Sunteți pe pagina 1din 22

AnluI,nr.2(cirisharŭ2013)

cuprins

Editorial/1: Iuhim diIanulaGheorghe Interviu/2-4: MariusMarianȘolea diIanulaGheorghe PPooeezziiee//55--77::
Editorial/1:
Iuhim
diIanulaGheorghe
Interviu/2-4:
MariusMarianȘolea
diIanulaGheorghe
PPooeezziiee//55--77::
GeorgeVrana
Armânjti-anami/8-9:
Armâtuladzlj
diMirelaSimaBiolan

Noima

director:MirelaSimaBiolan redactorshef:IanulaGheorghe
director:MirelaSimaBiolan
redactorshef:IanulaGheorghe
Prozâ/10-13: Viațameazbuciumată șiadevărată(protaparti) diDumitruCaragiu Pârâstâsearidicarti/14-15:
Prozâ/10-13:
Viațameazbuciumată
șiadevărată(protaparti)
diDumitruCaragiu
Pârâstâsearidicarti/14-15:
Livădzli-vatrâarmâneascâ,
GGeeoorrggeeMM MMeerrccaa
diDumitruPiceava
Articol/16-18:
Chipuliconicînactualitate
diFlorinCaragiu
Pirmithitrâficiurits/19:
„Pirmithluaunluiomhaileadzŭ”
TTuupprruuiissttaammii//2200::
SimonaHalep,protlidauâtitluri
amintatiditcarierâ
Di-anoci
Pâpânjljanoshtsâ
(câpacheaaIV-a)

„Oaitifats,lupluvatimâcâ.”

EDitorial

Tinirljiarmânjaumariborgitiarmânami. Bârnulditoraarituttsi-ljlipseashtitas-poatâsh-aspunâ
Tinirljiarmânjaumariborgitiarmânami.
Bârnulditoraarituttsi-ljlipseashtitas-poatâsh-aspunâ
simferlu,arituticeareilitas-uadarâ,shmaxusti-atsea
nuvas-alasâlucârlis-ducâcumtsis-hibâ.Ahâtchirocâtai
tuttsitsâlipseashtinuducheshtsâlucârlidisimasiitsitrec
pinigatini.Didaimaeastiashi,atseitsinuau,alumtâ
ttiiatseatsivorsh-atseitsiau,numataadarâdiptsiva
ti-atseacă,alor,tutilâsuntuandreapti.Individualismlu
aarrmmâânneessccuueastifârâmărdzinjsh-dippseftu,nitsinucaftâ
unideal,mas-anguveadzâtuderizoriu.Oaminjljauunâ
noimâpistilocŭandacaftâs-adarâbuntialantsâ,nutielj.
Noi,tinirlji,avemtutâshteareatsinâeastilipsitâta
s-mutămarmânamea:pirmithiliapâpânjlorshisturiaalor
greau,trâmândaneaapârintsâlortiunâbanâmabunâ,
praxeashanvetsludilaanoshtsâshdilasculii,unsistem
mmuullttuumaflexibil,axiatiobiectivitate.Amanoiudămdi
padi.Vasâshtimaestiriscuritsinâveaglji:arâhateanâ
pindzicâtâinactivitate,dezintereslunâchearisimferlu,
superficialitateanâmoarivalorli.Di-aoashnintinoiva
s-ahurhims-nâcrishtemisnafea,nus-ualâsămpustâshi
s-nuadrămicitsivasalami.
Tinirljisuntuatseitsisuntucamairbapishpotta sh-ualâxeascâmintea,s-ucaftâatseacâtcamabuna,
Tinirljisuntuatseitsisuntucamairbapishpotta
sh-ualâxeascâmintea,s-ucaftâatseacâtcamabuna,
dapoaia,atseimamărljiautricutâpritahânteaalâxericăla
naimamultsâdieljlâeastiduri,atseatsishtiulâagiundzi.
Tinirljipotcamaghinisâstrâxeascâfuvirserli,critica.
Amatinirljiarmânjsuntusuperficiali,materialishti,
llââagiundziatseatsisuntufârâs-vamamultu.Nuputem
s-ascâpămdzâcândaluicăashitsisuntututialantimilets
di-anvârliga.Bâgămoarâcătudzuuadiadzâtrendlueasti
catutimiletslis-toarnâlaarâzgâ.Miletslitsisuntuma-nsus
caftâs-toarnâlazârtsinâ,lâsaurâdiahântâcomplexitate
inutilă.Occidentaljiagiumsirâs-hibâsinguridininteaa
civilizatsiljeitsiumutarâ,numataaunitsiuncontact

IanulaGheorghe

cutsifuninteaalorshdiahântâdipârtarish-caftâcalea câtâeljishish.Shnoi,nushtimcums-fudzimcâtcama
cutsifuninteaalorshdiahântâdipârtarish-caftâcalea
câtâeljishish.Shnoi,nushtimcums-fudzimcâtcama
larguditsihim,s-nâarupemdituttsiavem.Tutscalea,
noivalea.Armânjljti-anamicâftarâdaimas-fugâdiisnafea
alorŭ,s-ascapâdiea,tash-ascoatâahtea.Tulumea
armâneascâfudidaimazoris-adaritsivatialantu.Ti-atsea
fugoaminjljmări,căvas-alumtâcumorlidivimtu,
ccuurrbbaanneeaaalordealihea,tiisnafi,nuacatsâlocti-atseacă-i
aputursitâdicurbaneapseftâaalântortsish-caftâarâhatea
alor.Lucârlidiaradâliadarâtuts,tutsbâneadzâ,tutsau
stranj,tutsaucasi,tutspots-adunâaveripistiaveri.
AAmmaanupots-aibâhâiridiealinisinguri,nicualantsâ.
Hâiriaidilucurlutsilu-adarinutitini,amadeaduncu
vârnâ,harauaeastisâshtiicăunomdiningatiniaprucheun
bundilatini,câtdinjicŭ.Atseljtsiachicâsescuaestulucru
sh-ljaperljandaveducănuauticaris-alumtâ,căoaminjlj
nuvorcurbanidealihea,căvormashpsematitas-poatâ
sh-utreacâbananjicâsh-nfârmâcatâ.Averlunu
ss--aassttrrââxxeeaasshhttiiahâtlishor,ancusteadzâ.Vrearizorleanu-ari,
nus-poati,lucârlitutis-adarâcuoaminj,maeljnuvorshi
s-anturusescu,nupoativârsâ-ljshutsâ.Duchiicăandavrei
s-adariunlucru,numashtitinishtiarâhateaata,vama
multus-aravdzâzurleatsadi-anvârliga,vas-tialumtsâcu
contextlushcuoaminjljtas-potss-dipiseshtsâtsiaitu
naeti.
VVaahhiilipsashtipistimultsâanjs-adrămshnoica
alantimilets,s-nâdipârtămdidipdiisnafitas-vrems-nâ
turnăm.Himvahinicadipaproapea,shtsilipseas-nâhibâ
ambarshtiagiutorŭ,mamultunâancusteadzâ.Avem
urnechibanaapârintsâlorshapâpânjloranoshtsâ,tut
pidimolualornoivas-lushtim.Altâsoivas-dzâcâcă-l
ttrriiccuurrââgeaba.Tinirljs-bagâminti,nu-agiundziatseatsi
suntumashtielj,vas-hibâdeadun,unti-alantushtutspi
unâcali.
1

Interviu

MariusMarianȘOLEA

„Părăsireaneamuluităuesteceamailaşăfugădesine.”

Aiafirmat,demaimulteori,căactivitateacomunitățilorarmânești
Aiafirmat,demaimulteori,căactivitateacomunitățilorarmânești
serezumălacâtevaspectacoleartistice,dans,cântec,întâlniri
șidiscuțiisterile,fărăobiect,toatefiindîntr-odesfăşurarecăreiaîilipseşte
proiectul,evenimentedecisedeîntâmplare,nucarăspunsaluneinecesităţi.
Careeste,înceledinurmă,rostuluneicomunitățișicetrebuieeasăfacă
pentruași-lîndeplini?AltecomunitățietnicedinRomâniaaureușit
ssăă--șșiiconstruiascăunnivelculturalînalt,comunitateaarmâneascăinvocăînsă
lipsafondurilorînjustificareanereușiteiei.Esteacestamotivulprincipalși
poatefioastfeldejustificaresuficientă?S-afăcuttotceeradefăcut,maximum
dinceseputeafaceprinforțeproprii?
Începutuloricăruidemersarenevoiedeluciditateşi deoameniapţipentruasta,nuoricinepoatefilucidşinu
Începutuloricăruidemersarenevoiedeluciditateşi
deoameniapţipentruasta,nuoricinepoatefilucidşinu
estevorbadoardepotenţialintelectualînasta.
Pânălaurmă,eunatributvocaţional.Pedealtăparte,chiar
şiceicarepoartăînsineaceastădimensiunenusunt
ttoottddeeaauunnaaavantajaţideluciditate,decinuvafiîninteresul
lorsăopractice.Nudezvoltaceastăidee,încazulvostruar
ocupapreamultspaţiu… Repetdinnumărultrecut:

ocomunitate,unpopor,ungrupetnictrebuiesă-şialeagăîn modcorectconducătorii/reprezentanţii.Altfel,decăderea esteinevitabilăşifoartegreusemaipoateinterveni ppeeparcurs.Cândspuncorect,număreferlamodalitatea alegerii,cilaoameni.Nicimăcaroilenutrebuiesăpască şinicisădoarmăundevorele,ciundeleestecelmaibine, undehranaemaibunăşiundesuntcâtmaiferitedepericol. Acestealeştiepăstorul,nuoaiasauturma.Oaianupoatefi păstor.Unconducătorînexerciţiu,atuncicândluptăcu stăpânireapentrucomunitatealui,efoarteuşorde rreeccuunnoossccuuttdacăestebunsaurău,dacăluptaerealăsau mimată.Existăunindicatorimediat:bineleşiprosperitatea lui.Adică,dacăluiîimergebineşicomunitateadecadesau eînstaţionare,intereselecomunităţiiaufosttranzacţionate peinteresepersonale.Cândesteprejudiciatdestăpânire, prigonit,afectatînvreunfelînintereselesaledinviaţadezi cuzi,dacălemaiare,atunciluptaesterealăşiconducătorul aauutteennttiicc Nuv-aconsideratnimeniafifoartefini observatori,casăvreasăjoaceşicarteamimăriiacestui adevăr.Decelpuţinosutădeaninusunteţidecâto mămăligăîncarevinuniişimestecădupăcumîitaiecapul, punapăcâtvor,suflăînspuzăcândleestefoameşinuse întâmplădecâtorisipiredematerialînambient,acestafiind şiinteresulfiecăruistatînparte.Cumvouă,îngeneral, exerciţiulgândiriivăprovoacădisconfortşinelinişti, preferânddoarsăştiţidelaalţiicumstaulucrurile, estefoartesimplăadministrareadestinuluivostrudecătre toateacestestate.Bărbaţiiarmâniinicimăcarînistorienu v-aufăcutsăvisaţi,săînfrângeţiorealitateanumeprin proiecţiacarepoatefidobândită,realitatecare,

proiecţiacarepoatefidobândită,realitatecare, înmodevident,văerapotrivnică.Eroismullornuafost
înmodevident,văerapotrivnică.Eroismullornuafost unulindependent,cisupusconjuncturii,nueradirecţionat
înmodevident,văerapotrivnică.Eroismullornuafost
unulindependent,cisupusconjuncturii,nueradirecţionat
spreinteresularmânilor.Elsemanifestaîntr-unteritoriu
restrâns,asumatunuiinteresdemoment,decinuatâtpentru
armâname,câtmaialespentruţăriledecare,dintr-unmotiv
saualtul,aceştibărbaţiseataşaseră.
„O comunitate trebuie să-şiimpună
pprroopprriiaaidentitateîncivilizaţiaîncareexistă,să
amprentezelumeadimprejur,săsedevolteînaşa
felîncâtsă-iaparţinăcâtmaimultebucăţidin
aceastălume.”

RRoossttuulluneicomunităţiiestesăsedezvolte,să-şi dobândeascăunspaţiuvital,atuncicândnuîlare,fieelşi doarunulvitalcultural,cânddoaraceastăposibilitatemai existăînmodreal.Ocomunitatetrebuiesă-şiimpună pprroopprriiaaidentitateîncivilizaţiaîncareexistă,săamprenteze lumeadimprejur,săsedevolteînaşafelîncâtsă-iaparţină câtmaimultebucăţidinaceastălume.Nuesteoviziune virilă,nicipedeparte,estesimplarealitateavieţii,dela bacteriişipânălatendinţeledindomeniilecelemai ssppeecciiaalliizzaattee Aşaprocedeazăviul.Materiamoartăsaucea carenuareconştiinţapropriuluisuflu,aproprieifiri,se transformă,alimentândmaideparteviaţacelorcare,prin diferenţă,trăiesc.Sevorcomportaaltfelarmânii,înafara logiciiviului,marelecimitirallumiiîiaşteaptă.Oricum,în zilelenoastre,locurilecelorcareevolueazăpescenăse reductotmaimult,constatuninteresdeosebitpentruun ppuubblliicccâtmainumeros…Însăarmâniinicimăcarun cimitirallornuau,suntmereuîngropaţiîncimitirelealtora, amestecaţi,totaşacumaufostşiînviaţă,deşi,pelângă multealtele,doarpentrualţii,auctitoritinclusivcimitire, nudoaracademii,spitale,muzee,biserici,universităţişi poduri… Dacămi-aşpropuneoironie,sau,mărog, oglumă,aşspunecăfaraarficeamaipotrivităpentruca voisăaveţiuncimitiralvostru,caodobândiretârzie, sutsateirevenindu-i,princompetenţe,acţiunilecucaracter ritualic…

voisăaveţiuncimitiralvostru,caodobândiretârzie, sutsateirevenindu-i,princompetenţe,acţiunilecucaracter ritualic… 2
2
2

Interviu

(deftiraparti)

Încazulvostru, invocarea lipsurilor mmaatteerriiaalleepentrupropria dezvoltareestedoarun caraghioslâc.Ia,de
Încazulvostru,
invocarea lipsurilor
mmaatteerriiaalleepentrupropria
dezvoltareestedoarun
caraghioslâc.Ia,de
pildă,clasamentulTop
300 şiveziacolo
proporţiadearmâni!
NNuubaniivălipsesc,ci
oameniiconştienţide
aceastărealitateşicare
sămaiaibăşirara
ggeenneerroozziittaattee,,ceacare,
de-alungulistoriei,v-a
furnizatnotorietateaşi
respectul,mai ales
atuncicândarmânii,
princtitoriilepecare
le-au
lăsat,
auşioptatîngeneralpentruunasaualtadintre apartenenţelebalcanice.Înlungaperioadădecândvăamîn
auşioptatîngeneralpentruunasaualtadintre
apartenenţelebalcanice.Înlungaperioadădecândvăamîn
vedere,amconstatatcănudoarstatelevorsăvăuite,
cichiarvoiînşivăfugiţideresponsabilitateamemoriei.Nu
ştiudacăsunteţiconştienţideasta,darpărăsirea
neamuluităuesteceamailaşăfugădesine.
RReeffeerriittoorrlaaceştibani,care,şicândsuntşicândnusunt,
devin
scuză
pentru
orice
fel
de
handicap,seîntâmplăînsăaltfenomenînrândularmânilor:
eiaudevenitunicavoastrăformădeameliorare,fireşte,fără
săştiţicăesteunafalsăşideseoripenibilă,atuncicândprin
eaoameniiîşipropunsăînsemnemaimultdecâtsunteiîn
modreal.Astfel,indivizii,conştienţifiindcănumaipotfi
ccoommppeettiittiivviisufleteşte,cultural,social(măreferla
notorietate,respect,influenţăetc.),căpracticaupierdut
oricefeldecursăîntrucivilizaţiareală,căauuitatşide
rostulomuluipeacestpământ,îşiexhibăcivilizaţialor
materială,încercândoieşiredintr-uncomplexmajor,
incompatibilcuarzătoareadorinţăarmâneascădeaconcura
continuuşieficientcucineva.
„„VVăălipsescvizionarii.Nicimăcartinerii
voştrinumaipoartăînsineaceadiferenţă,nuse
maideosebescdenimeni.”
ÎÎnnjurulvostruesteplindeiniţiativeprivate,există
grădiniţe,şcoli,universităţicuacestspecific.Cinevă
opreştesăfaceţişivoiaşa,săîncercaţirealrezolvareaunor
problemereale?Inclusivbiserică.Porniţişifaceţiobiserică
şipuneţistatulînsituaţiadeavi-orefuza!Nuovaface.
Darstatulnuvainvestiniciodatădacănuareacestinteres,
cuprecăderepolitic.Şinuîlare.Cinev-aopritvreodată
ssăăvăfaceţireviste,edituri,săpolemizaţi,săcontraziceţi
ştiinţific,acoloundeestecazul,săînsemnaţicevaîn
România?Nimeni.ÎnalteţăridinBalcani,chiarşidupă
anii’90,armâniiautrăitînteroare.Debine,derău,
înacesttimp,Româniaafostcelmaiprielniclocpentruo
dezvoltareculturală.Fireşte,astanuîiiartăerorileimense
nicidestineletragigealefamiliilorvoastrenupotfitrecute cuvederea,niciîngropatesubtăcereşiuitare.Pentruvoi,
nicidestineletragigealefamiliilorvoastrenupotfitrecute
cuvederea,niciîngropatesubtăcereşiuitare.Pentruvoi,
parcămaimultdecâtpentruoricarealtcineva,averea,înloc
să fie un avantaj, un pilon de rezistenţă
aallcomunităţii,nufacedecâtsăvădezumanizezeprofund,
săvăsporeascăeroareaîncaretrăiţişisăcreascădistanţele
dintrevoi,într-oconcurenţădeesenţătembelă.Nuaşaveţi
ieşidinconfuzii,complexeşispaime!Înlocdecomuniune
şidragoste,schisma,invidiaşiegoismulsuntlanţurilecare
pironesc
într-o
moarte
sigură.

VVăălipsescvizionarii.Nicimăcartineriivoştrinumaipoartă însineaceadiferenţă,nusemaideosebescdenimeni. PPooaatteele-aulipsitmodeleledinproximitate,care influenţează formarea şicomportamentululterior acesteia,darastanupoatefipânălacapătoscuzăşinicio exonerareobiectivăpentruceeacenusunteţi.Maturităţii biologicenui-aurmatcorespondenţa.Aicitrebuielucrat, darnuînmimareşiipocrizie,aşacumsuntmultedintre manifestărileacesteicomunităţi.Părinţiiartrebuisăîşi aadduuccăăîncădetimpuriucopiiilasutsată,acolosemai întâmplăcâteceva,delalucruribuneşipânălacelemai comice.Probabil,cutimpul,printr-oactivitatereală, comiculdelasutsatasevademoda…Însă,atâtatimpcât nimeninuîiresponsabilizeazăpeceideacolo,prinlipsa interesuluipentruceeaceseîntâmplăînfaptcu reprezentarealorculturală,caleaspreabsurdşispre nebunievarămâneîncontinuareuşorpracticabilă.

„Mareapierdereoconstituiedeficituldin prezentdefirearmânească.”
„Mareapierdereoconstituiedeficituldin
prezentdefirearmânească.”
Pentrucopiişitineri,doarprezenţaladouă-treimanifestări
artisticenupoatefideajuns,maialescândacestea,
îînnmarealormajoritate,nudepăşescperformanţeledintr-un
comunalcămincultural.Ştiuexactcespun,prinnaturapro-
fesieiamparticipatlasutedeacţiuniculturalesauaşa-zis
culturale.Părinţiitrebuiesăfacătotul,maialescândei
înşişinusuntcapabilideacestlucru,pentrucafiişi
fiicelelorsăştieşisă vorbească armâneşte. Acestlucruestedestulde uşor,mareapierdereo
fiicelelorsăştieşisă
vorbească armâneşte.
Acestlucruestedestulde
uşor,mareapierdereo
ccoonnssttiittuuiieedeficituldin
prezentdefirearmânească.
Dacă
în
această
perspectivălucrurilesunt
lăsatelafelşivăvordecide
încontinuareconjuncturile
şipropriairesponsabilitate,
ppiieerrddeerreeaa
este
iremediabilă.Chiardacă
veţimaivorbiarmâneşte,
nuveţimaifiarmâni.
Cadrullegalpentruafi
altcevadecâtvreaunomsă
fieexistădeja.

Interviu

„Existăpopoarecareauînţelescămăsura individuluiînsocietateesteesenţialăprogresuluişi afosttratatăcaatare.”
„Existăpopoarecareauînţelescămăsura
individuluiînsocietateesteesenţialăprogresuluişi
afosttratatăcaatare.”
AArrmmâânniiiin-aupreaavutdezbateriadevărate,
seamănămaimultcuunjocdeping-pongasupracăruias-a
convenittacitsăținălanesfârșit.Avemcâțivaoameni
instruiți,darripostalornupoatefidefinitivă,dinvarii
motive.Prinșiîntotfeluldeproblemefalseșiclișee,alţii,
doborâțidefelullordeafi,scapăesențialulprintredegete.
Potficoncertateforțeleexistenteîntr-osingurădirecție?
ÎÎnncazularmânilor,nu.Darastanudincauza
motivelorpecarele-aienumerat,cidincauza
ffeelluulluuiivostrudeafi.Sunteţiincapabilideaformaoechipă,
iarastaesteverificabilinclusivistoric,nuesteocădere
conjuncturală,dintr-unsimplu prezent.Întrevoi,
competenţanuesteimediatrecognoscibilă.Şisănuvă
iluzionaţicărealitatearespectivăesteunageneralvalabilă,
acurateţeavoastrăînevitareavaloriinuoarenimeni.Există
popoarecareauînţelescămăsuraindividuluiînsocietate
eesstteeesenţialăprogresuluişiafosttratatăcaatare.Unele
dintreacestepopoareaudevenitputerimondiale,pentru
alteleafostunicaşansădeasupravieţui.Lavoi,întrecel
careacceptăvaloareaşicelcareodeţinetrebuiesăfieo
moarte,nuoîntâlnire.Esteunaspectcareintrăîncondiţia
drameivoastre.Cândseîntâmplăaltfel,preararpentruafi
obiectuluneieventualeanalize,situaţiaedatorată
obiectuluneieventualeanalize,situaţiaedatorată interesuluicomun,nuesteoîncredereînsine,pură,ci

interesuluicomun,nuesteoîncredereînsine,pură,ci numaioîncercaredeadobândiprincelalaltsaucuajutorul celuilaltunlucrupentrucaretunuaidestultimp,influenţă, chef,banisauminte.Bineînţeles,acesteneputinţetrebuie săfieconştientizateşi,maiapoi,acceptate.Pentruarmâni, suntfoartedureroase,darpotfiprimiteînregistrul cunoaşteriidesinedacădorinţadevindecareestemai mmaarree,,ddoorriinnţţaaddeeaattrrăăii,,îînnffoonndd…… Pedealtăparte,cinesăvădeaaceadirecţie? Eanupoatefiuninterespersonalşiniciorezultantăde interesepersonale.Personalităţilevoastreauajunssăfie grupateîntaberecareseurăscreciproc,fiecaredintreele punemaipresusdeoriceopţiuneaprealabilăşinuomul. Armâniisuntşieioameni,nuconcepteşiteoriipolitice. Indiviziioneştişiceicuungradmicderezistenţălauzura corespondentălupteicumizeriaseretragdinaceastă dezbatere,îşirefuzăoricefeldeimplicarepublicădecând auconstatatcătemarespectivăesteinevitabilăoricărui discurs,oricăreimanifestări.Înacestfel,locurilelibere suntocupatedefitecine,persoaneabuzatedepropria pprreeccaarriittaattee Poziţiilepecareşilecautăcudisperareaceşti oameniţinînsădeologică,înfondsuntefecteleunui ddeezziinntteerreesscomunitarprofund,undezinteres,pânălaurmă, careaduceefectegroteştiînreprezentare.Situaţiafoarte greaîncareseaflăarmâniiastăzivisedatorează.Fireşte, aromâniioduccevamaibine…Potfiunmodelde aspiraţie… Nuidentitatealor,asumatăcafiind românească,aocupatspaţiuldeveniriiarmâneşti.

Nuidentitatealor,asumatăcafiind românească,aocupatspaţiuldeveniriiarmâneşti. InterviudeIanulaGheorghe 4

InterviudeIanulaGheorghe

Poezie

GeorgeVRANA

Amintatŭla22diyismâciun1965,tucâsâbăluCustantsa, tuunâfumealjidiarmânjitsiearadilocditMachidunii,
Amintatŭla22diyismâciun1965,tucâsâbăluCustantsa,
tuunâfumealjidiarmânjitsiearadilocditMachidunii,
Gârtsii.Criștinordodox.Fensu,StereVrana(TeyualuVrana),easti
armânpindeanshis-amintăGargalâc,iufuCadrilaterlu,la10km
malargudiCavarna.Adzâ,GargalâcarinumaVranino,titinjiaaun
primarti-anamiditfumealjaVrana.Pâpânjidiparteaafensui,
YYiioorryyiiVrana(YulaaluVrana)shSufiaVrana,suntudilocdi
Veryia,Gârtsii.Papludiparteaafensuish-arizârtsinjli,
pritstrâpâpânj,Avdhelashis-tradziditfumeljliSterghiulish
RReeppiiddoonn Dadâ-sa,MariaVrana(MaricaaluTeyualuVrana),easti
armânâfârshiroatâshis-amintăNeausa(ar.Neaguşti),Gârtsii.
Pâpânjidiparteaadadâ-sai,MihaliCuliceashZoitsaCulicea,vinirâ
tuRomâniila1938anlu.TsânipiAna-MariaVințandila21yinaru
1995.Deadunauunfcior,Ioan,amintatula11dimartsu1997.
Anvitsă:UniversitateaBucureshti,Facultatea diNdreptu,ShtiintseJuridice,bârnlu1986–1990.
Anvitsă:UniversitateaBucureshti,Facultatea
diNdreptu,ShtiintseJuridice,bârnlu1986–1990.
Apriiru1991,scoatitupadiprotilipoeziipilimba
armâneascâtu„Deşteptarea–Revistaaromânilor”,
Anlu2,Nr.4(13).
Cărtsâ alânciti:Avigl’itorlu diZboarâ
(Veghetorulcuvintelor)laEdituraaFundatsiljei
CCuullttuurraalliiArmâneshtsâ„Dimândareapărintească”,
Bucureshti,1995.Tu1998,Salbadescântei,antoloyii
dipoeziiarmâneascâ,EdituraClusium,autorŭ
VangheaMihanjSteryiu.Tu2000,Panoramapoeţilor,
alâncitâSkopje,Machidunii,editorŭSutsataa
anyrâpsitorlorsh aartishtsâlor„Armânjdit
MMaacceeddoonniiaa””,,autorŭVangheaMihanjSteryiu.Tu
2001,volumluAvigl’itorludizboarâalânceashtitu
unâeditsiiarmâneascâ–sârbeascâ,laEditura
„Moscopoleana”,Belgrad;redactorŭshapriducâtorŭ
ZoranPlasković.2001,Antologiapoezieiaromâne,
sec.XIX–XX,Skopje,Machidunii,tucadrula
Bibliotecâljeinatsionaliarmâneshtsâ„Constantin
BBeelliimmaaccee,,colectsiaVelo”,autorŭDinaCuvata;easti
tricuttuAntologiapoezieiaromâneclasice,moderne
şicontemporane,Cunstantsa,Editura Cartea
Aromână,autorŭIonelZeana;2003,Antologia
poezieiromâneclasiceşimoderneîngraiaromân,
Bucureshti,Editura a Fundatsiljei Culturali
AArrmmâânneesshhttssââ„PărinteascaDimândare”,autorŭHristu
Cândroveanu.EastitricuttuAntologiaaromână
balcanică,Sofia,autorŭNicolaiKiurkciev.Aritricuti
poematituManualuldeAromână,Bucureshti,Editura
AcademieiRomâne,autoriMatilda Caragiu
MariotseanushNicolaeSaramandu.2007,Nous,Les
Poetes Des Petits Peuples – Poemes en
mmaacceeddoonnaarrmmaann (aroumain), Belgia, Editura
micRomania,autorŭKiraIorgoveanu-Mantsu.
AritricutipoeziituLimbaArmânească,Vocabularşi
stil,EdituraCarteaUniversitară,Bucureshti,autorŭ
MarianaBara.
2008,ari poeziituToarishicumătsdibanâ armânească(Aromânii–Urmeşifragmente
2008,ari poeziituToarishicumătsdibanâ
armânească(Aromânii–Urmeşifragmente
deviaţăaromână),cartieditatâdiSutsata
CulturalâArmâneascâ,cuandrupâmintudila
MuzeuluaHuryeatluiRomân.2009,MIRESELE
CUVÂNTULUI/NUSETEFJALES,Antoloyii
PPooeettiiccââromânâ-albanezâ,autorŭBakiYmeri;Magia
cuvintelor/Magjiaefjalëve,AntoloyiiPoeticâ
românâ-albanezâ,autorŭBakiYmeri;2010,aritricuti
poeziituMetodaAromână/Vlahă–Metoda
Arumune/Vllahe–AromanianMethod,autorŭIancu
Ballamaci,EdituraPredania,ProiectluAvdhela–
BBiibblliiootteeccaaaCulturâljeiArmâneascâ.2011,Panorama
poezieiaromânecontemporane(antoloyiitrilingvăpi
armâneashti,macedoslavâshfrântseashti),autorŭLila
Cona(LiljanaNikolovaPetrovici),Skopje.Ninga
puiziilialâncitipiarmâneashti,furâtipusitish
poeziitufrântseashti,anglicheashti,sârbeashti,
machiduneascâslavâ,arbinisheashti,italicheashti
sshhggâârrttsseeaasshhttii
ColaboratorlaRadioRomâniaInternatsional–
sectsiaarmâneascâ,RadioBucureshti,RadioSkopje
Machidunii,ProTV,B1TV,RealitateaTV,TVR
Cultural,Trinitas,TVNeptun,postluditeleviziidipi
internetTv-RadioMakedonia,TVMoneyChannel.
AAuuazburâtâdielŭ:KiraIorgoveanuMantsu,
HristuCândroveanu,T.Vlahu,IrinaParis,Ionel
Zeana,MatildaCaragiuMariotseanu,VasileTode,
NicolasTrifon,AlexandruGica,JustinTambozi,
MarianaBara,SpiruFuchi,MariusChelaru,
IoanGroshan,EugeniaTsarălungă.
EEaassttiitricuttudictsionari:MatildaCaragiu
Mariotseanu,DicţionarAromân(Macedo-vlah),
DIARO,A-D,EdituraEnciclopedicâ,Bucureshti,
1997;DinaCuvata,ScriitoriArmâneşţâ/Vlach
Writers, Biblioteca Natsionalâ Armâneascâ
„ConstantinBelimace”,ColectsiaI.Arginteanu,
Skopje.

Poezie

GeorgeVRANA

Poematialeaptidi-tucicluluineditŭXinitii(1995–2005)

Xinitii Xinitipsiidituti, maprota,xinitipsiidiio. Mastea-ńiundzeaşti lahorizontu cuunâhartâdisentimenti
Xinitii
Xinitipsiidituti,
maprota,xinitipsiidiio.
Mastea-ńiundzeaşti
lahorizontu
cuunâhartâdisentimenti
nniiccaattii
Pamporinicaînchisescu
priapi,
mândilinicafliturâ
tulimăńi.
Iusuntupurtucaliľi
ţiľi-adramsiryeańi
ccâânndduuddiippuunnaammuuEEllllaaddhhaa
câtrâamari,
iusuntupurtucalil’i?
Avinatudi-tulimbâ Mi-avinarâdi-tulimbâ. limbaundzeacuunâpadiveardi, ioundzeamucuunucaluagiunu.
Avinatudi-tulimbâ
Mi-avinarâdi-tulimbâ.
limbaundzeacuunâpadiveardi,
ioundzeamucuunucaluagiunu.
Nâdispârţaavigľitoriandrupaţ
ditufechi,
tteeaaľľiinnttrruuxxiittii
şiunâamaridilăcrińi.
Divroarâ S-dişteaptâtuiopâdurlimuti. Cariascultâlavaachirolui ţi-alinâpritusândzi.
Divroarâ
S-dişteaptâtuiopâdurlimuti.
Cariascultâlavaachirolui
ţi-alinâpritusândzi.
Câpăchilidiocľivacadâcaunupianu
pristicânticlumutu,
ddrrââşşccľľeeiilliivvaaaassuunnââxxeeaanniipprriittuussoommnnuu
Amânatueastituurano,
amânatueasti-mpadi.
Aoaiuazâcruţilitacu,
divroarâvahibâluńinâ.
21diaprilu2001
Identitati Identitatiarsâ caunuflituru. Ńi-armasicinuşa tumâńi, s-nuuľeavimtu…
Identitati
Identitatiarsâ
caunuflituru.
Ńi-armasicinuşa
tumâńi,
s-nuuľeavimtu…
IIddeennttiittaattiissppiinnddzzuurraattââ
diinimâ.
S-tucheaşticaţeara
primurminti.
Identitatiagrâşitâ
tuunâgepi
aEtâľei.
ViaEgnatia ViaEgnatiaputridzâ. Tusuflitlu-ameu ńiurismididhafnu ş-dipurtucăľiputridi.
ViaEgnatia
ViaEgnatiaputridzâ.
Tusuflitlu-ameu
ńiurismididhafnu
ş-dipurtucăľiputridi.
Drâşcľeilisi-ahândusirâtusomnu…
PPrriiVViiaaEEggnnaattiiaa
cârvăńicuyisimuriti
ńiurismididhafnu
ş-dipurtucăľiputridi.
UnâlivâdiEyeea
xanaînyeadzâthimisirli
moarti.

Poezie

GeorgeVRANA

Poematialeaptidi-tucicluluineditŭXinitii(1995–2005)

Aynanyiutomitanu AmareaLaeazâeastiyalanâ caocliľiaunâľeisuedezâ. Atmusferaicaldâ ţicaraeastitoamnâamânatâ.
Aynanyiutomitanu
AmareaLaeazâeastiyalanâ
caocliľiaunâľeisuedezâ.
Atmusferaicaldâ
ţicaraeastitoamnâamânatâ.
Mardzinadi-amari,
ttiinniirriissppiiddzzuurraaţţ
di-unuzghicuarududipiscăruşu
îşidzâcuzboarâdivreari.
Pamporinixolti
adastâs-intrâtulimani,
si-uvearsâpârmâtiaadusâ
diNordudiSudu
ddiiEEssttuuşş--ddiiVVeessttuu
PriunubancuunuauşuArmânu
îşiliminâcumbuloyili
dupâadiľeaticlualiamari
ş-vahiu-nyiseadzâMachidunia.
Vatixanavedutâş’diprimvearâ,
pânâatumţea
vvaabbâânneeddzzuu
cuthimisireaataConstanţa!
Patridhacatacombâ Patridhadinafoarâ numataş-luaproachipoetlu Vańi-uadaruinimapatridhâ şiva-ńimi-ngroputuinimâ
Patridhacatacombâ
Patridhadinafoarâ
numataş-luaproachipoetlu
Vańi-uadaruinimapatridhâ
şiva-ńimi-ngroputuinimâ
tupatridhacatacombâ
PPrriiggrrooaappââvvaa--ńńiisseeaammiinnuu
lilicilialiaştiptari
Divroarâ
vayinâoamińis-liańiurdzeascâ
tumuzeulualiinimâ
tupatridhacatacombâ
Alumta Eastiunâalumtâ ţiudaucathiunâdzuuâ cuzboarâli, Unâalumtâmutâ, niştiutâ.
Alumta
Eastiunâalumtâ
ţiudaucathiunâdzuuâ
cuzboarâli,
Unâalumtâmutâ,
niştiutâ.
PPrriiccââmmppuuaaxxiinniittiippssiirriiľľeeii
îńicaftumastea.
Ningaminiunâstamnâ
ńi-adastâcinuşa.
***
Singurucuamarea
ahulescuarăńiliastrauşloru
aarrşşiittuussttăămmńńii
Unâaerâdimunti
înyeadzâ
memoriaafaptilorchiruti.
Giudicatâ Toarâliameali li-apultusiarinaastealiloru Oasiliaminduiriloruameali lumbrusescusumupulbiri
Giudicatâ
Toarâliameali
li-apultusiarinaastealiloru
Oasiliaminduiriloruameali
lumbrusescusumupulbiri
Mastea-ńihamuarâdixeanâ
ttuuţţeerrlluussuurrppaattuuddii--nnppaaddii
Ndzeanâ:arpi
şi-unâfricoasâgiudicatâ

ARMÂtuladzlji

MirelaSimaBIOLAN

Makidunia,tuahurhitaaetâljeiXX,s-tindeadila MareaIonicâ(tuascâpitatâ)pânâdiAmareaEgeí
Makidunia,tuahurhitaaetâljeiXX,s-tindeadila
MareaIonicâ(tuascâpitatâ)pânâdiAmareaEgeí
(tudatâ),dilaparteadinsusaarâuluiVardar(tuncheari–
nord),pânâdiEpirsh-Thesalia(tunot–sud).Miletslitsi
bânaauadeadun(arbineshi,slavi,armânjsh-ptsânjgrets
sh-turtsâ)featsirâmamultiximutăritas-ascapâdisum
ccuummaanndduullnturtsescushis-bâneadzâelefteri(libiri)tuun
cratmakiduneanautonom.
Ahurhindaluiditanlu1902,oaminjljis-adunarâtu
tâbâbii,sh-loarâtufechish-bâruti,s-ascumsirâtumunti
shis-adrarâalumtâtori.Alumtâtoriljivâryariaveanumadi
cumits(cumitagiadz),atseljgrets–antartsâicăandartsâ,
iaraaarmânjlorlâsidzâtseaarmâtuladz(armatoli).
AAstatilordeanvârliga,tsiearaadratidimaninti(gretsljitu
1829,sârghiljtu1878,Vâryâriaaveaagiumtâautonomâ
tu1878sh-dapoaiaindependentâ,tu1908),lâyineaghini
macaMakiduniavas-aspârdzea,câtsecathiuncrat
mutreas-ljeaunâpartiditaestuloc:Vâryâriavreapartea
ditdatâ(E–Makiduniavâryâreascâ),Sârbiavreapartea
ditncheari-ascâpitatâ(N–V),iaraGârtsia,parteadit
nnoott((SS))
VâryariljiditMakiduniialumtadeaduncu
aarrmmâânnjjlljjiish-earaagiutatscupâradzsh-tufechidistatlu
vâryârescu.Disibepeacăhorliarmâneshtsâ,nuearaghini
ndreapti(organizati),armâtuladzljibâna,niscântiori,dit
tsimprudash-ditagiutorludatdiniscântsâchihâiadz.
România-ljagiutaarmânjljimashpritadrareadibâsearits
sh-disculiish-atseali,iarapoi,s-fâtseatulimba
româneascâ,sh-nutulimbadidadâ,armâneascâ.
româneascâ,sh-nutulimbadidadâ,armâneascâ. Gretslji,tuparteaditnot(S)aMakiduniljei,eara

Gretslji,tuparteaditnot(S)aMakiduniljei,eara multuptsânjshi,tas-poatâs-ljeareghiuniliaesti,lipsea s-aibâmiletigreacâ.Ashicăacâtsarâsâ-ljgreacizeadzâ cuzoreapioaminjljitsibânaacloshi,mamultu,pi armânj.Grecizareafuadratâpritdauâcăi:unâdi cândâseari,sâ-ljatragâcâtâlumeagârtseascâ,sh-unâprit fuvirsearish-ataclundreptu.Aveaunâachicâsearifaptâ ppii--aassccuummttaaanamisadigretssh-turtsâtasâ-nuhibâcârtits tuaestâpoliticadigrecizari,iaraatursâlornulâ ducunduseamacacrishtinjljis-vâtâmaunu-alantu. Cetilidiandartsâgretsearacumândusitidiofitseridit ashchereagârtseascâsh-luaveacăpitanKostaAkritas (colonel),iara,dupâel,yineaTellosAgras.Antartsâlj earatuascâpitataavilaetâljeiSârunâ(Salonic),lângâ hoaraLivădz,tureghiuneaanamisadiVeriash-Vodena, iuearahorliarmâneshtsâSelia,Cândrova,Neagushti, Gramaticova,Paticina,horicâtâcaris-dusirâprota. NNddrriiddzzeeaarreeaaacetilorsh-locurliius-adraataclueara minduitidimitropolitsljiditEparhiaGârtseascâ.

Ditanlu1903antartsâljacâtsarâs-atacâhorli vâryâreshtsâsh-armâneshtsâtsinuvreash-alasâlimbadi
Ditanlu1903antartsâljacâtsarâs-atacâhorli
vâryâreshtsâsh-armâneshtsâtsinuvreash-alasâlimbadi
dadâ.Eljearampârtsâtstumamultipareish-atacahorli
armâneshtsâtsiearaanamisadiarâurliBistritsa
sh-Vardar,Sârunâ(Salonic)sh-naia(reghiunea)Ostrov dilângâlaclucuidyeanumâ.Tucetilidiandartsâavea
sh-Vardar,Sârunâ(Salonic)sh-naia(reghiunea)Ostrov
dilângâlaclucuidyeanumâ.Tucetilidiandartsâavea
sh-armânj(acurilâsidzâtseagricumanj)carialumta
contraaarmânjlortsinuvreas-aproachidiGârtsii,mau
vreaaprucheareadiRomânii.

armâtuladzlji

Earafuvirsitsmamultuoaminjljianvitsatsdinhori(chihâiadzlji,
Earafuvirsitsmamultuoaminjljianvitsatsdinhori(chihâiadzlji,
dascaljlji,preftsâlj)tas-numatas-ducâlabâsearicaromâneascâshish-tragâ
fcioriljidilasculiaromâneascâ.Mas-nuascultadifuvirseriliagretslor,
armânjljiearaatacats,ashicums-featsituunlu1906andafurâvâtâmats10
elevi,tsiearatuunâexcursii.
Contraacetilordiandartsâ,tuanlu1904,furâadraticetilidi
aarrmmââttuullaaddzzarmânj.Pritprotsljiarmâtuladztsiacâtsarâs-alumtâfurâ
MihaliHanduridithoaraLivădzsh-HaliJogadithoaraGramaticova
sh-dapoaiavinirâsh-altsâtiniri.Ma,ashicumdzâsimmandzeanâ,eljnueara
ghiniorganizats(ndreptsâ).Atseltsi-ljbâgăpiaradâfuYioryiMucitanj
Hâsaplu(GheorgheMucitaniCasaplu)diCrushuvatuanlu1906,toamna.
Tindridzeareaahorilorarmâneshtsâfurâadratidauâcomiteti:unlu,
BBuuccuurreesshhttii,,sumcumânduseareaalAlexandruCoshcashiSterieMilioru
(comitetlu aveashaptimembri)sh-altu,Sofia,cumândusitdi
YioryiMucitanjHâsapluagiutatdiGhachiTodu,NachiCishma,
UnciuDimashidihoaraGopesh,CostaDabijash-TachialDimceidi
Crushuva.YioryiMucitanjearaunvecljualumtâtortucomitetlu
revolutsionartiautonomiaaMakiduniljeish-apufusis-mpartâhorlipi
ddiissttrriiccttiiius-alumtâarmâtuladzljish-cathidistrictus-hibâcumândusitdiun
vuivudă.

VuivudăluYioryiMucitanjHâsaplu

Tuanlu1906,iarna,tuBaltaIanitsa,locluius-adunatu apanghiututsalumtâtorilji(armâtuladzlji,cumitslji
Tuanlu1906,iarna,tuBaltaIanitsa,locluius-adunatu
apanghiututsalumtâtorilji(armâtuladzlji,cumitslji
sh-andartsâlj),s-apufusis-hibâvuivudăYioryiMucitanj
tureghiuneaMeglenia,Veria,Vodena.TuPindu
cumânduseaAlexandruCoshcash-SterieMilioru.
ArmâtuladzljiditceataalYioryiMucitanjeara:
MMiihhaalliiHanduri,HaliJoga,MushaDarlaiani,ColaNicea,
IanaculaPendifunda,MitaZdru,ChiceaRoshu,
ToliMocanu,IorgulaCutova,IaniCeara,HristaCiomu,
ColaMacri,GachiTodu,NachiCushma,UnciuDimashi,
CostaDabija,GachialDimcei,IaniVuloagă.
TTaasâ-ljgrecizeadzâ,andartsâljiahurhirâs-vatâmâ
numashchihâiadz,dascalj,preftsâ,amashioaminjdi
arada,pârmâteftsâ,ficiori,s-ardâcasi,s-aspargâhori,
s-vatâmâprăvdzâ.Cetilidiarmâtuladzahurhirâshieali,
tuaradaalor,s-adarâidyiullucru.
NNaaiimadisimasii(importantsâ)lucrutsilu-adră
ceataalYioryiMucitanjHâsaplufuacâtsareaacăpitanlui
aandartsâlor,TellosAgras,tu1907.Titutighiderlitsili
trapsirâarmânjlji,eljluaspindzurarâ,iarapitrupâlj
bâgarâunâcartipicarinyrâpseapilimbagreacâ,turcâ
sh-armâneascâ:“Ashivas-patâtutsatseljcarivatâmâ
armânj,arduhorlishivatâmâprăvdzâliarmâneshtsâ.
SSiimmnnaattYYiioorryyiiMMuucciittaannjjsshh--MMiihhaalliiHHaanndduurrii””
Tu1912Vâryâria,Sârbia,Muntenegrush-Gârtsia acâtsarâpolimcuturtsâlj.Dupâtsiscoasirâturtsâljdit
Tu1912Vâryâria,Sârbia,Muntenegrush-Gârtsia
acâtsarâpolimcuturtsâlj.Dupâtsiscoasirâturtsâljdit
Makiduniiacâtsarâs-alumtâtimpârtsareaalishteinaí
(reghiuni).Yisluaarmâtuladzlortas-aibâunâMakidunii
independentâfungrupattu1913lairinea(pacea)diBu-
cureshticându,sumarbitrajluaRomâniljei,Makidunia
fumpârtsâtâanamisadiGârtsii,Sârbiish-Vâryârii.

CeataacăpitanluiColaNicea

CeataalMihaliHanduri Armatoliljidinastanganandreapta:MitaZdru,MihaliHanduri,
CeataalMihaliHanduri
Armatoliljidinastanganandreapta:MitaZdru,MihaliHanduri,
CostaDabijash-diptumardzinâ,nandreapta,YioryiMucitanj.

Prozâ

DumitruCARAGIU

Viațamea zbuciumatășiadevărată
Viațamea
zbuciumatășiadevărată

fragmentderoman,parteaI

M-amnăscutînanul1904,pe10aleluniimartie, debaştinăsenumeşteDeniscuşiseaflăînmunţiiPindului.
M-amnăscutînanul1904,pe10aleluniimartie,
debaştinăsenumeşteDeniscuşiseaflăînmunţiiPindului.
Părinţiimeieraucreştiniortodocşi.
TTaattăăllmeu,Constantin,şimamamea,Constantina,
copiiailor,ne-aueducatşine-aucrescut.Şibuniciimei,
datorămmultărecunoştinţăşimulţumire.
Noineocupamcucreştereaoilorşiavitelor.Noişi strămoşiinoştriamtrecutprinmultegreutăţi,luptându-ne
Noineocupamcucreştereaoilorşiavitelor.Noişi
strămoşiinoştriamtrecutprinmultegreutăţi,luptându-ne
născutmama,aveamnumaipatrusutedegrame.Erammic
facinimiccuel,aruncă-l!”„Vai,mamădragă!Cumsă-l
arunc?Mi-emilădeel!”.Atuncibunicai-aspus:
„„SSăăîncercămsă-ifacembaieînfiecareseară,cuvinşiapă,
cevamaimultvindecâtapă.Amauzitdelapărinţiimeică
vinulajutăprunculsăsedezvoltemaibine”.Şiaşaaşifost.
îînnffăăşşuurraattafostfuratădemoaşacaremămoşea,căcise
mmaammaaConstantinaşitataConstantin,Dumnezeusă-iierte,
căm-aufăcutmare.Cândamajunslaşapte,optani,eram
mea.
Optfraţiamfostlapărinţi,iareueramalpatrulea. şcoală,darînacelaşitimppăşteamşioilesaucaii.Decimă
Optfraţiamfostlapărinţi,iareueramalpatrulea.
şcoală,darînacelaşitimppăşteamşioilesaucaii.Decimă
duceamdouăzilelaşcoalăşitreilaoi,iarcândveneamde
laoinuştiamceaumaiînvăţatceilalţielevi.Aşacăam
băieţiidelaşcoală,atuncimăîntorceamşieuacasă.
toatăfirea.Euîispuneammamei:„Măi,mamă,douăzilela
şşccooaallăăşitreilaoi!”„Lasă,băiatulmamii,căşioilesunttot
oşcoală!”Iardupăpatruclaseprimareamluatoilede
Cândaveamşapteani,m-aluatbuniculmeulaoi
Ciamurlia.Acoloeraulocuricalde,fărăzăpadă.Iarîntr-o
searăpelaoranouă,înlunadecembrie,eramtocmaiîn
Albaniacuturmele.Şiîmispunebunicul:„Mitică,aicuraj săteduciînvalelafântână,săumplicăldareacuapăşis-o
Albaniacuturmele.Şiîmispunebunicul:„Mitică,aicuraj
săteduciînvalelafântână,săumplicăldareacuapăşis-o
aduci?Cămiemi-esete!Bineînţeles,dacănuţi-efrică!”
amumplutcăldareacuapăşim-amîntorslastână.Şila
şacaliiurlădintoatepărţile!Ecevalacarenumăaşteptam,
săaiatâtacurajlaetateadeşapteanipecare-iai!Să-mi
lupiişideşacaliicareurlă?”

încomunaNăfăclaru,judeţulLarisa,Grecia.Comunamea Cândm-amfăcutdevreoşapteani,amînceputsămergla

erauoamenibunilasuflet,cares-aujertfitpentruceiopt începutsămăpitescşicândpelaoradouăsprezeceveneau

NacuşiMaria,erauoamenicumultăcredinţă,deorară DDaarrmamam-aobservatcănumergregulatlaşcoalăşim-a bunătate,crescându-necumarebucurie,căcipărinţiimei pândit,iarcândm-aprins,mi-adatchiloţeiijosşiarupt erauocupaţicutreburimulteşigrele.Peaceştibunicinu-i nişteurzicişimi-adatlafunddemăusturaşiplângeam. potuitaniciacum,cândamşaptezecişidoideani,iarcând „Sătemaiprindeucănumergilaşcoală!”,mi-azis,şiaşa mmăăduclabiserică,primalumânareoaprindpentrubunicişi m-amdusmereudeştiuacumsăcitesc,săsocotescşiîi peurmăpentrutataşimămica.Acestorpărinţişibunicile mulţumescmameicăm-aînvăţatminteşim-afăcutomîn

subjugulstrăin,maialessubocupaţiaturcă.Cândm-a coadăşiamajunscelmaibuncioban.

detot,iarbunicameaîispuneamamei:„Vai,noramea,nu dincolodeIanina,capitalajudeţuluiIpir,dinregiunea

Împachetatînvatăolună-două,amînceputsămădezvolt „Măduc,bunicule,mienumi-efrică!”Fântânaeraînvale,

încădinprimazi.Darcândm-amnăscuteramînfăşurat departecamlavreunkilometruşiceva,iardrumulera într-opieliţă,deaucrezutcăsuntmort.Însăcândaurupt păduros,dareuampusmânapecăldareşiamplecatpe

pieliţa,atunciamînceputsăţip.Pieliţacucareeram îînnttuunneerriicc Şifugi,fugiprinpădureşiamajunslafântână,

ziceacăîţiaducemultnorocînviaţă.Darcutoateacestea plecareşilaîntoarcereurlaulupiişişacalii,dareunicinu euamavutmarenorocînviaţă.Pecepuneammâna,era măsinchiseam,fărănicioteamămergeampedrumlento.

câştig.Aşacămi-aufuratpieliţa,darajutorulluiDumnezeu Cândamajunslastânăcucăldareaplinăcuapăşii-am nuaupututsămi-lia.Cândamajunslapatru-cinciluni,se întins-obunicului,elm-aluatînbraţeşim-asărutatdemai mirautoţicumdeamajunssă-iîntrecpeceicares-au multeori:„Bravo,Mitică,cutinenumi-eruşine!Cumte-ai

născutnormal.Decivinulmi-aajutat,aşacumîmispuneau dduusstuşite-aiîntorscucăldareaplinăcuapă,cândlupiişi

celmaimândruşiputernicflăcău,şifărădefricăînviaţa trăieştişiDumnezeusăteţinăsănătos!Nuţi-afostfricăde

Prozâ

„Bunicule,mienicinumi-apăsatdeei.”Atuncibunicul mi-arăspuns:„Bravo!Acumm-amconvinsc-aisăfiiun om fărănicio
„Bunicule,mienicinumi-apăsatdeei.”Atuncibunicul
mi-arăspuns:„Bravo!Acumm-amconvinsc-aisăfiiun
om fărănicio fricăîn viaţă,foartecurajos!”
Şiatuncibuniculpunemânaînbuzunar,soatecincidrahme
şimi-idăruieşte.Cincidrahmepeatuncieramult,căun
mieldezecekilogramecostaodrahmăşijumătate.
EEuu,,cândamvăzutcincidrahmeînmână,numaiputeamde
bucurie.Şimăiubeabuniculaşademult,canucumvasă
măbatăcinevasausămălovescdeceva.
PPrriimmăăvvaarraaamplecatdinregiuneaCiamurlia,unde
dincauzaclimeicaldemergeamiarnacuturmele,spreun
locladistanţădevreodouăsutedekilometri.Şiiatăcăziua
pelaceasulalunsprezeceleatreceamcubunicul,cuturma
deoi,printr-opăduredeasă Atuncibuniculîmispune:
„Euplecînainteaoilor,iartuvinoînurmalor.Şisăfiicu
ochiiînpatru,căaicisunthoţimulţi,nucarecumvasăne
ffuurreevreooaie”.Ascultânddesfatulbunicului,eumăuitam
printoatepărţile,maialespelângăpădure.Şipecând
mergeampedrumcuoile,odatăvădînstângaturmeideoi cumaparedinpădureunhoţ,serepedeşiînfaşcăooaie.
mergeampedrumcuoile,odatăvădînstângaturmeideoi
cumaparedinpădureunhoţ,serepedeşiînfaşcăooaie.
Atunciamînceputsăstrig:„Bunicule,unhoţaprinsoaia!”
Şiserepedebuniculîntr-acolocucâinii,darhoţul,când
l-auîncolţitcâinii,alăsatoaiaşialuat-olafugă.Şiiarăşi
m-aîmbrăţişatbuniculşim-asărutat:„Măi,Mitică,măi,tu
aişapteochi,cumvădeu.Bravo!”Iareu,cuatâtabravură
ddeellaabbuunniiccuull,,ccăăuuttaammssăăffiiuuşşiimmaaiivvrreeddnniicc
Chiarînanulurmătoramuritbunica.Nicinuvă
închipuiţicâtdemultmăiubeabunica:sănumăplouă,să
număningă,şieuoiubeamlafelpeea.Cânderamdevreo
trei-patruanidormeamlasânulei.Atuncicânds-a
întâmplatsămoarăbunica,eueramlastână.Aveamnumai nouăanişieramlaoidevreodouăluni,timpîncarenu
întâmplatsămoarăbunica,eueramlastână.Aveamnumai
nouăanişieramlaoidevreodouăluni,timpîncarenu
m-amvăzutcubunica.Darmaia,maiînaintesămoară,mă
căutamereu:„Unde-iMitică,nepotulmeu,căvreausă-l
văd!Aduceţi-lrepede!”Darn-afostchipsămăaducăacasă
cas-ovădşieuultimadatăpescumpameamaie.Şiam
rămascuundordemaia…şiacum,laşaptezecişidoide
aannii
Laosăptămânădupămoarteabuniciieueramlastână
şiunomdevreocincizecideaniîmispune:„Ei,Mitică,a
muritmaia!”Amcrezutcăglumeşteşim-amsupăratpeel.
I-amrăspunscumânie:„Sămoritu,Ciule,cămaianu
moare!”Căciomulacestaaveaamândouăurechiletăiatede
niştehoţicuunsprezeceaniînurmă,pentrucăn-avrutsă
spunăundearebaniipitiţi.
Odată,pecândaveamvreooptani,pecândciobanii tundeauturmadeoimâlzări,peminem-auînsărcinatsămă
Odată,pecândaveamvreooptani,pecândciobanii
tundeauturmadeoimâlzări,peminem-auînsărcinatsămă
duccuoilesterpelapăscut.Îndatăamşiplecatcuelela
deal,camlavreodoikilometridepărtaredestână,dareram
vizavidestână,încâtmăvedeauşieipemineşieupeei.
DDaarrlaunmomentdatserepedeunlupînoişitoatăturma
s-aadunatînjurullupuluişinuputeaieşilupuldintreoi.Eu
amînceputsăstrig:„Uuu!Uuu!Uuu!”,însălupulnuputea
sămuşteniciooaie,doarletăvăleacupiciorul,căcieracu
guraînchisă,înţepenită.Cândavăzutlupulcămăducfuga
spreel,aînceputsăsarăpesteoişis-adusmaiîncolo,la
vreocincizecidemetri.

Viațameazbuciumatășiadevărată

S-aaşezatînfundşiseuitalamine,cutoatecăţipamlael: „Uuu!Uuu!Uuu!”.Ciobaniidelastânăauobservatces-a
S-aaşezatînfundşiseuitalamine,cutoatecăţipamlael:
„Uuu!Uuu!Uuu!”.Ciobaniidelastânăauobservatces-a
întâmplatşistrigauşieilalup:„Uuu!Uuu! ”şiîmi
ssppuunneeaauu:„Dăcupietreînlup!”Câiniirămăseserălastână
cuciobaniicaretundeauoile.Aveamcâinibuni,darcu
minenueraniciunuldinei.Cândmaispresearăm-amdus
cuoilelastână,iarmăîmbrăţişeazăşimăsărutăbuniculşi
îmizice:„Bravo,băiatulmeu,cănuţi-amâncatniciooaie
lupul!”„Numi-amâncatcăeracuguraînchisă,bunicule,
dardecenuputealupulsă-şideschidăgura?”„Da,ai
ddrreeppttaattee,,cândlupulpleacăcuguraînchisădinbârlogşiuită
săşi-odeschidă,numaipoates-odeschidăpânănuse
îînnttooaarrcceedinnoulabârlog.Căcilupul,cândpleacădin
bârlog,întâiseîntinde,cascăgurabineşiatuncipleacădin
bârlog.Darlupulacelaroşupecarel-aivăzut,băiatulmeu,
esteluprău,câteoinune-amâncatelnouă!Aiavutnoroc
căeracuguraînchisă,căaltfeltotîţimâncavreuna.Asta
pentrucănuaiavutniciuncâinecutine.Căcicâiniinoştri
sunttari,prindlupulviu!”
NN--aatrecutmaimultdeolună,căiatăvinelupul,
noapteapelaoraunusaudouă.Plouaşieraunîntuneric,că
dacăteprindeacinevadenas,nuputeaisă-lvezi!Câinii
însăl-ausimţitpelup.Şipânăsăpunăeigurapelup,lupul
asăritgardulşiaintratîncoşarălaoi.Darcâiniin-auputut
săsarăgardul,iarlupulamâncatliniştitooaieşiapoia
plecat.Câinii,dupăel,darn-aupututsă-lprindă.
pplloouuaacucăldarea.Acumcâiniil-aupânditpelupşin-a
apucatsăsarăgardul.L-aualergatdevreodouăori
primprejurulcoşarei,l-auprinsşil-autăvălitojumătatede
oră.Autrasdeelpânăcândnumaimişcalupuldeloc.
EErraammlastânăcubuniculmeuNacu,cuunchiulTeodorşi
cufratelemeumaimareNicolae.Noiamcrezutcăse
băteaucâiniiîntreei.Zicebunicul:„Du-te,măiTeodoreşi
despartecâinii,cădecândsebat!”MergeunchiulTeodor
într-acolocuuntăciunedelafoc,darcândseapropiede
câini,vedecăcâiniimuşcăşitragdeunaltanimalmaimare
caei.AtuncistrigăunchiulTeodor:„Veniţiaici,căeste
aallttcceevvaa,,nnuusseebbaattccââiinniiii,,cciisseelluuppttăăccuuuunnaallttaanniimmaall ””ŞŞiiccuu
maregreutateaureuşitsă-lscoatăpelupdinguracâinilor.
Lupul,mort,numaimişcadeloc.L-auapucatdepicioareşi
l-auduslângăfoc,darcâiniinuselăsauşitrăgeauşiacolo
să-lmuşte.Eraunlupdedouăorimaimarecaei!

Prozâ

Dupăojumătatedeoră,lupuldăsăridicecapul,daratunci unchiulmeualuattoporulşii-adatunaîncap,deamurit
Dupăojumătatedeoră,lupuldăsăridicecapul,daratunci
unchiulmeualuattoporulşii-adatunaîncap,deamurit
lupulde-abinelea.„Acestaestelupulcarene-amâncatoaia
asearăîncoşară”,spunebunicul.Iaradouazidimineaţă
i-auînfiptlupuluiofurcăînmaxilarşil-aupuslângă
drumulcetreceapelângăstână,dreptînvăzullumii.Toţi
caretreceaupedrumseuitaulalupşisemirau:„Măăă,ce
ccââiinniiauoameniiăştia,săomoareeiunlupaşademare!”
L-amîntrebatpebunicul:„Decen-auvenit,bunicule, câiniicuminecânderamcuoilepedealşimi-asăritlupul
L-amîntrebatpebunicul:„Decen-auvenit,bunicule,
câiniicuminecânderamcuoilepedealşimi-asăritlupul
înoişicugreul-amizgonit?„Da,nepoate,câiniistaucu
ciobaniicaremergzilniccuoileşicareledaudemâncare.
Ciobanulestestăpânulcâinelui.Dacăeraucâiniiatuncicu
tine,îlomoraupelup.Călupul,cândvedecănusuntcâini
laoi,nicinu-ipasădecioban.Ştiecăciobanulnupoatesă-l
pprriinnddăă,,dardecâiniarefricălupul.Cândaudevoceacâini-
lor,fugederupepământul.Darlacâiniproştinicinu-ipasă
lupului:înhaţăoaiaşipleacă,seducedeparteşiomănâncă
fărăteamă”.
Darsăvedeţice-amvăzutîntr-ozi.Eramcubunicul lavreunkilometrudestână,cuoilelapăscut.Maremirare
Darsăvedeţice-amvăzutîntr-ozi.Eramcubunicul
lavreunkilometrudestână,cuoilelapăscut.Maremirare
ne-afostcând,cesăvezi,amdatpestevreoşaptesauopt
câini,toţilătrândîmprejuruluneitufedemărăcini.Noine
miramce-ofiacolodelatrăcâinii.Darcesăvedeţi?Întufă
eraunlup,însădintretoţicâiniiniciunulnuaveacurajulsă
seialaluptăculupul.Şipecândneuitameuşibunicul,
ddeeooddaattăăvedemcumvineînmarefugăuncâinenegru,
nufoartemare,potrivitdemărime,intrăîntufăşiseiala
luptăculupul.L-ascosdintufăşiaînceputsă-ltrântească.
Şineuitamcumseluptacâineleculupul,cădemulteori
ajungeacâinelededesubtşilupuldeasupracâinelui,şiapoi
iarăşicâineledeasupralupului.S-aduscâinelenegru
luptândaşaculupulpânăcamlavreunkilometrudepărtare. Atunciamvăzutcumcâinelenegrupărăseşteluptaculupul
luptândaşaculupulpânăcamlavreunkilometrudepărtare.
Atunciamvăzutcumcâinelenegrupărăseşteluptaculupul
şivinesingurînapoi.Ceilalţişapte,optcarelătraudegeaba
pelângătufănufăceaudouăparaletoţilaunloc.Credcă
dacăarfifostacolostăpânulcâineluinegru,l-arfiprinspe
lupdeviu.Oricâtarfiînsădecurajosuncâine,singurnu
poatesădoboareunlup,dardacăsuntdoi,potsă-lomoare.
LLuuppuullaregâtulputernic.Dacăapucăbivolulde
pulpăşitragecuputere,poatesăsmulgădinpulpa
bivoluluiobucatăîntreagădecarnecupielecutot,
darcâinelenupoate,oricâtdeputernicarfi.Dacăn-aravea
frică,lupuli-armâncapetoţicâiniişipeoameni.Unlup
singurpoatesădoboareuncal,oricâtdemarearfiel.
ÎÎnnttrr--ooiarnăm-aluatunchiulTeodorlaoişiam
dormitacolomaimultenopţi.Noapteadormeammaimult
înşubaluiunchiu’.Aveamacolouncâine,Mucio,careera
mareşicurajos.Într-onoapte,sareunlupînoi,apucăun
mielîngurăşioialafugă.Darcâinelefugadupăel,îl
ajungecamlavreocincizecidemetridepărtareşisarepeel
călare.Lupulalăsatatuncimielulşialuat-odinnoulafugă
ccuucâineledupăel.Cineştiecâtl-ofitrântitacestapeluppe
undes-adus…

Viațameazbuciumatășiadevărată

undes-adus… Viațameazbuciumatășiadevărată Dupăcetreceuntimp,ziceunchiulTeodor:„Măi,decenu

Dupăcetreceuntimp,ziceunchiulTeodor:„Măi,decenu vinecâinele!Săştiicăofiluatlupulvreunmiel,iarcâinele afugitdupăel.Darstaituaici,căeumergsăvădundes-a duscâineledupălup,căofiscosmieluldinguralupuluişi stăacoloşiîlpândeşte”.Noiamvăzutcăoiles-ausperiat, darn-amcrezutcăaluatlupulunmiel.Decipleacăunchiul şirămâneusingurlaoi.N-aduratunsfertdeceasşivine uunncchhiiuullfărămielşifărăcâine.Eul-amîntrebat:„Ce-ai făcut,unchiule,n-aigăsitnimic?”„Bada,amgăsitşi mielulşicâinele,darn-ampututsăprindmielul.Câinelenu veneafiindcăpăzeamielul.Cunosceuobiceiulcâinelui,nu pleacădelaunanimalpecarel-ascosdinguralupului. Dacănumăduceusă-lcaut,şidouăzilestăcâinelelângă animal.Darştiicefacem?Mergemcuoilepânăacolo uunnddee--iicâinelecumielul.”Aşacăamscosoiledincoşarăşi ne-amdusacoloundeeracâinelecumielul.Mamalui zbieracănuaveamielullângăea,darcândmielulavăzut oileşipemamaluizbierând,avenitimediatlaoi,agăsit-o pemamaluişiamâncatlaptedelaea.Amluatapoioileşi le-amdusîncoşară.Câinicaşicâineleacesta,Mucio,mai rar!Erauncâinemare,părosşifioros,daruşorlaasalt. Adouazivineşitanti,adicăsoţiaunchiuluimeu Teodor.Eramcuoilepecâmplângăopăduriceşiiatăcă vinetanticumâncare.Ammâncatcutoţiibineşiîmispune unchiul:„Mitică,iadu-tetuşistaipeparteacealaltăaoilor, sănuintreoileînsemănături”.Eum-amdus,daramstat puţinşinuaveamrăbdare.Iarm-amduslaeişiunchiulîmi spune:„Aoleu,decenustaiacolo?Du-terepedeşistai aaccoolloo ””Şiiaramplecat,amstateupuţinşiiarăşim-am întorslaei.Euerammic,nu-midădeamseamadeceîmi spuneunchiulsăstauacolo,căeierautinerişivroiausă rămânăsingurisăsemaisărute.Darcândm-amfăcutmare, mi-amdatseamadeceîmispuneaunchiulsăstaumereu acolo.

mi-amdatseamadeceîmispuneaunchiulsăstaumereu acolo. Cândamajunslaetateadepaisprezeceani,mis-a
Cândamajunslaetateadepaisprezeceani,mis-a întâmplatsămăluptcuunşacal.Amalergatdupăel,dar
Cândamajunslaetateadepaisprezeceani,mis-a
întâmplatsămăluptcuunşacal.Amalergatdupăel,dar
n-ampututsă-lprind.Aintratînstufăriş,înbaltă.
CCăăşacaliitrăiescacoloundesuntbălţicustufşidiferiţi
arbuşti.Einusuntînstaresădoboareuncalsauasin.Dar
săvedeţicumpoateşacalulsămănânceuncal,uncal
slăbănogcares-aculcatşinusemaipoatescula.Şacalulîşi
introducelabaînşezutulcaluluişiîitrageafarămaiîntâi
maţulcelgros,iarapoişirestuldemaţe.Atuncicalul
moareşiseîngrămădescacolomaimulţişacalişimănâncă
ppâânnăăsesatură.Şacaliiiesdinvizuinănumainoaptea,prea
rarseîntâmplăsăpoţivedeavreunulziua.Nicinusuntprea
mari,camlavreojumatedintr-uncâineciobănesc.

Prozâ

Laetateadecincisprezeceani,mătrimitetatasă pasccaiipebaltă.Eranoapteşiuntimpfrumos,luna
Laetateadecincisprezeceani,mătrimitetatasă
pasccaiipebaltă.Eranoapteşiuntimpfrumos,luna
luminacaziua,darlângăbaltăerauncimitirturcesc.
PPooaatteeaveamiadeani.Caiipăşteaulângăbaltă,undeera
iarbămultă.Eum-amculcatlângăunmormânt.Cumerael
mairidicat,l-amfolositaşacaopernăşimăuitamsprecai
cumpasc.Cumstăteamaşa,deodatăserepedeuncâinealb
pespatelemeu.Măgândeam:„Ce-ofi,Doamne,fiara
asta?”Imediatmi-amdatseamacăesteofantomă.
ŞŞiimăţineaaşadetaredespatecănuputeamsămămişc.
Darcânds-arepezitprimadată,mârâiaexactcauncâine.
Amstatcâtevaminutepegânduri,cumsăpotsămăîntorc
sprefantomă,cănuputeamsămămişc.Înlemnisem.
Şiatuncimi-amfăcutodatăcurajşim-amîntorspecealaltă
parte,darn-amvăzutnimic.Atuncim-amsculatdeacoloşi
m-amculcatlavreodouăzecidemetrimaidepartede
cciimmiittiirr Văspundrept,osăptămânăm-adurutspinarea.
Şieramtreaz,nudormeam!Dimineaţacândm-amdus
acasăşile-ampovestitalormei,aurămasuimiţi.Mamaîmi
spunea:„Vai,băiatulmamii,puteaisărămâiparalizat!”
Olunădeziledupăîntâmplareaastaeramtotcucaii
într-opăduredeasă,nupreaînaltă,darplinădeiarbă.
EErraauunnîînnttuunneerriiccbbeezznnăă,,ccăăddaaccăăvveenneeaacciinneevvaallaazzeecceemmeettrrii,,
nuputeaisă-lvezi.Săvedeţiînsăcemis-aîntâmplat!
M-amculcatînmijloculpăduriişiamadormitcampela
oraoptseara.Peladouănoaptea,cumeramacoperitcu
şuba,mătrezescşiobservcătragecinevadeşubă.Otrăgea
atâtdeîncetcasănusimt.Dareucândvădcămarginea
şubeicareîmiacopereafaţaaajunspânălacurea,amzis:
„„EEcinevacarevreasă-mifureşuba.”Şiatunci,cumaveam
lângăminetoporul,ampusmânapeelaşacumeramlungit
şim-amsculatcauntrăznit,darnuamzăritnimic.Deci,
totcevanecurat,căcinuştianimenicădormeuînpădure.
M-amridicatşim-amduslacai,toţipăşteauliniştiţi.
Deci,omfărăfricăeram!

Viațameazbuciumatășiadevărată

Săştiţicăfantomanuarevoiesăovezi.Cândvede căseîntoarceomulsprefantomă,dispareimediat.
Săştiţicăfantomanuarevoiesăovezi.Cândvede
căseîntoarceomulsprefantomă,dispareimediat.
Astaoştiudelabuniculmeucăîmispunea.Odatăbunicul
eracuoileînpădureşiofantomăîlstrigapenume:
„„NNiiccoollaaee!!……măiNicolae,măiNicolae!”Darbuniculnu
răspundeadeloc.Cădacăîirăspundeaîiluagura,rămânea
fărăgrai.Darbuniculseduceaspreloculundeîlchemaşi
fantomasemutamaiîncolocasă-lînşelesăvorbească.
Dupăceamuritbuniculşine-amfăcutmaimari,fantome
dinasteanus-aumaiivit,audispărut.Darasteanusunt
poveşti,suntfapteadevărate!
DDuummiittrruuCCaarraaggiiuu((11990044--11998833))

pârâstâseari

diCarti

DumitruPICEAVA

Livădzli-vatrâarmâneascâ Cucântărlishsuschirărlidigintâ GeorgeM.Merca
Livădzli-vatrâarmâneascâ
Cucântărlishsuschirărlidigintâ
GeorgeM.Merca
CâliviliicâLivãdzli,hoarâveacljiditùzâmani,easti ashtirnutâtumuntsâljiaPaicului,lavârâ1200dimeatri
CâliviliicâLivãdzli,hoarâveacljiditùzâmani,easti
ashtirnutâtumuntsâljiaPaicului,lavârâ1200dimeatri
nãltsâmish-lavârâ100dikmalargudiSârunâ.Unùchiro,
ashicumùs-aspunish-tuaestâcartialùGeorgeMerca,eara
mplinâdiArmânji.Cavârâ10njiljidibânâtori.
Carteafutipusitâtuanlu1991,laedituraCartea
AromânãalùTiberiusCunia.
GGeeoorrggeeM.Mercas-amintãtu8-lidiAndreu1906,tu
mareash-multucunuscutahoarâarmâneascâLivãdz.
Protsljianjidibanâshi-ljitricutuunùchirodimari
mintiturâpuliticâ,cânduGretsljis-alumtacuTurtsâljishi
cuVâryarljitiMachidunii.Aflatstumesi,Armânjlji
sh-pâtsârânipâtsâtili,câfurâaguditssh-diunùsh-dialantu.
Cas-dãmùunâurnechi,tsinufuthimisitâicidipoetù:
ttuuanlu1907,bandilidiandartsâuapitrusirâhoaraCâlivi
shivâtâmarâvârâ90diinshi,ashicumùaspuneaStere
DDiiaammaannddiitucarteaalui„Oamenișiaspectedinistoria
Aromânilor”.Nitsituchirodipolumùnus-facùahânti
vâtâmãri.SculiaprimarâGeorgeMercaufeatsilasculia
româneascâdiLivãdz,iaraclasilisecundarilifeatsitu
s-dusiBucureshti,iulucrãprotalaMinisterluaSãnãtatiljei,
ddeeaappooaalaMinisterluaIcunumiiljeishitusonilaMinisterlu
diAgriculturâ.Tuanjlji1969-1970,fupitricutùdiMinister
tu Iran ca spetsialistu tifâtsearea a cashlui.
aspunieditorluTiberiusCunia,operaalùMercaarmasima
multunipublicatâ.AripublicatâturevistaZborluanostru,
iaratuanlu1985inshisinguraaluicartidipuizii,
“CântãrishiSuschirãriArmâneshtsâ”,laedituraLitera diBucureshti.
“CântãrishiSuschirãriArmâneshtsâ”,laedituraLitera
diBucureshti.
aljeicâftãtas-adunâtutùtsiaveanyrâpsitâpoetlupânâtu
Armâneascâ,iaratudeftirapartisuntupublicati
puiziilinyrâpsitidielù,tsinufurâpublicatipânâatumtsea.
Carteaeasti-mpârtsâtâ,tuaradhaaljei,tupatrupãrtsâ: Ditùbanaarmâneascâ;Didorùsh-divreari;Tiarâdearishi
Carteaeasti-mpârtsâtâ,tuaradhaaljei,tupatrupãrtsâ:
Ditùbanaarmâneascâ;Didorùsh-divreari;Tiarâdearishi
Transpuniriditùpuiziaromânâ.Protapartiacartiljei,
Livãdz-vatrâarmâneascâeastiunùpoemùdivârâ1500di
stihurimpârtsâtùtushasicapituli,tucarinâpãrãstiseashti
greauaisturiiahoarâljeiLivãdz.
GGeeoorrggeeMercaeastiluyursitùcaunùrapsodùcarinâcântâ
icânâspunipritùstihuritihisiriditùhoaraius-amintãshi
ditùchirolutucaribânãelù,cumùshiunùpoetepicpritù
carinâpãrãstiseashtiidhei,sentimenteshifaptia
ArmânjlorùditùhoaraLivãdztualumtaalorùcubandilidi
andartsâgretssh-dicumitsljivâryari.
TTuupoemluLivãdzli-vatrâarmâneascâpoetluscoati
trumigdaniisturiaahoarâljeiditùahurhitâpântubitisitâ
shicripãrlipritùcaritricurâbânâtorljialjei.Iaveacumùnâ
spunipoetlucâs-bâgãthimeljluahoarâljeiLivãdz:
“Unâparti,frâmteaahorlorù,chihâeadzdinumâmari/
Cu-a lorù picurarisutsatâ deadirâ altâ cârari:
S-ducânsusùtumuntsâljiPaicupi-ius-aflâlivãdz
sshh--vvããllooddzz//Cu-apish-izvuridighearghirsh-fadzpitù
umplurâ!/Piiutritseadideadierghi,d-izvuri-sh-di
shuputiri/Tsis-adunatushaptiarâuri-hiri,hiricu
suschiri! ”/Câtâ-acasâmas-turnarâ,dinâoarâtuts
ss--aaddnnaarrââ,,//Sh-fârs-u-amânâluguria,pisumplaitimelj
DupâmpârtsâreaaMachiduniiljeidupâHundratadi
Bucureshtiditù10-lidiagustu1913,catandiseaa
Armânjlorùagiumsish-magreauâ.IaradicaraGretslji
lji-adusirâCafcadzljiditùTurchiishi-ljibâgarâtulocurli
machiduneshtsâcatandiseaaArmânjlorùs-adrãti
acloshis-dusirâtuxeanitulocurliditùDobrugea
Mercaaestâcatandisishicumùs-asparsihoaraCâlivi:

RomâniilalichiuludiCãlãrashi.Tuanlu1928,lucrãunù piturtadzâ-sh-pãdz./Capitli-alâgarâloclushi-arisirâtsi chirocasecretarshinotar,tuhorlidiDurostorù.Diaoa vidzurâ;/Dzenurlicuferidzverdzâ,vrerlitutililâ

Cututicâarinyrâpsitâtutâbanaalui,ashicumù bâgarâ/”

Diaestâoarâ,tucarteaLivãdz-vatrâarmâneascâ,editorlu nniissttrrââxxeeaarrii Aestafush-furnjiaticarieljish-loarâocljiljdi

anlu1991.CarteanchiseashticupoemluLivãdzli-Vatrâ rumâneascâ.IaveacumùuzuyrâpseashtipoetluGeorge

pârâstâsearidicarti

„Lanauâ-sutishasprâyinghits,unâarpâarmâneascâ/Tradzi
„Lanauâ-sutishasprâyinghits,unâarpâarmâneascâ/Tradzi
caleas-aflâfratslji,cutirãnjlis-bitiseascâ!”/Earavârâsutâ
difumelji,tsiplândzealadispârtsâri,scãltsidzati,cuoclji
buti /”Plândzeahiljljish-mãmânjlitu-aSârunâljeiportu,/
calavârnângrupari,calavârnâmarimortu./Iaratu-oara
tsipamporeash-fâtseatuapilungâcali,/Emdimpadi,em
di-analtu,curalãcrânjimãridijali!”.Toamna,iaravârnâ
ssuuttââdifumeljicudorùtucheptu/Anchisirâidyeacali
,/
Pântuanluunânjiljinauâsutitrei-sh-unâ,/Hoaras-hirisea
dioaminj,cupamporlidiSârunâ./Pânaoatsi,500di

fumeljiaveafugatâ/Carichindisirâloclu-aDobrogiljei alâvdatâ.” FârâdialtacâGeorgeMercapritùtutipoematlialui scoatitrumigdaniavutsâljeaalimbâljeiarmâneascâcumù shicuveteaaljeitas-pãrãstiseascâitsiidheilji-yinituminti aunuipoetù.Tupoematlialuipoetlucântâbanaa ArmânjlorùdiLivãdz,cumùshipustixireaahoarâljeipritù fudzireafârâdivreareaaCâlivyeanjlorùtualtilocuri. DDiittùùnyrâpserlialuis-veadicâpoetluGeorgeMercaeara unùmaripatriotùarmânùshish-uvreamultufaraditùcari fâtseaparti.Iaveaunùahtarisemnu:„Unâsh-unâfatsi dauâ:noihimùficioridi-armânjipârintsâ,/HimùArmânji sh-vas-himùsh-tusomnuldididindidimurmintsâ!”. MMuullttuumusheatiaestistihuri,amatualtâpartipoetlucaftâ tas-nâcândâseascâcânoiArmânjljihimù,taha,unâcu Românjlji:„Lumeaditùfumelj-aestieasticoastâdi Carpats,/Di-unâfarâ,diunùsândzâtraco-daco-latin,frats,/ Carivinjirâsh-s-aflarâtu-aistlocùdi-aushish-strâaushi! Diaoatsis-veadicâelù,GeorgeMerca,eara ffiilloorroommâânnùù Pidialtâpartiamapropagandishtsâljigretslâ dzâtsea:„Carivâ dzâsi,cariv-arâsicâ hits taha-armânistadz?/Vâspunùcâhimùdi-unùsândzâ,frats cu-anoshtrivecljiGrets!”.PoemluLivãdz-vatrâ aarrmmâânneeaassccââ,,noiluluyursimùcâeastiunabunâplãsari epicâpilimbaarmâneascâtusihuri.Cututiaestiama,eanu eastiashidicunuscutâcatacumùeastiShanashiardireaa GramustiljeialùNicolaeVelo. PoetluGeorgeMercaeastimultughinicunuscutùtu Armânamish-tifurnjiacâniscântilidipuiziilialuifurâ tricutipimuzicâshicântatipilanumtsâsh-pilaandamusi armâneshtsâ,catacumùeastish-puizia„Nji-aveamùunù dorùdihoarâ”,/Dimuntsâljlaidifag,/S-mivideamnica nâoarâ/Pitpâduri,canjics-alag/ Iarahoaragiumitati, Pustii-njisipârea:/Casilitutisurpati,/Nicuchirlji-alor ccââffttaa

LimbaufilisitâdiGeorgeMercatupoematlialui eastiatseaufilisitâdiArmânjljidiCâlivi,graiùtsi,cumultâ
LimbaufilisitâdiGeorgeMercatupoematlialui
eastiatseaufilisitâdiArmânjljidiCâlivi,graiùtsi,cumultâ
mãsturiljielùlufatsitas-pãrãstiseascâcâtùmaghini
catandiseaahoarâljei.

Livădzli-vatrâarmâneascâ

Cututiaestitulucrulualuidiplãsariastihurlorù videmùsh-multiscãderitutsimutreashtiuidisireaa
Cututiaestitulucrulualuidiplãsariastihurlorù
videmùsh-multiscãderitutsimutreashtiuidisireaa
stihurlorùcumùshiufilisireaamultorùzboarâ
româneshtsâ:armãsaritulocùdiats,porumbeljitulocùdi
pilisteri,grisheilitulocùdialathusi,glaslutulocùdi
boatsea,iaraaRomâniiljeilji-dzâtseaArmânii?!
IIttssiisâspuniamadipoematlialùGeorgeMerca,eali
lingâldzârâsh-lingâldzãscuininjliayivâsitorlorùalorù
shieastitinjiraricâealinush-aflarâloclush-tufrândzâlia
cartiljeiUnveacdepeziearomânã”,scoasâtuanlu1985
diHristuCândroveanushiKiraIorgoveanu.

CadurdiI.G.

Articol

FlorinCARAGIU

Omul,lahotaruldintrelumi
Omul,lahotaruldintrelumi
AAnnttrrooppoollooggiiaaiconicăvedeînom„hotarulîntredouă
AAnnttrrooppoollooggiiaaiconicăvedeînom„hotarulîntredouă
lumi”,într-o„regăsirevieşifaţădeDumnezeuşifaţăde
lume”(idem).Hotarul,sespune,reprezintătotodatăun
legământşiofăgăduinţă.Acesthotar-legământnu
înseamnă,propriu-zis,o„îngrădire-oprire”,cifaceposibilă
tocmaideschidereasau„trecereadetaină”înacea
„„îînnttââllnniirreecrucificatăşiînviată”,carerestituielumiiviaţaşi
omuluicaleaîndumnezeirii.Prinhotar,prinfaptulcăse
poateopri,omulînainteazăîndragosteşiîntaină,biruind
moarteaprinînviereşiegoismulprincomuniune.
Semnulcrucii,asumatcugestulînchinării,atinge
deopotrivăcorpulşisufletul,suprauniteîntr-oexistenţă
careeindicatăsubnumireadetrup,trupulpersoaneiîn
iinntteeggrraalliittaatteeaaei.Daracesttrupface,larândullui,parte
dintr-ounitatemaiamplăşimaiprofundă,careesteTrupul
luiHristos,Trupullumiişialveşniciei.Liturghiaîşi
dezvăluieînacestpunctosemnificaţieontologicămaximă,
ritualulfiindmişcarearecursuluiperpetuulaorigine,
antrenândcunoaştereaşitrăireaîntr-ocircularitate
antientropică,princarecunoaşterileparţialetindspre
antientropică,princarecunoaşterileparţialetindspre Chipuliconicînactualitate

Chipuliconicînactualitate

PrefaţatdeÎ.P.S.Mitrop.Acad.Dr.IrineuPopa, volumul„Chipuliconic.Crochiuriantropologice/Reflexii ale
PrefaţatdeÎ.P.S.Mitrop.Acad.Dr.IrineuPopa,
volumul„Chipuliconic.Crochiuriantropologice/Reflexii
ale chipuluimistico-teologic ghelasian”,volI.,
menitesăluminezemisticaşiantropologiaiconică
apărinteluiGhelasieGheorghe,demersrealizat„depe
oopoziţieinterdisciplinară”,dupăcum aremarcat
înainte-cuvântătorulacestuivolum,cuintenţiadeascoate
„înevidenţăîntâlnireadintreisihasmşiculturaactuală
pentruîntregulcunoaşteriiumane”(p.6).Temeledezbătute

deautorisunt,perând,paternitateaşifilialitatea, fundamentelemisticiicreştine,semnificaţiaiconicăa cchhiippuulluuiiMaiciiDomnului,naturacreatăşitainaumanizării eiposibile,aşacums-aprefigurataceastaşiîntemeiulunor observaţiiştiinţificerecente,loculconceptuluide iconicitateînpsihologie,moşulşihotarulînantropologia juridică. DupăcumaprecizatDanielLemeni,„aceastătaină aafiliaţieidivine,careaparţinepatrimoniuluiteologiei creştine,vadeveniparadigmaticăînoperapărintelui

GhelasiedelaFrăsinei(p.15).Iconicitateaţinede revelaţiapaternităţiiabsolute,pecareoaducecusine
GhelasiedelaFrăsinei(p.15).Iconicitateaţinede
revelaţiapaternităţiiabsolute,pecareoaducecusine
Fiuldumnezeiesc.Îngestulînchinării,mâinileşitottrupul
care-şipleacăfrunteasuntpecetluiteiconic,deaceeaele
suntînţelesecanişteefigiisupremealeomului.
ÎÎnncchhiinnaarreeaa,,însă,emaipresusdetoategestlăuntric,
princareminteasecoboarăîninimă,întrucâtcelevăzute
trebuiesăsepătrundădecelenevăzute,făcându-se
receptaculullor.Menireaîntregiicreaţiiestedeaoferi
răspunsdemulţumireCreatorului.Cinerăspundeastfel,
origini.Înom,naturaîşicautăchipul,aspirândspre
umanizare,dupăcumomultindespreîndumnezeire.
oglindi,nuputem„fi”,înautenticulsensalcuvântului.

ed.Platytera,2012,cuprindeoseriedestudiiceaufost uunniiffiiccaarree,,iaruniversulreprezentăriitindesăatingă

iconicitatea,euharistiaformei.Liturghiauneşteesteticul cu eticulîntr-o supratrăiremistică,deasemeni compatibilizeazăsimţireacugândirea. DDuuppăăcădereştimcăsimţireasecomportă,deregulă, caşicumarfioarbă,criteriulsimţiriifiind,adesea,simţirea însăşi,maiprecis,plăcereapecarefiinţaoresimtefăcând unlucrusaualtul.Peacesttraseuabsorbant,discernământul sucombă,minteasecomplaceînaignoracauzeleşi consecinţeleunuiact.Tragediacăderiiamodificattroposul lumii,deturnândsensulplăcerii,pentrucă–aşacumafost pprrooiieeccttaattăăoriginar–plăcereaprinsineareunsens,unsens legatdeadevăr,însă,aplicatăfals,eadevineofăgăduinţă falsă,osemnalizareîngol,un„idol”.În„Cântarea Cântărilor”niserestituiesensulsimţiriiprinreorientarea fericiriispreadevăr,reunindformacusubstanţa.Omul,cu menireasade„hotar”,eurmătoralluiHristos,purtând cruceapăcatelorşimoştenirilor,înaintândîmpotriva vântului.Acumputemînţelegemaibinemenireaomuluiîn cosmos. PPăărriinntteelleeGhelasies-areferitînmodsistematicla existenţaunuilimbajalsufletului,alcătuitdin„cuvinte” caretranscendideilediscursive.Cuvintele„sevăd”pentru căeleaupartederealitate,pecândideilesuntgânditeşi suntsupuseîndoielii.Cuvintelesuntpecetluitedebună mireasmă,dearomateleDuhuluipurtătordeprezenţă. Faptulcăomuleste„maipresusdecreaţie”,

naturasadeslujitoralîntregiiexistenţe,responsabilitatea luimajorăfaţădecosmosul„carecreştesausedistruge
naturasadeslujitoralîntregiiexistenţe,responsabilitatea
luimajorăfaţădecosmosul„carecreştesausedistruge
(„Peurmeantropologice”,p.23).

departedea-şipierdeidentitatea,îşiregăseştechipuldintru uunn„stăpânitor”,aceastaimplică,afirmăautorulisihast,

Dacănuprivimspreceilalţicudragoste,nuneputem prinom.Omulestebucuriasauiadulcosmosului”

chipuliconicînactualitate

Omulşicosmosul–creaţiiinseparabile Încarteadeinterviuri„Peurmeantropologice”,
Omulşicosmosul–creaţiiinseparabile
Încarteadeinterviuri„Peurmeantropologice”,
părinteleGhelasieşi-aexprimatrezervaserioasăfaţăde
opiniileavansatedeAl.Kalomirosîncontroversatasa
lucrare„SfinţiiPărinţidespreoriginileomuluişi
cosmosului”(ed.Deisis,Sibiu,1998).Dupăsocotinţa
aauuttoorruulluuiigrec,înparadisanimaleleerautotcaşicelede
astăzi,carnivoreşimuritoare,şinumaiîngrădinaraiului
eraudealtăcondiţie.Biblia,dimpotrivă,vorbeşterăspicat
deinexistenţamorţii,conformmesajuluidinGeneză
referitorlatroposuloriginarcaracteristicîntregiicreaţii,
toată„bună”.ÎnafarădefaptulcăopinialuiKalomiros
sseedovedeşteneştiinţifică,moarteaşinemurireaneputândfi
fenomenealăturate,manifestateînacelaşiecosistem,
topologicunitar,fenomenologia,maiales,arecuvântulei
greudespusînaceastăprivinţă,întemeiatpeevidenţele
interioare.Omulalcătuieşteounitateculumea,astfelîncât
intenţionalitateaumanăpenetreazătotorizontul,mai
apropiatsaumaiîndepărtat,fiindtemeiulunităţiilui.
PPrriinnintenţionalitate,exterioruldevinesolidarcuinteriorul,
astfelîncâtomulnupoatejudecaînchipîmpărţitlumea
ruptădeelînsuşi,dedestinulsău.Proiecţiuneasimpatetică,
empatia,compunsimfoniclumeaidealăavieţii.
MMooaarrtteeaa„celuilalt”eşimoartea„mea”.Eunupottrăiîn
pacedacă„celălalt”–oricarearfiel,ofiinţăvie–suferă
lângămine.Fericirea,dacăexistă,existăpentrutoţi,pentru
că„toţiceilalţi”facparteşidinlumeamea.
RelatarealuiKalomirosignorătezafenomenologică
fundamentală,aceeaaconştiinţei-lume,manifestarea
ccoonnttiinnuuuummuulluuiiintenţional,careetotodatăşiunprincipiu
esteticdebază,celalproiecţiuniisimpateticesaual
corelativuluiobiectiv.Înartăseafirmăcondiţiaobiectivă
cafiinduncorelativnecesaralstăriidesuflet,astfelîncât
sistemulom-lumeestevăzutcaoconstrucţiecesemişcă
ssiimmuullttaanncuambelesalecomponente.Mântuireaomului
implicământuireaîntregiilumi.Hristos,Trupullumiişial
veşniciei,nulasă–prinintenţiaSadivină–nimicînafara
Sa,pradămorţii.Nuştiinţaempirică,inevitabillimitată,
ancoratăîntr-unmomentaltimpului,ciştiinţelespiritului
răspunddeaceastăviziune,subîntinsădeimaginaţia
ccrreeaattooaarreeafectivăşipecetluitădeointuiţiemistică.Omul
arenevoiesăseproiectezeîninfinit,cuprinzându-lşifiind
cuprinsdeacesta.
PPăărriinntteelleeGhelasieacriticatconsumismul,folosirea
naturiidecătreomcaunabatoralforţelorsale.Naturae
menităsăfieasemeniunuidar,adusDomnuluicumâinile
omului,nuspremoarte,cispreviaţă.Căcioriceestedăruit
Domnuluieviu.„Moartea”implicămoarteadorinţelor
eeggooiissttee,,oprireaconsumuluidistructivşihrănireaposibilăca
oparadoxalădăruire,caorenunţareinfinitcompensatăde
har.„Faţădecelealelumiiomulnupoatesăfie«oricum»,ci
cudragosteşifărăvătămare,decicuhotar-opriredesine.Şi
faţădesineînsuşi,înviaţaobişnuită,omulesteunpermanent
hotar-oprelişte,casănufacăceeaceîlvatămă”(„Omul,
HotaruldeTaină”,ed.Conphys,Rm.-Vâlcea,2001,p.69).
Dialogul,condiţieapăcii PărinteleGhelasieGheorgheafostunisihast,un veritabilomalpăcii.Paceaisihastuluinueoachiziţie
Dialogul,condiţieapăcii
PărinteleGhelasieGheorgheafostunisihast,un
veritabilomalpăcii.Paceaisihastuluinueoachiziţie
uşoară,întrucâtnuarenimicde-afacecucompromisul,
cuacelspirit„căldicel”repudiatdecuvinteleEvangheliei.
CCoonnddiiţţiiaapăciioconstituiedialogul,recunoaşterea
identităţiiceluilalt.„Isihasmulnuestetrăiredetip
monolog,cireprezintăundialogîntredouăritualuricarese
potenţeazăreciproc.Dumnezeunuestenemişcatulabsolut,
ciestetotunViu,caredialogheazăcuviulnostru.
DDuummnneezzeeuuînsuşitrăieşteîncreaţie.Dumnezeunucreează
ocreaţiemecanică,ieşităînmodpanteistdinSine,cese
menţineprinEldelasine,cidănaştereuneicreaţiivii,
oorealitateparteneră”(„DialogînAbsolut”,ed.Platytera,
Bucureşti,2007,p.95).Astfel,„creaţianuesteunsimplu
mecanismdereflectareataineidumnezeieşti,ciesteotaină
creatăvie,carerăspundeînmodulpropriudecreaţie”
(idem,p.86).
ÎÎnnconcepţiapărinteluiGhelasie,creaţiaesteo
„treimecreată”:îngeri,natură,om,cao„realitate
completă”,cufiinţăşienergiidecreaţie(idem,p.276),
„neputândexistaenergiifărăfiinţă”(idem,p.277).
SSeevorbeştedeo„implicaredeosebităaFiului,nuatâtîn
actulcreaţieiceaparţineTreimii,câtînfiinţialitatea
creaţiei”(„Micdicţionardeisihasm”,Col.Isihasm,1993,
p.37),căcitoatăcreaţiaeiconoforă,„purtătoaredechipal
luiHristos-Omul,Dumnezeuîntrupat”(idem,p.55).
DupămodelulDumnezeuluicreştinşicompletîn
EEllÎnsuşişiînafarădesine,înţelesdeopotrivăcaTreime
fiinţială(Fiinţătreimică)şicahar(energiidefiinţă),este
conceputăcreaţia,acăreirealitatecompletăestedată–
nniisespune–decoexistenţasufletuluişicorpului,afiinţei
şiaenergiilor.Dupăcădere,„numaisuntemintegralitatea
fiinţeişiaenergiilorînunitate”,cilăsămlocdramaticei
rupturiîntrefiinţăşienergii(„DialogînAbsolut”,p.273).
OscânteiedinCuvântul-Logoseste„arhetipulcreatoral
uneifiinţe”(idem,p.128),astfelîncâtcreaturilese
îînnrruuddeessccînmodrealcuDumnezeuprinacelecuvinte-logos
ceseîntrupeazăînoricesufletchematlaexistenţă.

CadurdiI.G.

chipuliconicînactualitate

Trupul,templualDuhuluiSfânt Contrazicândpunctuldevedereantic,relevanţa
Trupul,templualDuhuluiSfânt
Contrazicândpunctuldevedereantic,relevanţa
existenţeicorporaleşi,maimult,prestigiulacesteia,
ssuunnttvăzutedepărinteleGhelasiedinperspectivaunei
analogiifundamentale,ceaîntrecreatşinecreat.Dupăcum
DumnezeucaFiinţăenedespărţitdeHar,Raţiunilesale
necreate,totastfelcorpul,raţiunecreată,numităuneorihar
creat,însoţeştesufletulcreat.Harul,nisespune,reflectă
mişcărilefiinţei,fiindcaostrălucirenăscutădeacestea.
Acesttermencomparativ,strălucirea,nusereducelao
ssiimmppllăăornamentaţiepoetică.Elemenitaicisăreţină
atenţiahermeneutuluiîncelmaiseriosmodcuputinţă.
Strălucireasugereazărevărsareafrumuseţiigratuite,
împlinireaunuiactdedăruire,presupunândoproiecţieşio perspectivaremultiple,oamplificaredeimagine,transmisă
împlinireaunuiactdedăruire,presupunândoproiecţieşio
perspectivaremultiple,oamplificaredeimagine,transmisă
cuputerealuminii,ladistanţă.Cuastaamatins,deja,
miezulproblemei.Energiaca„strălucire”nuîntemeiază
fiinţa,eadoaroreflectă,seconstituiecaoproiecţieînmul-

tiple planuri a fiinţei în mişcare şi în deschideredialogică.Aceastăintuiţiecontrazicedeja sensulpsihologiccăzutalcorpului,aceladeafitemeiulsau cauzadeterminantăaepifenomenuluinumitspirit. Dimpotrivă,corpulesteelaurafiinţei,podoabaeicu menire,aşadar,expresivă,aceeadeacomunicafiinţa,dea o„împărtăşi”şiînaceastămodalitatespaţiuluicomunional universal,devenitprefigurareaeuharistiei.Fiinţafăcută mmeemmoorraabbiillăăastfelîşiîmplineştedorinţadeafipărtaşăla cântareaveşniceipomeniriînliturghiamemorieicosmice, undeslujeşteDuhulSfânt,înăuntruşiînafară.Căci „afară”,pentrupărintele,nuînseamnădecâtloculundese aflăprezenţişi„ceilalţi”,văzuţişinevăzuţi,cepotfi împreună-primitoriharuluidumnezeiesc.Avedeaîncorpo strălucire,unharcreat,oiradieredinadânc,înseamnădeja, ccuuosugestiereuşită,arăsturnamateriocraţia,iluzia determinismuluimaterialist,cesubordoneazăteoreticşi subjugăpracticsufletulexistenţeifizicecuaspectmasiv şidominant.Cao„luminădinlumină”,aşaafostproiectat corpulsăexisteînchiporiginar,paradisiac,împărtăşind prinsine,darnustrictdespresine,unmesajiconic,dialogic şieuharistic,unmesajcontraroricăruifactorde constrângereexercitatasupralibertăţiispirituale.Iatăcum corpulîşipoateretragesensulcurentdepovară,devenit lumină,caunisonsufletesc. DDaarrînţelesulînsuşiatribuitnoţiuniiînsinedecorp transcenderealitateastrictmaterială,înmăsuraîncare identificămcorpulcuorealitatemaiamplă,energetică. PărinteleGhelasieavorbitastfeldeoexistenţăcomplexă, denaturăenergetică,lacareparticipădeopotrivă,cuunrol decisiv,şimintea.Minteaşicorpulformeazăounitate,un sistemenergeticdistinctdespirit,defiinţă.Existăastfel eenneerrggiiiidetipinformativ,detipsenzitivşidetipformativşi funcţionallanivelorganic.Raţiunilesenzitiveţindeviaţa corpului,şicaataredeplanulmanifestăriienergiilor.

corpului,şicaataredeplanulmanifestăriienergiilor. Placaturnantăaminţiidăovaloaresaualtaexistenţei,
corpului,şicaataredeplanulmanifestăriienergiilor. Placaturnantăaminţiidăovaloaresaualtaexistenţei,
Placaturnantăaminţiidăovaloaresaualtaexistenţei, lucrurilorpecarelepoartăcusine,prinmoduldemişcare
Placaturnantăaminţiidăovaloaresaualtaexistenţei,
lucrurilorpecarelepoartăcusine,prinmoduldemişcare
şideimplicareînsensmaterialistsau,dimpotrivă,
rreessttaauurraattoorrspiritual.Minteapervertităeceacare,înfond,
sedespartedesufletşi,astfel,determinăruperealegăturii
dintrematerieşisursaVieţiiînDumnezeu.Înconsecinţă,
tinzândsădevinăoexistenţăprinsineşipentrusine,corpul
ajungeorealitatelipsitădestrălucire,pradămorţii,
eennttrrooppiieeiigeneralizate.Înacesttimp,sufletulcăzuttotmai
înumbrăpareafiîncetatexistenţaproprieşisubstanţială,
fiindîngropatîntr-omasăgregarădesenzaţii,carenumai
lumineazăpenimeni,pentrucăînspatelelorseaflăun
cadavruşinimicaltceva.Corpultrimitetotsprecorp,
atomulspreatom,într-uncercvicioscareseamănăcuun
limbajfărăreferinţe,fărămesaj,dincareabsentează
ssttrruuccttuurraaverticală.Estechiartragediaeterneireîntorceri
fărăsperanţă
Concluzii
Isihasmulsevreaafiocaledearechemaminteaîn
inimă,uşadeaccesspresuflet.„Prinhar-raţiuni,noiputem
transcende corpulspre suflet” (idem,p.124).
Practicaisihastă,rugăciunea,liturghia,experienţaiubirii,
aacomuniuniiuniversale,îşispunaicicuvântullor.Defapt,
corpul–potenţialtemplualDuhuluiSfânt–arenevoie
imperioasădetransfigurare,deafiiarăşistrălucirea
sufletului,expresiatranscendentuluicreatşiintimcomuni-
cantcuNecreatulcelatotţiitor.Dialogulînabsolut
reprezintăsensulvieţii,afirmăpărinteleGhelasie.

Pirmithi

Pirmithluaunluiomhaileadzŭ

Tahaeara-nâoarâ,tu-nâhoarâ,unomŭmultuhaileadzŭ.Dihaileadzŭtsi-shieara,nimâshcâturadingurânu-sh-u
Tahaeara-nâoarâ,tu-nâhoarâ,unomŭmultuhaileadzŭ.Dihaileadzŭtsi-shieara,nimâshcâturadingurânu-sh-u
ciumina.Hoaratutâ,duputsividzucăhaileadzlunuarituumutis-acatsâdilucru,s-apufusirâ
s-luaspindzurâtas-nus-ljeash-altsâdupuelŭ,s-agiungâhaileadz.Aleapsirâdoibârbatsmagionj,s-dusirâlacasa
ahaileadzlui,lu-arcarâcapivaratuvlâtucarotsatrasâdiboish-nchisirâtrâlocludiaspindzurari.Ashiearatuatselchiro.
Caleas-andâmâsirăcuunâpaitonâtucarishideaunâchihâoanji.Chihâoanjiash-arcăocljiljtucarotsâ,mutrilahaileadzŭ,
âljsipârucalândzidŭsh-ljntreabâcunjilâpidoiljinicuchiri:
––Oaminjbunj,cumŭvedŭmini,omluditcarotsâeastilândzidŭmâratlu,shivahi,ludutsetslavârâyiaturŭs-lu
yitripseascâ.
–Aaa nuchihâoanje,culjirtari!Maaestueastiunŭhaileadzŭcumnu-arialtutudunjeauâsh-ludutsemŭs-lu
spindzurămŭ,s-ascapâhoaradiunŭhaileadzŭ.
–E,lăioaminjbunj,grimuljeareaaspâreatâ.Eastiamârtii,mâratlu,s-moarâcauncâni!Maghinidutsets-lulamini
tuavlii,piohtu,ius-veadiciuflicheaamea.Ioamŭaclounâambariamplinâcupiscuri,ashi,tidzâlixeani.S-mâcă
sh-elndauâ,cănu-imarichiardiri,s-bâneadzâ,nipututlu,căde!,vas-nâagiutăm un-alantu.
––Avdzâ,haileadze,tsispunichihoanjia,câvatibagâtuunâambarimplinâcupiscuri?,griundielj.
Bo-bo-bo tsitihitiagudi,cătsâfudicapŭ!Ansariirushish-bashi-ljmânaachihâoanjiljei,cătiascâpădimoarti,
căvas-fatsavearish-că-ljsifeatsinjilâditini!Noiminduiams-tispindzurâmŭsh-nâsâ,cusuflitlubunŭ,tsâda
mâcarish-durnjari,s-bânedzcavarapâshe.Marilucrueastisâ-ljsifacânjilâavârnuiditinishis-tihârneascâcaun
yumarŭ.Ghinidzâtsizborlucă„boiljipoartâsh-caljimâcâ”.Aide,dă-ljgiuiapiachihâoanjiljei,vanedzicănu?
Cănuvash-chiarâoaracutini.
––Piscurlisuntumuljiati?,ntribăhaileadzlucugiumitatidigurâ,s-nus-pidipseascâsh-nus-deadiditlocŭ.
–Lu-avdzâshi,musheatâchihâoanji?,griunludielj.Ntreabâmas-hibâpiscurlimuljati.
–Bo-bo-bo,mâratadimini,s-njirămuljearea.S-avdzâshis-nupistipseshtsâ!Elŭnupoatisi-sh-ljmoalji?
–Avdzâshi,cushuri?Vatsâmoljsingurŭpiscurliicânu?
–Nu,grihaileadzlu.
–Dutsets-luiunchisit!Tsiahântânjilâtiunpaljŭhaileadzŭ.
––Tinihiibunâ,manufatsis-aspardzâordzulpipati,griunŭdielj.Vedzghinicănu-ludutsemŭlaspindzurarimash
tas-nâftsemŭdilucrushis-nâadrămamârtii.Tutâhoaravrus-luagiutâ,tahas-adarâomŭ,manuaicucari.
Nu vedzcăamputiloclu sum elŭ?Nu aititsis-tsâbadzminteacu un haileadzŭ.
Atumtseaachihâoanjeiâljviniagnosŭdielŭsh-gri:
–Oaminjbunji,ftsetscumvaDumnidzâ!
Duputsipistipsirâcănus-fatsiom,ludusirâiu apufusirâdiprotash-luspindzurarâ.Sh-mea,ashi
Duputsipistipsirâcănus-fatsiom,ludusirâiu
apufusirâdiprotash-luspindzurarâ.Sh-mea,ashi
cu-ashi,ascâpăhoaradiunhaileadzŭsh-haileadzludi
hoarâ.S-nchiseascâsh-altsâhaileadztuatseahoarâ,
mas-âljtsânâcuraua.
Ditcartea„Pirmithi”,diIonCreangă,adusipiarmâneashtidi DimciuTodică,EdituraaSutsatâljeiCulturalâArmâneascâ,
Ditcartea„Pirmithi”,diIonCreangă,adusipiarmâneashtidi
DimciuTodică,EdituraaSutsatâljeiCulturalâArmâneascâ,
2013

Tupruistami

MesluaestuutinjisimSimonaHalep.Eas-amintă tu27diyismâciun1991,tuunâfumealjdiarmânjtsi
MesluaestuutinjisimSimonaHalep.Eas-amintă
tu27diyismâciun1991,tuunâfumealjdiarmânjtsi
bâneadzâCustantsa.EastifeataalStereHaleptsiariunâ
câshirii(unâfabricâdilapti).Ahurhis-agioacâtenisdila
ilichiadipatruanj.Agiumsis-adarâperformantsâshtu
maiŭ2012fupinaimabunâpozitsiidittutâcarieraaljei,
numirlu37ditnaimabuni100digiucâtoariditenisditŭ
lluummii Eastinaimatinirâgiucâtoariditenistsireprezintâ
România.
Toraeaagiumsipiloclu32WTA(Women's
TennisAssociation-SutsataaGiucâtoarilordiTenis)sh
amintăsâmbâtâ,15dicirisharŭ,turneuludilaNurnberg
(tuGhirmânii).Eas-alumtătufinalâcusportiva ghirmanâAndreaPetkovic,loclu103WTAshi-ulo
(tuGhirmânii).Eas-alumtătufinalâcusportiva
ghirmanâAndreaPetkovic,loclu103WTAshi-ulo
pisuprâcuscorlu6-3,6-3,dupuunâsihatishgiumitatidi
agiucari.SimonafufinalistâshlaFes,tu2010shi2011,
shiBruxelles,tu2012amaaestueastiprotlutitluWTA
ditŭcarierâ,amintatlaturneuludiNurnberg.Tudipisita
ameciluiSimonaaspusitipresâ:„Eastiunbun
aammiinnttaattiiccŭŭtiminish-aestueastiunturneumushat.Nu-ari
s-agârshescuputesaesta.Andreami-arianâchisitâ
România,aoash-ndoianj,sh-hiuhârsitâcăadzâputuis-u
azvinguaoa.Agiucămultughinishtricummultubunŭ.
Eastiunâduchearite-anipistipsearis-amintuprotlua
meutitluWTA”.
Tuidyeastâmânâ,sâmbâtâ,22sicirisharŭSimona Halepamintădeftirluturneuditcarieraaljei,turneuludi
Tuidyeastâmânâ,sâmbâtâ,22sicirisharŭSimona
Halepamintădeftirluturneuditcarieraaljei,turneuludi
's-Hertogenbosch,ius-agiucăcontraalKirstenFlipkers,
tsiacatsâloclu20WTA.Haleparigiucatâsh-altiori
contraaalishteigiucâtoaribelgiene,unâoarâtu2010,

evenimentu

Cljimari FestivaluInternatsionaldiPuiziiArmâneascâ „ConstantinBelimace”,2013
Cljimari
FestivaluInternatsionaldiPuiziiArmâneascâ
„ConstantinBelimace”,2013

SutsataaScriitorlorshiArtishtsâljArmânjditMachidunii –Scopia,âljcâliseashtipoetsljarmânjdiiutsido, ss--lljjeeaapartilaconcursludishcljistipartitsiparila FestivaluInternatsionaldiPuiziiArmâneascâ„Constantin

Belimace”,2013,tsivas-tsânâdila18–20disumedru, ScopiatuMachidunii.
Belimace”,2013,tsivas-tsânâdila18–20disumedru,
ScopiatuMachidunii.
Poestsljitsivors-ljeapartilafestivalŭ,s-pitreacâ2
puizii,shcurtâbiografiishiuncadur.Pots-pitreacâshi
lucrăritisimpoziumlu „Cultura shitsivilizatsia
aarrmmâânneeaassccââpitetili”.Lucrareas-nuhibâmalungâdi3
paghini.Cântitslishilucrărlis-pitreacâpilimba
armâneascâshienglezâ.
Câlisimshicâtiunpoetdialantilinatsionalităts,
cumditMachiduniiashishidialtitsări.Concurslui
dishcljisŭdila17dicirisharpânâla17dialunar,2013
anlu.

SimonaHALEP

lacalificărlidiTokyosh-altâoarâlasemifinalilidiFes,tu 2011.Laaestigiocuri,tutSimonafuatseatsiamintă.
lacalificărlidiTokyosh-altâoarâlasemifinalilidiFes,tu
2011.Laaestigiocuri,tutSimonafuatseatsiamintă.
Ashis-fatsicăSimonaeastiprotagiucâtoariditenis
diRomânia,tuatseljditŭsoniyinghitsanj,tsiamintădauâ
trofee,unŭdupualtu,mashtuunâstâmânâ.Nicamamultâ
axiispusiti-atseacăputudiamintăpidauâlocuridigiocŭ
ahoryea:pizgurâlaNurnberg sh-piiarbâla
''ss--HHeerrttooggeennbboosscchh Simonaamintădzatsigiocuriunŭdupu
altu,tsintsidiealipizgurâshtsintsipiiarbâ.
Tudeftirluturneu,dila's-Hertogenbosch,Simonas-alumtă
cugiucâtoariditesiditŭlumeaatenislui:turlu2cu
italiancaRobertaVincitsieastiloclu11WTAshtu
semifinalâcuspaniolaCarlaSuarezNavarotsieastiloclu
19WTA.
TTssââhâristusimtianameatsinâuadutsshtsâurăm
câtcamamultititluriahtăritas-nâhârsimsh-noideaduncu
tini!
IanulaGheorghe
IanulaGheorghe
DzâliliaCulturâljeiArmâneascâ 18–20disumedru,2013, Scopia–Machidunii
DzâliliaCulturâljeiArmâneascâ
18–20disumedru,2013,
Scopia–Machidunii
Lucrărli pitritsets-li pi e-mail adresa: ssaam@t-home.mkshiadresaaliSSAAM„LazoMoskov”
Lucrărli pitritsets-li pi e-mail adresa:
ssaam@t-home.mkshiadresaaliSSAAM„LazoMoskov”
2/4-6.1000Skopje–R.Makidnua(tiFestivalu„Constantin
Belimace”).
TTiipartitsipareaapoetslorlamanifestatsia,dupu
concurslucafiunvas-hibâinformatsticonditsiilishialanti
lucri.ComitetlualiSSAAM,vas-dahâbaripitmediunili
electronitsicacumshilaRedactsiiliarmâneshtsâ,ti
Programashilocalitătsliiuvas-tsânâManifestatsia.
SSAAM,ComitetludiSârbâturiseariaManifestatsiiljei
DzâliliaCulturâljeiArmâneascâtuMachidunii.

Di-anoci

Pâpânjljanoshtsâ

CaduradratlaMemorialulDureriidiSighettsiaspunirezistentsaanticomunistâdiDobrogeatsi
CaduradratlaMemorialulDureriidiSighettsiaspunirezistentsaanticomunistâdiDobrogeatsi
earatsânutâ,aproapeatutâ,diarmânj.
Contactfimirida„Noima”: fimirida.noima@gmail.com
Contactfimirida„Noima”:
fimirida.noima@gmail.com
Noima(București)=ISSN2343–8630 ISSN-L2343–8630
Noima(București)=ISSN2343–8630
ISSN-L2343–8630