MODELUL BALCANIC A L CONSTITUIRII STATULUI

NAŢIONAL M O D E R N . ROMÂNIA ŞI S E R B I A (I)

Nadia Manea
Margareta Ivan

L i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e d i n u l t i m i i a n i a î n r e g i s t r a t o s e r i e de
s t u d i i teoretice c u p r i v i r e la c o n c e p t u l de B a l c a n i şi la c o n s t i t u i r e a s t a t u l u i
n a ţ i o n a l î n a c e a s t ă z o n ă . p e r c e p u t m a i a l e s politic şi în m a i m i c ă m ă s u r ă
geografic. A d ă u g a t e p r o d u c ţ i e i istoriografice m a i v e c h i , c a r e a r e î n v e d e r e
evoluţia evenimentelor din S u d - E s t u l E u r o p e i în epoca m o d e r n ă , aceste
d e m e r s u r i n e - a u facilitat î n c e r c a r e a de f a ţ ă , o i n t e n ţ i e de a n a l i z ă c o m p a r a ­
tivă a s i m i l i t u d i n i l o r şi d i f e r e n ţ e l o r în f o r m a r e a celor d o u ă s t a t e n a ţ i o n a l e ,
r o m â n şi s â r b . p e n t r u a v e d e a în ce m ă s u r ă a c e s l e s t u d i i de c a z s u n t
r e p r e z e n t a t i v e p e n t r u c e e a ce c r e d e m c ă p u t e m n u m i " m o d e l u l b a l c a n i c " .
C u a t â t m a i m u l t c u c â t , î n l i p s a u n e i s c h e m e c u p r e t e n ţ i i de g e n e r a l i z a r e ,
i s t o r i c i i a u p r o p u s m o d e l e z o n a l e s a u tipologii în c a r e pot fi î n c a d r a t e p r o ­
c e s e l e de d e z v o l t a r e a n a ţ i u n i l o r pe c o n t i n e n t . D e p a r t e de a fi d e s ă v â r ş i t ă ,
t i p o l o g i a e v i d e n ţ i a z ă , t o t u ş i , a n u m e t r ă s ă t u r i de r e g u l a r i t a t e , c o m u n e ,
r e l i e f â n d , t o t o d a t ă , diferenţierile ce c a r a c t e r i z e a z ă d i v e r s i t a t e a f e n o m e n u ­
lui n a ţ i o n a l .
1

D e ş i p r e z e n t u l î n r e g i s t r e a z ă t e n d i n ţ a de a r e f u z a a p a r t e n e n ţ a
R o m â n i e i l a s p a ţ i u l b a l c a n i c , c o n s i d e r ă m a c e a s t a u n reflex a l p o l i t i c u l u i şi
c r e d e m c ă f o r m u l a p r o p u s ă de M a r i a T o d o r o v a , a c e e a a u n e i d u b l e i d e n ­
2

t i t ă ţ i , b a l c a n i c ă şi e u r o p e a n ă , e s t e m u l t m a i a p r o a p e de r e a l i t a t e a i s t o r i c ă .
A c e e a ş i p o z i ţ i e o e x p r i m ă î n c ă d i n 1 9 4 0 Nicolae lorga, a t u n c i c â n d a r a t ă
c ă : " R o m â n i a a p a r ţ i n e d i n p u n c t de v e d e r e istorico-geografic s u d - e s t u l u i
e u r o p e a n , c a i n c l u d e r e a ei n u m a i în s p a ţ i u l b a l c a n i c , c u toate l e g ă t u r i l e
s t r â n s e d i n t r e p o p o r u l r o m a n şi popoarele p e n i n s u l e i este o idee c u t o t u l
g r e ş i t ă " . N u t r e b u i e u i t a t , în a c e l a ş i t i m p . că " B a l c a n i i n u d a t o r e a z ă n i m i c
3

geografiei fizice s a u politice a c t u a l e . B a l c a n i i se o p r e s c acolo u n d e

î n c e t e a z ă i n f l u e n ţ a b i s e r i c i i o r t o d o x e , a d i c ă pe c o a s t e l e D a l m a ţ i e i , î n
C r o a ţ i a , î n V o i e v o d i n a şi î n T r a n s i l v a n i a " .
4

D e altfel, e s t e i n t e r e s a n t ă o p r e z e n t a r e s u c c i n t ă a a p a r i ţ i e i şi
e v o l u ţ i e i n o ţ i u n i i de B a l c a n i , c t i p r e c i z a r e a c a t e r m e n u l e s t e u l t e r i o r
n o t e l o r de c o n ţ i n u t , c a r e , potrivit l u i V i r g i l C a n d e a . pot fi i d e n t i f i c a t e l a
n i v e l m e n t a l , î n c ă de l a s f â r ş i t u l s e c . X V I I - l e a . î n a c e a s t ă e t a p ă i s t o r i c ă
a p a r e i m a g i n e a B a l c a n i l o r c a " p l a c ă t u r n a n t ă " a E u r o p e i . A s i e i şi A f r i c i i -
c l i ş e u m u l t c i t a t u l t e r i o r . " B a l c a n i i î n c e p s ă fie c o n s i d e r a ţ i c a f a c t o r i i

www.mnir.ro
20 NADIA MANEA si M A R G A R E T A IVAN

d e t e r m i n a n ţ i a i politicii e u r o p e n e d r e p t o e s e n ţ i a l ă b u r s ă de v a l o r i e x t r e m
d e p r e ţ i o a s ă p e diferite p l a n u r i p e n t r u e c h i l i b r u l c o n t i n e n t a l ş i a l l u m i i
întregi. Iar clişeul c o r e s p u n d e a negreşit unei Incontestabile realităţi. Nu
trebuie, într-adevăr, să u i t ă m că fenomenul, care a determinat s c h i m b ă r i
p r o f u n d e , n u d o a r î n e v o l u ţ i a a c e s t e i p ă r ţ i a E u r o p e i , d a r şi î n e c h i l i b r u l
L u m i i V e c h i - şi a n u m e d e c a d e n ţ a I m p e r i u l u i O t o m a n - a i c i ş i a t u n c i a
avut loc" . 5

î n 1 7 9 4 c ă l ă t o r u l e n g l e z . J o h n Moritt, t r a v e r s a p a s u l S i p k a şi ţ i n e a
s ă m e n ţ i o n e z e într-o s c r i s o a r e c ă a n t i c u l H a e m u s e s t e a s t ă z i p e r v e r t i t p r i n
n u m e l e B a l ' K a n , c e e a ce r e p r e z e n t a e c h i v a l e n t u l t u r c e s c p e n t r u " m u n t e
î m p ă d u r i t " . L a î n c e p u t u l s e c . X I X " H a e m u s " şi " B a l k a n i c " e r a u folosiţi
6

i n t e r ş a n j a b i l , d a r d u p ă 1 8 2 0 "balcanic" devine t e r m e n u l preferat, deşi n u

u n i c u l . G e o g r a f u l g e r m a n , A u g u s t Z e u n e , a fost p r i m u l c a r e a folosit ter­
m e n u l " P e n i n s u l a B a l c a n i c ă " (Balkanhalbeiland) în 1 8 0 9 . 7

A ş a d a r , c o n s t r u c ţ i a c o n c e p t u l u i a a v u t loc din a f a r ă : legaţi din

p u n c t de v e d e r e geografic de E u r o p a , î n s ă c o n s t r u i ţ i d i n p u n c t de v e d e r e
c u l t u r a l ca " c e l ă l a l t " . B a l c a n i i a u a j u n s să constituie în ochii
8 9

O c c i d e n t u l u i " E u r o p a c o n t a m i n a t ă de O r i e n t " . C u toate a c e s t e a " b a l c a ­

1 0

n i s m u l " n u e s t e o s i m p l ă s u b s p e c i e a " o r i e n t a l i s m u l u i " ; el s-a d e z v o l t a t

i n d e p e n d e n t de o r i e n t a l i s m ş i . în a n u m i t e a s p e c t e , î m p o t r i v a a c e s t u i a , i a r
i d e n t i t ă ţ i l e de s i n e c o n s t r u i t e î n d e c u r s u l s e c o l e l o r X I X şi X X s e o p u n e a u
în acest m o d , invariabil, "orientalilor" . 11

U n r e c e n t şi i n c i t a n t p u n c t de v e d e r e , c e l a l l u i E r n e s t G e l l n e r ,
s u s ţ i n e că s t a t u l n a ţ i o n a l este "unitatea care p u n e în l e g ă t u r ă s u v e r a n i ­
t a t e a şi c u l t u r a " , d e o a r e c e "fiecărei c u l t u r i t r e b u i e să-i c o r e s p u n d ă u n s t a t
c a r e să-i a s i g u r e p r o t e c ţ i a " . P o r n i n d de l a a n a l i z a r a p o r t u l u i societate-
1 2

s t a t n a ţ i o n a l , a c e l a ş i a u t o r i d e n t i f i c ă teoretic d o u ă t i p u r i de s o c i e t ă ţ i :
1. O s o c i e t a t e a g r a r ă a l f a b e t i z a t ă , c a r e n u a r fi a f e c t a t ă de n a ţ i o ­
nalism 1 3

2. o s o c i e t a t e i n d u s t r i a l d e z v o l t a t ă , c a r e p e r m i t e a c t i v i z a r e a p r i n ­
cipiului n a ţ i o n a l . 1 4

în ceea ce ne priveşte c o n s t a t ă m c ă E m e s t Gellner n u r ă m â n e con­

s e c v e n t distincţiei propuse, î n t r u c â t el î n s u ş i precizează că în S u d - E s t u l
E u r o p e i "o c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă şl s t a t a l ă e s t e c r e a t ă n u î n o p o z i ţ i e c u spefici-
c u l ţ ă r ă n e s c , ci pe b a z a a c e s t u i a " , particularităţile l u m i i r u r a l e fiind disti­
late şi s t a n d a r d i z a t e .1 5

D i h o t o m i a p r e c i z a t ă m a i s u s , c r e d e m c ă , p o a t e fi v a l a b i l ă d o a r p e n ­
tru a r i a o c c i d e n t a l ă a " c o n t i n e n t u l u i e u r o p e a n , căci, în cealaltă extremă,
a ş a c u m a f i r m a A l e x a n d r u D u ţ u . î n c ă de l a î n c e p u t " p a t r i o t i s m u l i n t r a î n
c o n f l i c t c u p l a n u r i l e u n i v e r s a l i s t e de o r g a n i z a r e a l u m i i " , c a r a c t e r i s t i c
1 6

p e n t r u c l i m a t u l e u r o p e a n de l a î n c e p u t u l s e c . X L X - l e a . f i i n d d e s t r ă m a r e a
solidarităţii izvorâte din vechea "Pax Ottomanica", iar între programul
i m p e r i a l ş i p a t r i o t i s m u l o a m e n i l o r d i n B a l c a n i şi p r i n c i p a t e l e d u n ă r e n e
apare u n conflict i r e d u c t i b i l . C ă c i deja "solidarităţile sociale organizate
1 7

www.mnir.ro
 M O D E L U L BALCANIC A L CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL M O D E R N 21

m o d e m fuseseră i m p u s e unei societăţi r ă m a s ă ataşată, în m e d i u l r u r a l ,

vechilor solidarităţi organice" . 1 8

î n a c e a s t a a r i e de civilizaţie, în c a r e g r a n i ţ a d i n t r e politic şi c u l t u ­
r a l e s t e g r e u de s t a b i l i t , ne-am oprit a s u p r a R o m â n i e i şi S e r b i e i p e n t r u c ă ,
d e ş i a u p u n c t e d e s t a r t diferite î n c o n s t r u c ţ i a s t a t e l o r n a ţ i o n a l e , î n r e ­
g i s t r ă m o s i n c r o n i e a m o m e n t e l o r i s t o r i c e şi o i d e n t i t a t e d e r e a c ţ i e î n
r a p o r t u r i l e c u o t o m a n i i , c ă c i potrivit l u i M i o d r a g M i l i n . " s u b s t a n ţ a n a ţ i o ­
n a l ă a acestor d o u ă popoare este s e n s i b i l distinctă. Astfel, n a ţ i o n a l i s m u l
s â r b e s c e s t e s u s ţ i n u t de u n s u b s t r a t s p i r i t u a l s p e c i f i c b a l c a n i c , î n t e m e i a t
pe i d e e a i m p e r i a l ă r e p r e z e n t a t ă de Ş t e f a n D u s a n şi a c e e a a s a c r i f i c i u l u i de
la K o s s o v o " , î n t i m p ce n a ţ i o n a l i s m u l r o m â n e s c s e b a z e a z ă pe a u t o n o m i e
1 9

şi p e c o n ş t i i n ţ a l a t i n i t ă ţ i i .
O r t o d o x i a şi i d e e a r e u n i r i i s l a v i l o r s u d i c i î n t r - u n r e g a t a l S e r b i e i
e r a u v e h i c u l a t e de n a ţ i o n a l i s m u l s â r b . P r i n c i p a t e l e r o m â n e , deşi se
g ă s e a u " l a p o r ţ i l e O r i e n t u l u i " , î n r e g i s t r e a z ă p a ş i vizibili s p r e e m a n c i p a r e a
s p i r i t u a l ă . D a c ă e l e m e n t e l e o r i e n t a l e s e m a i p ă s t r a u î n m o d u l de v i a ţ ă a l
clasei dominante, t â n ă r a generaţie a intelectualităţii s e forma s u b s e m n u l
p r o m i ţ ă t o r al valorilor O c c i d e n t u l u i . 2 0

F o l o s i n d u - s e de a r s e n a l u l d e Idei a l i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i o c c i d e n t a l e
" c ă r t u r a r i i s u d - e s t e u r o p e n i a u c o n t u r a t o i m a g i n e n e g a t i v ă a s e c o l e l o r de
d o m i n a ţ i e o t o m a n ă , i a r O r i e n t u l a d e v e n i t a l t e r i t a t e a î n f u n c ţ i e de c a r e s¬
a u d e f i n i t n o i l e s t a t e şi c u l t u r i d i n a c e a s t ă p a r t e a E u r o p e i " . î n c o n t e x t u l
astfel creat, principatele r o m â n e , a v â n d "un s t a t u t i n t e r n a ţ i o n a l bine
d e f i n i t , a u p o l a r i z a t a t e n ţ i a a u t o r i l o r de m e m o r i i d i n t i m p u l r e v o l u ţ i e i
s â r b e , a ş a c u m a u oferit o b a z ă de p o r n i r e m i ş c ă r i i l u i A l e x a n d r u
Ipsilanti" . 2 1

Istoriografiile s â r b ă 2 2
şi r o m a n ă s u n t de a c o r d a s u p r a f a p t u l u i c ă
a m p l e l e m i ş c ă r i s o c i a l e d i n S e r b i a şi Ţ ă r i l e R o m â n e a u d u s p â n ă l a c a p ă t
u n l u n g ş i r de revolte ţ ă r ă n e ş t i î n d r e p t a t e î m p o t r i v a a s u p r i r i i s t r ă i n e , a
dominaţiei instalată d u p ă distrugerea formaţiunilor statale a u t o n o m e . 2 3

A c t u l de d e b u t a l r e v o l u ţ i i l o r b a l c a n i c e , i n s u r e c ţ i a s â r b e a s c ă de l a 1 8 0 4 . a
fost g e r m e n u l r e b e l î n c o l ţ i t pe s o l u l u n e i s o c i e t ă ţ i p a t r i a r h a l e : i n s u r e c ţ i a
este e s e n ţ i a l m e n t e î n f ă p t u i r e a u n e i l u m i ţ ă r ă n e ş t i r e s p i r â n d s u f l u l v i g u r o s
al t r a d i ţ i e i . M i ş c ă r i l e ţ ă r ă n e ş t i s u d - e s t e u r o p e n e a u l u a t u n c a r a c t e r
2 4

n a ţ i o n a l şi a u a j u n s s ă u r m ă r e a s c ă c o n s t i t u i r e a u n o r state n a ţ i o n a l e moder­
ne, deşi p r o g r a m e l e n u a u pornit dlntr-o g â n d i r e politică b i n e s i s t e m a t i z a t ă ,
m a t u r i z a t ă de-a l u n g u l s e c o l e l o r . R e v o l t a a p l e c a t "de J o s " , de l a c o n s t r â n ­
gerile c o t i d i e n e şi de l a o p u t e r n i c ă şi i n f l u e n t ă I m a g i n e a t r e c u t u l u i glo­
rios. R e s t r u c t u r a r e a relaţiilor s o c i a l e şi a m e c a n i s m u l u i s t a t a l n u a fost o
p r i o r i t a t e : s-a p o r n i t de l a i d e e a d o m i n a t ă de e m o ţ i e c a o c o n d u c e r e
" a u t o h t o n ă " este m a i b u n ă decât cea străină, chiar d a c ă n u se modifică
s u b s t a n ţ i a l a d m i n i s t r a ţ i a şi v i a ţ a p o l i t i c ă .
2 5

S p a ţ i u l s â r b e s t e a c e l a al u n e i l u m i u m i l i t e în orgoliu, c a r e a
s u p r a v i e ţ u i t p r i n z a d r u g a şi în c a r e i n d i v i d u l a v e a o î n d a t o r i r e de u r m a t :

www.mnir.ro
22 NADIA MANEA si M A R G A R E T A IVAN

s ă n u u i t e c a t a s t r o f a de l a K o s s o v o ce t r e b u i a r ă z b u n a t ă ! . E r a a c e a s t a
e x p r e s i a i n c o m p a t i b i l i t ă ţ i i d i n t r e c r e ş t i n i şi p ă g â n i , a l p o l i ţ e l o r ce a ş t e p t a u
s ă fie p l ă t i t e . N u m e l ţ u m i r i p r o f u n d e şi "poliţe de p l ă t i t " pot fi c o n s t a t a t e
2 6

şi î n s p a ţ i u l r o m â n e s c , n u m a i c a r e g i m u l f a n a r i o t n u p e r m i t e a d i s t i n c ţ i i
a t â t de t r a n ş a n t e . A i c i , e l e m e n t u l s t r ă i n n u e s t e r e p r e z e n t a t în m o d d i r e c t
de m u s u l m a n i . C o n t r o l u l a c e s t o r a e x i s t ă , d a r e s t e m e d i a t de f a c t o r u l grec
ortodox, c e e a ce face c a i n c o m p a t i b i l i t a t e a d i n t r e c r e ş t i n i şi p ă g â n i s ă fie
m a i a t e n u a t ă , i a r c o n t r a d i c ţ i i l e s ă d o b â n d e a s c ă u n i m p o r t a n t coeficient de
a m b i g u i t a t e , a c c e n t u a t de s t a t u t u l a m b i v a l e n t a l g r e c i l o r , a l i a ţ i şi
d u ş m a n i în acelaşi timp.
S e c v e n ţ a de t i m p m u l t m a i p r e l u n g i t ă a r ă s c o a l e i s â r b e d i n 1804¬
1 8 1 5 , c o m p a r a t i v c u r e v o l u ţ i a l u i T u d o r V l a d i m i r e s c u , p r e c u m şi d i m e n s i ­
u n i l e v i o l e n ţ e i c e l e i d i n t â i , c o n s i d e r ă m c ă pot fi e x p l i c a t e t o c m a i p r i n
s t a t u t u l diferit a l c e l o r d o u ă e n t i t ă ţ i în r a p o r t u r i l e c u P o a r t a . D u p ă ce a
c u n o s c u t m a i m u l t e d e c e n i i s i t u a ţ i a de v a s a l . S e r b i a a fost t r a n s f o r m a t ă î n
1456-1461 în p a s a l a c , realitate care r â m ă n e n e s c h i m b a t ă p â n ă la p a c e a
r u s o - t u r c ă de l a B u c u r e ş t i d i n 1 8 1 2 , ce c o n s e m n a l a a r t i c o l u l 8 p r i m a
r e c u n o a ş t e r e oficială a a u t o n o m i e i a c e s t e i a . 2 7

B r e ş a a s t f e l c r e a t ă î n c o n t r o l u l o t o m a n s-a p r o d u s în c o n d i ţ i i l e r ă s ­
coalei s â r b e ş t i , d a r , şi a r ă z b o i u l u i r u s o - t u r c d i n 1 8 0 6 - 1 8 1 2 . E s t e m o m e n ­
t u l s ă o b s e r v ă m c ă de a c u m î n c o l o s â r b i i v o r c o n t a pe s p r i j i n u l R u s e i ,
sprijin care p e n t r u r o m a n i devenise deja u n pericol.
C o n ş t i e n ţ i c ă p a s a l a c u l n u p o a t e f u n c ţ i o n în s p a ţ i u l r o m â n e s c ,
o t o m a n i i a u i n a u g u r a t în 1 7 1 1 şi 1 7 1 6 î n Ţările R o m â n e o f o r m u l ă p o l i t i c ă
de c o m p r o m i s , d a r m u l t m a i e f i c i e n t ă de g u v e r n a r e : r e g i m u l f a n a r i o t .
M u l t p r e a î n d e l u n g a t ă şi d i r e c t ă d o m i n a ţ i e o t o m a n ă a f ă c u t c a ide­
ologia r ă s c u l a ţ i l o r s â r b i s ă s e r a d i c a l i z e z e treptat: p â n ă în 1 8 0 7 ei d o r e a u
d o a r o a u t o n o m i e i n t e r n ă s u b g a r a n ţ i a colectivă a m a r i l o r p u t e r i şi î n d e ­
p ă r t a r e a i e n i c e r i l o r , p ă s t r â n d relaţii c o r e c t e c u r e s t u l p o p u l a ţ i e i m u s u l ­
m a n e , în e t a p a u r m ă t o a r e r e v e n d i c ă r i l e lor m e r g p â n ă l a i n d e p e n d e n ţ a şi
cererea ca întreaga populaţie m u s u l m a n ă să părăsească S e r b i a . 2 8

Mai moderate şi i m p l i c i t mai realiste s-au dovedit cererile

românilor:
- î n l ă t u r a r e a c ă p e t e n i i l o r n o a s t r e " a t â t c e l e b i s e r i c e ş t i , c â t şi c e l e
p o l i t i c e ş t i " , c e r u t ă î n p r o c l a m a ţ i a de l a P a d e ş 2 9
într-o f o r m u l a r e ("bala­
u r i i c a r e n e î n g h i t de vii"), a d r e s a t ă s e n s i b i l i t ă ţ i i m a s e l o r , d e v i n e î n
t r a t a t i v e l e pe c a r e T u d o r V l a d i m i r e s c u le-a p u r t a t c u d i v a n u l " d e s f i ­
i n ţ a r e a c u t o t u l şi p e n t r u t o t d e a u n a a o r â n d u i r i i d o m n i l o r g r e c i î n Ţ a r a
R o m â n e a s c ă şi î n l o c u l l o r s ă s e o r â n d u i a s c ă d o m n i p ă m â n t e n i c u toate
drepturile ţarii, d u p ă c u m î n v e c h i m e l e - a u a v u t şi Ie a r e ţ a r a p r i n
tractatele î n c h e i a t e " ; 3 0

- în a c e l e a ş i tratative s e c e r e a "o o ş t i r e . . . p r e c u m a fost în v e c h i m e ,

c a s ă fie p e n t r u p a z a l i n i ş t i i şi a s i g u r a r e a p r i n c i p a t u l u i " , p r e c u m şi " s ă s e
d e a de l a î n a l t a P o a r t ă c e l p u ţ i n p e n t r u trei a n i a s i d o r s i e ţării ( s c u t i r e de

www.mnir.ro
 M O D E L U L BALCANIC A L CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL M O D E R N 23

haraci) c a să mai p o a l ă lacuilorii răsufla, aflându-se a c u m obosiţi de

d e s p u i e r i l e s ă v â r ş i r e de n e o n i e n o ş i i s l u j b a ş i ai d o m n i l o r g r e c i " .
3 1

Prin acesLe revendicări se încercă a ş a d a r , a m e l i o r a r e a s t a t u t u l u i

j u r i d i c al p r i n c i p a t e l o r , fără a forţa tratatele i n t e r n a ţ i o n a l e , referitoare l a
a c e s t e a şi n i c i alte a c t e e l a b o r a t e de P o a r t ă , m a i a l e s c a P r o c l a m a ţ i a de
3 2

la P a d e s u r m ă r e ş t e î n l ă t u r a r e a o r i c ă r o r s u s p i c i u n i d i n p a r t e a s u l t a n u l u i şi
proiectarea vectorului acţiunilor revoluţionare împotriva aceloraşi greci:
" V e i c h i l u l lui D u m n ă z ă u , p r e a p u t e r n i c u l n o s t r u î m p ă r a t , voieşte c a noi.
c a n i ş t e c r e d i n c i o ş i ai l u i să t r ă i m b i n e . D a r n u ne l a s ă r ă u l ce ni-1 p u n
peste cap căpeteniile n o a s t r e " ! 3 3

D a c ă la a c e s t c a p i t o l c o n s t a t ă m d i f e r e n ţ e de ton i n t r e s â r b i şi
r o m â n i . în d e s f ă ş u r a r e a e v e n i m e n t e l o r î n r e g i s t r ă m i n s ă o s e r i e de c o n v e r ­
genţe:
- in a m b e l e c a z u r i a c ţ i u n e a este î n d r e p t a t ă î m p o t r i v a u n u i factor
e x t e r n i n f i l t r a t în i n t e r i o r , c ă r u i a i s e d a t o r e a z ă lot r ă u l şi c a r e în p l u s e s l e
s u s p e c t a t de l i p s a de l o i a l i s m faţă de s u l t a n : i e n i c e r i i şi f a n a r i o ţ i i :
3 4

- i d e n t i t ă ţ i se c o n s t a t ă şi l a n i v e l u l proiecţiei i n s t i t u ţ i o n a l e : Nicolae
l o r g a c r e d e c ă in c a z u l s â r b s e p o a t e v o r b i de o A d u n a r e N a ţ i o n a l ă
C o m b a t a n t ă " . în t i m p ce în P r o c l a m a ţ i a de la P a d e s . T u d o r V l a d i m i r e s c u
31 1

l a n s a m e s a j u l : " N u vă leneviţi, ci siliţi d a veniţi in g r a b ă c u toţii... u n d e

veţi a u z i ce s e află A d u n a r e a c e a o r â n d u i t ă p e n t r u b i n e l e şi folosul a t o a t ă
ţara" : 3 8

- c o n d u c e r e a acţiunilor revoluţionare este a s i g u r a t ă de

Karageorge 3 7
şi T u d o r V l a d i m i r e s c u . ieşiţi a m â n d o i d i n l r - u n m e d i u ţ ă r ă ­
n e s c , d a r î n z e s t r a ţ i c u reale c a l i t ă ţ i de c o m a n d a n ţ i m i l i t a r i şi c o n d u c ă t o r i
politici, a m b i i p u ş i în s i t u a ţ i a de a t e m p e r a a b u z u r i l e c n e z i l o r s â r b i şi ale
pandurilor.
C o n s i d e r ă m c ă observaţiile n o a s t r e vin să c o m p l e t e z e î n c h e i e r i l e lui
Miodrag M i l i n . referitoare l a cele d o u ă e p i s o a d e r e v o l u ţ i o n a r e . N ă s c u t e în
l u m i s e n s i b i l d i f e r i t e , r e v o l u ţ i a s â r b ă şi c e a r o m â n ă a l u i T u d o r
V l a d i m i r e s c u s e î n t â l n e s c pe o c o o r d o n a t ă c o m u n ă , c e a n a ţ i o n a l ă :
p r o b â n d forţa r e v o l u ţ i o n a r ă a o m u l u i de r â n d . d e p r i n z â n d u - l c u c a p a c i ­
tatea de a a c ţ i o n a şi j u d e c a i s t o r i c , ele a u t r a n s f o r m a t societăţile r e s p e c ­
tive, le-au f ă c u t apte de a p ă ş i în l u m e a m o d e r n ă . F ă r ă a r e u ş i c u s o l u ţ i i
integrale, r e v o l u ţ i i l e n a ţ i o n a l e b a l c a n i c e a u oferit d o a r r e z u l t a t e p a r ţ i a l e :
în S e r b i a , în c o n d i ţ i i l e s p e c i f i c e ale s u b d e z v o l t ă r i i e c o n o m i c e şi d o m i n a ţ i e i
străine, a avut rolul unei înnoiri burghezo-democratice, iar în principatele
r o m â n e s-a p r e g ă t i t t e r e n u l p r e f a c e r i l o r de la 1 8 4 8 . 3 8

P e n t r u e t a p a 1 8 2 1 - 1 8 4 8 a v e m în v e d e r e c o m p a r a ţ i a e v o l u ţ i i l o r în
u r m ă t o a r e l e d o m e n i i : e c o n o m i c o - s o c i a l . cultural-ideologic şi politico-insti-
t u ţ i o n a l . P e r i o a d a p o s t - i n s u r e c ţ i o n a l ă s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n î n c e r c a r e a de
a f i r m a r e e c o n o m i c ă şi p o l i t i c ă a b u r g h e z i e i ; c e a s â r b ă s e s t r ă d u i e ş t e s ă
e l i m i n e s u p r e m a ţ i a o t o m a n ă p r i n c o n c u r e n ţ a e c o n o m i c ă , c o n c r e t i z a t ă în
r e n a ş t e r e a şi n a ţ i o n a l i z a r e a u r b a n ă ; c e a r o m â n e a s c ă s e a n t r e n e a z ă în
3 4 1

www.mnir.ro
24 NADIA MANEA si M A R G A R E T A IVAN

e l a b o r a r e a p r o g r a m e l o r r e f o r m i s t e d i n d e c e n i i l e 3, 4 graţie ideilor î n s u ş i t e
la ş c o a l a A p u s u l u i , i a r d u p ă 1 8 2 9 n u e z i t ă s ă f o l o s e a s c ă c a d r u l favorabil
oferit p r i n d e s f i i n ţ a r e a m o n o p o l u l u i c o m e r c i a l .
R e f o r m a l i n g v i s t i c ă s - a a f l a t în a t e n ţ i a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i d i n c e l e
d o u ă ţ ă r i . N u m e l e l u i V u k Ş t e f a n o v i c i K a r a d z i c e s t e legat de i m p u n e r e a
l i m b a j u l u i s t o k a v i a n ( l i m b a j u l p o p u l a r în dialectele S e r b i e i c e n t r a l e ) , c a r e
a p e r m i s a f i r m a r e a ideii n a ţ i o n a l e s â r b e , s p u l b e r â n d u - o pe c e a a p a n s l a ­
v i s m u l u i n a ţ i o n a l , i n d i v i d u a l i z â n d u - i pe s â r b i definitiv d i n c o m u n i t a t e a
s l a v ă , c h i a r s u d - s l a v ă şi p r e g ă t i n d u - i p e n t r u r e c e p t a r e a c r i t e r i i l o r ideolo­
gice o c c i d e n t a l e . în 1 8 5 5 M i h a i l K o g ă l n i c e a n u p r e c i z a în articolul-pro-
4 0

g r a m a l z i a r u l u i " S t e a u a D u n ă r i i " : " î n c ă d i n 1 8 3 7 , f i i n d pe b a n c e l e

Universităţii din B e r l i n , a m fost p e n t r u i n t r o d u c e r e a literelor latineşti... c a r e
fiind ale vechilor n o ş t r i s t r ă m o ş i , c u r â n d s a u m a i t â r z i u , vor fi şi ale noastre".
î n c a d r u l A s o c i a ţ i i L i t e r a r e de l a B u c u r e ş t i , p r e z i d a t ă de I a n c u
V ă c ă r e s c u , o c o m i s i e p r i m e ş t e în 1 8 4 7 s a r c i n a de a s t u d i a i n t r o d u c e r e a
n o u l u i alfabet, i a r s e m n ă t u r i l e p a r t i c i p a n ţ i l o r în p r o c e s e l e v e r b a l e n u
î n t â r z i e a-1 p u n e în a p l i c a r e . R e v o l u ţ i a de l a 1 8 4 8 a î n s c r i s a d a p t a r e a a l f a ­
b e t u l u i l a t i n î n p r o g r a m u l ei de m ă s u r i c u l t u r a l e . 4 1

î n p l a n ideologic c o n s e m n ă m o a c e e a î n c e r c a r e c ă t r e t e r m i n o l o g i a
a n t i c ă u n i f i c a t o a r e , d u p ă m o d e l g e r m a n : în s p a ţ i u l s â r b o - c r o a t s-a c o n t u ­
r a t i l i r i s m u l , ce a c u n o s c u t a p o g e u l l a î n c e p u t u l d e c e n i u l u i 5, f a ţ ă de
4 2

c a r e î n s ă , d u p ă 1 8 4 4 , ideologia n a ţ i o n a l ă s â r b ă a î n c e p u t s ă s e delimiteze
n e t ; d a c o - r o m a n i s m u l . i l u s t r a t î n a c e l a ş i d e c e n i u 5 de r e v i s t a " D a c i a
L i t e r a r ă " a l u i M i h a i l K o g ă l n i c e a n u , a r e p r e z e n t a t t e m e i u l m i ş c ă r i i de idei
n a ţ i o n a l e în epoca paşoptistă.
C o n v e n ţ i a d e l a A k k e r m a n ( 1 8 2 6 ) şi t r a t a t u l de l a A d r i a n o p o l e
( 1 8 2 9 ) s u n t m o m e n t e i m p o r t a n t e î n d i s t a n ţ a r e a de P o a r t ă a P r i n c i p a t e l o r
r o m â n e şi a S e r b i e i , i n t r a t e d u p ă 1 8 2 9 s u b " p r o t e c ţ i a oficială a R u s i e i " .
P r o t e c ţ i a a c e s t e i a s e t r a d u c e a în S e r b i a . în p a r t i c i p a r e a c o n s u l u l u i
r u s l a ş e d i n ţ e l e g u v e r n u l u i , " s f a t u r i l e " s a l e a v â n d de cele m a i m u l t e ori u n
rol h o t ă r â t o r , î n t i m p c e , în P r i n c i p a t e l e r o m â n e , r ă m a s e s u b o c u p a ţ i e
4 3

r u s ă p â n ă î n 1 8 3 4 , g e n e r a l u l P a v e l K i s s e l e f f şi c o n s u l u l M i n c i a k y a u c o n ­
trolat a c t i v i t a t e a c e l o r d o u ă c o m i s i i de boieri m u n t e n i şi m o l d o v e n i , c a r e
a u elaborat Regulamentele Organice.
Introduse sub auspiciile unei puteri retrograde. Regulamentele
O r g a n i c e a u a v u t t o t u ş i efecte pozitive. I n s p i r a t e d i n p r o i e c t e l e de reforme
e l a b o r a t e a n t e r i o r s u b i n f l u e n ţ a ideilor liberale f r a n c e z e , ele a u c o n t r i b u i t
la m o d e r n i z a r e a r e g i m u l u i politic şi a u c r e a t c o n d i ţ i i l e a p r o p i e r i i î n t r e cele
d o u ă principate r o m â n e . 4 4

D e c e n i u l 4 s e m n i f i c ă î n c e p u t u r i l e c o n s t i t u ţ i o n a l i s m u l u i şi î n
S e r b i a . î n 1 8 3 5 A d u n a r e a N a ţ i o n a l ă c o n v o c a t ă de opoziţie a d o p t ă o c o n s t i ­
t u ţ i e l i b e r a l ă ( C o n s t i t u ţ i a de Ia S r e t e n j e ) , d u p ă m o d e l f r a n c e z , e m a n a ţ i e a
tinerei i n t e l e c t u a l i t ă ţ i î n f o r m a r e4 5
şi pe c a r e T u r c i a , A u s t r i a şi R u s i a a u
c o n s i d e r a t - o " p e r i c u l o a s ă . . . r e v o l u ţ i o n a r ă şi r e p u b l i c a n ă " .
4 6

www.mnir.ro
 M O D E L U L B A L C A N I C A L CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL M O D E R N 25

î n g r i j o r a t e de p l a n u r i l e a m b i ţ i o a s e ale l u i M i l o s O b r e n o v i c i şi p e n ­
t r u a e v i t a n o i p r o i e c t e de a c e s t g e n , p u t e r e a s u z e r a n ă şi c e a p r o t e c t o a r e
i m p u n p r i n ţ u l u i s â r b în 1838 " C o n s t i t u ţ i a turcă" ("turski ustav"), o
adaptare a Regulamentelor din Principate, despre care Nicolae C i a c h i r
c r e d e c ă s-ar p u t e a n u m i m a i c o r e c t " R e g u l a m e n t u l t u r c " . 4 7

D a t ă fiind s i n c r o n i a a p r o x i m a t i v ă a g e s t u r i l o r de r e n u n ţ a r e l a tron
de c ă t r e M i l o s O b r e n o v i c i î n 1 8 3 9 şi A l e x a n d r u D i m i t r i e G h i c a î n 1 8 4 2 ,
p u t e m c o n c h i d e c ă cele d o u ă e p i s o a d e î n f ă ţ i ş e a z ă m o m e n t e c u v a l o a r e de
p r e c e d e n t , c ă c i a t â t î n S e r b i a c â t şi în R o m â n i a v o r m a i fi î n t â l n i t e astfel
de s o l u ţ i i politice p e n t r u s i t u a ţ i i - l i m i t ă .
A r m a i fi de a v u t în v e d e r e , p e n t r u p e r i o a d a r e g u l a m e n t a r ă a c ţ i u ­
nile d i n 1 8 3 8 î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a şi d i n 1 8 4 4 î n S e r b i a , c a r e
u r m ă r e a u obiectivul u n i t ă ţ i i naţionale în condiţiile suzeranităţii otomane
şi a p r o t e c t o r a t u l u i r u s . C e l o r d o u ă d o c u m e n t e " A c t de u n i r e şi i n d e p e n ­
d e n ţ ă " şi " O s ă b i t u l a c t de n u m i r e a s u v e r a n u l u i r o m â n i l o r " ale P a r t i d e i
N a ţ i o n a l e , c o n d u s ă d e I o n C â m p i n e n a u , le c o r e s p u n d e a " S c h i ţ a "
( N a c e r t a n j e ) a l u i Ilija G a r a s a n i n .
A c e s t e p r o i e c t e n u a u d e v e n i t î n s ă v i a b i l e n i c i a t u n c i şi n i c i l a
1848. în a c e s t a n , în care E u r o p a a devenit s c e n a revoluţiilor, r o m â n i i , c a
şi s â r b i i , s e g ă s e a u î n g r a n i ţ e l e m a i m u l t o r i m p e r i i , a s p e c t ce a s t r a n g u l a t
f l u i d i t a t e a p r o c e s u l u i r e v o l u ţ i o n a r şi a u ş u r a t î n ă b u ş i r e a a c e s t u i a .
I n f l u e n ţ a c r e s c â n d ă a R u s i e i şi a p r o t e c t o r a t u l u i e i , r e s i m ţ i t c a u n f a c t o r
coercitiv, e x p l i c a a t â t m o d e r a ţ i a revendicărilor din Moldova, care m e r g e a u
p â n ă l a " S f â n t a p ă z i r e a R e g u l e m e n t u l u i , î n l i t e r a l u i , făr n i c i o r ă s t ă l m ă ­
c i r e " , c â t şi n e u t r a l i t a t e a
4 8 4 9
S e r b i e i , c u excepţia a j u t o r u l u i a p r o a p e s i m ­
bolic a c o r d a t V o i e v o d i n e i .

·**
într-o a d o u a p a r t e a a c e s t u i s t u d i u v o m u r m ă r i s ă d e t a l i e m şi alte
c o n v e r g e n ţ e î n p r o c e s u l de e d i f i c a r e s t a t a l ă a R o m â n i e i şi S e r b i e i , pe c a r e ,
c o n s i d e r ă m u t i l , s ă le s e m n a l ă m d e j a :
- t r a t a t u l de l a P a r i s ( 1 8 5 6 ) a c u p r i n s o s e r i e de p r e v e d e r i i d e n t i c e
pentru ambele state;
- M i h a i l O b r e n o v i c i (în c e a de-a d o u a d o m n i e ) şi A l e x a n d r u l o a n
C u z a a u a p e l a t l a m e t o d e l e s i m i l a r e de g u v e r n a r e ;
- e ş i c h i e r u l politic i n t e r n a c u n o s c u t o p o l a r i z a r e a s e m ă n ă t o a r e ;
- î n l u p t a p e n t r u o b ţ i n e r e a i n d e p e n d e n ţ e i , cele d o u ă s t a t e s - a u ori­
e n t a t m a i î n â t i c ă t r e c a l e a d i p l o m a t i c ă , a p o i c ă t r e c e a a r ă z b o i u l u i , în t i m p
ce m a r i l e p u t e r i le-au r e z e r v a t a c e l e a ş i s t a t u t , a t â t l a S a n S t e f a n o c â t şi l a
Berlin;
- d u p ă C o n g r e s u l de l a B e r l i n s e c o n s t a t ă o e t a p ă de c r e ş t e r e a
prestigiului i n t e r n a ţ i o n a l concretizată în p r o c l a m a r e a regatelor în 1881 şi 1 8 8 2 .

www.mnir.ro
26 NADIA MANEA şi M A R G A R E T A IVAN

A v â n d în v e d e r e a c e a s t ă a n a l i z ă p r e l i m i n a r ă , c r e d e m c ă p o a t e fi
definii u n " m o d e l b a l c a n i c " de c o n s t i t u i r e a s t a t u l u i n a ţ i o n a l m o d e r n . în
a c e s l s e n s . c o n s t r u c ţ i a s t a t a l ă m o d e r n ă în B a l c a n i , i n t e r n ă şi e x t e r n ă , s e
r e a l i z e a z ă de-a l u n g u l u n u i s e c o l de s f o r ţ ă r i , r e n u n ţ ă r i , r e v e n i r i şi r e a l ­
izări. U l t i m e l e , o b ţ i n u t e g r e u . c u s a c r i f i c i i , a u fost p e r c e p u t e a m p l i f i c a t de
m e n t a l u l colectiv.
C o n s e c v e n ţ e l e şi i n c o n s e c v e n ţ e l e l u p t e i p e n t r u u n i t a t e t e r i t o r i a l ă şi
i n d e p e n d e n ţ ă p o l i t i c ă s - a u d a t o r a t d e z e c h i l i b r u l u i t r i u n g h i u l u i de p r e ­
s i u n e , c a r e p u t e a p r o v o c a o a l t ă o c u p a ţ i e s t r ă i n ă , in c a z u l d e t a ş ă r i i
t r a n ş a n t e de P o a r t ă . D e a c e e a , a e x i s t a t m e r e u u n d e c a l a j c r o n o l o g i c î n t r u
e n u n ţ a r e a u n e i idei. s t a b i l i r e a u n u i obiectiv politic şi p u n e r e a lor in p r a c ­
tică.
într-o p r i m ă e t a p ă , a c e s t e s t a t e t r e b u i e să a c c e p t e d o a r e d i f i c a r e a
i n s t i t u ţ i o n a l ă s u b c o n t r o l u l f a c t o r u l u i e x t e r n . în t i m p ce a d o u a e t a p ă
m a r c h e a z ă efortul de î n l ă t u r a r e a a c e s t u i d i n u r i n ă .
R ă m â n e de v ă z u t , in ce m ă s u r ă , a c e s t m o d e l p o a t e fi a p l i c a i în
c a z u l b u l g a r şi g r e c .

NOTE

1. G h e o r g h e P l a t o n . D e l a c o n s t i t u i r e a n a ţ i u n i i l a M a r e a U n i r e . vol. I.
I a ş i . 1 9 9 5 . p. 8: cf. şi n o t a 7. p. 2 7 - 2 8 . u n d e s u n t p r e z e n t a t e c l a s i ­
ficările p r o p u s e de i s t o r i c i r o m â n i şi s t r ă i n i în a c e a s t ă p r o b l e m ă .
2. C f . M a r i a T o d o r o v a în dialog c u S l e l i a n T ă n a s e . O d u b l ă identitate:
b a l c a n i c ă şi e u r o p e a n ă . în "Sfera politicii", nr. 2 5 , februarie. 1 9 9 5 , p. 6-8.
3. Nicolae lorga. C e e s t e S u d - e s t u l E u r o p e a n ? . B u c u r e ş t i . 1 9 4 0 . p. 5-7.
4. E u g e n P r e d a . E s L e R o m â n i a o ţ a r ă b a l c a n i c ă ? în " S f e r a politicii", n r .
2 8 . i u n i e 1 9 9 5 . p. 1 7 .
5. V i r g i l C a n d e a . R e g i u n e a d o m i n a n t ă . C l u j - N a p o c a . 1 9 7 9 . p. 2 2 9 - 2 3 0 .
6. a p u d . M a r i a T o d o r o v a . B l a c a n i i de l a d e s c o p e r i r i l a i n v e n ţ i e , i n
" S f e r a politicii", n r . 2 8 . i u n i e 1 9 9 5 . p. 14.
7. I b i d e m , p. 14.
8. I b i d e m , p. 1 2 .
9. cf. şi definiţiile relativ r e c e n t e ale n o ţ i u n i i în d i s c u ţ i e în D i c ţ i o n a r u l
d i p l o m a t i c . B u c u r e ş t i . 1 9 7 9 şi D i c t i o n n a i r e G é o p o l i t i q u e s o n s l a
d i r e c t i o n de J v e s L a c o s t e . P a r i s . 1 9 9 3 .
10. E u g e n P r e d a , ô p . c i t . . p. 1 7 .
11. M a r i a T o d o r o v a . B a l c a n i i de l a . . . . p. 1 2 .
12. E r n e s t Gellner. Mitul naţiunii şi m i t u l c l a s e l o r . în " P o l i s " , n r .
2 / 1 9 9 4 . p. 17. 2 7 .
13. I b i d e m , p. 2 8 .
14. I b i d e m , p. 5 4 .
15. I b i d e m , p. 5 1 .

www.mnir.ro
 M O D E L U L BALCANIC A L CONSTITUIRII STATULUI NAŢIONAL M O D E R N 27

16. A l e x a n d r u D u ţ u , P â n ă n u vine i a r n a , p r i m ă v a r a n u se face.

Transformări în mentalităţile sud-est europene la î n c e p u t u l s e c . X I X ,
în " S u d - E s t u l E u r o p e a n în v r e m e a Revoluţiei F r a n c e z e " , B u c u r e ş t i ,
1 9 9 4 , p. 9.
17. I b i d e m , p. 1 2 - 1 3 .
18. A l e x a n d r u D u ţ u , Identitate n a ţ i o n a l ă şi c o n s t r u c ţ i e p o l i t i c ă , î n " S f e r a
politicii", n r . 2 9 - 3 0 . 1 9 9 5 , p. 17.
19. Miodrag M i l i n , Relaţiile politice r o m â n o - s â r b e în e p o c a modernă.
B u c u r e ş t i , 1 9 9 2 , p. 2 4 .
20. I b i d e m , p. 2 8 - 2 9 .
21. A l e x a n d r u D u ţ u , P â n ă n u v i n e . . . , p. 1 7 .
22. P u n c t u l de v e d e r e a l i s t o r i c i l o r s â r b i S v . M o r k o v i c şi V u k S t .
K a r a d z i c e s t e p r e z e n t a t de M i o d r a g M i l i n , o p . c i t . P ă r e r e a l o c c o n ­
cordă c u cea a istoricului r o m â n A l e x a n d r u D u ţ u . P â n ă n u vine....
23. A l e x a n d r u D u ţ u . P â n ă n u v i n e . . . , p. 2 5
24. M i o d r a g M i l i n , op.cit., p. 2 9 .
25. A l e x a n d r u D u ţ u . P â n ă n u v i n e . . . , p. 2 6 .
26. a p u d . M i o d r a g M i l i n , op.cit., p. 2 9 .
27. N i c o l a e C i a c h i r , I s t o r i a m o d e r n ă a S e r b i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 7 4 , p. 3 1 .
28. I b i d e m , p. 2 4 .
29. D . I . R . R ă s c o a l a d i n 1 8 2 1 , v o l . I. 1 9 5 9 , p. 3 8 2 .
30. cf. G . D . I s c r u , I n t r o d u c e r e a î n s t u d i u l i s t o r i e i m o d e r n e a R o m â n i e i ,
B u c u r e ş t i , 1 9 8 3 . p. 2 3 7 .
31. I b i d e m , p. 2 5 4 .
32. I b i d e m , p. 2 5 7 .
33. D.I.R p. 3 8 4 .
34. Nicolae C i a c h i r , Istoria popoarelor din S u d - E s t u l E u r o p e i în epoca
m o d e r n ă , B u c u r e ş t i , 1 9 8 7 , p. 7 1 .
35. a p u d . M i o d r a g M i l i n , op.cit., p. 3 0 .
36. D.I.R p. 3 9 0 .
37. N i c o l a e C i a c h i r , I s t o r i a p o p o a r e l o r . . . . p. 7 3 .
38. M i o d r a g M i l i n . op.cit., p. 3 1 .
33. I b i d e m , p. 3 2 .
40. I b i d e m , p. 3 9 .
41. S t e f a n C a z i m i r , A l f a b e t u l d e t r a n z i ţ i e . B u c u r e ş t i , 1 9 8 6 , p. 1 1 8 - 1 2 0 .
42. M i o d r a g M i l i n . op.cit.. p. 4 1 .
43. Nicolae C i a c h i r , I s t o r i a m o d e r n ă p. 4 3 .
44. a p u d . M i o d r a g M i l i n , op.cit., p. 3 2 .
45. I b i d e m , p. 3 2 .
46. N i c o l a e C i a c h i r , I s t o r i a M o d e r n ă . . . , p. 4 8 .
47. I b i d e m , p. 4 8 .
48. G h e o r g h e Platon, Istoria M o d e r n ă a R o m â n i e i , B u c u r e ş t i , 1 9 8 5 , p. 120.
49. Nicolae C i a c h i r , Istoria m o d e r n ă p. 5 9 .

www.mnir.ro
28 NADIA MANEA si M A R G A R E T AΠ/ΑΝ

L E MODÈLE BALCANigUE D E L A CONTITUTION D E L'ETAT

NATIONAL MODERNE. LA ROUMANIE E T LA S E R B I E (I)

Résumé

D a n s l a littérature spécialisée des derniers a n n é e s , les historieus

o n t p r o p o s e d e s m o d è l e s z o n a u x o u d e s typologies d o n t l e s p r o c e s s u s d u
d é v e l o p p e m e n t de toutes les n a t i o n s d u c o n t i n e n t s o i e n t e s c a d r e s . E n
a c c e p t a n t p o u r l ' e s p a c e r o u m a i n e l a f o r m u l e de l a d o u b l e i d e n t i t é , b a l k a -
n i q u e et e u r o p é e n n e e n m ê m e t e m p s , la d e m a r c h e c i , d e s s o u s a releve
l ' é v o l u t i o n d u c o n c e p t de B a l k a n s , c o n f o r m é m e n t a l ' a n a l y s e de l'édifica-
t i o n de l ' E t a t m o d e r n e e n R o u m a n i e e t e n S e r b i e p e n d a n t le X L X - e m e
siècle, o n a a u s s i e s s a y e a d e f e n i r u n m o d e l e b a l k a n i q u e . L e s R e v o l u t i o n s
de 1 8 0 4 - 1 8 1 5 et 1 8 2 1 , le d é v e l o p p e m e n t é c o n o m i q u e et s o c i o - é c o n o m i q u e ,
c u l t u r e l e t i d é o l o g i q u e , c o m m e l ' é v o l u t i o n politique et i n s t i t u t i o n n e l a l'é-
p o q u e q u i a p r e c e d e l e s R e v o l u t i o n s de 1 8 4 8 , celles-ci m ê m e ont p e r m i s
l ' é t a b l i s s e m e n t d'un m o d e l e b a l k a n i q u e de c o n s t i t u t i o n de l ' E t a t n a t i o n a l .
L ' é d i f i c a t i o n de l ' E t a t m o d e r n e a u x B a l k a n s , i n t e r n e et e x t e r n e a
été r e a l i s e a u x l o n g d'un siècle de p e i n e , r e n o n c e m e n t s , r e p r i s e s e t s u c c i s .
Pour u n e prémiere étate, on a fallu que les E t a t s b a l k a n i q u e s acceptent
s e u l e m e n t l'edfication i n s t i t u t i o n n e l l e s o u s s u i v a n t a é t é m a r q u e e p a r l'ef-
fort de l ' é l i m i n e r .

www.mnir.ro