18 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
BANA ARMÂNEASCÂ
Partea a treia
(Continuari ditu
numirlu tricutù)
A.G. Ca s-tri-
tsemù tora la unù
chiro ma vecljiu,
cumù videts lucr-
lù aestu a niaxea-
riljei a lorù politi-
câ, istoricâ, niputearea a lorù ta sâ-sh
adarâ tsiva structuri statali, tu chirolu
cându lucrulu aestu s-tihisea Europa.
N.D. Io dedù unâ exiyisiri, easti unâ
tezâ a mea (tu cartea a mea „Civilizatsii
shi tipuri istoritsi") shi maxus vedù câ,
shi aesta nu mash tu cazul a aspâr-
dzeariljei ali Amirãriljea Romanâ, ama
tu cazul a aspârdzeariljei a tutulorù
mãrlorù amirãrilji tu cursulù a istorii-
ljei, aflãmù câ populatsia di a loclui a
alishtei amirãrilji, unâoarâ tsi s-asparsi
amirãriljea âshi chiru aristocratsia cari-
u cumândusea, [nu mata easti axi ta s-
adarâ formi statali]. S-himù limbidz, nu
facù elitismù (idhei cari ndrupashti rolù
nai ma importantu a elitâljei tu sotsi-
etati n.a red.) aoa, ama easti unâ apudi-
xiri istoricâ: aproapea tuti amirãriljili tu
ahurhitâ suntu cumândusiti di unâ
minoritati, minoritati etnicâ shi minori-
tati sotsialâ. Cându aesta armasi shi
alasâ calea a niscântorù varvari, a nis-
cântorù xenji icâ a niscântorù clasi di
ma nghiosù a lorù ta s-ljea putearea, s-
alâxeashti dicutotalui atsea tirizii
(echilibru). Shi tu cazlu, ca urnechi ali
Amirãriljea Romanâ, easti limbidi câ
atselji dealithealui Romanji, demec
atselji tsi s-tragu ditù Latium, atselji
cari au adratâ Amirãriljea Romanâ, tu
bitisita alishtei amirãrilji chirurâ dicu-
totalui. Feciù tu teza a mea unù inven-
tarù a amiradzlorù romanji. Nu mata
aflji dicâtù vârâ 2-3 cari s-hibâ nitsi
barimù Romanji mea Italieanji. Shi cari
dumnescu ndoi meshi di dzâli. Tuts
amiradzlji mãri suntu di la mardzinea a
amirãriljiljei icâ suntu niscântsâ Latinji
cari di ma multi bârnuri bâna tu Spania
icâ Africa (chiola Traian easti colonistu
roman di Spania).
A.G. Achicâsii câ alù Raymond Aron
(câpia a tezâljei n.n.) âlji si pâru „anal-
iza a sândzilui" a câpiilorù a ma mul-
torù amirãrilji unâ parti multu nauâ a
tezâljei.
N.D. Da, elù, cari nu eara sinfunù cu
tutâ schema a tezâljei a mea, ama aesta
pricunoashti câ easti originalâ: teoria cu
ashteardzirea, vgarea, tradzirea „a
atsiloru di tsentru" (demec a atsilorù
cari au adratâ amirãriljea atsea) shi
alâxirea a lorù cu „atselji ditù mardzi-
ni".. Nu easti peiorativâ aestâ alinari a
lorù. Din contrâ, „centraljlji" s-tragù,
nu suntu dats nafoarâ.
Problema a Armânjloru
Sh-tora s-nâ turnãmù la problema cu
Armânjlji. Tsi s-tihiseashti? Aflji câ tu
tuti atseali nãi tsi eara provincii ali
nâ bâtumù
Di zboru cu NEAGU DJUVARA ti Rumei-
cu, nu ta s-
Amirãriljea Romanâ, iuva nu s-amintâ lâ fâtsemù statù a Gretslorù". S-fur-
unù nãu statù tu Eta di Mesi, adratù di nisea ca unâ turlii di amâreatsâ câ unù
maxus ideal a unui statù crishtinù, fu
oaminji di a loclui. Nu descendentsâ a
alâxitù cu unù statù natsional. Nu shtiu
Galoromanjlorù nji-adarâ vâsilia fran-
tamam, nâpoi, câtù di dealihea easti
cezâ, nu clirunomjlji ditù atselji tsi eara
starea aesta di spirit icâ maca fu mash
iberits nji-adarâ unâ vâsilii spaniolâ unâ opinii alù Caragiani. Tu itsi cazù,
mea Frantsâlji, Burgundzâlji, Vizigots- tu minduearea armânâ, easti ideia câ
lji, Vandalji (tu Italia Longo-bardzâlji). totna „siminãmù gârdinji xeani".
Iara ca s-agiundzemù tu vâsiliili a N.D. Easti unù faptu. Ama pi di altâ
noasti, noi nâ amintãmù multu amâ- parti Armânjlji shtea câ lucra ti Gârtsia.
natù, tu nâ parti câtse himù nai ma câtâ Ca paradigmâ, cazlu lutsitù a poetlui
Datâ (demec continuãmù s-avemù Rhigas Velestinlis. Elù fu unù multu
nãvãliri varvari pânâ tu eta 12-13) ama bunù patriotù grecù. Cu tuti câ sâ shtea
shi câtse noi nu avumù tihea savemù câ easti Armânù, shi noi shtimù cumù
niscântsâ varvari cari s-adarâ unâ lu-ncljima shi elù shi frati-su, câ avea
vâsilii shi pânâ tu soni faptulù câ, dupâ un patronim armânescu: Trushinâ.
pârearea a mea, Basarab easti di arâzgâ Dicara, elù fu unù patriotù grecù. Elji
cumanâ, easti iara unù semnu tsi spuni pistipsea câ grecitatea a atsiljei tsi fu
multi. Elji yinù cu putearea politicâ. Amirãriljea Bizantinâ easte idealul ti
Ama tu lumea Notù-dunâreanâ, la tutù Balcanlu, ti tutù Notù-Data a
Armânji, nu fu tu veti aestâ minoritati Europâljei. Faptulù câ limba armânâ nu
di limbâ xeanâ cari s-lâ yinâ cu puteari s-mutã dicâtù tu chirolu contemporanù
politicâ. Elji armasirâ clirunomlji ali la literaturâ shi la culturâ generalâ, câ
Amirãriljea Romanâ cari nu mata au elji dinâoarâ tsi s-muta niheamù di la
orixi ta s-adarâ unù statù. Ma multu di catastasea di picurarù, lipsea s-ufil-
ahâtù, [avemù] traghedia a nãvãliriljei iseascâ limba gârtseascâ ti culturâ, ti
slavâ cari s-dutsi pânâ tu fundulù a bisearicâ, featsirâ sâ s-luyurseascâ nor-
Peloponezului. S-achicâseashti câ pia- mal câ Gretslji s-hibâ conducãtori. Ama
narya, pianarya (ca s-nâ fâtsemù unâ poati câ nu s-ashtipta s-hibâ chiola ndu-
imaghini) [aestâ] amari [slavâ] nãin- chits tu aestâ turlii, s-hibâ aflats cu
teadzâ, s-alinâ, s-alinâ, shi nu mata câbati câ zburãscu altâ limbâ. Faptulù
armâni ditù lumea zburâtoari di latinâ cari mi fatsi pesimistù tu momentulù di
decâtù nisii. Sh-cu chirolu armânù ma tora easti shi unù fenomenù (adyeafurù
psâni. Canda s-alinâ apili shi eali, aesti di purtaticlu a Gretslorù, easti unù
nisii, cherù. Ama aeshtsa ta sâ s- fenomenù internatsional) cându
uneascâ shi s-facâ unù statù avea tiniretlu di tahina shi pânâ seara ascultâ
agiumtâ unâ niputeari geograficâ. radio, mutrescu la televizor, sh-facù
A.G. Cumù potù sâ-sh pâstreadzâ armata, bâneadzâ mash sh-mash tu
adzâ Armânjlji identitatea, cândù limba a statlui a curi tsitãtseanù easti;
imaghinea aesta geograficâ easti multu easti limbidi câ unù dialectu ahoryea
importantâ? Elji suntu multu arâspân- ahurheashti s-chearâ. Idyiulù lucru s-
dits shi ligâturli multu zori ti adrari. featsi Frantsa iu, practic tu chiro di 100
N.D. Pârearea a mea easti câ-i unâ de anji, chiru provensala cari eara unâ
tragedii. Amù faptâ ndauâ cãlãtorii tu limbâ musheatâ, cari avea unâ literaturâ
nãili iu suntu elji ma multsâ, tu anterioarâ a literaturâljei francezâ.Ca la
muntsâlji a Pindului, tu hoara Metsovo unâ treimi di populatsia a Frântsiiljei
(a curi Armânjlji âlji spunù Aminciu) zbura provensala icâ occitana (suntu
shi la ndoi anji diastemâ vidzui cumù s- ma multi dialecti tu Notlu ali Frântsii).
aspardzi catastasea. Demec bitârnjilj Ama aesta chiru aproapea dicutotalui,
ma zburãscu namisa di elji limba tora s-pâstreadzâ mash la sculii, la uni-
armâneascâ, oaminji di 40-50 di anji versitãts. Tora ayonjea, amù zburâtâ cu
cari suntu tu câmpulù a lucrului (ca sâ unâ ministrâ alù Valery Giscard
zburãscu ca tu chirlolu a comunis- d`Estaing (ânji si-pari ministrâ a nvât-
molui) nu zburãscu dicâtù gârtseashti sâmântului), di vârâ 60 de ani, aoa shi
tutâ dzua (lâ easti sh-fricâ sâ zburascâ 10-15 ani, unâ insâ contemporanâ cu
armâneashti tu oara di tora ditù itia a mini. Aestâ doamnâ cari easti ditù
shovinismului ayru a Gretslorù; nu Notlu ali Frântsii, ânji dzâsi câ tu
easti tu tutâ Europa unù statù iu ca deal- momentulù cându intrã tu sculia pri-
ihea s-hibâ unâ ashi vârtoasâ shi gener- marâ (tu anjlji 20`) eara singura din
alizatâ xenofobii). clasâ carâ zbura frantsuzeashti. Tu anlu
A.G. Vrea s-vreamù s-azburâmù di 1920 tru unâ hoarâ ditù Notlu a
momentulù a „Eteriiljei" shi di
Muntsâlorù Centralji sâ zbura nica tu
minarea di eliberari a Gârtsiiljei la cari
multsâ Armânji loarâ parti. Ion casi provensalâ tu ashi misurâ câ fici-
Caragiani, cari lu adusitù aminti uriclu di 6 anji, cari yini ti prota oarâ la
niheamâ ma ayonjea, pirmituseashti câ sculii, nu shtii frantsuzeashti! Ama
ducânda-si tu nai shi zburânda cu unù chiru. Dicara, macâ tu Frântsii chiru
omù ma tu ilichii, aestu âlji dzâsi: „noi provensala, câtse s-nu chearâ armâna tu
BANA ARMÂNEASCÂ
Gârtsia? Easti idyiulù fenomenù.
A.G. Voiù s-azburâmù tora di doauâ
"giudicãts" a dumniljei a voastâ ditù "
Unâ shcurtâ istorii a Românjiloru pir-
mitusitâ a atsilorù tiniri" cari cu
siyurlâchi featsirâ ndoauâ cârtiri.
Suntu niscânti "giudicãts" cu cari io
escu simfunù shi maxus easti zborlu di
alathusurli fapti di statlu românù tu
anlu 1913 tu momentulù a iriniljei di
Bucureshti shi tsiva ma nâinti tu anlu
1864 cându cu dishcljidirea a sculiilorù
tu românâ, paralãsândalui armânâ,
istoria shi geografia armânâ. Nu tsiva,
easti unâ maxus acumtinari aoa tu
România ta s-pricunoascâ niscânti
alathusuri cari furâ naevea.
N.D. Pricunoscu câ tsâ lipseashti unù
maxus curagiù politic (ca sâ spunù
ashi) sâ spunù a Românjilorù câ (nu
existâ pânâ tora aesta tu nitsi unâ carti
di istorie a Românilor) vahi alâtusimù
tu anlu 1913, cându fârâ ca, alithea, s-
nâ aveamù bâtutâ shi s-aveamù
azvimtâ, mea mash pritù faptulù câ nâ-
aveamù bâgatâ tu ncâcearea a atsilorù
ditù Balcanji [lomù unù locù]. Haidi sâ
spunemù câ oaminjilji a noshtsâ politits
di atumtsea avurâ ndriptati s-lâ hibâ
fricâ di unâ maxus "agresivitati" a
Vâryarlorù, cari dinâoarâ, cu tuti câ
eara atselji ditù soni cari sh-avea
amintatâ independentsa tu Balcanji, cu
multu dupâ Sârghi, dupâ Grets shi dupâ
Românji, elji dinâoarâ, pritù vârtutea a
lorù (câtse lipseashti s-lâ pricunu-
shtemù hãrli a lorù di organizari, di
distsiplinâ), ghini nvitsats di instructori
ghirmanji, agiumsirâ s-aibâ dinâoarâ
nai ma bunâ armatâ ditù Balcanji shi nâ
fu fricâ câ elji va s-hibâ multu vârtoshi
shi atumtsea intrãmù tu aestu polimù.
Ama noi lipsea s-nâ efhãristusimù sâ-lji
nchidicãmù ta s-hibâ heghemonishtsâ
tu Balcanji. Ama s-nu lâ lomù shi unâ
cumatâ di locù. Atselù Cadrilater, dupa
pârearea a mea, nu era nitsi vâryârescu,
ni românescu, era populat tu mari parti
di Turtsâ shi di Tãtari, psânji Românji
shi psânji Vâryari shi dicara noi nu-
aveamù fârâ di alta ananghi ta s-
mãrimù cumata a noastâ di Dobrogea
cari nâ dâdea dishcljidiri la amari, ama
cumata atsea di locù cu tindeari agri-
colâ eara ma lipsitâ a Vâryarlorù. Tu
itsi cazù nâ featsimù dushmanj ditù unù
populù cu cari de 1000 de ani earamù
ligats tu frãtsâlji. Fu unâ mari alathusi
shi u pâltimù multu scumpu tu chirolu a
protlui polimù mondial. Vahi câ
Vâryarlji nitsi nu vrea s-intra tu polimù,
maca nu vrea s-eara vrearea a lorù ta s-
xanaamintâ Cadrilaterlu. Vahi câ u
mãrescu tsiva. Una di exiyisiri fu atsea
câ lomù atselù locù ta sâ-lji adutsemù
Aarmânjlji aclo. Tora vâ ntrebù unù
lucru. Eara ageaba (oare) normal s-
lomù populatsii românofonâ ditù
Gârtsia, ditù Arbinishia, ditù Macedo-
nia, ditù Vâryâpia, s-u adutsemù tu unâ
cumatâ di Vâryâria cari u fâtseamù
româneascâ? Chiola sh-planlu ânji si
pari câ eara alâtusitù. Shi, dicara,
agiundzeamù la a doaua parti a ntribar-
iljei a ta. Nu tsiva alâtusimù ditù
ahurhitâ cu nvitsarea, cu sculiili fapti tu
daco-românâ, tu locù ca tu sculiili
atseali s-câftãmù s-aflãmù dhascalji tu
aromânâ shi sâ-lji ânvârtushemù elji tu
locurli iu suntu? Aesta di faptu nu easti
unâ idei cari-nji vini spontan, dinâoarâ;
u amù aflatâ di la altsâ (urnechi gruplu
Barba di Germania). Duchimù tora, cu
unâ amânari di ma multu di 100 de ani
câ, naevea, acâtsãmù calea alâtusitâ
atumtsea, câtse, maca vreamù sâ ânvâr-
tushemù aestâ romanitati Not-dunâre-
anâ, lipsea s-u ânvârtushemù tu "diale-
ctul" a lor, ca elji s-armânâ la fatsa a
loclui. Âmvitsândalui elji daco-româna
nu lâ dishcljideamù nitsi unù yinitorù la
fatsa a loclui; singurlu yinitorù a lorù
eara s-yinâ la noi. Puteamù s-himù chi-
ola stipsits, demec aushlji a noshtsâ, câ
u au faptâ cu bunâ vreari, ta s-yinâ
aeshtsâ aslanji Armânji la noi tu vâsilii.
A.G. S-a avea zburâtâ multu chiro,
chiola, di unâ maxus ligânari la un
momentu datù. S-lji-adutsemù Ar-
mânjlji Cadrilater contra a Vâryar-
lorù icâ tu Ardeal contra a Ungurlorù.
Unâ turlii di furnjii ca baea di shovinâ.
Voi s-azburâmù tora di apruchearea a
niscântorù Armânji la Minarea
Legionarâ.
N.D. Luyursescu câ au giucatâ unù rol
nsimnatù ditù ahurhitâ tu Legiuni, shi
chiola tu manifestãrli a ljei atseali ma
sâlnioasi (violente). Cându s-apufâsi câ
lipseashti vâtâmatù protlu ministru
I.G.Duca (liberalu), namisa di voluntari
cari s-dusirâ furâ nai ma multsâlj
Armânji. Shi tu cazlu Stelescu pis-
tipsescu (?). S-ufilisirâ di unâ maxus
mindueari balcanica (nu u spunù cu
achicâseari negativâ, ama easti unù
faptu câ tu Hanimusa Balcanicâ oamin-
jlji suntu multu ma sâlnioshi, [aesta
easti] adetea ahâtù tu Gârtsii câtù shi tu
Arbinishii, nu ma zburãscu di vendeta
albanezâ si muntenegrinâ) cari vahi câ
lji-acâtsã shi Armânjlji. Elji suntu
multu ma „cutsâtari" dicâtù unù
Românù, cari easti ma fronimù. Cându
vidzurâ la noi tu vâsilii (atselji cari chi-
ola avea acâtsatâ chendrâ România)
unâ minari ma vârtoasâ, faptulù câ
Codreanu shi-ahurhi calea politicâ
vâtâmândalui atselù prefectu di
Moldova, duchirâ unâ turlii di uidiseari
tu purtaticù shi tu scupadz. Dicara,
vinirâ multsâ tu Legiuni.
A.G. Io pistipsescu câ easti shi unâ
problemâ di niuidiseari aoa. Elji loarâ
unù purtaticù ditù Balcanji tu cari
fuvirserli eara di unâ turlii naevea,
demec fuvirserli aspusi pritù yiu grai
avea shi unâ continuari fizicâ shi
vinirâ tu unâ lumi tu cari tutù s-
mãrdzineashti la unâ problemâ di
Nr. 3 (29), 2002 19
zburâri. Demec oaminjilji zbura unlu
contra a altui, ama nu s-tihisea tsiva.
Elji apândâsirâ dupâ vecljili areuri..
N.D...dupâ adetea tsi avea intratâ la
elji tu sândzâ, aclo.
A.G Iorga aspusi unù lucru mari tu
`30, cându s-azbura di nomlu agricol
cari ndridzea catastasea a loclui di
Dobrogea Noauâ, tu Cadrilater: „s-nâ
afirimù s-fâtsemù niscânti nindriptãts
alushtorù oaminji, câtse elji suntu
oaminji cari apândâsescu altâ turlii
dicâtù noi la nindriptãts". Nâslu avea
duchitâ haracterul spetsial a
Armânjilorù. Easti unâ problemâ a
chirolui di adzâ, atsea a definiriljei a
ligâturlorù namisa di Armânji shi
Românji. Lucrurli s-disfacù ca baea cu
mirachi di unâ parti sh-di alta.
N.D. Ghini, io escu nâpoi fugatù di
multu chiro di aclo (locurli iu bâneadzâ
Armânjlji n.a n.) di 230 de anji, ta s-potù
sâ zburãscu ca dealithea ca unù Armânù.
Dicara, nu cunoscu lucrurli dicâtù ditù
unâ videari di nafoarâ. Entipusea a mea
easti câ curentili suntu ca baea di sâl-
niosù di ahoryea. Suntu niscântsâ cari
vor sâ s-pâstreadzâ câtù s-poati di carac-
teristic personalitatea armânâ tu
România, sâ s-pâstreadzâ niscânti adets,
sâ s-pâstreadzâ limba tu fumealji, shi
dicara s-njeargâ ashi di largu câ sâ s-
luyurseascâ câ Armânjlji di România
sunt unâ minoritati cari lipseashti s-hibâ
reprezentatâ tu Parlamentu, cumù suntu
reprezentats Armenjljii, Vâryarlji,
Sârghilji etc. Altsâ ama, suntu cârtits di
aestu purtaticù, luyursescu câ fâtsemù
parti ditù idyea mari fumealji românea-
scã shi câ, pri aesta, maca himù aoa,
lipseashti s-ashtirdzemù niheamâ spetsi-
ficlu armânescu shi s-nâ misticãmù.
Ama pritù aesta a doaua variantâ s-poati
ta s-chearâ ti daima "dialectul". Dicara,
io nu shtiu tsi easti ma ghini.
A.G. Tu soni voiù s-nâ spunets:
cumù-lji videts Armânjlji?
N.D. Io, tu itsi cazù, amù unâ simbatii
multu yii, cari easti vahi artifitsialâ.
Demec atumtsea cându tu ficiuriljea a
mea aflaiù dinâoarâ câ noi himù di
arâzgâ armânâ, atumtsea ahurhii s-mi
mârescu câ mi tragù ditù Armânji.
Yivâseamù stihurli aestea adunati di
Papahagi. Earamù multu pirifanù. Cu
ahâtù ma vârtosù aoa s-measticâ unù
fenomenù, eara sâ-lji dzâcù psihanalitic,
maxus câ fumealjea a mea di câtâ mamâ
eara multu yii tu ficiuriljea a mea. Ma
multu câ, hiindalui oarfânù di polimù,
bânamù ma psânù tu fumealjea Djuvara
dicâtù tu fumealjea Grãdishteanu,
fumealjea ali mami a mea. Atumtsea
cându aflai câ furâ niscântsâ Djuvara
capitanji de armatolji tu eta 17, aesta mi
umfla di harauâ..
Alexandru GICA
Adusâ pi-armâneashti:DSP
 20 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
AFÂNISIREA A
PROBLEMÂLJEI ARMÂNEASCÂ
Jurnalu România liberã di Vinjiri, 24-
li di Maiu, pritu autorlu Andrei Badin,
scoasi tru migdani dizvâlirli niashtiptati
a generalului Nikos Grilakis, ex-câpia a
huzmichrlâchilorù eleni di informatsii,
a Statului Major a Armatâljei shi con-
silier a ex-premierlui grecù Kon-stantin
Mitsotakis, di finantsarea na-foara a
nomurloru a FDSN (numa ditù ahurhi-
ta a anjloru 1990 a partiiljei alù
Iliescu), cumândusitâ tu atselù chiro di
Oliviu Gherman, tora ambasadorlu di
Paris ali Românii.
Dizvâlirli alù Grilakis suntu ncurpi-
ljeati tu unâ carti nsimnatâ di generalù
sh-tsi alânci tu ahurhita alushtui anù
Atena, sumù titlulù "Apocalipsa -
dizvâliri di inshi shi evenimenti".
Tomlu ari unù capitolù maxus di ligâ-
turli a generalui Grilakis la scarâ analtâ
cu România shi tu cari pirmituseashti
cumù bâgã la cali, tu anlu 1992, dead-
unù cu Oliviu Gherman, finantsarea
ilegalâ a partiiljei alù Iliescu.
Ta s-amintâ agiutorù finantsiar FDSN
lu-pitricu Atena Oliviu Gherman, cari
avea sartsina ta s-aflâ pâradz di la
PASOK. Ama câpiili alishtei partii nu
lu apruchearâ. Pritù unù consilier ali
Ambasada Românâ di Atena, Florin
Unchiashu, Gherman intrã-n ligâturâ
cu Grilakis, cari-lji pripusi unâ
finantsari ditù partea a partiiljei "Noaua
Democratsii". Ti aestu agiutorù, Ion
Iliescu shi FDSN-PDSR sh-loa borgea
ca, unâoarâ agiumshi la puteari, s-bagâ
tu practichii câftãrli alù Grilakis tu
problema cipriotâ, unâ ligâturâ strâmtâ
namisa di Atena shi Bucureshti, cumù
shi "Afânâsirea, âncljidirea a prob-
lemâljei armâneascâ".
Achicâsearea mistiryioasâ namisa di
FDSN shi "Noaua Democratsii" dixi
shi "O.K-lu a premierlui grecù Kon-
stantin Mitsotakis, câpia a partiiljei,
cari lji-aspusi a generalului: Ai angâ-
tanù s-nu nâ fâtsemù di arshini!".
Vitseprezidentulù alu FDSN, Ionel
Roman, cari bâgã la calii lucrili minuti
a finantsariljei, ashi cumù aspuni
Grilakis, âlji deadi asiyuripsiri ditù
partea alù Ion Iliescu shi Oliviu
Gherman câ "aproachi tuti ligâturli cari
li pripusi ti bitisirea a colaborariljei
namisa di FDSN-ND". Tutnâoarâ,
Grilakis adusi pâradz ti FDSN pritù
Ionel Roman, nvârtushatù tu aestâ
noimâ di Ion Iliescu. Ti atsea mãrtiri-
ljea a lui tu aestu cazu easti multu
importantâ. Vâ pãrãstâsimù ma
nghiosù hirlu a evenimentilorù pirmi-
tusiti di generalu Grilakis.
APOCALIPSA (DIZVÂLIRI)
CUMÙ FURÂ VINDUTS ARMÂNJLJI DI FDSN (PSD)
Oliviu Gherman, pitricutù Atena ta
s-aflâ pâradz ti partii
Ashi cumù aspuni generalu grecù, tu
ahurhita a anlui 1992 featsi vizitâ Atena
prezidentulù alù FDSN (adzâ PSD),
Oliviu Gherman, tora ambasadorù
Paris, cari avea sartsinâ sâ-sh asiyuri-
pseascâ unù agiutorù finantsiar tu
arãlâchea a «frãtsiljiljei» a partiilorù
sotsialisti ditù Balcanji. Chiola Nikos
Grilakis aspuni câ, tu atselù chiro,
FDSN avea disculii finantsiari shi câ
sh-avea bâgatâ tuti nãdiili tu PASOK (n.
red - Partidlu Sotsialistu ditù Gârtsii) ti
ndridzearea disculiilorù finantsiari. Ta
s-dixeascâ pâradz di la sotsialishtsâlj
grets, Oliviu Gherman avu unâ anda-
musi di ma multi sâhãts la sediulù
PASOK, ditù sucachea Harilan Tricupi
di Atena, cu secretarlu general alishtei
partii, Aki Tohatzoupulos.
Andamusea easti zuyrâpsitâ di gener-
alu grecù ashitsi: La câftãrli cilâstisitoa-
ri a domnului Gherman ti darea a unui
agiutorù finantsiar, domnul Tohatzou-
pulos s-featsi câ nu...achicâseashti di tsi
easti zborlu shi s-mãrdzini ta sâ-lji da
urminii pisupra a turliiljei di cumù
lipseashti dusâ unâ campanii electoralâ.
Niputândalui s-lu cândâseascâ secretar-
lu general alù PASOK, Gherman s-
turnã la Ambasada ali Românii di
Atena, iu stâtea, ânvirnatù, chicusitù,
ancruntatù shi aplânisitù (arâsù), câtse
Partia Sotsialistâ greacâ nu-lji deadi
nitsi unâ turlii di agiutorù, anyrâpsea-
shti generalu, cari adavgâ câ ambasa-
dorlu di tora ali Românii di Paris s-
plândzea fârâ sâ s-afireascâ di arugatslji
(angajatsi) diplomatits românji cari,
dicutotalui, eara a partiiljei a lui.
Uidisitù alù Grilakis, tu atselù chiro
eara oaspi cu consilierlu a Ambasadâ-
ljei Românâ di Atena, Florin Unchiasu,
ligâturâ faptâ efhãristisitâ a unui arma-
torù grecù, cari-shi furnisea sinferlu ta
sâ-sh tindâ emburlâchili România.
Unchiasu lu-asunã generalu, tu atselù
chiro consilier a premierlui Constantin
Mitotakis, shi-lù informã câ Oliviu
Gherman era multu ânvirnatù dupã
andamusea cu secretarlu general alù
PASOK, câtse aestu âlji deadi mash unù
lucru: urminii.
Sinfirsitù di aestu lucru, Nikos
Grilakis âlù pârâcâlsi Florin Unchiasu
s-andreagâ unâ andamusi tu dupâ-
prândzulù a atsiljei dzuâ cu Gherman,
câtse avea pripuniri ti ndridzearea a
problemilorù finantsiari ali FDSN.
Andamusea tu hanea "Spiros"
Andamusea dintrã Grilakis shi
BANA ARMÂNEASCÂ
Gherman avu locù tu taverna (hanea)
cretanâ Spiros, aproapea di aerodromlu
Elinikon, di fatsâ hiindalui Florin
Unchiasu. Grilakis âlji dzâsi limbidù
alù Gherman câ partia Noaua Democra-
tsii, cumândusitâ di premierlu Constan-
tin Mitotakis, vrea s-eara apufâsitù sâ
ndrupascâ cu pâradz FDSN shi Ion
Iliescu cu aesti borgi a alushtorù dupâ
amintarea a alidzerlorù: ndruparea a
Gârtsiiljei tu problema cipriotâ, unâ
ligâturâ streasâ namisa di Bucureshti
shi Atena shi afânâsirea (âncljidirea)
a problemâljei armâneascâ. Aestu
ditù soni subiectu fu aspusù multu lim-
bidù di Grilakis ashitsi: Va s-aprucheats
câ Armânjlji cari bâneadzâ tu Gârtsii
sunt Grets, câtse ashi suntu di faptu.
Ti tâxerli alù Gherman câ FDSN shi
Ion Iliescu s-leagâ, s-aproachi câftãrli a
generalului Grilakis, aestu s-arugã, tu
arada a lui, ca partia Noua Democratsii
va s-tipuseascâ tu tipuyrafiljili a lorù di
Atena ntreglu materialu ti alidzerli pre-
zidentsiali shi parlamentari. Ta s-hibâ
ndreaptâ câtù ma ayonjea problema,
Grilakis âlji dzâsi alù Gherman: Ta s-nu
hibâ amânãri tu adrarea a materialului
preelectoral, lipseashti s-nâ pitritsets tu
chiro eshantioanili cari vrets s-hibâ ti-
pusiti, cu mãrinjli tsi li vrets shi s-nâ
spunets di câti miliunji di cumãts avets
ananghi ti cafi eshantion (provâ).
Vulusirea a achicâseariljei mistir-
yipsitâ FDSN-Noua Democratsii, la
unù yinù tu mardzinea di amari
Dupâ measa di la taverna cretanâ,
Grilakis âlù dusi Oliviu Gherman, dupâ
mãrtiriljea a lui, la unâ chelchi di yinù,
la unù centru di ziafeti mardzinea di
amari, iu cânta Toni Vascopoulos.
Gherman, aspuni Grilakis, fu mãyi-
psitù shi di cânticlu a lui, ama shi di
uspitsâljea shi tinjia cari-lji li featsi arti-
stulu a importantului vizitatorù a
Gârtsiiljei, dupâ câtu s-pari shi la di-
mândãrli a proprietarului a restaurantu-
lui. Gherman s-aspusi sinfunù cu priu-
nirli alù Grilakis mutrindalui finantsa-
rea paranomù a FDSN cari li apruche
ditù tutâ inima shi aspusi câ va li da a
prezidentului Ion Iliescu shi câ deapoia
va s-hibâ pitricutù Atena unù arugatù
anotirù alu FDSN, ti ndridzearea a
lucrului.
Generalu Grilakis fu acâtsatù personal
di ndridzearea a dixeariljei a pâradzlorù
ti FDSN. Ashi cumù aspuni elù tu cartea
timisitâ, bâgã la cali finantsarea a parti-
iljei alù Iliescu deadunù cu Antoni
Sgardeli, directorlu general a partiiljei
Noaua Democratsii, iara deapoia âlji
 BANA ARMÂNEASCÂ
pãrãstisi catastasea a premierlui grecù
Constantin Mitotakis, cari-lji apândâsi
câ ari mari pisti, ama shi câ s-aibâ angâ-
tanù s-nu nâ fâtsemù di arshini. Ashi
cumù aspuni Grilakis, la vârâ dzatsi
dzâli dupâ andamusea a mea cu prezi-
dentulù FDSN Gherman, agiumsi di
Bucureshti vitseprezidentulù a Parla-
mentului român, Ionel Roman. Tu idyea
dzuâ, Ionel Roman, deadunù cu ambasa-
dorlu românù Atena, Stoicescu, shi con-
silierlu Florin Unchiasu s-andâmusirâ
cu generalu grecù la biroulu alushtui
ditù sucachea Irodotu nr. 1 di Atena.
Cându-nji featsi vizita, dupâ ghinuirea a
oaspitslorù, Roman ânji deadi ncljinâ-
ciunji ahâtù ditù partea a prezidentului
ali Românii, Iliescu, câtù shi ditù partea
a prezidentului a partiiljei sotsialistâ
FDSN, Gherman, cumù shi asiyurip-
sirea ditù partea a doilorù câ aproachi
tuti ligâmintili cari li-avea pripusâ ti
apufâsirea a colaborariljei ND-FDSN.
Agentsâ românji mutarâ afishili
electorali a FDSN
Ionel Roman apufâsi cu generalu
Grilakis cumù va s-facâ Gretslji materi-
alili ti campania electoralâ a FDSN shi
iu va s-hibâ pitricuti. Grilakis aspusi câ
Noua Democratsii va s-facâ caduri tu
hromi alù Iliescu shi Gherman, afishi tu
hromi ali FDSN, cocardi cu emblema
FDSN shi fotografia alù Iliescu, cumù
shi hlamburi di plastic shi alti materiali
di publicitati electoralâ. Grilakis fu sin-
funù cu Roman câ materialu electoral s-
hibâ dusù Sârunâ, la hotelu Olimpic, cu
aftuchinji a partiiljei Noua Democratsii,
tru unâ turlii mistiryipsitâ, iu lipsea s-
hibâ loati di agentsâlji românji. Ti
siyurlâchi, lipsea ca reprezentantsâlji
FDSN s-nu da cu ocljilj di oaminjlji di la
Noua Democratsii. Ashi cumù aspusi
generalu, mash directorlu a hotelui,
Ghiani Papatanasi (Armânù di arâzgâ
sh-cari shtea multu ghini sâ zburascâ shi
româneashti), cunushtea tutâ aestâ
emburlâchi. Tutnâoarâ, ashi cumù
aspusi Grilakis, aestu s-ligã andicra di
FDSN s-andreagâ shi unâ andrupari
finantsiarâ ditù partea a oaminjlorù di
emburlâchi grets. Generalul s-ligã câ va
s-azburascâ cu niscântsâlji di aeshtsa
shi, dupâ cumù va s-poatâ elji, va s-an-
dreagâ deapoia andamusi ti vulusirea a
achicâserlorù, la cari lipsea s-ljea parti,
alãturea di elù, Ionel Roman, ambasa-
dorlu Stoicescu shi Florin Unchiasu.
Grilakis nu spuni di câts pâradz furâ
adunats di la oaminjilji di emburlâchi,
ama aspuni mash câ pâradzlji lipsea s-
hibâ loats shi pitricuts alù FDSN di
Ionel Roman.
Adusâ pi armâneashti: D.S.P.
Nr. 3 (29), 2002 21
Carti di la "Un moase valsuri din istoria muzicii, ci sun-
teti deranjat de relatarea de cãtre autor a
Aromân" di Sârunâ
unui dialog "imaginar", dupã pãrerea
Yioryi Platari “fãcãtorlu”
dumneavoastrã, dintre Dumba si Averof.
Domnule Dumitru Piceava,
Dialogul dintre cei doi mari evergheti
Zilele trecute mi-a dat un prieten aro-
aromâni poate sã fie si o “nãscocire” a
mân de la Salonic ziarul "Desteptarea"
autorului - lucru care nu vãd de ce ar der-
(nr.2 (143), Febr. 2002). Am citit cu aten-
anja pe cititor? - dar faptul cã valsul
tie ziarul si în general mi-a plãcut rela-
"Dunãrea albastrã" a fost compus la ce-
tarea problemei aromâne. Cu multã aten-
rerea sau dorinta unui aromân nu mai
tie am citit în "dialectul aromân" (!?!?),
poate sã fie o "nãscocire".
descrierea despre Dumba si Averof de
Spuneti în final cã "O anchetã la fata
Gh. Plataris. Când cineva întrebuinteazã
locului poate cã se va lãmuri problema".
cãrti remarcabile ca surse biografice tre-
Poate, dar problema, domnule "Un
buie sã fie atent. Cãrtile sunt controlabile.
Aromân" din Salonic, - (pe viitor, cre-
Din aceastã descriere se vede clar nãsco-
dem cã nu v-ar sta rãu dacã ati adãuga la
cirea dialogului: "Aoa, oaspe Gogo, va ti
acest pseudonim si unul din cele douã
nvets s-dai putânâ purboara".
nume: Grilakis sau Gherman) -, nu este
Este vorba descrierii unui Roman?
relatarea de cãtre Yioryi Platari a unui
In cartea lui An. Hâciu si Michelle
dialog imaginar, dialog care ar fi putut sã
Averof nu este descris un astfel dialog.
fi avut loc între cei doi mari evergheti
O nãscocire de-a lui Gh. Plataris este si:
aromâni pomeniti mai sus, ci alta.
"Cânticlu al Riga shi al Bonaparte", pub-
Problema este aceea câ acesti doi mari
licat în cartea "AXTOI EINAI OI BLAX-
evergheti aromâni, Dumba si Averof, au
OI" de Gh. Exarhu (pag. 355-357). Este
fost evergheti cu alte neamuri nu si cu
imposibil ca cânticul sã fie popular si sã
neamul armânescu din care îsi trag
fi recitat de Nicolae Siuta la 3 Iulie 1955
rãdãcinile. Si, din nefericire, si ceilalti
si mai ales în fata: Regelui Pavel, Evan-
aromâni bogati di vechile timpuri pre-
ghele Averof-Tosita, Sofocli Venizelu,
cum si cei din timpurile noastre au fost si
Alexandru Papagu etc. O anchetã la fata
sunt evergheti, din nefericire, cu cele-
locului poate cã se va lãmuri problema.
lalte neamuri dar nu si cu neamul lor
Un Aromân
armânesc.
Articolul mai sus mentionat al domnu-
RÃSPUNS: lui Yioryi Platari este scris, dupã opinia
Stimate domnule "Un Aromân", noastrã, cu mult talent si inteligentã si
Desi în paginile revistei “Bana într-o curatã si minunatã limbã aromânã.
Armâneascâ" aricolelel se scriu în limba Mai mult decât atât acest articol va
aromânã - pentru cã acesta este scopul rãmâne memorabil nu numai prin
nostru: sã o cultivãm shi sã o dezvoltãm relatarea felului cum a fost compus val-
scumpa si sfânta noastrã limba aromânã sul “Dunãrea albastrã” ci si prin ultimile
(nu eronat si denigrator cum o numiti douã fraze. Mai întâi, fraza în care
dumneavostrã) -, de data aceasta, ca o autorul scoate în relief nerecunostiinta
exceptie, vom rãspunde în limba fiilor aromâni bogati câtre neamul lor
românã. Mai intâi câ eu sunt editorul aromânesc. Ei, ca fii rãtãcitori, în loc sã-
revistei "Bana Armâneascã" si nicide- si ajute neamul lor din care se trag ajutã
cum al revistei "Desteptarea". Nu înteleg alte neamuri. A doua frazã, ce relateazâ
de ce nu ati trimis-o aceastã scrisoare un lucru memorabil si care va rãmâne ca
domnului H. Cândroveanu, editorul un testament pentru Aromâni di azi si de
revistei în care a fost publicat articolul mâine si poimâne, scoate în relief put-
incriminat de dumneavoastrã, mai ales erea de iertare a neamului aromânesc a
cã va plãcut si felul cum este tratatã celor ce au procedat precum cei doi
problema aromâneascã? De altfel, acest evergheti amintiti mai sus si obligatia ce
articol a fost publicat mai înainte în o aveau ei sã fie înãltatã ca o sarcinã a
revista "Bana Armâneascâ", nr. 4 (26) noastrã, a tuturor aromânilor. Iatã cele
2001. Dumneavoastrã ati fost deranjat douã fraze memorabile: "Aestu cu put-
de felul cum a scris Gh. Plataris articolul sâni zboarâ fu elementulù uminescu a
"Cum s-a compus frumosul "Dunãrea Armânjlorù, tsi pri iu tricurâ alâsarâ
albastrã". In articolul citat, fiind vorba toruri di civilizatsii niasteasâ ti xenjli
de valsul "Dunãrea albastrã", compus de milets, ama ti populu a lorù nu si
cãtre Johann Strauss la dorinta intirisarâ câtù shi cumù prindea.
everghetului aromân Nicolae Dumba, Noi lji-avemù ljirtatâ shi borgea a
dv. nu apreciati aceastã întâmplare ca lorù u anãltsãmù shi u duchimù ca
fiind unu fapt nobil sau ca un lucru poz- sartsinâ a noastâ".
itiv fãcut de unu aromân prin ajutorul dat Dumitru PICEAVA
pentru a fi compus unul di cele mai fru-
 22 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
chidunii, pi bidzâti shi nu suntu alâxiti shi ti atsea li
TSI (NU) SPUSI SECRETARLU DI STATU planlù politi- spunù aesti lucri.
chescu, âlj re- Cara s-hibã ashi ca cumù nâ spuni
Tricu isa unù mesù di dzãli di-anda eara
prezentãmù Armânjlji ca parti di populu Banu, D-l Doru V. Ionescu nu-ari ndre-
ân vizitã tu Machidunii unã delegatsii
Armânescu! Armânjlji tu Machidunii ptu cându spuni: "Vlahii sau aromânii
guvernamentalâ ditù Rumânii. Di-nâoarâ
suntu pricânâscuts ca POPUL, isa cu tuti din Macedonia, Bulgaria si Albania nu
dupù atsea alânci shi unâ shcurtâ infor-
alanti milets, ca popul cari sh-ari conshti- sunt recunoscuti nici ca minoritate
matsii pi gruplu "Armânamea".
intsa a lui natsionalâ, LIMBA A LUI etnicã, ei fiind asimilati cetãtenilor aces-
Aoaltadz, tu 10-li di Maiù, aprucheaiù
ARMÂNEASCÂ, istoria, cultura shi tor tãri." câ spushu shi nica unâ oarâ va
unù mesajù tu cari "Bogdan Banu " nâ
adetsli a lui. Ashi câ nu s-poati cama cu sâ spunù câ tu Machidunii himù
informã ti atsea tsi declarã Dl. Doru
manipulatsiili! Ashi cumù câftãmù shi pricânâscuts ca populù isa cu tuti alanti,
Vasile Ionescu (secretar di stat), sheflu-a
delegatsiiljei rumâneascâ cari li vizitã ashtiptãmù agiutorù di la SUA, Ghirmâ- cu tuti ndrepturi cari lâ pricadu shi-a
Rep. Machedonia, Albania shi Bulgaria. nia, Frântsia, Bretania Mari, Italia, alântor. Nu-i la loc cara sâ spusi: "spre
Mi minduii multu desi sâ spunù tsiva ti Espania, Gârtsia...ashi câftãmù shi ashti- deosebire de celelalte state din Balcani,
aestu lucru ica sâ-nj tacu! Shi, dicara ptãmù agiutorù shi di la Rumânia. Ma, România asigurã respectarea drepturilor
adzâ (la sãrbãturirea-a Dzuâljei Natsi- ashi ca cum nitsi alantsâ nu nâ facu constitutionale ale tuturor minoritãtilor
onalâ - Struga) iara nâ arcarâ pulbiri ntro- Americanj, Ghirmanj, Ingleji, Italianji... nationale, sprijinind actiunile acesto-
clji, nu putui s-aravdu. Nu voiù s-giu- shi ca cumù nu vremù s-nâ facâ Grets, nu ra.....". România poate oferi un model în
dicù, ma, ca Armânù shi ca om voiu veri- vremù s-nâ fâtsets atsea tsi nu him, NU acest domeniu si nu se comparã cu nici
tatea s-easã tu migdani. Nica ma multu VREMÙ S-NÂ FÂTSETS RUMÂNJI! una dintre tãrile vecine, statul asigurând
Agiutorù cu ahtari conditsii nu vremù. toate drepturile necesare minoritãtilor
cându easti zbor ti Armânjlji.
Pânâ Rumânia caftâ s-aflâ Rumânj shi nationale aflate pe teritoriul românesc",
Easti delihea câ delegatsia statalâ di
minoritati rumâneascâ tu Machidunii, tu câ Rumânia nica nu-lj ari pricânâscutâ
Rumânia vini la noi tu Machidunii tu viz-
Albanii, tu Vâryârii shi tu Gârtsii, unâ Armânjlji shi nu-u asigurâ respectarea-a
itâ ofitsialâ. Pi ningâ andamâsli cari li-
bunâ parti di Armânjlji dit aesti stati s- ndrepturlor constitutsionali-a Armânj-
avu cu ofitsialitãtsli statali machidu-
featsirâ Slavi, Grets, Vâryari, Arbineshi. lorù. Rumânia nu poati s-aibâ "unâ sutã"
neshtsã, delegatsia rumâneascâ s-andâ-
Cu atsea tsi, tu numa-a Armânjlorù va s- di numi ti Armânjlji cându nu va sâ-lj
mâsi shi cu Partia-a Armânjlor ditù
câftats dgheavasi shi sculii pi rumâ- pricânoascâ (Aromânj, Vlahi, Macedo-
Machidunii. Tu Machidunii, câtu shtiu
neashti mash u manifestats propaganda neni, Macedo-Românj, Românjlji de
mini, delegatsia guvernamentalâ ditù
rumâneascâ cari nu poati s-hibâ di hâiri sud...) icâ unâ numâ ti dauâ milets ca
Rumânii avu andamasi ofitsiali cu
nitsi ti Armânjlji nitsi ti statlu tu cari cumù easti numa Macedoneni shi ti
Comisia ti relatsiili cu comunitãtslji di
bâneadzâ, shi easti vrutâ ahâtu câtu suntu Armâjlji shi ti Machiduneanjlji di
pisti shi grupili relighioazi, Comisia ti
vruti xeanili propagandi la voi tu zârtsinã slavâ cari Rumânia ofitsial âlj
relatsiili cu externili shi cu Comisia ti
Rumânii. Cu atsea nu nâ agiutats! pricânoashti ca Macedoneni! Sh-tora, ti
relatsiili interetnitsi. Tu mass-media eara
Cara s-vrets s-nâ agiutats dealihea, ca cari Macedoneni zburashti D-l Ionescu
datâ mash informatsia ti andamâsea la
Armânji, atumtsea lipseashti: (nu s-nâ cându spuni: "Suma alocatã anual de la
Comisia ti relatsiili cu comunitãtslji di
pricânushtets noi Armânjlji dit Mchidu- buget pentru Asociatia Macedonenilor
pisti shi grupili relighioazi dupu cari
nii câ noi himù pricânâscuts tu Constitu- din România se ridicã la 40 de mii dolari,
deadi shi interviu cu Prezidentul-a
tsia-a statlui!) lipseashti sâ-lj pricânu- aceastã minoritate etnicã fiind reprezen-
Comisiiljei, dl.Naumov. Dl. Naumov, cu
shtets Armânjlji ditù Rumânii ca tatã si în Parlament??? Dipù tu soni voiù
declaratsia a lui nu lâ agiutâ-a
POPULÙ (minoritati etnicâ), s-lâ asiyuri- sâ spunù câ nu easti ghini s-arâdâ ofit-
Armânjlorù. Ma atsea tsi lipsea Armânjlji
psits loc tu Parlamentu ca cumù avets sialitãtsli rumâneashti shi publiclu rumâ-
s-u avdâ u-avdzârâ! Rumânia caftâ slujbâ
asiguripsitâ locuri ti alanti minoritãts, s- nescu ti realitatea ditù Balcan icâ ma con-
pi rumâneashti?!?! Dupu spunearea-a
u finantsats unâ singurâ revistâ cari easi cret dit Machidunii. Armânjlji ditù
jurnalistului cari informã di la aestâ
pi limba armâneascâ "BANA ARMÂ- Machidunii suntu mash Armânj shi vorù
andamasi, membrilj-a delegatsiiljei
NEASCÂ", revista "Deshteptarea" sâ si agiutorù ca Armânji! Atselji a curi lâ li
rumâneascâ nu vrurâ s-da interviu.
scoatâ pi armâneashti shi s-li curmats tuti spusimù aesti lucri lipseashti s-li poartã
Delegatsia rumâneascâ cumândusitâ di
"discântãrli" di la RRI câ Armânjlji suntu shi s-li spunâ fatsâ di institutsiili statali
secretarlji di stat: Dl Doru V. Ionescu shi
Prof. Cristian Niculescu avu shi andama- Rumânj. Atumtsea va vâ duchimù ma shi di publiclu rumânescu. Rumânia ari
si niofitsiali cu Armânjlji di Scopia, multu di frats, va vâ avemù ca nai ma puteari shi capatsitati democratâ s-li
Shtip, Bituli, Crushuva shi di Struga (ma bunji oaspits-a Armânamiljei. acâchiseascâ aesti lucri, s-yixeascâ cari
Lâ spusimù shi multi alti lucri tehnitsi, easti intereslu cari putemù s-lu avemù
multu cu membrilj-a partiiljei ditù aesht-
problemi cu cari nâ strâvusimù shi ti cari deadunù, s-aducâ de-tsizii shi s-u alãx-
sâ câsâbadz) pit hãnji shi cafineadz shi
poati Rumânia s-nâ agiutâ, ma dupu eascâ politica di pânâ tora shi ashi cu tin-
fârâ protocol!!? Unâ singurâ andamasi
spunerli di ma nsus nu para vrea s-nâ jiseari realâ s-lucrãmù ti ma bun yinitor.
ofitsialâ cu Delegatsia rumâneascâ
ascultâ. La a noasti spuneri, sheflu-a de- Cu tutâ tinjia cãtrã atselj cari u mpartu
Partia-a Armânjlorù ditù Machidunii u
legatsiiljei apândâsi câ aesti suntu nali minduearea a mea, ma shi cãtrã atselj cari
avu pi 23-li di Apriirù Scopia, la sediulu-
momenti, nãu lucru!? shi câ elj nu potù nu minduescu ashi, vâ ghinuescu cu: s-
a Partiiljei. Atumtsea fumù informats tsi
tora s-detsideadzâ ma cându va s-toarnâ bâneadzâ democratsia ca unâ singurâ cali
zburârâ membrilj-a delegatsiiljei cu co-
misiili machiduneshtsâ. Vrurâ s-ascundâ tu Rumânii va sâ spunâ shi va s-dis- ti devalopari egalâ: shi-a mãrlorù shi-a
dupu constructsiili "va vâ agiutãmù s- cuteadzâ la institutsiili statali. njitslorù, shi-a bunjlor shi-a nibunjlor,
Tora, dupu tsi-lù dghivâsii mesajlu a d- shi-a atsilor cari s-vorù shi atsilor cari nu
avets slujbâ pi limba di dadâ", "pi grailu
lui "Bogdan Banu" shi avdzâi tsi spusi s-vorù, a tutulor! S-bâneadzâ
a vostru"... ma noi nu-u apruchem aestâ.
ambasadorlu român tu Machidunii - Armânamea!
Noi, ca Partii, spusimù câ himù Partia-a
Struga vedù câ lucârli nu para suntu lim- Santa al Djika
Armânjlorù ditù Machidunii! Câ tu Ma-
 BANA ARMÂNEASCÂ
Carti di la
CONSTANTIN CARNICIU
Cãtrã Redactsia "Bana Armâneascâ"
Sumsimnatlu Carniciu Constantin di
Slobozia…, cu tinjii vâ pitrecù tu copii
xeroxatâ:1.Cartea cari u pitricui, tu
numa a mea, tu anlu 1994 cãtrã Parla-
mentulù ali Românii, a Prezidentului ali
Românii shi a Guvernului ali Românii.
2. Unù articulù cu titlulù: "Machidunia
shi minciuna gârtseascâ" tsi fu pitricutù
a jurnalului "România Liberã", TVR
Bucureshti shi Radio Europa Liberã.
Apandisi:
Ditù cãrtsâli a voasti, tinjisite domnule
Constantin Carniciu, scrisi pri limba
românã sh-teasi pi 8-9 padzinji, s-veadi
câ avets mari mirachi ti problema
armâneascâ, câ u cunushtets ca baea di
ghini shi s-ducheashti câ hits unù bunu
patriot armânù.
Cãrtsâli tsi li pitricutù la chivernisea a
statului român sh-la mass-media româ-
neascâ, sh-cari, dupâ cumù vidzutù, nu
avurâ nitsi unâ turlii di apandisi, lim-
bidzãscu niscânti lucri ti noi ama sh-li
mintescu altili di eali.
Maca una di eali furniseashti ca baea di
ghini istoria a Machiduniiljei shi a
vecljiului populù machidunescu alantâ
carti ama ânji si pari câ easti multu
rebilipsitoari.
Tu niscânti problemi tsi u mutrescu
Armânamea avets multâ ndriptati ama
câftãrli a voasti ânji si parù câ suntu,
tora di oarâ, ma multu utopitsi sh-nu lig-
ati di catandisea naevea tu cari suntu
Balcanlu shi Europa adzâ.
Va s-caftu s-vâ dau apandisi la niscân-
ti di aesti problemi.
Cu tuti câ tu una di cãrtsâ ghini spunets
câ "nu avemù ndreptulù s-nâ misticãmù
tu lucrili interni ali Gârtsii…" tu alantâ
carti ama di ma multi ori câftats ca U.E.
s-li culãseascâ Gârtsia shi Vâryâria ti
furnjia câ lâ loclu sh-nu lâ da nitsi unâ
turlii di ndrepturi a Armânjlorù.
Maca câftats ca Gârtsia s-hibâ culâsitâ
shi s-hibâ datâ nafoarâ ditù Uniunea Eu-
ropeanâ - ti furnjia a achicâseariljei
namisa di atseali doauâ partidi polititsi:
PDSR shi N.D, ca problema armâneascâ
s-hibâ âncljisâ ti daimâ -, atumtsea câtse
nu câftats ca sh-cratlu România s-hibâ
culâsitù tru unâ turlii? Elù nu ari câbati?
Achicâsearea tu tsi mâtreashti âncljidi-
rea a problemâljei armâneascâ chiver-
nisea gârtseascâ nu u featsi singurâ mea
deadunù cu atsea rumâneascâ.
¤ fazili a ljei di dez- hoara Asfaltchioi (Cadrilater) hiindalui aprucheat di
Vâryâria nu u acâtsã atsea parti ditù
Machidunia (easti zborlu di unâ arãlâchi
tsi furniseashti 9% ditù loclu ali
Machidunii) mea âlji si deadi cu apuhia
a iriniljei di Bucureshti ditù anlu 1913.
Tu idyiulù chiro ali Românii âlji si
deadi unâ parti (doauâ judetsi) ditù loclu
ali Vâryârii, locù cari fu colonizatu, tu
nai ma mari parti, cu Armânji sh-cari
locù, dupâ anlu 1940 âlji si turnã a
Vâryâriiljei. ¤ (vis-a-vis) di populu dit cari fats parti. ¤
Machidunia xanaamintatâ di adzâ,
FYR Macedonia icâ Republica Macedo-
nia, nu easti altutsiva dicâtù atsea parti
tsi-lji si deadi a Sârghiiljei tu anlu 1913
sh-tsi furniseashti unù protsentu di 29%
ditù ntreaga arãlâchi a Machiduniiljei
(vârâ 87.000 Km2). ¤ spuneats, atumtsea anda zburats di isto-
Easti dealithea cându spunets câ
chivernisili a statilorù timisiti niheamâ
ma nsusù nu lâ da a Armânjlorù ndrep-
turli tsi lâ si cadù ama lipseashti s-
aspunets câ nitsi Armânjlji di România
nu s-hârsescu di ma multi ndrepturi.
Mini dzâcù câ easti ghini s-avemù
angâtanù shi s-lji-andrupãmù Armânjlji
ditù tuti statili balcanitsi iu bâneadzâ eljifasea shi s-lji agiutâ Armânjlji dit
ta sâ s-hârseascâ di ndrepturli tsi lâ si
cadù sh-tsi li au tuti alanti milets ama
ma nâinti di aesti lipseashti ta s-avemù
angâtanù di ndrepturli tsi li avemù noi
Armânjlji di România.
Cumù putemù noi s-câftãmù a alantorù
stati balcanitsi s-lâ da ndrepturi a
Armânjlorù cându noi, Armânjlji di
România, himu ma lai di elji ti furnjia câ
nu avemù aproapea nitsi unù ndreptu
spetsificù a nostu?
Sh-cumù s-avemù noi, Armânjlji di
România, ndrepturi ahoryea di Românj,
namisa di cari bânãmù, maca, ashi cumù
spunets voi, domnule Carniciu, "…ro-
mânjljii macedoneni" ditù Macedonia,
cari suntu di idyiulù sândzâ, di idyea
mileti cu tuts Românjlji din România shi
tu vinili a tutulorù
Românjlorù sade ditù
aestâ tsarâ (România)
urdinâ sândzâ Traco-
Iliro-Macedonean?".
Aestâ teorii cândru-
veanâ di ma nsusù,
dupâ mini sh-nu mash,
unâ dicutotalui pseftâ
teorii, u andrupats cu
unâ altâ teorii, di idyea
dâmarâ, cumù câ
"<dialectulù aromân>
(macedonean) dicuto-
talui, ca vovabularù
shi structurâ nu-i
altutsiva dicâtù limba
românã tru una ditù Nicolae Iorga, nicuchira a lui, dr. Topa tu vizitâ di lucru tu
voltari. Armânjlji cu pâni sh-cu sari. Lji-aspuni a nicuchirâljei a lui
Concluzia tsi s-tradzi aesti zboarâ: Nu fudz! Yina aoatsi! Aeshtsa suntu fratslji a
di aoatsi nu easti alta melji dialithioshi!
Nr. 3 (29), 2002 23
dicâtù atsea câ Armânjlji suntu unâ sh-
idyea mileti cu Românjlji sh-câ au unâ
sh-idyea limbâ cu elji !?!
Sâ spunji a limbâljei a ta di dadâ câ nu
easti limbâ mea “dialectulu” a nu shtiu a
curi limbâ ânji si pari unâ deacutotalui
xichi (lipsã) di tinjii (respect) andicra
Voi spunets tu unù altu locù câ
România easti "patria mumã" a tutulorù
Armânjlorù(!?!?).
Maca easti ashitsi cumù aspunets voi
va s-antrebù atumtsea: Machidunia a
curi "pãtridâ mumâ" easti? Nu tutù voi
ria a Machiduniiljei, câ Armânjlji s-for-
marâ ca populù tu loclu a Machiduni-
iljei? Pistipsescu câ sh-minduearea a
voastâ, tu tsi mutreashti arâzga a
Armânjlor, easti idyea cu a noastâ iara
atseali aspusi tu cãrtsâli pitricuti a
Parlamentului ali Românii furâ aspusi
mash ti cândâsearea a lor ta s-ljea apo-
craturli balcanitsi.
Luyursescu câ ghini va s-hibâ ca di aoa
shi nclo alumta a voastâ s-nu hibâ dusâ
di unlu singur mea deadun cu tuts
alantsâ Armânji di România ti cândâsea-
rea a chivernisiljei româneascâ ta sâ-lji
pricunoascâ Armânjlji ca etnii ahoryea
shi s-lâ pricunoascâ tuti ndrepturli tsi
suntu tricuti tu Dimândarea 1333
apufâsitâ Strasbourg tu anlu 1997 di
Uniunea Ivrupeanâ.
Tu soni vâ-aurãmu multâ ambâreatsâ
shi azvindziri cu emisiunea pri limba
armâneascâ tsi u tsânets, deadunu cu
Nicolae Bala, di dauâ ori tu mesu la tele-
vizia localâ Antena 1 di Slobozia.
Dumitru PICEAVA
 24 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
"Mushe! Mushe!" Easti arosù cama âncljisù, ca di vishinâ,
- Cola eara mari omù, analtu, cu
mustãtsli ashutsâti, NÃIETEA nu?
¤
albu tu fatsâ, avea patriarca, tradusi pi româneashti, shi ti - Ashi easti, dzâsi mama. Loa modeli
trei ficiori shi altsâ scriitori. Shi mi acatsâ atumtsea ti cuseari di la Vâryarli di Cadrilaterù,
doauâ feati. unù dorù ti un chiro. Ashi dzâtsea câtse aoa lucra agrili shi veara vrea s-
"Mushe, pisti ndoi muma cându ahurhea s-aspunâ cumù tuchea tu stranjili di lânâ, tsi li avea pur-
anji va ti lomù norâ, bâna dunjaua nâinti: "unu chiro". Ti io tatâ tu veacljea Vâryârie. Atseali fu-
spuni a fendâ-tui s- eara "unu chiro" cându muma eara stãnji li tsânea ti iarna. Aoa Cadrilaterù
ts-andreagâ paia!" tinirâ, cându pârintsâlji shi lãlânjlji eara loarâ modeli di la Vâryari, câ shi-adu-
¤ ficiurits, shi aestu "chiro" avea armasâ tsea portulù cama multu: fustãnjli unâ
Musha shtea di dinâpoiù, iuva multu alargu, tu unâ cali mânâ sumù dzânuclju. Ama tu Vlãhii,
njicâ: va s-mâritâ cu Ianculù, ashi lungâ shi ahântâ amisticatâ, câ nu Mucanili purta fustãnji ca tora, di stam-
andreapsirâ pârintsâlji, câtâ la 1900, shteamù cumù avea vinitâ tuti mutãrli, bâ veara, cu bratsâli goali, tutù cu
cându nica nu avea ficiurits. Eara unâ tuti fudzerli, tuti avinãrli, di hoara- dzânucljili acupiriti. Bumbaclu âlù
dzuâ cându avea câdzutâ prota brumâ hoarâ, di Liposhi tu Makidunii pânâ tsâsea ân casa, cathi muljeari avea
pisti câmpu shi paplu Cola cu paplu Bucureshti. "Ai shedz s-tsâ aspunâ arâzboiù ân casâ.
Goga eara bârbats tiniri atumtsea. muma pri iu tricumù, iu avemù bânatâ". ¤
¤ Di multi ori ascultamù, di multi ori Teta Lena avea tora tsindzãtsâ optu
Musha eara muma a mea. Cându avea ânji si aura, câ tutù nu li loamù ân capù di anji, avea nipots, doi: Stelicã shi feata
vârâ doisprâdzãts di anji vini polimlu tu pi-arada. Cându yinea vârâ oaspi di Lenutsa, de-atumtsea cu numi câtâ
hoara Liposhi, tu Gârtsii: yinea Inglejlji Dobrugea, di Tariverde, di Kogãlnicea- mucâneashti.
shi imna pitu hoara shi ascutea dunjaua nu ninga Tulcea, di Moara Domneascâ, ¤
tu caduri. Cari shtii câtù mushuticâ eara la vârnu yeatru, la exameni ti facultati, Nicuchirlu âlj eara numa Steryiu alu
Musha, cu perlu arusù shi ocljilj verdzâ, cumù vini doi anji Marioara, nipoata di Tefa, di Giumaia vrea s-eara, cari shtii.
cu unâ fustani ndreaptâ, cu cusitsâli frati alù papù, earamù njicâ shi Elù u lo teta Lena di Lajine. Eara acât-
ampiltiti, chiptinatâ, shi deadunù cu alti shideamù ninga elji shi ascultamù. sats ghini, avea tutiputâ, oi, vãts, gâ-
feati shi cu maia a ljei shidzurâ dinintea Aspunea hâbari shi shi-adutsea aminti ti ljinji, shi mash unù ficiorù Yioryi, di la
ali unâ stizmâ albâ shi ashi cu tritsearea ahântsâ oaminjlji, câ lâ shtiu numa shi prota nicuchirâ, tsi avea muritâ de vârâ
a Inglejilorù agiumsi pânâ la noi unâ tora, shi nu lji-amù vidzutâ vârnâ oarâ: lângoari vahi.
mushatâ adutseari aminti, ma ghini s- Manguliclu, cuscurlu Mandila, ¤
dzâcù nâ armasi tu minti, câtse cadurlu Frangulu, Bleora, altsâ âlji cunuscuiù Tora Yoryi avea agiumtâ pâdurarù cu
s-chiru, cari shtii cumù, unâ dzuâ nu cama mari: paplu Mita, paplu Dina, shcoalâ, avea anvitsatâ la liceu Silistra
mata lu-avea. muma Zora, muma Vanghea, muma shi lucra Alfatari, câ elj shidea tu vea-
¤ Tana, altsâ eara dipù di unu chiro", eara cljea hoarâ, yinghits kilometri di
Muma nj-aspunea unù pirmithù cu kir strâpâpânji shi eara altsâ armashi cu Silistra, shi avea ancupartâ radio câ shi-
Nicola, cari grea: "Mara! Mara!" shi taifa tu Gârtsii: Parfeni, Palasca, eara oaminji cu ghineatsâ.
feata s-avea dizligatâ shi avea ligatâ di Hagiduli, Ghizari shi ahântsâ altsâ tsi ¤
ciciorù unâ capra: "Dracù di Mara s- aflâ mash tu casa a noastâ, tu ahânti Cristina avea acâtsatâ biroulu mari cu
featsi capra!", dzâtsea kir Nicola. Aesta adutseri aminti tsi s-chirurâ ti noi, ama cãrtsâ pi cari anvitsa dauli cu Pupa ta s-
u anyrâpsiiù tu prota a mea scriari pi- armasirâ tu atselù kiro antredz. easa yeatrisi. Azburamù unâ dzuâ di
armâneashti: "Bushuraca", tâshi la anlu * Jung shi niheamâ deapoaia di Freud.
1986, cându earamù di doi anji dascali- - Tâtsets de! S-avdzâmùu radiolu! Ma multu io lj-alâvdamù, ca agiutoari
tsâ di limba românâ la unù liceu di Eeasti emisiunea ali Marii! ti lucurlu a meu. Cristina nu lâ dâdea
Gãieshti. Tu atselu chiro nãintatù di Dimândamù tâshi Roma s-u ascultâ multâ pisti. Pupa eara cama cuvârdoa-
comunismo, cratlu tâljea curentulù ele- Zoia pi internetu shi noi aua nu nâ nji. Io nica alâgamù ta s-aflu tu core-
ctricù shi serli shideamù cu lamba di avdzamù unù di-alantu! Aide, ahurhi... spondentsa a lorù vârâ prescurtari la
gazù ta s-adghivâsescu shi s-anyrâpse- ¤ teoriili ditù cãrtsâli a lorù. Nj-armasi
scu, tu unù udã la liceu iu armâneamù di Protlu radio âlù vidzu mama Alfatari, unâ frazâ alù Freud, cându lj-alâvda a
Lunea tahina pânâ Vinjirea ti prândzu, la 1938, la teta Lena, sora nai marea a cama tinirlui Jung naua shtiintsâ: "Nous
câtse pânâ Bucureshti avea vârâ 70 di fendâ-sui, analtâ, pirifanâ, grasâ, arusâ, avons beaucoup de pain sur la planche":
kilometri. cu ocljilji njirli, cu narea traptâ, albâ tu "avemù multu ti lucru di aua shi nâin-
¤ fatsâ. Imna tu fustani di bumbacu veara, ti". Cusurinili a meali ashtipta iu
Pârintsâlji ali mume, tu atselù chiro, cu chiptaru, cu câmeasha albâ cu tanteli vreamù s-agiungu:
nu u antribarâ disi u arisea yrambolu shi di ghiosu, s-videa di doauâ dzeadziti. La ¤
ea nu putea s-dizleagâ ca Mara ditu bânjioati ahântâ lipsea sâ s-veada, ama
pirmithù. la curtuveani s-videa di unâ palmâ. Câ Mariana BARA -
* tuti Armânili, teta Lena purta fustãnji
Câtù tsânea pauza ti cafe tu cancelarii, aroshi cu bairushi lai mproasti, purta shi
dascalji di limba românâ, earamù patru, njirlu apresu shi carmezicu.
io dipù tinirâ, nica doi cama aushi shi ¤
unâ dascalitsa cu dzatsi anji ma mari di - Mutrea tini, carmezicu yini ditù
io, azburamù ti literatura sud-ameri- limba turcâ, ama easti zborù arabù, lu-
cana, ti Gabriel Garcia Marquez cu a lui au shi tu limba francezâ, cramoisi.
Cien anos de soledad shi Otono del
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 3 (29), 2002 25
atselji tsi-Lu anvârligarâ
SUTIRA icâ Hristolu, cu atselji trei
SOARTEA SHI URSITILI TU
MITULUYIA ARMÂNEASCÂ
ALÂXEAREA LA FATSÂ matitadz a Lui.
Ascâpâtorlu, pritù aestu Soartea shi ursitili facù parti ditù
"Fata a Lui anyilici ca soarli shi stra- analtu semnu a alâxeariljei marea mituluyii armâneascâ.
njili eara albi ca neaua …shi s-furnisirâ la fatsâ, li fatsi duchirli a omlui s-aibâ Soartea easti unù
Moise shi Ililie stândalui di zborù cu pisti tu Dumnidzã. Nvitsâtura analtâ tsi zborù cari tu dzâlili a
Elù." (Matei17 2-4) s-dispindzurâ ditù aestâ thamâ easti noasti ari cama multi
Lumea crishtinâ di pisti tutù tu dzua di atsea câ omlu, hiindalui durusitù di achicâsiri, ashitsi
6-li Agustu dupâ calindarlu nãu icâ 19-li Dumnidzã cu multi hãri, ari borgea pritù avemù: (1) Soarte
Agustu, dupâ vecljlilù calindarù. naturâ s-li cultivâ shi s-li axeascâ ashi (placenta), cându
Yiurtiseashti pânâyirlu "Sutira". cumù featsirâ Moise shi Ilie. ânfashi muiljerea tu
Marea thamâ a alâxeariljei la fatsâ a Fatsa lunjinoasâ ca soarli shi stranjili shasili meshi, soar-
Ascâpâtorlui Hristolu s-tihisi la Galilea albi ca neaua suntu seamni naturali a tea nu lji-u talji; a
pi muntili a Taborlui, cu psânù chiro ayisiriljei spiritualâ shi a chischineatsâl- curi âlji furâ soartea, njiclu moari; di tu
nâintea a Nitraptilorù a Ascâpâtorlui. La jei trupeascâ. Anãltsâmea a Taborlui soarte pân-tu moarti; "sh-plândzi araua-
aestu analtu semnu di apudhixiri a dum- easti cipita a bânariljei curatâ, amisticatâ lji soarti; ah mâratlu-nji, soarti amarâ i
nidzâljiljei shi a thamâljei pisupra a cu nai ma chibãrli câftãri a mindueariljei scriatâ.
suflitlui a Lui furâ aclotsi apostalji a pistimenlui. Tu catandisea di tora Armânjlji spunù:
Petru, Iacob shi Ioan. Marea thamâ s- Pânâyirlu Sutira avu shi ari ma multi "ahâtù lji-eara tihea", "ashi vru
tihisi tu chirolu cându Ascâpâtorlu exiyisiri. Aestu pânâyirù fatsi parti ditù soartea", ashi âlji fu scriatâ".
ncljinânda-si cu câldurâ a Tatâlui a Lui, unù sângirù âncljisù a thamilorù fapti di Di tu aistâ achicâseari a zborlui "soar-
dinâoarâ S-alâxi la fatsâ shi Sh-adrã Ascâpâtorlu Hristolu pisupra a insului ti" s-veadi câ nâsâ chivirniseashti atsea
mastea a fatsâljei a Lui lunjinoasâ ca shi a suflitlui a lui, apudixindalui câ tsi-lji easti datâ a omlui, vârnu nu poati
soarli, iara Stranjili a Lui albi ca neaua. easti Dumnidzã dealithea ti pistimenji, s-u alâxeascâ soartea a omlui.
Vidzândalui aesti apostalji armasirâ Thimilisitorù safi ti naturâ, Domnu shi Tu mituluyia armâneascâ lipseashti s-
mâyipsits. Dinâoarâ nandreapta a Atutùvârtosù a banâljei tricãtoari shi a duchimâsimù câ soartea a omlui easti
Ascâpâtorlui alânci Moise ca reprezen- atsiljei niacumtinatâ, Atselù dealithea datâ nica di cându njiclu s-aflâ tu pânti-
tantu a Nomlui Vecljiù shi protlu omù shi Unlu singurù Mesia ti atselji adur- clu ali mami. Nu easti tsiva cai s-
cari câftã s-veadâ fatsa alù Dumnidzã njits ditù etâ tu nãdia a nchiuluiriljei. fâniruseashti dupâ featsirea a njiclui,
(Inshiri 33, 17-20), iara nastânga a Alâxearea la fatsâ easti dizvilirea cumù easti ursita. Ti atsea la Armânami
Ascâpâtorlui alânci prufetlu Ilie, cari s- ndreaptâ a Ascâpâtorlui shi ali Ayea si spuni: di tu soarti pân tu moarti.
axi ta s-hibâ aclo ti atsea câ tutâ bana a Triada, easti punctulù di nsusù pânâ iu Soartea shi moartea facù unù tutù uni-
lui fu ncljinatâ ti huzmitipsearea alù poati s-agiungâ mintea shi minduearea a tarù. Aisti dao achicâsiri nu s-dispartu.
Dumnidzã. pistimenjlorù. Anyilicirea a fatsâljei a Soartea easti ligatâ di moarti.
Vidzândalui apostalji aestâ duxâsitâ Domnului Hristolu aspuni prezentsa Di soartea a omlui suntu ligati shi
fantasmâ, s-aspârearâ multu shi min- niacumtinatâ a mintiminiljiljei dumni- ursitili. Ursitili suntu fândâxiti ca dzâni.
duea tu ininjli a lorù câ suntu tu tseruri, dzascâ tu universu, aspusâ pritù energhi- Ursitili suntu dao turlii: buni shi arali.
iara Petru dzâsi: "Dhascale ghini easti ca ili niplãsati. Trâ farcâ (dyeafurauâ) di "soarta" poati
noi s-himù aoatsi sâ ftsemù trei câlivi: A Stranjilji albi ca neaua suntu faptili shi sâ s-mutâ ursita shi scriata a dzânilorù;
Tsãia una, alù Moise unâ shi alù Ilie thamili a Ascâpâtorlui, cari furâ nvitsâ- unâ ursitâ urâtâ ângreacâ"(2).
unâ" (Marcu 9, 5-6). Ama cându dzâtsea tura crishtinâ tu timeljlu a ndriptatiljei, a Ursitili buni deapinâ hirlu a banâljei
elù aesta, unù niorù âmplinù di lunjinâ ghinilui shi a curbaniljei ti oaminji. ashitsi ca omlu tu bana a lui s-aibâ
shi di eftihii dumnidzascâ s-dipusi Cu alti zboarâ aestu pânâyirù dishcljidi ghineatsâ, tihi. Ursitili arali facù ca
pisupra a Taborlui, anvâli cipita a lui shi a pistimenjlorù cãljiuri cosmitsi, unâ bana a omlui s-urdinâ cu gaileadz, fârâ
Lji-aumbri elji. Ditù niorù s-avdzâ unâ xanaznuiri (reînoire) generalâ, unâ pisti tihi. La Armânji ursitili potù s-hibâ
boatsi dzâcândalui: Aestu easti Hiljlu a safi tu ceareili ayisiti a bisearicâljei a alâxiti. Omlu, tihea atsea oarba poati s-
Meu atselù multuvrutù, ntru cãtãdixii: Hristolui, tu loclu a Taborlui. u alâxeascâ cara s-lucreadzâ cu tinjii,
aestu s-lu ascultats (Matei 1 7,5). Ti atsea tuts pistimenjlji suntu cljimats cu tradziri di inimâ.
Dupâ tsi s-avdzâ boatsea a Tatãlui din ca pritù fapti shi minduiri buni s- Mituluyia armâneascâ va s-putemù s-
tseruri dânâsi fantasma atsea iara Moise bâneadzâ Vangheljlu a âmpâcariljei shi u achicâsimù maca va s-u xitãximù cu
shi Ilie s-featsirâ nividzuts. Aestâ thamâ didahia (predica) a nchiuluiriljei. Mash ashtirnearea a ljei istoricâ. Aistâ va ta s-
tsi s-tihisi pi muntili a Taborlui ditù ashi va s-agiungâ la Taborlu atselù du- dzâcâ mithuluyia s-hibâ xitãxitâ nica di
Galilea fu prufitipsitâ di David cu mnidzãscu pritù pisti curatâ, pritù nãdia tu marea antichitati, di cându avemù
aproapea 800 di anji nâinti ca Hristolu s- niminatâ shi vrearea criscutâ, axinda-si shtiri, hâbãri. Aisti hâbãri li avemù di la
yinâ tu lumi. di unù nãu tserù shi unù nãu locù, iu marli laou cari eara Pelasgo-tracianjlji,
Elù prufitipsi câ aestu munti va s- dumneashti ndriptatea safi, ayisirea safi, cai vinirâ tu Machidunii tu chirolu
hârseascâ di mãriljea alù Dumnidzã; idealu dumnidzãscu ndreptu a lorù di la neoliticù, tora sh-vârnâ 6.000 di anji. Ti
"Taborlu shi Ermonlu ntru numa a Ta, timilusirea a lumiljei (Matei, 25. 26). mituluyia pelasgo-tracâ avemù cunush-
va s-hârseascâ (Psalm 88, 13). Dicara, Amin! maie di tu epopeili alù Homer, Iliada
lipseashti sâ s-axeascâ Scrietura, ca a Sashu Yerândã shi Odiseia. (Continuari tu nr. yinitoru)
Taborlui sâ s-hârseascâ deadunù cu Prof.dr. Ioan Cardula
 26 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
Urâta câftari di cacuzburâri a operâljei a d u t s e m ù zburashti di "vrutslji a lui Armânji".
"DIE AROMUNEN" Alù Gustav Weigand aminti mash Tu "Rumunen und Aromunen in Bul-
atseali lucrãri garia" (1908), padz. 1-105, Weigand ari
Ca mini, multsâ di yivâsitorlji a nosht- ligati di Armânji. Lipseashti spuneari câ unù capitolù maxus cu Armânjlji ditù
sâ pistipsescu câ vrea s-hibâ ciudisits s- tu spudãxirea a limbâljei armâneascâ Vâryârii, cari-lji âmparti tu doauâ parei:
aflâ câ opera a nvitsatlui ghirmanù Weigand nu s-efhãristusi mash cu limba prâmâteftsâ arâspândits aproapea tu
Gustav Weigand "Die Aromunen" fu a textilorù armâneshtsâ veclji shi cu tuts câsâbadzlji ditù Vâryârii shi picu-
tradusâ tu limba greacâ. Cunuscundalui ispatili dialectali publicati tu cãrtsâ shi rari cari acâtsarâ tuts muntsâlji. Protslji
catandisea di tora ditù Gârtsii, iu di revisti, mea - ashi cumù aspusimù ma suntu vinits ditù Gopesh shi Mulovi-
ndoi anji s-fatsi unâ campanii istoricâ nsusù - featsi multi cãlãtorii ta sâ spu- shte, atselji ditù soni ditù muntili
anti-armâneascâ, dâxeascâ grailu ditù gura a Armânjlorù. Gramos. Tu anjilji 1908 shi 1910
aestâ tradutsiri Prota lucrari tsi u scoasi dupâ aesti Weigand publicâ alti revisti iu zuyrâ-
ari tuti furnjiili ta cãlãtorii easti studiulù tsi purta numa: pseashti grailu a Armânjlorù ditù câsâ-
s-nâ ciuduseascâ Die Sprache der Olympo-Walachen, badzlji Durazzo, Tirana, Cavala shi
shi s-nâ bagâ …" tsi alânci Leipzig tu anlu 1888. Tu Elbasan Tu soni di tutù, Weigand
multi ntribãri. aestâ lucrari s-fatsi unâ zuyrâpsiri a spudâxeashti shi numili a locurlorù
Diunâoarâ ama grailui zburâtù di Armânjlji ashtirnuts armâneshtsâ ditù Pindu...
di cara diximù tu atseali ndauâ hori ditù Olimbu. Tu Gustav Weigand s-asteasi ditù banâ tu
tradutsirea mis- idyiulù chiro lucrarea nai ma importan- anlu 1930 shi cu aestâ apuhii Nicolae
tiryiulù fu limbi- tâ ti Armânji easti "Die Aromunen", Iorga publicã unù necrologù tu prota
dzâtù. Ti unâ ma ethnografische,,,", tsi alânci tu doauâ padzinâ a jurnalui Nemul Românesc"
bunâ limbidzâri tomuri: Tomlu I tu anlu 1894 shi Tomlu ditù cari thimisimù: S-asteasi ditù banâ
a yivâsitorlorù II tu anlu 1895 (easti zborlu di lucrarea Leipzig unlu di nai ma irbãchilji xitãxi-
Gustav Weigand pisupra a lucrar- tsi fu tradusâ pri limba greacâ). Tu tori a banâljei a Românjlorù ditù
01.02.1860-9.07.1930 iljei di cari easti tomlu I s-fatsi zuyrâpsirea a cãlãtoriiljei Balcannji, cari niheamâ, shi ma multu
zborlu, luyursim tu aproapea tuti locurli armâneshtsâ ti lumea ditù Ascâpitatâ, âlji discoapirâ
ama ufilisitorù ca, ma nâinti, s-dãmù ditù Balcanù iara tu tomlu II zburashti diznãu, pritù lundzâli sh-tinjisitili a lui
ndoauâ informatsii pisupra a banâljei di literatura popularâ armâneascâ. Tu cilâstâseri.."
shi a operâljei a alushtui loyiotatù. bitisita alushtui tomù, tu doauâ anexi, s- S-nâ turnãmù dicara la subiectulù
Gustav Weigand (1860-1930) fu unù da glosarlu armâno-ghirmanù a zboarâ- aspusù tu titlulù alushtui articulù shi s-
aleptu romanistu ghirmanù, balca- lorù ditù textili publicati shi videri câftãmù s-exiyisimù pi shcurtu atsea tsi
nologù, slavologù, lexicografù, dialec- pisupra a dyeafurãilorù dialectali la s-tihisi naevea. Faptulù câ aestâ lucrari
tologù shi etnografù. Chiro di 28 di anji Armânji. Tu aestu tomù II aflãmù, fu tradusâ tu limba greacâ vrea s-
(1896-1924) fu profesorù la Univer- ndreptu introdutsiri, ndauâ zboarâ pi lipseascâ s-nâ hârsimù, ama ti-amârtii
sitatea di Leipzig. Anyrâpsi gramatitsli armâneashti aspusi câtâ "atselji oaspits shi tu aestâ cazù s-bagâ tu practichii
a limbilorù vâryarâ, arbinesâ, românâ a melji ditù Turchii": Di cându fudzii di dictonlu latinù: "S-tsâ s-asparâ ocljiulù
shi spaniolâ, dictsionari a ma multor la voi tricurâ patru anji. Vâ tâxii câ va di Grets cându tsâ durusescu dhoarâ".
limbi balcanitsi shi ma multi mono- sâ scotù la lunjinâ cântitsli tsi li adunai Aestâ tradutsiri nu fu altutsiva dicâtù
grafii mutrindalui minoritãtsli natsion- di la voi. Mash tora putui s-bitisescu unâ furnjii ti cãtiyursitorlji di zânati a
ali ditù Balcannji. Tu anlu 1902 thim- lucrulu aistu. Pistipsescu câ cartea Armânjlorù ta sâ-sh ducâ nâinti lucrulu
iljiusi Institutlu Român di Leipzig, tu aistâ va vâ facâ harauâ vidzundalui a lorù. Initsiativa ti tradutsiri u lo
anlu 1906 Institutlu Vâryârescu, iara tu limba a voastâ tipusitâ shi deadunù cu FILOS (Asotsiatsia istoricâ-literarâ di
anlu 1925 Institutlu Arbinesù Tricala) iara tradutsirea fu datâ a
shi tu anlu 1925 s-bagâ thi- unui Ghirmanù, Thede Khal, profe-
meljlu a Institutlui di Xitãxiri sorù la Westfalische Wilhelms-
Notù-Ascâpitatâ, tutù Leipzig. Universitet, cari sh-dusi pânâ la
Tutnâoarâ, editã multi revisti capù sartsina aesta.
shtiintsifitsi, ca Jahvres- Lucrurli ahurhescu sâ s-minteascâ
bevich: "Instituts fur Rumã- pritù atsea câ tradutsirea fu "adâv-
nische Sprache, Balkan Archiv gatâ shi comentatâ" di doi multu-
shi Bulgarische Bibliotheck". ghini cunuscuts anti-Armânji:
Featsi multi cãlãtorii ti Ahile Lazaru shi Theodoros Nimas,
xitãxiri la fatsa a loclui tu tuti a curi idei loati di nâinti fârâ ta sâ s-
statili balcanitsi. facâ vârâ altâ xitãxeari pisupra a
Nai ma importantili publica- 24-li di Sumedru 1889 - G. Weigand, deadun cu dzatsi Armânjlorù suntu ghini cunuscuti.
tsii a lui li aflãmù tu Balchan vigljitori armâtusits, pi calea câtâ Avdela. Dinâintea alishtei catandisi Dr.
Archiv, cari easti prota revistâ shtiintsi- zboarâ nimtseshtsâ…Nica lipseashti sâ Thede Khal ânyrâpsi unâ postfatsâ cari
ficâ tu câmpulù balcanologic ditù vâ efhãristisescu ditu tutâ inima tri u pitricu a editorlui shi a tutulorù
Ghirmânii shi tu Rumânii Sprache. vrearea tsi u spusitù tri tute ghinetsli tsi atsilorù cari chiola u avea loatâ lucra-
Eara membru a Academiiljei Românâ li featsitu di anda alâgai hoarile a rea, ditù cari postfatsâ dãmù ma
di Shtiintse shi ditù anlu 1902 membru voaste; nu va li agârshescu pute". A nghiosù unâ parti di ea, lucru tsi easti ca
a Sotsietatiljei Vâryâreascâ di Litera- vostu oaspe Gustav Weigand. Idyea baea ca yivâsitorlu sâ-sh facâ unâ idei
turã, cari deapoia s-alâxi tu Academia vreari alù Weigand ti Armânji s-veadi di aestâ duchimâsiri di muhtani (calom-
Vâryarâ. Ditù avuta a lui puplicatsii shi ditù cartea poshtalâ pitricutâ alù niere).
shtiintsificâ tu limba ghirmanâ, va s- Tache Papahagi tu anlu 1928, tu cari Zborlu alù Thede Kahl:
 BANA ARMÂNEASCÂ
"Vidzândalui tipusitù tomlu cari-lù
tsânets tu mânjli a voasti shi a) yivâsin-
dalui zborlu introductivù (prologlu)
ânyrâpsitù di FIDOS, b) Prefatsa a D-
lui Ahile Lazaru, mi duchescu câ amù
borgea andicra di yivâsitori s-facù
ndauâ adâvgãri: Zborlu introductivù alù
FIDOS ântreatsi mãrdzinjli ali unâ câ-
ftari shtiintsificâ a operâljei alù G.
Weigand, anviscândalui unù haractirù
politicù. Spunândalui câ G.Weigand "lo
parti la promovarea a cauzâljei armâ-
neascâ" (p.14) s-caftâ tu aestâ turlii ta s-
influientseadzâ tu unâ cearei negativâ
cititorlu shi pritù aesta "sâ-lji ducâ
achicâsearea tu unâ noimâ a ideologii-
ljei politicâ a editorlui.
Unâ mutriri ânyii pisupra a operilorù a
atsilorù ma cunuscuts xitãxitori a pro-
blemâljei armâneascâ va s-cândâseascâ
yivâsitorlu câ aestâ carti nu fu ufilisitâ
tu unâ maxus cearei di partizanjlji a
propagandâljei româneascâ", ashi cumù
va s-nâ facâ s-pistipsimù FILOS (p.14),
mea di cãtrã tutâ lumea shtiintsificâ a
balcanologhilorù shi a etnologhilorù.
Cumù amù spusâ chiola, prefatsa a
lucrariljei easti ânyrâpsitâ di Lazaru.
Deontologia cari sh-u apufâsirâ oaminj-
lji di shtiintsâ di pisti tutù caftâ a atsilui
tsi fatsi unâ ahtari prefatsâ sâ zburascâ
di bana shi opera a autorlui shi s-nu
caftâ s-amintâ ditù aestâ apuhii shi sâ-
sh pãrãstiseascâ punctulù di videari
pisupra a subiectului ditù zburâri.
Dupâ pârearea alù Lazaru, Weigand
nu thimiseashti ca baea everghets, oa-
minji politits shi scriitori di arâzgâ
armânâ cari avurâ conshtiintsâ greacâ
shi mash aestu lucru-lji easti ca baea ta
s-tragâ concluzia câ "nimisuratili a lui
ascâpãri facù fârâ nitsi unâ axii spun-
earea a lui ditù introdutsiri mutrindalui
spiritlu a lui di <obiectivitati> (46).
Vahi câ Lazaru agârshi câ scupolu a
lucrariljei nu eara atselù ta sâ scrii
biografiili a Armânjlorù grecomanji,
mea zuyrãpsirea sistematicâ a areurlorù
shi a adetslorù a Armânjlorù.
Ta sâ-lji facâ yivâsitorlji s-pisti-
pseascâ câ Weigand eara unù agentu a
chivernisiljei românâ, citeadzâ unù altu
scriitorù grecomanù cari aspuni câ
<aestu eara unlu pâltitù di populu
românù>, ama fârâ s-hibâ axi ta s-da
nai ma njicâ ispati (semnu) ti andru-
parea alishtei cacuzburâri. Ân general,
Lazaru measticâ problema a conshtiin-
tsâljei gârtseascâ la niscântsâ Armânji,
cu atsea a arâzgâljei a lorù. Conshtiintsa
greacâ a niscântorù Armânji potù s-u
apudixescu shi io shi u thimiseashti shi
Weigand (p. 344). Ama fapta aesta fur-
niseashti câ Armânjlji s-tragù ditù Pe-
ricle shi Aspasia? Nu easti altu tsiva di-
Nr. 3 (29), 2002 27
câtù câ, cari vrea s-armânea nitsi unâ frazâ di a
easti acâtsatù comentatorlui nicriticatâ, tu a doaua
cu emburlâ- aradâ vrea s-hibâ unâ curatâ cheardi di
chea - cumù chiro shi tu a treia aradâ minduescu câ
fu cazlu cu cititorlu elù isãsh s-tragâ concluzia tsi
unù mari nu- lipseashti. A cititorlorù lâ dimându sâ
mir di Ar- spudãxeascâ cu tahmini (atentsie) opera
mânji - tu Bal- alù Weigand shi tu idyiulù chiro s-facâ
canù tsânea, ti idyiulù lucru cu lucrãrli alù Ahile
ligâturi, di Lazaru, ti furnjia ca ashitsi elù isãsh s-
limba greacâ, veadâ spiritlu antishtiintsificù shi
cari tu ahurhi- xichea dicutotù di deontologii cari
tâ u ânvitsa pãrãstâsescu nyrâpserli a lui shi tu unlu
shi cu chirolu, Thede Kahl maxus s-veadâ <metamorfodzli a lui
tu niscânti cazuri, agiundzea sâ-sh agâr- ovidieani)."
sheascâ dicutotalui limba maternâ P.s.: Tu chirolu ditù soni nâ vini di
armâneascâ. Di altâ turlii, problema a Atena revista ELLOPIA, Yinaru-
asimilariljei lingvisticâ easti unù Shcurtu 2002, iu la rubrica "Cãrtsâ"
fenomenù tsi easti tu veti shi adzâ. Ama suntu publicati fragmenti ditù post-
maca Vlahofonjlji, Albanofonjlji, Sla- scriptumulù a D-rlui Thede Khal shi
vofonjlji shi Turcofonjlji vrea s-hibâ unâ apandisi cundritâ, multu lungâ, alù
tuts di arâzgâ greacâ (dupâ varianta Ahile Lazaru. Ditù nota a editorlui di
ofitsialâ greacâ. n.a n.) cari ditù tihi- dinâintea a textului aflãmù câ textulù a
seari vrea sâ-sh agârshea limba a lorù D-rului Khal fu tâljeatù câtse ncurpiljea
maternâ - unù lucru ciudisitù ti aestâ "niscânti zboarâ niaxiusiti". Lishorù ti
avutâ shi dezvoltatâ limbâ s-hibâ niaxi achicâseari câ easti zborlu di unâ cen-
sâ asimileadzâ populatsiili tsi zburãscu zurâ faptâ tiptili (deghizatâ), dândalui
unâ altâ limbâ, hiindalui tsiva altutsiva ashitsi cãbilea alù Lazaru sâ s-afireascâ
dicâtù agârshitâ di zburâtorlji a ljei? di apândâsirea la ntribãrli tsi nu-lji
Ashi di oarfânâ naca easti limba greacâ, câdea ghini. Altâ turlii, lunga a lui
câ Gretslji apufâsea tu ahâtù di mari apandisi cundritâ easti nilimbidâ, dizlâ-
numirù s-agiungâ Vlahofonji, Albano- noasâ, citeadzâ fârâ nitsi unâ ligâturâ cu
fonji, Slavofonji shi Turcofonji? subiectulù ditù
Comentatorlu nu s-efhãristiseashti ta zburâri, dzãts di
s-lu prusvuliseascâ mash Weigand, ama autori shi di
nu-lji ascapâ (di aesta) nitsi altsâlji axi lucrãri shi, fârâ di
xitãxitori a Armânjlorù, ca urnechi: alta, spetsialitatea
Matilda Caragiu-Mariotseanu, fol- a autorlui, aspur-
clorista Papazisu Atanasia (p.39) cari tuchearea cu lã-
nyrâpsirâ unili di nai ma bunili lucrãri schi a tutulorù
di civilizatsia a Armânjlorù shi cari nu atsilorù cari nu
au nitsi unâ ligâturâ cu <propaganda minduescu ca elù.
româneascâ>, ama lucrãrli cari repre- Atselù ditù soni
zintâ tsiva altutsiva dicâtù urnechi paragrafù a lui s-
(exemple) ditù Istoria shi Civilizatsia bitiseashti ashitsi:
veaclji a Armânjlorù. Tutnâoarâ, pi nin- "Maca vrea s-
dreptu zburashti comentatorlu di <ashi- bâna adzâ K:
dzâsi cântitsi armâneshtsâ> cari vrea s- Tsurcau (unù mis-
eara adrati di propaganda românã otrivù <medioc-
(p.30). Chiola shi lucrãrli alù Theodor ru> istoricù grecu
Capidan suntu fapti ndreptu <fâtseri a n.a n.) cari tu
imaginatsiiljei icâ culeadziri a pirmi- lucrãrli a lui
tusirlorù a niscântorù xinitipsits aspunea di Weigand câ easti frati
Armânji> (tu textu elinovlahi. n.a n.) la dzeaminù alù L'almerayer, vrea s-videa
Bucureshti (p.21,22). Dl. Lazaru li tu Thede Kahl xanaturnarea alù
veadi lucrârli ma ghini di Atena. Ari Weigand. Câftândalui ta sâ-sh
cãlãtoritâ ma multu ta s-cunoascâ ma di pizueascâ shi s-lu prusvuliseascâ kir
aproapea…alti lucri, ama tora vini oara Ahile, tu atseali ditù soni, agiumsi sâ-lji
ca Dl. Lazaru sâ s-apufâseascâ maca-lù facâ unù complimentu ghini axiusitù a
sinfirseashti vlahologia shi romanolo- D-rului Kahl.
gia ca shtiintsi icâ maca-lù sinfirseashti Vasile TEGA
propaganda stearpâ pi ufelia a alushtorù Fara Armâneascâ padz. 10, Apriirù
shtiintsi. Agiungândalui aoa, nu vrea s- 2002 (ditù jurnalu Cuvântul Românesc)
voiù s-mi acatsù di <prolegamena> a Adusâ pi-armâneashti: DSP
D-lui Lazaru, câtse, tu prota aradâ nu
 28 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
WHO ARE THE MACEDONIANS?
Ore voi Armânj/machidunits pânâ
cându va-s durnjits?
Tinjisits proto-machidunits/armãnj
Atselj tsi nica nu u shtits istoria veaclji
sh-temporarã machidonâ, vâ plãcãrse-
scu, câftatsu cartea aesta cu titlul: WHO
ARE THE MACEDONIANS? Di scri-
itorlu Britanic HUGH POULTON.
Publishers: HURST Co. Ltd. 38 King
Street, London WC2E 8JT ISBN 1-
85065-200-7 icã la AMAZON.COM
Hugh Poulton was for many years East
European researcher for Amnesty Inter-
national, specialising in the Balcan
countries. His publications include The
Balcans: Minorities and State in Con-
flict. Aestã carti va hibã ti agiutor la
tinirlji fidanj machidunits/armãnj, cari
nica nu sh-li shtiu zãrtsinjili a pãpãnjilor
shi strã pãpãnjilor veclji machiduneani.
Va vã da curaji s-u arucats pumoara tsi
vã avea aputursitã di helenizmul, ship-
tarrizmul, slavizmul sh-dip tu soni
mucanizmul/vãlãhutizmul.Dishcljide-
ts-vã oclji cu mintea-vã limbidã!
Ashi s-bãnats shi s-prucupsits....
Sãnãtati sh-ambãreatsã la tuts.
Nicu al Cheaici.
NICU BELI
Gioi, 4-li di Aprilu, Nicushor Beli sh-
u prezentã teza di doctorat la Institutlu
di Matematicâ ali Academia Românã.
Tu aestâ tezâ easti rezolvatâ unâ prob-
lemâ di matematicâ veaclj di 50 di anj.
Ti aestu lucru teza al Nicushor dixi sh-
unâ nishani (distinctsie): Summa Cum
Laudae (nai ma marea ti unâ tezâ di
doctorat). Teza fu pãrãstâsitâ prota tu
Americhii (la Ohio State University) tu
anlu 2001 (Nicushor amintã titlul di
doctor sh-tu America). Tu America,
Beli shidzu 7 anj (1994-2001) cu unâ
bursâ ti doctorat. Lipseashti s-vâ dzâcu
câ tu chirolu cându Nicushor eara la
liceu (1983-1987), amintã unâ oarâ
protlu locù la Olimpiada Internatsio-
nalâ di Matematicâ sh-di doauâ ori
protlu locù la Balcaniadâ.Ama ma-nsus
di tuti aesti easti caracterlu a lui. Nai ma
multsâ Armânj suntu mârits. Nicushor
Beli easti unlu ditu nai ma tapinoshlji
(modeshti) Armânji. Nicushor Beli easti
membru la Sutsata Culturalâ
Armâneascâ cum sh-la pareia Pilisterlu.
A.G.
Festivalu di folcloru armânescu
Estanu, tu ahurhita a meslui Cirisharu, tu
câsâbãlu Preveza ditu Epir (Gârtsii), s-
tsânu Festivalu di folcloru armânescu,
cari adunã atseali 60 di sutsati folcloritsi
armâneshtsâ.
HÂBÃRI
ditu lumea armâneascâ
Emisii pri limba armâneascâ la
Radio Melbourne
Tinjisite d-le Toma Christani,
Tricu putsânù chiro di cându Nico Di
la Sutsata di Sydney - Australia ânji
pitricu CD-ulu cu mushatili cântitsi tsi li
cântats cu pareia a voastâ.
Nâ hârsimù multu câ amintãmù nali
cântitsi ti programa di radio pi limba
armâneascâ di Melbourne cari s-
emiteadzâ cathi Martsâ tahina di la oara
6 pân la oara 7. Aestâ programâ putets
s-u avdzâts shi pi internet la aestu sit:
www.3zzz.com.au pi idyea oarâ.Cu
aestâ furnjii vremù s-vâ efhãristusimù
multu ti tinjia tsi u avets ti armânami shi
vrearea a cântitslor armâneshtsâ cu
iholu veclju armânescu, sh-vâ vremù
sânâtati sh-totuna hâriosh sh-cu alti
cântitsi s-nâ hârsimù.
Boatsea a voastâ easti câmbana a
armânamaljei dit Australii.
Cu Vreari sh tinjii, Mihail Pulio
Aramaneasca Sutsatâ ditù Australii
Yiurtii la bitisita di anù scu-
larù la Sculia nr. 39 di
Bucureshti
Dumânicâ, 16-li di Cirisharù, la Sculia
numirlu 39 di Bucureshti s-tsânu ser-
barea di bitisita di anù a nvetslui facul-
tativù pi limba armâneascâ.
Cu aestâ apuhii s-yiurtisi shi axirea a
unui anù di la dishcljidearea Bucu-
reshti, ti prota oarâ, a sculiiljei iu ficiu-
ritslji armânji anveatsâ carti pri limba
armâneascâ. Tru aestu anù a atsilorù
doauâ clasi di ficiurits armânji lâ furâ
dascalitsi tinjisitili Aurelia Caranicu,
Marilena Bara shi Aurica Piha.
Tutù eali furâ atseali cari organizarâ
aestâ serbari di bitisita di anù. Loarâ
parti ca vârâ 40 di ficiurits armânji ditù
atseali doauâ clasi cumù shi unâ parti di
pârintsâ di a ficiuritslorù.
Programlu a Serbariljei ahurhi cu
cântarea a imnului natsional a
Armânjlor "Dimândarea Parinteasca" di
cãtrã scularlji a atsilor daua clasi shi a
oaminjlorù din salâ.
Tru arada a programlui artistic elevlji
a atsilor daua clasi di nvets facultativ pi
armâneashti aleapsirâ musheati poezii
dit operili a poetslor armânj di aieri sh-
di aza. Tutunâoarâ, elevlji armânj, tsi
multsâ dit arada a lor facù parti sh-tu
Ansamblulù "Pilisterlu" a Sutsatâljei
BANA ARMÂNEASCÂ
Culturalâ Armâneascâ di Bucureshti
hârsirâ publiclu din salâ cu musheati
cântitsi shi giocuri populari armânesh-
tsâ. Tru bitisita a andamusiljei culturalâ
elevlji tsi urdinâ la nvetslu facultativ pi
armâneashti furâ durusits cu cãrtsâ shi
revisti armâneshtsâ di cãtrã "Sutsata
Culturalâ Armâneascâ" di Bucureshti,
Fundatsiili "Bana Armâneascâ",
Moscopole shi "Sâmta Ana", ca unâ pri-
cunushteari ti cilâstâsearea tsi u fatsi
tinirlu bârnu trâ tsânearea yie a grailui
shi a culturâljei armâneascâ.
Ricomandarea 1333
Di Strasburg, 24 di meslu
Cirishearu 2002
Cu aestu mesaj vremù s-vâ adutsemù
aminti câ tricurâ 5 anj di cându Aduna-
rea Parlamentarâ (AP) a Consiliului ali
Europâ (CE) aprobã Ricomandarea
1333 trâ limba shi cultra a Armânjlorù.
Nomlu aestu fu datù atumtsea, cu
scapolu s-apârâ limba latinofonâ shi
politismolu macedoroman tra s-nu
chearâ ditù locurli iu armânamea fitrusi,
criscu sh-armasi pânâ adza - chiro di ma
multu di 2.000 di anj. Pistipsimù câ
easti borgea a sutsatilorù armâneshtsâ s-
tinjiseascâ aestu pidimo a Europâljei cu
programi culturali, i cu emisiuni la
radio, i articoli tu presâ shi s-aducâ
aminti a chivernisiljei ditù statlu iu s-
aflâ sutsati, câ ari borgea s-adarâ, con-
cret, tsi dimândã Europa pritù nomlu
1333/97.
Di la 24 pânâ la 28 di meslu
Cirishearù, AP tsâni a treia a ljei sesiu-
ni Strasburg. Aesti 5 dzâli. ULCA, ca la
tuti sesiunili ali AP easti sh-ea prezentâ
Strasburg tra s-nu hibâ agârshitâ
Ricomandarea 1333/97 nitsi di atselj
cari u votarâ. ULCA va s-caftâ aestâ
oarâ la CE monitoridzarea a guverni-
lorù ditù Balcanji cari nu tinjisirâ
dimândãrli di Strasburg.
Minduimù câ va s-hibâ ghini ca, sh-
sutsatili armâneshtsâ cari suntu activi,
s-pitreacâ, pritù faxu ica e-mail, la
Comisia di Culturâ shi Educatsii a
Consiliului ali Europâ (CCEAC) iu tora
easti prezidentu domnul Louis Maria de
Puiq - cari fu raportorlu trâ Ricoman-
darea 1333/97 cându prezidentu eara
lordul Johnston - câti unù mesaj pritu
cari s-aduca aminti câ armânamea
ifhãrãstâseahti trâ vrearea shi axia
atsilorù tsi adrarâ nomlu europeanù trâ
armânami, ma, pâlcârseashti s-nu s-
agârsheascâ s-ljea meatri tra s-hibâ sh-
rispictatu. Ma s-avets pripuniri concreti
BANA ARMÂNEASCÂ
di tsi pistipsits câ lipseashti s-adarâ di
aoa nâinti CCEAC trâ armânamea ditù
statlu iu easti sutsata a voastâ, avets
tora unâ bunâ ucazii s-anyrâpsits direct
Strasburg. Va s-hibâ ghini s-avemù sh-
noi unâ copii, Freiburg, tra s-putemù s-
andrupãmù câftãrli a voasti sh-cu graiù
yiu. S-da Dumnidzã ca dzua di 24 di
Cirishearu s-vâ aflâ, multsâ anj,
hârioshi, cu sânâtati buna. sh-anù di
anù, armânamea s-amintâ, ma vârtosù,
tuti dimândãrli ditù Ricomandarea
1333. Cu tinjie,
ULCA Freiburg, Vasile Barba
Adresa di Strasburg:Conseil de
L'Europe, Commission de la Culture,
de la Science et de l'Education
F-67075 Strasbourg Cedex, France.
Fax: (+33) 3 88 41 27 97
LITURYIA PRI LIMBA
ARMÂNEASCÂ
Voi s-vâ aducù aminti, ninti ta s-vâ
ânyrâpsescu atseali tsi li minduescu,
zboarâli al Ioan Foti dit protuzborlu a
cartiljei "Cântitsi shi Ndauâ Isturii
Aleapti" ditù anlu 1912: "S-lâ spunemù
câ shi noi ca oaminj, Armânjlji, avemù
ndreptulù s-bânãmù sumù soari ca
lumea, ashi cumù himù, bunji icâ arãi;
sh-noi avemù unù suflitù, avemù sh-noi
cripãri sh-doruri tsi lipsescu lishurari!"
Luni, 24-li di Cirisharù, di Ayea-
Triada, vârâ 250 di Armânj, di
Constantsa, bunji crishtinji, avurâ unâ
harauâ ahoryea. La bâsearica a mânã-
stirlui cu idyea numâ, ningâ câsâbã,
tsintsi preftsâ armanji (Gh.Ploscaru,
S.Shatrapeli, M.Goane, V.Guritsa shi
Raftu), tsânurâ unâ Lituryisiri pi
armâneashti. V-aspunù cu mâna pi
suflitù câ di cându mi shtiu prit
Armânji, nu tsânù minti s-aveamù
bânatâ unâ ahtari emotsii. Easti tsiva tsi
un Armânù cu pistiea alù Dumnidzã nu
poati s-u mindueascâ ma s-nu u bâna.
S-tsâ avdzâ Liturghia pi limba di dadâ!
S-avdzâ cumù preftulù lu pâlâcâr-
seashti DUMNIDZÃ ti populu armâ-
nescu! Sh-pi Maria Viryira. Sh-pi
Domnulu a nostu Hristolu! Aestâ
Lituryisiri vini ca unâ pliscutâ pi prosu-
plu a atsilorù tsi nâ astrigâ cu sila câ
avemù unâ limbâ nievoluatâ! Ama unâ
limbâ tu cari s-anyrâpsescu stihuri sh-
pots s-tsânj adgheavasi tu bisearicâ,
poati s-hibâ nievoluata?
Lipseashti s-vâ aspunù câ fu unâ sluj-
bâ bilingvâ, pi armâneashti shi
româneashti, ma haraua mari easti câ fu
prota Liturghii armâneascâ ditù
Rumânii ditù aestu chiro. Dealihea easti
câ preftsâlji armânji au faptâ shi alti
slujbi armâneshtsâ, pi la pâtigiunji, pi la
numtsâ, ma Lituryisiri nu au tsânutâ
pâna tora. Ama nâ tâxirâ ca di-aoa shi-
nclo, ma s-caftâ oaminjlji, elj va s-facâ
shi altâ oarâ. Shi vor ta s-agiutâ ta s-
avemù unâ Bâsearicâ Armâneascâ. S-lji
avdâ Dumnidzã! Sh-ca s-vâ spunù
aestâ habari ca un jurnalistu aflats câ la
estâ slujba ti niagârsheari furâ prezen-
tsâ: lect. univ. dr. Stoica Lascu, prof.
C. Caracoti, D. Garofil, S. Samara, rap-
sodlu Hrista Lupci, Mariana Budesh, di
la emisia armâneascâ di la Radio
Constantsa, shi tiniri di la Giunamea
Armâneascâ, (Mihai Bushu, Aura
Pasha, Mitica Raftu, Mihaela
Iorgoveanu), tsi va s-andreaga un
reportaj ti televizii.
Amartii easti câ nu amù ni chirolu ni
harea s-va pirmithusescu tuti atseali tsi
li duchii la Lituryisirea pi armâneashti.
Ma un lucru va vâ-lù spunù câ nu va-lù
agârshescu tuta bana: nu va s-agârshe-
scu canâ oarâ lãcârnjili ali unâ mai tsi
mi-antriba: "Cum tsâ pari featâ aestâ
slujba?" Nu shtiu cum lji-i numa shi
nitsi nu shtiu ma sâ-nji aiba avdzâtâ
zboarâli, ma nu-i câbati câ nitsi un
zborù nu putea s-angreacâ ahâtù câtù
nji-angrica emotsia..
Eleonora Iorgoveanu
Phelimon shi Baucis
Eara tu chirolu cându zeii (dzânilji) s-
dipunea nica pisti loc. Tu chirolu di cari
zburâmù, Zeus deadun cu Hermes
dipusirâ s-veadâ tsi minduescu oamin-
jlji ti nâshi. Ta s-ducheascâ averlu, nu s-
aspusirâ cari suntu. Lâ dzâtsea a oamin-
jloru câ suntu taha pi cãljuri sh-câ au
ananghi di mâcari sh-di un loc iu s-
doarmâ.
Tu naia (regiunea) tu cari dipusirâ, nu
furâ ici ghini aprucheats. Ma multu di
ahâtù, Zeus avdzâ la oaminj multi
prusvuluseri câtâ elù.
Mash doi aushi tsi nu avea fumealj,
Phelimon shi Baucis, lj-apruchearâ
ghini cu tuti câ eara multu oarfânji.
Multu cârtitu di tsi vidzu, Zeus lo apo-
fasea ta s-neaca naia di cari zburamù.
Câ fu ghini aprucheatù di doilji aushi,
Zeus lu pitricu Hermes sâ-lj antreabâ tsi
voru, ca tut tsi va s-caftâ elu va lâ da.
Ama aushlji nu câftarâ nitsi aveari, nitsi
tinireatsâ, nitsi altutsiva. Mash câftarâ
Nr. 3 (29), 2002 29
ta s-moarâ doilji tu idyiul chiro (ahântu
multu s-vrea, câ shtea câ nu va s-poatâ
s-bâneadzâ unù fârâ di altu).
Zeus nicã naia di cari zburamù. Avea
armasâ mash casa a aushiloru ca unâ
nisii. Phelimon sh Baucis murirâ tu idy-
iul chiro shi s-alâxirâ tu doi ponj cu
lumãchili mbrãtsitati.
Tu noaptea di 24-li câtâ 25-li di Maiù
2002 muri nai ma marli scriitor român
tu banâ, Stefan Augustin Doinas (tu
ilichia di 80 di anj). Pisti ndoauâ sâhãts,
nicuchira a lui, armâna Irinel Liciu, lo
dauâ shushi di hãpchi shi muri sh-nâsâ.
Alâsã unâ carti tu cari anyrâpsi:
Domnul a meu shi Dumnidzali a meu,
ljartâ-mi! Doinash, dultsili a meu, unâ
vreari multu mari vatâmâ.
Irinel Liciu fu, vahi, nai ma marea
balerinâ ditù Românii sh-u avu ca dhas-
calâ unâ altâ mari Armânâ, Flora
Capsali. Multsâ luyursescu câ s-ti
vatânji tini easti una ditù nai ma mãrlji
amârtii. Ama mash Dumnidzã shtii
lucârlji aestea, nu noi oaminjlji.
A njeia ânj pari câ mitlu al Phelimon
sh-Baucis bâneadzâ nica. Irinel Liciu
nu putu s-bâneadzâ fârâ nicuchirlu a
ljei. Doilji suntu, vahi, tora doi ponj cu
lumãchilji mbrãtsitati.
Alexandru GICA
IRINA NICOLAU
S-ASTEASI DITU BANÂ
Cu mari jali vâ spunem câ tu dzua
di 3-li di Alunarù, s-asteasi ditù
banâ unâ Armânâ aleaptâ, etnolog
shi scriitor, Irina Nicolau. Tu anjlji
ditù soni anyrâpsi dauâ lucrãri
multu importanti ti armânami.
Cartea 'Haide, bre' - unâ treatsiri
pritu lumea a Armânjlor shi
"Armânjlji, adets shi arãdz".
Fu ngrupatâ Vinjiri la mirmin-
tsâlji Groevar ditù câsâbãlu
Brashov.
Dumnmidzã s-u arihãtipseascâ!
Redactsia “Bana Armâneascâ”
 30 Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
torlui shi a organizatorlorù a festivalui dzâli fârâ aradâ,/Tsi banâ s-amù mini,
Fântâna di malâmâ fu durusitù di d-na Melpomeni Corneti. gione fâr'di tini./ II. Polimù shcretù
- 2002- Scopia Tu soni voi sâ spunù câ aestu festival ahurhi, elù di tini mi dispârtsâ,/Cu
Tu data di 31-li di Maiù 2002, cu nica unâ oarâ spusi ca Armânjlji ditù lãcârnji sâ-nji ti-ashteptu, ti-ashtiptai
ahurhitâ di la sâhatea 21.30, tu aula Machidinii au mari dor ti cânticlu a-lor. cu plângu shi dorù./ Refren:III. Ah
universalâ di Scopia s-tsânu festivalu ti Ti jeali mari easti câ eholu cu cari s-cân- Dumnidzalim blâstemù mari, dit inimâ
nali cântitsi armâneshtsâ "Fântâna di tarâ ma multi di giumitãts di cântitsi nu io tsâ dau,/ Pi bana a-mea s-nu mi hârs-
malâma 2002". Sala eara amplinâ, lucru eara cu eholu armânescu cari cânta strâ- escu, dzuâ shi noapti s-plângu s-jilescu,/
cari nica unâ oarâ spuni câ Armânjlji au pâpânjlji a-noshtsâ. Mash vârâ 5-6 cân- Voi s-mi dânâsescu la a-III-a strofâ, tu
mari dorù ti cânticlu armânescu. titsi avea eho safi armânescu tsi s-duchi cari autoara a textului lu blâstima
Avea vinitâ shi oaspits ditù Gârtsii. shi di la aplauzli tsi li dâdea atselji pre- Dumnidzãu. Nu shtiu cari easti istoriatlu
Festivalu eara prezentatù di d-na Ljupca zentsâ tu salâ. Lucurlu aestu nai ma alushtui cânticù, ama ditu textu putemù
Gheorghieva. Prezentarea s-fâtsea multu s-duchi la interpretarea ali Maria s-duchimù câ easti zborlu ti un fciorù
prota pi limba armâneascâ a deapoia shi Costova cari shi amintã loclu I. Cânticlu cari muri tu polimù shi tora vruta a-lui lu
pi limba vâryâreascâ.Donator a festi- a ljei eara ca dealihea armânescu shi blâstima Dumnidzã ti tsi-lji lu lo vrutlu
valui shi aestu anù fu sutsata actsionarâ dupâ tsi dipisi cu cântarea tutâ sala deadi a-ljei. Io voi s-bagù mash unâ antribari
"Fershped" di Scopia tsi easti cumân- un mari aplauz cari tsânu vârâ 1-2 minu- ali autoarea a textului: cumù putu ea s-lu
dusitâ di ndoi tinjisits Ar-mânji, cari ti. Nica tu atsel momentù sâ shtea câ blâsteamâ Dumnidza, "Cari li ari adratâ
nica nâ oarâ spusirâ câ au mari dor ti aestu cânticù va s-amintâ protlu premiu. tuti shi cari ahât di multu-lji va oaminj-
promovarea a cânticlu armânescu. Aestu cântic putemù s-lu comparãmù cu lji"? Tinira dumnitsâ Costova s-mi
La festivalù loarâ parti 18 di cântâtori cânticlu "Gionji armânji himù" al Mitco ljeartâ, ama escu siyurù câ adrã unâ mari
di cari 14 eara Armânji shi 4 Vâryari. Arapci cari ninti di 4 anji idyea ashi alatusi la aestu textu icâ poati ea s-ari
Dupâ tsi bitisirâ cu cântarea tuts cântâ- amintã loclu I shi idyea ashi tu salâ fu minduitâ la altu tsiva, ama nu shtia
torlji, tu programa reviala cântã oaspitli apluadatù ma multi minuti. cumù s-lu anyrâpseascâ, shi sh-lo di
dit Gârtsii Steriu Dardaculi, cari cu Organizarea a festivalui eara bunâ shi ndreptu tu cânticù sh-lu blâstimã
iholu a lui li umplu ininjli di harauâ la easti ghini câ aestu festivalù acatsâ ta s- Dumnidzãu. Dealihea easti jilosù cându
tuts atselji prezentsâ la spectacolu. tsânâ cafi anù, ama minduescu câ orga- moari vârâ tinirù omù tu vârâ polimù,
La festivalù s-durusirâ ma multi pre- nizatorlji shi compozitorlji lipseashti tu ama io pânâ tora nu-amù avdzâtâ vârâ
mii: Ti nai ma ascultatù cânticù yinitor ma multu s-mindueascâ cu tsi cânticù tu cari Dumnidzãu easti atacat
anamisa di doauâ festivali fu aleptu cân- eho va li adara cântitsili. Asearea s- icâ blâstimatù câ tadi shi tadi muri tu
ticlu "Yramostea a-noasta" di Oliver duchi multu ghini câ Armânjlji vorù polimù. Autoarea a textului cara s-nu
Nicolovschi, cântic cari anlu tricutù cântits armâneshtsâ, shi cântitsi cari va shtibâ ta s-adarâ poezii normali s-alasâ
amintã premiul I. s-hibâ cântati mash di Armânji. Avemù atselù lucru la oaminjlji cari au talentu ti
Ti nai ma buna interpretari fu pre- shi altsâ tineri armânji cari au mirachea atselù lucru. Ea s-adarâ mash melodia, ti
miatâ Rosana ti canticlu "Gioni s-nji s-cântâ shi ashteaptâ mash vârâ s-lji tsi-lji acatsâ mintea, lucru cari s-vidzu
arisescu". Ti nai ma bunù textu fu pre- greascâ, shi minduescu câ la alantu fes- shi la aestu festival shi la atsel ditù anlu
miatù cânticlu ali Maria Galangi "Fara tival lipseashti cântâtorlji s-hibâ mash tricutù. Aoatsi minduescu câ strânghi
armâneascâ", a textulù fu scriatù di Iana Armanji. Sasho Yeranda suntu shi organizatorlji cari alâsarâ un
Mihailova. Ti nai ma bunù aranjman ahtari textu s-treacâ shi s-easâ tu fistival.
fu premiat cânticlu "Yislu-i gione Alatusea ditu textulu a unui cânticu Ahtari tsiva nu s-aproachi.
arâdeari" cântatù di Pepi shi Renata. prezentatu la Festivalu Prezentatoarea a festivalui dzâsi câ
Tuti aesti cântitsi furâ premiati cu 7500 Tu scriearea a-mea di ma nsusu infor- aestu festival intrâ tu vârâ organizatsii
di denari (vârâ 120 di euro) shi nelù di mai ti festivalu "Fântâna di malâmâ". mondialâ di muzicâ shi va s-hibâ
malâmâ. Locul III fu amintatù di cântâ- Aclotsi io lu alâvdai cânticlu "Plângu ambasadorlu a muzicâljei armâneascâ tu
torlu Costa Mina (Naumovschi) ti cânti- oclji, plândzi geanlu" a curi textu, muz- lumi. Cumù poati un ahtari cânticù tu
clu "La Fântâna", muzica shi textulù icâ shi interpretari suntu ali Maria cari s-blastimâ Dumnidzã s-nâ repre-
Costa Mina, aranjman Nicola Mitrovici. Costova, tinira reporterâ di la redactsia zenteadzâ tu lumi? Aesta easti arshini
Premiul 15000 di denari shi plachetâ di armâneascâ di la televizia machidunea- mari ti tutâ Armânamea.
malâmâ cu simbolu a festivalui fu scâ. Eholu alushtui cânticù eara dideali- A-njia ânji easti multu strâmbu câ ahât
durusitù di Damir Imeri - director di artâ healui armânescu shi minduescu câ can di multu lu alâvdai aestu cântic tu
a festivalui. Cânticlu "Corlu", muzica nu câtiyursi câ ea amintã loclu I. Io ahurhitâ, ama nu aveamù bâgatâ oarâ la
shi aranjman Risto Crapovschi shi textu cându earamù la festivalu ancupârai shi textu. Tora voi sâ spunù ca tuti atseali
Atanas Yiuryitsa, cântatù di Ljupcio unâ audio casetâ shi potù sâ spunù câ di buni tsi li spush ti aestu cânticù ânji li
Tashcov-Giuiapi amintã loclu II. atumtsea tu amaxea a-mea u ascultu tragu nâpoi.
Premiul 30000 di denari shi plachetâ di mash aestâ casetâ, shi tora duchii câ ca Sasho Yeranda
malâmâ cu simbolu a festivalui fu dealihea ari ma multi cantitsi cari suntu Ligat di aestu articulu iavea tora shi
durusit di d-l Troi-tschi - unù di organi- mushati. Ascultunda-u di ma multi ori minduearea a doi Armânji tsi nâ vini pi
zatorlji a festivalui. Premiul I amintã mi dânâsii la textulù a cânticlui ali Internet la pareia “Armâneasca”:
cânticlu "Plângu oclji, plândzi gianlu", Maria Costova: "Plângu oclji, plândzi Sasho,
muzica shi textu Maria Costova, aranj- geanlu". Ca sâ shtits ti tsi easti zborlu, Tini ai multâ dhichi, icâ ndriptati.
man Damir Imeri interpretatâ di Maria ma nghiosù vâ dau textulù alushtui cân- Dumnidzãlu nu s-blâsteamâ canâ oarâ.
Costova. Premiul 60000 di denari (1000 ticù: I. Cafi dzuâ tsi sâ disfatsi, Tu inimâ Cumù va Dumnidzã ashi adarâ. Ditu
di euro) shi statuetâ di malâmâ cu forma aduts fârmatsi,/Nica-nâ dzuâ fâr di tini, volea a Lui noi nu putemù ta s-inshimù.
a carliglui armânescu, tu numa a dona- nica-nâ dzuâ plângu mini./Refren: Aista easti taxirati i cumù-lji easti an-
Plângu oclji, plândzi geanlu,/ anji di yrâpsitâ a cafi unlui di noi. Mini amù
 BANA ARMÂNEASCÂ
doi meshi di dzâli di cându chirui nicu-
chira a mea sh-armashù cu doi cilimeanj
di doi sh-di patru anji. Ti mini fu ghideri
mari sh-ti ea mârata câ chiru la 38 di
anji, ama mini nu antribai câtse ashi a
Dumnidzãlui. Cafi unù cumù âlji easti
anyrâpsitâ a treia searâ, anda s-fatsi.
S-bâneadzâ Armânjli machiduneanji
sh-s-avdzâmù mash mushati lucri ditù
isnafea a noastâ.
Dian Goga
Saso, Saso,
Ja znaes onaa: Lazo ovci ne pase! Ama
po se izgleda i Saso ne e daleku.
Tora pi armâneashti: Cara s-vrei potù
s-dau egzempluri di multsâ poets cari
bagâ ahtãri idei tu poeziili (a lorù).
Dumnidzãlu easti ti blâstimari câ tini ai
numâ Sasho, mini Vangel shi ashi ma
nclo. Ti tsi Dumidzãlu nu mindui
niheamâ shi ti noi? Scriea niheamâ vârâ
poezii shi deapoaea adarâ criticâ.
Poati câ ea, autora-poetesa, va s-aibâ
problemi giuriditsi cu Dumidzãlu!
Easti unù musulmanù cari bâneadzâ tu
Anglii. Ari scriatâ niscânti versuri ti cari
un statù va s-da premiu ti atsel cari va-lu
vatâmâ poetlu aestu. Tini shtii cum lj-u
numa shi tsi scrii tu cartea a lui?
Saso....aidi armânji cu ghini!
Vanghiu (Vangel)
Hlambura armâneascâ
shi Caimacan-ayã
di Sarighiol di Deal
La spectacolu organizatu cu unu anù
ma nâinti di Armânjlji di la RRI, lo parti
shi unâ parei anviscutâ tu stranji popu-
lari, tsi s-pârea câ suntu, la prota videari,
stranji armâneshtsâ. Pareia easti di Do-
brogea, ditù hoara Sarighiol di Deal shi-
i cumândusitâ di Armânlu Caimacan.
Bârbatslji purta itsari (pantalonji bâr-
bâteshtsâ mucâneshtsâ) iara featili avea
n capù distimeli loati, dupâ cumù
aveamù s-aflãmù di la isãsh ayã-lu a
pareiljei, di la arusoaitsili lipoveani.
Tinirlji arânji, feati shi ficiori, altâ
turlii, giucarâ sh-cântarâ multi sh-
musheati cântitsi armâneshtsâ.
Tsi nâ cârti multu niscântsâ di noi fu
unù hibridù di hlamburâ armâneascâ-
mucâneascâ tsi caimacanlu-ayã u anvâr-
tea niacumtinatù pisupra a caplui a lui di
canda eara unù trofeu amintatù tu vârâ
alumtâ datâ ti cauza armâneascâ.
Di cumù u videai aestâ hlamburâ u du-
cheai unâ sh-unâ câ atselù tsi u anvârtea
nu avina cauza armâneascâ.
Ciumaga a hlamburâljei s-bitisea n
capù cu unâ crutsi, ashi cumù easti la
hlambura armâneascâ - sh-tsi nu sh-ari
uidii cu vârâ altâ hlamburâ ditù lumi -,
iara pândza eara tricolorlu românescu.
Tu bitisitâ neshù di lu-ntribai ayã-lu di
aestâ hlambura cu tricolorlu românescu.
Nâs nji-apândâsi: hlambura aesta cu
tricolorlu românescu, tsi u ufilisimù noi
tora, u ufilisea sh-paplu a meu unù
chiro. Tutù elù nji-aspusi câ noi Armânj-
lji himù Românji(!?). Aesti gâlbâgioasi
zboarâ aveamù s-li ma avdu aspusi cu
sh-ma mari vârtushami di cãtrã cunus-
cutlu actor shi ex-ministru ali Culturâ di
România Ion Caramitru sh-di cãtrã ex-
senatorlu shi ex-redactorlu di la revista
Bana Armâneascâ Justin Tambozi.
Di atumtsea, di anda lo parti la atselù
spectacolù organizatù di RRI, pareia
aesta cumândusitâ di Caimacan-ayã nu
u ma vidzui s-ljea parti la vârâ altu spec-
taculù organizatu di Armânji. U vidzui
ama di ma multi ori la televiziuni. Meslu
aestu Alunarù ama, pareia aesta, cari lo
parti la Festivalu folcloric românescu
organizat di Antena 1 Tv. shi Primãria
Constantsa, fu vidzutâ la televiziuni
aproapea cafi stâmânâ.
Di 12 di anji di la câdearea a comunis-
molui tu mass-media româneascâ nu s-
aspuni aproapea tsiva di Armânji, di
canda nitsi nu mata suntu tu veti elji, aoa
tu cratlu România. Iavea câ vini tora
caimacanlu-ayã di Sarighiol di Deal shi-
lji scoasi Armânjlji tu migdani.
"Omlu aestu, njia-aspunea unù tinjisitù
Armânù, nu sh-ari di hâbari di tsiva tu
tsi mâtreashti folclorlu armânescu shi di
catandisea tu cari s-aflâ Armânamea
adzâ. Elù spuni câ prezintâ folclorù
armâmnescu vecljiu di 2000 di anji ama
giocurli tsi li gioacâ nu suntu giocuri
armâneshtsâ mea mucâneshtsâ. Elji nu
gioacâ altu tsiva dicâtù giamparale,
sârbe shi hore shi ascuturâ niacumtinatù
tricolorlu românescu. Shi atumtsea ti
atsea spectatorlji românji cari vedù
spectacolu datù di aestâ parei dzâcù câ
Armânjlji suntu unâ cu Românjlji".
Tu soni voiù s-aspunù câ noi Armânjlji
avemù mari ananghi ta s-lomù apofasea,
câtù ma ayonjea, ta s-avemù unâ hlam-
burâ a noastâ, pricunuscutâ di Armânjlji
di pisti tutù sh-cari s-hibâ pitricutâ la tuti
organizatsiili internatsionali shi s-nâ
shtibâ tutâ lumea semnulù a nostu
Natsional.
Dumitru Piceava
Nr. 3 (29), 2002 31
ZBOARÂ
NCRUTSILJEATI
Dizligarea a careului “Paralelogram
magic” publicat tu numirlu tricutu.
CASA ARMÂNEASCÂ DI
BUCURESHTI
Tu meslu Andreu 2001 nãulu Comitetù
di Cumânduseari a "Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ" sh-lo borgea ta s-u
ndreagâ problema a sediului. Ti atsea
elji loarâ apofasea ta s-nu mata ashteap-
tâ shi sâ-sh adarâ elji unù sediu tsi s-aibâ
numa "Casa Armâneascâ". Aesta va s-
hibâ Casa a Armânjlorù.
Tuts atselji cari vorù ta s-da pâradz ti
aestu lucru va s-hibâ ânyrâpsits tu
"Cartea di tinjii" a ctitorlorù a Casâljei
Armâneascâ.
Protslji cari deadirâ pâradz suntu: Oani
Nicolae (500$), Dumitru Piceava (100
$), Dima Grasu (100$), Alexandru Gica
(100 $), Niciolae Constantin (100 $),
Santa alù Todi (100 $), Yioryi Hagivreta
(100 $), Santa alù Caracoti di Voluntari
(100 $), Kira Iorgoveanu-Mantsu (100
$), Gicu Coadâ (500 $) shi nica 1500 $
tsi lji-adunãi di la oaspitslji a lui.
Lista easti dishcljisâ ti tuts atselji cari
au dorù mari ti Armânami shi achicâsirâ
câ easti ananghi ca Armânjlji di
Bucureshti s-aibâ sh-elji unâ Casâ
Armâneascâ tutù ashi cumù sh-avea elji
unù chiro shi tutù ashi cumù au adzâ
Armânjlji di Veryea.
Cafi unù Armânù easti pârâcâlsitù s-
agiutâ aestu lucru cu câts pâradz
luyurseashti câ poati ta s-da. Di psânù
chiro tu hoara Voluntari s-adrã unù
Comitetù di initsiativâ cari va s-adunâ
pâradz ti aestâ casâ armâneascâ di la tuts
durutslji Armânji tsi bâneadzâ aoa.
S-lji-agiutâ Dumnidzã!
Cont: BCR-Sucursala sector 2:
2511.1-11438.1/ROL; 2511.1-
11438.2/EURO; 2511.1-11438.3/USD
 Hlambura armâneascâ

Di ispetea a sãrbâtoariljei tsi yini,

vremù s-vâ hârsimù cu unù cadurù
cari, pistipsimù, idyea ca la noi, va-lu
dishteaptâ sentimentul armânescu la
voi shi câ va s-facâ ta s-minduits pi
tuti atseali mominti di harauâ cari li
avets tricutâ pânâ tora.
Easti zborlu di Hlambura a
fumealjiljei a noastâ: Cusizic, cari, ca
cumù shtits, s-poartâ la numtsâ shi
deapoaia armâni la atselù tsi s-
ansurã nai ma nâpoi.
Vâ urãmù Pashtili hâriosù shi
multâ sânâtati shi ghinets!

Irena shi Gordana Mihailovska,

Mita al Cusizic - Camburi