Integrarea sociala a absolvenţilor

b i e c ţ i i a n c h e t a ţ i , m u l t e s e r e f e r a , c u m r e z u l t ă d i n c e l e r e l a t a t e m a i jo¿>, la a c e s t
s i s t e m d e r e p a r t i z a r e . U n e l e d i n t r e a c e s t e o b s e r v a ţ i i ş i s u g e s t i i ( a v e m in v e d e r e
a ic i n u d i v e r s e l e p ă r e r i s u b i e c t i v e , ci p e a c e le a c a r e c h i a r ş i p r i n f r e c v e n t a i a r
r e v e n ir e in r ă s p u n su rile c o le c ta te d e n o tă o a p reciere o b ie c tiv ă ) sin t d e p ă şite d a to ­
r i t ă i n t r ă r i i i n v i g o a r e a l e g i i î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi a s t a t u t i d u i s t u d e n ţ e s c , d o c u m e n t e
c a r e a d u c s e r i o a s e î m b u n ă t ă ţ i r i ş i in s i s t e m u l d e r e p a r t i z a r e . A l t e l e in s ă c o n s t i t u i e
■şi m a i d e p a r t e p r o b l e m e . Ş i s e m n a t a r i i a c e s t o r r i n d u r i a u c o n s t a t a t ş i a u r e l e v a t
adesea că con siliile p o p u la re nu com unică toate p o stu rile va ca n te de
p r o f e s o r i ; c ă u n e o r i se c o m u n i c ă p o s t u r i i n e x i s t e n t e s a u o c u p a t e d e a l t e p e r ­
soan e ; ca a ctu a lu l siste m d e r e p a r tiz a r e acordă o im p o r t a n ţă d e c isiv a m e d iilo r
a r i t m e t i c e , n e ţ i n i n d c o n t n i c i d e d e o s e b i r i l e in n o t a r e la d i f e r i t e l e f a c q l t ă ţ i d i n
d if e r ite c e n tr e , n ici de o e v e n t u a l ă a firm a r e cu to t u l d e o s e b ită a unui a b s o l v e n t
in s p e c i a l i t a t e a l u i c h ia r d a c ă l a a l t e d i s c i p l i n e s e c u n d a r e n - a r e a l i z a t p e r f o r ­
m a n ţ a m a x i m ă e t c . e tc .
O d a t a î n c a d r a t in p r o d u c ţ i e , s p r e a se i n t e g r a r e a l m e n t e , ţ i n â n d s p e e i q -
l i s t t r e b u i e s á d e a randamentul s c o n t a t d e s o c i e t a t e , a c t i v i t a t e a sa la l o c u l d c
m u n c ă t r e b u i e să f i e e f i c i e n t ă c e l p u ţ i n p e m ă s u r ă s t a n d a r d u l u i d e p r e g ă t i r e p e
c a r e i - о a t e s t ă d i p l o m a . A c t i v i t a t e a p r a c t i c ă la l o c u l d e m u n c ă v e r i f i c a d a c a , 'pe
d e o p a r t e , a c e s t loc d e m u n c ă c o r e s p u n d e s p e c i f i c u l u i ş i n i v e l u l u i p r e g ă t i r i i
a b s o l v e n t i i l u i şi, p e d e a l t ă p a r t e , d a c ă p r e g ă t i r e a s a c o r e s p u n d e c a l i t a t i v ş i
c a n t i t a t i v c e r i n ţ e l o r lo c u l u i d e m u n c ă , ¡ w s t i d u i sa u f u n c ţ i e i o c u p a t e . N u m a i c o ­
r e s p o n d e n ţ a r e c i p r o c ă a a c e s t o r d o u ă la t u r i a s i g u r ă o i n t e g r a r e o p t i m ă , c r e i n d
t o t o d a t ă c o n d i ţ i i l e p e n t r u c â ş t i g a r e a s e n t i m e n t u l u i d e satisfacţie t r e z i t d e p o s i ­
b ilita te a d e a firm a r e a p r e g ă t ir i i şi ca p a cită ţilo r c it şi d e c o n ştiin ţa m o r a lă a
d a to r ie i îm p lin ite . Pe te m e iu l acestora, pe o tr e a p tă m a i avan sată, in te g ra re a
i n c l u d e g ă s i r e a s t i m u l e n ţ i l o r i n t e r n i şi e x t e r n i p e n t r u perfecţionarea şi uuito-
perfecţionarea p r o f e s i o n a l ă , p e n t r u r e î m p r o s p ă t a r e a c o n t i n u ă a c u n o ş t i n ţ e l o r , p e n ­
t r u r i d i c a r e a î n c o n t i n u a r e a calificării. D e a s e m e n e a , i n t e g r a r e a , s p r e a f i e f i ­
c i e n t ă , i n c l u d e s t a b i l i r e a u n o r legături umane, î n c a d r a r e a c o r e c t ă in c o l e c t i v u l
l o c u l u i d e m u n c ă ş i — i n s f i r ş i t , d a r n u in u l t i m u l r t n d — d o b i n d i r e a u n o r
condiţii de viaţă mulţumitoare, a c o n d i ţ i i l o r u n e i v i e ţ i d e f a m i l i e c o r e s p u n z ă ­
to a re. P e te m e i u l tu tu r o r a c e s t o r e le m e n te , in te g r a r e a d e p lin a în s e a m n ă t o t ­
o d a t ă s t a b i l i r e a n u a b s o l u t ă , d e s i g u r , ci c o r e l a t a c u c e r i n ţ e l e n o b i l e a l e u n e i
e c o n o m ii, a le u n e i s o c ie tă ţi a t i t d e d in a m ice ca s o c i e ta te a n o a stră so c ia listă .

e z b ă t in d u - s e m u ltila te r a l p r o b l e m a în ca d ră rii in p r o d u c ţie a s p e c ia liş tilo r

c u c a l i f i c a r e s u p e r i o a r ă , la C o n g r e s i d al X - l e a al p a r t i d u l u i s - a u c r i t i c a t
u n e l e f e n o m e n e n e g a t i v e m a n i f e s t a t e in a c e st d o m e n i u . S - a a r ă t a t că n u î n t o t d e a ­
u n a repartizarea s - a f ă c u t î n m o d r a ţ io n a l , c e e a c e n u p u t e a s ă n u a ib ă c o n s e c i n ţ e
a su p r a r a n d a m e n tu lu i şi s ta b il it ă ţii specialiştilor r e s p e c tiv i. L im ite le c e rc e tă rii
n o a s tr e n u n e în g ă d u ie, d e s i g u r , să n e p r o n u n ţ ă m a s u p r a a n s a m b lu lu i a c e s te i
p r o b l e m e . N o i n e o c u p a m d o a r d e r e p a r t i z a r e a in p r o d u c ţ i e a a b s o l v e n ţ i l o r i n v ă -
ţ ă m i n t u l u i s u p e r i o r . N e a p r o p i e m d e a c e s t f e n o m e n a ş a c u m a p a r e el in o g l i n d a
c e l o r i n c a u z ă , a a b s o l v e n ţ i l o r , d u p ă p r i m u l l o r c o n t a c t c u n o u l loc d e m u n c ă .
A m c e r c e t a t , in p r i m u l r i n d , c i ţ i d i n t r e c e i c u p r i n ş i in e ş a n t i o n u l n o s t r u
ş i - a u o c u p a t a c t u a l u l lo c d e m u n c ă ( a d ic ă cel d i n m o m e n t u l c i n d s - a f ă c u t c e r ­
c e ta r e a ) p r i n r e p a r tiz a re a f ă c u t ă la sfirşitu l s tu d iilo r . Ia tă re z u lta tu l : d in to ta lu l
d e 3 2 6 d e p e r s o a n e , 267, d e c i 8 1 ,9 ° Io, ş i - a u o c u p a t p o s t u r i l e a c t u a l e p r i n r e p a r t i ­
z a r e ; r e s t u l — p e a l t e c ă i. C h i a r f ă r ă să l u ă m i n c o n s i d e r a r e n u m ă r u l î n s e m n a t
d e c h e s t i o n a r e r e t u m a t e f o a r t e p r o b a b i l d a t o r i t ă n e p r e z e n t ă r i i a b s o l v e n t u l u i la
l o c u l r e p a r t i z ă r i i , p r o c e n U d d e 1 8 ,I oIn al a c e s t o r a d i n u r m i i n i se p a r e d e s t u l
d e r i d i c a t . P r o c e n t u l c e l o r d i n a d o u a c a t e g o r i e e s t e m a i r i d i c a t (2 1 ,l°/o ) la c e i c e
I. Aluciş, N. Kállos, A, Roth, T, Rotarig

a u p o n t u r i in m e d i u l u r b a n d e c i t la c e i d i n m e d i u l ru r a l (1 1 ,3 й!»). C e l m a i r id ic a t
p r o c e n t d e p e r s o a n e c a r e i n t r ă m c a t e g o r i a c e l o r ce ş i - a u o c u p a t p o s t u r i l e p e alte
c ă i d e c i t p r i n r e p a r t i z a r e e s t e d a t d e b ă r b a ţ i i c a r e l u c r e a z ă î n m e d i u l u rb a n .
D u p ă o c u p a ţ i i , p r o c e n t e l e c e l e m a i m a r i d e n e r e s p e c t a r e a r e p a r t i z ă r i i le aau
e c o n o m iş tii, apoi j u r iş t ii , in g in e rii, p r o f e s o r ii. T o ţi aceştia , fie că n u s - a u p re­
z e n t a t la p o s t u r i l e c e l e - a u f o s t r e p a r t i z a t e , f i e că au r e u ş i t , î n c i t e v a l u n i , s ă - ş i
s c h i m b e lo c u l d e m u n c ă . E v e n t u a l e l e g r e ş e l i la r e p a r t i z a r e s î n t s e c o n d a t e , d e ­
s i g u r , in a c e s t e c a z u r i , d c i n d i s c i p l i n a a b s o l v e n ţ i l o r r e s p e c t i v i , d a r ş i i n o a r e c a r e
m ă s u r ă a î n t r e p r i n d e r i l o r ş i i n s t i t u ţ i i l o r p r i m i t o a r e , c a r e a u f a c i l i t a t ac e a sta .
L a r e p a r t i z a r e , a b s o l v e n ţ i i p o t a l e g e , in o r d i n e a d a t ă d e r e z u l t a t e l e ş c o la re ,
i n t r e p o s t u r i l e v a c a n t e p u s e la d i s p o z i ţ i e . A m î n t r e b a t p e s u b i e c ţ i i n o ş t r i dacă
a u c e r u t u n a n u m i t lo c d i n c o n s i d e r e n t e f a m i l i a l e ş i d a c ă s - a ţ i n u t c o n t sau nu
d e c e r e r e a e x p r i m a t ă ; a m c o r e l a t r ă s p u n s u r i l e c u c e l e p r i v i t o a r e la o c u p a r e a
p o s t u l u i a c tu a l p r i n r e p a r t i z a r e sau p e a l t ă c a l e . I a t ă r e z u l t a t u l :

în c a d r a ţi %

P r in
r e p a r tiz a re A ltfe l T o ta l

X - a u c e r u t p o s t d i n c o n s id e r e n te f a m ilia le 32 ,5 6 ,t 3 8 ,6

A u c e ru t S -a s a t i s f ă c u t 27,6 4 3 3 1 ,9

N u s -a p u t u t sa tis fa c e 21,8 7,7 2 0 ,5

Ş i d in tre cei c a r e d e c la r ă că s - a ţ i n u t c o n t d e c e re r e a lo r la re p a r tiz a re ,

u n p r o c e n t d e 13,5 nla o c u p ă a c t u a l m e n t e a l t p o s t d e c i t li s - a r e p a r t i z a t ; ş i d i n t r e
a c e ş tia , categoria ce a m a i n u m e r o a să e s te a b ă rb a ţilo r d in m e d iu l u r b a n .
I n t e g r a r e a î n m u n c ă a n o i l o r s p e c i a l i ş t i d e p i n d e , î n b u n ă m ă s u r ă , d e co­
respondenţa dintre pregătirea pe care au dobîndit-o în facultate şi cerinţele postu­
lui pe care-1 ocupă. I n t e g r a r e a v a f i o p t i m ă d a c ă , p e d e o p a r t e , c u n o ş t i n ţ e l e s p e ­
c i a l i s t u l u i n u s e a f l ă s u b l i m i t a c e l o r c e r u t e d e n a t u r a s a r c i n i l o r p r i m i t e în p r o ­
d u c ţ i e -^r î n c a z c o n t r a r e l v a f i i n c o m p e t e n t — ş i d a c ă , p e d e a l t ă p a r t e , c e r i n ­
ţ e l e p o s t u l u i o c u p a t n u s e a f l ă s u b l i m i t a p r e g ă t i r i i şi c o m p e t e n ţ e i s p e c i a l i s t u ­
lu i — in caz c o n tr a r se p r o d u c e o risip ă d e calificare şi c o m p e te n ţă , p ă g u b ito a re
s o c i e t ă ţ i i ş i i n d i v i d u l u i d e o p o t r i v ă . A m e x a m i n a t d e c i , in o g l i n d a p ă r e r i i c e lo r
i n c a u z ă , a c e s t e d o u ă l a t u r i a l e c h e s t i u n i i ş i c o r e l a ţ i a lor.

L a î n t r e b ă r i l e : „Consideraţi că locul de muncă şi func­

ţia dv. acfualâ corespund calificării pe care aţi obţinut-o la
facultate ?" şi „Consideraţi că pregătirea dv. corespunde ce­
rinţelor locului de muncă şi funcţiei dv. actuale ?", om p r i m i t
ră sp u n su rile cup rin se sin tetic în u rm ă to ru l ta b e l :

L ocul dc m u n c ă , c o re s p u n d e c a lific ă rii %

Da Nu T o ta l

P r e g ă ti r e a c o re s p u n d e c e r i n ţe l o r
l o c u l u i de m u n c ă Da 6 7 ,8 2 0 ,8 8 8 ,6

Nu 3 ,1 8 ,3 1 1 ,4

T o t a 1 7 0 ,9 2 0 ,1 1 0 0 ,0

70
 Integrarea socială a absolvenţilor

S e o b s e r v ă d i n t a b e l c ă u n p r o c e n t d e 2 0,8 a p r e c i a z ă c ă p r o p r i a s a c a l i f i -
ca re d e p ă ş e ş te c e r in ţe le p o s tu lu i p e c a r e - l o c u p ă ; v o m a d ă u g a că d in tr e c e i d in
m ed iu l u r b a n . a sem en ea a p recieri dau un p ro cen t ce se a flă su b m e d ie , ia r
d i n t r e c e i d i n m e d i u l ru r a l — p e s t e m e d i e ; c u a l t e c u v i n t e , d i n t r e c e i c a r e a u
o c u p a t p o s t u r i in m e d i u l r u t u l s i n t m a i m u l ţ i c e i c e îş i a p r e c i a z ă p r o p r i a p r e g ă ­
tire ca fiin d su p e rio a ră fa ţă de c e r in ţe le p o s tu lu i ocu p a t. P e profesii, p r o c e n te le
c e l e m a i m a r i d e a s e m e n e a a p r e c i e r i l e d a u e c o n o m i ş t i i (44,5°/o), a p o i p r o f e s o r i i
î n c a d r a ţ i in ş c o l i l e g e n e r a l e (35,0'J/o), u r m a ţ i d e i n g i n e r i i (26,1 °/») ş i c e r c e t ă t o r i i
î n c a d r a ţ i i n u n i t ă ţ i p r o d u c t i v e s a u in a l t e î n t r e p r i n d e r i ş i i n s t i t u ţ i i ( a l t e l e d e c i t
d e c e r c e t a r e p r o p r i u - z i s ă ) (23,5°/o). R e p e t ă m c ă a c e s t e p r o c e n t e n u i n d i c ă d e c i t
autoaprecierea s u b i e c ţ i l o r , p r o b l e m a g r a d u l u i d e c o r e s p o n d e n ţ ă c u r e a l i t a t e a a
a c e s t o r a u to a p r e c ie r i r ă m in in d d e sc h isă . D a r însăşi a c e a stă a u to a p r e c ie r e e s t e
u n fapt d e c a r e t r e b u i e ţ i n u t s e a m a , e l p u ţ i n d c o n s t i t u i i z v o r u l u n e i i n t e g r ă r i
d e f i c i t a r e . S e p a r e in s ă c ă s u b i e c ţ i i d i n a c e a s t ă c a t e g o r i e , c o n f r u n t i n d u - ş i p r e g ă ­
t i r e a o b ţ i n u t ă in f a c u l t a t e c u c e r i n ţ e l e l o c u l u i d e m u n c ă , s i n t î n c l i n a ţ i s ă j u d e c e
a c e a s tă r e la ţie d o a r în p e r s p e c tiv a p r e z e n tu lu i şi n u în ce a d in a m ic ă , a v i i t o r u ­
lu i. C r e d e m c ă p r e g ă t i r e a u n i v e r s i t a r ă n u s e p o a t e l i m i t a la î n z e s t r a r e a v i i t o r u ­
lui s p e c ia lis t cu o su m ă d e c u n o ş t in ţ e şi d e p r in d e r i m i n im a le , su f ic ie n te p e n t r u
a s a t i s f a c e c e r i n ţ e l e i m e d i a t e a l e p r i m u l u i lo c d e m u n c ă ; d i p l o m a t u l u n i v e r s i t a r
e b i n e să a i b ă u n p l u s d e z e s t r e t e o r e t i c ă d e s p e c i a l i t a t e , c a r e s ă - l f a c ă C a p a b i l
d e d e z v o l t a r e , d e a d a p t a r e la e x i g e n ţ e l e m a i r i d i c a t e , î n p e r s p e c t i v ă , a le p r o f e ­
sie i sale.
La cea d c -a doua ch estiu n e, u n p ro c e n t m u lt m a i m a r e ră sp u n d e a fir m a tiv ,
ş i i n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă n u s i n t d i f e r e n ţ e s e m n i f i c a t i v e î n t r e c e i c e lu cvfea ză î n
m e d iu l ru ra l. M arca m a jo r ita te c o n sid e ră că p re g ă tire a d o b in d ită in f a c u lta te
c o r e s p u n d e c e r in ţe lo r lo cu lu i d e m u n c ă . P r in tr e cei p u ţi n i c a r e a firm ă c o n tr a r iu l
g ă s i m d i n n o u , m a i a le s , p r o f e s o r i , e c o n o m i ş t i , i n g i n e r i ş i c e r c e t ă t o r i c a r e n u
l u c r e a z ă in i n s t i t u ţ i i a c a d e m i c e s a u u n i v e r s i t a r e . M a i r e z u l t ă d i n t a b e l c ă e x i s t ă
o c a t e g o r i e d e s u b i e c ţ i c a r e r ă s p u n d n e g a t i v la a m b e l e î n t r e b ă r i . S t u d i i n d s i t u a ­
ţ i a a c e s t o r a , a m c o n s t a t a t c ă e i (8,3*/») o c u p ă p o s t u r i a l c ă r o r p r o f i l e s t e d i f e r i t
d a c e l al c a l i f i c ă r i i o b ţ i n u t e in f a c u l t a t e ( d e e x . : p r o f e s o r i c a r e p r e d a u a l t e m a -
t e r i i d e c i t c e l e d i n s p e c i a l i t a t e a l o r e tc .) .
P ă re rile d e s p r e n e c o n c o r d a n ţa p r e g ă tir ii din fa c u lta te cu c e rin ţe le lo c u lu i
d e m u n c ă — in m ă s u r a in c a r e c o r e s p u n d r e a l i t ă ţ i i — p o t f i d e t e r m i n a t e ş i d e
lip sa u n o r c u n o ş tin ţe fo a rte sp e c ia le , le g a te d e sp ecific u l a ti t d e v a ria t al a c t i v i ­
tă ţii d if e r ite lo r in tre p r in d e r i şi in s titu ţii. I p o te tic v o r b in d , a c e a stă s itu a ţie p o a te
) i r e m e d i a t a p e d o u a c ă i : f i e p e c a l e a u n e i s p e c i a l i z ă r i , f i e , d i m p o t r i v ă , p e C alea
u n e i p r e g ă t i r i d e p r o f i l m a i l a r g , m a i g e n e r a l . P r a c t i c in s ă , p r i m a c a le p o a t e p r o ­
d u c e d o a r n o i şi noi d i f i c u l t ă ţ i , c ă c i c e r i n ţ e l e c u t o t u l s p e c i a l e a l e l o c u r i l o r d e
p r o d u c ţie se d iv e r sific ă m e r e u , in cit in v ă ţă m in tu l s u p e r io r a r p u te a a n e v o ie fin e
p a s u l c u a c e a s t a ; in p l u s , p r e g ă t i r e a p r e a î n g u s t ă a s p e c i a l i ş t i l o r f a c e c a p r o ­
b l e m a r e p a r t i z ă r i i lo r j u d i c i o a s e s ă fie f o a r t e g r e u d e r e z o l v a t , m ă r i n d u - s e d e
f a p t , in l o c d e a s c m i c ş o r a , r i s c u l î n c a d r ă r i i in p o s t u r i a u n o r o a m e n i c u c o m ­
p e te n ţ ă in s u fic ie n tă p e n tr u d o m e n h d r e s p e c tiv — in g u s t — d e a c tiv ita te . P rin
u r m a r e , r ă m i n e c a le a c e a l a l t ă , c e a s o c o t i t ă j u s t ă d u p ă a m p l e d e z b a t e r i ş i ia C o n ­
g r e s u l al X - l c a al p a r t i d u l u i , a c e e a a c a l i f i c ă r i i s u p e r i o a r e d e la r g p r o f i l :
a c e a sta a sig u ra c a d re lo r o m a i m a r e m o b ilita te , p o s ib ilita te a ad a p tă rii, in s c u r t
t i m p , la c e r i n ţ e l e s p e c i a l e a le d i v e r s e l o r l o c u r i d e m u n c ă .
C o n f r u n t a ţ i cii e x i g e n ţ e l e n o u l u i l o r l o c d e m u n c ă , t i n e r i i a b s o l v e n ţ i s i n t
in m ă s u r ă s ă - ş i d e a s e a m a , d u p ă c î t c v a lu n i , d e u n e l e l a c u n e a le p r e g ă t i r i i l o r .
L a î n t r e b a r e a noastră : „După experienţa dv. actuală, din
punctul de vedere al cerinţelor locului de muncă, în ce pri­
vinţă s-ar puţea îmbunătăţi, înr cursul anilor de studiu la fa
cuítate, pregătirea viitorilor absolvenţi ?"
a m p r im ii un m a re n u m ă r d e ră sp u n su ri fo a r te va ria te, in c lu siv o sea m ă d e p r o ­
p u n e r i ce ni se p a r ju d ic io a se , p r i n tr e care lă rg irea o r i z o n tu lu i cu ltu ra l, s tu d iu l

71
I. Aluaş, N. Kállos, A. Roth, T. Rotariu

l i m b i l o r s t r ă i n e e t c . * I n s ă m a j o r i t a t e a a c e s t o r p r o a s p e ţ i d i p l o m a ţ i c a r e au f o s t
p u ş i h i s i t u a ţ i a d e a - ş i c o n f r u n t a c u n o ş t i n ţ e l e c u e x i g e n ţ e l e m u n c i i e f e c t i v e in
p r o f e s ie s o c o te sc c ă p r e g ă t i r e a n o ilo r c o n t i n g e n t e d e s t u d e n ţ i p o a te fi o p tim iz a tă
p r i n a ş e z a r e a u n u i mai' puternic accent pe cunoştinţele nem ijlocit legate de cerin­
ţele practicii. A s e m e n e a o p i n i i e x p r i m ă 67,2*/o d i n t r e p r o f e s o r i , 65,2*/o d i n t r e
in g in e rii d in in d u s tr ie , c a re r e p r e zin tă ş i c a te g o r iile p ro fe sio n a le cele m a i n u ­
m e r o a s e d i n e ş a n t i o n u l n o s t r u . E s te s e m n i f i c a t i v f a p t u l c ă m a j o r i t a t e a d i n t r e c e i
c â r c au f ă c u t a s t f e l d e p r o p u n e r i s - a u r e f e r i t la p r a c t i c a p e d a g o g i c ă s a u in p r o ­
d u c ţ i e . S u b i e c ţ i i a u r e m a r c a t c ă a c e a s t ă p r e g ă t i r e e s t e n e s a t i s f ă c ă t o a r e , c ă în
a c t u a l e l e f o r m e i n c a r e s e f a c e e s t e a d e s e a i n e f i c i e n t ă , d a r c ă a c e s t l u c r u iş i a f l ă
c a u za şi in d e z i n te r e s u l m a n ife s ta t d e u n ii s t u d e n ţi p e n tr u p r a ctică , d e z in te r e s
ce re zu ltă , in g e n e ra l, d i n in su ficien ta c u n o a ş te r e a c e r in ţe lo r v iito a r e i p ro fesii.
P a r e d e c i in d ic a t să s e găsească u n ele c ă i şi m ijlo a c e m a i a d e c v a te sp r e a se
f a c e c u n o sc u te in f a ţ a v iito r ilo r a b s o lv e h ţi, în că din a n ii d e fa c u lta te , a c e ste
ce rin ţe .
Insă p r o b l e m a c o r e s p o n d e n ţe i d in t r e p r e g ă tir e a s p e c ia lis tu lu i şi c e r in ţe le
l o c u l u i s ă u d e m u n c ă n u s e reduce la c e l e d e p i n ă aici, n u s e r e d u c e la u n r a p o r t
î n c a r e t e r m e n u l pregătire i n c l u d e n u m a i c e e a c e s - a d o b i n d i t l a f a c i l í t a t e . C h i a r
in ip o teza c o r e s p o n d e n ţe i d ep lin e a p r e g ă tir ii asig u ra te d e fa c u lta te cu cerin ţele
actuale a le p r o d u c ţ i e i — c e e a c e , d u p ă с ц т s - a v ă z u t , n u e s t e c a z u l —, p r o b l e m a
r ă m in e veşn ic d e s c h is ă d a to r ită m o b ilită ţii c e h ii d e-a l d o ilea te r m e n : p ro g resu l
te h n ic -ş tiin ţific şi e c o n o m ic n eco n ten it, c a r e tr e b u ie în s o ţit — sp r e a se a sigu ra
in te g r a r e a rea lă , d e d u r a t ă — d e p e r f e c ţio n a r e a c o r e s p u n z ă to a r e , c o n tin u ă sau
p erio d ic ă , a p r e g ă t ir i i d e specialitate.
A m a b o r d a t s u b m a i m u lte a sp ecte a ce a stă p r o b le m ă în ca d ru l in v e s tig a ţie i
n o a s t r e . N e - a m i n t e r e s a t î n c c m ă s u r ă s u b i e c ţ i i n o ş t r i ş i - a u d a t s e a m a , la c i t e v a
l u n i d u p ă in tra re a în m u n c ă , de fa p tu l că п и -ş i p o t co n sid era d e fin itiv în ch eia te
e fo rtu rile de p re g ă tire , d e d esă virşire p ro fesio n a lă , l- a m în tre b a t dacă au in te n ­
ţia d e a-şi rid ic a in c o n tin u a r e c a lifica rea p ro fe sio n a lă in v ii to r u l a p ro p ia t. La
a c e a s t ă î n t r e b a r e , m a r c a m a j o r i t a t e r ă s p u n d i n m o d a f i r m a t i v : 89,6*1». D i f e ­
r e n ţ a d i n t r e s e x e l a a c e a s t ă c h e s t i o n a r e e s t e d e + 4*1 o la b ă r b a ţ i ş i — 4*1o la f e m e i
f a ţ ă d e m e d i c . D o r i n ţ a a b s o l v e n ţ i l o r p e n t r u d e s ă v â r ş i r e a p r e g ă t i r i i lor, p e n t r u
s p e c i a l i z a r e a l o r in c o n t i n u a r e e s t e d e c i i n d i s c u t a b i l ă . D e s i g u r , i n t e n ţ i a n u s e c o n ­
f u n d ă cu re a liza r e a , d a r c o n stitu ie , o r i c u m , p r im u l p a s in d ir e c ţia re a liză rii.
S p r e a d e t e c t a g r a d u l d e c o n c r e t i z a r e a l a c e s t o r i n t e n ţ i i , a m î n t r e b a t in c e
ca d ru doresc sau g ă ses c cu p u tin ţă să-şi r e a liz e z e această in te n ţie . R ă sp u n su rile
s i n t v a r i a t e . D i n t o t a l u l s u b i e c ţ i l o r , c e i m a i m u l ţ i (30,7*1 o) o p i n e a z ă p e n t r u s p e ­
c i a l i z a r e a in c a d r u l p r o d u c ţ i e i ; u r m e a z ă a p o i c u r s u r i l e d e p e r f e c ţ i o n a r e (27,0*!в) ;
c a l i f i c a r e a ş t i i n ţ i f i c ă p r i n d o c t o r a t (21,8*/») ; î n s c r i e r e a la o n o u ă f a c u l t a t e la
c u r s u r i l e f ă r ă f r e c v e n ţ ă (2 0 ,8 * /» ); e x a m e n e l e d e d e f i n i t i v a t ş i d e g r a d — p e n t r u
c e i d i n î n v ă ţ ă m î n t u l g e n e r a l ş i m e d i u — (9,5*1 oj; i n s f i r ş i t , s t u d i u l i n d i v i d u a l
( 4,6*/o). S e p o a t e c o n s t a t a o î n d r e p t a r e c u p r e d i l e c ţ i e a i n t e n ţ i i l o r s p r e f o r m e l e
o r g a n iz a te , in s titu ţio n a le a le c o n tin u ă rii s t u d i i l o r şi sp e c ia liză rii, c o n s id c r in d u -s e ,
p r o b a b i l , c ă a c e s t e a s i n t m a i e f i c a c e şi, p r i n a t e s t a r e a o f i c i a l ă a r e z u l t a t e l o r , o f e r ă
to t o d a tă p o s i b il it ă ţi d e a v a n sa r e . în ce n e p r i v e ş t e , s î n t e m d e p ă r e r e că e f o r tu l
i n d i v i d u a l d e d o c u m e n t a r e , d e ţ i n e r e la z i a c u n o ş t i n ţ e l o r , d e o r i e n t a r e ş i r e - o r i e n -
t a r e in d o m e n i u l s p e c i a l i t ă ţ i i n u p o a t e f i p r i n n i m i c s u p l i n i t , ş i s t u d e n ţ i i t r e b u i e
i n a ş a f e l p r e g ă t i ţ i i n d e c u r s u l ş c o l a r i t ă ţ i i l o r la f a c u l t a t e i n c i t a u t o p e r f e c ţ i o -

’ O b ie c tiv ita te a n e c e r e să s u b lin ie m c ă a s e m e n e a p o s i b i l i t ă ţ i e x i s t ă in m a jo r ita te a

c o v ir ş ito a r c a c e n t r e l o r n o a s t r e u n iv e r s ita r e ş i a i n s t i t u t e l o r n o a s tr e d e î n v ă ţ ă m î n t s u p e r io r .
A ceste p r o p u n e r i, p o t f i i n t e r p r e t a t e şi ca r e g r e t e p e n t r u j a p t u l c ă a u ' f o l o s i t m a i p u ţ i n r a ­
ţ i o n a l ÿi e f i c i e n t p o s i b i l i t ă ţ i l e o f e r it e în t i m p u l s t u d e n ţ i e i .

72
 Integrarea socială a absolvenţilor

n a rea s ă fie r e s i m ţ i t ă d e ci în şişi ca o n e c e s ita te p e r m a n e n tă , ca o c o n d iţie a

e x is te n ţ e i lo r ca in te le c tu a li S o c o tim în să to to d a tă e ă r e z u lta t e o p ti m e p e p l a m d
e f i c a c i t ă ţ i i s o c i a l e p o a t e d a — c u m x - a a r ă t a t , d e a l t f e l , ş i la c o n g r e s — d o a r u n
s i s t e m t e m e i n i c organizat al p e r f e c ţ i o n ă r i i ş i s p e c i a l i z ă r i i . N u m a i p e a c e a s t ă c a l e
se p o a te o b ţi n e ea sp e c ia liza re a ş i p e r f e c ţio n a r e a să r ă s p u n d ă eu a d e v ă r a t, în m o d
p r o m p t ş i e la s tic , c e r in ţe lo r m e r e u n o i a le p r o d u c ţie i, în v ă ţă m â n tu lu i, c e r c e tă r ii.
N u m a i p e a c e a s tă ca le p o t fi în lă tu r a te , ap o i, d if ic u l tă ţ ile d e in fo rm a r e , d o c u ­
m e n t a r e , o r i e n t a r e , c a r e si n t a d e s e o r i i n s u r m o n t a b i l e p e n t r u t i n ă r u l i n t e l e c t u a l
izo la t.
A c e a s tă p ă r e r e n e e ste s u g e r a tă d e r e z u lta t e le in v e s ti g a ţi e i n o a stre cu p r i ­
v i r e la c o n d i ţ i i l e ş i p o s i b i l i t ă ţ i l e d e d e z v o l t a r e p r o f e s i o n a l ă .

l n l r e b î n d s u b i e c ţ i i n o ş t r i d a c ă locurile actuale de muncă le

oferă posibilităţi de dezvoltare profesională,
p ă r e r i l e s - a u î m p ă r ţ i t î n t r e „ d a “ ş i „ n u “ în m o d e g a l . A i c i î n s ă a u i n t e r v e n i t
im p o r ta n te d e o s e b ir i, în fu n c ţie d e m e d iu l u r b a n şi rural şi d e p r o f e s ii : r ă s ­
p u n s u r i l e n e g a t i v e p r o v i n în m a j o r i t a t e d e la p e r s o a n e c a r e l u c r e a z ă î n m e d i u l
ru ral şi d in t r e a c e ş tia m a i a le s d e la p ro fe so rii d in şc o lile gen erale şi d in şc o lile
m e d ii : d in t r e c e i c e lu crea ză in m e d i u l u rb a n , m a i m u l t e ră s p u n su ri n e g a tiv e p r o ­
v i n d e la e c o n o m i ş t i , a p o i d e la j u r i ş t i ş i i n g i n e r i .

R ăsp u n s
Da Nn T o ta l
M e d iu l

U rban tiO,4 3 9 ,6 10 0 %

Rural 3 2 ,4 6 7 ,6 10 0 %

T o ta l 4 8 ,3 5 1 ,7 100%

N c - a m i n t e r e s a t în c o n t i n u a r e c a r e s i n t d i f i c u l t ă ţ i l e — c o i t s t a t a t c d e t i n e ­
r e l e c a d r e i n s c u r t a l o r e x p e r i e n ţ ă la l o c u l d e m u n c ă — c e a r t r e b u i î n l ă t u r a t e
p e n tr u a s e a sig u ra d e z v o lta r e a lo r p ro fesio n a lă . P r in tr e v a r ia ţi fa c to ri, r e v i n cu
f r e c v e n ţă c o n sid e ra b ilă , in o rd in e d e sc re sc in d ă , u r m ă to r i i : d ific u ltă ţi d e i n f o r ­
m a r e şi d o c u m e n ta r e , de p ro c u r a re a b ib lio g r a fie i d e s p e c ia lita te ; a b s e n ţa în d r u ­
m ă r ii c o m p e t e n t e ; a b se n ţa m a te r ia le lo r şi a p a r a tu r ii n ecesa re. Cu o f r e c v e n ţă
m u l t m a i r e d u s ă a p a r a lţi fa c to ri, ca lip sa d e t i m p , c o n d iţii fa m ilia le şi d e l o ­
c u in ţă , lip sa d e în ţe le g e r e din p a r t e a ş e filo r e tc . A c e s te a d in u r m ă p o t fi, în
p rin c ip iu , în lă tu r a te sau r e m e d ia te p rin m ă s u ri şi a c ţiu n i in d iv id u a le ; p r i m e l e
în să, d o a r p r i n m ă s u r i cu c a ra c te r o rg a n iza t, s i s te m a ti c .
E x p e r i e n ţ a a r a t ă în s ă c ă î n e l a b o r a r e a ş i a p l i c a r e a u n o r a s e m e n e a m ă s u r i
o rg a n e le lo c a le , c o n d u c e rile în tr e p r in d e r ilo r şi in s titu ţiilo r au u n fo a r te m a r e
rol — d o v a d ă , în tr e altele, to c m a i co n sta ta re a f ă c u tă d e m i d ţ i d in tr e s u b ie c ţii
n o ş t r i c ă c o n d i ţ i i l e p e c a r e l e - a u g ă s i t in a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s i n t c o r e s p u n z ă t o a r e .
In a c e e a şi o rd in e d e idei, a m în tre b a t d a că u n iv e r sita te a sau in s titu tu l a r
p u te a a ju t a în c o n tin u a re p e a b s o lv e n ţii săi în m u n c ă şi in d e z v o lta r e a lo r p r o ­
f e s i o n a l ă şi, d a c ă da., c u m a n u m e . M a r e a m a j o r i t a t e a s u b i e c ţ i l o r n o ş t r i a u r ă s ­
p u n s i n m o d a f i r m a t i v (66,6°/o, f a ţ ă d e 15,6е/o r ă s p u n s u r i n e g a t i v e , d a r u n p r o ­
c e n t d e s t u l d e m a r e d e a b ţ i n e r i d e l a r ă s p u n s : 1 7 ,8 tt/o). N e p e r m i t e m s ă o b s e r ­
v ă m în a c e s t loc că m a r e a m a jo r i ta t e a a b s o l v e n ţi lo r n o ş tr i că ro ra n c - a m

73
i. Alúas, N. Kállos, A. Rath, T. Rotariu

a d r e s a t , s o l i c i t î n d u - l e c o l a b o r a r e a la a c e a s t ă i n v e s t i g a ţ i e , şi-aiL e x p r i m a t s a t i s ­
f a c ţ i a c ă U n i v e r s i t a t e a d o r e ş t e s ă p ă s t r e z e l e g ă t u r a c u e i p e această cale, că s e
i n t e r e s e a z ă î n c o n t i n u a r e d e s o a r t a ç e l o r p e c a r e i -а p r e g ă t i t p e n t r u viaţă. Ei
s i n t d o rn ic i să c u l t i v e le g ă tu rile lo r c u A l m a M a t e r ; in iţia tiv a şi e f o r tu l o rg a ­
n i z a t o r i c t r e b u i e i n s ă s ă v i n ă , d e s i g u r , d i n p a r t e a a c e s t e i a d in u r m ă . P r i n t r e
că ile in d ic a te r e v i n c u cea m a i m a r e f r e c v e n ţ ă sta b ilire a u n o r le g ă tu r i d ir e c te
cu fo ş tii p ro fe so ri, o b ţin e r e a u n or în d r u m ă r i d in p a rte a acestora, a tr a g e r e a a b ­
s o l v e n ţ i l o r la c o l a b o r ă r i c u c o l e c t i v e l e u n i v e r s i t a r e ; u r m e a z ă a p o i i n d i c a r e a
m a t e r i a l u l u i b i b l i o g r a f i c ş i î n l e s n i r e a p r o c u r ă r i i l u i ; în s f î r ş i t , o r g a n i z a r e a u n o r
c u rsu ri p o s tu n iv e r s ita r e d e p erfecţio n a re, sp ecia liza re sau de r e îm p r o s p ă ta r e a
c u n o ş t i n ţ e l o r . E s t e p r o b a b i l — d u p ă p ă r e r e a n o a s t r ă — c ă a c e a s t ă d i n u r i n ă c a le ,
a c ă r e i p o s i b i l i t a t e ş i n e c e s i t a t e au fost mai puţin clar î n t r e v ă z u t e d e s u b i e c ţ i i
n o ştri, p o a te c o n s t it u i a x u l celorlalte căi d e m e n ţin e r e a leg ă tu rii : o r e v e n ir e
p e r i o d i c ă , c h i a r d e s c u r t ă d u r a t ă , la i n s t i t u ţ i a d e î n v ă ţ ă m î n t s u p e r i o r p o a l e m i j ­
lo c i s t a b i l i r e a u n o r l e g ă t u r i d i r e c t e ş i c o n s t a n t e d e o r i e n t a r e şi c o l a b o r a r e .
In co n d iţiile re v o lu ţie i tc h n ic e -ş tiin ţific e co n tem p o ra n e cre ş te n u n u m a i
— ş i în c ă f o a r t e r a p i d — c e r i n ţ a s o c i a l ă d e c a d r e d e c e r c e t a r e , d a r c r e s c t o t a t î t
d e r a p i d şi p o s i b i l i t ă ţ i l e d e d e s f ă ş u r a r e a u n e i a c t i v i t ă ţ i ş t i i n ţ i f i c e î n c e l e m a i
v a r ia te p o s tu r i a le a n g re n a ju lu i e c o n o m ic -so c ia l. C e rin ţa îm b o g ă ţirii n e c o n te n ite
a c u n o ş tin ţe lo r , a s p e c ia liz ă r ii şi p o lis p c c ia liz ă r ii, c e rin ţa d o b in d ir ii p u ti n ţe i d e
o rie n ta re in d e p e n d e n tă şi de m a n ife sta re a u n e i a titu d in i crea to a re în sp ecia li­
t a t e s i n t î n m u l t e p u n c t e t a n g e n t e c u c e r i n ţ a d e s f ă ş u r ă r i i , in c h i a r c a d r u l a c t i v i ­
t ă ţ i i p r o f e s i o n a l e , a u n e i o a r e c a r e a c t i v i t ă ţ i d e c e r c e t a r e ş t i i n ţ i f i c ă . D e la a c e s t
c o n s i d e r e n t p o r n in d , a m a so cia t î n t r e b ă r i lo r n o a s tr e p r iv ito a r e la in t e n ţ i i l e d e
d esă vâ rşire p r o f e s io n a lă u n a care v iz a d ir e c t in te n ţia su b ie c ţilo r d e a fa c e m u n că
d e c e r c e t a r e . M a i m u l t d e j u m ă t a t e d i n r ă s p u n s u r i ( 5 6 , l°/o) a u f o s t a f i r m a t i v e .
D in tr e cei care ş i-a u d ecla ra t in te n ţia d e a -ş i rid ica în c o n tin u a re ca lifica rea
p r o f e s i o n a l ă , m a j o r i t a t e a (9 4 ,0 №U) a u d e c l a r a t , d e a s e m e n e a , că d o r e s c s ă a c t i v e z e
p e p l a n ş t i i n ţ i f i c , s e s i z î n d i n a c e la ş i t i m p c ă d i n t r e c e i c a r e - ş i e x p r i m ă a c e a s t ă
d o r i n ţ ă d e s t u l d e m u l ţ i (6 4 ,0 nU) s î n t c e i c a r e a p r e c i a z ă n e g a t i v p o s i b i l i t ă ţ i l e d e a
ş i-o r e a liza în fa p t. N u a m a v u t, b in e în ţe le s , p o s ib ilita te a d e a v e r ific a p e a n s a m ­
b l u l e ş a n t i o n u l u i v e r a c i t a t e a a c e s t e i a p r e c i e r i ; î n c l i n ă m să c r e d e m c ă e a s e a p r o ­
p ie d e re a lita te şi v e d e m în aceasta u n m o t i v în p lu s p e n tr u a su b lin ia n e c e s ita ­
t e a u n o r m ă s u r i o r g a n i z a t e î n v e d e r e a a t r a g e r i i s i s t e m a t i c e a cit mai m ultor tineri
s p e c i a l i ş t i c a p a b i l i in c i r c u i t u l s p e c i a l i z ă r i i î n c o n t i n u a r e şi, i m p l i c i t , al a c t i v i t ă ţ i i
ştiin ţifice.
I n t e g r a r e a n o i l o r c a d r e in î n t r e p r i n d e r i l e ş i i n s t i t u ţ i i l e in c a r e a u f o s t î n c a ­
d r a ţi d e p in d e m u l t — a lă tu ri de fa cto rii a n a liz a ţi — de rela ţiile n e m ijlo c ite d in ­
t r e o a m e n i c e s e c r e e a z ă la lo c u l d e m u n c ă . S u b l i n i i n d că i n a n c h e t a n o a s t r ă n u
p o a te f i v o r b a d e c ît d e c o n sta ta re a u n e i s i tu a ţ ii in iţia le , care în c u r s u l lu n ilo r
şi a n ilo r u r m ă to r i se p o a te m u lt m o d ifica , v o m r e d a p e scu rt s itu a ţia r ă s p u n su ­
r i l o r o b ţ i n u t e la î n t r e b ă r i l e ce v i z a u a c e a s t ă p r o b l e m ă . M a j o r i t a t e a r ă s p u n s u r i l o r
i n d i c ă f a p t u l c ă p r i m i r e a ce. li s- a f ă c u t c e l o r p r e z e n t a ţ i l a p o s t u r i ş i a t m o s f e r a
c o n s t a t a t ă d e a c e ş t i a l a l o a d d e m u n c ă l e - a u î n l e s n i t i n t e g r a r e a ( 5 5 , 5 °/o) ; u n
p r o c e n t d e 8 ,0 °/o a c u z ă a t i t u d i n i c a r e l e - a u î n g r e u n a t i n t e g r a r e a . C r e d e m că t r e ­
b u ie să p ă s tr ă m a n u m ite r e z e r v e fa ţă d e a c e s te d e c la r a ţii d in m o m e n t ce n u am
p u t u t c o n t r o l a c u m s - a u c o m p o r t a t , d i n p a r t e a lo r , s u b i e c ţ i i n o ş t r i } r e l a ţ i i l e n e ­
m i j l o c i t e s e s t a b i l e s c ş i s e m o d i f i c ă s u b i n f l u e n ţ ă b i l a t e r a l ă . R ă m î n e în s ă , o r i ­
c u m , n e c e s i t a t e a — r e z o l v a b i l ă d e a s t ă d a t ă n u m a i p e p l a n lo c a l — d e a s e a s i ­
g u r a p r i m i r e a p l i n ă d e s o l i c i t u d i n e ş i d e c ă l d u r ă u m a n ă a n o i l o r c a d r e s p r e o se
în le s n i a stfe l i n t e g r a r e a lo r eficien tă .

74
 Integrarea socială a absolvenţilor

U r m î n d m a i d e p a r t e lin ia i n v e s t i g a ţ i e i n o a s t r e , a m t e s t a t s i t u a ţ i i l e f a m i ­
li a le ş i c o n d i ţ i i l e d e v i a ţ ă c a r e , d u p ă c u m e s t e b i n e ş t i u t , îşi a u i m p o r t a n ţ a lor,
d e lo c n e g lija b ilă , în p ro c e s u l d e in te g r a r e so cia lă a a b s o lv e n ţilo r i n v ă ţ ă m i n lu -
lui s u p e r io r .
D i n t o t a l u l s u b i e c ţ i l o r n o ş t r i , 3 1 ,6 я!л s h i t c ă s ă t o r i ţ i . S o ţ i i l e , r e s p e c t i v s o ţ i i
lor, s i n t in c o v â r ş i t o a r e m a j o r i t a t e în c î m p u l m u n c i i (9 3 ,2 я/в), m a j o r i t a t e a d e p r o ­
f e s i u n e i n t e l e c t u a l ă s a u s t u d e n ţ i - s t u d e n t e ( 8 3 ,5я/»), m a i p u ţ i n f u n c ţ i o n a r i - f u n c -
ţ i o n a r e ( 1 6 ,5 я/ oj. N u v o m in t r a a i c i în d e z b a t e r e a p r o b l e m e i i n t e r e s a n t e , d a r c a r e
d e p ă ş e ş t e t e m a n o a s t r ă a c t u a l ă , a a r i e i s o c i a le d e s e l e c ţ i e la a c e s t e c ă s ă t o r i i . N e
o c u p ă m d e c ă s ă t o r i i l e d a t e în m ă s u r a în c a r e r i d i c ă p r o b l e m e l e g a t e d e i n t e ­
grarea tin e re lo r ca d re.
O p r o b l e m ă e s te aceea a c o n v ie ţu ir ii e f e c t iv e p e r m a n e n te şi a lo c u in ţe i
D in t o t a l u l c e l o r c ă s ă t o r i ţ i , c a m 35,0я/ o n u d o m i c i l i a z ă în a c e e a ş i l o c a l i t a t e , u n i i
p e n t r u c ă s o ţ u l - s o ţ i a u r i n e a z ă o şc o a l ă , f a c u l t a t e î n a l t ă lo c a l i t a t e , a l ţ i i p e n t r u
c ă s o ţ u l - s o ţ i a a r c s e r v i c i u î n a l t ă l o c a l i t a t e . In p r i m u l c a z e v o r b a , d e s i g u r , d e o
s i t u a ţ i e p r o v i z o r i e , c a r e n u n e c e s i t ă d e o c a m d a t ă v r e o i n t e r v e n ţ i e s p e c i a l ă ; în cel
d e -a l d o ile a c a z în s ă e x is tă o p r o b l e m ă reală ca re p o a te in flu e n ţa n e g a ti v p r o c e ­
s u l d e i n t e g r a r e . U n p r o c e n t d e 1 8 ,8 я¡o s u b i e c ţ i d i n t o t a l u l e ş a n t i o n u l u i n o s t r u n u
au d o m i c i l i u l în a c e e a ş i l o c a l i t a t e î n c a r e au l o a d d e m u n c ă , şi a n u m e nu n u m a i
d i n t r e c e i c ă s ă t o r i ţ i : 12,8°/« d in t o t a l u l c e l o r n e c ă s ă t o r i ţ i ş i 2 2,Зя/о d i n t o t a l u l
c e l o r c ă s ă t o r i ţ i d o m i c i l i a z ă i n a l t ă l o c a l i t a t e d e c î t in cea în c a r e l u c r e a z ă . nm
e r a d c a ş t e p t a t , f e n o m e n u l a c e s t a e s t e m u l t m a i r ă s p â n d i t în r i n d u l c e l o r c c - ş i
a u l o c u l d e m u n c ă î n m e d i u l r u r a l d e c î t al c e l o r c e lu c r e a z ă î n m e d i u l u r b a n
(33,3я/n, f a ţ ă d e 7,6°/o d i n t o t a l u l c a t e g o r i i l o r r e s p e c t i v e ) . F e n o m e n u l „ n a v e t i s -
m u l u i “ a c ţ i o n e a z ă , f ă r ă î n d o i a lă , n e g a t i v în p r o c e s u l i n t e g r ă r i i în m u n c ă a c a ­
d re lo r r e s p e c tiv e , c o n su m în d m u ltă en e rg ie , îm p ie d ic â n d p a rtic ip a re a c o m p le ta
la v i a ţ a c o l e c t i v u l u i d e m u n c ă , r ă p i n d d i n t i m p u l p r e ţ i o s ce ar t r e b u i d e s t i n a t
d e să v îrsirii p ro fesio n a le. R e p e tă m că fe n o m e n u l n u e ste m o tiv a t n u m a i p rin r e ­
l a ţ i i c o n j u g a l e , c ă c i П , 8 я/е d i n t o t a l u l c e l o r n e c ă s ă t o r i ţ i s e a f l ă în a c e a s t ă s i t u a ţ i e .
In g e n e ra l, p r o b le m a in te g ră rii in p r o d u c ţie a a b s o lv e n ţilo r în v ă ţă m in tu -
l u i s u p e r i o r e s t e , în c o n d i ţ i i l e s o c i a l i s m u l u i , o p r o b l e m ă d e i n t e r e s s o c i a l m a j o r ,
d e c i in r e z o l v a r e a e i c r i t e r i u l p r i m ş i p r i n c i p a l t r e b u i e să f i e c e l al c e r i n ţ e l o r
r e a l e a le d e z v o l t ă r i i s o c i a le .
P r o b l e m e l e v i e ţ i i p e r s o n a l e n u t r e b u i e să f i e n e g l i j a t e , d a r s o l u ţ i a l o r t r e ­
b u i e c ă u t a t ă în e a d m l i n t e r e s e l o r l e g i t i m e a l e o b ş t e i s o c i a l i s t e . A c e s t c o m a n ­
d a m e n t so c i a l ş i - a g ă s i t e x p r e s i a in v i b r a n t u l a p e l a d r e s a t d c s e c r e t a r u l g e n e r a l
al p a r t i d u l u i , t o v a r ă ş u l N i e o l a e C c a u ş c s c u , t u t u r o r s t u d e n ţ i l o r şi v i i t o r i l o r a b s o l ­
v e n ţ i „ s ă f i e g a t a s ă m e a r g ă a c o lo u n d e n e c e s i t ă ţ i l e d e z v o l t ă r i i m u l t i l a t e r a l e a
p a t r i e i , a l e î n f l o r i r i i s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e s o c i a l i s t e o i m p u n — în î n t r e p r i n d e r i i n ­
d u stria le şi a g rico le, in spitale, in fa c u ltă ţi şi i n s ti tu t e d e c e r c e t a r e , î n şc o li" .
I n st r â n s ă l e g ă t u r ă c u p r o b l e m e l e s i t u a ţ i e i f a m i l i a l e s e a f l ă c o n d i ţ i i l e d e
lo c u i t . D i n î n t r e g u l e ş a n t i o n , 2 9 ,8 я/o l o c u i e s c la p ă r i n ţ i , 49,9 я/o î n g a z d ă , 1 5 ,l° / o
în a p a r t a m e n t r e p a r t i z a t , 1,2я1о în a p a r t a m e n t s a u c a s ă p r o p r i e , 4,Q°/e î n a l t e
s i t u a ţ i i . R e a m i n t i m d i n n o u : e s t e v o r b a d e o s i t u a ţ i e c o n s t a t a t ă la a p r o x i m a t i v
G l u n i d o a r d e la i n t r a r e a a b s o l v e n ţ i l o r in c i m p n l m u n c i i ; g r e u t ă ţ i l e i n e r e n t e
a c e s t e i s i t u a ţ i i n u p o t f i in s ă o c o l i t e . V o m m a i o b s e r v a că p r o c e n t u l c e l o r c e l o ­
c u i e s c în g a z d ă — d e c i în c o n d i ţ i i m a i p u ţ i n c o n v e n a b i l e — e s t e m a i m a r e in
r i n d u l c e l o r е е l u c r e a z ă in m e d i u l r u r a l (6 4 ,5 я/о, f a ţ ă d c 38,6°/o in u r b a n ) ; a c e s t
a s p e c t c o n t r i b u i e , p r o b a b i l , la c r e ş t e r e a p u t e r i i d e a t r a c ţ i e a o r a ş t d u i î n o c h ii
a b s o l v e n ţ i l o r . P e s t e j u m ă t a t e d i n t o t a l u l e ş a n t i o m d u i ( 5 6 ,0 Я1«) nu s i n t s a t i s f ă c u ţ i
d e c o n d i ţ i i l e d e l o c u i t . I n t e r e s a n t e s t e c ă p r o c e n t u l urcă la 64,2я/n în mediul
u r b a n , f a ţ ă d e 4 5 ,3 e/o în r u r a l , în c i u d a c o n d i ţ i i l o r a m i n t i t e . P r o b a b i l c ă o m a i

75
i, Àiuaj, N, Kóllos, A. Roth, T, Rotariu

m a r c s o l i c i t u d i n e d in p a r t e a î n t r e p r i n d e r i l o r ş i i n s t i t u ţ i i l o r , a o r g a n e l o r lo c a l e
a r p u te a , dacă n u r e z o lv a d in tr -o d a tă , ccl p u ţin a te n u a acea stă s itu a ţie . C h iar
d a că n u e x is tă so lu ţii in s ta n ta n e e — p t o b l e m a lo c id n ţe lo r n u e s te o p r o b le m ă
s p e c i f i c ă n u m a i a c e s t e i c a t e g o r i i d e o a m e n i a i m u n c i i —, a r f i b i n e d a c ă n o i l o r
c a d r e li s - a r i n d i c a o p e r s p e c t i v ă , u n t e r m e n o a r e c a r e d e r e z o l v a r e a p r o b l e m e i
în c a z u l i n t e g r ă r i i l o r a d e c v a t e î n a c t i v i t a t e a î n t r e p r i n d e r i i s a u a i n s t i t u ţ i e i r e s ­
p e c t i v e . D e a s e m e n e a c r e d e m c ă a r Şi n e c e s a r e m ă s u r i — c a r e d e a s t ă d a t ă d e p ă ­
şe s c m ijl o a c e le o r g a n e lo r locale — s p r e a sè r e z o lv a a cea stă p r o b le m ă în c o n d iţii
m a i b u n e , î n f o l o s u l a b s o l v e n ţ i l o r r e p a r t i z a ţ i în m e d i u l r u r a l . D e ş i d e p ă ş e ş t e s f e r a
c o m p e t e n ţ e i ş i p r e o c u p ă r i l o r n o a s t r e , t r e b u i e s ă s e m n a l ă m c ă f o ş t i i a b s o l v e n ţ i ai
in s ti tu t e lo r d e în v ă ţă m în t s u p e r io r n e -a u r e la ta t o serie d e p r o b l e m e ca re, d u p ă
p ă re r e a n o a stră , a r m e r ita to a tă a te n ţia d in p a rtea fo ru rilo r c o m p e te n te . M e n ­
ţio n a m d o a r u n e le d in tr e a cestea , şi a n u m e p e a cele a care n e -a u f o s t s e s iz a te d e
m a i m u l ţ i a b s o l v e n ţi şi d e o b ie c t iv i ta t e a c ă ro ra n e - a m con vin s. M u l ţi a b s o l v e n ţi
ai in s titu te lo r şi fa cu ltă ţilo r eco n o m ice n e -a u d ecla ra t că n u e x is tă n ici o reg le­
m e n t a r e a s itu a ţie i sta g ia rilo r e c o n o m iş ti. D e aceea, m o d u l d e fo lo sir e a c a p a ci­
tă ţii lo r d e m u n c ă ră m în e e x c lu s iv p e se a m a în ţeleg erii sau a n e în ţe le g e r ii ca­
d r e l o r d in î n t r e p r i n d e r i le r e s p e c tiv e . A c e ia ş i a b s o l v e n ţ i rid ică p r o b l e m a d if e r e n ţe i
d e s a l a r i z a r e î n t r e c e i d in s i s t e m u l b a n c a r ş i c e i d i n i n d u s t r i e , s e m n a l î n d o d e p l a ­
sare a c e lo r a n g a ja ţi m s is te m u l b a n c a r s p r e in d u s trie . N u m e r o ş i a b s o l v e n ţi ai
f a c u l t ă ţ i l o r d e d r e p t au s e s i z a t f a p t u l c ă s i t u a ţ i a l o r n u a f o s t l u a t ă î n c o n s i d e r a r e
cu o c a zia r e î m p ă r ţ ir ii a d m i n is tr a t iv - te r i to r i a le a ţă rii. U n ii a b s o l v e n ţi a i fa c id tă -
ţ i l o r d e m a t e m a t ic ă co n sid eră a n o rm a lă s itu a ţia lo r în c o m p a r a ţie c u c o le g ii care
a u t e r m i n a t p o l i t e h n i c a , d e o a r e c e , s p u n e i, s î n t c o n s i d e r a ţ i f u n c ţ i o n a r i , c e e a c e n u
c o n co rd ă cu im p o r ta n ţa şi rolu l m a te m a tic ii în p ro d u c ţia m o d ern ă . Ş i o d o rin ţă
ş i r u g ă m i n t e a t u t u r o r , f o r m u l a t ă a p r o a p e în m o d i d e n t i c : m a i m i d t ă e x i g e n ţ ă
f a ţ ă d e e i ş i m a i m i d t ă î n c r e d e r e î n ei.
C o n s i d e r ă m n e c e s a r s ă m a i n o t ă m , la s f î r ş i t u l a c e s t e i p ă r ţ i a s t u d i u l u i
n o s t r u , c ă , în d e f i n i t i v , p r o b l e m e l e a t i t u d i n i i ş i c o n ş t i i n ţ e i s o c i a l i s t e a t i n e r i l o r
s p e c i a l i ş t i , a c e l o r c a r e s e a f l ă la î n c e p u t u l i n t e g r ă r i i l o r î n a c t i v i t a t e a c r e a t o a r e
a în tr e g ii s o c ie tă ţi s în t — a lă tu ri d e a sp e c te le d iferen ţia le de ca re n c - a m ocu ­
p a t — î n e s e n ţ ă c o m u n e cu c ele a le s p e c ia liş tilo r cu v e c h im e şi e x p e r i e n ţă , p r e ­
c u m şi cu cele a le tu tu r o r o a m e n ilo r m u n c ii. R esp e c ta r e a p rin c ip iu lu i u n ită ţii
in te r e s e lo r o b ş t e ş ti cu cele p e rs o n a le şi a p r io r ită ţii c elo r o b ş te ş ti în cadrul
a c e ste i u n ită ţi n u este o p r o b le m ă p a rtic u la ră n ici a u n ei g en era ţii, n ici a un or
p r o f e s i i s a u g r a d e d e c a l i f i c a r e , c i e s t e u n p r i n c i p i u f u n d a m e n t a l cd f u n c ţ i o n ă r i i
în tr e g ii s o c ie tă ţi so cia liste.

S u b li n ie m d in n o u : a m r e d a t p ă r e r ile u n o r a b s o lv e n ţi ca re se a fla u ab ia
l a î n c e p u t u l i n t e g r ă r i i l o r s o c i a l e . E s t e f i r e s c c a t r e c e r e a d e la s t u d e n ţ i e , p e t r e ­
c u tă în c o n d iţii d e o s e b it d e a v a n ta jo a s e şi fa v o r a b ile , la m u n ca e fe c tiv ă să rid ice
n u m e r o a s e p r o b l e m e in fa ţa tin ă ru lu i, c h ia r d a că to tu l d e c u rg e î n m o d u l cel m ai
n o r m a l ( c e e a c e t o t u ş i n u s e î n t â m p l ă î n t o t d e a u n a ) . P r i m e l e l u n i la l o c u l d e
m u n c ă c o n s titu ie o p e r io a d ă n u în t o td e a u n a u ş o a r ă în v ia ţ a u n o ra d i n t r e tin e r i şi
to c m a i d e a c e e a se m a n ife stă o m a r e n e v o ie d e co m u n ica re, d e sfă tu ire, d e so lici­
tu d in e . P în ă ş i c h e s t i o n â n d n o s tr u d e s t i d d e la c o n ic a f o s t c o n s e m n a t d e m u l ţ i
t i n e r i c a u n s e m n d e a t e n ţ i e ş i i n t e r e s ; m u l ţ i d i n t r e e i au a d r e s a t m u l ţ u m i r i l e
lo r i n s t i t u ţ i e i c a r e l- a la n sa t, f o ş til o r lo r d a sc ă li.

76
 Integrarea socială a absolvenţilor

Dacă prin ríndanle noastre nu vomreuşi decît să atragematenţia insti­

tutelor noastre de învăţămint superior asupra utilităţii şi necesităţii insiituţiona-
lizării contactelor cu foştii lor absolvenţi —acţiune care aavut unele timide în­
ceputuri, dar este încădeparte de ase generaliza şi perrndnentiza—,considerăm
cămunca noastră n-a fost in zadar. Şi nu c cazul săarătămcă aceste contacte
sânt menite nu mimai de а-i ajutape foştii studenţi ai „Alma Mater“,dar ele pot
reprezentaşi reprezintă realmente oifhportantă sursădc inspiraţie spre îmbună­
tăţirea continuă a înrăţărnîntului superior.

Paul
Erdt'ei
M A R A M EU EŞ
 Consideraţii privind
ACTIVITATEA UNOR PARTIDE POLITICE
DIN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 1 0 1 0 -1 0 2 1
M irc e a M U ŞA T

unoaşterea vieţii politice din România în perioada dintre cele două

Crăzboaie mondiale se înscrie ca un obiectiv de seama al cercetărilor
actuale din dom eniul istoriei. Analiza temeinică, complexă, prin
prisma materialismului istoric, a evoluţiei economice şi social-politice a
ţării, structurii şi dinamicii claselor sociale, activităţii partidelor politice
care au acţionat în num ele şi in interesul acestor clase, ale poziţiei diferi­
telor clase, partide şi m ilitanţi politici faţă de evenimentele care s-au con­
fru n ta t ne ajută să stabilim mai bine trăsăturile regimului social-politic
din acea perioadă, ca şi cadrul de activitate şi luptă a clasei muncitoare,
locul şi rolul partidului sau politic în viaţa ţării. Subliniind acest fapt.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu menţiona în expunerea făcută cu ocazia celei
de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român : „Înţelegerea rolului pe
care l-a jucat partidul în diferite etape necesită analiza aprofundată a po­
ziţiei claselor şi forţelor sociale faţă de evenim entele cruciale ale istorie;
ţării, examinarea activităţii militanţilor revoluţionari, a oamenilor politici
în lumina intereselor şi tendinţelor claselor pe care le-au reprezentat"
Dezbaterile purtate în cursul elaborării volum ului VI al Trata­
tului de istorie a României, ca şi discuţiile organizate de Academia de
ştiinţe social-politice ,,Ştefan Gheorgliiu“ privind definirea caracterului
regimului social-politic din România între anii 1864— 1618 au pus încă o
dată în evidenţă necesitatea unor studii si lucrări de sinteză care să cer­
ceteze mai ales acele perioade din istoric contemporană a României în care
s-au petrecut evenim ente deosebit de bogate sub aspectul prefacerilor
structurale ale ţării, cu repercusiuni profunde în evoluţia societăţii
româneşti.
în acest context se încadrează şi perioada anilor 1918—1921. peri­
oadă care, prin însem nătatea şi densitatea evenimentelor istorice petre­
cute, prin profundele prefaceri economice şi soçlal-politice ce au avut loc
~m societatea românească, ocupă un loc distinct, bine conturat, în istoria
contemporană a României. *
* F r a g m e n t d i n i n t r o d u c e r ea la te z a d e d o c t o r a l intitulată ,,P r i n c i p a l e l e p a r t i d e a le
c l a s e l o r d o m i n a n t e şi a c t i v i t a t e a l o r î n t r e ani i 1918— 1921“.

78
 Activitatea unor partide politice din România

Cercetarea acestor ani de schimbări structurale în viaţa ţării, ani în

care, ca urmare a cerinţelor obiective de dezvoltare a statului naţional
unitar român şi a luptei maselor populare pentru drepturi democratice,
au fost legiferate şi aplicate unele reforme de mare importanţă — cum
au fost reforma agrară şi cea electorală —, prezintă o importanţă deose­
bită pentru înţelegerea evoluţiei ulterioare a evenimentelor istorice. P u­
ternice frămîntări ce au cuprins toate clasele şi păturile societăţii, angre­
nate în procesul prefacerilor postbelice au decla?işat în rîndul partidelor
politice burghezo-moşiereşti o puternică efervescenţă, soldată cu schirn-
barea configuraţiei partidelor politice şi a raporturilor dintre ele, cu pul­
verizarea şi regruparea acestora, cu readaptarea programelor politice şi a
metodelor de guvernare, cu apariţia şi încadrarea in viaţa politică a ţării
a unor noi partide şi grupări politice. In această viitoare, în care s-au
confruntat toate forţele politice ale ţării, şi-au făcut apariţia diferite teorii
programatice şi doctrinare, determinate în bună măsură de modificarea
bazei sociale şi de clasă a partidelor politice, s-au conturat principalele
curente existente în sinul lor, ca şi delimitarea poziţiei acestora ca partide
de guvernămînt, faţă de cele mai importante probleme ale vieţii interne
şi internaţionale.
In acelaşi tim p, în angrenajul complex al acestei perioade de intense
schimbări în toate compartimentele vieţii economice, sociale şi politice, pe
fondul alintului revoluţionar al clasei muncitoare, s-a plămădit şi a apă­
rut în viaţa ţării o nouă forţa politică, cerută imperios de condiţiile obiec-
tive de dezvoltare a societăţii româneşti : Partidul Comunist din Româ­
nia — partid m arxist-leninist, de avangardă al clasei muncitoare — , dato­
rită căreia proletariatid a p u tu t polariza în jurul său toate forţele înaintate
ale ţării, interesate în rezolvarea radicală a problemelor fundamentale ale
României.
Constituind o etapă importantă în evoluţia României interbelice,
perioada anilor 1918— 1921 deşi a reţinut atenţia istoricilor, sociologilor
şi economiştilor burghezi de diferite nuanţe şi orientări, aceştia nu au
reuşit să analizeze in lucrări de sinteză complexitatea factorilor care au
influenţat şi orientat viaţa politica a ţării în această etapă. Poziţia de
clasă, concepţia idealistă asupra dezvoltării istoriei, apartenenţa sau sim­
patia faţă de un partid sau altul i-au împins să prezinte evenimentele, fie
şi sub aspectul istoriei politice, în mod unilateral, subiectiv, lăsînd în afum
analizei sau explicînd prin argumente minore fenomenul de puternică efer­
vescenţă politică, de deplasări şi schimbări intervenite în structura internă
a claselor, cauzele care le-au generat şi mai ales conţinutul lor.
Insuficient şi unilateral au fost analizaţi factorii care au împins cla­
sele dominante să legifereze unele reforme social-economice, frămîntărilc
şi poziţia diferită a partidelor şi grupărilor politice faţă de amploarea şi
conţinutul acestora. Puţini dintre istoricii burghezi care au scris despre
activitatea partidelor politice în perioada 1918— 1921 au înţeles că atmo­
sfera generată de condiţiile noi create pe plan economic, social şi politic
prin desăvîrşirea unităţii de stat a României, lărgirea drepturilor electo­
rale şi puternicul avînt revoluţionar al maselor au dus la o vădită în­
viorare a curentelor de opinie democratică şi au determinat, în ultimă
instanţă, fenomenele de criză ale regimului burghezo-moşieresc, scoţînu

79
M ireea Muşaf

Ici iveala partide şi grupări noi, a căror existenţă se reflectă in procesul

com plex al acestor frăm întări.
Istoriografia m ârxistă şi-a îndreptat atenţia, ciupii 23 August 1944,
spre soluţionarea unor probleme, fundamentale din istoria patriei şi a
poporului nostru. Preluînd ceea ce a fost mai valoros în istoriografia ro­
mânească, lărgindu-şi baza documentară, istoricii noştri şi-au adus contri­
buţia la adîncirea şi îmbogăţirea cercetărilor, înlăturînd unele aprecieri
unilaterale sau denaturate rezultate din concepţia idealistă care a stat la
baza vechii istoriografii.
Cu toate acestea, considerăm că insuficient au fost abordate unele,
probleme legate de analiza factorilor obiectivi care au influenţat şi au de­
term inat schimbările intervenite în sinul claselor sociale şi al partidelor
politice, activitatea acestora în tim pul guvernării şi în opoziţie, substratul
social-economic care a dus la formarea, consolidarea sau dispariţia unor
grupări sau coaliţii politice, a fenomenelor de criză politică şi schimbări
guvernamentale, poziţia antisocialistă, anticomunistă a unor personalităţi
şi organizaţii politice.
Deşi frămîntările politice din perioada anilor 1918— 1921 au oferit
istoricilor şi oamenilor politici burghezi prilejid unor confruntări de păreri
şi aprecieri, ele nu au fost totuşi cuprinse în lucrări speciale, de ansamblu,
care să trateze în profunzim e, în toată complexitatea laturilor ei, istoria
politică a partidelor burghezo-moşiereşti. Se poate spune, după părerea
noastră, că în puţine cazuri literatura politică a fost mai fragmentară şi
mai săracă în concluzii şi aprecieri, mai ales sub raportul situaţiei social-
economice care a generat frămîntările politice, ca literatura acestor ani.
Dintre lucrările istoricilor, ideologilor şi oamenilor politici burghezi
care au încercat să fundam enteze din punct de vedere teoretic şi doctrinar
programul politic şi „misiunea istorică" a grupării lor, am intim — pentru
a ne referi doar la cîteva dintre ele, care au fost citate mai des — pe cele
elaborate de N. lorga, V. Madgearu, Ştefan Zeletin, Mihail Manoilescu,
D. Drăghicescu, P. P. Negulescu, C. Zotta şi N. Tulceanu, Şt. Popescu Fi-
lutza, Marcel Ivan, C. X en i ş.a.
O trăsătură caracteristică a lucrărilor am intite o constituie faptul că,
deşi acestea oferă surse bogate din punct de vedere informativ, ele pre­
zintă — aşa după cum arătam — evenimentele în mod simplist, unilateral,
subiectivi, de pe o poziţie ce reflectă interesele anumitor cercuri ale clase­
lor exploatatoare, ca şi apartenenţa sau simpatia autorilor lor faţă de unid
sau altul dintre partidele politice. In acelaşi tim p, ele explică neputinţa
istoricului burghez de a oferi de pe terenul idealismului şi de pe poziţia
social-politică a claselor exploatatoare lucrări de analiză complexă a tutu­
ror componentelor vieţii sociale care au generat frămîntările politice ale
acestor ani.
Lucrările marelui nostru istoric Nicolae lorga „România contempo­
rană de la 1904 la 1930", „O viaţă de om", ca şi alte lucrări care tratează
această perioadă, constituie un izvor important pentru cunoaşterea fră­
mântărilor politice din aceşti ani. De altfel, este ştiu t că problema desă­
vârşirii unităţii de stat a României a constituit im ul din elementele domi­
nante ale activităţii ştiinţifice, politice, cultural-artistice şi didactice a lui
N . lorga.

80
 Activitatea unor partide politice din România

Prezent în centrul frămîntărîlor politice din aceşti ani, atît datorită

personalităţii sale, cit şi în calitate de şef al unui partid politic care e x ­
prima poziţia unei părţi a burgheziei româneşti, N. lorga s-a declarat ală­
turi de alte forţe democratice burgheze, pentru înfăptuirea, în limitele so­
cietăţii existente, a unor reforme mai largi. Aprecierile sale asupra activi­
tăţii pe plan economic şi politic a Partidului liberal, a legăturilor burghe­
ziei liberale cu cercurile paldtului, ca şi cele referitoare la prăbuşirea Parti­
dului conservator şi apariţia pe scena politică a României a unor noi gru­
pări şi partide politice, sînt, deseori, concludente.
Un loc important în aceste lucrări îl ocupă critica îndreptată îm po­
triva principalilor săi adversari politici : Partidul naţionăl-liberal şi mai
ales Partidul poporului. Aceasta se explică şi prin faptul că gruparea ge­
neralului Averescu a jucat un rol important în schimbarea guvernării
„Blocului p a rlem en ta i, în care N. Iorga fusese angajat direct ca şef al
unui partid politic şi preşedinte al Adunării deputaţilor. Nereuşind să
pătrundă însă în esenţa social-economică a frămîntărîlor politice, N. Iorga
le priveşte ca pe nişte lupte de partid dezinteresate ; acţiunile şi măsurile
practice ale partidelor politice le prezintă ca m etode folosite de ele pentru
a ajunge cît mai repede la guvern. Din această cauză lucrările am intite
rămîn la suprafaţa fenomenelor istorice, mărginindu-se să consemneze fa p ­
tele fără să le explice. Lupta revoluţionară a clasei muncitoare, a maselor
populare pentru drepturi şi libertăţi democratice, luptă care a influenţat
şi a determinat aplicarea anum itor reforme, este trecută cu vederea, iar
pe alocuri, unde încearcă acest lucru, îl face destul de superficial şi de pe
poziţii antisocialiste, anticomuniste.
Cu toate acestea, remarcăm faptul că lucrările lui N. Iorga, prin
caracterul lor de sinteză, prin bogăţia faptelor şi evenimentelor transmise,
prin discernământul cu care autorul a selectat din noianul acestor frăm în-
tări pe cele mai semnificative, ca şi prin aprecierile şi concluziile ce le
desprinde din analiza activităţii pe care o face unor partide şi grupări po­
litice, constituie o sursă documentară importantă pentru cunoaşterea vieţii
politice a României.
Principalul teoretician şi doctrinar al partidului ţărănesc a fost
V. Madgearu. Situarea lui pc poziţii mai de stingă în cadrul conducerii
acestui partid, preocupările sale economice şi teoretice ample i-au permis
să abordeze diferite aspecte ale societăţii româneşti intr-un chip mai rea­
list şi să facă unele analize ale structurii şi evoluţiei economice a ţării
demne de luat în consideraţie '. Printre lucrările de seamă ale lui V. Mad­
gearu, scrise în această vrem e, care face o analiză profundă a situaţiei
economice şi social-politice a României, a partidelor politice, se numără
lucrarea Ţărănismul.
Pornind de la faptul că partidele politice îşi schimbă rolul şi poziţia
în viaţa unei ţări în funcţie de evoluţia economică şi structura socială a
acesteia, el remarcă just că în perioada postbelică s-au întărit poziţiile eco­
nomice şi politice ale burgheziei şi partidului liberal, concomitent cu slă-
■ Dintre a c e s te a amintim : C riz a rle g u v e rn a re . Bucureşti, 1021 : D ic ta tu ra e c o n o m ic ă
sa u d e m o c r a ţia eco n o m ică, Bucul eşti. 1020 : O rg a n iz a re a c o m e r ţu lu i e x te r io r în e p o c a de
tra n z iţie . B u c u re ş ti, 191» ; D o c trin a ţă r ă n is ta . Bucureşti, 1023 : Ţ ă ră n is m u l, Bucureşti, ¡.a. ;
E v o lu ţia e c o n o m ie i ro m a n e şti d u p ă ră z b o iu l m ondial, Bucureşti, 1940 etc.

6 81
 Mircea Musai

birea rolului economic şi politic al mctşierimii ca rezultat al reformei

agrare şi reducerii marii proprietăţi funciare.
Pornind de la faptul că societatea capitalistă este împărţită în clase
antagonice, că ţărănimea, care reprezenta peste 80°/o din populaţia ţârii,
avea interese specifice faţă de celelalte clase sociale, V. Madgearu a în­
cercat să fundam enteze teza necesităţii unui partid al ţărănimii, organizat
pe principiul luptei de clasă. Dar lozinca luptei de clasă pe care o agitau
în această vreme liderii ţărănismului era destul de contradictorie, chiar şi
în înţelesul ei burghez, ea redueîndu-se mai m ult la conceptul unei lupte
defensive, o solidaritate de clasă în lupta împotriva oligarhiei liberale şi a
celorlalte partide politice.
Incercînd să prezinte partidul ţărănesc ca exponent integral şi exclu­
siv al intereselor ţărănimii, in lucrările amintite V. Madgearu se strădu­
ieşte să fundamenteze ideea unei clase ,,unice'- ţărăneşti. Chiar dacă nu
putea nega faptul că în sinul populaţiei ţărăneşti existau diferite categorii
de ţărani, începînd de la chiaburime şi pînă la proletariatul agricol, acesta
susţinea că tipul dom inant va deveni ţăranul mijlocaş care-şi munceşte
cu fam ilia lotul propriu de pămînt. Cu alte cuvinte, el nu înţelegea că
extinderea relaţiilor capitaliste la sate nu duce la simplificarea antago­
nismelor, la omogenizarea clasei ţărăneşti, ci, din contră, ascute aceste con­
tradicţii. Ideea că ţărănimea este o clasă „u n ic ă „ o m o g e n ă “, care tre­
buie să aibă un partid unic, opus partidului revoluţionar al clasei
muncitoare, ascundea exploatarea ţărănimii sărace de către chiaburime,
îm pingea ţărănimea săracă la remorca burgheziei săteşti, dăuna realizării
unităţii de luptă dintre clasa muncitoare şi ţărănime sub conducerea parti­
dului revoluţionar al clasei muncitoare.
In lucrarea am intită, ca şi în alte lucrări, V. Madgearu dezvoltă unele
idei ale concepţiei ţărăniste privind industrializarea ţării, raportul dintre
industrie şi agricultură, unele probleme financiare, sociale, culturale, de
cooperaţie etc., idei care ne duc la concluzia că, deşi în această perioadă
de început ele prezentau o serie de laturi contradictorii, de căutări, de
tendinţe dintre cele m ai variate, acestea reprezentau în esenţă poziţia
politică şi interesele economice ale burgheziei săteşti şi ale m icii burghezii
orăşeneşti, printre ai căror reprezentanţi de frunte era şi V. Madgearu.
Unele idei expuse de V. Madgearu in lucrările sale de început au fost
preluate şi dezvoltate în diferite variante şi de către alţi fruntaşi ai ţără­
nism ului. Aşa, de exem plu, I. Mihalache în lucrarea Noul regim agrar
(1925), pornind de la concepţia greşită că evoluţia „naturalău a proprietăţii
agricole urmează o linie opusă procesului de concentrare şi centralizare,
caracteristic industriei capitaliste, susţine ideea trecerii de la marea pro­
prietate la mica proprietate şi trage concluzia că în condiţiile m icii pro­
prietăţi ţărăneşti exploatarea capitalistă poate fi evitată prin intermediul
cooperaţiei. I. Mihalache susţine şi dezvoltă teza cu privire la trăinicia
m icii proprietăţi ţărăneşti în condiţiile capitalismului şi rolul ce revine
cooperaţiei în această acţiune. Frica de revoluţie, anticomunismul ce-l ca­
racterizează îl determină pe I. Mihalache, ca de altfel pe cei mai m ulţi din
conducătorii şi ideologii partidului, să declare cooperaţia ca instituţie che­
mată să ,,depăşească“ capitalismul, dar să facă şi socialismul „de prisos“.

82
 Activitatea unor partide politice din România

Deşi scrisă mai tîrziu, lucrùrea lui St. Popeştii Filutză Tragedia ţă­
rănismului... 2 analizează unele probleme clin această perioadă prin prisma
evoluţiei partidului ţărănesc. El consideră fuziunea clin 1926 cu partidul
naţional prezidat de Iuliu Maniu ca o „nenorocire şi decapitare ale parti­
dului ţărănesc, ...o distrugere a democraţiei si viitorului ţărănimii“. L u­
crarea amintită reia vechea idee pusă de V. Madgearu şi ajunge la conclu­
zia că „tot haosul vieţii noastre politice este urmarea relei structuri a
partidelor politice care nu sînt întemeiate nici pe ideea luptei de clasă, nici
pe formele economice de viaţă care stau la baza societăţii". Aşadar, urmă­
rind dezvoltarea vieţii economice în societatea românească, el consideră
că ar fi trebuit să existe doar trei partide : unul care să reprezinte intere­
sele marelui capital, ale industriei şi proprietăţii funciare ; altul al micii
burghezii rurale şi orăşeneşti întem eiat pe cooperaţie şi pe băncile popu­
lare ca instrum ent de rezistenţă împotriva capitalului bancar ; şi o organi­
zaţie politică, mai mult de rezistenţă profesională, care ar reprezenta inte­
resele muncitorilor din fabrici.
Deci, în condiţiile accentuării procesului de diferenţiere a ţărănimii
şi de întărire a rolului economic şi politic al burgheziei săteşti, se punea
deschis problema unui partid ţărănesc care să reprezinte interesele chia-
burimii şi ale unor cercuri ale burgheziei orăşeneşti**.
Burghezia română şi „liberalismul ei“ şi-au găsit în persoana lui
St. Zeletin nu numai istoriograful, ci şi ideologul declarat. El este unul
dintre puţinii ideologi ai partidului liberal care au încercat să justifice
teoretic şi doctrinar rolul pe care îl are de îndeplinit burghezia română,
fn lucrările sale mai importante, Burghezia română şi Neoliberalismul,
Zeletin a încercat să dea o anum ită explicaţie genezei capitalismtdui în
România, să prezinte caracterul economiei româneşti după primul război
mondial şi să schiţeze perspectiva dezvoltării economice şi rolul istoric al
burgheziei.
După ce analizează procesul reducerii marii proprietăţi şi implicaţiile
sale pe plan politic, St. Zeletin, ocupîndu-se de perspectivele dezvoltării
economice şi politice a României, spunea : „Azi oligarhia noastră finan­
ciară nu mai are înainte decil frînturi de clase : marii proprietari au dis­
părut, industriaşii dispar devenind salariaţi ai băncilor“ 4. De aici trage
concluzia că partidele noastre politice nu se sprijină pe clase sociale de­
plin formate, ci pe clase sociale în ruină sati în curs de dezvoltare. După
Zeletin, aceasta este cauza ce a determinat apariţia iluziei după care, în
locid Partidului conservator, ţărănimea trebuie să-şi creeze un partid pro­
priu, menit să contrabalanseze acţiunile burgheziei. Dar — adăuga el —
„să nu ne lăsăm victima acestei iluzii : ţărănimea n-a fost niciodată şi ni­
căieri un factor social sau politic de sine stătător, cu atît mai puţin un
factor revoluţionar. Rolul ţărănimii a fost totdeauna secundar în mişcările
sociale şi inexistent în mişcările politice“
Pentru apologetul burgheziei liberale, totid se reducea la supremaţia
marii finanţe, care era „rezultatul întregii noastre evoluţii economice-
istorice“ e şi care, departe de a deveni o frină în calea dezvoltării sociale,
5 St. Popescu Filutză, T ra g e d ia ţă ră n ism u lu i. D ezvoltarea-T rădarea-R efacerea, Ploieşti,
1934.
» C. Rădulescu-Motru, Ţ ă ră n is m u l, u n su fle t şi o p o litic ă , Bucureşti, 1924.
*S t . Zeletin, N e o lib e ra lism u l..., Bucureşti, 1927, p. 158.
5 Ib id em , p. 166.
• Ib id em , p. 167.

e* 83
rviircBa Muşat

este singura jorţă purtătoare a noului; care se identifică cu intere­

sele ţării.
Adepţi ai neoliberalismului, cu toate deosebirile de nuanţe, erau şi
alţi reprezentanţi ai burgheziei, ca : M. Manoilescu, D. Drăghicescu, P. P.
Negulescu ş.a., care, în dorinţa de a găsi o rezolvare a crizei politice prin
care trecea vechiul regim politic, încercau tot felul de soluţii, „Liberalis­
m ul — scria M. Manoilescu — a suferit încercări teribile, care îi dictează
imperios înnoirea şi regenerarea... Neoliberalismul este liberalismul rege­
nerat al vremii noastre“ 7.
Pornind de la faptid că în era voiului universal partidele politice nu
m ai pot şi nici nu trebuie sa mai reprezinte interesele unei singure clase,
M. Manoilescu şi P. P. Negulescu susţineau că este necesar un partid al
cărui program politic să satisfacă interesele tuturor claselor şi grupărilor
sociale, in afara oricărei încercări de a agita lupta de clasă. Din aceste
considerente ei г-edeau fuziunea Partidului ţărănesc cu Partidul naţional
român ca un fapt fericit, deoarece a atenuat caracterul regional al fostu­
lui partid politie din Transilvania şi caracterul de clasă al fostului partid
ţărănescs. Cit priveşte concepţia exprimată de Drăghicescu în lucrările
sale, trebuie remarcai că acesta, pornind de la faptul că războită mon­
dial a deschis procesul de liberalizare economică şi politică şi de democra­
tizare a vieţii politice, încearcă să facă o analiză a claselor sociale şi a
partidelor politice din perioada postbelică. După Drăghicescu, clasele mi­
stui decît nişte realităţi mobile şi vagi. care tind să se definească sub forma
a trei clase sociale fundam entale : muncitori, burghezi şi ţărani, în sînul
lor existînd şi grupări cu interese „speciale“. De aici ajunge la concluzia
a trei partide fundam entale : liberal, ţărănesc şi sccialist. Ceea ce com­
plică şi intensifică lupta politică se datoreşte subgrupărilor sociale care
încearcă să-şi creeze partidele lor.
Analizînd curentele din sinul partidului liberal, D. Drăghicescu dis­
tingea trei orientări : curentul pur burghez, curentul democratic al intelec­
tualilor şi curentul marii finanţe şi cil marilor exploatări industriale şi
concluzionează că iñitorul partidului va depinde de trium ful uneia sau
alteia dintre aceste orientări. Drăghicescu arată că în cazul cînd va triumfa
prim ul curent partidul va pierde simpatia micii burghezii şi a intelectuali­
lor democraţi, fapt ce va însemna eşecul politic al Partidului liberal, iar.
în cazul că va trium fa curentul democrat, partidul va deveni un partid
liberal socialist.
Ca reprezentant al intelectualităţii liberale, D. Drăghicescu milita
pentru adoptarea de către partidul liberal a unui program democratic ca
singurul mijloc prin care putea să-şi menţină influenţa asupra micii bur­
ghezii de la oraşe şi sate. în general, unele concluzii expuse de D. Dră­
ghicescu referitoare mai ales la situaţia partidului liberal şi ţărănesc sînt
mai apropiate de realitate. Cil priveşte referirile sale la alte partide ale
claselor dominante, îndeosebi la Partidul conservator şi Partidul poporului,
precum şi la sistemul de guvernare sînt fragmentare, lipsite de conţinut.
Valoroasă, mai ales sub raport documentar, este lucrarea lui Marcel
Ivan Evoluţia partidelor politice între anii 1919—19.32 (Sibiu, 1934). Por­
nind de la faptul că o cuprindere statistică a forţei numerice a partidelor
“ M i h a i l M a n o i l e s c u , N e o lib e r a lis m u l , p . 144.
8 M i h a i l M a n o i l e s c u , O m ă r t u r i s i r e d e c r e d i n ţ ă , p . 40,

84
 Activitatea unor partide politice din România

claselor dominante nu-i posibilă datorită sistem ului de organizare a aces­

tora, dar mai ales a fluctuaţiei ce există în cadrul acestora cu ocazia ale­
gerilor, autorul a încercat să stabilească acest lucru pe calea rezultatelor
obţinute de fiecare partid în alegeri.
Pe baza unui bogat material documentar privind rezultatele alege­
rilor electorale, autorul reuşeşte să stabilească fluctuaţia numărului ele.
voturi obţinute de partidele politice atunci cînd se găseau la guvern sau
în opoziţie prin prisma evoluţiei sistemului de votare pe provincii şi a
componenţei corpului electoral. Tabelele statistice electorale anexate lu ­
crării vin să întregească imaginea asupra variaţiei numărului de partide
care au participat ia alegeri, oscilaţiilor curbei electorale, repartizării m an­
datelor în parlament etc.
Interesante, mai ales sub aspectul analizei activităţii parlamentare,
sînt şi lucrările elaborate de Matei Dogan 9 şi Tancred Constantincscu 10,
concepţiile lor diferite faţă de introducerea votului universal şi consecin­
ţele lui. Dacă pentru primul aplicarea votului universal a însem nat un
progres prin scoaterea la iveală a unor forţe politice noi, care au contri­
buit la lărgirea spiritului democratic, pentru cel de-al doilea votul u n iver­
sal a însem nat un regres, deoarece a lovit în partidul liberal, care „făcuse
războiul, unirea şi era singurul în măsură să conducă ţara“ *11.
O prezentare a partidelor politice sub forma istoricului lor şi-au pro­
pus să facă C. Zotta şi N. Tulceanu în lucrarea Partidele politice în
România, istoricul şi programele lor (Bucureşti, 1934). In realitate, ei s-au
limitat la o prezentare teoretică a noţiunii de partid politic. De fapt şi
aceasta nu este altceva decît o compilaţie a definiţiei dată partididui politic
de către D. G u şti12, iar prezentarea programelor şi doctrinei partidelor
se reduce la copierea unor paragrafe din culegerea Doctrinele partidelor
politice. încercarea de a face un istoric al partidelor politice este super­
ficială şi nereuşită, atît din punct de vedere al interpretării cît şi al docu­
mentării, lucrarea cuprinzînd şi unele inexactităţi şi date statistice eronate.
Pe aceeaşi linie se încadrează şi capitolul X II, vol. 1 din Enciclope­
dia României, care face o înşiruire sumară a partidelor politice ce au acti­
vat în această perioadă ; neavînd o bază documentară, nu poate face o
analiză cît de cît aprofundată şi deci nici să tragă concluzii corespun­
zătoare.
Deşi istoricii marxişti nu au elaborat monografii speciale în care să
analizeze viaţa şi activitatea partidelor burghezo-moşiereşti din această
perioadă, totuşi într-o serie de lucrări şi studii în care au fost abordate
probleme ale vieţii social-economice sau ale mişcării muncitoreşti se fac
referiri, uneori destul de ample, cu privire la activitatea partidelor clase­
lor dominante. Aceste materiale sînt de un real folos în înţelegerea şi
interpretarea unor aspecte ale acestui labirint al vieţii politice, în rezol­
varea unitară, de ansamblu, a cauzalităţii, interferenţei factorilor econo­
mici, sociali şi politici.
• Matei Dogan, A n a liz a s ta tis tic ă a „ d e m o c ra ţie i" p a r la m e n ta re d in R o m â n ia , Bucu­
reşti, 1946.
111 Tancred Constantinescu, E fe c te le leg ii e le c to r a le şi în v ă ţă m in te le c e d e c u r g d in
a le g e rile f ă c u te d u p ă răzb o i, B u c u re ş ti, 1927.
11 Ib id e m , p . 9.
11 D o c tr in e le p a r tid e lo r p o litic e , 19 prelegeri publice. Institutul sodal-romûn, Bucu­
reşti, 1923, p. 1—16.

85
M i r e e a M usa»

In această direcţie merită amintită lucrarea lui L. Patraşcanu Pro­

blem e de bază ale R om âniei13. Pornind de la realităţile concrete ale ţării
noastre, autorul analizează amplu structura economică şi de clasă a socie­
tăţii româneşti după prim ul război mondial şi, pe această bază, face apre­
cieri reale asupra caracterului şi conţinutului regimului burghezo-moşie-
resc după înfăptuirea reformei agrare. Remarcînd că războiul a provocat
o criză economică-strueturală de mari proporţii şi de lungă durată, Pa­
traşcanu analizează rolul şi perspectivele micii burghezii care atenuează
caracterul de clasă al celorlalte partide. Dar — continua el — „faptul că
partidele politice nu se suprapun claselor sociale sau unor pături bine de­
term inate din sinul lor nu le răpeşte caracterul de instrumente politice“ ”.
După ce scoate în evidenta că un partid politic este o grupare de oameni
care apără anumite interese de clasă şi luptă pentru puterea politică. Pa­
traşcanu arată că cea mai mare parle a moşierimii şi-a găsit, după reforma
agrară, o mai fidelă prezentare în partidul liberal decît în celelalte par­
tide politice.
Un loc important în această lucrare îl ocupă critica la adresa con­
cepţiei lui St. Zeletin privind „rolul istoric al burgheziei române'', ca şi
al doctrinei şi concepţiei ţărăniste cu privire la „statul ţărănesc“. Intr-o
form ă sintetică, Patraşcanu arată că acestea sînt încercări de transpu­
nere mecanică a unor „adevăruri“ infirmate de întreaga dezvoltare a ţării
după prim ul război mondial. „Problemele de bază ale societăţii româ­
neşti п и -şi pot găsi soluţionarea în cadrul actualului regim social, sub
dom nia capitalului şi sub stăpînirea politică a burgheziei“ is. Zeletin pă­
cătuieşte confundind capitalismul cu burghezia. In ceea ce priveşte doc­
trina ţărănistă despre „statul ţărănesc“ şi raporturile acestuia cu in ­
dustria, cooperaţia, democraţia etc., autorul remarcă just că ..ţărănismul a
fost şi rămâne un curent ideologic în cadrul P.N.Ţ.", acesta „n-a reprezen­
tat şi nu reprezintă ţărănimea... Ţărănismul a fost de la început expresia
politică a burgheziei satelor“ 1G.
Prin conţinutul şi felul nou de analiză a problemelor, lucrarea amin­
tită este de un real folos mai ales în înţelegerea unor aspecte esenţiale
ale doctrinei „ţărăniste“ şi „neoliberale“.
Unele aspecte ale vieţii politice din România sînt prezente şi în
alte lucrări care tratează această perioadă istorică. Dintre ele am intim :
R elaţii agrare şi mişcări ţărăneşti în România. 1908—1921, T ratatu l de
istorie a României, vol. VI (machetă), Contribuţii la istoria finanţelor
publice în România 17, De la greva generală la crearea P.C.R. (T. Geor-
gescu, Bucureşti, 1962), precum şi alte materiale şi studii apărute în
revistele de specialitate, printre care remarcăm articolele : Poziţia parti­
delor politice din România faţă de problema agrară între anii 1913—-1921,
de Traían Lungu („Studii“ nr. 2— 3/1956), şi Sistemul partidelor politice,
de V. Liveanu (,,Studii“ nr. 3/1966).
De un real folos în analiza şi înţelegerea evenimentelor din această
perioadă istorică sînt documentele mişcării muncitoreşti, ale Partidului*1
B L u c r e ţ i u P a tr a ş c a n u , P ro b le m e d e bază a le R o m â n ie i. B u c u r e ş ti, 1944. V e z i, ele a c e la ş i
autor, ş i S u b t r e i d ic ta tu r i, B u c u r e ş t i , ecl. a I l-a .
11 I b id e m , p. 213.
u I b id e m , p . 219— 221.
u I b id e m , p. 230.
” M. Malevschi, C o n tr ib u ţii la is to ria f in a n ţe lo r p u b lic e în R om ânia (1914—1944). B u c u ­
r e ş ti, 1957.

86
 A c tiv ita te a u n o r p a r t i d e p o litic e din R o m â n ia

Comunist Român, expunerile făcute de conducătorii de partid cu prile­

jul congreselor şi aniversării unor importante m omente din istoria pa­
triei şi a partidului nostru. Cerinţa formulată în documentele partidului
nostru de a se scrie istoria pornind de la analiza ştiinţifică a realităţilor
sociale, de la înfăţişarea faptelor nu după dorinţele subiective ale oame­
nilor, nu după nevoile de m oment, după criterii de conjunctură, ci aşa
cum s-au petrecut ele, corespunzător adevărului vieţii, constituie un în ­
dreptar esenţial în cercetarea istorică.
★
★ ★
Cele mai m ulte dintre lucrările apărute după 23 August 1944 se
referă, cum era• şi firesc, la relaţiile social-economice, la n.vîMul revolu­
ţionar al maselor, la procesul dc clarificare ideologică şi politică din m iş­
carea muncitorească, la lupta pentru transformarea partidului socialist
în partid comunist. Desigur, în aceste lucrări se fac referiri la o serie de
aspecte importante ale vieţii economice şi social-politice, la poziţia diferi­
telor clase, partide, grupări, oameni politici ţaţă de problemele mari ale
acestei perioade, se precizează faptul că între diferitele grupări din rîndul
claselor exploatatoare legate fiecare de anumite interese economice şi
financiare se desfăşoară în această vreme o luptă acerbă pentru dominarea
vieţii economice, reflectată pe plan politic în lupta dintre partidele claselor
dominante pentru împărţirea şi acapararea puterii etc. Acestea nu supli­
nesc, însă, necesitatea întocmirii unor studii mai ample privind istoria
partidelor politice burghezo-moşiereşti. In unele studii elaborate cu precă­
dere în primii ani de dezvoltare a literaturii noastre istorice, şi-au făcut loc
tratarea insuficient de nuanţată a unor evenimente şi procese istorice, ten­
dinţa de a sublinia numai şi numai părţile negative ale activităţii partide­
lor burghezo-moşiereşti, acestea fiind analizate în bloc, fapt ce a dus uneori
la denaturarea evenimentelor istorice şi la fondarea mior concluzii necon­
forme cu realitatea.
■k

* ¥

Cadrul social-economic şi politic în váre s-a desfăşurat viaţa socie­

tăţii româneşti după primul război mondial este dominat în primul rînd
de desăvîrşirea procesului istoric de realizare a statului unitar român.
Imperativ obiectiv de luptă al poporului român, desăvîrşirea unităţii de
stat a consolidat şi lărgit piaţa internă prin concentrarea întregului pa­
trimoniu naţional, a resurselor economice şi spirituale ale poporului român,
deschizînd — cu toate limitele şi contradicţiile proprii capitalis­
m ului — posibilităţi noi pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pen­
tru progresul general al societăţii. Potenţialul ţării s-a întărit prin fruc­
tificarea pe scara întregii ţări a bogăţiilor solului şi subsolului, s-a accen­
tuat rolul industriei în viaţa economică.
Imediat după terminarea războiului, problema economică dominantă
care stătea în faţa României era aceea a refacerii economice. Marile distru­
geri provocate de război şi jafitl ocupanţilor străini au provocat dezorga­
nizarea întregului aparat de producţie şi circulaţie, ducînd la scăderea pro­
ducţiei materiale, inflaţie, dezechilibru bugetar etc. La aceasta se adaugă
faptul că dezvoltarea forţelor de producţie în România după primul război
 W irtefi Muţal

mondial a avut loc în condiţiile crizei generale a capitalismului, care a in­

fluenţat viaţa economică a ţării. România a rămas în continuare o ţară
capitalistă slab dezvoltată industrial, aflată în sfera de influenţă a marilor
puteri imperialiste care îşi disputau locul pe piaţa românească.
Urmările războiului au afectat şi situaţia maselor largi ţărăneşti. In
condiţiile ruinei economice provocate de război, contradicţiile generate de
menţinerea rămăşiţelor feudale s-au ascuţit în mod deosebii, făcînd ca
intre problemele social-economice ce se cereau rezolvate la sfîrşitul
războiului cea mai arzătoare pentru mersul înainte al societăţii să fie pro­
blema agrară.
Adincirea contradicţiilor social-economice ale regimului burghezo-
moşieresc, cauzată de distrugerile războiului, de dezorganizarea activi­
tăţii economice şi înrăutăţirea situaţiei materiale a maselor largi popu­
lare, determină în anii 1918— 1920 o creştere impetuoasă a avîntului şi
combativităţii revoluţionare a maselor muncitoare, care doreau ca desă-
vîrşirea unităţii politice a statidui român să fie însoţită de transformări
radicale menite să ducă la democratizarea vieţii de stat.
Pe fondul acestor frămîntări interne şi-au exercitat influenţa vic­
toria Marii Revoluţii Socialiste din Rusia şi succesele mişcării revoluţio­
nare internaţionale, care au îmbărbătat şi mai m ult pe oamenii muncii
din România în acţiunile lor revoluţionare. Valid crescînd de luptă a
maselor, ridicarea la viaţa politică a unor largi categorii populare, dez-
i'oltarea unui larg curent de opinie democratică, trecerea pe prim plan
a acelor partide şi grupări care se aliniau efectiv sau declarativ unei po­
litici de democratizare a vieţii de stat au generat în suprastructura po­
litică simptomele unei crize, care a pus clasele dominante în imposibili­
tatea de a menţine neschimbate rînduielile dinainte de război sau de
a-şi păstra puterea cu ajutorul vechilor metode de guvernare.
Transformările ce aveau loc în baza economică declanşează proce­
sul de reorganizare şi regrupare a forţelor politice, care afectează însăşi
structura internă a claselor, raporturile dintre ele, ponderea şi poziţia lor
în viaţa politică a statului, ca şi compoziţia bazei sociale şi de clasă a
partidelor burghezo-moşiereşti. In ansamblul acestui angrenaj complex
de contradicţii şi rivalităţi, antagonice sau neantagonice, asistăm la schim­
barea raportului de forţe între burghezie şi moşierime, la creşterea rolu­
lui şi importanţei burgheziei mici şi mijlocii în viaţa politică a ţării, la
intensificarea procesului de descompunere şi stratificare a ţărănimii,
paralel cu afirmarea tot mai puternică a proletariatidui ca forţă politică
de bază a societăţii româneşti.
Ca urmare a intensificării procesului obiectiv de dezvoltare capita­
listă a ţării, sc remarcă, în primul rînd. creşterea numerică a burgheziei,
în sensul consolidării poziţiilor economice şi accentuării rolului marii
burghezii. Acest fapt a schimbat şi în cadrul regimului politic raportul
de forţe în favoarea burgheziei, asigurînd acesteia un rol hotărîtor şi o
pondere vădită în viaţa social-economică şi politică a statului.
Paralel cu procesul de lărgire a rîndurilor burgheziei, de întărire a
poziţiilor economice şi de creştere a rolului şi influenţei ei politice, asis­
tăm în aceşti ani la detaşarea mai pregnantă a cercurilor marii burghe­
zii industriale şi financiare, care gravitau din punct de vedere economic

88
 A ctiv itatea u n o r p a r tid e p o litice din România

in jurul marilor bănci cu capital naţional, iar din punct de vedere po­
litic formau nucleul care dirija activitatea partidului naţional liberal. Aşa
se face că, de unde pîrtă la război Partidul naţional liberal fusese expo­
nentul tradiţional al majorităţii burgheziei din vechea Românie, după
război el devine exponentul principal al intereselor marii burghezii in­
dustrial-financiare din vechea Românie, şi al unor grupări politice din
noile provincii care i s-au alăturat. Aceasta a determinat, în conjunctura
anilor postbelici, părţi însemnate ale burgheziei mici şi mijlocii, ca şi ale
ţărănimii, care înainte de război se aflau în orbita electorală a P.N.L.,
să-l părăsească, îngroşînd rîndurile altor partide, care se declarau, for­
mal; mai democratice, cum a fost Partidul poporului, sau încercînd să-şi
creeze un reprezentant politic propriu, cum a fost Partidul ţărănesc. Aici
trebuie căutată rădăcina contradicţiei tot mai evidente dintre întărirea,
pe de o parte, a poziţiei economice şi de clasă a virfurilor burgheziei
liberale şi îngustarea, pe de alta, a bazei sociale şi electorale, contradicţie
care a măcinat, mai ales in primii ani ai perioadei de care ne ocupăm,
creditul politic şi electoral al P.N.L., făcînd imposibilă menţinerea lui la
cirma statului pentru o perioadă de timp.
Cu toate acestea, trebuie precizat că forţa economică şi cea finan­
ciară în plină dezvoltare, de care dispuneau vîrfurile burgheziei grupate
în P.N.L., au făcut ca şi în această etapă de puternice frămîntări P.N.L.
să joace rolul principal în cadrul coaliţiei de forţe burghezo-moşiereşti,
avînd o influenţă hotărîtoare în conducerea statului şi în cercurile pa­
latului, orientînd politica guvernelor chiar şi atunci cind se aflau în opo­
ziţie. Paralel cu afirmarea marii burghezii ca forţă economică şi politică
în stat, asistăm la accentuarea rivalităţilor dintre principalele cercuri ale
marii burghezii ; grupul marilor bănci cu capital românesc din vechea
Românie, concentrat in principal în jurul B.N.R. şi al Băncii Româneşti şi
reprezentat pe plan politic de Partidul liberal : grupul marilor bănci în care
era plasat capital străin, în fruntea căruia se afla Banca Marmorosch-
Blank, şi care incerca să-şi consolideze poziţiile politice prin pătrunderea
şi subordonarea noilor grupări politice ; grupul marii burghezii ardelene
reprezentată pe plan politic de Partidul naţional din Ardeal.
Pentru vîrfurile burgheziei româneşti din Transilvania, locul con­
tradicţiei cu burghezia dominantă străină l-a luat, într-un fel, după de-
săvîrşirea unităţii de stat, contradicţia cu marea burghezie financiară
din vechea Românie. Încercînd să-şi rezerve în exclusivitate dreptul de
stăpînire şi exploatare a bogăţiilor din această parte a ţării, reprezentanţii
burgheziei ardelene au încercat să facă totul pentru a se opune penetra­
ţiei economice şi politice a virfurilor burgheziei din vechea Românie.
ACeastă situaţie va genera în perspectiva evenimentelor o luptă acerbă
între cercurile marii burghezii financiare şi industriale din vechea Româ­
nie şi cele din Ardeal, desfăşurată atit pe plan economic cit şi politic,
Íapt ce a constituit mărul discordiei care a împiedicat realizarea unei
alianţe politice între cele două grupări ale burgheziei sub sceptrul ace­
luiaşi partid politic. v
Pentru moşierime perioada analizată s-a soldat cu o reducere con­
siderabilă a forţei economice şi a rolului său politic. In atmosfera gene­
rată de avintul revoluţionar al maselor şi de ascuţire a contradicţiilor in­
terne ale societăţii româneşti, de lărgire a drepturilor elóctorale şi de

89
M ircea M uşat

înviorare a curentelor de opinie democratică, moşierimea, clasa cea mai

retrogradă a societăţii româneşti, aflată in contradicţie antagonică directă
cu marea majoritate a poporului — ţărănimea —, n-a mai putut să-şi
apere şi să-şi conserve poziţiile economice şi politice deţinute piuă acum.
Lovită în suportul politic prin desfiinţarea sistemului cenzitar şi apli­
carea votului universal, moşierimea primeşte prin legiferarea şi aplicarea
reformei agrare o nouă lovitură, de data aceasta în fundam entul său eco­
nomic, fapt care-i va reduce considerabil rolul şi influenţa în viaţa so-
cial-economică şi politică a ţării, chiar dacă ea a continuat să se m en­
ţină ca clasă şi după aplicarea acestor reforme.
Menţinerea moşierimii ca clasă a avut drept corolar pe plan poli­
tic menţinerea regim ului burghezo-moşieresc, în cadrul căruia insă mo­
şierimea nu mai avea rolul de partener egal. ci, în bună măsură, de
partener minor al burgheziei. Acest fapt a şi făcut posibile destrămarea
şi dispariţia treptată a partidului conservator, exponentul principal şi
tradiţional al moşierimii. care timp de decenii fusese partenerul princi­
pal al burgheziei în cadrul aşa-zisei „rotative guvernamentale'". Chiar
dacă cele două aripi ale fostului partid conservator. ,,partidul naţiona­
list" şi .,conservator progresist", au supravieţuit un tim p ca grupări in­
dependente, ele au fost lipsite de orice forţă şi influenţă politică, acţio-
nînd ca anexe ale altor grupări politice pînă au dispărut definitiv din
constelaţia politică existentă la începutul deceniului al treilea al secolu­
lui nostru. Falimentul conservatorilor era o manifestare directă a redu­
cerii influenţei economice şi politice a moşierimii, o urmare a dezvoltării
mai rapide a relaţiilor de producţie capitaliste, un rezultat al afirmării
pe scena politică a ţării a unor forţe sociale noi, ieşite din frămîntările şi
conjunctura anilor postbelici.
Fenomenul de puternică efervescenţă politică, de deplasări şi schim­
bări intervenite în structura internă a claselor s-a făcut puternic simţit
şi în rîndul celorlalte pături sociale. Procesul de pătrundere rapidă a
relaţiilor capitaliste în toate sectoarele vieţii economice, creşterea num ă­
rului de întreprinderi industriale, comerciale şi bancare cu capitaluri re­
lativ mici, extinderea micii producţii de mărfuri au dus la creşterea n u ­
m ărului elementelor burgheziei mici şi mijlocii, la atirrnarea lor în viaţa
economică şi politică a statului.
Pentru burghezia mijlocie, această perioadă de instabilitate econo­
mică şi politică, de polarizare tot mai accentuată a contradicţiilor sociale
între masele populare şi vîrfurile claselor dominante- constituie o pe­
rioadă de căutări şi oscilaţii între partidele burgheze tradiţionale. în ca­
drul cărora încerca să creeze un curent de opinie mai democratică cu
privire la reformele ce urmau să se înfăptuiască, şi între noile curente
politice apărute după război şi cristalizate în cele din urmă în Partidul
poporului şi în Partidul ţărănesc.
Cît priveşte mica burghezie, aceasta, lovită grav în interesele sale
vitale prin consecinţele războiului : depreciere monetară, inflaţie, spe­
culă, scumpirea traiului etc., era împinsă să se ridice îm potriva politicii
m arii burghezii şi a guvernelor ei. De aceea, pe plan politic o parte a ei
se alătură mişcării m uncitoreşti, dar cea mai mare parte îngroaşă rîn-
durile noilor grupări politice născute din frămîntările anilor postbelici,
ca Liga poporului şi Partidul ţărănesc.

90
 A c tiv ita te a u n o r p a r tid e p o litice d in R o m â n ia

Schimbări importante au avut loc în aceşti ani şi în rîndurile ţără­

nimii. Perioada războiului şi urmările sale, frămîntările şi lupta maselor
ţărăneşti pentru păm înt, cuprinderea satului în sfera relaţiilor capita­
liste au ascuţit contradicţiile social-economice existente în sinul ţărăni­
mii, adîncind procesul de diferenţiere şi stratificare a ei. Ca urmare a
legiferării şi aplicării reformei agrare, observăm detaşarea în prim plan
a figurii ţăranului mijlocaş, paralel cu o anumită reducere a ponderii
proletariatului agricol şi a ţărănimii sărace şi creşterea simţitoare a ele­
mentelor burgheziei săteşti.
In această conjunctură s-au putut dezvolta concepţiile social-poli-
tice mic-burgheze răspândite de liderii partidului ţărănesc, care, pornind
de la teza preponderenţei şi trăiniciei micii gospodării ţărăneşti, au putut
determina, în condiţiile acordării votului universal şi ale aplicării refor­
m ei agrare, o oarecare orientare politică în rîndurile ţărănimii şi o in­
fluenţă relativ largă asupra lum ii satelor. Acest fapt a dus în perioada
de care ne ocupăm la localizarea unor manifestări de luptă ale ţărănimii,
prin concentrarea şi polarizarea atenţiei acesteia exclusiv asupra pro­
blemei pămîntului, fapt ce a stînjenit adîncirea procesului de luptă re­
voluţionară şi de unire a ei cu luptele proletariatului.
Fenomenul caracteristic şi semnificativ pentru frăm intările social-
politice înregistrate în anii 1918—1920 îl constituie avîntul revoluţionar
al maselor, îndeosebi al clasei muncitoare, care, prin luptele revoluţio­
nare desfăşurate într-un înalt spirit de combativitate, prin revendicările
soeial-politiee înscrise în programul revoluţionar de transform are radicală
a orînduirii sociale s-a manifestat ca o «forţă naţională de avangardă a
societăţii româneşti.
Distrugerile, războiului, dezorganizarea vieţii economice, refacerea
lentă a industriei, concomitent cu agravarea continuă a condiţiilor de
muncă şi viaţă, au determ inat o schimbare şi în situaţia şi structura cla­
sei muncitoare. Realizarea deplină a unităţii statale a dus la creşterea
numerică a clasei muncitoare şi la concentrarea ei în anum ite zone şi
centre industriale, fapt ce a contribuit la sporirea forţei şi influenţei
politice a acesteia, la întărirea solidarităţii de clasă, la maturizarea şi
adîncirea procesului de clarificare ideologică în rîndurile sale. Acest pro­
ces, plămădit în focul marilor bătălii de clasă purtate de proletariatul
român în anii 1918—1920, s-a soldat la 8 Mai 1921 cu cea mai mare reali­
zare politică a clasei muncitoare şi a poporului nostru : crearea Partidu­
lui Comunist din România, „tncepînd din acest moment — sublinia
tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani de la
Unirea Transilvaniei cu România —, clasa muncitoare, sub 'conducerea
partidului comunist, a fost prezentă şi şi-a spus cuvîntul în toate eve­
nim entele mai importante ale ţării, s-a situat în fruntea luptei pentru
progres social“.
Aşadar, lupta maselor populare, în frunte cu clasa muncitoare, pen­
tru reforme radicale şi drepturi democratice, larga manifestare pe planul
vieţii politice a unor noi categorii şi forţe sociale, atît în cadrul unor partide
burghezo-moşiereşti cît şi în numele lor propriu, dezvoltarea unui larg
curent de opinie democratică, ca un produs firesc al deplasării spre stînga
ce caracterizează întregul sector al maselor populare, au înrîurit şi, în

91
M ircea M uşat

parte, au determ inat procesul de regrupare politică a forţelor de clasă, ca

şi fenomenele de criză ale regimului burghezo-moşieresc. In această con­
junctură istorică îşi fac apariţia partidele „noi“ (Partidul poporului şi
Partidul ţărănesc), ca o expresie a lărgirii drepturilor electorale ale ma­
selor, a compromiterii vechilor partide burghezo-moşiereşti şi a încer­
cării burgheziei mici şi mijlocii, ca şi a vîrfurilor burgheziei săteşti, de
a-şi crea organisme politice proprii.
Regimul politic din România în prim ii ani postbelici continuă să
rămînă un regim burghezo-moşieresc, dar în cadrul său burghezia, în
prim ul rind cea mare, capătă rolul precumpănitor. O expresie politică
a menţinerii regim ului burghezo-moşieresc o constituie şi conservarea
monarhiei, punct asupra căruia s-au declarat, în fond, de acûrd toate gru­
pările şi partidele politice. întrucît monarhului îi- erau conferite prin
constituţie îm puterniciri foarte largi, o caracteristică importantă a riva­
lităţilor politice dintre grupăr le burghezo-moşiereşti o constituie lupta
pentru influenţă asupra cercurilor palatului, desfăşurată de regulă prin
cele mai subtile m etode şi practici.
Acestea erau, în linii mari, principalele trăsături ce caracterizează
tabloul vieţii politice din România în primii ani de după primul război
mondial. Fără îndoială, vastitatea şi complexitatea temei, lipsa unor lu­
crări de sinteză care să abordeze acest subiect, ca şi a unor materiale de
arhivă privind istoria partidelor politice fac necesară o investigaţie do­
cumentară am.plă care să permită evidenţierea aspectelor celor mai ca­
racteristice ale unor ani frăm întaţi de numeroase contradicţii social-eco-
nomice şi de instabilitate politică. Considerăm că cercetarea acestei
perioade este de mare însemnătate pentru istoria socială a României, pen­
tru istoria mişcării noastre muncitoreşti revoluţionare.
 0 INTERPRETAM VULGARIZATOARE
I G Í N D I R I ! LUI S I M I O N M E H E D I N Ţ I
In Istoria gîndirii sociale şi filozofice in
România, a p ă r u t ă î n 1 9 6 4 ş i, d u p ă c u m s e
ştie, c r i t i c a t ă î n d e o s e b i p e n t r u m e t o d o l o ­
g ia te o r e tic ă în g u s tă şi sc h e m a tic ă p e c a r e
o p r o m o v a şi o a p l i c a , s e sc ria u u r m ă t o a ­
re le d e s p re S im io n M e h e d in ţi : „ O u ltim ă
v a r i a n t ă a s o c i o l o g i e i f a s c i s t e , geopolitica,
de i n s p i r a ţ i e r a s i s t ă , ş i - a g ă s i t la n o i i n i ­
ţ i a t o r u l în f o s t u l p r o f e s o r d e g e o g r a f i e şi
e t n o g r a f i e d e la U n i v e r s ita te a d in B u c u ­
r e ş t i , S i m i o n M e h e d i n ţ i (1 8 6 9 —1962], t i m p
d e a p r o a p e p a tr u d e c e n ii în d ru m ă to r al
stu d iilo r g e o g ra fic e din ţara n o a stră "
( p . 43 3 ). M a i u r m a u a p o i 8 ( o p t ] r i n d u r i in
ca re se exp lica c o n ţin u tu l id eo lo g ic r e a c ­
ţio n a r al g eo p o litic ii.
D e b u n ă s e a m ă , m u lt p re a p uţin, u n ila ­
t e r a l , i n c o m p l e t . A u t o r u l l u c r ă r i i Terra. In­
troducere în geografie ca ştiinţă ( 1 9 3 0 ), c u
n u m e r o a s e im p lic a ţii te o re tic e m a i g e n e ­
r a l e , l u c r a r e c a r e a p r o d u s la a p a r i ţ i e u n
l a r g e c o u în o p i n i a ş t i i n ţ i f i c ă d i n ţ a r ă şi
stră in ă ta te, m e rita d esig u r o m a i m are
a t e n ţ i e şi o a p re cire în g e n e r a l p o zi­
tivă. Cu a tît m a i m u l t cu cit S i m i o n
M e h e d i n ţ i e s t e , d u p ă c u m b i n e s e ş t i e , şi
a u t o r u l a n u m e r o a s e a lte lucră ri, c u un
c o n ţin u t ştiinţific, filo zo fic , p e d a g o g ic , s o ­
c ia l-p o litic e tc. şi, d e a s e m e n e a , p r o f e s o r u l
p r e s t i g i o s c a r e a a c t i v a t c î t e v a d e c e n i i în
in v â ţă m în tu l s u p e r i o r ş.a .m .d . M a i a le s că,
d e ş i în tr-o m a n i e r ă eclectic e x p o z itiv ă ,
n e a c c e p ta b ilă în tr-o v iz iu n e m e to d o lo g ic ă
ştiin ţifică , c o n c e p ţiile d e n a tu ră filo z o fic ă
a l e l u i S i m i o n M e h e d i n ţ i s - a u bucurat d e
o a n a liz ă m a i m in u ţio a s ă din u n g h iu l fi­
l o z o f i e i c u l t u r i i î n c ă în Istoria filozofiei ro­
mâneşti a lu i N. B a g d a s a r , a p ă r u t ă c u m a i
b i n e d e d o u ă d e c e n i i î n a i n t e a Istoriei gîn-
dirii sociale şi filozofice în România.
E s t e ş t i u t c ă , î n d e o s e b i in u l t i m i i a n i ,
p e linia p r o g r e s e l o r g e n e r a l e p e c a r e le-a
în re g istra t c e r c e ta r e a filo zo fic ă d in ţa ra
n o a s t r ă , s e î n s c r i e şi d e z v o l t a r e a m a r x i s t ă
a isto rio g ra fiei filo zo fic e n a ţio n a le. R e v a ­
lorificarea marxistă c r e a t o a r e o g i n d i r i i
f i l o z o f i c e şi s o c i a l - p o l i t i c e d in t r e c u t s-a
r e m a r c a t p o z i t i v în a c e ş t i a m in a p a r i ţ i a
u n o r v a lo r o a s e studii d e sin te z ă , u n e le cu
c a r a c t e r m o n o g r a f i c , în s t u d i i d e m e t o d o l o ­
g i e a i s t o r i e i f i l o z o f i e i , in n u m e r o a s e a r t i ­
c o l e a p ă r u t e în p r e s ă e t c . D a r , f i r e ş t e , în
p r i m u l r î n d t r e b u i e a m i n t i t e , in a c e s t s e n s ,
re ed ita rea p a rţia lă sau integrală a u n o r
o p e r e din tre c u t, c a şi e la b o r a r e a şi p u b l i ­
c a r e a u n o r lucrări m o n o g r a fic e c o n s a c r a te
u nor r e p r e z e n ta n ţi p ro e m in e n ţi a i isto riei
g în d ir ii f i l o z o f i c e şi s o c i o l o g i c e d in R o m â ­
nia.
D in a c e s t p u n c t d e v e d e r e s e p o t c o n ­
s e m n a r e a l i z ă r i m e r i t u o a s e ş i in c e p r i ­
v e ş t e r e c o n s i d e r a r e a c r itică a o p e r e i ş t i i n ­
ţ i f i c e a lui S i m i o n M e h e d i n ţ i . F ă r ă a i n t r a
in d e t a l i i , r e a m i n t i m a p a r i ţ i a în 1 9 6 7 , în
E d i t u r a ş t i i n ţ i f i c ă , a v o l u m u l u i d i n Opere
alese, s e m n d e o m a g i u a d u s î n t e m e i e t o ­
rului g e o g r a f i e i m o d e r n e r o m â n e ş t i , u n u l
d in tre p rim ii g e o g r a f i m o d e r n i a i lu m ii.
V o rb in d d e s p r e co n trib u ţia a c e s tu i m a r e
o m d e ş tiin ţă la d e z v o l t a r e a c u ltu rii, a u ­
t o r i i s t u d i i l o r i n t r o d u c t i v e la a c e a s t ă l u ­
cra re m e n ţ i o n e a z ă : „ A lături d e a lţi g e o ­
gra fi consacraţi din ţ a r a n o a s t r ă , ca
G. V â l s a n ş i C . B r ă t e s c u , S . M e h e d i n ţ i a
a v u t u n r o l h o t ă r i t o r în d e z v o l t a r e a g î n d i •
rii g e o g r a f i c e d i n R o m â n i a , a d u c î n d o c o n ­
tr ib u ţie î n s e m n a t ă la c o n c r e t i z a r e a l o c u lu i
g e o g r a f i e i in s i s t e m u l g e n e r a l a l ş t i i n ţ e l o r
ş i l a e l u c i d a r e a c o n ţ i n u t u l u i s ă u " ( p . 5),
„S. M e h e d i n ţ i a r e u ş i t s ă i n i ţ i e z e — î n c ă
d e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i n o s t r u — u n m e ­
diu d e g în d ir e g e o g r a fic ă m o d e r n ă , é x p u -
n în d ... o c o n c e p ţ i e g e o g r a f i c ă p r o p r i e c a r e
a s t ă z i s t ă la b a z a c e r c e t ă r i l o r d e t e r e n şi
in vă ţâ m in tu lu i g e o g r a fic d e to a te g r a d e le
d i n ţ a r a n o a s t r ă . El s e n u m ă r ă p r i n t r e p r i ­
m ii g e o g r a f i a i lum ii c a r e a d e m o n s t r a t c ă
g e o g r a f ia , c a ştiin ţă , a r e un o b i e c t p r e c is
e x c l u s i v a l e i : întregul planetar ( c u d i v i ­
ziunile lui re g io n a le ) şi o m eto d ă pro­
p r i e : — analiza r e l a ţ i i l o r d i n t r e c e l e p a t r u
în v e liş u r i te r e s tr e . S. M e h e d i n ţ i a f o r m u l a t ,
cla r şi d e fin itiv , a c e a s tă c o n c e p ţie in tr-o
93
 Note
v r e m e c î n d e r a u in c a la în c e p u tu l lor d i s ­
cu ţiile a su p ra d e s p r in d e r ii g e o g r a fie i d in
tip a r e l e ei m ile n a r e in fo r m a tiv e — s e c i
s a u a n e c d o t i c e — şi a s u p r a c o n stitu irii s a l e
l a ş t i i n ţ a m o d e r n ă c u o b i e c t şi m e t o d ă
p r o p r i i " (p. 104).
P e linia p r e o c u p ă r i l o r m u ltila te r a le d e
p u n e r e in v a l o a r e o p a t r i m o n i u l u i c u l t u r i i
n a ţ i o n a l e , E d itu ra ş t iin ţific ă p r e z in tă a n u l
a c e s t a cititorilor s ă i o n o u ă lucrare c o n s a ­
c r a tă a c e s te i p e r s o n a lită ţi, lu cra rea m o n o ­
g r a f i c ă Simion Mehedinţi, gînditor social-
politic şi pedagog, s e m n a t ă d e E m il B â l-
d e s c u . In c e p r i v e ş t e s p e c i f i c u l a c e s t e i n o i
c ă r ţ i , in „ C u v î n t î n a i n t e " , a u t o r u l p r e d
zeazâ : „ S t u d i i n d o p e r a p r o d i g i o a s ă a t i t u ­
la ru lu i p rim e i c a te d r e d e g e o g r a fie în fiin ­
ţ a t ă în R o m â n i a , n u a m î n c e r c a t s ă d e s c i ­
f r e z n u m e r o a s e le p r o b l e m e d e sp e c ia lita te ,
d e g e o g r a f i e şi e t n o g r a f i e , a c e a s t ă s a r c i n ă
r e v e n i n d s p e c i a l i ş t i l o r în ş t i i n ţ e g e o g r a f i c e
d in ţ a r a n o a str ă . M - a m s t r ă d u i t să-l p r e z in t
p e M e h e d i n ţ i c a t e o r e t i c i a n în d o m e n i u l
f i l o z o f i e i şi p o l i t i c i i şi c a p e d a g o g , c a p e r ­
so n a lita te p ro em in en tă a învăfăm întului
r o m â n e s c , p e al că ru i tă rJ m a a c tiv a t m a i
b i n e d e c i n c i d e c e n i i " . In c o n s e n s c u a c e s t e
sp e c ific ă ri, p re ze n ta c a r te cuprinde, o e
lin g ă „ C u vîn tu l în a in te " , şi „ N o ta b io g r a ­
f i c ă " , d o u ă c a p i t o l e : 11 „ I d e i f i l o z o f i c e şi
s o c i a l - p o l i t i c e ” ; II) „ C o n c e p ţ i a p e d a g o ­
g ică ".
R în d u r i l e d e f a ţ ă п и -şi p r o p u n — e s te
n e c e s a r ă acea stă m e n ţiu n e — o recenzare
p r o p r i u - z i s ă a c ă rţii, n e l i p s i t ă to tu şi d e
u n e le m erite, m ai ales d e n a tu ră in fo rm a ­
t i v ă . D u p ă c u m п и - şi p r o p u n n i c i c o n s t r u i ­
rea u n e i im agini g lo b a le a su p ra c o n c e p ­
ţiilo r filo z o fic e , s o c ia l- p o litic e sa u p e d a ­
g o g i c e a l e lu i S i m i o n M e h e d i n ţ i . Ceea ce
v r e m s ă p u n e m în d i s c u ţ i e e s t e î n d e o s e b i
m e t o d o l o g i a a p l i c a t ă d e E m i l B â l d e s c u în
e l a b o r a r e a stu d iu lu i să u . O m e to d o lo g ie
— d a c ă i se p o a te a p lic a a c e a s tă d e n u ­
m i r e — core m e r i t ă a f i c o m e n t a t ă c r itic ,
m a i a l e s p e n t r u c ă e a p a r e a ilu s tr a , c u
m a x i m ă f o r ţ ă d e convingere, c u m îşi p o a t e
f a c e î n c ă l o c s u p e r f i c i a l i t a t e a in a c t i v i t a ­
t e a ş t i i n ţ i f i c ă şi e d i t o r i a l ă .
S u r p r i n d e m a i întîi p ă r e r e a a u to ru lu i,
e v i d e n t ă î n c ă d i n c i t a t u l d e m a i ,us, c ă
l-ar p u t e a p r e z e n t a p e S i m i o n M e h e d in ţi
c a „ t e o r e t i c i a n în d o m e n i u l f i l o z o f i e i " , f ă r ă
să d e s c i f r e z e totuşi „ n u m ero a sele p ro ­
b l e m e d e s p e c i a l i t a t e , d e g e o g r a f i e şi e t ­
n o g r a fie " , sarcină g e n e r o s tra n sm isă s p e ­
c i a l i ş t i l o r în ş t i i n ţ e g e o g r a f i c e . P o r n i n d d e
la a c e a s t ă o p i n i e , p r a c t i c a u t o r u l s e d i s ­
p e n s e a z ă , in c o n t i n u a r e , d e a n a l i z a c e l o r
m a i m u l t e l u c r ă r i a l e lu i S i m i o n M e h e d i n ţ i
şi — f a p t i m p o r t a n t — n u n u m a i a c e lo r cu
04
c o n ţ i n u t g e o g r a f i c . Lacuna care nu-/ î m ­
p i e d i c ă t o t u ş i c u n i m i c în f o r m u l a r e a c o n ­
c l u z i i l o r şi g e n e r a l i z ă r i l o r . A c e a s t a d e o a ­
r e c e m e t o d o l o g i a a u t o r u l u i s e r e z u m ă la
r e f e r i r e a s i m p l i s t ă ş i o c a z i o n a l ă la o p e r e l e
g î n d i t o r u l u i în c a u z ă , m e t o d ă p r o p r i e o r i ­
cărei a n a lize re d u efio n iste, sch em a tice.
E ste v o r b a d e a c e a m e t o d ă c a r e nu v i­
z e a z ă analiza e f e c t i v ă a a c e s t o r o p e r e , ci
d o a r g ă s i r e a in c u p r i n s u l l o r a u n o r e x e m ­
p l e c a r e să ilu stre ze c o n c lu z iile p r e e l a b o ­
r a t e d e a u t o r . N u î n t î m p l â t o r , în c a d r u l
u n o r a s e m e n e a p e r sp e c tiv e d e cerceta re se
o p e r e a z ă cu c i t a t e t r u n c h i a t e (în p r e z e n t a
c a r t e s e remarcă o p r e d i l e c ţ i e p e n t r u c i ­
t a t e l e scu rte, u n e o r i d e d o u ă s a u trei c u ­
v i n t e ) şi s e m i z e a z ă p e p u t e r e a m a g i c ă a
d o z ă r i i şi a f o l o s i r i i „ j u s t e " , d a r d e f a p t
s u b ie c tiv e , arbitrare, a c a lific a tiv e lo r : „ m a ­
te r ia lis t" , „ id ea list", „ rea list" ş.a .m .d .
S ă r e v e n i m î n s ă l a o p e r e l e ş i la p e r s o ­
n a lita tea lu i S i m i o n M eh ed in ţi. Pentru
E m il B â ld e sc u , lu cra re a fu n d a m en ta lă
Terra ( c o n s i d e r a t ă p e d r e p t c u v î n t d e
a u t o r „ o p e r a c a p i t a l ă " a lui S i m i o n M e ­
h e d i n ţ i ) , cu un c o n ţ i n u t , f i r e ş t e , g e o g r a f i c ,
d a r şi cu re a le im p lic a ţii t e o r e t ic e g e n e r a l e ,
de o rd in filo zo fic, nu re p re z in tă decît
s u r s a c îto r v a rîn d u r i d e c ita te . A lt e lucrări,
l a r î n d u l lo r, n u s î n t n i c i m ă c a r a m i n t i t e .
D e ş i s e o c u p ă , d e e x e m p l u , d e i d e i l e lu i
S i m i o n M e h e d i n ţ i în d o m e n i u l filo zo fiei
cu ltu rii, p e a u to r nu-l i n t e r e s e a z ă to tu şi
o c a r t e c a c e a n u m i t ă : Coordonate etno­
grafice, Civilizaţia şi cultura (1 9 3 0 ) ş . a . m . d .
T o t î n a f a r a a n a l i z e l o r lu i E m i l B â l d e s c u
r ă m în e fo rm a ţia f i l o z o f i c ă a lui S i m i o n
M e h e d i n ţ i , e l e m e n t e s e n ţ i a l în î n ţ e l e g e r e a
id e i l o r f i lo z o fic e şi s o c ia l- p o litic e a le a c e s ­
tuia. Ş i nu s-ar p u te a a fir m a că p r e c a r ita ­
te a iz v o a r e lo r ar c o n s titu i c a u z a . însuşi
S i m i o n M e h e d in ţi, a u to r fe c u n d , cu o a c ti­
v i t a t e i m p r e s i o n a n t d e î n d e l u n g a t ă , îşi a n a ­
l i z e a z ă e v o l u ţ i a i n t e l e c t u a l ă şi c o n c e p ţ i i l e
s a l e f i l o z o f i c e m a i a l e s în b i n e c u n o s c u t a s a
lucrare Premise şi concluzii la Terra.
Amintiri şi mărturisiri.
Să vedem în c o n t i n u a r e c a r e a r fi,
după a u t o r u l l u c r ă r i i Simion Mehedinţi,
gînditor social-politic şi pedagog, id eile fi­
lo zo fic e va lo ro a se a le a cestu i gîn d ito r.
D esigur, v iz iu n e a m e to d o lo g ic ă a d o p ta ta
d e a u to r g e n e r e a ză a d -h o c b in e c u n o sc u ta
c o n s t a ta r e , v a la b ilă a p r o a p e p e n tr u orice
g î n d i t o r d i n t r e c u t (şi d e c e num ai ro­
m â n ?), c ă g î n d i r e a în p r e z e n ţ a c ă r e i a n e
a f l ă m e s t e „ c o m p l e x ă ş i c o n t r a d i c t o r i e " si
în c a e x i s t ă „ i d e i m a t e r i a l i s t e b i n e c o n t u ­
r a te " , d a r şi idei id ea liste. D ar, d e a stă
d a tă , n u a c e a s tă p la titu d in e re ţin e a te n ţia
c i t i t o r u l u i în p r i m u l r î n d .

Ceea ce c o n s t i t u i e p a r t e a cea m a i ori­
g in a lă a c o n tr ib u ţie i te o r e tic e a lu i E m il
B â ld e sc u e s te fa p tu l că S im io n M eh ed in ţi,
p r e z e n t a t p e n e d r e p t in 1964, in a m in tita
Istorie a gîndirii sociale şi filozofice In
România, ca r e p r e z e n t a n t a l s o c i o l o g i e i
fa sc iste, d e v i n e in p r e z e n t a l u c r a r e nici
m a i m u lt, nici m a i p u fin d e c it u n g în d ito r
a p r o p ia t d e f i lo z o fia m a rxist-len in istâ . Por­
n in d d e la o „ u ş o a r ă e v o lu fie d i n s p r e i d e a ­
l i s m s p r e m a t e r i a l i s m " (p. 13), în c e l e d i n
urm ă „ M e h e d in ţi a d u c e o se rie d e e le ­
m e n te d e g în d ir e c a re ia c o b ie c tu l m a ­
t e r i a l i s m u l u i i s t o r i c " ( p . 15).
N im ic d e m i r a r e , c ă c i cu „m e t o d e l e "
s c h e m a t i c e ş i d i l e t a n t e , î n r u d i t e d o a r în
a p a re n tă cu ştiinfa, se p o a te d e m o n s tr a
o r i c e . A u t o r i i Istoriei gîndirii... r e d u c e a u , d e
p ild ă , o p e r a lui M e h e d i n f i la u n e l e m e n t
a l a c e s t e i a ; e d r e p t , un e l e m e n t re a l, d a r
a le c ă ru i d im e n s iu n i le-a u e x a g e r a t fo a r te
m ult, ia r c o n c lu z iile o b fin u te , e v i d e n t d e n a ­
tu r a te , c ă c i p r o v e n e a u d e la a n a l i z a u n u i
s i n q u r e l e m e n t a l o p e r e i l u i M e h e d i n f i , le
a p l i c a u î n t r e g i i s a l e o p e r e ş t i i n ţ i f i c e , în
a n s a m b l u l ei. E m il B â ld e s c u p r o c e d e a z ă
după o schem ă a s e m ă n ă to a r e : „d e s c o ­
p e r ă " În ru d iri in tre M e h e d in fi şi m a r x ism ,
i a r d e p e a c e s t e p r e m i s e a j u n g e ş i e l la
false c o n c lu zii g e n e r a le .
R e c u n o a ş t e r e a c a u z a l i t ă ţ i i i n n a t u r ă a r fi
— p o tr iv it lu i E m il B â ld e sc u — in d ic iu l s u ­
f i c i e n t a l m a t e r i a l i s m u l u i în c o n c e p ţ i a u n u i
g în d i t o r , în c a z u l d e f a f â a lui S im io n
M e h e d i n f i , o m i f î n d i d e e a e l e m e n t a r ă că î n ­
s ă ş i a c e a s t ă c a u z a l i t a t e p o a t e fi c o n c e p u t ă
şi i n t e r p r e t a t ă m a t e r i a l i s t s a u i d e a l i s t . P o r ­
n i n d a p o i d e la o i d e e a l u i M e h e d i n f i
d e sp re d e lim ita re a d o m e n iilo r d e a cţiu n e
în tre ş tiin fe le naturii, p e d e o p a r te , t e o l o ­
g i a şi f i l o z o f i a , p e d e a l t ă p a r t e , E m il
B â l d e s c u s e c r e d e în f o f a и n u i a u t e n t i c
a ta c îm p o tr iv a te o lo g ie i şi sc rie : „ D eşi lip ­
sit d e i n f o r m a ţ i a m a r x i s t ă - l e n i n i s t â , M e h e ­
d in ţi e s te a tr a s sp re m a te r ia lis m d e a c ti­
v i t a t e a s a ş t i i n f i f i c â d e c e r c e t a r e , rupînd
o serie de fire care-l ţineau legat de teo­
logia pe care la un moment dat o consi­
dera incapabilâ sa-şi spună cuvîntul în do­
meniul legilor naturii ( s u b i . n s .) . «...E u n
p u n c t s t a b i l i t în d i s c u ţ i i l e f i l o z o f i c e , c ă în
stu d iile d e ştiin ţă e x a c tă , u n d e s e u r m ă ­
re şte p u r şi sim p lu le g e a d e c a u z a lita te a
n a tu rii, t e o l o g i a şi m e t a f i z i c a n u p o t a v e a
n i c i u n a m e s t e c » " (p. 13). I n r e a l i t a t e a p a r e
clar, c h ia r d in a c e s t cita t, c ă n u e s te v o r b a
d e n i c i un atac î m p o t r i v a t e o l o g i e i , M e h e ­
d in ţi în su şi p r e c iz în d c a r a c te ru l c o m u n al
id eii d e d e lim ita r e a s fe r e lo r d e a c fiu n e
în tr e ş t i i n f e l e e x a c t e şi t e o l o g i e s a u filo ­
zo fie.
P o r n i n d d e la n e î n ţ e l e g e r e a u n o r a s e m e ­
n e a c h e stiu n i, a u to ru l c r e e a z ă o im a g in e
O interpretare vulgarizatoare
d e n a t u r a t ă a f i l o z o f i e i lu i M e h e d i n f i ş i f a c e
a p o i din e a p r e m i s a u n o r c o n c e p te s o c ia le
ş i p o l i t i c e i n e x i s t e n t e în g î n d i r e a s o c i a l ă a
a c e s te i p e r s o n a l i t ă ţ i , sc riind, d e p i l d ă :
„ R e c u n o a ş t e r e a c a u z a l i t ă ţ i i în n a t u r ă c o n ­
s t i t u i e u n e l e m e n t p o z i t i v în c o n c e p ţ i a s a
f i l o z o f i c ă , c a r e îi v a p e r m i t e s ă d e z l e g e
o s e r ie d e p r o b l e m e cu p r iv ir e la v i a ţ a
s o c i a l ă d e p e o p o z i ţ i e î n a i n t a t ă " ( p . 14).
A u to r u l t r e c e , în a c e a s t ă d ire c fie , la e x e m ­
p lifică ri d e o r d i n u l f i l o z o f i e i s o c i a l e . El
scrie d e p i l d ă : „ Ş i c h ia r d a c ă n -a a c c e p t a t
(S. M e h e d i n f i — n.ns.) m a t e r i a l i s m u l i s t o ­
ric, d a c ă a c o n s i d e r a t în m o d g r e ş i t c ă
m a r x is m u l r e d u c e î n t r e a g a isto rie la f a c t o ­
rii m a t e r i a l i ş i c ă n u a r e în v e d e r e c a u z e
cu m u lt m a i n u m e r o a s e c a r e s t a u la b a z a
d ezvo ltă rii so c ie tă ţii, din tre care u n e le m a i
subtile d u p ă p ă r e r e a sa d ecit c e le e c o n o ­
m ice, M e h e d in fi a d u c e o serie d e e l e m e n t e
d e g în d ire , c a r e fa c o b iectu l m a te r ia lis ­
m u l u i i s t o r i c " ( p . 15). Ş i , m e r g i n d m a i d e ­
p a r te , a u to ru l c o n s id e r ă , printre a lte le , că
M eh ed in fi o în ţeles „ în sem n ă ta tea fa c to r u ­
lu i e c o n o m i c î n d e z v o l t a r e a s o c i e t ă f i j " . M a i
m u l t d e c i t a t î t , p o r n i n d d e la d o u ă a f i r m a ­
ţii a l e m a r e l u i g e o g r a f ( „ c e l m a i m a r e i z ­
v o r d e e n e r g i e în o r i c e f a r d e s t e o m u l " ş i
„ u n e a lta a fo s t c e a dinţii isp r a v ă a o m u ­
lu i" ...) , a u t o r u l c o n c h i d e : „ A c e s t e a s î n t d e ­
f i n i ţ i i care a r a t ă c ă a s e s i z a t r o l u l f o r ţ e l o r
de p ro d u c ţie în d ezvo lta rea so c ia lă "
(p . 16). S ă r e c u n o a ş t e m î n s ă , a u t o r u l îl şi
c r i t i c ă cu a c e a s t ă o c a z i e p e g î n d i t o r u l d e
care se o c u p ă : „ E lem en tele fu n d a m e n ta le
ale m o d u lu i d e p ro d u c ţie — fo rfe şi re la ­
ţii — n - a u f o s t c o r e l a t e în c o n c e p f i a s o ­
c i o l o g i c ă a l u i M e h e d i n f i " (p. 16).
In a c e l e a ş i m o d a l i t ă ţ i , r e f e r i n d u - s e la
M eh ed in fi, a u to ru l n e vo rb eşte d e „ a d v e r ­
sita tea fa ţă d e regim ul b u r g h e z o - m o ş ie -
resc" a a c e s tu ia , d e „ o p o ziţia s a f a ţ ă d e
statul b u r g h e z o - m o ş ie r e s c " , d e „ critica us­
tu ră to a re p e c a r e o a d r e s e a z ă sistem u lu i
c o n s titu ţio n a l d in R o m â n ia şi p rin a c e a s ta
d in a stiei" ş.a .m .d .
S ă ne m a i o p rim asupra unei ultim e p r o ­
b le m e , d e n a tu r ă teo retic ă , p e n tr u a p u n e
şi m a i m u l t în lu m in ă p r o c e d e e l e g în d ir ii
s c h e m a t i c e ş i a v a t a r u r i l e a c e s t e i a în d o ­
m en iu l va lo rifică rii m o şte n irii culturale.
D upă au to r, b u n ă o a ră , una din tre „ a p ro ­
p ie r ile " lui M e h e d i n f i d e c o n c e p f i a m a r -
xist-le n in istă o c o n stitu ie p r o b l e m a te o r e ­
t i c ă a r o l u l u i m a s e l o r ş i a l p e r s o n a l i t ă ţ i i în
istorie. D o r s ă - i d ă m c u v în tu l a u t o r u l u i :
„ D in g î n d i r e a f o l o z o f i c â şi s o c i o l o g i c ă a
lu i M e h e d i n f i n u l i p s e ş t e n i c i p r o b l e m a r o ­
lului m a s e l o r şi a l p e r s o n a l i t ă ţ i i în isto r ie .
El s u r p r i n d e , d e e x e m p l u , c u d e s t u l ă c l a r i ­
t a t e r o l u l p e r s o n a l i t ă ţ i i " (p. 17). Mai d e ­
p a r t e m e n ţ i o n e a z ă câ M e h e d i n f i „ m a i s l a b
a n a l i z e a z ă î n s ă rolul m a s e l o r în isto r ie " ...
95
 Note
„ Î n c l i n a t s ă a t r ib u ie p e r s o n a l i t ă ţ i i rolul
p r i n c i p a l in i s t o r i e , p r e c i z e a z ă in c e l e d i n
u r m ă că c e e a ce nu p o t fa c e p e r so n a lită ­
ţile fa c m a sele p o p u la re . E le m en tele id e a ­
l i s t e d in c o n c e p ţ i a s a f i l o z o f i c ă l-au î m ­
p i e d i c a t să în fe le a g ă rolul h o tă rito r al
m a s e l o r p o p u l a r e în d e z v o l t a r e a s o c i e t ă ţ i i
o m e n e ş t i " ( p . 18).
C u m îşi ju s tific ă a u t o r u l a c e s t e c o n c l u ­
z i i t e o r e t i c e ? P o r n i n d , m a i î n t î i , d e la
a firm a fiile lui M e h e d i n f i că , „ fără în­
d o i a l ă , p r o g r e s e l e c e l e m a i î n s e m n a t e din
v i a f a u n u i p o p o r s în t r e a l iz a t e t o c m a i prin
a s tfe l d e p erso n a lită ţi, c a r e c u p r i n d la
o p o t e n t ă su p e r io a r ă în su şirile n e a m u lu i
î n t r e g " (,.P o p o r u l ", p . 6 6 , c i t a t d u p ă p r e f a ţ a
l u c r ă r i i Simion Mehedinţi...). E s t e p u e r i l s ă
c o n s i d e r i în s ă c ă a c e a s t ă a f i r m a ţ i e , nici
o r i g i n a l ă şi nici c h i a r s u f i c i e n t d e r e p r e ­
z e n t a t i v ă p e n tr u M e h e d i n f i , p o a t e co n stitu i
o a p ro p ie re sau o p o zifie a se m ă n ă to a re
c u a m a t e r i a li s m u l u i is to r ic in p r o b l e m a r o ­
l u l u i p e r s o n a l i t ă ţ i i ş i a l m a s e l o r în i s t o r i e .
In f o n d , într-o f o r m ă .s a u a lta , o r ic e g în d i-
to r so a ia l re cu n o a şte că m a rile p e r s o n a ­
l i t ă ţ i î n d e p l i n e s c în i s t o r i e u n r o l d e o s e b i t
d e a l c e lo r la lţi o a m e n i. E ste, p e d e a ltă
p a rte , un a d e v ă r e l e m e n t a r c ă n u în
a c e a s t ă re cu n o a ştere c o n s tă sp e c ific u l sau
c o n fin u tu l te o rie i m a r x iste a p e r so n a lită ţii
în isto r ie , a ş a c u m p a r e să c o n s id e r e a u to ­
r u l l u c r ă r i i despre S i m i o n M e h e d i n f i .
N e o p r im aici cu e x e m p le le , p r e c iz in d ,
t o t o d a t ă , c ă l ă s ă m în a f a r a p r e o c u p ă r i l o r
n o a s t r e c r i t i c e c a p i t o l u l „II. C ă n c e p f i a p e ­
d a g o g ic ă " , obiectu l a c e s to r în se m n ă ri con-
s t i t u i n d u - l d o a r f e l u l în c a r e a u t o r u l a n a l i ­
z e a z ă şi p r e z i n t ă g î n d i r e a f i l o z o f i c ă şi so -
c i a l - p o l i t i c ă o lu i S i m i o n M e h e d i n ţ i .
O r i c i n e s t u d i a z ă i s to r ia s o c i a l ă şi p o l i ­
tică a R o m â n ie i în tre c e le d o u ă r ă z b o a ie
m o n d i a l e îşi p o a t e d a s e a m a c u u ş u r i n ţ ă
că S im ion M eh ed in fi nu e s te g în d ito ru l
s o c i a l - p o l i t i c p e c a r e ş i - l i m a g i n e a z ă E m il
B â l d e s c u . Mare om de ş t i i n ţ ă , c u b i n e ­
c u n o s c u te m erite c u ltu ra le şi p e d a g o g ic e ,
S im io n M e h e d in fi nu a a v u t to tu şi p r e o c u ­
p ă r i d e m a te ria lism isto ric, n -a fo s t un a d ­
v e r s a r a i r e g i m u l u i b u r g h e z o - m o ş i e r e s c , ci,
d im p o tr iv ă , nu a m a n i f e s ta t nici un fel d e
o p o z iţie fa tă d e sta tu l b u r g h e z , nu a fost
cîtuşi d e pufin un a d v e r s a r a l d in a stiei
ş.a .m .d .
M e r i t e l e lu i S i m i o n M e h e d i n f i , c o n t r i b u ­
ţ i a s a p r i n c i p a l ă la t e z a u r u l c u l t u r i i r o m â ­
n e ş t i t r e b u i e c ă u t a t e n u în g î n d i r e a ş i a c t i ­
v i t a t e a s a s o c i a l - p o l i t i c ă ş i f i l o z o f i c ă , c i în
v a l o r o a s a s a o p e r ă ş t i i n ţ i f i c ă în d o m e n i u l
g eo g ra fie i.
L u c r a r e a Simion Mehedinţi, gînditor so­
cial-politic şi pedagog d e z v ă l u i e , d i n p ă ­
c a t e , carenţe m e t o d o l o g i c e d e c e r c e t a r e , a
c ă r o r lich id a re, o d a tă p e n tr u to td e a u n a ,
e s te d e m u lt d o rită şi c e r u tă d e c ă tr e m a ­
r e a m a j o r i t a t e a o a m e n i l o r d e ştiin fă din
fo ra n o a stră .
A ndrei C R IŞ A N
 DREPTUL INTERNAŢIONAL —
OB I E C T DE C E R C E T A R E Ş T I I N Ţ I F I C A
Afirmarea dreptului internaţional şi
respectarea hotârîtâ a normelor sale
constituie unr factor esenţial şi primordial
în apărarea şi întărirea legalităţii in­
ternaţionale. Pentru prevenirea unui război
mondial distrugător şi instaurarea în lume
a unui climat de pace şi colaborare se
impune ca în relaţiile dintre state să fie
respectate cu stricteţe suveranitatea şi in­
dependenţa naţională, egalitatea în drep­
turi, neamestecul în treburile interne, avan­
tajul reciproc, dreptul fiecărui popor, mare
sau mic, de a-şi hotărî singur soarta, po­
trivit intereselor şi priceperii sale. întări­
rea legalităţii internaţionale contribuie la
dezvoltarea cooperării între state, la pro­
movarea înţelegerii şi încrederii, dă po­
sibilitatea afirmării entităţii naţionale a
statelor, în interesul general al progresului
şi civilizaţiei umane.
Pornind de la complexitatea vieţii inter­
naţionale, Adunarea Generală a O.N.U. a
adoptat, la 20 decembrie 1965, la cea de-a
XX-a Sesiune a sa, o rezoluţie privind lan­
sarea unui program de asistenţă tehnică
destinat să „ f a v o r i z e z e î n v ă ţ a r e a , s t u ­
diul, d i f u z a r e a şi o în ţe le g e r e m a i la r g ă a
d re p tu lu i i n t e r n a ţ i o n a l ". Ideea instituirii
unui asemenea program, ca expresie a
necesităţii existenţei unor cadre calificate
de specialişti în măsură să facă faţă pro­
blemelor care confruntă omenirea, este
mai veche. Ea. a fost reafirmată în repetate
rînduri în cadrul O.N.U. şi în afara lui.
De pildă, cea de-a 6-a Comisie a Adunării
Generale a O.N.U., care a creat Comisia
de drept internaţional şi a avut un rol
important în realizarea unor programe de
natură juridică, cum ar fi pregătirea con­
venţiilor asupra dreptului mării, a conven­
ţiilor diplomatică şi consulară, a convenţiei
asupra dreptului tratatelor etc., a recunos­
cut că „unul dintre modurile cele mai efi­
cace de a contribui la dezvoltarea drep­
tului internaţional constă în a favoriza
7 — L u p ta d e clasă, nr. 12/1869
interesul public faţă de el şi a folosi me­
todele de educaţie şi de propagandă tlri-
zînd a familiariza popoarele cu principiile
şi regulile care guvernează relaţiile inter­
naţionale". Tot în baza unei recomandări
a comisiei juridice, Adunarea Generală a
O.N.U. a adoptat în noiembrie 1967 o
rezoluţie îndemnînd statele membre „să ia
măsuri proprii a intensifica învăţarea drep­
tului internaţional, considerat în toate fa­
zele dezvoltării sale... în universităţi şi in­
stitute de învăţămînt superior".
Programul — vizînd pe de o parte con­
jugarea eforturilor tuturor statelor sub
auspiciile organizaţiei universale în vede­
rea unei largi răspîndiri a dreptului inter­
naţional, iar pe de altă parte ajutorarea
ţărilor în curs de dezvoltare în pregătirea
unor specialişti care să poată face faţă
problemelor tot mai complexe care le stau
în faţă — răspunde unei necesităţi reale.
Satisfacerea acestei necesităţi presupune o
dorinţă sinceră de colaborare şi un pro­
gram care să ţină cont de o serie de
probleme importante ale contemporanei­
tăţii care-şi aşteaptă soluţionarea — dez­
armarea, securitatea popoarelor, lichidarea
definitivă a exploatării coloniale, colabo­
rarea internaţională —, de toate proble­
mele existente şi de priorităţile pe care
statele direct interesate le acordă, ele în­
sele, acestor probleme.
Apreciind însemnătatea eforturilor pen­
tru intensificarea studiului şi propagării
dreptului internaţional în vederea unei
mai largi înţelegeri a acestei ştiinţe,
guvernul român şi-a exprimat poziţia
prin scrisoarea din 23 martie 1964 adre­
sată secretarului general, precum şi
prin intervenţiile delegaţiilor române în
cadrul dezbaterilor la sesiunile O.N.U.
„Noi s o c o t i m — arăta reprezentantul
României — că a d o p t a r e a u n o r m ă s u r i
s u b e g i d a N a ţ i u n i l o r U n ite şi a i n s titu ţiilo r
s a l e s p e c i a l i z a t e în v e d e r e a u n e i c i t m a i
97
Note
la rg i fi m a i te m e in ic e c u n o a şte ri a d r e p ­
tu lu i in te rn a tio n a l, a p r in c ip iilo r sa le v a
c o n t r i b u i la r e a l i z a r e a o b i e c t i v u l u i c a r e ,
d u p ă noi, e s te h o t ă r î t o r p e n tr u p r o m o ­
v a r e a p r o g r e s u lu i în e p o c a n o a s tr ă : a ş e ­
z a r e a r e la fiilo r i n t e r n a ţ i o n a l e p e b a z e no i,
p e b a z a ju stifie i şi d r e p t u l u i " .
în lumina acestor consideraţii de ordin
general, guvernul român a aprobat recent
două burse pentru tineri din ţările în curs
de dezvoltare care doresc să se specia­
lizeze în ţara noastră, după ce, în urmă
cu doi ani, a găzduit un grup de cursanţi
ai ciclului de studii de la Geneva pentru
a face practică în România. Alegerea
României ca loc de practică a acestei im­
portante manifestări internaţionale semni­
fică aprecierea acordată politicii noastre
externe principiale şi constructive, presti­
giul de care se bucură ştiinţa românească
a dreptului internaţional.
Moştenind o frumoasă tradiţie, şcoala
românească de drept internaţional a cu­
noscut în anii socialismului o dezvoltare
ascendenţă care s-a manifestat atît în mul­
tiplicarea centrelor de cercetare cît, mai
ales, în elaborarea unor lucrări de valoare
ştiinţifică.
Astfel, în afară de cursurile de drept
internaţional care se predau la facultăţile
de drept ale universităţilor din Bucureşti,
laşi, Guj, precum şi într-o serie de alte
facultăţi şi şcoli speciale, a fost creat In­
stitutul de cercetări juridice cu o secţie de
drept internaţional. Totodată au fost or­
ganizate cercuri ştiinţifice în acest domeniu
în cadrul Consiliului central al Asociaţiei
juriştilor şi la organizaţiile sale judeţene
din Bucureşti, laşi, Cluj, Braşov etc. în
cercul ştiinţific de drept interna'ional al
Consiliului central al Asociaţiei juriştilor
au fost dezbătute o serie de comunicări
pe teme de evidentă actualitate, cum ar
fi „Principiul independenţei şi suveranităţii
naţionale", „Rolul conducător al partidu­
l u i — factor determinant al contribuţiei
ţării noastre la dezvoltarea progresivă a
dreptului internaţional contemporan",
„Securitatea europeană", „Aspecte ale
dreptului popoarelor de a-şi hotărî sinaure
soarta" etc. O oarte dintre comunicările
prezentate au fost publicate în reviste
străine.
Prin înfiinţarea, în martie 1967, a Aso­
ciaţiei de drept international şi de relaţii
internaţionale (A.D.I.RJ.) s-au creat noi
posibilităţi pentru cercetarea în domeniul
dreptului internaţional. Tn cei peste doi ani
de activitate, în cadrul asociaţiei au fost
organizate o serie de manifestări ştiinţi­
fice — conferinţe, mese rotunde, comuni­
cări — la care şi-au adus contribuţia ju­
rişti români cît şi personalităţi reputate
98
în ştiinţa dreptului internaţional de peste
hotare.
Apreciind că dominanta cercetării ştiin­
ţifice în dreptul internaţional este pozi­
tivă, trebuie recunoscut, totodată, că cer­
cetarea în acest domeniu este rămasă în
urmă faţă de sarcinile pe care le incumbă
evoluţia tumultuoasă a vieţii internaţio­
nale. Pentru a răspunde menirii sale fi*
reşti, ştiinţa dreptului internaţional trebuie
să aibă un caracter funcţional, să ser­
vească în mod activ politica externă a
ţării noastre, deschizîndu-i noi perspective,
noi orizonturi de afirmare. Ea trebuie să
găsească răspunsuri problematicii noi pe
care o ridică dezvoltarea societăţii ome­
neşti în epoca contemporană, marilor
schimbări care au loc în dezvoltarea so­
cietăţii.
Cercetarea juridică ar putea să se pre­
ocupe mai mult de problemele de strin­
gentă actualitate ridicate de viata inter­
naţională contemporană, să descifreze din
activitatea pe plan extern a partidului şi
a statului nostru diferite aspecte, să íe
aprofundeze, să sugereze noi domenii în
care diplomaţia română să se afirme. Re­
prezentanţi ai statului nostru au participat
şi participă la o serie de conferinţe şi
reuniuni internaţionale, unele care au co­
dificat norme de drept internaţional
— dreptul diplomatic şi consular, dreptul
tratatelor etc. —, altele care dezbat alte
probleme de mare actualitate. Exis­
tenţa unor monografii, a unor studii le-ar
fi fost de un real ajutor, dînd o mai mare
greutate punctelor de vedere exprimate.
Unele teme, ca „România şi securitatea
europeană", „Regimul juridic al spaţiului
cosmic", „Principiile politicii externe a
României reflectate în convenţiile interna­
ţionale", „Dreptul diplomatic şi consular",
„Dreptul tratatelor" etc., meritau un studiu
mai aprofundat, materializarea lor în mo­
nografii.
în literatura internaţională de speciali­
tate abundă studiile axate pe fenomeneje
principale ale relaţiilor internaţionale, cum
ar fi : lupta de eliberare şi dreptul inter­
naţional, interzicerea armelor de distrugere
în masă, utilizarea în scopuri paşnice a
fundului mărilor şi oceanelor, comerţul in­
ternaţional, poluarea apelor etc.
Cea de-a XXI-a Sesiune a Comisiei de
drept international a O.N.U., care s-a în­
cheiat la î august, a dezbătut patru puncte
din programul său de lucru asupra codi­
ficării şi dezvoltării progresive a dreptului
internaţional : relaţiile între state şi orga­
nizaţiile internaţionale, succesiunea statelor
şi guvernelor, responsabilitatea statelor şi
clauza naţiunii celei mai favorizate. Ase­
menea teme rru au fost cercetate sistematic

la noi, deşi implicaţiile lor practice sînt
evidente.
De fapt, aceasta este o problemâ mai
generală. In majoritatea cazurilor, confe­
rinţele, reuniunile internaţionale care dez­
bat chestiuni de ordin juridic se desfâşoarâ
Intr-un cvasianonimat. Sâ luâm, de pildă,
lucrările comitetului care cercetează pro­
blemele juridice ale fundului mărilor si
oceanelor, precum şi lucrările Comitetului
cu privire la principiile dreptului interna­
ţional etc. Despre acestea nu s-au putut
afla decît puţine lucruri. Credem că pu­
blicaţiile de politică externă ar trebui să
ţină o legătură permanentă cu reprezen­
tanţii noştri pentru a se putea orienta just
în interpretarea diferitelor evenimente de
pe glob.
In cercetarea specialiştilor este slab re­
prezentată activitatea organizaţiilor inter­
naţionale, In ciuda faptului că România
face parte din circa 40 de organizaţii gu­
vernamentale şi din peste 350 neguverna­
mentale.
Considerăm că urr mare gol în literatura
noastră juridică îl constituie absenţa cvasi-
totală a convenţiilor internaţionale adop­
tate după al doilea război mondial. Cîteva
dintre ele — acelea pe care România le-a
ratificat — sînt publicate în „Buletinul ofi­
cial". Dar aceasta nu se face decît cu o
foarte mare întîrziere. Ar fi necesar ca
imediat ce au fost adoptate să fie publi­
cate într-o anume publicaţie, pentru ca cei
interesaţi să poată lua cunoştinţă de con­
ţinutul lor, să poată reflecta din timp la
ele. Totodată se simte necesitatea unei cu­
legeri de texte de drept internaţional.
Tn prezent, cînd există o dispersare a
institutelor de specialitate şi, implicit, un
paralelism, o suprapunere a tematicii stu­
diate, cerinţa ordonării activităţii de cer­
cetare nu poate fi plenar satisfăcută. „Sar­
cinile mari care stau în faţa cercetării
— spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în
raportul la cel de-al X-lea Congres al
P.C.R. — impun concentrarea forţelor spre
problemele esen iale, înlăturarea actualei
dispersări a tematicii care iroseşte forţele
şi scade randamentul cercetării. Totodată,
trebuie să se elimine actuala fărîmifare a
reţelei unităţilor de cercetare printr-o gru­
pare corespunzătoare a institutelor de cer­
cetare, prin perfecţionarea profilului şi a
structurii acestora".
Faptul că atît A.D.I.R.I. cit şi Institutul de
cercetări juridice şi Asociaţia juriştilor
abordează aproximativ aceleaşi teme în
mod separat constituie un impediment se­
rios în calea cercetării. Uneori sînt pro­
gramate comunicări insuficient realizate
7*
Dreptul international
sau planificate potrivit principiului : „Să
se prezinte orice, numai să se îndeplineas­
că planul". Totodată nu trebuie trecut nici
peste faptul că participarea la dezbateri
este, de regulă, foarte scăzută.
Pentru eliminarea acestor carenţe, pentru
imprimarea unui caracter dinamic, viu cer­
cetării ştiinţifice sînt necesare şi o serie de
măsuri de ordin organizatoric. în primul
rînd, considerăm că se impune o coordo­
nare a cercetării, astfel ca la elaborarea
unor teme să participe colective alcătuite
din 2—3 persoane ca^e au aceleaşi pre­
ocupări, chiar din locuri diferite de muncă
sau din localităţi diferite. Ar fi bine ca
această coordonare să fie realizată de că­
tre un organism central, care să îndepli­
nească funcţiile unui institut de relaţii in­
ternaţionale, de pildă. S-ar crea astfel po­
sibilitatea elaborării unei tematici unitare,
axată pe problemele fundamentale ale
contemporaneităţii, la realizarea căreia ar
participa concomitent specialişti din mai
multe ramuri de activitate — jurişti, econo­
mişti, istorici, filozofi, politologi etc. Acest
institut ar trebui înzestrat cu atributele unui
adevărat laborator de cercetare.
Tn contrast cu efortul de cercetare în
domeniul dreptului internaţional este acti­
vitatea de difuzare, de popularizare a re­
zultatelor cercetării. Cea mai mare parte a
comunicărilor au o arie de răspîrrdire
foarte restrînsă, de regulă numai la cercul
celor cîţiva participanţi la reuniunea res­
pectivă. Nu este în intenţia noastră să fa­
cem un bilanţ al modului în care se face
popularizarea cercetării în acest domeniu,
însă este suficient să amintim că în ultimii
25 de ani editurile noastre nu au publicat
decît circa 10—15 lucrări de drept interna­
ţional pentru a ne da seama de situaţie.
Oare faptul că lucrările apărute s-au epui­
zat în cîteva zile de la apariţie nu este un
indiciu al utilităţii lor ?
Semnificativă este şi absenta totală a
unor specialişti de drept internaţional în
colectivele editurilor şi ea explică într-o
oarecare măsură ignorarea acestei disci­
pline. Lucrările prezentate editurilor tre­
nează ani şi ani pînă văd lumina tiparului.
De pildă, la Editura ştiinţifică a fost con­
tractat în urmă cu circa patru ani un dic­
ţionar juridic de către un colectiv alcă­
tuit în marea lui majoritate din cadre di­
dactice de la facultatea de drept a Uni­
versităţii Bucureşti. Şi, deşi interesul pu­
blicului pentru asemenea lucrări de refe­
rinţă creşte, cel al editorilor faţă de dic­
ţionarul amintit este destul de scăzut.
Editura ştiinţifică a mai anunţat anul tre-
99
Note
cut publicarea unor lucrări de drept inter­
naţional, îrrsă pînâ în prezent nici una
dintre ele nu a văzut lumina tiparului.
Nu se pot lăuda cu o activitate mai
bună nici Editura didactică şi pedagogică,
nici alte edituri.
Lipsa unei coordonări se face şi aici din
plin resimţită. De pildă, trei dintre edi­
turi — Politică, Ştiinţifică şi Pedagogică —
au publicat, fiecare, cite o lucrare pe tema
principiilor fundamentale ale dreptului in­
ternaţional (lucru lăudabil dacă ţinem
seama de valoarea lucrărilor), în timp ce
alte materii, de vădită actualitate, nici
nu sînt avute în vedere. Prin crearea unei
redacţii de drept internaţional în cadrul
unei edituri — a Editurii ştiinţifice, de pil­
dă — care să fie servită de specialist cu
multă experienţă credem că s-ar lichida
actuala stare de lucruri. Tn felul acesta,
cunoscîndu-se mai bine necesităţile speci­
fice ale domeniului, s-ar putea face o pla­
nificare de perspectivă care să ţină, bine­
înţeles, seama de posibilităţi.
Redacţiile revistelor de specialitate nu
manifestă nici ele îndeajuns interes faţă de
problemele de drept internaţional. Atît
„Revista română de drept" cît şi „Studii şi
cercetări juridice" publică relativ puţine
studii pe teme de drept internaţional. De
remarcat că „Revista română de drept",
deşi organ al Consiliului central al Asocia­
ţiei juriştilor, nu publică multe dintre co­
municările prezentate în secţia ştiinţifică
de drept internaţional, amplu dezbătute în
această secţie.
„Revista română de studii internaţio­
nale", editată de A.D.I.R.I., şi-a făcut un
debut promiţător. Cele cîteva numere apă­
rute — 1—2/1967 şi 3—4/1968 — au prezen­
tat articole interesante, scrise de autori cu
prestigiu şi care manifestă o preocupare
constantă faţă de astfel de probleme.
Faţă de amploarea activităţii care se des­
făşoară la A.D.I.R.I., credem că numai
două numere pe an — sau, mai precis,
un număr dublu — este cam puţin. Ar fi
necesar, socotim, tipărirea a cel puţin
4 numere deocamdată, cu perspectiva ca
în viitor să se ajungă la 6 numere si apoi
la 12.
Preocuparea ziarelor şi revistelor de po­
litică externă pentru publicarea unor arti­
cole fundamentale pe teme de drept inter­
naţional trebuie să crească. Pe pian inter­
naţional au loc numeroase reuniuni la care
participă delegaţi din ţara noastră şi care
dezbat diverse aspecte juridice ale rela­
ţiilor dintre state. Prezentarea competentă
a acestor probleme ar aduce un serviciu
maselor de cititori. De altfel, în coloanele
presei internaţionale îşi fac loc tot mai
des astfel de materiale. Oare nu este nor­
mal ca astăzi, cînd argumentul juridic ca­
pătă o pondere tot mai mare în dezba­
terile de politică externă, cînd statul nostru
desfăşoară o vastă activitate pe plan in­
ternaţional pe linia întăririi şi respectării
legalităţii internaţionale, astfel de articole
să-şi găsească o mai largă oglindire şi în
presa noastră ?
Sîntem convinşi că, printr-un mai mare
efort de organizare, cercetarea în dome­
niul dreptului internaţional s-ar înscrie în
noi coordonate, aria sa de difuzare, destul
de limitată în prezent, s-ar ¡lărgi conside­
rabil. Exigenţele vieţii internaţionale impun
ridicarea nivelului cercetării în domeniul
dreptului internaţional, operă la care sînt
chemaţi să-şi aducă contribuţia toţi factorii
de răspundere, toţi cercetătorii din ţara
noastră.
I. C L O Ş C Ă
 CRITICÂ Şl BIBLIOGRAFIE

CARTEA DE SbCIOLOGIE
ÎN 1969 ----------------
Socio lo g ia şi-a relu a t d e cîfiva ani
v e s t i g a ţ i i l e p e d i r e c fii şi p l a n u r i d i v e r s i f i ­
ca te. U neori a c e a s ta s-a re a liza t p o rn in -
d u - s e d e la p u n c t u l în c a r e s e o p r i s e r ă
c e r c e t ă r i l e a c u m d o u â - f r e i d e c e n i i , d a r în
c e l e m a i m u lte c a z u r i s - a a p e l a t la o m e t o ­
d o l o g i e , te h n ic ă şi o p r o b l e m a t i c ă , m o d e r ­
ne. N u n e vo m o cu p a a cu m d e v a lo a re a
şi s e m n i f i c a ţ i a c e r c e t ă r i l o r s o c i o l o g i c e a c ­
tu a le d in fa ra n o a str ă . A c e a s ta a fă c u t
o b ie c tu l u n o r a p re c ie ri a v iz a te , su b lin iin -
d u - s e n e c e s ita te a sp o ririi va lo rii şi e fic ie n ­
te i lo r p r o s p e c t i v e . D a c ă e v o c ă m p r o b l e ­
m e le a tit d e c o m p le x e a le s o c io lo g ie i r o ­
m â n e ş ti, fa p tu l s e d a to r e ş te u n e i situ a fii
le s n e d e în fe le s. L u cră rile d e s o c i o l o g i e
c a r e a p a r în u l t i m i i a n i r e f l e c t ă f i z i o n o m i a
p a r t i c u l a r ă a p r e o c u p ă r i l o r şi a p o s i b i l i ­
t ă ţ i l o r s p e c i a l i ş t i l o r n o ş t r i în a c e s t d o m e n i u .
D e m n d e sa lu ta t e în a in te d e to a te chiar
f a p t u l a p a r i f i e i u n o r v o l u m e de s o c i o l o g i e .
I n t r - a d e v ă r , u l t i m i i 4 —5 a n i a u f o s t m a r t o ­
rii u n u i e f o r t s i s t e m a t i c m e n i t s ă p r o m o ­
v e z e p u b lica ţiile so c io lo g ice . A u c o n c u ra t
întru a c e a s t a d e o p o t r i v ă m a i t o a t e e d i t u ­
rile s p e c i a l i z a t e (E d itu ra p o l i t i c ă , E d itu r a
ştiin ţific ă şi E d itu r a A c a d e m i e i ) . D in p ă -
c p t e , a c e s t e v o l u m e s i n t c o m e n t a t e r a r şi
î n t î m p l ă t o r , d e ş i s e c u v e n e a u d i s c u t a t e la
o b ie c t, cu r ig o a r e şi o b ie c tiv ita te .
A v î n d d e r e c u p e r a t u n h a n d i c a p g r e u în
co n secin ţe, d e a c o p e rit sp a ţii p în ă a cu m
a l b e , e r a p o a t e f i r e s c c a în s t r u c t u r a v o ­
lu m elo r d e so c io lo g ie să p r e c u m p ă n e a s c ă
la î n c e p u t p r e o c u p ă r i l e t e o r e tic e . T r e b u ia u
c la rific a te p r o b le m e le e s e n ţia le a le d isc i­
p l i n e i . T o t u l t r e b u i a l u a t a p r o a p e d e la
î n c e p u t şi c u m n ici c a d r e l e d e s p e c i a l i t a t e
nu b en eficia u d e o exp e rie n ţă în d e lu n g a tă
s -a a p e l a t la f o r m u l a c u l e g e r i l o r d e s tu d ii
/
in­ o r g a n i z a t e p e o t e m ă a n u m e . E d itu ra p o ­
l i t i c ă a i n i t i â t o s e r i e „ T e o r i e ş i m e t o d ă în
ş t i i n ţ e l e s o c i a l e " , în c a r e a u a p ă r u t c î t e v a
fo a rte p re fio a s e vo lu m e d e z b ă tîn d pro­
b le m e ale so c io lo g ie i. A m in tim vo lu m u l cu-
p r in z în d o se le c fie din c o m u n ic ă r ile p r e ­
z e n t a t e la C o n g r e s u l i n t e r n a ţ i o n a l d e s o ­
c i o l o g i e d e l a E v i a n ş i c e l ( v o l . V I) i n t i t u l a t
Studii de sociologie şi psihologie sociaiâ
(sub r e d a c ţia lui P e tru B e r a r şi P e tr e P â n -
z a r u ).
R ecent a apărut al V ll-le a vo lu m din
a c e a s t ă s e r i e , Filozofia istoriei ( c o o r d o n a ­
tori A l. T ă n a s e şi D a m i a n H urezeanu) ;
a d u n în d com u n ică rile d e z v o lta te în tr-u n
s i m p o z i o n d e d i c a t p r o b l e m e l o r t e o r e t i c e şi
m e to d o lo g ice ale istoriei, u n ele d in tre
a ce ste stu d ii a b o r d e a z ă , d e fa p t, chestiu n i
c o m u n e cu s o c io lo g ia , ch ia r d a c ă nu sin t
d ecla ra t so c io lo g ic e .
In c o n testa b il e fa p tu l că su m a re le v o lu ­
m e l o r d e s o c i o l o g i e a p ă r u t e în a c e a s t ă
se rie înscriu d e m u l t e o ri s tu d ii d e s e r i o a s ă
' c o n d i ţ i e a n a l i t i c ă , c o n t r i b u i n d la c l a r i f i c a ­
rea u n o r p r o b l e m e c o n tr o v e r s a te , a d u c in d
în c î m p u l i n v e s t i g a ţ i i l o r z o n e p î n ă a c u m
r ă m a s e în с о n u l d e u m b r ă .
E d itu ra p o l i t i c ă a in ifia t şi o c u l e g e r e
s p e c ia lă „ B ib lio te c a d e f i l o z o f i e şi s o c i o l o ­
g i e " , în c a r e a u a p ă r u t c î t e v a l u c r ă r i p e
d re p t cu vîn t b in e a p re c ia te . A m in tim d in tre
a c e s t e a c e l e d o u ă v o l u m e (Integrarea pro­
fesională a muncitorilor ş i Mişcarea inova­
torilor) e l a b o r a t e d e u n c o l e c t i v d e c e r ­
c e t ă t o r i d e la I n s t i t u t u l d e f i l o z o f i e ( c o o r ­
d o n a to r M ih a i C ernea), m o n o g r a fia lui
M i h u A c h i m Sociometría, Eseu despre pro­
gres d e C o n s t . B o r g e a n u , e s e u l d e s o c i o ­
lo g ia a r t e i (Autonomie şi responsabilitate
in artă) sem nat de Radu Som m er.

101
Criticó ţi bibliografie
S o l u ţ i a c u le g e r ilo r , p r a c t i c a t ă d e E d itu r a
p o l i t i c ă , a f o s t a d o p t a t ă şi d e E d itu ra
ş tii n ţ i f i c ă a tu n c i c î n d a i n iţia t s e r ia (cu
titlu l îm p r u m u ta t de la D im itrie G u şti)
„ S o c io lo g ia m ilito n s". I n a u g u r a tă a n u l tr e ­
cu t, din a c e a s tă se rie a u a p ă r u t p in ă a c u m
d o u ă v o lu m e , ultim ul fiin d c o n s a c ra t p r o ­
b l e m e l o r d e „ m e to d e şi te h n ic i s o c io lo g i­
c e " . S u m a ru l a c e s te i d in u rm ă cu leg eri (ca,
d e a l t f e l , şi a l c e l e i p r e c e d e n t e ) , a l c ă t u i t
n u f ă r ă o a n u m e s e l e c ţ i e , îş i p r o p u n e p r o ­
b a b il să-l fa m ilia r iz e z e p e citito ru l o b işn u it
c u p r o c e d e e l e u t i l i z a t e d e s o c i o l o g în c e r ­
c e t ă r i l e s a l e . N u v r e m s ă m i n i m a l i z ă m în
v r e u n fel, p rin a c e a s t a , in te r e s u l ştiin ţific
a l stu d iilo r din v o lu m . N u m a i c ă , i n c o n te s ­
ta b il, e le nu izb u tesc să a c o p e r e d e c ît un
s p a ţiu d e s tu l d e restrîn s d in te m a tic a a n u n ­
ţ a t ă p r i n ti tlu ( „ M e t o d e ş i t e h n i c i s o c i o ­
lo g ic e " ).
O s u c c i n t ă t r e c e r e în r e v i s t ă a s u m a r u l u i
e , c r e d e m , c u t o t u l c o n c l u d e n t ă . H e n r y H.
S t a h l î ş i p r o p u n e în s t u d i u l Unealta de lu­
cru a „modelului" sociologic creat de Dim.
Guşti s ă d e m o n s t r e z e c ă s i s t e m u l g u s t i a n
e s t e s u s c e p t i b i l d e a fi i n t e r p r e t a t c a f i i n d
d e p lin con co rd a n t cu im p e ra tiv e le m o d e lă ­
rii. L u c r u r i l e n u s e o p r e s c î n s ă a i c i . A u t o r u l
c o n s i d e r ă c ă s c h e m a lu i G u ş t i ( u n m o d e l
d e s c rip tiv ), e a însăşi un tip a r c re a to r d e
m o d e l e , n u numai că are m e r i t u l p i o n i e r a ­
tului, fiin d p r o p u s ă cu m u lt în a in te d e c e ls
a le u n o r M erto n sa u M o r e n o , d a r ar p r e ­
z e n t a ş i a v a n t a j u l d e a p u t e a fi a d a p t a t ă
m a t e r i a l i s m u l u i istoric. „ . . . A m v r e a să s e m ­
n a lă m d o a r un fa p t, c a r e p o a t e să p a ră
u n o r a s u r p r i n z ă t o r — s p u n e H . H. S t a h l —,
şi a n u m e că s c h e m a p r o p u s ă d e G u şti, m a i
m u lt d e c ît oric are a ltă s c h e m ă o c c id e n ta lă ,
s e p o a t e î n c a d r a ş i m l ă d i a în c o n c e p ţ i a
m a t e r i a li s m u l u i istoric. î n t r e b ă m : « m a n i ­
fe s tă r i l e e c o n o m ic e » d e o p a r t e şi « m a n i ­
f e s t ă r i l e ju rid ic e » , « c u l t u r a l e » şi « a d m i n i s ­
tr a tiv e politice» d e a ltă p a r t e nu sîn t o a r e
o a ltă n o m en cla tu ră p e n tr u c e e a ce M arx
num ea « infra» şi « s u p r a s t r u c t u r ă » ? Nu e sc o p : o m o n o g r a fie p sih o so cio lo g ică a
o a r e su ficien t să a r ă tă m c ă « eco n o m icu l»
e s t e d e f a p t o bază e c o n o m i c ă , o i n f r a ­
s t r u c t u r ă a c e lo r la lte tre i, a d i c ă a i m e n s u ­
lui e ş a f o d a j c a re s e rid ic ă p e s t e b a z a e c o ­
n o m i c ă , p e n tr u ca s c h e m a G u ş ti să d e v ie
o u n e a l t ă p e r fe c t u tiliz a b ilă p e n t r u un s o ­
c i o l o g m a r x i s t ? In c e e a c e p r i v e ş t e « c a ­
d r e l e » v i e ţ i i s o c i a l e p r o p u s e în s c h e m a
G u ş ti , o r ic e m a n u a l d e m a t e r i a l i s m istoric
î n c e p e î n t o c m a i c a în a c e a s t ă s c h e m ă , Cu
102
c o n d i ţ i i l e g e o g r a f i c e şi d e m o g r a f i c e , ca re ,
a ş a c u m s p u n e T u g a r i n o v , p o t fi s o c o tite
c a o in fr a b a z ă s a u , c u m m a i cla r fo r m u ­
l e a z ă G u şti, c a îm p r e ju r ă r i n a tu r a le ( g e o ­
g r a fic e şi b io lo g ic e ) c a r e n u s în t so c ia le ,
d a r s t a u în l e g ă t u r ă c u s o c i a l u l " (p . 23).
S e e n u n ţă a s tfe l a ici o i p o te z ă contro-
v e r s a b ilă şi d is c u ta b ilă c a a tîte a altele.
(D e a ltfel, că ip o te z a a c e a s ta e contro-
v e r s a b ilă o d o v e d e ş t e , p r in tr e a lte le , in ter­
p r e t a r e a d a t ă s i s t e m u l u i g u s t i a n în tr-u n
s t u d i u c u p r i n s t o t în a c e l v o l u m ( p . 3) d e
un a lt a p r o p ia t c o la b o r a to r a l c o n d u c ă to ­
ru lu i ş c o lii m o n o g r a f i c e d e la B ucureşti,
T ra ia n H erseni.)
A m o b s e r v a m a i î n t î i că în s i s t e m u l lu i
G u şti c ele p a tru „ m a n ife stă ri" nu erau d e
lo c a ş e z a t e înfr-o o r d in e ie ra rh ic ă , e c o n o ­
m i c u l n e a v î n d a c o l o — ca ş i în a l t e s i s t e m e
b a z a t e p e „ te o r ia fa c t o r i l o r " — rolul p r e ­
p o n d e r e n t d e i n f r a s t r u c t u r ă . P r o f . H . H.
S ta h l a o r d o n a t s c h e m a „ m a n ifestă rilo r"
d in sistem u l g u stia n p o tr iv ii în ţe le g e rii
m a te r ia lis t-is to ric e a f e n o m e n e l o r so c ia le ,
p e n t r u а -i d e m o n s t r a u t i l i t a t e a i n s t r u m e n ­
t a l ă în c e r c e t ă r i l e s o c i o l o g u l u i m a r x i s t . D a r
c h ia r d a c ă ip o te z a a c e a s t a s-a r verific a ,
n e e g r e u , m ă rtu risim , să în ţe le g e m d e ce
şi c u m a r co n stitu i un in s tr u m e n t efic ie n t
în i n v e s t i g a ţ i i l e a c t u a l e d e t e r e n . N u e Uri
secret p e n t r u n i m e n i c ă ş i î n e p o c ă e c h i ­
p e l e d e c e r c e tă to r i p r o c e d a u , d e fa p t, prin
e lu d a r e a s c h e m e lo r p r o p u s e d e sistem u l
g u s t i a n . A r fi , d i m p o t r i v ă , n i m e r i t s ă le
r e c o n s i d e r ă m a s t ă z i şi s ă le i m p u n e m in­
s t r u m e n t a l în l a b o r a t o r u l s o c i o l o g u l u i , în
c iu d a p r o g r e s e lo r in c o n te s ta b ile în re g is­
t r a t e p e s t e t o t în a c e s t d o m e n i u ?
T r a i a n H e r s e n i îşi p r o p u n e în s t u d i u l s ă u
să o fe r e o im a g in e su c cin tă , d a r con clu ­
d e n tă a s u p r a „ m e to d o lo g ie i cercetă rilo r
p s i h o s o c i o l o g i c e d e la B o l d e ş t i " . E v o r b a
d e o c e r c e t a r e a m p l ă î n t r e p r i n s ă d i n 1967
în S c h e l a B o l d e ş t i d e I n s t i t u t u l d e p s i h o l o ­
g ie al A c a d e m ie i, c a r e u r m ă r e ş te un d u blu
S c h e le i B o ld e şti şi m o n o g r a fi a p s ih o s o c io ­
lo g ic ă a sa tu lu i B o ld e şti. C e r c e ta r e a a m in ­
tită e î n c ă în cu rs d e d e s f ă ş u r a r e şi c în d
t o a t e o p e r a ţ i i l e v o r fi t e r m i n a t e , i a r p r e ­
lu cra rea m a teria lu lu i d e p lin re a liza tă , re­
z u l t a t e l e v o r f i, c u s i g u r a n ţ ă , f ă c u t e p u b l i c e
I n t r - o l u c r a r e a n u m e . î n s t u d i u l i n t e g r a t în
v o l u m u l p u b l i c a t d e E d itu ra ş tiin ţific ă e
p r e z e n ta tă „ p e scurt n u m a i p ro b le m a tic a
şi m e t o d o l o g i a c e rc e tă rilo r p r i v i t o a r e la

sot". N e g re ş it, c e e a c e ni se c o m u n ic a aici
e s t e i n t e r e s a n t ( m a i a l e s în p a r a g r a f e l e
4 ş i 5). D e r e ţ i n u t o p i n i a p o t r i v i t c â r e i a
„ d u p ă c o n v in g e re a no a stră sin g u ra m e to d ă
c a re p r o m o v e a z ă cu n o ştin ţa e ste c o n ta c tu l
c u r e a l i t a t e a , a d i c ă , în e x p r e s i e m e t o d o l o ­
g i c ă , observaţia. T o a t e c e l e l a l t e p r o c e d e e
d e c u n o a ş te r e nu fa c d e c ît să n e a ju te să
î n v ă ţ ă m ceea ce se ş t i e s a u s ă p r e l u c r ă m ,
s ă e x p l i c i t ă m , s ă i n t e r p r e t ă m datele obţi­
nute prin observaţie" (p. 36). D e a s e m e n e a ,
m erită n o ta tă p re c iza r e a a u to ru lu i p riv in d
n e î n c r e d e r e a s a în u t i l i t a t e a c h e s t i o n a r e l o r
c a r e s e b u c u r ă , d in p ă c a t e , la n o i, d e o
a u to rita te a p ro a p e sa c erd o ta lă . (D espre
p e r ic o lu l su p r a lic ită rii c h e s t i o n a r e l o r şi a
ero rilo r re zu lta te d in c o n s id e ra r e a e x c lu ­
siv ă a ră sp u n su rilo r o b ţin u te v o r b e ş t e într-o
s c u r t ă i n t e r v e n ţ ie şi M a r i a M i c u - L a r i o n e s -
c u — Standardizarea întrebărilor.) Dincolo
d e in t e r e s u l a c e s t o r o p i n i i şi p r e c i z ă r i , v a ­
lo a r e a studiului e d e o c a m d a t ă lim ita tă d e
c h ia r o b ie c tu l a n u n ţa t, citito ru l a v î n d d e
a ş te p ta t lu cra re a p ro p r iu -z isă d e c a r e v o m
lu a , p r o b a b i l , c u n o ş t in ţ ă p e s t e c îţiv a ani.
A m p l u ş i b o g a t în s u g e s t i i e s t u d i u l p r o f .
G. L. Z a p a n (Cibernetica activităţilor uma­
ne, cu aplicaţii), u n u l d i n t r e i n i ţ i a t o r i i m a ­
t e m a t i c i i s o c i a l e r o m â n e ş t i , în p r e l u n g i r e a
d r u m u lu i cro it d e S p iru H aret. Studiul,
d o c t ş i e r u d i t ( o c u p î n d cam u n s f e r t d i n
Ş p a fiu l în tre g u lu i v o lu m ), se r e c o m a n d ă ca
o a m p lă d em o n stra ţie d e sp re cibernetică
ş i a p l i c a r e a e i în p r o c e s u l d e i n v ă ţ â m î n t ,
îh o r g a n i z a r e a ştiin ţific ă a p r o d u c ţ i e i şi a
m u n c i i , in p s i h o l o g i a c o n d u c e r i i . I n s t r u c ­
tura su m a ru lu i o c u p ă însă un loc a p a r te ,
in teg rîn d u -se m a i greu, d a to rită c a ra c te ru ­
lui s ă u d e s i n e s t ă t ă t o r în tr - o c u ' e g e r e .
S t u d i u l a c a d . O c t a v O n i c e s c u (Carrado
Gini, statistician umanist) e o c o m u n i c a r e
d e z v o l t a t ă la C o n g r e s u l i n t e r n a t i o n a l d e
m e t o d o l o g i e s t a t i s t i c ă ( R o m a 19 6 6 ) . C o m u ­
n ica rea e sa v a n tă , relevîn d m o n o g r a fic v a ­
lo a r e a şi im p o r ta n ţa o p e r e i m a r e lu i sta tis­
tician italian. In tr-un asem enea voluni.
a v în d o tem ă bin e p re ciza tă , a c e a s tă co ­
m u n i c a r e f a c e i n s ă , Şi e a , n o t ă a p a r t e .
I n s f î r ş i t , c e l e d o u ă c o n t r i b u ţ i i a l è lu i
V a s i l e V C a r a m e l e a ( u n a in c lu s ă la r u b r ic a
„ O p i n i i " ş i c e a l a l t ă la „ D o c u m e n t a r " ) d e s ­
p r e m e t o d e l e s o c i o l o g i e i în a n t r o p o l o g i a
s o c i a lă şi d e s p r e c e r c e tă r ile r o m â n e ş t i d e
a n tr o p o lo g ie so c ia lă au m eritu l d e a fa c e
cu n o scu t un d o m e n iu d e c e rceta re so c io lo ­
g i c ă m a i p u ţ i n ( s a u d e l o c ) c u n o s c u t . D in
p ă c a t e , i n t e r e s u l r e a l a l acestor i n t e r v e n ţ i i
e s te stin jen it d e s tr ă d a n ia a u to r u lu i (evi­
d e n t ă în t e x t , d a r m a i a l e s in s u b t e x t ) d e
Cartea de sociologie în 1969
a - ş i a u t o a p r e c i a ( s ă mai s p u n e m c ă e l o -
g i a t i v ?) v a l o a r e a c e r c e t ă r i l o r , c a r e sînt
p o a t e ş i p r e a l a r g d e s c r i s e cu o v ă d i t ă
in tenţie m e m o r ia listic ă .
A şa d a r, su m a ru l vo lu m u lu i, d e p a r te d e a
fi u n i t a r , m a i p r e z i n t ă ş i d e z a v a n t a j u l d e
a nu servi c u m se c u vin e te m a a n u n ţa tă .
E s te s e m n i f i c a t i v c ă l a l e c t u r a a c e s t u i d i n
u r m ă v o l u m (c a şi la c e l p r e c e d e n t ) i z b e ş t e
c a r a c t e r u l l u i — e x c e p ţ i i l e s î n t r a r e —,
p r e c u m p ă n i t o r i n f o r m a t i v şi f o r m a t i v . D e
a ltfe l s c o p u l a c e s t a a şi f o s t d e l i b e r a t u r­
m ă r it d e in iţia to rii c o le c ţie i, d u p ă c u m sîn-
t e m p r e v e n i ţ i î n t r - o n o t ă a e d i t u r i i (Arqu-
mentum) p l a s a t ă în f r u n t e a p r i m u l u i v o l u m .
„ In i n t e n ţ i a n o a s t r ă e s t e c a , p a r a l e l c u
p r e o c u p a r e a d e a p u n e la î n d e m î n a s p e ­
c i a l i ş t i l o r , d a r ş i a p u b l i c u l u i l a r g un nou
mijloc de informare asupra celor mai va­
loroase achiziţii ale sociologiei mondiale,
să stimulăm şi pe această cale creaţia so­
ciologică originală românească, în a ş a f e l
încîf să n e a d u c e m c o n tr ib u ţia — d u p ă
m o d e s t e l e p o s i b i l i t ă ţ i c e l e a v e m — la
a b o r d a r e a în s p i r i t ş t i i n ţ i f i c ■ a p r i n c i p a l e ­
lor p r o b l e m e s o c i o l o g i c e c ă r o r a în s ă ş i c o n ­
s t r u c ţ i a s o c i a l i s t ă l e c e r e r e z o l v a r e a " ( p . 11).
C o l e c ţ i a a c e a s t a s e v r e a în f o n d o p u ­
b lic a ţie s o c i o l o g i c ă s u i g e n e r i s („o tr i b u n ă
a g în d irii şi e x p e r ie n ţe i s o c io lo g ic e în a in ­
t a t e " ) în c a r e s u m a r u l , p e n t r u a n u f i c u
totul c o m p o z i t , e s te o r g a n i z a t p e m a r i ci­
cluri t e m a t i c e . P e n tr u a i s e s u b l i n i a a c e s t
c a r a c te r , f i e c a r e v o l u m a r e la s fîr ş it o
ru b r ic ă d e o p i n i i si o a l f a d o c u m e n t a r ă
(recen zii, b ib lio g r a fii, in fo rm a ţii).
F ără î n d o ia lă , o a s e m e n e a p u b lic a ţie s o ­
c i o l o g i c ă e s t e u t i l ă . îş i p o a t e d e m o n s t r a o
o a r e c a r e u t i l i t a t e . A r fi î n s ă , p o a t e , n e c e ­
sară o re p r o fila r e a a c e s te i colecţii p e a lte
c o o r d o n a t e . S - a r p u t e a m e d i t a la d ' m i -
n u a r e a f u n c ţ i e i e i i n f o r m a t i v e (şi f o r m a t w )
în f a v o a r e a c e l e i d e e l a b o r a r e t e o r e t i c ă ,
p u b l i c î n d u - s e n u c u l e g e r i , c i studii de a m ­
p litu d in e a n a litic ă p e p r o b le m e m a jo re.
A c e a s t a c u a t î f m a i m u lt c u cît „ S o c i o l o g i a
m i l i t o n s " u r m e a z ă s ă a p a r ă în 15 v o l u m e .
D a c ă în d o i a n i a u a p ă r u t a b i a d o u ă c u ­
leg eri, un c a lc u l e l e m e n t a r d o v e d e ş t e c ă e a
îşi v a c o n t i n u a a p a r i ţ i a d e - a l u n n u l a î n c ă
4 —5 a n i . î n d r ă z n i m s ă n e î n t r e b ă m d a c ă
e b i n e v e n i t ( şi c h i a r u til) s ă a c o p e r i m s o a -
ti u l r e z e r v a t s o c i o l o g i e i î n p l a n u r i l e e d i t o ­
ria le în c ă 5 a n i d e a c u m în c o lo cu v o 'u m e
r e p r e t e h t î n d culegeri d e s t u d i i ş i a r t i c o l e .
O b u n ă şi o p e r a t i v ă r e v is tă d e s o c i o l o g i e
şi-a r p u t e a a s u m a r e s p o n s a b il i t a t e a u n e i
a s e m e n e a co lecţii.
D e a ltm in teri, s-ar p u te a sp u n e că este
în g e n e r a l s u p r a l i c i t a t ă f u n c ţ i u n e a i n f o r m a ­
t i v ă în a n u m i t e v o l u m e d e s o c i o l o g i e t e o ­
retică. E g r e u d e c r e z u t c ă p u b lic u l la rq ,
la c a r e s e r e f e r ă r e d a c ţ i i l e , e s t e a t î t d e
103
Critică şi bibliografie
a v id in teresa t d e p r o b le m e le so c io lo g ie i
i n c i t s ă a p e l e z e la v o l u m e c u p r e o c u p a r e
d i s t i n c t ă şi s p e c i a l i z a t ă . A p o i c e r c e t ă t o r i i
a u n e v o i e d e cu to tu l a lte m ijlo a c e d e in ­
f o r m a r e d e c i t a c e s t e a c a r e li s e o f e r ă , i a r
s t u d e n ţ i i , d e c u r s u r i şi l u c r ă r i f u n d a m e n t a l e .
A ş a s t i n d lucrurile, p o a t e e s t e m o m e n t u l
c a ş i în s fe r a lu c r ă rilo r d e s o c i o l o g i e t e o ­
re tic ă să se d e p ă ş e a sc ă sta d iu l în c ep u tu ri­
lor şi a l p o p u la riză rii.
C ă r e v ir im e n tu l e s t e p o s i b i l şi n e c e s a r a
d e m o n s t r a r - o î n c ă l a s f î r ş i t u l a n u l u i 1968
un v o lu m d e rig u ro a să ţin u tă ştiin ţifică .
E s t e v o r b a d e Sociologie generală ( „ P r o ­
b l e m e . R a m u ri. O r ie n tă r i" ), e l a b o r a t d e un
c o le c tiv c o o r d o n a t d e p r o f. univ. M iron
C o n s ta n tin e s c u . L ucrarea, e x c e p ţie p rin tre
a p a r i ţ i i l e d e s o c io lo g ie t e o r e t ic ă a le E d itu ­
ri i ş t i i n ţ i f i c e , a f o s t c o n c e p u t ă ş i r e a l i z a t ă
d e c e rc e tă to ri ai L a b o ra to ru lu i d e so c io lo ­
g i e a l M in is te r u lu i i n v ă f ă m î n t u l u i , c a şi d e
unii d in tre m em b rii c a te d r e i d e so c io lo g ie
a U n i v e r s i t ă ţ i i b u c u r e ş t e n e . F ă r ă a fi e x ­
h a u s t i v ă , Sociologia generală i z b u t e ş t e s ă
f i x e z e u n e l e d in tr e p r e o c u p ă r i l e şi o r i e n t ă ­
rile t e o r e t ic e m a i i m p o r t a n t e a l e s o c i o lo ­
g ie i a c tu a le . Un c a p ito l s e o c u p ă d e „ te o ­
ria cu n o ştin ţe i so c io lo g ic e " (H . C u l e a ) ,
a lte le d e s p r e raportul d in tr e in d iv id -c o le c -
tiv i t a t e şi s o c ie ta te (A. R o th ), d e s p r e te o r ia
s o c ie tă ţii in d u stria le şi s o c i o lo g i a in d u s ­
tr ia lă ( O . B ă d in a ), d e s p r e r a p o r t u l d in tr e
s o c i o lo g i e , e r g o n o m ie şi î n v ă ţ ă m î n t (M iro n
C o n s ta n tin e s c u , O ct. B e r lo g e a ) , d e s p r e s ta ­
su ri, roluri, p e r s o n a je şi p e r s o n a lită ţi s o ­
c i a l e ( H . H. S t a h l ) , d e s p r e f u n c f i o n a l i s m şi
d e t e r m i n i s m i s t o r i c (I. T u d o r e a n , A n e t a B u ­
su io c ), d e s p r e so c io lo g ia m e d iu lu i e d u ca tiv
(A . C a z a c u ), d e s p r e ştiin ţa p o litic ii v ă z u tă
d in p e r s p e c tiv a s o c io lo g ie i (A. H uszar),
despre sp e c ific ita te a şi e s e n ţ a so c ia lu ­
lui l a D u r k h e i m şi a l t e l e . D e s i g u r , t o a t e
c a p i t o l e l e că rţii p o r n e s c ş i s e s p r ijin ă p e
p o s t u l a t e l e m a te r ia lis m u lu i istoric. I m p o r ­
t a n t e s t e şi fa p tu l că a fl ă m a ic i d o u ă stu d ii
d a t o r a t e p rof. M iron C o n s ta n tin e sc u , care
d e s c h i d şi — re sp e c tiv — î n c h id v o lu m u l,
în m o d s p e c ia l c o n s a c r a te p r o b l e m e l o r s o ­
c i o l o g i e i m a r x i s t e (Fapte, fenomene şi re­
laţii sociale ş i Marx şi societatea comu­
nistă). U n e l e d e l i m i t ă r i ş i p r e c i z ă r i f o r m u ­
l a t e a i c i le p u t e m c o n s i d e r a d r e p t c o n tr i­
b u ţii la e lu c id a r e a u n o r p r o b l e m e im p o r ­
ta n te a le so c io lo g iei m a rxiste a ctu a le.
A m i n t i m în a c e s t s e n s , c u titlu d e e x e m p l u ,
o p i n i a p r i v i n d o b i e c t u l s o c i o l o g i e i în î n ­
ţ e l e g e r e a m a rxistă a fe n o m e n u lu i, p r e c u m
şi o p in iile p riv in d p a rtic u la r ită ţile g e n e z e i
s o c ia lis m u lu i (aşa cum a fo s t c o n c e p u tă d e
M a r x ş i E ngels).
O c o le c ţie d e fru m o a s ă ţin u tă g ra fică ,
i n i ţ i a t ă t o t d e E d itu r a ş t i i n ţ i f i c ă , e s t e şi
Sinteze sociologice. î n a c e a s t ă c o l e c ţ i e
— s în te m p reven iţi — a p a r m o n o g r a fii p e
J04
p r o b l e m e , i n t r o d u c e r i în d i f e r i t e d is c ip lin e
s o c io lo g ic e , c o m e n ta r ii şi e s e u ri so c io lo g ic e
„ e l a b o r a t e ( şi a c e s t e a — n.ns.) î n t r - o f o r m ă
accesib ilă n u n u m a i s p e c i a l i ş t i l o r , c i şi
u n u i p u b l i c l a r g " . î n 1 9 6 9 , în a c e a s t ă c o l e c ­
ţ i e a u a p ă r u t i n t e r e s a n t e s t u d i i (D . T r a n c â
— Eseu asupra culturii, H . H . S t a h l — Or­
ganizarea administrativ-teritorială, Tr. H e r -
s e n i — Prolegomene la teoria sociologiei şi
N . B a g d a s a r — Teoreticieni ai civilizaţiei).
S p a ţ i u l n u n e î n g ă d u i e s ă n e r e f e r i m la
to a te a c e s te v o lu m e . L u cra rea c a r e în a in te
d e to a te n e-a a tra s in teresu l e ste a c e e a
s e m n a t ă d e Tr. H e r s e n i . C a r t e a , în c i u d a
titlu lu i u ş o r p r e ţ io s , e s t e , la u r m a u rm e i, o
o b i ş n u i t ă i n t r o d u c e r e î n s o c i o l o g i e (cum
a p ă r u s e r ă c î t e v a la n o i î n t r e c e l e d o u ă
r ă z b o a i e ) . C h ia r şi a ş a , c h i a r d a c ă e in­
c o m p l e t ă , m ă r g i n i n d u - s e a oferi doar un
t a b l o u succint a s u p r a t e o r i i l o r s o c i o l o g i c e
p r iv ite isto ric, c h ia r d a c ă în n u p u ţ i n e c h e s ­
tiu n i p u n c te le d e v e d e r e s în t d isc u ta b ile ,
r ă m î n e fa p tu l, el în s u ş i 'im p o r ta n t, c ă lu­
c r a r e a — în l i m i t e l e p r e c i z a t e d e o b i e c t —
e o a p a r i ţ i e d e m u l t ă v r e m e necesară, se­
rioasă ş i a v i z a t ă .
D in tre lu cră rile s e m n a t e d e p r o fe s o r u l
H. H. S ta h l (cel d e s p r e „ o r g a n i z a r e a a d m i-
n is tr a tiv -te r ifo r ia lâ " a r e d e f a p t la b a z ă
m a t e r i a l u l u n u i c i c l u d e c o n f e r i n ţ e ţ i n u t e la
U n iversita tea p o p u la r ă d in B u cu reşti) se
i m p u n e a t e n ţ i e i Controverse de istorie so­
cială. A i c i s o c i o l o g u l , c a r e a s t u d i a t cu
re zu lta te re m a rca b ile sa te le d evă lm a şe,
e x a m i n e a z ă u n e le c h e s tiu n i d e in te re s a cu t
p r i v in d r e la ţiile s o c i a l e în f e u d a l i s m u l r o ­
m â n e s c . C a p ito lu l a l d o i l e a a l că rţii ca re
d em o n strea ză existen ţa f e u d a l i s m u l u i în
Ţările R o m â n e ş ti, s u b lin iin d u - s e c a ra cteru l
să u d e o s e b it fa ţă d e cel a p u s e a n , este d e
cel m a i m a r e in tere s. P r o b le m a nu p riv e şte
n u m a i i s t o r i o g r a f i a . P r in e x t e n s i e , ea îşi
p r e l u n g e ş t e i m p o r t a n ţ a ş i în z o n e l e a p a ­
r e n t d e p ă r t a t e a l e u n o r c u r e n t e d e idei
c a ju n im is m u l s a u s e m ă n ă t o r i s m u l. N u s-a
sp rijin it o a r e c o n c e p tu l s e m â n ă to r is t al
id e a liz ă r ii tre c u tu lu i isto ric ( „ b lîn d e le v r e ­
m uri v o ie v o d a le " ) p e te z a in existe n ţe i fe u ­
d a l i s m u l u i în Ţ ă r i l e R o m â n e ş t i ? D e m o n s ­
tra ţiile şi e lu c id ă r ile p r o f. H. H. S ta h l p r e ­
z in tă d e a c e e a un s p o r d e v a lo a r e şi s e m ­
nificaţie.
L ectura a c e s to r d o u ă c o le c ţii p u b lic a te
d e E d itu ra ştiin ţific ă ( a m b e l e în g rijite d e
P o m p iliu C a ra io a n ) p rileju ieşte în că o
o b s e r v a ţie p e c a r e nu n e -o p u te m refuza.
E l e s n e d e c o n s t a t a t a p e l u l la u n g r u p
fo a r t e restrîn s şi a p r o p i a t d e c o la b o r a to r i,
se le c ţio n a ţi cu e x c e siv ă p a rc im o n ie . C e rce­
tă to rii tineri, c u n o s c u ţi p e n tr u c u n o ş tin ţe le
lor s e rio a se , s e p a r e c ă nu p r e a au a cc e s
a i c i ( s a u n u s î n t s o l i c i t a ţ i ) , d e ş i a p o r t u l lo r
d e ştiin ţă şi m e t o d ă a r a d u c e un sp o r d e

s p i r i t modern, de pe a c u m a t i t de necesar.
E vident, lu c ră rile d e s o c io lo g ie nu a b o r ­
d e a z ă n u m a i p r o b le m e d e te o rie (de s o ­
c i o l o g i e g e n e r a l ă ) . A p a r ş i l u c r ă r i în c a r e
sin t p u b lic a te r e z u lta te a le c e r c e tă r ilo r d e
te r e n . A n u l a c e s t a a ie şit d e s u b tip a r
s u b s t a n ţ i a l u l v o l u m Integrarea profesionala
a tineretului ( s u b c o o r d o n a r e a p r o f . u n i v .
M iron C o n s ta n tin e sc u ) e la b o r a t d e un c o ­
lectiv d e c e r c e t ă t o r i a i L a b o r a to r u lu i d e
so c io lo g ie al M in iste ru lu i In v ă ţâ m în tu lu i.
T r e b u i e , d e a s e m e n e a , r e l e v a t v o l u m u l (in-
v e s tig în d f e n o m e n e înrudite) „ T ineretul —
o b i e c t d e c e r c e t a r e ş tiin ţific ă " (c o o r d o n a ­
tor O v id iu B ă d in a ), p u b lic a t d e C e n tr u l d e
c e r c e t ă r i p e n t r u p r o b l e m e l e t i n e r e t u l u i . Ş i,
în s f î r ş i t , v o l u m u l Educaţia adulţilor, care
a d u n ă c o m u n ic ă r ile ţin u te In tr-u n re cen t
sim p o zio n o r g a n iz a t d e C o m ite tu l d e Stat
p e n tru C u ltu ră şi A rtă .
D e a s e m e n e a , s e d i s t i n g e p r i n v a l o a r e şi
r i g o a r e a i n v e s t i g a ţ i e i l u c r a r e a Integrarea
socialâ a tineretului. A c e a s t ă l u c r a r e r e p r e ­
z i n t ă r e z u l t a t e l e u n o r c e r c e t ă r i e f e c t u a t e in
cîteva im p o r ta n te c e n tre ş c o la r e d e L a b o ­
ratorul d e s o c i o lo g i e al M in is te r u lu i In v ă ţă -
m în tu lu i. S t u d i i n d o p r o b l e m ă d e m a r e în ­
se m n ă ta te , c ercetă rile au urm ă rit a s e m e n e a
a s p e c t e s e m n i f i c a t i v e p e n t r u e d u c a ţ i e si
în vă ţă m în t ca : in teg ra rea so c ia lă a tinere­
t u l u i , r o l u l f a m i l i e i în s t r u c t u r a r e l a ţ i i l o r
dintre g e n e r a ţii, p r o b le m a tic a şc o lilo r p r o ­
fe s io n a le , tim p u l lib er al tin e re tu lu i univer­
sitar. S e c u v i n e m e n ţ i o n a t f a p t u l c ă , s p r e
1
Cartea de sociologie în 1969
d e o s e b ire d e a lte v o lu m e care a u in vesti­
g a t p ro b le m e le c o n te m p o ra n e a le tin e re ­
t u l u i , a c e s t a n u s e l i m i t e a z ă n u m a i s ă so-
c i o g r a fi e z e r e a lita te a , ci o fe r ă şi s o lu ţii
m e n ite s ă r e z o l v e d ificu ltă ţile c o n s ta ta te .
D a c ă v o l u m e l e c a r e s e î n s c r i u — ca c e l e
m e n ţ i o n a t e mai sus — în sfera cercetărilor
sociologice d e t e r e n s e b u c u r ă d e o r e l a t i v
m a i m a r e a te n ţie p ublicistică, e x is tă un
se c to r d in p ă c a t e to ta l n eg lija t. E ste v o r b a
d e cel c a r e se o c u p ă — p o trivit u n e i în ­
d ă t i n a t e f o r m u l e — de v a l o r i f i c a r e a g î n d i -
rii s o c i o l o g i c e r o m â n e ş t i . în a c e s t d o m e n i u ,
în c a r e e î n c ă f o a r t e m u l t de f ă c u t , s e p o t
s e m n a la c îte v a r e c e n te apariţii. A s t f e l , a
a p ă r u t la E d itu r a A c a d e m i e i al d o i l e a v o ­
l u m d i n s e r i a d e Opere D i m i t r i e G u ş t i ş i a
fo s t t r a d u s ă p e n t r u p r i m a o a r ă în l i m b a
r o m â n ă l a E d i t u r a ş t i i n ţ i f i c ă v e s t i t a Me­
canica socialâ de S p i r u H a r e t ( t r a d u c e r e
şi p r e f a ţ ă L e o n J o p a ) . La E d i t u r a p o l í t i c a
a a p ă r u t o lu c ra re in fo rm a tă şi n e lip sită
d e ca lită ţi a n a litice, se m n a tă M irc e a M â -
ciu, d e s p r e o p e r a u n e ia din m a r il e p e r s o ­
n a lită ţi a le s o c io lo g ie i ro m â n e şti i n te r b e ­
lice, P e tr e A n d r e i .
P u te m s p u n e la c a p ă t u l a c e s t o r î n s e m ­
nări (fă c u te c e le m a i m ulte p e m a r g in e a
u n o r l u c r ă r i p u b l i c a t e în u l t i m u l a n ) c ă
există a c u m c o n d iţii o b ie c tiv e şi s u b i e c ­
tive p e n tr u o a c tiv ita te e d ito ria lă s e r io a s ă
în d o m e n i u l c â r t i i d e s o c i o l o g i e .
Z. O R N E A
 ROMÂNI
ÎN REZI STENŢA
FRANCEZA
fascismului în Spania, la mişcarea de parr
tizani din Franţa şi din alte ţări în timpul
celui de-al doilea război mondial”.
Cele 24 de prezentări memorialistice
înmănuncheate în volum se înscriu ca o
contribuţie valoroasă la cunoaşterea şi
popularizarea acestor tradiţii. Ele reflectă
într-un spirit de fidelitate istorică, de
respect şi omagiu pentru memoria acelor
fii ai poporului român care, surprinşi de cel
de-al doilea război mondial departe de
hotarele tării, n-au ezitat — la chemarea
comuniştilor — să ia armele în mîini şi să
lupte împotriva cotropitorilor hitlerişti, ală­
turi de poporul francez, aducînd astfel
partea lor de eroism şi jerfă la o cauză
care era a întregii omeniri progresiste. Ac­
ţiunile patrioţilor români pe pămîntul Fran­
ţei reprezentau un ecou al luptei comu­
Seria lucrărilor consacrate tradiţiilor in­ niştilor şi antifasciştilor din patrie, o pre­
ternaţionaliste ale mişcării muncitoreşti şi zenţă activă în marea armată internaţio­
democratice din România s-a îmbogăţit nală a luptătorilor de pretutindeni anga­
recent p in culegerea cu caracter memo­ jaţi în bătălia crîncenă dusă împotriva in­
rialistic Români în Rezistenţa franceză în vadatorilor nazişti. în cuvinte simple, dar
anii celui de-al doilea război mondial, a- pline de căldură şi simpatie, sînt zugrăvite
părută sub egida Institutului de studii isto­ nobilele trăsături moral-politice ale ace­
rice şi social-politice de pe lîngă C.C. al lora care cu peste un sfert de veac în urmă
P.C.R., în Editura politică, sub îngrijirea si-au dat viaţa pentru marea cauză a li­
urrui colectiv format din Gh. Vasilichi, bertăţii şi independenţei.
M. Florescu, V. lonescu, Gh. Adorian, Sînt cunoscute împrejurările atacării
Al. Jar, C. Cîmpeanu. Franţei de către Germania hitleristă, pre­
Pe frontispiciul cărţii sînt înscrise cuvin­ cum şi ale capitulării armatei franceze în
tele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu iunie 1940. Republica, de care erau legate
la Consfătuirea internaţională a partidelor glorioase tradiţii ale poporului francez,
comuniste şi muncitoreşti din iunie 1969 : a fost abolită, în locul ei instaurîndu-se
„Internaţionalismul comuniştilor români aşa-zisul „stat francez", o dictatură a ele­
are tradiţii îndelungate, de nezdruncinat, mentelor celor mai reacţionare, pusă în
el s-a manifestat prin participarea la lupta slujba ocupanţilor fascişti.
cu arma în mînă pentru victoria şi apăra­
rea Marii Revoluţii Socialiste din Octom­ în decursul istoriei sale milenare, po­
brie, prin nenumăratele manifestări de porul francez nu s-a resemnat niciodată
solidaritate cu mişcările revoluţionare din în faţa cotropitorilor străini. El a salutat
diferitele ţări ale lumii, prin participarea cu entuziasm apelul din iulie 1940 al
la brigăzile internaţionale în lupta contra Partidului Comunist Francez, semnat de

ioe

Maurice Thorez şi Jacques Duelos, care
chema masele la rezistenţă contra ocu­
panţilor hitleriÿi. De la Londra, unde se
afla, generalul de Gaulle lansase de ase­
menea un apel către militarii francezi, că­
tre specialiştii care se aflau în Marea Bri-
tanie, să se grupeze în vederea continuă­
rii războiului împotriva agresorului
german.
Chemării Partidului Comunist Francez
i-au răspuns şi patrioţii români care se
aflau în acea vreme în Franţa. Comuniştii
români au desfăşurat o intensă activitate
în rîndurile compatrioţilor pentru mobili­
zarea lor într-o puternică mişcare de re­
zistenţă antifascistă. Pentru organizarea
formaţiunilor de luptă româneşti din
M.O.I. („Main d’Oeuvre Immigrée" —
Mîna de lucru imigrată) de un mare aju­
tor a fost experienţa foştilor voluntari în
brigăzile internaţionale din Spania. „Prin­
tre ei se aflau : Nicolae Cristea (fost se­
cretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti
al P.C.R.), Francise Wolf-Boczor (fost acti­
vist al Comitetului regional Transilvania al
P.C.R.), Mihai Patriciu, Gheorghe Adorian,
Andrei Sas Dragos, lancu Zilberman şi al­
ţii, militanţi cu experienţă înr munca de
partid în ţară" *.
Alături de antifasciştii francezi, patrio­
ţii români din Franţa au luat parte la
mişcarea de rezistenţă, luptînd în cadrul
detaşamentelor de franctirori şi partizani
(F.T.P.F.) în capitala ţării, în regiunea pa­
riziană şi în centrele regionale din sudul
ţării. „înaltul moral, combativitatea româ­
nilor din F.T.P. — M.O.I. se bazau pe con­
ştiinţa clară a dreptăţii cauzei pentru care
se bâteau, a legăturii indisolubile a luptei
lor cu lupta dusă în pafrie de clasa mun­
citoare, de poporul căruia îi aparţineau.
Mereu cu gîndul şi inima la patria lor, pe
meleagurile Franţei ei apărau şi indepen­
denta şi libertatea poporului român în­
suşi" (p. 23).
Tn toamna anului 1943, la Paris, a luat
naştere Frontul naţional român, grupînd
toate elementele democratice române.şti
care luptau pe teritoriul Franţei în rîn­
durile Rezistenţei. „Poporul român — su­
blinia F.N.R., în fruntea căruia s-a aflat
savantul Traían Vuia —, cei ce mînuiesc
coasa şi ciocanul, cei ce exprimă adevă­
rata gîndire românească, toţi acei care
suferă sînt alături de popoarele care
luptă împotriva agresorului german. Noi
sîntem cu poporul francez în acelaşi front
de luptă pentru o lume mai bună"
(p. 56—57). în anul 1944, Frontul naţional
• R o m ân i în R e z iste n ţa fra n c e z ă în a n ii
c e lu i d e -a l d o ile a ră z b o i m o n d ia l ( A m in tiri),
Editura politică, B u c u re ş ti, i 988, p. 18. In c o n ­
tin u a r e . trimiterile la a c e s t volum vor fi
date in text.
Român! în Rezistenta franceză
român unea în rîndurile sale circa î 400
de membri. Printre fondatorii F.N.R. se nu­
mărau Radu Florescu, vechi militant so­
cialist, care a îndeplinit funcţia de vice­
preşedinte, Mie şi losif Şimandan, Ion Tor-
neanu, Victor lonescu, care a îndeplinit
funcţia de secretar general, Năstase Po-
pescu, Titus Pătrănjenaru şi alţii. începînd
din octombrie 1943, F.N.R. a editat un ziar
în limba română şi franceză intitulat „La
Roumanie Libre" — „România liberă". Prin­
tre primii redactori ai ziarului s-au aflat
Radu Măcriş şi Gheorghe Adorian. Prin
intermediul gazetei, răspîndită în condiţii
de adîncă ilegalitate, în toate regiunile si
oraşele din Franţa unde existau grupuri
si nuclee de luptă ale patrioţilor români,
Frontul naţional român a transmis chemă­
rile sale înflăcărate, imbărbătînd pe cu­
rajoşii săi militanţi din rîndurile mişcării
de rezistenţă. în acelaşi timp, „La Rouma­
nie Libre" a făcut „cunoscută în rîndurile
Rezistenţei, în cercuri largi ale patrio ilor
francezi situaţia reală din România, pozi­
ţia şi lupta P.C.R. în fruntea forţelor pa­
triotice din ţară", a înlesnit să fie „au-rită
în Franţa vocea României antifasciste"
(p. 55). La ieşirea din ilegalitate a F.N.R.,
ziarul „La Roumanie Libre" apărea într-un
tiraj de 5 000 de exemplare şi era citit de
aproape întreaga emigraţie română din
Franţa.
în culegerea de amintiri sînt consacrate
numeroase rînduri unor intelectuali de
seamă români care au sprijinit lupta anti-
hitleristă, ca, de pildă. Constantin Brâneusi.
Elena Văcărescu. Maria Ventura, Stan Go-
lestan, Gabriel Brola. Tristan Tzara, Marie
Voronca, Benjamin Fondane (ultimii trei,
scriitori francezi de origine română) ş.a.
Cea mai mare parte din volum este de­
dicată descrierii acţiunilor militare, lupte­
lor grele duse cu arma în mînă împotriva
cotropitorilor nazişti. Aria geografică a
zonelor unde au luptat antifasciştii români
este vastă.
Organizaţi în detaşamente de francti­
rori şi partizani, ei au luptat în diferite
locuri : Paris şi regiunea pariziană, Mar­
silia, Toulon, Grenoble, Toulouse, Pro­
vence, Limoges, St. Etienne, Bordeaux,
Nancy, Ardèche, Corrèze, Gard, Lyon,
Pas-de-Calais, Carmaux etc. Luînd parte
la peste 140 de acţiuni îndreptate împo­
triva maşinii de război hitleriste, ca dera­
ieri de trenuri germane încărcate cu trupe
şi muniţii, sabotaje, atacuri împotriva
unor localuri ocupate de nazişti, distruge­
rea de poduri, scoaterea din funcţiune a
unor linii de înaltă tensiune şi altele, an­
tifasciştii români au produs numeroase
pierderi celui de-al Ill-lea Reich.
Impresionantă este evocarea acţiunii din
2 iulie 1943 condusă de losif Clisei, cu-
107
Critică şi bibliografie
noscuf în analele Rezistenţei sub numele
de „franctirorul de la Clichy", care a ţi­
nut singur piept unui număr de o sută de
SS-işti. Irr acea z i , Clisei conducea o
echipă a detaşamentului său la atacul cu
grenade împotriva unui grup de militari
germani care făceau cursa cu un autobuz.
Două grenade aruncate cu precizie fac să
se răstoarne autobuzul şi mulţi hitlerişti
şi-au găsit moartea. La auzul împuşcături­
lor, un detaşament de, hitlerişti de pe o
stradă apropiată a intervenit în luptă.
Clisei, rănit la u i t picior, ordonă tovarăşi­
lor săi să se retragă pentru a continua
singur lupta. Ascuns într-un atelier pără­
sit, în subsolul casei, se baricadează şi
timp de două ore îi înfruntă cu dîrzenie
pe ocupanţi. A doua zi, într-unul din zia­
rele ilegale ale Rezistenţei franceze a fost
publicat un comunicat în care se spunea :
„în seara de 2 iulie 1943, franctirorul şi
partizanul losif Clisei, numele de război
Albert, matricol 10 012, a căzut în oraşul
Clichy, în lupta cu un detaşament format
dintr-o sută de soldaţi SS" (p. 168).
Activitatea patrioţilor români a culmi­
nat cu participarea la pregătirea şi des­
făşurarea insurecţiei armate din vara anu­
lui 1944, care a cuprins întreaga Capitala
şi unele localităţi din provincie. în dimi­
neaţa zilei de 22 august 1944, o grupă
înarmată a detaşamentului român de ac­
ţiune, alcătuită din losif Soru, Victor lo-
nescu, Nicolae Marinesca, Constantin
Cîmpeanu si alţii, a eliberat Legaţia Ro­
mâniei din Paris, situată îrr strada Brémon-
tier 17, precum şi alte instituţii române
din acest oraş. A doua zi, qruDa „a orga­
nizat împreună cu patrioţii francezi din
cartier o adevărată vînătoare" împotriva
bandelor răzleţe de fascişti. „în seara ace­
leiaşi zile, ostenit de bătălie, grupul nos­
tru se odihnea într-una din încăperile Le­
gaţiei, ascultînd emisiunile posturilor de
radio, cînd, dintr-o dată, am tresărit la
auzul unei veşti uluitoare : România a în­
tors armele împotriva Germaniei naziste.
Era, îsi aminteşte Constantin Cîmpeanu,
acel 23 August al ţării mele — ziua unui
început de istorie nouă a neamului româ­
nesc" (p. 180).
în confruntarea pe viaţă şi pe moarte
cu duşmanul, numeroşi patrioţi români au
căzut pe pămîntul Franţei. Mormintele lor
sînt simboluri ale solidarităţii internaţiona­
liste militante ale comuniştilor români, ale
poporului român. în pantheonul Rezisten­
ţei franceze sînt încrustate numele eroilor
români : Nicolae Cristea, Francise Wolf-
Boczor, Ion Călin, lancu Zilberman, Andrei
Sas Dragos, losif Clisei, Olga Bancic,
Alexandru Lazăr, Floricel Marinescu; Ma­
rin Chilom, Ion Crăciun şi mulţi alţii.
108
Sintetizînd experienţa dobîndită de ro­
mâni în lupta cu arma în mînă împotriva
fascismului pe teritoriul Franţei, în volum
se relevă : „Participarea la luptele de
rezistenţă a fost pentru noi o mare şcoală
revoluţionară şi patriotică, în care s-au
îmbinat lupta pentru libertate şi indepen­
denţă cu cea pentru pace, democraţie şi
progres social. Căliţi în lupta de solidari­
tate cu popoarele care s-au ridicat împo­
triva tiraniei şi a fascismului, educaţi în
spiritul internaţionalismului proletar, co­
muniştii români ştiau că oriunde ar fi lo­
cul lor de luptă, ei se găsesc sub faldurile
steagului care va aduce propriei lor ţări
independenţa şi suveranitatea, libertatea
şi progresul social" (p. 251).
Poporul francez acordă o înaltă preţuire
contribuţiei aduse de patrioţii români la
lupta împotriva fascismului, pentru elibe­
rarea ţării sale. „Un tablou sumar al con­
tribuţiei aduse de patrioţii români în Re­
zistenţa franceză a fost înfăţişat cu oca­
zia expoziţiei F.F.I (Forţele franceze din
interior), organizată la Paris în februarie
1945. Pe panoul consacrat luptătorilor ro­
mâni a fost prezentată activitatea aces­
tora, care însuma 143 de fapte de arme
împotriva maşinii de război germane.
Ziarul „l'Humanité", organ al C.C al Parti­
dului Comunist Francez, în articolul din 26
februarie 1945 intitulat : „în onoarea ce­
lor 23 de imigranţi ce au murit pentru
Franţa", a evocat cu căldură acţiunile
unui grup de luptători antifascişti alcătuit
din fiii mai multor popoare, printre care
şi ai poporului nostru, care au fost asasi­
naţi de nazişti. „Ei toţi — scria „l'Huma­
nité" — au purtat în inimi ura împotriva
nazismului, toţi au luptat -cu grenade, pis­
toale dinamită contra asupritorilor
noştri".
Trr volum sînt inserate mărturii ale di­
feritelor personalităţi militare si politice
franceze care omagiază aportul români­
lor în mişcarea de rezistenţă. La 7 iulie
1945, în memoria lui losif Clisei a fost aşe­
zată o placă comemorativă pe clădirea
din str. Aubrévoir nr. 2 din oraşul subur­
ban Clichy. Dezvelind placa, primarul ad­
junct al oraşului a rostit un cuvînt de o-
magiu : „Onoare lui losif Clisei care c
murit pentru Franţa, pentru libertate.
Onoare curajosului popor român, al că­
rui fiu a fost Clisei" (p. 30).
în 1945 scriitorul francez Louis Aragon
scria cu emoţie : „Ce mesaj din adîncul
inimii aş putea să vă trimit, prieteni din
România, care să întreacă cuvintele ce le
pronunţam cînd germanii erau aici, acele
cuvinte franceze din care compuneam poe­
ziile noastre şi care — trebuie să se recu­
noască — au găsit în inima poporului