PATRICTISf-VLA

POESII
DE

ALESSANDRU PELIMON

BUCURESOI

TYPOGRAPHIA NATIONALE, INTREPRINV. C. N. RADULESCII

24 Strada Iyademiei 24.

1877 ,

www.dacoromanica.ro -
\
 R EGULU
NAsupra acestuI lucru a pus te-
ameiii Cartagena, de aceia pe den-
«sul ni '1 a trimisti. 0
REGULII tr. I. VicIRESCIT.

Regulu, al Romei generahl putinte,

In Africa, 'n lupte succese-avu marl.;
Umili barbarii, a 'nvins brave ginte;
Ddr sOrtea ilit dete captivii l'adversari...

Consolii, qti, senatulti, la templu Belona,

S'aduna tribunii, murmur mare fu;
Ddca cu ndmiculii se va 'mpáca Roma,
Din resbelu forte care ea avu.

cat fu alarmata cetatea 'ncleitA,

Voi sg tracteze sa" scape-un eroil ;
§i chiar Cartagena era multigmitg,
In schimbit BA primdsca brate unit corpit noil;
www.dacoromanica.ro
4 PATRIOTISMII

Cod, prin§if la Roma eraii maistri, care

Se invOrto§ira bun essemplu-avOndii,
Patrii a face un serviciu mare ;
Annibal s'a 'ngamfe peste Alpi calcandil...

«Datimi mie vole la ai mei a merge,

Regal vorbesce la adver§1 croi ;
«Sad in schimbil cu sclavil naO dati; yeti alege,
«Sad facil juraminte cii via inapoi !...

Atunci Cartagenii des1egar5 lantuld

Sub care Romanul fuse 'mpovaratd.
Regulu e liberd, liber if e bratul;
i se 'ntOrna' 'n Roma, de un sold urmatd.

Cand 11 vede-amicii, socia, copii,

Plini de bucurie pentru elii sal, ;
Cu doll de pgrinte I§1 imbrata fii,
Regulu, in stare de plans cum era! ..

Ticece ua' cli, dila, §1 sOsi momentuld,

Sad s'a' 'ntOrne sclavil catre Cartageni,
Sad eld se va 'duce, cum fu jurAmOntulti,
SA pOrte ear lantul, gred pentru o§teni !

«Nu vO facetirOul, Romani! nu dati sclavii!

«Ca n6micii nostri iad forti ne 'ncetatti,
www.dacoromanica.ro
 VL ADMIRE CU 5

Regulu vorbesce, sh luptamil ca bravin

«Ed me 'ntorml ; jurat-anati, i cid ce-am juratil !.-.

«Nit te ducel ..» Roma populu se strenge,

SenatorI §i heLen cu armuri de ferii ;
Pe elü stail cu totil ; familia-1 pMnge,
A nu pleca regh pe poi §i pe ceriii.

Precum salcia lash ramurile sale

phingend atinge nemipati statuT,
Ast-fel bratu 'ntinde, cu ochif in jdle,
MatrOna romanh dinaintea lui.

Regulu n'aude, nicI sdma nu tine

Cele ce '1 vorbesce scumpa sdcia sa ;
Copii genuchil i aü coprinsh §i 'VI tine ;
Cu lacrinif flu nigh de a '1 asculta.

Cartagenulti, solulü, venit pentru pace

On schimbul cu sc1avi, mhrmuritii vedu
Cum la ferbinti lacriml Regulu mutg tace,
Nu 'la induplecase jdlea care fu...

Chruntitil erouhl, de §i atins fOrte

Pentru amid, cash, frati 'n bhthli1,
Ii ascunde façia, preghtitii de Wide,
Ca se. nu 'hi Inmdie lacrimI, sogia, fin ..
www.dacoromanica.ro
6 PATRIOTISMII

Roma si amicii si ostirea tót

Se a1arm4, strigä pentru acestil brava :
«SU damti prisoneril Cartagenil glak
«Numal s'a nu fie Regulu unU sclava 1»

«Nu faceti ac6sta 1 Regulu vorbesce,

«S'avemii in vedere patria d'antti!..
«Ca uà DOmn' a lumet, asa se mgresce,
a FAcêncl sacrifice falnicil set fii ..»

TJimiI Cartagenit, Incruntati la façia,

Pe locil rémAseril, nu unde doriag:
Prinsii eel la Roma, forta i viata
Nu putur' aduce patrii cum vral...

Pe at set in lacrimi, Regulu, II lasA,

Si se 'ntOrn5 unde Lieu jurgmelita :
Preferise lantulti, mórte, ca sA iasa
Mare, triumfana Roma pre pämêntii!..

www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCU 7

DAVID SI FIIUL SEU SOLOMON

David, ilustru rege, cu focu 'n al sell peptd,

Profetul tatl, vede pre fiiu-1 inteleptil ;
Lumina sa din viata acest ifill s'afota,
Solomon, atre care voiosil eld se uita.

Levitii, impregiuru-1, b6trani, din semintii

Din Aron si din Iuda, stet, ai lui Iacob fii;
Si 'n palatü, Israelul, ce 'n mariri streucia,
Pe rege liii salut g. and fiiului vorbia.

aD'ai sci copile-ascultà eld junelui a clisd,

La fie-care vorba' de doll fiind coprinsd,
«Imi esti ca viata duke ! ah Jehovah de suet,
I

«Stimatul daru dete la al seri servd supusd ;

«Pe tine, Solomone, ca ochii te iubescii I..»

Fiid-regele atuncia, cu aerd. bMndll, fiiescd,
Sorginti de 'ntelepciune, cu d'auritd vestmêntd,
Inspunde, §i cu ochil plecati atre pgmêntii :

dubirea ta din sufleta o simtd, parinte-al med 1..

«Urma§ii mei asemeni ii void iubi si ed I ..

www.dacoromanica.ro
8 PATRIOTISM].

ECHOT
«A stAncelord viatá
«Echo, care trdesce in loci' nelocuitilo)
GRIGORIE ALESSANDRESCII.

Pe cAnd mergeam prin umbra pAdurei de sub &lull,

'ale riulul uncle in josii puteam vedea,
Unii sunet imi vorbise din ape i din maluri ;
La fie-care vorbA re'spuns par'cil 'mi dedea.

Echou ! dulce echo ! parea cA viat' aduce

Pe valea rkorOsA cu riulii murmurAnda ;
Dumbrava inverclità suna cu 'n farmed" duke ,
Ca bun amicti echould re'spunde asunAndil.

Prin elii cAte suspine, ce nume 'sii repetate !

Mil' dulci declaratiuni, §optiri le spune 'n dora ,
FHfl al singurAtatil, dominA, stand. inalte,
i infrAtire catA cu cel mai' midi isvoril.

i echo mai departe fiintile domnesce :

Acel-ce v6rsä lacrimi §i sufere 'ntristatii,
Durerea omulii uitA rèsunettii cAnd gAsesce,
i altul de se plange, cAnd este ascultatii !

Pe cAnd de bine Angelii, la fie-care 'n lume,

La fapta, la chiAmare &A echo va liisa,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 9

Spent* de la dônsul cerescul nume are,

Si 'n inimile nOstre credinta va afia.

Si and un popold g,eme ! si cand ua tiranie

Un61td ciind isi face din cel nefericiti,
Din lupta strig6nd vocea... o! cittA bucurie !
Unu echo cand va clice : sciipare ! miintuiti ! ..

Progresii civilisare s' ast6ptA cu dreptate,

S'aduca" omenirei doritul viitorin ..
Simtirea 'n fie care aprindeti-o de frate !
Cu ea rèsune codri : Echo al tutulorg ! ..

IMPRESIUNI SI SUVENIRE

«Acolo cu sänetatea
«Cu odihna insogitiL
«Tót-a vietRI bundtatea
rDobilndeam eh multumitii.
I. TA.ChtEscu.

Colo susü pe acea culme

Se gásesce ung palatil ;
Josti, un bordeiii gra nume,
Pastorti, oi Mngd und satil.
www.dacoromanica.ro
10 PATRIOTISMII

Susti, griidini, averi pun facig,

Chioschiuri, fOntAni isvorescti ;
Josii, ridii flori p'intre verd6p
Si 'n profume strdlucescii.

Susil, rèsunetil, lucsti, splendOre,

Fam4 titluri, lachei, sborii ;
Josii, dumbrava cu re'cOre,
Canted, bucurii q'amorti.

D'acolo, in josii spre maluri

Se ve'dil poeni cu-argturi ;
Mai departe nisce dealuri
Se re'dica" cu 'Muth

Eta in josti milt ggsesce

Mandra lunca qi ling cursd :
Dealurile oglindesce
Cu Gilortul mai din susti.

Sórele cum 1umineaz5

Bucuria tutulorti,
De pe culmi inainteaza,
Si apune dupe' nuorti.

indérkti cAnd pgra'sesce

Yanit'ati de pe phaôntil,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRF S CU 1-1

Cu ug raclA d'aurc see

Marginea until. mormdntii.

Sdra focuri se ardtri

Precum stele pe campil ,
Si e inima mipatA
De tabloul peste a
Si cum e scinteie luce,
De ins 3cte in noptatti,
Care sbórã §i se duce
Ca un sufletil aripatil,

Omul vede, se incantä,

In uimire contèmplândii,
Precum sdra se 'nvestmduta',
Arclêndil stele pe pilmêntii.

Acostil locil e frumusetel

Inchinatil ; sä admiramii 1
Stdoa Juce-a diminecei
De aci sil salutAmii !

Pe potecd-u 6' feti§Ord

0 vecli mergênd prin aleT,
Româncuta rumedrii,
Numai farmecti ochil O.
www.dacoromanica.ro
12 PATRIOTTSMIT

Cu ce viersii, acea feticii,

Ca uti Dinh' de pástori,
Merge, chntil, frum4c5,
Pe delutu celii cu for!.

Mai colea pastorul june

Ii ia sdma lengii oi,
Dorul sal din flueril spune,
Yalea sund de cimpoi.

Mu cu ochii urmgresce
Stdoa care o zAria ;
Româncuta o iubesce,
De la horà din Valcea.

Si 'n coliba' fericire !

Nu numai susil la avuti!..
Lucet, avere, stralucire
E 'n traiti simplu cu virtuti!

Romancuta cand se duce

Ca sil vdcla' de vitei,
Ea ascultii &lite dulce
Pe cioban de 16nga mei,

Istoriile 'ntimplate
De pe timpi de fericiri,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 13

Cu plAcere 'stsi ascultate

i ne 'nsuf1.5 suveniri.

June le pgstoril voesce

Dorul seii a desveli,
Pentru flOrea ce iubesce
Flueru nu '§i lenevi.

S6ra cgtre 'Arid vine

Fiice, pAstori §i copil ;
S'auclii canted §i suspine,
Arclêndd focuri pe câmpil.

Numai cantgri pe movile,

Pe sub stejari se 'nmultescii ;
Stiteni, vite, §i copile
Bucurie 'mparta§escii!

Numai atunci §i palatuld,

Celfi mai susii i stralucitil,
Gustand multiamiri cu satuld...
Se va face fericitti. 1

www.dacoromanica.ro
14 PA TRIO TISMII

HYMN LA FRUMUSETE

,,FeineIl sh dolcanddsca c'un zimbet ati fitcut In

C. A. ROSETTI.

peii chiar, odinioara,

In Olimpti, cum e sciuttl,
Frumusetei se 'nehinara,
L'al femeei chip. placutil ;

Si d'atuncia fie care

POrta jugul ei voiosti ;
nil doming c' ua catare
De ochill dulce luminostl !

Ba si chiar la 'ntelepciune
Datu-i s'a forma el ;
Intre Gratil i se pune
ILA cununa de la clei.

Cu atat e meritri mare

La al frumusetel dreptti,
Pe and ea rivala nu are,
Ce sa clic ? si pe 'ntelepta.

Plaiuri, munti, gradini placate,

Riurl, cerbi 'n val cum crescil,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 15

FArà dênsa ar' fi slute

Padurl tineri ce 'nverclescii.

Frumusetea seriOsg,
L' ale ochilorti cAtgrI,
E ca ste"oa luminósa
Pentru nobili cugetdri.

Me lu 'n flori, ce viatg are !

Zefirl, so're, cum se legil!
Multi curge frumosii tare
Cu vAlcell i ermu 'ntregtl.

FlOrea cresce in lumine,

De la rade ia colorl ;
Frumusetei se cuvine
Templu, Omiere, florl!

Armonie prin ea pare

Ca in cerig q'aicia josil ;
Ear femeia sceptru are
Prin surisu-i amorosii

Ca p'un Angelg, ca p'u6 clee

Frumusetea s'adorAmil :

W6, mama, pe femeie I

Meritul s'à 'neoronimii...
www.dacoromanica.ro
16 PATRIOTISM!).

AH! VIN RONDUNELE!

«Printre den§i unul este

«Care '1 logodnicul meti.»
C. NEGRUZZI, - balade.

Ah ! vin rOndunele 1 Ia le vecli cum sbOrg 1

Cata fericire I soro I 'ntêia órg,,
Ceriul vielei mele,
Ah 1 le v'echl pe ele !
Te uità afark
Este prim'av6rA !
D6r elii n'a venitti ? ..

Sub straOna vino, dulce rOndunic6 !

Si la nol te lasa fOrte u§urica' !
Peste ape '`ndata"
Sbórá ca ságiatii ;
Si la cuibii graesce
Pás6rica cresce,
Locul ti e umbritti.

A st-felii cu pldcere duo 6 fetiOre

In privdorti qirsa, svelte, sprinteOre ;
I§i vorbiat riipite,
,.i priviad uimite
Floe de miqunele,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 17

Si, la rôndunele,
Se uitaii in susti.

Ala ! ce fericire ! s'altele ut-mie,

vise fiica sveltA, cu uá bucurie,
Calre acea brunA
Peti§dra juna' :
Eatg vdra vine !
De cuvêntil s'ar tine /
De cAnd elü s'a dusil /

Cand asfa minune ce inimi atinge!

S'ai face cu cela care 'n suflet plange ?
D'ar' veni s 'rni spue
De acel-ce nu e /
Cum se 'ntórn'a ele,
Aste pAsörele
Cat me tot gOndescil !

lie tot uit in cale sa '11 vedii §i pe dOnsulii;

Inima-mi doresce cu tot dinadinsulii.
Dér elü numai vine !..
Unde pentru mine
Aga' fericire
Mintea 'ml perd simtire,
! ce vorbescii 1..
www.dacoromanica.ro
DOmne
18 PATRIOTISM'

Si acea copild cu ua lAcrimare

Spune tOte astea, gAsind usurare
In sorti credinciOsa.
Pasèrea-amor6sA
Dorul dinainte
I a aclus aminte,
Oh ! cum ea visa!

Ehl s'a dus, si nuo 7.. Cil 'n resbelti cAcluse,

Fidantata 'Iti plánse cum ea Hu crecluse.
PlecAnd rOnduncle
Intr'un timpti cu ele
Fu a lui pornire ;
Fiica luA scire
Despre sOrtea sa.

Da minune, soro ! Unil bArbatii s'ardta,

Sub privdorti, si clice cAtre juna MA :
Vino cAtre mine !
Uite vóra vine !
Venind remdunele
Stint si eti cu ele,
E timpulil plAcutti !

Ell]. e 7 elti? promisulti, mirele 7.. VeV. spune

www.dacoromanica.ro
Cum se int6mp1ase, vècluta minune ?
 VLADIMIRESCII 19

Din resbehl venise,

Mare se numise ;
Bucurie 'ndatd
Pentru juna feld
Mana-I c'a cerut.

Ah! yin rOndimele, i cu al meil mire !

vise juna flied, veclOnd cu uimire
Ceriul vieçei salle,
Ospele in cale ;
Te uiti afard
Este primdvad !
ail a vcnitii !

Pdrintii copilei a prima pe june

Cu imbrdtisare cat nu se mai spune!..
Susil pe monastire,
Shoru cu gramddire
Nuoril de rOndunele.
Ydra, 'n floe, cu ele,
Veni cehl doritii !

www.dacoromanica.ro
20 PATRIOTISMIT

SOMNUL ASEMENEA CU MORTEA

«ManA Carul maI departe,

«0 ! Boute, peste polti.
«Vin Apolo, lumineaza
4ti 'n al nostru orizon !))
FABIAN, profesort.

Pe a prripastif marginr, in negurd, sub tunetd,

L'a stance '. surpdturd munteanu std-adormitd ;
Pdstorul i plugarul se mipà l'acest urletd
Care 'n valea adênca cu cliva e venitil.

Din afundul padureT ai sei se plangd i strigg,

Lumina nu de§t6ptd pe cel in somnd re'pusd ?
Ce feard sfmt acelea : vulpT i urql cari strica ?
i pr6 multe pécate cari 'nOrettl Fad dug.' ? ..

Aceste raft, racle multi" bine fácelOre :

Lumina, nu'lti de§t6ptd, tiircliti dormind sub cerid ?
CurCnd §i gr6oa iarnd, fear6, torentf, ninstire,
Riul e§itil din maluri l' amenintà §i gerii! ..

Teribild cade träsnetd din neguri §i pe Wm/

Lovesce malt departe cu Tuetil tundtord,
Pe valurile mdril cea turbure 'adêncd
www.dacoromanica.ro
Despicd atmosfera cu'nii focd erpuitoril.
 VLADIMIRESCII 21

Tempesta a muginda, acata grozavie

Cu timpul provenita, pe griejti nu l'a pusii 1
Scaparea e in lucru, sciinta, energie
Ce pot ca Bala rödice de unde e ajunsa !

S' apropie nopti ursula , ila clantae 'n dinti lupula,

Si la piciOre-i 6rpe se pune 'ncolacita ;
Reptilele sub bratu-i ii venineaza corpula,
Mari neamici de earl elti este ocolita ! ..

C'ung portii strabun de lana, vêrtosa el bratu are,

D'a drilla bravura campil i munti vorbesca ;
7 Va sta tot ca acuma, dormind cu nepasare,
Cand relele pe ansul merea se gramadesca 7

A clis Oa, impregiuru-i Wand cu ochl uh'-data :

«Las' relele sa umble, fearale yin i treca ! ..
«Dqteapta-te copile I.. mama 11 miqca barbata,
Cu romanescula sufieta cat muntele intrega.

Sa la mai vedeti vre-ua data, Romanulii 1 in credinta

Deqteptil, cu ochil fulgera, cu bratul inarmata ! ..
Lumini, instructiune, e sOrele L. putinta
Ca mai curénd sa 'la faca sa fie re'dicatii ! !.

www.dacoromanica.ro
22 PATRIOTISM/

PLUGARII
Fiind dimineata ênca' pe recóre,
Vol, plugul intOrcetl, dati gura la boi
Si daruri ferice, din holcli roditOre,
Cu bratul s'adueeti c'albinele 'n roI.
Fi cu voie bunà, copifl dimineata,
De nOpte pe lucru! pamêntul brasdatf.
Gatiti consciintei repaosa in viata ;
Fig Omeni" Bee, cum sfinteti barbati 1..

SOrele resare ! natura re'nviue,

Suride campia, paduri stralucescii,
Cânta pas'erele 'n mare bucurie,
Si floe in lumina junetei vorbescii.

Stint tote 'n miscare in camp i 'n cetate;

Ear plugul e viata, e paine, progresti
St fiti Omeni liberi prin activitate,
Vol, ce 'n lueru prindep fericele mersti.

casele vOstre, femei, fii, argatii

Granarii sa mnple cu bratul carandiV
In mare-abondanta sa fiti totl ca fratii,
VoioI pentru fapte, virtutea lucrandii !.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 23

IUBITI PATRIA COPII!

In verdOsa a campie !
Dorul terei viu resund
Cci Romani cu voie bung,
Pe coline dud se suie,
.A§a çlicü la al lora fii :
Iubiti tOra buni copil !..

De mdrirea strAmo§Oscd,
Fapte, vitezil trecute,
Care omu, avênd vOrtute,
Pen' la lacrimi st vorbiascd
Nu voesce mai 'Anna
Iubitl patria copii?.

Unde stint acele inimi

StrAmopsci ca u minune
Pentru faptele lord bune
Mal pe josil nu'l lasd nimeni :
Domni, boidri i 6ste mil ..
Iubiti patria copii 1..

Pe la munte, sus la munte !

Au Romanii u credintd,
Cand e voie, e pug*" 1
www.dacoromanica.ro
24 PAITIOTISMU

Junii eel voiosi, la nunte,

pia, crind trage dantu 'ntii :
Iubiti: teara buni copii 1 ..
Csatre Argesl, pe muscele,
Par'ca plaiulil iti vorbesce ;
Cdntti privighetorT, uimesce,
Fiice mAndre, 'nAlticele,
Salbe portil, catrinti si ii.
Iubiti patria copii 1 ..
Vedeti pe Oltil, podul trece
Peste ape sgomotóse ;
Romancutele fAlOse
Care Virgil la ROmnic merge,
Cu paneri,pOme-auril...
Iubiti patria copill..

Vedeti Duarea ce curge

Pe lêngg cettiti si maluri,
Ce privire l' aste valuri
Turburate call. fuge,
Purtând nave cu-avutif 1
Iubiti patria copii 1..

Si d'aci Ong la mare,

Pe dad st6oa serei luce,
www.dacoromanica.ro
 VLADTMIRESCU 25

Cand pescarul Un i§1 duce

Luntrea sa ; folos ail are
Pescuind ape undil.
Iubiti patria copii!
pe termi colo departe,
Uncle rid cdmpii frumOse,
Holdele cele mAmise,
Uncle jocurile 'mparte
Turme cu ciobani sglobil,
IubiT patria copiil..
la §ec14tori vre-ud sorsa,
CAnd la focu cu furca vine
Babe §i cu fief vecine;
Cu flácili intind u hora ;
Basne spunii, facü nebunil !
Iubii teara buni copil 1..
*i la lucru §i la vite,
Cand Românul .ar'a ctimpulii;
TOmna la vii cand e timpulu,
stint vasele gätite,
Noul vim"' dá bucurii!
Iubil patria copii !
.Asta-e t6ra roditOre!
Cu pilmênturile bune
www.dacoromanica.ro
26 PATRIOTISM-0'

Cu pAduri §i cu Aune ;
DatinT, limba populu are
D'al hi' Traian colonii 1 . .
Iubici patria cop !..

LA SCHITULO LAINICI

Alin templu-a drill cruce de 'moil se ruginesce."

C. BOLIAC.

Respir aicia, §i mere' 'nainte! ..

Trecuiti prin ape, multi, ripe, val ;
Vederi ilustre se 'nscriti in minte :
Carpatil falnici cu mândre cal ! ..

Sub cele virfuri vinete, braclil

Inalp furntea IAA la nuori;
Privesce ochiulti, din stand, formatii
Ca 'n ocean valuri altl munti§ori.

Acolo neguri, pgduri noptateci

Rupte de fulgerti §erpuitoril,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 27

Duce spectaclu pe culmi sölbatecl,

disport"' braclii sub desul nuorti.

Ploi, vijelie acolo vine,

iute trece in timpti frumosti ;
S'ar6tA v6ra ; simte ori eine
Ba bucurie p'un sesti verdosii.

Aeru 'n munte acolo place,

Flori cu arome crescute 'n steT,
bradii final cum Ii depface
Ramuri intinse cu muschiti pe ei.

Ma josii de munte, in adêncime,

Jiiuh1, cea apa pentru vitezi,
Curge prin valea cu stand multime,
cotindti, merge peste Evech".

Mugindti se duce, i oglindesce

Acele plaiuri pên6 'n Porceni ;
Unti schitti delaturi flu marginesce...
Laincl. sihostru schitti de mosteni.

Crucea strilluce pe mona9tire !

Credinf acolo a adunatil
Pre cel-ce cata la linistire
Pace in sufletti neturburatil.
www.dacoromanica.ro
28 PATRIOTISM'

Relele-locuri*), cu a le sale
Chi lii, grAdine sub stei riposi,
Un schitii, mai este ca celd din vale,
Avênd sihastri b'etrani cuviosi.

Lainici are periferie

Ca anfitheatru de munti in sust.,
&And cu pAdure ;cAile suie
Drept ca la ceriuri, despre apusii.

Earti despre partea Ore r6sare,

Plaiul: Bumbescii, Parengii faimosii,
Mare cAtil lumea in nuori apare ;
TrAsnetul cade de eld mai josti.

NumèrAnd secoll pAduri crescute,

Asilit la feare: capre, cerbi, ursi;
RAgindll s'aude albele ciute,
Prin stand: ripOse vulturi ascunsi.

PArle sgheaburi curA din stance...

UA barcA trece pe cA16torii,
Plutind pe Jiiul cu ape-ad'ence,
Mugindu cu unda 'nfiorAtoril.
) Mal sus ce-va de cursul Hula lêrtga al caruia terml
este situata schitul Lainici, spre drépta, in spatele muntelul,
e un alt schita numita : Locurile-rele. Aceste schiturl stint
fundate de mo§teni locuitotil plainrilorU.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 29

&Vele cliva In munti pètrunde

Cu strälucite racle mai viui;
Vêntul de s6ra incretinda uncle,
Padure fagil scota armonii.

Cand ese, noptea, atatea stele,

Luna ne lasa palicli luciri ;
Sinatima din sufleta, simtima prin ele
Cell." mai puternica din suveniri.

'n a credinra §i energie

Ce are omul de viitora,
in aste locuri de vitezie
Cânt5ma al patril sAntita amora!

Creatiunei ast genia mare,

Omula, aicia, privind merea,
Una cultil gAsesce de adorare,
'n mgriri afl pe Dumne0ea.

Pace aicia in. lini§tire 1..

Cei de la Lainici, templu, chH,
Doming inimi prin re'splatire
In consolarea credintei viui !..

www.dacoromanica.ro
30 PATRIOTISMU

ARBORELE DE LA TIRO-MI.11.V)

De care orl-ce parte venind la Tirgu-Jii,

Unti arbore se vede p'una deal(' mdreta cu vii.
Una suflet cum d' acolo spre cAlétora vorbesce,
Din plaiuri, de pe Cuca, de uncle se gasesce.
Sal fie anil nostri tot tined, cat voma fi I
Ca sa, lu vedema adesea din plain a ne zimbi,
Ca st6oa luminósä spre tenni conducaóre,
Ca v'entul ce priesce la nava plutitOre...
Priviti, copii, cu dorul acela de rornana,
Repaosula sosirel : una arbore bétrand,
Spre ceria inaltand fruntea cu ranaurile sale,
Una rege al padurei, speranta nóstea 'n cale.
Acest arbora se vede de oil dincotro vii,
Din munte, de pe plaiuri, din josti de pe catalpa' ;
Si ori-cine, mipata cu energie :
Tirgu-Jiiului eata !.. va clice 'n bucurie...

*) In marginea oraplia Tlrgu-Jiulul, pe inAltimea until deald,

este unA arbore cu ramurile sale marl §i stufóse; care, prin
positiunea sa dominantA, este vAcluta othiulul cAletorului ca
la 15 chilometre din depärtare, pe acehl virfli de dealii nu-
mitii : Cuca. Din oil ce parte va veni cine-va, mai Anti& a-
cestil arbore fit' vede, dupe care cunósce cA a aprópe
www.dacoromanica.ro
 VLADIM IRE 6 CU 31

OMIDA
Omida, unii verme, amarti rocl6tóre,
Arborii despOie, e 'nvenin'AtOre.
Se metamorfOsa intr'unti sburatorti,
Se resfatà fluturii gingasii, Calkoril ;
Si, precum fini aripl in azurd ea scbimba,
Ipocritg luce, si 'ntre flori se plimbA.
Apoi când ea vede si se vede 'n zortl,
Se inchide 'n casa ferità de noril; -

SA nu dea vre-ua' s6mil, p'aci se codesce...

Santuleta s'arag, DOmne ne feresee !

SA vedep c'acdsta, cum este sciutil,

Se"mênta conserv6 d'unii rëii necreclutii...

Siint clase si ómeni p'in tearg la noi.

Deprinsi s6 traiasca' trântoril din rol! ..

De unii c' aceia, la dreptsati cum-va,

VO feriti si forma and el vorti schimba! ..

www.dacoromanica.ro
32 PATRIOTISMIT

SORECII CU OULe

Cam greg c'un oil gogonetil

Pentr' unti sOrece orl-care!
Fie du cat de istetil,
Nu 'la va duce in spinare.

Sufla din nail, se 'nvesrtesce,

Se tot cdrcg la cuibard ;
Cu alti sUreci planuesce,
Unü clotanti mai glieseftarii...

Bunii pransti! ce e dreptil, unti oti

Cum sal fure e galciava
Vora fura apoi si bou,
Child vorii face-aicia trgba.

(:Irecii ce prosti, nimica

De ci, tot flamancli
Umbra cli i nopticica
P 'in gunOie, pe sub fruzi.

Colea la cuibaril, folosa

Tr6ba" cu capii, cum s'ar' clice
D6ri cum o sa '111 ia josii,
(Dula, ai sa nu ilii strice I
www.dacoromanica.ro
 VLADIVIRESCII 33

Tragemá de cedg, tine !

Ell ea 'n brate o sä '11.1 M...
vise mesteruld ; si bine
Prada duser6 p'in sleafi...

Dintr'acesta putemil sci,

Ca IA 'nsemnata hotie
Cam rarii, Oda' nu volt fi
Din eel maril .. tovArgsie.

CULESA DIN GURA POPORULUI

Vale lunga si adêncg,

Aid lupil me mánânca.

Ce-am fa'cut n'am filcut bine,

Ca arde inima 'n mine !

Cine n'asculta de parintl,

PlAnge cu lacrime ferbinti! ..

www.dacoromanica.ro
34 PATRIOTISMII

POSTASULO
De simtti iubire in astA viatä,
Mereg la densa e0 me gOndescii;
SA' 'living durerea ea me invetg,
Si dorul tiner pre-cAt trAescii.

Plin de simtire, agerii, cAlare

Gonindil, postagul canta mereil ;
Unde elii merge ma de tare ?
S'ascultAmii viersuld gi dorul seil.

SbOrg se duce, merge ca ventulil,

Dorul li este amard cumplitii.
Stelele noptii resarti ; pAmentulii
De velul sera este umbritii.

Te mai opresce postage june!

ResuflA cail, pugin mai stai !
Pe erbA verde piciorul pune,
i 'mi spune dorul ce tu il al%

Sub plaid, sub munte de ceia parte,

Si 'n ploi gi 'n viscolii nOptea trecea,
Postagul, gurA and de departe,
Cailorti ast-feld eld le licea :
www.dacoromanica.ro
 VLADIWBESCII 35

a Ah!am ua mama, frate i sot*

Eü pentru (164 me lupt, tritesca I

«Ea vrui In casa s'aduc uä nora

OCu chipul dulce dumnecleesca.

«Ea me W6pta colo in vale

a Fara de pace §i tremuranda ;
«Dorul m'aduce cu ea In cale,
«Me tot ind6nand s'ajunga cureada.

a Ca IA stea dulce imi stralucesce,

Ǥi lumineaza sufletul mea :
«Dorul din sufleta me chinuesce,
«Si fara (Musa ce a§i fi eii?

«Cail mel tineri voio§i me duce,

« Cailora, fuga ! goniti mereil I

«Timpul iubirei asta-cli e dulce,

«Dorul e tare 'n sufletul mea ..

Sub plait', sub munte de ceia parte,

Si 'n ploi i 'n viscol, nOptea trecea,
Posta§ul. gura dand de departe
Callon."' ast-fela care 'la ducea.

Si yenta plOie lovindul trece,

Si frigul www.dacoromanica.ro
noptii, clii, infruntanda
36 PATRIOTISMU

Frumosii posta§ul _'nainte merge;

Usoril 'I e bratulii, cu chica 'n yenta.

Ast-fehl il duce, ast-felii gonesce

Omul in viata dorind ce-va;
Cum fericirea ne amAgesce,
Speranta la tine, sórtea cum va!

Nu scip d'atuncia cAte urmara

Cu acest june nOptea pe ventil ?
Codri in cale-I numal sunara :
Eld gasi sOcia, vat! la mormentii 1..

Ua fericire vre-ua data fuse

Deplina 'n viata la muritorl?
Iute fericea se prefacuse
Ca cliva 'nchisa sub negri nuorI.

Pameutesci visuri: avere! nume

Pena la viata elli 'ar' fi data;
Cum se desparte iubiti 'n lame,
D'atuncia este neconsolatii !

Trecil clile, phingeri cu amarire

Schimba cAntarea astuf posta§ii ;
Perclend fiinta cea cu iubire,
Dorul remase 'n elu uria01
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRES CU 37

ESSECUTAREA LUI DOZSA*)

Cei in privilegiuri, foste-uklini.Ork

S' ape'raii de walla, concordat lega...
se puneaa furce, si roti cat IA para.,
Pentru iobagimea cand se re'dica...

Garii purtand lance, deptirta multimea

Atunci adanatA pentru vr' un martial.
Dozsa, ea si Magnu!.. striga jos prostimea,
C'aii volt s'o scape de baron si sbira.

Cua corOnsti 'n flacari fruntea sa" '1 o lege,

«Rege BA' ni facemal.. nobili-aa strigata.
Danclu-i-se sceptru ardOnd in maini, rege
Fu 'n batjocurire, Dozsa, torturata...

Geme Temisara 1.. Rideaa gOdil tare :

«Facema Un essemplu cu rebela 'n munci!..

*) Dona fa conduc6toru1 teranilor la Temi§6ra. EU1 s'a luptat

cn ban Zapolia, pe 1613;4, care luti, parte i Romanimea din
Maramure0. Csaciênd eli prinsii, fa essecutatti puindu i-se uA
corónA de feel arsä pe capi...
www.dacoromanica.ro 2
38 PATRIOTIS3M

Frati sei un popolu plangea cu ohtare,

in a iobagiei stare pe atuncr.

Arde toed cu flacarl, tumulü se radica.

Alerga multirnea la cel pusI pe roti ;
Si, lengà cortegiulti fiorosil, u flied
Isi sciilda tu lacrimi ochil pentru mortl.

So ruga copila, i compatimire

Nu afla la nimenl, nimenI n'auclia
A el durerOsa si grea suferire,
Care de la suflet amaril tinguia.

Ea plangea pe june in essecutare ;

Si, cum rupea pdru-I, co n'ar' fi facutii
Din acele inimI sà smulga 'ndurare,
Sa scape pe Dozsa din focul celti crudti ?

in Ardeal p'atuncia nu afla Romanulii.

Gratie la nobild, si 'n Banat tot foal !
Nobili, baronil surideati (sttipanulti)
Ci pe iobagimea o va tine 'n

Multi vOrsara lacrimi pentru elti, jelira

Ca ua biata mama cu suflet sdrobitti,
Lui Dozsa corelna arsa i o gatird,
p'a luI mir6sa, val I cum 0-a
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 39

Suferi Spartacu*), care liberase

Sclavii,Invechità lumea de Ocatil;
Si Dozsa... Secuiul, si Romani luptase,
Pe omit se rklice si dreptul cAlcatii...

Dozsa caclu ast-fel! omii cu abnegare,

Ochil marl' la ceriuri, spre fiica 'I roti ,
Pe trona numa 'n flacArI 41 da. rèsuflare,
Ca cum pentru frati1 d6toril fu-a muri...

*) Spartacu, find gladiatora sclava la Romani, sciipä din

prinsóre cu multi asemenea infortunati. Eta formase una corpa
indestul de numerosii dintre at sel, cu cari se luptä in contra
Roma spre a putea da acestora libertate. Ela triumfd bit-
tend in multe locuri generall si armatele republicei ; si, fiind
invinsa in cele din mina de Crassu, caclu ea una brava cu
armele in mAini. www.dacoromanica.ro
40 PAT RIOTISMII

VETERA NUL KOZACO

«Aqa, ea iubescii Kozacul cu-acea barbA rosiolanA,

((Cu al seA cnutti, cu a sa lance de otelti scInteitorü,
Cu at set mid ochi ca scintee, ce strAbat prin désa &A,
aFugênd repede cu calul ca un fulgerü sburatoritv
I. Porn.

Uncle Donul curge stint petróse maluri.

inflAcáratil este sufletu 'n Kozacti ;
Ebi in notii despicA turburi treand valuri,
C are pOrtA lancea fulgerii in atacii.

Cum uA furculitá elrt avêndA bArbie,

Biciuhl it atarnA pe o1dü la manta ;
§i calul una merge 'n bAtAlie,
Orb(' acolo sbOr5 mOrtea a 'nfrunta!

Ermacov barAnulii, l'ani octogenarulA

Veteranti, se 'nching la spada din cut
cAnd valul muge, când misci stejarultl,
§'amintesce lupta, iuru0 . doru lut
!

Patru fi alAturl, stint a 1u mládite ;

Yede-al belrânetel in el ung toiagil.
NaI siinta cAte§1 patru, cu fece plavite ;
www.dacoromanica.ro
CApitan e unul de la Don-Kozadi.
 VLADIMIRESCII 41

«Taica! elti vorbesce, auclI ce rèsunetii?

«Ce tip6til ear vine despre miac16-c1i ? ..
«Suferinta striga ca grozavul tunetO ;
«Fratil! dOtorI sfmtem pe Slavi d'auOi !!.

«Cauta el jugul astO-cll sO, fárime ;

«El se lupt i cere frAtescii ajutoril ;
«Slava v6rs'a sange riurl, de victime,
«Si se batü de mOrte spre-al Dunai locii.

«Mergemil nol acolo!.. clise mult ferbinte

«Kozacuhl §i fratii, Dakar d'am peri,
a Ca sä facemil Crucel onOre, parinte,
«SA putem Crestinil de a'l mantui...»

Ermacov Kozaculti sangera ce-aude,

Inima 11 bate in vêrtosul sênii ;
Pentru SlavI durerea amarii flit pètrunde ;
i elii plange, plange ca' este belranii.

Elii care la Moseva §'adus dOtoria ;

La Cerchesr luptase, §i la Herivan ;
Care purta lancea prin Transilvania,
i 'n josfi la Crimeea, la Carsii, Daghestan...

Acum numal 'Ate b'etranul BO lupte ;

Ermacov vorbesce ca unit vechiii osta§ii:
www.dacoromanica.ro
42 PATRIOTISMU

oDucetiv' acolo 1 Domnul si v'ajute !

«Sa' invingeti monstru al Crucel vrajmasu I

'ntr'acestea fiica-i (pentru drum de maine,

Privind pe pdrinte cu mid och1 plávii)
Cvasu si ea votca '1 aducea cu pine,
S'd bine-cuvinte AM bètranil pe fll.

S'aude d'uà-dati vocirl furtunOse,

Sotnia Cozacii stintii pe cal armatl,
Cu cnutii, cu bárbi spine, cu cAciull flocóse;
Strigil: «la Beligrada! mergem pentru frati!»

Mergetl!.. Fie Christu cu Vol Bogu 'n lupte!.."

Si cum intre trestil vêntulii, pe un lacil,
Sufld si s'aude suspini ne'ntrerupte,
Ast-fehl gemend plânse b6tranul Kozacil.

Din Urall suflarea de vêntii se iutesce,

Cu spicul de n6og. Donul e lovitu ,
Unde ca 'n Archanghel iarna geruesce,
De n6meti cat munte campul e 'nvelitil.

Detungri de voce ca in vijelie,

ScOsera Kozacil, pe cal el pornindti ,
E1 ardel de dorul pentru b'atalie,
Ca furtuna 'n stepuri, in cale goninda.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRE Bar 43 .

Turbure e Donul, furiosil... Donacii,

Cu cab: in spumg recurg prin
Cu multA mirare pentru chiar Kozacii,
Ermacov b6tranu1l 'nsoçia 'n resbeltl...

CONDAMNATULU DE LA VIDINU '

«On a trouble cette nation dans
uses fetes, on l'a blessée dans ses
«moeurs, contrariée dans ses ha-
«bitudes.»
CHATEAUBBIAND. les Natchez.

Elü canta in zurna,*) in Vidin, la maluri,

Pe ua larga plea, de ascheri adusti ;
Prisonerii la munca silnicä, In valuri
LopAtanclii, cetatea o trecea in susii.

DunArea linui curge. Apar') la distanta

Nave, fortereta, renumitii
Malurii la stânga, promontoriu 'naltA
Calafatii ora§uhl, cu'n aspectil

%) Unit instrumentil de music& la popoli din OrientO.

www.dacoromanica.ro
44 PATRIOTISMIT

Calafatil e locuhl de istoricl urme...

Sued, bisericI, strade, fOntani,portul set'
Multe orl acolo s'aii vdclut ca turme
Oa.. i sfinge curse, sgomotti d'armi mereil!
Asta-cli ostihl bronzul cat destdptA 'n tunetd,
Vrea pamettuhl muncA, omulil artI dorindil,
SAnt6 armonie pentru fratI din sufleta ;
Noti. orasil i portu-I sa mdrgä 'nflorindul .

Vidinulii In facid DunArea doming :

Fortulii, bastione, geamiI musulmanI;
Tunurf, globI de tuciurf, gramech st 'n ruging,
Posomorit uit'a Genoved,Romani...

Numele ilustre se v6dii imprimate

in tot monumentuhl, in granitti si fera ;
Din victoril falnici de crestinl purtate,
Pe Michal eroulii nu 'I uita" de fel(' ..

Dracula contine staff orientale,

Pulbere, strênatdre i genuchI plecati;
Tirgulii cu tarabe,ostl, casarmi, spitale,
penitenciere pentru condamnatI.

Totu 'n piatg, frica Inlemnindti isbesce

www.dacoromanica.ro
Raiaoa cu Turculd, ca s'aii prins talcharI ;
 YLADIMIRESCIT 45

OA clecapitare, off fund se ghlesce,

Cand leg* s'aduce insurgenti bulgari...

E Bulgaril acesta ce 'n zurna cantase,

In cea ga1iOn6 cu robi ce lucral
Doruhl sett atinse Val de 'hi ascultase,
Turcii pgzitorii in estasii eraii.

Portul sett pr6 simplu : c'u5, cam6s4 rOsa,

Ud n6gra' aciulä, cu brasii rosu 'ncinsii;
Pe obrasti cu semne, c'ua man6 vinOsa"
' Tin6ndii in susil zurna, si cântând aprinsil.

Cânt6 ehl, si soçii ta.c6ndü ilii asculta ,

Ori-câti l'auclira lacrimi ati ve'rsatii.
Cantsa libertatea ! .. cântà 'n j61e multd,
Cod la inchisOre este condamnatti.

Despre Romania trage aeril dulce ,

Spre Balcani cu ochii catd... si 'n Carpati
D'ospitalitate aminte 'si, aduce,
De crestina teara, de primitori frati.

Mare e arsita la Vidin , si cheulii

_D'arestanti se lucril, pe frung curgti. sudori.
Repaosii se face de na'mecli, si cleulti
www.dacoromanica.ro
Induratora somnulii prind' Ai muncitorl.
46 PATRIOTISMII

Arestantii mama pine nOgrA-uscata,

Setea potolesce omulil lacrimandil ;
Zurna apoi cântà tare Infocatd,
D'ascultätori cete p'impregiurii formandii.

aIa ne spune, frate ? un Vis1a0 intrOlYa,

«Ce 'ntêmplari te dete prinsti la 'Asti tirani 'I .
aCu Hagi Dumitru, cu Stefan, pe trOba,
«Voinicii fácurati EA' urle Balcanl ??.

a0 ! re'spunde-acestui cela care cantase,

aAltele cu mine s'a fosta hotAritii !
«Sii, 'ml truncheze capuld, ma ordini dase
«In Rusciucii judetuld pasia cehl cumplitii.

«Dup6 'ntemintare, gOdea cu turbanulii,

aA vrut sa fill pi1d6 la ori-ce crestinii;
a Cdnd se strênge Omeni cu tirgu de-anula,
a111.'a trimis la mOrte aid la Vidintl.

aPmia ce Vidinuhl astà-cil Ha ascultà,

«Turc, 6nsa cu sufletil nobilfi, cum veni,
«Miclloci ertarea-mi de la mOrte cruda,
a Ca la inchisOre s'à mai" potii trbli...

«SOrtea când voesce, Irate, e sii fie :

aLauda de Omeni ce 'n bine se urcii !
www.dacoromanica.ro ..
 VLADIMIRESCU 47

Ce te folosesce masc5 faprie,

«CAnd nu e virtute, or Crestin? ori Turcti?..

«Emigrandil ai nostri frati cu ascultare,

«Crestinii, mal sMceri!.. dud toti ar lucra,
«Santa infratire, din dureri amare,
«Din ce trista sOrte nu ne-ar' scutura ? ?

Si e1ii zurna earasi in maini o luase,

Ca si cum durerea vrea a 's1 potoli;
Si, cantandil cu focula care 'hi dominase,
Chiar pe pazitoril turd IT umili.

«Aucli intemplarea-mi, iubite confrate,

Relua elü iruhi vorbelora profundil.
Si plin de viata la a ml etate,
Ca granitulil façia-1, negru, i carantil.

a a triliam in pace liberil si de sine,

«In vecina Ora, in comerchl sporitil ;
«De ua-data scire trista pentru mine,
.Aflaid ca unit frate imi fu omoritd...

aUnti tirana ca feara' lovi fratioruld,

«Fiind el la vie, la istov, cu-al" sel.
«Rebelil 1.. i a clis Turculil teantinclii cu picioruhl,
Cu pistolu 'n mân.. Vai! o !.. frali mei !..
www.dacoromanica.ro
48 PATRIOTISM'

«tri tot loculti tigru ceream re'sbunare,

(qaici, inteui nOpte, Dungrea trecuiii...
a Aici frate, sorg maltratata tare,
«Multii nedreptate pe nedrepti vècluiil !

a Ana cu chip dulce, sora mea iubitg,

«Ce era promisa,chiar la nunta sa,
«Cum era frumOsà, bunA, fericitg,
«Mama cea spurcatg s'a intinsil la ea! ..
6 Plans-am pe ai nostri : sorii, piirinti, frate,
«i 'n dureri amare lacrimi am vhsatii.
«Strigaiii din adêncu-mi: Dumnecleii ! dreptate ! ..
«Luaiii carabina-mi pe spate. Am plecatii...

GIntrebasemil bine, cercetasemii tOte,

a Gine era dOnsulil, ura m'a petrunsti ;
«Si'mi fu dup6 voie, aflaiii all. se 'Ate;
«i. 'n drum pe talcharulii fugindii l'am ajunsii.

«Resbunaifl pe frate, faptele pggilne,

«MOrtea si rusinea p'ai mel n'am lAsatii ;
«Am lovit cu seta pe turbatuld caine ;
«TavAlitil in sange, ucisti l'am liisata 1 ..
«Apoi cu trecutulii schimbaiii a mea stare ;
«Am tinut in mine sufletu celii viii ;
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIREsar 49

«Pentru d6torie, §i de resbunare,

«Vruiii s'arét ce pOte al Bulgaril flirt.

« i atunci Balcanil fOsunati de arme ! . .

a Cei mai voinici tineri sub stindardii sburati,

«UnitT pentru drepturi, lantul ca s sfarme,

« Cre§tinii sa scape de sub Tuna juraii

«Acolo cu dêni i eil luaiti parte ;

« Cu setea de sange, cu focul de morti,
« Am loyaü cat clece, semënat-am mOrte,
(qavuseiti un nume cu fratil mei toti...

« ROsunati Balcanii, raunara cete,

«Armele sunara de Cre§tini in munti.
«Trasnetulil s'aprinde cu-a reseOlei sete ;
«Prin incairare cadil musulmani crunti.

« Capitani haiducil infrAngeam o§tire,

« Calari §i pedestri ne-Ospi 'nfruntamii ;
«Duseramti nevoe, lipsi d'adApostire,
«Far de ajutóre, in timpil reil luptamii...

«Cruduhl acelti paia ce un neamti sugruma,

«Despotd, tiran lacom, cruntti netrnblanclitti,
« Sfa§ia vestmOntu-1, pêna mai in urma
«Prep a pusti www.dacoromanica.ro
pe capti ori-carui banuitil.
50 PATRIOTISM'

«tdesertd revolta vrea sa' nausiaseA,

«Ca ucigatoru al lui frate-med ;
«Sange pentru sange, rèsplata ceresca
«De fratl, surióre n'o 'ntarclieid di

eL'amil ucisd ca feara', in drum, ca pe caine!..

ei cacluiq in urma in lupta ranitd ;
VèIuiü desperarea, qi In fundd Imi remane
«SuvenirI grozave de candit l'am lovitd I

a Am ve'clut confratil scaldatl In sirOie

«De sange, si muntil de el lungd. gemead,
Tunetil, neguri, trAsnetd, vijelil cu pldie,
«Pe d'asupra nOstra fiorosd veniad.

«Acuila balcana despicase nuoruld,

«Ajungend la trasnetd ; Bulgaril, la locii
«Liberd ca si densa, 41 luara sboruld,
aAtingend cu fruntea campia de foed.

«Lupta bucinata era de credinta,

86 ne scapamLt t6ra de jeafd de 0,0111;
a*i in lupt' amard, si in suferinta
aVoiosil awn tare cu arme in mainl!..

((In scurtd, plin cu rane *lulu in prinsóre,

aLa Rusciucd, in lanturi, intemnitatd red ;
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 51

Acli Vidinu-ascultd jalnica-ml cantare ;

«Eata istoria-mi, sOrtea ce-o am di !

«0 ! deca uà crudd merte me ateptd,

«Tot a resbundril multidmire 'ral !
«Judece-acum lumea despre a mea faptd,
«Domnul sd me erte, ce se petreeu!

Elü cAnta n znrna, in Vidin, la maluri,

Pe ud largd plutd, de ascheri aduse.,
Prisonerd de munca silnicd, in valuri
Lopdtendii, cetatea alungind-o 'n suse.

www.dacoromanica.ro
52 PAMIOTISMIT

LA BASTIMENTUL DE RESBELC NUMITt :

STEFAN CELIJ MARE

Nava : Stefan Domnul, cu peptul d'aramd,

Precum u'a cetate, valuril slaramd,
i 'n seninuhl pacinicti §i. 'n timpti furtunosti,
Strdbate Danubiulti cu un mersii pomposti.
Romani ! mare nume, din timpil d'aldatd
Unul Domnii, de care lumea fu 'nmiratd!

Echipagi §i. tunuri, desveindii puteri,

Mdreti desfd§Ord tricolori bandieri.
Cand pe a lui urmd d'a colOne fumulii,
Ca un corpii putinte i§1 ins6mnd drumuld ;
i elit de departe, pe valuri venindd,
Mdrirea strdbund pare re'nviuindti;
Ori-cine ilti vede : Stefan, ia! cehl mare !
Ca Domnul cu óstea sosind despre mare,
Dice, i aldrgd, de amorti pètrunsti,
La term'. ca sa' Iii v6d4 mai curênd ajunsti.

Cand sparge tempesta care rece sufld,

Value dinainte-i ca §i munti se umfld,
Fulgeruld infruntd din neguri, milrepl
Echipagiulti ese, la luptd 'ndrãsneVi ;
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESOU 53

Ori i când ilii vede Galati, 1smailu1ti,

Fen5 'n sus spre POrta-de-ferii, Severinulii,
CetAti. §i crap, forturi ost4esci,
Trecênda ilii sa1ut5, cu fortl romAnesci.

Pilotul conduce bastimentulii, care

Ca IA lume noug, peste fluviti apare,
Si 41 ia avêntulii la lumi s'a dea sciri
De unil popolii june cu mari suveniri !..

Mergi, o ! Stefan! ast-felii te du inainte !

Si la fratil no§tri le ada aminte
Cele d'alta-data laude, virtuti;
TerisOra nOstra cum fu mare 'n lupti !..
Mergi, Stefan I avêntulà falnictl du in valuri!
Voiosil te opresce pe Danubiti 'n maluri...
Cu nume ilustru, du triumfatOre
Bandiera terei nOstre 'nfloritOre! 1 .

www.dacoromanica.ro
TUDOR VLADIMIRESCII

www.dacoromanica.ro
ITA nouä editiune revëclutä qi cu multe adaogia

www.dacoromanica.ro
 TUDOR VLADIMIRESCU
Naratiune istoriett in versurI despre migarea Romcinilorti
la 1821.

I.

gaud vklii grecimea

«Cum suge teara, si ciocoimea
«Cum o muncesce, cand v6c1 cruclimea
gCea Oga.nésca, robil In chind.
CESAR BOLIAC. - Domnul Tudor.

Pe ceriuri aurora r6sare pr6 mgr60,

D'u'a cli cand Romania mai dete semn de viata' :
ti ia Vladimirescu c'uà mai* luptatorii,
De mate, de pe chipu-1 uml v6111 apAsgtorti ! ..
Din erni de suferinp §i ani de Intristare,
Tresalta' Romania i splendida' apare ,
Plugaruld cum in v6rà da bratulii pentru plugit,
Romanul se de§t6ptä sa" surpe greul jugii !
www.dacoromanica.ro
68 PATRIOTISMII

Tudor Vladimirescu privesce cu durere

A terel umilire, a patriel Were,
Si capuld i s'aprinde vulcan de cugetarl,
Voia eü s'a", profite de timpla i 'mpregiurArI.
Re'dica Oltenia, si 'ncepe top' sa sune
De Oste pAdurime vit4za de minune ;
Cala und bravti c'acesta sA scape teara sa,
Din relele trecute sa iasa o visa...
Corumptia cangrena, straina uneltire,
De aurti lacomie cu setea de domnire,
TJA, teara 'ngenuchiata, poporula cu pasil greit,
Zac6nd In ignoranta precum este mal reu,
Voia Tudor d'acestea, luand putere tare,
SA curete, si patril s'aducA indreptare ;
Fanarulii qi strAinil cu multe uneltiri,
Sà numai fie 'n teara sä 'naiba 'nriurirI.
Ddr Greci-fanariotil, i glOte-adtmaturA,
Si multa ciocoime cu lupte 'ncurcatura,
Zavera-Eteria, c' un corpti de maurofuri,
CAclu pe Romania atund cu marl terori...
$i chiar si stalpi Orel, o ! DOmne ! ce vom clice 7
fluat-ati unii parte cu bandele nemice 7
Ba chiar cu astia Vote, notabill de divanii,
Neat& orbindu-I, gonia pe ast osteanü.
la pus 0 pretti pe capu-I, catand ca sa 'IA omOre ;
COO' elü descrise POrtel a terel desolare,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 59

Cu ce-amAritA stare, grecimea-ciocoimi

Era unii biciii puternicil pe spetele multimL
CA jeaful in turbare nesatiu potolise,
De care tot sAracul §i vkluva simtise,
'n lacrimi nedreptatea ce mult o sugruma...
in totulti strAinismulti Rom Anul blasfema
StrAini 'nfiptA clica cu aI terel fil lucrase,
Cu cele instrumente ingrozitOre trase
SA 'nsênue trAdarea sA '§I facA dresulii el ;
Ear Tudor bArbatil mare ti 'i pea pe astl r6i !
Unil brava §i unü martire de luptA, de dreptate,
Suna in scutuld pre): a natii libertate I . .

Cu sunete cAntare, din baltA pênA 'n muntl,

PAstorI spuneafi din bucini, c 'n serbAtori §i nunti,
Dedeail de scire 'n t6rA de diva re'dicAril ;
R6spunserA Romaail la sunetulii chiAmAril.
Din sate, muntI i plaiuri s'adun, se re'nfrAtescii,
Cu armele d'a umërT, cu inimA vorbescd,
Se mipA din tot local sA'0 facA deloria
Oil care mil, §i (Ace : sA cacIA tirania
Clo§ani,Mehedintl, VAlcea intr'una saltA, mergd,
Din Gorji penA 'n Caracald o§tenii bravi alergii,
Spuindu-§I fie-care durerea suferinta ;
Aprinde cApitanil speranta §i credinta...
www.dacoromanica.ro
60 PATRIOTISM'

Mtritne mame, ske, de bine le urati 1

FeciOrele cu junii, copile ce sburail
La local desphrtirel, de doll cu jéle mare,
Cu ochil plini: de lacrimi 0 da imbrAtipre.
Aci un soçid cu socia-1, unil frate cu uh soril,
Unü june c'uà feciOrg petitil cu amord ;
Unit tath cu alb p6rul pe fiiuld sratuesce,
Colea cuviosti preotil shtenilorti vorbesce;
Indemn e totul, lacrimi, strênsori §i 'mbratiOrI,
Isbanda! mântuire 1 .. s'aude in strighri.
A§a mi-ti fu miscath atunci cea Oltenie,
In ajutor lui Tudor Slugerului sh vie.
Si fratelui sell Papa, cu care eld lucra,
Activil ca elu, energicii al jugü d'a scutura ;
h dä comanda 'n parte, la lupth de a tine,
SA' nu lase sh intre piciorü de osti strhine.
Si 'n santa acea cash §i loci' fortificatil,
Uncle Santul Nicalim mereil e laudatil,
Stindarduld libertatil Tismana mi-ti santesce,
Pe murul el' se 'mplanta, se 'nfhprh, plutesce,
Strhluce susii in aerd maretuld tricolortl,
Suride României cu falnicii mare sborti 1 ..
Ap pe asth tearà luci msaretulti Ore,
Din suferinti, luptl, patiml qindil triumfatOre.
Curênd i 'mpildtoril de spaimä s'ad coprinsti,
De asth vAlvh mare, de focu celd aprinsil.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 61

Era in totulii inimi, entusiasmit i ura :

Acel Romani blancli umill in lei se prefilcurrt ;
L'al armelorii r6sunetii un focü, un focit santitil
Farea cd II de§t6ptA din gerii acel cumplitil...
Tudor roman-odrasla", de patrie inveTa
S'a scie fie-care a o servi in viata.
Acest copilii de plaiuri, la fapte marl ba'rbatii,
Umilita de la l6gitnii la Vladimir in sail,
Unde capre Vascuse, sublima-i cugetare,
Era pe timpii ceia u 'nalta inspirare,
Idel inaintate cu secolu celü noii,
In ale terei drepturi ilustru fa eroii.
Servi 'n stralni armate; acolo elii pr6 bine,
Cat fu ostean, la reguli deprinsu-s'a a tine.
In ale terei titluri boi'arii fa 'naintatii,
La plaiuri elil comanda vatafa respectatii.
Regep Pa§ia d'Adacall val6rea-i prquesce,
Protectia-i oferil §'amicil elli lilt numesce...
Dintre boiaril Orel, acel mai patrioti,
liii chiamk incorage sá lucre pentru top'.
Slerarchuld de la Arge§i, Ilarion, la multe
Episcopu 'lit doming de fapte sd '111 asculte.
Adesea insufiandu.-I lumini, elii i a vorbitii
De santa dótorie d'un cetAtian nfaritit,
Cfi, timpu-e natiunea s'a dea unit suing de viatá,
Si meslii 1e-ar6t6, cel patrioti 'IA inv6t5 ;
www.dacoromanica.ro
62 PATRIOTISMIT

Ca Domnul murind, Sutu, sa 'ncete §i domnil

De la Fanar gramada pe tronul Romanii !..

Sieata cum yin lucruri, din interesi opuse

R6sare flã dreptate, si interest) aduse
Ca multe ce creclura, straini, dreptu lord,
Avura atunci cap6til, §'ail fulgerattl ca nuorti.

Helada, teara-ilustra, marita, d6r cacluta,

A luminilorti vatra, sub jugh amar tinuta,
Ca si Roma antica patrie l'atati clef,
Din lantii, din acea sórte ceruse dreptulti ei.
A el stare atrase a lumei simpathie ;
Urma atuuci si Roma, si Roma sa re'nviue;
D'a fi statii cunoscuta cum Grecia yoia,
Cata si Romania atunci sa scape si ea
Din jug]. fanariotica !.. Promite uni l'altil,
Crestinii, sa s'ajute c'ua forth' precum fratil ;
Organici comitate acestea propaga,
Ca fie-care drepturi din lupta va lua.
Sa flu tingem Onsa in cOrde plangerOse,
Ca Filheleni i Slavii, cu vorbe pr6 frumOse,
Ciind fu la lucru, 'ndata yed.utu-s'aii pe pasd
Cum fie care jaru la Ola lui s'a trasil.
Catail, avênd puterea, prin ea de a supune
Incorporand la dênsi romana natiune.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIBESCII 63

gale! nAscu contlictuld : stöpfinulti nu voia

SA '§i' schimbe, cum s'ar clice, Romanul nu dormia!

OA cum, arnAutimea deliba§T, ce divanuld

I a fost trimis sA 'nvingA sA lege pe Gorjanul,
Cu totil se supune cu arme
ast-fel cea armatA crescu 'n proportiuni
C'a iinsuflat uA spaimA, §i sunetu4 se duse
De Domnul, Domnul Tudor minuni care Meuse ;
CA WI insufid spaim cumplitilorA n6micr,
Din Cernetf §i Craiova, de la divan, marl', mid !
a Sculatu-ne-am cu arme pentru a fi dreptate !
aPentru a terei iubire, sA sfArimAmii Ocate
alltate invechite, de asta ne-am sculatA. ! ..»
A 143 Vladimirescu, §' ai sei l'a ascultatit

EatA uA 'mpregiurare care-e adeve'rata,

Caracterisand omul, pe Tudor §'a luf ceatI :
Elü venia de pe plaiurl precum era deprinsil,
CAtre ora§ a merge, armatil §i 'n fag' aprinsii.
Atund din Intémplare a fost u iarnA dulce ;
Ca nicl-uddatA, 6rba ridea verde pe lunce,
arborii de frunze, de §i tot despoiati',
ti§or IT mi§ca vêntul la crestetu loril 'nalti.
In susil de Tirgu-Jiiii, la Cartiii In comunk
ITA plutà era mare lagA pirift; s'adunA
www.dacoromanica.ro
64 PATBIOTISMII

VoinicI mar multi la nunferil, sositl atuncl, armay,

De un cgpitan ea dênsul fiind el comanday.
Se pun in giurul plutel, sub arboru cel mare;
IJA tabgrA se face, qi scot pentru mAncare
Merino; II din dgsggele. El, poposind aci,
S'apdü cu cgpitanul in rOnd de a prAnsi.
Atunci un corbil se pune pe virful astel plute.
Aci ghirgi cobe,striggri pr6 neplgcute
h sfredelia luI Tudor ad8nc auclul seg.
«Voinicl! iml day a flintg, un semn cg este reg!..
Cu toti pandurif una luard In main! armg,
Lgsarg 'n lgturi prAnsuld, d'otell fAcurg larmg.
«Nu day! le Oice Tudor ea viersu lui sonoril,
«Lgsati-me pe mine s'o iail c'unti glontil din sborg.
«SA, nu day vol vre-unul, cg eine scie, pOte
« V6 scapg astg ciOrg cu cobele el' Ole 1» ...
«E r6t1 semn ! .. e cobire d'asupra nOsti, ail clistl
Panduril intiug vorbg, §i larma s'a intinsii.
«De capul el sg fie 1 ..» re'spunde Tudor grosg.
Si 'n main! land ehl arma, cklu §i corbul josti...
III.
In Gorjl, la Tirgu-Jiiu, frumos mgrettl ormil.
Ispravnicl duoI tl'un sames,b6trAn §i vechig slujba§g,
Judetului comandA, §i birul el mi-II str8nge;
El n'ascultaii sgracul la scard ce se phinge,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 65

Ci divanisti si eforl, cu desele poruncl,

Si chiar UcigAl-tOca Cu bimbali p'atunci!..
Ascultä de domnie in pine ca fill 'I pue,
Si dajdia pe capuri o scade, sad o suie.
Ear condicarT cu nume, precum si calamgiT,
Sub mAna lord se afld istqf qi bunt' zapcil.
Divanu oil ce-o clice ispravnicu 'mplinesce ,
CA slujitori la tr6131 cu biciu nu lipsesce.
Intregd judetu-ascultA de tOtg vorba sa,
Si Bute armati OmenT din Gorji pOte-ardica ;
C'aqa e stöpAnirea, si lumea se supune
La cfite Ili mai cAte, li 'n tun ddca ne-ar' pane...
RetrAnul d6r ispravnicd, lAsat in anterid,
Cu qald incinsil pe micllocd, cu fermen1 pambriii,
Cu ropt fesu 'n crestetti, acel-ce aruncase
Binisuhl pe divann-I, cA multe, mult lucrase,
De griji, de trebi uA sumA abia mai r6sufla;
Veclu intrAndd pe ugiä un omit in casa sa,
C'ud bundd mare largd, cu ris qi vulpi blAnitg,
Pe capd cu gelepdscA cAciulA, gAltAnitA
Dulamä purtandd,spadA la cOpsA atArnAndd.
a Poftescu-ti bunAcliva 1..» if clice eld intrAndd.
LuT Otetelesanu*) ciudat nu IT pAruse
VAtafu de la plaiuri la dênsu ca 'lli v6cluse,
*) Atunci Ispravnicu GorjuluT: Cluceru Dioicu Oteteleqanu.
L'a gasit seclend in casele lul Vasile Moangi.
www.dacoromanica.ro
66 PATRIOTISMII

D'aceia inainte cu bratul seü deschis

Ii vine, si cu vorbd pldcutd elii i a clisti :
«Slugere, plecAciune » a Pr6 bine acli imi pare
«Gdsindu-te acasd!.. Se afl pSnl, mancare,
Boigrule, acuma la Omeni ca cinci mil ?..
aGlumesci, archon Slugere? acum de unde vii?.."
«Boidrule! nu-e glumd, poruned da afard
.S stréngi cat niai ingrabd taing, grâU, sdcarii,
((CA Ostea mea sosesce de eel panduri ca Smei,
C'apoi pre' rü va merge cu asti copii al' mei ! ..»
a Ddr bine-archon Slugere, ce vorbe, ce ostire ?
gDivanulti nu Imi scrie de asta pregätire ?..»
«Ispravnice, nu-e j6cd!.. curat eü iti vorbescd !
RDe vrei incredintare sä aibi cd nu glumescd,
Arunca u privire dud 'n bdtatura,
gPrivesce la eel Omeni, ce sOrte el avurd !
gAcestia stint Romanii cu fii, amdriti
«De multd nedreptate in care 'sit asvêrliti ;
Te uitd la ei bine si 'n inimi le citesce,
«Aceste chipuri stOrse de lacritni, le privesce,
eS,i chiar ci tin s'armeaza d'asurda al Români !..
aM' atinge a lord sOrte ! cd jeafuld §' aT pagani
Ce n'ad, ce n'ati vre-ua lege, ldsatu-i-a pre ansi
gin albe pane, le smulse si inima dintrênsi...
aD6r vecli, tOte aü captii, i liva a sositil
gS'aducd usurare la omuld
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIBEscu 67

«Ear divanisti si efori, trimiI s iscodiasca

Comedia cea mare in Teara-roman6sca,
«Curênd el ail sa v6c1a ce nu ail mai vëclut,
«recede s planga ce 'n viata le-aa facutil.
«De uncle acea Oste, Slugere, o s vie?..»
«Multimea pe drum este, si intra 'n tIrgt1
mie...
«D6r bine-archon Slugere, sa 'I til, sa 'I mai
opresci,
Sg pot curênd trimite lipcan la Bucuresci;
«Divanul ce va clice ? st v6chl ce 'mi poruncesce
Accla care teara intrdga carmuesce . . D
aBoiarule, 'ntelege ostasi mei ca yin,
«Ajunge usg maciuca la card cu Ole plinti!
Vladimirescu '1 spune cu vorba romandsca :
«Colea cinci mii de pine curênd sa se gatiasca,
ai lasa gOndu-acela, te sal ca esti Roman ! ..D
«D6r eü cunoscii divanul, Slugere, de stöpanii!..»
«Ispravnice, atata si vorba nu fa lunga,
«Ca nici 'n minte trece ce este sa te-ajungal..
«Asa dOr de vointa-mi curênd vei asculta,
«Ca nu cu umilinta veniiii a te ruga,
«S'aduci curOtid provisil ! Acli Tudor poruncesce;
a CA teara iti da paine si bine te platesce!..
«Acum cu plecaciune! la lucru sit te apuci;
«Vei fi pus la opriala... provisil sa aduci !..
www.dacoromanica.ro
68 PATRIOTISM)"

«De ce numai strainul sh aibg ascultare ?

«Strainu sh domniasch ? strhinu si off-care
a La poi sh 's1 fach dresul? .. Trecurg =1 pre multi
«De astà nedreptate ? Roman; me asculp ? ..

Ispravnicul atuncia nici bebh mai cuteazh

Lui Tudor de a clice, si 'n voia lui urmeazh.
Cu &tea la Tismana ispravnicul si fu ;
Si trebh cat se pete de bung, elil fan.

In josil ce-va de Cartiu, intre Vhdeni, Sthnesci,

Se all'a uh comunh numith Turcinesci.
La capetul aceste, ug cash este mare
De barne construith, c'un catti d'asupra, care
Precum unii chioschiii s'areth cu stilii orientalti ;
Umi pupi e dinainte-I, campii, zgvol si malti.
Din asth cash Tudor stindardul redicase,
Si sborul Romanii cu este 'naintase.
Si muntil resunarg de voce 'n bucuril ;
Si ca un tirgh in plaiuri de este, pe campii
Sung entusiasmul, ca si tempesta mare
Care dobera fagil sh cresch noui lástare.
Ad lume-adunath cu cap-va chpitani,
Plgiasi si pandurime, din cei mai bunt catani,
Cu flamurul in frunte, Tudor, Papa, al setsi frate,
Da ordini ca sh maga' 'nainte aste-armate.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 69

§i cum in plaiuri turme conduse de pastorti,

Se miscA acesti Omeni, cu munti 'n façia Jolt.
La'sara 'n urma Jiiul, valceli ape-au trecutti.
In josii vddti BrAdiceniI, Godinesci, locü placutti ;
intra in Tismana, cea mare renumità,
De munti inchisa forte cu ziduri oco1it5,
Cetate pe stand, templu; intrinsa Ai Romani
S'aseclii bine si tare gatiti cu arme 'n maini...
Iv.
Pre-cat lucrati Romanii, in Parengu, Isvdrna,
Si din Bucegi virf mare cu ndoa precum iarna,
Pe EU, Gilort, pe Motru, i pdná 'n Oltil suna
CrescOnd tabara Ostel Romani caVi s'aduna.
§i cete arnautii, Albani, cu sisanele,
PistOle in sileafari, cu-arginturi pe prasele
Iatagan,in cepchene, cu poturi i tusluci,
Infipti cu iminei in scrI, cu caii murgi ;
Hagi Prodan de1ibafl, da nuord pulbere 'n cale,
Sosind catre Tismana cu ordinile sale,
Conduce-asta putere, din Bucuresci pornindti,
cu incetul cu tactica' venindti.
Cu Tudor Ii da maim; atinge iataganulti,
Leg i juiiminte. i Slavu cu G-orjianulti
Ii infralescil stindarde ; armatele
www.dacoromanica.ro
Hagi Prodan aduse unti trup arnAu0scti.
70 PATRIOTISMIT

Bosnegi, Sêrb i grecime unindu-le cu sine.

Cu aeru rusofilu i Machedonschi vine.
Novae, Ienescu, Orca si Urdareni, Cutui,
Romani multi si din neamuri din Oltil si de pe Jil,
Se strêng cu top' de mama, i frati el se numira.
Cetasii, pandurimea pe arnauti primird...
Si mare sgomotOsä, sub al Tismanel plal,
Ca stelele-e armata, frumosi cu gatitl cal.
Si duo6 tunuri: drese din curti de la domnie,
Facea uti mare forta la casil de batalie.
Si de aci ca plOia veniaii cu mil panduri,
Ducênd cu el merinle i arme i securi.
Cu asti copil aT terel, Romani de vitezie,
Armati 'Ana la unul, setosi de batalie,
Cu flinte, iatagane, cu arme lucil foul,
Cu ghebl gaitanite, (Mama, pe midlocii
tucinT cu brau,curele, haiduci cu chica lunga,
Jura Vladimirescu cu ei la scopii s'ajunga...
Stint iui ca capriOra ce-aldrga p'intre stand:,
In munti ucide ursulil, mi-ti dad la focii pe brand,
In lupta cu strainulti, avOnd de mostenire
La came sa loviasca, cu sigura ochire;
In campii ajung el spaimk crescuti pe Oltii, pe Jil,
La Dimare mi-ti merge aprinsi de vitezii!..
De susil din Cioclovina pe Bojorescii, deal mare,
Avea straji asecl6te sa v6clii-orf ce mivare.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 71

Mereil detung arme ca trAsnetul pe munti,

Fdcênd la essercitil pandurii §'arnAuti ;
Si codri monastirei atdta rèsunard,
CA. s'auclia departe, departe 'n lunga teard.
Organisase Tudor cea óste de bdrbati
Voinici precum stint leil, sub cdpitani cercati.
Sate, ampia, muntii aci inmdrmurirà
De &tea 'mbArbAtatà, pe care o zdrird.
i ordini proclamatii in tad teara da ;
Din vAile Tismanel, panduruld comanda...

Da eine se gOndesce a sta lui impotrivA

La fapte patriotici c'ud nAsuint' activA ?
CA divanisti, ispravnivi, zapcii i arnAuti
Respect a lui bravurd.. Ci I mai prefacuti,
Spioni §i gOcli, mill tre3e en fruntea inferatii,
GrAbind sd inmultiased a ceatA blasfematA
Ce bunul simtii condamnd ; mieii CerAtori,
'atunci ca tot-d'auna trAind lingasitori,
Se pun l'engA stöptinii sA s'apere de milnd,
Si 'n tabArd in dice perfidil se adunA
La intrige sd tdsA... Da Tudor poseda
CredintA, consciintd de ceea ce lucra.
Cu focul terei sale, cu dorul in pept tare,
Voia a '1 da viata, croia mai bunA stare,
www.dacoromanica.ro
72 PATRIOTISMII

Si nurne1e- s tie, Romani lor la ton,

tncununatil cu lauri din fii in stranepoti ,
Oki vra atunci cu luptil din pulbere s'ardice
Ckluta Romanie, s'd 'ntOrne timpi ferice
Domnia pilmêntOnA, ce sub strein peri,
S'o 'ntOrne strèlucitA, maretul cud dori...
S'asa dupe mai multe succese Iii miscarc,
Calcase in piciOre reactia, si care,
C'uà ura" ne'mblanclità, c'ua sete de tirani,
Strivise Romania de duce' sute ani...
Cu aste armi g5tite, cu ochiii elii plin de fal'a
Mi-ti cautg mai iute s mOrgg 'n capitalè :
Craiova, Bucurescii e 015' tinta sa,
De unde fre'ul terel s pote 'n maini lua.
Asa und falnicd geniü veghiaza cii cMdura,"
Pe teara sa, 'anuuc u dulce cAutaturii.
La sOrtea omenirei, s6rmanii prin cetAti,
Cc sufere i geme de multe greutAti!..
Acea flOre roman5 abia jun5 form ata,
Ostirea, intr'd lima a fost organisata.
Vladimirescti ordona... Se 'nalta nuori de fumil
Fäcêndu-si pregatire armata pentru drumil.
Tunandà fu miscarea de osti, de osti voiOse ,
Lucia maretal sOre in arme otelOse,
Acelor ce jurara cu solemn juramentil
Sã surpe tirania s'o arunce 'n mormontil.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIREscu 73

Cu fulgere, cu rugA, cu lacrimi, in unire,

S'al terei imml prO dulce cantatil plin cu simtire
De preoti cu aprinse fAclii in maim lorii,
Si 'n bine cuvintare, cu Domnu 'n ajutorii !
Stindardele mArete cu-a acuilei sburare,
Pre sirurile Ostel treceati in fluturare.
CAlarii si pedestril cu tunuri mergeail rândil,
Träsuri, provisiOne, si armAsari sberândii ;
Asa porni a Oste, a Oste romdnOscA,
a Asinduse 'nsocitA de ceat' arnAutiascd.
Prin Godinesci salutA, pe Bojorescii privindü,
Mil ia cAtre Jii calea, de la Tismana esindtsi,
Cu albele mintene Oltenii, si 'nainte
Mugia, mugia pAmOntufil d'a umeril cu-ale flinte.
Eli' vru ca si mai vOcIA Closani, locul sal.,
Vdtaf unde fusese, si ordini da mereii.
Din Ostea sa pornesce acol' ud despArtire;
In Baia-de-aramA gAsi impotrivire...
Ispravnicu uA ceatA, de la Cerneti, porni
SA '1 taie calea 'ndatä off unde 'lii va 'ntôlni.
Aci Vladimirescu cAta sA infrêneze
Reactia mai iute sa" nu se 'ntemeeze.
Pe termul drept cu Jiiulii tinfi marsu Ai voinici,
Care mOrtea infruntA in cAmpd cu inemici.
-nil strigatti dete tearal.. Feciora lêngA cruce
Se rOgA, si salutA ostasul ce se duce.
www.dacoromanica.ro 3
 74 PATRIOTISMU

Si 61 spre fidantata-i &Mama inturna ;

In surisd, bucurie, durerea alina.
«Te du a face trdba, cu doruld mi te duce !
«Mailuchid de flori imi tine la pept s. se usuce;
«Sa 'hi porti tu, baetele, i ear sa nu me nip,
«In &luta ddtorie cand mergi ca sa asculti.
« Ca draga a ta mama §' uá dulce suriora
«Se va geindi la tine, din ua mönastiOral..

Canta acestea-ua filch', mai sprintena vidie,

Privind catre iubitu-i cu lacrime §irdie,
Pre cum ua inspirata, copila, 'n Godinesci,
Care a urmat panduruld din munti la Bucuresci.
Acdsta istorie o vomii vedea la rancid,
Precum ea se 'ntemplase, descrisa de curêndd.

Spre Oltd i§1 tine ochii armata pandurdsca,

Acura bine 'ntarita, mai iute sa sosiasca
In a Motrului lunca, re'suna ai el pa§l,
Spre Tintareni d'a merge i 'ntins la Fi1ia0.
Si proclamatil sbdra pre Vita Romania ;
Craiova, Bucurescil §'inaduqe mania...
Strichaia intarise cu grad §i militari ;
La Motru mi-ti invinge batend reactionari.
Cea tare monastire Cu' n rIu, Motru, p'alaturi,
Rostogoliud marl petre, padure, deald, de-laturi,
www.dacoromanica.ro
 VLADEffIRESCIT 75

Motru inching fruntea, turnuri i arme ce-avea,

Darddie 'n temelie muril ce-o ocolia ;
In care boigrimea, cu slug! s'arnautime,
Se 'nchise sg se lupte p'a murului 'naltime.
Mi-ti pune möngstirea in bloat, Tudor, cu fort!,
Prin fOme §i cu luptg, adversii se 'nchin toti ;
Corajd d'a tine lupta de locii numai avurg,
De a lui Tudot facia, pgduri, dealuri umphirg...
Mi-ti intrg pandurimea in möngstire-atunci,
Fug parte sta in taberi, cu veghiile pe land.
Lucra ostirea bine Slugerului, cu care
Voia sg tr6cA Oltul la altA parte mare,
Sá fulgere pe hidra, §i gasc' a 'mprg§tia,
Pe cei-ce tiranie in Ora* aducea.
Sung d'aici pornirea cu tobe §i fanfare,
Si Ostea fu miscatg aprinsg i mai tare.

Reactia Craiovei la Cotofeni s'a pusii.

Si Tudor stgtea tare la Tintgreni in susii.
Venin fAcênd de mOrte, din Bucuresci divanuld,
Cu ordini fulgerande, cu aurA, cu tot planulii
Pornise-arngutimea, serbime i cu greet
Cu arme, cu re'sunet ve'rsAnd &ire r
Sa ving' aci Romanulii. Un eforti, Vdcgrescu,
Boiarii roman d'ai terei ca i Vladimirescu,
Deplin peste armate fu imputernicita.
www.dacoromanica.ro
76 PATRIOTISM'

Apol trimise-un altul, Samurcq... AA venit

Deliba0 de tot soiul, fiind care de care
Mai spAtos qi mai t6pAnti, cu trupele cMare.
Din ei acehl de frunte renumit cApitan,
Fu, intre alti delibasi : Iordache-Olimpian.*)
Depalti, caimacamul, din Craiova, trimise
Serdarul; §i, cu trupe, Diamandi venise.
Tog acesti pentru Tudor, sA '1 princlA mort sail via,
Capul BA i '1 aducA, tratAnduhl de impitl.
De'r ênsA comitetul precum lucru ursise,
Cu totti, arnAutimea, cu Tudor se unise...
Vladimirescu 'n cestea trimise 'n Bucuresci,
De a sustine dreptul armatei romftnesci,
Pe Vasile CrApatu, pe Barbu Urleanu,
Si Ioan Frunte-latA, Ioan OrcA Olteanu;
La cei marT, s impunA a sale conditiuni,
De bani ce i se cere, provisii,

*) Mind Vladimirescu cu ostirea sa la TintarenI, gata d'a

porni aasupra Craiovel, divanul din Bucuresci trimise pe
Capitan Iordache Olimpie, capitan Farmache, delibasa Mi-
chale i Ghencia, cu tóta, arnautimea, ca sa, 'la prinda, sa 'hi
aduca via sail morta. Aceste capiteniT cu multimea arnautilord,
aii fost puse sub ordinile Eforului Vorniculul Nicolae \Tad-
rescu, care era Roman ; i in urma, chitimandul pe acesta, a
numit in locul seti pe Vornicu Samurcasa, dandu-I ua suma
mare de banl, prin care se OM ela isbuti. Capitan Iordache, ti-
nênd tabara la Cotofeni, a intrat in Intelegere cu Tudor, care,
precum arataramil, era la TintarenI; i, dimpreuna cu ceilalti
capitanI, s'a unit du dênsul, Intrunindti trupele lord inteun corpa.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 77

La multg 'ntarcliere bdrbatul nu stAtu8e

SA p&p* aci timpul ; ci Ostea 'n margil ehl puse
Spre Slatina pe cale, (land p'in Craiova 'ntii,
IAEA Tudor in spate munti, dealuri ti cu vii.
Pe plutitord podd trace la Beica-Slatini
Valuri marl se re'dicA, Grildi§tea mugi 'n totuld.
E plin curênd ora§ul, cu möneatirea sa,
Si Ong 'n Clocociovul cu tabäri se 'ndesa.
La Slatina delósa, cam greil cu arnduti,
Deprin§i el' cam pe pleard §i pe cru1imi Vamp !
Cod violári prE triste §i la Ple§oid n'ad capOtd
De Cate le fdcurd arvaii pe uu treacètd...
§i Tudor de'r Gorjianul, tinOnd ochii pe ei,
De prAcli, de violare, fdcute de mipi,
La Slatina indatd pe eel de frunte 'I chiamd
La dOnsul, qi le clice: «Luati pr6 bine Hama,
«Ca Ostea n'are scopuld d'a face numal red,
«Pe löcuitoril pacinicl d'ai necki mered.
«Jeafd, neorânduiald la nimeni s se 'ntemple . ,
I

(Cu vorbe seridse de sfatti capu le umple)

«Ati auclit ? Nu e bine Resplata i o void da
Acelui care contra cut6z6 a urma! ..»
V.

Din eke spun bOtrânii de faptele 'ntOmplate,

SA nu uitdmil mai multe ce stint adev6rate,
www.dacoromanica.ro
78 ELTRIOTISKII

Ca flOrea Romanii in generatiuni,

Junimea, sa invete a fi patriot'. buni.
Facênd digresiune, in cele de noi spuse
Miscarei stralucite, far' a invoca Muse,
Nici clef si nici pe demon", inlaturl n'om rasa
Istoria copilei promis' a n'o uita.
.Era atunci ea juna, Romana acea fela :
Umane si virtuOse lucrári Ikea 'n armata,
Ca 'n timpi de lumina, precum all fost femel,
In santa charitate er' aplicarea el.
Cu aculii, cu menagiultl, precum se deprinsese,
Scia a tine fusul si panza de a tese,
Si painea fra'mantand-o scotea paine aleasa,
La cotlon, la tingire bung bucatiir6sa ;
Ffind-ca, de, in lume nimeni pOte trai,
Fara la prans mancare, s'a nu se premeni I
Ioana d6r la aste &Altai se deprinsese,
Si pretios servicia in tabai adusese ;
Precum noi mai la vale, in timpi, terei, grel,
Cum parte, esplica-votn, luara si femel.
Ca nu cu cOda rochil purtail, cerem ertare
La tinere de moda, sa n'aiba sup'erare !
P'atunci ca nici modiste in teara se scia,
Marama si cu iiea un mare prep. avea...

www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 79

Asa d6r a copila, promisa, fu Ioana,

SA ia pentru sOcie pe un din plaid catana ;
cu r6dicarea a Ostei ca potopii,
D'a merge 'utarcliara in tirgii la protopopti.
Cu tOte 'nsa Ioana, Meghir, ce '1 poreclise
AI sel de : Nuvaceanu, din suflet ea 15 iubise,
jertfa pentru dênsul cu viat' ar' fi facut,
Barbatului acesta din Meghiresci ndscutd.
Meghir era catana, si din Buzesci cu traiult,
Deschis omü, voios, harnic, cu eredinta 'n tot plaiul ;
Pe marele Vatafa servise mal multi ani,
In potera, 'n peridoli ea frunte de catanl.
Ioana era flica buna, tinera Ioana I
in Godinescl Ii Oise Omenil nasdravana I
COei ea purta cu dOnsa un cutit ce-ascundea ;
Gluma, feresce DOmne ! cu top nu pr6 scia.
DupO noi, ce-aucliramd de asta buna f6ta,
Ca era putem clice Ioana cea barbata.
Cususe ea chir steaguld cu mat'asuri si fird,
Al Ostei, ca sa 'hi pOrte iubitul el Meghir ;
Precum s'un rand odajdil de preotesci vestminte,
Tismanei le 'nchinase pe strámosesci morminte I
Ea mam' avea bOtrana ; care, in timpi grel,
Cata sa o marite sa 'si fac6 randul el.
Din neam romani, spre munte, copila neamuri bune
§'un unchid avea la Rosnov, cu-avere, cum se spune
www.dacoromanica.ro
80 PATRIOTISMII

N'Altul'a transi1van5, copila cum era,

Cu. ochil, baliliOrsa, p'un be*leag despera.
Era rbtund'd 'n faviA, viOie. sprintenica',
Ca lebAd'a cu sénul, robustk tinericd ;
Ea n'avea suptirI degitl, ci brate ca la stâni,
VoiOs'a, lua lucrul in ginga§ele-I mainI ;
Avend si judecata pre bunii sdnetOsg,
Depring cu nevoia, era cam seriOsà.
Deci, fiica iubind ast-felil pe Meghiru, cu elii,
In 6stea románesca a mers i sub drapeld.
Am clis &I nobih dOmne, in timpuri turburate,
Serviciu charitilth aduseed l' armate.
i biatsa der copilá, ca focu 'n ea fiindli,
Lucra ca §i acasa, de soçiul el tiindil ;
De i ar fi clis orI cine altminterl, n'ascultase ;
L'a inimel si4re ea cugetu 'ntrebase.
La Motru der, la lupta cu boiarul Stefan,
Care se inchisese cu provisif p'un aml,
i slugl arnauime flu plizia 'n mOndstire,
Ispravnic care-avuse scutelnicI, robI, ostire ;
Care sä recunOsca, ferescd Dumnecleil !
N'a volt pe un Tudor ce nu fu 'n rangul sea!
i respunclend cu focuri din aI Motrului tumuli,
L'asedia o§tirea batend murh cu tunurI;
i detunarea fOrte a mers pen' la asaltii,
Cand ntivali panduril din capetu cel-laltii...
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESur 81

Acol' ug, nea0eptat a. funestA intémplare :

Cklu rAnit Meghiru, un glont il lovi tare.
0 ! 616 desperare ! .. Ioana lêngg eld.
Pe brate ea '111 re'did, flu ia incetineld,
LI trage din tumultul si 'I dd tot ojutoruld. ;
Legandul, punênd leacuri, Meghir il simte doruld
'ila," inim'a ferbinte, ca buna mama sa :

Un Angel care-atuncia la mOrte nu '1 lasa !

Ioana care '111 pMnse §i la toti rugAciune
FAcu ca s'o ajute, in card pe Meghir pune,
Cu ingrijiri sii '1 ducö la cel d'antOi ora§d,
Gerafu-acolo me0er sd '1 vindece cevqi.
Intocmai ca ud mama' de flid cu bunA garda,
Niel' vêntul ca sä '1ü sufle, nici sOrele sa. 'ld ardà,
In Slatina, Ioana, cu carul a venitii,
Si 'n drum mare 'ngrijire avênd de cel rgnitd...
VI.
Venia vuet d'ud Oste cu numele : Credinp...
Curgea pe a ei urma dureri, jeaf, suferinp
De Greci §i Slavi, cetatea lui Constantin visandii,
Spunênd vorbe piOse, d6r grOza revèrsandd.
In glOte-aduniiturii avea infki§are
Nereguld pr6 tristg, desordini, straUlare,
De peste Prut, cu semne pentru crestinf, atunci ,
La Iasi, Galati lovise, s6 curete pe Turd...
www.dacoromanica.ro
82 PATRIOTISM11

Ideea, era mare si sânta, generOsA 1

C5, pe Crestini O. scape de sabia thiesà,
D'amara tiranie, de multe rele marl' ;
Der nu s'armonie scopul cu fapte ca Tátari!..
E1 pun si contributii... D'acestord prAdgciune
Curênd n'o sa se uite, din tata, 'n fiii va spune.
Din ate fu pe tearg dureri, nemultiamiri,
Mai vine-acum si asta din partea eel ostiri.
La frati cu frate 'n urg, ce barbari timpl aduse,
Pecharul cel cu fiere cu yid' acum umpluse.
Boiiiril treoll hotarul in tee pe la vecini,
Ilasa'nd pArantul pradg la Turd si la strgini.
Tereanul pre campie la malu set. veghiazg,
Privesce p1ugu1etu-1, s'a, plece nici viseaz A ;
Elii sanger'd ce vede de rele nescgpandii,
Sträine osti ca intrá pamentulii seri umplendii. ;
Se mird, se intreba ce limbi mai vin in teara?
Si ce se va mai face? si ce turburári eara ?..
Unii vaetil si nevoe mai mult se aucli,
Prin sate si orase pe fie-care cli...
Der vine ia si Tudor, cu 6stea sa ! ardinte,
Dreptatea va aduce!.. PArea ca din morminte
RomAnul se desteptä la vocea lui Michal,
Sperm* II e vocea, si serele din Mai .

La inima 'nc61clindulii, cu 6ste avent mare,

Viata 11 renasce, fericea usurare,
www.dacoromanica.ro
 VLADMIRESCIT 83

Marirea stramosiasca, la patrie cu gOnda,

cliva nu departe s t scape e 'D curêndii ;
Strainul drept sa n'aiba mai mult sa '1 stöpaniasca,
Si teara lui sa fie ua Teara-Romandsca
Cu laptele i mierea i bunuri, partea lui,
SA' nu Ii dea nevoia de lupi sa 'ndOpe pui ;
De greutati sa scape, s vOcl' a lui copilA,
Pe tatd-seil, pe frate scutip de gr6oa silA ...
Ca nevoi s'angarale ulü rOse mult pe ela,
Strainul, neva jeafulti, nedreptati de misela...
Acel straini atuncia cu forta violara
Case, si d'arginturi icOne despuiarà ;
Spurcatul beat de sange familii maltrata ;
Voclutu-s' aste fapte !.. Si Tudor protesta
In contra cestor tOte, numindule barbare;
Ca asta cruciada, c' ua cruda aplicare,
Ajunse sacrilegiu ; Zavera, un cuvOnta,
PacOnd la rele-arvatii cu nume 'n gura santa.
$i lenga depradarea de cei straini urmata,
Urmati si pamentenil corumptia-adoptata
Sa jure si sa fare !! . i marele p'Al mica
Sa persecute 'n tOte, s'd aiba de nimicii...
Talcharilora, cid'', Tudor la furl de cele sante,
C'un streang de gOtil cu noduri sciea sa ti 'I descante,
$i minte sa le pue la cap, cu morala plinu:
Insplata dand la fapte, nici mult, Did pré pucinti 1..
www.dacoromanica.ro
84 PATRIOTISM)"

»Parinte! mOre sociu-mi, si cere 'mpArtgsire,

a La chinurile sale, ceresca mantuire,
«Parinte, ne fa bine, putere at a'l da !
Cu lacrime mult trista, femeia se ruga
De preotul in care serman' avea credinta,
Speranla cea din urma 1' a omului fiinO.
«Ca nu sciti ce sa fie ! résufla fOrte grea,
«Ajut5.-ne, parinte, c' asa vrea Dumnecleti!
«COcl, uite, s'aracl suntem, in lipsa, i multime
«Nevol,si nu scim clival.. pärinte, ne f bine!..
Celti preotil venerabilü, cu ochiu 'ntrisfatorii
Se uità si asculta crestini 'n ruga lora,
Si n'are ce respunde, primind i liturghie ;
Elti stA, si nu ale'rga precum e &Uric.
Murindul zace 'n patu-I, i 'n chinuri si dureri
Se sfasie de setea cerescei mangaieri.

- MI nOpte, dise-ast preotti, biserica 'mi cal-

cara
«Talcharil !.. vase sante din templu le fararg.
«D'argint potirul nu e i chivotul cel santti,
an care sante taine pastrate bine stintii.
«La lacrimile, DOmne! ce fii tel le v6rsa
«Din inimi rugatOre, c'd 'n focti e leara arsa",,
Privesce-I, te indurg, la reit sa dal finittl,
«Ca-e calcata Iegea.41 si templul eimicitti I ..
www.dacoromanica.ro
 VLADIMTRESCU 85

Pe and celd pre otil ast-fel se plange, cu meh-

fire,
Alurindulut nu 'Ate sa dea impart4ire ;
Santite 'n altar vase, Arvatil, n'au Msatd
Slatini möndstirel, pe care o-ad devastatd.
Ear' bietul protopopu Romani lorü se plange,
Se vaita. suspind §i mainile Il fthnge !

Alerga eld la Tudor, la casa mare 'n piscd;

O 'i a furat se plange potirul sant §i disc&
Tudor MI ascultà, ii ia de sema bine.
Pe preot sA seutiased de red, la ell). flu tine,
'ndata qi pornesce iscóde inadinsd,
SA' afle eine mana prin menastiri a 'ntinsd?
Der geniu lui Tudor, pe full de sante vase,
Cu multa agerime de loc mi ti 'I aflase.
Un lova §i un Christea, hop' cu talent rard,
Biserici meturase cu ce gasi p'altarti.
Dreptatea se i face! Ald Tudor cum scia
Sa face cu eel Omeni ce nici un s'ant n'avea,
Pe bimbqi aceia la dansul mi ti 'I chiama.
Frumos ti 'I desarmeazd; de crime mai cu semd.
De fiice maltratare, mai ate violari,
Le cere socotéla cu scurte intrebari.
Ear ei l' aqa nevoie s' aduserd. aminte
De lacrimi ce facura sa curga mai 'nainte.
www.dacoromanica.ro
86 PATRIOTISMU

Si Tudor aprins fOrte pe asti nemiruiti,

De gad un streangd le-aruncd, cu Omeni preg:Ititl;
Si 'n sacii le pune capulti... S, i ese s vorbiascd
La osti, la pandurime, la ceat' arnAntiascd:
Voinicilor ! elii qice, voi Ore osinditi
«Pe furl de cele sante? rOspundetI, ce gOnditi 9..
«Mortii sd se deal.. Ostea r6spunde ud-datd,
«SA mOrA ! dupe fapte sd aibi el r6sp1atal
Strdini i Romanil i deterd r'espunsii,
Sentinta pronuntatd fu fOrte de ajuns.
Atunci Yladimirescu ordona, cdpeline
Acelora cu crima, a 'nfige in prAjine,
Si vasele furate la top a le-ar8ta ;
§i unul pen' la altul oOirea le purta.
Trunchiate cele capuri osta0i cunoscurA,
CA Tudor le detese la toti de le veclurd.
0! lova §i cu Christea? 9 . Un muget greii sung
titre multi, cand o0irea plecarea rOsund.
Precum cand d torentul din munti i 'n jos mugesce,
Un nuor ce se incruntd §i trdsnetu lovesce,
Turbeazd arndutii, adOno stint revoltati,
CA Tudor ucisese pe bimba0 ai lord frati.
Celli preotil sante vase primit-a. Si eld vine,
Piosil la muribondul, cu datine cre0ine...
AcOstd intemplare ca fulgerii sborti avu
In tad Romania; la multi un trdsnet fu.
www.dacoromanica.ro
 VL ADMIRE S CII 87

Si intr'ug mica' cgscierg era biet suferindulti,

Asteptand mantuirea i daru re'nviindulti I..
loana 'ngenuchiatä, in ruga sa st6tea
Atent i piösil cum preotul citea.
Meghir simtise bine, din acea suferintA
In tot o usurare, venita prin credintg.
Strdluce bucurie, e pace 'n giurul se4 ;
Pe preot ehl privesce ca pe un Dumnecleti I
Puternied morala bisericel se face ;
Ea dd la suflet for i corpului ce zace...
VII.
Si multe putem clice de timpu celor munci
In callea nevoiesii a lupteloril p'atuncl!
Si care oraii nu simte, sail inima; nu bate,
D'asemeni c elü pune un capetil la pecate
Prin Slatina, Craiova, la Gorji si la Cernetu
Facuse sà resune asa unü pasii mAretii.
°And reul &A' vine, cam rani sa' vine singuril
Urma acum cu chila de rele s ff1 sigurtl.
Vladimirescu, Oltul la spatele-i 16sAndii,
Si östea 'n calea mare si 'n nume triumfandii,
Avuse ingrijire sà 'nsemne-a hit domnie
Puind alesi ispravnici in Mica-romatie ;
Si 'n laturile tete sciindu-la Domn romftnil,
L'a sale proclamatil sAteni destepti remanti...
www.dacoromanica.ro
88 PATRIOTISM,

Romane 1 nu '11 fu scrisa sa," scapi numai ap

Cu timpu 'ncuraturef ce 'n fel se 'nvirto§ia! ..
Si ce nol s'a mai dicem de trista Romania
Perise-atunci viata, perise bucurie,
$i numele teribil de Turd.' qi arnAuti:
Cgdea ca §i un tra'snetil pe capul celor multi' ,
In asta stare tristA fusese biata tearA,
Pe mainile acelor mai inr.aiti ca feará 1
A terei capital6 in doliu tanguia,
Un veil de necurmate dureri o invelia.
$i tronul ve'duvise... Divanul tinea frêulil,
$'ua' mare anarchie urla latia desfr6u111.
Acele strimte uliti, cu podini, cu noroiii.
Puteaii a spune multe de cel talchari ca mitt
$i tag barbgria, cu-tirgul, cet'atenii,
Uimitl traiati in spaimg pirliti cum siint bu§tenii...
$i POrta Suzerang, cod Sutu Domn muri,
Un altul ea numise pe tron de a veni.
Fund Sava arnilutul de Calimach se tine ;
Domnulul noil servicil ii face, i in sine
Resplata mare-qteptd... veghiase 'n Bucuresci,
De a servi stOpAnul cu cete-arnautescl...
Lul nu 'I placea miparea de peste Olt venita,
C' ap noua domnie stdtea tntelenitil.
Din balta pOn'a 'n munte and una se vorbia,
Vuinclii ca §i. torentul, schimbarea ce venia,
www.dacoromanica.ro
 VL ADMIRE S GU 89

Mi-tl umple Bucurescii Al Tudor, cu ostI,.sate;

In popolil inviazd dorint1 pentru dreptate!
Cdnd este atmosfera impovdratà greti,
i vijelil si negurl se pregdtescii mered,
Din fulgerile dese, un trdsnet care vine
Redd la atmosferd recOrea ploi line;
Asa si din furtuna durerilord amari,
Cu timpu s'asteptase schimbare lucrurI marl.
In a sa proclamare atunci, Vladimirescu,
Ferbinte atinse inimI, tot suflet romdnescu
Pe arip1 se 'ndltase pen' la dreptAll ceresci ;
Vedea oraii adeveruhl in fapte-eroicescl.
La popohl circularea era spre luminare,
Spre a sa fericire, sd salte cu toti tare,
i 'i clice c' o sd scape d'acele lipitori
Ce '1 smulge cu onOrea §i sange si sudori...
Cu facla luminOsa pe teddatorI demascd,
De omil simtire-aprinde ca om ca A' trdescd! ..
Fu tare aprins Sava, ce 'n Bucurescl pdzia
Orânduiala tirgulti, divanul cdnd fugia.
Prin asta elii aprinse cardasi 'n gelosie,
Mal marl si de cat densul cari voiaü sd fie;
Cd Bucurescl ud nOpte se deOeptase 'n focd,
Bdtenduse-arnautil din cel mal 1nalt locii,
i glOntele ca plOie sburail din Raduvodd,
i din Metropolie, §i pen' la Michalvodd...
www.dacoromanica.ro
90 PATBIOTISMII

S'ala Calimach agentul, sosit de la Stambulti,

tIü sprijinise Sava cu seimeni 'n destulti.
S'acele proclamatii de Tudor re'spandite,
Pe locti opresce Sava, ori unde-erail gsasite ;
'n vuetul de vorbe pe top 'i ameninta,
Ne sciind fie-care ca ce se va 'ntêmpla.
Ear' Sava 'n capital6 de lupt4 se gatesce,
Adversil nouei domnie in Tudor elti privesce.
Ceru Vladimirescu concursti de la Romani,
La fapte patriotici, nu 'njosiri la pkgAni!..
Si 'n marea lui durere, §'amoril de libertate,
Cand bucina prin Oste fratie §i dreptate,
Intampina mad pedici s'ajungd scopul seti ;
Si chiar §i patriotii se turburall merea...
Gasesce amari lupte, i multe-i se opune;
Voi ensa cu forta contrarii a supune.
Cercará turburare ai terei lipitori;
Panduril se ia 'n harp cu cel sugrumãtori . 1

Atunci i Ipsilante Prutu, Milcovu trece

Cu Oste i cu glOte, ca jute torent rece
%sand pe a lui cale terori i silA grea ;
Si top d'a 'i se supune, s i se plece vrea...
Si Tudor s' Ipsilante, sosind in capitale",
iv dad de fagig ura §'a lord neinvoialg !1!

www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 91

Ocupd Bucurescil armata romane'scd

Cu buciume, cu surle, ear cea ipsi1ant6scd
Fu trash' 'n Colintina. Acolo toed mtretti,
Gdsesce Ipsilante petreceri lucsu, ospeti11..
Ilarion Episcopti, ca intermediti vorbesce;
Pe calea diplomatd promisiuni gdsesce ;
Lucrd ela cdpitanii s5, pa' a 'I impdca ;
V6clu d6r n6putinta de a 'I apropia.
Si tristil prevede Tudor, prin lupta sa cea mare,
De did §i de partide a terei mormêntare !
Ocupd Bucurescii cu mana sa de ferii !
Ela afld inimi calde i inimi ca de geed ;
Gdsesce inimi calde ce patria iubesce,
Grasesce §i din contra... Panduril Intdresce
Numita monastire de margini. Cotrocenii,
Cu §anturl §i cu. tunuri ; ear' numele Oltenil
Contrari 'I bag5, 'n grOzd ! de fapte felurite,
Si intrigile celor cu suflete 'nnegrite,
Sin* nevoie Tudor BA 'nceap' a aresta...
Pe cine va mai prinde cu fapte 'n contra sa,
Saü Ostea-I c desbind, ca furl de cele sante
I ameninta mai tare cu fortele tunande.
La greci, romani, oH cine, un ce grozavg clicea!
Reactia de fried veninu inghitia...
Curat le-o spune Tudor, §i vai ! cand la 'ntêmplare
Va fi silit ast cuget s '1 pue in lucrare...
www.dacoromanica.ro
92 PATRIOTISIIII

Ilarion, ce-e dreptul, Episcopul mhritii,

Din porniri sangerOse puternic l' a opritd.

Boihril atunci suma eraii inchiqi in vale,

Sub Cotroceni, pe lunca unde e cash mare.
§i divani$1 notabili sub maim sa linea,
Pre ei sa redacteze la acte ii punea.
Arzmazar catre POrta*) voind de a trimite,
Subscrisil de eel notabili capacithti numite,
Cari de favori, drepturi p'atunci se bucura;
In interesul Ord acestea elfi lucra! ..

VIII.
Primind Vladimirescu atuncia invitare
La Ipsilant d'a merge, la Colintin apare,
Insoçit d'Arge§iu Ierarchu-Ilarion.
Gäsi pe Ipsilante ca cum domnia pe trona,
Ca un generalisim, la scar avea suite,
Adiotanti i glote sub arme tabgrite,
Noblete-avea 'n figura ; ela man' a fost perdutii
Sub stindard cu bravura, faptul e cunoscuttl.
Se v6da... Vorbescii de multe, de eara, de Rosia,
§i, mandru Ipsilante, a clis ch. pe Turcia

*) Suplicii care se trimitea de catre teara la Sultanulii, In

care subsemna multime de popolti.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 93

FArime o va face, Stambulu Ial va lua,

C'a§t6pta" din Odesa osta§1 puterea sa ;
Rosia &A 'hi sustine. Mai spuse de uà carte,
Minuni cA 'n ea coprinde, (o-ar6t5 de departe)
Ce 1: scrie Capodistria. Prelatu '1 tAlmAcia.
Grecesce CA nu scie Al onul se prefAcea.
Subtire, companionul, pe Tudor flit vsèdesce,
C'un semn la Ipsilante, ca scie elii grecesce 1
Atunci generalisim, limbutii, laudatorti,
SA te mai' tii la frase tot marl in felu lord.
D6r Tudor, in prepusuri, nu crede comedia...
«176 rogti mult, Escelenta, sA 'mi dap' puçin chartia
«SA pun sa mi o citiasca... Codesce a 'I o da,
Nuveli particulare clicênd ca 'n ea era.
§i bine Ipsilante chartia o 'nduoesce,
S'o pune sub ua pernd. Mai umbld, §i vorbesce.
Ear Tudor tace-ascultd, §i din ochl nu perdu
Ilustra, Ipsilante, scrisOrea ce-o fAcu.
Ear elii dupe aceia mi-t! rupe a Were :
«SA clicemii ne iubesce Rosia uA putere,
«CA totul de la d'Onsa avem a ntepta ;
«D6r sünt puteri §i alte, e mult de a lupta ! ..
«Cunóscem pe Rosta! .. PopOrele crestine,
«Cu ochii catre dênsa atept un mare bine,
«D6r (And? cum nu se scie!., durere se vèclu
aDe când crestinAtatea sub jugul tura. &AO.
www.dacoromanica.ro
94 PATRIOTISMIT

«Rosia s o scape se pOte c voesce,

«D6r pedice §i dénsa pre' mart, i mif ga'sesce!..
aDe asta 1eulii prada, cu suferinti ori cuT,
0A o sca'pa de tigru if este greti i lui.
«Cu dreptul nol ne temem de cele ce mai full,
«Cu Rosil, ca s scape Crestinii on cat vrura'...
«Apoi de suferinta in care ne gsasimti,
«Nevoile amare i chinul cum talinti,
«Tractatele, cAlcate nedrepte fapte sumA,
ei plangerile nOstre ce tot" Jo ia in glum6;
«U'a gluma cam grea, crede, l'al Orel ;
«Ne dOre, ne desperà ne-avênd veun ajutorti
aCa sä sca'pAna mai' lesne ; dreptatea astd-datà,
«Romani'', ca s'o aiba, s'o ia cu man' armata!
«Ca' ce stint aste jeafuri7 s'a'ude. undeva 7
«D'a teri autonomie r6masune-a ce-va ..
«Strainul! nicT uA data nu face vre un bine
«Ca fled O. se uite mai ant6i pentru sine.
«Dumnecleil ne fer6sca' I DoMnil de la Fanarii
«Pena 'n gal ne 'necarcii, ne-ajunge ast Ocharii!
aDestul acum, ajunge ; Romanul protesteaza
at]. contra Eterii §i ate se urmeazà...
«Ap de act 'nainte s curme ce vedemii,
«Ca' noi ca n ceriuri stele nedreptätiri averaii !..
«TO' clic §i ea din parte-mi, hAsati pe Romania;
GIJna pasti aveti sä facet'', §i colo e Turcia 1..
www.dacoromanica.ro
 VI, A DIMIRES CII 95

«A colo, vedeti bine, ce este 'n adeve'rii,

«Cu dênsa cat vd place luati-vd de Ora.
«Scutiti pe RomAnia de intrigi ce se tese,
«Ca '§i are B o co t6la ' a sale interese !
«De jeaful eterii sa scape Ai Romani :
«De jeafil §i 'nplacinne ! de intrigi de stOpani!..
Rqesce Ipsilante... Ear Tudor la u'a-parte
Se da pe lang'a patu-i. Salutd. Se desparte...

Mall cand mi-ti ese, a clis : «Scrisdrea ial..

«Citesce mi-o, pArinte, ce fldcuri scrie 'n ea ? ..
Scrisdrea, Ipsilante, pe care i-o ardtase,
Ca prin minuul cum este, Romanu i-o luase.
'atunci vdc,lu prd bine, din ale i a fost clisfi,
Era neadevéruri, nimicii nu fuse scrisq...

S'ap aceste taberi, dintr'asta §i din multe,

Mánu§a §'aruncarà de luptà... Sa asculte
Strainii nu voiril, pe Tudor mi-ti cata
A 'la perde ; ddr acesta principiul seil urma.
Romanul cu stralnul o rupserã pe data,
Stricara calimera si 'n red mai reti. 1§1 cata.
Romani 'arnautimea, d'ati fost vre-uAdat' amid.,
0 rupsera atuncia, totu 'nceteaz' aici...
Iordache, ceata 'ntrdgii, acum curat se vede,
Cu We arnautimea a bimba§ilord cete,
www.dacoromanica.ro
96 PATRIOTISM:1'

Trecu la Ipsilante. Cu Tudor ce-ati rèmasti,

CAA sd '10 spioneze in fie-care pasti.
Pandurir d'alde astea nici vreail a sci ; Oltenii
Picea(' fortificatii pe dealu Cotrocenii.
Romdnul cu strainul s'aii declarat aici,
Capitanimea Ostea, cu totul neamici.
Din dealul sant opresce al Tudor nedreptatea ;
Essercitd elü tonul! arad fermetatea
Romanului ce-atuncia, condus de Dumnecleil,
Deschise la lumina.' la drepturi ochiul seti !

* *
De unde esti voinice I cum clice vorba ceia.
Romdnu-ap respunde : de unde mi e femeia!
Meghiru, invalidulti sa nu '1 uitim cumva,
Pe erre '1 lovi glontulti s' acuma schiopti umbla.
Ceva acum mai bine pandurul se simtise ;
La Domnu Tudor ast-fel in Cotroceni venise,
SO pOte avea voie d'a merge la Ropov,
SO 'Si caute piciorul cu doctori de Brasov.
Ioana cdutandu-lii nimic ea nu crutase,
La cea cdldtorie cu scopti si '10 in.demnase ;
k5i eatd ce femeia in cugeta-I avea :
Mergênd cu impetitul aeas d 'n sat la ea,
Cu consdngeni acolo, in multd bucurie,
SO c6rd protopopi biletil de cununie.
www.dacoromanica.ro
 VLAD/MIRESCII 97

Meghiru cu Ioana in Cotroceni veni.

Atunci Vladimirescu, pucin cat final) domni,
Din CotrocenI da ordini ducênd a tereI fréne,
ElIi granita 'nchisese,catani o pazia bine.
Sà tr6cA on' §i eine in strainatati vrea,
Urma uA subsemnare dt maim MI sa ia...
Mi-11 tine Domnu Tudor palatu 'n Cotrocenii,
MOnastireasca casA ce o 'ntaria Oltenil.
D'acolo Bucurescil in façia-I, ce vederl!
Brancoven6sca casa, delaturi, cu 'ncaperi;
In cOste cu vil dealuri, gradini, fOntane, §ure,
PletOse c' umbra Weir; din portl campil, pd-
dure...
Panduril tabarise cu lagaril de frunzari
Era ODA la Rosu, ducea 'n Caramidarl.

In spatiOsa sala, cu draperil

Divan, paturr, icOne, lucind candela 'n grinc11,
Statea Vladimirescu pe divan, cam p' uà rina,
Tinend de cirq lungu ciubucu sell in mana;
Suita impregiuru-I de capitanl era,
Pe cari 'nsarcinase meterezi a lucra.
Vladimirescu dulama, cu firta, cam nautie,
Cu galtaniti cepchene, caciula de harsie,
Incins cu brad pe micllocii, din care mail hangeril
Scotea in florI batute d'argintul sed manerti.
www.dacoromanica.ro
98 PATRIOTIBM17

IJ spada arcuita, duand-o sub nä mand,

De c:oldul sell se tine cu'n gaitan de lana.
C'ua frunte barbal6sca, inteliginta sa
Era descrisa 'n ochil, seriosii cum eltl sta.
D'ostap in timpu cela cu a sa positura,
Impunea la orI cine prin u cautatura.
§i rarti Sonora cu vorba, Ia cugetari dedatii,
Din a sa hotarire era nestramutatii.
Vorbind cu capitanii, arét' a sa credinta,
Elü spune infocata romand nasuiuta,
D'a face cat de bine la fratii, la poporil.
E unul dintre-an§i capabilti de favorti,
Prodan eM credinciosu in tot timpu '1(1 tinuse;
Secrete insemnate acestui nu ascunse.
§i eata cam ce vorbe boidru-avu, cu eT
Ce ochii le jucase In capii ca Diavoll Smel.
«Nevoie e de Omeni ce1 harnici cu vointa,
«Ca patria acll cere la vitezil credinta ;
G Da cat cata-vom Omen, cu greti e d'aI gasi!..»
«Boiarulel noi stIntem 1.. Prodan ise, aei...
D

In timpul cand acestea in sala eT vorbira,

SA '1 dea scrisori sosite catanele grabira,
Ca Dunarea trecura cu §aicl Turd din Vidin,
Cu pa§ia Silictaru, e Calafatu plin...
Ii scrise al sea frate. De asta 'mpregiurare,
Cum elii Ii fr6ca fruntea, de loc elü nu tresare,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 99

Puçin de astA scire pArea a se 'ngriji,

Si linistit r6mAne ca cum nimic n'ar' fi.
Mai mult de sOrtea tere1, sAracilor de paine
MA bun' administrare, si nu de acli pe maine
Dreptatea se 'ntarclie ! a ocupa. Si '1 veni
VIM suplica, pe care curênd elü o primi.
in mintea sa croise un planti de apArare ;
Cetate teara, muntiL si monastiff a are...
DOr 6nsA elu nu clice la nimeni al seri plang,
Yorbind nut i In gOnduri, cugetand pe

Cocunu Alecacbe Ii ruga mult ferbinte,

Sä aibA de eld mild, si multe '11 da cuvinte,
SA la prind6 a '1 da voe, nevasta cu copii
SA m6rgA 'n Austria la. ba pe la Sibil.
Ca cel care familii orL and voiosti scutise,
De suplica presinta, citind-o, consimtise ;
Si ordine fu gata sA dea cum se cAclu ;
Familii siguranta de 'ntiiul scopti creclu.
Asa Tudor din s6nu-i un peticti de chârtie
scOte, ia condeiul, si pe genuchil scrie,
Plaia§ele catane sä trOca sA 'nsoçiascA
CocOna 'n sigurantA Ong 'n teara-nemtacA.
'aci undo sciuse nehii mai multi boiari,
SA fie, a çlisu, liberi, ordona, granicerT,

www.dacoromanica.ro
 100 PATRIOTISMII

Cu pazA de catane, a 1 insoci pr6 bine,

Si linistiti sà tr6cA hotaru 'n teri vecine...
Cu astä 'mpregiurare Meghir care josii fu,
indemnat de Iona, titnp i eld nu perdu.
D6r 6nsA timpu-acela, spre pOrta acea mare
ArnAuti i Oltenii se luarA 'n sfada', care
Tumult fAcu rescOlà, si cei mai multi români
Cu el se 'ncdirarA cu iatagane 'n mauL
Al6rgA cApitanii la liniste-a '1 aduce,
Nu ca 'n Metropolie sA dea foetid cu. pusee.
De susii se si ordonii, pe ast-fel de haiduci,
Cari zarVa fAcurA, sA '1 pue in butuci.
R6stitil Tudor le clice : De ce 'ntre vol ve" bateti3
Ire voiü vedea cu Turcii ce tr6bA o sa-mi faceti 7 ..
Meghir cu tOtA larma i .'nchisilor transportii,
GAsesce timpü s c6rd si eld unil pasaportii.

Era mid timpil pr6 dulce, frumos senin cu s6re,

April, cand tot essalA a arborilor flOre.
Adie usurelul zefir r6coritorii,
Care la umbrA 'ndOmnA sA stea un cAlOtoril.
Pe la Pitesci pe Arges; pe Riu-dOmni, 'n teard,
Se retrAgead sAtenil i tirgoveti, in card
Ducônd avere casA, i vite i copii.
De spaimg c'A vin Turci i aspri Zavergii.

www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 101

Un om cu ua femeie p'atuncI cMaorira.

De Campu-lung 'nainte spre N6maescI sosir5,,
$i el tot peste dealuri 10 tine al lord drumil,
Peste munp, peste plaiurI sa m6rga orl §i cum...

tntr' astea, trecil i Tamil, la Giurgiu, cu mania

Sa' sting' a Eterii rescOla 'n Romania...
Grea, mare durerOsa IA spaima 'n tot rasa ,
Din pantecele mama' copilu chiar' tipa 1 ..

Vèclênd d6r strimtorarea, curênd §i Ipsilante

Voi s'o ocoliasca, ochi la locur1 'nalte,
CM Turd 'naintase spre Bucuresci sä '1 ia :
Al Silistriei tigru, Chlabel pa§ia venia...
Bandele deci mipara, §i muntii ei veclura ;
A veche capital:6 a terel, gred umplura...
Tirgoviscea faimosa, biserice §i sant1,
De spaima se coprinse i umbre din mormintI 1
De multe-acele jeafurI, purtare ne-omenOsa,
Noui-Romi Patriarchul, prin p6na-1 fulgerOsa
EA carte de blesteme a adresatii, de frati
Ipsilanti, Michal Sutu*), tractandu-1 d'apostatI;
$'adaoga, 'n trimisa carte 'n Metropolie,
Ca totul sa 'nceteze de la cea anarchie,
*) Michal Sutu, domn in Moldova, care a incorageatii res-
cola qi faptele eteristilord in acea epochd.
www.dacoromanica.ro
102 PATRIOTISMII

Cea crudd devastare pe Crestini, ca TAtari,

$i nimeni ascultare s dea la a§ti: talchari !
Deprad5 Ipsilante u teard Mainte,
§i cuget5 vre-ug cursa Românului a 'ntinde.
Vladimirescu 'ntr'astea mered se tot lupta
Sit aibA Bucurescii boidri 'n partea sa ;
Boidrilord §i terei vorbesce de armare,
De patrie vorbesce, de drepturi s' apkare ! .
IX.
PompOs5, România ! Vaduri, campie, munti,
Cu ape argintine din stand cu falnici frunti!
PompOsà, pre" avutà e marea sa (Am*,
Cu holde cum suride de spice aurie!
Pomposa când se 'naltd pe cerid luminalord
Al verei sOre dulce, in tOte 'nfloritorti!
PompOse are riuri, ce dad la lunci viatd
Pomposd ii este ceriul in oe ce dimineatal
PompOse II stint dealuri, paduri i livedi, vii;
POmpo'sd dulce clima, §i bravi ea are fii !
Pompois' anlichitatea : acele urmi strábune,
De fama sa trecutd adese on ne spune !

Pomposil II e Danubiul, ca cleti d'averi noian,

Acela ce 'n cursu-i numesce pe Traian 1..
PompOsa e cea Oste de care se mândresce,
'n sunete de arme se scOld vitezesce I
www.dacoromanica.ro
 VLADIMMESCII 103

In calea mare-a tereI in sus calre Pitesci,

La locurl strAlucite, aprOpe de Golesci,
E §esu 'ntinsii cu dealing, ctitune, templurl sante,
PaclurI i riul Arge§ii curgênd pe dinainte,
Cu vine pe cOste, cu pruni i araturI, _
Cu luncl pentru foneatà, i ho1c11 semënAturi;
Sub sOrele cel dulce cu ploie i calduri,
S'a noptil recoróssa de mg picatura,
Ua vergine iubit e clima astui loot,
unde rosa cresce cu façia el de foal.
Acolo duo'd taberi de o§tI se intdlnifa,
Panduril, Bucurescil, prin plan cand pArgsirg.
Precat mi-ti vede ochii In josil peste campil,
Un sunetil cat se duce in stancile nuoril,
Co Ike de colOne cu tacticsa mill vine
00irea romandscA, cu arme, cu machine ;
De cantece rèsung, §i falnicü i maretd
A cetelor mi§care, cum vdntul baltaretil,
Unü nuorii 'Area c5, duce de pulbere prd mare,
In urmele otirei, viind In necurmare.
Acolo Ipsilante pe Tudor adgsta
Cu scopil, §i cu ug, ura pe inima ce sta.
Unit fiiii de Ipsilante*) cu grecl arnsautime,
Ochia cum vine Tudor cu multa pandurime.
*) icolae Ipsilante, iratele lul Alexandra Ipsilante cap.'"
eteristilora, A§tepta pe Tudor HBO Carcinovü.
www.dacoromanica.ro
104 PATRIOTISMU

A clis mi§cat in sine: «Putem sa lii. asteptamq ;

aCu causa conating ostirea-1 sa 'nselamil...
«Unind-o cu a nOstra, vomii clice c'avem Oste;
aLupta-ne-vom cu Turcii, sdrobi-i-vom in cOste;
uSe termin' atunci lucru curat §i la'muritti;
«E gra' doar' §i p6te un playa pr6 nemeritii.
a Ca stintem Crestini una, Romani-or' intelege.
aVomii face ca ei insu§i pe Tudor sa il lege !..
Vedea p'ai spete late de lupta 'nver§unati,
Ce bat d'a 'ngenuchiete cu flinta, stint-jurati.
Macar ua umplutura in vent sa nu se (1114
Din sboril ia rOndunica, nemicul mi-ti. 'RI culca
Colea soil romanesce ! a§a veniail Olteni,
Capitanime mandra, Gorjeni, Mehedinteni.
D6r Ansa p'intre den§i mai stint 'adunatura
Multime de cei Omeni ce facil incarcatura,
De servi cu r6u1 cugetti, le§inati lipitori,
Servill la tot Fanarul, ca elil de teratori;
Gre§i Vladimirescu primindu-i in armata.
Discordia in Oste din ei decurse... Eata
In tabara opusa, sant negri mercenari,
Numiti: Legion sacru,profesii covrigari;
Si cete arnautii, §'ua falsa cOzacime...
Se vede pe peni corbul!.. EI ati capitanime :
Iordache, Pendedeca, Tanase capitan,
Un Caravia, Farmachi, palicarei bran-Stan!..
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESC CI 105

Si Sava Fanariotulti ce 'VI scie tot pAm6ntu1a ;

JurAnd pe Eterie cAlcat-a jurämentulti;
COci Sava se 'nchinA al Turcilor ploconti;
Sta 'n Margineni de 1uptA,-0 'n urmA fu spionti!..
Ear' Chiabei il chiamA, caftan mare 'I promite,
L'aduce 'n capita16, §i lesne flu ucide...
S'aqa sosind Românii aprOpe de Golesci,
Acelti cu arogantA din capi eteriesci,
Trimite cAtre Tudor unti sold sa 'I intêlniascA,
Ca are in persona cu dOnsu sA vorbiasca...
La kite Tudor sinceril §'acuma e loarbatii,
ROspunde 0 se duce la locul destinatii.

La cea parlamentare cuvêntulii seti elti. tine;

DOr pentru Ipsilante un bimba0 ii vine.
Atuncia ce spectaclu la CArcinov se zari,
Rapita fuse mintea i inima 'ntAri 1
Precum strAbunil nostri Romani, odiniOrA,
0§tirea roman6sca pe campii se desfAvIrA,
Si tunurile trase de Ai panduri, grabiati
SA verse foal §i mOrte, §i ilintele umplOit ;
Comandele, alarm6 d'ua lungd Oste tare,
RomAne inimi mivA cu 'n focti de incruntare.
S'aleserA ua ceata din cei mai buni voinici,
Pe capi ca sa escorte, §i capii neamici

www.dacoromanica.ro
106 PATRIOTISMII

Putere la putere opun colea cu minte,

La ochi cu arma 'ntinsa veghiad osteni ardinte.
Ne 'ncrederea pe dên§i ca ura le era;
Din ambe parti stint gata ud lupt' a 'nchira...
Teribile momente avura stand el facia I ..
fiqa parlamentare Vladimirescu-i 'nv6ta...
Si cele d'aita-d6ta ce-a dis Jul Ipsilantd,
Vorbi pe romanesce Jul bimbal arogantd.
Si limpede §i verde lui al Iordache-ar6ta,
Ca tr6ba numai merge precum a mers ud-data
Cu asta Romanie, sa fac e. ce-ad facut...
Si, rèsucind mustata, Iordache, a 'nceputil :
«Comune interese §i patria ne cere,
«Romanule, sa facem Crestinil ud putere.
aMoreea §i Vlachia c'acelacii jugti purta,
«Rosia protectOre concursul ei ne da
«Osmanul d'a invinge. Ua Diana dam fratiasca,
a Sa 'nvingemti Agareanul in Teara-romanCsca ;
6 COci red de uni s'altii va fi, intr'un cuvêntd,
«Precat paganu tine in mdini acest pamentd.
aTrimis de l' archistratul, grabesc aceste-a'ti spune :
aUnitil ca esti cu Turcul, tradare fad Române !..
Atunci Vladimirescu ca led infuriatd,
La vorbe de acestea Om ca §' un turbatil ;
Ca trasnetu clind cade, cu vorbele-i tundnde,
Mania lasa 'n ochil scintee fulgerande :
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRE Sur 107

«Cutezi sa 'ml faci insulta cu vorba pen' aci1..

cAscult5,, mergi a spune luT Ipsilant d'a sci,
dii teara sa e liber §i drept are a face
«Resbeld contra Turciei §i totu ce 'I va place,
«D6r nu in Romanial.. Aid nu merge -ap !
«Avem niste tractate ce nu vrem a strica...
«Acestea ne remase strabuna legatura
«Cu P6rta Otomana strabunii cunoscura
« A terel stare : Mircea, Vlad, Stefan luptatorti !
«S'avem ua essistenta, lucrat-a geniu lord!..
«A terei el& via.ta §i a ei fericire
«AtArnA de la densal.. S'avem ud. stOpanire
«Romana, pdmentena, un domn Roman noi vremil,
«Cum scrie in tractate ea Turcii ce le-avenad.
«Ear' nu ca pen' acuma, or! eine sä domniasca
a Pe tron santit de Mircea! RescOla ne-omeniasca,
«Cum nu se doresc fapte, de beii din Fanarii,
«Acea batjocorire de ori ce pMcintarti,
«Cu slug! leOnature veniti dupe avere,
«Sa stOrca pen' la sange din teara lapte, miere,
Romanul acli opresce I Destul e, auçIii ?
«Ca nu se sinucide Romanul cum genditi!
«Cu armele in mana, cochintl, volintirie,
Flourátl totul pradd in biata Romanie !
«Pustie par'eg, teara ar' fi,sat fdra caini,
Strainu 'n care unabla fara land bap in main!!
www.dacoromanica.ro
108 PATRIOTISM-II

«SA spur lul Ipsilante Romfinu ce vorbesce,

«Cu voi la aste planuri de loc nu se unesce.
«Cum clicl cg, vrea altl popull din jug a se scapa,
«Voesce si Romanu la elii a domina.
«Si cu-ast' aduuatur5, de bine BA ye fie !
a Deschisa ye e calea, esitI din Românie !

«Sa treceti in Turcia e pasu largt1 deschisil;

«D'acum de Romania sil perdeti orl ce visil !..

Se sparge parlamentul cu aste vorbe clise,

Pe cart Ipsilante de sigur le-auclise...
Se termin' aci total, cum el nu s'aii gOnditil,
Si 's1 sterge talpusita Iordache neckitil....

X.

Pe göndurl Ipsilante, isI musc' a sale buse,

Cd ce va face dOnsul cu resultat ce-avuse?
Vre-ua cursà!.. se gOndesce la acel desperatl,
Lill' Tudor sa intinde prin Omenl revolt*
Asa d6r conferinta aceia ce-avusese
Cu capitan Iordache, pretecst numal fusese ;
Void, greci acilea in cursa a 11 têri,
Cataii incgrare si mórte-a '1 othi...
Voiari sa '1 taie calea 'nainte si nu mdrga.
DO'r cand el ve'd panduril c5. armele Incarck
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 109

Comandele detuna, se pórtA coragiosii

Romanul de bataie, Msara gOndul josti
D'a jOca ca aceia, d'a luptei *are,
S'o 'ntOrse la 'nvoia1 a. cerênd parlamentare.
Ddr ênsa cum un taurd ce 'I latra re dint'
Mi-ti trece Mil grija pe campii peste ciulini,
Si cornul sal arOta c'ua agera mandrie,
Acelor cad cata cu dinti sa '111 sfaqie,
A§a romana Oste, multime ca un nuord,
Se mira inainte in liber camp cu sboril.
Cu dênsa este Tudor! ' imparte ua simtire;
Ca la copil la carte li da eld instruire.
Si tare se a0c1e" ; ocup' aceld palatil,
Golescii, un loc falnicil cu Argep rid latil.
Ear' ceata inamica, facênd venin de mórte,
Se trage... Pitesci tine... Pe Tudor aprin§i forte
Murmurd, I'M murmurã cochinti greci i amp,
Si cata sA '1 incurce prin bimbaqi revoltati.
S'acOrda Machedonschi c' Olimpie Iordache,
Ca Of arnautimea, cu Costa, cu Farmache,
Cu alti cu tot bulucul §i chiar Hagi Prodan,
In care Tudor crede c' avea un bun o0eanti...

Cuartirul e Golascil, plant loc de vedere!

Lin chioschid Vladimirescu §'alese de qedere.

www.dacoromanica.ro 4
110 PATRIOTISMIT

Vegheazd peste Oste, privesce lungul esti.,

S' aude sentinela schimbAnd parola desti.
Ud ci.i strdlucitOre de Mai, lund de v6rd,
Precede lini§titd ud End, dulce s6rd.
Sclipiad focOse stele pe cerid, Med de nuori,
Liisa i luna racle cu 'ndemn la cAl6tori.
C' ud 1in4te 'ntreruptd de zefird ce adie,
Cu roa r6cor6sd *luta pe cdmpie,
Cu sgomotul de ape pe termi impr4tiatd,
Cu fream'aul de frunzd stejarului inaltii,
Cu salcia umbrOsd plecatd pe isvOre,
Cu ektecul cel dulce in nopti privighetOre,
Repaosd oOirea, sub ceriii, pe verde psd,
Cu armele 'ncdreate, en tunuri lucil... Desd
S'aude sentinela fricêndu-§1 d6toria ,
Si cete lêngd focuri : e mândrd România
Pe fit' sei and vede bdrbag a se-aduna!
Un lagár lard corturi panduril cum forma.
P'aprOpe cursierul incurd i nichiazd,
Se vede in câmpie, un focd din nail fumeaza,
Cu ochil sei vdpaie, un roibil, sad negru corbd,
Cu sdnge care sb6ra la mórte-a merge orbd,
Cu cOma pr6 stufOsa, i 'n locd batend pamontuld,
Neastampáru 'Itt domina precum se 'ncurd vêntul ,
Il mângdie cdlariul, venind cu 'ncetineld,
SA 'la lesele, sd pOt6 a pune-ua a pe eld.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 111

P'aprópe 1eng6 ape, stail cardle sill mare;

Si ol si vaci, provisil, a óstei de mancare.
Cu clopotu la giiturI, de cal erghelii pawl
Pasune fend, costreiul si flori ce vera nascii,
Acel de la trásure, la tunuri cari trage;
Transportuld, echipagiu al Ostel cari face.
in regulb," mi.41 tine Al Tudor cApitan
A OsteI tdbgrire, ostean lenga ostean.
Stindardele stintite de vent se desfdsOrA,
Le vede ochiul ast-fda, 'Axed.'" c5, 'n lupt6', sbóra" ;
Asa fu asecléta" ostirea, la Golescl,
Un Iced al cdrul nume din nume romanescI
Si astii-cli se adOrnä de famg!.. Noptea 'Asa',
Si dulcea linistire la eel panduri o lasg.
Ear facla cea aprinsá pe ceriii. inaintandii,
Lumina sa pliicut6 pe dealii, pe val purtándil,
Resfrange-a sale racle pe luncl si pe ostire,
SecurI si pusci geimada lucind in lunge sire...

Ddr cine fu acela ce ca nalucI trecu

Si randurile Ostel cu ochii petrecu ?
Acela ce vegheazg si pace numai are,
PArea cgclut pe gOndurr, 'Area cu grijä mare!.
Acela umbla singurii, in umbra' e retrasii ;
Eli' cautit cu ochil si cald cu-ageril pasil.

www.dacoromanica.ro
112 PATRIOTISMII

Ehl pare cg voiesce a face-ui iscodire,

Sa vecla eine dOrme sad Ode in ostire ?
D6r racla de la lung pe facia lui caclênclti
Aral eine este. Acesta 'naintandti
(Ce-va siii prinde mâna) si cap Mt mai urmeaza,
Off unde se opresce pe om infioreaza;
Ca scie on' si eine ce 'Ate maim lui ;
Cu lacrime, cu vorbe cam greti e sg 'hi supui.
La multi nemernici viata in clipa' le-o sburase,
Fu vai ! s'ua banuiala in ornti d6ca 'nsemnase 1
Roman, strain ori care, bulgar, sati grecii, pandurii,
Indatg ce lil va simte eg 'n fapta e spergiurd,
Oil fura de cele sante, cu noduri ua fringhie
De gtit pe loc 'I arunca, facênduhl sa espie
Cu ochi esiti cat pumnulii ug fapta de misela ;
i mil apoi ii place, mai faca ear ca 61!
Era Viadimiresen... Al Ostei cap nu crutii
Ug crimg cat de mica, mbar d'ug paraluta
De furl sa nu aucla p'intre ai sei romani,
D'acesta el ). jurase cu armele in maini...
i Tudor despre fapte sciinta cum avuse,
D'a pune la crimi capettl, inscrisuri elil ceruse
La capil pandurimei si fii de boiari,
Respunderea de bste o pune p' oficeri...
Ug cerere ca asta mai multi din capi primirg,
Ear unii murmurarg, cu rei ochi o privirg.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 113

Cu Tudor nu e Pea! ce clice elü e santii I

Ud-datA and elü vorba cuvêntul e cuvôntil!

0 scie pandurimea, §i grecii ear' o scie...
Pornind ehl din Craiova la Bucurescr sA vie,
pasti luAndti spre ArgeV, cu q6pte mil pandurI,
Ucise-ud ceatd bun5 pe cdt1 aflase furI.
D6r cine se opune la ferma lul vointd?
In ori-care d'aceia elü perde-a sa credintA.
Cum vine lucruri, Ong, Ienescu §i Cutul,
Precum i Urddreanu refusd 'nscrisu but
Acilea 6cd intrigl pe capi §i pe oOire !..
Murmura se latesce d'aic1 cu 'nsênuire,
ura nu 'ntarclie sA intre §i 'n pandurI I..
P'acestia d6rA Tudor, in aste incurcAturI,
CAta fig 'I moralise, sd nu dea de ru§ine
A Oste romAn6scd! §i eatA dér pe eine
CAta la ora ceia prin tabArd pa§indd,
CAnd apunea qi luna cu disca-T strAlucindil.

«Nol cu RomAnilluptAL mare ar' fi grOard

«CA altul ne e scopul, o scitl fdrA 'nduoia1a...0
A clisti acelti cu manta agrd, cu ochil bobo§ati,
Ce pre§idea consiliuld intre maI mu4I bArbatl.
P'a ArgepluI dr4ta, Intr'un satü, pe 'nnAltime,
Furnicati chipuri §i chipuri nä sumi de grecime,
www.dacoromanica.ro
114 PATRIOTISM:3'

Pe Romani de aprópe ca sA '1 pOte vedea

NOptea, unde ei focuri in tabtira ardea.
«Numai Vladimirescu dintre Romani s'a p6ral..
Aprobá celti cu must* 1ung4 ca i ua feara.
«Romani 'sit buni de alt-felii... Iordache repeta,
Precat cu Ipsilante in planil se consulta.
RPrin ei s5, facem totul, s'a, nu '1 ltaim s'a trécA
«Oltul, na e peire 'n stratiotia gr6ca 1
«0 sciti, Vladimirescu de vultur este pi,
«intre stand WI ua-data! in munti, cum sa '1 supui?
«Ce ne facem noi cu Turcii §i cu Romani 'n spatel
«SA nu cum-va ehl Oltul s'a tr6c5. vedeti, frate ! ..
«Un spion noi nata-vomti chiar din oOirea sa,
«SA afrámti, sii scimil Vote ori ce eld va lucra.
aVladimirescu scrise i la Turd, fOrte tradare !
RE violentii ca tigru, pécate multe are!
«Vrea lumea sa 'ndrepte de grepli ,omenesci,'
«Abusul sä sterp6sca cu 'n chip sa te 'ngrozesci
an Tirgovisce-acuma i 'n Pitesci, patriotif !
«Degrab copii pe lucru s5, 11 priveghemii cu totil,
«S'a nu apuce Oltul s'a trdca eel perficli...
«Vedeti, cgpitani, sante* fii bravi de Leonicli lo
«Cunt &A o sä 'nvingemil 1 ..D adAog5. IA ceati
Tinend peste manerul mainile lord pe spada,
- 6 B ine 1 clicil capitanii, Prodan ne fajuta:
a ail spionil mare lucru, chiar din o§tirea sa 1
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 115

a inmane pe Torclache cum va sci ssi lucreze ;

a DA singur intri 'n lagrtril, are 'ntrevederi dese
«Cu cdpitani acolo... Complotul va trdnti
0 P'acest Vladimirescu ; maine vomil isbuti 1 ..
«Ap ! Prodan, iubitil al lui Vladimirescu
«Ne-ajute ! blind mdnd, §i cu Machedonescu...
«Vivat 1 Vivat ! .. strigard, cdpitanii un la*.
«Amin!. r6spunde altul, cu isbandd 'n Bizantd 1.."
*
* *

«Cine 0 0', dad? spune, r6spunsu1?.." streaja clise.

«Pitescii 1 . .D fespunde aprOpe acel care venise
Cam despre Tirgu-dealu, und arndut Mlcosd,
D'a drept-eOnd la lagAril cu altul mustdciosd,
Ce scurt era i teapènd, cu bratu 'nnodat bine,
Cutezdtord cu pasul cum nu era ori eine.
Ca nisce umbre ambil se depArtad ferig,
SA nu '1 prd scie &tea, stilt buni sad fa. veniti.
Aceld mai scurt prorupse c'ud vorb' apdsgtOre :
a Cdta-vomd sa, ucidemil a hidrd 'ngrozitOre,
«Prodane, amic ! frate ! in mana ta std eld 10
«FR sigurd, ii rdspunde cu opta 'ncetineld.
«Urescu pe asta fearit, de multe §i cruclime,
a De i 'ml fu juedm'entul pe chiar SAnta-Treime ;
«Va veni ddr minutul ! .. Te asigur eft, ed !D
«Caci a ucis d'ai nostri, ucide dd. mered.0
www.dacoromanica.ro
116 PiTRIOTISMIT

D'uil-data 'n departare un alt viersa se aude :

«Cine, c dad ? Réspunsul?..» «Pitesci!..»
«Bine, hal ! dute...))
«Luati sdma! s'aude ear, iscOde vermuescil,
«De la contrari nostri cari nu ne iubescii ..»
Precum ldnga lumina se strecura ua umbra,
Precum nOptea ascunde u cautatura sumbril
i cugete viclene in omul de niraied,
Asa trecur' alAturl ndmic 1êng6 ndmicii.
'asa Iordache trece fad, a'l lua de sdma
Aceste sentinele ; elü merse fara tdma
Unde-arnauti astdpta... Prodan parola '1 da
E§itA de la Tudor, care des o schimba...

Intiuà coliba 'n crângurl, retrasl, far' de lumina,

De cht la racla lunel crescOnd atuncia plink
i filfa marturi alii decat din clic`a, el,
SiInt arnautI la suftet, ca InferatI de rel,
ti tragii el iatagane sa jure rösbunare,
i cauta cu ochil aprinsi de ura mare ;
i cata sa, nu '1 simta din tabard romanl,
De nOpte vre-usa iscOda, saü celii cu. §treangu 'n
maiM.
Acolo cardasl nóptea s'a:a reunitil i jura.
i ast-fel fdsuflara, 'n triviall vorbe 'n gura...

www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 117

a Pe ferul asta !.. clise Prodan ciltre arvati,

«TO jur cd, vi id dad maine! legat, robii , sä '1
luati!. »
«Asa! asa !» Iordache mai iscusit, arOta"
Pe Prodan care clice IA' mare vorbil 'n ceata'.
a De sigur maine, maine vomd da unil capotii,
«Un frêd la asta feara vomd pune mai Ana
Pe Tudor, sa" sciti bine ucide-l-vomd, sad prindem ;
«SA dilmd peschesii la diavoli, u cursti 81 in-
tind emu . »

«Ldsati-ve" pe mine, acum e lucru ma. !»

A clis Prodan falcosul cu tot lifletu sea.
S'asa terminand totul, Iordache, tarclid fOrte
De la lagar se 'ntOrna, cutezdtord pe mOrte...
XI.
Si ce se mai intomplii ? no flu ne vom mira,
Esird fapte 'n fac,iii de unde ascunse-era ?
UrmOza' nOptea cursu-I, i umbre 'ntunecate
Se preluugescil de arbori de pe colini lásate ;
Codru, vale, 'ntunericd, in drum catre rOscruci,
Le dd de intanire un bun locll la haiduci.
D'aprOpe-ua sOptOmami st6 Ostea romanosca,
'activã tot intr'una, e gata sd primiascA
Din vre-ua Ii miscarea a focului aprinsd ;
Cu inima batenda, Romanii, inadinsd
www.dacoromanica.ro
118 PATRIOTISMIT

Ast6ptil vre-un ordina... i5i pe la strejl, voinicil,

Unil potoliall fOmea in numele vladicil,
La focil, cu paine buna de grail din möngstiri,
Cu viral de Dealu-mare pAstrat pentru ostiri...
Cu aspre figurl (anent vaclutu-s'ail umblandii,
i la un semn, IA sopta, esiati ca din pamantil;
Ciudati fiind cu porta priviaii cu ochl de sange ;
Uneltele de mOrte in mana 61 le strange...
C'ua' ceat' asemeni, Tudor prin linil se ducea
Din locil in locti, si semne acestora facea.
Urmeaza' el, tin ochil la off ce semn indata,
Pe cine capul Ostel cu degitu l'arela.
Pe vale aci s'aude un mugettl fiorosil I
Cand luna Be ascunde in nuortl intunecosil ,
Mugirea eagusita curand apol se stinse
D'a vantului suflare... La cele umbre 'ntinse
De Weil, langa santuri, mai multi din capitanl
Al6rga... 'ntelenira I.. El sta ca cel tufani
Sub teasnete arclande, de ceia ce vaclurg.
S. 'ntrebe nu cut6zg; arn'autil statura
Un pasii el mai 'naiute de spaima nefacandil.
'Nara d'ale salcii, si vinatil si spumanda,
Un orati ca un taciune de negru schidol forte,
Luptanduse cu grOzii sh" scape de la mOrte,
Legat de main'', piciOre, d'u5, craca atArnatii,
La raclele din luda se svircolia 'nnecatii,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 119

Av And Lat pumnul ochil e0t1" sticliti la stele,

tOt' a lui figura mai règ ca luat din Iele
nimeni renga dênsul sa 'I dea viun ajutorg,
Sag mama de a 'I plange. Coprinsl mint de fiord
Acei cari v6clura in starea 'ngrozit6re :
La tau:Aril' ua pilda servia asta 'ntOmplareL.
PAnze, bani i borfeturi, furate, sad gdsitg
L'acesta, pentru care aci s'a pedepsitg.
Mai dincolo de umbra a salcii plecate,
Un altul, legat cobza, plaugea amari pacate,
Cate far'-delegi, crime acum §i le-amintitg,
PlAngôud precum copii de mOrte ingrozitd.
P6catele §i crima pe omü, sa faceing cruce
Tarclig, sag mai in graba ua rësplatire-aduce 1..
CA plangere la Tudor, din satele din cal,
FacuserA sAtenil de jeafu celortl ref,
MaT cu temeiü se puse d'a stOrpi eü hotia,
S. 'ndrepte neajunsuri din tOta RomAnial..
1.1a vkluva saraca de la Carcinov veni,
Furatele ei lucruri aici de ie primi...
Aa destina Tudor la duol diavolf ua sOrte,
'apol' se departase multiamit d'a lord m6rte.
Sà curete pamentul de cel creOini ca turd ;
Elü lucru 'ntelesese cam a st-feld pe atunci I

Se dete-afund §i ceata prin care Tudor scie

D'a infeena cu dOnsa bandele de hotie 1..
www.dacoromanica.ro
120 PATRIOTISMIT

A duoa cu murmura si mai mult a crescutd,

Din asta 'mpregiurare! cel mortl s'ail cunoscutii
De Oste... Si ea umbla scotend ua detunare
P'in ascuns faurita de ura, rösbunare,
Mai turbure-atatata, ea valuri fára fral,
Cand malurl debordeaza din plot uu mare riu...

Si chiar in acea nOpte, Prodan, fu G'borie

In chioschiul de la 'Arta Golescilor sa vie.
Acolo era Tudor cu armele la brag ;
Si tocmai ca intrase, mai atipi, tarclid.
In jos at sentinelei suna pasil la scara,
AI Ostel, cam spre (Pua, cand cail nichezara.
Deschide Tudor ochil, precum tipia, seclonda.
Ardea Ansa' lumina in sfesnic de pamêntii;
Ea licaria 'n perete, cand cliorile spranc6na
La orizontil Meuse; i se gasia ua cana,
Chârtil de scris pe mOsa, si asternut curatü,
Arme la un coltil, lavitl, s'un divan de culcatti.
Acestea se v6clura la Vladimirescu 'n casa ;
Era frugal ospetu-I cand elti sedea la mOsa.
In foisoril, elti (Ace: «Prodane al venitti ?
(tImI fa prd lunga nOptea, visaiii necontenitil.
«Sa vedem ce 'ffli pop' spune ? care-e a ta parere ?
aMe" pot eii crede 'n tine ca frate de putere ?..
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCU 121

Irespunde tu, Prodane, tu seil c'asa stint eti,

«Yrajmas al miselier, m erte Dumnecleil !..
«Minutul ce v'aduce, Prodane, eine scie ? .»
Prodan sta la ug parte cu pumnul in barbie.
Era de felu-acela de Omeni, precum
(Prodan) can mnia1 ipocriti la cuvêntti.
Vladimirescu crede si nerogia tdta ;
Jura di 'I este trate mai credinciosti din glOta.
Prodan indruga multe i par'ca se 'ncurca,
Telrata era vorba-1, cu gura mesteca.
«Porunci pentru ostire ? boiarule? elü clice,
«D'aci din Golesci &tea cam ciind s s'aridice ?..»
«De asta, vecli, Prodane, nimeni nu pOte sci,
«A nOstra-e ddtorie pregatiti de a fi...
«Arme stint I proviante? prafa i glOnte?.. m'asculta,
«Morala tinem Oster, gatiti sa fiat" de luptal..
Tam apol... Mai intra vre-uà duol posomoriti;
Parea ci rda le merge, pe Tudor amariti.
«Ce vestel spuneti? ..» clise spre el Vladimirescu.
«Boiarule! ertare v cerem de Ienescu,
Adaogara dênsi; Ienescu 'ntemn4atii,
Ca Orca i cu dênsul cerutu 'nscris n'ati data...»
Mania ela ascunde, i 'n scaunii se asdcla.
«Drentatea ddtoria ori cine s'o prevacla!
«Ciocol fara de satiu! voi greci, ti voT pandurfl
cli i nOpte cruce sa' faceti despre furl !..
www.dacoromanica.ro
122 PATELTOTISM17

Ca cum dEirdai locul cand ast-fel chi vorbesce,

Ca ee1-6e scia Ora precum se jefuesce...
Apo): in lini§tire in urm elü intrandg,
Cgtil sg ia de lucru de 'n cliva cea curAndg.
Plecarg, pgrênd ceia ea' sgnt cu umilintg...
«Prodane, eg in tine mEi 'ncredti cu ngsuintg
I a clis lui Prodan Tudor. Respunde-apol Prodan :
«Boigrule, crecli bine ?..0 «Cum nu pe
un o§teanti
«In arme ce jurat-a pe chiar Santa-Treime?..»
In urm clii cu ochil privi cgtre oltime...
De fagig, ca pgmêntul tcut Prodan era.
Eqind, Prodan, minuturi, minnturi numgra...
In corpore-arngutit indatg ear' venise.
Ii tine in picigre : la suflet ii citise...
Miparea lucra 'n taberi; Oltenii s'avêntaii.
Cu cliva 'naintatd, qi unit chiar cantag.

ferbe-arngutimea in tabgrg d'ug-parte,

314 ferbe §i un cugetti cu Diavolu imparte.
Pgrea c Marulrop, cu portul lui barbard,
Ndscuse acesti Omeni din soig Hun i Tataril ;
Tivga rasg e capulg, cu brag legatf,ail lege
In mand cu pistOle, i cari nu alege
Din crime vre-ug dreptate, cu care nu 'sii deday,
Si, ianiceri in pofte, umbland ca §i turbati
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCU 123

In cete, sail buIucuri cu mica Oa la mare,

i 'n cling cu iataganul, cerênd el re'sbunare...
Insufla el, rinjirA &A timpu le-ati sositii,
,i nnmal d'ud proforma' la chioscti el s'ail suitii.
Mi-g fulgera" §i Anna §i grinta" cu miinie,
Seto§I de jeafti, de prada, de pofte 'n mi§elie,
Ca Tudor nu '1 srabise, §i, fdr'd a 'I cruta,
Cu §treanguld i cu glontul mereii II curs*.
Apol §i cand pandurii lovig asemeni furà ?
CA 'n streangii pe spancluratu bátOndu-se 'hi ve'clura,
Nemicil aii motive i camp largii, s'a ii vecll,
Pe pradá s'o inhale a16rga cu grámec11!
El batil Ong e rop, cum clice vorba, feruhi,
In pintenl batii §i salta clic6nd : cu el e ceriulii!
i cat de greti un lucru, cetateue teriml
In sus mi-g o aruuca o face in faring.
In pinteni card4mea dedea inverpnata,
P'acest Vladimirescu &A 'hi sft4ie pe data.
La elii in chioschiii mersera §i nävälie ap ;
D6r earl luau s6ma, ca lucru se 'ngro§a
Si nu le ese bine s'o ia cu pre' iutiala.
Antit cu capitanul ta'curA ca 'n sfialä ;
Pe urma tot aceia, bulgarI ,,i grecil ra§r,
PAnditul-a in cale, in linil de osta§1.
Era un chin la dên§i atuncl off ce-amanare,
Ca mai curOnd cu clina sa ia uti resbunare...
www.dacoromanica.ro
124 PATRIOTISMII

Esti. iviil Machedonschi i cu Hagi Prodan,

misuind ei c6rcd pe ori-ce cdpitanii,
SA vdclA pênd unde pe Tudor mai sustine,
Cu cele petrecute de morti si discipline ?
Ear cei cu simplitate, de intrigd se 'nhatii.
De locil nu intdrclie a da orbesce 'n latti.
Ei murmur:3; de Tudor si murmurd de facid ;
Mmicul prinde sufletil, ia limbA indrdsatA...
Ati coboritii, cdnd cliva peste campii sosia,
Cadaverul acela ce 'n cracd se gdsia,
Pe care 1ü luminase cu focurile noptii,
Din ora care streangul l'a dat in ghiara mortil.
Din ordinu lui Tudor ostirea insoçi
Pe mortii la ingropAciune, cu pompA... Se lAti
Atunci complotu 'n Oste; invidia se 'ntinde,
Mi-ti turburd pe unil, pe altii Ii aprinde,
Mi-ti turburA s'aprinde, si lasA indArötil
Pe cei can cu mmtea pRin departe
Atuncia Machedonschi, in nOpte ce lutrase,
Pe Tudor sd intrebe de façid cutezase :
«SA 1i dal cuvêntul, clice, de ce tu ai ucisii
«Voinici atati s'atatia ? si carte-apol ai scrisil
«La Turdl sa prins scrisOrea-ti ! ..»
«Precum mie se cade,
«CM sabia incins-am, in teard-mi fac dreptate !..
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 125

A clis Vladimirescu §i crunt la ehl privi ;

«Abusuri cum i jeafuri mai mult n'oiii suferi !
Securea-e atarnatil pe fie or! §i eine
«Cc 'n Teararom'an6sd, de pldp6 se',va line I ..

EI unul dtre altul preumblii ochil lord ;

lIiidi atund minutul pe omul truicliitoniii..
Pe ciind aceste vorbe a clis Tudor, cu dreptulti,
Pgrea c'd arnAutul ii impingea cu peptulii.
Cu ochI Vladimirescu dta lung la Prodan,
Aiituria ce stase cu maim 'n iataganti.
Prodan, ce altà-datti §i orl-ce uiLaut
De loc i o 'ntelesese, sem60 cilutatued,
T.T6 frunte pr6 vic1e'n6 §'un ochhi posomoritii,
Acum infácifmA lul Tudor am5ritii.
Fortuna '§I schimba' ! trädarea capul sec-me ;

La vorbA dpitanii pe Tudor mi-fI descose

« Destulti! destul atata! celii Tudor le-a re'spunsti,
«Cunosc cii dkoria-mi, cu voi ea am d'ajunsii !..

Atuncia Machedonschi la vorlia n'o intinse,

Tácu. Complotu êns a. vulcan pe 01 se 'ncinse.
Din ce in ce tempesta peirei o vedea,
Pe cand Vladimirescu la chioschiu-I se suia.
In urma lui qi sbiriI de pmiI se tinura,
Sciind cum merge lucru ce 'n tabhä 'Id tesurg...
www.dacoromanica.ro
126 PATRIOTISMU

ROmane Tudor ast-felil pe milini de r6sbunArt,

§i prins ca sclav r6mAne,pAzit era la scArt...
Ehl vede bine sórtea-I, i vede cu 'ntristare
RomAnul eh nu 'Ate sA ias6 din rea stare.
41 vede ast-fel sOrtea, §'a§tOptA voia et :
«Triumfe, ehl 41 clice, d'acum amici mei ! ! .0
Alarma se dA forte o§tirea sa s'adune,
CA are sA '1 vorbiasca, §i multe are-a '1 spune
Acei ce isbutira s'aducA lucru-ala.
TJA tabAra de OmenI veni uncle-o chiama.
«Pe eine voitt ore d'acuma Inainte ? . .
Vorbesce Machedouschi la capete ferbinte,
La &tea adunata cu mid pênA la mart,
Sub arme fiind Ostea panduri sail militari ;
RomAni-ascult orbesce acele vorbe scOse
Cu patimd cu ura din buse veninOse,
«S'aveti capul, pe eine? .. pe Tudor celti firm?
a S'aii vreti pe Machedonschi ? sail vrett p' Agi-
Prodan ?..
a OrI spuneti, vreti pe Tudor acel-ce vO ucide ?
«Ca caini lui vO tine, §i Turcilorti vO vinde ? ..D
«Not vremil pe Machedonschi capul pe Dora !.. 0
Ilespunde a multime c'un urletti mugitorti...
Fdeur' a suna teara, §i Arge§ul, Golescit,
SA 6;16 Ipsilante, aflAnd cu tot Pitescit,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIREffer 127

§i OVA Romania din bang Ora 'n munn

Sa gema, cu Romanii, cu petele `pe frunti ;
Rusinea s imparta cu despreni tradatorii,
Acei cari vendura la gedi,jefuitorii!
La 'nversunat strainulii pe bravu lorü liii daii,
La mOrte de a merge, comanda '1 redicaa I ..
XII.
Noi credem c'ar' fi timpul, s'o credem detorie,
Pe Meghirean pandurul cu tinera-I soçie
Si scim ce se fa'cura, si cum, si unde-ail mersti ?
Din Nemaesci la Rucar in susii pe munti cum esti ?
E 'ndreptatii cu picioruhl ? facutu-s'a mai bine ?
Pe la Rosnov p'alocuri, cu Nen* cu limbi stralne
Dedatu-s'a lui Tudor catada pretiosii ?
Cu buna sa Ioan4 era elti totil voiosfl ?
Privimil antiiii la plaiul. Aid Dumnecleirea
Naturei insusit-a grandOrea, stralucirea!
Acele stand nuorOse, ca nisce porn de feel,
Se 'nmultescti, variazä si se urc pen' la ceriii.
Padurle ce plaiul acopere verdosg,
La orizontil cu muntii se 'nsemn'a maiestosil.
Pripórele 'n susa, Coltii, la Bran cari se urea,
Incini cu potecute, si 'n vai cari se 'ncucra,
Mi-ti scOte caletorul sub ceriti, la plaiii seninti,
Peste munn, mai departe de hotarul vecinii.
www.dacoromanica.ro
128 PATRIOTIMJ

Mdretti e cdt se pOte, p'a Dimbovitei cale,

Cristalti uncle ea curge pe petre albi la vale ! ..
DOr ce contrast domind tablou-atingkorti?
Multime aci de Omen'. fugd §i cerd ajutord ?
Bdjenie," sail gOnd, rea imprimave'rare !
De tremurdncli fiinte in munti cdtand scdpare.
Tot una fugil sdracii, precum f i eel avuti,
Iidsdnd patrie, cash', cu capu 'n jos, desculti.
Ce full pentru asti Omeni fugiti, plângênduli sOrte,
Cd i ail sosit peirea, foal, sabie i mórte ?. .
Infortuni refugitil sta in frigii, tremura ,
Ac6std turburare la granitd era...
Pandurul cu 'mpetita-i strapuqi fu din putere,
Vèclênd atatia Omeni cu jdle i durere !
In Bran stint ei, §i trece de granitd in susd.
S'areld muntil falnici ca semicercii spre-apusti 1 ..
0§tire-austriacil pe granitd 'n§iratd,
Cu tot felul de mild sta zidti i nem4catd,
Pdzind pasuld ca Turcii BA nu tr6cd spre ei...
Satele de prin pregiurii primescil Omeni i femel,
De Turd, gonitl, Zaverd, refugitl ce intrard...
Meghir i cu Ioana cdlca 'n vecina teard.
Ropovu, lid cetate din timpil depArtati,
Isbi a lui vedere, (inchisd pe stanci 'nalti)
Eld vede un Batü mare, ca tirguri pe sub munte,
Cu case liniate, cu piata sa in frunte,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRE S CU 129

Stabilimente publlc, 'un templu, la Ropovil,

Ce i se paru de mare cat cel de la Brasova.
Gàsi prin impetita-1, elü, h.* i 'mbritisare;
Acolo romAnimea de consangean II are!
Trecu dupe aceia in satul Cristian,
Insiratii tot sub munte ca Brasov i ca Bran.
Sosit-a cu loana la Brasov, mai in urmi,
Privind cu ochi 'n laturl campii i sate-ui suma.
Brasovul intre dealuri, isbesce mintea Int :
Casarme, strade, case, pe culmini cetatur,
Admiri totu, loculil, positie frumosa,
C'ua clima dulce v6ra i fOrte sanetOsa.
Der Onsä si mirare prO multi i a *luta;
A terei boiárime c'acolo o-a veclutii,
chiar Metropolitu cu evghenisti de frunte,
17n altil Bucuresci paid, plantaseri sub munte.
DOr cum si ce viati boiaril petrecead?
Mai multi eraii In jOle, straini '1 saraciail ..
DOr cand voclu pe unit sosind scipati cu fuga,
Prin paduri cu nevoe, si 'n nOpte ca naluca,
Prin plOie i norOie, i gingase cocOne
In trente si desculte, o ! ce de lucrurY, DOmne !
Din Buz61 si din ROmnicii, de cochinti maltratati,
Jefuiti pen' la pele i 'n stare rea Watt,
Acestea cand le vede, Meghir, par'ca turbeaza,
Din Bullet, de www.dacoromanica.ro
mania ce-afund Ilü revolteazi.
130 PATRIOTISMII

Apoi acele nume de case boiarescI

Cu stall, proprietarii avull din Bucurescl,
De frunte cele nume i bine cunoscute,
In clilele nefaste se ruinaa pe 'ntrecute,
Umblandu-I fie caruI p'in minte, ca copil,
St dea avere totul in intrigI de domnil !..
Meghir and le aude acestea §i le vede,
Uimita ela se tot mill, i nu '1 venia a crede ;
In rea strainatate, in starea asta grea,
Aa p6cdtqie pe boiarI, s'ar' puteafl

Uita atunci durerea §i starea sa uitase.

L'ajunse dolt de teara pe care o lasase.
Aminte elti. 'aduse de Tudor, de Buzescl,
De loca unde nascuse, la satul Meghirescl;
La Tudor se gondesce ca bunul sea WW1,
Pe care 'la cunoscuse adev6rata romana
verde ca stejaruhl, viteazii ilü cunoscuse,
§i nicl ua 'n§elaciune In viala nu facuse.

Elil dice, fOrte 'n pripa, Ioanei : «scumpa mea!

«Iubescu-te ca viata pe tine, s6ma ia!
«MI e dora, cu tine 6nsa, EA flu ca alta-datä
gLa Godinescl, pe lunca, in a Tismanel ceata...
«Acum m6 simt pr6 bine ; sä mergemii Inapol!
De grOza, turburare sa nu ne temema noi !
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 131

Ioana ce s'atuncia voi a 'I fi Ioana,

lubita lui din viata, II areta icOna,
§i 'n templu ca sa maga, in facia lui Christosii.
Sa lege insocire, cum e cuviincosii.
§'atuncia cum va Vice barbatul, cum voesce,
Vora serbatori nunta cu cale cand g4sesce.
Meghir ei i se 064, band, cum a Visa.
i 'n Rosnov, la capeld, cu (Musa, cum fu scrisii,
Depune ju\ramentultl, ca de ostean al-data,
D'a iubi cu credinta pe a sa fidantata.
Gatire strMucita urma de conmeseni,
Urart, felicitare de la cei consangenl,
Cu mare bucurie, cu danta de fericire ;
Meghir ca tot-d'a-una statea in linistire.
Ioanei ce II vine, in cursulii bucuril,
SA '1 cante acelii cantecd ca la Tismana, 'nth'
Cand elii pleca cu &tea si 'n Motru se lovise,
Uncle 'n cea batalie caclu si se ranise.

Trecusera din Vile de cand era 'nsuratii,

Meghir, ce en piciorul umbla tot schiopatatti.
Minune ens' atuncia, In asta 'mpregiurare,
Un omti cu frunte-uscata, cu chipu macru apare,
Pe nume if vorbesce, cu ochil catre elii,
§i 'n vested esti pe buse, if Vise 'neetinelii :
www.dacoromanica.ro
132 PATRIOTISMIT

«Cunoscu-te, Meghire, cunoscu-te pre' bine !

Ti aduci §i tu aminte din alte-dAti de mine ?
In facia"-I en mirare Meghiru se uita,
Si paicA l'ar cunOsce, cu elti de vorbA sta.
«Stint eti, Stefan, acela, urmA 'n voce slAbitA,
Din barbA clAtind omulli cu facia 'ngAlbenitA ;
«La Motru! ce de lucruri trecut-ag ca Un. ir !
Piciorul II aretà atuncia §i Meghiru...

Clinoseil eti de la sufletti c'am fost in retAcire !

a Me' plAngti de nebunesca acea impotrivire !. .
S'a§a stergendu-§1 ochil vorbia boiArti Stefan,
Veclend in emigrare la Ro§nov un Gorjan.
AcasA pe boiArul Meghiru insocesce,
S'ascultà fOrte bine acele ce 'I vorbesce.
«Meghirule, catanA celti harnic credinciostn
«Trecuta mea gre§ialti sA'mi curAtti sunt voiostio.
«Din cate imi remase, eü aur iti dail,tine !
«SA m' u§urez la cuget c'al suferit prin mine! ..
Ii fac s'u'à rugAciune, de me asculti cum-va,
a Te du, frate, la Tudor sA, Td rogi a me erta,
«Cu dt3nsul ealtA-datA, din cate se urmarA,
«PurtAtu-mam mai asprn, mai feu ca §i uA fearA.
D'atunci cele trecute in timpd s'ati lAmuritti ;
aRomAn cg este Tudor o sciü, nepretuitti I

www.dacoromanica.ro
 VLADMIIRESOU 133

« ield c prin sudOre luptatu-s'a, cu sdnge,

(,Trufiea fanariotd pe un hotar a 'nfrtinge.
«Acei ensd cu patimi orbiti, n'ati intelesd
«Misearea ed
a Strdini tu toti timpfi, ne ad pus in desbinare

«Ne-aduse molesire, scdrbOsa desfrênare ;

;
e santd, si mare al lid' mersd!

«Cent Vladimirescu dreptate de a fi ;

«Cine nu 'I intelese, tarclid flit va dori !
«Mind, intrige strdine aclusune-a smintele,
«*i patimi egoismul ne-ail cufundat in rele !
«PrM intrige d'acestea Britncoveanu-a egclutd,
qi Rada peri 'n ROmnic de l' Mum* ndscutd.
«S'ar cadea Romdnismul s afle intsdrire
«in eel marl cu avere, cu rangd, cu mostenire ;
«Patrfi, fratilor nostri gdsimu-ne cl6tori:
«Cu toti pen' la unul sä fimd sprijinitori...
«Din parte-mf, certi ertare c'atn fost in retdcire!
«La ora mea din urmd imi fac márturisire.
Aret eü dintiun suflet tot ce scid si voescd,
«IcOna véd in cuget ce 'n mine o sAntesed.
«De morment stint aprope! Spune astuf om mare,
«A mea ferbinte stim, faptef ml inchinare!
«Te rogd nu in uitare s 1aT 'acest cuventd,
«Ca remuscarea 'mi vine de fapte pe pdmentd !..
«Când dulcea 'Astra' ear'd va fi 'ntr'ud cli 'ndltata
«La drepturl, s'ori ce faptd in mare,judecata" ;
www.dacoromanica.ro
134 PATRIOTISM)*

«Sag cand din fii nostri pe tronu-i va domni...

«Miscarei lui de asta-clI Romani-omii dOtori !
«Te rogil ! te juru, Meghire, pe Dumnecleul mare,
a Din parte-ruI spunei astea, i 'mi cerü cu foc ertare!!.
Stefan aceste vorbe din suflet le dicea
$i 'n ochi lui scinteie a mortif stralucia.

Romanu '0 lasa omul, In cea confesiune ;

Si elü cgtre socie ca va pleca ii spune.
Ioana liii asculta ; ea earasi a cantata
Cantarea din Tismana cand Ostea a plecatii.
0 ea '1 imbratipza, pe sociul eI mangaie,
!

Ioana tot-d'una e dulcea-i bucurie.

Si eat' acea cantare ce ea tot repeta,
Cu vorbele acestea ce 'n dord se termina :
a CA draga a ta mama s'uà dulce suriOra,
«Se va gOndi la tine din ua mOnastiOra !

SA '0 calce elü cuvêntul ? .. cam greu s'ar fi putut,

D'a nu merge In teara de doru ce l'a umplut ?
Creclênd eld ca ingraba veni-va timpil de pace,
Idei de fericire cu skia lui 41 face.
Cand totul bucurie in viata le-aducea,
Gaud fie ce secunda placere le clicea,
Frumos cand lihiacul, acatia Inflorise,
Si rumenile rose de vOra 'mbobocise,
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 135

In aeril ciochrlia in dimineti canta,

In nopti privighetorea dumbrava desmierda,
Plech atunci ostapl; logodnica ehl lash,
Promit6nd fericire c ehl v'aduce 'n cash.
Cand e1 se despärtirà in lacrimi i ohthri,
Ca turturela tristh, ea 'I da imbrhti§hri ;
Cu ochii dupe dOnsul, apoi ea singurich
ROmase ca s plang, nemângdiata fiich !

S'a§a plech pandurul; pe scumpa lui rasa,

Ferbinte i '1 promise reinturnarea sa.
In lacrime femeia din suflet if vorbesce
Multe multe 'n credinth la tOte 'hi sfhtuesce.
i eld ca tot-d'a-una respunde simtitorii ;
Shgete stint in peptu-1 acele vorbe 'n dord.
Ch pentru a MI tearh se cade, se cuvine
Sh mOrgh cand se cere, cu focil cu &Inge 'n vine !

Ca §i in munti vulturul, trecu elü la Pitesci;

De §i schiop, inainte nand paT voinicesci...
Acolo ce '1 se 'ntOmplh, ce vede ochi lul ?
i petrelorti s'ar plânge, dOr cui sh spuie? cal'? L.
Sosi Meghiru 'n cliva aceia 'ngrozitOre,
CAnd strejuiaii panduri1 pe Tudor in prinsOre...
VOu la Golesci lucruri de care-a 'nmärmuritil ;
Dealt a§a viath, mai bine ar' fi muritii!..
www.dacoromanica.ro
 136 PATRIOTISMIT

incalecA Iordache pe calU, 'arnitiutime

TOrasce dupe dênsulti cu tropotu multime.
Acuma Machedonschi, Iordache, din Pitesci,
Triumf clioa tOt venitil la GolescI.
Pe Tudor mi-ti '1 are o tr6ntA In piciöre,
Pe care O. 'si rèsbune c'uA sete de terOre,
Ca feara cea turbatil adversi mi-ti sosia ;
Pe Tudor, cum cliserdm, la siguril i1 pazia.
Ca leulti cAnd s'arunca cu ochil plini de siinge,
Si 'n ghiarl a sa victimd cu furie o strènge,
Asa Iordache cade pe Tudor... Tudor, prinsti,
Niel fruntea nu IsI p16c11, spre gOdele aprinsii.
«Tu, Vlachule! Iordache, cu vorba" de insu1t6
Incepe s II clicg, mandria ta cea multil
«Si vorbele, til minte ?.. acum unde stint ?
'0:
«Mai' scril la Turd acuma re'spunde ? datt cuvêntil ?
«A ta e subsemnarea ? Te uità, vecli-o bine 7
«A ta scrisOrea asta ce iü acum la mine 7..
«A mea! ..D re'spunde Tudor din patu-I 1iuititü ;
Si grecu 'n ochi II cat din minte ca esitir.
«Nu tremuri? han nu tremurl de ast' a ta
trádare ?
«Nu tremuri ? nu 11 e fricrt d'uA asprii r6sbunare ?
www.dacoromanica.ro
 VLAD MIRES CII 137

«Cu Turcul te 'nteles-al, §i caruia i al scrisii ? ..

«Privesce astii, carte pe care nol am prima...
«A mea e !.. Am cuvinte destule 1.. d6r tacere 1..
«tmI da-void ell cuventul mai sus cand se va cere...
«De a muri osta§ul e detoria lulL.
«Sus judele... e colo !.. de faptele on cul... D
«El bine te gatesce, i fara 'mpotrivire
«Sa mergi unde te-om duce. Privesce-a ta o§tire,
«Ca tradatord te are I al fost al el tirand I. .»
«Cunosca 1.. atunci elü lice cu ochil pe Prodan,
Oiliseiloril ! u cursa intinsu-mi-atl vol mie!..
«PrM mOrtea-mi o sa" scape iubita-mi Romanie !
an stare vol nu stinteti: cu Turd a ye lupta,
«Ci numal cat in intrigi la intrigi a lucra !
«In peptul vostru zace spurcata cugetare,
«La fapta mi§ale'sca vitezi Irni sfintet1 tare L.,»

Si Tudor se desarma pe-loc de cel strainl,

Puindu-i velul mortil, pe capii cununI de spini,
S'ap mi i 'IA terasce de susil IAA la scara,
S6, lit vec16 sa se mire acel ce-erail afara.
Se uita la elü bine atunci Romani sei,
Lasandu-lii a fi prada acestor OmenI rel.
TJnü calti i se aduce, pe care 'ncalica ;
Ostea-I n'a 1is bOba d'aci pena pleca...

www.dacoromanica.ro
138 PAMIOTIRM

Scinteie de simtire ca cum n'a mai remasil

In inima de petr 5. a óstei in esstasii ;
Ca cum blestem fusese ! .. ca cum se destinase
De SOrt' a lui Were, qi ora if sunase.
Acel voinici cu plete, precum i cel carunti,
00ire 'n campu falnicii, mai multe mil, spre munti,
Uitase Romani mei, ea' Tudor fu un tatä ;
Pe acui1 5 strapunse cu mil sageti d'ua-dat'a ;
Ucise viitorul la cel-ce suferia,
Si teara o-aruncase in stare fOrte grea! ..
A 1 plangeti, pandurl, Teara ce-uadan socotd16
De Tudor Ye ya cere ! .. Romane, ce smintiala'
Adusu-ti-al de sine,românului popord ?
Vol, plangetl mame, fiice p'al terel luptatorii !
FeciOre §i juni! pMngeti 'IA patrie romana !
Si 'n cantece cunun'a de flori purtati in mama',
C'a Terel libertate si drepturi elii ceru,
Luceferii de lumina in cli care-aparu!
Si romanimea tOta sa scie, sa 'Itl mariascA,
C'a fedicat noul ere in Teara-romanesca! ..
Cant* §i dati cunund eroului martiril,
Vladimirescu Tudor, s'ayeti in suvenirii !
Coci elii 0, scape ginta-i 1ucr5, cu energie
Sa iasa tot Romanul din cruda letargie !. .
Si elii mergend la mOrte de patrie canta,
Ca lebada ce cânta, cu Yoie s'areta'.
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRE El CU 139

0! Tudor! o ! martire! bgrbatilord mad sórte

Avuta-al, §i'ai tel insql vêndutu-te-ad la mOrte 1 ..
Indarn ve" fu cgirea, aceia ce ati planet
Indatg a lui mOrte ;strginul jugd v'a str6nsii!..

Tresaltg Ipsilante de ,astg 'mpregiurare,

Pe Tudor 6 victimg sub m'ana sa 11 are.
Grecl, Slavi 'n Romania, pgrut-ail triumfandd,
Recharele inching, Bizanciu, rèsunandti...
Ca cum el implinise ce-avura d'a mai face,
Ca cum el invinsese, ca cum resbehl sail pace
Fgcu cu Romania, in una MI ca,..ta,
Adversu lord cel mare in Tudor l'ar6ta...
D'atuncia ild purtarg din loci' in Iced, sg 'Id v6cM
Fanatici aceia, turbarea loril sg cap,
Cu Vita greutatea de vorbe de 'njosiri,
SA 'Id judece, sg 11 pdrclg pe crude maini de sbie,
Acelorii ce credintg in fapta lord n'avurg,
Si numai pentru jeafuri in Romania furg!
La ast-fel de dreptate sad Omeni mi-ti lgsg,
Romanii, cgpitanul pe care 'Id condamng.

El, AA 'ntarcliere de unde lii re'dicarg,

La Tirgovisce 'hi duce,prin Pitesci MI purtarg,
Si 'n vechia capital6 a marel Romanil
tit duserg A' Ora, scitrbit de infamil...
www.dacoromanica.ro
140 PATRIOTISMII

Ucisd chi fu atuncial.. Tirgoviscea 'hi ve'clu

Erou luptand cu SOrtea, §i 'nvinsd;da flu creclu
Cil geniul seü planeazd la noi, din eri trecute,
Sä 'nsufle 'n generatil patriotismii virtute!!.
Curênd romdna Oste grqiala '§i cunoscu,
S'a sa desfiintare de sine §'o vOclu...
Pècatele strAbune, blestemul, espiere
Tot C'ncA nu luase, §i cupa de durere
DeOrtA nu fu enci, ci plinA cu venial,
Sd sufere Romanul inereii de la strAinti ..
CAnd nu e capd! cum sunA uA veche (Pdtbre,
E val de cAldtoru i d'a le lui piciOre !
Aa pAtirA fratii atuucia fdrA capil ;
Ei due nevoi i ate in minte nu incapil...
Sub ()red loan, dusA qtirea romAndscA,
Se ma1 cercA sd 'nfrdngA nAvAlirea turcdscA ;
Ddrii desorganisatd, morald neavêndii,
In vil §i pe la hrame el chiuindd ;i btmdd,
AmarA r6tAcire la fapta seriósä I

Gropld ca acdsta adênce rane lasd!

S'a mAceldrit forte, in josil de Zevedeni....
Acolo §i Meghiru cAclu intre Olteni...
DOr ce capkii avur i bandele acele,
Greci, bulgari, s' arndutii arm* cu §i§anele?
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCIT 141

Si chiar §i Ipsilante ce tot s'a incercattl

Cu Turcii a da peptulri ? Mut i sfarimatri,
Avu cittre finitu-i uti fOrte trista sOrte ;
Peri la inchisOre c' IA crud' amarA mOrte...
0$ire-adunatura, cu. Turd atacti facOndil,
Perdut-a echilibru, de intrigl nescapanda.
La Drag4ani se 'nvinse!.. Acele sante case :
Cozia, Serbanesci, Bradul, Nucetul, le formase
Refugiu pentru arme ; dr rupti, impr4tiati,
Din ce mal r'dmilsese din stavrofori armati,
Se 'nchid in aste locuri... Din ate lupti avura'
Grecimea, maurofori pe rOndii qi le perdura'.
Vomii plange pe victime! .. El multi scapare catti
In senul astul pop olii pe care l' a 'ncitleatit
AcOsta este sOrtea a Omenilorg L. multe,
Prin sange, el spillara atettea fapte crunte I..

N'omit scrtpa din vedere a plange cu mohniti,

Pe acel cari geme, pe cel nefericitl!
Uzi lacrimrt vOrsata', ca tributil la credintA,
Piistra-vomii pentru iniml in a lord asuinta,
Ca celei inchinate, in acea trist cli,
Amorului de care ea nu se despdrti 1..
D'u5, scumpa pietate in a femel simtire,
Laudamtl, simtimOntul 'a el compalimire ;

www.dacoromanica.ro
142 PAMIOTI EMU

TM ea fuse 'n lacrimi, cu doru acel viii

Ca mama care geme la mormênt pentru fiiii ...
Femeil pen' la santire nu uitati a ei sOrte,
Si ce fidelitate avu ea On' la mOrte !
Ioana, cAclend sociu-I i'n lupti, cum auclit,
La maid In monAstire repaos q'a gAsitil...

FINELE TUDOR ITLADIMIRESCU.

www.dacoromanica.ro
 ROSELE

Suflit zei1ri, 'n senin cresce

i
Sub rada dulce de primAveri,
Rosa frurnOsa" ! cum ea zimbesce,
In suflet nasce scurnpe plAceril

A dimine0T. &Ire iubit'a,

Din suvenirea mistra" ântui
Num6r6mil ani cu ea 'nfloritg:
Maid al vietei de bucuril !

Cum o desm6rd'a velltulti de se'rg,

SOrele, roa pe frunzi usord,
Iubirea ast-felii, din primAv6rä,
Se desvelesce cu 'ncetisord.

Privialaetórea voiOsä 'n lance

Cántä audul a desfala,
()And e lumina steleloril lure,
Farmeeul rosei va 'mprurnuta.

$i la 'ntuneric, Mud se jelesce

In focul tInr mangaietortl,
Rose, pildurea par'csa volbesce,
$i daü profumul ImbatAtoril.
www.dacoromanica.ro
144 PATRIOTISMU

Florile rose §i pa's6rele,

Ne upreazil la intristki,
Ne indulcesce nevoi mult grele,
In a le lumei nesiguri stki.

'ast-fel eu ele uà bucurie,

Rose le v6ra sa a§tepaimti,
Plkeri skitite 'n copildrie,
Ca nici ud-datä sä le uithati!

pilele 'Astro linen, scnine,

Cu aste rose s'a le gátiri ;
in mangAierea ce ne mai. tine
De fericirea care-o dorimd...

Patrii nOstre renume pune,

Palat de pine, pe munti, ji 'n drumil;
Mandrute fiice, la flori s'adune,
Rosa dorita cu-al ei profumii..

Copile june cununi. orneag,

La vre-uà virtute de pe pknêntii
Vede ti. ua flOre ea nu 'neeteaza
SA ne console §i la morm6ntii!.

www.dacoromanica.ro
 NOTIUNI ISTORICE

Bärbatil celebri cari i a avut Romania in cursul se-

colilord catl a fi cintatT, §i natiunea este détore a IWO
monumente in memoria numeluT §i a faptelor lorii.
FAri aceste monumente popolul II nita ; §i elii, in locd
d'a lua de essemplu faptele cele mall, virtutile, iubirea
patrieT p6n6, la abnegare precum lucrarA acel barbati,
are dinaintea ochilorn seT numaT corumptiunea actuale :
pe speculatorT, pe desfrênatT, Mile societatea cu tóta
perversitatea el.
Romania cat a'§i aduce amide de eroiT ei celebri :
.

marele Mircea, Alessandra cel build, Stefan cel mare,

MichaT Bravulu, Tudor Vladimirescu, §i péna §i eruditif
George Lazard, §i loan Heliade RAdulescu. Top' acesti
luptarli, lucrara pentru binele §i essistenta patrieT ; el
ajutara la conservarea nationalitätiT §'a religiuneT, la re-
generarea §i inflorirea RomAaismuluT peutru posteri-
tate...
Unil disputarti gloria pe citnpuld luptelorii, altif su-
feria martiriuld bine cuvêntttudd inaltarea Românilor la
demnitate §i märirea PatrieT ; altiT, asemenea Aposto-
www.dacoromanica.ro 5
146 PATRIOTISMII

Mord, instruird p'acest popold d'a sci cuvéntuld loT Dum-

necled s'a se cunesce pe sine ; el de a potriva lucunu-
nati cu laure, geniurl Ineongiuratl de IA' aureola surd,
ad redicatd teara de cate ori se afla cdcluta i rupserd,
veluld mortil dud 11 invelise chipulti. Romania ud ver-
gina suferinda, sub ameniutarea i jugul strainismuluI,
uil mama sfa§iatd de durerea ce o cerca fii el, Inge-
nuchiatI de ingreuerea timpilord de barbarismti si ig-
noranta, sangeranda de atatea lupte §i lovirl, privi tot-
d'a-una pe fii i eroi el ca pe nisce luceaferl purtatorl
de viata §i de lumina, ca nisce mesagerl al Ceriulul, tri-
mill spre rMicarea si salvarea el. Acestora Romanil
stint détorT adorare, bine-cuventArl i 1n41tarea menu-
mentelord spre lauda lora.
De a mentiona der Romanilorti despre faptele eron-
luT lord din revolutia de la 1821, de abnegarea sa in-
tr'un timpd dad lumina encl nu pötrunsese, si marea
idee a nationalitatiT §'a libertatil popolilord era dna
nedesvoltatd, and patria sa era sugrumata gemênd sub
jugul Fauariotilord, dud Lomanul zacea In letargia cea
de merte ; i cid, numal eld, dete semnaluld desteptariT,
facenci ad fluture intre Roman1 stindarduld renascerel §i
bucind, cu atata energie libertatea §i dreptatea, ne vomd
servi de lid simplit espresiune, arkancld cal Tudor Vla-
dimirescu, acel copilil nitscutd In comuna Vladimiru, In
Gorp, crescutd fri casa GlogoveanuluT, si esittl la lumina.
din stancile Plaiulul-ClosaniI, unde eld servise lereI ca
Vittafd de plait, §i Investitd en boidrie : Slugert, fu cel
mal mare patriotd, Romanul cel mal ardinte, en inimd,
plina de barbatie §i de virtate ; eld fu martirulti ctiruia
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 147

toll II dOtorimd cununl, lacrime §i adoratiune !

Ma a nu descrie aceste am6nunte ale vieteT sale,
catd maT MAIM a spune starea in care se gdsia atunci
Romania, spre a putea cine-va intelege scopu hi!, dorinta
0 amoruld de care era dominatt, §i sti dea prep lupte-
lord sale in miclloculd calamitAtilord §i in facia unort
inemici, ca acef de can se gäsia incongiuratti. Eatä cc
ne vorbesce istoria 0 ce putnrämd afla din gura acelora
cari l'ad cunoscutd.
MaT mult de win secolti Romania gemuse sub apasii-
torul jugd al Domnilord trimisi de la ConstantinOpole.
Tote drepturile Ord furd, nimicite de dênsi : Romanuld
era Watt. Teara se afla prada jeafurilord §i a crucli-
milord ce slisêrsiat acel tiranT ; §i pe lêngd tote, corump-
tiunea inriuritd in clasile societAtit cat si in dent, o punea
In starea cea maT de planst. Fie ce Domnd Fanariotd,
devotatd intereselort TurcieT, cum si al seri propriti, tira
cu sine pe toti Grecil din Constantinopole §i din Ru-
meli ; di, in Moldova si in Tera-romanescd, in aniT cel
din urmli p'atund, se aflad inteunti num6r fOrte mare ;
0 acestia, impreund cu BulgariT si cu Sêrbi scApall de
prin revolutiT, fugitT de sub juguld Turcilort, si can ad
aflat refugiu aid, formaserd uä ostire mercenare (ar-
naup §i ciohodarl) cei-ce incongiurad tronulti 0 esse-
cutati pe capuld Romanului nedreptatea, impilarea si
impositele cele nelegiuite... Romanilord li se cedase de
cdtre Greci numaT dreptul de a päzi garantia si a prinde
pe talharI prin sate §i prin paduri.
In clilele 10 Nicolae Alessandru Sup, fAcénduse in
Bucuresci propaganda grecéscti, pentru liberarea lieladel
www.dacoromanica.ro
148 PATRIOTIBMII

de sub jugulg TurcieT ; §i, Indatit dup6 m6rtea acestuia,

pe care capi eteriel Ilg inveninase ca sit nu denunte
Turcie! complotul acesta, r6dicanduse Grecil in con-
tra Turcilorg la Galall §1 In tali Moldova, Tudor Vla-
dimirescu, Roman din GO, cum ma! arötarlimg, pro-
fitA de ivirea acestort ImpregiurArT, i 1uA1A stindardulg
libertatiT Romane, ca si u§ureze teara de jugulg §i gre-
utittile cu care o impodrase Domni! §i slugile lord.
Grecil voiserA sit fac6 din elg unil instrumentil al lord,
pentru ca sit Inrancineze puterea-le §i mal mult In pit-
mentulfi acesta. In propaganda §i cluburile ce se ficu-
sed, ung consult jucase ug, forte mare rout ; §i se clice
cit, §i chiar pe Tudor, maT 'nainte de marea sa intrd-
prindere, l'ar' fi vëclutil mult! mergéndg la acelg consult.
Cu t6te acestea Vladimirescu doria fericirea Rominilort,.
§i luit parte In acea mi§care, numal §1 numal cat privia
Indeplinirea scopulul ce avuse. Eld dejucase planu-
rile straine.
La 17 Ianuarie 1821, murind Sutu de uit mOrte cum,
maT cliseramg, Vladimirescu pled din BucurescT, Insocitg
de catT-va arnautT, cu scopg d'a revolta Oltenia, §l a-
cOsta o §i facu, precum este cunoscutg.
Din nefericire nu se gAsesce la nimenT portretulg a-
devOrat al luT Tudor Vladimirescu.
Am visitatu möntstirile, am cercetatg pe la particu-
lar!, §i abia la mtinastirea do peste Oltd, PolovraciT,
atlaig ut schitl de tablog, facutA de eine scie ce zn-
gravii de biserieT, in care se represinta mi§carea aceleT
epoce ; dOr v6 putet! Inchipui de ce spiritg fu dictata
mansairea acele! panze, In a aril frunte se vedég erol
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRE 8 CU 149

en fesurT §i fustanele, ear Tudor §i cu panduril seT stint

Wag la ua parte inteand coltd, §i cu nisce figurT ce
aprópe nu sémena a 6menT. Asemenea ni so spume ea
§1 la biserica din comma Preajna, plaiuld Clo§aniT, se
gasesce und portretd clisd al 10 Tudor ; tag numaT im-
bracamintea IT e adeverata.
Eat& ce ni se spune de catre betraniT compatrioti : eld
era omd d'ul talie micllocie, in etate ca de 40 anT, smeadd
la chipd, cu un semn pe obrasd In jos sub ochiul stangd,
ca cum 'I ar' fi picat ua lacrima ; al caruia aerd dovedia
und caracterd fermti §i mare capacitate militara ; portul
set : nit dulama, pautaloni le§escT, ce era de moda p'atund,
incinsti cu brad peste midlocd, en IA bunda mare Imbla-
nita, cu ma caciula 'nalta gelepésca de har§ie, §i armatil de
la spadtt ce o purta atarnata de nisce gaitane pe dupe
giltd, cu pistóle la cingatóre etc. Vocea sa era tunat6re ;
impunea respecta §i chiar gróza prin severitatea sa. Era
barbatt dreptd, §i mal mult milliard de cat politica.
Pedepsia cu m6rte pe top aceia ce se abatead de la
détoriile lord §i s'aretati in contra orclinilord sale.
Tudor Vladimirescu dete uti, proclamatie catre popolul
Românti, §i care fusese fulgerat6re in contra Grecilord
fanarlotT §i a boidrilord ; §i maT ales trimisese la Pórta
Otomana IA suplica subsemnata de top cetatenil, prin
care areta abusurile ce faceati eel de ma! sus, §1 ceru
emanciparea tronuluT tereT de sub jugul fanariotilortil cat
§i mentinerea drepturilord eT dupe tractate.
Grecif se umplusera de furie asupra-T, precum §i mA
parte dintre -boiarT.
T6te acele glóte de straini, §1 mai alesd ceT-ce veni-
www.dacoromanica.ro
150 PATILIOTISMIT

sera de prin Moldova §i Basarabia cu Alessandru Ipsi-

lante, generalul eteriel grece, faceat multime de necu-
cuviinte prin Teara, depradag casele, jefuiag §i violag
familiile, despuiag templurile, desbracag icónele de ar-
gintu de pe dhsele, desv6liad bisericile de plumbu cu
care erag acoperite, (precum fAcurA la metropolia de la
Tirgovisce §i altele) sub pretecstg di le trebuia plutnbn
de a fabrica gl(inte, §i el apo! flu vindead pe la JidovI ;
essecutag prin ma! multe judete teara de bird §i de tot
felulg de contributiunl, §i uä sum g. alte cruclim! §i ne-
legiuirT, la care fapte Incepusera a se cam da §i chiar
unit dintre osta§il ha Tudor Vladimirescu. EIü, essaspe-
ratg, spre a putea pune rëulul ring capag, spre a pu-
tea tine ua disciplinA intre pandurT §i tótA o§tirea ce o
avea sub dênsulii, Incepu de. la RomanI §i pên a. la stra-
in!, a aplica legea-martiale, criminalilord ; ba êncA §i ma!
multg, el sugrama Insu§l cu a sa mina pe to1 aceia
ce essercitag sus clisele fapte, §i acésta urmare, acéstA as-
prime a luT, facu sk se recésci de dénsulti ua mare
parte a o§tirel.
Eltt adunase de prin judetele Romanii-micI §i pe uncle
trecuse, ma! multe mil de roma,nI arrnatT, §i cu ceia ce
ma! avea din coutingentultt straing, (arnautiT) tnsuma
ung totalft ca la clece mil (5menl.
Descriind mi§carea nationale de la 1821, gAsirng multa
asemènare cu aceia de la 1848.
Politica fu una §' aceia§T, ImpregiurArile §1 (SmeniT tot
asemenT ; prin urmare 1818 fa al duoilea actil al tra-
gedii ce represinta Romania.
§i ea Romanil, la 1821 protestara la
Vladimirescu www.dacoromanica.ro
 VLADIMIIIESCII 151

PórtA pentru abusurile Fanariotilorti, ear capil revolu-

timid la 1848, 1mpreuni cu tot1 Rom Anil eel de inimA,
protestarft fn contra abusurilort regulamentare, lepAdarl,
privilegiile §i desfiintarA sclavia !..
Vladimirescu fusese In cat-va in Intelegere cu Inalta
Porte); §i, din scrisorile ce le scrisese eld paseI de la
Silistra, s'ail prinst unele de catre (Smeni1 lul Ipsilante.
Din acéstA causA, GreciT advenirA inemicil lul mortall.
Elt i a somata cA, déca vort sa, trécA DunArea In
Turcia stilt liberT, dér In Romlnia sAllneeteze cu esse-
cuii1e §i cu deprAdarea.
Eta ocupase, dupe ce treen Oltul §i venise in Bucu-
resel, u. ménAstire de MITA margine-1: CotroceniT. Se
vedeat pênl mal deunAc11 §anturile de care o Incongiu-
rase, fortificAnd-o ; §i astA111 ênci se maT cunoset, pe
dealurile en vil d'alAturT, luerArile de pimêntil pentru
artileria sa.
CAt a stat clii in Bucuresci, a avut uA Intrevedere en
Ipsilante, cel-ce trAsese cu o§tirea sa la Colintina ; en
care 'n'a tinutt de loc bun t. casA aménduoT, cat fusert, eI
aprópe. A avut mal multe IntrunirT ca Metropolitulö, cu
Episcopi §i ea boiArl. Pe eel ce IT gAsise de rea cre-
dintA, i a fost arestatt.
Sosind dér §i armata OtomanA, sub comanda lul Che-
haia-beT, pa§a de la Silistra, care intri in Bucuresci,

*) Acést po1itic. adoptatit de RomitnT, mItntui teara din cele mai

critice ImpregiuritrI ce a venitü pe (Hasa; qi cu Mit mat mult este de
laudtt' Vladimirescu, cs., elii, armand-o, a sciuth eft se gtondéscii ca si
scape patria din calamitiiple ce ar' ft adus asuprit-1 p'acel timpt furia
Tuxcilorti. www.dacoromanica.ro
152 PATBIOTISMII

elt se retrase cu trupele sale spre Pitescl. La Carcinovti

avu ud parlamentare cu Cdpitan Iorclache Olimpie, unul
dintre cdpitanil Greci precum se scie. Acolo s'ad pe-
trecutd nisce scene, cad flea pe adversaril sel a o cam
bga pe mania
De aci, se acqd cu trupele sale la Golesci ; §i Gre-
cii, fiind nd-parte la Tirgovisce, pe care el o ocupase
mal de multd, ci ud-parte la Pitesci, ild observa de a-
própe, teménduse de mi,Fdrile
Ela 6nsd in drumuld ce Meuse pênd la Golescl, uci-
sese pe maI mulp panduri pentru comiterea unord jea-
furl. Mórtea acestora causd ud murmurd intre connatio-
nalil sel. Nisce bulucba§Y arndutl, precum und Mache-
donschi §i und Hagi Prodan, Mena intrigd, ci desbinard
4stea, In nisce momente delicate pentru Romani', care se
acise despre dênsul, pentra mórtea sus-clicilord catl-
va pandurl ci catl-va cdpitanl. Grecit §1 arnducil se
folosird de nisce asemenea impregiurdrI, §i incepurd a
ursi und complota in contra Int
Infortuna §i fatalitatea isbutird ! GreciI vorbird ne-
fericitilord Romani, lipaitl in acel timpl cu totuld de
luminl ci de cunoscinta adevörulul, le ametird ci ma!
mult capetele atitate ci aprinse de rësbunare, prin a-
mdgitóre lingu§iri ; §I, acestia, pardsird in cele din ur-
md pe cdpitanul lord, lAsanduld prada intrigel §1 a rës-
bundrii strAinulul, neamiculd romanismulul.
Tudor fu rëdicatd din miclloculd óstel sale la Golescl,
de dare aceI Gred §1 arndup, ci fu maltratatd ca und
inemicii al lord mortale. El I1ü purtard prin Pitescl §i
ii duserd la Tirgovisce ; unde, Ipsilante, vörsênduil tot
www.dacoromanica.ro
 VLADIMIRESCII 153

veninulii si ura ce o avea asupra-1, forma proforma nail

feld de tribunald, de catl-va tradatorI, cel-ce 'Id judeeara
§i Ild condamnarn, la m6rte...
Plangeti Roman! ! plangetl perderea acestul mare bar-
batit si bine cuventati memoria luT pentru en eld, pea,
!

la ora sa din urmn, facu a i se argil vocea sa tare,

protestandd cu energie in contra abusurilorti acute de
lipitorile strnine in teara ; i muri 1initittt i impacatti
en a implinitd cea mal sacra détorie entre patria sa ! !.
Din acea epochn, Domnia Fanariotilor inceta de pe
tronul RomanieT; si i se restitui vechiul drept d'a avea
Domnd pämênteand, precum in timpil anteriorl a! istorii
terd nóstre.
Aceld antiid care a venit la tronti, domnindd parin-
tesee, i memoria sa va fi bineeuvêntata de natiune, ea
acelord cari ad lucratd si lucreza pentra binele comund,
Grigore Ghica, fa numit Domnd in Teara romanesen,
inteun timpd dud fu i loan Sandu Sturzia la Moldova.
Prin vointa a Tot Puterniculd Dumnecled, popolil se
!Micii i statele se maresca ! Terile române, maT tarclid,
se unescd si se formeaza inteun singurd statti, eu legi
constitutionale ; si care acli este domnitd, dupe cerinta §i
votul generale al Romanilord, de Maria Sa Domnitoruld
Carol Anti!.

FINE

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
,-.....,..,...,,,,,,,,.....

pag.
Reg tau 3
David §i fiiul sen Solomon 7
Echo 1 8
ImpresiunI §i suvenire
Hymn la frutnusete
Ah ! yin rôndunele
.. 9
14
16
Somnul asemenea cu mórtea 20
Plugarif 22
IubitI patria, copil 1 23
La Schitu Lainici 26
Arborele de la Tirgu-Jiiuld 30
Omida 31
(5recil cu oulfi 32
Cu1és1 din gura poporulul 33
Posta§ul 34
Essecutarea lul Dozsa 37
Veteranul Kozacd 40
Coudamnatu de la Vidin 43
La bastimentul de resbelti numita : Stefan eel
mare 52
Tudor Vladimrescu 58
Rosele 143
Notiuni istorice 145

www.dacoromanica.ro
 0

Ay*

fefroiti;,5,T r r'
.11:

www.dacoromanica.ro
i /
/ if I"
f b