16 Nr.
2/3 (32/33), 2003
ANDAMUSEA
DI
HRUPISHTEA SHI CLISURA
Tricu niheamâ chiro sh-nica multu va
s-treacâ, shi nu va n-agârshimù di tsi
vidzumù Hrupishti shi Clisura.
Cu-ndoauâ caduri, iu s-veadi tsi
mushatù easti stranjilu armânescu shi
tsi multu lao eara tu-aesti doauâ hoari
armâneshtsâ, va-nji aducù aminti di tutù
tsi nâ hârsi ocljilu shi ureacljea.
Easti prota oarâ cându avui haraua s-
mutrescu „in live“ festivalu armânescu
i „elino-vlahu“ cum âlji bâgarâ numa
Armânjilji a noshtsâ ditù Gârtsii.
Dânâsimù tu câsâbalu Kastoria, pri
ninga cari aveamù tricutâ cu vârâ dzatsi
anji ninti, ama nu lu shteamù ici. Mari
alathusi. Nâ apruchemù di câsâbã
yinindalui di câtâ Florina, dupâ tsi n-
alinãmù pi muntsâlji cari trecù tu
Arbinishii sh-tsi dipunù pânâ la-amari.
Cumù calea nu eara multu urdinatâ nâ
lomù chiro s-mutrimù ma ghini pri iu
tritsemù, shi dânâsimu iu nâ si pârea
musheatù shi di câti ori unù izvurù
azvumea ditù munti apa a lui aratsi.
Cumù Gramustea nu easti alargu, shi-
a mei pâpânji s-tragù ditù locurli aesti,
mi mindueamu di câti ori au tricutâ sh-
elji pri-aua. Cându nâ apruchemù di
câsâbã, calea dipuni baea, sh-dupâ multi
cânghealji (serpentine) tsâ easi dininti
unâ videari ca tu pirmithu: Kastoria
anvârligatâ di unù lacù shi-alargu, iuva
câtâ Apiritâ, s-analtsâ majestuosù
Piristerlu. Armashù amutù! Dânâsimù
niheamâ s-nu nâ dishtiptãmù, nâ dzâ-
tseamù, ca cumù durnjeamù sh-nu
vreamù ca yislu s-tucheascâ! Mu-
treamù glârâsitù shi-nji dzâtseamù, dupâ
tsi amù bânatâ ahântsa anji tu xeani,
cumù puturâ a noshtsâ s-avinâ alti locuri
dupâ tsi au bânatâ tu ahtari paradhisù!
Nji-amù dzâsâ tu minti: cari shtii tsi au
alâthusitâ, di Dumnidza vru sâ-lji chiarâ!
Shi, tutù atumtsea nj-amù dzâsâ câ
Dumnidzã cându va s-chearâ omlu, ma
ninti-lji mutâ mintea...
S-nu dzâcù zboarâ greali, câ trapsirâ
mâratsljii ti tutù, shi niheamâ cama mul-
tu.Sh-nica trâdzemù sh-noi dupâ elji.
S-mi tornu Kastoria. Agiunsimù tu
câsâba ditù Ascâpitatâ, di câtâ munti.
Dupâ tsi dipunji pânâ di lacù, casili veclji
s-alinâ pi unù ohtu tsi easti anvârligatù
di apâ. Mi mindueamù la turlia cu cari
Armânjlji shi-alidzea loclu iu shi-adra
hoarili. Vâr chiro, hoara, câ hoarâ eara
BANA ARMÂNEASCÂ
prota, puteai s-u
aprochi pi apâ i pi unâ
limbâ di locù tsi eara
efculâ ti-apârari.
Mintimenji oaminji!
Adzâ, câsâbãlu s-tindi pi ninga lacù, sh-
nu pots sâ-lji ljeai mãrdzinjili. Cumù nu
shteamù, avdzâiù câ xenji yinù aua ti
turismu sh-ti emburlâchi. Kastoria easti
multu cunuscutâ ti lucrarea a cheljlorù
di prãvdzâ. Nai ma multsâ emburi suntu
Armânji i di arâzgâ armâneascâ. Ama,
s-trecù la zborlu cari vreamù s-vâ lu-
spunù. Agiumsimù Kastoria Vinjiri, dupâ
prândzu. Dupâ niheamâ chiro, nâ
minduimù s-nidzemù Clisura, ta s-
videmù hoara iu shteamù câ va s-adarâ
corlu di Dumânicâ. Nu cunushteamù nitsi
Clisura. Hoara easti pi calea tsi dutsi di
Kastoria câtâ Sârunâ la vârâ 30 km, sh-
deapoaia vârâ 2 km câtâ muntili Peristeru.
Iara avumù haraua s-videmù unâ hoarâ
armâneascâ, unâ ma-msheatâ di-altâ.
Arcatâ pi unâ pâltari di munti, hoara s-
pari câ easti criscutâ pi pishtirei sh-
anvârligatâ di ponji. Casi multu musheati,
cu doauâ i trei patomati, anyilicescu cathi
tahinimâ cându soarli apirâ pisupra a
muntsâlorù cari s-vedù pânâ alargu,
alargu, câtâ Vudena (Edessa). Dinâpoi,
pâltarea a Piristerlui s-veadi veardi, aclo
iu veara pâshtea oili cilimeanjlji. N-
apruchemù di bâsearicâ sh-nâ
minduiamù s-prândzâmù câ n-aveamù
agârshitâ di foami. Deanvârliga mash
cafineadz, cu lumi cari-s hârsea di isihia
shi-aerlu a muntilui. Nâ minduiamù cumù
s-câftamù trâ mâcari, câ avdzâmù pi
ninga noi mash gârtseashti i ashi nâ si
pârea. Nâ si pârea! Cându ahurhimù s-
azburâmù armâneashti, tutâ lumea i
aproapea tutâ azbura armâneashti. Cumu
lali Iancu avea tilifonea alù Cola alù
Shiochi, vrumù s-lu cunushtemù. Vini
ayonjea sh-aflãmù dinintea noastâ un
gioni livendu cari nâ pirmithusi ti hoarâ.
Suntu aua di cându sâ shtii, elù sh
pâpânjiljii a lui. Hoara va s-avea, cându
eara nai ma multsâ, 3-4000 di sufliti, ama
tora, tu soni, 3-400 armânù pisti iarnâ tu
hoarâ. Alantsâ suntu Sârunâ, Kastoria i
tu altsâ câsâbadz ditù Gârtsii. Cola nâ
câlisi la casa a lui, iu muma a lui nâ tinjisi
cu portocaladâ sh-lichiorù di hitsi, tuti
adrati acasâ. Casa, multu chischinâ, ari
balconea di iu pots s-vedzâ tutâ valea sh-
muntsâlji câtâ Vudena (Edessa). Cola nâ
dusi s-videmù muzeulu cari lu-andreapsi
singurù. Tu unâ casâ njicâ Cola aflã locù
ti lucri cari spunù multu ti Amânji sh-ti
hoara a lui. A câ njicù, cumù dzâtseamù,
muzeulu easti
unù apanghiù
ti lucri cari
bâneadzâ iara,
shi-aspunù câ
unâ mileti ca a
noastâ nu
poati s-cherâ
cu unâ cu
doauâ. Nâ
dispârtsâmù ti
ispetea câ
Cola vrea s-adunâ cu featili sh-ficiorljii
cari-andridzea corlu ti hoara a lorù. Nu
shteamù nica tsi mushuteatsâ n-ashtipta
s-videmù Hrupishti, iu ahurhea ti-ndauâ
sihátsâ andamusea armâneascâ.
Hrupishti (Aryos Orestikon)
aproapea di Kastoria, easti adzâ unâ
turlii di câsâbicu, cu tsentru modernu,
cu unâ platei alargâ sh-cu ahântsâ multsâ
cafineadz, câ ti ljea mintsâlji cându
mindueshtsâ iu va s-shedz. Ama tuti
suntu-mplini. Poati sh-ti ispetea câ unâ
dzuâ ca aestâ nu-i di-aradhâ! Andamusea
prindea s-ahurheascâ tu unâ salâ di
sportu, iu lumea sh-fâtsea locù
peanarga, peanarga. Nu nâ fu greu s-
aflãmu sala. Bârbats sh muljeri cu
cilimeanji di mânâ i nintea lorù, imna câtâ
loclu cari lu câftamù sh-noi. Nu lipsea
s-antreghi canù. Dupâ ptsânù chiro,
aflãmù sala, iu laolu crishtea, crishtea.
Nuntru, sala andreaptâ ta-s intrâ ca la
7-800 di oaminji. Tu mesi, unâ estradâ
cu yrami pi gârtseashti, unù microfonù
sh-unù ecranù ligatu di unù computeru
cu videari ditù hoarli armâneshtsâ, di
personalitáts ditù lumea elino-vlahâ. Eara
dupâ 9 dicsearâ cându lumea s-avea
apridunatâ shi ahurhi andamusea. Pi
ninga Armânjlji tsi cumândusescu i
cumândusea sutsati armâneshtsâ i elino-
vlahe, eara câlisits dimarhi (primari) ditù
hoarili i ditù câsâbadzilji iu suntu multsâ
Armânji, prefectul di Ianina (Armânù ditù
Aminciu) shi-unù mitropolitù cu arâzgâ
di-Armânù, cumù aspusi nâslu. Eara unù
pitricutù di pi ninga Ministerlu di lucri di
nafoarâ, tutù Armânù. Cu tuts cu cari-
azburâmù, n-aduchimù multu ghini
armâneashti. Limba easti idyea, ama
cându u turna pi gârtseashti, zboarâli
tritsea pi ninga noi. Mari amârtii! Dupâ
tsi azburârâ ca baea oarâ, ma multu pi
gârtseashti, prindea s-avdzâmù shi s-
mutrimù cântitsi shi giocuri armâne-
shtsâ. Ditù atseali tsi s-azburârâ, cumù
lu-aveamù ninga mini Yioryi Platari,
multu cunuscutù tu lumea armâneascâ,
 BANA ARMÂNEASCÂ
duchiiù câ eara zborlu di câtù adrarâ
Armânjiljii ti Gârtsii sh-câtù alâsarâ
everghetsljii armânji ta s-avdâ numa a
loru ti eti. Nafoarâ di ptsâni actsenti ul-
tra-natsionalisti (tsi adrarâ andartsâlji ta
s-nu chearâ Elada!) tuti alanti zboarâ lji-
alâvdarâ Armânjlji (vlahi) shi dzâsirâ câ
adetsli sh-cântitsli a lorù vorù vigljeari,
s-nu chearâ. Vidzumù deapoaia, unâ
njicâ scenetâ di teatru giucatâ di
Armânjilji di Veria, mash pi-armâneashti,
avdâzmù cântitsi, nai ma marea parti, pi
armâneashti shi giocuri cu parei di tiniri
i ma tricuts, anviscuts tu musheati stranji
armâneshtsâ. Tuti buni sh-la loclu a lorù,
ânji dzâshù, ama tuts aeshtsâ gionji sh-
feati, tsi gioacâ sh-cântâ multu
musheatù, nu va li-agârsheascâ, ma s-
nu-azburascâ armâneashti, ta s-duchea-
scâ zboarâli? Ânji tricu pritu minti, câ
ashi cumù tu chirolu cându earamù
cilimeanù, prota oarâ anvitsamù cântits
tu frântseashti i anglicheashti, shi li-
agârsheamù niheamâ câti niheamâ, pânâ
nu ahurhii s-li anvetsù doauli limbi. Pânâ
tu soni, mi minduiiù câ, acâ nu vorù s-
avdâ di sculii, ma s-vorù s-nu agârshea-
scâ atseali tsi cântâ, va s-va sâ-nveatsâ
cu cânticlu shi limba. Altâ turlii, tutù tsi
vorù s-veaglji, va s-chearâ. Lâ dzâshù,
la tuts atselji cu cari azburâiù, minduierli
a meali. Tu-unâ limbâ armâneascâ
limbidâ ânji dzâsirâ câ di la anù la anù,
s-azburashti ma multu armâneashti sh-
câ zborlu di „vlahù“ easti di multu ma
multu tinjisitù. Maca ashi easti, di la
„vlahù“ sh-pânâ la limba lui nu esti cali
lungâ! Cumù vedù tsi easi tu miydani
tora, tu Europa (cu Bretonji, Occitanji,
Basci, Celtsâ sh-altsâ), iu craturli loarâ
initsiativa ta s-nu chearâ canâ «lilici» ditù
gârdina a lorù, mi mindueamù câ
Armânjlji nu potù s-chearâ nitsi tu
Gârtsii. S-mi tornù la zborlu a meu... Di
la cathi sutsatâ avea unâ parei di tiniri i
ma ptsânù tiniri, cu stranji sh-cu cântits
ditù locurli a lorù. Tsi nji-armasi-ntr-
ocljiu, furâ stranjili tsi anyilicea di
mushuteatsâ, tsi suntu cu videarea sh-
nu cu-aspunearea, sh-gioclu tsi ti dutsea
cu mintea la corlu di anghilji tsi gioacâ
pi niori. Mutreai sh-armâneai
hipnotidzatù! Unâ mari harauâ tsâ
crishtea tu cheptu sh-lãcârnji crishtea
peanarga ntr-oclji. Mutreamù la tuts
atselji di-anvârliga di mini sh-videamù câ
nu earamù singurulu tsi mutamù mâna
s-mi ashtergu. Seara s-dipisi dupâ
njeadzâ-noapti sh-nafoarâ, iu n-aveamù
adunatâ, nu nâ yinea s-nâ dispârtsâmù.
Tserlu iara-mplinù di steali sh-tuti
anyilicea hârsiti câ nâ vedù deadunù.
Nâ turnãmù Kastoria, iu nâ mindueamù
s-nu-ancljidemù ocljii, ta s-nu chiremù
tutu tsi n-avea hârsitâ videarea. Ama, pânâ
tu soni, câti unù, câti unù, nâ trapsimù
tu udadz ta s-câftãmù tu yisù tsi n-avea
vidzutâ ocljii dzua. Sâmbatâ, dupâ tsi nâ
priimnãmù pitù Kastoria sh-cunuscumù
multsâ Armânji, nâ turnãmù dicsearâ
Hrupishte. Tu plateia ditù tsentrulù a
hoarâljiei, dupâ niscânti zboarâ tsânuti di
Armânji, ama pi gârtseashti, avumù
haraua s-avdzâmù sh-zborù armânescu
di la sutsata di Bituli. Lipseashti s-dzâcù
câ pi ninga sutsatili dit Gârtsii, furâ câlisiti
shi sutsati ditu Makidunie FYROM shi
ditù Vâryârii. Cunuscumù multsâ Armânji
ditù Arbinishii, ama nu shtiu desi vârâ
sutsatâ di aclo i ditù Românii eara câlisitâ.
Minduiescu câ di vârâ oarâ va azburari
cu atselji tsi cumândusescu andamusea
ta s-câliseascâ Amânji di pisti tutù.
Avumù iara haraua s-mutrimù la tuti
sutsatili, iu tiniri sh-feati tsi eara alâxits
dupâ hoara i câsâbalu di iu yinea, giucarâ
sh-cântarâ deadunù cu cântâtori di cari
aveamù avdzâtâ ama nu-lji cunushteamù.
Ashi nâ cunuscumù cu Steryiu Dardaculi
shi Yioryi Maneca, cumù sh-altsâ ficiori
cari n-au hârsitâ avdzarea. Cathi sutsatâ
sh-aspusi murafetea la giucari sh-
vidzumù tsi musheatù shi diversificatu
easti portulù armânescu, tsi musheati
suntu featili armâni sh-tsi livendzâ suntu
ficiorljii. Acâ nu tuts azbura armâneashti,
vidzumù câ nai ma multsâ di elji duche-
scu limba di dadâ shi câ, ma s-vorù s-nu
agârshescâ adetsli, prindi s-u-nveatsâ,
ashi cumù tuts oaminjilji tricuts di unâ
ilichilji, u-azburãscu. Ashi vahi nâ easti
taxiratea s-u-nvitsãmù tuts cându eara
aproapea s-u-agârshimù. Ma nu-i laiù
nica, mash s-hibâ sh-ashi.Tora di oarâ.
Corlu shi cânticlu tsânurâ pânâ dupâ
njiedzù di noapti shi, dupâ tsi s-bitisi
ufitsial andamusea, tuts atselji tsi n-
aflãmù nica tu platei, intrãmù tu giocù
sh-tu cânticù pânâ aproapea tahina.
Armashi, ma hârsits, nâ dusimù cathi unù
di iu vinimù, cu minduearea s-nâ videmù
nica unâ oarâ Clisura, iu Dumânicâ eara
zborlu s-adunâ tuts la corù. Nica di tahina,
pânâ niheamâ ninti di prândzu, spurnâ di
lumi, cu mashinji njits, cu autocari i
pirpadi, umplu ohtul cari ascundi hoara
di câta partea di Pilisteru. Di-aua di iu s-
vedù diplili di corù, s-dishcljidi unâ multu
musheatâ videari câtâ Apiritâ, câtâ
muntsâlji tsi nu s-bitisescu ni Vudena ni
Florina, sh-tu Ascâpitatâ, ma-nclo di
Kastoria sh laclu a ljei cu muntili Gramos
Nr. 2/3 (32/33), 2003 17
dinâpoia a lorù. Ti niagârsheari!
Vâ câlisescu tuts atselji tsi di vârâ oarâ
va-s poatâ, s-nu s-agârsheascâ câ ahtari
andamusi, iu Armânjlji prindi s-adunâ,
aclo, tu Machidonii, tu Arbinishii, icâ tu
Vâryârii, tu tuti aesti locuri a noasti di
daima, tu Europa cari s-adarâ adzâ,
Armânjljii nu va s-chiarâ! A s-hibâ shi
s-anvitsámu tuts sh-gârtseashti, sh-vâr-
yâreashti, sh-arbinisheashti, ashi cumu
pâpânjiljii a noshtsâ azbura vârâoarâ...
Shi minduiescu câ tutâ Europa va nâ
sheadâ la cicioari sh-tsi nu-ari adratâ
Alexandru, Cezar i Napoleon, va u-
adrãmù noi sh-cilimeanjiljii a noshtsâ,
dupâ ahânti eti di-ampuliseri!
Di Paris,
Niculaki Caracota
ZORI
Prota fu ahurhiturâ,
Lamnjea vrumù s-u vâtâmãmù,
Câ di zboarâ tutù nâ furâ,
Sh-nu putumù s-u-apridunãmù.
S-arâspândirâ pi-unâ frândzâ
Noatinji multsâ tu cupii,
Cându vrei niheamù ta s-
plândzâ
Cheri tutiputa tu-irnjii.
Tsi earai âmsheatâ banâ
Nicurmatâ di pirmifi,
Idyea ihtibari sh-fanâ
Ti livendu sh-ti zãifi.
Fregiù cuvetea pi-unâ pirâ,
Ditù hâryii tu-ascâpitatù,
Ca pâpânjlji tsi-ahurhirâ,
Sh-nu bitisirâ di-alumtatù.
Avinats ditù misihori
Nâ adrarâ pisti anji
Sârghi shi-Arbineshi di zori
Ama sh-Vâryari, Grets, Mucanji.
Nu duchimù vârâ câbati
Cându foclu arsi Troia,
Ama tora-i taxirati
Câ s-apreasi tutâ soia.
Iu chirushi Machiduname
Totna vrapâ tu fugãri?
Dumnidzalimù tsi giuname
I-aushitâ tu cripãri?
Aurelian Gica
 18 Nr.2/3 (32/33), 2003
ANDAMUSEA DI CUSTANTSA
Cumù earamù sh-mini la andamusea
di Custantsa (mash tu 22-li di
Avgustu), mi minduescu câ tsi vidzui
sh-bâgai tu minti cu aestâ apuhii, poati
sâ sinfirseascâ/s-anveatsâ sh-altsâ
Armânji cari nu furâ câlisits i nu
puturâ s-ducâ.
Mi aveamù andreaptâ di numtâ
Bucureshti, ma cumù Custantsa nu
easti alargu sh-tutâ giunamea u amù
pitricutâ aclo, ânj dzâshù câ nu va hibâ
slabù s-negù, a câ nu fui nitsi io
câlisitù. Tsi cara lipsea s-mi tornu
Sâmbâtâ tahina, câ ahurhea numta,
Gioi dicsearâ anchisimù câtâ Custantsa
ta s-putemu s-agiundzemù di prota
oarâ la andamusi. Cumù nu earamù
pitricutù cu vârâ mandatu di la sutsata
a noastâ di Paris i di Freiburg, earamù
sh-io ca tuts atselji cari, minduiamù,
s-alumtâ ti Armânji, câ ashi duchescu,
fârâ sâ-lji pingâ canù di dinâpoi. Nu
aveamù nica anvitsatâ cari fu câlisitù
sh-tsi zborù va s-tsânâ cathi unù. La
10h30, sihati iu lipsea s-ahurheascâ
andamusea (tu frândza di prezentari
âlj si dzâtsi “Simpozionul shtintsific,
Perenitatea Vlahilor în Balcani shi
Festivalul International de folclor
Aromânesc Pârinteascâ Dâmândare,
editsia a X-a jubiliarâ ), s-avea adunatâ
niheamâ lumi, ashi câ shidzumù tu
intrata a Universitatiljei Andrei
Shaguna, iu s-avea organidzatâ unâ
njicâ expozitsiuni cu stranji
armâneshtsâ sh-tsiva hãlãts (scule) cu
cari au lucratâ pâpânjlji a noshtsâ ninti
s-mutâ tu câsâbadz shi s-agârshescâ
di oi, di lânâ, di tâmbãri sh-di alti lucri
cari l-au tsânutâ pâltãrli caldi tu iernjili
greali ditù Pindu. Pi la sihatea 11h00
intrãmù tu Aula Magna sh-cu câts s-
avea adunatâ (vârâ 40 di sufliti) avumù
haraua s-mutrimù dinintea a noastrâ
prezidiulù iu shidea andicra di Dl
Papari, cari organidzã andamusea,
doamna Matilda Caragiu-Mariotseanu,
dl Aureliu Ciufecu di Bridgeport, dl
Constantin Bãlãceanu Stolnici di la
Academia Românâ, dl Mihai Ungheanu
di la Senatlu ali Românii, dl Hristu
Cândroveanu, dl Iustin Tambozi,
Prefectul di Custantsa sh-unù
reprezentantu (Armânù) di la
Ministerlu ti lucri di nafoara, ditu
România. Ma s-agârshiiù pi vârâ, s-
mi ljiartâ. Ninti s-negù ma alargu cu
pirmithusearea, caftu ljirtari la tuts atsei
tsi va s-ashutsâ pi stoali di ahâtea zboarâ,
ma io minduiescu câ cathi chicuticâ ari
dultseamea elji tu unâ ahtari andamusi cari
nâ sinfirseashti noi, tuts Armânjlji.
Dl Papari prezentã cathi oaspi cari lu-
avea andicra, prezentã sh-pi Domnul
Consul generalu tsi reprezenta Gârtsia shi
shidea tu prota bancâ cu unâ tinirâ tsi
lipsea sâ-lji priducâ, sh-dupâ tsi mutri
nica unâ oarâ tru salâ, dzâsi câ easti
amârtii câ nu veadi ma multsâ tiniri sh-
câ cumù noi Armânjlji himù niheamâ
ancâceats cu disciplina, va s-videmù sala
mplinâ tu ptsânù chiro. Ashi fu, câ pânâ
tu soni, vinirâ nica vârâ yinghits di
oaspits, câlisits i nicâlisits. Dupâ tsi
ifhâristâsi tuts oaspitslji cari vinirâ,
pâlâcârsi atselji ma tinjisits s-da unù
zboru ti ahurhitâ. Mi agârshii s-dzâcù câ
tuti i aproapea tuti zboarâli a domnului
Papari furâ pi româneashti. Doamna
Matilda Caragiu Mariotseanu, niheamâ
nipututâ, nâ urã ghini vinimù pi
armâneashti sh-nâ dzâsi câ nu va s- poatâ
s-sheadâ multu chiro. Dl Constantin
Bãlãceanu Stolnici nâ câftã ljirtari câ nâ
zbura pi româneashti, ma nâ dzâsi nâslu,
câ elu nu zburasti, nitsi ducheashti limba
a noastrâ (“nu intseleg shi nici nu
vorbesc limba dumneavoastra”). Nâ urã
ghini vinimã sh-nâ pirmitusi cumù sh-
elu easti di arâzgâ armânâ. Unù papù ari
vinitâ tu eta 18 sh-dupâ tsi ari adratâ multâ
aveari tu România, ari datâ giumitati ti
operi di sivapi (hagialâchi, binefacere) dit
Gârtsii sh giumitati ti Românii. Io tsi
tsânui minti easti câ di Armânù agiumsi
Românù sh-câ nu zburashti sh-nu
ducheashti armâneashti. U dzâsi nâs.
Dupâ elù, azburâ dl Hristu Cândroveanu,
cari nâ azburâ tutù pi româneashti câ noi
himù Românji sh-câ azburâmù idyea
limbâ di-ndzeanâ di Carpatsi pânâ
dighiosù sumù Balcanji. Ti limba a noastâ
dl Cândroveanu mindueashti câ easti unù
dialectu a limbâljei românâ. Azburâ dl
prefect di Custantsa cari pi româneashti,
nâ dzâsi “Dragi verishori shi verishoare”
ma cându yini zborlu ti “Aromâni” dzâsi
câ “a” ditù ahurhitâ âlj si dânâseashti tu
gushâ sh-câ ma ghini easti fârâ elù. Nâ
alâvdã niheamâ pistea sh dl Ungheanu,
senator di România cari dzâsi tu soni câ
lipseashti s-nâ adunãmù “centripetu” ta
s-nu chiremù noi “Românii de peste tot”.
Dl Papari deadi zborlu sh-a consului
BANA ARMÂNEASCÂ
grecù cari nâ aspusi câ Vlahii ditù Gârtsii
s-duchescu multu Grets sh-câ sh-
deadirâ sh-bana sh-avearea ti Elada. Ti
Armânjlji di România dzâsi câ ma s-
duchescu Românji easti problema a lorù.
Cu zborlu ti ahurhitâ s-bitisi prota
cumatâ di programù shi dl Papari tricu
ayonjea la premiili cari li deadirâ anlu
aestu la atselji tsi adrarâ tsiva ti
Armânami (ashi angâldâsiiu mini, ma
potù s-amù alatusi). Doamna Matilda
Caragiu Mariotseanu, ca prezidentâ a
juriului deadi premiili la ma multsâ, dit
cari io tsânui minti Mariana Bara, ti tsi
adrã sh-adarâ ti lingvistica armâneascâ,
shi George Vrana, ti puizia armâneascâ,
ti cari doamna Matilda âlji dzâsi
„vigljitoru di zboarâ“ (alâvdari multu
musheatâ). Mi arisi multu cumu
hâristusirâ doilji tiniri ti premiili cari li
apruchearâ shi minduearea a lor ti limba
armâneascâ. Pi unâ singurâ mindueari,
dolji tiniri dzâsirâ câ ti amârtii duchescu
câ s-azburashti ti Armânji ca ti vârâ cari
ari chirutâ, cându elji suntu nica tu banâ
sh-va adrari tsiva tora, pânâ nu easti
amânatu, ta s-nu chearâ.
Dupâ tsi s-asprândirâ tuts ti mâcari,
lipsea s-nâ adunãmu diznou di la sihatea
15h00 s-avdzâmù alti comunicãri. Nâ
adunãmu pânâ tu soni pi la 16h00 shi
ahurhi cu giumitati di salâ partea cu
alanti comunicãri. Azburâ ti problemi
di isturii, dl Mircea Dogaru, istoricù
militarù dupâ cumù avdzâiù, cari nâ
dzâsi câ „Românjlji“ di pisti tutu, va s-
adunâ „centripetu“ (zborlu pârea câ lâ
ari hari) sh-câ au unâ singurâ limbâ sh-
câ nu lâ lipseashti altâ. Azburârâ sh-
altsâ, ma cumu earamù multu mintitu
cu mintea, dupâ tutù tsi aveamù
avdzâtâ, sh-vreamù ta s-dzâcù sh-mini
ndauâ zboarâ ninti s-fugù, nu bâgai ergu
la alantsâ. Câftai tu soni ndreptulù s-
dzâcù sh-mini ndauâ zboari sh-feciù
semnu a domnului Papari s-mi
câliseascâ. Mi minduiamù câ nu mi
cunoashti i câ nu-nji cunoashti
minduearea, ma turlia multu nivricoasâ
cu cari mi mutri, nu-nji avu hari ici.
Pânâ tu soni mi câlisi s-azburãscu.
Dzâshù câ ti tuts atselji cari suntu tu
salâ, nai ma multsâ Românji i cari-s
duchescu Românji, va-s azburãscu pi
româneashti, ta-s nu aibâ locu ti vârâ
turlii di acâchiseari alâtusitâ. Lâ dzâshù
câ di 13 di anji di cându bânedzù tu
xeani, ahurhii s-vedù luyuria
armâneascâ niheamâ alâxitu. Lâ dzâshù
câ tu România s-aspunù lucârli tu unâ
turlii cari nu easti ici aprucheatâ di
 BANA ARMÂNEASCÂ
Consulu grecu, aclo prezentu, câ tu
Gârtsii, iu earamù ma multi ori,
Armânjlji (i Vlahilji) minduescu altu
tsiva (nu tuts s-duchescu Grets), tu
Albanii idyiulù lucru ma niheamâ
alâxitù, tu Vâryârii lucurlù easti mintitu
sh-tu Makedonii, Armânjlji suntu
singurlji pricunuscuts. Ti aestâ ispeti sh-
ti evidentsa câ pisti tutù nâ duchimù
multu ghini tu limba a noastâ, averlu
easti iuva tu mesi, aestâ va s-dzâcâ câ
himù niheamâ altâ turlii di tuti alanti
milets tu cari himù mintits, sh-câ avemù
ndreptulù ta s-armânemù ashi. Dzâshù
câ aestâ dyeafurauâ nu aspardzi la canù
sh-câ tu Europa adzâ suntu multi milets
ca noi, cari nu suntu avinats ca noi di
tuts atselji cari nâ vorù chirearea.
Exemplili nai ma concreti suntu Italia
iu „Ladinjlji, Sardzâlji“ sh-alti minoritãts
reghionali suntu pricunuscuti sh-agiutati
di chivernisea italianâ sh tu Frântsii, unâ
di nai ma natsionalisti vâsilii, Bretonjlji,
Alsatsienjlji, Bascilji, Occitanjilji,
Corshilji suntu adzâ pricunuscuts sh-
agiutats ta s-ridishteaptâ. Dipisii zborlu
dupâ tsi dzâshù, fârâ sâ-lji dau numa,
alù Dogaru, câ, va i nu va vârâ, limba
va u lucrãmù sh-câ va s-hibâ literarâ i
nu, noi va u azburâmù cu idyea mirachi
sh-câ cathi Armânù, tiniru, cumù
George Vrana i Mariana Bara, i ma
tricutù, va s-ampulisimù s-arhundusimù
limba cari nu chiru sh-nu poati s-chearâ
tora, tu apirita a Europâljiei cari u
anyisarâ sh nãdãirâ ahâts oaminji mãri,
Armânji i xenji. Vreamù s-dzâcù ma
multi, ma dl Papari n-avea faptâ timbihi
s-bitisimù tu trei minuti. Nica unù njicù
zborù, cari lu tsânuiù cu dl consulù ditù
Gârtsii cându lu-astâvrâsiiù nafoarâ,
ninti s-mi câliseascâ sâ zburãscu.
Avdzândalui câ bânedzù Paris mi-
antreabâ di iu suntu pâpânjlji a mei.
Paplu sh tata s-aflarâ ninga Kavala, âlj
dzâcu mini. Tu Gârtsii, dzâtsi elù! Nu
eara nica Gârtsia tu chirolu a
paplui(1889) ma ashi eara tu chirolu al
tati (1919), lj-u turnai mini ! Vedzâ, hii
arâzgâ di Grecu, dzâsi elù nica unâ oarâ.
Mutrea, dzâshù, easti dealithea câ di ma
multu di dauâ njilji di anji bânãmù
deadunù cu Gretslji sh-câ limba sh
cultura greacâ eara ma-nsusù di a
noastâ, câ sh-Alexandru u ari asprânditâ
pisti tutù loclu, ma multu ca tuts Gretslji
la unù locù, ma easti iara dealithea câ
avemù sh-noi limba a noastrâ sh-nu ari
znjii, ni ti voi ni ti Românji ma s-nâ
pricunushtets aestâ dyeafurauâ. Va himù
ma arhundzâ tu aestâ turlii. Ashi easti,
dzâsi elù, ma vedz câ hits ma aproapea
di noi, câ aclo vâ easti zârâtsina sh-nu
aoa. Tsi puteamù sâ-lj dzâcu? Nica nu
aveamù adyivâsitâ teoria loru câ
Armânjlji i Vlahilji suntu Grets cari ditù
chirolu a Romanjloru, cari, cumù eara
huzmicheari la elji, anvitsarâ sh-limba
latinâ. Va-lj dzâtseamu câ pânâ tora nu
s-ari vidzutâ vârâ populu bilingvu cari
s-azburascâ dauâ limbi ma multu di
dauâ njilji di anji, sh-agârshescâ eti
ntredzâ prota lui limbâ, cumu eara
dealithea ti tuti muljierli armâni cari nu
avea carti. Acâ limba armânâ, nu eara
sh-nu iasti anvitsatâ nica la sculii, nu
chiru sh-nu va s-chiarâ.
Ninti s-bitisescu zborlu, niheamâ lungu,
pricunoscu, voiu s-adaru ndauâ observa-
tsii, ditu perspectiva a andamusiljei di
Custantsa.
Cumu bâgai oarâ, teoria ofitsialâ
româneascâ easti câ noi himu Românji,
câ azburâmu unu dialectu a limbâljei
române sh-câ aestâ easti dealithea tu tutù
Balcanlu, ma cându aducù aminti ti
vâsilii, Gârtsia easti xichi sh-nu agârshitâ.
Gretslji dzâcù câ Vlahlji suntu Elinji tu
tutù Balcanlu, ma ptsânù tu Românii, iu
lâyuria easti mintitâ sh-nu u aducù
aminti ici. Cumù s-veadi lucurlu, pari
câ Gretslji shi Românjlji s-angâldâsescu
ta s-agârshescâ unù ti alantu, cându yini
zborlu ti Armânji la elji acasâ, ma doilji
vorù s-apitruseascâ, i s-ampartâ
Armânjlji ditù alanti vâsilii (Albania,
Makedonia (FYROM) sh Vâryâria).
Teoria aestâ nu easti unù yisu, ma ea nu
poati s-amintâ fârâ di agiutorlu a
Armânjlorù, ashi cumù di 150 di anji
videmù cumù Armânjlji s-ancaci i s-
vatâmâ unù alantu. Apropos! Nu nj-
aducu aminti cari, unù Armânù pripusi
s-facâ niheamâ lunjinâ tu isturia a
andartsâlorù sh-a capitanjlorù, câ dzâsi
elù, di dauli pãrtsâ eara Armânji cari s-
vâtâma ti chirearea a lorù. Sh-io
minduiescu idyiulù lucru, ma nu va
agârsheari câ alumta ahurhi dupâ tsi
chiro di 30 di anji i ma multu, România
“agiuta” Armânjlji s-anveatsâ românea-
shti, sh-Gretslji nu vrea s-avdâ di limba
vlahâ i armânâ, ti cari dzâtsea câ
ashchioapitâ sh-nu va anvitsari. Sh-
atumtsea, cumù sh-adzâ, avemù
livendzâ armânji cari, orghi i urghits, nu
“vedù” dicâtù mash sinferlu a lorù, fârâ
s-minduiascâ la fara a loru cari u cherù.
Ma atumtsea, chirolu eara mintitù sh-
nâdia ti unâ Romania (fârâ â) mari, tu
tutu Balcanlu, tu alumtâ cu atselji tsi vrea
unâ Elada tu loclu a protâljei, nâ featsi
Nr. 2/3 (32/33), 2003 19
mash lâeatsâ. Adzâ lucârli suntu multu
alâxiti shi Europa nâ da unâ nauâ nâdii,
unâ dealithea, ashi cumù s-veadi ti alanti
milets di cari azburâiù ma-ndzeanâ. Ma
tsiva nu va-s adrãmu, fârâ unâ mindueari
ahândoasâ sh-cu tuts Armânjlji, aclo iu
bâneadzâ elji. Ti aestâ ispeti, pripushù
Freiburg tu ahurhita a anlui, s-
andridzemu unu congresu tu Gârtsii,
Makedonii i Albanii, iu s-hibâ câlisitsâ
tuts Armânjlji, itsi idei au. Ti amârtii pânâ
tora, nu lomù canâ initsiativâ, tsi cara lâ
tâximù andruparea a noastâ cu pâradz.
Nu hiu simfunù cu tuti ancâcerli tsi nâ
dispartu, sh-minduiescu câ va dipiseari
cu eali.
Cu umutea câ unâ nauâ etâ iasti avoleto
(posibilâ) tora, câlisescu ninti di tuti
Armânjlji dit Makedonii (FYROM) s-
alasâ anchizma (zilia) tsi-i frimitâ unù
alantu, s-adunâ cu atselji dit Albanii sh
Gârtsii sh-s-andreagâ ti unù congresu
iu s-hibâ câlisits sh-alantsâ Armânji iutsi
suntu asprândits elji. Prindi s-nâ intrâ tu
minti câ, nai ma lishorù va s-amintãmu
cu idheia ti minoritati reghionalâ
autohtonâ, apruchiatâ sh andrupâtâ di
Europa, cari s-nâ da andreptu ta s-
vigljemù sh-crishtemù limba sh cultura
a noastâ armâneascâ. Mash ashi,
lumachea latinâ (romanicâ) notu-
europeanâ va s-armânâ ma arhundâ, sh-
Armânjlji va s-hibâ apuntea nai ma
veaclji andicra di limba sh cultura greacâ
i elinâ, ti cari s-alumtarâ di totna sh-cari,
poati, anyie tora tu eta ditù soni, nu mash
di ispetea a Gretslorù, culturâ cari, nu
va agârsheari, deadi andicra di cultura
latinâ (romanâ) njiurizma la ma multu di
giumitatea a Europâljei. Altâ turlii,
lumachea latinâ (romanicâ) notu-
europeanâ va s-armânâ oarfânâ di
lumâchitsâ a elji nai ma sarpâ sh-va s-
armânâ apridunatâ mash la nord/cheari
di Dunâ anvârligheatâ tu unâ amari di
slavonji. Ti aestâ itii, minduiescu câ
Românjlji shi Gretslji va s-facâ pishmanji
ti tutù tsi adrarâ ti chirearea a
Armânjloru, sâ-lji pricunoascâ ashi cumù
suntu sh-s-lji-agiutâ pânâ nu easti
amânatù, s-nu chearâ. Ma, ma ninti di
tuts, prindi ca Armânjlji sâ-sh
limbidzascâ mintea shi s-bagâ oarâ câ
nu pots s-tsânji tu banâ pi vârâ cari va
ta s-moarâ.
Niculaki Caracota,
4-li di Yizmâciunu 2003, Paris
 20 Nr.2/3 (32/33), 2003
Etnofestival - Malovishti
Tu dzâlili di 9-li shi 10-li di Agustu
2003, tu hoara Mulovishtea, di ninga
Bituli, s-tsânu etnofestivalu “Malovi-
shtea 2003”. Organizatorlu a alishtei
andamusi fu “Asotsiatsia ti sustsânuta
devolopari a hoarâljei Malovishtea shi
alanti hori ditù naia di sumù Pelistera”
“EKE” Bituli.
Programlu a festivalului ahurhi
Sâmbâtâ, 8-li Agustu 2003, la sâhatea
19,00 cu tsirimonjea di dishcljideari
ofitsialâ tu hoara Mulovishti shi maxus,
cu dishcljidearea a expozitsi-iljei
“Malovishtea adets tsi s-ducù nâinti ”.
Tsirimonjea fu faptâ di cãtrã
organizatori mash pri limba macedo-
slavâ sh-nu sh-pi limba armâneascâ.
Dupâ aesta oaspitslji cari intrarâ tu
udadzlji cu expozitsii furâ aprucheats
cu lâcumi shi apâ aratsi. Nâuntru
putumù s-videmù, namisa di altili,
planurli di urbanizari a hoarâljei
Mulovishti adrati di trei arhitectsâ
armânji. Dupâ aesti dinintea a
bisearicâljei Sm. Vinjirea ahurhi
spectacolu di poezii, cânticù shi
muzicâ armâneascâ (cu iterprets ditù
Rep. Machidunia shi di nafoarâ).
Dumânicâ, 10-li di Agustu 2003 la
sâhatea 8,00 tuts oaspitslji loarâ parti
la Lituryisirea ditu mânâstirea Ayiu Ana
di ninga Malovishtea, cari s-tsânu pi
armâneashti di cãtrã preftsâlji Sasho
Yeranda (Rep. Machidunia), Tachi
Veriga (Corceaua - Albania) shi Dima
Gheorghe di Constantsa.
Dupa Liturghia, la 10,30 aeshtsâ
preftsa li ayisirâ thimeljurli ti cunachi
ditù uborlu a mânâstiriljei Ayiu Ana.
La sâhatea 11 fu spectaculù cu cânti-
tsi sh-giocuri di folclorù armânescu cu
parei ditù Rep. Machidunia, Gârtsia,
Vâryâria, Arbinushia shi România.
Ti amârtii ama, sh-di aestâ oarâ,
spectacolù si ncljisi tutù ashi cumù s-
avea ncljisâ cu nâ searâ ma nâinti: fârâ
ta s-hibâ cântatù imnulu a nostu
natsional “Dimândarea pârinteascâ”.
Sâ s-tsânâ unu Festivalu folcloricu
armânescu Mulovishti, hoara alu
Constantin Belimace, shi s-nu s-cântâ
imnulu a nostu natsional, easti mari
ciudii. Bircheavis alù Dumnidzã câ s-
cântã dupâ spectaculu la restaurantu.
Cu tuti aesti atselji cari loarâ parti la
aestâ aleaptâ andamusi nu pistipsimù
s-poatâ s-agârsheascâ vârâoarâ
mushuteatsa ahoryea a casilorù di
Mulovishti anvâliti cu ploaci.
Etnofestival “Malovishtea 2003”
La 10-li di Augustu anlu aestu nershu
sh-mini cu fumealjea a mea tu hoara
aesta ti cari aveamù avdzâtâ ahânti.
Tu hoara Mulovishti nâ dusi unâ strimtâ
cali cu unâ mushuteatsâ deanvârliga cari-
i mash ti videari. Tu mesi di hoarâ avea
unâ grupâ di oaminj cari sâ ndridzea s-
ducâ pripadi pânâ la bâsearica Ayea Ana.
Apruchinda-mi avdzâi câ zbura
armâneashti. Eara ditù hoarâ. Loai
informatsii di la elji pi armâneashti.
Deanvârliga muntsâ analtsâ, ponj
analtsâ, casi veclji shi un porcu cari s-
anvârtea câtâ la mashinjli. Lu avinai pi
armâneashti. Ti ciudii canda sh-mi
achicâsi shi fudzi.
Nji si pâru câ shi puichili di pi ponj shuira
pi armâneashti. Dininti a casilorù câti vârâ
shidzut pi scamnu cari cu harauâ nâ
grea: Ghini vinitù, bunâ vâ-i dzua!, pi
armâneashti. Tu hoara stururi di
Bâsearica Sâmta Vinjiri
electricâ. Pi stururli mash un necrologù
di unù mortu di vârâ cu paranuma
Belimacevski. Nu eara scrieatù pi
armâneashti.
Ahurhimù ta s-nâ alinãmù câtâ la
bâsearica. Unâ colonâ di aushi, ficiori
njits cari imna fârâ s-dânâseascâ shi noi,
livendzâ Armânj, bârbats, cari nâ discur-
mãmù la cafi unâ jgljoatâ. Pâdurea tâtsea.
Canda ashtipta s-veadâ desi suntu
oaminjlji a ljei.
Agiumsimù la bâsearicâ bash la oara s-
lu avdzâmù Sasho, protlu preftu armânù
cumù cânta pi armâneashti. Oclji-nji si
umplurâ di lãcârnji, perlu ânji si mutã pi
creashtic, inima vrea s-easâ ditù cheptu.
Ti prota oarâ tu bana a mea avdzâi cântari
pi limba a mea.
Deapoaea adrãmù fotografii cu preftulù,
cu bâsearica shi cu muntili. Nafoarâ s-
ahurhi cânticlu shi gioclu armânescu.
Armânj vinits di la tuti pãrtsâli di tu
Balkanlu. Tuts vinirâ pripadi pânâ aoa.
BANA ARMÂNEASCÂ
A tutâlorù
pâputsâli lâ
eara ancârcati
di pulbiri. Cafi
unù sh-lu lucra
lucurlu a lui.
Cari cânta,
cari giuca, V. Dzega shi D. Piceava
cari imna pi
tu dunjeaua shi s-cânushtea. S-adrarâ
fotografii, interviuri ti la radio, registrãri
pi video caseti.
Harauâ câ cu niscântsâ mi vidzui dupu
15 icâ 20 anj. Harauâ câ mi cânâscui cu
atselj cu cari mi shteamù mash di pi
internet. Muntili canda s-hârsea. S-avdza
bumbunidzari. Ma, nu deadi ploai. Shi
Dumnidzãlu vru s-hârseascâà cu noi.
Mash nâ dâdea di shteari câ elù shtii câ
himù aoa shi câ diznãu li cântãmù vecljili
cântitsi cu cari eara anvitsatù.
S-adrã un corù. Mari
corù. Tu atselù momentu
tuts earamù Armânj. Di
dixearâ anda dipusimù shi
fudzimù cafi unù câtâ la
calea a lui, tuts
continuãmù s-himù atsea
tsi nu vremù: Armânj pi
inimâ, xenji pi limbâ. Avea
prândzu. Fisuljù cu carni.
Nai ma nostimlu fisuljù tsi
lu-amù mâcatâ tu bana a
mea.
Dipuneam câtâ la hoara.
Dupu noi dipunea shi Pero Tsatsa cari-lji
cânta a muntilui shi a nauâ.
Aurica Piha mutri câtâ la alantâ ndzeanâ
anlunjinatâ di soarli. “Tsi mushuteatsâ” -
dzâsi ea ! Eh, cari shtii câts Armânj lu au
dzâsâ aestu zborù nâinti di tini. Poati câ
muntili nu ashtipta câ diznãu va lu avdâ
zborlu armânescu.
Ma, ia vini oara s-nâ mutãm di aproapea
shi di largu ta s-lji spunemù câ nica nu
nâ pridãmù. Câ nica ari Armànj...
Dighios tu hoarâ nâ alâsãmù sânâtati
cu atselj cari-lji cânâscumù.
Di halatu armânescu poati câ di sumù
plocili di murmintsâ inshirâ suflitli
a mortsâlorù ta s-hârseascâ shi eali cu
noi. Nâ alâsãmù sânâtati cu hoara, vecljili
casi, pâdurea shi muntili cu nãeti ca divâ-
râoarâ diznãu s-nâ turnãmù ta s-u adâv-
gãmù uspitsâljea ahurhitâ tu aestâ dzuâ.
Vahì Armânlu va s-armânâ Armânù.
Vanghiu Dzega
 BANA ARMÂNEASCÂ
Ducheari shi nãmuzi -
Mulovishtea-2003
Sh-estu anù Armânjli, iutsido
bâneadzâ, andreapsirâ andamâsi,
festivaluri, simpozioane, adunãri, ma
mãri icâ ma njits, pitù cari aspusirâ a
laolui câ noi bânãmù nica tu anlu 2003
sh-ma multu, lomù di nâ dishtiptãmù
ditù atselù somnu ahândosù tsi nâ acâtsã
cu multsâ anji ma nâpoi.
Tu 9-10-li di Avgustu, sutsata EKE,
cumândâsitâ di Risto Paligora,
andreapsi Mulovishte, Machidunii, a 2-
a editsii a Festivalului “Mulovishte 2003-
Etno Festival”. Fu unâ andamâsi multu
mushatâ tsi adunã Armânjlii ditù tuti
craturli balcanitsi. Ditù România anchisi
Machidunii pareia “Mushata Armânâ”,
cântâtorlji Zoe Gica shi Yorghi
Caraolani. Festivalu fu dishclisù
Sâmbâtâ, 9-li di Avgustu, cu prezentarea
a expozitsiiljei “Mulovishte - traditsii tsi
s-ducù ninti” iu putumù s-videmù lucri
tsi aspunù di bana a Armânjlorù. Dixeara,
tu uborlu a bisearicâljei Sâmta Vinjiri,
mutatâ tu anlu 1856, tsi ari iconostaslu
adratù cu gravurâ di lemnu shi aproapea
100 di icoani multu veclji, pareili di
cântâtori, sumù tserlu amplinù di steali
sh-tu lunjina a tserlui, aspusirâ iholu
armânescu, un iho ditù ahânda, dealihea
Tu chirolu 1-7-li di Alunarù putuiù s-
negù Grâtsie deadunù cu ficiorlji tsi
amintarâ concursulù di
matematicâ “Cangurlù”.
Scupolu a alishtei
excursii fu ca aeshtsâ
tiniri s-aflâ ma multu ti
Armânj, di turlia cumù
s-alâxi bana a lorù.
Martsâ 2.07: Prota dzuâ agiumsimù
Sârunâ. Shidzumù andoauâ sâhãts di
vidzumù Muzeulu Arheologicù - muzeu
natsional ti Gârtsia ditù Njeadzânoapti.
Aclo vidzumù lucri ditù Thesalie,
Machidunia ditù Ascâpitatâ, ditù Mesi,
ditù Apirita shi ditù Trachie. Defthirlu
lucru tsi-lù vidzumù fu “Piryulu” tsi fu
mutatù di Venetsianj la anlu 1425. Dânâ-
simù Paralia Katerini iu shidzumù unâ
noapti. Vidzumù bâsearica Katerini.
Njercuri 3.07. Dion, câsâbãlu sâmtu
a Machidonjilorù ditù Antichitati.
Vârnâoarâ, aoatsi yinea marili coman-
dantu Alexandru ta s-pâlâcârseascâ
Dumnidzadzlji ditù Olimpu shi s-lâ caftâ
agiutorù tu expeditsiili a lui. Muzeulu
arheologicù di Dion eara urdinatù di
unâ rigeai câtâ Dumnidzã.
Dumânicâ, 10-li di
Avgustù, nâ alinãmù la
mânâstirlu Ayia Ana, pi
cipitù di munti,
anvârligheatâ di curia di fadz, iu preftsâlji
Veriga (Arbinushii), Sashu Yearanda (
Machidunii) shi George Dima (România),
tru limba armâneascâ, ayisirâ, tu uborlu
a mânâstirlui, thimeljlu di naua casâ tsi
va-lji aduna embistimenjlji tsi va s-alinâ
aoa. Dupâ prândzu pareili di cântâtori
aspusirâ mushuteatsa a cânticlui
armânescu, iara Armânjlji adunats teasirâ
corù pi ma multi dipli.
Sutsata EKE s-amintã nâpoi cu 3 anji
sh-ari ca scupo sustsânuta developari a
hoarâjlei Mulovishtea shi a alantorù hori
ditù naia di sumù Pelistera; ftsearea
cunuscutâ a culturâljei shi a farâljei
armâneascâ pitù hoara Mulovishtea tsi
armasi idghea cumù sh-eara sh-nâpoi cu
200 di anji; di unâ mushuteatsâ ahoryea,
cu casi cu 2 patomati, cu geadei di
cheatrâ, cu arâuri tsi talji hoara ditù ma
multi pãrtsâ. Hoara fu adratâ tu mesea a
etâljei 16 shi s-aflâ la altitudinea di 1200
di meatri tu muntsaljii Pelistera.
Mulovishteanlji lucra cu oili, cu cãpârli
ama nai ma multsâlj cu calji, ca
cârâvânari. S-aspuni câ tu eta 19
Mulovishte eara una dit nai ma mushatili
shi avutili hoari armâneshtsâ, cu 4-5 suti
di casi di cheatra di arâu, cu chipuri shi
Excursii pritù horli
armâneshtsâ ditù Gârtsii
multsâ turishtsâ xenji.
Prândzâmù la unù restaurantu multu
chischinù cu nicuchiri armânj, cari nâinti
s-fudzimù, nâ câlisirâ s-yinimù anlu cari
va s-yinâ Dion câ tse aoa va si s-tsânâ
Festivallu di Giocuri Traditsionali.
Agiumsimù Kalambaka, câsâbã tsi s-aflâ
la 5 km. di mânâstirli di Meteora shi la
21 km. Di Tarcolu (Trikala).
Gioi 4.07. Excursie Meteora, cali di 2
sâhãts. Protlu mânâstirù adratù di Ayiu
Thanasi s-cljeamâ “Marili Meteoru” shi
ari hramlu “Alâxearea a Prosuplui a
Hristolui”. Mânâstirlu apânghiseashti
unù muzeu cu icoani adrati cu multâ
mâsturlâchi, crutsi pilichisiti tu lemnu shi
stranji traditsionali armâneshtsâ veclji.
Deapoia featsimù cali lungâ shi
agiumsimù Aminciu, nai ma musheata
hoarâ tsi u vidzui vârnâoarâ.
Viniri 5.07. Hrupishtea, hoara iu s-
tsânu Festivalu di Giocuri tsi s-tsâni cathi
anù. Hoara iu s-amintã actorlu Toma
Caragiu shi scriitoarea Matilda Caragiu
Nr. 2/3 (32/33), 2003 21
p e t a l i
aspindzurati
pi murlu di
dininti, lucri
tsi pots s-li
vedz sh
adzâ. Portul
a Mulovi-
shteanjlorù
eara di unâ
mushuteatsâ
ahoryea,
Casâ di Mulovishti
chischinù,
cu multi chindimati, cândusha shi sarica
era i alba i vinitâ; nu eara muljeari tu
hoarâ fârâ câftani di sirmâ, fârâ ghirdãnlji
di dubli; numtsâli tsânea unâ stâmânâ
iara featili avea doarâ, pai multi.
Tricurâ aproapea 200 di anji di
atumtsea shi di hoara Mulovishti armasi
mash TINJIA shi Muluvishteanlji.
Ndoi di elji bâneadzâ tora Bituli shi cu
vreari sh-mirachi andreapsirâ aestu
festivalù. Va-lji aducù aminti: Risto
Paligora,Tachi Steriadi, Nico Paligora,
Tachi Gaga (om tsi talji) sh-multsâ
altsâ… cari alâsândalui nanâparti tuti
alanti lucri adunarâ tu bitisita a
stâmânâljei ma multu di 700 di Armânji
Mulovishte.
Mariana Caciandoni-Budesh
Mariotseanu.
Ninti s-ahurheascâ spectacolu
vizitãmu muzeulu a Armânjlorù, iu suntu
adunati di nai ma mushatili costumi
armâneshtsâ, caduri cu Armânj, cãrtsâ
tsi zburãscu ti Armânji. Seara, tu parclu
“Aryos Orestikon”, ahurhi spectacolu.
Eara adunati multi parei di giocuri ditù
tutâ Grâtsia, tuti niarâvdâtoari ta s-alinâ
pi scenâ. Spectacolu fu unâ furnjie ta
s-mi andâmusescu cu Kira Iorgoveanu
Mantsu shi cu tinirilji di la Giunamea di
Custantsa tsi vinira maxus ti spectacolu.
Festivalu s-tsânu shi dzua tsi vini,
Clisura, iu shi s-bitisi.
Sâmbâtâ 6.07. La turnari, dânâsimù
tu Vâryârie, Peshtera, iu nâ apruchearâ
cu bratsâlj dishcljsi Armânjlji di aclo.
Dheftira dzuâ, ninti s-fudzimù tu
Românie, neasimù s-videmù Sutsata a
Armânjloru di aclo. La fugari, nâ câlisirâ
s-yinimù la spectacolu di giocuri
armâneshtsâ ditù Vâryârie.
Marusha Gheorghe
(Excursia ali Marusha Yioryi tu Gârtsii
fu sponsorizatâ di Iancu Cepi)
 22 Nr.2/3 (32/33), 2003
EXCURSII TU HORLI ARMÂNESHTSÂ
DITÙ ARBINUSHII
Jurnalù di pi cali.
Prota parti.
Tu chirolu 11-21-li di Alunarù, unâ
parei di la Sutsata Culturalâ Armâneascâ
di Bucureshti featsi unâ cali la Armânjlji
di-tu Balcan.
Atselù tsi iara nâ dishcljsi calea fu
bunlu a nostru sotsù Thede Kahl (âlj si
pricadu ahâti ifhãristiseri ti copuslu tsi-
lù featsi sh-ti atsea câ nâ dizvâleashti a
noauâ lumea di-tù cari yinimù).
Angrâpsescu ma-nghiosù unù njicù
jurnalù di pi cali.
11-li di Alunarù: Fudzimù tahina di
Bucureshti. Tricumù pritù Sofia. Dupâ
tsi tricumù sinurlu anamisa di Bulgaria
shi Macedonia featsimù unâ njicâ cali
Dobrushani (ningâ Cumanovo) la unâ
prota cusurinâ de-alù papù Santa (Santa
alu Todi, 74 di anji, nai ma tricutlu
membru ditù pareia a noastrâ).
Seara durnjimù tu mâhâlãlu musul-
manù di Skopja. Tsinãmù la restauran-
tulù “Jole”. Aoa nâ adunãmù cu ma
multsâ Armânj di Skopje. Mini mi tihi-
sescu la measa ninga Zoran Djica, unù
durutù shi mintimenù tinirù armânù tsi-
lù cunushteamù di multu chiro.
12-li di Alunarù: Crushuva-Bitola-
Pogradec. Crushuva nâ priimnãmù unâ
sâhati. Cu tuti câ tu aestu câsâbã suntu
multsâ Armânji (aproapea giumitati di-
tu atselji 5000 di oaminj tsi bâneadzâ
aoa) duchescu unâ prudentsâ la Armânj
s-tsâ apândâseascâ armâneashti.
Venetsia a loclui, cumù alj dzâtsea
Weigand, nâ minâ suflitli la tuts cu
mushuteatsa a ljei.
Bitola tritsemù pi la mirmintsâlj
armâneshtsâ: C. Belemace, A. Mãrgãrit,
M. Manakia, D. Athana-
sescu shi altsâ Armânji cu
anami tsi arâpasâ tu aesti
mirmintsâ. La urminia alù
papù Santa, cântãmù
“Dimândarea Pârinteascâ”
la mirmintulù alù
C.Belemace.
Mi minduescu la atselj
Armânj gionji di Machidunii
tsi s-adunarâ aoa tu Maiù
1989 ta s-yiurtuseascâ
Dzua Natsionalâ a luyursescu bunâ ti Armâna-
Armânjlorù dupâ ahâtù
chiro. Tsi lucru musahtù
featsirâ. Amârtii câ adzâ nu
mata suntu deadunù.
Nâ priimnãmù pritù câsâbã niheamâ
shi nidzemù la slujbâ la bâsearica
armâneascâ “Constantin shi Elena”.
Sasho nu easti aclo (âshi dusi pâpânjlji
la unâ numtâ Skopja). Slujba u tsânu
unù preftu românù, C.Marcu, tu
macedo-slava shi tu unâ limbâ tsi nu
eara nitsi românâ nitsi armânâ. Himù
figurats câ Armânjlji di Bitola au
bâsearica a loru. Shidemù moabeti ca
vârâ sâhati cu Pop-Nicola, cu T.
Steriadis shi Ilievschi.
Noaptea durnjimù Pogradec. Moabeti
cu doi Armânj cu suflitù: Petricã shi
Afrodita (nicuchira alù Petricã). Petricã
easti secretarlu a sutsatâljei di Pogradec.
Anyiseadzâ s-adarâ sculii shi bâsearicâ
ti Armânjlji ditù Pogradec.
13-li di Alunaru: Pogradec, Mborije
(iu vidzumù unâ bâsearicâ bizantinâ di-
tu eta X), San Iovan, Curceaua. Seara
nâ priimnãmù pritù Curceaua.
Videmù bâsearica Ayiu Sutiru iu
ghivâseashti preftulu Veriga. Bâsearica
easti adratâ tu stilu românescu. Shi aoa
shi Divjaka shi Bitola duchii câ
influentsa a cratlui românù easti multu
ma mari dicâtù minduiamù.
14-li di Alunaru: Vidzumù
Moscopolea. Fârâ zboarâ. Nicolas:
“Tora putemù s-dzâtemù câ himù Hagii;
vidzumù loclu sâmtu a Armânjlorù.”
Unâ ciudii sh-ma mari fu Shipsca:
armasirâ nica 20 casi ditù unù câsâbã
tsi fu ma vecljù sh-ma mari di
Moscopolea (ashi dzâtsi leghenda).
Vidzumù ficiurits tsi zbura unâ limbâ
armânâ cu nai ma mushata lizeti (arisiri,
plãcere): va-nji hibâ zori s-lu agârshescu
Vanghiush, 5 anj, tsi zbura di nâpârtica
Masti di Armânji ditu Arbinushii
BANA ARMÂNEASCÂ
tsi arucâ fârmacù (vipera), di prici sh-di
alti ahtãri lucri. Shopatlu di Shipsca: unâ
thamâ. Duchii cântitslji tsi li cânta apa
aratsi. (Ahurhimù s-cântãmù dinâoarâ
“Shopatù, shopatù, apâ aratsi, cându u
beai, dorlu tsâ treatsi.”
Seara, moabeti apreasâ cu Pandi Belo,
muzicologlu. Ti elù, România easti
ascâparea a Armânjlorù. Lu ntrebù câ
tse ficiorlji armânji ditù Arbinushie tsi
yinù s-anveatsâ România, nu shtiu s-
azburascâ armâneashti.
15-li di Alunaru:
Videmù Corcea di-ndzeanâ. Murmin-
tulù alù Papalambru Balamaci. Cali di yisù
pânâ Gjirokastru pi ninga arâulu Vjosa
(Bãiasa). Ni andâmusimù cu Iane Fotu,
Spiru Poci shi Ilja Kuru. Aoa, influentsa
gârtseascâ easti multu mari. Nai ma
multsâ au soi tsi suntu fugats ta s-
lucreadzâ tu Gârtsie. Aeshtsâ oaminji
adusirâ pâradzlji amintats nâpoi shi ashi
pots ta s-vedz casi multu mãri shi
mushati tu Arbinushie (vâsilia luyursitâ
nai ma oarfânâ di tu Europa). Tsiva tsi
mi ciuduseashti shi mi ariseashti: nica
bâneadzâ mitlu tsi amintã “Puntea di
Arta”. Cându adarâ unâ casâ, oaminjlji
aducù curbani unù birbecù: coarnilji a
lui suntu bâgati pi poarta di tu intratâ tu
uborlu a casiljei.
Nicolas:”S-veadi unâ alâxeari. Nâinti di
dheftirlu polimù mondialù, Armânjlji ma
oarfânji nidzea câtâ România shi atselj
ma avuts icâ cu vreari ti culturâ s-tsânea
dupâ Gârtsia. Adzâ sâ shtsâ luyuria.”
Armânjlji di tu Arbinushie potù multu
lishorù s-lucreadzâ tu Gârtsia. Pi
tishchireaua la multsâ angrâpseashti “di
natsionalitati greacâ”. La “interviu” suntu
antribats maca shtiu armâneashti shi dau
unù njicù testu. Vahi ashi s-exiyiseashti
câtse Armânjlji “grecomanji” di tu
Arbinushie zburãscu ma ghini di atselj
tsi au sinferuri tu România.
Ducheshtsâ tu Balcan câ
Dumnidzã alasâ s-nâ
amintãmù cu multâ zori
pânea. Ti atsea omlu easti
multu slabù shi ananghea âlj
pindzi oaminjlji câtâ tadi icâ
tadi politicâ. Nâinti âlj
giudicamù aeshtsâ oaminji
câtse ti unâ banâ niheamâ
ma bunâ imna pi unâ cali
(pro-româneascâ icâ pro-
gârtseascâ) tsi mini nu u
mi. Adzâ, duchescu câ nu
pots s-giudits canâ ti
 BANA ARMÂNEASCÂ
apofasli a lui. Pots s-ti giudits mash tini
ti tsi adari. Vahi aesta fu unù mari
amintaticù ti mini tu aestâ excursie.
Dheftira parti.
16-li di Alunarù.
Tahina nidzemù la castru sh-tu
câsâbãlu veclju di Ghirokastru.
Deapoia 5-6 sâhãts Andon Poci.
Numa a hoarâljei yini di la unù Armânù
tsi fu vâtâmatù tu 1944 ti itia câ alumtã
tu rezistentsa contra a Nemtsâlorù.
Veacljea numâ a câsâbãlui eara Tavan.
Hoara easti curatù armâneascâ. Fu
adratâ pi la 1960. Oaminjlji nâ ashtiptarâ
multu mushatù. Duchimù atsea
mushuteatsâ ahoryea a cânticlui
fârshirutescu. Ca unù njcù semnu di
tinjseari, aducù aminti numa a atsilorù
tsi nâ mâyipsirâ cu boatsea a lorù: Chita,
Vasili shi Ianasi Bashu (frats), Hristo
shi Vangheli Shingheli, Dionisie shi Zisu
Bashu (afendi shi hilju). Multu zori va-
nj hibâ s-lu agârshescu Vasili Bashu (61
di anj, dhascalu) tsi u frândzi boatsea
di nu tsâ yini s-pistipseshtsâ câ omlu
aestu adilji. Zori va-nj hibâ sâ-lji
agârshescu shi Dionisie shi Zisu Bushu
cu cânticlu ti nicuchira shi dada a lorù.
Dionisie shidzu ahapsi 17 anj. Ficiorlu
(Zisu) lu alâsã njicù. Cându s-turnã,
Zisu eara ansuratù shi avea shi njits.
Doilji cânta ti muljearea tsi tsânu casa
tu aestu chiro. Lu andâmasimù aclo shi
Ilia Colonja.Seara neasimù Saranda. Na
ascâldãmù tu amari tu unù peisajù di
paradhisu. 17-li di Alunaru:
Tritsemù pri Dukezi shi veacljea tsitati
Apollonia.
Seara agiundzemù Divjiaka. Nâ
adunãmù cu Jani Gusho tsi shidzu
doauâ dzâli cu noi. Unâ mari harauâ fu
andamusea cu Spiru Fuchi. Cu unâ
dzuâ nâinti ne-aveamù adunatâ cu afen-
su, cu fratili sh-cu ficiuritslji a lui.
Putemù s-himù pirifanji cu aestu tinirù
(amintatù tu 1965). Temperamentu
modernu, suflitù dishcljsù, auto ironicù
sh-ma multu ca tuti aestea, unù mari
caracterù. Spiru lucra multu chiro tu
Grâtsie (masturù faiantsarù). Amintã
pâradz câtù ti unâ casa shi s-turnã. Câtù
shidzu Grâtsie nu avu ici chiro ti suflitlu
a lui (ti poezie, ti cãrtsâ). Ti atsea lo
apofasea ta s-toarnâ. Duchii câ stihurlji
a lui zburãscu tamam ti suflitlu a lui.
Dzâtsea elù iuva câ simasia ari mash
avearea a suflitlui nu avearea materialâ.
Seara ghivâsii stihuri de-alu Spiru.
Duchii nica nâ oarâ câtâ andriptati ari
George Vrana s-lu luyurseascâ Spiru unù
mari poetù.
Avemù tihea noi Armânjlji ca tu aestu
sticu di oarâ s-avemu niscântsâ poets tsi
potù s-shadâ aradha cu mãrlji poets
contemporani. Mi minduescu la Matilda
Caragiu di-tu bârnulu a atsiloru ma
tricuts, Mihali Prefti shi Kira Iorgoveanu-
Mantsu, di-tu bârnulu di mesi shi Vanghiu
Dzega, Spiru Fuchi shi George Vrana di-
tu bârnulu tiniru. La tuts s-veadi mintitura
aesta di traditsionalù shi modernu.
18-li di Alunaru: Nâ ascãldamù tu
Adriatica la Divjiaka. Nidzemù oaspits
la sculia armâneascâ di Divjiaka iu himù
oaspitslji alù Koci Ianko, unù omù imirù,
itru shi mintimenù. Pi stizmâ la sculii unù
lucru multu mushatù:
suntu bâgati tuti variantili
la yramili armâneshtsâ. Mi
arisi multu aestu semnu di
tolerantsâ.
19-li di Alunarù: La
universitatea A. Xhuvani
ditù Elbasan himù ashti-
ptats di Andon Kristo.
Nâs zburâ ti isturia a
comunitatiljei armâ-
neascâ di-tu câsâbã (800
di fumelji armâneshtsâ
suntu adzâ tu Elbasan).
Thede zburashti ti atsea câ nu lipseashti
s-ashtiptãmù agiutorù di nafoarâ, câ
lipseashti s-adrãmù tsiva ti tuts Armânjlji,
s-ansârimù pisti faza aesta localistâ,
multu regionalâ. Oani zburashti multu
mushatù ti ampârtsârea di-tu dunjeaua
armâneascâ, ti atsea câ lipseashti s-
aflãmù unâ cali di mesi noi Armânjlji, ti
câbatea a intelectualjlorù cumù sh-ti
atsea câ lipseashti s-nâ andrupâmù cu
buna cunushteari a limbâljei a noastâ.
Elbasanu lu cunuscumù shi scriitorlu
Dhimo Tarusha.
Nidzemù acasa la Pavli Bardhi,
vitseprezidentul a sutsatâljei di Elbasan
(A.Kristo easti prezidentu). Videmù unù
cadurù zuyrâpsitù di Platon Bardhi, hiljlu
alù Pavli, cu maia a lui (tsi easti di
Gabrova). Cadurlu easti multu mushatù.
Nr. 2/3 (32/33), 2003 23
Platon ari 22 di
anj shi easti treilu
anù la Sculia di
Arti di Florentsa.
Ti mirindi:
banjo tu laclu
Ohrida. Cându
esù ditù apâ, Cola
Beca ânj grea-
shti: ”Ti adrashi Nicolas Trifon,
n j i r l u membru ali AFA,
Alexandre!” Hiu sponsorù a alushtorù
multu hariosù. numiri di revistâ shi
T h i m i s e s c u autorù ali unâ carti di
“Pirmithlu di la “Istorii a Armânjlorù,
laclu njrlu” ân- nyrâpsitâ pri limba
yrâpsitù di Ar- francezâ sh-cari va s-
mânlu Mitrush veadâ lunjina a tiplui tu
Kuteli iu laclu anlu yinitorù.
Ohrida easti pâtidzatù “laclu njirlu”.
20-li di Alunaru: Clisura, avdzâta
hoarâ di iu s-tragù Darvari, M.Beza,
B.Nusici shi altsâ Armânj cu anami.
Videmù bâsearica “Ayiu Dumitru” cu
multu mushata shi avdzâta
catapeteasmâ. U cunuscumù dada alù
Cola Sioki, tinirlu armanù tsi anyrâpsi
pânâ tora doauâ cãrtsâ ti hoara a lui.
Cola easti tu ashcheri ashi câ nu putumù
s-lu cunushtemù. Vahi va s-avemù tihea
aesta alta oarâ. Dada a lui tsi easti
Vâryarâ zburashti unâ multu chischinâ
limbâ armâneascâ. Nj-easti arshini
cându minduescu câts rasishtsâ avemù
tu miletea a noastrâ.
Seara agiundzemù Veria shi Xirulivad.
Easti pânâyirlu a hoarâljei (Prufitu Ilja).
Andâmusimù bunjlji sots Yeoryi Maneca
shi Yeoryi Ceamitru.
Maneca nâ angâldzashti suflitlji cu
cânticlu a lui (dzâtsea Platari ti elu unâ
oara: “Dumnidzãlu easti tu gusha a ta”).
Mini mi angâldzashti shi altutsiva:
modestia a alushtui omù. Noi Armânjlji
himù multu mârits. Tsi ghineatsâ s-
andâmuseshtsâ unù ahtari omù tsi anda
easti alâvdatù, tsâ apândâseashti câ elu
s-pârâstâseashti (prezintã) ca nicuchirlu
la doamna atsea tsi gioacâ ahâtu
mushatù (easti zborlu di nicuchira a lui
Sirma).
21-li di Alunaru: Videmù sediulù a
sutsatâljei a Armânjlorù di Veria. Unâ
unrnechi ti tuts Armânjlji.
Dipunemù niheamâ shi Serres iu nâ
andâmusimù cu Mihali Mishu, Yeoryos
Taranis shi Iane Coconis.
Lomù calea câtâ Bucureshti. Tsi toru
va s-alasâ tu inima a noastrâ aestâ
excursie? Himù niheamâ ma Armânj ca
nâinti di aestâ excursie?
Alexandru GICA
 24 Nr.2/3 (32/33), 2003
Tsentrulu ti Limbâ shi Culturâ Armâneascâ - Bulgaria
Sutsata a Armânjloru “UNIREA” - Fundata anlu 1894 Sofia
Simpozion Internatsional ti problemili a Armânjloru tu Bulgaria shi Balcanlu:
“Cumu s-anveatsâ shi s-aveaglji Limba armânâ”.
12 – 14 Yizmâciunu 2003: Tsigov Cearc – Hotel “Panorama”, Velingrad
Zborlu a Ministrului Filiz
Hiusmenova – Prezidentu a
Consiliului Natsional ti problemi
etniilor shi demografiei câtrâ Consiliu
di minishtri ali Republica Bulgaria
Tinjisite doamne, tinjisits domnji,
Cu izine-a voastrâ di numa a Consiliului
Natsional ti problemi a etniilorù shi di
numa a-mea aducu ncljinciunji ti tuts
partitsipantsâlji shi oaspitslji la Doilu
Internatsional Simpozion ti problemili a
Limbâljei Armâna shi Cultura tu Bulgaria
shi tu Balcanlji. Aestâ limbâ easti una
di nai ma vechlji limbi tu Balcan penin-
sula, shi adrarea cu a-ljei puteari ari a-
ljei tinjii, seamne shi loclu tu avutsâljea
di cultura ali patrida a-noastrâ.
Armânjlji suntu unâ di nai ma njitslji
ca numirù grupi di etnie tu Bulgaria,
nipots a Tratslorù shi a Ilirlorù romani-
zats, cari bâneadzâ tu locurli a-noastri
di dauâ njili di anji shi pânâ adzâ bânea-
dzâ tu isihie shi acâchisiri cu Bulgarlji,
Turtsâlji, Romlji, Sârâcacianlji shi alti
etnii tu zona muntsâlj Rodopi shi Rila.
Adzâ aestâ andamusi easte unâ furnjie
hârisitâ s-videmù mushuteatsa spiritualâ
shi banâ di creatsie a dimândariljei a
pâpânjlorù shi strâpâpânjlji a-voshtri shi
avutsâljea a lorù, sâ spunâ efharistisire
câtrâ tuts, cari deadirâ puteare a-lorù
ti avigljearea shi predarea a limbâljei ti
gheneratsiili deadunù cu tinirlji cu care
s-adarâ yinitorlu.
Io voi aestâ andamusi s-alâxeascâ tu
unâ traditsie ti aprucheare a tinirlor câtrâ
banâ shi cultura Armâneascâ shi
agiundzirea la acâchisirea dealihitâ
anamisa di alti turlii di etniili.
12 Ysmanciun 2003
Tu Bulgaria Armânjlji suntu ma multu
di 5000 shi bâneadzâ tu câsâbãlu Sofia
shi tu muntsâlj Rodopi shi Rila, Bulgaria
de Sud, iu suntu adunats compactu ca
populù liber shi veclju di unù chiro, di
eta tutâ.Sutsatili armâneshtsâ suntu
shapti: „Tsentru ti Limba shi Cultura
Armânea-scâ“, „Sutsata a Armânjlorù
“UNIREA” – fundatâ tu anlu 1894 Sofia,
„Sutsata a Armânjlorù – Velingrad“,
„Sutsata a tinirlorù Armânj tu Bulgaria“
cu sediul ù Velingrad, „Sutsata
Armâneascâ di Peshtera“, „Sutsata a
Armâ njlorù – Dorcova“, „Sutsata a
Armânjlorù – Dupnitsa“.
Doilu Sympozion Internatsional ti
problemili a Armânjlorù tu Bulgaria shi
Balcanlu fu tu 12 – 14-li di Yizmânciunù
2003, loclu Tsigov Cearc, tu muntsâlj
Rodopi, aproapea di câsâbãlu Velingrad
shi Festivalu ti folclor armânescu fu tu
idyiulù chiro la Hotel „Panorama“ di
Tsigov Cearc.
Scupolu shi thema a Simpozionlui eara
“Cumù s-anveatsâ shi s-aveaglji limba
armânâ tu Bulgaria shi tu craturli ditù
Balcanji”, sculii armâneshtsâ, norme di
carte ortografitsi, manuali shi dictsionari
shi congresuri ti limba shi cultura
armâneascâ.
Aestu Sympozion shi Festival fu
organizatù sumù cumândusirea a
Tsentrului ti Limba shi Cultura Armânea-
scâ, cu Prezidentu Prof. Dr. Mihai Vasile
Hristu, Sutsata Armânjlor “UNIREA”, cu
Prezidentu Toma Chiurkci shi Sutsata
Armânjlor – Velingrad, cumândusitâ di
nicuchirlu a-nostru Vasil Ianachi.
Loarâ parte tuti Sutsatili armâneshtsâ
di Bulgaria shi di partea a oaspitslorù iu
eara celnitslji a Sutsãtslor a Armânjlorù
ditù Machedonia shi România, cari suntu:
Doamna Vanghea Steryiu – Prezidenta
Sutsataljei scriitorlorù shi a artishtsâlorù
Armânji di Scopje, Machedonia,
Redactsia Armâneascâ tu Televizia
Macheduneasca di Scopia, reprezentatâ
di Iana Mihailova, „Sutsata Culturala
Armâneascâ“ di Bucureshti cumândusitâ
di D-lù Dumitru Piceava, Toma Enache
– reporter di Sectsia Aromânâ–Radio
România Internatsional.
Di partea a guvernului Bulgar lo parti
Dr. Mihail Ivanov – Secretar a Consiliului
ti Problemili a Etniilorù shi shef a cantse-
lariei a Consiliului - Metin Kazak, shi di
partea a guvernului Român – shef
cantselarii a Ministerlui a Afacerilor di
externi ti Românjilji di pisti tutù ali
România, D-lù Daniel Bala. Di partea ali
Ambasada Românâ lo parti D-lù Victor
Bojin – Consulù ali Ambasada românâ
di Bulgaria. Di partea a Consiliului Fede-
rativ a Etniilor Natsionali Europeani
cãtrã Consiliulù ali Europâ (Federal Uni-
on European Natio-nalities la noi lo parti-
tsipari Prezidentlu a Consi-liului D-lù
Romedi Arquint, cari easti reprezentantu
a Retoromanjilorù di Elvetsia.
BANA ARMÂNEASCÂ
La aestu Sympozionù
furâ zburâti shi mutriti
problemili ti anvitsarea a
limbâljei armânâ shi
sculiili tu zona a
muntsâlorù Rodopi, iu ari
posibilitãts s-anveatsâ
limba shi literatura a-noastrâ.
Ghiuvâsitorlji cu raporturi ti anvitsarea
shi avigljearea a limbâljei Armâna furâ:
Vanghea Mihani Steryiu, Iana Mihai-
lova, Nico Chiurkci, Prof. Dr. Mariana
Bara di Bucureshti, Dumitru Piceava,
Gheorghi al Holeanu ditu câsâbãlu
Peshtera, Bulgaria, Cole Costov di
Dupnitsa, Bulgaria shi nvitsats
lingvishtsâ, istorits shi etnografi di
Bulgaria.
La Festivalu ti folclor armânescu loarâ
partitsipare: Ansamblu ti cântitsi
armâneshtsâ di Velingrad shi Rachitova
“Cânticlu a nostru”, cumândusitu di
marli artistu shi muzicantu Armânù –
Nicola Ianev Cioli – 12 membri,
Ansamblu ti folclor di Peshtera – Steaoa
–16 membri, Cântâtorlji di Machedonia
– Pero Tsatsa, Atanase Iorghitsa shi
altsâ, Ansamblu „Fântâna“ di hoara
Dorcova, cumandusit di Iorghi al Gushi
di Bulgaria – 40 membri, Cântâtorlji di
România eara cumândusits di Zoe
Carabash. Aeshtsâ featsirâ mari
giumbushi tu Hotel Panorama, iu
avdzâmu a noasti cântitsi shi mutreamù
corurli pi trei dipli.
Lâ urãmù la tuts sânâtati shi
ambâreatsâ pi calea ninti ti avigljearea
ali Limba a noastrâ durutâ sh-alâvdatâ.
Dumnidzã s-nâ agiutâ!
Lingvistica armâneascâ - cãrtsâ
shi revisti faptu multu important ti
avigljearea a limbâljei armânâ tu
Bulgaria shi Balcanjlji
Grama shi limba aveagli un populù !
Fârâ limbâ shi culturâ unâ etnie chiare,
s-tuchiashte!
Limba a Armânjlorù tsâne di grupa
Romanâ shi easte una di nai ma vecljili
limbi tu Balcanlji. Sâ zburashti shi s-
angrâpseashti di Armânjlji autohtonj, cai
bâneadzâ tu Balcanlji - Bulgaria di sud,
Machedonia, Gârtsia, Albania,
România shi Sârbia. Armânji avemù ca
diaspora tu Ghermania, Frantsâ, Italia,
America, Canada shi Australia.
Di punctu di videare lingvistic
limba Armânâ are baza Latina shi
Elina shi easte fenomen, unâ simbio-
zâ unicalâ di daoli limbi vecjli clasitsi
– Latina shi Greacâ anticâ (!?!). Cu
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 25
unù zborù armânescu, adzâ, easte dictsionari, publitsistica shi poezii tu Mariotseanu. Editura Dimândarea
singura limbâ neolatinâ tu Balcanlji, care limba a-noastra. Pârinteascâ tipusi tu anlu 2000,
nica sâ zburashti s-tipusescu cãrtsâ, Tipusim shi Frândza ti Limba shi Bucureshti Antologia poezei strãine ãn
manuali shi rivisti. Fondul avut di zboare Cultura Armâneascâ “ARMÂNLU” di grai aromân, un lucru di Sizif a bunlui
latine shi eline easte shi explicatsia ti optu anj. Di Brumarlu 2002 editãm shi poet shi profesor armân Hristu
dialectele armâneshtsâ, ca Crushovean, Revista ti limba shi cultura a Armânjloru Cândroveanu.
Gramostean, Fârshirot, Epirot, Pindean tu Bulgaria shi Balcanji - Noi Armânji Lucru mari are Editura Fundatsia
shi alti, care sâ zburâscu di grupi etnie shi limbâ di 2000 anji. Aestâ revistâ Andrei Shaguna, Constantsa. Periodic
compacti etnitsi armâneshtsâ tu statili are scupolu s-tsânâ ligâturâ cu cu cathi simpozion easte Perenitatea
ditù Balcanji. Fenomen ni vidzut easte Armânamea di tuti statile di Balcan. Vrem vlahilor în Balcani - istorie si civilizatie
cum armasi limba a Armânjlorù 2000 di Armânjlji di Albania, Bulgaria, Gretsia, armâneascã sum cumandusirea Dr.
anj. Limba fârâ sculii, fârâ bibliotets, Machedonia, Sârbia shi România s- Aurel Papari.
universitâts, fârâ cratù, parlamentu, fârâ ufiliseascâ Limba Armâneascâ cu unâ Manualu ti anvâtsarea limbei noastrâ
armatolji, bombi shi grafie shi cu normile Limba Armânjlor, tipusit la Sofia anlu
racheti. apruchiate shi 1996, cu explicatsii tu limba Bulgara
Fântânlji di amalamâ standartizati di Manualu ti anvâtsarea a limbâljei a
cari nâ tsânurâ ca adunârle la con- noastrâ, Limba a Armânjlor, tipusit
popul, etnie cu gramâ grese, simpozionji Sofia tu anlu 1996, cu explicatsii tu limba
shi culturâ, cari li shi conferintsele a Bulgarâ easti adrat tu dialectulu, care sâ
ufilisimù tu chirolu noastre tu anjlji 1990 zburashti di Armânjlji vinits di Mosco-
tricut shi adzâ, tu a – 2003. La editura polea tu câsâbâlu Crushova.
noastri locâri sântu: Cartea Armânâ sântu Multu agiutâ shi abetsedarli tipusiti di
Gramaticâ Aromânâ tipusiti ma multu di editura Samarina, Constantsa.
icâ macedonovlahâ – 60 cârtsâ Pistipsescu câ nu pot shi nu lipseashte
Mihail Boiagi, Viena armâneshtsâ cu mine s-prezintu shi multi alti edituri.
1813, Dictsionarlu poezii shi proza a Autorlji sântu anamisa di noi. Mine multu
etimologic a dialectului poetslor shi lji tinjisescu câ au fortsa shi s-da
Aromân - Prof. Tache scriitorlor Armânj – Dumnidzã nica multsi anji ninte s-
Papahagi Bucureshti, clasits shi di nãu lucreadzâ ta–s hibâ avigljiatâ limba
G r a m a t i c â chiro. Editorlji Prof. Armânâ tu Balcan shi tuti continenti.
Armâneascâ – simplâ Tiberius Cunia di Nico CHIURKCI
shi practicâ di America shi
Armânâ ditu pareia di Rakitovo tsi dixi Dumitru Garofil
Prof. Iancu
premiulu a Festivalui. Unu ahtari premiu dixi di Constantsa Notâ editorù:
Ianachievschi –
itsi parei tsi lo parti la Festival. facù nai ma Siyurù, autorlu agârshi ta s-aducâ
Vlahu, Crushova.
Multu importantu easte sâ spunemù, câ mãrli pidimadz tu aestu lucru di cultura. aminti sh-di editura „Bana
limba Armânâ are norme di ortografie, Dictsionarlu alu Tache Papahagi turnat Armâneascâ“ cari, ditù anlu 1996,
aprucheati la congresurlji ti limba, tu un Dictsionar român-armân di editorlu editeadzâ revista cu idyea numâ shi
literatura, istoria shi cultura armâneascâ, Tiberius Cunea, tipusit tu anlu 1995. Tu organizeadzâ cafi anu „Gala a
care s-tsânurâ anlji 1984, 1986, 1987, Machedonia, tu anlu 1997, Dr. Nico premiilorù „Omlu a Anlui“.
1988 tu Freiburg, Ghermania sum Popnicola scrie shi editâ protlu Aesta ama, nu easti unâ znjii. Znjii
eghida al Unia ti Limba shi Culturâ machidunescu – armânescu dictsionar, easti atumtsea cându Nicu Kiurci
Armâneascâ. Ortografia modernâ a tu anlu 2000 u editã Antologhia a aspuni: 1.câ, taha, limba armâneascâ
limbâljei easte priadratâ shi aprucheatâ armâneascâljei poezii ditu eta XIX-XX, „...easti unâ simbioza unicalâ di daoli
di Armânj lingvishtsâ, istorits shi a ditù 1997 easte redactor shi editor a limbi vecjli: latina shi elina. Lucru
etnografi anamisa di noi lji avem Prof. armâneascâljei revistâ FENIX, cari easte tsi nu easti dealithea. Limba
Dr. Tiberius Cunia di Universitatea tu organ a Ligâljei a Armânjlorù dit armâneascâ s-tradzi ditù limba latinâ
Syracuse, New York, Prof. Dr. Vasile Machedonii. Tu bitisita-a meslui Cirishar vulgarâ, ditù cari clirunumsi 1600 di
Barba di Universitatea “Albert Ludvigs”, anlu 2003 s-editâ unâ carte al Nico zboarâ, pisti cari, dealungului a
Freiburg, Ghermania, Prof. Dr. Aureliu Popnicola sum numa: Machidune-scu chirolui, s-adâvgarâ: 2600 di zboarâ
Ciufecu di Sacred Heart University, armânescu manual, ti nvitsari limba gârtseshtsâ, 1600 nturtseshtsâ, 560
Fairfield, Connecticut America, Prof. armâneascâ, cari s-ducù la educatsia slavi, 350 arbinisheshtsâ sh.a. Cu tuti
Dr. Nicolae Saramandu – lingvist shi facultativâ pi armâneashti. aesti adâvgãri limba armâneascâ nu
romanist di Universitatea di Bucureshti, Vanghea Mihanji Steryiu easti autor cu
ma multu di 100 cârtsâ–poezia shi proza
sh-alâxi structura a ljei tsi u clirunumsi
Dr. Nico Popnicola – Prezidentu ali Liga
armâneascâ ti mãrlji shi ficiurits. di la limba latinâ vulgarâ.
Mondiala Armâneascâ di Bituli,
Tu România anlu 1996 easte editat 2. Armânjlji di România, cari adzâ
Machedonia shi altsâ.
Dictsionarlu român – armân alu Apostol suntu tu unu numir di vârâ 100.000,
Ma multu di dzatsi anj la Sutsata
Caciuperi. Editura Enciclopedicâ, ama cari la catayrafia ditu anlu 2002
Armânjlorù „UNIREA“ Sofia shi
s-declararâ Armânji mash 26.000, nu
Tsentrul ti Limba shi Cultura Bucureshti anlu 1997 editâ Dictsionar
Armâneascâ deadunù cu Editura “Ango aromân compara-tiv, contextual, suntu autohtonji mea elji vinirâ ditu
Boy”, Sofia tipusimù - multi cârtsâ – normativ, modern di Matilda Caragiu- locurli ali Machidunii dupâ anlu 1925.
 26 Nr.2/3 (32/33), 2003
Cumù s-anveatsâ shi s-aveaglji
limba a Armânjlorù di România
Bunâ vâ-i dzua tinjisiti Armâni shi
duruts Armânji shi ghini nâ aflãmù la
aestâ aleaptâ andamusi di adzâ
organizatâ di voi, Armânjlji ditù Vâryârii,
sh-iu noi, Armânjlji ditù alanti craturi
balcanitsi putemù s-nâ spunemù
minduearea tu tsi mâtreashti greaua shi-
ndilicata problemâ a nvetslui shi a
vigljeariljei a limbâljei a noastâ
armâneascâ.
Noi, Armânjlji, putemù s-dzâtsemù câ
limba a noastâ armâneascâ nu easti
mash limba tu cari minduimù shi pritù
cari nâ achicâsimù noi Armânjlji mea
nâ easti sh-pãtridha a noastâ.
Iavea ti tsi easti ananghi ca noi
Armânjlji, tora, tu greaua catandisi tu
cari himù, s-nâ anvitsãmù shi s-nâ u
zburâmù limba a noastâ pârinteascâ.
Unù lucru s-avemù tu minti, spunea,
aoa sh-unâ sutâ di anji ma nâinti, unu
ânvitsatu armânu, Nushu Tulliu, tu
revista Pindul: “limba armâneascâ easti
grailu dultsi shi musheatù cu cari
mamili nâ alâptarâ sh-nâ ligânarâ;
S-nu agârshimù câ limba easti istoria
nai ma bunâ la unâ natsiuni. Iu limbâ
nu easti, nu easti cu puteari ta sâ s-
amintâ unâ istorii.
Dupâ cumù siminâturli fârâ ploai s-
usucâ, tutù ashi unù populù fâr di
pârintesculù graiù cheari di pisti locù;
dupâ cumù câmpurli niarati nu da
biricheti, tutù ashi unù graiù nilucratu
sh-nicriscutù shi alâsatù nanâparti s-
astindzi.
Limba easti istoria a unui populù,
easti semnulù câ atselù populù
bâneadzâ. Fârâ ea, populu easti mortu,
easti ashtersu ditù cartea a lumiljei. Tu
locù di Armânù, istoria dupâ anji va-
lù aducâ aminti ndreptu Grecù, Sârbu,
Vâryarù, Uvreu maca vrets”.
Fârâ zburârea shi fârâ nvitsarea a
limbâljei unù populù singurù s-
agârsheashti cari eara, cari easti shi
cumù va s-treacâ tu yinitorù.
Di simasia, di importantsa sh-marea
axii tsi u ari ti populu armânescu
ânvitsarea a limbâljei armâneascâ nâ
spunea shi Mihai Boiagi tu cartea a lui
“Gramatica a limbâljei armâneascâ” tsi
fu publicatâ Viena tu anlu 1813.
“Maca Armânjlji vrea s-eara chiola
Hotentots (populu ditu Africa di Notu)
shi tutù vrea s-avea ndreptulù shi borgea
s-anveatsâ tu limba a lorù”.
Di idyiulu lucru azbura shi nvitsatlji
BANA ARMÂNEASCÂ
armânji tu “Apel cãtre aromâni” cu shi revisti cumù sh-tu sculii.
apuhia a alânceariljei a revistâljei Pindul Di estanù, sh-maxus ditù aestâ vearâ
cu 100 di anji ma nâinti:“Nvitsâtura easti limba armâneascâ poati s-hibâ ufilisitâ
cândila di malâmâ cari avinâ ntuni- sh-tu bisearicâ. Easti zborlu di bisearica
carea sh-tsâ lunjineadzâ casa, tsâ Sâmtsâlji Constantin shi Elena di Bituli
lunjineadzâ icoana. Casa a noastâ easti iu fu hirotonisitù ca preftu armânù Sashu
armânismulù, icoana a noastâ easti Yerândâ. Aestu lucru easti unù mari
limba armâneascâ, cândila di malâmâ evenimentu tu minarea culturalâ a
nvitsâtura s-nâ hibâ. Populu cari dupâ tutulorù Armânjlorù. Ditù aestâ oarâ
nvitsâturâ shi limbâ xeanâ s-ljea, cheari bisearica crishtinâ-ortodoxâ dânâsi, easti
calea atsea ndreaptâ, dupâ cumù u ndreptu mash tu unù câsâbã, ta s-ma
cheari cãravea fârâ pusolâ”. hibâ unâ halati di deznatsionalizari sh-di
Adutsemu aminti cu aestâ apuhii shi asimilari a Armânjlorù ashi cumù easti tu
zboarâli a Hristolui:”Cafi unù populù tuti alanti craturi balcanitsi iu bâneadzâ elji.
pi limba a lui sâ s-lunjineadzâ; cafi unù Vahi nu easti ghini atumtsea anda
populù sâ si-ncljinâ alù Dumnidzã pri zburâmu di ahtãri lucri ama aestu easti
limba a lui”. averlu sh-lipseashti s-lu spunemù. Ti
Ashi nâ spunea Hristolu shi ashi nâ Armânji, ampârtsâts tu ahânti craturi ditù
spunea shi-nvitsatslji a noshtsâ di unù Balcanji, bisearica crishtin-ortodoxâ
chiro. Cu tuti aesti adzâ, ti ficiuritslji sh- cumù shi sculiili di statù suntu niscânti
ti tinirlji armânji, limba armâneascâ nu halati, di mari fortsâ, ti deznatsi-
easti ufilisitâ nitsi tu sculii sh-nitsi tu onalizarea sh-di asimilarea a lorù.
bisearicâ tu aproapea tuti craturli Tu tsi mâtreashti ânvitsâtura pri limba
balcanitsi iu bâneadzâ Armânjlji. armâneascâ la Armânjlji di România
Lipseashti s-adutsemù aminti câ limba- putemu sâ spunemù câ lucrulu nu imnâ
nâ armâneascâ s-amintã tu locurli ali ashi cumù lipseashti.
Machidunii, ma nâinti cu vârâ 2000 di Cu tuti câ di 7 anji inshi tru migdani
anji, ditù limba latinâ vulgarâ, ashi cumù Strasbourg Dimândarea 1333, atsea cari
aspunea Gamillschi shi cumù aspusirâ caftâ ta s-apârâ limba armâneascâ ama,
shi u andrupãscu aestâ idhei nu mash ti ciudii, nu sh-miletea armâneascâ,
Armânjlji mea shi oaminji di shtiintsâ exusiili româneshtsâ nu pricunoscu grailu
italieanji cumù sh-di altâ mileti. armânescu ca hiindalui limbâ sh-nitsi
Dupâ doauâ njilji di anji populu populu armânescu ca hiindalui ahoryea
armânescu, unù populù ivrupeanù di di populu român icâ di alti milets.
limbâ latinâ easti tu catandisea di Ti aestâ furnjii a Armânjilorù di
astindzeari lingvisticâ sh-nu mash, tu tuti România, cari suntu tu unu numir di vârâ
craturli balcanitsi la cari fu ampârtsâts 26.000 di bânâtori, ashi cumu s-aspuni
di diplomatslji ivrupeanji tu anlu 1913, tu catayrafia ditu anlu 2002, nu lâ si da
contra a vreariljei a lui. Ditù aestâ oarâ, nitsi unù ndreptu spetsificù a lorù.
easti zborlu di anlu 1913, populu Cu tuti aesti, ti unù chiro, easti zborlu
armânescu cumù sh-limba a lui intrã tu di anjlji 2000-2002, Bucureshti shi
unâ greauâ catandisi, di chireari. Constantsa furâ dishcljisi cursuri
Sh-aesta ti furnjia câ atumtsea optsionali ti ficiuritslji armânji. Fu
âlji si lo loclu a lui di daima sh- unâ musheatâ apuhii ti noi ta s-
tutù nâoarâ âlji si lo ndreptulù videmù cumù ficiuritslji armânji
ta sâ-sh ufiliseascâ limba tu cu tsi mari mirachi anvitsa s-
sculii sh-tu bisearicâ ashi anyrâpseascâ shi s-yivâseascâ
cumù u facù aproapea tuti pri limba a loru pârinteascâ. Ti
alanti milets di pisti locù. amârtii ama, di estanù, aesti
Dupâ surparea a comuni- cursuri optsionali ti ficiuritslji
smolui ditù craturli balcanitsi armânji furâ âncljisi ditu itii
Armânamea intrã tu unâ nicunuscuti. Ti aestâ furnjii, noi,
altâ catandisi. Avu sh-ari Dumitru Piceava namisa di Consiliulù di Cumândâseari
locù unâ minari culturalâ preftsâlji Sashu Yerândã shi a Sutsatâljei Culturalâ
cumù nu fu pânâ tora. George Dima Armâneascâ di Bucureshti
Va s-dãmu unâ urnechi pozitivâ sh- lomù apofasea ca ditù aestâ
maxus Republica Machidunia, iu, ditù toamnâ, la sediulù a Sutsatâljei, s-
anlu 1991, Armânjlji furâ pricunuscuts dishcljidemù cursuri di nvitsari a
ca etnii, ca populù ahoryea iara limba limbâljei armâneascâ ti ficiuritslji
armâneascâ putu ta s-hibâ ufilisitâ la armânji. Va s-bâgãmu unâ dhascalitsâ
emisiunjli di Radio shi televizii, tu jurnali icâ dauâ, cari s-hibâ pâltiti di noi, di la
 BANA ARMÂNEASCÂ
sutsatâ shi va s-anchisimù aestu lucru
a câ statlu avea aestâ borgi ta s-nâ
agiutâ. Avemù nãdia câ lucrulu cu
sculia tsi vremù s-lu ânchisimù va nâ
imnâ ambarù.
Ti yinitorù, dupâ minduearea a noastâ,
ca Armânamea s-nu s-astingâ ditù
punctu di videari lingvistic sh-nu mash,
lipseashti ta s-hibâ organizati, tu locurli
tu cari Armânjlji bâneadzâ tu numirù ma
mari, gârdinitsi ti ficuritslji armânji tsi
nu anchisirâ sculia, tu cari s-hibâ
ufilisitâ limba maternâ armâneascâ.
S-hibâ asiyuripsiti, ti scularlji armânji
ditù nvitsâmintulù general, spudâxirea
a limbâljei maternâ (ma multi sâhãts tu
stâmânâ) tu sculiili ofitsiali di statù.
S-hibâ organizati cursuri di limba
amâneascâ la universitãtsli di statù di
România iu sâ s-formeadzâ speciali-
shtsâ cari s-poatâ s-preda armâna tu
sculiili ofitsiali.
S-hibâ asiyuripsiti ca tu bisertsli mutati
di Armânji sâ s-tsânâ lituryia pri limba
armâneascâ. S-hibâ andrupâti sutsatili
culturali armâneshtsâ shi sâ s-da cali
ca limba armâneascâ s-hibâ ufili-sitâ tu
mass-media.
Tutnâoarâ, Consiliulù ali Ivropâ
lipseashti s-adarâ tsiva ta s-u apârâ
limba sh-miletea armâneascâ s-nu
chearâ tu statili iu bâneadzâ elji, s-lâ
tinjiseascâ ndrepturli a lorù culturali shi
etnitsi. Aesti lucri furâ câftati sh-di
Raportul alù L.M.de Puig, ditu 1996
Shcurtu, Strasbourg cumu sh-di
Dimândarea 1333. Ama aestâ
Dimândari 1333, ashi cumu aspushù ma
nâinti, nu easti loatâ tu luyurseari ni di
exusiili di România sh-nitsi di atseali ditù
alanti craturi ditu Balcanu tu cari
bâneadzâ Armânjlji.
Dupâ minduearea a noastâ, ca
Armânamea s-ascapâ di la chireari,
lipseashti ca elji, Armânjlji, s-hibâ pricu-
nuscuts ca minoritati etnicâ shi s-hibâ
ndrupats di tuti statili iu bâneadzâ elji.
Altâ turlii, Armânjlji ditu România, ca
sâ-lji lomù elji ca urnechi, ashi cumù s-
veadi tu catayrafiili tsi s-featsirâ pânâ
tora, tu anjlji 2050-2060, va s-armânâ
ashi di psânji câ nu mata va s-ma hibâ
loats tu isapi. Cu tuti aesti cheaditsi noi
avemu nãdia câ Armânamea nu va s-
alasâ s-hibâ chirutâ mea va s-alumtâ shi
va s-anichiseascâ pân tu soni sh-ti
daima va s-armânâ tru banâ.
Dumnidzã s-u apârâ Armânamea!
Haristo multu câ mi ascultatu.
Dumitru Piceava
Limba aromânã
Carti di la
Yorghos Matsianikas
Stimate D-le Piceava,
Mã numesc Iorgos, am 34 de ani,
locuiesc în Atena si sunt aromân din
Grecia. Maicã mea este Aromâncã,
din Tesalia, si tatãl meu este Grec. Eu
am învãtat limba aromânã de la mama
mea, si aromâna m-a ajutat destul de
mult sã învãt si româna. Bun, o sã vã
scriu pe româneste si veti afla precis
care este motivul. Am citit revista dvs.
si într-adevãr mã bucur mult cã faceti
acest efort pentru supravietuierea limbii
aromâne. Cu aceastã ocazie mi-am dat
seama cã sunt deosebiri între limba
aromânã vorbitã de cãtre mama mea
si cea folositã în revista dvs. In primul
rând, as vrea sã vã spun, cum sigur
stiti deja, cã majoritatea Aomâilor din
Grecia care îsi vobesc limba nu stiu
citi nici scrie folosind alfabetul latinesc,
si pentru aceea nu pot nici mãcar citi
revista dvs.
In al doilea rând, existã deosebiri
între versiunile limbii aromâe vorbite
în diferitele regiuni ale Greciei, totusi,
aproape totii Aromânii din Grecia
reusesc sa se înteleaga cãci în cazul
în care un Aromân nu întelege un
cuvânt vorbit de cãtre un alt Aromân
dintr-o altã regiune, pur si simplu îl
întreabã pe celãlalt si ultimul, vorbind
în greacã (adevarata lor limbã
comunã), explicã ce spusese. Dar vã
dati seama cã ar fi destul de greu
pentru un aromân din Grecia sã-l
înteleagã pe un aromân din Skopje sau
din Bulgaria, sã nu mai vorbim pe un
aromân din Romania. si ascultând
emisiunea în aromânã la RRI mi-am
dat seama cã aromana din România
are mai multe elemente românesti,
cum si aromâna vorbitã în Grecia
foloseste o multime de cuvinte
grecesti, si asa ceva e firesc. Eu, stiind
româna, stiu ce-i o revistã, iar maicã
mea nu, pentru ea ar fi mai usor sã
înteleagã cuvintul “periodiko”. Deci nu
existã o “unicã limbã aromânã”, sau o
“limbã aromânã universalã”. Un
portorican îl întelege perfect pe un
spaniol, iar un aromân din Pindu nu l-
ar întelege perfect pe un aromân din
Constanta sau din Skopje, sau nu stiu
de unde. Pentru a se salva limba
aromânã trebuiesc eforturi locale, în
Nr. 2/3 (32/33), 2003 27
Grecia, Bulgaria, Albania, FYROM,
România, sau o standardizare a limbii
aromâne ca sã aparã o limbã unicã si
universalã, care mi se pare destul de
greu, ca sã nu spun imposibil. Aromâna
este o limbã vorbitã, va sã zicã “oralã”,
si în majoritatea satelor, cel putin în
Grecia, n-a fost scrisã niciodatã, având
ca rezultat existenta variantelor. Nu existã
o gramaticã si o sintaxã universalã. Si eu
vã întreb ce trebuie fãcut? Sigur cã
guvernul grecesc n-a fãcut si n-o sã facã
niciodatã un efort pentru salvarea limbii
noastre. Cei vechi care o vorbesc
considerã cã limba lor nu este adecvatã
pentru copiii lor cãci nu le este utilã!!!!!
Deci, aromâna o sã moarã! Nu sunt scoli
pentru cei tineri, si, cel mai important,
nu este o initiativa din partea aromânilor
sã deschidã scoli aromânesti private
pentru copiii aromânilor unde învãtarea
limbii sã fie gratis. Si mã refer totdeauna
la situatia de aici din Grecia. Niste “sutsati
di armânj” de aci au fãcut câteva eforturi
iar numai acestea nu ajung.
Nji-easti mari njilâ câ limba a noastrâ
s-moarâ, sh-ti aistu lucru vâ ntrebù tsi
prindi s-adrãmù ca s-nu moarâ?
N-am fãcut decât sã vã expun situatia
aromânilor din Grecia, care sunt sigur
cã o cunoasteti, totusi, eu nu pot sã stau
un simplu spectator, trebuie sã fac ceva,
iar trebuie un efort colectiv, dvs. cã aveti
câteva ligâturi cu “sutsatili armâneasti”
dati-mi va rog o linie directivã, orice.
Cum se poate face ceva într-o climã de
“negativism” de cãtre guvern? Aromânii
de aci sunt greci, nu români, au o
constiintã nationalã, iar cel mai rãu este
cã sunt siguri cã limba lor o sã moarã,
au deja acceptat acest fapt si cred cã nu
pot face nimic. Dar nu-i asa, vreau sã
cred si sã sper cã nu-i asa. Vã rog frumos
sã-mi dati sincer punctul de vedere al dvs.
asupra acestei chestiuni.
Vã multumesc pentru timpul dvs.,si o
sã astept cu nerãbdare rãspunsul dvs.
Armânamea nu prindi si s-chearâ.
Pute!!!!!
***
Rãspuns: Deocamdatã, o parte din
rãspuns îl aveti în aceste 2 pagini. Cu
prima ocazie veti primi un rãspuns mai
amplu shi sã sperãm câ si cititorii revistei
noastre vor da un rãspuns pertinent
acestei probleme delicate.
 28 Nr.2/3 (32/33), 2003
Hirotonisirea ca preftu alù Sasho Yerândã
- protlu preftu armânù
Tu dzua di Marstâ, 3-li di Cirisharù
2003, cându s-yiurtiseashti dupâ
vecljiulù calindarù Ayiu Constantin shi
Elena, Mitropolitlu ditù câsâbãlu Bitola
ditù Machedonii, domnul Petar, tsânu
Sâmta Liturghii tu bãsearica armâneascâ
di Bituli, cari poartã numa Ayiu
Constantin shi Elena.
“Ca s-hibã nica ma mari haraua priadusi
shi hirotonisirea tu diaconù a d-lui Sasho
Nakov Yeranda, di partea a dispotlui,
Domnul Petar. Tu bâsearicâ, nica di
tahinima, s-avea adunatâ multsâ ambisti-
menji armânji, cari vrea s-hibâ prezentsâ
la aestu mari evenimentu, evenimentu
cari va s-intrâ tu
istoria armânea-
scâ, câ câtù shtiu
mini tu ma noulu
chiro aesta easti
prota hirotonisiri a
un diacon cari
lipseashti s-tsânâ
ghiavãsi pi limba
armâneascâ. Avea
vinitâ shi unâ
d e l e g a t s i i
bisericheascâ ditù Bisearica Ortodoxâ
Bulgarâ, ân capù cu Mitropolitlu di
Vratsa, domnul Calinic, shi nica patru
preftsã shi unù njicù corù di vârnâ 8
inshi. La hirotonisiri eara prezentu shi
conzulu românescu tu Scopia, domnul
Iulian Nitsu, cum shi prezidentul a Ligâljei
a Armânjlorù ditù Machedonii, d-l Iorgo
Ilievski, prezidentul a ligâljei mondialâ a
Armânjlorù, d-l Nico Pop Nicola,
prezidentul a sutsatâljei Frats Manachia,
d-l dr. Nicola Babovski, shi altsã
activishtsâ ditù sutsata di Bituli. Eara
prezentâ shi d-na Iana Mihailova di la
redactsia armâneascâ di la televiziunea
machiduneascâ, cari adrã shi un interviu
cu nãulu diaconù. Cum putets s-bâgats
oarâ, tinjisits Armanji, la aestu mari
evenimentu ti noi Armânjlji, nu avea vinitâ
reprezentantsâ di alanti sutsãts shi partii
armâneshtsâ, tsicara câ eara câlisits. S-
pistipsimù câ elji va s-hibâ prezentsâ mâni,
cându easti sârbâtoarea Analipsi, la
mânâstirea Analipsi aproapi di Crushova,
iu diaconlu Sasho Yeranda va s-hibâ
hirotonisitù tu preftu.
Tu soni voi s-aducù aminti shi ti
comitetlu bâserichescu di la bâsearica
Ayiu Constantin shi Elena, cari deadun
cu reprezentantsâ di sutsata Frats
Manachia di Bituli shi di la Liga a
Armânjlorù ditù Machedonii, cu dealihea
BANA ARMÂNEASCÂ
Ayiusirea a casâljei parohialâ di
Bituli
Tu dzua di 23-li di Alunarù, anlu
2003, cu ahurhita di la sãhatea 11,30,
multu s-alumtarâ pânâ nu dixirâ izinea ta tu câsâbãlu Bituli s-ayiusi casa parohialâ
s-poatâ Armânjlji ditù Mitropolia di Bitola di la Bâsearica armâneascâ Ayiu
shi Prespa, s-ascultã ghiavâsi tu bâsearica Constantin shi Elena. Ayiusirea u featsirâ
pi limba armâneascâ, di un preftu preftsâlji Sasho Nakov shi Tachi
armânù. Ditù atseali spusi di nãulu diacon Ristovski, preftsâ parohi la aestâ
aflãmù câ, tu ahurhitâ cafi Sâmbâtâ va bâsearicâ. Tu aestâ casâ va s-sheadâ
s-facâ Liturghii pi limba armâneascâ, a preftul armânescu Sasho Nacov. La
Dumânitsli, di ispetea câ tu bisearica yinù ayiusiri s-avea adunatâ vârnâ 25 di inshi,
shi multsâ Vâryari, liturghia va s-facâ pi di cari ma multu eara oaminji cari suntu
limba vâryâreascâ a Apostolulù shi icâ eara tu comitetlu bâsirichescu, cari
Evanghelia va s-dyivâseascâ shi pi di andoi anji s-alumtarâ s-facâ aestâ
armâneashti, a preftul armânescu va sâ casâ, cari easti adrata pi 2 patomati
spunâ shi niscânti ectenii pi armâneashti. (etaji). Eara vinits shi d-l Nico Babovski,
Pâtigiunea, âncurunarea, ângroparea, prezidentulù a sutsatâljei “Frats
ayiusirea a apiljei shi alti ghiavasi sâmti, Manachia” di Bituli, d-l Iorgo Ilievski
la câftarea a ambistimenjlorù va s-facâ prezidentul a Ligâljei armâneascâ ditù
pi armâneashti. Machidunii. Eara grits shi d-l Nico
Tu soni voi sâ spunù shi minduearea a- Popnicola prezidentulù a Ligâljei
mea ti tsi Dumnidzã u aleapsi dzua di armâneascâ mondialâ, shi d-l yeatru
Ayiu Costantin shi Elena, ca Armânjlji ditù Constantin Nicea cari eara omlu cari li
Machedonii s-aibâ preftu pi limba fâtsea tuti muabetsli cu dispotlu Petar ti
armâneascâ. Ditù istoria crishtinâ shtimù darea vluirea a-lui ti ghiavâsi pi limba
câ a amirãlui Constantin atselù Marli pi armâneascâ shi ti hirotonisirea a preftului
tserù âlji si spusi unâ crutsi pi cari avea Sasho, ama nâsh spusirâ câ nu va s-
unâ tunicâ cu inscriptsia “In hog signo poatâ s-hibâ prezentsâ la aestâ ayiusiri.
vincis” tsi va s-dzâcâ “Pit aestu semnu Sâ spunemù nica câ tu patomata di
va s-anâchiseshtsã”. Dupâ aestâ ciudii dighios (cari nica ari andauâ lucri ti adrari
cari u featsi Dumnidzã amirãlu tu baia shi tu mayiuryio, (mutvachi,
Constantin Atselù Marli shi dada a-lui bucãtãria, kujnata) easti adratâ shi unâ
Elena, cari tsiva cama amânatù u aflarâ mari salâ tu cari va s-poatâ sâ s-tsânâ
shi u adusirâ tu unâ bâsearicâ crutsea pi shedintsi icâ ambistimenjlji cari va s-
cari eara âncârfâsitù Hristolu, deadirâ caftâ, dupâ tsi va s-facâ parastas tu
âmplina libertati a crishtinamiljei. Shtimù bâsearicâ va s-poatâ s-organizeadzâ
tuts câ mljierli armâni avea tetovatâ prândzu ti darea ti mortsâ icâ ti altu
(tatuatâ) pi frâmti crutsi cari u purta eta tsâva. Pi patomata di ndzeanâ tu cari ari
tutâ. Minduescu câ curbanea tsi u fâtsea trei udadz shi banji, va s-sheadâ preftulù
Armânjili di unù chiro cu purtarea a armânescu cari va s-hibâ preftu paroh
crutsiljei pi frâmti priadusi ca a tu atsea bâsearicâ. Dupâ ayiusiri tuts
Armânjlorù s-li sâ da ndreptulù sâ prezentsâ eara câlisits di partea a
liturghiseascâ shi s-aibâ ghiavãsi sâmti organizatorlorù (comitetlu
tu bâsearica. Shi ashi cum amirãlu bâserichescu) la unâ measa tu bâsearica
Constantin atselù Marli cu crutsea cari Ayiu Constantin shi Elena.
âlji si spusi pi tserù anâchisi tu alumtili di Voi sâ pitrecù unâ plâcârii di partea a
atumtsea, ashi shi Armânjlji cu crutsili Comitetlui a bâsearicâljei armâneascâ
cari li purta mljierli di unù chiro Ayiu Constantin shi Elena pânâ la tuts
anâchisirâ shi adzâ amintarâ ndreptu s- Armânjlji cari vorù s-agiutâ casa s-hibâ
ascultâ ghiavãsli sâmti tu bâsearica pi adratâ complet s-da agiutorù cât potù,
sâmta limba a-lorù armâneascâ. Ti atsea tu pâradz icâ tu pârmâtii,
minduescu câ dzua
Mari-i dzua anda avum shi noi câ suntu lipsiti nica ndauâ
di Ayiu Constantin lucri ca faiantsâ (plocki),
shi Elena cu deali- Armânjli di tu Makedonii un shopati (robinete),
hea s-featsi unâ preftu a nostru. S-bâneadzà. tsimentu etc. Tu soni voi
sâmtâ ti Armânjlji Multsâ ficiorì armânj s-pâteadzâ. sâ spunù câ nai ma marli
ditù Machedonii. Multsâ yrangheadz tu bâsearicâ
agitorù shi nai ma multu
Cu tinjii shi vreari sâ ncârunâ. Shi cafi Armânu, ca alâgarâ ti adrarea alishtei
armâneascâ. Armânu la alantâ etâ s-ducâ....
Sasho, haraua ti noi easti mari. casâ domnjilji Tachi
Steriadis, Nico Paligora shi
Nicolai Tashcov S-da Dumidzã s-nâ mârimù cu Hristu Cerciu.
Tini...Vanghiu Dzega
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 29

Ncurunari pri limba T u anamea

armâneascâ chirolu AZVINDZIRLI ALÙ a atsilorù
cându Hagi t r e i
Tu dzua di Sâmbâtâ, 31-li di Maiù, la giuca la IOAN BECALI alâxeri tsi
sâhatea 17, la bisearica Sâmtu Dumitru Brescia, mi- li featsi
andâmusii cu Ion Becali tu Italii. pritù treatsirea alù Chivu la A.S.
Anamea di cari s-hârsea agentulù FIFA Roma ti 18 miliunji di euro, Mutu la
la Brescia eara multu aprucheatâ di Chelsa ti 22,5 miliunji di euro,
atsea alù Gicâ Hagi, Rãducioiu, Sabãu Sânmãrtean tu Gârtsii la
shi Mircea Lucescu. A patronlui ali Panathinaikos, ndreptu tu Liga a
Brescia, Luigi Corioni, âlji featsimù unâ Campionjlorù. Trei giucâtori cari s-
vizitâ, fârâ sâ-lji si da di shteari adavgâ la unù mari numirù di
aproapea di njiedzlu a noaptiljei. fotbalishtsâ cari sh-featsirâ lucrulu
Altobeli, cunuscutlu giucâtorù a shi sh-amintarâ unâ mari anami la
pareiljei Inter, avdzâ câ easti tu Italia cluburli iu furâ tricuts di Ioan Becali:
shi vini di Milano la Brescia ta sâ sta di Hagi, Rãducioiu, Gicã Popescu,
zborù cu elù. Fumù deadunù la unù Stelea, Contra, Dan Petrescu, Ilie
meciù di campionatù, Brescia-Udinese, Dumitrescu, Marius Niculae,
shi la stadionù deadi mâna shi stâtu di Lobonts, Pancu, R. Tamesh.
zborù cu dzãts di oaminji. Dupâ Numirlu a lorù easti multu ma mari.
ncljidearea a partidâljei, unâ pitserii di Globetrotter tu Ivropa, iu alagâ ti
di Bucureshti lipsea sâ s-facâ ncurunarea aproapea a stadionlui sh-dishcljisi ushili giucâtorlji a lui, di cari va ta s-
ali Tinela Stere cu gionli a ljei Stelian ti ashtiptarea alù “don Giovani”. cunoascâ tutù, di la tsi mâcâ tahina,
Enache. Dumânica alantâ, echipa alù M. catastasea di cumù
Lucescu (Brescia) bâneadzâ shi pânâ la
Lituryisirea (slujba, serviciul religios) ti
giuca la Milano. Nji- ligâtura a lorù cu
âncurunari lipsea sâ s-facâ, ti prota oarâ, aspusi s-nidzemù la
aoa România, pi limba armâneascâ di antrenorlu, Ioan
meci, iu nâ ashteaptâ Becali easti unù
cãtrã preftulù Yioryi C. Yioryi. Ti aestu Silvio Berlusconi, dealithea artistu shi
lucru aveamu dizligari di la prezidentulù shi unù profesionistu
Arhiepiscoplu ali Capitalâ shi di la patronlu alù Milan. sadeu-sândzâ tu
preftulù a bisearicâljei Sm. Dumitru. “Himù câlisitslji a lui, lumea a impresarlorù
Ghini ma, ti furnjia câ nuntarlji amânarâ la tribuna ofitsialâ, shi di giucâtori. Tu
niheamâ chiro pânâ s-agiungâ la va nâ ashteaptâ la România easti
bisearicâ la oara la cari s-avea zburâtâ intrarea ti VIP-uri”, aplaudatù, hãidipsitù
preftul s-nârâi shi-u âncljisi bisearica. Tsi ânji dzâsi Giovani. Cu shi totna tu chentrulù
inima dishcljisâ vâ a mengâljei
eara tu suflitlu a tinirloru tsi lipsea sâ si-
spunù câ nu-lù (atentsie), ama shi
ncurunâ, anda avdzârâ ahtari nitinjisitâ pistipseamù.
hâbari, mash elji shi shtiu. Tihi mari sh- hulidzatù (hulit) di
Berlusconi lu ashtiptã altsâ, ti furnjia câ
avurâ câ s-afla aclotsi shi preftulu armânu shi shidzu di zborù cu cumânduseashti shi
Yioryi Constantin Yioryi, cari lipsea s-u elù tutù mecilu. ndripteadzâ dupâ
tsânâ slujba pri limba armâneascâ. Nâs Ligâturli cari li ari buna a lui chefi
lo apofasea shi u tsânu pânâ tu soni Ioan Becali tu lumea fotbalul românescu.
ncurunarea a tinirloru armânji la ditù cipitâ a fotbalului Itsi vrea sâ spunâ di
bisearica ditu hoara Pipera.Vahi ashi fu ivrupeanù suntu elù, Ioan Becali sh-
scriatâ ca prota ncurunari pri limba spanii (exceptsionale, fatsi safi (perfect)
armâneascâ s-hibâ tsânutâ tu unâ fârâ preaclji). Earamù zânatea di agentu
unâ oarâ deadunù tu FIFA. Transferurli
bisearicâ adratâ di unu Armânu, Gigi
Spania. Avea ananghi alù Mutu shi alù
Becali pri numâ, omù cu mari vreari trâ mari di unâ machinâ ta s-agiungâ di
Hristolu shi pistea crishtineascâ. Chivu nu suntu mash unâ anichisiri
Barcelona la Madrid. Atselù cari-lji (azvindziri, succes) personalâ, mea
Urãmu a tiniriljei preaclji armânâ casâ deadi dinâoarâ unù Ferrari fu Cruyff. shi unlu a fotbalului di la noi.
di cheatrâ shi s-lji-agiutâ Dumnidzã! Agentulù FIFA âlji cunoashti tuts atselji
Adusù pri armâneashti: DSP
Cu tinjii sh-vreari armâneascâ, mãrlji prezidentsâ di cluburi ditù Ivropa
Njercuri, 13-li di Agustu 2003,
shi antrenorlji cari ndregù, etimâsescu
România liberã.
Redactsia a revistâljei pareili. Pisti tutù ari ushili dishcljisi, tuts
Marius Georgescu
“Bana Armâneascâ” hiindalui etinji s-poartâ cu elù unâ
muabeti. Antricui thimisirli sumù
 30 Nr.2/3 (32/33), 2003
HÂBÃRI
“Sutsata culturalâ Armâneascâ”
Estanù, Sutsata Culturalâ Armâneascâ
axi, tu meslu Martsu, 13 di anji di anda
s-amintã. Eara tu ahurhita a anlui 1990
cându Armânjlji di Bucureshti, di
Constantsa, di Cãlãrashi, di Slobozia sh-
ditù alti pãrtsâ s-avea andâmusitâ tu
marli amfiteatru di la Facultatea di
shtiintsi icunomitsi di Bucureshti ta s-
da banâ ali unâ sutsatâ armâneascâ. S-
aduna atumtsea ca vârâ 200 di Armânji
ta s-veadâ tsi s-ma fatsi cu Armânamea.
Tu psânu chiro, la a treia andamusi, s-
amintã “Sutsata Culturalâ Armânea-
scâ”. Eara prota sutsatâ armâneascâ
cari s-amintã aoa, România, dupâ
Sutsata Culturalâ Macedo-Românã, tsi
s-avea amintatâ tu anlu 1880, sh-tsi eara
unâ sutsatâ culturalâ namisa di Românji
shi Machiduneanji (ashi cumu lâ si
spunea atumtsea a Armânjloru).
Scupolu ali SCA
“Sutsata Culturalâ Armâneascâ ari ca
scupo s-agiutâ pâstrarea shi creashtirea
a limbâljei armâneascâ, a adetsloru shi
a areurloru spetsifitsi a culturâljei a
Armânjloru; - s-ducâ la creashtirea a
conshtiintsâljei natsionalâ a
Armânjloru shi la pâstrarea a unita-
tiljei a loru spiritualâ; - s-cilâstâseascâ
ti bâgarea a limbâljei armâneascâ tu
sculii sh-tu bisearicâ etc”.
Ascundearea ali SCA
Ti furnjia câ a “niscântoru inshi” nu
lâ avea hari numa a alishtei sutsatâ, s-
câftã ca ea, SCA, s-hibâ ngrupatâ shi
tu loclu a ljei s-apufâsi s-hibâ scoasâ
tru migdani veacljea Sutsatâ Culturalâ
Macedo-Românã.
Shi fu tsânutâ ascumtâ S. C. A. pânâ
tu anlu 1999. Atumtsea, unâ parei di
Armânji di Bucureshti, cându avdzâ câ
SCA nu fu aspartâ mea mash fu
ascumtâ icâ datâ nanâparti, lo apofasea
ta sâ-lji da diznãu banâ. Tora, dupâ 4
(patru) anji di atumtsea Sutsata
Culturalâ Armâneascâ easti, dupâ
minduearea a noastâ, una di nai ma
livendili sh-vârtoasili Sutsãts culturali
armâneshtsâ di România.
Di unu anu Sutsata a noastâ ari unu
sediu cari fu andreptu cu mari mirachi
di mebrilji a ljei.
Consiliulù di Cumânduseari
Ditù Consiliulù di Cumânduseari ali
SCA, cari fu aleptu tu anlu 2001, facù
parti: Dumitru Piceava, prezidentu,
Dima Grasu shi Alexandru Yioryi,
vitseprezidentsâ, Alexandru Gica,
secretaru (aleptsâ tu aestâ tesi ditù meslu
Yinarù 2003) shi membrilji: Oani Nicolae,
Yioryi Hagivreta, Aurica Piha, Tashcu
Lala shi Mihai Tugearu. Aestu Consiliu
di cumânduseari ali SCA âshi bitiseashti
mandatlu tu meslu Yinarù 2004.
Atumtsea, Adunarea Generalâ, cari easti
formatâ ditù tuts membrilji a sutsatâljei
cari âsh pâltirâ cotizatsia pi anlu 2003,
va s-aleagâ unù nãu Consiliu di
cumânduseari, cari, tu arada a lui, ashi
cumù easti bâgtù tu Statutlu ali SCA, va
s-aleagâ unu nãu prezidentu.
Pareili folcloritsi sh-di teatru
ali SCA
Sutsata Culturalâ Armâneascâ ari
doauâ parei folcloritsi: “Pilisterlu” shi
“Boatsea a Pindului” cari, estanù, loarâ
parti la ma multi spectacoli di Bucureshti
sh-di Constantsa. Avemu nãdia câ
divârâoarâ, aesti doauâ parei folcloritsi
di cântitsi shi giocuri armâneshtsâ, cu
agiutorlu a sponsorlorù ditù arada a
membrilorù ali SCA va s-poatâ ta s-ljea
parti sh-la Festivalurli folcloritsi ndreapti
di Armânjlji ditù vâsiliili balcanitsi.
Tutnâoarâ SCA, di estanù, ari tu umuti
s-adarâ shi unâ parei di teatru
armânescu.
Administratorlu
Ditu meslu Cirisharu la sediulu a
Sutsatâljei avemù unù administrator,
Iancu Mataranga, pri numâ, cari poati
ta s-hibâ aflatù cafi dzuâ dupâ pãrândzu.
Borgi shi anãnghi
Sutsata culturalâ Armâneascâ, ta s-
poatâ sâ s-tsânâ tru banâ, sâ-sh facâ
lucrulu shi s-andrupascâ pareili
folcloritsi sh-di teatru ari ananghi di
agiutorlu a tutulorù membrilorù a
sutsatâljei. Ari ananghi ca tuts membrilji
a sutsatâljei sâ-sh pâlteascâ cotizatsia.
Tutnâoarâ, la sediulu a sutsatâljei easti
anaghi di unu televizoru cu video, di unu
computer sh-di altili. Pârâcâlsimù tuts
membrilji a sutsatâljei sâ-sh pâlteascâ
cotizatsia shi s-u agiutâ Sutsata cu tsi
poati cafi unu di elji.
A tutuloru, a atsiloru tsi nâ agiutarâ shi
va nâ agiutâ, tu numa a Consiliului di
cumânduseari vâ efhãristuseashti
Dumitru Piceava
BANA ARMÂNEASCÂ
“Pe urmele unui colonist aromân”
- Cunuscuiù unâ doamnâ armânâ tsi
bâneadzâ Bucureshti, yeatrisa MARIA
BEDIVAN, profesor universitar shi cu
doctoratlu tu anatomia patologicâ.
S-amintã tu anlu 1926 Cavarna.
Azburashti armâneashti ti harauâ!
Ea ascoasi tora, tu meslu Agustu, unâ
carti cu numa:“Pe urmele unui colonist
aromân”, iu azburashti ti pârintsâlji shi ti
fratsljii a ljei, cumù vinirâ di Veryea tu
Cadrilater, la anlu 1926.
Aspuni cu multâ ducheari bana greauâ,
mplinâ di pidimadz ditù Cadrilater, alumta
di cafi dzuâ cu chirolu, cu furljii, cu
mentalitãtsli tsi li aflarâ aclo, cu niputerli
- câtse Armânjljii avea bânatâ mash tu
munti shi nu avea imunitati ti tbc. Tuti
mash tu 64 di frandzâ, câtse dzâsi câ nu
vrea s-intrâ tu multi muabets ti cari altsâ
putea ta s-cârteascâ i câ va s-inshea unâ
carti mplinâ di multâ jali shi ea nu vru s-
hibâ ashi.Cartea ari shi 40 di caduri (di
Veryea, di Selia, di Cavarna tu Cadrilater,
di Custantsa) shi unù arbori genealogicù
tsi ahurheashti cu strâ-strâ paplu a ljiei,
tsi s-avea fapta Avdela la anlu 1821.
Aestâ carti nâ lipsea ahântu pânâ tora,
ta s-nâ spunâ unù omù tsi bânã aclo
cumù fu aestâ epocâ ditù istoria a
Armânjlorù. Mariana Bara
Pero Tsatsa, Mariana Bara shi
musheata Yrâmusteanâ
BEATIFICAREAALI
DADA TEREZA
(Beatificarea easti, tu pistea crishtinâ,
treatsirea a unui insu mortu tu arada a
eftihipsits-loru, protlu gradu di ayisiri).
Tsirimonjli ncljinati ali Dada Tereza va
s-ahurheascâ tu dzua di Vinjiri, 17-li
Sumedru, la bisearica Saint Jean de
Latran. La tsirimonjea di beatificari ali
Dada Tereza di Calcutta, tsi va s-facâ tu
Piatsa Sum-Chetru ditu Roma, tu dzua
di Dumâ-nicâ, 19-li di Sumedru, ma
multu di 170.000 di oaminji câftarâ shi
dixirâ bileti di intrari ta s-ljea parti la aestâ
aleaptâ andamusi. Alantâ dzuâ, Lunji 20-
li di Sumedru, participan-tsâlji di la slujba
di beatificari va s-hibâ aprucheats tu
audientsâ di Papa, la Vatican. Cu aestâ
apuhii adutsemu amin-ti câ Dada Tereza,
pritu afendu-su, eara di arâzgâ armânâ.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (32/33), 2003 31

Triblu Calashi COMISIA IVRUPEASCÃ

ANA CARAIANI di Sârunâ caftâ ti Arbinishia ta s-da
Ana Caraiani easti unâ tinirâ Armânâ, - Gazeta “Vest” ditù numirlu di tamam a minoritãtslorù.
elevâ la liceu, tsi lo unù premiu la Machidunii, pi data di - Comisia Europeana (CE) u cãlisi
Olimpiada internatsionalâ de 05.08.2003 publicã unù Arbinishia ca pãn tu inshita-a anlui
matematica tsi fu tu aestâ vearâ. articolù cu triblu Kalashi aestu s-pitreacã dati completi ti
U vidzumù la telivizorù, namisa di
ca hiindalui armâsâturâ di numirlu a minoritatslor cari bãneadzã
coleganjlji a ljei, atumtsea anda agiumsi
armata alù Alexandru Machedon. pi teritoriea a ljei ma s-va s-ascapã di
la Aeroportu di la Olimpiadâ shi-iu sh-
Aestu articol poati ta s-hibâ aflatu pi lucri nibuni tu discutsiili ti-adrari
aspunea haraua câ amintã protlu locù
membru tu Unia Europeana (UE),
la Olimpiadâ di matematicâ cumù sh- adresa www.vest.com.mk
foclu câ-lji si chiru medalia a malâmâ - Pi aestu situ va s-intrats shi va s-videts spusi aghentsia gãrtseascã MPA,
cu stranjili ditù avion. Pistipsimù câ shi unu cadurù ali unâ featâ cari fatsi parti apelãnda-si la unlu reprezentantu
pânâ tu soni sh-aflã sh-medalia di dit aestu trib. Easti multu interesantu câ analtu di la administratsia di Bruxelles.
malâmâ. aestâ featâ ari pi frâmti unâ crutsi, ca cumu
Comesarlu ti politica reghionalã a CI,
Lipseashti s-aspunemù câ Ana purta Armânjlji grâmusteani di ma ninti. Michel Barnie, spusi ca “pãn tu inshita-
Caraiani easti prota featâ armânâ sh- a anlui 2003 Arbinishia lipseashti s-
- Di la Nik alu Cheaici, ditù Australia
tutnâoarâ prota featâ di România cari lomù hâbarea ligatâ di bânâtorlji Kalashilji. pitreacã dati completi ti reprezentan-
amintâ unâ medalii di malâmâ la unâ Nas aspunea câ tu Media Britanica - BBC tsãlji a minoritatsloru tuti cari bãneadzã
Olimpiadâ di matematicâ. s-aspunea câ tu unâ parti muntoasâ ditù tu statlu atselu”. Ashi cum spusi
Tutnâoarâ, lipseashti s-aspunemù câ Pakistan s-aflâ vârnâ 4000 bânâtori di unù Barnie, “ahtari unã jgljioatã easti lipsitã
dupâ Nicu Beli, cari cu ma multsâ anji lungu chiro, di 2300 di anj. Aeshtsâ maca Tirana ofitsialã va ca ta s-
ma nâinti ari amintatâ medalii di bânâtori suntu armashi ditù armata alù ascapã di zãvaljli nibuni tu discutsiili
malâmâ la unâ ahtari Olimpiadâ di Alexandru Macedon shi s-cljeamâ cu CE ti Acãchisearea ti stabilizari shi
matematicâ sh-cari tora easti asotsiari shi cilãstãserli a statlui ca ta
cercetãtor la Institutlu di Matematicâ s-facã membru mplin a fumealjiljei
ali Academia Românâ, Ana Cariani europeanâ”. Tirana ofitsialã tora di
easti doilu Armânù cari amintâ ashi oarã opereadzã cu unã tsifrâ
tsiva. Unù ahtari amintaticù easti unâ aproximativa mash ti minoritatea
furnjii di pirifânsiri ti noi tuts gãrtseascã. (Makfaks).
Armânjlji. Âlji urãmù ali Ana Caraiani Goran Kostov
multâ ambâreatsâ tu banâ sh-tu (“Utrinski Vesnik”(Gazeta a
spudiili tsi va li facâ tu yinitorù la dimneatsaljei), Scopia, 5/6.07.2003.
Universitatea Princeton ditù Americhii.

Congreslu Macedo-Român KALASHI. Loclu iu bâneadzâ easti cu Festivalu Folcloric Internatsional

ditu SUA
Estan s-tsânu tu Amirichii VIII-lu
Congresu macedo-româ, tu colaborari
cu sutsata Fârshirotlu ( societati
fondata la 1903). Elu s-tsânu la
Universitatea Sacred Heart sh-la hotelu
Marriott, tu dzâlili di Vinjiri, Sâmbâtâ,
Dumânicâ, 4-6-li di Alunaru - 2003.
Organizarea fu faptâ di Aurel Ciufecu.
Furâ pârâstisitâ lucrãri ti Traco-
Macedo- Romanitati.
Hâbari di Custantsa
Armânjli di Custantsa shi ditù horili di
anvarliga,tsi au sinferi ti poezia,
literaturâ, isturia armâneascâ, suntu
multu hârsits câ tu chirolu ditù soni
pot ta s-andâmâseascâ cu Cartea
armâneascâ. Tu librãria ,,Stel-Perfect
ditù mâhâlãlu Flãmânda iu nicuchiri
suntu Mita shi Caraman, pots ta s-afli
aproapea tuti cãrtsâli, cu shi di Armânjli,
angrapsiti tu limba di dadâ. Armânji,
ma s-vrets s-v-adâpats geanlu tu cul-
tura armâneascâ tritsets pi la librãria
Stel-Perfect. M. Budesh
numa TSAIA. Portul/ alâximintul nica s-
poartâ cu saricâ, cândushi lai i vinitâ.
Guvernul ditù Gârtsia modernâ/di adzâ
vorù s-lji agiutâ ma aestâ mileti nu u
cânoashti limba gârtseasca/elina.Va s-
himù hâristusits di atsel cari va nâ da,
ma buni informãri ti aestâ hâbari cari vini
canda ditù yisi!
Ligat di habarea al Nico mutrinda
kalashlji di Pakistan, s-aflâ pi Internet un
musheat articolu anyrapsit di Steve
Pliakes sh-un cadhur cu muljeri “kalashi”
cari aduna caisi . (Following the Foot-
steps of Alexander the Great : A Dream
Come True by Steve Pliakes. Taken from
Macedonian Almanac 1996.
Nota a redactsiiljei: Easti limbidi câ,
aeshtsâ oaminji, maca vrea s-eara ditu
ascherea alu Alexandru nu putea s-hibâ
crishtinji atumtsea. Crishtinji s-featsirâ ma
amânatu. Zori easti ta s-fats unâ ligâturâ
namisa di crutsea tsi u poartâ aesti muljeri
tu frâmti shi crutsea tsi u purta shi-u
poartâ nica tu frâmti Armânjlji.
“BANA ARMÂNEASC”
Bucureshti, 13 – 14-li di Martsu 2004
Tu dzua di Sâmbâtâ, 13-li di Martsu
2004, seara, Fundatsia “Bana
Armâneascâ”, ashi cumu u fatsi cafi
anù, ahurhindalui ditù anlu 1998,
organizeadzâ Gala a Premiilorù
“Omlu a Anlui” shi a “Premiilorù
di tinjii Bana Armâneascâ”.
Ditù anlu 2004 Fundatsia Bana
Armâneascâ va s-organizeadzâ shi
unù Simpozion tsi va s-hibâ tsânut
tu tahinima a atsiljei dzuâ.
Thematica a Simpozionlui va s-hibâ
“Identitatea a Armânjlorù”.
Cari va ta s-ljea parti la Simpozion
easti pârâcâlsitù s-nâ pitreacâ lucrãrli
pi adresa a Redactsiiljei.
Alantâ dzuâ, Dumânicâ, 14-li di
Martsu, la sâhatea 10, va s-tsânâ
Festivalulù Folcloric Internatsi-
onal Bana Armâneascâ.
Vâ ashtiptãmù cu harauâ!
Corurli a Armânjloru di Clisura
Foto: Niculachi Caracota - 2003