www.digibuc.

ro
MIRON R. PARASCHIVESCU

°AMEN!
A$EZÁRI
Din Tara Mofilor si a Basarabilor

1935

5 CARTEA ECHIPELOR 5
FUNDATIA CULTURALA REGALA PRINCIPELE CAROL"
www.digibuc.ro
MIRON R. PAR ASCHIVESCU

OAMENI 51 ASEZARI
Din Tara Mokilor si a Basarabilor

1938

5 CARTEA ECHIPELOR 5
FUNDATIA CULTURALA REGALA PRINCIPELE CAROL"

www.digibuc.ro
 PREFA TA

Dint Tu incePut, paginile ce urmeazd n'au

Jost sortite sei devinei carte. Nliscute din cliDei,
ele nici n'au rdvnit sei treiiascei dincolo de ea.
AfIcindu-se, dupei chiar cuvintele Profesoru-
lui Dimitrie Gusti, intr'un seruiciu coman-
dat" Prin care sä infeiti§eze inceputul i roa-
dele unei munci -tinere§ti Pe intinsurile sate-
lor noastre, ochiul rePorterului a zeibovit asu-
Pra unor oameni i locuri cu ateit mai dragi,
cu ceit ele reprezintei implinirea teirii in uni-
tate : Tara Motilor qi a Basarabilor. Singu-
rul rost cleiiniiitor al acestei ceirtial acestor
insemneiri, mai degrabei aci trebuie cdutat
in permanenta obiectului ei, in unitatea pen-
tru vecie a tinuturilor romine§ti.
Ne-am aflat, astfel, puqi deodata in fata
unei realiteiti De care, dacei o Deistram in gdnd
§i'n inimei ca pe o vie cornoaref, o cunoa§tem,
in schimb, Drea uin. Sateie umile, cu toate

www.digibuc.ro
6 MIRON R. PARASCRIVESCII

c'et istorice sau tocmai de aceiadin Apu-

seni i Basarabia de Jos, au insemnat, pentru
fleiceiii porn* sa. recleideasca o Ora, cel mai
bogat i spornic prilej intru clädirea tineretii
i. a sufletului lor
În stradania echipierilor regesti, coboriti längd
tärina din care ne tragern, s'a deseiveirsit una
din ce/e mai fericite impliniri dialectice: lor-
nii sat ca sei-1 ridice, echipierii s'au in-
neiltat pe ei, preschimbati de o realitate care
a hotdrit in mintea i sufletul /or o cunoas-
tare i o zare noud. Aci stei tot tcilcul raun-
cii roadele ei va sà. le arate Tara
de mdine.
Pentru noi, care i-am intoväräsit in solia
lor asprd i bärbäteascd, reportagiul s'a pres-
chimbat in invätäturd : mai mutt deceit a des-
crie, am dePrins.
Reindurile de mai jos nici n'au altei nä-
zuintá deceit de-a aräta, cu prea firave mij-
loace, an crdmpeiu dintr'o realitate social& a
Tärii romeinesti, abia cunoscutei ¡Dana azi, de
yiu cumva intru totul nestiutd.
* *
Iar in ce ne priveste, am vroi sei 'nsemneirn,
aici, o märturisire soptitä, pentru cei care
märtati de o prea largä bundvointävor fi
ceiteind in cartea de fat& seiracei i neiscusitei ,

www.digibuc.ro
 PREFATI 7

podoabele i inceintarea uorbelor : fiindcd in

meqtequgul, pe &It de umil je atclta de trud-
nic al scrisului-0 incd al scrisului de fiecare
ziarn incercat nePretuita bucurie de a sin*
cuucintul inzecit in miez crescut in rod din
legiitura altoiul lui pe realitätile crude ale
pameintului, ale oarnenilor i indeletnicirilor
seiteqti.
.5i nu ne-am afla o mai deplind multumire
deceit dadi frunzarirea acestor foi va steirni
cuiliainzestrat cu scule i haruri mai bogate
deceit cele ale noastregecndul i indemnul de
a 'mplini treaba inceputä de Alexandru Vld-
hutei, printr'o nouä intreaga de data asta
Romcinie pitoreasca. i adeueiratä.
Cunoaqterea lui insu# fiind terneiul i td-
ria unui poPor.
.tntr'o asernenea Pornire, munca echiPierilor
regali fiind mai mult deceit o
: un zalog al izbeinzii.
M. R. P.

www.digibuc.ro
PRIN SATELE DE PIATRA
SI DE AUR ALE MOTILOR

www.digibuc.ro
VA LEA ARIESULUI 51 SATUL LUI
AVRAM IANCU

Ar fi nevoie, pentru a descrie cum se

cuvine un drum in Tara Motilor, de con.
deiul, sufletul si privirea lui Calistrat Ho.
gas ; fiindc5 un asemenea drum e o cälä=
torie in inima muntilor, in rärunchii lor de
piaträ, pe vine repezi si limpezi ale toren.
telor.
Dar este deopotrivà nevoie de o privire
aruncati indärät, in timpuri. In preistoria
care a zimislit Muntii Apuseni cu siâncile
lor negre, abrupte, de bazalt si. granit,ca
si in veacurile intailor asez5ri omenesii, ale
Dacilor stufosi de care pomeneste litera
scrisá.
V0/21 porni, deci, cu mocinita" pe valea
albá de calcar a Ariesului, In sus, spre is.
voare. Echipa regala, care merge sä impli=
neascä al treilea an de muncä in satul lui

www.digibuc.ro
12 MIRON B. PARASCHIVESCII

Avram Iancu, numaraca'n Penes Curca.

nulnouä fläcäi voioi, robusti, optimisti,
si... o domnisoarä care va reprezenta admi.
nistratia culinara.
Mocanita" e un tren ingust, cu vagoane
cat cutia de chibrituri, negre, afumate.
Se opinteste greu frenul asta cu nume
de fetiscana, i abía.abia isbuteste sä In.
ghitä, In cinci ceasuri pline, cei 70 de ki.
lometri care despart Turda de Campeni,
marea capitala a Tärii Motilor.
Dar mergem catre isvoarele Ariesului si
drulnul lung nu se simte fiindca ochiul nu
stie ce sä aleagä mai intai din bogatia pei.
sagiului.
,,C) TARA FOARTE FRUMOASA I"

Romania este o tarä foarke frumoasa r

De cafe suie de ori nu aude un copil afir .
matia asta, de cand a invätat sä deslege
intelesul slovelor, panä a terminat de dill
pe de rose geografia tärii ?
Sunt sigur ca.de s'ar interzice sub aspra
pedeapsä a se mai rosti aceastä propozitie
Romania ar fi mai mule vizitatä i mai
bine cunoscutä de catre toti cetatenii ei,
care preferä Riviera, Balcicului pe care nu.1
cunosc, Tirolul, Sighisoarei, si asa mai de.
parte.

www.digibuc.ro
 V1LEA ABIEFLIII 13

Romania este o tarä foarte frumoasä, in.

fr'adevär. Dar, penfru ca lucrul acesta sä
fie cunoscuf jar nu auzif ca o placi de pa.
fefon, ar frebui sä fie spus mai rar si cer.
cetat cu cat mai mulfä luare aminfe.
: mergem cu mocänita" dela Turda,
acel strävechiu cenfru al legiunilor fraiane,
Potaissa, acelas care e inconjuraf de campia
marfurä a mortii lui Mihai.Bravul, cantaiä
de pasopfisful Bolinfineanu. 5inele subfiri,
ingusfe, urmäresc cu grij i in deaproape
valea Ariesului, care urcä in sus, spre Nord.
Vesf, prinfre coamele Giläului si ale mun.
tilor Metalici. Valea asfa, singurá, poafe
da infreaga mäsurä a bogafelor daruri care
impodobesc Romania.
Ariesul, raul al cärui prundis ascunde
firele subfiri, märunfe ca pulberea luminii,
ale aurului, se desface sfrälucifor, pe o vale
larga, nefezifä de valuri scanfeiefoare.
E rau de rounte, dar Ariesul nu cunoasfe
panä la Campeni decat prea pufine sugru.
mafuri, bulboane si präväliri. Limpede ca
lacrima, fremurandu.si undele märunte in
soare ca nesfarsife salbe, apa lui desvelesfe
ochiului panä'n fund piefrele albe, rofunde,
ca í svarluga rosiefic5=arginfaiä a päsfrä-
vilor. Pe marginea de miazà.zi, semete, ame.
ninfäfoare, sglbatice, colturoase, sancile

www.digibuc.ro
14 MIRON R. PARASCHIVESCU

abrupte ale muntilor Metaliciziduri ne.

clintite --strâjuiesc drumul ; nu odatä, mo .
cánita" s'a oprit din mers pentru cà i se
pusese'n curmez4 ate o solie a muntelui,
bucatâ de bazalt desprinsä din masivul strä.
vechiu.
Cu cat inainam mai adânc, spre miezul
Apusenilor, cu atât holdele de pe malul
nordic al Arie§ului se pipernicesc, aurul
grâului pâle§te, se stinge, lâsând *i mai
stralucitor pe acela din nisipul
Oamenii sunt aidoma locurilor masivi,
colturoA neinduplecati. Lam cunos=
cut, prima oarà, in fren, unde câlätoreau
in acela* compartiment doi Moti: fa.
feciorul. La stäruinta noastrà cu
carea imbiam sà ia o tigar5., bâtrânul Mot
ne=a arâtat 1354ica de porc, plinâ cu do.
han" negru, i nema räspuns prietenos dar
hotärit: N' am luat toatä viata mea nimic
pe degeaba, dela nimeni, domni§orule ; nu va
sapeirati, da' agt am apucat noi I"
Cu neputintä sâ.l convingi.Dealtfel, abia
mai târziu, in Tara Motilor, din legâtura
strânsà, de zi la zi, cu eL am putut des .
prinde adevâratul talc al acestei prime in .
tâmpläri din tren, cu un Mot bâtrân §i
indirâtnic in a primi daruri.

www.digibuc.ro
 VALEA ARIEWLITI 15

UN DRUM DE PIATRA

Dela Câmpeni panä la Vidra de jos, unde

este hotárif sediul echipel, sunf 17 kilo=
metri. Drumul cotesfe prinfre muntii acum
Ina lti de fofIncif poti privi decat cu
greu pana'n creste,pe valea Ariesului=Mic
la fel de limpede, la fel de scânteietor, dar
mai putin la, cu rare plaiuri de apei", cum
afif de dulce spun taranii portiunilor late
ale raului.
Peisagiul si.a schimbf sälbäticiunea In
miretle. Privellsfea care se deschide acum
e simplá, primarä, adâncg. Brazil 1nalti,
drepti ca lumânärile, se amesteci, cu fagil
si frasinii care coboarä pe culmi, sveltL In=
iruiti ca niste exotice coloane de cipresi.
Cei 17 kilometri panä, la Vidra se Infind
dealungul unui drum de piaträ. Dacä pei=
sagiul e stâncos i dur, dacä oamenii i se
aseamänä, apoi drumul nu=l desminfe cu
nimic. E o sosea albá, calcaroasä, peste care
s'a asternuf un &Era:6 gros de bolovani pu.
tin färImitati. Caruta saltä printre ei cu
opintell, cu un sgomof de cädere In peg=
pastie astepti la tot minuful sä se desfacä
In bucäti, sà plezneasei, s5A sari rotile,
carul. Dar Motii 10 cunosc drumu.

www.digibuc.ro
16 ?OROS R. PARASCHIVESCII

rile *i *i=au durat, cu grije, cärute trai=

nice, mai mule de fier decat de lenin.
Pâni la Vidra, rásim in urm5 drumul care
cote*ke spre Albacul lui Ebria, i seräba.
batem un sae risipie ca foake saiele mo=
te§ei,Ponorelul. In jurul caselor de lemn,
ridicate pe piloni inaltica locuintele la=
cuserese infind pang la picioarele pgdurii,
in ciin, fânetele pe care le cosesc, bärbá .
tete, femeile. Viee putine,oameni la fèl.
Locuri aspre, primitiveobiceiuri vechi,
locuinte aidoma, oameni piefroi, un drum
de piairâ tare, hurducanos pe care doar
copita indelung umblifoare a cailor m5runti,
Il cunoa§te : Tara Motilor.
Suntem, iner'adevir in inima ei, odaiä
cu asfintitul. (Din Bucure*ei, am plecat Inc
seara din ajun).

www.digibuc.ro
 VIDRA, SATUL IANCULUI

Vidra de Jos, satul unde lucreazä In acest

al treilea an echipa regalä studenteasc5, se
mândreste cu o calitate istoricä aceia de
a fi locul de nastere al lui Avram Iancu.
Este cartea de vizitä a Vidrei i asa vrem
s'o prezentám si noi dintru incepui. Chiar
daca prezentarea asta nu ar fi cea adevärati.
Si iaà dece : la sapte kilometri mai sus,
urcând valea Ariesului.Mic pe o sosea
mai hurducänoasä, mai präpästioasi decât
aceia dintre Câmpeni si Vidra.de.jos, se
aflä o alg5 Vida de Sus", numika azi
Avram Iancu". Comuna asta îi disputâ
cu indârjire paternitatea eroului ; pentru
Motif din Avram Iancu", cei din Vidra*
dejos nici nu sunk Moti adevärati. Titlul
de noblete il constituie, ad, vechimea ; cu
cat sung mai depirtati de cenfxele unde a
pâtruns civilizatia cu agât oamenii sunk mai
mândri de conditia kr primitivä.

www.digibuc.ro
18 DIMON R. PARASCHIVESCII

Numai la noi sint adeväratii Mor,

spune-a cu trufie pärinfele Avram Leahu
din Vidra de Sus, sfidändu.l pe popa Gli.
gorità Nicola, care pästoreste in Vidra=de=jos.
Dar mog,i §i sträingii lui Iancu, unde
suriff` riposta, blajin dar sigur pe el,
popa Gligorità.
In mai mare, disputa asta privesfecum
spuneam i locul de nastere al Iancului.
Precizie nu exisfä. $1 afunci, s'a ajuns la
un compromis casa lui Iancu, declaratä
se'ntelege monument istoric, tine paro=
Mal de Vidra=dejos, iar administrafiv, de
comuna Avram jancu. N'am isbutif s aflu
ce spun de aceastá hotärnicie vidrenii de
sus" si eel de jos" ; sigur esfe insä cä eroului
i=ar fi päsa6 prea putin in care cätun i s'a
inscris statutul personal ; cad el apartine
intregii täri. a Motilor.
Deaceia, ne vom infoarce la Vidra, unde
avem cartierul general al echipei. Iar pe
popa Avram Leahu din Vidra=de=Sus il
rugäni sà nu se supere fiindcä noi socotim
pe foti Motii una, dui:J.4 cum nici asezarile
lor nu se deosibesc prea mule infre ele.
OAMENI I OBICEIURI

O asezare primitivi cum este Vidra, (si

&late safele depe malurile Ariesului=Mic),

www.digibuc.ro
 VIDRA, BAWL IANCULIJI 19

oferá cercetätorului sociolog, un material cu

aiät mai interesant cu cat este mai pun
mai nealterat. Ne afläm, ad, la inceputurile
isforid romänesii ; prin ea vom intelege
oamenii i obiceiurile kr, vom avea expli .
catia acelor lucruri care constitue particu.
laritatea Tärii Motilor.
Ariesul=Mic curge printre munti; valea
lui ingustä este sugrumaiä inire culmile
präpästioase ale Metalicilor. Pe marginea
asta subtire, se deapänä soseaua cea mult
accidentatä, In sus, 032ä aproape de isvoa.
rele Ariesului, panä la poalele värfului &à .
ina, vestit penkru targul anual al Motilor
care se tine pe el in fiecare varä.
De.o parte i de alta a soselei, se Intinde
vatra satului ; primäria, biserica, scoala
casele oamenilor, cu locurile dimprejur.
Cine ar crede cä ästa e satul, s'ar Insela
amarnic. Ad nu e cleat vatra, miezul lui.
Grosul populatiei, majoritatea caselor, se
aflä sus, pe culmi, de.o parte si de alta a
räului, risipite la distante de sute de metri,
izolate, ascunse. Din ase sute de gospo-
därii cafe sunt In Vidra, numai vreo 200
sunt asezate pe sosea. Restub sus, pe piscuri.
Aici se aflä conditia i origina vechilor
asezäri romänesti ; dacä Motii au rämas puri,
sträini de orice influentä a stäpänirilor care

www.digibuc.ro
20 MIRON R. PARASOHIVESCII

au irecut peste ei, pricina esie in organi=

zafia aceasia primikivä, risipitä, de in.
singurare cranceni, vroitá.
Mo¡ii sunk ca fo-Ci munienii oame=
nii piscurilor si ai pofecilor nebäfufe. Frafi
cu munfele, rupfi din el si infegrafi reali .
f átii lui neclinfife, de piafrä. Sapanirile
au frecuf peste ei ; de supus, nu i-au su.
pus, niciodaa. Din insingurarea lor, ei au
fäcuf o fora; din liberfafea kr, un sfeag
si un crez.
Au infeles a de vreme ce au asbi=
fuf panä 'n pisc, drepful lor e sá rániânä
acolo si sá.l sapaneascä. Si...au infemeiaf
gospodärii in regulá, cu case din barne, cu
acoperisuri fuguiafe de sindrilá, cu päfule
inalfe acoperife cu fan, cu fanaturi si
culfuri de gram, secará, canepä si carfofi.
Se poafe vedea, asffel, in Vidra, 6 in.
freagi organizare socialä care s'ar pufea
numi a culmilor.
La o mie de mefri Inältime, infre sfeiul
sfavechiu al munfelui si aria de fiplä a
cerului inalf, cäläforul va fi surprins väzand
holdele de grau si secarä, lucrafe cu fruclá
si indarjire. Pimanful piefros a fosf curá.
faf de bolovani, din care Mofii si- au acuf
zid imprejmuifor al proprieafii lor : zidurj
de piafrä. Infelegi, afunci, cum a putuf in.

www.digibuc.ro
 TIDRA, SATIIL LOCUM 21

frunta un popor särac idar vrednic, toate

vitregiile clipel; nävälirile nu i.au putut
atinge.
Barbarii erau oameni de stepä, care nici
nu puteau binui cä, acolo sus, lang5 vul-
furl si stele, oamenii muncesc pämânful,
cresc vite i albine.
Insingurati cum sint, Motii cunosc legea
solidaritätii. Dar numai intre ei. Täcuti,
Inchisi, severi, ei rid putin si. vorbesc
mai putin. Strginul care le calcä prin safe
e primit cu bunä cuviintä, dar atit. Nid
exuberanti, nid ospitalitate nu va afla el
la Moti. Conditii aspre de viatä íau &cut
asemenea.
Motii cumpär i vând; nu dau, nu cer.
sesc. Abia ad, inEre ei, când Ii vezi cum
cer cu simplitate i hotärire 2-3 lei pe un
ou si 35 lei pe un pui de gäiná, intelegi
dece refuza cu indârjire Motul nostru din
fren sá ia o tigare oferitä de domnisori"

CIUBARITUL

Dar ocupatia de cäpetenie a Mdtilor rä.

mane dubaritul. Fii ai muntilor, Motii au
privit pädurile de brad ca pe un bun al
lor, cucerit, iar nu däruit. i acolo, In cresa
tele muntilor, ei docAnesc din primävari

www.digibuc.ro
22 IIIRON E. PAILASCIIIVEISCII

lemnul moale, parfumat al moliftului, si

fac din el, cu maini mestere si scule sarace,
ciubere, donite, putini, fedelesuri, bardaie,
zdran can e.
Odata cu primele semne ale verii, Isi
coboara tot rodul muncii In vale, la sosea,
Il Incarca in car, pe cai, in carute, si pore
nesc In tara". Dirt sat in sat, din oras In
oras, Motii cutreiera nomazi Oman.
ful Romaniei si mai departe, trec pana'n
Sarbia sio'n Bulgaria. Banii stransi pe vane
zare II trimit acasa sau ii päsireazá ca sa
aduca, la intoarcere, bucate ; grau, din care
atat de putin se face pe pamantul lor de _
piaträ.
Sant unii, destui, care n'au marfa de vane
zare In tare ; si atunci, pleaca la drum
pe jos, doar cu sculele In traistä sa caute
de lucru. Repara butoaie, pun cercuri si
pene noui, ciocänesc si potrivesc vasele de
lemn. Sant holoangarii, prolefarii ambulanti
ai artizanatului In lemn. Altii, dimpotrivá,
au marfa multi dar riman acasi si o dau
plecäforilor, spre vanzare in parte ; dar
acestia sant cei putini. Cad sentimentul
dominant al Motului esie peregrinarea.
Iscat din nevoia de a treii, el a devenit o
condifie de vie*. Motul pleaca in tare
cum s'ar duce in vecini. Dacäel intrebi

www.digibuc.ro
 VIDRA, SATUL IAbICULIII 23

uncle-a fosf, Ift rgspunde simplu i färg

emfazg: pang ici, in Dobrogea l"
Mi-a amintit gustul lor de calgtorie, de
acei oameni ai mgril care nu pot rezista
chemärilor ispititoare ale largurilor de apä
cer. Este färg nici.o Indoialg, ne=
voia de castig care=i pune pe drum : dar.
deopotrivg, nevoia de a umbla, de a cu .
noaste, de a hälädui.
Se aflä In Vidra un unchias, Mos Ionut,
care stapaneste frumoase pamanturi, casä,
vite: n'are pe nimeni : nid copii, nid ne .
vastg, nici rude. Doisprezece ani a stat pe
langä casg, pang cand n'a mai putut räbda ;
a infiat o tanärg pereche cu conditia sg.i
vadg de casg, iar el a pornit.o... Cand in.
spectorul echipel, tanärul i harnicul socio.
log Florea Florescu, La intrebat de ce nu
ramane acasg, Mos Ionut i.a rgspuns
paraponisit :
Nu mai pot, domni§orule: md duc sä
mai veid ce-i-prin Weil"
Astia sant Motii legati de falca lor de
mosie pietroasä, dar deopotrivä de drumu.
rile tärii ; muncind cu lunile in desimea
padurii, dar ravnitori dupg zarva i lumi.
nile oraselor indepärtate. Fu ai muntilor
si ai ärii, par'cg sälgsluirea de veacuri

www.digibuc.ro
24 MIRON R. PARASCHIVESCU

pe culmi, le=a crescut aripi pentru nesfar.

site, cuprinzätoare sboruri.
Evident, problema Motilor nu este aâ
de simplä, si ea nu se reduce la dorul lor
de caitorie, ci formeazá obiectul de studiu
sociologic, pe care-I indeplinesfe, azi, echipa
Fundatiilor.

TULNICUL

Daca ar fi vorba de ales un blazon penfru

Moti, (care, slavä Domnului, se socofesc
destul de nobili prin originea lor dacia,
precum si prin slobozeniile de care se bu.
cura o parte din ei sub sapanirea ma=
ghiarà, trägandu=si, pin5 azi, numele de
nemesi",) daci ar avea un blazon spu=
neam Motii n'ar pufea folosi un alful
mai fericit decit tulnicul.
Tulnicul e un soiu de bucium, pe care=l
fac ei din brad. Il fac ei, dar mai mule fe.
meile cintà cu el.
Plecati in tarà" din Julie pânà'n Decem.
brie, Motii isi lasá pe la vetre Moatele lor
vestife'n frumusete, singure, cu copiii, cu
cimpul si vifele. Crismele nu prea cunosc
afaceri, horele sint rare in 5.st timp.
Si afunci, duioas5 leg5nare In singuräta.
tea serilor de munfe, de pe culmi odafi

www.digibuc.ro
 VIDRA, BATIIL IANCITLIII 25

cu inane stele si opaite se isc5 prelungä,

tänguioasi,' domoali, chemarea tulnicelor.
Sint rare clipe de o atit de adincä poe=
zie, ca acelea in care undeva, pe o clinä
ascunsi din cutele muntelui, o anärä ne=
vasa, insingura15, asteptind reintoarcerea
sotului din arà, slobozeste in vái, ritmul
leginat al câneárii ei de tristete, de uitare.
E un sunet de jale si de apel in acelas
timp, cantecul acesta din tulnic. Dar este
mai ales reinvierea unor vremuri apuse, a
unor strävechi obiceiuri : cäci tulnicul era
goarna Motilor. and oamenii muntelui,
risipiti pe creste, se stringeau pentru bá.
chemarea tulnicului Ii aduna. Prin
glasul ulniculului si=a strins lancu Motii
lui, cind a pornit rásmeriea
Prietenul Onciu, echipierul student al
Conservatorului, observa cu pätrundere cä
muzica fulnicului nu e melodie, ci numai
ritra ; apel ritmat, prelung sau sacadat, de
jale de strajä, de mars sau de bucurie.
In unele seri limpezi, ca de demult in.
toarse", chemarea fulnicului, tirzie, a.
minteste depe crestele Apusenilor, trecutul
cre glorie al Motilor, rezisfenta lor dirzä
pendularea kr de astäzi pe intinsul intre=
gii tári.

www.digibuc.ro
 PLANURI FRUMOASE ANEVOIE
INFAPTUITE

Nu este de loc usoarà treaba pe care o

au de dus la capit echipierii In Vidra. Toti
factorii, geografic, social, psibologic, la
care se adaugi si cel politic, le stau
impotriva.
Organizati asa cum sunt, pe piscuri si
prin cutele pietroase ale muntilor, nedrep=
iätiti de stäpäniri, säräciti de guvernele
care le.au ¡Eat pädurile si le.au urcat bi.
rurile, Motii &ant cum arätam in repor .
tagiul precedent ostili oricärui vizitator,
sirgini, inchisi. T5cuti. Muti ca de piaträ.
Printre buzele lor siränse, rareori mijeste
floarea deschisä a zämbetului ; chipul lor
macru, ars de vänturile si de soarele Inal .
turilor, se lumineazi greu In fata primului
venit.
Cu atät mai mule, cu cat acesti prim.ve.

www.digibuc.ro
28 EIRON R. PARASCHIVESCII

niti, care erau echiperii Fundatiilor de acum

trei ani, apareau in uniformele kaki, de f5.
ietura militareascä, ni§te adevarate solii
ale stapanirii.
$i pentru taranii no§tri, stapanirea n'a
isbui sà insemneze in trecut, decat dajdie
presta tie, oprimare,
Lei pricinile pentru care, afunci cand au
descins intala oars in Vidra, echipierii au
infruntat privirile piezi§e §i facerea neclin.
La a Motilor. Baietii veneau cu planuri
frumoase pe care panä la urma ire.
buia sà le duci la capat.
Constructii: o casa de turism, care -sä
poata gäzdui cat mai multi vizitatori í vi .
legiaturi§ti, acolo, In creierii muntilor Apu .
seni, ai acestor munti atata de putin cu.
noscuti ; un camin cultural, i insfar*if
una din treburile cele mai necesare i mai
bine venite un dispensar medical cu pa-
turi, un soi de mic spital unde sá se poatä
cauta locuitorii din Vidra i din cele §ease
comune invecinate.
Cat de frumoase erau proectele, pe atat
de grele se arätará í infaptuirile. Ce se Lei
zece.doisprezece flàcái, carturari de meserie,
care dincolo de entuziasmul tineretii *i de
bratele lor, n au aflat nid macar cateva

www.digibuc.ro
 MANUEL FRIIMOASE, ANEVOIE bTFAPTUITE 29

elemente, condi¡iile apriorice ale construc.

tiei?
Au purces la ficuk cärämizi, dar Oman.
ful, In aceste parnunde nu e calcaros,---
este nisipos. 0 munca de doua veri s'a do.,
vedif zadarnica si caramizile se färimitau
Dar unde se dovedea reaua vointä a in=
telectualilor" si a cercurilor influenie din
tinuful asta, era in greutatile pe care le
infampinara echipierii In organizarea disr
pensarului medical din Vidra.
Fiindcà dispensar färä medic nu se poate.
Iar cu medicul, era o intreagi isforie.

UN MEDIC LA MARE PRET

Inca de pe drum, inspeciorul echipei îi

marEurisea ingrijorarea cu privire la medir
cul din comuna Avram Iancu, al carui post
fusese fixat la Vidra, dar care din pri.
cini märunie a fosi defasai mai sus, in
Avram Iancu, unde a si rämas.
Aici, e nevoie de o recapitulare: Vidra
se aflä asezatä iocmai la jumätaf ea drumu.
lui dinire Campeni i IarbarRea, ultima
comuna din capatul soselei ce urea' panä
la isvoarele AriesuIui. 5oseaua aceia, hur.
ducanoasä, bolovánoasä, pe care se merge,

www.digibuc.ro
30 2111105 IL. PARASCHIVESCII

cu pairu kilometri pe orä, in caruta. Avram

Iancu, se aflä mai sus cu *apte kilomefri
de Vidra.
Cana un ora are nevoie de o ingrijire
grabnica, drumul asfa, pe care mainile dela
oras il inghit in cinci minute, devine un
adevaraf calvar. i dacä bolnavul se afla
intr'un saf a*ezaf mai la vale de Vidra,
sand de.o parte culmile pe care frebuie sä
coboare, când i=a agatat casa prin piscuri),
acefi *apfe kilomefri pot sä.i grabeascä
moarfea.
Iata dece, s'a hofärif odatä pentru
ofdeauna ca dispensarul sä se infiinteze
la Vidra..
Dar docforul nu vroia sâ vini ad. Nu
vrea, i pace. Rapoarte de.ale echipierilor,
rapoarte administrative, rezolutli ministe .
riale, ordine de zeci de ori definitive" nu
Lau clintif pe acesf fânär doctor, din Avram
Iancu. Mai fari decat toate rapoarfele, decal
toate ordinele §1 para.ordinele, au fosf cele
cafeva proapte" polifice pe care le con .
stifuiau cercurile liberale, fosful prefect
din guvernarea Goga §i medicul primar al
judetului.
L.am cunoscuf cu fotul infamplâtor
pe acesf domn doctor despre care auzisem

www.digibuc.ro
 PLANURI FRIIMOABE, ANEVOlE INFAPTIIITE 31

vorbindu=se atata, ca de un dar ceresc, ce

tot intarzie sa se arate. La o petrecere din
Avram Iancu, unde ra'a luat pe nepusa
masâ parintele Gligorita din Vidra, am dat
de un ona firav, blond, aproape ro§covan,
care vorbea putin, dar hotárit.
Petrecerea este prilejul cel mai bun când
oamenii a§fia iti pot spune ce au pe suflet
§i'n gând.
Iar dela medic insu§i, am aflat ca el nu
vrea s5 vinä in Vidra fiindca acolo n'ar
avea ca la Avram Iancu, o casä cat
o cazarmä, cu totul i cu totul de caramida,
plus alte acareturi *i. socoteli.
...$i, am reflectaf, pe drum, la sarmana,
trista *i retrogada functie a intelectualului
de Stae, care e gala sa lase oamenii in
plata Domnului i'=a mortii, decat sa=si
piardä o brum5 de confort §i. o tihnä mes=
china, sedentara.
Peste culmi, in seara aceia, ca iner'atatea
altele, suna tulnicul, trâmbita de molift
a solidaritätii Motilor, a solidaritatii po=
porului.
Sant sigur 6, de*i stä, de ani, in acele
tinuturi, doctorul nosfru n'a inteles ni=
ciodatä cantecul asta. Si ma'ndoiesc ca=l va
intelege vreodaia.

www.digibuc.ro
32 MIRON R. PARASCHIVESCII

0 ANCHETA SOCIALÀ

Infäpfuirile de cärämidä i bârne ale echi .

pierilor au rämas, asa dar, pânä la varä, In
starea inifialä, de proect.
In ale domeniu, insi, activitatea lor a
fose rodnicá, desi ad, rezisfenta venea
nu din parfea cercurilor ,,influente" ci
din partea poporului motesc. E vorba de
una din laturile cele mai interesante ale
activitä¡ii 5coalei sociologice a profesorului
Dimitrie Gustí anchetele sociale.
Cand au poposif prima oará bäiefii, ad,
la Vidra si au inceput sä.i infrebe pe_ oa.
meni cat si cum muncesc, cat pamant au
si ce castiga, a fost o adeváratä panicä;
biruri noui ne pándese, i=au spus Mofii.
au räspuns la ancheti, dupä cum le.a.
convenít. Când, insä, dupá doi ani de zile,
au väzut c5 anchetele astea nu le aduc
nici jandarmul, nid percepforul In bät5.
s'au potolit. Iar sociología romaneasca
a inceput si se imbogg.feasei cu noui
pretioase date statístice. Nu imbue sa crea
dem insä cá, acuma, Mofii Ii deschid su .
fleful ca o carte In fata anchefaforului.
echipier.
Iata o pild5, si care nu este singura: ur .
cäm o coamá asprä, cu ocolisuri i prípoane,

www.digibuc.ro
 PLINURI FRIJMOASE, ANEVOIE iNFAPTIIITE 33

pânà'n Poieni, c5funul din Vidra asezaf pe

culme, si poposim la o nevasiä (soful e
plecaf In tare), cu gospodárie frumoasä,
cu cinci copii si lanuri de gräu. Este o
veche cunosfintä a inspecEorului echipei.
Dupä ce sunfem omenifi cu lapfe i päine
neagrä neagrá ca de cafea, asa e painea
Motilor, inspecforul Florescu Incepe sä
Infrebe. Ii scoafe focul si formularul an=
chef ei.
De pe lavitä, frag cu ochiul la nevasfa
Infrebafä cu mesfesug, pe ocolife. Penfru
ea, focul ,,domnului" dela oras si foaia ceia
de härfie fipárif.à, reprezinfä pur si sim.
plu nisfe funuri, nisfe mitraliere, mici,
dar sigure. In gandul ei, vede cum au sä
se ridice la foamng, bucafele, cum or sä.i
fie confiscate vifele, pásärile, dacä nu si
casa.
Cafe giini aveti voi, Infrebi priefenos,
anchefaforul.
Trei.
Má ulf uimif ; e o gogeamile gospodärie,
cu päfule, cu sfaule, cu cofete. i cinci
tânci Imprejur.
Cum se poafe sä ai doar frei gäini ?
mä bag eu in vorbä.
Tinufa mea, care diferá de a echipierilor,
si fapful cà n'am nici un foc sau formular

www.digibuc.ro
34 MIRON R. PÁRASCHIVRSCII

in m5n5, Ii inspirg Incredere femeii. 5i

peste umgrul anchefaforului,muierea imi
face semn cu ochiul : un semn care vrea
s5 spuie: ,,las' s5 scrie asa, acolo".
Am pricepuf.
Cum am pricepuf, cu durere, mulfe alfe
lucruri, pe care le fradeazg doar o vorbg,
un gest, o nimica toat5.
AsEfel, Intr'o searg dulce, se descgrcau
nisfe merinde la cantina echipei ; le adu=
sese, din Campeni, un copil In cgruta lui
fafane=sgu.
La frei case mai devale, era hofgrit se .
diul echipei. Cineva Il anunt5 pe copilul
Motului sg vin5, dupg ce-o fermina freaba,
pang la domnul sef".
Rar mi=a fos da sg vgd o isbucnire mai
aprins5, mai sc5pArat5, mai darzg. Fulgere
sclipeau in ochii aceia, umbrosi ai copilului
de paisprezece ani, cand a räspuns scurf,
-apgsaf :
Ce vrea cu mine domnul sef? Nu mg
duc Ce=are cu mine ? iVici mort nu mg
duc 1
A frebuif s5 i se lgmureasci pe larg ca
nu e vorba de seful de post, ci de seful
echipei, penfru ca sg i se risipeasc5 aspra,
crunia lui Incordare, de pui de mot.
Impresig, Insg, a clainuif pang farziu In

www.digibuc.ro
 55 cg.
ovosess Tor
ao.Te. ip,§'1.
o2a00:35,
ae 2,cdva,
.133.0crAtla
spotiá,, is,,bit
ce*t i.O.
1,01,v00 a,'s.
,

www.digibuc.ro
k.a.kiä,19 este
1.2 lox oasoc-ds.
ae
00(0 caseae
celes.
'33-*ábsA's.t.
,0t0e2,
2
-
is.et0Ai.
-00.00, oe1.1)0eae-te e
a-Ogoste,
'i-oteis,,eiátá1
ai:0:0,0,,
000ot
v1,003.
tádos,Aos
tesstä
alk,a, aoxsotil,
a.aes
isioNt'á, cA'
V--, 13scs,
ocV0),.
so...\ete\e Cilvl.gO
g-tea, c>0.,
-peckAt
 POPA GLIGORITA I PASTORIA
LIU MOTEASCA

Sâne lucruri care nu=si desvelesc intele.

surile decaf mai fârziu ; cand fe afli pus,
infâias clafi, in fata lor, ti se par ciudafe,
neobisnuife, sau dimpofrivii lipsife de
insemnätafe, 5i, deodafi, cand fe=astepti
mai putin, sau nu fe=astepti deloc, ti se
iveste alcul ascuns, plin de invätáminfe
si sugestii al acesfor lucruri pe care le so=
coteai nisfe intamplári, i nimic altceva.
Asa i cu un eanfec pe care 1-am auzii
pe cand urcam cu ,,mocánita", (frenul acela
de jucárie si de rnunfe), pe valea Ariesului,
spre Campeni. Pe platforma vagonului de
lang5 noi, vre=o pafru frác5i motesfi, des=
pre care .abia la Vidra aveam sà aflu ca
sânE holoangtiri, in sfraie jerpelife ju=
mäfafe täränesfi, jumgfate neratesfi
cânfau in cor, ca sä li se scurgg mai repede
cele de cinci ceasuri de drum.

www.digibuc.ro
38 MIRON R. PARASCRIYESCII

Erau cânfece färägänate, de dor, de jale,

chiuifuri stângace ingânate cu viers aspru,
bufucänos, nernesfeugif. 0 depliná unifafe
intre naturä i oameni desävâr§ea cânfecul
lor bolovános, opintif, incrunfai par'cä.
Melodia dacä se poafe cheraa asffel
anguirea aceia färImatä, asprä, räguOt5,
curgea sgrunturos, ca un râu fulbure de
munie care se poticne§fe de bolovani, Ii
invärfete valurile in bulboane, i porne*fe
mai departe farind cu el piefri§ul, rädäci=
nile. Dintr'un cântec lumesc, Motii freceau,
deodata, infr'o doing, infr'o isforie de dra=
goste 0 dor, versificalä simplu, primitiv In
care era vorba de o mândre, de un strâns
In brate" 0 de amar"; nu era deloc nevoie
sä fil un folclorisf har0t In meserie ca sä=ti
dai searaa cä ästa era chipul cel mai artis=
tic cu pufintä in care locuiforii munfelui
îi revärsauodaiä cu forenfele din piscuri
prea plinul bucuriei sau al infrisfärii lor,
$i iaa cädeodatäIntre un cbiot l o
jelanie, isbucni din piepfurile lor, fluierafä
mai infai, morraäità apoi, puternicá i fu=
mulfuoasá Ong la urmá, o cânfare cunoscutá
fufuror. Credeam cä má'n§el, cävorba pc:).
efuluiurechea má minfe", când am in=
cepu sá desprind melodia inanului pa§op=
fist al lui Andrei Mureanu.

www.digibuc.ro
 POPA CILIGORIO I P ASTORIA LIU 39

A fost unul din cele mai uluitoare, mai

neasteptate si miscätoare momente, rästim.
pul acela cand, in ritmul opintit al mocä=
niter, printre valea Ariesului si stäncile
Metalicilor, patru holoangäri tineri, patru
prole tari Moti, intorsi din peregrinkile
prin Tara, spkgeau väzduhul cu vocea lor
bolovánoasä : Desteaptä.te, Romäne, din
somnul cel de moarte 1...".
Dar mai involburaa, mai limpezitä si mai
inimoasä, cantarea lor prinse chiag i ärie
and ajunserä la versul mult cunoscui, de
iure i cucernicie :
Preoti cu crucea'n frunte,
Ceici oastea e creqtinä...",

märturisind o nebanuitä indärjire, un avânt

nou, indelung crescut in mintea si in su .
fletul bor.
M'a uimit aceastä cantare nimeriti par'cä
intämplätor printre viersurile lor, i mi.am
explicat clainuirea ei In cugetul Motilor,
prin amintirea Iancului, prin räzmeritele
poporului, prin stirpea ardeleneascá a lui
Andrei Muresanu.
La Vidra, totul s'a luminat peste cäteva
zile.
Cand, dupa o zi si.o noapte de drum co .
boram, odatä cu amurgul, pe soseaua din

www.digibuc.ro
40 MIRON R. PARASCHIVESCII

Vidra, cäläfori osfenifi, ne.a infampinaf

prin mijlocul safului, un bärbaf voinic, spä.
Los, cu pasul domol §i legänaf, märfurisind
in infreaga.i fäpfurä o vigoare pe care n'o
desminfeau nici pärul cärunf, nid chipul
bland §i bräzdaf de ani, inegrif de vanfu.
rile *i. soarele de munfe. Pe fa¡a lui arsä,
bärbufa albä.surá, se desemna mai precis,
mai albä. Purfa hainá de doc cenuOu, ief.
fin, o sfofà din acelea aspre, care se bofesc
usor, panfaloni negri de *ieac, sfraie u.
oare, modesfe. Sufaná nu avea ; locurile de
munfe, cu rapile §i harfoapele lor bolo .
vanoase. nu ingäduie porful hainei lungi,
preotefi, care ar deveni, acolo, o povarä.§i
o piedicä la mers.
Pärinfele Gligoritä avea pe cap o pälärie
de paiu de culoarea scrumului, cu fundul
fuguiaf ; m'a isbif asemánarea päläriei ásfeia
cu acoperi§urile caselor mofe§fi, *i. cu deo.
sebire, cu Luria de *indrilä cenu*ie a bise.
ricii. Unifafe de sfil, organicism, necesifäfi
impuse de climä, explicafiile s'ar gäsi
din bel*ug.
Ne.am impriefenif tiorzambeful larg,
deschisi vorba domoalä, ardeleneascá a
párinfelui au fosf indeajuns, §i. am fáinif
indelung in seara acela dulce, de incepuf
de lulie, infr'o odaie spafioasä, curafä §i

www.digibuc.ro
 POPA GLIGORITA r PASTORIA Lill 41

simplä, din casa de bârne a popii Gligoritä

Nicola.
Atunci am aflat tot alcul pe care.l in .
chidea insufletirea Motilor, in cânfecul lor
vechiu, al rascoalei dela 48. Cad in fruntea
lor, sta un preof cu crucea".
POPORUL I PASTORUL

Intr'o carte plinä de inväfäminte, despre

Spania insangerata de azi, am dat de re-
flectia adâncä i plinä de miez a unuia din
cei mai mari feologi din tam lui Don Qui.
chofte ; José Bergamin e numele acestui fi.
losof crestin care spunea cä, azi mai mule
decât oricând, el vede in Spania reinviaf
adeväratul cre*finism: leg5tura dintre pre.
otii i poporul Basc care au murit Impre-
unä, In pivnitele Irunului. Eu cred cd sa-
ceriofiul, pentru a se intoarce la rosturile
lui cu adevdrat cretine, trebuie sci redevind
grea, anevoios, ca viqa primilor cregini, a
adevdratilor apostnli, care erau una cu po-
porul", spune in cartea cela teologul José
Bergamin.
Iati ci, spre fericirea acestei tad, Po=
mania n'a avut nevoie de o baie de sänge
si de foc, ca'n Spania, pentru ca gândirea

www.digibuc.ro
42 MIRON R. PARASCHIVESCII

adinc5 a filosofului cre*fin dela Madrid,

sài afle aci, infäpfuirea.
In munfii Apuseniin Vidra, cel pu1in
leg5fura dinfre preof i popor pesfe indis .
fruciibilä, sfrânsä, inchegaiä. $i dacä ioaf5
organizarea primifivä a viefii Mofilor,
daci foaiä asprimea la care it=a osindii o
aezare geograficä vifregä §i pe care au pre-
lungif.o condifii isforice a§4derea, nu poi
fi In nici un chip läudafe, In schimb ca'n
fof räul, lucrul acesfa cuprinde un mare
bine : primifivismul se päsireazä i in ra.
porfurile dinfre popor i preof. Acesia din_
urmg esie un adeväraf aposfol. Ca'n prima
erä cre*finä, el merge in casele oamenilor,
sus pesfe culmi, pesie rapi, le asculfä pà.
surile, suferi i se bucurà cu ei, lupfä cu
ei impreuni, imbärbäiându.i penfru a le
c4figa drepfafea când sunf näpäsiuifi,
nu.i scufe*fe nici fihna la care i.ar da
drepful bäfránefea, nici osfeneala, ca sä
meargä 'Ana la ora, când freburi grele o
cer, penfru a lua parfea oamenilor lui.
Noi am suferit impreund preotii cu
poporul bled de pe vremea Ungurilor", imi
spune cu blândä modesfie dar §i cu ne.
cliniiiä hofärire popa Gligorià. A§a am
apucat i cqa am reimas".
Mai färziu, am avuf prilejul sä v5c1

www.digibuc.ro
 POPA GLIGORITA qI PASTORTA LIU 43

aud cum oamenii yin la preof ca la un frafe

mai mare, li cer sfaful, Ii asfeapiä, indem=
nul, ii ascula indrepfärile.
In serile limpezi ale verii, popa Gligorifà
sfa de vorbä cu oamenii, jar Duminecile,
dupi Aposfol si Evanghelie, el le ci=
ieste din gazefe vesfile noui, pe care le la=
muresfe pe larg, respecand sfanful adevär
si arafandu=le aposiolesfe calea cea dreapfä.
Dela el, dela Orinfele Gligorifg Nicola,
am aflatisforisife cu obidà si nefärmurifi
dragosfe,päsurile Mofilor, lipsurile si ne=
cazurile lor, precum si limpezi infelesuri
penfru indrepfarea sfrâmbiciunilor.
In colful sang al gurii lui de slovenkor
si cädelnifer, popa Gligorif5 ascunde, pre=
lungia panä sub facalia surá, o cutá adanc5,
lungi ca o fAieturà. E foaii durerea Mofi=
lor sfransi In ea, toatá durerea until
popor cu care preoful lui esfe una.

www.digibuc.ro
 CUM TRAIESTE I LUCREAZA 0
ECHIPA IN TARA MOTILOR

Acuma, cand incheiem ciclul reporfagiilor

culese din Tara Molilor, cand vom auta sä
desprindem Inlelesuri penfru cela ce esfe
§i indrepfaruri penfru ce ar frebui s5 fie
sfarea acesfui inuf, ne infoarcem gandul
la finerii echipieri ai Fundatillor, la munca
liberä i tofusi disciplinafä, la duhul de
sfränsi camaraderie dinfre ei si la roadele
sfraduinlelor pe care le depun infru cu .
noferea i imbunafalirea sfärilor de lu»
cruri din Munlii Apuseni.
De=ar fi sä cäuam o vorb5 care s5 cu .
prindä in fiparul ei leg5fura dinfre echi.
pieri, nu *fiu de s'ar puf ea afla o alfa mai
fericia decal aceia a camaraderiei, a fovä.
1.41.6 lor. Camarazi, asfa sanf, mai inainfe
de orice, fläcäii din echipi.-
Un suflu de adancä, de fireascä si rod.

www.digibuc.ro
46 MIRON R. PARASCHIVESCU

nica prietenie, o loialitate calduroasä in ra=

porturile dintre ei, acesta a fost sentimen=
tul dominant pe care l.am incercat atunci
cand i=am cunoscut in compartimentul de
clasa treia care ne=a dus, impreunä, 'Dana
la Campeni.
Un optimism robust, zambetul ca o fra .
geda marturie a tineretii inflorit pe buzele
lor, gluma sänätoasa, aspra, spiritul conci=
liant, inteligenta cuprinzatoare, deschisa
oricand, cubunavoie, sa primeasca orice pro=
blemä, iata spiritul care insufleteste
grupul.
Lipsa oricarui exclusivism, dragul de 11=
bet-Ea:6e in disciplina, consiiinciozitatea in
indeplinirea celei mai márunte misiuni
atatea elemente care pot fi zalogul trai.
niciei muncii echipelor.
N'am surprins, in zilele cat am fost im=
preuna, la niciunul din ei invidia, insinua
area perfidä, atitudinea umbrita, minciuna,
sau reaua credinta. Si mai ales, n'am sur=
prins spiritul de tagma, dogmatismul
uscat, pustiitor, care ameninta sa napà .
deasca inimile tinere ale unei par¡i din fili
acestei täri.
Sä adaug ca majoritatea echipierilor, daci
nu chiar toti, sant feciori de=ai satelornoas=
tre, legati cu mintea i inima de popor si de

www.digibuc.ro
 CUM TRAEgE I LUCREAZA 0 ECTIIPA 47

pämant, pentru ca sä cred cä am isbutit sà

dau o icoanä, cât de palidä, a acestui if=
neresc i muncitor grup care a lucrat In
tara rui Avram Iancu.
Cu o asemenea discipliná sufIeteascä, cu
asemenea elemente, mice munca poate fi
inceputä cu incredere *i se poate bizui pe
izbandä.
Spiritul camaraderiei dintre ei, a fost
imprä*tiai, generos, intre muntenii aspri
din cutele Apusenilor.

INCEPUTURI

Cum au descins In sat, trei dintre ve=

chii echipieri, care lucraserä i cu un an
inainte la Vidra, au alergat spre cuptorul
lor de cärämizi ridicat intr'o poianä, incä
din anii trecuti. Era o revedere cu munca
Ion, cu roadele lucrate de bratele lor. Au
scos din gäurile negre ale cuptorului cärä=
mizile, le=au ciocänit, le=au cantarit cu grije
*i n'a* minti dacä a scrie cu dragoste.
In cateva minute, s'au imprà*tiat cu totii
prin saL Limpede *i dreaptä, vorba Ior a
strans oamenii In juru=le ; le=au arätat tu=
furor, pe larg, planul muncii din anul acesta,
au cerut sprijinul oamenilor, i=au intrebat
de=ale lor. S'au imprietenit, cu un cuvant.

www.digibuc.ro
48 MIRON R. PARASCH117R SOU

Arätam, In altä, parte, eit de sglbitgciti,

de indärätnici i ciudati sunk oamenii in
aceste pärti ; izolati de lume, ei par niste
supravietuitori din alt mileniu.
mina fost da sà aud, cu uimire, vbr.
bele de mai jos rostite cAtre echipieri, de
o säteanc5: Noi, cdtiva pe aici suntem mai
oco§i (de§tepli), cd am mai steituit cu oarece
domn ; d'apoi sunt pe aci locuri ascunse in
munfi, unde nu tiu oamenii nici Tateil
Nostru sd-1 spunei. i nici nu tiu cdnd e
Duminecet sau sdrbeitoare.
Cdnd se bag ti oarece dornn la ei in easel,
apoi se sperie Qi nu §tie cum set-1 omineascei,
nu qtie sd-i zicd dumneata, numai tu". Cd ei,
nici copiii nu-i dau la §coald sd invefe carte
fine numai la vite toatd ziva. Iacei noi
4tia, care steins -pe aici, pe vale, ne mai
giregem cu oamenii §i mai inveifeim ceva
dela ei".
In bun5 parte, aceste observatii ficute
de o säteanc5 din Vidra, se datoresc spin
ritului deschis i prietenos cu care stiu
säni inampine echiperii pe oamenii muntilor.
De unde acestia se mândreau cu primitin
vismul lor,acum se numesc singuri ,,ocoSi",
când stiu vorbi cu bàietii din echipa.
Iar dacg merge greu clädirea, fiindcg pan
manful e nisipos i c5ramida se färim5,

www.digibuc.ro
 CUM TRAEVrE I LIICREAZI 0 ECHIPA 49

afg o aliä zidire, datorifg echipierilor, care

nu numai cg dureazg dar si creste : o zidire
In suflefe.
Este mi se pare un element de pro
gres care nu poate fi indeajuns pretuif.
Seara, la sediul echipei, adunare : dupg
ce si=au consfruif In primele zile din
sipci grosolane, paturi de campanie aco .
perife cu saltele Inmiresmate din fânul crud,
dupä ce au rostuif toate cärfile, plansele
publicafiile capital de Inceput al cämi=
nului cultural le.au invenfariat, le.au
numerotaf, dupgce, Intr'un jurnal finuf
cu gad i minutiozitafe, seful echipei a
Insemnat toate lucrurile petrecute dela pie-
carea din Bucuresti pânä'n ultima zi,
echiperil se string la lumina familiarg a
lämpii cu gaz, (ce icoanä fericifg desprinsä
par'cg din van Gogh I) ca säl revadä munca
Indepliniiä i sà hofärascg Impreung vii.
toarele freburi pe care le au de dus la capgf.

LUCRUL CEL DE TOATE ZILELE

In echipä erau dol docfori umani l doi

veterinari ;' doi feologi, un Invgator, doi
agronomi, un student al conservatorului, o
maisträ de gospodärie i un sociolog, care
este i inspecforul echipei.

www.digibuc.ro
50 MIRON R. PARASCRIVESCU

Lucrul incepe dela ceasurile 6 dimineata.

Doctorii consultä cu grija pe care le=o
insuflä misiunea lor ; Ii feaptä la se .
diul echipei oameni i femei, unele cu
pruncii in brate. Din pricini pe care le=am
arätat in altä parte, í anume ticäloasa
operä de sabotaj Intreprinsä, metodic
sustinuf, de docforul din comuna Avram
Iancu, lipsesfe dispensarul care ar fi
u*urat mult munca echipierilor medicin4fi.
Cänd e vre=un caz gray, pasul lor urcä
voinice*te, pesfe culmi i aduc bolnavului
tot prinosul invätäturii i dragostei lor.
Veterinarii nu prididesc nici ei cu lucrul.
Aleargä dinfr'o gospodärie infr'alla; ici, o
vacá umflatä cu trifoi; dincolo un cal boh
nav de dglac. Aici, nu e nevoie de un dis=
pensar. Interventiile echiperilor sunf rapide
§i de folos.
Pe ogoare putine de altfel activeazg,
cot la cot cu oamenii, agronomii. Iar cänd
ogorul e numai fänat bun de cosif, ei pun
mäna pe unealta asfa lungä, subtire, skrä.
lucitoare, i rag cu -ray-Jai brazdä aclanca.
Duminica, insä, vine rändul teologilor;
in sfrane, smeriti, ei dau canfate pe nas,
biserice*te, räspunsurile la lifurghia popii
Gligoritä.

www.digibuc.ro
 CUM TRAErE I LITCREAZA 0 ECHIPA 51

$ eful echipel, Popescu, cifesfe frumos

rar si limpede, Aposfolul.
Invàfiforul sau inspect orul echipier, fin
cfife o predica cu pilde, in care se leagá
fapfa marunià de foafe zilele, cu intelesu .
rile adanci í vesnice.
Iar afari, sub bolia seninä a Duminecii
de vará, echipierul Onciu, dirijeazá cu ho
hofärire í emeiu, un cor popular pe care
1.a alcáfuif din fläcáii si fefele safului.
Sezatoarea, daca, are si ea rosful ei, când
se cifesc oamenilor gazefeIe, li se spune
ce s'a infâmplaf prin farä si prin lume, ca
sä sfie fof ruminul...
Era s'o uif focmai pe domnisoara gospo .
dinä, care preda, neobosifa, un infreg curs
de gospodärie Moatelor finere si zambàrefe
care, pe la 15-16 ani, au sä se m'ärife si au
sfie asEfel sá ingrijeascá gospodäria lor
de mâine.
Si asffel, zi de zi, ceas cu ceas, in satele
Mofilor pàfrunde un spirif nou, de comu .
niune, de priefenie, de leggfuri infre finerii
cárfurari si popor.
Iar roadele mari, depline, femeinice ale
muncii echipelor se crisfalizeaza in anche.
fele sociale, in rezulfafele sfiinfifice ale
cercefärii lor, infreprinse cu mefoda i fe.
meiu.

www.digibuc.ro
52 MIRON R. PARA SCHIVESCII

Sfudenfii echipieri, servesc, asffel, apa=

raful de Sfai In numele càruía se si pre.
zinfa ; ei araià poporului o alfi fafa a seg.
panirii,cu foful osebia de jandarm, de
primar, percepfor si prefor o infatisare
plina de grijg si de fräfie faf5 de norod.
Pe de alfa parfe, rezulfaful anchefelor
sociale servesfeinfr'un chip eat se poafe
de fidel la informarea riguroas5 a apa.
rafului de Sfaf. Ele desväluie cauze si cone
difiuni ale unei anumife sari de lucruri
si prin aceasfa oglindire fidelà dau, sin.
gure, perspecfivele indrepfärilor si araf 5
leacurile de care esfe nevoie.

www.digibuc.ro
SCUMPA SI NAPASTUITA
BASARABIE

www.digibuc.ro
VÄLENI=CANUL : UN SAT DE JALE
DE PE MALUL PRUTULUI

Ce blestem va fi infors eu afâta ponos

rânduielile i insemnätafea ace stei fosfe
täri a Basarabilor, a pärtii ei de jos, de pe
lângä deltä i Marea cea mare, cu care se
fälea, infre figurile luí, Mircea cel Bätrân?
Leg6turä infre Rusia Rosia cum Ii spun
domolii, blânzii Basarabeni Tärile româ=
nesti i cele furce, sudul Basarabiei era
sortif unei vieti de bielsug simuncä spornicä.
Ii frebuia doar o intelegere adâncä i un
sprijin al sapanilii, prin mâna pusä cu
mangaiere í rijä pe rani.
Echipele studentesti ale profesorului
Gusti vor Insemna, oare, pânä la sacsit,
mâna atof.alinätoare care s5 fämäduiascä
befesugul?
Din cafe am putuf vedea, prea
scurfi frecere prin doui judete, räspunsul
pare si fie imbucurifor.

www.digibuc.ro
56 MIRON R. PARISCRIVESCII

PE PRUT, LA VALENI, OAMENI T LOCURI

Malul drept al Prufului (suiE dela Galati

pe marginea danfelata a Brafesului, a acesfui
Brafes care impreuni cu cele cinci lacuri
din Ismail si Cefatea Alba marfuriseste
Inca permanenfa marii prin asee finufuri,)
esfe una cu Basarabia : podisul moldovenese
îi afirma unitafea.
Iar oamenii, Infr'afafa cat un ora se deo .
sibesfe de farina prin ceiace vrea, oamenii
Basarabiel marfurisesc voinfa uniàii. Pila
dele nu lipsesc. Dar nici poirivniciile.
Acolo, In valea Prufului, pe langä Valeni,
stapâneste frumoase, intinse,finufuri o ferma
nuraita Brates". Ferma asfa are lanuri de
grâu si de porumb; bucafele au lipsit anul
acesfa cu desavarsire. A fosf o secefa cum
nu s'a mai pomenit de mulf i oamenii nu
si.au scos nici sämânfa bigata In semanä.
furl. Alfceva rodesfe Insa, oricând, malul
mâlos al Prufului; fre\stia, päpurisul
floarea soarelui.
Papurisul este o indusfrie In parfea locului.
Cum nu creste nid urma de lemn a.
fari de salcâmii plantafi de curând i ei,
foful se infocmesfe din papuris : garduri,
coperisuri, cofefe, foate se infafiseaza Aar .
life, galbene, ca parul de aur al plozilor
din farina%

www.digibuc.ro
 VALENI-CAHUL: UN SAT DE JALE 57

Icoana cea mai desavar*ita, de colonie a=

fricana o realizeaza aceste case cu garduri
poiate de stuf.
Dar stuful care cre*te singur, din Omani
dela Dutnnezeu, e stäpanit de ferma
Brate*".
Pentru ca sa poata täia papuri*, atata cat
Ii frebuie pe un an, un Valenean, aclici
unul din ace*ti Romani blajini *i auriti de
soare, cu ochii de copil, senini, intreba=
tori, cu graiul limpede, dulce, ca í inima
lui, trebuie sä pläteascä la firma" cum
spun ei fermei Npte sute de lei ; pe cand
Moldovenii de dincolo de Prut plcitesc tr ei sute.
Noi nu santem Rumani, domnule ?
De ce ne ia nouä de douä ori mai ?"
iata intrebarea pe care mino punea, nedomirit,
cirau*ul meu, Vasilie Alexandru Diacu,
ruman parjolit de un foc care nu se vedea
doar pe zidurile goale ale casei, ci i in ochii
lui umbriti de o neinteleasa näpastuire.
Nedomirit am rämas i eu, pang astázi.
Cum va fi lamas i echipierul *ef, Tudor
Rusu, cel care, intaiul in acest sat, a scris
o jalba indrepiand.o acolo unde trebuia.
5i oamenii au scäpat astfel, multumita
echipei regale, de legamantul acestei ciu .
date strimbäciuni.

www.digibuc.ro
58 MIRON R. PARASCHIVESCU

NAPASTA FOCULUI

Primivara irecuiá a fosf o primivarä in

fläcâri. Focul s'a abäfuf, la 4 Aprilie, asu.
pra Välenilor si nu i.a fosf greu, mulfur
mitä coperisurilor si gardurilor de sfuf,
s5. se infindä pesfe o suiä opizeci §i *ase
de gospodärii, misfuind sapfesprezece din
ele pang'n femelii.
A fosE al doilea pârjol abätuf asupra Va-
lenilor de opf ani Incoace. Impreunâ cu
secefa, focul acesfa a insemnaf penfzu sa=
ful Väleni, risipif pe malurile cofife, serpui=
foare ale Prufului, pecefia unui an de jale.
Infr'un peisagiu din care n'au mai räMas
decâf ziduri inegrife, ziduri de ceamur ars,
si fulpinile calcinafe ale pomilor cu cren.
gile uscafe, schelefice, farä frunzä si fära
rod, infr'un saf de jale cu pämânf bun,
dar sferp de uscäciune, cu oameni blânzi
si särácifi, a poposif, penfru o varä, echipa
regalä a FundaEiei.
.In faka celor nouà echipieri, s'a iscaf sar.
cina de viafá si de moarfe a unei
munci indârjife, crunfe, indäräfnice. Sä clä.
deascá din pämânf si pe pamânf, casele oa.
menilor si sä.j indemne, sä=i indrumeze,
s5=i infgreascä in suflefe.
Muncá si aposfolaf, acesfa era dru.

www.digibuc.ro
 VALENI-CMIUL : UN SA.T DE JALE 59

mul pe care echiperii aveau sä=l urmeze in

näpästuiful sat basarabean, de pe malurile
Prutului.
Sänätatea oamenilor din Väleni e subre=
ziti de paludism, care, ad, este endemic;
pafruzeci la sutà din locuitori sunt infestati.
La aceasta, se adaugä lipsa päsunilor cu
urmärile ei firesti: vife putine, slabe, sä.
race. Laptele lipsesfe aproape cu foful, iar
copiii, abia intárcati, mänâncä orice,laolaltä
cu párintii. Gastroenferita face ravagii din
pricina asfa.
Trebuie adäugat cä, in foamnä, Basarabia
cea bogatä in vii, cunoasfe belsugul stru=
gurilor si al derivativului lor ; de unde be=
tia care nu e deloc ruseasca fiindcä nu e
alimentatä de tuicä. Bolile sociale sânt
foarte putin räspandite; in tot saful, dupg
frei luni de lucru zilnic, de consuliatii
fratamente, medicii echipei au inregisfrat
doar pafru la sua fuberculo0 si unul la
s Atä sifilifici. Munca medicilor s'a desfäsu=
rat neinfrerupt luptând impotriva malariel
si a gastroenterifei, si s'a soldat cu reduce=
rea numärului paludicilor la o freime. Greul
este Insä in alimentatie, càdí boule astea
necesitä un regim pe care anevoie Il pot
urma oamenii.

www.digibuc.ro
60 KIRON R. PARASCHIVESCII

Problema medicalä se reduce astfel, la

una de economie socialä.
alci, in domeniul economic, echipa a
intâlnit concursul prefectului judetului. S'a
intreprins astfel o campanie de ajutorare co .
lectivä, in tot judetu1, cte pe unna cäreía
cei trei mii de locuitori ai satului (dela
tânc pânä la unchias), au primit grâne
legume, ouä, imbräc5minte.
Echipieril au strIns prin strädania
lor patru vagoane de porumb pe care
le.au impärtit sätenilor, si au sporit drep .
ful oamenilor la stub:tit cu cafe trei cärute,
fatà de cele cinci câte li se däcleau gratuit
de prefecturä.
Dar marea Incercare, munca anevoioasä
care cere ¡imp i brate, este acela a edifi .
cärii satului.
E o chestiune grea aceasta, cu atât mai
grea, cu cat acolo, In podisul foci i prä=
fos din Sudul Basarabiei, incepuserá sä su-
iere necrutätoare, sägetile furtunatice ale
vâneurilor vestitoare de iarnä.
$i uncle sei ne punem noi copiii la dos
acuma, când vine iarna?" mä intreba cu
ochii lui senini, tulburati de o lacrimä, bla.
jinul cáräus Vasilie Alexandru Diaeu. La
dos", insemneazä in graiul lor basarabenesc,
la adäpost.

www.digibuc.ro
 RECLADIREA UNUI SAT

Ceí opt echipieri dela Väleni-Cahul des=

cinseserä penfru intâia datä in satul acesfa
frumos in asezarea lui, rodnic prin firea
pämantului, dar urgisif, gola§ si sleit de
uscäciune si Orjol.
Putini vor fi fost oräsenií care sä fi Cal.
cat prin acesfe locuri inainfea echipei ; cine
stie, oare, ca undeva, in Basarabia, pe ma=
lul mult cotit al Prutului, ca un balaur le .
nes si bun, cu solzi de apä dauriti, se
räsfirà, pesfe damburi roase de ploi si van.
furl, satul Välenilor ?
Sä ne infoarcem, darä, la cei opt fläcäi
ai echipei si la gospodina lor tovaräse,
domnisoara Elena Neda, care au venit acolo
sä-si inchine rägazul celor trei luni de va.
canti, indemnul generos al inimii si tária
bratelor tinere infru ridicarea näpästuitului
saf basarabean.

www.digibuc.ro
62 MIRON R. PARASCRINESCII

CLADIRI DE PIATRA

La Valeni, piatra lipse0e cu desavarire,

ca i lemnul. Daca s'a dat la tine vreo po.
faie, cu greu ai eita prin jur vre=o scura=
furi sau vreun bolovan ca sä te aperi. i cu
foafe asfea, satul trebuia recladit frainic.
De când au venit echipierii, materialul a
fosf sporif §il sensibil variat. Au adus, mai
infâi, scobitä din n4te rapi ce se aflä la
vre=o 3.4 kilometri departe de sat, trei sufe
de metri cubi de piaträ buna de constructie
*i au zidif cu ea temelii adânci de doi me .
fri jumäfafe, femelii pe care sa se inalte
noua coali a satului, in locul celei misa
fuife de foc.
Din luful bun al vail Prutulul, echipierii
au facuf cärämizi opfzeci de mil la nu.
max care sä le serveasca la inaltarea zi .
durilor pânä 'n câpriorí.
Dar munca de o vara a finerilor flacäi
carfurari, coboriti Iânga durerile §i vieata
de fiecare zi a poporului obidit, nu s'a mar.
ginit doar la constructii de piairá.
Alexandru Apostol, agronomul echipei,
a sadit *i. a alb:a cateva mil de lästare care
sa lege pämântul *i roadele lui., in cosfi§ele
uscafe ale Välenilor.
Pafruzeci de baietí din sat, feciori de ta-

www.digibuc.ro
 RECLADIREA UM E1AT 63

rani, au urmak cu ravng indemnurile si sfa.

Emile sale, penfru ca sg skie ,-- in viifor
cum sg scoafg rod bun de pe un pgmant
care, fgrg sg fie räu sau nevrednic, n'a fost
pang afunci lucrat cum se cuvine.
In alte safe, echipierii strang flacgii si
fefele pe care.i invatg cantece de joc si in.
demn la vifejie, coruri fineresfi.
La Vgleni, muzica este prohibilg, fiindci
oamenii sunk necäjiti si ar privi ca o ma.
nifestare profund ofensatoare ca altii sä
cante cand lor le.au ars casele.

NISTE MICI CONFLICTE

Sant si din acestea. Niciodatà declarafe,

dar exisfenfe latent, subteran. Bgietii dela
echipg sunk mai toti feciori dela -Cara, legati
cu minfea si inima de poporul brazdelor.
Cu totul alf fel sfau lucrurile in ceiace.i
priveste pe reprezenfantii fortei publice,
dela jandarm pang la nofar si perceptor.
(Aceasta e de altfel, si marea durere a sä.
fenilor din Valeni care, pustiiti de foc, mai
au pe cap grija birurilor).
Dar nu numai in chesfiunile obligatorii
prin lege, se face simtitä prezenta suszisi.
Tor reprzenfanti; ci si in lucruri mgrunte,
cu dedesupfuri pe care oamenii nu le poi
cunoasfe In amänuntime.

www.digibuc.ro
64 MIRON R. PARASCHIVESCII

Or, prezenta echipierilor in saf, dragosfea

lor penfru säfeni, s'au fradus i prin cafeva
infervenfii energice din parfe=le in folosul
safenilor.
Asf fel, cat e=o barfiepe care, In chip nor .
mal", domnul nofar ar fi rezolvaf=o in frei
sau sapfe sapfamâni cu o faxa asa zisa" su .
plimenfara de cativa poli, s'a eliberaf
in vara asfa, oamenilor, in urma cererii h0 .
färife a echipierilor, infr'un fermen minim
cu o fasa strict
E bine asa, desigur. E cat se poafe de
bine penfru mândria echipei. Dar ar fi poate
mai bine ca asemenea lucruri sa nu infre
In afributiile sfudentilor Fundatiei; vreau
sä spun, sä nu fie necesara inferventia lor,
penfru ca sa dispara anumite sfrarabäciuni
ale oamenilor pusi sä respecfe legea.
lafá pricina de seamä a conflicfului la=
tent dinfre echipieri i auforiati.
CERCETARI I PROBLEME

Am spus=o in paginile de mai 'nainfe,

echipierii infiptuiesc pe langa munca de
folos imediat, o freabä sfiintifica .10 de in.
formatie a Stafului anchetele sociale
Din acesfe anchefe, sfapanirea va pufea
vedea, ca 'nfr'o limpede oglinda, realiatile
nemäsluif e ale vietii noasfre sätesfi.

www.digibuc.ro
 RECLAMItEd UNIII SAT 65

Va afla, asffel, in legäfurä cu Välenii din

Cahul cä, din o suf5 freizeci pänä la o suià
cincizeci de find veniti pe lunie in fiecare
an, pier din skicie §i. boalä, freizeci 0 cinci.
Dar, mai cu seam5, va afla a, acolo in
Väleni.Cahul, oamenii sunt necäjiti de sà .
r5cie i au nevoie mare de o scutire a däj-
&nor. Este, nai se pare, unul din puncfele
cele mai sfeálucife ale activiatii echipei
regale, raporful prin care echipierii arafi
necesitatea pentru sinisfratii din Väleni,
de a fi scufiti din oficiu de impozife di.
recfe §i aditionale pe anul 1938-39.
C6ci, färá 'ndoialä, glasul frimiOlor regali
a fost auzif i sfaful lor urmaf.
*
5i acum, incärcati infr'o cärutà basaran
beneascg urnia de doi cai släbänogi mânati
de un täran ars de soare i vânturi, cu c5=
ciulä i rubacä, pornim infr'o dimineatá In=
volburafá de viscole, pesfe raalul Prufului
fulburat de incepuful toamnei, catre Bolgrad,
ca sä ajungem intr'un all sat al scumpei
noastre Basarabii, un sat in care vom vedea
cum lucreaz5 alti oameni, la umär cu alti
echipieri.

www.digibuc.ro
0 ECHIPA MODEL INTR'UN
SAT DE COLONISTI PE MA-
LUL IALPUGULUI

www.digibuc.ro
0 ECHIPA MODEL INTRIIN SAT DE
COLONISTI PE MALUL
IALPUGULUI

Ca sà ajungi in comuna General Ave.

rescu, care mai poarti inch% de pe timpul
vechii st5p5,niri, numele de douà ori 135.
tranesc de ,,BabeW`, trebuie sà iei autobu=
zul ce plead, din Bolgrad spre Ismail la
ceasurile *apte dupä mas5.
In dupä amiaza asta, de oamnä timpurie,
cu vanturí iutí i struguri luminosi, str5.
lucitori, Bolgradul este un or4el dezolant,
de provincie pierdua, o a§ezare din alt
rim, din alte vremuri.
Este, cred, cel mai jalnic or de o pro .
vincie din cafe mina fost dat sà vàd, un
soiu de adunare de clàdiri lutoase í mà .
runte, altele c5teva m5rete, In ruin5,
purandu.si printre zidurile scorojite remi=
niscergele unei splendori apuse, cu demni=
tatea unor bätrâne contese. Intre ele, fro.

www.digibuc.ro
70 ?JUROR R. PARASORIVESCII

neaza inalfa, sobra, basilicala, lucifoare de

aurul greu care o Impodobestesporie si el
de acela al amurgului vechea cafedrala
ruseasca, Soborul" cum i se spune, careia.i
Merge vesfea ca ar fi cea mai frumoasa bi.
sericä din Basarabia: rest sfrälucif al unei
arme folosife candva, de imperialismul fa.
rise infru oprimarea supusilor de aka no-fie,
dar de aceias credinfä.
De alifel, lucrul acesfa, caracferisfic pen.
fru foafa Basarabia, fe izbesfe din prima
clipa, en ulfimul cäfun ; infre case ma.
runfe i sarace, se inalka confrasfand ciu.
dat cafe o biserica mareafa, plinä de bo.
gate podoabe. Sfäpanirea farilor n'a avuf
grije de drumurile sau locuinfele moldove.
nilor supusi : In schimb, n'a uifaf facforul
acesfa religios, care sà.i. inlesneascä opresiu.
nea in numele sfinfei freimi orfodoxe.
Se mai afla In Bolgrad si alfe lucruri in.
feresanfe, ca, de pilda, o gradinifa publica,
in care n'a prins rod nici o samanfä, cu
ronfuri de lue uscaf, fära iarbä, fara frunza ;
la foafe infrärile in aceasfä grádinifa. se
aflä in schimb, agafafe, fäblite albasfre pur.
fand drasfice insfrucfiuni: ruperea florilor
sau cdlcatul ierbei, se pedepsec cu amendd".
5i peste foafa aceasfa grava, imensi pus.
fiefafe a Bolgradului, pesfe dezolania lui

www.digibuc.ro
 0 ECHTPA MODEL YETIVI7N SAT DE COLONITTI 71

infäasare, se asterne, monotonä, ingrosInd

monotonia insäsi a targului, o vâjliturä
subteranä, ca un häuit de scoicA imensä
Ialpugul, rezidiul acesta de mare, ce scaldà
roade îuce, marginile lutoase ale Bol.
gradului.
TRANSPORTUL MODERN"

Pe malul acestui Ialpug, cu numele sonor

ca i neintrerupta häuialà a valurilor lui,
mergänd la miaza.zi Spre Ismail, ajungi la
o cotiturä de drum care duce spre comuna
Babele, astäzi, General Averescu".
In acest scop, insä, trebuie sà te urci in.
tr'un autobuz apartinând firmei ,,Transportul
Modern", firmä care exploateazä in exclusi.
vitate toate soselele ce pleac5 dela, sau due
inspre, Bolgrad. Astfel, din centrul orasu.
lui pânä la gara, si vice-versa, nu poti merge
deck pe jos sau cu autobuzul Transpor-
tului Modern", care.fi pretinde, pentru cei
doi.frei chilometri, modica sumä de cinci.
sprezece lei. Existä si niste brisci foarte
agreabile In Bolgrad, dar ctz ele nu te poti
plimba decât itn centrul orasului ; pe so.
sea, n'au voie sä iasä ; soseaua este exclu.
sivitafea Transportului Modern".
Sä ne urcam, deci, In autobuz.
E vechiu, hodorogit, ca din comediile lui

www.digibuc.ro
72 MIROR PARASCRIVESCII

Zigotto sau ale lui Fatty; In schimb, e

foarte, foarte tare vopsit pe din afarä, ca
o cucoanä bätrana, sulemenitä. Zguduie
grozav autobuzele astea ale Transportu lui
Modern", mäcar ca oselele nu sant atat de
rele pe cat te.ai a*tepta sa le afli In Ba.
sarabia.
PAMANT DE STEPA
Cat vezi cu ochii, neted. Niciun deal,
nicio magura. niciun val, (vestitul ,,val al
lui Traian" a ramas In urma, mai sus de
Bolgrad), numai campie neagra, cu pimani
bun.
Bugeacul basarabean, rodnic i strävéchi,
doarme iinitit, In amurgul acesta de toamni
limpede, uscatä.
Mir4tile sant särace, fiindcä anul a fost
greu pe.aici, secetos, i bucatele putine.
Dar se ridicä din toatä campia asta
imensä, truditä, cräpatä de uscaciune, un
abur uwr ca o rasuflare adancä, un freamaf
tainic pe care nici o vorbi nu.l poate cu=
prinde, i pe care.l simti doar inväluindu.te
bland, ca o leganare, ca fremurul subtire
al lautei greierilor : pamant de stepä.
Stepa basarabeana, scumpä, muncita, farä
margine. Odata cu noaptea, am ajuns In sa.
tul ,,General Averescu".

www.digibuc.ro
 0 ECHIPA MODEL IMTR'IIN SAT DE COLONITI 73

UN SAT SI 0 ECHIPA

Satul e, la Infàlisare, ca oricare alful din

Basarabia ; cu case märunte din ceamur,
curate de tot, ca niste pahare; aid e locul
sa spunem cà In sudul Basarabiei cel pu.
tin n'am pomenit nid urm6 din prover=
biala murdárie care a &cut frista faimi a
acesiei àii voivodale.
Intins i risipit pe malul Ialpugului, saful
acesta s'a niscuf In 1812, prin mila vechii
stäpaniri, indati dupa ce a fose anexaf5,
Basarabia. Proaspetilor lui locuitori, li s'a
daf o mo§ie comunä, lipsitä de orice grevä
fiscalä; de atund, lucrul In devälmàsie a
rämas pana azi obiceiul pamanfului. E una
din marile probleme ale Intregului tinuf,
in vederea deslegkii ei, echipieril au lucraf
la o anchetà sociará de mare insemnkafe.
In 1922, sub guvernarea repausafului
general Alexandru Averescu, primul mini.
sfru a improprieeirif acesf saf, din judetul
sau de bastina, cu douàsprezece mii de hec-
tare. S5,tenii sfinf In marea lor majoritate,
colonisfi; specificul oricärei aez5ri ome=
alcifuía prim vointa oarnenilor mai
mule deck prin firea lucrurilor. Colonisfi
andeleni, munfeni i moldoveni.
.Veniti din colturi indepgrtafe i deose.

www.digibuc.ro
74 MIRON L PARASCHITESCII

bite, tr5ind in conditiuni grele de viat5, ei

si=au organizat o viatà disciplinatä, clàditä
pe bun& intelegere si camaraderie depling.
Un Ciran din satul General Averescu sea=
mäná leit cu unul din acei rarmet."-i ame=
ritani, din generatille de colonisti pionieri
veniti din Eur4a in America. Lipsesfe,
din pricina asta, o unifate de stil, in satul
General Averescu : nici costume, nici c5n=
tece, nid jocuri locale. Femeile poarf5, fi=
resc, rochii i incältàri dela oras, iar
Duminica, la horá, joaca tango=uri si foxtrot.
Dar lipsa culorii locale este implinitä
prin sargul oamenilor, prin Indärknica lor
muncá i prin strânsa lor camaraderie. Des=
chisi tUturor inova1iibor, ei se afli in plini
evolutie, si n'ar fi o minune si vedem,
peste cativa ani, un or5sel In toaf ä regula,
in local satului General Averescu.
Aceias inclinare liberä i voluntarg faCi
de mice noutate, i=a fäcut pe sätenii de
ad sá primeascä plini de bucurie sfaturile
colaborarea echipei regale.
Care este, fári 'ndoialä, una din cele mai
strálucite echipe (afat prin realizäri, cat si
prin structura ei), din cele *aizeci*ifr ei, câte
au muncit vara trecutà pe intinsul Tärii
românesti.

www.digibuc.ro
 INFAPTUIRI

Comuna General Averescu, este asa

cum arätE.m mai sus prin chiar strudura
ei, de tänärä asezare a unor colonisti, un
sai=model. Iar ceiace am väzut cä realizeazá
acolo echipa studenteascä a profesorului
ne=a dus cu gändul la o apropiere
de termeni ; cáci nu era numai un sat-model,
ci era si o echipa-model,
Dar sä explicám mai pe larg cum stau
lucrurile.
La sediul echipei, injghebat intr'una din
acele case primifoare; curate si largi, cu
päreti si podele de Omani, am ajuns odati
cu noaptea.
Era al patrulea sat in care descindeam
In vacanta acestui an, pentru a vedea la
fata locului", Infäptuirile tinerefului stu=
dios, coborit cu mintea i inima, cu dra=
gostea, indrumárile i stiinta lui, längä oa=
menii brazdelor.

www.digibuc.ro
76 IIIIRON R. PARASCRIVESCII

Ne-a izbit, dintru inceput, calda, fräteasca

toväräsie dintre echiperii strânsi in jurul
mesei de searä, la lumina lämpii cu gaz,
care le impurpura si mai fare obrajii arsi
de soarele si vánturile basarabene, si care
da, In acelas timp o atmosferä mai fami-
liarä, mai fireascä si mai adeväratä tovkà.
siei dintre ei. Ochiul nostru, de sträin
cälkor, poposit in treack prin acele locuri,
a putut desprinde astfel, limpede, obiectiv,
una din cele mai imateriale si poate
deaceia chiar mai durabile realizári ale
muncii colective a echipierilor : sentimentul
frätiei, comuniunea. Am sträns, cu Infri .
guraiä bucurie, mâinile inegrite si calde ale
echipierilor si am simtit pretul si adânci=
mea operil lor, In toväräsia care ne.a
läntuit ca pe niste vechi cunoscuti, ca pe
niste prieteni de demult.
S'a desprins, dintre ei, statura dreapa
si graiul limpede al sefului echipier, Cons.
tantin Dejan, privirea cernuti prin oche.
larii grosi, de bagä ai doctorului Petre
Borgea, infätisarea 1166', de adolescent in .
volburat, a veterinarului si cäldura intreaga
a mainii agronomului Nicolae Taney.
Sä ne asezäm, darà, la masá. La masa
aceia lunga, de brad, familiarà, toväräseascá.
Din infunericul de.afará, au pätruns in.

www.digibuc.ro
 INFAPTII1171 77

lguntru svonuri, apoi doi Purnani din saf

care veneau sa se sfäfuiasca pe 'ndelefe cu
seful echipei. Asadar, cu foafe cá noaptea
cgzuse de mulf, munca echipei nu osfoise.
Avem sg aflu mai farziu ca asemenea vi-
zite erau in obiceiul oamenilor. Care yin
la echipieri ca la niste frati mai invatati
sg.si spung päsurile i sg afle indreptaruri.
Cei din seara asfa, aveau un necaz mai
vechiu; frgiau In concubinaj de cafiva ani,
fiecare cu cate=o femeie, pe care o furase",
de=acasg, i acurna, veneau sg se sfgfuiascg
cu seful echipei penfru cununie. In cele
doug veri cat a lueraf aci, echipa a eununat,
asifel, nenumgrafe perechi nelegafe prin
faina nuntii.
Cáci obicelul lecului este furaful ne.
vesfei". Omul nu se duce sg=si ia aleasa
inimii din casa socrilor ; äla nui orn, care
nu e stare sg si=o fure. Dupg ce s'a In .
teles cu viifoarea nevastä, burlacul se 'n .
falneste cu ea la un colt de strada, la una
din sezatorile care se 'nfind la colturi de
strazi pang noapfea tarziu, la o sedeancg",
unde fefele fore si bgietii isforisese snoave
ori calla; apoi, perechea inteleasä se face
neväzufg.
Pricing penfru care se infampla destul de
des, ca oamenii s neglijeze formalifätile

www.digibuc.ro
78 MIRON B. PARASCHWESCU

dvile, ramanand concubini cu anii.

Acestei situatii i.a pus capät in nu.
mai douä veri munca echipierilor. Si oa.
menfi vin ei singuri la echipa i cer sa fie
cununati dupace.si fura nevestele.
Dar acesta nu e nici intaiul, nid sin.
gurul lucru pe care Lau infäptuit echipierii.
Tot atat de insemnata, daca nu mai mule,
ni s'a pärut improprietärirea pe care tinerii
carturari au realizat.o din gandul i cu pu .
terile lor.
Printr'un obiceiu al locului, pe cat de in .
calcit pe atat de specific (*i pe care.1 ara.
tam mai la vale), doi fläcäi din sat au rä.
mas färä pámant ; i atunci, echiperii le.au
cumpärat acestor doi oameni pámantul de
care aveau nevole. E un procedeu cam ra.
dical, e drept. Dar erau doi oameni mun.
saraci, care niciodata n'ar fi putut
sä.si infaptuiascä visul de.a avea pimantul
lor.
Mai este, oare, nevoie sä spunem de catä
dragoste se bucura, in sat, echipa regala?
Realizärile pentru suflet ca sa spunem
asttel nu se märginesc alci. Camaraderia,
prietenia stransa pe care am simtit.o de
cand am pa§it in sediul echipei, se doves
de§te la fel de trainici, de adanca §i rodnica
intre echiperi i sateni.

www.digibuc.ro
 INFAPTIIIRI 79

Dacá se'nfâmpla sá mergem pe ulife cu

cafe unul sau dol echiperi, nu se puf ea sä
nu se opreaseá vreun sätean care sá ceari
sfafuri, sá ne cheme la el acasä si sá ne
arafe, mândru, cum a ascultaf de indrunaä=
rile flácklor ; mulfumirea se citeste in ochii
lor, in palma bátáforia pe careno infind cu
dragosfe nespusi acesfor fined in sfraie
militáresti

CLADIRI I RANDUIELI

Ar frebui aráfate pe larg infäpfuirile de

piaträ, zidife, ale echipei din saful General
Averescu, sävarsife in numai douä veri de
muncä. Ne grábim sá le enumárám in freacáf,
fiindcá afará de acesfea mai sunt
mulfe despre care frebuie pomenif mácar
un cuvânt.
Infr'o piafä largä, infinsá, o piatá de
oras in foafá regula, froneazi vechea bisercá,
sompfuoasá ca foafe bisericile din Basarabia.
Tof in piata asfa, echipieril au inälfaf cu
munci bärbäteascä, Cárainul Cultural. cu .
prinzând o sará mare de specfacole, care
poafe fi fotodatá i sala de sfat a comunei;
apoi bibliofeca, dispensarul i muzeul co.
munal. Cládire din cárámidá l cu femelii
adânci de befon.

www.digibuc.ro
80 MIR011 R. PARASCRIVESCII

In vecinatatea ei, s'a Ina Itat cu con .

cursul direct al Minisierului Sanätätii,
dispensarul comunal, pentru a carui mulí
ravnitä realizare a muncit mult i neostenit
doctorul Mihail Tiscovschi, medicul de cir .
cumscriptie dela Ismail, care alafuri de
colonelul Turturescu, revizorul Stratula
inginerul agronom Sa lea, constituie
stalpii activitatii Carninului Fundatiei din
judet. Trebuie sá aclaugam neap5rat, cä,
prin grija í dragostea de lucru a echipie .
rilor, o freime din membrii Sfatului Ca=
minului Cultural sunt tärani, careastfel
se yid chemati a lua parte directä la- orga .
nizarea si bunul mers al institutiei Inchi=
nafà lor, In primul rand.
Si acum, fiindcä ne afläm la dispensar,
sä spunem cä doctorul Borgea, medicul
secondat de medicinistä si sora de
ocrofire socialá, au infäpfuit una din cele
mai sensibile, mai eficace i mai rodifoare
opere pe tarimul asistentei medicale. Ci=
frele n'ar spune poate mare lucru nici at-Lind
când ele se ridicä la pesfe o mie cinci sufe
de consultatii i ingrijiri. Dar spune mai
mulf fapful cà sätenii vin singuri la medici,
de indatä ce simf vreo vätämäfurà ; o manä
de fineri munciforii si iubitori de popor, au
realizat acest adevárat miracol : oamenii nu

www.digibuc.ro
 iNFAPTIIIRI 81

se fern de doctor, ci=l cheamä la ei; ca noi,

oräsenii.
La fel se pefreceau lucrurile si cu neos=
feniful veferinar Ion Popescu, care muncea
de dimineafa Ora seara, din curte'n curie,
cercefänd vifele, injectându=le, oblojindu=le.
Prin grija si dragosi ea sa penfru säteni,
in cele frei luni de lucru, veferinarul echipei
a scäpai saful de o molimä ucigifoare care
intrase 'n gáini, a fämäduit dälacuri si a
pus pe picioare vife de munca ripunse de
boale.
E asfa o freabà de misionar, In colonii?
Mi se pare ci e aposfolat adeväraf.

AGRONOMUL

L=am läsaf itntr'adins la urmä, fiindcä

vroiam sä incheiem acesf reportaj cu pro=
blema pämanfurilor in Basarabia.
Nicolae Ianev, sfudenful agronom, este
unul din echiperii cei mai iubiti de säteni
dad, se poafe face cumva o dinsfinctie in=
fre dragosfea lor fatä de unul í alful.
5fim, doarä, ca n'a fosf casi in care si
nu infrim ca la un hate, In care s5 nu fim
primifi cu vorbä si inimä deschisä. TA=
närul agronom i=a invätaf pe oamenii de
aci pretul gunolului, al acesfui ingräsämfinf

www.digibuc.ro
82 MIRON R. PARABOHIVESCII

fara pereche, pe caredupä sfaturile lui

il strang in gropi anume sapate in fundul
curtil si nu.I mai lasa nefolosit, ca pana
acum ; tot in gropi facute dupg sfatul lui
Taney, oamenii pregatesc nutretul murat,
atat de folositor pentru hrana vitelor, dupi
caderea iernei.
Dar realizarea de cipeienie ramane sa.
manta buna, pe care Camera de agriculturä
din Ismail o cla oamenilor, in locul celei
marunte si proaste ce au recoltat.o anul
'Asia.
Cand Ianev scotea blocul sa, insemneze nu .
mele omului si cantitatea de samanta de care
avea nevoie, citeam in privirea acestuia din
urmä toata dragostea pe care oamenii blanzi
si truditi ai pamantului o pastreazä cartu.
rarilor drepti si iubitori ce.si pleaci ure=
chea la päsurile lor.
$i vedeam realizata,,pe teren" marea
si mule dorita legatura dintre acesti doi
factori : tiranul si carturarul.

www.digibuc.ro
CATEVA PROBLEME ALE
PAMANTULUI DIN SUDUL
BASARABIEI I DESLEGA-
RILE LOR

www.digibuc.ro
CATEVA PROBLEME ALE PAMAN.
TULUI DIN SUDUL BASARABIEI
DESLEGARILE LOR

Inainte de litera scrisg, täranul a cunos=

cut obiceiul piragntului. El i=a lost lege,
si dupg el s'a condus In toate ränduielile
lui. Legatura asta dintre ora si ¡king nu
se aratä nuraai In cantece i legende. Lifera=
tura aa zisä raioriticg", telurismul ästa
de care se vorbeste aata, nu e decat o
suprastructur5 ingltatä pe o teraelie neclin.
tieä, care e pämänful.
Dela scula si vita care i=au folosit ca sg=l
scurme si sg=1. insiraänteze, Roragmul s'a
uitat la cer ca sg vadg norul aducgior de
de ploaie. Asia e viata lui, cuprinsä infre
räzoare í Inalfuri. Orice raport infre oa=
meni, raporturile sociale, se hotäräsc pe
aceastä neclinfitä §i rodnicä temelie a pä=
mäniului.

www.digibuc.ro
86 MIRON 1. PARASCHIVE304

Deaceia orice problemä a Basarabiei,

sank mule problemele locale pe care le.au
cercetat adancit í pe'ndelete echipierii
este In primul rand, o problemä a Oman-

DEVALM4IA

Una din aceste probleme, i cea mai In.

semnatä pentru viata socialä a Basarabiei
de miazà=zi, este deveilmeiga, indiviziunea"
cum Ii spun surtucarii dela oras.
Ce este devälmäsia asta? ESte un mod
de productie, oarecum coleckivist.
Satul General Averescu" are o mosie
comunä de douäsprezece mii de hectare adu.
nate de pe urma a trei Ipmroprietäriri suc.
cesive: In 1812, 1874 si 1922.
Sub stápanirea taristä, aceste pámânturi
erau lipsite de orice grevá fiscalä. Cum
pamântul e de soiuri felurite, rodind mai
cu folos secara inir'o parte, decat, graul sau
porumbul Intr'alta, Impárteala loturilor Intre
oameni se fácea prim trageri la sorti, anu.
ale. BineInteles, fiecare ora are o proprie.
fate a lui, In aceasti mosie comunä; o pro.
priefate de sase hectare. Dar proprietatea
nu este fixä, ci se schimbä, cum spuneam,
anual.

www.digibuc.ro
 CATEVA PROBLEM ALE RAMANTULUI 87

Posesiunea propriu zisä o constituie drep=

ful acesta al fiecárui ora asupra a sase hec=
tare din mosia satului Ce pämânt anume
stäpâneste, nu stie nid un ora mai mutt
de un an; cleaceia, ei se simf ,,râtä citi"
(expresia am culesso dela un skean care
lucreazá in devälmäsie), pe pämântul satu=
lui. Este un sentiment al provizorafului
pe care numai posesiunea stabilä, fixa, de
veci", Il poate curma.

PACATELE DEVALMi*IEI

Valoarea in bani a acesiei proprietäti fin=

tanfe este si ea desful de scäzutä ; un bectar
dintr'o propriefate care se lucreazâ in des
välmäsie, pretuiesfe doua pânä la cinci mii
de lei cel mulf ; indatä ce ea ar deveni fixa,
pretul i s'ar urca indoit.
Insfârsif, din pricinä ca proprietatea nu
este decâf juridica, lau nastere Incälcari de
ierenuri i nesfarsite lifigii.
Oamenii au vii, care consfifule singura
propriefate de veci", aceias, neclintifa; or,
dacä mâine pâmântul vecinului de lingä via
dumitale o sä fie altul, e destul de usor
sà ciupesti, dupá culegerea bucafelor, o
palmä din pämântul ästa. Cel caresl va avea
maine, n'o sä sae, si=si va mäsura cele sase

www.digibuc.ro
88 MIRON R. PARA.I3 CHIVE SCIT

hectare, imbucand dela alt vecin diferenta

inghititá de dumneata.
Astfel s'a ajuns sg se Inghiti 300 de
hectare din mosia fixa a satului, care este
izlazul. Azi, in General Averescu, nu mai
existg islaz.
Din aceias pricing, sistemul hereditar e
defectuos ; omul nu le lasg copiilor lui
sg zitem, cinci la numar cele sase hec .
fare mäsurate pe brazdg ; nu le poate läsa
decat dreptul de proprietate asupra acestor
sase hectare, care poate fi mai usor incälcat
de cineva, decat mosia material:6, imobilci.
Dar toate desavantagiile pe care le.am
insirat ping ad, &hit neinsemnate fatg de dis=
trugerea mosiei. Infr'adevar, pretul mic al
pämintului mic fiindca e hotgrit de na .
tura j aridica' , idealg, a proprietätii precum
si absenta acelui sentiment de leggfuri cu
glia, i.a fäcut pe multi oameni sg.si vindi
loturile (adicg dreptul la loturile cuvenite).
Se'ntelege cä omul nu vinde paminful de
dragul banului, ci de nevoie.
Vitele putine, seceta care bintuie des si
mai cu seama fiscalitatea excesivä, i.au fa.
cue pe sgteni sg recurgg la vânzare plman.
tului ; ping azi, mosia safului a pierdut
4000 de hectare vindute mosierilor din Is.
mail si din alte sate vecine.

www.digibuc.ro
 CATEVA PROBLEME ALE PAMANTULUI 89

Cif de crincen apasä birurile asupra sa .

tului o aratä datoriile cätre fisc, datorii ce
se ridicä la nouci milioane de lei I
Ii merge, dealtfel, vestea prin tinut, sa.
tului General Averescu ea' a bätut recordul
in datornici.

....ET ALTERA PARS

Cum in tot räul se aflä i un bob de

bine, lucrul in devälmäsie are pe längä
toate ponoasele arätate mai sus si cateva
insemnate merite.
Este, mai înfâi, cultura ce se face in
masse compacte; loturile de gräu, de po=
rumb, de secarä, nu sänt impräsiiate, ci
stränse laolaltä. Or, dacä sänt astfel orga .
nizate culturile, pämântul rodeste mai bine.
Dar avantagiul principal Il consfituie fo=
loasele pe care le oferä acest mod de proa
ductie agricolà, celor lipsiti de p5mant. Dupä
ce se culeg bucafele, fámane miri§fea pe
care cresc ierburi i bälirii. Tirana asta penn
tru vite este un bun a tuturor : oricare
om din sat, cat de sirac i neavänd nici
pefic de pámani, se bucurä de libertatea de
a.si duce vitele la päsunat pe mo*ia co.
mung.
Deaceia, In chestiunea pe care stipanirea

www.digibuc.ro
90 MIRON R. PARASCHIVERCII

cata s'o rezolve acum, i anume iesirea din

devalmäsie, parerile oamenilor sant
tite ; aproape jumätate, cei saraci cu ose-
bire, sant pentru devälmäsie, i ceva mai
multi de jumätate, impotriva.
Hofärlrea care se va lua de sus, va fi
färg 'ndoiala, In conformitate cu rezultatele
culese de echipieri In anchetele lor cu pri.
vire la situatia lucrului in devalmasie, si
deasemeni, In conformitate cu vointa i ne .
voile satenilor.
De altfel, pentru ca sa.i deprindä pe oa .
meni cu ideia iesirii din devalmasie, de 12
ani, loturile n'au mai fost schimbate prim
trageri la sorti.

IRIGATIA

-Una din chestiunile cele mai insemnate

si de a cgrei rezolvare atarna intr'o mare
mäsura bunä starea satelor din Basarabia
de JOS este irigatia.
In cele doua sate prin care am trecui,
Väleni.Cahul si General Averescu, asezate
unul pe makil Prutului, celälalt pe malul
Ialpugului,la o inältime desful de sensi-
bilä deasupra apei, roadele au Lost särace
fiindcä n'a cazut, din primävara, nid un
strop de ploaie.

www.digibuc.ro
 CATEVA PROBLEME ALE PAmANTuLtri 91.

Agronomii echipieri au ajuns la concluzia

cä singurä írigatia poate fertiliza acesie p5=
manturi, bune prin natura lor, dar prea des
amenintafe de secetä. Din lämuririle pe
care le=am cpäa din partea specialistilor
localnici, se pare ci invesfitia necesar5 ins=
falàrii acesEui sistem de irigatie, ar fi mi.
nim faCi de productivitatea ce ar rezulta
dintrinsa.
Oamenii sunk gata s dea fiecare, mani
dela mänä, ca sä se poafg infäpfui aceastä
binefacere. Lipseste doar mâna coordina=
toare care s5 fraduc5 In fapt5 n5zuintele
unui tinut ce s'ar putea num5ra prinfre
cele mai bogate ale tärii.
Poate cä, infr'un viiEor nu prea indepär=
tat, problema írigaiei In Basarabia de Jos
si=si afle cuvenita rezolvare. Si poate ca
echipele regale care astázi au facui con=
statarea acestei necesitäti sà fie chemate,
a=i aduce deslegarea asfeptat5 de
toate satele basarabene.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 MACINAREA PROPRIETATII
AGRICOLE

Ínsfarsit, cea mai acutä problemä a pa=

manturilor pulverizarea proprietätii agrare.
Doug cauze de capetenie au deferMinat-o :
regimul succesoral (satenii nostri sant, dupä
cum se stie, extrem de prolifici), si birurile
grele, apasätoare.
impotriva acestui rgu, care ameninta sä
ia proportii, stapanirea a hotgrit liniile ge .
nerale ale unei politici de Stat care näzu-
ieste, pang la urmg, la refacerea marii pro.
prietati. Comasarea si modificarea regimu=
lui succesoral sant pietrele unghiulare ale
acestei orientari in noua polifica agrarg.
Prin schimbarea regimului succesoral, se
urraäreste infiintarea unui proieci de lege
clupa care tot pgmanful pe care4 posedg
un ora, sa reving unui sinQur fiu al
acesfuía anume, priraului näscut. Este,

www.digibuc.ro
94 MIRON R. PARASCHIVESCII

dacä fím bine, o lege analoagä In Anglia.

Dar Anglia este o tari eminamente indus=
trialä, cu largi debu*euri i surse de ma .
terii prime in Colonii. Ce se vor face cei
cinci copiiräma§i din *aseai säteanului
nostru ? Leg5tura de pämânt fiindu.le ruptä,
nu li se mai deschide aliä perspectivä de=
cat exodul spre orae. Vom avea deci un
proletariat agricol i industrial (in aceastä
ultimi alternativä, probabil, necalificat) care
va popula satele í orasele României, ofe.
rind o män5, de lucru pe pret de nimic.
Concluziile vin singure.
* *
Toate observatiile i datele de care este
nevoie pentru intocmirea acestui proiect
de lege, le-au insemnat echipierii in munca
lor de fiecare zi, subliniind i laturile ches-
tiunii in ceiace ele au specific pentru fie.
care tinut.
Se desprinde, din intreaga muncä a echi.
pelor regale, un tälc de insemnätate deose=
bita legtitura ctirturartlor cu satul. Ceiace
se nume*te in filosofia dialectic5, int luenta
reciprocet, opereazä in cazul acesta, al muncii
siudentilor pe feren, in chip desävär*it.
Tângrul student coborit din biblioteca §i
sala de cursuri tine umärul täranului,
impärtä§ind cu el impreunä, necazurile

www.digibuc.ro
 MACINAREA PROPRIETATII AGRICOLE 95

bucuriile,afl5 prin munca lui de echipier,

despre o seamA de probleme pe care, daca le
bänuise cumva din cärti, nu lega cunoscut
adâncit, nici nu le=a cercetat pricinile si
indreptärile.
Trebuie sä aclguggm neapärat stransa le=
g5,turà care se incheagi intre tinerii nostri
cärturari i oamenii pgmântului. Inforsi in
Cetate, la Facultätile sau birourile lor, ei
vor descifra din realitgfile citadine, teme=
iurile i viata societ5tii romanesti care se
aflä in sat si tärànime. Vor avea astfel, o
conceptie integralä asupra vietii nationale,
asupra factorilor principali care actioneazä
neintrerupt in sträfunduri, täcuti, nestiuti,
asupra a ceiace cu un termen prea mule
folosit i prea putin adancit, se cheam5
talpa rii.
Prin tàrànime si sat, angrul cärturar 1i
va implini o perspectiva organic5, globalà
asupra tuturor fenomenelor economice, so .
dale si spirituale care alcituiesc zestrea
oricgrui popor.
Aceasta este invätätura de cäpetenie care
se desprinde din activitatea echipelor Fun=
datiei regale
5i deopotrivä, credem, cea mai mare laudà
care li se poate aduce.
InlieOctomblie 1938.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL
Pagina

Prefata . . . . . 5
PRINT SATELE DE PIATRA SI DE AUR- ALE
MOTILOR . 9
Valea Arle§u1ui . 11
Vidra, satul Iancului 17
Planuri frumoase, anevoie infaptuite . 27
Popa Gligorita i pastoria lui moteasca . . 37
Cum traleste i lucreaza o echipa in Tara Motilor 45
SCUMPA I NAPASTUITA BASARABIE . . 53
Valeni-Cahul : un satde jale de pe malul Prutului 55
Recladirea unui sat . . . . . . 61
0 ECHIPA MODEL INTR'UN SAT DE COLO-
NISTI . . 69
Infaptuiri . 75
CATEVA PROBLEME ALE PAMANTULUI
DESLEGAR1LE LOR . 85
Macinarea proprietatli agricole . 93

www.digibuc.ro
 TIPARUL
RAMURI
CRAIOVA
1 9 3 8

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro