cţiu n e a în tre p rin d e rilo r av a ria te , d e ru la re a fă ră în tre ru p e re
a p rocesului de pro d u cţie şi b una fu n cţio n are a vieţii sociale pe
te rito riu l în treg ii ţă ri. In şed in ţa din 8 m a rtie a.c., C om itetul P o ­
litic E xecutiv al C.C. al P.C.R. a h o tă rît, la p ro p u n e re a to v a ră ­
Căci sîntem viţă de eroi
Şi nu ne sperie destinul.
Trăim încrezători în noi,
Acum cu lacrimi pe obraz
îndoliaţi săpăm morminte.
Dar patria cu-avîntu-i treaz
Prin s remuri merge înainte.
E doi, însă n -a p ă ră s it încă ni­
m eni halele. R epede, o tre ­
cere p rin secţii. L a h ala de
boghiuri s-a su rp a t un zid,
şului N icolae Ceauşescu, m ăsu ri p e n tru a ju to ra re a p erso an elo r După furtuni slăvind seninul. sîn t 4 ră n iţi d in tre care u-
sinistrate, expresie a g rijii p e n tru om, a fie rb in te lu i um anism Căci nu ne rupem ca un ram. nul m ai grav. U rgent, sîn t expe­
care stră b a te politica p a rtid u lu i şi a sta tu lu i n o s tru Nu ne-ndoim la fel c-o sîrmă. diaţi la spital. In celelalte secţii,
P rezen t, ziua şi noaptea, în zonele cele m ai afectate de cu­ Trudi-л о т dornici de noroc, Sîntem alături de-acest neam stricăc iu n i d iferite ce urm ează a fi
tre m u r din capitaiă şi d in a lte localităţi, to v a ră şu l N icolae Cu mintea şi cu braţul harnic, Şi de bărbatul de la cîrmă. depistate. La staţiu n ea de com pre-
C eauşescu a condus şi conduce efectiv, p în ă în cele m ai mici Să punem repede la loc soare, o peratorul de serviciu a do­
am ănunte, o p eraţiile celor a fla ţi în p rim ele rîn d u ri ale luptei Ce s-a pierdut aşa zădarnic. George LESNEA v e d it o prezenţă de sp irit salv ato a­
p e n tru lim itarea efectelor d ezastrului. Om în tre oam eni, sec re ta ­ re. N esocotind p rim ejdia, a reu şit
ru l g en eral al p a rtid u lu i în d re a p tă p rio rita te a e fo rtu rilo r sp re să închidă conducta de acetilen şi
salv area celor m ai de p re ţ b u n u ri, v ieţile om eneşti. P rezen ţa sa să p ună to tu l în ordine, după care
stim ulează in iţiativ ele, asigură co n cen trarea a cţiu n ilo r sp re acele analogii cu alte m om ente răscolitoare a căzut epuizat pe un scaun, fă ră
d irecţii care duc la norm alizarea vieţii econom ico-sociale. în ­ — d in tre c u t — sem ne de încredere. glas. A bia acum sesiza pericolul.
treag a ţa ră este a n tre n a tă , sub conducerea p a rtid u lu i, in activ i­
ta te a de vindecare a răn ilo r, de re lu a re a m uncii sale co n stru c­ Reculegere activă Să n e am intim de aprigii oam eni ai
p ăm în tu lu i din isto riile sadoveniene,
O am enii ieşiseră din schim b, şe
p re g ă te a u de p lecare şi parcă nu se
în d u rau , p riv eau sp re director. Aş­
tiv e care a fost doar în tre ru p tă şi nicidecum oprită. P o p o ru l care după b ătălii „se întorc să-şi caute
rom ân, cu sp iritu l de ră sp u n d ere de care a d at dovadă în d e­ S -a dovedit încă o d ată, în aceste tep tau să plece el întîi. D in obiş­
cursul istoriei sale, este h o tă rît să d esfăşoare n ea b ă tu t m unca de m orţii, ca să le dea, în păm înt, hodina n u in ţă ochii li se în d re p ta u spre
zile zbucium ate, că d u re re a conţine
reco n stru cţie, este h o tă rît să tra d u c ă în v ia ţă m a rile obiective re su rse m o rale active, p unînd în m iş­ p o ru n c ită de datină", p en tru ca apoi ieşire. D irectorul însă nu venise să
ale dezvoltării econom ico-sociale a p atriei. î n aceste m om ente care — ca şi b u c u ria — to ta lita te a să-şi reia ritm ul. M ăşti felu rite invită plece. Şi atu n ci au început să in tre
grele, sîntem convinşi că m unca în care sîn tem a n g a ja ţi şi în p o sib ilităţilo r om ului, rev elîn d fo rţe la ­ la com paraţii. în g în d u ra re a lui M iron pe p o artă alergînd, nu m ergînd,
care am in v e stit toate energiile este g a ra n ţia d ezvoltării Ro­ te n te care fac podoaba u m an ităţii. O C ostin a re ca rev ers energia lui C ante- g răb iţi să cu p rin d ă rep ed e şi to tu l
m âniei pe d rum ul sooialism ului, g a ra n ţia p ro g resu lu i şi b u n ă ­ im ensă cronică deschisă în reg istrează m ir ; re v eria em inesciană a re d rep t cu p riv irea , aflu in d ca apele de p ri­
stă rii în treg u lu i n o stru popor. m ii de acte de eroism anonim , ilu s- com plim ent dinam ism ul civic. m ăv ară, oam eni din toate secţiile, în
CRONICA trîn d to to d ată filozofia p ractică a un u i N e-am fo rm at o conştiinţă severă a fru n te cu se cretaru l organizaţiei de
popor în c o n fru n ta re a cu a d v ersită ţile. dato riei, bazată pe ideea de p a rticip are p artid , cu p reşed in tele sindicatului,
Indivizii se p o t resem n a, — aceasta p le n a ră la ritm u l com unităţii. D urerea m uncitori, m aiştri, ingineri, tin e ri
ru p e ech ilibrul a tîta tim p cît devoră în şi v îrstn ici, fiecare cum apucase să
p e riscu l lo r ; o n a ţiu n e în tre a g ă nu, plece de acasă. Soseau neconvocaţi,
de u n d e p riv eliştea de epos a n aţiu n ii sin g u rătate, devastînd, ducînd la stă ri
lim ită. S in g u rătăţii tragice noi îi opu­ aduşi de g rija şi dragostea p en tru
M om ent n o a stre în eroica a p ă ra re a v ieţii. Cu­
tre m u ru l care a în sîn g e ra t acest în ­ nem un profund sentim ent al coeren­
fabrică, era ceva peste ora 22 şi
p ă re a că e în zori, la in tra re a în
ceput de p rim ă v a ră , a în tre ru p t în ţei, în c ît du rere, p ăm în t şi oam eni de­ schim bul de dim ineaţă.
Cît ne eşti tu de-aproape, p ăm în tu le-p ă m în t ? cîteva secunde sta re a de geom etrie, v in term en ii u nei filozofii a acţiunii. — Ce s-a în tîm p lat ? Cum am re ­
Tu viaţă, — că tot v ia ţă n u m ele tău r ă m în e .. . ritm u rile clare, con ştiin ţa o rd in ii con­ Se afirm ă în aceste zile de su ferin ţă zistat ? L a noi în secţie ce e ? D ar
Da, fiecare ştie prin fap tă -a sp u n e : sîn t stru ctiv e, curm înd v ieţi, opunînd crea­ u n su flet al m a rilo r so lid arităţi, un la noi ? în treb a fiecare pe cei ieşiţi
Ş i fiecare-n toarce p riv irile spre m îin e... ţie i u n ab su rd al nim icirii. Ne re c u ­ um anism în acţiune, în tă rit de ex p e­ d in schimb.
legem , p ă tru n şi de o m o rală eroică, ve­ rie n ţa v rem ii n o astre socialiste. Ideea A tunci d irecto ru l s-a convins o
Doar unora p rivirea li s-a lip it de nori, rific a tă de două m ilenii, p rac tic a tă în - d ată m ai m ult că se poate baza pe
Doar negura pe u n ii i-a îngropat în casă ; tr-o isto rie în care eroicul a fost con­ Const. CIOPRAGA Al. ARBORE
D ar fieca re-i ştie р е-ai să i n em u ritori — d iţia fu n d am en tală a existenţei. P o tri­
v it şi tonic acum este să scoatem din (continuare* în pag. 3) (continuare in pag. 2)
P e uşa u n ei clip e i-a ştea p tă ca să iasă...

Da, una, m oştenită, e casa u nui neam

Cu ziduri încercate, cu te m e lii de soare ;
Da, fiecare poate cin stit să spună : am colo, tu rism e zdrobite sub blocuri de p ia tră şi cărăm izi,
Cînd ţara lu i de toate se p oate şti că are...

Doar unora tot strîn su l li s-a a les în v in t ;

Doar pentru u n ii totu l s-a p resch im b at în ceaţă ;
Da, fiecare ştie să pu n ă m in a cînd
E viaţa care cere în con tin u are v ia ţ ă .. .
Da, blocul unei clip e se poate prăbuşi,
Da, glasu l raţiunii o clip ă nu s-au d e ;
Dar un popor n -aşteap tă p în ă se fa ce z i . . .
Da, fiecare-aşteap tă o v e ste d e la r u d e .. .
Da, m u lte ne-ncercară, n im ic nu ne-abătu...
D in nou pe tem elie pe toate le vom pu n e ;
Căci nu a fost m in u n e şi nu vom crede, nu,
Că s-ar reface toate aşa, ca prin m inune...
Da, um ăr lin gă um ăr, vom reclădi din nou ;
Istoria nu poate să fie clătin ată . . .
Da, totul pe m ăsura poporului erou —
Da, gospodari ai ţării răm înem laolaltă...
Paul BALAHUR
Ore tragice
.. .S în t rîn d u ri p e care nu aş fi crezut să le scriu
v reodată. S în t rîn d u ri am are, ieşite din în crîn cen area
acelor clipe de coşm ar — d o a r cîteva clipe — p refa-
ţîn d însă a tîte a o re tragice. în c e rc să su rp rin d , ca o
m ă rtu rie a inim aginabilului, ten siu n ea m om entelor parcă
încrem en ite, ieşite d in tim p, cînd, la B ucureşti, pe în­
tu n eric, d o ar sub lu c irile ireale a le a stru lu i nopţii, dînd
în şelăto are iriz ă ri n o rilo r d e p ra f şi de cenuşă, am
p a rc u rs în p lin convoi de oam eni îngroziţi, o b u n ă p a rte
a Căii V ic to rie i...
Călcam toţi peste cărăm izi şi moloz, n e feream de
grinzi, de ţevi şi de cab lu rile căzute, ca n işte curse,
în to ate d irecţiile. Şi, deodată, ca n işte d ea lu ri ale
m o rţii, se ivesc în ălţim ile fum egînde care fuseseră,
încă num ai cu cîteva m in u te în ain te, blocul cu celebra
co fetărie N estor şi celă la lt bloc eleg an t de a lă tu ri, am ­
bele peste d ru m de A thénée Palace. P rin tre d ă rîm ătu ri,
se disting d o ar re stu ri de m obilier, co lţu ri de plapom e
şi de — u n d ev a — flori. E ra u flo ri poate abia aduse
ca să om agieze v iaţa, să însenineze g în d u rile despre
v iito r. D ar asp re le im agini care se succed n u lasă
im ag in aţia să divagheze.
In fa ţa m a rilo r h o te lu ri sîn t g ru p u ri fre m ă tîn d de
spaim ă, fă ră a m ai ţin e seam a de frig u l n o ptatec. Ici-
în ju r — v itrin e sp a rte care deschid ochiuri sp re in­
terio arele m agazinelor şi care dezvăluie atîte a obiecte
am estecate, devenite, d in tr-o dată, anacronice, etalînd
o sin istră in u tilitate. C ine s-a r fi p u tu t opri atu n ci
să vadă căm ăşi şi crav ate zăcînd sub p ra f şi tencuială
căzută, cosm etice îm p răştiate pe jos, ciorapi de toate
felu rile ori reclam ele de loz în plic ? Sim pla p rezen ţă
a în d em n u rilo r p ublicitare de acest fel, ră s ă rite din loc
în loc, accentua parcă u n vag sentim ent al culpabili­
tăţii. Nici siren ele m aşin ilo r de in terv en ţie, nici com u­
n icările am plificate ale serviciilor de o rdine,' nici lu m i­
nile îm pungătoare ale fa ru rilo r de la sutele de m aşini
m işunînd în to ate p ă rţile nu egalau am estecul de groază
şi re g re t re sim ţit ca un im ens gol în suflete.
T rep tat, realizam în treag a în lă n ţu ire de efecte şi
atu n ci n e înfioram la gîndul a ceea ce a fost. L u cid ita­
tea începea să se reinstaleze. T reb u ie să ieşim din coş­
m ar. T reb u ie salvate v ieţile om eneşti, m ai ales vieţiie
om eneşti.
în tre tim p — m ăsură a lu cid ităţii şi a răsp u n d erii
um ane — au şi în cep u t operaţiile de salvare. D ecretul
prezid en ţial şi — m ai ales — p rezen ţa nem ijlocită a p ri­
m ului cetăţean al ţă rii, se c re ta ru l g en eral al p artid u lu i,
N. BARBU
(continuare în pag. 3)
L J M IVI t INI 11
în afară de pericol
N iciodată nu m i-ara im ag in at cit
de g reu este să poţi sta de vorbă
lin iştit, fă ră a fi în tre ru p t, cu u n
m edic ch iru rg de la S p ita lu l de
u rg en ţe. A veam să-l cunosc în
tre a c ă t pe m edicul Filim on Cice­
ro ne şi să aşte p t apoi ap ro ap e
zece ore p e n tru o în tre v e d e re
scu rtă, cu rm ată a b ru p t de ad u ce­
re a u n ei paciente cu o fra c tu ră de
gam bă. Voiam să vorbesc d o cto ru ­
lu i Filim on despre noap tea aceea
in tra tă în isto ria catastro fe lo r ca­
re s-au a b ă tu t a su p ra ţă r ii noas­
tre. D upă cîteva zile în care am
u rm ă rit în presă, la rad io şi te ­
leviziune tragicele u rm ă ri a le cu ­
tre m u ru lu i din 4 m artie, în c le şta ­
rea oam enilor de a re cu p e ra ceea
ce m ai putea fi recu p era t, a te n ţia
şi g rija pe care p rim u l om al ţă rii
a a ră ta t-o celor din zonele sin is­
tra te , după to ate aceste im p resii
e x trem de p u tern ice, o discuţie
d espre u rm ă rile trag ice, în o raşu l
Iaşi, ale cataclism ului, m i se p a re
lip sită de im p o rtan ţă. E ste o p ă­
re re repede in firm ată. „De la cea
m ai m ică plagă p în ă la cele m ai
g rave trau m e, to ate afectează să ­
n ă ta te a p opulaţiei şi de aceea n e ­
cesită aceeaşi a te n ţie “, îm i spune
doctorul Filim on. îi d au d re p ta te ;
l - ’ b
îl privesc p e om ul d in fa ţa m ea şi
sîn t im p resio n at de calm ul său,
de sig u ra n ţa sa, de sen tim en tu l de
fa m ilia rita te pe care ţi-1 insuflă.
„ P e n tru m ine c u tre m u ru l n u a fost
o noutate. L -am tr ă it pe cel din
’40, ca elev al L iceului In te rn a t
din Iaşi. Şi apoi, p e n tru u n m edic
de la „u rg en ţe“ n u -i decît ceva
fo a rte obişnuit să p articip e la . . .
urgenţe. De d ata asta a fost d o ar
ceva în p lu s“. Mă in te re sa acest
ceva, aşa că am in sistat. A tunci,
v in e ri seara, după ce şi-a asigu­
ra t şi şi-a lin iştit fam ilia, docto­
ru l F ilim on s-a îm b ră c a t cu m u lt
calm. M aşina n u a în tîrz ia t p re a
O am eni răm aşi fără adăpost
m ult. L a spital, m edicul de g ardă,
d r. C iu rean u A nton şi conf. dr.
J ita ru Ion — d ire c to ru l spitalului
— era u d eja în a lertă. „în ju r de
10,30 am in tra t în sala de operaţii,
după care n u m ai ştiu ce se în tîm -
p la afară. Am fo rm a t o echipă de
in te rv e n ţie c h iru rg ic ală cu un stu ­
d e n t în an u l II, G rigorescu R adu
şi am tre c u t im ed iat la treab ă.
Nu e ra tim p de stat. Ş tiam că
v o r veni, d in clipă în clipă, alţii,
apoi a lţii“. D octorul Filim on începe
să-m i în şire o se rie traum ato lo g ică
pe care n u a re ro st să o re d au
aici. M edicul v orbeşte, p a rc ă m ai
. N T R U OAMENI
stăp în pe sine a tu n ci cînd dă a-
m ăn u n te din p ro fesia sa. Nu-1 în ­
tre ru p , deşi pe m in e m ă in te re ­
sează altceva. îm i am intesc că, a-
tunci cînd am in tra t pe p o arta
sp italu lu i — u n g ru p de clădiri
vechi — am v ăzu t n işte fisuri,
n işte c ră p ă tu ri d estu l de serioase
în a rip a p rin cip ală a sp italu lu i u n ­
de este secţia de ch iru rg ie . Am
senzaţia că pe aici tre b u ie cău tate
elem ente ale acelui ceva pom enit
de dr. Filim on. „Am v ăzu t clădi­
re a încă în picio are şi oam eni care
aveau nevoie de a ju to ru l nostru.
N u aveam tim p să m ă su răm şi să
evaluăm a v a riile clăd irii în care
erau sălile de operaţii. T reb u iau
tra ta ţi oam eni. In sala de operaţii
erau cîteva grăm ezi de moloz,
cră p ă tu ri, d a r de-abia dacă le-am
p riv it“. L a S p italu l de u rg e n ţe s-au
fo rm at alte două echipe o p erato rii :
m edicii C iu rean u A. şi C ordeleac
V., S tan cu M. şi G eorgescu P. o-
p erau în celelalte săli. „Cred că
şi ei a r p u tea să vă spună acelaşi
lucru. M unca n o a stră seam ănă
fo a rte m u lt şi no ap tea de 4 m a r­
tie n u a fost o ex cep ţie“. S în t
convins, d a r av eam nevoie num ai
de u n sin g u r tip , re p re z e n ta tiv
p e n tru acea categorie de oam eni
care, Im ediat d upă catastro fă,
şi-au p ă s tra t calm ul şi, n eştiu ţi
decît de cei cu care v en eau în
contact, au sa lv a t v ieţi om eneşti
— b u n u l cel m ai de p re ţ al socie­
tă ţii n o astre, ad e v ă r rem em o rat zi­
lele acestea de n e n u m ă ra te o ri de La blocul A 2 din strad a Ş tefan cel M are, m uncitorii şap tieru lu i
to v a ră şu l N icolae Ceauşescu. n r. 4 T.C. Iaşi lucrează in ten s p e n tru d evansarea term en u lu i de
T oţi ştiu că în no ap tea aceea d are în folosinţă a v iito arelo r locuinţe.
d o ctorul Filim on, ca şi ceilalţi m e­
dici din în tre a g a ţa ră , a făc u t o
treab ă bună. C red că acel ceva de
la în cep u tu l dialogului n o stru se
re fe ră în tre alte le şi la com pa­
siunea fa ţă de sin istra ţi — o cate­
gorie o arecu m specială de bolnavi.
„N -aş p u te a sp u n e că m unca Pulsează ritmul vieţii
n o astră a fo st deosebită. Ca p ro fe­
siune a ră m a s aceeaşi. Ca vechi Cît am iu b it natura m ilenară
in te rn a tist îm i place să fac to tu l
„cu p u n c t şi cu v irg u lă “, aşa cum Cu sori ce şi ei in şişi se m ai sting
ne spunea u n fost profesor. D ar D ar totdeauna am răm as în ring
este de d a to ria o ric ă ru i m edic să Ochi prea p u ţin i m inunea contem plară.
facă to t ce este om eneşte posibil
p e n tru a a lin a o d u rere. Şi nu Ş i cite lucruri prea frum oase nu-s
ra re o ri am c o n statat că d u re re a O fragedă m eduză, o fin ă rîndunică
tru p ească este în so ţită dé d u re re P enum bre de im perial apus
m orală. P o ate că în n o ap tea aceea C înd lu n a-n cer la baluri se ridică.
am bele su fe rin ţe a u fo st egale.
D ar, ce să spunem noi fa ţă de
colegii n o ştri din zonele p u te rn ic Dar tocm ai cînd lu m in a ţi-i m ai dragă
afectate de c u tre m u r u nde şi a s­ în subterane fierb e-o lu m e-n treagă
tăzi m ai sîn t m edici care n u au D e dem oni orbi ce nu sorbit-au frize
d o rm it d e p este 48 de o re ? U rm ă­ D ezlănţuind tecton ice surprize.
resc ce se în tîm p lă în ţa ră şi cred
că, aşa cum s-a făcu t p în ă acum, O ! noi clăd im m ai m u lt d ecît de cînd
şi de acum încolo se v a face to ­ C utrem ure e x istă pe păm înt
tu l p e n tru re c u p e ra re a a cît m ai Ş i am răm as m ereu pe v ertica lă :
m u lte v ie ţi om eneşti“. E ste m om en­ C înd unul piere, un popor se scoală.
tu l în c a re sintern în tre ru p ţi de
ad u cerea u n e i p acie n te cu u n p i­
cior fra c tu ra t, în secţia de rad io lo ­ S -a stin s lu m in a ?In im a-i lăm paş
gie, unde sp eram să avem m ai P ulsează ritm ul v ie ţii în oraş
m u ltă linişte. „Una din fa ţă şi vă M ai viu cînd din m orm anul de m oluz
rog şi u n p ro fil“, cere doctorul U n scîn cet îţi ajunge în auz.
Filim on rad io g ra fiile fra c tu rilo r,
după care, ca şi cum num ai a- Şi toată ţara este în picioare
tu n c i m -a r fi o bservat, îşi cere
A m biruit calam ităţi m ai m ari
scuze că n u m ai p u tem convorbi. C înd porţi în v iţă sevă de stejari
M ai apuc to tu şi să p rim esc u n ră s­
puns g ră b it : „Toţi cei pe care P ădurea e atotbiruitoare.
i-am o p erat, eu şi colegii m ei, sîn t
în a fa ră de pericol. Nu le m ai O lacrim ă... da-n colţ de ochelar
ştiu ex act n u m ăru l, d a r p u te ţi să Ş i-acela fum uriu — să nu se vadă.
vă u ita ţi în condica de o p era­ Popor v itea z ! A i un d estin stelar
ţii . . . “. V orbele m ele de răm as D in cerul tău o stea n-o să m ai cadă.
b u n se p ie rd neau zite în lin iştea
co rid o arelo r spitalului. L a „urgen­
ţe “, a le rta continuă. F lorin M ihai PETRESCU
Al. PASCU V _____________________________ ________________ У

îm b ătă 5 m artie, zi de doliu d ată lu c ru rile puse în siguranţă,

0 noapte şi două zile din viaţa
unei uzine şi a oamenilor ei .
(urm are din pag. 1)
oam enii săi, că poate pleca cu ei la
luptă. D rep t care a decis :
— Ei, şi acum , dragi to v arăşi, in ­
trăm în schim b de noap te n e p la ­
n ificat la deg ajarea secţiei boghi­
uri. Cine a re altceva de făcu t poate
pleca.
i a în cep u t m unca de în lă tu ­
recto ru l, cum se p re z in tă situ aţia
a c a să ?
— Ja le , am cam răm as p e d in afa­
ră, tre b u ie să fac ceva. Se p a re că
e vorba de stricăc iu n i serioase,
n-am a v u t tim p să constat, pe p ri­
m u l p la n e uzina.
—■ Fugi şi vezi ce-i acolo, noi
m ai facem u n ro n d de d im ineaţă
p rin h ale să le vedem cum a ra tă .
în p re a jm a u nei m a ca rale u ria şe
S şi de în c o rd a re dîrză. O am e­
nii in tră gravi, îşi dau sc u rt
b in eţe şi tre c sp re secţii.
U zina îi p rim e şte ca în to t­
deauna în su fle ţin d u -le
De re m a rc a t : nici o absenţă.
încredere.
în b iro u l cam d e tu n a t al d irec­
to ru lu i, cu fisu ri ca n işte cicatrici
de război, şed in ţă p e n tru reaşeza­
re a sa rc in ilo r de p lan. F a ţă dé si­
tu a ţia cre a tă de cataclism e de
p re v ă z u t că m a re a o p eră de re fa ­
cere a reg iu n ilo r cala m itate
avea nevoie de u tila je so licitate în
construcţii. P e n tru a p reîn tîm p in a
această c e re re m ajo ră, uzina
tre b u i să p ro d u că p este p rv ed eri
asem enea u tila je , p recu m c e n tra ­
fam iliile au fost cazate în căm i­
n u l n efam iliştilo r, form înd şi în
acest m od o sin g u ră m are fam ilie,
în in cin ta şi sub p ro tecţia uzinei.
junge că tre seară echipa la
A căsuţa acum îngenuncheată
a unui h arn ic m uncitor, abia
sosit de la în trep rin d ere.
— T o v arăşe cu tare, îi sp u ­
ne şeful ;echipei, după ce constată
d e te rio ra re a căsuţei, ia -ţi stric tu l
va n ecesar şi îm barcarea.
— Im eqiat, tovarăşi, să fac a-
pelul.
va Şi pe uşa h îită ies unul după a l­
tu l, fiecafe cu o bocceluţă în b ra ­
ţe p a tru m o g ild eţe şi se caţă ră în
E levii au fost m u ta ţi p în ă la con­
solidare. Deci, să zicem că sîm bătă
5 m artie a fost o zi de v erific a re a
m odului cum au ieşit oam enii din
în cercare. în schim b, dum inică 6
m artie a fost ziua u tilaju lu i, a
uzinei. A m bele schim buri reu n ite
au m uncit in ten s to ată ziua
v erific area in stalaţiilo r, p arcu rg în d
m e tru cu m e tru kilom etrii
lg
dp
conducte, m ai ales conductele un­
de se iv iseră fisu ri şi d e ra n ja r
m ente, controlînd fiecare m aşină,
fiecare contact şi rem ediind to t ce
a r fi p u tu t crea problem e v iito a­
re. A fost re p a ra t şi zidul su rp at,
au fost făcu te unele consolidări
C ert este că lu n i d im ineaţă în tre ­
p rin d e re a a în cep u t o zi plină,

S ra re a avariei. C ărăm izile că­

zute au început să circu le în
?
le stru n g aru lu i în cele ale d i­
fir indian, trecîn d din p alm e­
recto ru lu i com ercial, apoi p rin u ce­
nic la se c re ta ru l de p a rtid , la in ­ ţire şi n u l-a o b serv at nim eni. I-
giner, la m aistru , la p reşed in te le
sindicatului, la econom ist şi p rin
m uncitorul necalificat la d ire c to r —
şi m ai departe. N im eni n-a p leca t a-
casă decît dim ineaţă, cînd ceru l se
spăla pe ochi şi în h ale to tu l e ra în
ordine, aştep tîn d începerea m uncii
o rganizate. A tunci, d ire c to ru l şi-a
perm is o cafea, după care se c re ta ­
ru l de p a rtid a spus:
— A cum o să m ă reped şi eu p în ă
acasă, să văd ce m ai este.
— A m u ita t să te în tre b , să ri d i­ de la p o artă.
din p e rim e tru l secţiilo r noi, â-
fla te în co n stru cţie se aude
geam ăt. în tr-u n vagon e descoperit
m acaragiul. A căzut o ri a s ă rit
un
în b a lan su l seism ului. E în n esim ­
m ed iat e u rc a t în m aşin ă cu des­
tin a ţia sp italu l de u rg en ţă.
— Mă gîndesc că în situ a ţia se­
c re ta ru lu i n o stru de p a rtid s-a r
p u tea să fie şi a lţi oam eni, îi
spune d ire c to ru l p re şed in te lu i de
sindicat. M îine d im in eaţă începi
in v estig aţiile să le venim im ediat
în aju to r.
- r M îine dim in eaţă înseam nă
peste cel m u lt două ore, constată
p reşed in te le, a ră tîn d sp re ceasul
le de betoane, in sta la ţii de asfal­
ta re , buld o zere şi alte le din ace­
eaşi fam ilie. în consecinţă, au fost
lu a te m ă su ri u rg e n te p e n tru p re ­
g ă tire a in tră rii în fa b ric a ţie a un o r
asem enea sarcin i su p lim en tare,
cînd se v a da sem n alu l to tu l să
înceapă conform p la n u lu i p re ju -
d ecat şi stabilit.
Tot sîm bătă, echipe ale g ărzilor
p a trio tice din fab rică au în cep u t
acţiu n ea de a ju to ra re a fam iliilo r
celor loviţi. L ista cu p rin d e peste
40 de fam ilii ră m a se în drum . A -
utocam ioanele au în c e p u t să care
lu c ru rile scoase de sub moloz.
C lubul în tre p rin d e rii a fo st tra n s ­
fo rm at în m agazie, cu gestio n ar
care ia în p rim ire av e re a sin is­
tr a ţilo r şi va răsp u n d e de ea. O
m aşină. D upă ei, b ă rb a tu l cu doi
p u rta ţi la su b ţio ară ca snopii de
g rîu şi după el fem eia cu unul în
b ra ţe şi a ltu l g ata să v ină
lum e.
— G ata, d a ţi-i d rum ul, strig ă de
sus şeful fam iliei.
— E ra v o rb a să -ţi ei stric tu l
n ecesar, om ule, p înă ridicăm mo­
b ila şi celelalte. P rim a u rg en ţă, se
opune şeful echipei.
— A m lu at, nici o g rijă. A sta-i
la m ine şi s tric tu l n ecesar şi p ri­
m a u rg en ţă. R estu l nu contează.
N -a rîs nim eni, om ul avea d rep ­
ta te , lu ase to t ce avea m ai de
preţ.
ş i to t1 sîm bătă a fost v erific ată
clăd irea veche a liceului care p re ­
zin tă fisu ri şi p erico l la plafoane.
pe
fă ră nici o re ţin e re , o zi de in­
tr a re în cam pania p e n tru d epăşiri
m enite a ogoi ră n ile ţării.
Incercînd acest succint ju rn a l de
bord, re p o rte ru l a fost te n ta t să
dea num e, dar d ire c to ru l s-a
opus :
— N -a r fi echitabil şi s-a r p u ­
te a să n ed rep tăţim pe unii. De fapt,
o ricare a lt com unist în locul celui
n u m it a r fi p ro ced at la fel.
Tocm ai de aceea, n -am indicat
pe p a rc u rs nici num ele în tre p rin ­
d erii, căci e sig u r că şi la alte
consurori ale ei fap tele s-au p e­
tre c u t la fel în acea noapte de
pom ină şi în cele două zile u rm ă ­
to are ca şi la în tre p rin d e re a m e­
canică N icolina — Iaşi.

cronica • 2
OAMENII
Bătălia pentrulumină
^Я Ш Я Ш Я П Г Г У Г 1П 1Ч 1В Ь ,гУ 1Г У “ "Г-ТЪРГ\Г-Ч1!1Ш И Ш Ё^^Ш Я П т Ш
P e n tru un oraş, energia electrică este o fo rţă vi­
tală. De ea depinde fu n cţio n area m a rilo r în tre p rin d e ri
in d u striale, d esfăşu rare a a c tiv ită ţii în u n ită ţi econo­
m ice şi spitale, ritm u l firesc ai vieţii cotidiene în
locuinţele oam enilor.
Cînd c u trem u ru l din no ap tea d e 4 m artie, de la
ora 21 şi 25 m inute, a lovit laşu l, p rim u l gînd al
oam enilor de la în tre p rin d e re a de re ţe le elec trice din
lo calitate a fost acela al b ă tăliei p e n tru lum ină. A
fost o luptă aprigă, asum ată cu un în a lt sim ţ al re s­
ponsab ilităţii, în condiţii de lucidă lu a re a deciziilor
şi o rganizare a în treg ii a ctiv ităţi. T oate acestea au
făcu t ca, în cel m ai sc u rt tim p, u rm ă rile m ai grave
ale cu trem u ru lu i să fie în lă tu ra te , astfel ca activ i­
ta te a din u n ităţile in d u stria le să in tre de în d ată în
flu x norm al.
A fost un m om ent de ad e v ă ra tă so lid aritate om e­
nească, ne spune ing. O ctavian R epta, şeful secţiei
en ergie de în altă tensiune. Deşi cu g îndul la cei de
acasă, despre care nu ştiu cum au tre c u t prdntr-o
asem enea g rea încercare, oam enii în tre p rin d e rii noas­
tr e au răm as cu to ţii la locul de m uncă, b o tă rîţi
să-şi facă d ato ria p în ă la capăt. De asem enea, cei
care nu se aflau în orele de pro g ram , im ed iat au
v e n it la în tre p rin d e re , din p ro p rie in iţia tiv ă , alcă­
tu in d echipe de in terv e n ţie . In felu l acesta, deşi s-a
lu c ra t în condiţii grele, cînd le g ă tu rile telefonice nu
au funcţionat, deficienţele au p u tu t fi rem ed iate ope­
ra tiv . In p rim u l rîn d au fo st rep u se în fu n cţiu n e
tran sfo rm ato arele m ari a fectate de seism . Au fost
în d ep ărtate u rm ările cu tre m u ru lu i în c lăd irile p u tern ic
lovite, cum a fost sta ţia de 110 Kv C entru. P rin in ­
te rv e n ţii prom pte, m ajo rita te a staţiilo r de în altă te n ­
siune au re in tra t în lu c ru în a p ro x im ativ 1—2 m inute.
In 45 de m in u te şi-au re lu a t a c tiv ita te a şi u ltim ile
sta ţii — B reazu şi F.A.I., problem a energiei în Iaşi
fiind astfel rezolvată în întregim e. S -au rem a rc a t
în m od deosebit echipele de in te rv e n ţie conduse de
ing. C orneliu B ărbulescu, electricien ii N icolae P re ­
p eliţă, M ihai G rigoraş, N icolae C onduruţă, Z am fir
Z ah aria şi alţii.
A varii m u lt m ai g rav e s-a u p ro d u s în staţiile
de tra n sfo rm a re din oraşele V aslui şi B îrlad, d a r
şi acestea au fost im ed iat rep u se în fu n c ţiu n e în
schem e provizorii, ia r p înă în 5 m a rtie , o ra 18, au
fost repuse d efinitiv în activ itate. E chipele de in ­
te rv e n ţie din zona ju d eţu lu i V aslui au fost conduse
de m aistru l Ion Jijie , re m arcîn d u -se în special elec­
tric ie n ii Eugen C ocoreanu, N icolae Corciuc, V asile
B arbu şi alţii.
A celaşi p u tern ic sen tim en t de so lid aritate, de asu­
m are a responsabilităţii, a c a ra c te riz a t şi pe lu c ră ­
to rii de la secţia de d istrib u ţie a energiei electrice,
relatea ză ing. G rigorel D im itriu , şeful acestei secţii.
S -au în tre p rin s, încă din p rim u l m om ent, acţiuni
PEN T R U
am ple a tît în m u n icip iu l Iaşi cît şi în zona ru ra lă
a ju d e ţu lu i n o stru . Im ed iat au fost re p u se în acti­
v ita te u n ită ţile саге-şi în tre ru p se se ră a c tiv ita te a , în ­
tre care sp italele M anta-R oşie şi G alata, A eroportul,
C om plexul de p o rcin e Tom eşti, precum şi consum a­
to rii din m ed iu l ru ra l de L.É.A. 20 Kv, F.A.I. Scîn-
teia, F.A.I. N egreşti şi Ţ u ţo ra—T abăra. In locali­
ta te a C iorteşti s-au p ră b u şit doi tra n sfo rm a to ri, d a r
pe 5 m a rtie a fost te rm in a tă o p e raţiu n ea de înlo­
cu ire a lor. S -a lu c ra t în echipe, în c a d ru l căro ra
au in tra t m u lţi m u n cito ri v en iţi acasă din p ro p rie
in iţiativ ă, ia r a lţii răm în în d p este p rogram . Unii
lu c ră to ri din echipele de in te rv e n ţie în m ediul ru ra l
au lu c ra t fă ră în tre ru p e re p este 20 de ore, p în ă la
te rm in a re a o p eraţiu n ilo r. D in cad ru l C en tru lu i de
d istrib u ţie u rb a n ă s-au re m arcat, în mod deosebit,
electricien ii C onstantin T iron, C onstantin V ochiţa,
G eorgel T u m u ru g şi alţii, p recu m şi m a iştrii T raia n
Ţ ibrinciuc şi C onstantin T odireanu, ia r de la C en­
tru l de d istrib u ţie ru ra lă s-au ev id e n ţia t electricien ii
V asile Tom a, G heorghe F ăcăle ţ, V asile V ă ra ru şi
m a istru l M ihai P ascaru . C ad rele de sp ecialitate au
asig u rat, pe to a tă d u ra ta o p eraţiu n ilo r, asiste n ţa te h ­
nică necesară, ev id en ţiin d u -se ing. şef N ico lae, Sufle-
ţe l şi ing. A u rel A petroaie, şeful secţiei Vaslui.
In tr-a d e v ă r, a fost o p u te rn ic ă acţiu n e de soli­
d a rita te a tu tu ro r oam enilor, de în a ltă conştiinţă a
d ato riei cetă ţen eşti, subliniază ing. Vlad V asiliu, di­
re c to ru l I.R.E. Iaşi. O am enii, în tr-o a d e v ă ra tă ac­
ţiu n e de m asă, de la m u n cito ri la cad rele tehnice,
au v e n it la în tre p rin d e re din p ro p rie in iţiativ ă. In
ce p riv eşte conducerea în tre p rin d e rii, im ed iat s-a
tre c u t la o rg an izarea u n u i com andam ent p e n tru în ­
lă tu ra re a u rm ă rilo r c u tre m u ru lu i, care să coordo­
neze an sam b lu l a cţiu n ilo r în ju d e ţe le Iaşi şi Vaslui.
S -a p u tu t asig u ra astfel, în cel m ai sc u rt tim p, o r­
g an izarea echipelor de in te rv e n ţie , d o ta re a acestora
cu m ijloacele de tra n s p o rt şi cu in sta la ţiile teh n o ­
logice n ecesare, astfel ca fo rm a ţiu n ile de lu cru să
p o ată acţio n a ra p id şi eficient.
T oate aceste acţiu n i o p erativ e în d ife rite zone ale
celor două ju d e ţe s-au d e sfă şu ra t în condiţii în care
s-a lu c ra t p e n tru în lă tu ra re a efectelo r seism ului şi
în p ro p ria n o astră u n itate, re latează ing. P e tru Va­
siliu, şeful F.E.E., m em b ru în com itetul de p a rtid
pe în tre p rin d e re . C u tre m u ru l a a fectat o p a rte din
co n stru cţiile I.R.E., pro d u cîn d fisu ri p u tern ice, p re ­
cum şi o serie de d ă rîm ă tu ri, cum a fo st p răb u şirea
zid ăriei de la secţia cazane de la c e n tra la term ică.
S -a a cţio n at însă p ro m p t p e n tru consolidarea zid u ri­
lor, în d e p ă rta re a m olozului, ia r ce n tra la term ică a
fost rep u să în fu n cţiu n e im ediat. P ractic, începînd
cu 5 m artie, o ra 18, în tre g procesul o p era ţiu n ilo r
de rem ed iere a in sta la ţiilo r în ju d e ţe le Iaşi şi Vas­
lu i s-a înch eiat, tre c în d u -se apoi la acţiu n ea siste­
m atică de co n tro lare a tu tu ro r in stalaţiilo r, a tît din
m ed iu l, u rb a n cît şi ru ra l, în v ed erea d ep istării şi
re p a ră rii ev en tu a lelo r deficienţe ascunse, p e n tru asi­
g u ra re a deplină a g rad u lu i de sig u ra n ţă în fu n cţio ­
n a re a acestora.
M ircea DRAGOMIR
OAMfc.Ni
Cutremurul
C înd v is şi n ăzuinţă plutesc — ca albatrosul —
P rin clipa fiecărui,
P în d eşti din negre-adîncuri să răvăşeşti frum osul,
L u m in ile să nărui.
P rintre m istrii şi lanuri te va purta-n cătuşă
F rum oasa noastră, Ţara.
T ot ce-i um an renaşte din propria-i cenuşă
Ca F en ix, legendara
N icolae ŢAŢOM IR
Păm întul
P ăm în t al străbunilor şi al urm aşilor,
A m văzut chipul tău lo v it de urgia adîncului,
Trup de v o in ic în covoiat de o m ie de răni,
P lîn g în d pe cei m orţi şi strigîn d spre cei v ii :
„Sînt al vostru, şi puternic sînt, n -a v eţi team ă,
V ed eţi că respir şi in im a-m i bate n ăvaln ic,
A m o poftă de viaţă m ai tare ca soarta
L ovindu-m ă cu m p lit dindărăt sau din faţă,
M ai tare ca m oartea şi m ai tare ca m ine,
N -a v eţi team ă şi în tin d eţi-m i m ina,
Cu dor săru taţi-m i fruntea îngîndurată,
A poi trebuie să m ă p u n eţi de în d ată la lucru,
Să m ă au ziţi cum scuip în p a lm ele grele
Şi m ă apuc să în a lţ uzine şi case,
Z îm bind în tim p ce m ă şterg de sudoare,
C întînd un v is dătător de speranţă,
Supărat pe m in e cînd n-am în d em în are destulă,
Dar iu b in d u -vă pe voi şi în n u m ele vostru
Să în v in g oricînd toate stih iile lu m ii“.
P u tern ic eşti păm întule, bunul nostru părinte,
L ovit de cutrem ur, în cercîn d să -l înfrunţi,
P rins la trîntă de el, cu el în cleştîn d u -te,
Ca un flăcău de la ţară, cu m îin i ca de urs,
Cu p icioarele groase adine în fip te în vrem e,
Cu p iep tu l larg ca o am iază de vară,
N elăsîn d u -te trîn tit. doar căzut în genunchi,
Cu o m ie de răni pe trupul frum os de flăcău ,
O clipă cu fru n tea în jos, cît să-i p lîn gi pe cei m orţi —
M inut de recu legere păstrat în m em oria lor,
A poi, în cord în d u -ţi gen u n ch ii, strigînd spre cei v ii :
„ în tin d eţi-m i bărbăteşte m ina, p rieten i !
Şi p uneţi-m ă cu toţi de îndată la lucru,
S în t al vostru, şi puternic sîn t, n -a v eţi team ă !“
Т е-aud p ăm întule, trup de voin ic la t în um eri,
Cum scuipi în p a lm ele g rele şi aspre de m uncă,
A p u cîn d u -te hotărît să în alţi u zin e şi case,
Z îm bind în tim p ce te ştergi de sudoare
Şi cîn tîn d un v is dătător de speranţă.

Reculegere activă V asile CON STA NTIN ESCU

(urm are din pag. 1)

de d ato rie e o lecţie de m u lt în v ă ­
ţa tă , — eroicul, un m od al cotidia­
nului, act de voinţă colectivă. „Erou
— scrie N. Io rg a—n u e acela ca­
re se bate, cît şi cum a tre b u it să
se bată. Nici acela care s-a b ă tu t
în zadar. Ci acela care a p rim it d a­
to ria sa aşa cum nim eni n -a r fi
fost în sta re să facă şi care a p re ­
g ă tit astfel şi pe a lţii p e n tru a face
ca dînsul. . . “ Zeci de m ii de oa­
m eni în fru n tîn d obstacole in c re d i­
bile fac dovada, în fa ţa d ezastru lu i
depăşit, că epoca noastră a re eroii
pe care-i m erită.
Nici în tr-o a ltă lim bă cuvîntul
„cu trem u r“ nu se aplică fenom e­
n elo r sufleteşti, m orale. In lim ba
rom ână, c u trem u ru l n u e num ai
geologic. Noi spunem că „ne-am
cu tre m u ra t“ în fa ţa unei în tîm -
p lă ri zguduitoare. A şadar, c u tre ­
m u r în înţelesul de ten siu n e ex ­
trem ă. R eţinem din asem enea seis­
m e psihice sem nificaţiile active.
D in cutrem u rele isto riei no astre,
am ieşit to td eau n a m ai ta ri, ia r în ­
cercarea d u rero asă de acum ne a n ­
gajează în h o tă rîri care să rid ice
v iito ru l ap ro p iat d easu p ra a ceea
ce a fost. M editînd pe m arg in ea ca­
taclism ului care a g en e ra t a tîta su ­
fe rin ţă , fie ca gîndul să lase loc
h o tă rîrii spre faptă, — sin g u ra
care conferă om ului d em n itate şi
u n ei epoci m ăreţie.
(u rm a re d in pag . 1)
în to ate locurile unde în cleştarea
cu m o artea se a ră ta se m ai aprigă,
a d at im puls m uncii, a în ă lţa t
steagul sp eran ţelo r, a adus în c re ­
d ere si a o rganizat con v erg en t e-
nergiile.
In lu m ina crudă a dim ineţii, pe
locul fostelor blocuri, acum n ă ru i­
te — a p ă ru seră ad ev ăra te şan tiere.
P om pieri, specialişti, ostaşi, m em ­
b ri ai gărzilo r patrio tice, tin e ri
studenţi, în tr-o p erfectă coordona­
re, caută să salveze alte v ieţi om e­
neşti, după cele ce au p u tu t fi
salv ate încă din prim ele o re ale
dezastrului. A ceeaşi în co rd are tr a ­
gică stă ru ie pe feţele tu tu ro r celor
ce lucrează fă ră răgaz pe aceste
locuri ale m o rţii, deven ite ad ev ă­
ra te şantierfc ale a p ă ră rii v ieţii. în
ju r u l fostei lib ră rii de pe stra d a
A cadem iei ca şi a blocului „D ună­
re a “, lîngă fosta cofetărie „Scala“,
Militarii au venit în ajutorul sinistraţilor din strada 30 Decembrie nr. 9, Iaşi.
Ore tragice
în H risto Botev, în Ion G hica sau
în B rezoianu, — p re tu tin d e n i, s-au
c re a t p o stu ri de a ju to r, ia r c ircu ­
la ţia este astfel d irija tă în cît să
în lesnească tra n sp o rtu rile d inspre
şi în sp re lo curile p răb u şirilo r.
L acrim ile ce se v arsă p e n tru cei
d isp ă ru ţi nu opresc e fo rtu rile ce­
lor ce lu p tă în co n tin u are p e n tru
cei ce sîn t în v iaţă. A tîtea je rtfe au
a fe c ta t p atrim o n iu l v alo rilo r ro m â­
neşti. In să, ca to td e a u n a în clipe
de g rea în cercare, ţa ra în tre a g ă m a ­
nifestă a tîte a rezerv e de în ţelep ciu ­
ne, a tîta energie în h o tă rîre a de a
depăşi v alu l n eg ru al sorţii, în c ît
d isp e ra re a şi îndoielile nu -şi pot
afla locul în suflete. Vom b iru i şi de
această dată. C o m portarea oam eni­
lor, so lid aritatea şi com pasiunea,
m unca şi ju d ecata lim pede, infuzată
p rin m asu rile lu a te de conducerea
de p a rtid şi de stat, dem onstrează că
vom b iru i, că vom tre c e peste cea­
su rile c ern ite şi că, în tim p, vom
re u şi să recu p erăm p ie rd e rile a tît
de grele.
B u cu reştiu l constituie, în aceste
zile, u n etalo n al ab n eg aţiei şi al
h o tă rîrii în treg ii n a ţiu n i de a re ­
cuceri tre p te le de sus ale noii noas­
tre vieţi. Aici, m ai m u lt d ecît o ri­
unde, adînca n ăzu in ţă a v ieţii li­
bere, in d ep en d e n te şi dem ne, pe
tem eiul m uncii încordate, este ex ­
p rim a tă în aceste zile cu sobrie­
tate, cu d ă ru ire , cai lin iştea celor
decişi să răm în ă ferm i în fa ţa o ri­
cărei stih ii dezlăn ţu ite, p ersev erîn d
asem enea m oşilor şi străm o şilo r în
a p ă ra re a şi în flo rire a acestu i p ă-
m în t rom ânesc.
Cuvîntul neamului
D in nou stih ii necruţătoare şi haine
L oviră-n in im ă şi-n trup de ţară...
R ăni crunte, răni absurde şi ad in ei
Ce nu vor în ceta curînd să doară.
Dar creşte-n braţul nostru o putere
Ce nu se dă în v in să niciodată,
A cel cu v în t al n eam u lu i, din veacuri
Ca o lu m in ă pură, nestem ată.
Tărie, bărbăţie, om en ie
R ostim cu -acelaşi g la s spre larg de zări,
P e care azi, precum întotdeauna
L uptînd, ne ridicăm biruitori.
O ! N eam al nostru, soare pururi v iu
Şi v o i virtu ţi n estin se, din străbuni !
In vatra v ech e-a p atriei eterne
P rin voi am în fru n tat orice furtuni.
Cu vrere tare şi elan u ri noi
V om face din ruine să tresalte
N etem ător şi m îndru glasu l v ieţii
P urtînd în el a ţării dem nitate...
8'
•Haralambie ŢU G U I
S tatornica rădăcină rom ânească
D in cînd în cînd, stih ia n e încearcă,
Ca un duşm an care ne-ar vrea pieirea ;
D in cînd în cînd, îşi ţip ă cîte-o ţarcă
D e vrem e rea şi cum pănă vestirea.
D in cînd în cînd, m ai trem ură p rivirea
Ş i cîte-u n pom îşi prăpădeşte roada ;
A tîtea v în tu ri nu bat n icăirea
Cum de m ilen ii n e to t bat ograda.
D in cînd în cînd, m ai facem groapă nouă
P este odihna oaselor străbune ;
D in cînd în cînd, privirile n e plouă
Şi arde vatra-n doruri de cărbune.
D in cînd în cînd, ne-ncearcă o durere
P e care noi voim a o in frin ge ;
A cest popor nu ştie cum se piere,
Chiar dacă-n luptă uneori m ai p lîn ge.
D in cînd în cînd, se cere o dovadă
— Chiar dacă ziln ic d oved im aceste —
Cum că rom ânul are o ogradă
S i-о rădăcină care n u -s p oveste.
V asile FIL IP

cronica o 3
Din cronica războiului
pentru independenţă
1876, decem brie 22—23/1877, ia ­
n u a rie 3—4 : P a rlam en tu l ro m ân
pro testează v e h e m e n t îm p o triv a
p rev ed erilo r C onstituţiei otom ane,
din 11/23 decem brie 1876, care p rin
a rtic o lu l 7 considera R om ânia d re p t
„provincie p riv ileg iată" a Im p e riu ­
lui, ia r prim u l m in istru d eclară p u ­
blic : „niciodată sabia lungă a lui
Baiazid şi M oham et nu a p u tu t să
p ă tru n d ă în m unţii R om âniei, unde
cutează azi să stră b a tă M idhat-paşa
cu C onstituţia lui".
1877, ian u arie, 3 /1 5 : R usia sem ­
nează, la B udapesta, convenţia se ­
cre tă cu A ustro-U ngaria, p rin care
obţinea — condiţionat — n e u tra li­
ta te a cezarocrăiei în im in en tu l ră z ­
boi cu T urcia.
ian u arie, 5—6/17—18 : A re loc la
B ucureşti o în tru n ire a d ep u ta ţilo r
şi sen ato rilo r din cadrul m a jo rită ­
ţii liberale, unde s-a discu tat o p o r­
tu n ita te a sem nării convenţiei cu
Rusia. M ajoritatea p artic ip a n ţilo r
s-a p ro n u n ţat în favoarea sem n ă­
rii C onvenţiei.
ian u arie, 8/20 : C onferinţa de la
C onstantinopol îşi încheie a c tiv ita ­
tea fă ră să fi soluţionat v reu n a din
problem ele politice arzăto are, g u ­
v e rn u lu i otom an rev en in d u -i ră s ­
p u n d erea eşecului.
ăzboiul p e n tru indepen d e n ţa
R naţională a fost nu n um ai
războiul arm atei, ci al
treg u lu i popor. E l însem na
în conştiinţa tu tu ro r ro m ân ilo r o
în ­
v ia ţă m ai bună, im pozite m ai p u ­
ţin ap ăsăto are şi, m ai ales, însem ­
na lib ertate, pe care ţă ra n u l ro m ân
o id entifica cu o b ţin erea unei b u ­
căţi de păm înt. T oate acestea au
d e te rm in at m asele ţă ră n e şti şi o ră ­
şeneşti să plece pe cîm pui de lu p tă
şi, în pofida m izeriei, frig u lu i şi
foam ei, să dea dovadă de ad e v ă ­
ra te pilde de eroism . A d em o n stra ­
t-o, m ai ales, tin eretu l, care a lu a t
p a rte activă la lu p ta p en tru n ea-
tîm a re . P rin tre cei 14.000 tin e ri în ­
c o rp oraţi în 1877, din Iaşi au plecat,
la 24 august 1877, m ai bine de „600
de re c ru ţi lu aţi cu a doua chem are“
(Figaro, an V, nr. 41, d in 25 au g u st
1877).
C om pania în tîi Iaşi, din b a ta lio ­
n u l Iaşi, R egim entul 13 D orobanţi,
com pusă din plăşile Copou, S tavnic
şi o raşul Iaşi şi com andată de că­
p ita n u l D im itrie P a n a it şi subloco­
ten e n tu l L elescu G eorge, a fost
p rin tre prim ele care s-a a v în ta t în
lu p tă p e n tru cu cerirea G riviţei. Cu
toate că au av u t p ierd eri, ieşenii au
lu a t o red u tă, un d rap el şi tre i tu ­
n u ri, ia r „sîngele v ă rs a t — se sub­
lin ia in tr-u n o rd in de zi — n u va
fi în zad ar : d in tr-în su l va rod i m ă­
rire a şi independenţa P a trie i“ (Ma­
ior Gr. Ionescu. G lorie R egim en tu ­
lui „Ş tefan cel M are“, p. 30). M ihail
K ogălniceanu, m in istru de ex tern e,
a felicitat, de asem enea, pe ieşeni
p e n tru eroism ul şi dev o tam en tu l fi­
ilo r lor, în tr-o telegram ă, d in 30
au g u st 1877, trim isă p refectu lu i de
Iaşi, p rin care se spunea că „în tîiu l
reg im en t care a d a t p iep t in am i­
cului şi a căru i d rap el a fost în tî­
iu l d rap el al arm atei rom âne care
a p rim it botezul de singe este al
13-lea reg im en t de dorobanţi, com ­
pus din fiii ieşenilor. Aoest d rap el
este astăzi deco rat cu m arele cor­
don al S telei R om âniei. Ca m ai
to td eau n a, Iaşii şi astăd ată a fost
în a in te m ergător. M îndru d e a fi
ieşean rogu-vă a felicita din p a r-
te-m i pe concetăţenii m ei“. In a-
ceste lupte şi-au d at v iaţa soldaţii
B urcă V asile, Tosu Todem , F u i-
chelştoianu Moşilu, A ngheluţă V a­
sile şi m u lţi alţii.
în su fle ţiţi de aceleaşi sen tim en ­
te p atriotice, un m are n u m ă r de
tin e ri din toate co lţu rile ţă rii, p ă-
răsin d u -şi ocupaţiile zilnice, s-au
în ro la t v o lu n tari şi au plecat pe
fro n t. A m intim aici în ro lare a u n o r
tin e ri ieşen i ca : lo a n D. P astia, în
v îrstă dé 17 ani, care „fiind în cla­
sa I-a a L iceului N aţional (. . .) p ă ­
răsi şcoala şi in tră copil de tru p ă
in R egim entul 5 linie, com pania 8“.
In tim pul p rim elo r lupte, din 27
au g u st 1877, din ju ru l P levnei, tîn ă -
ru l v o lu n ta r „arătă un cu ra j n e ­
m aipom enit“. In ain tîn d şi îm b ă rb ă -
tîn d pe soldaţii săi p e n tru cucerirea
G riv iţei, caporalul lo an D. P astia
cade g rav ră n it în a in te de a-şi v e ­
d ea visul îm plinit. Sub focul u ci­
g ă to r al duşm anului este tra n sp o r­
ta t la am b ulanţă, „unde viteazu l
copil“ m uri. Ia tă cum relatează z ia­
ru l vienez „Die P resse“ m o artea
lu i : „ . . . aici, la am bulanţă, aş­
te p ta u m edicii cu m are n erăb d are.
C înd au văzut tra n sp o rtu l care era
în so ţit de dr. D avila, s-au g ră b it
cronica • 4
Rom ânii spre D unăre (The Ilu stra te d London News, 1877, 3 Noev., p. 437).
ian u arie, 8/20 : A gentul rom ân la
C onstantinopol, g en eralu l I. G hica,
a în a in ta t o notă gu v ern u lu i oto­
m an, cuprinzînd sinteza tu tu ro r d e­
m ersu rilo r cabinetului din B ucu­
re şti în leg ătu ră cu noul curs al
re la ţiilo r rom âno-otom ane. Copii
ale aceleaşi note au fost înm înate
am basadorilor R usiei, G erm aniei,
A u stro-U ngariei, F ra n ţe i, A ngliei
şi Italiei.
feb ru arie, 17 / m artie, 1 : P rim u l
m in istru rom ân asig u ra pe am basa­
do ru l ru s la B ucureşti, b a r o n u l
S tu art, că R om ânia va sem na con­
v en ţia de tre c e re a arm a te lo r im ­
p eriale pe te rito riu l ei în m om en­
Tineretul ieşean
în războiul pentru
independenţă *i
cu to ţii să aju te la d escărcarea r ă ­
niţilor. D -n u l P astia (fratele tîn ă -
ru lu i erou) a v o it să fie cel dinţii,
şi cel d in ţii ră n it p e care l-a lu a t
din c ă ru ţă e ra fra te le său m ai mic,
care in tra se ca v o lu n ta r în arm ată.
D octorul recunoscînd pericolul a
izbucnit în plîns (.. .), ră n itu l cu­
noştea sta re a în care se afla. El
în tre b ă : Ce fac ai n o ştri ? B ine !
i se răsp u n d e. A tunci m o r m u lţu ­
m it. S ă ru ta ţi-m ă încă odată şi sa­
lu ta ţi din p a rte -m i p a tria şi pe ai
mei. D upă cîteva clipe îşi d ete su ­
fletu l în b ra ţe le fra te lu i său, doc­
to ru l P a stia “. A lă tu ri de acesta
şi-au d a t v ia ţa p e n tru aceeaşi cau­
ză m ă re a ţă : C onstantin Paragon!,
Ion G rigore N ăstase, G eorge V a-
len tin ean u , R osetti lo an , care cu o
lună în a in te de a m u ri scrisese su­
ro rii sale S m aran d a u rm ă to a re le
rîn d u ri : „am in tra t în lu p tă con­
vins că-m i fac d ato ria c ă tre p atrie.
Dacă voi m u ri în război să nu te
în triste z i“. Aceste fap te de eroism
sîn t plastic com entate de presa v re ­
mii, care subliniază, pe d re p t cu-
vîn t, că „istoria n aţio n ală capătă,
în aceste zile m ari, în aceste tim ­
p u ri de glorie, noi tem eiu ri, ş-a -
ceasta ia ră şi şi m u lţu m ită num ai
h o tă rîtu lu i pas făcu t de ţa ră şi v i­
te jie i fiilo r ei“ (D orobanţul, an I,
nr. 18, din 3 dec. 1877). De asem e­
nea, u n ii tin e ri ieşeni, p e n tru cu­
ra ju l, devo tam en tu l si eroism ul de
care au d a t dovadă în tim p u l lu p ­
telo r, au fo st cita ţi în ord in e de zi
sau d eco raţi cu d iferite m edalii.
Sem nificative sîn t fap tele tîn ă ru -
lu i farm a c ist ieşean V ictor M angsch,
„decorat cu m edalia „V irtutea M i­
lita ră “, p e n tru b ra v u ra dovedită In
lu p tele din 30 august, 2 si 6 sep­
te m b rie “ ; a serg en tu lu i m a jo r S car-
la t Savul d in com pania I a R egi­
m en tu lu i 13 dorobanţi, care a p ri­
m it „V irtu tea M ilita ră “ p e n tru „b ra­
v u ra a ră ta tă , m ai ales, la asaltu l
ce rom ânii au făcu t în 7 octom brie
a su p ra red u tei nr. 2 a tu rc ilo r“ ; a
serg en tu lu i a d ju ta n t Leon D im itriu,
din R egim entul 14 dorobanţi, care
„p en tru b ra v u ra ce a a ră ta t îm plîn-
tînd d rap e lu l ro m ân în o red u tă
tu rc ă a fost reco m an d at de o fiţer
şi toto d ată deco rat de M aiestatea sa
Ţ a ru l cu crucea „Sf. G heorghe“ şi
de M ăria sa D om nitorul cu „Steaua
R om âniei“ ; a o fiţerilo r : Rodrigo
M. M ano, loco ten en t şi R afael L u-
chian, sublocotenent (fiul p icto ru ­
lui Ş tefan L uchian) şi m u lţi alţii,
care, în u rm a c u ra ju lu i şi v itejiei
dovedite în luptă, au fost d eco raţi
cu „Steaua R om âniei“ (C urierul, an
V, n r. 88, 84, 69, 86 din 1877).
A lă tu ri de cei care cu a rm a în
m înă cucereau pas cu pas in d ep en ­
d en ţa ţă rii, tin e rii ieşen i care încă
tu l în care R usia se va h o tă rî să
înceapă războiul.
m artie, 4 /16 : E fectivul arm atei
rom âneşti p e rm an en te sporeşte p rin
în fiin ţa re a a încă două regim ente
de a rtile rie .
m artie, 19/31 : P u te rile sem n atare
ale tra ta tu lu i de la P a ris sem nea­
ză, la L ondra, un protocol p rin care
recom andau T urciei, ultim ativ , să
acorde unele lib e rtă ţi popoarelor
supuse din B alcani sp re a prev en i
e x tin d erea com plicaţiilor în O rien t ;
refuzul P o rţii deschidea calea ră z ­
boiului.
(va urm a)
D. V.
nu erau în sta re să p o a rte a rm a în
m înă, d a r m ai ales elevii, co n tri­
buiau fiecare după p o sib ilităţile lor
la o b ţin erea victo riei finale, în tă ­
rin d totodată p rin d ife rite m anifes­
tă ri m o ralu l celor de pe cîm pui de
luptă. Din to talu l de o fran d e strîn -
se din ju d e ţu l Iaşi — 756,50 lei,
64,337 kg. scam e, 17.021,32 lei p en ­
tru cu m p ărarea arm elo r (Războiul
p en tru in d ep en d e n ţa naţio n ală. 1877
—1878. D ocum ente m ilitare, Edit,
m ilita ră , 1871), o c o n trib u ţie deo­
sebită la strîn g e re a lo r a adus-o
şi tin e re tu l ieşean. A stfel, d în d do­
vadă de un în a lt sim ţ p atrio tic, „e-
levii In s titu tu lu i A cadem ic, au ofe­
rit C om itetului p e n tru ră n iţi din
o raşu l n o stru , 7 ocă scam ă, pe care
au făcut-o ei înşişi în tim p u l re ­
c re a ţie i“ (C u rieru l de Iaşi, an. X,
nr. 64, din 17 iu n ie 1877), ia r elevele
de la In s titu tu l F ay ard „au lu a t
in iţiativ a în p ro fitu am b u lan ţei ro­
m âne de a p lă ti o cotizaţie lu n a ră “;
de asem enea, pro feso rii si elevii
C o nservatorului de m uzică din Iaşi
au d a t u n co n cert în G răd in a C ha-
te a u x -F le u rs a căru i v e n it a fost
d a t în a ju to ru l ostaşilo r ro m â n i“ ;
Ia fel elevii in te rn i ai L iceului S ta­
tu lu i au d a t în folosul ostaşilo r r ă ­
n iţi : „una ocă scam ă“, ia r elevii
L iceului Nou, cu p rile ju l fe stiv ită ­
ţii în ch eierii a n u lu i şcolar, din p ro -
p rie in iţia tiv ă au strîn s o sum ă m o­
destă de 100 fra n c i p e care i-a do­
n a t în folosul ostaşilo r ro m ân i (Cu­
rie ru l, an V, nr. 35, 36, 46, 62 din
1877). P atrio tism u l acesto r tin e ri
este a tît de m a re incit, „doi din
elevii In s titu tu lu i A cadem ic, unul
din secţia I-a şi a ltu l din secţia a
H -а, cu rsu l su p erio r, am îndoi în
persp ectiv ă de a fi p rem iaţi, au o-
fe rit cu co n sim ţăm întul, si-n n u ­
m ele cam arazilo r lo r p rem iaţi, din
în treag a şcoală, în folosul răn iţilo r
rom âni, sum a de 350 fran ci, ce s-a r fi
c h eltu it p e n tru p rem iile lor. .., lip-
sin d u -se astfel de această dulce ră s­
p lată a m uncii lor de un an, p en ­
tru a u şu ra su ferin ţele fra ţilo r lor,
care cu a rm a în m înă ap ă ră d rep ­
tu rile n o astre S trăm oşeşti“ (C urierul
de Iaşi, an X, n r. 64 din 17 iunie
1877). D in aceleaşi în a lte sen tim en ­
te p atriotice, C lubul stu d e n ţilo r U-
n iv e rsită ţii Iaşi, la apelu l ' lui M.
K ogălniceanu, d in 7/19 septem brie
1877, că tre în tre g u l popor p en tru
a con trib u i g e n e ra l la cu m p ărarea
arm elo r necesare fro n tu lu i (Româ­
nul,_ an X XI, d in 11 sept. 1877), a
h o tă rît să tin ă o co n ferin ţă cu tem a
„S piritul de lu p tă al ro m ân ilo r“,
p e n tru a v eni în a ju to ru l p a trie i
lor. Cu acest p rile j s-au strîn s 600
fran ci p e n tru c u m p ărare de arm e
şi 106 fra n c i p e n tru a ju to ru l osta­
şilo r rom âni ră n iţi (C urierul, an V,
nr. 80 d in 16 oct. 1877).
T in e re tu l ieşean a c o n trib u it la
obţinerea in d ep en d e n ţei R om âniei
a tît pe cîm pui de luptă,* cit şl p rin
o ferte m ateriale. T oate acestea au
a ră ta t cît de „m are, n e m ă rg in it de
m are şi b in efăcăto are este m an ifes­
ta re a unei n aţiu n i pe calea je rtfe ­
lo r p e n tru v iaţă, p e n tru d re p tu rile ,
p e n tru onoarea ei ; ea e spornică
în re z u lta te tem einice şi d ătă to a re
de v ia ţă “ (D orobanţul, a n I, n r. 37
d in 22 dec. 1877).
C ostel BITRAC
г
1 9 0 7 : acţiuni muncitoreşti
şi socialiste
A nul 1907 a sem nificat n u doar apogeul n ecu rm atelo r lupte ale
ţără n im ii, d eclanşate şi su sţin u te cu vigoare crescîndă încă in u lti­
m ele decenii ale secolului trecu t, ci şi în cep u tu l în fră ţirii de clasă
în tre m area m asă a sărăcim ii satelo r şi p ro le ta ria tu l oraşelor.
A cest fenom en dobîndeşte dim ensiuni şi sen su ri noi dacă se au
în v ed ere condiţiile isitorice specifice p e care le tra v e rsa , atunci,
m işcarea m uncitorească şi socialistă din Rom ânia. „In cursul desfă­
şu ră rii răscoalei — sublinia to v arăşu l N icolae C eauşescu — s-a
m an ifestat p e n tru prim a d ată în mod activ colaborarea şi so lid ari­
ta te a în lu p tă a m u ncitorilor cu ţărăn im ea, p revestind zorii alianţei
m u n citoreşti—ţărăn eşti, ce avea să devină cea m ai p u tern ică fo rţă
socială şi politică a societăţii n o astre“. Episoadele de lu p tă com ună
a ţă ră n im ii şi m uncitorim ii, g revele izbucnite in unele localităţi,
în tru n irile de so lidarizare organizate în d iferite cen tre ale ţă rii, ac­
ţiu n ile de p ro te st îm potriva re p rim ă rii sîngeroase a rev o ltelo r ţă ­
răn eşti, m anifestele şi ap elu rile lan sate de cercurile socialiste in
sp rijin u l lu p tei ţă răn im ii obidite constituie m ărtu rii elocvente ale
u n u i fap t ce nu m ai necesită a fi dem onstrat.
Pe fun d alu l unei om eneşti so lid arităţi m ilitan te, se disting —
p rin am ploare şi ecou ■ — evenim entele p etrecu te la B uhusi, P aş­
cani, D olhasca, B ucureşti, B răila, G alaţi şi alte localităţi. In tîrg ù l
tex tiliştilo r, bunăoară, p este 200 de m uncitori de la fab rica de pos­
ta v se ală tu ra se ră , în prag de p rim ăv ară, su telo r de ţă ra n i din îm ­
p re ju rim i a d u n a ţi în fa ţa p rim ăriei, sp rijin in d u -le cererile legiti­
m e de rev izu ire a condiţiilor de are n d a re şi de îm p ă rţire a păm în -
tu rilo r. L a Paşcani, unde, pe lîngă societăţile m uncitoreşti, fiin ţa şi
u n p u tern ic club socialist afirm a t încă din anii p rem erg ăto ri ră s ­
coalei, m u ncitorii atelierelo r C.F.R. n -au p re g etat să atace la în ­
dem nul co n fraţilo r de su ferin ţă, tre n u l ce tra n sp o rta căpeteniile
răsc u laţilo r din R uginoasa şi să elibereze cîteva din acestea. In cer-
cînd să stăvilească şiru l acţiu n ilo r com une m u n cito reşti-ţărăn eşti,
a u to rită ţile politice cen trale şi locale au recu rs la obişnuitele m a­
n e v re de in tim id are, operînd num eroase a re s tă ri p rin tre ceferişti,
u rm a te de percheziţii, b ătăi şi sam avolnicii ce ţin teau , finalm ente,
su p rim area activ ităţii o rg an izaţiilo r sindicale şi, m ai cu seam ă, a
cercului socialist. Z ădărnicia e fo rtu rilo r depuse de ap ă ră to rii m arii
p ro p rietă ţi avea să iasă însă la lum ină m ai curînd d ecît aceştia s-a r
fi aşteptat. La num ai cîteva zile de la consum area evenim entelor
d in g ara Paşcani, şi sub in flu en ţa acestora, tot m uncitorii ceferişti
au fost cei care au o rganizat elib erarea m ai m u lto r ţă ra n i a re s ta ţi
ce erau tra n sp o rta ţi pe linia D olhasca—F ălticeni, ia r un ra p o rt din
18 m artie, a d resat au to rită ţilo r centrale, dezvăluia ag itaţiile făcute
în satul L unca de căitre unii d in tre lu crăto rii păşcăneni de la a te ­
lierele C.F.R.
In zilele incandescente ale răscoalei, în în treag a ţa ră au izbucnit
peste 15 g reve m u n cito reşti la cele m ai diverse în tre p rin d e ri şi
uzine, acţiu n i care, suprapuse celorlalte, au co n trib u it în tr-o m ăsură
considerabilă la agrav area co n trad icţiilo r sociale în ansam blu.
A stfel, la G alaţi, u rm înd exem plul m u ncitorilor de la fab rica de
ch erestea Goetz, în cursul lunii m artie au d ecla rat grevă docherii
şi lu c ră to rii a lto r tre i în tre p rin d e ri din localitate ; la B răila, în
aceeaşi vrem e, au in tra t în g revă căru ţaşii din p o rt ; la S lănic —
P rah o v a, m uncitorii de la Saline au p ro g ram at m an ifestaţii îm ­
p o triv a p atro n ilo r, ia r cei de la fab rica societăţii „A rgeşul“ în ­
cepuseră să se agite ; lu crăto rii de la fab rica de s p irt din ib ăn eşti
— D orohoi în cetaseră „cu d esăv îrşire“ lu cru l la 27 feb ru arie, de-
c larîn d că n u v o r relu a a c tiv itatea „pînă ce m ai în tîi nu v o r regula
chestia p ăm în tu lu i cu aren d aşii F isch er“. D eosebit de pu tern ice
au fost fră m în tă rile m uncitoreşti în cen trele situ ate pe valea P ra ­
hovei, acolo unde se afla unul d in tre detaşam entele de fru n te ale
p ro le ta ria tu lu i rom ân condus de neobositul lu p tă to r Ş tefan G heor-
ghiu, şi unde leg ătu rile cu ţărăn im ea răscu lată din zonă tin d eau
sp re tem uta confluenţă revoluţionară. O vădită în g rijo ra re în rîn -
dul a u to rită ţilo r politice a fost provocată, în ultim a decadă a lunii
m artie, de ag itaţiile ceferiştilor b u cu reşten i care se p reg ăteau să
in tre în grevă, acţiune ce a r fi p a ralizat în b ună p a rte m işcarea
tru p e lo r de represiune. „Fiind tem eri că fră m în ta re a lu crăto rilo r
de la C.F.R. să nu ia p ro p o rţii dînd n aştere unei greve ale cărei
pagube a r fi fost incalculabile — consem na un ziar al v rem ii — s-a
dispus co n cen trarea tu tu ro r lu c ră to rilo r rezerv işti“. Ia r u n u l din­
tre ideologii p a rtid u lu i liberal, dînd exp resie spaim ei de care erau
cuprinse clasele exploatatoare, n ota că în acele zile critice nu era
de tem ut num ai „repeziciunea cu care focul se întindea, d ar era
de tem u t şi clocoteala care începea să se sim tă p u tern ic în oraşe
şi m ai cu seam ă în cap itală“.
L uînd poziţie ferm ă îm potriva te ro arei sîngeroase d ezlănţuită de
clasele ex p loatatoare îm potriva ţărăn im ii, clasa m uncitoare din
R om ânia, sub in flu en ţa elem entelor rev oluţionare, a o rganizat n u ­
m eroase dem o n straţii şi în tru n iri de so lid aritate cu răscu laţii în
cen trele de m axim ă tensiune socială. L a 9 m artie, cercul socia­
list „R om ânia m uncitoare“ şi C.G.S.R. au lan sat un în flă c ă ra t apel
chem înd la o în tru n ire publică pe toţi cei solidari cu cauza ţă r ă ­
nim ii. „îm pilata ţărăn im e, iobagă de v eacu ri a boierilor, roaba
p ăm în tu lu i şi sluga b atjo co rită a g u v ern an ţilo r—se spunea în che­
m are—a rid ic a t fru n tea. Satele, tîrg u rile şi oraşele devin u n te a tru
de d e zlăn ţu ire a fu riei populare, p rea m u lt în ăbuşite sub povara
m izeriei şi a ră b d ă rii silite“. La data fix ată, 11 m artie, peste 5 000
de m uncitori din capitală s-au în tru n it sp re a-şi m anifesta soli­
d a rita te a cu cauza ţă răn im ii răsculate, ascultînd m obilizatoarele
cuvinte ale lui I. C. F rim u, M. Gh. B ujor, Al. C onstantinescu ş.a.
P rez e n ţa în m asă a m un cito rilo r reflecta in teresu l viu pe care p ro ­
le ta ria tu l rom ân îl m anifesta faţă de problem ele ţă ră n e şti, calda
sim p atie cu care era în co n ju rată sărăcim ea satelor.
In toiul răscoalei, ca de altfel şi în p erioada prem ergătoare,
p rezen ţa u n o r elem ente socialiste în lum ea satelo r a fost însoţită
de răsp în d irea p rin tre săteni a ziarelor, b ro şu rilo r şi m anifestelor
„in cen diare“ care, p rin con ţin u tu l lor, au co n trib u it la p re p a ra re a
u n u i clim at g en eral fav o rab il rid ic ă rii la lu p tă a m aselor ţă r ă ­
neşti. E x p rim în d clocotul de m inie care stăp în ea satele, aceste ti­
p ă ritu ri — interzise de a u to rită ţi cu to ată vigoarea — chem au ţă ­
răn im ea la lu p tă h o tă rîtă îm potriva a su p rito rilo r de veacuri. R eve­
la to r în p riv in ţa atitu d in ii elem entelor rev o lu ţio n are din m işcarea
n o astră socialistă faţă de răscoală este apelul m anifest C ătre sol­
daţii concediaţi şi rezervişti, p ublicat în „Rom ânia m u n cito are“ din
11—18 m artie. A u to ru l docum entului, M. Gh. B ujor, ad resa o v i­
b ra n tă chem are soldaţilor rezerv işti, în dem nîndu-i să nu trag ă în
sem enii lo r : „A rătaţi p re tu tin d en i pe duşm anul a d e v ă ra t şi dacă
va fi nevoie, şi dacă va fi cu p u tin ţă, d âţi-v ă de p a rte a răscu la­
ţilo r ca să lu p ta ţi contra acestui d u ş m a n ... N iciodată gloanţele
v o astre în p iep tu l ţă ra n ilo r a su p riţi ! T rageţi în v în t !“. C hiar dacă
n u definea locul şi ro lu l p ro le ta ria tu lu i în cad ru l evenim entelor
din 1907, ap elu l m an ifestat reflectă n ăzuinţa elem entelor revolu­
ţio n a re de a im p rim a u n curs fav o rab il d esfăşu rării lu p tei p en tru
m asele ţă ră n e şti, avînd u n larg ecou în cercurile cele m ai diverse
ale opiniei publice din R om ânia.
In pofida d ificu ltăţilo r in e re n te g en erate de condiţiile istorice
concrete pe care le străb ăte a, Ia în cep u tu l secolului nostru, m işca­
re a m uncitorească şi socialistă din R om ânia, acţiu n ile p ro le ta ria ­
tu lu i şi ale elem entelor rev o lu ţio n are în reg im en tate în cercu rile
socialiste „R om ânia m un cito are“ — c h ia r dacă p u rta u încă pecetea
sp o n taneităţii, a insuficientei org an izări sau a regionalism ului
au sem nificat, dincolo de sp rijin u l m oral şi m aterial o ferit răscu ­
laţilo r, u n p rim şi serios av ertism en t a d resat regim ului politic
al b u rgheziei şi m oşierim ii în ansam blu. C ele două şuvoaie ale
lu p tei p aralele duse de p ro le ta ria t şi ţărăn im e, cu in te rfe re n ţe le
suficient de num eroase la 1907, au făcu t să capete co n tu r p ers­
pectiva alian ţei d in tre clasa m uncitoare şi ţărăn im e, alian ţă pe
care a fă u rit-o şi cim entat-o P a rtid u l C om unist R om ân în focul
m a rilo r b ătălii dé clasă de m ai tîrziu.
D u m itru VTTCU U
 n recen tele etap e ale con­
Î cursului „C întarea R om âniei'1
am re în tîln it cîn tecu l izvo-
rit din glasurile şi iniimlie
copiilor, adolescenţilor, m atu rilo r.
U nii clntau m ai m eşteşugit, a lţii fă ­
ră o p relişti de artiz a n ; unii cu si­
g u ra n ţa lu cru lu i tem einic stu d iat,
a lţii cu ezitările in e re n te în v ă ţă rii
în g rab ă — toţi însă cu pasiune, cu
elan, cu d o rin ţa de a-şi face auzit
cin tu l şi cu am biţia de a ocupa
locuri m ai în a lte în clasam ent. Şi
încă ceva : s-a rem arca t sp iritu l de
ordine, de disciplină re fle c ta t a tît
în ţin u ta an sam blurilo r, cît şi în
ceea ce executau. N ivelul teh n ic al
re a liz ă rilo r a fost fo arte d ivers,
m ai puţine fiind an sam b lu rile ca­
re puteau satisface şi exigenţele
u nei critici avizate. E sen ţial răm î-
n e însă fap tu l că tin erii, în spe­
c ial copiii, sîn t în c u ra ja ţi să cînte,
s în t îndem naţi să trăiasc ă n e m ij­
locit muzica.
în ultim ii ani, cîntecu l p ă re a a-şi
p ierd e locul firesc din v ia ţa tin e ­
rilo r, din v ia ţa n o astră a tu tu ro r.
A p aratele de produs m uzică a u pus
stă p în ire pe tim p u l n o stru lib er,
urreori înso ţin d u -n e şi în tim p u l lu ­
crului, alteori, u rm ă rin d u -n e tir a ­
nic p retu tin d en i. In aceste condi­
ţii, nevoia de m uzică este in te g ra l
satisfăcută, dacă nu ch ia r depăşită,
ceea ce se soldează cu efecte n e­
gative. A vem la dispoziţie p erm a­
n en t şi p re tu tin d e n i m uzică de toa­
te genurile, m uzică in te rp re ta tă de
cele m ai re p u tate form aţii. D ar şi
c a n tită ţi m asive de pseudo-m uzică.
A ceasta din u rm ă a cre a t o nouă
atitu d in e fa ţă de fenom enul m u ­
zical. O m ul aude m uzica d a r n u o
ascultă, ia r dacă o ascultă o rec e p ­
tează ca pe o ştire d in gazetă,
ca pe o carte poştală ilu stra tă , ca
pe un covrig sau o sticlă de lim o-
nadă. O consum ă, apoi o uită. Din
n efericire nu n um ai g en u rile de
m inim ă rezisten ţă, ci şi m area m u ­
zică difuzată a devenit obiect de
consum sau, în cel m ai b u n caz,
m uzică am bientală. In aceste con­
d iţii destui tin e ri de azi n u cunosc
re v e rb e ra ţia in te rio a ră a m uzicii şi,
de aceea, nici nu m ai ştiu să cîn ­
te. A tunci cînd treb u ie să-şi e x p ri­
m e tră irile de excepţie,în loc să
cînte, em it sunete. V eselele ala iu ri
c a re ies de la O ficiul sitării civile
sîn t însoţite de strig ăte ce v o r să
Expoziţii
FEM EIA-subiect
în arte le plastice
in bogatele colecţii ale M u­
RESTITUIREA
ClNTECULUI
fie u n cîntec de p a h a r, c în ta t a ltă ­
d ată de cheflii în ră iţi, cîntec aju n s
acum în ritu a lu l citad in al n u n ţi­
lor tin e re şti, u rîţin d ceea ce a r tr e ­
bui să fie un ferm ecăto r şi superb
a c t din viaţă. L a fel, în alte oca­
zii, ca acele co lin d ări de răm as
bun ad resate p ro feso rilo r la finele
stu d iilo r sau la re u n iu n ile stu d en ­
ţeşti, tin e rii a r voi să-şi e x te rio ri­
zeze frum os în a lte le lo r sen tim en ­
te, d a r un ii se dovedesc n ep u tin ­
cioşi în tru c ît ceea ce tre b u ie să fie
cîntec este d o ar o se rie de ja l­
nice ag re g ă ri sonore.
C întecul, această m uzică de p a r­
ticip are, este m ăsu ra om ului p ă ­
tru n s de căld u ra acestei a rte , este
m ăsu ra sen sib ilităţii sale. De ace­
ea tre b u ie p ă stra t m ereu în v ia ţa
n oastră. Şcolii îi rev in e sarcin a
p rin cip ală în acţiu n ea de re s titu ­
ire a cîntecului. C opilul treb u ie d e­
p rin s ch ia r de la g ră d in iţă să cîn­
te ; şi n u oricum , ci frum os şi cu
convingere. O su sţin u tă acţiu n e de
c e rc e ta re şi - de realiz a re a unei
noi m etodologii a cîntecului, în
g ră d in iţe şi în clasele p rim a re , se
d esfăşoară la C o n serv ato ru l din
Iaşi. D ar cîn tecu l n u tre b u ie să ră -
m înă la stad iu l v iersu lu i in d iv id u a l
C în tat în colectiv, la unison, îşi am ­
plifică fo rţa ex p resiv ă, îşi m ăreşte
p o ten ţialu l etic. C în tat în cor, pe
m ai m ulte voci, va dobîndi, pe lin ­
gă noi v alen ţe psihologice şi edu­
cative, şi o m ai m are v alo are este­
tică. Ia tă de ce absenţa orelor de
cor în o ra riile ob ligatorii ale ele­
v ilo r constituie o frîn ă în calea
d ezvoltării cîntecului în m asele de
tin e ri. De asem enea, în p u ţin ele o-
şcoala gen erală şl în p rim a clasă
de liceu um anist) pro feso rii se
com plac a-şi consum a tim p u l cu
precep te de gram atică m uzicală,
m eşteşugit expuse d a r fă ră efect în
v iaţa u lte rio a ră a tîn ăru lu i.
La casele de c u ltu ră şi la că­
m ine, ca şi în cad ru l ac tiv ită ţilo r
artistice, la liceele de sp ecialitate,
cîntecul se practică m ai ales sub
form a m uzicii „folk“. M odalitatea
estetică a acestui gen a re obîrşia
— aşa se p re tin d e — în a rta ra p ­
sozilor de altăd ată. Ca şi aceşti cîn-
tă re ţi d in v rem ea copilăriei a rtis ­
tice a popoarelor, au to rii de azi
însăilează o fo arte scu rtă m elodie,
sim plă, de cele m ai m u lte o ri sim ­
plistă, cu n işte izu ri m odale a rh a i­
ce aju n se şablon, pe care, re p e tîn -
d-o la nesfîrşit, se d ebitează zeci
de v e rsu ri de calitate v ariab ilă. Se
înţelege că, în acest fel, cîntecul nu
cîştigă nim ic din această p ractică
m uzicală d em ult revolută. Casele
n o astre de c u ltu ră şi a m in titele li­
cee în cu rajează „ g ru p u rile fo lk “, ca
şi p e oele de „muzică p o p “, fiind
m u lt m ai u şo r de re a liz a t şi, deci,
m u lt m ai comod de în d e p lin it p la ­
n u l de „acţiuni c u ltu ra le “. F o arte
p u ţin e case de c u ltu ră, căm ine, li­
cee de sp ecialitate sau şcoli p rofe­
sionale au co ru ri. A cest gen de
practică m uzicală cere o m uncă
grea, m igăloasă şi de d u rată. R ezul­
ta te le sîn t însă incom ensurabile. U n
cor bun, ca cel al L iceului nr. 2
(clasele elem entare) d irija t de prof.
A ngela R us sau ca acel al şcolii din
Osoi, d irija t de prof. G. G hiţun, să­
deşte cîn tecu l în fiin ţa a zeci şi su ­
te de copii care v or v ib ra cîntînd,
care v o r tră i cu a d e v ă ra t muzica,
nem u lţu m in d u -se cu p o stu ra de a u ­
d ito ri pasivi ai tra n zisto arelo r.
P u n în d copiii să cînte, le sădim
în in im i şi în m in ţi v alo ri peren e
ale a rte i n o astre, zăm islite de efor­
tu l c re a to r continuu a su te de ge­
n e ra ţii c a re au fă u rit cu ltu ra po­
poru lu i n o stru , care au stato rn icit
fiin ţa n o astră n aţională. F estiv alu l
n aţio n al „C întarea R om âniei, care
n e-a p rile ju it aceste reflecţii, con­
stitu ie to to d ată şi stim u len tu l con­
cre t al u nei v e rita b ile acţiu n i de
re s titu ire a cîntecului.
G eorge PASCU
^ film
0 ipostază a actualităţii
A ctu alitatea tem ei ab o rd ate de Sergiu N icolaescu în ultim ul
său film , „A ccident“, este incontestabilă. D ar să n u se creadă
cum va că tem a este delincvenţa, deşi despre delincventă şi de­
lincvenţi este vorba de la p rim a p în ă la ultim a secvenţă. Nu,
tem a este alta, m ai com plicată, m ai subtilă şi în tru to tu l conform ă
cu etica n o astră nouă în cen tru l căreia se situează om ul cu ex ­
trem de com plexa sa stru c tu ră şi cu în treag a d iv ersitate a p reo ­
cupărilor sale ; tem a „A ccidentului“ este re la ţia d in tre om ul
afla t în d e ru tă şi sem enul său dispus şi d ato r să-l salveze. A pa­
re n t parad o x ală’, d a r a d e v ărată în esenţa ei, a firm a ţia cuiva că
m aionul de m iliţie P e tria nu este u rm ă rito ru l şi p en alizato ru l
d elincvenţilor C uceanu şi Edu, ci a p ă ră to ru l lo r — este, de fapt,
m iezul acestui film . Sdgiir că n u se p une o problem ă fals um a­
n itară, de a p riv i cu în ţeleg ere m elodram atică adică rătă c ire a
u n o r tin eri, ci se p u n e problem a unei re la ţii de tip nou d in tre
oam eni. E vorba de o anum e în cred ere în siubstanţa um ană a
om ului şi de în cercarea de a o p une în valoare, de a o căuta
chiar şi acolo unde p a re să nu m ai existe. Că nici D u m itru Ca-
rab ăţ, scenaristul, şi nici Sergiu Nicolaescu, regizorul, nu re u ­
şesc să tra te z e cu su b tilitate şi în tr-o ţin u tă a rtistic ă adecvată
această tem ă nobilă este altă chestiune, d a r m erito riu răm în e
fap tu l că ea a fost sesizată şi en u n ţa tă cu o anum e sinceritate,
dînd astfel film ului o valoare de in ed it, de nou, ceea ce n u -i
deloc puţin. D ar de ce ziceam că m i se p a re n esatisfăcăto r tr a ­
tam entul artistic al tem ei ? P e n tru că scen ariu l nu reu şeşte să
ocolească obişnuitele locuri com une, este lip sit adică de in v en ti­
v itate şi prospeţim e, p e n tru că dialogul e banal şi u n eo ri didac­
tic (vezi discuţia m aio ru lu i cu re p o rteru l, în clin aţia lui de a
teoretiza condiţia delincventului), p e n tru că lipsesc m o tiv aţiile
logice în d eclanşarea u n o r acţiuni (m iliţienii îl scapă din m înă
pe delincvent, în cîteva rîn d u ri, în tr-u n mod care a r presupune
fie o n aiv itate accentuată, fie o lipsă de calificare elem entară,
ceea ce ne este peste p u tin ţă să credem ; e m ai cu rîn d vorba de
un im pas în care cad cineaştii ori de cîte ori treb u ie să găsească
o soluţie ingenioasă, subtilă şi credibilă). P este to ate acestea,
„A ccidentul“ lui Sergi/u N icolaescu lasă m ereu im presia că e
făcut m ai ales de d rag u l av en tu rii, de d rag u l spectaculosului efe­
m er; m ă re fe r la şiru l n e sfîrşit de cascadorii cu m aşina ; u r­
m ăriri, tam ponări, ră s tu rn ă ri etc. pe care nu le neg în sine, ci
num ai p e n tru că nu au în to td eau n a o ju stificare, p e n tru că nu
sîn t în to td eau n a subsum ate fie psihologiei perso n ajelo r, fie n e­
voii de a tensiona conflictul, fie necesităţii de a stim ula acţiu ­
nea. In plus, ele sîn t şi film ate cu o cum inţenie care le face
m onotone, lăsîn d u -te in d ife re n t în fotoliul tău de spectator.
P reo cu p at de p rim -p lan u rile m aiorului P e tria , de îndelunga lui
m en ţin ere în cadru, o p erato ru l lasă să-i scape aspecte esenţiale
ale unui film cu p re te n ţii de ritm şi tensiune. Şi cu asta a ju n ­
gem la o nouă deficienţă a „A ccidentului“ şi anum e aceea de a
fi „adus“ tre p ta t la in te rp re tu l m aiorului care, fireşte, n u -i altu l
decît Sergiu Nicolaescu. N -am avea nim ic cu fa p tu l că film ul
„se aşează“ pe u m erii lui, dacă u m erii lui a r fi ai unui actor
valoros care să reziste la o asem enea g reutate. D ar n u -i Sergiu
N icolaesou acto ru l cu asem enea fo rţă — să m ă ie rte cronicăre-
sele şi poetele care-1 observă num ai pe deasupra ; el vorbeşte
prost, n en u an ţa t, dînd aceeaşi im p o rtan ţă tu tu ro r replicilor, e la
fel de rigid şi rece în toate situ aţiile şi a re o p riv ire aproape
invariabilă. In aceste condiţii, a te in stala în cen tru l unui film ,
înseam nă a-1 strica. Ceea ce s-a şi în tîm plat, căci a c to ru l-re-
gizor îi trag e spre sine şi pe ceilalţi in te rp re ţi, im punîndu-le
o evoluţie la nivelul epiderm ei, red u cîn d u -i la g estu ri şi m iş­
cări ex terio are, u itîn d deci că oam enii sîn t m ai ales com plexe
de sentim ente şi de gînduri. E xcepţie fac doar Ş tefan M ihăilescu-
B răila, E rn est M aftei şi C orina C onstantinescu, acto ri cu expe­
rie n ţă care şi-au conceput personajele pe coordonate in terio are
pro b ab il din p ro p rie in iţiativ ă, căci p rea sînt altfel decît nota
g en erală a film ului. V alorosul acto r G eorge M ihăiţă e „a ju ta t“
să rateze o p a rtitu ră pe care a r fi p u tu t s-o facă excelent, ia r
d e b u tan tu l D an Ivănesei tre c e ap ro ap e neobservat.

D zeului de a rtă d in Iaşi au

răspuns la ap el cîteva zeci
de pînze, ieşind din stativ e
ca din foi de album u ria ş a l­ V
Ş tefan OPREA

cătuind un e v a n ta i a l cu lo rilo r în
S ala Voievozilor. Şi au ste r-so m p tu -
oasa încăpere cu m orgă m edievală
s-a tra n sfo rm a t peste noap te în ­
tr-u n intim conclav în care ju p î-
n iţele înfoiate în crinoline, aşa cum
le-au p ictat R osenthal, L iv ad itti,
S tah i şi T attarescu, Schiavoni şi A -
m an, stau a lă tu ri de focoasa R udă-
rean că a lui G rigorescu, frum oasă
ca o zeitate păgînă, de ţă ră n c i cu
chipuri asp rite de g riji, de m u n ci­
to are fru n taşe în m uncă, cu p ri­
v ire dîrză, de f e m e i din to ate
dom eniile sociale. Şi curios — to­
tu l se arm onizează, totu l — p rin
g rija ex p erim en tatei m uzeografe
M aria V asilovici — capătă u n ita te şi
sens, asem eni un ei isto rii despre
condiţia socială a fem eii d in u ltim e­
le n o astre două secole şi p riv in d în ­
c a d rarea ei în m agm a fierb in te a
vieţii. A stfel, să adm irăm p o rtre ­
tu l M ăriei Socolescu-V ăleanu, soţia
paşoptistului Socdlescu, în casele
c ăru ia se ţin eau reu n iu n i politice,
aşa cum a ounoscut-o R osenthal. O
im agine cău ta t frum oasă, ca şi Ţ ă­
ranca lui S tahi, ca şi F ata cu flu tu ­
re a lui P an aitean u -B ard asare.
Ne aflăm în plină alegorie idilică,
de ex a lta re a pitoresculu i costum a­
ţiei, cu tra n sp a re n ţe p reţio ase şi
im n u ri în to n alitate înaltă, cores-
punzînd lite ra tu rii ou „angel radios“
şi „feie nebuloasă“. Şi ia tă u n ce­
va m ai robust p o rtre t al C arolinei
M eissner p ictat de L ivad itti, con-
d ucînd, p rin tab lo u rile Fem ei pe
te ra să de Schiavoni şi P o rtre t de
fa tă de T attarescu , spre acel chip
h o tă rît, în tră s ă tu ri energice al F e ­
m eii din nord de B ucevschi. D in-
tr-o singură acoladă — de la fe­
m eia bibelou, obiect de om agiu ga­
lan t, la tru d ito a re cu um eri p u ­
ternici. Şi ia r u rcăm în poezie, de
astă d ată ca în Coşbuc, p rin tre si­
luete silhui de ţă ră n c i scăld ate în
lum ină grigoresciană, uim in d u -n e
în fa ţa R udărencei to t a tît cît în
faţa P o rtre tu lu i de fem eie în creion
co lo rat al lui L u ch ian — lu c ra re v i­
guroasă de v alo are excepţională,
p re a p u ţin cunoscută. în c ă u n pas
ş i ne aflăm acasă la P etraşcu , P a l-
lady, B ăncilă, Iser, T onitza, Şt.
D im itrescu, N. Popa, C om eliu B a­
ba — lu c ră ri ştiu te, m arcîn d evo­
lu ţia p icturii, p rin im presionism ,
sp re etapa m odernă. O m e n ţiu n e :
u n fo a rte solid studiu de p o rtre t
ROSENTHAL ; „M aria Soco-
lescu“.
N. PO PA „M atern itate“
d a to ra t lu i Al. G rigorovici, produs
al şcolii ieşene, căzut tîn ă r în p ri-
m ui război m ondial. în tru c ît m u­
zeul posedă vreo 20 de lu c ră ri ale
acestuia, a r fi cazul să i se dedice
om agial o m icro -retro sp ectiv ă. E un
ta le n t pe care T onitza l-a sa lu ta t
cu entuziasm la tim p u ls ă u .
In contin u are, p rin D. G heaţă, Ş i-
rato , T eodorescu-Sion, C atul Bog­
dan, M ihăilescu-C raiu, C ăm ăru ţ —
p u tem u rm ă ri tre c e re a de la p o r­
tr e t la com poziţie, c a d ru în care
fem eia e su rp rin să în în d eletn icirile
ei d iu rn e, fie că e v o rb a de o sce­
nă de fam ilie orii de u n tîrg cu o
fo rfo tă neostoită. Ia r în tre echipele
de m uncă, în co rd ate in efort, aşa
cum le-au re d a t E ugen B ouşcă, À -
d ria n P odoleanu, G eorgeta N ăpăruş,
N. C onstantin, C orneliu Ionescu, Ion
şi E c a te rin a P etrov ici, C. R adinschi,
C. A gafiţei, M aria L azăr, F elicia
G avrU ean, M. Isp ir, I. G înju se in ­
te rfe re a z ă p o rtre te le sem nate de
D an H atm anu, C. A lupi, A u relian
D inulescu. Şi to tu l u rc ă spre apo­
teoza eg alităţii d ep lin e b ă rb a t-fe -
m eie, sub însem nele m uncii şi ale
conştiinţei politice, aşa în c lt S ă r­
Şt. LUCHIAN : „ P o rtre t de fem eie"
M. IS P IR ; „P rim ăv ara"
b ăto area m uncii, am pla frescă a
lu i D. G av rilean , cu p la n u ri ce se
în tre ta ie şi cu fem eia ce ţin e pe
u m eri, a lă tu ri de b ă rb a t, v iito ru l
p a trie i, ca fo rţă in d u stria lă şi eco­
nom ică, concluzionează o în treag ă
d em o n straţie, adusă p în ă in zilele
no astre.
In incintă, scu lp tu ri de C. M e-
d rea, A nghel, B oris C aragea, Ifti-
m ie B îrleanu, V. C ondurache, V la­
dim ir F lorea, L u creţia Filioream u-
D um ltraşcu, A lex an d rin a D im itriu.
In p ro ra absidală a sălii, am colţ
de a te lie r cu şevalete ale cîtorva
picto riţe, ilu strî’n d prezen ţa fem eii
creato are în a rte le p lastice : N utzi
A contz, M ihaela E len th eriad e, Ro-
dica M aniu, Ligia Macovei, Iulia
H ălăucescu, M agdalena R ădulescu,
N uni D onna-D elav ran cea, A na
C iucurencu, V iorica B alan, Lucia
B ălăcescu-D em etriade, şi, d re p t su r­
priză, o lu c ra re sem nată de poeta
A na de N oailles, n ăscu tă B rînco-
veanu.
In ansam blu, o b in e ie ra rh iz a ­
tă expoziţie de m uzeu, plăcu tă, in ­
stru ctiv ă, elocventă.
A u re l LEON
concert
Un program echilibrat
O rch estra sim fonică a F i­
larm o n icii ieşene d irija tă de
G eorge V intilă, a susţinut, re ­
cent, două concerte care, şi de
această dată, au adus satis­
facţie iu b ito rilo r de muzică.
„Suita în stil clasic“ de A natol
V ieru a deschis program ul,
crein d o atm osferă ca ra c te ri­
zată p rin tr- u n deosebit echili­
bru.
E venim entul serii l-a consti­
tu it im pecabila in te rp re ta re de
că tre p ian ista V anda B rau n er
a „C oncertului p e n tru p ian şi
o rch estră în fa diez m in o r“ de
A. Skriabin, p rezen tat în p ri­
m ă au d iţie pe ţa ră . P reocupat
de cău ta rea unui sistem a r ­
m onic p ro p riu , m en it să aducă
o rd in ea şi coerenţa u nei m uzici
elib erate de p rin cip iu l to n ali­
tă ţii, A. S k riab in m erge pînă
la lim itele ex trem e ale acesteia,
utilizînd m odulaţii brusce, cro-
m atism e frecvente, înscriin-
du-se astfel în tre precursorii
m uzicii m oderne. In acest spi­
r it este scris şi co n stru it „Con­
c ertu l p en tru pian şi orches­
tră în fa diez m in o r“.
De o m are dificu ltate in te r­
p retativ ă, concertul reclam ă o
ra p o rta re la su n et şi lum ină,
la care poate ajunge num ai un
pian ist d otat cu în alte calităţi
in te rp re ta tiv e şi m ai ales p ă­
tru n s de o sen sib ilitate sp iri­
tuală corespunzătoare p a rtitu ­
rii. T ocm ai de aceea ne este
p lăcu t a ne opri la pianista
V anda B rau n er, care se situ ea­
ză în fru n te a pleiadei de pia­
n işti din tîn ă ra generaţie. A u­
d ito riu l a fost cucerit de vi­
goarea şi, în acelaşi tim p, de
n u a n ţata in te rp re ta re pe care
V
solista a ştiu t s-o dea acestei
p a rtitu ri, considerate pe d rep t
cuvînt una din cele m ai difici­
le din lite ra tu ra pianistică mo­
d ernă. V anda B rau n er a de­
m onstrat, şi cu acest p rilej,
p rin c la rita te a rem arcab ilă şi
rafin am en tu l in te rp re tă rii, au­
tenticele sale calităţi de solis­
tă cu care ne obişnuise în v e r­
siunile sale date capodoperelor
lui B ach, M ozart, B eethoven,
Chopin, R ahm aninov, Schu­
m ann, M endelsohn, E nescu şi
alţii.
B is-u rile au în tre g it stră lu ­
cirea program ului. In tu lb u ră ­
to ru l „P reludiu p e n tru m îna
stin g ă“ de A. Skriabin, cu sub­
tila d ife ren ţiere a p lan ltrilo r so­
nore, pianista a dovedit pe lîngă
sensibilitate şi un rafin am en t
deosebit, o p erfectă stăp în ire a
tehnicii sunetului. In „M ouve­
m en t“ de C laude D ebussy, pie­
să de m are virtuozitate,
a ilu stra t o altă faţetă a pu­
tern icii sale p erso n alităţi, fe r-
m ecînd publicul p rin jocul viu
al so n o rităţilo r şi deplina stă-
p in ire a in stru m en tu lu i.
C oncertul s-a în ch eiat cu su­
ita „Sheherezada“ de A. R im s­
ki-K orsakov, avînd ca solist pe
violonistul D avid M arcian. In ­
tr-o in te rp re ta re p ă tru n să de
lirism , cu un ton cald, solistul
a re d a t fidel atm osfera lu c ră ­
rii.
B agheta lui G eorge V intilă a
îm b in at ingenios tim b ru rile in ­
stru m en tale ale suitei.
în tre g u l p rogram a co n tri­
b u it la realizarea un ei seri de
reală ţin u tă artistică.
Sanda DELEANU
cronica • 5
 Satul şi cartea
M artie, 1977. Popas In com una cu
num e de legendă : F lăm îrm . Aici
s-a ap rin s în u rm ă cu 70 de ani
v ăp aia revoltei. V ăpaie n ăscu tă din
foam e, d in frig, din lipsă de p ă-
m înt. Şaptezeci la su tă din oam e­
n ii locului erau condam n aţi la
n eştiin ţă p rin analfabetism . S în t lu ­
c ru ri oe-m i vin în m inte acum ,
cînd păşesc p ra g u l B ibliotecii d in
Flăm înzi. E lena B ursuc, inim oasa
„stăp în ă“ a locului, îm i a ra tă c ă r­
ţile : „12 000 de volum e în ra ft, ce­
lelalte cinci m ii sîn t la citito rii
noştri. A vem p este 1 800 de cititori.
L a 6 000 de oam eni, cit a re com u­
na, înseam nă ceva, nu ?“ .îm i ex ­
p rim satisfacţia : „Va să zică, la
d um neavoastră, unul din tre i locui­
to ri ai com unei este citito r al b i­
bliotecii !“.
— P ro cen t la care tre b u ie să a-
dăugăm 508 abonam ente la ziare,
396 abonam ente la rev iste !
— A ceasta înseam nă că a ţi re u şit
să sp o riţi continuu setea de c u ltu ­
ră a celor de aici.
— Am făcu t şi noi се-am p u tu t,
îm i răspunde cu m odestie biblio­
teca ra. Acum, dum neavoastră aţi
văzut cîţi scriito ri au fost aici, la
Flăm înzi, cînd s-a deschis luna c ă r­
ţii la sate ! Să ştiţi, că noi avem
oaspeţi poeţi, p rozatori, ap ro ap e
to t tim pul anului. în v ă ţă m noi de
la ei, le cunoaştem cărţile, n e m ai
èunosc şi ei pe n o i ... D upă aceea,
po ţi organiza cu succes o expoziţie
de carte p rezen tîn d u -le citito rilo r
n o u tăţile în tr-u n dom eniu sau al­
tu l, după p reo cu p ările lor. Noi am
o rg anizat acum o expoziţie de c a r­
te, cu tem e in sp ira te din m area
răscoală a ţă ran ilo r, p o rn ită de aici,
din Flăm înzi. A lătu ri de rom anele
„R ăscoala“ de L iviu R ebreanu,
„1907“, de C ezar P etrescu ş.a. am
adus şi cîteva fotocopii după unele
docum ente găsite în arh iv a com u­
nei. Au fost de fa ţă şi m a rto ri ai
răsco alei din 1907 : în v ă ţă to ru l D u­
m itru Sim ionescu şi A nica lu i P e ­
tre D am ian, fiica lui T rifan R om an
G rosu, u n u l din capii răscoalei.
în sală in tră u n cititor, u n b ă r­
b a t la vreo 37 de ani, p u rtîn d sub
b ra ţ un volum de „O pere com ple­
te “ de M ihail Sadoveanu. î l cheam ă
G heorghe Ţapu. II în tre b :
— Ce înseam nă cartea p e n tru
du m neavoastră ?
— C artea ? ! Păi, d u m neavo a stră
n u a ţi c itit nici o ca rte ? ! î ţ i m lăd ie
sufletul. T e face m ai bun, te face
m ai om. A sta-i !
A sta-i ! Il las p e ţă ra n u l coope­
ra to r G heorghe Ţ apu să-şi cau te
carte a d o rită la ra ft, îm i iau răm as
b u n de la E lena B ursuc şi m ă în ­
d re p t spre u rm ă to ru l loc de popas.
Zi de m artie. D eleni, ora 17. Că­
m in u l cu ltu ra l din com ună. în ho­
lu l c en tral, o gazetă de p erete. E s­
te G azeta bibliotecarului. S în t a-
fişate tre i p rezen tări de carte : „E-
ro i au fost, eroi s în t în că“, „M a­
n u a lu l zootehnistului“ şi „C lipa“ de
D inu S ăraru . P re z e n tă ri succinte,
scrise în tr-u n lim baj accesibil, îm -
biind la lectu ră. V echea n o a stră cu­
noştinţă, M ihai Ivan, se c re ta r ad ­
ju n c t al C om itetului com unal de
p a rtid , a p ă ru t pe n esim ţite lingă
m ine, mă pofteşte în tr-o sală a lă ­
tu ra tă :
— In tra ţi şi v ed eţi се-am o rg a n i­
zat îm p reu n ă cu biblioteca noas­
tr ă ! E xpoziţie A u rel Jiq u id e la
D eleni ! R eproduceri după v e stitu l
ciclu de grafică 1907. V ersu rile lui
T udor A rghezi se îngem ănează
im aginilor. Este doar una din ac­
ţiu n ile de p a rtic ip a re a bibliotecii
n o a stre la F estiv alu l n aţio n a l al
m uncii şi creaţiei „C întarea R om â­
n ie i“. B ibliotecarul nostru, D um i­
tr u P îrîia lă , este un om fo a rte des­
toinic, îm i m ai spune M ihai loan,
conducîndu-m ă spre bibliotecă. In ­
trăm .
Două în căp eri în care dom ină o r­
dinea, cu răţen ia, bunul gust. Cele
9 969 de volum e sîn t clasificate d u ­
pă in dicii recom andaţi. în v ă ţă to ru l
cronica • 6
в
D u m itru P îrîia lă este tîn ă r şi en­
tuziast. Nu este sin g u r în în căp e­
re. Doi b ă trîn i stau la m asă, p u r­
tîn d îm p reu n ă o conversaţie destul
de a p rin să cu b ib liotecarul. A flu că
u n u l este Ion G ăină, de 59 de ani,
u n fo a rte activ cititor. C elălalt —
Ion A vornicesei de 79 de ani, m a r­
to r al răscoalei d in 1907. L -a citit
şi p e E m inescu şi pe Ion C reangă
şi pe Sadoveanu.
Ion G ăină, care se u ită ia ră şi p rin
n işte cărţi, adaugă : „E o zăbavă
fo arte p lăcu tă aici, la bibliotecă. Şi
în v ă ţă to ru l n o stru , b ib liotecarul,
iubeşte cartea. Ii place să stea aici
în tre cărţi. V edeţi, pe noi ne lasă să
ne alegem c ă rţile d ire c t de la raft.
Şi ne alegem . Ia r eu dacă am o
carte bună, n u m ă lasă inim a să
n u -i spun şi a ltu ia “. D u m itru P î­
rîia lă , ro şu ca b u jo ru l de b u cu ria
laudei, ne explică :
Folosim to ţi oam enii cu dragoste
dc carte p e n tru a p o p u lariza cartea.
A ţi văzut gazeta n o astră ! Ea a tra ­
ge a te n ţia oam enilor asu p ra lu cră­
rilo r ce interesează. Ia r to ţi cei ce
sîn t leg aţi de carte se cuvine să
o dea m ai departe. S ă-i facă pe
oam eni, pe sem enii lor, să caute
şi ei cartea.
Un puşti, aveam să aflu că-1 chea­
m ă C ătălin, in tră în bibliotecă şi
pune p e m asă tre i c ă rţi : „Poveşti
n em u rito a re “, „H arap A lb“, „Pino-
chio“. D u m itru P îrîia lă i le p ri­
m eşte şi p u ştiu l în tre a b ă pe n e ră ­
suflate :
— E ad ev ărat, dum inică va fi o
„D im ineaţă de b asm “ ?
— S igur că da ! Să vii şi tu, îi
spune b ib liotecarul. Apoi, continuă,
e x p licîn d u -n e :
— O bibliotecă nu-şi poate cîştiga
citito rii dacă n u a re g rijă de fie­
care d in tre ei. A cţiunile ce se a d re ­
sează u n u i m icro g ru p se b u cu ră de
cel m ai m are succes. S în tem obli­
gaţi să ţin em seam a de d iv e rsita ­
te a sarcin ilo r educative ce ne re ­
vin. Să organizăm acţiuni cu c a r­
tea în scopul educaţiei p o litico-ideo.
logice, teh n ico -ştiin ţifice, m o ral-ce-
tăţen eşti, estetice. Să organizăm ac­
ţiu n i cu carte a p e n tru copii (noi am
cre a t pe lîngă bibliotecă şi o secţie
de te a tru de păpuşi, care in te rp re ­
tează d ife rite te x te literare), să o r­
ganizeze acţiu n i p e n tru fem ei, p en ­
tr u b ătrîn i. T oate acestea in tră în
a trib u ţiile u n u i bibliotecar, ale unui
om al cărţii, care v re a să-şi resp ec­
te m unca.
D u m itru P îrîia lă şi-l respectă.
A şa cum şi-o resp ectă şi A ntoaneta
Nica din com una Făiciu, ju d e ţu l
V aslui. B iblioteca de aici a re un
fond de carte de 19.000 de volum e.
Două filiale a le ei funcţionează
în satele com ponente, R înzeşti şi
Bosia. „C e-a în sem n at „C întarea
R om âniei“ p e n tru noi?“, începe^ dis­
cuţia A ntoaneta Nica. Am cău ta t
să p u n la în d em în a oam enilor de
aici c ă rţi despre în ain ta şii noştri.
D espre noi. D espre g în d u rile n o astre
de v iito r. M -au a ju ta t şi profeso­
rii de lim ba rom ână şi cei de şti­
in ţe sociale. A stfel am re u ş it să re a ­
lizez o expoziţie de carte social-po-
litică şi să lé ofer citito rilo r, în -
m ăn u n ch iate, docum entele p a rtid u ­
lu i n o stru , c ă rţi ce vorbesc despre
politica in te rn ă şi ex te rn ă a p a rti­
dului şi sta tu lu i n o stru , desp re pozi­
ţia n o astră fa ţă de p rin cip alele p ro ­
blem e ale lu m ii contem porane. M on­
ta ju l lite ra r a rtistic o rg an izat îm ­
p reu n ă cu căm inul c u ltu ral, in titu ­
la t „Independenţa — v isul de au r
al acestui popor“ a fo st o certă
reu şită. O seară lite ra ră „V asile
A lecsandri“, o a lta „G eorge Coş-
buc“ i-a u cap tiv at pe săteni. I-aş
a m in ti pe A neta C ornea, pe G heor­
ghe N ecula, p e Iacob F ilip care au
p rin s o neasem uită dragoste de c a r­
te. Nu lipsesc de la nici o acţiune
pe care o organizăm aici. Ei n e-au
su g erat să organizăm un m ontaj li­
te ra r, av în d ca su b iect „C întarea
R om âniei“, cartea lu i A lecu Russo.
G loria LACATUŞU
Th. PALLADY : „L ectu ra“ C am il RESSU : „Ţ ărănci la p ia ţă “
V V (•
cărţi • cărţi • cărţi • cărţi
Coordonate valorice
ale civilizaţiei socialiste
M al a m b i ţ i o s d e c î t a n t e r i o r u l volum, in t iu la t „Civiliza­
ţ i a s o c i a l i s t ă şi v a l o r il e ei " , noul volum a p ă r u t la Edi tura
A c a d e m i e i R e p u bl ic ii S o c i a l i s t e R o m â n i a , în c o o r d o n a r e a
prof. d r. d o c . Al. T ă n a s e şi dr . Li u b om ira Miroş, îşi pr o ­
p u n e un d e m e r s m a i in t e n s a n a l i t i c , vizînd d e f i n i r e a c o n ­
c e p tu lu i de civili zaţ ie socialista, din perspectiva u no r
r e p e r e d ef in ito ri i p e n t r u r e a l i t ă ţ i l e n o a s t r e c o n t e m p o r a n e ,
cum a r fi c a lita te a v ie ţii, stilu l d e v ia ţă , in te g r a r e a c u ltu ­
ra lă , s e n s u l e tic a l v ie ţii, et c. C o n tr i b uţ ii n o t a b i l e îşi
a d u c , în a c e a s t ă d ir e c ţi e , toţi s e m n a t a r i i s u m a r u l u i, cu o
p a r t i c u l a r ă s u b l i n i e r e a z o n e l o r p r o b l e m a t i c e i n v e s t ig a t e
în c u p r i n s u l stu d ii lo r „ T r e b u in ţă şi in t e r e s în pr o ce s ul d e
g e n e z ă a v al o ril o r" d e L iu b o m ir a M iroş, „Tra nsf er ul v a l o ­
rilor din i d e a l în r e a l . I mpl ica ţii a s u p r a p e r s o n a l i t ă ţ i i u-
m a n e " d e El en a Zam fir şi „ P e r s o n a l i t a t e a u m a n ă în p e r ­
s p e c t iv a ci viliza ţiei c o m u n is te " d e Al. T ă n a s e . D e o a n u m e
convergenţă a p r e o c u p ă r i l o r , a c e s t e stu d ii , in s ti tu in du -s e
d r e p t co n t r ib u ţi i la s t a b i l i r e a rolul ui şi s ta t u tu lu i v a l o ­
rilor în p e r i m e t ru l ci vilizaţiei s o c ia li s te , s u r p r in d cu saga*
c i t a t e t r a i e c t o r i a a c e s t o r a , p e p ar cu r s u l consti tui ri i şi al
p ro c e s u l u i d e v a l o r iz a r e . A s p e c t a b o r d a t şi d e Ion Pas-
c a d i , în s tu d iu l „Arta şi stilul d e v i a ţ ă " , în c a r e s u b ­
li n ie r e a f in a li t ă ţi i m u l t i l a t e r a l f o r m a ti v e a a c tu lu i es te ti c
e s t e p u s ă s u b s em n u l r ig or il o r e s t e t i c e m e n i t e a s ta , în
p e r s p e c t i v ă , la b a z a un u i s u p e r io r , a n g a j a n t stil d e v ia ţă .
S t a b i l i n d „ l i n i a m e n t e p e n t r u o ş tii n ţă m a r x is tă a cultur ii ",
Paul C a r a v i a („ D ih o t o m ii le culturii c o n t e m p o r a n e şi c o n ­
s tr u cţ ia s o c ia li s tă a cu l tu r ii " ) , a n a l i z e a z ă , din p e r s p e c t i v a
d i m e n s i u n i l o r ac tu lu i c u l tu r a l ( „ D i m e n s i u n e a e t n o l o g i c ă a
e x p a n s i u n i i v a lo ril o r u n e î cu lt u ri" , „ C a r a c t e r u l p o p u l a r , s u b
r a p o r t u l o r ig in ii v al o r il o r şi a l c u p r i n d e r ii lor", „ S t r a t i f i c a r e a
cul turii şi a c c e s i b i l i t a t e a " e t c . ) , ^dihotomii p r e c u m „Cu l­
t u r a ştiin ţif ic ă - c u l t u r a u m a n i s t ă ”, „C u l tu r a d e ti p e p i s ­
t e m ic — c u l t u r a d e ti p o r g a n i z a ţ i o n a l " et c. „ D i m e n s i u n e a
i n t e r n a ţ i o n a l ă a civili zaţ ie i c o m u n is te " d e Silviu Br uc a n
î n t r e g e ş t e , în m o d o p o r t u n , a c e s t tu r d e o r iz o n t te o r et i c,
în p a r a l e l cu c a r e volumul c u p r i n d e o s e a m ă d e ut il e
c o n s i d e r a ţ i i la o b i e c t , b a z a t e p e m e t o d i c e p r o s p e c t ă r i a l e
r e a l i t ă ţ i l o r n o a s t r e c u l t u r a l e . în a c e a s t ă s e r ie s e înscriu
a r t i c o l e l e „ H a b i t a t u l u r b a n şi m e d iu l a m b i a n t în c o n ­
d iţ iil e ci vilizaţiei s o c ia li s te " d e G e o r g e t a BucHeru, „Eve­
n i m e n t şi c o t i d i a n în m i ş c a r e a v al o ril o r" d e Ş te f a n Ste-
r i a d e şi „ A s p e c te a l e r e l a ţi e i d i f e r e n ţ i a l e a g e n e r a ţ i i l o r
cu v a l o r il e în p r o ce s u l d ez v o lt ă r i i co n ş ti in ţe i s o c ia li s te de
Fr ed M a h le r .
în a n s a m b l u , un vo lum d e m e n ţ i o n a b i l ă ţ i n u t ă , m a r c în d
un îm b u c u r ă t o r p r o g r e s în c e pr iv e şte î m b o g ă ţ i r e a b i b l i o ­
g r a f i e i p e o t e m ă a c ă r e i a c t u a l i t a t e e s t e m a i mul t d e c î t
e v i d e n t ă , m a r e l e a v a n s r e a l i z a t în d o m e n i u l p rac ti ci i im-
p u n î n d nu n u m a i o b i ş n u i t e l e s in te ze te o r e t i c e , d a r şi n e ­
c e s a r e d e s c h i d e r i d e noi or iz on tur i.
E x ig en ţă p e c a r e p r e z e n tu l vo lum o a r e , p ri o r i ta r , în
vedere.
AI.- I. FRIDUŞ
0 primă ediţie Lambrior
P u b l i c a r e a v o lum ulu i S tu d ii d e lin g v is tic ă ş i fo lclo ristică
d e c ă t r e E d it u r a J u n i m e a e s t e un a c t d e c u l tu r ă şi un
p ios o m a g i u a d u s unui d e s c h i z ă t o r d e d r um u r i în ştii nţa
f il o lo g ic ă r o m â n e a s c ă , A. L a m br io r (1845—1883). Edi ţia, a p ă ­
ru tă în 1976, e s t e î n g r i ji t ă d e Ion N u ţă , c e r c e t ă t o r la In­
stitutul d e li ngv ist ic ă, istor ie l i t e r a r ă şi folc lor al Un ive r­
sită ţii „AI. I. C u z a " , c a r e s e m n e a z ă şi un s tu d iu intro ­
du ctiv c u p r i n z în d în p r im a p a r t e d a t e privind b i o g r a f i a lui
A. La mb rio r, ia r în a d o u a o a n a l i z ă a id e il o r m a i im ­
p o r t a n t e c e s e d e s p r i n d d in st u d ii le ling vis tic e şi fol­
c lo r is tic e din volum. Vo lum ul nu i n c lu d e î n s ă — a f l ă m c h i a r
d in N o tă a s u p ra e d iţie i - stu diu l E ssa i d e p h o n é tiq u e
ro u m a in e : v o y e lle s to n iq u e s , în tr u cî t „ s p a ţ i u l p e c a r e l-ar
fi o c u p a t a r fi fo st p r e a m a r e , iar o b u n ă p a r t e d in
id e i l e e x p u s e ai ci revin şi în a l t e stu d ii " . S în t a p o i l ă ­
s a t e la o p a r t e d o u ă scrisori, c o n s i d e r a t e d e a u t o r „ f ă r ă
p r e a m a r e i m p o r t a n ţ ă " , u n a c ă t r e N. S ă u l e s c u , a l t a c ă t r e
T. M a i o r e s c u , p r e c u m şi în s e m n ă r i d e d ru m , „ p u b l i c a t e
p o s tu m d e I. Ş i a d b e i , c a r e , în m a j o r i t a t e a lor, sînt sim ­
p le e x t r a s e d in div er şi a u t o r i " . V olumul c u p r i n d e trei
p ăr ţi : lin g v is tic ă , fo lc lo r is tic ă , c o r e s p o n d e n ţă . La sfîrşit,
cititorul g ă s e ş t e ti tlu ri le scr ie ril or t i p ă r i t e a l e lui A. La m­
b rior, cu i n d i c a r e a locu lui u n d e a u fo s t p u b l i c a t e , pr ec um
şi o f o a r t e u ti lă listă a sc rie ril or d e s p r e A. La mbrior.
Edi ţia s e î n c h e i e cu f r a g m e n t e r e p r o d u s e d in m a n u s c r i s e l e
a i t o r u l u i . Este v o r b a d e ş a s e scrieri cu c a r a c t e r lingvis­
tic, d i n t r e c a r e tre i în l i m b a f r a n c e z ă privind v o c a l e l e
şi c o n s o a n e l e limbii r o m â n e , d o u ă d e s p r e e la ti n în lim­
b a r o m â n ă şi d e s p r e d if t o n g u l ie , a p o i o s c r is o a r e c ă t r e
I a c o b N e g r u zz i şi în c e p u t u l m a n u s c r is u lu i in t i t u l a t M u n ţii
P u tn e i şi V ra n c e a
C e l e d o u ă p ăr ţi f u n d a m e n t a l e a l e luc răr ii, li ngvistica
şi f olc lor ist ic a, c u p r i n d u r m ă t o a r e l e scrieri : L im b a r o m â n ă
v e c h e şi n o u ă ; L im b a c ro n ic a rilo r ş i lim b a d e a s tă z i la
r o m â n i ; D u tr a ite m e n t d e s la b ia le s p , b , v, f d a n s le
r o u m a in p o p u la ir e ; L 'e b r e f la tin e n ro u m a in ; C h e s tiu n e a
c ito g r a fică ; In d r e p ta r iu ; In tr o d u c e re la C a r te d e c itir e ;
L ite ra tu ra p o p o r a n ă ; O b ic e iu r i şi c r e d in ţe la r o m ă fii ;
O b ic e iu r i d in d e o s e b ite tim p u r i a le a n u lu i.
A. L am br ior , a d e p t a l id e il o r n e o g r a m a t î c e , a f o s t p a ­
s i o n a t d e ev o l u ţi a s u n e t e l o r , a f o r m e lo r şi con str uc ţii lo r
g r a m a t i c a l e , u r m ă r in d d e z v o l t a r e a limbii r o m â n e . A s t a ­
b il it c r o n o l o g i a s c h im b ă r il o r p e c a r e le-a s u f er it la t i n a d e
la b a z a limbii r o m â n e , d o v e d i n d un sp ir it ştiinţific f o a r t e
rig u ro s. D e a s e m e n e a , a e x p l i c a t m e c a n i s m u l fiz io lo gi c al
p a l a t a l i z ă r i i l a b i a l e l o r în li m b a n o a s t r ă şi a a r ă t a t rolul
a n a l o g i e i în e x p l i c a r e a u n o r s c h im b ă r i d in li m b ă . L-au
p r e o c u p a t a p o i o r t o g r a f i a şi v o c a b u l a r u l limbii r o m â n e .
A. La m b rio r a fost, prin u r m a r e , un lin gvi st cu p r e o c u p ă r i
m u l tip le , în ce n tr u l c ă r o r a a u s t a t c e l e d e istor ie a limbii.
Trei d i n t r e a s p e c t e l e a c ti v it ăţ ii şti inţifice a lui A. La mb rio r
sînt p r e a p u ţi n d i s c u t a t e d e a l c ă t u i t o r u l ed i ţi e i. Este vor­
b a , m a i întîi, d e p r e o c u p ă r i l e c o m p a r a t i s t e , p e p l a n ro­
m a n ic , a l e a c e s t u i î n v ă ţa t , c a r e v o ia m e r e u s ă a r a t e lo­
cul limbii r o m â n e în tr e c e l e l a l t e limbi d e o r i g i n e la t i n ă ,
în al d o i l e a rînd, în s cr ie ril e lui A. L a m br io r se g ă s e s c
n u m e r o a s e o b s e r v a ţ ii privind li m b a r o m â n ă l i t e r a r ă . T r a ­
d u c e r e a r o m â n e a s c ă a s cr ie ril o r lui O x e n s t i e r n s p r e e x e m ­
p t a fo st d o a r pu n ct u l d e p l e c a r e p e n t r u A. La mbrior,
CGie, în a rt ic o lu l L im b a ro m â n ă v e c h e ş i n o u ă , îşi ex­
p r im ă p ă r e r i l e a s u p r a fe lu lu i c u m t r e b u i e s ă fie lim ba
scr isă . C o m p a r a ţ i a p e c a r e o f a c e î n t r e li m b a lui He-
l i a d e şi c e a a lui C. Ne g ru zz i şi V. A le c s a n d r i e s t e d e o ­
V. M IHÄ ILESCU -CRA IU : „Fem eie“
и (é u I*
s e b it d e e l o c v e n t ă p e n t r u a î n ţ e l e g e id e i l e s a l e . D u p ă
A. La m b rio r li m b a p o p u l a r ă r ă m î n e o s u r să p e r m a n e n t ă
p e n t r u scriitori, p e n t r u î m b o g ă ţ i r e a limbii n o a s t r e „cu lte" ,
a d i c ă l i te r a r e . în sfîrşit, în s cr ie ril e lui A. L a m br io r ex is ­
t ă şi n u m e r o a s e o b s e r v a ţ ii priv in d d i a l e c t e l e şi g r a i u r i l e
limbii r o m â n e . D e a s e m e n e a , a sco s în r el ie f i m p o r t a n ţ a
d ia l e c t u l u i a r o m â n p e n t r u s tu d iu l limbii n o a s t r e . Re ţi nem
şi i d e e a , d e o s e b i t d e v a l o r o a s ă , d e a f a c e g e o g r a f i a f a p ­
t e lo r d e li m b ă .
G r a ţ i e e d i ţi e i lui Ion N u ţ ă un p u b li c la r g d e cititori
p o a t e c u n o a ş t e , a c u m , s cr ie ri le lui A. L am br ior , c a r e a
fost, a ş a cu m s p u n e a Sextil P uş c ar iu , „un t ă i e t o r d e d r u ­
muri în s p e c i a l i t a t e a s a şi r e p r e z e n t a n t u l di r e c ţi e i noi
c a r e s e i m p u s e s e în A pu s în s tu d iu l limb ilor" .
Ş tefa n GIOSU
Monografia
unui club muncitoresc
A p a r i ţ i a r e c e n t ă , s u b e g i d a s ecţ iei d e p r o p a g a n d ă a
C o m i te tu lu i j u d e ţ e a n laşi al P.C.R., a lucr ări i m o n o g r a f i c e
C lu b u l C.F.R. „ U n irea " (1896—1976) T ra d iţie ş i A c tu a lita te ,
c o n s a c r a t e ev o c ăr ii vieţiJ s p i r i t u a l e şi a c tiv it ăţ ii so c ia l- p o li ti c e
a fe r ov ia r ilo r p ă ş c ă n e n i , r e p r e z i n t ă un e v e n i m e n t c a r e se
ci rc um sc rie în c a d r u l problematicii m a jore d e ce rcetare
p u s ă în a t e n ţ i a fr on tul ui nos tru id e o l o g i c d e c ă t r e d o c u ­
m e n t e l e C o n g r e s u l u i a l Xl-lea a l P.C.R. şi a l e C on gr es ulu i'
e d u c a ţ i e i p o li ti c e şi al culturii so ci a li s te .
L u c r a r e a vine s ă o m a g i e z e a n i v e r s a r e a a 80 d e a n i
d e la î n f i i n ţ a r e a Cl u b u l u i C.F.R. „ U n i r e a “ d i n P a ş c a n i , s ă
d i m e n s i o n e z e locul şi rolul a c e s t u i a în p r o c e s u l d e î n a r m a r e
s p i r i t u a l ă , d e f o r m a r e a co n ş ti in ţe i p a t r io ti c e , r e v o l u ţi o n a re ,
a m u nc ito ri lo r fero vi ari .
Elaborată de conf. dr . M a r c e l M orăraşu, cercetător
v a l i d a t în d o m e n i u l mi şcării s i n d i c a l e , l u c r a r e a s e im p u n e
print r- o b o g a t ă d o c u m e n t a r e , e s t e r e zu lt at ul u n o r investi­
g a ţ ii î n t r e p r i n s e cu p a s i u n e şi c o m p e t e n ţ ă , al stu di e rii d o ­
c u m e n t e l o r d e a r h i v ă , a p r e s e i l o c a l e şi c e n t r a l e , a u no r
m ă r tu r ii a p a r ţ i n î n d p a r t i c i p a n ţ i l o r la a c t i v i t a t e a p r o d i g i o a s ă
a C lu b ul ui , etc.
M o n o g r a f i a Cl u b u l u i C.F.R. „ U n i r e a " d in P a ş c a n i se
d i s t i n g e prin a b o r d a r e a a m p lă, temeinic a r g u m e n ta tă , a
d o u ă p r o b l e m e f u n d a m e n t a l e , c a r e a u c ă l ă u z i t , ti m p d e
o p t d e c e n i i , p r e o c u p ă r i l e a c e s t e i instituţii m u nc ito re şti de
c u l tu r ă , în primul p l a n s i tu î n d u - s e a c t i v i t a t e a c u l t u r a l - e d u c a -
tivă, f o r m a ti v ă , cu t o a t e c o m p o n e n t e l e , f a ţ e t e l e şi p a r t i c u ­
l a r i t ă ţ i l e ei, a t î t în c o n d i ţ i i l e vec hii s o c ie tă ţ i, cî t şi a l e
reg i m u lu i no str u, p r e c u m şi m a n i f e s t ă r i l e s p ec i f ic e, d e s t i n a t e
cultivării t r a d iţ i il o r î n a i n t a t e d e lu p t ă a l e c l a s e i m u n c i­
t o a r e , p e n t r u p r o m o v a r e a id e il o r s o c ia li s te , p r o g r e s is te , d e ­
m oc r at i ce .
O d o m in an tă a capitolelor rezervate analizei preocu­
p ă r i lo r s p i r i t u a l e lo c a le , e s t e r e l i e f a r e a iz b u ti t ă, a r a p o r ­
tul ui d i a l e c t i c d i n t r e c o n t i n u i t a t e şi d is c o n t i n u i t a t e , d i n t r e
t r a d i ţ i e ş i- in o v a ţi e p r e c u m şi s al t ul c a l i t a t i v r e a l i z a t în
p la n u l mi şc ări i c u l t u r a l - e d u c a t i v e d e m a s ă în a n i i s o c i a ­
lismului. S o co ti m c ă p u n e r e a în v a l o a r e , d e c ă t r e a u t o r ,
a a c e s t o r i n e s t i m a b i l e tr a d iţ i i s p ir it u a le , m u nc ito re şt i, re ­
p r e z i n t ă un a c t me rit or iu , cu v a l e n ţ e m ul tip l e, c a r e se
i n t e g r e a z ă o r g a n i c în a n s a m b l u l manifestărilor a c tu ale
d e d i c a t e F es tiv al ulu i n a ţ i o n a l „ C î n t a r e a R o m â n ie i " .
A na li z în d a c t i v i t a t e a Cl u b u l u i C.F.R. „ U n i r e a " in te ­
g r a t ă în m i ş c a r e a m u n c i t o r e a s c ă , a u t o r u l lucr ări i î n f ă ţ i ş e a z ă ,
t o t o d a t ă , c o n t r i b u ţ i a a c e s t u i l ă c a ş d e c u l t u r ă la a c ti v i ta ­
t e a d e c o n ş t i e n t i z a r e a mu n c ito ri lo r, d e s f ă ş u r a t ă s u b c o n ­
du c e re a partidului, pentru în ţe le g e re a co m andam e ntelor
lup te i d e t r a n s f o r m a r e r e v o l u ţ i o n a r ă a s o c ie tă ţ ii . M er it or ie
e s t e şi p r e o c u p a r e a a u t o r u lu i p e n t r u r e l e v a r e a c o o r d o n a t e l o r
actuale ale a c ti v it ăţ ii cu ltural-educative ale Cl ub ul ui
„Unirea" care, sub directa îndrum are a organizaţiei de
p a r t i d îşi a d u c e c o n t r i b u ţ i a la r i d i c a r e a , p e p l a n u r i s u p e ­
r i o a r e a c o nş ti in ţe i s o c ia li s te a m u nc ito ri lo r Uz ine i m e c a n i c e
P a ş c a n i , în sp iritul e x i g e n ţ e l o r ci vilizaţiei so ci a li s te .
C. G h . MARINESCU
Examenele şi mediul familial
O i n t e r e s a n t ă lu c r a r e a lui T ib eri u i P r u n ă „ E x a m e n e le
şi m e d iu l f a m il i a l" a v ă z u t lu m in a t i p a r u l u i , nu d e m u l t , la
E di tur a d i d a c t i c ă şi p e d a g o g i c ă .
F ă r ă a a v e a a m b i ţ i a d e a fi ex h a u s t iv ă , l u c r a r e a ur­
m ă r e ş t e a n a l i z a „ l e g ă t u r i l o r p o s ib il e , î m p r e u n ă cu c o n s e ­
c i n ţe l e lor, în tr e e x a m e n e şi m e d iu l f a m i l i a l , a v î n d în
v e d e r e î n s e m n ă t a t e a d e o s e b i t ă şi c o n s e c i n ţ e l e ex t r em d e
d iv e r s e p e c a r e le a u e x a m e n e l e , nu n u m a i a s u p r a p e r s o ­
n a l it ă ţi i c o p i lu lu i s a u a d o l e s c e n t u l u i , ci şi a s u p r a c e l o r ­
lalţi m e m b r i a i fa m il i e i" . C o n s i d e r î n d e x a m e n u l c a un
„f e n o m e n o m n i p r e z e n t a l z il el or n o a s t r e a c ă r u i e s e n ţ ă
c o n s t ă în „ c o n f r u n t a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i s u b d i f e r i t e l e s a l e
latur i cu a n u m i t e c e r i n ţ e a l e a m b i a n ţ e i , c o n f r u n t a r e c a r e
im p li c ă un e f o r t d e e c h i l i b r a r e " , a u t o r u l s u b l i n i a z ă u n a
d in id e i l e f u n d a m e n t a l e p r o f e s a t e d e a c a d . V. P ave lc u,
şi a n u m e a c e e a c ă , d e f a p t c h i a r e x i s t e n ţ a n o a s t r ă e s t e
un şir d e e x a m e n e în f a ţ a na t u r ii , în f a ţ a so ci e tă ţ ii , în
f a ţ a p r o p r ie i co n ş ti in ţe .
Astfel în ţ e le s , e x a m e n u l şi im p lic it e x a m e n e l e a u „im­
pl i ca ţ ii poz itive în f o r m a r e a personalităţii", oferind un
pril ej p e n t r u t î n ă r d e a s e a p r e c i a , d e a s e c u n o a ş t e m a i
b i n e ”, d e a-ş i e d u c a î n c r e d e r e a în f o r ţe le pr o pr ii .
Re z ul tă , c u m d e a lt f el a r a t ă şi a u t o r u l , c ă e x a m e n e l e
nu so lic ită el evu l s a u a d o l e s c e n t u l n u m a i p e p la n in te le c ­
tu a l, ci în s p e c i a l p e p la n e m o tiv şi c a r a c te r ia l, fiind vor­
b a de c i d e o s o l i c i t a r e a în t r eg ii p e r s o n a lită ţi.
D e a c e e a T. P r u n ă î n c e a r c ă în c o n t i n u a r e s u g e r a r e a
u n o r soluţii p r iv i to a r e la tim p u l c în d şi la m o d u l cu m
t r e b u i e p r e g ă t i t e e x a m e n e l e , d in c a r e s e r eţ in : e v i t a r e a
s u p r a s o li c it ă r i i, a l t e r n a r e a în v ă ţă m în tu l u i inten siv cu o d i h n a
ac ti v ă , so mn n o r m a l, r e g i m a l i m e n t a r e c h i l i b r a t , a m b i a n ţ ă
fizică p l ă c u t ă , e v i t a r e a tu tu n u lu i1 şi c a fe le i .
Avînd în v e d e r e c ă m o t iv a ţ ia cu a s p e c t e l e ei — s u p r a -
m o t iv aţ ie şi s u b m o t i v a ţ i e — s e c o n j u g ă cu p a r t i c i p a r e a
a f e c ti v ă a m e m b r il o r fa m il i e i, a u t o r u l c o n s i d e r ă c ă aic i
g ă s i m d e c e l e m a i m u l te ori c h e i a în ţ e l e g e r i i reu şit ei
s a u n e r e u ş i te i la e x a m e n e . Astfel, a m b i ţ i i l e pă r i n ţi l o r , in-
f lu e n ţî n d d e c iz ia tî n ă r u lu i , s u b m o t i v a ţ i a a c e s t u i a , d u c în
g e n e r a l la n e r e u ş i t ă . D im p o t r iv ă, p o s i b i l i t a t e a d e a d e ­
c i d e s in g u r c o nf o rm a s p i r a ţ i i l o r s a l e , un m e d iu fa m il i a l
e c h i l i b r a t a u c a r e z u l t a t r e u ş i t a şi c a un c o r o l a r r e a l e
s at is fa cţ ii a l e f am ili ei .
V. M1HAESCU
 N oţiunea de horm on (de la g re ­
cescul horm ao = a stârni, a activa,
a stim ula) in tro d u să de S tarlin g la
în cep u tu l secolului (1У05) p e n tru a
d efin i su b stan ţe biologic active p re ­
văzute cu p ro p rie tă ţi stim u lato are
la d istan ţă de locul de secreţie, a
su fe rit in tre tim p im p o rta n te reco n ­
sid erări şi în treg iri. M ai în tîi, s-a
co n statat că horm onii se c re ta ţi de
cele 8 glande endocrine ex ercită
n u n um ai efecte stim u lan te, ci pot
acţiona şi în sens in h ib ito r. După
descoperirea tra n sm ite rii u m o rale a
im pulsului nervos (O tto-Loewi,
1921), s-a dat d enum irea de neu-
rohorm on m ed iato rilo r chim ici
sim patico-parasim patici şi neuro-
secreţiei hipotaiam o - hipofizare
(S charrer, 1936). In ultim ele tre i d e­
cenii, odată cu in tro d u c e re a un o r
m etode din ce în ce m ai adecvate
de studiu a rela ţiilo r e x isten te în ­
tre m etabolism şi fu n cţie la nivel
tisu lar, s-a p recizat că şi o p a rte
d in substanţele rezu lta te din p ro ­
cesele d eg rad ativ e celu lare p a rtic i­
pă la re g larea p ro p riei lo r activ i­
tăţi. A stfel s-a n ăscu t ideea de h o r­
m on local sau tisu lar, ca m esager
chim ic p u rtă to r de in fo rm aţii şi
m esaje specifice la locul de fo r­
m are, în ved erea a d a p tă rii activ i­
tă ţii ţesu tu lu i respectiv la necesi­
tăţile locale şi generale ale organis­
m ului.
Fiind vorba de fac to ri u m orali
fo arte activi rezu ltaţi d in m etabo­
lism ul celu lar şi necesari ac tiv ită ­
ţii specifice tisu lare, ei au fost de­
n u m iţi şi facto ri autacoizi. C uvîntul
compus autacoid este de origine
greacă şi înseam nă facto r activ
p ro p riu (autos = p ro p riu ; akos =
facto r activ, rem ediu). F ăcîn d p a rte
din substanţele celé m ai activ e cu­
noscute p înă în prezent, horm onii
locali au s tîrn it in tere su l a tît al c e r­
c etă to rilo r, cît şi al p racticien ilo r.
P e plan fiziologic, ei in te rv in în
au to reg larea activ ităţii m otorii sau
secretorii locale, ia r ca su b stan ţe
farm acologice de n a tu ră biologică,
p re z in tă acţiu n i superio are dro g u ­
rilo r sintetice.
In te re su l teo retic şi p ractic p e n ­
tru acest nou dom eniu al fiziologiei
.şi farm acologiei ap are astfe l din
plin justificat.
D in categoria horm onilor locali
fac p a rte histam ina, serotonina,
p lasm ak in in ele, pro stag lan d in ele şi
sistem ul renină-angioten sin ă, de ca­
re ne-am ocupat şi noi în ultim ii
10 ani.
H istam ina, considerată in iţia l ca
produs de d eg rad are şi p u tre fa c ţie
tisu lară, se găseşte larg ră sp în d i-
tă în aproape toate ţe su tu rile reg ­
nului anim al şi vegetal. C o n cen tra­
ţia sa variază de la u n ţe su t la al­
tu l şi bineînţeles, în fu n cţie de spe­
cie. L a om, cele m ai m a ri concen­
tr a ţii se găsesc în piele, m ucoasa
g astro -in testin ală şi plăm îni, p ro ­
venind din decarb o x iiarea am ino-
acidului histidina.
P rin cip alu l loc de fo rm are şi de­
p ozitare îl constituie celulele m as-
tocite, a c ăro r afectare de către d i­
verşii factori de agresiu n e chim ică
(droguri, seru ri, p ro tein e alim e n ta ­
re etc.) sau fizică (trau m atism e ti­
sulare, frigul, căldura, en erg ia r a ­
d iantă, g ra ta ju l etc.) d eterm in ă e-
iib erare de h istam ină şi a p a riţia de
efecte locale şi generale c a ra c te ris­
tice. U na din cele m ai stu d iate stă ri
fiziopatologice din acest p u n ct de
v ed ere e ste elib erare a inclusă de
. antigene în tim p u l re a c ţiilo r a le r­
gice. P rin efectele sale p erm eab i-
lizante şi cap ilaro d ilatato are, h ista ­
m ina p articip ă la pro d u cerea tr ip ­
lei reacţii locale (roşeaţă, edem,
papulă), ca fenom en h ip e re m ia n t
de a p ă ra re tisu la ră în u ltic a rie şi
inflam aţie.
D upă S chayer (1968), în săşi în ch i­
derea şi deschiderea ritm ic ă a ca­
p ilarelo r, d enum ită vasom oţie, se
datoreşte v a ria ţiilo r locale ale his-
taïrïinei fnastocitare.
F uncţia g astro secreto rie a h ista-
m inei are, de asem enea, la bază p ro ­
cese de elib erare p rin d eg ran u la-
re a m astocitelor de la n iv elu l m u ­
coasei stom acale. H istam ina p a re a
in te rv e n i ca facto r de a c tiv a re a
secreţiei gastrice a tît în cazul efec­
tu lu i stim u lato r al vagului cît şi al
filatelie
Telegrafice..
■ în tr e 27 f e b r u a r i e şi 4 m a r t i e a . c . , la C l u j - N a p o c a a
a v u t loc c e a d e - a t r e i a e x p o z iţ i e a Ce rc ul u i d e f i l a t e l i e p o ­
l a r ă „Emil R ac ov iţă ", a l e le vi lo r şi p io n i e r il o r d e la Ş c o a l a
g e n e r a l ă nr. 17 d in l o c a l i t a t e (p rimul c e rc f i l a t e l i c d e a c e s t
g e n d in ţ a r a n o a s t r ă ) . O ş t a m p i l ă o c a z i o n a l ă a fo s t a p l i c a t ă ,
p e c o r e s p o n d e n ţ ă , în ti m p u l ex po z iţi ei .
■ „A N CO PER " e s t e d e n u m i r e a
mă rc i p o ş t a l e p e r f o r a t e , c a r e a l u a t f ii n ţă , r e c e n t, în F r a n ­
ţ a . C o le c ţi o n a r ii s e p o t a d r e s a
F r et te sur S e i n e , r u e J e a n Le fe br e, no . 95.
■ Cu prilejul c e l e i d e a 35-a a n i v e r s ă r i a P a r ti d u lu i M u n ­
cii, în R.P.S. A l b a n i a a fost e m i s ă o s e r i e d e cînci m ă r c i p o ş ­
t a l e cu s u b i e c t e a d e c v a t e a c e s t u i e v e n im e n t .
P ro stag lan iu n ele sint, spre deo­
sebire de h orm onii locali m enţio­ şa h
n a ţi p înă aici, de n a tu ră lipidică.
cercetarea ştiiiţifică C ontactul cu m em b ran a a d iv erşi­
lo r facto ri de ag resiu n e celulară
se soldează cu e lib e ra re de p ro sta ­
glandine. A cţiunea lor este însă d i­ Rezultatele complete ale concursului de şah
fe rită ca sens şi in te n sita te de la un
Hormonii locali organ la altul. In tim p ce seriile A
şi E provoacă efecte p u te rn ic vaso-
d ilatato are, pro stag lan d in ele F sîn t
prin corespondenţă organizat de revista noastră
v enoconstrictoare. P rim ele se com ­
— Hormonii ca mesageri
p o rtă ca facto ri a n tih ip e rte n siv i n a ­
tu rali, m ai ales la n iv elu l rin ic h iu ­
la începutul anului 1976
lui, a căru i zonă m ed u lară secretă
p ro stag lan d in a A , p re v ă z u tă cu
chimici purtători de infor­ p ro p rie tă ţi v aso d ilatato are (m edu-
lina lu i Lée). In felu l acesta, fu n cţia
endocrină a rin ich iu lu i nu s-a r li­ GR UP A I : 1 - 2 KESZEG FRANCISC (Al- - 7 p. 3. ANGHEL AUREL ( G a l a ţ i ) -
maţii şi mesaje specifice. m ita la secreţia de re n in ă vasocon-
B a-l uli a) şi KLOSTERMAN DIETER (S u­
c e a v a ) - 7 p. 3. PINTILIE I. — (Buc. -
6 p. 4. Ilaşc u Ion ( D o r n eş ti — Bo to ş an i)
- 5 p. 5 - 7 M i h ă i l ă Ion (B uc .) , C o m a n
stric to a re de că tre zona corticală, 6 p. 4. J i p a M i h a e l a ( C o n s t a n ţ a ) - 5 ’/г I. (A lb a lu li a) şi D a v i d e s c u C. (Buc.)
— Există un sistem en­ ci a r fi d u b lată de ro lu l v asodila­
ta to r şi a n tih ip e rte n siv al p ro sta-
p. 5. P is c o v e a n u D or in (Cluj) 41/2 P- 6.
leu G h e o r g h e (Tg. Jiu) — 3 p. 7. W e iz
- 3 p. 8. Filip Iosif (Huşi) — 1 p. 9.
C î m p e a n u G h. ( C l u j - N a p o c a ) — O p . (r e­
g lan d in elo r secretate de zona m e­ Ludovic ( O r a d e a ) — 2 p. 8. C a r p I. (Cluj) tr a s) .
docrin difuz? d u lară. A su p ra m u scu latu rii n e te ­ — 1 p. 9. P r e l i p c e a n u Bujor (la şi) — O p .
GR UP A A Xl-A : 1. BO C H IS I. (Cluj)
de viscerale, m a jo rita te a p ro sta - GRUP A a ll-A : BUR DUJ A MIHAI (C.L. - 71/2 p. 2. ZAHARIA ION ( P r a h o v a ) -
— Medicamente proprii g lan d in elo r acţionează în sens exci- Mo ld) - 7Vt p. 2. KOC SIS MIHAI (B. 6 p. 3. ZILBERMAN NORBERT (la şi) -
tato r. A cţiunea cea m ai in ten să se M a r e ) — 7 p. 3. P OP A C. ( B o to ş an i ) — 5Vi p. 4 - 5 P a r a s c h i v I. ( B a c ă u ) şi A n­
e x ercită însă la n iv elu l tr a d u s u lu i 6 V* p. 4. C a m i l a r I. (la şi) - 5 p. 5. dr e i Ro m e o (Buc.) — 5 p. 6. M ă r g i n e a n u
organismului. g en ital fem inin. P e m uşchiul u te rin S to ic a N. (C. L. M o ld .) — 4 p. 6. N a g y ( F ăl ti ce n i) - 4 p. 7. D u m it r a ş c u D a n i e l
gravid, to ate pro stag lan d in ele m ă­ A. (Tg. M ur eş ) —2 p. 7. Aricia N. (Buc.) ( C o n s t a n ţ a ) - 3 p. 8. Bu cu re scu N. (Te­
— 2 p. 8. C h i ţ i b a H o r ia ( N e a m ţ ) — 1 le o r m a n ) — 1 p. 9. To d ir es cu C. (Do-
— Somnul are origine resc to nusul şi co n tra c tilita te a m io- p. 9. J i p a G a b r i e l a ( C o n s t a n ţ a ) — O p . r oh oi) — O p .
m e tru lu i (m uşchiul u terin ), fa v o ri­
zând expulzia fătu lu i şi p lacentei GRUPA A III-A : 1 - 2 VACARESCU GR UP A A Xll-A : 1 - 2 CERNEI CO NST .
„hormonală ? iă r ă consecinţe p rim ejd io ase p e n tru (Buc.) şi ТО М А ( V r a n c e a ) — 7 p. 3. (C. L. M old .) şi P O P A DUMITRU ( P r a ­
m am ă. A ceste c o n statări au deschis M OL DO V AN M IRO N ( M e d i a ş ) - 61/2 p. ho va ) - 7 p. 3. CHIRAN PETRU ( R ăd u -
calea u tiliz ă rii p ro stag lan d in elo r în 4. G a g u ( B ră il a) — 5 p. 5. M u n t e a n Ion leşti — T e le o r m a n ) — 6 p. 4. D o g a r u
pro v o carea a v o rtu rilo r terap eu tice. ( P e tr o ş a n i ) - 41/2 p. 6. C o j o c a r u Aurel D um it ru (Ilfov) - 5 p. 5. C o n s t a n t i n e s c u
(C. L. M o ld ) — 3 p. 7. Milutinovici Do- I. (Buc.) - 4V2 p. 6. B o u l e a n u P e tr e (Re­
Sistem ul ren in ă-an g io ten sin ă p a r­ b r om ir (Timiş.) — 2 p. 8. S a b a d i s M ih ai ş iţ a ) - 3 p. 7. C a l u F et in o (Lehliu) -
gastrinei. M ajo ritatea a u to rilo r ad ­ ticipă, de asem enea, la procesele ( S ig h et ) — 1 p. 9. Cristu Li lia na (laşi) 2Vî p. 8. B e n g j i a O vi d iu (la şi) — 1 p.
m it că im pulsele vagale d eterm in ă de a u to re g la re locală cu ră su n e t - Op . 9. C o m ă n i ţ ă C. ( N e a m ţ ) — O p .
în tr-u n p rim m om ent h ip ersecreţie m ai m u lt sau m ai p u ţin general. De
de g a strin ă şi p rin in term ed iu l a- la ob serv aţia in iţială că celulele GRUP A A IV-A : 1 - 2 A DR O J A N ZOL-
TAN (M u r eş ) şi BLANARU ION (P. N e a m ţ ) GRUP A A XIII-A : 1 - 2 IO NE SC U A-
cesteia, e lib erare crescută de h is ta ­ m ioepiteliale a le a rte rio le i a fe re n ­ — 6 */* p. 3. U NG U R EA N U C. (la şi) - DRIAN (Buc.) şi MANOLE NEC. ( T ă tă -
m ină gastrosecretoare. te p reg lo m eru lare din rin ich i secre­ 5 1/2 p. 4 . - 5 N i c o l a e M ir e a ( C o n s t a n ţ a ) şi ra n i - P r a h o v a ) — 6Vt p. 3 - 4 . VRÏN-
tă o su b stan ţă v asoconstrictoare, P in te a Ion ( O r ă ş t i e ) - 5 p. 6. S îr b u Eu­ CEANU DORIN (laşi) şi COSTENIU GH.
L a rîn d u l său, sero to n in a rezultă
din h id ro x ila re a u rm a tă de d ecar­ s-a a ju n s la d escrierea u n u i v e rita ­ g e n (Dolj) — 4 p. 7. G o r u n G h . (Gh . ( R ă d ă u ţ i ) — 6 p. 5. B ob o c V la d i m ir (Buc.)
bil fenom en în cascadă de fo rm are G h e o r g h i u - D e j ) - 2 4 1 p. 8. M o t e a D. - 4y2 p. 6. C i o c a n C o n s t a n t i n ( V lă d e n i
b o x iiarea unui a lt am inoacid, trip - ( G a l a ţ i ) —1 p. 9. G e o r g e s c u G. (Buc.) - laşi) — 3 p. 7. B a s a n d i c ă Ed u a r d
tofanul, la n iv elu l tu b u lu i digestiv a o ctapeptidului activ, angiotensina (C r a i o v a ) — 21/2 p. 8. S a n d u G a b r i e l
cre ie ru lu i şi g landelor sale anexei II. P rin efectele sale v asoconstric­ - Op .
(P loieşti) — 1 p. 9. S î n g e o r g i a n Flaviu
iupofiza şi epifiza. E lib erarea este to a re şi ald o stero n o e lib erato are, ea GRUP A A V-A : 1 - 2 VADASAN С. (A- (V. D o rn ei ) — O p .
u rm a tă ca şi în cazul h istam in ei de asig u ră ad ap ta re a circu laţiei locale r a d ) şi P OP A V. ( C lu j - N a p o c a ) — 6 p.
consecinţe fu n cţio n ale locale şi ge­ ren ale la n ecesităţile d ep u rato rii 3 - 5 M ANG IU P. ( C a l a f a t ) . SERGHIE GA- GR UP A A XIV : R e z u l t a t e l e au fost
ale organism ului, cu ră su n e t h id ro - VRIL ( B r ăi la ) şi CIUBOTARU GR. (Suc.) p u b l i c a t e în nr. 9/1977.
n e ra le specifice. P rin acţiu n ea di­
electrolitic şi circ u la to r general. S -a — 5 p. Ch io n c el P e tr e (la şi) - 41/2 P-
rectă, sero to n in a realizează cre şte ­ 7. Borş er M. ( D el en i — laşi) — 2 p. GRUP A A XV-A : Id em .
rea tonusului vascular, de u nde de­ precizat astfel, că sistem u l re n in ă -
8. D r e ş c a n I. (Buc.) — lVs p. 9. Laz ăr
n u m irea in iţială de vasotonină. a n g io ten sin ă-ald o stero n d eţine ro ­ A n d r ei (Buc.) — O p . GR UP A A XVI-A : 1. COPAL ISAC (P.
A su p ra sistem ului nerv o s cen tral, lu l p rin cip al în re g la re a de lungă N e a m ţ ) - 8 p. 2. M O R O I A N U C. (Hîr-
a tît sero to n in a fo rm ată local cît şi d u ra tă a p resiu n ii sanguine, şi că GR UP A A VI-A : 1. MIHALCEANU T. şo va ) - 6 p. 3. IULIU TOPAN ( G h e r ­
cea tra n sp o rta tă de tro m b o cite de e x a lta re a a c tiv ităţii sale de diverse (Timiş) - 7 p. 2. DUMITRACHE D. (Buc.) la) — 5 V2 p. 4—5 M a r in C o r n e l iu (B ot o­
cauze (tu lb u ră ri de irig a ţie renală, — 6 p. 3. HAŢAPUC ION (G h . G h e o r ­ ş an i) şi M u c i u l e a n u V as il e (la şi) — 5 p.
la nivel in testin al, acţionează în g h iu - D ej ) — 51/г P- 4. C o s t ă c h e s c u G el u 6. Ru be i M ih a i (Timiş) — 3 p. 7. Chi-
sens in h ib ito r, fav o rizîn d ap a riţia de dezechilibre ionice etc.) p red is­
(R edi u — laşi) — 51/г P- 5. D in e s c u I. (C on ­ ru D a n (laşi) — 21/г P- 8- G e o r g e s c u Ne-
stă rii de somn. D ato rită p ro p rie tă ­ p u n e la h ip erte n siu n e a rte ria lă . s t a n ţ a ) — 3 p. 6. C a t a n ă T. (Sibi u) — c u l a e (P loieşti) — 1 p. 9. D ia c o n u Vio­
ţilo r d ep rim an te de tip hipnogen, Un in te re s teo retic si p ractic 3 p. 7. G r i g o r e Z a h a r i a ( S ăv en i ) — 37* rel ( P e tr o ş a n i ) — O p .
sero to n in a este considerată d rep t crescînd p rez in tă , în u ltim ii ani, p. 8. C io c a n S. (V lă d en i — laşi) — 2 p.
horm on al som nului. L a rîn d u l lor, sistem ul ren in ă-an g io ten sin ă (SRA) 9. P r ef ăc u t u V. ( G a l a ţ i ) — V* p. GR UP A A XVII-A : R e z u l t a t e l e a u fo s t
celulele entero cro m afin e ale tu b u ­ de origine e x tra re n a lă . C an tităţi p u b l i c a t e în nr. 7/1977.
dozabile de ren in ă fo rm ato a re de GR UP A A VII-A : R e z u lt a te le au fost
lu i digestiv, fo rm în d u n a d e v ă ra t c o m u n i c a t e în nr. 7/1977. IMPORTANT !
sistem endocrin difuz, contribuie angiotensină au fo st găsite în te ­
p rin serotonina elib e ra tă la m odu­ rito riu l u te ro -p la c e n ta r, glandele GR UP A A VIII-A : 1. BRATULEANU Ju c ă t o r ii c l a s a ţ i p e p r im e le tre i locuri
la re a m o tilităţii şi secreţiilo r d i­ saliv are şi îndeosebi în creier. LAURENŢIU ( S u c e a v a ) - 8 p. 2. Dr. D O ­ vor d e p u n e c e re ri d e p a r tic ip a r e p e a -
gestive. în sfîrşit, ca p re c u rso r al S tu d iile în tre p rin se de colectivul NA ŞERBAN ( F o cş an i) — 6 p. 3. HE- d r e s a r e d a c ţie i p rin scriso a re r e c o m a n ­
horm onului ep ifizar m elatonina, se­ n o stru , p riv in d v a ria ţiile ac tiv ită ţii ROIU ALEXANDRU ( C i s n ă d i e ) - 5V2 p. d a tă . Po t d e p u n e c e re r i şi o c u p a n ţ i i lo­
4. A n d r ei N i c o l a e ( B ie r ta n ) — 51/2 p. cul ui IV, a c e ş t i a ur m în d a p a r t i c i p a p e
ro to n in a din epifiză p a re să co n tri­ ren in ice cere b ra le la niv elu l d ife­ 5. C r în g a ş u Ion ( S ăv en i — Ia l o m iţ a ) — m ă s u r a locurilor d i s p o n i b i l e . P e n tr u a s e
buie la p ro d u cerea v a ria ţiilo r fizio­ rite lo r stru c tu ri cortico-subcortica- 5 p. 6. D o r of te s i G h . ( Tul gh eş ) — 3 p. p u t e a î n c e p e s e m i f i n a l e l e ( a p r i l i e 1977 —
logice d ete rm in a te de în tu n e ric si le, a u dus la d esco p erirea u n o r a s­ 7. Tu d or V a s il e (Buc.) — 11/2 p. 8. D o r o b ă ţ a p r i l i e 1978) la d a t a p l a n i f i c a t ă , s e ^ fi­
lum ină. pecte m etabolice şi funcţionale noi N ec. (la şi) — IV2 P- 9. R a d u S to ic a x e a z ă t e r m e n d e d e p u n e r e a c e re r il o r
P lasm akininele fac p a rte din ca­ in tra te in lite ra tu ra de specialitate. (Buc.) — O p . d e p a r t i c i p a r e : z e c e z ile d e la d a ta
P rin tre altele, s-au adus dovezi în p u b lic ă r ii r e z u lta te lo r d e fa ţă .
tegoria polip ep tid elo r vasoactive GRUP A A IX-A : R e z u l t a t e l e au fost
Rocha e Silva (1949) a d at la încep u t fav o area p a rtic ip ă rii SRA la m en ­ p u b l i c a t e în nr. 9/1977.
num ele de b rad ik in in ă, substan ţei ţin e re a e ch ilib ru lu i h id ro -ele ctro li- COLECTIVUL DE ARBITRI :
re z u lta te din acţiu n ea v en in u lu i de GRUP A A X-A : 1. RAIU TR. ( S p a n - DOROFTEI N. - P ON O M A RE V В. -
şarp e a su p ra plasm ei sanguine. U l­ tic local (cerebral) a tît p rin activ a ­ ţov) - 8 p. 2. COSTENIU G H . ( R ă d ă u ţi ) RADULESCU D.
terio r, s-a văzut că si a lte enzim e rea tra n sp o rtu lu i activ de ioni cît
p roteolitice, cum sîrit kalicrein a, şi p rin m ecanism ul stim u lă rii in -
trip sin a şi p lasm ina, p o t form a g estiei de apă.
plasm akinine. F iind de 10—15 ori
m ai active decît h istam in a, acestea S -a pus, de asem enea, în ev idenţă
provoacă efecte p u te rn ic vasodila- p rezen ţa SRA în epifiza şi hipofi- bridge
tato are, p erm eab ilizan te şi stim u la­ za de şobolan, iep u re, pisică, cîine
to a re a m u scu latu rii neted e g astro ­ şi om, cu ro l posibil de m odulator
intestinale.
P rezen ţa k in in elo r în plasm ă şi al n eu ro secreţiei hipo talam o -h ip o fi-
zare.
Un şlem fără tre i aşi
ţe su tu ri, dublată de m u ltip le ac ­
ţiu n i farm acologice p ro p rii, a su­ C ercetări în curs în cea rcă să p re ­
g e ra t p o sib ilitatea p a rtic ip ă rii lor cizeze dacă p o lipeptidul rezu ltat
la o serie în treag ă de procese n o r­
m ale şi patologice. Un p rim rol fi­ d in acţiu n ea ren in ei cereb rale este
Nu e s t e o î n t î m p l a r e o b i ş n u i t ă c a d e ­ d e c u p ă . S u d ia cu D în m î n ă şi se
ziologic al activ ării sistem ului k i- identic cu angiotensina I I ren ală c l a r a n t u l s ă s e î m b a r c e într-un ş le m cu d u c e la m o r t cu un t a i d e c a r o . D e aic i
n in o fo rm ato r este în reg la re a şi t r a g e c e l e d o u ă c u p e m a j o r e A, R şi
sau d iferă de aceasta. D atele an a li­ 3 Aşi la a d v e r s a r .
ad a p ta re a circu laţiei locale la n e­ C ă s e m a i î n t î m p l ă c î t e o d a t ă şi a s e ­ f a c e d o u ă d e f o s e d e tr e f lă . S e c o n t i n u ă
voi. Sistem ul k a licrein ă-p lasm ak i- tice şi e x p erim en tale de care dis­ to t cu o c u p ă . Est c a r e d e ţ i n e t o a t e at u -
m e n e a . a c c i d e n t e , ia r ă ş i nu t r e b u i e s ă
u ril e li p să , c o n d i ţ i e s in e q u a non d e în­
punem p în ă în prezent, tin d să d e­ n e s u r p r i n d ă p r e a mult. M ira ju l şlem u-
n ine rep rezin tă m ecanism ul chim ic lui e s t e ire zistibil.
d e p l i n i r e a c o n t r a c tu l u i, e s t e co n s tr î n s s ă
m onstreze că în creienul, hipofiza t a i e cu un a t u mic, s u b p er ic ol u l d ef o-
p rin care se realizează hiperem ia D o n a p e c a r e o c o m e n t ă m p r o vi ne din
şi epifiza m am iferelo r se găseşte o sei ult im ei tr e f le . S u d s u p r a t a i e şi r e ­
re activ ă a g lan d elo r şi m uso u latu rii tu r n e u l d e la C a n n e s d in 1973 şi a fost vi n e la m o r t cu ta i d e c a r o . Şi c o m e ­
în sta re de h ip er-a c tiv ita te . D in tre izorenină p rev ăzu tă cu p ro p rie tă ţi a p r e c i a t ă c a u n a d in c e l e m a i f r u m o a ­ d i a a g o n i z a n t ă a c u p e i c o n t i n u ă . Est t a i e
se a l e anului, dîn d ocazie campionului
stă rile patologice în care a p a r im ­ sim ilare ren in ei (renin-like), de fo r­ f r a n c e z R e n e B a c h e r ic h s ă s e a f i r m e .
d in no u şi e s t e s u p r a t ă i a t , a j u n g î n d u - s e
m are a unui polipeptid de tip an g i-
d in no u la m o rt cu un t a i d e c a r o p e n ­
C u n o s c u t ă s u b n u m e l e d e lov itura „ a g o ­ tru u r m ă t o a r e a po z i ţi e f i n a l ă :
plicate p lasm akininele, fac p a rte
otensinic, pe care noi l-am denum it n ie i" , e a nu e s t e r e a l i z a b i l ă d e c î t în c o n ­
şocul toxic şi tra u m a tic , edem ul d iţ iil e un ui a n u m i t a t a c . Ap oi pr in o- RD
term ic, rea c ţiile alergice, p a n c re a ­ angiofizină. f e r t e d e t a i su cc es iv e, f la n c u l e s t e o b l i ­ 6
g a t , s u b p e r ic o lu l d e f o s ă r i i că rţ ii p e r ­
tita acută, reacţiile p o sttran sfu zio - d r. Ion D. HAUL1CÄ 65
d a n t e , s ă in t er v in ă , fiind m e r e u s u p r a -
nale şi in flam ato rii etc. pro feso r de fiziologie t ă i a t p î n ă cî nd nu m a i r ă m î n e d e c î t cu
Asul d e a t u s ec . Lic itaţia c a m bătrî-
n ească, d a r c a re conferă declarantului AV V c E 10
un n e t a v a n t a j , a c e l a d e a nu-şi f a c e V98 J_________**35 A107
c u n o s c u t e g ă u r i l e d in c a ş c a v a l , a fost 987
g P ent ru pr im d a t ă în lu m e, în N i c a r a g u a a fost p u s ă în urm ătoarea :
c i r c u la ţ ie o e m i s i u n e c o m p u s ă d in 12 mă rci p o ş t a l e (uz c u ­
r e n t şi p o ş t ă a e r i a n ă ) şi o c o l i ţ ă , p e c a r e sî n t r e p r e z e n t a t e V es t Nord Est Su d
R
R
„ b i ju te r ii ” a l e f il a te li e i m o n d i a l e , c a A u s t r a l i a O c c i d e n t a l ă
(1854), Ins. M a u r ic iu (1847), J a m a i c a (1922), P en n y Black (An­ pas 2 cupe pas 2 pici V es t p l e c a t la p l i m b a r e s ă s e r ă c o ­
g l i a , 1840), H a w a i (1841), G u y a n a B ri t a n ic ă (1856), H o n d u r a s pas 6 pici contra recontra r e a s c ă d in v r em e, p e n t r u a p u t e a su ­
(1923) etc. p o r t a r e p r o ş u r il e c e i s e vor f a c e c ă nu
RDV106 a a t a c a t t r e f lă .
H La li c it a ţi a f i l a t e l i c ă d e la L on dr a, a fo s t p u s ă în vîn-
z a r e şi o c e l e b r ă m a r c ă p o ş t a l ă d in in s u la M a u r ic iu . Deşi
AR8764 în fina l s e m a i p r e z i n t ă o c u p ă şi
bi e tu l Est, p e m o a r t e , nu m a i a r e c e
depreciată ( s u b ţia tă ), m a rca a fost a c h iziţio n ată, d e c ă tre 65 f a c e . Fie c ă t a i e cu Asul, c a z în c a r e
un c o l e c ţ i o n a r din L ic hte nst ein , p e n t r u s u m a d e 50.000 lire A42 S u d d e f o s e a z ă tr e f lă , fie c ă nu o f a c e ,
s te r l in e . E xp li ca bil a c e s t p r e ţ ex t r em d e r i d i c a t p r in a c e e a c ă V105 932 d e c l a r a n t u l t e r m i n ă jo c u l în t a i înc ru ci ­
s e cu n o s c în lu m e d o a r 14 a s e m e n e a e x e m p l a r e ! AV965 10842 ş a t , f ă r ă a m a i c e d a vr eo l e v a t ă . Din
V9832 A107 nou s e f a c e r e m a r c a t ă m a r e a i m p o r t a n ţ ă
■ Naţionalizarea companiilor petroliere străine din Vene­ p e c a r e o a r e a l e g e r e a a t a c u l u i co r ec t.
zuela a fost marcată prin tip ărirea, în această ţară, a unei 98753
D P e s te 50°/o d in joc ur i sî n t li vr ate d e c l a ­
emisiuni filatelice compusă din 6 valori. r a n t u lu i p e t a v ă din c a u z a a t a c u l u i g r e ­
RD73
RD4 şit.
■ A d m in i s t r a ţi a p o ş te l o r belgiene a p u s în c i r c u la ţ ie , la
14 f e b r u a r i e a . c . , p r im a e m i s i u n e d e măr ci p o ş t a l e d e d i c a t ă Nu e s t e li ps it ă d e in t e r e s şi a n a l i z a
Anului I n te r n a ţi o n a l R u b e n s (400 d e a n i d e la n a ş t e r e a m a ­ D u p ă cum pu te ţi v e d e a din d iagra­ p la n u lu i d e jo c c o n c e p u t d e S u d . El e s t e
relui pic tor f l a m a n d ) . M a r c a d e 6,50 fr., r e p r e z e n t î n d m o n o ­ m ă , cu a t a c u l d e tr e f lă nu e r a nimic b a z a t p e p r e z u m ţi a c ă Est d e ţ i n e t o a t e
A so c ia ţ ie i c o l e c ţ i o n a r i l o r d e g r a m a A nul ui, e s t e t i p ă r i t ă (în t a i l l e - d o u c e şi h e l i o g r a v u r ă ) d e făcu t d e o a re c e se p ie rd e A d e tre­ c e l e tre i at u- u ri l i p s ă , d e o a r e c e a c e a s t a
p e h îrt ie p o l i v a l e n t ă f o s f o r e s c e n tă . flă şi cel d e a t u . D u p ă cu m cu a t a c u l e s t e s i n g u r a c a l e c a r e îi p e r m i t e r e a l i ­
d e A d e c a r o , ia r nu e nimic d e f ă c u t , d a r z a r e a c o n t r a c tu l u i. Nu n e r ă m î n e d e c î t
a s o c i a ţ i e i p e a d r e s a : La
И A propiata e x p o z iţ i e f i l a t e l i c ă i n t e r n a ţ i o n a l ă d e ti n e r e t d e d a t a a c e a s t a d e c ă t r e f la nc . Fii nd că s ă a ş t e p t ă m cu r ă b d a r e a p a r i ţ i a un ei
d e la B e r n a (7 a p r i l i e a . c . ) a p r il e ju i t a p a r i ţ i a , la î n c e p u tu l p e R D d e c a r o s e d e f o s e a z ă tr e f le le poziţii a t î t d e d e l i c a t e şi r a r e , p e c a r e
a c e s t u i a n , în Elveţia, a u n e i mă rc i p o ş t a l e d e 80 c. r e p r e ­ d e la m o r t şi nu s e m a i c e d e a z ă d e c ît d e a c u m ştim s ă o m a n e v r ă m cu m se
z e n tî n d un m ă n u n c h i d e b a l o a n e d e c a r e a t î r n ă scrisori cu A d e a t u . D a r s ă v e d e m c e l e b r u l „c o u p cuvi ne.
in s cr i p ţi a „JUPHILEX - BERNA 77". d e l’A g o n ie " în c a z u l un ui a t a c ne u tr u, C o r io l a n NEAMŢU
cronica • 7
 д n lunga şi Încercata isto rie a viaduct im p o rtan t p e n tru locurile ace­
& ra p o rtu rilo r c u ltu ra le şi lite ra re lea. T oate au to rită ţile d e p artam en tale
------------- 1 8 7 7 --------------- d in tre R om ânia şi F ra n ţa , călă-
|_ to ria lui V asile A lecsandri, in
erau p rezen te ; m uzică, o m u lţim e
im ensă u rcată pe înălţim i, totul In­
m ai 1882, în L anguedoc şi în Vasile tr-o lum ină splendidă. Au av u t am a­

Mărturiile unui corespondent de presă P rovence, ca răsp u n s la stă ru ito a re a

in v ita ţie a F elib rilo r şi, m ai ales, a
co nducătorului acestora, F r. M istral,
dobindeşte, în persp ectiv a larg ă a e-
b ilitatea să graveze num ele m eu p e
placa com em orativă care urm ează să
fie zidită la tem eliile viaductului. A
tre b u it să iau cuvîntul şi am im provi­
Alecsandri
despre români şi România pocii contem porane, cînd e fo rtu rile oa­
m enilor şi p opoarelor sin t n eab ătu t
în d re p ta te c ă tre în ţeleg ere şi com uni­
une sp iritu a lă , sem n ificaţii adinei de
zat 4 v ersu ri. Ce v re i ? In ţa ra F eli­
b rilo r treb u ie să faci v ersu ri. Ia tă
ce le-am spus în rom âneşte, trad u cîn d
apoi în fran ţu zeşte : „Те-n a lţă , v iad u ­
op o rtu n ă actu a litate. ce, să-aduci în acest loc / Din p a tru

N otele corespondenţilor de p re să re la tiv e la evenim entele

In m ai 1878, la o m a re să rb ă to a re a
la tin ită ţii, o rganizată la M ontpellier,
in sudul Franţei p ă rţi a lum ei averi, lum ini, noroc /
Şi-ale tale arc u ri în tin d e-se d ep a rte [
veche ceta te a ştiin ţei şi a poeziei, Ca să-n tru n ească fra ţii ce so arta îi
ai c ă ro r m a rto ri oculari au fost alcătuiesc una d in tre sursele d esp arte“.
docum entare istorice care obligă c itito ru l la circum specţie. Va­ b ard u l de la M irceşti a fost desem ­
n at, p rin tr-u n concurs, la care s-au In scrip ţia de pe arcu l v iad u ctu lu i
lo area lo r reală nu poate fi sta b ilită decît după ce, în p realab il, de la F o rcalq u ier re p rezin tă orig in a­
s-a p ro ced at la d efin irea crezu lu i p olitic ai au to ru lu i şi al ju r ­ p re z e n ta t 550 de poezii, v en ite din La 15 m ai a re loc in au g u rarea v ia­
to a te p ă rţile lum ii latin e, P o etu l la ti­ lul tex tu lu i, p rim a red acţie spontană
n alu lu i pe care-1 rep rezin tă, la d ezv ălu irea dozei de subiectivism d u ctu lu i de la F o rcalquier, p rilej p en­ a catren u lu i, lu cru dem n de sem nalat
care, de regulă, face farm ecu l în sem n ărilo r, d a r le şi alterează n ităţii, p e n tru cunoscutu-i Cîntec al tr u F elib rii „de la m u n te “ să orga­
v eracitatea. gintei latine. L a fe stiv ită ţile prem ierii, p en tru istoria noastră lite ra ră . S cri-
nizeze o a ltă sărb ăto are a la tin ităţii, in d u -i fra te lu i său, p oetul m odifică,
U nul d in tre corespondenţii de p re să a c re d ita ţi pe lîngă co­ A lecsandri n -a fost de faţă. P oporul în sp iritu l tu tu ro r m an ifestărilo r fe-
său lu p ta atu n c i p e n tru d o bîndirea in ­ pe alocuri, te x tu l (te-n alţă în loc
m an d am entul tru p e lo r ro m ân o -ru se în tim p u l războiului din libreene. de te naşte, îi desp arte p en tru încă
1877—1878 a fost A. M lochow ski de B elina. N obil de origine, dependenţei şi poetul se d ăru ise cu P e u n u l din p ilonii cen trali ai v ia ­
m are a d m irato r al p u rtă to rilo r de blazoane, co n serv ato r căzut în tru p şi su flet pauzei naţio n ale, cu re ­ desparte).
id o la trizarea ţa ru lu i A lex an d ru II, el este trim is pe te a tru l de g re tu l m ă rtu risit că nu m ai e tîn ă r ductului, se găsesc, dispuse în cerc, In ediţia din 1966 a v e rsu rilo r lui
o p eraţiu n i în calitate de corespondent al ziaru lu i „L’E stafette“. ca să se ducă să m oară la G riviţa. m ai m u lte in scrip ţii în d iferite lim bi A lecsandri : O pere II, Poezii, te x t
A cest z ia r politic şi lite ra r a fla t sub d irecţia lu i E rn e st D audet si d ialecte neolatine. P e o placă, a - ales şi stab ilit de G. C. N icolescu şi
In m ai 1882, cînd este d in nou stă ­ flată în m ijlocul acestui cerc, este im ­
(fratele m ai m are al lu i A lphonse) a fost fo n d at la P a ris la 1 ru ito r chem at ca p reşed in te de onoa­ G eorgeta R ădulescu-D ulgheru, m odi­
m ai 1876 de către J e a n V illem essant, ju rn a list re a c ţio n a r care, p rim a tă in scrip ţia : „R epublica F ra n ­ ficările sîn t şi m ai m ari : „T e-nalţă
re al jo cu rilo r flo rale ale P ro v en ţei,
îm p reu n ă cu d irectorul, a d at su p o rtu l şi sensul politic al p e­ o rganizate la F orcalq u ier, Gap şi Albi, ceză“, 15 m ai 1882, pe o altă placă ^ ia d u c e , s-ad u n i în acest loc / Din
riodicului. A lecsandri o p orneşte, p rin V iena şi sîn t tre c u te num ele tu tu ro r p reşed in ­ p a tru p ă rţi a lum ei av eri, lum ini,
P rezen ţa lui M lochowski pe te a tru l de o p eraţiu n i m ilitare no rd u l Italiei, sp re sudul F ran ţei. D u­ ţilo r se rb ă rilo r latine. In tre acestea noroc / A tale largi arcad e întinde-se
şi o b servaţiile sale am ăn u n ţite s-au soldat cu o carte *) asu p ra pă un sc u rt popas la M ontpellier şi se află şi num ele b ard u lu i de la M ir­ d ep arte / Să în tru n easc ă fra ţii ce
căreia n e-am o p rit din m ai m u lte m otive. In p rim u l rînd, notele la M aillane, sa tu l în so rit al lui M is­ ceşti „A lecsandri V. — sén ateu r ro u ­ soarta-ncă d esp arte“.
sale au răm as aproape necunoscute sau fo a rte p u ţin cunoscute tra l, unde conducătorul F e lib rilo r îl m ain “. C ercetînd d iferen ţele d in tre cele
g en e raţiilo r urm aşe. Apoi, a u to ru l lo r s-a dovedit bine p re g ă tit p rim eşte ca pe u n fra te pe care nu-1 La baza cercului, se află o a tre ia tre i v a ria n te ale catren u lu i socotim că
p e n tru m isiune şi fo a rte bine in fo rm a t la fa ţa locului. Pe -de m ai văzuse d em u lt (să se vadă scri­ placă cu o in scrip ţie în rom âneşte. v ersiu n ea o riginară e superioară.
a ltă p arte, el nu a fost un filorom ân, d a r re a lită ţile l-a u obligat sorile p o etu lu i c ă tre soţia, fiica şi E ste u n c a tre n im provizat de poet cu A lecsandri a afla t pe loc, în îm p re­
la n o taţii p ertin en te care afirm ă şi confirm ă m ari a d ev ăru ri, fra te le său, Iancu A lecsandri), ajunge p rile ju l solem nităţii p u n erii tem eliilor ju ra re a solem nă în care se găsea, ex ­
al c ăro r p re ţ sporeşte toerçai p e n tru că sîn t m ă rtu risite de o pană v iaductului. L -a ro stit în rom âneşte, p resiile cele m ai p o triv ite p e n tru a
la F orcalq u ier.
rezerv ată. cum ne-o spune el însuşi, apoi l-a m arca, în sp iritu l u n u i vechi şi con-,
A flat la P aris în m om entul d ecla n şării războiului, M lochow­ L a desch id erea jo c u rilo r florale, sta n t p rogram um anist, sem nificaţiile
ski este p rin s în feb ra p re g ă tirilo r co respondenţilor de p resă al A lecsandri, „cu su fletu l în să rb ă to a ­ trad u s, pe loc, în .lim b a franceză.
re", ţin e „cel m ai frum os d iscu rs“ (îl Cînd co n stru cţia a fost încheiată, in ­ m ajo re ale m om entului.
c ăro r „batalion (...) este num ero s“, sp u n e el, „o m asă de cores­ Cînd, în 1927, E lena V ăcărescu co­
p on d enţi p ierin d sp re c a rtie ru l g e n e ra l rus, trim işi din P aris, consideră el însuşi) al carie re i sale gin eru l Stocht, c o n stru cto ru l v iad u ctu ­
„de am basador al cauzei rom âne“. In - lui a av u t in iţiativ a de a grava, pe boară, de la P aris în sudul F ran ţei,
L ondra, B erlin, V iena, Roma şi ch ia r din N ew Y ork. A lţii se p e n tru un ciclu de conferinţe asupra
în d re a p tă spre c a rtie ru l g en eral o tom an“. tr-u n a din scrisori, notează, în tre a l­ u n a rc a l podului, c a tren u l lui A lec­
sandri. S -a h o tă rît apoi ca toate po­ Rom âniei, la A vignon, la Toulon, la
în a in te încă de a păşi pe p ă m în tu l R om âniei, M lochowski tele, cu um o ru l său b inecunoscut : M arsilia, num ele b ard u lu i de la M ir­
şi to v arăşii săi de călăto rie fac în tr e n cu noştinţa u n u i rom ân : ....... a tre b u it să fac u n disciurs care p o arele latin e să trim ită cîte un ca­
tre n care să fie înscris pe arcu rile ceşti, —• consem nează scriito area în
„un tîn ă r ’ diplom at rom ân de alea să origine şi de o p erfectă dis­ a fost fo a rte ap la u d a t p e n tru ca să am in tirile sale — e ra „pe buzele ace­
tincţie, p rin ţu l G rigore G hica **), care a p rim it p aşap o rtu l de la m ulţum esc tu tu ro r acelor ce-m i a d re ­ v iad u ctu lu i, p e n tru a pune în lum ină, lo ra care m ă p rim eau “. Şi astăzi, n e­
C onstantinopol şi aleargă să se angajeze în a rm a ta rom ână. sase com plim ente, n u m in d u -m ă cel şi în acest fel, u n itatea de lim bă, de poţi şi străn ep o ţi ai F elib rilo r de
P rin ţu l G hica a lu p ta t deja în rîn d u rile arm a te i franceze în m ai m are p oet a l O rien tu lu i şi re - gîn d ire şi de sim ţire a întinsei ginte
1870—71 şi a fost decorat, p e n tru b ra v u ra sa, cu legiunea de odinioară îşi am intesc de A lecsandri
n ăscăto ru l n aţiei ro m ân e . .. etc“. latine. V ersu rile catren u lu i lui A lec­ şi de b u n u l renum e al acestui „V. Hugo
onoare. P rin ţu l, în calitatea sa de d iplom at p ăstrează o tăce re san d ri sîn t u rm ăto arele : „Te naşce
profesională de fiecare d ată cînd este som at să-şi dea avizul. El Cu p rile ju l serb ă rilo r, u n poet fe - al O rien tu lu i“ p rin tre intelectualii
lib ru , F r. Vidai, îi tra d u c e , în p ro ­ viaduce s-aduci în acest loc / Din p a ­ Provenţei.
se m u lţum eşte să aprobe toate tezele care sîn t rezonabile“ (p. 25). tru p ă rţi a lum ei averi, lum ini, no­
M lochowski in tră în ţa ră pe la Iţcan i, u nde notează că „vi­ vensală, H ora U nirii, ia r un altu l, In scrip ţia de pe V iaductul de la
H. G uillib ert, îi închină, lui şi popo­ roc / Şi ale ta le a rc u ri întinde-se F o rcalq u ier vorbeşte peste ani, a lă tu ri
zita la vam ă este repede te rm in a tă . F u n cţio n arii rom âni v o r­ d ep arte / Ca să-n tru n ească fra ţii ce
besc franceza şi sîn t fo a rte am ab ili“ ,(p. 29). P e m ăsu ră ce tr e ­ ru lu i său, u rm ă to a re le v e rsu ri : „Dou de alte m u lte m ă rtu rii existente în
g ran d pouèto A lecsandri / La P ro u - so arta-n că d e sp arte“. m uzeele şi publicaţiile din sudul
n u l îl p o artă spre in te rio ru l ţă rii, atm o sfera p re p a ra tiv e lo r m i­
lita re se făcea to t m ai sim ţită. vènee aclam o la glöri. / Rose e D a- In scriso area trim isă, la 16 m ai F ran ţei, despre prezenţa activă a ace­
D upă cum se ştie, echiparea u n e i p ă rţi din a rm a ta rom ână nubi t ’an souri, / O g ran d pouèto 1882, fra te lu i său Iancu, p o etu l evocă lui am basador al m esajului rom ânesc
A lecsandri. / La flam o de toun és- îm p re ju ra re a în to a te d etaliile ei. p rin tre ţă rile latin e care a fost po­
s-a făcu t „din m ers“, îndeosebi p rin o fran d ele celor m ai larg i p rit / Em è la lib e rta fai flori. / etul la tin ită ţii, V. A lecsandri.
p ă tu ri sociale, în e ît n u este de m ira re că M lochow ski se opreşte Dou g ran d pouèto A lecsandri / La „Ieri, la F orcalq uier, am fost să văd
cu in teres şi curiozitate asu p ra un ifo rm elo r. L a R om an, scrie el,
„vedem dorobanţii, soldaţi ro m ân i a c ăro r aco p erire a capului P rovènco aclam é la g löri !“. cum se p u n e cea d in tîi p ia tră la un M aria PLATON
este d estu l de originală ; aceasta este o căciulă de blană aproape
to t aşa d e m are ca şi căciulile de p ă r ale g ren a d ie rilo r n o ştri
de la garda im perială (...). U niform a acesto r soldaţi este m ai
m u lt decît săracă, şi d o robanţii n -a u nici bocanci, nici cizme, cd
un fel de sandale spaniole (opinci — n.n.). O fiţerii lo r au u n i­ P rezen ţe rom âneşti A c e s te c o n g r e s e p r o m o v e a z ă c u n o a ş t e r e a ştiin ţif ic ă în
form a gărzii m obile d in 1870—81 sau m ai bine (zis) a defunctei d o m e n i u l cl a s ic i sm u lu i şi, c o n c o m it e n t, r e u ş e s c s ă s tr în g ă
gărzi naţionale. F ig u rile sîn t b ru n e , a rse de soarele O rie n tu lu i“ r e l a ţ i i l e d e t e m e i n i c ă p r i e t e n i e , în tr e p o p o a r e şi s t a t e .
(p. 30). D in tr e c o m u n ic ă r i r e ţ in e a t e n ţ i a c e a s e m n a t ă d e c e r c e ­
De la R om an la B ucureşti, M lochow ski face 20 de o re cu tr e ­ t ă t o a r e a Pîrlog M a r i a , O b se rv ă ri a s u p ra v o c a b u la r u lu i lui
nul, d a to rită frecv en telo r o p riri p e n tru a se da p rio rita te con­ Al Xlll-lea Congres „Eirene' P ro p erţiu , r e d a c t a t ă în li m b a f r a n c e z ă . Citez, tr a d u c î n d ,
c h i a r d in p r im e le rîn d ur i, d e e v i d e n t ă a c t u a l i t a t e in te r­
v o a ie lo r m ilitare. L a 22 m ai el a ju n g e în C apitală. P rim a sa im ­ n a ţ i o n a l ă ; .P r o p e r ţ i u e s t e un p o e t e l e g i a c , c a r e p r o c l a m ă
p re sie este că „B ucureştiul se află d e p a rte de fru m u seţea care A ct e le C o n g r e s u lu i a l Xlll-lea, I n t e r n a ţ i o n a l , d e stud ii cu n r n d r i e c ă o r i g i n a l i t a t e a şi mer itu l c a p i t a l al operei
i se a trib u ie “ (p. 31) p e n tru ca, u lte rio r, cunoscîndu-1 în d etalii c l a s ic e , o r g a n i z a t d e Co m i te t u l „ E ir en e" ( = „ p a c e " , în n e o ­ sale c o n s t a u în f a p t u l c ă e a e s t e c a r t e a p ă c ii : q u o d
să tra g ă concluzia că „este u n o raş eu ro p ean în ciuda cupolelor g r e a c ă ) la D ub ro vni k, în Iu g o s la v i a , î n t r e 7—12 o c t o m b r ie ,
p a c e l e g a s o p u s hoc ". La p a g i n a o s u t ă tre i î n c e p e , to t
a u rite după m oda o rien tală. S ocietatea ro m ânească este cea pe 1974, la c a r e a m p a r t i c i p a t , a u fo s t e d i t a t e într-o v olu m i­
în li m b a f r a n c e z ă , c o m u n i c a r e a i e ş e a n u l u i I. G h e o r g h i ţ ă :
n o a s ă lu c ra re , d e f o r m a t m a r e : 24/17 cm ., p e hîrt ie v e ­
care o în tîln eşti în capitalele n o a stre “ (p. 35). F ireşte, el nu putea li n ă, р е -a lo cu ri cu p l a n ş e şi fo to c o p ii d e p e ves ti gii a r h e o ­
C o n s id e r a ţii a s u p ra tra d u c e rii o p e r e i p o e tic e a lu i Vir­
să n u observe m arile contraste : „ a lă tu ri de aceste sărăcăcioase lo g i ce . Volumul n u m ă r ă cinci s u te d e p a g i n i şi a fo s t im­
g il, in g r e a c ă , d e c ă tr e E v g h e n ie V u lg a ris. Privitor la re­
locuinţe, vedem a d ev ărate p a la te şi ech ip aje stră lu c ito a re se la ţi i le d i n t r e cu l tu r il e : g r e a c ă şi l a t i n ă , d e - a l u ng u l s e ­
p r i m a t la t i p o g r a f i a „Chirii şi M e t o d i u " d e la U n iv e r s it a ­ co l el o r , sînt c i t a t e c o n t r ib u ţi il e p r o f es or ul ui N. B a r b u şi a l e
rostogolesc cu zgomot a lă tu ri de c a re tra se de bivoli“. P e stra ­ t e a din S c o p li e , p e . t r a s e u l a d o i a n i . B o g a t u l şi v a ­ lui C h a r l e s D ie h l, so m it ăţ i în m a t e r i e .
da Mogoşoaia „sînt co n stru ite case cu lu x u l m a rilo r capitale eu­ riat ul c u p r i n s e s t e p r e z e n t a t în ş a s e z e c i şi cinci d e a r t i c o l e
ropene. E xistă u n te a tru m agnific şi o m ulţim e de h o te lu ri n ă ­ a că ror consultare este u şu rată d e ta b la d e m aterie p a ­ S e m a i p o t c i t a d in volum s t u d i i l e C a rn o va lis ra g u sin i
g i n a t ă şi a l f a b e t i z a t ă p e au t o r i. d e s c r ip tio m a c a r o n ic a , a l la ti n is tu lu i r a g u s i n D ur o Feric
p ăd ite de ofiţeri şi stră in i de to t felul" (p. 31). C orespondenţii de (1739—1820) şi La n o tio n d u te m p s c h e z P in d a re , a p ă r ţin i n d
In pr im p la n , a m cit it a l o c u ţ i u n i l e d e s c h i d e r i i şi în c h i­
p resă abia izbutesc să p ă tru n d ă în „m arele h o tel „B ulevard“, sta ­ d eri i, ro stite d e P r e ş e d i n t e l e C o n g r e s u lu i , p ro fe s o ru l Veljko c e r c e t ă t o a r e i p o l o n e z e Ko mo rn ic ka A. M., o t r e c e r e . în re­
b ilim en t pe cît de colosal, pe a tît de m agnific, u n d e găsim con­ G o r t a n , v i c e p r e ş e d i n t e l e A c a d e m i e i d e ş ti i n ţe şi a r t e din vistă a f ig ur il o r d e stil şi g î n d i r e p o e t i c ă în c a r e i m a g i ­
fo rtu l h o telu rilo r elveţiene“ la p re ţu ri n ecrezu t de scum pe I u g o s la v i a . T r e b u ie r e m a r c a t , d e a s e m e n e a , s a lu t u l p o e ­ n a ţ i a g e n i a l ă a lui P i n d a r a c o n c r e t i z a t a b s t r a c t a i d e e d e
(p. 31). tului iu g o s la v S ilv e st er Kopriva, e x p r i m a t în o s u tă ci n ci ­ ti m p .
M lochowski p articip ă la P a la tu l Dom nesc la recep ţia p rile ­ zeci d e versuri, în li m b a l a t i n ă , privitor la tr e cu tu l cu l tu ­ Volumul r e p r e z i n t ă o s e r i o a s ă c o n t r i b u ţ i e la p r o g r e s u l
ju ită de pro clam area in d epende n ţei. In m area sală se aflau „p rin ­ ral şi la p it o re s cu l n at u rii D u b ro v ni k u lu i d e astăzi. stu d ii lo r c l a s i c e şi e se m n i f ic at iv f a p t u l c ă c e r c e t ă t o r i i ro­
ţu l C arol al R om âniei avînd la d re a p ta sa pe m arele duce Nicolai A c e s te c o n g r e s e „E ire n e" sî n t b i e n a l e şi s e ţin d e f ie ­ m â n i sî n t p r e z e n ţi cu r e m a r c a b i l e c o m u n ic ă r i .
c a r e d a t ă , în a l t ă ţ a r ă : în 1972 C o n g r e s u l a a v u t loc
N icolaevici, com andantul şef al a rm a te i ru se de sud, la stînga sa la C l u j - N a p o c a , în 1976 la Erevan. Con st. RADU
p rin ţe sa E lisabeta şi în spatele său sta tu l m ajo r al m arelu i duce
N icolae, sta tu l m ajo r rom ân şi D. C atargi, B rătian u , K ogălni-
ceanu, care prim esc corpul diplom atic şi d. R osetti dă c etire ac­
tu lu i de in d ependenţă a R om âniei“ viii co m entat la ieşirea din
p a la t (p. 33). E ste de observat că deşi Rusia n u recunoscuse fo r­
m al si oficial pro clam area Indep en d en ţei R om âniei, m arele duce
N icolae asistase la citirea solem nă a actu lu i în tr-o re u n iu n e ofi­ mozaic
cială ad-hoc.
D upă o vizită la P loieşti („frum os oraş, în c o n ju ra t de g ră ­
d in i“), M lochow ski se află la C otroceni, d esp re care spune : „C INEM ATO GRAFUL ŞI TELEVIZIUN EA a p o i ne v oi t s ă e m i g r e z e , i a r d u p ă ce i d e a l d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l
„ferm ecătoare reşed in ţă este cea a C otrocenilor. M ajestatea sa IN PO L O N IA “
a d a t d in nou p i e s e m e m o r a b i l e p e n t r u s c e n e l e g e r m a n e . Z u c k m a y e r
(Ţ arul — n.n.) a m ers aici cu fiii săi şi fra te le său şi au d in at a d e b u t a t cu p i e s e s u b s u m a t e o r i e n t ă r i i l i t e r a r e „N o u l o bi ec ti v ism ".
Sp ec if ic ul a c e s t o r în c e r c ă r i e r a r e n u n ţ a r e a la or ic e reto ris m, a n a l i z a
în a e r lib er pe p latfo rm a castelului, sau m ai bine zis a m ăn ăsti­ v ă d i t a s e n t i m e n t a l ă a c o n d i ţi e i u m a n e . A c e s t r e s p e c t p e n t r u fac tici-
rii, căci C otrocenii este o veche m ă n ă stire pe care n -a u av u t A a p ă r u t d e cu r î n d , în v e r s iu n e p o l o n e z ă , f r a n c e z ă şi e n g l e z ă , t a t e a o p e r e i s- a p ă s t r a t d e - a - l u n g u l în t r eg ii s a l e c r e a ţ i i . Nu s e nu ­
tim p s-o convertească în castel. A ceasta nu este decît o sem i- la E di tur a In te r p re ss d i n V arş o v ia, volu mu l „ C i n e m a t o g r a f u l şi t e ­ m ă r a p r in tr e no va to rii f o r m u l e lo r d r a m a t i c e ; a scris p i e s e cu c a r a c ­
m ă n ă stire sau u n sem i-castel, de v rem e ce num ai ju m ă ta te d in le v iz i u n ea în P o lo n ia " d e J a c e k Fuksiewicz. S - a u a n u n ţ a t şi e d i ­ t e r e p u t e r n i c e , c o n s e c v e n te . A a b o r d a t cu m u l tă m ă i e s t r i e d r a m a
ţi il e în li m b a r u s ă , g e r m a n ă şi s p a n i o l ă . A utorul p r e z i n t ă în p r im a
această construcţie a fost ad a p ta tă p rin g rija p rin ţu lu i Cuza să p a r t e a a c e s t u i e x c e l e n t c o m p e n d i u e v o l u ţi a c i n e m a t o g r a f i e i p o ­
p s ih o l o g i c ă . P r e d i l e c ţ i a lui Z u c km ay er p e n t r u o a m e n i i d in p o p o r şi
servească de v ileg iatu ră d o m n ito rilo r R om âniei. C otroceni este p i e s e „ l a î n d e m î n a p o p o r u l u i " p o a t e fi u r m ă r i t ă p e p a r c u r s u l în t r eg ii
lo n e z e î n c ă d e la în c e p u t u r i l e s a l e . In c a p i t o l e l e c o n s a c r a t e lung - s a l e ac ti v i tă ţi . „ P o d g o r i a v e s e l ă ” (1925) i-a a d u s pr imu l m a r e s u c­
c o n stru it pe o rid icătu ră de u nd e B u cu reştii se văd to t aşa de bine m e tr a j u lu i, s e in sis tă m a i a l e s a s u p r a „şcolii p o l o n e z e " . O a t e n ţ i e ce s. P o p u l a ţ i a r e n a n ă cu u m or u l şi c u v i t a l i t a t e a e i e p r e z e n t a t ă
cum se vede P arisu l de pe te ra sa S aint-G erm ain. A dăugaţi că d e o s e b i t ă s e a c o r d ă sc u r t- m et r aj u lu i, filmu lui d o c u m e n t a r şi d e aic i în te r m en i i vieţii ei c o t i d i e n e . „ S c h i n d e r h a m u s " („Ion C iu n g u l " )
acest m onticul este în c o n ju ra t de v ii şi de m ari arb o ri seculari. anim aţie. De a s e m e n e a , se urm ăreşte o rg a n iz a re a cinem atografiei 1927, îl p o r t r e t i z e a z ă p e ren u m it u l h a i d u c , „ K a t h a r i n a Kuie" (1928)
T ran d afirii, daliile şi o in fin ita te de rod o d en d ro n i şi p lan te exo­ în P o lo n ia , d e z v o l t a r e a cult ur ii c i n e m a t o g r a f i c e . Un loc î n s e m n a t s u b l i n i a z ă d i s c r e p a n ţ a d i n t r e l u m e a b a n i l o r şi c e a a a rt işt il o r. C e a
tice tapisează terasa. P rin ţu l şi p rin ţe sa R om âniei au făc u t bine e s t e r e z e r v a t te leviziunii în a c e a s t ă p r e m i e r ă e d i t o r i a l ă . D a r a u ­ m a i g u s t a t ă c o m e d i e g e r m a n ă a p rim ei j u m ă t ă ţ i a se c o l u lu i, „ C ă ­
toru l nu t r a t e a z ă n u m a i f il m e l e d e te le v i zi u n e, ci şi a l t e m u l ti p l e
lu c ru rile : două m uzici m ilita re au c în ta t re p e rto riu l lo r la de­ a s p e c t e , cu m a r fi d e p i l d ă rolul p r e s e i e l e c t r o n i c e în p r o m p t a
p i t a n u l d in K ö p e n ic k “ (1931) : e o s a t i r ă u s t u r ă t o a r e îm p o tr iv a mili­
se rt, tin e re fete de la „A zilul E len a“, ascunse în spatele bosche­ t a r is m u lu i , o d o v a d ă a sp iri tu lui p o p u l a r s ă n ă t o s , c a r e nu p o a t e fi
şi p e r t i n e n t a i n f o r m a r e c u l tu r a l - a r ti s ti c ă , în în v ă ţ ă m î n t . Cartea a n i h i l a t . Tot un p e r s o n a j d e f a c t u r ă p o p u l a r ă va c ă d e a vic tim ă
telo r, au cîn tat coruri ro m ân eşti“ (p. 63—64). M lochowski n u ne s e î n c h e i e cu u n s cu r t in d e x b ib l i o g r a f i c a l r e a l iz ă r il o r şi a c ­ fa s ci sm u lu i, cu c a r e Z u c km ay er îşi în c h e i e s o c o te li l e în „ G e n e r a l u l
spune dacă Ţ aru l a g u sta t sau n u concertul, d a r n e asigură, în tori lor p o lo n e z i, u r m a t d e o list ă a p r e m ii l o r o b ţ i n u t e . d i a v o l u l u i ” (1946).
a lt pasaj (p. 48), că i-a plăcut m uzica lău tărească. L. B.
î n c r e d e r e a în c a p a c i t a t e a p o p o r u lu i , în v i t a l i t a t e a p r in c ip ii lo r d e
L. BOICU
o m e n i e , î n ţ e l e g e r e şi e c h i t a t e s o c i a l ă t r a n s p a r e d i n t o a t ă c r e a ţ i a Iul
CARL ZUCKM AYER Zu ck ma ye r. P en tru a le i m p u n e a t e n ţ i e i a a p e l a t la v a l e n ţ e l e u m o ­
(va urm a) rului, la impre viz ibi lu l jo c a l f a n t e z i e i , la î n ţ e l e p c i u n e a o a m e n i l o r
A uto ru l p ie se i „ C ă p i t a n u l d in K öp eni ck ", Car l Zu ck ma y er, r e c e n t d is ­ m ă r u n ţi şi a m i z a t p e d e z in v o lt u r a joc ulu i, p e c a r a c t e r e fireşti şi
*) A. M lochowski de B elina, De P a ris à P lev n a, Jo u rn a l d ’un p ă r u t , îm p li n i s e 80 d e a n i (s-a n ă s c u t la 27 d e c e m b r i e 1896). Era un s p o n t a n e , c o n f e r i n d scr ie ril or s a l e sp iritul u ne i li te r a tu r i p o p u l a r e în
jo u rn aliste de M ai à D ecem bre 1877, P aris, s.a., 293 p. r e p r e z e n t a n t d e s e a m ă a l u n ei g e n e r a ţ i i d e scriitori, în rîn d ul c ă r o r a ce l m a i b u n s e n s al cuv intu lui.
**) In tra t în diplom aţie în 1874, n e -a re p re z e n ta t ţa ra la Con­ s e n u m ă r a u Brecht, A. S e g h e r s , H a n s F a l l a d a , H e i m i t e v. D o d e r e r .
stantinopol, B erlin şi Paris. C o n s a c r a t în p e r i o a d a R ep u b l ic i i d e la W e i m a r (1919-1933), a fo s t H. F.

CRONICA Colegiul de redacţie : LIVIU LEONTE, redactor şef, ANDI ANDRIEŞ, redactor şef-adjunct.
Sâptămînal politic-social-cultural ŞTEFAN OPREA, secretar responsabil de redacţie, VASILE CONSTANTINESCU

R edacţia şi ad m in istraţia : Iaşi, str. V . A lecsan d ri nr. 8 ; telefo a n e : 11430, 15847 T iparul : în trep rin d erea poligrafică Iaşi, str. V. A lecsan d ri nr. 6
 Săptăm ânal p olitic-so cia l-cu ltu ra l ed itat d e C om itetul ju d eţean pentru cultură şi ed u caţie so cia listă Iaşi, an ul X II, nr. 11 (581), vin eri, 18 m artie 1977, 8 pagini, 1 leu
BĂTĂLIA REFACERII
Sintern h o tă rîţi să nu schim băm cu nim ic p ro g ram u l
de dezvoltare a ţă r ii şi nici p ro g ram u l de rid icare a n iv e ­
lului de tra i al poporu iu i“ a spus to v a ră şu l N icolae C eauşescu
la conferinţa de presă cu ziarişti stră in i şi rom âni, sin-
tetizînd în tr-o singură frază v oinţa şi h o lă rîre a unanim ă
a p artid u lu i, a statu lu i, a în tre g u lu i popor de a nu se ab ate
cîtuşi de p u ţin de la d ru m u l fe rm al con stru cţiei socialiste ;
a mi se lăsa in tim id at şi d escu ra ja t, a n u se socoti niciodată
învins de g reu tăţi, o ricît de m a ri a r fi ele, este o cara c te ­
ristică esenţială a poporului rom ân care l-a a ju ta t — de-a
lungul zbucium atei sale isto rii — să depăşească to ate în ­
cercările şi să-şi urm eze n e a b ă tu t d ru m ü l înainte. A ceastă
tă rie de caracter, această tră să tu ră m o rală to n ifian tă, care
vin e din ad în cu rile fiinţei acestui popor, v erific ată şi m e­
reu redim ensionată p rin m ilenii, adusă astăzi la o în altă
v aloare p rin înnobilarea cu tră să tu rile conştiinţei noi, so­
cialiste, a ju tă şi acum poporul rom ân să depăşească greua
în cercare ce l-a lovit la 4 m artie. D upă num ai zece zile
de efo rtu ri uriaşe, de m uncă şi de eroism , de în altă d e­
m o n straţie de civism şi patrio tism , v ia ţa a re in tra t pe
făgaş norm al. La 15 m a rtie a în c e ta t şi în B u cu reşti
sta re a de necesitate. „Ne ren tăm v iaţa, ne ridicăm fru n ţile
sus, în cu rajaţi de adînca om enie a p a rtid u lu i, a to v arăşu lu i
N icolae C eauşescu, sp rijin iţi pe um erii p u te rn ic i ai societăţii
n o a stre “, „Vom realiza n eab ătu t, in te g ra l obiectivele cin­
cinalului“ sînt g îndu rile cele m ai fie rb in ţi ale m uncitorilor,
ţă ran ilo r, in telectu alilo r, ale în treg u lu i popor, g in d u ri ce
se m aterializează în aceste zile în acţiu n i şi in iţia tiv e de
am ploare peste to t în în tre p rin d e ri in d u stria le , pe ogoare,
în in stitu ţii, la locul de m uncă al fiecăru i om. Z iarele
sîn t pline de re la tă ri ce dovedesc h o tă rîre a în treg u lu i
popor de a depăşi p rin m uncă, p rin a titu d in e civică exem ­
p lară m om entele dificile şi de a reface to t ce a p ie rd u t în
acele secunde de ră z v ră tire a n a tu rii. S în t de un optim ism
m obilizator şi re c o n fo rta n t titlu rile artico lelo r din ziare
care vorbesc despre asem enea acţiuni şi in iţiativ e : „U ti­
lajele — folosite la capacitatea m axim ă, în sch im bu ri p re ­
lu n g ite“, „Mai m u lt, m ai repede, m ai b in e“, „A fost d u ­
b la t an g ajam en tu l de m a jo ra re a p ro d u cţiei“, „Oţel, fontă
si lam inate peste p re v e d e ri“, „O m are in sta la ţie in d u strială
produce cu cinci lu n i m ai d ev rem e“, „R itm uri în alte, p ro ­
ducţii su p lim en tare“, „R ealizarea în cele m ai b une condi-
ţiu n i a m uncilor agricole de p rim ă v a ră , şi, ca un coro­
la r ce desem nează esenţa tu tu ro r acesto r p reo cu p ări, citim
peste to t : „Cu pre c ă d e re — rezo lv area problem elor ce
privesc d irect om ul şi nevoile sale“. G rija p e n tru om _—
valoarea suprem ă a societăţii n o a stre socialiste — a răz­
b ă tu t cu fo rţă din to ate com unicatele C om itetului Politic
E xecutiv al C.C. al P.C.R. — a d e v ă ra te com unicate de
fro n t pe baricadele refacerii — din to a te acţiu n ile în tre ­
p rin se de p a rtid şi de sta t p e n tru în lă tu ra re a u rm ă rilo r
dezastrului, p en tru n o rm alizarea în tre g ii vieţi economice
şi sociale a ţării. Izv o rîtă din ad în cu rile um anism ului re ­
voluţionar, s-a făcu t peste to t sim ţită g rija p erm an en tă a
se cretaru lu i general al p artid u lu i, ex p rim a tă v ib ra n t în
to ate acţiunile in iţia te în zilele de grea încercare, în
n en u m ăratele sale vizite pe lo curile g reu lovite, în p e r­
m anentele îm b ă rb ă tă ri a d re sa te a tît celor sin istraţi, cît şi
celor an g aja ţi în m unca de refacere. M ăsurile m arcînd
a tît de au ten tic sp iritu l de um anism rev o lu ţio n ar, h o tă-
rîrile a tît de su b stan ţiale de a v eni în sp rijin u l celor si­
n istraţi, in iţiativ a m ereu vie, m ereu creato are, tran sm iţîn d
p re tu tin d en i c u raju l, entuziasm ul, g rija p e n tru om, ca şi,
in genere, p en tru în tre g u l com plex a l e fo rtu rilo r de r e ­
in tra re în norm al, persp ectiv a, toto d ată, ca pe ru in e le a tîto r
p răb u şiri să se ridice noi şi în flo rito a re edificii - ia tă tot
atîte a concretizări ale celui m ai în ţelep t şi m ai în d răzn eţ
sp irit revoluţionar.
în m area bătălie a n o rm alizării vieţii în ţa ra n o astră,
p lin ă de sem nificaţii este u rm ă to a re a a firm a ţie a sec re ta ­
ru lu i gen eral al p artid u lu i, to v a ră şu l N icolae C eauşescu :
„E senţialul este că ed ificarea societăţii socialiste a dus nu
num ai la dezvoltarea bazei econom ice, d a r şi la d ezvoltarea
unei conştiinţe noi, a sp iritu lu i de so lid aritate în tre ce­
tăţeni. în tre g u l nostru popor s-a convins că P a rtid u l Co­
m unist Român este sin g u ru l p a rtid din istoria tării care a
făcut şi face to tu l p en tru a da R om âniei dem nitate şi in d e ­
pendenţă, p en tru a asigura poporului rom ân o v iaţă dem nă,
lib eră şi îm belşugată. A ceasta a d a t şi dă poporului nostru
fo rţa necesară în vingerii o ricărei g re u tă ţi“.
CRONICA
c ~ . ^ la p ă m în t, lu m in a s-a stin s, g e a m u l d e la s t r a d ă s-a sp a rt,
Dialogul speranţei
— P runci ai crinulu i vom fi
şi ne vom în ălţa în grădina de aur a P atriei,
prunci de lapte vom fi
şi ne va săruta rouă din potirele florilor.
— V om reconstrui cetăţile
şi la porţile lor vom opri lum ea,
vom avea prunci frum oşi
şi v is va fi cutrem urarea păm întului.
— N atura va desch id e p leoap ele
şi noi vom fi precum iarba
şi noi vom fi precum pădurea de veacu ri iubită,
flăcări ale speranţei vom fi.
C orneliu POPEL.
t
A m a i e r a lo c u ib ilă . î n z a d a r a m în c e r c a t să in tr u în c a ­
C u to a te
fo rţe le ,
t y
în a in te !
S cările de m ă su ra re a in te n sită ­
ţii seism elor, de la F orel p înă la
R ichter, sînt a ten te în p rim u l rîn d
la clădiri. L a g rad u l 5 se pot av a­
ria locuinţe ; la 6 p ereţii crapă,
coşurile se prăbuşesc, co n stru cţii­
le slabe cad ; la *6,5 sîn t distruse
clădiri în treg i ; şi aşa m ai departe.
Nu e de m ira re deci că şi cata stro ­
falu l c u trem u r din seara de 4 m a r­
tie a constituit un dificil exam en
în p rim u l rîn d p e n tru constructori.
Ia r cazul acelui in g in er construc­
to r care im ediat după catastro fă a
plecat pe jos, tra v ersîn d B ucureş-
tiul, p en tru a vedea ce s-a în -
tîm p lat cu blocul co n stru it de el
în B alta-A lbă e plin de tîlc. Om ul
e ra ap ăsat de responsabilitate. A tî­
tea vieţi om eneşti depindeau de
p ricep erea lui profesională, de co­
rectitu d in ea şi acu rateţea cu care
lucraseră echipele conduse de el.
Şi ajungînd în zori pe scara blo­
cului pe care îl considera opera sa,
i-au d at lacrim ile de bucurie, gă-
sindu-1 nevătăm at.
în general, a tît în C apitală cît şi
în ţară, prim ele victim e au fost
clăd irile vechi şi apoi cele în care,
d ato rită m odificărilor su rv en ite în
com partim entare, au fost slăbite
stru c tu rile de bază.
R eferin d u -n e de astă d ată la Iaşi,
unde au fost p ierd u te p a tru vieţi
om eneşti şi s-au în re g istra t 270 de
ră n iţi, n u m ăru l a p artam en telo r a-
v a ria te e de 1 450. De asem enea, au
fost scoase p a rţia l şi pentru scu rt
tim p din funcţiune unele secţii şi
in stalaţii in d u striale şi a v a ria te e-
dificii social-culturale. D ar şi aici,
ca în tot restu l ţă rii, ch iar din p ri­
m ele ore s-a acţionat operativ, ade­
seori cu eroism , sub d irecta în ­
d ru m a re şi o rganizare a o rganelor ,
de p a rtid şi de stat, la salvarea
oam enilor şi a av u tu lu i lor p ericli-
Al. ARBORE
„R econstrucţie“ (continuare în pag. 2)
m e ra m ea p e n tr u ..a-m i lu a p ija m a u a “. S p e c ta c o lu l n u
Un tablou care nu se uită m a i e r a de s u p o rta t. U n ii lo c a ta ri a i a lto r b lo cu ri, v rîn d
să se salveze, a u ie şit în s a la s c ă rilo r p e n tr u a coborî,
n e o b se rv în d , d in c a u z a lip se i de lu m in ă , că e le n u m ai
e x is tă , p i'ă b u ş in d u -s e a s tfe l în gol.
A m p le c a t în n o a p te a a c eea la co leg u l m eu , in c a r ­
In s e a ra d e 4 m a rtie , m ă a fla m în B u c u re şti. A m fo st tie ru l M ilita ri. A m a s c u lta t p în ă d im in e a ţa c o m u n ic a te le
m a r to r u l u n o r c lip e c u m p lite , a m tr ă i t c ele m a i în g ro ­ d a te p rin R adio. N u m i-a m p u tu t în ă b u ş i a m a r u l şi d u ­
z ito a re m o m e n te d in v ia ţa m ea, c a re m i-a u lă s a t a d în c i re re a . In n o a p te a a c eea am g în d it m u lt şi m a tu r. O a m e n ii
lu p ta u d in n o u cu s tih iile n a tu r ii. U n iţi, fă c e a u fa p te e-
fis u ri in te rio a re .
E ra m la b ra s e ria A m b a sa d o r îm p re u n ă cu c îţiv a p rie ­ roice, p ă s trîn d u - ş i c a lm u l. C h ia r v is -à -v is d e „ A m b a sa ­
te n i, coleg i d e b re a s lă , la o m a s ă d e lîn g ă g eam . L a u n d o r“, u n ieşean , a f la t o c a zio n al la B u c u re şti, p ro f. A lb u
m o m e n t d a t, am fo st a r u n c a t cu o f o r ţă n e m a ip o m e n ită de la se c ţia de E d u c a ţie fiz ic ă a F a c u ltă ţii de în v ă ţă m în t
p ed ag o g ic d in Iaşi, o b s e rv în d că m u lte m a ş in i c a re c ir ­
c o n su m a to rii a u d a t n ă v a lă a fa ră . A m ră m a s la p ă m în t
c u .m îin ile p ro te jîn d u -m i c a p u l, fiin d în c r e d in ţa t că to a tă
c u la u în a c e l m o m e n t p e bd. M a g h e ru e ra u d e c a p ita te
d e u n o d g o n m e ta lic c ă z u t în m ijlo c u l stră z ii, a o p rit
a r h ite c tu r a c a re d a n s a d in în c h e ie tu r i m ă v a a c o p e ri în c irc u la ţia cu a ju to r u l u n o r c e a rc e a fu ri a lb e şi, îm p re u n ă
c îte v a clip e. E ra u n iş te b u b u itu ri g ro a z n ic e , a tm o s fe ra se cu fr a te le să u la c a re e ra în v iz ită , a în d e p ă r ta t o b s ta ­
colul.
u m p lu se de p ra f. S e p ră b u ş e a u b lo c u rile v e c in e în s tr i­
g ă te d is p e ra te , n e o m e n e şti. In a c e l m o m e n t, a m a v u t M ă g în d e a m la p o p o ru l n o s tru a tî t d e g re u în c e r c a t
c re d in ţa că u n m e te o rit a lo v it p la n e ta n o a stră . în a tîte a îm p re ju ră ri, c a re a d a t d o v a d ă în d e c u rsu l tim p u ­
C în d u n u l d in p rie te n ii m ei, p ic to ru l C o rn e liu V asi- lu i d e o u im ito a re re z is te n ţă şi c a re a re u ş it să în v in g ă
lescu, s-a în to rs d u p ă m in e , m -a a f la t re v e n it în în c ă p e ­ p în ă la u rm ă to a te g re u tă ţile ivite.
re a c a re în c ă m a i b a la n s a şi u n d e n u m a i e ra n im e n i, A stăzi, c o n ş tiin ţa lu i c o m u n istă îi d ă fo r ţe noi. V om
u m b lîn d d u p ă c h e ln e r p e n tr u „a-i fa c e p la t a “. M -a scos în v in g e şi de d a ta a c e a s ta şi v o m ieşi m a i în tă r iţi d in
lu p tă .
re p e d e , d in nou, în s tra d ă . S p e c ta c o lu l e ra g ro a z n ic. O a­
S în t m în d ru să m ă n u m ă r p r in tr e fiii a c estu i p o p o r,
m e n ii se p ie r d u s e ră u n ii d e a lţii, se c ă u ta u , se ch em a u ,
s im ţe a u n e v o ia să fie îm p re u n ă în f a ţa p rim e jd ie i co­ s în t m în d ru d e c o n d u c ă to ru l n o stru .
S ă p ă s tră m m o m e n te d e re c u le g e re în m e m o ria c e lo r
m u n e . O m a s ă m a r e d e o a m e n i b lo c a s tra d a b a ric a d a tă
şi d e b lo c u rile p ră b u ş ite . M a ş in ile cu f a r u r ile a p rin s e p ie rd u ţi.
c la c so n a u f ă r ă în tre ru p e re , in tr a te u n a în a lta . C o n d u c­ S ă rid ic ă m la u d e şi u r ă r i p e n tr u acei c a re cu p re ţu l
te le d e g aze s p a r te fă c e a u ca d in c în d în c în d să se p ro ­ v ie ţii lo r ş i-a u a d u s c o n tr ib u ţia în a c e ste d ra m a tic e m o ­
d u c ă e x p lo zii. m e n te . Şi, m a i ales. să m u n c im m a i d e p a rte , cu d e m n i­
A m a le r g a t cu c o leg u l m e u la h o te lu l U n io n u n d e ta te şi în c re d e re , p e n tr u a tr ă i a şa cu m g în d im .
lo cu iam . C lă d ire a a v e a ta v a n e le şi p e re ţii f is u r a ţi şi n u
Dan H A TM AN U
 OAMENI! PEN TR U OAMENI
Am crezut, m ai întîi, că cineva a
sp e ria t p u zd eria de ciori : din cînd Strada
In prima linie în cînd, seara, cineva, b ătîn d tare
din palm e, sperie ciorile oploşite în
copacii goi, ia r ciorile, în tr-u n fîl-
fîit sp eriat, zboară către cer.
D ar n -a fost asta.
Am crezut în secunda u rm ăto are,
infrigurata prom enadă
că o cum plită g rin d in ă s-a iscat
L a o săptăm înă de la c u tre m u ru l din 4 m artie, în cam era com an­ din senin şi cade n ăp razn ic pe a-
d an tu lu i unei u n ită ţi m ilitare, o p rim ă im presie de calm şi o uşo ară obo­ cop erişu rile ad o rm ite ale oraşului:
seală v ăd ită pe ch ip u rile celor care sîn t g ata să-m i pună la dispoziţie mă aştep tam la orice de la această
„ ju rn alu l de b o rd “ — cum îl d enum eşte cineva — p e n tru a vedea, oră p rin tre paşii speriaţi, un b ăiat în Pe cer, m îna b ăiatu lu i, deschisă
p rim ă v a ră g răb ită. căm aşă, ieşit din C ăm inul construc­ m o r ţii...
de oră, aju to ru l o ferit de ostaşii u n ită ţilo r m ilita re din M oldova com an­ D ar n -a fost nici g rindină. to rilo r îşi strîngea tre m u rîn d m îna
d am en telo r ju d eţen e p en tru în lă tu ra re a pagubelor produse de m arele A m crezu t în secunda a tre ia , că d reap tă, din care, totuşi, ţîşn ea cu Acum, sub fe re a stră , in linişte, a
seism. D iscutăm , bineînţeles, d esp re c u trem u r, despre pagube şi despre cineva, un dem en t cu n u m e n eid en ­ violen ţă sîngele. Ca din păm înt, a în flo rit zarzărul.
în lă tu ra re a lor. In tre b ă rb a ţii cu în fă ţişă ri severe, cu u n lim baj a rid d a r tificat încă se am uză cu noi, cei a p ă ru t cineva, l-a îm pins în tr-o Am crezut că e, din nou, o în­
cîţiv a care ne plim bam pe Copoul m aşină galbenă şi a d em arat ... şelătorie. D ar m -am în ă lţa t pe v îr-
precis, trăiesc sen tim en tu l to n ifia n t că „even im en tu l“ este o d ată de isto rie fu ri şi am atins florile. Sînt.
în ţelep ciu n ii peripatetice. A poi to tul s-a liniştit.
p etre cu tă m ai dem ult. C olonelul R o taru llie îm i relatează că „acasă, m ai D a r n -a fost am uzam ent. Ce lin işte greţoasă ! înseam nă că pe Copou poate în ­
toţi p e re ţii sînt c ră p a ţi“, d a r că „în general, to tu l este re p a ra b il“. A cest A u rm a t 'ilogica ră z v ră tire a pă- Şi a în cep u t în frig u ra ta pro m e­ cepe a d e v ărata prom enadă.
om este m ai tot tim pul plecat de acasă. P roblem ele sîn t m ai im p o rtan te m întului. nadă. N icicînd n -am văzu t pe s tră ­ U nde o fi b ăiatu l din noaptea a-
In panica scrîşn etelo r şi a geam u­ zile în ţelep te ale oraşului asem enea ceea ?
în u n ită ţi unde s-a re lu a t ritm u l n o rm al de p re g ă tire m ilitară. Senzaţia p lim b are înghesuită şi silnică. Val GHEOEGH1U
rilo r sp arte, în lum ina fa ru rilo r,
de calm , aproape d ezarm an tă p e n tru cineva care voia să găsească o p a r­
tic ip a re afectivă încă intensă din p a rte a u n o r oam eni care au tr ă it efectiv
cataclism ul şi care s-au a fla t în p rim ele rîn d u ri cînd a fost vorba de a ju ­
tor, senzaţia aceasta de calm d ev in e dom inantă, d a r îm i este repede T recuse un sfe rt de oră (oare n u ­
ex p licată de col. G aitanidis D. şi col. Stoica M anea. „Vedeţi, p e n tru noi, Oraşul meu, al tă u , al fiecăruia m ai aitît ?) de la cu trem u r şi abia
d in ain tea unui p erete, un singur
m ilitarii, a fi în p rim a linie în caz de u rg en ţă este o d atorie. S tru c tu ra p erete răm as deasupra unei p ră ­
in stitu ţiei n o astre creează c ad ru l cel m ai ad ecv at p en tru o in terv en ţie buşiri de zece etaje am înţeles de
prom ptă, în m inim um de tim p, în a ju to ru l şi p e n tru a p ă ra re a p o p u laţiei“. ce tim p u l refuza să m ai înscrie alte
V ineri 4 m a rtie to ate ceasurile e- C easurile electrice, toate ceasu ri­ sem ne pe cadranul ceasurilor. Zeci
S cu rt şi clar. Notez aproape ca pe un fa p t de ru tin ă că, în n oaptea de 4 lect*iee ale C apitalei în crem en iseră le electrice încrem eniseră pe aceeaşi de oam eni, civili, m ilitari, escala­
m artie, la o ju m ă ta te de oră după seism, com andam entul era a d u n a t şi pe cad ran e la aceeaşi dim ensiune dim ensiune a în g rijo ră rii im prim înd dau sub lum ina fa ru rilo r ruinele
s-au luat im ediat prim ele m ă su ri de p re g ă tire tehnică. L ocotenent-colo- de tim p. U n fel de clişee p en tru pe cad ran e — clişee cu expunerea sub care încă m ai palpitau cu v in ­
ex p u n ere p relu n g ită care încercau p relu n g ită — degetele strîn se pînâ tele de dinaintea lui 21, 23. S tri­
n elul P e tru C onstantin re m arc ă sec : „T rebuie să m enţionez că m o ralu l la adînoul sângelui, tălpile călcînd
să im p rim e p este im aginea caselor găte, prim ii răn iţi, b ra ţe le -b ra n -
m ilita rilo r era fo arte b u n “. C îte n u ascunde această fo rm u lare lap id ară ! alu n g în d u -şi lo cuitorii pe străzi, pe tro tu a re în ăbuşite de p raf, su­ carde, crisparea dîrză a acelor ca­
A cest m oral fo a rte bun i-a d e te rm in a t pe lt. col. Axiraia V., m aior G h er­ dincolo de ele oricum , alte şi alte focate de un m iros greu de ars. re căutau viaţa sub moloz, sub casa
m an A, It. m aj. D ia со nu FI., It. m aj. G ancerenco N., lt. M ija C., serg en ­ im agini. M ergeam îm p reu n ă fiecare cu p răb u şită lîngă p eretele sub care
In fa ţa H o telului cineva, după sen tim en tul că i se ală tu ra se ră în tr-o pată de roşu se p ierd u seră
ţii D iaconu T., C iornei I., C iu rea P., fru n ta şu l C răcană Gh. şi soldaţii cum vorbea pro b ab il b ăn ăţe an , v ro ­ p rieten i, m ergeam pe străzile la ­ sem nele num elui cuiva.
Nicu C. şi L azăr I. — doar cei cu m en ţiu n i speciale — să se afle în tre ia să-şi vadă sora care locuia u n d e­ şului, C raiovei, T im işoarei, pe to a­ O am eni, nu se ştie de unde, din
p rim ii care au „ in tra t pe poziţii“ în zona G ării (în tre cele m ai afectate de va pe A rm ata P oporului. I s-au a- te străzile ţării. O raşul nu se m ai ce cartier, din ce oraş, încercau o
cutrem ur), a P a la tu lu i C ulturii, a străzii 7 N oiem brie sau a T e a tru lu i N a­ lă tu ra t go rjen i, m oldoveni, cineva nu m ea B ucureşti, oraşul nu m ai redescoperire a fam iliei. A p ropriei
de p rin B istriţa N ăsăud. F iecare era un anum e p u n ct de re fe rin ţă fam ilii. Fiindcă în acele ore com ­
ţional. C ineva m ai pom eneşte num ele u n u i locotenent, în tre cei evi­ dorea p a rc ă să-şi rev ad ă p ro p ria geografică. O raşul devenise p u r şi p rim ate trag ic pe încrem en irea cea­
d en ţiaţi. „Vă rog să nu-1 tre c e ţi pe listă, sp u n e col. R otaru, azi la in­ soră, fiecare m erg în d p e n işte străzi sim plu o raşul meu, al tău, al fie­ su rilo r fiecare lupta p en tru sine
stru c ţie nu a ieşit oum treb u ie. M ilita ru l treb u ie să fie exem plu nu n u ­ cunoscute p arcă de cînd lum ea, p a r­ căruia. E ram locuitorii lui, al a- lu p tîn d p e n tru om ul de alătu ri. O-
că străzile p ro p riu lu i oraş. U ita­ cestui oraş ou im aginea m u tilată de m ul devenise o singură noţiune :
m ai în s tă ri excepţionale“. R u g ăm in tea sună în aşa fel, în cît radiez n u ­ sem, u itaseră m ulţi d in tre noi, că nu cele cîteva secunde m ărtu risite ori voinţa de a fi el însuşi, de a fi om.
m ele repede, d a r cu p ă re re de rău . S ună un telefon. O convorbire scu rtă aveam nici o soră şi totuşi ne g ră ­ n e m ă rtu risite de încrem en irea cea­
din care înţeleg că în str. 7 N oiem brie este nevoie p en tru o ev acu are u r­ beam s-o vedem . su rilo r electrice. A. BRUMĂ
gentă de două m aşini şi şase oam eni. „Vor fi acolo în zece m in u te“.
A ceşti oam eni nu vorbesc p re a m ult.
In noaptea aceea u n u l din p rim ele g în d u ri a fost în d re p ta t sp re clă­
d irea istorică a S p italului m ilita r. P rim e le su b u n ită ţi au făcu t o in te r­ Flux ne-ntrerupt Fiinţa patriei
v en ţie rap id ă p e n tru colegii lo r în su ferin ţă. E v acu area salo an elo r s-a
făcut în ordine, „ca la a rm a tă “. O staşii au re p a ra t im ed iat cazanele în ­ Sintern aicea fiii tă i oricînd
Poate v roiam atuncea s-ascult pe D om nul O ancea tu m atca p u ră a acestei naţii ;
călzirii centrale. In oraş m ilita rii au av u t ca obiective esen ţiale fo rm area p ăm în tu l doar p rin tin e e păm int
Im bălsăm înd o sală cu sacra -i violină şi lapte p e n tru zeci de generaţii.
cordoanelor p e n tru p ro te ja re a circu laţiei, salv area b u n u rilo r m ate ria le Ş i-a izbucnit bezm etic cu tre m u ru l din V rancea :
şi a ju to ra re a sin istraţilo r. S u b u n ita te a lt. col. A xinia a a ju ta t evacu area Se stinse telefonul, lum ina la uzină, Noi te iubim şi ştim că tu ne eşti
a 92 de fam ilii. E x actitatea c ifrei m ă read u ce în cam era unui com an­ sim bolul veşnic care arzi în lum e ;
d am ent m ilitar. „In zilele care au u rm a t cu tre m u ru lu i am fost so licitaţi Pe străzi ţipa „S alv area“ şi se-n tre c e a u pom pierii ştii să ren aşti în tr-u n a , să zideşti
M urise p arcă m uza şi farm ecul V enerii fiin ţa ta de-a p u ru ri ne răm îne.
m ereu să dăm aju to are. T oate s-au e x e c u ta t prom pt. In perio ad a din Un h u ie t de in fe rn u ri suia la su p ra fa ţă
u rm ă aju tăm în special la dem o lările cu un g ra d m ai m are de p e ric u ­ U nii-au zărit pe ce ru ri sclipiri de dim ineaţă. Ne treb u ie fiin ţa ta d e -a r fi
un m ilion de ani să construim
lozitate“. A ceşti oam eni ştiu că u rm ă rile sin istru lu i treb u iesc în lă tu ra te şi sîngele să-l dăm sp re-a te ivi
Ş tiam eu că n a tu ra -i stu p id ă şi m ecanică
cît m ai grabnic. „Nu facem altcev a d ecît să răsp u n d em cum se cuvine A re tip icu ri fixe şi ra re d erogări cum te dorim şi cum dorim să fim.
chem ării p artid u lu i, a to v arăşu lu i N icolae C eauşescu — com andantul D ar lu cru l cel m ai groaznic e om ul p rin s de panică Vasile MIHÄESCU
n o stru suprem “, spune cineva. L a noi la Iaşi nu au fost p ild e specta­ în p ro p ria lui casă, a fa ră sau pe m ări.
culoase de eroism . „E ste vorba de u n eroism colectiv al tu tu ro r oam enilor Căderea statuilor
Şi totuşi, o, răb d are, o, m in ţi diam antine
m uncii în treg it de cel al m ilita rilo r n o ştri, care s-au în g rijit de recu p e­ C u raj fă ră p rih an ă, calm sup rap ăm în tesc
ra re a b u n u rilo r m ateriale ale p o p u laţiei şi din unele în tre p rin d e ri, cum C înd cei care zăcură o noapte sub ru in e Acel n eînchipuit cataclism
a r fi cele de la I.C.T. sau T ru stu l de co nstrucţii. Nu poate decît să ne Azi, d a to rită vouă cu ochi adinei zîm besc. nu va exista
p a ră bine că nu a fost nevoie de a cte de eroism “. Col. R o taru p a re că are statu ile nu vor cădea niciodată
Căci nc-am u ita t la m oarte, d ar fă ră de lentile
de gînd să-m i curm e orice e la n gazetăresc. S în t h o tă rît să nu m ă las. Şi fă ră -a consulta dezise horoscoape. va fi ev en tu al o p ărere
A stfel m ai am posibilitatea să d au cîteva num e : lt. su b in g in er C ipiniuc P oporul n o stru a re dc-acum a m ulte zile a voastră,
Şi o ric e -a r fi, sfîrşitu l nicicînd nu ni-i aproape. o deviere a p riv irii,
D. şi p lu to n ierii m ecanici con d u cto ri Sim ion V., A nton I., şi M ertic Şt. a păm întului
care au evacu at şi tra c ta t un u tila j g reu al Uzinei M etalurgice din G ara
E x istă-u n m are farm ec ch iar în tr-u n gest banal orizontul va rătăci
N icolina, deblocînd astfel lin ia fe ra tă n ecesară a lto r tra n sp o rtu ri. Se p a re S aluţi o cunoştinţă, ap rin zi lent o ţig a ră ... în v ertical
că. tim p de două zile, aceşti oam eni au re alizat o m ică m inune teh n ică Ei, bine ! De acum a in tra t-a m în n orm al ! încălcînd geom etria om ului
sub su p rav eg h erea ing. S tănescu C iprian. L a acest am ă n u n t zîm besc co­ Şi ia r e m ai frum oasă m u lt în cercata ţa ră .
iar statu ile vor răm îne
m an d an tu lu i care-m i spune cu glasul său ferm , to tu şi p ă tru n s de căld u ră: în sensul
Eu p o rt în colţ de su flet o sim plă rugăciune : gloriei
„E forturile n oastre au fost re m a rc a te de to v a ră şu l Ion Iliescu, m em bru Acei care au sta t ca un ostaş pe arm ă
sup lean t al C om itetului politic ex ecutiv, p rim -se c re ta r al C om itetului Zile şi nopţi cît tru p u l abia o poate spune ele vor creşte m ereu
ju d eţean Iaşi al P.C.R. şi de p rim a ru l m unicipiului, to v arăşu l lo an M an- Cu su fletu -m p ăcat, m ăca r un ceas să doarm ă. lăsînd în urm ă
cerul.
e iu c “. M ă d e s p a r t d e a c e şti b ă r b a ţ i cu c o n v in g e re a că 4 m a r tie e ste o
F lo rin M ihai PETRESCU Silviu RUSU
dată definitiv in tra tă în istorie.
Şt. ALEXANDRU

(u rm a re d in p ag. 1) situ aţiei şi de stu d iere a posibilită­ şi construcţii lucrează zi şi noapte

tat, la în lă tu ra re a av a riilo r şi re ­
p u n erea în funcţiune a in stalaţiilo r
a fe c ta te în în tre p rin d e ri, la aco rd a­
rea de asistenţă m edicală, la a p ro ­
v izionarea şi d eserv irea populaţiei
— s-a făcut to tu l p e n tru ca v ia ţa
să m eargă înainte.
C om itetul executiv al C onsiliului
p o p u lar m unicipal Iaşi a la n sa t o
chem are către toţi cetăţen ii o ra şu ­
lui p riv in d grabnica read u cere la
norm al a aspectului ed ilitar, con­
solidarea clăd irilo r şubrezite ce
urm ează a fi u lte rio r d ezafectate şl
re p a ra re a locuinţelor a v a ria te p a r­
ţial. L a acest apel au răsp u n s im e­
d iat gărzile patriotice, u n ită ţile
m ilitare, echipele de utecişti şi în
g e n e ral toţi ieşenii dornici ca „Iaşii
m arilo r iu b iri“ să dăinuie. E xp resia
a p a rţin e tov. prof. dr. ing. Const.
M ihăilescu, d irecto ru l In s titu tu lu i
de ce rcetare şi p ro iectare, m em bru
al com isiei de specialişti alcă tu ite
p e n tru v e rific area edificiilor ie­
şene. D -sa ne confirm ă că deşi s-au
în re g istra t av arii la u n e le clăd iri
precum P alatu l C ulturii, S pitalu l
de o b stetrică, C orpul A al In s ti­
tu tu lu i Politehnic, T e a tru l N aţio­
C u to a te fo rţe le , în a in te !
nal, C onservatorul şi F ilarm onica,
T e a tru l p en tru copii şi tin e re t, U ni­
v e rsita te a — corpul vechi, Liceul
In te rn a t, n u -i vorba decît de s tr i­
căciuni ce v or fi rem ed iate cît m ai
repede. Cel m ai pu ţin a fectat e
T e a tru l N aţional, cel m ai serios
P a la tu l C ulturii.
— In tru c ît în v ăţăm din toate cîte
ni se întîm p lă, ne spune d irecto ru l
p ro iectărilo r, desigur că şi acest
seism de grad u l 7,2 după scara
R ichter, cu ep ice n tru l în V rancea,
care p rezin tă unele caracteristici,
ca de p ild ă afectele n escontate la
m are d istan ţă d a ep ice n tru şi in ­
te n sitatea m işcării de convulsie a
scoarţei, va o rien ta p ro iectarea
c o n stru cţiilo r spre o form ulă cît
m ai eficientă. E vorba de o d in a ­
m ică a stru c tu rii de bază care să
reziste cît m ai bine şi de stu d ie­
re a d irecţiilo r de ira d ie re a u n d e­
lor. Cu cît avem d ate seism ografice
m ai com plete, cu a tît putem în ­
lă tu ra riscu rile. De altfel, la Iaşi
p rin S ta ţiu n e a de c e rc e tă ri seism i­
ce a I.N .C.E.R.C.-ului avem posi­
b ilita te a să în cercăm rezisten ţa
stru c tu rilo r la cele m ai v a ria te şi
p u tern ice sarcini tocm ai sp re a
p reveni av ariile.
*
Cu calm şi b ărb ăţie, o raşu l şi-a
contin u at activ itatea, tre c în d con­
com itent la v in d eca rea răn ilo r. Mai
a v a ria te sîn t casele mici şi vechi
din c a rtie re le G ării, P a la t, N icoli­
na, Cucu — acele c lăd iri care o ri­
cum erau în p lan u l de dem olări.
C u trem u ru l le-a g ră b it sfîrşitu l, o-
bligînd pe co n tru cto ri să g răb eas­
că la rîn d u l lor fin isarea noilor a-
p artam en te, devansînd term enele.
A stfel, T ru stu l de co nstrucţii, d u ­
pă o şed in ţă -fu lg e r de an alizare a
ţilo r a in ten sificat m unca în şan­
tierele din A lexandru cel Bun, M ir-
cea cel B ătrîn, C erna, F abrica de
ţig arete, P ăcu rari, p en tru ca chiar
în lu n a m artie să fie p re d a te la
cheie 701 a p artam en te la Iaşi şi 228
la P aşcani, ceea ce înseam nă un
avans, faţă de term enele co n trac­
tuale, de 15 pînă la 90 de zile. De
asem enea, în luna ap rilie v o r fi
p re d a te alte 367 a p artam en te şi 120
de g arsoniere, cu circa 150 de zile
în a in te de term en. Cele m ai av an ­
sate sîn t blocurile O 8 —В II est.
T 2, T 3 şi T 5 din P ăcu rari, Q 6
— В f l şi V 3 din A lex an d ru cel
Bun, R 10 din M ircea cel B ătrîn
şi Olo din zona Cerna. In aceste
zile au şi fost p re d a te aici 60 de a-
p artam en te, ia r alte 60 vor fi gata
săptăm înă viitoare. P ractic vorbind,
în două luni toţi cei cazaţi p ro v i­
zoriu v o r in tra în locuinţe noi.
P e n tru a sp rijin i efo rtu l con­
stru cto rilo r, în tre p rin d e re a de m a­
te ria le de construcţii a sporit rit­
m ul p roducţiei aşa fel ca în luna
m a rtie să livreze peste p lan 1 m i­
lion de cărăm izi şi 200 m.c. p re fa ­
bricate. P e aceeaşi linie, în tre ­
p rin d e re a de gospodărire com unală
la obiectivele de prim ă u rg en ţă :
S pitalul de obstetrică, Casa de co­
pii Bucium , S p italu l de urgenţă,
L iceul energetic. V or u rm a locuin­
ţele p a rticu lare din Uzinei, A lbi-
neţ, S ărărie. Cele 15 echipe com ­
plexe de m uncitori, lu crîn d peste
orele de p rogram şi dum inica, au
reu şit să term in e lu c ră rile de p ri­
mă u rg en ţă la In stitu tu l m edico-
farm aceutic (aju taţi de studenţi) şi
să apropie term en u l de re d a re în
fun cţiu n e a pavilioanelor a v a ria ­
te de la S pitalul de obstetrică.
*
O veste îm b u cu răto are p rivind
calitatea re p a ra ţiilo r : d ato rită cen­
tu rii de beton a rm a t de o con­
stru cţie specială ce tocm ai fusese
tu rn a tă , P alatu l C u ltu rii n-a sufe­
r it decît fisu ri in te rio a re şi căderi
la tavane, stru c tu rile de bază re-
zistînd, cu excepţia unui p erete de
la B iblioteca m unicipală. După
cum, d ato rită m eticulozităţii cu
care au acţionat m uzeografii M u­
zeului de a rtă, p atrim oniul cu ltu ­
ra l n-a su ferit nici cea m ai mică
pagubă.
Prem ize îm b u cu răto are p en tru a
p o m i cu toate fo rţele înainte.

cronica • 2
OAMENII
-------------------------------------------------------------------------------- Л
Epicentru
In tr a m in p rim ă v a r a cu m u g u rii a p rin ş i
O, d o am n e, c în d a r d m u g u ri cu m p o ţi să n u te b u c u ri
Şi cum să crezi că-s och ii a m ii şi m ii de lincşi,
Şi cum să crezi c-o sev ă rea se urca în m u g u r i...
Eram copii terib ili, eram m ai buni, m a i răi,
cu toţii-n arm ătura a cestei patrii sfin te
lucrînd să în florească d o in itele ei văi
în care, pen tru -atîţia, să p a -se-v o r m orm inte ...
D e-am fi ştiu t d eriva p la n etei d elirin d
săpam pin ă-n adîncuri obscure-o a ltă boltă
pe care să g liseze al patriei veşm în t,
în care să izbească, m ari, pum nii d e revoltă.
Io n , D a n ie la , T o m a, A n d re i şi A le x a n d ru
M ih ai şi V e ro n ic a , O v id iu şi M a ria
S p re s u fle te le n o a s tre m e re u v in e -u n s c a fa n d ru
S ă sc o a tă la lu m in ă lu m in a şi m în ia .
Noi, cei care răm as-am făcîn d recen săm în tu l
ab senţei, înspre cine să se în d rep te ura
acestei N opţi n efa ste ce-a zgu d u it P ăm în tu l —
cînd dom inăm N atura, n e dom ină Natura.
P a rc -a m u ita t cu to ţii c -a v e m u n e p ic e n tru ,
Că nu num ai balade dospesc în M unţii V rancei
Şi-oricît sintern noi c o n tra , ei pot să fie p e n tr u
A ne lua deodată-n v irfu l lancei.
$
P e c e a su rile m in ţii în c re m e n ită -i o ra
se ism o g ra fe le -a u s ă r it în a e r,
C raiova şi P lo ieştii, S odom a şi Gom ora
şi B ucureşti şi Z im nicea de v a e r ...
D em en ţial regizor care n e m işti pereţii,
V ezi m onastirea A rgeş rotin d u -se-n văzduhuri,
de tin e risipită a fost d e-atîtea ori
dar m eşterii ei fa ln ici, care de m u lt sîn t duhuri,
clădeau m ereu pe ziuă ce tu surpai spre zori.
D e o d a tă în tre z id u ri s triv ite a tîte a A ne,
P e a rip i d e ş in d rilă a tîţia m e ş te ri m a r i ...
Ce m ic ă n e e fo rţa , o rg o liile — ce v a n e
c în d tu p în d e ş ti d in cu şca p ă m în tu lu i să s a ri !
N oi altă m o n a stir e ... noi m ii de noi zidiri
pereţi fără de m oarte, roşii pereţi, pereţi
şi galb en i şi albaştri prin care să respiri
jum ina şi căldura, intre care să în veţi
ce a trăi înseam n ă, ce-n seam n ă a m uri
Intrăm in prim ăvară cum noaptea intră-n zi
călcînd atent, spre a nu o strivi.
N ico la e T U R T U R EA N U
Partinica chemare
Indurerată-i ţara, dar n u -şi pleacă
E roica fr u n te .. . Ci cutezătoare
N i-s b raţele şi g în d u rile toate
C înd ascultăm partinica chem are.
D in g la su l ei renasc speranţe, v isu ri
P recum o prim ăvară revărsată
Cu noi şi n oi izvoare d e azur
De străm oşeasca ţării sacră vatră.
Şi iar vor creşte m arile lu m in i
P urtate-n piept, sub steag biruitor,
F rîngînd durerii oarb ele săgeţi,
P rivin d şi m ai dep arte-n viitor...
H aralam bie ŢU G U I
D e-au fost p e-aceste plaiuri : vîn tu ri, ploi
Tu n -ai p rivit o clip ă înapoi —
D e-au fost oştiri, sau focu ri, sau urgii,
D e au căzut în faţă bun ii fii
Tu n -ai privit o clip ă înapoi,
Ci te-ai sculat din lacrim i şi noroi
Şi ori de cite ori o soartă te -а lo v it
O soartă pe m ăsură a fo st de îm p lin it
Ş i ai în frîn t prin fap tă -a l n op ţii v în t
Cu p iep tu l rid icat sp re-al v isco lelo r rînd
A i fo st aici şi ai p utut spune : nu !
D estin u l tău a fost să p oţi în v in g e
Ş i dacă întru această iubire a curs sin ge
C olum nă-i sîn t eroii în in im ă răm asă
Căci patria statorn ic n e-a fost casă.
A ici e m atca visu rilo r noastre
A ici e rodul şi săm în ţa tin ereţii
Şi-oricîte valu ri p oartă-a lu m ii astre
A ici nu vor putea să stin gă lam pa v ie ţii !
C ătălin BO R DEIANU
______________________
PEN TR U OAMENI
R em em orăm . E ram îm p reu n ă cu reia a stat, o cîtim e de cosmic fo-
d irecto ru l în tre p rin d e rii, ing. M un- calizantă secundă, so arta unei în ­
tea n u V eniam in. A lă tu ri îl aştep tau tregi producţii, de incalculabilă v a­
a lţi to v arăşi din conducerea în tre ­ loare. M ai ales dacă ne gîndim că
p rin d e rii, la se c re ta ria t e ra o a le rtă e vorba de pro d u cţia de antibiotice
m enită, după consum area cata stro ­
continuă, d a r noi discutam . Adică
d ire c to ru l în tre p rin d e rii vorbea şi
eu ascultam . Cu em oţie. A şa cum
ascu lţi orice re la ta re din cum pli­
ale hotărîtoarelor fei, a asigura, în spitale, policlinici
şi farm acii, m edicam entele m u lt aş­
te p ta te de victim e : ră n iţi, m u tilaţi,
ta n o ap te în care... traum atizaţi.
...La o ra adine g ra v a tă în m e­
m orie, în tre g u l schim b de noapte
era în autobuzele care m erg eau de
decizii A şadar, c u trem u ru l trecuse, totul
încrem enise în nem işcare. In a fara
d e te rio ră rii boxelor sterile de
la Iaşi sp re A ntibiotice. Schim bul la atom izarea streptom iciei, in ­
stalaţiile şi clădirea su feriseră a-
doi p a rc u rg e a lin iştit, în zgom otul
obişnuit al im enselor in stalaţii, m i­ v arii evalu ate u lte rio r la sum a de
n u te le ultim ei ore d in p rogram . E ra era de acum constituit. In perim e­ un m ilion de lei. M ai răm în eau însă
noapte, lum inile clăd irilo r se în ­ tru l în tu n ericu lu i de n ep ătru n s şi atunci, în clipa suprem ei în co rd ări,
scriau paşnic în d en sitatea în tu n e ­ al zid u rilo r care, sub un cer incen­ de dep istat eventualele av a rii in v i­
ricu lu i, din stră fu n d u rile căruia d iat, p rin seseră v iaţă, gem înd de zibile şi m ai ales răm în ea de p re ­
începea să se facă auzit, m ai Intîi d u rerea p rim elo r răn i şi am en in ţîn d văzut, in tr-o galopantă fracţiu n e de
cu dezm em brarea, m îinile m ane­
im perceptibil apoi n e lă m u rit u ru i­ tim p, ce putea să însem ne această
v rau cu calm , a tît calm cit poţi a- tem p o rară stagnare, chiar dacă era
tu l — p relu d iu . Ce a fost apoi, nu -i
ch ia r a tît de sim plu de desluşit, deşi vea pe u n vas p rin s de g h e ţa ri şi vorba de m inute. C hiar dacă era
inim a tu tu ro r a tre s ă rit ca o a- fu rtu n ă , m anete, o p tu ra u vane, a- vorba de secunde ! I n care însă
ceeaşi inim ă u riaşă; deşi p riv irile p ârîn d pe to ate căile v iito arele şa r­ com presoarele fiind oprite, invazia
tu tu ro r s-au a ţin tit sp re p u nctele je, aflate în plină ferm en taţie, de aeru lu i n esteril devenea to t m ai i-
n evralgice ale in sta la ţiilo r ca o sin­ invazia nim icitoare a altu i n eaştep ­ m inentă, m ai alarm an tă, m ai in ev i­
g u ră p riv ire ; deşi m in tea tu tu ro r ta t duşm an, care îm p resu ra lite ra l­ tabilă. Cu efecte incalculabile. P ro ­
m ente totul : a e ru l nesteril.
a lu c ra t feb ril ca o sin g u ră m inte, babile fiind, în acelaşi tim p, efec­
p e n tru a discern e g ra d u l de p ri­ A fost p rim a, esenţială m anevră, tele irev ersib ile ale u n o r d eterio ­
m ejdie, de risc, de p rio rita te . Şi după scoaterea din sarcin ă a linii­ ră r i nedepistate, în u rm a cărora
atunci, în clipa în care p ăm în tu l lor de fo rţă, a m arilo r ten siu n i e- p u n erea în fun cţiu n e a com presoa-
ţă rii se zguduia de şocul gigantic, lectrice, a c ă ro r în cărcătu ră d ina­ relo r echivala cu a p rin d erea foco­
p ro p tit cu ep ice n tru l în m u lt În­ m itard ă a r fi p u tu t, de altfel, zgudui sului la o în c ă rc ă tu ră de exploziv.
cercaţii m u n ţi ai V rancei ; în care în tre p rin d e re a şi la rep u n e re a in M om ent ai decisivei alegeri, sem ă-
m obilele c lăd irilo r au lun ecat in ­ funcţie a acestora. M om ent care a nind am en in ţăto are m ine ale u n o r
tr-u n stra n iu dans, blo cu rile au în ­ constituit cea de a doua m anevră, n en u m ărate necunoscute în faţa că­
p lină de supraom enească răsp u n ­ ro ra stăteau aştep tîn d sem nalul de­
cins o bizară h o ră, cînd n o aptea
V alpurgiei nu m ai e ra d o ar m itolo­ d ere, despre care n e-a v o rb it şi di­ cisivului asalt. Sem nal pe care l-a
gie, ci in cred ib ilă p u n e re în scenă recto area tehnică, M aria N iţescu, dat Iurăscu Romică. A cestuia îi a-
a bezm eticei n a tu ri d em en t dezlăn­ p ro n u n ţîn d cu in sisten ţă un num e: p a rţin e p rim u l şi n e u ita tu l gest al
ţu ite ; cînd nu p u ţin i s-au repezit Iu răscu Rom ică. In tre tim p m ai re p u n erii în fu n cţiu n e a com pre-
in stin ctiv sp re scări, un ii ch ia r spre fuseseră ro stite şi alte num e -— sub- soarelor. L iniile de fo rţă au fost
fe re stre , fă ră ca to ţi s-aju n g ă, pînă in giner S tam ate C onstantin, dispe­ în d re p ta te către punctele esenţiale
la u rm ă, dincolo de g h earele a sa ­ cer electroenergetic, şeful de tu ră ale instalaţiilo r, de unde energia
Lungu lo an de la CET, şeful de tu ­
sine ale p rim ejd iei ; cînd im ense urm a să fie d irija tă m ai d ep arte pe
c lăd iri s-a u p răb u şit, s-a u fisu rat, ră Luca E m anoil de la staţia p rin ­ toate canalele, suprav eg h eate cu în ­
au g em ut şi şi-au în c lin a t fru n ţile cipală de 6 K v, Bohan Costel, elec­ cordare, v erificate febril — m otoa­
învinse, aici, la A ntibiotice, ritm u ­ tricien ii D um itru Ivaşcu, P aul E pu­ re, gaz m etan etc. P în ă cînd re lu a ­
rile inim ilor s-au a lin ia t aceleiaşi re ş.a. D ar acesta revenea acum , em ­ rea procesului de producţie fiind un
în alte conştiinţe, fie c a re loc de blem atic. F ără a răpi din m eritu l tu ­ fap t îm plinit, s-a asig u rat pînă la
m uncă devenind u n p o st în p rim a tu ro r celorlalţi, el se in stitu ie cu e- am ăn u n t ev itarea d istru g erii p rin
lin ie de lu p tă. In cit, atu n ci cînd, în x e m p laritate la nivelul a ceea ce, te ­ im prudenţă, a ceea ce scăpase de
acele in term in ab ile clipe — v e rita ­ o retic înţelegem d rep t m om ent al şocul cu trem u ru lu i. A u fost ore în
bile, în sp ăim în tăto are h ă u ri în în altelo r, tu lb u ră to a re lo r decizii, care tensiunea um ană s-a dovedit
tim p — lum ina s-a stins, ev itîn - fă ră ca să realizăm totuşi, în to t­ p ractic com petitivă cu în alta te n ­
du-se astfel riscu l u n o r explozii, deauna. dim ensiunea um ană a unei siune electrică, în care presiunea
incendii, g rav e d e te rio ră ri, fro n tu l asem enea atitudini. In cum păna că­ gîndului şi a fap tei a depăşit h ao ti­
ca p resiu n e a aeru lu i n esteril, om­
niprezent, agresiv, îm potriva căruia
au fost a ru n cate in luptă m ereu
proaspete, ate n t d irija te b atalio a­
ne de a e r steril, în cleştate in tr-u n
suprem efort, în u rm a căru ia p ri­
m ele sem ne ale creşterii presiunii
an u n ţau b iru in ţa în această d ram a­
tică b ătălie cu n a tu ra , cu tim pul, cu
p ro p riile m om ente de slăbiciune.
P roducţia unei în treg i în tre p rin d e ri
a fost salvată. Nu s-a în re g istra t
nici o infectare. La ora zece seara,
după num ai ju m ă ta te de oră, schim ­
bul doi era în întregim e la posturi,
p red în d ştafeta schim bului de n oap­
te, a fla t în întregim e, pînă la u lti­
m ul salariat, la datorie. Şefii de
secţie, veniţi la fabrică, dădeau u l­
tim ele in stru cţiu n i, d irecto ru l a l­
cătuia com andam entul care avea să
desăvîrşească gestul eroic al re p u ­
n erii în funcţiune a unei în tre p rin ­
deri peste care cu trem u ru l flu tu rase
p e n tru o clipă a rip a unui m ult po­
sibil dezastru.
— M ai in tîi am lu a t leg ătu ra te ­
lefonic. Cînd, în sfîrşit, am aju n s
la fabrică, precizează d irectorul,
com presoarele fuseseră de acum r e ­
puse în funcţiune. In tr-u n fel, am
pu tea spune că fabrica re in tra se in
norm ai. S pre m eritu l în treg u lu i co­
lectiv.
D rum ul pînă la fabrică durează
ap ro x im ativ douăzeci de m inute.
Tim p în care, după cum am văzut,
m in u tarele şi-au re lu a t h arnice,
neobosite, m ă su ra re a spornicului,
invincibilului tim p.
O am enii m u tin d u -se în locuinţe noi Al. I. FRID UŞ
în cetat să-l ascult. în acea zi, de fiecare dată cînd
a fost relu at de posturile de radio şi televiziune,
Prietenul m i-am adus am inte de în tîm p larea unui om din sa­
tu l meu. Cu m u lţi ani în urm ă, în aintea războiului,
acesta pierduse totul, de la cei d rag i pînă la casă
şi pînă la lucruri.
la nevoie se cunoaşte C iţiva oam eni din sat au s ă rit să-i dea ceva din
pu ţin u l lor. C iţiva oam eni au sărit. încolo nim ic,
si acel om a tre b u it să găsească p u te re în p ia tră
seacă şi-n izvor fă ră apă. Pe el Ц vedeam în acele
V orbim deseori desp re în sin g u rarea um ană. Ne ceasuri în fa ţa ochilor şi-n ju ru l lui se în v îrteau
bucurăm , în to td eau n a, că acest cu v în t nu e p rin tre chipurile m iilor şi m iilor de oam eni care, la în c e r­
noi, nu este al tim p u lu i pe care-1 trăim . Dacă o carea g rea de azi, găsesc p u te re în izvor nesecat
clipă ne p o ate în d re p ta pe tă rîm u l sin g u rătăţii, cele de om enie. P rie te n u l la nevoie se cunoaşte, zice o
c are-i u rm ează ne duc pe contin en tu l bucuriei de înţeleap tă zicală rom ânească. O am enii afiaţi în n e ­
a nu fi n iciodată singuri. M i-am d a t seam a şi m ai voie au av u t şi au acest p rie te n de nădejde. Aici,
bine de acest lu c ru colindînd m ari oraşe din lum ea în această sta re a fap telo r tre b u ie explicată b ă r­
occidentală, u nde sin g u ră ta te a m u lto r oam eni e m ai băţia şi fo rţa unui popor care im presionează pe co­
im ensă decît aşezarea în care trăiesc. A vem o ţară, respondenţii de presă din to ată lum ea — oam eni
o societate care n e -a v in d eca t de sin g u ră tate u m a­ care au văzut la viaţa lor nu p u ţin e în tîm p lări e x ­
nă. A m sim ţit asta cu o fo rţă, care depăşeşte fo rţa tra o rd in a re. Aici treb u ie c ă u ta t înţelesul acelei m i­
tu tu ro r seism elor, în aceste zile, cînd su fletul plin raculoase p u te ri a tin e re i scrim ere M arina Stanca,
de triste ţe s-a dovedit şi m ai plin de tă rie, acea tă ­ fa ta care după 80 de ore de apocaliptică p endu­
rie p rin care am d obîndit şi vom dobîndi atîtea şi lare în tre v iaţă şi m oarte, vorbea rep o rte rilo r cu o
atîte a izbînzi în d ru m u l n o stru sp re m ai bine. P u ­ lim pezim e şi o stăp în ire de sine în trecîn d orice în ­
te re a n o astră, care este a tin e re ţii fă ră b ătrîn eţe, chipuire. Sigur, la m ijloc sîn t şi calităţile pe care i
vine din sen tim en tu l că niciodată E lena, Ion, M aria, le-a dat sp o rtu l M arianei S tanca, robusteţea fizică
V asile şi toţi ceilalţi ai acestu i n eam n u sîn t sin­ şi psihică, d ar m ai presu s de to ate este în cred erea
guri. E sen tim en tu l pe care l-a zid it ca o ctitorie în cei care-o în conjoară, sentim entul că nu eşti sin­
societatea n o astră nouă, această societate care a gă­ gur, că ţa ra -i un glas, o fap tă, o sim ţire. A ceastă
sit p u te re să salveze v ie ţi şi să facă să ard ă fla­ u n itate de sim ţire şi acţiune ne dă încred ere în ziua
cără de v iaţă. A şa am în ţeles cu toţii m ăsu rile Co­ de m îine, ne îngăduie să p riv im v iitorul, să-l vedem
m itetu lu i Politic E x ecu tiv al P a rtid u lu i nostru, aşa cum l-am gîndit şi h o tărît, u n v iito r de a u r
P a rtid a l oam enilor p e n tru oameni. p e n tru dulcea Rom ânie, după spusa lui M ihai E m i-
J
C înd am au zit în tîia o a ră com unicatul p riv ito r la
a ju to ra re a celor sin istra ţi, com unicat pe care n-am
nescu.
G rigore IL IS E I
 (Scena este lu m in ată a tit cit să se
poată distinge siluetele nem işcate ale
ţă ra n ilo r adunaţi pe m edeanul p rim ă ­
riei, stăp in iti de Jalea ce se desp rin d e
d in tr-o baladă).
ZAM FIR — L ui C iocîrlan a ista ori
ii place să bată d arab an a, ori n u ! (Spre
C iocîrlan) : H ai, m ăi, că facem chiciu­
ră sub nas ! Z i-i odată că, n u de alta,
da n i se răcesc sarm alele pe m asă !
IGNAT — D -apăi că-i şi tim p u l n i­
m e rit să şuguieşti, m ăi Z am fir !
ZAM FIR — M ai fac şi eu haz de
necaz.
IG N A T — Fă, m ăi băiete, d a c a -ţi
trece foam ea.
ZAM FIR — De tre c u t nu m i-a tr e ­
ce d a r nici m ai rău nu m i-i. (Se o p re ş­
te d arabana, se aude un glas, se aud
niste cuvinte încă nedesluşite).
iG N A T — Da tă c e ţi m ăi, că n -au zim
ce spune C iocîrlan ! (C iocîrlan v o rb eş­
te fără p rea m ultă trag ere de in im ă ;
îşi face num ai datoria).
CIOCÎRLAN — „ ... la cu noştin ţa să­
ten ilo r că m iine v in e bo ieru l n o stru
si ca să fiţi la c u rte p e-ap ro ap e să-l
ved eţi că poate a re nevoie de voi şi
să nu-1 su p ă ra ţi ia r cu fel de fe l de
p lîn g eri că el v re a să se odihnească
si la vîn ăto are să v en iţi că n -a fi de­
geaba si să n u -i daţi fleanca desp re
învoieli si altele că d aţi de d racu ca
moş To a d e r . . Daţ i -mi , m ai, şi m ie
o ţig a ră de tu tu n , poate m ă m ai în ­
călzesc, că-s bocnă !
IGNAT — Na, iaca ţin e de-aicea.
CIOCÎRLAN — In v îrteşte-o m atale,
bădie Ignat, că am n işte d egete ca
v reascu de îngheţate.
ŞTEFAN — Şi cînd zici ca v in e bo­
ie ru l H aralam bie ?
CIOCÎRLAN — Conu Tom a zice ca
trim ite azi tră su rile să-i ia din h a ltă
de la A lbeşti, că v in cu trinu.
ŞTEFAN — în seam n ă că pe seara-s
aici. ._
CIOCÎRLAN — A şa-m i p a re , badie
Ş tefan, că-i forfoteală m are la curte...
m ăcel m are-n g ă in i..., cep u rile s-o
d at odăile to ate-s încălzite şi lu m i­
n ate. . . T reabă m ultă, ce să m ai v o r­
bim ! O -m p ărţit Conu Tom a la -n ju ra -
tu r i şi la picioare-n sp ate la to ţi cîţi
eram pe-acolo. . . T reab ă m ultă, a sta -i !
ŞTEFAN — Ş i-adică m îine d im in ea­
ţă n e-n făţişăm boierului !
CIOCÎRLAN — P ăi n -a i a u z it po­
ru n ca ! (După o tăcere). P arcă m i ţi-1
aud pe conas : „O am eni buni, vă cred,
vă e greu, d a r cu cred in ţă în D um ­
nezeu ...“.
ZAM FIR — . . . o să crap aţi m ai r e ­
pejo r. ..
CIOCÎRLAN — Taci, m ai, ca asta
n-o spune ! . .
ZAM FIR — N-o spune, da crăpăm .
CIOCÎRLAN — (R eluînd obiceiul ştiu t
al b oierului de a vorbi frum os) : „... cu
cre d in ţă în D um nezeu o să ieşiţi şi
d in ia rn a asta şi din n e c a z u ri.. . Noi
stim ăm talp a ţă rii care sîn teţi voi, ţă ­
ran ii...“.
ZAM FIR — T alpa ţă r ii ! Izvodem a
ei de talp ă călcată-n picioare de to ţi
ciocoii ! Săracă ta lp ă !
ŞTEFAN — (După o pauză în care
m ih nirea lui Z am fir este sta re a tu tu ­
ror) : Şi zici că azi Conu Tom a era
d arn ic !
CIOCÎRLAN — N evoie m are ! Cînd
l-am în tre b a t cam pe la ce oră să v e­
nim m îine la curte, m -o d ă ru it şi pe
m ine c-un dupac după c e a fă .. . „Ce,
zice, vă treb u ie oră, hai ! S ă-m i fiţi
cu to ţii p e-aproape de d im in eaţă!“.
ZAM FIR — D oam ne, dă să m ai a -
puc odată cireş în flo rit !, că-n p ă d u re
v re a u să-l apuc ! Să m ă duc şi să m ă
tot duc !
ŞTEFAN — Da la în fă ţişa re a cu bo­
ie ru l o să fie şi m oş T oader ?
CIOCÎRLAN — T are m i-i frică, b ă ­
die, că n-a fi aşa ! îl ţin e Conu Tom a
închis la fierărie. I-am dat o b u cată
de m ăm ăligă şi nişte foi de tu tu n . ..
I-a d racu lu i moş T oader ! L -o ciom ă­
git ou m eşteşug Conu Tom a, d a el to t
p e-a lui ! A lte învoieli şi g a ta ! T are
m i-i că n -a r să-l poftească la v în ă­
to are ! Da noi o să degerăm de dim i­
n eaţă co lo .. .
ZAM FIR — C hiar aşa, de dim in eaţă,
c-acasă ce d racu să m ai fac ! B anii
i-am term in a t de n u m ărat, căld u ra îm i
face ră u la inim ă. . . Colo, în faţa
cu rţii, de-a m ai m are dragu să stai
de dim ineaţă pînă cînd. . . N a fu ra ei
de so artă !
IGNAT — B ădie Ş tefan, tre c i m ai
pe seară pe la m ine. Vii şi tu , m ă
Z am fire ? C iocîrlane, v ină şi tu , m ăi,
da fă ră să baţi darabana. . .
CIOCÎRLAN — Nu pot să vin, b ă ­
die, că treb u ie să stau ţeap ă n lîngă
u rîtu ceala de tilifon la p rim ărie.
IGNAT — Z am fire, da tu poţi să
treci pe la ficioru-m iu G heorghe şi să
v en iţi îm preună la m ine, hai ?
ZAM FIR — H ai, bre, că de rîs cu
fa ţa asta ca lem nul nu pot rîd e ! Mai
bine adă vreo cioată de lem n de pe
rîp a ceea de salcîm i. (In tră N eculce A-
le x a n d ru , noul în v ă ţă to r din sat).
NECULCE — Z iua bună şi noroc,
oam eni buni !
IG N A T — D -apăi c-avem nevoie şi
d e un a şi de c e a la ltă .. . m ulţum im ,
D om ’ A lixandru. Da încotro ?
NECULCE — Mă duc pe la fie ra r
să fac rost de n işte belciuge că n u ştiu
cine s-o n d u rat ia r să le sm ulgă cu to t
cu lacăt de la m agazia de lem ne. Şi
ia r n-o să-m i vie copiii la şcoală din
cauza frigului.
ŞTEFAN — Ia rtă şi m atale, D om ’
A lix an d ru , v reu n a m ă r it.. . frig u l, ca
şi foam ea, dă de-a d re p tu ’.
NECULCE — Da ce-i d e v -a ţi a d u ­
n a t aici ?
ZAM FIR — N e-o a d u n at d a ra b a n a
lui C iocîrlan.
IGNAT — Vine boierul de la B ucu­
reşti, D om ’ A lixandru.
Un scenariu despre
1907
„Sfîrşitul
răbdării"
— fragmente —
NECULCE — (După o pauză în care
înţelesu l acestei veşti se aşează în cei
de faţă) : Frig, nu şagă !
ŞTEFAN — D -apăi că la foam ete,
num ai iarn ă lungă lipseşte !
ZAM FIR — (încercînd o glum ă pe
care, de fapt, nim eni n-o aude) : N oroc
că n -am găini să crape ouăle sub ele...
că-s ră u de p a g u b ă .. . !
NECULCE — L -am văzut pe a re n ­
daş pe la m oara lu i Goldan.
IGNAT — P ăi da, v ine bo ieru l doar...
Se ad u n ă corbii să-şi păzească ochii...!
Ii greu, D om ’ A lix an d ru , greu de tot...
P a rcă şi D-zeu a ista ne-o u ita t de tot !
NECULCE — P ăi dacă vine boierul,
cău ta ţi de-i m ai spu n eţi şi l u i . ..
IGNAT — D -apăi odată i-am spus !
Că de cînd m ă ştiu, noi spunem , şi noi
auzim . B oierul se preface că ne aude
p lîn g erea şi-i to t dă cu vorba bună.
Şi cu a tîtă răm înem . . . Şi cu bătăile
lu i Conu Toma. S întem d re p t a n i­
m ănui.
ŞTEFAN — (Tem indu-se p jr c ă de ce
spune) : Dom’ A lix an d ru , o v e n it a-
seară pe la m ine un b ă ie t a unui fra te
de-a meu din R încani şi m i-o spus că
în vreo tre i p a tru sate s-o d a t foc la
conace şi că b oierii o scăpat cu fuga !
Să fie ad e v ă ra t ? !
NECULCE — E -ad ev ărat, bădie. Şi
nu n u m ai pe la R încani ci şi în alte
s a t e .. . Ş i-n alte ju d e ţe .. . !
IGNAT — Şi cică soldaţii n-o v ru t
să trag ă în ţăran i. . . ! Cică s-o d at de
p a rte a ţă ra n ilo r !
NECULCE — A şa-i, bădie, şi soldaţii
şi m un cito rii şi c ă rtu ra rii. . . Toţi îs de
p a rte a ţăran ilo r.
IGNAT •— Se vede treab a că a sosit
c e a s u l... că a ltfe l nu se m ai poate.
CIOCÎRLAN — (V enind către grup) :
Bădie, vine Conu Toma !
ТОМА — Da ce-i. m ăi, ce-i cu voi
de sta ţi ca oile ! Mai bine tra g e ţi-i un
joc ca să vă mai încălziţi !
ZAM FIR — C h iar aşa, Coane Toma,
după cîte le avem , num ai jocul ne lip ­
seşte ! C hiar aşa !
ТОМА — Ia r încep eţi cu jă lu ia la ?
ŞTEFAN — D -apăi că nu p re a ne
vine bine să ne to t jăluim , d a . . .
ТОМА — A tunoi m ai bine tacă-v ă
g u ra !
IGNAT — (După ce se privesc unii
pe alţii) : Îi greu, Coane Toma, am tă ­
cea noi da îi greu şi nu m ai p u te m ...
S întem flăm înzi !
ТОМА — M încaţi !
IG NA T — (R ăbdător) : îi ia rn ă grea,
Coane Toma, şi hogeagurile-s reci ca
şi criv ă ţu l care şu ieră p rin ele. . .
N -avem nici de unele.
ТОМА — Şi се-a ţi v re a ! Să deschid,
colo, ham b arele, şi să vă poftesc „hai,
lu aţi care v re ţi şi ce v re ţi !“. In tîi să
vă p lă tiţi d ato riile !
ŞTEFA N — Cu ce, de unde. Coane
Tom a, c-am răm as cu ce-i pe noi !
NECULCE — D om nule Tom a, ascul­
tă la vorbele ţă ran ilo r, că-s p o rn ite
din n ăduh şi du rere.
ТОМА — Că nici nu te văzusem !
Că eşti cam tot una cu ţăran ii. . . !
NECULCE — C h ia r aşa, dom nule
Toma. Cam tot una !
ТОМА — Da p arcă m âtă lu ţă a r tr e ­
bui să fii la şcoală, nu să le sufli în
bot ţă ra n ilo r !
NECULCE — La şcoală a răm as
dom nişoara Cam elia şi cu copiii mei...
ТОМА — Aşa ! Cum s-a r zice, o laşi
pe fiică-m ea să-şi bată capul cu toţi
puii ăia de nespălaţi, şi m ătă lu ţă la
taifas cu ţă ra n ii ! Să lé bagi în cap
to ate bazaconiile! Că n -a u ei destu le !
Starea senină
Pămînt ce în noi mai tremuri a jale
dă-ne tihnă şi-odihnă şi starea senină
dă-ne firul de iarbă sub praguri natale
dă-ne abur de pîine şi apă, lumină
dă-ne tatăl şi mama şi fiul şi sora
dă-ne tăria de a fi răbdători
dă-ne putinţa de a rămîne cu ora,
cu ziua. cu noaptea biruitori
— prieteni, veniţi, de sub ceasul oprit
să scoatem bărbăteşte a doua viaţă poate—
ni-i lacrima grea şi ochiul lovit
vom pune însă capăt cărării către moarte
umăr la umăr, piatră lîngă piatră
ne vom reface somnul şi visul ca-nainte
şi zilele de lucru şi stîlpul ’nalt de poartă
şi vom dura iar pace pe proaspete
morminte —
Şi pe fiică-m ea s-o m ai slăbeşti cu tîr-
cealele de cocoş pe la găini s t r ă in e ...
Şi n u -i m ai îm puia capul cu teo riile
d -tale. . . C -apăi avem şi noi teo rii !
Ş tii ! Şi să te văd şi pe d -ta pe la co­
ri»-:' să-i zici bun v en it boierului. ..
C -ai lu i sîntem toţi !
*
In aceeaşi seară, la conac, în salo­
n u l sărb ă to re şte lu m in at ; boierul H a­
ralam bie Solescu, v en it cu un g ru p de
p rie te n i din B ucureşti, a in v ita t la m a ­
sa p re g ă tită de Toma B ăieşu — a re n ­
daşul moşiei — şi pe p rim a ru l satu lu i ;
de asem enea pe p lu to n ieru l şi se rg en ­
tu l de ja n d a rm i ; C heful a început d e ­
m ult ; este adus moş T oader de la fie ­
ră rie unde stătu se tre i zile, pedepsit de
Tom a p e n tru că a r fi c eru t schim ba­
re a pravilelor).
SOLESCU — (Ju cîn d u -şi schecjul „u-
m an istu lu i“) : H ai, stai jos !
TOADER — D -apăi ch iar vă m u lţă-
mesc, că d re p t m i-o in tra t os p rin os.
SOLESCU — B ei un p ă h ă re l de r a ­
chiu ?
TOADER — Că itare-a-şi bea. da m i-i
frică. . . aşa cum sîn t acum , un p ă h ă ­
re l m ă m oleşeşte de to t şi-oi adorm i
in scaun, p ăcatele mele.
SOLESCU — Aici nu doarm e nim eni,
m oşule, aici nu se doarm e, aici se tr ă ­
ieşte !
TOADER — Aşa, a ş a ...
SOLESCU — A cum e v rem ea noas­
tră ! Ce să-i faci, vrem ea m atale a
tre c u t !
TOADER — A păi, conaşule, vrem ea
m ea n -a fost niciodată.
SOLESCU — Cum aşa, m atale, n -ai
fost tîn ă r !
TOADER — Oi fi fost. . . da n-am
a v u t tim p să bag de se a m ă .. . Că pînă
la arm a tă , tot căla re pe ogor, în a r ­
m ată m -o apucat războiul de m -am
lu p ta t cu tu rc u ’. şi cînd m -am în to rs
acasă m -am lu p ta t cu nevoile şi să­
răcia.
ТОМА — Ei, lasă, m oşule, că n -ăi
fi m atale cel m ai nevoiaş om din sat !
TOADER — A păi că n-oi fi eu cel
m ai nevoiaş da m ă d o are sufietu cînd
îi văd pe alţii m ai sărm an i ca m ine.
ТОМА — L asă-i m atale pe alţii !
TOADER — Cum să-i las, coane, că
dacă ne-om lăsa un ii pe alţii, răm înem
ch ia r a nim ănui pe lume.
NECULCE — Mai bine spune-i bo­
ieru lu i de ce stai p e-a tre ia noapte
închis în fierărie.
ТОМА — Tu să -ţi fii fleanca, că
a c u .. . ! O stat închis ca să se-n v eţe
m inte. . . să n u m ai iasă în faţa oam e­
n ilo r ca păd u ch ele-n fru n te cu to t felul
de îm p o triv iri la p ra v ila ţă rii ! L -am
închis că m erita !
TOADER — Nu m eritam , conaşule,
n u m eritam nici eu nioi alţii pe c are-i
•pui la cazne şi-i ruşinezi cu sudălm i
şi b ătăi. Nu, coane, că noi am făc u t la
’77 ţa ra liberă şi-acum to t noi ducem
g reu l şi n u -i d re p t ca to t noi să-n d u -
răm sără c ia şi obezile, ia r dom niile
v o astre să vă b u cu raţi de v iaţă. . . b u ­
năoară c-n seara aiasta !
ТОМА — Iaca vezi, coane H ara la m ­
bie, vezi cum vo rb eşte duşm anu ăsta
de m oşneag ! P ăi m i fac eu bine ce
fac ! Ieşi a fară păduchiosule, c ă . .. în ­
că o vorbă şi te fac eu m u t pe vecie !
NECULCE — Lasă-1 în pace pe m oş­
neag, dom nule Tom a !
CAM ELIA — T ată, da n u ţi-e ru şin e
m ăca r de oam enii ăştia stră in i !
ТОМА — T acă-ţi fleanca, dom nişo-
rico, te pui în g u ră cu ta t-tu !
SOLESCU — (Isteric): T ăceţi ! T ă­
ceţi odată ! L u a -v -a r d racu pe to ţi !
Că m -a ţi înnebunit! M i-aţi stric a t b u ­
n ă ta te de chef !
ТОМА — Ai auzit, m ă răpănosule,
i-ai stric a t chefu b o ieru lu i ! Mă ! că-ţi
beau sîngele acum a, m ă ! Ie rta re , coa­
n e H aralam bie, ie rta re , eu îs vinovat,
eu am g reşit, da la s’ că re p a r eu g re ­
şeala. O re p a r eu de-o să le placă !
PLUTO NIER — Eu, coane, dacă-m i
poru n ciţi, acu -i pun în cătuşe şi pe
m îrlan şi pe scofîlcitu ă sta de dascăl
şi m i ţi-i în to rc eu şi pe-o p a rte şi pe
alta de-o să pom enească şi ţîţa pe ca­
re-o su p t-o !
ТОМА — C hiar aşa, jan d arm , ia cu­
ră ţă locul !
UN ŢARAN — Coane Toma, în faţa
conacului s-o a d u n a t to ată su flarea
b ărb ătească din sa t !
ТОМА — C u m .. . în fa ţa conacului !
Şi ce d racu vor, acu noaptea, în fa ţa
conacului !
ŢĂRANUL — V or să stea de vorbă
cu bo ieru l Solescu.
Constantin POPA
pămînt ce in noi mai tremuri a jale
dă-ne tihnă şi-odihnă şi starea senină,
dă-ne firul de iarbă sub praguri natale —
încrederii noastre dă-i raza de lumină
Aici dintotdeauna
Aici dintotdeauna cu timpul la voroavă
şezum pe prispa casei cu stelele-n pridvor
aici ’nălţarăm ziduri şi cîntece de slavă
cu toamnele în circă în timpul roditor
aici dintotdeauna noi am tot cioplit lumină
în dimineţi brumate îngenunchind în glie
aici făcut-am ciuturi cu buza de răşină
şi am sorbit istorii din strugurii din vie
aici dintotdeauna noi ne-am deprins cu
zborul
prin fulgere vlslind către o zare clară
aici dintotdeauna îmbrăţişînd ulciorul
pămîntul din străbuni, înnobilaţi de ţară
Creangă in amintirea contemporanilor
Dacă opera scriito ru lu i a fost supusă unor m inuţioase analize
şi dacă v ia ţa lui a fost scrisă, m ai bine sau m ai p u ţin bine,
de că tre diverşi au to ri, aspectul m em orialistic al bibliografiei
despre Ion C reangă nu a a tra s ate n ţia în chip deosebit. S -ar
p ă re a că am in tirile despre C reangă „sînt în genere in fo rm aţii
anecdotice de la oam eni care sau l-a u cunoscut p re a la su p ra­
faţă şi tîrziu, sau n -a u av u t în ţeleg erea unui om de valoarea
lu i“, după opinia lui G. Călinescu.
In tr-a d e v ă r, este re g retab il că Ion C reangă mu a av u t p a r­
te — poate cu două excepţii — de m em orialişti de vocaţie, dar,
în acelaşi tim p, este îm b u cu răto r că m u lţi d in tre contem poranii
săi au dedicat pagini de adu cere am inte om ului bun şi glum eţ
(„vîrtosul glum eţ C reangă“, spunea, cam aspru, M aiorescu), gata
să facă oricînd uz de „prostia“ sa, ori să bucure pe cei din ju ru l
său cu povestirea u n o r în tîm p lări pline de haz şi de inedit,
ru p te din viaţa de zi cu zi a poporului. Dacă lectu ra am in tirilo r
despre C reangă a r fi precedată de o aten tă lectu ră a Am inti­
rilor din copilărie, citito ru l va avea o im agine aproape com pletă
a vieţii m arelui scriitor. D ar a m in tirile despre C reangă sîn t nu
num ai docum ente despre viaţă, ci cuprind şi ap recieri, uneori
valoroase, asu p ra operei şi vorbesc de m ulte ori despre p ro ­
cesul de creaţie, ceea ce sporeşte sensibil însem n ătatea lor :
„ ... el a p ă stra t cu o sfinţenie de necrezut caracteru l, n ai­
v itatea, înţelepciunea şi icoana m ijlocului (citeşte: mediului)
în care a deschis ochii“ (N. A. Bogdan) ; ap reciin d u -i activitatea,
E duard G ru b er spune că treb u ie „să înscriem cu litere n eu itate
a lă tu ri cu num ele poetului Em inescu şi pe acela al p rieten u lu i
său iubit şi n ed esp ărţit, al p ro zato ru lu i Ion C reangă“ ; „F ără
îndoială C reangă a fost cel m ai m are pro zato r al neam ului ro­
m ânesc“, scria în 1899 G r. I. A lexandrescu, p rim u l biograf al
scriito ru lu i ; „Sînt g reşiţi acei ce-1 iau d rep t m oldovean p en tru
că el se foloseşte pe ici, pe colo, de provincialism e spre a da
form ei o culoare m ai locală. în tre g u l lui fel de a expune
e rom ânesc, p o triv it ou firea tu tu ro r rom ânilor, orişiunde vor
fi trăin d ei. A ceasta o spunea Ion C reangă şi el însuşi“, m ă rtu ­
riseşte un alt m are p ro zato r : loan Slavici.
în am in tirile despre C reangă nu vom găsi fap te spectacu­
loase, p e n tru că nici viaţa lui nu a a v u t nim ic spectaculos, în
afară, poate, de ieşirea d in tre clerici. D ar răsp o p irea nu treb u ie
considerată ca o d o rin ţă a om ului de a atrag e ate n ţia asupra
sa, ci ca un joc al ignoranţei şi al întîm plări,i, care a coincis în
chip fe ricit cu năzuinţa intim ă şi d eclarată a hum uleşteanului
de a se elibera de un stăp în la care nu p u tea slu ji şi nici nu
voia să slujească, altfel nu se făcea in stitu to r şi nu se d ăru ia
cu a tîta pasiune şcolii şi m uncii de elab o rare a u n o r m anuale
despre care m em orialiştii spun că au făcu t epocă ; M ihai E m i­
nescu scria despre învăţătorul copiilor că „e u na din puţinele
c ă rţi din cari copiii în v aţă în tr-a d e v ă r rom âneşte“.
Se confirm ă, în p arte, cele spuse de G! Călinescu, p rin
co n statarea că m u lţi d in tre m em orialişti, în loc să observe şi
să ne p rezin te aspecte şi fapte despre stru c tu ra sufletească a
scriito ru lu i, despre îm p re ju ră ri deosebite ale v ieţii sale, au re ­
ţin u t m ai m ult fap te ex terio are, care n u p rezin tă un in teres
p re a m are p en tru istoria lite ra ră . U nii, constatînd că, la m o ar­
tea scriito ru lu i, nu au răm as de la el m u lte cărţi, spun că
I. C reangă nu p re a citea. D ar, avid de cu ltu ră, dornic de a se
in stru i, C reangă treb u ie să fi fost un citito r pasionat. Dacă
nu-şi p erm itea lu x u l să cum pere cărţi, aceasta se d ato reşte sa­
lariu lu i său m izer, de in stitu to r, din care avea de crescut un
copil şi de în tre ţin u t o fem eie care îl îngrijea.
M em orialiştii lui C reangă nu şi-au propus să ne p rezin te
om ul şi fră m în tă rile sale, ci n e povestesc de m ulte ori anecdote
spuse de m arele sc riito r în d iferite îm p re ju ră ri, sau m enţio­
nează replici răm ase celebre, ca aceea a d resată unui o rato r
la u n congres didactic. D ar treb u ie să avem în vedere fap tu l
că, la sfîrşitu l veacului trecu t, m em orialistica nu devenise, ca
acum , o specie lite ra ră a tît de cu ltiv ată şi nu i se acorda sta tu t
de docum ent, deşi lite ra tu ra m em orialistică a cro n icarilo r era
cunoscută şi apreciată.
A m spus că num ai în p a rte se confirm ă p ăre re a lui G. Că­
linescu, p en tru că din am in tirile celor care l-a u cunoscut se
vede nu num ai m unca înfricoşătoare depusă de m arele a rtist
la şlefuirea sc rierilo r sale; ci şi m unca grea de perfecţionare a
m an u alelo r şcolare, şi m unca m ai grea, de fiecare zi, cu şcola­
rii săi. Se vede că Ion C reangă avea un cult al lim bii fru ­
m oase şi, deşi a p a re n t n eîncrezător, e ra convins că ceea ce
face este făcu t cu tem ei şi că scrierile sale plac cititorului.
E duard G ruber, care l-a cunoscut a tît de bine şi care n e-ar fi
dat, dacă viaţa îi îngăduia, o valoroasă lu crare despre C rean ­
gă, le povestea celor din cercul lite r a r cum scrie C reangă, cum
citeşte şi reciteşte, cum se ascultă citind şi cum în d re a p tă m e­
reu cele scrise. Cei care au văzut m anuscrisele acestui a rtist
neobişnuit, au răm as u im iţi de ceea ce se num eşte efo rt creator.
U nul d in tre m em orialişti, în chip superficial, spune că Ion
C reangă scria greu p en trii că nu avea o in stru c ţie com pletă.
Nimic m ai fals ! Se vede că, spre a deveni un m are scriitor,
in stru cţia lui C reangă a fost suficientă ; calităţile sale de po­
v estito r nu le-a dobîndit p rin instrucţie. Ceea ce i-au d at con­
tactu l cu şcoala şi m unca la p o v estirile publicate în m anuale
a fost g rija sporită p en tru c laritatea şi fru m u seţea exprim ării,
Cînd ruga pe cîte cineva să-l asculte, C reangă voia să verifice
efectul, im presia pe care o face scrierea sa asu p ra ascu ltăto ru ­
lui. Ia r dacă u n u l d in tre p rim ii săi ascu ltăto ri a fost Ţinea
V artic, înseam nă că scriito ru l p re ţu ia m u lt unele calităţi ale
acestei fem ei, despre care se spun lu c ru ri contradictorii, d ar
căreia fiul şi rudele lui C reangă i se adresau, în scrisori, destul
de reverenţios.
Ideea că Jun im ea vedea în C reangă doar u n m ăscărici, un
povestitor de anecdote p ip ărate, ca pe uliţa m are, su sţin u tă de
m ai m ulţi, spre a d iscredita această societate lite ra ră , este azi
p ărăsită de cercetăto ri ca n eîn tem eiată şi tendenţioasă. A v e ­
dea în Ion C reangă la Ju n im ea pe cel chem at anum e să spună
glum e fă ră perdea, ca boierii să se veselească, este fals şi ofen­
sează um bra celui p re ţu it sincer de Em inescu, M aiorescu, S la­
vici, G ane, Pom piliu, B urlă, N egruzzi, L am brior, C o n ta ... în
Ju n im ea, C reangă e ra a ştep tat p e n tru anecdotele sale, d a r era
p re ţu it p en tru scrierile sale.
Ion Popescu SIRETEANU
\
Aşteaptă-mă dar, mamă
Aşteaptă-mă dar, mamă, de Anul nou
cind vin
să te colind la geamuri precum odinioară—
cu herghelii de stele voi năvăli pe poartă
şi-ţi voi fura din rufele întinse-afar’ pe
sfoară
aşteaptă-mă dar, mamă, — ninsoare voi
veni
mai troienind pridvorul cu păsări călătoare
şi voi pocni din biciul urărilor de bine
şi vom vorbi de fete şi de însurătoare
aşteaptă-mă dar, mamă, voi înjuga iar
boii
şi-ţi voi ara ograda cu sîngele meu cald,
din nou vom fi aproape şi vom ciocni
paharul
cînd stelele din ceruri în ochiul nostru cad
Lucian VASILIU i
 P R IE T E N II N O Ş T R I P L E C A Ţ I
A m fite a tru l era arh ip lin . Ne a- fapt, din aceeaşi fam ilie spirituală). lin ieri şi d s n o taţii ale stu d en tu ­
flam acolo stu d en ţi d in to ţi anii, O în cercare rem arcab ilă de a-şi lui ce eram atunci, şi revăd figura

Semnele trecerii filologi cu sau fără v eleităţi lite ­

ra re , v en iţi la în tîln ire a cu un poet.
M ai văzusem pînă a tu n ci o dată sau
de două ori p oeţi „în carn e şi oa­
expune p unctul de ved ere în legătu­
ră cu poezia veacului său şi, im plicit,
cu a sa, este concretizată în vo­
lum ul Poeţi şi poezie (1963). Sim pla
ilu m in ată a poetului, şi aud — d ar
fă ră cuvinte — reto ric a sa in citan -
tă, fă ră a cădea în grandilocvenţă,
din acel colocviu despre poezie din
Scriem aceste p agini cu c h en ar în tu n e c a t după n işte triste se“, d a r m ai de la d istan ţă, în săli c itare a num elor ne edifică asupra am fite a tru l I I I / l l al univ ersităţii
certitudini. Citim in paginile ziare lo r a n u n ţu rile care pun capăt cu m u lt m ai m ari, pe cînd acum ieşene.
a ştep tării şi retează orice sp eran ţe. Au fost identificaţi scriito rii ne aflam în tr-u n a m fite a tru in tim Colocviu despre poezie din 1963
căzuţi în seara zilei de 4 m artie, dev en ită astfel şi o n ed o rită dată al n o stru , cum s-a r spune, şi aveam oa este b ruionul Schiţei de fenom eno­
de istorie lite ra ră . Da, au fost id en tificaţi, în sfîrsit, scriito rii des­ u n oaspete al căru i num e era deja logie poetică cu care se deschide
p re care credeam că sîn t p rin tre cei m ai in confundabili d in tre cunoscut şi p re ţu it de studenţi. volum ul M eridiane (ediţie com ple­
s lu jito rii cu m a te rie c e n u şie a i u n e i n a ţiu n i. E ste şi aceasta una
d in u m ilin ţe le la c a re d e z lă n ţu ir e a fo r ţe lo r o a rb e a c ă u ta t să
A in tra t un b ă rb a t în a lt şi fru ­
mos, îm b ră c a t într-iun im pecabil
REM EM BER tă, 1969). C ondiţia poeziei şi a poe­
tu lu i este discutată aici, în linia
s u p u n ă în c r e d e re a în r a ţiu n e , în fo r ţa o rd o n a to a re a lu c r ă rii costum alb, cu papion, o fig u ră d is­ poeticilor m oderne, ca fenom en r e ­
om eneşti. In tre cei căzuţi, A lex an d ru Ivasiuc, a căru i operă in ­ tinsă şi destinsă, care im punea fără activ la re alitate, a l subiectivităţii
spiră o asem enea în c re d e re şi p ro testează, p rin lum ina ei, ia n e­ să epateze. Ţ in u tă de m an d arin al lirice. „Poezia nu oglindeşte re a li­
drep tu l sfîrs it care i-a fost hărăzit. sp iritu lu i, im agine ideală a P oetu­ am plei deschideri a orizontului ba- tăţi, ci se constituie în aită re a li­
P riv ită acum , cînd ştim că ea este to t sau ap ro ap e to t ce lui, su sţin u tă p rin tr-u n excurs în conskyan ; A rghezi, M achado, Ese­ tate suprapusă, devine o replică a
n e-a lăsat scriito ru l, o p era lui A lex an d ru Ivasiuc a p a re de o care e ru d iţia se etala fă ră osten­ nin, F rost, Sandburg, Hughes, realu lu i, ale cărui d ate le re stru c ­
taţie, ia r poezia curgea firesc în B recht, Q uasim odo, Södergran, tu rează an u lîn d u -le co herenţa şi si-
uim itoare coerenţă şi u n itate, p u blicată d o ar în in te rv a lu l in c re ­ ritm u l frazelor. tu în d u -le în ra p o rtu ri noi şi nebă-
dibil de re strîn s al un u i deceniu. M o d ern itatea desp re care s-a M artinson, L agerkvist, L undkvist,
vo rb it este u na de esen ţă şi înseam nă în p rim u l rîn d consonanţa Il chem a A. E. Baconsky. V allejo, S a in t-Jo h n P erse, P ie rre - n u ite “, scrie Baconsky, adăugind
A. E. B aconsky este u n u l d in tre Je a n Jouve şi încă m ulţi alţii, necu­ m ai apoi că „toate elem entele poe­
cu ideile şi acţiun ile social-politice ale tim p u lu i n o stru şi, abia ziei se regăsesc în realitate, ch iar
în al doilea rîn d , o problem ă de fo rm u lă a rtistică. E a se p ăstrează p u ţin ii p oeţi rom âni contem porani noscuţi sau n ecitiţi încă la noi. R ăs­
şi atu n ci cînd m o d alitatea p rim elo r tre i rom ane e ab an d o n ată în care îşi fu n d am en ta o poetică (ar N icolae TURTUREANU
m ai fi Ion C araion şi Ş tefan Aug. foiesc acea carte, din 1963, cum pă­
favoarea construcţiei tra d iţio n a le din P ăsările, tra v e rse a z ă fresca D oinaş; poate că ei fac p a rte , de ra tă de la a n tic a ria t, plină de sub­
de istorie contem porană din Apa, ca şi Ilu m in ări, unde rom ancie­ (C ontinuare în pag. 7)
ru l găseşte o form ulă de sinteză.
A lexandru Ivasiuc tra n sm ite a certitu d in e a că a p a rţin e secolului
al X X -lea. E ra obsedat de p erso n ajele p u tern ice, a n co rate solid în-
tr-o ie ra rh ie constituită şi le su rp rin d e a în m om ente de criză, re v e ­
lato are p e n tru ad ev ă ra te le v alo ri ale vieţii. Cei p re a speculativi îi
a p ăreau slabi, apăsaţi de c a lită ţi care a r fi tre b u it să-i ridice. A C T O R I I
A cum îm i dau seam a că eroii e ra u re z u lta tu l u n ei d isju n cţii a
p ropriei p erso n alităţi, p u te rn ic e p rin fo rţa in te le c tu a lită ţii şi a M anole, m eşteru l, şi-a je r tfit iu b irea, spre a asigura operei
D e s c în te c
c a racteru lu i speculativ. V orbesc de p erso n a lita te a scriito ru lu i, des­ sale trăinicie.
coperită în cărţi, nu de a om ului pe care l-am cunoscut ocazio­
nal. Pînă şi obiecţiile care i se ad u ceau plecau de la relev area
M etafora im pusă de străv ech ea legendă poate avea însă şi
re v e rsu l u nei m în g îieri p e n tru p ie rd e rile altfel irep arab ile, m ai
d e s p a im ă
u n o r rarisim e însu şiri : g ra d u l em in en t de in telectu alitate, voinţa ales cînd ele se p ro d u c brusc şi fă ră ap aren tă noim ă. J e r tf i­
construcţiei sistem atice, d im ensiunea filozofică — putem spune re a u n o r aleşi poate n aşte sp e ra n ţa că id ealu rile p e n tru care C redea că poezia este un „des­
cuvîntul — a operei. R om ancier şi eseist cu vocaţia ideilor, avea aceştia au m ilita t p rin d co n tu r şi se înfăptuiesc p rin contribuţii cîntec de spaim ă“, de care se an in a ­
noţiunile fu n d am en tale a le epocii n o astre, în su şite din c ă rţi fu n ­ esenţiale, d evenite acum istorie. se d in adolescenţă, poate chiar din
dam entale. U nii sc riito ri a p a r în in te rv e n ţiile orale aşa cum nu A ctorii, p rin n a tu ra c reaţiei lor, se b ucură cel m ai p u ţin de m in u n atele vrem i ale copilăriei
sîn t : tru d n ici şi m ediocri, cînd în re a lita te sîn t profunzi şi ad e­ şansele p eren ită ţii. Şi totuşi, îl vom re g re ta m u ltă v rem e pe un p etrecu te pe apa Şerbotei, la L is-
v ăraţi. A lex an d ru Ivasiuc avea şi d a ru l im p rovizaţiei orale, s tră ­ Tom a C aragiu p e care so a rta l-a a ru n c a t în b ra ţe le n eantului, cov (de aici izvorau „Visele B a­
lucitoare, decupîndu-şi cu lim pezim e g îndurile. P u tea să-şi trăiasc ă în g re a u a în c e rc a re de la 4 m artie. Il vom re g re ta si, în ace­ bei D ochia“, în care C ălinescu sa­
o glorie lite ra ră p e n tru care avea to a te condiţiile. D estinul l-a laşi tim p, alţii, m ai tin e ri ca el v o r cău ta n u să-l im ite, d ar luta, p rin 1946, a p ariţia unui nou
lovit în acelaşi fel ca şi pe Don M iguel din Racul, erou a fla t să-l înlocuiască, să -l aju n g ă, situ în d u -se la altitu d in ea in te rp re ­ p o e t)... D ar a fost să fie un des­
la antipodul creato ru lu i său d a r care tra v e ;se a z ă şi el o situ aţie tă rilo r sale. In felu l acesta, scena — acest spaţiu fascinant care cîntec fă ră putere, ca toate descîn-
catastrofică. O rice m o arte e ab su rd ă, d a r unele sîn t şi rev o ltă ­ condensează v ia ţa şi isto ria um ană — va continua să-şi dez­ tecele, ca toate c u v in te le ...
toare. M oartea lui A lex an d ru Ivasiuc este una d in tr-u n şir de volte p rezen ţa în suflete, să-şi lărgească a ria de în rîu rire . Ca în ziua aceea, m ă aflu încă
m o rţi rev o ltăto are. D isp ariţia lu i nu este n u m ai o p ie rd e re p e n tru Tom a C aragiu a fost a cto ru l p rin ex celenţă — nu v reau să-l — a tît de ap ro ap e cît îm i îngăduie
lite ra tu ră , este o p ie rd e re p e n tru d em n itatea in telectu ală a lite ­ u n iiaterarizez num indu-1 „actor com plet“ — această accepţie cordoanele de ordine — în p reajm a
ra tu rii. In fiecare d in cărţile sale, rig u ro s construite, se întîlnesc dovedindu-se, p e n tru el, incom pletă. . . In te rp re tu l avea, în m orm anului de moloz în care a
şi cîteva sim boluri enigm atice, in te rp re ta b ile d o ar p rin analogie. vorbă şi gest, o p a rtic u la ră g re u ta te care n u -i răp ea capacitatea fost p refăcu t elegantul bloc din str.
Nu ştiu de ce îm i rev in e în m em orie im aginea-sim bol din ultim iil B ibliotecii n r. 6. O ricine îşi putea
de a se d ă ru i fa n tazării. A vea, în scenă, to ate atrib u te le om u­ da seam a că acolo nu m ai exista
rom an, a crustaceelo r care, cu p riv ire a lo r tîm pă, m ai veche decît lui concret, totuşi cu deschideri ev id en te sp re esenţa relaţio -
fieru l, betonul şi molozul d esp re c a re am auzit în aceste zile cît nici o sp eran ţă. P e n tru V eronica
n ării om -istorie, om -lum e ; avea în p riv iri — şi v o r răm îne şi Milo, nici o sp e ra n ţă ; p en tru
in tr-o v iaţă, nu în reg istrează d ram ele din isto ria om enirii. de n e u ita t p e n tru noi ■ — lu cirile unei asouţite ironii, v ătu ite
Ce putem să le spunem acum lu i A lex an d ru Ivasiuc şi cole­ fam iliile B aconsky şi G afiţa, oaspe­
însă p rin n u an ţele fra z ă rii. S ă-i num im ro lu rile ? D ar dincolo ţii lo r în acea seară, nici una. Şi
gilor săi scriito ri p e n tru a n u ne d e sp ă rţi cu am in tire a acelor de acestea, în p rim p lan, fă ră a face ceea ce s-a n u m it cîndva
groaznice clipe ? Să deschidem un volum de sfîrsit al lui A rghezi totuşi ...
„vedetism “ răm în e a el însuşi, acto ru l Tom a C aragiu. P rin d u ­ Inii adusesem am inte că doica
şi să încercăm să-i m îngîiem cu în ţelep ciu n ea stih u rilo r b ă trîn u - rero asa sa d isp ariţie, g en e ra ţia m ai nouă, fo rm ată începînd cu poetei — ard elean că din Liscov —
lui oştean care, stă p în in d u -şi d u re re a , p riv e a la lu c ra re a lăsată. anii 50, g en e ra ţia care a ştiu t să sintetizeze solicitările m o­ îi prezisese în copilărie, rep etîn -
A lex an d ru Ivasiuc şi colegii săi scriito ri au d re p tu l la această d e rn ită ţii şi cu ceririle tra d iţie i vii a te a tru lu i rom ânesc, începe du-i-o apoi m ereu, un destin fr u ­
d esp ă rţire bărb ătească fiindcă au lăsat sem ne, sem ne d u rab ile ale a-şi p riv i chipul ca în tr-o oglindă. S tră lu c it exponent al aces­ mos, norocos, fiindcă „se născuse
tre c e rii lor. tei g en eraţii, a rtistu l care şi-a cucerit, pe d rep t, o p o p u laritate cu căiţă pe cap“. în a in te a m orm a­
Li viu LEONTE d e in v id iat, m en ţin în d u -se în g ran iţele g ra v ită ţii (da, în cazul nului de moloz, la fel de în crezăto r
său se poate vorbi de g ra v ita te a comicului), m arele in te rp re t în eresu ri ca buna ţăran că din L is­
răm în e un etalon al v alo rii atin se de te a tru l nostru în con­ cov, năd ăjd u iam totuşi în tr-o m i­
tem poraneitate. n une care să adeverească prooroci­
rea.
O p a s ă r e ... V iaţa scenei cunoaşte, însă, con flu enţa m u lto r g en eraţii
c are-i dau coloritul şi v a rie ta te a specifică. A celeaşi tragice Acum, cînd m iracolul nu s-a p etre­
cut, încerc să leg m orm anul uriaş de
m om ente d in seara de 4 m a rtie ne obligă să conducem acest moloz cu silueta m in iatu rală, fr a ­
P oeta spunea desp re sine, p resim ţin d u -şi cu lu c id ita te d estin u l : com entariu tr is t sp re c ă ră rile în sem n ate de o g en eraţie ceva
. .nu-s decît / o pasăre, cu altă p asă re -n inim ă, / lunecînd în derivă...“. gilă ca o statu etă de p o rţelan , a
m ai veche : cea a an ilo r 30. Eliza P etrăchescu (originară din V eronicăi. O leg ătu ră m i se p a re
L a nici 26 de ani, D aniela C au rea a fost sm ulsă v ieţii la 4 m a rtie V aslui, n. 1911) a fost elevă p re fe ra tă a A gathei B ârsescu la
de un tu m u lt necunoscut şi nem ilos care a cuprins b aierele p ăm întului. cu n ep u tin ţă de făcut, deşi ea exis­
C o n serv ato ru l ieşean. T im b ru l grav, de o stra n ie tan d reţe, p ri­ tă în tr-a d e v ă r, şi încă a tît de p u ­
F etiţa plăpîndă care aducea, p lin ă de c u ra ju l sfielii, acum m ai b ine de v iri ciu d at-fascin an te, o lin işte în a titu d in e şi m işcare ce în ­
zece ani, poezii la red acţia „C ronicii“ u n d e a d eb u tat, p riv e a încă în tern ică că n -a m ai p u tu t fi des­
d e p ă rta crisp ă rile cău ta te de acele in te rp re te care confundă făcută.
ju r, m lădie ca o trestie , cu ochii m ari şi negri, căutînd să înţeleagă o sten taţia şi ţip ă tu l cu profunzim ea, — iată ce a adus actriţa,
m ai m u lt decît înţeleg oam enii, aştep tîn d p a rc ă ceva b u n de la păm înt, D upă asem enea catastrofe, ca d u ­
de la în cep u tu l a p a riţiilo r sale scenice, sub ochiul exigent al pă o ricare trag ed ie ad ev ărată, oa­
de la ape, de la oam eni şi de la soare. N a tu ra a în zestra t-o pe D aniela lui M aican o ri al lui Ion Sava. D ram a m odernă, te a tru l pi- m enii vorbesc îndeobşte de p resen ­
cu to t ceea се-şi poate do ri cineva — fru m u se ţe , fizică şi m orală, talent. ra n d e llia n (Şase p erso n aje în că u ta re a unui autor), R acine şi tim ente, se străd u ie astfel să ne­
V iaţa ei de efem eridă i-a o fe rit însă p re a p u ţin p e n tru m ăsu ra acestor S h ak esp eare (Ofelia) d a r şi u n contem poran ca W ilder ori, re ­
calităţi. Spunea deseori că n u a p a rţin e acestu i e v ... ge în tîm p larea, să descopere o le ­
cent (şi ch ia r în preziua trag ed iei a d e v ă ra te de la 4 m artie) un
L a nici 26 de ani, D aniela C aurea este a u to area a tre i volum e W esker au b eneficiat de resu rsele ra re ale acestei actriţe. g ătu ră, un sens, legea. E ste un fel
de v ersu ri — „P rim ejd ii liric e “, „C artea an o tim p u rilo r“ şi „A dalbert — absurd, fireşte — de a refuza
Ignotus“ (in p re g ă tire la ed. Junim ea) şi a cine ştie cîte a lte poezii G en eraţia aceasta a Elizei P etrăch escu a avut şi a re încă
m arile ei ch ip u ri şi g lasu ri care au p erp e tu a t nobila şcoală ceea ce s-a p e trecu t deja în re a ­
care vor treb u i să vadă lum ina tip aru lu i. a tră irii, a co nfundării în tr-u n u n iv ers m oral care este p ro ­ litate, ca şi cum am p u tea să re ­
E ste aproape de necrezu t că, la nici 26 de ani, cineva poate fi p u ­ p riu a tît p erso n aju lu i, cît şi au to ru lu i. Ne gindim la un Şt.
blicat postum . P rin v e rsu rile ei, D aniela C aurea şi-a înscris num ele în luăm to tu l şi, în cunoştinţă de cau­
C'iobotăraşu, a lă tu ri de care a c triţa a ju c a t adesea la Iaşi, în a ­
istoria lite ra tu rii noastre. D estinul D anielei C au rea este cel pe care l-a in te de a fi c u cerit d efin itiv p ublicul bucureştean, în 1942, ză, să evităm dezastrul.
p re fig u ra t atunci cînd îşi făcea p o rtre tu l p e n tru m am a sa : „Iunie, iunie, odată cu a p a riţia în Copiii p ă m in tu lu i de A ndrei C orteanu.
creşte în ape / Ţ îşnesc p ru n ii în floare. / Se clatină p ăsări în lună, C ătălin CIOLCA
P ro fu n d a, ex em p lara, g rav a Şoşo — cum i se spunea în
pe-ap ro ap e / Şi a rd ca ,o stea c ă z ă to a re .. . “.
De d ata aceasta p asă re a s-a dus p e n tru a nu m ai rev en i n ici­ in tim ita te — şi-a tră it, cu aceeaşi sim plitate, d a r cu o su­ (continuare în pag. 7)
p rem ă g rav itate, u ltim a scenă.
odată...
Al. PASCU N. BARBU

T erm inasem le c tu ra m em o riilo r tra v e s­
tite, cu aspect de rom an, ale V eronicăi
P orum bacu. D escopeream în Voce şi val
fig u ri contem porane, u n ele cu num e real,
altele cu id e n tita te tran sp a re n t-m a sc a tă ,
ia r plăcerea în lă tu ră rii m ăştilor, lăsată
cititorului, m ă am uza. Identificam prin
u rm are pe G. C ălinescu, P erpessicius,
M. R alea, Z ah aria S tancu, Ş erb an Ciocu-
lescu, M ihai Beniuc, M ihnea G heorghiu,
Eugen B arbu, M arin P red a, M aria Banuş,
Ov. C rohm ălniceanu, N. T ertu lia n şi alţii.
In dedicaţia cu care V eronica P orum bacu
m ă onora, se re fe re a şi la p ro p ria-m i
„siluetă“, „evocată pe fu n d alu l Iaşilo r p ă s­
tr a t în această povestire. . .“. D escopăr
aici pe O tilia C azim ir, pe Ş tefan D im i-
trescu (pictorul), pe ceilalţi. C ine e Insă
„insul am ical, p lăcîn d u -i să vorbească
m ult, din belşug, cu to ată lum ea, ...fost
lid er (preşedinte n.n.) la U niunea N aţio­
nală a S tu d en ţilo r R om âni“, rep rezen tin d
în capitală „cordialitatea m oldavă în h ai­
ne b u cu reşten e“ ? T eodor Dim ba e M ihai
G afiţa, dev en it acum um b ră, ca şi V ero­
nica P orum bacu din Voce şi val, ca şi
A natol B aconsky, ca şi M ihail P etro v ea-
nu, d isp ăru ţi îm p reu n ă, ca şi Al. Iv a ­
siuc stins singur, to tu şi îm p reu n ă cu alţii,
E L E G IE
p en tru prieteni...
pe cald arîm u l u n u i b ulevard.
La L iceul din F ălticeni, cu peste p a tru ­
zeci de an i în urm ă... M ihai G afiţa, p ro ­
fil arm onios de efeb, fig u ră intelig en tă,
e rem arcat de fo a rte exigentul profesor
de rom ână D an Protopopescu. P ro zato ru l
N icolae Jia n u , pe a tu n ci Popescu, e cu
o clasă în u rm a m ea ; v iito ru l d ram atu rg
H oria L ovinescu, d ev o rato r de lite ra tu ră ,
cu o clasă înainte. M ihai G afiţa era cel
m ai tln ă r. V enea d in tr-u n sat cu rezo­
n a n ţe isto rice (Baia), pe fu n d al m ontan,
citat în cronicile m oldoveneşti şi în V re­
m u ri de bejenie, nu d e p a rte de obîrşia
Ş o im ăreştilo r sadovenieni. C eilalţi fii ai
n o taru lu i de la Baia, to ţi în alţi, toţi
descinzînd parcă de pe socluri capito­
line, aveau p ronum e greco-rom ane. Toţi
cu sen sib ilitate p e n tru frum os av eau să
servească, după stu d ii u n iv ersita re , lite ­
ra tu ra o ri şcoala. P ro feso ru l D an P ro ­
topopescu publicase o dram ă (Fugiţii
de-acasă), de aspect subliniat etic, în
c a re M ihai G afiţa fusese ales ca in ­
te rp re t principal. Nu ştiu de ce, după
cîteva rep etiţii, ideea spectacolului a că­
zut. In arh iv a L iceului „Nicu G ane“ se
p ăstrează m em oriul din 1939 al elevului
M ihai G afiţa, care, îm preună cu cîţiva
colegi „în tru n iţi în com itet“, solicitau con­
d u cerii şcolii „să autorizeze ap a riţia unei
rev iste lite ra re cu num ele R evista noas­
tr ă “. S em n atarii m em oriului îşi luau o
obligaţie de a nu publica în paginile ei
„vreun artico l lite ra r sau de orice fel“,
fă ră a p ro b area d irecto ru lu i sau a p ro ­
feso ru lu i de rom ână G. G. U rsu. După
cîteva num ere, activ itatea rev istei avea
să sisteze. în cep u se războiul. U lterio r pu­
blicaţia va a p ărea în tr-o nouă serie.
La absolvirea liceului in 1941, M ihai
G afiţa se o rien ta sp re F acultatea de li­
tere, stab ilin d u -se la B ucureşti. E. L ovi­
nescu, A nton H olban, H oria L ovinescu
p ro ced aseră la fel. S tudent încă, el lua
conducerea rev istei U niversul copiilor, în
p ag in ile căreia tip ă re a proze an tren an te.
T im puriu începe ca rie ra criticului, re d a c ­
to r la V iaţa rom ânească şi G azeta lite ­
ra ră , u lte rio r a tra s de studiul m onografic
am plu, riguros (Cezar Petcescu, 1963,
D uiliu Zam firescu, 1969), com entator aten t
de opere clasice sau contem porane. P u ­
tea face, desigur, carieră u n iv ersitară, d ar
a ren u n ţat. V ocaţia sa, confirm ată p res­
tigios, ca red acto r-şef la „E ditura p en tru
lite ra tu ră “ şi la „C artea rom ânească“, era
aceea de editor. E xcelent în această ipos­
tază, plin de iniţiative, en tu ziast şi com ­
prehensiv, a sp rijin it scrisul m ajo rităţii
scriito rilo r contem porani.
Sînt vreo două decenii de cînd, ca t r i ­
m işi ai U niunii scriito rilo r, am făcut cu
M ihai G afiţa o călătorie în Cehoslovacia.
E ra ferm ecător. V ervă şi voie b ună con­
tinuă. La în to arcerea în capitală m -a in ­
v ita t în fam ilie. A m fitrioană desăvîrşită,
soţia sa (cu care avea să in tre sim ultan
în posteritate) form a cu el, şi cu copilul,
G abriel, un tablou tonic al fe ric irii cas­
nice. La Sinaia, am p etrecu t, a ltă dată,
o vacanţă. Fam iliile reu n ite făceau as­
censiuni. Fiica m ea şi G abriel m ergeau
în fru n te a grupului. D ar M ihai G afiţa
e astăzi un subiect neverosim il. P o rtre t
la tim pul trecu t. Acolo unde pulsa viaţa,
nu găsesc acum decît m otive de elegie.
C oast. CIOPRAGA
 acrificiul celor plecaţi sub a r ­
S m e a fost u rm at, cu en tu zi­
asm , de cei răm aşi în ţa ră ,
care au organizat, pe to ată
d u ra ta războiului, am ple ac­
ţiu n i colective p e n tru cu m p ărarea
de arm e şi efecte necesare arm a te i
şi am en a jarea sp italelo r p e n tru r ă ­
niţi.
L a G alaţi, ca şi în restu l ţă rii, în
scopul realizării acesto r deziderate,
se form ează, ch iar din luna m ai, cî-
tev a com itete de acţiune care ră s-
pîndesc liste de subscripţie com ­
p le tate im ediat cu „sum e resp e c ta ­
b ile“.
C om itetul „ad-hoc“ p e n tru con­
stru ire a sp italu lu i de ră n iţi cu 50
de p a tu ri a ap ela t şi la sp rijin u l
p o etului Vasile A lecsandri, c a re ac­
ceptă cu m ultă b unăvoinţă să ţin ă
o conferinţă la G alaţi. Nu încape
îndoială că v en irea la G alaţi se d a­
to ra şi u n o r leg ătu ri m ai vechi p ri­
le ju ite de vizitele făcute lui C. Ne­
g ri şi de lich id area u n o r d ato rii ale
lui ia n c u A lecsandri.
D upă ce ţinuse conferinţe la
P ia tra N eam ţ, Bacău şi B îrlad , a-
ju to rîn d com itetele locale cu 2.400
de fran ci, V. A lecsandri aju n g e la
G alaţi la 6 noiem brie. Sala te a tru ­
lu i „Sacom ano“ e ra „plină de lum e
alea să“ care p rim i cu ropote de a-
plauze pe b ard u l de la M irceşti. Po­
etu l îşi începu alocuţiunea cu o
scu rtă re fe rire la poziţia geo g rafi­
că şi isto ria G alaţilor, pe care-1 n u ­
m eşte „pragul M oldovei“, sub lin iin d
că aici şi-au început a ctiv itate a po­
litică şi rev o lu ţio n ară „Cuza Vodă
şi C ostache N egri ce p re z id a ră la
cestiunile cele m ari a R om âniei“.
In continuare, a v o rb it despre v ite ­
jia poporului rom ân şi deosebitele
lui calităţi sufleteşti ce uim iseră
stră in ătatea.
R ecită, apoi, o p a rte din „D um ­
b ra v a roşie“ şi un frag m en t din
Nu e ste to tu n a dacă scriem
corect sau incorect
Manifestări
artistice la Galaţi
în sprijinul
războiului pentru
independenţă
„Dan căp itan de p lai“, a ră tîn d că
a fost in sp ira t de „m area fig u ră “
a lui C ostache N egri.
Se p a re că apelul C om itetului
„ad-hoc“ a av u t un cad ru ceva m ai
larg, solicitîndu-se şi colaborarea
a lto r p erso n alităţi, deoarece un a-
n u n ţ al presei g ălăţen e face p re c i­
zarea că după V. A lecsandri, va
veni la G alaţi, p en tru a conferenţia,
p ro feso ru l V. A. U rechia.
R ep rezen taţiile te a tra le date de
tru p a a rtiste i F an i T ard in i, stab ili­
tă la G alaţi, au lă rg it c a d ru l m a­
n ifestărilo r publice în ch in ate sus­
ţin erii războiului de independenţă.
P re z e n ta re a spectacolelor care glo­
rificau eroism ului o staşului rom ân,
ca şi a ju to ra re a d ată C om itetului
„ad-hoc“ , c ăru ia îi oferă 1234
franci, re ţe ta unui spectacol, scot în
evidenţă d o rin ţa a rtiste i, ca şi a co­
lab o ra to rilo r ei, de a con trib u i la
lu p ta poporului. La 18 septem brie
1877, F an i T ard in i p rezin tă un spec­
tra se a r duce la ceva de neînţeles. Iată de ce grafia
„tot una“ nu corespunde din p unct de ved ere logic
ideii pe care a u to ru l a ţin u t să o tran sm ită. T otuşi, în ­
locuind în frază fo rm aţia am in tită cu „acelaşi lu c ru “
obţinem o ex p rim a re corectă d in to ate pun ctele de v e­
dere. D ar „acelaşi lucru" este sinonim cu „to tu n a“. P rin
u rm a re în te x t tre b u ia scris „totuna" şi n u altfel.
tacol excepţional în folosul Comi­
te tu lu i „ad-hoc“ ; „O p a rtid ă de con-
cină“ de V. A lecsandri, d a r m ai a-
les canţoneta „ P lu g aru l ro m â n “ în
in te rp re ta re a lu i A lex an d ru V lădi-
cescu re u şiră să entuziasm eze pe
spectatori.
P rezen tarea, la 25 decem brie, a
piesei lu i G heorghe Sion „La P lev ­
na“ a o ferit p u blicului g ălăţean p ri­
le ju l de a m anifesta, în mod im p re ­
sionant, p e n tru v icto riile d oroban­
ţilor. „Succesul piesei a fost enorm
— scria z iaru l „Vocea C o v u rlu iu lu i“.
A plauze fren etice şi d etu n ă to a re în ­
soţeau în to t curstil piesei nen u m ă­
ra te le p asaje frum oase. T oată lum ea
se sculase în picioare, a tît în stale,
cît şi în loji şi astfel a sta t în to t
tim pul rep rezen taţiu n ii". D upă pu­
ţin ă vrem e, la 6 ia n u a rie 1878, are
loc o nouă p rem ieră, „C u rcan u l“ de
G rigore V entura. In pauză s-au
cîn tat şi două com poziţii m uzicale
ale lui V entura, pe v e rsu ri de V.
A lecsandri: „D eşteptarea R om âniei“
şi „H ora de la G riv iţa “. Succesul
piesei a fost deosebit şi ecoul lui a-
ju n g e re p e d e la B ucureşti, en tu -
ziasm îndu-1 pe Ion G hica, atunci
d ire c to ru l T e a tru lu i N aţional, care
la 10—23 ia n u a rie 1878 îi scrie lui
V en tu ra : „C erul te trim ite unor
sărm an i de d raci care se zbat de
aproape tre i lu n i p e n tru a scăpa de
vechiul re p e rto riu . Vino d a r, şi vi­
no repede, p e n tru a ne da C urcanii
d -tale. îi vom citi, vom rîde, vom
plînge şi-i vom ju ca în cel m ai scu rt
tim p “.
T ru p a a rtiste i F ani T ard in i a
co n tin u at să re p rezin te cele două
piese pînă la în ch id erea stagiunii,
aducînd u n b in e m e rita t om agiu
b rav ilo r ostaşi rom âni care au cu­
c erit in d ep en d en ţa cu sîngele lor
v ă rsa t la P levna, G riv iţa, S m îrdan,
R ahova.
P au l PÄLTÄNEA
şab
Compozitorul lanovcic- 8 0 de ani!
Cu pril eju l p l e n a r e i F.R. Ş a h c e a
a v u t loc la Buc ur eş ti , în f e b r u a r i e , a fost
s ă r b ă t o r i t cu n os cu tu l c o m p o z it o r d e pr o ­
b l e m e şi pu b li c is t A.F. lano vci c, c a r e a
îm p li n i t vîrsta d e 80 d e a n i . în că din
t i n e r e ţ e , el a fo s t a t r a s d e l a t u r a a r t i s ­
ti că a ş a h u l u i , c ă r u i a i-a r ă m a s c r e ­
d in c io s p î n ă a s t ă z i . A c o m p u s 300 d e
p r o b l e m e şi stu dii , p u b l i c a t e în re v ist el e
de s p ecialitate d e pe to a te m e r id ia n e le l) .
in a n u l 1932 a i m a g i n a t „T em a lanov-
cic", b i n e c u n o s c u t ă în l u m e a s p e c i a l i ş ­
tilor. A o b ţ i n u t n u m e r o a s e disti ncţ ii la
c o n c u rs u ri o r g a n i z a t e în ţ a r ă şi p e s t e
h o t a r e şi a c î ş t i g a t d e m u lt e ori titlul
d e c a m p i o n al ţ ă r ii la c o m p o z iţ ia ş a ­
hi stă.
Ş a h u l r o m â n e s c a a v u t în ultimii 60
d e a n i mulţi co m p o zi t o r i cu r e n u m e m o n ­
d i a l . M eritul lui la nov cic e s t e a c e l a c ă
a îm p le tit c r e a ţia a r tis tic ă cu o p r o d ig i­
o a s ă a c tiv ita te p u b lic is tic ă . In a n u l 1925
el f o n d e a z ă „Rev ist a d e ş a h " 2) şi ti m p
d e p e s t e 50 d e a n i p u b l i c ă n u m e r o a s e
com p o ziţ ii, a r t i c o l e d e p o p u l a r i z a r e , le c­
ţii d e c o m p o z iţ ie et c. în ultimii 20 d e
a n i , fiind p e n s i o n a r (a fo s t in g i n e r a g r o ­
n o m ) , la no vc ic şi-a î n t e ţi t a c t i v i t a t e a p u ­
b li cis ti că. Din a n u l 1964 c o n d u c e ru b r ic a
p e r m a n e n t ă d e ş a h di n „ T rib un a S ib iu l u i" ;
în a n u l 1967 p u b l i c ă lu c r a r e a — c o n s i d e ­
r a t ă d e sp e c i a li şt i a fi c e a m a i v a l o ­
E le me ntu l ti m p a r e o m a r e i m p o r t a n ţ ă
în jocul d e l e v a t ă . F la nc u l în s p e c i a l cîş-
t i g ă un t e m p o p r e ţ io s în a c ţ i u n e a d e
în f r î n g e r e a c o n t r a c t u l u i a d v e r s a t u n c i cînd
p r o d u c e « ta c u l potrivit. Cî nd el nu a
fost nim eri t, s e f o lo s e ş te expresia
p i e r d u t un t e m p o " şi a c e a s t ă p i e r d e r e
d e t e m p o p o a t e fi a d e s e a f a t a l ă , d e c l a ­
r an tu l ne m a i d l n d o c a z i e a d v e r s a r u l u i
să-şi d ez v o lt e l e v a te l e . B i n e în ţe le s c ă şi
d e c l a r a n t u l u i i s e p o a t e î n t îm p l a , print r- un
joc g r eş it , s ă c e d e z e un t e m p o c a r e e s t e
cu o p o r t u n i t a t e f ol os it d e f l a n c în lu p t a
d e p r o m o v a r e a l e v a te l o r d e c ă d e r e .
N o ţ i u n e a d e t e m p o e s t e d ec i ex tr em
d e i m p o r t a n t ă în jo c şi o r d i n e a în c a r e
j u c ă m a n u m i t e că rţ i s a u a t a c ă m o c u ­
lo a r e ţ i n e î n t o t d e a u n a s e a m a d e a c e s t
f ac t o r .
l a t ă u n e x e m p l u c a r e n e va f a m il i a r iz a
cu a c e s t t e r m e n :
r o a s ă c a r t e a s a — „ Ş a h u l ar ti sti c " , iar
d in a n u l 1970 r e d a c t e a z ă p e n t r u F.R. Ş a h
„Bul eti nul P r ob le m is tic " (cu r ă s p î n d i r e în
î n t r e a g a lu m e) .
Acum p r e g ă t e ş t e un no u volum. . .
Ş a h u l i e ş e a n d a t o r e a z ă m u l t lui la no v­
cic. V en in d în laşi p e n t r u stud ii u ni ve r ­
s it a r e , în p r i m ă v a r a a n u l u i 1927, a d u c e
aic i şi revi sta , c a r e va a p a r e ia laşi,
su b direcţia lui Sadoveanu, pînă în
s e p t e m b r i e 1931. In a c e a s t ă perioadă,
la nov cic a î n d r u m a t şi f o r m a t în a r t a
co m p o z iţ ie i o s e r ie d e ti ne ri t a l e n t a ţ i ,
d i n t r e c a r e unii a u d e v e n i t pr o b le m iş ti
cu n o s cu ţ i şi p e s t e h o t a r e l e ţări i3) .
D. RÄDULESCU
1) Prim a lui p r o b l e m ă a fo s t p u b l i c a t ă
în zi ar ul f r a n c e z „La c a u s e c o m m u n e " , în
a n u l 1921.
2) N u m e r e l e di n a n u l 1925 nu le -a m
g ă s i t prin bi b l io te c i ; mi le -a î m p r u m u t a t
un c o l e c ţ i o n e r din F o cş an i. M-a im p r e s io ­
n a t nu n u m a i g r ij a lui la no vc ic p e n t r u o
r e d a c t a r e f ă r ă cu su r d a r şi d r a g o s t e a lui
p e n t r u p r o p ă ş i r e a ş a h u lu i r o m â n e s c .
3) Unul d i n t r e a c e ş t i a e r a atunci
el ev d e lice u. Este v o r b a d e s a v a n t u l
O c t a v C o s tă c h e l. Vezi art ic o l u l „Sado­
v e a n u , laşu l, Ş a h u l " p u b l i c a t în n r *
12 1976 al revistei n o a s tr e .
bridge
„a
T E MP O
nui te m p o , c a r e a r fi f a t a l p e n t r u r e u ş i t a
c o n t r a c tu l u i, d a c ă nu f a c e im p a s u l d e
atu._ in t r - a d e v ă r d a c ă trage A R de
c u p ă , el l a s ă f la nc u l cu d o u ă c u p e p e
c a r e le p o a t e r e a l i z a cî nd v r e a , f ă r ă în s ă
s ă p e r i c li te z e c o n t r a c tu l . în sc h im b d a c ă
s e d u c e la m o r t şi e f e c t u e a z ă im p a s u l
d e atu,
te m p o .
e ş u a t la V est, el p i e r d e un

A dverbul „to tu n a“ este u n u l d in cu vintele des fo­
losite în lim ba rom ână şi to to d ată u n u l din cuvintele
cu o m are frecv en ţă din p u n c tu l de ved ere al scrierii
incorecte. Ii este neg ată cu n e p ă sa re in te g rita te a în a-
ceeaşi m ăsură ca lui „dealtfel“, şi aceasta num ai din-
tr-o neîn ţeleg ere a sensului, pe care-1 în reg istrează în
contexte, în care, au to rii, deşi gîndesc „totuna", scriu
g reşit, înlocuind pe acesta cu om ofonul său „tot u n a“
ceea ce, ne p erm item să subliniem , n u este ' totuna.
P e n tru exem plificare am ales u n n u m ă r al rev istei
„C onvorbiri lite ra re “, cel din 7 iu lie 1976, unde au to ri
d ife riţi fac aceeaşi greşeală de scrie re : „A şadar «im­
pudoare» e to t una cu «eliberare de p rejudecăţi». (F rag­
m ente despre rom an pag. 1);
Ne putem da seam a uşor de g reşeala să v îrşită în cer-
cînd să form ulăm în aceeaşi m an ie ră , d a r să punem la
p lu ra l form aţia „im pudoare e to t u n a cu elib erare...“.
Să vedem dacă putem spune „im pudoare şi n e ru şin a re
simt tot două cu elib e ra re de p re ju d e c ă ţi şi em anci­
p a re “. O astfel de e x p rim are este stră in ă lim bii ro ­
m âne.
In ten ţia au to ru lu i a fost să spună că „im pudoare“
este acelaşi lu cru cu „elib erare de p reju d ecăţi", şi nu
că „im pudoare" (fiind la singular) este una şi „elibe­
ra r e de p re ju d e c ă ţi“ (la fel) este to t una, n u două sau
m ai mulite. Aici n u avem d e-a face cu o en u m erare,
c u o confirm are a re p e ta b ilită ţii certe a u n u i obiect la
sin g u lar fem inin, ci cu un nou sens, acela de „identi­
ta te “. In acest caz, a tît „tot“ cît şi „una“ şi-a u p ierd u t
sensul o rig in ar şi nu m ai au in d ep en d e n ţă gram aticală
şi sem antică lu a te sep arat, ci n u m ai îm p reu n ă, p en tru
că au d a t n a şte re unui elem en t lex ical nou, compus,
to to dată p u rtă to ru l sensului d e „acelaşi lu c ru “, „la fel“.
A l doilea exem plu : „A afla ceva despre D aphnis
şi Chloe la cine ştie ce oră de curs, n u era to t una cu
în tîln irea artem idicei fecioare din lunca...“ (Izvoarele
şi funcţiile cu ltu rii em inesciene, pag. 2).
In acest exem plu, fo rm aţia to tu n a ■ — cum a r fi tre ­
b u it să fie scrisă — se foloseşte în tr-o construcţie ne­
g ativă şi în acest caz v e rific a re a co rectitu d in ii se poate
face m ai uşor. A stfel, dacă „nu este to t u n a “, înseam nă
că la ceea ce se re fe ră nu este defel, o ri cele la care
se refe ră sînt două, eventual m ai m u lte (în opoziţie cu
una fiind nim ic sau m ai m ulte). R evenind la te x t ne
dăm seam a că orice refo rm u la re în sensul concluziei
P e n tru a dovedi că n u esite ceva în tîm p lă to r, că
această confuzie este destul de fre c v e n tă şi în a lte pu­
blicaţii, ne rezum ăm la un sin g u r exem plu lu a t la în -
tîm p lare din m u ltele exem ple pe care le avem la în -
dem înă.
„O ri lauzi c ro n căn itu l ciorii, o ri critici trilu l p ri­
vig h eto rii, to t una e“ („U rzica“ A nul X X IX , 15 ia n u a ­
rie 1977, pag. 5). U na este cioara şi a lta p riv ig h eto area.
L ău d în d cro n căn itu l ciorii din p u n ctu l de v ed ere al
m u zicalităţii îţi dezvălui incom petenţa în aceeaşi m ă­
su ră ca dacă ai c ritica trilu l p riv ig h eto rii. A u to ru l este
cu m u lt m ai profund, el a spus p rin cele de m ai sus
că a lăuda u n lu c ru lip sit de v alo are sau un om josnic
este tot a tît de condam nabil ca a critica un lu c ru va­
loros sau u n om cum secade. L ăsîn d la o p a rte fru m u ­
seţea sen tin ţei, tre b u ie să a trag em a te n ţia asu p ra g re ­
şelii de scriere pe care o p re z in tă te x tu l şi an u m e că
tre b u ia scris to tu n a şi nu altfel.
După cum am m ai spus, „to tu n a“ este confirm area
coincidenţei sau a sim ilitudinii a două aspecte ale re a ­
lită ţii obiective, d a r totodată m ai poate însem na şi re ­
cun o aşterea p asiv ităţii afective, a in d ifere n ţei subiec­
tulu i în o p ţiu n e sau în aşte p ta re a consecinţelor. Cum
u ltim u l sens este m ai des folosit, acesta s-a im p rim at
p u tern ic în co nştiinţa su biecţilor, astfel că, în m om en­
tu l în care se exprim ă ceva conform fo rm u lei „aceasta
este to tu n a cu aceasta“, au to ru l, sub stă p în ire a ideii
de in d ifere n ţă, consideră „aceasta este in d ife re n t cu
aceasta“ ca o ex p rim a re fă ră rost, lipsită de înţeles. De
aceea sim te nevoia să scrie două cuvinte a p a rte , accen-
tu în d pe „tot“, p u rtă to ru l sensului de re p e ta b ilita te , de
id en titate, deci să scrie „tot u n a “ in tro d u cîn d în te x t
un sens stră in celu i cerut. „T otuna“ m ai poate însem ­
na şi „ în tru n a “, „tot tim p u l“.
E xem ple de scriere corectă a ad v e rb u lu i totuna :
C lorura de sodiu este to tu n a cu sarea de b u c ă tă rie ;
— Ce fel de căm ăşi p re fe ra ţi ? — Mie to tu n a ; Mă cică-
lea totuna.
O m ofonul „tot u n a “ se scrie d e sp ă rţit deoarece
am bele elem ente lexicale au o in d iv id u alitate d istinctă,
„tot“ fiind p u rtă to ru l ideii de co n firm are, de afirm a re
a re p e ta b ilită ţii a ceva, ia r „una“ a celei de u n ita te n u ­
m erică fem inină sau a fem in in u lu i singular neh o tărft.
E xem ple :
Tot una (o fată) am văzut şi eu;
A p rim it şi el to t una, n u m ai m ulte.
„Tot" şi „una“ ră m în cuvinte a p a rte şi în ex presiile:
„tot una şi una" sau „tot u n a bună şi alta re a “.
P rof. D orin N icolae UKITESCU
8 6 4 3 Intr-adevăr, Vest continuă pică şi re­
6 3 duce atu-urile Sudului la numai două,
R 8 3 2 deci cu unul mai puţin decît ale lui.
R D 3 O r i c e a r f a c e a c u m S u d , el nu m a i
A R D 7 10 9 5 2 p o a t e r e a l i z a c o n t r a c tu l d e o a r e c e fla nc u l
N 7 5 va m a i r e a l i z a o l e v a t ă cu c u p a l u n g ă
D 8 4 2
V E V 10 5 4 b ă t î n d c o n t r a c tu l .
D 9 7
8 7 S 10 9 5 A t e n ţ ie a ş a d a r la „ t e m p o " .
V
A R V 10 9 Coriolan NEAMŢU
A 6
A V 6 4 2 *
S ud j o a c e 4 c u p e şi Ve st d e b u t e a z ă în zi lel e d e 25—27 m a r t i e a . c . în
cu A,R d e pi c ă , c e a d e a d o u ă p ic ă m u ni ci pi u l P ia t r a N e a m ţ s e va d e f ă ş u r a
fiind t ă i a t ă în m i n ă . a lll-a e d i ţ i e a c o n c u rs u l u i d e b r i d g e
D e c l a r a n t u l p o a t e ev i ta p i e r d e r e a u- d o t a t cu trofe ul „ C e a h l ă u l " .
n ar ii lor in te ns iv e. P e u n a d in m ă r c i
filatelie e s t e r e p r e z e n t a t ce l m a i m a r e m a m if e r
m a r in c a r e a t r ă i t v r e o d a t ă p e Ter ra,
b a l e n a a l b a s t r ă ( B a l a e n o p t e r a m u s c u l u s) ,
ia r p e c e l e l a l t e , B a l a e n o p t e r a p h y s a tu s ,
M e g a p t e r a n o v a e a n g l i a e şi P hy se te r ca -
Telegrafice ••• todon.
• C e a d e - a 500-a a n i v e r s a r e a a p a r i ­
ţiei p rim ei că rţ i greceşti (tipărită la
M il a n o , în a n u l 1476), şi a n u m e , „ G r a ­
m a t i c a " e r u d i tu lu i La sc ar is (1445—1534), a
pr il e ju i t po ş te i e l e n e e m i t e r e a u n e i măr ci
• La 26 m a r ti e a. c . , la Par is, va a v e a p o ş t a l e po li c r o m e (4 d r a h m e ) p e c a r e
loc o a m p l ă m a n i f e s t a r e f i l a t e l i c ă pri­ sî n t r e p r o d u s e p r i m e l e d o u ă p a g i n i a l e
le ju it ă d e s ă r b ă t o r i r e a „Zilei m ăr cii p o ş ­ a c e s e i cărţ i.
t a l e " . în p e s t e 100 d e o r a ş e f r a n c e z e
( u n d e va fi a n i v e r s a t a c e s t ev e n im e n t ) • La sfîrşitul a n u l u i tr e cu t, a a p ă r u t
s e vor p u n e în c i r c u la ţ ie , a n t i c i p a t , n o u a a 50-a e d i ţ i e d e mă rc i p o ş t a l e o l a n d e z e
m a r c ă p o ş t a l ă fe s ti vă , o p la c h e t ă - s u v e n i r , cu t e m a „P ent ru co p i i" . A fost i n i ţi a t şi
o c a r t e p o ş t a l ă p o li c r o m ă şi F.D.C.-uri un co n c u r s d e d e s e n e r e z e r v a t cop ii lo r,
r e a l i z a t e în d o u ă v a r i a n t e ( f r a n c e z ă şi p a t r u d i n t r e c e l e m a i r e u ş it e lucrări („Ju­
e n g l e z ă ) , cu m a r c a s p e c i a l ă t i p ă r i t ă şi c ă to r ii d e f o t b a l " , „ V a p o r u l" , „E le f an tu l"
o b l i t e r a t ă cu s t a m p i l a „Ziu a m ă rci i". şi „ C a r a v a n a " ) c o n s ti tu in d s u b i e c t e l e e m i ­
siunii.
• In tre u lt im e le n o u t ă ţ i f i l a t e l i c e s p a ­
n io l e s e n u m ă r ă m ă r c il e poştale de­ • Cu pril eju l împli ni rii a 25 d e a n i
d i c a t e r e p u t a t u l u i vi o l on is t Pablo Casals (la 7 f e b r u a r i e a . c .) d e la u r c a r e a p e
şi co m p o zi t o r u lu i d e renume mondial tron a r e g i n e i E l i s a b e t a , în t o a t e ţ ă r i l e
M a n u e l d e F a li a . c a r e f a c p a r t e d in C o m m o n w e a lt h - u l br i­
t a n i c a u fost e m i s e mă rc i p o ş t a l e înfă -
• în A n ta r c t ic a B ri t a n ic ă a a p ă r u t o ţi şî n d a s p e c t e d in v i a ţ a s u v e r a n e i bri­
e m i s i u n e d e mă rci p o ş t a l e d e s t i n a t ă a t a n i c e şi a a l t o r m e m b r i a i curţii r e ­
a t r a g e aten ţia a s u p ra balenelor, m am i­ gale.
fe r e a m e n i n ţ a t e cu d i s p a r i ţ i a d a t o r i t ă vi­ M.P.

DIN CREANGĂ

1 2 J 4 5 6 7 8 9 l o 11 ORIZONTAL : 1. A se face ca d relele pe M iţe la an u l (pl.). VERTICAL : 1. Cum era

şfară — în d e m n la d e-a m ijoarca ; 2. Cînd
nu se tace m olcum ; 3. Lăuitoare ! —- P ă ­
rea că so arele cu el îl ducea (2 cuv.) ; 4.
V îră leuca, suceşte lam ba ş-o strîn g e la
scară (inf.) — Z !; 5. In ea piep tăn u şil
n -av ea oine-i ţin ea de coadă — E ra în
dum b rav a A gapiei, lingă podul e ă ră g iţe i ;
6. în c e rc a t ! — „C u -an tereu de c a n av aţă/
Ce se ţin ea num a-n...“ (pl.) — C are!; 7. A
h o rh ăi cînd pe o cărare, cînd pe u n d ru m
p ă ră sit — V orbă să fie !; 8. A lu cra p ă -
m în tu l — U nele orăcăiau ca b roasca ; 9.
Ba din..., ba din cim ilituri, ba din pîcîlit
(sing.) — C are m ai de care m ai frum oase,
m ai cucuiete şi m ai boghete; 10. M i-ţi-i...
(3 cuv.) — C urele ! ; 11. C -aici a r tre b u i
ceva de făc u t (inf.) — A ieşi O zana ; 12.
Scos de H arap Alb d in tr-u n g h e rg h ir —
sp rin ţa ră şi plină de in cu ri ; 2. C ojocarul
H um uleştiior — D in copilărie ! — H ore !! ;
3. La scăld at ! — Ca d u rerea de inim ă,
b at-o s-o b ată ! (mase.); 4. C înd in tri în
Iaşi pe cea a P ă c u ra rilo r — Zis m îţelor;
5. B at-o D um nezeu de babă, s-o b ată ! —
D avid C reangă — D e dragostea crîşm ăriţei
decît de dorul lui; 6. „C lopoţelul de la.../
A d a t sem nul de p o rn ire “ — Ais ! — Ingî-
n ate !; 7. Din g răd in ă ! — Z vîrlea p ie tre ­
le, pe rîn d , acolo u n d e se scălda ; 8. Stan
P ă ţitu l — Căci li-au fost ca n işte fra ţi
(sing.); 9. F ir — Pe loc — L im ba oii ; 10.
De cum era, nici îm b u cătu ra din g u ră nu
şi-o m esteca — Unde şedea V erde îm pă­
r a t !; 11. In stru m e n tist p o p u lar — N u-s la
p lăcin te în ain te şi la război înapoi.
V iorel VÎLCEANU

Bărbăţie, unitate
reconstrucţie
Fu rtînd a c e s t titlu, f o a i a v o l a n t ă e d i ­
t a t ă d e C o m it et ul j u d e ţ e a n laşi al F.C.R.
c u p r i n d e , p e p r im a p a g i n ă , ar t ic o l u l inti­
t u l a t „ U m ă r la u m ă r " , s e m n a t d e t o v a r ă ­
şul Ion lliescu, m e m b r u s u p l e a n t al C o ­
mi tet ulu i Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,
p r im - s e c r e ta r al C om i te t u lu i j u d e ţ e a n laşi
a l P.C.R., in c a r e , p r in t r e a l t e l e , s e s p u ­
n e : „ C e e a ce a c a r a c t e r i z a t ju d e ţ u l laşi,
c a d e al tfe l t o a t e z o n e l e a f e c t a t e , a fost
a c ţ i u n e a o p e r a t i v ă , b ă r b ă ţ i a şi u m a n is m u l
m a n i f e s t a t e în î n l ă t u r a r e a u r m ă r il o r s e ­
ismului, d e t e r m i n î n d r e l u a r e a vieţii e c o ­
n o m ic e şi s o c i a l e în c ă d in p r im a zi d e
d u p ă cu t r e m u r . T o t o d a t ă , s-a m a n i f e s t a t
şi s e m a n i f e s t ă d in plin h o t ă r î r e a f e r m ă
a co l ec ti ve lo r d e m u n c ă p e n t r u d i m i n u a ­
r e a p ie r d e r il o r î n r e g i s t r a t e prin a m p l i f i c a ­
r e a ro dn ic iei muncii lor. To a te a c e s t e a a u
co n s ti tu it un v er it ab il e x a m e n d e co n ş ti in ţă
c o m u n i s t ă , un e x a m e n po li tic p e c a r e o r ­
g a n iz a ţia noastră j u d e ţe a n ă , întregul său
ac tiv , o a m e n i i muncii d e p e a c e s t e m e ­
le a g u r i l-au p r o m o v a t în mod me rit or iu ",
în t r e g u l cu p r i n s al foii v o l a n t e i l u s t r e a z ă ,
prin r e p o r t a j e , ştiri şi c o n s e m n ă r i la f a ţ a
locului a c e a s t ă a f i r m a ţ i e , f o a i a v o l a n t ă în-
s cr ii nd u- se , e a î n s ă ş i, prin g e s tu l m o b i­
li za to r p e c a r e îl e x p r i m ă , în a c e s t p a ­
tri otic efort . S e m n a l ă m o p e r a t i v i t a t e a şi
eficienta ce n tra re a sumarului p e p ro b le ­
m a t i c a a b o r d a t ă la zi, d in mers, cu o
uti lă g a m ă d e inform aţi i, cu p u n e r e a în
prim p l a n a f a p t e l o r a c ă r o r e x e m p l a r i ­
t a t e s o b r ă şi p li n ă d e d ă r u i r e se în scrie
p i l d u i t o r în c r o n i c a a c e s t o r m e m o r a b i l e
zile.
Participare
în s e m n d e o m a g i u p e n t r u er oi sm u l
o a m e n i l o r m i n u n a ţi ai p a t r i e i n o a s t r e , în
laşi , la î n t r e p r i n d e r i l e „V ictoria", „M ol ­
d o v a ” , „T extila", „ Ţ e s ă t u r a " , „ A n ti b io ti c e ” ,
„M etalurgică", „M oldoplast", la G r u p u l
ş co la r M.I.U. s-a o r g a n i z a t un ciclu d e
r e c i ta l u r i d e p o e z i e şi m uz ic ă p a t r i o t i c ă .
Ş i-a u d a t co nc u rs ul po eţ ii G e o r g e L e sn e a,
H a r a l a m b i e Ţugui , N i c o l a e Ţa ţomir, H o r ia
Zilieru, Co r n el iu Sturzu, lo a n id R o m a n e s -
cu, FI. M. P etr es cu , Ion Ch iri ac , N. Tur-
t u r e a n u , Silviu Rusu, Emilian M a r c u , Va-
srle C o n s t a n t i n e s c u c a r e a u citit p o e z ii l e
lor i n s p i r a t e din a c e s t e m o m e n t e d e î n a l t
p a t r i o t i s m ; ac tor ii T e a tr u lu i N a ţ i o n a l şi ai
Te at r u lu i p e n t r u t i n e r e t şi co p ii : A d in a
P o p a , V io le ta P o p e s c u , Virgiliu Cos tin ,
Co ste l P o p a , C o r n e l i a G h e o r g h i u , Ion La-
zu. Emil C o ş er u , Li an a M ă r g i n e a n u , Mir-
cea Florin, Virgil Ra ic iu , Ion A g a c h i ,
C r is ti na C i u b o t a r u , N i n a Dimitriu, S a v a
M ir c e a ; soliştii O p e r e i R o m â n e d in laşi :
S v e t l a n a lo ne sc u şi C o r ne l P in g h ir e a c ,
p r e c u m şi Corul Fil a rm on ic ii „ M o ld o v a " ,
d i r i j a t d e Ion P a v a l a c h e .
Revistele
A n gaja te, prompte, adevărate, con­
v i n g ă t o a r e — re v i st el e n o a s t r e c u l t u r a l e şi
l i t e r a r e din ul t im a s ă p t ă m î n ă a u r eu ş it
Remember
(urm are din pag. 5)
cele m ai absconse ab stracţiu n i ne-
fiind decît expresii create de oa­
m eni p en tru nevoia lor de com u­
n icare cu rentă, şi nu proiecţii fic­
tive ale poetului, inex isten te în
v ia ţă “.
... Xu pot să nu m ărtu risesc , to ­
tuşi, că acel b ă rb a t în alb, im acu­
lat, vorbind im pecabil şi gesticu-
lînd cu o sigură ştiin ţă a dozaju­
lui, m i-a dat p en tru m om ent senza­
ţia poetului coborît din tu rn u l de
fildeş. Iată, dovedit încă o dată,
cum ap aren ţele înşeală, u n u l din
fetişu rile cu care B aconsky a pole­
m izat fiind c h ia r „tu rn u l de fil­
deş“. „Poetul nu este nici can a r în ­
chis în tr-o colivie de au r, nici p a­
pagal poliglot, nici cîine de v în ă-
to are, nici cal d resat, ate n t la r i t­
m urile alăm u rilo r festive. Nu n u ­
m ai opera, ci şi v ia ţa lui, o rch es­
tra tă după diapazonul pe care i-1
im pune epoca, devine o su ită de
sem nificaţii şi de sim boluri, con­
trib u in d la p erm an en ta ech ilib rare
a sp iritu lu i cu el în su şi“. Şi aceste
fraze care s-au dovedit a fi p ro ­
fetice: „Poetul nu dispune de nici
un tu rn şi dacă e silit u n eo ri să
locuiască p rin tu rn u ri, ele nu sînt
s ă c u p r i n d ă d i m e n s i u n i l e g r e l e i în c er că r i
p r in c a r e a m tr e cu t, a t m o s f e r a d e lu p t ă
in d i r ji t ă , d e în c r e d e r e în v i a ţ ă , er o i sm u l,
je r tf e le , n o p ţ i l e şi zi le l e c a r e a u fost,
ca lm u l şi o r d i n e a , d u r e r e a şi f o r ţa . S e m ­
n ă t u r i l e u n o r c un o s cu ţi scriitori e u fo st
p r e z e n t e în a c e s t e revi ste, n u m e a u t o r i t a r e
a l e li te ra tu rii n o a s t r e a u p a r t i c i p a t şi p a r ­
t i c i p ă la r e i n t r a r e a în fire sc a vieţii.
Totul p r o b e a z ă o d a t ă în p lu s c a l i t a t e a
m i l i t a n t ă , d e p r i m ă linie, a p u blicisticii
noastre.
„Lasă lacrim ile../1
în „L u c e a f ă r u l" nr. 11/1977, p e p r im a
p a g i n ă , E ug e n J e b e l e a n u p u b l i c ă i m p r e ­
s io n a n t u l p o e m D e p r o fu n d is c a r e î n c e p e
cu v er su ril e : „Lasă la c rim ile , d u - te la rîu
/ şi u n e ş te -le cu trem u ru l u n d e lo r v e ş ­
n ic r e n ă s c u te ". î m p ă r t ă ş i n d tr i s t e ţ e a ţă r ii ,
p o e t u l o f e r ă o pild.ă a p r e z e n ţe i lirice
susţinută p e faptul d e excepţie, a n tre n în d
am pla tr ă i r e a co le cti v ită ţii . Ev o c ar ea
g n o r scriitori d i s p ă r u ţ i la c u t r e m u r s a u
p uţi n d u p ă a c e e a : V e ro n ica P o ru m b a cu ,
V irg il G h e o r g h iu , A . E. B a c o n sk y, d e v i n e
pril eju l unu i a n g a j a m e n t e m o ţ i o n a n t în
apărarea a d e v ă r a t e i vieţi, î n c h e i a t cu
v er su ril e : D a ţi-m i m îin ile v o a s tr e , / sd
su flu în e le şi sâ le în c ă lz e s c / cu
c îte v a p ic a tu r i d e ro u ă fie r b in te H.
Poemul-reportaj
A p r o a p e f ă r ă e x c e p ţi e , scriitorii din
ţ a r ă s- au e x p r i m a t , înt r-un fel s a u a lt u l,
cu privire la c a t a c l is m u l din s e a r a d e 4
m a r ti e . în ultimul ei n u m ă r , „ R o m â n i a li­
t e r a r ă " p u b l i c ă d o a r cî te v a d i n t r e a c e s t e
inte rv enţ ii, d e la m i n u n a tu l e s e u al lui
G e o B o g za ( „ D a c ă s -a r p u t e a c a din
a c e a s t ă n en o r o c i r e , mi -am s p u s la zi u ă,
s ă î n v ă ţ ă m a n e c u t r e m u r a în t o a t ă fiin­
ţ a n o a s t r ă , nu n u m a i cî n d n e lovesc c u ­
tr e m u r e l e d e p ă m î n t !“) p î n ă la cel imp li­
c a t al lui V a le n ti n Silvestru. N e referim aici
la p o e m u l - r e p o r t a j i n t it u l a t „Iţi m u lţ u me sc ,
G a b r i e l Bucur" d e R om ul us R us an , prin
e x c e p ţ i o n a l u l s ă u d r a m a t i s m , prin v a l o a r e a
s a d e d o c u m e n t c e d e s c r i e u n m o m e n t is­
toric d e e r o i sm al p o p o r u lu i n os tru . Ro­
m ul us R u s a n a fost m a i m u l t d e c î t m a r ­
to r al e v e n im e n t u lu i d e la 4 m a r ti e ; d e
p e un p a t d e s p it a l, R u s a n îşi tri mite
g î n d u r i l e („ le d ic te z c o l e g i l o r mei d e su ­
f e r i n ţă " ) într-un m e s a j d e un p r o f u n d şi
în a l t u m a n is m tu t u r o r c e l o r c a r e a u a j u ­
t a t s ă s e d e p ă ş e a s c ă a c e l m o m e n t înfio­
r ă t o r d e la 4 m a r t i e şi t r a g i c e l e lui ur­
m ă ri. P o e m u l - r e p o r t a j a l lui R om ul us Ru­
s a n s e în sc ri e c a un r e a l e v e n i m e n t li­
te r ar .
în nici u n caz de fildeş. El e p ie r­
d u t în im ensul la b irin t al v ieţii
cotidiene şi tră ie şte to ate ex p erien ­
ţele pe care le d eterm in ă condiţia
um ană. B iografia lui e o fa ta lita te
şi ea răm în e în egală m ăsură o
ex isten ţă agitată, sinuoasă, d ra m a ­
tică ...“.
Un tu rn , care nu era, in tr-a d e ­
v ă r, de fildeş, l-a striv it. C adavre
în vid — cum sună astăzi titlu l a-
cestei c ă rţi din 1969, o carte cu co­
p erta de lin alb im aculat, albul b a-
conskyan, obsesiv şi devorator!...
„U neori m arii poeţi se nasc ch iar
p e n tru p rim a oară m ult m ai tîr-
ziu, după ce b iografia lo r s-a con­
sum at de m u lt“, scria sp re sfîrşitu l
Schiţei de fenom enologie poetică,
exem plificînd cu H ölderlin şi V il­
lon, cu G öngora şi Em ily D ickin­
son. B iografia lui A. E. Baconsky
s-a consum at. E tim pul să-i desco­
perim opera.
Descântec de spaimă
(u rm are din pag. 5)
A cum stau cu că rţile şi scriso­
rile V eronicăi pe m asă ... C itite
după, unele p a r a ltfe l decît le
Pliant
Expresiv şi c u p r i n z ă to r , p li a n tu l „70 d e
a n i d e la r ă s c o a l a ţ ă r ă n e a s c ă 1907—1977“
e d i t a t d e S e c ţ ia d e p r o p a g a n d ă a Co mi ­
te tul ui j u d e ţ e a n laşi al P.C.R. — c u p r i n d e ,
într-o s in te ti c ă a g l u t i n a r e d e te x t şi i m a ­
gini, c o n f r u n t a r e a în ti m p p e c a r e ne-o
o f e r ă e v o c a r e a d e c e n i i l o r p a r c u r s e d e la
m o m en tu l în c a r e , d u p ă cu m s e a r ă t a în
A pel ul Ce rc u lu i „ R o m â n i a m u n c i t o a r e " :
„ S a t e l e , t î r g u r il e şi o r a ş e l e d e v i n te a t r u l
d e d e z l ă n ţ u i r e a furiei p o p u l a r e p r e a mul t
î n ă b u ş i t ă s u b p o v a r a miz eri ei şi a r ă b ­
d ă r i i s il i te ” . Un sc ur t istoric a l r ă s c o a l e i ,
mă rtu rii d in e p o c ă et c. a l t e r n e a z ă cu g r a ­
fice d in c a r e r e i e s e e l o c v e n t n o u a î n f ă ­
ţ i ş a r e a ag r i c u lt u ri i r o m â n e ş t i . Cu p a r ­
ti cu la r iz ăr i r e f e r i t o a r e la j u d e ţ u l laşi, în
care „producţia globală ag ricolă
e s t e p r o g r a m a t ă s ă c r e a s c ă în ci n ci n al u l
1976-1980 cu 43% f a ţ ă d e m e d i a a n i l o r
1971—1975, cu un ritm m e d iu a n u a l d e
a p r o a p e 7,5%. O h a r t ă a l o c a li tă ţi lo r din
ju d e ţ u l laşi, în c a r e a u a v u t loc miş ­
c ă r i ţ ă r ă n e ş t i în a n u l 1907, r e p r o d u c e r i
d in g r a f i c a ti m p u lu i, fo to c o p ii d u p ă t e l e ­
g r a m e şi d o c u m e n t e r ev el at o r i i î n t r e g e s c
şi i m p r im ă p li a n tu l u i o r e a l ă fo rţă d e
c o n v i n g e r e , ilust rînd m u l t i l a t e r a l i t a t e a m o ­
d a l i t ă ţ i l o r i n t e g r a t e g e s tu l u i d e r e m e m o ­
rare a uneia dintre cele mai edificatoare
p a g i n i d in ist o ri a lup te i p o p o r u lu i nostru
p e n t r u d r e p t a t e , li b e r t a t e , un viitor m a i
luminos.
N. IRIMESCU
Tv.
...A t r e c u t m a i întîi n o a p t e a , a p o i o
d i m i n e a ţ ă î n t r e a g ă şi a b i a d u p ă a c e e a
p e r i m e t ru l micului e c r a n a p rin s d in nou
v ia ţă , r e s t a b i l i n d c e e a c e , d e a t î ţ i a a n i ,
e r a şi e s t e t e l e l e g ă t u r a f i e c ă r u i a d in t r e
noi cu restul ţă r ii . Atît d o a r c ă , în tr e
timp , s e ins ti tui se s t a r e a d e n e c e s i t a t e ,
î n c r u n t a t ă , f a ţ a p ă m în tu l u i p u r ta u r m e le
p r o a s p e t e a l e t r a g e d i e i , a l e c ă r e i ec o u ri
le m a i p ă s t r ă m şi azi a d i n e , d u r e r o s , în
s uf let e şi m e m o r ie . D e t e r m i n î n d u - n e şi mai
m u l t s ă n e f a c e m d a t o r i a , în b ă t ă l i a p e n ­
tru triumful vieţii a s u p r a morţii c ă r e i a î
s-a p lă ti t , f ă r ă vo ie şi a p r o a p e f ă r ă a
şti cî n d şi cu m , un a m a r n i c trî b u t. Şi a m
fost, prin i n t e r m e d iu l micului e c r a n , m a r ­
torii unei s u p r a o m e n e ş t i î n c le ş tă r i în c a r e
tine ri şi a d u l ţ i , s o ld a ţ i, munc ito ri , s tu d e n ţ i,
o a m e n i d e f e l u r it e pro fes ii s - au s u b o r ­
d o n a t , d i s c i p l i n a t şi b r av , a c e l u i a ş i î n a l t
c o m a n d a m e n t : s a l v a r e a c e l o r cu p r in şi în
im e n s e l e m o r m a n e d e d ă r î m ă t u r î , a ce lo r
c a r e m a i p u t e a u fi s a lv a ţi , c a r e t r e b u ­
ia u s ă fie s a lv a ţi . G r a v şi e m o ţ i o n a n t
c i n e - d o c u m e n t, s e c v e n ţ e a n t o l o g i c e d e s p r e
o m şi o m e n i e , d e s p r e s o l i d a r i t a t e şi b ă r ­
b ă ţ i e . D e s p r e c u m p li t a î n c e r c a r e în c a r e
ştiam , p!ine de în ţelesu ri pe care
nu le-am observat niciodată, ciu­
d ate şi tu lb u ră to a re în ţelesu ri.
Găsesc pe o pagină de ju rn a l, din
P o rţile : „Ceea ce p ăstrez difuz de-a
lungul copilăriei e senzaţia de gol
în care m ă d estram în ab sen ţa al­
tora, n e în sta re să ţin lao laltă p e re ­
ţii şi p ro p riile m ele în ch eietu ri. Un
vid gata să înghită şi p atul şi în ­
g eru l cafeniu de pe lam pă, o sp ai­
mă de care în cerc zad arn ic să mă
a p ă r ...“.
D eschid M ineralia, „o întreag ă
carte făcu tă num ai din neliniştea
pe care o in sp iră geologicul“ (mă
citez d in tr-o cronică de acum şap­
te ani). „Un os,/ încă unul ' apoi al­
tu l/ şi a ltu l/ pe care mă c a ţă r ' în
tim p ce/ un os,/ încă um il,/ apoi al­
t u l ' şi a ltu l/ se desface în p u lb e ri“.
R ăsfoiesc Cerc, pe care poeta a r
fi v ru t să-l boteze in iţial 50, fiindcă
cu p rin d e 50 de poem e şi a p ărea —
octom brie, 1972, — în an u l în care
îm plinise 50 de ani. O antologie de
auto r, d u rero s de sev eră, în care
inedite era u num ai D etaliile , de
frescă — frag m en te (volum ul în ­
treg , cu acest titlu , a r fi a ră ta t,
a m tr e c u t s î n g e r î n d , d a r cu un a c u t s e n ­ —
t i m e n t al d e m n i t ă ţ i i u m a n e . S e n t i m e n t
a f i r m a t ul te r io r în m u n c a p e n t r u r e f a c e r e
şi p e n t r u r e c u p e r a r e a d a u n e l o r , p en tr u Săptămînă Tv.
t r e p t a t a î n s e n i n a r e a c h i pu lu i ţă r ii , în
ochi i c ă r e i a , e d r e p t , va m a i f lu t u r a în c ă
m u l t ti m p u m b r a tristeţii p e n t r u ce i du şi
— r u d e , p r ie te n i , fii ai a c e s t u i g r e u î n ­
PROGRAMUL I
c e r c a t po p o r .
Avem a ş a d a r mă rtu rii , e l e în s e l e pur- D UMIN ICA, 20 MARTIE
tîn d p e c e t e a m o m e n tu l u i, prin e x e m p l a ­
rul a n o n i m a t al a t î t o r r e p o r t e r i, c a r e nu 8,00 Tot î n a i n t e ! 8,50 To a te
f i g u r e a z ă p e nici un g e n e r i c , în a f a r a p î n z e l e sus. 10,00 V iaţ a s a tu l u i.
a c e l u i a c u p r in zî nd u- i a b s o l u t p e toţi cei
11,45 Buc ur iile muzicii. 12,30 D e
c a r e , în a c e s t e zile, nu şi- au f ă c u t d e c ît s t r a j ă p a t r ie i . 13,00 Telex. 13,05
d a t o r i a . R ă m în în d în a f a r a c a d r u l u i d e
A lb u m d u m i n ic a l. 16,30 M ira co lu l
fi l m a r e , un c a d r u o b s e s iv a x a t p e r e m e ­
d e p e A c r op ol e. Film d o c u m e n t a r
m o r a r e a a c e l e i cl ip e , în c a r e c e a s u r i l e
art ist ic . 16,50 D ru m d e glori i.
el e c tr i c e a u în c r e m e n i t d e g r o a z ă f a ţ ă în
17,50 Film s e r ia l. Din t a i n e l e m ă ­
f a ţ ă cu n e f i in ţa şi e t e r n i t a t e a . D u p ă c a ­
rilor. 18,40 Mi-e in i m a un c î n te c.
re istoria şi-a r e l u a t curs ul. Timp în c a r e
19,00 Micul e c r a n p e n t r u cei mici.
och ii noştri c o n t i n u ă s ă întîrz ie , s e a r ă d e
19.30 T e le j u rn a l. 19.50 File d e is-
s e a r ă , p e micul e c r a n , de s ci f rî n d p a ş ii tot t o r *e ~ 1907. „ C ă l d u r a lup te i
m a i e n e r g i c i p e c a r e în t r e g u l p o p o r îi
n o a s t r e " . 20,10 Film art ist ic . A u ­
f a c e p e d r u m u l p r o p r ie i, p l e n a r e i s a l e rul n e g r u d in O k l a h o m a . Pr od, a
a f i r m ă r i. Ritmul e m is iu n il o r în s o ţi n d cu s tu d, a m e r i c a n e . P r e m i e r ă Tv. In
f i d e l i t a t e pulsul ini milor n o a s t r e , în a c e ­ d is tr i b u ţi e : G e o r g e C. Scott, Fay
laşi g e s t d e a n g a j a r e şi u n a n i m ă m o bi li­
D u n a w a y , J o h n Mills, J ack Pa-
z a r e . Un fel d e in t e r i o a r ă s t a r e d e n e ­
lance. Regia : S t a n l e y K ram er.
c e s i t a t e , la c o n s o l i d a r e a c ă r e i a r e po rt er ii
(...) 21,55 S tu d io u l m u z ic al . 22,20 Te le­
te leviziunii a u co n t r ib u it m a i mul t d e c î t j u r n a l.
n e - a m fi p u t u t înc h ip ui c î n d v a . D a c ă c i­
n e v a ş i-a r fi p u t u t înc h ip ui v r e o d a t ă c e r ­
n it a b r e ş ă a ti m p ul ui , d a t a t ă a p r o a p e in­
LUNI, 21 MARTIE
c r e d i b il 4 m a r t i e 1977...
AI. I. FRIDUŞ 16,00 Telex. 16,05 T e l e ş c o a l ă .
16,30 Em isiune în li m b a m a g h i a ­
r ă. 19,00 C a d r a n m o n d i a l . 19,20
1001 de seri. 19,30 Te le j u rn a l.
Afiş 19,50 P a n o r a m i c . 20,30 C î n t a r e
R o m â n ie i . 21,05 R om a n- f oi le to n .
S u b s te l e. In d i s t r i b u ţ i e : Avril
FILARMONICA „M O LD OV A ". S a l a C a ­ Elg ar, Norman Jones, Alun
sei ti n e r e t u lu i. Vineri, 18 m a r ti e , o r a 20,30 A rm str on g, J a n H a s t i n g s . R e g i a :
C o n c e r t simfoni c. Dirijor Ion Bac iu. S o ­ H o w a r d Ba ke r, A la n G rin t, Ro­
listă Li liana Ciul ei ( v i o a r ă ) , l a u r e a t ă a l a n d Joffe. 22,05 M uz ic ă u ş o a r ă
c o n c u rs ur il or i n t e r n a ţ i o n a l e H els ink i, G e ­ r o m â n e a s c ă c o n t e m p o r a n ă . C în t ă
no v a. în p r o g r a m : W a g n e r — U v er tu r a D oina Saătaru-O linescu şi C or ­
„M a e ş t ri i c î n t ă r e ţ i " , P a g a n i n i — C o n c e r t
p e n t r u v i o a r ă şi o r c h e s t r ă nr. 1, O l a h —
nel C o n s ta n t in iu . 22,20 Te le j u rn a l.
„1907" ( p r im ă a u d i ţ i e ) , Liszt — P re lu d ii le .
MARTI. 22 MARTIE
TEATRUL PENTRU COPII Şl TINERET.
S î m b ă t ă , 19 m a r ti e , o r a 15,00 : C e l m a i 9.00 T e l e ş c o a l ă . 10,00 A n to lo g i a
m a re s p e c ta c o l (c ă m in u l c u l tu r a l C iu r e a ) . filmului p e n t r u t i n e r e t şi copii.
D u m in i c ă , 20 m a r ti e , o r a 11.00 : Lucia 11,10 R e p u b l i c ă , m ă r e a ţ ă v a t r ă .
şi u r su le ţu l ( C a s a ti n e r e t u l u i ) . Joi, 24 11,25 File d e istori e. 11,45 Te­
m a r ti e , o r a 10,00 : Lucia şi u r su le ţu l ( C a ­ lex. 16,00 Telex. T e l e ş c o a l ă . 16,35
s a ti n e r e t u lu i) . Curs de li m b ă engleză. 17,05
Din ţ ă r i l e s o c ia li s te . 17,15 C a b i ­
CINEMATOGRAFE. V ict or ia. 2 1- 2 7 m a r ­ net d e perfecţionare profesională.
ti e : C a d a v re d e lu x (It.). S e c r e tu l in ­ 17,35 La vo la n . 17,50 Vîrstele
s u le i c e 'e b r e (R.S.R.). R e p u b l ic a : C o p il pe l ic u l e i. 18,35 Din lirica e l e n ă
d e s u fle t (Mexic) ; M a g n e tis m u l ş i fe ri­ contem porană. 18,50 Lecţii Tv.
te le (RSR). T in er et ul u i : 21—23 m a r t i e : p e n t r u lucr ăto rii d in a g r i c u l t u r ă .
Z e s tr e a D o m n iţe i R a lu (RSR) ; B u m e ra n ­ 19,20 1001 d e seri. 19,30 Te le ju r­
g u l (UR SS) . 24—27 m a r t i e : V a p o r u l a lb na l . 19,50 Prim p l a n . 20,10 S e a r ă
(URSS) ; P ă tră ţe l a v ia to r (RSR). 21 -2 7 d e t e a t r u . Timp şi a d e v ă r d e Eu­
m a r t i e : P ro g ra m d e d e s e n e a n im a te . g e n i a B u s u i o c e a n u . 21,45 M ai a-
C o p o u . 21—27 m a r t i e : Z b u c iu m a ta lu n ă veţi o î n t r e b a r e ? 22,20 Te le j u rn a l.
s e p ie m b r ie (URSS) ; R a p s o d ie co lo ra tă
(RPB). C a s a s i n d i c a t e l o r . 21—27 m a r t i e :
P en tru u n p u m n d e c e a p ă (It.) ; C o p ilu l MIERCURI, 23 MARTIE
d e la M o a d jo k e to (R S R ). N ic o l in a 21—23
m a r t i e : E p ilo g la g r a n iţă (R.S.C.) ; Un 16,00 F ot b al : R o m â n i a — Tur­
m a re g e o g r a f (R.S.R.) 24 -2 7 m a r t i e : Z ile ci a in c u p a b a l c a n i c ă . 17,50 P a ­
fie r b in ţi (RSR) ; S p r e a u ru l n eg ru ( R S R ) . gi n i m u z i c a l e d e m a r e p o p u l a r i ­
21—27 m a r ti e : P r o g r a m d e d e s e n e a n i ­ tate. 18,10 T e le c r o n i c a p en tr u
m a te . p io ni er i. 18,25 I m a gi ni d in Pa­
ki s ta n. 18,50 Noi, f e m e il e . 19 20
1001 d e se ri. 19,30 Te le j u rn a l.
19,50 U m a n i sm u l poartă nume
pr o pr ii . 20,10 C în t e c e pa t r io ti c e .
20.20 O a m e n i i p ă m î n t u l u i . 20,50
îm p reună ou M ineralia o nouă faţă T e l e c i n e m a t e c ă . Ciclul M ari e c r a ­
a poetei ; d ar, m ai m ult ca sigur,
e ste p en tru to td eau n a pierdut). In ­
niz ări . N o r a. R e g i a : P atrick G a r ­
la n d cu C l a i r e Bloom. Prod, a
tre D etalii de frescă, u na este d e­ s tu d, e n g l e z e . P r e m i e r ă p e ţ a r ă .
dicată lui A. E. B aconsky : „Cum 22.20 Te le j u rn a l.
a fost, ce s-a -n tîm p la t/ cu tru p u l
m eu sp u lb erat/ nu ştiu spune, nu
J O I. 24 MARTIE
pot şti,/ num ai zidul pot p riv i
în tr-o poezie m ult m ai veche : 16,00 Telex. 16,05 T e l e ş c o a l ă .
16,35 Curs d e li m b ă ru s ă. 17,05
.... din toţi ai casei, num ai păpuşa/
răm în e asem enea sieşi/ peste o zi,
M ult e du lc e . 17,25 A t e n a . Re­
p o r t a j Tv. 17,50 M o ş t e n i r e p e n t r u
p este un an n ăscută în ain tea e te r­ viitor. 18,30 C on s u lt a ţi i m e d i c a l e .
n ită ţii“. E ste dedicată fiicei, L ena, 18.50 Flora şi f a u n a p a t r ie i . 19,20
pe care din fericire dezastrul a o- 1001 d e seri. 19,30 Te le j u rn a l.
colit-o (acesta va fi fost, poate, no­ 19.50 La o r d i n e a zilei. 20,00 Ti­
rocul pe care-1 prezicea doica M ă- neri p e ş a n t i e r e l e re co n s t ru c ţi e i.
gălina). 20,25 T e at ru Tv. P a t i m a roşie d e
M iha il S or bu l. 22,00 Revista li te­
Mă în to rc iarăşi la m orm anul de
r a r ă a r t is ti c ă Tv. 22,25 Te le j u rn a l.
moloz, care acoperă o statu etă m i­
n ia tu ra lă , fragilă, ca de porţelan.
Va fi avut m ăcar vrem ea să-şi m u r­ , VINERI. 25 MARTIE
m u re în cep u tu l „descîntecului de I 9,00 T e l e ş c o a l ă . 10,00 Te lec in e- 1
sp aim ă“ ? Un descîntec, u n cîntec, m a t e c a ( r e l u a r e ) . 11,30 Izvoa rele .
1 R e p o r t a j r e a l i z a t în c o m u n a Pia-
su b ţire ca apa Ş erbotei pe care se 7 tr a , ju d . T e le o r m a n . 11,45 Telex.
sp rijin ă L iscovul copilăriei : „Bat I 16,00 Telex. 16,05 T e l e ş c o a l ă . 16,35
Curs d e Irmbă f r a n c e z ă . 17,05 E-
clopotele în v ie rii/ b a t,/ d ar dum ­ m i si u n e în li m b a g e r m a n ă . 18,50
nezeu ori a p leca t/ ori a m u rit de G r e c i a . P ag in i d e isto rie. 19,20
m u lt./ Şi clopotele b at fă ră -n v ie re /
1001 d e se ri.
19,50
19,30 Te le j u rn a l.
U m ă r la u m ă r . 20,20 Film
Şi clopotele b at — bat în tă c e re ' art ist ic . Z. In d i s tr i b u ţi e : Yves
şi eu asoult“. (din Visele Babei Do-
M o n t a n d , Ir ene P a p a s , Je an -L o ui s
I T r i n ti g n a n t, Renato S a lv a to r i,
chia). Charles Denner, G eorge G e r e t,
J a c q u e s Perrin, F r a n ç o i s Perier,
P e n tru V eronica şi Milo, acum , P ie r r e Dux. R e g i a : C o s ta G a v r a s .
clopotele bat fă ră -n v ie re “. 22,20 Te le j u rn a l. 1

SIMBATÄ, 26 MARTIE

12,00 Telex. 12,05 Cu inimi d e

MINISTERUL EDUCAŢIEI Şl iNVĂŢĂMlNTULUI UNIVERSITATEA „A L I. CIIZA” IAŞI s o a r e . 12,30 V ia ţ a în vi ng e. I ma ­
gin i d in b ă t ă l i a no r m a li z ă r ii .
12.50 C în t e c e p a t r i o t i c e in t e r p r e - S
t ä t e d e corul RTV. 13,05 U m ă r |
anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: la u m ă r . A n c h e t ă s o c i a l ă . 13,35
C a n t a t a p a t r i e i d e C l a u d i u Ne-
F a c u lta te a de is to rie şi filo zo fie tin g , R e la ţii eco n o m ice in te rn a ţio n a le , p o ­ 84539/1969. g u le s c u , versuri Ş t e f a n Tita. 13,55
z iţia 13. D o c u m e n t a r u l r o m â n e s c . 14,15 R e­
T e rm e n u l d e d e p u n e re a a c te lo r e ste de p o r t a j p e g l o b . 14,30 Re ci ta l d e
— C o n fe re n ţia r la c a te d ra d e Is to ria R o­ — A s is te n t la c a te d ra d e E co n o m ie p o ­ 30 d e zile d e la d a ta p u b lic ă rii a c e stu i a - o p e r e t ă cu te n o r u l C or n el Rusu.
m ân iei, d is c ip lin e le : ş tiin ţe a u x ilia r e a le litic ă , d is c ip lin a E co n o m ie p o litic ă , p o zi­ n u n ţ, p e n tr u p o s tu rile d e c o n fe r e n ţia r şi 14.50 Primăvară eroică. 15,10
isto riei, Is to ria m o d e rn ă a R o m â n ie i, Is to ­ ţia 19. le c to r şi d e 15 zile p e n tr u p o s tu rile de a sis­ C om p oz ito r ii în p a s cu ţa ra.
rie m o d e rn ă (cu rs şi s e m in a r sp ecial), G eo ­ 15,25 P r ej m er 1977 - r e p o r t a j d e
— A sis te n t la c a te d ra d e E co n o m ie, o r­ te n t. C o n s ta n t in Ţoiu. 15,45 Eroi î n ­
g ra fie isto ric ă , C u rsu ri d e p e rfe c ţio n a re , g a n iz a re a şi p la n ific a re a c o n s tru c ţiilo r şi C o n c u rsu l v a a v e a lo c la U n iv e rs ita te a drăgiţi d e cop ii : H e id i . 16,10
p o z iţia 8. tr a n s p o rtu rilo r, d is c ip lin e le : O rg a n iz a re a „Al. I. C u z a “ d in Iaşi, în te r m e n de 4 lu n i C lu b ul ti n e r e t u lu i. 17,00 A n to lo g i a
-— L e c to r la c a te d ra d e P e d a g o g ie -p sih o - şi p la n ific a re a u n ită ţilo r econom ice, P ro ie c ­ d e la e x p ir a r e a te r m e n u lu i d e în s c rie re filmului p e n t r u t i n e r e t şi cop ii .
logie-sociologie, d is c ip lin e le : D id a c tic a şi te şi d ezbateri, M odelarea fenom enelor e- p e n tr u p o s tu rile de c o n fe r e n ţia r şi le c to r Tarzan — om ul j u n g l e i . 18,10
m e to d ic a în v ă ţă m în tu lu i sp e c ia l, P e d a g o g ie co n o m ice, O rg a n iz a re a în tr e p r in d e r ilo r in ­ şi d e 15 zile p e n tr u p o s tu rile d e a siste n t. H a n d b a l m a s c u li n : S t e a u a Bu cu­
g e n e ra lă , p o z iţia 19. d u s tria le , P ro ie c ta re a în tr e p r in d e r ilo r şi C ei c a re fu n c ţio n e a z ă în tr - o in s titu ţie de reşti - KFUM F r ed er r ci a ( D a n e ­
p ro d u s e lo r, p o z iţia 14. în v ă ţă m în t s u p e r io r s în t o b lig a ţi să c o m u ­ m a r c a ) . 19.15 1001 d e seri. 19.30
F acu ltatea de ştiin ţe econom ice C a n d id a ţii la c o n c u rs v o r d e p u n e la se­ n ic e în scris, re c to ru lu i a c e steia, în s c rie re a Te le j u rn a l. 20,00 T e l e e n c i c l o p e d i a .
c r e ta r ia tu l re c to ra tu lu i U n iv e rs ită ţii „Al. I. la co n cu rs.
— L e c to r la c a te d ra E co n o m ie p o litic ă , C u z a “ d in Ia şi, C a le a 23 A u g u st n r. 11, ce­ 20,45 Film s e r ia l. Kojak. 21,35 Un
In f o rm a ţii s u p lim e n ta re p riv in d co n d i­ c î n te c o m e n i e i şi s o li d a r it ă ţi i . '
d is c ip lin a E co n o m ie p o litic ă , p o z iţia 7. re r e a d e în s c rie re , îm p re u n ă cu a c te le p r e ­ ţiile d e în s c rie re la c o n c u rs se p o t o b ţin e
— L e c to r la c a te d ra d e E co n o m ie p o li­ v ă z u te d e L e g e a n r. 6, p riv in d s ta tu tu l p e r ­ 22,35 Te le j u rn a l. 22,45 S ă p t ă m î n ă
la s e c r e ta ria tu l R e c to ra tu lu i U n iv e rs ită ţii sp or tiv ă.
tic ă , d is c ip lin e le : D o c trin e eco n o m ice c o n ­ so n a lu lu i d id a c tic d in R e p u b lic a S o c ia listă te le fo n n r. 40967.
te m p o ra n e , Is to ria d o c trin e lo r econom ice, R o m â n ia , p u b lic a t în B u le tin u l O ficial, T e rm e n u l d e în s c rie re la c o n c u rs se so­ P ro g ra m e le vor p u te a fi m o d i­
D o c trin e le p o litic e şi eco n o m ice c o n te m p o ­ p a r te a I, n r. 33 d in 15.Ш .1969 şi d e in s tru c ­ c o te şte de la d a ta p u b lic ă rii a n u n ţu lu i în fic a te p e n tr u a r e fle c a cu p r o m ­
ra n e , B azele c o m e rţu lu i e x te rio r, M a rk e ­ ţiu n ile M in is te ru lu i în v ă ţă m în tu lu i n r. p titu d in e p r o b le m e im p o r ta n te la
B u le tin u l O ficial. o r d in e a z ile i.

Eroica Românie
P o stu rile de radio şi telev iziu n e, ziarele şi rev istele
din m ajo ritatea ţă rilo r lu m ii au re la ta t pe larg despre
Mărturiile unui corespondent de presă despre români şi România (li)
o peraţiu nile com plexe în tre p rin se în C apitală şi în
ţa ră p e n tru în lă tu ra re a c it m ai grab n ică a u rm ă rilo r
p u tern icu lu i cu trem u r, d in se a ra zilei de 4 m artie,
care a lovit R om ânia. In corespondenţe, film e de te ­
leviziune şi fotografii, cei circa 200 de trim işi speciali
din aproape toate ţă rile E uropei, din S.U.A., Japonia,
C anada, A u stralia, au re fle c ta t aspecte inedite, cunos­
cute direct, la fa ţa locului, p riv in d am ploarea pagube­
lo r rezu ltate de pe u rm a acestu i d ezastru n a tu ra l, r a ­
p id itatea cu care au fost org an izate acţiu n ile de sal­
v are, m ăsurile prom pte şi eficace ado p tate de condu­
cerea de p a rtid şi de sta t, în fru n te cu to v arăşu l
N icolae Ceauşescu.
In conferinţa de p resă ţin u tă cu z iariştii stră in i şi
rom âni, apreciind activ ita te a d esfăşu rată de cores­
pondenţii p resei străin e , to v a ră şu l N icolae C eauşescu
spunea : „Aş dori, de asem enea, să m ulţum esc presei
stră in e — desigur, este de în ţeles că şi p resei rom âne
— care a p rezen tat obiectiv re a lita te a şi a in fo rm a t
d irect opinia publică d esp re grozăviile c u tre m u ru lu i
şi despre activ itatea p o p o ru lu i n o stru p e n tru depăşi­
rea acestei în cercări. A preciez că acest fel de in fo r­
m are se înscrie, in tr-a d e v ă r, în sp iritu l so lid a rită ţii şi
colaborării d in tre popoare, corespunde sensului do­
cum entelor C onferinţei p e n tru secu rita te şi coope­
ra re de la H elsinki de a face p resa să n u alerge
după senzaţional, ci să co n trib u ie la în tă rire a p rie te ­
niei, în crederii şi în tra ju to ră rii în tre n a ţiu n i“
De altfel, ch iar din în tre b ă rile puse de corespon­
denţii presei străin e în c a d ru l conferinţei de presă,
aceştia au dat o în altă ap re c ie re răsp u n su lu i unanim
al ţă rii la chem area to v a ră şu lu i N icolae C eauşescu de
a se în tre p rin d e to tu l p e n tru în lă tu ra re a efectelor
dezastrului. In acelaşi sp irit şi num eroase agenţii de
presă au scos în eviden ţă u n ita te a , sp iritu l de abne­
gaţie de care poporul n o stru a d at dovadă în aceste
zile de m are d u rere.
„B ărbăţie, voinţă, re z iste n ţă şi d ă ru ire de sine —
astfel pot fi caracteriz a te a cţiu n ile lo cuitorilor din
C apitala R om âniei, care, zi şi noapte, continuă m unca
p e n tru lich id area consecinţelor c u tre m u ru lu i“, a tra n s­
mis A genţia TASS (U.R.S.S.). „Toate fo rţele Rom âniei
socialiste sîn t co n cen trate sp re lich id area consecinţe­
lor cu trem u ru lu i şi a co rd a re a de a ju to r sin istra ţilo r“
— a re la ta t corespondentul zia ru lu i „P rav d a“.
In tr-o re la ta re in titu la tă „Eroica R om ânie după
cu trem u ru l de p ăm în t“ agen ţia C hina Nouă scria :
„C urajul, calm ul şi d ev o tam en tu l n e a b ă tu t fac din
activ itatea de salv are şi a ju to ra re de după d ezastruo­
sul cu trem u r un spectacol im p resio n an t ce poate fi
văzu t în C apitala R om âniei“. A genţia citează n u m e­
roase exem ple de abnegaţie, de care au d a t dovadă
m em brii gărzilor p atrio tice, elevii, stu d en ţii, locuito­
rii şi m ilitarii din B ucu reşti, p recu m şi din ju d eţele
D îm boviţa, Iaşi, N eam ţ şi din a lte zone afectate, care
acţionează în ved erea tra n sp u n e rii în v iaţă a indica­
ţiilo r p reşed in te lu i N icolae C eauşescu p riv in d în lă tu ­
ra re a cît m ai g rabnică a u rm ă rilo r seism ului, re lu a re a
activ ităţii şi n o rm alizarea situ aţiei.
Z iaru l „La S tam p a“ din Italia, scoţînd în evidenţă
calm ul şi resp o n sab ilitatea cu care p oporul ro m ân a
făcu t faţă d istru g ă to ru lu i seism , a scris că „ceea ce
im presionează, în p rim u l rîn d , este a titu d in e a dem nă
a oam enilor. Inim a o raşu lu i a p rim it o lo v itu ră groaz­
nică. Cu toate acestea, la nioi două ore după c u tre ­
m ur, a fost re lu a tă d istrib u ire a c u ren tu lu i electric, şi,
la lum ina reflecto arelo r, a în cep u t să se lucreze p en ­
tru în d e p ă rta re a d ă rîm ă tu rilo r. A titu d in ea h ucureş-
ten ilo r im presionează : nici o lam en tare, d o ar o m u tă
d u rere colectivă, o m a re lecţie de civism “.
„E xistă num eroase exem ple de d ă ru ire şi e fo rtu ri
n em aiîntîlnite, a tran sm is co respondentul A genţiei
Taniug, ia r so lid aritate a ce tă ţe n ilo r din în tre a g a ţa ră
în aco rdarea de a ju to r p erso an elo r cala m itate a atins
dim ensiuni im presionan te. A proape că n u ex istă re ­
giune, începînd d in n o rd -e stu l M oldovei şi pînă în ju ­
d eţul Tim iş din v estu l ţă rii, de u nde să nu fi fost tr i­
m ise în zonele sin istra te a ju to a re în alim ente, apă
m inerală, îm brăcăm inte etc.“. „P reşed in tele N icolae
C eauşescu — scria acelaşi corespondent —a v izitat
punctele cele m ai g rav lovite din B u cu reşti şi din
a fara C apitalei, exam inînd cu conducerile locale, cu
rep rezen tan ţi ai în tre p rin d e rilo r şi fab ricilo r, posibi­
litatea norm alizării cît m ai ra p id e a v ieţii şi a p ro­
d ucţiei“.
De asem enea, agenţiile R eu ter, U nited P ress In te r­
national, A ssociated P ress, co respondenţii a lto r agen­
ţii de presă şi ziare au sem n alat în u n an im itate p re ­
zenţa neobosită a to v arăşu lu i N icolae C eauşescu pe
străzile B ucureştiului, în zonele calam itate d in ţa ră ,
în în tre p rin d e rile şi fab ricile av ariate.
N um eroasele teleg ram e d in p a rte a şefilor de state
şi de guverne, p recum şi din p a rte a m u lto r p reşed in ţi
sau secretari de p a rtid e com uniste şi m u n cito reşti
din toate p ă rţile lum ii, ad au g ă la aceste num eroase
m an ifestări de stim ă şi de resp ect — p e n tru R om â­
nia, p en tru a tît de ex em p lara conducere în fru n te cu
to v arăşu l N icolae C eauşescu — sentim entele de com­
pasiune şi, totodată, de so lid aritate la aceste grele
îm p re ju ră ri p rin care trecem , d a r pe care, cu atîta
forţă m orală, poporul ro m ân ştie şi poate să le în ­
vingă.
A lătu ri de u ria şe le e fo rtu ri pe care în tre a g a n a ­
ţiu n e rom ână le face p e n tru re c u p e ra re a grav elo r
p ierd eri suferite, g uv ern e, conducători de state, o r­
ganizaţii naţionale şi o rg an izaţii in tern aţio n ale, firm e
şi oam eni de afaceri, perso an e p a rtic u la re d in alte
ţă ri îşi ex p rim ă sen tim en tele de so lid aritate cu po­
p o ru l rom ân, oferind a ju to a re în m edicam ente, a p a ra ­
tu ră m edicală, alim en te, b ani, in sta la ţii in d u striale.
O pinia publică din ţa r a n o astră, salu tîn d din toată
inim a asem enea in iţiativ e , este recunoscătoare tu tu ro r
celor care sînt a lă tu ri de p oporul rom ân în aceste
clipe de grea încercare. O m ul societăţii n o astre nu
este singur. A re spre oine p riv i şi la b ucurie şi la
d u rere. Este rodul po liticii în ţelep te, clarv ăzăto are a
p artid u lu i şi statu lu i n o stru , politică care, mobilizînd
poporul în d irecţia s p rijin irii în p rim u l rîn d pe p ro ­
p riile sale forţe, i-a adus num eroşi p rie te n i pe toate
m eridianele globului.
O pu tern ică idee s tră b a te ţa ra , ideea d esprinsă cu
cla rita te şi d in con ferin ţa de p resă din ziua de 10
m artie, cînd p reşed in te le N icolae Ceauşescu a p ro cla­
m at în faţa în treg ii lum i : „Nimic, niciodată, n u ne
va pu tea sta în cale pe d ru m u l ales de popor, pe d ru ­
m ul b u n ăstării şi civilizaţiei“.
R adu S1MIONESCU
J in te re sa n tu lu i S zatm ari“.
CRONICA
Săptămînal politic-social-cultural
Roriantia ci aHmîrnctra+ia • Taci с+r« \ J Alor'cartrlri n r Я • tolafno'
----------------------- 1 8 7 7 -----------------------------------
în ce p în d cu red esch id erea crizei că M lochow ski n -a înţeles m are lucru război, R om ânia n u face decît să con­
o rien tale în 1875, atitu d in e a politică a din esenţa politică a dualism ului aus- tinue tra d iţia sa istorică; ea a com­
Rom âniei dobîndea o im p o rtan ţă eu ro ­ tro -m ag h iar, ceea ce, totuşi, nu l-a îm ­ b ă tu t în to td eau n a în p ro fitu l civiliza­
pean ă, in cit este şi ex plicabil in te re ­ pied icat să su rp rin d ă im plicaţiile „pro­ ţiei şi al cred in ţei europene şi ea ocupă
sul p e n tru p rezu m area ei plecînd de la blem ei ro m ân e“ pe p lan in te rn a ţio ­ p rim u l rang în tre popoarele creştine
cu noaşterea te m eiu rilo r isto ric e p e n tru nal. din O rien t“ (p. 53—54).
a se aju n g e la estim area ro lu lu i ţă rii în A propiindu-se de te a tru l de o p era­
d e sfăşu rările d in această p a rte a conti­ ★ ţiuni m ilitare, M lochow ski constata
n entului. Se cuvine să subliniem că, în cooperarea rom ânilor în ain te ca aceas­
această p riv in ţă , M lochowski s-a in ­ Cum este şi firesc, M lochowski s-a ta din urm ă să fi fost form al stabilită
fo rm at cu o rîv n ă rem arcab ilă. El a in te re sa t în mod special de efectivele cu g u v ern u l de la P etersb u rg . „V apoa­
consultat scrierile lui H asdeu, F rid é - şi sta re a a rm a tei rom âne. D atele pe re rom âneşti — notează M lochow ski —
ric D arné, E dgar Q uinet, M ichelet, care le com unică sîn t cele oficiale şi rem orchează p lu tele în tre G alaţi şi
Ubicinii, Ebas R égnault, E. A bout, deci corecte (in luna m ai, arm ata ro ­ B răila. C azacii form ează două com pa­
P ouqueville, A postol M ărg ărit, Ami m ână avea u n efectiv de 63.771 oa­ nii de v îslaşi“ (p. 69, 71); la G iurgiu,
Bené, colonelul L eake, Heuzey, L ejean, meni), d a r, ca bun co n serv ato r ce era, „peste to t ru in e “ (p. 90); picto ru l V eres-
P ricot de S ainte-M arie. Invocînd isto­ deplînge ro lu l rad icalilo r în arm ată : ciaghin este ră n it (p. 93); la Slobozia
ria p a trie i n oastre, M lochow ski contu­ „graţie activ ităţii gen eralu lu i Florescu, plouă cu obuze ; în piaţă „vedem ro ­
rează locul istoric al ro m ân ilo r consi­ fost m in istru de război al Rom âniei, m âni (...) vorbind, fum înd şi rîzînd, al­
d e ra ţi în în tre g u l lor, peste g ran iţele căruia i s-a făcut n ed rep tatea de a-1 ţii ju cîn d b iliard (...) şi să spui că zil­
de atunci. El apelează la statistici (ca­ sacrifica astăzi — spune M lochowski—, nic sîn t sute de proiectile care cad în
re m erg p în ă la in d icarea n u m ăru lu i a rm a ta rom ână a re un efectiv fo arte oraş ! H o tărît, rom ânii nu sîn t fricoşi
de şcoli rom âneşti, al elev ilo r şi p ro ­ respectabil, şi el a r fi fost şi m ai consi­ şi nu im ită u n anum e corespondent bel­
fesorilor, şi, bazîndu-se pe cercetările d erab il încă, dacă p rin ţu l C arol a r fi gian, pe care confraţii noştri l-au cu­
în v ă ţa ţilo r m en ţio n aţi m ai sus, trag e v ru t să urm eze exem plul dat de m a re ­ noscut, şi care, palid, n ăduşit de f r i­
concluzia că „elem entul rom ânesc este şalul M ac-M ahon, care n -a perm is că, s-a refu g iat in tr-o pivniţă cînd a
cel m ai im p o rtan t în statistica popu­ niciodată rad icalilor să pună m îna pe auzit şu ierîn d p rim u l obuz“ (p. 94) ;
laţiilo r creştin e din O rie n t“ (p. 55), că m in isteru l de război (...) Noi credem g en eralu l Z efcari şi colonelul G h er-
toate datele „probează incontestabil că, cu efectivele actuale, care sînt încă ghel, ataşaţi pe lingă ca rtie ru l general
su p e rio rita te a ro m ân ilo r asu p ra alto r cele de pe picior de pace, rom ânii pot al m arelu i duce Nicolae, au fost de­
p o pulaţii creştin e d in O rie n t“ (p. 56) să in tre cu îndrăzneală în linie (...). coraţi cu V irtutea m ilitară „pentru
sub ra p o rtu l n u m ăru lu i şi al grad u lu i M inistrul de război actual, D -l gene­ frum oasa lor conduită la tre c e re a Du­
de civilizaţie. A şa stîn d lu cru rile , so­ ra l C ernât, este un fo arte bun adm inis­ n ării pe la Zim nicea, aştep tîn d crucea
lid a rita te a ro m ân ilo r de p re tu tin d e n i tr a to r“ (p. 58). L a rîn d u l său, „docto­ rusă pe care a tît de m u lt au m eritat-o.
nu poate fi îm piedicată şi, nu m ai p u ­ ru l D avila se m ultiplică p e n tru a o r­ A ceşti b rav i ofiţeri au fost p rin tre p ri­
ţin, av an su l R om âniei în rîn d u l s ta te ­ ganiza am b u lanţele rom âne de Cruce m ii care au tre c u t flu v iu l“ (p. 113).
lor suverane. Roşie. Se organizează peste to t re p re ­ La T urnu-M ăgurele, M lochowski face
M lochowski notează că F red eric D a­ z e n ta ţii în p ro fitu l răn iţilo r. A rtistă şi cunoştinţă căptanului Florescu, nepo­
m é a a d re sa t „un elocvent A pel F ra n ­ am ato ri îl secondează pe D -l D avila, tu l generalului, pe care — m ă rtu rise ş­
ţei în favoarea ră n iţilo r rom âni, în a lt, slab, de aspect ascetic, cu vocea te corespondentul de presă l-am c re­
com itete de doam ne au fost al­ im perioasă, doctorul D avila, care este zut m onden şi in d ife re n t la tre b u rile
cătu ite în oraşele Sibiu şi B ra ­ inspectorul general al corpului sani­ războiului. E roare profundă, căpitanul
şov p en tru a strîn g e în T ran silv an ia ta r al arm atei, este un m uncitor in fa ti­ Florescu, odată aju n s pe te a tru l de
d a ru ri în fav o area ră n iţilo r rom âni. gabil şi un chim ist distins. El a p u tu t război, nu este decit un soldat d ublat
Ni se a n u n ţă — continuă M lochowski deja deschide şase am bulanţe. Ele au de un p a trio t“ care afirm ă răspicat că
— că aceste com itete au fost in terzise d efilat în ain tea noastră la B ucureşti atu n ci „cînd va treb u i să plătim cu
de a d m in istraţiile ungare. De ce a r îm ­ cu m a te ria lu l lor ru la n t tra s de mici persoana noastră, veţi vedea dacă v re­
piedica această operă de c a rita te creş­ catîri. M edicii nu sîn t la p rim a tin e­ unul din noi va da în ap o i“ (p. 148) ; cu
tin ă ? L e -a r fi team ă de o co n sp iraţie reţe, d a r ei sîn t u rm aţi de o m asă de p rile ju l cap itu lării N icopolului, „gene­
rom ână în T ran silv an ia ? sa,u aceasta stud en ţi, de b ra n c a rd ie ri si conductori“ ralu l K ru d en er felicită la 15 iulie a r ­
(P. 64). tile ria rom ână care a a ju ta t la succe­
a r fi co n tin u area p erse c u ţiilo r m aghia­
A tacu rile otom ane asu p ra te rito riu ­ sul zilei“ (p. 151).
re co n tra ro m ân ilo r care din to ate lui rom ânesc făceau inevitabilă ripos­ In această fază prelim in ară (pentru
tim p u rile au p ro te sta t îm p o triv a ac­ ta. „M ănuşa a fost a ru n cată ! — excla­ rom âni) a războiului, M lochowski îm ­
te lo r a rb itra re a le g u v ern u lu i m a­ mă M lochowski — R om ânia grăbeşte p ărtăşeşte fă ră re ticen ţe opinia lui L e-
g h iar ? R om ânii d in T ran silv an ia in tră
p re p a ra tiv e le sale p en tru o ap ro p ia­ m ay, corespondentul ziaru lu i „Bien
în com poziţia im p eriu lu i A u striei ca tă in tra re în cam panie. Nu num ai că P ublic“, care „a văzut arm ata rom ână
şi ung u rii, şi ei au aceleaşi d re p tu ri ca n aţiu n ea rom ână este decisă să-şi a- la Calafait şi în alte p ă rţi şi rev in e cu
şi u n g u rii la bunăv o in ţa g u v ern u lu i de p e re căm inele sale, d a r să şi ducă lu p ­
im presii excelente“ (p. 125).
la V iena“ (p. 57—58). De unde se vede ta pe te rito riu l tu rc (...). P articip în d la L. BOICU
Războiul de independenţă
în ilustraţii
t n u l d in tre m aterialele cele m ai consistente ale celui de
al şaselea n u m ăr al „A lm anahului g raficei rom âne _ 1929“
este, fă ră îndoială, cel sem n at de N icolae Iorga, in titu la t
„Războiul din 1877 8 în ilu stra ţii“. în artico lu l de p rezen tare
a celoi 42 de ilu stra ţii, N. Iorga subliniază în sem n ătatea
„scoaterii la iv eală“ a docum entelor ilu stra tiv e p e n tru com e­
morarea^ „actului politic şi m ilita r p rin care m ai m ult decît L u p ta de la P levna (C. Szatm ari)
m -am cîştigat, ni-am m e rita t in d ep en d e n ţa“. In co ntinuare în „Illu strie rte Z eitung“, 1877, p. 168
sav an tu l rom ân pom eneşte de lu c ra re a sa ceru tă de A cadem ia
R om ână, în care prezen tase desenele u n o r ilu stra to ri francezi
„trecuţi pe te a tru l războiului“ ce fuseseră consem naţi de pic­
to ru l V ierge în tr-u n h eb d o m ad a r din M adrid.
A ceastă „contribuţie a c reio n u lu i“ cum o n u m eşte N.
Iorga, p e n tru cu n o aşterea cît m ai pro fu n d ă a re a lită ţilo r răz-
. VH. de in d ep en d en ţă, a în cep u t încă din 1870—71, cînd
sirb n au d eclanşat războiul p e n tru cîştigarea in dependentei
B osniei şi H erţegovinei. în c ă din acea p erioadă, ilu stra to rii
dm toată E uropa v in ca în tr-u n a d e v ă ra t exod sp re ră s ă rit
p e n tru a în re g istra pe carn etele lo r de desen evenim ente ce
av eau să culm ineze, în 1877, cu m arele război de in d ep enden­
ţa al rom ânilor. In tre aceşti a rtişti se n u m ără francezii V iaud
Velley, Deroy, M ain, M eyland, B ianconi şi Dick, englezii Si-
grit. H ayette, balcanicii A nom ian sau V estici, sau, m ai tîrziu
g erm anii Schouberg, K atzler, K anitz, B roling si rom ânul
Szatm ari.
S chiţele şi desenele lo r v o r vedea lum ina tip a ru lu i în
m a rile cotidiene şi rev iste din F ra n ţa , G erm ania, A ustria,
A nglia, Italia şi Spania şi este m e ritu l m arelu i c ă rtu ra r ro ­
m an N. Iorga de a le fi cău ta t şi de a fi atra s a te n ţia cerce­
tă to rilo r a su p ra ex iste n ţe i lor. Se ştie că Iorga a in sistat fo a r­
te m u lt pe lîngă am basadele ro m ân e în stră in ă ta te să fie cău­
ta te to a te aceste im p o rta n te m ă rtu rii ale războiului p en tru
in d ep en d en ţa p a trie i n o astre. El însuşi a găsit m ulte, le-a
strîn s şi publicat. U nele d in tre acestea le vom p rezen ta şi noi
în rev ista no astră, din „A lm anahul“ m en ţio n at m ai sus, care
n e-a fost pus la dispoziţie de avocat G r. M ironescu. In tre a-
ceste ilu stra ţii vom în tîln i m u lte din cele pub licate în rev is­
tele stră in e „The Illu stra te d London N ew s“, „ Illu strie rte
Z eitu n g “, „S upplem ent“, „Le M onde Illu stré “, „Leipziger
Illu strie rte Z eitu n g “. Cît desp re calitatea a rtistic ă a desene­
lor, este citabilă im p resia lui N. Iorga d e sp re desenele lui
S zatm ari : .... dacă G rigorescu, desco p erito ru l sublim ului sim ­
p lic ită ţii războinice n u e cunoscut, şi rev ista engleză, şi cea
germ an ă dau p lan şe ale m u lt m ai schem aticului, d a r totuşi
Al. P.
• ................................ ... . . . .. V ...
T ipuri şi uniform e ale arm atei rom âne
....------ a., i " i Jil
(„Le M onde Illu stré “, 1876, nr. 1026).
Colegiul de redacţie : LIVIU LEONTE, redactor şef, ANDI ANDRIEŞ, redactor şef-adjunct,
ŞTEFAN OPREA, secretar responsabil de redacţie, VASILE CONSTANTINESCU
• 1 1 Л ОЛ 1 с;ол-7
 Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
S ăptăm inal p o litic-so cia l-cu ltu ra l ed itat de C om itetul judeţean pentru cultură şi ed u caţie so cia listă Iaşi, anul X II,
Timp eroic
Ţ ara noastră, în treg u l n o stru popor tră ie sc în aceste
zile care lasă to t m ai m u lt in u rm ă cataclism ul n a tu ra l de
la 4 m artie, un a d e v ă ra t tim p eroic. Eroism este te rm e n u l
ce caracterizează p le n a r a c tiv ita te a p rim u lu i om al p atriei,
se cretaru l g e n e ra l a l P a rtid u lu i C om unist, p reşed in te le ţă rii
noastre, to v arăşu l N icolae C eauşescu — com unistul de om e­
nie care nu a p re c u p e ţit nici un efort, nici o clipă de odihnă,
affindu-se m ereu, de la p rim e le o re ale acelei zile g re u de
u ita t şi p în ă astăzi, în fru n te a acţiu n ilo r de sa lv a re a oa­
m enilor — b u n u l cel m ai de p re ţ al so cietăţii n o astre, — de
rec u p e ra re a b u n u rilo r m ateriale, de în g rijire a celor ce a u
a v u t de su ferit, şi de coordonare a excep ţio n alu lu i efo rt al
o am enilor m uncii din ţa ra n o astră p e n tru a recu p e ra p ie r­
d erile econom ice p ricin u ite de seism. P rez e n ţa to v arăşu lu i
N icolae C eauşescu şi a to v arăşei E lena C eauşescu în zonele
afectate a in su flat noi fo rţe şi energii, in d icaţiile şi reco­
m an d ările se c reta ru lu i g en erai co nstituindu-se ca u n ad e­
v ă ra t în d re p ta r în m unca p e n tru în lă tu ra re a consecinţelor
seism ului şi n o rm alizarea v ieţii econom ice sociale şi c u ltu ­
ra le a patriei. P ild a de eroism a t o v a r ă ş u l u i N icolae
C eauşescu a lu m in a t ca o fla c ă ră vie m unca d îrză a m unci­
to rilo r şi ţă ra n ilo r, a ostaşilor, a fem eilo r şi p io n ierilo r de
pe to t cuprinsul p a trie i care, strîn s u n iţi în ju r u l P a rtid u lu i
C om unist R om ân, şi-чаи co n cen trat fo rţele , m uncind fă ră răgaz
pe v astu l şan tier al re fa c e rii şi reco n stru cţiei. Z ilnic, presa,
rad io u l şi televiziunea n e -a u o fe rit in fo rm aţii sten ice despre
m inunatele roade a le acestei im p resio n an te so lid a rită ţi co­
m uniste : „Toţi ca u n u l“, „Aşa am h o tă rît, aşa va fi“, „Liberă,
stăpînă, conştientă de în a lta ră s p u n d e re p e n tru d estinele
ţă rii, clasa m uncito are acţionează în tr-o sin g u ră d irecţie :
în ain te !“. „F o rţa p oporului condus de p a rtid “, „P roducţie
su p lim en tară p e n tru g răb ire a refacerii, p e n tru în d ep lin irea
n eab ătu tă a pro g ram u lu i de dezv o ltare econom ico-socială a
p a trie i“, „C ontul om eniei — ex p resie a în a lte i con ştiin ţe civi­
ce“ — sîn t num ai cîteva d in tre titlu rile care n e -a u în tă rit
convingerea că avem un popor p u tern ic care, sub conducerea
p artid u lu i, poate depăşi orice d ificu ltate pe d ru m u l lum inos
pe care şi l-a propus. A cest a d e v ă r a fost co n firm at d e cu­
v in tele în flă c ă ra te ale se c re ta ru lu i g e n e ra l al p a rtid u lu i :
„Stă în p u terea n o astră, a în tre g u lu i n o stru popor, condus
de p a rtid , să depăşească, ca de a tîte a o ri d e-a lungul anilor,
aceste m om ente grele, să asig u re m ersu l fe rm în a in te al în ­
treg ii n o astre societăţi p e calea socialism ului, a b u n ă stă rii
şi p ro g resu lu i“.
R ealităţile p rezen te dem onstrează şi m ai p re g n a n t ro lu l
conducător al p a rtid u lu i în societatea socialistă, precum şi
adeziunea p rofund ă a în tre g u lu i popor la p olitica p artid u lu i.
N um eroasele în tîln iri ale conducerii p a rtid u lu i din aceste
zile, analizele lucide şi h o tă rîrile p ro m p te lu a te la fa ţa locu­
lui au re le v a t încă odată c a ra c te ru l ştiin ţific al p o liticii
p a rtid u lu i, fo rţa cen tralism u lu i dem ocratic. L a şed in ţa din
17 m artie a C om itetului P o litic E x ecutiv al C.C. a l P.C.R.,
după o analiză m in u ţio asă a pagubelor m ateriale, a d au n elo r
în re g istra te în econom ia ţă rii, a d istru g e rilo r şi a v a riilo r în
co n stru cţiile fondu lu i locativ şi edificiilor publice şi adm i­
n istrativ e, înţeleg în d u -se n ecesitatea u n ei in te rv e n ţii im e­
diate, a fost tra s a tă o rganelor şi o rg an izaţiilo r de p a rtid sa r­
cina de a m obiliza to ate fo rţe le în v e d erea lich id ării în cel
m ai sc u rt tim p a d istru g e rilo r provocate de seism , de a re a ­
liza indicatorii p lan u lu i de sta t pe acest a n în scopul în d ep li­
n irii in teg rale a P ro g ra m u lu i p a rtid u lu i. „C om itetul P olitic
E xecutiv îşi exprim ă convingerea că eroicul n o stru popor,
care a dovedit a tîta fo rţă , energie şi elan re v o lu ţio n a r în
zilele grelei în cercă ri p rin care a tre c u t, va reu şi să depă­
şească cu succes to ate consecinţele econom ico-sociale ale
calam ităţii, asig u rîn d în d e p lin ire a n ea b ă tu tă a politicii p a rti­
dului şi statu lu i, edificarea în cele m ai b u n e condiţii a socie­
tă ţii socialiste m u ltila te ra l dezvoltate în p a tria n o a stră “. A -
ceasta este concluzia în su şită de toţi oam enii m uncii, de toţi
cei care au p a rtic ip a t cu în tre g e lan u l şi cu to a te fo rţele la
re facerea econom ică a ţă r ii şi la n o rm alizarea econom ico-
socială în zilele ce definesc acest tim p eroic a l isto rie i n ea­
m ului rom ânesc.
CRONICA
In c e le la lte p a g in i
George Lesnea la 7 5 de ani
Prof. dr. ing. VIRGIL F0CŞA
Acţiunea seismică şi comportarea
clădirilor la cutremur
VIRGINIA ISAC
Scrisori de la Plevna
nr. 12 (582), vin eri, 25 m artie 1977, 10 pagini, 1 leu
Umanism
în acţiune
A desea în cercăm şi n u reuşim în to td ea­
u n a să cuprindem în tr-o preleg ere de
două o re sensul şi co n ţin u tu l no ţiu n ii de
um anism . A şa cum b in e s-a precizat în
un ele stu d ii recente, c h ia r în cad ru l filo­
zofiei m a rx iste avem d e-a face cu o m ul­
titu d in e de p la n u ri şi d e accepţiuni în
care este u tilizat în m od c u re n t term en u l
de um anism : ca p rin cip iu sau ca a titu ­
dine, ca id eal sau ca m işcare reală, ca
teorie sau ca ideologie, ca v alo are sau
ca ad evăr, ca esenţă sau ca ex isten ţă a
om ului.
N u n e pro p u n em să consem năm valoa­
re a de p rin cip iu a id eii de um anism ,
ş tiu t fiin d că c h ia r şi în această ipoteză
um anism ul este ex p resia cea m ai sin te­
tică a conştiinţei d e sine a om ului lu a t
ca specie. C ataclism ul n a tu ra l c are a zgu­
d u it şi sîn g erat ţa ra , u rm ă rile sale n e ­
faste, răn ile p ricin u ite, pagubele inestim a­
bile au re lie fa t cu p u te re p ro filu l sp iri­
tu a l a l om ului societăţii noastre care ne
oferă o a u ten tică lecţie despre um anism ,
o lecţie scrisă şi v o rb ită p rin fapte.
L a răd ăcin a fap telo r n o a stre stau n e­
clin tite dragostea de p a trie , d ă ru ire a p en­
tr u în ă lţa re a noului tim p socialist. C unos-
cînd cel m ai bine, p rin contact nem ijlo­
cit şi ap licarea cea m ai in tim ă şi to tală,
în treag a sta re de lu c ru ri p rovocate de cu­
A lex an d ru CIUCURENCU : tre m u r şi perspectivele evoluţiei u lte ri­
„E liberarea" oare a v ieţii econom ico-sociale a ţă rii,
to v arăşu l N icolae C eauşescu a d e c la ra t :
„Sîntem ferm h o tă rîţi să nu schim băm
cu nim ic p rogram ul de dezvoltare a ţă ­
rii şi nici p rogram ul de rid icare u n ive­
lului de tra i al poporului". E ste o idee
Un poet al pămîntului călăuză care îşi trag e seva din în altele
tră să tu ri m o rale ale om ului nou — pa­
triotism ul, om enia, sp iritu l de so lid ari­
tate, răsp u n d erea, g rija p e n tru b u n u rile
„Viu cu in te n sita te (...) n eastîm - niană, su g erînd m isteru l : „D e-aici în treg u lu i popor, sp iritu l de în tra ju to ra re
p a r in ochii lui afu n zi şi trezi de începe vrem ea cu sc h itu ri p rin po­ tovărăşească care, toate, se m anifestă cu
v ie ta te iscoditoare ; n e a stîm p ă r în ie n i,/ Cu sco rb u ri p ă ră site şi şerpi deosebită p u te re şi cu generozitate in a-
e x p re sia feţei n eco n te n it lu m in ată
p e sub b uşteni,/ D e-aici începe tain a ceste zile.
şi u m b rită de p u zd eria îm bulzită a cu zbo ru ri de ieru n ci“. N ostalgia
g în d u rilo r“. ...P rofilul sc h iţa t de Io­ Societatea socialistă solicită, p rin toate
difuză şi sensualisrrtUl ra fin a t din stru c tu rile sale şi la o scară u riaşă, p a r­
n el T eodoreanu acum p atru zeci de D im ineaţa am intesc de p riv eliştile
an i e v alab il şi astăzi, cînd la 25 ticip area n u n u m ai activ ă şi creatoare,
arg eşen e a le lu i Ion P illâ t : „Un d a r m ai ales conştientă a m aselor la toate
m a rtie G eorge L esnea n u m ă ră şap­ d ru m ce suie dealul se m în tu ie în
te decenii şi ju m ătate. V îrstele în acţiunile d e im p o rta n ţă vitală. Cu a tit
c e r./ C uibar de soare, iazul, p rin m ai m u lt se im p u n e a te n ţie i ideea cu­
m ers au d ev en it volum e, poezie, tre stii se d ezb in ă ,/ C irezile pasc prinsă în P ro g ram u l p a rtid u lu i n o stru ,
adică e x p erien ţe, ritm u ri, c o n fru n ­ m olcom, de parcă beau lu m in ă“.
tă ri cu tim p u l devorator. în Veac idee focalizatoare p o triv it căreia societa­
A necdote in m an ieră cronicărească tea socialistă m u ltila te ra l dezvoltată p re ­
tîn ă r (1931) se în cru cişa u ecouri de (Ştefan cel M are, R ăreşoaia, K irio
poezie clasică şi vagi te n ta ţii mo­ supune ca obiectiv ^fundam ental, posibil şi
K ir V arlaam ) continuă pastişele în necesar, nu n um ai prezenţa u n o r factori
d e rn e ; de o bservat, c o n tra r stru c ­ sp irit a rh a ic ale lui Al. O. Teo­
tu rii feb rile , în clin area sp re con­ de o rd in tehn ico -m aterial şi organizatoric,
doreanu, Scene bahice din M. Sa­ un în a lt n ivel de in d u strializare, autom a­
tem plaţie. T rep ta t, p o etu l îşi com­ doveanu şi Al. O. T eodoreanu ap ar
p u n e o m ască de rapsod, evocator tizare, cib ern etizare etc., ci şi un om m ul­
în v a ria n te noi. Ca n otă proprie, tila te ra l dezvoltat, d e fin it n u p rin m odul
de cortegii voevodale .cap tiv at de de m en ţio n at sen tim en tu l a c u t a l
crom atica vechilor fresce m oldo­ d e re c e p ta re şi m an ip u lare a v alo rilo r,
p re fa c e rii lu cru rilo r în ra p o rt cu ci p rin ac tu l creaţiei şi a l d ă ru irii d e sine.
v eneşti, c în tă re ţ to to d a tă al fru ­ tim p u l : „E m ultă v rem e-n m ine“,
m useţii fem eii, d a r şi p oet al n a tu ­ A firm area eroism ului ca v alo are fu n d a­
rii. L irism u l, le g ă tu rile a fectiv e cu — su n ă o confesiune din Izvod ; m entală a individului şi a colectivităţii
v rem ea d o arm e-n poet „ca v u ltu ru l stru ctu rează în treag a concepţie a um anis­
păm în tu l, p ropensiunea sp re legen­ p e stîn c i“ (M i-am a d u n a t tris te ­ m ului.
dă sîn t tră s ă tu ri p rin care el se ţea) ...
U m anism ul societăţii n o astre — um a­
în scrie în m atca sen sib ilităţii m ol­ L im bajul din C întec deplin (1934)
a cîştig at în siguranţă. T ablouri n i­ nism ul m a rx ist — conturează o problem a­
doveneşti (filonul Sadoveanu), con­ tică nouă şi specifică în p la n teo retic —
p one sau persane, desene în tuş.
trib u in d , a lă tu ri de alţii, la o poésie stu d ie re a um anizării in d iv id u lu i şi a co­
du te rro ir. In tr-o in c a n ta ţie (Sihla), lectiv ităţii, ia r în p lan p ractic devine o
Const. CIOPRAGA m işcare re a lă — fă u rire a societăţii so­
se aud su n ete din poezia sadove- (co n tinuare în pag. 6) cialiste şi com uniste, c e n tra tă pe un sis­
tem de v alo ri u m aniste specifice, — de­
r B ărbatul ţării
vine um anism în acţiune.
în societatea n o astră îşi găseşte o de­
p lin ă v e rific are teza elab o rată de M arx
în „M anuscrisele econom ico-filozofice din
1844“ p e baza căreia n um ai com unism ul
N e m ai lo v iră p lo i şi-n a lte perioade p e rm ite „o re în to arcere com pletă şi con­
ştientă, d esăvîrşită în cadrul în treg ii
A m fo st su p u şi cu toţii la g rele încercări com plexităţi a dezvoltării de p înă acum
Dar cîm p u l s-a-n cărcat m ereu de roade a om ului p en tru sine la sta re a sa de om
Nu s-a lăsat în v in s ci a ţîşn it in flori. social, adică de om um an. A cest com u­
nism , ca n atu ralism d esăv îrşit = um a­
N e m ai lo v iră brum e şi se c e te le lu n gi nism , ca um anism d e săv îrşit = n a tu ra ­
D ar case-am în ă lţa t d in tem elie iară lism ; el e ste ad e v ă ra ta rezo lv are a con­
flictu lu i d in tre om şi n a tu ră şi d in tre om
Chiar dac-ar crede u n ii c-a cestea n e în v in g : şi om, ad e v ă ra ta so lu ţio n are a conflictu­
Sintern stă p în i şi lib e r i şi zid itori de ţară. lui d in tre ex isten ţă şi esenţă, d in tre o-
b iectiv are şi au to afirm are, d in tre lib e r­
N u n e în v in g n ic i brum e n ici p lo ile p rea m ari ta te şi necesitate, d in tre individ şi spe­
Căci noi sîn tem şi apa şi fo cu l în m işcare cie. El este dezlegarea enigm ei istoriei şi
In noi e x ista casa, în noi e x istă ţara e conştient că este această dezlegare“.
Ş i ne zidim la tem elia ţă rii fiecare. P e n tru u n în treg po p o r care u rcă tr e p ­
tele p rogresului, a le socialism ului, acea
Ş i p runcul stîn d în lea g ă n şi v a jn icu l stejar noap te de 4 m a rtie v a ră m în e în m em orie
Ce stă cu arm a-n m ină hotarul să ni-1 ţină nu n um ai ca o noapte a g estu rilo r în tre ­
Cu toţi zidesc, şi ţara se-n a lţă -n viitor
M ai m în d ră şi m a i p lin ă de lum ină. ru p te şi a p riv irilo r fă ră cuvinte, ca o
noap te a ap rigului dezastru, ci şi ca un
B ărbatul care — odihnă nu cunoaşte p u n ct de re fe rin ţă p e n tru so lid aritate cu
Şi-alătu rea se-arată la greu ca şi la bine, a d e v ă ra t um ană în fa ţa ab su rd u lu i şl cum —
A cela n i-i prieten şi frate şi p ărin te :
Cu to ţi zid im ca ţara m ai m îndru să-n lu m in e. (continuare în pag. 7)
E m ilian MARCU Savel DAVICU
 Scrisori de la Plevna
La 28 nov./10 dec. 1877 ro m ân ii, cucerind red u tele de
la O panez şi cap tu rîn d 7 000 de tu roi, au in tra t în P levna
şi a u făcu t p rizonier pe O sm an P aşa. C ăderea P levnei
e ra p rev ăzu tă şi a ştep tată în c ercu riie oficiale europene,
unde se discuta încă d in octom brie, p rin tre altele, şi des­
p re in d ep en d en ţa absolută a R om âniei şi Serbiei.
In rîn d u rile a rm atei rom âne din fa ţa P lev n ei dom nea
în c red erea în v icto ria ap ro p iată, v icto rie care av ea să
aducă elib erarea n aţio n ală, re sta b ilin d în ochii lor şi ai
lum ii, dem nitatea poporului rom ân.
Scrisorile, din care repro d u cem frag m en tele de m ai
jos, au fost trim ise de p oetu l T h eo d o r Ş erbănescu ru d e ­
lo r sale, V ictoria şi Io rd ach e Ş erbănescu. T heodor Ş e r­
bănescu (1839—1901), ale căru i v e rsu ri sentim entale, puse
pe m uzică, sînt, m ai m u lt sau m ai puţin , cunoscute astăzi
p rin in term ed iu l u n o r rom anţe, s-a n ăscu t la Tecuci şi
a u rm a t Şcoala m ilitară din Iaşi, pe care a absolvit-o în
1861 cu g rad u l de sublocotenent, fiin d cel m ai bun din
cei 17 care au fo rm at p rim a p ro m o ţie a acestei şcoli. M ai
tîrz iu dem isionează însă din a rm a tă , d a r se rein teg rează
în 1877. P e cîm pul de luptă, ca m a io r m iliţian în corpul
de stat m ajo r, a fost d eco rat cu cru cea de c a v aler al or­
d in u lu i „Steaua R om âniei“. P oeziile sale, strîn se în vo­
lum , şi publicate în 1902 de T. G. D ju v ara, n u cuprind
însă nici un ecou de pe fron t, d o ar un ep itaf p e n tru m e­
dicul C. Duşescu.
S crisorile, în lim ba franceză, în so ţite de tra d u c e re , de
care ne-am folosit, au fost p u b licate de I. E. T orouţiu în
S tudii şi docum ente lite ra re , vol. V, p. 193—206.
I viceversa.
Din faţa P levnei, 9 noiem brie 1877
Scum pul m eu unchi,
[ ...] Cit despre m ine v eţi şti că, deşi su n t la război
şi în d u r toate m izeriile unei cam panii, în o ţa ră lipsită
de toate cum este B ulgaria, m u lţu m ită lui D um nezeu
su n t sănătos şi nici un glonte turcesc n -a fost aşa de
ră u ca să m uşte din carn ea m ea ( ...) .
C it despre operaţiile care se desfăşoară în ju ru l
P levnei veţi şti că acest te rib il cuib al lui O sm an Paşa
este strîn s din toate p ă rţile şi dacă tre b u ie destul ca
să fie luat cu asalt, va tre b u i acum să depuie arm ele
şi să capituleze în vreo cincisprezece zile, din lipsă
de h ran ă şi m uniţii de război. C it p e n tru a p u tea face
o ieşire şi să se streco are în sp atele B alcanilor, după
се-şi vor fi croit un drum p rin tre liniile n oastre, este
cu n eputinţă, nu m ai are cai p e n tru a-i înhăm a la tu ­
n u ri şi apoi tru p ele sale su n t d eja dem oralizate. Se
spune că M ehm et Aii, care a co n cen trat fo rţele la Sofia,
va veni să-l d espresoare; d a r v e ţi şti că noi am luat
toate m ăsurile ca să fie rep ed e respins. T reb u ie să ne
aşteptăm la vestea că P lev n a şi to a tă a rm a ta Iui Os­
m an au căzut în m îinile a rm a te i ru so-rom âne. A stăzi
am prim it la c a rtie ru l g en eral v estea că R ahova a fost
ocupată de tru p ele noastre rom âne, sub com anda lui
Slăniceanu, după un atac viguros în d re p ta t contra
acestei poziţii. Ia tă un fap t de a rm e care va face m u l­
tă cinste tin e re i noastre arm ate, p en tru că îi ap a rţin e
num ai ei, căci ruşii nu au c o n cu rat nici in tr-u n fel.
D upă căderea P levnei to a tă a rm a ta n o astră va in ­
tra în ţa ră ; se speră şi se zice şi eu cred. De aceea vă
spun de pe acum ; la rev ed ere, în c u r în d .. .
A l dv. nepot
Th. Ş erbănescu
cav aler a l ord in u lu i
„S teaua R om âniei“
In ţa ră , M onitorul oficial d in 12/24 noiem brie 1877 co­
m unica ; „Zona ocupată de tru p e le rom âne form ează o
linie în tin să şi n e în tre ru p tă , c a re în aep e de la G riv iţa şi
u rm ează fă ră soluţiune de co n tin u ita te peste Vid, p în ă la
D olny-Etropol.
A ripa stingă, sp rijin in d u -se pe tru p e le im p eriale ale
C orpului al IX -lea (K rüdner), este fo rm ată de D iviziu­
nea a 2-a, sub com anda colonelului Cerchez, care ocupă
to to d ată tra n şeu rile şi p a ra le le n o a stre în fa ţa în tă ririlo r
inam ice. Apoi im ed iat lîngă D iviziunea a 2-a încep b i­
v u a c u rile D iviziunei a 3-a, com andată de colonelul G eor­
ge A ngelescu, care se în tin d în a in te a V erbiţei şi în faţa
p o ziţiunilor inam ice de la B ucova, av în d asem enea tru -
p e le s a le d etaşate p e n tru ocuparea re tra n şa m e n te lo r şi a
lu c ră rilo r n oastre de în tă riri. P re lu n g ire a acestei lin ii o
form ează brigada S achelarie, care ocupă red u tele, săge-
te le şi lunetele n o astre în fa ţa Opanezulud, a v în d şi tru p e
în re zerv ă spre a se a ru n c a p e p u n te le care a r fi atacate.
Apoi vine brigada de cavalerie R oznovanu, care m enţine
leg ă tu ra în tre tru p e le ro m ân e de pe m alu l d re p t şi stîng
al V idului şi se ţin e în contact cu D iviziunea a 4-a peste
Vid, sub com anda g en eralu lu i R acoviţă, com pusă din b ri­
gada C antilli, brigada B orănescu, b rig ad a de călăraşi F o r-
m ac şi brigada de roşiori C reţea n u şi care tru p e, ia rîn -
dul lor. se leagă de D iviziunea im p erială de g ren ad ieri
a g en eralu lu i D anilov. De aici apoi încep tru p e le im pe­
ria le care continuă cercul îm p re ju ru l Plevnei, g ardă, in ­
fa n te rie şi cavalerie, tru p e le g en e ra lu lu i Skobeleff şi Zo-
tow şi se îm p reu n ă cu C orpul a l IX -le a (K rüdner)/ care
este pe a rip a stîngă a n o a stră “.
II
In fa ţa P levnei, 18 noiem brie 1877
Scum pă şi bună m ătuşă.
[.. .] P ro fit de ocazia care se p rezin tă p rin dom nul
S tălpeanu, care venind să-l vadă pe fiul său la P le v ­
na, am avut ocazia să-l văd şi eu, p en tru a -ţi scrie
d irect ţie şi a te ruga să răsp u n zi la scrisorile mele,
d indu-m i totodată veşti desp re să n ă ta te a unchiului şi
despre voi to ţi [ ...] . Ce să -ţi m ai spun de pe aici ?
Nimic ; doar că aşteptăm d in tr-o zi in alta cap itu larea
P levnei şi a lui O sm an Paşa.
In to t cazul, dacă nu mă în to rc doborît sub povara
gloriei, voi veni plin de reu m atism e, pînă în tr-a tîta
um ezeala şi frig u l au sa tu ra t oasele n o astre [ ...] .
N epotul tă u
T heodor
In tot cursul lunii noiem brie, „depeşe teleg rafice“ a-
lu n ţau o vrem e cu to tu l defav o rab ilă, c o n cen trări de tru -
>e tu rceşti la Sofia şi silinţele acesto ra de a veni în aju -
oru l P levnei, unde O sm an n u m ai p rim ise provizii de o
ună. De la C onstantinopol, zvonuri de ev acu are a P lev -
,ei şi de pace, în tim p ce S erb ia se în arm ează sp re a
it r a cu rîn d în acţiune. B ulg ari şi tu rc i, înfom etaţi, fug
in Plevna. I
III
23 noiem brie 1877
în c ă şi to t în fa ţa Plevnei
D ragă m ătuşă V ictoria,
[ ...] în s tră in a t cum su n t în aceste p arag in i sălb a­
tice, în d u rîn d n en u m ăratele oboseli şi lip su ri ale ră z ­
boiului, sim t nevoia de a coresponda cu cineva din
cronica • 2
>)>:;< r<» Ï 7 -V Urnim: \у.щ,
vî \c > ţ;. 4 !><
Schiţe din război. Plevna (The U u stratcd London News,
3 nov. 1877).
ţa ră , care să-m i fie drag, precum îl iubesc pe unchiul,
care la rîn d u l lui, recunosc, m -a iu b it destul de m ult.
D in n en o ro cire el e bolnav şi n u poate să-m i ră s ­
pundă decît p rin m ina unei m ătuşi leneşe, dar, slavă
D om nului, politicoasă [ ...] .
Acum cînd su n t sig u r p e n tru răsp u n su ri, nu voi
lipsi de a scrie unchiului din cînd în cînd, căutînd să-i
dau v eştile cele m ai im p o rta n te de pe aici.
P e n tru m om ent n -am m ai nim ic nou ; suntem to t
în ju ru l P lev n ei care e bine în cercu ită şi O sm an va
fi n ev o it să capituleze peste zece zile. C înd vom in tra
în v in g ăto ri în P levna n u voi în tîrz ia să v ă dau vesti
D eocam dată P lev n a n um ai se a ra tă ochilor noştri.
De pe în ălţim ile, care su n t în stă p în ire a no astră, o
priv im to t tim p u l şi ni se p are că a re toate adem eni­
rile unei frum oase fem ei d orite. E o a d e v ă ra tă cadînă,
păzită de to t a tîţia eunuci cîţi soldaţi sunt. D ar o vom
strîn g e în b raţele n o astre pe această cadînă [ ...] .
P înă atunci îm i petrec vrem ea căla re de d im ineaţa
pînă seara. Fie tim p frum os sau u rît, tre b u ie să c ălă­
rim şi adeseori cînd ne în to arcem seara, suntem p re ­
făcuţi în tr-o bu cată de noroi.
In astă seară chiar, în ceasul cînd v ă scriu, prim im
o rd in u l să fim gata m iine d im ineaţă, la şap te ceasuri,
cu cinci batalio an e şi două b aterii, p e n tru a ne duce
in tr-u n loc am en in ţa t de o ieşire a lui O sm an. Şi bate
u n v în t al d racu lu i. M iine poate că v a ninge [ ...] .
N epotul v o stru
T heodor
Şi iată ce răsp u n d e M ihail K ogălniceanu, de pe banca
m in isterială, în şed in ţa d in 23 nov./5 dec. a A d u n ării de­
p u taţilo r, unei in te rp e la ţii : „ [. . .] D om nilor, cînd am
d e c la ra t in d ep en d en ţa, am d e cla rat-o cu p reced erea u n u i
a lt vot, unei a lte d ecla ra ţii an te rio a re , p rin care am ru p t
legăm intele n o astre secu lare cu în a lta P o a rtă şi cu aceas­
tă ocaziune n u noi am d e c la ra t rezbelul, ci T urcia, care
începuse să bom barde oraşele n oastre. A şa ştie ţa ra , aşa
ştie E u ro p a în treag ă. Şi atunci, cu ocaziunea discuţiunei
ce a u rm a t în această A dunare, to t dom nii M issail şi P an -
tazi G hica au a ră ta t că oştirea aceea, şezînd neco n ten it
d e-a lungul D unării, tre b u ia să se dem oralizeze şi în a-
d ev ăr la în cep u t eraiu unii care cred eau că o a rm a tă care
pe atu n ci se vedea um ilită, m a ltra ta tă , nu num ai de că­
tre străin i, d a r c h ia r de u n ii d in ţa ra n o astră, care cre­
deau că acei ţă ra n i în ju g a ţi la plug şi cocoşaţi sub sapă
nu erau capabili să d esfăşu re o b ra v u ră m ilitară. Cu
to a te acestea ev en im en tele p e tre c u te în u rm ă au dovedit
ce este acea a rm a tă şi cîtă b ărb ă ţie şi v ite jie este în v i­
nele rom ânului. (Aplauze).
D om nilor, să nu ziceţi că în rezbelul actu a l noi tre b u ia
să stăm pe m alul D un ărei, tu rc ii dincolo şi noi dincoace,
şi cu tu n u rile n o astre de la C alafat şi de la T u rn u să tr i­
m item bom be peste D unăre, căci atu n ci n u am fi făcu t
decît să a ră tă m b una fab ricaţie a tu n u rilo r n o a stre şi
tiru l nostru m ai m u lt sau m ai p u ţin ex act [. . .] m i se va
zice că în acest rezbel locul n o stru nu e ra la Plevna. Ei
bine, dom nilor, [. . .] tocm ai la P lev n a e ra locul nostru,
acolo e ra cheia o p era ţiu n ilo r m ilitare, acolo era cheia
n o astră de a p ă ra re “.
V irginia ISAC
Ion PETRO VICI ; „E xecuţia“ N icolae PO PA :
Cum a început răscoala
L u p ta a p o rn it în ian u arie 1907, de la Flăm înzi şi din satele
învecinate.
In feb ru arie, lu p ta deveni în d îrjită la Flăm înzi, îm potriva a re n ­
daşului exploatator, саге-şi avea o slugă devotată în fratele lui,
d u blat de v ech ilu l-ad m in istrato r. P rin tre cei din fru n te a răscu ­
la ţilo r se găsea în v ă ţă to ru l Al. M axim , îm preună cu p ensionarul
Const. B udeanu şi cu Tom a Săvescu. A lex. M axim era cunoscut
p rin o rganizarea unei cooperative şi a băncii populare din F lă­
m înzi. A lătu ri de el a av u t un m are n u m ăr de săteni, gata p en tru
orice sacrificiu, p en tru a firm a rea d re p tu rilo r lo r şi în făp tu irea
u n o r rev en d icări legitim e.
L a 21 feb ru arie, sătenii din Flăm înzi, L ăţăi, U riceni (azi X.
Bălcescu), P risăcani şi alte sate m ai m ici au p o rn it o acţiune m ai
viguroasă. C en tru l răscoalei e ra în regiunea tîrg u lu i H îrlău, de
unde s-a în tin s în ju d e ţe le B otoşani, Iaşi şi D orohoi. în v ă ţă to ri,
studenţi şi alţi fru n ta şi ai satelo r erau în prim ele rîn d u ri. In ­
te rv en ţia a u to rită ţilo r n-a av u t nici o u rm are p e n tru potolirea spi­
ritelo r, în tru c ît nu se satisfăcea nim ic din rev en d icările ţăran ilo r.
A dunaţi de p rin sate, în m ari convoaie, ţă ra n ii răscu laţi au
ajuns în oraşul B otoşani, voind să-şi facă auzite doleanţele şi să
a trag ă ate n ţia populaţiei orăşeneşti asu p ra m izeriei in care se zbă-
teau, sub ochii in d ifere n ţi sau c h iar ostili ai au to rităţilo r.
E ram elev în clasa a VI-а de liceu şi, îm p reu n ă cu alţi colegi
de p rin sate, p riv eam cu entuziasm la convoaiele de ţă ra n i care
tra v e rsa u străzile o raşu lu i strig în d lozinci cu d rep tele lo r re v e n ­
d icări îm p o triv a m oşierilor şi arendaşilor. în fru n te a lo r era u doi
tin e ri în costum e orăşeneşti, pe ca ré -i credeam studenţi. N e-am
a lă tu ra t şi noi convoaielor de m anifestanţi. în acest tim p, prefectu l
Ju les Văsescu încerca să fugă : cînd m an ifestan ţii in tra u în oraş
pe b a rie ra D orohoiului, el alerga cu tră s u ra la b a rie ra laşu lu i şi
O ciocnire sîngeroasă s-a produs în ziua de luna, 5 m artie 1907.
Ţ ăran ii din ju d e ţ in v ad aseră oraşul. U n convoi m ai m are venea din
satele U ngureni, M ănăstireni, U nţeni, întîlniindiu^se cu ţă ra n ii
din com unele G orbăneşti, B urla şi Sorocani. A ceştia veneau înco­
lonaţi, cu d ra p e l şi gornişti, toţi fiind în a rm a ţi cu ciomege, furci,
h îrleţe. P e şoseaua spre B otoşani li s-a u m ai a lă tu ra t săten i din Ro­
şiori şi R ăchiţi. L a B a riera R ăchiţi, însă, n u li s-a în g ăd u it in tra ­
re a în oraş. A tunci săten ii au p ă tru n s, pe străzi m ai lătu raln ice,
pînă în tîrg u l vitelor, devastînd, în calea lor, unele p răv ălii, în ­
tru c ît destu i negustori îi speculaseră cu m ă rfu rile de care aveau
absolută nevoie. A u to rităţile au adus tru p e din b atalionul 8 v în ă-
t'ori, com andat de m aio ru l G. B oureanu, v rîn d să treacă la re p re ­
salii. T ru p a e ra cu baioneta la arm ă. D ar ţă ra n ii nu s-au lăsat
intim idaţi. S -a com andat foc. S -a tras, zadarnic, m ai în tîi o salvă
în aer, apoi s-a tra s în plin, în m area m ulţim e de ţăran i. L upta era
inegală, în tru c ît săten ii nu dispuneau dé nici un fel de a rm a ­
m ent. Au căzut atunci m o rţi p a tru ţă ra n i, ia r nouă au fost grav
răn iţi. In tre cei m o rţi a fost şi D u m itru Ionel din satu l M înăsti-
reni, căru ia i-a răm as soţia văduvă, cu tre i copii mici, fă ră nici un
sp rijin . C onsăteanul său P in tilei D ănilă a fost grav ră n it şi, peste
p u ţină vrem e, a m urit. în t r e m orţi au m ai fost Const. S urugiu din
D orobanţi, Ion C. M ateiuc d in C osteşti, ia r în tre ră n iţi, sătenii
Leon şi Ilie H orceag, p recu m şi N icolae H orceag, ta tă l com pozito­
ru lu i Savel H orceag, to ţi din sa tu l D orobanţi, fra ţi în tre ei. S tră ­
zile oraşului erau în ro şite de sînge nevinovat. Ţ ăran ilo r răscu laţi
li s-au d at gloanţe în loc de pîine.
In toiul busculadei s-a p e tre c u t un caz care iese din com un
p rin c u raju l a ră ta t de cel care l-a făptuit. T în ă ru l M ihai Ilie D ă­
nilă, din satu l M înăstireni, care-şi făcea stagiul m ilitar cu schim bul,
a lu at şi el p a rte la m an ifestaţia din B otoşani. B rav în d atacu l
ostaşilor şi văzînd situ a ţia g rea a ţă ra n ilo r, cu m ult curaj, a lu at
un jug d in tr-u n a te lie r din piaţa în care se găseau săten ii şi, tr e -
cînd p rin tre baionete, s-a dus d irect la m aiorul B oureanu, căruia
i-a pus ju g u l pe um eri, spu n în d u -i : „aşa sînit ju g u iţi ţă ra n ii de
că tre aren d aşi şi m oşieri“.
Ţ ăranii om orîţi şi ră n iţi în d im ineaţa de 5 m artie, la B otoşani,
au fost prim ele victim e ale răscoalei din 1907.
îm p reu n ă cu colegii de la liceu, am au zit îm p u şcătu rile din
cursul acestei ciocniri, tocm ai eram la ora de istorie. In re c re a ­
ţie, am p leca t im ed iat la looul trag icelo r întîm p lări, d a r am aju n s
p re a tîrziu , n u m ai u rm ele de sînge se m ai p u teau vedea pe locul
unde fusese lupta. în aceeaşi zi, alţi săteni, nep u tîn d să-şi stă-
pînească indignarea, a u d ev astat locuinţele din oraş ale lui L eon
C ostiner şi ale a lto r arendaşi.
D upă tre i zile, la 8 m artie, N. Iorga scria în „N eam ul R om â­
nesc“ un artico l fu lm in an t în care a zu g răv it în term en i vehem enţi
poziţia celor două tab ere : ţă ra n ii de o p a rte şi m oşierii şi arendaşii
de alta.
R ăscoala s-a întins în toată ţara, cu d ev astarea conacelor boie­
re şti d a r şi cu asasin area ţă ra n ilo r nevinovaţi, cu u rm ă rire a şi
a re sta re a capilor răscoalei, care nu s-au p u tu t salva. L a Flăm înzii
lu i M ochi Fischer, C ornii lui F r. C ostiner, S alcea şi Plopenii
lu i Al. C antacuzino-P aşcanu, B ăneşti şi Jo ld eşti ale lui Je a n K apri,
F întînelele lui B uicliu, H ancea lui Al. R osetti şi la a lte m ulte co­
nace din ju d e ţu l B otoşani, casele au fost d evastate p e n tru ca să
se a rd ă şi condicile odioase, cu socoteli false, p o triv it căro ra
ţă ra n ii erau în cărcaţi la p lă ţi şi în şelaţi la m ăsu răto a rea p ăm în tu -
rilor.
A restările şi condam nările la în ch iso are curgeau zilnic. M ihai
Ilie D ănilă, ţă ra n u l curajos care a c ău ta t să determ ine, p rin epi­
sodul cu ju g u l pus pe u m e rii m aiorului, fra te rn iz a re a soldaţilor
cu răscu laţii, a fost a re sta t, ju d eca t şi condam nat la 5 ani în ch i­
soare, pe care i-a executat, nebeneficiind de am nistie, p en tru că
e ra ostaş în term en.
U lterio r, în anii construcţiei socialiste, în ţa ra noastră, acest
ţă ra n a dus o activă m uncă de lă m u rire p rin tre consăteni p en tru
în scrierea în cooperativa agricolă de producţie.
După lu p tele sîngeroase din trecu t, p en tru curm area n ed rep ­
tă ţilo r, ţără n im e a rom ână tră ie şte astăzi o viaţă nouă, în tr-o ţa ră
lib eră şi independentă, care p rin progresul ei în toate dom eniile,
sub conducerea p artid u lu i, se afirm ă cu p re sta n ţă în tre ţă rile lum ii.
Em il DIACONESCU
„R epresiunea“

De vineri
pînă vineri
V ineri 4 m artie. E o d u pă-am iază
cu a d e v ă ra t superbă, p lutesc p rin
soarele de m iere.
„T are m i-e frică, m aică“. „De ce
ţi-e frică, m am ă ?“. „De că ld u ra a -
ceasta. De n -a r fi un c u tre m u r“. U ite
aşa m -a ţin u t în ultim ele două săp tă-
m îni. S-a sclerozat b iata m aică-m ea,
îm i ziceam , stătea, se u ita pe geam
şi se tînguia. A şa a fost cald în 1940,
zicea. Ei, p a rc ă n -a m ai fo st o dată,
cînd cu cîntecul acela „E p rim ă v a ră în
ia n u a rie “ ... (Din re la ta re a unei p ro ­
fesoare).
Niu-mi vin e să m erg acasă, m ai ales
că la ora oinci m -aş duce la cenaclu,
la „Casa P ogor“. In tru la ro tise ria de
pe strad a D im itrov, d a r p u ii ab ia au
fost puşi pe rotisor. N -am nim ic de
citit. C um păr „R om ânia lite r a ră “. O
pagină cu poezii de V eronica P o ru m -
bacu, le citesc, g înd in d u -m ă în tre a ­
căt la d estinul lite ra r al acestei poete,
pe care am în v ăţat-o în şcoala ele­
m en tară. Poezii de bună fa c tu ră , un
patos reţin u t, un plîns p a rc ă m ereu
stăvilit.
A m zis : cu trem u r ! şi n e-am re p e ­
zit spre ieşire, d a r p arc ă n u aveam
nici u n spor. C red că a d u ra t zece se­
cunde ieşirea. A fară am v ăzu t m ai
în tîi luna şi B iblioteca c e n tra lă clă-
tinîndu-se. U n tram v a i v en ea cu v ite ­
ză d in sp re Copou, leg ăn în d u -se ca un
tra n satlan tic. Sau poate m i s-a p ăru t.
Se auziră ţip ete pe stra d a D im itrov.
F um şi cărăm izi — în m ijlocul s tră ­
zii. P ornim intr-acolo , se p a re că cine­
va a fost lovit. Dacă plecam cu cîte-
va m inute m ai d evrem e ? D a r cit e
ora ? în treb . NOUA DOUĂZECI ŞI
TREI. C easul m eu e ra cu o o ră în
urm ă.
T rec m ai m ulte autobuze, în sp re Co­
pou, ceea ce îm i dă im presia că nu
s-a în tîm p la t nim ic grav. Şi totuşi :
ce-o fi acasă ?
C inem atograful „Copou“ e ra tix it,
m ai ales cu tin eri, la film ul „A frica
E x p res“. T oată lum ea s-a n ă p u stit spre
ieşiri. Nu vă sp eriaţi, clăd irea rezistă
la şap te grade, strig ă a rh ite c tu l V.,
p re z e n t în sală, cu soţia şi copilul. D ar
lum ea iese, cum se nim ereşte, stînd
apoi ciotcă în ju r u l cinem atografului,
D upă 20 de m inute resp o n sab ilu l a-
n u n ţă că film ul va ru la în co ntinuare.
Cei m ai m u lţi sp ectato ri re in tră în
sală.
In P iaţa U nirii ! — oam eni şi m a­
şini — salv are, circu laţie, pom pieri.
L um e în costum de casă, cu cîte o h a i­
n ă a ru n c a tă în grab ă pe u m eri. „La
m in e-n casă. to tu l este zob“ spune o
doam nă. T ram v aiele n u m ai circulă.
P ornim p e jos sp re T ătăraşi. P e stra d a
Cuza-V odă v itrin e le m agazinului ali­
m en tar sîn t zob. P este to t cărăm izi,
oam eni în panică. O are ce e acasă ?
A re z ista t „ tu rn u l“ ? D a r n u p o t con­
cepe că n -a rezistat. Şi dincolo, la
B uzău ? O fi fost şi acolo c u tre m u r ?
T recînd pe lingă F ilarm o n ică mă
gîndesc că în seara aceea voisem să
m ă duc la concert. M ă a trăg ea m ai
ales, din program , sim fonia în Re, a
a lu i F ra n k . „Ai fo st la co n cert ?“.
„Da, am f o s t ... Tocm ai începuse sim ­
fonia de F ra n k “ (dialogul îl p o rt la
uşa a p artam en tu lu i m eu din blocul
A 1, a lă tu ri de soţie, v in e ri 4 m a rtie
ora 22,30) „ d irijo ru l a răm as aşa, a
( ^ -----------------------------------------
Spre viitor
M artie-i cu vîn tu l care va desch id e
ta in ele ce ne-nconjoară,
m artie — de sin ge — cînd p ăm întul
o să am in tească şi-o să doară.
O să doară, dar, în totd eau n a,
tineri şi bătrîn i s-or ridica,
m ai curaţi, m ai iubitori de ţară,
sta v ilă în calea relelor vor sta.
P oartă-i m artie, p rin care trece,
cu su rîsu -i tainic, prim ăvara,
m artie, cînd, um ăr lin g ă um ăr,
se în alţă oam en ii şi ţara.
Zile durere, străbun eroism
•ăm înt-leagăn,
ţm în t-văzd u h ,
irerea n aşterii roadelor,
?uriile-m inuni,
arom elor, a le culorilor,
are a p îin ii şi v ise lo r ;
R e a lită ţi v a s lu ie n e
Cînd fo rţele telu rice s-au răz v ră tit, în acele lungi, d ev o ra­
to are secunde oarbe, m u lte aşezări d in p e rim e tru l scum p al
p a trie i s-au c risp at d u rero s p e n tru o clipă. O sia T e rre i s-a
în tin s ca o stru n ă, a v ib ra t ascu ţit şi sin istru şi-n suflete s-au
a ştern u t, în frîn tu ra aceea de tim p, o tăce re nefirească, un
vid a l nefiinţei. O am enii — frag ile tre s tii gîn d ito are în calea
en erg iilo r ieşite violent din laten ţa, ce nu au logică şi n u aleg
— au alu n g at în ad în cu ri de cuget coşm arul terib ilei nopţi,
s-au sc u tu ra t repede, b ărb ăteşte, de g re u ta te a d u rerii, s-au lim ­
pezit şi au ale rg a t în tr-u n su flet spre zid irile саге-i aşteaptă.
Au făcut-o şi o fac d in tr-u n im puls lău n tric, solidari au cei­
la lţi sem eni la g reu l Ţ ării, c are este şi g reu l lor, solidari în
în co rd area constructivă naţională.
Cine stră b a te în aceste zile oraşele şi satele ju d e ţu lu i V aslui
îşi po ate fix a pe retin ă im aginile ţinui v ast şa n tie r a l construc­
ţiei şi reconstrucţiei. O am eni ai m uncii, cu preo cu p ări şi m e­
serii d iferite, tin e ri şi v îrstn ici, b ă rb a ţi şi fem ei, în locurile
p ro p rii de m uncă răsp u n d chem ării p a rtid u lu i de a produce
m ai m u lt şi m ai bine. A casă, in fa ţa blocurilor, a locuinţelor
individuale, ei şterg, curăţă, aran jează, spală, îndep ărtează m o­
lozul, în alţă ziduri şi coşuri surpate, îşi reclădesc — sim bolic
vorbind — din cărăm izi risip ite un noii optim ism constructiv.
Seism ul a clin tit obiecte şi oam eni d ar n -a în frîn t Omul.
... In im a in d u stria lă a V asluiului a co n tin u at să p alpite, în
pofida ecourilor surde şi răb u fn irilo r din stră fu n d u ri, ca o
sfid are la ad resa ab su rd u lu i seism ic, m ă rtu risin d o b stinaţia o-
m ului în a crede în v iaţă şi în v irtu ţile ei creatoare. V asluie­
n i îşi încordează acum b raţele, inim a şi m intea. A variile, cîte
sînt, n -au a fectat flu x u l tehnologic. P înă la 15 ap rilie, u n ităţile
econom ice le vor în lă tu ra cu fo rţe p ro p rii. S în t n ecesare m ai
m u lte b u nuri, p îinea ţă rii va fi la fel de m are şi de frum oasă ;
Ş an tierele reco n stru cţiei com andam entele clipei sîn t com andam entele tu tu ro r. 70 m ili­
oane lei — în lim baj aritm etic spun ceva. C ifra capătă un în ţe ­
(Povesteşte M ircea Roşu, d ire c to r te h ­ les concret — su p erio r dacă adăugăm că re p rezin tă exact va­
în c re m e n it cu m îin ile-n a e r, cineva a loarea producţiei su p lim en tare pe care îşi p ro p u n s-o realizeze
strig a t cu tre m u r ! şi apoi a fost u n v a­ nic la R egionala C.F.R. Iaşi).
p înă la finele anului m uncitorii din oraşul de reşed in ţă ju d e­
carm de nedescris, o rc h e stra a să rit ţeană. Şi nu ne vom m ira dacă ea va răm în e în u rm a re a li­
peste in stru m en te, pe unele le-a făcu t C u a c c e le ra tu l de la 23,25 m u lţi ie ­
şeni au p leca t sp re C apitală în in teres zărilo r efective. Că lu crăto rii în tre p rin d e rii de m ateriale izo­
zob, eu am răm as la urm ă, e ra u n u ­ lato are, bunăoară, s-au h o tă rît, în consens unanim , să producă
m ai to cu ri de pantofi, to a rte de po­ de servici, să-şi vadă ru d ele, p rieten ii
sau să facă ... cu m p ărătu ri. N im eni nu p o listiren expandat, carto n b itu m ât şi v ată m in erală peste
şe tă “ ... p rev ed eri în valoare totală de 9 m ilioane lei este un lu cru lesne
Sim fonia în Re. ştia ce B u cu reşti îi aşteap tă.
de înţeles. Că Secţia de ceram ică ap a rţin în d în tre p rin d e rii ju ­
„La o ra nouă am ieşit de la B iblio­ deţene de in d u strie locală va suplim enta pro d u cţia de cărăm izi,
L a T e a tru l N aţional după sem nalul că în tre p rin d e re a de p re lu c ra re a lem nului se v a în scrie ferm
„cu trem u r !“ m ai m u lţi sp ectato ri s-au teca A cadem iei. M i-am cu m p ărat o
fran zelă şi o ro a tă d e a sta d e smo­ în acelaşi eşalon p roductiv este ia ră şi cît se poate de firesc.
aşezat la rîn d la g arderobă, să-şi ia V asluiul — şi n u num ai V asluiul — va avea m ai m u lte m ate­
chine, din care ro n ţă ia m pe stradă.
hainele. ria le de construcţie, m ai m u lte g a rn itu ri de m obilă. D espre
A m aju n s în sta ţia de autobuze de pe
M agheru, tre b u ia să m erg în B erceni. casele vechi, m arcate serios de cu trem ur, se va vorbi cît de
S p re T îrgu-C ucului, în tr-o a ltă v itri­ curînd la tim pul trecu t. „T oate im obilele cu grave av arii, deci
nă sp artă, u n cetă ţean ad u n a lu c ru rile Ei bine, n u ştiu cum am a ju n s în B er­
ceni ... Cînd a început, m -am prins im p ro p rii p e n tru folosire, au fost în c re d in ţa te u n ită ţilo r econo­
ex p u se şi le a ru n c a în in te rio ru l m a­ m ice în vederea dem olării şi re c u p e ră rii m aterialelo r ; cele uşor
gazinului. E ra un b ă rb a t în a lt, • cu o cu b ra ţe le d e un copac, l-am lu a t în
b raţe, ne zguduiam şi in tra m în pă- afectate v o r fi refăcute...“. C uvintele to v arăşu lu i P avel Stoica,
în fă ţişa re de m u n cito r-n av etist. C ine­ p rim a ru l o raşului V aslui, au fe rm itatea deciziilor definitive.
va, un paznic p arcă, l-a în tre b a t „ce m înt. O lum ină a lb a stră a săg etat o-
faci acolo ?“ şi el a răsp u n s „iaca, le raşu l, pe u rm ă s-a făc u t în tu n eric şi C o n stru cţie-reco n stru cţie, iată cei doi te rm en i îngem ănaţi la
u n zgomot u riaş, n işte p îrîitu ri groaz­ care vom face ap el din ce în ce m ai des. E i se în scriu ferm
p u n m ai la ad ăp o st“. în av an g ard a m arii n o astre b ătălii p e n tru b u n ăstare, o bătălie
nice. . . A poi am lu a t-o la goană. Nu
D oam ne, unde e m area ştiu cum am a ju n s în B erceni, zece în m arş. C onstructorii a u găsit soluţia unei o p erativ ităţi spo­
şi unde s în t zăpezile ? k ilo m e tri.. .“ rite : s-au re tra s tem p o rar de la fin isarea faţadelor, concen-
D ar ia tă oam eni şi m aşini trîn d u -ş i efo rtu rile asupra in trerio arelo r. Sînt sp rijin iţi în ­
oam eni şi m aşini ş i ... „ In te ru rb a n 22“. A ş v re a o convor­ deaproape de lu c ră to rii din în tre p rin d e ri. M ulţi vasluieni v o r
b ire cu T ecuci“ ......Cu Tecuci avem 260
prim i m ai devrem e ap artam en te. B locurile se num esc laconic :
Coborîm pe stra d a P ăd u rii, p rin tre de com enzi“. D 3, Z 1, Z 2, T 9, T 9 bis. In m om entele de m uncă fe b rilă gă­
tra m v a ie le în crem en ite, sp u lb e ra ţi de sim răstim p u l să ne gîndim şi la b ătrîn i. In oraş s-au fo rm at
lu m in a lunii, tăio asă şi ră u p re v e sti­ V ineri 11 m artie, ora 12. E o v in eri
p arc ă tr a s ă la indigo după v in erea echipe de elevi care îi aju tă pe cei în v îrstă să-şi refacă lo­
to are. cuinţele, să-şi ream en ajeze în căp erile p e n tru a le da în fă ţi­
p reced en tă, ceea ce-m i re p rim ă bucu­
ria. Pe stra d a g ării c irc u la ţia e oprită. şarea fam iliară, p ierd u tă o clipă. D ar v asluienii găsesc şi r ă ­
„Im ediat d u p ă c u tre m u r am d a t un gazul să-şi înfrum useţeze u rb ea : ei seam ănă iarb ă, p u n tr a n ­
telefon la d ispecer şi-am în tre b a t m ăi O iau pe stra d a Săulescu, în m ijlocul
căreia este pus u n a v e rtism e n t al ce­ d afiri, p lantează pomi. T receţi p e orice strad ă, la în tîm p lare,
ce-i p e acolo, s-a în tîm p la t ceva ? M i-a şi vă v eţi convinge că un c u trem u r nu po ate ştirb i setea lor
răsp u n s că n u s-a în tîm p la t nim ic. lor de la A.C.G.B. : ATENŢIE ! EMA­
N AŢIE DE GAZE. D a, cu o zi în u r­ de frum os, n u -i poate p ră v ă li în cine ştie ce a d în cu ri ale an­
L a noi, ştiţi, e ca la arm ată. N e-am x ietăţii şi p asivităţii. Ia r „C ontul om eniei“, sem nat de atiţia,
a d u n a t to a tă conducerea şi am d a t a - m ă rem arcasem , trecîn d pe acolo, un
m iros suspect. „Casa pion ierilo r, grupul este în fap t contul în cred erii n o astre socialiste.
le rtă în to a tă regionala. A m în cercat
să lu ăm le g ă tu ra cu B u cu reştiu l şi am B“, a ra tă ca u n azil de b ă trîn i, părăsit.
Ja ln ic ile sta tu e te din cu rte p a r şi m ai ... P rim ă v a ră im previzibilă, pendulînd în tre ziua b eatitu d in ii
văzut că n u se poate. A tunci ne-am solare şi noaptea zv îcn irilo r în lut. B îrlad u l celor opt veacuri
zis că e ceva g rav poate, d a r n u ştiam n e a ju to ra te . Se văd însă n işte m unci­
to ri care fac p re p a ra tiv e p e n tru re p a ­ în cru state în tem eliile sale îşi p rim en eşte h ain a edilitară. S tră ­
exact. Am v o rb it ou reg io n ala G alaţi, zile, pe care şi-au p u rta t cîridva paşii G heorghe R oşca-C odrea-
nioi ei nu p u teau vorbi cu B ucureştiul. ra ţia clădirii. P e stra d a U zinei circu­
la ţia e o p rită p e n tru autovehicole. nu, G. Ib răilean u , 91. V lahuţă, N. N. T onitza, G. T utoveanu,
A m v o rb it cu reg io n ala C luj-N apoca, a ra tă încă p riv irii peceţi g ro teşti îm p ru m u tate de cutrem ur.
n e -a u spus că au re sim ţit cu trem u ru l P riv esc cu u im ire cîteva case care a r
p u tea face deliciul creionului u nui au­ Mai vechile case, acelea bine ştiu te de noi toţi, degajînd aerul
d a r n ici ei n u p u te a u v o rb i cu B ucu­ uşor d esu et al u n o r v rem u ri apuse, au şovăit la 4 m artie în tre ­
reştiu l. P e u rm ă n e-a v e n it ideea şi to r de crochiuri, case care a r treb u i b ătoare. P ă rţi din ele s-au desprins şi au căzut în g rădinile
ani v o rb it la telefo n p rin poştă. Cam im ortalizate, ele ţin în d de farm ecul din p reajm ă, striv in d firu l m ijit al ierbii, lu jerele plăpînde
o ju m ă ta te de oră după c u trem u r, se ale flo rilo r ce pîlpîie cău tîn d cerul. P este grăm ezi de moloz,
m ai p u tea vorbi, p e u rm ă s-au blocat in d eleb il a l u rb ei n oastre. A l clătin a­
de cărăm izi, peste zid u ri се-şi caută echilibrul, peste m aşini,
to a te telefoanele. N i s-a spus că in sta ­ tei n o astre urbe. p rin tre oam eni sim t azi suflul faptei gospodăreşti. B u lev ard u l
la ţia de telecom andă d in G ara de R epublicii va re n u n ţa în cu rîn d la panglicile roşii şi la p an -
N ord s-a d efectat. „E rau tre n u ri pe L a n u m ă ru l 41, p e U zinei, o echipă
de cinci m u n cito ri de la în tre p rin ­ c a rte le-av ertism en t „Pericol, ocolire“, cum la fel se va în tîm -
linii, n u -i aşa ?“. „E rau. Im ed iat echi­ pla şi cu alte străzi. In biblioteca m unicipală „Stroe B elloescu“
pele n o astre au tre o u t le verific area d ere a de gospodărie com unală şi con- desluşim efectul enorm ei zguduiri în plafon, pe p ereţi, în de­
căii fe ra te , a tu n e lu rilo r, p o d u rilo r şi N icolae TURTUREANU pozitul de cărţi. D ar sem nele tre c e rii sale alunecă tre p ta t în
s-a co n statat că to tu l era în regulă, m em orie. N -au căzut ra ftu rile m etalice, în a lte şi grele, d a r c ăr­
n u e ra u a v a rii — d ecît d o ar la u n pod. (co n tin u are în pag. 7)
ţile au ţîşn it c a -n tr-o rev o ltă a slovei, s-au învălm ăşit, îm p răş-
tiin d u -se, risip in d u -şi foile aproape in ex p licab il şi în uneie
cazuri irem ediabil. A cum şi-au reg ăsit locurile în tr-o ordine
firească, ce este a lor d a r m ai ales a sp iritu lu i nostru. P riv ită
păm în t-d u rere a d espărţirii din afară, biblioteca este m ai radioasă şi parcă m ai d ep arte
de efem er. E solidă, convingătoare, ca o perm an en ţă. Im presia
de pacea Casei,
e în tă rită de cele două b u stu ri, A lecu Russo şi C ostache N egri,
de voi oam en i-tih n ă ce flanchează aleea principală. C ă rtu ra rii privesc stra d a cu
în prag d e anotim p. o anum e detaşare, fă ră a ieşi pe d e -a -n tre g u l din contingent.
C ititorii au re v e n it repede, fideli lăcaşului faţă de care se sim t
O seară m oralm ente datori. Vizavi, doi m eşteri refac u n zid. U nul din­
aştep tîn d sîm băta, tre ei rid ică cu frîn g h ia o g ă le a tă ’ cu cărăm izi. D in dialog re ­
o seară-în cep u t de som n, ţin doar: „— P arcă mu m ai e m ult !“, „— D -apăi cum ?!“.
o n oap te de cînd nu m ai ştim
ce e som n u l „N-a căzut nici un tablou ! Ca p rin m iracol !“. C uvintele
pentru un som n -d esp ărţire — sîn t ale d irecto ru lu i casei m unicipale de cultură. E xpoziţia de
p ic tu ră şi grafică a b îrlăd ean u lu i E ugen R ascenco a cunoscut
etern n e-m p ăcare deci, la p u ţin e zile după v ern isaj, zv îrcolirile lutului. T ablouri
cu m în ia n edreaptă-a P ăm în tu lu i. m ari şi tab lo u ri liliputane. U nul se in titu lează „F u rtu n a“ : fond
O seară, o spaim ă, o v eg h e şi luptă, în tu n ecat, un în tu n eric m ărg in it de o ram ă, un copac răsu cit
grotesc în b ătaia v întului, răd ăcin ile — gh eare în fip te în ­
neîn toarcerea casei A casă, tr - u n p ăm în t fră m în ta t, şovăielnic. N u zăbovim . O chiul n e te ­
sp aim ă-cop ii, zeşte p ro tecto r un altul, de m ari dim ensiuni, îm b ătat de cu­
sp aim ă-căm in , aşteptare. loare, sugerînd zidirile m arelu i Ştefan : „Din ste ja r, s te ja r
ră s a re “.
U n zgom ot, In m uzeul „Vasile P â rv a n " s-au sp a rt p ah are de sticlă din
o pace secolul al IV -lea e.n. precum şi ceram ică p lasată în tim p din
neolitic pînă în secolele X—X II. A lte piese valoroase s-au fi­
ce nu se recu n oaşte p e sin e, surat. Specialiştii in stitu ţiei cred în posibilităţile de reconsti­
C orneliu POPEL un cu get ce se întoarce spre sine tu ire şi re sta u ra re . C om orile din incintă v o r fi depozitate cu
o seară cu n oscîn d u -n e, oam en i ! g rijă p înă în m om entul cînd clădirea îşi va recăp ăta în fă ţişarea
in iţială. B îrlăd en ii v o r p u tea m erge d in nou la m uzeu, v o r
V egh eaţi ş i lu p taţi, o am en i ! căuta şi v o r găsi aioi, ca şi altăd ată, sem nele co n tin u ităţii şi
U ită doar u itatu l de sine, perm anenţei.
... L a secţia de m ontaj s-au ră s tu rn a t în seara fatidică sti­
u ită doar a ştep ta tu l de m oarte,
vele cu inele. T oate serviciile fab ricii au s ă rit să dea o m înă
acolo afară e viaţa, de aju to r. A fost proba so lid arităţii m uncitoreşti. Acum , m area
ceila lţi-iu b ire, n estin să dorinţă în tre p rin d e re prod u căto are de ru lm en ţi vibrează în a e ru l p ri-
reîn n o in d v eşn ic ia în toarcerii, m ăvăratic. în treag ă.
... L a în tre p rin d e re a de confecţii, la în tre p rin d e re a de ele­
în zîm b etu l vostru, oam en i m ente pneum atice p e n tru a p a ra te de m ăsură, p re tu tin d en i unde
trăiesc şi m uncesc oam eni, u rm ele c u trem u ru lu i se şterg m ai
fără sin gu rătate. repede d ecît a r putea-o crede scepticii. O P asăre P hoenix, de
după cu trem ur, se îm plineşte şi se în alţă din p ro p ria -i cenuşă.
Ion M ih ail P O P A
R estul e am intire.
T eodor PRACSIU
cronica • 3
 cronica literară
IO N CREANGĂ

A firm în d că p rin C reangă „vorbeşte po­ A ceastă p arte, lipsită de obiectivitate, în care

ro m a n
po ru l ro m ân “, Ibrăileam u avea în ved ere un a u to ru l-a c to r com entează dialogul, treb u ie nu
lim baj-sum ă, a p a rţin în d to talităţii. L u cru l se cetită, ci re p rezen tată scenic. . . “. Sub acest
cade a fi p riv it cu grijă. S in taxa, în ţelesu ­ ultim aspect, C reangă e, precum C aragiale,
rile, su n etele n a ra ţiu n ii cren giste sînt im ­ „un m are histrion. . .“, cu un lim baj îm bibat
perso n ale în m ăsu ra în care ele em ană de la de „autom atism e v erb ale" şi p rin aceasta de
fondul p opular, canonic. V ăzut pe v erticală, o incontestabilă au ten ticitate.
în tim p, acest lim baj seam ănă cu m odelele L a „Junim ea“, şi G eorge P an u şi alţii în ­
m ai vechi, urm în d aceleaşi norm e ca în se­ clinau să vadă în C reangă un scriitor po­
colul sau secolele dinain te. Nici o ru p tu ră poral, însă „poporal“ e ra sinonim cu naiv
nu s-a_ produs. Pe orizontală însă, p rivind ori neevoluat. Deşi lectu ra poveştilor în ca­
sem nificaţiile, proporţiile, ritmurile, în tr-u n d ru l faim oasei societăţi a fost — după expresia
cu vînt sistem ul de conotaţii, lim bajul lui lui P an u însuşi — „o ad ev ărată sărb ă to a re “,
lor care nu tre b u ie să condam ne p en ­ C reangă e al unui a rtis t cu tră să tu ri unice, m eritu l respectivelor pagini s-a r fi redus la
Deşi se recom anda scrisă sub sem nul în amintiri, bu n ăo ară, „tot ce e m ai indis­
au te n ticităţii, p rim a carte a lui Dinu tru a-şi dobîndi d re p tu l la su p rav ieţu ire. cutabil viu a p a rţin e m onologului“, scrie G. o „sin ceritate p rim itiv ă “. Cu alţi term eni,
S ă raru , Nişte ţărani, se im punea p rin D inu S ă ra ru în reg istrează, astfel, certe scriito ru l colporta ingenios felu rite „cunoş-
cîştig u ri ale a rte i sale rom aneşti, scenele C ălinescu (Viaţa mi Ion Creangă, p. 327). P a ­ tin ţi fo arte naive şi reduse ale ţă ra n u lu i“,
c a litatea povestirii, p rin cap acitatea de radoxul, la G. Călinescu, in te rp re t profund în cît laudele în „ju ru l num elui lu i“ consti­
a realiza, cu m ijloacele prozei tra d iţio ­ sînt, valoric, com parabile cu cele ase­ al sc riito ru lu i, fo rtifică argum entele. Nu în
m ă n ăto are din ro m an ele lui Al. Ivasiuc, pito rescu l v o rb irii excelează C reangă, ci în tuie o „exageraţie“. O riginalitatea, cîtă este,
nale, o tipologie ru ra lă situ ată la im pac­ se vede exclusiv în amintiri, în tim p ce m e­
tu l m en talităţii arh aice cu m a rile tra n s ­ preo cu p at de o problem atică apropiată. c a p ta rea v alo rilo r esenţiale, în rev elarea la
M em orabil este şi p rieten u l lui D um i­ tim p a reacţiei optim e. „Nu C reangă scrie ritu l „culegătorului de poveşti“, discutabil,
fo rm ări ale satu lu i rom ânesc. Com pusă tru , T udor C ern ât, m ai ales p e n tru u lti­ se lim itează la „a fi reprodus aproape te x ­
din tab lo u ri cu re lativ ă autonom ie, bine, o ricît de necontestabilă a r fi bogăţia tu al poveştile populare. . .“. D ar a crede că
m a p a rte a biografiei, cînd, aju n s d i­ v o rb irii lui, ci Moş N ichifor este cu m ultă
Nişte ţărani relev a calităţile de com edi- re c to r gen eral de g ru p in d u stria l, îşi culoare a u te n tic ...“ (p. 316). E duard G ruber basm ele lui C reangă, „povestitor ferm ecă­
ograf ale au to ru lu i, m înuind cu a rtă iro ­ face, conştiincios şi energic, d atoria, fă ­ to r“, reproduceau „cuvînt cu c u v în t“ m odele
nia şi um orul în p re z en tare a u n o r p e r­ ra p o rta (în 1888) sin ta x a lu i C rean g ă la „ta­ populare, cum susţine la m odul asertiv, sim ­
ră a se sinchisi de cei care v o r să -l con­ le n ta tu l cro n icar lo an N eculce“. C reangă, va
sonaje, ele însele iubitoare de spectacol troleze b iro cratic, în re a lita te să-i inhibe continua G. C ălinescu, e u n şire t p a tria rh a l plist, P anu, înseam nă a reduce rolul scrii­
al vieţii, de in te rp re ta re a un u i rol, în a ­ iniţiativele. V ictoria lui, sp rijin ită de ca şi N eculce, care şi acela vo rbeste de firea to ru lu i la zero. Poveştile sem nate, de au to ­
in te de a-şi asum a, cu lu cid itate, ră sp u n ­ D um itru este o victo rie a in iţiativ ei îm ­ lui cea pro astă, deşi o crede d eşteap tă“ (Op. ru l lui Harap Alb atestă clar, sub aspectul
p o triv a te h n ic ită ţii p ed estre. C ern ât este cit., p. 250). com poziţiei, al dialogului şi fanteziei, un p ro ­
d erile. F oarte p u ţin e din aceste calităţi ces lucid de destructurare a p ro to tip u rilo r
re v in în Clipa, rom an scris cu m a tu ră u rm ă rit şi în v ia ţa fam ilială cu o su r­ în paginile lui C reangă, tra d iţii, p ractici
p rin d e re n u a n ţa tă a re a c ţiilo r cotidiene străv ech i, form ule lingvistice, toate re p re ­ folclorice şi de restructurare în sp irit a rtis­
sig u ran ţă, cu o continuă g ra v ita te , de­ tic. M etam orfozele nu a p a rţin nici pe de­
p a rte de gîndul de a „face“ lite ra tu ră care ilu strează tre p ta ta în s tră in a re a so­ zintă o lum e sedim en tată, cu p u tern ice ră d ă ­
ţilor. S c riito ru l n u p ierd e din vedere cini în istorie. A rh e tip u rile sîn t aproape. p a rte prim itivului C reangă („talent p rim itiv
şi de a scoate efecte din com p o rtarea nici pe cei care au în cercat să se a fir­ N orm ele a u devenit, p rin lungă în tre b u in ­ şi necioplit !“ — cum îl caracteriza Iacob
sau lim bajul eroilor. R evin şi cîteva p e r­ m e n u p rin m e rite p ro p rii, ci im aginînd ţa re , autom atism e. P ro v erb ele şi zicerile t r i ­ N egruzzi), ai unui creato r „original şi unic...“.
so n aje din Nişte ţărani, d a r u n g h iu l es­ greşeli ale alto ra. M ihalache D ometie m it n eîn cetat, obligatoriu, aproape ritu al, la A precierea ultim ă p o artă g irul lui M ihail
te altu l, legat şi de o pro b lem atică m ai a re obsesia re fe rin ţe lo r n egative şi acţi­ ap rio rism e străm oşeşti, — ex isten ţa desfăşu- Sadoveanu, d a r putea fi în tîln ită în 1910 la
pro fundă, im plicînd adică re s o rtu rile in ­ unile sale, p rim ejd io ase la încep u tu l rîn d u -se circular. A sem enea vechilor poves­ Ibrâileanu, c h iar în m om entul în care P anu
tim e ale fiin ţei lor în c o n fru n ta re a cu deceniului al şaselea, d evin d o ar rid ico ­ tito ri o rien tali, a u to ru l de povesti p a re că scotea de sub tip ar, la „A devărul“, al doilea
n u scrie ; el îşi am inteşte, spune, rep etă ceva volum din Amintiri de la „Junimea“ din Iaşi.
isto ria care le obligă la fu n d am en tale le m ai tîrziu . R om ancierul nu cade în R iposta criticului ex p rim în d u -se la m odul
opţiuni. greşeala de a-1 caricatu riza, reu şin d să-i de m u lt ştiut. Ca re p re z e n ta re senină a o-
m ului n a tu rii, cum îi a p ărea lui Em inescu, g en eral p rin tr-u n „s-a zis că Creangă este un
T rei tim p u ri sîn t în rom an u l lu i Dinu contureze un plauzibil p o rtre t p rin m ij­ colector — talentat — de basme“, se înscrie
S ăraru . Cel dintîi, în p rim plan, u n p re ­ loacele u n ei proze stric t obiective. E- acesta îl lua, în tr-o nuvelă, ca m odel de „în­
ţelep ciu n e şi isteţie firească“. Sadoveanu în fals îm p o triv a arg u m en telo r gen Panu.
zent situ a t în p rim a ju m ă ta te a anului fectul este cu a tît m ai p u te rn ic şi tre c e ­ N efiind vorba de o „form ă cristalizată, ca
rea m ai su b lin iată de la ato tp u tern icu l m erge m ai d e p a rte în trecu t, de la C reangă
1970 şi care an tren ează to a te p erso n a­ la Creanga de aur, adică pe un d ru m lung poezia p o p u lară“, u n basm p o v estit de cine­
je le cărţii. Cel de al doilea, u n tre c u t responsabil de cad re la m odestul fu n c ţi­ va „valorează cît valorează ta le n tu l celui
o n ar de la ADAS care continuă a s trîn - către obîrşii. La C aragiale prim ează, p o triv it
situ a t în deceniul al şaselea (capitolul cad ru lu i citadin, m etam orfozele, schim bările care povesteşte“. N eexistînd basm e orale în
ge in u tile re fe rin ţe desp re cei c a re g re­ form e fixe, C reangă n -a p u tu t în re g istra „cu­
al doilea începe : „V ara lui 195 .. . tr e ­ şesc sau cred e el că greşesc. repezi. L a unul, to n u l îl dă tim p u l-etern ltate,
la celă lalt fcim pul-actualitate, d a r m ecanis­ v în t cu auvîrat“ v ersiu n ile sem nate de el.
cuse tu lb u re “), după toate indiciile, la
în cep u tu l perioadei. E ste u n tim p care Tipologia ro m an u lu i este v a ria tă , Clipa „Soacra şi n u ro rile ei, S tan P ăţitu l, B adea
m ele lim b aju lu i au totuşi sim ilitudini. S cri­
a n tren ează, de asem enea, m a jo rita te a p ropune şi o problem atică, dobîndirea Ip ate etc,, sînt oam eni vii, ţă ra n i din H um u-
d eplinei iib e rtă ţi în so cietatea no astră, ito ri cu geniul rîsu lu i, îi ap ro pie v o luptatea
p erso n ajelo r cărţii, slu jin d ca te rm e n de leşti, ţă ra n i din plasa M untelui din ju d e ­
resp in g erea fricii şi a suspiciunii. Im ­ spun erii, de u nde lim b aju l oral, jocul acto­ ţu l N eam ţ. Şi v estiţii n ăzd răv an i: O chilă,
com paraţie şi evaluare. în sfîrşit, un presia d eg ajată, m ai cu seam ă de ultim a
tim p in term ed iar în care a p a r num ai doi ricesc, a b u n d en ţa elem en telo r auditive. „Cine Flăm înzilă şi P ăsări-L ăţi-L u n g ilă, şi G erilă
p a rte a cărţii, este însă a u n ei aglom e­ nu se lasă în şelat de deosebirea de m edii
din eroii rom anului, D um itru D um itru ră ri de problem e care nu se leagă to t­ şi Setilă, sînt flăcăi şugubeţi şi ai dracului,
şi N ăiţă L ucian, cînd au de su p o rta t lo­ d eauna de b iografia perso n ajelo r. Isto­ (notează cu fin eţe G. Călinescu), nu poate ca dascălii M ogorogea, T răsn ea şi ceilalţi,
v itu ri din p a rte a duşm anilo r revoluţiei. ria rela ţie i ra ta te d in tre T udor C ern ât să nu observe în ru d ire a a rte i lui C reangă din Amintiri, —- num ai cît tr a ta ţi epic...“.
Se poate lesne observa că aceşti doi şi R u x a n d ra M ărăcineanu cu g re u îşi cu aceea a lu i C aragiale. A m îndoi c a racte­
eroi sîn t p relu aţi din Nişte ţărani n u ­ poate găsi o m o tiv are în econom ia ro ­ D estinul clasicului, în p o steritate, ilu stre a ­
m anului, P e tre şi M ăria N obilu sîn t p re ­ rizează dialogic şi au u n h u m or v erb al pe ză triu m fu l a rte i autentice. In scara v alo ri­
m ai că, în ceea ce-1 p riv eşte pe D um i­
tru , perspectiva este m u lt m ai com plexă zenţi num ai în m ă su ra în care răspund care-1 com unică p erso n ajelo r. A m îndoi pun lo r cu ltu rii naţionale există o cotă Creangă
şi intenţionează a focaliza sen su rile c ă r­ la în tre b ă rile ex isten ţei lu i D um itru. T e­ în g u ra ero ilo r vo cab u lare originale, uniul — u na din p erm an en ţele sp iritu a lită ţii rom â­
ţii. T ehnica este con trap u n ctică, un m o­ o retizarea sau liricizarea u n o r idei d e­ ţărăn esc, a ltu l orăşenesc sem idoct (. . .). Ca şi
m o n strate p rin v ia ţa p erso n a je lo r se do­ neşti. F enom enul C reangă răm în e în conti­
m ent, o scenă din p rezen t trim it la m o­ C aragiale, C reangă altern ează dialogul cu n u are u n subiect deschis. P rivilegiu al v a ­
m ente sau scene din tre c u t cu rol de a vedesc superflue. Ce ro st m ai a re dis­
cu rsu l despre îm b u rg h ezire ţin u t de că­ p ă rţi ale sale, care n u sîn t sim ple com uni­ lo rilo r fu n d a m e n ta le .. .
explica evoluţiile, m u taţiile din conştiinţa
oam enilor. tre D u m itru lui T udor C ernât, cînd erau cări de fapte, ci un monolog al au to ru lu i, ba-
su ficiente paginile a n te rio a re su rp rin zîn d zîndu-se pe acelaşi h u m o r al cuv în tu lu i tipic. C. CONSTANTIN
In D um itru D um itru, ro m an cieru l a
in v estit datele u nei biografii cu o con­ pe viu u n stil de v ia ţă şi o m e n ta lita ­
secvenţă a atitu d in ii, o co n stru cţie a p ro ­ te ? Mai adaugă ceva Ia în ţeleg erea b i­
p riei p erso n alităţi în lum ina u n o r p rin ­ ografiei lui D u m itru tira d e le biblice ale
M ăriei Nobilu ? „Ai aju n s u n schim nic,
cipii, în care fiecare „clipă“, in clu siv cele D um itre, şi nu e bine. Inim a schim ni­
m ai grele au co n trib u it la edificarea
conştiinţei sale exem plare. D u m itru este
un com unist de om enie, su rp rin s la o
cilor se usucă, ei nu m ai aju n g să în ­
ţeleagă g reşelile oam enilor, şi care a- POEZIE Şl ISTORIE
ju n g e să nu m ai în ţeleag ă g reşelile a-
v îrstă a îm plinirilor, cînd i se a trib u ie junge şi să n u m ai poată iu b i. . . . Cine
m ari responsabilităţi. E l p o a rtă m arca se b u cu ră azi, D um itre, de b u c u ria d u - x istă un consens p o triv it c ăru ia lite ­ al p rezen tu lu i d a r tocm ai de aceea vechile
su fe rin ţelo r trecu tu lu i, d ar sc riito ru l l-a
în c o n ju ra t cu o a u ră de în ţelep ciu n e ca-
re -i p erm ite d etaşarea de n ecazu rile p e r­
m itale? Oine se usucă de su fe rin ţa d u -
m itale ? C ine încălzeşte p e rin a dum i-
ta le şi cine o udă cu lacrim i ?“ (p. 320).
F ă ră să d ilatăm p o n d erea acesto r te n ­
E ra tu ra , poezia în special, nu se ex p ri­
m ă în categoriile ştiin ţei ab stracte şi,
în acelaşi tim p, nici n u treb u ie să co­
pieze re a lita te a . D ar, în p a ra le l cu această
figuri ale neam ului îi sînt m ereu aproape,
lo an A lexandru, dim potrivă, proiectează sen­
sibilitatea sa contem porană în flu x u l plin de
evenim ente al trecutului.
sonale. D acă, totuşi, p e n tru această etap ă O poezie istorică cum este cea a lui A drian
d in ţe cen trip ete, tre b u ie să a trag em a- „axiom ă“ se vo rb eşte c u re n t şi firesc despre
îşi face sim ţită prezenţa un b a la st liric sen tim en tu l n aţio n al în lite ra tu ră , de reflec­ P ăunescu se desfăşoară com plex, în tre iro ­
sau d eclarativ, perioada în cep u tu rilo r te n ţia rom an cieru lu i a su p ra lor, asu p ra nie şi tragic, aşa cum a r ap are şi p articip area
u rm ă rilo r n efav o rab ile în ceea ce p ri­ ta re a isto riei în poezie ş.a.m.d. E ste vorba
eroice se bu cură de o tr a ta r e m ai ad ec­ de discuţii pe p la n u ri cu to tu l d iferite ? Vom la un evenim ent contem poran : „Noi ştim că
vată, cu m ijloacele epice ale rom anului. veşte în c ă rc ă tu ra de idei a cărţii. Clipa conveni, m ai d egrabă, că ne aflăm în faţa nu există a ju to are, / că orice gest sp re noi
este un rom an care degajă o su b sta n ţi­ a două sim plificări, ex clusiviste în u rm a a- m ai m u lt se-neacă, / noi ştim că „salvatorul“
C îteva excelente tab lo u ri evocă în tîln i- ală p roblem atică a a c tu a lită ţii şi dacă
rile cu ţă ra n ii încă n eştiu to ri sau in cre­ cestel op eraţii, în tîln ite fre c v e n t în „teo ria“ p iere dacă / p ătru n d e-aici în tu lb u re a v iito a­
e pasibil de m ai m ulte o b serv aţii critice lite ra tu rii. T eoria n u acoperă însă niciodată re. / / B olborosind iluziei, d ep arte / ne în e­
d u li fă ră a înţelege sensul m a rilo r tra n s­ decît Nişte ţărani, cauza rezidă în în ­
fo rm ă ri în care e ra a n g a ja t sa tu l rom â­ cu precizie fa p tu l lite ra r p ro p riu-zis. Poezia, căm în apa fă ră şansă ; / de cerem aju to r,
săşi an v e rg u ra id eilo r ab o rd ate, a fo rm u ­ de exem plu, caută p e to a te căile să-şi însu­ cerem în tra n să ; / şi vă prom item că sîn t-
nesc. S în t su rp rin se, cu o b u n ă ştiin ţă a lei artistic e alese. Căci p la n u rile m ai tem pe m oarte. / / D ar v ă rugăm , m ăcar în
m işcării, soene de m asă, m om entele şească to a te lim b ajele ce-i pot da o nouă
m ari şi m ai am biţioase aduc după ele şi p u te rn ic ă expresie, ce-i p o t spori fiorul. clipa asta, / cînd ap ărîn d u -v ă de apa cru n tă /
de tensiune, m em orabila şed in ţă în ca­ şi exigenţe pe m ăsură. S en tim en tu l isto riei este la fel de în d rep ­ insula v o astră m ică se scufundă, / p riv iţi şi
r e D um itru, pe n e d re p t acu zat, dem ască tă ţit ca o ric a re a lt sen tim en t poetic. T eore­ voi, cu-nduioşare coasta. / / Şi de pe m alul
în scenarea şi apelează la co n ştiin ţa ce­ Liviu LEONTE tic, p e n tru că poezia fiecărei n aţiu n i îşi cu zidirea groasă / prefaceţi-v ă totuşi că vă
ordonează, în m atricea ei sp iritu ală, o an u ­ pasă“ (Mircea cel B ă trîn în faţa năvalei). lo an
m ită ie ra rh ie şi în acest dom eniu. „M artirii au A lexandru se apleacă asu p ra izvoarelor, ho-
ieşit la sem ănat, / F ă ră de ei, noi n -am avea tă r ît să le readucă, însoţite de p u terea pe
„latura cea mai rezistentă, so- cu modelele antice a le speciei în- ce strîn g e, / De n u ş i-a r sem ăna p ro p riu l care le-o dă su p rav ieţu irea p rin tim p, în
menţiuni critice cial-politicâ şi satirică" a fabulei.
Fabula de la Ţichindeal şi Donici
tîlnim schimbări creatoare care
consistă în eprcizarea, dram atiza­
singe / î n brazd a neam u lu i e lib erat“ (Sub
tricolorul treaz d in volum ul Pămîntul deo­
im nuri. în poezia lui nu fap tele eroice sin­
gure au valoare, ci orice a existat pe aceste
la Arghezi şi Baranga cunoaşte rea, liricizarea subiectului alego­ camdată de A d rian Păunescu). Poeţii n o ştri locuri. „S tare b ra ţu l şi ochiul pe p ăm în t /
mutaţii în „mentalitate şi gust" ric, în cultivarea parodiei şi a contem porani regăsesc v irtu ţile dintotdeau- P înă ce nu p ă tru n d e căm ările / Istoriei, nu
care se traduc în inovaţii1 tema­ diatribei, a m editaţiei, a im pli­ vede cine-i / C uprinsul m ire al sacrului ţi­
Fabula tice sau în noi m odalităţi de ex­
presie. Momentele de „ofilire" ale
speciei nu sînt simptomele „îm-
cării şi a localizării moralei, aşa­
dar în strădanii de regenerare po­
etică a acestei specii cu rol de
n a ale c u ltu rii ro m ân e — legată de faptele
istoriei, ale d ăin u irii n o astre în aceste locuri
în tim p u ri de răscruce. D upă ce a p a rc u rs o
nut, cine / Izv o ru l şi de u nde cursul şi sem ­
nul / V ieţuirii în u n iv ers“ (Imnul lui Gheor-
bâtrînirii" ei, ci un „semn sigur cenuşăreasă în literatura lumii. perioadă de în n o ire a m ijloacelor de expresie, ghe Şincai).
in literatura română al evoluţiei generale a gustului
care s-a îndreptat tot mai mult
către parabola modernă" lâsînd
Istoria fabulei româneşti reflectă
in p a rvo aceste experimente ale
marilor creatori. întîlnim aici, ca
lirica actu a lă recom pune „ierarh ia tem atică“
de care vorbeam . „Spiţele neam ului s-au îm -
în tr-o recentă re e d ita re a artico lelo r m a­
relu i om de cu ltu ră N icolae Iorga găsim a-
firm aţia, valabilă şi astăzi : „ ... frum useţea
în umbră, în mod firesc, formulele nişte constante complementare, nu
primare ale alegoriei. Motivaţia numai filonul său critic, angajat, p lîn tat, / In inim a P ăsto ru lu i de p ia tră . / A tî- nu poate fi niciodată u n lu cru de am ănunt,
Antologia fabulei româneşti pu­ ci face p a rte din concepţia globală, şi po­
blicata de Georgeta Loghin la
propusă de Georgeta Loghin se ci şi efortul de înnoire artistică ta v rem e c ît u n v re j e viu, şi-i tra s / Cu ră -
sprijină De dialectica receptării a speciei, mai ales în secolul nos­ porul n o stru ca şi popoarele care au aceeaşi
editura Junimea, precedată de un
speciilor literare şi înlătură opi­ tru, cu toate că încercările nu au d ăcin ile-n P ă rin te , ceru l cel sfîn t / P a tria rh u l
studiu introductiv, însoţita de me­ înzestra re sufletească, nu poate să rostească
dalioane bio-bibliografice şi ur­ niile extremiste prin care mulţi avut totdeauna inspiraţie şi ma­ M ihai, cu capul tău în b ra ţe ,/ Se în v îrte şi as­
exegeţi au respins sau au supra­ turitate estetică. Conştiinţa aces­ acest ouvînt de fru m u seţă decît în acest chip
mata de un glosar este un nou
solicitat actualitatea fabulei. tor înnoiri apare în mod expres, tă ţa r ă -i P a trie sub noi, / Şi tre m u ră aici pe
instrument de lucru util tuturor ci­ la rg şi deplin sin tetic“.
titorilor care vor sä cunoască sau în viaţa genurilor literare,
îndeosebi la fabuliştii ultimilor de­ b u cu rie şi-n miez de nopţi / Se ru p e de pă-
cenii care descoperă noi analo­ Poezia contem porană cunoaşte o gam ă la r­
sä aprofundeze cunoaşterea aces­ schimbările sincronice şi, în ul­
gii în lumea simbolurilor tradiţio­
m în t şi sp în zu ră acolo-n veşnicie“ (Imnul Iui
tei specii literare. Studiul intro­ timă instanţă, mutaţiile diacronice gă de o rizonturi tem atice. Isto ria naţională
ductiv urmăreşte cu spirit critic re­ sînt strîns legate de configuraţia
nale, îmbracă alegoria în haina Mihai Viteazul din volum ele Im nele Transil­
concentrată a epigram ei sau a so­ începe însă să capete g re u tate de com ponentă
marcabil evoluţia fabulei româ­ relaţiilor dintre „creator” şi „re­
netului, în veştmîntul baladei sau
vaniei de lo a n A lexandru). A m ales aceste
neşti de la începuturi pînâ azi, ceptor" şi, de asemenea, de gra­ p erm anentă. Sensul istoriei este astăzi m ai
marcînd momentele de creaţie au­ al pamfletului. Renovarea funcţio­ exem ple din doi poeţi rep re z e n tativ i p e n tru
niţele mobile dintre speciile „pe­ p u tern ic ca oricînd. S entim entul statorniciei,
tentică în strînsă corelaţie cu epo­ riferice" şi cele „centrale" într-o nală a m odalităţilor de expre­ p rezen tu l liricii n o astre cu scopul de a ară ta
sie a fabulei atestă posibilităţile v ita lită ţii, p erm anenţei, trav ersează, nedez­
ca, subliniind vocaţia filonului ei anumită epocă. în creaţia mari­ v a ria te le fo rm e în care sen tim entul istoriei
deschise, dialectice, ale existen­
satiric care sintetizează, în for­ lor fabulişti moderni, de la La ţei acestei specii străvechi. m in ţit de la în cep u tu ri pînă astăzi. Dacă fap­
mule proprii, tendinţa m oralizatoa­ Fontaine la Krîlov se observă nu ap are în lirică. P e n tru A d rian P ăunescu, is­
re şi cea m ilitantă întîlnita în fa­ numai o localizare creatoare a Tipărirea unei noi antologii a tele concrete sîn t descoperite şi discu tate de
fabulei în literatura română este
to ria e u n bun p rile j de ab o rd are a a ctu a li­
bula universală. Florilegiul cuprin­ modelelor în raport cu năzuinţe­ ştiin ţa istoriei, sen tim en tu l care de m ulte ori
de peste un secol şi jum ătate de le naţional istorice, ci şi o pri­ un act de cultură în care desco­ tăţii. P re z e n tu l „se sp rijin ă “ pe isto rie, e
menire a m odalităţilor de expre­ perim un cod moral care răspun­ depăşeşte concretul răm în e să fie relev at de
creaţie, uneori cu piese inegale, v ia ţa de azi a tim pului, ia r poetul, a d resîn -
sie care constă în infiltrarea şi de unor noi imperative etice. scriitori.
selectate însă pentru a ilustra instaurarea unor procedee prepon­ du-se isto riei, se ad resează în acelaşi tim p
«continuitatea speciei" şi totodată derente în alte specii. în raport Troian DIACONESCU zilei de astăzi. A d rian P ău n escu este un poet Constantin PRICOP

cronica • 4
 'N
cartea de artă

„ R ă sc o a la " MIRCEA DEAC : Impresionismul

R ep ro g ram at astăzi, în condiţiile în
care an iv ersăm 70 de an i de la răsco a­
lele ţă ră n e şti din 1907, film ul lu i M ir-
cea M ureşan „R ăscoala“ ne a p a re la fel
de in te re sa n t şi de p ro asp ăt ca în an u l
p rem ierei sale, 1965. O peră m em orabi­
lă, care se a lă tu ră — ch ia r dacă n u cu
v alo are egală — uno r excelente e cran i­
zări a n te rio a re („M oara cu noroc“ de
V ictor Iliu, după Slavici, „ P ăd u rea spîn-
z u ra ţilo r“ de L iviu C iulei, după Re-
breanu), „R ăscoala“ m arca a d ev ărata
n aştere a unui regizor şi, toto d ată, con­
firm a excelentele disp o n ib ilităţi cinem a­
tografice ale m a rilo r o pere ale lu i L i­
t i u R ebreanu.
Film ul n u -şi propune, desigur, să
tra n sp u n ă rom anul decît în datele sale
esenţiale. A utorii scen ariu lu i, M ircea
M ureşan şi P e tre Sălcudeanu au eli­
m in at m u lte p erso n aje şi acţiuni, m ulte
scene şi în tîm p lă ri socotite a fi m ai p u ­
ţin im p o rtan te în ex p rim a re a id eilo r
fund am en tale ale cărţii. T ot ce a fost
e x te rio r firu lu i prino ip al al conflictului
a fost în lă tu ra t. S -a re n u n ţa t la perso­
n a je ca cele din fam ilia Gogu Ionescu,
V ictor P red elean u şi c h iar la T itu H er-
delea. A ceasta a fă c u t ca locul acţiunii
să fie aproape în exclu siv itate satu l A -
m ara. Scenele din B u cu reşti sîn t fo arte
p u ţin e şi neînsem nate. N um ai că, m er-
gînd pe linia red u cţiilo r, cineaştii au re ­
n u n ţa t şi la o seam ă de eroi a c ă ro r p re ­
zenţă a r fi fost n ecesară şi fă ră de care
film ul ap are m ai sărac în tipologii, în
m aterial de viaţă. R eb rean u zugrăvise
o bogată g alerie de ch ip u ri ţă ră n e şti ca­
re erau to t a tîte a p u n c te de co n cen tra­
re a tensiunii d ram atice d in ain tea ră s­
coalei. A fost în ţeleasă u n ila te ra l ideea
că eroul p rin cip al al ro m an u lu i este
m asa ţărăn ească şi că R eb rean u o zu­
g răv eşte pe aceasta p rin ind iv id u alităţi.
C hiar P e tre P e tre a fost dim ensionat
oarecum sim plist în p rim a p a rte a fil­
m ului, accen tu în d u -i-se m ai ales p asiu ­
nile erotice. In p riv in ţa u n o r p erso n aje
însă, M ircea M ureşan a re şi u n m e rit :
u n o ra le-a îm p ru m u ta t u n plus de cla­
rita te . S erafim Mogoş, de pildă, ap are
p e ecran ca u n ţă ra n care are, dacă
n u o în ţeleg ere a a d e v ă ra te lo r cauze ale
răscoalei, cel p u ţin o co n stan ţă în gîn-
d ire şi acţiune. In flu e n ţa sa asu p ra lui
P e tre P e tre îl face şi pe acesta să ap a­
ră m ai clarificat în ultim a p a rte a fil­
m ului, conflictul său cu N adina Iu g a că-
p ătîn d un sens social.
D upă un debut excelent, în care G ri-
gore Iuga îi p rezin tă p rie te n u lu i său B a-
loleanu în tin d e rile m oşiei (în prezen ţa
am en in ţăto r de tă c u tă şi posom orită a
ţăran u lu i-v izitu ), scen ariu l m anifestă
inconsecvenţă, cei doi term e n i ai con­
flictu lu i (ţărănim e-m oşierim e) fiind tr a ­
ta ţi inegal, cu p re a m u ltă in sisten ţă
asu p ra clasei suprapuse. A ceasta în p ri­
m a p a rte a film ului, căci în cea de a
doua, su p erio ară şi din p unct de vede­
re artistic, acţiu n ile m asei ţără n e şti
sîn t re d a te cu ex p resiv itate. Cea m ai
izbutită secvenţă d in această p a rte este
cea a horei, u n sim bol deosebit de su­
gestiv al izb u cn irii im inente a răscoa­
lei. Aici, im aginea sem n ată de N icu
S tan (care, în general, face u n lu cru de
calitate în tot film ul) a re fo rţă d ra m a ­
tică şi ex p re siv ita te : cenul în tu n ecat
serv eşte de fu n d a l u n ei ro tiri obsedan­
te a mesei, a colectiv ităţii care p arcă
se contopeşte în tr-o sin g u ră fiin ţă, ho-
tă rîtă , dezlăn ţu ită. G hicim în această
secvenţă, în so ţită şi de o m uzică obse­
siv egală, a cţiu n ile şi în cleştările t r a ­
gice la care vom fi m a rto ri p în ă la sfîr-
şitu l film ului. M ai po t fi citate p en tru
rea la lo r v alo are şi a lte scene ca, de
p ildă, cea în care M iron Iuga descope­
ră, în noapte, fo cu rile de la conacurile
vecine, „ în tîln ire a “ d in tre a rm a tă şi ţă ­
ran i etc. D ar am re g re ta t lipsa u n o r
scene m ari din ro m an : m o artea lui Iu ­
ga sau scena finală.
C ritica a socotit p e b ună d re p ta te că
p rin cip ala c alitate a film u lu i stă în
fa p tu l că „a descoperit stru c tu ra in tim -
poem atică a ro m an u lu i şi că se află con­
s tru it în ju ru l u n o r m etafo re fu n d am en ­
tale care iradiază, dînd v ia ţă şi pulsaţie
m aterialu lu i fap tic (cerul stră b ă tu t de
cocori care p lu tesc în lib e rta te sp re ţă ­
rile calde, p ăm în tu l întins, u n iform , în ­
tr-o in fin ită o rizo n talitate, ia r în tre cer
şi p ăm în t — chipul asp ru a l ţă ra n u lu i
v izitiu care ascu ltă v o rb ă ria boierilo r
şi tăce re a p ă m în tu lu i, a ru n c în d u -şi din
cînd în cînd p riv ire a g re a sp re p ăsările
lib ere ale ceru lu i ; apoi, în a ltă p a rte , o
secvenţă cu P e tre P e tre stîn d pe prispa
b o rd eiu lu i şi u rm ă rin d p ic ă tu rile ce
cad din su liţele de gh eaţă de la stre a ­
şină casei m ă su rîn d p arc ă scu rg erea
le n tă şi d u re ro a să a v rem ii şi sugerînd
ap ro p ierea unei p rim ă v e ri neliniştite).
F ilm ul sugerează o anum e co n tin u itate
a sen tim en tu lu i n a tu rii în cin em ato g ra­
fia n o astră, sen tim en t distinctiv, ■ — lea R ăutu), L upu (Şt. M ihăilescu-B răi-
poate c h ia r tră s ă tu ră esen ţială a şcolii
n aţio n ale — a tît de in tim cu p rin s în ce­
le m ai b une film e a n te rio a re (M oara cu
noroc, P ă d u re a sp în z u ra ţilo r şi altele)“.
A fo st ap re c ia tă apoi de critică iscu­
sin ţa reg izo ru lu i de a ’ra p o rta , poetic şi
d ram atic, om ul la n a tu ră , înţelegînd
p rin n a tu ră n u d o ar p eisaj, ci univers
fizic şi um an.
D ar aceste re a le c alităţi se lim itează,
din p ăcate, la u n ele secvenţe — e drept,
nu p u ţin e şi n u red u se ca dim ensiune
•— nu sîn t cara c te ristic i a le film ului ca
în treg . U nele stîngăeii şi a tra c ţii spre
spectaculosul în sine m inează pelicula,
unele a titu d in i te a tra le în jocul acto ri­
lor, te n ta ţii sp re ilu strativ ism , o uşoară
ten d in ţă expozitivă în re la ţiile d in tre
p erso n aje p rin c ip a le ca M iron Iuga şi
P e tre P etre, p e rso n aje care, lu a te sepa­
ra t, sîn t precis co n tu rate, dinam ice, ex­
presive, capabile să reziste ca term en i
de bază ai conflictului. D ificu ltăţile p ro ­
vin, fireşte, d in tr-o in su ficien tă expe­
rie n ţă (M ircea M u reşan se afla la p ri­
m ul film de o asem enea fa ctu ră) d in tr-o
m o d alitate reg izo rală ce în clina spre
un d ram atism e x terio r, din lipsa unor
m ai p u te rn ic e şi m ai fire şti re la ţii u-
m ane de in tim itate.
In rolul prin cip al, Ilario n Ciobanu
conturează u n P e tre P e tre dinam ic, cu
o psihologie com plexă, m işcîndu-se în ­
tre sfială, h o tă rîre şi p o rn iri in stictu a-
le. M iron Iu g a s-a b u c u ra t de un in te r­
p re t ex celent ca resu rse (N. S ecăreanu),
d a r cu o arecare n eju stificate re ţin e ri şi
n eîm p lin iri d ato ra te , în p a rte , şi p a rti­
tu rii. N econvingătoare A d rian a N icoles-
cu în ro lu l N adinei şi ineg al C onstantin
C odrescu în ro lu l lu i B aloleanu. G rigore
Iuga, in te rp re ta t de Ion B esoiu a r ă ­
m as u n p erso n aj oarecare, n egăsindu-şi
locul în conflict. E xistă în film însă o
sum ă de ro lu ri secundare, episodice, ca­
re au fost d istrib u ite u n o r fo a rte buni
a cto ri şi care au fost c o n tu ra te cu p re ­
cizie : S erafim Mogoş (M atei A lexan­
dru), B oiangiu (Sandu Sticlaru), A nton-
nebu n u l (Emil B otta), Cosma B utuc (Co­
la).
Ştefan OPREA
în pictura rom ânească
în colecţia „Curente şi sinteze" (M eridiane - 1976), alături
de .sţu^ '‘ despre expresionism, cubism, arta gotică, design,
primitivism, neoclasicism, apare şi o carte despre curentul
preluat din pictura franceză, dar care, la noi, a însemnat
mai mult decît oriunde ofensiva împotriva neoclasicismului,
contra gustului aşa-zis oficial, convenţional: impresionismul.
Procedînd metodic, Mircea Deac operează o introducere în
temă, încercînd nu o definire în sine a curentului născut de
Monet, Renoir, Cézanne, Degas şi c eilalţi, ci discutînd „In
jurul esteticii impresionismului" deci scoţînd evenimentul din
sertarele istoriei şi dîndu-i libertate de mişcare în lume.
E adevărat că impresionismul a apărut în Franţa, în ulti­
mele trei decenii ale veacului trecut, dar e tot a tît de ade­
vărat că limbajul artistic respectiv mijea concomitent şi în
alte ţări, unde a luat forme adaptate condiţiilor locale.
’•JrePtQt, impresionismul a devenit formă de predare în învă-
ţămînt, s-a academizat" — constată autorul. Cu toate acestea,
viziunea impresionistă asupra lumii pornită pur şi simplu de
la redarea impresiei aşa cum a fost resimţită material sau
reprezentarea obiectelor după impulsuri personale, fără a ţine
seama de canoane general admise, a creat u n ita te a e s te tic a
a pictorilor impresionişti de pretutindeni.
Aceasta e cheia cărţii lur Mircea Deac: prin unitatea es­
tetică spre impresionism şi cu precădere spre varianta ro­
mânească. E cea mai potrivită metodă de a trata impre­
sionismul românesc drept un fenomen condiţionat de trăsă­
turi naţionale specifice, de condiţiile social-economice, spiri­
tul locului etc. — deci şi ca produs al pămîntului românesc,
deşi sămînţa a fost adusă de la Dieppe şi Barbizon, încît
pe bună dreptate autorul poate sublinia : „în România con­
diţiile au fost mai prielnice decît în alte ţări, ca arta pei­
sajului să se dezvolte, nu deliberat sau sub forma epigonis-
mului francez, ci ca o mişcare firească spiritualităţii po­
porului român”.
Firească apare şi reacţia ulterioară împotriva impresionis­
mului prin Petraşcu, în căutarea redării materiei, prin Pallady
ambiţionînd dem aterializarea, prin Ţuculescu. fovist declarat,
prin Ciucurencu, Ghiaţă. Baba, C atargi, şi toţi cei care-i
urmează ; dar aceasta e o altă epocă, meritîndu-şi mono­
grafia ei (precursori, maeştri, influenţe). Deşi organizată
didactic, cartea e scrisă cu căldură şi implicare a auto­
rului în evoluţia picturii româneşti din epocă, încît ea în­
tregeşte şi totodată cucereşte — ceea ce poate constitui am­
biţia oricărui critic de artă.

L a rîn d u l său, M uzeul de a rtă din Iaşi a organizat, în

Expoziţii co laborare cu M uzeul de isto rie a M oldovei, o expoziţie
de pictu ră, grafică şi docum ente pe tem a m u lt m ai vastă
decît cea d in cap itală şi deci cu o selecţie m ai dificilă
„Ţ ăranul în p lastica ro m ân ească“. In c a d rîn d m arile energii
re v o lu ţio n are ale satu lu i în eroism ul n aţional, org anizatorii

Aniversînd anul 1907
A n iv ersarea lui 1907 cînd, p recu m scria A rghezi, „s-au
rid ic a t oam enii să ucidă po ftele fo rtific a te în v iste rii“ a
p rile ju it m an ifestări de am ploare şi în dom eniul a rte lo r
plastice. Aşa, de pildă, la D alles în B u cu reşti, a fost o rg a­
nizată expoziţia „Ţ ărăn im ea — p u te rn ic ă fo rţă socială si
rev o lu ţio n ară“ care n u şi-a p ropus să pu n cteze an u m e iz­
b u cn irea răscoalei, oi a m ers pe o tem atică largă, u rcîn d pe
firu l isto riei de la m etopele Colum nei, p rin Posada, B obîlna,
H oria, Cloşca şi C rişan, 1848, 1877 pînă la 1907, deci o în tre ­
g ire a faptelor, o ex p licare p rin ev en im en te p reced en te a
celor p etrecu te în sîngeroasa p rim ă v a ră . In g ru p u l celor
care, ad u n aţi p a rc ă în ju ru l lu i O ctav B ăncilă, au ţin u t să
om agieze an iv e rsa re a au fost şi p icto rii ieşen i D an H atm a­
nu, A drian Podoleanu, D. G a v rile a n şi L iviu S uhar.
Călin ALUPI : „1907'
retro sp ectiv ei ieşene m erg pe id eea că „ţărăn im ea a consti­
tu it fo rţa p rin cip ală în dezvoltarea econom ico-socială a
ţă r ii“ şi încearcă să exem plifice evoluţia re p re z e n tă rii a-
cestei clase sociale ca a ta re în p ic tu ra rom ânească, de la
A m an, R osen th al şi T a ttarescu p în ă la cei m ai tin e ri plas­
ticien! contem porani. S p re deosebire de re tro sp ectiv a a n te ­
rio a ră , „A u to p o rtretu l în p ic tu ra ro m ân ească“, a d e v ă ra t stu ­
diu ela b o ra t şi re a liz a t p rin p e rsev eren ta in v estigare în
în tre a g a n o astră zestre m uzeistică naţio n ală, M aria H atm a-
n u s-a lim ita t de a stă d ată num ai la ceea ce îi p u tea oferi
colecţiile de la Iaşi. Şi, să recunoaştem , a a v u t d estu l m a­
te ria l la dispoziţie. A stfel, p u tem p a rc u rg e însăşi evoluţia
p ictu rii ro m ân eşti de la aleg o ricu l convenţional (T attares­
cu, A m an, Stahi, B ard asare) la id ilicu l co ntem plativ născut
din sim p atia d istan tă p e n tru su b iect (G rigorescu, B ăieşu,
Gh. Popovici, A rtu r V erona, Costin P etrescu) — u n fel de
p an teism ru stic, la g ra v ita te a c ă u tă rilo r spre su fletu l celor
din c a d ru (A ndreescu, L uchian, Şt. D im itrescu, D. G hiaţă);
apoi p rin im presionism ul lu i L u ch ian sp re Tonitza, P e tra ş-
cu şi, p rin P allad y , sp re am p litu d in ea p ic tu rii m u ra le mo­
d e rn e (Camil Ressu, T heodorescu-Sion, E ugen Şt. Bouşcă,
Iu lia H ălăucescu). M agm a d ram atică a culorii lu i O ctav
B ăncilă se a lă tu ră pe p a rc u rs b u cu riei lum inoase a lui To­
nitza, sp re a n i-i da pe N. Popa, C orneliu B aba, M ihăilescu-
C raiu, Al. C iucurencu, C ăm ăruţ, C ălin A lupi, C. R adinschi,
Dan H atm an u , Ion P etro v ici, A d rian Podoleanu, D. G avri­
lean, N. C onstantin, V al G heorghiu, F r. B artok, N. M athy-
us, I. Neagoe, L iviu S u h a r, C orneliu Ionescu, M ircea Ispir,
M aria L a z ă r şi to ţi cei care form ează cea p e care cu legi­
tim ă m în d rie o num im „şcoala ieşean ă“, în tru c ît, aşa cum
a ra tă M aria H atm an u în p re z e n ta re a catalogului, „creaţia
rom ânească contem porană continuă tra d iţiile u n ei a rte an ­
g aja te în dezbaterea im p o rta n te lo r şi sem n ificativ elor p ro ­
blem e sociale şi politice. R eactu alizîn d tem e d in tre c u tu l de
lu p tă al pop o ru lu i n o stru , a rtistu l contem poran descoperă
sen su ri m ai cu p rin zăto are, îm bogăţind cu sem n ificaţii noi
a rta ro m ân ească“.
R etro sp ectiv a aceasta, care p unctează a tît de p reg n an t
m om entul 1907, n e dem onstrează în ansam blu că astăzi ţă ­
răn im ea e in te g ra tă organic în clasa m u n cito are, în c ît tem a
satu lu i se re fe ră azi n u n u m ai la tra d iţii folclorice, satul
ca v a tră de sp iritu a lita te evocatoare a u n ei m itologii rom â­
neşti, d a r m ai ales la m unca din c a d ru l ag rest, acel efort
cre a to r de b u n u ri m ate ria le şi sp iritu a le şi care e de fapt
o coordonată a p ro g resu lu i n o stru social.
Aurel LEON
Nicolae TONITZA : „Prizonieri“
La Piatra Neamţ
M om ent de v îrf al m an ifestărilo r cu ltu ra l-a rtistic e p ri­
leju ite de îm plinirea a 70 de ani de la răscoalele ţă răn eşti
din 1907, expoziţia C enaclului U.A.P. din P ia tra N eam ţ e
o rem arcab ilă ilu stra re a m odului în c are a rtiştii plastici
se angajează în evocarea trecu tu lu i de lu p tă ai poporului
ro m ân , şi ex trag , din je rtfe şi victorii, p rofunde sensuri
p atrio tice şi um aniste. T otodată, expoziţia cuprinde şi lu ­
c ră ri născute din entuziasm ul creato rilo r faţă de im presio­
n a n tu l p rezen t rom ânesc, su rp rin s în ipostazele cele m ai
sem nificative şi sugestive ale dev en irii sale.
E fo rtu l de în ţeleg ere şi tra n sfig u ra re a rtistic ă a eve­
nim entelor din p rim ăv ara şi toam na an u lu i 1907 s-a con­
cretizat în .co m p o ziţii com plexe, m onum entale, în m a jo ritate
scene colective de revoltă.
F ără a face stricte ie ra rh iz ă ri valorice, totuşi compo­
ziţiile sem nate de E lena U ţă, Iu lia H ălăucescu, N icolae Mi­
lord, P e tru Petrescu, V asile Ju rje , G heorghe Iliescu, M ihai
C hiuaru. se detaşează p rin lim pezim ea expresiei grafice şi
tensionarea adecvată a em oţiei artistice. R elaţia idee g rafi­
că —• m ijloace de ex p resie e n u a n ţa t acordată tem aticii,
deşi se face sim ţită, pe alocuri, o oarecare lin ia rita te a tr a ­
tă rii subiectului. Nu lipsite de calităţi plastice, sincere şi
bine in ten ţio n ate ca idee, lu c ră rile m ai tin e rilo r m em bri ai
cenaclului — G heorghe D iaconu, D an Cepoi, D um itru Bezem,
F lorin Nica se eliberează cu greu de te n ta ţia le jeră a ilus­
tra ti vism ului.
G rafica, m ai bine rep rezen tată, beneficiază de sem nă­
tu rile u n o r plasticieni cunoscuţi: G heorghe B oţan, Gh. Iv an -
cenco, E lvira Micoş, M arcel C hirnoagă, Iu lia H ălăucescu,
Gh. Naum . Li se ală tu ră M ihai M ădescu, Teodor M oraru,
M ihai Agape, Iu lian O lariu cu lu c ră ri de linogravură, lito­
g rafii, acuarele, tu şu ri colorate. D esenul a re acu rateţe, e
firesc, efectele de alb -n eg ru creîn d o atm osferă ap ăsătoare,
de rev o ltă m ocnită.
A lte lu c ră ri, în special tu şu rile colorate, ilu strează viaţa
nouă a satului rom ânesc, m ultiplele p refaceri. „Irig aţii“,
„Echipa de am ato ri“, „Pe p ăm în tu l colectivei“, „L anuri şi
com bine“, sîn t doar cîteva exem plificări.
„R ecunoaşterea“ şi „ P o rtre t de ţă ra n — 1907“ (rem arca­
bil p rin calitatea expresiei plastice), scu lp tu ri sem nate de
Pom piliu C lem ent întregesc această expoziţie gîndită ca
un om agiu adus ţă ra n u lu i rom ân dintotdeauna.
Valentin CIUCÄ

î _ г
 GEORGE LESNEA la 75 d e ani
P e lum e pasul încă mi-1 m ai port.
Sonet Ş i-odată, cînd s-or auzi cocoşii,
Eu fără-a m ă p reface că sîn t m ort —
V oi fi cu-adevărat, ca toţi străm oşii.
La şap tezeci şi cin ci de ani de viaţă
Fac să răsune tîn ăru l m eu vers
P ăstrez cadenţa rim elor în m ers
Şi cin tecu l nu m i-i cuprins de ceaţă.
P lo a ie
A des de lacrim i ochii m i i-am şters,
P e fru n te sărutat de-o d im in eaţă
Ce m u n ţii m ari m i-i aducea în faţă
D estăin u in d u -m i sum brul univers. Cînd p loaia-şi cernea iu reşele ei,
Cu tu n etu l şi fu lger de văpaie,
Ţ îşneam din casă eu şi fraţii m ei
Dar n iciod ată n -am fo st prins de spaim ă,
Şi goi săream şi ţopăiam în p loaie
Sub v în tu l ce cu negura se-n gaim ă
S u flîn d asupra-m i un n oian de m orţi.
Că b aierele cerului se rup
P ărea în ziua vu ietelor pradă,
în să atunci cînd văd m urind un flutur,
Iar stropii d eşi ne biciuiau pe trup
în fio ra t ca de un frig m ă scutur
Cu um ede fuioare de cascadă.
Şi bat cu p u m n ii-n zăvorite porţi.
P e p iele apa şuroia călduţ
Şi ochii noştri se um pleau de apă.
Sub tălpi se resfira un glod m olcuţ
Mă p refăceam Şi talgeru-şi um plea oricare groapă.

E m ult d e-atu n ci. Dar vara cînd cad ploi,

Fără să vreau m i-aduc m îh n it am inte,
P e-a l m am ei pat, cu m îin ile pe piept, D e fraţii m ei, copiii uzi şi goi —
Cu och ii-n ch işi, ţin în d u -m i răsuflarea, Sub ploaia ce le joacă pe m orm inte.
Mă p refăceam că-s m ort, cu lcat şi drept,
C înd se lăsa-n od aie înserarea.

Iar m am a se oprea din lu cru l ei

Şi speriată m ă striga pe num e.
Ea pălm uia în cet obrajii m ei
Caii
Şi m ina m oale m i-o sălta anum e.

Punea, străpunsă de un g în d urît, Şi caii pasc sunînd arar din piedici,

P e in im a-m i urchea să ascu lte, Cu botul iarba proaspătă o rup.
Iar eu, rîzînd, o apucam de gît, De m irosul ei verde te îm p ied ici
Ş i-o sărutam pe grijile ei m u lte. Şi m irosul se răspîndeşte-n trup.

Şi lăcrim înd de drag cu ob rajii-n m aci, S-ab ate un v în t pe crupe să-i dezm ierde,
Spunea duios cu vocea ei su avă : Se strigă caii nech ezîn d uşor.
P rostu ţu le, te rog să nu m a i f a c i .. . Şi d u lce ronţăind din iarba verde,
P e m am a să n-o sperii, că -i b o ln a v ă .. . P ar clape de arm onici d in ţii lor.

T recut-au anii. M am a m ea s-a dus. C ulcat pe pîntec stau în iarba m are,

Un poet In p ăru-m i alb s-a în cîlcit văzduhul.

Mă în tristez cînd soarele-n apus
Ca lebăda plu tin d aprinde stuhul.
Cad trestiile razelor fierb in ţi.
Şi m ă trezesc că pasc cu caii-n soare
Şi fire verzi îm i crîşcîie-n tre dinţi.

al păm întului
(urm are din pag. 1)
arab e scu ri şi m ă tăsu ri tra n sp o rtă
in tr-u n cadru cu „tem ple vech i“ şi
„bonzi“. D ar nu acestea, vechi în
poezia u niversală, dau in d iv id u ali­
ta te poetului, care e u n fan tezist
de tip rom antic. Pe capra tră su rii
„surugiul vesel“ îndeam nă caii, r î­
zînd şi lălăind m ereu. C ăd erea
tim p u lu i în gol lasă, ca la E m ines-
cu, senzaţia unui în tu n eric dens :
„Ne repezim în noap te şi no ap tea
in tră -n noi...“. în zare se a ra tă ca
o fantom ă H anul, — p unct fin al, de
u n d e „nim eni nu poate să m ai p le­
ce“. Se adaogă in te re su l p e n tru d ra ­
m e sociale, m otiv p e n tru care E.
L ovinescu vedea în G. L esnea un
„poet p ro le ta r“. în M oartea tă ie to ­
ru lu i de lem ne, poem sem n alat elo­
gios de N. Iorga şi alţii, d ram e se
consum ă în tăcere. Isto v it de m ize­
rie, „doborît“, „p ăm în tiu “, u n Ion
din m ahalaua calicilor îşi sim te
sfîrşitul. Fem eia închide ochii „iu­
bitu lui de dem ult“, şi p reg ăteşte în ­
groparea. S întem în plină b aladă.
M ortul odihneşte pe m asă „în stra i-
le p ă stra te de la cununie“, cu „m îi­
n ile butucănoase“ pe p ie p t ; cline­
le h ăm esit în care om ul dăd ea cu
piciorul, se streco ară p înă — în
prag „să vadă şi el c e - i I n tin ­
dă stau nem işcate uneltele ră p o ­
satului. La cim itir, toate urm ează
sub sem nul sărăciei : „G roparii, de
cum au sfîrşit cu ţă rîn a ,/ S -au pus
să îm buce colivă cu m îna. / De la
colac au început să se certe,/ Şi
p e n tru n etreb n icu l o rt,/ Au p rin s
să-l suduie pe m o rt“...
E v oluţia spre m a tu rita te se p ro ­
duce cu volum ele Poezii (1938) şi
A rg in t (1939). F rapează în special
poezia germ inaţiei, spectacolul p re ­
facerii universale. Cu p riv iri m ira ­
te, poetul, un senzual cucerit de
culori, se dovedeşte un im agist în ­
z e stra t : p riv ire a b ate d in a rip i
„peste păpuriş de so are“ ; „plini de
funigei pe boturi, boii cîmpu-1 diuc
la pas“ ; „din sipete copacii scot
galbenele h ain e“. E n u m era ţii m u­
zicale constituie în poem ul E ce a ­
sul alb astru o in tro d u cere în vis : „E
ceasul alb astru cînd eşti al v ăzdu­
hului, / C înd vrem ea colindă pe
streaşin ă stu h u lu i,/ C înd gînd u l şi
lim ba îşi uită cuvintele,/ C înd luna
se scoa’ă să-şi puie veşm in tele,/
C înd ro ţile-şi joacă pe po d u ri p e tre ­
cerea,/ C înd ard e pe u m ăru l fe te ­
lo r secerea,/ Cînd fru n te a s-atin g e
de crengile cerului, / Cînd iese d in
flu ie re steaua o ieru lu i“.
La m arg in ea v isului sîn t şi in ­
cursiu n ile în istorie, p e n tru care
G eorge L esnea a re o p a rtic u la ră
înclinare. Epoca lu i Ş tefan, cro n i­
carii, h aiducii rep rezin tă m om ente
ale u n u i tre c u t so lar şi fră m în ta t,
rezu m at în viziuni d ram atice : „Ţi-
n în d în coarne veacu l şi asudînd
pe p lu g ,/ Ţ ăran ii m erg a rîn d u -şi
străm o şii d in ogoare .../ Cu opintiri
de v eacu ri în m ersul lor greoi,/T rec
stem ele M oldovei, _tră g în d în ju ­
g u ri ţa r a “ (Poem din Moldova). în -
tr-u n tîrg d in C arpaţi, u n orologiu
solem n m ăsoară tim pul, zvîrlin d în
văzduh „monezi d e -a ra m ă “. P ie ta ­
tea em inesciană p e n tru gloria în a ­
in ta şilo r se co n v erteşte la G eorge
Lesriea în psalm i şi balade.
S olitudinea şi litan iile lu i Demos-
ten e Botez se îm bină u neori, la
p oetul A rgintului, în tr-o te x tu ră
depresivă, concretizată în d ecla ra­
ţii pesim iste : „Mi-i p alm a scrisă
cu tre ste ţe ,/ Şi ochii — tu p ila ţi lin ­
gă b ala d ă “ (Tinereţe). D epresiunea
stă în leg ă tu ră d irectă cu am b ian ţa
epocii. In scrip ţiile d in Ceaslov,
(1940), ca şi acelea din Pom ul v ieţii
(1943), sub sem nul războiului, sîn t
îm bibate în nelinişti. D ezbaterile
retro sp ectiv e se ţin lan ţ, fa p t r e ­
fle c ta t în titlu ri sem nificative :
O dinioară, A m in tirea, De m ult, N i­
căieri, P rin tîrg u l vechi. N otă co­
m ună acesto r două volum e, nos­
talgia tim p u lu i lum inos devine m o­
tiv conducător, fenom en re m a rc a t
acum şi la O tilia Cazim ir. U n re ­
v irim e n t aduce, după al doilea
război m ondial, volum ul T rep tele
an ilo r (1962), p o etu l tre c în d în A-
p ril 1457, la o a m in tire de fro n t,
apoi la tab lo u l la şu lu i nou : „T re­
cute um b re se topésc,/ Şi-acolo u n ­
d e-a plîns obida/ C lăd irile-n tre
schele-şi cresc,/ C u şolduri roşii,
cărăm id a“ (O raşul meu). Im presia
de v ig o are sp iritu a lă e constantă :
„Slavă p ă m în tu lu i ! P ăm în tu lu i sla­
vă ! Că m ai pot să m ă plim b p rin
b ă trîn a d u m b rav ă“ (Păm întului).
O ptim ism ul e reg ăsit, şi aju n s „la
anii şaizeci“ p o etu l salu tă „dulcea
vieţii p rim ă v a ră “ ...
E x celen t sub to ate aspectele e
tra d u c ă to ru l, ale căru i v ersiu n i din
P uşkin, L erm ontov, E senin şi a l­
ţii, sîn t exem plare. Ş alul n eg ru de
P uşkin, o ri in vocarea D em onului
către T am ara de L erm ontov, în tă l­
m ăcirea lu i G eorge L esnea, sîn t
pagini antologice. D ar niciodată
consonanţele n -au fost m ai cuce­
rito a re ca în tra d u c e rile din E se­
nin.
L a tre i sfe rtu ri de veac, poetul
V eacului tîn ă r bine m e rită stim a
şi afecţiu n ea no astră.
_____________________________________________________ )
TRUBADUR AL VIEŢII
e cite o ri am scris desp re G eorge L esnea, am P oetul a ştiut, în continuare, să-şi am plifice sen ­
D făcu t-o sub im presia acelui sen tim en t v italist
care constituie esenţa com unicării sale. Poet al
n a tu rii, în coordonate specific n aţio n ale şi u m a­
n ita re , p oet al v ieţii şi al om ului, a u to ru l acelui fo arte
sibilitatea sa fa ţă de clim atul sufletesc pe care-1 de­
gajă isto ria şi peisajul, în tr-o v ib ra n tă poezie a pa­
triei. El p re am ăreşte în v ersu ri, cu o incontestabilă
des citat Izvod trece dincolo de spectacolul lum ii v ă­ calitate a plasticizării, locurile scum pe am in tirilo r,
zute, su g erîn d co n tin u itatea, m an ifestările m u ltiple ale eroii de dem ult ca şi eroii v rem ilo r de azi, florile şi
p o rn irii v itale în tre c u t şi în prezent, în aspectele to­ legendele ţă rii, fig u rile lum inoase ale cu ltu rii ro m â­
n ifian te ca şi în acelea, p riv ite cu în ţelep ciu n ea b a ­
ciului din M ioriţa, care au în v ed ere ex tin c ţia : neşti. N ostalgic sau entuziast, îm p o v ărat de triste ţe ,
în tr-o atm osferă fabuloasă sau ex u ltîn d de bucuria
E m u ltă v rem e-n m ine : sînt îm p letiri de grai, com ună, L esnea vibrează pe to ate stru n e le lire i le­
C uvinte de hriso av e şi sunete de nai,
C im ilituri din g u ra glu m eţu lu i norod, gendare. E l este un v italist, cu o ra r ă p u te re de a se
O raţii vechi de n u n tă şi stih u ri de prohod. im presiona, de a tră i to ate ipostazele vieţii, d a r m ai
ales b ărb ăţia, cu raju l, dragostea de oam eni.
(Izvod)
De aceea, la cei şaptezeci şi cinci de ani eare-1 îm ­
p reso ară, p oetul este în m ăsură să se confeseze :
Feţele n a tu rii, care devin, în poezia sa, a tît de bo­
gate, im plică o dialectică a devenirii, îm b răţişîn d şi
La şaptezeci şi cinci de ani de viaţă
holdele şi rîu rile şi lum ea p ăsărilo r, şi tu rm ele şi o- Fac să răsune tîn ă ru l m eu vers
m ul, sim bolizînd o ex isten ţă p le n a ră , în v estm în tu l
u n u i specific care aduce în p rim p lan concepţia de P ăstrez cadenţa rim elo r în m ers
v iaţă a poporului nostru. T recerea v rem ii este în ţe ­ Şi cîntecul n u m i-i cuprins de ceaţă.
leasă, în acest c a d ru sp iritu al, ca o n ecesară lege a
firii, fa ţă de care fap ta creato are răm în e u nicul re ­
m ediu : D ar niciodată n-am fost prins de spaim ă,
Sub v în tu l ce cu n eg u ra se-ngaim ă
Nu m ai sîn t aşa de tîn ă r, m ă ap ro p ii de poveste,
B ucuros de în trista re , bucuros de ie rn i şi vînt, Suflînd asu p ra-m i un noian de m orţi.
S ingerind m ă pun pecete pe poem ele aceste
Cu o dragoste de cîine iubind to t ce-i pe păm int.
O m agiul cititorilor, om agiul tu tu ro r celor ce au
(Nu m ai sîn t aşa de tîn ăr) p u tu t recepţiona, în a fara aspectelor de ex terio r, cli­
m atul de viaţă rom ânească p rezen t în poezia lui G eor­
D ar p eisaju l acesta în su fleţit, d ife rit a tît de cel al ge L esnea, se adresează acum nu n um ai fă p tu rii sale
ro m an ticilo r d ezlă n ţu iţi în d esn ăd ăjd u ite aco rd uri, cît falnice şi totuşi agile, ci unei opere ro tu n jit închegate.
şi de trad iţio n alism u l idilic, de la A lecsandri la Ion E ste o operă celebrînd, în esenţă, tră in ic ia rom âneas­
P illât, este investit, tre p ta t, de fo rţa de a rep rezen ta
p atria. T risteţea p e tre c e rii v îrstelo r, n o ta duios-m elan- că, bogăţia sufletească a unui „brav po p o r“.
coldcă, atu n ci cînd e v o rb a de poetul singur, se con­ N. BARBU
v e rte şte în „cîntecul d ep lin “ al fru m u seţilo r, al tr e ­
cu tu lu i şi al b u cu riilo r com une, constitu in d u n iv ersu l
m o ral id en tificab il cu id eea de p atrie. C înd G eorge
L esnea scrie :
B u cu raţi-v ă şi v eseliţi-v ă, p riv irile m ele !
N a-vă piscuri, n a -v ă c rîn g u ri, n a -v ă stele.
Toate holdele, to ate rîu rile , to ate poienele sihastre,
Şi toate p ăsările lum ii sîn t acum ale voastre.
Cînd v iaţa, la p o arta cetăţii ei p rim ito are,
B ucuroasă ne iese în a in te cu pîine şi sare.
(Nu urăsc)
— n u -i v o rb a de o descripţie. P e isaju l capătă consis­
te n ţa tră irii in te rio a re . A ceasta in teg rează trecu tu l,
isto ria ţă rii, cum învederează această splendidă strofă :
Pe d ru m u rile v rem ii de singe şi noroi,
Cu pielea sub h arap n ic, n em ailăsînd povara,
Cu o p in tiri de v e acu ri în m ersul lor greoi,
T rec stem ele M oldovei, tră g în d în ju g u ri ţa ra .
G eorge L esnea in tr-u n grup de scriito ri şi ziarişti
(Poem din Moldova)

I?
 (urm are din pag. 3)
stru eţii în alţă un p erete d ărîm at. „Nea
A urică, m ai ai ju m ătă ţi ?“. „Mai am,
m ăi !“. Se folosesc deocam dată cără­
m izile recuperate. Văd, în lă u n tru , ta ­
d a n tă ap ro ap e în această atm osferă
sa tu ra tă de p raf, tra v e rsa tă de s tri­
găte şi clacsoane, in care p în ă şi p re ­
zenţa agentului de circu laţie D um itru Fratele
De vineri Vieru este încă un sem n că seism ul
nu n c-a p e rtu rb a t sp iritu l de ordine şi
■*> f f f
Sîntem departe, su flelu -i cutrem ur
,,

vanul şi ceilalţi p ere ţi care n u p ar
a se fi în tîln it de m u lt cu zidarii.
„C ine-i p o p rietaru l, nu ştiţi ?“. „Ba da,
doctorul O ană“. U rc o scară în unghi
aproape d re p t şi stau de vorbă cu
ca nim ic din ceea ce a r putea duce Să nu m ă părăseşti cu arm ele curate,
la o şterg ere cit m ai grabnică a u rm ă­
rilo r c u trem u ru lu i, la o in tra re cit mai Vin plopi subfiri cu sîn gele in m urm ur
pină vineri rapidă in norm a:, în acel no rm al al
vieţii şi m uncii no astre cotidiene, ni­
Nu am m prit, aprinsul, bunul frate !

soţia dr. O ană. A flu că locuiesc, in mic n u a fost u itat. Dacă ex işti şi in im a-i in tine,
această casă cu etaj, p a tru fam ilii în­ Dacă m ai crezi în oam en i şi în rouă,
ru d ite, că li s-a propus să se m ute, La ora 13,30, sint în biroul ingine­ T rim ite -m i, fr a te , u n o m ă t de b in e
după cu trem u r, d a r că ei au c e ru t să ru lu i M ircea Roşu, d irecto ru l tehnic J>i ru p e -ţi, p e n tr u m in e, su fle tu l in d ouă.
răm în ă aici. A cum dorm in veran d ă, puri, mă sim t din nou la Iaşi. De la al R egionalei C.F.R. Iaşi. „In cadrul
noroc că e vrem e frum oasă. A r face M. Popescu, activ ist la C om itetul m u­ Regionalei no astre tre n u rile au circu­
„curăţenie g en erală“, d a r nu ştiu dacă la t norm al, n u m ai leg ă tu ra cu Bucu- Ce lungi lum ini, ce N im iciri, ce Moarte
nicipal U.T.C. aflu că 70 de stu d en ţi
zona aceasta este în sistem atizare, n i­ de la F acu ltatea de constru cţii şi a rh i­ re ştiu l a fost afectată. S în t anu late C otrobăiesc prin Zidari, prin piane,
m eni n-a p u tu t să le dea un răspuns tectu ră, 80 d e 'e le v i de la liceul de con­ încă şi acum o serie de tre n u ri rapide Va fi iar cerul un în v eliş de carte
precis. N -aş putea să aflu eu care e stru c ţii civile, îm p ă rţiţi în grupe de şi accelerate“, şi-m i spune n u m ăru l Şi fla u te de trup vor arde, diafane.
situ aţia reală ? P rom it, şi pun pe a- 15, lucrează aici prin ro taţie, la dega­ lor. „La ora două avem teleco n ferin-
ceastă cale în tre b a re a celor în d re p t ja re a m olozului, la so rta re a m a te ria lu ­ ţă cu m inisterul, tre b u ie să propunem
să răspundă. tre n u rile care să re in tre în circulaţie <. C onstantin ŞTEFURIUC
lui bun. C îteva g ru p e ale unei sub­
u n ită ţi de g răn iceri condusă de m aio­ ia u rg en ţa întîi. N e-am g în d it la cele
T ot pe stra d a U zinei, clăd irile I.R.E.- ru l Ion H uţanu, m uncesc încă de d u ­ de d im ineaţă, u tile p e n tru cei care
ului au fost destul de serios p e rtu r­ m inică d im ineaţă, la m u tarea fam i­ m erg la B ucureşti în in teres de se r­
bate. Una, cea m ai veche, de culoa­ liilor sin istra te şi la dem olări. Şi as­ viciu, ajung acolo sp re am iază, re ­ Gindeşte-te...
rea vişinei p u tred e, p a re а й n eatin ­ tăzi e vineri, 11 m artie, ora 13. C hiar zolvă tre b u rile şi după-m asă se pot
să pe d in afară, d a r are fisu ri in te ri­ atunci, la ora 13, ap are m aşina cu întoarce. D um neavoastră ce ziceţi ?“,
oare. M uncitori din m ulte echipe de ni se cere p ărerea. Sînt de aceeaşi pă­
linii şi cable lucrează la desfacerea p rîn zu l p en tru soldaţi. „Se m ănîncă rere, deşi nu cred că răsp u n ­ G in d eşte-te la etajele cenuşii ca la nişte
planşeului. „Spuneţi-m i cîteva num e“ aici ?“. „Da, am p ierde p re a m u lt tim p sul m eu contează. Mă in teresez ca­ cocoaşe de m elci unde su fletu l se retrage
îl rog pe unul de lingă m ine, care su­ să m ergem la u n ita te “. D ar m aşina re a fost co n trib u ţia laşu lu i la a ju to ­ din păm înt şi din aer, strada fix ea z-o ca pe un
praveghează lu crarea. „Păi, Ş u ru b a- n -a re pe u n d e trece spre „sala de ra re a o raşelo r g rav lovite de c u tre­ fagure, pînă oam eni ca a lb in ele în cep să se
ru D um itru, şef de echipă, M unteanu m ese în a e r lib e r“, adică spre p elu ­ m ur. „In fiecare zi, începînd de sîm bă-
za din faţa clăd irii I.C.R.T.I., şi tr e ­ nască, fum ul oraşului ia şi aseam ănă-)
C onstantin, m aistru , B o rdeianu Con­ tă, de la noi au plecat sp re B ucureşti c-o herghelie de raţe sălb atice, am in tin d u -ţi
stan tin , B erehoi N eculai, de la m on­ buie să întoarcă, să v ină pe altă p a r­ d o u ă-trei g a rn itu ri de m arfă, ducînd
ta j“, „D ar pe cel de sus, care dă tab la, te. L a v ira j, şoferul nu poate ocoli o că după colţ iarbă proaspătă ca a satului
îndeosebi produse a lim en tare şi m a­ te aşteaptă, floarea galeşă ca a m ărului şi
cum îl cheam ă ?“. „Nu ştiu, că nu -i groapă şi păm în tu l, în urm ă. se um e­ te ria le de construcţie. Apoi, după o
din echipa noastră. Măi, cel de sus, zeşte în cîteva locuri. „ C io rb a ...“. scu rtă pauză : „Ia citiţi a sta “, şi-m i în ­ b ălrin ele sticle cu lapte.
cum te cheam ă?“. Om ul se iţe şte d in tre C îţiva soldaţi u rcă în autocam ioane tin d e rev ista F lacăra cu poem ul lui Te m ai m iri dacă fratele-ţi de pe cîm p
căpriori, se vede şi o b u cată din funia m obila ultim ilo r locatari care se m u­ Păunescu, în care o strofă este însem ­ a visat ca şi tine, dacă m am a îţi bate la uşă
cu care e legat de m ijloc, p e n tru si­ tă de aici. „Au m uncit grozav b ăie­ nată cu asterisc. în cep să citesc, sună cu nuci şi cu dragoste, cînd pe sticla
g u ran ţă, şi o clipă îm i trece pe retin ă ţii“, spune m aio ru l H uţanu. „D aţi-m i telefonul, vocea in g in eru lu i Roşu e- ferestrelor tale se zbucium ă um bre ?
im aginea u n u i cosm onaut pe lună. „D a’ cîteva num e“. „S ergentul N icolae Bol- x u ltă „Lică, tu eşti, m ăi ? Am scăpat Te uim eşti cînd vreo rudă iţi dăruie
de ce, m ăi ?“. „Ca să te dea d însul la cu bine, da. D ar voi, măi, T anţa, Nuţi,
z ia r“. „Mă cheam ă V asile A petrei. D a’ ghiş, soldaţii F runză C ornel, H egher vasul lutului, unde-şi ţin e doar apa,
A dela trăiesc ? Toţi sîn t în picioare.
de ce ? Се-am făcut ?“. Ion, Ţ urcanu M ihai“ — şi m aiorul îi Bine ...“. şi-ţi urează belşug şi copii ?
N -ai făcu t nim ic, V asile A petrei. cere din p riv iri locotenentului Con­ Un om venit acasă în faţa casei sa le / P a n e-ţi lingă buzele telefon u lu i
Т е-ai u rc a t în v îrfu l clăd irii, acolo Soţia şi copilul şi soacra şi-a lă s a t/ Să busuioc şi garoafe,
unde este m ai periculos, şi-ai început sta n tin Luca şi alte num e. „Practic,
plece din m aşină pînă parchează d în ­ că m aşina seîn teietoare are patru picioare
să m unceşti, călcînd pe m uchia aco­ toţi, toţi m erită ev id en ţiaţi“. sul. gin d eşte-te, ca şi calul bunicului,
p erişu lu i ca pe lună. Şi nici m ăca r nu Ceea ce şi facem. „... A veţi n ecazuri cu locuinţa? D a’ şi cînd seara căm aşa de in sau m ătase ţi-o verşi,
ţi-a i p reg ătit d in ain te n işte cuvinte cine n -a re acum ? Bine că m i-ai dat
spontane, care să răm în ă, gen „un pas telefon, nu ştiam de unde să te iau. pom eneşte num ele tatălui nostru păm înt
In g in eru l C o n stan tin T ansanu, şef
m ic p en tru om, un pas m are p en tru C are-i n u m ăru l tău ? Şi ad resa ...“. şi atinge-I cu sîn gele.
de şa n tie r la I.G.C.C. supraveghează
om enire“. Ele — au u rc a t în casă, el a g reşit
lu c ră rile de dem olare a c lăd irilo r a- p a rc a re a / şi din în tîrz ie re doar el a D um itru ŢIG A N IUC
V reau să ajung la gară, să m ă in te­ v a ria te de seism în zona Z ugravi. Un mai scăpat.
resez de m ersul tre n u rilo r. D ar la în ­ escavator „C astor“ se luptă neîn cetat Ridic p riv ire a în tre b ă to a re sp re in­
tre tă ie re a străzii U zinei cu stra d a 30
D ecem brie este un ad ev ă ra t şan tier, cu cu molozul. M ecanicul V asile C hirilă g in eru l Roşu... „Şi ce-i cu asta ?“. Mesaj terestru
su te de oam eni, cu zeci de m aşini. lu crea ă de dim in eaţă pînă seara, luîn- „Vedeţi, e vorba de un caz real, sînt
A lătu ri de străzile 7 N oiem brie d-o a doua zi de la capăt. S tive de că­ ru d ele u n u i o p erato r de aici de la
şi D im itrov aceasta a fost zo­ răm izi riguros a ra n ja te a ra tă a ju to ru l
na cea m ai lovită de seism din noi, este sora l u i ...“. în tre b cum îl N aivii creduli in albastru
Iaşi. Mi se p are p en tru m om ent că am p reţio s al elevilor. C ineva v ine şi-i cheam ă pe op erato r, m i se spune, dar cînd patim a şi-o vor părăsi,
n im erit în tr-u n loc necunoscut din- p rezin tă ing in eru lu i T ansanu o lungă sînt ru g at să nu -i am intesc num ele în lăsîn d sub reziduu de astru
tr -u n oraş necunoscut şi abia cînd, listă cu m aterialele re cu p erate care re p o rta j, „nu cred că i-a r face bine. perfida lucire de-o zi,
au in tra t în depozitele I.G.L.L., o lis­ Mai bine nu m ai scrieţi nim ic despre ved ea-vor im uni cum se varsă
strecu rîn d u -m ă p rin tre m aşini, zăresc
tă întocm ită după to ate rig o rile, pe­ a sta “. distanţa, ce le povestea
clădirea gării şi recunosc cîteva chi- legenda cu flacăra falsă
a pietrei crezute o stea
şi-atunci vor prim i fără scară
lum ina în ochiul flăm înd,
m inoase, sănătoase la loc fe rit de prim ejdie. U itaţi-vă! in ţelegind prim a oară
M ergeţi la G hiţă Luca, la Z oiţa C reţu sau la G heorghe că ea vin e doar din păm înt
Ţara omeniei T operţel ! îi găsiţi la C hicerea, în com una Tomeşti. Să
ştiţi că sîn t fam ilii fo arte num eroase. D ar au sim ţit din
şi stelele ce-i dezolară
coclesc în celestu l gunoi,
plin sp rijin u l ţă rii şi v iaţa lor a intrajt im ediat pe făgaşul
cel liniştit. A şa m i-a spus „baciul” satului, în v ăţăto ru l căci pînă şi geana solară
Şi i-am u rm a t îndem nul. se n aşte odată cu noi.
Am ascu ltat cuvintele şi am văzut chip u rile celor că­ La casa lui G heorghe Luca din C hicerea, o casă fru ­ C onstantin Th. CIOBANI)
ro ra ţa ra le-a d at casă, m asă, bani şi m ai cu seam ă, p u ­ mos vopsită, cu tindă şi tre i încăperi spaţioase, am găsit-o
terea de a trăi, în cred erea în viaţă. Am în ţeles că oam enii num ai pe A nica. A nica are 57 de ani. îm i a ra tă m ai întîi
aceştia tre c u ţi p rin tre m u ru l p ăm întului, zvîcniţi la lu m i­ casa, cele p a tru odăi ale ei, îm i a ra tă apoi ograda, sura
nă din p ro p ria cenuşă, au acum faţă de p a trie sen tim en ­ şi-m i spune : Ca totul să nască
tu l pe care-1 datorăm celui ce în tr-o îm p re ju ra re sau alta — In noaptea aceea nu credeam c-am să m ai scap. R ă­
ne dă a doua o ară viaţă. D octoriţa H ristea şi cei doi copii m ăsesem pe şanţ, ou m îinile încrucişate priv in d în gol.
ai ei i-a num it pe conducătorii p a rtid u lu i p ă rin ţii lor. Aşa Apoi n e-a v en it aju to ru l. 17 000 de iei, haine, alim ente, Som nul nu v in e sau vin tu l ne-apleacă ;
îi num eşte astăzi o ţară. Am înţeles acest lu cru în tr-u n bani. C opiilor care e ra u p rin şcoli li s-au dat burse. Cum
loc ce-a fost la vrem ea lui la fel de în c e rc a t de fu riile să vă spun ? Am sim ţit că ţa ra este în tr-a d e v ă r m aica Ce vină avem pe străzi s-alergăm ?
natu rii, în tr-u n loc care tot p rin u m ă ru l celor m ulţi a noastră. De aceea le zic acum celor căzuţi în nenorocire să Norii se-n vîrt în v u iet să-ntoarcă
to st tăm ăd u it de du rere. M i-am am in tit că asem enea celor aibă în cred ere, să treacă peste clipă. Şi să se b ucure de P ăm intul sub străzi, cărăm izi şi beton.
pe care seism ul i-a lăsat fără vreo vlagă, în u rm ă cu şapte a ju to ru l ţării. Am auzit la radio, am văzut la televizor
ani, 36 de fam ilii din C hipereşti p riv eau cu ochii goi spre oam eni m u taţi în noile case. Eu am tre c u t p rin acestea. R ăsună un ţipăt, de păsări sau om
nim i ui ce li se ridica înainte. C hipereşti este un sat din Şi eu şi ai mei. Au să treacă şi ei. P e n tru că ţa ra în care E-o viitoare de p lîns, e zbor de nesom n.
com una Ţ uţora. Locul fusese deseori în cercat de ape trăim , este ţa ra om eniei !
şi de m işcările d ealurilo r. In an u l 1970 însă, d ealu rile au G heorghe T operţel de 64 de ani m ă invită si în casă
po rn it zălude să fugă de sub oam eni, călcînd oameni. M ă-ntreb : pentru noi nu-i de-aju n s ?
la el. Cei nouă copii s-au zb u rătăcit de lingă c u rtea p ă ­
Ce s-a in tîm p lat d e-atu n ci ? Cum au tre c u t oam enii aceia rintească, fiecare cu m eseria lui, fiecare cu tre b u rile lui.
p rin în tîm p lare ? M -am dus la ei acum , in tr-o zi de m a r­ P e-aceleaşi pietre peste care-au curs
tie, cu lacrim i pe b ra ţe şi tă rie în inim ă. Am o prit m ai — N e-am sim ţit inim ile b ătîn d a lă tu ri de cei în ne­ A pele, nu lacrim i, căci greul te-nvaţă
în tîi la casa aceluia pe care îl ştiam „baciul“ satului. în ­ norocire, de cei care au crezu t că au p ierd u t totul. Asa Stau azi doborîte strădanii de-o viaţă.
am crezut şi noi atunci, în 1970. Sîntem de acelaşi singe,
v ă ţă to ru l G heorghe V asiliu. L a cei 68 de an i ai săi a
sintern de acelaşi neam , e ra în firea n o astră să ne ajutăm . Som nul nu vine. Ca brazii păzim
văzut m ulte pe m eleagurile acestea. D ar a răm as aici sta ­ Ţ ara sîn tem noi, adică cei m ulţi. Ca totul să nască
tornic. Se op reşte din vorbă G heorghe T operţel, îl op reşte
_P rim a d ată cînd au v en it apele m ari aici, şi Jijia La fel de drept către soare
em oţia. Ne priv im num ai u n u l pe altu l, ne stringem m îi­ A ici unde aripi ne cresc zi de zi.
şi P ru tu l, a fost în an u l 1932. Au în g h iţit p ăm în tu l şi s-a
nile în tăcere, aşa cum ni le-am strin s în to td eau n a la
n ă ru it dealul P ia tra D oam nei peste casele oam enilor. A
nevoie, şi plecăm , fiecare în treab a lui. Căci fiecare om
în g h iţit şi vite, şi pomi, şi vie ... D ar oam enii s-au aşezat
la locul lui, la m unca lui, este tocm ai ceea ce aşteaptă
la loc. Fiecare cum a putut. N im eni niu le-a d a t o m ină
acum ţa ra de la noi toţi.
de aju to r. In 1970 a fost altfel. Peste 36 de gospodari au
dat dealurile şi-au a p ă ru t după aceea 36 de case noi, lu ­ G loria LACATU.ŞU

Umanism în acţiune
(urm are din pag. 1)
p litu lu i m inut de ră tă c ire a n atu rii.
în sp ăim în tăto area urg ie venită din
a d în cu ri a dezlănţuit o n estră m u ta tă
so lid aritate um ană dem onstrînd posi­
b ilitatea om ului societăţii n o astre de
a folosi ceie m ai bune forţe ale sale nu
num ai în scopul producţiei şi acu m u ­
lării de bu n u ri şi valori m ateriale,
cit m ai ales în scopul pro d u cerii şi a-
cum ulării cap acităţilo r sale creato a­
re, a bogăţiei in terio are , a p e rso n ali­
tăţii sale. C entrul vieţii sociale se
afiă nu num ai în sfera pro d u cerii av u ­
ţiei m ateriale, ci şi, m ai ales, in sfera
„producerii om ului insu şi“, a d esăv îr-
şirii om enescului din om. De aici, a-
cea abnegaţie cu care oam enii au lu p ­
tat pînă la epuizare, ore şi zile şi
nopţi, sm ulgînd m orţii fiin ţe aproape
p ierd u te, de aici, n estră m u ta ta om e­
nie p e n tru sem eni, h o tă rîre a ferm ă de
a rep u n e în d re p tu ri de v iaţă cu fru ­
m useţile şi cu v alorile ei.
S in g u ra lim ită p e n tru p ro g resu l în
co n tin u are al om ului este de fa p t lip ­
sa unei lim ite a lum ii care este liberă
şi deschisă p e n tru el ca lum e a p ro ­
p riilo r sale posibilităţi. Om ul se află
în c en tru l u niversului, d a r nu ocupă
un loc lip sit de glorie care i se oferă
(de către destin, d iv in itate etc.), ci u-
nul pe care şi-l cucereşte tre p ta t prin
lupta dusă ca lum ea ex terio ară, cu n a­
tu ra în co n ju ră to a re şi cu p ro p ria sa
n atu ră.
F aptele de om enie, săv îrşite pe fu n ­
d alul şi în sp iritu l unei viziuni um a­
niste p ro p rii unui popor, unei con­
cepţii globale desp re om, lum e şi is­
to rie au, mai în profunzim e, tem elii
ca_e sp rijin ă cu trăin icie p rin cip iu l so­
lid a rită ţii oam enilor ca oam eni, ca
m em bri co nştienţi şi m în d ri de a p a r­
ten en ţa la specia cea m ai nobilă iz-
vo rîtă din in fin ita m işcare a n atu rii.
Din p u n ct de v ed ere etic, problem a
constă, în esenţă, în ex p licitarea mo­
d alităţii în care îm b in area in teresu lui
g en eral cu cel p ersonal, ca aspect esen­
ţial al um anism ului socialist, devine
d in tr-o co nform itate — conştient ac­
cep tată sau spontan realizată ca o ce­
rin ţă ex te rio a ră — o treb u in ţă su­
biectiv m orală. O tristă ex p erien ţă
ne-a d em o n strat că fo rţa m o rală a
oam enilor este m ai p u tern ică decît sti­
hiile d ezlă n ţu ite ale n atu rii. în c re d e ­
rea n o astră, a tu tu ro r, că răn ile v o r fi
t'm ă d u ite , că v iaţa, e x te rn triu m fă to a ­
re, va re in tra în m atca şi o rdinea ei
firească, este a lim en tată de m area,
tran sfo rm a to a re a fo rţă a u m anism u­
lui rev o lu ţio n ar. M ihai CAMÂRUŢ : „În d ig u iri“
 A n a liz a c o m p o rtă rii c lă d irilo r
şi c o n s tru c ţiilo r la a c ţiu n e a se is­
m u lu i d is tru g ă to r d in 4 m a rtie
1977, s a rc in ă de m a r e re s p o n s a b i­
lita te şi d e s trin g e n tă a c tu a lita te
p e n tr u sp e c ia liştii în seism o lo g ie
in g in e re a s c ă şi c o n stru c ţii, p re z in ­
tă in d is c u ta b il a n u m ite lim ită r i
d e te r m in a te de c o m p le x ita te a fe ­
n o m e n u lu i, de s ta d iu l ş tiin ţe i in
a c e st d o m e n iu pe p la n n a ţio n a l
şi in te rn a ţio n a l.
I n iţie r e a şi a b o rd a r e a p ro m p tă
a s tu d iu lu i e fe c te lo r c u tr e m u r u lu i
în o ra ş u l şi ju d e ţu l Ia ş i a r e ca
scop a tît c o n so lid a re a u n o r e d i­
ficii a v a ria te c ît şi in f o rm a r e a
s ta tis tic ă a s u p r a p a r a m e tr ilo r sis­
te m a tic i şi a le a to rii r e z u lta tă d in
p r e lu c ra re a ră s p u n s u lu i se ism ic al
c lă d irilo r, v e c h i şi n o i, în v e d e ­
r e a e la b o r ă rii p rin c ip iilo r p riv in d
c re ş te re a re z is te n ţe i şi s ta b ilită ţii
c lă d irilo r şi a e v a lu ă rii m a i r i ­
g u ro a s e a s ig u ra n ţe i a c e s to ra la
a c ţiu n e a seism ică.
U n ele m ă s u ri noi şi s u p lim e n ­
ta r e c a re se v o r im p u n e p e n tr u
v iito r tre b u ie fu n d a m e n ta te pe
în ţe le g e re a p ro f u n d ă a a c ţiu n ii fe ­
n o m e n u lu i seism ic, în d ife rite le
zone a le ţă r ii, a m e c a n is m u lu i de
d e c la n ş a re a a c e stu ia , n u n u m a i
la s u p r a fa ţa te re n u lu i, d a r şi în
a d în c im e , p e n tr u a lu a în c o n ­
s id e ra re a tît a sp e c te le g e n e ra le
d in h ip o c e n tru l V ra n c e a c ît şi
p a r tic u la r ită ţile ce c a ra c te riz e a ­
ză o sc ila ţiile te c to n ic e la o a n u ­
m ită d is ta n ţă de e p ic e n tru l m iş­
c ării.
P rim u l asp ect, de o rd in g e n e ­
ra l, c a re n e re ţin e a te n ţia este
d e te r m in a t d e o b s e rv a ţia că p e ­
rio d ic ita te a u n u i c u tr e m u r m o n o -
k in e tic , de m a r e in te n s ita te , cu
h ip o c e n tru l în m a s iv u l V ra n c e a ,
p o a te fi c o n s id e ra tă cu o a n u m i­
tă p ro b a b ilita te şi p e n tr u in te r ­
v a lu l d e 30—40 a n i, a v în d în v e ­
d e re c h ia r şi n u m a i a n ii cu c u ­
tr e m u re m a ri d in seco lu l n o s tru
(1902, 1940, 1977).
A l d o ilea a sp e c t im p o rta n t r e ­
z u ltă d in p a r tic u la r ita te a re c e n tu ­
lu i seism de a d în c im e m ed ie, c a re
a d e c la n şa t, în c o n tr a s t cu c u tr e ­
m u r u l d in 1940, efe c te m a x im e
la d is ta n ţe r e la tiv m a r i f a ţă d e e-
p ic e n tru . A c ţiu n e a se ism e lo r de
a d în c im e m e d ie a d e te rm in a t,
p rin o sc ila ţii v e rtic a le şi o riz o n ­
ta le fo rm a re a de e p ic e n tre s e c u n ­
d a re la d is ta n ţă , r e z u lta te d in in ­
te r f e r e n ţa la s u p r a f a ţa te r e n u lu i
a u n d e lo r d ire c te r a d ia te d in h i-
p o c e n tru şi a c e lo r re fle c ta te , a
s u p r a p u n e rii u n d e lo r p rin c ip a le şi
se c u n d a re , tr a n s m is e cu a m p litu ­
d in i şi a c c e le ra ţii im p o rta n te la
d is ta n ţe m a ri.
A l tre ile a a sp e c t ce tr e b u ie r e ­
le v a t e ste d e te r m in a t de in f lu e n ţa
lo c a lă a te r e n u lu i de fu n d a ţie , la
s u p r a fa ţa d e re z e m a re a c lă d irii
şi în p ro fu n z im e , c a ra c te riz a tă d e
n a tu r a , g ro sim ea, în c lin a r e a şi
su c c e siu n e a s tr a tu r ilo r d e te re n ,
d e p re z e n ţa ap ei, de a d în c im e a şi
g ro sim e a p în z e i fre a tic e , d e a s ­
p e c te le h id ro d in a m ic e a le a c e ste ia
c a re p o t d e te r m in a a m p lific a re a
lo c a lă a o s c ila ţiilo r seism ic e cu
e fe c te de s u p r a în c ă rc a r e şi ta s a -
re in e g a lă a c o n s tru c ţiilo r. Nu
e s te de n e g lija t m ă rim e a p re s iu n ii
p e te r e n tr a n s m is ă d e c o n s tru c ­
ţie, fa ţă d e s a r c in a g eo lo g ică in i­
ţia lă şi în m o d e s e n ţia l siste m u l
d e fu n d a re , d in p u n c t de v e d e re
sta tic , a l rig id ită ţii sa le (tă lp i r i ­
gide, tă lp i e la stic e , f u n d a ţii izo­
la te , ra d ie re g e n e ra le ), s u b a sp e c ­
tu l c o n lu c ră rii c lă d irii c u te re n u l,
a l o sc ila ţie i şi d e fo rm a ţie i sa le
g e n e ra le .
R e c o n sid e ra re a z o n ă rii m a c ro -
seism ice a te r ito riu lu i ţă r ii, c a u r ­
m a re a s e ism u lu i d in 4 m a r tie
1977, in te re s e a z ă în p rin c ip a l şi
ju d e ţu l Iaşi, în ce p riv e ş te g ra d u l
d e in te n s ita te în g e n e ra l, ia r m i-
c ro z o n a re a se ism ic ă se im p u n e a
fi r e ţin u tă ca o c e rin ţă c o m p le ­
m e n ta r ă d e te r m in a tă in p rim u l
rîn d d e n a tu r a te r e n u lu i în zo n a
d e d e a l şi de şes a o ra ş u lu i.
In c a d ru l z o n ă rii m ic ro se ism ic e
e ste de r e f le c ta t în c o n tin u a re a-
s u p r a a d în c im ii d e c e rc e ta re a te ­
re n u lu i de fu n d a ţie , în r a p o r t cu
siste m u l de fu n d a ţie şi s t r u c tu r a
d e re z is te n ţă a c lă d irilo r. P e n tr u
c lă d iri cu f u n c ţio n a lita te s p e c ia lă
(sp itale, şcoli, c in e m a to g ra fe , te a ­
tre , c e n tre d e c a lc u l etc.), se im ­
p u n e c o n s id e ra re a u n e i s ig u ra n ţe
m a i m a r i la e v a lu a re a r ă s p u n s u ­
lu i seism ic al c lă d irii.
In ce p riv e ş te c o m p o rta re a se­
ism ică a c lă d irilo r şi c o n s tru c ţii­
lo r d in o ra ş u l Iaşi la a c tu a lu l se ­
ism , este u n a n im ă a p re c ie re a u -
Acţiunea
seismică şi
comportarea
clădirilor
la cutremur
n e i c o m p o rtă ri b u n e a. c lă d irilo r
noi, a v a riile u n o r im o b ile d in
zo n ele v e c h i a le o ra ş u lu i fiin d
e x p lic a te p rin u z u ra fiz ic ă a u -
n o r m a te ria le d in s tr u c tu r a c lă ­
d irilo r, a n te c e d e n te le d e te rm in a te
d e se ism u l d in 1940 şi s o lic ită rile
d in răz b o i, d e c re ş te re a v ib r a ­
ţiilo r d in c irc u la ţie p e u n e le a r ­
te re p rin c ip a le a le o ra ş u lu i, de
u n e le m o d ific ă ri şi tr a n s fo r m ă ri
in te rv e n ite la c lă d iri şi in s ta la ­
ţii, cu o cazia u n o r a m e n a jă ri c a ­
re a u a fe c ta t c o n c e p ţia şi in te g ri­
ta te a in iţia lă a s tr u c tu r ii d e r e ­
z is te n ţă sa u a u n o r c o m p o n e n te
s tru c tu r a le e se n ţia le p e n tr u p r e ­
lu a r e a s o lic ită rilo r o riz o n ta le a le
se ism u lu i. P e n tr u e lu c id a re a şi
v e rific a re a ip o te z e lo r d e calc u l la
n o ile s tr u c tu r i şi c o n s id e ra re a u -
n o r c o n so lid ă ri ce s - a r im p u n e la
u n e le im o b ile v e c h i e ste e s e n ţia lă
a c ţiu n e a de p re le v a re a m ic ro fi-
su rilo r, fis u rilo r şi c ră p ă tu rilo r
a tît a c e lo r siste m a tic e c ît şi a
u n o r fis u ri sa u c r ă p ă tu r i iz o la te
în u n e le e le m e n te d e re z iste n ţă ,
p ă tr u n s e p e to a tă se c ţiu n e a . F ie ­
c a re c lă d ire re p r e z in tă su b a c e st
a sp e c t u n p ro to tip , a n a liz a co m ­
p o rtă rii, in v e s tig a re a a te n tă şi
m ă s u rile p re c o n iz a te de c o n so li­
d a re fiin d specifice.
In ce p riv e ş te m ă s u rile d e c o n ­
s o lid a re ce se im p u n a fi r e ţin u ­
te, d in c o n sid e re n te fu n c ţio n a le
şi e c o n o m ice e le tr e b u ie să fie în
c o n c o rd a n ţă c u siste m u l s tr u c tu ­
r a l in iţia l, a v în d în y e d e re că
m o d ific ă ri a le r ig id ită ţii şi e la s ­
tic ită ţii u n o r e le m e n te d in s tr u c ­
tu r ă tre b u ie să re s p e c te p rin c ip iu l
c o n c e p ţie i u n ita r e în , ră s p u n s u l
c lă d irii la a c ţiu n e a se ism ic ă n u
n u m a i în id e e a re c o n s id e ră rii
s tr u c tu r ii in iţia le , în a in te d e se ­
ism , ci în c o n d iţiile u n è i îm b u n ă ­
tă ţir i a c o m p o rtă rii sa le la a c ţiu ­
n e a d in a m ic ă a c u tre m u ru lu i.
A s ig u ra re a c o n s tru c ţiilo r a v a ­
ria te la a c ţiu n e a în c ă r c ă rilo r g r a ­
v ita ţio n a le , ce p re z in tă u rg e n ţă şi
p ro m p titu d in e în caz d e c u tr e m u ­
re a fo st re a liz a tă p r in m ă s u rile
o p e ra tiv e a le o rg a n e lo r d in o ra ş u l
n o stru .
M ă s u rile de re m e d ie ri, re fa c e ri
şi c o n so lid ă ri tre b u ie a n a liz a te , a-
v iz a te şi d isp u se, în o rd in e a u r ­
g e n ţe i lo r, de o rg a n e le de s tric ­
tă sp e c ia lita te , p rin e x p e rtiz a re
te h n ic ă rig u ro a să , ia r p e n tr u u -
n e le m o b ile , cu s tr u c tu r ă asc u n să ,
n u m a i d u p ă o a te n tă in v e s tig a re
a e le m e n te lo r d e c o n c e p ţie a le
s tr u c tu r ii in iţia le , în in te r p r e ta ­
re d e p e n d e n tă d e e fe c te le se ism i­
ce a s u p r a c lă d irii la a c ţiu n e a şo­
c u lu i d in a m ic a l c u tre m u ru lu i.
S ta r e a d e fis u ra r e şi m ic ro fisu -
r a r e a u n o r c o n s tru c ţii n o i tr e ­
b u ie a n a liz a tă în c o n te x tu l co m ­
p le x al a c ţiu n ii p e rm a n e n te a
fa c to rilo r fizici ai m e d iu lu i a m ­
b ia n t (v a ria ţii d e te m p e ra tu ră ,
u m id ita te , in g h e ţ-d e z g h e ţ, în so -
rire ), c a re d e te rm in ă v a r ia ţii d i­
m e n s io n a le a le u n o r e le m e n te de
c o n stru c ţie (te n c u ia lă , s t r a tu r i de
p ro te c ţie d in b e to n ) şi c a re n u
a fe c te a z ă c a p a c ita te a d e re z is te n ­
ţă a a c e sto ra .
M a te ria lu l d e b a z ă al e le m e n te ­
lo r p o rta n te , te h n o lo g ia a d o p ta tă ,
g ra d u l d e fo r m a re a s tru c tu r ii
fizice a b e to n u lu i, v îr s ta a c e stu ia ,
u m id ita te a in iţia lă , p e rio a d a d in
an în c a re s-a re a liz a t, e ta p e le de
e x e c u ţie , c a lita te a m a te ria le lo r şi
re s p e c ta re a g e n e ra lă p e fa z e şi
e ta p e a c a lită ţii e x e c u ţie i, p o t in ­
flu e n ţa s ta re a d e m ic ro fis u ra re a
c lă d irilo r, care, de a ltfe l, e ste
in e r e n tă şi d e n e e v ita t, în a n u ­
m ite lim ite şi c o n d iţii. P re z e n ţa
u n o r fis u ri şi m ic ro fisu ri la u n e ­
le s tr u c tu r i în d ia fra g m e m o n o ­
lite şi p r e f a b ric a te se d a to re a z ă
fie c o n tra c ţie i, fie e fo r tu rilo r d in
seism , f ă r ă p e ric o l p e n tr u s ta b i­
lita te şi în c o n c o rd a n ţă cu ip o ­
te z e le d e calc u l d in a m ic a l c o n ­
stru c ţiilo r.
R e c o n sid e ra re a e x ig e n ţe lo r de
c a lita te , o rg a n iz a re a u r m ă r ir ii c a ­
lită ţii m a te ria le lo r şi e x e c u ţie i
s tru c tu r ilo r în c o n c o rd a n ţă cu
p ro ie c tu l d e c o n s tru c ţii şi in s ta ­
la ţii în tr - u n e le m e n t d e s tru c tu r ă
e ste de a b s o lu tă im p o rta n ţă p e n ­
tr u v iito r.
C o n sid e r în s ă că p ro ie c ta re a
c o n s tru c ţiilo r cu o b u n ă c o n fo r­
m a re a n tise ism ic ă tr e b u ie a b o r­
d a tă în tr-o a c c e p ţiu n e fo a rte la r ­
g ă şi că ră s p u n s u l fa v o r a b il la
s o lic ita re a se ism ic ă e ste o fu n c ­
ţie c o m p le x ă în c a re s tru c tu r a
d e re z is te n ţă e ste fa c to ru l d e te r­
m in a n t, d a r în ra p o r t cu a c e a s­
ta n u tr e b u ie s u b e s tim a te u n e le
e le m e n te d e b a z ă a le c lă d irii, cu m
s în t : fo rm a de p la n (cu u n a , d o u ă
sa u tr e i a x e d e sim e trie ), s u p r a ­
f a ţa g o lu rilo r in te rio a re şi e x te ­
rio a re , r e p a r ti ţia lo r în p la n şi
în sp a ţiu , d is p u n e re a lo r în p e re ­
ţii tr a n s v e rs a li şi lo n g itu d in a li,
ra p o r tu l în t r e c ele tr e i d im e n si­
u n i a le c lă d irii, d im e n sio n a le a b ­
so lu te în p la n şi p e v e rtic a lă , d i­
m e n s iu n e a tr o n s o a n e lo r şi a g ro ­
sim ii ro s tu rilo r a n tise ism ic e , e le ­
m e n te ce in flu e n ţe a z ă g e n e ra l şi
lo cal c o m p o rta re a la se ism a c o n ­
stru c ţiilo r.
In tr-o a b o rd a re d e sp e c ia lita te
a c o m p o rtă rii se ism ic e a le d ife ­
rite lo r tip u ri d e s tr u c tu r i u tiliz a ­
te în p re z e n t în ţa r a n o a s tră este
d e r e ţin u t fa p tu l că o m o g e n ita te a
fizică a s tr u c tu r ii şi u n ita te a c o n ­
c e p ţie i ca şi r e p a r tiţia ju d ic io a ­
să a m a s e lo r s tr u c tu r a le în p la n
şi p e v e rtic a lă s în t e se n ţia le . Z i­
d ă ria p o r ta n tă a re lim ită r ile sale
im p u se d e re z is te n ţa m a i sla b ă
la în tin d e re , fo rfe c a re şi e fo r tu ri
p rin c ip a le , d a to r a te n e o m o g e n ită -
ţii sa le fizice (c ă ră m id ă şi m o r­
ta r), d a r p o se d ă în a c e la şi tim p
o m a re c a p a c ita te de d is ip a re p rin
a b s o rb ţie in te rio a ră a e n e rg ie i
seism ice.
P e n tr u a îm b u n ă tă ţi c o m p o rta -
re a sa la în tin d e re , e ste re c o m a n ­
d a b ilă a r m a r e a tr a n s v e r s a lă (în
ro s tu ri o riz o n ta le ) ca şi a rm a re a
pe v e rtic a lă , la in te rse c ţii, c o lţu ri
şi ra m ific a ţii, so lu ţie ce p o a te fi
a d o p ta tă şi la re fa c e re a u n o r zi­
d u ri p o rta n te şi d e u m p lu tu r ă
la c lă d iri cu a v a rii.
Z id ă ria d e u m p lu tu r ă la c o n lu ­
c ra r e a cu s tr u c tu r a în c a d re p o a ­
te fj a n a liz a tă în d o u ă a c c e p ţiu n i:
p rim a a re în v e d e re a b s o rb ţia u -
n e i p ă rţi d in e n e rg ia se ism u lu i în
c o n d iţiile fis u ră r ii z id ă rie i la e-
fo r tu ri p rin c ip a le şi a lta p riv e ş te
c o n lu c ra re a cu c a d ru l în c o n d iţii­
le a s ig u ră rii u n e i re z is te n ţe sp o ­
rite la în tin d e r e p rin a rm a re a
tr a n s v e rs a lă şi a u n o r le g ă tu ri
d ire c te cu e le m e n te le s tru c tu rii.
U n ita te a d e c o n c e p ţie a s tru c -
tu r ii su b a sp e c tu i r ig id ită ţii sa u
e la s tic ită ţii sa le a tît d u p ă d ire c ­
ţie tr a n s v e rs a lă , c ît şi lo n g itu d i­
n a lă , a tît la p a r t e r c ît şi la e ta ­
je le su p e rio a re e ste o c o n d iţie
e s e n ţia lă p e n tr u a s ig u ra re a co m ­
p o rtă rii o m o g en e a c lă d irii la a c ­
ţiu n e a c u tre m u ru lu i.
D e z v o lta re a c e rc e tă rilo r şi s tu ­
d iilo r în d o m e n iu l seism o lo g iei
in g in e re şti şi a c o n s tru c ţiilo r, tr e ­
b u ie c o n tin u a tă sis te m a tic la to a ­
te c lă d irile şi c o n s tru c ţiile p e n tr u
a d în c ire a a n a liz e i la s c a ră n a tu ­
ra lă , ia r c e rc e ta re a p e m o d ele,
la s c a ră c o n v e n a b ilă , p re z in tă in ­
te re s şi p e n tr u te s ta re a c o m p o r­
tă r ii u n o r s tr u c tu r i c o n so lid a te
ce p re z in tă m a re re p e ta b ilita te
p e n tr u a p re c ie re a o b ie c tiv ă a a -
p o rtu lu i şi e fic ie n ţe i a n tise ism ic e
a s o lu ţiilo r d e c o n so lid a re a d o p ­
ta te p e n tr u o a n u m ită s tru c tu ră .
C a d re le d id a c tic e d e la F a c u l­
ta te a d e c o n s tru c ţii d in I n s titu ­
tu l p o lite h n ic la şi, în c o la b o ra re
p e rm a n e n tă cu I.C.C.P.D.C. şi
I.C .P.R .O .M . Iaşi, a b o rd e a z ă cu
d e o se b ită re s p o n s a b ilita te , cu d e ­
v o ta m e n t şi d ă r u ir e sa rc in ile d i­
fic ile şi m a r i ce le re v in , în o p e ­
r a de re fa c e re şi d e p e rfe c ţio n a re
a siste m e lo r c o n stru c tiv e , d e c re ş­
te re a s ig u ra n ţe i şi re z iste n ţe i c lă ­
d ir ilo r şi c o n stru c ţiilo r.
Prof. dr. ing
VIRG IL FOCŞA
decanul F acultăţii de construcţii
In stitu tu l p oliteh n ic Iaşi
şah
M arg areta M ureşan la Belgrad
D in tre com portările bune ale Cbd7 (alte v a rian te m oderne : 6.
sp o ftivilor rom âni la în tiln irile in ­ Cto; 6. Cge2 ; 6. h3). 7. h3 OO 8.
tern a ţio n ale d esfăşurate in prim ele Ci'3 Ce8 9. De2 a6 ? 10. g4 g6 11.
două luni ale anului se detaşează
succesul obţinui de tîn ă ra M arga­
NhG Cg7 12. OOO Cf6 13. Tdgl RhS
14. Rbr N d( ? ! (14 . . . Cg8 ! 15. Nd2
re ta m u reşan la p u tern icu l tu rn eu f.r> cu joc com plicat) 15. Cd2 Cg8 !
de la B elgrad. Au p a rticip at 13 ju ­ 16. Ne3 Ng5 17. h4! N : e3 (17... N : h4
căto are din p a tru ţări. P rin tre fa ­ 18. g5) 18. D : e3 Df6 (18... b5 !) 19.
v o rite se n u m ărau : K arakas, Po-
rubszky şi Honfi din U ngaria, p re ­
Ce2 b5 20. f4 e : f4 21. C : f4 De7
(Se am eninţa 22. g5 si 23. hă) 22.
cum şi cunoscuta ju căto are bulga­ h5 g5 23. h6 g : f4 (23./ Ce8 24. Ce2
ră A senova. Toate, m aestre in te r­ cu ideea Cg3 — Cf5). 24. h : g7+R :
naţionale. A cestea s-au clasificat
insă pe locurile : IV, V, VI şi res­
g7 25. D : f4 De5 26. D fl h6 27. Cf3
Df4 28. Th4 ! b : c4 ? 29. gă De3 30.
pectiv X, în trecerea fiind cîştigată g : h6+R h8 31. Dg 2 şi negrul ce­
de re p rezen tan ta ţă rii noastre (8 1/2 dează, nep u tîn d să se ap ere de m at.
puncte), la egalitate cu iugoslava A cum un an, la un tu rn e u d esfăşu­
M aria P etrovici (o ju căto are des­ r a t to t la B elgrad, M ureşan a în ­
coperită cu num ai 2 ani înainte, vins-o pe G aprindaşvili. Scriam a-
dev en ită repede „m aestră“ şi al tunci (vezi nr. 23/i976 al revistei
cărei ta len t i-a im presionat pe noastre) : „M. M. este desigur o
specialişti). R edăm o bună p artid ă sp eran ţă a şahului rom ânesc“. A-
de atac realizată de M ureşan la cum, nu m ai este „sp eran ţă“ : a de­
B elgrad (scurtele note îi ap arţin ) : v enit una din cele m ai p u tern ice
MARGARETA MUREŞAN — ju căto are ale ţării.
HONFI LUIZA : 1. d4 Cf6 2. c4 c5
3. d5 e5 4. Cc3 d6 5. e4 Ne7 6. Nd3 D. К ., В. P .
Informaţii
Ф C am pionatul m ondial de ju n io ri desfăşu rat in ian u arie la G ronin­
gen (Olanda) a fost unul d in tre cele m ai p u tern ice din istoria com petiţiei.
E xplicaţia specialiştilor : rid icarea la 20 de ami a lim itei ju n io ratu lu i.
Din cei 54 de p a rticip an ţi, nu m ai p u ţin de 32 au avut peste 18 ani. M ark
D iessen, S.U.A., cîştigătorul tu rn eu lu i cu 10 puncte din 13 (sistem elve­
ţian), a re 19 ani ; al doilea clasat, cehoslovacul L udom ir F tacnick —
9 1/2 p., a re tot 19 ani ; cam pionul englez M estel, sovieticul V ladim irov
şi m ai toţi cei situ aţi în p artea su p erio ară a clasam entului au cel puţin
i8 ani. Locul 20 cu 7 p., ocupat de cam pionul ţă rii noastre, ieşeanul Ovidtu
Foişor, ni se p are bun, dacă ţinem seam ă că el a re num ai 17 ani. P en­
tru m ărire a fo rţei de joc a ju n io rilo r, fed eraţiile naţionale iau to t felul
de m ăsuri. Sem nificativă ni s-a p ă ru t h o tărîre a fo ru rilo r m exicane de a
trim ite pe ju n io ru l lor, Sisnieg, to t de num ai 17 ani, să p articip e v ara
ce vine la o serie de tu rn e e în cinci ţă ri europene.
ф Pe num ele englezulu H. M urray, cunoscut a u to r al unui tra ta t de
isto rie a şahului, a sosit o scrisoare de m u lţu m ire din p a rte a unui poliţist
am erican care a ra tă că, în tr-o în căierare de stradă, glonţul destin at lui
a n im erit cartea Iui M u rray pe care o p u rta în b u zu n ar (oprindu-se
la cap. IV). A m atorul n o stru de şah nu ştia că a u to ru l c ărţii m urise acum
un sfert de veac.
Ф După d isp u tarea m eciurilor „candidaţilor“ la titlu l m ondial —
etapa sfe rtu rilo r —, în curs de d esfăşu rare în p a tru oraşe europene, vor
începe în ap rilie în tiln irile sim ilare fem inine. Sînt calificate şase ju că­
to are sovietice, în fru n te cu N. A lexandria, vicecam pioană m ondială,
precum şi A. K u şn ir (Israel) şi T. Lem aciko (Bulgaria).
• In anul 1976, şahiştii din Iugoslavia au o rganizat nu m ai puţin
de 16 tu rn ee in tern aţio n ale. In anul în curs, cifra va fi de 20.
• C am pionatul naţional m asculin din Iugoslavia — recent încheiat
— s-a d esfăşu rat după sistem ul elveţian. Au particip at 40 de jucători. Pe
locurile 1—2 s-au clasat : M. M. L iubajovici şi M. I. M aranguici — 9 1/2
p. din 13 posibile.
Ф In ultim ele săptăm îni a început să se vorbească din nou, în unele
cercu ri din stră in ă ta te , despre m u tarea sediului F.I.D.E. din O landa în
Iugoslavia.
bridye
A tenţie la prima lev ată!
1 '« f ’IIH— M— — ■
V estul atacă R de cupă. In a-
U nul din p rincipiile a cărui ne-
resp e c tare poate fi cel m ai scum p ceastă fază a realizării, d e cla ran ­
p lătită este acela că realizarea unui tul con tractu lu i este obligat să-şi
con tract începe de la prim a levată. facă p lanul de joc. A coperirea, m a­
De m ulte ori o greşeală în această şinal, a onorului de cupă cu asul,
u rm înd ca abia după aceea să se
fază nu m ai poate fi rem ediată.
P e n tru exem plificare vă p re .e n - aprecieze şansele de reu şită, se
tăm o donă ju cată la tu rn e u l de dovedeşte fatală. D eclarantul a re
la dispoziţie 11 levate d irecte şi
echipe din cadrul M em orialului
„G hiţă Popescu Z grem bus“. nici o poziţie de im pas care să
aducă o levată suplim entară. A
A RXXX doua culoare lungă, pica, nu se
AXX poate desface. In această situ aţie
RXX singura posibilitate de a realiza le­
v ata ce lipseşte răm îne schiza. De­
AR
VXX DXXX claran tu l este obligat deci să dea
N î d ru m u l la prim a levată şi dacă
RDXX VXX
V E DVXX flancul nu a re in sp iraţia să conti­
XXX
XXX s XX nue pica, realizarea con tractu lu i în ­
cepe să se profileze. C ontinuarea
X de cupă m ică (treflă sau caro) se
XXX
AIOX preia la m asă şi, după ce se deblo­
DV 10 9 XX chează trefla , se joacă R de caro
şi apoi A de caro, după care se trag
L icitaţia s-a desfăşu rat în siste­ cele 4 trefle m ajo re din m înă. în
m ul T refla Iaşi.
această fază a jocului, vestu l fiind
N E s obligat să ţină g arda la cupă se
1 pică(2) pas va d espărţi, pe lingă un caro, de
1 caro(l) pas
2 pici , pas 3 trefle pas o cupă şi o pică. E stul la rîn d u l
3 pici pas 3 FA pas lui îşi va începe defosele cu V de
4 F A pas 5 trefle(3) pas cupă, după care se află în tr-o si­
5 carale(4) pas 5 pici(5) pas
6 FA pas gen. tu aţie de neinvidiat, fiind obligat
să degardeze ori caroul ori pica.
L icitaţia de şlem de F A este poa­ Schem a finală de 4 că rţi pe care
te greşită în sensul că un contract şi-o poate realiza fiecare şi care
de 6 tre fle este m ai uşor de re a li­ este o poziţie fă ră ieşire p e n tru
zat, în situ aţia în care pica este ax a E—V de schiză dublă (cupă-pi-
bine îm părţită. că în vest şi pică—caro în est) s-a
1. D eschidere artificială re p re- realizat de la sine, d a r nu treb u ie
zentînd o fo rţă de 17—21 P.O. să se uite că d ecla ran tu l a făcut
2. R eleu indicînd 6—10 P.O. la prim a lev ată singura m an ev ră
3. Un as. care putea să-i m ai asigure o şan­
4. în tre b a re p en tru rigi. să.
5. 3 sau 0 rigi. C. NAVKOT
 tin U rit es cu . Iar e x p l o z ia p l i n ă d e vi­
Abnegaţie şi devotament t a l i t a t e şi r o b u s t e ţ e d in fin a lu l s p e c t a ­
colu lui nu-i p o a t e o m i te p e me mb rii
Citim în rev ista „Era s o c i a l i s t ă " ( n u ­
cu n o s c u t u lu i a n s a m b l u folc lor ic „F lorici­
c ă d e la m u n t e " , a l cărui p rogram
Săptămîna Tv.
m ă r ul 5—6 d in a c e a s t ă lu nă ) a rt ic ol u l ( p o a t e pu ţi n c a m lu n g, c o m p a r a t i v cu
„ A b n e g a ţ i e şi d e v o t a m e n t " d e Ion llies- p r im a s e c ţ iu n e ) s-a în t e m e i a t , d e a- PROGRAMUL I
cu, m e m b r u s u p l e a n t al C o m i te tu lu i s em en ea, pe bun g u s t şi r a f i n a m e n t
Politic Executiv a l C.C. al P.C.R., prim- co r e g r a f ic . SIMBÄTA. 26 MARTIE
s e c r e t a r a l C o m i te tu lu i j u d e ţ e a n laşi al 12,00 Telex. 12,05 Cu inimi d e
P.C.R. Articolul î n f ă ţ i ş e a z ă m o d u l în „ M ih a i Em inescu" şi ATM în c a d r u l m a ­ c u l es cu r e p r o d u c e im p r e s i o n a n t a f r a z ă d e C r is ti an LIVESCU s o a r e . 12,30 V ia ţ a în vi nge . Ima- }
c a r e o r a ş u l şi j u d e ţ u l laşi a c ţ i o n e a z ă n if e st ăr il o r d e d i c a t e Festi va lul ui n a ţ i o ­ în c h e i e r e a volum ulu i : „C în d t o a t e î n ­ gin i d in b ă t ă l i a n o r m a li z ă r ii . I
în v e d e r e a î n l ă tu r ă r i i u r m ă r il o r s e is m u ­ n al „ C î n t a r e a R o m â n ie i " . Vor fi p r e ­ vie rile d e m i n e d o r i t e s e vor îm plini 12.50 C în t e c e p a t r i o t i c e i n t e r p r e - к
lui d in 4 m a r t i e a . c . : „... c e e a c e t r e ­ z e n te , cu c e l e m a i r e c e n t e s p e c t a c o l e , s u b ce ru l t ă u , p r im e ş te - m ă cu g i n g ă ş i e t ä t e d e co ru l RTV. 13,05 U m ă r 1
bu ie re m a rc a t e ste prom ptitudinea, c a l­ t e a t r e l e d in B o to ş an i ( „ R ă f u i a la " d e în sinul t ă u , c a p e u n a ce va fi m e ­ Tv la u m ă r . A n c h e t ă s o c i a l ă . 13,35 /
C a n t a t a p a t r i e i d e C l a u d i u N e- f
mul şi lu c i d i t a t e a cu c a r e s-a a c ţ i o n a t Ş t e f a n Berciu — s î m b ă t ă 26 m a r t i e ) , r it a t m a i m u l t a d ă p o s t u l , a z ilu l, în c a r e
i m e d i a t în t o a t e s e c t o a r e l e , r e c e p t i v i t a ­ laşi („Reduta" d e M. R. l a c o b a n — a ş p u t e a d e a c u m î n a i n t e s ă t r ă i e s c d in S it u a ţi u n d e v a în tr e s u b i e c t i v i t a t e a g u le s c u , versuri Ş t e f a n Tita. 13,55 t
t e a cu c a r e p o p u l a ţ i a a r ă s p u n s la a- dum inică 27 m a r t i e ) , Piatra-N eam ţ c e l o r tre cuţi prin v ă m il e d e s p a i m ă şi D o c u m e n t a r u l r o m â n e s c . 14,15 Re- >
v ia ţa s e m i n ţ e l o r t a l e , d in s e v a t a , o iu­
p e l u l o r g a n e l o r d e p a r t i d şi d e s ta t " , („F ortul" d e Le o n id a T e o d o r e s c u — luni bitul m e u , o fiii mei f ă r ă n u m ă r , o s o ­ î n c o r d a r e a l e c u t r e m u r u lu i şi ob ie ct iv i­ p o r t a j p e g lo b . 14,30 Re ci ta l d e i
în c o n t i n u a r e , ar t ic o l u l p u n c t e a z ă e f o r ­ 28 m a r t i e ) , B a c ă u ( „ R e d u t a " d e M. R. tatea funciarei sete de cunoaştere a o p e r e t ă cu te n o r u l C or n el Rusu. I
ţul m e u n e a s e m u i t , o, p ă m î n t r o m â n e s c ,
tul o a m e n i l o r muncii d in t o a t e d o m e ­ l a c o b a n — mar ţi 29 m a r t i e şi „ P e l in a " o, R o m â n ie .. . " . în a d e v ă r , El en a V ă ­ o mu lu i d e or ic în d şi o r i u n d e , a m ur­ 14.50 Prim ăvară eroică. 15,10 (
ni il e d e a c t i v i t a t e a l e la şu lu i, r e d r e s a - d e Ion Luca — vineri 1 a p r i l i e ) , B r ăi la mă rit , cu in t e r e s s e r ia lu l em is iu n il o r ! Co mp oz ito ri i în p a s cu ţara. >
c ă re s c u s e o d i h n e ş t e a c u m la Bellu, în
s a r e a r a p i d ă a tu t u r o r s e c t o a r e l o r e c o ­ ( „S e a d u n ă vr em ile " d e M. Vasiliu şi d e ş ti i n ţă d e d i c a t e te m e i la zi. I m a ­ 15,25 P r e jm e r 1977 — r e p o r t a j d e i
cr i p ta b u n ic u lu i s ă u la n cu V ă c ă r e s c u . ■
n o m i ce , a tu t u r o r u n it ă ţi lo r d e se rvire R. N a s t u — mie rcuri 30 m a r ti e ) şi Bîr- La G a l e r i i l e d e a r t ă d in S u c e a v a , o b o ­ gini a l e p ă m î n t u l u i — un g l o b t ă i a t în 4 C o n s ta n t in Ţoiu. 15,45 Eroi în- /
a populaţiei. Se accentuează asupra la d („Ş oim ii" d e Petr u Vinti lă — joi, 31 felii, c a o p o r t o c a l ă — g r a f i c e , s c h e m e * drăgiţi d e co p i i : H e id i . 16,10 ţ
g a t ă r e t r o s p e c ti v ă a p ic to ru lu i s u c e v e a n
d o ve z ilo r „ d e sp ir it civic, d e s o l i d a r i t a t e m a rtie). Dim it rie Loghin, a s u p r a c ă r e i a vom r e ­ mul te, de ş i p o a t e nu su f ic i en te , a u l Cl ub ul t i n e r e t u lu i. 17,00 A n t o l o g i a ?
u m a n ă " , m a n i f e s t a t e prin g r ij a f a ţ ă d e La sfîrşitul s ă p t ă m î n i i va a v e a loc un veni. în ulei şi a c u a r e l ă , d e c a n u l d e s pr iji n it p r o s p e c t ă r i l e o r i e n t a t e p e di r e c ­ / filmului p e n t r u t i n e r e t şi c o pi i. 1
ce i r ă m a ş i f ă r ă a d ă p o s t , prin aj u to r u l colocviu-dezbatere cu te m a „D ram atur­ vîrstă al ar t iş ti l o r p la st ic i s uc ev en i cin- ţi a în t r e b ă r i l o r p u s e d e A n d r e i B ac a lu , 1 larzan - om ul j u n g l e i. 18,10
in t en s a c o r d a t l o c a li tă ţi lo r mai g r a v a- g i a m a r il o r e v e n i m e n t e ” . şi ex t in s e p e t o a t e d i m e n s i u n i l e p r e o ­ / H a n d b a l m a s c u li n : S t e a u a Bucu-
ti n se d e c a t a c l i s m , în s p e c i a l C a p i t a l a tă v r e d n i c ia o a m e n i l o r şi f r u m u s e ţ e a lo­ c u p ă r i l o r in vitaţ iilor e m is iu ni i. Am do- ţ reşti — KFUM F r e d e r r c i a ( D a n e -
ţă r ii . „S în t a c t e c e v o r b e s c d e s p r e fo rţa curi lor din n o r d u l M o ld o v ei . în p r e g ă t i ­ b î n d i t as tfe l un pl u s d e a v i z a r e în ce 1 m a r c a ) . 19,15 1001 d e seri. 19.30
transform atoare a no il o r r el aţ ii s o c i a l e re, to t la S u c e a v a , o e x p o z iţ i e cu vîn- p r iv e şt e r a p o r t u r i l e o m - n a t u r ă , o n a t u r ă ţ T e le ju rn a l. 20,00 T e l e e n c i c l o p e d i a .
d in ţ a r a n o a s t r ă , despre capacitate a Evocări z a r e în folosul c e l o r loviţi d e c u t r e ­ c o n s i d e r a t ă lucid, di n m u l ti p l e p e r s p e c ­ 20,45 Film s e r ia l. Kojak. 21,35 Un i
p a r t i d u l u i d e a m o b i li z a m a s e l e , d e s p r e
c o n ş ti in ţa înaintată, to a te p u s e în
s lu jb a p r o p ă ş ir i i R o m â n ie i so c ia li s te " . D e cu r î n d , a a p ă r u t , în editura
mur, d u p ă c a r e vor e x p u n e Eu g e n Mir-
c e a ( p ic tu r ă şi a c u a r e l ă ) şi Ion M aft ei
(sculptură).
tive p o s ib il e şi cu r e ve la ţi i c u t r e m u r ă ­
t o a r e în r a p o r t cu c e e a c e ro m a n ti s m u l
î m p ă m î n t e n i s e d r e p t n a t u r ă idilic, d a c ă
Î c î n te c o m e n i e i

sp o r ti v ă .
şi s o li d a r i t ă ţ i i . I
22,35 T e le j u rn a l. 22,45 S ă p t ă m î n a
I
„Kriterion", volumul d e po vestiri în lim­ nu c h i a r s ub lim a n t r o p o m o r f i z a t ă : un DUMINICA, 27 MARTIE
b a idiş, i n t it u l a t „Un b ă i a t d in M o l d o ­ N. IRIMESCU fel d e a l t e r - e g o a l om u lu i, rîzînd cu 8.00 Tot î n a i n t e ! 8,45 Film s e ­
va " d e I. K a r a . V olumul c u p r i n d e e v o ­ toţi dinţii d e foc a i s o a r e l u i , c în d e-
Pliant că ri d in a n i i copi lăr ie i', întîlniri cu scri­ ram ves eli, şi p l î n g î n d cu t o a t e la cri ­
rial p e n t r u c o p i i. T o a te p în z e le
su s ! 9,50 P en tru c ă m in u l d u m ­
itori, m e d a l i o a n e şi p a g i n i î n c h i n a t e mile norilor, cî nd e r a m trişti. Un fel d e neavoastră. 10,00 V ia ţ a s a tu l u i. ,
Un no u p li a n t, e d i t a t d e Co mi tet ul c e n t e n a r u l u i te a tr u l u i ev r e e sc , a l cărui, n a t u r ă d o m e s t i c i t ă , o r ec u z it ă s p e c t a c u ­ 11,45 Bucuri ile muzicii. 12,30 D e
j u d e ţ e a n a l fe m e il o r, cu sp rij in ul s ecţ iei leagăn a
din laşi.
fo s t g r ă d i n a „P omu l v e r d e "
A c ţi u n e a cî to rv a povestiri e s t e
„Ş i s-au aprins l o a s ă a vieţii n o a s t r e d e t o a t e zi lele,
u n fel d e o b i ş n u i n ţ ă d e a fi — p r e j u ­
s t r a j ă p a t r ie i . 13,00 Telex. 13,05
d e p r o p a g a n d ă a C o m i te tu lu i j u d e ţ e a n A lb u m d u m i n ic a l. 15,55 P u b l i c i t a ­
laşi al P.C.R., i l u s t r e a z ă f r e c v e n ta şi efi ­ p l a s a t ă în p r e a j m a pr im u lu i ră z b o i m o n ­ d e c a t ă „l a p u r t ă t o r " — d in c a r e n e- a te. 16,00 F ot b al : S t e a u a — Di­
c i e n t a ut i li z a r e a a c e s t e i m o d a l i t ă ţ i , im­ d i a l , e p o c ă r e c o n s t it u i tă cu s e n s i b i l i t a t e , t r e z it b r u ta l şi d r a m a t i c n o a p t e a d e 4 n a m o Bucureşti. ( C a m p i o n a t u l n a ­
p l i c a t e f e c u n d u ne i c o m p l e x e şi s u sţ in u ­ într-o t o n a l i t a t e
o b s e r v a ţ i a cri tic ă.
care î m b i n ă verva cu
mii de făclii" m a r ti e . Motiv d e a r e c o n s i d e r a a m i n t i ­ ţ i o n a l - div izia A ). 17,40 Film I
t e a c ti v i tă ţi d e p r o p a g a n d ă . P r ez en t ăr i t e l e c o n v e n ţ i o n a l e im a g in i , a b o r d î n d d e s e r ia l. Din t a i n e l e m ă ril o r. 18,30
s in te ti c e , în cifr e şi p r o c e n t a j e ; i m a ­ De re m a rc a t eseul î n c h i n a t p o e t u lu i a s t ă d a t ă p r o b l e m a m a i pu ţi n m e t a f o ­ Cel m a i b u n c o n t i n u ă . 19,20 1001
g in i a t e s t î n d p r e z e n ţ a f em ei i în in d u s ­ I. M a n g e r , c a r e a a c t i v a t m u l tă v r e m e îm plinirii în a c e s t a n a 70 d e a n i ric, m a i lucid, ştiinţific, p e n t r u a gî n d i d e seri. 19,30 T e le j u rn a l. 19,50
t r i e şi a g r i c u l t u r ă , p r e z e n ţ ă a f i r m a t ă e- la la şi, Bucure şti şi C e r n ă u ţ i , p r ec um d e la r ă s c o a l e l e ţ ă r ă n e ş t i d in 1907, şi a c ţ i o n a în c u n o ş t i n ţ ă d e c a u z ă . F ă r ă O am enii păm întului. 20,20 Film
x e m p l a r la nivel d e e r o u al muncii s o ­ şi v i b r a n t e l e am in ti ri d e s p r e p o e t u l ie ­ Te atr ul t i n e r e t u lu i d in Piatra Neamţ a p e l la nu ştiu ce p r o v i d e n ţ ă şi f ă r ă art ist ic . Cat B al lo u. Pr od. a
c i a l i s t e şi, în g e n e r a l , pr in f a p t e d e r e ­ ş e a n A. S t e u e r m a n Ro di o n . M a i sî n t p r e ­ i-a î n c h i n a t u n e m o ţ i o n a n t p o e m d r a ­ a n e a m ă g i privitor la ş a n s e l e of e r i te s tu d , a m e r i c a n e . P r e m i e r ă Tv. In '
m a r c a b i l ă e l o c v e n ţă , e x p r i m în d p a r t i c i p a ­ z e n te , în p a g i n i l e că rţi i, figu ri b i n e c u ­ m at ic , i n c o n te s ta b il u n a d in c e l e mai d e o a r b a întîmplare. La u r m a ur me i, d is tr i b u ţi e : J a n e Fonda, Nat
r e a fe m ei i la v ia ţa s o c i a l - e c o n o m i c ă şi n o s cu te , cum ar fi m i li ta n tu l s o c ia li s t r e u ş it e m o n t ă r i d e a c e s t g e n p e c a r e sî n t s e c o l e d e cî n d , într-o c u m p l i t ă î n ­ King Col e, S tu b b y Kaye, Lee
p o li ti c ă a j u d e ţ u l u i şi a ţă r ii ; s u g e s t i ­ Ed el ste in , dr. luliu B a r a s c h , dr . M. G a s - a m a v u t pril eju l s ă le v iz io nă m aici. c l e ş t a r e , om u l s m u l g e n at ur ii to t mai M ar vi n ( pr em iu l O SCA R şi „ G lo ­
v a î n c a d r a r e în a n s a m b l u a u n o r a s ­ ter, a n t i c a r i i ie şe n i etc. Virtuţile p l e a c ă , fire şte , d e la s c e n a ­ m u l te d i n t r e s e c r e t e l e a c e s t e i a . A fir m a­ bul d e Aur" d e c e r n a t d e a s o c i a ­
p e c t e d in v i a ţ a d e f a m i l i e şi din v ia ţa Un vo lum în c a r e la şu l î n c e p u tu l u i riu ( s e m n a t d e un „t rio" inspirat d e rea sa, inclusiv în p l a n u l na tu rii ţi a p r e s e i s t r ă i n e din H ol lyw ood I
c o p ii lo r , r e d î n d a ş a d a r f e m e i a şi în i p o s ­ d e se col e s t e g r a v a t în jocul d e lu ­ u m a n e , nu e s t e a l t c e v a d e c î t o r e p l ic ă pentru interpretare m asculină). ţ
t a z a d e s o ţi e s a u m a m ă ; în sfîrşit, p r e ­ a u t o r i — P au l F in d r ih a n , E d u a r d Co- — şi nu o u m i lă o b e d i e n ţ ă faţă de
mini şi u m b r e a l e a n i l o r sug es tiv i şi vali şi Em ano il E n g h e l ) , c a r e î n c e a r c ă R e g i a Elliot S ilv e r es te in . 21,50
z e n ţ a , a m zic e c o m p e t i t i v ă , a f em eii în nu o d a t ă d ef i n it or i u r e d a ţ i în v e r i ta b i le in d i f e r e n t în ce fel iposta zia tă na­ S tu d io u l mu zi cal . 22,20 T e le j u rn a l.
v i a ţ a a r t is ti c ă , sp o r ti v ă et c. — i a t ă e l e ­ o viziune la rg ă a su p ra d e v e n ir ii s a ­ tură atotpute rnică. Stăpîn e omul, r e a ­
stam pe d e epoca. tului românesc, în c a d r î n d m o m en tu l LUNI, 28 MARTIE
m e n t e a l e unui s u g e s ti v t a b l o u , co n v i n ­ l i ta t e c a r e r id i că în f a ţ a a c e s t u i a mu lt e
s în g e r o s u lu i 1907 în în s ăş i i d e e a d e şi î n s e m n a t e e x i g e n ţ e , în pr im ul rînd ' 16,00 Telex. T e l e ş c o a l ă . 16,30
g ă t o r s u g e r a t în p li a n t, p e c a l e a te x ­ Em isi un e în l i m b a m a g h i a r ă . 19,00
d e m n i t a t e s o c i a l ă şi naţională, ocro­ a c e e a d e a c u n o a ş t e . Nu n u m a i cîţiva,
tul ui şi a im a g in i i. D e r e l e v a t ţi n u ta
t i t ă s e c o l e d e - a rînd ul în s p a ţi u l u n ­ ci toţi ; nu n u m a i c i t e c e v a , ci a t î t Cadran m o n d i a l . 19,20 1001 d e
g r a f i c ă a p l i a n tu l u i, a c ă ru i r e d a c t a r e
v ă d e ş t e a v i z a r e , a c u r a t e ţ e , gus t. In cîteva cuvinte d u it o r al r u r a l it ă ţ ii („ C ă s a tu l e a c e l a d e mult, c i t e p os ib il în a c e s t m o ­ seri. 19,30 T e le j u r n a l. 20,00 P a ­
c e ne f a c e / M a i n a t u r a l i , m a i d e m n i m e n t al to t m a i a v a n s a t e i cunoaşteri n o r a m ic . 20,30 C î n t a r e a R o m â n ie i .
şi m a i f i e r b i n ţ i " ) . T r e p ta t, tr a n s f o c a t o - umane. Motiv d e a s e m e n e a d e a ne 21.05 Ro m a n - f o il e to n . S u b s te l e.
rul acestui vibrant colaj liric se reevalua anterio are te le - co n t r ib u ţi i în 21,55 P ent ru oam enii d in ţara
Contul omeniei „ N e a d u n ă m f or ţe le, n e d e s l ă n ţ u i m c a ­
p a c i t ă ţ i l e , n e c a l c u l ă m şi n e ec o n o m is im o p r e ş t e a s u p r a z g u d u i t o a r e i p în z e a lui a c e a s t ă di r e cţ i e, p a r t e ut il e s a u c h i a r m e a . 22,20 T e le j u rn a l.
O c t a v B ă n c il ă — „1907", d e v e n i t s i m b o ­ e x c e l e n t e , u n e l e î n s ă p u r tî n d s e m n e a l e , MARŢI, 29 MARTIE
A a v u t loc, s ă p t ă m î n a a c e a s t a , un
b in e
inventivi,
resursele
n e vom
m a t e r i a l e , vom fi mai
înţele ge mai bine lul mî niei ţ ă r ă n e ş t i d e c l a n ş a t e la g r e a s tr id e n tu lu i f a r d al in f a tu ă r ii . 9.00 T e l e ş c o a l ă . 10,00 A n to lo g i a t
m a r e s p e c t a c o l d e m uz ic ă şi p o e z i e in­ r os tu ril e în a c e a s t ă l u m e ” sc rie G e o r g e restr işt e, m e ta m o r f o z în d b le s t e m u l f o a ­ A ş a d a r , la î n c e p u t a fo s t n a t u r a . Să filmului p e n t r u co p ii şi ti n er et .
t i t u l a t „ C î n ta r e o m u l u i" şi su sţ in u t d e M ac o v e s c u („ L u ce af ă ru l" ) în c r e z ă t o r în m e te i şi îm p il ă r ii m i l e n a r e . Insistînd o cunoaştem , dînd la o parte vălul 11,10 File d e ist or ie . 11,30 P ă d u ­
resursele acestui p o p o r d in nou lovit. a s u p r a a p r i g e i r ă z b u n ă r i d e c l a s ă să- idilis mul ui şi s u f le c în d u - n e mî ne ci le . re s p u n e m şi rostim p o p o r . Po em
ac to r i a i T e at r ul ui N a ţ i o n a l d in la şi,
solişti ai O p e r e i r o m â n e d in lo c a l i t a t e , „Avem p u t e r e p e n t r u a c e a s t a . N e - a m d o ­ vîrşite d e ţă ran i, poemul „Şi s -au Este m ul t d e l u c r a t p e a c e s t p ă m în t. Tv. d e O vi di u G e n a r u . 11,45 Te­
d e o r c h e s t r a s im f on ic ă şi corul F ila r m o ­ ved it -o sin g ur i în v r e m e a te r ib il e i în c e r ­ a p r i n s mii d e fă cl ii " a r e me rit ul d e a C are d in c î n d în c î n d s e m a i şi c u ­ lex. 16,00 Telex. T e l e ş c o a l ă . 16,35
nicii, d e fo rm aţ ii a l e C on s e r v a t o r u lu i că ri din a c e s t î n c e p u t d e p r i m ă v a r ă , în nu p i e r d e d in v e d e r e m e s a j u l r evo lu ­ tr e m u r ă . Pascal a zis : t o a t ă dem ni­ C ur s d e li m b ă e n g l e z ă . 17,05 La
„ G e o r g e Ene sc u" . P r e z e n ţ a u n o r r e p u t a ţ i c a r e , tot u şi, flori le a u înflo rit şi c o ­ ţ i o n a r al d r a m a t i c e i î n c le ş tă r i , p i l d ă tatea n o a s t r ă , a a c e s t e i tre stii gî n di - vo la n . 17,20 Vîr stel e p e l ic ul ei .
corii a u rev en it ", щ Pe list a î n d o l i a t ă a întru n ă d ă j d u i r e , d o b î n d i t ă prin je rtf ă toa re, ca re e s t e om u l , c o n s t ă în c u ­ 18.00 A te n ţ ie l a .. . n e a t e n ţ i e ! 18,20
art işt i în f a ţ a unui numeros p u b li c
( s p e c t a c o lu l s-a d e s f ă ş u r a t în S a l a S p o r ­ scriitorilor p i e r d u ţi în î n c e p u t d e m a r ­ şi s u f e r in ţ ă . în t r - a d e v ă r , partea a g e t a r e . Noi a d ă u g ă m firesc : şi în a c ­ Lecţii Tv. p e n t r u luc ră to rii di n
turi lor) a c o n s ti tu it un c a l d g e s t d e a- tie , a d i c ă S av in Brat u, D a n i e l a C a u r e a , d o u a a m o n t ă r ii d e ţ i n e un c r e s c e n d o ţ i u n e . Lucidă şi c r e a t o a r e . D urabilă. a g r i c u l t u r ă . 18,50 în t r e b ă r i şi r ă s ­
d e z i u n e , d e p a r t i c i p a r e c o n c r e t ă la e- M ih ai G a f i ţ a , Virgil G h e o r g h i u , A l e x a n ­ plin d e p a t o s , o m a g i i n d c r e ş t e r e a vi­ Ca o p erm an en ţă d e v a n s a r e şi î n s u ­ p un s u r i. 19,20 1001 d e seri. 19,30
f o r tu r i le în t r e g u lu i p o p o r în m u n c a d e d r u Ivasiuc, M ih ai P e t r o v e a n u , V e r o n ic a go rii r e v o l u ţ i o n a r e a maselor, după mare a b r e v e t e l o r na t u r ii d e către T e le j u rn a l. 19,50 La o r d i n e a zilei.
refacere de du p ă m a re a încercare d e Porumbacu, N i c o l a e Ş t e f ă n e s c u şi Vio­ a c e l în l ă c r i m a t 1907. c e l e a l e o m u l u i- d e m iu r g . 20.00 Prim p l a n . „ N a n a Len a".
la 4 m a r ti e . Un g e s t al a r t e i d e s t i ­ rica V iza n te, s e a l ă t u r ă T u do r M ă in e s c u . ! 20,20 S e a r ă d e t e a t r u : Fire d e
Am s t ă r u i t a s u p r a str uctu rii d e a n ­ AI. I. FRIDUŞ p o e t d e Eu g e n O ’N eill. P r e m i e r ă
n a t s â f ie cu p r i n s în a m p l u l „ c o n t al P o e t d e o d i s c r e t ă g i n g ă ş i e şi r a f i n a ­ s a m b l u al s c e n a r i u lu i, p e n t r u c ă r e a l ­
om eniei". Tv. 22,00 O r iz o n t te hnic o-ş tiinţific.
m e n t în e x p r e s i e , p o e t u l s-a r e m a r c a t m e n t e el c o n d u c e la su cc es u l a c e s t u i 22,20 Te le j u rn a l.
în c ă d e la d e b u t cu vo lum ul „ O p i c ă ­ s p e c t a c o l l i m p e d e în id e i, f o lo s in d în-
MIERCURI, 30 MARTIE
t u r ă d e p a r f u m " (1929), d a r a p r e f e r a t
în t r e a g a - i v i a ţ ă p e n u m b r a m o d e s t ie i , pu-
tr-un fluid
contemporane,
dens poeme
creaţii
clasice sau
populare s au
Strada 9.00 T e l e ş c o a l ă . 10,00 T e at ru
In curînd bli cî n d r ar . în ultimii a n i a scris p o v e s ­ mă rtu rii d o c u m e n t a r e şi d in presa Tv. ( r e l u a r e ) . Timp şi a d e v ă r d e
E u g e n ia B u s u i o c e a n u . 11,35 într e­
tiri p e n t r u ce i mici şi e p i g r a m e s p u ­ m i l i t a n t ă a vremii — t o a t e a c e s t e a în-
bă r i şi r ăs p u n s u r i. 12,05 Telex.
va a p a r e în libr ări i o c a r t e - d o c u m e n t :
m o a s e p e n t r u cei m a r i. ■ La G a l e r i i l e
„ C u p o l a " d in laşi — o e x p o z iţ i e cu vîn-
m ă n u n c h i a t e cu o s u p l e ţ e r e m a r c a b i l ă ,
Tapetul 16.05 T e l e ş c o a l ă . 16,35 Curs d e
„SECUNDELE CARE AU ZG UDU IT RO ­ neom iţîndu-se nici un moment acea li m b ă g e r m a n ă . 17,05 C o n s ul ta ţii
z a r e p e n t r u „co ntul o m e n i e i " , cu lucrări tensiune in t e r i o a r ă pe care regi zoru l
MAN IA - 4 MARTIE 1977" (E d it u ra „J u ­ a l e m e m b r il o r Uni uni i ar t iş ti l o r p la sti ci T o t d e a u n a a m privit cu p u ţ i n ă ur ă ju r i d ic e . 17,25 Din ţ ă r i l e s o c i a ­
n i m e a " , s e r ia „ R e p o r te r XX"). în 300 d e G abriel N e g r i, şti e să o nuanţeze. liste. 17,35 T r a g e r e a p r o n o e x p r e s .
şi a l e u n o r a b s o lv e n ţi d e institut. D e I m a g in il e c a p ă t ă a s tf e l un d i n a m i s m im­ b u ld o z e r u l, n e u i tî n d c ă el, p r e l u n g i r e în-
p a g i n i , b o g a t il u st r a te , ca rtea cuprinde r e m a r c a t c ă d in p r im a zi m a i m u l t d in tr-un a n u m e m o m e n t a un ei voinţi a n o ­ 17,45 B a l a d e . 18,25 P u b li c it a te .
d o c u m e n t e , interviuri, r e p o r t a j e , mărt ur ii , presionant în mom entele de culm ina­ 18,30 T e le cr o n i ca p e n t r u p io ni er i.
j u m ă t a t e d in e x p oz iţi e a fo s t r e ţ i n u t ă . în ţie a l e r ă s c o a l e i , în ş iru ir e d e scene- n im e, a s f îr te c a t p î n ă la t e m e l i e o p r e a
c o n s e m n ă r i , r e l a t ă r i , s e m n a t e d e 36 c u ­ p r e g ă t i r e , o ex p o z iţ i e s i m i l a r ă a art iş ti ­ scum pă clădire ieşeană... 18,50 Forum c e t ă ţ e n e s c . 19,20 1001
no s cu ţi scriitori, zia riş ti şi o a m e n i d e sim b ol , îngem ănate cu n euitatele pa­ d e seri. 19,30 T e le j u r n a l. 19,50 La
lor p la st ic i a m a t o r i , în o r g a n i z a r e a c e ­ gin i argheziene, prezente m a siv — V o in ţa n o a s t r ă d e c i d e a c u m , d u p ă c e
şt ii n ţă . n a c lu r il o r „Th. P a l l a d y " şl „Şt. Di mitres- cu t r em u r u l s t a b i l i s e de fi n iti v d i a g n o s t i c u l o r d i n e a ziiei. 20,00 Refl ecto r. 20,20
cu" , p r o b a b i l la C a s a d e c u l t u r ă a stu ­ c u m se şi c u v e n e a — î n t r e d e c u p a j e l e d e rah it ism , d ă r î m a r e a un or p e r e ţ i, a m T e l e c i n e m a t e c a . Ciclul „ M ar i a c ­
d e n ţ il o r . ■ Ni s e a n u n ţ ă o i n t e r e s a n t ă d in te x t e l e d e c ă p ă t î i c e a u o g l i n d i t vrut s ă s p u n ziduri d a r nu sînt, ci tori" : U g o T o gna zzi şi J e a n Se-
e x p o z iţ i e D a n H a t m a n u : „ P e i s a j la Sco- ero ic u l a n . M iş c a r e a s c e n i c ă (sem nată s p e c t r e d e i a s c ă s e c u l a r ă , c a r e , s ă fim b e r g . A c e s t fel d e d r a g o s t e . Pr od,
Săptămîna teatrelor b in ţi " . R e d e s c o p e r in d u - ş i s a tu l n a t a l , p ic ­ d e Eronim Cr iş an ) s u b l i m e a z ă , la rîn- d r e p ţ i , a u f o s t şi e l e ta r i şi a u f ăc u t, a s tu d. i t a li e n e . 21,55 Vedete
torul s u r p r i n d e a s p e c t e vec hi şi noi, con- du-i p a r t i t u r a p o e m a t i c ă . La t o a t e a c e s ­ în v ec h im e , d in u liţa m a re , v a d u l tu t u ­ a l e cî n te c u l u i. Lili Iv ano va, Ella
sti t u in d u - le în filial o m a g i u a d u s s p a ­ t e a s e a d a u g ă , d e s i g u r , c o n t r i b u ţ i a u- ror m ă r u n ţi ş u r il o r a d e m e n i t o a r e a l e lu­ F it z g er al d şi S e n t a B er g e r. 22,20
din Moldova ţiulu i nos tru r ur al . V er n is aj u l v a a v e a nui m ă n u n c h i d e ac to r i t a l e n t a ţ i , l-am mii... T e le j u rn a l.
loc la ş c o a l a d in S co b in ţ i în p r e a j m a r e ţ in u t p e C a r m e n P et re sc u, Rozina S ă nu-l iert, d e c i, p e d r ă c e s c u l b u l ­ I JOI. 31 MARTIE
congresului ag r i cu lt u ri i, d e c i în p r im a C a m b o s , C o r n el N i c o a r ă , C o r n e l iu D a n d o z e r ? Cum s ă nu-l ie r t ? D i s p ă r î n d d e 16.00 Telex. 16,05 T e l e ş c o a l ă .
La B o to ş a n i , s e d e s f ă ş o a r ă , în tr e 26 p a r t e a lunii a p r i l i e , d u p ă c a r e va fi Bor cia, C ă t ă l i n a Popescu, C o n s ta n t in la o s ă p t ă m î n ă la a l t a în g h e su i ţi i p er ej i * 16,25 Tragerea de am ortizare
m a r t i e şi 2 a p r i li e , s ă p t ă m î n a t e a t r e l o r d e s c h i s ă la laşi . ■ O c u p î n d u - s e d e El en a G h e n e s c u , Eu g e n A p o st o l, T a t i a n a lo- d e i a s c ă , ni s e î n f ă ţ i ş e a z ă d i n t r - o d a t ă , ? ADAS. 16,35 C ur s d e li m b ă ru-
d i n M o ld o v a organizată d e T e at ru l V ă c ă r e s c u c a m e m o r i a l i s t ă , Ş e r b a n Cio- nes i, Ion M u sc ă , M ir c e a B ib a c, V a l e n ­ în p e r s p e c t iv e re v el at o r i i, v e c h il e şi n o ­ I s ă . 17,05 S e a r a televi ziu nii un-
b i l e l e zidiri a l e c e tă ţi i n o a s t r e f ă r ă d e ^ g a r e . 19,00 D ă r u i r e . 19,20 1001 d e
m o a r te . seri. 19,30 T e le j u rn a l. 19,50 La o r ­
Ieri d i m i n e a ţ ă , p e u n a d in a r t e r e l e d i n e a zilei. 20,00 O r a t i n e r e t u ­
p r i n c i p a l e a l e o r a ş u lu i , b u ld o z e r u l n ă - lui. 20,30 Film ar t is ti c : Culi se .
ru ia un p e r e t e c a r e , p e n t r u u lt im a o a r ă , Pr od, a s tu d , c i n e m a t o g r a f i c e din
s t ă t u s e în p i c i o a r e s u b s t e l e l e reci a l e ! R.P.U. P r e m i e r ă Tv. 22,00 C în t e c e

Ш p I o I r Fotbal lui m a r ti e .
In s e c u n d a zori lor cî n d , zice Jo yce,
s e d e s c h i d s p r e lu m in ă p l a n t e c i u d a t e şi
p o p u l a r e . 22,20 T e le j u rn a l.
VINERI, 1 APRILIE
9.00 T e l e ş c o a l ă . 10,00 T e le c i n e ­
c în d m o l ia îşi ia zb o ru l tă c u t, p e r e t e l e
m ateca (reluare). 11,35 Pr ej m er
mort, c a un d e s e n d in m o ti v el e d e s u e t
C am pionatul n aţio n al de fo tb al si-а consum at săp­ zice el, -prefăcîndu-se a nu observa că dom in area v e­ r o m a n ti c e , îşi m a i e t a l a în c ă un f r a g ­ 1977. R e p o r t a j d e C o n s ta n t in T°-
tăm în a tre c u tă p rim ele două etap e a le re tu ru lu i. în iu. 11,55 Telex. 16,00 Telex. 16,05
nea tocm ai din d escum pănirea ad v ersa ru lu i p rin acel m e n t d e t a p e t , g r o t e s c şi în tr is tă to r.
T e l e ş c o a l ă . 16,35 Curs d e lim ba
care s-a ju c a t cu m odestia pe care o lăsasem la v es­ n e d re p t p en alty şi p rin carto n aşele galbene care l-au D a r ci t a d u r a t s e c u n d a zo ri lor ?
f r a n c e z ă . 17,05 Em isi un e în lim ba
tia re toam na trecu tă, la sfîrsitu l tu ru lu i. P u n ctu l cul­ urm at. S perăm că a rb itru lu i G hiţă i se va da o v a c a n ­ germ ană. 18,50 Tragerea loto.
m in an t al acestei m odestii l-a atins cuplaju l de dum i­ VAL G H E O R G H I U
tă de cîteva etap e ca să aibă tim p să ap rofundeze 19.00 Idei c o n t e m p o r a n e . 19,20 1001
nică după am iază de pe stad io n u l „23 A ug u st“ din Ca­ acel capitol din re g u lam en t re fe rito r la lo v itu ra de la d e s eri . 19,30 T e le j u r n a l. 19,50 La
p itală unde a tît P rogresul cit si R apid si-au n em u lţu ­ 11 m. Tim p în care va consulta poate şi v re u n m an u al Afiş o r d i n e a zilei. 20,00 A n c h e t ă so ­
m it su p o rterii în în tîln irile lor cu F.C.' C onstanţa şi, de etică. De a ltfel distinşii cavalevi ai flu ie ru lu i s-au c i a l ă . C e nu p o t f a c e b a n i i . 20,35 ;
respectiv, F.C. A rgeş. M eciurile s-au deosebit rad ical T e at ru Tv. A m u r g ul unui c o c o r d e
co m p o rtat m odest în corpore, p rim in d p u ţin e stele pe FILARMONICA MOL DO V A. Vineri, 25 Junsi Kinos hit a. P r e m i e r ă Tv. 21,25
de cele de sîm bătă cînd a tît în ţa ră cît si în B u cu reşti galoanele com petenţei şi o n estităţii; se vede că ia m a m a r ti e , o r a 20,30, C a s a t i n e r e t u lu i, Co n­ Ins tru me nti şti virtuozi. 21,55 A te ­
au av u t loc în tîln iri furtun o ase. Şi m ă gîndesc în p ri­ nu le-a fost u n p re a b u n sfătu ito r. N oroc de n u m ăru l c e r t simfonic. Dir ij or Karl Tikka (F in la n ­ lier d e c r e a ţ i e l i te r a r- a r ti s ti c ă . I
m ul rîn d la co n fru n tarea d in tre S teaua si U n iv e rsita ­ m are de m eciuri care m ai sîn t de ju c a t p în ă la sfîr­ d a ) . S o li s tă Li lia na Ci ul ei ( v i o a r ă ) , l a u ­ 22.20 T e le j u rn a l.
tea C raiova, m eci bun, încep u t splendid', stric a t apoi r e a t ă a co n c u rs u r il o r d e la H els ink i şi
şitu l cam pionatului şi care le va îngădui să se re a b i­ G e n o v a . în p r o g r a m : W e b e r — uv er tu r a SIMBÄTÄ, 2 APRILIE
com plet de a rb itru l G hiţă şi re fă c u t în rep riza secundă liteze. O ptim ism ul n o stru este nelim itat. 12.00 Telex. 12,05 A n c h e t ă so ­
O b e r o n , P a g a n i n i — C o n c e r t p e n t r u vi­
de elevii lui Teaşcă. Cu p u ţin în a in te de începerea In aceste două etap e ale re tu ru lu i P olitehnica Iaşi o a r ă şi o r c h e s t r ă nr. 1, Br ah m s — S im ­ c i a l ă ( r e l u a r e ) . 12,40 S c o a r ţ e r o ­
cam pionatului, scrisesem despre a rb itri şi desp re ho- s-a co m portat fo a rte bine, acu m u lîn d tre i p uncte şi do- f o n ia a Il - a . mâneşti. Film d o c u m e n t a r r e a l i ­
ta rîre a F ed eraţiei de a im p u n e a n tre n o rilo r si condu­ ved in d u -se nu num ai că a folosit tem ein ic tim p u l de z a t d e S tu d io u l d e film Tv. în c o ­
cătorilor de cluburi să adreseze m u lţu m iri a rb itrilo r, EXPOZIŢII. G a l e r i a C u p o l a - Expoziţie l a b o r a r e cu S a h ia f il m . 13,10 M a ­
p re g ă tire d in tre cele două sezoane, ci şi că e decisă ti n e u mu zi cal . 13,35 I m a gi ni a l e
la sfîrşitu l în tîln irilo r, p en tru serv iciile prestate . M ă­ să iasă din zona p e rm an en tei jene, în care se circulă d e p ic tu r ă , g r a f i c ă şi s c u l p t u r ă în f o lo ­
p o s ib il u lu i — l i t e r a t u r a ştiinţifico- !
su ra e bună, e de fap t un gest de p oliteţe si de civi­ num ai eu ochii în păm înt. M eciul egal de la R eşiţa sul sinis tra ţil or .
fantastică. 14,00 Rom ânia pi t o­
lizaţie care se subînţelege, care deci n u ' e nevoie să an u n ţa v ijelia care a u rm a t sîm bătă a su p ra p o rţii uniui CINEMATOGRAFE. R e p u b l i c a : 2 8 - 3 a - rească. 14,30 F o tb a l : R a p i d —
fie h o tă rît p rin regulam en tu l fo ru lu i de specialitate. R ducanu în declin. N e-au p lăcu t aceiaşi Sim ionas si p rilie : O va ră cu u n C o w -b o y (RSC) ; U.T.A. (Cam pionatul naţional —
D ar ce ne vom face, m ă în treb am , cu acei a rb itri care Romila, n e-a b u c u ra t im petuozitatea şi p ro m p titu d in ea D in isto ria fo tb a lu lu i ( R S R ) . Ti ne re tu lu i. div izia A). T r a n s m is iu n e d i r e c t ă
com it ero ri grave, in flu en ţîn d re z u lta tu l ? Să li se a d re ­ 'u i D ănilă, n e -au în g rijo ra t A n to n şi Ciobanu, n e-a 2 8 - 3 0 m a r t i e : S im o n B la n co (Mexic) ; d e la S t a d i o n u l R e pu bl ic i i. 16,20
seze şi lo r m u lţu m iri? ! Mi se p a re că a r fi o fo rm a­ D e la jo c la m u n c a (RSR) ; 31—3 a p r i l i e : C lu b ul ti n e r e t u lu i. 17,10 A nt o lo ­
dezam ăgit com oditatea şi lipsa de în d răzn eală a lui g i a filmului p e n t r u copi i şi ti­
litate ridicolă. în ch ip u iţi-v ă că Tească a tre b u it să Costea. Cu bune, cu re le la un loc, m eciul a ie şit în în to a rc e r e a M a r e lu i B lo n d (Fr.) ; D ive rse
n eret : Tarzan - omul j u n g l e i.
m eargă, sîm bătă, în cabina a rb itru lu i G hiţă şi să-i N r. 6. 28—3 a p r i l i e : P ro g ra m d e d e s e n e
g en eral frum os m ai ales în p rim a repriză. a n im a te nr. 13 (ptr. c o p i i ) . C o p o u . 28—3 18.20 Era-n o m ie n o u ă s ut e ş a p ­
m ulţum ească p en tru că a aco rd at Stelei un p en alty în divizia secundă, lu p ta p e n tru prom ovare e de a p r i l i e : L u m e a circ u lu i l—ll (S U A) ; Pri­ te. 18,50 S ă p t ă m î n a p o li ti c ă in­
to tal g ra tu it p rin care nu num ai că i-a. descum pănit pe acum clarificată. R ar s-a în tîm p la t ca, c h ia r de la m e jd ia (RPB). P r o g r a m d e d e s e n e a n i ­ t e r n ă şi i n t e r n a ţ i o n a l ă . 19,05 E-
echipa pînă la sfîrsitu l rep rizei, d a r a in d ig n at si ze­ în cep u tu l re tu ru lu i, să ştim aproape sig u r cine va p ro ­ m a t e nr. 20 (ptr. c o p i i ) . C a s a s i n d i c a t e ­ roi î n d r ă g i ţ i d e co p ii : H e id i.
cile de m ii de spectatori, şi su tele de m ii de telesp ec­ mova în divizia A. N um ai în tîm p lă ri cu to tu l neobiş­ lor. 2 8 - 3 a p r i l i e : În v in g ă to r u l (URSS) ; 19,30 T e le j u rn a l. 20,00 T e le e n c i­
ta to ri ! Ca să nu m ai vorbim de fap tu l că p rin acea S o m n u l d e d u p ă a m ia z ă (RPP). Nicoli- c l o p e d i a . 20,35 Film s e r ia l. Ko­
n u ite le -a r m ai p u tea îm piedica pe P etro lu l Ploieşti, ja k . 22,10 T e le j u r n a l. 22,20 P a ­
e ro are nep erm isă Steaua a acu m u lat două p uncte, ia r C. S. T îrgovişte şi O lim pia S atu-M are să rateze ocazia n a . 28—30 m a r t i e : D e c e n u p o t să fiu
c u m in te (RDG) ; B ro a sca ( C o r e e a n ) ; 31—3 gin i s a t i r i c e d in b i b l i o t e c a m e a .
craiovenii nici unul. M -a su rp rin s nep lăcu t si opinia in tră rii în lotul ech ip elo r de elită. T e le r e c it a l O c t a v i a n C o te sc u .
unui cronicar în le g ătu ră cu această e ro are : dom ina­ a p r i l i e : D o sa r u l G erica ro v (RPB) ; Pic­
tu ra vo tiv a b r în c o v e n e a s c ă ; 28—3 a p r i l i e :
rea m ilita rilo r a estom pat oarecum greşeala a rb itru lu i INTERIM Pim ochio ( S U A ) .

Furiile Terrei
9 Un ciclon tropica! este un a d e v ă ra t m o n stru a erian cu d ia ­
m etru l de circa 650 km.
A T re n u ri sm ulse de pe lin ia fe ra tă , nave a ru n c a te pe ţărm .
9 C utrem u rele — elib e ra re g igantică şi b ru ta lă de energie.
Ф Se consideră că T e rra este aco p erită de 12 principale plăci
litosferice rigide.
9 Ş tiin ţa nu răm in e in d ifere n tă.
• Seism ologia păşeşte pe u rm ele m eteorologiei.
9 Să ne incredem în geniul um an.
olosalele şi u lu ito are le în ­
C cleştări d in tre m a terie şi e-
n erg ie care stau la originea
planetei n o astre în p e rio a ­
dele în delungate şi m ai ales în ­
d e p ărtate, cind v ia ţa nu a p ă ru se
încă, m ai p ersistă aidom a u n u i e-
cou în d e p ă rta t şi, d in fe ric ire , a -
te n u a t p în ă în zilele n o astre. în
stră fu n d u rile T e rre i zac în c ap tiv i­
ta te, sau m ai bine zis în sta re de
a p a re n tă şi în şelăto are laten ţă , im ­
p o rta n te rezidii din colosalele şi u -
lu ito arele în cleştări o rig in are şi ca­
re , în tr-u n ritm m ai m u lt sau m ai
p u ţin viu, îşi fac in te rm ite n t sim ­
ţită p rezen ţa pîn ă la su p ra fa ţă .
în văzduh, de asem enea, se p u n
în m işcare, adeseori, m ai ales în
p e rim e tru l u n o r arii geografice b i­
n e determ in ate, fo rţe n a tu ra le to t
a tît de im presionante, c are p o t de­
te rio ra , m ai m u lt sau m ai p u ţin
su b stan ţial biosfera. F o rţele im pe­
tuoase şi o arbe ale n a tu rii d e c a re
am v o rb it m ai sus se p u n aşa d a r
din cînd în cînd în m işcare, de-
clanşînd dezastre, calam ităţi şi ca­
taclism e intens păgubitoare.
C unoaştem în acest sens trib u tu l
pe c a re speţa um an ă l-a p lă tit în
to a te v rem u rile şi aproape pe to ate
m erid ian ele în contul u rag an elo r,
ta ifu n u rilo r sau cicloanelor, in u n ­
d aţiilor, avalanşelor, e ru p ţiilo r v u l­
canice, alu n ec ărilo r de te re n şi cu­
tre m u re lo r. în cele ce urm ează in ­
ten ţio n ăm să face un succin t tu r
de orizont în p roblem atica com ­
p lex ă a p rin cip alelo r cataclism e de
acest fel, insistînd în special a su ­
p ra celor m ai recente.
în 1876, deci în u rm ă ou ap ro ap e
n u m ai u n secol, m or în In d ia circa
215.000 oam eni, de pe u rm a ra v a ­
g iilo r u n u i ciclon, p e n tru ca, cinci
ani m ai tîrziu, u n n ăp raznic ta ifu n
să m ărească n u m ăru l victim elo r
p în ă la cifra de ap ro x im ativ 300.000
— de data aceasta în Indochina.
M ai recent, în 1959, u n u ra g a n u ci­
de în M exic în ju r de 15.500 oa­
m eni, p e n tru ca un ciclon să p re ­
tin d ă n u m ai p u ţin de 30.000 de
victim e, în 1965, în P ak ista n , ia r
un altu l, to t în aceeaşi ţa ră , şi
ch iar în acelaşi an, încă alte 10.000.
F acem p recizarea că fenom enele
atm osferice cu efecte a tît de ca­
ta stro fale de care am v o rb it m ai
sus sîn t legate de a p a riţia u n o r
fo rm aţiu n i b arice depresion are, cu
to tu l ieşite d in com un, în c a d ru l
c ă ro ra m işcările tu rb io n a re a le ae ­
ru lu i ating viteze deosebit de m ari.
A ceste fenom ene p o artă d en u m iri
d iferite în fu n cţie de su p rafeţele
geografice în lim itele căro ra acţio­
nează în mod obişnuit. A stfel, tu r ­
bio anele tro p icale sîn t cunoscute
sub d enum irea de h u rican e în A -
m erica C entrală, de tornad o s în
v estu l A fricii, de u ra g a n e în O cea­
n u l In d ian de sud, de ta ifu n u ri în
m ă rile m arg in ale ale A siei de sud-
est şi de cicloane în O ceanul In ­
d ian de nord. In ultim u l tim p, a-
m erican ii obişnuiesc să boteze a-
ceste u riaşe d esfăşu rări de fo rţe cu
d en um iri delicate şi suave de fe te :
Betsy, E sth er, G ilde, D ebbie etc.
L a ce se red u ce m orfologia şi fi­
ziologia u nei asem enea c re a tu ri a
n a tu rii, a u n u i asem enea m o n stru ?
Să exem plificăm . Un ciclon tro p i­
cal, de exem plu, este un au te n tic
m o n stru a erian cu d iam e tru l de
circa 650 km ., acţio n în d cu viteze ce
depăşesc p ra g u l a 250 km . p e o ră şi
pe întinse su p rafeţe oceanice, aco­
p e rite cu m ase im en se de a e r cald şi
um ed. A ceşti m o n ştri îşi fac a p a ­
riţia pe a riile n o astre p la n e ta re
d estu l de des. C icloanele, de exem ­
p lu , a p a r cam de 10 ori pe an. î n ­
tr -u n ritm ceva m ai le n t — cam
de 7 ori — acţionează u rag an ele
din ju r u l M adagascarului, ca şi h u -
rican ele din M area C araibilor.
Să exem plificăm în co n tin u are
cam la ce se red u ce activ ita te a m a ­
lefică a acestor m o n ştri în ceea
ce p riv e şte condiţia um ană, fix în -
d u -n e asu p ra u n o r situ aţii m ai re ­
cente. A stfel, ta ifu n u l T riz a produs,
în luna septem brie 1965, in u n d a re a a
n u m ai p u ţin de u n m ilion de case,
p ro ducînd pagube m ateriale de a­
CRONICA
Säptämlnal poIHic-tocial-cuMural
p ro x im ativ 10 m ilioane lire s te r­
line. Cinci a n i m ai tîrziu , u n a lt
ciclon a e x e rc ita t efecte d e-a d re p ­
tu l cata stro fale a su p ra în tin selo r
su p rafeţe ce form ează d e lta G an­
gelui, (R epublica P o p u la ră B angla­
desh), cînd în ju r de 700.000 de oa­
m eni şi-au g ăsit m o artea şi cînd to t
în ju r de 2.000 de in su le d in cu p rin ­
sul G olfului B engal au fost fie ra ­
dical devastate, fie p u r şi sim plu
în g h iţite de apele O ceanului Indian.
Ce fo rţe desfăşo ară aceste in ­
com ensurabile tă r ii a le n a tu rii este
uşor de im ag in at din m om ent ce
ni se sem nalează că u n u rag an a
d istru s în 1780 a p a re n t in ex p u g n a ­
b ilele fo rtu ri de p ia tră de pe in su ­
lele B arbados, d eplasînd pe zeci
de m e tri tu n u ri g rele situ ate în
p re a jm a lor. P e de a ltă p a rte , se
citează în acest sens şi cazul u n u i
ciclon, c ă ru ia i-a „reu şit“ în 1935,
în F lorida, p erfo rm a n ţa de a
sm ulge p u r şi sim plu u n tre n de
pe lin ia fe ra tă , şi d e a-1 a ru n ca pe
cîmp, n em aivorbind de ru p e re a , to t
atunci, a an co relo r n e n u m ăratelo r
n av e care şi ele au fost aru n c a te
pe ţărm . E xistă însă şi in u n d a ţii ce
se soldează cu m a ri pagube m ate­
ria le şi um an e şi care n u sîn t to ­
tu şi produse de u ragane, cicloane
sau ta ifu n u ri, ci de ploi ab u n d en te
şi d u rab ile cu c a ra c te r d iluvian sau
de to p irea b ru scă a u n o r m a ri can­
tită ţi de zăpadă. Ştim , în acest
sens, ce s-a în tîm p la t la F lo ren ţa
în 1966, ca şi în m u lte a lte locuri
de p e glob. Ş i nouă ne sîn t desigur
încă vii în m em orie to ate datele
leg ate de astfel de in u n d aţii. Un
a lt aspect ce ţin e de p ale ta v astă
a fu riilo r n a tu rii este re p re z e n ta t
de e ru p ţiile vulcanice. Şi v u lcan i­
lo r d ato răm u n g re u trib u t de v ia­
ţă um ană. A stfel, cu p rile ju l e ru p ­
ţie i vulcan u lu i K rak ato a, din 1883,
îşi p ie rd v ia ţa a p ro x im ativ 36.000
de oam eni, ia r cu aceea ţin în d de
M untele P elée d in M artinica, d in
an u l 1902, u n oraş în tre g —, S aint
P ie rre —, de a p ro x im ativ 40.000 de
suflete, a fost p u r şi sim plu ras de
pe fa ţa păm în tu lu i, cu to ţi locuito­
rii săi.
C u trem u rele de p ăm în t ocupă şi
ele o p o n d ere im p o rta n tă p rin tre
fu riile T errei. F o a rte de cu rîn d am
tr ă it şi noi d ire c t această re a lita ­
te. Uri seism sau u n c u tre m u r con­
stă, în optica ştiin ţe i contem po­
ran e, în tr-o elib erare gigantică şi
b ru ta lă de energie, care se desfă­
şoară în tr-o a rie bine d e te rm in a ­
tă de pe sco arţa te re stră . A ceastă
e lib e ra re se exteriorizează p rin de­
fo rm ă ri ale solului, p rin fisu ră ri
sau a lu n ec ări de te re n , ca şi p rin
m işcări elastice şi v ib ra to rii ale
scoarţei, re p re z e n ta te de aşa n u m i­
te le unde seism ice ; u n d e care se
propagă la o d istan ţă m ai m u lt sau
m ai p u ţin în d e p ă rta tă de focarul
de geneză. A su p ra n a tu rii intim e a
c u tre m u re lo r au fo st en u n ţa te m ai
m u lte teorii. M ajo ritatea cercetăto ­
rilo r p a r a fi cap ta ţi pe m om ent de
aşa n u m ita teo rie a tectonicii p lăci­
lo r sau a p la tfo rm e lo r tectonice, teo­
rie fo rm u lată de doi c ercetăto ri —
H eizer şi Le P ich o n — în u rm ă cu
num ai u n deceniu. în v iziunea aces­
tei teo rii, se consideră că T e rra este
aco p erită de 12 p rin cip ale plăci lito­
sferice rigide, fire şte im ense, avînd
o grosim e de a p ro x im ativ 100.000
m etri, şi care ţin în sp in are con­
tin e n te le şi bazinele oceanice. A -
ceste gigantice şi fabuloase plăci,
de fap t n işte gigantice şi fabuloase
p lu te, glisează len t pe stra tu l subi­
acen t p a rţia l top it, d eplasîndu-se
u şo r unele fa ţă de altele. în aceas­
tă d ep lasare ele se p o t apropia, sau
d im potrivă în d ep ărta, pot p ătru n d e
una sub alta, p în ă la m ari a d în -
cimd şi, cu acest p rile j, se p o t fric -
ţio n a şi ciocni. Ei bine, tocm ai a-
ceastă zonă d e contact d in tre p lă ­
cile m enţionate, devine su rsa u n o r
zguduiri te lu ric e şi seism e care pun
la o a tît de g rea în ce rc a re condi­
ţia um ană, sub ra p o rt psihologic şi
m ai ales m aterial. C înd două ase­
m enea p lu te cum a r fi acelea care
su sţin de exem plu co n tin en tu l a-
m erican şi cel e u ro p ean se d ep la­
sează u n a fa ţă de alta , în d e p ă rtîn -
du-se u şo r — o p eraţiu n e ce a re loc
de obicei d e-a lu n g u l faim oasei
dorsale m ed io -atlan tice sau aşa n u ­
m itei Unii de foc a tlan tice — este
uşor de presu p u s, şi n u fă ră tem ei,
că d in aceste m otive se va produce
o rid ic a re a m agm ei din ten eb rele
p ă m în tu lu i, dim p reu n ă cu im ense­
le en erg ii acum ulate, fa p t ce se va
e x te rio riz a p rin e ru p ţii vulcanice
şi seisme. A sem enea zone de in te r­
acţiu n e în tre plăcile în cauză, cu
s ta tu t de Unie de foc, m ai ex istă în
m u lte a lte lo cu ri de p e m apam ond:
în tre p la tfo rm a E u rasiatică, de e-
xem plu, şi cea a A fricii, în tre p la t­
form a arab ică şi cea a frican ă, în ­
tr e cea in d ian ă şi cea chineză etc.
A şad ar, sub acţiu n ea fo rţe lo r in­
te rn e ale p ă m în tu lu i, p latfo rm ele
de care am v o rb it m ai sus se m işcă
e x tre m de le n t u n a fa ţă de a lta —
vitezele de alu n e c a re nedepăşind
după u n ii c e rcetăto ri cifra de i —6
cm. pe a n — şi fa ţă d e p ă tu ra in ­
te rn ă m ai p u ţin rig id ă de dedesubt
denum ită asten o sferă. Ca u rm a re
a acestei m işcări e x tre m de lente,
în zonele de con tact d in tre p la t­
form e, şi ca u rm a re a d efo rm ării
elastice consecutive a m ateriei din
in te rio ru l P ăm în tu lu i, se a ju n g e la
acu m u larea tre p ta tă a u n o r u riaşe
energii şi tensiu n i. A ceste energii
p roduc d efo rm ări şi ru p tu ri care
au loc la zeci şi sute de kilo m etri
în adîncim e, consum îndu-se pe
p a rcu rsu l acestu i proces de sfă rî-
m are şi de d efo rm are a ro cilo r şi
ră sp în d in d u -se în ju r sub form a
u n d elo r elastice care d eterm in ă cu­
tre m u ru l p ropriu-zis. A şadar, la o-
rig in ea c u tre m u re lo r se află im ense
ten siu n i acu m u late p ro g resiv şi si­
lenţios, în lungi in te rv a le de tim p şi
care, la u n m om ent d at, au aju n s
la p u n c tu l cu lm in an t de ru p tu ră .
O dată ce aceste energii a u fo st e-
lib e ra te — şi acest fa p t se produce
de obicei în tr-o m an ie ră m ai m ult
sau m ai p u ţin bru scă — cei doi pe­
re ţi ai sp ă rtu rilo r re z u lta te v o r a-
luneca din nou u n u l faţă de altul,
p în ă ce se va realiza u n nou echi­
lib ru , sub p ro tecţia c ăru ia va în ­
cepe a c u m u larea tre p ta tă de noi e-
n erg ii şi noi tensiuni.
Cu to a te aceste ex p licaţii m ai
m u lt sau m ai p u ţin sav an te, im por­
ta n t de a şti este că c u trem u rele
sîn t în esenţă fu lg ere şi tu n e te care
n e vin din ad în c u rile p ăm în tu lu i şi
n u din văzduh; fu lg ere şi tu n e te care
s-au co n stitu it le n t şi insidios, în
zeci şi u n eo ri c h iar în su te de ani.
D acă a r fi să alcă tu im o listă su­
m ară a p rin c ip a le lo r lo calităţi care
au p lă tit u n g re u trib u t p e a lta ru l
fu n est al seism elor d in ultim ele două
secole, aceasta a r a ră ta cam astfel:
C alcutta (1737) — 300.000 de m o rţi ;
L isabona (1755) — 60.000; B aalbeck
(1759) — 20.000; C alab ria (1783) —
50.000; A lep — S iria (1822) — 20.000;
P e ru (1868) — 25.000; M essina (1908)
— 84.0C0; K ansu (China, 1920)
180.000; Q u etta (India, 1935)—30.000;
A natolia (1939) — 25.000; A gadîr
(M aroc, 1960) — 12.000. în 1969 au
av u t loc c u tre m u re d istru g ăto are
în S.U.A., P eru , Indonezia, Ira n ,
E tiopia, M aroc, R epublica Sud-A -
frican ă, E gipt, A lbania şi T urcia.
S pecialiştii consideră însă că anul
tre c u t, deci în 1976, s-a re alizat u n
reco rd seism ic, în sen su l că m edia
c u tre m u re lo r d in acest an a fost
m ai rid ic a tă d ecît m edia an ilo r p re ­
cedenţi.
Ş tiin ţa n u p u te a răm în e in d ife­
re n tă în fa ţa a c e sto r fu rii ale T errei
şi ca a ta re d o saru l acu m u lat din
acest p u n ct de v e d e re a devenit
d eja destul de volum inos. Sîntem
ch ia r în posesia u n o r d a te care ne
în d ritu iesc să sp erăm că în cu rîn d
vom fi în sta re să p rev ed em c u tre ­
m urele. Seism ologia păşeşte aşad ar
pe u rm ele m eteorologiei. E ste bine
sta b ilit p în ă în p re z e n t că o serie
de fac to ri p reced a p a riţia seism e­
lor. A ceştia sîn t : în m u lţire a m i-
croseism elor, m o dificarea u n g h iu ­
lu i de în c lin a re a su p ra fe ţe i te ­
re s tre în ap ro p ie re de epicen tru ,
c reşterea to t în această zonă a in ­
te n sită ţii cu re n ţilo r te lu ric i, m odi­
ficarea cîm pului m agnetic, creşte­
re a n iv elu lu i ra d io a c tiv ită ţii n a tu ­
ra le etc. R ecent, seism ologi sovie­
tici a u co n statat c re şte re a concen­
tra ţie i de h eliu şi de ra d o n în a-
d în cu rile p ăm în tu lu i, în lu n ile care
preced u n seism. P e de a l­
tă p a rte , u n ii seism ologi am erican i
preconizează in je c ta re a de apă sub
p resiu n e în p u ţu ri fo a rte adînci
sau p ro v o carea de m ici explozii
n u clea re la acest nivel, în scopul
de a provoca m icroseism e care să
n e p erm ită ev ita re a seism elor de­
v astato are. In ceea ce p riv e şte p re ­
v en irea d ezastrelo r p rovocate de
urag an e, o serie de cerc e tă ri efec­
tu a te în F lo rid a, şi constînd din în -
săm în ţa re a a rtific ia lă a n o rilo r ca­
re însoţesc u rag an ele, p e n tru a le
schim ba stru c tu ra şi in ten sitatea,
p a r d e-a d re p tu l în cu rajato are.
E xistă deci, suficien te m otive ca­
re n e în d ritu iesc să sp erăm că m ai
dev rem e sau m ai tîrz iu fu riile T e­
rre i v o r p u te a fi e v ita te şi potolite.
G eniul um an este m ai p u te rn ic de­
cît toate aceste fu rii reu n ite. Să ne
în cred em deci în el.
Arcadie PERCEK
Colegiul de redacţie : LIVIU LEONTE, redactor şef, ANDI ANDRIEŞ, redactor şef-adjunct,
ŞTEFAN OPREA, secretar responsabil de redacţie, VASIUE CONSTANTINESCU
150 de ani
de la m oartea
lui Beethoven
N u m e r o a s e m a n if e s tă r i , m u z ic al e
$i ştii nţifice, m a r c h e a z ă , în R.D.
G e r m a n ă , î m p l i n i r e a a 150 d e a n i
de la m oartea lui Ludwig v an
B ee th o v en .
In c a d r u l s t a g i u n i i m u z ic a l e 1976/
1977, c a r e îi e s t e c o n s a c r a t ă în
în t r e g im e , o r c h e s t r a „ G e w a n d h a u s o r ­
c h e s t e r " a d a t , în d e c e m b r i e 1976,
la B öh le n, în m a r e a s a l ă a în tr e­ t e l e p e n t r u p i a n şi v a r i a n t e e x a ­
p r i n d e r ii ch i m ic e „ O t t o G r o te w o h l" , m i n a t e şi r e c o n s t it u i te ştiinţific d e
u n c o n c e r t simfon ic B e e th o v e n . S- au c ă t r e VEB Edition P a te r s Leipzig,
o r g a n i z a t ser i d e a u d i ţ i e cu p a r t i ­ im p r im ă r i- f a c s im il e a l e pa r t it u r i lo r
c i p a r e a a nu m e r o şi c o m p oz it or i, in­ lui B e e th o v e n , st u d ii le lui H ar r y
te r p r e ţ i şi critici mu zi cal i, c a r e a u G o l d s c h m i d t — „în l e g ă t u r ă cu iu­
c o m e n t a t , p e n t r u pu bl i cu l l a r g , lu­ b it a n e m u r i t o a r e " .
c r ă r i m a i p u ţi n a c c e s i b i l e . în a c e l a ş i
efort conjugat, d estinat populari­
ză rii şi f a m il i a r iz ă r ii c o n t e m p o r a n i l o r
cu c r e a ţ i a g e n i a l u l u i r o m a n ti c , se
înscri u şi c o n c e r t e l e o r c h e s t re i sim ­
S e va e d i t a un n o u volu m d in
c e l e 11 p r e v ă z u t e cu c a i e t e l e d e
c o n v e r s a ţ i e a l e lui B e e th o v e n (la
VEB E di tur a G e r m a n ă p e n t r u M uzi că
d e la L ei pzi g). A c e s te c a i e t e d e
fo n ic e d in Berlin. c o n v e r s a ţ ie , d a t î n d d in a n i i 1819—
O s â p t â m î n â f es ti vă cu 17 c o n ­ 1827, a n i în c a r e c o n t a c t u l c o m p o ­
c e r t e şi un C o n g r e s i n t e r n a ţ i o n a l zi torului cu l u m e a î n c o n j u r ă t o a r e se
ştiinţific formează în perioada r e d u c e a la cuvîntul scris, d a t o r i t ă
20—27 m a r ti e , pu nc tu l c u l m i n a n t al a u z u lu i s ă u a f e c t a t d e b o a l ă , co n s ti ­
Anu lui B e e th o v e n . Vor r ă s u n a a c o r ­ tu i e un m a t e r i a l o r i g i n a l , g r e u d e
d u r i l e n e m u r i t o a r e i Simfonii a IX-a s e l e c ţ i o n a t , d a r r e le vî nd d a t e noi
c a şi c e l e a l e Missei S o le m ni s . p e n t r u c u n o a ş t e r e a cî t m a i p r o f u n d ă
La B ib l io te c a G e r m a n ă d e S t a t a o p e r e i si p e r s o n a l i t ă ţ i i g e n i a l u ­
s- a d e s c h i s o e x p o z iţ i e d o c u m e n t a r ă lui m u z ic ia n.
B e e th o v e n şi to t în a c e s t a n se T e le vi zi un ea şi radiodifuziunea
va în c h e i a editarea com pletă a
d i n R. D.G. a u în t o c m i t p r o g r a m e
d is cu r i lo r c u p r i n z în d o p e r e l e b e e t h o - a n i v e r s a r e p r o p r ii : D i e t e r Zec hli n,
v e n i e n e . E v o r b a d e e d i ţ i a „ E te r n a "
d e pildă, prezintă la te le v iz iu ne
întreprindere unică pe sc a ră mon­ z e c e s o n a t e p e n t r u p i a n , iar Kurt
d i a l ă , c a r e va c u p r i n d e t o a t e c o m ­ M a s u r , într-o s e r ie d e e m is iu ni a l e
po zi ţii le o r i g i n a l e , d e la s o n a t e l e „Vocii R .D .G ." , cinci simfonii b e e ­
tim p ur ii pentru p i a n şi p î n ă la th o v e n i e n e . S e p r e g ă t e ş t e d e a s e ­
u lt im e le c v a r t e t e d e c o a r d e . Tot m e n e a o a d a p t a r e t.v. a uverturii
ai ci v a fi in c lu s ă şi o p r im ă în ­ „ E g m o n t” , c a şi o n o u ă ve r s iu n e
r e g i s t r a r e a ce le i d in tî i v a r i a n t e a c i n e m a t o g r a f i c ă a o m ul u i şi a r t i s ­
o p e r e i „F rd el io" . tului B ee th o v en , la s tu d io u r i le D e f a -
Ed iturile m u z i c a l e d in R. D.G. vor Berlin.
p u b l i c a c e l e n o u ă sim fonii, s on a- L. B.
Receptarea artei beethoveniene
P rin tre prim ele cre a ţii m uzicale care s-au im pus publicului
ro m ân s-a n u m ă ra t şi cea a lui B eethoven, al căru i um anism
şi d o rin ţă de lib e rta te se p o triv eau a tît de bine cu sp iritu l revo­
lu ţio n a r ce dom nea în cea de a doua ju m ă ta te a secolului al
X IX -lea în ţă rile rom âne. Sim foniile au cucerit im ediat, ia r a
V -a şi a V I-а a u d ev en it cele m ai p o p u lare din creaţia m uzicală
b eethoveniană. D ar, deşi aceste două lu crări ocupau p rim u l loc
în p re fe rin ţa publicului rom ân d in secolul trecu t, p u tem afirm a
că toate cele nouă sim fonii au fost cunoscute şi apreciate. A st­
fel, p rim a audiţie a sim foniei I a av u t loc la Sibiu, 13 ian u arie
1862. Sim fonia a Il-a a fost in te rp re ta tă de o rch estra b ucureş-
tean ă sub bagheta lui E d u ard W achm ann la 22 a p rilie 1866. P r i­
m a d in tre sim foniile beethoveniene care a ră su n a t pe m eleagu­
rile n o astre a fost a H I-а, „E roica“, a cărei p rim ă au d iţie a av u t
loc în 1849 la B ucureşti. Cea m ai veche in te rp re ta re a sim foniei
a IV -a datează din anul 1865. Sim foniile a V -a şi a V I-а s-au
a fla t fo a rte des pe afişele concertelor sim fonice de la B ucu­
reşti, Cluj, T im işoara, Sibiu, B raşov, O radea, A rad etc. Sim fo­
nia a V il-a a făcu t p a rte din p ro g ram u l concertului festiv al
cen te n aru lu i n a şte rii com pozitorului — 15 decem brie 1870, con­
c e rt in te rp re ta t de o rch estra bucu reştean ă sub bagheta lui Ed.
W achm ann. S im fonia a V lll-a , la fel ca şi a IV -a, au fost m ai
p u ţin „acceptate” de publicul veacului trecu t. D ocum entele con­
sem nează doar cîteva execuţii. In sfîrşit, sim fonia a IX -a a fost
p rezen tată în p rim ă audiţie la B ucureşti, de către orchestra
M inisterului In stru cţiu n ii Publice, la 25 noiem brie 1912. A lături
de sim fonii, m uzica de cam eră a cunoscut o larg ă răsp în d ire
în rîn d u l m elom anilor ca şi tra n sc rip ţii p e n tru p ian sau a lte
in stru m en te a lu c ră rilo r sim fonice.
L a ră sp în d ire a creaţiei beethoveniene au c o n trib u it şi e d i­
tu rile m uzicale rom âneşti. In acest sens, este im p o rtan t de a-
m in tit num ele lui C onstantin G ebauer, oare a tip ă rit 30 din cele
32 de sonate p e n tru p ia n şi u n n u m ă r de ediţii su p lim en tare cu
Sonata „quasi una fa n ta sia “, op. 27 nr. 2 (Sonata lunii), una din
lu c ră rile p re fe ra te de in te rp re ţii şi publicul rom ân din acea
perioadă.
C ontinuatorul lui G ebauer, Je a n F ed er tip ă re şte V ariaţiu n i-
le, C oncertele p en tru pian, R om anţele p en tru vioară, U v ertu rile
Egm ont, şi Fidelio, Sim foniile etc. D ar cei care au contribuit
cel m ai su b stan ţial la răsp în d irea şi cunoaşterea creaţiei beetho­
v en ien e de că tre p u b licu l rom ân, au fost in terp re ţii. A ceştia
au făcut ca, p rin tr-o in te rp re ta re fidelă, în care şi-au pus to t­
odată am p ren ta p ro p riei p erso n alităţi, m uzica lui B eethoven să
p ătru n d ă în în ţeleg erea au d ito rilo r. P rin tre p rim ii „tălm ăcitori“
rom âni ai a rte i sale se n u m ără E d u ard W achm ann, u n u l d in tre
p recu rso rii de seam ă ai şcolii m uzicale rom âneşti, neobosit lu p tă­
to r p e n tru crearea un ei cu ltu ri m uzicale n aţio n ale valoroase.
Ca fondator, d irijo r şi d irecto r al Societăţii filarm onice rom âne
d in B ucureşti (1868—1906) a u rm ă rit în alegerea rep erto riu lu i,
fo rm area în ţeleg erii şi gustului artistic al publicului p rin cu­
n oaşterea celor m ai valoroase opere ale m uzicii universale, a lă ­
tu ri de stim u larea creaţiei originale naţionale.
P rin tre in te rp re ţii m uzicii lui B eethoven, care au făcu t cu­
noscută peste h o tare a rta in te rp re ta tiv ă rom ânească se n u m ără
G eorge E nescu, G eorge G eorgescu, V alentin şi Ş tefan G heorghiu
ş.a. „îndrăznesc să-l num esc, spunea Enescu, ca şi cînd l-am
cunoscut personal, sau p u ţin dacă se poate. In tr-a d e v ă r direc­
to ru l C onservatorului din V iena, Joseph H ellm esberger-senior,
îm i vorbea fam iliar despre B eethoven, îm i descria accesele sale
de m înie, de duioşie, felu l său de a d irija. .. P e n tru m ine, deci,
B eethoven n u e ra în nici un caz a c e la ş i. ca p e n tru tin e rii de
azi — un m are om ce se p ierd e în n eg u ra tim pului — ci u n
a rtist viu încă în am in tirea b ă trîn ilo r“. Ca in te rp re t al m uzicii
titan u lu i, Enescu a p a re în trip la ipostază de violonist, pian ist
şi d irijo r. A stfel, in terp re tează co ncertul p e n tru v io ară şi o r­
ch estră în re m ajo r la P aris, B ucureşti, P o rtlan d , Chicago, A n­
vers, D etroit, Rom a etc. Susţine re c ita lu ri cu sonatele p en tru
v io ară şi pian, în com pania violonistului Jacques T hjbaud, la
P aris şi cu sonatele p e n tru violoncel şi p ian îm p reu n ă cu vio­
loncelistul W illy H ülser, la B ucureşti.
A stăzi n u m ăru l celor care ascultă şi in te rp re tează la noi
m uzica lui B eethoven a crescut a tît dem ult, încît, p ractic nu
există solist, d irijo r, o rch estră sau form aţie de cam eră să nu
aibă în re p e rto riu lu c ră ri din creaţia sa. L arg a ră sp în d ire şi
accesibilitatea a rte i beethoveniene la noi ca şi pe p lan u n iv e r­
sal poate fi explicată p rin acea îm b in are de clasîc şi rom antic,
de general şi p a rticu lar, prezent în m uzica sa şi, de asem enea,
p rin sentim entele av în tate, p rin dragostea de oam eni şi de li-
b e rtate
C arm en M ISIEVICI
 Săptăm înal poH tic-social-cultural ed itat de C om itetul jud eţean pentru cu ltu ră şi ed u caţie socialistă Iaşi, anul X II, nr. 13 (583), vin eri, 1 ap rilie 1977, 10 pagini, 1 leu

Refacere, solidaritate, omenie Cu p a tru săp tăm în i în u rm ă,

ţa ra , oam enii ţă rii, aşa d a r noi,
d ev en irilo r noastre. T otul p rin
oam eni, nim ic în a fara oam eni­
nilor s-a rid icat la cota m a ri­
lo r concepte. T otul p rin oam eni,
treceam îm p reu n ă p rin tr-o în ­ lor, to tu l p en tru oam eni. P ro ­ nim ic în afara oam enilor, totul
cercare de am ple p ro p o rţii geo­ gram atic şi. aş zice, poem atic p en tru oam eni. E v id en t dom i­
logice. N e-au p ie rit p rieten i, — oam enii R om âniei ex istă în n a n tă în societatea n oastră,
s-au su rp a t v alori, d a r n e-au to t ceea ce R om ânia creează şi creşterea v alo rii um ane pe toate
î n zilele de 28 si 29 m a rtie 1977 a a v u t loc sub p reşed in ţia to v arăşu lu i răm as a lţi destui p rie te n i şi a l­ gîndeşte. Cu p a tru săptăm îni în
N icolae C eausescu,' sec re ta r g e n e ra l a l P a rtid u lu i C om unist Rom ân, p re ­ te n e n u m ă ra te v alori. A u cedat p la n u rile răsp u n d e to tal con­
urm ă, n e n u m ăraţi oam eni au v in g ăto r idealului social m ate­
şedintele R epublicii Socialiste R om ânia, şed in ţa com ună a C om itetului ziduri, carac te re le însă n -au ce­
C entral al P artid u lu i C om unist R om ân, M arii A d u n ări N aţionale, Consi­ rializat zi de zi. De fapt, aces­
dat, au curs lacrim i, d a r ochii ta este m odul cel m ai p lau­
liu lu i S uprem al D ezvoltării Econom ice şi Sociale şi activ u lu i c en tral de şi-au p ă stra t calitatea de a v e­
p a rtid si de stat, evenim en t de o excepţională im p o rtan ţă p e n tru destin u l zibil, m ai convingător şi m ai fi­
dea departe. H aosului m in eral resc de a vorbi despre oam eni
social si politic a l R om âniei de astăzi. C onsacrată dezb aterii a c tiv ităţii i s-a opus ordinea n o a stră de-
p a rtid u lu i şi în treg u lu i po p o r p e n tru a în lă tu ra u rm ă rile cu tre m u ru lu i
catastro fal din 4 m artie, a p ro b lem elo r econom ico-sociale, a (activităţii in ­
să v îrşită şi astfel, după num ai
p a tru săptăm îni, ţa ra , a şad ar
Oamenii şi despre d ev enirea bunei lo r
stări. A cesta este m odul : direct,
concret, aplicabil, judicios, ră s­
tern a ţio n a le a p a rtid u lu i şi statu lu i, a situ aţiei politice m ondiale, şedinţa noi, a şa d a r oam enii ţă r ii — ne pu n zăto r, calm.
com ună a analizat pe larg , re a list, şi în tr-u n în a lt sp irit de răsp u n d ere, p ă stră m aceleaşi poziţii de p aş­
problem ele fundam entale care stau astăzi în fa ţa în treg u lu i popor p e n tru nică ofensivă a m uncii, poziţii De fapt, acesta este m odul de
fost re d a ţi în cred erii de a trăi. a se afirm a cred in ţa oam enilor
n orm alizarea v ieţii econom ico-sociale a R om âniei, p e n tru asig u ra re a dez­ de pătim aşă ofensivă c a ra c te ri- în oam eni şi d ăru ire a oam eni­
v o ltării n eab ătu te a ţă rii n o astre pe calea p ro g resu lu i şi civilizaţiei, a con­ zan te în d efin ire a sp ecificităţii N en u m ăraţi oam eni a u recăp ă­ lo r p e n tru oam eni. Ii este dat
stru irii socialism ului. C u trem u ru l din 4 m a rtie a provocat ţă rii noastre noastre. ta t atu n ci un nou spaţiu de v ia­
u riaşe p ierd eri m ateria le şi um an e. In aceste trag ice îm p re ju ră ri s-a a fir­ ţă, om enia celorlalţi le-a dat acestui p ăm în t rom ânesc să
O am enii — cu v în t care revine crească în rodnicia lui legen­
m at m ai m u lt ca oricînd u m anism ul rev o lu ţio n ar, dragostea fa ţă de p a rtid 'in te n s şi sem nificativ în toate p u te re a unui nou început. în
şi de stat, ataşam en tu l fie rb in te faţă de P reşed in tele R om âniei. A fost un ro stirile co n tem p o ran eităţii ro ­ zilele care au u rm at, în săptă- d ară şi această esenţială floare
h o tă rîto r exam en a l conştiinţei, o lecţie de patrio tism , de în altă m o rală m ân eşti — oam enii, deci, sîn t m înile care au u rm at, g rija p en ­ a om eniei absolute.
com unistă, o d ă ru ire to tală a în tre g u lu i popor p e n tru n o rm alizarea g ra b ­ su p rem a ju stific a re a tu tu ro r tru p rezentul şi v iito ru l oam e­ A n d i A N D R IE Ş
nică a vieţii. în Expunerea p re z e n ta tă la şed in ţa com ună, to v a ră şu l N icolae
C eausescu a d at o în altă a p re c ie re e fo rtu lu i com un al p o pulaţiei, in d ife­
re n t de n aţio n alitate, în zilele şi no p ţile de m ari în ce rcă ri p rin c a re a tr e ­
cut R om ânia : „în gen eral tre b u ie să spunem , cu u n sen tim en t de profundă
şi legitim ă m în d rie şi satisfacţie, că to ţi oam enii m uncii, fă ră deosebire
de n aţio n alitate, în tre g u l n o stru popor au doved it în această g re a în c e r­
care m ari v irtu ţi m orale, relev în d u -şi d in nou, ca de a tîte a ori în m o­
m entele de re strişte, v itejia, p u te re a de stăp în ire, cap acitatea de a in ­
Partidul—centrul vital
frin g e si depăşi g reu tăţile, inclusiv de a în fru n ta stih iile n atu rii. [...] S -a r
p u te a spune, ca în un ele legende, că fo rţele ră u lu i în cearcă să rid ice to t
felu l de obstacole în calea m ersu lu i triu m fă to r al p oporului n o stru pe ca­
al naţiunii
lea socialism ului. D ar nim ic n u a p u tu t şi n u poate in frin g e energia şi în lu p ta dîrză şi grea p e n tru lich id a­
elan u l rev o lu ţio n ar al p oporului n o stru , v o in ţa sa de a în fă p tu i politica
p a rtid u lu i, h o tă rîre a n ea b ă tu tă de a în ă lţa cu succes ed ificiul socialism u­ rea consecinţelor cu trem u ru lu i, s-au m a­
lui şi com unism ului pe p ă m în tu l R om âniei“. n ifestat, cu to ată vigoarea, u riaşa fo rţă o r­
în ex em p lara ex p u n ere p rez e n ta tă la această şedinţă com ună, to v a ­ ganizatorică şi capacitatea politică a p a rti­
ră şu l N icolae C eausescu a a n alizat în sp irit m arx ist-le n in ist e fo rtu rile s ta ­ dului, posibilităţile noii o rîn d u iri sociale de
to rn ice ale R om âniei p e n tru tra n sp u n e re a în v iaţă a p re v e d e rilo r docu­ a învinge orice g reu tăţi, s-au v erific at a titu ­
dini şi calităţi civice de în altă sem nificaţie
m entelor de la H elsinki, p e n tru în fă p tu ire a secu rită ţii şi co lab o rării pe istorică. „în aceste m om ente grele, în aceas­
co n tin en tu l european, p e n tru in s ta u ra re a u n ei noi o rdini econom ice in te r­ tă asp ră în cercare cu n a tu ra — rem arcă to ­
n aţio n ale bazate pe o deplină eg alitate şi echitate, p e n tru în fă p tu ire a dez­ . ЗщИ ЯИге £Ш 1
v arăşu l N icolae C eauşescu — poporul rom ân
arm ă rii generale, p e n tru dezvoltarea colaborării şi so lid a rită ţii P artid u lu i
C om unist R om ân cu to a te p a rtid e le com uniste şi m uncito reşti, p artid ele s-a dovedit, ca în atîtea rîn d u ri în trecu t,
socialiste şi social-dem ocrate, a lte p a rtid e şi o rganizaţii dem ocratice, ferm , h o tă rît să facă faţă tu tu ro r g reu tăţilo r.
progresiste, cu toate fo rţe le a n tiim p erialiste de p retu tin d en i. El şi-a strîn s şi m ai m u lt rîn d u rile în ju ru l
p artid u lu i şi a dat dovadă de o p ro fu n d ă m a­
P o rn in d de la analizele şi in d icaţiile cu p rin se în E x p u n erea to v a ră ­ tu rita te politică, de o în altă ţin u tă cetăţe­
şului N icolae C eauşescu, şed in ţa com ună a lu a t în discuţie Şi a ap ro b at nească, de un adînc um anism — aceasta fi­
im p o rtan te m ăsu ri 'priv in d activ ita te a de p ro ie c ta re şi construcţie, re fa ­ ind d ealtfel caracteristica' din to td eau n a a fi­
cerea locuinţelor afectate de c u trem u r, rid icarea n iv elu lu i creaţiei a rh i­ I f e zionom iei m orale a poporului n o stru “. C ala­
te c tu ra le si al sistem atizării u rb a n e şi ru ra le în ţa ra n o astră, sarcinile
de v iito r p e n tru realiz a re a tu tu ro r p re v e d e rilo r cincinalului, p e n tru creş­ m itatea ce a lovit g rav ţa ra noastră, d is tru -
te re a av u ţiei n aţionale. O m a re a te n ţie s-a a co rd at a sig u ră rii condiţiilor
to t m ai bune de v ia ţă m a te ria lă şi sp iritu a lă a în tre g u lu i n o stru popor. в « Ш П 1 Г № gînd vieţi şi b u nuri, a p rim it rip o sta solida­
rită ţii în treg u lu i popor, strîn s u n it în ju ru l
p artid u lu i şi secretaru lu i său general, tova­
P ro g ram u l de m ă su ri p e n tru c re şte re a n iv elu lu i de tra i este încă o dovadă
că p a rtid u l n o stru este p reo cu p at p e rm a n e n t de b u n ă sta re a şi p ro g resu l răşu l N icolae Ceauşescu. D efinind ca valoare
social al în tre g ii ţă ri. suprem ă om ul, societatea este profund în d u ­
re ra tă p e n tru cei care au căzut victim e seis­
In aceste zile d e eroism şi re co n stru cţie, de adeziune ferm ă la poli­ m ului, p en tru lo v itu rile date m u lto r fam ilii.
tica in te rn ă şi e x tern ă a p a rtid u lu i şi sta tu lu i nostru, de p u te rn ic a ta ­ D ar oam enii m uncii sîn t uniţi, ştiind din ex­
şam ent faţă de noile sarcin i care stau în faţa_ ţă rii n o astre, a în treg u lu i p erien ţa m ilen ară a poporului rom ân că în
popor, n a ţiu n ea ro m ân ă este fe rm decisă să răsp u n d ă cu to a te fo rţe le la unire stă p uterea.
chem area sec re ta ru lu i g e n eral al p a rtid u lu i, to v a ră şu l N icolae C eauşescu : E xpresie a fo rţei şi capacităţii p a rtid u lu i
„Să în tîm p in ăm cen te n a ru l In d ep en d en ţei de sta t a R om âniei, să rb ă to ri­ şi p oporului n o stru dé a acţiona cu h o tă rîre
rea a tre i decenii de la p ro c la m a re a R epublicii şi C onferinţa N aţională a şi dinam ism , im ediat după pro d u cerea cu tre­
p artid u lu i, care va avea loc în acest an, cu re z u lta te to t m ai m ă re ţe în m u rului organele şi organizaţiile de p artid ,
oam enii m uncii, toţi cetăţen ii din C apitală şi
to ate dom eniile de a c tiv ita te ! Să în tă rim şi m ai m u lt u n ita te a şi fo rţa din toate ju d eţele ţă rii au acţio n at cu ră s­
p artid u lu i n o stru , a în tre g u lu i n o stru popor în c a d ru l F ro n tu lu i U n ităţii p u n d ere com unistă şi civică p en tru salv area
Socialiste, să facem to tu l p e n tru victo ria socialism ului şi com unism ului
în R om ânia“. lo a n CAPREANU
CRONICA C ristina CKINTEANU : „In d u strie“ (xilogravură) (continuare în pag. 6)

C ălăto ru lu i care v a veni zilele a- In s titu tu lu i politehnic (vechea U-

Cutremurul şi structura de rezistenţă cestea cu tre n u l, n u -i va veni să

cread ă că a aju n s la Iaşi. In p ri­
m u l rîn d n u va m ai ved ea nim ic
din m ag h ern iţele p ip ern icite, vag
în fru m u seţate, ale m icilor m agazine
a construcţiilor ce fo rm au — de-o p a rte şi de alta
a două linii de tram v ai, celebra
„strad ă a g ării la ş u lu i“. Un inginer,
In u rm a p u tern icu lu i seism care a lov it ţa ra n o astră la 4 m artie, m a­ la care m ă voi re fe ri m ai tîrziu ,
spunea că seism ul de la 4 m a rtie a
rele public a în cep u t să fie m ai m u lt in te re sa t de problem a secu rită ţii pe
care o p rezin tă im obilul în care locuieşte. A stăzi, sîn tem adesea m a rto ri la re lie fa t to t ce e ra p u tre d sau de­
fectuos în con stru cţiile oraşului. Se
discuţii, în care oam eni de d iv erse profesii, în a c ă ro r locuinţă a u a p ă ­
r u t unele sem ne vizibile ale so licitărilo r produse de c u trem u r, îşi pun vede că stra d a g ării se ţin e a încă,
p e n tru a in tra în am in tire a ieşe­
în tre b a re a , folosind term e n i cu care a ltă d a tă nu e ra u fa m iliarizaţi :
„oare stru c tu ra de rezisten ţă a im obilului m eu nu a fost afectată nilor. Z ilele acestea, la ieşirea din
gară, ai în ain tea o chilor u n m are
P e n tru m ajo rita te a im obilelor de lo cu it din Inşi rea liz a te în u lti­
m ul tim p, stru c tu ra de rez iste n ţă se p re z in tă sub u rm ă to a re le form e : loc v ira n , ca o fîşie de fro n tie ră în ­
tre ie ri şi m îine. Ce va fi acolo în v ii­
stru c tu ră fo rm ată din p e re ţi p o rta n ţi de zidărie, din p e re ţi p o rta n ţi de
zidărie cu sîm buri de beton a rm at, stru c tu ră pe cadre de b eton a rm a t tor ? O fo a rte scu rtă vizită la In ­
(schelet fo rm at d in stîlp i şi grinzi) cu p e re ţi de u m p lu tu ră , stru c tu ră pe s titu tu l de p ro ie c tă ri p a re să n e o-
fe re u n răspuns la această în tre b a ­
diafragm e (pereţi su b ţiri din beton arm at) realizate în co fraje g lisante
sau cofraje plane, şi stru c tu ră m ix tă din cadre şi diafragm e. re. A rh ite c tu l N. V ericeanu şi, m ai
O dată cu stru c tu ra de reziste n ţă, au a p ă ru t astăzi în p rim -p lan , aşa apoi, O. A lexievici îm i explică în
cum a r fi tre b u it să fi fost în to td eau n a, şi acel anonim al căru i num e lim b aju l lo r p recis, al c ăru i în ţe ­
nu-1 vedeam tre c u t aproape nicio d ată în album ele cu lu c ră ri realizate les îl ghicesc uşor, că „strad a gă­
în dom eniul construcţiilo r, d a r care, lu c rîn d la p lan şetă, se stră d u ie şte r ii“ v a fi m îin e „bulev ard u l g ă­
să stabilească, p rin calcule u n eo ri deosebit de com plexe, dim ensiunile rii“. De o p a rte şi de alta, blocuri
stru c tu rilo r co nstrucţiilo r, astfel în eît acestea să poată p relu a, în bune de locuinţe — p ro p rie ta te de sta t
corfdiţiuni, toate sarcin ile oare le rev in , a tît din a cţiu n i obişnuite, cît şi şi p a rtic u la ră — vom în c a d ra a erat,
din cele ex trao rd in are, cum este cazul cu trem u ru lu i. E ste vorba de in ­ cu o a rh ite c tu ră ce va încerca să
gin eru l co n stru cto r pro iectan t, pe um erii căru ia se p a re că apasă în tre a ­ conserve „stilul ieşean “, u n b u le ­
ga ră s p u n d ere re fe rito r la sig u ra n ţa co nstrucţiilor. v a rd larg cu căi de acces p e n tru
to t felul de vehicole. „Va cuprinde
P ro f. dr. ing. M ihail DIACONU, blo cu ri P + 4, P + 6 şi P + 10,
şeful disciplinei de R ezistenţa m a terialelo r cu stru c tu ri din cad re lam elare —
In s titu tu l p olitehnic Iaşi
o „ tra d iţie ie şe a n ă “ — care se va
(continuare în pag. 3) îm bina arm onios cu clăd irea g ării
laşii noilor zidiri
şi a vechii vam e“. (P + înseam nă :
p a rte r + 4, 6 sau 10 etaje). P a rte ­
re le v o r m enţine cara c te ru l com er­
cial al vechii străzi, c a ra c te r ine­
re n t de a ltfel acestei zone. S în t fă ­
cute cîteva v a ria n te la care a rh i­
tecţii in stitu tu lu i au în cep u t să lu­
creze im ed iat ce a u a fla t că zona
n u a re z ista t cu trem u ru lu i. O rica­
re d in tre ele va fi aleasă, să scrieţi
acolo, la rev istă, că va fi frum os,
îm i explică zîm bind arh. A lexievici
O vidiu.
Aşa va a ră ta una din num eroa­
sele feţe noi ale laşu lu i noilor zi­
diri. P rin analogie, m ă gîndesc la
am ărăciunea cercetăto ru lu i în isto ­
rie Ion C aproşu, care-m i spunea zi­
lele trecu te că unele din vestigiile
descrise în „laşul vechilor zid iri“,
al cărui coautor este, au fost afec­
tate de cutrem ur. D upă o discuţie
cu in g in eru l C. N avrot, şeful şan­
tie ru lu i 2 s tru c tu ri al T ru stu lu i de
co nstrucţii Iaşi, m ă hotărăsc să-l
în tîlnesc pe am icul m eu, istoricul, şi
să-l liniştesc. „Ş an tieru lu i n o stru
îi revine sarcin a să- consolideze tre i
d in tre vestigiile istorice şi cu ltu ­
ra le ale la şu lu i : T e a tru l N aţional
„Vasile A lecsandri“, C orpul A al
niversitate) şi P a la tu l C ulturii, u n ­
de lu c ră rile de consolidare p resu ­
pun o m ai în altă calificare. P e n tru
a lte clădiri au fost an g ajate cele­
la lte în tre p rin d e ri de
din Iaşi“.
construcţii
Mă gîndesc în prim u l rîn d la T ea­
tru l N aţional, care, nu dem ult, a
fost obiectul u n o r alte consolidări.
A ră t probabil în g rijo ra t cînd aduc
vorba de sala T eatru lu i si observ
că in ginerul N av ro t zîm beste. „Nu
e nim ic de speriat. N işte fisu ri n e­
sem nificative decît p en tru a r ta stu ­
c a tu rii şi o rn am en tu lu i la p o rta lu l
de la in tra re , o aşezare oarecum
norm ală pe fu n d aţia consolidată.
Sala nu a re nim ic. L a scenă, dacă
şerp an ta neconsolidată a re ceva,
deşi nu p are, atunci po ate că ne
prelungim p u ţin lu cru l la T eatru,
a ltfel în tr-o săptăm înă, două e to ­
tu l g ata“. îi d au a doua zi un te le ­
fon să aflu ce e cu şerp a n ta necon-
solidaţă. R ăspunsul este ferm : „Nu
a re nim ic ! S -au făcu t m ăsu răto ri
cu cele m ai m oderne a p a ra te “. E şti
sigur, C ornel ? „îţi închipui că sînt,
L iana (M ărgineanu-N avrot), joacă
pe scena asta de vreo tre i ori pe
săptăm înă...“. De altfel, nu te a tru l
în sine este afectat, cît m ai m u lt
dependinţele — sala de p ic tu ră şi
m agaziile de decoruri din clădirea
Al. PASCU
(continuare în pag. 6)
 y- n te rp u n e re a a ren d aşu lu i în tre m o-
---------- Cintarea României ! şie r şi ţă r a n ducea la accen tu area
I e x p lo atării acestuia d in urm ă. De
regulă el nu făcea in v estiţii, ci se
p reocupa să scoată p ro fitu ri din su b a re n ­
stipula : „Sub sem naţii locuitori sub scrişi
mai jos declarăm că nu vom pu tea rădica
recoltele n oastre ce se vor afla pe pă-
1 9 0 7 —Forme de m în tu rile ce luăm pe baza p rezen ­
tu lu i act cum şi vitele şi oile ce

Opinii între două etape darea p ă m în tu lu i la ţă ra n i. F ig u ra socia­

F estiv alu l n aţio n al „C in tarea R om âniei“, m a­
n ifestare de o am ploare unică, m en ită să p ună
în v alo are şi să stim uleze şi m ai m u lt fo rţa de
m uncă şi dé c reaţie a celor m ai larg i m ase de
oam eni ai m uncii din p a tria n o astră, a d e te r­
m in at — cum e ra şi de a şte p ta t — şi p e cu­
p rin su l ju d eţu lu i Iaşi, efeote d in tre cele m ai
dem ne de consem nat. J u d e ţ cu u n p o te n ţia l m a ­
te ria l şi um an rem arcab il, b u cu rîn d u -se de s tră ­
vechi tra d iţii rev o lu ţio n are, c u ltu ra le şi de crea­
ţie, p recu m şi de noul c a d ru a sig u ra t de socie­
ta te a socialistă în p lin ă dezv o ltare şi p e rfe c ­
ţio n are, la ş u l s-a re le v a t cu p rile ju l în tre c e rilo r
din cad ru l fazei de m asă ca u n fo car de m uncă
şi creaţie dem n deopotrivă de ren u m ele o raşu ­
lu i cen tru de ju d e ţ şi de ex ig en ţele contem pora­
ne. D esfăşu rat sub d irecta în d ru m a re a organe­
lo r si o rg an izaţiilo r de p a rtid , în sp iritu l coor­
donatelor stab ilite de conducerea su p erio ară,
festiv alu l a a v u t din capul locului u n cadru po­
litic si organizatoric în m ăsu ră să faciliteze o
reuşita la în ălţim ea in te n ţiilo r de nobilă esenţă
u m an ist-p atrio tică. F a p t c o n firm a t cu p riso sin ţă
de p rim a etap ă şi, cu sig u ra n ţă , a c cen tu at în
etapa ju d eţean ă, p e n tru care s-a u co n tin u at p re ­
gătirile.
F ă ră a pune p re a m a re p re ţ pe c ifra sta tis­
tică, să am intim , totuşi, că la faza de m asă au
p articip at, în oraşele şi sa te le ju d e ţu lu i Iaşi,
aproxim ativ 15.000 de oam eni ai m uncii de cele
m ai diverse profesii, p re o c u p ă ri şi v îrste şi în
cele m ai diverse fo rm a ţii şi g en u ri artistice.
Ceea ce treb u ie n e a p ă ra t să re ţin e m e fa p tu l că
d ebutul festiv alu lu i a av u t, cu ad ev ărat, u n ca­
ra c te r de m asă, el d ete rm in în d u n deosebit spi­
r it em ulativ p en tru to ate dom eniile v ieţii noas­
tre m ateriale şi sp iritu ale, co nfirm înd p rin a-
ceasta v alab ilitatea id eilo r ce l-au n ăscu t şi-l
vor im pune, fă ră îndoială, ca pe o p erm an en ţă
a sp iritu a lită ţii ro m ân e şti contem porane.
In acest sens, cîteva id ei se cer a fi sublinia­
te cu deosebire, ele co n stitu in d u -se în egală
m ăsură în opinii p riv in d p rim a etap ă şi p re m i­
se p e n tru cea d e a doua, ju d eţean ă.
In p rim u l rîn d , treb u ie a v u tă în v ed ere ideea
cen trală de festiv al — şi nu d e concurs — al
creaţiei şi m uncii. Să în ţeleg em de aici că cen­
tru l de g re u tate nu cade pe la tu ra d istractiv ă,
de div ertism ent, ci pe cea de m uncă d esfăşu rată
in tr-u n p u te rn ic sp irit cre a to r, care să pună în
v alo are calităţile şi p re o c u p ă rile oam enilor. In
acest sens, a n tre n a re a în în tre c e re a u n ei m ai
larg i gam e de a c tiv ită ţi (creaţia tehnică, de e-
xem plu) este ilu stra tiv ă , ia r p rim ele rezu ltate
(C.F.S., A ntibiotice, N icotină, Moldova tric o ta ­
je, I.M.M.R. P aşcani ş.a.) sîn t edificato are şi
stim ulatorii.
In al doilea rîn d , p u te rn ic u l c a ra c te r educa­
tiv, asig u rat de m ai m u lte elem ente, în tre care
am include : p u n e re a în p rim p lan a u n u i bo­
g at co n ţin u t de idei re v o lu ţio n are, m en it să d e­
term in e reale m u taţii în con ştiin ţa oam enilor,
să contribuie su b stan ţia l la fo rm a re a şi dezvol­
ta re a om ului nou ; p a rtic ip a re a fru n ta şilo r In
m uncă, a celor cu o ţin u tă civică şi m o rală co­
respunzătoare ; asig u ra re a u n u i re p e rto riu va­
ria t şi consistent, strîn s a n c o ra t în tra d iţiile
noastre m ilen are şi în re a lită ţile contem pora­
n e ; c reşterea calităţii m a n ife stă rilo r p rin tr-o
in te rp re ta re de n ivel su p erio r, scop p e n tru a-
tin g erea căru ia a u fost a n tre n a te larg i fo rţe de
specialişti din toate dom eniile.
în a l tre ile a rîn d , c a ra c te ru l de m asă, de la r­
gă accesibilitate, a sig u ra t în egală m ăsu ră p rin
p a rtic ip a re a ca p ro tag o n ist sau sp ectato r — am ­
bele ipostaze u rm ă rin d şi ob ţin în d acelaşi efect :
accesul la m arile n o astre v alo ri sp iritu ale. A st­
fel, s-a reu şit read u ce re a în a te n ţia publicului
a u n o r fo rm aţii a rtistic e de a m a to ri in tra te în
anonim at (fanfarele din Cozm eşti şi M ironeasa,
echipa de d a n su ri din C oarnele Caprei), a u ap ă­
r u t noi colective a rtistic e (echipa de d an su ri
din B elceşti, cen aclurile lite ra re „B alada“ •—
V oineşti, „A notim puri“ ■ — B elceşti, „Ş esăto area“
— B ohotin ş.a.), s-a co n firm a t v alo area su p eri­
oară a fo rm aţiilo r cu a c tiv ita te p erm a n e n tă în
m işcarea a rtistic ă a ju d e ţu lu i şi a ţă rii (brigă­
zile a rtistic e de la A ntibiotice, I.M.F., B ivolari
şi Şcheia ; co ru rile sin d icatu lu i în v ă ţă m în t, R e­
gionalei C.F.R. şi R uginoasa; echipele de d a n ­
su ri de la C.F.S., „Moldova tric o ta je “ şi R ugi­
noasa ; ansam blul folcloric din D eleni, fo rm a­
ţia de estrad ă din P aşcani, echipele de te a tru
din H îrlău şi G ro p n iţa etc.) ; a u fo st a n tre n a te
în festiv al g en u ri de străv ech i tra d iţii, d a r m u l­
tă v rem e n eglijate, cum a r fi şezătoarea. De
asem enea, a u lu a t p a rte şi p o eţi po p u lari, cum
a r fi D um itru Neculoe din B elceşti. A şa cum
cu to ţii o ştim , pe lîngă p u n e re a în v alo are a
creaţiei trad iţio n ale, folclorice a ju d eţu lu i, u n
accen t deosebit s-a pus pe in te g ra re a în circu i­
tu l v alo rilo r n o astre sp iritu a le a c reaţiei noi,
de cele m ai d iv erse gen u ri, începînd cu cea
m uzicală şi poetică şi înch ein d cu cea tehnică.
In al p a tru le a rîn d , această p rim ă ed iţie a
F estivalului n aţio n al „C în tarea R om âniei“ a an ­
tre n a t, a lă tu ri de am ato ri, fo rţe le c re a to a re p ro ­
fesioniste, to a te m an ife stă rile ce s-a u organizat
şi se v o r in iţia în co n tin u are în ju d e ţ fiind p u ­
se sub acest generic de prestig iu .
In acest sens, etap a ju d e ţe a n ă tre b u ie să evi­
denţieze şi m ai m ult efo rtu l de crea ţie contem ­
poran, um anism ul societăţii n o astre, fo rţa mo­
ra lă a com unistului, fo rţa p olitică conducătoare
a p a rtid u lu i şi conducăto ru lu i n o stru , a se c re ta ­
ru lu i g eneral, to v a ră şu l N icolae Ceauşescu. Stă
în p u te re a facto rilo r o rg an izato ri din ju d e ţ să
accentueze m ai m u lt p u te rn ic e le detaşam en te
ale creato rilo r p rofesio n işti (acto ri, cîn tăreţi,
scriito ri, pictori, com pozitori). De asem enea, este
nevoie de o m ai m are a te n ţie în d re p ta tă către
c reaţia tehnică, cu ap licare d ire c tă a re z u lta te ­
lo r acesteia. In acelaşi tim p, se cere m ai m u ltă
g rijă şi răsp u n d ere asu p ra re p e rto riilo r şi in ­
te rp re tă rii, o în d ru m a re de sp ecialitate m ai con­
sisten tă şi m ai com petentă. E ste nevoie ca etap a
su p erio ară — cea ju d e ţe a n ă — să evidenţieze,
in tr-a d e v ă r, saltu l calita tiv d o rit şi justificat.
V. F IL IP
V___________________ -
lă a „aren d aşu lu i ro m â n “, su rp rin să cu
m ăie strie şi sarcasm de I. L. C ara-
giale, re le v ă îm b in area de către ă - exploatare
vom aduce pe im aşi m ai n ainte de a fi
a ch itat D -lui arendaş fie p rin m u ic ă în
n a tu ră fie_ în n u m erar p re ţu l păm întului
de a ră tu ră , fanaţi şi im aşi însem naţi aci
ren d aş a ca lită ţii de cap italist cu ce luăm p rin p rezen tu l act sau a sum elor
aceea de că m ă ta r şi speculant, ce n u ezită de bani ce ni se vor avansa de către D-l
să folosească, în p ro p riu l său in teres, v es­
tig iile clăcăşiei. S u b lin ierea ad ev ă ra tu lu i
chip al aren d aşu lu i, a ro lu lu i n efast pe
a ţărănimii arendaş".
Că învoielile agricole strîn g eau pe ţă ­
ra n _„ca în tr-u n cerc de fier, pînă la în ă ­
care acesta l-a ju c a t în an sam b lu l re la ­ buşire", aşa cum plastic se exprim a Vasile
ţiilo r a g ra re din R om ânia în în tre a g a p e ­ K ogălniceanu în epocă, ne a ra tă nu m ero a­
rioadă isto rică a fla tă sub sem n u l m a rii
răscoale se im pune cu atît, m ai m ult, cu
pe moşia Flămînzi sele p e tiţii şi plîn g eri ale săten ilo r către
au to rităţi. N em ulţum irile pe care le aveau
cît şi astăzi m ai p ersistă n e în ţeleg eri în ţă ra n ii le găsim oglindite, în tre altele, si
leg ă tu ră cu această problem ă. A ltfel nu în tr-o ja lb ă trim isă prefectului de B oto­
se poate explica o asem enea a se rţiu n e ca şani, de către cei ce lu c ra u pe în tin sa m o­
cea pe care o face u n a u to r am erican, arendaş. ^ L ipsa u n o r p re ţu ri m axim e de şie F lăm înzi,_ în care se scria : „De mai
Ph. G. E idelberg în tr-o recen tă lu c ra re aren d ă, în condiţiile insuficienţei p ăm în ­ bine de 10 ani de cînd ţin F ischerenii mo­
consacrată răscoalei d in 1907 şi an u m e că tu lu i ţă răn esc şi al speculei făcute de şia Flăm înzi, noi am in d u ra t m ari în c e r­
în tr-o ţa ră cum era R om ânia, u n d e n u se m oşier şi aren d aş, a p rovocat m ari su­ cări, persecuţii şi am fost speculaţi şi
p u teau a sig u ra suficiente lo c u ri de m u n ­ fe rin ţe ţă ră n im ii,' d eterm inînd, în sinul tra ta ţi m ai ră u decît robii.
că în in d u strie, a ren d aşu l „asigura cel p u ­ acesteia, o sta re de continuă şi adîncă
A ngajam entul nu se respectă nicioda­
ţin u n v en it şi o poziţie în societate“. In ­ fră m în ta re , ce a c o n trib u it în m are m ă­ tă după cum era scris pe h îrtie şi nouă ni
com p atib ilitatea fu n ciară a tezelor sale su ră la explozia rev o lu ţio n ară din p rim ă ­ se da ca h ra n ă la că ra t şi la orice treab ă
cu re a lita te a econom iei n o astre ru ra le de­ v a ra an u lu i 1907. m ăm ăligă de popuşei -stricaţi, brînză ro ­
v in e şi m ai p ro em in en tă atu n ci cînd con­ D espre ceea ce e ra u tocm elile agricole şie, iute şi cu vierm i, curechi şi castrav eţi
chide : „... F a p tu l că m oşiile a u su p rav ie­ ne vo rb eşte u n „A ngajam ent de p lu g ărie“ îm puţiţi, din care cauză cea m ai m are
ţu it in ta c te p în ă la sfîrşitu l p rim u lu i în ch eiat la 23 ian u arie 1906 de un g ru p de p a rte din noi ne-am îm bolnăvit de p ela­
război m o n d ia l... sugerează că sistem ul ţă ra n i d in F lăm înzi şi în c are se scria : gră ; apoi cînd ne dă c irtă să p răsim la
e ra v alabil nu num ai d in p u n ct de vede­ „Subsem naţii locuitori dom iciliaţi în co­ popuşoii lor p răjin a era aproape cît 2 de
re economic, d a r şi social“. m una F lă m în z i... ju d e ţu l B otoşani. D e­ m are ; e ar cînd ne da nouă p ăm în t deşi
In realita te , m arii aren d aşi d in Rom â­ clarăm p rin p rezen tu l an g aja m en t că e ra de calitate fo arte prost, d a r şi p r ă ­
nia, su b stitu in d u -se m oşierilor în re la ţii­ ni-am a n g a ja t la D-I A braham F ischer a- jin a e ra aşa de m ică, aproape cît o ju ­
le cu sătenii, au a g ra v a t sta re a ag ricu l­ re n d aşu l m oşiilor Flăm înzi cu anexe de m ătate".
tu rii şi a lu c ră to rilo r ogoarelor. In tr-a d e ­ a face plu g ărie în p erm an en ţă în toată D atele re lativ e la p ro d u ctiv itate sînt
v ăr, pe m oşia Flăm înzi, ca şi aiu rea, ei v a ra anului 1906 pe sus zisele moşii după deosebit de concludente : în 1905 produc­
nu au in tro d u s nici o sch im b are în fo r­ p re ţu l şi condiţiile u rm ăto are : ţia m edie a porum bului pe h e c ta r la F lă­
m ele de d e sfă şu ra re a p rocesului de p ro ­ Ne obligăm ca fiecare din noi care vom m înzi, pe p ro p rie ta te a m are, era de 14
ducţie agricolă, co n tinuînd să exploateze avia băieţi buni a face zilele lu crăto are h ectolitri, în tim p ce pe cea ţărăn ească
cu m ijloacele sem ifeudale, asem enea mo­ la p lugurile D -sale în d ată ce vom p rim i e ra de num ai 8 hectolitri. V aloarea m ij­
şierilo r, m asele larg i ale ţă răn im ii. Toc­ în ştiin ţa re şi asta n e în tre ru p t de la în ­ locie b ru tă a recoltei unui h e rta r de po­
m ai acest c a ra c te r a l a ren d aşu lu i d e la ceputul plu g ăriei fă ră a p u tia lipsi vreo rum b era la Flăm înzi de 130,50 lei în m e­
noi e ra condam nat de C. D. G h erea cînd zi în tim pul cînd plugurile vor funcţiona, die p e n tru aren d aş si de 85 lei în m edie
spunea : „In teresu l ideal al are n d a şu lu i av în d a Umbla la plugurile cu boi sau p e n tru ţăran i. Cu astfel de rezu ltate, în
este să stoarcă p în ă la u ltim u l pic ro d n i­ cai, la grăpi, precum şi la m aşinile de urm a cheltuielilor şi m uncii depuse p en­
cia p ă m în tu lu i şi p u te re a d e v ia ţă a ţă r a ­ sem ăn at cu u n rîn d sau două rîn d u ri de tru cu ltu ra unui h ecta r de porum b, ce-şi
n u lu i şi v itele iui, astfel ca la plecare să boi după cum va cere in teresele D -lui putea p lăti ţă ra n u l ? A renda care se rid i­
lase m oşia ste a rp ă şi satele fă ră v ite “. arendaş, p e n tru care D -l aren d aş va p lă ­ ca de la u n an la a ltu l ? M unca ? D ările ?
Form ele şi m odul de fu n cţio n are a ti cîte 6 2 1/2 b ani p en tru fiecare zi lu ­ H rana sa şi a fam iliei pe care i-o reco­
sistem ului „F u rtu lu i aren d ăşesc“ al fra ­ cră to a re ,avînd a ne da ... şi cîte un leu m andau o ficialităţilo r p rin circu lări ’
ţilo r F isch er ca şi al celo rlalţi aren d aşi pe fiecare lună p e n tru o p in c i...“. C erinţele sp iritu ale şi fam iliale ?
e ra reg lem en tat ju rid ic p rin legile de în ­ In cazurile m u lto r ţă ra n i, obligaţiile In tr-u n A tlas ed itat la B otoşani în 1906,
voieli sau de tocm eli agricole. P e n tru p ă- stip u late în învoielile agricole nu p u teau starea ţă ra n ilo r din Flăm înzi se caracte­
m în tu l p rim it de la are n d a ş sp re a-1 lu ­ fi în în treg im e resp ectate, ceea ce-i îm ­ riza în asem enea term eni, încît conclu­
cra, ţă ra n u l de pe m oşia F lăm înzi se an ­ p o v ăra cu d ato rii de pe un an p e altul. Un zia era că lipsa de h ran ă substanţială, îm ­
g aja să-i dea o p a rte din pro d u sele ob­ „C ontract de m unci agricole" în ch eiat la b răcăm intea săracă, condiţiile de locuit,
ţin u te (dijm a în produse), să-i m unceas­ 12 fe b ru a rie 1906 conţinea u rm ăto arele au făcut ca „acei brazi falnici de rom âni
că o an u m ită su p ra fa ţă de te re n (dijm a p recizări : „... p e n tru p ăm în tu ri, su h atu ri de altă dată, să ajungă la re c ru ta re de
în m uncă sau la tarla), ori să-i p lătească şi d iferite d arav eli de m unci agricole ce abia 1,60 m. înălţim e şi cu circum ferinţa
o sum ă de b an i (arendă în bani). In p ra c ­ am fost d ato ri a face în an u l 1905, rem ă- Pieptului care num ai vigoare nu re p re ­
tică, aceste form e de d ijm ă a p ă re a u com­ ind d ato ri (a fa) cu sum ele de bani a r ă ­ zintă. H răn in d u -se cu usturoi, ceapă, ori
b in at, corespunzînd d ife rite lo r nevoi ale ta te în d re p tu l fiecăru ia p e n tru a ne ach i­ pierje_ fierte şi m ăm ăligă tocm ai în toiul
aren d aşu lu i. Ţ ăran ii d oreau să încheie ta de aceste d ato rii am convenit cu D -l ch eltu irii de energie, te m iri de unde au
num ai co n tracte de a ren d ă cu p lata în A braham F işer a face în v ara an u lu i v iito r atîta forţă ca să răscolească d e-a m ă­
bani sau produse, d a r el condiţiona sub­ 1906 m uncile agricole notate în d rep tu l ru n ţe lu l păm întul sem ănat cu păpuşoi,
a re n d a re a p ăm în tu lu i de a su m area obli­ fiecăruia ...“. C o n tractul conţinea, în con­ cartofe ori sfeclă de pe întinsele la tifu n ­
g aţiilo r p riv in d p re sta re a u n o r m unci a- tin u a re , p re ţu l şi condiţiile în care ţă ­ dii".
gricole, efectu area a n u m ito r tra n sp o rtu ri ra n ii u rm au a efectua d iferitele m unci. A buzurile se accentuau şi d ato rită fap ­
şi altele. Aşa se explică în g e n eral con­ A stfel, un h e c ta r de arat, sem ănat şi g ră - tu lu i că în com isiile care stabileau v en i­
ţin u tu l com plex al tocm elii agricole. P e p a t de două o ri era p lă tit cu 13,75 iei, un tu rile şi im pozitele locuitorilor din F lă­
p lan jurid ic, tocm eala agricolă astfe l aşe­ h e c ta r de p ră şit de două ori în două tim ­ m înzi funcţionau ou p rep o n d eren ţă re p re ­
zată p recu m şi norm ele care reg lem en tau p u ri — cu 27,60 lei, u n h e c ta r de secerat zentanţi ai boierului si arendaşului, în
acest co n tract re fle c ta u îm p letirea re la ­ — cu 11,05 lei, tra n sp o rtu l unui car adus spatele căro ra se aflau d ep u taţii p a rtid e ­
ţiilo r cap italiste cu p u te rn ic e răm ăşiţe de pe cîm p la arie şi aşezat în gireadă lor burghezo-m oşieresti si organele adm i­
feudale. N ecunoscută de codul civil b u r­ — cu 25 bani. In schim b, p e n tru im aş ţă ­ n istra tiv e ju d eţen e şi com unale. E xcesele
ghez, această reg lem en tare constituie to t­ ran ii u rm au a efectua d iferitele m unci, a u to rităţilo r, care, a'părînd in teresele ex­
odată o dovadă g ră ito a re p riv in d ro lu l a- fiecare p ereche de boi fă ră ca păzitorii plo atato rilo r, aplicau n ed rep t legile, şi
v u t de sta tu l burghezo-m oşieresc în păs­ a ren d aşilo r să fie răsp u n zăto ri de vitele aşa n edrepte, ale sta tu lu i burghezo-m o-
tra re a răm ă şiţe lo r feudale c h ia r în tr-o e- ce s-a r pierde, 0,50 lei p e n tru fiecare oaie şieresc,_ au sporit îm p o triv irea tot m ai
pocă în care econom ia R om âniei se plasa ş.a.m.d.
deschisă a ţă ra n ilo r şi care avea să r ă ­
pe o orb ită a d ezv o ltării capitaliste. P re ­ Ia r p e n tru ca aren d aşu l să fie şi m ai bufnească violent în p rim ăv ara anului
ţu l a re n z ii şi al m u n cilo r agricole e ra cel sigur că ţă ra n ii v o r da în tîie ta te efectu­ 1907.
p re v ă z u t în contract, adică acel im pus de ă rii lu c ră rilo r pe te re n u l lui, contractul
Const. DROPU
T re c u t şi p rezen t în com una Flăm înzi.
b arele şi coşerele le-au dat p rad ă flăcărilor. N im eni nu s-a g ră ­
Un episod ai răscoalei din 1907 b it să stingă focul.
D upă cum a ra tă ziaru l „A devărul“ din 7 m artie 1907, „s-a
trim is din Iaşi un escadron de călăraşi (sătenii precizează că
aceştia a p a rţin eau R egim entului 7 Roşiori), care să îm p răştie şi
eventual să aresteze. . . pe in stig ato ri“’ şi 250 de soldaţi din B a­
talionul 9 V înători din Ploieşti, cum relatează ziarele „O pinia“
şi „A devărul“ din 8 m artie 1907. N -a fost nim eni a restat. S ătenii
M area răscoală a ţă ra n ilo r din p rim ă v a ra a n u lu i 1907, care
a cuprins ap ro ap e to a tă ţa ra , a afec ta t şi satele d in ju r u l laşu lu i. au su sţin u t că n -a u d ev astat ei h am b arele aren d aşu lu i, ci nişte
C otidianul co n serv ato r „O pinia“ din 7 m a rtie 1907 relatează că străini. Z iaru l „A devărul“ din 7 m artie îi caracteriza ca „eie-
„A seară (6 m a rtie 1907) au izb u cn it d ezordine în reg iu n ea Ţ uţo- m ente rele din sate care p ro fită de ag itaţia generală p e n tru a
re i şi anum e în satele Ţ u ţo ra, Mînzăiteşti, Bosia şi Coasa S tîn - se deda la p răd ăciu n i“.
cii“. S ătenii au u rm ă rit p ră d a re a caselor şi a c a re tu rilo r a re n ­ R ăscoalele au continuat. „C urtea şi h am barele de pe m oşia
Holboca. . . p ro p rie ta te a lui M. D. S turza a u fost com plet de­
d aşilor şi d istru g erea lo calu rilo r în care e ra u in sta la te a u to ri­
tăţile. C asele acestora sîn t d ev astate, can celariile d istru se, con­ vastate. . . “ („A devărul“ din 11 m a rtie 1907).
dicile d ate p rad ă flăcărilo r, h am b arele şi coşerile p ră d a te şi M înia ţă ra n ilo r în an u l 1907 n-a fost provocată de in stig a­
p rim ă riile am en in ţate. La G olăeşti reg istre le în care era u tr e ­ tori. O recunoaşte şi „A devărul“ din 28 fe b ru a rie 1907, care a ra ­
tă că ţă ra n ii „i-a aju n s cu ţitu l la os“ şi că „m işcarea ţă r ă ­
cute obligaţiile ţă ra n ilo r au fost distru se, ia r c u rtea de pe m oşia
Bosia devastată. A d m in istrato ru l m oşiei Coada Stîncii, reu şin d nească nu e p ro v o c a tă .. . în m od artificial, ci a re răd ăcin i adînci
cu g re u să scape din m îna u n u i g ru p de ţă ra n i răscu laţi, a in ­ sociale“, acestea fiind „relele organizaţiunii n o astre economice,
fo rm a t ziaru l „O pinia“ că „sătenii din com unele M înzăteşti, Bo­ sociale şi politice“.
sia şi Ţ u ţo ra, după ce au p ră d a t acele sate au v e n it şi aici (la Ţ ărănim ea,, care de-a lungul m ilen arei sale ex isten ţe a re ­
Coada Stîncii) de au d ev astat totul. C ancelaria a fost distru să, p rezen tat o im p o rtan tă fo rţă socială a progresului, fiind un
oondicele ru p te, fu n cţio n arii b ă tu ţi“. facto r fun d am en tal a l tu tu ro r tra n sfo rm ă rilo r sociale, a obţinut
Z iaru l „A devărul“ d in 8 m a rtie 1907 inform ează că „A seară d re p tu rile sale legitim e abia după d istru g erea izvorului n ed rep ­
(7 m a rtie 1907) p e la o rele 11 s-a adus ştire a cum că săten ii din tă ţilo r sociale. A stăzi ţărăn im ea, u n ită în m area fam ilie a coo­
Ţ u ţo ra, Bosia şd alte com une se în d re a p tă sp re o ra ş“ (Iaşi). p e rato rilo r, ocupă un loc im p o rta n t în producţia de b u n u ri m a­
S ăten ii cei m ai vîrstnicd d in satu l Ţ u ţo ra, care se m ai află teriale, în dezvoltarea econom ică a ţă rii, în opera de fă u rire a
în v iaţă, îşi am intesc că, acum 70 de anii, v reo 30 de ţă ra n i societăţii socialiste m u ltila te ra l dezvoltate şi în a in ta re a R om â­
niei spre comunism .
în a rm a ţi cu topoare, fu rci şi sape s-au în d re p ta t sp re conacul
a ren d aşu lu i A. B lum infeld şi după ce au p ră d a t şi je fu it h am ­ N icolae CIUDIN

cronica • 2
 V echii greci, p rin tre care şi filo­ ternrce a su p ra ш ш и д д k?J.
zoful m a te ria list din şcoala io n ia-
nă, H eraclit din Efes, co n sid erat de
L enin oa „unul din în tem eieto rii
la ite b u n u ri m ateriale, indicînd m ă­
su rile de p ro tecţie antiseism ică co­
resp u n zăto are.
Cutremurul si structura ue rezistenta
7 9
dialecticii“, apreciau lum ea în tr-o Planeta Ţ ara n o astră a fost considerată,
necontenită m işcare, tran sfo rm are,
devenire, asem enea u n u i rîu pe ca­
r e curg m ereu a lte ape şi spuneau
p în ă la cu tre m u ru l din 1940, ca o
regiune geografică fă ră seism icita­
te im p o rtan tă, astfel că n u au ex is­
a construcţiilor 7
„totul curge sau se m işcă“. In tr - a ­
devăr, to tu l se m işcă, c h ia r şi ele­ si seism ele ta t m u ltă v rem e p re sc rip ţii tehnice
p e n tru p ro te c ţia antiseism ică a con­
m en tu l cel m ai stab il a l ex isten ţei stru c ţiilo r. A bia în u ltim ile dece­
noastre, p ăm în tu l p e care trăim . nii, considerînd în m od ju s t seis­
Cu to ate că există im p resia gene­ m icitatea ţă r ii no astre, o d ată cu (u rm are din pag. 1)
ra lă că sco arţa p ăm în tu lu i este p e r­ p ra c lăd irilo r şi sco arţei p ă m în tu ­ c rearea şi dezvoltarea în v ă ţă m în -
m an en t nem işcată, totuşi, în re a ­ lui, cît şi, d in ce în ce m ai m ult, tu lu i su p e rio r tehnic şi a c e rc e tă ­ Ei sîn t cei care dau posibilitatea să fie tran sp u să în rea lita te im a­
litate, scoarţă p ăm în tu lu i su feră scările b azate pe în re g istră ri ale rilo r d in in g in eria seism ică, au fost g in aţia creativă a arh itectu lu i, sub aspectul form elor şi volum elor care
n eco n ten it şi p re tu tin d e n i uşoare p a ra m e trilo r m ecanici, a ’.e m işcării elab o rate reco m an d ări p riv in d p ro ­ pot în fru m u seţa lo calităţile noastre, bineînţeles atunci cînd această im a­
zguduituri, fo arte m ici şi n eîn ce tate sco arţei te re stre (de exem plu ac­ iectarea şi ex ecuţia re ziste n tă a g in aţie este bazată şi pe o in tu ire ştiin ţifică a com portării co nstrucţiilor
oscilaţii ale solului, im perceptibile celeraţia), în leg ătu ră strîn să cu e- c o n stru cţiilo r în zone seism ice, cu sub acţiunea sarcin ilo r posibile. De aceea, cu trem u ru l din 4 m artie a
p en tru sim ţu rile om ului, d a r care fectele constatate. In decu rsu l tim ­ a tît m ai necesare cu cît ag lo m era­ re p rezen tat şi un test, a tît p e n tru construcţiile m ai noi sau m ai vechi din
pot fi sesizate de a p a rate le de în ­ pului, au e x ista t nu m ero ase scări ţiile de oam eni în o raşe m ari, cu ţa ra noastră, cît şi pen tru p ro iectan t sau executant. E ste vorba de un
re g istrare. A ceste m ici oscilaţii re ­ de in te n sita te seism ică, avînd 7—10 sute d e m ii de locuitori, locuind în test de m ari p ro p o rţii, din care se im pune să se trag ă şi concluzii, p e n -
p rezin tă „agitaţia m icroseism ică şl m ai ales 12 grade de in te n sita ­ clăd iri cu m u lte nivele, s-au ex ­ tr u o rie n ta re a de viitor, la aceeaşi scară. In acest sens, aş v rea să sublim
p e rm a n e n tă “, „m icro trem u rarea ‘ te seism ică. P rin tre scările de in ­ tins. O c o n trib u ţie deosebită la p e r­ m ez fap tu l că, dacă pe platfo rm a seism ică de la Iaşi, unică în ţa ră , u ti­
scoarţei p ăm întului, considerată de­ te n sita te seism ică folosite m ai m u lt fecţio n area şi p ro g resu l in g in eriei lizata in com un de către F acu ltatea de construcţii ’si F iliala din Iasi a
seori ca un fel de „resp iraţie“ a se pot am in ti : scara europeană seism ice în ţa ra n o astră sîn t cerce­ In stitu tu lu i p en tru cercetare, p ro iectare şi d ire c tiv a re în construcţii
p ăm întu lui. P ăm în tu l este p rie te n u l (M ercalli — C ancani Sieberg din tă rile e fectu ate în u ltim e le decenii se pot încerca în tr-u n an, la acţiu n ea sim ulată a u n o r cu trem u re de in ­
nostru, căci v ia ţa noastră există 191-7), d a r m ai ales scara M ercalli în Iaşi, în c ad ru l F a c u ltă ţii de con­ te n sităţi d iferite, două sau tre i m odele de construcţii la scară redusă
n um ai pe p ăm în t : resp iră m a eru l m odificată (MM — 1931), ia r în u l­ stru c ţii şi a fostei filia le ÎNCERC prin^ n efericitu l ev en u n en t de la 4 m artie s-a realizat' şi o în cercare la
din atm osfera sa, bem apa sa, ne tim u l tim p, scara M edvedev, Spon- Iaşi, ca u rm a re a e fo rtu rilo r de­ scară n a tu rală, a zeci de m ii de construcţii. De aceea, a r fi o greşeală
h ră n im cu p lan tele şi anim alele h au er, K arn ik — 1964 — (MSK), puse de prof. A n to n Şesan de n e ie rta t ca de pe u rm a unui asem enea cataclism , care rep rezin tă în
care tră ie sc pe su p rafaţa sa şi cu to ate cu 12 g rad e de in te n sita te se­ şi colab o rato rii săi, şcoala acelaşi tim p şi un test de asem enea p ro p o rţii, să nu se trag ă si toate
p eştii oceanelor ; de asem enea, ca­ ismică. In ţa ra n o a stră se foloseşte ieşeană de in g in erie seism ică fiind concluziile p riv in d o rien tarea p e care treb u ie să o dăm în v iito r p ro ­
sele noastre, toate b u n u rile n o as­ scara in te n sită ţilo r seism ice cu 12 b in e recunoscută în ţa ră şi peste iectării şi realizării co n stru cţiilo r din ţa ra n o astră, p re g ă tirii v iito rilo r
tre m ateriale sîn t realizate cu m a­ g rad e de in te n sita te (STAS 3684— h o ta re p e n tru c o n trib u ţiile sale te ­ in g ineri constructori şi arh ite c ţi, p erfecţio n ării tu tu ro r celor care lu ­
te ria le extrase din păm înt. Totuşi, oretice şi ex p erim en tale. In oraşul crează în dom eniul p ro ie c tă rii şi execuţiei co n stru cţiilo r etc.
71) com parabilă cu celelalte scări.
p lan eta noastră, păm întu l, a re u n e ­ A p recierea g rad u lu i de in ten si­ Iaşi au fost organizate, în ultim u l Aşa cum este cunoscut, la iniţiativa Comitetului judeţean de partid
ori si atitu d in i duşm ănoase faţă de ta te seism ică a u n u i c u trem u r, p rin deceniu, de că tre In s titu tu l p o liteh ­ im ediat după producerea cutremurului, care a afectat într-o măsură des­
noi ; în decursul isto riei ea a ucis efectele sale, cu a ju to ru l scărilo r nic şi filiala ÎNCERC, m an ifestări tul de mare şi judeţul nostru, s-au format o serie de comisiii alcătuite
u n însem nat n u m ă r din locuitorii de in te n sita te seism ică m en ţio n ate ştiin ţifice de p re stig iu în dom eniul dm ingineri proiectanţi, constructori şi cadre didactice de la Facultatea
săi, în tim p ce alţii au fost răn iţi, m ai în a in te este comodă, d ar, din in g in eriei seism ice : Sim pozionul de construcţii, care, mergînd pe teren, odată cu depistarea construcţiilor
m u tilaţi. T otodată au fost d istru se cauza su b iectiv ităţii lor, necesită p e n tru calculul stru c tu rilo r, 1970 ; vechi grav avariate ce trebuiau propuse pentru demolare, au efectuat
m ulte b u n u ri m ateriale, lu c ră ri de folosirea în p a ra le l a scă rilo r ş ti­ S em in ar U.N.E.S.C.O. şi O.N.U., şi o muncă mai migăloasă, dar deosebit de importantă, de inventariere
a rtă , v alo ri a le cu ltu rii om eneşti. in ţifice, b azate p e în re g istră ri d i­ 1974 ; Ş edinţele d e lu c ru ale comi­ pe tipuri de structuri, a tuturor degradărilor produse în urma acţiunii
C îteva din cele şapte m inuni ale rec te ale cu trem u relo r, c a re fu rn i­ siilo r stru c tu ri seism ice—-F.I.P., ale seismului.
a rh ite c tu rii an tice (F aru l din A le­ zează elem entele m ecanice, strîn s com isiilor c o n stru cţiilo r m etalice _ această acţiune este încă în curs de desfăşurare, totuşi p utem
x an d ria, Colosul din Rodos şi al­ legate de acţiu n ea şi efectele p ro ­ C.E.C.M., ale Comisiei R.I.L.E.M. a ra ta că u n p rim b ilan ţ al co n statărilo r făcu te pînă în prezent a p u tu t
tele) a u avut m u lt de su fe rit şi au duse de cu trem u re. A ceste scări ş.a. să n e dea o im agine destul de clară a situ aţiei ex isten te p riv in d m odul
d isp ă ru t din cauza cu trem u relo r. p o t asig u ra o corelaţie m ai ap ro ­ A ctualm ente, după cu trem u ru l cum s-au com portat construcţiile realizate pe diverse tip u ri de stru c ­
C u trem u rele de p ăm în t re p re z in ­ p iată de re a lita te în tre c u trem u re- din 4 m artie, u n colectiv cen tral tu ri la şocul cu trem u ru lu i. M i-aş îngădui să ex p rim unele opinii pe care
tă m işcările b ru şte şi u neori fo a r­ cauze şi efectele lor. D in tre aceste re strîn s, d in care fac p a rte şi cad re m i le-am fo rm at din cele constatate p erso n al în Iaşi sau îm p ărtăşite si
te p u tern ice, de ' fo a rte scu rtă d u ­ m etode se p o t a m in ti scara m ag n i­ din o raşu l n o stru , lu crează la sin ­ de alţi specialişti ieşeni p rezen ţi în d iferite localităţi. In general,' con­
ra tă , în g en eral sub un m inut, care tu d in ilo r (R ichter), scara in te n sită ­ te tiz a re a pro ced eelo r de consolida­ stru c ţiile noi din Iaşi, d ife re n ţia te pe tip u ri de stru c tu ri, s-au com por­
se produc în scoarţa p ăm în tu lu i din ţii sp ectrale şi scara acţiu n ii spec­ re, elaborînd p re sc rip ţii g enerale ta t satisfăcător, în m ulte cazuri bine si ch iar fo arte bine, avînd în ve­
cînd în cînd şi pe n eaştep tate, dînd trale. S cara m ag n itu d in ilo r a fost pe d ife rite tip u ri de stru c tu ri. d e re in te n sita te a m are a seism ului şi p a rtic u la rită ţile teren u lu i de fu n ­
n a ştere la zg uduituri care se suc­ întocm ită de R ichter, ia r m ag n itu ­ R ecom andările acestea v o r fi p u ­ d are e x isten t în oraşul nostru. D esigur că edificiile so cial-cu ltu rale cît
ced fo arte repede. D in fe ric ire , se­ dinea, n o tată cu M, se determ ină se, tre p ta t, la dispoziţia p ro ie c ta n ­ şi unele m onum ente istorice caracterizate p rin m asivitate şi rig id itate
ism ele p u te rn ic e se lim ite a ­ p rin m ăsu ră to a re cu seism ografe ţilor. In a fa ră de aceasta, în cadrul m are, avînd o vechim e u n eo ri seculară şi su p o rtîn d de m ilite ori, în
ză la o m ică p a rte a p ă ­ speciale şi rep rezin tă m ăsu ra e n e r­ In s titu tu lu i c e n tra l de cercetare, tim p, o serie de tra n sfo rm ă ri care au a fectat si stru c tu ra lo r de rezis­
m în tu lu i : ţă rm u rile O ceanului giei declanşate de c u tre m u r în fo­ p ro ie c ta re şi d ire c tiv a re în con­ ten ţă, au su fe rit d eg rad ări im p o rtan te (P alatu l C ulturii, C onservatorul,
Pacific (coasta de est şi vest) şi o car (hipocentru), în tim p ce in te n ­ stru cţii, lu crează de pe acum co­ Casa P ionierilor etc.). Totuşi, este bine să se sublinieze că, şi din aceas­
zonă lim itată care se în tin d e din sitatea seism ică ap reciază p o ten ­ m isii rep u b lican e ce cu p rin d şi tă categorie de clădiri, au fost unele care au su p o rtat bine şocul seism u­
E uropa, zona m eridională p în ă în ţia lu l de d istru g e re locală a unui specialişti ieşeni. E le elaborează lui. E ste vorba de co n stru cţiile ale c ăro r stru c tu ri de rezisten ţă au fost
coastele o rien tale din Indonezia. cu trem u r. A stfel, un c u tre m u r oa­ reco m an d ări p e n tru îm b u n ă tă ţire a consolidate în anii din urm ă, pe baza u n o r stu d ii apro fu n d ate, care a u
Nu n um ai că oam enii locuiesc aces­ re c a re are o singură m agnitudine p ro ie c tă rii v iito a re lo r con stru cţii lu a t în considerare şi p o sib ilitatea acţiu n ii fo rţelo r seism ice. In această
te zone, d a r în unele reg iu n i seis­ dată, d a r in te n sită ţile sale variază re ziste n te la cu trem u r. situ aţie in tră T e a tru l N aţional şi sălile de concerte de la F ilarm onica de
m ice (M editerana, C alifornia, Ja p o ­ după lo calitatea co n sid erată în In u ltim u l tim p, prognoza c u tre ­ sta t „M oldova“. De aici se d esprinde o idee c are treb u ie să stea
nia şi altele) civilizaţia şi cu ltu ra fu n cţie de d istru g erile locale p ro ­ m u relo r, to t m ai posibilă, oferă în a te n ţia conducătorilor u n o r astfel de aşezăm inte. A tunci cînd se cer
au cunoscut în flo riri deosebite în d e­ vocate. A stfel, c u tre m u ru l d in 4 persp ectiv a red u cerii su b stan ţiale fo nduri p en tru re p a ra ţii capitale, să ne gîndim în tîi la consolidarea stru c ­
cu rsu l m ileniilor. C ondiţiile econo­ m a rtie s-a a p re c ia t a avea m agni­ a n u m ăru lu i v ictim elor om eneşti şi tu rilo r de reziste n ţă şi apoi la in tro d u cerea unor finisaje e x terio are si
m ice favorabile, în special h ra n a tu d in ea 7,2, d a r in te n sită ţi d ife ri­ ch ia r a pag u b elo r m ateriale. Se a m e n a jări in terio are, u n eo ri deosebit de costisitoare. Să nu se facă
din abundenţă, p recum şi fa p tu l că te în lo calităţile d in zona seism ică poate sp era, în v iito ru l ap ro p iat,
seism ele în tr-a d e v ă r pu te rn ic e sînt d ată (7,8 c h ia r 9). S -a a p re c ia t ca la posib ilitatea înto cm irii de „bule­ num ai lu c ru ri „de fa ţa d ă “, deoarece atunci cînd fa rd u l cade, aşa cum s-a
totuşi, ra re , d eterm in ă lo cuitorii a- m agnitu d in e m ax im ă valo area 8,8. tin e seism ologice“, care să dea in ­ în tîm p lat cu ocazia acestui cu trem u r, răm îne, cu to a te slăbiciunile sale,
Ca m agn itu d in e în re g istra tă la cî­ dicaţii p e n tru sta re a c u trem u relo r n um ai stru c tu ra de rezistenţă, com plet n ea ju to ra tă să m ai suporte, după
cestor zone să se îngrăm ăd ească în a tîţia ani de existenţă, şi aceste sarcini ex tra o rd in a re , neprevăzute.
m etropolele din C alifornia, Ja p o ­ tev a cu tre m u re p u te rn ic e se cu ­ (deci şi la p re v e d e re a lor) după
n ia etc. Ei cau tă p o sibilităţi de p ro ­ noaşte : San Francisco 1906 — 8,3 ; cum „buletinele m eteorologice“ p re ­ D esigur că orice construcţie, în prezent, se calculează a tît la ac­
te ja re a v ieţilo r şi b u n u rilo r lor El C entro 1940 — 7,1 ; V rancea văd sta re a vrem ii. T oate acestea vor ţiu n ea sarcin ilo r statice de lungă sau m ai scu rtă d u ra tă , cît si la ac ţiu ­
m ateriale îm p o triv a efectelor de­ 1940 _ 7,4 ; Chile 1960 — 8,5 ; A - p erm ite o am enilor de ştiin ţă să v i­ nea sarcin ilo r dinam ice, cu ca ra c te r deosebit, cum sîn t sarcinile seis­
zastruoase ale cu trem u relo r. lask a 1964 — 8,4 ; V rancea 1977 —- seze la p osibilitatea e v ită rii c u tre ­ mice. A cestea d in urm ă, care nu sînt altceva decît re zu ltatu l fo rţelo r de
în c ă din an tich itate, seismologii 7,2. In p rezen t încă m agnitudinea m u relo r puternice, p rin tr-o declan­ in e rţie p roduse de m asa construcţiei în tim p u l m işcării scoarţei te re stre
fac efo rtu ri p e n tru analiza şi cu­ rep re z in tă o m ărim e in fo rm ativ ă şare d irija tă de en erg ie în zona la n ivelul am plasam entului acesteia, depind de n a tu ra si in ten sitatea os­
n oaşterea originii, a cauzelor şi a p e n tru scopuri in g in ereşti, astfel h ip o cen tru lu i, în lungul zonelor de c ilaţiilo r te re n u lu i de fu n d are (de in te n sitatea cutrem urului), precum şi
frecv en ţei de a p ariţie a c u tre m u ­ că p e n tru aceasta se folosesc ap a­ falie, e d rep t, persp ectiv ă în d e p ă r­ de p ro p rie tă ţile dinam ice ale construcţiei (rigiditatea stau flex ib ilitatea
relo r, ca şi a p ro p ag ării şi în re g is­ ra te care dau isto ria în tim p a cu­ ta tă , ap licabilă v irtu a l n u m ai în - acesteia, re p rezen tată p rin perioadele şi form ele oscilaţiilor sale libere).
tr ă rii undelor seism ice, e lab o rîn d u - tre m u ru lu i şi în special „accelero- tr-u n n u m ă r m ic de cazuri. Sarcinile seism ice pot avea orice orientare în spaţiu, însă în calcu­
se, în ultim ele decenii, teo rii a p ro ­ grafe", care în reg istrează evoluţia C unoştinţele ştiin ţifice si posibi­ lul construcţiilor, de cele mai m ulte ori, este suficient să se ia în consi­
piate de realitate. Isto ria cu trem u ­ acceleraţiei p ă m în tu lu i sau a p unc­ lită ţile tehnice a c tu a le ju stifică în derare numai acţiunea lor orizontală. De altfel, Imaginea deosebit de
re lo r cunoaşte su sţin u te p reo cu p ări te lo r m ate ria le din stru c tu ră pe m od c e rt în p rezen t în cred erea în plastică sesizată de persoane care se aflau pe terasele unor blocuri înalte
p e n tru ap recierea in ten sită ţii seis­ în tre a g a d u ra tă a cu trem u ru lu i. posib ilitatea rea lă de a concepe, în timpul cutremurului, cărora mulţimea clădirilor le apărea ca o pă­
m ice, p en tru m ăsu rarea efectului Seism ografele, c a re înreg istrează proiecta şi realiza co n stru cţii r e ­ dure bătută de vînt, evidenţiază cele arătate mai sus.
d istru ctiv al cu trem u relo r. Se folo­ dep lasările sîn t u tilizate în seism o­ zistente la cu tre m u re în condiţii E xistă şi un ele situ aţii, deşi m ai ra re , cînd calculul se face si la
sesc a tît scări de in te n sita te seis­ logie, ia r accelerografele sîn t in ­ econom ice şi cu o a p re c ie re p re ­ acţiu n ea v erticală a fo rţelo r seism ice (acoperişurile cu deschideri fo arte
m ică bazate pe efectele acţiunii stru m e n te le de bază în in g in eria cisă a riscu lu i seismic. m a ri sau co n stru cţiile în consolă).
m işcărilo r seism ice asu p ra oam eni­ seism ică. A ceasta se ocupă cu stu ­
d ie re a efectelor cu tre m u re lo r p u- P rof. dr. docent ing. Al. NEGOIŢA In to ate cazurile însă s-a co n statat că supradim ensionările unor ele­
lor şi m ediului în co n ju ră to r, asu- m ente sau p ă rţi ale construcţiei nu conduc, în acelaşi tim p, la o rezis­
te n ţă şi sig u ran ţă sporită în ex p loatare, m ai ales atunci cînd este vorba
de acţiunea fo rţelo r seism ice care sîn t p roporţionale cu m asa acestora,
resp ectiv g re u ta te a lor. P ă rţile supradim ensionate ale stru c tu rilo r, pe
lîngă fa p tu l că re p rezin tă o risip ă n e ju stificată a m ijloacelor m ateriale,
creează, în acelaşi tim p, şi zone de co n cen trare a fo rţelo r seism ice, care
M-a impresionat calmul şi luciditatea cu care se acţionează. p o t p ericlita sig u ran ţa construcţiilor. P ră b u şire a acelor aco p erişu ri
g rele, la care s-a re f e rit şi se c re ta ru l g en eral al p artid u lu i, to v arăşu l
N icolae C eauşescu, cu ocazia vizitelo r făcute la unele h a le in d u striale
Z ilele tre c u te s-a afla t la Iaşi u n g ru p de ex p erţi explică în tru c îtv a com p o rtam en tu l a p a rte a l co n stru c­
ţiilo r din Iaşi, este cel geologic, in te rv in e pro feso ru l cu m ari deschideri, sîn t exem ple elocvente în acest sens. D e asem enea,
în seism ologie, trim is în ţa ra n o astră d e O rganizaţia ex isten ţa acelor pergole (cadre longitudinale şi tran sv ersale) realizate
N aţiu n ilo r U nite p e n tru E d u caţie, Ş tiin ţă şi C ultura Je a n D espeyroux. C o nstrucţiile p lasate în zone a lu ­
u neori pe te ra se le blocurilor cu stru c tu ra pe diafragm e, n u ştiu dacă au
(UNESCO), grup compus din prof. N icholas A m brasey v io n a re au a v u t u n co m portam ent m ai p u ţin m u lţu ­ îm b u n ă tă ţit cu ceva aspectul arh ite c tu ra l, d a r sigur, în a fa ra unei risipe
(Anglia), prof. J e a n D espeyroux (F ranţa) şi prof. Ja - m ito r decît cele situ a te altu n d ev a. C oincidenţa a făcut de m aterial, au creat şi problem e cu ocazia acestui cu trem ur.
kim P etrovsky (Iugoslavia). . . .... ca tocm ai clăd irile m ai vechi să se afle în aceste zone P ersonal, am văzu t u n n u m ă r m ai m are de blocuri în alte din oraşul
_ Ce alte oraşe din ţa ra n o astră a ţi m ai vizitat, aluvionare. D ar, aşa cum spunea şi prof. A m brasey, Iaşi a căro r stru c tu ră de re ziste n ţă este pe diafragm e. Se poate afirm a
dom nule profesor A m brasey ? clăd irile m oderne şi în special cele e ta ja te au av u t că acestea, în g eneral, s-au com portat b ine la solicitările seism ice. Au
— Am fost m ai în tîi la B ucureşti, apoi în sudul o com portare destul de bună, ceea ce ne în d re p tă ­ m ai a p ă ru t unele fisuri la unele n iv elu ri sau la un ele ap artam en te. Ele
ţă rii, la Z im nicea, am poposit şi la C raiova, şi iata-n e ţeşte să credem că, la o ra actu a lă, ştiin ţa co n stru c­ însă, în cazurile vizitate, nu p rezin tă nici u n pericol p e n tru secu ritatea
acum la Iaşi. ţiilo r antiseism ice este p e u n d ru m bun. lo catarilor. De altfel, aceste fisu ri au fost rem arcate, în general, acolo
T reb u ia să v ă spun că, în to a te o raşele pe care unde p ro iectan ţii, p rin calcul, au considerat că pot ap ă re a la o asem enea
— T ovarăşe profesor Ja k im P etro v sk y , s-a v o rb it solicitare.
le-am vizitat, am p u tu t ved ea u rm ele triste lăsate de m u lt despre ev en tu a lita te a u nei noi m işcări seismice
seism ul din 4 m artie, am p u tu t rem a rc a cu m ih n ire aici, în această zonă. D um n eav o astră ce ne p u te ţi T otuşi, problem a fisu rilo r şi d eg rad ărilo r de pe urm a acestui c u ­
fa p tu l că cele ap ro x im ativ 50 de secunde terib ile, spune ? tre m u r, treb u ie an alizată cu deosebită a ten ţie şi tr a ta tă cu m u lt sim ţ de
tră ite atunci de poporul du m n eav o astră, au adus dupa răsp u n d ere. N um ai specialiştii singuri sîn t în m ăsură să aprecieze, u n e­
ele n e n u m ărate victim e şi au d istru s o p a rte din — In p rim u l rîn d că seism ul de la 4 m a rtie a fost ori pe baza u n o r v e rific ă ri făcute p rin calcule, care nu sîn t deloc sim ­
ceea ce u n e fo rt su sţin u t şi colectiv de cîteva zeci u rm a t de cîteva „replici“ de fo a rte m ică in ten sitate, ple, dacă ele (fisurile sau degradările) pot fi num ai rem ed iate sau n e­
de ani reuşise să creeze. . care abia dacă au p u tu t fi re m a rc a te de sim ţu rile cesită lu area u n o r m ăsu ri de consolidare. De aceea nu este b ine ca lo­
M -a im p resio n at însă p este to t pe unde am to st m um ane. T reb u ie să vă spun însă că, p o triv it sta tisti­ c a ta rii să tre a c ă la aco p erirea lo r fă ră a consulta u n specialist. Spun
ţa ra dum neavoastră, calm ul şi lu cid itatea cu care se cilor, cu tre m u re de in te n sita te a celui produs la dum ­ acest lucru deoarece o fisu ră în tr-u n elem ent n e stru c tu ra l sau n um ai în
acţionează, d o rin ţa de a vedea şte rse cît m ai rep ed e n eav o astră la în cep u tu l lu n ii m a rtie p o t su rv en i o dată ten cu iala im obilului n u p rezin tă im p o rtan ţă ; d ar o fisu ră care afectea­
aceste u rm e tris te lăsate de cu trem u r. la 3 o—40 de ani, u n eo ri ciclul este c h ia r m u lt m ai ză, c h ia r şi local, stru c tu ra de rezistenţă, necesită num aidecît m ăsuri de
— A ţi v izitat acum şi la ş u l şi v -a ş ru g a sa-m i spu­ m are. în tre b a re a m i se p a re b in e v en ită, p e n tru că consolidare.
neţi im presia dum neavoastră, ca specialist, în legătură ştiu că se v o rb ea c h ia r de o „teză a c u tre m u re lo r p e­ In final, aş vrea să subliniez faptul că procedeele actuale de pro­
cu clădirile de aici şi cu m odul cum au re z ista t ele re c h i“ care s-a r p roduce în tr-o singură zonă. P e r­ iectare a clădirilor rezistente la cutremur, bazate pe ipoteze verificate
la seism. sonal, cred că specialiştii tre b u ie să fie fo a rte aten ţi, experim ental la scară redusă pe modele şi la scară naturală cu ocazia
— Am rem a rc a t aici, în o raşu l dum n eav o astră, fap ­ diverselor m işcări ale scoarţei terestre, care se produc aproape zilnic în
o ri de ctîe o ri lu crează cu astfe l de d ate şi situaţii. diverse colţuri ale globului, ne dau certitudinea că se pot realiza con­
tu l că m ai to a te clăd irile noi, m oderne, au rezista t
bine ; unele abia dacă p rezin tă fo a rte m ici fisu ri, al­ — O u ltim ă în tre b a re , p e n tru dum n eav o astră, dom ­ strucţii care să prezinte deplină siguranţă, chiar şi în cazul cutremure­
tele au răm as p u r şi sim plu intacte. C ît desp re clă­ n u le p ro feso r A m brasey : Ce p ă re re a v e ţi despre lor de mare intensitate (cu condiţia ca la execuţia lor să nu se admită
colaborarea e x p e rţilo r UNESCO cu specialişti rom âni ? lucrări de calitate necorespunzătoare).
d irile vechi, am văzu t că sîn t cîteva, a flate acum la
o v îrstă v en erab ilă, care e ra u solid co n stru ite şi care — Am găsit fo a rte m u lţi sp ecialişti aici, în Rom â­ S în tem convinşi că p rin analiza ştiin ţifică ap ro fu n d ată a con statări­
nu s-au clintit. S în t însă şi a lte clăd iri vechi, care n ia, şi n e-a im p resio n at p lăcu t b u n a lo r p reg ătire. lo r făcute p riv in d com portarea co n stru cţiilo r la acţiu n ea seism ului din
acum ara tă fo a rte ră u şi care treb u ie în tă rite sau G ru p u l n o stru a sosit în ţa r a d u m n eav o a stră la cere­ 4 m artie, se v o r tra g e toate concluziile ce se im pun re fe rito r la a lcă tu i­
c h iar dem olate deşi sîn t d e p a rte de a av ea v îrsta re a a u to rită ţilo r ro m ân eşti p e n tru a colabora cu spe­ re a stru c tu rilo r de rezisten ţă, la selectarea celor care tre b u ie extinse în
celor de care v orbeam în ain te. Am observ at însă, în* cialiştii rom âni. A ceştia v o r găsi cu sig u ra n ţă şi v o r v iito r, la m ăsu rile antiseism ice su p lim en tare care tre b u ie să fie luate,
special în an u m ite zone a le o raşului, co n stru cţii care aplica cele m ai b une soluţii, care să ducă la în lă tu ­ astfel în c ît să avem d eplina sig u ran ţă că rezisten ţa im obilelor în c are
n u sîn t nici noi şi nici solid con stru ite, d a r care, ra re a d efin itiv ă a u rm ă rilo r seism ului. locuim n u poate fi v u ln erab ilă nici la acţiu n ea unui a lt şoc care a r p re ­
nu ştim p rin ce m iracol, au ră m a s încă în picioare. zenta tin g rad m ai rcic sau m ai m are de in te n sita te decît cel pe care l-am
.— C red că un elem ent dem n de subliniat, şi care A lex an d ru PRAHOVEANU tră it.

cronica • 3

GHEORGHE TOMOZEI:
Istoria unei amfore
In a p a re n ţă fo a rte d isp a ra te , cele tre i
cicluri cuprinse de G heorghe Tomozei în
volum ul Istoria unei amfore, E d itu ra
C artea R om ânească, 1977, se leagă bine
în tre ele, dezm inţind p în ă şi in te n ţia de
opoziţie stilistică din su b titlu l Poeme în
proză şi proze despre poeţi şi poezie. Din
p u n ct de ved ere form al, h o ta ru l d in tre
poezie şi proză este fo a rte n esig u r în a-
cest voium , cu to ată ac c e n tu a re a . no telo r
g aze!ăreşti din ultim u l ciclu: Vieţile sfin ­
ţilor bărbaţi români, sp re deosebire de
celelalte două, Poeme la numele ţării şi
Helada mea, cu im agini şi d isco n tin u ităţi
sintactice m enite să le plaseze m ai ex act în
p e rim e tru l poeziei. Poem e ca Istoria unei
amfore, Poem pentru Alba-Iulia, Glosă la
Mioriţa, La Domnul Tudor, Lemn, piatră
şi fier izvorăsc din aceeaşi in te n ţie de a
celebra ciţiva m a ri „b ărb aţi ro m â n i“,
cum spune p oetul : E m inescu, M ihai-V i-
teazul, T udor V ladim irescu ş.a. E logiul se
realizează, la nivelul stilu lu i, ca în oda
cu titlu l fo rm u lat după m odelele secolului
al X IX -lea, La Domnul Tudor, cînd cu
m ijloacele poetului, cîn d cu cele ale r e ­
p o rteru lu i. G heorghe Tom ozei va polem i­
za cu „o m ă rtu rie co n tem p o ran ă“, re fă -
cînd poetic un p o rtre t im a g in a r a l lui
T udor V ladim irescu, p e n tru a se re tra g e
în d ată şi adine în te re n u l prozei, apelînd
la citate sau scriind, to t cu in te n ţii p o r­
tretistice, d a r in tr-u n cod care n u m ai
e ste al com unicării artistic e , fraze ca a-
ceasta : „Ţ ăranul g o rja n d ep rin s cu şti­
in ţa arm elor, vorbind g receasca şi nem ­
ţeasca, bun n eg u ţăto r şi c tito r de biserici,
s-a sim ţit chem at în v ălm ăşag u l Isto riei
d in tr-o chem are lă u n tric ă , d in tr-u n în ­
dem n ce va fi lu c ra t a su p ra conştiinţei
sale an cu an, ceas cu ceas“ (p. 31). R e­
p o rte ru l este is p itit să abandoneze de to t
pan a în m ina isto ricu lu i cînd scrie : „Tu-
dor a în tre p rin s acte de m a re în ţelep ciu ­
ne p reg ătin d u n cad ru p o triv it d e sfăşu ră­
rii în p a ra le l a celor două m a ri acţiuni,
tra tîn d cu Ip silan ti „cu sab ia în m in ă“,
după cum spun C onstantin şi D inu C. G iu-
rescu, şi ev itîn d o in te rv e n ţie tu rcească de
p ro p o rţie“ (p. 32). Helada mea, ciclul de
m ijloc a l volum ului, este u n re p o rta j poe­
tic—răsp u n d e aşa d a r aceleiaşi d iv erg en ­
ţe stilisrtice — d a r resp iră , ca to a te cele
tre i cicluri, o atm osferă de isto rie fab u ­
loasă şi concretă în care se risipesc im ­
presii ale unui voiaj în G recia.
Cele spuse p înă aici ne în d re p tă ţe sc să
conchidem că p oetul a re nevoie p e n tru a
vibra, în to ate aceste poem e şi proze, de
un ferm en t concret, ca re este în u ltim ă
analiză o ex p erien ţă personală. Im presia
a n g ajă rii re p o rtericeşti p o a te re z u lta n u ­
m ai din această solicitare a p rezen tu lu i,
în tr-o ex p erien ţă nem ijlocită, şi nu n eap ă­
ra t d in tr-o ex p rim are prozaică, adică opu­
să „norm elor“ poeziei. E x p e rie n ţa este
tră ită însă la o scară m ă rită istoric, şi
poate deci genera elem en tu l fabulos de
care a re nevoie poezia. In Istoria unei am­
fore, poem a care dă şi titlu l volum ului,
re p o rta ju l este fictiv. R e a lita te a care îl
cu trem u ră pe poet este o p era lu i E m i-
nesou. A ceastă „ realitate “ provoacă o m iş­
care sufletească p rofun d ă, c a re se m ă rtu ­
riseşte în tr-o în jg h eb are n a ra tiv — g azetă­
rească în ju r u l unei d esco p eriri arheolo­
gice facilitate de re p a ra ţiile g ospodăreşti
de la casa m em orială E m inescu d in Ipo-
teşti. „D escoperirea“ arheologică p rezu m ­
tivă, am fora dacică, sim bolul p e rfe c ţiu n ii
şi al continuităţii de neam , se confundă
cu opera poetului şi cu ţa r a care l-a ivit.
Cu m ijloacele re p o rta ju lu i, se încearcă,
menţiuni critice
IOANA DIACONESCU:
faina
D ef in in du -şi s i n g u r ă nu n u m a i
crez ul poetic ci, de s ci frî nd u- şi
c h i a r po ez ii l e, I o a n a D i a c o n e s c u ,
în volu mu l T a in a , a p ă r u t la Edi­
t u r a D a c i a , f a c e c a im p r e s ia s ä
f ie c e a c a r e lu c r e a z ă şi nu n e ­
c e s i t a t e a u im irii s a u a e n t u z i a s ­
mului g r a v . P o e m e l e d e v i n s i m p l e
i m a g in i , s ch iţ e, m a i b i n e zis, f ă ­
r ă c o n t u r : „ c r e ş t e d in m i n e o
g r ă d i n ă s ă r a c ă , cu b r a z d e t ă i a ­
t e d e - u n t a i n i c cu ţ it “ . A c e s te d o u ă
versuri d e m o n s t r e a z ă l a p i d a r t e h ­
n i c a şi m ă s u r a p o e z ie i p e c a r e
o s c r ie I o a n a D i a c o n e s c u . In în ­
tr e g u l lor, p oem ele sînt n iş te
„m in u ni î n t î m p l â t o a r e “, f r u m o a s e
c î n d le cite şti , i n t e r e s a n t e c î n d
le au z i, d a r la o a n a l i z ă m a i la
o b i e c t ( d a c ă a m şti p r ec i s c a r e
e s t e o b i e c t u l p o e z ie i) e l e îşi d o ­
vedesc inconsistenţa, s a lv î n d u - le
d o a r a t m o s f e r a li ric ă s u a v ă s a u
c î te o d a tă gravă. Ioana D iaconescu
e s t e , d e al tf el , o p o e t ă r e m a r c a ­
b i l ă , m a i a l e s pr in fel ul în c a r e
c r e e a z ă o atm osferă poetică.
M i r a r e a , tr a n s c r i s ă i m e d i a t , nu
p r o d u c e te n s i u n e lirică , o b o s i t o a ­
cronica • 4
cronica literara
după cum am văzut, realiz a re a un o r sen­
su ri poetice. D ram a p e tre c u tă pe Cim pia
T urzii, cu sute de ani în u rm ă (Poem pen­
tru Alba-Iulia), capătă v a lo ri sim bolice :
je rtfa dev in e lia n tu l de n e zd ru n cin at al
u n ită ţii n aţionale. E lan u l liric poate fi
declanşat de istorie, la so licitări livreşti,
sau de n a tu ra îm blînzită de om în favoa­
re a lui. P o etu l reu şeşte cele m ai bune
poem e a le volum ului cînd găseşte u n ele­
m en t concret p o triv it, de care a tîrn ă m a ri
imagini d esfăşu rate p este u n sp a ţiu în tin s
şi in tr-u n tim p isto ric în c a re in tră civi­
lizaţii în d e p ă rta te şi v ia ţa m odernă : „Fi­
indcă în ciuda cu ceririi S elenei fă p tu ra
g riului, a bobului de grîu, n u s-a schim ­
bat'“ (Poem pentru grîu). In Cronica flu i­
dă, v iţa de v ie îi p rile ju ie şte po etu lu i u n ,
a lt excurs istoric, re p e d e tra n sfo rm a t în-
tr -u n elogiu adus p ăm în tu lu i n a ta l : „Vi­
n u l a re gustul, arom a, sfin ţen ia p ă m în tu ­
lui, din oare a fost tra s p rin lu je re d ia­
fan e“. (La o b serv aţia po etu lu i că vechile
cronici ro m ân eşti „nu pom enesc de tu r-
n iru ri b achice“, am sem nala, cu titlu de
curiozitate, că M iron Costin scrie în Le­
topiseţul Ţ ării Moldovei o m em orabilă p a ­
gină de război vesel, în care călărim ea
m oldovenească a lui G hica Vodă „au îm -
p lu t tîrg u l p e n p iv n iţe slobode cu v in u ri,
pen case, pen p o d u ri“ şi n -a m ai p u tu t
face faţă, cum se cuvine, oastei de m er­
cen ari a lu i C onstantin B asarab C îrnul,
războiul tran sfo rm în d u -se, pe u liţe le Ia şi­
lor, în tr-o h ă rţu ia lă de „m u şch etari“ în ­
fierbântaţi de v in şi orgoliu, care in tră ,
fă ră poru n că şi „fără n ici o to cm ală“ —
b rav ad ă scum p p lă tită -— „cu săbiile
zm ulte p în ă în şira g u rile u n g u re şti“).
O ri de cîte o ri p oetul cantonează, cu ele­
m ente concrete, c ă ro ra le a trib u ie v a ­
loare de sim bol, în sp aţiu l isto riei n aţio ­
nale, poezia a re savoare : „A ltfel n -a r
avea paginile vechi acel a e r de odaie de
ţa ră podită cu lut, m irosind a busuioc şi
acoperită cu şin d rilele L u n ii...“. U n titlu
ca Vieţile sfin ţilo r bărbaţi români este
in sp ira t de Dosoftei. L egenda h agiogra­
fică este înlocuită însă de v ieţile un o r b ă r­
b a ţi ale c ă ro r „m inuni“ au în ă lţa t gloria
şi au sta b ilit d u ra ta u n u i neam . D ealtfel,
pînă şi sp aţiu l G reciei vechi se a u to h ­
tonizează, şi p o etu l scrie Helada mea.
M în d ria de a ap arţin e , p rin daci, celor
m ai vechi pop o are europene, se iveşte
m ereu şi în poem ele acestui volum .
Noi a p a rţin e m civilizaţiilor celor m ai
vechi a le lum ii : „neam îm p ărţin d
je ţu l de lu t cu voi, elinii, cu egipţienii,
ev reii ori b riţii, ca la în c e p u t“ (p. 45).
C ontactul cu v estigiile vechii civilizaţii
eline, în acest p erip lu egeic şi pelopone-
zian, este sim ţit de p oetul rom ân, „tracu l
de la m iazănoapte“, ca o re s titu ire in te ­
g ra to a re : „Sînt m ii de an i de cînd n-am
m ai fost la M ikene“. (Poarta leilor). Ideea
este re lu a tă şi dezvoltată în Dulgherul
gresiei, zugravul să rii : „S înt dem n de tin e
ch iar dacă m i-am zidit acropola din lem ne
de codru şi m i-am p o d it agora cu iarb ă,
ch ia r dacă H om erul m eu a av u t ochii a-
m îndoi în orb ită, d a r a fo st m u t“. In v in -
gînd co n tam in ările g azetăreşti despre ca­
re a fost vorba, G heorghe Tomozei scrie
în Istoria unei amfore cîteva frum oase
eseuri poetice despre d estin u l istoric şi
geografic al u n u i popor care, la tim p u l
p o triv it, n u şi-a p u tu t scrie, v itre g it de
îm p re ju ră ri Ilia d a sa.
Al. ANDBIESCU
re fiind i m a g i n i l e c a r e nu s e mai Ion B o g d a n nu sc rie o
t e r m i n ă , nu p e r m it ideii p o e t i c e
s ä s e „ m a n i f e s t e " : „Era p e c e r
z i e î n c ă r c a t ă , d im p o tr iv ă . D e a -
c e e a , nu d e p u ţ i n e ori, întîl ne şti
p e la sfîrşitul serii / cu a m în - adev ărate acuarele pe m ătase :
d o u â b r a ţ e l e - a d u n a t e / în e ît c r e ­ „Tot m a i a l b a s t r e z ă r i l e s e lim­
d e a m câ-i zbo ru l sf în t p e c a r e pezesc tot / tot mai a l b a s tr e p ă ­
/ mi-l a d u n cu a t î t a p u r i t a t e , în­
eî t nu ştiu s ä fi v ă z u t vreun
ş es c prin a l b u l n o r d u lu i d e p a r ­
c ă / a l t u niv er s m i- ar fi
s e m n / c ă a r fi fo s t o lu p t ă p e s te d e p a r c ă / c l i n g h e t e l e ră v o şit e- n
fir e / p l u t i r e a aceea, lim pede z ă p a d ă n- ar fi / s te l e ci
p l u t ir e .. ." (M i-l a d u n a cu a tîta c e rb i c i u d a t d e a l b i c i u d a t / d e
p u r ita te ) . fr umoşi s c ă p ă r î n d u - ş i copitele /
d e - a lun g ul lumii a c e s t e i a . . . "
Mer it ul i n c o n te s ta b il al p o e t e i
e s t e d e a d e z v ă lu i s tă r i su fle ­ S im bo li cu l c e r b alb , poetul
teşt i d e o m a r e p r o s p e ţ i m e , p o ­ d e f a p t , t r a d u c e e x a c t u im ir e a
şi i n c a p a c i t a t e a c r e a t o r u l u i d e a
e z i a fiind p e n t r u I o a n a D iaco­
s e r e a l i z a d e c î t în li m it e le u-
n e s c u v o c e a u n u i „ g l a s s u b ţi r e " .
nei c o n d iţ ii c a r e îi e s t e p r o p r i e
şi în m om ente se m n i f ic a t iv e e-
G h e o rg h e SIMON
x i s t e n ţ i a l e : „P o et u l e în lu m e
s t e a d e v e g h e — I în c l i p e d e
g re a c u m p ă n ă venind". D e a c e ­
ION BOGDAN: e a şi î n ţ e l e g e r e a p o e z i e i ^ civice
e s t e o v e r i t a b i l ă in iţ ie re în c u ­
n o a ş t e r e a vieţii : „ P a c e şi n e a -
t î r n a r e a p ă m î n t u l u i / în z o d i a
t a ţ a r ă î n c e p e s o a r e l e / (. . .)
Cerb alb b u c u r â - t e s u f le t a l m e u / n e m a i -
ş ti u t â lum ină a venit
C a r t e a lui Ion B o g d a n C e r b c a u t e / în trecerea ta
m o a r t e /".
a lb (Ed. A lb a t r o s , 1976), un a m ­
Cu e c o u ri d in B l a g a şi Ion
plu p o e m în c a r e s u a v it â ţi le A le x a n d r u , cu a lu zi i c h i a r la
m e t a f o r i c e c o n t r a s t e a z ă e n o r m cu H u iz i n g a ( „A mu rg ul Evului
p r o z a i s m e şi locuri c o m u n e d e d i u ”) în v er s u r il e : „Au î n c e p u t
n a t u r ă d iv e r să , a r e tot uşi d a r u l ,
s ä c a d ă a m u r g u r i l e / t o a t e şi
s e a p r i n d e în s î n g e u n / s in g u r
to c m a i p r in a c e a s t ă tehnică a semn vieţii i a r şi ia r . .. / “ ,
c o n t r a s tu lu i , d a c ă e a va fi fost B o g d a n , c r e d , v a p u t e a c o n v in ­
g e înt r- un viitor nu m u l t î n d e ­
c o n s e c v e n t u r m ă r i t ă , d e a înt eţi părtat.
şi p e r m a n e n t i z a „viciul le ct ur ii “ . V a s il e MIHAESCU
Mobilitatea privirii
deea p riv ileg iată din u ltim ul volum
I al lui S ilv ian Iosifescu (Mobilitatea
privirii, ed. Em inescu, 1976) este că
m u taţia cea m ai im p o rtan tă su p o rtată
de n a ra ţiu n e a din secolul al X X -lea afec­
tează reto ric a creaţiei. D em o n straţia este e-
x em p lară p rin echilibru si culoare. C onclu­
ziile a r fi greru contestabile. D a r n u stă în
in te n ţia n o astră să n e oprim asu p ra acestor
aspecte. M ai in c ita n tă n i se p are, la o prim ă
vedere, m etodologia, fu n d am en tarea gestu­
lui critic p e privire — o opţiune cu re p e r­
cusiuni deosebite a su p ra re la ţie i criticului
cu opera.
U niv ersu l c ă rţilo r este o lum e — p en tru
privire (a_ se citi conştiinţa vie a citito ru lu i
înglobat într-iun sistem cu ltu ral specific) în
v rem e ce actu l critic este privire angajată,
o m an ieră activă de a tin d e sp re operă şi
de a o integra. Privirea, dem ers al tra ie c tu ­
lu i critic, n u va fi ex p resie a unui scepti­
cism cognitiv, o sen zaţie că actu l critic nu
poate depăşi pelicula de im presii ce se tra n s ­
p u n e în fa ţa p ercep ţiei senzoriale. A ccepta­
re a ei în această p o stu ră constituie o recu ­
n o aştere a fap tu lu i că ra p o rtu l său cu opera
nu este im an en t, ci transcendent. Privirea
(spre deosebire de conştiinţă care-şi apropie
obiectul în tr-u n ra p o rt de la conţinător la
conţinut) se delim itează de sine si tinde
spre... ... în tr-u n efo rt de ev ita re a subiec­
tiv ităţii. T răirea au tentică, profesează feno­
m enologii, „esenţa a ceea ce este m ai in te ­
rio r, în r.oi“, constă tocm ai în refuzul in te-
rio rită ţii. „P rim ul dem ers — afirm ă S a rtre —
tre b u ie sa fie acela de a expulza lu cru rile
din co n ştiin ţă“. D iferen ţierea, a firm a rea al-
t e r it aţi i a r fi aşa d a r o etapă n ecesară în a -
b o rd area obiectului. P lasate la d istan ţă, lu ­
c ru rile p o t fi privite şi valorizate cu obiec­
tiv itate. Cum este firesc, privirea v a în tîln i
în tîi stra tu l e x te rio r al operei, va fi atrasă
de p a rtic u la rită ţi form ale (polifonie, cadraje,
m u ltip licitatea u n g h iu rilo r n arativ e, înm ul­
ţire a vocilor). A cest v ăl de la su p rafaţa lu­
c ru rilo r este opac, d a r am biţia p riv irii este
să-i co nfere transparenţă, să p ă tru n d ă în in ­
tim itatea obiectului. Id en tificarea oculară nu
se o p reşte la n iv e lu l a p a re n ţe i ci caută să
descopere sensul, esen ţa o rdonatoare In
L ’Oeil v ivant, Je a n S tarobinski definea p ri­
v ire a („legătura vie în tre persoană şi lum e,
în tre eu şi c eilalţi“) ca „m ai p u ţin facu lta­
tea de a culege im agini, cît aceea de a sta­
bili o re la ţie “. M ai ales aceste conexiuni din
stru c tu ra c u ltu rală a om ului m odern atrag
a te n ţia lui Silvian Iosifescu (o dovedesc şi
celelalte volum e ale sale d ar, îndeosebi, L i­
te ra tu ra de frontieră). Privirea unifică (fără
a nivela), dezvăluie ceea ce este legic, viabil
în tim p. P u n c tu l de sp rijin este narato ru l,
m odul său de a p riv i re a lita te a , în tîi ca sem ­
n ificaţie ascunsă şi apoi ca d etaliu vizibil.
Se in dividualizează astfel te n d in ţe diverse :
m u ltip licarea u n g h iu rilo r n a rativ e p e n tru
Vorbesc de noi pădurile
Aici suntem de cînd pe ceruri umblă luna
Cu inim ile numai soare şi culori.
Mereu mai buni, mereu mai primitori
Cu ţara noi venind dintotdeauna.
Vorbesc de noi pădurile foşnind
Cînd vînturi calde fruntea le-nfioară
Şi doinele în fapt de seară picurînd
Lumina lor din trupuri de vioară.
Tăcerea ta mă ninge
în m em oria lui A lexandru Ivasiuc
Parcă-i în cer răsfrîntă superba mănăstire!
Ori parcă-i un incendiu de maiestuos fiord
D e-acolo ochiul nostru să meargă s-o
admire
îm i spui, acum lumina e mai bogată-n
poe­
nord.
Ajunşi facem popasuri trăind din amintiri.
Dintr-un ţinut al spaimei tăcerea ta mă
ninge
ursit
albi
Cîntec pentru soldatul independenţei
Să-ţi lunece păsările sub pleoape,
corăbii preapline de grîne părîndu-ţi
şi limpezi fie apele numelui tău,
prealimpezi.
(O, cum veneau cu-o floare de sînge
peste cămaşa ta albă ca pacea plaiului
plumbul topit şi astrul morţii !)
s ă te
înspre Nisipuri de popoare au nins,
zăpadă de sînge şi viscoliri ale timpurilor
acoperindu-te cu depărtarea pustiurilor ;
M e­
Dar tu te năşteai, veşnică naştere a
Ion
luminii
lărg ire a sp aţiu lu i vizual ; ap a riţia „m arto ri­
lo r“* in g red ien t im p o rtan t al unei p riv iri a i -
g ajate ; în to arcerea privirii spre sine sau,
dim potrivă, d irija re a ei spre ex terio r ; p u ­
nerea cred itab ilităţii privirii sub sem nul în ­
tre b ă rii ; m obilitatea p riv irii, v ita lita te a ei
ca act gnoseologic. F iecare asem enea d irec­
ţie este stru c tu ra tă în o rien tări cu isto rii
proprii. P rezen ţa m arto ru lu i, bunăoară, di­
fe ră în fu n cţie de sem nificaţia p riv irii : am i­
cală, ad m irativ ă, inocentă, im pasibilă, iro n i­
că etc. Ipostazele vor fi, pe rîn d , p rieten ,
discipol, copii, u n eu d e ta şat-cercetăto r sau
distan ţat-iro n ic. M odelul arh e tip a l este în ­
d e p ă rta t în tim p : 1001 de nopi, apoi Deca­
meronul şi Heptameronul „sînt construite
p rin paranteze, cu povestiri despre p o v estiri“.
N a rato ru l-acto r răm îne, totuşi, m u lt m ai
frecv en t în lite ra tu ra veche. Cu inconsisten­
ţă, m a rto ru l rev in e la P etro n iu s şi capătă
un sta tu t autonom în trag ed iile clasicism u­
lui francez. N araţiu n ile cro n icarilo r adaugă
o nouă dim ensiune procedeului p rin r e tr a ­
gerea m a rto ru lu i în um bră. D in secolul al
X V III- lea, m ă rtu ria devine convenţie lite ­
ra ră , ia r din p rim ele decenii ale secolului al
X IX - lea odată cu „tran sfo rm ările pe care le
cunosc ro m an u l şi n ara ţiu n e a în gen ere“, a-
p ar m odalităţi noi. Procedeul va fi p ra cticat
m ai d iferen ţiat, se vor desem na „tip u ri m ai
com plexe — uneori m ai sofisticate — care
v o r reveni în proza secolului n o stru “.
în tr-u n mod ’ sim ilar sînt „despotm olite“
şi celelalte d irecţii discerm abile în evoluţia
pun ctu lu i de ved ere n arativ . P rim a reacţie
a criticu lu i este o în g ăd u in ţă apriorică, a ti­
tu dinea unui u m anist în d răg o stit de to t ceea
ce denotă m uncă um ană. Privirea este an a ­
litică, in teresa tă în epuizarea sincroniei. A
doua reacţie este d iferen ţierea. S în t în d e p ă r­
ta te discret exem plele fă ră v aloare estetică.
C onştiinţa, este, desigur, severă în e x m a tri­
culări, privirea este m ai p u ţin asp ră, deloc
la larg u l ei cînd v erd ictu l n egativ este ine­
vitabil. Ju d ecata axiologică este totuşi p ro ­
n u n ţată, din p ro b itate profesională, cu evi­
dentă tristeţe. D ar, acolo unde este posibil,
sînt invocate circum stanţe care ilum inează
noi dim ensiuni şi reabilitează im p o rtan ţa o-
p erei în v irtu te a alto r criterii. N -ar fi po­
sibilă această m etam orfoză dacă s-a r p ă stra
coincidenţa cu legea operei. C om paraţia cu
alte opere şi alte legi, oferă pe lîngă o oglin­
dă m ai obiectivă, o re e v a lu a re adesea su r­
p rin zăto are (a se vedea aprecierea pozitivă
a rom anului de detecţie p e n tru ro lu l său în
prom ovarea u nei reto ric i zero ; sau re c u ­
noaşterea u n o r specii m arg in ale — foileto­
nul, m em orialistica, ju rn alu l, presa — p e n tru
co n trib u ţia lo r la rev italizarea opticilor n a ­
rative). In sp aţiu l de recul d in tre privirea-
empatie şi privirea-ironie se constituie opera-
obiect. Theoria, reflecţie com prehensivă a-
su p ra cărţii, rezu ltă din sinteza dialectică a
acestor d eterm in ări.
Sorin PÂBVU
Şi-i mărturie tot се-am înălţat
Cutezători înnobilînd pămîntul ţării
Cu noile cetăţi pe care le-am durat
Din piscuri pînă-n neodihna mării.
Cu ţara noi venim dintotdeauna,
Mereu mai buni, mereu cutezători
Urcaţi în steaguri roşii, steaguri treiculori
Aici fiind de cînd pe ceruri umblă luna !
In timp ce mănăstirea m inunile-şi
răsfrînge
Peste pădurea-n care adorm păsări subţiri.
Aici, la Dragomirna, aceleaşi seri albastre
îşi cern suave umbre peste ştiutul lac.
Dar alte linişti grave aripile-şi desfac
Iradiind durere pe drumurile noastre.. .
George DAMIAN
In carnea celor dinţii sentim ente
durai nemurirea rostind : libertate !
Dacă naşterea unui popor este dimineaţă
ca şi naşterea credinţei în dragoste
vulturi pe steaguri tricolore zbuTÎnd
vor fi fost legea acelei zile a istoriei.
A cestei libertăţi, sîngele şi viaţa părinţilor
prin luptă şi jertfă i-au fost întemeierea.
Şi somnul luptătorului peste ţărîna
veşniciei
umerii columne fiind şi fîntîni uriaşe
pentru setea adîncă ce-o numim libertate!
Cătălin BORDEIANU
 incolo de docum entele vrem ii, u es ш еп ухиххаьс XIX |7 M .o Q м с т и u u ii»

D de im aginile lite ra re , de con-

tu ru l pînzelor şi sch iţelo r lu i N.
tim : H ora v în ăto ru lu i de G rigore V en­
tu ra , H ora de la G riv iţa de T heodor
G rigorescu, eroism ul d oroban­
ţilo r rom âni de la 1877 tra n sp a re atît
din m elosul folcloric, cit şi din com ­
poziţii culte ca : opere, operete, can­
1877: Eroismul G eorgescu, La R ahova de Ion Capel-
leanu, H ora a rm atei rom âne de G.
T hănăsescu, M azurca doro b an ţilor de
Gh. D inicu, M arş de v ictorie şi A sal­
tate, oratorii, poem e, suite sim fonice, tu l Plevnei de Ludw ig W iest, La Ro­
piese p en tru pian, orch estră, fan fară,
cor etc.
In ceea ce p riv eşte c reaţia folclorică,
este de re ţin u t că m u lte din asp ectele
dorobanţilor m ânia de Ion Vasilescu, M arşul o sta­
şilo r rom âni de N. A. D rum a, M arşul
proclam ării indepen d en ţei Rom âniei de
V. G. N iţescu ş.a.
prezenţei pe fro n tu rile de lu p tă au fost In m uzica, a rte le p lastice şi lite ra ­
su rp rin se de soldatul ţă ra n în im a­
gini de un subtil rafin a m e n t a rtistic
şi colportate p rin Interm e d iu l m elodiei
de horă, sîrbă sau doină. M om entul
in cintecul românesc tu ra de la sfîrşitu l secolului tre c u t do­
m ină tem atica istorică şi, în special,
a
cea a c u ceririi in d ep en d en ţei de sta t
Rom âniei. De exem plu, ope­
trecerii dorobanţilor peste fru n ta riile re ta C rai nou şi h o ra p e n tru pian P e­
p a trie i este im o rtalizat astfel de a rtis­ nes C urcanul de C iprian Porum besou,
tul anonim : in sp ira te din c reaţia b a rd u lu i de la
H orele şi sîrbele create în focul lu p ­ M irceşti, vin în în tîm p in area pînze­
„Frunză verde şi-o lalea, tei p en tru independenţă şi u n ita te n a ­ lor lui G rigorescu, p e n tru a com ple­
T rec voinicii D un ărea ţio n ală ex p rim ă fră ţia de arm e a ro ­ ta im aginea eroică a lu p tă to rilo r din film
Cîte p a tru -a lă tu re a . m ânilor de p re tu tin d e n i, u n ita te a m o- tim p u l războiului p e n tru ind ep enden­
Voinici n a lţi şi su b ţirei, ra l-p o litică a com batanţilor, h o tă rîre a ţă.
Nu trece plum bu p rin ei...“ de a învinge. M ărtu rii în acest sens Com poziţiile vocale şi in stru m en tale
stau h o rele în tîln ite în div erse colec­ din secolul tre c u t, ca şi re a liz ă rile de
Pe o m elodie tînguioasă, cu in fle x i­
uni baladice balcanice, bunica m ea,
C atinca Leu din C îrja — V aslui, care
ţii ad u n ate de Gh. Dem. T eodorescu,
Al. V asiliu-T ătăruşi, S. FI. M arian, G.
Alexici, Gr. Tocilescu, C. R ădulescu-
o m ai larg ă re sp ira ţie de după elibe­
ra re , cum a r fi m uzica film u lu i Nepo­ Valenţele comediei
ţii G o rn istu lu i de Ion D um itrescu, ta ­
în tim pul războiului de la 1877 avea Codin, T udor P am file, Şt. K irileanu, bloul 1877 din C an tata B ucureştiului
vreo 17 ani, evoca cu m u ltă p a rtic ip a ­ Şt. T uţescu, Ion D ariu ş.a. de A lfred M endelsohn, o ra to riu l Ş te­ A p ariţia pe ecrane a unui scriiitor satiric, au to r al m ai m ul­
re afectivă aspecte din straşn ica în ­ M elosul şi sentim entele v eh icu late fan F u rtu n ă de W ilhelm B erger, suita to r volum e de savuroasă şi şfichiuitoare comedie, a unui ascu ţit
cleştare de fo rţe p en tru independenţa de popor au sta t la baza m u lto r p ro ­ şi constant p ractician al um orului, ap a riţia deci p e ecran e a lui
ţă rii : sim fonică P ic tu ri de G rigorescu de Ion V alentin S ilv estru în chip de scen arist al film ului „Tufă de Ve­
ducţii culte. C ontem poranii evenim en­ H a rtu la ri-D a rc lé e ş.a., sîn t u n om a- n e ţia “ este o în tîm p lare fericită care a r fi tre b u it să se producă
„Sus la P levna la răd u te, telo r de la 1877 şi, m ai cu seam ă, d ir i­ .gi/u adus ero ilo r ce au c o n trib u it la a- m al dem ult. A proape to ţi scriito rii de com edie de la noi şi-au
Stau păgînii mii şi sute, jo rii m uzicilor m ilita re p a rtic ip a n te firm a re a d re p tu rilo r ro m ân ilo r de a în cercat o d ată sau de m ai m ulte ori şansele în film , d ar re u ­
Stau la pîndă tu ch ilaţi tră i lib eri şi egali în tre celelalte po­ şitele au fost puţine. D eşi nici ten tativ a lui V alentin Silvestnu
la o stilităţi au d edicat eroism ului os­ p o are ale lum ii.
Ca zăvozii cei tu rb aţi. n u -i în întregim e o reu şită — şi vom vedea m ai jos de ce — ea
R ăpciugoşii cum tuşesc tăşesc, num eroase hore, m arşu ri, ca­
treb u ie salu tată m ai în tîi p en tru că ne propune un mod p ro p riu
Cu ghiulele ne s tro p şe s c .. d rilu ri, m azurci. D in tre re a liz ă rile m ai P a u l LEU de a aborda com edia, un mod p ro p riu nu num ai ca stru c tu ră
cinem atografică, d a r m ai ales ca gîndire, ca p osibilitate de a
descoperi um orul în obişnuinţele n o astre cotidiene, în felu l cum
ne organizăm v iaţa, cum ne divulgăm defectele de caracter, de
educaţie, cum ne dăm în spectacol in suficienţele intelectuale,
Nu m u lt după m o artea m are lu i sim fonist, m uzica sa de oulturale, m orale etc. A u to ru l a tîto r schiţe um oristice p re ţu ite
BEETHOVEN-A Z I cam eră putea fi auzită în salonul casei lui Teodor B u rad a-
ta tă l din stra d a S ărărie. Apoi, crea ţia b eethoveniană se
de cititori a re o causticitate bonom ă, aşezată, sfătoasă, de tip
m oldovenesc, care însă nu ard e şi nu u stu ră mai, p u ţin : de m ulte
răsp în d eşte în rîn d u rile m elom anilor vech iu lu i Iaşi, m ai ori acele cu v îrf ascuţit sîn t ascunse în „p ern u ţe“ moi, frum os
S în t o sută cincizeci de an i de cînd, la V iena, în chidea ales după ce, în m ica sală a C o nservatorului din fosta colorate şi avînd form ă de inim ioară ca în „Tango“ sau „Lum ­
ochii acela care avea să fie recunoscut ca u n u l d in tre cei stra d ă B anu (azi str. M usicescu), o rch estra sim fonică, în ­ bago“ ; alteo ri u p e rc u t-u rile au to ru lu i sîn t trim ise fără m ena­
m ai m ari m uzicieni ai tu tu ro r tim p u rilo r : L udw ig van fiin ţa tă şi d irija tă de E d u ard C audella, oferea, începînd jam en te asu p ra p re c a rită ţii m orale, a su p ra prostiei, laşităţii, li­
B eethoven. în pofida tre c e rii tim pului, crea ţia sa se ră s- cu u v c iiu ra „P rom eteu“, cîn tată în 1895, m uzică sim fonică chelism ului. birocratism ului, suficienţei şi insuficienţei in telec­
pîndeşte to t m ai m u lt ad în cin d u -se în con ştiin ţa om enirii din c reaţia titan u lu i. Cînd, în an u l 1927, cu p rile ju l cente­ tuale. O evidentă in te n ţie de erad icare p rin divulgare, biciuire
în al cărei teza u r sp iritu a l ocupă u n loc de fru n te. T răin d n aru lu i, M ircea B îrsan şi C onstantin G eorgescu, îm preună şi rid icu lizare a u n o r p re a frecv en te tare, vicii şi nim icnicii de
anii revoluţiei burgheze d in F ra n ţa , tîn ă ru l B eethoven, a- cu p rofesorii şi o rch estra co nservatorului, evocau figura care ne izbim la tot pasul, o sănătoasă acţiune de asan are m o­
fla t pe atu n ci la Bonn, a fost deosebit de recep tiv fa ţă de m arelu i com pozitor, m uzica b eeth o v en ian ă era acum un rală, iată се-şi propune scriito ru l şi, în cazul de faţă, cineastul
noile idei, faţă de lu p ta u m a n ită ţii p e n tru lib e rta te , egali­ b u n de cu ltu ră cu p u tern ică re v e rb e ra ţie în public. Enrico V alentin Silvestru. O chiul lui e p ătru n zăto r, cuvîntul nu iartă,
ta te şi fra te rn ita te . M ai tîrziu , la. V iena, îşi via m an ifesta M ezzetti, Ion V lăduţă, A ntonin C iolan şi m arele G eorge ia r rîsu l e m edicam entul care atacă „boala“ şi o vindecă ; fu n c­
p rin cuvinte, p rin a titu d in i şi, m ai ales, p rin o pera sa, Enescu, la p u p itru l o rch estrei ieşene, au săd it în conştiinţa ţia socială a com ediei e m ai clară aici ca oriunde. Schiţa „C ana“
m area deziluzie a tră d ă rii rev o lu ţiei de către cei ce au m uzicală a la şu lu i sim foniile şi concertele m arelu i clasic, — poate cea m ai rep rezen tativ ă p e n tru calitatea scrisului lui V a­
condus-o, continuînd în să a m ilita p e n tru m a rile id e a lu ri în tim p ce m uzicieni ca Ed. C audella, Ath. T heodorini, M ir­ len tin S ilvestru şi, cred, cea m ai reu şită şi în caleidoscopul ci­
ale u m an ităţii. în a lte le m esaje a d re sa te p rin cele tre i sim ­ cea B îrsan sau A lex an d ru G arab et, în fru n te a c v artetelo r nem atografic la care ne referim — e un co n cen trat de p riv ire cri­
fonii — „E roica“, „a d estin u lu i“ şi „a b u cu riei“ — ce con­ lor, au p o p u larizat m uzica de cam eră. In 1954, av în d la d is­ tică asupra prostiei com binată cu b iro craţia şi cu ideea fixă. A
stituie o v ib ra n tă p ro fesiu n e de cred in ţă şi u n a d e v ă ra t poziţie şi u n cor de stat, ieşenii ascu ltau p e n tru p rim a oară fi prost, b iro crat şi cu idei fixe e o com binaţie de etichete ce se
testam en t ideologic, ca şi p rin în tre a g a sa operă, n e d efi­ m onum entala Sim fonie a IX -a, sub bag h eta lu i A chim Stoia. poate aplica m ultora, d a r cînd ea se aplică unui personaj cu o
nesc poziţia acestui a rtist-lu p tă to r. „In teg rala sim foniilor beeth o v en ien e“, în curs de desfă­ anum e resp o n sab ilitate şi poziţie socială, atitu d in ea critică, sa­
M uzica sa ne relev ă a rtis tu l convins că a rta sa poate şu ra re la F ilarm onica ieşeană, sub b agheta lui Ion Baciu, tira , m iezul comic al fap tu lu i cunosc au g m en tări pîn ă la absurd
şi trebuie să fie o a rm ă de lu p tă sp iritu ală d a r şi o fidelă co nstituie o frum oasă om agiere, d a r şi o reco n fo rta n tă im a­ şi grotesc. In te rp re tu l rolului principal, Tom a C aragiu a p arcu rs
oglindă a om ului însuşi c o n fru n ta t cu v itre g iile so artei, cu gine a stad iu lu i c u ltu rii n o astre m uzicale de azi. Căci a acest drum cu o sig u ran ţă caracteristică, tran sfo rm în d schiţa
n ed rep tăţile sociale, ou n eîn ţeleg erea sem enilor. S onata p a ­ cîn ta aşa cum tre b u ie m uzica lu i B eethoven, a o asculta cu în tr-o b iju te rie a genului. O m icrocom edie de m oravuri, exem ­
tetică, „C lar de lu n ă “, „A ppassionata“, op. 111, cv artetele ard o are, a o înţelege p le n a r înseam nă că noi toţi, artişti p lară ca v a rie ta te de tip u ri şi ca u n itate a stnucturii comice, este
op. 130 şi op. 135, a lă tu ri de m u lte a lte p a g in i de zguduitor şi public, tră im cu a d e v ă ra t în a lta m uzică, v ib ră m la u n i­ „P etrecerea“ în care p erso n aju l in te rp re ta t de C aram itru pro­
d ram atism ne dezvăluie crîn cen ele su ferin ţe a le om ului voacă o ad ev ărată parad ă ridicolă de m ăşti în tristă to a re , ca şi
B eethoven. Im binînd arm onios g rija p e n tru co n stru cţia son cu m eesaju l ei, n e în cred em în fo rţe le om ului creato r rom anţul grotesc d in tre S tela Popescu şi M arin M oraru („Car­
train ică, m onum entală, a o p erelo r sale cu sin ce rita te a om u­ de fru m u seţe. în a ltu l um anism al m uzicii beethoveniene p e ta “). S în t m in iatu ri excelente, cu rezisten ţă de sine stă tăto are
lui care se contopeşte ou m uzica, B eethoven a co n ferit a r ­ este chezăşia succesului ei p eren , om ul găsind în ea toată şi cu asta ajungem la rezerv a fo rm u lată la încep u t ; n eajunsul
tei su n etelo r cap acitatea de a ne p u rta sp re sublim . M im e- prin cip al al film ului este lipsa unui com peraj in sp irat. E, cred, o
v ia ţa sa, de la fo rţa telu ric u lu i p în ă la sublim ul m arilor insuficienţă de ordin regizoral, cu a tît m ai m u lt cu cît P e tre
sis-ul u n iv ersu lu i sufletesc, p o iesis-ul în flă c ă ra te i im ag in a­
ţii, p erfecţiu n ea teh n é -u lu i asig u ră e th o s-u l în a lt al aces­ îm p lin iri spirituale. B okor sem nează şi ca scen arist şi în dubla lui calitate a r fi tr e ­
tei m uzici care ne cu p rin d e nem ijlocit, care n e p o artă sp re b u it să caute şi să găsească o soluţie m ai convingătoare în asi­
în alte v alo ri u m an e perene. G eorge PASCU
g u rarea cu rsiv ităţii film ului, a u n ită ţii lui form ale ; zic fo r­
m ale p en tru că num ai despre o astfel de lipsă de u n ita te poate
fi vorba, a ltfel „Tufă de V eneţia“ fiin d u n zig-zag al cărui lia n t
in te rio r îl constituie u n ita te a viziunii comice a scriitorului.
lorii. A c e s t p r o d u s a l A c a d e m i e i d e a r t e i e ş e n e a d u c e p î n ă in zi­ U nii i-au re p ro şat film ului d istrib u ţia regală, observaţie cel
Expoziţii le le n o a s t r e o n e a l t e r a t ă î n c r e d e r e în f o r ţ a d e e x p r i m a r e c r o m a ­
ti c ă , inv e sti nd în s tr ai c e r e m o n i o s c e l e m a i m o d e s t e te m e . E a c e a
p u ţin ciudată; ca şi cum dacă p rin tre actori a r fi fost şi u n ii ne­
c u l o a r e c a l m ă , f ă r ă d r a m a t i s m , cu o lu m in ă d i s p e r s a t ă ^ e c o n o m ic o s , celebri sau m ai p u ţin cunoscuţi, asta a r fi dus de la sine la o
c o n s i s t e n t ă d a r n e a g r e s i v ă , un fel d e z î m b e t b u n d e î n ţ e l e p t c a r e sp o rire calitativ ă a in te rp re tă rii. Nouă însă ni se p a re tocm ai
ţi n e în d r e a p t a p e n e l u l şi în s t i n g ă c u m p ă n a luc rurilor. P en tru ce
o p t e a z ă p a l e t a a c e s t u i c o n t e m p l a t i v e c h i l i b r a t , c a r e a l ă t u r ă co n s tr u c­ dim potrivă, că actorii, fiind fo arte buni, suplinesc lipsa unui
Contribuţia artiştilo r plastici ţie i s o l i d e î n v ă ţ a t ă d e la Şt. D im it r es cu c e v a d i n ş ă g a l n i c a r is ip a
m e r i d i o n a l ă a lui Ton it za , s p r e a r e a l i z a o p ic tu r ă g r a v ă , totuşi c a l d ă ,
ferm punct de vedere regizoral, ei colaborînd d irect cu scriito­
d e u n lirism p r o p r iu o a m e n i l o r d in n o r d u l m o l d av , în c a d e n ţ ă d e rul, slu jin d u -i intenţiile.
D in co lo d e p r o m p t i t u d i n e a cu c a r e art işt ii pl a st ic i a u r ă s p u n s la
b a l a d ă , p o v es ti n d cu g e s tu r i si g u r e, p r e l u a t e d in p i c tu r a m u r a l ă ,
s o l i c i t a r e a d e a co nt r ib u i la „C on tu l o m e n i e i " o r g a n i z î n d o e x p o ­
ziţie cu v în z a r e la G a l e r i i l e „ C u p o l a " , ni s e p a r e i n t e r e s a n t un
d e s p r e locuri (P e isa j d in B r ă d ă ţe l, Ia rn ă la S u c e a v a , C a sa d in v ie , Ş tefan OPREA
P iscul c o r b u lu i, P la tfo rm a in d u s tr ia lă ) , d e s p r e lucruri (V a s e cu flo ri,
a s p e c t p r o f e s io n a l al g e n e r o z i t ă ţ i i lor : p ă r e r e a p e r s o n a l ă a f ie ­
M a tu ră sta tic ă c u ra ci, P e tu n ii, V iz d o a g e , D a lii) şi p e s t e t o t d e s p r e
c ă r u i a privind a u d i e n ţ a la p ub li cu l l a r g . Astfel, unii ştiu c ă o a ­
o a m e n i , f ie c ă t r i m i t e r e a e d i r e c t ă (A u to p o rtre t, P ortret d e fa tă , To­
men ii ţin s ă p o s e d e lucrări c a r e să- i r e p r e z i n t e în c e e a c e a u d a t
ei a r t e i , d ec i ip o s t a z e d e lucrări in t r a t e în m e m o r ia p ub ji cu lu i : p itu l c in e p ii, In fo rm a re p o litic ă , P ia ţa ţe să to rilo r ) fie d o a r s u g e r a t ă
V. M ih ă i le s c u - C r a i u , M. C ă m ă r u ţ , D a n H a t m a n u , C. A g a f iţ e i, C. Ra- (In te rio r ţă r ă n e s c , Lanuri d e g r iu , Z i d e to a m n ă .
di n s c h i . A d r i a n P o d o l e a n u , D. G a v r i l e a n , E c a te r i n a Petrovici, C o rn el iu
lo n e sc u ; alţi i a u p r e f e r a t insolitul, c a o e l a b o r a r e p a r a l e l ă cu p r e ­
D im it rie Loghin, c h i a r a t u n c i cî n d s u r p r i n d e privelişti d in a l t e ţi­
nu turi (P e D u n ă re , la B ră ila , P e is a j d in N ic o re şti) le a d u c e la s t a r e a
Teatrul Naţional din Timişoara
ocupările popularizate, cond escen d în d la c e r e r e : I. Petrovici, Fr. d e u ş o r e x t a z ce-l c a r a c t e r i z e a z ă , p a r c ă p e s t e t o a t e a r pluti un
Bart ok, Liviu S u h a r , A n e t a Covrig ; în fine, u lt im a c a t e g o r i e a v e n i t a b u r u ş o r c e nu p e r m i t e s o l i c i t a r e a in te n s iv ă a cu lorii. P ic tu r a sa
cu e l a b o r ă r i d e a t e l i e r : Iftimie B îr l e a n u , V la d i m ir F lo r ea , D. Co- d e g a j ă o p o e z ie l ă u n t r i c ă tin zî nd s p r e p r e o c u p ă r i il u s t r a t e d e n o b l e ţ e a
v ă t a r u , Alex. Ichim. Pe linia o b i ş n u i t ă d e c r e a ţ i e : V as il e C o n d u -
r a c h e , Lucreţia F il i o r e a n u , A l e x a n d r i n a D imitriu, I. B u z d u g a n , Ion s i m p l ă şi d e f r u m u s e ţ e a m o d e s t ie i . E p i c tu r a ce-i c o n f e r ă lui Di­ Henric al Vl-lea de SHAKESPEARE
A nt o n ic ă, M ir c e a Ispir, G a b r i e l a A g af iţ ei , M a r i a La zăr, Vi orica B a ­ m it rie Loghin u n profil a p a r t e în p l a s t i c a r o m â n e a s c ă a c t u a l ă —
lon şi V. Istr at e. a c e l a d e b a r d c u f r a z a î n c ă r c a t ă d e n o s ta l g ii n in s e d e v r em e, d a r M o nt în d H e n ric a l V l-lea de s e re în to rc a m p l i f i c a t e în p r ez e n t,
Şi cî te v a s u r p r iz e p l ă c u t e : P e is a j cu stic lă ro şie d e Val G h e o r - şi cu s u r d i n a b u n u lu i g u s t m e r e u la po st. Prin a c e a s t ă c e n z u r a r e a S h a k e s p e a r e , Te at ru l N a ţ i o n a l din p a s i b i l e s ă p r o d u c ă r e v e r b e r a ţi i şi
g h i u , u le iu r il e a c u a r e l i s t u l u i Şt. H o tn o g , p e i s a j u l g r a v a l Feliciei T i m iş o a r a creează un precedent în viitor d a c ă ci n e v a a l t e r e a z ă s e n ­
G a v r i l e a n , l i n o ti p i a A n et e i Covr ig,, reli efu l s e m n a t d e D a n Covă- p it o r es cu lu i c e p o a t e ris ca u n eo r i c a lo f il ia , D im it rie Loghin e un s p e c t a c o l o g i c şi un t e r m e n d e r e ­ sul a n c e s t r a l a l c a t e g o r i i l o r istorice
ta r u şi p i e s e l e d e a r t ă d e c o r a t i v ă p r o p u s e d e E c a te r i n a Petrovici, m o d e r n d e s c i n s d i n tr a d i t i o n a l . f e r i n ţă . F ă r ă s ă n e g e i n t e r p r e t a r e a — cî t şi m i z a n s c e n a ( d e f a p t o
Lucreţia F il i o r e a n u şi Emil G r o a p ă . lui J a n Kott, r egi zor ul ti m iş o r e a n suită d e secvenţe c o relate d e o
Au rel LEON î n c e a r c ă şi i z b u te ş te s ă n e of er e, idee tutela ră) au efecte percu­
prin s p e c t a c o l u l s ă u , o vi zi un e p r o ­ t a n t e şi a d e s e a c h i a r ş o c a n t e —
pr ie a s u p r a d r a m e i . P r e o c u p a t d e cu m a r fi m a r şu l tr u p e lo r , d e o
„C în tarea R om âniei" p r o b l e m a p ut e r ii, lo a n le r e m i a a-
ş e a z â în ce n tr u l s p e c t a c o l u l u i s ă u
alură prusacă sau în g ră m ăd ire a
p r e t e n d e n ţ i l o r , c a înt r-un meci d e
i d e e a c e rc ul ui vicios, în l ă u n tr u l c ă ­ rug by , în juru l tro n ul ui — invitînd
F o a r te ac ti v e , în a c e s t tri m es tr u c l a s e l e d e a r t e p l a s t i c e a l e Şcolii ru ia s e a f l ă miza . In ca zu l f a ­ la m e d i t a ţ i e şi a t i t u d i n e . Lentila
p o p u l a r e d e a r t ă d in laşi a n t r e n a t e în c a d r u l Festi va lul ui „ C î n t a r e a bu le i din H en ric a l V l-le a , c o r o a ­ pe r s if l a ju l u i a n u l e a z ă tr a g ic u l ( p e n ­
R o m â n ie i " . Astfel, la B ib l io te c a m u n i c i p a l ă o b o g a t ă e x p o z iţ i e a n a şi tron ul A ng li e i sî n t doar tru c ă r ă z b o i u l r o ze lo r e s t e , in­
c l a s e l o r G a b r i e l a A g a f iţ e i ( p i c tu r ă ) şi Lucr eţi a F il i o r e a n u - D u m i tr a c h e vr em el n i c t a n g i b i l e , p e n t r u c ă din t r - a d e v ă r , b ă t a i e cu p e r n e , în co m ­
( s c u lp t u r ă ) cu t e m e i n s p i r a t e d in m o m e n t e l e c r u c i a l e a l e ist oriei. m îi n il e î n s î n g e r a t e a l e un ui p r e t e n ­ p a r a ţ i e cu d e z a s t r u l p r o v o c a t d e
D in tr e elevii d e la pi c tu r ă r e ţ in e m cî te v a n u m e : E ug e n M u n t e a n u , d e n t e l e a l u n e c ă în a l t e mîini î n ­ c o n f l a g r a ţ i i l e m o n d i a l e ) , în sch im ­
V. S p ă t ă r e a n u , D o r i n a A n d r e e s c u , R a d u S i m e r i a , P. H o l m a n şi Al. s î n g e r a t e , p î n ă c î n d , d in l i p s ă d e bul rostirii unui s ev er a v e r t i s m e n t :
Tc aci uc . C o p l e ş i t o a r e prin m u l ţ i m e a lucr ări lor , s c u lp t u r a i l u s t r e a z ă mîini, miza lup te i f e r o c e c a d e în p e r ic o lu l m a i p l a n e a z ă a s u p r a o-
e l o c v e n t l e g ă t u r i l e a r t e i cu p r o d u c ţ i a . S ă c i t ă m : tî m p la r ii P. Silion, g ol . într-un l i m b a j d e c o d i f i c a t , m e ­ me nirii.
V. U r s a c h e , Emil Bruc ăr, Au rel G în ju , V. T u p o r o c e a n u , C. lo n i ţă , sa ju l spectacolului este lim pede : M ontarea p le d e a z ă pentru t e a ­
1. C ă n ă n ă u , E u g e n P a r n ic ă , D o re l C o n s t a n t i n e s c u , l ă c ă tu ş i i Ion Cru- am biţiile personale pot s tă p î n i trul d e a n s a m b l u , în c a r e valori
d u , Costin C o d r e a n u , D. D ă n i l ă , d u p ă c a r e p u t e m e n u m e r a p e M ir­ doar te m p o ra r p u te rea. A ceasta, i n t e r p r e t a t i v e s i m i l a r e s a u cva si si­
c e a M o c a n u , s t u d e n t , M ih ă i u c La u r en ţi u şi Istrati L e o n a r d ele vi, Mirel p e n t r u c ă s e t e a d e p u t e r e şi m ă ­ m ilare evoluează într -o d ir e c ţi e
M a r m e c i şi Florin Tofa n — o p e r a t o r i , G a b r i e l N ic h i l e a n u , p e n s i o ­ rir e nu c o n s u m ă c u o b i e c t i v i t a t e a c o m u n ă . To c m ai din a c e s t motiv, nu
n a r etc. • istoriei, c ă r e i a îi r evi ne, în ul t im ă e s t e ca z u l s ă s ta b i li m ai ci o s c a ­
La s e d iu l d in C a l e a 23 A u g u s t e x p o z iţ i a lui P o li c a r p V a c a r c iu c , din i n s t a n ţ ă , rolul d e a r e s ta b il i ec h i­ ră v a l o r i c ă a in t e r p r e t ă r i l o r . Ş te ­
c l a s a pro f. G h i ţ ă L e o n a r d , p ic to r n ai v a d e v ă r a t nu s im u l a t. E p r im a librul lumii „ i e ş i t ă d in ţî ţîni". f a n M ări i, El en a lo a n , Mir on Ne-
p e r s o n a l ă a a c e s t u i c r e a t o r d is ti n s cu p r e m ii r e p u b l i c a n e şi cu lu­ Pun ctu l d e v e d e r e e x p u s în s p e c ­ ţ e a , V la d i m ir J u r ă s c u , Ion Coci e-
cră ri e x p u s e p e s t e h o t a r e . P li n e d e f a r m e c i n g e n u u ni s e p a r La ta co lu l regizat de lo a n # leremia ru, R a d u Av ram, Al. Ternovici, Tro­
p o r tiţă , La I.A .S . B u c iu m , B u n ica şi n e p o a ta , P ia ţa d e la P a la tu l e s t e unul m at er i al is t- i st or ic , s i n g u ­ i a n B u zo i an u , Ion A r d e a l , Ş t e f a n
cu ltu rii. rul v a l a b i l d e a c î n tă r i f a c t o l o g i a l o r d ă n e s c u , Victor O d i l l o C im br u şi
istoriei în lu m in a a d e v ă r u l u i , ex a - toţi c e il a l ţi din d i s t r i b u ţ i a f o a r t e
m i nî nd e v e n i m e n t e l e (cum e s t e c a ­ n u m e r o a s ă r ă s p u n d cu h a r Ia so­
zul a r h e t i p i c a l r ă z b o i u lu i ce lo r li ci t ăr il e u n u i s p e c t a c o l d e e x c e p ­
Dimitrie Loghin d o u ă roze) c o n t e x tu a l şi nu iz olat.
S p e c t a c o l u l s e c o n s ti tu ie dint r- o
ţi e, c a r e nu n u m a i în s t a g i u n e a
t i m i ş o r e a n ă , ci şi în c e a naţio­
sumă d e sem ne c o n v e r g e n t e ca n a lă p o ate aspira, p e b u n ă d rep­
Şi a c e a s t ă n o u ă ex p o z iţ i e a lui Dim it rie Log hi n d e s c h i s ă la G a ­ sc o p . Atît e x c e le n t u l d e c o r al Emi­ t a t e , la un loc d e ci ns te .
le rii le d e a r t ă d i n S u c e a v a s e i m p u n e prin ţ i n u t a ei d e lucru f ă c u t liei J iva nov — s u g e r î n d un unive rs
cu t e m e i , r e z u l t a t a l un u i tr a v a li u r ă b d ă t o r , şi p l a c e d a t o r i t ă cu- D im itrie LOGHIN : „P eisaj de ia rn ă “ m e ta l ic , în c a r e e c o u r i le tr e cu tu lu i Al. COVACI

cronica • 5
г
Cenaclul ANDREI MUREŞIANU- Vişeul de Sus
Partidul
P artidul e A cela ce s-a născut
în in n é , in tine, în noi
e Cel ce ne-a în ălţat odată cu vu ltu rii
deasupra de nori.
P artidul e lum ina pentru nopţi,
din zi lum ina,
e m eşterul ce a scu lp tat în porţi
ch ipul sfîn t al Ţ ării, ce-i p ream ăreşte m ina,..
M otiv pentru legendă
P oem ul m eu
Strigăt evadat din cenuşă şi scrum
p oem u l m eu — v is între soare
şi um bra din drum
p oem ul m eu
p rivirea p lecată p este păm în t
P oem ul m eu — leagăn
agăţat de tavan u l u n u i cu v în t
p oem ul m eu
legen d a om ului în viitor
coroana lui — id ee de ţară
şi de popor
p oem ul m eu — cîntec de biru in ţă
p oem ul m eu — poem tricolor.
V a sile-Ilie PO P
Fiecare munte zace în noi
O riunde, azi,
în tîln esc m ereu
un bărbat
ce m -a adus
prin suita aceasta de treceri
p lu riv a len tă
in acest anotim p vertica l
în fip t în sen s unic.
D e la acest bărbat,
am în ţeles
că fiecare m unte zace în noi ;
Şi de aceea
ne ridicăm piscul,
— piatră cu piatră,
şi nu ne vom răcori
d ecît în v îrfu l acestei scări.
D e Ia acest bărbat
am în ţeles
că vom răm îne aici, —
in p în tecu l acestu i păm înt
vom lăsa apa izvoarelor n oastre
să ne treacă prin trestii
şi vom ara mereu
deal şi cîm p,
p entru a cu lege toţi.
P rin acest bărbat,
rînd pe rînd,
v îrstele noastre ş-au u n it
in jurul spiralei lui,
şi alături
Vom ajunge departe.
Valuri de aramă
A m înotat
in flu viu de lum ină,
cu flo rile
m -am dus convingător ;
că-n orice floare,
în fraged a-i tu lp in ă-i
d escîntecul
de dăruire dreaptă,
că un d eva
in flu v iu m ă aşteaptă
arcuşul cîntător.
A ici în larg ocean de lu m e
m -am coborît
prin flu v iu în otîn d :
Şi m i-am găsit
arcuşul pe alb ele lu i strune
in v a lu ri de aram ă,
m -am deşteptat cîntînd.
Ion T om oiagă M A RA M U R EŞA N U
Trepte în timp
C ind se rosteşte Sarm isegetuza
văd ostile lui D ecebal
coborînd de pe colum nă
ca să trăiască de-apururi în noi.
C ind cin eva spune daci,
m ă u it p este um ăr
şi văd în urm a m ea
fem ei cu m aram e şi ii,
b ărbaţi cu plete zvînturate
m u şcînd ţărîna — p em ru m îin e —
Iar dacă rom âni zice,
graiul m i-se-n ch eagă lin
rostuind rim ele lu i E m inescu.
Cind cin eva rosteşte D unăre,
eu văd podul lui A polodor
p e um erii a două neam uri
ce stau tem elie acestui popor.
Partidul-centrul vital al naţiunii
Cind m i se spune Carpaţi,
văd p laiu l de baladă, m ereu
arcu in d u -şi trep tele în tim p
(urm are din pag. 1)
p este vatra de izvod a n eam u lu i m eu.
victim elor şi restab ilirea în treg ii a c tiv ităţi social-econom ice, p e n tru în ­
A d on is SFETCU fă p tu ire a exem plară a m ăsu rilo r stabilite de conducerea p artid u lu i. Ţ e­
lu rile um ane ale noii o rîn d u iri stră b a t a c tiv itatea neobosită a p artid u lu i,
în fru n fe cu se c re ta ru l său general ; m unca neobosită de zi şi »noapte,
a zeci şi sute de mii de com unişti p e n tru salv area v ieţilo r oam enilor, pen­
Durere tr u asig u ra rea apei ţi h ra n e i p opulaţiei din oraşele lovite de calam itate,
co nstituie expresia în altu lu i eroism g en erat de societatea socialistă, a
Eu n u -ţi pot în văţa chipul unei em oţionante so lid arităţi um ane, a un ităţii în treg u lu i popor în ju ru l
Ion POP D eşi fieca re floare P a rtid u lu i Com unist Român.
A p iersicu lu i vag parfum at D eosebit de grele, de com plexe, problem ele refacerii poten ţialu lu i
A duce spre och ii m ei productiv al ţă rii au lo st exam inate în şedinţele o p erativ e de lu cru ale
C om itetului Politic E xecutiv al C.C. al P.C.R., ele au co n stitu it obiectul
Frînturi din el.
un o r analize la fa ţa locului efectuate fă ră răgaz de to v arăşu l N icolae
Ceauşescu. C onducerea p artid u lu i, p reocupată în p rim u l rîn d de salvarea
Eu n u -ţi pot în văţa glasu l v ieţii oam enilor şi de a ju to ra re a sin istraţilo r, a indicat, totodată, direc­
D eşi su n ete d iafane ţiile p rin cip ale de acţiune, m ăsu rile şi soluţiile ce se im pun p e n tru re s ta ­
Surde altor urechi bilirea cît m ai grabnică a activ ităţii tu tu ro r u n ită ţilo r econom ice, p en tru
Mi-I aduc în ca p u lsu l vieţii productive să-şi recap ete ritm u l an terio r, să se în fă p tu ­
C onsoane noi iască n eab ătu t, cu şi m ai m ultă ten acitate, p ro g ram u l de dezvoltare
în vocale dulci. econom ico-socială a varii, de rid ic a re a b u n ăstării şi civilizaţiei n aţiu n ii
n o astre socialiste. La apelul v ib ra n t al p artid u lu i, oam enii m uncii din
Eu n u -ţi pot în văţa gîn d u l toate sectoarele de a c tiv itate social-econom ică, m uncitori, ţă ra n i, in te ­
D eşi m i-apare din lectuali, fă ră deosebire de n aţio n alitate, s-au a n g a ja t să-şi concentreze
F iecare tril gingaş to ate fo rţe le şi energiile, în treag a capacitate de creaţie, p e n tru ca p rin
sp irit de abnegaţie şi m uncă dîrză să realizeze o producţie suplim entară,
De pasăre.
astfel in c it daunele p ricin u ite de seism — estim ate la ap roape zece m iliarde
de lei, de cîteva o ri m ai m ari decît p ie rd erile de pe u rm a in u n d aţiilo r
Eu nu te-am învăţat, din 1970 şi 1975 — să fie recu p erate şi să fie c o n tracarate orice fel de
Eu nu te ştiu. influ en ţe n egative a su p ra realizării pian u lu i pe acest an şi a p lan u lu i
A tunci cincinal. Stă in p u ie n le noastre, şi nu vom cru ţa aceste p u teri, să asi­
Cum d e-ţi port în m in e greu gu răm în d ep lin irea in teg rală a pro g ram elo r de în flo rire a p a trie i şi rid i­
C hinul ? care a b u n ăstării poporului.
Populaţia. laşu lu i, care a su fe rit ea însăşi de pe iurma cu trem u ru lu i,
F lorica ORJECOVSKI a fost p u tern ic im presionată de trag ed ia pé care au cunoscut-o m u n i­
cipiul B ucureşti, cel m ai grav afectat, şi a lte lo calităţi d in ţară. Au fost
trim ise sp re C apitală im p o rtan te c a n tităţi de alim ente, au fost recoltate
can tită ţi su p lim en tare de singe p e n tru a veni în sp rijin u l sin istraţilo r,
Cîntec tîrziu s-au co n stituit echipe de m edici, de specialişti în construcţii de la In sti­
tu tu l politehnic, In s titu tu l ju d eţean de p ro iectări şi I.N.C.E.R.C., oare au
p a rtic ip a t la lu c ră id e de v erific are tehnică a c lăd irilo r a v a ria te din
Cind p rivirile ta le m ă plouă
B ucureşti, Iaşi şi din alte oraşe.
Strop după strop în neştire,
H o tă rirea de a se constitui „Contul ind iv id u al 1977“ a găsit un larg
P ă ia n jen u l cu ochi de rouă
ecou în rîn d u l m aselor largi populare. In tr-u n tim p sciurt s-au făcut m ari
îţ i ţese în gen e iubire... pro g rese în în lă tu ra re a u rm ărilo r seism ului, v iaţa econom ico-socială re-
in trîn d în norm al. O raşele au fost deg ajate de d ărîm ă tu ri şi moloz,
B raţu-m i cum pănă ce-n clin ă ap ro ap e toate în tre p rin d e rile av a ria te au re in tra t în fu n cţiu n e, p re tu ­
U m erii să ţi-i cuprndă. tin d en i 'ap rovizionarea p opulaţiei se desfăşoară norm al, sin istraţii au
p rim it un iarg a ju to r, p ă tru n s de în a lta g rijă um anistă. R itm ul excep­
l icu ricii duşi pe gînduri
Au uitat să se aprindă... ţio n al în care s-a lu crat, eficienţa acţiunilor în tre p rin se p e n tru lichi­
d are a u rm ă rilo r d ezastrului au d eterm in at ap recieri de reală ad m iraţie
pe p.’a n in tern aţio n al. U n g reu exam en — după altele din ultim ii ani,
A u rel M A RTIN IUC
cind am m ai a v u t de în fru n ta t calam ităţi n a tu ra le — n e-a v e rific a t încă
o d a tă tă ria. Ia r această tă rie îşi a re izvorul, în a in te de toate, în o rîn -
d u irea n o astră socialistă. Tocm ai d ato rită acestei o rîn d u iri, în care po­
Rostul poeziei p o ru l este nu num ai d eţin ăto ru l în treg ii p u te ri, ci şi stăp în u l deplin al
tu tu ro r b u n u rilo r, al în treg ii av u ţii sociale, a_ fost posibilă această con­
du cere coordonată, u n itară, o perativă şi eficientă a tu tu ro r sectoarelor
A m aju n s la ech ilib ru l ingenuu de a c tiv itate. C-dată m ai m u lt s-a v erific at fo rţa pe care o asigură po­
cind p oezia a d ev en it sarea-n b u catele p o ru lu i n o stru deplina independenţă şi su v eran ita te naţională, confirm în-
du-se că aceste a trib u te constituie o condiţie esenţială p e n tru a învinge
celor ce s-aşează la m asă
orice g reu tate.
nu num ai pentru
a îm p ărţi pacea în fe lii roze Izv o ru l inepuizabilei cap acităţi creato are a poporului n o stru îl r e ­
p rezin tă cred in ţa adîncă şi n estră m u ta tă în P a rtid u l C om unist Rom ân,
ci şi pentru
— sau n um ai pentru — sin g u ru l p a rtid din isto ria R om âniei care i-a d at acesteia în treag a m ă­
cîn tecele noastre su ră a fo rţei şi d em n ităţii sale. U rm înd n eab ătu t politica p a rtid u lu i .oa­
zim bind cu ch ip u rile contem poranilor. m enii m uncii din p a tria n o astră fac to tu l p e n tru d epăşirea grelei lovi­
tu ri p rim ită de econom ia naţională, p en tru re c u p e ra re a p ie rd erilo r su­
M arian TOMI fe rite şi asig u rarea condiţiilor ca p ro g ram u l de în flo rire a R om âniei so­
cialiste să nu fie afectat cu nim ic. A şa cum sublinia to v a ră şu l Nicolae
Ceauşescu, „Sîntem ferm h o tă rîţi să nu schim băm cu nim ic nici p ro ­
lo a n GRIGA Eroii gram u l de dezvoltare, nici p ro g ram u l de rid ic a re a niv elu lu i de tra i al
L ui Ion Şugariu poporului, care va începe să fie aplicat din acest ari“, păşind ferm înainte
pe calea p rogresului m u ltilateral, a b u n ăstării şi p ro sp erităţii, p e calea
în fiecare an
lum inoasă a socialism ului şi com unism ului.
V in acasă eroii
P riv in d u -şi urm aşii
Din m ugurii cruzi.
In fieca re m ai
Dau în floare laşii noilor zidiri
T rupurile lor
T opite
în sîn g ele P atriei. t
A celaşi cer (u rm are din pag. 1) d ă ri în devans de circa 700 a p a r­
A celeaşi ape ta m e n te “. O fi m ult, o fi p u ţin ?
anexă d in spatele te a tru lu i“. E clar. „Este m u lt dacă ne gîndim că vor
A ceiaşi m unţi P o t să cum păr de pe acum un bi­ fi p red ate, în aceeaşi perioadă, şi
A celea şi cîm pii le t p e n tru prim u l spectacol — ori- ap artam en tele re sta n te de an u l tr e ­
A celea şi in im i ce-a r fi — în sala T eatrului. cut, care nu sîn t p u ţin e “. In g in eru l
A ceeaşi dăruire... „La P a la tu l C u ltu rii cu trem u ru l Ionescu m ă asigură că m uncitorii,
n e-a su rp rin s în timpiul u n o r lu ­ teh n icien ii şi in g in erii au înţeles
A ceia şi oam eni c ră ri de consolidare, deci oarecum că azi, m ai m u lt ca oricînd, m unca
U rm înd pe M anole descoperiţi, cu zid u ri fă ră leg ătu ri lo r este ex trem de necesară. „Cel
P atriei noi la eta je le superioare. S tricăciunile peste 1600 de an g aja ţi au h o tă rît un
nu sin t p re a m ari d a r necesită lu ­ regim p re lu n g it de lu cru şi în sa­
A ceeaşi cinstire c ră ri de fin isa j“. Mă gîndesc la lopete două dum inici pe lună. In a -
Izvorînd frum oasa sală a Voievozilor. „Pen­ ceastă p erioadă serviciile au x iliare
D in lu m in i şi corole. tr u Sala V oievozilor este un p ro ­ de aprovizionare au m ers şi m erg
iect în tre g de consolidare. In p ri­ ceas. A, să nu u it : cetăţen ii au v e ­
Ion PETROVICI m ăv ara v iito are to t p alatu l va fi n it în g ru p u ri de lu cru p e n tru a ne
consolidat, că nu va fi cu trem u r sp rijin i. Ii p rim im cu drag, p en tru
care că m unca lo r în g en eral n ecalifi­
B ă trîn a cetate a U n iv ersităţii a cată îm i dezafectează specialiştii.
av u t cel m ai m u lt de su ferit. Au Ce bine a r fi dacă în tre p rin d e rile
Venim din Maramureş... căzut o rn am en te şi au a p ă ru t fi­ şi in stitu ţiile a r nom inaliza a p a rta ­
su ri în p ilaştri. S în t şi cedări în m entele ce le dau în folosinţă, ca
V enim din M aram ureş, ţară-n Nord stru c tu rile p o rtan te ia r la u n la­ aceste g ru p u ri de beneficiari să
Cu dorul şi cîn tecu l m îndru, b o ra to r d in a rip a de v e st este o presteze astfel de m unci au x iliare;
R ostit în suprem ul acord p ie rd e re de stabilitate. „U ucrările p re d ă rile s-a r face cu zeci de zile
P e-o stem ă cu m in ă şi zim bru. de sp rijin ire provizorie au re sta - m ai devrem e. P oate vom extinde
b ilizat-o şi n u m ai este nici un pe­ această ex p e rie n ţă “. II în tre b ce se
rico l de cădere. Aici lu c ra re a este v a face p e n tru a p reîn tîm p in a noi
V enim din M aram ureşul de azi —
m ai p reten ţio asă sub aspectul stru c ­ stricăciuni. „C u trem u ru l a scos la
O ţară-n ţara asta : R om ânia, tu rii, d a r în şase luni o vom da ga­ iveală unele deficienţe în execu­
în care creştem precum n işte brazi ta “. P e lingă term en e rap id e m ai ţie. Pe lîngă pro iectan ţi, care vor
Şi ne m in d rim cu cin stea şi-om en ia. este în să nevoie şi de altceva. „Pe p roiecta clăd iri p en tru g rade m ai
e lîngă consolidare, u rm ă rim o spo­ m ari de seism icitate, este ro lu l nos­
V enim din M aram ureş şi cîntăm rire a reziste n ţei g en erale faţă de tru , al constructorilor, să elim inăm
Iubire, dor şi zările senine, situ aţia d in ain te de cu tre m u r“, m ă deficienţele am intite. Şi nu este
lin işteşte in terlo cu to ru l meu. n um ai un rol, ci o obligaţie. N u ne
Cind ne rostim în in im i te aflăm A l tre ile a d ru m este în P ăcu rari, putem ju ca cu v iaţa oam enilor“. In ­
O, patrie ! de-apururi doar pe tine. la şa n tie ru l 3 finisaj, u nde ing. N. g in eru l Ionescu, ca de a ltfel şi cei­
Ionescu m ă întîm pină cu am abili­ lalţi constructori cu care am v o r­
Ion M ARIŞ ta te a celui care a re fo arte p u ţin b it, sîn t a tît de h o tă rîţi, în e ît cu­
tim p la dispoziţie p e n tru taifas.

_________________________________________
J
„P e n tru re facere şi n orm alizarea
situ aţiei de locuinţe p en tru popu­
_________________________________________ la ţia sin istrată din Iaşi avem p re ­
v in tele lor p a r angajam en te care
conving că la Iaşi m unca construc­
to rilo r a in tra t pe făgaşul norm al.

cronica • 6
 A R Q H EZI A N A
Sociologie literară e recu n o aşterea şi definirea fenom e­ rad icală m izantropie p e n tru descom punerea

U n su b stan ţial stu d iu de sociologie lite ­

ra ră sem nează L. Volovici, cerce tă to r la
C entrul de lingvistică, isto rie lite ra ră şi
folclor al A cadem iei, critic şi isto ric lite ­
r a r de o rem arcab ilă în zestra re, sp irit
sistem atic şi polem ic uneori, p rea p u ţin
p rezen t în ultim ii an i in paginile re v is­
telor neacadem ice. A p a iiţia scriito ru lu i in
cu ltu ra rom anească este o isto rie a fo r­
m ării ideii de scriito r, proces care se
produce în m oduri decisive la sfîrşitu l
secolului al X V IU -lea şi în cep u tu l seco­
lului ai X lX -lea, sc riito ru l ca a ta re exis-
tind de la în ce p u tu rile lite ra tu rii, fără
însă să se poată vorbi de profesionalizare,
de o d esp rin d ere certă de m en talitatea
cronicarului, a com en tato ru lu i de te x te
m orale etc. A şadar, stu d iu l lui L. Volo­
vici este unul de isto rie c u ltu ra lă cînd
se opreşte la circu m stan ţele în care ap a re
ideea de scriito r, m ai m arcat de istorie
lite ra ră cînd com entează te x te le re fe ri­
to are la condiţia şi destin u l poetului, cu
un accen tu at ca ra c te r sociologic cînd ia
în discuţie sem nele profesionalizării, fără
a n eglija com entariul filologic în d e te r­
m in area valorilor term inologiei ce ilu stre a ­
ză procesul. Din cite ştiu, asem enea p reo ­
cupări n u sîn t p re a frecv en te la noi în
la tu ra concret istorică, ap licativă, aşa că
din acest esenţial p u n ct de vedere, c a r­
tea lui L. Volovici poate fi socotită o p re ­
m ieră, ch iar dacă unele opinii au m ai
fost avansate, d a r d in u n g h iu ri p arţiale,
nefiind in teg rate unei d em o n straţii de a n ­
sam blu. ,
Sub ra p o rtu l o rig in a lită ţii m etodologice,
secţiunile de încep u t (C ircum stanţe, P oe­
tul) şi cele din u ltim ele capitole (S criito­
ru l în societate. în c e p u tu rile pro fesio n a­
lizării), m i se p a r şi cele m ai concluden­
te. L. Volovici pune a p a riţia ideii de sc ri­
ito r în consecuţia laicizării cultu rii, d e­
m o n strată şi statistic p rin co m paraţia
p ro cen telo r oferite de tip ă ritu rile în tre
1717 şi 1750 şi cele care p o t fi sem n alate
peste tre i decenii. S fîrşitu l secolului a-
rată deja ascensiunea c ă rtu ra ru lu i aju n s
la dem n ităţi p rin a c tiv ita te a sa cu ltu rală,
odată cu în cep u tu l secolului al X lX -lea
scrisul îşi găseşte fin a lita te a în sine în ­
suşi, ab stracţie făcînd un eo ri de „folosul“
im ediat. Sigur, nu to ate id eile sîn t noi şi
nici n u au cum să fie, d a r m işcarea, suc­
cesiunea lo r e nouă, originală. C riticul
u rm ă re şte şi term en ii oare desem nează
pe scriito r, fixează ca p re c u rso r al sc rii­
to ru lu i cu conştiinţă estetică pe M iron
Costin. O distincţie subtilă vede p rocesul
în d esfăşu rarea lui intim ă. Deci n u poeţii
„ceasurilor de zăbavă“, d in ju ru l an u lu i
1800, duc m ai d e p a rte o co nştiinţă lite ­
rară, ci m odeştii c ă rtu ra ri şi tălm ăcito ri
de c ă rţi m orale, m ai d e p ă rta ţi de lite ra ­
tu ră , d a r al c ăro r exem plu via fertiliza
ideèa despre sine şi a locului în societate
a scriito rilo r ce v or u rm a : „E o v ăd ită
discrepanţă în tre friv o lita te a p rim ilo r
poeţi din rîn d u l boierilo r, care re p e tă cu
orice p rilej că scriu p e n tru p ro p ria lor
desfătare, cu to tu l in d ifere n ţi de so arta
şi efectul com punerilor lor, şi g rav itatea
pedagogică a c ă rtu ra rilo r şi tra d u c ă to ri­
lor contem porani cu ei, convinşi, ch iar
cînd e vorba de o tălm ă c ire o arecare sau
de o cărticică de sfatu ri, că p articip ă la
un act p atrio tic de „lu m in are“ şi educare
m orală a conaţionalilor. A bia aceşti c ă r­
tu ra ri m oştenesc sen tim en tu l răsp u n d erii
şi respectul pios p e n tru pag in a tip ă rită ,
în tlîn it la cronicari şi în p refeţele cărţilo r
religioase. In acest clim at m oral se vor
form a şi scriito rii g en eraţiei urm ăto are,
care v o r m odifica im aginea p oetului şi
a sc riito ru lu i“ (p. 27—28). E ste clar că
studiul nu se o p reşte num ai la num ele
de rezonanţă şi a re în ved ere ca p rim i
m esageri ai noii a titu d in i pe au to rii de
„ stih u ri p o liticeşti“ ai cronicilor rim ate,
citin d p e n tru m ed itaţia a su p ra poeziei şi
a specificului ei, au to ri cu o v alo are m ai
m u lt c u ltu rală oa V. A aron, B. P. M u-
m uleanu, V asilie P opp şi alţii. Pe de altă
p a rte , o m u taţie se p roduce şi în p ro v e­
n ien ţa socială a v e rsificato ru lu i care în ­
cepe a a p a rţin e şi u n o r categorii m ai mo­
deste, fiind logofăt de casă dom nească
sau boierească, diac, sem inarist.
E x trasele din operele g en eraţiei u rm ă ­
to are desp re d estin u l poetului, m isiunea
sa, ilu strează sch im b ări rad icale şi, deşi
cunoscute, te x te le îşi au locul în succe­
siunea argum entării'. Cel m ai frecv en t
rev in e om nip rezen tu l E liade, ale cărui
m e rite se cuvin, obligatoriu, citate şi pe
această cale, A lecsandri, B ălcescu sau
Gr. A lex an d rescu sîn t, de asem enea a-
m in tiţi, cu ilu stra ţiile care a testă a p a ri­
ţia p rim ilo r „ a rtişti-c e tă ţe n i“. M ai pu ţin
pusă la co n trib u ţie, statistica îşi dovedeş­
te şi aici u tilitatea, ia r cele şase v ersiu n i
(pînă în 1868) d in poezia Die Teilung der
E rde de S ch iller convinge a su p ra p re o ­
c u p ărilo r p riv in d destinul poetului. S crii­
to ru l în societate. În cep u tu rile profesio­
n alizării u rm ă re şte în Ţ ările R om âneşti
fenom enul p etre c u t cu a p ro x im ativ un
secol în a in te în E uropa occidentală. L.
Volovici pune aici la con trib u ţie date r e ­
zultând din D icţionarul lite ra tu rii ro m â­
ne de la origini p înă la 1900, elab o rat de
sectorul de istorie lite ra ră şi folclor al
In stitu tu lu i din Iaşi, lu c ra re în curs de
a p a riţie ia E d itu ra A cadem iei. C riticul
dă cifre despre scriito rii rom âni în tre
1775 şi 1850 p riv in d re p a rtiţia pe p ro v in ­
cii, cărţile publicate, categoriile sociale
căro ra a p a rţin . R ezultă cu c la rita te o mo­
dificare rad icală a a p a rte n e n ţe i după 1829
cînd a p a r in telectu alii de o rigine m ijlo­
cie sau m odestă care în cearcă să trăiasc ă
din a c tiv ită ţi d esfăşu rate în sfera cu ltu ­
rii. De aici, u rm ă ri considerabile, a p a ri­
ţia p rofesiunii de scriito r, cu cortegiul
im plicat de obligaţii şi de d re p tu ri. Tot
ce ştim despre ra p o rtu l scriito r — public,
d e c la raţiile p atetice a su p ra lipsei de p re ­
ţu ire. n e în ţeleg ere etc., etc., cap ătă noi
sen su ri din această persp ectiv ă. L. Volo­
vici se ocupă, d in acelaşi unghi, de n u ­
m eroasele în tre p rin d e ri p ractice p riv in d
c a p ta rea publicului, „p ren u m e ra n ţii“, li­
b ră riile , bibliotecile publice etc. P aşop­
tism ul, d iscu tat m ai cu seam ă sub aspec­
tu l ideologiei, îşi relev ă, astfel, o d im en­
siune p ractică, a p a riţia sc riito ru lu i care
v re a să fie şi p ro p rie ta r de tipografie,
ed ito r p e n tru a-şi difuza în condiţii op­
tim e opera. E ste u n a din contrib u ţiile
p reţio ase ale stu d iu lu i docum entat şi sin ­
tetic pe care îl sem nează L. Volovici. Se­
rio zitatea in fo rm ării, cap acitatea ordo­
n ato are a c ercetăto ru lu i fiind în a fa ră de
orice discuţie, sin g u ra obiecţie c a re se
poate face p e n tru A p ariţia scriito ru lu i în
cu ltu ra rom ânească se re fe ră la excesiva
p arcim onie în discu tare a u n o r idei şi
p ro p u n erea u n o r teze, efectiv in te re sa n te
şi originale. Acolo unde p e n tru alţii a r
fi subiect de zeci de pagini, L. Volovici
p re fe ră cîteva fraze cu ilu stra ţia red u să
la stric tu l necesar. C alitate care se poate
tran sfo rm a în c o n tra riu l ei, p riv in d p ag i­
na critică de o re sp ira ţie m ai largă şi de
acea d esfă şu ra re a docum entării, in tr-o
form ulă — de ce nu ? —- cu am b iţii lite ­
rare. D ar toate în su şirile pînă aici sem ­
nalate fac din A p ariţia sc riito ru lu i în
cu ltu ra rom ânească o carte cu to tu l re ­
m arcabilă, doctă fă ră o stentaţie, a unui
critic m a tu r, stăpin pe m a te rie şi pe p ro ­
p ria capacitate in te rp re ta tiv ă .
L iviu LEONTE
D n u lu i arg h ezian în lite ra tu ra rom â­
nească se leagă num ele lui M ihai Ra-
lea. E ste cea m ai valoroasă sinteză
şi p rin tre cele d in ţii care reuşeşte să fixeze
p u tred ă a m aşinii om eneşti, de la scatologie
la aspectul cad av ru lu i şi la infecţia secreţiu-
n ilo r“. G eniul batjocorii este repede
în co nştiinţa epocii v alo rile fundam entale recunoscut de R alea : „N im eni n -a re în ţa ra
ale unei poezii pe de-a-rctregul m oderne. A r­ noastră, nici m ăcar d. Cocea, geniul batjoco­
rii, rid ic a t pînă la în ălţim i m etafizice ca
ta criticu lu i este ex tra o rd in a ră ; nim ic nu-i
scapă lui M ihai R alea In m em orabila a n a­ d. A rghezi. Poezia sa B lestem ul e unică în
lite ra tu ra noastră. B lestem ele argheziene
liză pe care i-o consacră lui T udor A rghezi
în p ag in ile re v istei „V iaţa rom ânească“. sînt efectul unei îndelungi su ferin ţe care n -a
Ceea ce îl im presionează m ai în tîi p e c ri­ p u tu t fi spuse la tim p. L irism ul arghezian
tic la lectu ra C uvintelor p otrivite (1927) este este o a ltă faţă a blestem elor".
„am estecul de sublim şi stîngăcie, de m ăreţ T udor A rghezi nu este un poet sentim en­
şi m izerabil, de p erfecţie şi ra ta re “. M ihai tal. Poezia e p en tru el „o form ă de cunoaş­
R alea coboară adine în u n iv ersu l arghezian, tere (...) . S u rsa e d ire .t c e reb rală“. M ihai
cu volu p tatea şi p lăcerea descoperirii unui R alea vorbeşte de o „atm osferă baudelai-
tă rîm necunoscut, care se naşte d in tr-o e x ­
reană, de re g re t şi m elancolie“. Poezia a r ­
tra o rd in a r de fecundă im aginaţie : „Im agi­ gheziană nu cunoaşte valori e joase ale în ­
n aţie aci grandioasă, atin g în d sim bolul sau duioşării, ci cele ale unei ironii reci „Lu­
m iraju l, aci d elicată şi m in iatu ristă, n u a n ­ c ru rile m ari, sublim e, dem ne de veneraţie,
ţa tă pînă la v ecin ătatea su b tilităţii, epitete de decla raţii şi de vorbe m ari p e n tru alţii,
viguroase, adine caracteristice, im agini p li­ sînt seoborlte de d. A rghezi, p rin tr-o com­
ne de gin d ire p re scu rtată, sugestii in sin u an ­ p a ra ţie plină de um or, la p ro p o rţia lor pă-
te care se streco ară pe fu riş in su flet şi în m în tească“. T udor A rghezi e un „alpinist“
to t corpul, tran sfo rm ă tot ritm u l v e rsu rilo r
în poezia rom ânească : „El alcătuieşte u n i­
şi-l um ple cu m uzică de atm osferă, p o tri­ versul după alte legi. P resupune elem ente­
v ite ex act sensului, fă ră să-l clarifice com­
p let. Căci i- a r îm p răştia farm ecu l“. Im p re­ lor alte afin ităţi, le leagă şi dezleagă în tre
ele după alte procedee“. S tudiul lui M ihai
sia fu n d am en tală pe oare o lasă o astfel de
poezie e de „m are energie sufletească lipsită Ralea cucereşte p rin noutatea ideilor. Totul
de fa cilitatea de e x p rim are“. M etoda critică este in te rp re ta t în vederea cu p rin d erii
totala a o rig in alităţii fenom enului a r­
la care apelează M ihai R alea este de acum
în a in te a c riticii psihologice : un form idabil ghezian. „Im aginaţia d-lui T. A rghezi
elan în tre ru p t, ia tă ce se produce în sufletul cînd reconstituie u n iv ersu l îl p rezin tă con­
arghezian. T em p eram entul lui T udor A rghezi dus de sem ne m isterioase, de p u te ri n ev ă­
n u este al unei sensibilităţi facile, golite de zute. El a re senzaţia directă a haosului u n i­
em oţii. S u fletu l p oetului este în c ă rc a t „pînă versal, a devenirii eterne, a descom punerii, a
la o tensiune neo bişnuită“, ia r atunci cînd d estinului m isterios, a fo rţelo r oarbe sau
izbucneşte ex p resia e g rea de toată apăsa­ perfid e care ne veghează ori ne p în -
desc. M area, norii, devin fo rţe în fri­
rea su fletu lu i re ţin u t a tîta vrem e. A tunci coşătoare. O astfel de înţelegere şi
cu vintele p oetului sîn t n eîn tiln ite, form ule­
le sale sîn t excesive, epitetele sîn t rare, p li­ definire a poeziei lui A rghezi e defin itiv ă şi
singulară în epocă. M ihai R alea defineşte
ne de sen su ri n e în tre b u in ţa te încă. Izbucni­ în ain tea tu tu ro r un A rghezi to rtu ra t de ab ­
re a atin g e te re n u ri virgine, n eex p lo rate în ­ senţa divinităţii. E un p oet „nereligios“ :
că, trece dincolo de ceea ce p oetul v re a să „Psalm ii săi sînt dezolaţi, d a r reci. S ufletul
spună, cuvîntul m erge fatal, dus de o m iş­ lor caută m în tu ire a , d a r e uscat, nu m ai iu ­
care o arbă şi lepădat, dincolo de ceea ce beşte. S trig ătu l lor e tocm ai n ep u tin ţa cre­
p o etul v rea să spună, dincolo de unde ne e dinţei. M agia oferă insă in tu iţia tu tu ro r dis­
obiceiul să m ergem to ţi ceilalţi“. E nergia ponibilităţilor care se găsesc peste g ra n iţe ­
sufletească a lu i T udor A rghezi este. „te ri­ le p ipăitului şi ale m ăsurabilului...“.
b ilă“, căci „construcţia sufletească“ a p oetu­
lu i este a unui sp irit polem ic, în d re p ta t îm ­ Z ah aria SANGEOKZAN
p o triv a tu tu ro r. R evolta a rg h ezian ă „nu stă
în calitatea sau defectul obiectului, n u e ca­
nalizată, cap ta tă regulat, cu pred ilecţii şi
p re fe rin ţi. Ea stă în firea, în m ecanism ul
sufletesc ai d -lu i A rghezi, e fun cţio n ală“.
T udor A rghezi este u n „ a n arh ist“, cu un tem ­
p eram en t de p e rp e tu u polem ist. Să fie însă
to tu l co ndiţionat de „organizaţia psih ică“ ?
Să nu u ităm un am ăn u n t biografic : T udor
A rghezi a fost m onah : „V iaţa bisericească
nu se poate acom oda cu tem p eram en tele pu­
tern ice, fă ră ră z b u n ări d e riv ate ori în-tîr-
ziate. Nu se p o ate in terzice v ia ţa in tr-u n
organism viguros, fă ră ca ea să ţîşnească
p lin ă de in d ig n a re “. O astfel de profesiune
va in tra în co n tradicţie ou tem peram entul
v io len t al lu i T udor A rghezi. Polem ism ul său
excesiv, crud, ex agerat, dovedeşte toate a-
cestea. A rta de polem ist este excelent su r­
p rin să în m ecanism ul ei : „D. A rghezi nu
atacă d ecît ca să desfiinţeze. P e n tru d-sa nu
există puncte v u ln erab ile de care m orala şi
cav alerism u l fad şi m ediocru interzic să te
atingi. El atac ă pé a d v ersar în orice p u n ct
debil, o ricare a r fi el : insuficienţele, des­
co m punerile (cîteodată m ai ales acestea), ori
m o n stru o zităţile fizice, slăbiciuni ori neno­
ro c iri fam iliare. N u găsesc în această p r i­
v in ţă decît u n sin g u r sc riito r care-i seam ă­
nă. E O ctave M irbeau. A ceeaşi g reaţă deci­
sivă, m etafizică, p e n tru anim aiul-om , aceeaşi A. PODOLEANU : „C olectiviste“

legea d o ar pe cei pe c a re -i credea
GEORGE LESNEA: în sta re că m e rită o steneala şi
tim p u l d ăru it.
— A ţi fost şi m ai sîn teţi un om
zdravăn. In zori am fost pe C eah­
lău. Nu m ă tem eam .
— S în teţi cunoscut ca unul din­
tre cei m ai m ari tra d u c ă to ri ai
fru n te a sus în fa ţa v alu lu i de scri­
ito ri care se ridică.
— Este aceasta o co n fru n tare fru ­
m oasă în tre generaţii. T en taţia m o­

„Aproape intreaga mea operă c ăru ia îi place să um ble.

este un poem patriotic“
— Stim ate G eorge L esnea, să vă
vedem „chipul în fîn tîn ă “, cum
spuneţi dum neavoastră în tr-o poe­
zie.
— Să o facem , că acium n u m ai
pot da înapoi.
— A ţi ucenicit în tipografie. In ­
tre altele aţi lu crat şi în tip o g ra ­
fia „V ieţii rom âneşti“. Sem inţele
talen tu lu i dum neavo astră au ră s ă ­
r it p en tru că au avu t un asem enea
p ăm în t ?
— U cenicia am făcut-o în m ai
m ulte p ărţi. L a tip o g rafia „Vieţii
ro m ân eşti“ am devenit calfă. P re ­
zenţa în acest a te lie r tipografic
m -a în d re p ta t spre scris şi m -a in ­
flu en ţat profund. Ca lu c ră to r ci­
team în şp alţi m aterialele care se
publicau. ’ C iteam pe Ib răile an u ,
S tere, Sadoveanu, T eodoreanu, De-
m ostene Botez, T opîrceanu. E u mă
în fru p tam din ei în ain te de a p a ri­
ţie. A ceastă lite ra tu ră sănătoasă,
bună, m -a în d ru m at. A cest clim at
do la „Viaţa rom ânească“ e ra şi cli­
m atul oraşului Iaşi.
— Cine a văzut în tîi sclipirea ta ­
lentului dum neavoastră ?
— Un vechi lu p tă to r şi conducă­
to r social, G heorghe T ănase, a se­
sizat talen tu l m eu şi a m ă rtu risit
că a re în cred ere în el. A veam 18
ani. De abia începusem să scriu. O-
m ul care m -a a ju ta t fo a rte m ult,
care m i-a d at în d ru m ă ri p reţioase
şi m i-a pus la dispoziţie cărţile ne­
cesare a fost sc riito ru l S andu Te-
leajen. Ii p ăstrez şi astăzi o caldă
recunoştinţă. De p u b licat la „Viaţa
ro m ânească“ m -au publicat. Ionel
T eodoreanu şi D em ostene Botez.
— D ebutul pro p riu -zis cînd s-a
p rodus ?
— S -a în tîm p lat în 1922 în re v is­
ta „G îndul n o stru “ cu o poezie so­
cială.
— Poezia socială a fost un u l din
cîm purile larg i în care v -a ţi m a­
nifestat.
— Poezia socială tre b u ie p ra c ti­
cată de poeţii care au o viziune
clară asu p ra lum ii, a su p ra fen o ­
m enelor care se petrec. P rin acest
fel de poezie sintern ap ro ap e de
oam eni, de a sp ira ţiile ior, ne fa ­
cem d ato ria de p atrio ţi. A proape
în tre a g a m ea operă este un poem
p atrio tic, în sensul că porneşte din -
ti-o sen sib ilitate rom ânească. Am
u rm ă rit p rin scrisul m eu să e x ­
prim sim ţirea oam enilor din m ij­
locul c ăro ra m ă trag , in d ife re n t d a­
că poezia era de dragoste, de n a­
tu ră , sau socială.
— A ceşti m ari scriito ri, critici,
deschizători de orizo n tu ri şi d irec­
ţii de la „V iaţa ro m ân ească“ aveau,
găseau tim p u l să-i în d ru m e pe cei
tin e ri ?
— D upă ce l-au ales pe acel tî-
n ăr, aveau şi tim p u l şi răb d a re a
n ecesară. T în ăru l se adăpa precum
cerb u l cel în setat. Ib ră ile a n u îi a ­
— E ram un h oinar. M i-a p lăcut
terib il de m u lt să um blu, să văd.
Cineva, parcă u n sc riito r ru s, zi­
cea că poezia se scrie cu picioa­
rele. Nu cu p icioarele se scrie, ci
se adună. Un poet tre b u ie să se
m işte, să vadă cu ochii lu i şi să
n u se în v îrte a sc ă pe roţi, m ai ales
pe cele de autom obil. în p riv in ţa
asta la V iaţa ro m ânească era un
c u ren t fav o rab il călăto riilo r.
— In p re fa ţa lui Esenin, Ionel
T eodoreanu povesteşte că aţi a p ă ­
ru t în tr-o seară, pe n eaştep tate, la
L acul Roşu. A ţi în g ă d u it p u ţin şi
apoi a ţi plecat ia r la d ru m în m iez
de noapte.
— D a, am aju n s la L acul Roşu,
u nde Ionel T eodoreanu stătea cu
fam ilia la v ila W agner. E rau acolo
şi M ihail S ebastian şi Em il G ulian.
In tr-u n balcon al vilei s-a făc u t u n
fel de şezătoare lite ra ră . Ionel Teo­
d o rean u m -a în d em n at să re c it d in
S erghei Esenin. V olum ul de tă l­
m ăciri nu se tip ărise. Publicasem
m ai m u lte poezii în A devărul lite ­
ra r şi artistic. A sta se în tîm p la p rin
1936. A v en it rîn d u l cafelelor şi am
găsit răg azu l să a ru n c ochii p e cer.
Nu era lună, d a r se făcuse o n oap­
te splendidă. T reb u ia să m ergem
la culcare. E u nu aveam nici _ o
dispoziţie p e n tru aşa ceva. M -am
dus după uşă şi m i-am lu a t ru c ­
sacul, pe care nici nu-1 desfăcu-
sem şi le-am spus gazdelor că m ă
în to rc la D urău. S -au opus p en tru
că p rin îm p re ju rim i m işu n au n işte
hoţi, c ăro ra le căzuseră victim e în
acea zi S eb astian şi G ulian. Un a lt
pericol îl rep rezen ta m in area m u n ­
ţilo r în Cheile B ioazului, unde se
lucra dru m u l. Am plecat. M ergeam
noştri. Ce v-a în d em n at spre tă l­
m ăcire ?
— In p rim u l rin d nevoia de a
m ă instrui. De la toţi poeţii pe ca­
re i-am trad u s am în v ă ţa t enorm .
Am d ă ru it cite ceva şi de la m ine.
— A ţi av u t de la început sen ti­
m entul că faceţi un lucru re m a r­
cabil ?
— B ineînţeles că m ai tîrz iu m i-am
d at seam a. A m pus toată dragostea
m ea. Am d o rit să îm bogăţesc su ­
fleteşte pe cititori. R olul cărţii este
nu să stea în ra ft, ci în sufletul
om ului.
— C înd aţi p u blicat p rim u l vo­
lum de v e rsu ri ?
— In 1931, la tipografia V ieţii ro ­
m âneşti. V olum ul a fost cules de
m ine.
— Aţi av u t re ferin ţe critice bune?
— Să m ărtu risesc drept, unii
strîm b au din nas văzînd că au to ­
rul cărţii e un lu c ră to r tipograf.
A lţii, ca M ihai R alea, au fost m în-
d ri că din rîn d u l m u n cito rilo r se
ridică scriitori, care ştiu să b ă n u ­
iască bine condeiul. Cu lum ini şi
um bre, am avut în gen eral o presă
bună.
— Cine consideraţi că a fost c ri­
ticul care a scris cel m ai ad ev ărat
despre această prim ă carte, chiar
dacă a av u t unele obiecţiuni, fi­
reşte.
— A lexandru Philippide.
— Un scriito r clădeşte ?
— Da, şi n -a re voie să pună m a­
te ria l p ro st în zid.
— Cum vi se p are clădirea pe
care aţi d u rat-o ?
— Mai am de lu cru la ea. C hiar
fo arte m ult. H am barul an ilo r se
um ple. A sta cere şi o m ai m are
responsabilitate. T rebuie să fim cu
d e rn ităţii a m arcat fiecare g en era­
ţie de creato ri.
— Nici noi, cei m ai vechi, nu
p riv im lum ea cu ochii trecu tu lu i. Şi
noi, scriito rii aşa-zişi trad iţio n alişti,
am evoluat spre o viziune m oder­
nă. Sintern poeţi ai zilelor noas­
tre.
— V -aş ru g a să vă d efiniţi în
cîteva cuvinte.
—- Sînt un om care-m i văd de
tre b u rile mele. C aut să nu supăr
pe nim eni şi să-m i fac d ato ria de
cetă ţean cu osîrdie, să fiu un om
dem n, cinstit şi să duc la capăt
această .activitate lite ra ră care a re
de acum 55 de ani.
— L ucraţi m ult, greu ?
— Sînt un ele d in tre poem e pe
care le-am p u rta t 10, 15 ani în cap.
G estaţia e lungă uneori. T rebuie să
ai un m aterial b ru t din care să te
h răn eşti. Im presia im ediată ş tir­
b eşte acest m aterial. In sp ira ţia im e­
d iată o am atunci cînd scriu epi­
gram e.
— După perioada de stră lu c ire a
„V ieţii rom âneşti“, la şu l a în re ­
g istra t un regres în p riv in ţa vieţii
literare. M ulţi scriito ri au plecat
la B ucureşti. O tilia Cazim ir, M ihai
C odreanu, G eorge L esnea au r ă ­
mas, neclintiţi, la Iaşi.
— Nu am plecat p en tru că am a-
v u t şi am o fantastică încred ere în
oraşul nostru, în talen tele speciale
a!e acestor locuri.
— Aţi îm plinit 75 de ani. La m ulţi
înainte.
— Vă m ulţum esc.
G rigore IL ISE I
Din volum ul în p re g ă tire : Cu
G eorge L esnea prin veac.
 — Care au fost, maestre Giugaru, rito r şi m ai ales p rin tră ire a sin­
piim ele d-voastră manifestări ar­ ceră a perso n ajelo r. şa h
tistice ? Cu ce aţi început şi care — Pe n esim ţite, am aju n s la p e­
v-a fost drumul ? rioada în care s-au d e sfăşu rat şi
cei 6U de ani de activ itate te a tra lă
— Din cea m ai fragedă copilărie, ai dv.
am făcu t cunoştinţă cu scena, asta
d ato rită num eroaselor tu rn e e la — Da, d a r nu -i pot evoca pe G iu­
Premii de fru m useţe: Ü partidă care
H uşi ale u n o r tru p e de acto ri din g aru de atunci, decît în m ăsu ra in
Iaşi, B ucureşti, C raiova etc., spec­
tacole la care p ă rin ţii m ei erau
nelipsiţi. P rin 1912, cînd încă nu
care vorbesc d esp re te a tru în ge­
n eral, despre colegii mei, despre
crezul n o stru com un care a fost şi
prim eşte... două premii
îm plinisem 15 ani, alegerea pro fe­ a răm as m unca p asionată, resp ec­
siunii de actor părea un fa p t îm ­ tu l fa ţă de în ain taşi, discipdna. In
plinit. A tras, la început, de operetă acest crez s-a fo rm at şi s-a a fir­
şi rev istă, tre p ta t m -am în d re p ta t m at g en eraţia m ea, în care au s tră ­ Ric h ar d Reti (1889-1929) e s t e c o n s i d e ­ ceput a fi e x p e r i m e n t a t ă o d a t ă cu
spre „m arele teatnu“. în 1919, m -am lucit C alboreanu, V raca, T ănase, r a t unul d i n t r e ce i m a i m u l ti l a te r a li c r e ­ tu r ne u l d e la V ie na di n a n u l 1903) 6.
stab ilit la B ucureşti, cu sp eran ţa A u ra Buzescu, F inteşteanu, M iluţă a to ri în ş a h . J u c ă t o r c o m p e t i ţ i o n a l t o a r t e e :d 5 g: f 3 7. D:13 N d 6 8. d4 016 9.
unei reu şite pe d rum ul vocaţiei m e­ G heorghiu, B irlic, M ihai Popescu, p u te r n ic , li te r a t ş ah is t, t e o r e t i c i a n — pr o ­ D e 4 + D e7 10. СсЗ Cd l 11. N: f 4 D :e 4 12.
le artistice. Cu angajam ente p ro ­ Fory E terle, Tim ică, T alianu, E lvi­ mo to r al a ş a zisei şcoli u l t r a m o d e r n e —, C :e4 N .14 13. T:I4 /5 14. 1:15 C e l 15.
vizorii la diferite cinem atografe de ra G odeanu, A ntoniu sau m ai ti­ el a d ev e n it , la vîrsta m a tu r it ă ţi i, şi un T e l !! C b6 ( D a c ă 15... C :f5 16. C d 6 +
c o m p o zi to r c e l e b r u . P a r t i d a s e l e c t a t ă - Rf8 17. T e 8 + Rg7 18. C: f5 + Rf6 19.
c a rtie r : M arna, M arconi, B uzeşti, nerii atunci M arcel A nghelescu, j u c a t ă d e Reti cîn d a v e a n u m a i 23 d e T:h8 R:f5 20. T:h7 cu fina l s upe rio r)
a lă tu ri de T iti M ihăilescu şi Bolin, C iobotăraşu, Beligan. a n i — a pr im it d o u ă prem ii : 1. Premiul 16. N b 6 + R d 8 ( „ D a c ă 16... c6 17. d : c 6
susţineam , în pauze, mici rev iste De toţi, ca şi de pleiada m arilo r I d e f r u m u s e ţ e „ f ă r ă c o n d iţ ii " şi 2. Pre ­ b :c6 18. Te5 ! c : b 5 19. Cg5 ! şi a l b u l
sau cuplete. Făceam uneori şi tu r ­ talen te aju n se astăzi la deplina m a­ miul p en tr u c e a m a i b u n ă p a r t i d ă j u ­ c î ş t i g ă ; d a c ă 16... Nd 7 17. Te5 N : b 5 18.
nee cu tru p e am bulante — călăto­ c a t ă în „ g a m b i t u l Muzio" *. d6 to t cu cîşt ig" — S p i e l . n a n n ) ; 17 7 e j !
tu rita te a rtistică, mă leagă fru m o a­ Cg6 ( D a c ă 17... C b : d 5 u r m a 18. Cg 5 !
rin d deseori pe acoperişul vagoa­ se am in tiri şi pe toţi, fără excepţie,
nelor şi dorm ind în gări sau prin RETI - FLAMBERG Tf8 19. T: d5 + C : d 5 20. C f 7 + ! T:f7 21.
îi p o rt în a d în cu rile cele m ai cu­ Te8 m a t ) . Vezi d i a g r a m a .
p a rc u ri publice — d a r cu optim ism ra te ale sim ţirii.
şi în c red ere în viitor. In 1926, eram A b b a z i a — 1912 18. C g5 ! ! (D e r e m a r c a t c ă d e f i e c a r e
/ d a t ă cî nd ca lu l ne g r u a m e n i n ţ ă să ia
absolvent al C onservatorului, la — Ce ne p u teţi spune despre re ­ turn ul , Reti îl l a s ă in pr iz ă, c ă u t î n d
clasa Luciei S tu rd za-B u lan d ra şi, gie şi regizori ? 1. c4 e5 2. f4 e:f4 3. Cf3 g5 4. Nc4
să-şi a m e l i o r e z e co n t in u u po zi ţia ) 18 ...
în acelaşi tim p, actor cu an g a ja ­ g4 5. ( G a m b i tu l M uzio — Polerio,
00
C :e5 19. T :e5 N d l ( „ D a c ă 19... Tf8 20.
d in t r e p r im e le deschideri a n a l i z a t e în
m ent perm an en t la te a tru l profe­ — A şa cum ne m în d rim cu o şahul m odern, în jurul a n u l u i 1600)
0 7 + T :f7 21. Te8 m a t ; ia r d a c ă 19...
soarei mele. c6 20. C f 7 + Rc7 21. C :h 8 etc. cu a v a n ­

— Vreţi să spuneţi, dacă înţele­

interviu cu şcoală rom ânească de actorie, p u ­
tem d iscuta şi de o şcoală regizo­
ra lă n aţională. A sp iraţiile inova­
5... d 5 ( A p ă r a r e a B r e n t a n o , c a r e a in-
ta j p e n t r u a l b " - Li on na is) .
20. 0 7 + Rc8 21. C :h 8 N : b 5 22. Th5
gem bine, că anul 1926 înseamnă N c4 23. T:h7 N : d 5 24. h4 N e4 25. 1g7
to are în m aterie de ex p resie sce­ N :c2 26. h5 a5 27. h6 a4 28. h7 N :h 7
începutul consacrării d-voastră ? nică şi im p o rta n ţa regizorului c re a ­ 29. T:h7 Cc4 30. 0 7 Ta6 31. g4 L : b 2
to r sîn t idei m o ştenite de la G usty,
— In tr-u n fel, da. A cum ulasem
o e x p erien ţă de cîţiva ani, tre c u ­
ALEXANDRU Alex. D avila, S oare Z. Soare, Vic­
to r Ion Popa. Ele au contin u at p rin
32. Jh 8 + Rd7 33. C d 5 + R e6 34. g 5 Q d l
( „ D a c ă 34... c5 35. T h 6 + Rf5 36. T : a6
b:a6 37. g6 Rf6 38. d : c 5 şi a l b u l cî ş­
sem p rin toate genurile a rte i te a ­ A urel Ion M aican, Sică A lex an d res- tigă" —S p i e l m a n n ) ; 35. 778 C e3 36.
trale, inclusiv film , devenisem cu­ cu, Ion Ş ahighian, Moni G h elerter, R12 C d3 37. g6 şi n eg r u l c e d e a z ă .
noscut publicului, d irecto rilo r şi r e ­ A lexandru F inţi, Ion Sava, Ciulei,
gizorilor, p resa m ă p rezen ta elo­
gios şi, în aceste condiţii, am biţia GIUGARU D an N asta, S o ran a Coroam ă, re g i­
zori care au m e ritu l de a prom ova
B. P., D. R.

* Din juriul d e p r e m i e r e a f ă c u t p a r ­
m ea de a firm a re — fiindcă am fost realism u l social şi psihologic şi in ­ te şi m a r e l e ş a h i s t r o m â n C h . M a rcu ,
şi răm in un am biţios — se poate teg ra re a p erso n alităţii actoriceşti
confunda cu în ceputul consacrării. c a r e , s t a b i l i t la V ie n a d u p ă t e r m i n a r e a
artist al poporului în tr-u n ansam blu u n ita r. A vem iz­ stu dii lor un iv e r si ta r e, a in a u g u r a t , în a n u l
voare în sem n ate in m a te rie de r e ­
— Ce a urm at, m aestre G iugaru ? gie şi am convingerea că tra d iţia 1911, ru b r ic a d e ş ah din zia rul R o m â n u l
nu va fi în tre ru p tă . din A r ad .
— R oluri, ro lu ri, roluri. . . con­
tra c te , tu rn ee, succese, insuccese şi — C are vă sîn t cele m ai dragi
iarăşi roiuri. Am ju cat dram ă, co­ ro lu ri in te rp re ta te ?
m edie, operetă, revistă (la Tănase), cu. A ristizza Rom anescu, N ottara, Informaţii
ia r m ai înainte, in 1925, debutasem A gatha B îrsescu, Ion P etrescu , Ele­
în film ul lui Ion Ş ahighian „N ăbă­ — In sem n de om agiu p en tru
n a T heodorini, P e tre S turdza, L u­ m arele C aragiale, căruia i-am a n i­
d ăile C leopatrai“. P ină în 1944 a - cia S tu rd za-B u lan d ra, Tony B ulan-
aveam la activ m ai m u lt de 140 de v e rsa t 125 de an i de la n aştere, m ă В C O NC U RS UL PRIN C O R E S P O N D E N ­ B A ÎNCEPUT CAMPIONATUL M O N ­
d ra şi alte m ărim i acto riceşti se voi refe ri la două în d ră g ite p erso ­
ro lu ri din care 4 în cinem atografie. aflau în plină m a tu rita te a rtistică, ŢA ORGANIZAT DE REVISTA NOASTRA. DIAL PRIN CO RE SP ON DE NŢ A. In lu n a
n aje : Z ah aria T rah an ach e din O Intrucît toţi p a r t i c i p a n ţ i i c l a s a ţ i p e pri­ m a r ti e s-a d a t s ta rt ul — n e c o m u n i c ă d in
dom inînd cu a u to rita te scena ro m â­ scrisoare p ierd u tă şi Ju p în D um i- m e le trei locuri în c e l e 17 g r u p e p r e ­ T i m iş o a r a in g i n er u l AUREL ANT ON , c a m ­
— Aţi avut vreodată conştiinţa nească. Din acea perioadă şi, după
că sinteţi un actor de excepţie ? trach e din O noapte frutunoasă. li m in a r e ( f e b r u a r i e 1976 — f e b r u a r i e 1977) pio n e u r o p e a n — ce le i d e a n o u a e d i ţ i e
stab ilire a m ea în B ucureşti, îm i a- a u d e p u s c e re r i d e p a r t i c i p a r e la s e m i­ a c a m p i o n a t u l u i m o n d i a l prin c o r e s p o n ­
m intesc cu plăcere şi nostalgie de — C unoscîndu-vă şi ap reciin d u - f in a le , a c e s t e a vor î n c e p e c h i a r în a c e a s ­ denţă, la care participă 17 m a eş tr i,
— F ă ră falsă m odestie, vă m ă r­ N o ttara în Regele L ear, în R ichard vă ca un re p u ta t a rtist de com e­ t ă lu n ă . In cî te v a zile vom e x p e d i a f ie ­ m a e ş tr i in t e r n a ţ i o n a l i şi ma ri m a e ş tr i din
tu risesc că niciodată nu am crezu t al Ш -1еа, în ro lu l lui F ra n tz Moor cărui p a r t i c i p a n t cî te o a d r e s ă - r e g u l a - n o u ă ţă r i. C o m p e t i ţ i a va d u r a c c a 4 a n i .
că am fost sau sîn t un m are actor, din Hoţii, în Apus de soare şi în die, şi deci cu p re fe rin ţe spre acest m e nt , în s o ţi tă d e o a n e x ă cu p r i n z în d n u ­ S u b li n i e m c ă An ton, c a r e şi-a f ă c u t u c e ­
un acto r de excepţie. Am m uncit m e le şi a d r e s a p a r t e n e r i l o r di n g r u p ă . nic ia ş a h i s t ă la laşi, e s t e pr imu l j u c ă ­
m ulte alte d istrib u ţii din re p e rto ­ gen de te a tru , vă rugăm să ne îm ­ J u că to r ii c l a s a ţ i p e p r i m e l e tre i locuri tor r o m â n c a r e a r e u ş it s ă s e ca li f i c e în
to td eauna cu pasiune, m -a frăm în - riu l clasic şi m odern. Apoi gîndu- p ă rtă şiţi p ă re re a dv. în ce p ri­ în p r e l im i n a r ii vor primi p e a c e a s t ă c a l e f in a la p r e s t i g i o a s e i co m p e ti ţi i .
ta t p erm an en t nevoia de autodep ă- rile m ă p o artă la A gatha B îrsescu şi d i p l o m a la c a r e a u d r e p t u l. L>. R.*58
şire, toate acestea pe fondul che­ veşte au to rii de comedie. Pe c are-i
în rolul doam nei A lving din S tri­
m ării m ele p en tru teatru , îm binată goii, avînd p a rte n e ri pe George socotiţi cei m ai m ari ?
cu respectul faţă de m unca în a in ­ V raca în O sw ald şi pe C alboreanu
taşilor. P e n tru a iubi te atru l, tr e ­ în p asto ru l M anders, la M aria F il- — M olière, Gogol şi C aragiale.
buie să ne întoarcem cu em oţie la loti în E lm ira din T a rttu fe şi în E -
stră d a n iile vechilor g en eraţii care,
în pofida condiţiilor epocii, ац con­ lisabeta din M aria S tu a rt, ]a P etre
— Şi o u ltim ă în tre b a re , stim ate bridye
to v arăşe A lex an d ru G iugaru: obiş­
trib u it la d eştep tarea conştiinţei p a­ S tu rd za în C laudiu din H a m le t.. . nuiţi cu um orul dv., am co n statat
triotice, la afirm a rea nobilelor idei Deşi au tre c u t m ai m u lt de cinci­ totuşi că dialogul n o stru a fost so­
de u n itate, lib ertate şi in d ep en d e n ­ zeci de ani, regăsesc în m em orie
ţă, la îm bogăţirea teza u ru lu i cu ltu ­ fig u ra d istinsă a lui N. S oreanu în
bru, aproape grav. Cum vă ex p li­ De două ori 6 carate
caţi această situ aţie ce contrav in e
rii rom âneşti. una clin cele m ai deosebite creaţii tem p eram en tu lu i pe care publicul
aie sale — rolul insp ecto ru lu i P rell vi-1 atrib u ie ?
— Am dori să vă referiţi la ge­ din In stitu to rii —- pe Ion Livescu,
neraţia de actori din primele dece­ — T eatru l, în general, şi come­ sau a d oua oară
( d a c ă în s ă el a v e a
pe M aria Voiculescu în P atim a ro ­ Vă p r e z e n t ă m a s t ă z i d o u ă d o n e in t e ­
nii ale acestui secol pe care i-aţi şie, pe Iancovescu, S torin, Tonea- dia, în special, îşi au legile lor r e s a n t e , j u c a t e r e c e n t la laşi, în c a r e iniţial n u m a i V şi
9, şi e v e n t u a l Asul,
a c e l a ş i c o n t r a c t — cel din titlu — d e ­ nu a avut de ales). De ci , se j o a c ă V
cunoscut şi care se contopesc cu a- nu, D em etriad, V alentineanu, E lvi­ p roprii, ia r am in tirea, ca şi in te r­ c l a r a t d e f i e c a r e d a t ă „ p e m u c h ie d e d e p ic ă şi se d e f o s e a z ă tre fla p e r d a n t ă
m intirile tinereţii d-voastră. viul născut din a m in tiri, nu poate cu ţit", p u n e p r o b l e m e di f e r it e d e re zo l­ di n m i nă , p e n t r u a 12-a le v a tă .
ra Popescu şi pe m u lţi alţii, care va re . l a t ă p r im a d in t r e e l e (d ist ri bu ito r
— C înd am început să profesez au fost acto ri culţi, cu o m are artă evita legea fun d am en tală a serio­ S ud , v u ln e r a b il i E—V) :
in c e a d e a d o u a d o n ă (d ist ri bu ito r
te a tru l, încă nu se stinsese, în con­ a com poziţiei, o g en eraţie care în ­ zităţii. Sud , v u ln e r a b il i - n im e n i) , în c ep u tu l li­
to td eau n a stăp în ea inim ile celor V1062 ci ta ţ ie i e s t e id e n ti c : Su d - 1 c a r o , N or d
ştiin ţa v îrstnicilor, strălu citele c re a ­ Em il GEORGESCU - 1 p ic ă , S ud — 2 c u p e , Nord - 3 ca ra le .
RD
ţii ale lui Millo, G rigore M anoles- ce-i ascultau p rin p re sta n ţa în fă ţi­ D 10854 U r m e a z ă 4 tref le în S ud şi 4 c a r a l e în
cu, M ihail Pascaly, Ş tefan Volles- şării lor, p rin jocul robust şi cuce­ V asile BAŞA 62 N or d, ind ic în d un joc mo n oc o lo r, o c u l o a r e
7543 s o li d ă şi o fo rţă m a x im ă — 9—10 P .O . Su d
D98 rel icită 4 c u p e . Indic înd o m în ă mi ni­
106 8752
m a l ă , cu o f o a r t e p r o b o b i l ă li ps ă d e
V9 A6
V74 cont rol la p ic ă . N o r d s e s i z e a z ă a c e s t
RD10953
AR f a p t şi in sis tă , f ăc î n d un c u e - b i d d e
filatelie Telegrafice... AV943
R732
cont rol prin 4 pici. S ud d e v i n e i n t e r e ­
s a t şi a n u n ţ ă Asul în c u l o a r e a p a r t e n e ­
A8
rului, licitînd 5 c a r a l e . N o r d licită 5 c u ­
■ D u p ă A r a d , P r e d e a l u l e s t e cel d e - a l d o i l e a o r a ş din ţ a r a n o a s t r ă p e ( a n u n ţ în tî rz ia t d e fit, c a r e co n fi r­
c a r e u t i li z e a z ă ( în c e p în d d in i a n u a r i e a. c . ) o ş t a m p i l ă p u b li ­ Licitaţia, în sis temu l „Trefla la şi" , a mă im pli ci t d e o s e b i t a s o l i d i t a t e şi lun ­
citară p erm an en tă . P arte a rotundă ( ş t a m p i l a d e zi) i n d i c ă n u­ d e c u r s a s tf e l : S u d a d e s c h i s cu 1 c a r o
(17—21 P .O ., or ic e d is tr i b u ţi e ) , la c a r e g i m e a p r op r ie i c u l o r i) . S u d a n u n ţ ă 6
m e le lo c a li tă ţi i, c o d ul p o ş ta l şi d a t a , în ti m p c e p e p a r t e a s p e ­
c i a l ă ( d e p r o p a g a n d ă ) se p o a t e citi u r m ă to r u l a n u n ţ ( d is p u s în N or d a i n d i c a t o m i n ă d e 7—10 P.O. , c a r a l e şi toţi p a s e a z ă , l a t ă d is tr i b u ţi a
4 rînd uri) : „In d ic în d c o d ul po ş ta l / a s i g u r a ţ i / p r im ir e a r a p i d ă prin r ă s p u n s u l art if ic i al d e 1 p ic ă . S ud ce lo r 4 miini :
/ a tri miterilo r". r e li ci tă 2 c u p e ( c u l o a r e în 5 şi m î n ă n e ­
m i n i m a l ă ) . R ăs p un s u l N o rd u lu i d e 3 c o ­
В La sfîrşitul a n u l u i 1976, în U.R. S.S ., a fo st e m i s ă o s e r i e d e r a l e s u g e r e a z ă o m î n ă i n t e r e s a n t ă , cu o 5
mă rc i p o ş t a l e p e c a r e sînt r e p r e z e n t a t e v a s e din f lo ta sov iet ică c u l o a r e în 5 c o m a n d a t ă d e cel puţ in 1094
a s p ă r g ă t o a r e l o r d e g h r a ţ ă („V. I. Lenin", „P ilot", „Ermak", „Fe- un o n o r s u p e r io r şi a v a n t a j e d it rib uţ io - RDV9652
d o r Litke" şi „K ras in ") . n a l e (în s p e ţ ă , un d u b l e t o n , fitul sc ur t la R4
■ P en tru c o l e c ţi o n a r ii d e m ă rc i p o ş t a l e cu t e m a „ C r u c e a Ro­ c u p ă , mi ca s e c v e n ţ ă la p i c ă ) . U ni ca li­ RDV10 A9863
şie" : A d m in i s t r a ţi a p o ş te l o r din B e l g ia , a p u s în c i r c u la ţ ie o c i t a ţ i e a ju c ă to r u l u i a f l a t în s ud prin R872 5
e m i s i u n e s p e c i a l ă , cu s u p r a t a x ă , c o m p u s ă d in d o u ă m ă rc i p oş ­ c a r e s e p o a t e a t i n g e şlem ul e s te .. . d e ­ 8 10743
t a l e t i p ă r i t e în h e l i o g r a v u r ă p e hîrt ie f o s f o r e s c e n tă . Prim a v a l o a r e c l a r a r e a sa i m e d i a t ă ! Evident, s e a r e 10976 V85
(6,50-}-2,50 F) r e p r e z i n t ă f ig u r a d r . A lb e r t H u sti n — p io n i e r al în v e d e r e şi f a p t u l c ă a t a c u l va fi pri­
mi t d e m î n a p u te r n ic ă . 742
e f e c tu ă r i i tr a n sf uz ie i d e s în g e , iar c e a d e a d o u a ( 1 4 + 7 F ) , e m ­ ADV63
b l e m a Anului m o n d i a l al r e u m a ti s m u lu i (1977) ; In C o s ta Rica — Jocul d e le v a tă n e c e s i t ă p r e c a u ţi i d e ­ A
o e m i s i u n e p r il e ju i tă d e al V-lea C o n g r e s p a n a m e r i c a n d e c hi ­ o s e b i t e d u p ă a t a c u l cu R d e tr e f lă , căc i AD32
ru r g ie i n f a n ti l ă şi d e cel d e - a l Xll-lea C o n g r e s c e n t r o a m e r i c a n d e c l a r a n t u l nu p o a t e ju c a a t u ( u n d e a r e
de pediatrie. d e c e d a t A sul), p î n ă c în d nu se defo -
В In A r g e n t i n a a fost e m i s ă , cu pril eju l Zilei fo r ţe lo r a e r i e n e s e a z ă tr e fla p e r d a n t ă di n m în ă s a u d e A tac ul e s t e R d e pi c ă , p r e l u a t cu A
n a ţ i o n a l e , o m a r c ă p o ş t a l ă d e o s e b i t ă , r e p r e z e n tî n d u - l p e P. J . la m a s ă . S e p r e i a a t a c u l şi se j o a c ă R
în e s t şi ret ur d e 5 d e c u p ă , p r o b a b i l
Fels — un p io n i e r al a v i a ţ i e i — şi m o n o p l a n u l i,Blér iot — 1910". şi D d e c u p ă , ve s t fu rnizînd 6 şi 10,
s in g le to n . D e c l a r a n t u l p r e i a cu A d e c u ­
В C ol e c ţi o n a r ii d e F.D.C.-uri a u p ril ej ul să- şi c o m p l e t e z e e x p o ­ s u g e r î n d un d u b l e t o n , d ec i o p r o a s t ă îm ­
p ă , t r a g e A d e c a r o şi s e d u c e la m a s ă
n a t e l e cu no il e e m is iu ni a l e Po ştei f r a n c e z e d e d i c a t e p o e t e i , d e p ă r ţ i r e a culorii. U r m e a z ă A şi R d e pi­
o r ig i n e r o m â n ă , A n n a d e N o a i l l e s (1876—1933). Unul din F.D.C.-uri p e ta i d e p ic ă , a p o i t r a g e to a te at u -
c ă , p e c a r e a c e l a ş i ve s t a r u n c ă 8 şi 9,
es te i m p r i m a t p e m ă t a s e , al tu l în p ol i cr o m i e (cu un text p e urile, a r u n e î n d din m î n ă c e l e 4 c u p e şi
s u g e r î n d D în 3. In c o n t i n u a r e se ur­
v e r s o ) , ia r c e l ă l a l t e s t e i m p r i m a t în typ or el ie f. ult im a p ic ă . Pe ult imul c a r o , Ve st e s t e
В P en tru a m a r c a t r a d i ţ i o n a l e l e le g ă t u r i d e c o l a b o r a r e p e c a r e m ă r e ş t e f o r ţ a r e a a t u u r i l o r d in Ve st : A
s c h iz a t f ă r ă s c ă p a r e p e c u p ă - t r e f l ă . Este
le între ţi n înt re e l e , în D a n e m a r c a , F i n l a n d a , N o r v e g ia , S u e d i a d e c u p ă t ă i a t şi s u p r a t ă i a t , 10 d e pi că
şi I s l a n d a a u fost e m i s e c ît e o s e r i e d e mă rc i p o ş t a l e cu a c e l a ş i o poz iţ ie c l a s i c ă d e „ c o u p d e V ie n n e "
t ă i a t în m în ă (V est f u r n i z e a z ă D a m a ) şi
d e s e n : cinci nuferi p lu t in d. (Asul d e c u p ă a fo s t ju c a t, iar a m e n i n ­
d in n o u c u p ă t ă i a t ă şi s u p r a t ă i a t ă la
B A a p ă r u t , în li brării , un „ M a p a m o n d f il a te li c " . (Edi tura ţ a r e a a fo s t t r a n s f e r a t ă în c e a l a l t ă m în ă
m a s ă . S e r e m a r c ă f a p t u l c ă Ve st a t ă ­
„C er es" , 1977) Au torul, Aurel C r iş an , şi-a p r o p u s j ă o f e r e citito- — 10 d e c u p ă , d u p ă c e D —V a u fost
i a t cu 9 şi V d e a t u . Acum, d a c ă A
'i lor a m ă n u n t e g e o g r a f i c e , is tor ic e şi, d e s i g u r , f i l a te li c e cu pri­ d e f o s a t e în s u d ) , c a r e p r o v o a c ă o fru­
m e la u n e l e s t a t e şi terito ri i ( a p r o a p e 200) a l e c ă r o r n u m e a p a r d e c a r o e s t e în e s t şi 6 în vest, jocul
э е s u te d e m i l i o a n e d e p i e s e f i l a te li c e . „ M a p a m o n d u l f il a t e l i c ” m o a s ă sc h iz ă în p oz iţ ie in d ire c tă : Ve st
nu p o a t e fi r e a l i z a t , d a r în a c e a s t ă si­
äste un in s tr u m e n t d e d o c u m e n t a r e g e n e r a l ă , util şi c e l o r c a r e tr e b u i e s ă a r u n c e o tr e f lă , pr o m ov în d o
t u a ţ i e el nu e r a r e a l i z a b i l d e la bu n
nu sî n t filate liş ti . l e v a tă d e l u n g i m e în sud.
în c e p u t . D e al tf el , cu V 9 6 d e at u ,
M. P. p o a te c ă Vest a r fi t ă i a t cu 6 pr im a A. RUGINA

Festivalul naţional
„Cîntarea României77
In p r i m e l e zile d e d e s f ă ş u r a r e a e t a ­
pe i j u d e ţ e n e a Festi va lul ui naţional
„C întarea R o m â n ie i " , la laşi s - au în ­
t r e c u t f or m a ţii ar t is ti c e d e a m a t o r i din
în t r e p r i n d e r i , instituţii şi d in a ş e z ă m i n -
t e l e c u i tu r a i e , p r o m o v a te în e t a p a d e
m a s a . Pe s c e n ă a fo s t p r e z e n t u n im­
p r e s i o n a n t n u m ă r d e f or m a ţii a r t is ti c e d e
am atori, a c e a s tă am p lă particip are con­
sti tu in d e x p r e s i a e l o c v e n t ă a c a r a c t e r u ­
lui s tim u la ti v şi m o b i li z a to r a l a c e s t e i
prestigioase m a n if e s tă r i c u l tu r a l -a r ti s ti c e ,
m e n it e a înfr ăţ i cîn tul cu m u n c a într-un
c u p r i n z ă t o r şi v i b r a n t o m a g i u a d u s c o n ­
t e m p o r a n e i t ă ţ i i n o a s t r e s o ci a li s te .
E t a p a j u d e ţ e a n ă s e va d e s f ă ş u r a , în
c o n t i n u a r e , în zi le l e d e 2—3 şi 9—10 a-
pr il ie a .c ., în s a l a C a s e i d e c u l t u r ă a
s i n d i c a t e l o r d in laşi , a p o i , la 13 a p r i ­
lie, la C a s a d e c u l tu r ă a ti n e r e t u lu i
şi s t u d e n ţ i l o r d in laşi, 16 a p r i l i e la
C ă m in u l c u l tu r a l D el e n i, 17 a p r i l i e — la
C a s a d e c u l t u r ă Tg. Frumos, 23—24 a-
pril ie — la C a s a d e c u l t u r ă P a ş c a n i .
In zi lel e d e 26—29 m a r t i e a .c . , în s a ­
la d e s p e c t a c o l e a C a s e i d e c u l tu r ă a
ti n e r e t u lu i şi s tu d e n ţ il o r d in laşi, s-a
d e s f ă ş u r a t f a z a p e c e n t r e u n iv e r s i ta r e a
Festi va lul ui N a ţ i o n a l „C întarea Români­
e i " . Au p a r t i c i p a t f or m a ţii a r t is ti c e a l e
C e n t r e lo r U n iv e r s it a r e laşi şi Suceava.
De m enţiona t v a rie ta te a genurilor artis­
ti ce a b o r d a t e — mu zi ca c o r a l ă , simfo ­
ni c ă, p o p u l a r ă şi u ş o a r ă , t e a t r u , m o n ­
t a j e l i t e r a r e et c. A u r m a t u n s p e c t a c o l
de g a l ă , cu p a r t i c i p a r e a f o r m a ţi i lo r
p r o m o v a te .
La G a l e r i i l e d e a r t ă a l e C a s e i d e
c u l t u r ă a t i n e r e t u lu i şi s t u d e n ţ i l o r s-a
deschis, cu acelaşi pr ilej, e x p oz iţi a
ce rc ur il or d e a r t ă p l a s t i c ă d in Cen tr ul
u ni ve r si ta r la şi . C o n c o m i t e n t cu f a z a zo­
nală a Fes tiv al u lu i naţional „C întarea
R o m â n ie i " şi-a d e s f ă ş u r a t lu c r ă r il e S o ­
c i e t a t e a s t u d e n ţ i l o r folclorişti, cu p a r t i c i ­
p a r e a fi l ia l el o r laşi şi S u c e a v a .
Un gest exemplar
Po etul M ih ai l S t e r i a d e , d ir e ct o r u l (şi
î n t e m e ie to r u l ) C e n t r u lu i c u l tu r a l
al U niv ers it ăţi i catolice d in Louvain,
( B e l g ia ) s ă v îr ş e ş te un g e s t e x e m p l a r d e
solida rita te ro m â n e a sc ă dedicînd n u m ă ­
rul p e m a r t i e al p u b l i c a ţ i e i „l ’I n d é p e n ­
d a n c e r o u m a i n e " c a r e a p a r e la Louvain,
unui i m p r e s i o n a n t a p e l
rilor s ăi d in s t r ă i n ă t a t e
a d r e s a t c i tit o­
pentru a c o n ­
tri bui la f o n d u r i l e d e a j u t o r a r e a R o m â ­
niei a f e c t a t ă g r a v d e cu t r e m u r . D u p ă
numărul pe februarie, dedicat
V ă c ă r e s c u şi, în g e n e r a l , p r e z e n ţ e i r o m â ­
neş ti în O c c i d e n t , M iha il S t e r i a d e , g r ă ­
bind a p a r i ţ i a n u m ă r u lu i p e m a r t i e al
zi ar ul ui , p u b l i c a a p e l u l s ă u scris cu
m in a şi f a c s i m il a t, î m p r e u n ă cu f ot o ­
gr af i i e d i f i c a t o a r e , d o v e d i n d d o r i n ţ a sa
d e a p a r t i c i p a la a j u t o r a r e a c e l o r c a r e a u
fo st a f e c t a ţ i d e c ut r em ur , c î t m a i o p e ­
rativ. Este o „imagine u n ic ă şi
c o n f o r t a n t ă p e c a r e o o f e r ă lumii Ro­
mâ n ii — d e s c e n d e n ţ i i la ti n i lo r şi a i d a ­
c il or — ( . . . ) d e a nu s e l ă s a v r e o ­
d a t ă învinşi, d e a r ezi sta , a l u p t a , a
con str u i şi a s p e r a " — sc rie M ih ai l S t e ­
r i a d e . Şi e s t e , în a c e l a ş i ti m p , o n o u ă
p i l d ă d e s e n s i b i l i t a t e şi d e p at r io ti sm
pe ca re poetul o oferă.
Sărbătorirea
lui George Lesnea
In frumo su l c a d r u of er i t d e f o a i e r u l
şi s a l a „ A g l a e P r u t e a n u " a l e Te at r u lu i
N aţional „V as il e A le c s a n d r i " , o bştea
s c r ii to r ic e a s c ă din laşi a s ă r b ă t o r i t p e
un ul d i n t r e ce i m a i d e s e a m ă scriitori
a i g e n e r a ţ i e i s a l e , p o e t u l G e o r g e Les­
n e a , la îm p l i n i r e a v e n e r a b i l e i vîrste d e
75 d e an i . La a c e a s t ă m a n i f e s t a r e a u
p a r t i c i p a t t o v a r ă ş ij Cr ist ia n C h e l a r u , s e ­
c r e t a r a l C om i te t u lu i j u d e ţ e a n d e p a r t i d ,
v i c e p r e ş e d i n t e al Cons ili ulu i p o p u l a r j u ­
d e ţ e a n , l o a n M an c i u c , p r im - s e c r e ta r al
Co m it et u lu i m u n i c ip a l d e p a r t i d , p r i m a ­
rul m u ni ci p iu lu i la şi, al ţi m e m b r i ai bi­
ro urilo r c o m it e te lo r j u d e ţ e a n şi mu ni ci ­
p a l d e p a r t i d , nu m e r o şi scriitori, arti şti ,
zi arişti, pi o n i e r i, tipografi, oam eni de
c u l t u r ă şi a r t ă . Au a d u s c u v in te d e s a ­
lut to v a r ă ş ii C r is ti an C h e l a r u , în n u m e l e
C o m i te tu lu i j u d e ţ e a n laşi a l P.C.R., Mir-
c e a R a d u l a c o b a n , s e c r e t a r u l A s o c ia ţi ei
P riv in d scorul în tîln irii de m iercu rea tre c u tă d in tre
echipele R om âniei şi T urciei, u n ii a r p u tea zice că am
tr ă it o ad ev ărată satisfacţie. 4—0 nu -i la îndem îna o ri­
cui in tr-o co n fru n tare in tern aţio n ală. A devărul însă
este că r a r se întîm plă ca, după un scor a tît de cate­
goric, m a jo ritatea iu b ito rilo r de fotbal să se declare
nem ulţum iţi. Şi, totuşi, m eciul cu echipa tu rc ă ne-a
nem ulţum it, căci el a scos în ev id en ţă caren ţe sub­
stan ţiale ale rep rezen ta tiv e i n oastre. O a p ă ra re destul
de p en etrab ilă, m ai ales pe cen tru , o linie de m ijloc
in lipsă de in sp ira ţie şi fantezie şi o în a in ta re în care
am bele ex trem e —• T roi şi Z am fir — au ju c a t ca elevii
de clasa a p a tra după v acan ţa m are. S corul este înşe­
lător. în tr-a d e v ă r, s-a cîştigat confortabil, d a r nu li­
n iştito r ; o echipă adv ersă m ai p u tern ică n e -a r fi pus
problem e fo arte serioase. De altfel, vom av ea ocazia
să ne convingem în dificilele m eciuri ce ne aşteap tă
în p relim in ariile cam pionatului m ondial.
In tîln irea cu T urcia a m ai scos în evid en ţă şi lipsa
de in sp iraţie pedagogică a a n tre n o ru lu i Ş tefan Covaci.
El a ţin u t pe banca re zerv elo r câţiva ju c ă to ri care a r ­
deau de n e ră b d a re să-şi în cerce şi ei fo rţe le m ăca r cî­
tev a m inute în fin alu l p artid ei. D ar, deşi echipa lui
conducea cu 4—0 şi, practic, m eciul era cîştigat, p e­
dagogul Covaci n -a oferit, nici lui D ănilă, şi nici altu ia
satisfacţia unei v erific ă ri sau — de ce nu ? — a unei
posibile afirm ări. Şi asta în condiţiile în care cei doi
atac an ţi stelişti ju cau lam entabil. Să fie o are a tît de
■complicate căile fotbalu lu i în c ît să nu pricepem noi
deloc tactica d istinsulu i a n tre n o r sau tac tic a lu i e cu
□
S tr oe s cu a fost, î n t r e al ţii , p r o f es o r al
lui D a n l o r d ă c h e s c u . щ La C a s a d e
c u l tu r ă a s i n d i c a t e l o r d in laşi a r e loc
d u m i n i c ă , 3 a p r i l i e , o r e l e 11,30 ve rn i­
s a ju l e x po z iţi ei d e p ic tu r ă şi g r a f i c ă
Săptămîna Tv.
M a r i a n a Ba c iu , El en a L ă p u ş n e a n u şi I-
PROGRAMUL I
l e a n a S ă n d u l e a n u , în c a d r u l fe sti va lu lu i
„C întarea R o m â n ie i " , i a r la C a s a d e
SIMBATA, 2 APRILIE
c u l tu r ă a s t u d e n ţ il o r , to t d u m i n i c ă , a r e 12,00 Telex. 12,05 A n c h e t ă s o ­
loc d e s c h i d e r e a e x po z iţi ei cu v în z a r e în
D e u n d e şi cum c a d e a c e s t g o l, n e c i a l ă ( r e l u a r e ) . 12,40 S c o a r ţ e ro­
co nt u l o m e n i e i şi s o l i d a r i t ă ţ i i o r g a n i z a t ă
explică im ediat autorul, d u p ă două m â n e ş ti . Film d o c u m e n t a r r e a l i ­
d e art işt ii pl a st ic i a m a t o r i ie şe n i.
p u n c t e : „Za mfir c o n t r o l e a z ă o m i n g e pe z a t d e S tu d io u l d e film Tv. în eo- <
p a r t e a s ti n g ă " . P r o b a b i l c ă a v e a p a l ­ l a b o r a r e cu S a h ia f il m . 13,10 M a - \
N. IRIMESCU tin eu m uz ica l. 13,35 Im a g in i a l e I
p it aţ i i, s ă r a c a m i n g e . D a r e x p e r t i z a lui
nu se d o v e d e ş t e s u f ic i e n tă , a ş a încît po s ib il u lu i - li t e r a t u r a ştiinţifico- \
„Troi î n t o a r c e m i n g e a în c a r e u " , s ă v a ­ Tv fantastică.
rească.
14,00 România
14,30 F ot b al : R a p i d
pito- i
-
d ă d a c ă n - a r e l u m b a g o s a u c i n e ma i
şti e c e . Şi u it e a ş a c a d e go lu l ! Pe U.T.A. (C am pionatul naţional —
un a l t t e r e n s e p e t r e c s c e n e d e n e ­ div izia A ). T r a n sm is iu n e d i r e c t ă
c r e z u t : „B ă lă ci îl d e s c h i d e în d i a g o ­ c ° p e n ţ „ i m a g i n a ţ i a • a r t i s t i c ă " în g î n d i r e a d e la S t a d i o n u l R e pu bl ic i i. 16,20 I
n a l ă p e N e g r i l ă ” (nu s e p r e c i z e a z ă d a ­ şti inţifică a R en a şt e r ii , H a u s e r — „i- C lub ul ti n e r e t u lu i. 17,10 A n to lo ­
c ă l-a înc his la loc) ia r „ B e l d e a n u şu- m a g i n a ţ i a ştiin ţif ic ă", în c r e a ţ i a ar t is ti c ă g i a f ilmulu i p e n t r u co p ii şi t i ­
t e a z ă p u t e r n i c în s tîlpul stî ng a l p o r ­ a quattrocento-ului. Oarecum r ec e n t, n e re t : Tarzan — om u l j u n g l e i . 1
ţii". Şi d in n o u nu s e p r e c i z e a z ă ci n e W i e n e r s e r e f e r ă la i m a g i n a ţ i a a b s o l u t 18,20 Era-n o m ie n o u ă s u te ş a p ­
a fo st m a i t a r e : stîl pul s a u pic iorul ? n e c e sa ră ce rcetătorului ştiinţific. Incît, te. 18,50 S ă p t ă m î n a p o li ti c ă in­
n o s t a l g i a lui A l e x a n d r u S ta rk d u p ă un t e r n ă şi i n t e r n a ţ i o n a l ă . 19,05 E- 1
in v ă ţ ă m î n t c a r e s ă a r u n c e m a i t r a in ic e roi în d r ă g i ţ i d e co p ii : H e id i . ,
punţi în tr e X pl u s y la p ă t r a t şi s f er a 19,30 T e le j u rn a l. 20,00 Te le en c i-
Autori: copiii!
p o e z ie i nu e li psit d e o p o s i b i l ă , v a s t ă
b i b l i o g r a f i e . Din c a r e nu p o a t e
b i n e î n ţ e l e s , nici „Arta d e a ci ti" a lui
lipsi, ! c l o p e d i a . 20,35 Film s e r ia l. Ko-
ja k . 22,10 T e le j u rn a l. 22,20 P a ­
gin i s a ti r ic e d in b i b l i o t e c a m e a .
Emile F a g u e t . P en tru c ă , c e e a c e li s-a Te le r e c it a l O c t a v i a n Co te sc u .
anul
Revi sta
acesta a
„Cronica" organizează
d o u a ediţie a
co n c u rs u l u i A u to ri : c o p iii !, c o n ­
r e p r o ş a t în e m is iu n e m a n u a l e l o r ş c o l a r e
şi c e e a c e le - a u r e p r o ş a t a u t o r ii m a n u a ­
lelor ş c o l a r e u n o r c a d r e d i d a c t i c e e s t e b a ­
Î D UM IN ICA , 3 APRILIE
curs i n i ţi a t în v e d e r e a d e z v o l­ n a l a m e d i e r e o p e r a t ă , un eo r i , în ş c o a l ă în­ 8,00 Tot î n a i n t e ! 8,50 Film s e ­
tă rii c r e a ţ i e i li te r a r- a r ti s ti ce , a tr e c r e a ţ j a l i t e r a r ă şi vi rt u al ul iub it o r d e ria l p e n t r u cop ii . To a te p î n z e l e ,
p ro m o v ă r ii s pi rit u lu i m i l i t a n t r e ­ li t e r a t u r ă . F a p t mai m u lt d e c î t e v i d e n t su s ! 9,45 P en tru căm inul dv.
v o lu ţ io n a r , a e d u c ă r i i şi cu l ti v ă ­ atunci^ cî nd „ S a r a p e d e a l " p o a t e fi re- 10,00 V ia ţ a s a tu l u i. 11,50 Bucu­
rii la co p ii a d r a g o s t e i p en tr u s tr în s ă, în c a r t e , la s i m p l a a n e c d o t i c ă a riile muzicii. 12,30 D e s t r a j ă p a ­
frumos. unui El c a r e o a ş t e a p t ă p e Ea s u b un triei. 13,00 Telex. A lb u m d u m i ­
S e a d m i t în co n c u r s d e s e n e , c o p a c . Elevii a n c h e t a ţ i în c a d r u l e m i ­ nic al. 15,00 Tenis, d u b l u b ă r b a ţ i :
po ez ii, poves ti ri, s ch iţ e, portrete siunii a u f ă c u t mul t m a i s u g e s ti v e p r e ­ llie N ă s t a s e , J a n K od es — M a ­
l i te r a r e , r e p o r t a j e , interviuri. Lu­ z e n tă r i şi m i n i e x e g e z e a l e u n o r lucrări nu el O r a n t e s , J u a n G i s b e r t . 16,30
s crii torilor d in laşi , Teofil Vîlcu, d i r e c ­ c r ă r i l e vor o g l i n d i tr e cu tu l g l o ­ li te r a re , d e m e r s u r i pl i n e d e s e n s i b i l i t a t e , Drum d e glo rii. 17,50 C s e p e l —
tor a l Te at ru lu i N a ţ i o n a l , p r e c u m şi o rios d e lu p t ă a l n e a m u l u i , d r a ­ t o a t e la un a p r e c i a b i l nivel d e int eli­ in s ul a uz i n ă . 18,10 Film s er ia l.
reprezentantă a p io n i er il o r . Criticul şi g o s t e a f ie r b in te f a ţ ă d e p a t r ie , g e n ţ ă p o e t i c ă . De ci , s e p o a t e . Au s pus -o Din t a i n e l e m ă r il o r . 19,00 Micul 1
istoricul li te r a r Cons t. C i o p r a g a a vor­ e c r a n p e n t r u cei mici. 19,20 1001
p a r t i d şi p o p o r , f r u m u s e ţ il e g e ­ in r e s p e c t iv a em isiune c a d re didactice
bit a p o i d e s p r e v i a ţ a şi o p e r a p o e t u lu i n e r o a s e i n a t u r i a ţă rii n o a s t r e , şi scriitori, sportivi, ce rcetători ştii nţi­ de seri. 19,30 T e le j u rn a l. 19,50
şi t r a d u c ă t o r u l u i G e o r g e L e sn e a. M u lţ u ­ Oam enii p ă m în tu l u i. 20,20 Film
p r e z e n tu l nos tru lu m in o s cu bi­ fici, unii cu m e l a n c o l i c a a d u c e r e a m i n ­
m in d c uv in te lo r c a l d e ce i-au fo s t a d r e ­ r u in ţ e le , ero ii şi f a p t e l e s a l e t e a pr o f e s o r u lu i , prin cuvî ntul c ă r u i a ar t is ti c : D uel în Pacific. Prod,
s a t e , G e o r g e L e sn e a şi-a e x p r i m a t r ec u­ a stud , a m e r i c a n e . P r e m i e r ă p e
s em n i f ic at iv e, e f e r v e s c e n ţ a vieţii l i te r a tu r a c ă p ă t a nu ştiu c e m a g i c ă for­
n o ş ti n ţ a p e n t r u c o n d i ţi i le d e v i a ţ ă şi p io n i e r e ş ti , mo d ul în c a r e m u n ­ ţ ă d e a s ă d i în ini m ă a u r e o l e l e m e d i ­ ţ a r ă . 21,45 Concert de seară.
22,15 T e le j u r n a l. Spo rt.
d e c r e a ţ i e c e i-au fo st o f er i te d e p a r t id c e s c şi în v a ţ ă co p i ii R o m â n ie i at '® * p o e t i c e şi a l e avî nt u ril or . D ar ,
şi d e s ta t. M a n i f e s t a r e a o m a g i a l ă s-a s o c ia li s te , p a r t i c i p a r e a lor n e m ij ­ d u p ă el, un a l t p r of es or , c o r e c t şi LUNI, 4 APRILIE
î n c h e i a t cu p r e z e n t a r e a volu mu lui a n t o ­ loc ită la înfăptuirea h o tă r ir il o r sc ru pu lo s, d a r f ă r ă n e c e s a r a d o t a ţ i e etc.
log ic e d i t a t d e „ J u n i m e a " şi d e micro- C o n g r e s u lu i a l X l-lea, a P r o g r a ­ et c. etc. 16,00 Telex. 16,05 Im a g in i din
r e ci ta lu l din p o e z ia lui G e o r g e Le sn e a, mului p a r t id u lu i . D e c e un a l t p r o f e s o r şi nu înt ot­ S e n e g a l . 16,15 „ C a eroi i din b a ­
s u s ţ in u t d e Teofil Vîlcu, A d i n a P o p a şi
C o n s t a n t i n P o p a d e la Tea tru l N a ţ i o n a l .
Luc răr ile, a p a r ţ i n î n d co p ii lo r
în tr e 8 şi 15 a n i , vor fi e x p e d i a ­
d e a u n a PROFES OR UL ?
întrebare valabilă nu n u m a i p en tr u
l a d e " — P r o g r a m c o r a l . 16,30 E-
m i si u ne în li m b a m a g h i a r ă . 19,00
t e p î n ă la d a t a d e 5 m a i 1977, li te r a tu r ă . D eş i, d u p ă cum s e p a r e , aic i Cadran m o n d i a l . 19,20 1001 d e
pe adresa : R e v is ta „ C ronica", r ă s p u n s u l a r im pl ic a o a r e c a r e u r g e n ţ ă . se ri. 19,30 T e le j u rn a l. 19,50 P a ­
român s tr a d a V a s ile A le c s a n d r i, nr. 8, P en tru a nu l ă s a n e d e z v o l t a t e şi n e a n ­ no r a m ic . 20,30 C întarea Româ­
Cine răspunde? la ş i, c o d ■ 6600, cu m enţiunea t r e n a t e a r i p i l e f a n t e z ie i. F ă r ă d e c a r e niei. 21,05 P u b li c it a te . 21,10 Ro-
C o n cu rsu l „A u to ri : c o p iii /". nu se p o a t e . N ic ă ie r i. D a r m a i a l e s în m a n - f o il e t o n . S u b s te l e . 22,00 j
Luc răr ile p r e m i a t e vor fi p u ­ e p o c a r evo lu ţie i tehn ico -ş ti inţ if ice . M uz ic ă u ş o a r ă r o m â n e a s c ă . 22,20
In c a d r u l ru bricii s a l e d in „ S ă p t ă m î - b l i c a t e în n u m ă r u l d e d i c a t Zilei T e le j u rn a l. |
na", (Nr. 329/25 m a r t i e 1977), criticul i n t e r n a ţ i o n a l e a co p il u lu i. AI. I, FRIDUŞ
Din u Ş ă r a r u e v i d e n ţ i a z ă c u r a j o s o d o ­ MARŢI. 5 APRILIE
l e a n ţ ă c a r e c o n s ti tu ie u n eo r i un motiv
d e t r i s t e ţe şi d e s c u r a j a r e p e n t r u ac to r i,
S trad a 9,00 T e l e ş c o a l ă . 10,00 R o m â n ie ,
ţ a r ă d e d o r . Em isiune d e cîn-
în f u n cţ ie d e d i v e r s e l e îm p r e ju r ă r i din tece. 10,20 A n t o l o g i a filmului
Elenei v i a ţ a t e a t r e l o r . „N im ic nu e s t e m a i trist p e n t r u Copii şi t i n e r e t ( r e l u a r e ) :
— a r a t ă Dinu S ă r a r u — m a i d r a m a t i c , în cîteva cuvinte Iepurele T a r za n, om u l j u n g l e i . 11,25 N o ­
m a i sfî şie to r p e n t r u cel c a r e c u n o a ş t e şi iu­ b l e ţ e a un ei m e se r ii . 11,35 Telex.
b e ş t e l u m e a a c to r il o r decît un actor 16,00 Telex. 16,05 Teleşcoală. i
c a r e m e r it a şi n -a j u c a t rolul c a r e l-ar ■ La s ă r b ă t o a r e a „C o n v o rb ir ilo r Lite­ In n u v e l a nr. o p t d in P ă ş u n ile R a iu ­ 16,35 Curs de li m b ă engleză.
fi î n ă l ţ a t ( . . . ) şi el ş ti e a c e s t lucru rare” ( d a t a prim ei a p a r i ţ i i : 1 martie lu i, d o m n i ş o a r a Molly M o r g a n , n o u a 17,05 A te n ţ ie la. .. neatenţie !
şi el şti e c ă ti m p u l a t r e c u t n e c r u ţ ă t o r 1867) s e în t îl n e sc în ult imu l n u m ă r n u­ profesoară, cob o a ră pe în t u n e r ic din 17,20 Vîr stel e pe l ic ul ei . 18,05
p e lî n g ă el şi el şti e c ă , p o a t e , o c a ­ m e r o a s e c o n d e i e , î n c e r c în d c a r a c t e r i z ă r i tr e n la S a l i n a s şi s e u r c ă în a u t o b u z u l M u lt e du lc e . 18,25 Lecţii Tv.
r ie ră d e g lo r i e s-a sti n s .. ." D is tri b u ţi il e c o m p e t e n t e cu privi re la a p o r t u l şi locul c a r e s-o d u c ă s p r e c ă t u n . N u m a i e a şi p en tr u luc ră to rii d in a g r i c u l t u r ă .
re­ - ş a b l o n , f ă c u t e d u p ă criter iul m a x im e i revistei j u n i m is te în p e i s a j u l l i te r a r ro­ şo ferul. în ti m p c e f a t a î n t r e b ă cum 18,50 î n t r e b ă r i şi r ăs p u n s u r i.
c o m o d i t ă ţ i su b ie c ti v e , c r e e a z ă , în m a r e m â n e s c . D in tr e a c e s t e c o l a b o r ă r i f es ti­ a r p u t e a a j u n g e d e la a u t o s t r a d ă p î n ă 19,20 1001 d e seri. 19,30 T e le ­
m ăsură, a s e m e n e a neajunsuri. C ee a ce ve, s u b li n i e m e m o ţ i o n a n t a e v o c a r e a l a ­ la P ă ş u n i l e Ra iu lu i, şo fe ru l tr e c u p e s t e j u r n a l. 19,50 La o r d i n e a zilei.
nu n e i n d i c ă , î n s ă , criticul, în a rt ic o lu l şului d i n t o t d e a u n a sem nată de G eo tru p ul lă ţi t p e ş o s e a a l un ui ie p u r e , 20,00 S e a r ă d e t e a t r u : V ol p o n e.
s ă u , e s t e to c m a i s o lu ţi a a c e s t e i vechi B o g za şi, în a c e s t c a d r u , a lui S a d o - lă sî n d s ă s e v a d ă o a r e c a r e s a ti s f a c ţi e , A daptare de M ihnea Gheorghiu
p r o b l e m e . C in e r ă s p u n d e , d ec i în ul t im ă veanu — „iată ceva despre c a re aş pu­ d a r i m e d i a t s e şi s cu ză : Eu nu-i c a lc după Ben J o n s o n . 21,35 „1907”
a n a l i z ă , d e s u b u t i l i z a r e a c h i a r şi a u- t e a scrie, c a r e m ă u m p l e încă o d a t ă d e c î t ^ d a c ă sî n t morţi. P e în t un er ic , d a c ă S p e c t a c o l d e b a l e t . 21,50 O r iz o n t
nor in te r p r eţ i d e v er i f ic a t ă v a l o a r e ? S ă d e o ş ti u t ă şi n e t o c i t ă e m o ţ i e , mai a l e s se z ă p ă c e s c în lu m in a far u ril or , c a u t tehnico- şti inţ if ic. 22,20 T e le j u rn a l.
c r e d e m c ă o b s e r v a ţ i a lui Din u S ă r a r u — c în d m ă g î n d e s c , şi nu-mi v in e s ă c r e d , să-i oc ol es c.
d e c ur în d d i r e c to r a l T e at r u lu i Mic — c ă p e s t e trei a n i s e vor îm pli ni o s u tă Jo hn S t e i n b e c k vr ea s ă a r a t e cî t d e I MIERCURI, 6 APRILIE
c o n s ti tu ie şi un p u n c t p r o g r a m a t i c , — d e a n i d e la n a ş t e r e a lui S a d o v e a n u , a î n c u r a j a t o r îşi î n c e p e Molly M o r g a n c a ­
şi nu n u m a i p e n t r u s in e, ci şi p e n t r u c ă ru i m î n ă o m a i s im t în p a l m a m e a , 9,00 Teleşcoală. 10,00 T e at ru
r ie r a. D a r a s ta - i a l t ă c h e s t iu n e . Tv. ( r e l u a r e ) . V o lp o n e . 11,40 în ­
a l ţi d ir e ct o r i ? cu t o a t ă c ă l d u r a şi b l î n d e ţ â a ei, cu
t o a t ă c ă l d u r a şi b l î n d e ţ e a M o ld o v ei .. ." .
Mi-am a d u s a m i n t e d e a c e s t î n c e p u t trebări şi r ă s p u n s u r i. 12,20 Te ­
d e n u v e l ă a s e a r ă , c î n d m ă a f l a m în lex. 15,10 M a t i n e u de v acanţă
■ D e „z iu a m o n d i a l ă a t e a t r u l u i " (27 d r e a p t a d e l i c a t u l u i m e u a m i c Z, c a r e
Stîlpuf sau piciorul? m a r t i e ) , R a d u B e l i g a n , p r e ş e d i n t e l e In­ m ă in v it as e la o ie şir e cu m a ş i n a d i n ­
(Blîndul B e n ) . 16,00 Telex. 16,05
T e l e ş c o a l ă . 16,30 F ot b al : R o m â ­
stitu tul ui i n t e r n a ţ i o n a l d e t e a t r u , a s e m ­
n a t m e s a j u l d i f u z a t tu t u r o r c e n t r e l o r n a ­
c o l o d e A g r o n o m ie . ni a — P o lo n ia . în p a u z ă : e m i­
Era s e n in , e r a lu n ă , şi nu refuz p e s i u n e a La v o la n . 18,20 T r a g e r e a
A r e î n c e p u t c a m p i o n a t u l d e f o t b a l şi ţ i o n a l e a l e I.T.I. şi d in c a r e r e p r o d u c e m : nim en i c î n d e s e n i n şi e l u n ă şi cî nd
„S e ştie , d e m n i t a t e a o m e n e a s c ă a o b ­ pronoexpres. 18,30 T e le cr o n i ca
o d a t ă cu el s- a r e l a n s a t , p e o a r i e d in e v o r b a s ă ies p e n t r u o c l i p ă din for­
ţi n u t în t e a t r u u n a d in p r i m e l e ei m ă r ­ pentru p io ni er i. 18,50 O o p e r ă
ce în c e mai l a r g ă , le ct ur a z ia r u lu i fo ta or a ş u lu i . Ş o s e a li niştită, r a d i o u l cli­
S p o r tu l, c a r e p o a t e fi ci ti t d in nou p e turii. Un d o c u m e n t im p r es cr ip ti bi l al rem arcabilă în d e z v o l t a r e a gîn-
p o ci n d, p e m a r g in i, în lu m in a far u ril or , dirii m a r xi s te în R o m â n i a : N eo -
orizontală, după sc u r ta experienţă pe lu p t ei ei îm p o tr iv a v io l en ţe i şi s u b j u g ă ­ pie rsici înfloriţi.
rii". H In cu rs d e p r e g ă t i r e la e d i t u r a i o b â g i a d e C. D o b r o g e a n u - G h e -
v e r t ic a l ă . D a r o ric um l-ai citi, S p o r tu l A a p ă r u t un ie p u r e . A vru t s ă t r e a c ă
nu s e d e z m in t e , el îţi d ă , d i r e c t s au Eminescu volu mu l „ N o u ă p e n t r u e t e r n i t a ­ r e a . 19,20 1001 d e seri. 19,30 Te ­
ş o s e a u a , s-a z ă p ă c i t şi a lu a t-o n ă u c le ju r na l . 19,50 Re flector. 20,15
ind ir ec t, r ă s p u n s u r i la p r o b l e m e l e v it a ­ te " c a r e va c u p r i n d e n o t e b i b l io g r a f i c e , î n a i n t e a m a şin ii. Z a a c c e l e r a t , a înc his
le şi s p i n o a s e a l e sp o rtu lu i. Din c r o ­ f r a g m e n t e li te r a re , p o r tr e te , am in ti r i, m a ­ T e l e c i n e m a t e c a : Liubov l a r o v a i a .
r a d i o u l, şi-a a t i n s sc ur t m u s t a ţ a n e a g r ă , * Pr od, a s tu d. sov. 21,55 Publi-
nic ile la p r im a e t a p ă a ret ur u lu i c a m ­ n u sc ris e, fo to g r a fi i i n e d i t e a l e ce lo r s-a a p l e c a t s p r e p ar br i z, m- am a p l e c a t
p io n a tu lu i d e f o t b a l se p o a t e d e s p r i n d e n o u ă scriitori d i s p ă r u ţ i în n o a p t e a d e I c i t a t e . 22,00 C în t ă lva Za n ic h i.
şi eu . I e p u r e l e r u p e a pă m în tu l . \ 22,20 Te le j u rn a l.
d e s tu l d e c l a r d e c e f o t b a l u l n o str u nu 4 m a r ti e . ■ Pr int re ultimii d i s p ă r u ţ i îi — Crezi că -l a j u n g i ? l-am în t r e b a t .
e s t e c o m pe ti tiv p e p l a n i n t e r n a ţ i o n a l : a f l ă m p e p r o f es o r u l A n d r ei O ţ e t e a , p e Z î m b e a şi îşi a t i n g e a d e s m u s t a ţ a . ţ JOI, 7 APRILIE
p e n t r u c ă ju c ăt o r i i a u cu totul a l t e în­ violonistul şi diri jor ul M ir c e a Bîr sa n şi Cîn d a pr in s b r e ş ă în g a r d u l viu, ie­
d el e tn i c ir i, d e c î t c e l e p e c a r e t r e b u i e să p e te n o r u l C o n s ta n t in S tr o es cu . Istoricul p u r e l e a z b u r a t p e s t e ş a n ţ şi a d i s p ă ­ 16,00 Telex. 16,05 T e l e ş c o a l ă .
le a i b ă un f o t b a l i s t în t e r e n , l a t ă , s p r e
e x e m p l u : „ l o r d ă n e s c u , servit d e D u m i­
tru, s e r o t e ş t e în c a r e u " . A ş a d a r , D u ­
A n d r ei O ţ e t e a a fost p r o f e s o r la U n i­
v e r s i t a t e a d in laşi şi d i r e c t o r a l N a ţ i o ­
n a l u lu i i e ş e a n într-o perioadă grea,
r u t în în t un er ic ...
Am r u l a t a p o i înc et , n e - a m întors
sp re oraş, a m deschis radioul, se a u z e a
1 16,35 Curs d e li m b a r u s ă . 16,05
Em isiune d e ş ti in ţă : O c e a n u l şi
v i a ţ a . 17,35 R e p o r t a j pe glob :
mitru o f a c e p e o s p ă t a r u l ia r l o r d ă n e s ­ M ir c e a Bîr sa n a fost d i r e c t o r al C o n s e r ­ o mu zi că u n d u i t ă d e d e p ă r t ă r i l e lumii, R epere braziliene. 18,00 Inter­
cu p e c o n s u m a t o r u l mo ft ur os ( d a c ă nu v at o r u lu i şi a l Fil a rm o n ic ii i e ş e n e , iar e u n u m ă r a m pie rsicii a l b i , el şi-a a - pr eţi virtuozi : D av id O h a n e s i a n .
cum va ce i do i s e j u c a u d e - a b a b a - o a r - Con st. S tr o es cu a c î n t a t p e s c e n a ie ­ p rin s r e p e d e un K ent şi m -a î n t r e b a t ; 18,30 R om ânia p i t o r e a s c ă . 19,00
b a ) . „G olu l victoriei c a d e în min. 65". ş e a n ă . N e î n t r e c u t in t e r p r e t al lie d u lu i, — M îin e d i m i n e a ţ ă m ă d u c la vînă- Zi ua m o n d i a l ă a s ă n ă t ă ţ i i . 19,20
t o a r e , nu vii şi tu ? 1001 d e seri. 19,30 T e le j u rn a l.
— Nţ ! T r e b u ie s ă p l e c la P ă ş u n il e 19,50 La o r d i n e a zilei. 20,00 O r a
Ra iului. t i n e r e t u lu i. 20,40 T e a tr u sc ur t :
— Unde ? ! His tri on d e M ih a i Emin es cu.
Val G H E O R G H I U 21,30 Din m a r ş u r i le independen­
ţe i. 21,45 M e r i d i a n e c u l tu r a l e .
Scor şi spectacol Afiş
22,20 T e le j u rn a l.
VINERI, 8 APRILIE
FILARMONICA „M O LD OV A " IAŞI. Vi­ 9,00 Teleşcoală. 10,00 Te le ci ­
a d e v ă ra t greşită ? R ăspunsul îl v or da în m od sigur n eri, 1 a p r i l i e , o r a 20,30, la C a s a t i n e ­ n em ateca (reluare) 11,40 Pe
s tr u n e d e v i o a r ă . 11,55 Telex.
în tîln irile viitoare. re tu lu i : C o n c e r t sim fo ni c „Integrala
simfo ni ilo r d e B e e t h o v e n " (S im fo ni a a 15,10 M a t i n e u d e v a c a n ţ ă : Blîn­
D ar cel m ai frum os spectacol sportiv in te rn a ţio n a l Vl-a, sim f o n i a a Vlll-a) Dirijor Ion dul Ben. 16,00 Telex. 16,05 Tele- (
al săp tăm în ii tre c u te a fost m eciul de h a n d b al d in tre Bac iu. scoală. 16,35 Curs d e li m b a
S teau a şi echipa daneză KFUM F red ericia, meci dis­ franceză. 17,00 Em isi un e în
p u ta t în c a d ru l sem ifinalei Cupei cam pionilor e u ro ­ TEATRUL PENTRU COPII Şl TINERET. limba ge rm a n ă . 18,50 Tragerea
peni. O a d e v ă ra tă d em o n straţie de v irtu o zitate, de in ­ S î m b ă t ă , 2 a p r i l i e , o r a 9,00 : A lb ă c a loto . 19,00 Noi f e m e il e . 19,20
z ă p a d a ( C ă m in u l cu l tu r a l Tomeşti) ; ora 1001 d e seri. 19,30 T e le j u r n a l.
sp iraţie, de p erfecţiu n e teh n ică şi de v oinţă ne-au fă ­ 19,50 O a m e n i şi r e c o l te . 20,10
cut ju c ă to rii stelişti, care au re u şit — la c ap ătu l unui 12,00 : A lb ă c a z ă p a d a ( C ă m in u l cul­
t u r a l H o l b o c a ) ; o r a 12,00 : B in g B a n g Ancheta s o c i a l ă : La di s p o z i ţi a
m eci splendid — să depăşească u n a d v e rsa r viguros şi B in g ( C a s a d e c u l t u r ă a ti n e r e t u lu i şi d u m n e a v o a s t r ă . 20,45 Film a r t i s ­
fo arte decis să obţină un scor cît m ai strîn s. F ă ră cele s t u d e n ţ i l o r ) . D u m in i c ă , 3 a p r î i i e , o r a 11,00: tic : Ro ndu l. P ro d, a s tu d, fr an c.
cîteva m in u te de re la x a re d in sp re fin alu l partid ei, Joc la s o a re ( C a s a d e c u l t u r ă a t i n e r e ­ 22,20 Te le j u rn a l.
Steaua ş i-a r fi p u tu t a sig u ra o d iferen ţă de g oluri mai tul ui şi s t u d e n ţ il o r ) : o r a 15,00 : Un SIMBATA, 9 APRILIE
confortabilă, care s-o scutească de g riji p e n tru m e­ y a n k e u la c u r te a r e g e lu i A rth u r ( C a s a
ciul re tu r de la sfîrşitu l acestei săptăm îni. Sigur că d e c u l tu r ă a ti n e r e t u lu i şi s tu d e n ţ i l o r ) . 12,00 Telex. 12,05 M uz ic a d e ­
Luni, 4 a p r i l i e , o r a 10,30: Joc la so a re ce n iu lu i o p t. 12,30 Bistriţa N ă-
p e n tru a-şi asig u ra calificarea în fin ala p restigioasei ( C a s a d e c u l t u r ă a ti n e r e t u lu i şi s tu ­ săud, străveche vatră cu viitor
com petiţii europene, steliştii tre b u ie să joace excelent d e n ţ i l o r ) . M ar ţi , 5 a p r i l i e , o r a 10,30 : d e aur. 13,00 Anchetă socială
şi pe te re n u l echipei daneze. S u p erio rita te a lor te h n i­ Joc la s o a r e ( C a s a d e c u l t u r ă a t i n e ­ ( r e l u a r e ) . 13.35 M a t i n e u mu zi cal .
că, fantezia, jocul com binativ de o m are fru m u seţe şi r et u lu i şi s t u d e n ţ i l o r ) . M ier cu ri, 6 a- 13,55 l o a n S lavici. 15,00 M a g a ­
eficacitate se va opune încă o d ată stilu lu i de joc m ai pr il ie, o r a 11,00 : C a p ra cu tr e i Iezi zin sportiv. 16,20 Cl ub ul ti n e r e t u -
aspru, m ai d irect, d a r n u m ai p u ţin eficace, al m asivi­ ( C ăm in ul c u l tu r a l C l u r e a ) . lui. 17,10 A n t o l o g i a filmului p e n ­
lo r han d b alişti danezi. C ealaltă sem ifinală a d esem nat tru cop ii şi t i n e r e t : T a r z a n , o-
d re p t câştigătoare Ţ.S.K.A. Moscova, o altă echipă m a­ mul j u n g l e i . 18,30 E s a tu l fru ct
în a r b o r e l e tă r ii . Em isi un e d e
sivă, cu joc aspru, în care p rim a g rijă este eficacita­ ver suri. 18,50 S ă p t ă m î n a ^ po li ti c ă
tea. Echipa n o astră are, aşad ar, nu num ai sarcin a să Semnatarii materialelor din in t e r n ă si internaţională. 19,05
lu p te p e n tru cucerirea tro feu lu i, ci şi p e n tru a p ă ra re a H e id i . 19,30 T e le j u rn a l. 19,50 Te-
stilu lu i său de joc, spectaculos, com binativ, în cîn tăto r acest număr depun dreptu­ l e e n c i c l o p e d i a . 20,35 Koţak. 21,25
— aşa cum n e -a a ră ta t că o poate face, în splendida d e­ rile lor de autor în «Con­ A u t o g r a f e sa ti r ic e . 22,10 Te le j u r ­
tul 1977я na l . Sp or t. 22,35 P a r a d a s u c c e s e ­
m o n straţie de h an d b al d e sîm bătă seara.
lor. ,
INTERIM
cronica • 9
 onflictul d in tre im p eriu l ţa rist cerită ie ri după apusul s o a r e lu i...
şi Im p e riu l turcesc a in te re sa t S eptem brie 14. Am p ă ră s it cîm pul
m ult ţă rile din occidentul e u ro ­ de b ătălie ie ri la am iază. Cele două M uzeele Limei
pean. U n im perialism în ascen­
siune şi un im perialism în deca-
enţă m odificau echilibrul de fo rţe şi
m en inţau in terese d ivergente.
PLEVNA re d u te c u cerite de g e n e ra lu l Skobeleff
luni se a ra n -a u fo st p ă stra te decît
2 4 de o r e ... L -am v ăzu t din nou, seara
în co rtu l său. E ra p e rfe c t calm . M i-a
>incolo insă de jocul diplom atic şi de spus : „Am făc u t to t ce se p u tea face. DilU
M ai m u lt n -aş putea. D etaşam en tu l • , . m u u *r V im presionante P n n o rig in alitatea, bogăţia şi
u re n tele de opinie, O ccidentul, p en tru
-şi da seam a de calitatea celor două
orţe a rm ate în luptă, a trim is pe cele
ouă fro n tu ri (cel din Caucaz şi cel
-1877 m eu este ju m ă ta te d istru s ; reg im en te­
le m ele n u m ai ex istă ; n u m i-a r ă ­
m as nici u n o fiţer ; n u m i-a u trim is
nici u n a ju to r şi am p ie rd u t tre i tu ­
v arie ta te a m a terialu lu i care se oferă p riv irii, clasificat riguros
după toate regulile scrise şi n escrise ale ştiin ţei si ale
a rte i m uzicale. N um ai en u m erarea lo r a r um ple cîteva pa-
rini',.. 2u l .dl^ tre i e r n a i im p o rtan te este, desigur, Museo N a­
tio n a l de A ntropologia y A rqüeologia care a trag e zilnic vizita-
in B ulgaria) num eroşi corespondenţi n u ri“.
le presă şi observatori m ilitari. S eptem brie 14. îm i scrie din P o ra ­ D°er l r a r n Pie» ° a te coni in e n te lf> dornici să vadă piesele originale
dim , din se a ra de 12... R ed u ta G riv iţa p e care le cunosc, de pe cind erau copii, după rep ro d u cerile
In rîn d u rile care urm ează vom da 1 000. D in esco rta im p erială 200. P ri­
îtev a e x tra se din re p o rta je le şi ra - a căzut ie ri se a ra în fa ţa b ra v u rii ho- dlp .m anualele Şcolare şi din album e istorice si de
m a şi a doua div., ro m ân eşti, 4 000. m? 1 1™P°r .t 1a n te m ă rtu rii din această lungă perioadă
lo artele u n o r corespondenţi englezi, T otalu l cav aleriei 10 000. Să m ai adaugă tă rîte a R om ânilor. L a o ra 2,30 red u ta
a fost ata c a tă de două b rig ăzi ro m â­ "i n f ler.uUlt-u n or Prem caşe - începînd cu p rim a cunos­
idunate şi tip ă rite la Leipzig, în an u l 250 tu n u ri de cîm p şi 20 de asediu de neşti, av în d fiecare p a tru b atalio an e cuta, n u m ita C havin (cu exponate d atîn d de acum 1300 de ani
878* şi, ca in tro d u cere, un c ita t din 15 c e n tim e tri... R om ânii n u au fost şi de tre i batalio an e ru seşti. Rom ânii i.e.n.), trecin d p rin cu ltu ra P u carâ şi p rin c u ltu ra N aca, asim i­
S u v enire din C am pania B ulgaria încă serios an g aja ţi, d a r su n t în bune au a ta c a t d in sp re e st şi sud-est, ru şii la to a re a celor p reced en te — şi ale cu ltu rii Inka, a incaşilor,
177—878 ale g en eralu lu i C ern ât: „La condiţii şi p lin i de avînit. C om andantul d in sp re sud şi sud-vest. A tacul a fost t “ Ltmai- lm P resionantă în tre toate, a cărei ascensiune a fost re-
n cep u tu l lunei august 1877, fiind M i- lo r este g en eralu l C ern ât, fost m inis­ d a t în felu l u rm ă to r : în tîi o linie de la Tif/nhPsfîn nA iŞ U/ ere cre a to a re ’ de in v azia spaniolă începută
puşcaşi ce p ro te ja u pe soldaţii care la T um bes in 1532 (cea m ai m are crim a din isto ria cu ltu rii um a-
listru de Resbel, m -a în să rc in a t P rin - tr u de râsboi, u n o fiţer cu o m are u f ’ iiUrn ° considera istoricii contem porani). A tît rep re z e n tă rile
:ipele D om nitor C arol să tre c D u n ărea faim ă de b u n o rg a n iz a to r... Poziţia căra u scări, coşuri de nuiele şi snopi
de crengi (gabioane şi fascine). U rm a a , ^ n u Fa . a l e . anim alelor (îndeosebi m arine), antropom orfi-
si să m ă duc la c a rtie ru l M arelu i Duce tu rcească opusă secto ru lu i rom ânesc ’ fU*Ş L gurinele care, p rin atitu d in i, p rin exp resia corpu-
apoi linia a doua p e n tru a ta c şi a tre ia
Sicolae să m ă înţeleg asu p ra tre c e re i este cea m ai p u tern ică a tît p rin n a ­ linie p e n tru a susţine a ta c u l... La 2,30 hTi’i i L * 1’ a p n v ,1.rA1° r > p ,r m g estu ri şi p rin îm brăcăm inte, sim ­
arm atei noastre în aju to ru l lor. Cum tu ra ei cît şi p rin în tă ritu rile care m. atac u l a fo st d at de r o m â n i... d a r bolizează p erso n alităţi, clase sociale, d ivinităţi, ocupaţii (răz­
m -au văzut Ducele, m -au lu a t în b ra ­ i s-a u f ă c u t B a t e r i i l e ro m ân eşti din au fost resp in şi şi tru p e le , cu excepţia boinici p reo ţi, ţa ra n i, fu n cţio n ari etc.), sem ne ale bolilor ges-
flan cu l d re p t al ru şilo r a u fost îm p in ­ a două com panii care au răm as p en ­ tu ri cotidiene în crem en ite în clipa cea m ai expresivă, toate e x ­
ţe şi m i-au zis : „Vous tom bez comm e se în ain te în co n tra re d u te i G riv iţa
la P ro vidence“. P rim im to ate condiţii­ tru a ţin e re d u ta sub u n foc continuu, p rim a, cu o cla rita te neobişnuită, stru c tu ra u n o r colectivităţi
care este acum a asediată, cu focul tu ­ au fost re tra se . La 5,30 p.m. atac u l a ~ t° rgam Zate PCJ fect ** sigure de ro stu l lor în lu m e f ргесш п
le vo astre, num ai v en iţi m ai curînd. n u rilo r d in sp re n o rd -e st şi sud... N e- fost re lu a t de c ă tre u n b ata lio n de m i­ 4 , 1° f 5Аге, se în d re p ta spre perfecţiune. A m ple dioram e lo-
F ap tele ra p o rta te de corespondenţi fiind posibil să observe u n în tre g fro n t liţie rom ânească u rm a t de două b a ta ­ fldel origm.ea ŞT .precizează destin aţia in iţială a obiec-
p oartă data re d actării sau ex p ed ie rii de lărgim ea acestuia, un corespondent lioane ru seşti. R eduta a fost de data A ?1. din .m uzeu; O riginalitatea (adeseori, ch iar unicitatea), va­
lor şi nu exact d ata evenim entelor. alege u n p u n ct pe care îl crede m ai aceasta cu cerită şi tu rc ii s-au re tra s rietatea şi n u m ăru l im presionant al pieselor arheologice — in
C ondiţiile în care îşi e x ercita u p ro ­ in teresa n t. Ţ ăran ii din satu l G riviţa, în tr-o altă re d u tă m ai m ică, situ ată la acelaşi tim p opere de a rtă - expuse fac din Museo N atio n al de
fesia erau fo a rte grele şi v ia ţa lo r m în v îlceaua lor, p rin tre b a te rii, cu şue- n o rd u l celei cap tu rate. S -a v ăzu t însă A n tro p d o g m у A rgueologia din Lim a, unul d in tre cele m ai im -
im ediat că n u se v a p u te a p ă stra fără p o rtan te m uzee din lum e.
p e rm an en t pericol. U nii s-au îm bol­ ra tu l obuzelor pe d easu p ra capetelor,
n ăv it din cauza clim atului, u n ii au fost îsi dau silin ţa să tre e re orzul, pe o a lte fo rţe şi s-au trim is im ed iat a lte . , clat?irea vecină cu acest m uzeu, c h ia r în casa în care au
p latfo rm ă p rim itiv ă, din p ăm în t bine tre i b atalio an e de rom âni, cu o b aterie locuit, m ai Intui, g en eralu l San M artin si, apoi, oe] su p ran u m it
ră n iţi, ia r a lţii au m u rit din cauza r ă ­ de a rtile rie , d a r din cauza ceţii au „N apoleonul A m ericii L atin e“, m arele Sim ön B olivaT s ta rim
nilor. b ătu t. B ărb a ţii în to rc paiele, ia r fem ei­ şi înţelegem sp iritu l constituirii statu lu i lib er si in dependent
le conduc caii m ă ru n ţi in tr-u n ocol p ie rd u t d ru m u l şi tu rc ii rev en in d la
S eptem brie 1. în u rm a re c e n te i şi atac a u re c u c e rit re d u ta . A (urmat Reru. Zona m care este am p lasat Museo N acional de H istoria
fă ră sfîrşit. Stoicism , fatalism , in d ife­ se num eşte Pueblo L ib re şi străzile învecinate p o artă num ele
scu rtei vizite pe care P rin ţu l C arol al im ediat u n al .treilea a tac şi pe la
R om âniei a făcut-o la m arele c a rtie r re n ţă , o ri d isp e ra re ; cum s-o num im ? 7 p.m. s-a re in tra t în stă p în ire a ei g en eralilo r lui San M artin şi ai lui Sim on B olivar. E ste o dum i­
C îteva tu n u ri ro m ân eşti tra g fă ră în ­ definitivă. De cîteva o ri în tim p u l nica în so rita, cu cer c u ra t şi a e r cald. P rivesc îndelung, îm p reu -
im p erial a fost in v e stit ou com anda ceta re în re d u ta G riviţa.
a rm atei ruso-rom âne în fa ţa P levnei, nopţii tu rc ii au rev e n it cu strig ă te de n?rtnUHUinnn ta ra ! m p de ţia e ri, p o rtre te le g en eralilo r eliberatori,
S eptem brie 10. M arele Duce şi p rin ­ „A lah“, d a r n u au d a t u n a ta c serios. p ictu ri în faţişm d scene din luptele cele m ai im portante, biroul
ia r g e n eralu l Z otoff ca secund .- T re ­ ţu l C arol au v e n it p în ă -n linia b a ­ Azi de d im ineaţă, cînd am aju n s în la care lu cra Sim on B olivar şi la care au fost re d a c ta te ordinele
buie să fac cunoscută o curioasă con­ te riilo r, pe m uchea pe a cărei p re ­ valea P levnei, spre su rp rin d e re a m ea, d\ 1Up a ’. au re s tru c tu ra t societăţile din A m erica de
v in g ere pe care o au u n ii o fiţe ri ru şi, lu n g ire stă re d u ta G riviţa, p e n tru a am v ăzu t o g ard ă în ă lţîn d stin d ard u l Sud, sabia lui B olivar, p atu l lui de cam panie, decoraţiile p ri­
că O sm an P aşa a r fi c h ia r m areşalu l vedea efectul focului in fa n te rie i asu ­ rom ânesc p e această re d u tă a G riv i- m ite şi acordate. N im eni n u a re nevoie de nici o explicaţie si
Bazaine. p ra tu n a rilo r tu rci. în n o ap tea aceas­ ţei, p în ă acum a tît de înfricoşătoare... de nici un ghid. E ste acelaşi cer şi acelaşi p ăm în t de acum m ai
S eptem brie 6. D ucîndu-m a la ta îm p ă ra tu l şi m arele duce v o r dorm i Am găsit satu l G riv iţa p lin de am ­ bm e un veac şi ju m ătate, aceeaşi casă largă în co n ju rată d e ace­
în P o rad im în v ed erea acţiu n ii _ care b u lan ţe ... o linie de tu n u ri de cîm p eaşi g rad in a şi, in toţi, acelaşi suflet în se ta t de lib ertate. Fiindcă
C a rtie ru l general, am găsit a- va începe m îin e d im in eaţă la ră s ă ritu l in trîn d în acţiu n e şi la picio arele u - şi-au p ie rd u t m ai des lib ertatea, popoarele mici, num ericeste
colo pe P rin ţu l C arol, com an­ soarelui. P louă şi tu n ă. B ateriile ro ­ nei coline, în tra n şe e acoperite, 4 000 cum este şi poporul p eruan, au mai dezvoltată vocaţia lib ertăţii
d a n t sef a l în treg ei arm a te din fa ţa m ân eşti se au d trăg în d . de in fa n te rişti rom âni, cu o b a te rie de Şl p astreaza cu pioşenie, şi ca sim bol de d em n itate naţională
P lev n ei, cu sta tu l său m ajor. E ra a- S eptem brie 11. A stăzi este a cincea tu n u ri de cîmp. am in tirea acelora care, înv in g în d u -i pe a su p rito rii lo r v rem el­
colo si g eneralul Zotoff care este şeful zi de bom bardam ent. P louă în conti­ S eptem brie 24. R om ânii avansează nici, le-au relev at conştiinţa de sine şi re a lita te a lib e rtă ţii n a ­
sta tu lu i m ajor. P rin ţu l C arol a făc u t n u a re şi s-a lă sa t o ceaţă a tît de d ea­ săp în d tra n şe e în co n tra celei de a ţionale. P e n tru peruani, cei m ai im p o rtan ţi elib erato ri sîn t San
o lungă v izită M arelui D uce N icolae să că n u se poate zări dincolo de o doua re d u te de la G riv iţa. Ei su n t , a oola ’ ,-a r ?’t,oi?e ,vr_,em ea lui T udor V ladim irescu, a proclam at,
şi u ltim ul ara n ja m e n t a fost perfect. sută de m etri. Pe la 10 a.m. s-a sp a rt, acum n u m ai la vreo 90 m e tri d e p ă r­ ia 28 iulie 1821, independenţa statu lu i P eru, şi Sim on B olivar
tare. R uşii se gîndesc să folosească care, p rin strălu citele sale victorii m ilitare, p rin iscusinţa sa
M îine la ră s ă ritu l soarelui va începe ici-colo, c e a ţa ... R ed u ta G riv iţa era aceeaşi tac tic ă în d a tă ce ie sosesc diplom atica şi p rin ta le n tu l lui ad m in istrativ , a cîstigat lib e r­
o m a re b ă tă lie ......In u rm ă to a re le rîn - încă în v iaţă, d a r focul ei n u m ai era casm ale şi lopeţi. tatea naţională a popo arelo r A m ericii L atine.
d u ri en u m ăr tru p ele de pe te re n cu a tît de a c tiv ... dese v a lu ri d e -c e a ţă şi S p iritu i lu p tă to r al ro m ân ilo r şi h ă r­ D in p o rtrete le a tîrn a te pe lungul p erete al unei săli de tr e ­
p u te rea lo r com bativă, după a p recie­ fu m ... P e la 12 ceaţa a în cep u t să se nicia la m uncile g rele su n t a d m ira ­ cere, pliv esc severi, in fa tu a ţi şi vicleni, cei patruzeci de vice­
re a m ea, şi com andanţii lor. C orpul 9, r id ic e ... d a r v ăile su n t p lin e de fum bile ... P lo aia este continuă, noro iu l în regi spanioli care, de pe te rito riu l P e ru -u lu i de astăzi, au orga­
b aro n K riidner, cu diviziile a 5-a şi a alb si dens ... T im pul este-n g ro zito r. Au tra n şe e în sp ă im în tă to r şi e fo a rte frig. nizat tim p de aproape 300 de ani asu p rire a popoarelor de pe
31-a, 18.000 oam eni; corpul 4, gener. fost p în ă la ap u su l so arelu i lu p te -n v e r- d a r o fiţerii şi soldaţii continuă lu cru l în tin su l continent a l A m ericii de Sud. A proape nim eni n u le
K riloff, cu diviziile a 16-a şi a 30-a, şu n ate la re d u ta G riv iţa şi s-a ra ­ în cele p a tru şan ţu ri. acordă atenţie. D oar, dacă, în acelaşi sector al m uzeului, se
p o rta t că a fost luată. opreşte cineva în fa ţa crucii de lem n p e care, la 1532, a u adus-o
cu 20 000; p rin ţu l Im eretin sk i cu C onstantin CLONARU
6 000. O b rig ad ă din a tre ia div. 6 000. S eptem brie 12. In cu rsu l nopţii îm ­ F rancise P izarro şi oam enii lui, în ain tea alta ru lu i Casei colo­
O b rig ad ă de puşcaşi 3 000. P rim a div. p ă ra tu l s-a re în to rs la m arele cartier. Th e W a r C o r r e s p o n d e n c e of The DAILY niale şi d in ain tea rep re z e n tă rii scu lp tu rale a sfîn tu lu i Santiago,
rom ânească a colonelului G. A ngeles- Se vo rb eşte de u n asediu to tal p e n tru NEWS, 1877, with a connecting narrative sub al cărui p atro n aj sp iritu al s-a d esfăşu rat p rim a cam panie
cu, 14.000; a doua div. rom ânească cu ca a rm a ta lu i O sm an P a şa să fie r e ­ f or mi ng a c o n t i n u o u s histo ry of t h e W a r m ilitară şi religioasă spaniolă de su p u n ere a popoarelor de pe
dusă p rin foam ete ; d a r cerin ţele sol­ b e t w e e n Rus sia a n d Turkey to t h e fal l of aceste p ăm înturi. Pe faţa acestor v izitatori se citeşte cu u şu rin ţă
col. A. A ngelescu 14 000. Să zicem un Kzars in c lu d in g t h e le tt e r s of Mr. A. For­
to ta l de 80 000 de in fan terişti. C ava­ d atu lu i tu rc su n t m odeste, satele din b e s , Mr. A . ' M a c g a h a n a n g m a n y o t h e r s p e ­ n ed u m erirea şi am ărăciunea : cum a fost p o sib il? M ai ales că,
leria : a p a tra div. 2 000 săbii ; a 9-a in cin ta P lev n ei pline de provizii şi cia l c o r r e s p o n d e n t s in Europe and Asi a. în tre obiectele din „epoca colonială“ expuse, sîn t prepo n d eren te
div. 2 000 ; o brig ad ă din a 2-a div. cîm purile gem de o bogată reco ltă de C o p y r ig h t • e d i t i o n in t h r e e v o lu m es — vol. cele pu n itiv e : la n ţu ri şi sîrm e cu ghim pi de oţel, care s-au
1000. O brigadă de cazaci circazieni p o ru m b ... R eduta G riv iţa a fost cu­ 111. Leipzig, B e r n h a r d Ta u ch n it z, 1878. în fip t adesea în tru p u ri om eneşti, poate aceiaşi ghim pi care au
zdrobit şi tru p u l curajosului p escar băştinaş José O laya, care
asigura leg ătu ra în tre organizaţiile m ilita re ’ p atrio tice conspi­
rativ e de elib erare şi care, p rin s de a u to rităţi, a ales calea m a r­
tira ju lu i şi a m orţii în chinuri, n etrăd în d niciunul din secrete.
ceşt i în d o u ă v o lu m e (A History of greek A rt). Im presionant p rin concepţie şi p rin realizare, p o rtre tu l în m ă­
Cartea de artă străină Primul vo lum t r a t e a z ă c r o n o l o g ic d e s f ă ş u r a r e a i d e a l u l u i ar ti s tic
e l e n , î n c e p î n d cu p e r i o a d a G r h ai că , c o n t in u în d cu e p o c a d e m a ­
rim e n a tu ra lă al lu i José O laya ne întîm pină ch iar la in tra re a
t u r i t a t e şi sfîrşind cu h e l e n is m u l , c a r e m a r c h e a z ă d e c li n u l a c e s t e i în m uzeu, ca m em ento şi ca sim bol a l sacrificiului suprem p en­
a r t e . Filmul a a p r o x i m a t iv 9 s e c o l e a l e u n e i a d in c e l e m a i tr u lib ertate.
într-o m o n o g r a f i e r e c e n t ă , Pictura în A n g lia (1525—1975), John
S u t h e r l a n d * f a c e o p r e z e n t a r e cr i ti c ă d e m a r e f i n e ţ e a a r t e i pic­ str ă l u c it e şi inve nti ve culturi e s t e t i c e e s t e i n t e r p r e t a t su b u n g hi u l Lim a fusese odinioară, în „epoca colonială“, capitala în ­
t u r a l e b r i t a n i c e d e - a lun gu l a 450 d e a n i , î n c e p î n d c u lu cr ări le u n ei co n c e p ţi i u n i t a r e , c a r e v e d e în a r t a g r e a c ă reflexul evo lu ţie i treg ii A m erici L atin e şi acest fa p t n -a răm as, desigur, în ordine
lui H o l b e i n şi v an Dyck şi sfîrşind c u a r t a c o n t e m p o r a n a . Autorul s o c i a l e a ve c h ilo r elini şi a viziunii lor o r i g i n a l e c a r e c e n t r a artistică, fă ră u rm ări pozitive, căci c u ltu ra spaniolă, barocă p rin
p r iv e şt e m a r i l e t e m e p i c t u r a l e ( p o r tr e t is ti c a , p e i s a g i s t i c a , _ s c e n e l e un iversul în jurul en t it ă ţi i u m a n e . în a c e s t s en s , a ş a cu m e r a constituţia ei, a d at o replică stră lu c ită cu ltu rilo r autohtone,
d e g e n ) şi p e art iştii res pec ti vi s u b p e r s p e c t i v a c o r e l a ţi il o r isto­ d e a ş t e p t a t , s c u lp t u r il e d iv e r s e lo r c o n s tru c ţii r e l i g i o a s e c o n s ti tu ie astfel că P e ru se poate înfăţişa lum ii, ca nici o a ltă ţa ră din
rice şi s o c i a l e . O p e r e l e u n o r c r e a t o r i c a G a i n s b o r o n g h , H o g a r t h , firul c o n d u c ă t o r a l luc răr ii, d a r în a c e l a ş i ti m p s în t e v o c a t e o p e ­
r e l e tu tu ro r g e n u r i l o r d e a r t ă p l a s t i c ă .
A m erica L atină, cu opere de a rtă fo arte v a ria te şi unice în
Reyn ol ds, Romne y, Ra m sa y. Turn er, C o n s t a b l e , B o n n in g t o n , p r e r a ­ splendoare şi în rafinam ent. în acelaşi tim p, to t aici e ra con­
fa el iţ ii etc ., sînt s u r p r in s e în t r ă s ă t u r i l e lor e s e n ţ i a l e şi în c o n ­ Volumul a l d o i l e a c o n ţ i n e a p r o a p e 800 d e r e p r o d u c e r i , c e e a c e
textul a r t e i b r i t a n i c e şi al ce le i e u r o p e n e . p e r m it e o l a r g ă in f o r m a ţi e il u st r at i v ă, m a i a l e s c ă m u l te lucrări cen trată cea m ai num eroasă, m ai bine organizată şi m ai p u te r­
O b s e r v a ţ i i s u b ti l e c r e i o n e a z ă s e m n i f i c a ţ i a c a p o d o p e r e l o r , s p l e n ­ a p a r p e n t r u p i m a o a r ă , într-o m o n o g r a f i e d e a n s a m b l u . A d n o tă r i
nică arm ată colonială şi de aceea in d ependenţa P e ru -u lu i a fost
d i d il u st r at e . Bio gra fii a l e d iv e rş il o r pic tor i şi o s c u r tă a n t o l o g i e obţinută cu m ai m u lte sacrificii decît in d ep en d en ţa alto r state
a reflecţ ii lor m a i vechi s a u m a i r e c e n t e a s u p r a a r t e i e n g j e z e c om ­ şi r e f e r i n ţe f o a r t e n u m e r o a s e , c o n ţ i n u t e t o t în volu mu l al d o i l e a , latino-am ericane. E ste firesc, de aceea, ca om agiul adus acelora
p le te a z ă a c e a s tă o p e r ă c a r e se b u cu ră d e o e l e g a n tă prezen­ fac d e o s e b it d e p re ţio a să pentru ce rcetători a c e a s tă c a rte c a re care s-au id en tificat cu năzuinţele com une ale popoarelor lor
t a r e şi c a r e co n s ti tu ie o r e u ş it ă s i n t e z ă a c e e a c e a a d u s g e ­ co n s ti tu ie o lu c r a r e de bază pentru ce l ce se ocupă de istoria să fie aici m ai viu şi m ai im presionant.
niul b r i t a n i c în t e z a u r u l picturii u n iv e r s a le .
c u lt u ril or şi is to ri a a r t e i .
Sub sem nătura lui M artin Robertson, în e d i t u r a C am bridge Lim a, fe b ru arie 1977.
University Press, a a p ă ru t o m onum entală ist or ie a a r t e i g r e ­ G e o r g e POP A Petru ZUGUN

a n u l a c e s t a , s e l e c ţ i o n a r e a p r e m iu lu i „ C a s a . . . " , se SCULPTURĂ ANTICĂ tr ă s ă t u r i le î m p r u m u t ă o m i ş c a r e a v î n t a t ă , i m p e ­

în s cr ie şi în t îl n i r e a sc riitorilor la t i n o - a m e r i c a n i în tuoa să .
mozaic c a d r u l c ă r e i a s-a a d o p t a t şi o p r o p u n e r e p e n t r u P e t e l e d e c u l o a r e d e p e a c e s t e s ta t u i d in t e ­
Cu o c a z i a forăr ii unui p u ţ, în p r ov in c ia Sens i
1978, cî n d „ C a s a d e la s A m é r i c a s " va institui un r a c o t ă i n d i c ă f o l o s i r e a c u lo ril or m i n e r a l e în pic­
(R. P. C h i n e z ă ) a u fo s t d e s c o p e r i t e , la o a d î n c i m e
p r e m iu e x t r a o r d i n a r în t o a t e g e n u r i l e a d m i s e în t a r e a lor : n u a n ţ e d e v e r d e , roz, viol et, a l b a s t r u ,
d e 4 me tri, s ta t u i. . . d in p ă m î n t a r s , e x e c u t a t e în
CASA DE LAS AMERICAS 1977 co n c u rs (fic ţiu ne : p ov es ti re, r o m a n , p o e z ie , t e a ­ g a l b e n , p o r to c a li u , n e g r u , m a r o n în c h is şi a l b . Pe
m ă r i m e n a t u r a l ă . Prin in v e st ig a ţ ii l e î n t r e p r i n s e d e a r ­
tru ; c e r c e t a r e ştiin ţif ic ă : e s e u şi d o c u m e n t ; lite­ cî te v a st at u i d e răz b o i n ic i a p a r n u m e l e a r t iz a n i lo r ,
h e o l o g i , s -au sco s la lu m in ă co ns tru cţ ii s u b t e r a n e
r a t u r ă p e n t r u co p i i şi l i t e r a t u r ă a n g l o - a n t i l e z ă ) p e a c e l e a ş i n u m e r e p e t î n d u - s e p e ţi g l e , c ă ră m iz i şi
In stituit în 1959, p re m iu l „ C a s a d e la s Am éri­ cu o s u p r a f a ţ ă d e 210X60 m, în in te rio ru l c ă r o r a
t e m a „T in e r e ţ e a în A m e r i c a n o a s t r ă " . s -au g ă s i t p e s t e 520 d e s ta t u i u m a n e î n t r e 1,78 şi a l t e m a t e r i a l e a l e c o n s tr u c ţii lo r d in p r e a j m ă , vechi
c a s " a fo s t d e c e r n a t a n u l a c e s t a d e u n juriu d e m a i b i n e d e d o u ă mii d e a n i şi r ep r ez en tâ n d
f o r m a t d in e m in e n ţ i i n t e le c tu a l i ve n iţ i d i n 17 ţă r i, 1,87 metri în ă l ţ i m e şi 24 d e s il u e te d e ca i în m ă ­
un m onum ent funerar. La e x t r e m i t a t e a estică a
p r in t r e c a r e A r g e n t i n a , Mexic, B ra z ili a, E c u ad o r , VACCINUL INVIZIBIL rim e n a t u r a l ă . A c e s t e a s în t c e l e m a i m a r i s ta t ui a c e s t u i a , a r h e o l o g i i a u d e s c o p e r i t cinci g a l e r i i , t o a ­
P eru . C hi le , U.R. S.S ., V e n e z u e l a . D in tr e o p e r e l e din p ă m î n t a r s c a r e a u fo s t d e s c o p e r i t e p î n ă în te c o n d u c î n d s p r e ce n tr u l co n s tr u c ţi e i . Trei c o l o a n e
s e l e c ţ i o n a t e r e ţ in e m C aperucita en la zona roja Cîţiva c o l a b o r a t o r i a i In stitutului c e n t r a l d e c e r ­ p r e z e n t în C h in a , fiind în a c e l a ş i ti m p n e e g a l a t e d e st a t u i, f i e c a r e cu cî te 70 d e r ă z b o i n ic i , e r a u
( r o m a n ) d e Eu g e n io H e r n a n d e z E s p i n o s a — C u b a , c e t ă r i ştiinţifice în d o m e n iu l t u b e r c u lo z e i al M ini s­ a t î t d i n p u n c t d e v e d e r e a l n u m ă r u lu i lor, cî t şi o r i e n t a t e s p r e est. Trei r ă z b o i n ic i d r a p a ţ i în a r m u r ă ,
El grotesco criollo : estilo tea tra l de una epoca te ru lu i s ă n ă t ă ţ i i d in U.R.S.S. a u f ă c u t o i n t e r e s a n t ă a ş e z a ţ i în mijlocul şi la c e l e d o u ă e x t r e m i tă ţi a l e
din cel al m ă ie s tr i e i e x e c u ţi e i ar t is ti c e . S t a t u i l e
(eseu) de Eva C laudia Ka ise r- Le no ir — A rgentina, d e s c o p e r i r e , f o a r t e u ti lă în c e r c e t ă r i l e p e n t r u s t a ­ prim ulu i şir d e s o l d a ţ i , p a r s ă în t r u c h i p e z e c o m a n ­
răz b o i n ic i lo r , f o a r t e b i n e p r o p o r t i o n a t e , r e d a u o m a ­
El p asagero (rom an) d e J o r g e M u st o — U r u g u a y , b il ir e a t e r m e n e l o r d e r e v a c c i n a r e . In p r e z e n t v a c ­ d a n ţ i i . In s p a t e l e co r p u l u i d e a v a n g a r d ă s e a f l ă
re d i v e r s i t a t e d e e x p r e s i i : u n a d i n t r e e l e mi­
Cerco d e puas d e A n ib a l Q u i j a d a C e r d a — Chile, cin ul a n t i t u b e r c u l o s a d m i n i s t r a t c o p i il o r s e f o lo s e ş te 38 d e c o l o a n e d e ră zb o i n ic i . A c e ş ti a a l t e r n e a z ă cu
m ează severitatea, prin s p r î n c e n e l e î n c r u n t a t e şi
M iedo A m biente (pov es ti ri) de Guillermo S am - în p e s t e 90 d e ţă r i . S p e c i a li şt ii nu c u n o ş t e a u în s ă c a r e d e lu p t ă la c a r e sî n t î n h ă m a ţ i c ît e p a t r u ca i.
b u z e l e s trî ns e, a l t e l e a f i ş e a z ă un a e r d e b r a v u r ă
p e r i o - Mexic, Los trabajos y los d ia s d e Reca- mo du l d e m e n ţ i n e r e a a c e s t u i v ac ci n în o r g a n i s m . Nu li p s e ş t e nici a r i e r g a r d a tr u p e l o r . P u n e r e a în s c e ­
berren d e A l e j a n d r o W i tk er V e l a z q u e z — Chile. O a m e n i i d e ş tii n ţă sovietici a u s t a b i l i t c ă mi crobii şi c u r a j , s a u un z î m b e t d i s c r e t s c h i ţ a t prin linia
b u z e lo r şi a m u s tă ţi l o r cu vîrfurile î n t o a r s e în sus. n ă a sta t u il o r , c o s t u m a ţ i a şi a r m a m e n t u l lor e v o c ă
O m agiind m e m o r i a un ui m are l u p t ă t o r p en tr u s lă b iţ i ai t u b e r c u lo z e i r ă m î n în o r g a n i s m ti m p d e o m agnifică scenă d e bă tă lie .
li b e r t a t e , „ C a s a d e la s A m é r i c a s " a d e c e r n a t a n u l mulţi a n i , d a r c a p ă t ă o f o r m ă b io l o g i c ă m o d i f i c a t ă . R ăz bo ini ci i e v i d e n ţ i a z ă f o r m e d i f e r it e d e a r a n j a r e
In a s e m e n e a c a z b ac il u l tu b e r c u lo z e i s e t r a n s f o r ­ a p ă r u l u i, ia r a r m u r i l e , c e n tu r il e , j a m b i e r e l e , ciz­ Pr int re c e l e 10.000 d e o b i e c t e d e s c o p e r i t e p în ă
acesta pr em iul extraordinar „B ol iv ar în A m er ic a în p r e z e n t s e a f l ă in s tr u m e n te d in fier, o b i e c t e d in
noastră" lui M ig u e l A co s ta S aignes (V e n e z u e la ) m ă în a l t e str ucturi, d e d if e r it e f o r m e (sf eri ce d e m e l e p r e c u m şi a l t e d e t a l i i v e s t i m e n t a r e sî n t e x e c u ­
p i l d ă ) . Din a c e a s t ă c a u z ă el nu p u t e a fi^ d e s c o ­ a u r , j a d şi b r on z, p r e c u m şi ţe s ă t u r i d e lîn ă, m ă ­
p e n t r u Accion y utopia d e l hom bre d e las difi- t a t e cu o r a r ă f in e ţe şi simţ r ea l is t. Ca ii d e c u r s ă
p e r i t prin m e t o d e l e o b i ş n u i t e a l e m i c r o b io l o g ie i . ta se , piele s a u d if e r it e a r m e , c o n s e r v a t e p e r f e c t :
cultas şi lui Fr an ci sc o Pivid al ( C u b a ) p e n t r u Boli­ a u c o a m a t ă i a t ă scurt, î m p ă r ţ i t ă în d o u ă r înd ur i,
Acum, cu a j u to r u l u n o r p r o c e d e e s p e c i a l e , b a c il u l u r e c h i l e ci u li t e în vînt, p r iv i r ea s ă l b a t i c ă şi avîn- s ă b i i , vîrfuri d e s ă g e ţ i , a r b a l e t e , lă nci i.
var : p e n sam ien to precursor del antiim perialism o.
Pr int re principalele ac ti v i tă ţi care au m a r c a t, m od if te a t a l tu b e r c u lo z e i p o a t e fi d e s c o p e r i t . ta tă , c o a d a în n o d a tă ca pentru g a l o p liber ; a c este L. B.

Colegiul de redacţie : LIVIU LEONTE, redactor şef, ANDI ANDRIEŞ, redactor şef-adjunct,
CRONICA
ŞTEFAN OPREA, secretar responsabil de redacţie, VASILE CONSTANTINESCU
Săptăminal politic-social-cultural

R e d a c ţia si a d m in is tr a ţia : Ia şi, s tr. V. A le c s a n d ri n r. 8 ; te le fo a n e : 11430, 15847 T ip a ru l : în t r e p r in d e r e a p o lig ra fic ă Iaşi, str. V. A le c s a n d ri n r. 6