CU S IM Ţ II!
DATORIEI FATĂ DE CETĂŢEAN
Maşinile salvării între teorie şi practică
Noaptea cînil la Bucureşti a explodat liliacul m -a găsit pe o stradă. Taxitne-
trele lipseau cliiar şi pe la tradiţionalele răscruci. Am văzut o am bulanţă care
a oprit la sem nul tăcut de insul abia ieşit pe uşa restaurantului. L -a luat, a în ­
tors, a plecat. Am răm as cu im aginea m aşinii albe cu cruce roşie pornite in cursă
cu beţivanul pus sub protecţia fulgerelor albastre ţişnite de sub cupola glrofa-
rului.
nevăzut, necunoscut
J o i 8 m ai, d im in e aţa, p e M ihai E m in es-
cu, în fa ţă la c lă d ire a cu n r. 226, stra d a
e ra a lb ită d e m u lţim e a a m b u la n ţe lo r. Idem
doi p a şi m ai încolo, p e D ragoş Vodă. F i­
resc. Acolo se a flă S ta ţia de sa lv a re a
m u n ic ip iu lu i B u cu reşti, ş i p e n tru că d in ­
colo de b a rie ra p o rţii nu e x is tă sp a ţiu de
p a rc a re d e c ît p e n tru 201 m aşini, c elela lte
18C sîn t tra s e fă ră m o ftu ri pe tro tu o a re le
d in p ro x im ita te a im ed iată. F o rfo tă d e h a ­
la te a lb a stre . S în t şoferi şi m ecanici. In
co n d iţii n o rm a le a c e ştia a r tre b u i să m u n ­
cească ex clu siv pe m aşin ile din d o tare .
N u -i tocm ai aşa. D ovadă că in îm p re ju ­
rim ile tic site a le sta ţie i m işu n ă m u lţim e
d e p o se so ri d e a u to tu rism e . Locui a deve­
n it u n fei de M ekka a l m o to ciu b u cu rilo r d e
to t soiul. U nii rîv n esc re p a ra ţia , c e ila lţi
tra ta ţia . La d ru m u l m a re , în fa ţă ia S a l­
v a re, „C iclop“-u l e ste c o n cu ra t cu b u n e
re z u lta te . C a re pot fi şi m ai b u n e dacă
s e în tîrz ie cu ceea ce treb u ie. N u m -am
p re z e n ta t în că la nim eni. S în t un necunos­
c u t de p e stra d ă . Deci, ca şi nev ăzu t. Şi
to cm ai de aceea pot în că să cam c re d in
ce văd. A n u m e ? Iată-1 pe a cest şofer cu
p ă ru l alb. U lterior, fă ră să spun ce şi cum ,
am a fla t că se n u m e ş te Ion Popovici, c ă -i
om de baza şi că lu cre az ă de 27 de a n i la
S a lv are . P ro b a b il că-i ch ia r aşa, d a r eu
l-a m o b se rv at tran sp irâ n d v îrto s vreo
douăzeci de m in u te su b capota D aciei
1300 0—B —1622, c a re n u -i a u n ită ţii. î n
p lin ă vite z ă a a p ă ru t T V -u t 7586. N otez
o ra 8,45. D in cabină sa re a siste n ta care
tre c e dincolo d e b a rie ră . în tim p ce şofe­
ru l N icolae D iaconii d e m a re a z ă in tro m b ă.
A b ia am tim p să -i m ai văd m aşin a ieşin d
d e p e stra d ă . C a să re sp ec te re g u la m e n tu l
a r fi tre b u it să in tre , să se lase în re g istra t
d e c ă tre to v a ră şa O lteanu. la p o a rtă ... M ă
rog. am să Încerc să văd d e sp re ce-i v o r­
b a m ai tîrz iu . D eocam dată d o resc să aflu
de ce e ste a tît d e su p ă ra t şo fe ru l de pe
33—В—5927. B in eîn ţeles că-m i ră sp u n d e
a b ia d u p ă ce m ă c h estio n ează la rin d u -i.
O m ul se n u m e şte Ion S tâ n ilâ , a îm p lin it
v re o tre i decenii de cinci şofează, 12 ani
a lu c ra t pe la A cadem ia R epublicii So­
c ia liste R om ânia şi e ch ilib ra t cum
e n u p rice p e in ru p tu l capului —
deşi a început să se o b işn u iască — cum
d e n u le e ru şin e u n o ra să -l p u n ă in u til pe
d ru m u ri. P rim a cu rsă din d im in e aţa a sta
ÎNCĂ UN CÎRLIG DE NADĂ PENTRU TERGIVERSAREA CAZULUI POPA ?
A u tre c u t m ai bine de 5 lu n i d e zile
d e la a p a riţia a n c h e te i „O ile g a lita te din
m o tiv e s e n tim e n ta le “ — a p ă ru tă în „ F la ­
c ă ra “ n r. 49 din Ö d ece m b rie 1979 — în
c a re su p u n e a m a te n ţie i cazul b ă trîn u lu i
M arin P o p a d in A m ă ră ştii d e Sus, satu l
Z vorsca, ju d e ţu l D olj. C um lu c ru rile a u
ră m a s şi d e a tu n c i ihcoaee in aceeaşi
în c re m e n ire in ex p licab ilă, sp re ad u cere
a m in te , u n sc u rt re zu m at.
In u rm a c u tre m u ru lu i din 4 m a rtie
1977, lo cu in ţa iu i M arin P opa — om t r e ­
c u t de 70 de a n i — fiin d g ra v a v a ria tă ,
a fo st su p u să dem olării. Cum n u -si av ea
ro s tu l să -şi rid ic e o a lta p e vechea te ­
m e lie — casa fiin d a şe z a tă cu m u lt in
in te rio ru l c u rţii, zonă p rin s ă in schi ţa
d e siste m a tiz a re ca n e co n stru ib ilâ — s-a
h o tă rît să -ş i fa c ă u n a cu e ta j, p u să în
p ra g u l şoselei. A tre c u t im e d iat la în ­
c h eiere a fo rm e lo r n e ce sa re u n e i a se m e ­
n e a h o tă riri : c o n tra ctu l de schim b tere n
cu C .A .P .-ui (in tra re a in g o sp o d ă ria lui
fiin d fo a rte îngustă, avea nevoie de
120 m p din lo tu l a ju tă to r a l v e cin ei şi
m ă tu şii sale, E ca te rin a Popa) ; o roiectul
d e c o n stru cţie P - f l . în to c m it de I.P .J.
D olj, în sfîrşit, a o b ţin u t .şi a u to riz a ţia
d e c o n stru cţie de la C o n siliu l p o p u lar
A m ă ră ştii de Sus. N um ai că, la nici d o u ă
lu n i de zile de la e m ite re a a u to riz a ţie i
de c o n stru cţie, p e rio a d ă în c are se afla
în p lin ă p ro c u ra re a m a te ria le lo r, se po­
m e n e şte cu a u to riz a ţia a n u la tă . M otivul ?
N u se ştie nici azi precis c a re a fost,
ră sp u n su rile p rim ite de el nedivulgînd...
se c re tu l, a v în d d o a r m e n ire a de a spori
u ria ş u l sem n de în tre b a re al om ului. In
sfîrşit, C o m itetu l p e n tru P roblem ele C on­
siliilo r P o p u la re, sesizat de n e m u lţu m ire a
om u lu i, Îşi trim ite re p re z e n ta n ţi la fa ţa
locului, d isp u n în d . in final, lo tiz are a zo­
n e i in c a re solicita lot de c asă M arin
P opa. Şi. lo tiz are a se face, lo tu l so licitai
d e M. P. c a p ă tă o d e lim ita re s tric tă —
21, fiin d p rin a în p rim a e ta p ă d e siste ­
m a tiz a re , oel al vecânoi şi m ă tu şii sa le
e s te d e tim ita t şl el cu s tric te ţe (20), a şa
in cit to tu l in tra pe tărâm ul d e fin itiv -vi
le g a lită ţii. Ş l to tu şi c e re re a om u lu i ră -
m în e în c o n tin u a re n e rez o lv a tă. N u p e n ­
tr u că s - a r fl p u s v re u n m o m en t in cum ­
p ă n ă c o re c titu d in e a lo tizării, a p ro b a tă de­
a ltfe l şi d e C om isia ju d e ţe a n ă de siste ­
m atiza re, ci din p ric in a u n u i conflict m ai
v e ch i e x is te n t in tre M arin Popa şi E ca­
te rin a P o p a. conflict la , care, in tre noi
fie vorba, s -a a p e la t în tru c ît n u a r m ai
fi fost nici u n loc d e în to rs in rezolva­
r e a a ce stu i caz. P e n tru că. iată , a tr e ­
c u t m ai bine de u n an de zile de la
m o a rte a m ă tu şii şi to tu şi d e zleg a re a iţe ­
lo r ţe s u te in ju ru l cazu lu i Popa a ră m a s
in a ce ea şi fază a n ed ezleg ării. Că este aşa
o d o v e d eşte şi u ltim a a d re să a C .P.C .P.-
u lu i — 224/29 IV. 1980 — în c are i se
ANUL XXIX - Nr. 20 (1 301) -
« tate. D acă în a in te a cc en tu l căd e a exclusiv
a fă c u t-o la c e tă ţe a n u l B ă le an u E m anoil
de p e str. S te lia n M ihale n r. 1 A, ap. 21,
d a r om ul le -a d e clara t n o n şa lan t precu m
c ă n u e l so lic ita se 061, ci n e p o a tă -sa , c are
se ţin e de „ p o a n te “. M aşina pe c are a-
le a rg ă n u -i tocm ai h îrb , deşi a fă cu t
22 300 km . după cea d e a tre ia re p a ra ţie
c ap itală. A a u zit în să că în a p rilie a u so­
sit 23 de m u şin i noi, a şa că s - a r p u te a să
o b ţin ă şi d u m n ea lu i una. dacă n u v o r a p u ­
ca a lte d ru m u ri (zim betul c u c are şi-a în ­
so ţit cuviinţele i l-a m în ţe le s ab ia m ai
tîrz iu ). A tunci, p e n tru că to t e ra m p e e s­
p lan a d ă şi p e n tru că d u m n ea lo r to t e ra u
p e acolo, am fă cu t c u n o ştin ţă cu to v ară şii
V irgil T atu , d ire c to ru l teh n ic , şi cu Ion
M arinescu, te h n ic ia n p rin cip al. îm p re u n ă
am p a rc u rs a te lie ru l d e re p a ra ţii (p rile j
cu c a re am co n statat. sp re stu p e fac ţia
n o a stră , că su b in g in eru l Ilie P a n d e le a nu
ştia nici câte m aşin i se a fla u in re p a ra ţie ,
şi că, îm p o triv a tu tu ro r n o rm elo r P C I,
d u m n ea lu i, in c a lita te d e co n d u căto r al
acestu i loc d e m uncă, a p e rm is b locarea
p rin cip ale i căi de e v a c u a re în caz d e p e ­
ricol...). In a lt a te lie r l-a m cunoscut pe
a u to ru l u n e i in v e n ţii d e sp re c are se va
vorbi ex clu siv în su p e rla tiv e . E ste vorba
d e lăc ătu şu l m ecanic Ion N iculescu care
a in v e n ta t o ta rg a p o lifu n e ţio n a lă , d e v re o
cinci ori m ai u şo a ră decât cele e x is te n te
acum şi de m u ltip le o ri m ai eficien tă. A -
flîn d u -so în ain tea b re v e tă rii n -o să m ai
sp u n em d e sp re a ce astă ta rg ă d ecît că p e r­
m ite tra n s p o rta re a în c o n d iţiile im p u se de
ori ce fel de situ a ţie m edicală, ia r cei care
locuiesc ia e ta j nu vor m ai fi nev o iţi să
p ă răse a sc ă targ a, ch ia r şi în liftu rile din
blocurile o b işn u ite.
teoria ca teoria
De la tov. dr. M arin D răghlci, d irec to ru l
S ta ţie i de sa lv are , am a fla t o m u lţim e de
lu c ru ri m in u n a te. U nele, m ă rtu risim d e s­
chis, n e -a u b e m b a t p ie p tu rile de m tn d rie .
D e pildă, am n o tat cu sa tisfac ţie că S a l­
v a re a din B u cu reşti, o p e ra prof. dr. Ni-
colăe M inovici, va îm p lin i in iulie v iito r
75 d e ani de e x iste n ţă . (Sîntem , d u p ă A m ­
ste rd a m şi V iena, a tre ia c ap itală e u ro p e a ­
n ă c are a b e n eficia t de se rv iciu l de sa l­
v are, şi to t a tre ia cap itală, de a stă d ată,
din lum e. d u p ă M oscova şi B uenos A ires,
c are a în fiin ţa t un sp ita l de u rg e n ţă .) In
1912 s-a in tro d u s ta noi p rim u l autom obil
indică om u lu i acelaşi m od de so lu ţio ­
n a re : să accep te io tu l 14 a fla t in c ea la ltă
e x tre m ita te a p e rim e tru lu i lotizat, m ai
m a rg in a l deci, în locul lo tu lu i 21, lot so ­
licitat.
— T re a b a a fost în d elu n g b îlb iită — r e ­
c u n o aşte şeful secţiei a rh ite c tu ră ş i siste ­
m a tiz a re a ju d e ţu lu i D olj, N icolae D an. A
în cep u t in să de cin d a -a făcut lo tiz are a
în sa tu l 7.vorsca.
— Ce vă re ţin e azi să n u -i d aţi a p ro ­
b a re a de c o n stru cţie casă p e lotul 21 lu i
M arin P opa '!
— L o tiz are a fiind a p ro b a tă , n u m -a r r e ­
ţin e nim ic s ă -i d a u a c e a stă a u to riz a ţie ,
p e n tru că, fă ră discuţie, in tre lo tu rile 21
şi 14 cel m ai indicat ră m în e 21. A r fi
în să o rezo lv are fu n c ţio n ăre a sc ă. S p e c ia ­
lis tu l din m in e se o p u n e p e n tru că e u
c red că lo tiz are a n u stă în picioare.
— N u e ste a m p la sa m e n tu l lo tiz ării în
p e rim e tru l c o n stru ib il ?
— B a da ! N u m ai că ea n u e ste in tru
to tu l în c o n fo rm itate cu sp u sele le g iu i­
to ru lu i c are c h ia r de la în ce p u t sp ecifică:
„ S iste m a tiz a re a tre b u ie s ă a sig u re r e ­
strân g erea p e rim e tre lo r c o n stru ib ile ale
lo ca lită ţilo r la stric tu l n e ce sa r“. A şad a r,
eu, sp e c ia listu l, tre b u ie să compactez» pe
c it p osibil lo c a lita te a in v e d e re a fo losirii
in te n siv e a te re n u lu i.
— E ste d o a r p ă re re a dv. a su p ra acestei
s itu a ţii ?
— D eocam dată, da. D u p ă ce o voi s tu ­
d ia cum se cuvine, voi intocm i u n re fe ­
ra t p e c are îl voi în a in ta to v a ră şu lu i p rim -
v ic e p re ş e d in te al ju d e ţu lu i.
— T otuşi, sîn te ţi şef al a cestei se c ţii
din d ecem b rie ’79. Nu c re d e ţi că a r fi
tre b u it p în ă acum să v ă m a n ife s ta ţi
p u n c tu l de v e d e re a s u p ra a ce stu i caz —
p e n tru că o ricu m a m lu a-o , d isc u ţia de­
sp re c o re c titu d in e a lo tiz ă rii to t d e ia M a­
rin P o p a a po rn it.
E cazul să n e în to a rce m în u rm ă cu
a p ro a p e doi a n i de zile ta a d re sa
539/5.VI. 1978 em isă d e C.P.C .P., se m n a tă
de în su şi p re şe d in te le d e a tu n c i al C.P.C.P,.
rezultînct u rm ă to a re le : „ Ţ in în d seam a
că in zona re sp e c tiv ă e x is tă te re n liber,
c asele e x is te n te în b u n ă s ta re fiin d a m ­
p la sa te cu m a ri re tra g e ri de la a rte ra
c o n stru ib ilă, se p o a te e la b o ra u n p lan de
lo tiz are p e n tru c o n stru c ţia de lo cu in ţe cu
P + l n iv ele c a re să a sig u re u n fro n t a r ­
h ite c to n ic o rd o n a t, p o triv it p re v e d e rilo r
L egii 58/1974. In co nsecinţă, v ă ru g ă m a
d isp u n e e la b o ra re a d e c ă tre I.P..I. Dolj
a u n u i d e ta liu de siste m a tiz a re (lotizare)
c are să fie a v iz at şi a p ro b a t p o triv it com ­
p e te n ţe lo r s ta b ilite d e leg e “. R eam in tim
deci, d e ta liu l a fo st în to c m it şi av iz at de
to ţi cei 21 d e m em b ri ai C om isiei ju d e ­
ţe n e d e siste m a tiz a re , n im e n i p în ă acum
n u a pus p ro b lem a in co re c titu d in ii a ce s­
te i lotizări, aşa in cit credem că acest
n o u p unct de v e d e re a p ă ru t a d -h o c a
15 mai 1980
sa n ita r, d a r ab ia d u p ă 23 A ugust 1944 —
n e sp u n e a tov. d r. D răg h ici — a u a p ă ru t
m edicii sp ecializaţi p e sta ţia d e sa lv a re .
D eci, m ed ici a n tre n a ţi a n u m e p e n tru in ­
te rv e n ţii ra p id e . Cu tim p u l a c tiv ita te a de
s a lv a re ş i-a tra n s fe ra t c en tru l de g re u ­
p e tra n s p o rt, a stă z i scopul e s te acela al
a s ig u ră rii a siste n ţe i m ed icale de u rg e n ţă
la locul a cc id e n tu lu i şi p e tim p u l tr a n s ­
p o rtu lu i, dacă e cazul — p e ele o p a rte ,
.şi îm p in g e rea a ctu lu i m ed ical c ă tre acelaşi
loc — p e d e a ltă p a rte ; coca ce sig u r că
n u ex clu d e tra n s p o rtu l s a n ita r (m edica­
m en te , singe, m a te ria le biologice). D ar
p e n tru ca să poţi in te rv e n i la tim p t r e ­
b u ie ca in fo rm a ţia s ă fie d e cea m ai b u n ă
c a lita te . U nii b o ln av i n e c e a rtă c ă -i s u ­
p u n e m la câteva în tre b ă ri. D ar tocm ai
ră s p u n s u rile lo r n e p e rm it să sta b ilim o r­
d in ea în c are tre b u ie să ră sp u n d em la so ­
licitări. O d u re re a b d o m in a lă po ate fl
d a tă şi de o e n te ro c o lită b a n a lă d a r şi de
u n ab d o m e n a c u t o ri de o sa rc in ă e x tra -
u te rin ă . S ig u r că p e n tru s u fe rin d c e re re a
lu i e ste cea m ai u rg e n tă , sin g u ra de con­
sid e ra t, d a r a b ia aici, p e baza ră sp u n su ri­
lo r la în tre b ă rile c a re u n eo ri o a r sîc îi1-
to are, m ed ic u l c o o rd o n ato r sta b ile şte u r ­
g e n ţa re a lă . O g rip ă re c la m a tă de un tî-
n ă r n u e s te a ce la şi lu c ru cu o g rip ă r e ­
c la m ată d e u n v îrstn ic o ri aceea fă c u tă de
u n copil m ic. E ch ip aje le p o rnesc a b ia după
decizia m ed ic u lu i coordonator, ceea ce în ­
se a m n ă sec u n d e ! P o sib ilită ţi de com uni­
c a re ni s -a u c rea t m u ltip le. Anul trecu t,
p e 1 m a rtie , a u fo st d esch ise p rim e le
m ic ro sta ţii. A cum 80% din B u c u reşti e ste
re zo lv at p e calea a cesto ra. T elefo n u l dis­
p ecer în lă tu ră p ra c tic e x p re s ia de telefo n
ocupat. A vem apoi sta ţii de ra d io e m isie-
re cep ţie. A şa a fo st posibil ca in trim . I
să ră sp u n d e m la 148 185 d e so licitări din
c a re 25 580 a u fo st sim p le tra n s p o rtu ri ;
9 565 a u fost so licitări de o b ste tric ă -g in e -
eologie. ia r 4 478 a u fost c u rse inutile,
a b u z u ri d e so licitare. F a rs e ! I,n sfirşitu l
lu i ia n u a rie şi in să p tă m in ile de în ce p u t
a le lu i fe b ru a rie am în re g istra t Şi 2 200
cazuri d e so licitări p e zi ! C eea ce face
su p e rflu u o rice c o m e n tariu . Deşi in u l­
tim ă analiză...
tot practica ne omoară !
îm p re u n ă cu tov. d irec to r dr. M arin
D răghici coborîm la d isp e ce rat. P e n tru
061 s a lv a re a d isp u n e de 10 p u p itre cu 15
c irc u ite şl de a lte 5 te le fo a n e cu 6 cifre.
O ra 12,30. O p e ra to a re a 47 ^notează că
Iliescu G h e o rg h e de 65 de ani din str. B.
nr. 15, se c to ru l 1, a căzu t şi şi-a fra c tu ra t
p ic io ru l. I'Tşa de so lic ita re a şi plecat pe
bandă c ă tre m ed icu l coordonator, la
fost m u lt c ău tat, d e v en in d a stfe l încă
u n cîrlig de n a d ă p e n tru te rg iv e rs a re a
re zo lv ării.
De ce s-a te rg iv e rs a t a tît de m u lt
re zo lv a re a c e rin ţe i lu i M arin P opa î
P e n tru că, piriă u n a , a lta , om ul a re
a b so lu tă dr e p ta te în cer e rea lui : i
s-a a n u la t fă ră o m o tiv a re ju s tifi­
cată a u to riz a ţia de c o n stru c ţie ; р еп ­
са. o d a tă lo tiz are a fiin d fă cu tă, a r fi
tre b u it să d ev in ă c u v in t do. ord in e, deci
re sp ec tată . în să şi p re z e n ţa ei a n u la
to a te c elela lte m o tiv ă ri care m ai dg care
m ai bizare. P e n tru că, dacă ră p o sa ta avea
d re p tu l pe lin g ă cei 250 m p şi la lot
a ju tă to r, m o şten ito ru l din B u c u reşti n u
m ai a re acest d re p ţi Cît p riv e ş te a d u n a ­
re a p o p u la ră la c a re s-a a p e la t p e n tru a
se dovedi că om ul e ste u n ră u şi u n a c a ­
p a ra to r de p ă m în t, su sţin e m si acum , ca
şi în p rim a n o a stră an ch etă, că a tre c u t
ea în să şi p e ste le g a lita te . P rim a ru l co­
Ce face om ul
cind nu-l vede nim eni
0 5 5 ? A jutor !
...N oaptea de 29 sp re 39 aprilie.
E tre c u t de ora 2. P e B u lev ard u l
M e talu rg iei e lin işte adincă. tu l­
b u ra tă uşor, la u n m o m en t dat, de
o a u to b a sc u la n tă c are în a in te a z ă
încet, a se m e n ea u n u i om c are calcă
pe v îrfu l picioarelor. O p reşte lîns'ă
m agazinul a lim e n ta r. C oboară p a ­
tru oam eni. Ce să facă ? Să fu re !
Cei p a tru sin t plecaţi la fu ra t ! In ­
tr ă in m ag azin şi p u n m in a ra p id
p e 6 lăz i cu b ă u tu ră : coniac, ţuică,
vin. In p lin ă in fra c ţiu n e a p a re , n e ­
p o ftit d e n im eni, u n tax i. Ş o fe ru ­
lu i C.V. i se p a re ceva n e c u ra t la
m ijloc. A u to b ascu lan ta... L ăzile de
b ă u tu ră ... N u se p o a te să se facă
a p ro v iz io n a re cu a u to b a sc u la n ta şi
ineă la 2 n o a p te a ! ? ! Cei p a tru în ­
cea rcă să -l „ m in je a sc ă “ şi p e e l.
S ă -l m ilu iască, adică. N u reuşesc.
С. V. c h eam ă p rin s ta ţie a lt G etax .
S ă fie doi. S in g u r n u se p u te a p u ­
n e cu p a tru oam eni A pare, după
ce a re c e p ţio n a t apelul, şi şoferul
M. M.
.. A u to b a sc u la n ta cu cei p a tru hoţi
d e m a rea z ă g ră b ită în noapte. C ele
două ta x iu ri, d u p ă ea ! In tre tim p,
şo ferii c h eam ă p rin sta ţie 055. D is­
p e c e ra tu l M iliţiei C ap italei. Şi u r ­
a c e a stă o ră dr. M a ria F io riea S p rin ţero iu .
P rin s ta ţia locală, o p e ra to a re a S tâ n ilă
Ş te fa n ia îi a n u n ţă pe Ion N islor I să p o r­
n e ască . C ro n o m etrat, totul a d u ra t 1 m in.
şi 15 sec. ! P riv im şi o d e m o n s tra ţie cu
s ta ţia de ra d io cm is i e -re c e p ţie . T o tu l
m e rg e şn u r şi de f a ţă cu noi. B rusc. îm i
a m in te sc : „A m p u te a a fla u n d e a plecat
a tît do g ră b ită s a lv a re a TV-7586 ?“ în c e p
şuşoteli, cin ev a d isp a re pînă la p o a rtă ca
s ă a p a ră , clip eşte, cum va, a p a rte , d irec­
to ru l D răghici s - a d e p ă rta t d e g ra fic fă ră
u n cuvînt, le sp u n e fe te lo r „d escu rca-
ţi- v ă !“, m ă fac că n u observ că tocm ai
s e sc rie cev a în d re p tu l su s-zise i m aşini,
d u p ă o a re s în t in v ita t să citesc şi s ă „aflu "
din acelaşi g ra fic p re cu m că de la 8,45—
10,30 re sp e c tiv a m a ş in ă a l a s t în sta ţie ,
d u p ă c are a plecat ia a lt caz si e ste a ş­
te p ta tă s ă se în to a rcă . R e a lita te a e r» —
ştia m b in e p e n tru că v erifica se m in câ­
te v a rân d u ri d e „ p lim b ă ri“ — că re sp e c ­
tiv a m a şin ă n - a m ai d a t p e la s ta ţie pină
la o re le 13,30. Acolo u n d e p e fo a ia de
p a rcu rs tre b u ia u tre c u te p lec ările şi so ­
s irile şi ziua, n u sc ria nim ic, tov. d irec to r
T a tu le -a b a rat, d a r nu e ra u sin g u re le foi
d e p a rc u rs în a c e a s tă s itu a ţie , deci în
n e reg u lă. A m v e rific a t 20 foi de p a rcu rs
în f a ţa tov. dr. D răghici. Am c o n statat
că p a tru d in tre e le e ra u c a re n ţe le a id o m a
c u fo a ia lu i D iaconii. P a tru foi de p a rc u rs
în se a m n ă p a tru m a şin i — posibil 4 oam eni
s a lv a ţi => posibil...
microstaţiile şi criteriul
geografic
L a 14,30 M arla P itu re a n u , 20 ani, de pe
str. S tu ru lu i nr. 10 acuza fe b ră şi solicita
in te rv e n ţia sa lv ă rii prin in te rm ed iu l
m ic ro sta ţiei a m p la s a te în policlinica din
D ru m u l T aberei. D upă 15 m in u te n u se in ­
te rv e n ise . Nici d u p ă 30 de m in u te ! C eea ca
la cen tru , s u b ochii re p o rte ru lu i d u ra da
o rd in u l a c îto rv a zeci de secu n d e aci ari
fo st lă s a te să tre a c ă 40 d e m in u te ! D e
c e 2 a m în tre b a t — a flin d că m aşin a 5 -B-
2914 (şoferi P o p a A nghel) sta ţio n a în fa ţa
m ic ro sta ţiei fă ră tre a b ă . D e ce n u o tr i­
m ite ţi p e a s ta ? P e n tru că. n e -a ră sp u n s
m ed icu l c o o rd o n ato r T. T ănăseecu, a v em
d e ja p le c a tă o m a şin ă in sectorul acela, n a
sp u n e p rin s ta ţie când te rm in ă şi-l vom
în d ru m a p e S to ru lu i. T oţi se p iîn g „ve­
n iţi că sîn t m o rt“, d a r d u p ă oe fu g i la el
il g ă se şti viu şi zglobiu. Lă-saţi c ă -i cam
ştim noi... Se p o a te să fie a şa. S e p o a te
s ă n u fie a şa. O ricum , n u tre b u ie să fii
sp e c ia list ca s ă - ţi dai se a m a că în a se ­
m enea îm p re ju ră ri c rite riu l geografie
tre b u ie privât cu m ai m u ltă circum specţie.
MIRCEA BUNEA Ш
m u n ei, su p ă ra t că n e -a m p e rm is a sp u n e
d e sp re el că n u c u n o aşte legea siste m a ­
tiz ă rii, se în tre a b ă ce tot av em noi cu
a ce st P opa, că la u rm a u rm e lo r a u m ai
tr ă it a lţii şi în bordeie, n u n u m ai în
g ra jd , cum s tă P o p a acum , şi conchide,
cu a ce ea şi s u p ă ra re , „ să m ă lă s a ţi în
p a ce to v a ră şa , că e u fac ce ştiu ...“
D acă M arin P o p a a r fi a cc ep tâ t lo tu l 14 şl
ş i-a r fi rid ic a t casă p e ei, s -a r m ai fi rid i­
cat se m n u l de în tre b a re a su p ra lo tiz ării în ­
să şi ? Cine le . d ă dr e p tu l la n e p ă sa re
fa ţă de u n b ă trin p u rta t 3 a n i pe d ru ­
m u ri, c are in to t acest tim p a locuit in -
tr - u n g ra jd in a şte p ta re a , in tră rii in le­
g a lita te T Şi cine a r p u te a p lă ti bătrânu­
lu i c h in u l de p in ă acum dacă p rin tr-u n
m iraco l s - a r lu a in c o n sid era ţie noul
p unct d e v e d e re al şefu lu i de se c ţie (cum
s -a u lu a t a tîte a a lte le c are sfid a u în săşi
legea) î
Ia tă în tre b ă ri la c are de a c e a stă d ată
a şte p tă m u n ră sp u n s. P e n tru că. insaşl
tă c e re a de p în ă acum acuză !
GEORGETA BLANARU Ш
m ă rire a a u to b a sc u la n tei con tin u ă
— n e b u n ă — p rin B u cu reşti. S capă
h o ţii T N u. L a colţul u n e i stră z i,
a u to b a sc u la n ta e ste blocată de cele
două ta x iu ri. E x act in a celeaşi m o­
m e n te a p a re v a l-v îrte j şi e c h ip a ju l
de m iliţie. Doi hoţi sîn t p rin şi pe
loc. C eilalţi doi vor fi p rin şi u lte ­
rior.
M orala a ce sto r sc u rte rin d u ri T
1) în to rş i n o a p te a d e ia serviciu, de
la u n spectacol, de oriu n d e, să nu
tre c e m in d ife re n ţi, să nu trecem
mai departe cind n i se p a re ceva
a n o rm a l, ceva n e fire sc în o raşu l
n o stru , p e stra d a n o a stră, în d ru ­
m u l no stru . P u te m fi m a rto rii în-
tîm p lâ to ri ai u n u i a te n ta t la bunu­
rile noastre »ie tuturor. 2) S ă su­
n ă m im e d iat, d e la p rim u l post te ­
lefonic a fla t in cale. la *55. sem -
n a lin d ceea ce nl se p a re a n o rm al,
suspect. S ă cere m a ju to r ! S ă fim
so lid ari, cu c o n ştiin ţa tre a z ă , la
o rice o ră din zi şi din noapte.
S c riam to t la a c e astă ru b rică,
acum câteva săptăm âni, d e sp re u n
şo fe r c a re a fa v o riz at prin a titu d i­
n ea lu i in d ife re n tă , n e p ă s ă to a re ~
„C e să m ă bag eu ? N u -i tre a b a
m ea !“ — o g ra v ă in fra c ţiu n e îm ­
p o triv a a două fem ei. A cum scriu
d e sp re o „rec ip ro c ă “ p lin ă de om e­
nie. de sp irit civic, to t a u n o r şo­
fe ri.
A ceeaşi m eserie, d a r cu to tu l a lţi
oam eni.
O am eni a d e v ă ra ţi, cum tre b u ie s i
fim cu toţii.
MARIUS POPESCU ■
Flacâra pagina 11