Comorile-Chinei 2013

https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.
ro
Comorile Chinei
~~Ii~
Treasures of China
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro
EXPOZIŢIA COMORILE CHINEI/ if;i;,l~'iO& / TREASURES OF CHINA EXHIBITION
Expoziţie organizată sub Înaltul Patronaj al Excelenţei Sale Dl. Traian Băsescu, Preşedintele României
si al Excelentei Sale Dl. Victor Ponta, Prim-ministru al Guvernului României
~ m tE~ .Q, ~.fii:,@~ W=ttt~ . ffi ~AAWlil r ţi]~ .Q, ~ .illi:I5<:WJ ,B, :@_ tlR ~ • tw ,~
jt lil r EJ{J ral :3/t;Jij ~ t} EJ{] o
Exhibition organized under the High Patronage ofH.E. Mr. Traian Băsescu, President of Romania
and H.E. Mr. Victor Ponta, Prime-Minister ofRomania
SUP EGIDA/ r, I HOSTED BY

J i I} '· {1i
Administraţiei de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză
i:j:1$,A~:;l:ţ~IJl!li!l*;t!lo/.l~
State Administration of Cultural Heritage of the People's Republic of China
Ambasadei Republicii Populare Chineze în România
i:p$A ~ţţ~o I!!~!~ .:fb~.illi:::k:{tffi
Embassy of the People's Republic of China in Romania
Ministerului Culturii
~ .Ib ~ Slf )( {t $
Ministry of Culture - Romania
ORGA~lZATORI/ Y'J:TI.K1/} 1'(1.f1'L / ORGANIZERS

Art Exhibitions China
i:p i!IX!lo/./3'.t1frEi:p,t,,
Muzeul Naţional de Istorie a României
~ .:fb~Slf i!l*Jn 9:iw!lo/.lffi
National History Museum of Romania
CO-O GANIZATORI I ~1, ffrJJ-1}f'f!.{11 CO-ORGANIZERS

Muzeul Palatului
î!&'§iw!lo/.1~
The Palace Museum
Muzeul din Shanghai
J::Jijiw!lo/.lffi
Shanghai Museum
Centrul pentru Promovarea Patrimoniului Cultural din Shaanxi
~]fli~')( !Io/./ 3( 1frE i:p 'l;'
Shaanxi Cultural Heritage Promotion Center
DURt\.Th./ 111-r, / DLPATION

29 aprilie -1 august 2013 / 2013'.tf-4~ 29 El ~8)=.J 1 El / April 29 th -August 1st, 2013
I. OC D.F DF S .\ŞUR.\R I ltL r\ J / VENUE

Muzeul Naţional de Istorie a României
~ .Ih~Slf I!! *JnJ:iw!lo/.l'rn
COMITET DE ONOARE I 'v' 1 ~fe.,lf1i~f2:- / HONORARYCOMMITTEE
- E .S. Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România/ i:j=t$_A~,lţ.f11jEJ3t~.Q,ft!,S[

:::k1t~±f$1~"F / H. E. Huo Yuzhen - the Ambassador of the People's Republic of China in Romania
- Prof. dr. Daniel Barbu, ministrul Culturii/ >C1tffl3ffl3*:::k~.$-~MftT • 1::..$;i'ff-JW± /
Professor Daniel Barbu - Minister of Culture
- Prof. dr. Puiu Haşotti, senator (fost ministru al Culturii)/ ~.Q,ft!,S[jţtr1f)tf-l'..ffl3*, ~i>l.!l-!1EI~ • r1€)-7î.Yî:ifil
Jw± / Professor Puiu Haşotti, PhD - senator (former Minister of Culture)
- Conf. dr. Sergiu Nistor I ~$0. •Ft\AA$.$-lw± I Lecturer Sergiu Nistor, PhD
- Mihaela Ioana Kaitor, secretar general al Ministerului Culturii/ )tftffl3,~,fi~*nfl-Il~t'L -!'hWJf! • ff:tf; /
Mihaela Ioana Kaitor - Secretary-general of the Ministry of Culture
COMITET DE ORGANIZARE- REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ I

Jfch~ffHt-4 11t:.AR;JHnlr,1 I
ORGANISING COMMITTEE- PEOPLE'S REPUBLIC OF CHINA
- Responsabil /-~ ~ :lW / Chief Planner: Li Xiaojie / /Jîb 1Hi
- Planificare / /i.'!xf,ffff,~ I Exhibition planners: Gu Yucai, Zhu Xiaodong, Wang Jun, Yao An, Zhang Heqing /
/®i3s:;f *~* ::['.!ţ: ţlj~~ *tom
- Coordonator / Ji..W::JAff / Exhibition executive: Zhao Gushan / ~1iw
- Curator / /i..W:~:!GJJ / Curator: Qian Wei/îx.:E
- Pregătirea expoziţiei / /i._W;~-jţ / Exhibition Preparations: Sheng Xia, Shi Wanghuan, Cui Jinze, Gao Xiaoxu,
Zhang Zheng, Yang Sen, Xu Liyi /~Xl. nffi::f){j: 1':1~tl 7ilî~j1§3-lCiE ;!%~ ~:i'.Lz;
Ambasada Republicii Populare Chineze în România/ cp$}\ţţ;;;lţţl]00!1E~.fbffiltk-f5eti!f /

Embassy of the People's Republic of China in Romania
- Consilier cultural/ Jt1-t~~ / Cultural counsellor: Yan Jianwu / l~ ~ilt
- Secretar / t1H=5 / fi!ll ~
Secretary: Zhou Min /
COMITET DE ORGANIZARE- ROMÂNIA/

'y' 1bld ilf.*1J~b~~ r
ORGANISING COl\!.11\IITTEE - ROl\IANIA
Ministerul Culturii- Departamentul Relaţii Internaţionale/ :::C1-tîfll--001l,f-3(mî~ /
Ministry ofCulture -The Department for lnternational Relations
- Dr. Nadia Tunsu, director / ~*WJll:il!!S!l • !tH1-WJ± I Nadia Tunsu, PhD - director
- Mihai Şerban, manager/ ~ij[*~ffe • iM~1.} / Mihai Şerban - manager
Muzeul Naţional de Istorie a României/ !9'.fbffiS!lll!~Jn.'.1'.IW!ttB / National History Museum ofRomania

- Dr. Ernest Oberlănder-Târnove anu, director general- comisar general al expoziţiei/ -~'m !f.,lft/i._W;,~, fJJJ Jt
$p;i:jţ)Ţ~ • ©:!l.! ~t,!\--~~iii'r~ftS!l~lţlJ± / Ernest Oberlănder-Târnovea nu, PhD - general director, ge neral
commissioner
- Dr. Radian-Romus Andreescu, cercetător - comisar general adjunct/ Wftt:ffHfti'Ji!J,~ T--LJîm:iJ!!1i:-J;r,!\rn1r• 1i:1/&l'iEif~
WrWl:tll± I Radian-Romus Andreescu, PhD - researcher, deputy general commissioner
- Dr. Katia Moldoveanu, muzeograf- comisar general adjunct/ WP!m'ra$~~ftli\1J,~-=f4JJ: Jă-il!!S!1 • ~$~SII~IWJ: /
Katia Moldoveanu, PhD - curator, deputy general comrnissioner
EXPOZIŢIA COMORILE CHINEI I 1~!;[.f!t;'UJi / TREASURES OF CHINA EXHIBITION
COVIITET ŞTII· 'ŢIFIC / ,H'J!' 't:~,f, ' SCIENTIFIC COMMITTEE

- Dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu / )t~J,p;JNî~ • ®:.!l.! ~îi!\--~$i~Hiti!E~ffi± / Ernest Oberlander-Târnoveanu, PhD
- Dr. Radian-Romus Andreescu / miffi1z:-~~Nr • 3i:t'&lîi1ITTAA~1:W± / Radian-Romus Andreescu, PhD
- Dr. Katia Moldoveanu / -tiffij]i_ •~$$ j]i_~ffi± I Katia Moldoveanu, PhD
- Dr. Oana Ilie / N:Wlll • iJ:tlUil~tw:± / Oana Ilie, PhD
- Prof. dr. Anna Eva Budura / ~y:ţ,}JjlţW± / Professor Anna Eva Budura, PhD
ECHIPA MUZEULUI i 1AŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI IMPLICATĂ ÎN REALIZAREA EXPOZIŢIEI/

W,' 'biiJ 1]1i.l:1<.j ~l}î ..tmmt'ff t-; I 1mm.1~uJ1J.i iclt<'.rr~ uM J.fiifJ! 1;, A /
NATIONAL HISTORY MUSEUI\T OF ROMANIA TEAM INVOLVED IN THE PREPARATION OFTHE EXHIBITION
Proiectul expoziţiei/ JîtliL~Sfl:l<!J / Exhibition project
- Dr. Virgil Apostol, arhitect/ ~m9flî~$t;'$ • ~iiJJî!JAA$$1:w± / Virgil Apostol, PhD - architect
Grafică/ OO~ifitit / Graphicdesign
- Mihai Bozgan, muzeograf/ *ng-,W • IWAAT / Mihai Bozgan - curator
Evidenţă/ gestiune patrimoniu / )(~~:J:!ll./ijfjl / Patrimony record/ management
- Dr. Cornel Constantin Ilie, muzeograf I )(~ir] ir]-lf, ffi~ţ'gg:J:!ll.~*::lt$iJ!;J;f- /lAAfJT • ffe;!<UI!~ffi± / Cornel Constantin Ilie, PhD - curator
- Dr. Alexandru Bădescu, muzeograf/ JW:~ţ'gg:J:!ll.~*jji_ţU wtt\~ • ffi{i]Jţ)Ţ~ffi± / Alexandru Bădescu, PhD - curator
- Manuela Tăbăcilă, referent I 'iţiOOfffE!;}~I!~m • ît\1:W~1/YJ I Manuela Tăbăcilă - adviser
Mediatizare/ ~{211: / Media coverage / Publicity
- Adela Stan, muzeograf / ffi~ţ'gg:J:!ll.-ţ-*~iiJîft.ft • AA:ft / Adela Stan - curator
- Mihai Bozgan, muzeograf/ irJ*:llfi:IW~'A1i~:J:!ll.-ţ-**ng-,w • ffiAAT / Mihai Bozgan - curator
1ir*~
- Alexandra Simion I jji_;l<Uwî-w.t.u: •
- Flavius Roaită / i?lltHitAA •~)t~
- Radu Tudor / t.ft/1'. • 00$$
Secretariat general/ .~,;f.ift56tt / General secretaritat
- Dr. Katia Moldoveanu, muzeograf / ffi/j9J.Jfgg:J:!ll.-ţ-*-tiffij]i_ •~$§ţj]i_~tw:± / Katia Moldoveanu, PhD - curator
- Dr. Corina Borş, muzeograf / ffi~ţ'gg:J:!ll.-ţ-*$]liz:ţ,JJ[I • ffi$)Î'{!i / Corina Borş, PhD - curator
Documentare I Xt3 / Documentation
- Dr. Oana Ilie, cercetător/ JJj~ir]ir]*~~WfJE~îGţ,}Jjl • ffeţ1JI[~ffi± / Oana Ilie, PhD - researcher
- Alexandra Mărăşoiu, documentarist / Xt3~iIUUw{!&\t.ft •~~ljyjjt / Alexandra Mărăşoiu - documentation specialist
- Mihai Florea, muzeograf, specialist în cartografie/ 1:W~'A11~* • :1:1!100~-ţ-* *pg-ffr • ~:itilm / Mihai Florea - curator, mapping specialist
- Andra Alexiu, muzeograf / y:{i&\t.ft • ~iiJ1tl1~ / Andra Alexiu - curator
- Cristiana Tătaru, muzeograf / .;;iz:NrJJ:l!ţ,JJ~ • ~:ittl· / Cristiana Tătaru - curator
Conservare-Restaurare/ f:lîHr' / Conservation-Restoration
- Dr. Gheorghe iculescu, fizician/ ~:J:!ll.~*?fnî • ft:. '51tl AA~ / Gheorghe Niculescu, PhD - physicist
- Cristina Olteanu, conservator/ )(~{liH'f'~*~;!<UAAJJ:l!ţ,)Jjl • ®:$1ţ~ / Cristina Olteanu - conservator
- Gabriela Dragomir, restaurator / X~i1ţu_-ţ-* 1/Jnj:l!J;j;Uimt.ft • 1ftîJl!l*$ / Gabriela Dragomir - restorer
- Simona Alecu, conservator/ iffi~/Qlll • ~iiJ1tl/f / Simona Alecu - conservator
- Elena Romanescu, conservator/ :!t1tlţ,}Jjl • ~.Q,p;iAA/ţ / Elena Romanescu - conservator
Logistică/ Jfi!fi/J I Logistics
- Dr. Cătălin Lazăr, muzeograf/ lw~'cB~:J:!ll.-ţ-*~tf;j-,t • m!l$ffi ± I Cătălin Lazăr, PhD - curator
- Ionuţ Drăgoiescu, muzeograf / 1:W~tâ~:J:!ll.~*ţh~~ • îf1/YJOOifllJţ)Ţ~ / Ionuţ Drăgoiescu - curator
- Nicoleta Konig, muzeograf / lw~ît~:J:!ll.~*:/lft.001tl:it • !J!rl15t~ / Nicoleta Konig- curator
Serviciul financiar-contabil/ ~itirJ / Finance and Accounting Department
- Ec. Cristina Moisescu, contabil şef/ -~-~it.;;;t;IJNril!!WJll • ~W~MW / ec. Cristina Moisescu - chief accountant
Achiziţii / lj1(9!t) / Acquisitions
- Mariana Ghinea, referent/ lfll~~E?iBBiaEţ,}Jjl • ~l~j]i_ / Mariana Ghinea - adviser
- Rodica Mihai, referent/ $ i~ fJ'.J. ~ii!! F • *lli'iW I Rodica Mihai - adviser
Seviciul tehnico-administrativ I tf:;f(ţJ]fril;,( / Technical-administrative Department
- lng. Bogdan Gheorghiu / WJ~@ • ?f nî *Llî9flî / engineer Bogdan Gheorghiu
Oficiul Juridic/ r!t",1:t.i;JJ~i/}i~~ / Juridica1 Office
- Mihaela Ionescu, consilier juridic I Y!t1!:~ îiiJ** ~m · .fh p;i MJţ / Mihaela Ionescu - legal counsel
COMORILE CHINEI
Treasures of China
Editat de Muzeul National

, de Istorie a României
~~ m.fil: 00 ~ Bi~tf ~tâ ~ $!t. tl:J J1i!R
Edited by the National History Museum of Romania
CATALOGUL EXPOZIŢIEI - ECHIPA EDITORIALĂ
wi'% 1'ît1lrt~HJ;JHii
CATALOGUE OFTIIE EXHIBITION- EDITORIAL BOARD
Republica Populară Chineză

*
Muzeul National de Istorie a României
~ ~ 1b SlI 00 B5 3:. tl ~ffi
q:i ~ A ~ţţl□ 00
People's Republic of China
Redactori / ffi $:ij / Editors: Propuneri design / JiW:~it R::kffit~f~ /

Cornel Constantin Ilie, Corina Bors, Design Proposal: Qian Wei / tt-=e
Mihai Bozgan, I :1<;$-i,r;J* ~ţJrf} T • WlLl Fişe obiect I Ji ifb iJt 13jj I Exhibits Description:
~. **W·fflAAT, ~~- ·ffl$~ CuiJinze, Gao Xiaoxu / ,W~~ j%1j~Af!
Grafică/ ~it tD ,$ fr1J / Graphic Design: Articole de specialitate / -ţ-)i!2Jtiiî / Academic
Cornel Constantin Ilie, Mihai Bozgan / :1<;$-i,r;J papers: Yao An, TianJing / ~~~' 83fi;
*· WlLllf~, *Pfrffe • ffl1JrT
Corectori I flit / Revisers:
Traducători lb. engleză/ ~Jti~it / English
translators: Nie Jiangbo, Li Cong, Michelle
Alexandra Mărăşoiu, Ioan Budura, Corina Nicolae Raffanti / ~ll~ $1±. Michelle Raffanti
ISJI~~•m·•~~ft, ~~. ~ss• · Fotografi/ ffl JJ I Photographers: Fang
Jb!J~mim Guowei, Guan Jianbo, Liu Mingjie, Lu Cheng,
Traducători/ flit
/Translators: Qiu Ziyu, Wang Baoping, Xue Haobing, Zhang
Daniela Niculescu, Marian Mizdrea, Shu Guoyu, Minghui, Zhang Xudong, Zhao Shan, Zhao
Ioan Budura, Corina Bors, Adriana Volceanov / Z. Zhen, Zhou Yaoqing / ti001t :;k~U~ )(lj~ ~
lb~m · lb~~AA~,
ffOOtt, ~~,
~n~ ·*tt-~SJI,
oo~• ·•=~, ~• ssfil Mrti fr~rnfir .:E 1i.If ff st11J(
~LU ~~ ml~9~P
* l! *Afl*
~
M~ · 1~$·~til1i
Fotograf I ffl ~ I Photographer:
Marius Arnarie / ~ r;j ;ţl:Jr • ~iiJ ~ n im
COPYRIGHT I J'i!Ri&
Muzeul Naţional de Istorie a României/ !9'.:Q,.ft!,i[~~ffJ.5e.Wj~tg
Administraţia de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză

4'1fA~~;f1J~~*)t!lo/.Jfio
State Administration of Cultural Heritage of the People's Republic of China
Bucureşti 2013 /;ffJ JwiWJM~2013 / Bucharest 2013

© Toate drepturile rezervate/ )'i&tJlJi[r;ţf / All rights reserved
ISBN 978-973-0-14591-5
CUPRINS
§~
CONTENTS
Mesaje de întâmpinare
~ii'u
Welcome messages
Un pod între Europa şi Asia. ,,Drumurile mătăsii" şi schimburile dintre China

si zonele din Vest, reflectate în expozitia „Comorile Chinei", Yao A n
' '
$~I)ti:m©(iIE~~ --El3 "$~1Jl'i:fi" ~H~zJi!ij*®~Y.m *ll::t1o/.J~yfrE*'~' ţzj5~
A bridge linking Europe and Asia. The Silk Roads and China-West Exchanges
Manifested in the "Treasures of China" Exhibition, by Yao A n
Armata de teracotă a Primului Împărat: o perspectivă artistică, T ian ] ing

~U~l?JfifHnz::*W~ ~~~ ~'Âî~ffi1o/.J~ 83 m,
The First Emperor's Terracotta Army: an artistic perspective, by T ian J ing
Prefaţă
ff§
Prologue
CAPITOLUL I. Naşterea civilizaţiei chineze (Epoca neolitică-221 a.Chr)

~-.!fljc ::t~ifil~(iff~~81fţ-0jclW221'.tF)
CHAPTER I. The Birth of Civilization (The Neolithic Age - 221 BC)
56. Zorii civilizaţiei
)(~Iiff;t
Ihe D awn of Civilization
64. Cultura bronzului
wmx1-t
Ihe Bronze Cu/ture
CAPITOLUL II. Unificarea Chinei (221 a.Chr. - 220 p.Chr.)

~ = .!fljc ~"F- ~ C0jclW221'.tF- 07G22O'.tF)
CHAPTER II. Unification (221 BC - 220 AD)
92 . Un ificarea Chinei sub D inastia Qin
~B"J~JE-
Ihe Uni:ftcation of China under the Qin Dynasty
113. Splendoarea Chinei în timp ul D inastiei H an
~g')xl,,fx
Ihe splendor of China during the H an Dynasty
CAPITOLUL III. Epoca de aur a „Drumurilor Mătăsii" (420 - 960)
~=•5t f:f:~~!& (420-960if-)
CHAPTER III. The Golden Age of the Silk Roads (420- 960)
134. ,,Drumurile Mătăsii" şi răspândirea budismului
f:f:~f,tjt
The spread ofBuddhism via the Silk Roads
148. Pace şi prosperitate de-a lungul „Drumurilor Mătăsii"
*~fr-If
Peace and prosperity along the Silk Roads
CAPITOLUL IV Perioada de glorie a Chinei Imperiale

~IZY.1ft .=ElA!&tt!:
CHAPTER IV The Prime Time oflmperial China
168. Drumul porţelanului chinezesc
13fril~z.~
The Route of Chinese Porcelain
184. Arta imperială
'g~Z::;;,!c
Roya/Art
Concluzie
~+g
Conclusion
Scurtă cronologie a istoriei Chinei

9=1 IIB5~if-fţmF&
A brief Chinese chronology
România şi China în oglinda istoriei. Primii paşi pe calea descoperirii şi cunoaşterii reciproce,
Ernest Oberlii.nder-Târnoveanu, Alexandra Mărăşoiu
~ 11~ ~.f□ 9=111 s<J B5 ~ll-f- - 1I.t§ ~Jl.f□ fJIUnlţ s<J ~ - ~fr fR
w
~ rJ'1 AA%= •JHs ft1~~ •%= ~ ~ tl~ ~, ~B5 1~ :t.fl: •E?i :t.fL ~ .:f ~
Romania and China in History's Mirror. The fi.rst steps toward mutual discovery and knowledge,
by Ernest Oberlii.nder-Târnoveanu, Alexandra Mărăşoiu
MESAJE DE ÎNTÂMPINARE
i!li~
WELCOME MESSAGES
osirea expoziţiei „Comorile Chinei" la Bucureşti constituie nu numai un
eveniment remarcabil în cadrul schimburilor şi cooperării chinezo-române, ci
$ ~J;ll '.3s: M"
~
* JU
4- ~'fi~ ::îc1-l'..3t
;fff ;bo :q\JJ M % ,
y,m ~~fi= ~ -
şio aspiraţie comună a celor două popoare. După 64 de ani de la stabilirea relaţiilor 14~:J:, ili~îm§filA.!;ţ;~ţţ~W]fl;t.
diplomatice dintre China şi România, acest proiect comun se caracterizează printr-o ~~W300~3t64~*ţţ~~j}B',J;J;Jll:m
dimensiune deosebită, o durată lungă şi o valoare de excepţie, constituind o piatră de •*·~~•*·M~~m•~~-
hotar în istoria schimburilor culturale bilaterale. <!x MYx!, J!: ~ ~ 00 ::îc1-l'..3t1.m.9:. .1. ~ -
În mod concret, această expoziţie reprezintă relaţiile tradiţionale de prietenie 1-11Hîul1!.
dintre China şi România. De-a lungul anilor, cele două ţări s-au susţinut şi ajutat ::,ţ{j(M~~ 'fi ~1'HJf~:/lt~* ~
reciproc, fapt ce reflectă cu adevărat proverbul: ,,Prietenul la nevoie se cunoaşte". În A~~~·*AA~*'~oo-mffls
anul 2004 s-a încheiat Parteneriatul Multilateral de Cooperare şi Prietenie între 3t M:, ţ§ s ffl Il}J , ~ " -~ xitlt ~ fi!i "
China şi România, care a aşezat, într-o nouă etapă, pe baze noi, cooperarea şi B''lfill~. 2004~, 'f'~~îz:7:i:lii~
schimburile bilaterale. În ultimii ani, încrederea politică reciprocă s-a întărit, iar ~~~~#~*'~~fil2,~%~
cooperarea în numeroase domenii a făcut progrese constante. Schimburile culturale r~3t•~~-~7~~~~.~~
s-au bucurat de o popularitate deosebită în ambele ţări şi au jucat un rol pozitiv în *' îmOOil;li'ff:îsf8::f~;iJ05!îL -e-®1:h.!i
promovarea înţelegerii reciproce dintre cele două popoare. ~fJ=~i:vrfE:itt, W,t.,lj~)({,l'..~{f$ M
Expoziţia „Comorile Chinei" oferă o ocazie extrem de valoroasă pentru ~~.~~'f'~A.!;ţ;~~,~~illiWOO
promovarea schimburilor şi integrării dintre culturile Estului şi Occidentului. A1;ţ;;t§s7ftilt'.~~7l5WH1=ffl .
China şi România sunt diferite din punct de vedere al istoriei, culturii şi tradiţiilor. "$~:W.3s'.M" ~i@ill*®1I>C
Una se află în Asia, iar cealaltă în Europa. China este privită ca fiind o civilizaţie ~sM~ffiT•~m~.'f'~~oo*
orientală veche, cu o istorie de 5.000 de ani, în timp ce România este considerată ~JE. ~îm*~+I, )t{,l'..Jnj:_;;f~, }X\,;jţ
a fi asimilat mai multe elemente culturale europene. Cu ocazia expoziţiei, China ~:ff, - 1-~:tJIF~f5000~Jn.9:.~*15'
a selectat 101 exponate sau seturi de obiecte istorice, pornind de la războinicii 1i*:::it~, - 1-1C~7~;AJ-H::f~~:::it
din teracotă, vestiţi în întreaga lume, bunuri culturale strâns legate de „Drumul 1-t % 13 • îffi 'fi 15' 751 .tlt M:ffi ~ ~ 10 H.lî
mătăsii", până la colecţiile familiei Imperiale chineze, pe care se pot observa atât )(1o/J'f'~i'§~firJ~:il3~~~Ă'!b{ffi,
trăsături specific chinezeşti, cât şi influenţe occidentale. O dovadă a profunzimii }l~H.~z.î!tff~)t!jo/J~,&i:piffi~~
culturii chineze, această selecţie reflectă şi schimburile la nivel spiritual şi cultural ~~*~~,;;f~~~7'f'it:>C1-t~
dintre Orient şi Occident. ffl*:ll~,ili&~7*®15'~~~~
„Ar trebui să ne bucurăm împreună de comorile valoroase, iar părerile ar ţf, ::îc1-t~l§til~.
trebuie împărtăşite". Având scopul de a realiza, prin această expoziţie, o înţelegere "-ru- ~ ţţ roz ffit, ~ 5U§ ~ tfr,, • 'fi
reciprocă a celor două culturi, atât China, cât şi Romania pot învăţa una de la ~ x.5l 15'.IE ~ jffi tt .lltM *~3:.!R.:::it 1-t s
cealaltă şi se pot completa. :M, ffls~>J, il'Elst~JE, ~ţţ~~1tlf'
Ceea ce s-a realizat împreună reprezintă eforturile concertate menite să apere filW:::it1-t~~tt.mMA.~:::it~illtv
diversitatea culturilor lumii şi să promoveze dezvoltarea civilizaţiei umane. Îmi fli!t tll ~ ~:W"itrft. il'§f8 "ifl[:W.'i:M"
exprim convingerea că expoziţia „Comorile Chinei" va impresiona şi inspira ~~~~ !b~JE&~}fH 1;ţ;A@rr~~Uf P
publicul din România şi din celelalte ţări europene. ~, #~~JA'f'~~, ~pfr)â~.
Realizarea acestei expoziţii este rezultatul strădaniilor comune făcute de China .tlt M ~ )IIDî ;J<U ~ j} ~ 'fi~ x_5( 15' ţţ IEJ
şi România. Este foarte important de menţionat că această expoziţie s-a bucurat ~JJB''l~~, :;t;tţ~1-lHUT,1~1-~1B~
de atenţia şi sprijinul venite din partea Domnului Traian Băsescu, Preşedintele MW, -~-:fJI!.31jţ~~@i~A.~~,cAn
României, Domnului Victor Ponta, Prim-Ministru al României şi altor oficialităţi, 3tM,~&:::it1-t$*~$;fff,00*Jn
precum şi din partea Domnului Daniel Barbu, Ministru al Culturii, Domnului j:_ffl!jo/Jffiffi*%$*~JE~,&;lţtt#
Ernest Oberlănder-Târnoveanu, Director General al Muzeului Naţional de Istorie f'i!H:/! Iii ~A Eir.J }'rn 7J ~11=. :fit ii1~* 'f' 00
a României şi echipei sale de profesionişti. În numele Guvernului Chinez, aş dori iJ;li!ff(<iJ11±!.1i'Jf~~*'L,'~mţ,M •
să-mi exprim sincera recunoştinţă faţă de toţi cei implicaţi. • J§, ::t.5U~ "$:lI:W.'i:M" :(:E~~
Fie ca expoziţia „Comorile Chinei" să aibă un mare success în crearea punţii ~~-~~,75J'f'~:::it~~~s:Mz.
dintre civilizaţia Chinei şi cele ale Europei, în termenii influenţelor şi acumulării m,~'f'~~~z¼a~'i:'f'~~~
reciproce de cunoştinţe. Fie ca florile prieteniei dintre China şi România să $..
înflorească pe deplin prin aceste comori!
I 1O https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro
~ he arrival of the Exhibition "Treasures of China" in Bucharest is not only a HUOYUZHEN
remarkable event in Sino-Romanian cultural exchanges and cooperation, but Ambasadorul
also a shared aspiration of the two peoples. In the 64 years since the establishment of R epublicii Populare Chineze
în România
diplomatic relations between China and Romania, this jointly organised exhibition
is charaterised by its largest scale, longest duration and highest value, constituting
a milestone in the history of bilateral cultural exchanges.
This exhibition represents concretely the traditional relations of friendship
HUOYUZHEN
between China and Romania. Throughout the years, the two countries have been
Ambassador
supporting and assisting one another, telling real stor ies of'a friend in need is a friend ofthe People's Republic of China
in deed'. In the year of 2004, the Sino-Romanian Comprehensive Partnership of in Romania
Cooperation and Friendship was established, which introduced fresh content to
the bilateral exchanges and cooperation in the new era. ln recent years, the mutual
political trust has been strengthened, and cooperation in numerous fields has macle
steady progress. Particularly, the cultural exchanges in various forms have gained
high popularity in both countries, and have played a positive role in promoting
mutual understanding between the two peoples.
The Exhibition "Treasures of China" provides an invaluable opportunity to
promote the exchanges and integration between cultures of East and West. China
and Romania are different in history, culture and customs. One is in Asia, and the
other one is in Europe. China is regarded as an old oriental civilisation with 5000-
year history, while Romania is considered to have absorbed different European
cultural features. On the occasion of the exhibition, China selected 101 pieces or
sets of historic objects, ranging from the world-famous terracotta warriors, the
cultural properties closely associated with the Silk Road to the collections of the
Chinese Royal family in which both the Chinese and Western features could be
found . Demonstrating the profound Chinese culture, such selection also refl.ects
the exchanges of the oriental and occidental wisdom and culture.
"Precious treasures should be enjoyed together, and views be shared". Aimed at
achieving mutual understanding of cultures through this exhibition, both China
and Romania may learn from each other and complement one another. This is
a concerted effort to safeguard the diversity of world cultures and promote the
development of human civilisation. I am confident that the Exhibition "Treasures
of China" will impress and inspire people from Romania and other European
countries.
The sound management of the exhibition is the resuit of joint endeavour from
both China and Romania. lmportantly, this exhibition has gained care and support
from President Traian Băsescu, Prime Minister Victor Ponta and other Romanian
leaders, as well as from Mr Daniel Barbu, Minister of Culture, Mr Ernest
Oberlander-Tarnoveanu, Director General of the National History Museum of
Romania and his highly skilled team. I would like to express my sincere gratitude
to all on behalf of the Chinese Government.
Last but not least, may the Exhibition "Treasures of China" achieve great success
in bridging the civilisations of China and Europe in terms of mutual inspiring and
mutual learning. May the flowers of friendship between China and Romania fully
bloom in the treasures.
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro 11 I
ste un privilegiu şi deopotrivă o onoare pentru mine acordarea înaltului ( î ,~,tJt~>l.±M=Pollt.m:~B"JJ:Jt
patronaj prezidenţial unui eveniment cultural de primă importanţă. Expoziţia j(ijHiiil ;g; ~ ft ~ iiJ 5R JO( o 9'1 00
„Comorile Chinei" organizată în parteneriat de două instituţii culturale rezonante Jt!fo/J3tyfiEr:p ,t,,ţo~ .I=hffili OO~Jn~ffl:
pentru mediul cultural, Art Exhibitions China şi Muzeul Naţional de Istorie a !fo/Jm~x~~~~~~B"J~~x~m
României, depăşeşte semnificaţiile stricte ale unui demers expoziţional. ~~~~~(($~~~~»B"J~)l.~
Primele contacte diplomatice româno-chineze se leagă de figura marelui ~~ ui{fJ.m~]g~ EfJ~)l.o
cărturar şi om politic Mihail Kogălniceanu, datând din ultimele decenii ale 19t!Hc*3~_I::bffili~*lOi&r€:î
secolului al XIX-lea, perioadă în care acesta era ambasador al României la Paris. **pg-ffe~-oo~~mt:JJli~ae:.~
Abia la jumătatea secolului următor cele două state au stabilit relaţii diplomatice, 3 ~ l=b ffi lip:: fl B"J Btfţ ~ l=b ffi li;fO 9'1
România fiind una dintre primele ţări care a recunoscut crearea Republicii 001!f?J::jtl:1f7:>'r3t~M ort!Hcr~
Populare Chineze. Astfel cooperarea româno-chineză în numeroase domenii s-a ~~00~-~7*3(~~,~.I=hffili
dezvoltat an de an de-a lungul a peste 6 decenii. Cu toate acestea, abia acum avem ~~r:p$A~~~00-3tB"Jffi=~oo
prilejul de a admira în capitala României, în cadrul celui mai important muzeu de *o ~~, ff/\+~fB]~_I::bffiS[;fOr:p
istorie şi arheologie al ţării noastre, comorile acestei civilizaţii milenare. Cred că 001if$@1b.Jx:r:pB"J-g-fţfiliJ1R~o fl.
este lăudabil şi merită apreciat faptul că, în contextul efectelor nedorite ale crizei "!Pollt, ftffJlJi;i,ââ~ .I=hffili1!fU,
economice, s-a reuşit de către ambele ţări mobilizarea unor importante resurse a ft oo :ii.m:~ B"JJn~ţo ~~tw!fo/Jffi~
umane şi logistice pentru organizarea în bune condiţii a unui asemenea demers ~t!L~AA~JL+~Jt f!J:J~OO B"J~~o
cultural de amploare. ft~~,afil~~m~mMffi~B"J~
Obiectele expuse prin intermediul acestei expoziţii în România constituie, cu ~ PF :l$i 9'1 , ft ffJ~ 00 z;/J ffhij z;/J .m: ~ B"J
singuranţă, capodopere ale patrimoniului cultural al Chinei, însă deopotrivă acestea At.,;fo!fo/Jt., 1±1-§.±-tM.§ J,R~~~~-~
sunt emblematice şi pentru patrimoniul universal al umanităţii, prin măiestria .m ~ B"J )tf-tr_m §I :iîiil ;g;~}J~1'. o
realizării lor artistice şi caracterul lor de unicitate. În egală măsură, cred că piesele ft~~~;E, â~.I=hffili (($~~~
expuse sunt distinctive nu numai prin valoarea lor istorică şi estetică sau prin modul ~»~l±l)t!fo/JB"JZ#~A~~,~r
lor de realizare, cât mai ales prin felul în care reflectă o civilizaţie milenară, ecourile :JGx,5[, ~9'1 OOJtf-tJ!f=r:p:J:wt~~~z.
acesteia fiind fascinante astăzi, ca şi în trecut, pentru continentul european. Astfel, rfb, lH~:A~~~J!f=r:pB"Jfţ* 'ti~
patrimoniul cultural se dovedeşte a fi un element fundamental pentru cunoaşterea {1= o~ :>'r, M l±l B"J )t !fo/J B"J ffrffi ~5l.~{Jl
contribuţiilor şi experienţelor istorice ale umanităţii, dar şi pentru dezvoltarea â~~~B"J!n~-~#~~ffiZ#z.
cooperării plurivalente între naţiuni. r:ţi, llâ-f-BPo1i5J&BJcJL-f-~B"J)t a~
Salut şi pe această cale preluarea noului său mandat de către omologul meu şi ~ff,!t, â-f-Bâ~~fH::J;::Mr~JJfr;fo3~
îmi exprim deplina gratitudine faţă de Preşedinţia Republicii Populare Chineze şi B"J~t.,o)t~i!f=B"J~~~~A~Jn
toate celelalte instituţii chineze şi române care au făcut posibilă organizarea acestui ~~~~~-B"J~*~.,~/,R~~
remarcabil eveniment cultural. OOAţţ;z.fâJ$ffiî-g-fţB"J~*~•o
~lltm~, îoJr:p$Aţţ;~;f000ffefr{f
±~>l:ili:.If%~foJfţ, îoJr:p$Aţţ;~
;fOOO±~*JF~iM, IPJ9'100;fO~_I::b
ffiliM~fflM;g;~~~~~B"JJt~::J;::
lH1{J .!f!.ft:*JF~iMo
t is both a privilege and an honour forme to grant the high presidential patronage TRAIAN BĂSESCU
to a cultural event of such an utmost importance. The exhibition "Treasures of Preşedintele României
China", organised in partnership by two cultural institutions enthused over the
cultural background, Art Exhibitions China and the National History Museum of ~~~SIE,~-~
Romania, goes beyond the strict signifi.cance of such an event. ~tftf~•t~~NrWo
The fi.rst diplomatic Romanian - Chinese relationships date back in the last
decades of the 19 th century and are related to the personality of the great scholar TRAIAN BĂSESCU
and politician Mihail Kogălniceanu, who was the ambassador ofRomania in Paris President ofRomania
at that time. Only at the middle of the next century the two states established
diplomatic relationships, Romania being one of the fi.rst countries which
recognized the creation of the People's Republic of China. Thus, the Romanian -
Chinese co-operation in numerous fi.elds has evolved year by year throughout more
than 6 decades. Nevertheless, it is now that we have the privilege to admire in the
capital of Ro mania, at the most important history and archaeology museum of our
country, the treasures of this millennial civilisation. I think it is worth mentioning
the fact that the two countries have managed to mobilise important human and
logistica! resources to organise such an ample cultural event in good conditions,
despite the unpleasant effects of the economica! crisis.
The objects exhibited in Romania are, undoubtedly, both masterpieces of
the cultural patrimony of China and the world heritage, since their artistic
craftsmanship and features are unique. I also believe that the exhibits are
representative not only for a historical and aesthetic value or for the way they were
achieved, but, most of all, for the way they reflect an ancient civilisation, whose
echoes still fascinate today the European continent as they did in the past. Thus,
the cultural heritage proves to be a fundamental element not only in presenting the
contributions and historical experiences of mankind, but in the development of the
multilevel co-operation among nations as well.
I avail myself of this opportunity to congratulare the president of China on
His new mandate and I express my full gratitude to the Presidency of the People's
Republic of China and all the other Chinese and Romanian institutions that have
macle this remarkable cultural event possible.
ultura unei naţiuni este un bun universal, expresia cea mai cuprinzătoare a -i',AJţ; e<J x 1-t ~r" ~ :i:A~
identităţii sale, percepută în profunzimea şi diversitatea istorică a evoluţiei Fr.1~1$W~·j' , x1-ti!t'~A
acesteia. Patrimoniul cultural constituie cea mai importantă zestre pe care un ~ -i' tt lll:i: iffi, -~ ~, -â"5( Jll $ i',
popor o poate aduce în spaţiul valorilor comune ale umanităţii. • ~~ * l,lit1, ;lţ JJj ~ ~ ~ îi :3/9 Jt~ 8<J ~
Acestea sunt repere de primă importanţă care creează fundamentul pentru îiL x1-ti!t'Ml~A f'.ţ;~mfi~ A~:;Jţ
dialog şi cooperare într-o societate modernă, axată pe cunoaştere şi schimburi li5J W.t i'Jll ]!~ e<J ~35'. o
complexe, pluridisciplinare. ~ 1-\; 1±~ e<J li îitlHE -f- ~ 41;( ~IJ i,_g to
Expoziţia „Comorile Chinei" reprezintă un eveniment de excepţie în istoria ~-g- ·ti, ~ 5t ·ti e<J 3t t!iE ox 1-ti!t' ~~
relaţiilor culturale dintre România şi China. Deşi relaţiile diplomatice dintre ~~~tt~M~~-g-~!i~e<J~~~
cele două ţări s-au consolidat pe parcursul a şase decenii, fiind caracterizate de o Bo
complementaritate consistentă, dimensiunea culturală de prim rang şi-a căutat în <<$~~35'.M» ~~lbffiSIHOi:pOO
permanenţă expresia cea mai adecvată. Acest lucru se întâmplă, fără îndoială, în )t1-l'..3tY.m~ i:pfA*~ e<J:1':~ o;\ +if
primăvara anului 2013, când la Muzeul Naţional de Istorie a României se deschide *• ft1fJj;E)300,i~3(3tY.m:-fWi~M:iflml,
o expoziţie unică prin tematică, artefacte şi prezentare, un eveniment de excepţie j;EJ300~-f-x-:t1J11t~~e<J1~JE. x1-t3t1.m
în domeniul diplomaţiei culturale. -][~iJ~itM...t.,1~3t3ty_m o2013if
Este o ocazie cu adevărat specială să putem admira, la Bucureşti, exponate e<J~x.a~!hm~oo~m~ffi~m
de o extraordinară valoare din patrimoniul cultural al Chinei. Doresc să adresez 2j; .1} B'-J .± Ji!2, )( ~ flJ ,$ .fl ~ ru- J'ifr * ~
sincere mulţumiri oficialităţilor chineze pentru această imensă oportunitate, e<JM~~:3/9)t~*3t~-i:p-•e<J~
în mod special doamnei Huo Yuzhen, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar El o a,$ ;/Jo 1/9J AA ~ J! ~ ~ :t~-g- i:p i:iJ" ~
al Republicii Populare Chineze la Bucureşti, susţinător entuziast al acţiunilor
culturale de înaltă ţinută.
*
Io(~$~ x ~ i!1" i:p z 11r ffi tnt e<J
00 3s'. oft ioJ i:p 00 ~$ fl ffi_ :rit Aft!Hl}J ~ :i:
Relaţiile politice dintre Republica Populară Chineză şi România constituie un !lt~*~${,,e<J~iM. jt;tţ1t:¼'tw:str.J:
reper major al unei colaborări diplomatice extrem de pozitive. Îmi exprim speranţa ]! ~ x 1-t Jlîl El e<J i:p $ A ~ :;Jţ t□ 00 ~i: ,$
că în cadrul acţiunilor bilaterale viitoare de nivel, domenii importante precum cel ÎJlltîYJWî~~fi:r:i:tz.:1':1t1Î.:ii~-J;r.±*
cultural-educaţional vor dobândi mai multă amplitudine, consistenţă şi vizibilitate, ~$iC,,e<J~iM !
atât prin relansarea unor proiecte aflate în conservare, cât şi prin iniţierea unora cu il;l!:YEi3tY.m~i:p$,A ~:;Jţţ□ OOt□~
caracter de noutate. lb ffi ~ z. i'EiJ f.Q ~ ,i~ 3t -g-f1= e<J ]! ~ e<J ~
Prezentul act de cultură expoziţională şi istorie creează, în egală măsură,
premise favorabile pentru semnarea şi derularea Protocolului de cooperare culturală
* o ftt§f§ x5l1J ~ţ*ax1-t:tJc~ ~ ]!~
ţ:m • e<J 3t i!ifJ.!Ml J!:1':, I!~ mi , I! 5IA
dintre România şi Republica Populară Chineză, pentru perioada 2013 - 2016, ~El. w~e<J~§~]!~g~. j;E}3
dar şi pentru materializarea proiectului de deschidere a unei filiale a Institutului OO~Jf~î:!:i:~e<Jx1-t~ El o
Cultural Român la Beijing. ~îWEl<J!JJ~M~~l§:3/9~~ "~lb
Îmi exprim profunda convingere că expoziţia „Comorile Chinei" reprezintă ffi~ţl]i:p 002013--2016if )t1-tB-f-'!=i,5(
începutul unei noi perioade de cooperare între cele două ţări şi sper ca, într-o ~45" l1JR~~J?Jf1J~ lbffi~)t~~~
perspectivă apropiată, România să aibă oportunitatea organizării unui eveniment 5t ~ ,giJ~ l~Jf îIB mo
similar, ca şi anvergură, semnificaţie şi conţinut, în ţara dumneavoastră. ft1*1* «$~~35'.M» ~ft1îJj;E)300
B-1-'l=:it!:AfJr-1-\; e<J :f'ff- ;:to $~ a:-f j.,_
e<J~*~ lhm~~m~a i:p 002j;1Jtru
:r~, ;@:5(, itJ ~ţ§ li5J e<J x 1-trlîl El o
/'" he culture of a nation is part of the world heritage, the highest expression of VICTOR PONTA
its identity perceived within the historical depth and diversity ofits evolution. Prim-ministru al Guvernului României
The cultural heritage is the most important inheritance a people can bring to the
common values of mankind. ii ~$ -~ J~bt
These are reference points of an utmost importance, the basis for dialogue and ~ .Ih ~ SIE il&Jff ,~, rJ[
co-operation in a modern society that focuses on knowledge, complex exchanges
and multi-disciplinary approaches . VICTOR PONTA
The exhibition "Treasures of China" represents an exceptional event in the Prime-Minister ofRomania
history of the cultural relationships between Romania and China. Although
the diplomatic relationships been consolidated along the last 6 decades, being
characterised by a consistent mutual interest, the highly ranked cultural dimension
has always been focused on the most appropriate expression. An example thereof
is, undoubtedly, the exhibition that opens at the National History Museum
of Romania in the spring of 2013. It is unique as far as the artefacts and their
exhibiting are concerned and also an exceptional event at the level of the cultural
diplomacy.
It is a special occasion tobe able to admire, in Bucharest, extraordinary valuable
exhibits from China's cultural heritage. I avail myself of this opportunity to thank
sincerely to the Chinese Officials for this privilege, especially to Mrs. Huo Yuzhen,
Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary of the People' s Republic of China
to Bucharest, who is an enthusiastic supporter of the highly ranked cultural events.
The politica! relationships between China and Romania represent a major
reference point of an extremely positive diplomatic collaboration. I hope that the
collaboration in important fields as the cultural and educational ones will be more
intense, consistent and well-known within the frame of the bilateral relations at a
high level by relaunching some older projects as well as the outset of some other
recent ones.
The present cultural and historical exhibition is meant both to lay the favourable
basis for signing and carrying out the Protocol of cultural co-operation between
Romania and the People's Republic of China, in the period 2013 - 2016, and the
opening of a branch of the Romanian Cultural Institute in Beijing.
I am truly convinced that the Exhibition "Treasures of China" stands for the
beginning of a new era concerning the cooperation between the two countries and
I do hope that, in the near future, Romania will have the opportunity to organise
a similar great event in your country.
uzeul este o creaţie atipică a modernităţii. Spre deosebire de toate fr ~ ffi ¾ ~ 1~ t±~ ~ Hltt. lli! o<J ~~o
instituţiile publice inventate în ultimele două veacuri pentru a .l=:ilii!iims~7'J7t±~iEff~f:I
raţionaliza prezentul societăţilor şi a face viitorul cât mai predictibil, 1-t, 7'171, #5-:~l(~ JJo î:iJ Dt!M B'-lmH:U ~ 13'-J
muzeului i s-a încredinţat misiunea solitară de a colecta şi pune în ordine 0~m~~~.•~ms<J•-ff*¾~
trecutul. Pe această cale, spiritul modern îşi construieşte genealogia prin jJHIJ~f:ltt~.z.-lL ~~. fJAl.1~13'-Jffit$
luarea în posesie a tuturor tradiţiilor imaginabile şi a pluralităţii spaţiilor *$~U~*~~Â~*oÂ~*~~
~ + + 7J 7J 13'-J 1'H3E, iii: :?i!--e-Jt1-t 3=: fsJ +
lumii. Porţelanuri antice chinezeşti, artefacte egiptene, statui greceşti,
tablouri italiene renascentiste sunt extrase din situl lor istoric de origine, fie
+717113'-J~*®§o~OO~~~-.~
&Jt~.#ffl■ m.a*~~~~M~
el religios sau aulic, pentru a fi adunate în vitrine şi etalate pe simeze, uneori
f,A Â tL '.g ~*iii:1i 13'-J J}R $'c; :ţ- ~ :i! :l:Jl:Jrn
la mii de leghe de locul în care şi pentru care au fost plămădite. Puse în
ttl , ~!HI~~* iE f lJ 7®i )]R!ztJL+ 1!. fil :zJ-ili.
ramă sau într-un cub de sticlă, ele sunt oferite publicului vizitator, naţional
:JttE±rAt.t~mtE E:l'Lo ~1î, *OOA
ori cosmopolit, în funcţie de talia muzeului. Fără a aparţine cu adevărat 5flJ5rOOA~~Rx~mî-ftEWZI/âî~1!. 13'-JM
acelui muzeu sau unui public anume. Odată muzeificate şi supuse direct ~olittls'-JJ'c~H~■ r~--tffl~ffi
sau prin reproduceri privirii generice a tuturor oamenilor, din toate locurile ~~-#-~*o~U-~ffi,(,t,ffl1:[
şi din toate generaţiile prezente şi viitoare, aceste magnifice obiecte sunt *Eliit:?i!--e-ttl!, - 1~x- 1~JdmttiWs<J
considerate drept patrimoniu inalienabil şi inestimabil al umanităţii. Timpul ~~Jt~~~~T'J~A~x~s<JJ'c~
nu mai are putere asupra lor. Mai întâi pentru că, în principiu, muzeul este m~oa-HsJ xtJt ~m~ ¾&~iJ-JZ.h 13'-J o
un spaţiu controlat şi aseptic, sustras procesului natural de decădere şi 1îJfJ}R~¾tt~ffi¾--t~~tu s<Jxiî
dispariţie a lucrurilor făcute de mâna omului. Apoi, şi în măsura în care
3=:~.~!ztA~~~El'-J*®~~uEI~
timpul nu le mai atinge, exponatele sunt oarecum încredinţate eternităţii.
13'-JR~~ffl~ oÂ~J}R ~¾Jt~B~■
Ţ7]('fg, ~fB]~~~~tlJBo
Acest raport dintre timp şi eternitate pe care muzeul încearcă să-l
~MJZ.~f,A--tOO~JE:fiJ35--tOO
captureze devine încă şi mai evident atunci când expoziţiile călătoresc .
~13'-J~~.-~ffi~Jf--~~~~~
„Comorile Chinei" reprezintă un asemenea muzeu în care imuabilul se pune
1i<·tg.z.fsJ 13'-Jîl:tz.')*~ o <~]Ht-3!'.M>
în mişcare. După ce nesfârşitele armate subterane de teracotă de la Xi'an au -¾~~-~~~~~ D~~~s<J
fost dezgropate, muzeificate şi puse la dispoziţia publicului contemporan, MJZ.o®~~~@ttl±.z.~.~ttffl~
a devenit limpede, dincolo de miturile în care istoria sa este înfăşurată, că ffi1-t,ffltE~~-~~ffiW.z.~,AA
opera politică a lui Qin Shihuangdi a fost o tentativă monumentală de a tl3~ a, ~7t$1-t1-ts<Jffij:.z.5r, •frti~
aduce împreună, într-un unic punct, timpul şi eternitatea. Ca şi Faust mai 8"]$(~-~¾~rl§*El'-JitîtE~~I[
târziu, împăratul-fondator a ales clipa care, de îndată ce este oprită printr- ~~~~ffiţj3-~1:[-~L.o~~~*
un act uman de voinţă, se transformă în veşnicie. Eternitatea Chinei a 13'-J~±ffi,•~~ffi~fflAs<Ja~~~
ajuns la Bucureşti. Într-o expoziţie care-o oglindeşte într-o sută şi unu T1Hf.f;~7~iJ]~, tE~iJ]~1-t7'11ktgo~00
seturi de obiecte, aşa cum scrierea tradiţională chineză este capabilă să s<J~ffi~7~~~AA*o~~~OO~~
exprime prin câteva trăsături de pensulă cele mai complexe şi profunde idei. mJL~~~#~•m•.•~~s<J~m
Avem de-a face cu cea mai importantă expoziţie străină dăruită
- ~·*MJZ.~JLs~~~~m~~oo
13'-J 7j(•tg o
vreodată publicului românesc. Actul de generozitate al autorităţilor
~1.xMJZ.¾~~~]EAffi*mRx~
chineze a primit un răspuns competent din partea Muzeului Naţional de
s<J • !I! Jf s<J 5r oo MJZ. o ~ oo î5l ms<J ti m
Istorie a României. Unsprezece muzee din China şi unul din Bucureşti ffi~J~fiJ~~~]EOO~ffij:ffl~ffi~iff
au lucrat împreună, cu incalculabil devotament şi extraordinară pricepere, 13'-J ?i§/l'.o ~ 00 +-J5Jrffl~'it5fo ~ ~ ~ ]E
pentru ca publicul din această parte a Europei să poată vedea la faţa - ~•~m~~~JJ.~JJ~ft.~m
locului cum îngemănarea dintre viziunea politică şi geniul artizanilor re-is<J-ţ-~7.kf, iJ:©:1Hl~-ms'-JA*~I[
poate transforma cea mai umilă dintre materii, ţărâna, în cele mai nobile ~ fiJ ~o 1i:iJ î5l ~ fil,!Ji!,5fo lfr A z:; # - ~ ~~
materiale, teracota şi porţelanul. Rostul acestei expoziţii, ca al oricărui re•~s<J±1-t7'Jh~~~-o~ff1i:iJffl
muzeu de altfel, este acela de a demonstra că asemenea artefacte fragile au ~m-~.*MJZ.s<Ja~tErfil~~~
vocaţia perenităţii, dacă sunt tratate ca o oglindă a condiţiei umane în care ~~~Jt~~~ffis'-J*~oJt~~-00
orice persoană, oricare i-ar fi identitatea culturală, să se poată recunoaşte. ttT, &f!Ji:ffM--tA~~ÂJ'c1-t~~
1:E PJJII j!_ FfJ A~~î-f !zt:lj o
museum is an atypical creation of a modern society. Unlike all the PROF.DR. DANIEL BARBU
)
other public institution, that have been invented in the last two Ministrul Culturii
centuries to rationalise the present of the societies and to make a more
predictable future, the museum was assigned the solitary mission to Jtft$*
collect and set in order the past. Thus, the modern spirit has built its own Jt:~$ - ~$;fp°ffl ±
genealogy by taking into possession all the imaginable traditions and the
multicultural character of the world. Ancient Chinese porcelain, Egyptian PROFESSOR DANIEL BARBU
artefacts, Greek statues, Renaissance Italian paintings were taken from Minister of Cu/ture
their historical site, either religious or aulic, to be exhibited in showcases
or on easels, sometimes far away from the place they had been created.
According to the importance of the museum, they are shown to the
national or cosmopolitan visitors în a frame or in a glass cubicle. Once they
become part of the patrimony of a museum and displayed for the public
of present and future generations all over the world, these magnificent
objects are considered an inalienable and priceless heritage of mankind.
Time cannot control them any more. First and foremost, because, as a rule,
a museum is a controlled and aseptic place, where artefacts are preserved
from being damaged by a natural process of decay or from being stolen.
Then, as time cannot touch them any more, they are entrusted to eternity.
This relation between time and eternity, that a museum tries to
conserve, becomes even more obvious when the exhibitions are travelling.
"Treasures of China" stand for such a museum where the immutable has
started changing. After the numerous underground terracotta armies
were unearthed at Xi'an and exhibited in situ for the contemporary
public, it has become obvious, that beyond any historical myths, Emperor
Qln Shihuangdi's politica! work was a monumental attempt to converge
time and eternity. As Faustus did later, the Emperor - founder chose the
moment which, frozen by the human will, turned into eternity. China's
eternity has come to Bucharest. It is reflected in an exhibition consisting
of 101 sets of historical objects as only the traditional Chinese writing can
express the most complex and profound insights by several brush traces.
The exhibition "Treasures of China" is the most important foreign
exhibition that has ever presented to the Romanian public. The generosity
of the Chinese authorities received a competent answer from the
National History Museum of Romania. Eleven museums of China and
one in Bucharest worked together with an immeasurable devotion and
extraordinary skill so that the people of this part of Europe can see how the
mingling between the politica! vision and the craftsmen's genius could turn
the most humble material, clay, into the most noble materials, terracotta
and porcelain. The purpose of this exhibition, as the one of any museum,
is to prove that such fragile artefacts bear the print of immortality, if
they are considered like a mirror of human condition in which anyone
can see his or her reflection no matter what his or her identity would be.
u mai bine de 1.000 de ani în urmă, ,,Drumurile mătăsii" au apropiat China -f- ~ :ff: îW , ti' ~ tr-1 " f'.f'. ~ z.
de România, două ţări care se află la o mare depărtare. China reprezenta fil!" ~ţiţiffi!Ei~~M]f~~
punctul de pornire de pe această rută, în vreme ce spaţiul românesc servea drept
punct nodal al relaţiilor sale comerciale cu zona europeană. Cetăţile istorice, care se
*
-1' ffl Ne il1t z tr-1 oo Jl ~ ~ ~ a -
ilil--iţiffij~ "HRz.fil!" tr-Jml,~, ~
mai păstrează şi astăzi în partea de Sud-Est a României, de-a lungul coastei Mării ~M]f!J!U~ "HRz.fil!" ©:llffff\-~.m
Negre, au jucat un rol important în facilitarea schimburilor culturale şi comerciale ~tr-1~miţi~MoH~A,B,tE~~M
din acele timpuri. Pe aici au pătruns tradiţiile şi obiceiurile orientale către restul ]f~#iH-ili.lZ::!t'®-ITT~t:îz:tr-1-ti':!Jix~,
Europei, împreună cu alte elemente specifice, precum veşmintele şi ţesăturile din ~tEti'-f-tAffJtr-1~JJJi;;:_1-t~VTE1Jiii'fe:.
mătase.
„Comorile Chinei" este o expoziţie grandioasă, organizată în parteneriat ~$~m. ■ •m~.HR~~tr-JVTE

*
iî ii.m ~ tr-1 f-1= ffl , Mti' ~ 1Jft f!<J *
de Ministerul Culturii din România, Administraţia de Stat a Patrimoniului 5m, El.tltfAJ©:;'f!H-ili.lZft*o
Cultural din Republica Populară Chineză şi Ambasada Republicii Populare "$~R'.i:nî" El3~ ~M]f;;:_f-t
Chineze în România, fiind prezentată, împreună, de Art Exhibitions China şi $. iţiffi!ffi!~X~fivt□ iţiffi!fil:~~M
Muzeul Naţional de Istorie a României. Expoziţia prezintă 101 piese şi seturi de ]f::kfttg~~.:l::!1}, rn iţi oox~~mE
obiecte de importanţă istorică împrumutate de la 11 instituţii din China, printre iţi,l,'*°~ ~M]f OO*JJ5~ffl~tg*
care se numără Muzeul Palatului Imperial, Muzeul din Shanghai, Muzeul de 1J>o~§iţiffi!tr-J~~-~~-L~ffl
Istorie din Shaanxi, Institutul de Arheologie al Provinciei Shaanxi şi Muzeul ~ tg. ~ iffi JJ5 ~ ffl ~ tg. ~ iffi ~- ~ ti'
Sitului Arheologic „Mausoleul împăratului Qin Shihuang". Exponatele cuprind M- JE ~, ~fr(:L~Hîî!lf -~ ~ ~ll*X
piese arheologice din perioada preistorică şi comori care au aparţinut familiei twtJL:MJtr-110114 cmJ ~~. MJ]l~f:l~±
imperiale din timpul dinastiilor Ming şi Qing. Dintre ele, războinicii din teracotă ¾ at Mtr-1 ~ti' 'fe:.J.m J1J flJJ mtr-1 ~ *~
împrumutaţi de la Muzeul Sitului Arheologic „Mausoleul împăratului Qin
Shihuang" reprezintă obiecte extrem de valoroase, care nu au mai fost expuse în
*
'.i: f.B 14 t!HI, ;1ţ iţi , El~ frf:l ~ ~
ffl ~ [l;t tr-J 514~ ~ ffll I!~10')'(-tE~ ~
*
România. Sper sincer şi sunt pe deplin convins că aceste exponate excepţionale, în M]f fli.m~;t§ oftZ: LJ''ffi'~#1E,H§
1
calitatea lor de ambasadori culturali, vor demonstra poporului român magnifica ffi,~®ffl~tr-1$IR'.i:~~~iţiOO
istorie a civilizaţiei chineze, care a evoluat neîntrerupt vreme de 5.000 de ani şi vor tr-JX1-t~~.fAJ~~M]fA~~~iţi
transmite un mesaj de pace şi prietenie. $;;:_ aA5000:ff::Jw;J:~~;J:îtr-1JJ5~, ft:iâi
China şi România au menţinut o relaţie continuă de prietenie şi cooperare. Graţie t□->f Ej ~:tir tr-1 f~ ,~, o
sprijinului generos primit din partea Ministerului Culturii din România, a putut fi iţi, ~~OO-H~M=•-lfMtr-1~
organizată la Muzeul Naţional de Istorie a României expoziţia „Comorile Chinei", :tir~~~~.a~~M]fX-f-t'®tr-1::k
o altă expoziţie importantă pentru promovarea culturii chineze, ce urmează după ~~M=~,tE~~M]fffil*JJ5~ffl~
expoziţia „Descoperiri arheologice din Republica Populară Chineză", organizată tg~l±\s<J "i~IR'.i:~" ~~1973:ff:
în 1973 şi expoziţia de „Porţelanuri chinezeşti", din 1985. Această expoziţie va 1î-1'ill~~M]fnîl±\tr-1 "iţi$A~ţţ
constitui, desigur, un capitol important în istoria schimburilor culturale dintre cele t□ ffi!l±\±X~riî" ;fD1985:ff: "iţiffil*
două tări. În numele Administratiei de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica nflJJm~ff~" z.J§s<JJZ.--1'.m~M1
' '
Populară Chineză, doresc să exprim calde mulţumiri personalul chinez şi român iţiffij;;:_~~~. 16,~ţ/v(,Jj~ffij;;:_f-t~
care a lucrat asiduu la realizarea expoziţiei. VTE~Ltr-J.m~•·otE.tlt,fta~•
Urez expoziţiei un extraordinar succes! iţiOOOO*X~fiD,fAJ:Jj.tJt~~~M:±1
•*~~s<]iţi.~~1JI~A~-~
-iJix ~ tr-1 ij1 '.@:.
twmnut ~1-l} !2II mPX, rJJ ,
ver 1.000 years ago, the Silk Roads linked up closely China and Romania, LIXIAOJIE
the two nations which keep far apart from each other. China stood as the Vice-ministrul Culturii
starting point of this ancient route, while Romania served as an important hub of Director General al Administraţiei
trade in its European section. Historic castles that are still preserved today in the de Stat a Patrimoniului Cultural
northern part of Romania along the coast of the Black Sea played an important Republica Populară Chineză
role in facilitating cultural exchanges and commodity trade in ancient times. Via
this region, Oriental traditions and customs were introduced to the rest of Europe g:i li A ţţ; :=Jţ to li
along with commodities like clothes and silk fabrics. X.{-l::.$filiJ$*
"Treasures of China" is a grand exhibition jointly organized by the Ministry of ~~X~fiofto*
Culture of Romania, the State Administration of Cultural Heritage of China and »t/J1Ht
the Chinese Embassy to Romania, and co-presented by Art Exhibitions China
and the National History Museum of Romania. The exhibition will display 101 LIXIAOJIE
pieces or sets of historic objects loaned from 11 Chinese institutions, including Vice Minister of Cu/ture
the Palace Museum, Shanghai Museum, Shaanxi History Museum, the Shaanxi Director-General of the State
Provincial Institute of Archaeology and the Emperor Qlnshihuang's Mausoleum Administration of Cultural Heritage
Site Museum. The exhibits on view range from archaeological finds of the pre- People's Republic of China
history time to treasures from royal families of the Ming and Qlng dynasties.
Among others, the five figurines of terracotta warriors loaned from the Emperor
Qlnshihuang's Mausoleum Site Museum are extremely valuable objects that have
never been displayed in Romania. I sincerely hope and fully believe that these
exquisite exhibits will, as cultural envoys of China, demonstrate to Romanian people
the splendid history of the Chinese civilization that has continued uninterrupted
for 5,000 years, and convey to them the message of peace and friendship.
China and Romania have maintained longstanding friendship and cooperation.
Thanks to the generous support of the Ministry ofCulture ofRomania, "Treasures
of China" will be macle possible in the National History Museum of Romania,
another important exhibition on Chinese cultural property to be held in Romania
that follows the Exhibition on Unearthed Objects of the People's Republic of China
in 1973 and the Exhibition on Chinese Porcelain in 1985. The exhibition will be
surely incorporated as an important chapter in the history of cultural exchanges
between the two countries. On behalf of the State Administration of Cultural
Heritage of China, I would like to express my heartfelt thanks to all the Chinese
and Romanian staffs who have worked hard for this exhibition.
I wish the exhibition a great success!
a începutul anilor '70, în perioada studenţiei, am avut prilejul să admir _f- +~f~f}], ft3::k*1:Etla1f~, 1ÎţJ1
✓pentru prima dată comorile artistice şi arheologice chineze în expoziţia
„Descoperiri arheologice din Republica Populară Chineză", organizată la
¾~ -*
AA it1:1: ~ Q, m~ oo ~Jţ
ffiMiliEtl$•Z*~ili±X~R~M.WB1
*
Muzeul Naţional de Artă al României, eveniment cultural asupra căruia 1~Etl;tft::k-$~ftîfFJ~~LlEtJEp~, ic:tl
am păstrat o vie amintire datorată impresiei profunde prilejuite. La mai bine mffi. -+~Fo , 2001~. tE::x~1w~1ra.
de trei decenii de la acel moment, am avut extraordinara şansă de a admira 1Î~~fLEtJţJ1¾tfil1-mHI, AA~MiliEtl «~:tzf:î
expoziţia 1be First Emperor: China's Terracotta Army organizată la British
~~Q,1ifl». ~a,J-1~, tE;fff1JoflMW~!b
Museum în anul 2007. Posibilitatea de a vedea atunci o asemenea expoziţie
la Bucureşti, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR),
m~oo•m~•~1ra*b~~-*•m~
mi se părea un vis aproape irealizabil. Iată însă că astăzi pot spune că năzuinţa
~-1-x$~~Etl~~-~W,A,~~~~
secretă de atunci îşi cunoaşte împlinirea şi un sentiment de extraordinară
3~EtJ~~~~7~~.M•ffl~.tE~!b
mândrie mă animă prin vernisarea expoziţiei „Comorile Chinei" în m~•.m~Et1:51§-tnf□ m~•~1ra•1J □ <<$
cadrul celui mai important muzeu de arheologie şi istorie al României. MR~M» Etl:rf.fX:r.'C.iLlxttEtlEl~-
Realizarea unei expoziţii de o asemenea valoare şi amploare este un eveniment fil~~*b~~-1-~ffl::k, *filx~
care se întâmplă, poate, odată într-o generaţie, iar orice profesionist în domeniul EtJMm,~-1:*9'1Î-*Etl::k-$.~~~
muzeal şi-ar dori o asemenea oportunitate. Echipa Muzeului Naţional de fffi:iJM~'rn*-ţ-~t~mEtJţJ1¾. ~!hm~oo
Istorie a României şi cu mine suntem persoane deosebit de norocoase prin *ffi~ffl~'raEtJ:i:flji:191-@, -ţ-•t□ I11=A!7-!
faptul că am putut lua parte, în chip direct, la pregătirea şi punerea în operă 1~.$m~~1I~•1J□ ~bt□ ~r_m:t;m!LM!l!-x
a unui proiect cultural internaţional de excepţie, precum expoziţia de faţă. = EtlOO~ff>;tft::k:CJi§ . MmEtJ~~Ifi=1~
Aceasta a fost realizată într-un timp foarte scurt, dat fiind faptul că primele
negocieri pentru organizarea sa au început la sfârşitul lunii iulie 2012. Însă
~*· •m*b~i,J~tE2012~-tJ3~:rf:tzt
Etl . ~~~□ JJ:t, ::k-~~~t.,, :R:Bli T a11'sJ
nimeni dintre noi nu a precupeţit nici un efort pentru ca impedimentul
timpului să fie înfrânt şi expoziţia să-şi poată deschide porţile în cele mai
.ffl,Mm~B1~:i:ffi:rf•-~~*OO;t~
bune condiţii. Acest lucru s-a datorat bunei colaborări cu colegii chinezi de :x::mt:*'L>'*□ *$AţţJ:ţt□ oooo•x~~EtJ
la Art Exhibitions China (AEC) şi Administraţia de Stat a Patrimoniului i*~fi=~~!hm~oo•m~•~m:i:flji:
Cultural din Republica Populară Chineză (SACH), cât şi eforturilor deosebite MIEtl~~~t.,~:i:7~~;tft::k-$.
ale echipei MNIR care şi-a dovedit, încă o dată, înaltul profesionalism. ftffJ~fg «$MR~M» #~¾~
Suntem convinşi de faptul că expoziţia „Comorile Chinei" nu reprezintă ~!hm~~*OO~OOM~ffi:x:~*Etl-*
un gest singular în cadrul relaţiilor muzeale dintre România şi China, ci ea ttxft:c~ §, A,J§tE;fff1Joţ1JAAWt□ ~t~, tE
va fi urmată şi de alte evenimente similare la Bucureşti şi Beijing sau alte mari *OO~M::x•m~~¾*b~~Etl;tft~
oraşe din China. De asemenea, sperăm ca această expoziţie să marcheze un §.ftm#mA,~:rf•EtJ•m~~~~•
moment de cotitură în dezvoltarea relaţiilor culturale româno-chineze, ca o ~*Xft:x:mE*Etlffm~.~~~~OOA~
dovadă a prieteniei şi aprecierii reciproce care există între cele două naţiuni. z..fs];ţJ:{EEt) ffi.. i,'.§'.;ţ□ ţ§1[~fJ\!.Er-Ji,iE B}I .
Expoziţia nu ar fi putut fi realizată fără generozitatea guvernului chinez
A,~~~*b «$MR~M» @~:i:-
şi fără sprijinul extrem de eficient şi profesionist oferit de Ambasada
Republicii Populare Chineze la Bucureşti, în primul rând de doamna
W*$A ~~~ oo~mEtJa•~~~ *$
A~~~OO~;fff~ţlJAAW::k~ffi-a-ţ-~
ambasador Huo Yuzhen şi a echipei dânsei. Doresc să le mulţumesc şi cu
această ocazie şi să-i asigur de preţuirea şi prietenia de care se bucură din
EtJmWJ.§%@~~*oo~~!hm~::k~¾
partea Muzeului Naţional de Istorie a României. Deopotrivă se cuvin .:lî~:tc±*~•ijţ, ~::k~ffi:i:flji:I11=A!7-!
adresate mulţumiri conducerii Ministerului Culturii, în persoana domnului *~•ij1. ~JJ:ttmftft:it~!hm~oo•m
profesor Daniel Barbu - ministru şi a domnului dr. Puiu Haşotti - fost ~m~mx1*oo~~!hm~::x~1raEtJ~~
ministru, actual senator, cât şi oficialilor ministerului care ne-au acordat "J§..'tw~~*Ji\- ~a1. •ij1xftţirîfll-lfzm~
întregul sprijin, îmbrăţişând cu căldură cauza organizării acestei expoziţii. E~;fffffl±~x1ts~ffS-lf~ff•~!T-!
Nu în ultimă instanţă mulţumirile noastre se îndreaptă către toţi t~tJt·P€î@Hlffl±Etl3t:F-r-, •W;tftS:i:
vizitatorii care vor trece pragul Muzeului Naţional de Istorie a României flji:I 11=A!7-!x1ftfîJ s<J:i: ffifflWJ, x,Jfil~,R*11'
pentru a descoperi prin intermediul expoziţiei „Comorile Chinei" «$MR~M» Etl~rtil..Rl&~J.t.
valorile culturale de prim rang ale uneia din marile civilizaţii ale lumii. MJ§,fthl.WMiÎ~~!hm~oo•m
~-~'rn*Etl~~-~rl •~«$MR~
M)) **16'~¾ţ!:~fil~Mft::k;tB}lz._-Et)
1w1~;tftw~-~-
I 20
n the early '70s, while I was a student, I had the privilege to admire DR. ER EST
the Chinese artistic and archaeological treasures for the first time at the OBERLĂ DER-TÂRNOVEA U
exhibition "Unearthed Objects of the People's Republic of China" organised Director general
by the National Art Museum of Romania. It was a cultural event that Muzeul Naţional de Istorie a României
impressed me deeply and whose memory is still vivid. After three decades,
I had the great chance to admire the exhibition The First Emperor: China's !9' .fbJ~ ~ 111 ~W5 ~ IW~'cg· -~'1'.B'-b'
Terracotta Army organised by the British Museum în 2007. The possibility )!$P-JM~·©:~~il-~$1.lHft~~!w±
to have such an exhibition în Bucharest, organised by the National History
ER EST
Museum ofRomania, seemed to me just a dream, almost impossible to come
OBERLĂNDER-TÂRNOVEA U, PHD
true. Today I can say that my secret aspiration has been accomplished and
General Director
the opening of the exhibition "Treasures of China" at the mast important National H istory Museum ofRomania
history and archaeology museum of Romania has stirred up my pride.
The organisation of such a great exhibition îs an event that takes place,
maybe, once în a generation and any professional working în a museum
could not wish for a better opportunity. The specialists of the National
History Museum of Romania and I are very lucky to have taken part în
carrying out such an exceptional international cultural project, which îs the
present exhibition. It has been achieved in a short time span considering
that the first negotiations started at the end ofJuly, 2012. Nevertheless, both
parts have clone their best to compensate the time impediment, so that the
exhibition could be opened under the best circumstances. This îs the result of
a good collaboration with the Chinese colleagues from The Art Exhibition
China (AEC) and the State Administration of the Cultural Heritage of the
Popular Republic of China (SACH), on the one hand, and the remarkable
efforts macle by the team of the National History Museum of Romania,
who have proved their professionalism once again, on the other hand.
We are sure of the fact that the exhibition "Treasures of China"
does not represent a singular step în the relationships between
Romania and China. Other similar events will certainly take place
in Bucharest, Beijing or other cities of China. At the same time, we do
hope that this exhibition will mark a turning point in the development
of the Romanian - Chinese cultural relationships as a proof of the
friendship and mutual appreciation existing between the two nations.
The exhibition could not have been organised without the generosity of the
Chinese Government and the extremely efficient and professional support of
the Embassyof the Popular Republic ofChina in Bucharest, first and foremost
ofMrs. Huo Yuzen, the Ambassador of China, and Her Excellency's team.
I would like to avail myself of this opportunity to thank and assure
them that the National History Museum highly appreciates this friendship.
At the same time, I would alsa like to thank Professor Daniel Barbu,
Minister of Culture, and Mr. Puiu Haşotti, former Minister of Culture
- present Senator - as well as the other officials of the Ministry, who
enthusiastically supported and embraced the cause of this exhibition.
Last but not least, I would like to express my gratitude to the
visitors who will come to the National History Museum of Romania
to discover, throughout the exhibition "Treasures of China", the
highest cultural values of one of the greatest civilisations of the world.
UN POD ÎNTRE EUROPA SI ASIA
,,Drumurile mătăsii" si schimburile dintre China si zonele din Vest,
'
' '
reflectate în expoziţia „Comorile Chinei"
YAOAN
Art Exbitions China
Caravană
traversând deşertul
Talimu
~Mt: ~.A .u*
m_;;ţ
r.Vi~
Caravan crossing the
Talimu desert
Foto: Biroul
pentru Patri moniu
Cultural al Regiunii
Autonome Uygure
Xinjian
ffrillll~Ht ~~ El 1f:î
IB: Jt '1m ,fa'djţ l!tl Jt •
Photo provided
by Xinjiang Uygur
Autonomous Region
Bureau of Cultural
Heritage
hina se află în capătul estic al Asiei, în timp ce

C România este localizată în sudul-estul Europei. Deşi
separate de munţi şi ape, cele două naţiuni s-au bucurat
numai din colectii valoroase din marile muzee ale Chinei,
'
dar şi piese descoperite, în ultimele decenii, în situri
arheologice aflate de-a lungul „Drumurilor mătăsii".
de-a lungul istoriei de contacte prieteneşti. Acum mai Prin prezentarea exponatelor din neolitic până în timpul
bine de o mie de ani, vechile „Drumuri ale mătăsii" dinastiei Qing, expoziţia este proiectată să reflecte istoria
i-au apropiat pe oamenii celor două popoare, China seculară a naţiunii chineze şi splendida cultură asociată
reprezentând punctul de plecare, iar România un punct de cu „Drumurile mătăsii", permiţând vizitatorilor români
tranzit spre zona europeană. Astăzi se mai păstrează unele să aprecieze bogăţia şi frumuseţea unică a culturii
cetăţi în partea nordică a zonei Mării Negre pe teritoriul tradiţionale chineze şi să promoveze prietenia dintre
României. Construite în secolele XV şi XVI, acestea erau poporul chinez şi român.
folosite drept zone de locuit şi unde se făcea negoţ, jucând
un rol important în comerţul exterior. Multe obiceiuri Apariţia „Drumurilor mătăsii"
şi tradiţii din est au fost introduse şi s-au răspândit în
Europa, odată cu comercializarea textilelor şi mătăsurilor. În deschiderea expoziţiei sunt expuse obiecte din jad,
În mileniul următoar, ,,Drumurile mătăsii" au devenit din cadrul culturii Liangzhu, şi din ceramică, aparţinând
martorii gloriosului trecut al contactelor prieteneşti dintre culturii Majiayao, realizate în neoliticul târziu, acum
popoarele celor două naţiuni şi ai influenţelor reciproce 4.000-5.000 de ani. În perioada de formare a civilizaţiei
dintre civilizaţia chineză şi cea europeană. chineze, oameni din diferite regiuni ale Eurasiei au
Expoziţia „Comorile Chinei" va avea în curând început să migreze, iar diversele civilizaţii antice au
vernisajul solemn în România. Vor fi expuse aproximativ interacţionat şi s-au influenţat reciproc. Cu toate acestea,
100 de obiecte reprezentative pentru cultura chineză, nu rutele pe care au avut loc schimburile nu au avut un
I 22 https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro
...
Treasures of China
nume, până în 1877 când geograful german Ferdinand

von Richthofen a folosit, pentru prima dată, termenul
,,Seidenstrassen" (Drumurile mătăsii) în opera sa „China,
Ergebnisse eigener Reisen". El a descris „Drumurile
mătăsii" ca fiind „rute de trasport pentru comercializarea
mătăsii în regiunile din Vest, ce au fost active între 114
a.Chr. şi 127 p.Chr., legând China de Asia Centrală,
între râurile Amu Darya şi Syr Darya, precum şi China
de India". Acest termen a fost adoptat de învăţaţii din Est
şi Vest şi a devenit popular în toată lumea. De atunci, în Geograful gennan
urma cercetărilor, s-a stabilit că „Drumurile mătăsii" au Ferdinand von
Richthoftn a fost
unit China atât cu Vestul Asiei, cât şi cu Europa.
primul care a
La început, pe această reţea de drumuri, s-a folosit sintagma
comercializat mătasea . Dintre cele sase civilizatii antice . Drumurile mătăsii"
' ' ~OO±tl!~~~*
ale lumii, doar China producea mătase. Iar influenţa
;1r,-1lHf § ?j;: llJffl
civilizaţiei chineze asupra altor civilizaţii ale lumii antice
7 "~ţy.jz.~"
de pe continentul eurasiatic a început odată cu obţinerea a<Ji,Jti't;
mătăsii şi răspândirea acesteia în întreaga lume. 1he German
geographer
În perioada de mijloc a neoliticului, strămoşii chinezi,
Ferdinand von
care populau văile Fluviilor Galben şi Yangtze, au început Richthoftn was the
cresterea viermilor de mătase si teserea mătăsurilor. În jirst to use the phrase
' ' ' SilkRoads
situl Banpo, cultura Yangshao (5000 - 3000 a.Chr.), au
fost descoperite vase ceramice cu resturi de mătase. Din
situl culturii Liangzhu, astăzi provincia Zhejiang, au Odată cu folosirea mătăsii pe scară largă şi
fost scoase la iveală brâie din mătase, fire şi un fragment îmbunătăţirea tehnicilor de ţesere a acesteia, au apărut
de ţesătură din mătase datând din 4750 î.Hr., acestea şi „Drumurile mătăsii", al căror predecesor a fost drumul
fiind cele mai vechi ţesături din mătase găsite vreodată. jadului cu o istorie de mai bine de 6.000 de ani. În
De asemenea, în siturile culturii Yangshao, în prezent preistorie, jadul produs în Hetian a fost un important
provinciile Shandong şi Henan, specialiştii au descoperit obiect de schimb între China Centrală şi zonele de
resturi de mătase, precum şi de viermi de mătase de frontieră, precum şi între Est şi Vest. Această rută, prima
cultură. de acest fel din istoria schimburilor Chinei cu lumea
În perioada dinastiei Shang (1600 a.Chr. - 1046 exterioară, pornea din Hetian (un comitat în actualul
p.Chr.), industria mătăsii a devenit deosebit de dezvoltată Xianjiang), şi se întindea de-a lungul poalelor nordice ale
pe văile Fluviilor Galben şi Yangthze, înregistrându-se Muntelui Kunlun, spre Est. Apoi mergea către Sud-Est
un progres rapid în meşteşugul ţeserii acesteia. S-au în Luobupo ajungând până la Defileul Hosi. După aceea,
obţinut tipuri variate de ţesături din mătase, ca Juan o lua spre Est şi traversa Fluviul Galben, ajungând, în cele
(mătase subţire şi rezistentă ), qi (mătase cu imprimeuri) din urmă în câmpia Guanzhong, de-a lungul văii râului
şi broderii. Resturi din mătase apar în mai multe vase Weihe. Săpături arheologice au demonstrat existenţa
din bronz cu rol ritualic găsite în mormintele nobililor acestei rute, fiind întărite şi de mărturii de încredere din
din dinastia Shang, fapt care arată că obiectele au fost scrieri chinezeşti clasice, precum: ,,Mu Tian Zi Zhuan"
împachetate în acest material înainte de a fi îngropate. (Istoria despre împăratul Mu) şi „Shan Hai Jing" (Scrieri
În timpul dinastiei Zhou (1046 a.Chr. - 256 p.Chr.), clasice despre munţi şi mări). Drumurile mătăsii s-au
s-a acordat o şi mai mare importanţă fabricării mătăsii. dezvoltat pornind de la ruta antică pe care se comercializa
De exemplu, viermi de mătase din jad au fost găsiţi în jadul.
mormintele istorice ale dinastiei Zhou de Vest, în actualul În urma cercetărilor arheologice meticuloase din
comitat Fueng, provincia Shaanxi. O mare varietate de Tupan, în mormintele populaţiei Cheshi, datând de
mătăsuri, precum brocartul, a fost inventată în perioada acum 2.200 de ani, a fost descoperit un număr mare de
dinastiei Zhou de Est. tesături din mătase, incluzând materiale tesute simplu sau
' '
Un pod între Europa f i Asia
I1leU.l;\!.'!i itil!k 11Ji., l't{~

A bridge link.ing Europe and Asia
broderii din mătase cu motivul păsării phoenix, Aceste simbolizând extraordinara putere militară a dinastiei
obiecte proveneau, desigur, din zonele îndepărtate ale Qin. Această dinastie a contribuit într-o mare măsură la
Chinei centrale, constituind o dovadă incontestabilă care dezvoltarea „Drumurilor mătăsii". Cu forţa sa militară
atestă comerţul chinez cu mătase în regiunile vestice, de neegalat, dinastia Qin a pus capăt rarâmiţării Chinei
încă din perioada timpurie a dinastiei Zhou de est (770 şi conflictelor, care au durat 500 de ani, şi a pus bazele
a,Chr. - 256 p.Chr.). ,,Pământurile întinse din Xinjiang, unui imperiu unificat. Creşterea economică şi integrarea
inclusiv Turpan, au servit ca rută importantă de transport culturală a societăţii chineze sub domnia Qin au netezit
pe continentul eurasiantic cu mult înainte de secolul II drumul către apariţia şi dezvoltarea „Drumurilor mătăsii".
a.Chr.". Această rută a fost considerată una din cele mai În perioada timpurie a dinastiei Han (206 a.Chr. - 220
timpurii secţiuni ale „Drumurilor Mătăsii". Din timpul p.Chr.) nu s-a putut dezvolta o rută sigură către Vest din
dinastiei Zhou de Vest (1046 a.Chr. - 771 p.Chr.) până cauza barierei geografice reprezentată de munţii înalţi şi
la perioada „Primăverii şi Toamnei" (770 a.Chr. - 476 deşertul Gobi, precum şi din pricina războaielor frecvente.
p.Chr.) şi cea a „Statelor combatante" (475 a.Chr. - 221 În următorii ani, dinastia Han a înflorit şi prosperat. Graţie
p.Chr.), mătăsurile şi bronzurile se comercializau în misiunii diplomatice a reprezentantului acesteia, Zhang
Asia Centrală pe scară largă. Tot în acea perioadă s-au Qian, a fost inaugurată ruta care lega China Centrală de
transmis cunostintele astronomice si tehnicile de calculare regiunile de Vest. Prosperul „Drum al oazelor", care făcea
' ' '
a calendarului. Mătasea a fost dusă în zone chiar mai legătura între câmpia Guanzhong şi Parthia (în prezent
îndepărtate, precum Europa, de către triburile nomade. Iran), a înlocuit repede ruta dintre Persia şi partea estică a
În perioada formării „Drumurilor Mătăsii", cultura Indiei, devenind cea mai importantă arteră de trasport din
bronzului din China a cunoscut o epocă de apogeu. întreaga reţea de „Drumuri ale mătăsii", care lega Estul
Reprezentant remarcabil al culturii şi tehnologiei din de Vest.
timpul dinastiilor Xia, Shang şi Zhou, bronzul a suportat Zhang Qian a fost trimis în misiune diplomatică în
transformări semnificative, de la stilul impunător din regiunile de Vest imediat după ce Liu Che, viitorul împărat
perioada dinastiei Shang, până la cel simplu din timpul Wudi din dinastia Han de Vest, a preluat tronul. După
dinastiei Zhou. Ceremoniile, precum cea de sacrificiu, experienţa anterioară a politicii de refacere a Imperiului,
banchetele şi evenimentele muzicale, erau momente care a durat 60 de ani, în timpul domniei împăratului Wudi
importante ale vieţii politice de atunci. Obiectele din s-a înregistrat creştere economică şi s-a realizat stabilitatea
bronz, mult folosite de clasa conducătoare cu acele ocazii, politică . Grânele depozitate în hambarele imperiale erau
sunt foarte cunoscute pentru funcţiile lor unice, tipurile strânse în cantităţi uriaşe şi adesea putrezeau pentru că
variate, ornamentele diverse, modelele extraordinare, nu erau consumate. Monedele adunate în visteria publică
inscripţiile bogate şi meşteşugul desăvârşit, ocupând totalizau mii de şiraguri din piese metalice (folosite ca
o poziţie importantă în istoria civilizaţiiei universale. monede). Pentru a stabili legături cu regatul Yuezhi (în
Printre cele 19 piese din bronz, din perioada dinastiilor prezent Xinjiang), Zhang Qian s-a oferit voluntar pentru a
Shang şi Zhou, care vor fi prezente în expoziţie, se pleca într-o misiune în regiunile de Vest. În 138 a.Chr., el a
numără vase pentru gătit, vase pentru vin şi vase rituale, plecat din capitala Chang'an, într-o expediţie ambiţioasă,
ce demonstrează, într-o manieră autentică, splendoarea cu o delegaţie de 100 de persoane. Dar, curând după ce au
istorică a Epocii bronzului din China, şi reflectă ritualurile părăsit partea de vest a Defileului Hosi, delegaţia a fost
şi muzica dinastiilor din Câmpia Centrală din această prădată de huni şi dusă la curtea hunică la 1.000 km nord-
perioadă istorică. vest (în sudul actualului Ulan Bator, Mongolia). Zhang
Qian, ce a fost prizonier 10 ani, a reuşit să scape împreună
Începuturile „Drumurilor Mătăsii" cu însoţitorul său Gan Fu şi, în cele din urmă, au ajuns
în perioada dinastiei Han în regatul Yuezhi din valea râului Amu. În 126 a.Chr.,
Zhang Qian s-a întors în capitala Chang'an, însoţit doar
Războinicii din teracotă - dinastia Qin (221 a.Chr. de GanFu.
- 206 p.Chr.) sunt exponatele cele mai spectaculoase. Ei În 121 a.Chr. dinastia Han a câştigat prima bătălie
prezintă gesturi şi înfăţişări variate, poartă arme şi armuri. cu regiunile de Vest şi, pentru prima oară în istorie,
Toate aceste figurine din ceramică au fost descoperite în şi-a impus controlul asupra Defileului Hosi, care făcea
câmpia Guanzhong, locul de naştere al populaţiei Qin, legătura cu acele regiuni. În 119 a.Chr., împăratul Wudi a
~-IJl'.i'. ~
.., Mill•=l➔=lij 1 f ■
~
Treasures of Chtna ~
aprobat propunerea lui Zhang Qian de a fi din nou trimis construirea Templului Calului Alb, primul templu budist
în regiunile de Vest cu scopul de a stabili relaţii cordiale din China, unde cei doi călugări au tradus sutrele budiste,
cu regatul Wusun (în prezent Kârgâzstan). Suveranul ca de exemplu: ,,Sutra celor 42 de capitole" şi „Sutra celor
a acordat o mare importanţă acestei misiuni, sperând 10 etape". De atunci budismul a pătruns în ţară.
să-si extindă teritoriul imperiului si să aducă statele din În ultimii ani domniei împăratului Mingdi, dinastia
' '
regiunile de Vest sub dominaţia sa. Zhang Qian a plecat s-a bucurat de stabilitate politică, de refacere socială şi
cu o delegaţie de mai mult de 300 de persoane, precum şi economică, şi a profitat de marea ocazie de a restabili
cu numeroase daruri: monede, ţesături din mătase, vite şi legături cu regiunile de vest prin intermediul „Drumurilor
capre. Ca urmare a acestei vizite, dinastia Han a stabilit mătăsii". În anul 73 p.Chr., la ordinul suveranului, generalii
legături prieteneşti cu regatul Wusun şi contacte cu alte Dou Gu şi Geng Zhou au lansat atacuri împotriva hunilor
câteva state: Kangju, Yuezhi, Daxia, Anxi (în prezent şi au recucerit zona Yiwu (în prezent Hami din Xinjiang),
Iran) şi Shendu (în prezent India). Toate aceste naţiuni şi unde au fost aduse trupe pentru apărarea teritoriului. Dar
au manifestat ospitalitatea faţă de trimişii dinastiei Han şi hunii încă exercitau o influenţă puternică şi controlau
au trimis, la rândul lor, delegaţii care să viziteze capitala majoritatea statelor din regiunile de Vest. În acel moment
Chang'an, pentru stabilirea relaţiilor de prietenie. critic, emisarul dinastiei Han, Ban Chao, a fost trimis
Drept rezultat, a fost deschisă artera principală a în misiune în regiunile de Vest. Graţie eforturilor sale
„Drumurilor mătăsii", iar dinastia Han a stabilit relaţii diplomatice, multe state, printre care Shanshan, Yutian şi
oficiale directe cu multe popoare din Asia Centrală şi de Shule, au făgăduit supunere dinastiei Han. Dinastia Han
Sud. Pentru a face „Drumurile mătăsii" accesibile şi sigure, a restabilit protectoratele şi a reluat relaţiile oficiale cu
guvernul imperial al dinastiei Han de Vest a înfiinţat regiunile de Vest întrerupte timp de 60 de ani. Partea de
prefecturile Wuwei, Jiuquan, Zhang Ye şi Dunhuang, sud a „Drumurilor mătăsii" a fost refăcută.
precum şi trecătorile Yumen şi Yangguan în Defileul Hosi În următorii 50 de ani, hunii au atacat regiunile de
şi a construit două secţiuni ale Marelui Zid de-a lungul Vest în repetate rânduri, ,,Drumurile mătăsii" fiind deseori
părţii nordice a celor patru prefecturi. Civili şi militari au blocate. În acea perioadă, Ban Chao şi fiul său, Ban Yong,
fost aduşi din partea centrală a Chinei ca să locuiască aici au muncit din greu pentru ca guvernul dinastiei Han de
şi să le păzească. Mai târziu, a fost înfiinţat Protectoratul Est să-şi păstreze controlul asupra regiunilor de Vest.
pentru regiunile de Vest pentru a supraveghea puterea În 97 p.Chr., din ordinul lui Ban Chao, Gan Ying a
locală . Cu sprijinul guvernului şi sub protecţia sa, au luat plecat în misiune la Daqin (Imperiul roman). Delegaţia
avânt schimburile economice şi culturale între Est şi Vest, sa a pornit din Qiuci (în prezent Xinjiang), a trecut prin
accesibilitatea „Drumurilor mătăsii" a fost garantată, iar Tiaozhi (în prezent Iraq) şi Parthia (în prezent Iran),
prosperitatea a continuat mulţi ani. ajungând, în cele din urmă, pe coasta Golfului Persic.
În timpul perioadei de tranziţie dintre dinastiile Han Deşi nu a reuşit să ajungă în Imperiul roman, misiunea a
de Est şi Vest, au izbucnit războaie în partea centrală a contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor Chinei despre Asia
Chinei; hunii au profitat de ocazie şi au ocupat porţiunea Centrală şi de Vest. A fost expediţia chineză care a ajuns
nordică a „Drumurilor mătăsii". Toate naţiunile din în cel mai îndepărtat punct vestic de până atunci, ceea
regiunile de vest s-au supus hunilor, iar dinastiile din ce a avut o mare contribuţie la extinderea „Drumurilor
China centrală au pierdut legăturile oficiale cu regiunile mătăsii" spre Vest şi la comunicarea dintre China şi Roma
de Vest. Cu toate acestea, schimburile comerciale de-a în următoarele secole.
lungul „Drumurilor mătăsii" nu au încetat; în schimb, Războinicii din teracotă expuşi sunt reprezentativi
pe aceste rute au pătruns religii străine în China. În anul pentru extraordinara putere militară şi spiritul naţional,
64 p.Chr., împăratul Mingdi din dinastia Han de Est a curajos al dinastiei Han. Aceasta a fost puterea militară
visat un bărbat înconjurat de un nimb din aur, iar apoi a şi spirituală care a făcut posibilă crearea „Drumurilor
trimis emisari să caute sutre budiste în regiunile de Vest. mătăsii" în timpul dinastiei Han de Vest şi instaurarea
În 67 p.Chr., călugării de seamă ai Indiei, Dharmaratna şi păcii şi prosperităţii pe aceste rute în timpul dinastiei
Kasyapamatanga, au ajuns la Luoyang, capitala dinastiei Han de Est. Când porţile Chinei s-au deschis, tehnologia
Han de Est, pe „Drumurile mătăsii". Ei sunt cunoscuţi sa avansată a fost introdusă, treptat, în Vest, facilitând
ca fiind primii călugări budişti care au ajuns în China. substanţial evoluţia Asiei Centrale, de Vest şi de Sud,
În semn de bun venit, împăratul Mingdi a ordonat precum şi a ţărilor europene.
Un pod între Europa şi Asia
I1 r, u~· iim©-: ,w.i1·~

A bridge linking Europe and Asia
Perioada de apogeu a „Drumurilor râurile Amu şi Darya. În 702, împărăteasa Wu Zetian

mătăsii" în timpul perioadei Sui - Tang a fondat protectoratul Beiting din Tingzhou (în prezent
comitatul Jimusa'er - Xinjiang).
Timp de aproape 400 de ani, de la sfârşitul dinastiei Înfiinţarea acestor protectorate a însemnat unirea
Han de Est (23 - 220) până la întemeierea dinastiei Sui regiunilor de Vest sub directa conducere a guvernului
(581 - 618), continentul euroasiatic a trecut printr-o central al dinastiei Tang. ,,Drumurile mătăsii" au devenit
perioadă de frământări fără precedent. În capătul estic al mai sigure, iar dinastia Tang a înmulţit căile comerciale
către statele acelor regiuni, extinzând relaţiile de schimb
„Drumurilor mătăsii", China era divizată (perioada celor
trei regate urmată de dinastiile Jin, de Nord şi de Sud). si contactele cu ele. Atunci, aceste rute au cunoscut o
În capătul vestic, imperiile Roman, Persan şi Kushan se ~erioadă de înflorire. Potrivit consemnărilor din „Tang
Liu Dian" (Şase scrieri clasice ale dinastiei Tang), această
luptau între ele, pe fondul schimbării dinastiilor. De-a
dinastie avea contacte oficiale cu mai mult de 300 de ţări
lungul „Drumurilor mătăsii" triburile nomade se înfruntau
şi regiuni din lume, dintre care cele mai frecvente erau
pentru supremaţie. În asemenea condiţii, contactele pe
cu: India, Persia şi Arabia. Documentele istorice arată că
aceste rute au fost departe de a fi la fel de frecvente şi
Persia trimitea 40 de delegaţii diplomatice la Chang'an,
sigure ca în timpul dinastiei Han, iar schimburile dintre
capitala dinastiei Tang aducând multe specii de animale,
Est si Vest au fost serios afectate.
' care nu existau în China centrală, precum: elefantul,
După ce a fost întemeiată dinastia Sui, guvernul
rinocerul si leul. Dashi (natiunea arabă antică), a trimis,
imperial a înfiinţat patru prefecturi în Heyuan (în ' '
de asemenea, aproximativ 40 de misiuni în capitală şi a
prezent malul sudic al lacului Qinghai), Xihai (în prezent
pus la dispoziţia dinastiei Tang trupe pentru a ajuta la
malul vestic al lacului Qinghai), Shanshan (în prezent
reinstalarea ordinii în capitala Chang'an şi Luoyang
sud-vestul localităţii Luobupo - Xiajiang) şi Qiemo (în
în timpul revoltei An-Shi. Dinastia Tang a trimis, la
prezent comitatul Qiemo - Xinjiang), pe fostul teritoriu al
rândul său, emisari în ţări străine. Cel mai cunoscut a
regatului Tuyuhun. Noi oraşe au fost construite în Yiwu.
fost Wang Xuance, care a vizitat India de trei ori în zece
Drept urmare, ,,Drumurile mătăsii" au fost refăcute, iar
ani. Pe drum, a fost făcut prizonier într-o bătălie. Totuşi,
siguranţa de-a lungul lor garantată. Regatele din regiunile
fiind deosebit de înţelept şi curajos, a reuşit să scape şi să
de Vest au trimis emisari în misiuni diplomatice la
obţină sprijin de la statele prietene din regiunile de Vest.
împăratul dinastiei Sui, iar China Centrală a intensificat
Apoi, a condus armatele acestor state şi l-a capturat viu pe
contactele cu Asia Centrală şi de Sud. conducătorul advers.
În 609, împăratul Yangdi a făcut o inspecţie în Defileul În timpul dinastiei Tang, mulţi oaspeţi din regiunile
Hosi, ajungând până la prefecturile Wuwei şi Zhangye. de vest s-au stabilit în partea centrală a Chinei. Numărul
Regi, emisari şi negustori din 27 de regate ale regiunilor străinilor din capitala Chang'an şi din Luoyang ajunsese
de Vest au venit la Zhangye să aducă omagii împăratului. la 100.000. Aceştia făceau comerţ, învăţau diverse
Acest eveniment a fost numit de istorici „marea adunare a meşteşuguri sau au ajuns achiar să lucreze în cadrul
regatelor" de pe „Drumurile mătăsii". guvernului, ca oficialităţi de rang înalt. Schimburile
Dinastia Sui a fost răsturnată de răscoale ţărăneşti, intense au favorizat şi pătrunderea în societatea dinastiei
iar după câţiva ani de instabilitate, puterea a fost luată de Tang a tradiţiilor şi obiceiurilor din regiunile de vest.
dinastia Tang (618 - 907). În timpul domniei împăratului Bucătăria, vestimentaţia, dansul şi stilurile de muzică
Taizong, statul a fost bine guvernat, puterea militară din acele regiuni s-au bucurat de o mare popularitate în
a crescut, iar condiţiile au devenit favorabile pentru ca China centrală. Iar Chang'an, capitala imperiului Tang, a
guvernul să administreze şi să dezvolte regiunile de devenit o metropolă, puternic influenţată de regiunile din
Vest. În 640, armata Tang a cucerit regatul Gaochang Vest din punct de vedere cultural.
şi a întemeiat protectoratul Amei. În 648, a fost cucerit Exponatele din această perioadă se remarcă prin
Qiuci, iar protectoratul a fost mutat acolo. Drept rezultat, exotismul lor. Figurine din ceramică, înfăţişând barbari
Qiuci, Yutian, Shule şi Suiye au devenit patru garnizoane cu diferite gesturi, tobe din ceramică colorată, cupe aurite
militare ale protectoratului. În 657, împăratul Gaozong a cu picior şi oglinzi din bronz cu bogate modele zoomorfe
extins dominaţia dinastiei Tang asupra Asiei Centrale şi şi vegetale, toate reflectă deschiderea culturii Tang.
a înfiinţat guvernământul Jimi, care a condus zona dintre Emisari, comercianti, călugări si studenti din diferite tări
' ' ' '
Treasures of China
s-au îndreptat către capitala imperiului Tang, în pofida

barierelor reprezentate de munţi şi râuri. Ideile, culturile
şi obiceiurile, pe care ei le-au adus din regiunile de Vest
au avut un impact semnificativ asupra poporului Tang.
Fasolea, ardeiul şi morcovii importate din regiunile
de Vest erau foarte apreciate de popor. Vinul, pălăriile,
muzica au devenit la modă în capitala Chang'an. Această
puternică influenţă este demonstrată şi de faptul că cele
mai multe figurine, reprezentând barbari, au fost datate
în perioada dinastiei Tang. Toate aceste schimburi s-au
realizat pe „Drumurile mătăsii", care au cunoscut atunci
o prosperitate fără precedent.
Dezvoltarea si decăderea „Drumurilor

'
mătăsii" în perioadele Yuan-Ming-Qing
În ultimii ani ai dinastiei Tang, dinastia Tubo s-a

consolidat în actualul Tibet şi a ocupat trecătorile spre
„Drumurile mătăsii", blocând astfel transporturile dintre
Est şi Vest. În următoarele câteva secole, aceste rute au
fost fragmentate şi controlate de regimuri antagonice, din
cauza războaielor şi revoltelor din perioada „Celor cinci
dinastii şi zece state" şi a următoarelor regimuri separatiste Împăratul Kangxi -
Dinastia Qing (1654
ale dinastiilor Liao, Song, Xia şi Jin. În acea perioadă,
- 1722)
, pe „D rumurile mătăsii" încă circulau emisari si
desi , AA'Wflj!_'i'Îî
negustori, trecătorile erau blocate iar jafurile şi tâlhăriile 0654 - 1722 )
erau frecvente. Mai mult chiar, centrul economic al Emperor Kangxi -
Qing D inasty
Chinei s-a mutat în sud, iar transportul maritim a înflorit (1654 - 1722)
graţie dezvoltării tehnologiei de construire a corăbiilor
şi navigaţiei. Ca urmare, ,,Drumurile mătăsii" au intrat oameni din ţările continentului euroasiatic au pătruns
într-un con de umbră şi au pierdut poziţia dominantă în în partea centrală a Chinei pe aceste rute, contribuind la
trasportul dintre Est şi Vest. schimburile Chinei cu Vestul. Decăzutele „Drumuri ale
Totuşi, ridicarea imperiului mongol a rescris istoria mătăsii" au renăscut.
„Drumurilor mătăsii". Genghis Khan si , săi
, descendentii La începutul dinastiei Ming (1368 - 1644), înflorirea
au pornit expediţii în Vest şi Sud, consolidând un imperiu navigaţiei a marginalizat şi mai mult rutele pe uscat
uriaş pe continentul euroasiatic, distrugând barierele care ale „Drumurilor mătăsii". Cu toate acestea, contactele
împiedicau schimburile dintre Est şi Vest şi creând un comerciale nu au încetat de-a lungul lor deoarece încă
cadru favorabil pentru refacerea „Drumurilor mătăsii" reprezentau, pentru comercianţii din Asia Centrală şi
în timpul dinastiei Yuan. Din motive militare şi politice, de Vest, cel mai facil mod de a ajunge în China centrală.
precum şi pentru un control mai eficient al frontierelor Într-o jumătate de secol de la întemeierea dinastiei
şi zonelor îndepărtate, imperiul Yuan a început Ming, schimburile frecvente de trimişi diplomatici,
introducerea sistemului „jamuci" (staţii de poştă pentru dintre dinastiile Ming şi Timuridă, au condus din nou
curierii oficiali), folosit de Ogedei Khan. Conducătorii la prosperitatea „Drumurilor mătăsii". În 1395, de la
mongoli au înfiinţat peste 10.000 de asemenea popasuri curtea Ming a plecat o delegaţie de 1.500 de persoane,
pe vastul teritoriu, care se întindea de la Marea Galbenă, condusă de Fu An şi Guo Ji, către imperiul Timurid
în Est, până la Dunăre în Vest, construind o uriaşă din Asia Centrală. În perioada Yongle, dinastia Ming
reţea de drumuri comerciale bine administrată . Aşa au a menţinut legăturile prieteneşti cu Dinastia Timuridă.
fost refăcute „Drumurile mătăsii". Un mare număr de Li Da şi Chen Cheng au condus câteva delegaţii în
If/Si;t')t _.,~liJ,:,1F1l•a~
o contribuţie remarcabilă la progresul civilizaţiilor antice,

au fost uitate şi au devenit sit istoric, stând drept mărturie
trecutelor schimburi prieteneşi dintre popoarele Chinei
şi ale Vestului.
Exponatele din această perioadă sunt toate piese din
colecţiile imperiale de la Muzeul Palatului din Beijing.
Sunt în principal obiecte din porţelan, inclusiv porţelan
unicolor, din cele cinci centre importante ale dinastiei
Song, porţelan translucid din centrul Longquan - dinastia
Yuan, precum şi porţelan alb-albastru - dinastiile Ming
şi Qing.
Concluzii: Sărbătorirea prieteniei

China - România în Orasul Bucuriei
'
Această expoziţie se va organiza la Muzeul Naţional
de Istorie a României, în inima oraşului Bucureşti,
capitala României. Se spune că, în secolul al XIII-lea, un
Împăratul Qianlong
- Dinastia Qing cioban şi-a adus oile dintr-o zonă montană îndepărtată
(1735 -1796) în valea râului Dâmboviţa . A descoperit că era un tărâm
ij!î;flifjHif
0735 - 1796)
cu apă din belşug, iarbă şi o climă plăcută şi a hotărât
Emperor Qianlong să se stabilească acolo. Acest pământ fertil a atras din
- Qing Dinasty ce în ce mai mulţi oameni, care au întemeiat o aşezare.
(1735 -1796)
Aceasta s-a dezvoltat şi a devenit capitala României. Are
Asia Centrală, ajungând până la Samarkand, actualul un nume frumos - Bucureşti, Oraful Bucuriei. Pe data de
Uzbekistan, şi Herat, actualul Afganistan. Misiunile 21 iunie 2005, oraşele Bucureşti şi Beijing au stabilit o
diplomatice frecvente au contribuit la dezvoltarea unui legătură frăţească. În iunie 2006, a fost inaugurat oficial
comerţ prosper de-a lungul „Drumurilor mătăsii". În Bulevardul Beijing, primul bulevard din Bucureşti cu
acea perioadă, caravanele au continuat să călătorească pe numele unui oras> din China.
aceste rute. Potrivit „Istoriei dinastiei Ming", o caravană Beijing este capitala Chinei. De când a fost construit
care se întorcea de la Beijing la Samarkant a avut mai mult aici Zhongdu, capitala de mijloc a dinastiei Jin, Beijing
de 800 de cămile pentru transport. Însă, după ce a murit a fost capitală timp de 860 de ani. Muzeul Palatului din
împăratul Yongle, succesorul său a pus capăt misiunilor inima Beijing-ului a fost palat imperial al dinastiilor
diplomatice în statele vecine şi a adoptat o politică Ming şi Qing, ultimele două dinastii ale vechii Chine.
externă mai conservatoare. Pe lângă aceasta, puterea Expoziţia „Comorile Chinei" va prezenta 31 de piese
dinastiei Ming a slăbit treptat, iar temerarii europeni au din colecţia regală a acestor dinastii, care reprezintă un
descoperit noi drumuri maritime spre Est. Urmarea a fost valoros dar cultural pentru oraşul Bucureşti .
că misiunile diplomatice şi caravanele, care călătoreau De la „Drumurile mătăsii" de acum 1.000 de ani, până
frecvent pe „Drumurile mătăsii", au devenit o amintire. la Bulevardul Beijing de astăzi, schimburile prieteneşti
În perioada dinastiei Qing (1644 - 1911), transportul dintre China şi România nu au încetat niciodată.
pe mare a continuat să se dezvolte, mongolii din zona Înţelegerea comună şi acceptarea reciprocă între civilizaţii
Junggar s-au impus în China de nord-vest ca o ameninţare este un scop comun al lumii de azi. Expoziţia „Comorile
militară, iar mediul natural din regiunile de vest s-a Chinei", care se va vernisa curând în Oraful Bucuriei,
deteriorat. Toate aceste lucruri au condus la declinul aduce în atentie >
nu numai mostenirea
>
trecutului, ci
„Drumurilor mătăsii" cele odată prospere, transporturile şi responsabilitatea ce revine generaţiilor viitoare.
fiind blocate, oraşele distruse, rutele abandonate, iar Sper ca această expoziţie să deschidă un nou capitol al
caravanele dispărând. ,,Drumurile mătăsii", care avuseseră schimburilor prietenesti>
dintre China si
>
Romania.
$ Jf.Il~ fij ~51:E ~ ~
--F1 I "*i2Jt:i:Ji" t1·H}JMzJ~ ţj ~1 1 jTij 'Stim
IT 001llT JUJ-IHJ{J * ftitil, ~ Lb JTI SIJZ ~f(:E !KX ;1·1·1 B"J * Wj, Jî- B"J 1½ffi i~~ o
- ~ 00 fsJ .@,1fTJ1.k-f-LL1 B"Jîe~, 1P19:1f ~.§.!Wj~ţz:f x ~affi~B~~q:iM,1=.ma•~~*rrffi~~q:i
tts"Jffi~o~ft--f-$~~§U,~~B"JH~z.ffl~re 00~~ill~B~3f~niff**ffffi~~~B"JH~~o
~OOA~~mG~a- ~--q:iOO¾Hffls"J~~'~ afe~5000-3ooo~§UrfJ1cpfi3Jt1-t*:!$l~t.tl:: 1-r, JJJt~
LbJTISIJZ~¾Hffl!KX~m~•~B"J~Mq=iffMoH~~ !.W,7~$1fH~E:PJ2ls"J~fto 0jc§U4750~B"JWTITiffl
~. ft~LbJTISIJZ~i<fiJt-&IZ:1tW, illt,M:=.:tr.~-@15, 16 Jt~~hlq:i,:±l±7a~B"J*H~~--Hffi,H~~
ii!: te B"J ~~ffi, B 11] iHtffl fi:: m1ilO ~ iffi B"J :l:hJ=ifr, a;,1- - ~ ii t,R ~~}to ~ BtAA LlJ *- fiiJ mB"J fcp fi3 Jt1-t ~ i_LI: q:i,
M1.Tiiî :t)Z:tttt•~ B"Jfi::ffl, 1'1'~ ~*1.T1½*B"JW $ Jx1.f~ i:E~J.W,7ii~~~-*B"J~J2lo
:::ZJt, !lin~n~ ~, H ~ t'\ft:i B"J ifit: im, El ll:t îPJ 1KX iHI 1½ ffi o ~7iffi~,-~~*ITffi~B"JH~~B~+*~
- +$~*,H~z.-~ffir7~00A~~Hxffis"J ~,ft00B"JH~ttz~~7ffl~~B"J*~'ffl~l±l™
7't~ fn ic, ili mr 7 q:i ®:::ZJt:&jHf x ;gi B"J Jt ~ :Jdt o~o ffl--~~~~$#H~~#oiffi~ft-•q=il±\±B"JW
~. "$~1.l'.i:Ji" iţfr~LbJTISI!Zfli•3f•, Ji:±lilis ffl *LUL 1it ffi1f H~ B"J mJ2l, nJJ7i!, B1îJ¾ffl H~nJnHf tiL
#~A~*tts"Jq:iOOJt~ff~,~q=i~1fq=iOOn*• ~J§r~B"J. ~~J~Ht, A1iJMii~1=.~]!7'1•t.m, ~
~ffis"J#ttt~~,X1fm:B+~*H•m~B"J~~~ ®~Jxl.~B"J®m~•*~™7IZffi~B"J1Mo*m~
™'~~-~7Mffi~ft~~H~Mfflili.n-f-~B"Jffi MB"JH~~#~]!:iJa:t-'âL :l:~~7~,R~~iJr~IZ.
~ . ~~Mm~ax-tq:i$~-B"J~Affi~~H~z.- !lin·H~B"J1$z.$ffl~H~ttZB"Jm~,~~B"]H
B"J~-Jt~~~~ff,~~LbJTISIJZ~Affi~~q:iOO# ~z.fflilit13flâo H~zMB"J§U~~¾1f~6000$~
~Jt1-t B"J $ -r P9. 5\'0 MtW~jJ, fit 12JJ~ ni q:i ~ ~ 00 A~ ffi~B"J~~z.fflo~~~~,ftOOq=i~.!:j~ffi-~~Ei
B"J1½~~iî. ®1.TB"J.:t~iffiMxffi,aH~z.§U~~~m~7'1~1r
B"J o.ţo 83 ~ 1fr3fft 00 x-t ;,1- x 1/iE B"J ~ !ftu:im ~, 'E JJ-..ţn 83-
* :±l .Dt, 1B- li1?:- w:1 tli îPJ * ff Jt!:, t~ tt~ ;(ţj YB ttE. IZ J§ţff
îPJ*m:it!:Am®~•,:±l~®~•Fo*••~·•Fom
Mm~~fflJt~B"J~ft~Lb-SJt~B"J~ft~3f~ ffl*~~*~~q:io~~-~.±~ttffl~~~-}Jx;*
lJ, ~ ®Jt~~1=.-=f 12!11i-f-~§UB"JIJr~ftB·H1cH1JtA ofr i-tiIHt:±ls"J, rt:t;,r, ~1-1c:9!l-~ <<~:K-f-1½» .ţo «u1;1fi: ~))
~-~M,q:i$Jt~~7'tW~,IKXSIIZ*~~~~IZ~B"J q:i B"J-~2 ~, ill7'1 ~ N-1} ~ t,!H~ 7 -fElî~ B"J ~P iiE o H. z
Affili3f~tt*ff~,~#~Jt~ffl~~M-ffl~~ •· JJJt¾J§t!rs"JH~x~iffiAlUffl~~zNi~-î1i~im
oîPJ, ţ§~xffi o ~@JtaJ.ls"Jxifit:îţ~-H19:1f-1-WfE ~~M~*B"J·
B"J;t{;ttt'ti~~, HiiJ1877~, 1!&\00t-&:F:1~**$¾1t;f frx1~--~IZ:it!:ff7r$'.z.~AB"J~~-~J§~
fr~~ft ((q:iOO--fts"J~ffµx;~» -.:J=5q:ifîlJz~ffl" i_m, ftîe~22oo~~§UB"J$YrpA•t&q:i, 1ft0~Bils"J
H~z.ffl" (Seidenstrassen) Z.~, :f!=iţ~k50'1: " 1
~~ffl,m~~~~H~~.~@~~B~m*EIF
fA0Jt§Ull4if:iiJ0jcl27~ZfsJ, Ji~q:i 00.!:j?iiJq=i C~iiJ :lfil~B"Jq:i~*~o Ji5: ~1ftl1fjJt-&iiE~7, ~frlflx~
~m.Ei•$mz.~B"Jq:isnz~1Z)~~q:iOO.!:j~~,~H 00 fit M, q:i 00 B"J H ~ ~ B ~iEI: ®~o "1:i1 Mn±ti-ffift P9
~M~7'1~1rs"J®~x:imîţ~o "1~-~f/1'1iiiJ7* B"Jffim*~'~7'1iKxSDZ*~xntt*B"J••~~.~
®1.T~~B"J1$ziA-~, :f!=JJ-.ll:IA½im-=fttt. JltJ§, !lin3ix-t ~~~r0Jt§U2t!Hc. "3~nJ~îffi'.-t_m7'1H~z.~B"J~
z.
ii ~ fflWf n B"J tm ~, x1 ii Ni® ft!m B"J iJ-. 9;0 ili 83 q:i snz, m ftitil,~~~-.ili~n•~r*B"JH•z••~~~~
SDZM 1$ iiJ 7 ®SDZJ!J ~ iKx ;1·1'1 o z.-. "El®m~~{kt&~ntM, :l!~~îţLB~1frr
H~z•~-tttJî-·t1B"JJt~x1JiEz.ffl¾~ii~M~
11= 7'1 .±~ ~fr B"J , ft ii!: Jî-• ~ ~ B"J 1\ * Jt aJ.I ţ.ţ ~ q:i, .R
*
00 B"J H~, fflff* :l!J-& ~ 1i q:i SIIZ , 1½ Er~ :tt1f q:i 00 B"J :K
Jt, ffifl;;. H~]!:imttJJ~®Wf~~-fB]~tt!i,1½fiJ~:iJD~
1f q:i 001! ffl ii H ~t #JiJ ~ o2® q:i 00 Jt aJ.l x,t !KX SIJZ* ~ ~ B B"J t-ili.1.T, li~ iKx ;)}li o" 4
~f1cJt ~?fr~1=. B"J JJ ni/i], ili~ 83 q:i 00 ~ aJ.I H~~~ îPJttt H~z.ffl~ftitilz.flt,~ffiq=i~WfflftJt~~ÎPJ~Ji
Un pod intre Europa şi Asia
I 1f i;u.i1rii mlix .'IE it !-I!:

Er-JJJÎ~o {t-79_tti -1ţJt{-tEi*4:JiEt-J1ţ~. WfflftB~ * • ili 11 ®:lj z. at, 1.>Z ~ ,m ~u wixJ imu f!P 1:fL 7G )\, &
it:i& 715 00~~ Er-J Jn ~ -f~jnJ, 83 rJj 1ţ Er-1 $ Sji] $ţîffi ffll 1ţ Er-1 ti lA~Jn760$~Et-J#~:i:,~,, ~M=.btJi, IJ&tz~lio i3
tro ~îE, ~*~*L1Xmî9J¾i3atf±~Il&W:î:i:mEt-J•~ 1:1-J ,fr r:p ~ it :l:fU.Q ~□ w, "~ţ ~ţţ§ IEI, ;tJlHf t.Q-f-jr, ~
m
~.lîJJx: ~Mt, Wffl ft~ ~ 1€:î ~ ::k :I:$ffl -f-fL,&tm 15-o't ~ 9&7G -arito„ 5oo wr:p Et-J tt ffi "irs e :n „ 6o79 ~~ ::k
m~~~Et-J~~,-~Et-J#~,~~Et-Jffi~,it~~Et-Jtt J=H~, EJt79~~B'Er-J**E11!r~~. ili{1®:ljo J15t=~ C
tffi, -=I=- i' Er-J Î?J Jt to ffi7! Er-J I Z:îm :i ~ -f-ttt, -tE ttt Jr.Jt ~ ITTJ138~), **1lH~lO0~AN,*~mlfî, ~m®, 51
~ _t ~ ~. ~ Er-J :I:-& 1:fL oJJ:t ~ .if± ii Er-1 19 {it- rJj fflJ Wffl ft, m®~-,ff~7~~ITTJ~*~Et-J~~®~@*B-
BM7*ft,ffift~~-.X~~ii~7ROOWfflat~ ffit;ffm®7G)\, :wtiliU18ufrJZ!¼t~Et-Jt;JrJţ, 11ffi~1Ef3tt
Et-J Jn ~Jx\.~, ili& flJc 7 ~-atAA r:p JJK±fH!ll~ Et-J f L Jt
SJ1o
* m1:1: * ~ t + ~z.jr Et-J 18v frJZ.±:ffe! c4-~ ti-% ~ e:. n ~ wJ)
o*Btt~~~W710~:z.)\, ~~18ufrJZtltmz.1JlwllJH
}.ĂÎ:Î:>C:it⁢, tfţl;JJktilJ CA,~iiJ~ijyilJ) tlrt:b.!;Zţ~JU 7::t:J=J [3;;;0
**r5tJiA~~ CITTJ126~) @@J*~· .tltl.xiliiie:îffi:lj,
)nlt-Jl3~, *l:r:!·100$AEt-J{1ffi, ,R~*•tOÎ:Î:>Cf~:@.
• ~ !b 1m ¾~<.X ii .00: r:j:t 1,& 79 5IA
~~~~,~·~-,~~~»0~@-@fiili±-f-~
tj:i.sp:JJfi-•A Et-J~~ z.:1:-fu, BB5f-••tH!R~ Et-JiE'UJ o
a El Et-J ii iRi , 't m @Io
5t ~'1 =~ cITTJ 121 ~) , & ,A~
îi 7 tn.x ®:lj z. ~ Et-J
Jtt5FU, ~fi®:ljEt-J1PJ®~-~ -1.x1tfi1:E:&~ Et-J-=f r:p o
-~x,f-f-H~z.Mff Jâ~•~tUEt-Jv*lvl, {tMfJIE¾% 5t~'11I!!~ CITTJ119~), &~ffi:~HP37*8Er-JJÎW, i*;ţţ
{'/#.. ~si:liEr-J~.ÎJ, tă}R7$~:l:-&IZB5B1500~~Et-J?t~ ~~ili{ie:[§:lj,Ej-%#tă~olJZ~ffi+?J'•~~~ili
î9J ~, Jt_v_T ~ -Et-J.±:~, mî9JT oo *±~Et-J ~m.btii, * 11, 1B"~1'/#JJ:t{t&,A:itiU "î:1:-&JJ~, •n~. 3&%t:1~\
Jt1-tM15-, 19tt ~z.fili Et-J%JJx:tîr 7 ME~ Et-JJHte o !!M~~-f-12]~" 7Er-J El Et-J o***~~300$AEt-Jiie: ffi, m
:&1ţz.:+n, rn-f-~wijlwtlotJ;1~~~Et-J~.lîrwi, :JJoz.~ ::k!it&ffi, H~, Lţ-${t-79fL~, fÎ:iJ-%1,J, CA,tf)j\aAA
$Jw fJj' Am ~15t:~ 1:lt JU-*J~j.fU!i 7J Er-J )ii~ ~~:i]î: îi 0JJ:t AAffl~rkJ)*.btoJJ:t~iliiie:1:ie:&fflEi-%#Jl~7~~*
131, * 7J Et-J Y.>Z ~ ~:lijliDI~, Y.>Z{!fj* ~ "îfi ~" ®:lj, {ie H ~, 3:f:~rliUiie:~~ 7 ~m, ::t:J=J [3;;;, ::k~, ~,~, C4-W
~z.M~~-~o~~~r:p~~Az.~~~~*Et-J"• ~A), 51'• c4-1;pJ.î) ~OOo ~®OO*fiX1iJZ~Et-J{!~*
lJ·liz.fili" ~ITTJ-5R, 11~..~~1ţ7 }.A~_tJţ}Ţ~i;pJ.îEt-J*~wJ 5f-:X)i::im, J\=~%h*ili1!~@1iJJ*~• EitX,A~:tffo
Figura 1. Pătură
mH~z.MEt-J~woJl:t~~*:i]î:MJJx:79~~H~z.M ~Jl:t,H.z.MEt-J~~:i]î:ffl~½ffiffl~,&.±ffli:B
cu modelfloral şi ~~r:p••~Et-J~~:i]î:.~M+~.ffl~•~~r:p®Et-J .!:cjr:p~,wJ~Et-J$~00%Jl~7H~~B'7J~~o79~
{11fîf iîE ii ~;m~, ®t.>Zil&JM-tEYilJ® ~-W:.1'-7 ~/!IZ, ffi7'Jt,
*
perle. Anul 4 al erei 0
Yonghui, dinastia
Tang (653). A
m, f{1:t II!! m. ~ .:& n~ Ei ~B ~ W3"m~ ~~, .xtE II!! m
~t1~UJ!W3*-L~~. î$~F.Jt~ . :JJo~31-'sj!0 z.J§i9:~T®
fost descoperită
în anul 1973, în
regiunea Xinjiang,
oraşul Turpan, în
mormântul 211.
l'.~~~G..:.. .,. .
..
..
~
,
-
t,,._
I'!,,.
'
:ljfi~JM,H~W~®:lj•*o-tEil&JMEt-J~~~~~
r, *®n~m, Jt1-t3'.t1Jrta{:}m:!llotJMJ1t~:l't::t:, H
~z.Ri*atM~f-Hm~, ~J,m-1*•5R~~0
00 l , I!H;;lc 11'1l1 :t.t:
~lltl
.. - ~ .• ~· •">~{(♦ W3 :& z.3'.t, r:p ~ ~ '8L, 18iJ frJZ{f1Jl 6 ~ H Ri ~ t :i]î:, ®:lj
~OOili~~fflfÎ:iJ18iJ~,r:pJJfiJ:~~*7Eiîffi:ljEt-JB'n
Mb1<U&l7ll~ (653 ' ' f f ..
~) t <·~ ~~o@~-atMEt-JHM3:f:*~ffi,IE¾~H-z.M
T-.:.lo<?V' ♦.
~.
19 73if fffr ijJa ~!f 1% $ ~'-~~· • 79;.B.w, :ljjr*tt-tf r:pOO{tffiff*o 1"k.1f-t~ C64~) ,
§ ~!Kn.J:ti-:ffi:rlî~nJ . r• ... • .._ . ~ lJ..Bjjffi~lj J±IEJî~Jţ<~,A_, ~Jl{fgg:ljf-f*1,t~o 7J(f+
Wî:ltl}Jl3
2111%/4); (653~) tl:l ' ~ (67~), 1;p)j[~{~:iW!llt•JlfHo&r~~~f:tRi1[:it1i
~B, 1m1îJ¾e•*iU r:p 00 Et-Jf~Ao :&sJJ ffilEIJJ:t*-9:Jl !b a
±.
Figure 1. Fabric W•.
~~ ~
•. ~.JJx:79r:pOOft•Et-Jm~o=w•ffl1:1:a!b~~ili7<
with floral pattern II!l+=îiî~)), <+:!:-&~~)) ~1,t~. tj:i001,ttt13JJ:tff~i:l
and pearl circles.
The 4th year of
Yonghui Era - Tang
.,'. '. ....'.- ,-.e.-
.
1tfflo
:&BJJffi*~' ~J-1~-t-$ttt;2Et-J1t~::1::.~,. *&OOrkJ
Dynasty (653). . It $($'€:î~,li!I]. f±~~m=~~'tti<~, :im*7•*®:lj, -~
was discovered in • itRifl{]::t:~tat1Jl0 1"kf+/\~ (73~), y5(SJ1ffi4-~u!TI,
.· ..,
1973, i11 Xinjiang
Jtk,t,iliitr18u~, ~i5FU~§17ffe.:g CA,jfrl§~~) :1:-&IZ,
region, Turpan city,
grave 211. ** 31 IJ~;,sr o1Et18v ~ ~h ae::t:, mittr~ tu•® ±i oo o *
tE 5!~ :&J1ttu, &fi* ,rn 1ffE fit~fii, 1±11t®~o 1±fm s<J
:gjJr, m~, -f-1~, ifiţ/J~®~OO*-f{y3J11m&~J3o 1Y-.
ffl .m I®~ m1r1 m, Ej ® ±.iii i=J=i ®r 7 6o~ s<J 'g 1J ~ *..m
fktYc~, HRtmiîHiV~J.filo
1ltJ§ s<J *-i't!H~, stfiu~~, {gj]:ţz,X~ljz&_l5Ciz§ ±Ei, ii
~ zJţm-11} ®f f,fgo Mi'sJ 3yJI,rn;(±@ ±Ei=ă= Ld~ ff 3O~, ÎJIJ
1
zJţ-=f ~I~ **:x: ~, &~A II)( Jf.f 1ţ vfi M= x,J ®±.iii s<J ~ Figura 2. Covor
tUo cu model cu
1xJGn~ C97~), %F*,rnz.-ifp-, iti%1±\fi** c~ păsări - dinastia
*
1b oo ) o1m $@Hi rn J-J,:ll! tt 1±1 1st , g_ 9fo: x C4-ff :ru: 3'l Tang (618-907).
A fast descoperit
~p;j) , ~,@, (~;!t)Tl~Bt¾SIEEOO, 4-W~A~pg) i;g-00, JU în anul 1966, în
Jt:7~,@,®Jl!.s<J®l'& C4-~;ltfir~) ffi~o 5!?JZl±\1is* regiunea Xinjiang,
J1JJt::k:*, fg:t~:itt7i=J=iOOA.xti=J=i, ®ill~OOs<JTM, m~ oraşul Tztrpan, în
mormântul 48.
~sti=J=iOOAa~s<J-~®ff•~.~J§filH~zMs<J (Anul 778)
®M~i=J=iOO,~.!bi=J=i®~::k:~~s<Jx~,ftl±\7§::k:ffi 002: 4E!%~til
wffeo /i!f C-05G618-
J1t?JZM:Jis<J&1-~îl31:f3iit±1rn~-*ţul::jJEt~~~s<J 907if'.)
1966if'.Jffrllltl.:g.~
Ji~,&.@7~&stM~•s<J~5h•~~Jits<J~- @I #:tIB)!±ifHIHnJliiJ
ffî$o iE~~j!;f$~-~îiili5f1Jfff$i9JjJf1=~J§}§, mmt Nr±U~
7iffi&iiMs<J3fJâ, *-&HRţ6"]51'1JSfl::j•~o OOîltTJf 48-%~ (778if'.)
zJ§,$00~:itta<Jtt*~M®#,~JJ~mi9JT'=i=1~ :±l±.
®ilI, Wj ilI, V~ l!j,j'fl'i 00 *Jn j:_,'&}i B"J:ittfî o Figure 2. Carpet
with birds pat-
tern, Tang Dinasty
, ~ms,tţ)jţf-JH]Eţ~~ (618 - 907). lt was
discovered in 1966,
in Xinjiang region,
f,A *& *~ JJJ rsiumt:îL B"J i1i40 o~ st rsJ JIL l±l ii~ Tztrpan city, grave
zM~-s<J~ill::k:~i9JS~#oHM*~'i=pOOJnj:_ 48 (Year 778).
:ittA7 - OO~ilffîIT~t~J3s<J:5t~st1Jt iiM®1/ffi, ~lb,

~~,~ffl"rffOOilig_Jn~ffllifil~~xffl~ffl;HMffi
~. 9!Ll~A$wHt~~ifj~4]3-t,fL ;(±Jl:t'tw6Lr, H-Mt± Mlfc=~ c6s7'.ff) iţ,::;k:i:J::iS11t-&1~JJJ3-t-mr, :1-t1±r)i1J
*s*i=J=iffi,@~~~~&stMffl~~-,~•·*® m~,·$~~s<J~i=p~~~}L-·••mo*~='.ff
1J B'-Jxii.Ll~JJJ 7 F .m s<J ~Jîîiijo C7O2~), JitY1Ll~X.1±ffil1'M C4-lfril!5'*iî#$-ft) tiîL
~ffl~:îI.zJ§,ţ±~~~~~~:îI.7~-~- i tffil:ffl3t? Jţ,j\
ttJ!m~) , ®1& c4-•1&1M®~) , $~ c4-ffril~;;ţijrs ~JJ:t, ®t~m-, 1':Em~Ai=J=i:9<!:il)(J1'fs<J1î•"gllJJ, g_ff
@m), EL* c4-ffr~EL*-ft) 12!lm, x.ttw:g.1tm~ r, if'.~zM~JJIJimiE, mfflm:itt-iv:t:6~7Eî®~~
1ili, ii~1ţ!J.E!JJJJ.fil, rf\-~~:i:1ţJJJ7i~Ulo ®~~00r6J oos<Jm~~~.~::k:TEî®nxtts<Jffi~,H~zMill
r6J IPJ ~1UJ3 iifi, "t§ $ mî*~J3 ffi~ 12!l +~ 00 " 8, i=J=i ~Eî ATa~~-s<J.'&n.Ufî'@:o [ 0021 ffl <<mi\$!-)) ic~,
i=J=iSII, WjSIIB"J~*x.~tJJ.ilil*o ::k:lUi~ (6O9~), ~ m~~l::j3OO$-i'OO**□ t-&~:ittffiiIE:ctx11, ;Jţi:pi;p
Jw"rff~J.filfilJ@:;i:E:}ij, lLliEJit~, 5f~~±&, ®±Ei270000 lJt, ~~5flJ~iiJm1B"rffOOEîm!j!J'H1*-\litJJo ffl~, m1ţ~
1, fi~, ~~ili*iU5*~~J3~f, 1!1ţ1i:iJ®5:E:jij$1.Klb AAf!~i1**~4O~tJ(, w*T::k::l:::k:§5(, ~l:i=, 19~-=f
ft, ~liffi~i=}L, Jl:t?JZ-~f,&'.}nj:_~*;fţ~"r5H~Jz]lţ_t ~41~15t~s<J~t$, Hi1J1i:J::i&rx1-tx~s<JffrtcJG; *
s<J "TJOOtw-m•~" o it IPJ m~)3 J!1!ili i1I4O?JZ, li.ft ~ j:_Z %L st 1±\ ffeJi/J I , ffl
g_rl7~*~~.ililxs<J~~i9J-,m~~}LomÂ MmlJ34t~7*~' t~f)Bo mlJ3ililPJ&rOOi*~1fti5", ;iţ
*mms1M, Il)(mm~, ~•51•, A.:;t~I±\, ~mffl i=J=ia51Att § s<J3~1~•· 1m1'±10~'.ffrsJujz1±1fi1::n
-ţ-,LJ,g_g[§~:J'Jt{,.f!;J ~~JB")Jfo:{4o JT.JJ(,½1+[9~ (640~) 1Jt 0 1±\ft~i=J=imm~U,~$m~W~01~-~~n
, m~ r5ex raJ ~ oo , 1':E raJ ~ $ t-& ii :îI.~ ®mtf'mosb: ~,½1 ~*Ss<J~m.~m~~l±l,:tt•~~®~~ns<J~
=+=~ C648~) J:lz:d:î'tl!"tt, ~~®ti'~t?Jffff:-f-Jlt, V ~' ~J§$~:r:lz:~fH&~, mtîjfjj(tî, ::k::Jmmf~OO~o
ifiţ/J, Wnt~~®l2!lUio [ 0011 m~*-f-
'tl!tt, -f-lnl, 1':E~m~s<Jxtti=J=i,~$®~A~~•i=J=i~~mw
Un pod intre Europa şi Asia
I 1ML.IJll. r.: m~xil '.'. tli: ~

~ll5r*, 31311:E-~~, 1i~BB"Ji5JIA~J:1107J, ~~î@j, fi~, $BJVi®115oOA 8"J ~:k fi ffi tHi!î ;t:JL"i% 00 ijj îPJ .
~~~.~~~~m~M.~®~B"J~~~w~•~w ~*~~,~~-~~~;t:~B"JM***~~~tt*
fi•®~~~.®~B"J~-,g~,.*fi•i:J=i~&A B"J~~·*:it,~~~~T-J$ffi§;~®w,fil~i:J=i~tî
ffim• . mfi*~*~~~B"J*OOA~*mB"J®~x --~~~~~tt~~~ffl-~~~)~®~~fi*
1.tiffiJ5.xi:17 313i8"JOO~ff-1.t:kfim. ru: *lii
?.!~ c4- ~iiJ ~ ff B %: ) • Wî 00 fi T-J 8"J ~ 1i * · z;iJ 7 w
jz- BtMB"J!i&1:k§;w~*i~B"J*~~'tl, ~~~ tf'.~M~,jz- BtMfi:itt1:Etf'.•z.~LB"Jî@j~~~::f
~*B"JMA~.~~®~*•~~~B"J~~~MB,~ ti3..ELfi+:5t~:k. ffl ((~9:_)) ~. 71(*~1'8], - -i'E13~t
~-~~~~~~9-ffitt~•· jz®fi&~7-~ *~@]•~~~B"Jî@j~,A, fXjgmB"J~~t.m:0:soo§;~.
x 1-t 8"J H n.t ti, ~&ii~ z.~ ~ i:J=i ~x1-t tt A 8"J 1,1r ~ f.§_7](*~*~tt!:z.Fo, f,fr~#ţ~~~*~~,ffi°J
"f~Jl[9~
jc~. *•jzţrjiJFJvcti, ~OOfi*, î@j}\_, 1~f§lO\i~ ~{f" lOEr-JiÎJ~, ~~Er-Jjr~il&~ff ~*'if • z.Foillfl3@'
1:.~::fl®i-t-wlîl](~.E1.m, ~t§~-~~ti:, ~tt~z.~ ~~OOnB"Jr~~+nttt2~~~~*1IJTMMB"JH
~ iW~ 5R. rm j~*B"J Jf!H~, x1.tto1:. m~ 1ix1• ~JH±4? jj, @ ~tîmL1i ffitt* B"JJtt~1$JrJ5xJ~oitJ.
mtz=1:.71i:k~oitJ, "iî)l.îi.", "iîJHt'i", "M~ ~" ¾• mtEJft:fz:z.Fo,El3-f-®1J•M:itt-~~-~~.~
At.x• "P 11t.!Ji!, 8"J1t~, "tJ.1 m" , "t~ *" ,
"tm,;" , "tJ.1 z.i:J=iOO®~tm~~:g:j38"Jtl®J~to@~§t't:Ef:lj;0<J~1.t, ~
*" ¾~lt&-Bt 8"J * ~ JxlJM, •1~ :±l ± 8"J iîJ.IAfm~•z. %~·~8"Jtf'.~z.1tţ~jj~_§_~, •r1H1t~, tîm1iu~:- î@j
$mR:;1ţ1mst1ţJ=iff::f&B"J. MEffi-~. jz~ ~ ~ ttt ~tî1ţ X~ 8"J :itt~:fz:r$ JJJ{t ~ 8"J
tt~z.~a••~.ffa•ttB"J-t-~tîm•~mar
m
1211 „ 7G s}j stM s<J f'.t: n~~ *· J5,x;~7~1iEi:J=i®A~ttt1~~~1i*B"JJ359:.:i!î~.
jz-13iMB"JJi:&1:l!.9~~t*$:'§'tţ!Jo/J~B"J~*ft~,
•~FoM,~~~~.~fflTtt~~m,*®xjjx ~~-~.:l:..~~*~B"Jn:k~Q,X~jc~B"J~-
•rn~. zFo~u1i1ţ+OO~-i'tttt28"Jti~1.1H%, x~ g, ~~aJlrnB"JW:tt~.
rr*~~ = ~~~B"J~ffl~m,tt•zn•ffl~xt:fz:
B"JiJ&;j-X:5}ţLlţE~ . i!f9:BtMP-J, ii~fil.?t{:&ISZî.:(L 'jj:_ ~+g--1:1:J!~x.x* s<J~m~
Ji:, ill ~ 11*, rai ME 1i * Mi'EiJ , 1.~ ~ i:J=i 00 z;iJ ~ .m5 ~ 8"J JJ
oit], 1fHi~l~Hl~, t;JJm~l'iîJ . :/JQz.i:J=iOO~;lJf~,C.i'B"J* *~Mm8"J~~~~m~oo*J359:.ffl!Jo/Jffl,m+§
8,ffiOO~~M•tt*B"J'jj:_Ji:,*n•M~jj~iW• fi,j'p":/Jot/JAA%:mi:J=i,c.,,. t§1t1:E13tttt2, ~-1:v:~$AfA
1. Ferdinand von
5R. ~*Er-Jii~z.~!J.!UEl3•rm•, 1:E*®xjji:J=i:;ţ:::iţg mfilw~M•$ff*~ffm••~m,'jj:_~jz**•
Richthofen, China, -f-.:1:.~ :!:tMft, ff B 8"J ~ $~~ B ~ ~ ~xZî. R~~' 1=(,f~i/lHOB"J±:l:-&, })\llt~ll5r*, J§'*jz*~m
Ergebnisse eigener
~3ilM~~•~z.~.*1I•~L~®T-~& B"J±:t-&~mri».sl7!t$8"JAiW"*~m, :Jt'jj:_Ji:~4-~B"J
§fi, ~~,j'p":/Joţ/JAA%:--~~ "x.x*z•". ;ff-=f-i'
R eisen und damu/
gegnindetcr Studien , t~ti-t~~t,il:--j(jc"i%00, 1m1fJ~ff9Î45.!=.i"Jii~B"JJ35
Bd . 1, p.454, Berlin,
1877.
9:.. J5,x;E°,~,ff&;lţ-=ff1J\'jj:_z;/J"J;J;Jil;J;J~:kB"J®1iU0*1.iL tttt2~J§', 2005~6~ 21 B, ,ffi";JQţ/]1Jr%:m ~fil1:E i:p 00 8"J
2. ~ F-: (~#~ z:;;ţ ft:fz:~- -i'm~~~Â~Er-J"i%00,m~7ms+*®1I it*~~~H•m. 2006~6~, ,j'p":/Joţ/]1Jr%m~-~
.lt» , ms, 9Jn, Mn:
R*tl.11'&-H:, 1992~. ~wz.MLB"J##.ffl,~jc~tf'.•z.MB"J~~m~ ~i:J=iOO.rlîiîi~B"J~~-- "~t**m" ~:rt:J1Jt$.
3. IW~, fiii ,1,1!±
fi ll'i>, WrJJJllAR:WI'&
7 ~*Ll B"J:Ef itî. ~-f-il&fr1~~®~, J!¾~:/J05.si i:J=i !k:xt it*¾i:J=iOOB"J§fi, §~i:J=ififtm~*· Re4-B~
IL 200 1~. mfil~~B"J~~,JG"i%00§R~~~Jf~~~"M$" 86o~ EfJ. fi 9:. {ft-f- ~ t * tî. i:p ,C.,, EfJ i!ii 'g ffl !Jo/] ~lu ' ;lţ
0
4. 1îcr.<#, <Ffl.Wlrfi tUJî, "~~jj:itm'tt, ,j'p"~%~" 1. ~tîAR*~~ iW~¾i:J=iOOM~Bt~•FoM~ItEJB"J-g~--~g

~lj 3c.iffi.!..] :lciiffsl'.~» '
•'r::9iitMH1, 2003if. •, illi ~$ I~\1i:iJ B"JÎ 1ml ±:l:-&L i&:fz: 717:î§;~HJf M, %J5,x; •· *~ "$~Il.'.i:Ji:", ~t*§~g-l[B"J3H4 C~.EI.)
5. <~li/JO nj!lJiJ:: (.li:'.
ic · 'J')ft f5» , rl0 $ lcţ 7~iW~:kP~B"J~~~jj~~~~.tf'.-z.Mffl~ ~m~*rt:i:w~,ffi"~ţ/]~%:,m~R:~L7*~~
)sj, 1982tF. :i:&U,hjj.1:EJ!#.m5Iffir, ~~il$00~8"J:k•A □~ ~-rlî8"J-ffix1.t:k*L·
6. 1,;JJ::
7. <-lt:.l<) i:(]!/i.J't: (!fi tf'.~z.~:ittAi:J=iJ,J, ilt00~®1JB"J~tt:itt- ~:/JQ~, - fAf-~~iWEr-Jii~Z~, JU4-~Aff,~JJB"Jit*:k
i'fî.iffi~ • /_Rti:',», tpl-je Jî:itt1t 8"J ii• z î-15 ~Jî:ţ]J~~*· m,i:J=i~Wiooz.~B"J~H~w~~*•~riW"ffB"J~
l~J.,i. 201 Iii',
8. <f.lt)U¼ , <.illiJII!- · ~~~~zW,i:J=iOOB"JM•~~*~'jj:_Ji,.~~ 1l--A~x~z.i'EiJB"Jt§~:FlM~-§.~J!¾34-tt!:~
it.tWî Jll! • iJll.f~» , rj11~ -~~Ltt•z.~B"J~h:itt- ~r~. @ttMLB"Jtt ;1ţ IEJ *~ 8"J .:l:.~. :tzo4-if~Il.'.i:JH~ ii~ @~jz~ "x_x
J.ţ/uj, 1984 {Jo.
9. (BJ]) :;!cji, (jt.\t • *~M~#~:fz:~•~.~~xti:J=i,®~~~iffi~,tf'. *Ef].rp"' **B"J~,t¾J!;tz:, ¾Jâ~, !t¾**' ¾1!
Jii,lH'i1i#». ,11 1~ 1-5
•zM-ITT~~:it~~~~-~~B"J~%.~WB"J~-i'
/,J, t976iF. iîi. *~Ji:mB"JH•4?~i:J=i~~~~ttB"JJ359:.JfJâ-
10. ( IYW.;;,~'!l;Jll:», f;' tttt2, illfl~9:i~~i!î;t:JL"i%OOB"J~~. :/JQz.#ţ~, 11<*Wi -i'ff9ÎEr-J~~.
~t41!kliJf,Uill:isl'.HJ lJl~,m-~~illlîXB"J jr~~m;, Wî OOjl-~fiT-J1.1*::f Wl,
~-
.'f/fr~ll/J~fp.,fs: , 1962
tf'. ~ -Jî=IF1îtmlil7c. #ţ~=+A~ c1395~) , aJJtEJ1*~
A BRIDGE LINKING EUROPE AND ASIA
The Silk Roads and China-West Exchanges
Manifested in the "Treasures of China" Exhibition
byYAOAN,
hina stands in the eastern edge of Asia while civilization, people from different regions of the Eurasian
Romania is located in the southeastern part of Continent began to migrate and di.fferent ancient
Europe. Though separated by rivers and mountains, the civilizations interacted, interchanged and influenced
two nations enjoyed a long-standing history of friendly with each other. However, exchange routes among these
contacts. More than one thousand years ago, the ancient civilizations had not been defined with a specific name
Silk Roads brought the people of the two nations closely until 1877 when German geographer Ferdinand von
with each other, with China as its starting point and Richthofen first used the term "Seidenstrassen" in his
Romania as a major transit point for its European section. works "China, Ergebnisse eigener Reisen". He described
Today, some historic castles are still preserved in the the Silk Roads as "transportation routes in the Western
northern part of the Black Sea area within the territory Region highlighting silk trade that were active between
of Romania. Built in the 15th and 16th centuries, they 114 BC and 127 AD, linking China with the Central
were then used as living quarters and business venues, Asia area between the Amu and Syr rivers and China with
playing an important role in foreign trade. Many India." This term has been widely recognized by scholars
traditions and customs from the East were introduced to from both the East and the West and become popular
and spread in Europe along with trading of textiles and throughout the world. Since then, with ever-increasing
silk fabrics . Over the past millennium, the Silk Roads research activities, the scope of the Silk Roads has been
have witnessed the glorious past of friendly exchanges extended to include Western Asia and Europe as well.
between the people of the two nations and the clashes and The Silk Roads, a worldwide route network for
integrations between civilizations of China and Europe. trade contacts and cultural exchanges, was pioneered to
The exhibition "Treasures of China" will celebrate primarily trade silkfabrics. Among the world 's six ancient
its solemn opening soon in Romania. Nearly 100 civilizations, only China produced silk fabrics. And the
representative Chinese cultural objects will be on influence of the Chinese civilization on other ancient
display, including not only valuable collections of major civilizations in the Eurasian Continent begins with the
museums of China but also archaeological finds along invention of silk and its spread to the rest of the world.
the Silk Roads over the past decades . Ranging from the ln the middle period of the Neolithic Age, Chinese
Neolithic Age all the way down to the Qing Dynasty, ancestors dwelling in the valleys of the Yellow River
the exhibition is designed to review the time-honored and the Yangtze River began to breed silkworms and
history of the Chinese nation and the splendid culture weave silk fabrics. ln the Banpo Site of the Yangshao
associated with the Silk Roads, enable Romanian Culture dating back 5,000 to 3,000 years, potteries with
viewers to appreciate the richness and unique appeals silk remnants on their bottoms have been discovered.
of Chinese traditional culture, and promote the ln the site of Liangzhu Culture in present-day
friendship between the people of China and Romania. Zhejiang province, silk belts, threads and a silk fabric
fragment which date back to 4,750 years ago have been
The Silk Roads in Its Formative Period unearthed, the earliest silk fabrics ever found in the
world. Moreover, remnants of silk and domesticated
The exhibition begins with the display of jade objects silkworms have also been discovered in sites ofYangshao
from the Liangzhu Culture and ceramic objects from the Culture in present-day Shandong and Henan provinces.
Majiayao Culture. These objects were produced in the In the Shang Dynasty (1600 BC - 1046 BC), the
late period of the Neolithic Age dating back to 4,000 to silk-weaving industry became highly developed in the
5,000 years ago. In that formative period of the Chinese valleys of the Yellow River and the Yangtze River and
Un pod Îrltre Europa şi Asia
I ~~.JJ\;'i,'.fu[O.:illi.i"~
Pictură din perioada rapid progress was macle in silk-weaving craftsmanship. classics like „Mu Tian Zi Zhuan" (the history about
dinastiei Tang, Various types of silk fabrics were invented, such as juan the Mu Emperor) and „Shan Hai Jing" (the classic of
reprezentând o
procesiune pe
(thin and tough silk), qi (.figured woven silk) and silk mountains and seas). The Silk Roads were developed
,.D rumul Mătăsii" embroidery. Silk remnants appear in many bronze wares based on the more ancient trade route of jade stone.
~#~z.lil!i~:$'{ . for ritual purpose unearthed from noblemen's tombs of Extensive and in-depth archaeological surveys
J;griifl
the Shang Dynasty, which indicates that these objects in T urpan have discovered quite a number of silk
Paintingfrom the
Tang D ynasty, were packed with silk before buried. In the ensuing Zhou fabrics, including plainly-woven silk textiles and silk
representing a Dynasty (1046 BC- 256 BC), even greater emphasis was embroideries with phoenix design, in tombs of Cheshi
procession on the given to silk production. For example, jade silkworms people dating back to 2,200 years ago. These objects were
SilkRoad
have been found in historic tombs of the Western Zhou obviously from the remote lands of inland China. These
Dynasty in present-day Fufeng county of Shaanxi archaeological .finds provide the strong evidence to testify
province. A greater variety of silk types were invented to inland China's silk trade with the Western Regions as
in the Eastern Zhou Dynasty, such as silk brocade. early as in the Eastern Zhou Dynasty (770 BC - 256
With the extensive use of silk and improvement of BC). ,,The vast lands ofXinjiang, including Turpan, have
silk-weaving skills, the Silk Roads were pioneered. The served as an important route of transportation in the
predecessor of the Silk Roads was the jade road with a Eurasian Continent much earlier than the 2nd century
history of more than 6,000 years. In the pre-history time, BC." This route was deemed as one of the earliest sections
jade stone produced in Hetian was a major commodity of the Silk Roads. Over the period from the Western
for commercial and trade contacts between inland Zhou Dynasty (1046 BC - 771 BC) to the Spring and
China and frontier areas and between the East and the Autumn period (770 BC - 476 BC) and the Warring
West. This transportation route, the .first of its kind in States period (475 BC - 221 BC), Chinese silk fabrics
the history of China's exchanges with the outside world, and bronze wares were traded to Central Asia in large
began in Hetian (a county in present-day Xinjiang), quantity, along with Chinese astronomica! knowledge
stretched along the northern foot of the Kunlun and calendar calculation skills. Silk was spread to
Mountain, and then moved eastward. It extended even farther places like Europe via nomadic tribes.
southeastward in Luobupo and led to the Hosi Corridor. In the formative period of the Silk Roads, China's
Afterward, it continued to move eastward and cross over bronze culture embraced its heydays. As an outstanding
the Yellow River, and eventually reached the Guanzhong representative of culture and technology during the Xia,
Plain along the valley of the Weihe River. This route Shang and Zhou dynasties, bronze has seen signi.ficant
has been testified to by archaeological excavations, transformation from the magni.ficent style in the Shang
with the reliable evidence gained from ancient Chinese Dynasty to the simplistic style in the Zhou Dynasty.
Treasures of China
Ritual ceremonies, such as sacrificial, banquet and music policy for sixty years, the reign of the Wudi Emperor
events, were important parts of political life of the time. saw economic progress and political stability. Grains
Bronze wares were widely used by the ruling class on stored in imperial granaries piled up like mountains and
ritual occasions. They are well-known for their unique stayed unused until becoming rotten. The coins collected
functions, various types, diverse designs, magnificent in the national treasury totaled hundreds of thousands
patterns, rich inscriptions and exquisite craftsmanship, of strings. In order to establish relationship with the
taking an important position in the history of world Yuezhi Kingdom (in present-day Xinjiang), an official
civilization. The 19 pieces of bronze wares of the Shang named Zhang Qlan volunteered to take a mission to the
and Zhou dynasties displayed at the exhibition include Western Regions. In 138 BC, Zhang Qlan embarked on
dining, wine and ritual vessels, demonstrating the his ambitious westward expedition with a 100-person
historical splendor of the Bronze Age of China in an delegation from Chang'an, capital city of the Han
authentic manner and reflecting the culture of rite and Dynasty. But soon after leaving the western part of
music of Central Plain dynasties in this historical period. the Hosi Corridor, the delegation was looted by Hun
cavalrymen and sent to the seat of the Hun court 1,000
The Pioneering of the Silk Roads kilometers northwest away (in the south of present-day
in the Han Dynasty Ulan Bator, Mongolia). Zhang Qlan had been in custody
there for ten years. He later found a chance to escape with
Terra-cotta warriors of the Qln Dynasty (221 BC his escort Gan Fu and eventually reached the Yuezhi
- 206 BC) are the most eye-catching exhibits. They Kingdom in the valley of the Amu River. In 126 BC,
feature various gestures and appearances, holding Zhang Qlan returned to Chang'an only with Gan Fu.
weapons or wearing armors. These pottery figurines are In 121 BC, the Han Dynasty won the victory in its
all unearthed in the Guanzhong Plain, the birthplace of first battle with the Western Regions and for the first
the Qln people, symbolizing the mighty military power time in the history, kept hold of the Hosi Corridor,
of the Qln Dynasty. To a great extent, the Qln Dynasty a must passage leading to the Western Regions. In
contributed to the pioneering of the Silk Roads. With 119 BC, the Wudi Emperor adopted Zhang Qlan's
its unrivalled military strength, the Qln brought an end proposal and sent him again on a mission to the
to the state of separation and turmoil that lasted five Western Regions, with an aim to establish a friendly
hundred years in China and founded a unified empire. partnership with the Wusun Kingdom (in present-day
The economic growth and cultural integration of the Kyrgyzstan). The emperor attached great importance
Chinese society under the rule of the Qln Dynasty laid to this mission and hoped to expand the empire's
a solid foundation for the pioneering of the Silk Roads. territory and bring states in the Western Regions under
ln the beginning of the Han Dynasty (206 BC - 220 the reign of the empire through this mission. Zhang
AD), a smooth road leading to the West failed to be Qlan brought with him a delegation of more than 300
developed, due to geographic barriers ofhigh mountains persons and numerous coins, silk fabrics, cows and goats
and Gobi deserts and frequent wars. In following years, as gifts. With this visit, the Han Dynasty established
the Han Dynasty flourished and prospered. Thanks to friendly ties with the Wusun Kingdom and contacts
the diplomatic mission of Han-Dynasty envoy Zhang with severa! other nations including Kangju, Yuezhi,
Qlan, the route linking inland China and the Western Daxia, Anxi (present-day Iran) and Shendu (present-
Regions was opened up. The prosperous "Oasis Road" day India). Ali these nations expressed their welcomes
linking the Guanzhong Plain and Parthia (present-day to the Han's envoys and sent delegations to visit
Iran) soon replaced the route between Persia and the Chang'an for the establishment of friendly relationship.
eastern section of India, becoming the most important As a result, the main artery of the Silk Roads was
artery of transportation in the whole route system opened up and the Han Dynasty established direct
of the Silk Roads linking the East with the West. official contacts with many nations in Central Asia
Zhang Qlan was sent on a diplomatic mission to and South Asia. In order to keep the Silk Roads
the Western Regions soon after Liu Che, the Wudi accessible and smooth, the imperial government of
Emperor of the Western Han Dynasty, assumed the the Western Han set up Wuwei, Jiuquan, Zhang Ye
throne. After the previous practice of the rehabilitation and Dunhuang prefectures and Yumen and Yangguan
I1/'<!L.ell ~jt'jl!).: i!E11·~

passes in the Hosi Corridor and built two sections of the protectorate and resumed official ties with the
the Great Wali along the northern side of the four Western Regions that suspended for sixty years. And
prefectures. Civilians and troops were brought from the southern section of the Silk Roads was restored.
inland China to dwell and garrison there. Later, the In the following half century, the Hun launched
Protectorate of the Western Regions was established to repeated attacks against the Western Regions and
oversee local governance. With the government support the Silk Roads were blocked time and again. During
and protection, the scope and scale of economic and that period of time, Ban Chao and his son Ban Yong
cultural exchanges between the East and the West worked hard so that the government of the Eastern Han
were expanded, the accessibility to the Silk Roads Dynasty kept its control over the Western Regions.
guaranteed, and prosperity continued for many years. In 97 AD, with the order of Ban Chao, Gan Ying
During the interim period between the Western and embarked on his mission to Daqin (the Roman Empire).
Eastern Han dynasties, wars broke out in inland China His delegation started from Qiuci (in present-day
and the Hun took the chance to occupy the northern Xinjiang), passed Tiaozhi (present-day lraq) and Parthia
route of the Silk Roads. Nations in the Western Regions (present-day Iran) and eventually reached the coast of
all surrendered themselves to the Hun and the dynasties the Persian Gulf Though failing to get to the Roman
of inland China lost official ties with the Western Empire, the mission helped increase China's knowledge
Regions. However, exchanges through the Silk Roads about Central and Western Asia. It was the farthest
didn't stop and instead, foreign religions began to be westward expedition ever carried out by the Chinese then
introduced to China via the Silk Roads. In 64 AD, and macle great contribution to the westward extension
the Mingdi Emperor of the Eastern Han Dynasty of the Silk Roads and the communication between the
dreamed a man surrounded by golden halo and he then civilizations of China and Rome in following centuries.
sent envoys to seek Buddhist sutras in the Western The exhibits of pottery figurines of armored warriors
Regions. In 67 AD, India's senior monks Dharmaratna of the Han Dynasty demonstrate the mighty military
and Kasyapamatanga arrived Luoyang, capital city of strength and valiant national spirit of the Han Dynasty.
the Eastern Han Dynasty, via the Silk Roads. They It was with this military and spiritual strength that
are known as the earliest foreign Buddhist monks the pioneering of the Silk Roads during the Western
who ever reached China. To welcome their arrival, Han and the peace and prosperity of the Silk Roads
the Mingdi Emperor ordered the construction of the during the Eastern Han were macle possible. When
White Horse Temple, the earliest Buddhist temple the door of China was opened, its advanced technology
cver built in China. In this temple, the two senior was gradually introduced westward, remarkably
r:1onks translated Buddhist sutras such as „The Sutra facilitating the historical evolution of Central, West
of Forty-two Chapters" and "The Ten Stages Sutra". and South Asia and even European countries as well.
And Buddhism hence began to be introduced in China.
In the late years of the Mingdi Emperor's reign, Heydays of the Silk Roads
the dynasty enjoyed politica! stability and social and in the Sui-Tang Period
economic restoration and embraced a great opportunity
of r,::-accessing the Western Regions via the Silk Roads. In nearly 400 years from the end of the Eastern
In '73 AD, with the order by the Mingdi Emperor, Han Dynasty (25 - 220) to the founding of the Sui
generals Dou Gu and Geng Zhong launched assaults Dynasty (581 - 618), the Eurasian Continent suffered
against the Hun and re-captured the Yiwu area (present- unusual turbulence. In the eastern end of the Silk
day Hami ofXinjiang) where Han Dynasty troops were Roads, China saw a split period (the three kingdoms
dispa tched for presence. But the Hun still exerted great period followed by the Jin Dynasty and the Northern
influence and controlled most states of the Western and Southern Dynasties). In the western end of the Silk
Regions. At that critica! moment, Han Dynasty envoy Roads, Roman, Persian and Kushan empires fought
Ban Chao was sent on a mission to the Western Regions. against each other and underwent the replacement
Tharu s to his diplomatic efforts, many states, including of dynasties. Along the Silk Roads, nomadic tribes
Shans 1an, Yutian and Shule, pledged allegiance to battled for supremacy. Under the circumstances, the
the H an Dynasty. The Han Dynasty re-established contacts via Silk roads were far from frequent and
$,lf{\!lr.w•l;li•◄•=w1• k:
Trea.sures of China . ...
smooth as during the Han Dynasty and exchanges the Arab Empire were much more frequent and close.
between the East and the West were seriously affected. Historical records indicate that Persia sent 40 diplomatic
After the Sui Dynasty was founded, the imperial delegations to Chang'an, capital city of the Tang
government established the four prefectures of Heyuan Dynasty, and brought many species that were not native
(southern bank of present-day Qinghai Lake), Xihai to inland China, such as the elephant, the rhinoceros
(western bank of present-day Qinghai Lake), Shanshan and the lion. Dashi (ancient Arab nation) also sent
(southwest of present-day Luobupo of Xinjiang) and nearly 40 missions to the Tang Dynasty and dispatched
Qiemo (present-day Qiemo county of Xinjiang) in the the army to assist the Tang in restoring Chang'an and
former territory of the Kingdom of Tuyuhun. Towns Luoyang during the An-Shi Rebellion. The Tang
were built in Yiwu. As a consequence, the Silk Roads Dynasty also dispatched envoys to foreign countries.
were restored and their security guaranteed. Kingdoms The most well-known envoy was Wang Xuance. He
in the Western Regions dispatched diplomatic envoys paid visits to India three times in ten years. Once on
to the Sui Dynasty and inland China increased the way, he encountered a battle and was captured.
contacts with Central and South Asia. In 609, the However, with unusual wisdom and valor, he managed
Yangdi Emperor macle an inspection tour to the Hosi to escape and obtained the support of the friendly states
Corridor, reaching Wuwei and Zhangye prefectures. of the Western Regions. He then led the army from
Kings, envoys and merchants from 27 kingdoms of the these states and captured the leader of the enemy alive.
Western Regions came over to Zhangye to pay tribute During the Tang Dynasty, many visitors from
to the emperor. This event is hailed by historians as a the Western Regions chose to settle in inland China.
"grand gathering of kingdoms" in the Silk Roads. Immigrants from the Western Regions in Chang'an
The Sui Dynasty was overthrown by peasant and Luoyang totaled up to 100,000, doing business,
uprisings and after several years of turbulence, the Tang learning skills and even serving in the government as
Dynasty (618 - 907) was founded . During the reign of high-ranking officials. Close exchanges also brought
the Taizong Emperor, the state was well-governed, the to the Tang society traditions and customs from the
military power grew and talents stood out, providing Western Regions. Cuisines, costumes, dances and music
favorable conditions for the empire to rule and styles of the Western Regions enjoyed great popularity
develop the Western Regions. In 640, the Tang army in inland China. And Chang'an, capital city of the
conquered the Kingdom of Gaochang and established Tang Empire, became an international metropolis with
Anxi Protectorate there. In 648, Qiuci was conquered the heavy cultural influences of the Western Regions.
and the seat of the protectorate was moved there. As Exhibits from this historical period are known for their
a result, Qiuci, Yutian, Shule and Suiye became the exotic richness. Pottery barbarian figurines in various
four military garrisons of the protectorate. ln 657, the gestures, color-painted ceramic drums based on designs
Gaozong Emperor brought the vast area of Central Asia
under the Tang's rule and established Jimi Governorate
to rule the area between the Amu and Syr rivers. In
702, Empress Wu Zetian set up Beiting Protectorate in
Tingzhou (present-day Jimusa'er county of Xinjiang).
With the establishment of these protectorates, the
Western Regions was united under the direct rule of the
central government of the Tang Dynasty. The Silk Roads
became more smooth and the Tang Dynasty increased Soldaţi
din teracotă
trade channels with states of the Western Regions and (Fosa nr. 3 din
Mausoleul Primului
expanded the scope of contacts and exchanges with the
Împărat)
West. The Silk Roads thus embraced a heyday period in ~@ (~~fi.fil"m
its history. According to „Tang Liu Dian" (six classics of ~ =-'% .IJt )
Terracotta so/diers
the Tang), the Tang Dynasty had official contacts with
(Pit no. 3 /rom the
more than 300 countries and regions across the world Mausoleum ofthe
and among them, its contacts with India, Persia and First Emperor)
Un pod între Europa şiAsia
I 1 f.El.f.!Uîrl1'illXi!El'l\*
Curtea Centrală a
Palatului Imperial
(pictură din timpul
dinastiei Qing)
~x g iiiii Oi'HJD
1he Imzer Court ef
the Imperial Pa/ace
(pai11tingfro111 the
Qing Dynasty)
of instruments of the Western Regions, gold-gilded several centuries, the Silk Roads were fragmentized
high-foot cups and bronze mirrors with auspicious beast and controlled by antagonist regimes, due to warfare
designs and grape patterns, all reflect the openness of the and turbulence in the period of the Five Dynasties and
Tang culture. Envoys, merchants, monks and students Ten States and following separatist regimes of the Liao,
from various countries headed for the Tang Dynasty Song, Xia and Jin dynasties. ln that period, while the
despite barriers of mountains and rivers. The ideas, Silk Roads were still in use, with envoys and merchants
cultures and customs they brought in had significant travelling to and fro, passes along the Silk Roads were
impacts on the Tang society. Beans, peppers and carrots blocked and looting and pillage happened frequently.
imported from the Western Regions were popular food Moreover, China's economic center moved southward
of the Tang people. Wine, hats, music in the style of and maritime transportation .flourished, thanks to the
the Western Regions were the trend in Chang'an. And development of ship-making and navigation technology.
the fact that much more pottery barbarian figurines As a consequence, the Silk Roads declined and lost its
from the Tang Dynasty have been unearthed than any dominant position in the East-West transportation.
other dynasty also testifies to this strong in.fluence. However, the rise of the Mongolian Empire re-
All these were realized through the Silk Roads which wrote the history of the Silk Roads. Genghis Khan and
saw unprecedented prosperity in the Tang Dynasty. his descendants launched expeditions westward and
southward and established a huge empire across the
The Rise and Fall of the Silk Roads Eurasian Continent, smashing all barriers impeding
in the Yuan - Ming - Qing Period exchanges between the East and the West and creating
a favorable environment for the restoration of the Silk
ln the late years of the Tang Dynasty, the Tubo Roads in the Yuan Dynasty. For political and military
Dynasty rose in present-day Tibet and occupied passages needs and better control of frontier and remote areas,
of the Silk Roads. As a result, the transportation between the Yuan Empire began to implement the system of
the East and the West was blocked. ln following "jamuci" (courier station) from the reign of Ogedei
Treasures of China
Khan. The Mongolian rulers setup more than 10,000 progress of ancient civilizations, fell into oblivion and
courier stations in the vast territory ranging from the became a historic site witnessing the past friendly
Yellow Sea in the east to the Danube in the west, exchanges between the people of China and the West.
building a huge and well-managed transportation Exhibits from this period are all royal collections
network in the Eurasian Continent. The Silk Roads from the Palace Museum in Beijing. They are primarily
were thus restored. A great number of people from porcelain objects, including single-colored porcelain
countries in the Eurasian Continent rushed into inland from the five major kilns of the Song Dynasty, celadon
China via the Silk Roads, increasing China's exchanges porcelain from Longquan K.iln of the Yuan Dynasty, and
with the West. The once-declined Silk Roads revived. blue-and-white porcelain oftheMing and Qing dynasties.
ln the beginning of the Ming Dynasty (1368 -
1644), the flourishing seafaring further marginalized Conclusion: Celebrating China-Romania
the overland routes of the Silk Roads. But trade contacts Friendship in the City ofJoy
via the overland routes of the Silk Roads did not cease,
because they were still the easiest way to reach inland This exhibition will be on display at the National
China for merchants from Central and West Asia. History Museum of Romania in the heart ofBucharest,
ln half the century since the founding of the Ming capital city of Romania. It is said that in the 13th
Dynasty, frequent exchanges of diplomatic envoys century, a shepherd drifted his flocks up from a remote
between the Ming and Timurid dynasties led to the mountainous area to the valley of Dambovita River.
prosperity of the Silk Roads. ln 1395, the Ming court He found that it was a land with plentiful water and
dispatched a 1,500-person delegation led by Fu An and grass and pleasant climate and decided to settle there.
Guo Ji to pay a visit to the Timurid Empire in Central This fertile land gradually attracted more and more
Asia. During the Yongle period, the Ming Dynasty people for settlement and developed into the capital
continued to keep friendly ties with the Timurid of Romania. lt has a beautiful name - Bucharest, a
Dynasty. Li Da and Chen Cheng led severa! delegations city ofJoy. On June 21, 2005, Bucharest and Beijing
to visit Central Asia, reaching Samarkand in present- built a twin-sister relationship. ln June 2006,
day Uzbekistan and Herat in present-day Afghanistan. Beijing Thoroughfare, the first street named after a
Frequent exchanges of diplomatic envoys helped prosper Chinese city in Bucharest, was officially inaugurated.
trade along the Silk Roads. ln that period, caravans Beijing is the capital city of China. Since Zhongdu
continued to travel along the Silk Roads, many of (middle capital) of the Jin Dynasty was built here,
which were quite large. According to the „History of Beijing has served as a capital for 860 years. The
the Ming Dynasty", a caravan returning from Beijing Palace Museum in the heart of Beijing used to be royal
to Samarkand included more than 800 cargo-carrying palace of the Ming and Qing dynasties, the last two
camels. But after the Yongle emperor <lied, his successor dynasties in ancient China. The „Treasures of China"
stopped dispatching envoys to neighboring nations and exhibition will display 31 masterpieces from the royal
adopted a more conservative foreign policy. ln addition, collection of the Ming and Qing dynasties, which
the national strength of the Ming Dynasty gradually will be a valuable cultural gift presented to Bucharest.
reduced and European adventurers pioneered new From the Silk Roads one thousand years ago to
maritime routes to the East. As a result, diplomatic 1he Beijing Thoroughfare today, friendly exchanges
missions and trade caravans once frequently travelling between China and Romania have never stopped.
along the Silk Roads became the memory of the past. Mutual understanding and inclusiveness among human
In the ensuing Qing Dynasty (1644-1911), maritime civilizations are the common pursuit of the world today.
transportation continued to flourish, the Junggar Branch The „Treasures of China" exhibition, which will be soon
rose in northwest China as a military threat, and natural opened in the city of joy, brings not only the heritage of
environments in the Western Regions deteriorated. All the past, but also the enlightenment and responsibility
these facts led to the decline of the once prosperous Silk of the future. I hope this exhibition will open a new
Roads, with transportation blocked, towns destroyed, chapter for China-Romania friendly exchanges.
routes abandoned and caravans disappeared. The Silk
Roads, which macle remarkable contribution to the
ARMATA DE TERACOTĂ A PRIMULUI ÎMPĂRAT:
O PERSPECTIVĂ ARTISTICĂ
TIAN JING,
Parcul Sitului Arheologic „Mausoleul Împăratului Qin Shi Huang"
Falangă
Fosa nr.1
- ~:!JL~ fi$
CiÎÎJ~)
Phalanx ofPit 1
n martie 1974, un ţăran,

care săpa un puţ, a descoperit Chinei antice. Punctul lor de vedere a fost împărtăşit de
întâmplător războinici din teracotă într-o fosă de lângă întreaga comunitate academică din China.
mausoleul Primului Împărat al dinastiei Qin. Această
descoperire arheologică a uimit omenirea şi a devenit, în I. Sculpturi realizate în stil realist
scurt timp, binecunoscută pe mapamond. În următoarele
patru decenii, armata de teracotă a Primului Împărat De-a lungul istoriei, soldaţii din teracotă au vegheat,
a fascinat vizitatorii prin unicitate şi extraordinara în tăcere, mormântul Primului Împărat. În timp ce soldaţi
frumuseţe artistică. din teracotă, din timpul dinastiilor anterioare, au mai fost
În 1982, câţiva experţi recunoscuţi, printre care s-au descoperiţi, această gigantică armată subterană a rămas
numărat: Wang Ziyun, Wang Zhaowen, Liu Kaiqu necunoscută până când un ţăran a săpat, în primăvara
şi Fu Tianchou, au publicat articole şi lucrări despre anului 1974, un puţ în apropiere.
caracteristicile artistice ale sculpturilor din lut din În primăvara anului 1974, arheologii au început
perioada dinastiei Qin şi statutul important al acestora în săpăturile în locul unde fusese săpat puţul. Tot în acel
istoria sculpturii Chinei antice. Ei au consemnat că arta an, statul a hotărât construirea unui muzeu în situl
sculpturală a dinastiei Qin, aşa cum este ea reprezentată arheologic pentru a conserva soldaţii din teracotă într-o
de soldaţii din teracotă, a atins o nouă culme, urmând, manieră ştiinţifică şi pentru a-i prezenta vizitatorilor din
totodată, liniile tradiţionale ale realismului artistic al întreaga lume. În timpul construirii muzeului au mai
1 40
Treasures of China
fost descoperite trei gropi, cele patru gropi existente fiind şi înalţi, arme atât de bine lucrate şi o artă sculpturală
numite Fosa 1, 2, 3 şi 4. atât de rafinată . Armata din teracotă reflectă dezvoltarea
Fosa 1, de formă dreptunghiulară, are o suprafaţă de politică, militară şi artistică din perioada dinastiei Qin şi
14.260 mp cu o lungime de 230 m de la est la vest, şi o întruchipează înţelepciunea Chinei antice.
lăţime de 62 m de la nord la sud. La capătul estic al fosei se Stilul arhitectural din această perioadă aduce în prim
află un coridor lung, unde sunt trei rânduri de războinici plan construcţia impozantă, grandioasă. Mausoleul
din teracotă în veşminte de luptă, cu faţa îndreptată către Primului Împărat este cel mai mare complex funerar
est. Aceştia alcătuiesc avangarda, cu câte 68 figurine pe imperial al Chinei antice. Cele trei fose din apropiere, cu
fiecare rând. În partea de sud a fosei, în spatele coridorului grupuri numeroase de războinici în mărime naturală, îi
lung, se află un grup de soldaţi îndreptaţi către sud, care măresc suprafaţa cu încă 2.000 mp.
constituie flancul drept al armatei. Flancul stâng al Fosele au fost realizate după proiecte întocmite
acesteia, format dintr-un rând de războinici, se află în inteligent, la scară impunătoare şi reflectând concepţia
partea de nord a fosei. Între cele două flancuri există 38 de profundă a arhitecţilor şi o măiestrie deosebită. Arhitecţii
rânduri de soldaţi din teracotă, cu care de luptă la fiecare au combinat perfect structura generală cu părţile
patru rânduri, ceea ce constituie formaţiunea principală a componente, grupurile statuare cu ceramica individuală.
armatei. La capătul vestic al fosei sunt soldaţii ariergărzii, Diferitele părţi, formând sisteme independente dar fiind
îndreptaţi către vest. în acelaşi timp combinate între ele, contribuie la obţinerea
Fosa 2 este localizată la 20 m spre nord faţă de capătul unei scene spectaculoase. Întreaga armată subterană
estic al Fosei 1. Fosa 2 are formă pătrată, cu o suprafaţă din teracotă, deşi este alcătuită din statui nemişcate,
de 6.000 mp. Către sud sunt opt rânduri de care de luptă, îi captivează pe vizitatori prin aspectul viu şi dinamic.
cu opt care pe fiecare rând. În partea de mijloc a fosei se Niciun arhitect nu ar putea crea un asemenea monument
află care de luptă şi conducătorii acestora, iar în nord sunt epocal dacă nu ar fi un artist extrem de talentat, cu
care de luptă şi cavalerişti. În partea din faţă a Fosei 2 este realizari importante şi suficientă experienţă privind viaţa
un colţ proeminent de formă pătrată, înconjurat de arcaşi, militară.
care stau în picioare, în centru fiind 160 de cavalerişti Aceste sculpturi constituie o întruchipare vie a vieţii
îngenunchiaţi şi arcaşi pe cai înşeuaţi. militare din timpul dinastiei Qin, fascinând vizitatorii cu
Fosa 3 se află la 25 m spre nord faţă de capătul vestic frumuseţea lor. Sunt un exemplu extrem de rar în istoria
al Fosei 1. Are o formă concavă şi o suprafaţă de 520 mp. sculpturii chineze şi se bucură de aprecieri eterne.
În această fosă se află un grup de care de luptă. 64 de
războinici sunt aşezaţi faţă în faţă, în fiecare dintre cele II. Detalii artistice autentice
trei tunele din părţile de est, nord şi sud ale fosei.
Fosa 4, o structură incompletă, este localizată între Războinicii din teracotă ai Primului Împărat au
Fosele 1 şi 2. expresii faciale diferite şi caracteristici individuale, ce
Fosele 1, 2 şi 3 acoperă o suprafaţă de peste 20.000 mp rămân pentru totdeauna în amintirea celor care îi privesc.
şi sunt dispuse în triunghi, formând o spectaculoasă scenă Fiecare figurină reprezentând fie un general, un ofiţer sau
de luptă. În ultimii 40 de ani a fost săpată doar o zonă un soldat este sculptată cu măiestrie şi prezintă detalii
de aproximativ 2 OOO mp din Fosa 1, ceea ce reprezintă delicate. Soldaţii poartă diferite uniforme şi acoperăminte
doar a şaptea parte din totalul suprafeţei. S-a estimat că în de cap conform gradului şi serviciului militar, şi prezintă
aceste trei fose sunt îngropaţi peste 7.000 războinici din variaţii subtile în ceea ce priveşte trăsăturile faciale, barba,
teracotă, câteva sute de cai din teracotă şi cam 100 de care cocul şi armura.
de luptă din lemn, care sunt statui în mărime naturală. De
exemplu, războinicii din teracotă au o înălţime medie de 1. Trăsături faciale distincte
1,7 m, cel mai înalt având 1,9 m, fiind redate înălţimea şi Armata din teracotă a Primului Împărat uimeşte
înfătisarea fizică reale ale unor soldati din timpul dinastiei vizitatorii prin stilul realist în care a fost sculptată.
' ' '
Qin. Un cal din teracotă are, în general, o înălţime de 1,5 Statuile de lut au fost create astfel încât să aibă o înfătisare
' '
m şi o lungime de 2 m. Carele de luptă sunt, de asemenea, fizică realistă şi vie, dar şi pentru a ilustra mentalităţi şi
o reflecţie a realităţii. Este, într-adevăr, o raritate să vezi caractere diferite. Toţi aceşti războinici sunt atât de
formaţiuni subterane atât de mari, cu războinici puternici realişti încât arată ca oamenii din jurul nostru. În general,
41 I
Armata de teracotă a Primului Împărat
I J ~ll,fiflfl'~Z,t,~~
Th e Fi rst E mperor's Terracotta A rmy
Soldaţi de teracotă -
F osa m·. 1 ei se împart în trei categorii: generali, ofiţeri şi soldaţi. Pe 2. Pieptănături la modă
- ~JJt)Ejf{-[!.5(ffil chipul generalilor se citesc curajul, hotărârea şi abilitatea Războiniciiau diferite tipuri de cocuri, cozi şi coafuri.
JJ.\1.¼ de strateg. Ofiţerii par serioşi şi credincioşi, iar soldaţii Sunt remarcabil redate desimea părului şi modul în care
Excavation
sunt redaţi în diverse poziţii, atitudinea lor reflectând acesta era pieptănat şi împletit. Cocurile, împodobite cu
site ofPit 1
vigilenţa, curajul şi faptul că sunt gata să-şi dea viaţa în panglici la modă, în diverse stiluri, sunt variate, sporind
luptă. frumuseţea statuilor.
În functie de trăsăturile fetei, războinicii Primului Se spune că aceste coafuri, de acum 2.000 de ani,
' '
Împărat pot fi împărţiţi în opt tipuri: cu faţa îngustă; cu reprezintă o sursă de inspiraţie pentru stiliştii de astăzi.
faţa pătrăţoasă, dar uşor alungită; faţă cu frunte şi bărbie Gusturile estetice şi valorile populaţiei din perioada
lată; faţă cu frunte şi pomeţi de aceeaşi lăţime, cu obraji dinastiei Qin i-au uimit chiar şi pe pasionaţii de modă
supţi şi bărbie îngustă şi ascuţită; cu faţa pătrată; cu faţa din zilele noastre.
cu pomeţii laţi, frunte îngustă şi bărbie ascuţită; cu faţa
ovoidală cu frunte lată, bărbie ascuţită şi obraji plini; cu 3. Barba ca semn distinctiv
faţa cu frunte îngustă şi obraji şi bărbie late. În China antică, bărbile bărbaţilor, ca şi părul, erau
Majoritatea figurinelor din teracotă au feţe înguste, amănunte esenţiale ale feţei, care o împodobeau şi îi
feţe cu frunţi şi obraji cu aceeaşi lăţime, obraji supţi, bărbii dădeau formă. Sunt elemente indispensabile în construirea
înguste şi ascuţite sau feţe pătrăţoase, dar uşor alungite. imaginii viguroase şi curajoase a soldaţilor din teracotă.
Acest lucru arată că populaţia din perioada dinastiei Qin Astăzi nu prea există bărbaţi cu barbă în oraşele
avea aceleaşi trăsături fizice ca cea din prezent. Chinei. Cei care poartă barbă lucrează, majoritatea, în
I 42
domeniile culturii, artei sau divertismentului şi o fac fie şia carelor de luptă, dar nu a putut indica detaliile pentru
din motive profesionale, fie pentru a se individualiza. Dar expresia facială a fiecărei figurine. Astfel, artizanilor li s-a
în afara oraşelor, mai ales în locurile unde tradiţiile încă acordat libertatea să-şi manifeste creativitatea.
se păstrează sau religiile sunt practicate, bărbaţii încă mai Evidenţiind tehnica artistică realistă, soldaţii de
poartă bărbi ca semn al vârstei înaintate sau simbol al teracotă au fost redaţi atât cu înfăţişări diverse, cât şi cu
demnităţii. mentalităţi şi caractere subtile, părând vii. De regulă, pot
fi încadraţi în trei categorii: generali, ofiţeri şi soldaţi.
III. Farmecul artistic etern Generalii se disting prin costumaţie şi trăsăturile feţei.
Unii arată blânzi şi amabili, iar alţii inspiră groaza prin
Formaţiunile armatei din teracotă a Primului Împărat atitudinea războinică. Expresiile faciale ale soldaţilor sunt
sunt spectaculoase, înfăţişând extraordinara vigoare a chiar mai complexe. Unii zâmbesc cu satisfacţie, alţii
luptătorilor pregătiţi pentru bătălie . Cozi bine împletite, privesc cu nervozitate având faţa ridată. Unii par naivi
bărbi ce individualizează, tălpi cu cusătură deasă sau rară, sau fără astâmpăr, iar alţii trişti şi disperaţi. Unii au feţe
catarame cu diferite modele, bentiţe de păr la modă, toate prietenoase, în vreme ce alţii au o atitudine calmă, fermă cu
aceste elemente adaugă un farmec deosebit figurinelor din o privire plină de voie bună. Toate aceste trăsături reflectă
teracotă. În general, frumuseţea artistică a războinicilor poziţiile, vârstele şi experienţa diferită a războinicilor
de teracotă se manifestă sub trei aspecte: din teracotă. Deşi gesturile lor sunt uniforme, datorită
dorinţei împăratului, expresiile faciale, caracterele diferite
1. Farmecul impresionant aduc diversitate grupului statuar.
al formaţiunilor spectaculoase Fericirea, furia, tristeţea şi bucuria sunt expresii ale
Aproximativ 8.000 de figurine au fost îngropate în cele lumii interioare complexe a războinicilor din teracotă ai
trei gropi anexe mausoleului Primului Împărat. Aceşti Primului Împărat. De aceea ei sunt cunoscuţi sub numele
răzb oinici din teracotă în mărime naturală sunt aranjaţi cu ,,sculpturile cu o mie de feţe".
multă atenţie şi bine lucraţi, demonstrând forţa militară a
Imperiului Qin. 3. Diversitatea artistică reprezentată de detalii
Acest inventar oferă informaţii bogate despre corpurile Războinicii de teracotă - generali, ofiţeri sau soldaţi,
de armată, armele şi strategia militară din perioada sunt lucraţi cu măiestrie, prezentând caracteristici
dinastiei Qin. Formaţiunile din Fosa 1 prezintă o distinctive. Ei poartă uniforme şi acoperăminte de cap
combinaţie de infanterie şi trupe cu care de luptă. În Fosa specifice rangului şi armatei în care servesc. Feţele,
2 infanteriştii sunt alături de care de luptă şi cavalerie. bărbile, cocurile şi cataramele sunt variate, arătând
Fosa 3 este reprezentativă pentru modul de operare al diferenţe subtile, care trec dincolo de aparenţe.
centrului de comandă al armatei Primului Împărat. Să luam ca exemplu soldaţii din teracotă. Unii sunt
Soldaţii din carele de luptă sunt gata să transmită ordine, doar nişte copii naivi, alţii sunt veterani care au trecut
iar cei care formează garda sunt aşezaţi faţă în faţă păzind prin multe. Unii zâmbesc, alţii sunt trişti. Unii îşi au
centrul de comandă. Există oase rămase de la ceremoniile originea în interiorul Chinei, alţii sunt din provinciile de
de sacrificiu oficiate înaintea bătăliei. frontieră. Folosind tehnici diverse, artizanii au reusit să )
dea acestor figurine expresii, gesturi şi mentalităţi variate

2. Măiestria artistică reprezentată sporind valoarea lor artistică.
de figurinele din teracotă cu înfătisări
' )
diverse Având trăsături artistice distinctive, războinicii
Războinicii din teracotă nu au fost creatii libere ci au
)
din teracotă ai dinastiei Qin reprezintă o nouă culme
fost comandaţi prin ordin imperial. Artiştilor li s-a cerut a artei realiste din China antică. Orice vizitator care îi
să facă figurinele în deplină concordanţă cu proiectele vede este profund impresionat de dispunerea acestora în
gândite să reflecteze dorinţa şi ideea Primului Împărat. formaţiunea de luptă, de vigoarea şi grandoarea acestora.
Schiţele reprezentau ordinul acestuia cu efect legal ce Fără îndoială, armata Primului Împărat este un miracol
trebuia îndeplinit. fără precedent în istoria omenirii.
Împăratul a stabilit cerinţe specifice nu numai pentru
conceptul general al proiectului, ci şi pentru tipul, numărul,
mărimea, decorarea şi aşezarea în formaţie a luptătorilor
43 I
974~3.F.l, -~f:i~%-~~!~m~~1ifllllfi•H*AEn 1974~:wx, ~ ~Ef{J-1_xţJjţ;tm:H 7•®tt13~21En00
~rm ~J J:. 7 xt&, M.lit~J55 IJfJ ™:itE, Î 73 A~o o = + ~ o
$~*' -~~1iMf:i~~;iţ~tWEn~n!Q1i3l•A1i'J, 1½ 1974~Ji.:~ , ~~I1-'l=*},AţJj:j:Ef{Jt-t!i,1fl~~~. 1±1il:t

~~AfîJ § A En n,& i3 I7J -îO ~ ~jJ, ,& f!9Htl B MH!t En~ 7tt :tf~7-®En~~~-I~o~~'~*~~-~mhl
m,lţ~,7J o ~~ffl,W~~~#~iliA>i~o~-~~~~ffi~
1982~, .:Ff~, .3:.l~llîJ, ~lj:tf~, 1-fx1h~-ţ-~v~ ~m•~Entt~i:r.~~x~~7--t®m.~~~~
~~*~~~~Enx•~m~.~oo~~T•®nm J§J11,mff~~:73•1m-, =, -=., ll9-'%m coo1) o
~7ttEnW~&;iţ~i:p~~~--~J:.En~~~-~0 •1m--'%mH::--t*®*230*, ilJ~t~62*, -~,oo
1m1îJiA-:3/9, •~~1mEnftm~7tt1Iti~~7itt~~1~ t9':3/914260-'f1f*g{J*1f%{mmo 1ffimEn*ftimll::-1-*
*
'.§3 ~ ~ En 1tm, rm EL~ >i iu 7 --t tfr En ~1î oi3:H:: ~
~~~warn~x],~o
JîrL M• = t-lF 00 ~ * En r'DGffi iÎ\ ± {m , 4ij t-lF 681-oB fîJ ¾
- -'%m g{J îW •w ~A o-Lţ:/ij)§ :itl' mB~ilJOO~-t-lFOO ~ ilJ
En iÎ\ ± {ifl , i3: ¾ k:i' ff omEn ~ t 00 ~ -t-lF 00 ~ ~ t En iÎ\ ±
Figura 1: {m, i3:¾1-cff o iţi i'BJ ¾38li\?t 00 ~ * En im ~A, 4ij ll9 lil1t iţi i'BJ
Armata de teracotă - ~~r'DG$,i3:H::--'%:IJGEn~~W~o:11GEniffi~~-t-l~
vedere generală
~1 ~llfl~~Ibff1j ~~*Enffi~~~i:p .• ~~ffi -lI ~~~E·~ ~fl§Er-JiÎ\±{ifl, i3:¾J§Eo
Jftfl(f~ A,P~■fi•~BEn~ffioM~~~+$~Enffi~m --'%m*~~~t20*, ~¾=-'%ma =-'%m-'foo_ş_
Figure 1: Pits ofthe ili ~A~ f,W, tt 't fîJ , * ~.x'..11 jlj ~ ffl &:iLi1~ , A1i'J
~ iţi , 9ie,R%, 00t9'6000-'ftf*o BEnilJW#JIJ At-iF4ijt-iFJ\Jj)};j
terracotta army
HJHiifi W~f,mtt•® En ,tf,ţ, {.§),A*;/Jo ~l!H1o 11 JIJ r'DG$, i:pfi3Jll::r'DG$-î0$~, ~t:itl¾r'DG$-îO~~o =-'%:IJG
g{J îW ftim' H::-1-~ tl:l g{J Jfl ' _ş_ tf%o
;lţi:p[9ftllll::~MiÎ\±{m, r:pfB]~l60~wt~~±-îO~
~M1m C002) o
--'%:ljciffiftiffi~~t25*¾ =-'%ma =-'%m.3f00_ş_[':!]*

%, 00t9'52Qf1J*o :IJGi:p~r'tlG$-t.EJ.o :IJGEr-J*, ~t&PfJ
wijm i:roomooM•641-iÎ\±1m o
~=, -=--'%m~~~ll9-'%:IJG,ll9-'%m~*•AAEnffi
:IJGo
•1m-, =, -=--'%mi:!:ît-t!i,OOt9'~7J$-'f1f*, _ş_~*
%:ffi"JU, %AA-1-JJlXEn~:J::l:hOOo -=.+$~*' --'%
m?- ~:tJâi 7 ~ +$-'f1J* · i:!:î--'%m OOtJ~ Ef{J-t,t z.- o
1i!i"it-=-1-1rnm"i:iJW±~1rn-t+#-:4, ~~~s14, *IP:t
r'DG$s#-:~oi3:®~ffi,~~~r'DG$,fi~-~-~
•1~
-~j(1J,o ~1rn~~l. 7*1-ck:i', ~~En:itiUL 9*o :iK
;tţ En ~ (15J, &SJc tl:l ~ A En IX\,~ o't fîJ~-1~AEn ~
~j(15J}ÎEr-]~~~o ~~~l.5*ftk:Î, ~*2*ftk:Î, f,ţ%
~Aor'DG$~~fflr'DG$Er-J~~oJ3:~*AEr-J¼00,J3:~
~$rm~%~XEn~ffi,i3:~ffiEn~~~U~&ff
~ En ij/[m ~ 7tt, fi~ili JI\!. ~~ En oB Jifr,& S;fc-îU 'â-iJF f,W,1~
A1i'JEn, "i:iJ~iJ?.~~7•1~Enil)('.frS, ~:,:, x1t~:;tt~
1-trffi, ~1l!J.-=l=-i'EnrJ'1~. ~i:p~~,f-~A1i'Jl'~En~
13
13130
1 44
~•**¾•~tt~g•~-*~~,~a•~~
~~-~~ilim~~~-•~~~*,m~~ffiI~•
zr&. •1rn .=:-t-moof~Jt i;l;J;fn $~7J*' ~1ffi1-1* *,
~~$.
•fffi-=:!Jt~ixit, ţtJOOiifJ<~, ~•**' M7.Ktl:lixit
~ ne1:i:iit*~~3L.~l0f'M,Mf:w)~ llf:L>'• i9:it*:tE:i:JEJ,
mitm, ff~, 1-~1frt~m-1*, &-1-JEJtmr=1JJ.1t~*
_x'..§,ţ§ ~~, ţt) mT -1-;t!U:tt±xJil, ~ @1 iii. ~# Z:: #%
:i:\, ftff~j(~~îil11J, ,t~n:±JP:±Jji)\., ~-1ffi~~1-LlID
oo, :tioffwf!îirn, :tio:k~:J'ţ,~, S!.~îm$J, ~Ae:k~
$J~~~- 1xlf~~~z::#~it§totw:k~M~•l:f~aJ/., ~
tl3B1~A~:±:m, W~~~Jt!:fr~1rfiZ::#LlID~~ixit.
~tWHmilim~tl:l-~:i:$Jffm~•~~~:1:m
@~, i1.A.:ii§~~, §1~5'c9'5. ~frfiZ::#ff/âlfL tt~
1-~00HmJl:_t, W¾~$.!R.~, ~îm~lf1k~~ri&~I
tJ.
= ~~ Er-JZ:#~Brit
-~~fffi~ffl®~-~~,~~~~~iiiR~R-
~1-tl:, ffFm:±:$J~Atmtl:ţg., ~x.!Xl*ffirTxt~~·l:f
~~a.A$~~1ffi1-ttff~,~~¾~~1ffi,~~1ffi
~¾~±1rn, ½J-t-1-tLlf1=~~, f414Hm~,ljt . ~1rn~
'§fli]-, ~11P~~jqjîffi~f@'~jqj~~~!ilOm;1~, lţ~Jiiii
%, t)3@j, '.&iHOwtllt~lff:ţţip~f,t, i1.A.1îJ.JLl"J:k
3&,ţ§jq]~~~[J!}&~lj .
1. if ~ tî ~ s<J n& ID!

-~~fffi~~~~Affir~M~~-,~~¾~~
EJgţz::;:;;t;:. ~ ~ iJ?., ~gţ~z::# B~m~tLl&ftH'1=ifb.
•1~~Z::#:kYf!J~{)(/âlffmtHTA$Atm~~rtm%a, îm
ELilitLlllID tl:l&1-Atm~ 'L>':f:f.l1J•tiţg., ftAtmta:Jta:J:t!o:1:,
r=!t't:1:$J, ftft=ifbM1tlf wlf~lf·tiff!r, &1-~1m~% Figura 2: Soldat în
a, :wt:tiolq]ft1îJ:i:m~fofiJJt!.~~~A:1:. ~1m~:k~lf Dft~d>, iJ?,11.JJ•f~lO!,W,tt.A.1i'J~iii'tfl3~wihJt*_t,ţ§lnJ. genunchi (in situ)
.:::.1-~fîFz¾~Atm, ~p~~ţ, ~~t~1±$. ~~~-1i'J!f~~~ •1rn~ila-, ililf ~, ::Et fJl, ~, if:$.î, if~, 1t.!R.!lli!;fll 002 m~1mWJ::
JW.JP.J
~' ţj[tJ~j(, ~il:t1'fffi:Hm1t~m, :WJI&, 1lEf;I:, F~ ~ .!R.!lli! ~ IR~IJ. FigureJ:
51'0::tsil~~- ~~1îJ-Aft~lfFFf-t, 1lE5EB~%a. A$ Excovation site of
B1~±$, -ft1)l*¾ffe.m, .tJLW< ~it51:, t,!î1,%:t!OY3n<J% 2. 1JrilrWJ2 u<J ;x: lli! kneeling cavalrymen
a. •~~ffi¾~gţ~z::*~~,~~.M•1rnma~m
Jr)t§fiJBtl:l±~•fffi·, ;lţ~ffi~m~Jt~J\~: " ~~~~jq)~~~:&• ~m,:&!lli!,~~~:&~~•
El"**~' ~%~-!f; "00" **~' 7Jlfl~-!f; "ffl" îf1iE :&!lli!~ţfrEfJil, ~,.ţ:~ffJJfi7Jj:\~mu1tmm~~
*%~, Witm7JiE, rE~~*; "Efl" **~'i:mtmto MBili±#••~•~~~~mLl~~J'.\~•~, ffi
~fHu::~Jl~ili, iii~WL~M~rJ'ltl5C, rE~~SR; " Mfi!E~'.&S,fr.A.m~~T~~~~~~~-~~~
**~'
EEI" ila%7JiE; "$" **~' i'A1f5u::~, Wiffl3 1'M$~~:&w, 5/!±~~T•1iti~~*~tJ.
~~. rE~SR; "fil" %}~, i:m5u::~, rE~SR, mt_t}1Jl lfi-J?,, 3~~:&!lli!Yf!J-f«r&tm1!J.t.J,,,A.W;jfi.tfi1~•@~
~-=1=-m, ;lţ~ffii~:t!olq]fil% ; "El3" *%mt, tyJffl3~~, !lli!i=l=11iflJJâ1.K;fllffe.!~, ~ ®'.&f,W,4-.A.xft~:f:f.f~. •AFr~
W3~lO""fE5u::~ (003). *~•~,~~~fflfr~~n<J~~A±~•~mfficoo
•1rnoow~m. ~ §, Ffl, OO*%Mftli$, $, m** 4) •
45 I
I ~H~~{f~U{JZ;,il:!#f~
The First Emperor's Terracotta Army
3. ;j,j;t,~ţE_)jfl'-JiJ3 iJJ
tr~~,~AITTM~-~~- ~,¾AffiRITT-$
?t, ~trfî:#~~~A~ITT%~o -~~1rfiq=iţj;:trnfJfJTITT
i!iJ:J@L i1A@iU7~~tJJ~Er-J~)L%.o
fJJl,tr, q:i~j(g;~~A1~:J>'i:ffii!iJ:J@L -~¾*7Jwt
~U. fofr~, trfJJ1,1~~rtHIH~Y%iU*M{O'J81~±, ffitJ.l
@îITT~A:xg;¾-@~>Jt~t!:ITTA, :sz□ ~*' :Pffe:*, X
1-ti~~IIIITTNd~~,f□ ~:Pt~, fmfîJ~¾Jl,[{itITTrm~, ~
¾::f'tl~~&tr:xA1tITT~7.Kz.q:io 1E!tr~r!rZ7r, :Jt
~¾~Jfz.Jx\,il!f(f ITT:l:-ti!7J, I:!x~¾*$5l:i:mfofr, 1-½;JEl'.r-JtfaJ
~~~~~~ffitr-@~AIT T~LoB~~¾*~ITT
t3F;:t, ¾-;f~#FITT.1iEo
Figura 3: Trăsături 1xtssfJZ*~n
faciale distinctive ale tr•~~®q:i,~~~A-fflITT¾T~~~ITT@ ■
războinicului
din armata
~?11, Fli$~1lITT~li$:f:Jvffi, ff~x~~, 1.f~~f,!)l,ff,G,
Primului Împărat tfitf:!ITT~1f., iEJrE~~JiUITTft~, ~·t~l3~:J%ITTMi.m, $•
!fil3 ~1mt,r--@i.~~ g;~ITTwî1J, s~·n!Dg;~ITT~w, :t~~~*~wAITT~m
tr-J~W
Figure 3: Distinctive
~~o~~~.-~~®~ffiIT T~*nh•q:i&~tr~
facialfaature efthe r.=~7Jffio
First Emperor's
terracotta warrior
1. x_m§{tt--k(~HiEii
-~~1rfi-~ţtcp9±,\J[~~iliAT#~irfi, ;i!@ţJtl'fL
-A~mEr-Jirfi, -ţjFf4F, -trtf, ~,A51J~1fo -##, -
~~, ffr.J!HffitU, fmfi'J~Jţtrfofr*~ITT1lt~~A1i'Jli1F7
•-m~~;§:w~PJITT~lf.~ho
•®m~~w•~~W~7- ~~~ITT%.,B&
~ili-~ITT~#,~-~~~I TT~~~$•ITT~~o
-%mq:iITT~l3$~7F7 •~~~~$~~*~~ITT~
ffio=%m~ffl~~,$ ~,-~j!-~~#~*~
~A, %n\t~;JJUr-%trLITTffeJTITT~~.AHiS:.to -%:f:Jc!i1F 7
-~t~HîtJ1*ITT-~)jft&l: 1-½4-81$~1l~, ~J,A~~
~~ffix1ffir,lq.î[, J.±F'i'~~t~mtJ1~ITT5:~o trt~tî
weP-S1ţITT~•q:i, ~~1~n1::t~fflITTtiiRi, 1JJ1,tr.R~
m-@~1f7o
2. ~~tt---f-A-f-00
~I~~~~®,¾$~~~,W::f¾~~~~o~
ill~F~~~~#~Er-J~> Jt.~~~-~~ITT-;t:$
'Li'Wo ~JE~~W:itif OOLITT~Jgj;J;Ji!JE;f□ ~>lt, Jwt¾~'fff
81 ~4-, A ~ii~ 81 ~;'J, ~î~.7f ~b:!Hn o~~ ItJt¾tr J!
Figura 4: Un tip de ~ - ~~~Er-J~:LW.1!.:itttfi!Jfto l!IW, ~1t&6Jwt:J6,ft~
coc al războinicilor
din teracotă
tr>Jt•J:rJJJ~o
din armata •®¾~#~iRi,Z*%aJ wt~-~~~~ITTrl
Primului Împărat ;f]L ~~~M~~1m;f□ ~1i]~ITT1111 ~, ~~' j(1J\, ~trfî, ri
~4 ~1îîll.li:~- fyj
Figure 4: A type
%ITT·~~~ITT~#~m•m ~~iliA~ITT~JE,@
efbuns efthe ¾,M~#®ITT~ffi,tt~~~~ iliW~ITT~JE,:i!Jwt
First Emperor's ~~~Iffir7:ittff~*WiiJmITT:?'.făJo
terracotta warriors
~~ITTZ#:itl:AJU~~ftiRi, ::f1E!ti~tH7Ag;A
!Im B<J )'r tfl3 %~ , t!i~IJ lf!!l T 'HJ: 1-A!Im B<J {,, :FJl[5f1J 'ti ~, 1!A
!Im ti ti :tm '.:I:. , :x.m z.:ti1J PîJ ;ţ=ţ J6, ţip Jii!. ;ţ=ţ, G,, 1'F ifii ~ JJt .).1Hţ
ff Jfrllf ~ ff 'ti~ o ll1&l@ r:p :}c,ţţs:lf ~1-~fr~ B<J A4o/.l, ep ~
~, ~ 3e: liJ ± Zf. o~~fi'] llft%- !fx ?@i, fJU'J !fx jc , IEI JJtif
~JrMf~fţ~V,:, *il&, l!E~, F~liJ~il~JL ~3e:-fîJ
-~~lfFffi,l!E~B<J%~ oA$8<J±Zf. , -~~*;ţ=ţ
%~¾~m, m~, ~i\&, t.~JE:tliJY=IB<Jo ~TJ!®-~B<J
;!-t'til2},)'r, •1~B<Jfi~:}c~rfHîJ:i2E-tE 13 ca<JJfJ!t~IJJJT, ~
~ tl:J T ::f fEJ B<J 1- 'tio fEJ ¾ ~~{ffi, ~ T BrHffi s{J l~JîlJ )'r,
ffi~ili::f-~offB<J~~ ~~*~!fx~~,fÎ~~Z.
/Xt: lfa<JY!IJOO~ffiffe, :iJJiltl:lmlG~z.~ o±Zf.fîJB<J;cH~
IJ!IJ~Jr!Ui~o lfa<Jaffw~~. f~,i:,,m~-@.: lfa<J~$.îf;JJ
m, maa5i~El: lfa<Ji'.ITTJ::.~~~~. ~~moo, -f~lfxt
a z.~~,; lfa<JW:i~r{*t&, ~z*'tf, 1~5it+xnT*1PJz.
q:i; lfa<Jaar,ţfs:Bî, *'tw~tlJ; lf Fr-J~~im•, tt~~
*, m
~ oJ! ® ~ * ffi ~ 1m foff 5it B<J :1:&1ft, ~ ~, i:m ::f
fEJW~~.~!fx$~~*~Tff,ţfs:r:pa<J~~1-tto~
m
JJt, E§.~ll1&J{ffia<J~~~19*fJilP-J~B<Jrm~Wbt!fx~-,
1.E! ~1-ll1&! fffi Er-J * 'tj::f fEJ, **tt 1ml r:p Jii!.ll ~lII, ff ft A$
9:i_!Xi:ti~, !fx~f:i-ili~~~T~-1-fi~ffa<JfflfEJ• C005) o
M•ooaatfl3nJl2),~t1:1 •,~,~,~~$#*M,*
fJilTA!lo/.l~~B<JP-J,G,t!tWo:Eff.W.ll1&l{ifl, ::fx-fUtfJil~.Ih{ifi
~f~~~7'7'1 "-f-)\-f-aiJ" B<JJ}RIE!o
3. ~ll~di--â:~~~
A$B<J~~1-tt~~,::f~¾~~@,~3e:OO:i2E¾
~±{f§, 1-1-tlJ{f~~' ftj:,ftj:JfJ!t~~lIJ~o ll1&J{jfi~g'~jr,
~#B<J::ffEJ®~•::ffEJB<J~~~m~.~~~00%,M
®1, ~~51'1Jw11lffl3ff$l1r~ft, i1Afi'J~JIJT:}c3&t§fEJ
q:i r:r-Jm1J"~jJ1J o
-~•-$B<J~±@W~,1 2),~~~~,fffil~*
1l5i Ff1 Y ~ , ili r=r m~ 1ft ~ a<J ~ ~; 12), * tft w~, r=r B<J oo
w~~. lfa<J~~WÎ3~: 12},ţ\:;n-~W a, e5Elfr:l=t»-RA±, ili
ff :illilltt1Jl o• 1m -tEA4o/.l ~~J::. lfr,G,J!ll :iE, Y.J:fJ $ ~ B<J
'f~bt!fx~ 1:1:l B<J*fJil T ::f fEJA!lo/.lFr-J::f [E)ţfjl~, 1t~5f1J,G,
~,ilA-~-f--Wr:pa<J~~ nftoJ!•¾•OOB<J@
IJ;!di, ili¾-~.Ib{ifiZ:#~}J::f 1J<lo<J~~ml ltl o
•~.Ih~~z:#~~~~.~ rer:r~~~~~~*
îr-:i1t~~Jii1JT 1-lfrs{]Ji'IJJ.l, %JJx:TJ!tl~~~o<J•1m
~*o JL* 1Viii • ~ .Ih 1m ma<J A~% ssir.,H-ili• ~ rlJ • ~
~1rn stttttfl$?g:5f1J1JE)(~~. -@.I;)1t1f1PJ--t-R f§B<JA
m7-3 z.1~ fi~ , %El3 $J& ~ tLl J! ~ Fr-J MriJZ. = " •1m :_g: ::ftt
;-3~tt!:xxJFr-JA~iD"J2t 1 "
Figura 5: ,,Sculpturi
cu o mie defiţe diferite"
~5 "f.AHm"
Figure 5: "Scu!ptures with
one thousand
dijferentfaces"
THE FIRST EMPEROR'S TERRACOTTA ARMY:
AN ARTISTIC PERSPECTIVE
by TIAN JING,
Emperor Qinshihuang's Mausoleum Site Park
n March 1974, a well digger accidentally discovered In the spring of 1974, archaeologists began
terracotta warriors in an accessory pit in the excavations in the place when the well was dug. Also
mausoleum site of the First Emperor of the Qin Dynasty. in that year, the state decided to build a museum in the
This archaeological find shocked the world and soon excavation site in order to protect terracotta warriors in a
became well known across the globe. Over the past four scientific manner and display them to visitors from across
decades, the terracotta army of the First Emperor has the world. When the museum was under construction,
fascinated visitors with its unique and extraordinary three other accessory pits were discovered and all these
artistic appeals. pits are identified as Pit 1, 2, 3 and 4.
In 1982, several renowned experts, including Wang Pit 1 is a rectangular-shaped structure totaling 14,260
Ziyun, Wang Zhaowen, Liu Kaiqu and Fu Tianchou, square meters, with the length of 230 meters from the
published insightful articles and essays to elaborate east to the west and the width of 62 meters from the
on artistic characteristics of clay sculptures of the Qin north to the south. In the eastern end of the pit is a long
Dynasty and their significant status in the sculpture corridor where three rows of pottery warriors in battle
history of ancient China. They noted that the sculpting robe stand facing the east. These warriors compose the
art of the Qin Dynasty, as represented by terracotta vanguard unit, with 68 figures in each row. In the south
warriors of the First Emperor, reached a new height side of the pit behind the long corridor is a row of pottery
while carrying forward the tradition of realistic art warriors facing the south, which constitutes the army's
of ancient China. Their viewpoint has been widely right wing. The army's right wing, consisting of a row of
recognized by the academic community of China. pottery warriors, is in the pit's north side. Between the
two wings are 38 rows of pottery warriors, with chariots
I. Group Sculpture with Realistic Artistry between every four rows, which are the main unit of the
army. In the western end of the pit is a row of pottery
Over the sweep of history, the terracotta warriors warriors facing the west, serving as the rear guard.
Vedere generală have guarded the First Emperor's tomb in silence. Pit 2 is located 20 meters northward to the eastern
a mormintelor While individual terracotta warriors were discovered end of Pit 1. Pit 2 is in a square shape, with a total area
dinastiei Qin
during the past dynasties, this gigantic underground of 6,000 square meters. To its south are eight rows of
~i!Jl:i::lll:
F ull viewof army formation had never drawn attention until the chariots, with eight chariots in each row. In the middle
Qin tombs spring of1974 when a local villager dug the well nearby. of the pit are chariots and chariot soldiers, and in the
north part are chariots and cavalrymen. In the forefront
of Pit 2 is a protruding square-shaped corner. The corner
is surrounded by standing archers and in its center are
160 kneeling cavalrymen and archers on saddled horse.
Pit 3 is located 25 meters northward to the western
end of Pit 1. Pit 3 is a concave-shaped structure, with
a total area of 520 square meters. There is a group of
chariots in the pit. 64 pottery warriors stand facing
each other in the tunnels in the eastern, northern and
southern parts of the pit.
Pit 4, an uncompleted structure, is located between
Pit 2 and Pit 3.
Pit 1, 2 and 3 cover a total area of more than 20,000
square meters and are laid out in a triangle shape,
forming a spectacular battle scene. Over the past four
decades, only an area of some 2,000 square meters
have been excavated in Pit 1, accounting for merely
one-seventh of the total. It is estimated that over 7,000
terracotta warriors, several hundred pottery horses and
some 100 wooden chariots are buried in these three feature enormous charms while individual sculptures Săpături arheologice
look exceptionally appealing. The whole underground in Fosa nr. 2

pits. These pottery warriors, horses and chariots are life-
size sculptures. For example, a terracotta warrior is 1.7 terracotta army, though composed of clay warriors
=~JJt n~:&*-llJWJ:~
Excavation site
meters tall on average and the tallest can be 1.9 meters standings still, captivates visitors with lively and ofPit 2
in height, truly portraying the actual height and physical dynamic charms. No architect would create such epoch-
appearance of soldiers of the Qin Dynasty. A clay horse making monument unless he is a highly-talented artist
generally has a height of 1.5 meters and a length of 2 with great accomplishments and enough experience in
meters. Clay chariots are also the reflection of reality. It service life.
is truly rare to see such grand underground formations This group of sculptures is a vivid portrayal of the
with so many large and tall terracotta warriors, so service life of the Qin Dynasty, fascinating visitors with
finely-made weapons and so exquisite sculpting art. lingering appeals. It is an extremely rare example in the
The terracotta army reflects the politica!, military and sculpture history of China and thus enjoys everlasting
artistic development of the Qin Dynasty and embodies charms.
the wisdom of ancient Chinese.
The architectural style of the Qin Dynasty highlights II. Authentic Artistic Details
grand scale and magnificent construction. The First
Emperor's mausoleum is the largest imperial tomb The First Emperor's terracotta warriors bear varied
compound of ancient China. Its three accessory pits add facial expressions and individualized characters,
up to more than 20,000 square meters, with numerous imprinting viewers with indelible impression. Each
groups of large and tall terracotta warriors. pottery figurine, including generals, officers and soldiers,
The three pits are smartly designed with well- is finely crafted with delicate details. They wear different
coordinated layouts and magnificent scales, uniforms and hats in accordance with their military
reflecting architects' profound conception and superb ranks and services and show subtle variations in facial
craftsmanship. Architects perfectly combined the feature, beard, hair bun and armor button.
overall structure with component parts, sculpture
groups with individual potteries. Comprising parts, 1. D istinctive facial features
forming independent systems of their own while being The First Emperor's terracotta army fascinates viewers
associated with each other, are combined to present a with its realistic artistry. Clay figurines were created to
spectacular scene. As a consequence, group sculptures not only bear lively and vivid physical appearance but
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro 49 1
I ~~ 1
H1fiil'~Z:~'t;y@,
The Fi rst Emperor's Terracotta A rmy
cheek, and narrow and pointed chin; square face; face

with wide cheek, narrow forehead and pointed chin;
egg-shaped face with broad forehead, pointed chin and
full cheek; and face with narrow forehead and wide
cheek and chin.
The First Emperor's terracotta warriors mostly
feature narrow faces, faces with forehead and cheek of
similar width, inwardly tightened cheek and narrow and
pointed chin, or roughly square but slightly long faces .
This fact indicates that the people of the Qin Dynasty
virtually share similar facial features with the people
today.
2. Trendy sairstyles
Unearthed terracotta warriors feature various types of
buns, plaits and hairdos. Their hair density and the way
their hair is stylized and plaited are highly recognizable.
Their hair buns, decorated with fashionable hair ribbons
in different styles, are trendy and diverse, adding to their
artistic appeals.
It is said that hair stylists today can even draw
inspirations from these terracotta warriors macle 2,000
years ago. The Qin people's aesthetic tastes and values
have even amazed contemporary fashion goers.
3. Recognizable beards
ln ancient China, men's beards, like their hair, are
essential facial features that decorated and shaped their
faces. Recognizable beards are indispensible elements
in shaping vigorous and valiant images of the First
Emperor's terracotta warriors.
Today, men with beards can be hardly seen in
China's cities. Those who do wear beards are mostly
Aspect din timpul also show different mentalities and characters. Ali these guys working in cultural, arts or entertainment fields.
săpăturilor terracotta warriors are so realistic that they look just They do it either for professional needs or for the pursuit
arheologice în
Fosa nr. 2
like the people living around us. Generally, unearthed of individuality. But outside cities, in particular, in
= '•}t,'(;ţ;jM~-l!ffi pottery figurines fall into three categories: general, places where traditions are still preserved or religions are
fJ,i\.l:t,; officer and solider figurines. General figurines look practised, men still wear beards as a sign of seniority or
Excavation
site ofPit 2
courageous, resolute and calculating. Officer figurines a symbol of dignity.
virtually wear an earnest and firm appearance. And
soldier figurines are mostly shaped as fl.exible, vigilant III. Eterna! Artistic Appeals
and brave characters, ready to fight to death.
Based on their facial features, the First Emperor's Formations of the First Emperor's terracotta army
terracotta warriors unearthed can be divided into eight are spectacular, with tremendous vigor and ready for
types: narrow face; roughly square but slightly long battle. Well-braided plaits, densely or loosely stitched
face; face with broad forehead and wide chin; face with shoe soles, beards that display individuality, belt hooks
forehead and cheek of similar width, inwardly tightened in different designs, trendy hair bands, all these elements
add rich realistic charms to pottery :figurines. In general, as flexible, vigilant and brave characters, ready to fight
artistic appeals of terracotta warriors are manifested in to death. Besides these common characteristics, each
the following three aspects: pottery figurine demonstrates his unique individuality
under the chisel of master artisans. For example, general
1. Eye-catching appeal as represented by spectacular figurines distinguish themselves with costume and
formations facial feature. Some look gentle and kind, while others
Nearly 8,000 pottery figurines are buried in the are awe-inspiring with valiant vigor. Soldiers' facial
three accessory pits of the First Emperor's mausoleum. expressions are even more complex. Some smile with
These life-size terracotta warriors are neatly arranged satisfaction, while others wear an anxious look with
and finely crafted, demonstrating the mighty military overlapped wrinkles. Some look na:ive and naughty,
strength of the Qin Empire. while others look sad and desperate. Some are fa tty with
These underground terracotta warriors bear rich a friendly face, while others bear a calm, steady and
information about arms, weapons and formation arrays humorous look. All these facial features reflect different
of the Qin Empire's army. The formations in Pit 1 show positions, ages and experiences of terracotta warriors
the combination of infantry and chariot troops. Pit 2 portrayed. Though their gestures are uniform due to the
features the joint formation of infantry, chariot and emperor's need, these pottery figurines bear varied facial
cavalry troops. Pit 3 demonstrates how the command expressions and characters, which adds artistic diversity
center of the Qin Army was operated. Chariot soldiers to group sculpture.
The First Emperor's terracotta warriors feature
are ready to transmit orders and guard soldiers stand
diverse facial expressions of happiness, anger, sadness
facing each other, safeguarding the command center.
and joy, showing their complex inner world. They are
There are also remnant bones from sacrifices used for
therefore hailed as "sculptures with one thousand
battle.
different faces".
2 . Realistic artistry as represented by pottery

3. Artistic diversity as represented by emphasis on
figurines of diverse faces
details
Instead of free creations, terracotta warriors were
Terracotta warriors, including general, officer and
commissioned by imperial order. Artisans were required
soldier figurines, are all finely carved with distinctive
to make pottery figurines strictly in accordance with
characteristics. They wear different uniforms and hats
design plans in order to reflect the will and idea of
according to ranks they assume and arms they serve.
the First Emperor. Designs in the blueprint were
Their faces, beards, buns and belt hooks are varied,
the emperor's order with legal effect and cannot be
demonstrating subtle differences out of common
disobeyed. appearances.
The emperor set specific requirements not only for Take the example of soldier figurines. Some are nai"ve
the general design conception but also for type, number, boys while others are veterans who have gone through
size, decoration and formation array of terracotta ups and downs. Some are smiling while others look sad.
warriors and chariots. But he could not specify details for Some are natives of inland China while others come
each pottery figurine's facial expression and character. from frontier areas. With diverse techniques, artisans
Thus artisans were allowed with space to show their own rendered these figurines with varied facial expressions,
creativity. gestures and mentalities, adding them with artistic
Highlighting realistic artistry, terracotta warriors appeals.
were rendered with both diverse physical appearances Featuring distinctive art1st1c characteristics,
and subtle mentality and character, looking true to life. terracotta warriors of the Qin Dynasty represent a new
Generally, unearthed pottery figurines fall into three height of realistic art of ancient China. Every visitor
categories: general, officer and solider figurines. General who has seen the terracotta army is deeply impressed by
figurines look courageous, resalute and calculating. its formation arrays of tremendous vigor and grandeur.
Officer figurines virtually wear an earnest and firm Without doubt, the First Emperor's terracotta army is
appearance. And soldier figurines are mostly shaped truly an unprecedented miracle of human kind.
PREFATĂ
'
)
flată în capătul estic al continentului eurasiatic, 00~~~~*~*00,¾ili~X~~~
China este unul din locurile de naştere al civilizaţiei &~~ -- ~~~~~~~~ffi~X~,
mondiale. Istoria şi cultura chineză au continuat
~I~ 7 i:ţi $ ~ ~ x ~ ~ -€U iir JJ • "$ JJ. IJl. 'i': M"
neîntrerupt timp de cinci mii de ani, îmbogăţind
poporul chinez cu o imensă creativitate. Expoziţia ~~7 *
i=p 00 :lj 17'1 11 X tw ~ 1ft ~ 1o114 O.ID '51~
„Comorile Chinei", ce cuprinde 101 exponate sau seturi X~,M~~~ffiM~Ti=p$X~~~~-~ -
de obiecte istorice alese cu grijă din 11 muzee şi instituţii
" $ ~ IJl. 'i': M" M1±\ ~X~ _t El IJr 1=i" ~ a,j· 1~ , r
de patrimoniu din China, este o dovadă a glorioaselor
realizări, sub diferite forme, ale poporului chinez. ~~M~M,~~Ti=pOOffi~~~~~~M~~-M
Exponatele datează din perioadele cuprinse între ~i=p~~~$-ili~-~~~~~-~*~~@~
neolitic şi dinastiile Ming şi Qing (1368 - 1919), adică l±l±X~~I~ffffi,ff~ffiffi~**~M,~B
toate perioadele importante ale Chinei antice şi moderne.
Aceste exponate includ nu numai vestitele statui
A7"~~~~"~ffi~17'13,&~*®~X~~~
reprezentând războinicii din teracotă ai Primului Împărat ti--'=i B 1-î, 1:zl : f.½!. i=p $ X,f,t ~ ,g 3 --'=i -€ UJr, 11 xJTI ik ~~ 1i$
1
şi minunatele colecţii regale, ci şi bunuri culturale strâns M$~~-$00ffiS~i=p$~~x~~-*~~ -

legate de vechile „Drumuri ale mătăsii". Având scopul
de a reflecta modul în care au coexistat şi s-au contopit
culturile estice şi vestice, precum şi natura cuprinzătoare
şi inovatoare a civilizaţiei chineze, expoziţia oferă
vizitatorilor ocazia de a aprecia profunzimea şi bogăţia
culturii şi tradiţiilor chinezeşti, din perspective variate.
PROLOGUE
ocated in the eastern edge of the Eurasian

Continent, China is one of the birthplaces of
world civilization. The Chinese history and culture
have continued uninterrupted for five thousand
years, enriching the Chinese people with immense
creativity. The exhibition "Treasures of China",
consisting of 101 pieces or sets of historic objects well
chosen from 11 museums and heritage institutions of
China, demonstrates the glorious accomplishments
of the Chinese civilization in various aspects.
The exhibits on display date back from the New Stone
Age all the way down to the Ming and Qing dynasties
(1368 - 1911), involving all major historical periods of
ancient China. These exhibits include not only world-
famous unearthed artifacts of terra-cotta warriors of
the First Emperor and exquisite royal collections, but
also cultural properties closely associated with the
ancient Silk Roads. Aimed at refl.ecting the clash and
integration between cultures of East and West and the
inclusive and innovative nature of Chinese civilization,
the exhibition offers viewers with an opportunity to
appreciate the profundity and richness of Chinese
culture and traditions from various perspectives.
NAŞTEREA CIVILIZAŢ EI CHI EZE (EPOCA NEOLITICĂ- 221 a.CHR)
TllEBIRTH OFCIVILIZATIO r(THENEOLITHICAGE-221 BC)
ivilizaţia chineză este cunoscută pentru lunga şi r-f-t $Jts_mHrt:izttlrt*, M~:;fWîo:a::x~'-Jli!e-0--:n~

continua sa evoluţie. Cu aproximativ 10.000 de
ani în urmă, strămoşii poporului chinez, ce locuiau
T ~ru.~m:a:~#±~L~~~~M
pe acest pamânt fertil, se găseau în zorii civilizaţiei.
JE ~ Jt SA o ~ ff ~ f'=~, ~~ ~ tt ~ ¾ i:p 00 j,Fr1=i:ff. lt-J
Olăritul şi invenţiile din agricultură au fost realizări fţ.q:L;M~~:xnx;mt o !llli~~f'=jJ1.k.IfZ~ :;fWî=rljJgj, A
marcante ale neoliticului timpuriu în China. Graţie unei ~fftzf:î~i:i\BJ:~El?t, ~ţf:î~~fij~*JE.1tM, Jf:_§Jf~
productivităţi mereu crescânde, strămoşii chinezilor au
$;T~m~~ft, ~79 ittJ§~JtsAf±4N1t1ttnt~~T
încercat să remodeleze natura. Ca rezultat, agricultura
primitivă a cunoscut o dezvoltare remarcabilă şi au W~~~ffi~~oA~~M~ttt~~M~ffiSJE&~
apărut aşezări, astfel creându-se baza materială pentru M'r-1·® *o
J-.A05G$3500'rffHf:î, ţJUJRflf12!s:.zJeJ
societatea civilizată de mai târziu. Lumea spirituală a fHf:i:5Ht, ~9f:î*~iliB1 ~#fftzf:îJJnftJA1i'JB 1t~
strămoşilor poporului chinez s-a îmbogăţit odată cu
acumularea bunăstării materiale. ÎnceP,ând cu 3500
~ma
a.Chr. puterea s-a împărţit între diverse grupuri, iar 05G$21 tt!:ţcfiJ05G$5tt!:~c.~Ât'-Jl500~i'eJ, tlP i:p
credinţele primitive şi-au pus amprenta pe viaţa de zi cu ~~I~~Er.tM,~i:pOOfu~ttM~~~~~.i:pOO~
zi a oamenilor.
1ţJtJJA~1Ul1'f:I1ţB~Jţ~, JUT~fflla-tWJ]!¾~
Perioada dintre secolele XXI - V a.Cm., corespunzătoare
iliri.astiilor Xia, Shang şi Zhou, a marcat o epocă importantă ~:x•o~-Er.tMW~T~~ffi-~Jt*~N.~ T
în istoria Chinei. Civilizaţia antică chineză a prin contur 19:1fJt~ic~~j:rruErJM, #-€ 1JmTnu:.t~4'f § ~ wwnJt
în timpul dinastiei Xia şi a făcut progrese semnificative 1,1::., Jtl:im5E$;T El3 ffîfnJEr.t{ţ ~ AA~ff Er.t1ţ ~ ~1~':o
în cursul următoarelor dinastii, Shang şi Zhou. În
această perioadă i torică s-a dezvoltat un sistem de
scriere bine stabilit, care a pus capăt epocii preistorice
fără consemnări scrise. Acum s-a dezvoltat splendida
cultură a bronzului, care a făcut ca societatea chineză
ă evolueze de la Epoca bronzului la Epoca timpurie a
fierului.
he Chinese civilization is known for its long-
standing and continuous process of evolution.
Approximately 10,000 years ago, Chinese ancestors
dwelling in this fertile land began to embrace the
dawn of civilization. Pottery-making and agricultural
inventions marked the significant achievements of the
early period of the Neolithic Age in China. Thanks
to ever-rising productivity, Chinese ancestors tried to
remodel nature. As a result, primitive agriculture saw
remarkable development and settlement communities
were formed, laying a preliminary material basis for the
civilized society that appeared later. With accumulated
material wealth, the spiritual world of Chinese ancestors
gradually became enriched. From 3,500 years BC, power
began to be divided among different human groups and
primitive religion came into being and began to have
impacts on people's daily life.
The period from the 21 st century BC to the 5th century
BC, known as the Xia, Shang and Zhou dynasties of
China, marked an important era in the Chinese history.
ABREVIERI CATALOG/ ;jţj'tJ I
The ancient civilization of China took shape in the
ABBREVIATIONS
Xia Dynasty and witnessed significant progress in the H (înălţime/ 1~J1 I hcight)
ensuing Shang and Zhou dynasties. In this historical L (lungime / Lf: / lcngth)
period, a well-designed script system was developed, l (lăţime I 'fil I width)
g (~osime / )'l. breadth)
bringing an end to the pre-history age without written
D (diametru/ llî.? / diameter)
records. In this historical period, splendid bronze culture Dg (diametru gtiră / V-] fi I mouth âiametcr)
was developed, moving the Chinese society forward Db (diametru bază/ J~/1-h ÎL H' / foot diamerer)
from the Bronze Age to the early Iron Age. Dmax (diametru maxim/ ./il:/( t't.11: / maximum diamcter)
ZORII CIVILIZATIEI
,
iuviul Galben şi Fluviul Yangtze reprezintă leagănul inteligente, aceste obiecte de uz cotidian întruchipează
F naţiunii chineze. Cu o climă favorabilă, câmpii
întinse şi un sol aluvional fertil, valea Fluviului Galben
modul de a gândi, precum şi expresiile emoţionale
ale strămoşilor poporului chinez. Piesele din jad din
şi cursurile inferior şi mijlociu al Fluviului Yangtze, au cultura Liangzhu, descoperite în aria de răspândire a
devenit locurile de nastere
, ' zonele centrale ale cultivării
si acesteia, situată pe cursul mijlociu şi inferior al Fluviului
meiului şi orezului. Aceste două regiuni, numite Yangtze, sunt exemple reprezentative de prelucrare
„Mesopotamia Estului", s-au bucurat de o cultură a jadului în perioada preistorică a Chinei. Numeroase
deosebit de dezvoltată în comparaţie cu celelalte părţi obiecte din jad au fost găsite în mormintele aflate în sit,
ale ţării. Ceramica din cultura Majiayao, descoperită printre care se numără: bi (disc), cong (tub), huang (obiect
în situl arheologic aflat pe cursul superior al Fluviului semicircular) şi huan (inel). Aceste artefacte din jad
Galben, reprezintă culmea artei ceramicii colorate din simbolizează bunăstarea şi puterea, reflectând, totodată,
Perioada preistorică a Chinei. Înfătisând''

modele si
'
dezvoltarea social-economică din acele timpuri.
subiecte diverse, minunate motive decorative şi concepţii
j(Sj]SiJ't
_lL tGfD . fiiJ ~ i:p $ B;; ~ El<J ·BJ: *tnJ o• 1riJ 1.m ~ţ□ ~ ff ~, ţtJ ,i~J5 :t&, imu JK@ ~ B;; B 'm 1:. mB<J B ~,
~ *rri:pTffl~~~~~~~~.x~•rB<J m~~~~i:p-~B<J~AB<J~m~M5oW*ITi:pŢ
~~~~~B<J~~±•.~w*~~79•~~~~ m~~iffl.:t~B<J~u.~i:poo~n~•~~B<J~
ir l□ ffi 1î 7.K 83 ~ ir B<J ~ vl :t-& l□ i:p ,i:,, IX~, tE ~ 00 ffi *z.-o tE iffli!:t.tl:~f,m 7::k:S:El<J~B, f~~~~,
11 pg .:t1-t ~ 79 ~ :it , -anţ z. 79 "*n B<J W;j tril 1.m ~ ,, o ~,~,~~,7($*ffl3ili±~&-Z.i:poJK@~:ff
~i:p•m~m~~B<J~•gx~~~.~i:poo~n~ afil•M•~~~.&~7~~tt~~mB<J~Mo
~Z#B<J-1-~~o OO~;jţi.tl□ ~;Mffi3~F'm $a, 4E
THE DAWN OF CIVILIZATION
T he Yangtze River and the Yellow River are the

mother rivers of Chinese nation. With suitable
climate, vast plains and fertile alluvial soil, the valley
exqu1S1te decorative patterns and smart conceptions,
these daily utensils embody ways of thinking and
emotional expressions of Chinese ancestors . Jade
of the Yellow River and the milled and lower basins of wares unearthed from the site of Liangzhu Culture in
the Yangtze River became the birthplaces and central the middle and lower basins of the Yangtze River are
areas for millet and rice farming respectively. These two outstanding examples of jade making of pre-history
regions enjoyed highly developed culture comparing to China. Numerous jade wares have been discovered from
other parts of the country and are called "Mesopotamia tombs within the site, including bi (disc), cong (tube),
of the East". Colored potteries unearthed from the site huang (semi-circular) and huan (ring). These jade wares
of Majiayao Culture in the upper stream of the Yellow symbolize wealth and power and reflect the social and
River represent a peak of colored ceramic art of pre- economic development of the time.
history China. Featuring diverse designs and subjects,
I 56
Un obie ct ritua l folosit
pent ru venerarea
Pământului, simb olizâ nd
putere şi bogăţie.
~ttML $, 3sJif-B'-JJ}J~g
-'=ii X'};.>(-1J ffi fi!: t5t i'fî~·
~fi:\ iliif.k±ili.t8*L~,
5'l -Jjctff tB~îiE;&,t;l.)J
;"fllWf~
A ritua l obje ct used for

wors hipp ing the earth
and symbolizing pow er
andw ealth .
57
Capitolul I. Nafferea civilizaţiei chineze
I
_m -l'j'LJC )(B~iJiE~
Chaptcr I. The Birth of Civilization
Obiect ritual
folosit pentru
venerarea Cerului.
A fost utilizat
câteva mii de ani,
din perioada
neolitică până
în timpul dinastiei
Qing. Mai târziu
a fost folosit
ca pandantiv
ornamental.
~:;kţUli , 33:~§
tfr:E~atf~~j~f~
.fil~~T:tf., ~ft
7-JfL~:7~, J§AA~
:±l }_½\ ~ t/fift ffl Efj
~}t3î,
A ritual object used

for worshipping
the heaven. lt had
been in use for
severa/ thousand
years, from the
Neolithic Age to
the Qing Dynasty.
lt was later worn
as an ornamental
pendant.
81 de jad (disc) 1~ tt Jade Bi (disc)

Neolitic, cultura Liangzhu rrr :fi{t~ a-H~ -~ mx1-t Neolithic Age, Liangzhu culture
(3300 a.Chr. - 2200 p.Chr.) (~~0jf;îiîJ3300:tf.- iî1J2200fj::) (3300 BC - 2200 BC)
D = 22,2 cm J§iJ~22. 2J][* 22.2 cm in diameter
Loc descoperire: situl arheologic J:. #!Jilrn1Hi.Hl w:wl!.Il: :±l± Unearthed from Fuquanshan
Fuquanshan din Shanghai J:.#!JWJ!lm'i$~ site in Shanghai
Colecţia Muzeului din Shanghai Collection from the Shanghai Museum
Treasures of China
Obiect ritual ce simbolizează puterea. ~1iEt'(n a<J îL ff o ~~ff !lo/rr:Eî,Jr:î::î~s--Ht A ritual object symbo/izing power.
Acest topor s-a produs pe scară largă în c:;k::ffl: tl:l J:Ji\, ¾>C i=jij a,i"{-~4şt'(n a<J ~1iE Jade Yue began tobe mode in Jorge quantity
perioada neolitică şi reprezenta puterea ~o in the Neolithic Age, representing military
militară în era civilizată. power in the civilized era.
Yue de jad (topor de luptă) l<.'H~ Jade Yue (battle-axe)

Neolitic, cultura Liangzhu Wr~~fl-H~· li!ffi>C1-t Neolithic Age, Liangzhu culture
(3300 a.Chr. - 2200 a.Chr.) Ct~07[iiru3300:i:J:'.-iru2200:i:J:'.) (3300 BC - 2200 BC)
L= 15,8 cm; I= 10 cm ~ 15. 8, ~1011* 15.8 cm în length and 10 cm in width
Loc descoperire: situl arheologic J: ~wrrlH~h'R Ll.1 :iilHtl: tl:l± Unearthed from Fuquanshan
Fuquanshan din Shanghai J:~j:llj:~tg~ site în Shanghai
59 I
Cnp_itolul I. Nafterea civilizaţiei chineze
,Ihe Birth ofCivilization
Neolitic, cultura Liangzliu

(3300 a.Chr. - 2200 a.Chr.)
. ..
. .
1 60 https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro
Treasures of China
Partea superioară a vasului este

decorată cu patru volute pictate În
roşu şi negru. În interiorul lor este
redată ideograma chinezească „mi':
care Înseamnă „ orez". Obiectul,
decorat cu motive splendide şi
delicate, pare că este deopotrivă solid
şi graţios.
@~J: ~~f,fl-5} JfJ tr ~ M-fMtt'î~ !!J,rBi

:Jl(~~wl!!Piii!~~tJ{J[91-mJII, IIP-J
ilimî**~- ~@~J,JiruJ:1 , :/t~
~urns~ /JffiC.
The upper part of the object feature
faur volute loops painted with
red and black respectively. lnside
the loops are patterns shaped
like Chinese character "mi"
(mea ning "rice"). The object
looks solid and graceful,
decorated with splendid and
delicate patterns.
Vas ceramic, pictat, decorat cu patru f~f-0P41UIJ1J1f:J~1rN1~ Painted Pottery Pot Carved
volute meandrice irfr1:î@f.l•H ~. :fi,~~}({t with Four- loop Volute Pattern
Neolitic, cultura Majiayo c~0::nî'llîr33OO:q::-ru2O5of,=:) Neolithic Age, Majiayao culture
(3300 a.Chr. - 2050 a.Chr.) jWj4O, i=Jftl3. 6, ~~~13. 7/lil* (3300 BC - 2050 BC)
H = 40 cm; Dg = 13,6 cm; Db = 13,7 cm 1iE~i.-\1 40 cm in height, 13.6 cm in top diameter
Colecţia Muzeului din Shanghai J: )'ijf1W tP.ltâ~ and 13.7 cm in bottom diameter
Collection from the Shanghai Museum
Vasul este decorat cu două rânduri de ornamente în reţea între care se află linii negre. ,,Ochiuri" în forma unor „ boabe de cereale" sunt dispuse simetric in aceste registre.
Este un obiect reprezentativ pentru cultura Majiayao din valea superioară a Fluviului Galben, datând din perioada neoliticului târziu din China.
This pottery pot features two /ayers of grid pattern between which there are black li nes. Grain-like line loops are evenly distributed in these grids.
/t is a representative object from the Majiayao Cu/ture in the upper valley of the Yellow River in the late period of the Neolithic Age of China.
CULTURA BRONZULUI
ronzul, aliaj din cupru, cositor şi plumb, a fost o reflectau rangul social. Ducele de Zhou a pus bazele unui
B inventie importantă în istoria umanitătii. Bronzul
' '
chinezesc este metalul caracteristic pentru o serie
întreg sistem ceremonial ierarhizat, ce guverna fiecare
aspect al vieţii sociale. La ceremoniile rituale, atunci când
de obiecte metalice inscripţionate. Rezultat al unui ofereau ofrande strămoşilor şi zeilor, familiile regale şi
meşteşug excepţional, al unor tehnici avansate şi al unor nobiliare ţineau carnea în ding din bronz, orezul şi cerealele
subiecte diverse, bronzul chinezesc se bucură de un în gui, apa în yi, iar vinul în jue. Având forme grandioase,
statut special în istoria universală a culturii bronzului. motive decorative sofisticate şi fiind bogate în inscripţii,
În perioada dinastiilor Shang şi Zhou, folosirea acestui acele vase din bronz sunt simboluri ale puterii monarhice,
metal era un privilegiu al familiilor regale şi al nobililor. pline de implicaţii misterioase, reflectând formarea şi
Obiectele din bronz erau utilizate ca piese rituale, care dezvoltarea sistemului ceremonial al Chinei timpurii.
wî~x1i
:==f=t: ffl ¾A~ ffJ j:_ _t 81 - J]Hc!§ A '.& E}j , B m.•~T-•~şt&~F~~&~m,~#~m
~ ¾nm~m.mş~-~~~-~~ -~~3~;ţ:±~~~~~-I~fi-~*~~&~
~•mx~Ll~~~·~-mLlRA•ffi~ ~~Ll~~~.LlK~ffi~,Ll~~~*,Ll$fi~
~X®~.,~I~ffm,tt*•~.~~$ *
ffl, ~ fEAJB'c;, 1$ ~. ~ ® wffl ft m~ i,j!-Wj-, tt t$
a,~fil~WfflX~j:_~~~~~~~~- ~~. ~x$a, 3tAwîTf$f]Bf.J~~, ~~z.~ftto
•m~M,Wfflft•I~fi-~~,~~~~~ I~~afil,fi.fs:~T~M~~~~Bf.J%~~'.&M.
fi.fi: JJI). 3 a-.t H~ ş t& Bf.J "tL ft " . mi; "ttr tL 11= *"
Ll
THEBRONZECULTURE
B ronze is a great invention in human history. It is

an alloy of copper, tin and lead. Chinese bronze is
characteristic of sets of ritual implements with carved
set of highly hierarchical etiquette system which
governed every aspect of social life. On ritual occasions,
royal families and noblemen held meat with bronze
inscriptions. Featuring superb craftsmanship, mature cling, rice and grain with bronze gui, water with bronze
techniques and diverse subjects, Chinese bronze enjoys yi and wine with bronze jue, offering sacrifices to their
special status in the world history of bronze culture. ancestors and deities. With grand designs, sophisticated
During the Shang and Zhou dynasties, the use of decorative patterns and rich inscriptions, those bronze
bronze was a privilege of royal families and noblemen. wares are symbols of monarchic power full of mysterious
Bronze wares were used as ritual implements reflecting implications, reflecting the formation and development
social rank. The Duke of Zhou established a complete of the etiquette system of China in the early stage.
Un simbol al statului şi puterii, acest
obiect ritual era utilizat cu ocazia
unor sacrificii sau banchete.
Tn timpul dinastiilor Shang şi Zhou,
conducătorii statului mobilizau
adesea resurse din întregul stat
pentru a turna astfel de vase.
1ltB.i'iJZ~~t *Ul~. ~ ¾ 00 ~VfiJ;&t.,

a<Jj.vL îfli~ a~·W:Jm~~tH1 ~~
OOz.h*~**jl"ll o
A symbol of state and power, this
ritual object was used on sacrificial or
banquet occasions. During the Shang
and Zhou dynasties, state rulers often
mobilized resources of the whole
state to cast bronze Ding vessels.
Ding de bronz decorat cu motivul L- Sdl•~J\ll Cloud Patterned Bronze Ding

norului (un tip de vas antic chinezesc 1Iat.M ct-ti05tîiI 191:t!JcHiîJ 16 t.!HcD (ancient vessel with three legs)
cu trei picioare) ~18. 5, □ 1116. l!.I* Late Xia Dynasty
Perioada târzie a Dinastiei Xia fil~.\1 (19th century BC - 16th century BC)
(secolul XIX a.Chr. - secolul XVI a.Chr.) ..t~iw~'rn~ 18.5 cm in height
H = 18,5 cm; Dg = 16,1 cm and 16.1 cm in top diameter
Treasures of China
Folosit la ceremoniile de sacrificiu,

acest vas „ Ding" de bronz este
decorat cu chipuri de animale
pe pântec şi motive cu frunze de
bananier în zona picioarelor, în
vreme ce în interiorul său sunt
inscripţionate două rânduri cu
câte cinci ideograme.
~îB*L~. /J9L$ff~ffitt , JEtfli

~ ottt, ~ j;/;J ®:41Hîttg:;tj;l;lj fi'
n-'=f'..
A ritual object used for sacrificial
ceremonies, this bronze Ding
vessel features animal face
patterns in the belly and banana
leaf patterns in the feet, with two
li nes of five Chinese characters
cast inside the vessel.
Ding de bronz de tip „ Fuyi" (un tip de y:_ t.., ·• rl•n\~ "Fu Yi" Bronze Ding (a type of ancient
vas chinezesc antic cu trei picioare) jl'ij ai M cg-%}5c1lfr 13 tt!Jc.- llfr 1046if:) Chinese vessel with three legs)
Perioada târzie a Dinastiei Shang i\1li28. 7, '.m24J11* Late Shang Dynasty
(secolul XIII a.Chr. - 1046 p.Chr.) fil~~ (13th century BC - 1046 BC)
H = 28,7 cm; I = 24 cm iot 'gffi~Mi»a 28.7 cm in height and 24 cm in w idth
Muzeul Palatului Housed by the Pa Iace Museum
~ wine vessel useâ on ritual
r n t iJ Jid \LI 1 IP de
Perioada târzie a Dinastiei Shang

(secolele XIII a.Chr. - 1046 p.Chr.)
H = 21 cm; I = 16,9 cm
Colecţia Muzeului din Shanghai
itlîH~J!/3 C~kJ0iciiîJ131JHi:HW1O4.6:lf)
~21, -K: 16. 911*
fiE~,\'li
J:J/iµţW1.1 tB ~l
~id' B· rLe Jue c ty w o nciP7t
Late Shang Dynasty

(13th century BC - 1046 BC)
21 cm in height and 16.9 cm in length
G•1 Gen, 0'1Z '1 n tip de v, s drt1c

(secolul XIII a.Chr. - 1046 a.Chr.)
H = 31,3 cm; Dg = 17,5 cm
iffiD.!tWJ C~%~5cmJ13t!Uc-mJ1046~)
fcii31. 3, i:Jtil7. 5)][*
1iEilH'li
..ti1ii:M!fmî1'i~
Bronze Gu (a tyoe of ancient
Late Shang Dynasty

(13th century BC- 1046 BC)
31.3 cm in height and
17.5 cm in top diameter
Collection from the
Shanghai Museum
H =45,4 cm; Dg = 25,5 cm
itfia.tAA Ct/;J05t~1J l3tlt~i:H1Jl0461f)

i\Îi45. 4, □ 13::25. 5!.i*
{iE~i\îi
..t~lţţ~ffi~
Ydl"'lnpJ' Brorte Yc.m

(a type of ancie'lt Crit"ec;e cook•ng
Late Shang Dynasty

(13th century BC- 1046 BC)
45.4 cm in height
and 25.5 cm în top diameter
Treasures of China
Vas pentru vin, format ba lustru,

decorat în zona pântecelui
cu motive reprezentând ochi
curbaţi de animal, iar în zona
piciorului cu motive cu trăsnete.
Principalele decoraţii constau în
urechi de tigru şi feţe de animale
sălbatice.
Î7'ffifL~o ~ffiârnIJ%, Jlţ[B'!L.t.~

îffip;Jg~~g !11:J:j;l(a<Jfr,f,.ţ § ~ •
.:1::~~îili~m:lî~oo~. Iii.IE
tfjiffl'~o
This wine vessel features aflat

round shape, with curved beast
eye patterns in the bel/y and
thunder patterns in the foot. The
main pattern features tiger ears
and beast faces.
Zhi de bronz (un tip de vas antic I 1,1 t 4

1ra jt Bronze Zhi (a type of anc1ent Chmese
chinezesc pentru vin) decorat cu illif!!r.WI Ct%,;,r;$13t!±t~- iîtrl0461f'.) wme vessel) with Animal Face Design
chipuri de animale jli/j19. 3, JJ!H~ lO. 8/î[* Late Shang Dynasty
Perioada târzie a Dinastiei Shang tilJfH=/i (13th century BC - 1046 BC)
(secolul XIII a.Chr. - 1046 a.Chr.) ..tmJ!w!!mffi~ 19.3 cm in height
H = 19,3 cm; Dmax = 8 cm and 10.8 cm in middle diameter
u t1 > de v , nt1c
p ntn„ v1'1 ae o t cu

H = 32 cm; I = 21 cm
Muzeul Palatului
ffliil!R.WJ C~0:n;IÎÎJ1311!:ti:Hl!T1046ff:'.)
t'Jî32, '.?.[2 I/fil)!(:
11Em,n'~
,55C3" lvWJ.JI\Jt~l
t3ronze J,a (d type of dnc,""'nt

C.hir,e~e wmc vt:. se!, w1th An mal
Late Shang Dynasty

32 cm in height and 21 cm in width
Housed by the Pa Iace Museum
Treasures of China
Li de bronz (un tip de vas antic

chinezesc pentru gătit cu
picioare în formă de pungă,
goale pe dinăuntru)
Perioada timpurie a Dinastiei
Zhou de Vest
(1046 a.Chr. - secolul X a.Chr.)
H = 20 cm; Dg = 14,6 cm
1
, '/-rffîtxW~,~~
®/ă.11PAA C05tîiul046~-îiul01:!:!Jc.)
i'@î20, i:J 1~14. 6)1[*
ziE~r.rii Acest vas pentru gătit este caracterizat printr-un decor dens,
_t ~ m~'Cg~ suprapus, format din motive în formă de trăsnet; în zona
pântecului este decorat cu chipuri de animale. Vasul de tip
Bronze Li (a type of ancient „Li" de bronz a apărut pentru prima dată în timpul perioadei
Chinese cooking vessel with timpurii a dinastiei Shang.
pouch-like hollow legs)
with Animal Face Design :9:'i:IfL~ . Jl.UH.Dî fill'c/P tlUUlll 'if Fi<J ilî ~,a;-~, /JU $'cili ~Hlii
Early Western Zhou Dynasty ~ . tf,iJMll>i 'F-Ll:llJX\ J-îffl1~-'F-WJ.
(1046 BC - 10th century BC)
20 cm in height and 14.6 cm This cooking vessel features densely overlapping thunder-
in top diameter shaped patterns, with animal face patterns decorating the
Collection from the belly. Bronze Li first appeared in the early period of the Shang
Shanghai Museum Dynasty.
Gui de bronz 1n formd d m"lc Snail Shaped and An mal Patterr.ed
decorat c..i -not1ve zoomorfe (u11 tip illiml!r--Wl C0:iGîlul0464'.-MWtlHi:D Bronze Gui (a type of J'1Ciert Chin •<;e
~ 14.7, P{~l8.4/i[* ~
Perioada timpurie a Dinastiei Zhou de Vest fil~ if'll Early Western Zhou Dynasty
(1046 a.Chr. - secolul X a.Chr.) _t #lJ~!lmffi i!l (1046 BC - 10th centu ry BC)
H = 14,7 cm; Dg = 18,4 cm 14.7 cm in height
Colecţia Muzeului din Shanghai and 18.4 cm in top diameter
Acest vas ritual era folosit pentru păstrarea alimentelor principale,
precum „Shu" şi „Ji" (ambele sunt varietăţi de mei). Fiecare parte a
pântecului vasului este decorată cu urechi de animal; protuberanţe
sub formă de coarne de animal ies prin gura vasului. Vasul „Gui" a
apărut în perioada timpurie a dinastiei Shang şi a fost folosit pe scară
largă în timpul dinastiei Zhou de Vest.
~it*Lcll~, .ffl-f-~~.:t~. "t!n~, ~B<-J~Ji. Jlt~JWîliji9ltltfJi-ffl-Jţ,

~ifl !ffiilil tl:l ~ i::i. 'r!Nfill~ tl:l fJiff if!i {ţlf!AA, ~ff-f- IDî ml rt1 Wl.
This ritual vessel was used to contain staple food, such as Shu and Ji
(both are millet varieties). Animal ear decorates each side of the vessel's
belly and animal horn protrudes from the vessel's opening. Bronze Gui
first appeared in the early years of the Shang Dynasty and was widely
used du ring the Western Zhou Dynasty.
Cap_Jto/11/ I. Naşterea civilizaţiei chineze
ChaP,ter I. :Thc Birth of Civili zation
He de bronz de tip „Bo" (un tip
de vas antic chinezesc pentru vin)
Perioada mijlocie a Dinastiei Zhou de Vest
(secolul X a.Chr. - secolul IX a.Chr.) Vas pentru vin folosit la ocazii rituale.
H = 24 cm; Dg 14 cm= Pe o parte a pântecului vasului se află un tub
oblic indreptat in sus.
Pe cealaltă parte se află un mâner
în formă de bovideu. Marginea capacului şi
"ffl " 1 nl ;;_
gâtul sunt decorate cu păsări phoenix.
]I§ftij 1:jJJ~ C~<J 0~1iul0t!Hi:Hîu9t!Hi:D
Pe capac sunt gravate patru ideograme.
il1i'i24, 1=H~14Jfil*
~iE~Jib
~~RHL~ . Jlt~!W ~l- f9!UJ:1îi'Jf 3t_tiffi Lf1 tr
_t ~ WJ!Jo/1 tii ti
t't:t!if., ~ - i9!tl ¾Lt- Î§f ~, .lTii m, ilHDHi·Mfli~
~~. ~.lTiif51~-tHil7'1"f'..
"Bo" Bronze He (a type of
ancient Chinese wine vessel) A wine vessel used on ritual occasions. On
Mid Western Zhou Dynasty one side of the vessel's bel/y is an upwardly
(10th century BC - 9th century BC) slanting tube. On the other side is an ox-
24 cm in height shaped handle. The vessel's /id brim and neck
and 14 cm in top diameter parts are decorated with phoenix patterns.
Collection from the Shanghai Museum The /id is cast with four Chinese characters.
Xu de bronz de tip " ,h -.J:.." 11•~ 'M "Qian Shu Ju Fu" Bronze Xu
,,Qian Shu Ju Fu" (un tip de vas antic ®ml ~M Ct%~5c iî'u91:!Hi:Hru77 l~) (a type of ancient Chinese
chinezesc pentru gătit) i\!fil9. 6, 1:Hs':24. 7Jli[* cooking vessel)
Perioada târzie a Dinastiei Zhou fil~Rri Late Zhou Dynasty (9th century - 771 BC)
(secolul IX - 771 a.Chr.) .1.~m~ cs~ 1
19.6 cm in height
H = 19,6 cm; Dg = 24,7 cm and 24.7 cm in top diameter
Vas folosit pentru păstrarea alimentelor ~tt1LAA, ffl-f-~tix±:tt, tm~, ~(f]~ This ritual vessel was used to contain staple
de bază precum „Shu" şi „Ji" (ambele sunt m. m..t
J,J,. J1t im J,î fi ll!l 1-ffli siz (fJ ~ tifi ,~rr food such as Shu and Ji (both are millet
varietăţi de mei). Pe partea de sus a vasului 1J\Jt, .ffirJ,î, Mi~, ~~n 12J..&~JE~tifif~~ varieties). There are faur flat knobs on top of
se află patru mânere decorate cu dragoni. ~rlll~. MrrJ3:l\it.&~rJ3~~~ff#;>C. the vessel, decorated with dragon patterns.
Pe capacul vasului se află patru butoni plaţi, Coi/ed animal patterns decorate the /id top,
decoraţi cu motivul dragonului. Partea the /id brim, the vessel opening and the vessel
superioară a capacului, marginea capacului, foot. lnscribed characters are cast inside the
gura vasului şi partea sa inferioară sunt /id and the vessel.
decorate cu câte un animal stilizat, încolăcit.
Pe partea interioară a capacului şi a vasului
sunt gravate mai multe ideograme.
Capitolul I. N arterea civilizaţiei chineze
I ~-,jr, j(BJN!tt
Chapter I. The Birth of Civilization
Vas pentru vin folosit la ocazii rituale.

De fiecare parte a gâtului vasului
se află câte un mâner în formă
de elefant, decorat cu o trompă încolăcită,
îndreptată în sus.
Elefantul a devenit motiv decorativ
în timpul dinastiei Shang.
Acesta ornamenta mai mult mânerele, dar
există vase pe care motivul elefantului apare
pe întreaga suprafaţă.
~n!HL~. J!tM:®ff!ijfJ!~U-~!!=. ~-
~~J:~. tEi!NlilJ~J:. . !;l~f1=~t1fi/l'2itt,
tVĂil:iHt3f~f:la<J, $ffltE~~a<JxX!!=J:, ili
1f !;I.~ a<J:i:%1-l=#eH~i a<J.
A wine vesse/ used on ritual occasions. There
is an elephant-shaped handle on each side of
the vesse/'s neck, decorated with an upwardly
coi/ed e/ephant trunk. Using the elephant as
decorative designs for bronze wares began
in the Shang Dynasty. Elephant designs
are mostly used to decorate vesse/ handles,
while there are a/so examples using e/ephant
designs to decorate the who/e vesse/.
Vas de bronz decorat

cu chipuri de animale
Perioada târzie a d inastiei Zhou
(secolul IX - 771 a.Chr.)
H =48,2 cm; I = 33 cm
Muzeul Palatului
f1-rnî t'.5( ffnj '.liE

iffi mJ R,Jw (gM~JGiW9t!hcHW771if)
~48. 2, ~33)]!*
1½t!J:Jîi
-/&s"ţ\ţ~f\Hl
Bronze Pot
with Animal Face Design
Late Zhou Dynasty
(9th century- 771 BC)
48.2 cm in height
and 33 cm in width
Y, de bronl decorat cu rnotrvul , L f'1tw,ned )rnqon Pdtterned Bronze Yi
dragonulJi încolac t (t.n tip de vas i§:t'(lpWJ ( 05tiiu77O~- iiu7illt2.i:put) , c11 _e
., pen. L .:i t ., iWî l7. 2, *31. 21.l[* Early Spring and Autumn Period
Începutul perioadei „Primăverii şi Toamnei" fil~«/1 (770 BC - mid 7th century BC)
(770 a.Chr. - mijlocul sec. VII a.Chr.) _t ~ li~tgijl 17.2 cm in height and 31.2 cm in length
H = 17,2 cm; I= 31,2 cm Collection from the Shanghai Museum
0
Capitolul I. Naşterea civilizaţiei chineze
IJ.j1 -1)'1.JG 5(DJlil!!4.

Platou de bronz decorat cu

motivul peştelui şi testoasei
Începutul perioadei
,,Primăverii şi Toamnei"
(770 a.Chr. - mijlocul sec. VII a.Chr.)
H = 12 cm, Dmax =42 cm
I {l
'fffx.!r--W'l c05clitr11O::r--mnt!:!Jc 1=r

nt)
i€1il2, □ H~42/li*
1iE~rlîi
J: mi: M~tfi ~
Fish and Turtle

Patterned Bronze Plate
Early Spring and Autumn Period
(7708( - mid 7th century BC)
12 cm în height
and 42 cm în top diameter
Acest platou pentru abluţiune
se folosea cu vasul„Yi". Tn centru,
pe partea interioară, sunt gravate
zece ideograme. Motivele
broaştei ţestoase, peştelui şi
broaştei ornamentează partea
interioară. Suprafaţa exterioară
are ca motiv decorativ un dragon
metamorfozat.
î:lil_~. 1îţ.!=jlfil~Il:~i±\IYi\. J!t:/!1:~~

~p,t, :ţf#.;)(10* , f};_j~tffi~, -fa,
9lt~~ff, :/!1:5Hl'c$151::ţfj,tl§ffl
~1ff;lt~.
This washing plate was used in

pair with Yi. ln the center of the
plate inside are ten cast Chinese
characters. Turtle, fish and frag
patterns decorate the plate's
internai surface, while its externai
surface features transmogrified
dragon patterns.
Vcs de bronz CL picior 1rdlt

<! "de vâ'1atoare
Sfâşitulperioadei
,,Primăverii şiToamnei"
(secolul VI a.Chr. - 476 a.Chr.)
H = 24,8 cm; Dg =4,8 cm
l J I rrj,
~:tkrJ!tj~ c~0::nJu6t!HcHlu4761f'.)
jţ)/j24. 8, r::11N.8}.j_*
tiE~r\1
_t ;1ij:1W4mt'gmit
B•onze Pot w1th -11qh ':.tem and

"1 ll
Late Spring and Autumn Period

24.8 cm in height
and 4.8 cm in top diameter
Vas folosit pentru păstrarea apei sau gheţii. ~7.KwZ~t7.l<~, ?JJ'Pf /:!Ff ~7./(~.~~~r,t This vessel was used to con tain water orice.
Când era umplut cu apă, putea fi utilizat ca re. JJ:t~~m, ®JsJ:l!.8:sJ±t!i;i&Jiimt-~01'1=, When fii/ed with water, it can bea/so used as
oglindă sau pentru spălat. Vasul are patru ~mi'fli~W EEJX::±Uîc. a mirror or for bathing. Four animal-faced
mânere, decorate cu chipuri de animale, dis- handles are equipped evenly between the
puse simetric intre gâtul şi pântecul vasului. vesse/'s neck and belly. Sophisticated patterns
Gâtul obiectului este ornamentat cu modele of intertwined dragon decorate the vesse/'s
sofisticate reprezentând dragoni răsuciţi. neck.
Jian de bronz cu patru toarte în formă ~/fi )tJy_~g TVi~ ~ Four-eared Coiled Dragon Designed
de dragon încolăcit (un tip de vas îr:ti(U
j)iij Ct':!05c$61:J:!:2-iw"476'.tî-) Bronze Jian (a type of ancient cooking
antic pentru gătit) ~25. L D12:47. 3/1[* vessel)
Sfârşitul perioadei îiE~if/i Late Spring and Autumn Period
,,Primăverii şi Toamnei" _t#îfjţ!j:~'Cgf~ (6th century BC - 476 BC)
(secolul VI a.Chr. - 476 a.Chr.) 25.1 cm in height
H = 25,1 cm; D = 47,3 cm and 47.3 cm in top diameter
Capitolul I. Naşterea civilizaţiei chineze
I _ffi ·J'p_;G :J'.(UfjilJ!::î_

Chapte r I. The Birth of Civilization
Acest obiect din bronz este un instrument

de percuţie. Protuberanţa din partea sa
superioară are forma unei perechi de
dragoni înaripaţi, care muşcă un animal.
Motive cu dragoni încolăciţi şi răsuciţi
decorează diferite părţi ale instrumentului.
rr**~ . m~~~~ft,ft □ ~-§ . ~

ffi~$f:\'r71JJIJ 'c1fi;(;f:x:fttt;ft:l!l1ttt.
This bronze ware is a percussion instrument.

lts knob is shaped like a pair of flying
dragons which is biting an animal. Coi/ed
and intertwined dragon patterns decorate
various parts of the instrument.
Bo de bronz decorat cu dragoni

încolăciţi (un tip de clopot antic)
Sfârşitul perioadei „ Primăverii şi Toamnei "
(secolul VI a.Chr. - 476 a.Chr.)
H =40,2 cm; I = 29,9 cm
Colecţia Muzeului
din Shanghai
!llttt Jt:,-~U1tlr•~
'fftkfl!tAA <~'-105tiW6l.!Hi:Hru476~)
if/i40. 2, -f-~1,il'.29. 9/M*
til:~ilî,
J:. mffflt1.1 1,tn,~
Coiled Dragon Designed Bronze Bo

(a type of ancient beli)
Late Spring and
Autumn Period
40.2 cm în height
and 29.9 cm în width
Dui de bronz (un tip de vas antic 8'o'1ze Ot.11 (a type of ndent Ch,nesP
pentru qătit) decorat cu motivul ~IJ!lajJ!A W.Ji~5GAfJ4 llt~- mr221 {f-) food vessel) with Tria'1glE:- C o..id
norulu· triungh ular real zat în b'0'1Z ,~25.4, JW:ff:18. Sifil* „ 1 ver
·oş / c1 î 1iitl~:i'ff, Late Warring States period
Sfârşitul perioadei „Statelor combatante"
J:jljj:VJ!lo/J'~~ (4th century BC - 221 BC)
(secolul IV a.Chr. - 221 a.Chr.) 25.4 cm in height
= =
H 24,5 cm; Dmax 18,8 cm and 18.8 cm in middle diameter
U 11 I CAREA CHINEI (221 A.CHR. - 220 P.
U IFICATION(221 BC-220AD)
A
~ &~M¾~OOffi~Lffl-~A- m~M o0~
I n perioada Qin - Han s-a realizat prima unificare
naţională din istoria Chinei. În anul 221 a.Chr., Regatul
Qin a cucerit alte şase state şi, pentru prima dată, a realizat
:7R fiJ2211F, • YZ1\00, 1î1.?0t,o,x;7AiE~.x'..L EJ{J
unificarea Chinei în adevăratul sens al cuvântului. Qin Shi ~oom- .•~~~*·•Î[~~oom~Lffl- ~~~
Huang s-a autointitulat „Primul Împărat" şi a întemeiat - ~~OO•o• §&~~z.ffi~.~*M~7· EJ{J~
prima dinastie cu o putere centralizată din istoria acestei /}t o
ţări. Dinastia Han, care a urmat, a continuat direcţiile
J!- ~JA¾ ~ OOt-i~~iif~~ EJ{Jt}]JA o•EJ{Jr&Y€:îm- *o
dinastiei Qin.
Perioada Qin - Han s-a suprapus cu etapa timpurie a m- ~ffi, J'.c:ţ~Jimirs{Jffl'nfil, ~trfU-t-t±~i2mx
economiei feudale a vechii Chine. :eolitica de unificare 1t(t1~~~5Ufif.oY5ltJJt1E~*iJ.i~~~I5c*, ~m:1tiU
şi introducere a monedei unice, a scrierii şi a unităţilor ·~~~~. t±~ilifJJl~5E~5REJ{jfiij o H~±tt!i..fltîflilj
de măsută şi greutate, au facilitat dezvoltarea socială,
economică şi culturală, precum şi a schimburilor
1ft t2JJiffl îr;îom !f!l , Ji/iJilJm~ :ft;tţ ~ ftl:i mu-tl! IX ,5,x;79t-t9l~
culturale şi comerciale. În perioada timpurie a dinastiei m (1~ 11:,e,, o~ J]i:% n!: EJ{J '.::1:.1" tt#:H~f:l fPJ m.il:1:-tl! IX :t.fi ~,
Han, conducătorii imperiului au reformat politicile it§~t~!J:j:~i21:1flX~~J]!;&~~m1X~fJJl7x;!o
guvernamentale şi, drept urmare, imperiul s-a bucurat de
creştere economică, stabilitate socială şi prosperitate. S-a
&{ţ~Jî!icxY/rt:t}Jtv~5Ro Y5l~ffi ~*' ~*M~~t1f EJ{]
-~.*~tl7:H~~ftl:i~~-~'.::!:.mWEJ{Jffi~~~~
stabilit şi consolidat sistemul proprietăţii private asupra
pământului. Valea Fluviului Galben, în special centrul şi
partea de vest a ţării, au devenit focarul economiei feudale.
x1txm, 1fE 7 * ~•2.l'aJ EJ{J ~ mx1tx1fit;îoftl:i ~ EJ{J:ff
~o~~~ît§~~~~~xtt~m~tt~~~tt*®
Tehnologiile de producţie avansate din Câmpia Centrală
au început să fie introduse şi în zonele de frontieră, iar Wttx1txmt:~%~~*~*·*~~*~EJ{Jm~o~
creşterea animalelor din regiunile nord-vestice ale Chinei ~z.RfHf:iffi.§, ~~~ft!:i~fo®;:~+IÂ.:HYf:lxti:o
s-a completat cu agricultura din zona centrală a ţării.
În perioada dinastiei Han, a început amestecul etnic al
populaţiilor din diverse regiuni. Începând cu domnia
împăratului Wudi, ameninţările militare din partea
triburilor nomade din nord au fost în cea mai mare parte
eliminate, iar imperiul a stabilit tot mai multe contacte
comerciale şi schimburi culturale cu grupurile etnice din
regiunile vestice ( în prezent regiunea Xinjiang a Chinei şi
Asia Centrală). Aceste schimburi economice şi culturale
dintre diferitele grupuri etnice s-au intensificat treptat,
ceea ce a înlesnit dezvoltarea regiunilor din Vest. China
a dezvoltat relaţii cu partea de vest a Asiei şi Europa, pe
calea contactelor comerciale, diplomatice, culturale şi
ştiinţifice. Relaţiile cu vestul Asiei şi Imperiul Roman au
fost posibile şi graţie „Drumurilor mătăsii" .
'Trhe Qin-Han period was the first era of national
J_ unification in Chinese history. In 221 BC, the
Kingdom of Qin conquered other six states and for the
first time achieved the unification of China in a real
sense. Qin Shi Huang called himself „the First Emperor"
and established the first dynasty of centralized power in
Chinese history. The ensuing Han Dynasty continued
the Qin's systems.
The Qin-Han period saw the initial stage of feudal
economy of ancient China. The Qin's political unification
and introduction of common currency, scripts and
weights and measures facilitated social, ecomomic and
cultural development and exchange. In the early period
of the Han Dynasty, imperial rulers adjusted governance
policies and as a consequence, the empire enjoyed
economic restoration and growth and social stability and
prosperity. The system of private land ownership was
established and consolidated. The valley of the Yellow
River, in particular, the rniddle and western parts of the
country, became the center of feudal economy. Advanced
production technologies of the Central Plain area
began to he introduced to frontier areas and the animal
husbandry zone in northwest China integrated with the
farming zone of central China.
In the Han Dynasty, ethnic exchanges began to flourish.
Since the rnign of the Wudi emperor, military threats
from north rn nomadic tribes were roughly eliminated
and the empire gradually developed close trade contacts
and conducted cultural exchanges with ethnic groups of
the Western Regions (present-day Xinjiang of China and
Central Asia). Economic and cultural exchanges among
different ethnic groups were increased substantially, which
facilitated the development of the Western Regions.
China d eloped relationship with Western Asia and
Europe through trade contacts, envoy visits and cultural
and technological exchanges. Thank to the pioneering
of the Silk Roads, China began contacts with states of
Western Asia and the Roman Empire of Europe.
UNIFICAREA CHINEI SUB DINASTIA QJN
A
ntemeierea dinastiei Qin a m~rcat o nouă eră în istoria 100 de care de luptă şi sute de mii de arme. Într-un fel,
I Chinei. Mausoleul Primului Impărat este un exemplu
remarcabil al splendidei civilizaţii a dinastiei Qin.
imensele formaţiuni de războinici curajoşi şi puternici
din aceste gropi simbolizează realizările Primului
Localizat la poalele muntelui Lishan, în suburbia Xi'an Împărat în ceea ce priveşte fondarea şi consolidarea unui
din provincia Shaanxi (nordul-vestul Chinei), acesta imperiu bazat pe o putere centralizată şi demonstrează
este binecunoscut pentru dimensiunile impresionante şi extraordinara forţă militară pe care acesta a creat-o
bogatele colecţii funerare. Potrivit documentelor istorice, pentru măreaţa cauză, care a fost unificarea Chinei.
Primul Împărat a început construcţia mausoleului când Descoperirea războinicilor este considerată ca fiind „una
s-a urcat pe tron, la vârsta de 13 ani, lucrările durând 38 dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale
de ani. Începând cu anul 1974 au fost descoperite trei secolului al XX-lea", iar arta ceramicii Qin este apreciată
gropi funerare, la o distanţă de 1,5 km est de mausoleu, ca fiind un exemplu remarcabil în istoria sculpturii
cu aproximativ 8.000 de războinici din teracotă, circa Chinei antice.
~s{]~JE~
* I~~--JI..~HT~oom~L~~-~.- #~~~---~:IJt~~-tt~~~~~~.1:1:-
?R ~€î ~ f5i ~ ~ ~ f_9i1 J ~ tJ ~. 1~ )( S)3, ~JJţ ţ_ffi 5:Ejg;J._ L ili PJ" tA i3l¾-~€î ~-€iJBliJÎJD5.1il. ~ ~~*R ~
ffi**-~M$S®~~~ill--~~15im~~OO® afil.~~7•~*~~~~~m-~oo~*~•
:!~$ ~ ® ® :ti: ~$ii wz.:l~. ~ie,$X, -~€î ~fA13 57 ~p -JI..~5.1ii*~:J=JJt. ~~ff°§~'jj_f_m~w~ "2oilltc',
1lla1!MtH~€îffBl5ilm, ft$!:a-J·fsJ-b' Jiî38~.z.~. 1974 ~E~L~ffi*'jj_~z.-".•~~#~~ili¾~
~ tA *, 1:E f5i Im*
1. 501!. 5lt ~:f,ffi .=:.'.)lt. ~€î ~ f5i ~ ~g lî1 E1ţJtt~ ~ #~L ~ - -i'~m, ~filA)=ifT~ § .
~:IJt, l±\±~~~1rfdliJ'--=f14, ~$.B*tA-&~:n
THE UNIFICATION OF CHINA UNDER THE QJN DYNASTY
T he founding of the Qin Dynasty ushered in a new

era in Chinese history. The Mausoleum of the First
Emperor is an outstanding example representing the
mausoleum, with nearly 8,000 terra-cotta warriors, up
to 100 chariots and hundreds of thousands of weapons
unearthed. In some sense, the immense formations of
splendid civilization of the Qin Dynasty. The mausoleum, valiant and vigorous terra-cotta warriors in these pits
located at the northern foot of the Lishan Mountain symbolize the First Emperor's accomplishments in
in the suburb of Xi'an in northwest China's Shaanxi founding and consolidating the empire of centralized
province, is well known for its magnificent scale and power and demonstrate the extraordinary military force
rich funeral collections. According to historical records, that he established for the great cause of unifying China.
the First Emperor began to build the mausoleum when The discovery of terra-cotta warriors is hailed as „one of
ascending the throne at age 13 and the construction the greatest archaeological findings in the 20th century''
cost 38 years. Since 1974, three accompanying burial and the art of Qin pottery is respected as an outstanding
pits have been discovered 1.5 kilometers east to the example in the sculpture history of ancient China.
Statuie de teracotă reprezentând
un soldat îngenunchiat
Dinastia Qin (221 a.Chr. - 206 a.Chr.)
H = 122 cm
Descoperită în fosa funerară nr. 2 a
mausoleului lui Qin Shi Huang, în
districtul Lingtong, Xi 'an, provincia
Shaanxi, în anul 2010
Parcul Sitului Arheologic „ Mausoleul
împăratului Qin Shi Huang"
b'!BMll!riJ@
~ C05GITTJ2211f:-ITTJ2O61f:)
~122Jli~Jj{
2O101f:~illiilli1<1/(ijil~~t~~Jb{m
=%:!Jti':1:1±
~~t~W~ffi!/&Jfo/E~
Terra-cotta Figure
of a Kneeling Sold ier
Qin Dynasty (221 BC - 206 BC)
122 cm in height
Unearthed from pit two of the
mausoleum of Qin Shi Huang
in Lintong District, Xi 'an, Shaanxi
province in 2010
Housed bythe Emperor Qin
Shihuang's Mausoleum Site Park
Capito/1!} II. Unificarea G___h'.nei (221 a.<?!!r. - 220 p. Chr.)
I~-'1'~7G J-:Ţ-gjf Cibcliu22Iif-07G22Oif)

Chapter II. Unification (221 BC - 220 AD)
Aceste statui au fost descoperite în

partea centrală a formaţiunii de arcaşi
din fosa funerară nr. 2 a Mausolelului
Primului Împărat. Ele apar aşa cum
au fost descrise în cronicile istorice,
care menţionează că infanteriştii Qin
erau antrenaţi să efectueze mişcări de
tragere standardizate.
JJt~1m tt1 ± -r-~~€1 ~~ Ih1m.=-%:lfl:

~~lltf-a<Jlltf-,t,til1fl. ;lţz;-JJft~::îeifif:
~c~(:!'f'llHt*a<JZîbft:t§~. lJîllA~
zv~B~WMt~/JftB~2tJ\l?"Bft.
These figures were unearthed from the
center of the archer formation in Pit
2 of the First Emperor's Mausoleum.
They pase in the same way described
in historical records, which indicate
that Qin infantrymen were trained
with standardized shooting gestures.
I
Capitolu III. Unificarea Chinei (221 a.Chr. -220 p .Chr.}
m_'f!.Jt F.. F -m <07Cliu221~ 0.7t22O:q=:)
Această statuie reprezintă ofiţerul cu cel mai înalt
grad militar descoperit în formaţiunile armatei de
teracotă a Primului impărat. infăţişat ţinând cu
ambele mâini o sabie, acesta trebuie să fi fost un
general comandant al unei armate permanente
sau al unui corp militar independent.
JltfiîHi!:~fr§~ll$cp §I îiu:&:J.ma<1~~:11Jlre,1 a<J~tr

1m. 1rn11=~'f~~~:17c, ;1ţ~~~ - mtmz)'g~1J, m
®j1i;'4;5-'.$l&~1-~#.
This figure is the highest-ranking officer ever found

in formations of the First Emperor's terracotta
army. Holding a sword with two hands, he should
bea general commanding a standing force or an
independent arm.
Statuie de teracotă reprezentând

un genera m a mura
H = 195 cm
Descoperită în fosa funerară nr. 1 a mausoleului
lui Qin Shi Huang, în districtul Lingtong, Xi 'an,
provincia Shaanxi, în anul 1980
Parcul Sitului Arheologic „Mausoleul
~ (0JGRJJ221~- îiu206~)
i'liî195Jfil*
1980ifµ~j)Tjîl§~il{ljmi~~fHl~!bfm- '?ift:tl:U:
~~fi k 'i'Î'J'~JZ ~lţ!jtlJ IIJtti
Terra tt , Hgure of an Armored General

195 cm in height
Unearthed from pit one of the mausoleum
of Qin Shi Huang
in Lintong District, Xi'an,
Shaanxi province in 1980
Housed by the Emperor Qin Shihuang's
Mausoleum Site Park
Capitol1:}_ II. Unificarea C!}inei (221 a.C~r. -220p.Chr)
I~= ~7]:; fi:. Ţ-~ ( 0JI;$22 I if:-0JI;22Oif:)

$elU.113i ~
3•@•iill•till1j••IÎ
Treasures of China
101 I
Capitolu/ II. Unificarea Chinei (221 a.Chr. -220p.Chr.)
I
m _i'(l.;i: R F-tft <05Grl11221i!' 0.n;22O/f)
Chaprer II. Unification (221 BC - 220 AD)
Această statuie reprezintă un conducător de ~$*.

Jlt{ffHlHl fffi ~ f$ i:p ~!.J:f î51-t~ $ This figure is a chariot driver in formations of
car (vizitiu) în formaţiile armatei de teracotă i:p~$S{]ffe19int1B!iL lislmî~-=J=-tEî51-t~ the First Emperor's terracotta army. ln ancient
a Primului Împărat. În bătăliile din perioada $i:p±1MîL~~1iţm:Ji::, tt~:1:I~**-3tf~$ battles, chariots were highly lethal against
antică, carele de luptă aveau un efect letal ă{]}ltff,. . enemy. Therefore a chariot driver was an
asupra inamicului. De aceea, conducătorul extremely important position and sometimes
unui car de luptă avea o poziţie importantă, even criticai to the victory of a battle.
chiar decisivă, în obţinerea victoriei într-o
bătălie.
105 I
Capitolu III. Unificarea Chinei (221 a.Chr. -220 p.Chr.)
I
m 11'•1L Ar -tft <0,crru2211t i.1t22o'rf:)
Războinicii de acest fel sunt poziţionaţi în Jlt~fm ~ {1'z:r ~Ir$ i'.JiJ ±:ţţflMft tttW~~
o Warriors of this type are mostly deployed in
partea frontală a formaţiei, fiind utilizaţi lr$c!J~±(J{j~*' il1î-@-~f&9:Jli:lile~~ the main part of a formation and used for
pentru lupta corp la corp cu soldaţii inamici. 1.l·o dog fight against enemy soldiers.

Capitolul II. U1_:ijicarea Chi?ei (221 a.C~r. -220 p .Chr.)
I
m r
-'Y"-IL .A. rit <i};cilif221i1 0;c22oi1)
Figurină de teracotă ( l"d-f Terra-cotta Figure

repre '. entand un cal ~ c-0~nu2211ţ:-mr206if:) of an Armored Horse
Dinastia Qin (221 a.Chr. - 206 a.Chr.) î@"il74, *218, )!JI44!1i[* Qin Dynasty (221 8C - 206 BC)
H = 174 cm; I = 218 cm lăţime; Gr = 44 cm 1911if:~iffir!!î'!i.ilâinîÎ~~f:l~~!b1m=-'% 174 cm in height, 218 cm in length
Descoperit în fosa funerară nr. 2 a .11Ltl:l± and 44 cm in thickness
mausoleului lui Qin Shi Huang, în districtul ~~~%'~ lw:~~Fi Unearthed from pit two of the mausoleum
Lingtong, Xi 'an, provincia Shaan xi, ofQin Shi Huang in Lintong District, Xi'an,
în anul 1977 Shaanxi province in 1977
Parcul Sitului Arheologic „ Mausoleul Housed by the Emperor Qin Shihuang's
împăratului Qin Shi Huang" Mausoleum Site Park

Capitolulll. Unificarea Chinei (221 a.Chr. - 220p.Chr.)
I 7,i;11'-JL k r ·t.ft <0)cfiu2211f:-i; 7e220if)

Chapter II. Unification (221 BC - 220 A D)
Această armă de bronz era folosită pentru

a agăţa, a doborâ sau a străpunge soldaţii
inamici. Lancea este caracterizată prin
aspectul îngrijit şi suprafaţa netedă.
wtfnl~~. ,jţJ}J~t~pJ l;J,t'q* , ~PÎ:li*

*ll'~Jr~A. JJt11t-wîfol:JG11i1Ht:J:Ji!~. :c&w
:Ytn!f o
This bronze weapon can be used to hook

up, push down or peck enemy soldiers.
This bronze spear features neat design and
smooth surface.
Lance din bronz

H = l9,2cm
Descoperită în mausoleul lui Qin Shi
Huang, în districtul Lingtong, Xi'an,
Parcul Sitului Arheologic „ Mausoleul
i11i] }(..
~ C0.it1lîJ22lff- riîJ2O6~)
iffi î¼ 19. 2J1!I * ±
~ j/îj r§ :ti; li{fiYfi!~jlfî ~~im ::l:\
~9t ~-?jy~ ~lj4wJll1t~
BronzE: 5pe. 1r
19.2 cm in height
Unearthed from the mausoleum
of Qin Shi Huang in
Lintong District, Xi 'an,
Housed by the Emperor Qin Shihuang's
Mausoleum Site Park

Această armă lungă de bronz are inscripţii wffl~ffo ~~1=i°f-\:-lf~ff, ffl IJJîlJ *o TBi This long bronze weapon is carved with
incizate, care menţionează când şi de cine ~~ttl#i, i~~T~~1ff-\: , Ila:, ~%o inscriptions which record when and by
a fost lucrată, precum şi numărul armei. ffllB/~~T'!sftJc , ~fTT~tJl.o 'g!jtJl.}g~ whom it was produced as we/1 as its weapon
Suliţa din bronz a apărut în perioada tBi ~ itJT!{;(f-\:ffltBi o number. Bronze pike was invented du ring the
„ Primăverii şi Toamnei" şi a fost mult folosită Spring and Autumn period and widely used
în timpul dinastiilor Qin şi Han. Lancea din du ring the Qin and Han dynasties. Fol/owing
fier a înlocuit lancea din bronz în perioada ce the Western Han Dynasty, iron pike gradual/y
a urmat dinastiei Han de Vest. replaced bronze pike.
„Sigong" - Suliţă din bronz ,, ,'J- ~' ,.. ,~t'i. D

l
Dinastia Qin (221 a.Chr. - 206 a.Chr.) ~ c0:nJu2211f-1iu2O61f) Qin Dynasty (221 BC - 206 BC)
L =35,3 cm, Llance = 23,1 cm jfil-lf35. 3, TBi~ lf23. l)l[?j~ 35.3 cm long in general,
Descoperită în fosa funerară nr. 1 a 19841f~®pq:ti: ilffintt~ţtift~.I/J{ru - % with the pike head being 23.1 cm long
mausoleului lui Qin Shi Huang, în districtul J.Jt:±l± Unearthed from pit one of the mausoleum
Lingtong, Xi'an, provincia Shaanxi ~ţfHi 'lir~f pJJ!f?J.J !litii of Qin Shi Huang in Lintong District, Xi 'an,
în anul 1984 Shaanxi province in 1984
Parcul Sitului Arheologic „Mausoleul Housed by the Emperor Qin Shihuang's
împăratului Qin Shi Huang" Mausoleum Site Park

Capetele de olane sunt accesorii arhitectonice ~$l:ţjftj:. PL379inî~faf/iLTru!i/îill't-J:i!ltiL Eaves tiles are architectural accessories of
din China antică fixate la capătul căpriorilor, ~~~,iî;\ftl~tflif'l=ffl. JltPi:3ifill%, OO'cf!i-~ ancient China fixed at the end of rafters for
pentru decor sau pentru a proteja cornişele ,j;ţ~ /Hi ÎfJ/'A.J:i!i
o decoration or for shielding eaves from wind
de vânt şi ploaie. Această ţiglă pentru cornişă and rain. This eaves tile is in a round shape,
are o formă rotundă fiind decorată cu decorated with bent phoenix patterns.
motivul păsării phoenix încovoiate.
(dpăt de oldn din cerdmică decorat l Ancient Ceramic Eaves Tile with
c I o I' ul p ă pho1 , ) ~ C05GfJtr221:tf'.-Tru2O6~) Phoenix Design
Dinastia Qin (221 a.Chr. - 206 a.Chr.) îmli: 15. 5, :iti:ffi~o. 95, W2).iit~ Qin Dynasty (221 BC - 206 BC)
D = 15,5 cm; g = 2 cm; I= 0,95cm fil:!.l~Ji 15.5 cm în diameter, 2 cm în thickness
Parcul Sitului Arheologic „Mausoleul ~~fcî~?Îî~f WJ4m~~ with a 0.95 cm wide margin
î mpăratului Qin Shi Huang" Housed by the Emperor Qin Shihuang's
Mausoleum Site Park

SPLENDOAREA CHINEI ÎN TIMPUL DINASTIEI HAN
reflectătihna societătii si bogătia culturală în perioada
D inastia Han, care se întinde de-a lungul a patru
secole, s-a caracterizat prin stabilitate şi prosperitate.
A avut două perioade: dinastia Han de Vest şi dinastia
' ' '
dinastiei Han de Vest. În timpul domniei împăratului
Wudi, gratie stabilitătii sociale si statului consolidat,
' ' '
Han de Est. Începutul dinastiei Han a însemnat o epocă suveranul a lansat un contraatac puternic împotriva
de refacere. În timpul domniei împăraţilor Wendi şi hunilor astfel că şi-a extins stăpânirea pe seama
Jingdi, statul a fost bine condus, a fost pace şi stabilitate, zonelor învecinate. De asemenea, l-a trimis pe Zhang
economia a înflorit, iar poporul avea o viaţă îndestulată. Qian, supusul său, în mai multe misiuni diplomatice
Variatele tipuri de obiecte valoroase din această expoziţie, în regiunile vestice. Datorită acestor misiuni, dinastia
descoperite în mausoleul Yangling al împăratuluiJingdi, Han de Vest a stabilit legături cu statele din regiunile
printre care se numără :figurine din ceramică, ceramică vestice, au fost inaugurate „Drumurile mătăsii" şi
zoomorfă, obiecte casnice, ţigle pentru cornişe şi care, au avut loc schimburi culturale între Est şi Vest.
~;1J ~M®~~*~ . $FP~~7~a~~.~-~~~-~ :ti:~f~f;j;]EflU~1=.mln~~Efl>C1-tJ!Hi. ~ ~'lîH'JtfrîlltAA , lzslU

-fA s!iî~Efl.r:~. ~1JJ~ff "~ ~,ţţ-~," Eflil&~. ~::ici%~~ ~-~,il?)(~~~·-**&*~-.~~~-~~~~}i .••
w:*at.Wl , il&mm~ . ~*:ti:~ . ~m~5R, aM:j'JE, 5':~ "xw: *~ tl:'i~®~, ~13Z.f0ii!H®~~®~~~Efl*~ ' ~:Jf:ifil7ii
z.m". iiW:rJ:i ~:YJ(*~B~tl:l±Efl!lfijjfm, !lfijji9J~- ~mmu, JiG-3, ţf.jz.~. 1t*®:1JEfl)tf-t~fiJ3( Y!iE~~-f:-.
*~••~~••x~Mm5':~•~z#moo. ~•7®~.r:a
THE SPLENDOR OF CHINA DURING THE HAN DYNASTY
T he Han Dynasty, spanning over four centuries, is a

dynastywith continued stability and prosperity. The
dynasty is separated into two periods, the Western Han
potteries, daily utensils, eaves tiles and carriages, reflect
the leisurely society and cultural richness of the Western
Han Dynasty. During the reign of the Wudi Emperor,
and the Eastern Han. In the beginning years of the Han thanks to social stability and consolidated regime, the
Dynasty, the policy of rehabilitation was taken in order emperor launched vigorous counterattacks against the
to allow the people to take a respite to recover. During Hun and expanded territories to surrounding areas. He
the reign of the Wendi and Jingdi emperors, the state also sent his subordinate Zhang Qian on diplomatic
was well-governed, peaceful and stable, the economy missions to the Western Regions. Thanks to these
prospered and flourished, and the people lived a well-off missions by Zhang Qian, the Western Han Dynasty
life. In this exhibition, various types of valuable objects built ties with states in the Western Regions, the Silk
unearthed from the Yangling Mausoleum of the Jingdi Roads were pioneered, and cultures of the East and
Emperor, including pottery :figurines, animal-shaped the West exchanged and integrated with each other.

Accesorii arhitectonice şi decorative din China --~~~~~~-~-~ITT•~•ffl.~ Eaves tiles are architectural accessories of
antică, capetele de olan se fixau la capetele ~~mliLl~tffîft.ffl. ~.&tb1<il1rd, ffiH~. ~oom ancient China fixed at the end of rafters
căpriorilor şi pentru a proteja cornişele de ~~M~6~~+~•*~~~.-~~ for decoration or for shielding eaves from
ploaie şi vânt. Această ţiglă de formă rotundă
este făcută din argilă cenuşie. Suprafaţa este
-1'-~~'.ţ. *~
"*5k5lc:9c" . wind and rain. This eaves tile is made
from grey c/ay andin a round shape. The
împărţită în patru cadrane; fiecare secţiune surface is quartered from the center. Each
prezintă un caracter sigilar, iar când sunt section features a seal-script character and
unite formează cuvântul „Changleweyang". when put together, they are pronounced
,,Changleweiyang".
Capăt de olan din ceramică pentru '1 J, -.."µUL l "Changleweiyang" Ceramic Eaves Tile
corr is,1 , Chang I 11 ,e1yang" & ci:5GITT2O61:f--05G22O1=f-) Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) ~~19, :itJ.~~1. 5, /i2. 5/lfL~ 19 cm in diameter, 2.5 cm in thickness
D = 19 cm; g = 2,5 cm; I = 1,5 cm 19971:f-~ ir!ifiiJWEI tJ.. ~B ~iîli I~ i'l iji!_tl: :±1 ± with a 1.5 cm wide margin
Descoperită în mausoleul Hanyang din y)(.~B~ffi~J.J'(l:i~ Unearthed from the Hanyang mausoleum
Xianyang, provincia Shaanxi, în anul 1997 in Xianyang, Shaanxi province in 1997
Muzeul Hanyangling Housed by the Hanyangling Museum

Accesorii arhitectonice şi decorative din
China antică, capetele de olan se fixau
la capetele căpriorilor şi pentru a proteja
cornişele de ploaie şi vânt. Această ţiglă
de formă rotundă este făcută din argilă
cenuşie. Suprafaţa este împărţită în patru
cadrane; fiecare secţiune prezintă un caracter
sigilar, iar când sunt unite acestea formează
cuvântul „Qianqiuwansui".
~$t;J;ţJ11f.PI 3 7'1ifi ~~PIiîîJ !Jim s<J i!itt~ , vf

~~~itl~11Mtffl. ~JffltJ<llfiB, rnII*, 3ffiffl
,flţ :i13 ,G,s<JxJ[+~~7!7'1 Im 1K, 4îJ IK-
,t~,µţ=ţ-g-7'1 "-=ffJOU,".
Eaves tiles are architectural accessories of

ancient China fixed at the end of rafters
ofr decoration or for shielding eaves from
wind and rain. This eaves tile is mode
from grey c/ay andin a round shape. The
surface is quartered from the center. Each
section features a seal-script character and
when put together, they are pronounced
"Qianqiuwansui".

Capitolul II. Unificarea Chinei (221 a. Chr. - 220 p. Chr.)
IJ.l1 .'r'-1r. J... F -m <i.TG1ii122 11r

i,TG22o{f)
Un obiect funerar, figurina ceramică este caracterizată prin

postura graţioasă şi eleganţa gestului şi a expresiei faciale.
lll!~FlJ:l~o Jlt-fmili1H'J=ffi3&, !IK~~%-1fit~{jt~, J®l.,uLA.!l?A1X~

:Vî/W:o
A funeral object, this pottery figure features a graceful carriage
and an elegant gestu re and facial expression.
Figurină din ceramică colorată

Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.)
H =57 cm
Descoperită în mausoleul Maoling d in Xianyang,
Institutul de Arheologie al Provinciei Shaanxi
iJ ,&;tl~1J i.rfrfi
zJl. (0jc1)îJ2O6::=i::-07G22O::=i::)
imi\1li 57)][*
1992::=i::~@JiiX~BzJl.iltîff~~~tf~:IJi;:±l±
~fili~':ţ-!5li]f JEl!)t~
Colored Drawing Pottery Figure

Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
57 cm in height
Unearthed from the Maoling mausoleum in Xianyang,
Shaan xi province in 1992
Housed by the Shaanxi Provincia l Institute of Archaeology

Un obiect funerar, figurina
este făcută din argilă cenuşie
şi pictată policrom. În postură
Îngenunchiată, personajul poartă
o robă lungă, colorată, În trei
straturi, cu guler ridicat şi reverul
deschis. Palmele Îndoite formează
câte un cerc.
llJHJlîBJ3~. ~Jffl;;/3(~, iffi.{;ţJiîlî~,

JFB~*· ~~.=::Fztîr.®i:::f:î:tH>Hi!~
*te!- i!i:î$Jiîlî~~. X,J[;J'-Jiîlî~~'
x.l[.J:.JHL {I&~ :11HJc.
A funeral object, this pottery figure

is mode from grey c/ay and co/or-
painted. ln a kneeling position, the
figure wears a three-layer colored
Jang robe with stand col/ar and
with right /appet open. She has her
arms bent to form a cirele.
Statuetăreprezentând
un muzician în genunchi
Dinastia Han
(206 a.Chr. - 220 p.Chr.)
H = 33,5 cm; I= 18,6 cm
Descoperită în mausoleul
Hanyang din Xianyang,
Muzeul Hanyangling
W.tVlt ~Jd sdllrd@

tJ.. (05Giw206if:-05G220if:)
~33. 5, ~18. 6/l[*
1992if'.~]I§~~l:!&~1:1~*$'.(~
±.!l:tl:l±
&~1:1~1:W~t'B»iit
Kneeling Pottery Figure

of a Musician
33.5 cm in height
and 18.6 cm in width
Unearthed from the Hanyang
mausoleum in Xianyang,
Housed by the Hanyangling
Museum

Folosităca obiect funerar, această figurină este
făcută din argilă cenuşie şi pictată policrom.
Corpul este lucrat din lut, iar braţele din lemn.
Războinicul poartă un veşmânt de luptă lung,
H = 57,8 cm; I = 15,7 cm
din mătase sau pânză ţesută, peste care se află
Descoperită în mausoleul Hanyang din
armura făcută din piele sau bucăţi din lemn. Atât
Xianyang, provincia Shaanxi, în anul 1992 roba, cât şi armura s-au degradat, păstrându-se
Muzeul Hanyangling câteva urme ale acestora.
rX C05tmT206if- 05t220if-)
{,Jj57. 8, :9tml5. 7f1i*
m
I992~~IDî~fil35"l.~R ~t IKM~l1it±J±
r.51.~Blljt~!lmffi~l
A funeral object, this pottery figure is made from
✓arr r grey c/ay and color-painted. His body is c/ay-
Han Dynasty (206 BC - 220 AD) made while his arms are wooden. He wears a silk
57.8 cm in height and 15.7 cm in width or linen-woven battle robe covered by an armar
Unearthed from the Hanyang mausoleum made from leather or wooden pieces. Both the
in Xianyang, Shaanxi province in 1992 battle robe and the armar have been rotten, but
Housed by the Hanyangling Museum traces of arm or and arms are stil/ preserved.

Vacă din ceramică pictată i: r~: ji!1J 'I Color- Painted Ceramic Cow
Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) tJ.. C05GJru2O61f'.-05G22O1f'.) Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
H = 39 cm; L = 70 cm; I = 24cm iWî39, ~10, M241I* 39 cm in height , 70 cm in length
Descoperită în mausoleul Hanyang din 19921:f::~®~~Bvl.~B~lltf~~Im l±LI:: and 24 cm in width
Xianyang, provincia Shaanxi în anul 1992 vl.~B~ffi~ts~ Unearthed from the Hanyang mausoleum
Muzeul Hanyangling in Xianyang, Shaanxi province in 1992
Housed by the Hanyangling Museum
Un obiect funerar, această figurină ceramică lliU,fJJ'lffo iJEg\~l!fmo t~ifJ.:fn~~:;fsi;t;:g\, A funeral object, this ceramic cow is made
Înfăţişând o vacă a fost realizatădin argilă B~o~-~RM~.~~W~~~~lllm from grey clay. lts horns and tai/ are wood-
cenuşie. Coarnele şi coada, lucrate din lemn, 4¾fJUi';;:::tA:f:E~AfBJitffl~ti~o made and have been rotten. Archaeologica/
au putrezit. Cercetările arheologice arată că research indicates that this types of
aceast tip de vacă din ceramică descoperită ceramic cow unearthed from the Yang ling
În mausoleul Yangling, dinastia Han, era Mauso/eum of the Han Dynasty was used to
pusă În mormânt pentru a servi defunctului serve the tomb owner in the netherworld.
pe lumea cealaltă.
Cocoş din ceramică pictată ,j; ftlliiJi\,<L'f, Color-Painted Ceramic Rooster
Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) rRC0jc~u2O6if.-0jc22oif.) Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
H = 15 cm; L = 15,5 cm; g = 6 cm iW.îl5, *15. 5, M6il[* 15 cm in height ,15.5 cm in length
Descoperit în mausoleul Hanyang din 2OO2if.~filiJ~~ElrX~El~%'~*-fYW.M~!J'L and 6 cm in thickness
Xianyang, provincia 5haanxi, în anul 2002 l±U:: Unearthed from the Hanyang mausoleum
Institutul de Arheologie ~ fili :\1fj' ::ţ-î1,:Jvf j'E 11%. in Xianyang, Shaanxi province in 2002
al Provinciei 5haanxi Housed by the Shaanxi Provincial Institute
of Archaeology

Aceste păsări din ceramică sunt obiecte
funerare şi simbolizează nivelul ridicat
al creşterii animalelor şi artei ceramice
în timpul dinastiei Han. Găina este unul
dintre cele şase animale domesticite din
China antică alături de porc, cal, vacă,
capră şi câine.
llJâj~RJHJio cj][~J1,-{t1fJ'ifri,~ "/"~" [j{Ji,,lt

#i:., ~fJ~, 1b, tJ=-, -:ţ, x!l/,, ~fiJ1,~Pc;/J4'mo
~W314Jllr.l:xrti&J.!R tl:l YJ. f-'(i ~ ~B<J '.titjt~I I
Jllr.lmz;;tl)<J;J<,!to
These two ceramic hens are fu ne ral
objects that reflect the highly-developed
animal husbandry and ceramic art of
the Han Dynasty. Hen is one of the six
domesticated animals of ancient China,
along with pig, horse, cow, goat and dog.
Găină din ceramică pictată iliJIV Color Pamted Ce dmtc Hen

Di nastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) yJ. (07tjfiJ2061f'.- i~5G2201f'.) Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
H = 12cm; L= 15 cm ?.'.li 12, I!' 15/ffi* 12 cm in height and 15 cm in length
D escoperită în mausoleul Hanya ng din 20021f'.~p{jfiiJtil□ YJ.llUJ!fffi'Jli:/4;19!~ )f,A~ift: Unearthed from the Hanyang mausoleum
Xianyang, provincia Shaanxi, în anul 2002 tl:l.J: în Xianyang, Shaanxi province in 2002
Institutul de Arheologie ~rJ{i ri' :ţ,ii"lvf 1Ll!\t~~ Housed by the Shaanxi Provincial Institute
al Provinciei Shaanxi of Archaeology
123 I
Această lampă de bronz este
formată din trei părţi (superioară,
centrală şi inferioară). Partea
superioară are forma unei farfurii
rotunde, puţin adâncită, în
interiorul căreia se află un arzător.
Baza în formă de trompetă este
decorată cu diverse forme figurate.
~~HAIJlo :J:Tnwffl/9:t, 511:,

r
iţi , .=:=t1!l5r 1:
o Wn
11%~.i!,
p;j~:J:Hf; P)jJY\%~~. ~J::-t1fi
~ 12.1F/W@: , P-J :!:ffit:%~~0
This bronze lamp consists of

upper, middle and lower parts.
The upper part is a round sha/low
plate inside which is a burner. The
trumpet-shaped base is decorated
with patterns.
Larn d bro ,z c pic 01 Stemmed Bronze Lamp

Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) -& <0 :nJtr206~- 0~220~) Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
H =9 cm; D = 7,3 cm ?,1li9 , i::1~~7. 3@)!~ 9 cm in hei ght and 7.3 cm in diam eter
Muzeul Xianyang fil~~ Housed by th e Xianyang Museum
~~BIW!o/J'cti~

Acest arzător era utilizat pentru
arderea esenţelor şi incălzire.
Realizat din alamă, este compus
din trei părţi, respectiv un capac,
un recipient şi farfuria de la
bază. Capacul este decorat cu
ornamente ajurate.
J:!Hl'EI; WfO!fJU!l ib:J:f-1 r o11:t~

~fflgj, ?f.W, :J:f-1,j;ţ;j:l]~~~ mi
7fo.W,79~~~1t:r.\:o
This burner is used to bum
incense and warm people. Made
from brass, it consists of three
parts, inc/uding the /id, the body
and the bottom plate. The /id
is engraved with openwork
patterns.
Vas din bronz pentru arderea ffliJfi Bronze Sandalwood Burner

lemnului de santal 'IJ_ (i~;n:.]W2O6fp-0;n:.22O_if) Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
Dinastia Han (206 a.Ch r. - 220 p.Chr.) ~16, J:J{:i:11. 5, ~~{:i:21. 9/j* 16 cm in height, 11 .5 cm in top diameter
H = 16 cm; Dg = 11 ,5 cm; 1997fp~fili~~El:rJ<.~El~~~~lmtl:l± and 21.9 cm in bottom diameter
Db = 21 ,9cm &~El ~ffi~'CB~ Unearthed from the Hanyang mausoleum
Descop erit în mausoleul Hanyang d in in Xianyang, Shaanxi province in 1997
Xianyang, provincia Shaanxi, în anul 1997 Housed by the Hanyang ling Museum
Muzeul din Hanyangling

Capitolul II. U~ijicarea C~~ei (221 a.Chr. -220p.Chr.)
I1,1\ .'JlJC 1': r ·ţfc <07Ctt[221'.f iuc220~)

Oglinda din bronz are de regulă formă ffl\;J,fl~~îfl~mffl~. fflffi-ţR791fil1%, IE A bronze mirror is usual/y in a round shape.
circulară; partea din faţă este strălucitoare iiiJt~R~A, 'f-J'iiiffllfil~liJ::îC~~ttfi. The front side is shining and smooth while
şi netedă, în timp ce partea din spate este 1: lfnlmi. ffi'f-J'~~ttfi~iii/litt, 7Îî;jjc)J\4~ the back side is decorated with patterns and
ornamentată cu modele şi caractere. tt, '.OO:wi4~tt. ;,1-~~-!it«{2l\:Jt.'.:ţ. characters.
1. Marginea părţii din spate este 2, lfnlmi. ffi'f-J'\;J,JmjLH?t79lm~IK, &IK 1. The brim of the back side is decorated with
ornamentată cu diferite motive şi caractere ~--t-Jmt'illfil~. "lmW' :tlfîw:Jt, BJJE, various patterns and sea/-script characters.
sigilare. *S~~~.~~OO~~A~-~~~~ 2. The four decorative nails divide the
2. Cele patru nituri decorative împart ~. back side into four sections, each of which
partea din spate în patru secţiuni, pe fiecare features a pattern of faur auspicious animals,
aflându-se patru animale favorabile (de bun- including dragon, tiger, phoenix and tortoise.
augur): dragonul, tigrul, pasărea phoenix şi
broasca ţestoasă.
Oglindă din bronz 'w;J-r,, Bronze Mirror

Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) "/J.. C05crnJ206:qc-0jc220:qc) Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
1. D = 18,6 cm, g = 0,6 cm 1, tH?:18.6, W0.6@:* 18.6 cm in diameter and 0.6 cm in
2. D = 18,8 cm, g = 0,65 cm 2: gf~:18. 8, /f.O. 65/ffi* thickness; 18.8 cm in diameter
Descoperită în mausoleul Hanyang din 1997:qc~fl§~~B&llBll$lllMf.~lmtlJ± and 0.65 cm in thickness
Xianyang, provincia Shaanxi, în anul 1997 &~B~ffi~'m~ Unearthed from the Hanyang mausoleum
Muzeul Hanyangling in Xianyang, Shaanxi province in 1997

Capitolu/II. Unificarea Chinei (221 a.Chr. -220p.Chr.)
I
~1 -'l'·JC A F -tJt <i.Ji:li'iJ22 lip 0 ;c220~)
Chapter 11. Unification (221 BC - 220 AD)
Acest tip de cărămidă a fost folosit pe scară

largă pentru construcţia palatelor, birourilor
guvernamentale şi a mausoleelor. Reprezintă
superbul meşteşug ceramic şi stilul
arhitectural simplist al dinastiei Han.
~1JHţJ14, 1~$fllf-'§Jl&, 1§:!-*a~tm~

~1J.l: Jltfiţ~J:.½1, tlJ $'.)(1-t~Mi R<J llfiB z::lll~1'HO
o
~iiI:JYi#!J&Jffl*i'fl<:J~1J.1:z:;#~:t-it.
This architectural component was widely
used for the construction of palaces,
government offlces and mausoleu ms. lt
represents the superb ceramic-making
craftsmanship and simplistic architectural
style of the Han Dynasty.
Cărămidă goală pe dinăuntru

L = 92 cm; I = 45,2 cm; g = 12,5 cm
Muzeul Hanyangling
WJ . 'L'il 1
'fJ.. C0jcmf2061f- 0jc2201f)
-~92, '.lxi:45. 2, )!112. 5W*
1.îE~ifli
'/J..~El~i:W!ltlJ'ţg~
Ceramic Hollow Brick

92 cm in length, 45.2 cm in width
and 12.5 cm in thickness

!le!IUII~
«•M[•j;jiliil'!i:t■
Treasures of China
i·
..,
Piese de harnaşament (zăbale)

din bronz aurit
L=8,82 cm
Descoperite în mausoleul Hanyang din
Xianyang, provincia Shaanxi, în anul 1997
Muzeul Hanyangling
l rJI
yj( (05Giru206~-05c220~)
*8.82Jlil*
1997~~®~.lZ~B'{)(~B ~lltt~~lm :±l±
rJ[lB~JW!lo/Jffi~
Gilt Bronze Horse Harness

Han Dynasty (206 BC-220 AD)
8.82 cm in length
Unearthed from the Hanyang mausoleum
in Xianyang,Shaanxi province în 1997
Parte a harnaşamentului, muştiucul zăbalei din bronz aflată în gura calului este legată de frâie pentru a struni animalul.
~ J!: o ~ i::i i:1~ fifrffHij Jel: ~ :±l:tE?'!-Er-Jpij~$51, ilri1îtlH/fi~t§ ~, ~{iJI'J~~ o
The bronze harness held in horse mouth is connected with ropes in order to keep the horse under control.
Muştiucul de zăbală este parte a unei piese de harnaşament. Este compus din două bare intreconectate de bronz.
Acesta este legat de harnaşamentul calului printr-un inel fixat la fiecare capăt.
~ J!: o~ffÎ;!'/kftl(:E~ n i:1~ ~ff ~IDl Er-1 ½lH-1=, EB pijîHm.ts<Jffl 9H.ll/JJL i7ifiţ'IMF{f l.filllf-'=i ~~t1'1 *o
Gag bit is a type of bit for a horse. lt is composed of two connected bronze bars. lt is linked with the horse harness
by the ring at each end.
Muştiuc de zăbală d n bronz aurit

L = 12cm; I = 1,8cm
Descoperit în mausoleul Hanyang din
Xianyang, provincia Shaanxi,
în anul 1997
Muzeul din Hanyangling
/' I .,.
T t, 111 , T
'6.. C05Giru206~-05c220~)
*12, m1. aJltl*
1997~~iN/fiJZ~B'6..~B~lltt~~im:±lJ:
'6..~B~IW4o/Jffifi
Gilt Bronze Gag Bit

12 cm in length and 1.8 cm in width
in Xianyang,

Capitolulll. Unificarea Chinei (221 a.Chr. -220p.Chr.)
I 31'1 •hi:. Ar ~ <i,1î:. 1ifJ22Lif 05c22Oif,)

Cap de arc din bronz aurit

L= 3,6 cm; I= 2 cm; D= 1,6cm
Descoperit în mausoleul Hanyang
din Xianyang, provincia Shaanxi,
în anul 7997
Muzeul Hanyangling
•k ~tîriJ mi.' J1M

'6-. C05GmJ206:ff:-05G220:ff:)
-!f3. 6, ~2, 1~1~1. 611*
1997:ff:~îffi~~l3rX~l3!lf~~&lmtl:l±
'/J..~13~fj:l!j:~ţg~
Gilt Bronze Bow Cap

3.6 cm in length, 2 cm in width with the
cap being 1.6 cm in diameter
in Xianyang,
Componentă a unei trăsuri, această $...t~~11to ~~tJ:$~ i:'J1J'~* A carriage component, bow cap is
piesă se monta la capătul coviltirului !lffilo .Tilii:'J1~3::~f1=J:!lll!:~ml~f'l=ffi, installed at the end of bon net for
pentru fixare şi decorare. {g~~tffif'l=J'§o fixing or decorating the carriage.
Accesorii pentru care şi harnaşamente

din bronz aurit
L = 1,65 cm; D = 1,7 cm
Descoperit în mausoleul Hanyang
din Xianyang, provincia Shaanxi,
în anul 7997
Muzeul Hanyangling
'i.!c "-t1nl'1 1 bfili.tf1i1'f

'6-. C05GmJ206:ff:-05G220:ff:)
-!f L65, IH~L711*
1997'.ff:~fl§J~~l3rX~l3~f~lHi~&lmtl:l±
'6-.~□ ~f tW~ffi~
Gilt Bronze Accessories

on Chariots and Harnesses
1.65 cm in length
Aceste obiecte sunt accesorii tr=; ~J::.R<J~tffir'ii':io JltHW!!'Hm, J'.ITT These objects are decorative and 1.7 cm in diameter
decorative pentru care de luptă şi f.f î.~'Ut ~ o accessories on chariots and Unearthed from the Hanyang mausoleum
harnaşamente. Având formă de nit, harnesses. Shaped like nails, they are in Xianyang,
acestea sunt decorate cu motivul decorated with lotus patterns. Shaanxi province in 1997
lotusului. Housed by the Hanyangling Museum

Treasures of China
Piese decorative (Hengmo) din bronz Părţi componente ale Piese din bronz aurit pentru care de Aceste piese erau fixate de fiecare
aurit pentru hulubă (de car) unei trăsuri/şarete, luptă parte a jugului carului ca butoni cu
Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) piesele sunt bare fixate Dinastia Han (206 a.Chr. - 220 p.Chr.) rol funcţional şi decorativ deopotrivă.
L= 2,3 cm; D = 1,3 cm; L = 2,3 cm; în partea frontală L = 3,14 cm; I = 3,04 cm; g = 0,42 cm Frâiele sunt trecute prin cele patru
D= 1,28cm a acesteia (pentru Descoperite în mausoleu l Hanyang orificii şi ajung în mâinile vizitiului fără
Descoperite în mausoleul Hanyang din înhămarea calului). Sunt din Xianyang, provincia Shaanxi, a se răsuci.
Xianyang, provincia Shaanxi, în anul 1997 acoperite pe fiecare în anul 1997
Muzeul Hanyangling parte cu piese cu rol Muzeul Hanyangling if. l:ft-r,f f'l:o 1ft ff!,'f:B'~'fZOOJJ;§fUN,
protectiv şi decorativ fli n i:o<Jifilrlt'!:,HîiJ,lfJJTJ1-1f.ii-fLrr ~
<bd: {i;-t"lnJWuA- (denumite în chineză '*1ttlnl1! qw J::J:3itll6:4lJ 1i:.tr'F-rl1 , illt:f:MJ;.Wtl~!Îim
'/J.. C05Giru206~-05G220~) hengmo). 'IJ.. C05Giru206~- 05G220~) {E- ~ o
1, -L~2. 3, lHiL 3Eii:* ~3. 14, m3. 04, Jll.0. 42)1[*
2, -!f 2. 3, lHiL 28Eii:* .$J:B<J${1J:o ~~i'&!f 1997~~iI!îfiitll□ yJZJ□ Wl~4-~~lfrltf:l J: These parts are fixed on each side of a
1997~~filî~~EIWJBl!f~~~lmtl:lJ: iru ftltl../.1 B<J ffl f.L 00 El~ Wî rJZ. ~ llf lw~'i:fi~l chariot'syoke finia/. Reins go through
'/J..~~f tW~t'BFiâ ~~J:1/u>K, JEgfj:!'f';f□ the faur holes and reach hands of
!l&'cfflfi:Jflo Gilt Bronze Chariot Part
chariot driver so that reins are nat
intertwined.
Gilt Bronze Wares Decorated on a Thill Han Dynasty (206 BC - 220 AD)
A carriage component,
Han Dynasty (206 BC - 220 AD) 3.14 cm in length, 3.04 cm in width
they are horizontal bars
2.3 cm in length and 1.3 cm in diameter; and 0.42 cm in thickness
fixed on the carriage's
2.3 cm in length and 1.28 cm in diameter Unearthed from the Hanyang mausoleum
front. Hengmo are
Unearthed from the Hanyang mausoleum in Xianyang,
covered on each side
in Xianyang, Shaanxi province in 1997 Shaanxi province in 1997
as protective and
Housed by the Hanyangling Museum Housed by the Hanyangling Museum
decorative implements.

A
/ 5cîrul38iJ::5'iE~tl:l~w~, :ff~rr- ~Jk!f~ c~
I n anul 138 a.Chr. Zhang Qian a fost trimis într-o
misiune diplomatică în regiunile vestice. Cel mai
important rezultat al acesteia a fost iniţierea unei rute
~®@~)~~~-~~lf'J~L-M,~~rt
~ ~;),11.i-!f:li-t:it!Jr m@) lf'J ~!lm~, ~ ~ s<.i H ~ii~fţ*
comerciale de la Chang'an (în prezent Xi'an - China)
până la Marea Mediterană. Este cunoscută sub denumirea ·ti, "f'.f'.~mzJ4t'' IEl.t!Miiso
„Drumul mătăsii" deoarece mătasea era cel mai important mlAf1t/îU"T it~z.MLlf'J®~5f!J~51Ei'.l{J-®t&IR, 3t-~
şi popular produs comercializat de-a lungul său.
iL It~5Emi1H·xs<.igJE~~ri, 111tH~z.1Eis<JytJiffix1m:
În perioada dinastiei Tang, China controla regiunile
vestice şi unele zone din Asia Centrală unde a promovat *
]!;/JQ q%5mo ffl ~, 'p1 ~~rt ~ ~ -tJ.X11&:il~~ JIJmtl3-lf
o guvernare stabilă şi eficientă pentru ele, garantând ~,~AA-**®~~~001ffiAml~-r~.-\f~~
siguranţa transporturilor şi schimburilor comerciale 1:Xit, R~t$. mî~- frJUk~7Jmft~~fLl7iI§~Jt1-t~oînJ,
pe aceste „Drumuri ale mătăsii". Sursele istorice
consemnează că Imperiul Roman de Răsărit a trimis de
%JJXffri,~ "i~Jxt." o ~J}Jx0J'g~'g:if~u11~~±00, *®Wfm
şapte ori emisari la Chang'an, capitala dinastiei Tang, iar m@)~~. ~m:J1:t:}jtif:fu~1r, M~*®::trJt1-t1c~z.
comercianţi din Persia, statele arabe şi Asia Centrală au ±tg, ~ â a1ti:!:~L*is B~ 00 ~ff-1-t;:ki!Hlî o wj ~ tlJI ~131Jn!f
venit să facă negoţ pe aceste rute. La acea vreme, capitala
~~,~~rnr~~~~~~~mi~A~ffi,~~~*
Chang'an era puternic influenţată de culturile regiunilor
vestice în ceea ce priveşte bucătăria, îmbrădmintea, 71~ ~ 3fHm:1ilf'Jî@iW~, .tl:t EI-JJtA s<J m1tijrfftE ~ 00 '"11Hl~
jocurile şi modalităţile de distracţie. Chang'an era un 5:1.L i:!:i~~~±-tMfl:o rm1?t~~7ftillx-JJ§ttt ~ 00 8<.J11:1J.1:,
oraş mare, vestit în întreaga lume, unde s-au întâlnit şi ~ff ~, -a:5i~ 'z:: :;f:f=~tJ §jcfj O(njo
s-au contopit culturile din Est cu cele Vest, unde existau
palate regale magnifice şi instituţii guvernamentale, pieţe
H~z.~il-7f:::1:sz:fY.ff(tJ17tîfl:~~z.rEiJB<.Jlffimi\5Z9J, ill{@
comerciale prospere cu mărfuri din Est şi Vest, precum :l!71B-~*001f'J:&ţ=H1*».§ţ~ 1J(B<.JJt1-t:'.9:f1, fix.~
şi cartiere înfloritoare. Începând cu Dinastiile de Sud 1tJJ.ffi*®1YJt a)j s<.im~.
şi Nord, până la perioada Sui - Tang, graţie sprijinului
clasei conducătoare, religia budistă s-a răspândit treptat şi
au început să apară statui masive ale lui Buddha. Statuile
conservate din această perioadă istorică ocupă un statut
important în istoria sculpturii din China. Arta budistă a
avut un impact important asupra dezvoltării arhitecturii,
sculpturii şi muzicii în următoarele secole.
„Drumurile mătăsii" au servit nu numai drept rute
comerciale între Asia şi Europa, ci au promovat şi
contactele prieteneşti şi schimburile culturale, devenind
poduri ce legau civilizaţiile din Est şi Vest.
n 138 BC, Zhang Qlan was sent on a diplomatic
I mission to the Western Regions. The most significant
accomplishment of his mission was the pioneering of a
land route of trade from Chang'an (present-day Xi'an of
China to the Mediterranean. It is widely called the ' il
Road ", for Chinese silk wa the mo t important and
popular commodity traded along this long route network.
During the Tang Dynasty, China controlled the Western
Regions and some ai;eas of Central Asia and established
a stable and effective rule there, guaranteeing the smooth
transportation an exchanges along the Silk Roads.
Flistori al re or indicate that the Eastern Roman
Empire di:sp.at hed envoys seven times to Chang'an,
capital oft e Tang Dynasty, and merchants from Persia,
Arab states and Central Asia came to do business
here. At that rime, Chang'an was heavily influenced
by cultures of the Western Regions in such aspects as
cuisine, costume, game and entertainment. It was a
world-famous metropolis where cultures of the East
and the West met and merged with each other, with
towering and magnificent royal palaces and government
buildings, the prosperous East and West trade markets,
and neatly-arranged neighborhoods. From the orthern
and Southern dynasties to the Sui-Tang period, thanks
to the support by the ruling class, Buddhism gradually
enjoyed prosperity and grottoes were cut for carving
Buddhist statues in a massive manner. Preserved statues
from this historical period occupy an important status in
the Chinese history sculpture and its Buddhist art has had
enormous impacts on the development of architecture,
sculpture and music in following centuries.
The Silk Roads not only served as trade routes between
Asia and Europe but also promoted friendly contacts and
cultural exchanges, establishing themselves as bridges
linking the civilizations of the East and the West.
„DRUMURILE MĂTĂSII" ŞI RĂSPÂNDIREA BUDISMULUI
otrivit surselor istorice, după ce împăratului Mingdi apărut în şi în jurul oraşului Chang'an. Între acestea,
P din dinastia Han de Est i-a apărut în vis un personaj
scăldat într-o lumină aurie, el a trimis un emisar în India
cele mai vestite şi populare au fost templul Ci'en, unde
călugărul Xuan Zang predica sutrele budiste, templul
în căutarea sutrelor budiste. De fapt, budismul a fost Famen, unde se aflau rămăsite pământesti ale lui
'' '
introdus în China pe calea „Drumurilor mătăsii" şi s-a Buddha şi templul Qinshan, reconstruit în concordanţă
răspândit dinspre nord-vest către zonele din interiorul cu legile şi standardele folosite pentru un templu regal
ţării. În perioada Wei - Jin şi cea a Dinastiilor de Nord în timpul domniei lui Wu Zetian, singura împărăteasă
si Sud, multi călugări budisti din India antică si Asia
J , , )
din istoria Chinei. Templele Famen şi Qingshan erau
Centrală au călătorit în China, unul dintre reprezentanţii preferate de familia imperială deoarece acolo se aflau
de seamă fiind Kumarajiva. Ei au adus nu numai arta relicve ale lui Buddha. Tezaure extrem de rare au fost
budistă, ci au si îmbogătit viata si cultura Chinei, prin
1 1 ) )
găsite în holurile subterane ale celor două temple, printre
vitalitate şi dinamism. care şi un mare număr de obiecte extraordinare, create în
În timpul dinastiei Tang, ,,Drumurile mătăsii" au fost stilul regiunilor din vest.
refăcute şi au înflorit. Numeroase temple budiste au
iifil!ft~
t6! ~,*&~*~~~A,~~~**~M i)i:t2z.Jifr~ ,~~, 1ţ$1~**lU ~~îl~, ftt!J!Ll
1/i=r *1~~ 01~~--1,!~¾1f\-f'.f'.~z_]i!~)Arffi:lt ~atM~B~*~flît~~--~~ili~~fi¾
:itt A rţt 00 , ~ 1-m 1±1 rffi :I t ~ pg t-& 1t ffi . ft ~ ~ :I t ~ at ~at~~~~f\ît . ~i:p~îl~~~ili~~~-M
M.~~-~tt~~~.*e~N,i:p~~M~fflffl fflX~*~W4~~~~~.-~"*~ili,rffi~
* • *~i:p00 . ~7~M~~#~I~~~.~m îl" Z,1,;l o JA~~~i€f~:J;i3'gi:p~l±J±~fil~_!Ji!,~
m~i:poox~,~m~nnooooffA~~mn. ~~,~i:p~**•~~îl§~~~~~~ff~ o
J!H~ tt ~ ·11-J< ~ ~ ~ , -lf ~ :lJix pg )'~ ~ flît it-t îr. , 1r ~
THE SPREAD OF BUDDHISM VIA THE SILK ROADS
A ccording to historical records, the Mingdi emperor

of the Eastern Han Dynasty saw in his dream a
person shining with golden light. He then sent an
distributed within and around the city of Chang'an.
Among them, the mostfamous and popular include Ci'en
Temple where monk Xuan Zang preached Buddhist
envoy to ancient India to seek Buddhist sutras. In fact, sutras, Famen Temple where bone relics of Buddha were
Buddhism was introduced to ancient China via the enshrined, and Qingshan Temple which was rebuilt in
Silk Roads, spreading from the northwest to inland accordance with rules and standards for a royal temple
areas. During the Wei-Jin period and the Northern during the reign of Wu Zetian, the only female emperor
and Southern dynasties, many Buddhist monks from in Chinese history. Famen Temple and Qingshan Temple
ancient India and Central Asia travelled to China, were especially favored by the royal family, because bone
with Kumarajiva as an outstanding representative. relics of Buddha were enshrined there. Extremely rare
They not only brought Buddhist art but also enriched treasures have been unearthed from the underground
Chinese culture and life with new vitality and dynamic. halls of the two temples, including a great number of
During the Tang Dynasty, the Silk Roads were restored exquisite objects in the style of the Western Regions.
and flourished. Numerous Buddhist temples were

Acest vas ceramic este astfel denumit datorită ciocului său de turnare
în formă de cap de cocoş. Mânerul este arcuit, iar pe umerii vasului este
incizat un decor cu petale de lotus. Acest tip de vas a apărut în timpul
dinatiei Jin de Vest (265 - 316).
~§~,x~~~~.~~~$~~§~W~~.~~ili~r®ff
ll1M c265- 316ft:) • JJt:ffiJ/[%:AA, ~§~. ~$lr:JW:t-Eruitt.
The pot is so na med because of its rooster head-shaped spout. lt
features an arch-shaped handle and a rooster head-shaped spout,
with carved lotus petal patterns on the shoulder. This type ofpot first
appeared in the Western Jin Dynasty (265 - 316).
Ulcior smălţuit verzui

in forma de cocoş
Dinastia de Sud (420 - 589)
H = 32, cm; Dg = 10,6 cm; Db = 15,9
Muzeul din Shanghai
-,c ~ii fi -1~

]î.jliifl (420- 589ft:)
~32. 6, i=IfHO. 6, /it1:?:15. 9/.i*
fil~~"I,
.lJIIJffi !f?J.J'ct! lfi
Rooster Shaped Celadon Pot

Southern Dynasty (420 - 589)
32.6 cm in height, 10.6 cm in top diameter
and 15.9 cm in bottom diameter
i\'eJ[l.11~
■•t?[•l;lil~#llf!j■
~
Treasures of China -.
Statuie din piatră înfăţişându I

pe Buddha
Al 8-lea an al domniei împăratului
Wuding - Dinastia Wei de Est (550)
H = 40,2 cm; I= 25,1 cm
Muzeul din Shanghai
f1Ntm/î
*~·ilt~)\Jf". (550~)
~40. 2, mz5. l/.f*
1iE~S
J:.#jţ,J~te~
$tone Buddha Statue

The eighth year of Emperor
Wuding's reign during the Eastern
Wei Dynasty (550)
40.2 cm in height
and 25.1 cm in width
Collection from the
Shanghai Museum
I""' •..
Figura centrală îl înfăţişează pe

Buddha desculţ, stând în picioare
pe un postament în formă de
lotus, însoţit de doi 11 Luminaţi"
(bodhisattvas) aşezaţi de o parte
şi de alta. În spatele acestora sunt
sculptate motive în formă de flacără.
Pe partea posterioară a bazei se află
o inscripţie.
*
±: 19~ J'j(f,:7e !1t ~ !.Jl-\ E:p, $ JE .îr::f ~
:tt1~1Lt; rm :itl s{JJV.rf.!f ~iîf'tf:lxs:trm
JL , ~J§ 1r1t ~ ~uxi~ ~ JJâft~ o
~JaW~u~::t"
The main figure of Buddha stands
with bare feet on the lotus-shaped
base, whi/e two escort bodhisattvas
accompany him, standing facing
each other. Behind them are carved
flame patterns. There are carved
inscriptions on the back side of the
base.

Capitolul III. Epoca de aur a "Drumurilor Mătăsii"
I >!l 'l'·JL H·~Jf~

Chaprer III. The Golden Age of the Silk Roads
Avalokitesvara poartă o coroană decorată

cu figura lui Buddha. Avalokitesvara este una
dintre cei patru mari „ Luminaţi"
ai budismului chinez, cunoscută ca zeiţă
a compasiunii, care se dedică salvării
tuturor fiinţelor din chinuri.
#P~•~-~~m.m$~- ~-.~h
~ili-•P~•fil-~ili-ffP~~~-
~~A-~z- .~*~~-p~~®n
a*filff~~~-~~M.ili•"Bn~
4:" . ~IJ-~~~Ef~~~:;ţJ.fil~'ff P .
The Avalokitesvara Bodhisattva wears a high

crown decorated with a figure of Buddha.
Avalokitesvara is one of the faur greatest
bodhisattvas in Chinese Buddhism, known as
a goddess of mercy who dedicates hersei( to
deliver a/1 living creatures from torment.
Statuie de piatră înfăţişând-o

pe Avalokitesvara
Dinastia Sui (581 - 618)
H = 148cm
~~I 11 1 , ' / ,!..di

0
~fi (581- 618:Y::)

1',1il4 Jl[*
1iEW:1\~
t ify-jW!fm iâ
Stone Avalokitesvara
Statut:
Sui Dynasty (581 - 618)
148 cm în height

Capitolul 11.I. Epoca de aur a . Drumurilor Mătăsii"
I
~ - !Îl Jr. ~f. l!m'lt !ilf
Chapter III. The Golden Age of the Silk Roads
Personajul poartă o coroană; torsul îndreptat

spre dreapta, iar mâna dreaptă îndoită în
sus. Pumnul său stâng încleştat este aşezat
pe şold. Personajul stă desculţ pe o stâncă.
Templul Xi ude este localizat în Quyang,
în provincial Hebei, aici fiind descoperite
numeroase statui din marmură albă. Pelerinii
budişti locali recunoşteau marmura albă ca
şi jad, ceea ce indică faptul că respectul lor
pentru acesta a fost integrat în creaţiile lor
de statui budiste.
~ wlt3i'.7!it, /lJ (riJ ;t IL ;t I'~ Jili (riJ _t, ti:-î=-

~ ~ W.-'f ~ $. wJEJ'LtfE_t, 1~{f.~J!
±.tl:w:-'f-4-~iiJ;j~BlJ~B, l±l±JJâ~~ 81:ÎJJâ'.l'J
.±, ~±fu11§tiţF~wB:P'.7'J.=ls, ~:EJiU*.=ls
Er-J,~-~B~~JU7f'.!ll~~~tj:i.
The figure wears a crown, throwing his

bel/y rightward and bending his right arm
upwardly. He places his clenched left tist
on his crotch and stands with bare feet on
a rock. Xi ude Temple is located in Quyang
of Hebei Province, with many white marble
statues unearthed. Local Buddhist pilgrims
recognized white marble as jade, which
indicates that their respect for jade has been
integrated into their creations of Buddhist
statues.
Statuie de marmură albă înfăţişând un

om puternic
Dinastia Sui (581 - 618)
H =68cm
Descoperită în situl
Templul Xiude din Quyang,
provincia Hebei, în anul 1954
Muzeul Palatului
I' I·fi }J t-1t

~ (581-6184)
i\lli68J.I*
19544~:l~lili[lBf~{!&\~J!±.tl:l±l±
$:§,'µ!}!Jo/][~~
White Marble Statue

of a Strong Man
Sui Dynasty (581 - 618)
68 cm in height
Unearthed at the site ofthe Xiude Temple
în Quyang,
Hebei province în 1954

Pântecul vasului este decorat cu flori de lotus imnr ~t1ti11;ţi$1c 11 ~i'fJftufilBt~-5R , im f;ţ The pot's belly is decorated with lotus flowers
înconjurate de perle. Smălţuit În culoarea ~JJ1~;ţruf~ ±m . Jlt~:i1HMM.illit.!l~~~~ft surrounded by pearls. Covered by yellow
galben, el era realizat având ca model vasele mi*, &.1~T::k:H!t~ill:Jtft5e/M!z.~~. ,!Al, glaze, this pot was designed based on gold
de aur şi argint importate din regiunile z.
i.iE T ~ ~ filM/Hf ::f t~ (J<Jitlî 1it 5Cmi. and silver wares imported from the Western
vestice. Vasul este reprezentativ pentru Regions. lt ref/ects f/ourishing cultural
schimburile culturale şi comerciale din timpul exchanges and interactions du ring the Tang
dinastiei Tang, pentru comerţul prosper de-a Dynasty and testifies to prosperous trade
lungul „ Drumurilor mătăsii". along the Silk Roads.
Vas plat smaltutt galben +1 I -l-J, I j ~t1J 1i' Yellow Glazed Fiat Pot with Two Ears
LU doua te a te Jg (618-9071:j:.) Tang Dynasty (618 - 907)
Dinastia Tang (618 - 907) 11Î/jl8. 8, O~i:6, ~~i:10@:* 18.8 cm în height, 6 cm în top diameter
H = 18,8 cm; Dg = 6cm; Db= 10 cm 1iE~~i and 10 cm în bottom diameter
Muzeul din Xi 'an filî1i:IW~ll1t1k'x Housed by the Xi'an Museum

Recipient pentru alimente. Înăuntrul vasului îtWo t~JimJJil§Hf-JJ!1Hî&~~BfJ~~. {ţ This silver bowl is a food container. lnside
se află un cerc din caneluri bombate, ttrJllVl:k o 1frJlil¾ ®1.f ~$\ ~~iii„t:!Blm the bowl is a cirele of slightly bulging ridges,
care amintesc de tehnicile folosite pentru tr ErJft-~, Jltlim& t!!JfHl-*X1tx1iţi008fJ which resembles techniques used in ceramic
prelucrarea ceramicii şi a obiectelor din aur şi ~f~$~!1,ljafJjj!jll[nj 0 and gold and silver wares of the West. This
argint în regiunile din Vest. Acest vas reflectă bowl reflects the influence of foreign cultures
influenţa culturilor străine asupra stilurilor on styles of Chinese gold and silver wares.
vaselor chinezeşti din aur şi argint.
Bol de argint
Dinastia Tang (618 - 907)
*,mrn 100
/f (618- 907if:)
Silver Bowl
Tang Dynasty (618 - 907)
H = 5,8 cm; D = 18,3 cm ~5. 8, 013::18. 3J]!Jţ 5.8 cm in height and 18.3 cm în diameter
Descoperit în districtul Hongqing, Xi'an, 1972:/f:~g§jfily.:rMijffi:rjţf)i:ffi:±l± Unearthed at Hongqing county, Xi 'an,
provincia Shaanxi, în 1972 g§ y.:tl!J~ [% ~ Shaanxi province in 1972
Muzeul Xi 'an Housed by the Xi'an Museum

Capitolul III. Epoca de aur a »Drumurilor Mătăsii"
I
1,f\ l(lJG ~%'.:fri~{llf
Cupă din argint SilverCup

Dinastia Tang (618 - 907) mc618-9011f:) Tang Dynasty (618- 907)
H = 9,5 cm; Dg = 13,6 cm; Db = 6,2 cm jl;§lj9. 5, i::J1il3. 6, .@1i6. 2/1)1~ 9.5 cm in height, 13.6 cm in top diameter
Descoperită în satul Zhucun, Xi 'an, ~rl!irl!i'.ti:*:'.?;i:t5ltt~ :±U: and 6.2 cm in bottom diameter
provincia Shaanxi rl!i:'.?;i:lw~llftifi Unearthed at Zhucun village, Xi'an,
Muzeul din Xi'an Shaanxi province
Housed by the Xi'an Museum
Vas pentru vin realizat prin tehnici sofisticate, care arată că o formă incipientă de strung era deja folosit pentru tăierea şi şlefuirea materia/efor.
ffljg. ~:ffm1JijtI ~~3'i~ffi~, :Jti9ltl31lt'nJ~~Bt~ffffl('ij.!f!.t/:./31cxt.f.tf4:iil:ffi;JJfij1J, JM:Yt.
This wine vesse/ is made with sophisticated techniques, which indicates that simple /athe had a/ready been used to cut and polish materials.

Obiect funerar
budist, care pe partea
exterioară este decorat
cu motive de caprifoi
împletit. Baza vasului
este decorată cu motive
cu peşti. Acest model de
vas integrează elemente
din decoraţiile persane.
Obiectul oferă referinţe
pentru studierea
contactelor paşnice
şi schimburilor culturale
între dinastia Tang şi
Asia Centrală.
H=6,1 cm;Dg=5cm Ht~MI~iil,. îfi!!.w , 7'r
Descoperită în situl ff.îtlfî~ttie~tt. ±1!!.t/Jî
Templului Quingshan, îI!. T-tt. ~11'1/M!ffJ'j
districtul Lintong, Xi'an, n~·vJi!tJrâ<:J~trlî!lzil~, :li&
provincia Shaanxi, în 1985 liJf ,tf;!if f t-'=A1.iIE.&Jf lt
Muzeul din Lintong *,fri;tf-t:îO/iEB'-1~!\?IJ
f9tliiE.
mc61s-901:q;:) lt is a Buddhist funeral
iW/î6. l, J:J{î:511* object. On its externai
1985:q:~iffiiffi'J;:.1lffit.i!l)J(w surface are decorative
c;'y i!ri:l:.tl: te± patterns of intertwined
iffi 'J;:. rn 1!ffi1DÎ m~J~t'ilf~lit honeysuckle. lts bose
id decorated with fish
patterns. The cup's
Tang Dynasty (618 - 907) design integrates
6.1 cm in height e/ements of Persian
and 5 cm in top diameter decorations. This artifact
Unearthed at the site provides references
of Qingshan Temple at for studying friendly
Lintong district, Xi'an, contacts and cultural
Shaanxi province in 1985 exchanges between
Housed by the the Tang Dynasty and
Lintong Museum Central Asia.

Capitolul III. Epoca de aur a . Drumurilor Mătăsii "
I i, •1-,n; rt ~')~li,ţ
Chapter III . The Golden Age of the Silk Roads
Acest obiect funerar budist este caracterizat printr-un cap

în forma păsării phoenix şi mânerul în formă de dragon,
în vreme ce pântecul vasului este decorat cu şase chipuri
umane în relief. Probabil a fost realizat în nordul Indiei
în perioada dintre secolul VII şi începutul secolului VIII.
Situl Templul Qingshan este localizat în oraşul Xinfeng,
districtul Lintong al municipalităţii Xi'an. Acesta a fost
un templu imperial vestit, construit în timpul domniei
împărătesei Wu Zetian.
f!IU~ ml!~ if/:i • lfnl mi , J'A.11 :itffi, Jll$ 1\1'- jţij iî.L'Mt.A îfii.
)}J!Hf~!#!J~. Ei:iJ~t~0JG7t!t~P,\Z8tlt~1'lJ~tE:P/.tfi<J
f'F,\'I, . Jxw~im!.!l:t1:fili'ţi:Ii(îimJ!RffM=•ffi, ~ilt!i!tl:;ii:Bt
Wlil1Ls<J~~~*~I% .
This Buddhist funeral object features a phoenix-shaped
head and a dragon-shaped handle, with six high relief
human faces on its belly. lt is probably an artwork made
in northern India in the period between the 7th century
and the early 8th century. The site of Qingshan Temple
is located in Xinfeng Town, Lintong District of Xi'an City.
lt was a famous royal temple built du ring the reign of
Empress Wu Zetian.
Vas de bronz decorat cu chipuri umane

cap in f rri p sir I phoenix
H = 29,5 cm; Dmax = 14,5 cm
Descoperit în situl arheologic al templului Qingshan
din districtul Lintong, provincia Shaanxi, în 1985
Muzeul din Lintong
rJf (618- 907i'f-)

,',Ji29. 5, n!,l:1~14. 5JliL~
1985~~î[[jj1ij3'<Ij(îjntî/Ji:LIJ-.fifil.t.!l::±l±
illi31: rp lj[i1fh!R~1J~i,ţ~
Bronze Pot with Human Face Design
,nd PI oen .r api H ad
29.5 cm in height
and 14.5 cm in middle diameter
Unearthed at the site of Qingshan Temple at
Lintong district, Xi 'an, Shaanxi province in 1985
Housed by the Lintong Museum

PACE SI PROSPERITATE DE-A LUNGUL „DRUMURILOR MĂTĂSII"
'
din partea centrală a Chinei. De exemplu, ,,Cele zece
C apogeul în timpul dinastiei Tang. Sursele istorice
omerţul de-a lungul „Drumurilor mătăsii" a atins
episoade ale muzicii", o piesă muzicală ce acompania
arată că imperiul Tang a stabilit relaţii oficiale cu peste banchetele imperiale în timpul dinastiei Tang, îşi avea
300 de ţări şi regiuni. Mai mult de 100.000 de persoane originea în stilurile muzicale ale multor naţiuni, din
din regiunile vestice s-au stabilit în capitala Chang'an şi Indochina, la sud, până în Samarkand, la nord. Cu o
în Luoyang pentru a face negoţ sau a învăţa meşteşuguri. populaţie numeroasă, alcătuită din străini şi cu influenţe
Unii dintre aceştia au fost chiar oficiali de rang superior puternice ale culturilor din regiunile vestice, Chang'an
la curtea imperială Tang. a devenit o metropolă internaţională. O dovadă a
Graţie legăturilor strânse cu regiunile vestice, stilul de schimburilor dintre diferitele regiuni şi grupuri etnice
viaţă al acestora a devenit un model pentru societatea din din acea vreme o reprezintă minunatele figurine din
timpul dinastiei Tang. Bucătăria, vestimentaţia, dansul ceramică înfăţişând barbari, descoperite în morminte
şi muzica din Vest plăceau populaţiei de origine Han din perioada Sui -Tang.
*n*-If
ii, ~
ifD in'± Jl!f 1~ 5tt A~~ ~
. tt , m !ij mw.~mWJ~ft~~«+~~»,~•~~ WI 11&
- - = ~$~00-~~~Jt!:fitt~~~tt . ~ * ~n x ~ @I wJ ~ li: ::I~ JU ffi ~ $ ~ ~ 1i' 1~
jj~ •
!ijmWJ~~tt~.~ $ ®~A~~@T~~~ ®~ ~ oo . • w* ~ m~ 1.m ii ~ 5'r oo A ;f□ w.
mw~m~*' ~ ~~*~-mm~MAmtt m~®~~~®~~~~~oo~~*W$ . m
+~,~m~~ifD.~~~.~~~~m•m . ±~~--~~~ - ®M~~MA~@,~
!ij ®~~~m~~~-Wl~fi•®~~~. ~~-~~&~T~~~~~-~~-~~tt
®~~~---~--~W-~~&AAA ~j:_~.
PEACE AND PROSPERITY ALONG THE SILK ROADS
T rade and commerce along the SilkRoads saw heydays

during the Tang Dynasty. Historical records indicate
that the Tang Empire established official relationship
in inland China. For example, ,,The Ten Episodes
of Music", a Tang-court music piece accompanying
banquets, drew upon from music styles of many nations,
with over 300 countries and regions. More than 100,000 from Indochina in the south to Samarkand in the north.
persons from the Western Regions settled in Chang'an With a large population of foreigner dwellers and strong
and Luoyang, doing business or learning skills. Some influence of cultures of the Western Regions, Chang'an
even served as high-ranking officials in the Tang court. became an international metropolis. Exquisite pottery
Thanks to its close ties with the Western Regions, the barbarian figurines unearthed from tombs of the Sui-
lifestyle of the Western Regions became a fashionable Tang period truly testify to exchanges among different
trend in the Tang society. Their cuisine, costume, dance regions and different ethnic groups at that time.
and music were all favored by the ethnic Han people
I 148
Toba „Jie" a fost introdusă în China 1&1~¾-#te E1-t-,.1-~imu~. JJt~~lllî Jie drum is an instrument introduced to
continentală dinspre regiunile vestice hllfrd, iţi~. -fr:ffl;5tilîLlfMt~.El:g-mî/Jx. m~ inland China via the Western Regions du ring
în timpul Dinastiilor de Nord şi Sud şi a fost -f-~ ~ t Wl IMJ~® ~ 1½A iţi ml, :!l!Hr f-f.liff the Northern and Southern Dynasties and
utilizată pe scară largă în perioadele Kaiyuan jt, ~:i:~fă]. widely used du ring the Kaiyuan and Tianbao
şi Tianbao, dinastia Tang. Această tobă este periods of the Tang Dynasty. This drum
făcută din lut roşu, fiind goală pe dinăuntru. is made from red clay and hollow inside.
Părţile componente sunt modelate separat, lts parts are molded separately and then
apoi lipite. cemented together.
Tobă Jie din ceramică colorată ;ţ--:1, JtrJf1.1, I; Colored Ceramic Jie Drum
Dinastia Tang (618 - 907) f.li (618-907~) Tang Dynasty (618 - 907)
H =40 cm; D= 16,7 cm ~40, Tifi{~:16. 7@:* 40 cm in height and 16.7 cm in diameter
Descoperită în situl mormântului Hui, 2ooo~~®au~;q;;~*3t~te± Unearthed at the site of the Hui Tomb
dinastia Tang, comitatul Pucheng, jl>Xg§~'~r!:i"Wf,î':~~ ofthe Tang Dynasty in Pucheng county,
provincia Shaanxi, în 2000 Shaanxi province in 2000
Institutul de Arheologie Housed by the Shaanxi Provincial
al Provinciei Shaanxi Institute of Archaeology
149 I
Capitolul III. Epoca de aur a . Drumurilor Mătăsii"
I?,f\ J(!;Î; i~~~J~

Obiect de formă rectangulară. Partea tt-15' 1fJfJ, ttîlff1JflHfiti:J-1t~t~~îlfftt. HM This pottery pillow is in a rectangular shape.
superioară este decorată cu motive =~ffa~#L~~~z~.~¾~ffl$ lts top surface is decorated with animal face
înfăţişând chipuri de animale. Ceramica ~~~~~ff~.MW~ffl$BB~A~~
tricoloră este cunoscută prin tehnica de
aplicare a smalţului de diferite culori. Această
*·Jlttt¾= ~ffq:t- ftj:~r)Jzf'I=.
patterns. Tri-colored pottery is known for
its application of glaze of various colors.
This pillow is an outstanding example of tri-
pernă este un exemplu excepţional de colored pottery.
ceramică tricoloră.
Perna din ceramică tricoloră .· t . . Tri-colored Pottery Pillow

Dinastia Tang (618- 907) Jg (618- 9071:J::) Tang Dynasty (618 - 907)
H = 6,7 cm, il1/i6.7, îlff{i:12.2X9.8, ~1?:12.1 X9.5J.li[* 6.7 cm height ,12.2x9.8 cm in surface
12,2 x 9,8 cm - partea superioară, 1.iEtR,Tii and 12.l x 9.5 cm in the bottom
12,1 x 9,5 cm - partea inferioară /t;CgtW~~~ Housed by the Palace Museum
Muzeul Palatului
I 150
151 I
Corpul vasului este modelat sub
forma a doi peşti, în vreme ce cozile
lor cad în jos către baza vasului. În
timpul dinastiei Tang peştele era
Dinastia Tang (618-907) considerat un animal de bun augur
H = 25 cm; Dg =4,6 cm; şi simboliza abundenţa.
Db= 11,5 cm Vasul este o dovadă
Muzeul din Xi 'an a măiestriei artizanilor ceramişti
din timpul dinastiei Tang.
/Jf (618- 9071:f-) 11î ~~ lli! $ .lIIl. im :'!,jlîixJI. fă :;li=

0
i\ili25, 1:::H:N.6, ,@Jfll.5 ll\:, ~Ţ~{/R!IJ'Eo fă ¾m11,:t,#

im* z. '
riu ~ x5I. ~ pJ; ~ jţf 1:f-fi,t-' 's ţ!ţ
t.iE:l:RJi', %X.Xo Jl:~ti&~T }l!aff-\J1Ullli1!Ili1
fL1i ~ l'.i!J~ ~%~ i:Ei9: ~-1·J::. s<:J ifiiJl'. ~ Iifî
o
B• w11 CI The vase's body is shaped /ike

double fishes, with their tails
Tang Dynasty (618 - 907) drooping down as the vase's base.
25 cm in height, The people of the Tang Dynasty
4.6 cm in top diameter admired fish as an auspicious
and 11.5 cm in bottom animal symbo/izing abundance.
diameter This vase object embodies superb
Housed by the Xi 'an craftsmanship of ceramic artisans
Museum ofthe Tang Dynasty.

H = 9 cm; Dg = 3,3 cm;
Db=3,4cm
Descoperit în situl Centralei Acest tip de vas pentru vin a
termoelectrice Xijiao din apărut în perioada târzie a
Xi'an, provincia Shaanxi Dinastiei Tang şi a fost folosit pe
Muzeul din Xi'an scară largă în timpul dinastiilor
Song şi Yuan. ln timpul dinastiei
Tang, porţelanul alb s-a bucurat
J! (618-907~) de aceeaşi popularitate ca şi cel
i\i/i9, i:115:3.3, Ji1~3.4~* verde deschis (,,celadonul").
~rl:liifri~g§:P;~f<!~Ef!.Jl±l±
lffi~ti!Ho/.Jlm~ 11=-HP19Wi"~. îit-r-utm, ~ff
-J- 5Kic a-J- M. El 'iîfî-H!Ht '/aW .!"§
w~if-iln~·:f;ffi;ftlJ:, 1-t*T!!1t
Tang Dynasty (618- 907) Bt i~ ~ r" [r,J ~A.± mt
1
o
9 cm in height,
3.3 cm in top diameter and This type of wine pot first
3.4 cm in bottom diameter appeared in the late Tang
Unearthed at the site of Dynasty and was widely used
Xijiao Thermo-electrical during the Song and Yuan
Plant in Xi'an, Shaanxi dynasties. White porcelain
province enjoyed equal popularity as
Housed by the Xi'an celadon during
Museum the Tang Dynasty.

Capitolul III. Epoca de aur a . Dnmmrilor Mătăsii "
Im--,rt1c **-~f{lllf
în jurul butonului din centrul motivului ~-~9IB~~~~~-~~-~~ Around the knob ofpropitious animal
înfăţişând un animal de bun augur se află ~-, •*~~~#~3NtHJîâ~ffi?iă~. pattern are faur auspicious animals
patru animale prielnice, ghemuite la pământ. -~ffi ~ ~-~/~Ht/M' tl:l !.!\l#ii-t!?.~iil~ crouching an the ground. These animals are
Aceste animale sunt înconjurate de motive cu ~PjoJ~ffl~z.--, ~;ftp~ffl!EJg§:;ljJt ij§~ surrounded by intertwined grape patterns.
struguri încolăciţi. Acesta a fost un tip nou şi -IE~~. Bronze mirror with propitious animal and
popular de oglindă produs în timpul dinastiei grape design was a new and popular type
Tang, având certe influenţe ale civilizaţiei of mirror produced in the Tang Dynasty,
vestice. showing certain influence of the Western
civilization.
Oglindă de bronz decorată cu un '" ?H1l ,1;JI il:i1·4hi1. Bronze Mirror with Propitious Animal
animal de bun augur şi struguri rt c61a-901~) and Grape Design
Dinastia Tang (618-907) 1î1~14 , /171. 5Jll!* Tang Dynasty (618 - 907)
D = 14 cm; g = 1,5 cm 1.îEW:rr/J 14 cm in diameter
Muzeul de Istorie din Shaanxi ~rJ.!iJJ:i.'t'.IW~ffi~ and 1.5 centimeter thickness
Housed by the Shaanxi History Museum

Pandantiv de jad alb înfăţişând B.:liiiJJArtti: 1rHJx White Jade Pendant with a Foreigner
un străin mc61s-901~) Design
Dinastia Tang (618 - 907) -l5c6. 5, ~6. 2JI[* Tang Dynasty (618- 907)
H = 6,5 cm; I = 6,2 cm 1tttt~ 6.5 cm in height and 6.2 cm in width
Muzeul Palatului $:S-ffi1o/.JI\Jt~ Housed by the Palace Museum

Capitolul III. Epoca de aur a . Drumurilor Mătăsii"
I~-LţJ-7G ~ll:lt~~
Figurina din ceramică pictată, reprezentând

un străin (Huren), era îngropată ca obiect
funerar; are trăsăturile distinctive ale
populaţiei sogdiene, de origine
indo-europeană. În timpul dinastiei Tang,
aceştia au Jucat un rol activ în activităţile
comerciale din China continentală.
~~~*~· 53:1tţritMm~KUllf~~.Af/,J~
1iE. llT:!iltt1A&~~.A~-'fEP©:.Af/,J-x, J!!f
1-\:;lţtE V-J !!Ef/,Jiffî ~.lot1-1'.J!z;bff-'ftEz~.
This painted pottery foreigner, buried as

a funeral object, bears notable features
of Sogdian people. Sogdian people are
a branch oflndo-Europeans. During the
Tang Dynasty, they played an active role in
commercial activities of inland China.
Figurină ceramică pictată înfăţişând

un străin
Dinastia Tang (618- 907)
H =38cm
Descoperit la periferia
oraşului
Xi'an, provincia Shaanxi, în 1956
Muzeul de Istorie din Shaanxi
tirfttitJA!ltrJfm
}!!f (618-907if)
~38).i*
1956:q:~filifili3Z:fili~~~lm:±I±
[~i!!iffi~t('!î:!Jo/./tt»l
Painted Pottery Foreigner

Tang Dynasty (618- 907)
38 cm in height
Unearthed on the outskirts of Xi'an,
Housed by the Shaanxi History Museum

158
Treasures of China
Figurină ceramică pictată

înfăţişând un străin
H =47,5 cm
Descoperită la Xianyang, provincia
Shaanxi, în 1953
Muzeul de Istorie din Shaanxi
~ ~~ ~J1A.Jl1ijj {m
/i (618-907:if)
~47. 5JliL~
1953:if~îffiftl,\WBmi*~tl:l±
~îffiJnj:tt~ts'~
Painted Pottery Foreigner

47.5 cm în height
Unearthed from Xianyang,
Shaanxi province în 1953
Housed by the Shaanxi
History Museum
Este un obiect funerar. Figurina înfăţişează

un personaj care poartă un coc dublu
căzând în spatele urechilor, o robă cu gulerul
rotund şi o centură neagră. Poziţia mâinilor
sugerează că ar ţine frâiele.
~~~ffo~~~~.~~~ra . ~~~
#!Rit J>R~~/J!w, ~-=f-lr.-f-JliliJllîJ, it~~Hill
~ o
lt is a fu ne ral object. The pottery figure wears

double buns drooping behind ears, a round-
collar robe and a black waist belt. With his
two hands on his chest, he is in the gestu re of
holding reins.

160
<;;ap.itolul III. Epoca de aur a . Drumurilor Mătăsii "
I
~ - lţl.JI; ~f6~1ill:
Această piesă este parte a basoreliefului sculptat

pe pereţii coridorului de acces al unui mormânt
din Dinastia Tang. Întreaga lucrare înfăţişează
28 de muzicieni cântând. Acest personaj
poartă o tobă în talie, cu mâna dreaptă lovind
instrumentul iar cu cea dreaptă ţinând un băţ.
Acest set de basoreliefuri oferă referinţe valoroase
pentru studiul istoriei dansului şi muzicii în
timpul perioadei celor Cinci Dinastii, conţinând
importante date arheologice şi educaţionale.
~*#//li, m{Jl-f-i'fjifir,J;]*®W3~ , ;ltttliffii28~

~t~:5H!l.~~f/,~5fo ,is:1tJ:A~~liU4.i'.R!Hfll, 1.i.
from, ~f~~mno ~ffl#/lli~ ~~n~
At:M a<J{f 5f, ~îm~~tlHiU xtHt a<J~~~~,
Ja!:lH.bz ~ a<J X~ ;r0 ~ # 1frffi o
lt is a piece from the relief sculpture on the wal/s of

the passage of a Tang-Dynasty tomb. The whole
sculpture works depicts 28 musicians playing
music. This figure wears a waist drum, with her
left hand beating the drum and her right hand
holding a stick. This set of relief sculpture works
provide valuable references for studies of the
dance and music history of the Five Dynasties
period, with great archaeological and academic
values.
Basorelief pictat - femeie bătând

o tobă purtată în talie
Perioada „Celor Cinci Dinastii
şiZece Regate" (907 - 960)
H=74cm
Descoperit în mormântul lui Fenghui, Xianyang,
provincia Shaanxi, în 1992
Biroul pentru Relicve Culturale şi Management
Turistic al Districtului Bin
~t:M7mtt~ f il:i-H!/Jistz~~ţ
n1ţ c901-9501=J::)
~ 7411*
l 9921f: ~ iz§ fiiJW13-tUH~.r.s J;, JÎU*ll1Jî*:tflliflî~
:±l±
*~::îC~~th'f>g:@.1J0*fi
Painted Brick Relief Sculpture of a Woman
Beating Waist Drum
Five Dynasties and Ten Kingdoms period
(907 - 960)
74 cm in height
Unearthed at the tomb of Fenghui, Xianyang,
Housed by the Cultural Relic and Tourism
Management Office of Bin County

îr"easures of China
Basorelief p ictat - femeie

care cântă la flaut
Perioada „Celor Cinci Dinastii şi Zece Regate"
(907 - 960)
H = 74,3 cm; I = 34 cm; g = 5,5 cm
provincia 5haanxi, în 1992
:îJtir7-UJc f 1ixw~Jc1rţ
1iJ\: (907-960~)
i1li74. 3, '.M34, J!J5. 5/N:*
1992~~jz§~~B~!!-~J;s~Jru~llj/t;j--j).Q,IJ$~
ili±
-W!!- Xilo/.J :bK vh ~ ;ţ._!!)} 0 ~~
Painted Brick Relief Sculpture

of a Woman Playing Flute
(907-960)
74.3 cm în height, 34 cm în width
and 5.5 cm în thickness
Shaanxi province în 1992
Management Office of Bin County

28 de muzicieni cântând. Acest personaj cântă
la flaut. Acest set de basoreliefuri oferă referinţe
valoroase pentru studiul istoriei dansului şi muzicii
În timpul perioadei celor Cinci Dinastii, conţinând
importante date arheologice şi educaţionale.
~~r.!Ji.JW, mL.i'.-t-rnmrJ;J*®iJis~. :Jtt~iffii28.'.3

~31::5-Hll~~~*· 2js:ft!:Ailo/.Jf1=:i:ftll1.!}i~~
*,
;Jfc. J1tmY.!Ji.//Jff13ffl)'E1iJl:atM~if ~rm.51:
~mfiU x1Hf ~~!Jo/./ ~H4, JJ,~fliz i1li ~ xilo/.Jtn
$ *1frft.
lt is a piece from the relief sculpture an the wal/s of
scu/pture works depicts 28 musicians playing
music. This figure is playing f/ute. The set of relief
sculpture works provide valuable references for
studies of the dance and music history of the Five
Dynasties period, with great archaeological and
academic va lues.
163 I
CapitolulIII. Epoca de aur a . Drumurilor Mătăsii "
I ~='fl.JÎ; ¾!~~~
Chapter III . The Golden Ageofthe Silk Roads

din Dinastia Tang. Tntreaga lucrare Înfăţişează
28 de muzicieni cântând. Acest personaj ţine o
harpă antică în zona pieptului şi cântă la aceasta
cu cele zece degete. Acest set de basoreliefuri
oferă referinţe valoroase pentru studiul istoriei
dansului şi muzicii În timpul perioadei celor Cinci
Dinastii, conţinând importante date arheologice
şi educaţionale.
~~r.'Jl/llfL JJRIFf ifi*l:kJ1K®W31i, ;1ţt~iiiii28~

~::!z::5Hilifi~~*o ;;$:f'f.A~x.3(-f-=tf!!~~-'fAAJ
îîîr, + !1il11=~*~0 1JUEir.'Jllll1Efi!iJf~1ifţa1'Mtt:J
~*'~~~~m~T*~~~~~~.~~
t& jtlj fi'~ Jt~liJ~ #1frffio
lt is a piece from the relief sculpture on the walls of
sculpture works depicts 28 musicians playing
music. This figure is holding an ancient harp at her
chest and playing it with her ten fingers. The set of
relief sculpture works provide valuable references
for studies of the dance and music history of the
Five Dynasties period, with great archaeological
and academic va lues.
Basorelief pictat - bărbat care cântă

la o harpă antică
Perioada „Celor Cinci Dinastii
şi Zece Regate" (907 - 960)
H = 74 cm; I = 36 cm; g = 5 cm
provincia Shaanxi, în 1992
f;f'~it'~!i~J 111(1. ':~f:Mx:uţ

3ifţ (907- 960~)
jtlj74, ~36, Jlj!5/][*
1992~~glîfi¾f!El~ ~~f,s~jÎÎJ~l11/lifl "f.!?,~~
tll±
*~Jt~;lf[rJlll'J !l!b-0~~
Painted Brick Relief Sculpture of a Man

Playing Ancient Harp
(907 - 960)
74 cm in height, 36 cm in width
and 5 cm in thickness
Management Office
of Bin County

28 de muzicieni cântând. Acest personaj cântă
la Sheng (un instrument antic de suflat făcut
din tulpini de trestie). Acest set de basoreliefuri
oferă referinţe valoroase pentru studiul istoriei
dansului şi muzicii în timpul perioadei celor Cinci
Dinastii, conţinând importante date arheologice
şi educaţionale.
&~~J.'JIL /Jli:_'!:fllUlr};_J*®îW~, ţţt!Jiiffi28

~~3C:$Hil.ijf~'/elt~f-. ;;t;:1~0.N~ □ ~~ . .iEr~
~Js"~. 1JUi1.1îJ/filnlvf1E1i1-~B-J·wrn~{r*, ~
~~j:_~:mftii7 xfHWUffJ ~4o/.J .Wi: ;jSI., Jtlf 1'1k ~a<J::îc
4o/.J;fP~#1ftffi.
lt is a piece from the relief sculpture on the wal/s
of the passage of a Tang-Dynasty tomb. The
whole sculpture works depicts 28 musicians
playing music. This figure îs playing „sheng''. The
set of relief sculpture works provide valuable
references for studies of the dance and music
history of the Five Dynasties period, with great
archaeological and academic va lues.
Basorelief pictat - bărbat care cântă la

Sheng (un instrument antic de tipul unui
cimpoi din trestie)
Perioada „Ceor Cinci Dinastii
şiZece Regate" (907 - 960)
H=74cm
Descoperit în mormântul lui Fenghui,
Xianyang, provincia Shaanxi, în 1992
*;fiti1//#f 91 {-nxtt&fi~
1i1~ (907-960:ff:)
~74/m*
*
1992ft: ~ ît!i m\t ~El~ !l.-~J.5 j; 1i1r nJlît-Yi'!1i ~ ~
tl:',±
~!! Jt !J1J.J n'if 2/ff "g- :Fi.1J-0 ~ 1~
Painted Brick Relief Sculpture of a Man

Playing Sheng (an ancient reed pipe
instrument)
Five Dynasties and
Ten Kingdoms period (907 - 960)
74 cm in height
Housed bythe Cultural Relic and Tourism
Management Office
of Bin County

PERIOADA DE GLORIE A CHINEI IMPERIALE
THE PRIME TIME OF IMPERIAL CHINA
inastia Song s-a preocupat mai mult de problemele

civile neglijându-le pe cele militare. Dezvoltarea neo-
confucianismului, deschiderea şi prosperitatea economiei
* f ~:i-lll $tfÎJt!!"'11:i!&llit, f!lilii' lll! 'l' ,\!!!îi! li'J~
*loit~f~1Jfs<J3fn5(~~~. fftnrTt4~tt#
B<Jnr~ JK-BtW3/Jt7'J1ltliiîftt4tt1iz:MB<J~~st1Ao
feudale au contribuit la progresul ştiinţei şi tehnologiei.
Această perioadă a însemnat momentul culminant al tE~ffe;fO~~J:jţtr1ţmmts<JEMLL 5K1~tE::kJ'C JJj
dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei în vechea Chină. Având ~,~~,~~~~~~~~~mmc,W5K~~¾tE~
ca bază realizările dinastiilor anterioare, dinastia Song ~~~~LffiTT~~~~~.~~B<J~m~~~m~
a adus con ribuţii remarcabile la dezvoltarea astrologiei,
T~OOB<J~ftZ #W~m•.~~~oo ~~~~~Liz:
calculării calendarului, matematicii şi medicinei.
Datorită interesului şi implicării familiilor imperiale, arta
porţelanului a cunoscut o evoluţie importantă. De fapt,
*
M, 1iI+rriffi ~ ~ $ a"J :JJHl~ ~ îi::kJ!ll.JJ B<J1i~, filJ!
U!ftll~, 1t,79Jc1eftt:B<J:::t~f2=:1:tg, fflt,79filJ'î.lIB~B<J "~W" .
porţelanul din timpul dinastiei Song a devenit o parte
sfi, mwHţ¾~OOiî1ţJJj~LM-i'~J§B<JI~. 5i•B<J
indispensabilă a istoriei ceramicii chinezeşti. În timpul
dinastiei ce a urmat, Yuan, fabricarea porţelanului a *00~~7 00:::k-~B<J~0 0,#~~7~~~$~~
continuat. Jingdezhen, localizat -în partea d nord-est a B<J Mit~~~% ,5JG otE ~ ~ ri.&_ 45C:>7r3!t::z:1-tffi r'D st, ][
provincieiJiangxi, a devenit un centru pentru producţia X aJl iE iPJml1 V-9 iii', 1t~X1-t B<J~3E~1t71tf)J IEl 1i~
de portelan alb-albastru.
Dinastiile Ming şi Qing au fost ultimile dinastii din ~-B<J~~~. ~~ffi~-B<J~, m'M~~gz#,~
istoria vecb,i.1. Chine. Puternicul şi prosperul imperiu ~ ¾ 1w r!:îmHw.-~, :::kEE!-€11Jfr ~mii z.)Xl, Jt-ff, ,R ¾;tţ ~
a menţî ut unitatea natiunii, ceea ce a dus în cele din Bi~ B<J 1r B·~ ~L!-=CM/,' B~tExt § ~B<J .~,:ţ- ~ m~JE' 'jj:_
urmă la formarea unei naţiuni chineze moderne. În timp
M, !i{W:i@:'jj:_~Jwlt.!=ij$sso
ce asimila elemente culturale străine, civilizaţia chineză
a început să-şi facă o analiză proprie. Exprimarea şi
continuarea culturii tradiţonale se realiza cu o vitalitate
extraordinară. Drept rezultat, arta la curtea dinastiilor
Ming şi Qing punea accent deopotrivă pe tradiţiile antice
J
si pe evolutia modernă abordând inovatii îndrăznete,
, J '
în vreme ce imita stilurile antice. În perioada acestui

proces de examinare proprie, splendoarea şi grandoarea
dinastiilor din trecut au fost înlocuite, treptat, de modele
delicate si decoratiuni remarcabile.
' '
~ he Song Dynasty practiced the policy of stressing
.l civil matters and neglecting the military. The
development of Neo-Confucianism and the openness
and prosperity of feudal economy promoted progress in
science and technology. This period marked the prime
time ofscientific and technological development in ancient
China. Based on achievements of previous dynasties,
the Song Dynasty macle outstanding contribution to
the development of astrology, calendric calculation,
mathematics and medicine. Thanks to the appreciation
and attention by royal families, the art of porcelain
progressed with growing maturity. In fact, the porcelain
of the Song D.ynasty constitutes ţin mdispensable pan
in the history of Cbines cer mics. 1n the ensuing Yuan
Djmasty, the po ain-making in ustry continued.
Jingdezhen, located in the northeast part of Jiangxi
province, emerged as a center for the production ofblue-
and-white porcelain.
The Ming and Qing dynasties were the last two dynasties
in the history of ancient China. The powerful and
prosperous empire maintained national unification and
led to the eventual formation of the Chinese nation in a
modern sense. While assirnilating foreign cultures, the
Chinese civilization began to calm down and examine
itself. The expression and continuation of traditional
culture still keptwith vigorous vitality. As aresult, the court
art of the Ming nd Qing dynasties put equal emphasis
on both ancient r~-.••.,,,..,_,and modern evolution, making
bold breakthro n while imitating ancient styles. The
splendor and granu._,<.,._,..,,_ ast dynasties were gradually
replaced by delicate designs and exquisite decorations in
the process of self examination.
DRUMUL PORTELANULUI CHINEZESC
)
colorat, cu modele sofisticate şi ornamente minunate, a

P
orţelanul lucrat în timpul dinastiei Song,
binecunoscut pentru smalţul monocolor, eleganţă cunoscut o evoluţie deosebită. Tot în această perioadă
şi textură delicată, se bucură de un statut important au apărut trei noi tipuri de porţelan: porţelanul alb-
în istoria ceramicii din China. În timpul dinastiei albastru, cu culori complementare sau în cinci culori.
Song s-au format cinci centre importante: Guan, Ge, Industria porţelanului a atins punctul culminant în
Ru, Ding şi Jun. Acestea produceau o ceramică având timpul domniei împăratului Qianlong. Porţelanul din
caracteristici distinctive şi un extraordinar meşteşug, ce vremea sa avea modele frumoase, culori strălucitoare,
reflecta gusturile celor educaţi şi curentele sociale ale dar elegante, fiind vizibile influenţele tehnicilor de
vremii. pictură din regiunile de Vest. Oraşul Jingdezhen este
Dinastiile Ming şi Qing au marcat momentul cel mai reprezentativ pentru realizările de seamă ale industriei
important în istoria porţelanului chinezesc. Porţelanul porţelanului din perioada imperială.
~tJ~zfil!
* ~~~~~~~~~M~~.~~~~ ~Ms,j-:JW~ROO~U~M~L~~-s,j-:JW.~
ffi.~fi~-.-tE~OO~~~I~~L ~m~§::k~M,U~~~~tt~•~wM~-
~~-~~m~~~-*~ffl•~~7*il~~ •~-4~.]i~~A~~-~-s,j-:JW~~7~
*
~ g. m. t.'J:., 5E. Î'.9 §L -% ~ "* 1ţ 1i ::k ~ ,g: " ~~~~a,j-1ţ, ~u~~1i~, ~~t$~&3&,
-*~n::k~g~A~~.M~~Mm ~IZ -tElfillfli.L::f1.§.{htî, WJi~I :itl:7 iffi~~lfilltt:t:.
*f, & a!c 7 J!- s,j- :iw ~ x Aa~ tot±~ m·tw. J!s,j-,~~~~~±~~~~m7~:x~~-
THE ROUTE OF CHINESE PORCELAIN
S ong-Dynasty porcelain is well known for its single-

color glazing, elegant color design and crystal and
delicate texture. It enjoys an important status in the
remarkable progress, with sophisticated patterns and
exquisite designs. Blue-and-white, contending-color and
five-color porcelains were three new styles appearing in
ceramic history of China. During the Song Dynasty, this period. The porcelain industry reached its heydays
five major kiln centers emerged, including Guan, Ge, during the reign of the Qianlong emperor. Porcelain
Ru, Ding and Jun. with distinctive characteristics and macle in this period features beautiful designs, bright
extraordinarycraftsmanship, thesefiveworld-famouskiln but elegant colors and influence of Western painting
centers reflect literati tastes and social trends of the time. techniques. Remarkable achievements were macle in the
The Ming and Qing dynasties marked the prime time in empire's porcelain industry as represented by Jingdezhen.
the history of Chinese porcelain. Colored porcelain saw

170
Acest obiect de uz casnic este smălţuit în alb ~@, :iilf;ţsJhh , :ttitJ,LJ,i'f!cP:tt~:;1,Uîc, 5E This tableware object is white-glazed, with
şi decorat în centrul suprafeţei interioare g ~*1-t1i:k1s '?irz.- , ;tO!ll!~Hl'-:J 1cp:t.tli printed c/oud and dragon patterns in the
cu motive reprezentând nori şi un dragon. 1!fglt~5E1'1·l~~tt#, :t-t@J1I1/M:1Jrt 1!~, Jlt center of the internai surface. Ding Kiln is one
Centrul Ding s-a numărat printre cele cinci @~1½tl:t5EgatJ1-t*1î, of the five most famous kiln centers of the
centre vestite pentru prelucrarea porţelanului Song Dynasty. Ding Kiln porcelain is known
în timpul dinastiei Song. Porţelanul lucrat for its unique printed patterns which are
acolo este cunoscut pentru modelele sale made using the cut silk weaving technique.
imprimate unice, împrumutate din tehnica This object is an outstanding example of
ţesutului şi tunsului mătăsii. Ding Kiln porcelain.
Farfurie din porţelan alb smălţuit, ,.ittM1lmEfJ1tLdetsc lZ.1. White Glazed Porcelain Plate of Ding
decorată cu dragoni şi motive florale 5K (960- 1279~) Kiln with Flower and Dragon Pattern
- centrul Ding it/.i4. 5, J:113':23. 3, ~13':l0. 8)![* Song Dynasty (960 - 1279)
Dinastia Song (960 - 1279) îiEffiirli 4.5 cm in height, 23.3 cm in top diameter
H = 4,5 cm; Dmax = 23,3 cm; Db = 10,8 cm _tJ&J: ntî4o/Jffif~ and 10.8 cm in bottom diameter

Perna are forma unui lingou din argint. Suprafaţa este decorată cu motive reprezentând flori şi mlădiţe de bujori încolăcite. Porţelanul centrului
Dengfeng este binecunoscut pentru modelele sale decorative sculptate. Perna este un exemplu superb pentru acest tip de porţelan.
tt1-Jffl~%, ttîii~MtlttfJ-{f~:~, mJJ§ imîii:1$J1-J~tlttlttfJ-~. ~t<H& ~JJt ~±tl!ttl:lc,fţt~ ~tl:ttI ~19:lit:k!jţ!j~ , Jlt~1-J IEJ~t" i5il i:p a<JJ:.
*Z{'!=.
The pillow is in a si/ver-ingot shape. Patterns of peony blossoms and coi/ed g/ass decorate the pillow surface. Dengfeng Kiln porce/ain is we/1 known
for its carved and engraved decorative patterns. This pi/low is a superb work of its kind.
Pernă din porţelan alb smălţuit "~ .IJ rif i.'.J mM~ ţ1]{-E4iJ'J-t!c tt White Glazed Porcelain Pillow
cu motiv floral incizat- .5R (960-1279~) of Dengfeng Kiln with
centrul Dengfeng i\ilîlO. 7, *19. 3, '.li/i'.14. 3Jjl* lncised Floral Pattern
Dinastia Song (960 - 1279) fil~J:l"/i Song Dynasty (960- 1279)
H = 10,7 cm; L = 19,3 cm; I = 14,3cm J:.~ ~~ffi~ 10.7 cm in height, 19.3 cm in length
Colecţia Muzeului din Shanghai and 14.3 cm in width

173 I
Collection from tlie
Shanghai Museum
Acest obiect de artă aminteşte

de forma unui „Cong" de jad,
piesă caracteristică pentru
cultura preistorică Liangzhu.
„Cong"-u/ de jad este un obiect
ritual important în cadrul
ceremoniilor de sacrificiu ale
Pământului.
~iî~i. Jlt{t!:u/i:ru/-ttH/i~i'!U-1
WHmL~:3IJ* • ..lil*~ -f1j,p,J
IDJ,7~1JEf1%JJffJi~!, 79-frji_m:
~â(]~±iliiL~.
This curios object resembles

designs ofjade Cong from
the period of the pre-history
Liangzhu Cu/ture. Jade Cong is
an important ritual object for
earth sacrifice ceremonies.
I 174
Lampa este alcătuită din două părţi: partea
superioară în formă de raţă-mandarin şi
suportul. Centrul Yue a produs porţelanul
„ celadon" vestit în întreaga lume, caracterizat
prin corpul subţire şi smalţul aplicat uniform.
ft~r~I!=L ~~7}-79~~%:trf1JiJ:tt:tr€î
~rul?t. ~ gJ&ft ~ tî1ţJik~ 4Mt-JW~g
*· ~1,~J&flf:ifl·!J'X~, mMtlJ.l{g6:J.
The lamp consists of two parts, the mandarin
duck-shaped lamp and the supportive lamp
stand. Yue Kiln produced world-famous
celadon porcelain which features thin body
and evenly-applied glaze.

Acest vas de porţelan se caracterizează prin
forma îngrijită şi smalţul de culoare verde
gălbui. Corpul vasului este decorat cu motive
reprezentând flori îmbobocite şi ramuri
împletite, precum şi cu motive în formă de
petale de lotus sculptate în partea inferioară
a vasului. Centrul Yaozhou, din nordul Chinei,
era celebru pentru producţia porţelanului
„celadon" , recunoscut pentru motive sale
florale, sculptate în formă unghiulară şi
cubică.
~~~~. ~~ffi:prz_ji{, ~:!l:J'/llfttiJ ~tt

;ţtţf , iliJiM!:tiJ~~nx, ~V+l ţf1g::l ~:1ilf
;ga<Jw~€:tw, ~~liJ , mt 11~,
-tlk~ 11:~~ a<JtiJ:ttlHh,.
This porcelain vase feature neat design
and yellowish green glaze. The vase
body is decorated with patterns of flower
blossoms and intertwined branches, with
lotus petal patterns carved at the vase's
bottom. Yaozhou Kiln was a famous celadon
production center in north China, known for
its angular, smooth and cubic carved floral
patterns.
Vas de porţelan albastru smălţuit

cu motive florale împletite sculptate
- centrul Yaozhou
Dinastia Song (960 - 1279)
H = 20,8 cm; Dg = 5,2 cm; Db = 6,4 cm
'i\."1"1 , J 'qfl l'{-'•J•tif/i{i/1 '1:lfli

3K (960- 1279i:f,:)
i%20. 8, □ 1:'f:5.2, JE1:'f:6.4J]L~
îiE~~i
_t ~ JW~ttl ~
Blue Glazed Porcelain Vase ofYaozhou

Kiln with Carved lnterlaced Floral
Design
Song Dynasty (960 - 1279)
20.8 cm in height, 5.2 cm in top diameter
and 6.4 cm in bottom diameter

Acest vas hexagonal este caracterizat prin :tt~~1\1J%, im~:bîlfl~]Utll. Jlt:tt~~1uJ This hexagonal pot is applied with sky-blue
smalţul albastru (de culoarea cerului). A fost iîff~~•gî5Jt"ifli, ~~'81Bili3'-Jftlt!:î5J~~ glaze. Produced in Guan Kiln in Yu County of
lucrat la centrul Gua, comitatul Yu, provincia !Jo/.], {$:I:,\y1L ~~!zî/,îff:. Henan Province, it is from the collection of the
Henan şi face parte din colecţia de la Curtea Qingcourt.
dinastiei Qing.
Vas hexagonal smălţuit albastru - î'1H; J Mi. tbi jJ :fi-.U. Sky-blue Glazed Hexagonal Pot
centrul Jun 5ls: (960-1279if'.) of Jun Kiln
Dinastia Song (960- 1279) iWi13. L D-îil5. 2-22. 5, ,,îAi8.4-13.4)][* Song Dynasty (960 - 1279)
H = 13,1 cm; Dg = 15,2 cm - 22,5 cm; 1½ili:rfli 13.1 cm în height,
=
Db 8,4 cm - 13,4 cm j'o(g'ffi!Jo/.J~il 15.2-22.5 cm în top diameter
Muzeul Palatului and 8.4-13.4 cm in bottom diameter
177 I
Vasul a fost folosit pentru spălarea pensulelor pentru scris. Are forma unei flori de prun şi prezintă o textură fisurată în culorile negru şi galben.
Acest vas, cu corpul solid şi desen delicat, este un exemplu tipic de porţelan realizat la centrul Ge.
ffl*:!Nl:7.k~~a<J~.llll.. ii!~::/-t5:t, ~1iii;{jj~~, ~Wi~::k1M:/Ot, 1ft~ "~f'.f'.ţ~~" . Jlt~JJ€l,f211:JJ~ . iJ!iru!ft.~!::k:1i, ~:!J4.lli!El'-J1½t!ftfJ-~~

!l?/J.
lt is used for washing writing brushes. Shaped /ike a plum blossom, it features cracked textu re of b/ack and yellow glaze. With solid body and
graceful design, this washer is a typica/ example of Ge Kiln porcelain.
Vas de spălat în formă de petală - i;f i"; ţ~,{bţiJt Petaline Shaped Washer of Ge Kiln
centrul Ge 5R (960-1279:iţ:) Song Dynasty (960 - 1279)
Dinastia Song (960 - 1279) i%3. 2, i=lîj:10. 5, ~îj:8. 3!m* 3.2 cm în height, 10.5 cm în top diameter
H=3,2 cm; Dg = 10,5 cm; Db = 8,3 cm 1½1t!:«it and 8.3 cm în bottom diameter
Muzeul Palatului MlE:lw!J:iJ.Jllft~ Housed bythe Palace Museum

Perna are formă ovală. Partea sa superioară este decorată cu motivul florii şi ramurii de bujor, alături de acesta fiind inscripţionat poemul
Împăratului Qianlong.
t,t~/~ ~I~. t,tiffi J: '!i'll~ fţjdlhJ:tLl:-/t- 1lrtt4±fJ-, ;lţr Jf :)1{; pg îM; tu ri=H~ J!Jî fli~ ';f,qmJJtfiLl ii#. ~F.,fdlhtLl:-/ ~ ,'J,frt1JM~1jj·~iWr.~~JJf:îI Z::J;;IEJ.i!t îfiî
ri.t )l]y)ffirm1-~. mHrr*1ţ .
The pillow is in an oval shape. lts top surface features a pattern of peony b/ossom with branch below which is the inscription of Emperor Qianlong's
poem.
Pernă din porţelan pe care sunt MHI-I 'ti;-j1Jll!t~îf filcll/Mi i.H:t Porcelain Pillow of Cizhou Kiln with
incizate versuri scrise de împăratul 5R (960- 12791:f-) Carved Poetry by Emperor Qianlong
Qianlong - centrul Cizhou ;%12. 6, -15' 33. 4, '.1[29. 9Jli[* Song Dynasty (960 - 1279)
Dinastia Song (960 - 1279) 1½ W:r\1 12.6 cm in height, 33.4 cm in length
H = 12,6 cm; L = 33,4 cm; I = 29,9 cm i&'§' IW~I%~ and 29.9 cm in width
Muzeul Palatului Housed by the Pa Iace Museum
179 I
Capitolul IV. Perioada de glorie a Chinei Imperiale
I
tj\[q 'I' f,r f i:iJJl~ţ llt
Chapter IV. The Prime Time oflmperial China
Pictura neagră este aplicată în

zona gurii vasului, pe umăr şi
pântec.
Această tehnică a aplicării
vopselii negre pe un fond deschis
reprezintă cea mai importantă
realizare a centrului Cizhou în
istoria ceramicii Chinei antice.
Jlt~ a fill, ffg rui, rut mi :l$J ~ JW\

%, 1/L~mimZlto "s±t!1~JW\
:tt" s\JHî!i::tf$;¾~1+1~iH'FP00
r!:T!llrd ~!!tt1JiZ# a<J ;&~j:'_J::Q
~ :±l a<J }5x;)J,li;
o
Black paint is applied to the

vase's opening, shoulder and
belly parts. The technique of
painting black patterns on the
plain background represents the
mast prominent accomplishment
ofCizhou Kiln porcelain in the
ceramic history of ancient China.
Vas din porţelan cu motiv floral negru {t{r./1-til:ltk Porcelain Vase with Dark Floral Design
c. ,md eh s 5G 0271-1368~) on L1gh Background
Dinastia Yuan (1271 - 1368) ~32.5, Q~4.6, ~î~ll.5@)1~ Yuan Dynasty (1271 - 1368)
H = 32,5 cm; Dg = 4,6 cm; Db = 11,5 cm tiEWJ'li 32.5 cm in height, 4.6 cm in top diameter
Colecţia Muzeului din Shanghai J: iiJ WHtm~ and 11.5 cm in bottom diameter

Acest vas pentru vin, care se remarcă
prin decorul roşu, a fost un nou tip de
porţelan produs la Jingdezhen în timpul
dinastiei Yuan. Cuprul a fost utilizat
drept colorant, peste care s-a aplicat un
smalţ translucid. Rafinatul vas smălţuit,
cu decor roşu, a fost realizat în perioada
Hongwu a dinastiei Ming.
ffi ~. ~rlllI!.h:JtJcK}l'Ht1 îtH~M~(f.J

Wr rfiifrtJ , '8 IJ-ffl :;/9,n ~1fLl jlţ nfil l: - n¾
il'I~Hmmr&. i!JH<JJrAJEt:a-~·.w1m1ML1:J~~,
Jitffi~FtJ~m.tr:4!~49J.1, ~Im~~-
This wine vessel, highlighting red under-
glaze, was a new type ofporcelain
produced in Jingdezhen during the
Yuan Dynasty. lt uses copper as colorant
and then is applied with transparent
glaze. This exquisite red under-glazed
vessel was made du ring the Hongwu
period of the Ming Dynasty.
181 I
Capitolul I V. Perioada de glorie a Chinei Imperiale
I
J;iţl!!J!l'tfil. "H.JJ~i!t
Chapter IV. The Prime Time oflmperial China
Acest vas prezintă motive decorative albe

şi albastre, cu nori de bun augur pe umăr şi
motive cu lotuşi împletiţi cu ramuri în zona
pântecului. Dinastia Ming a reprezentat
perioada de glorie a porţelanului alb şi
albastru. Acest vas este un model tipic de
porţelan albastru şi alb produs în timpul
perioadei Xuande a dinastiei Ming.
ffifHii=l , im~lF/i~t/fi. mi'd!î:izo~iî~~.

Jljt/fi#îttîi~. EJJH\:~ i:p l;iilw :tt ~ff ~f'
(fJ~~ll1AA, Jltff%~~{//s!w:/-E~~~(fJ
~t/fi}Xl~.
The vase features blue-and-white decorative

patterns, with auspicious c/oud patterns
at the shoulder and patterns of lotus with
intertwined branches at the belly. The Ming
Dynasty saw the heydays of blue-and-white
porcelain. This vase is a typical blue-and-
white porcelain object produced du ring the
Xuande period of the Ming Dynasty.
Vas din porţelan alb-albăstrui smălţuit l,Hti!.'i'tY: 11J°fr/Jijif;/cifif~~Mli Blue Glazed Porcelain Vase
cu motive de lotus EA •~tt 0426- 1435~) with Lotus Design
Domnia împăratului Xuande - ~ 19, P1~17, )E{~l5. 7Jj_* Emperor Xuande's Reign of Ming Dynasty
Dinastia Ming (1426 - 1435) 1½1!:!:~"li (1426- 1435)
H = 19 cm; Dg = 17 cm; Db = 15,7 cm i1&: ;g~fJ.Jl!)t~ 19 cm in heig ht, 17 cm in top diameter
Muzeul Palatului and 15.7 cm in bottom diameter
Housed by the Palace Museum

•
Treasures of China
Pe acest obiect de veselă s-a aplicat smalţ galben. La exterior, În partea

inferioară, sunt inscripţionate şase caractere pe două linii, care înseamnă
„produs În timpul perioadei Chengua a dinastiei Ming". Este un exemplu tipic de
porţelan galben smălţuit produs În perioada mijlocie a dinastiei Ming.
~~. Jlt~iiHt/~;r,ţt'c , t&{~;M; "~ffil:" . )m·f;<fq)îii~Jflll. 3/~m;~i!f:t-Effl'ţţ "::k

fj)'J~{-l)=ic:îlW' 7\*~ff~. Jltffil:~aJ.lcj-lM~~iU1<:J#ţru!~ .
This tableware object is applied with yellow glaze. On the externai surface of the
plate bottom are six characters in two li nes, which mea ns „produced du ring the
Chenghua period of the Ming Dynasty". lt is a typical example ofye/low-glazed
porcelain made du ring the middle period of the Ming Dynasty.
Farfurie smălţuita din porţelan galben ( Ni 1'ţ.,~ ~I{ ;pi· L:·t {;,t Yellow Glazed Porcelain Plate
Domnia împăratuluin Chenghua - HJ.l •/J.IHt 0465-1487:{f) Emperor Chenghua's Reign
Dinastia Ming (1465 - 1487) rJi5, r 11~21. 4, JE~~1300J~ of Ming Dynasty (1465 -1487)
H =5 cm; Dg =21,4 cm; Dbază =13 cm 1lill,li1, 5 cm in height, 21.4 cm in top diameter
Muzeul Palatului $1J;fţ!J~f\lt~~ and 13 cm in bottom diameter

ARTA IMPERIALĂ
alatele imperiale din perioada dinastiilor Ming dinastiilor trecute, adunate de împăraţii dinastiilor
P şi Qing, aflate în centrul oraşului Beijing, sunt
cunoscute, de asemenea, sub numele de „Oraşul
Ming şi Qing. Împăratul Qianlong, împreună cu tatăl şi
bunicul său, a inaugurat o epocă de pace şi prosperitate,
interzis". Este cel mai mare şi mai bine păstrat complex care a durat mai mult de 100 ani. El a fost un patron al
alcătuit din palate şi clădiri istorice. Potrivit teoriilor artelor care, de-a lungul vieţii, a colecţionat numeroase
astrologice din China antică, steaua Oraşului Purpuriu opere de artă lucrate cu o deosebită măiestrie, în stiluri
Interzis se află în Mijlocul-Cerului, acolo unde locuieşte diverse. Exponatele din vechile colecţii ale curţii din
Împăratul Cerului. Împăraţii se considerau asemenea lui timpul dinastiei Qing, în special caligrafiile şi picturile,
şi interziceau oamenilor obişnuiţi să intre în palatul lor, obiectele din bronz, jad şi ceramică, reprezintă aspiraţia
pe care l-au denumit „Oraşul interzis". estetică a artei de la curte şi reflectă eleganţa şi luxul
„Oraşul interzis" adăposteşte tezaure istorice ale vieţii de la curte din acel timp.
ggz*
ER ~m W3 ~ B"1 ~ e: Y-. 15_ "~ ~ ~,, , 11 rit $~îifil~'.i:. m1ţB"JfîJi~ffi1:E1fL60if:, @ll$ "+if:
1/J /?-. ~ ~ B"J 4i ,t:i- , ~ gJE ffi 4i ~ 1\ â ~ if: B"J • ~~-1:E~m~A~ffiIB"J~ffOOffi~,9=1~®->fB
filW3~I~B"J~'8,ili~~~filff~~~~-- !A, ~i1f~5it 5eth, "J!Uî:~fil". lz~J1s:A~t/tJA-Jit
*·~~-~-B"J~~'8M®~·ffiff.mffl4i li~~-~ţt~T*:&:Z#~, ~~:&:z.e, tLl11=:z.l1,
~~1ţ~~~iJL ~~±§ Ci:!Pit*i~) 1fL-=f 4i~, r:i'î:i l~ z. .$ , 4?A rrJ ~ x,9;\ J.t. :i!@ rn e; 113 ~, ~ JJU ~ 45
~~ffiMm,A~ffiIB"J'§M~~~m-=f~,Y-. ~-fflft-~~•-~·~'~*J~~'§gz:#B"J$
~~'8#~Mf~3f$:, ~lltfi16 "~~~". ~~~,M~~~OO&~"Je;g~ms"JM~~-$.
~~~JJ}c~T ~. rnW3~~ffi45C~B"1B51ţx!Jo/.J~f~1,
ROYALART
T he royal palaces of the Ming and Qing dynasties,

located in the center of the city of Beijing, are also
called the "Forbidden City". It is the world's extant
dynasties collected by Ming and Qing emperors.
The Qianlong emperor, along with his father and
grandfather emperors, ushered in an era of peace and
largest and best-preserved complex of historic palaces prosperity lasting more than 100 years. Qianlong was
and buildings. According to astrological theories of an art patron. Throughout his lifetime, he collected
ancient China, the star of Purple Forbidden Enclosure is numerous artworks with extraordinary craftsmanship
in the Mid-Heaven where the Heavenly Emperor dwells. andin diverse types. The exhibits from the old collections
Human emperors regarded themselves as the same and of the Qing court, in particular, calligraphies and
forbade common people to enter their palace, thus paintings, bronze and jade wares, and ceramic objects,
named their palace residence as the "Forbidden City". represent the aesthetic pursuit of the court art and reflect
The Forbidden City houses historic treasures of past the elegancy and luxury of the court life at that time.
I 184
Acest vas pentru vin are cele două toarte în WM~. tf~W319!tlxtfti@i~il'Mffhl§':ft, ).t1UL This wine vessel features two handles of high
forma unor dragoni. Este unul dintre cele mai x5l:ftlf.,fHJ!::fYH ~:ltt 191/iEff a<J
..!=j ff %\-~-'f. relief dragon design. lt is one of the most
populare modele din timpul dinastiei Ming. ;ffrtz.-. popular styles in the Ming Dynasty.
Cupă de jad cu două mânere H !, :{\()Q; tr )t,,1' 11' Jade Cup with Dragon Design
în formă de dragon a)l Cl368-l644~) and Two Ears
Dinastia Ming (1368 - 1644) i@i4, Cl1~9. 5, m:J~4. 8/][* Ming Dynasty (1368 - 1644)
H = 4 cm; Dg = 9,5 cm; Db = 4,8 cm fţtttr'f/1 4 cm în height, 9.5 cm în top diameter
Muzeul Palatului î'&f\'WJ~I\Jt~ and 4.8 cm în bottom diameter

Acest obiect de culoare verzuie era utilizat ~*ilf;f$~~, ~~. ;'Jgi'J:1iiiJ~ttz.!lo/.l. JJ:t Used to ho/d ink bars, this jade object features
pentru păstrarea cerne/urilor. Pe marginea sa ~~Iiffl, ~:itl,M H!Uii~.JHWft'1\it.îc rt~,e,-~ greenish textu re. lts brim is engraved with
este gravat un decor meandric, în vreme ce PllH,ttt!t!Lt~'cilî-ff:71:, ;;.ţ A'î,~i/f '!Wfî;'Jg coi/ed g/ass patterns while its main surface is
suprafaţa este decorată cu un dragon sculptat. îlHJx~ffl. decorated with carved dragon design.
Călimară dreptunghiulară de jad ' l 11 d' Ji L h f;r;: Jade Rectangular lnk Bed with
decorata cu motivul dragonului BJl 0368-1644~) Engraved Dragon Design
Dinastia Ming (1368 - 1644) ~9. 1, M61lîf* Ming Dynasty (1368 · 1644)
H= 4 cm; Dg = 9,5 cm; Db = 4,8 cm f~i!J:Rn 9.1 cm in length and 6 cm in width
Muzeul Palatului ii!;(;ţt~!lo/.111%~ Housed by the Pa Iace Museum

Acest recipient pentru esenţe
este decorat cu un motiv gravat
reprezentând un dragon încolăcit
înconjurat de ramuri înflorite. Acest
vas special pentru esenţe apare în
diverse variante în timpul dinastiilor
Ming şi Qing. Se număra întotdeauna
printre obiectele indispensabile din
saloanele şi birourile membrilor
familiei imperiale şi ale literaţilor.
j:,Jal,. ~~iiîî~~Jlj~-1.t~~~~
-=frtttz Js]. IJ/3, mfl1MWA:iî!i~~
1-t$ ~ , ~ ~~:D'Uti:JI~±::k;;fcf.s-
~ , ~J%i:p:fi'iJ~~A<Jl~t11bfb.
This incense container is decorated
with the engraved pattern of a
dragon coiling amidst flower
branches. lncense implements
featured diverse types and deslgns
du ring the Ming and Qing dynasties.
They are indispensible furnishings
in sitting rooms and studies of royal
family members and literati.

Casetă emailată din bronz, decorată cu flori de ganoderma
Caseta emailată are fondul albastru şi motive decorative
Domnia împăratului Wangli - Dinastia Ming (1573 - 1620) colorate. Capacul este decorat cu şapte flori ganoderma. în
= =
H 4,3 cm; D 10,2 cm centrul părţii inferioare există inscripţii realizate într-o tehnică
Muzeul Palatului specială de tip cloissone care înseamnă „produs în timpul
perioadei Wanli din dinastia Ming". Această tehnică este o
tfi '~_:fJ:dltil :±.Lc'ft,~flU!Yllf.;;: caracteristică unică a perioadei Wangli.
A] •ŢJ)n Cl573-16201f:)
jlt/j4. 3, i::l1i:l0. 2, JE.1~10. 21.1* 1m111'1Jli~~}~7-J:Jt, IJ~~~J~7-Jtt. Jîţffitîfi~tts<:i~z
1ttltr\'ii {:;~. Jlt~7'~~9~:9Ff.f:ltHf:t:ili~~ "j;:S]TJJ351f~" )f,1(i,,R,
îl&s'lw!Jo/.Jl!fu~ 7'lTJ Jn lAMlf-i s<:J f$ ~1J :r-t.
Enamel Case with Bronze Body and Ganoderma Design This enamel case features blue background and colorful
Emperor Wangli 's reign of Ming Dynasty (1573-1620) enamel patterns. The cover's surface is decorated with seven
4.3 cm in height, 10.2 cm in top diameter ganoderma flowers. ln the centerofits bottom are inscriptions
and 10.2 cm in bottom diameter made with the technique of wire-inlaid colored glazing,
Housed by the Palace Museum which mea ns ''produced du ring the Wanli period of the Ming
Dynasty". This technique is unique to the Wangli period.
I 188
Reapientpenttu ceai.
Corpul vasului are trei
secţiuni care sugerează
Tmbinările bombate ale
lăstarilor de bambus.
Vasul este decorat cu
motive smălţuite în culori
contrastante. Decorarea
porţelanu/ul cu smalţ verde
simplu apăruse deja in
timpul perioadei Chenghua a
dinastiei Ming.
ffiLJ'.1~-'.'.'.l,U~n-l-s0~Ht. Jlt.l
EJlif½iCTJ ::ttfil.:=Wt'r 1r'î.r~,
jj,A~~~Hl~Jgtf!i. ~JJ(1 -i)î'<
~tl!mHi~!lo/./. aJJ1tt,JHtft~ri:11
~fi-.
/t is a tea container. lts bel/y
features three sections of
bulging bamboo joints,
decorated with patterns
of contending-co/or glaze.
Decorating porcelain with
single green glaze already
appeared during the
Chenghua period of the Ming
Dynasty.

Domnia împăratului Kangxi - Dinastia Qing (1662 - 1722)
H =48 cm; Dg = 12,6cm; Db = 14cm
Muzeul Palatului
ftlf -1.irn~ 0662-11221fl

~j48 , n{il 2.6, .@12:1411*
1'/¼'W:r\l',
Mcg;1W!IP.ll!Jt~
Emperor Kangxi's reign of Qing Dynasty (1662 - 1722)

48 cm in height, 12.6 cm în top diameter
and 14 cm în bottom diameter

Housed by the P.alace Museum

În acest recipient din jad se punea apa pentru 7.ktJs, m-=r-9t'.1J<.~1il\1.. ~llc~11 kJ. Jltffw This jade vesse/ contains water for ink slab,
plăcuţe de cerneală, de obicei fiind însoţit de :limî, ~ff{'F!:!rJ~VJ~. A~-=l=-~~~#-ffrffi usual/y accompanied by a sma/1 spoon. The
o linguriţă. Vasul este lucrat din jad verde şi x
;frJ {-t v-1 l!ÎI • vessel is made from green jade and shaped
are forma unei păsări phoenix. Are o mare like a phoenix. /t has great artistic va lues and
valoare artistică şi bogate implicaţii culturale. rich cultural implications.
Recipient de jad pentru apă înfăţişând ,J i,._/i<\ftrq1.J-'HîUJvt Jade Water Container

ri\J
Cl644- 19lli:f':) with Phoenix Picking Peony Design
o pasăre phoenix ciugulind un bujor
Dinastia Qing (1644-1911)
H = 10,5 cm; L = 15,6 cm 1tttt~i
*
~10. 5, 15. 6~* Qing Dynasty (1644-1911)
10.5 cm în height and15.6 cm în length
Muzeul Palatului $'8fw4o/.11%~ Housed by the Pa Iace Museum

Treasur'es of China
Receptacul floral din jad în formă de

dragon cu corp de peste
Dinastia Qing (1644- 1911)
H = 18,7 cm; I = 16,1 cm
Muzeul Palatu lui
, "- u, it'~1tJJ\I4HHm
ffl 1644- 19111f:)
?i/il8. 7, '.Ni'. 16. l @)j(:
1t 1t1:~i
i& '§t\!î~ Jl,'E~
Jade Flower Receptacle with Fish and

Dragon Design
Qing Dynasty (1644 - 1911)
18.7 cm in height and 16.1 cm in width
Receptacolul floral a apărut in timpul

dinastiei Song ca obiect decorativ
de interior. Forma sa combină un
cap de dragon cu un corp de peşte,
simbolizând succesul in cariera unui
oficial.
1Uifi)'ţili\
f',k1~ . V'.l'tiP-JJlJ.f-i&~J-lz
-. Jltlm~~lhll~MHl':.&: i'î, ir15J-l'l'~ fa.
)t% %{ o )Mtia. :UZ.% lltl ~ rb ÎţiJn] .Jt
!f~ 3ZZ ll, :lld l::i&JF# iLî (10 ~îJE.
Flower receptacle first appeared in the
Song Dynasty as a home furnishing.
This object is shaped like a mixtu re of
dragon head and fish body, bea ring the
symbolic mea ning of success in one's
official career.

$JUll3i
i•fol•hUl~ilnf :t 1111 ~
Treasures of China ...
Acest obiect de veselă are

forma unei flori de castan
de apă cu şapte peta/e. ln
mijlocul farfuriei este pictată
o floare roz pe un fundal
albastru smălţuit. Este un
obiect reprezentativ pentru
perioada domniei Împăratului
Kangxi din dinastia Qing.
itffo :/!fJ=~+t%, -1::;., :/!

'L"!2A~JlUai79J:i!i.tf!ii5ttrts::k
;ţ:E-~o ~:l!ti'::~ ~MJlifili~
I~~miz;7.k->f B{] 1ţ*ti
fl= rîli
o
This tableware object is in

a water-chestnut-flower
shape of seven flower petals.
The plate center features
a pink flower on a blue-
glazed background. lt is a
representative enamel work of
the Kangxi period of the Qing
Dynasty.
Farfurie emailată decorată 'JWlldt:.

tmiIJ •[Z! 'Fd."'dt. "'ttM: Painted Enamel Plate with Design
cu motive florale ~ •bl ~g C1662- 1722~) of Winding Branches of Flowers
Domnia împăratului Kangxi - /if>52. 6, 1:J1~11.2, J.E1~8.3JliLt Emperor Kangxi 's reign of Qing Dynasty
Dinastia Qing (1662-1722) 1tttUih (1662 - 1722)
H = 2,6 cm; Dg = 17,2 cm; Db = 8,3cm M(;gj:(IJ~~fi 2.6 cm în height, 17.2 cm in top diameter
Muzeul Palatului and 8.3 cm in bottom diameter

Cap_itolul IV. Perioada de glorie a Chi11ei Imp_eriale
Chapter IV. ilhe Prime ,l'ime oflmperial China
Acest recipient floral are cinci

orificii tubulare plasate pe umăr.
Pe fundalul galben smălţuit sunt
realizate motive înfăţişând ramuri
şerpuite de flori. Forma vasului îşi are
originea în porţelanu rile dinastiei
Song.
ft:tffî~M\i,Jl:~, JtlîJil!:'!fllf1Z;Jf(fL
Tî:t- , .1!::;½t<îLYJlf,~JJlJl!î, ii!H*i;J.
Ji'.t~fld'&:;/j±-ili,, tfritliii+î!'J<J./t::l!f~,
1"-~JJ!Jmvffi 1~*~lfltt!,
This flower receptacle features five
tube-like orifices at the shoulder.
On its yel/ow enamel background
are patterns of winding branches of
flowers. This design originated from
Song Dynasty porce/ain.


••
Dinastia Qing (1644-1911)

H = 29cm; Db= 14cm
Muzeul Palatului
i,ţ (16,[1-1911:tf)
,Vi29, ~{~MM>!<:
1~11H'o
i1&'l'c1Wî~!l1r.~
Qing Dynasty (1644 - 1911)

29 cm in height
and 14 cm in bottom diameter
I 200
Dinastia Qing (1644- 1911)
H = 15 cm; D = 9 cm
Muzeul Palatului
irf 0644-1911~)
rilîl5, 1-1129/iîI*
1'/¼'l±Ufi,
Ml: 'g 1:111~ l\3tlJl
r SS r< >L nJ f r
Qing Dynasty (1644- 1911)

15 cm în height
and 9 cm în top diameter

Housed b~ the P.alace Museum
I 202
This pair of screens is fumishings p_/aced on
table and thus a/so cal/ed "table screen'~ The

CONCLlJZIE CONCLUSION
storia Chinei a fost creată, ~ fJJ ~)~:it~::k ifil ~-t- ţţ;~ he Chinese history is created,
continuată şi dezvoltată de către mJJXB<:Jr:p$ţţ;~f~71';rO~Ji continued and developed by
naţiunea chineză, formată din toate the Chinese nation who consists
grupurile etnice de pe teritoriul ţării.
a<:Jln~o f}Jit:'JiE~iJXEA, f,AJJM&fiJfJM of all ethnic groups dwelling in
Din timpuri străvechi până în epoca 1-t, ~~mE*, mi.fil/f~, ¾tt!:31'-J:. the homeland of China. From the
modernă, civilizaţia chineză a evoluat :/i tî ~ jtJ~J}J Ofril 7J 8<:J )( 13.Jj Z..- tî
o uncivilized to the civilized, from
neîntrerupt, devenind una dintre cele the primitive to the modern, the
1ţs<:Jr:r~. ~f&35tntB<:Jx1-tto~
mai vechi si influente civilizatii din Chinese civilization has evolved
' ' 0: B<:J ~F;'J~:fz:7 m $'. ~ ~!Htk B'-J
lume. Datorită unei culturi avansate uninterrupted, establishing itself as
şi unei productivităţi dezvoltate, în .:ElA, X1-t:@JO[rij:i@ll,z.©"(5IE.:;kM;; ~dţ one of the most ancient and most
perioada antică s-au întemeiat multe B<:J r:r ~ ~~)J ~Ji, 1:E 'JfHţ § ato-'f influential civilizations in the world.
dinastii puternice şi prospere, iar In ancient times, thanks to advanced
~ Ji B<:J IP] st, ~ţ itn-t-~1ttf1 tt!: WB'-J
impactul culturii chineze s-a extins culture and developed productivity,
pe întreg continentul eurasiatic. În to-'f, -O?:m~~ţţ!P]~Ji~.5Ro many powerful and prosperous
vremurile moderne, China cunoaşte dynasties were founded in China
o dezvoltare dinamică, plină de and Chinese culture extended its
vitalitate. În vreme ce evoluează impacts to the whole Eurasian
în mod paşnic, China este, de Continent. In modern times, China
asemenea, dedicată menţinerii păcii is now developing with vitality
mondiale şi promovării dezvoltarii şi and dynamic. While developing
prosperităţii comune. itself in a peaceful way, China is
also committed to safeguarding
world pace and promoting common
development and prosperity.

SCURTĂ CRONOLO GIE A ISTORIEI CIIINEI
rţr[~Jjj~{f1~~0 «.
A BRIEF CI-IINESE CHRONOI ,()GY
PERIOADA ISTORICĂ DATARE

1Ji[1,IJh'.1..: fH\:.
NAME OF HISTORICAL PERIOD TIME
c. lOOOOOOa.Chr. -c. 12000a.Chr. I Ji!e-6)-10O7Jif:12J_J:.-Ji!e-6)-~.(:112OOOif: /

Paleolitic I 1131=i*iH~-1~ I Paleolithic Age c. 1 mii/ion years ago - c. 12,000 years ago
c. 12000 a.Ch1: -c. 4000 a.Chr. I Ji!e-6)-~/;Jl2OOOif:-Ji!e-6)-r'-J4OOOif: I

Neolitic I ffi1=i"~a11~ I NeolithicAge c. 12, OOO years ago - c. 4, OOO years ago
C. 2070 a.Chr. -c. 1600 a.Chr. I ~'-J05cfiî.r2O7Oif:-~<JrnT16OOif: I

Dinastia Xia I R. I Xia Dynasty C. 2070 BC- C. 1600 BC
c. 1600 a.Chr. -1046 a.Ch1: I ~'-J05ciw"l6OO.1:f--ŢlfJ10461f: /

Dinastia Shang I rifi / Shang Dynasty c.1600BC-1046BC
Dinastia Zhou de Vest I ®ffll / Western Zhou Dynasty 1046 a.Chr. - 771 a.Chr. I i~5c~ul046'.tf--iw77l if: I 1046 BC- 771 BC
Perioada „Primăverii şi Toamnei': Perioada „statelor combatante" I 770a.Chr. -221 a.Chr. I i~5cfiî.r77Oif:-îlu22 l if: / 770BC-221 BC
~t'ci!tJGOO / Spring andAutumn Period
Dinastia Qin I ~ I Qin Dynasty 221 a.Chr. -207 a.Chr. I 05cfiî.r2211f:-fiî.r2O7if: / 221 BC-207 BC
Dinastia Han I tJ.. I Han Dynasty 206 a. Chr. -220 p. Chr. I 05cfiî.r2O6:tf-.-05c22O if: / 206 BC- 220 AD
Perioada „Celor trei regate", Dinastia fin, Dinastiile de Nord şi Sud I .:::00/f/;ljţY/ 220 - 589 I 22O{]=:-589.1:f-
Three Kingdoms Pei-iod, fin Dynasty, Northern and Southern Dynasties
Dinastia Sui I ffl I Sui Dynasty 581- 618 I 581'.tf-.-618'.tf-
Dinastia Tang I f,g I Tang Dynasty 618- 907 I 618.1:f--9O7-1:f-
Perioada„ Celor cinci dinastii si zece state" I .IiJ~+OO I Pive Dynasties and Ten State.r 907 - 960 I 9O7:tf-.-96O:Y::
Dinastiile Song, Liao şi]in I* iI ~ / Song, Liao and]in Dynasties 960-1279 I 96O1:"f-.-1279-"'F-
Dinastia Yuan I 5c I Yuan Dynasty 1271 -1368 I 1271'.tf-.-1368'.tf-
Dinastia Ming I Sjj / Ming Dynasty 1368 -1644 I 1368{f-- 1644'.tf-
Dinastia Qing I ri!!J I Qing Dynasty 1644-1911 I 1644~- 1911:tp
Republica China I rpiţ!f;it!;i'.lsl / Republic efChina 1912-1949 I 1912if:-1949i"f-.
Republica Populară Chineză I Y'1$iAf;it!;;lţ;f1ll;ifil / People's Republic efChina 1949 - I 1949if:~-0-

ROMÂNIA SI
, CHI="JA ÎN OGLINDA ISTORIEI
Primiipaşi pe calea descoperirii şi cunoaşterii reciproce
ERNEST OBERLĂNDER-TÂRNOVEANU,
ALEXANDRA MĂRĂŞOIU
rganizarea expoziţiei „Comorile Chinei" la Muzeul cea care locuia pe teritoriul actual al Moldovei şi Munteniei -
Naţional de Istorie a României din Bucureşti, în ca şi
cea chineză au făcut parte din aceeaşi uriaşă construcţie
colaborare cu partenerii no ştri chinezi, ne oferă nu doar politică: Imperiul Mongol. După cucerirea Chinei de Nord
posibilitatea de a prezenta publicului român şi străin care ne şi a Asiei Centrale, în 1219, mongolii s-au îndreptat spre
va călca pragul capodopere de mare valoare ale civilizaţiei Vest, spre Iran, Caucaz şi Rusia, ajungând în 1223 la hotarele
chineze, dar credem că ar fi şi un bun prilej de a trece în revistă răsăritene ale Europei. În ciuda unei victorii zdrobitoare
un aspect mai puţin cunoscut al moştenirii noastre comune, contra unei coaliţii constituite din trupele cnezatelor ruseşti şi
ignorat nu numai de către vizitatorii obiş nuiţi, dar şi de mulţi cumane, obţinute pe malurile râului Kalka, în 1223 campania
specialiş ti. E ste vorba de legăturile economice şi culturale s-a terminat brusc, mongolii revenind la bazele lor din centrul
care au unit lumea chineză şi cea românească pre-modernă Asiei. Ca şi în alte cazuri, această retragere a fost un semnal
vreme de mai multe secole, precum şi de complicatul proces greşit interpretat de conducătorii popoarelor care urmau să
intelectual prin care cele două naţiuni s-au „descoperit" şi constituie următoarea ţintă a nomazilor. Asaltul mongol
cunoscut. asupra Europei va fi reluat, în forţă, în anii 1236-1242, când
Deşi sunt de spărţite de un spaţiu geografic întins pe Bulgaria de pe Volga, Rusia, Cumania, teritoriile româneşti
câteva mii de kilometri şi au avut o evoluţie culturală complet situate la est şi sud de Carpaţi, Ungaria, Polonia, Silezia,
diferită, China şi România au avut în Evul Mediu o scurtă Boemia, Bulgaria, Serbia şi Croaţia vor fi trecute prin foc şi
p erioadă de experienţă is torică comună. În secolele XIII - sabie, suferind devastări fără precedent. Chiar dacă moartea
XIV, o parte a populaţiei rom â neşti medievale - mai exact, marelui han Ogi:idei (1229-1241) a făcut ca trupele mongole
Cetatea Albă
(M oncastro -
A kkerman) a jucat
un rol deosebit
de important în
comerţul oriental în
secolele XIII - XV.
ANR
151lU:i:.Jţl-J fă] 1
:'.J~
~ (Moncastro -
Akkerman ) Xt{J-E
~u~ 1iîi:î @!Jmi rum
~11=m ,
Cetatea Albă
(Moncastro -
Akkerman) p layed
an important role ill
the trade with the
Orient 011 the coast of
the Black Sea in the
13th - 15th century.
NAR

Otrar (azi în Kazahstan), Almalyq (Kulja, azi Yining în BIBLIOGRAFIE
să se retragă din Ungaria şi alte teritorii central europene, ei
au întemeiat, totuşi, un uriaş stat, ocupând stepele din estul Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang în Republica Populară „Albi na
Chineză), de unde pe mai multe rute, în final, se putea ajunge Românească", 4
Europei şi Siberia Occidentală - Hoarda de Aur sau Ulusul
martie I 834, nr. 25.
Djucizilor. Pentru vreme de aproape un secol, teritoriile la Khanbalyq (Beijing). După o călătorie care dura circa nouă Atlas sau hartă
româneşti mărginite de Carpaţi şi Dunărea de Jos şi cele luni, ,,drumul nordic al mătăsii" permitea accesul direct şi cupri11zâ11d tabele
geografice depline
chinezeşti, care ajungeau la Oceanul Pacific, vor reprezenta sigur al negustorilor europeni în inima economică şi politică a sferei u catului
frontierele de vest şi de est ale lumii mongole. a Chinei, fără a mai fi obligaţi să recurgă la intermediarii şi apei după
pozi/ia dreaptă,
În ciuda faptului că statul fondat de Gingis Han a fost musulmani. Desigur că pe acest drum nu au călătorit doar paralelă şi oblică şi
împărţit în mai multe formaţiuni politice, adesea rivale, după negustorii europeni, ci şi cei asiatici, fie că ei proveneau dintre descrierea generală
pe paralelogram
moartea sa - Ulusul Djucizilor, Ulusul Djagatai (în estul musulmanii sau creştinii orientali din Hoarda Aur, Ulusul
şi într-a// fel a
Asiei Centrale), Ulusul Marilor Hani (în Mongolia, China Djagatai sau China. sfe,·ei uscatului şi
apei, precum şi un
şi Coreea) şi Ulusul Ilkanizilor (în Persia, Irak, Caucazul Pe lângă aceştia, drumul era frecventat de misionari,
semicerc cuprinzând
de Sud şi Anatolia) - timp de câteva decenii, Imperiul diplomaţi, meşteşugari sau, pur şi simplu, oameni de rând numirile vechi ale
lo calită/ilor după
Mongol a reuşi să-şi păstreze o unitate formală. Marele Han obligaţi să se deplaseze dintr-o parte în alta a lumii. Prezenţa
Dionisie Periegetul
Qrbilay (1260-1294) a fost ultimul suveran a cărui autoritate unor chinezi în „Vest" era deja mai veche, deoarece încă şi o tablă par/ială a
a fost recunoscută asupra celei mai mari părţi a teritoriilor din momentul cuceririi mongole a Europei de Răsărit şi Valahiei; pe lângă
acestea, sistemele şi
ocupate de mongoli. În 1271, acesta a fondat dinastia Yuan Iranului în cadrul armatelor au existat şi trupe şi specialişti sferele şi planetele
(1271-1368) şi a mutat capitala imperială de la Qgraqorum, în tehnica militară recrutaţi din teritoriile chineze. Mai şi diverse tabele
arătând situa/iile
la Khanbalyq (Dadu, azi Beijing), devenind un adevărat târziu, documentele ruseşti vorbesc de prezenţa unor colonii sferei şi vânturile şi
împărat chinez, mai ales, după cucerirea teritoriilor situate de meşteşugari din Kitai (denumirea Chinei în limba rusă) mu//e altele ti11zcî11d
la învă/area ge11 erală
la sud de fluviul Yangtze, până atunci controlate de ultimii la Novgorod şi Moscova. Alţi chinezi, despre care vorbesc a geografiei şi
reprezentanţi ai dinastiei Song (1279). unele contracte comerciale genoveze, ajung în Europa astronomiei, lucrat
pentru iubitorii
Dincolo de uriaşele distrugeri şi masacre, de transferuri ca sclavi. La începutul secolului al XIV-lea, izvoarele
de î11vă/ălură de
forţate de populaţie, cucerirea mongolă, asociată şi cu genoveze menţionează prezenţa în Crimeea sau în centre din către Gheorghe,jiul
Mediterana chiar a unor sclavi din Cathay, denumirea pe prea renumiwlui

schimbarea dramatică a raporturilor de forţe între hanatele
arhon mare vomic
fondate de urmaşii lui Gingis Han şi Imperiul Bizantin, care o dădeau occidentalii Chinei. Din păcate pentru aceşti Răducanu Golescu,
republicile comerciale italiene Genova şi Veneţia, precum şi nefericiţi sau nefericite, apariţia lor în bazinul Mării Negre cu ale cărui cheltuieli
s-au şi tipărit, MNIR,
Sultanatul Mameluk din Egipt şi Siria au avut importante sau al Mediteranei, la mii de kilometri de locul lor de origine, nr.inv. 32628.
consecinţe economice şi culturale pentru popoarele europene se datorează şi facilităţii apărute în comunicaţiile terestre Avakian, Gr., Trei
111011 ede ale regilor
şi asiatice. Aceste schimbări majore au afectat şi evoluţia între extremităţile
lumii controlate de mongoli. arme11i găsite la
istoricăa românilor şi chinezilor. Datorită existenţei acestei mari axe a comerţului Cetatea A/hă, în
„Buletinul Societăţii
Fermentul acestor schimbări l-a reprezentat constituirea, internaţional, bazinul Mării Negre şi regiunile învecinate
Numi matice
începând cu ultimii ani ai anilor 1270, a unei versiuni nordice acestuia au devenit în secolele XIII-XV unul dintre centrele Române", I9, 1924.
Bărbulcscu, omcliu,
a „drumului mătăsii", care lega bazinul Mării Negre de cele mai importante ale economiei mondiale ale epocii, unind
Descrierea Chinei,
China, traversând stepele din sudul Rusiei şi Asia Centrală. Europa Occidentală, Centrală şi de Est cu Asia Centrală şi Bucureşti , Editura
China. Nu numai aşezările italiene din Crimeea (Caffa şi Minerva, 1975.
Această cale de comerţ transcontinentală devine extrem de
Bianu, I. ; Hodoş,
importantă în prima jumătate a secolului al XIV-lea, ridicarea Soldaia) sau de la capătul Mării de Azov - Tana - au fost N., Bibliografia
beneficiarele acestei schimbări a paradigmei raporturilor românească veche
ei făcându-se în detrimentul „drumului sudic al mătăsii"
/508-1830, Tomul
care conecta, încă din Antichitate, China cu Persia, India, dintre Est şi Vest, ci şi mai multe centre comerciale situate în 2, 1716-/808,
Egiptul şi Siria, ajungând la Marea Mediterană prin marile spaţiul românesc din Dobrogea, Moldova sau Muntenia, cum Bucureşti, 191 O.
Bianu, I.; Hodoş,
porturi: Alexandria din Egipt, Akko, Beirut, Lattakia, Ajas, ar fi: Vicina (Păcuiul lui Soare, corn. Ostrov, jud. Constanţa), N.; Simionescu,
pe coasta siro-palestiniană şi anatoliană. Aşa cum ni l-a Chilia şi Licostomo (situate în Delta Dunării), Moncastro D., Bibliografia
românească veche,
descris, pe la 1340, bancherul florentin Francesco Balducci - Cetatea Albă - Akkerman (în Moldova medievală, azi voi. II, 1717-1808.
Pegolotti, noul drum al mătăsii trecea prin oraşele Tana Bjalgorod Dnestrovski, în Ukraina) sau Brăila (în Muntenia). Bucureşti, Socec &
Co., 1912-1936.
(Azaq, azi Rostov pe Don, Rusia), situată la vărsarea Donului Ramificaţii ale acestui drum ajungeau la gurile Nistrului şi
Brătianu, Gb., La mer
în Marea de Azov, mergând apoi la Astrahan, Saray-Berke Dunării, de unde se conectau la alte trasee continentale terestre Noire. Des origi11es a
transeuropene, care legau Marea Neagră de Marea Baltică la conquete 01toma11e,
(azi Selitrenoe, gubernia Volgograd), ambele pe fluviul Volga,
Munehen, 1969.
Sarayciuk (pe fluviul Ural), Urghenci (azi în Uzbekistan), sau Europa Centrală (prin Moldova, Ţara Românească,

R om ânia şi China în oglinda.istoriei
I~-'4/BSIP.ffi'I I IN (J(]/)j '.l:tl'H

Romania and China in Hisrory's Mirror
databile în secolele XIII-XIV au fost descoperite în cel mai

important centru urban al Moldovei medievale, la Cetatea
Albă (Moncastro, Akkerman), care a jucat un rol de primă
mărime în comerţul oriental al epocii.
Tot de pe teritoriul Basarabiei provine un bol de porţelan
originar din marele centru de producţie de la Jingdezhen (din
provincia Jiangxi), tipic pentru creaţia din epoca dinastiei
Yuan. Acesta a fost descoperit în cursul săpăturilor arheologice
din 1988 de la Orheiul Vechi (rai. Orhei, R . Moldova). În anii
1350-1370, la Orheiul Vechi a existat o mare aşezare urbană
de tip oriental, cunoscută sub numele de Shehr-al-Djedideh
sau Yanghy Shehr (,,Oraşul Nou", în arabă sau cumană, limba
turcică folosită de majoritatea locuitorilor Hoardei de Aur).
Aici a funcţionat, scurtă vreme, şi reşedinţa unuia dintre
hanii Hoardei de Aur. Piesa se păstrează în colecţia Muzeului
Bol din por,telan, Naţional de Arheologie şi Istorie a Republicii Moldova din
originm· din Chişinău .
centrul ]ingdezhen,
Din imediata vecinătate a României, mai exact din
descoperit în
anul1988în Bulgaria de nord, provine un superb platou de porţelan
cursul săpăturilor de culoare verde-oliv. El a fost scos la lumină cu ocazia
arheologice de la săpăturilor arheologice efectuate la Veliko Tărnovo, capitala
Orheiul Vechi
(R epublica celui de al Doilea Ţarat bulgar. Piesa se păstrează în colecţia
M oldova). Muzeului de Arheologie din Veliko Tărnovo .
MNIARM Exemplarele de porţelan chinezesc de tip „celadon"
:t;W.!Hîi ~-7/i. 1988"f:
descoperite în spaţiul medieval românesc şi bulgăresc se
:(:EJ,îf-~$7JL~ţ;f1l~®,:
$Jw:1ft,fl';Jl:il:8/:fJili'.n, adaugă unor piese similare, descoperite în marile aşezări
Porcelain bowl ale Hoardei de Aur din Rusia, situate în valea fluviului
/ rom the]ingdezhen Volga sau din Crimeea, unde, adesea, sunt asociate şi cu alte
centre, discovered
in 1988 during
importuri chinezeşti , cum ar fi oglinzi de bronz, vase de aur,
the archaeological argint sau bronz. Extrem de preţuite în epocă, atât pentru
diggings at Orheiul faptul că imitau culoarea şi textura jadului (una dintre cele
Vechi (R epublic ef mai valoroase materiale, în viziunea tradiţională chineză),
M oldova).
NMAHRM cât şi pentru formele lor superbe, vasele de porţelan de tip
„celadon" au călătorit peste 7000 de kilometri, din China
Transilvania, Ungaria şi Polonia). Resursele economice p â nă în regiunile învecinate Dunării de Jos, fiind purtate
considerabile rezultate din exploatarea acestor drumuri de negustori în carele lor trase de boi sau pe cămile, alături
comerciale au grăbit naşterea statelor feudale româneşti Ţara de mătăsuri, ţesături brodate cu fir de aur sau argint, pietre
Rom ânească şi Moldova şi le-au asigurat mijloace financiare preţioase şi perle sau mirodenii. În cazul vaselor de porţelan
care au permis păs trarea autonomiei lor în confruntările cu chinezesc descoperite la Cetatea Albă, este posibil ca acestea
alţi vecini, mult mai puternici. să fi s trăbătut ultima porţiune a îndelungatei lor călătorii pe
Dacă, prin perisabilitatea lor, mătăsurile sau alte stofe mare, fiind îmbarcate la Tana sau Caffa.
scumpe tranzitate pe această importantă arteră
chineze şti Extrem de valoros, datorită calităţilor sale funcţionale
comercială nu au lăs at alte urme în spaţiul românesc decât şi artistice, ca şi dificultăţilor de a fi procurat, porţelanul
cele p ăstrate în documentele scrise genoveze, în schimb, chinezesc a fost considerat ca un simbol marcant al statutului
cercetărilearheologice au scos la iveală existenţa unui produs deţinătorilor acestuia, devenind chiar obiectul încercării de a
tipic al acestei civilizaţii - porţelanul, infinit mai fragil fi produs pe loc, în Iran, Siria, Egipt sau în anumite regiuni
chiar decât textilele, dar în acela şi timp, menit s ă înfrunte ale Hoardei de Aur. În aceste condiţii nu trebuie s ă ne mire
cu mai mult succes timpul. Fragmente de porţelan „celadon", faptul că unul dintre membrii suitei hanului Abdallah (1362
I 208
Balducci Pegolotti,
-1369), care s-a stabilit la Shehr-al-Djedideh, în oraşul
F., La Pratica de/la
capitală nou creat în Basarabia, la extremitatea occidentală a mercatura, ed. A.
Evans, ambridge in
Hoardei de Aur, a ţinut să aducă cu el preţiosul vas chinezesc.
Massachusetts, 1936.
Ataşamentul său pentru bolul de porţelan chinezesc de Camus, Y., Jesuits ·
Jingdezhen trebuie să fi fost unul foarte mare, având în vedere jumesy to Chinese
studies, în For the
atât dificultăţile politice şi militare ale războiului civil prin „World Conference
care trecea Hoarda de Aur în anii 1359-1376, cât şi distanţa on Sinology 2007",
Renmin University
considerabilă pe care au străbătut-o partizanii hanului of China, Beijing,
Abdallah, alungaţi din valea Volgăi şi a Donului în spaţiul 2007.03.26-28 (http://
www.riccimac.org/
dintre Nistru şi Prut. doc/JesuitsJourneys.
Tot de pe teritoriul Basarabiei, care reprezenta limita pdf, consultat în
decembrie 2012).
orientală a spaţiului românesc medieval, provine o altă piesă
Călători . trăini
chinezească. Este vorba de un fragment de oglindă de bronz despre Ţările
Române, voi.
din secolele XIII-XIV, produsă prin turnare şi decorată cu o
VTII, Bucureşti,
inscripţie cu caractere chinezeşti. Textul ei poetic sună astfel: Editura Ştiinţifică şi
:>1rlZ#iJtn: "fr'_H~Jtmi~~, ~11:ffl3miJJ:l'i3J, ttx).'.'rmi Enciclopedică, 1983.
Cernovodeanu, P.,
tl:-1=5, J.x#:tf!3mi7GJL fl3:f:~mi7G~, ~H~Hfrmi~1ţ:€-IJ Imaginea Chinei i11
.L!:o "P'11X#i>C~ "pg~}Jlî~ff§AJl,7't~~xE!f!J:J, 'Li>~:Jm~ vechea literatură
istorică şi geografică
,';!:,, i/Ul~7G(i'tl± (Miraculoasa, imaculata lumină îţi răsfrânge română (secolele
frumuseţea strălucitoare, cuprinde mândrul oraş şi detaliile, cu XV/1-XVIII}, în
Fragment de Evantaiul celor
firea de veselie cuvincioasă şi prietenoasă, celebreaza păstrarea oglindă din 10000 de gânduri.
sufletului şi statornicia. Obţine mărire fără slăbiciune, reflectând bronz, decorată cu România şi China:
caractere chinezeşti, Trei veacuri de
în cele mai mici detalii, aşteaptă stăpânul). Din inscripţia
descoperit pe istorie, Editura
originală se mai păstrează doar zona marcată. Apariţia unui lon Cristoiu S.A.,
teritoriul Basarabiei.
BucureşLi, 1999.
fragment de oglindă chinezească în zona dintre Prut şi Nistru, MNIARM Chao, Ding, România
la peste 7000 de kilometri de Asia Orientală, nu trebuie să tE~fitU~.fil'.:f:ll1;/;J5.Si: î11 vechi lucrări
ne mire, deoarece această categorie de importuri venite din l'JlliJ<:J "1=1~'r-HfiTiţff geografice din China,
"(i!f}t. în Magazin Istoric,
Imperiul dinastiei Yuan, reprezintă, alături de porţelanuri Fragment from 46, 2012, JO (547).
şi monede, cele mai frecvente artefacte ale acestei civilizaţii a bronze mirror, Ch'en, K., Malleo
decorated with
s
Ricci contribution
descoperite în Europa de Est, în aria Hoardei de Aur. Ele ro, and influence
Chinese characters,
erau apreciate nu numai pentru calităţile lor estetice sau ca on, geographical
discovered in knowledge i11 Chi11a,
accesorii ale igienei personale, dar şi ca obiecte încărcate de Basarabia. în „American
semnificaţii magice. NMAHRM Oriental Society", 59,
1939, 3.
Drumul „nordic" al mătăsii a rămas în funcţiune circa 250
Ciocâltan, V.,
de ani, cunoscând, desigur, o activitate variabilă ca intensitate, Mo11golii şi Marea
Neagră în secolele
în ciuda războaielor civile tot mai dese între ulusurile
XJII-XJV, Bucureşti,
mongole sau din cadrul Hoardei de Aur, în pofida alungării 1998.
mongolilor din China (1368), a campaniilor lui Timur Lenk Constantin,
Litizca, Catalogul
contra Hoardei de Aur, precum şi a creşterii ameninţării ma11uscriptelor
otomane în regiunea Mării Negre în secolele XIV-XV. greceşti, voi. I,
Bucureşti, Institutul
Treptat însă, în cursul secolelor XV-XVII, cucerirea otomană de Arte Grafice Carol
a întregului bazin pontic, descoperirea rutei maritime directe În secolele XVII-XVIII, accesul direct al comercianţilor Gobl, 1909.
Costin, Miron,
către India şi China de către portughezi şi lichidarea de către englezi şi olandezi atât la piaţa chineză cât şi la cea otomană
Letopise/ul Ţării
ruşi a hanatelor tătare de la Kazan şi Astrahan au făcut ca, va face ca aceştia să devină principalii agenţii ai distribuţiei Moldovei de la
Aron vodă încoace,
începând de la mijlocul secolului al XVI-lea, negustorii ruşi mărfurilor chineze în teritoriile româneşti.
Bucureşti, Fundaţia
şi khorezmieni să monopolizeze ceea ce mai rămăsese din O mărturie a prezenţei navelor occidentale care făceau Regală pentru
Literatură şi Artă,
traficul comercial prosper de pe varianta nordică a drumul legătura între China şi zona Gurilor Dunării o constituie o
1944.
mătăsii, care legase odinioară China de regiunea Mării Negre. monedă chineză de aramă (cash), din secolele XVIII-XIX
https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro 209 1

România şi China în oglinda istoriei
I!y' 1 ~M l]f,flltltliil(J<J/JJ~tl!
Romania and China in History's Mirror
{
acestea menţionăm: tătarii, mongolii, naymani şi uiguri.

Nu excludem posibilitatea ca între ei să fi fost şi grupuri de
chinezi propriu-zişi, han-i sau qidan-i (kitan-i), o populaţie
de stepă care a creat, în perioada 916-1125, un vast imperiu
în nordul Chinei condus de dinastia Liao. Denumirile
geografi.ce istorice de Cathay şi Kitai, pe care le-au dat vest-
europenii Chinei, în secolele XIII-XVII, şi pe care ruşii le
mai folosesc, încă şi azi, vin de la această populaţie. Numele
unui astfel de grup de populaţie originară din China, aşezat
în sudul Basarabiei în vremea dominaţiei mongole, este
conservat, până azi, de toponimul Chitai (azi Kitay, rai.
Izmail, reg. Odessa, Ukraina), pe care îl poartă o localitate
şi un lac de origine fluviatilă (liman) din această regiune,
situate în apropierea Dunării. Alte localităţi numite Kitay se
găsesc în Crimeea, semn că grupuri de kara-khitani au fost
colonizaţi şi în această arie a Hoardei de Aur. În unele cazuri,
Mon ede tătărăşti
bătute la I saccea,
în Crimeea, toponimul Kitay este asociat şi cu cel de nayman.
datate după Uriaşele deplasări de populaţie şi restructurările politico-
calendarul chinezesc: militare care au avut loc după cuceririle mongole în spaţiul
Anul Câinelui eurasiatic au avut drept consecinţă nu numai facilitarea
(1286- 1287)
contactelor economice dintre teritoriile locuite de români şi
şi Anul Găinii
China , dar si răspândirea, indirectă, a unor elemente esentiale
'
(1292-1293). '
MNIR ale civilizaţiei chineze sau ale popoarelor central asiatice,
ffeW-~SIJi.:lflt&ff aflate de secole în contact cu aceasta. Este vorba de răspândirea
(~1ttNfi!Jliil! rjj . rn J: utilizării calendarului ciclic animalier chinezesc şi a scrierii şi
fp~ ,I11'!\l~JWi, ~!iJ::t limbii uyghure sau a alfabetului mongol (,,scrierea pătrată"),
( 1286 1287) ,fn iţ
inventat de călugărul tibetan Phags-pa (Zhogoin Qgigyai
::ţ (1292 1293) •
Tartar coins issued
Pagba sau Dragon Chogyal Phagpa) la cererea lui Qibilay
in Isaccea, dated Han, în jurul anului 1269-1270.
according to the Trăind din vremuri imemoriale în orbita civilizaţiei
Chinese calendar: chineze, multe dintre triburile turcice din Asia Centrală,
Year efthe Dog ca si mongolii însisi, au adoptat calendarul ciclic animalier
(1286- 1287) and ' ''
chinezesc ca unitate de măsură a timpului, chiar dacă la
Yearefthe Rooster
(1292- 1293).
nomazii de stepă începutul Anului Nou nu coincidea,
NHMR întotdeauna, cu cel lunar, ca în China (la aceste popoare
anul nou începea la echinocţiul de primăvară - 21 martie).
descoperită la Sulina (jud. Tulcea), cu ocazia operaţiunilor Având în vedere distrugerea cvasi-completă a arhivelor
de dragare a şenalului Dunării. Fără îndoială, o asemenea Hoardei de Aur, cele mai importante informaţii privitoare
piesă avea o valoare extrem de redusă (câteva mii de asemenea la utilizarea calendarului ciclic animalier de origine chineză
monede circulare, produse prin turnare, având, în centru, un de către populaţiile aşezate pe teritoriul actual al României
orificiu rectangular, înşirate pe o sfoară, valorau un tael - un după cucerirea mongolă sunt oferite de documentele
taler de argint). Moneda menţionată mai sus se păstra, în numismatice. Descoperirile monetare din Dobrogea au scos
anii 1976-1980, în colecţia profesorului Ion Rădulescu, care la iveală existenţa unui atelier monetar al Hoardei de Aur
organizase un mic muzeu la Casa de Cultură din Sulina. care a funcţionat în oraşul medieval dunărean Saqcy (azi
Din documentele genoveze păstrate din secolele XIII- Isaccea, jud. Tulcea). Primele monede datate după calendarul
XIV, constatăm că grupuri mai mari sau mai mici de animalier chinezesc au fost bătute în acest atelier în Anul
populaţii originare din spaţiul geografic învecinat nordului Câinelui (1286/287). Ele vor fi urmate apoi de emisiuni din
şi vestului Chinei au fost deplasate în Europa de Est. Între Anul Leului/Pante rei (tigrului, în versiunea chineză), ceea
Treasures of China i.
ce corespunde cu anul creştin 1292/1293, din Anul Găinii secolelor XVII-XVIII a unor informaţii despre China l-a Duka, Th., Life a11d
works ofAlexander
(cocoşului, în versiunea chineză) - 1297/1298 şi din nou în jucat răspândirea lucrării Cosmografia a lui Sebastian Munster, Csoma de Koros.
Anul Câinelui (1298/1299). Monedele datate după calendarul apărută în mai multe ediţii şi tradusă în câteva limbi europene, Londm, I 885.
Du Shi-mn; Han-Qi ,
ciclic chinezesc bătute la Isaccea sunt cele mai vechi mărturii ca şi tratatul de geografie a lumii Le R elazioni universali, al lui The co111rib111ion of
ale utilizării în Europa a acestui sistem cronologic, după cele Giovanni Bottero, dar şi cunoaşterea indirectă, mai ales prin the French Jesuits to
Chi11ese scic11ce i11
emise în Crimeea, în Anul Bivolului (1265/1266) şi Anul intermediul lucrării lui Sebastian Munster, a celebrei opere the seve11tee111h a11d
Şarpelui (1281/1282). a lui Marco Polo, II milione (sau Descrierea lumii sau Cartea eightee11th ce11/ury, în
„Impact ofscience on
Alte elemente de cultură venite din spaţiul central asiatic şi minunilor), care a circulat în Europa, din secolul al XIV-lea
society, 267 (http://
chinezesc în zona Gurilor Dunării o dată cu cucerirea mongolă până în al XVIII-lea în manuscrise franţuzeşti, italieneşti, www l .ihns.ac.cn/
o reprezintă folosirea alfabetului uyghur şi a religiei buddiste. latineşti şi spaniole, existând şi câte o versiune în limbile mernbers/hanqi/
pdf.databank/2-55.
Şiîn acest caz, informaţiile despre răspândirea alfabetului engleză, irlandeză, cehă, portugheză şi germană. Prima ediţie pdf. consullată în
uyghur ne sunt oferite tot de descoperirile monetare. Cele tipărită a apărut în 1477, la Nurenberg, în limba germană, în noiembrie 2012).
Elman, B. A.,
mai vechi texte notate cu caractere uyghure apar pe monedele timp ce în franceză a fost prima oară tipărită în 1556. Apoi, A rnltural history
emise la Saqcy în Anul Câinelui (1286/1287), constituind cea în 1824, Societatea de Geografie din Paris publică traducerea o/modem
scie11ce in China,
mai veche atestare de acest fel cunoscută, până în prezent, franceză a manuscrisului cel mai apropiat de original, iar în Princeton, 2006.
în Europa. Folosirea alfabetului şi limbii uyghure nu s-a 1845 August Burck este autorul primei ediţii germane însoţite Idem, Histo1J• of the
Ji11gba11 tia11we11
rezumat doar la sfera practicilor de cancelarie ale Hoardei de de note şi comentarii.
qucmtu, (http://library.
Aur, ci se regăseau şi
în practicarea buddhismului de către Nu mai puţin important a fost, în acest proces de rice.edu/serviccs/
dmc/about/projcct.
reprezentanţiidiverselor populaţii de origine central-asiatică, cunoaştere a Chinei de către elitele româneşti din secolele
jingban-1ianwcn-
deplasate în Europa de Răsărit şi de Sud-Est, ca urmare a XVII-XIX, şi rolul jucat de răspândirea hărţilor lumii editate quantu, consultată în
invaziei mongole. De altfel, prin intermediul preoţilor în limba greacă, pe care adesea era figurată şi această ţară. decembrie 2012).
Idem , Ming-Qi11g
creştini nestorieni, limba uyghură şi alfabetul ei au ajuns să fie În limba română medievală şi modernă timpurie, China horrler defe11ce,
cunoscute ca limbă diplomatică şi în cancelariile mai multor poartă denumiri diferite, în funcţie de sursa de informaţie the inward fum of
Chi11ese topography
state europene, cum ar fi cele ale Sfântului Scaun, Franţei, primară a autorilor. Pe de o parte întâlnim construcţii a11d Qing expansion
Angliei sau Ungariei, ca şi în Cipru, Armenia şi Persia. lingvistice care derivă din toponimul Cathay - folosit de i11 Central Asia in the
eightee11th ce11llll)', in
Ca şi în cazul legăturilor economice directe, de-a sursele latine, de sorginte italiană, din secolele XIII-XV Chi11ese State al the
lungul tronsonului septentrional al „Drumului mătăsii", pentru a desemna China. În alte izvoare româneşti medievale borders, ed. Diana
Lary, Vancouver,
schimbările ideologice şi culturale masive care au avut loc târzii sau moderne timpurii se foloseşte denumirea de Hina, 2007.
în lumea mongolă în secolele XIV-XV au eliminat, treptat, care provine din izvoare germane şi poloneze. Cel de al Idem, 011 rheir ow11
terms: Science in
şi influenţele indirecte ale civilizaţiei chineze în spaţiul de treilea termen utilizat pentru a desemna China este Chitai,
China, I 550-1900,
la Dunărea de Jos, ca şi în Europa de Răsărit, în general. de sorginte rusă. Termenul ()in (Sin), de origine persano- Princeton, 2005.
Treptat, sub influenţa adoptării Islamului, vechiul calendar arabo-turcă, din care provine termenul modern China în Encyclopedia
franica, s. v. Chinese-
ciclic animalier împrumutat de la chinezi a fost abandonat, ca majoritatea limbilor europene, nu este cunoscut în literatura Jranian relations
şi practicarea buddhismului. Limba şi scrierea uyghură s-au noastră veche decât prin derivatele adjectivale - cinie sau sinie !JJ. In the Mongol
period (http://www.
păstrat doar ca o practică a cancelariilor Hoardei de Aur şi ale (adică de lucrătură/de modă chinezească). iranicaonline.org/
statelor succesoare, rezultate din dezmembrarea ei, în secolul Cea dintâi menţionare a Chinei în literatura românească articlcs/chinesc-
iranian-iii, consultată
al XV-lea, ca şi
în Imperiul Otoman timpuriu. veche datează din secolul al XVII-lea şi se găseşte în in ianuarie 20 I 3).
Renaşterea, epoca marilor descoperiri geografice, şi apoi „Letopiseţul Ţării Moldovei" de Grigore Ureche. În „Povestea Fcdorov-Davydov.
G. A., Jskussti·o
cea a Iluminismului au deschis din nou orizonturile Chinei şi tocmala altor ţări, ce sunt pinprejur, cum nu să cade să
koc'ev11ikov i Zolotoj
pentru europeni, dar şi pe ale Europei pentru chinezi, în cursul nu pomenim, fiindu-ne vecini de aproape", Ureche nota că Ordy. Oc'erki /.:ul )111y
i issk11ss1,·a 11arodov
secolelor XVI-XVIII. În acest nou context cultural, asistăm „Ţara Tătărească" sau „Tartaria" cuprinde „o parte mare de
evra=iiskih srepeJ i
la apariţia primelor menţiuni ale Chinei şi civilizaţiei sale în Evropa şi Sarmaţiia toată de la Asia cu Sţitiia sau Sircca, ce-i =olotoordJ•nskiskih
literatura română medievală târzie şi modernă timpurie. Ele zic acum Cataio. [...] Dinspre răsărit au împărăţia puternică gorodov, Moscova,
1976.
s-au datorat educaţiei pe care au primit-o elitele intelectuale a Hinneai, dinspre amiazăzio Indiia cu apa Ganghes [...], iară Ferdi11a11d l'erbiest,
româneşti în centrele culturale din Polonia, Ungaria sau dinspre apus Marea Caspium şi Ţara Leşească[.. .]". ,,Sireica" în Wikipedia (http://
en. wikipedia.org/
Italia, ca şi a răspândirii literaturii geografice şi istorice (Ţara Mătăsii), ,,Cataio" şi „Hinneai" sunt, toate, denumiri wiki/Ferdinand_
occidentale privitoare la China în spaţiul românesc. Un rol sub care China va fi cunoscută în scrierile româneşti până în Verbiest, consultat în
noiembrie 2012.
foarte important pentru difuzarea în lumea românească a secolul al XIX-lea.
211 I
I~-'-!/E.\lr,f!l'i1 11'1f~JJn~l!t :r-

Câteva informaţii despre China conţine una din cele mai

vechi cosmografii traduse în română - ,,Povestea ţărilor şi a
înpărăţiilor câte-s în pământul Asiei", aflată, alături de alte 15
texte, într-un manuscris miscelaneu alcătuit între 1693-1703
de către Costea Dascălul din Şcheii Braşovului. Având ca
surse, printre altele, ediţia franceză din 1568 a „Cosmografiei"
lui Sebastian Mi.inster şi o variantă prescurtată a „Il milione"
de Marco Polo, în capitolul „Schitiia cea Mare" este pomenită
existenţa ţării „Cataaghion, împărăţie tătărască prea mare şi
vestită în Asia, carea abia i să va afla potrivnic de mare în
Pagină (în limba lume" [...]. ,,Are acea împărăţie cetate mare întru sine, anume
greacă} din lucrarea Cambal [Beijing), foarte scumpu zidită şi întărită şi iaste atâta
,,D escrierea Chinei" mare: are 24 de mile înprejur, zidurile 20 de stânjini de înalte.
scrisă de Nicolae Intr-acea cetate iaste cale mare de neguţători de la India, de
Mi/eseu-Spătarul.
la Moscu şi pre aiurea. Pre lângă acea cetate iaste apă mare,
MNIR
anume Polizahnis. Pre acea apă iaste pod zidit de 300 de
/Ei1-îtI ·WîE'.'.&ftlEJa<J
«11 1\E:lt!l:flti'fi'.§J)) c stânjeni în lung şi în lat de 8. Pre acea apă vin şi ies negoaţe
:1r,)l',t)'C) j'fJ- 9-[. în multe părţi".
Page (in Creek) from Spre sfârşitul secolului al XVII-lea a avut loc primul
'1he Description of
contact, atestat istoric, al unui român cu spaţiul chinez
China' written by
Nicolae M ilescu- şi civilizaţia acestei ţări. Acesta se datorează spătarului
Spătarnl. Nicolae Milescu. Originar din Moldova, din ţinutul Vaslui,
NHMR
Nicolae Milescu a fost omul de încredere al domnitorilor
Tot în veacul al XVII-lea este atestată documentar Gheorghe Ştefan (1653-1658), Gheorghe Ghica (1658-1659
prezenţa unor influenţe culturale chinezeşti în spaţiul şi în Muntenia, 1659-1660) şi Ştefăniţă Lupu (1659-1661),
românesc, deşi ele ne sunt cunoscute doar prin două precizări precum şi capuchehaie la Constantinopol pentru domnul
sumare. În Moldova, continuatorul lui Ureche, Miron Costin, Ţării Româneşti, Grigore Ghica (1660-1664, 1672-1673).
arată că domnul Vasile Lupu „au făcut ca de iznoavă şi curţile Ulterior, Milescu a intrat în serviciul ţarului rus Alexei în
domneşti în Iaşi, casele cele cu cinii, grajduri de piatră, grădini 1671, la recomandarea patriarhului Ierusalimului, Dosoftei.
[...]", ,,ciniile" fiind plăci ceramice parietale, lucrate în manieră Între martie 1675 şi 1678, el a condus întâia ambasadă
chinezească, aduse din Imperiul Otoman, de la Kutahya şi rusească în China, misiune în urma căreia a scris, în limba
Iznik (localităţi în vestul Turciei actuale). Termenul de rusă, trei lucrări ce reprezintă primele jurnale de călătorie
„cinie/cinii", de la care vine şi cuvântul românesc arhaic de în Extremul Orient ale unui est-european: ,,Călătoria prin
„sinie" (farfurie, platou), este, la rândul său, un împrumut din Siberia de la Tobolsc până la Nercinsc şi graniţele Chinei",
limba turcă osmană, fiind un adjectiv derivat din denumirea „Izvodul misiunii diplomatice în China a spătarului Nicolae
geografică a Chinei dată de persani, turci şi arabi - (}în/Sin. Milescu" şi „Descrierea celei dintâi părţi a pământului,
Pentru Ţara Românească, există o relatare a sticlarului numită Asia, în care se află şi împărăţia Chinei cu oraşele
boemian Georg Franz Kreybich, ce a călătorit aici în 1698, şi provinciile sale". Publicată târziu în limba română, opera
1700, 1701, 1707 şi 1710. Participând, în 1698, la nunta spătarului referitoare la China a fost totuşi cunoscută în Ţările
Ilincăi, una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu, cu Scarlat Române prin intermediul unor traduceri greceşti. ,,Descrierea
Mavrocordat, fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, el Chinei", pentru care Milescu s-a bazat pe propriile experienţe
a fost impresionat de distracţiile care au urmat ospăţului: şi observaţii, dar şi pe alte izvoare, principalul fiind „Atlas
„în aceeaşi sală în care se prânzise a fost ridicată o cetate sinensis" de iezuitul Martinus Martini (1614-1661), constituie
împresurată de turci, iar în cetate erau nemţi. Turcii băteau un tablou complex al împărăţiei chineze, atât din punct de
cetatea cu tunuri şi bombarde şi-i sileau să se predea şi să vedere istoric, cât şi geografic, etnografic şi administrativ.
ceară pace. Şi s-au făcut şi multe alte jocuri şi tot felul de Dintre cele 58 de capitole, primele 20 oferă informaţii despre:
dansuri turceşti, arăbeşti, chinezeşti, tătăreşti, franţuzeşti, începuturile împărăţiei Chinei, numărul dinastiilor, originea
spaniole şi leşeşti". numelui, vecinii, căile de acces pe uscat şi pe mare către

China, ,,bogăţia în roadele pământului", credinţa chinezilor - şi mai iscusiţi în lucruri care se lucrează cu mânule decâtu Findlcn, Paula,
Pic:lorial
„la ce idoli se închină şi cum arată templele lor", ,,ce fel de fire hinii. Sintu mai bine de 1.000 de ani de cându au agonisit Co11versatio11.1·:
au şi cum sunt la înfăţişare", ,,care le sunt datinile, cum se face (descoperit) tipariu, iar de sineţe (puşti) nu mărturisescu". Reel'ahw1i11g !he
învăţătura, cum le este scrierea, cum se practică medicina", Place of Canography
Un scurt paragraf despre China (intitulat ,China este mai
i11 !he /a1e-Mi11g
cum sunt construite oraşele, casele şi drumurile, cum este norocită sub stăpânirea tătarilor") se află şi într-o „Istorie Jesuil Mission
organizată oastea şi ce arme au, care este statutul împăratului, universală" din secolul al XVIII-lea, rămasă în manuscris. Between 1583 and
1644, în Ying Jia Tan
al boierilor şi dregătorilor. În restul capitolelor sunt descrise Primele traduceri româneşti şi tipăriri ale unor cărţi de - History 313 (Wintcr
provinciile Chinei. istorie şi geografie universală au fost realizate la sfârşitul 2003) (www.stanford.
cdu/ ... /Pictorial%20
Faptul că Nicolae Milescu ajunsese în China era bine secolului al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, ele consultat în ianuarie
cunoscut în Moldova începutului de secol XVIII, după oferind o idee despre ceea ce persoanele culte interesate 2013).
Gi11/io Ale11io, în
cum o demonstrează legenda XLI din O samă de cuvinte a puteau afla, la acea vreme, citindu-le, despre China. Wikipedia (http://
cronicarului Ion Neculce (1672-1745), ce spune povestea Cea dintâi carte de geografie din spaţiul românesc este „De en.wikipedia.org/
wiki/Giulio _Alcnio,
lui Neculai Milescu Spătariul de la Vaslui, ,,pre învăţat şi obşte gheografie", tipărită la Iaşi, pe cheltuiala mitropolitului
consultat în
cărturar", care ştia „multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte Iacov al Moldovei, în 1795. A fost tradusă din italiană de noiembrie 2012).
Gunn, G. C„ Firs1
şi turceşte. Şi era mândru şi bogat [.. .]". Deşi bine văzut la Amfilohie Hotiniul, după „Geografia universală" a filozofului,
Globalisa1io11. The
curtea lui Ştefăniţă Lupu, Milescu a încercat să-l înlăture, istoricului, geografului şi pedagogului francez Claude Buffier E11rasian Exchange,
scriindu-i fostului domn Constantin Şerban Basarab, aflat în (1661-1737), pentru că „nu era cu putinţă întru altu chipu a 1500-1800, Lanham ,
Maryland, 2003.
exil în Polonia, să intre cu oşti în Moldova. Însă Constantin să da o orânduialămai cu uşurinţă şi mai cu înlesnire pentru Hogca- Veli şc u ,
Şerban a trimis scrisoarea de la Milescu lui Ştefăniţă Vodă, învăţătura Gheografiei celor ce voescu a şti locurile de fieşte Ileana, Pămmderea
e/eme11te/or de
care a pus să-i fie tăiat nasul trădătorului, acesta fugind apoi în care parte de a pământului, înpărăţii, ţări, cetăţi, munţi şi c111!ură şi civili=a/ie
Ţara Nemţească, unde a găsit un doctor ce i-a vindecat rana. râuri, care să scriu aice de rându pentru folosinţa tineriloru de chineză în spa/iul
românesc, în
După o scurtă perioadă petrecută în Moldova, unde revine în a le ţine minte, care în ce parte de locu este şi ce nume are, pe „Evantaiul celor
timpul lui Iliaş Alexandru, Milescu a plecat la Moscova. ,,Şi câtu s-au pututu până acumu de a să cunoaşte asupra acestui I OOOO de gânduri.
România şi China:
pentru învăţătura lui au fost terziman împăratului şi învăţa şi globu de pământu şi de apă". Capitolul despre „Hina sau trei veacuri de
pre fiul împăratului, pre Petru Alexievici, carte. Şi era la mare China" cuprinde o prezentare succintă a ţării: ,,să zice că este istorie", Editura
cinste şi bogăţie. Şi l-au trimis împăratul Alexii Mihailovici Ion Cristoiu S.A.,
cea mai mare şi mai veche decât toate alte înpărăţii care să află
Bucureşti , 1999.
sol la mareli împărat al chitailor, de au zăbăvit la Chitai vreo pre pământ. Această înpărăţie are mult norod, să socoteşte I lowland, D. R.,
doi, trii ani. Şi au avut acolo multă cinste şi dar de la marele că sînt pe aproape de o sută de milioane, care să apropie de
Borders ofChi11ese
civilisalio11:
împărat al chitailor şi multe lucruri de mirat au vădzut la a fi câţi oameni sînt în toată Evropa. Această ţară este supt Geography and
ace împărăţie a chitailor. Şi i-au dăruit un blid plin de pietri gradul 120 de lungime şi de lăţime 30. Credinţa chinezilor hislo1J 1 al Empire ·s
end, Duke University
scumpe şi un diiamant ca un ou de porumbu". este că unii cred că sufletul trăeşte după moarte, iară alţii Pre s, 1996.
La începutul secolului al XVIII-lea a fost tradusă în într-alte feliuri. Ave aceşti chinezi, mai înnainte, o mare Huang, S., The
exploraiion of Malleo
Moldova prima parte din „Le relationi universali" (1591- pază pentru părul capului, socotind că acesta păzeşte crierii şi Ricci s World Map,
1596) de clericul, filozoful şi diplomatul italian Giovanni mintea. Şi după ce au întrat un împărat tătar stăpânitor şi le- în „New perpectives
in the re earch in
Botero. La Biblioteca Academiei Române există cinci variante au dat poruncă să se radă, ei s-au sculat mai mulţi de 40.000, Chinese culturc", Pci-
ale acestui manuscris, copiate în 1718, 1766, 1774, 1782 şi în alegând mai bine să se ducă din ţară decât să se radă. Dară tot kai Cheng şi Ka Wa
prima parte a secolului al XIX-lea, dintre care în doar două Fan ed., Singapore,
au întrat obiceiu de să rad acum şi lasă numai un ciuc în vârvul
I leildcrberg, New
apare descrierea Chinei (cele din 1718 şi 1774). Spre deosebire capului, ca tătarii. Au mare cinste asupra capului şi acum, că a York, Dordrcchr,
de „Povestea ţărilor Asiei", în „Cosmografie adecă Izvodirea Londra, 2013.
să tăe capul zic că-i cea mai mare ocară, decât a fi spânzurat au
li ung-kay Luk, B.,
lumii" (1718) datele despre China sunt mai numeroase şi omorât într-alt feliu. Cea mai obicinuită pedeapsă de a omorî A slluly ofGi11/io
mai apropiate de realitate. Sunt însemnate hotarele „Hinei", pe vreunul este cu bătăi. Înpăratul lor este tătar strein şi au Aleni s „ Chih-fang
wai chi lfill: )j 71-
întinderea sa, cele 15 provincii, oraşele importante, credinţa întrat la acea înpărăţie în anul 1640 şi stăpâneşte cu o deplină &.; " , în „ Bulletin or
în „bozi" (idoli), numărul mare al locuitorilor (,,Iară din stăpânire, să supune norodul la porunci, nu poate nimc a thc School or Oriental
and African Studies",
voroavele care mi-au venit la mână am numărat că mulţimea pierde pe vreun făcător de rele fără de ştiinţa înpăratului. University or
oamenilor de acolo iaste mai bine de 70 de milioane, care de Ţara ce este despre miazănoapte îi friguroasă, iară despre London, 40, 1977, I.
Jackson, P„ The
abiia s-ar putea găsi în toată Europa"), datorat pământului amiază zi nici cald tare, nici frig. Pământul este roditoriu, Mongols and the West
roditor, climei blânde şi hărniciei oamenilor. Despre chinezi în toate feliurile de roduri, grâu, vinu, unt, miere şi poame. 1221-1410, llarlow,
autorul consideră că „nu sintu oameni în lume mai mintioşi 2005.
Evropenii fac neguţitorii cu chinezii, luând mult aur şi argint
213 I
R omânia fi China în oglinda istoriei
Iţ' 1 bMUo<t1 fJ,lfi<JJ}15el/t T

Romani a and China în History's Mirror
ob şte, care cuprinde în sine întâmplările veacurilor vechi" -

traducere de Ioan Piuariu Molnar, după o variantă germană
din 1794 a părţii de istorie veche şi a grecilor din „Elements
d'histoire generale ancienne et moderne" (9 volume, 1772-
1783) de Claude-Frans:ois-Xavier Millot (1726-1785).
În ceea ce priveşte istoria antică a Chinei, Millot aduce
în discuţie asem ănările dintre civilizaţia chineză şi cea
,.De obşte gheografie"
(tipărită la Iaşi, în
egipteană, pornind de la teoria orientalistulu i francez Joseph
1795), prima carte de Guignes (1721-1800), cum că o colonie egipteană s-ar fi
de geografie din stabilit în China cu 1122 de ani a.Chr. (teorie pe care Millot
spaţiul românesc
o pune la îndoială) . ,,Scrierea hinezilor are tot acea asemănare
care cuprinde şi
un capitol despre cu hieroglifele vechi ale eghipteanilor. Încă şi năravurile şi
China. obiceaiurile hinezilor să lovesc cu al eghipteanilor dinpreună",
MJIAP în calităţi precum „cucernicia şi supunerea" faţă de conducători
1795 {f {E!filî[§ :±l
' în lucrarea pământului" ,
, ',, bărbătia
si „mergerea
I\& s<:J ~ !li )tl ~~ , strămosi
si
;;ţ: 1fuJJ11 I~ t k. înainte în mestesuguri si stiinte", ,,dragostea spre odihnă
' ' ' , J
A:l:iliJJ!l )) • Jţr:ţt şi spre pace", respectul pentru „năravurile şi ţeremoniile

ri<J- ;;'i:J¾1Hllrp obiceaiurilor cealor vechi". Guvernarea Chinei, ca şi cea a
p.J o
,.D e obşte gheografie" Egiptului, au „înţelepte şi minunate temelii", care, dacă ar
(printed in Iaşi, fi întru totul respectate de împăraţi şi mandarini, ar face din
in 1795), the.first China „o pildă altor naţioane". Apoi, Millot povesteşte pe
geography book in
scurt viata lui Confucius, .,înteleptul lumii", ,,un om mare,
the Romanian space ' '
containing a chapter pe care îl cinstesc veacurile de 2000 de ani în patria sa" şi
about China „filosoful cel mai ales dintre toţi câţi au fost în lume pentru că
CMHAP
el au făcut şi au întemeiat binele cel mai mult".
de la dânsii că ei au multe văi de aur si de argint si alte lucruri
I ) ) ) Mult mai amplă şi mai detaliată este, atât din punct
din cele ce să fac şi s ă lucrează acolo. Chinezii sunt oameni de vedere geografic, cât mai ales istoric, descrierea Chinei
is teţi şi pricepuţi la toate meş teşugurile. De acolo să aduce pe din „Gheografia sau Scrierea Pământului" (1814-1815),
aicea ceaiul cel bun, farfuriile cele scumpe şi alte mai multe alcătuită de Nicola Nicolau din Braşov. Capitolul ce-i este
lucruri. Pechin este cetate frumoasă, scaunul înpărăţiei, şi dedicat, ocupând mai mult de 40 de pagini, se numeşte
nu-i mai departe decât 30 de leghi de la zidul cel frumos care „Istoria chinezilor de la anul 500 înaintea lui Hristos până
este între chinezi şi între tătari. Acest zid are 400 de leghi la anul 1814 după Hristos" şi poate fi delimitat în două
lungul şi de gros şapte stânjini, făcut pentru paza ţării despre părţi. Prima este o expunere cronologică a istoriei Chinei,
tătari, din munte pâ nă în marea. Pechin este cetate frumoasă urmând succesiunea dinastiilor imperiale, până la domnia
şi cu mult norod, aproape de două milioane de lăcuitori. lui Qlanlong (1736-1796), cu referiri la geografia (graniţe,
Uliţele sînt largi de 20 de stânjini şi drepte, dar casile nu sînt resurse, oraşe), obiceiurile, religia şi cultura chinezilor. China
nalte, nici pre bine făcute. Această cetate este supt gradul de este considerată cea mai întinsă ţară din Asia şi cel mai vechi
lungime 134 şi de lăţime 49. Iar N anching, al doilea cetate imperiu al lumii. De asemenea, este printre primele teritorii
(aceasta era odată scaunul înp ărăţiei), este supt gradul 136 locuite de oameni, datorită rodniciei pământului pe care se
de lungime ş i 30 de lăţim e şi este după lungimea ei cea mai află: ,,M ăcară că întru această ţară răsfirată multe lucruri sînt
mare cetate decât toate cetăţile, nu numai dintr-ace înp ă răţie, care nu se pot întrebuinţa, dară tot e o ţară foarte veaselă şi
dar ş i dintru altele şi sînt oameni mai mulţi decât la Pechin. roditoare şi are un pământ foarte lezne de lucrat. Lângă acele
Uliţele are mai curate şi casile mai frumoase. În părţile despre multe să mănături are acest loc ş i mult orez care e obicinuita
amiază zi, la aceas tă înp ărăţie, norodul este mai mult, căruia, hrană a lor. Nu numai din toate rodurile ce să află pe alte
neajungându- i pă m ântul să samene, mulţi ş ed în corăbii şi în locuri are dară si osebite. China se tine
'
a fi patria năramzelor
)'
poduri făcute pe ap ă ş i p ămâ ntul îl lucrează pe drumurile cele si lămâilor multimea ceaiului care să face pe acest pământ nu
' ' )
mari, cât totdeauna să pare că- s iarmaroace". e de crezut, numai europenii scot multe milioane de funţi. Tot
În 1800, apare la Buda „Istorie universală, adecă de fealul de aromate, revent, rădecină de China şi alte doftorii şi
I 214
$,l[lJlr.,ti-l;u■l•=w,-li ..,
Treasures of China ...
multe osebite poame, aur, argint, metaluri de tot fealul, vite, pe 4 aprilie 1784 în satul Chiuruş din judeţul Covasna. A Jesuit China missions,
în Wikipedia (http://
peşte, păsări şi de toate se află în multă sumă, osibit să află studiat la colegiul Bethlenianum din Aiud (1815-1818) en.wikipedia.org/
mulţi vermi care fac mătase şi se arată că China şi India ar şi la Universitatea din Gottingen (1816-1818). Dorind wiki/Je uit_China_
missions, dec. 2012).
fi fost începătoare a lucra mătase. Fiind această ţară dăruită să descopere originile asiatice ale poporului maghiar, la
Kara-Khila11 Empire,
cu atâtea bunătăţi fireşti spre neamul omenesc folositoare sfârşitul anului 1819 a plecat către Asia Centrală, ajungând în Wikipedia (http://
en. wikipedia.org/
să arată că mai înnaintea altor locuri s-au locuit de oameni în Kashmir (nord-estul Indiei) în aprilie 1822. A decis să se
wiki/Kara-Khitan_
mulţi. Dacă zisele şi povestirile lăcuitorilor ar fi adevărate, apuce de învăţarea limbii tibetane după ce ofiţerul britanic Khanale, nov. 2012).
s-ar arăta că aci fu mai întâi patria neamului omenesc, mai Kessler, A. T., Song
William Moorcroft, pe care l-a întâlnit pe 16 iulie 1822, i-a
blue and white
vârtos dar că ei numără multă sumă de ani, mai înnainte de arătat volumul Alphabetum Tibetanum de Antonio Agostino porcelaine 011 tize Silk
istoria zidirei lumei noao cunoscute [.. .]. Ei sînt cu adevărat Giorgi. Susţinut financiar de Moorcroft, în anul următor Road, Leiden, 1958.
Kravcenko, A. A. ,
un naţion foarte vechiu şi se arată a fi adevărat că încă 2.000 îşi continuă călătoria până în provincia Zanskar (vestul Sredonovekovnyj
de ani înnaintea lui Hristos ar fi fost pe acest loc stăpâniri şi Tibetului), unde rămâne din iunie 1823 până în octombrie Belgorod na Dnestre
(konec Xlfl-XJV v.),
înpărăţii, dară câte se ştiu că ar fi urmat pe vremile acelea sînt 1824, pentru a studia tibetana . Din 1825, guvernul britanic îi Kiev, 1986.
fără orânduială şi socoteale a anilor". asigură lui Alexandru Csoma un venit lunar pentru a se ocupa Millot, Claude-
Fra119ois-Xavier,
În „Gheografia" lui Nicola Nicolau, pot fi găsite, pentru de studiul limbii, civilizaţiei şi religiei tibetane. În iunie 1825 Istorie universală,
prima oară într-o scriere românească, informaţii despre el face a doua călătorie în Tibet, stabilindu-se la mănăstirea adecă de obşte,
care cuprinde întru
împăraţii chinezi ce s-au remarcat prin faptele de arme budistă Pukdal din Zanskar. Revine la Sabathu în ianuarie
sine întâmplările
şi guvernarea dreaptă, jucând un rol important în istoria 1827. Va petrece alţi trei ani în Tibet, la mănăstirea Kanum, veacurilor vechi, trad.
Ioan Piuariu Molnar,
Chinei: Qj_n Shi Huangdi, Liu Bang, Hongwu, Qj_anlong. între 1827-1830, pentru a-şi aprofunda cunoştinţele. În 1831,
Buda, 1800.
Despre Qj_n Shi Huangdi, primul împărat al Chinei, se se duce la Calcutta, unde îi vor fi publicate, în 1834, de către Mureşianu , A.
spune că: ,,După vreamile lui Confuţius ţinu această stare a Societatea Asiatică din Bengal, cele două lucrări pe care le-a A., Conlribu{ii
Io istoria vechii
Chinei multă vreame supt înpărţite stăpâniri. Dară 250 de scris în urma anilor petrecuţi în Tibet: cel dintâi dicţionar familii braşove11e a
ani înnaintea lui Hristos, toate aceste stăpâniri să supuseră şi cea dintâi gramatică a limbii tibetane - Essay towards a Nicolaeştilo,; în „Ţara
Bârsei", Anul 3,
de împăratul Ching-Cang, care ş-au dat titlul Şihoankti, Dictionary, Tibetan and Engfish şi A grammar of the Tibetan 1931, nr. 4.
adecă slăvitul şi marele înpărat, şi supt acest nume să vesti fanguage. Între 1835-1837 Alexandru Csoma a călătorit în Neculce, I.,
Letopise/111 Ţării
foarte. După ce întemee el aşa mare înpărăţie în partea Hindustan, cu aprobarea şi pe cheltuiala guvernământului Moldovei,
cea mai mare a Chinei, purtă grije şi pentru siguranţia ei. general al Indiei, vrând să înveţe şi alte limbi orientale, apoi Bucureşti, 200 I.
Nicolau, N.,
Tătarii năvălea şi mai denainte vreame adese în China despre s-a aflat la Calcutta până în 1842, lucrând ca bibliotecar al Gheografia sau
miazănoapte şi alţi mai nainte stăpânitori, pentru ca să se Societăţii Asiatice (a ordonat operele tibetane deţinute de Scrierea Pămâ11hil11i,
î11tocmită după
apere de năvălirea lor, făcură ziduri pe locurile acelea şi cu aceasta). În 1842 porneşte într-o nouă călătorie, către Lhassa
orânduiala cea
soldaţi să apăra. Aceaste ziduri, care era zidite numai pe (Tibet), însă pe drum se îmbolnăveşte de malarie, murind pe mal 11000, aşezată
unele locuri, înpăratul Şioankti le mai întemee înpreunându- 11 aprilie 1842 la Darjeeling. Csoma de K6ros a mai scris şi pentru 4 părfi ale
Pă111â11tul11i, adecă
le unul cu altul, şi le făcu un zid, care încă şi acum zidul un vocabular sanscrit-tibetan-englez, publicat de Societatea Europa, Asia, Africa,
Chinei cel mare se numeaşte. Acesta zid, fiind de 2000 de Asiatică din Calcutta în trei părţi, în 1834, 1910 şi 1944, America cu toi
cuprinsul to,: voi.
ani, încă mai stă şi se poate socoti ca o minunată zidire, care precum şi numeroase studii dedicate civilizaţiei tibetane. I, Buda, Tipografia
e zidit de pietri mari şi pământ şi cuprinde un hotar al Chinei În ceea ce priveşte presa românească, ştiri despre China se Universităţii Ungariei,
1814-1815 .
despre miazănoapte peste munţi, câmpuri şi ape. E aşa lat întâlnesc începând chiar cu „Albina Românească", al doilea Oberlănder
cât şase călăreţi pot călare alăturea să meargă; sînt pe alocuri ziar din Ţările Române (după „Courier de la Moldavie"), Tâmoveanu, E.,
şi cetăţui zidite asupra lui pentru apărare". În partea a doua apărut la Iaşi, în mai 1829. Primul articol în care este
.. ... De proienie de
Gazaria, de loco
a capitolului despre China este redată istorisirea lordului menţionată China, ,,Despre călătoria baronului Humboldt şi Vecine ... ": Oance
agai11 abouf //, e
George Macartney, primul ambasador britanic trimis în a profesorului Rose în Orientul Îndepărtat", a fost publicat
Mongol domi11atio11
China, despre călătoria sa la curtea împăratului Qj_anlong în numărul 47 din 1829. Ulterior şi alte periodice româneşti in the regia11 ofthe
în 1792 (,,Din călătoria lui graf Macartau de la Englitera la vor conţine informaţii despre China, în special „Gazeta de mouihs ofthe Danube
d11ri11g the late 131h
înpărăţia Chinei oareşice însămnări a locurilor şi a norodului Transilvania" (primul ziar al românilor ardeleni, înfiinţat and early 14'h century,
ace ş tei ţări"). în martie 1838 de George Bariţiu). Ştirile erau preluate din în „Moştenirea
istorică a tătarilor",
Originar din România a fost şi transilvăneanul Alexandru gazete germane, englezeşti şi franţuzeşti şi vizau aspecte ed. T. Gemi! şi N.
Csoma de Koros (Sândor K6rosi Csoma), cel care este politice, militare şi comerciale (precum desfăşurarea Pienaru, Bucureşti ,
2010.
considerat a fi fost „părintele" tibetologiei. El s-a născut războaielor opiului, dintre China şi Marea Britanie, din anii

I ~ 'bi~ ,1l'.f11<1 11Jllrr~1J1;J.:fl't

Romania and China în History's Mirror
r
Harta Marelui
Vornic Gheorghe
Golescu
(1768-1848),
cea mai veche
reproducere
cartografică
realizată de un ~
.. ,
român, pe care
apare şi China.
MNIR . -~
*
:t: ,t!H'f ni • 00 ~IJ
'-~-
.'~?t~l.
•. , ~. 1
..
. \ ,
~:.
AA/ţ O 768- 1848 ~
) (tJ±t!!OO , !!~
f
. ţi \ I • •
...
~ •
• • ,r
•
·• ~ \ '
. .. •
I .
l1, Jf!. SIE A{$ rfJ G • ••••
.-
• X. •..
'
::t tJ',J J:tl!. 00 , ±I!! 00 I-. •
t riJ IJ~ jlj 91
[Jfil '
Map by Gheorghe
Golescu (1768-
1848), the oldest
cartographic
reproduction made
by a Romanian,
on which China is
drawn.
1839-1842 şi 1856-1860), dar şi aspecte ţinând de civilizaţia De la sfârşitul secolului al XVIII-lea datează şi cea mai
NHMR
chineză, care, atât de diferită faţă de cea europeană şi încă veche reproducere cartografică realizată de un român, pe
foarte puţin cunoscută în Ţările Române, atrăgea interesul care este figurată şi China. Ea a fost opera marelui vornic
publicului; spre a da un exemplu, în „Albina Românească" din Iordache (Gheorghe) Golescu (1768-1848), descendent al
4 martie 1848 puteau fi citite, legat de obiceiurile chinezilor, unei vechi şi ilustre familii boiereşti din Ţara Românească,
următoarele: ,,Nu este nici o naţie pe faţa pământului carea să care a dat numeroşi învăţaţi şi politicieni implicaţi în procesul
aibă mai orighinale deprinderi şi să fie mai statornică întru a de modernizare a societăţii româneşti. Iordache Golescu
lor urmare, precum sînt hinezii. Între altele, mai cu samă sînt editează în 1800, la Viena, în tipografia lui Karl Robert
curioase ale lor eticheturi (ţeremonii), din care unele să pot Schindelmayer, un Atlas de tabele geografice în limba greacă
vedea din descrierea publicelor semne de întristare, urmare la (de fapt, un mapamond). După cum o arată însemnările
moartea împărătesii de Hina ce de curând au răposat: Curtea marginale ale hărţii, ea a fost realizată cu participarea lui
şi provinciile s-au acufundat în întristăciune pentru moartea Antimios A. Cazi Meliotul, profesor la Academia Domnească
uneia din soţiile împăratului de Hina, carea purta titlu de din Bucureşti, cel care s-a ocupat de „îngrijirea şi îndreptarea"
împărăteasă. În asemine împrejurare toţi dregătorii publici, ei. Versurile dedicatorii către Alexandru Moruzi, Domnul
politiceşti şi acii oşteneşti, de la acel întâi până la acel de pe Ţării Româneşti (1793-1796, 1799-1801şi în Moldova 1792-
urmă sînt datori a purta doliu (haine cernite), care este făcut 1793; 1802-1806 şi 1806-1807), îi aparţin lui Stephanos
dintr-o pânză groasă de bumbac alb. În curgere de patru Kommitas, de la aceeaşi Academie Domnească. Folosirea
săptămâni nu li este ertat a scoate acea haină, nici ziua, nici limbii greceşti pentru editarea acestei lucrări cartografice nu
noaptea. Pre lângă aceste, în curgerea vremii arătate este aspru trebuie să ne mire, deoarece în secolul al XVIII-lea şi primele
oprit la toţi dregătorii a petrece noapte aiure decât numai în două decenii ale secolului al XIX-iea, greaca era limba de
cuprindera caselor unde se află a lor dregătorie. În curs de cultură a elitelor intelectuale din Ţările Române, înainte de
100 de zile, nici unui hinez nu este ertat nici a-şi rade capul, adoptarea limbii franceze. De altfel, Iordache Golescu, ca şi
nici a-şi împodobi pălăria cu un canaf (ciucure) de lână roşie tatăl său, marele vornic Radu Golescu şi fratele său Dinică
seau cu acea de bivol. Nunţi, serbări şi alte disfătări sînt oprite (Constantin) Golescu avuseseră parte de o solidă educaţiei în
în toată întinderea Imperiii, asemine şi orice muzică, afară această limbă.
de cea obicinuită la ţeremonii relighioase şi la îngropăciuni. În aceeaşi perioadă, în care românii Evului Mediu
Această rânduială se urmează de mii de ani şi cea mai mică târziu şi din zorii epocii moderne descopereau cu fascinaţie
călcare este cu asprime pedepsită [.. .)". îndepărtata şi fabuloasa Chină, şi intelectualii chinezi
I 216
chineză, şi japoneză. Idem, Un atelier
primeau primele informaţii despre spaţiul geografic al Ţărilor contemporane, editate atât în cât în
111011etaire de la
Române. Descoperirea Ţărilor Române de către chinezi era Există şi o ediţie coreeană din 1708. În desenarea acestei hărţi Horde d 'Or - Saqcy-
doar o părticică dintr-o extraordinară aventură a spiritului lsaccea sur le
a lumii, Matteo Ricci s-a inspirat din operele cartografice ale
Dam,be (Xlil'-Xl/t'),
declanşată de misionarii iezuiţi, care s-au instalat în China lui Gerard şi Rumold Mercator, Abraham Ortelius, 7heatrum în „Actes du XI'
la sfârşitul secolului al XVI-lea. Aceştia şi-au asumat o dublă Orbis Terrarium (ediţia din 1572) şi Petrus Plancius.
Congres lnternational
de umi smatiquc.
sarcină, aceea de a face cunoscute europenilor, din surse
Pentru spaţiul românesc, pe harta lui Ricci se pot Bruxelle , 8-13
directe, limba, literatura, istoria şi civilizaţia chinezilor şi septembre 1991 ",
recunoaşte câteva detalii geografi.ce majore, cum ar fi Marea voi. lll , Louvain-la
de a dezvălui acestora din urmă
nu numai tainele doctrinei
Neagră şi Dunărea, numită pe hartă „Da nu bi he jiang" Neuve, I 993.
creştine, dar şi informaţii despre ştiinţa, tehnologia şi Idem, Începuturile
(,,fluviul Danubius"), dar şi transliterarea numelui uneia dintre pre;;en(ei tătarilor
civilizaţia europeană . În cadrul acestui proces, misionarii în ;;0110 Gurilor
Ţările Române medievale - ,,Mo da wei ya" (,,Moldavia"),
iezuiţi au realizat şi primele hărţi moderne ale lumii în Dunării i'r1 lumina
plasată, mult la est, într-o peninsulă situată dincolo de documentelor
limba chineză. Pe lângă denumirile geografice, transliterate
numis111atice, îa
gurile Dunării. La vest de Moldova, se poate citi denumirea
în limba chineză, hărţile conţineau date privind relieful, „Simpozionul
apele, oraşele, bogăţiile ţărilor străine şi elemente de istorie „Tu lang xi ni ling ni ya", foarte probabil o transliterare a internaţional
«Originea t ătarilor.
şi civilizaţie locală. Ulterior, în secolele XVIII-XIX, pe lângă numelui Transilvaniei. La sud de gurile Dunării, paralel cu Locul lor în România
lucrările geografice redactate în chineză de către misionarii coasta Mării Negre un cartuş poartă textul: ,,Luo ma ni ya", şi în lumea turcă»,
Constanţa, 15-17
europeni, o serie de savanţi chinezi întocmesc lucrări despre pentru „Romania", vechea denumire a provinciilor bizantine noiembrie 1994,
statele străine, în care se găseau şi informaţii despre Ţările din estul Balcanilor, cucerite de otomani şi transformate coord. T. Gemi!,
Bucureşti, 1997.
Române. în elayyetul Rumeliei, pe care Matteo Ricci a preluat-o de Papacostea, Ş.,
Cea mai veche hartă a lumii redactată în limba chineză pe una din hărţile atlasului lui Ortelius (Romaniae, (quae Începuturile politicii
comerciale a
pe care apar câteva elemente geografi.ce din spaţiul românesc olim 7hraciae dicta), vicinarumquae regionum, uti Bulgariae, Ţării Româneşti şi
este cea a lui Matteo Ricci (numit în chineză Li Madou) Walachiae, Syrssiae, etc., descriptio, auctore Iacobo Casta/do, ... Moldavei (secolele
XIV-XV) drum şi stal,
(1552-1610).
MDLXXXIII). De altfel, în acelaşi atlas, segmente ale în „Geneza statului
Născut într-o familie nobilă din Macerata, Matteo Ricci în Evul Mediu
spaţiului geografic românesc se găsesc şi pe alte carouri, ca de
aderă în 1577 la Ordinul Iezuit. După un stagiu de pregătire românesc. Studii
exemplu: Transilvania (Anvers, 1575). critice", Cluj-Napoca,
în Portugalia, în 1578 este trimis în misiune la Goa (India 1988.
Opera cartografică a lui Matteo Ricci va fi continuată de ldem ,La mer
portugheză) şi apoi, în 1582, în China (Macao). Aici a
deprins limba chineză clasică, familiarizându-se cu istoria un alt iezuit italian - Giulio Aleni (Alenio) (în chineză AiJu- Noire, carrefour
des grandes routes
şi civilizaţia acest popor, pe care l-a îndrăgit şi respectat. A
Liie), născut la Brescia şi mort la Yanping (1582-1649). Ca şi intercontinentales
predecesorul său, Aleni va ajunge în China, via Goa, în 1611. /204-1453,
tradus din literatura chineză clasică şi a redactat mai multe Bucureşti, 2006.
lucrări de teologie creştină în chineză. Ricci este considerat După o şedere în enclava portugheză Macao, Giulio Aleni se Idem , Românii în
secolul al XIII-iea
a fi întemeietorul creştinismului chinez modern, încercând va instala în provincia de coastă Fujian, unde va rămâne până
intre Cruciadă şi
să adapteze misiunea de convertire a acestui popor la la moartea sa prematură, în 1649. Venit în China de tânăr, Imperiul Mongol,
Bucureşti, 1993.
tradiţiile sale multimilenare. Datorită rolului său important Aleni îşi va însuşi, la perfecţie, nu numai dialectul chinez Polubojarinova, M .
în răspândirea creştinismului, Sfântul Scaun i-a încredinţat vorbit de poporul din provincia în care a predicat, dar şi limba D., Kitajskij fa,for
sarcina de a conduce misiunea iezuită în China, între anii clasică, împreună cu marea literatură istorică şi filosofi.că a
iz bo!garskogo
gorodi.fr:a, în
1588-1610. acestei străvechi civilizaţii, ceea ce i-a atras respectul unor Rossiskaja
Prima operă cartografică în chineză a lui Matteo Ricci şi politice.
Arheologija, 2003, 3.
importante cercuri intelectuale Ricci, Matteo, Kunyu
a fost harta lumii - Shanhai yudi quantu (Harta completă
Prima lucrare geografică a lui Aleni, care s-a păstrat, wanguo quantu
a munţilor şi mărilor lumii) - care a fost realizată în 1584 (Harta celor Zece
este Wanguo quantu - Harta completă a tuturor naţiunilor,
(editată la Shiuhing şi Nanking - 1600), fiind urmată de Mii de Ţinuturi ale
elaborată în jurul anului 1620. Ea a fost urmată, în 1623 de Lumii), în Mattco
celebra lucrare Kunyu wanguo quantu (Harta celor Zece Mii de Ricci, Li Zhizao, and
o hartă nouă - Zhifang waiji (Însemnări neoficiale despre ţările
Ţări ale Lumii sau Harta completă a naţiunilor lumii), realizată Zhang Wemao: World
străine). Succesul de care s-a bucurat această lucrare a făcut Map of I 602, James
în 1602 (Beijing, cu o nouă ediţie în 1603 şi Guiyang -
Ford Bell University
1604). În realizarea acestei lucrări, care i-a fost solicitată de să fie introdusă în compilaţia lui Li Zhi Zao - Prima culegere
(https://www.lib.umn.
împăratul Wan Li (1573-1620), Matteo Ricci a fost sprijinit de studii cereşti (1628). În 1637, Aleni va publica o altă operă edulbell/riccimap).
de doi savanţi chinezi: Zhong Wentao şi Li Zhizao. Această geografică foarte importantă - Xifang dawen (Întrebări şi
hartă a supravieţuit doar într-un număr foarte mic de copii răspunsuri despre Occident).

România ş i China în oglinda istoriei
I ~Q,JB iJY..fU 1f1~(t-Jf.TJ.T.tft f

H arta "Kunyu
wanguo quantu",
realizată de
M atteo R icci
(1602}.
LOC
lUJij~ <1602)
ifili(B «:hjl~:mi
::tOO » • ~~~
¾OO -·WA1f .
„Kunyu w anguo
quantu~ map made
by M atteo R icci
(1602}
LOC
Creaţia lui Giulio Aleni joacă un rol esenţial în istoria misionari iezuiţi, cum ar fi : Jean Terrenz şi Benoî de Goes.
culturii chineze, fiind prima prezentare amplă în această Ca şi predecesorul său, Ricci, Aleni a avut colaboratori
limbă a geografiei mondiale, la nivelul cel mai înalt pe chinezi foarte instruiţi, cum a fost Yang Tingyun, care au
care puteau să-l asigure sursele de documentare ale epocii avut o contribuţie majoră în definitivarea lucrării (se pare că
Renaş terii şi Marilor descoperiri geografice, combinate inclusiv titlul a fost sugerat de acesta).
cu informaţii provenite din opera lui Claudius Ptolemeus Acest fapt a făcut ca opera lui să supravieţuiască declinului
şi cele locale din A sia de Est. Sursele folosite de Aleni au autorităţii ş tiinţifice şi activităţii misionare a iezuiţilor în
fo st lucră rile lui Matteo Ricci, la care a adăugat şi amplificat China (anii 1705-1717), în timp ce opera lui Matteo Ricci a
notele pregătite pentru ediţia din 1602 a Mapamondulu i, fost negată şi cvasi-uitată în decursul secolelor XVIII-XIX.
elaborate de către Diego de Pantoja şi Sabbatino de Ursis, M ai ales în contextul şocului politic şi cultural produs în
pentru uzul Curţii Imperiale chineze, sau de relatările unor China imperială de victoria Marii Britanii în Primul Război
Harta„ Wanguo
quantu" realizată de
GiulioA!eni
(c. 1620).
martayanlan.com
«
3t iiîâ ~ ifili Et<J
7}00-1:00 )) •
( 1620) •
,. Wanguo quantu",
map mode by Giulio
Aleni (c. 1602}

hărţi secrete ale anders, J. J., Tl,e
al Opiului (1839-1842), lucrările lui Aleni au trezit un mare căruia i-a înmânat, se pare, o serie de
histo1J' ofthe Mongol
interes şi au fost editate de trei ori în decurs de 60 de ani. Chinei. co11q11est, Londra,
Zhifang waiji constă în cinci volume, câte unul pentru În 1674, a prezentat împăratului lucrarea Kunyu quantu 1971.
Smith, R. J., Chi11ese
continentele Asia, Europa, Africa, America de Sud şi de (Harta completă a lumii). Planiglobul lui Verbiest fusese maps: lmage of
Nord şi Oceanul planetar, volumul al II-lea fiind dedicat redactat pornindu-se de la informaţiile strânse din operele Ali u11der lleave11.
lui Rumold Mercator (Orbis Terrarum compendiosa descriptio, Oxford, 1996.
Europei. El nu cuprinde numai hărţi, ci şi informaţii Idem , Mappi11g
foarte diverse, care merg de la resurse şi populaţie, până la 1587), Matteo Ricci, Giulio Alenio, Alfonso Vagnone, China a/ICI 111a11agi11g
drumurile comerciale. Pe harta lumii atribuită lui Aleni, Sabbatino de Ursis, Nicolaus a Wassenaer (sau Wassenaar) the World: C11/1ure,
carrography am!
în zona noastră geografică se poate observa reprezentarea (Wereldkaart, 1661) şi Johannes Blaeu (Nova et accuratissima Cosmology i11 late
Gurilor Dunării, sub forma unui estuar, fără a indica şi totius Tetrarum otbis tabula, 1664). Imperial limes,
Pe lângă Kunyu quantu, Ferdinand Verbiest a mai Abington, 2013.
restul cursului fluviului. Pentru teritoriul locuit de români
Sond, Gang;
prezent în lucrarea lui Giulio Aleni, profesorul Ding Chao compus încă trei opere geografice importante: Kungyu Dcmattc, Paola,
a reuşit să descifreze toponimul Taihai (,,Marea Neagră") şi tushuo (Explicaţii ilustrnte ale lumii), redactată în 1672, în Mapping an acentric
world: Ferdinand
menţiunea „Romania" (Rumelia), pomenită în subcapitolul care revizuia o serie de date din lucrarea lui Giulio Aleni - Verbiest Ku11gyu
dedicat Greciei, despre care se spune că: ,,la nord-est [de Zhifang waiji, depăşite după trecerea unei jumătăţi de secol, Quantu, în China 011
şi Kunyu tusho (Comentarii asuprn hărţii lumii), apărută tot paper: E111vpean and
Grecia] se află Romania", ortografiată în chineză la fel ca şi
Chinese worksfmm
numele geografic al României actuale. în 1674. Ultima lucrare geografică a lui Verbiest este Xifang the lare sixtee11th
Contemporani cu Giulio Aleni au fost călugării iezuiţi wai-ji (Chestiuni importante asupra Occidentului) . aud early 11ineteenth
century, Paul Gctty
Manuel Dias cel Bătrân şi Niccolo Lombardi, care au creat, În zona corespunzătoare spaţiului românesc al Re earch Institute,
în 1623, primul planiglob cu legende în limba chineză mapamondului, pe Kunyu quantu sunt reprezentate lanţul Los Angles. 2007.
Munţilor Carpaţi, fluviile Dunăre şi Nistru, râurile Tisa, Spinei, V., Moldova
(lucrat din lemn), pe care erau redate toate continentele şi
în secolele Xi-XIV,
cele mai importante ţări, inclusiv zona Europei de sud-est Jiu, Olt, Argeş, Siret şi Prut, precum şi litoralul dobrogean Chi in ău, 1992.
şi a bazinului Negre, în care se găseşte România.
Mării al Mării Negre şi Gurile Dunării. Cartuşe cu legende Idem, Mongoli şi
mmâ11ii Îl1 si11te::a
Pe lângă aceştia, trebuie să-l menţionăm şi pe Francesco chinezeşti acoperă teritoriul reprezentat de Transilvania,
de istorie eclesiatică
Sambiasi (în chineză Bi Fangji) (1582-1649), care a realizat Ţara Românească şi Moldova, ca şi coasta de vest a Mării a lui T/10/omeus din
Negre (,,hai da"), în vecinătatea Gurilor Dunării. Pe ele Lucea Les Mongols
Kunyu Quantu (Harta universală a lumii), un atlas conţinând
et Ies Roumains dans
o versiune simplificată a mapamondului lui Matteo Ricci se pot citi următoarele denumiri geografice sau informaţii la sy111hese d 'hisroire
(editat în 1633, la Nanjing şi cu o versiune colorată tipărită mai detailate: .,Mo er da wei ya" (Moldavia), .,Wa la xi ecc/esiastique de
7110/omeus de Lucea,
în 1648, la Canton). ya" (Valahia sau Ţara Românească), ,,De lan xi er wa ni
la şi, 2012.
Fără îndoială, cea mai importantă operă cartografică ya" (Transilvania) şi „Duo nao he" (Dunărea). În dreptul Idem, The great
vărsării Dunării în Marea Neagră, este figurat un cartuş migratio11.1· in East
care reprezintă lumea cunoscută în secolul al XVII-lea
and South East of
editată în limba chineză este planiglobul iezuitului flamand de mari dimensiuni, care conţine următoarele date: ,,Râul E11mpefrom the ninth
Ferdinand Verbiest (în chineză Nan Huairen) (1623-1688). Dunăre este lung 3600 li (1800 km), la vărsare în marc se to rhirteenth ce111111y,
translatcd by Dana
Verbiest s-a născut în satul Pittem, situat lângă orăşelul împarte în şapte braţe, lung cât .... Exista un pod lung de 5 Bănulescu, Cluj-
Tield, în Flandra (pe atunci, Ţările de Jos spaniole, azi li (2,5 km), înalt 15 zhang (53,7 m)". Evident, măreţul pod Napoca, 2004.
peste Dunăre, demn de a fi menţionat de Ferdinand Verbiest Szczcsniak, 8.,
în Belgia). După intrarea în Ordinul iezuit, va fi trimis
Maueo Ricci :r maps
în China, la Macao, în 1658. Pe lângă cunoaşterea limbii pe harta lumii pe care a prezentat-o împăratului Kangxi, o/China, în „ Imago
chineze, Ferdinand Verbiest avea temeinice cunoştinţe de nu este altul decât podul construit între localităţile Pontes Mundi", 11, 1954.
Ştrempel,Gabriel,
matematică, astronomie, fizică, fapt ce i-a asigurat accesul şi Drobeta, de către arhitectul Apollodor din Damasc, din
Caralogul
până la Curtea Imperială chineză, devenind un apropiat ordinul împăratului Traian. 111an11scriselor
al împăratului Kangxi (1654-1722). A ocupat funcţii Pe malul stâng al Nistrului, opus Moldovei, se află româneşli, B.A.R.
1-1600, voi. I,
importante la vârful aparatului de stat chinez - Director legenda „Po duo li ya" (Podolia), iar pe malul sudic al Bucureşti , Editura
al Departamentului de matematică şi al Observatorului Dunării, opus Ţării Româneşti se poate citi „Bao er jia li ya" Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1978.
Astronomic Imperial. Fluent în numeroase limbi - franceză, (Bulgaria) şi „Se er wci ya" (Serbia).
Thcodorescu,
latină, germană, italiană, olandeză, spaniolă şi ebraică, Informaţii despre Europa se găsesc în lucrări geografice Răzvan, Ţările
a jucat şi rolul de translator oficial în cursul negocierilor chineze mai târzii, din secolul al XVIII-lea, cum ar fi, de Române şi China
(1300-1700) în
diplomatice cu Portugalia şi Rusia. În 1676 l-a cunoscut pe exemplu, Jing ban tianwen quantu (Ediţia capitală a hătţii ,,Istoric şi civilizaţie",
şeful soliei ruseşti la Beijing - Nicolae Milescu Spătarul, complete bazată pe astronomie, cca 1790) redactată de Ma 20 I O, Anul 11, nr. 6.

România f Î China în oglinda istoriei
I lJ}' !l;M i!Itll'I 'i'iil(J<J/Jî~11t-'f

Romania and China in History's M.irror
Harta „K unyu
quantu", op era lui
Ferdinand Verbiest
(1674).
HMAG
iti·tftil!iiffJ «:1:111
~~00)) ( 1674
) 6..'f::1W~ 'ito
,,Kunyu quantu ';
map made by
Ferdinand Verbiest
(16 74)
HMAG
Junliang, dar valoarea lor este mult mai limitată. Imperiul Otoman se pot citi denumirea Mării Negre - ,,hei-
O nouă fază în studiile chineze privind societăţile hăi-ji mo", a Dunării - ,,duo-năo-he", precum şi a oraşelor
europene se deschide după Primul Război al Opiumului. Un Bucureşti - ,,bu-jiă-li", laşi - ,,ya-xI-du", Galaţi - ,,ya-lă-yi",
rol esenţial în acest proces l-au jucat Lin Zexu (1785-1850) Slatina - ,,să-di-na-yi". Pe harta Austriei apar denumirile
şiWei Yuan (1794-1857), doi intelectuali de primă mărime germane ale oraşelor Cluj-Napoca (Klausenburg) - ,,gao-xI-
ai epocii de început a modernizării Chinei. Primul este yi" şi Sibiu (Hermannstadt) - ,,hei-man-shă-ta-yi". Pe harta
autorul unei marii lucrări geografice - Sizhou zhi (Însemnări Imperiului Otoman, la frontiera nordică a Ţării Româneşti,
despre cele patru continente), iar cel de al doilea, al unei opere sunt reprezentaţi schematic Munţii Carpaţi, fără ca în
monumentale, Haiguo tu zhi (Geografia ilustrată a ţărilor legendă să fie numiţi ca atare.
de peste mări), a cărei primă ediţie a fost publicată în 1842 Foarte interesante şi pline de savoare orientală sunt
(ulterior, în timpul vieţii autorului s-au mai publicat două şi datele politice, economice, sociale şi culturale pe care
ediţii-1847, Yangzhou şi 1853, care însuma 100 de capitole, le-a consemnat Wei Yuan despre teritoriile româneşti la
75 hărţi şi 57 planşe de natură ştiinţifică şi tehnică). sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. Astfel,
Teritoriul actual al României este figurat pe două hărţi, despre Transilvania consemnează că este un: ,,ţinut aflat la
în funcţie de autoritatea suzerană care exercita controlul estul Ungariei, are munţi cu zăcăminte de aur şi fier. Marea
asupra principatelor, respectiv Imperiul Otoman şi Imperiul majoritate a locuitorilor cred în religia ortodoxă şi nu fac
Austriac. Principalele surse de informaţii ale lui Wei Yuan slujbele de tipul catolic. Acum se supun Ţării de la Răsărit
asupra realităţilor politice, demografice, economice şi (sic!). Oraşul reşedinţă poartă numele de Hermannstadt şi
sociale din teritoriile româneşti le-au constituit lucrările are o populaţie de 20.000 de bărbaţi. Oraşul Braşov are
Wanguo dili quantuji (Ilustraţia completă a geografiei celor o populaţie de 30 OOO de bărbaţi şi întreţine un comerţ
JO.OOO de naţiuni) a misionarului luteran Karl Friedrich dezvoltat cu Turcia. La şcoala de litere (sic!), se numără
August Giitzlaff (1803-1851), editată în 1843 la Singapore, 1.200 profesori şi studenţi" [cap. 46].
Waiguo shi lue (O scurtă istorie a naţiunilor străine) a lui Robert Wei Yuan dă şi o scurtă descriere a Ţării Româneşti şi
Morrison (1847) şi Dili bei kao (Referinţe geografice) a lui Ma Moldovei: ,,Valahia, ţinut lung de 1.000 li [500 km] şi lat
Jishi (Jose Martinho Marques), tipărită în 1847. de 450 li [225 km], are o populaţie de 900.000 de bărbaţi.
Pe harta Imperiului Otoman, Wei Yuan ne-a transmis Terenurile sunt netede, cu suprafeţe riverane întinse,
transliterarea în chineză a numelor Ţărilor Române, înainte câmpiile sunt favorabile grâului şi cresc pe ele multe animale.
de Unirea din 1859 - ,,mo-er-da-wei-ya" - ,,Moldavia" şi Băştinaşii cred în Mântuitorul Iisus Hristos. Dregătorii
,,wă-lă-j'f-bu" - .,Valahia" (Ţara Românească sau Muntenia), impun în voie biruri brutale şi pe toate le rabdă poporul.
iar pe cea a Austriei, denumirea germană a Transilvaniei Capitala este Bucureşti, are o populaţie de 80 .000 bărbaţi.
- Siebenbiirgen, ,,qI-shăn-di". Tot pe harta reprezentând La nord-est este Moldova, cu o suprafaţă întinsă de

şi politice româ neş ti şi chineze încep să descopere existenţa Th e travels ofMarco
51.000 li pătraţi [25.500 km 2]" ş i o populaţie de 50 .000
Polo. The complete
bărbaţi [sic!]. În partea apuseană sunt munţi mulţi, se Chinei ş i a Ţă rilor Române, cam în aceeaşi vreme, în secolul l'lile-Cordier Edition,
produc cereale, fructe, struguri, tutun, ceară de albine, al XVII-lea, într-un context cultural cu totul excepţion al, pe http:/lcbooks.
ade laide.edu.au/ p/
sare, herghelii de cai, bovine şi porcine; caii se vând anual marcat de o deschidere spre lume a acestor s ocietăţi. Şi într-
polo/marcol trave ls/
cu zecile de mii; asuprită de suzerani timp îndelungat, dar un caz în altul, descoperirea şi primii paşi în cunoaş terea
şi compl ete.
protejată de Rusia, spre evitarea smulgerilor [sic!] de către reciprocă s-a realizat prin intermediari, fie că a fost vorba To li as, G. , Maps
p rin/ed in Creek
suzeranitatea turcească . Capitala poartă numele de Iaşi [.. .] de valorificarea informaţiilor provenite din literatura antică duri11g the Age of
[cap. 48]. sau renascentistă de către cărturarii români, fie ca urmare a Enlightement, 1665-
1820, în e-Perimetron
Un pasaj obscur, din acelaşi tratat, de şi este redat ca un activităţii iezuiţilor, care au încercat să familiarizez e lumea
5, 201 0, I (www.e-
subcapitol al descrierii Moldovei, pare să se refere, foarte chineză cu realizările culturale, ş tiinţifice şi tehnologice ale Peri metron.org /
probabil la regiunea Deltei Dunării: ,,la vărs area în mare, se Europei. Doar într-un singur caz, un intelectual român, IS SN 1790-3769).
Ureche, Grigore,
formează aluviuni de nisip ce împiedică intrarea corăbiilor" aflat în slujba Rusiei - Nicolaie Milescu Sp ătarul, a călătorit Letopise/til Ţării
[cap. 48]. în China şi a putut lua contact direct cu civilizaţia chineză. Moldovei, C hi ş in ă u ,
Editura Litera, 1997.
Prezentarea realităţilor din Ţara Românească şi Moldova În ciuda faptului că rapoartele lui au fo st publicate târziu
Va lenstein, Suzanne
este reluată, într-un alt paragraf din Haiguo tuzhi a lui în limba român ă , contemporanii s ăi din Moldova şi Ţara G., A handbook of
Wei Yuan, folosindu-se o altă surs ă documentară (Robert Româneasc ă au avut unele cuno ş tinţe despre o parte din Chinese ceramics,
New York, 1988.
Morrison). În acest caz , despre Moldova se afirmă că: ,,Atât ceea ce s-a întâmplat în cursul misiunii sale în China, dup ă Velculescu, Cătă lin a;
Dunărea, cât şi Dnester [Nistrul] şi alte râuri curg pe aici. cum o arată opera lui Ioan Neculce. Guruianu, V. (ed.),
Povestea /ărilor
Sunt multe păşuni şi animale, se mai produc miere ş i ceară. Numărul destul de mare al copiilor manuscriselor
Asiei. Cosmografie
Locuitorii încă nu s-au supus, iar datinile şi obiceiurile româneş ti din secolele XVII-XIX, ca şi al lucrărilor tip ărite rom ân ească veche,
care ofereau informaţii despre geografia, istoria şi cultura Bu cureş ti , Edi tura
nu sunt pure, doar din cauza Greciei au credinţă catolică
Vesta la, I 997.
(sic!). Oamenii se ocupă cu agricultura şi rar cu manufactura, chineză , în contextul, mai larg, al istoriei şi geografi.ei lumii, Vin ogradov, V.
lăcustele atacă des câmpul. indic ă existenţa unui interes relativ ridicat pentru aceste B ., Dva ierkala
zo/otoordynkoj epohi
Nobilimea abuzează de jafuri, ceea ce duce poporul la subiecte în lumea românea s că a vremii . L a rândul lor, o
iz Ceceno-Ingu.fot ii,
mare sărăcie şi obligă la dezvoltarea comerţului. Domnitorii parte din lucrările cartografi.ce în limba chineză, realizate în Soveckaj a
primesc ordine de la turci. Însă se urcă pe tron cu aprobarea de misionarii iezuiţi, care prezentau şi inform aţii despre Arheo logija, 1987, I .
Wade-Haddon,
prealabilă a Rusiei şi abia după aceea trec la conducerea teritoriul locuit de români au făcut parte din bibliotecile Rosa lind A nn e,
teritoriului" [cap. 48]. unor împăraţi din dinastia Ming ş i Qing sau au fo st editate Fo urteenth cen/LIIJ'
fine glazed wares
Despre Ţara Românească se afirm ă că: ,,Valahia se află la de mai multe ori, fiind accesibile vârfurilor intelectu alităţii
produced in the
sud de Moldova. La vest şi la sud se învecinează cu Turcia, chineze până în secolul al XIX-lea. Datorită prestigiului Iran ian world, and
iar la nord-vest cu Austria ... Populaţia este de 950.000 uriaş pe care l-a jucat cultura chineză în A sia Orientală, compariso11s with
contempora,J' ones
locuitori. Pe aici trece Dunărea, favorizând culturile datele despre teritoriile locuite de români au fost accesibile ji·om the Golde11
agricole. Oamenii trăiesc în lenevie [sic!], fără îndeletniciri pe un spaţiu geografic şi cultural mult mai întins, m ai exact Horde and Mamliik
Syria/Egypt, PbD
şi duc lipsă de multe. Domnitorul e supus Rusiei" [cap. 48]. în Coreea, Japonia şi Vietnam.
Thcs is, SOAS,
Prin popularitatea de care s- a bucurat opera geografică Contactele şi cunoaşterea dintre români şi chinezi vor Uni vcrsity of London,
Haiguo tuzhi a lui Wei Yuan nu numai în China, unde a fost deveni tot mai ample în cursul celei de a doua jumătăţi a 20 11 (http://epri nts.
soas.ac.uk/ 14697/ I/
reeditată de mai multe ori, inclusiv în secolul al XX-lea şi al secolului al XIX-lea, mai ales dup ă 1881, când are loc primul Haddon_3429.pdf,
XXI-lea, dar şi în Japonia şi Coreea, a contribuit nu numai contact diplomatic la nivel înalt între România şi China. ianuarie 20 I 3).
Walravens, H., Father
la cunoaşterea lumii exterioare de către intelectualii şi
s
Verbiest Chinese
politicienii chinezi, japonezi şi coreeni, în epoca de tranziţie Wor/d map (1674),
spre modernitate, dar şi la răsp â ndirea unor informaţii M u~tumim şi pe această cale doamnei Feng Xiaoqi, cercetător ştiinţific la în Imago Muncii, 43 ,
Departamentul de Arte Decorative al M uzeului Palatului Imperial din Beijing, pentru 199 1, 1.
destul de detaliate despre teritoriile româneş ti, aflate şi ele sprijinul acordat În identificarea centrului de producţie al bolului de porţelan descoperit Yee, C. D. K.,
în plin proces de europenizare. la Orhei. D atele privind anul descoperirii bolului le-am obfinut de la domnul Gheorghe Traditional Chinese
Pastică, v ice-ministrul Culturii în Guvemul Republicii Moldova. Lectura inscripţiei Cartography
La capătul acestui studiu, cons tatăm că în ciuda
oglinzii o datorăm domnului Zhou Ya, curator şi şifal Depm·tamentului Bronzuri de la and tize myth of
distanţelor uriaş e care despart China şi România, în cursul Muzeul din Shanghai, iar traducerea în limba română domnului Ioan Sudura. Lectura Westernisation ,
ultimelor şapte secole cele două societăţi au fo st antrenate toponimelor din spa,tiul românesc ale hărţilor lui Matteo R icci şi Ferdinand Verbiest (http://www.prcss.
le datorăm. doamnei prefesor Anna-Eva S udura, precum şi doamnelor Fe11g Xiaoqi uchicago.ed u/books/
într-un proces de schimburi de bunuri şi idei, descoperindu-se şi Chen Jing de la Muzeul Palatului Imperial din Beijing 1i Muzeul din Shanghai. Book2_chapter7.pdf ).
treptat şi încercând să se cunoască reciproc. Elitele intelectuale Tuturor le exprimăm fi pe această cale gratitudinea noastră.

x~ i7'.11JT%' •~~1Mf-%'
Ernest
~ il\' ~t SIE~tt±, SIEJn L1J 1iru:•:El, ru:~ .:E:~
Oberlă.nder-T'arnoveanu,
Alexandra Mărăşoiu
Autori/Authors:
*
~ t U:ţc • tt tt 1UIL {ff 11.=lî
Traducere/Translation: Marian Mizdrea, Shu Guoyu
w
J:I!1 ~JîBr ll*iw!lm~IEJ r:p 001:k#-@-1f, ~:JJ,Mi,19 « ~• "tî Atimii rţi oo ~ t 1f *□ rţi ~ 1JM m, fm 11J mi 11 ®1f, j1J
Y $IR~»~4m •-~&&~~f iITT~~~M ~ W~JL itJJ□ ]'{:l:il!~*D1i~M, wa 1223~JJJ:it7 ~tHi ~
~A*ffiA~•*filffl~~~r:pOO~~~m~, W~il ffi-~a-t$-t (Kalka) fiiJff, IEJfi~M*□ W
:ţJft3:iiIW.
fiITT~m~7M~OO~~IEJffl~.W~1fffi~-~~- •*0~•••~ ~~affle* ~tt~ . m•"tî~~•
~*$~-~-I TT~~7-~ -~a~~fil2 ~. ffir:p frZ9Jtrl223~~1!.t1f .Lt , @jljr:p~t/+I~~~- fNJ;lţ'f::~
oo~~~m~mî~~~a - g~~m~~~~~. ~~ oo•-ff. ~19~-~19 §~~00-~~ A-~~•M
il~~oo•A ~~ffl~~~~ m~•*~~•t t~. ~?Ji:ffl~. •"tîMIBXV·li~5§l.jJ~!Htr51:i:1:i-tr1235~~1242
m~Mootr~ •~ffl~•+0m ~~~. ~~ - ~~ ~-a~m~ . a~$~M~ §~~~--~M -WI
½~IEJ~~~ *~· @~~~m~~rţiOOar:pfil2r:p~ m~.a•$~~ili*~~m~~~~m~•*~~-
MA~~IEJ~ffi~~~ffi.tr+ =-+~fil2r:p , r:pfil ~~~-•~- ®m®~·• •*~-§~~ ~-•$
2~~~M~A ~~- S*, m~ffl~~~ §$.$$ -~~~~~~. m~M~*~~~~~i:l:i-W~~ttm
E~~~•wm~ ~~mtt~AIT T, IEJr:pOOA~~-- *~ ~ ~tţ. ffi- ~1t *~~!ml Et (Ogode i) PJff ~:ijfifil
*}Jx;791E]ff~§*i&*J - •E1Îfli~- S*· tr1219 0229-1241~) , 3-g f.îl!."tîSf~J-A ~~*!J*D r:p IBX:1:-fu~ffl
Cetatea Chilia,
important centru
comercial al
Moldovei medievale,
eflat pe drumul ce
lega Europa de Asia.
*llJ
MNIR
~ ~ ~ {3'r 'f
~l}li;fll~m!ZJ□J
(ţj itî: im J: ' ~ iţi
tljji:\J.lt jJ, $1iLil1
~ (t'~ "fft i1 ~J ,c,, .
Chilia fartress,
an important
commercial centre of
medieval Moldova,
situated on the road
that linked Europe
andAsia.
NHMR
I 222
~, 11h1!'Jift'iU:im~~ ~to iffi fB lU .ill?: iffi $ ttJ !j[J]'t, ~iz: e m, m~~~Art"iffi$"~~m w~.zJ§, 1:Effi~
:kttJ~• - ~~ff~, ~8$tt~fiA~~-M.a Wr~~#~ffi~, rt*~•~ ■ ®XM#~rt*~"M
~mili-~m2~, •$E~iliM®~$~m~~ ~~ ~-Kitai" C1JHg ~ ~ ) ffJ I IJL 1:E ~ JJ~ .ill?: (1½. ~~ 11= ~
~ffi.ill?:~~. ~&~~*~~~~~~~' *~~~ 17'J~JE-ttitmJU*EI "~!~" (Cathay, ®1JA~7"~ill
t, ~ iffi 1J to* 1J El<:i :in~. ~~•)~-®~•-m~@~ ~~A**· m•~~~
~~~E }~,ff (Gingis Han) ~îz:~~-1:Efili~tl:!:J§,
•*~~~$~~~m~~ffi~~ - 8$tt~-A~
m~~--~~~-~~.
~. •~a•~A~~~fil~~~ ~z~~a~~®3'(
•*••~0~~ffi-~lff!:
~-M (Ulusul Djucizilor, ~~11l[O-Ţ-~), ~i)-~~•Wr :im i.9: }Jfil o
(Ulusul Djagatai, 1:E~.ill?:*$), :kff~•M C1:Eati, ~r~oo~ma~:kM, ••~~&m:in~~tr
1=p~to~~) ;j<Ofjr$~•M Cilkaniz, -r:EY&'.:Jîfr, W:J-:ft +=-+~ili2~~ili~~ --~~~m~~z-o
~--~~•®~~n~JE) - at,m~a~mn+ #reiffi~. ~~-*~~~JE~~~~-~ -®-~
~17'J-ITT1'.Ml1~1~U1if•lil~. f@,&,r.!~:kff CKubilai, 1260- & 1:E:R:lE* .ill?: ~ a :kfU ~f.5 ,8 C-Ftt- Cafa,fo ~ $ ~
12 94) !5.x.~ a a t, ~ S ţJ!it!! ~ , it :k $ :5-Ht!! ~ ffe ·!JJţ ţ]i! fil-Sol dai a) ~1:E.ill?::i!.111:in ~ J5.lGm*~~~fiJ r~JJ.lG
-@El'-J!lJ§-~;@":i:" 1271~, fm~îz::kic.:EJtiJJ, :J'Em~ *1I~®1Jz~~~~~~"W ~ili~rt~~ffi.ill?:~
ttmJ,A_.PJl!Hrb-B-Wrtff )U[- K.hanbaliq (3fJt04:km, § $1[5 ~ :Im (Dobrogea) , • $ $ 1JC (Moldova) ;fO 7JC h'L
ru-n4~t:lR) ::if ~~$.îE~ ~ ~!tm, ~JJU~rt1279~1jH~ nJE CValahia) !tl!~L~fţ~n1-9ltJ!Jo/./i:t,,i:,,. :t,zo: ~ft
7~ffi*ff~-~~~-*.:Eff lzJ§" =1fti!3 CVicina, 0~M~#-7rx, ~Jfr!.§.~.f!-), ~liJJE
~~-~•e:k~-~, M~®-~ft8A □ ~fi (Chilia) ;j<Ofil;f;,.l•Mtr;• (Licostomo, IT$J~~i:JJ=if"J
~.m~•t,~film~~"S~ ffJ§~~îL~ff~, ~n ~HI) , ~-F:lt'r~~-S ~~-lrnJ~J: CMoncastro-Cetatea
sam~z~~~-~~-~~7~-~~~. ~•JE Albă-Akkerman, 9=1fil~i:i~-$$ 7JC, A,~~~ ~Jjlj~,
®~mM•~~®~, ~&~&®-~.ill?:~~--~ ~ :m- ~ 11&\) , nJZtn:J-:JLi,:J-:JL CBră.ila, ~~ ffi i[/7JC:t:lln iJlD
n, mm~~®JE~~•A~A ~•*~~m®~~~ "~1kM:im*■ ffl~~m®$Sm □ "a~m~~~M
•~"~@•:k~~~~•~7~ ~ffi.ill?:®~~ffi~tt ~~:k~~-·ffl~tt, ~~7--,-~~-®~~
~~~ " ~@~f-tB'-J.~!ff!:~, Jy)tfik1:f 1270~'.tf~3f c~:tt•$$1JC, awm~, ~~~1JCffiJE, ~~~~
JWHl!$t~t1J~ "H•zM" • ~1kM:im:ttfi~Mmmito Y&'.~)" ~r~ffl~@M&M~W~ffli'.r-J~~i'.r-J~mm
~JE~•~*~~=•®~~ -+~m2~*~~•m . , ~~~~ffi.ill?:·~~7JC:J-:ll :AJE~-$$E~ill:i!~
:k~~-~-~~ffl+*•~ . ~mm1J"H•z•" ~"W~~-7~ITT~~~~ ~~~OOillfi~~~&~
~~~~·~"Mti'~®, m1JH•z•~~~OO® 'iii El ffi&,~rl<:i~~*~"
Y&'.M, ~~,~&®-~JE, #~~~~- = a~& ~raa~w~, a~•~~maM~m~* ~*
~.ill?:ffi ili11&\JE.ill?: (Alexandria) , #-J!fUJE-EJ(V11,lr:f;ljlij'.J$': El~OO~H·®~~~-~m! Jo/./a~~fflil~~~tr,
to~~i!3nliJ JE·J$':~~iiJ+ CAkko) , JJ~ti-~ CBeirut) ~a~-.ill?:~ffi~#~~M~ A"~:tt, ~~~fflffl~
, fi*~.ill?: ( Lattakia) ;j<~I ~iiJ l'lli ( Ajas) " 11Yl :J'/§ l 340~ 7~~~~~~~~-~F!Jo/.1~ ~1:E, ~-"~V~B
~~ttJ~~ffiPtifia~~~ M · E$tl~ · M~m ~m!Jo/./&ffl~$, xE¾~/J.lG~~~~tt7~~ ~~~-
~ (Francesco Balducci Pegolotti) ~-Jti.IL ff;fiEl<Jf'f'•z +=-+~-u±~ei~FEl<:i "w~" ~~i'.r-J111F\-:&r:ma 1r1 l!Hi:i
•~:tt*~c~a•~M~~ Mn~m), a~mA -$~7JC~l<:i~.m~:lirtr, S~~ (Cetatea Albă, ~-~·Jlfi
JE:i!•" zJ§JU1:ft$1JOti:JJJ$':~~iiJM~:J5t~ (Astrahan) %~, ~~~)::/f1:E~fil~~*M3 '(&®~7~~~~
lOt~*fB~ ( Saray-Berke, A, El Selitrenoe1Jt$}J0~1f9J m.
~'13'0), Sarayciuk (~:J-:ll$tnJJ$':), Urghenci (A,.:(:E * El BPh'z t~.ill?:~±L,fim , ~;ţ:j"~;J<JJJJ..rj,
~ilîiJ~rj-, 'L"
!~ ~ 7G 1~ Uf W'J J'îfr l!iiJff "
~ttJJ1J~M:f:§) , ·Ht*wiJ (Otrar, A,1:EP~P~Wrfil) Jj':11&\ ~ ( IT im~- ) îl#* ~ ~
w~~-
' Alrnalyk (Kulja, A,~~IWrm:rn,m~W'trtr) J§JiJ I ~~1im1:El988if1:E~$-1Jrm COrheiul Vechi, ~J}j,yfiJ
zff J\.JE . :i:tî~fi1m~.19W~91-Y1, "~~1Jf'i•z•" ffe~, •jr$ 7>"CJţ.tn ~) ~fiEr0~:tftiînHJl:&Jfftl.. 1350if
~~~-AI.illA~~~~m ®~ffi~~' Itl37O~-î':E~$-{:ftH1:f--t:k ~ITO Jel.~*1Itt o'0 )::J~
-~m•M*~*- 3~, ~1kM~&~~~AW~.ill?: rlT, ::/fitW,.1-:1 "Shehr-al-Djedideh" !ix "Yanghy Shehr'
~-A&ff~, ~~MITT~*~~~ffOO, Ril-&~e Crt~fiffiffi~~I*, ~-ff00$B~~~ffi~ffl
tfJ.
Wr ' i:j:i 00 Wr ţ,ţ EX* 1J ~ ;l!î 1,iE.
~ 7 f1MîJ 0,;,~, ~~ 1½tt±, ;,~3'(g, .sJZ:ilr Mtb!J'r-i'.1'0
l§î. , :@: Ji!:J, fik " ifr ~ " ) • ==i IIJ , ~ ;t!JHlHJI (1<.J Jţ)] ['aJ 1;J.J , :tf
~m~a~~ff~~ff~-1- ttM. □ ~~-~~M~
- ru•~-~~~ -ru~•:1m~~-•ti'fil~*~®~ M*~~~-~$7JC~~OO~~ ~ffi~~-~!Jo/./fflfil.
M~, a~~m&~M~OO~±f fiB~~~-4~~- a~ ~ }i?, ~E jlftili , 1i }JII fiJ .ill?: -1 ~ îflHJHţ: ir~ lilN El<:J ,l'i!H]xi ti
I ~ fbffiSIE.ffl 11J~A<)f}j5effi J-
~Jttmr : ;,1-~#iJt~: "fr)C&~w~~. fJHtt13Wffe

Harta „Kunyu
wanguo quantu",
l'sJ, tl:xJi:'TW·tî!§, JJ;:#:t$W~fr o f~~~W~:!ot, ~
realizată de ~fiWLl~~ ~~ . "17'l~#iJt~"i7'1M~~~~,~-
Matteo Ricci (1602) ~~B~, ,G,:@~J!,~,, 1Ml~~(W :. J)._~Jt$R-&:
- detaliu privind
ţările române şi
ffir~7~ ~~$* " MtEfi•ffi~~-~AAffiMz.~
teritoriile învecinate ~~~~. •*li7-t-$ 0m~~•. ~~~~oo•r~
LOC W~~~~~ ffiN o M~UffiOO*D~J!#F~&Rft
;filjJ:1?, ~ C1602) ~~ffi. fi~tE*~~ ~~~ftffO O~~~-'ff ifil~~
imiEF-J <<:!$~:mi OOJt!Jo/./ 0 Bfil~-1:ZEE1r$~~ffl~~AE~IA~~ffl
:{f: l!J ))
0 ~ ~~
%00.:WCB . • ••. ~-~~~~-~~-~~*® "
„Kunyu wanguo
quantu~ map
made by Matteo
Ricci (1602) -
,, ~!t
f:
"it:1JH~z.M" ~l~7t/,J250~ o tEJ!f.9JtJHsJ
17'l~ffiî~$~M!§~~. ~~-tî~• Mz.~~~ ~
fFOOz. 17'l*ff~*~g; ITT i7'l ~. Ei)G*tf 1368if:atî M~
detail regardindg 00~9&tl:l, ~~m~*$ CTimur Lenlc) Jx~~fFOO*ff
the Romanian ~~-fi~& tE+~-+E ili2tEffl •~~~h** ~•
Cozmtries and
the neighboring
AA•fflOO~-~. l!•MID~tE~ffl" EBrtE+E-+
~ili2~•M•fflOOfilH7ffi~ffl-~~. ffiffi~A~
territories.
LOC
'
/. I .-t, r ~.I
,foi• Î I ~ 'I\\"
~7~~N~ ~oom~~ --Ll&fi~ M-~~ili ~~
Mffit.îL~~-~ffOO, J!@fiMM ~~a~+A ili2~
~ '6Et&. 0 tE j;:ffi $ i;tHJc:lJilm CVeliko Tărnovo, iW~ = -&:
~. fi~M~E $&*~fi A~~7~~ ~oo~•-~
~~~~-- -)~-~~~ -~~-~•t &.•-&: ~tE ~~it1Jii~ z.-~~$ff ~1.m• o tE+~-+ )\.ilitc,
:it: ffi $ iîî~ :ţ-tîtw !Jo/.J'm o
•oo!§~~f iAff~~*A ~OOm¼ ~•M•m¼ , w
~M"W'6E"~~00'6EM~&tE~~~~~-&:~~ ~~*A~~m ~ffi±~~O Ofi~~ffi ~~~o
~~ili2~ ffi±~-~~ . WtEfi~AA~~~ffOO - @ ~~~00®$-~ □ ~@1J~~#tE~~
~~. t1:«$~~ ~~~m*~ *~m~•~ ~Tffl
~mfil, tE*fi$• M~~~~ ~I~$, tE~~-
~~!Jo/./#, W~'ffi~M~OO*o~;lţBF~, ~ffl., CSulina, OO$·t1HD ~J.W. 7 + J\.-+tL ilitc~ ~ OOffl~
~.-~Wff l~ffl~G o ~~~m•~ "W'6E"• ft~ ffi 0.W,~, ~%. ~{,-~-15':1J~:JL) . ~JG~ IPJ, J!~
~~. ~&~~aW.:E~~~~m~c~~OO~~~~
1frffi~~'ffif1;ţbflt~-~. ffl~r~~- ~*Z-1$, JL-f-~
,8, .:E~:i:~111'-ffil~tiltz. - ) , ~~~B1fJ~ffl:~I
~ffi&ffi-~jîfijţ~ffi (taler) o ~Lt~l±l~~ffi:(:E1976
z::î1J:r.ttţ . "W'6E" ••M7-t-g;0m1Ee~wi1*· M~
~~1980~fi~tEm:rJrJM~Jt1-t'mm, EBt.îLtttLl1Jr Jf~~
~~-~~®~. ~~. --~~~--ti:4$~~~
OO~~ili g;•~rm~ ~~ o ffAre•ft ~il~, ~~ ~.E!.t,R~-~;J,~tf!Jo/.Jffi$ o
M-&:ffi+ = -+~ili2~ ~W~Jt# i7'13~•t ta

~~* 0 ~rt1:Sffl~~~~~00'6EU, ffl~~tE~~ iLl, 1~ili~ OOit$l1J@$±ih~~ ~1J,Ei)Gj;:f:HlsA □~~
*M~:i:~ $*, t1:•~Mfi~t1:*M~~~~R. ~*~"~filz.OO~M : -~·•tî. ~•~•§$ .
EB rB ~J}J~U1JZ::#ffiffl~~'ffi~1frffi, ~~'ffixt ~* ~~*•~ - ~m~tt¾t EJ!@ff~ ~~~tE~~ ~m
~. ~oo•••~ ~A~ - #~fil~af il o M~tE• fi~~ OOVZJ~AliJ~HA. ~~·tE916~ -1125~itE~
M.~~~-~ &~~~ffO O~ - @~~-~O O*fi~ 00it:1J~1z:7JÎE7C~ffi00 - iLOOo "00•" liJ ''~
F t1:l!îtl1't1\'1.5Lr, ~ilJH±t.îLff 0362~~1369~) tE
... , @~AtE+= -+~ili2~~~00W4Bfi~AAA
0
Shehr-al-Djedideh CtE ~Pt.îL bt~fJri!J Jt~--, tE~

~~~ffl~~~ffi~~~ffl*§l!@Az. □ oatî~ffi
~ffOOff i±~-~~)~ @~. - ~~~~• w•~- M~i7'1, ~r~OOtE~Pt.îL~~fflOO~~~@~--~
in ~ ~ 00 ~ tiMJî '6E 1wi!:Jt ~ ~'tl " ;1ţ ~ ~ 'ffi -l} ~ ~ 00 • îim ,
~~~-1:Z &tE1359~~1376~~~ff OO:iffli17 i7'l \5L~TI&
~*· -~4~fil ~-&:ffi "~-,,~~ (4"~•"·
ffeU.$A, B ■ P~. ~E~).tE ~~~~ili g;•
ffi~~-~i7'1~, ~M«$~~~~~~~. ~tE ■~ filJ B~-~HiUIJ~WJ ~~ 1- :.t:t?,nq~•" J5,x;~ ~- ITT;lţB
Mffi~~fiOffi~~OO~~~. •H•~~~ tttrL~ff ~1JtE~m *~· #~~i1~~ftffOO~~tEJ!@~~
~3t~~n::i17 t~*~~-0 El"J~t'i:-~H~ff~ o
~p~~~~~,~~~~~~~~ili2~*$~
-~filH~ li~~~a~ j;:~ffl~A D~~. ~TI&
W)~~7* §~00~~ - ~F~, J!ffl~+=- +~ili
2~•ffiw ~m~oox *•~~m• ~- ~w~ . ~• OOz.OO~~mG•. &OO~~*ffi7~00Jt~. ~R~ ~.~••m. ~-1:Z~~ r~~mli• mtt~~~~ ~
I 224
Treasures of China
m~an~:tf-M~~u~*~~*~m•~x~~~* j:~iffinx~ . ma+ t- r J\. t!HGrr~ --¼Ftl~fHli11

~•-ftm*tt~~r~smr*m~mm~~m~, *~m~ffiA, tE$~AA*l±lAAfr~~~$#~~~~
~m•§~ffi~•~*~c"~n•*»), rr~~ ~-EAAffl~ · ~AAM~~c•m~»~~IDM7~~
l4ff~~*T, l±liffi~ftAJU~,)\. (Phaps-pa~Drogon ~~~- ~~~~~~~~Eft\ · UM~~CW:ff~•
Chogyal Phagpa) IT1269:tf-~127O:tf-tit ~ ~. *x», ~#~-~~m~~ - -~~~[fj~~«g'r-
~~~*· rr*mx~~~~T. ~$*~~•s• iG» , w,i1J~~rl-E:Jţlrr,ţ~ · 1~:Jţlr#(fJftrfb . Cti:'r-
ffl•~-~~*m*m~~~mmm~. ~~a•~~ ic) M+~W:~G~+J\.W:~G- JltE~i}li~&. rrall.D~
-~~-. ~-~~~~~filM~~:tf-~*OOAM~~ ~Y!~,~*~ffi,~Tm, ~m~m,~~,•~~
:tf-7FIT~~~EIM CIT~®A~~:tf-IT~?t:rHfî, 3)=J21 iff, ~5tiff, ffiMI ~ffit□ -twffi . ~<'X 1;pij1JAA 1477:tf-tHR
B). 1±1-f-~~ttm~ma~~•••·~*mttrr~ 1t~tit îr, D~~1/g.\iff Jt?'r 1556iţ1izff~)t ~ fPMîlJAA .
~~~m~~±~~A~. aa~film§~m~oo~~ z_§, IT1824:tf-, E~±t!!.•'7-'.~l±lAA:h1•ili~,1\~~Y!ffi
~mmm~noo, ••~~~•1±1•ffix#m~.a$ ~~*- IT1845:tf-• S ,~!M"= • fs3tl±lAA~i.l~tSiffAA#
~~-~~*ff~•ffiwft~-~~.a$•~m~~ :b□ Lrtff:;J<Di,fi,,e .
*1it~G1M,i!iSaqcy (~Isaccea, OO~•tt!l:) ~IT~$lEff00 a+~-+Attt2~~ffi~ffl~~m*-f-IMrrm~
~-~•ffi~~-~~*oo~~mmm~tt~am. ~ rl~~. ~~-~~~ - ~~-•~~~?'r#M~l±lAA
~ffi)jt}f;IT~f"F~-f-~:tf- C* OOffi~EfJ~fiJ:tf-lîP1286:tf-, li ~iliff~OO, rraIT~OO~ttttM~l±l~~oo•.
'liH!lffi~~l287:tf-) -~- z§IT~9ilîl ~:tf- C* OO;&ffis~ a~m2~-&1-M~~~~m~m~. rrOOffeID7F~
m;:tf-lîP1292:tf-, li'l1H!lffi~~l293:tf-), x.ll/i:tf- C*OO~ ~~~. MW~#~~~m••- - h®, am~~*
0x.ll/ilîP1297:tf-, li~a.îz:Y!~l298:tf-) ;l<D-fl}i'~~fij:tf- C* § coos»m~~~~~~ -~•~t1:+=- ~Eill2m
mmrt~~fiJ:tf-t1P1298:tf-, li'tamY!~1299:tf-) -fi}t'X• ~~OO*~ttTffi~*--IT~~ffi~~~~*••~
~- f~IT3t-".*~IT4:tf- c* OOffiY!~4:tf-lîP 1265:tf-, ~ CHina- ~POO» rra*lît'!!OOiJ'DvJi:~ . ~'! §i~~ll!~~ =-
li~affiY! ~ 1266:tf-) tDIT!l!t:tf-5'~ C* 00 ffi Y! ~ tj:::tf- lîP ~$~~ ((Chitai-i~h'J), *§ffi~Wr . CC,::in)),
1282:tf-, litîaffiY!~l283:tf-) , ITisaccea~Wrrm;& ~~~** §~M- J3iiJ~fs - ±El=!t-, fr-@~J,W.fţ~J-J.lt~
mam•~~~ffi, ~~a~~~m~oo:tf-•~~~• CQ~a-*00».7Gtl-tEftfil~~~~X'7-'.M~~rr
~~~i.îEW. CC,::in) , ~~-1?;*, rroH~J~?&ifiJtn~ Ccinie) , .eJl
~•~filmff~a-~, Mrr~~~m*~$•~ fonie) ~)t(fJ~.~-~ C~11 !Jil ~ 1&:~» •
□ ~~~~~)t~~-. ~~ffl•§~~*~~Ma* ~ ~Ft\~~fţ)t~'-1î9 1 IT+~l!J:~Gffi - ,~mJ1J9 1 lll,
•-~noo, ~~~ffi~tit~~~ftm~*•§~*~ tE~~:l<;ID. · ~:1/UJl (Grigore Ureche) ~ "~~,usJf!
f½tl ~ f"§ -~-. !l~ ~l § ~ *fff ~ ~ ~ ~)t ft.J: l±l !.W.IT 1286 li2•ffl». ,~~"W*m~m•~~,~~~71°'
:tf- ~ ~:tf-, ITSaqcytît îr~ ffi rra 1-'F ~g;~ B 9;n tE ~fJ,i ii-&!- ~ 7G Mlt , ~ ~ ~ JJt 1f J ~ Jld~ " • ~ fu :R: 1Fl l±l " !ţ~ •µ1!
~ ~fil • • §~ ffi ~ ~ *~ • *7G~~IT~~ffOOW• oo•»~"~~~li»~M"*$*~~~½$(fJP
m~~~ffl, rra*~*~~~~••ff~~ffl-~*· ffllf,ffi, M~~liEfJSţitiia r& Sireca, Ji1Jtt?::nmr~ COOii
~rl~~~~. -§~ffi~*~-~~~$~~00-~ 17t» -Cataio . ftp,ffJ*:iLif!<J1~00~sffi):i'.J<J CHinneai '1 1
m~*~ffi*, ~-~. Y!m, ~oo. -~~. aMn oo»m~. rrmn~~m~mm.a~~~m•~• ~

M, ~~Ftl~t□ ~Wr. 00 " • CSireica) (~~00-~~-~,) , CCataio) fu
~1r~~m=~~noo-~. ts-~~z•~~tfJI:, a• (Hinneai) ffii~ 1=J-1 liltE r fL IJHG~~ ~ffi ~~fţ I j-1 [fj~
~ff*+~-+Et!t2ffitit~*Q(fJ8-~)t~~~~.
~-~ffl~*OO~$-~Tm~~~*~~~ffl~~ +~ ill 2 ?'r ~ ~ Ft\ ~:!:fu~ p;J ~ tFM 7c rj ImX f-t jj}j n1~
~- l±lr*fflWM~a. M~OOffi*~~~mMmY!~ ~~~. g•~~Mrn•~•ff•~~~~ - rr~~$
•ffMM~-~~--§~ffi~~-*~rr~~ffOO~ E, .Q,,~Ll}tl'tl.ffi!f, *)t · ~WT f (Miron Costin)
•ffim&-&1-M•M~ffiOO~~~m~~UET*- 1Ht1Eiffi~ · Pf=f (Vasile Lupu) - -=f{E ~ţ-j3~îJ{j~'g
xz•~~M. ~•*&~~ttt~, &€*~m• ~ffil±l : "Jel:~ CCinii) (!{J*~' T-i.::Ld~~~/l, ,t,t
~~-ft~*m~~~a+~-~~fil2(fJM~~~ffl imirn~~~ ~m_~ «cinii) il1,lt~ftrn * J;!ilf/&Y!i~IJft-
o "
ff$ffi~~m~~ti.tE~~~~x~W~T, ~IT§ rra * § ~:Wr ~ ffi 00:tri rn mî:!:11=-m- ~ (Kutahya) lnfP-ttft\ :R:
~a~~ m~ *fil~Gntm ~X'7-'.t□ J,mf-~--'F-AA ~x~ ţi, m Clznik, ~?'r±E!=~i!!i.ia) iJ<J)yţiJHf~ . Ccinie/cinii)
~~~**OO~*OO)t~#~~)t#.~~~~~~~ fţ~~~r~~S~EfJ "sinie" <ffl:, ~) ~JlEWii, m~
m~ ;1-1nH□ tQ * -f- a~~ , -(gij ~ llJ ~ ~ J::;flJ x 1-t 1:i 'l.' ~ M±El=~-•WT~ffi**· ~*n•M, ~~m~~n~
~~9ff&tE~~Ft\~~~~*t1~*~00~~R~ffi i!H~l±l ~1 !Jsl:1:fu:ffil~~ CC,::in) s<J- ~0Jy[.
1

I ~ .!,/,}B![E;ff]Lj>l;i,J(J<J/]j5t'.lJl f
Însemnare (în limba ~$;; ~:,~~isi-J&'"71~ B~~< .

greacă) din lucrarea
,,Descrierea Chinei" ~~{' /cJ,( .:~ 1~!13
scrisă de Nicolae
Mi/eseu-Spătarul.
MNIR
ft!.ti~·M~Y.tlU
9~ ~9J ~ #~<>B.f 6.li/ Y.y ~tU4 1
~c,
~ (l'-J (( i:p i;fil!t!tf:ll.\Wi O
~}) JtJ'&o
Note (in Greek) from
"The Description of
...f,.;?., ~ ,,fJ> S"~ j ,;:,, -~«fv= .:~
China" written by
Nicolae Milescu-
Spătarul.
NHMR
1f~1ii:A1JL.1E (Ţara Românească, Valahia) , t@ .:E-=f 0659-1660 Er-J~{§A, ~.&Et'i.!L.IE.:E-=f, ;jţJt

• **.SIE WU$.i I 1H~ · .,t, AA ~ • 3'UîHt 1ffi CGeorg ::l(;j!_ • 'î?f-t (1660- 1664, 1672- 1673) ~1!!'±:l§Ţffifj{J
Franz Kreybich) Er-J1îi§-, 1filttl698if:, 1700if:, 1701 *3i:~- -~J§' , ~~~--~• *Er-J•~ . *~MW
if, l 707if:;;fD 171 Oif:~tt~.ltit!:ff htwL tt l 698if:~ tt 167lif:~;19ffi~ Wfyy lUiiJJU5lijf Er-JJr3t'§ ff-!. 1675if:
Ej~Wf:l§Ţ • ;:ffi~ţ'iiJI[~~ (Constantin Brâncoveanu) 00 it l 678if:11h~791i~ 1Ji~1 ~ 00 E8Jr3t f~*J§', ffl ffixM
.:E E8 3() L, Ilinca IE.I ,~, -t fF t'l. ţ;!i • ~ Jf, 1t fF :it ţ;!i ( Scada t * ;I!*
EJ 7 == 15 , ~ A :a z JF §I ?x Er-J tit ff a ic = cimtt
Mavrocordat) fj{JţtHL, ~iz.*Er-J~~~t{m \ii'r 7 ~tLl E8 ®ffi~liMn•~M5l~ffl;:ffi•~~OOitIJ\!.Er-Jz.ht»~
1;:p ~ : " :a: .ci=-~ Â ff 1t ~ .ft ~ ± 1+ ;1ţ .g II E8 ~ 8 , rm .lt ~ Cht~®{s51:Ll.1E 8 ;t)) ' ((ffl~t'l. . M 1 psjţ• . *JU
ffi1f ■ OOA.±J+;lţ$~~fflÂ~~~~~n~a, ~ MW:a:~O OE8*3t~$ fj{J~-»~z; Cl:l:l~~oo ~m»
~{mfîJt9:~;;f□ .ey-::jUDf. it~ !i}q~§ţ Er-J;lţ 'twtx\G&§ţlrp ~<*~±tl!~ Er-J--$* , ••79.ill!:~.&§frs~OOffiOO
~±J+;lţ,~t'[ffi, ~00,-~, $00, ®~~~·~ ~1:::Er-J •m~~fil» .~ff~~-~~ ~xl±ll'î!R , m~
Er-J~Jm. " t'l. · *~MWE 8~~~3im tt#R*~*t t~~ffi.1E •
1f~~00fj{J-@~A.g*:a ■ ~~~~Er-J•~*z. iA i.R . «~ 001.lic» ~,$:fH~t@*JLlMW § i3Er-J~~.
ITTŞ*•~~- ".IE~OO-~ffi00Er-J~$", ~IEJ;lţ'f:: ~-~;lţ'f::*DMEJ • • .m~Er-J*D ;J!~fi-4?~ T~
15,t)t:;ţ, mpx;;:ffiî.fl.~:;R mEr-JHM~.ill!:$3(~ :a: 1693if:it IJi • ~~ffi 0614-1661) E8 ((fliiJţ\!jt'[ţJi~.'R~~-Atlas
l 703if:$1Jf1= ITT~m . *~;iţ cp.gfrs:a: 1568if: 1:1:l 1t!R s<:J$i.-ă sinensis » • (( ~ 00 ~ ic » {1= 79 ~ 00 .:E 00 j: 51; Er-J - $1 ~
~8EM~~·~Wfţ;!Jfj{J(Ş*•». ~~~ - •~<
:m:ş-~2,» ITTJtf&, :a: ".mÂEr-JM~~-Scitia" ~~mILl
CCataaghion)) ~-tli.ITT.:fftt, #ml±l "Cataaghion,
o•
~. ~~;J!Jn5t'.1fffi~±t!!-,A#.~ff~1fffi.~:;ţ
15 fi E8 58~ E8 TW 2 ~ 3 m{ţ E8 {§ ,@!, .g M: ~ 00 ffi 00 E8
~M,a~E r-J••·z;• fj{J~*'~ oo,m:xt ~oo~
tt .SIE t,Hi;~ ~ ~ 1t A ;;f□ ~ z; E8 00 * , ffiJ tt i:!J: JI!. _t q~ xt-4? L5zJJi;\ tlh ;;f□ 1BJ _t E8 im ii[ , " ± ii!! $ S E8 {1= !Jo/./ " , ~ 00 A E8 {§
IEJ:fifs!iÂITTOO*" , "~1tÂITT00*1f1tÂITT:lJixffi, ~~ *
1111 , "x-:t {t 1' {~{I~ f.H□ 1m 1îJ c;!f- /iii E8 :i:t " , "1f 1t 1'
1îţ ~ ~ ~ .ft ;;fD ÎJ□ 5j ITT CCambal )) C:lt JR ) , ;lţ ;J;Jil ~ ţm :fiF E8 A tu□ Jr )(,li;\ " ' " 1f {t ¼ ţp E8 fHJL $3( 1f 1f 5:-t ' :!z□
r : fiu 11-15' J.i;1924~.lt, :lffiiWi;1924ilff (lilff=l, 828*) ~EJ~, ~~fi~", .îp, --~jg·~ -~*5:-t~
.:a:~-t:!Ji!Zffi.ltW1f• A~fflEr-JÂM, ~ill*~~l i, ~5:-t, ~~ffi~~~~A1f1t1':fiFEr-J~M, Iffi, • •
_t* tt mJ ff i.lf $.
~MHt□ ;iţ'f:;±tJ!1f. ~Mffi~itiiE1fÂ~ii"J, Polizahnis C
A ili ?nJ) • 1ii"J _t ~ ~ * 3oonfUIJ M 8Jlff Er-J ffi ~ • a~~ fiiJ
* ~3( $) o "
+~fil2J§'M , ~~T~~ffll iAiE.1~00 00*~~00

JtRJ.!Jn~Er-J§Î~~fff!l!o ~,t~~J~.IEAn4ffl~t'i. • M$B
~'g~Ef,J~~ o ft;)ţ~Ef,J·~-~J~OOEr-J~o
JE ~t'l. • *JLlMWILl:i:t ~ 00 Er-J$14:a:•fF§ţ E+ A
fil~c:ff~&AJifrJij9;□, ;lţion Neculce 0672-1745) Wâif
Jt'.ITT ((-:lti!» .ltffiITT ((LXI» {ţ*~' i.Ji:~Ţ*§E
MPW~ffi~t'i. · MMjţ• • *~MWE8~$. ~~"
ii• • *JLlMW (Nicolae Spătaru Milescu) o * § !P' ~ ~z;•~, ~•·l Rv*ltf~ft" , "**l®$1r!1 ffi·§', tî
ffl.ill!:ITT•~~E±tl!~. EMPWA, ffl~tt · *~MW #R*~#N~,Mm~ffili*,±l+;lţ*oMMS~
;l!îF~ • Wfţ;!JfL.:E-=f 0653-1658) , îF~ • ~~.:E-=f S~MS. "M~:a:Mţ;!J$ffl~ · •iff~-î-ITT~g~~
Cl658-1659&1659-1660ttEt'i.!L.1E) ;;fDJtJr!Jţ!ffL • ~iff ~~~. *~Mw~ oor~~. *~~~:a•~ ffl~Er-J
I 226
~IT, 8MfilT · W$~ · EP~~~ffi. ~~ffln
~~~00. H~&AA%~m~ITT~$.~u. 8MfilT
re*~AAWITT~tiffi*~M%~m~. w~~*~ffi~
ITT·T · *~MW~-~B~~oo~~~•½m □ ITT~
~-a•~~ili - ~ffiili ■ •IT~M~~-$$E,
~U~H~ITTB1·faJJ§, *~Ll1JTW~1H1~AA;ţ1. . "1±1-=ffmITT
$ffi;f<CT9;oiR, 1m11=19~Y •ITTR~*, ~~~y •ITT)LT,
~m - ~~~w~~.um7§*ITT••~M•-~~
~W · *~•m••~-~-~~--c~OO)ffi*•
* tl:lft:n:a1m~rt 7 2-31f. a~ri~ m1şJfU~· ••*~~-m
• ITT~~~~~ . a••* oo•fil~~$ ♦ AffiIBITT•
ffl.~ill*~*~AAW~-~::&ITT~T~ffi~T~~~
:1cITT-~ti!î::&. "
+~ttt~~M, a•$$E, •*~~~. ~$-~ Cronicarul
j~:'x:'§', #Em • ~%~ (Giovanni Botero) ITT ((i!f:i@i molodvean
ITT*~ )) (1591-1596) ITT- -~135-Hlfflfli.f . a~ ~m Miron Costin.
~t4:Ji$~ITT 0045'ra1f~ifl%TITT5-t-/-t&:,ţ, ~@a1718 MNIR
#11$~ NJ,lîu~JI:*
1f, 17661f, 17741f, 17821flCT+ft:li!JGtJHJJ:ttu7, *m•,m WiTo
W!t ~ 1f W3 J-t&,:;ţ Efl l;/;J ~ ~ riiUxt ~r 00 ITTWi~ c17181f;f<CT The Moldavian
17741f) • 1:E (('ţâ3$, P)Gfil~ITTfrFfoff)) Cl7181f) ~ chronicler
Miron Costin.
•«~~OO•Er-J~•». ~~~!tl;/;J~~~ff*~OO~ NHMR
$ ITT11§ .~,ţQ~~JlîfJit#; o a~~frFfo*l ((Hina- ~r 00 » ITT:iJI
~. 00*;!;.IB~, 15-1'-~', !Uî~±r~rl:î. ~ "tBTf=" C 1f00-~ITT•Â~•*ffi~ITTffi~. ~*OOA □~. M
~-)ITTffi~, Â•ITTA □ C"MAAffITTffiAft~~~ ~~~l~~. u~~~A □ aa~~$.M~OOAITT
A □ n•&•7~~~. W~A □ •a~~~~~~~,, ffi~ITT~l.t*W, -$* Affi~A~J§ ~-~~. ~-
)W~~*ITTA □ •ITT~~. M~re~ITT±., ~~ITT $:B-AA1f~ţrj1~#ITT~~~o u*, 1t1OOA::1~1t*11~
~~~~ăttITT-~off*~OOA, ~-~19"atttff ~, #i).19~ ~1:WJf' H® Tln {,,~o ~~tfi.E!AillAJ§, 11= .:fg
~fil~~~~OOA~G~~~~:Ji*ITTI~. 1~$1f~ oo••*~ ♦ ~ill~~~. M~4~~A~19~~ITT~•
fmffJ~~~P.liîLlt!L. ::r;mN-mztrit. ,, HOO*W~~¾itl:J't~. 7e·~i?:~¼tî, ·~·!!~~ ·tf1i¾JU:Yt~
1f*~OOITT~-~$*CB19"~00a~@ITT~ffi~ W.Ra~JY1~R~IJ\'~lt\E!A ~tî{liHţ--ţ-g~Jtl~~. 1ilifr'J::l~-m-
#•~.
~$:jg:" ) ma+ A·lli:~G/ffU11=ITT "-ttt~ffi~" ~W,j~.
~~. ~*mtl:lITT"~@A"!t~~-~A. ~fila+
~ fil ~G f}] 1.iH& ~ 00 , al 6441f n .:fz: mI lW=J , - H ~ ffi jLJ
~19•~~~md!tB~~*w~~m~~A
ff~ÂITTifJt~ o •-m-fil*AEl'01&fiJ 1-..J3T~. 1iliffJ
~lls~f~lt\E!A, a16401fillAOO~~fr:16:î:B<J~ffi, il
a~• ?i1
19111f~iţl~OOn.:fz: o ~TI~•~~~. a•**~~Mm~e~Am~~ff

+ J\_ fil~2*to+tL fil~cl~M tl:lfJit·ttt~ffi ~;f<CT±-l!!W-=!'5~ muw JB ErJ A • a~ t ~ ITT ±m iK tt~ tt , a~~ ITT ±tR iK ~ • ;;t
ITT~~R~~tl:l/-t&, ilxt!t•~-ITT~~*T~n-~ ~. m~•tt.a~~1fffiffiITT±9, ~aAAffITTa~
fJ)î. :# 7 M~ I ~ -xt ~ 00 A 1f ITT 9;Q iH ~. ff~~,ffimffl,fi~,•-~*•o~~A~~
a~~m~tl:lJ-t&~w~®Er-J•-*~«tt~ttITT~ OOAM~•. ~~ÂAITTfi~~~-. ~19~ill~~-
w>> , 17951fa5f®r!Jtl:lAA, a•$$NAm~. aa~ fi ~ ;j<Q s ilrHl'0 fiiJ Y. , :i±:it!: □ 1th ff] ~ 1" Îfl !t B 1" ~rr.i • rj , ~,
~Er-J~M#~ttM~ITTfflmT.~:,ţ:45M•*~*-~ AfflU~~xtmffITTIZ+*AA~ .M~fflffl~~fflM
i)r;~®Ifl3 • '.l:ifilt.R (Amfilohie Hotiniul) fflfltlr,x;~i,'g, li&\ a~;J11f- ~Jt ITT.ffl:-=f tniq:$ (~J~ B 1K fl§. :lt* ~-t-~
*•¾~00fl$.,ffi~$-,~~$-~~~~~ sliJ (1'0±jjxffl, ~;vt¾± oo rfJ§ti~. w•ai:i, kIDAlof~ijl.E!A
1l · ~ţj$ (Claude Bu.ffier, 1661- 1713) ITT ((filff!IJ! 1
=i='1'aJ~ss1'rJ-~~~z1f3o~~îfJRe•. -~±r~ITT 15' Jl:1g4oo~
W»~~-~~~19"x1$~~:FJfl.$5~•ITTA~,:;ţ.ţ5 ffl, ffl}j7 •• W.~ITT§ITT¾Mili~~-m~~-~oo
••19~~. m•~7Mailiff~~§~19~~~w~ *· :lt*~-t-~SSITT~ffl. Al=IA$, ~f.J2s~~. ~~
mITT~-t-~~'*m, oo•,~•, ili,~fflITTm•~ Htnm1mJF!'Jmm. 2o~mll'., 1fl.~•ro;~;;t•. ili~;;t
~ .':J'.ff ~~ 1t ITT 11= ffl o " 1r m "Hina" ~p ~ 00 ::îC ~ ITT p;i ~ ;ffl,C,,fl'J~~. ~-ţ-:l~fflITT-~J.l1-..Jl34Ji~ T, fflJi1949.
~ , ~ Mxc.J· -~ ~I* f8.î t.N ITT ffi kf. : " PJT iR ~ i?Jt ~ ili ~ ~ J:ifr m=:1c±r&ffl~~* Crl*ITT§1'11D , 15' /Jl'.79136, 'm!Jf.19

I
~ !l;/ellHUrpjE(l(J!JJJ::m f-
Romania and China i n History's M irro r
00. *®• fiffe~tE~lE!.~~~:1:1!!,~~~~-$-A@tt .

30. fifr [J)-,A. *iî El<J jfj iî*•, ;;f{Sl_ 11= 7'1~ B<J•::k·
~. #El¾:i:~Et'~·::k:!Jix~ . îmiîff}?:A □ tt;:ft;:gB<JAD ~-~~~-M ~~®E3f i~~-B<J ~ . W~MB~tE
$ . jîff}?:~~~~~B<Jffi~. ~-~B<J- 8 . tEitî~:1:!!!, ~mtt~a:fLA~B<Joo• . ~~ttaB<J¾~illffl~El<JJn
~AD$, MlJ, ~~a:1:1!!,00ffl::fW, $-~tttE ~L j:, ~am~*B<Jffitttff~:fLB<JJn~~~ . MmX¾ffl
®*LB<Jm~mtt. re7'J•~••~mB<J±:l:!!!,tE::kM~ ~~El<JJ;ţ;~, ~~ffe~El<J¾tE0~~2+:ff , ~JE!.B~tE
~~ . MlJ-il~~7'1tEML- ••b•$ . 000®IOO, ::futEW~$:ffM"~~B<J-#, ~-#~

1800:fftE.;(JJJZS:~Mtl:J/î& «tttffJnj:, 'E:!i1%~~illtG ffr-l~JLlx~ 7 f@i;JIJ . "
~~B<J-#» , ~*~•- -m~M~ --~WCfu w m~tî: · m~tî:~E3B<J":l:!!!,:FJll.~"~•~, a~~m
Piuariu Molnar) lffi~, *Wi¾tl:1794:fftl:',/î&B<J ((~f-~5f□ ~x~~~-~*ffitE~OOJn~LffiM•~B<Jjţj~,#
fJ/.f-\:J;j~B<Jjt~)) (9~. 1772- 1783) , f6lt.ff~1-\:Jn~ ~~~JJ~~®~•B<JWn~~B<J~OO•ffi = -~•-
®#mJnj:El<J - S*, ~~~~- ·~M•E ·~~-
~ • *~,&!W]: ( Claude-Frws;ois-Xavier Millot , 1726- 1785
~n-*m ~ - ~- . ~~~OOB<Jffl--t-•m•~- .
~ Îj[ ~ ţ!§ :±1 : " JLT lt-H-\: lJ_ J§ ' 7'J WH~ * Er-J Ml'i3J P-J ~ I
) . ttxs:t~OO~~B<JJn~. *mM*ffi ~OO~~® ~ m~a~trrB<Jmffiz r . 1.El~. 0~~250:ffrfr~B<Jmffi

Rx~B<Jffl~~OO, #M~OO *~~-~s~ - -~ ~•mv,A.•im•m, B.lG~ o4 "ţt•m" a,rt!,¾~mm -
(Joseph de G uignes, 1721- 1800) Er-J:FJll.it3H€Hîrf1E. 1-•m. ~~ . 1t::kB<JOOx , rm~-t-15*~~~~1!!.15. 1m
*•~OO*~~-Er-J~B, ~OOA~Wi~~~R , tE0 a::ks* B<J ~ ooa:fl13~1,. 1t::k B<J x oo Fo , 1~~tt:tc:i:B<J
51:M" 1122:fftE ~ 00 ~:fl~NA B<Jf$ J;ţJ!h C*~-&MB~ 7 fiu~. lJ M"f~ţ§ A tB~~ J-,A.:ft~1iAJIJ ~ 00 , f-ifi lJ-tE~
~1-ffl~)(Ji\B) . "~ OOAEl<JE3f1=t§1i;1,~N ~f-\:B<J~% @:l:!!!,~-~-•®•tl:JU~$~.W1-~M, ~®•R
~*· ~OOB<J-1-tt®~fflffl~~RA" , ~ill~~B<JM :(:E- @:1:1! , ~~tE . @¾·~- ~~~* · ~~. ~-tE
1~ 'E!i 1% xi®!~ A to f.lî :5t B<J " J.i in,UD ~IVA " , " I 11= a ±-!h -~~~%~ B<J~m• •. ~1-•~2+:ffB<Jm~. ::fu
B<Jîfu~" , "~Mizl:5f□ H~" , " x,tf;ţ,~,.!=j5f□ .Ifs~~ ~m~wJztt , ii~~~~~ As~~1;.i:. ~m••¾ffl::k:E
M", m~"ffl:5tEl<J~%®~~ . "~OOEl<Jffi:FJll.ffl~~ t□ ~Jb±a1J.1:, ~rt~OO:fl ~B<Jmff , Jfilrt~w- .If~t□
~Rffi:FJl l.~~A~"~ •®M~B<J ~~"îm•OO I®~ *ffl·~-Jt ::k, 61-M~A# *fiey lJ~ : tE:!Jix.LEl<J
~%:i:~~B<J~. ~oo•~~7'J"~~oo•B<J@~." - @:1:!!!,71~~tE~U~~ffi B<J~:!Jix~. "tE~~~~B<J
ffl~**MM ffl~-~7~~ B<J~.If . -~~¾"il lff • = •*m~m~~ooB<Ja- m::k~ . ~ffi · ~•~m
Ll@~B<JA" , "1t::kB<JA, 1moo•AJ;ţ;2 000 :fflJ*:m ~ - ( George Macartney) ~~tl: 1792:ffi-JJ îr.u ~--ffi'g'
-#~". ~~¾"illf f!n~L•ff i- mfl~- . ~7'1 ~B<Jtt• c«~•$m ~•M~m~ ~ mmooB<Jtt~®
1m1$ rm ~:fl • $ B<J ~ .îff • ~~~00- B<J:l:!!!,~ ®~Titt B<J- @~~))). "
::fiSl.M:l:!!!,:FJll.~OOB<JjfjJî*•· îmMJn~~oo~r~® ~Jnw::k · ~~ (Alexandru Csoma de Koros) *I~
~%~Er-J¾* § .;(JJtî:-~$ m~1.il · m~tî:~ ( Nicola 7'1!! "®M~El<J::')Uţ " • * § !W ~m~. ~~tE l 784:ff
Nicolau ) tE "±ili:FJll.~E.lZ±ili~fr~ff" (1814- 1815) 11= 4~4Btl:J~~ey~:wrw~~~•tttt .a!W~m ~•m
,fb ~*m i:i:i oo . "05tM"500:ff~1814:ff B<J ~ oom
@7'] ~iiJjUwBethlenianum~~ ~~ 0815-1818) , tE:m-~f~
j:" , tE40$1JîEt'~xîiîlE!.t13fr~~t-i:i:ioo . m- SP-J?@'.'E11% ::k~ 0816-1818) ~~. 1819:ff:ff~ . 1tl!.7'17 ~tt~=tL
~~~~ff~oom~B<J•~ · •*m~mI •~~•B<J $AB~*~~WiM"11~ li, #tE1822:ff4~ 1)]'- :tl\:jzs:~f+*
mffi c1135- 1196) rmttxs:t~oos~:l:!!!,:FJll.fg,~, c~J\!- . r=i ~ UPiî*:ft7J) • tE1822:ff7 ~ 16B ~~OO~~~JJl'ft •
~*D, :!Jix$), ~%. *9®~~ . ~00-~7'1¾~ ~~!Wxtfr (William Moorcroft) filrlOO îmJ§~~fm I
~-::kEl<JOO*®illffL·~~B<JffiOO • .!=j~~~. ~~ *fB:tc*ffi~ · ~iiJ::lt:JtJrmit · ~ffi (Antonio Agostino

±±mn~n, tB¾i~m11B<J~ - 1-±m~z- = "EB-71.ttE~ ruo~ )~~B<J" Mrn*~"~ J§ . ~~~~$~ ■
r~B<Jm•~am~tt~~ffiB<J*~· ~¾*~~®~ iiţ. ffir~~!WxMtRdJţB<JWJWJ, ~~tl:1823:ffm~tt
~~~B<Joo•. A~~aeyfiB<J±:1:!!!,.~7~$B<J~~ ffliJ M1l:Jr~ CZanskar) • 1823:ff6~ ~ 1824:ff lO~ ~~
*· ~~*$*, **¾~m~~B<J•~ . a~m::f1Y. Mii . 1825:ff ~ , ~ OOJ5lWJ4ij:~ ţ.§t-f,~~ WJ~ lJ f.iflîJf 1E
Mm, ® ■ x aJn□ *ft· 1825~6~ f7f~1jz-w1'i:iJ®M, @
~n•~~tE~~:1:1!!,~A~~~~ . îmEl.ftWWfil~M
~B<J~~ . ~00~7'1¾M~~~•B<Jm• . #tE~lE!.~ {1tEMAA~El<J{f1Jot/ţ CPukdal ) 11tft~llJt . 1827:ffl~ ,ffi-
F*~· ffl~::kF•X~::f~. ~~AMM ~-~~A @JJIJS abatu . 1827:ff~183 0:ffiftE®MB ~-J~:g ( Kwu )
M. ~#~~B< J-~,::k-- ~OOM*®~~~~®~ ~ Jâ:i /Î u - j:J!: B-Jfa] , ~ {t ftr ~ îi Er-J ~;i:l i-9' • 183l :ff Jlj JZS:
$**·•~ - Sfi,$# ~--4 - ~.-• . Mm ~~~- . tE~lE!.. ~~tî:li~~~tl:J/î&~~M®Mm

¾tE~m~~~~NB<J::k•B<J~. rmffl*~OO®~Jttt ft@J*Fo~~El<J~*~~ =■ rnB<Jffl-*~A®ffl - *
~~~~- . ~-t-oo•A~x1A~~~ffiEl<Jffl~$El<J.îff ift~ , « ■ ~~A>> to «Miiţiiţ~)) • 1835:ff~ l837
I 228
Treasures of China
*•
$, a~~~m~••~•M~, ft~a~~Mffl~fr
:>J JtJ 1842$a;11a~~~ )Jx;;g.fil:
1.F-1J~;1ţt?;,.:g§' Fo,
~•¾~OO~T~~c~~.fil:~•¾A~~®M~~)
0 1842$ 7f fr€nî1H1 mf: ffe,)Ţ ~ ~ fr o 1§. ~ ft :itHf ~ 1hJ B-tii
T ~~fE~, ftl842$4J=l 11 BftXî!:fl1ţJj[t!L ft~ffir:p
ft~~~tt~*®•x~~~n~~~x~-*~m-•
ffi-~m~~o~*~~-~~~~~.fil:~•¾*jg=~
îm*, *~tJftl834$, 1910$l1Jl944$ilifi!Ro
~*~~ffl.fil:-~ : ft"~~ffl.fil: •• "ffl~L
C1829$5J=l a:t®rlî~frll i7'J ~~=~:JR~) ~~~~
Misionarul iezuit
itJJrmi:j:i 00 ~fţ,~,o ftl829:ft:tl.\fi!R~47-1%:Jl~~X- i7'J
şi geograful
3•~•tl.li:j:iOO, x•~ ■ §jJ"~*m•~•ffl~AA Matteo Ricci.
~~ft§1.f-~~o "~}Bft;lţ't:~~ffl.fil:~ffl~~fil~ Du Halde,
„Descri ption de
~M*~i:j:i§fil~~-, W~~a"W~®~ffl.fil:ffi~ l'Empire de la
ffl" Cftffi • E.5ftJIB/George Bariţiuftl838$3}=J,fil]Jx;.ÎZ: Chine ... " (sec. XVUI)
aw~®~ffl.fil:~~~~m.fil:••~~*~)~~~ffi Iff5~~1t~±5fn:l:ll!
~ 0 ffi~*~•m,~mffi~OO~ffl~o~&&#~~ f:i~*lLl:Fl?i~~.
fl#ift~, «cp~
ffi, ~-t□ m~ffl~ C:lz1Jftl839-1842flJ1856-1860:ilHf ..k'r%~ta1'.§J)) (18
i:j:i§fil-~00~~~$~~~~M), W~Mffr:p00x~:1J l!H:c.) o
Jii#r!&. '31 Tx.mA~~~, mi~~rţt mxaJ.l~t§ ~~;fM~ The]esuit missionary
X~, ~!bffl.fil:A~~~~-0 ;$-~fJtJ-y, ftl848$3 and geographer
Matteo Ricci
J=l4B~"~~m~••"ffl~LMffr:p§filA~~m, ~ Du Halde,
* = "it!:Jf.L3!-~~-fi~Hft!E~i:j:i~IA~~A~~ „Description de
I' Ernpire de la
~W~:>Jffl~~-•~®:>Jfflo•~-~~, ~ill~~ Ch.ine ... "
5:\ fil ~~ 11ţ * ti , :iz□ a~ 0- tu ft rţt m• Fo ¾ it!: ~ m¾ ,rUi~ (lB'h century)
9ffi~~• = gg~~~~m•w~rţtm•m~-~•
J§Jj[it!:.#fim~~~~9ffioft~#-~~. ~~~ *'J 00{1= 61,~ffl * M1-i#~~itJ'tffii-Z, D-9jJ:(:El8it!:tc5f□ 19
0~-~, ~ffi-~W~ffl~Afi~~~ffl~~~S~ it!:~~~~$ftM~. *Mffla~!bffl.fil:~jJ~mffl~
tlil ~ t1H'J= ~ -N: ~li o
B<J X1-t ,_:g §, ZJE 7f ffl ~-t:g o fiffl 'ţ;, Iordache Golescufil~
1t!:r'X:~Radu GolescuflJ:;ij:;ijDinică (Constantin) Golescu~
j;M~~~M~~M~r:p, ~ill~ft~M~@~n,
~~~S~~*~~ 0 ~~~~, a~~M~ll'Jff~•
~ 5filtt * H~HE·{!t îi fl frr
a r:j=tit!:~cf§Mîl]
~ a 1-f 7.1< -IJZ o
~4-A-tfţ* ll(E ZI~' ~ !b ffl.fil:A'tJîi

~~ft~illI~~m~tt~o~*' a - ~~~M~
ll'J, r:pOOA~ft~~~~~ftfflTL~Lil~$~~* *~~~-fil~~~-~i:j:i§fil~~~, ~m~~~-=rili
4®~~~ 0 ffi~,~m~;1ţ~•*m-Ma½mfi••
m~~*~!bffl.fil:00*~•1Jlii~*~~A.+Afil~
.1.L ~ T *~~ir *~a~*L~~u/§ ~ir*)'~, •~ ft *· i:j:i§filAM~•¾*~±:(:Ei:j:iOO~mwH•ffi ~ffl
~~~ 0 ~~:>JfflA~n+$~ffi~offl&~@~~~ ~-~~~*T~~T~!bffl.fil:o~R±*ffl~•ffl
Aiţt&JtJFm'~l&fiL "
ff, 1JW~M•~~*•~~~AMffr:pOOA~~
+J\. it!:t~*~ ~ ffl.fil:AttJ]Jx;Jfkti°*~*tJ 00, ;1ţ ~1=1 'E!Jfi'i §',X~,ffi~~X~; ~-1JW~r:p00A~&ffl~~
i:j:i§fil~±tli,OOo ~~Iordache Golescu 0768-1848) , - ~ •••~~-~. w~~~~7~*~~~~•,tt*
tt~w••~~~m~••••~Fo•, ~~~~~ ~JtOO~~Aoa~~tt~~, ®•~~~±~~*~
ffi~L, ~-A~T#~~!bffl.fil:U¾~~~~tt~rţt fflTr:pxfi!R~it!:ff~~~-*~OO o• Ti:j:i)t~~~W
iţ~ •*f[l~ffi- o 1800$Iordache Golescuft§l·tM~ tl.\
~*· ~@~OO~'E!Jffi*~*~~~m,*~,-rlî,
~;J-j'ta ~1:l:U!.~ffi ~t□ )tf-!J3 ~5t~~~1'/if o ~Fo, :(:E-1- ;1._-
fi!R~ffl*Mffi~"~-*~Wru:AA"o~ti~mAG~
MeliotuL m;11aţiJAAWffft#tt•~~~1fili#~*tJ11=~ + 1L t!J:tci:j:i, ~T ~tHH'½ft±ttJf'l= r:p)t~:l:U!.~f'J=~j~,
q&§ţ ~r-~, jlijţlj.••~:iJf'l= T~*j~§fil ~fţ ,~,, Jtr:p§:J?i~
~~, ~m"a•®~m"o ~~B~#tt•~~ - ~
~9fli, Stephanos Kom~tas, *Llf'l= ftJAlexandru Moruzi ( *~ !b ffl.fil: li* ~fţ ,~, o
~tL:n~x0-1793-1796t□ Jt$~ ~J;:0 -1792-1793

r:p)t~~~~it!:Jf.~00,'E!JM~~fflliftll'J~it!:ff~
; 1802-1806; 1806-1807) -ţ- 1'l~iiD;~o ~1fJx-ttl:',~~ @~fJ!JWtiE, *BZ5liLl~~*tJf1= CMatteo Ricci, 1552-1610) •

România şi Chi11a Î1I ogli11da istoriei
I
~~le '1Y.f!l<t1 r.lt'fJ/)j~lj/. f
Roman ia and China in History's Mirror
"f 15771fJJDA fl•tts{Jx~, *~~-~~m* ~~il&ffiffs {J#• .

5j;1J !ij. :(:E l:!; i;]Jtftiţrps{J m: Jffif: • ~tl:l~,
Ifl~~~ . {E~~ %-=l'J~ff hM - 1f B{JiJil ~M-f61:J§, t!:1578 x fim~ flîiJf'l= îm iU A, El fi ţţ s{] f'l= i:ii ~ "f tE 16 2o1f -fi:1J~
1f fffi'.1*f1H!HiiJ CGoa, ffi ~ %- Ep 13!'.) I f'l=, tE l 5821f iLl B{J "73~±00" . 16231f.1'1=ffif!<J±tl!OO "Iifl~jr~G".
:i.b: rp ~ A<J~ n . tEJ!lî ~ >J-iţ A B{J rj-i x, fmflM, 1f x~ ~fJ!~~~$~ •*B{J~~,i llA~*~•-~ B{J"
~#-~OOA~B {Jffi*~)'(~ . ~Ek-~~rpO OSAX WfJE~1*B{J~- ~~~" (16281f) • 16371fJt11,0~tl:l
~,~~W$~ &a~•B{J~ ~#~~~~~* )'( . ~ AA~ - ~+*•~r.l<:J~flf'l=i:i'î.i, "iffi~~fW' •
Ek••0~~~ *00~~~-ft s{J~~A, ~~~~00 Jt~•B{J~rfii tE*~a<Jm*m ••*B{Jffi~, ~~
re*OOA~~ **fts{J~•* ~@~A~A~ f1fffi* ~~~tE*x•~ ±filff±tl!fl ~®B{Jffi~ .~~~01,
~~~ . ~fMff&~sa m••~A<Jff i~, ~1:!iftg ~~~~~Z#~ ~~~flffi*~ ™B1~~*D , ~*
~ft51'Ll!!k.tE15881f ~l6101ftE * 00®1-@l'ITT~~ . El 51~~:Wi • fti'@J~ ( Claudius Ptolemeus) B{J1'1= rfii ~ B{J
51'Lll!k·B{J~- y:i)'(:M OOI f'l=~tE15841f ft~, 16001f ~•~*li*~B {J~•~~wn •~fil••B{J *~·Jt
tEtB~HDltiJ'li: tl:lWxa<Jill:ff:l:l!!.00 "w•JUI!!~ 00" • 1602 MDJg~ffla< J*D~S~~~~ a<J~~. #*A~$a7
1ftE~tJ'li: tl:lWx~~ B{Jf'l= rfii ":l:!jl~:TJ 00 ~ 00" Cl6031ftE Diego de PantojafDSabbatino de Ursis~IŢI ~JiiAg:(:E16021f
~tJ'li:~ 16041ftE:rJHBf1Hrf,/ra<JWx*) • 5l'UI!k.tE:TJ ffi ~ tl:lWjs{J"fi lff"~~,~ - ®J'ITTfi¾~ft±B{J*~' ~
1W 0573- 1620) B{J ~* ""f flîilf'l=J!*f'l= rfii #~-l;iUWH\'r * Jean Terrenz~Benoî de Goes. ~fm~ff51'U~--ff,, jt
~~~-B{J~~ : ~}(-~*~ • · §~~~-~-~ ••~••ffis{J *OO~~-~~ . ~-g~îm~il l~ft
f~A<Jj1J*1'f:tb, ~*~:J?i*)'(, EIX5fDtE17081ftl:\Wxs{J ~~~rfii&~ tl:l7•*B{J ~MC~~-g~ ~~~~B
•xWx* . ~~~~filff~ ~. ~~-~ffls{J *Df~ Wtl:l:tl-~).~~ffl~B{J~~ng~;ţţ . IITT•¾~ft
f_ft{.ţ • ~ ~ft CGerard~Rumo ld Mercator) , lifBtt ±tE*~a<Jf4~;!Jm!ZlD~$tE""f[ltţ 0705-1717) , tn5l'U
2i! • .%-1'9DWT (Abraham Ortelius) , "Theatrum Orbis ~- a<Jf'l=~tE+ J\. - +tL fil~î:\-te~~.tDil!L~. WJ3Ll~tE~
Terrarium" (15721fWx*) lDPetrus Planciusa<JîfiUOO.
~~~1:!iffilim ~B{J~fl~®, tE~~-B{J:l:i!!.OOL
~-~~~ - ®-~B{J~fl ~~.
J:tl!~LEjli[ "Da nu bi he yang" (Danubius, $l~~PJ)
~&~1:!iffilis{J - ~0~B{J~* B{J~~"** *li"
~--~$-~; - ,.x~Jt~$ 0839-1842) ~~B{]Jf:UIJtE*~~~B{Jil&
A±B{J e*~~, tE601f B{]MfBJ ~ .=:,.xtl:\Wx.

*
ffi lD )'( f,t ţ!J ~ a<J :j7U.5l ""f , jt 11 m~ a<J f'l= ~ ~ n,& i:J I 7 *§ ~
"tl=(~jr~î:\" ~~n~, *331J~li~·li, ©:~ii, ~l=i'Jii,

m~i'~i-it~m,. ffi =~-ţ- n ~©:~ii. ~ ~::f{>( 13( ~~
(Moldavia, ~~$1:C) ::f:tlJ!~~*:tb tE*:lti, tE$ ~00, îm~A~$~~ A, M~~*D~A IJ~M&M
.fiiJ I] f~:lll.B{J - ~~/Ei o ~.tEJt~DJg~~~±il!OOL, tE~l:!iffili±tl!IRnV~~
tE-~$Eiffi:i ll.~-OO~"± a~K~ffili/ Tu $•~1J.::f:tl &~mtl:l~~B {J~~.JtSDJ gs{J~~
lang xi ni ling ni ya" , 1lfi:iJ~~~%~i ffiEk.li~%, *~~~1:!iffi liAm~~IRB {J$*, T&ft~, ~~
~-~ . tE$-~1JM:ill., ~fffm••~ . EJi:î["~ 7<*•»~ ••· #tE*R'M*~ ~~"~l:!iffl li /
1:!iffili/ Romania" . ~f:E~~~' ~rt-JB{J "~l:!ik.li l Romania" (Rumelia) : "tE*BIH~tffl~~l:!;k,li. "
Romania" , J! ~~*' f'l=~l::.~-=f!tl!IR*'MB{Jff S ru;B{J J!~*)'(EJB{J, ~A,El~l:!ifflli:1:1!!.fl~-- ff.
IR~ {$îfij. ~:J!Jr ~ 1W li îiEBIUD ~~ffi-*5l'U li CRumelia) ~jt~-~B-J "~B{J~~- ~-±~•-~~ - ~li
. ~~•M•i1i~W ra<J~~tt:Wî ~B{J:l:i!!.00 LW~ WT (Manuel Dias cel Bătrân) lDffipJ~ • flii::.~ (Nicolo
( Romaniae, (quae olim Thraciae dicta), vicinarumquae Lombardi) , fm1fJtE 16231f n11J~ 7 *~1$ B{]l§ ,_xt-thf$~
regionum, uti Bulgariae, Walachiae, Syrssiae, etc., descriptio, oo-moo.~ ~ffi~~*fi~ ••~n<J~•· ~*~s
auctore Iacobo Castaldo, ... MDLXXXIII - ~ 1:!iffili ( ~~1:!ifflliffl-~:l:l!!.tE~B{J*i$.i©:. •7J!®*· ~~
~~{$~aM) ~®~~IR, ~~~~li,E ttnli, ri.lf-~iJf (Francesco Sambiasi, 1582- 1649) , fmflîLlf'l=
~mffi~) . ~~. ~1:!imli:1:1!!.fl~~~A<J - ®'M*tE C~~~E», ~*~~~~-f! <JCfilff», ~~~~
t:E1u1'HE. ~D "%' ~ iffi Effi li" <3(% .E
Jţ t; .l:tl! 00 ~ffiJ i:p.f,t~ - *ttl!OO <16331ftEi$.iJ'Ji: tl:lWx, 16481ftEÎ
ft, 1575if:) • *tl:lWx%~AA*) •
~~-~~~I~-~ - ~fi~~~-~~ft±m ~~-~. M~tE+~~~rp)'(tl:\WxA•~B{J~OO
t~, Jtf;7JDJg <1582- 1649, Giulio Aleni, Alenio)
~r;(fi f'l=i:lî1, mc~~tft=i'.:A<:!If~~~fţft±, i$.i'tff= (Ferdinand
ra®~, n~tE~mm~ ¾ili . ~MMe- w. x~• ¼~~t)~~~ ~f$~ffif$% 00.i$.iffttl :l~f~~
t{:;ct~~iiJ{El6111f;f[~* li . tE~fl:tl- f61:B1fiiJJ§, jt ■ CA,El~~B-J")~~-i'@J ■ mCTI~)a<J&W*M
fiAîUl~i-J:1/lîijUt!fi' 7EJl!L iSLl 16491.f- fil {EJ!~frii-11 . 1~1f ~ (Pittem) • 16411fAif~- ~ Fn, tl:1658~t*¾ * ~,
**)'(
FI~ ill A '11 11 a<J Jt 1i • 7f 13( 13( 11= 1j'ţ ~ >J J'ift -tE ~, A 1x; a<J n
El)j B{J 1B~ ffi ~ tt ;fD
•n . •7~*~**A <:!~m. mfftmw~ 7M•
~,~x•~~f l$.ffi~ftW ~*A~*llf fig#~
~ , îm II. ·~ >J t{: :94 n<J ilf§" ;fD ~ r1,
I 230
~•~•m~me<JM~-~a~~••~•m~1me
•~e<JM* - ••$n~••~•~~ff- rn-f-~~
ilf$1/if.;fi1J e<J~~~i!§", 'E!.M1-ti!, tlTi! , îi&li!, ~j(
~ffi,M~ffi,®m~ffi~•m*ffi, M~a~•~
~~-~M*fi*~-~~, ~~-~~-~~~~
~- 16761:ţ~iA iRf~~Mgt~G~Mff, !t.--Stl • *11JM
Harta . Kunyu
W#W*~~~~~e<J~~~m~oo.
quantu",
îtHf1= 1 6741:ţfÎlJiffi11'-ffi7 <<:1:$~:i:OO» • mHttiJ de Ferdinand
ftitfti:\=b~fiffl .MJIH~-n C " O rbisTerrarumcompendiosa Verbiest
descriptio" , 1587) , ;lilj~~, )tffum;, Alfonso - detaliu privind
teritoriile româneşti
Vagnone, Sabbatino de Ursis, Nicolaus a Wassenaer
şi ale statelor
(W erelclkaart, 1661) ;J<Og'-.]~ P3 !ÎJÎ • ,ffi"~ (Johannes Blaeu, învecinate.
"N ova et accuratissima totius Terrarum orbis tabula" , ~ •tf 1- jruj a<J «J:r!d'ax
1664) ~Ae<Jfti:\=b 173~~:iît~e<Jfl§ .~,. :1;~)) D
,,Kunyu quantu",
m·tft~~ft 7 ;lţ'e:-=--t.m~e<Jtm•1t i:i'ît : a1512 map madeby
1:j::flfiC:l:$~00~)), rJ3~&$*§>tA~e<JCM~* Ferdinand Verbiest -
te\)) îm ~ ;/JO Wî iJt 16 741:ţ f lj fi C:i: f$ fi f;l[ Plh~)) ; • J§ detail regardind the
e<J~ (®~~te\)) o
Romanian Countries
and the neighboring
ac:l:$~:i:oo»~e<J~~mSIE~~~~ili•~E~ territories.
ili, $S~,-~MM~, ffiP~, B~~'*9M~
~& ■ •M~e<J$~~--~~$S~ □ .a~~M 4~~mSIEmrJ3~±~~~~~~~~~~. 0-~
~M~ft.SIE,~tlASIE,.~$~&tEm~$S~o~ tEM~~ft.SIE~~fi~~~~~-M~ffiOO~-~~ffi
■ -®~-~e<J~OO~, ~~~~~e<J~~, îm~~ ~e<JAA00~ . •-~*~~2~~~~-ffi, An,~
*
~ I~ vi~.~ ;M, ;!<O w~ e<J fţ .~, ' :flo : C If 7( * SIE ))
CM oldavia) , C~ tli°-SIE )) CValah ia) , «ttr.iij® If
~~tt~~~e<J~A*•*~ : fflM9~#~±~~ -
91HIHi&\# • a ti MM • !!~±ir CKarl Friedrich August
~V~SIE)) ( Transilvania) , to C$SfiiJ)) • a$StiiJ1.m. G iitzlaff) e<J C75 ~ ±t[i. Jlli :i: 00 td)) , 1843 ff a fJr hi 1.t,&: 1:B
A ■ •e<J~~~tiJtH~JB~~~ifil: "$I™tiiJ-!5' 3-f-6a fi : ~fLli (Morrison) ~ Or00.5t'.I~)) (1847'.tf) ;!<11
fil, 0- -tftJ\ ■ -, -lffiiJ~ffi, -lf5fil, ~1531::. " 3 1iiJ ~ • ~ E ± (Jose Martinho Marques) tE 184 7{j:: Ţ-lj fi~
~, $S~~ffij(,.mHttEx18~IffiW~:i:f$~ ((tl]ff:\T/_ ~ :ţ-)) o
00~-~e<Jffi., -~tE~MMC P~~)m•~m* a•aaM~~·~±t[i.~L~ff ff:18591:j::~-ntr~~

( D ro beta) z..l'EiJ , rn* § j(~±~Jfir.lJrfifliiJ~~ $ ~ ~ft.SIE 0 00 Etv rp X~~ : Cfft~,:-jjs:tf.fiSIE)) (Moldavia)
M CApollodor ) tE~ ~ I ffi 00 tl;et e<Jirr~ TJf ir-Ui<Jffi• ;!<[I (GC :J'JLASIE)) CValahia) • îm IT~ ±t[i.llJ tt[i. ~I L ~ 1T tt-
(103- 105) • ~ gq TL~ SIE ri<J1f Flta'~ ~ "J'. (Sibenbiirgen)) • {E-Wr~
a•~MM~e<J~~c•~$~x1W)~~c• mm~~oo~~~-~~--~~c••••», $~
$•SIE)) CPodolia) , îm a$ J™tiiJm ~ C~:J'JLASIEM ~~C$S~»~&,m~~WrMC~~~»,~® C5f
ffi ) ~ Jlj C~ If ;/Jo fil SIE )) CB ulgaria) ;J<IJ C~ If *SIE)) ®•»,~~~CSIE~~»,M~-~CP#~W».
( Serbia) • a•±t[i.llJtihOOL~'FT ~• ~ J~~±J& rn(tJ1fxz; %,, ft115'lfo
~~tE - ®~-~~~, ~~-~e<JC~b*~:i: R • ~~ -~ CKlausenburg) tom btQJ CHermannstadt)
00>> , -f-17901:j::flJfi, MA~Mt:tn.m~*~~HtJft.~,, • a•AA~"liH~Jtt[i.~L, a~~JLiJE~t$:ih~. .H-1flliJ~~
f.El. B ffJ e<J 1fr ffi 7.1< -'F :t:1~ • ~E~ili, ~rltE~OOt&~ili~z;-ţ.
ffl-~R#~$J§, ~~ff~T~~~~tt~~~ "I~ 1t 'FTillli1!Httt)l.lfn1EtriiUi~~~JJt r1{J, ~-~Jli1rm I
M- ~ • tE JK -t tUj ~ , ;ţţ JillJ ti Cl 785- 18 5o) t~1 ~ VR- ff*1.:EXIXl.!:!:tdi=l 1td~'~ft.SIE!'l'~-'/Et, f'âtf, 11~-fOXf-t
Cl794- 1857) , Mii&~ ~IJAl,4ţf-tr.i<J-&J.Wjlt-Ht~ilt°?.I< 'fe<J ~im ~ ffr ,@, r=r ~% ~- jJy liCJB ii[~ flj: "{E ~ 5f ;flj t{f~ ~
o *
~m~**~' ~•1*•e<J~m .m-m~~~B* m~, Ar=r1t•~~m•rw~ili-~~-A~-~~*
e<J~-~i:\=b~C~~~»: mîffl - -t~•-~~~B~ ftîm~~*~fttt~~~~- RnîJ{E*~~*~~ffiF,
fti:i'îi~ c•~oo~» , r18421:ţf1Jfi cz..Fo, ~ft;j!f- 11 M~Hermannstadt, 93 An .Î::J27J?,. ,{fî :DL~ ,.R rlî A 11 J~
1:~ ili AA:ct~~f&*, 0-J.liJ -f-18411:ţ;fn 13531:ţa:!%1'1'1 ili 3TJ ~ .1f.l A, ;pn±:&:Jţf*ffi ½t~ IY~x ~, rrx·o/-:~1r2 CmL x
AA, ;lţ~'§-â"lOO~, 755'~til!.00;f05HH4•tt*tri) • ft□ .ut 1 JA1n r--2n ~~Yflît~,•~- ,, c46 l:'i:J.

I~ 1/,./E_i!Efnrpl]I o<Jffi;;e tl'î-f

Roman ia and China in History's Mirror
~! )oAITT~H~~. m~~~~~. -~~~~*

:&±ih.
~-~ffl~~.
W~7J ffi~~§ :k~~~ ffl~~~ -
MSo~ffi~*•-=f±J+;lţA, @~Rffl~ffi~AA~m
tlJ§.7.l-~~ic.WW•±ll!.IZ o
*-=f ~~IL~ ~m : "~fiIL~ă-$$~iî,î$. iE
iffi$;f□ iî,î$~±If-;lţ4i~Jli, iE®i~$~~±fulU. .. AD
7).)9575 z; o iE~~$J~1PJ1fiETW1flU-=f ;& 11=!Jo/J o Afi'JiE
■ 8*1:.ffi [~Jt~~ !J, ~1fAA~~~ăW$*®~
~z.o OO*:k0:wtiEffi~AA~~ffir o " [48•J o
rn-=f~;ţ;r~*R, R•ITT«~~OO~»~~iE*OOC
]! 1::p T $l){, §MiE= +to= +-·ttt), W.13.1:E B;;ţ:ţ□ ff
~&ffl ~T*R -~~Mi E~rl~ ~~~~~ ~*OO ,
B;;Js:t□ ff ~J;□ i.R;f□ îl;17:ffiffi~ T M~b iii~ttt3'f-f1= 1±\ :W"iWt,
W.13.&*•T~iE~~~rl~*~~~M~±fulZ~W~
Negustor chinez din iE;;Js: ~~~-~ -ill~-~ ~, ~-*~~~~M~

Bucureşti la sfârşitul z..l'BJ~iE §:k~Re ~, 700~ ~*~-t- oo•-1[ },),.j§j &'HD
secolului XIX.
MNIR
,~~.E!:'.itmE~J-1~ *lJ\OOJiffi T Mo
19i±!:tc*, -fft +~tt!:2, iE%~~ Jt~ff- T,~~M ~~*~f filM
1" ~ îffl A tfl)1JJ1J *H~, ~1-~- ~~m* ~~~ff i•iE~ - ~AAffi
i\t/1Wi!J~Hfl m:t Jt.
Chinese merchant
Ji~~o --71fi ililliT ~i1** *ffJif fi~~~ ®•
.from Bucharest at M~ffl- ~ , ~~¾~ ~M~J t$-~ff l*~~~ ~Z
the end ef the 19th #~~~M ~Jt$~ ffiA, ~*~~ fi~*a ±I~~
century. ~:W:. ~7).)ftB1fJij00i1* OOA iA. i.Rt□ •M~~+l~Jtf-t,
NHMR
#$~~#7Jiii~~:wlo RiE-1-M~r~1:.T1lffiG
••rr~l liM~ ~IL~ ~-$$~ 0~M~ ~m * -~~M ~~ - -t-~m%~. *~ffi~AA~ - M~
:i2E: "~~IL~±ihlZ·lfJJt7).)--f- ~ , ~JJt45O~, )\ □ 7).] ~ - AA~*• · *~AAWiE*~~ff~~*OO~~][ffi
9075 z; !J3 A. 11~~ ~ :!:±fu If ili, 1:k ~~PJ ~±fu IZ o 3f ~ ±fuffi Mo~W ~~~~* ~~~-~ ~~Jt. @~ffl
;ţ;r lLl-=f /Hi: 11= !Jo/1 t□ 1:. * i,LJ= $ i9J !Jo/1 o 3 ±ttAA§ fţ .±!fi~~~ IoanNeculce~ fl=ifli*ff i, 3~FfJ.$$~.ţ[l ~~IL~
9o~ff i~~~- ~-ff~ ~. W~IT~ m~•-ff lo Aff~~m*~AAWă*~*ff~•~ - ®7Jffio
Ml g 1w !lo/J 11ft ~ i'ifi tîmiE1fiÎJ1]1/vJWr%', AD 875 z; !J3 A o " iE+ J'\-+ :tL ttttcfî~ ITT ~ !b M~ =t-m ~ll!1J ;;Js:to1t&;;Js:
z;,tt$#~liJf~y:\iI!,
iE*1~ mi~•$ $~, iiit.R5751-f-f7J~, AD575 ~§:k• •· ~RiEtt t~ffi~~ ±fu-~m •**ffi~ 1f
lhHtfr.- J:li'tiJUrf:!k
:g!J3)\[~Jtţ(1JJ]:t! L iE~~7J;ţ:îilf$Lli, 1:.·lff'lt~, * **OO~±fu•, ffi~~Jt~7Jiii~ffiA , fiW~T 3~
-0: f/ll1Fll 1:1-J ±~ilililîi
fl<JJill:F!il!±t!!~. JgJlt
:;,\c~!~il}ţ. Jt'\'1F$]L
.,ffim,••,••'~'~D~~, 4~•0•~
lli~IL-f-~~o*M•*.:l::~ffi~, ~rt•ffi~AA~~
~~M~ 3'f-M~ @~-~ ~~:k~ ~-o&i 1*, ~-
~*a±~ ~~*Jt W~~t fli~-$ %, ~3&§:J%1f
~fjl!;lll)t{-tflil/i'iiJf!ll~
1Hf'î • ~~ JQî im 5'î 9c i:I:. ~~~±If-;lţ*.:l::1X~~:bl: [~Jt:t!IJJ.Lt ! Jo lltffil~Zfl§ *~!bM~A@tt±fulZ~ffiA , ~~iE~~~M~ - @
Hi\iJU~~ lilîi(~Jtl:I [48.] o •m~oo~m~, ~$~1±\/t&, ~~1l~ +:tLttt 2*~
±tm~.. tiiiJ~HIJ.J'm iE~-$ *, ~-~7). ]M.$$ ~m:i2 E*~--. @ ~m%~ M~-~~ ffl~o rn-=f*OOJt~~Lă*~R
1'J ~ irrui.:t1r: m5IE 9c
;ţ;r ~ î4Mt x,J $ !~ 1PJ-=- JlJ ~-H ±fu 1K : " mE A:k mi:%~ r) v-t ~ ffl~§: k-~, 1f*•~~Jei~ţţ;•@tt±fulKITTffiA*
lf:.tlt:iJţ r m1!r ~ J-. ri<J
48.L -~~~~±!!!,IZ, ~~ff~ , B;;Js:~-jţjo
:it o/ P3 ~ • ~ f!fl J'RdJ!: #MîilHlif!D ~:ill:A o " [
T ~ Ii, Je, 5IE i!H-t Jt. iE~-$ *~•-* mE~I L~®- $$~~ ~~0 iE+:tLttt2T$~, ~~M~A~*~A~~*®~
W, 'ti; ţqJl :l'x J-f , lilC3' 1W ~ffl~ B2~~ *•c~~ ~).if: ~~. ;ţ;r*•$$ iff~l).) 1rz, %:jÎLJ ¾iE 188 l~ ~ 00 *ff llt 1){ ~ ~ m;,b :'.it
!IPJ!IJtfil tifii:~1J!IPJ'(l¼fl<J
M,fiţ> ji::l: ;fii N Dl llt9:
~ ~ jlJ : " ~ fg $ !//Mij , tt Ylf: AA %1PJ .ţ[l ;iţ B yij Vîl: j i iE ~ ffiMJ§offl-~ttt~:k~J§. ~001lffi~~m**~ffl
±.f1t{tţ [ ;f'lj~~,fO lVJ 1-±lli7JVîl:rloA1fW$~~~~i9J~, ~1:.~ --~- J!:ÎJQ]!~ , W.§.;ţ;r ~ ~M~ff1*iELmi:î□ * ~ it7J±{!l, IZ
·tf Uill 11i! rţr a<J ~ I!; JB
5IE±t!!-i5i:f,Jt. ~JlUL
•o @ţţ;-iJJfc~~~IVA T [~Jtţtc1!l:t ! J, ~;ţ;rtin:1$ ~f½~
@f±o
~itl~fft*~~,C,,fl<J
!~illt! ®~%, 0¾~7).)#E~ITTA;ţ;r~~-~ffi~C~Jt~
I 232
ROMA)JIA AKD CHI~A IN HIS1'0RY'S MIRRC)R
7he first steps toward mutual discovery and knowlwdg e
ERNEST OBERLĂNDER-TÂRNOVEANU,
ALEXANDRA MĂRĂ.SOIU
I
S etting up the "Treasures of China" exhibition at the

National Museum of Romanian History in Bucharest, in
collaboration with our Chinese partners, not only a:ffords us a
nearly a century, Romanian territories up to the Carpathian
Mountains and Lower Danube de Jos, and Chinese territories
reaching the Pacific Ocean would mark, respectively, the
chance to acquaint Romanian and foreign audiences that will Eastern and Western frontiers of the Mongol world.
cross our threshold with highly valuable masterpieces of the Despite the fact that the state founded by Genghis Khan
Chinese civilization, but we believe it is also a fine opportunity was divided after his death into several politica! formations,
for reviewing a lesser known aspect of our mutual heritage, often in competition - the Ulus of J ochi, the Ulus of Chagatai
overlooked not only by ordinary museumgoers, but by many (in the Eastern part of Central Asia), the Ulus of the Great
experts as well. That aspect îs the economic and cultural Khans (in Mongolia, China, and Korea), and the Ulus of the
ties which bound the pre-modern Chinese - and Romanian Ilkanids (in Persia, Iraq, southern Caucasus, and Anatolia) -
worlds for several centuries, as well as the complicated for a few decades, the Mongol Empire was able to maintain its
intellectual process through which the two countries have formal unity. The Great Khan Qibilay (1260-1294) was the
been "discovering" and getting to know each other. last leader whose authority over the most part of the territories
Although separated by a geographical space spanning a occupied by Mongols was recognized. In 1271, he founded the
few thousand kilometers and with completely different paths Yuan dynasty (1271-1368) and moved the imperial capital from
of cultural development, during the Middle Ages China Qgraqorum to Khanbalyq (Dadu, today's Beijing), becoming a
and Romania shared a brief period of mutual historical true Chinese emperor, more so after conquering the territories
experience. During the 13 th through 14th centuries, a portion situated south ofYangtze river, until then controlled by the last
of the medieval Romanian population - more specifically, that remaining exponents of the Song dynasty (1279).
inhabiting the territories of today's Moldavia and Wallachia Beyond massive destruction and slaughter and forced
- as well as the Chinese, belonged to the same giant politica! population transfers, the Mongol rule, associated also with
structure: the Mongol Empire. After conquering Northern the dramatic shift in the power balance between the khanates
China and Central Asia 1219, the Mongols headed west, founded by Genghis Khan's successors and the Byzantine
toward Iran, Caucasus, and Russia, by 1223 reaching the Empire, Italian commercial republics Genoa and Venice,
Eastern edge/boundaries of Europe. Despite a crushing as well as the Mamluk Sultanate of Egypt and Syria held
victory against an alliance between the troops of Russian and important economic and cultural consequences over European
Cuman principalities won along the banks of Kalka River, in and Asian peoples. These major changes a:ffected the historical
1223 the campaign ended abruptly, and the Mongols retmned development ofRomanians and the Chinese.
to their bases in the centre of Asia. As in other cases, this The catalyst of these changes was the establishment,
retreat was a signal misinterpreted by the leaders of peoples starting toward the end of the 1270s, of a northern version
that were to become the nomads' next target. Mongol attacks of the "Silk Road", which connected the Black Sea to China,
on Europe resumed with a vengeance during the years 1236- traversing the steppes of Southern Russia and Central Asia.
1242, when Bulgaria along the Volga, Russia, Cumania, This transcontinental trade route would become extremely
Romanian territories east and south of the Carpathians, important during the first half of the 14t h century, so much so
Hungary, Poland, Silesia, Bohemia, Bulgaria, Serbia, and it was consolidation work was performed on it to the detriment
Croatia were put to fire and sword, su:ffering unprecedented of the "Southern Silk Road" which had connected, since
devastation. Even though the death of the great khan Ogodei ancient times, China, Persia, India, Egypt, and Siria, reaching
(1229-1241) caused Mongol troops to retreat from Hungary the great ports of the Mediterranean Sea: Alexandria ofEgypt,
and other Central European territories, they nonetheless Akko, Beirut, Lattakia, Ajas, on the Syrian-Palestini an and
founded an gigantic state, occupying East European and West Anatolian coasts. As described, around 1340, by Florentine
Siberian steppes - the Golden Horde or the Ulus ofJochi. For banker Francesco Balducci Pegolotti, the new Silk Road
233 I
I ~-"lile il[,j:11 1Plî<I (J{J D?J:: fJ'Ff

most importan t centres of world economy, bringing Western,

Oraşul Brăila Central, and Eastern Europe, together with Central Asia and
a jucat un rol China. Not only Italian cities in Crimea (Caffa and Soldaia)
important în
comer,tul oriental în
or atone end of the Azov Sea - Tana - benefitted from this
perioada medievală. shift in the paradigm of relations between the East and West,
MNIR but also several commercial centres located in Romania n
~r ili:~c\, 1BiWlffe territories within comerciale situate în spaţiul românesc din
3(
*
mt:!Jixti: ® m~
m~ ~ju .m:~ Dobruja, Moldavia, or Wallachia , such as: Vicina (Păcuiul
tr-Jf-1::J:l:J. lui Soare, Ostrov township, Constanţa county), Chilia,
1he town of Brăila and Licostomo (situated in the Danube Delta), Moncastr o-
played an important Cetatea Albă-Akkerman (in medieval Moldavia, today's
role in the Oriental
Bjalgorod Dnestrovski, in Ukraine), or Brăila (in Wallachia).
trade during the
medieval p eriod. Ramifications of this road reached the mouths of the Dniester
NHMR and Danube, where they connected to other trans-Eur opean
continent al land routes linking the Black Sea with the Baltic
passed through the towns of Tana (Azaq, today's Rostov Sea or Central Europe (through Moldavia, Wallachia ,
along the Don, Russia), situated where the Don .flows into Transylvania, Hungary, and Poland). The considerable
the Azov Sea, then heading Astrakha n, Sarai-Berke (today's economic resources obtained as a result of exploiting these
Selitrenoe, the Volgograd province), both along the river trade routes quickened the birth of Romania n feudal states
Volga, Sarayciuk (along the river Ural), Urghenci (in today's Wallachi a and Moldavia and provided them with financial
Uzbekistan), Otrar (in today's Kazakhstan), Almalyq (Kulja, means that would allow them to preserve their autonomy when
today's Yining of the Xinjiang Uyghur Autonom ous Region in confronted with their much stronger neighbours .
the People's Republic of China), whence, on several routes, one If, due to their perishable character, silks or other expensive
could finally reach Khanbalyq (Beijing). After a journey which Chinese textiles carried along this importan t trade route
of circa nine months, the "Norther n Silk Road" afforded left no traces in the Romania n territories other than those
European merchants direct and safe access into the economic kept in Genoese written documents, instead, archaeological
and politica! heart of China, with no longer any recourse to research has unveiled the existence of a product typical to
Muslim intermediaries. Of course, this road was not traveled this civilization - porcelain, infinitely more fragile than the
solely by European merchants, but by Asian merchants as textiles themselves, but at the same time, destined to endure
well, whether theywere Oriental Christian s or Muslims of the more successfully. Fragment s of "celadon" porcelain, dating
Golden Horde, the Ulus of Chagatai, or China. from the 13 th - 14' h centuries, have been unearthed in the most
In addition to the above, the road was frequented by importan t urban centre of medieval Moldavia, Cetatea Albă
missionaries, diplomats, craftsmen, or quite simply ordinary (Moncastro, Akkerma n), which played a first-class role in
people forced to move from one part of the world to another. Eastern commerce during that age.
The presence of some Chinese in the "West" was already Still from the territory of Bessarabia, we have a porcelain
somewhat old, because as early as the Mongols conquest of bowl originatin g in the major productio n centre at Jingdezhe n
Eastern Europe and Iran, Mongol armies had incorpora ted (Jiangxi province), typical to the creation of the Yuan dynasty
troops and military experts recruited from Chinese territories. age. It was discovered during the archaeological excavations
Later, Russian documents speak of the presence of colonies of 1988 at Orheiul Vechi (Orhei district, Republic of
of craftsmen from Kitai (Russian for China) in Novgorod Moldova). During the years 1350-1370, Orheiul Vechi held
and Moscow. Other Chinese present in Genoese commercial a great Oriental style urban establishment, known as Shehr-
contracts even mention the presence, in Crimea or in al-Djedid eh or Yanghy Shehr ("The New City", in Arabic or
Mediterra nean centres, of slaves from Cathay, the name used Cumanic, the Turkic language used by the majority of the
by westerners to refer to China. Sadly for these unfortuna tes, Golden Horde's inhabitants). This place was also brie.fly the
their presence along the Black Sea or Mediterra nean coastlines, residence of one of the Golden Horde's khans . The porcelain
thousands of kilometers away from their place of origin, is also specimen is kept by the N ational Museum of Archaeolo gy and
due to the newfound ease in land communications between the History of the Republic of Moldova in Chişinău.
far ends of the Mongol dominate d world. Romania's immediat e vicinity, more precisely Northern
Due to the existence of this great axis of internatio nal Bulgaria, has yielded a splendid olive green porcelain plate.
commerce, the Black Sea coast and its neighbou ring regions It was brought to light during the archaeological excavations
th
became, during the 14th - 15 centuries, one of the age's performed at Veliko Tărnovo, capital of the Second Bulgarian
1 234
$JIJJ.lf.@•h0•13Mi#
Treasures of China -
7~~
•
Empire. It is kept by the Archaeology Museum of Veliko marked lines are just a part of the original fragment.
Tărnovo. The presence of a Chinese mirror fragment in the area
The specimens of Chinese "celadon" porcelain discovered between the Pruth and Dniester, more than 7000 kilometers
in medieval Romanian and Bulgarian territories join the ranks removed from East Asia, must not surprise us, because this
of similar pieces found in the great establishments of the category of goods imported from the Yuan dynasty Empire
Golden Horde in Russia, situated along the valley of the river represents, along with porcelain and coins, the most frequent
Volga, or in Crimea, where they are often associated with other artifacts of this civilization found in Eastern Europe, on
imported Chinese products, such as bronze mirrors, and vases Golden Horde territory. They were appreciated not only for
macle of gold, silver, or bronze. Extremely prized at the time, their aesthetic qualities or as accessories for personal hygiene,
for imitating the colour and texture of jade (one of the most but a1so as objects full of with magica! implications.
valuable materials, according to Chinese traditional thought), The "Northern Silk Road" remained active circa 250
as well as for their splendid shapes, "celadon" type porcelain years, of course, experiencing varying levels of activity, despice
vases have travelled over 7000 kilometers, from China, all the increasingly frequent civil wars between the Mongolian
way to regions neighbouring the Lower Danube, carried by khanates or within the Golden Horde, despite the expulsion
merchants in their carts pulled by oxen, or upon the backs of of Mongols from China (1368), of Timur's campaigns
camels, along with silks, gold or silver embroidered fabrics, against the Golden Horde, as well as the escalation of the
precious stones and pearls or condiments. In what concerns the Ottoman threat in the Black Sea area during the 14th - 15 th
Chinese porcelain vases found at Cetatea Albă, it is possible centuries. However, gradually, over the course of the 14th - 17th
that they have macle the final part of their long journey by sea, centuries, the Ottoman conquest of the entire Pontic basin,
shipped from Tana or Caffa. the discovery of a direct maritime route to India and China by
Extremely valuable, due to its functional and artistic the Portuguese and the termination of Mongoli an khanates of
qualities, as well as the difficulty of acquiring it, Chinese Astrakhan and Kazan by the Russians macle it so that, starting
porcelain was considered a symbol of status to its owners, and around the half of the 16 th century, Russian and Khwarezmian
there were attempts to manufacture it on the spot, in Iran, merchants would monopolize what was left of the once
Syria, Egypt, or in certain areas of the Golden Horde. As thriving commercial traffic on the northern version of the Silk
such, we must not be surprised that one of the members of Road, which had used to connect China to the Black Sea area.
khan Abdallah's entourage (1362-1369), who took residence During centuries 17-18, English and Dutch merchants' direct
at Shehr-al-Djedideh, in the capital city newly created in access both the Chinese and Ottoman markets would make
Bessarabia, on the western edge of the Golden Horde, insisted them the main purveyors of Chinese products on Romanian
on bringing along his precious Chinese vessel. His attachment land.
to the Chinese Jingdezhen porcelain bowl must have been A testimony to the presence ofWestern ships that travelled
tremendous, given the politica! and military difficulties posed between China and the Danube Delta area is a Chinese copper
by the civil war Golden Horde was experiencing during the coin (cash), from the 17th -18'h centuries, found at Sulina (Tulcea
years 1359-1376, as well as the considerable distance travelled County), during the dredging of the Danube. Doubtless one
by khan Abdallah's partisans, chased out of the valleys of the such item was of very low worth (a few thousand such coins,
rivers Volga and Don into the territory between the rivers round, manufactured by casting, featuring rectangular holes in
Dniester and Pruth. the middle, strung on a cord, amounted to one tael - a silver
Again from the land of Bessarabia, which represented taler). The above mentioned coin was kept, during the years
the eastern limit of medieval Romanian territories, we have 1976-1980, in Professor Ion Rădulescu's collection, who had
another Chinese item. It is a bronze mirror fragment from the setup a small museum at the Sulina House of Culture.
13 th - 14th centuries, manufactured by casting and adorned From preserved 13 th and 14th century Genoese documents,
with an inscription in Chinese characters. The poetic text of we learn that larger or smaller groups of peopJe originating in
the mirror sounds like this: J'HX~Jt.79: "fr')~ftimMJ!~, the geographical space neighbouring Northern and Western
~1!tl3imffil'EiJ, ·tiXX'rimtl:~. [K~ţqirm::fi:f: o fijJt-~im::f China were displaced to Eastern Europe. Among them, we
::\Jt, ffi ~Ufiim l2J-f~ ~.sy.1L " i:J;J 1K~ Jt.79 "i:J;J ~mî l2J-BE ~, 1G mention: the Tartars, Mongols, Naymans, and Uyghurs. We
~~~BBA, 'li'~,:Jmlfil,'i!:,, 1.-MlHl::f (~lil ("The miraculous, do not exclude the possibility of them including groups of
heavenly light reflects your shining beauty, wraps the proud actual Chinese, of the Han or Qidan (Kitan) people, a steppe
city and the surrounding in its pure bright and friend1y beams, population that created, during the interval of 916-1125, a
does the honour to the saving of the soul and faithfulness. Its vast empire north of China, ruled by the Liao dynasty. The
greatness has not encountered weakness while sheding its rays historicalgeographical names ofCathayşi Kitai, given to China
on everything around, yet it is waiting for its master"). The by Western Europeans during the 13 th to 17th centuries, and by

România ş i China în oglinda ist.oriei
I·~ 1 ue
,U,:,f!Jljr[ ~(t'Wi*bl r
Romani a and China in History's Mirror
that inhabited today's Romanian territories after the Mongol

conquest îs provided by numismatic documents. Monetary
Mon edă tătărască discoveries in Dubroja have unveiled the existence of a Golden
bătută la Isaccea, Horde coin-makin g workshop that operated in the medieval
datată după Danube town Saqcy (today's Isaccea, Tulcea jurisdiction). The
calendarul chinezesc: fi.rst coins dated according to the Chinese animal calendar
Anul Panterei/ were produced în this workshop during the Year of the Dog
Tigrului
(1286/287). They would later be followed by issues from the
(1292 - 1293}.
Year of the Lion/Panth er (tiger, in the Chinese version), which
MNIR
{lf~i;tiJP.'.&:ff(ţJ lill! corresponded with the Christian year of 1292/1293, the Year
r!i. fli H P1i 'l 1!'EIIYJ of the Hen (Rooster în the Chinese version) -1297/129 8, and
/Jî , J}l"f: again the Year of the Dog (1298/1299). Coi ns dated according
( 1292- 1293) .
Tartar coin issued to the Chinese cyclic calendar issued at Isaccea are the oldest
at Isaccea, dated testimonies to the use of this chronological system în Europe,
according to the second to those issued in Crimea, în the Year of the Ox
Chinese calendar: (1265/1266) and the Year of the Snake (1281/1282).
Year ofthe Panther I
Other cultural elements brought from Central Asia and
Tiger (1292-1293).
NHMR China in the area of the mouths of the Danube with the
Mongol conquest are the Uyghur alphabet and Buddhism.
Russians even today, is derived from this people. The name of In this case too, information about the dissemination of the
such a group of people originating in China that settled down Uyghur alphabet too îs provided by monetary discoveries.
in Southern Bessarabia during the Mongol domination era, is The oldest texts written using Uyghur characters occur on
preserved to this day in the place name of Chitai (today, Kitay, the coins issued at Saqcy în the Year of the Dog (1286/1287),
Ismail district, Odessa region, Ukraine), which belongs to a constitutin g the oldest known testimony of this sort in Europe
town and to a lake of fluvial origins (liman) in the area, located to date. The use of the Uyghur alphabet and language was
near the Danube. Other places by the name of Kitay can be not limited to the sphere of Golden Horde chancelleries, but
found in Crimea, a sign that groups ofKara-Kh itans colonized extended to the practice of Buddhism by the various Central
rhis area of the Golden Horde too. ln some cases, in Crimea, Asian populations transplante d to East and Southeast Europe
the place name IGtay is also associated with that ofNayman . as a consequence of the Mongol invasion. lncidentally, through
The immense population transfers and politica! and Christian Nestorian priests, the Uyghur language along with
military restructurin gs that took place after the Mongol its alphabet came to be known as a diplomatic language în the
conquests în Eurasia brought about not only the enabling of chancelleries of several European states, such as the Holy See,
economic contact between China and the territories inhabited France, England, or Hungary, as well as Cyprus, Armenia,
by Romanians, but also the dissemination, albeit indirect, of and Persia.
some essential elements of Chinese civilization, or of Central As în the case of direct economic links, along the
Asian cultures that had been in contact with China centuries. septentrion al course of the Silk Road, the massive ideologica!
We are referring to the spreading of the use of the Chinese and cultural changes that took place in the Mongol world
animal cyclic calendar, and the Uyghur language or writing, or during the 14'h and 15 th centuries gradually eliminated the
the Mongol alphabet ("square writing"), invented by Tibetan indirect influences of the Chinese civilization în the Lower
monk tibetan Phags-pa (Zhogoin Qgigyai Pagba or Drogon Danube area, and Eastern Europe in general. Progressively,
Chogyal Phagpa) at the behest ofQ_ybilay Khan, around 1269- under the influence of Islam, the old cyclic animal calendar
1270. borrowed from the Chinese would be abandoned, and so
Having lived within the scope of the Chinese civilization would the practice of Buddhism. The Uyghur language and
from time immemorial, many of the Turkic tribes of Central writing system endured only as a practice of the chancelleries
Asia, like the Mongols themselves, adopted the Chinese cyclic of the Golden Horde and the states that formed as a resuit
calendar as a unit of measurement for time, even though, for th
of its disintegration în the 15 century, as well as the early
the steppe nomads, the beginning of the New Year did not Ortoman Empire.
always coincide with that of the month, as in China (for The Renaissance, the Age of Discovery, and then
these peoples, the New Ycar began with the spring equinox Enlightenm ent, once again opened up the horizons of China
- March 21 st ). Considerin g the near complete destruction of to Europeans, and those of Europe to the Chinese, during the
the Golden Horde archives, the most important information 16'h - 17,h centuries. In this new cultural context, we witness
regarding the use of the Chi nese cyclic calendar by the peoples

the first mentions of China and its civilization in late medieval West, the Caspian Sea and the Polish Country [...]". "Sireica"
and early modern Romanian literature. They were due to (The Country of Silk), "Cataio", and "Hinneai" are all names
the education that Romanian intellectual elites reccived in under which China was known in Romanian writings up to
the cultural centres of Poland, Hungary, or Italy, as well as the 19 th century.
to the dissemination of Western geographical and historical Also in the 17th century, documents testify to the presence
literature concerning China in the Romanian sphere. A very of some Chinese cultural influences in Romanian territories,
important role in the diffusion of information about China in although they are only macle known to us by two brief
the Romanian world of the 17th and 18 th centuries was played accounts. In Moldavia, Ureche's continuator, Miron Costin,
by the distribution of Sebastian Mi.inster's work Cosmographia, relates that ruler Vasile Lupu "updated the princely courts
published in severa! editions and translated into severa! of Iaşi to the !atest fashion, houses with cinii, stone stables,
European languages, and the treatise on world geography L e gardens [...]", "cinii" being ceramic wall tiles, wrought in
Relazioni universali by Giovanni Bottero, as well as indirect Chinese fashion, brought from the Ottoman Empire, from
knowledge, especially through Sebastian Mi.inster's work, the Kutahya and Iznik (towns in today's Western Turkey). The
famous work of Marco Polo, II Milione (or The Description ofthe term "cinie/cinii", which has also given the archaic Romanian
World, or The Book of the Marvels of the Worfd) was circulated word „sinie" (plate, tray) is, in its own turn, borrowed from the
in Europe from the 16 th to the 18 th century, in French, Italian, native Turkish language, being an adjective that derives from
Latin, and Spanish manuscripts, while also having English, the geographical name used for China by the Persians, Turks,
Irish, Czech, Portuguese, and German versions. The first and Arabs - 9in/Sin.
printed edition was issued in 1477 in Nuremberg, in German, For Wallachia, there is an account of the Bohemian glass
while the French version was first printed in 1556. Then, in blower Georg Franz Kreybich, who travelled there in 1698,
1824, the Geographica l Society of Paris published a French 1700, 1701, 1707, and 1710. In 1698, attending the wedding of
translation of the manuscript closest to the original, and Ilinca, one of Constantin Brâncoveanu's daughters, to Scarlat
in 1845, August Bi.irck authored the first German edition Mavrokordat os, son of Alexandros Mavrokordat os Exaporite,
accompanied by notes and commentary. he was impressed by the entertainmcn t following the feast: "in
No less important to this process of knowledge of China the same hall where we had dined, they put up a fortress beset
by the Romanian elites of the 17th to 19 th centuries was the role by Turks, and inside the fortress there were Germans. 1he
of the world maps published in Greek, where this country was Turks were hitting the fortress with cannonballs and boulders
often featured. and forcing them to surrender and ask for peace. And many
In medieval and early modern Romanian, China bears other games were played, and all manner of dances, Turkish,
various names, depending on the authors' primary source Arabian, Chinese, Tartar, French, Spanish, and Polish".
of information. On the one hand, we encounter linguistic Some information about China is contained in one of the
constructions deriving from the place name Cathay - used oldest cosmographies translated into Romanian - "The History
by Latin sources of Italian provenance, from the 13 th - 15th of AU Countries and Empires in the land of Asia", found,
centuries, to refer to China. In other late medieval or early along with 15 other texts, in a miscellaneous manuscript put
modern Romanian documents, the name Hina is used, as together during the years 1693-1703 by Costea Dască lul (the
taken from German and Polish. The third term used to refer to Deacon) of Şcheii Braşovului. Having as its sources, among
China is Chitai, from Russian. 1he term 9in (Sin), of Persian- others, the 1568 French edition of Sebastian Mi.inster's
Arabic-Turkish origin, whence the modern term China in "Cosmograph y" and an abridged version of Marco Polo's „Il
most European languages was derived, was only known to our milione", the chapter "Great Scythia" mentions the existence
old literature through adjectival derivatives - cinie or sinie (i.e. of the country of"Cataaghio n, a great Tartar empire famous in
of Chinese makelfashion). Asia, which barely has a match in thc world" [.. .]. "That empirc
The first mention of China in old Romanian writings dates has a great city unto itself, namely Cambal [Beijing], very
back to the 17th century and can be found in the "Chronicle of expensively built and strengthened , and it is this big: 24 miles
the Country of Moldova" by Grigore Ureche. In "The history around, its walls 20 fathoms high. The city has a great road of
and dealings of other countries, from are around herc, which commerce from India, from Moscow, and alsewhere. Next to
we cannot fail to mention, for they are our close neighbours", the city there is a great river, namely Polizahnis. Over this river
Ureche wrote that "The Tartaric Country" or "Tartaria" there is a stone bridge, 300 fathoms long and 8 fathoms wide.
comprised "a great part of Europe and all of Sarmatia from Upon this river, many merchants of many places come and go".
Asia with Scythia or Sireica, which is now called Cataio. Toward the end of the 17'h ccntury, thc first historically
[...] To the East there is the strong empire of Hinneai, to the attested contact of a Romanian with the Chinese world and its
South, India with the water of the Ganges [...], and to the civilization took place. This was duc to Sword Bearer Nicolae

I
~· ¼te. ~un, r!Jll(l''lJJJ.11:m-î-
time spent in Moldavia, where he returne d in the time of Iliaş

Milescu. Born m Moldavia, the region of Vaslui, Nicolae
Alexan dru, Milescu left for Moscow. "And for his learning , he
Milescu was the right hand man of rulers Gheorg he Ştefan
(1653-1658), Gheorg he Ghica (1658-1659 and in Wallach ia, was macle an interpre ter for the emperor and he was a teacher
to the emperor's son, to Peter Alexievich. And he received high
1659-1660) and Ştefăniţă Lupu (1659-1661), and a diplomatic
esteem and riches. And the empero r Alexei Mikhai lovich sent
attache at Constan tinople, sent by the ruler of Wallach ia,
him as envoy to the great empero r of the Chinese , so that he
Grigore Ghica (1660-1664, 1672-1673). Later, Milescu went
stayed in China for two, three years. And there he was held
on to serve Russian Tsar Alexei în 1671, at the recomm endatio n
in high regard and received gifts from the great empero r of
of the Patriarc h of Jerusalem, Dosoftei. Betwee n March of
1675 and 1678, he was head of the first Russian embassy in Chinese , and many wondro us things did he see in that empire
China, a mission which inspired him to write three works of the Chinese . And he was given a plate foll of precious stones
in Russian, which are the first travel journal s of the Far East and a diamon d like a pigeon's egg".
At the beginni ng of the 18 century, the first part of "Le
th
written by an Eastern Europe an: "The J ourney through Siberia
Relazioni Universali" (1591-1596) by Italian cleric, philosopher,
from de la Tobolsk to Nerchin sk and the Border of China",
"Account of Sword Bearer Nicolae Milescu's Diplom atic and diploma t Giovan ni Botero, was translat ed in Moldavia.
Mission in China" and "Descri ption of the First Part of the The Roman ian Academ y Library keeps five versions of this
Earth, Called Asia, Where the Empire of China with its manuscript, copied in 1718, 1766, 1774, 1782, and during the
Cities and Provinces Lies". Later published in Roman ian, the first part of the 19 th century, out of which, only two feature the
sword bearer's work concern ing China was still known in the description of China (the ones from 1718 and 1774). Unlike
Roman ian Principalities through some Greek translations. in the "Histor y of the Countri es of Asia", in "Cosmography,
The "Descri ption of China", for which Milescu relied on his or Accoun t of the World" (1718), data regardi ng China is
own experiences and observations, but on other sources too, more abunda nt and truthfo l. It gives an account of the borders
the main one being "Atlas Sinesis" by Jesuit Martinu s Martin i of "Bina", its extent, its 15 provinces, importa nt cities, the
(1614-1661), constitutes a complex portray al of the Chinese worship of "bozi" (idols), the large number of inhabita nts
Empire, historically speaking, as well as geographically, ("And from the accounts that came to my hands, I counted
ethnographically, and administratively. Out of its 58 chapters, that the number of people there is over 70 millions, which
the first 20 provide informa tion on: the beginni ngs of the can barely be found in all of Europe"), owing to fertile land,
empire of China, the number of its dynasties, the origin of its gentle climate, and hardwo rking people. Of the Chinese , the
name, its neighbours, ways of access to China on land and by author appreciates that "there are no people in the world more
sea, its "richness in fruit of the earth", Chinese faith - "what meticulous and skillful with handwo rk than the Chinese .
idols they worship and what their temples look like", "what More than 1000 years have passed since they discovered the
temperaments they display and what physical appearance press, not to mention rifl.es".
they have", "what customs they have, how teachin g is clone, A short paragra ph on China (titled "China is More
how they write, how they practice medicine", how their cities, Fortuna te Under Tartar Domina tion") can also be found
in a "Universal History " from the 18 century, left in the
th
houses, and roads are built, how their army is organized and
what weapons they use, and the status of their emperor, boyars, manuscript.
and beneficiaries. In the rest of the chapter s, the provinc es of The first Roman ian translations and printing s of world
China are described. history and geography books were carried out at the end of
The fact that Nicolae Milescu had been to China was well- the 18 th century and the beginni ng of the 19'\ and they offer
known in Moldavia at the start of the 18 century, as proven by
th insight into what interested cultivated people could learn about
the XLI Legend in the chronicle A Few Words by annalis t Ion China, at the time, by reading them.
Neculce (1672-1745), which tells the story of Neculai Milescu , The first geography book in the Roman ian area is "Gener al
the Sword Bearer from Vaslui, "well learned and a scholar", Geography", printed at Iaşi, and paid for by the Metrop olitan
who knew "many languages: Hellenic, Slovenian, Greek, and Iacov of Moldavia, in 1795. It was translat ed from Italian
Turkish. And proud he was, and rich [...]". Althou gh well by Amfilo hie Hotiniu l, after the "Universal Geogra phy" by
regarded at Ştefăniţă Lupu's court, Milescu tried to overthr ow French philosopher, historian, geographer, and pedago gue
him, writing to the former ruler Consta ntin Şerban Basarab, Claude Buffier (1661-17137), because "there was no other way
who lived in exile in Poland, to come with armies against of renderi ng the subject of Geogra phy simpler and easier to
Prince Ştefăniţă. However, Consta ntin Şerban sent Milescu's those who wish to know places from some part of the world or
letter to Ştefăniţă Vodă, who ordered the traitor's nose be cut other, empires, countries, cities, mounta ins, and rivers, which
off, whereu pon the latter fi.ed to the German Country , where are written here for the use of young people, so that they may
he fou nd a doctor who cured his wound. After a short period of remember which one is in what place and what name it bears,

$1fflr.!M•!;li!l•=w1-a
or
Treasures China
k: ....
as much as is known so far about this globe of earth and water".

The chapter on „Hina or China" comprises a brief presentation L:B
of the country: "they say it is the greatest and oldest of all
empires on this earth. This empire has a large people, it is
R E L A ·T IONI
VNIVB RSALI
reckoned to be almost a hundred million, which approaches DI GJ 0 VANNI BOTER0
the number of people in all of Europe. This country lies below BEN B SE,
120 degrees longitude and 30 degrees latitude. The faith of the Dl VISE INTRE PAR.T I.
Chinese is that some believe that the soul lives on after death Ntllt. PriMdfi Ot{trmolt Citu, i con-lJt'popoll, & lcc-o1tditioiti d •
and others have other beliefs. Before, these Chinese used to' 'P•efiiiwtcbiTtmt : l-1i,il41!bi,îf'ilfai,lt Ali«n, &Oi'"
Jltc'fll"«lioft Îlf ţ//4 dalbi X,-c Jl'OdoUt: NIi fl{ok , & poi/ok dtl-
demonstrate great care for the hair on their heads, believing l'Onuo, tdtl1.Mtdimr111tc;i.
NtUt. Stco1"'11 fi 17/Utd dt'•"UÎOl'Î 'Pmcipi, cbt fin o «lMOHO, &
that it protected their brains and minds. And after a Tartar ddlt ccgioni dtlh.g,.1"'~« ~ &nmw«• dt'lot0 ff.ii. Lucrarea „Le
Ntlil. Ttr{• poifi dti pititd~11drpopoljd'O!Jli mdtlt'{.• , C'«to/i(i
(i.e. Manchurian) emperor was enthroned, and he ordered Giltdti, Gentili, O- Scifi,Wici • Relationi Universali",
'
them to shave their heads, more than 40,000 rose against him, Aggi~toui~ nouo lc<l.!!!,ttt0PanidclMondoiniagliatc inRiune, care cuprindea
informa,tii despre
choosing to leave the country rather than shave. Still, they have
China, afost tradusă
since taken up the habit of shaving, and now they leave only în Moldova,
a tuft of hair at the top of their heads, like the Tartars. They în secolul XVllI.
still have a special regard for the head, as beheading is said to Ji:r ;1c* » *:ţr*
be the greatest offense, as opposed to being hanged or killed 11 s<J:frm . 1s tlt
t~~ ~ jj, ~q[ ffij iit
in any other way. The most common punishment is death by
beating. Their emperor is a Tartar foreigner and he has taken
tl:l/t& .
»Le R elationi
over the empire since the year 1640, and reigns with complete Universali~ a work
authority, the people comply with his rulings, no criminal can that contained
get away without the knowledge of the emperor. The country information
is cold toward the north, and to the south it is neither very hot, about China; it
ln P'iC'tnZ"• Appr1Jo Giorgio. Gmo. · M . D. XC V. was translated
nor cold. 1he earth is fertile, yielding all kinds of foodstuffs,
Con J.iccnu de• Su pcriori • info Romanian in
wheat, wine, butter, honey, and fruit. Europeans do commerce Moldavia in the
with the Chinese, taking much gold and silver from them, for 18th century.
they have many gold and silver valleys and other things that are
macle and wrought there. The Chinese are sharp people, and Piuariu Molnar, from a 1794 German version of the ancient
skilled in all crafts. lt is from there that good tea is brought, and Greek history segment of "Elements d'histoire generale
and expensive plates, and many other things. Peking is a ancienne et moderne" (9 volumes, 1772-1783) by Claude-
beautiful city, the capital of the empire, and lies no father than Frans;ois-Xavier Millot (1726 -1785). In what concerns ancient
30 leagues from the fine wall that stands between the Chinese Chinese history, Millot discusses similarities between the
and Tartars. This wall is 400 leagues in length and seven Chinese and Egyptian civilizations, based on a theory by
fathoms wide, built to protect the country from the Tartars, French orientalist Joseph de Guignes (1721-1800), according
from the mountains down to the sea. Peking is a beautiful city to which an Egyptian colony had settled in China around 1122
with a large population, almost two million inhabitants. The B.C. (a theory which Millot challenges). "The writing of the
streets are 20 fathoms wide and straight, but the houses are Chinese still bears some resemblance to the old hieroglyphs
not tall, nor are they very well built. This city lies below 134 of the Egyptians. Moreover, even the ways and customs
degrees longitude and 49 degrees latitude. And Nanjing, the of the Chinese fit together with those of the Egyptians", in
second city (this was once the capital of the empire) lies below qualities such as "devotion and obedience" to their leaders and
136 degrees longitude and 30 degrees latitude and is, in length, ancestors, "vigour in working the land", and "advancement in
the largest city of all, not only of this empire, but others too, crafts and science", "Iove of repose and peace", and respect for
and it holds more people than Peking. The streets are cleaner, "the ways and ceremonies of old customs". The government of
and the houses, more sightly. Toward the south, in this empire, China, and that of Egypt likewise, have "wise and wonderful
the people are more numerous, and many of them, having not foundations" which, were they observed fully by emperors and
enough land to plough, live on ships and bridges built upon the mandarins, would make China "an example to other nations".
water, and theywork the land on the main roads, which always Then, Millot briefly recounts the life of Confucius, "wise man
seem like marketplaces". of the world", "a great man, whom the ages have honoured
In 1800, in Buda, "Universal, or General History, in his country for 2,000 years", and "the most eminent of all
Comprising the Events of Old Ages" - translated by Ioan philosophers that ever lived in the world, for he did and begot
the most good".

I
"V •~r~ ,1Ji.f11•!'iîil(r-JJJJ~tft r
the Huns) had already begun attacking China from the north,
Much more ample and detailed, geographically speaking,
and especially historically, is the description of China in and other rulers before had also built walls on those lands, for
"Geograph y or the Writing of the Earth" (1814-1815), written protection from their invasions, and used soldiers for defense.
by Nicola Nicolau of Braşov. The chapter dedicated to China, Emperor Shi Huangdi had those walls, which only covered
spanning more than 40 pages, is titled "The History of the some portions of the border, consolidated and connected to one
Chinese from the Year 500 Before Christ to the Year 1814 another, and macle into a single wall, which is known to this
After Christ'', and can be divided into two parts. The first is day as the Great Wali of China. This wall, though 2000 years
a chronological presentation of the history of China, followed old, still stands, and can be deemed a wondrous constructio n,
by a timeline of the imperial dynasties, up to the reign of which is macle of large stones and earth, and lines one border
Qlanlong (1736-1796), with references to Chinese geography of China, to the north, over mountains, planes, and waters. It
(borders, resources, and cities), customs, religion, and culture. is so wide that six horsemen can ride atop it side by side; there
China is considered to be the vastest country in Asia and are, in places, small fortresses too, built upon it for defense
the oldest empire of the world. Also, it is among the first [...]". The second part of the chapter relates the account of Lord
territories inhabited by people, thanks to the fertility of the George Macartney, the first British ambassador sent to China,
land on which it lies: "Although in this scattered country there of his journey to the Court of Emperor Qlanlong, in 1792
are many things which are of no use, it îs a very cheerful and ("From the Journey of Lord Macartney from England to the
fruitful country, and its land is very easy to cultivate. Beside Empire of China, Some Notes on the Places and People of this
many other crops, this place yields much rice, which is the Country").
people's staple food. Not only do they have all the crops that Also Romanian born was Transylvan ian Alexandru
can be found elsewhere, but peculiar ones too. China is said Csoma of Koros (Sandor Korosi Csoma), the man considered
th
to be the country of oranges and lemons, the abundance of tobe the "father" ofTibetolog y. He was born on April 4 1784
tea that is grown on this land is unbelievable, the Europeans in Chiuruş village of Covasna jurisdiction . He studied at the
alone get many millions of pounds. All kinds of aromatic Bethlenian um college of Aiud (1815-1818) and the University
herbs, rhubarb, China root, and other medicines, and many of Gottingen (1816-1818) . Wishing to discover the Asian roots
peculiar fruits, gold, silver, metals of all sorts, cattle, fishes, of the Hungarian people, at the end of 1819 he departed for
fowls, and much more, can be found in large amounts, and Central Asia, reaching Kashmir (northeaste rn India) in April
above all, there are many worms that produce silk, and it is of 1822. He decided to take up learning the Tibetan language
apparent that China and India introduced the weaving of silks. after British officer William Moorcroft, whom he met on
As this country is gifted with so many natural goods useful to July 16 th 1822, introduced him to the volume Alphabetum
humankind , it appears that it was inhabited by many people Tibetanum by Antonio Agostino Giorgi. The following year,
well before other places. If the tales and stories of natives with the financial aid of Moorcroft, he resumed his journey,
are true, it appears, then, that this was the first country of reaching the province of Zanskar (western Tibetului), where
mankind, especially since their history extends many years, to he would stay from June of 1823 to October of 1824, in order
a time before the dawn of the world known to us [.. .]. They are to study Tibetan. From 1825 onward, the British governmen t
truly a very old nation and it appears to be true that even 2000 provided Alexandru Csoma with a monthly income to support
ycars before Christ there were kingdoms and empires in this his study of the Tibetan language, civilization, and religion.
land, but what is known to have happened in those times is In June of 1825 he macle his second journey to Tibet, settling
without documenta tion and chronology". down at the Pukdal Buddhist monastery in Zanskar. He
In Nicola Nicolau's "Geography", for the first time in would return to Sabathu, in January of 1827. He would spend
a Romanian writing, we find information regarding Chinese three more years in Tibet, at the Kanum monastery, between
emperors who macle their mark through military achievements 1827 and1830, in order to better his knowledge. In 1831, we
and righteous government, playing an important role in the went to Calcutta, where, in 1834, the Asian Society of Bengal
history of China: Qln Shi Huangdi, Liu Bang, Hongwu, would publish the two works he wrote as a result of the years
Qlanlong. Concerning Qln Shi Huangdi, China's first emperor, spent in Tibet: the first dictionary and the first grammar of
it îs written that: "Following the age of Confucius, China the Tibetan language - Essay towards a Dictionary, Tibetan
remained, for a long time, divided into several kingdoms. But and Engfish, and A grammar of the Tibetan fanguage. Between
250 years before Christ, all these kingdoms submitted to the 1835-1837, Alexandru Csoma travelled to Hindustan, with
emperor Ching-Can g, who took the name of Shi Huangdi, the approval and financial support of the general governmen t
meaning the august and great emperor, and under this name of India, wishing to learn more Asian languages, then he
he was macle well-known. After he founded this great empire was in Calcutta until 1842, working as a librarian for the
covering most of China, he saw to its safety. The Tartars (i.e. Asian Society (he organized the Tibetan works owned by

$-~~
i•l*l•hUliilnj:t■
Treasures of China
~ · ~
the Society). In 1842 he set out on a new journey, to Lhassa

(Tibet), but while travelling he contracted malaria, dying on -..... .................
~
..... ............. ....
,
, .. u••- ••• , ..
.-
_··-·--·····
...... .........
·· ••-
..,_
.... ........ . _..
_.._ ,
.1 11 - • • • H
AB~A Dl
..--·-__
·-·-·-·
~
.-. ···-···•·-
"-UILLL• - . , . .,_ ,.....,,,_ ,._
...-··_ ---·-
,_ .--,.. ..
,._..
...._..... -·.
April 11'" 1842 at Darjeeling. Csoma of K6ros also wrote a Informaţii despre
Sanskrit-Tibetan-English lexicon, published by the Asian China p ublicate î11
Society of Calcutta in three parts, in 1834, 1910, and 1944, as ,,Albina Român ească",
nr. 87 din
well as numerous studies on Tibetan culture. IEUIU
2 noiembrie 1841
As for the Romanian press, news concerning China can be MIR
found as early as "Albina Românească" ("The Romanian Bee"), 184 11f ll}=l 2 Fl ~
the second newspaper of the Romanian Principalities (after 87f'i& EfJ <~ !b /8 SIE
"Courier of Moldavia"), issued in Iaşi, in May of 1829. The ~!!$-}fi)) fiJ!l 7 1P
X T HA rnim,@.•
first article that mentions China, "On the Journey of Baron
l'aJ eTe.10 n.s&.ri t: 1, .~p'1 ~ ruape .1u ..i;rTal.t8 !ll .t e ~npe p c cnon·.t Information abo11t
Humboldt and Professor Rose to the Far East", was published .a,iR Xina: ,,,.T,.sn-r. ,\lll'tc nc pc n .J.&W'1"bll1Î.lop .J,i11 1.1:-1ce m ,p ai.1c, China published in
in the 47th issue of 1829. Later, other Romanian periodicals XiHea il ai pc nea iT nonnTcn o -~.10Ti.n , .1.e r.11a11..lepf (n a~ e 1111 - the newspaper
too would contain information on China, especially the i;-r.pi.nTe 1.6 M:l.Tepif a pJ'bTOII JJ C, R OJl C c c C ! Or.O,\ oc-.;n1ia no- 'YJ.lbina Românească"
c e.1op_.J..SWMT,U CUJ.i mi .w :wpit1..l) nco upa ,w 1, nnc e c ur.H•ar.
"Transylvania Gazette" (the first newspaper of Transylvanian ( 1he Romanian Bee},
•te epa aw ra aTo .1111ni11Tca ,1,at. TO!Jic i. Il0 J i11ia n•1ccT OIJ 110c c
Romanians, founded in March of1838 by George Bariţiu). The no. 87, N ovember,
epo. ACOA3Tb 4,oa1,t e t.pi rii;i,, w i aMr 11i1111nTc ~-iillA AC TO aTC
2"d, 1841
news was taken from German, English, and French papers, 6:lT t:'t) iÎJ C XiU0JÎ.101), 11 0 K ~•TCJ a .L 11•u •10 uiili o :Hi llJJi np (•; -?LH-
HMR
and they concerned politica!, military, and commercial issues
(such as the situation of the Opium Wars, between China and scholars and politicians involved in the modernizing process of
Great Britain, during the years 1839-1842 and 1856-1860), Romanian society. Golescu edited in 1800, in Viena, at Karl
as well as aspects of Chinese civilization which, so different Robert Schindelmayer's press, an Atlas ofGeographical Tab Ies in
from that of Europe and still very little known, appealed to Greek (in fact, a world map). A s suggested in the marginalia
the public; for instance, in the March 4 th 1848 issue of "The of the map, it was macle with the participation of Antimios A .
Romanian Bee" one could read, concerning the customs of the Gazi Meliotul, professor at the Princely Academy ofBucharest,
Chinese, the following: "There is no nation on the face of the the man who undertook its "editing and correction". The lyrics
Earth with more original habits and more constant in their dedicated to Alexandru Moruzi, Prince of Wallachia (1793-
observance, than the Chinese. Among other things, especially 1796, 1799-1801 andin Moldova 1792-1793; 1802-1806 and
curious are their etiquettes (ceremonies), where one may find, 1806-1807), belong to Stephanos Kommitas, from the same
from descriptions, public signs of sadness, following the death Princely Academy. The use of Greek in the editing of this
of the Empress of China who recently passed away: the Court cartographical work should not surprise us, because during
and provinces sank into mourning for the death of one of the the 18 th century and the first two decades of the 19 th century,
Chinese Emperor's wives, who bore the title of Empress. On Greek was the main language of the intellectual elites of the
such an occasion, all public servants, politicians, and officers, Romanian Principalities, before the adoption of French. For
from the first to the last, have the duty to wear mourning attire that matter, Iordache Golescu, like his father, High Stewart
(sad clothing), which is macle from a thick white cotton fabric. Radu Golescu, and his brother, Dinică (Constantin) Golescu,
For four weeks, they are not suffered to take that clothing off, had received a solid education in this language.
not in daytime, nor at night. Additionally, in the said interval, During the same period, when the Romanians of the late
all are strictly forbidden from spending the night anywhere Middle Ages and dawning Modern Age were discovering
else but in the perimeter of the houses that are their official with fascination the remote and fabulous China, Chinese
residences. For 100 days, no Chinese is allowed to shave his intellectuals were also receiving their first pieces ofinformation
head, nor to adorn his hat with a tassel of red wool or ofbuffalo. on the geographical space of the Romanian Principalities. The
Weddings, holidays, and other celebrations are prohibited all discovery of the Romanian Principalities by the Chinese was
across the Empire, and so is any kind of music, save the one only a small part of an extraordinary adventure of the spirit,
that usually accompanies religious ceremonies and funerals. triggered by the Jesuit missionaries who had settled in China
This tradition has been observed for thousands of years and at the end of the 16 1h century. They took on a double task,
the slightest breaching ofit is met with harsh punishment [...]". that of communicating to Europeans, from direct sources, the
The end of the 18' h century is also the time of the oldest language, literature, history and civilization of the Chinese,
cartographical reproduction macle by a Romanian, which and that of revealing to the latter not only the mysteries of
includes China. It was the work of High Stewart Iordache Christian dogma, but also information about the science,
(Gheorghe) Golescu (1768-1848), descendent of an old and technology, and civilization of Europe. A s a part of this
illustrious noble family of Wallachia, which produced many process, the Jesuit missionaries also macle the first Chinese
241 I
România fi China în oglinda istoriei
I
~• 'bid ,Jf.,f11 1l'i!ilfr-J/J;!:l$i J'
Roman ia and China in 1-listory's Mirror
Transylvania. South of the Danube's mouths, parallel with the

language modern world maps. Aside from geographical
names, transliterated into Chinese, the maps also contained Black Sea coast, an inset map contains the text: "Luo ma ni
data about relief, waters, cities, the riches of foreign countries, ya", for "Romania", the old name of the Byzantine provinces
and elements of local history and civilization. Later, in the in the East Balkans, conquered by the Ottoman Empire and
18 th and 19 th centuries, along with the geographical works transformed into the Province of Rumelia, a name which
penned in Chinese by European missionaries, a series of Matteo Ricci took from one of the maps in Ortelius's atlas
Chinese scholars elaborated works on foreign countries, where (Romaniae, (quae o/im Thraciae dicta), vicinarumquae regionum,
information regarding the Romanian Principalities could be uti Bulgariae, Walachiae, Syrssiae, etc., descriptio, auctore Iacobo
found. Casta/do, ... MDLXXXIII) . ln fact, in the same atlas, segments
The oldest map of the world written in Chinese which of the Romanian geographical space can also be found in other
features a few geographical elements from the Romanian spave squares, for instance: Transylvania (Anvers, 1575).
is that ofMatteo Ricci (in Chinese, Li Madou) (1552 - 1610). Matteo Ricci's cartographic oeuvre would be continued
Born in a noble family in Macerata, Matteo Ricci joined by another Italian Jesuit - Giulio Aleni (Alenio) (in Chinese,
the Jesuit order in 1577. After a training period in Portugal, Ai Ju-Li.ie), born in Brescia and dead at Yanping (1582-1649).
in 1578, he is sent on a mission to Goa (Portuguese India) and Like his predecessor, Aleni would reach China, via Goa, în
then, in 1582, to China (Macao). Here, he learned classical 1611. After a stay in Portuguese enclave Macao, Giulio Aleni
Chinese, and became familiarized with the history and would settle down in the coastal province of Fujian, where
civilization of this people, which he loved and respected. He he was to remain until his premature death, in 1649. Come
translated classical Chinese literature and wrote a number of to China a young man, Aleni was to master, perfectly, not
works of Christian theology in Chinese. Ricci is considered only the Chinese dialect spoken by the people inhabiting the
to be the founder of modern Chinese Christianity, striving province where he preached, but classical Chinese too, along
to adapt the mission of conversion of this people to its multi- with the great historical and philosophical literature of this
millenary traditions. Thanks to his important role in the ancient civilization, which won him the respect of important
dissemination of Christianity, the Holy See assigned him the intellectual and politica! circles.
task of leading the Jesuit mission in China, between the years Aleni's first geographical work which was preserved
1588-1610. is Wanguo quantu - The Complete Map of Ali the Countries,
Matteo Ricci's first Chinese language cartographical work elaborated around 1620. It was followed, in 1623, by a new
was the world map - Shanhai yudi quantu (Complete Map of the map - Zhifang waiji (Unofficial Notes on Foreign Countries) . The
Earth's Mountains and Seas) - which was accomplished in 1584 success that this work enjoyed led to its inclusion in Li Zhi
(published at Shiuhing and Nanjing - 1600), followed by the Zao's compilation - The First Compilation of Heavenly Studies
famous work Kunyu wanguo quantu (Map of the Ten Thousand (1628). In 1637, Aleni would publish another very important
Countries ofthe Earth or Complete Map ofAli the Countries), clone geographical work - Xifang dawen (Questions and Answers
in 1602 (Beijing, with a new edition in 1603 and Guiyang - about the West).
1604). ln elaborating this work, which was clone at the behest Giulio Aleni's oeuvre plays an essential role in the history
of emperor Wan Li (1573-1620), Matteo Ricci was aided by of Chinese culture, being the first ample presentation of
two Chinese scholars: Zhong Wentao and Li Zhizao. This world geography in the Chinese language, at the highest
map survived only in a very small number of contemporary level that could be ensured by the documentary sources of
copies, edited in Chinese and Japanese. There is also a Korean the Renaissance and the Age of Discovery, combined with
edition from 1708. ln drawing this map of the world, Matteo information taken from the work of Claudius Ptolemeus,
Ricci drew inspiration from the cartographical works of and local East Asian works. Aleni's sources were the works
Gerard and Rumold Mercator, Abraham Ortelius, Theatrum of Matteo Ricci, to which he added and enlarged upon the
Orbis Terrarium (the 1572 edition), and Petrus Plancius. notes prepared for the 1602 a Map of the Worid, elaborated
As far as the Romanian territories are concerned, there by Diego de Pantoja and Sabbatino de Ursis, for the use of
are a few major geographical details that can be recognized the Chinese Imperial Court, or the accounts of severa! Jesuit
on Ricci's map, such as the Black Sea and the Danube, named missionaries, such as Jean Terrenz and Benoî de Goes. Like
on the map "Da nu bi he jiang" ("Danubius river"), but also his predecessor Ricci, Aleni benefited from very well learned
the transliteration of the name of one of the Romanian Chinese collaborators, like Yang Tingyun, who macle a major
medieval countries - "Mo da wei ya" ("Moldavia"), placed, far contribution to the completion of the work (it appears that he
to the east, in a peninsula situated beyond the mouths of the even suggested the title).
Danube. West of Moldavia, one can read the name "Tu lang This macle it so that Aleni's work survived the decline in
xi ni ling ni ya", a very probable transliteration of the name the scientific authority and missionary activity of the Jesuits in
I 242
China (years 1705-1717), while the work ofMatteo Ricci was icolae Milescu (Spătarul), to whom he allegedly handed a set
refuted and almost forgotten during the 18'h and 19' h centuries. of secret maps of China.
Especialiy in the context of the politica! and cultural shock of In 1674, he presented his work, Kunyu quantu (Complete
Great Britain's victory in the First Opium War (1839-1842) on Map of the World) to the emperor. Verbiest's globe had been
imperial China, Aleni's works roused great interest and were designed based on information gathered from the works of
republished three times within an interval of 60 years. Rumold Mercator (Orbis Terrarum compendiosa descriptio,
Zhifang wai:Ji consists of five volumes, one for each of the 1587), Matteo Ricci, Giulio Alenio, Alfonso Vagnone,
continents Asia, Europe, Africa, South and North America, and Sabbatino de Ursis, Nicolaus a Wassenaer (or Wassenaar)
the planetary Ocean, the second volume belonging to Europe. (Wereldkaart, 1661), and Johannes Blaeu (Nova et accurat issima
It comprises not only maps, but very diverse information, totius Terrnrum orbis tabula, 1664).
ranging from resources and population to trade routes. On the Apart from Kunyu quantu, Ferdinand Verbiest completed
world map attributed to Aleni, in our geographical space one three other important geographical works: Kungy u tushuo
can observe the depiction of the Mouths of the Danube, in the (Ilfustrated Explanations ofthe World), written in 1672, in which
form of an estuary, with no indication of the rest of the river's he revised a eries of data from Giulio Aleni's work - Zhifang
course. For the territory currently inhabited by Romanians, in waiji, outdated now that half a century had passed, and Kunyu
Giulio Aleni's work, Professor Ding Chao has been able to tusho (Commentary on the Map of the World), also published in
decipher the place name Taihai ("Black Sea") and the mention 1674. The last one of Verbiest's geographical works is Xifang
of "Romania" (Rumelia), occurring in the subchapter aliotted wai-;'i (Important Matters ofthe West).
to Greece, of which it is noted that: "northeast [of Greece] In the area corresponding to the Romanian space on
there lies Romania", written in Chinese in the same way as the the Kunyu quantu world map, there are depictions of the
current geographical name of Romania. Carpathian Mountain chain, the rivers Danube and Dniester,
Two of Giulio Aleni's contemporaries were Jesuit monks Tisa, Jiu, Olt, Argeş, Siret, and Pruth, as well as the Dobrujan
Manuel Dias the Elder and Niccolo Lombardi, who in shores of the Black Sea and the Mouth of the Danube. Inset
1623 created the first Earth globe with captions in Chinese maps with Chinese captions cover the territory represented
(wrought in wood), on which ali continents were depicted, and by Transylvania, Wallachia, and Moldavia, as well as the
the most important countries, including Southeastern Europe west coast of the Black Sea ("hai da"), neighbouring the
and the Black Sea basin, where Romania is located. Alongside Mouths of the Danube. 1l1ese inset maps read the following
these, we must also mention Francesco Sambiasi (in Chinese, geographical names or more detailed information: "Mo er da
Bi Fangji) (1582-1649), who elaborated Kunyu Quantu (1he wei ya" (Moldavia), "Wa la xi ya" (Wallachia), "De lan xi er
Universal Map of the World), an atlas comprising a simplified wa ni ya" (Transylvania), and "Duo nao he" (Danube). Where
version of Matteo Ricci's world map (published in 1633, in the Danube flows into the Black Sea, there is a large inset map
Nanjing, and with a colour version printed in 1648, in Canton). containing the following data: "Thc rivcr Danube is 3600 li
Without a doubt, the most important cartographical work (1800 km) long, where it flows into the sca it divides into seven
depicting the known world in the 17'h century published in lcgs, long as .... 1l1ere is a bridge 5 li (2,5 km) long, 15 zhang
Chinese is the Earth globe of Flemish Jesuit Ferdinand (53,7 m) high. Of course, the grand bridge over the Danube,
Harta
Verbiest (in Chinesem, Nan Huairen) (1623 -1688). Verbiest worthy ofbeing mentioned by Ferdinand Verbicst on the world
„R oman iac,
was born in the village of Pittem, located by the town of (quae o/im
Tield, in Flanders (at the time, in the Spanish Netherlands, Thmciae dicta} ... "
today in Begium). After joining the Jesuit order, he was sent de Iacobo Casta/do,
to China, Macao, in 1658. Aside from his knowledge of the din care s-a „inspirat "
şi M atteo R icci.
Chinese language, Ferdinand Verbiest had solid knowledge
MNIR
in the fields of mathematics, astronomy, and physics, which
,j<!JJ~ ~ ,(j· j;IJ ~Ew.
gained him access to the Chinese Imperial Court, and he ,{ii• JJI Utrr k}1, ~ ./-t
became a close companion of Emperor Kangxi (1654-1722). illlÎÎl~ ll!!.l~ rm51:iiJ "
He occupied important positions at the top of the Chinese J/1'».. " o
state - Head of the Imperial Mathematics Department and of „R omaniae, (quae

o/im Thraciae
the Astronomica! Observatory. Fluent in numerous languages
dicta} .. : map by
- French, Latin, German, Italian, Dutch, Spanish, and Iacobo Casta/do,
Hebrew, he also functioned as an official interpreter during was a source of
diplomatic negotiations with Portugal and Russia. In 1676, he inspiration for
met the head of the Russian embassy at Beijing- Sword Bearer M atteo R icci.
HMR
243 I
I ~'11Je,JJi,fl1 1!1 !~(!'-JJJJ 1.l:tk (

was published in 1842 (later, during the author's lifetime, two

more editions were published - 1847, Yangzhou, and 1853,
which totaled 100 chapters, 75 maps, and 57 scientific and
technical tables).
The current territory of Romania is represented on two
maps, depending on the suzerain authority that had control
over the principalities, namely the Ottoman Empire and the
Austrian Empire. Wei Yuan's main sources of information
concerning the politica!, demographical, economic, and social
realities in the Romanian territories were the works Wanguo
dili quantuji (1he Complete Illustration of the Geography of the
10,000 Countries) by Lutheran missionary Karl Friedrich
August Giitzlaff (1803-1851), published in 1843 in Singapore,
Waiguo shi lue (A Brief History of Foreign Countries) by Robert
Misionarul Morrison (1847), and Dili bei kao (Geographical References) by
şi geograful MaJishi Qose Martinho Marques), printed in 1847.
Ferdinand Verbiest.
On the map of the Ortoman Empire, Wei Yuan left us
Du Halde,
„D escription de the Chinese transliteration of the names of the Romanian
l' Empire de la Principalities, before the Union in 1859 - "mo-er-da-wei-ya"
Chinc ..." (sec. XVIII).
- "Moldavia" and "wă-lă-jI-bu" - "Wallachia", and on that of
l~Hf 1={l. U1fi\;
1!/iL «"P !îl :k
1:!<l tlă '.§J))
*
c181!!:
Austria, the German name of Transylvania - Sibenbi.irgen,
"qI-shăn-di". Still on the map depicting the Ottoman Empire,
2) D one can read the name of the Black Sea - "hei-hăi-ji mo", the
Missionary Danube - "duo-năo-he", as well as the cities ofBucharest-"bu-
and geographer jiă-li", laşi - "ya-xI-du", Galaţi - "ya-lă-yi", and Slatina - "să
Ferdinand Verbiest.
Du Halde,
di-na-yi". On the map of Austria, we find the German names
"Dcscription de of cities Cluj-Napoca (Klausenburg) - "gao-xI-yi" and Sibiu
l'Empirc de la (Hermannstadt) - "hei-man-shă-ta-yi". On the map of the
Chinc..." (18th
Ottoman Empire, at the northern border of Wallachia, there
century).
is a schematic representation of the Carpathian Mountains,
map which he presented to the Emperor Kangxi is none other although they are not captioned as such.
than the bridge built between the cities of Pontes and Drobeta, Very interesting too, and full of Oriental fl.avour, is the
by architect Apollodor of Damascus, under the command of politica!, economic, social, and cultural information that Wei
emperor Trajan, Yuan recorded about the Romanian territories at the end of the
On the left bank of the Dniester, opposite Moldavia, there first half of the 19 th century. Thus, of Transylvania he wrote
is the caption "Po duo li ya" (Podolia), and on the southern that it was a „land located east of Hungary, having mountains
bank of the Danube, opposite Wallachia, we read "Bao er jia li with gold and iron ore. The vast majority of its inhabitants
ya" (Bulgaria) and "Se er wei ya" (Serbia). believes in the Orthodox religion and does not perform mass
Information on Europe can be found in later Chinese in the Catholic style. Now they are submitted to the Eastern
geographical works, from the 18 th century, such as Jing ban Country (sic!), The capital city bears the name Hermannstadt
tianwen quantu (1he Capital Edition of the Complete Map Based and has a population of 20 OOO men. The city of Braşov has a
on Astronomy, cca 1790) written by Ma Junliang, but their population of 30.000 men and maintains strong commercial
quality is much lower. relationships with Turkey. At the School ofLetters (sic!), there
A new phase in the Chinese study of European societies are 1 200 teachers and students" [chapter 46].
began after the First Opium War. An essential role in this Wei Yuan also provides a short description ofWallachia and
process was played by Lin Zexu (1785-1850) and Wei Yuan Moldova: "Wallachia, a land 1 OOO li [500 km] long and 450 li
(1794-1857), two first rank intellectuals of the early stage [225 km] wide, has a population of900 OOO men. The terrains
of China's modernization, The former authored a great are fl.at, with vast riparian surfaces, the plains are favourable to
geographical work - Sizhou zhi (Notes on the Four Continents), wheat and many animals are raised on them. 1he locals believe
and the latter, a monumental work, Haiguo tu zhi (1he in Jesus Christ the Saviour. Taxmen freely impose brutal tolls
Illustrated Geography of Countries Overseas), whose first edition and the people bear alL The capital is Bucharest, and has a

Treasures of China
population of 80 OOO men. and Chinese intellectual and politica! elites are beginning to
To the northeast, there is Moldavia, with a surface of 51 discover the existence of China and the Romanian countries,
OOO square li [25 500 km 2] and a population of 50 OOO men around the same time, in the 17th century, in a completely
[sic!]. To the west, there are many mountains, the people exceptional cultural context, marked by these societies'
produce grain, fruit, grapes, tobacco, beeswax, salt, herds of opening to the world. In both cases , discovery and the first
horses, cattle, and pigs; the horses are sold annually by the tens steps toward mutual knowledge were macle by intermediaries,
of thousands; long oppressed by the suzerains, but protected by whether it was the valorization of information gathered from
Russia, to avoid plunders [sic!] by the Turkish suzerainty. The Ancient or Renaissance literature by Romanian scholars, or
capital bears the name Iaşi [.. .]" [chapter 48]. the consequence ofJesuits' activity, who tried to familiarize the
An obscure passage, from the same treatise, although Chinese world with the cultural, scientific, and technological
rendered as a subchapter to the description ofMoldavia, seems achievements of of Europe. Only in one single instance, a
to refer, quite likely, to the area of the Danube Delta: "at the Romanian intellectual in the service of Russia - Sword Bearer
inflow, sandy alluviums form, which hinder the entrance of Nicolae Milescu, did travel to China and was able to have
ships" [cap. 48]. direct contact with Chinese civilization. Despite the fact that
The presentation of Wallachian and Moldavian realities is his accounts were published in Romanian at a later time, as
resumed in another paragraph of Haiguo tuzhi by Wei Yuan, the chronicle of Ioan Neculce suggests, his contemporaries in
using a different documentary source (Robert Morrison). In Moldavia and Wallachia did have some partial knowledge of
this instance, about Moldavia it is affirmed that: "The Danube what happened during his mission in China.
as well as the Dniester and other rivers flow through here. 1he considerable number of copies of the Romanian ABREVIERJlt{ri'ţJ I
There are many pastures and animals, honey and wax are also manuscripts of the centuries 17th to 19'\ as well as that of ABBREVIATIONS
produced. printed works providing information on Chinese geography,

The locals still have not surrendered, and their traditions history, and culture, in the broader context of universal history MNIR/NHMR
(Muzeul Naţional de
and customs are not pure, only because of Greece they are of and geography, indicates the existence of a relatively high levcl
Istorie a R omâniei I !f,'
Catholic faith (sic!). The people practice agriculture, and rarely of interest in these topics in the Romanian world of that time.
!li Jf:l 1E!Jîl'~ IJî !i: lt~1PJ
manufacturing, locusts attack the crops often. ln their turn, somc of the Chinese language cartographical t'fl / Nationa/ H istory
The nobility plunders abusively, which drives the people works macle by Jesuit missionaries, which also provided M useum of R oman ia}
into great poverty and forces commerce to develop. The rulers information about the territory inhabited by Romanians, were MNAIRMI
take orders from the Turks. Yet they accede to the throne with kept in the libraries of emperors from the Ming and Qlng NMAHRM (M uzeul
Naţional de A rheologie
the prior approval of Russia, and only afterwards do they take dynasties, or were published multiple times, and thus rendered
şi Istorie a R epublicii
to ruling the rand" [chapter 48]. accessible to the highest circles of Chinese intellectuals until M oldova I IW}f ~ l·L
Concerning Wallachia, it is stated that: "Wallachia is the 19 t h century. Due to the immense influence of Chincse Jţ .f11 I] [!;J ~:-IJ c!,- ,f1117]
located south ofMoldavia. To the west and south its neighbour culture in East Asia, the information rcgarding the territories se ~1J1YJt1l I N at ional
is Turkey, andin the northwest, with Austria ... The population inhabited by Romanians was accessible over a much wider Museum ofA rchaeology
is of 950 OOO inhabitants. The Danube passes through here, and H istory of the
geographical and cultural area, more precisely in Korea, Japan,
R epublic ofM oldova)
favouring agricultural crops. People live lazy lives [sic!], with and Vietnam.
MJIAP I CMHIAP
no pastimes, and they lack many things. Their ruler obeys Contact and mutual knowledge between Romanians and (Muzeu/judeţean de
Russia" [chapter 48]. the Chinese would grow more ample over the latter half of the Istorie şi Arheolgie
Due to the popularity it enjoyed not just in China, where 19 th century, especially after 1881, when the first highly official P rahova I lt1J.Ft 'li' 1:C Q.
it was republished several times, including in the 20 th and encounter between Romania and China took place. )Jj 5t .fO ,ţ r5' ltlWJ.J tfî
The Cou11ty M useum of
21 st centuries, but in Japan and Korea too, the geographical
H istory and Archaeology
work Haiguo tuzhi by Wei Yuan contributed not only to the
Prahova)
knowledge of the outside world by Chinese, Japanese, and ANR / NAR (Arhivele
Korean intellectuals and politicians during the age of transition Weonce again thrm k M rs. FengXiaoqi, scientijic researcherfarthe D epartment of Naţio11ale R omâne I ~
to modernity, but also the dissemination of fairly detailed D ecorative Arts ni the Imperial Pa/ace Museum ofBeijing,far her help in identifjing ~MiJY.[i:l*~•t~'A:f
information about the Romanian territories, they themselves the production centre of the porce/ain bow/ faund nt Orhei. We wou/d like to thank I N atio11al Archives of
M r. Gheorghe Postică, Vice-M inister of Cu/ture i11 the Government ofthe R epublic R ommzia)
fully immersed in a process of Europeanization. of M oldova, far the data regarding the year when the bow/ was faund. Thanks are LOC (L ibrary of
At the end of this study, we find that des pite the enormous duc in particular to Mr Zhou Ya, curator a11d chiefofBronze D epartment ftom the Congress I k. lfil f1<1 f;; I~
distances which separate China and Romania, over the course M useum ofShanghai, w ho gave us the complete w ritten inscrip tio11 ofthe mirror and rH'fi)
M r Ioan B udura, w ho tramlated ii info R omanim,; P roftssor Anna-E va Budura,
of the past seven centuries, the two societies have been engaging HMAG (H unterian
w ho has ojfared infa rmation about R omanitm place names which appear 0 11 the maps
in an exchange of goods and ideas, gradually discovering each M useum & Art Gallery
drawn by Matteo Ricci and Ferdinand Verbies. We wou/d a/so /ike to tha11k M rs Fe11g
other and striving to get to know each other. The Romanian Xiaoqi and Mrs Chen jhzgfrom the Pa/ace Museum - Beijing a11d the Museum of
/ •l!j;'fh1J1YJill fll z,ţ
Sha11ghai, respeclively. Lflli/®)

Harta „Drumurilor mătăsii"
~Danzig (Gdansk)
i~ gJâl zRţ ±-lli 00
Silk Roads Map ,,.,.........-. ~--,
I (.._
l (~
@
Koln ţ /
Praga Lvov
@-
@
Krakowia ~ Sarai
Viena Sarayciuk
@ Budapesta /·--v-·,.. uceava Tana (
@ / @ \-. Cetatea .. ...,.,.i
/ \ Alba
Venezia ..--· ~ilia @
@ \ Brasov@ ~ ~ / ' , , Caffa
Genova -~ ~fkalI ,
@ c.."""•
\\.
-,- a
,-: •, f
', - ,,, ""\\
I lnmi-Kurnul
''I ~--···~·~_.~ ,cma ... Black Sea :
I
'I
I -------7
, ,--
' '\ __ @
\
\
\
I
I
I
, _ J,,,
\
\
\
\
Constantinopol
punhuang Yumcngunn
Wuwei
Beijing
J~
/
v·..J
.
I \
Ayas-Adana
'\
\ 'I l @._ Antakya Mashhad
'
'-------------~~----- J
Herat
Lanzhou
Mediterra11e ',,, Hamadan
a,1 Seci',_
---,---------
1 Ac~
Baghdad J Xi'an
@Alexandria
@Cairo
----
-
Tronsonul nordic al Drumului mătăsii
Tronsonul european terestru al versiunii
----
Knrnchi
nordice a Drumului mătăsii {.
Tronsonul sudic al Drumului mătăsii
Hoarda de Aur .,,.....I...,

C..,..,J
Hanatul Ilkhanizilor
Hanatul Djagatai Arabian Sea Bay of Bengal
Hanatul Marelui Han
Frontiera Republicii Populare Chineze
Frontiera României O ll~ l511 1011 7'0 IIKMI
ce \ebes
sect
I https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.ro
247 I
EXPOZITIA COMORILE CHINEI
' 1~Jlit~Yi
TREASURES OF CHINA EXHIBITION

Comorile-Chinei 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comorile-Chinei 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.ro / https://www.mnir.

SUP EGIDA/ r, I HOSTED BY

ORGA~lZATORI/ Y'J:TI.K1/} 1'(1.f1'L / ORGANIZERS

CO-O GANIZATORI I ~1, ffrJJ-1}f'f!.{11 CO-ORGANIZERS

DURt\.Th./ 111-r, / DLPATION

I. OC D.F DF S .\ŞUR.\R I ltL r\ J / VENUE

- E .S. Huo Yuzhen, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România/ i:j=t$_A~,lţ.f11jEJ3t~.Q,ft!,S[

COMITET DE ORGANIZARE- REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ I

Ambasada Republicii Populare Chineze în România/ cp$}\ţţ;;;lţţl]00!1E~.fbffiltk-f5eti!f /

COMITET DE ORGANIZARE- ROMÂNIA/

Muzeul Naţional de Istorie a României/ !9'.fbffiS!lll!~Jn.'.1'.IW!ttB / National History Museum ofRomania

COVIITET ŞTII· 'ŢIFIC / ,H'J!' 't:~,f, ' SCIENTIFIC COMMITTEE

ECHIPA MUZEULUI i 1AŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI IMPLICATĂ ÎN REALIZAREA EXPOZIŢIEI/

Editat de Muzeul National

Republica Populară Chineză

Redactori / ffi $:ij / Editors: Propuneri design / JiW:~it R::kffit~f~ /

Administraţia de Stat a Patrimoniului Cultural din Republica Populară Chineză

Bucureşti 2013 /;ffJ JwiWJM~2013 / Bucharest 2013

Un pod între Europa şi Asia. ,,Drumurile mătăsii" şi schimburile dintre China

Armata de teracotă a Primului Împărat: o perspectivă artistică, T ian ] ing

CAPITOLUL I. Naşterea civilizaţiei chineze (Epoca neolitică-221 a.Chr)

CAPITOLUL II. Unificarea Chinei (221 a.Chr. - 220 p.Chr.)

CAPITOLUL IV Perioada de glorie a Chinei Imperiale

Scurtă cronologie a istoriei Chinei

„Comorile Chinei" este o expoziţie grandioasă, organizată în parteneriat ~$~m. ■ •m~.HR~~tr-JVTE

hina se află în capătul estic al Asiei, în timp ce

nume, până în 1877 când geograful german Ferdinand

I1leU.l;\!.'!i itil!k 11Ji., l't{~

I1 r, u~· iim©-: ,w.i1·~

Perioada de apogeu a „Drumurilor râurile Amu şi Darya. În 702, împărăteasa Wu Zetian

s-au îndreptat către capitala imperiului Tang, în pofida

Dezvoltarea si decăderea „Drumurilor

În ultimii ani ai dinastiei Tang, dinastia Tubo s-a

o contribuţie remarcabilă la progresul civilizaţiilor antice,

Concluzii: Sărbătorirea prieteniei

I 1f i;u.i1rii mlix .'IE it !-I!:

:ittA7 - OO~ilffîIT~t~J3s<J:5t~st1Jt iiM®1/ffi, ~lb,

I 1ML.IJll. r.: m~xil '.'. tli: ~

4. 1îcr.<#, <Ffl.Wlrfi tUJî, "~~jj:itm'tt, ,j'p"~%~" 1. ~tîAR*~~ iW~¾i:J=iOOM~Bt~•FoM~ItEJB"J-g~--~g

I1/'<!L.ell ~jt'jl!).: i!E11·~

n martie 1974, un ţăran,

dea acestor figurine expresii, gesturi şi mentalităţi variate

$~*' -~~1iMf:i~~;iţ~tWEn~n!Q1i3l•A1i'J, 1½ 1974~Ji.:~ , ~~I1-'l=*},AţJj:j:Ef{Jt-t!i,1fl~~~. 1±1il:t

--'%:ljciffiftiffi~~t25*¾ =-'%ma =-'%m.3f00_ş_[':!]*

1. if ~ tî ~ s<J n& ID!

look exceptionally appealing. The whole underground in Fosa nr. 2

cheek, and narrow and pointed chin; square face; face

2 . Realistic artistry as represented by pottery

şi minunatele colecţii regale, ci şi bunuri culturale strâns M$~~-$00ffiS~i=p$~~x~~-*~~ -

ocated in the eastern edge of the Eurasian

TllEBIRTH OFCIVILIZATIO r(THENEOLITHICAGE-221 BC)

ivilizaţia chineză este cunoscută pentru lunga şi r-f-t $Jts_mHrt:izttlrt*, M~:;fWîo:a::x~'-Jli!e-0--:n~

Perioada preistorică a Chinei. Înfătisând''

THE DAWN OF CIVILIZATION

T he Yangtze River and the Yellow River are the

A ritua l obje ct used for

A ritual object used

81 de jad (disc) 1~ tt Jade Bi (disc)

Yue de jad (topor de luptă) l<.'H~ Jade Yue (battle-axe)

,Ihe Birth ofCivilization

Neolitic, cultura Liangzliu

Partea superioară a vasului este

@~J: ~~f,fl-5} JfJ tr ~ M-fMtt'î~ !!J,rBi

$~' -1iMf:i;iţ~tWEn~n!Q1i3l•A1i'J, 1½ 1974~Ji.:~ , I1-'l=},AţJj:j:Ef{Jt-t!i,1fl~. 1±1il:t

--'%:ljciffiftiffi~~t25¾ =-'%ma =-'%m.3f00_ş_[':!]

şi minunatele colecţii regale, ci şi bunuri culturale strâns M$~~-$00ffiS~i=p$x-*~~ -

JJt~1m tt1 ± -r-€1 Ih1m.=-%:lfl: