Nr.
39 (1 «15) din 24 septembrie 1988
Iluzie s a u ti'ucaj ?
S -a r putea tp iin e, in tr-a d e v ă r, că p erso ­
n a ju l d in p la n u l în d e p ă rta t ar f i gata să
fie d e vo ra t de o m o lu sc ă m o n stru o a să
sa u că a r asam bla e le m e n te le u n u i ciclo-
tron. Tn rea lita te, re sp e c tiv u l tehnician
asistă la desp rin d erea u nui p n e u colosal,
d e stin a t u nui e xc a va to r p en tru tera sa m e n -
te ale cărui d im e n siu n i vă lăsăm să vi
ie im aginaţi.
A naliză rap id ă' - e n erg e tic e c o n tin u ă să se În tem eie ze —
S e ştie cit de Im p o rta n tă e ste dozarea
m e d ic a m e n te lo r in tratarea d ive rselo r
boli. C ind c oncentraţia lor in singe este
in su fic ie n tă atunci ele n u m a i sin t eficace,
iar cind concentraţia e ste prea m are ele
p o t avea e fe c te secundare nedorite. In g e ­
neral, doza m e d ic a m e n tu lu i se sta b ileşte
„după ochi“ şi d atorită fa p tu lu i că m e ta ­
b o lism u l este d ife r it de la un in d iv id la
a ltu l, p rin a d m in istra rea aceleiaşi doze
e oncentraţia m e d ic a m e n tu lu i in singe este
d ife rită .
F irm a am ericană „ A b o tt D iagnostics" a
re a liza t p e n tru p rim a dată in lu m e un sis­
te m de m ăsurare d irectă prin m e to d a im u -
n o a n a lizei a c o n ce n tra ţie i d iv e rse lo r m e ­
d ic a m e n te in singe ; „T D x “. A c ea stă m e ­
todă se bazează pe concurenţa d in tre m e ­
d ic a m e n tu l m o şiră in je c ta t sub fo rm ă de
ser şi m e d ic a m e n tu l m a rca t d e n u m it tra ­
sor. M e d ic a m e n tu l m o stră şi trasorul con­
curează p e n tr u un n u m ă r lim ita t de c en tri
Be fix a r e pe antico rp ii sp e c ifici p e n tru
m e d ic a m e n tu l re sp e ctiv. C oncentraţia m e ­
d ic a m e n tu lu i in singe se d e te rm in ă a st­
f e l p rin evaluarea tra so ru lu i f ix a t pe a n ­
ticorpi.
T im p u l a fe c ta t u n e i analize singulare de
la intro d u cerea m o s tr e i m e d ic a m e n tu lu i
p ină la obţinerea re zu lta tu lu i im p rim a t nu
dep ă şeşte 5 m in u te , cu o p re c izie de m in i­
m u m 3 la sulă. C u a ju to ru l aparatului
„TDx“' se poate d e te rm in a con cen tra ţia a
p e ste 60 de su b sta n ţe d ife rite in clu siv
a a n tibioticelor, horm onilor, im u n o g io b u -
linelor, narcoticelor.
FOTOGRAFII DE LA CITITORI
V ia ţă sp o rtivă
D O G A R IU D RA G O Ş, B u c u re şti
Ia hotarul dintre două m ilenii
SINERGIE SI CREATIVITATE
2
S -a u scris $1 se vor m ai scrie, desig u r,
p u te si m ii de stu d ii d e sp re p e rsp ec tiv e le
a p ro a p e in cre d ib ile şi lim ite le a p ro ap e
d e s c u ra ja to a re , la sc a ra u n u i tim p im e­
d ia t p rev izib il, 10—15 ani, a le bio co n v er-
!siei şi b io in d u s trie i so lare. M ic ro o rg a ­
n ism e le fo to sin te tiz a to a re c o n sid e ra te nu
d e m u lt o s p e ra n ţă , d u p ă u n ii c h ia r o so­
lu ţie im in e n t-re a lis tă în e c h ilib ra re a ba­
la n ţe lo r d e c o m b u stib ili n u m a i sin t in ­
c lu s e d ecit ta n g e n ţia l şi sim bolic în p ro s-
jp e c tiv ă rile a n ilo r 2005—2010. Şi n u p e n tru
'c ă e x p e rim e n tă rile n u a r fi c o n firm a t
o a ta re a lte rn a tiv ă ... P e te rm e n lung con­
s titu ie o c e rtitu d in e c h ia r; d a r în a in te de
a o fe ri e n e rg ie — şi de a d e v en i o se m ­
n ific a tiv ă re s u rs ă e n e rg e tic ă — cel p u ţin
a şa se e x p lic ă a stă z i de c ă tre sp ecialişti,
bioconversia şi fo to s in te za solicită d isp o ­
n ib iliza rea u nor m ari ca pacităţi en erg e­
tice. C eea ce n u e u şo r şi n u -i posibil
Încă... P e te rm e n sc u rt, deci, prognozele
deloc p a ra d o x a l — p e ace a fo rm id a b ilă
re s u rs ă a o ric ă re i d e zv o ltări de p ro p o rţii :
tra n sfo rm a re a radicală a tehnologiilor
en ergofage in teh n o lo g ii m in ic o n su m a -
toare de energie. Ce a ltc ev a în se am n ă, in
fa p t, a c tu a la c o m p e tiţie m o n d ia lă vizînd
o b ţin e re a u n o r m a te ria le su p ra c o n d u c ti-
b ile la te m p e ra tu ra m e d iu lu i a m b ia n t,
dacă n u aceeaşi în v e rş u n a tă p re o c u p a re
S p e n tru e co n o m isirea en erg iei ? C eea ce
n u În se am n ă insă, d e loc că In a ce ea şi
I p e rio a d ă n u va creşte, le n t d a r co n tin u u ,
consum ul d e gaze n a tu ra le , şi su b sta n ţe
p e tro lie re , o ri că n u va sp o ri e x tra c ţia
de c ărb u n e , in d ife re n t de e v o lu ţiile n u ­
cleare. Cei c a re c o n tin u ă să c re a d ă că şti­
in ţa şi teh n o lo g iile noi a r p u te a o fe ri so lu ­
ţ ii unice şi a b so lu tiza n te , ca şi e x p e rţii îm ­
p ă tim iţi in anticip ă ri sim p lific a to a re vor
fi d e sig u r c o n tra ria ţi : niciodată m a i ste ­
n ic — şi p oate nicicînd cu o m a i clară
e v id e n ţă — sin g u ru l p u n c t de v ed e re ab-
solutizant... raţional — ră m in e cel care
angajează fle x ib ilita te a a lte rn a tive i. Şi
g ă sire a so lu ţie i p ro p rii, a d ec v ate , fle x i­
bile... U m a n ist v o rb in d este p ro g re su l cel
m a i n o tab il al ace stu i sfirş it d e m ile ­
n iu .-
în re v is ta „ N ew sw eek “ a u fo st consem ­
n a te d e c u rin d două in te re s a n te in te rv e n ­
ţii ale p ro fe s o rilo r W illiam H. M cN eille
de la U n iv e rsita te a d in C hicago şi, r e s ­
pectiv, dr. B a ru ch B lum berg, la u re a t al
P re m iu lu i N obel, de la „F ox. C h a se C an ­
c er C e n te r“ p riv in d c o m b a tere a m a rilo r
m ala d ii ep id em ice d in tre c u t şi p re ze n t.
P e n tru W illiam H. M cN eille, n u m a i con­
siderând in te ra c ţiu n e a c o m p lex ă a v iu lu i
in tr -u n ecosistem ca singura realitate
o b iec tiv -in te g ra to a re , vom p u te a în ţe leg e
ro lu l, fu n c ţiile şi in ev ita b ilu l c o m p o rta ­
m ent a g resiv a l v iru su rilo r, bacililor,
c iu p e rcilo r şi al a lto r p a ra z iţi, n u ca un
a ccid en t, ci ca p u rtă to ri ai m a n d a tu lu i de
i • • ,
I.
I;
; D u p ă cum s-a m a i a n u n ţa t in p resă,
c e rc e tă to rii d e la U n iv e rsita te a B erk eley
d in C a lifo rn ia a u fa b ric a t u n m o to r e le c ­
tric c a re n u e ste m ai gros d ecit firu l de
’ p ă r. M otorul in a u g u re a z ă o n o u ă clasă
. d e m a şin i m icro sco p ice (siste m e m ic ro -
m ecanice) p e c are c e rc e tă to rii le v ă d a
fi u tile in m ed ic in ă , in d u s trie şi a lte do-
j m en ii u n d e v o r re a liz a o p e ra ţii a ltm in ­
te ri im posibile. A ceste m ici d isp o z itiv e
m ec an ic e se d istin g p rin m o b ilita te şi
a b ilita te a d e lucru. R e fe rin d u -se la v iito ­
ru l no ilo r m ic ro m aşin i, „ T h e N ew Y ork
T im es" re le v ă că ele d esch id c alea
u n o r a p lic a ţii c a re sfid e az ă im a g in aţia.
M icro m aşin ile vor p rovoca c h ia r o r e ­
v o lu ţie s im ila ră celei p e tre c u tă in
e le ctro n ică o d a tă cu d e sc o p erirea
c irc u ite lo r in te g ra te c in d c o m p u te re
care o c u p au o c a m e ră au în c ă p u t
in tr-u n ceas d e m in ă. M icile m o ­
to a re v o r re a liz a d e lic a te m ic ro o p e ra ţii
a tît la n iv e lu l ţe s u tu lu i cît şi la n iv elu l
re tin e i, a rte re lo r, in lă tu rin d d e p o zitele de
g ră sim e ce p ro v o a că a ta c u rile cardiace.
E le vor p u te a fi d e a ju to r în m ed icin a
I v a lv e lo r cardiace. M ic ro m a şin ile v o r m a i
i p u te a fi fo lo site in in d u stria ţe s ă tu rilo r
cît şi în a lin ie re a e x a c tă a la se rilo r, a
d e te c to rilo r d e fin e ţe şi a fib re lo r optice
in siste m e le d e com u n icaţie. S e p re s u ­
p u n e că a r p u te a fi c u p la te cu c irc u ite le
in te g ra te . M ic ro m o to a re le v o r p u te a fi
a sa m b la te c ite 100 sau p în ă la u n m ilion.
D e o cam d ată nim ic n u e ste fo a rte c la r în
a c e st sens, e stim in d u -se c h ia r că şi te ­
re p ro d u c e re al n a tu rii. In sid io su l v iru s
H IV (SID A) — ca s ă -l cităm p e M cN eille
— n u ştie că a le g in d ca m ed iu de p ro p a ­
g a re celula sa n g u in ă a siste m u lu i im u -
n ita r îşi u c id e „ g a z d a “... Ş i că un a g en t
In fecţio s c are se d o v e d eşte excesiv de v i­
ru le n t, s firş e ş te p rin a ucid e n u n u m ai
„ g azd ele“ p o te n ţia le , ci şi p e sin e In -
iu ş L In o p in ia lu i B a ru c h B lum berg,
a p ro p ia tă în tr-u n fe l ca id ee de cea a n ­
te rio a ră , lic h id a re a e p id e m iilo r se p ro ­
d u c e a tu n c i cind, in tr -o rip o stă a d m ira ­
bilă a v iu lu i, p o p u la ţiile a ta c a te îşi dez­
v o ltă tr e p ta t o im u n ita te d e m asă, toc­
m a i d ezv o ltîn d a n tic o rp i p e m ă s u ra fa c ­
to rilo r a g resiv i. C eea ce n u re d u c e cu
nim ic im p o rta n ţa m ijlo a c e lo r d e com ba­
te re ştiin ţific ă a e p id e m iilo r, în p a ra le l
cu În ţe le g e re a c o rec tă a c au z elo r şi căilor
d e a ta c a le o ric ă ru i flagel...
Im p o rta n t a r fi deci — o a ltă lec ţie in ­
s tru c tiv ă a a c e stu i sfirşit d e m ile n iu —
să în ţe le g e m e x a c t dialectica ripostei,
In care fa cto ru l spontan ca f i cel con­
ş tie n t te in terco n d iţio n ea ză .
C e le b ru l siste m de a p ă r a r e stra te g ic ă
S.D .I., cu d iv e rs e le sale c o n o ta ţii w e lls-
lene, in c itin d u -n e să m e d ită m , deseori,
la im a g in ea re a l-a p o c a lip tic ă a u n u i po­
te n ţia l „ răzb o i a l ste le lo r“, dincolo de
d iv e rs e le c ritici m a jo re v e n in d d in a fa ra
ta , în cep e să cu n o ască d e c îtv a tim p un
m a rca t recu l in terio r. A rm e le „ ex o tice “,
la s e ru l cu rö n tg e n şi tu n u l c u fascicule,
n u -i m ai e n tu z iasm e az ă, se p a re, nici
p e cei c are în u rm ă cu c îţiv a a n i le e x a l­
ta u e fic ie n ţa. Ş i n u p e n tru că a ceste
a rm e n u s - a r p u te a re a liz a în tr - u n n u ­
m ă r de ani, cu in v e s tiţii — iro siri — pe
m ăsu ră. P ro b le m a re a lă c a re -i în g rijo ­
re a z ă c h ia r şi p e s u s ţin ă to rii S .D .I.-u lu i
e ste d ific u lta te a c u a n tific ă rii e xa c te a
im p lic a ţiilo r, a c u a n tific ă rii „reacţiei in
la n ţ“, a c u a n tific ă rii rip o stei. P ro g ra m e le
d e c o m p u te re c are a r u rm a să d irije z e
în tre a g a s tra te g ie d e lu p tă a r p u te a fi
a n u la te , se ştie, cu u n c o n tra -p ro g ra m ,
n u a tît „ d iv e rsio n ist“ sa u „ v iro tic “, cit de
le g itim ă a u to a p ă ra re in tro d u s în p ro g ra ­
m u l in iţia l. S o fistic a re a te h n ic ă a siste ­
m u lu i S.D .I. a r p u te a , re d u c în d u -i fia b i­
lita te a , s ă -i in d u că u n c o m p o rta m e n t
a b e ra n t. P la s a re a în sp a ţiu l - a r face şi
m ai risc at. E x is tă d e ja voci c a re su sţin că
e c h ip a m e n tu l S.D .I. a r tre b u i a m p la sa t la
loi. D ar şi aşa, fu n c ţio n în d ire p ro ş a b il —
la sol — n - a r p u te a a p ă ra d e cit p ro p riile
zone d e a m p la sa re . Ş i-a tu n c i ? D incolo
de ace st p ro g ra m S.D .I., ră m în e lecţia
tu lb u ră to a re a c o n se cin ţe lo r p re a p u ţin
c u a n tific a b ile a le o ric ă re i d e z v o ltă ri în c i-
f r a tă în p ro p ria sa te h n ic ita te . In c a p a c ita ­
tea u m a n ă în a c u a n tific a in te g ra l risc u ­
rile şi rip o sta d e sfă ş u ră rilo r c o n tra d ic to rii
lu stific ă a stfe l, o d a tă în plus. ceea ce eco­
logii, g e n eticien ii, in fo rm a tic ie n ii şi n u -
c le a riştii d e n u m e sc azi in consens d re p t
d in presa In tern aţion ală
le v iz o a re le v o r p u te a b e n eficia d e n oile
m ic ram o to are . S e v o rb e şte to to d a tă de
„ ro b o ţii ţîn ţa r i“, cu e x c e le n te p e rfo r­
m a n ţe în m u n c ă şi c a re v o r fa ce in u tili
ro b o ţii u m an iz aţi.
M otorul re a liz a t la B e rk e le y a r e u n
ro to r cu d ia m e tru l d e 60 m ic ro n i, în tim p
ce firu l de p ă r a l om ului a r e în tre 70—100
m icroni. M icro m o to arele, ca şi c ip u rile
sin t g ra v a te d ire c t p e u n su b s tra t d e s i­
liciu. P e n tru p ro d u c e re a e le m e n tu lu i în
m işca re a l a c e stu i m o to r, c e rc e tă to rii a u
c o n stru it a şa -z ise le „ s tr a tu r i d e s a c rifi­
c iu “, s tru c tu ri fo rm a te d in tr-o stic lă sp e ­
cială (a lte rn in d cu s tra tu ri d e polisilicon)
c a re a p o i sin t dizo lv ate. F ă c în d o a n a lo ­
gie, sp u n e a u n sp e c ia list, să n e im ag in ăm
u n m ecan ic c a re c o n stru ie şte o s tru c tu ră
, W * 5 Ж ivc; -V>
e „ sc ie n to -e tic ă “ o „ b io -e tic ă “ sa u o m e -
g a etică ecologică, p la n e ta ră . În d re p tă ţin d
in c ip ie n t o s a lu ta ră s ta re d e veghe...
U n c u n o scu t sp e c ia list In p ro b lem ele
g ra v ita ţie i şi a le re la tiv ită ţii de la In s ti­
tu tu l teh n o lo g ic din C a lifo rn ia, „ C a lte h “,
p ro fe so ru l K. T o rn se a d re sa în lu n a f e ­
b ru a rie a. c. p ro fe s o ru lu i B. B ra g in sk i
d e la U n iv e rsita te a d in M oscova, p e n tru
a -i co m unica decesul u n u i c o n fra te şi
p rie te n com un, u n a d in cele m a i m a ri
p e rso n a lită ţi a le fizicii u ltim e lo r cinci
decenii, cu c o n trib u ţii e se n ţia le in elec-
tro d in a m ic a c u an tică , în te o ria su p ra c o n -
d u c tib ilită ţii, în m ecan ica c u a n tic ă a m a ­
şin ilo r d e calcul, în re c o n sid e ra re a c u a n ­
tic ă a g ra v ita ţie i. L a u re a tu l P re m iu lu i
N obel R ich a rd F e y n m a n tocm ai în c e ta se
din v ia ţă . Si. in fin it m a i d ra m a tic , „ c le a r
h e a d e d “ (deplin c o n ştie n t de decizia sa)
re fu z a se să m ai s u p o rte c h in u rile n u
su p ra o m e n e şti, ci su b o m e n eşti, u m ili­
to are , la c a re îl co n d am n ase u n c an c er
in cu ra b il. P ro fe so ru l B ra g in sk i ü in fo r­
m ea ză la rîn d u l să u p e m a re le a s tro fiz j-
eian V. G h in sb u rg , ca a ce sta d in u rm ă
să p u b lic e a p ro a p e im e d ia t In „ N a u k a i
jiz n i“ u n a rtic o l-c s e u -re m e m o ra re -s in te z ă
(v e rita b il „ stu d iu d e caz“) d e sp re p e rs o ­
n a lita te a şi c o n trib u ţia v irtu a l «inergică
a a ce stu i fizician la d e zv o ltare a fizicii
co n te m p o ra n e . M em b ru m a rc a n t a l e ch i­
p ei de la P rin c e to n în tim p u l u ltim u lu i
război m o n d ia l, u n u l d in p a rtic ip a n ţii de
a n v e rg u ră la c e rc e tă rile d e la L os A la ­
m os, fizicia n cu o c o n trib u ţie s u b s ta n ­
ţia lă şi la p ro iec tu l „ M a n h a tta n “, R ich a rd
F e y n m a n av ea să în g en u n c h ez e la T re b -
lin k a , în 1962, cu p rile ju l C o n fe rin ţe i
m o n d ia le a su p ra g ra v ita ţie i, cu a c e a r e ­
c u n o a ş te re im p lic ită şi e x p lic ită că scopul
su p re m a l tu tu ro r c ă u tă rilo r n o a s tre —
c u an tice, re la tiv iste , g ra v ita ţio n a le etc.,
etc. — îl c o n stitu ie re la n s a re a d e m n ită ţii
um ane, c o n d a m n a re a o ric ă ru i genocid,
re la n s a re a sp e ra n ţe i. A m re g ă sit in b i­
b lio te că u n a din lu c ră rile sa le celebre, în
c are se ex p lic ă în p re m ie ră m ira co lu l
fizic al su p ra c o n d u c tib ilită ţii şi am c itit
in „ N a u k a i jiz n i“ c îte v a fra g m e n te din
c eleb ra sa „ S u re ly Y o u 're Jo c k in g ,
M r. F e y n m a n “ (Cu sig u ra n ţă că g lu m iţi,
d o m n u le F ey n m an ) o c a rte in c a re su -
rîsu l şi g ra v ita te a p ro b le m a tic ii se re g ă ­
se a u şi re la n sa u co n tin u u , p e n tru a n e
in g ăd u i să în ţe le g e m fa sc in a ţia cu n o aş­
te rii, a c re a tiv ită ţii, a a n g a jă rii sin e rg ic e
în p ro g re su l u m a n ită ţii. D ar, in sfirşit...
T o m îi sc rie lu i B ra g in sk i, c a re la
rîn d u l să u îi tra n s m ite u n u i a lt sa v a n t,
G hinsburg... In c irc u it in trîn d şi colabo­
ra re a lu i F e y n m an cu In fe ld , cu L an d a u ...
Cu fizicie n i din to a te c o lţu rile lu m ii 1
С е- a r în se m n a fle x ib ilita te a a lte rn a tiv e i,
iia le c tic a rip o stei, c u a n tific a re a im p re v i­
z ib ilu lu i în a fa ra a ce ste i c o n ex iu n i s in e r­
gice in tre c a ra c te re , p e rs o n a lită ţi şi v a lo ri
m e n ite să re la n se z e p rin c re a ţia lo r şi
p rin tr-o a d m ira b ilă c o n v erg e n ţă c re a tiv ă ,
d e m n ita te a s p iritu lu i ştiin ţific şi d e m n i­
ta te a u m a n ă ?
DOREL DORIAN
din s tra tu ri a lte rn a tiv e din m e ta l şi g h e a ­
ţă ca a p o i să to p ea sc ă g h e a ţa şi să r ă -
m în ă g ra v a t n u m a i m e ta lu l. C o n stru ire a
a c e sto r m o to a re v a p e rm ite de e x e m p lu
d e zv o ltare a u n u i ro b o t p e u n cip, ro b o t
c are a r p u te a să sim tă to t ceea ce se în -
tîm p lă în m e d iu l în c o n ju ră to r, să -ş i d e ­
te rm in e re a c ţiile şi să a cţio n ez e in c o n ­
fo rm ita te cu ele. D e ase m e n ea , u n re z e r­
v o r m in u sc u l de in su lin ă Im p la n ta t in
o rg a n ism u l u n u i d ia b e tic a r p u te a în r e ­
g istra g ra d u l de glucozâ d in sîn g e p e
c are l- a r re g la cu a ju to r u l in su lin e i. D u p ă
u n ii, u n obstacol a l a p lic a ţiilo r a r fi că
s t r u c t u r a ' d in silicon e ste d in d o u ă d i­
m e n s iu n i in tim p ce lu m e a re a lă lu c re a ­
ză cu tr e i d im e n siu n i. D u p ă a lţii, a p o i,
silico n u l n u a r fi u n m a te ria l d u ra b il,
d a r te s tă rile a u d e m o n s tra t că e ste com ­
p a ra b il In u n e le p riv in ţe cu o ţelu l.
L u crîn d cu m ic ro m aşin ile, c e rc e tă to rii
v o r tre b u i să re aliz e ze u n nou d esig n a l
a c e sto ra c a re să ţin ă cont d e fa p tu l că
fo rţe le fizice n e g lija b ile la d im e n siu n i
m a ri d e v in m u lt m a i p u te rn ic e la n iv el
m icroscopic. D in p ă ca te , d e o are ce s - a lu ­
c ra t p re a p u ţin la n iv el m icroscopic, .se
ştiu in p re z e n t p re a p u ţin e d e sp re fe n o ­
m e n e le d e fre c a re d e la a c e a s tă sc a ră
p recu m şl d e sp re re z iste n ţe , m u lt m a i
m a ri la o b iec tele m ici. R e sp e ctiv ele m o ­
to a re v o r fi a lim e n ta te c u e le c tric ita te
sta tic ă (e x is te n tă şi în o rg a n ism u l u m an )
şi n u cu fo rţe m a g n e tic e c a re a cţio n e a z ă
m o to a re le o b işn u ite. P e n tr u u n m ic ro ­
m o to r, e le c tric ita te a sta tic ă a o rg a n ism u ­
lu i u m a n sa u a c e e a o b ţin u tă p rin fre c a ­
re a u n u i p ie p te n e d e o b u c a tă d e sto fă
a r fi su fic ie n tă p e n tru a g e n e ra ro ta ţii
ra p id e . M icrom ecanica, a firm ă c o m e n ta ­
to rii fe n o m e n u lu i, re v o lu ţio n în d in p re ­
z en t însuşi c o n ce p tu l d e m ec an ic ă clasică,
va g e n e ra în v iito r o in d u s trie de o a m ­
p lo a re n e b ă n u itâ .