AL.

DUILIU ZAMFIRESCU

PE CA, DE

MIAZAZI

LUTETIA

'71

12171120

nosayuNiz

iztrivn41-10

To .lig ynoToci

Memoriei Tatiilui Meu

PREFATA
Cititorul s'ar putea cu drept cuvrtnt astepta sit
giiseascrt In filele acestei card descrierea unor negocieri

diplomatice la care, datorit5 carierei mele, as fi luat

parte in ultimul prttrar de veac.
0 elementary onestitate ma obliga a desamilgi, inert
dela Inceput, pe acei care vor deschide volumul de fatii

cu speranfa de a citi fie relatarea unor taine ale Cancelariilor de Miaiazi, fie macar aluzii la evenimentele
politice ale viefii 'tailor de sud sau, cel putin, driimuita
falm'acire.a unor Intrevederi cu barbs f ii for de Stat.

Paginile urmiltoare intruchipeaiii un prinos de reeunotinfrt adus ospitalitg.fii de care m'am bucurat In
Brazilia, in Portugalia, in Italia
fari a diror vrajii
a resfrant in sufletu-mi, o lungs chill de lumina.
Ele vor sit' fie mai ales un omagiu adresat conceit',
fenilor mei, in deosebi dirturarilor, care aldituesc podoaba spiritualiattii neamului i dintre care nu tofi au
avut prilejul sa cunoascil meleagurile depiirtate pe uncle
soarta mi-a harazit sit colind.

PE CAI DE MIAZAZI

Schitele din acest volum sunt alciituite din triiite,

auzite sau Miscocite, in cadrul nepieritor al orizonturilor latine. Cu tot dinadinsul am dorit sit' nu fie nici prea
mestesugite, nici prea pedante, ele neavand alts menire
deck de a evoca, clesflitan.d.
Scrisoarea ce am adresat din Rio de Janeiro, acum
doisprezec ani, regretatului Nicolae Petrascu
i pe
care o reproduc aici
este sortitii sa liimureascrt intrucrave motivele pentru care m'am hotarit numai intr'un
tarziu, sa astern pe httrtie aceste amintiri.
AL. DUILIU ZAMFIRESCU

Rio de Janeiro, Julie 1935

SCUMPE DOMNULE PETRASCU,

Te rog sa crezi ca am fost viu muscat de duioasa

propunere ce mi-ai facut in scrisoarea D-tale pe cat de

magulitoare, pe atilt de neafteptata, de a lega

la
irezeci de ani de distanta
firul vremei pe calea reluarii, cu fiul, a corespondentei duse, pe la sfar0tul
veacului trecut cu tatal, bunul D-tale prieten din jun*
fi iubitul meu parinte; viu i chiar dureros mirat, caci
precum am cunoscut Poezia departarii" cantata de
poetul ce am iubit amandoi, tot astfel exists ,Si o melancolie a timpului fugar inabwita din fericire de preocuparile zilnice, dar care devine chinuitoare, atunci cand

e scormonita de o punere la punct" in timp, astfel

precum a facut scrisoarea D-tale, ingrozindu-ma de dewtaciunea caii lasate in urma pi Inca ce tale lung

ce se pierde peste sir de dealuri, colo in zare, undo

candva, in frageda-mi copilarie D-ta
cu Duiliu de
brat, aparefi, icoana din trecut, la Santa-Sabina sau,
pe Via Appia, la mormantul Ceciliei Metella...

Dar un lucru ai uitat, scumpe Domnule Petravu,

unul singur, insa hotaritor pentru placerea ce Eqleptai
sa gasefii intr'o scrisoare porniia de pe aceste meleaguri
exotice, anume ca eu nu sunt decat fiul, fiul prozaic al
poetului, la randul meu un parinte de familie, un slujbao ca atatia altii, iar nu un scriitor din falanga aurilii

PE CAI DE MIAZAZI

10

a Parnasului! Nu doar ca alavismul nu-fi reclama chip-

odatg drepturile prin porniri adesea resimtile dar pe

care, din fericire, am tiut sg le stapanesc Infotdeauna,
mai intaiu pentruca porniri, fare de cuvenite dovezi
sunt popriul diletantilor apoi pentruca mi s'ar fi parut
un sacrilegiu, faptul de a umbri comandul numelui literar, lunzinos fi neprilianit, !Asa! de elegantul clasicu:
auto,. al Imnurilor Pagane".

Nu, scumpe Domnule Petravu; eu fac park, din

o generatie nenorocitg, o generatie amfibie, generatia
rasboiului, infiripala pe calapodul antebelic i care,
ajunsa la maturitate, a trebuit sg se ad9pteze unui medin pentru care nu fusese pregatita, lasand la o park,
in aceasta lupla pentru o existents noun, mulle din cate
sporesc gratia spiritului acea giovinezza e ardor del
pensier gentile", pe care Don Baldassar Castiglione ne-o
arata prin glasul Curtezanului" sari, alcatuind la
curtea 11Iedicilor, una din primele virtuti ale perfectului
gentilom....

Cu toate acestea, pinta hotarindu-mi alte indeletniciri decal acelea ce, poste, a,si fi urmat, judecand

dupe senina dimineata romans a vietii mele,

defi
sunt oarecum contrarul Crinului" din volumul :
Pe Marea Neagra caci eu am avut radacinile, iar nu
florile in ideal", totu0 in semn de recuno0inta pentru eleganta desavarfita a gestului ce ai avut cereindu-mi a reinoda acest fir, in semn de admiratie pentru
iinerescul avant ce ai pastrat ca o comoarg sub neaua
augusta a anilor, in semn de dragoste pentru omul care
a infovarasit pe cel ce am iubit mai mult pe lume, iau
act de amabila D-tale propunere 1i voiu incerca a-ti
impartafi impresii din America de Sud.
Multora desigur le poate parea o afectare, dar eu
nu a,s fi sinter, data nu ti-a? povesti mai intai, starea
sufleteasca cu care am pornit inteo dimineata mohoritg
de Aprilie spre a-rni lua, departe, peste mari fi tari, in

SCRISOARE CATRE N. PETRA$CU

II,

primire postul pe cat de magulitor pe atat de exotic

de reprezentant al Romaniei la Rio de Janeiro.
0 gloatg de rude si de prieteni la garg; obimuitele
urgri si vorbe de circumstantg, dar cu o note mai duioasg, caci asa e Romanul; ii plat caliitoriile, insg ii repugng expatrierea. Ca s meargg la Paris sau in Italia,
tine dintre prietenii nostri nu ar fi gata oric and ? Dar
ca sg piece la antipozi, e alts socotealg. Simfeam in
dimineata aceia, cum sufletele blajine care ma inconjurau ma compgtimeau si imbarbatarile for semanau incurajgrilor in pragul salii de operatii, alunci cand f iecare se felicity cg nu este in pielea pacientului.

Cat despre mine, odata convoiul pornit, apucai

sg-mi asez obiectele ca omul resemnat a petrece doug
zile in cusca de mahon scartaitoare, algmatg si leggnatg, a vagonului de dormit, cu destinatia Paris.
Orient-Expres-ul sau in general, trenurile internationale care ne leagg cu Apusul, imi erau atat de familiare din frageda copilgrie, incat a ma of la in trenul
acela gemand din osii o cantilena cunoscutg, insemna

a continua traiul intr'un cadru familiar; un soiu de

pretungire a odgii mete din Bucuresti sau a camerei de
hotel din Paris, a cancelariei din Rauchstrasse la Berlin,

din Amaliastraat let Haga sau din Palazzo SantaCroce la Roma, intr'un cuvant continuarea asemangMare unui coridor legend doug trupuri de case, prin
care obisnuim sg trecem si care, cu vremea, imprumutg

ceva din simpatia ce acordgm incaperilor unde am

muncit, am iubit fi am suferit.
Express-Orient, Arlberg, Simplon, Mate aceste so-

nore legaturi cu Apusul, evoca in mintea celor mai

multi dintre concetatenii nostri desfatatoare cglgtorii,
preocupgri de toalete sau- afaceri roditoare.
pentru multi alti
desigur
Pentru mine ca si
diplomati, ele erau tot atatea miscgtoare sali de asteptare, tot atatea popasuri intre un capitol si alt capitol

12

PE CAI DE MIAZAZI

de actioitate, marcand fie un la linie", fie a paging in&ars:4, in cartes existentii noastre de pribegi. Aceste
sali de aptepiare pe cat le-am iubit, pe atilt le-am urat,
in scurgerea anilor.
Le-am uraf de atatea ori, cu ura nedreapta ce se
resfrange asupra obiectelor martore suferintelor noatre, atunci cand de pilda dela Roma, unde ma aflam,
pornisem spre Bucurepti cu speranta de a gasi Inca in

viata pe un frate stump ; altg data and, fugit din

Berlin, Imi inchipuisem intro aiurare care durase doua
zile i doua nopti de drum ca, in ciuda vestei fatale

primite dela Sef ul meu, tolupi voiu reggsi sgnatos pe

iubitul meu parinte ; atilt era de tare convingerea quasifizica in nemurirea personalitatii pi chiar a chipepulut
frup at tatii ! iSi astazi, scumpe Domnule Petrapcu, dupa
scurgere de treisprezece ani, i astazi, evocand acele
amintiri dela fereastra deschisg pe aceasta dupa amiaza'

tropical:4, mi se infatipeaza, pe luciul orbitor de ape

scanteind sub palmierii din Flamengo, scena emotionanta a sosirii mete pe o sears de lunie la Grigore Ghicn.

Vodg, unde vamepul, om de treaba pi fost cirac at parintelui meu, la intrebarea ce-i pusesem halucinat Si
aproape implorand ;
Nu-i apa di Mkt n'a merit ? mi-a raspuns voios
fi liniptitor ;

Vezi bine di nu I Domnul Duiliu ? Pacatele

mele I L-am vazut, nu's cinci zile, in Bucurepti ! Dar
tine ti-a spus D-tale asemenea prapastii ?".
Urcand iarap in vagonul ce luneca pe intinsul pes
luminat de Luna, am trait atunci vreme de jumatate de
teas, tot visul ce fanteza-mi aprinsa dorea, ,Si pe care
cuviniele vamepului Ii inf atipasera ca o magic. Tata
trgia 1 Desigur ca traia I Nici nu se putea altfel; i deacum hatarirea mea era hula; deacum voiu da pacatelor diplomatia i ma voiu reintoarce in tarn,' spre a
.sta langa el, apa precum era fi tainica lui dorintg. ,5.,

SCRISOARE CATRE N. PETRA$CU

13

ate zile frumoase vom petrece impreuna la Faraoane, pe haturile rectilinii brazdand paralel &timbal
bucolic imbracat cu vii, dealungul carora poetului Intl-

nerit de aerul natal ii era drag sa se plimbe cu mine

ceasuri intregi, disdedimineata sau la asfintit, ridicand

ate o creanga de piersic sau de cais prea incarcara,

aratand altoirea grepita a unei site sau lamarindu-mi
farmecul parnantului nostru, pe cand mandra-i privire

imbratipa vastul orizont al Siretului pana'n zare, la

Dunare. Desigur aceasta era vista cea adevarata I In
exaltarea in care ma af lam, abia observasem ca trenul
se oprise intro gars zgomotoasa, Cernaufii. Instinctio
ma repezisem din wagon la chiopcul de ziare unde vanzatorul imi puse pe tejghea un morman de gazete pe
care le deschisei febril; Universul, Dimineata, Adevarul,
nicaeri nimic, nici un cuvant. Uf I respiram pi, in agitatia mea, era sii plec dela ghipeu Wand gazetele teanc

cand, luat deodata de o presimtire, ma intorsei pi ii

strigai v

Da-mi, to rog pi jurnalee ce ti-au ramas de eri

sau de alaltaeri".
Negustorul cotrobai prin dughiana pi imi intinsP
doua ziare vechi. Pe primul, in mijlocul paginei intaia,
intr'un chenar negru, chipul scump...
Numai cei ce au iubit inteadevar vor intelege durerea mea.

Cu toate aceste chinuiioare ceasuri petrecute in

trenul care leaga Romania de toata latinitatea apuseana,
ca o punte peste Mitteleuropa germanica, asi fi nedrept
dace nu api evoca pi orele de profunda emotie, de cu.

rata bucurie petrecute in lungile vagoane aromind a

mahon pi pielarie lacuita, atunci cand, intorcandu-ma
in tail dupe perioade de instreinare profesionala on la
Miazazi, on in negurile Bataviei, ma apropiam de
fruntaria noastra.
Parintele meu, Duiliu Zamfirescu, a scris candva

14

PE CAI DE MIAZAZI

despre emotia revederii granicerului roman, a respirarii

aerului Carpatilor stramopepti. Nu flit/ cum qi ce fel,
ereditate sau asem.iinare de simtiminie in nici un caz
fatarnicie
marturisesc ca fi pentru mine, cu toatei repetirea in decursul anilor a minor intoarceri periodice,
ceasurile premergatoare sosirei la granit5, ceasul mai cu
seams al revederii panaintului romfinesc, au ramas in
amintirea mea ore de bucurie dintre cele mai inaltaloare.

Nu arare on auzisem demagogi afirmand c min

cosmopolit", un furlandisit" de diplomat nu poate
avea aceiapi dragoste de glie Ca acei care-pi petrec veacul la talpa tariff. Ei bine, eu am o parere cu total opusa.
Acel ce tratepte v tag intreaga in mahalaua orapelului
salt de origins, fie el chiar Focsanii adolescentei mele,

nu poate se aiba decal in mod abstract idee despre ce

insemneaza dorul de tare. Noi insa, care am petrecut
cea mai mare parte din vials in streinatate, cunoaptem
adenaratal dor de fare, prin insapi contraslul intre ',dere pi absents alternate alai de des inclit ceeace pentru individul statornicit pe durata nu mai este decal n
conceptie imaginative, pentru noi, deapururi pedepsitii
departarii, devine un sentiment permanent viu, caci
permanent riiscolit.
sSi tot astfel permanent m'a preocupat analiza
acestui sentiment caci pare infradevar ciudat ca un om
care se depteapla dimineata cu aceiapi impresie de a fi

la el acasii in diferite capitale din Europa, in care este

familiarizat cu limbs, oamenii, strazile, se resimtli totupi
acea adanca nevoie de a revedea pamantul stramopesc.

Patriotismul fiind un sentiment in profunzime iar nu

o conceptie extensive, se manifests, pentru fiecare din
noi, prin airactiunea irezistibils catre coltul de Omani
de care ne leaga un trecut fie al nostru fie al parintilor.
Pentru mine, de o pilda pi cu toata pasiunea de a auzi
pe primul granicer vorbind romiinepte pi cu toata convingerea ca dela hotar incepe un aer mai subtil pi mai

SCRISOARE CATRE N. PETRASCU

15

prielnic fericirii, totufi, in gandul meu, Coate trenurile

venind din Apus nu au avid decal o destinatie, Focfanii,
terminus sentimental al existenfei mele, pe dealurile

incununate cu vii, in acel minunat colt al Milcoviei,

unde odihnesc cei ce-mi sunt scumpi, pe care, cu rara
divinafiune a prieteniei, D-ta l-ai evocat in mod atat
de just, la sf arfitul volumului ce ai inchinat memoriei
tat75ilui meu.

Intr'acolo, de atatea ori, la sosire, mi-au zburat gandurile ca soli veseli fi acolo, la plecare, au intarziat ca
rude iubitoare tla un mormant scum p. De aceia am crezut potrivit a-ti, reda, drept cadru psihologic al inceputului cglatoriei mele in America de Sud, aceasta nostalgie a pgmantului romfinesc care ma cuprinsese i in
acea dimineatg mohoritg de Aprilie, tend trenul ma indepgrta cu fiecare clips dare coasta Oceanului Atlantic, de unde, in doug sgpaimani de navigafie, un bastiment alma sa ma trench' la antipozi, pe farmul Americei de Sud, cgtre noul capitol de viata i noul meu
destin1).

1) A urmat o serio de descrieri, pe care regretatul Petrascu

propunea sa le publice data soarta i-ar fi Ingaduit si care nit
sunt cuprinse in acest volum.
fgi

0 VIZITA. LA INSULELE CANARE

La Sevres, in vila sa dela Buis-aux-Lilas, batranul

savant era la largul sau. Ne intampina cu drag pe toff
tinerii studenti, dela gardul de aisor, cu statura sa
Barba alba ascutita, ochii sclipind de inteligenfa. Tot
geniul rasei franceze 'Area ca se concentrase in aceasta
caracteristica figura de luptator galic.
Din pleiada marilor &scab ai Sorbonei de odinioara, pe vremea cand pregateam licenfa in litere in yetierea agregafiei, se desprinde si azi, in fata mea, prototipul intelectualului si al comhatantului francez din
vechea falanga, in persoana neobositului aparator al
supremafiei coloniale, ce era profesorul Marcel Dubois.
Numele lui Marcel Dubois poate fi pentru scolarii

parizieni sinonim cu manual de geografie. Mie imi

evoca ceasuri neprefuite din epoca plapandei formafiuni spirituale; imi evoca ceasurile pline de farmec din
vila dela Sevres, unde batranul luptator, contimporan
si camarad cu Paul Deroulede, se straduia sa sacleascrt,
in generatia n.oua, aceeasi dragoste, aceeasi vijelioasa

patima de jertfire pentru Para, conceputa intr'un sill

do premergator caruia orice inzestrare intelectualrt,
tehnica, practica, ii era deopotriva de scumpa infra
:

preamarirea concepfiei de -Emilie, a oricarei patrii, pentru folosul ol-Jfesc al umanitafii.

Fost guvernator intr'o indeparfatai si neastamparatrt
colonie, nimic din cele ce ademenesc pe omul orgolios

PE CAI DE MIAZAZI

20

nu-1 atinsese. La varsta de peste 65 de ani ra.'masese

acelas francez do basting, hartagos, mandru ca un hidalgo, inteligent si fin psiholog, dar mai cu seams adane
cunoscator al istoriei migrafiunii popoarelor si al finalitatii ei.
Din zarea amintirii, rasare evocarea, intemeiatil pe
eruditia sa arheologica, ce ne facu intr'o- zi, sub pomii
infloriti de pe main! Senei, despre primii exploratori
ai lumii.
Juba
spunea el
Juba, regele Mauritanilor,
care, fata.' de Roma imperials ducea o politica de iscusita cumpatare, este primul mare explorator al lumii
cunoscuta noun. Se casatorise cu minunrifia vremii sale,

atat de frumoasa incat, din leagan, fusese botezata

.,Selene", adieu raza de lung. Era fiica Cleopatrei a
Egiptului, deci o inalta inrudire pentru un rege al desertului. De vita domneasca, totodata nesfarsit de bogate, it luase din dragoste nestrnilita, pe neintrecutul
calaret al pustiului. Iar el, dibaciu politic si surprinzator de savant pentru vremea lui, risipea acum comoara adusa zesire din indepartatul Egipt, construind
corabii menite a-i impaca nelinistea starnita de misterul
orizontului marin. De frica nastrusnicei sale porunci,
navels despicasera intinsul marilor, trecusera dincolo
de inspaimantritoarele coloane ale lui Hercule, pornite

in cautarea marginilor lumii, in primii ani ai erei

crestine.

Dupa multe zile de ratacire, exploratorii, urmand

calea soarelui-apune, zarisera, intr'o dimineafei, pamanful cel nou, care din pacate se adeveri mai tarziu
a fi numai capafani plesuve rasarite in mijlocul oceanului. Totusi, pentru nefericifii osanditi, ele insemnau
limanul mantuitor, caei fiorosul stapan poruncise sa
inainteze, cu orice pref, pans Tor da de pamant.

Trasesera cu incredere greoaiele trireme la mat,

cand, spun istoricii, o primejdie mai mare decat mania

0 VIZITA IN INSIJLELE CANARE

21

valurilor ii intampinase coborind de pe dealuri. Haite

de fiare infricosatoare, cu urlet asurzitor, pogorau de
pe inaljimi si cu greu, sulitele, comandate de tetrarcul
iscusit, putusera salva echipajele 'Zweite:
Erau niste dulai salbateci,
intre hiena $i lup
sti-ipani cu mule peste acele inside pierdute, can
sub
comanda celui mai puternib
un soiu de rege al lor

isi aparau tinutul impotriva oriettrui navalitor.

Cronicarii timpului
afirma d-1 Marcel Dubois
au consemnat rezultatul luptei, amintind ca vajnicii
pionieri ai regelui mauritan, pusera, panii. in cele din.
1=5, stapanire pe insule. Apoi, se intoarsera in marea
civilizata, aducand cu ei in captivitate felurite exemplare ale vrajmasilor invinsi.
La inceputul veacului nostru, sapaturile dela Cesareea an dal la iveala, in capitala Numidiei, un mausoleu de bronz, preamarind indrasneata expeditie geografica a regelui Juba, al carui subiect principal intruchipeaza, in toga salbaticia lui, un superb molos, strabunicul cainelui erei noastre.
Astfel,
numai ignorantii
incheia d 1 Dubois
(Ted ca denumirea insulelor Canare se trage dela 'Asa.relele cu acelasi nume, pe cand. in realitate, el provine
dela cane, deci canare", aceste insule evocand la obarsia for pe eel mai crectincios prieten al omului.
*

Douazeci de ani mai tarziu, evocasem, farce voie,

amintirea din intelectuala ingradire dela Sevres, pe

and transatlanticul care ne ducea la Rio de Janeiro,
se pregatea sa intre in portul Las Palmas.
Teneriffe, Gibraltar, Las Palmas ! Nume sonore
care ne-au mangaiat auzul Inca din frageda copilarie !
De cate oH, in serile de buchiseala, sub umbrela verde
a lampii, ele mi-au evocat mirajul unor peisaje ademe-

22

PE CAI DE MIAZAZI

nitoare, a unei flore mediterane exuberante, cu dimineti insorite in policrome gradini imbalsamate, in care
se leglina in hamac creola
de ce creola? nu stiu
inconjurata de fluturi, papagali si canari, in o gams
de aripi ro i.i, verzi i galbene, coplesind vazduhul de
cante,ce i de culori !
Insulele Canare ! Domeniu de vis al fiecarui copil,
unde fluturii cad singuri in plasa, unde pasarele mutt
ravnite infra dela sine in colivie, fara sa mai ai neNoie
de-a fi cuminte, ca si ti se compere una! Da! Insulele
Canare. pe care, in coloristica mea geografica, le vedeam
galbene, precum insulele Madeira erau pentru mine ru-

binii, iar Acorele le credeam verzi, insulele Canare au

fost desigur domeniul de predilectie al copilariei mele.
Si acum mi se impline,a, visul: coboram in Las Palmas !

Desi prin geamlacul gradinii de iarna a transatlanticului, ne straduiam si privim in directia indicate, niinic nu se desprindea, intre cer si mare, in alai% de refractia sclipitoare invMuind orizontul si obosind ochil
cu vedenii argintii. Pupilele se intorceau instinctiv
titre intunericul salii, reflectand multi vreme inca. o
mantie din raii de focuri. Grozav de crud lumina si
ce dreptate avea simpaticul meu coleg Brazilian, profesorul Nabuco de Gouvea, cand sfatuia, drept secret al
fericirii sub tropice: haine albe si ochelari negri !".
Nu se terminase pranzul, cand pulsatiile ce credeam

a fi ale arterelor mele pe cand erau numai ale masimlor

.

se rnodificasera brusc, si scaderea de tensiune, imi

pricinui o impresie de sfarseala placuta: asa trebue sa

fie moartea prin deschiderea vinelor. Din fericire. niinic de acest soiu; era vaporul care, dupe trei zile si
trei nopti de mers in plin, iii micsorase deodata iuteala
yi abea acum imi dam seama de vibratia intense la care
participasem. data cu scaderea turajului, se asternuse
o linite amortitoare; parasisem cu anevoie, jiltul din

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

23

sufragerie, aproape uitand neastamparul de dimineata

Si nerabdarea pentru mult asteptatele insule.

and am iesit pe punte si am rotit ochii in jur, ce

Acestea sa fie insulele Canare ?
Inchipuiti-va un munte pleuv avand la poale, pe

deziluzie

primul plan, vaste bazine Ca oriunde, cosuri de fabrici

Si cateva catarge. Acesta sa fi fost visul copilariei mele?
Aceasta, viziunea exotica de colorituri si de plante mimutate? Marturisesc ca de asta data, cunotinta", despre care Platon vorbeste ca de bunul suprem, era mai
trista decat ignoranta !
Cateva clipe mai tarziu, nava stopa in bazinul in-

terior, iar domnul galonat, prepus la conducerea excursiei ne invita curtenitor sa coborim in lancie, oferinctu-ne cafe o contramarca :
Pentru locul in lunfre, in aufomobil, la trogloditi, la ceai i inapoi la vapor, peftili domnilor, mai repede si atentie la scarf !
Lancia se -um.plu repede gi ne indepartaram de zi-

dul catranit al vasului cu impresia oamenilor maturi

care, de dragul copiilor, se aseaza pe covor, sa se joace
cu ei.
La cheiu, obinuitul aspect al unui port saracacios
de miazazi; pusderie de vanzatori de pasarele galbene.
in colivii marl i mici, strigand, intr'o spaniola aspra,
cuvinte guturale; un baiat vindea doi dulaiagi matasosi

gemeni; jur imprejur, nelipsitii gura-casca cu fete

bronzate : marinari batrani, babe propfite de zid gi
si

copii, palcuri de copii, pe jumafate goi.

Ma indreptasem spre marina cu numarul corespunzator contra-marcii, unde i luase loc, in fund, o tanara
pereche de danezi, naturalizati argentini. Ambii inalfi,
indeosebi de frumoi, mai cu seama at at de asemanatori, incat ii luasem drept frate gi sora, pans ce Comodorul imi spusese ea aunt tineri insuratei, adaogand, cu
clipire strengareasca

24

PE CAI DE MIAZAZI

Do aceea nu-i vede nimeni, ziulica toed.

Ce-i drept ei apilreau numai seara, cand orchestra eanta; toata vremea dansau impreuna si cum se ter-

mina muzica, dispareau. Erau atat de potriviti, bleat

lumea.ii urmarea en drag din ochi.
Locul din fart fiind ocupat de un brazilian, urma
sa ma asez intre cei doi amorezaji, ceeace, cu oameni
&tat de indragostili, nu-mi parea o perspective atr6giltoare. Si ei, vazandu-ma sovaitor, aveau aerul de a se
scuza. surazand intiaiuri din visul fericirii lor, cu acea
absenjil de expresie in pupile, proprie orbilor care intind spre soare obrazuri blajine.

Dar, sliivit fie zeul organizajiei turistice, care se

si ivi, invitandu-ma cu plecaciuni ceremonioase sa tree
n trasura urmatoare:

Impreuna cu Sir Horace, nu e asa ? Spre a se

edea mai bine, hm. hm; peisajul de altfel remarcabil din toate aspectele si punctele de vedere, social
-i moral, florii si fauna, insira el intr'un verbiaj de Cicerone graft.
Devenise desigur felul lui firesc de a vorbi tuturor
contimporanilor earl, cu tojii, nu puteau fi, pentru el,
altceva decat turisti.
Pornirrtm in lung sir, pe caldaramul haotic intre
zidurile marinei pesciiresti, cotind apoi brusc pe larga
sosea asfaltatil. Era artera principals a insulei, care-i
facea brau pe o sutrt de kilometri, precum ma informs
sir Horace care, pe semne, avea gpstul preciziuniid
ceeace, gandii eu, prevestea o trista tovarasie.
Inaintam 'nitre doua randuri de case de cel mai
banal stil mediteran, negricioase, murdare, cu pravalii
de maruntisuri, cu duble sine de tramvai intre ele, cand
insojitorul meu, pe care il categorisisem prea in pripa.
drept pedant,
era numai plin de humor englez,
ma facu atent din fuga automobilului, in termeni concisi si cu efect intarziat
probabil din cauza supremei

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

25

leni a exprimarii flegmatice

asupra unei pieti publice de dimensiuni mediocre avand, la mijloc, o gradi-

nita si mai mediocre, din care rasareau, in decor de

stanci-miniature, trei palmieri sgribuliti $i rahitici.
Las Palmas", spusese el, aratand din goana ma-

sinei catre arborii saraci : Plaza de Cairaseo !

Eram departe, tend la intrebarea mea, el repetase
cu ton i mai obosit
Las Palmas ! Pomii aceia, da, dupe ei s'a botezat
localitatea, caci sunt singurii palmieri de pe toata in-

sula ; am stat aci, iarna trecuta, locuitorii mi-i aratau

cu mandrie.
Ce deziluzie crescanda ! De am iesi, eel putin, din
Oita aceasta mohorita, amintind mahalalele din Amsterdam sau docurile din Galati.
Parasisem zona locuita si urcam coasta abrupter a.
muntelui. Jos, fasii inguste i verzi.
plantatii de bananieri pitici, Litareli yi pitulati; ici si colo, pe flancul

muntelui, terase artificiale cu pamant adus, infatisau

siruri simetrice de haraci; probabil vita de vie, de barsie aleasa : Madeira, Porto; Vii, in aer, parch pluteau

arome...

Patlagele rosii, intrerupse tovarrisul meu, in-

tinzand bastonul in direcjia iscusitelor culturi. Aici,

patlagelele se ingrijesc ca orchideele la Londra, ark e
de sarae pamantul.
Mare minunatie. gandeam eu $i ce s'ar mai cruel
satenii nostri, vazand asa stradanie spre a creste niste
zarzavat !
Patlagele rosii pe terasele lui Semiramis!

Mai sus, drumul incolacea priporuri din ce in ce

mai repezi. 0 vasty panorama : portul, corabiile, totul
redus in cateva clipe la scars copilareasca. In umbra
racoroasa a muntelui, ajunseram din urma care greu
incarcate, pe dourt roti inalte, trase de catari inhamati

PE CAI DE MIAZAZI

26

in rand, ce intrecur5m in pocnet de bite i sunet de

zurg515i.

Aproape de varf, convoiul de automobile se opri in

fata unor stanci, sapate ca de albino uriase ce ar fi

saasluit acolo, imp5rtind peretele in faguri de piatr5..
Un ghiveciu spart, bucs6ti de carps coloratti, fum iesind
pe ochiu de geam, musuroaie de gunoi, revelau locuinfe
umane.
Caravana cobori din tra'suri i ultimii sositi, gra.bind pasul, disp5ruril intr'o ulicioarti erilpaia." intro peretii pravani.

M5rturisesc ca nu ma tenta catusi de putin vizita

la trogloditii de pe muntele Las Palmas. Nu venisem
sa constat halul tie mizerie al unor nefericifi, acolo nude
ma asteptam s5 dau de raiul fanteziei mole geografice.

Preferam s5 stau locului. Ocolisem taximetrul, spre a

sc5'pa de Sir Horace, care ma chemase de dou5 ori. Ca
tot englezul, nu vroia sa piard5 un cuvant din prefioasele inepfii ce urma s5 insire, in graiul s'au international, anostul ghid. Ciudat5 rasa mai sunt $i britanicii!
Aeasil la ci se feresc de str5inul prea destept, spre a fi
un adevArat gentleman, iar in stiain5tate sunt in stare
sti asculte ore intregi pe talmacii de iarmaroc, ale5tuind
publicul ideal de gmii-eascrt.
De asi fi avut tiny, asi fi recunoscut ca eram prost
dispus, deci inclinat c5tre judecat5 asps; dar nu era
cazul, caci o droaie de copii, dintre cari multi cu tofu'
goi, r5sarir5. din scorburile pietroase si se n'apustir5 asu-

pra mea cu strieite de fiare hiimesite. Cei mai mici mi

trageau de stofa pantalonilor, ceilalti ma inghionteait
cu o menu, pe canal, cu alta aril-tau spre gur5. Su fi vrut

si nu asi fi putut 6a le multumesc cersitul si trebuia

sa ma ap5r de ei pe cat puteam, intrucat gluma se cam
i ngroa..

Sofeurii, care se aflau in grup ceva mai sus, auzind fipetele copiilor, imi saris in ajutor :

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

27

Fereste-te, domnule, strigii pe englezeste unul

din ei, alergand spre mine, Ca rup si hainele de pe D-ta

Da-le cu bastonul in cap, &lei sunt lupi, nu oameni I

Si implinind vorba cu fapta, se si repezi amenintator asupra impel galagioase. Micii asaltanfi se retrasera cu ragete ostile, adapostindu-se prin santuri, pe
cand, ramas singur cu mecanicul in mijlocul soselei,
nu ma puteam dumeri. Era care cu putinta sa existe
asa hal de sdiacie si de sillVaticie sau, mai stii ? Ereditatea ? Vre'o afinitate nedeslusit5 cu acei stapanitori
de pe vremuri, care intampinasertt in urlete de fiare
pe tetrarcul explorator ? Mi-a rilmas intip'arit, mai Cu
seama, obrazul celui mai mare, un b'aietan de vre'o patrusprezece ani, ce pa'rea a fi capul fa'utatilor; supt la
fata, cu paral inelat, copilul era de o frumusefe uimitoare, desi in Ochii lui scaplirau luciri de ucigas. De
f apt, aceasta insole spaniola este locuit6, in bunii parte,
de coboritorii directi ai Maurilor, care, dupe alungarea

for din peninsula ibericii, au rezistat

si

s'au Ostrat

multii vreme neame,stecati, pe arhipelagurile atlantice.

Intrucatva amintesc pe tiganii nostri cadarari.
Sofeurul, eel cu englezeasca, ma lamuri:
Sa nu credefi ea e numai sarsacia; e $i firea for
hainZi; abea ziiresc un strain ca li se pare prada i se
thipustesc ca la asalt ; de aceea nici nu se incumetit
vizitatorii pe aici farii de insotitori, caci pot fi despu-

iafi inteo clipita de toate cite au pe ei.

Incantsatoare insura. ! Cel pufin la noi, chiar Matra
sa intalnesti pe facut de noapte, tot nu indeasnesc fig&
nusii sa-ti smulga hainele, sub cuvant ca cersesc...
Pe latura cealalta a muntelui, pe care automobilele
Carucioare-miniature repezite din
coborau acuma
susul jghiabului
plitrun.deam intio regiune cu tutul
deosebita de cea prin care urcasem.
Versantul de miaZazi, mormai Sir Horace; atom,
incepe paradisul.

PE CAI DE MIAZAZI

28

Arbori inalti umbreau, ici

colo, soseaua. Vegetafie Inc a* sporadicrt; stanci de granit roziu, cate o gritding cu ierburi spinoase; la raspantii, vile catarate, incununate cu terase, cu vedere spre mare si ziduri
de culoarea aurorei, de acel stil neo-balear ce intalnesti
5i.

pe toata coasta Meditcranei. dela Smirna si Levant

pans la portile Gibraltarului. Umbrare de vita ca un
ochiu deschis pc cer; gradinitc suprapuse; carari presrtrate cu scoiciorgoliul oricrtrui proprietar din Sud
muscate si fuchsia, facand parts intogranta din peisal.
Pritutindeni, parfum de geranii, de ierburi marine si de
cimbru, in amestec sarat de larga suflare a oceanului.
Mai la vale, oprim pe povarnis, sub crang, la loc

de intalnire pentru merinda, in Litt unei duble scari

de piatra, ascunsrt in ftunzis. Judecand dupa vechimea
lespezilor trebue sa fie o locuinta boiereasert din trecut.
cu steme srpate in piatra, 'terse de timp si de muschiu.
Urcam treptele intre ziduri de edera. Vegetatia acopera
fotul iar eucalipti uriosi imbraca parcul intr'o lumina
verde -Inchi

ascunzand cer 11. Scrtrile se intalnesc pc

alto terasa en coloane ruinate de nude pornesc iarlisi in

curba armonioasil, spre platforina impodobita Cu zei
ciunti. Are farmer aceasta oaza de arta ascunsa in desk.,
de plante incalcite, dupa tristetea si goliciunea culmii
plesuve de adineaori.

Pe terasa de sus, se deschide ca din fundul unei

ochian de verdeata, ce va fi fost vreodata alee, o priveliste neintrecutii, amintind o paleta de pictor sau un
caleidoscop.

E villa Delicia cu gradinile ei.

Ajuns in prag, ma simt inteadevar desd.aunat di

upararea cu ghidul natarau, cu muntcle spalacit

sr

cu copii-lupi, caci, in sfarsit, mi s'a Implinit dorul...

Cunoastem cu tofu gradini mestesugite. Multi dintre not ne-am purtat pasii prin Villa Grazzioli, cu z-t-

durile acoperite de marechal Niel", prin Villa Akio-

-0 VIZITA IN INSULELE CANARE

29

brandini cea cu lanuri de viorele in etaje sau prin minunea d'Este, in fugare dantele de ape sonore. Fireste
ca da! Dar nu cunoaste oricine ceeace visasem eu, adica

policroma grading imbalsamata, vibrand in unde impletite din flori si din aripi stravezii, din duioase ciripiri
violent-colorate bucurii, gradina in care se leagana, in dimineli insorite, creola galca in hamac!
Un dreptunghiu inconjurat en gard din mint taiat,
impodobit cu columne i franturi de sculpture, rasarind pe sub verdeara, infatiseaza o singura plitura de
flori crescute deavalma in tufe, in rnanunchiu, in snopi,
in cumuli : tuberoze, toporasi, lacramioare, crini rosit.
Oleandrii cu flori uriase si magnolia cu dalbe pete stra-

juesc pe la colturi; gramezi de fuchsia in clopote rosvinete, flori stranse unele in \ esele sezatori, in luminoase

adunari, in brate ineiate, altele prea mandre ferindu-se

cu stinghere raladien de lebede
totul, in o desavarsita lipsa de randuiala. In schimb, o aroma sfidand
cele mai dibace dramuiri orientale; pasarele tropicale,
in stropi miscatori si fluturi buimaciti tesand urzeli stravezii peste campia miraculoasa, in o dioniziaca preamarire de aripi tremurande.
Intr'un ungher, sub batranii lauri, sed
paiafe
ingamfate
trei cacatoesi bataind din cap, in vestminte de our si purpura. De pe vechiul trunchiu, un
papagal cleveteste cu bustul ciung al starostelui satirilor, acel ce multe ispravi vazut-a si care nici azi nu
se lass...
Si cine poate sa ma face sa cred ca, in revarsatul
zorilor, ea nu vine, fata creola, ferita de vederi ? Dar
e chiar ea, aceea care paseste usor acolo, pe cararuia
sub mimoze imbinate, cu rochie fraga si chihlimbar
cu faldurile palariei toarse din fir de matase ! E ea, zana poienii, care inainteaza cu deschise
brate, despicand lanul de flori ce-i ajung la bran, ce i
se adapostesc- la san, frangandu-si dornice tulpina. E

PE CAI DE MIAZAZI

30

ea, care le mangaie cu vorbe din limba for si cum vine

mereu cu mers catifelat, mereu sporeste, nesfarsit, manunchiul iubitoarelor ce i se jertfesc fericite in tale.
Istovita de dulcea povara, domnifa pajistei asterne
in jur sufletele acelea surori Vii, saltand odata din sandals, Iii face vant, sus, in hamacul pazit, la fiecare inaltime si pe fiecare raza de soare, de cohorte de inaripati
pefitori, pe cand jos, in iarba, exala priviri imbatatoare,
indragostitele curtene policrome.
*

0 noapte stravezie 5i instelaia se lasase peste omemire. Era atat de poru.ncitoare credinfa ce revarstt, incat
insusi pamantescul trio de nemfi. hamesifi, cu care coboram acum, in fuga planata, pantele straluite de portocali, intrerupsesera limbufia for gastronomica.

0 luntre rapida ne readuse

palcuri tacute de
catre nava feeric luminata de

obosifi excursionisti

focare indirecte, care dau bastimentului aspectul unel

uria5e radiografii.

Prietenul mut Gilberto Amado, renumit scriitor

Brazilian, ma intampina pe puntea de acces :

Un ziarist dela United Press ifi core un interview. Nu-1 refuza Imi sopti el, caci e datina Atlanticului !

Nazzareno Nazzaro Nazzari ! inirerupse, in

sbarnait de motor de aviafie, Impricinatul.
Motor de aviafie sau deviza razboinica de crainic?
Nazzareno, Nazzaro Nazzari repeal' heraldul,
urlan.d, pe cand ma propteam uluit de speteaza scaunului.

Groaznic nume, infiorator glas, uragan starnit din

senin.

Ridicai ochii catre maul cel cu firma sonora. Era

barbat voinic, cu ochi ca taciunele, cu fafa de maur
talie de indian de indian imbracat la Ma,gazinul Uni-

0 VIZITA IN INSULELE CANARE

31

versal. Cat despre contra-basul din gatlej, desigur ar

fi insemnat o avere pentru un ef de sector. Dar, la
urma urmei, intru cat era el vinovat de excesiva darnicie a naturii? Miscarile sale feline, privirea ce rotea
in jur, gura larg deschisa pe un sir de dinti ascutiti,
to facea
banueti stramosi mari amatori de came
de om. Asa de aproape de coasta africana, nisi nu ar
fi fost de mirare ! El se mulfumea, probabil cu sfilierea contimporanilor in trecere prin raza insulelor.
Reprezint Glasul Canarelor.
Zambisem incantat
Glasul Canarelor, ce frumos si poetic! La not i
se spune cantec
de la canto
si nici nu s'ar putea
denumi altfel, irai dau seams, dupa armonioasa plimbare ce am facut azi pe pamantul Dvs.
Litera r zbarnaia amenintator din gura coboratorului de canibali, pe cand sporovaia :
Raia onoare ne aduc cuvintele Dvs. i mandra
bucurie! Maine, cand soarele va rasari i yeti pluti departe pe Okeanos, tot canarezul va resimfi un legitim
fior de patriotism afland sentimentele de prietenie pe,

care solul marei surori latine le nutreste fata de pamantul nostru i care tradeaza emotia ce Las Palmas
revarsat-a in sufletul Dvs. Pre cinstea lui Nazzareno
Nazzaro Nazzari, sa credefi ci toli concetatenii mei vor
eiti cu evlavie amanuntele atat de originate ale impresiunilor ce mi-ati impartasit: despre eari precum ye-

aci gest teatral de schitare cu stilografuI pe

am si luat nota. Intiun gand en
ci, va rog din partea for si a mea proprie a ne oferi
deli

carnetul neintinat

pentru ziaral nostru national-catolic-intransigent si liberal, o fotografie si un autograf, multumindu-va anticipat cu stima psi admirafie !...
Mare coicarie ! Nici nu apucasein sa deschid gura

si el rezumase declaratiile male. Sistem ultra-modern

dar avantajos, nu-i vorba. Nici o mirare. Intrasem in zo-

32

PE CAI DE MIAZAZI

dia Atlanticului, insulele Canare se afla pe latitudinea

State lor Unite, Florida, New-Orleans...

Toti invitatii coboara la chei, vestea prin megafon seful steward. Atentie! E a treia chemare; in cinci
minute se trag puntile.
Ce barbat providential ! L-asi fi imbratisat.

................

Insulele Canare ? Cateva opaite la tribord. Fata

creola ? o naluca. Transatlanticul ? Adineaori cetate
trufase, in marginele celor omenesti; acum, o faramitura, in nemarginitul marii. De aci inainte, zece zile
zece nopli, numai cer i apa, spre a zari iarasi, undeva.

departe spre Miazazi, pamantul de sub constelatia

Crucii, pe fata cealalta a globului : Fernando de Noronha, Natal, America de Sud...
Vuietul puternic al occanului ne cuprinsese in larga-i suflare i dominanta profunda a talazurilor sadea
umilinta in sufletele cetei calatoare.
Nava se afunda in intuneric.

LIMAN FERMECAT

American sadea, batranul Bill Forster era, la Rio

de Janeiro, un potentat. Organizase pe toata coasta
Braziliei, vastele santiere ale Energeticei", cu rezervoare petrolifere, care distribuiau produsele golfului
Mexic, infiintase ,centrale de forth hidraulicil, in fine
crease o seams de industrii.
American sadea, adica yankee intreg, domnia-sa
nu era numai un potentat, ci un mare realizator.
Realizator, deci om practic.

Ca tofi Americanii, pe cat de capabil, pe atat de

simplu in indreptarele sale de viata publics sausparticulara.

In concepfia sa, tot omul se aseaza pe o anumita

treapta in clasificarea socials
deci a dreptului de
viata
dupa cum, intro rasarit i asfintit, stia mai
aprig sa aduca
eaci orice ins,
patronilor sai,
maximul de
in afara de Dumnezeu, avea un patron
beneficii in mod legal, calculat in dolari argintii, rotofei, sunatori.

Dona exceptii, afirma el, fusesera oranduite de

insasi Abraham Lincoln: Miercurea si Sambata, dela
miezul zilei in sus, sa se joace tennis, golf sau polo,
dupa aptitudini, temperament sau punga. Duminica,
dupil serviciul divin, sa se porneasca in excursie, cu
orice mijloc de locomotie, terestru, aerian sau naval; dar
sa se porneasca in excursie, la aer curat.
3

34

PE CAI DE MIAZAZI

Atat pentru orele zilei.

Dupa asfintit, in timpul saptamanii
gi cu atai
numai intarziatii cu mintea
mai mult sarbatoarea
sau migeii care uneltesc in umbra, ii mai trudeau capul

cu afaceri sau cu politica.

Cat despre Bill, din acea clips, on -se ducea on nu,
pe la club sau pe la prieteni obiinuia sa preamareased.
cereasca pronie care disdedimineata it ocrotise in

operafiunile sale financiare, inchinand, pe terasa fastuasei vile coloniale ce poseda pe riviera braziliana, cat

mai multe pahare de whisky and soda, inconjurat do

tineret, inconjurat indeosebi de cat mai multe, mai tinere si mai gingase exemplare de sex femenin, sub ochii
impacati ai blandei sale babuste de sotie care ofta, talmricind :

Skmanul, atat de mult ar fi dorit sa aiba copii!

Pentru desfatarea lui are neapsarata nevoie de tineret
in jur !
Si ceeace, in vechia noastrii conceptie europeana,
intotdeauna patimasa" .i adesea fara de rost banuitoare
canci e vorba de relatii intre sere, ar fi dat prilej bogat
de clevetire, aici, in casa aceasta de nord-anaericani, atat

do naturali, de genuini, sau, mai stii ? lipsifi de temperament in ale dragostei

in once caz de sireaplirea, intro
tenie in raporturile sociale cu femeile
dans si sport, dreept o camaraderie fireasca.' a vrastniculni animator, cu tovarrisele sale.
Uria, c;Irunt i bronzat, cu o putere de goril, de o
vitalitate uimitor de tin.ereasca pentru varsta lui, Mister
Forster, inzestrat cu toate insuirile pionierului: inteligenta patrun7atoare, cunostinta de oameni, hotarire necrufatoare in cele insemn.ate, dar adanc-iertatoare in
cele de amiin.unt,
amintea sfaruitor pe faimosul lord

care inspirase pe Claude Farrere in L'homme qui

assassina", cu toata vioiciunea acea de a trai, de a cuprinde mai mult si mai bine din viata. Si, precum obi-

LIMAN FERMECAT

35

uuita curie a admiratoarelor platonicului patriarh de

odinioara fusese stransa de contimporani, adesea barfitori, sub denumirea copilele lordului A", tot astfel s'ar

fi putut intitula copilele d-lui Forster", colectia de

-Hume elegante, care, sears de sears, in societatea numeroasa dela Copacabana, se intalnea pe terasa batranului corsar.
Societate intr'adevar numeroasa.
Poefi, dregatori, diplomafi, tot ce se leaga cu viafa
intelectualii, politics, internationala a unei mari cetati
si Rio este, prin excelenta, orasul in care breslele
spirituale se cauta si se atrag, indiferent de crez si de
,culoare politics, atat este de mare se-tea de informatii
Si de schimburi de vederi generale, telurice, cosmice,
cu totii, ei se regaseau .azi unii, maine aljii in gradinile cu bazinuri de innot luminate indirect, cu verande
pe ocean, dar mai cu seams, cu multe si felurite bauturi
americans, oferite din impetuoasa convingere de nastrusnicul amfitrion.
*

Intr'o Sambata sears, batranul imi spusese, cu limcaci

ba putin impleticita, cu ochii usor impaienieniti
soarele apusese de vreo trei ceasuri, deci omul era in
dreptul lui,
desi mintea-i tot agera ramanea :

De atatea on mi-ai fagaduit sa vii cu copiii! Ce

faci mains ? Nu an. scoala. Adu-i pe yacht, mergem sa
ne scaldam departe, undeva pe coasta de nord. Cunose
un be minunat. Dar farce saga ! La orele noull, la Clubul Fluminense, intreaba de numar-ul 12, Fata Morgana.
De acord ? Adu-i pe toti trei...
Il stiam pe Bill Forster mare sportiv nautic. Flotila

sa de bard de curse era renumita in toata bahia din

Rio, pentru premiile castigate, dar mai ales pentru raitele nebunesti intreprinse pe mare cu cativa americani
.de-ai lui, tot atat de zurbagii ca si el...

PE CAI DE MIAZAZI

36

De treizeci de ani, de tend locuia la Rio, de cate

on prietenii nu se ingrijorasera de viata acestor indrasneti cari ieeau in largul Atlanticului, dincolo de limits
ingaduita imbarcatiunilor de sport, cu barcile acelea,
ce-i drept solide, cottere cu pane, lancii cu motor, totu$i
de dimensi 'uni reduse, destinate unor intreceri pe lacuri,
in golf uri sau cel mult unei navigatiuni maritime dealungul coastei.
Dar nu! Cand lui Bill, in pornirea lui exuberanta

de a cheltui nebune$te energie fizica, dupe tine tic

ce perioada de tensiune cerebrala, tend lui Bill ii

ca$una sa iasa deadreptul spre soare-rasare, ca un triton, masuranduli puterea cu elementele, i. i facea cruce
tot echipajul. Iii facea cruce, dar it urma pe patron farce
de $ovaire, caci ii incercase i experienta
dibacia
cad, mai cu seams, ii cuno$tea nedesraintitul, diavolescul sau noroc :
Cu batranul Bill nu se piere ! era lozinca lor.
E lesne de inchipuit ca, de$i crescut eu insumi dirt
copilarie pe malul Mediteranei, de$i amator de sporturi nautice
sau poate tocmai deaceea
ocolisem
intotdeauna, sub diferite pretexte, invitafiile duminicale adresate de Mr. Forster, copiilor mei.
De data aceasta, blajina doamna Forster, care desigur ghicise cauza rezervci mole, imi sari in ajutor,
completand poftirea teribilului batran, cu vorba-i lini$titoare :

Veniti neaparat! Voiu fi $i eu pe bord. Bill se

bucura atat de mult de fineref Mergem cu yachtul ceI

mare, buna noastra Fata Morgana". E incapatoare

Puteti aduce faril grija copiii.
*

A doua zi, ne regasisem cu tofu la clubul Fluminense.

D-1 i

D-na Forster, care fusesera de vreme la bise40

LIMAN FERMECAT

37

rica evanghelica, ne ateptau impreuna cu reverendul

Greg, i el un sportiv desavarit, in tinuta de dril alb

i camaa larg rasfranta pe piept, frectinduli voios

mainile, cu aerul slujitorului lui Dumnezeu, care se fe-

licity in sinea lui de a nu fi zabovit peste masura in

amvon, spre a nu pierde ,nimic din acea zi minunata,
caci si ea este data doar tot de Dumnezeu i se cuvine

a fi laudata de cu dimineata...
Reverendul, smead

subfirel, intruchipa categoria

greutatilor ware pe langa batranul Bill, care, masiv

i Paros, pe jumatate gol, in tricou de marinar i in
sandale, ajuta acum copiii sa treaca de pe chei peste
puntea cu rampa unica. Sub per)eaua menita a feri do
soare, sfioasa doamna Forster i ea in costum de sport,
ne primi Cu obinuita-i dragalkenie.
Unii, cate unii soseau oaspetii.

Bill, exuberant, facea, de unul singur, un intreg

chiloman la chei, primind pe fiecare cu eke un hallo"
rasunator, strangand cu galanta inchin.a'ciune mainile
doamnelor, vanturand in vazduh, din noduroasele-i
brate, loazele chihaind de bucurie, iar, pe barbati dr).ruindu-i cu cafe un traditional abbraco" brazilian care
echivaleaza cu a to lua simultan de inlie cu partenerul

i a to bate simultan pe spate. strigand : abbraco,

amigo ! Como vai ? Ba, dela un timp, araia de departe
intarziatilor ceasul dela mans i, in gluma, ii ameninta.
cu. asvarlitul in mare.
Cand n.uma.'rul acelor poftiti se implini, puntea volanta se (rase si Bill porunci plecarea.
Fata Morgana, alba i dichisita, adevarat yacht de
miliardar pentru calatorii oceanice, inspira deplina .in-

credere. Nava se deslipi mai intai uor i paralel de

farm apoi gemu in opintire de cativa metri inclarat, in
fine porni lin inainte, lunecand in semicerc dare mijlocul golfului.
Clubul Nautic Fluminense, vestit in ambele Ame-

PE CAI DE MIAZAZI.

3E1

rici, ni se infatisa acum in caleidor,eopul umbrelelor depe

mesele teraselor, a steagului brazilian urias, atarniind

in chip de prapur depe acoperisul turrei principale, a
siragului de luntre ancorate dealungul cheiului
numai luciri d'e aramii i leganat attang de catarge colomte - a inaltei schele de ssarituri, boila cu vopsea rosie,
stapanind iazul cu apa dulce, de sus, dope mal.
*

Cine nu a va"zut depe apa, pe o zi senina, Rio de

Janeiro, nu-si inchipue ca poate exista asemenea priveliste pe lume.
0 mare interna care ar cuprinde i golful Napoli
si Cornul de Aur
ba unii afirma ca si faimosul
golf din San-Francisco cu, portile de our pe acel nesfarsit din Hong-Kong
pe malurile caruia turle in
forma de minarete se imbina cu cucernice cupole crestine, cu sgarie-nori americani, cu manunchiuri de
scunde casute albe, galbene, rozii, ciitarate pe trepte
inegale de dealuri, amestec de latin, de yankeu si de
maur
intr'o felurime de aiezare desaviirsita, intre
paduri luxuriante, care coboara pana la farm, ici chiparosi rasleti, colo pomi multicolori si pururi infloriti.
Tot acest peisaj striljuit chiar pe primul plan de haotice
i halucinant de verticale forme de munti in chip de
mese de granit, de piscuri dantelate ca tot atatea de-

gete uriase, de calupuri pietroase tasthnd drept din

mijlocul apelor, alcrttuind o panorama pe care ochiul
calatorului, dinteun inceput, o inregistreazsa in neverosimilul ei ansamblu, ca plasmuirea iesitil din penelul
unui zbrehud artist oriental de pe vremuri, in clipe de
orgiaca fantezie.

Sao Sebastiao de Rio de Janeiro este numele de

obarsie, pe care primii cuceritori portughezi
sau, pe
braziliana
primii bandeirantes", adiea primii ste-

LIMAN FERMECAT

39

gari, it dad.usera lacasului menu sa devie capitala marelui imperiu de peste Mari.
Sosifi primii, dupa trudnice, indelungate, adeseai
desna.'claj-duite luni de navigafie, la acel liman maret,
intr'o bineeuvantata zi de intai Ianuarie a inceputului
veacului al XVI-lea, Andrei Gonsalves, cred unii, Pedro
afirma altii
Alvarez Cabral
denumisera ,,Rio de
Janeiro", acel fagas de ape ce-1 luasera drept estuarul

unui ran, unui rio, al unui fluviu urias, pe cand ecru

numai unintrand de ape oceanice, un golf in care nisi
un suvoi mai insemnat nu se revarsa de pe muniii din
jur. Iar noul imperiu. it botezasera Terra de Santa-Cruz,

Dar istoria mai ironica decat voinfa oa.menilor, a sters din amintire
denumirea (le Sao Sebastiao" data de Conga Ives, capitalei i pe aceea de
Terra de Santa-Cruz data de Cabral imperiului, spre
a nu rasa mostenire urmasilor decat numele de rio,
adica ceva ce nu exista, si de Brazil, de pe urma lemnului putred al pomului zis i azi pat) brazil pe care,
navigatorii lui Amerigo Vespucci inviltasera mai tarziu
dela Indieni sa-1 foloseasca drept lignit, raspandin.du-I
parka pe coastele Mediteranei sub denumirea de brasas,
de uncle i cuvantul francez de brasero, dat acelor ma-

runte sobe portative care mai dainuiesc si azi in anumite orasele din sud, amagind in casa saracului ca SI
in vechi palate, dorinta de caldura a batranilor, in zile
cand sunset tramontana.
ici Sa
Doar in ca.n.tecele for de dor, de saudade
Brazilienii mai amintesc de Terra de Santa-Cruz,
colo
nume sonor cu reminiscente pletice I De Sao-Sebastio ?
Niciodata.
In schimb : Rio ! Rio este verbul-talisman, limanul

fermecat, cuvantul intruchipand tot ce mintea intrevede mai frumos .i mai maret pe lume.

PE CAI DE MIAZAZI

90

Rio ! Cidade da Luz ! Rio ! Cidade encantadora !

Rio I Cidade maravilhosa I
*

De fapt, accesul depe Ocean in bahia din Rio,

gatuit mai intai intre Capatana de zahar ci muntii dela
Miazrtnoapte, in chip de portal grandios al naturii,
demn de lacasul august la care invites
se deschide
apoi in surprizrt radioasa un soi de prima $i vesela anti-

camera marina, pe un fel de fiord tropical care, la

randul lui, pofteste voias catre launtrul feeriei lichide
a maretei bahii de Guanabara.

De aci inainte, cortina se ridica

ci spectacolul

incepe. Dupes istovitoarea monotone a coplesitoarelor

valuri oceanice, dupes brumariul-aburiu de genezr" al
Atlanticului, calatorul, pornit de pe alto meleaguri, este
deodata transpus in euforia privelistei de pe scenes.
$i bahia de Guanabara, in neintrecuta regie a Crea-

torului, pare, la randul ei, sal ofere la intaia privire

drept in fata, intreaga viziune a capitalei catarate
in jurul vastei arene de ape.
Curand insa, iti dai seama ca e vorba de o iluzie
optical. Lumina dela ramps to -a orbit. In realitate, nu
zareti detest central orasului, cad radioasa anticamera
marina s'a i despartit in dour" ramuri: principala, Guanabara, indreptandu-se oblic spre Miaza Noapte, alcatueste fantasmagorica mare interns cu pusderia ei de
insule cate zile are anal, afirma cariocas, adica localnicii
ci patrunde atat de adanc in coasta munioasit,
incest trebuesc mai multe ore de navigatie spre a atinge
fundul golfului; a doua ranaura se largeste catre Miaza
Zi,

in mai multe hemicicle inlantuite intro

m.unti

abruitti, legate intro ele doar prin sose,aua depe cornice

sau pe apes, astfel incest raman nevazute, unul altuia.

llemicicle marine cu name sonore: Flamengo, Bottafuogo, Urea

colan do peruzele de,spartite de oceanul vi-

LIMAN FERMECAT

41

jelios prin uriasele ziduri ale muntilor Pao de Assucar

inchizatori uluitoare ale acestui neintrecut giuvaer, tofu' impreu.na alcatuind celebra bahia pe care, in acea
zi de intai Ianuarie dela inceputul erei moderne, conquistadorii, in Lefia nemarginitei for bucurii, pusesera
pe veci stapanire.
*

Pe cand priveam, aplecat la prora, prestigiosul spec tacol, batranul Bill imi batu vesel pe umar :

Ehei, prietene, nu-i timp acum de meditare ! Ia

mai curand un sandwich! Avem atatea cucoane nostime pe bord. Ma bizui pe D-ta. Trebue sa le distram.
Si, aratand spre tava dinmfina steward-ului :
trite ! Gusia-1 pe acesta cu laptuei ! E minunat !
Ai sa vezi ! Specialitatea Doamnei Forster !

Nu cunosc nafiune sa inghita cu mai multa

patima i convingere decat nord-americanii ierburi in-

tinse pe pain cu unt ! Ierburi de tot soiul, la orice ora

din zi si din noapte, cu aprecieri pe care noi, europenii,

le rezervam altor subiecte de admiratie, ca : dragur.

,.frumos", magnific" si care dovedesc o deosebit de
buna crestere, dar, infrucatva, naivitatea acestui superb norod de mari copii !
Dar Bill, dupa trei sarituri de gimnast, cu mainile
proptite de parapet, se si napustise la capatul celalalt
al vasului, de unde porneau chiote si rasete, unde se

zareau tinerele invitate fluturand batiste catre farm.

Trecusem din golful Bottafuogo in golful Flamengo.

Aici plajele se fineau hint, tixite de vesele, nesfarsite

adunari, adevarate ciorchine umane, unele asternute pe

nisipul de aur, altele jucand peteca"

un joc dminge cu un soi de papule burdusita cu petece incununata cu pene, ce -ii arunca unul altuia, tineri asezati in patru colfuri ; o paleta de culori Tic:dente
ale costumelor de plaje, ale panzelor aramii, albe sau

42

PE CAI DE MIAZAZI

fugarindu-se pe azuriul apei. Si cum inaintam la

mica departare, deosebeam toate amanuntele 1i monumai
delatul estetic al curburii luxuriantei cornice
fantani in stropi sclipitori, numai statui 5i. ornamentatii
de marmora, numai pajisti de flori, si avenida, cu impatrite alei, unele pentru pietoni, allele pentru vehicule,
cu siraguri de lucitoare-carucioare, tot atatea torpedouri
yi limuzine, incrucisandu-se in cadril de naluca.
Cu cat inaintam spre Guanabara, intalneam mai
multe barci cu o singura vasla, intrecandu-se prin efort
muschiular, luntre din care isbucneau cantecele ultimului carnaval :
Eu credeu que vosse foi sincera
Mas non era! Mas non era..,"
ba chiar innotatori incercati, cafe doi, cafe trei, spintecand, vanjos, la cativa metri de noi, sesul de sineala si
margaritar.
Chiar acestia erau pricina zarvei dela pupa. Printre ei, invitatele lui Bill recunoscusera cativa prietenz.
Un sunet de clopot, un ordin transmis de patron prin
,;agalnicul megafon de h'artie si nava se opri sa culeagi
cativa oaspeti suplimentari, care se catarara de parame,
inainte chiar de a se fi lasat scara.
Fata Morgana pornise din nou, de data aceasta in
ritm accelerat, ditre mijlocul golfului.
Pe jilfurile de paie de sub cork alaturi de Doamna
Forster, poetul Andrade arata unui coleg sosit de curand in Brazilia noul aerodrom Santos-Dumont, unde
hidroavioanele de la Dakar stationau prietenos, allituri
de celelalte depe linia New-York.
Bill, luandu-ne, pe amandoi, ca mariori, apostrofase pe poet :
Unii cred ca poezia e numai vers ! Eu unul prefind ca e si creatiune materials. Nu ! Nu ! Nu to supara,
drags maestre ! Crede-ma, arta si tehnica sunt surori.
Asa-i. scumpe Andrade, ca in junetea mea, cand am

LIMAN FERMECAT

43

sosit la Rio, in locul esplanadei Beira-Mare, ce vedefi

acum in fat-a noastra, se afla un munte plesuv ? $i., in
`Varf, Boar ruina castelului francezilor medievali ? Farii
indoiala poezia tehnicii. Afi pierdut ruina istoricS de
la Villegaignon, dar ali castigat terenuri neprefuite.
Tehnica a aruncat in aer un munte intreg si ne-a &mit
eel mai prefios cartier din Rio. Venerez trecutul, dar nu
gasifi ca e atrtigStoare si geometria arhitectonicei indrSsnefe ? Mrirturiseste sinter, drags Andrade, ca esti
doer poet modern...
Defilau, din fuga vaporului, intregi formafiuni de
sgarie-nouri, apoi muzeul de Belle-Arte, celebra piala
intreg miezul darCinelandia cu avenida Rio Branco
nicei capitale, additS intr'adevar pe prrmantul acelui
munte revSrsat in mare.
Fireste, Bill, fireste, ai intrucatva dreptate! raspunde Andrade sdruncinat. Dar fiecare cu punctul ssau
de vedere. D-ta vezi poezia terenurilor neprefuite, eu
va'd binefacerea climatericS.
Iar cit'tre not :
Morro do Castello, aruncat in apS la inceputul
veacului a (Limit designr fericire biefilor nostri concetilfeni, cad a scSzut cu cateva grade temperatura in centrul comercial. Infelegi? Curenfii aerieni de pe ocean nu
mai inalnesc zagazul natural. Este desigur o mare binefacere. Asa dar, scumpe Bill, pe cand to canfi plus-valuta, eu cant fericirea
Perfect, striga Bill, principalul e ss cantlim. Sa
cantrn, sa ne inveselim, adSogase el, cSfarandu-se pcscara punfii de comandS, unde se facuse nevrtzut.
Pufin dupS aceia, o aripS umbrita rotise peste capetele noastre. Comandantul echipajului primise prohabil poruncS sa desfSsoare, pe langS motor, si panza
cea mare. .
Afi observat cum saltS, pe luciul apei, o navy de

trdata ce ridici vela ? observ4 fermecat poetul :

Ca-

44

PE CAI DE MIAZAZI

breaza, se pleats usor sub boarea marina si sfaraitul

prietenos de spumy insoleste iuteala sporita ! Asa e,
doamnele mele, ca un catarg cu panza plina e ca o usurare sufleteasca, ca o grija mai pufin, ca o piatra luata
de pe inima ?
Apoi, dupe o clips de reculegere :

Soare de tropice ! Desigur ! Dar atat de binefacator, cand se imbina cu vantul, aici sub perdeaua
ocrotitoare! Nicaieri ca in Guanabara, lumina n'a preamarit opera divine in asemenea apoteoza! Privifi, va
rog !

$i bardul evlavios nu contenea sa ne arate noun,

streinilor, minunile indragitei sale bahie :

Curand vom fi in plin arhipelag! In preajma

noastra, cea mai mare este insula Governador. Acel
ferry-boat leaga Rio de oraselul Nicteroy, pierdut colo
in verdeata coastei de Miaza"-Noapie : orasel marunt,
totusi, capitala administrative a Statului Rio de Janeiro.
Ca mare Stat ! ingana Bill, care se intorsese,
de fiecare brat cu cite o tanara-mladioasa. Statul Rio,

in realitate este numai orasul Rio cu imprejurimile.

Fireste ca v'a fost rusine sa fie si Stat si capitala. Sunteti nista sire(i., fie zis fare supraare.
Dar nici nu m'am adresat tie ! protestase An-

drade, tu esti mai carioca decat mine, care de altfei

ma trag din Sao Paolo, adaoga el cu mandrie. Tocmai
tu, Forster, esti acel carioca fodul si siret !....
Aga -i, asa-i, aproba D-na Forster. Bill e cel mai

bastinas din tofi. Uitafi-vti a si baut al doilea pahar

de batida! Bill, Bill, fii to rog prudent, sa nu mi to face
prea brazilian pe ziva de azi !
Bill, in.tio pornire tinereasca, imbratisa emfatie si
totusi infinit de dragastos
ceeace nu scapase nimanui
pe subtire'a-i tovarasa de viala; apoi, spre a
alunga once umbra de emotie :
Doamnelor si Domnilor, cea mai eftina excursie

LIMAN FERMECAT

45

de pe glob. 0 or la dus i alta la intors cu oprire la

insule, pentru un franc, numai pentru un franc! Cu
acel ferry -boat. Da! E o taxa incantatoare I Mi:e dragti
democrafia, chiar la picioare. Priviti acolo I Ce gloata!
Toti deavalma.
In a.devar incrucisasem ferry-boatul, care, sufland'
din greu, cu spatele infundat pang la nivelul apei, inainta anevoie sub povara sutelor de pasageri inghesuiji.

Vedeti colo ce invalmaseala ? E clasa unica I

Totusi doua inira'ri la cheiul de plecare, deasemeni doua

la sosire, una pentru pasagerii incaltatis. alta pentru

cei desculti. In schimb, de nu esti incaltat pla'testi numai cincizeci de centime. Foarte cuminte ! Foarte drept!
Voi raporta la Washington, sa ieie pilda. Sa se adopte
si la not acest fel de taxare, pe lacul Michigan.
$i cu suras ironic :

Nu e vorba ca acolo nu avem lucriitori negri

care sa locuiasca in padurile dela nord si care sa cutreiere, stirmanii, de doua on pe zi golful, ca sa ajunga
la bihale!
Vecinul meu din stanga, unul dintre innotatorii cu.iii corecadineaori
dealtfel si el fin scriitor
tase tinuta edenica, prin faptul ca-si invelise gatul intr'un stergar incrucisat si se pieptanase. Ce rol ciu.dat mai joaca 1i pieptenatura chiar la barbati ! Cu parul adus cu grija, cu cararea corecta la o parte,

acest ins pe trei sferturi gol, luase subit, o infatisare

demra. Oare o fi ghicit si vechea civilizatie Incas, rostul insemnat al oranduelii capilare ?
Ilha das Flores ? exclamase el induiwat. Multe
flori, dar i multe lacrimi. Cel putin odinioara, did
acum s'a terminat cu barbaria vremurilor cand era lacas de carantina pentru toti imigrantii din acele patru
colturi ale lumii !
Peste capul nostru, copiii, vreo opt la numar, chiBlau ascufit de pe puntea de comanda.

46

PE CAI DE MIAZAZI

Ca'ntotdeauna, toti in jurul nostromului ! observa cu prefacuta suparare batrantd Bill. Armando !
Blestematul, cu nesfarsitele lui povesti. !

In fata noastrli, aplecate pe balustrada, Isaura,

statue de abanos, alaturi de. blond-exotica Isabella.
Blonds ? Doar e paolista curata ! Mandra coboritoare
a primilor pionieri din Sao Paolo ! Ce mirare ? Sunt
pitsderii, femeile balaie pe aceste meleaguri. Cabeleiau doar i ei un rost pe acest pamant.
reirii coafori
Estrella si Marti sunt inconjurate .de efebi, carora
abea le mijeste mustata. Ambasadorul, cam zaharisit.
al Guatemalei si corsarul-gazda, vechi prieteni, se intrec
in eurtenie ca trei alti admiratori, pe langa frumusetile
.sezonului : Adalgiza si Gilda,

Insulele s'au rarit. Plutim spre Miaza-Noapte, pe

luciul orbitor al celei mai mari latimi a Guanabarei.
Aparatul de radio s'a deschis. Perechile an inceput sa
joace. Soarele e aproape de meridian.
Albastrul apei ! Albastrul cerului ! Dar ochii albastri ai Rozalindei ? Ei, desigur, o Doarnme Sfinte
Atotputernic al emisferei antarctice, ei, ochii albastri

ai Rozalindei stapanese poruncitor toata suflarea, in

aceasta simfonie de azur ! Poruncitor ? Sau destramator de inimi ? S'ar cuveni consultat intreg irul de stapaniti, dela Bill eel tomnatic pans la manzul de Aloysio.
Valuri melodioase de rapitoare sambas ! Alaiuri de
ispititoare farfurii cu franzelute umplute de Coate bunatatile. Ce darnici sunt zeii din Brazilia ! Ce darnic
i zambetul mulatrului Vincenzo, eel cu cusma alba pe
parul carunt! Painisoare umplute cu delicioi Camaron, crevete uriase din golf, cu ton, cu garupa, sora pri-

beaga a salmonului depe Vistula si, bine inteles, cu

nelipsita panacee : tot soiul de ierburi, laptuci, tarhon,
papadie, rosii, sfecla, Celina i ate alte intinse pe unt
i paine ! Dar tavile ! Tavile invioratoare, cu rubiniile
ame,stecuri de alcooluri la ghiata, cu pocalurile-aburii

LIMAN FERMECAT

47

de nectar scotian, cu tradatoarea batida nafionala, cu

racoritorul Guarani un fel de limonada duke i amefitoare, mergand drept la sufletul senhoritelor! VoiNenie intrematoare ! Perechile dansatorilor, numai brate
dalbe inbrate cafenii, numai icoane ritmice dealungul
netedei punti,
o sales de bal pe nesfaritul camp aI
apelor. Inski Doamna Forster, in stangace topaiala cu
poetul Andrade ! Usoarele tesuturi de plate a tinerelor
naiade falfaesc in vartej la prora,
tot atatea modelari de nuduri in frenetice paso-doble.
Tree clipele ca sborul albatroilor... Suntera de peste
trei ore pe drum... Am parasit i golful Guanabara.

Inaintam acum incet in o fundattua de munti, in

clinul de ape al unui indepartat cotlon. Panzele au
cazut depe catarg, in fosnet de fuste singuratece. Unde
va fi lamas Rio ? Unde civilizatia ? Niciun asezamant
omenesc, nicio coliba pe dealuri ! Numai apa i padurea
tropicala, scaklandu-se in ea; numai verdele adanc depe
maluri, tintuind privirea. Apoi cotlonul se latete: patrundem intr'o poiana de ape intre munti, intr'un pustiu
marin denumit Bahia do Sao Francisco.
Undele radiofonice au incetat. Nava a stopat. Dansatorii s'au oprit. Cu totii privesc afara. Ce pace desavarita si totusi cople.itoare. Linite mareala a naturii
in acest ungher desert. Pe vreme de namiaza, to crezi
pierdut la farm de basm.
Masa numai dupa baie ! i numai pentru acei
-vrednici cari s'or scalda, intrerupse -Ricerca glasul puternic al gazdei.
Ce om de spirit! Pururi prezent. A vrut sa strige
voios, iar muntii i-au redat ecoul. Dar rasunetul e discordant, nespus de discordant i de trist. Ce loc ciudat!
Dece atata ingrijorare apasand pe neateptate pe tofi
cei din jut. ? Si fie vreo vraja netiuta ? Tofi tac
copleiti. Soarele este atotputernie ; cu el adancimile
albastre sunt atotputernice ; padurea neprihanita este

49

PE CAI DE MIAZAZI

atotputernica ! Ce suntem noi ? Cel mult intrusi, intrusi temerari. 0 vaga intuitie rasare din strafundul
instinctului vital. Neindoios! Am depasit granite! Asa

se intampla, cand to iei dupa un Miran maimutoi

yankee...

Toata lumea gate de scaldat, striga iarasi gazda

cu glas discordant. Cui nu-i e foame ? Cine incepe ?
Unde sunt copiii ?
Aici, aici, ura! raspunde posidicul, care amu-

tise ,i el, aici ! raspunde de pe puntea de comanda,

drept peste capul nostru, aici, i suntem gata!
Unu, doi, trei ! comanda Bill, pe cand oaspetii
scuturand ciudata povara depe suflet, au inceput sa
forfoteasca, lepadand putintelul ce mai acoperea costumul de bae.

Un, doi, trei! repeta Bill, inghitind pe nerasu{late pocalul cu bautura scotiana. Toata lumea e gata?
Scara e la stanga pentru nesaritori
Tup... cup... Ca broscoii sarind intr'o balta, cei mici,
in salturi bondoace, s'au i aruncat depe puntea de sus;
ne-au trecut prin fata ochilor Vii, in plescaituri sonore,
s'au afundat in adanc.
Ne pregateam si noi, mai pe indelete, sa le urmam.
pilda.
Batranul Bill, in pozitie de salt, cu bratele intinse,
!

astepta, indemnand pe intarziati, cand, deodata, sangele imi ingheta in vine. Yedenie sau realitate ?

Efect de insolatie sau adevar ? Inchipuiti-va colb,

la mica distanta de bord, la cateva zeci de metri
de copiii can dupa saritura abia iesisera la suprafata, o aparitie brusca, neauzita, infioratoare ! Inchipuiti-va niste monstri uriasi, vreo opt la numar, rasariti subit din adancul marii, la distance egala unul de
altul, negrii, rotunzi, hidosi ! basici uriase, enorme geamandure, galusti unsuroase 9i gretoase cu ochi ca doua

LIMAN FERMECAT

49

faruri, la nivelul apii, iesite, prin surprindere in preajma

vaporului, gata sit insface orice pradd.
Strigate disperate : Copiii ! copiii !...

Strigasem eu ? Auzisem strigandu-i pe ceilalti ?

Sau strigasem in gand

Bill, cu mana sa de fier, mh apucase de brat in

clipa in care voiam ss ma avant peste bord. Cu glas de
stentor, plecat in spre val, urla, cat it -tinea puterile :
Nu vb.' speriafi, copii! Nicio fricsa, afi inteles ?!
Stint caii marini ! Animale blande! Cei mai buni prieteni! Nicio teamrd Veniti aici! lircati la bord! Nu vd
temeti !

Intr'o clips, nu stiu cand si cum se fiicuse, dar srtrisem cu tofu in ajutorul lor. Toatrt scena durase abea
cateva secunde. Pe cand ajutam I opiii sa urce scara,
acestia radeau, cam verde- galben, dar radeau, care de
care mai manzeste, in vreme ce sirena suna strident
eeace, se pare, avea clarul sa sperie fiinfele acelea apoealiptice. DeocamdatrI, In mintea.-mi ingrozitrt ea amplifica acel inabuitor climat de catastrord.
Intr'adevb"r, precum aparuseia, tot astfel miasele
brtsici se afundaser4. Apoi iesisera iarifisi la suprafatrt,
La vreo sufb.' de metri deOrtare, ca un sir de movile
negre pe albastrul golfului.
Cu tofu ne inghesuisem in juru.1 lui Bill, parch lhmuririle sale, parch expresia lui Jovialh, aterneau o
alinare in suflet, duprt soca! primit.
Gresit li se spune cal marini, ciici de fapt, sunt
animale minuscule. Acestia Bunt un fel de casaloti ai
marilor de sud, mamifere enorrne, inofensive, ba chiar
foarte prietenoase. Priviti la ele I Sunt de o curiozitate
reminina. Tot ce se petrece in preajma -le, le atrage. Vor

sti afle i sh" vadli tot. Nu stint lipsite de inteligentrt.

Cand apar din adancimi, in locuri pustii, pescarii so
bucurrt, clici spun ert vestesc mare calms pe vreme inelelunga-ai ! Indienii ii considerb' drept prieteni.
4

50

PE CAI DE MIAZAZI

Intre timp poetul Andrade, aminti naiactelor legend.'

indianii, potrivit crtreia fetele prea sburdalnice, rata-

cind seara pe malul marii, sunt ademenite, de Boto",

care, luand infatisarea unui tanar atr'aggior, le momeste
in adancul valului. Iar Bill-catre copii! Voi n'ati auzli

de delfinii din basm ? Ati vrtzut ce ochi holbati au ?

Tralesc la marl. adancimi. Acolo e intuneric; deci au
nevoie de faruri !
Ha,,, ha... ha! Faruri electrice ! faceau haz cet
mici.
Si stiti voi, sunt cumsecade acessti cal marini,

cand za'resc vreun innotator istovit. Nu stiti ? Apoi

las'ea vi spun eu! Cand vad cafe unul ca a obosit in
apa, se apropie de el, it iau in card" i-1 due pang
la mal !
Tineretul asculta uimit.

rad ca nu ati prea inNItat Biblia! Jonatan salvat de balend Delfinul

eine ? Ei ! Vedeti ca nu
stiff Biblia. Dar povestea cu sarmanii marinari sc'apali
de la innec? Las'ca v'o spun alts data. Oricum sunt absolut inofensivi, incheie batranul, cu suras laTaret, pe
cand, en ambele maini culcgea sandwiciuri crepe masa
yi indopa deavalma copiii care acum iii revenisera in
fire si strigau, pe'ntrecute :
Hai in apa ! Hai in apii !
Eram sa opun cu strasnicie un veto prtrintesc cand,

spre mirarea mea, observai ca in afara de doamna

Forster, de reverendul Greg si de vreo cativa alti prtrinti mai toatil adunarea, atletii bronzati, mandrele
Gilda, Isuara, Estrella $i Mara cu toti ceilalti balaceau,
nesinchisiti i veseli in jurul navel.
De vii este teams, plecrtm mai departe. Dar,
pentru mine, unul, gasesc ca este un farmec in plus !
Cu. amste cuvinte, btitranul Bill se aruncase in apii,
uncte, dupa cateva clipe, ne regAsim cu tofu .
$i ce baie de neuitat! Apa atat de ri:icoroasa, atat

LIMAN FERMECAT

51

de limpede, atat de ling, parch ne Linea singurh la su-

prafat& S'ar fi spus ca aveam solzi la main si la picioare...

cata bucurie ! Ce baTaceald de pominh si ce intreceri! cafe priviri gales!, cafe glume voioase, cat"
siren ispititoare !
Casalofii sthruiau nemiscati la oarecare distanch.
$i era intr'adeviir surprinzhtor felul in care aceste animale urnilireau interesate cu privirea for blandh, schldatul nostru, Lig. a fine seams de chiotele fetelor. Cafiva
sportivi iscusifi innotarh in infrecere voinicetach pang, la

tarmul ingust de nisip alb de sub phdurea virgins si se

intoarserh, vaslind dintr'un singur brat, iar cu celhlalt
intilfand peste apti, cafe un mhnunchiu de flori shlbatece.

Intre timp, Nostromul si cei doi marinari de vegh,pe punte, chrora, pe semne le plhcea grozav muzica stri-

dent& aleseserh niste rnarcias" nhbhdilioase, care inveseleau econl dealurilor.

Iath ca buclitarul Vincenzo, probabil apucat si el
de strechia ritmului de tam-tam al mulatrilor, bhtand
scum gongul inteo tingire, pofti vartos la mash intreaga
suflare din val.
Copiii, cei mai indhrhtnici intru terminarea bhii.
porecliserh casalofii cu nume familiare.
Mister Bill ! Nu-i chemafi si pe ei la mash ? iscodea un pustiu al Doamnei Guimaraes.
Uitafi-vh la nenea Osvaldo, ce trist priveste incoace.

Nu e nenea Osvaldo ! E mosu-tau Antinor-u!

Pe ambele laturi ale punfii se asezaserh ca prin minune lavife, mese si mesufe cu tacamuri. Vincenzo, aducea castroanele cu calcreirada" de peste, cu fejoyada"
de fasole si orez, ambele tare ardeiate si gustoase.
Adios! Adios! Pe curand! Sh ne revedem si anti
data, fipa tineretul, falfaind din servete chtre castdoti,

52

PE CAI DE MIAZAZI

in timp ce nava, virand incet, pornea spre cotlonul prin.

care intrase, in bahia Sao Francisco, iar placidele animale, nepasatoare fala de asa de stralucita manifesta-

fie, se departau filosofice, in formatie, catre cealalta

iesire spre larg, ca o echipa de salahori greoi ai
ce si-ar fi indeplinit datoria si se intorc acasa. Ce rost
necunoscut le mans oare pe aceste oceanice ursitoare ?
*

Soarele trecuse mull spre apus. Ne inturnasem in

bahia Guanabara, n.avigand spre Miaza-Noapte, cu piacuta adiere de nord in fatal, intrematoare, dupe caldura
zilei.

Miresme dela Ormul frumoasei Pacheta.

Pacheta, cea mai frumoasa insula din maiile antarctice, evocand duios in acest peisal, reminiscence europene. Ceva clasic in oranduiala teraselor, amintind
lacurile italiene : Bellagio, Isola Madre, Isola Bella...
Pacheta, lacas de mandre locuinfe de vary si de
umile casute pescaresti, unde cu toate aleele spatioase
si umbrite, o iscusita grija estetica nu a ingaduit vreodata unui automobil sa manjeasca cu miros greu de
ulei, armonioasa asezare floralli.

Pe card nostimele invitate, la ind.emnul doamnei

Forster trecusera in cabinele de jos, spre a se pregilti de

reintrare in viafa conventionatd, barbatii stransi pe

punte, priveau tacuti apusul de soare luminand rosiatec
padurea Tijuca, deasupra golfului Flamengo.
Si unii se mai indoiesc de existenfa Providenfei,
child sub ochi ii se desfasoara, zilnic, asemenea
ofta cucernic reverendul Greg, care
fie zis in
taina
nu fusese ultimul intru prasnuirea zilei Domnului.
Privind in zare, batranul Bill aprobb.- tacut, ridichild pocalul.

LIMAN FERMECAT

53

Seara tropical' asternea numai raze verzi peste ape.

Dealungul corniei, o nuia de vrrijitor aprinsese

colanul de perle, din mu de lampadare...
In fata oglinzii de smarald, Rio de Janeiro se giitea
pentru eterna-i aman.fa : noaptea.

FANTEZIE EQUESTR A
Doamna Stetson era ceeace se poate numi o amazoana neintrecuta.
La Roma, dupa rasboiul mondial, ea sosea cu avionul dela Varsovia, spre a lua parte la o vanatoare calare ; petrecea trei zile in cetatea eterna si se intorcea
tot pe calea, aerului, adica trei mu de kilometri in aero
plan, numai pentru pasiunea de a sari, in goana nebuna
a urmaritorilor vulpii, patruzeci sau cincizeci de ob
stacole, acele celebre obstacole din Campagna Romana,
alcatuite din franturi de ziduri antice, din specifics farcuri ale sesului latin. denumite staccionate", din san

furi sau din. nesfarsite gropi care faceau din imprejurimile Romei, dela Castel-Fusano pans la Gaeta, cam-

pul de predileclie, a tot ce este viteaz printre calaretii

din lume...

Este lesne de infeles cu ce bucurie regasisem, la

Rio de Janeiro, dupa o despartire de aiatia ani, p

mttndra reprezentanta a hipismului femenin.
Doamna Stetson locuia in padurea 1 i juea, dominand, intre Corcovado si Bahia de Guanabara, intreag,
panorama din Rio, o stranie vila colonials din veacul al
optsprezecelea, cu doua caturi, cu pretentii de caste].
cu area nespusa nota de fast specificii latifundiarilor
tropicali din secolul trecut. avand ceva imperios si totdata profund Espretuitor pentru pe;sajul din jur, alcatuit din cocioabele sclavilor de adinioara, transfor-

56

PE CAI DE MIAZAZI

mate in dependinte dupe moda de azi. In realitate si

in ciuda fatadei pretenfioase, era o hardughie in care
leranul prima asupra oricarui material de construcfie.
De lemn, terasele dela parter ; de lemn, scara monumentala ducand la etai ; de lemn, cerdacurile circulare
dela catul al doilea; de lemn,. ornamentatia scuturiloiheraldice dealungul zidurilor ; de lemn, pardoselile t
acoperisul. Cu toate acestea, nimic amintind prietenoasele cladiri din Elvefia. Aici totul era intunecos si gray,
precum era gravii, intunecoasa si infricosetoare padurea
din jur.
Incontestabil, gustul slat de sigur al Doaninei
Stetson stiuse, pans la un punct, sa inveseleascli sumbra
locuinta, impodobind-o cu autentica mobile engleza, cu
lucioase matiisuri orientale, cu nesfarsite buchete de

flori, dar mai cu seams desfelenind .m5.racinisul tii

transformand chiar o insemnata portiune de padure in
gradini suprapuse, menite a degaja si a da o perspective, posacei locuinte feudale de pe vremuri.
Doua lucruri insa nu putuse inlatura neobosita reformatoare : pardoselele, in odai, scartaiau groasnic sub
piciorul oaspefilor, iar acele din cerdacuri, vai, ameninfau chiar cu moartea ; la tot pasul auzeai cate cineva
de-al casei, rugandu-te a nu trece prea aproape de balustrada, a nu to rezema de colonade sau de parmaclac.

Din gradina infaptuita cu mare truda, nu fusese

chip 3a se starpeasca periculoasa vietate, tipica acelor
paduri tropicale, vipera marunta denumita coral", a
carei musciltura este uciga'toare.
Se pare, totusi, ca privelistea, uaica pe glob, a multicolorei, grandioasei si multivariatei Bahie din Rio,
cu nesfars,itul sirag de insule in tonalitati atat de felurite pe cafe ceasuri are ziva, cu hemiciclul teraselor dela
Sant-Antonio, Santa-Teresa si Sao-Cristobal, cu chenarul aburiu al horbotei oceanice, despagubea indestul

firea de artists a proprietarei, ca sa treats pests me-

FANTEZIE EQUESTRA

57

diocrele amanunte zilnice, consistand in riscul de a se

prabusi depe cerdac, sau de a fi muscats de sarpele

pembeu.
Oricum, prietena mea reusise 1i aici, sa -$i instaleze

un grajd de gen britanic, cu boxe impecabile, cu grajdari spilcuifi, dar, in deosebi, cu cateva specimene de
pur-sange care Ili mergeau la inima.
Obisn.uiam sa sosesc in zorii zilei, dupa o goana d
patruzeci de minute de autostrada serpuita, sub bolta

miraculoasa a codrului, sigur de a gasi pe Doamna

Stetson in fafa grajdurilor, cu cainii in iur, iar batranul stalmaistru englez infati'andu-se cu roaiba pintenoaga, o adevarata libelula, pe care amazoana, dintr'o

usoara saltare, se anina inviorand de-odata intregul

peisaj cu icoana perfectei armonii in miscare.
bite() zi, pe cand paraseam pails-tea fazendei, inveselita de razele diminetei, spre a ne afunda in cot lonul cararii, intre zidurile de verdeatii, virgins, tovarasa mea imi spuse in ton de saga :
tii ca ti-am rezervat o surpriza pentru azi. Ast
don sa ma insoteti la o intalnire... Bine inteles, data ai

timp, caci e cam departe! Inchipueste-ti ca pisalogul

stela de Rodrigo imi face o curte absurda... E ridicol !
Pesemne nu s'a uitat la parul meu carunt. Alifel e tare
cumsecade...

0 intrerupsei, protestand pentru parul carunt, care

nu facea dead sa sporeasca farrnecul grafioasei mele
insotitoare, in cicada departarii primaverii ei. Dar tot
nu infelegeam finta cavalcadei noastre.

Si-a pus in minte i alta nu, sa-mi daruiasei

unul din produsele hergheliei lui ! Bine inteles am re-

fuzat. Dar a trebuit sa fagaduiesc ca voiu merge la

Leblon sa-i vizitez grajdurile i sa incerc faimosul carlan.

58

PE CAI DE MIAZAZI

Inaintam acum tacuti, pe cararea intortochiata a

padurii tropicale.
Dupe lumina i caldura de afara, care scazuse
brusc cu cateva linii, pe cand o umezeala de lespede ne
cuprindea intre umeri, resimfeam placut racoreala gradafiilor nesfarite de verde : verde cenuiu pang la verde
inchis, in o gams necunoscuta alurea.

Flori uriae, rotunde, roii, albastre, par'ca erau

()chi ce privesc intre ramuri. Mai departe, buchete de
stranii glicine, roz, galbene, albastrii, se catarau pe cats
o stance. Ici, tufe viorii de marimea stejarilor dela noi,
se chemau flori de caresma" ; colo, pomi de aur, inalti

cat frasinul, denumiti flori de Maio" ; pe sate un

trunchi Miran, brauri de parazifi erau orchidee arzate
in somptuoase colerete, resfrante in jur i atarnand de
pe aceste cerdacuri naturale, la inaltimi vertiginoaseLa o cotitura, na'sdravana pintenoaga a Doamnei
Stetson sforai cand, in dreptul ochiului, se legana pe o
raze de soare, straveziu, aerian i sglobiu, un colibri.

care, intr'un viral de helitre, i se arza ca o podoaba

pe cap. Si roaiba, ca mice fiinta femenina, o adopter
deindata, precum orice femeie frumoasa dusa la bijuiier, considers natural a sa, bijuteria pe care o incearca.
Doamna Stetson, prin tine tie ce misterioasa afinitate, ramrtsese i ea fermecata de acel dar, intr'o impartarnie extaziata, cu darlogii fixi la gatul calului gi
tibia din buze imi optise :
Privete !....

Intiadevar, colibriul din padurea carioca., zis

s,1

-pasarea de singe ", e un soiu de sburatoare minuscule.

nici cat degetul eel mic i aidoma cu roul rubinului.

Arzata intre urechile mandrel fapturi, parea un gin

vaer firesc pe creOetul capetelii.
Cat timp merseram sub bolta lianelor inealcite,
luati de vraja pasaricii divine, nu pot spune !... Fapie ca dainuise clipe indelungate ; iar cand o creanga

FANTEZIE EQUESTRA

59'

stingherii din desiul radurii adanci sili pe roailart sa

apiece capul, cu pilrere de fau copila'roasit urnartrirrtm
sborul iluziei noastre de o clips spre India ,,flamboaiantr, aa precum in frageda tinerete regretam ispravitul lanternei magice.

Trecusem de Santa-Tereza, zariat intr'o rarite de

pe varful colnicului Boa-Vista, de unde, intr'adevrtr,.
soarele, aproape la meridian, ne lideazea imMtraoarea
privelite a Bahiei Bottafuogo, rarite dealtfel scamp
platita prin dogoarea ei mai cu seams pentru tovarrta
mea, a csarei zanateca Libe lulti se firtmanta de necazul

tuturor pur-sangilor vgzand spatiul liber in fafa lor,

in vreme ce placidul meu Banzo, filozof din naterelca agale pe inflorita csdrare. La cateva
sute de metri, verdele coclit al cotlonului ne inghiti iaedi in uinezeala lui.
De data acesta, fa'gaul pornea la vale.
Pogoram spre coasta Atlanticului. Prin verdeat;i,
viclene ca (oafs elenaentele din natura inconjurlitoare,
varfuri de stanci pandeau ici i colo copita increiiitoare
a tailor. Povarniul se accentua din ce in ce. Scars rano
scars, cu mana in'61tatA i cu trupul aplecat, intoviirrtseam dupe puteri, sforfarea nobilelor animale. Si era,
i experienca,

in adev'6r, surprineatoare subita bland* a Domnioarei LibelulL la aceasai rascruce, de nu ne-ar fi amintit a.ceeai slabiciune copilrtroasrt in fata pericolului
iminent, a celor mai nestr-unite dintre cunotintele noastre feminine.
Acura, din ce in ce, austeritatea catedralei vegetale
parea invinsa de atot-puternicia demonului amiezii 1
un lumini de albs speranca inviora, printre arbori, coborisul nostru.
Soarele urcase inalt pe cer, cand ieisem din prtdure,
cu ciimaa colonials leoarca de sudoare, in semicercul

orbitor dela Gavea, unde cel mai frumos camp &curse din lume ni se infati6 ochilor, cu mare-tele tribune

60

PE CM DE MIAZAZI

in forma de sapca de jocheu, o realizare arhitectonica

neintrecuta, deoarece, sub cozorocul urias, se pot addposti mii de spectatori.
() luaram in galop deacurmezisul poienii de smarald, spre marea bucurie a neastamparafilor nostri pursange. Trecuram de linia dreapta care, in zilele de curse,

ofera acel straniu spectacol al unei gloate de calareti

pravalindu-se din fundul padurii fermecate spre potou.
si, trapuind acum usor de-alungul lagunei lui Freytas,
unde crocodilii dormeau in mal, cu gurile caseate, ca
tot atatea ferestrae, cotiram in sat, la ferma lui Rodrigo.
Acolo, in mijlocul curtii, inconjurata de un sir de

scunde cladiri coloniale, cu grajduri orbitor de albe

profilate pe albastrul oceanului, ne primi un personagiu neasteptat ca infafisare, contrastand ciudat cu
intreaga priveli.te din jur. Era un tanar chipes, pufintel
pantecos, purtand palarie neagra, de tipul sombrero,
jacheta, pantaloni vargafi i cipici de lac, astf el precum

s'ar prezenta la zile man un director de press la Externe sau un deputat la deschiderea parlamentului. Ne
saluta ceremonios, vanturand mai intaiu palaria cu falduH largi ; apoi, inclinandu-se pe rand, porunci cu voce
de stentor grajdarilor sa fie caii pentru descalecare. In
fine, iii afunda pe ochi palaria fara a se gandi macar
sa ajute pe amazoana sa descalece, ii saruta myna galant, iar mie imi stranse crancen degetele.

Caii nostri albi de spumy, jucau in loc, dar mai

cu seamy indracita Libelula rotea tot cadranul solar
cu picioarele dinapoi, pe cand cu dreptul balfat din
fata scormonea artagos pamantul.
Tovarasa mea, care refuzase sa predea darlogii grajdarului si se straduia sa potoleasca roaiba mangaind-o
pe gat si soptindu-i pe englezeste vorbe imbietoare, suradea peste umar oaspetelui nostru, afirmandu-i ca Liingadui
beiula era un copil alintat caruia trebuia
toanele, dreptul la sburdare si buca'fica de zahar. Mul-

FANTEZIE EQUESTIRA

61

tumind cu nuantil usoara de plictiseara, strtruintelor

seniorului Rodrigo, care insista sa-i predea calul, ispravi
prin a isbucni :
Dar intelege, domnule, ca .e pur-sange englez,
fata lui Orion si Lady Graham. Aidoma cu maica-se,

nu permite nici unui strain sa pun'a mana pe ea.

Cuvinte rostite sacadat, intre dou'd opintiri, una
inainte, alta inapoi, du0. cum niirilvasa de iapa auta
aci srt cabreze, aci Sal svarle, pe tend nechezatul in baiiton al armrtsarilor din grajd care si ghiciseril o vizita
selecta, nu contribuia intro nimic la calmarea spiritelor.
Domniilor Voastre, desigur invrttate cu caii de
aici, vi se pare curios...
Senhor Rodrigo, camas tintuit locului inch' dela pri-

mul refuz al amazoanei de a-i primi ajutorul, teapa'n

pe picioare i cu mainile frecute pe sub cozile jachetei,
indrasni o slaba apilrare, in o franceza pa'slireasa :
Ma rog, Epcellentissima Senhora, ma rog D-voastra! Dar credeam... in fine, o iepsoarsa ca asta... o jucarie de copil !

Iepsoall ? Jucsarie de copil ? rlispunse cu indignare proprietara. Asi urea sa to vad pe Dumneata
urcandu-te pe ea si stand numai cinci minute in sea.
Zan, Senhor Rodrigo, imi vine srt si rad.

Doamna Stetson nu mai putea de indignare ; tot

sangele ei anglo-saxon clocotea la gandul cu acest fiu
de cabloco indigsnise sit nesocoteasca superbul produs
britanic.
Foarte calm, cu burta inainte, Senhor Rodrigo se
apropiase de Libelula si salutand iarasi cu vastul sombrero, spuse .cu un auras care da la ivealrt o danturrt
de reclamil :
Eccellentissima! fepsoara este inteadeviir foarte
gratioasit si Yrt felicit pentru ca. Dar nu puteti impiedeca pe Gilberto-Manoel-Raymondo-Rodrigo, fiul lui
Don Manoel-Rodrigo, eel mai vechi crescrtfor din Rio

PE CAI DE MIAZAZI

62

Grande do Sul, sa va afirme respectuos ell, in limbaj

equestru, acest calut face parte din categoria ganganiilor cavaline, pe care asi avea remuscari s'o strivesc, dacti

asi incaleca-o. De ar putea fi hist"). pe placul Eccellentissimei-Voastre, sunt totdeauna la ordine.

Apoi, cu neasteptata autoritate, scoland o mana de
sub haina, prinse cu linistita siguranfa catesi patru
darlogii, chiar de langa strung, i miracol, Libelula care
pang. atunci se smucise in tot soiul de svarcoliri, se opri
deodata, parch fermecatti de ciudatul uerat care iesea
din buzele gaucho-ului.
Acesta scoase insfars,t i braful celalalt la ivealii,
it trecu prin darlogi, lungi in chip derizoriu scarile, mai
intaiu intr'o parte, apoi in cealalta, ca i cum s'ar fi in-

-vartit imprejurul unui scaun din iatdc. In urma, trecand iarasi la stanga calului, din o singura saritura se
avanta pe Libelula, incalfa fulgerator scarile, apuc;i
tofi darlogii cu stanga i dintr'o smucitura brutala ridicti iapa in doua picioare, dreapta ca o facile silind-o
sa calce cativa pasi, astfel. De acolo, o impinse inainte,
iar Libelula recazuta pe echilibrul celor patru picioare,
fu poftita sa execute volte maestre pe dreptul, pe stangul, in galop marunt

Asa's asaal... indemna calareful infipt in sea

parand ca sta in picioare, ca soldatii de learn.
Acura Senhor Rodrigo nu mai Linea, intre doua de

gete din lama stangti, decal zabalufa, usor aninata 1

cu imperceptibile presiuni pe gatul roaibei, o inclina
rand la dreapta, cand la stanga, in gratioase arabescuri
,efectuate pe spafiul Catorva metri patrafi, strigandu-ne
voios :

Ce-i drept, are scoalti iepsoara aster... Putintel

cam moale... chiar foaite ! Dar e mica, sarticufa! Nu
are putere I
Inca douti pasaje, apoi, intr'un pas spaniol de stil
uimitor, opri pe Libelula in dreptul nostru. trecu u

FANTEZIE EQUESTRA

63

picior peste gatul ei 3i lunecsa de-alungul seii, in timp

ce iapa, interesatii, ciulea urechile care acest stiipan de
o clips care stiuse cu atata miiestrie sa ghiceased adancul gandurilor dumisale.
Doamna Stetson rOrabisese impietritO, pierdus"
glasul.

Treceam acum de-alungul frumoaselor ingradiri.

La umbra grajdului prelung, Senhor Rodrigo facea
onorurile hergheliei sale, cu o curtenie senioriala, evitand cu tot dinadinsul a evoca, fie chiar prin o indeVartatil aluzie, incidentul de adineaori ; ci, din contra,
prezentand produsele sale indigene cu o perfecta mod.estie, deli erau in realitate dintre cei mai alesi reprezentanfi ai rasei andaluze, aclimatizatii in Rio Grande
do Sul ; cai de o inalta valoare de rezistenta si de obarvie, fiind coboritorii direcfi ai gloriosilor armasari din
turnamentele medievale.

Apoi dust pe ganduri, privi spre plait eatre stalmaistrul englez care, dinapreuna cu tanOrul s'au ajutor

sosise cu automobilul stripanei la locul de intalnire,

ineOlecase i acum se depsarta spre cast, cu odraslele

cavaline, tacticos, la pas, precum sta scris la carte.

Privea dust pe ganduri suspinand :
De necrezut !... Nemai pomenit !

Pe terasa fazendei, gazda noastra care, in cinch

bonomiei sale aparente, se revelase a fi un adevarax
gentilom, ne oferi tradifionala batida, un alcool dulce
si inseidtor din -trestle de zahar.
Pe cand torpedo-ul no readucea in tempo infernal
de-alungul cornisei, Doamna Stetson imi striga la
ureche :

tii ca m'am cherchelit. Ca niciodata am b'aut

dousai batide. Si tot nu pot ssa-mi revin in fire. Auzi colo?
Senhor Rodrigo pe Libelula !...
Sit

64

PE CAI DE MIAZAZI

Si atat de puternica e magia ciaarefului desiivarit,

hick in privirile gratioasei mele prietene nu mai zaireana
nici urnia din indignarea cu care-mi vorbise dimineafa,
de pisalogul care-i fiicea o carte absurder ".
Cheile cu care barbatii, mai cu seams sub tropice,
rearsc sa deschidii inima femeilor, sunt atat de feluriter

FURTUNA SUB TROPICE

In pada innabuitoare a verii tropicale din Rio de

Janeiro amurgul se lasa cu stropi de sange pe cerul
de foc.

Abia intors acasa, chipul speriat al mulatrului Benedetto mi se in.fatig, spunandu-mi :

Domnul Consilier va ateapta de mult ; e ceva,
o veste, ceva

Si precum se furiase in patio, tOt asffel

luneca, spre cancelarie ca sa-1 anunfe pe colaboratorul
meu.
Inchipuiti-vs, imi confirms acesta dupil eateva
1...

clipe, inchipuiti-va ea a disparut secretarul ambasadei

X. Mi-a telefonat adineaori consulul. Se pare ca nu s'a
intors acasa de alaltaieri dtimineata. Ambasadorul e tare
suparat. A cautat sa pastreze un timp secretul, dar va

dafi seama in ce stare trebue sa fie sofia lui i... in

sfarit, au anunfat polifia. Consulul venea dela minister.

A aflat-o chiar la Itamaraty. Nu e nici o indoialri.

Dar eu tiu ca a fost mutat in Equador I Si Ca
urma sa piece zilele astea la Quito !
Chiar aa ! Si toemai alalfaeri anineata, s'a
dus la Lloyd Brasileiro srtli ridice biletul de cabins, 11
de-atunci nimeni nu 1-a mai vbizut. Funcfionarul dela
Lloyd spune cu 1-a condus 'Ana la usa i ea ar fi plecat
pe Jos, cu geanta la subtioara, foarte voios... In fine, e
ceva de neinteles, in plina zi ! La ora douasprezece !
Pe Avenida Rio Branco ! Cum poate sa dispara cineva?
5

PE CAI DE MIAZAZI

66

Colaboratorul meu era foarte agitat.

Dupa un moment de gandire, luai aparatul i chemai pe ambasadorul acelei tari mice. Foarte plictisit,
el imi confirms in scurte cuvinte disparitia secretarului,
eautand totu.i a exclude once accident fatal i atribuind

absenta prelungita vre-unei fantezii de evadare la

munte, lasand a intelege chiar posibilitatea unei intampliin romantice.
In ciuda tonului sigur cu care cautase sa arate nepiisare, el nu ma putuse amagi. Fars doar i poate era
ingriforat.

Dar astfel precum it cunoteam, b'atos, Infumurat

i de coata veche, imi Inchipuiam lesne ca ar fi fost
in stare de once spre a salvgarda reputatia personalului sau.
*

Intalnisem pe vicontele de C. cu cafiva ani inainte

la Roma. Era mare mutilat din razboiul trecut, inalt,

subtire, cu acea distinctie des'avarita a vechii nobilimi ; dar era mai cu seams un intelectual subtil, iar
peste toate, do o mandrie impinsa pans intr'acolo. Neat
ascundea cu sforttiri nebsanuite, proteza care dela mijlocul coapsei stangi, inlocuia intreg piciorul lipsa. Insuirile sale de scriitor, grafia nespus'a cu care se exprima
i atitudinea sa perfect colegiala, ii catigasera la Roma
simpatiile tuturora i ma bucurasem sa 1 regasesc la

Rio de Janeiro unde sosisem la inceputul acelui an.

Pe terasa saildata acum in noaptea fara aer, edeam
privind Catre luna uriaa ieind piezi din valurile ocea-

nului. Nu ma puteam sittura, sears cu sears, de acel

spectacol unit pe lume, ce-1 deed golful do Flamengo
pe nopti dare, cu luciul somptuos al mantiei argintii

a apelor sale, cu acea stranie lumina portocalie reviirsand numai our rou peste fantasticul peisaj, strsajuit intro Bottafuogo i Copacabana, de coloii aceia

FURTUNA SUB TROPICE

67

preistorici rasariti din mare, Pao de Assucar, Corcovado, in fine cu acele nesfarsite cununi de lampadare
Ca mii de margaritare sclipind in jur.
Intiadevar; un spectacol unit pe lume. Dar i, cateodata, apasator prin maretia lui, prin miresmele acelea
puternice cu nimic comparabile, mergand dela balsamul
cel mai suav pans la exasperarea simtului olfactic. Peisaj intiadevar maret, pe care nu e turist sa nu-1 pastreze

amintire o vieata intreaga, dar pe care nu tofi strainti

sosifi la Rio, it suporia aclimatizandu-se de-indafa, mai
cu seams anumite fin nervoase, 61.6 poate fi coplesitor, ziva, pentru dimensiunile colosale pi culorile orbitoare, noaptea, pentru ciudata ingrijorare ce resimti
de pe urma acelor mu i mii de vieta'ti roind in jur, ce
par a pandi anume pe acei veniti de aiurea, pe venetica
neinitiati.

Dar, aslaseara, valul apasa si mai greu. Lipsa de

aer vestea oare a furtuna ? Tot ce se putea. Si abia
scum observai ca i greierii uriasi din grading rivalizau
in stridenta cu tramvaiele i claxoanele. Neindoelnic,
atmosfera de ante-taifun.
Sorbind din biutura inghetatti i opalina pe care
Benedetto o adusese tiptil, precum facea toate, imi rasari iarasi in minte, ca o inteptitura, vestea aflata decuseara, a disparifiei prietenului meu. Asa dar nelinistea
mea de adineaori avea in subconstient, un substrat
psihic.

Ce nestatornica mai este si soarta diplomafilor de

carieta ! Vreme de o existenta intreaga, unii yin, alfii
se due. tin cadril nesfai sit. Dar pared pleats mai des
cei simpatici ysi raman ceilalti. In fine... oglinda vietii !
Cu cat se golea paharul opalin i rece, cu atat min-tea mea refuza mai temeinic srt accepte de piano, ipoteza

disparifiei. Nu! Tanarul meu amic nu era om sa fuga

la Teresopolis, fart' sa-si vestea ca seful sau fart' a da

68

PE CAI DE MIAZAZI

de stire nevestei, pentru simplul motiv de a respira aer

de munte pe inaltele platouri.
Apoi, svonurile ciudate care imi aj-unsesera.' si mie

la ureche, despre casruicia sa nefericita cu micuta

blonds, sviipaiata; da, o papusa cu infatisare gratioasa,
dar inconstienta, ba, poate, chiar lipsita cu totul de suflet, care ducea o viata destrabalata; care il punea in
situafii imposibile, aducandu-1 pans pe terenurile de
tennis.sti alerge cu piciorul hti amputat; care cocheta
cu uriciosul acela de bancher, om periculos, si, la toata
dragostea nesfarsita ce-i arata barbatul, iiispundea numai cu rabufneli i tanguiri. Imi revenea in memorie,
cum, luna precedents, intro casil de prieteni englezi.

declarase cu desinvoltura, celor din jur, cal detests continentele din emisf era de Sud, ca numai Mrbaful ei era
de vina ca venisera aiei, i alte multe in fel, aruncate

intre d'oua priviri galee, cate una de fiecare dintra

tinerii ofiferi de marina can o curtau. Cum el ii raspunsese cu surds blajin, plin de bunatate, ca al ei fusese visul de a locui sub tropice ; iar catre noi, fixandu-si monoclul, ironic :

Ce vreti ? A5a e firea Ior; card sunt la Capricorn ar dori sa fie in fiorzi i viceversa.
Iar dupa masa, o revedeam, cum venise spre mine,
gudurandu-se ; Si la raspunsul meu, ca, intr'adevar_
stiam ca fosta noastra locuinta depe dealul Laranjeiras
era libera, insa, avand peste o sura de trepte de urcat
pang Ia vita, nu mi se parea potrivita pentru ei, ea, en
privire sfidatoare, raspunsese :
Dar ce imporian0 ! Din contra ; ador cartierul
Laranjeiras, i data vrei sa fii foarte amabil, to rog sa
mergem sa o vizitam iesind de aci, caci nu cunosc strazile din Rio si cum conduc singura...
Pe caldura aceasta ?
Mare a face !
Pentru ea, desigur ; dar pentru el ?

FURTUNA SUB TROPICE

69

Plecasem cu dansii, la trei dupe amiaza, pe o temperature de insolafie si urcasem nesfarsitele scari ale
gradinii din Laranjeiras, cu mustrare in suflet, auzind
la fiecare treapta bocanitul piciorului infirm care urma
anevoe pasul accelerat al indracitei sale mueri.
Si cat vorbise de frumos, odata ajuns pe culme
Dacii-fi place draga mea, sunt absolut de acord !
Eram atat de indignat, bleat nu ma putusem sta.pani sa le spun ca eu insumi, valid, denunfasem con-

tractul tocmai din cauza aberafiei de a urca de mai

ruulte on pe zi, atatea sute de trepte. Apoi, cal nu era
o zone sanatoasa ; ca garajul era &parte ; dovadrt ca
nimeni nu mai luase casa cu chirie, deli exista o atat
de mare lipsa de locuinfe.
Ajuns jos la strada, ma desparfisem cu inima
stransa, de perechea aceasta atat de nepotrivitii.

Dar ultima data cand venise, pe inserate sa ma

Nada* !

Trecusera de atunci cel mult doua saptamani. Sezuse pe jilful acesta langa. mine. Stia ce pllicere imi
pricinuiau vizitele lui. La inceput, fusese foarte voios
vorbise de muzeele din Roma, evocase pe Farnesina care

ii placea in deosebi. Apoi trecuse in domeniul sau de

predilecfie: 14-Lelia marilor capitani din trecut; de-acolo,
la uriasa batalie de pe Somme, unde stiam ce rol jucase

in faza finale a luptei de tancuri. Apoi peruse mai

obosit. Probabil piciorul? Sorbise din aceeasi bsatura
inghefata i ()patina care se afla i acum in Lift mea.
Ii revedeam trasaturile subfiri. Amintise cu usoara, dar
dureroasa nuanfa de scepticism, crampee din trecut ;
inchisese ochii $i, la Cererea mea, recitase din minunatele versuri ce compusese despre epoca glorioasa a Orli
sale, despre pajistile racoroase ale munfilor natali. it
felicitasem fermecat si-I indemnasem sa nu mai amane
publicarea voIumului. Dar el, ridicase mana dreapta
in semn de desnadejde, soptind :

PE CAI DE MIAZAZI

70

La ce bun ? Totul, eel Rutin pentru mine, e atat

de desert !

Apoi se sculase cu brusca opintire de manechin

scuzandu-se scurf de a ma fi importunat, iesise, sarmanul, cu calcatura lui teapana. bocanitul piciorului infirm
rasunand trist pe lespedea ling.
Ramasesem locului nedumerit ; apoi cautasem sr' -I
retin. In.alta-i silueta si trecuse pe sub arcada terasei
de unde imi adresase Inca un gest arnica' care Insemna

totodata multumese din inima !" dar si nu ma insoti,

prefer a,sa!"...
Apoi disparuse dupe coltul cu magnolii.

Da ! Revedeam, retraiam, bate acele clipe. Oare

din cauza usuratecei fapturi ? Din cauza dragostei covarsithare ce-I stapanea ? Din cauza batranului tiraa
de ambasador ? Din cauza suferintei de orgoliu ? Dar

nu. Mai curand rana ! De sigur, rana! Sall mai bine

zis, ranile I Multe, multe invizibile rani !

0 nespusa parere de rau ma cuprinsese acum la

gandul, ca i s'ar fi putut intampla ceva fatal, scumpului, eroicului meu amic !
Ar fi fost prea nectrept !
*

Dourt zile mai tarziu that& cercurilc internationale din Rio de Janeiro, nu se mai ocupau decal de
disparitia vicontelui. Se faceau tot felul de presupuneri. Plecase la Quito, cu Pan-Air-Line ? Compania de
navigatie aeriana intrebata, desminti de-indata aceasta
versiune. Luase un vapor in trecere prin Rio ? Capi-

tania portului anunta ca nici o nava alta decal acele

ale Lloydului Brazilian nu ancorase in cursul saptamanii la chei.
hire limp cablograme, aerograme se incrucisau intre Rio si Europa, intre Rio si Republica Equador ; totul
in zadar. Cu trecerea fiecarei zi, cei mai optimisti era:

FURTUNA SUB TROPICE

71

adusi la realitate; nu mai putea fi vorba detest de un

accident, de o crimes sau de o sinucidere.
Singurii care mai pastrau o notes oarecare de opti-

mism erau tocmai acei care ar fi trebuit sa fie mai

ingrijorati. Soapte neplacute se raspandeau din ce in
ce, asupra purtarii Doamnei de C. care fusese vazuta,
noaptea tarziu, in tovarasia uriciosului ei prieten, in
sable de joc dela Copacabana, pe coasta Atlanticului.
Ba, altii afirmau chiar ca sfida in asa fel pe cei care
veneau sa-i manifeste simpatia lor, incest suparase pe
insisi prietenii cei mai apropiati. Afla.ram totodata ca
doctorul personal al marelui mutilat, opinase ca rana
acestuia, din cauza caldurii care dilata fesuturile, sangerase in asa fel in decursul ultimelor silptamani, incest
cu greu ii putuse bandaja coapsa, spre a-i adapta proteza; opina deasemeni ca era barbaric, a se lasa un om,
in asemenea stare, sa mai circule si sit -si vada de slujb4,
in loc sa fie trimis intr'un sanatoriu pentru refacere.
Dar tine cunostea, ca noi, morga.sefului sau, lipsa lui
de omenie $i mai cu seama curajul bunului meu prieten, igi da lesne seama de calvarul care dusese la dispa.ritia, sau, in orice caz, la fuga lui din Rio.
De slid parte, prietenii mei brazilieni afirmau lucruri uimitoare : se pare ca scenele care i le facea pentru ca indrasnise s'o ia, ca infirm, infiorasera insasi
slugile lor. De sigur, era si nepotrivirea a doua rase diferite; totusi parea surprinzatoare, asemenea micime
sufleteasea, asemenea bestialitate, pentru cineva care
pretindea ca se trage din margravii de pe Rin.
Se soptea asisderea ea ambasadorul, amagit do intrigile femenine, Buse cu iscusinta de batrana i rautacioasa lui sofie, impreuna cu cealalta, it persecute sistematic, impovaran.du-1 cu tot soiul de lucrari si ca
exista, astfel, o conspiratie tacita intre efi i sofie ca
amarasca viafa, inteatat, incest nefericitul se hoarise sa tears transferarea.

72

PE CAI DE MIAZAZI

Dar dezastru! Fusese numit consul general la

Quito, o clime si mai grea. Mai cu seams Quito, undo
ea afirmase oricui di nu s'ar duce pentru nimic in lume:
Si piece el singur ! Eu sunt hotiirita sa roman
5i umbra uriciosului protector care, pe motiv de solicitudine, se argta pretutindeni ariituri de ea, se profila, sinistr6, in spatele intregei urzeli....
Cu incetul, drama se contura, din ce in ce: un post
pe care el, dupe toate regulele, nu-1 putea refuza faiti
a -i periclita cariera, edci singur solicitase steamutarea.
Si femeea iubita, pierduta pentru totdeauna...
La vre-o alte cateva zile, consulul ma instiing ca un
inalt funcfionar dela Sigurantii ii imp5.rtilsise piirerea
potrivit clireia, nu mai exista nici o sperant5.' si ca Jan darmeria Statului Rio de Janeiro si guarzii maritimi
incepusera 85. colinde i sa cerceteze pretutindeni.

Greutatea cea mare era Odurea virging care, dela

Tijuca sau de pe muntii Gavea, piltrunde pan'a. in mahalalele capitalei, cu un tesut de liane si de arbori incalciti atat de des, incat este aproape imposibil de a
Orrtsi drumurile sau cgrgrile umblate. Consulul, trait
ani indelungati in America de Sud, adri.o0 acest comen-

tar macabru dar real :

Sa vedefi ca $i de data aceasta tot vulturii plesuvi, tot uriasii arrubit, rotind prelung pe cer, vor inlesni sarcina polifiei, semnaland locul cadavrului.
5i, v'Azand mahnirea mea, pe care o interpreta ru
totul altfel :

Cum ? Nu stiti ? Sunt posturi fixe care, depe

ingltimi sau depe malul oceanului, pandesc cerul si za-

rea pAdurii,ori de cote on se iveste o asemenea disparitie.

No aflam in aka stare de spirit, back ajunsesem
noi, depe terasa legatiei, s'" cercelam, intre dou'a telegrame citrate, cerul siniliu peste varful palmierilor !

FURTUNA SUB TROPICE

73

Ce zile aparatoare. Intr'o noapte, furtuna lung yestita, groasnica furtuna din tropice, se deslantuise i tirinse doua zile i doua nopfi in sir. A treia zi, un batran
pescar mulatru din Ipanema vesti ca vechea luntre ce o
vanduse de curand, pe bani buni, unui senhor strain, fusese reactusa
d'Ouro...

franturi de valurile math, la Punta

Unde raTiicise el oare atatea zile ? Cum asteptase

furtuna spre a iesi in larg pe subreda barca, drept ca
o trestie in bataia vantului, cu ochii atintiti pe zarea
oceanului infinit, in credinfa, de sigur, ca sinuciderea
nu este ingaduita unui gentilom crestin, dar i cu speranta supremb.' ca niciodata, nimeni nu-i va da de urmil?
*

In oral, multim.ea aiurita, sarbatorea in cantece dioniziace, maretia carnavalului.

Amefitoare, virulente, dar i ieratice cantece I

Cununi de fete $i de tineri pe toate avenidele, in

cercuri jucause. Batalii nesfarsite de orchidee si de arauc arias !

Vona Demetrios, voua Helios; zei istovitori ai soarelui si ai painantului! Bacanale! Desfrau sacru!
Dela fereastra deschisa. n'a'valeau obsedante, vrajitoare armonii, ritm dupe ritm, val dupe val, preamiirind viata, voluptatea, patima...

Dintr'un ungher al memoriei staruia un vers de

Cabriele d'Annunzio: La moartea unui erou", inganand
(Nos frenezia de afara :
0 morte 1 Con quali fiori novelli ricopriro io dunque oggi questa grande tomba the amo ?...

FLUTURI INDRAGOSTITI

Iarna din emisfera sudica incepe cam prin Iunie

F,i se terming la finele lui August
A pomeni de iarna sub tropice pare aarecum paradoxal atunci cand, in realitate, e vorba numai de o wars&

scadere de temperature care aseamana, pe acele trei

luni, elima din Rio de Janeiro cu aceea a inceputulur
verii dela Nissa.

Nu e mai putin adevarat ca eterna cochetarie feminina

careia sexul tare nu-i poate fi indestul de
recun.oscator pentru iscusinta ce a dovedit pururi infra

gasirea de prilejuri de a inmulti mijloacele de seducere,

acopere umerii femeilor, de cu prima adiere,
cu cele mai incantatoare creatiuni ale marilor blanari
din Paris. Aceasta uimitoare tranzitie dela stamba la
samur este insofar. de nesfarsite exclamatiuni la adresa
anotimpului nemilos. gungurate in tot atatea melodioase
ciripiri cari, la exhibitia vestimentara, adaoga, pentru
auditorii masculini, piperul extravaganfei intelectuale..
Aidoma ca in emisfera nordica, viata socials atingepunctul culminant pe la mijlocul aka zisului sezon do

iarna, adica pe la jumatatea lunei Julie. Recordul it

define, fare indoiala, marea sapiamana a jockey-Clubului, mare nu numai prin stralucirea viefei sociale, dar
prin faptul ea se exca sa fim cu totul sinceri
$i

tinde cam pe vre'o douhzeci de zile, dupe o numaratoare ciustit romaneascrt. Atunci fine-to intrecere intro

76

PE CAI DE MIAZAZI

oficialitate, corp diplomatic si protipendada, care de

care luptand sa apuce ziva cea mai potrivita a marelui
premiu, a derby-ului, a concursului hipic, spre a oferi
dejunuri nesfarsite
in cununi de orhidee $i gastricucigatoare

ceaiuri, rivalizand in elegan-ta sau, noap-

-tea tarziu, tine si serate, in fine baluri pans la ziva !

Cu osp5tul marelui dregator pentru rela-tiunile cu
streinatatea, este lucru stiut ca nimeni nu se poate incumeta ! In curtea istoricului palat Itamaraty, iazul
strajuit de uriasi palmieri africani, oglindeste cea mai
desavarsitti zamislire in arta primirii sutelor de oaspeti;

numai luciri de uniforme .i de veche argintarie bollviana dealungul meselor, in o complete desfatare a tru-

pului si a sufletului imbinata din feluri rare, din indepartate armonii si din artificii mestesugite, mangaind
cununa inalfilor arbori cu amgiri de rasarit.
*

Datorita unor buni prieteni brazilieni, mi se semnalase prezenta la Copacabana a unei perechi de dansatori nord-americani definand recordul succesului ace-

lui an in Statele Unite si care, dupa parerea acestor

atat de devotati amici, ar fi fost indicali, sa aduca o
nota deosebith petrecerii ce-mi propuneam sa organi-

zez in cadrul faimoasei stipttim:ani, dace, bine inteles,

a-si fi reusit sa-i conving sti inftitiseze invita-tilor nostri una din creatiunile for coregrafice.
Cedand indemnului prietenilor mei, mersesem intr'o searti sa ma conving de mitestria renumitei perechi.
In sala de serbari a vestitului laea depe oceanul Atlantic, ramtisesem fermecat de vraia ce o resfrangea asupra asistentei, acea exceptionala performanfa.
El inalt, balai, sub-tirel, totusi atletic; ea, atat de
proportionate, ;neat n'ai fi putut spune de era scunda
sau inalta, ci un singur lucru, anume, ca intruchipa o
statueta din vitrinele British- Museuhii, ce ar fi prins

FLUTURI INDRAGOSTITI

77

subit infiripare ; iar, crampee de amintiri din copilarie,

o papule a sorei mele
creatiune neintrecuta a artel

Jucariilor mecanice pariziene, in fata cgreia reviid

icoana tatglui meu, famas clipe intregi pe ganduri, pe
cand ea se rotea gratios in jurul axei cutiei muzicale ;
crampeie de amintiri din adolescentg, cand citeam cu
nesatiu paginile nemuritorului Barres despre tinerele
purtiltoare de roug, se perindau deavalma in minte-mi..
Infracgratul publicist si simpaticul meu prieten
Victor Carvalho ii adusese la masa mea.
Vorbirea lui Morris ca si aces a Cordobei era a unor
desgvarsiti oameni de lume. In o englezg, din fericire
clara, Morris imi declar5 :
Desi refuz sistematic, atilt pentru mine, cat si
pentru tovargsa mea Cordoba, orice propunere de reprezentatie in societate, amabilitatea Dvs. si insisten.
tele bunului meu cunoscut Carvalho, ms indeamnii s5
fac o exceptie.
Apoi cu suras curtenitor :

De altfel cum asi putea refuza o invitatie la

Legatiunea Rornaniei ?
A doua zi, impreun5 cu Victor Carhalho i cu gra-

tiosul Aloysio Salles, cel iscusit intru organizare de

serbriri Si de conduceri de cotilioane, ma sfatuisem cum

sa rgsplatesc pe agerii emuli ai Terpsicorei, (NO contributia ce fgeicluisersa a da petrecerei proectat5.

Dups mine, nimic mai gresit decal sa pornesti pest,
mari si tari cu irezuri de acasg. : paese che vai, usanze
che trovi", spune o veche ziefitoare italinnit De aceea
ascultai de sfatul for :
Lase' -I pe el, de va vroi s5-ti fixeze un onorar ,
D-ta ca reprezentant al nobilei noastre sore latine, s'ar
cuveni mai de grabs s5 le faci un dar ; eu propun. sa
mergem la Zitrin si s5 alegi pentru el, o tabachera do

baga blondg, iar ei un eyantail din aeeea'i baga ; le

adaogi o monograms de our
ti-ai lacut treaba...

PE CAI DE MIAZAZI

18

Broasca-festoasa la not e ieftina, i nici aurul nu-i

stump. Te va costa mai ieftin. deck a plki in dolari.
Sant in deobste snobi si. ii vei cuceri. Unde mai pui ca
vor recunoa.ste, cu acest prilej, superioritatea gentilefei
latine.

Inteadevar pentru relativ pufine parale, giuvaergiul imi trimise a treia zi o minunata tabachera si un
.evantail, ambele din baga blonds, cu niste cifre mari
cat degetul cel mic al inaripatei Cordoba.
*

Saptamtina serbarilor era in toi. Sosise dela Paris

vestita Du lce Martinez de Hos, urmata nu numai de
.amabilul ei barbat, proprietarul unor renumifi cai de
curse din Franfa, adusi de ckeva saptamani spre a lua

parte la alergarile din Rio, dar si de o intreaga curte

de admiratori si de tinere dornice de petreceri exotice.
bogatasul pariziano-argentin Bembergh cif sofia lui,

vestita pentru munfii de bijuterii ce ducea (3144 sine

la fiecare deplasare. Conform datinei, se pornise raigrafiunea anuala din Buenos-Ayres si din Montevideo, a
intregei faune a sportivilor, a elegantelor, a calarefilor

cu faima, nelipsifi de la saptamana Jockey-Clubului

din Rio.
De cu dimineafa, dimpreuna cu colaboratorii mei,
numarasem oarecum ingrijorafi, mulfimea invitafilor.
Cum se vor inghesui ei in incaperile Legafiei ? Care
telefonul nu incetase, fiecare certind, dupa cfasears
tina locului, a aduce cu sine pe cel mai bun prieten al
cum sa refuzi oameru
sau argentin sau uruguaian,
atat de primitori precum sunt Brazilienii ! se facuser6
mai multe sute.
Din fericire zeul iernii antarctice binevoise, de
data aceasta cu adevtirat, sa ne daruiasca o boare racoroasii, aninata de frunzipl stufoaselor imbuia.
indracite ar
Carduri, carduri, soseau invitafii

FLUTURI INDRAGOSTITI

79

gentine, blonde ca spicul graului, cu rochii decoltate din

neqfarsite nuance de organdi, Invoalte, in fosnet de
volane-votanase, de lucitoare mrttrtsuri, insofite de cavaleri in fracuri albe. Soseau si oficialitatea localnicrt si
135.tranii ambasadori cu simandicoasele for tovarlise; si
colegii de toate varstele, si neaosii prieteni; si cal6retii,
printre cari nostimul Paolo Gulard, habotnic piistrator

al traditiei din Rio Grande do Sul, cu smoking alb si

panialoni negri cu lampas in ciucuri si cipici de lac, cu
pinteni fixi ce Oreau a face parte integrant din persoana lui.
Prin vuetul multimii, se iiispandeau din mitt de bal,
sonoritalfi in Him frenetic.
Spiritualul Gilberto Amado si entuziastul Victor

Carvalho ma apucaserrt fiecare de cafe un brat :

Avem luny Pliny, vant ra.'coros si sampanie frapata ; Ce mai vreti ?

Dansul se incinsese in toate gine. Orchestra de

mulatri canta fail de oprire, duprt obiceiul psamantului,
rumba duprt samba si maxixe dup4' marcia. Ce fiinte
ciudate, aceti muzicanti brazilieni mergand dela oaches
inchis sau Preto pang la cafeniu deschis sau pardo cu

cat se infierbanta." cu atat, de pe treptele suprapuse,

depe care Capra, ii vezi schimonosindu-se mai spasmodic si dand din arcus, acu srdtati pe varfut picioarelor,

acu plecafi pe vine. Tottla noaptea ei nu gusty pahar

de yin; in schimb, sorb cafea ceasca dupii ceased.

0 orchestra de muzicanti de batucada" se compune, in afara de instrumentele cunoscute in Europa,

din doi cantilreti de cuica.", un butoia cu un singur
fund, din mijlocul earuia porneste o coardZi groasa pe
care muzicantul o freach." cu carpa udrt, avand menirea
contrabasului si amintind sunetul buhaiului nostru

trei alfii bat din famburine, adica lobe de diferite

nfa'rimi din piele cu Or. Alt muzicant ruanueste
ago-ago, compus din dourt trangi gemene, care, lovite

80

PE CAI DE MIAZAZI

cu o vergea de fier produc un interesant efect de terra

msarittt. In fine, se mai afro. cantaretul de ague", un
soiu de troacii denumit si piano de cuia.
Muzica for folklorists sau muzica de samba, este
mai totdeauna in opt optimi cu ritra extern hotaritor,
pe care se altoiesc o seams de ritmuri contrapunctale
interne. Ritmul exterior de bazsa, este monoton, repetat,
duios i trist. Toata vitalitatea provine din ritmele intercalate cu variatii nesfarsite. Pe langa armonie, si melodia este originals& caci nu se exprima nici cu claritatea
temelor noastre clasice nici nu se supune deformatiilor
violente ale muzicii de jazz.
Recitativul apare ca o flacsare mocnied, niciodatii
stinsa, niciodata prea vie, oglinda credincioasii a caracterului brazilian, a acelei saudade care copleseste sufletul national, amestec de suferinti si de darza perseverenta dealungul veacurilor cu nostalgia pentru leaganul iberic, saudade care nu are corespunzator in nici
o limbii cunoscuta nousa, nefiind nici spleen, nici sehnsucht, nici ma'car dor, deli acest ultim termen s'ar parea eel mai apropiat, caci au si ei, ca si noi,.cantece de
saudade, au saudade de iubita, saudade de coltul uncle
s'au nascut...
*

Imbulzeala se Meuse din ce in ce mai mare.

Iesisem pe terasa cu colegul meu cehoslovac, dP
care ma lega o veche prietenie. Laguna depe Flamengc,
strillucea din mii de solzi argintii; in gradina din jur,
rasete si intreceri de perechi vesele; miresme din pa"durea virgins covarsind efluviile marine. Amado, care
se ivise pe langa noi, 'nand vantul serii drept perna
unei amante, apleca grumazul suspinand
Simtiti adierea padurii tropicale ? In regiunea
mea, la gurile Amazonului, vanturile alizee duc la sute
de mile, pe ocean, parfumul florilor salbatece, iar not,

FLUTURI INDRAGOSTITI

81

Brazilienii, plangem de emotie rand, dupti indelungata

sedere in Europa, trecem pe la acea raspantie a zodiei

noastre. Nu e mangaiere de femeie iubita care sa fie

atat de imbatatoare /
Hai prieteni, hai sa bem, interveni colegul eeh,
care, burlac tomnatec, fugea de induiosare.
*
*

Trecuse de miezul noptii,

Pe la mese, batrani alaturi de tineri, dupa simpatii,
dupa intamplare, precum se obisnueste la astfel de petreceri
in sali si pe terase
in sgomot de convor-

biri incrucisate, de tacamuri ciocnite si de obeeasea

veselie
oaspefii erau pe la ispravitul cinei.
Deodata aplauze prelungite. 0 hors saltareata in
vesela farandole de fete si, de tineri, o alternare de
fracuri rastignite si de sanuri sburdalnice nava% cu
striglite de Uraa! tarind in raijlocul ei o pereche, el
in frac negru, ea in rochie de culoarea uopfii, cu volane in stil andaluz si en trandafiri la ureche : Uraa T
pentru Morris si. Cordoba !
Se si ingramadisera in randul intai batrfinii dregatori, se si insirasera respectabilele matroane, pe scaune,

in jurul salii; se cocofase tineretul in spate, pe banei

si pe canapele, inghesuindu-se pe la usi $i pe la ferestre. Se facuse facere ca prin farmer.
In general, in Europa, nofiunea de tango eivoca la
cei ursuzi un dans usuratec, la cei binevoitori, eel mult

un dans exotic, la tofi, concepfia de muziea fara valoare, de dans senzual, de'distractie de cabaret. Pentru
cine ii cunoaste obarsia, pentru tine 1-a vazut jucat in
Hispano-America, el se aseamana mai curand en daneurile ritmice grecesti, la serbarea Emeliilor, wide miscarile intruchipau inalte nazuinte de estetica parti, iar
ritmul simboliza armonia gandirii, propovaduita de filozofia elina ca fiind cel mai nobil fel al viefii. Argen6

82

PE CM DE MIAZAZI

tinii gi ei europeni transpui la antipozi, au resimtit dealungul veacurilor acee0 nostalgia, aceeasi saudade pricinuitii de asta data, nu de melancolia destrlimatoarei

nrgii a Odurii braziliene, ci de desnildtijduitorul gol

al sesului din Pampas. Gol ametitor al stepei; orizonfurl mereu fuginde I
Obsesia spatiului nesfarsit, ametitoare ca privirea
prelunga a boltei ceresti, impreuna cu uriasa incordare
do vointil de care Gauchii an dat proba dela inceput.
au filurit in sufletele for o notiune mixta, zdmislitd din
imensitatea ctimpului dorul de cucerire. Din imperecherea spirituald a acestor notiuni care coviirsese ssi azi
existenta Argentinei, uncle Pampas stiipaneste oamem
vi orase, caractere fri infaptuiri, s'a niiscut tango-ul
adtinc ieratic intruchipttnd perenitatea impotrivilor
in obositoarea for desftisurare. Joc ieratic, gray, precum
este gravy existenta, el se danseazd aici curapatat, cuviincios ; tinuta capului, trupului, bratelor, simbolizand
statornicia, in atitudini statuare, care nu au nimic impudic. In. schimb, el este tragic ca si talcul yietii.

Din fericire oaspetii mei din aoea sears erau departe de a analiza sensul filozofic i obtirsia pasilor de
tango. Din fericire nici interpretii, in conceptia for core-

grafiett cu totul internationatti, nu erau manati de alts

grija deck de aceea a unei performante des5varsite,
dezbilratsa de mice preocupare a clasicelor canoane argentine.

In mijlocul cercului, Morris si Cordoba priveau seme ti unul spre altul. Apoi orchestra prelua. un tango
necunoscut, nesrarsit de duios, iascolitor de ritmat.

Cu bratele gratios rotunjite, dansatoarea misca

ukior din solduri, cu ochii pe jumatate inchi i, cu trtisg.turile fetii nemiscate, inteun soiu de extatied ateptare. Rotind de departe, cu pasi mari, cadentati si tgcuti, dansatorul, ca o pasZire de prada, striingea in

ceireuri concentrice jocul s5m de patimsa. Apoi, cand

FLUTURI INDRAGOSTITI

83

bratele ei se intinsera, in suras de avantata consimtire,

el, cu o usoara lunecare indarsot si urmandu-i
simula, cand la dreapta, cand la stanga, cafe o fugara
sarutare, cand pe umarul drept, cand pe umarul gang
al icoanei ce inainta orbits cu bratele Intinse ca spre
o ursita necunoscuta. Nepasare inaripata pe pajistea
-vietii sau eterna momire a seductiei feminine ? Si iarasi

i iarasi ademenitul fluture rotea buimacit in jur.

In clipa in care sborurile for se incrucisara, asistenta isbucni in ropote de aplauze. Cordoba se Inchinase mladios in jur, vanturand spanioleste din evantailul de blonds baga.
Intr'un tarziu, batranii ambasadori Iii luasera ramas bun, pe cand frenezia petrecerii ajunsese la culme.
Priveam depe terasa sufrageriei, impreuna cu
Mister Morris, cum stelele paleau in preajma Crucii
de Sud, giuvaier diafan, sus, deadreptul peste Christul
Redemptor depe varful muntelui Corcovado.
...Nu numai pentru arta D-voastia neintrecuta,
dar 8i pentru minunata melodic a acelui tango pe care
nimeni dintre not nu 1-a auzit pane azi.
Nici nu l-ati fi putut auzi, sopti interlocutorul
meu cu ochii pierduti spre varful muntelui cucernic,
era ultima ei compunere, dupe care s'a sinucis ; am
inostenit manuscrisul.
Cu ochii pierdufi sau impaienjeniti ? Induiosare de
artist datorita evocarii sau imbelsugatele cupe de
Cordon-Rouge ?

Tovarasul meu se dovedea in orice caz american

neaos, caci acum plutea departe, in vesele amintiri de
calatorii, redate cu humor.
Mister Morriss, colaboratorul meu Imi face
semne... oaspefii care pleats... datoria mea de gazda....
tin Ins
exprim Inca ()data recunostinta mea, Si
entuziasmul tuturora, cu atat mai mult cu cat mi s'a
eonfirmat ca ai refuzat sa joci alt-unde decat pe scene.

PE CAI DE MIAZAZI

84

Nicio recunostinth. A fost o adevhrath placers

pentru Cordoba si pentru mine. Este drept, nu dau

niciodaat reprezentatii in societate. Am facut o singurI
exceplie, anume pentru Legatiunea Romaniei.
Cum asa ?
Fireste. Romania este -taxa mea de originli. Sunt
nh'scut la Botosani. Da! Sunt Moritz din Botosani, fiul
blitranului Moritz tinichigiul. Un unchiu al meu m'a
luat la New-York la varsta de zece ani, dar toed viata,
mi-a riimas intiphrith in ochi si in suflet curtea cu sal-

cami din dosul ulitei mari. Ah ! Cand va veni oare

ceasul sh-mi pot revedea Para ?
$i eu si not toti, in fine toad lumea, to -am luat
drept Yankee sadea.
Dar de uncle I Asa urea reclarna ! Ma Crag din

plirinti botosiineni, precum si Cordoba este naseuta

laugh' Pireu...

0 lung mai tarziu, am primit dela Adirondaks un

prea frumos manuscris muzical cu titlul ,,Fluturi indriigostiti", iar in josul portativ-ului, tot pe romaneste
Amintire din partea lui Moriss si Cordoba".

NOPTI BRAZILIENE

Dupes ra'coreala salilor cu aer conditionat ale clubu-

lui, caldura de afara mi se peruse mai nesuferita ca

niciodata.

Fusese oare tranzitia atat de brusca ? Sau dupes

abea cateva saptiimilni de edere in Brazilia, adaptarea
mea atat de superficiala ? Ceva copleitor, un coif de

lel irai cuprinsese fruntea de indata ce pkisem pe

bulevard.

Multimea buimacita de serbtaile carnavalului inrintuite de o saptamana, de dansurile diurne i nocturne

tineri, bala care lua parte intreaga suflare din Rio
buimacita mai cu seams de
trani costumafi, mascati,
obiceiul pamiintului al lance-perfum"-ului, arma miilor de adepfi, improFlind pe treciitori cu eter parfumat,
forfotea pe avenida" in ceafa caniculei vesperale.
Raymundo, colegul meu de universitate dela Paris,
ghicindu-mi toropeala, rasa apuca vitejete de brat, ca

until ce calla sa sprijine pe un tovark naucit, strigandu-mi :

Vei vedea I Cu timpul to vei obisnui. Azi ti se

proslapare uluitor. E atilt de firesc ! Magia
virea neintrecutelor ei roade! Numai Gilberto, din snobism, maga ca avem un strop de singe negru, pe tend
acea picatura ce ne curge in vine ne des
tocmai ea
vigoarea necesara de a suporta caldura, vigoare ce, voila

PE CAI DE MIAZAZI

86

Europenilor, va lipseste ! Datorita ei ne desfatam iu

zodia tropicala

Cu imbold voios ma indemnase sa iau loc in puternicul torpedo oprit langa trotuarul din raarmura alba

cu negre arabescuri de granit, infatisand, in preajma

Jockey-Clubului, capete de cai, pinteni i alte accesorii
equestre, pe cand in fats, la Clubul naval, ele intruchipau adevarate capo-d'opere ale faunei Marine.

Aburi rosiateci umbreau perspectiva grandioasei

artere centrale a orasului, pe cand raul de automobile
se scurgea in sens unit
migratiune obsteasca inspre
Caes da Roha.
Tocmai fiin.dca acceptasem invitatia de-a petrece
seara la fazenda lui Raymund din muntii Theresopolis, pe inaltul platou clomp:land capitala, ma surprindea

directia ma luase, marina prietenului meu.

Mai avem aproape doua ceasuri pans la pleca
rea trenului 1 Doresc sa-ti arat un alt aspect al orasului,
decat acela pe care 11 cunosc in general strainii.

Trei mile de goana pe avenida Rio Branco ; apoi

cotisem dealungul esplanadei Societatilor Transatlantice:

numai flori, pavilioane i pajisti in preajma uriaselor

pacheboturi depsasind casele cu trei caturi.

Trecusem prin portul pescarilor cu aer incareat,

cu miros greu de ulei si de peste ; prin safacacioase car -

tiere industriale, prin mahalaua negrilor spre fundul

bahiei de Guanabara, acolo unde muntii denumiti Degetul lui Dumnezeu, Piscul Domnului, inconjurati de
alte formatiuni vulcanite, inchid orizontul de apus ca
o pavaza uriasa,

o prevestire amenintatoare a miste-

relor din interior.

Pe dreapta soselei, marea albicioasa a Guanabarei

intins miral lucitor in zapusala crepusculara ; pe

stanga, litoralul cu ingusta facie de pamant, numai -ante
simetric oranduite din zona negrilor, i drept in fag, un
comic nisipos i stingher, pe varful plesuv al ciiruia

NOPTI BRAZILIENE

87

biserica Nossa Senhora da Penha, facatoare de minuni,

profila pe cer dolls& turle gemene, cucernice, triste.
Valul de pacla, in amurg, era atat de dens pana'n
varful colinei, incat clopotnifele Fecioarei lacrunilor"
pareau aninate in.vazduh, in profil de Golgota.

Masina strabatea incet mulfimea in sarbatoare,

bronzate grupuri ritmice, jucand dealungul oselei.

0 nunta de negri venea spre not in saltanat do

surle, drambe si tamburine. Nuntasi desculfi batand
frenetic din falpi asfaltul soselei, precedau alaiul, inaintand e-a'ndaratelea. Mulatre purtanitd. copiii in spinare, ne rese despletite cu sanii afara din cama.se, le&land lasciv din solduri, intregeau bachanala.
Trecusem peste podul strajuit de palmieri al posacului canal Mango, care dal numele defaimatei mahalale
a prostituatelor. Serge)* de strada uriasi, in haine albe
si coifuri coloniale, vegheau la raspantii. Femei de toate
nafionalitafile, de toate varstele, de toate infafisarile
umpleau ulifa, dela mandrele mulatinhe cu mijloe de
viespe si piept provocator
copile abia formate pasfraud toata gingasia rasei
si pans la matroanele milostive, asezate pe scaune sau vanturand pe la ferestre,
din evantaliu.
Pretutindeni, cantece, fipete, piane mecanice din
bordelurile acelei intinse Sodome, in atmosfera saturafa
de ravniri animale, prinfre felinarele rosii licarind in
penumbra nopfii, pe cand avida cheTnare a blestematelor incolacea, ca o caracatifa uriase, din mii de brate
si de ochi pofticiosi, puzderia de masculi pravalindu-se
spre placere si pierzanie.
In mijlocul strazii un polifist rigid arata limita cireulafiei vechiculelor. Mecanicul nostru, surprins de cindata fantezie a stapanului sau de-a plimba un estranjeiro in asemenea -Omit pangarit, apnea pe prima

transversals, readucandn-ne in cartierele oamenilor

cumsecade.

PE CAI DE MIAZAZI

88

Lapel plata cu statuia lui Tiradentes, felcer celebru din veacul (recut si idol popular al desrobirei, frenezia masselor jucand in hors, de-a largul strazii, in
iureq de chiuituri, in miros de untura prajita, in 611note de muzica discordanta, ajunsese atat de deasa,
meat o luasem pe jos. Urmand pe indrumator, aparandu-ma pe jumatate vesel, pe jumatate aiurit de aruncKtoarele cu eter indreptate pe furis spre grumaji, ajuneei pe treptele unei biserici impunatoare, unde alt val
de populafie se inghesuia cu batrani, i copii.

Igrejia do San Giorgio, imi explica tovarasd

raeu e hramul ei! Aduce noroc !

Patrunsesem sub bolta luminata de raii de Lehi

si era uimitoare tranzitia intre cantecele profane de
afara i psalmul din launtru, inaltat din sute de glasuri.

Urmand suvoiul poposiram cateva clipe in fata

monumentului equestru al arhanghelului in marime naturala. Imbracat in vestminte scumpe, cu spada strata-

citoare, sfantul era inconjurat de cucernice doamne

tinand lungile panglici rosii impodobite cu medalii, afar-

nand dela braul cerescului calaret, pe care le ofereau

norodului intru evlavioasa sarutare.
Marina regasita cu greu intr'o strada laturalnica,
no duse, pe facut de noapte, la gara, unde pufaia gata
de plecare faimoasa Leopoldina, dupa numele dat tre.4ului cu linie ingustii" i cremaliera, construita de Belgieni.

In vagonetele de clasa unica, cu banci de lemn

spate 'n spate, o ceata de calatori veseli faceau un chiloman. asurzitor. Inghesuiala pasnica, fara niciun fel
de inghiontiri, ci numai voioase glume intre bastinasii
cabocli, calatorii mai instariti i atragatoarele fete de
magazin. Trenul urca gafaind spre munti in noaptea
instelatii, intr'un tesut de liane mangaind peretil vagonetelor. La stafia urmatoare o puzderie de copii vindeau
cu miros imbatator, i ciormamao, felii de cantalup

NOPTI BRAZILIENE

89

chine de banane d'Ouro, foarte gustoase, de mrtrimea

degetului cel talc.
In z'apusalii, sub lampile vagonului cu ferestre larg
deschise ca gi pe platformele dela capete, un adevrtrat
praznic din fructe imbsdlssama aerul, pe cand locomotiva
Leopoldinei rabufnind a ciudii, cedase locul unui motor

electric menit sa ne taraseti dealungul cremalierei. Ne

caJaram acum pe peretele abrupt al muntelui, printre
ferigi uriase, intre vii ametitoarc, arbori semefi resarind din adancimile coclaurilor, iar portal, cu mii de
licurici, sclipea jos la adancimi infricosetoare.
Gloata cbilit'torilor se r6rise prin haltcle de pe parcurs. Temperatura coborise cateva grade. 0 boare priicutrt. Te credeai transpus dintr'odala in rai. Ultimele
tresaltiiri ale cremalierei ne adusesere la margine de

platou. 0 impresie ling de mers orizontal nu-si

frt.-

-cuse incsa bine drum prin constiinta noastriI, and convoiul se si opri la terminusul sb.'u din Theresopolis.

Luna plinii lumina bland eampia aromind ciudat

a ceva necunoscut nousa Europenilor : miros dulceag gi
supaeator totodala, resfrant de o buruiana tipicii a pamantului crtra"miziu, saturat cu oxid de fier.
0 trrisursa usoarsa ca o naluca ne duse pe drumuri

serpuite pans la fazenda lui Raymupdo, o fermi spatioasa gi primitoare, cu ineaperi inconjurate de terase,
printre tufe de bougainvillieri infloriti.
Oaspefii, femei in rochii albe, brirbati in costume
de sport, ne primith cu cordialitatea expansive a locului,
pe cand mulatrii ne gi adusesera biluturile rricoritoare.
Urmase o cilia in deosebi de prietenoag. Rudele si invitatii lui Raymundo burlac tipic brazilian, Otimag
apiirMor al liberldfilor democratice si al traditiei plantatorilor
erau cu tatii inteligenti, Idea nimic ceremonios in atitudini. Datoria lui Raymundo, ma primiseia

ca pe un amic al lor; la cafea, ma considerau drept un

vechi cunoscut.

PE CAI DE MIAZAZI

90

0, Meninia! striga, dintr'un grup, gazda inspre

cumnata lui, cu care ma aflam in vesela convorbire la
capatul celalalt al pergolei. Meninia, pare-mi-se ca to
destainui colegului meu dela Sorbona. Doar convenisem
sa pastram secretul.

Nicidecum, raspunse in triluri sonore atragrttoarea mea vecina, cleveteam, atata tot. Dar data ma
provoci, ii spun !

Ceilalti in jur ooteau. Raymundo, cu felul lui

deschis de a fi se i ivise langa mine cu aer tainic, en
privirea-i afat de credincioasa :
De ce crezi ca am staruit sa ma insoteti in asta
sears la fazenda ? Oare spre a-fi arata in zori cirezile
6i rezervele de guano ?

Vantul de noapte racorind aerul imi inspira pe

data raspunsul :
Spre a -mi aminti de munfii Carpati, dupe iadul
vostru de jos...
E adevarat pana lit un punct, dar mai e i altceva. Priveste cum rade Meninia. Am facut un complot,

Si sorbind cu suras siret din paharul cu whisky, imi

destainui :

dela Paris mi-ai cerut-o. Apoi, dela sosirea

to la Rio, de cateva ori, in decursul ultimelor luni.
Tne

Ceilalti facusera care. Un mulatru ba'tran i dot

negri se apropiasera acum pe treptele terasei, primal,
aratand a vechil, ceilalfi tineri, ehipegi, cu priviri scanteietoare. Pe cat parea batranul de blajin, pe atat tinerii aveau aerul serios i pareau cuprini de importanta lor.
Prive,te, urma Raymundo, a sosit i Amaral i
calauzele. Ei da! Afla ca la negrii din tinutul nostra
e noapte de Macumba". Ai vrut sa asiti la o serbare
de magie, iti implinesc dorinta. E aproape de ceasul
douasprezece ; tend luna va fi trecut de mijlocul cernlui, vom porni. Vino acum pane la scars i strange mana

NOPTI BRAZILIENE

91

baietilor, caci ei to iau sub paza lor. Strainii nu prey

sunt dorifi la asemenea ceremonii. Multumeste-le i mai

cu seams fii foarte serios, caci pentru ei este vorba de

o credinta adanca. Nu le oferi nimic decat tigari.
Pufin dupa aceasta pornisem &Arai pe bidivii i
catari in penumbra lunii apunande, deacurmeziul pajitei acoperite cu florile mirositoare ale buruienii specifics acelor inaltimi : Raymundo, fratele sau Osvaldo,
Meninia, cu o prietena a ei i alti cati-va oaspeti dintre

care unul era pictor cu mare Tazti, vechilul

doi negri.

cei

Intrasem sub boIta padurei i coboram acum pe

poteci erpuite, indieni iniruiti in penumbra nopfii.
Ici i colo, copita unui cal lovind o piatra, cite un
uerat al insotitorilor, crengi rupte in treacat. Ne lasam
la vale dusi de pasul sigur al animalelor pe povarni.5.

Jos in bahia, se zarea cite odata indepartata reverberetie din Rio de Janeiro.
Dela o vreme, incetasem coboriul ; partisisem ver-

santul de Miazazi, indepartandu-ne spre o vale transversals, punctata de lumini sclipind printre pomi. Intampinaram in poeni iruri de colibe si focuri de vreascuri. in fata carora se profilau umbre misterioase.
La o cotitura, sunet infundat de tobe. In poiana
urmatoare descalecaram cu totii i o inseam pe jos. Nestrecuraram printr'o trecatoare in stanci in spatele carora Raymund() ma vesti ca se afla locul ceremoniei
pagane.

Intre trunchii razleti, un gol de padure luminat cu

torte de rasing. Ne apropiam cu bagare de seams. Abea
acum observai cat de mull norod se afla in prealma,
tupilat, rfinduri, randuri, sub arbori.
In semicercul adapostit de stanci, lumina faclelor
invia trecute vremi, La mijlocul poienei, un altar rustic

incolacire din arbori scorburoi

acoperit de mul-

ticolore naframe. Preotul, un negru batran, Cu barbs

PE CAI DE MIAZAZI

92

alba i cilma.6 lungs, ants o mclopee ridicand a rued

main roduroase spre cer, wade lucea misterioasa, constelatia Crucii de Sud.
In oapte, spre a nu jigni gloata credincioasa aciuitiz
in cerc in umbra m5retelor goyave, imprirtrieam Meuiniei :

Trecand de ecuator, pe puntea dansatorilor stereotipi, pe intinsul apelor oceanice, sub bolta miriadelor de stele, mimic nu a Otruns in sufletu-mi mai muit
dead acea neintrecuta intovbirsaire de astre care, peste
valurile imense ale marii, mi-au covarit privirea. Era
un semn izbavitor, legb.'nat sus de tot pe azurul nocturn;
-0 truce din large, generoasa zsamislire : patru stele la
patru margini de za'ri. Comodorul, comandant al vasului, supitrat de sfaruinta cu care indreptam insufletirea
mea eatre o constelafie n.eomologara, raufnise la un
timp, opinand :
Nu e vorba de Otratul acela Isattiret, aleatuit din
stele stinghere. Prive,te, rogu-te, mai la apus, spre giuvaierul acela micuf, dar neasemuit, raurit din mii i mii
de focuri. Dincolo, este vorba de patru diamante searbade. Aici, s'a plasmuit din zeci de mii de lumi luminoase

horbota ea'stignita din puzderii de stele

crucea

rairaculoasri, bijuterie pe care orice femeie ar fi visat

s'o anine la San. De dourizeci de ani cagtoresc pe acea-;

-sfa ruts, de dourtzeci de ani indrept aceea,i greald,

acee0 iluzie a c615torilor. De altfel, nu-i vina mea.
Acel giuvaer mai redus ca dimensiune dar pravoslavnic,
moscovit in bogiltia lui intruchipeazrt busola strict geografic5 a ciiii spre Miazazi, drept spre Polul Sud. Dela

primii conquistadori i pans azi, toff marinarii ii urmeazg indemnul. Mica' pilotul s'ar lua dupa neghiobul
plitrat ce ti-a starnit admiratia, ne-am izbi de stiincile
-coastei africane.

Mestecam in giind recenta amintire, cand insotitorii notri negri ne rugara sa incetam cu oaptele i

NOPTI BRAZILIENE

93

sal ne pitulam mai bine la adapostul uriaselor tulpine,

calci asistenfa din hemiciclul lunar
in hipersensibilitatea ei
simtise unele influenfe ezoterice... preajma
de strain... de fiinte primejdioase... neinitiate.
Ridica preotul a ruga, noduroasele-i brafe sere cerul instelat. Tineri in calmasute albe tresilltau stangaci
i spasmodici in jurul altarului, pe ritmul tam-tam-ului
diaconilor consfintiti de cultul salbatec. Tam-tam si
iarasi tam-tam, istovitor, coplesind totul in valceaua
magical. Preotul graia, canta, in disonanfe minore, o
lunge invocatie africana. Se jeluiau molcomi credinciosii
tinand isonul ca aievea, unde? Ca aievea in Islam? Pier-

duti in visurile for apocaliptice ? Sau lepadandu-se de

prezenta noastra, a ghiaurilor ?
Pe o lavita arcuita peste trunchil gaunosi, icoane
marunte se insirau, respingator de nepotrivite, izbitor
de arhaice, de eiudate ; amulete din nalscociri primitive
alaturi de insignele credinfei catolice, alternand in chip
nemaipomenit ; amestec de intruchipari profane zei
hidosi in miniature, zebu preistorici, o stealth' Marta redemptoare, statui de lemn infatisand fertilitatea, cu trei
randuri de Late pravalite. Alaturi, mucenici pictafi in
culori stangace, o eumenida cu parul valvoi, apoi sfan
tul Christovao i, intre cateva paiate negre, nemsasurat
de lubrice, chiar la mijlocul altarului, ieslea Mantuitoirabirului cu Maica Domnului aplecata pe prune

nare halucinanta de semne Opine $i de marturli

crestine.

Ingaima solemn si nerod preotul inspirat. Se tanguiau tot mai tare mirenii in naiva for prosternare catre

in veci temuta divinitate, coversind fiinja lor. Rugile

magului si staruinta bataii de tam -tam, raseoleau sufle,
tele simple si infricosate.
Nu trecu mull si din randurile superstitiosilm", resarira, una cafe una, negrese despletite, doritoare sal insoteascal chemarea intregitorului de nazuinte. In cercul

PE CAI DE MIAZAZI

94

lunar se roteau ca nite sfarleze, din ce in ce mai repede,

mai dezordonate. In vartejul for zabauc se dibuiau inlantuindu-se cate doua, apoi despartindu-se haine, latelegand sa se intreaca fiecare in demoniaca proslavin
a instinctelor ancestrale. Urlau ieite din fire, rupanAu-i vestmintele, desgolindu-se din ce in ce.

Vrajitorul atotputernic raspandea in jur fluide

magnetite.

Una dupes alta, in extatica privire a sistentei, se

ridicau fiintele mai slabe atrase in cercul fascinant. Primele pornite spre frenezie, incepusera a obosi, cazuserrk
in spasmodice svarcoliri cu spumy la gura ; altele urmau
ispitite de acea nepatrunsa taints a isteriei colective.
Barbatii, mai toti in picioare, bateau din palme in
leganare de tam-tam, altii tinandu-se de brate, schitau,
tepeni, pai ritmati de samba.

Inteun tarziu, vraciul, cu spatele spre altar, ridicase evlavios, mani slavite peste norod.
De -acorn erau cu totii fermecati. Ii indeplinise datoria.
Pe toti el ii smulsese din brazda suferintelor zilnice,
pe toti ii inaltase spre ceeace el, sfaniul, neprihanitul
satului, credea ca este initierea spre taina de apoi, atunci
cand toti negrii laborioi i cu frica fortei supreme se

vor prabui in neant.

Se retrasese sub arbori pe cand diaconii ritului,
stafii albe sub luny, strangeau zoriti obiectele depe
altar.
Asistenta mutes, disparuse inghitita de padui.e. Nimic, nicio oapta, niciun freamat.
Oare totul fusese o vedenie ?
*

Pe facut de zi, Lady Mills, vesela i plina de energie, sosise cu Rolls-Royce-ul ei aramiu, pe cand maestrul

NOPTI BRAZILIENE

95

Candido ne tinea sub farmecul vorbirii lui, in jurul

nesfarsitelor cafele.

Ea locuia de ani indelungati langg fazenda lui

Raymundo. Indiagostita de orizonturile inaltului platou
brazilian, vaduva intelegea sa-si petreaca restul zilelor
in tam in care sotul ei, dupg un pgtrar de veac petrecut
in Brazilia ca reprezentant diplomatic, iii dase obsieccul sfarsit la Petropolis, unde se afla inmormantat.
Sorbirea atator cesti de facea ? Inraurirea Macumbei? Fapt e ca nici Meninia, nici oaspefii ceilalti, nici
eu insumi, cu atat mai putin Raymundo, nu ne sinchiseam de noaptea nedormitg, de oT.a dinainetii.
Cuprins parcg de o intarziatit' flacgrg a ved'eniet
nocturne, marele maestru al picturei moderne sud-ame,,icane, glgsuia inspirat :
Se insealg i admiratorii domniei impgratului
Pedro Secundo ; se anaggesc si tinerii neinggduitori ai
conceptiei rasiste. Noi, Brazilienii, trebue sa ne Mina ell
ceeace suntem azi, un neam cu totul aparte, imbinare
sg-i judece
a trei rase. FAcut-au bgtranii ce -au crezut
dar de pe urma crancenei for stgruinte
Cel de Sus
intru strtpanirea rasei indiene, riimas-au totusi pe aceste
tgrimuri, martori neinvinsi, ascunsi fie in pgdurile din
Matto Grosso, fie in sertao, lung% ingrozitoare acoperind mai tot septentrionul ta'rii.
Vrand, nevrand. conquistadorii portughezi, trebuirg, dupg cucerire, sa foloseascrt la lucru rgrngsitele
indienilor. Ba mai mult, din lipsrt de femei albe, convietuirg cu tinere ba'stinase. Dar stapanirea mandrilor
.autohtoni se razbung. Nici asa nu ajungeau bratele de
muncg. Colonizatorii fury nevoiti in veacul al XVII-lea,
sit theme intru ajutor forte de aiurea.
Datoritg fericitei conceptii insulare, negrii africani

dela aceeasi latitudine, din liberul for trai, devenirg

sclavii strAmosilor nos-LH. Sclavi sau colaboratori? Tre-

PE CAI DE MIAZAII

96

cutul, ca si prezentul, dov,edeste ca ei au fost primifi

aci pe acest Omani al Braziliei, ca unelte prietenoase.
Din amestecul de indieni bastinasi, de portughezi
cuceritori si de negrii transplantati, s'a faurit neamul
nostru de azi, dar si
fie-mi inga"duit s'o marturisesc
in calitatea mea de artist acea mistica pe care nu toti
o pricep, si prea putini o admit.
$opteau Lady Mills impreuna cu Meninia, stanienind oarecum pe celebrul manuitor al penelului, in spovedania sa, pe cand mulatrul Amaral se sfatuia la ure-

rhea stapanului. Nu indestul de incet ca sa nu prindem crampeie :

Cei doi sargi inhamati la docar ? Trei sarete cu

cafe un cal ?..
Te ascultam, glUsui cristalin Lady Mills, intrerupand cicalirea.
$i artistul continua :
Imi dau seama ca oaspetii strain, neinviitati cu
noptile noastre braziliene, cu ispita cafelei inlocuind
orele de somn, nu mi-ar ierta sa le mai rapesc din ceasurile de odihna.
Nicidecum, intrerupsei pe senhor Candido, mai
cu seama dupe acest guarani atat de intremator, to urmaxim cu si mai mult drag.

Pe la inceputul veacului al XVIII-Iea, un plantator din. Statul Minas Geraes, bogat lucru mare, stapanea
intinse sesuri, lucrate de sute de negri, Erau in deosebi
de aratoi acesti scavi din celebrul trib de Serere, adusi
din preajma Egiptului. Moravurile patriarhale si adanc
cretine ale colonistilor portughezi desvoltasera un tra
egalitar intre proprietar si sclavi. Misionarii catolici isi
indeplineau opera : toti negrii erau adusi la credinta
Ma.ntuitorului, iar latifundiarii indemnati catre milosti-

NOPTI BRAZILIENE

97

venie, sfatuiti a fi cat mai blajini Cu acel material uman

atat de primitiv, adus de peste mari de cruzii trafican(i

de came vie. La temeiul acelei politici, nu era numai

mnanitarism, ci interes. Pe nesfarsitele platouri virgine
ce urm,au a fi defrisate, o fazenda valora pe atunci, cat
valorau negrii in sarcina carora cadea tot greul muncii.
Strabunii nostri avusesera cumintenia de a piicepe de
cu vreme insemnatatea laturei economice a unei purtari intelepte fate de robi, ocrotind astfel America df3
Sud de acele profunde convulsiuni care, pe continentul
de Nord dusesera la ra'zboiul de secesiune, punand in
pericol insasi unitatea de Stat.

Colonistul portughez locuia de obicei in case cu

dons caturi aflafe in mijlocul unor curti intinse, inconjurate de scundele cladiri ale sclavilor, impartiti in lucratori ai campului si servitorii curfii. Negresele eras
dole!, gospodine, iar cu timpul, negrii mai batrani deveneau administratori sau chiar sfetnici ai stapanulm.

sclavia ne mai fiind pentru multi decat un legamant

de credinta lat.& de colonist.
In asemenea imprejurari, mai putem oare invinui
pe unele dintre strabunele noastre pentru o privire trecatoare ce vor fi indreptat in spre supeTbii idoli turnati
in bronz care traiau in preajma for ? Putem deasemenea

aduce o tarzie mustrare batranilor nostri atunci tend,

osanditi a trai departe de orice oral, adesea in recrutatoarea steps din sertao, la zeci de mile unii de altii.
ici luau drept tovaralsa de trai cafe o tanara sclava ?
Alejadinho se nascuse astfel dintr'un mosier-f azendero i o negresa ispititoare.

Il trimesese tats -sau pe la scoli, uimit de inzestrarea-i artistica ; invatase copilul cu patima ; wise dela
Universifate fasvratit impotriva acelui stil rococo pornit
din Franta si innabusind, din cauza maimutririei portugheze, intreaga desvoltare artistica a Braziliei. Se rasvratise impotriva picturei, impotriva intruchiptirilor dui
7

PE CAI DE MIAZAZI

98

Bahia, orasul ecuatorial al credintei cu ale sale trei ante

de biserici. searbede imitatii decadente. Cercetase o cab
noua. Misticism indian, misticism portughez, misticism
negru, din imbinarea carora era sa iasa minunea!
In Bello-Horizonte, pe atunci cuib al bogatiilor braziliene, Alejadinho, sub indepartata priveghere parinteasca, se indeleinicea cu indraznete incercari. Obscura
chemare a norodului ii insotea, credincioasa, in. stradaniile sale.

Il ajutau marii fazendieri ; straduiau cei marunti.

Astfel din dalia, din vopsele, intruchipa vijelioasa
lui credinta intru Mantuitor, sculptand i pictand in
stil de novator. In arta lui contrasta obsedant, figura
blanda a lui Isus cu scenele Patimilor cu fariseii, cu
pretorienii, cu toti impilatorii tratati cu ind.rasneala si
ohiar cu violen a. Si acest contrast insemna un protest
impotriva nedreptatii, ura lui impotriva a tot ce insemna

asuprire, araturi de proslavirea bunatafii, alaturi de

preamarirea supremei jertfe a Redemptorului pacatelor
celor obijduifi. De aceea norodul, cu instinctul lui obscur, dar arareori greit, i se daruise lui Alejadinho cu
trup i suflet.

Ajuns la maturitate, atunci and o izbanda luminoasa i se- infatisa ochilor, el cazu la Brea incercare :
devenise lepros.

Dandu-$i seama de groaznica boala, porni in targ

sa-si cumpere, la randul sau; un negru spre a -1 ingriji.
Acesta, ingro7it de soarta care I-1 astepta, nu pregeia,
abia ajuns la noua locuinta, sa-si taiga cutitul in piept.
Alejadinho, in mistica sa generoasa, se rasa de toate
spre a ingriji pe sclav scapandu-1 dela moarte, iar poporul merit it prosravi racsator de minuni.
Sclavul se legs de el cu jur.b.'mant de credinta.

Dela o vreme ii putrezisera picioarele. Spre a nu

speria pe vecini, se tara in genunchi, in zorii zilei, pan&
la intrarea bisericilor pe care, in sirag nesfarsit, le hu-

NOPTI BRAZILIENE

99

podobea cu arta lui naive, inspirata de furtunoasa-i

credinta, atat din penel, cat si din dalta.
Operele sale, din Bello-Horizonte, din Ouro Preto,
din Sao Juao d'el Rey, vor ramane pururi marturii neintrecute ale artei sculpturale braziliene, in lemn ca si
in marmora, sinteza a strasniciti cuceritorilor portaghezi si a blajinei supuneri crestine.
Apoi ii putrezira. si mainile. Chipul devenise si el
inspaimantator, silindu-1 sa-si impletea.sca din pae, u
masca ocrofitoare.

Pe schela din biserica ii lega, credinciosul sclav,

penelurile de brate ; it batjocoreau copii, neastamplirati,
iar el, senin, pieta mai departe icoane si sfinti, spre ein-

stea artei si ea pururi redemptoare.

Dumnezeu, care incearca in deosebi pe fiii sai cet
mai apropiaji, it pedepsi tie Alcjadinho sa triliasca pima

la o varsta inaintata, adaoga maestrul dups o clips d"

reculegere, pe cand soarele lumina necrutator tra.saturile framiintate ale povestitorului.
Si asa 1... Dar cele ce a ji vazut asta noapte, in padurea de peste dealul Nicteroy sa nu va insele in judecata D-voastra : negrii sunt cu totii buni crestini, insa
o politics iscusita a bisericii catolice, inchide ochii si azi
asupra acelui atavism, care la anumite anotimpuri, pe
anumite patrare de lung, chiama irezistibil pe coboritorii din sclavi sa ridice rugile for spre cer, in ceremomi
clandestine, of iciate in paduri sau in poeni ascunse, undo

pe langa obiectele cultului crestin, ei insira pe furis

icoanele zeilor pagani. Infelegerea misionarilor a constat tocmai in faptul ca mintea copirareasca a negrilor
este mai presus de toate imaginativa. Dela semnele ritului african au trecut usor la semnele cre5tine cu con
d;tia

s'a

li se lase semne.

Astfel s'a infaptuit mai lesne tranzitia.

La orase oriunde se extinde cultura, amuletele pagane au disptirut de mull. La Ora, ele reapar ici si colo

100

PE CAI DE MIAZAZI

la rare serbrtri de Macumba,

ca un soi de intarziata
mei de iertare, de impiiciiciune, de implorare indreptale catre zeii parasiti.
De, del incheie melancolic pictorul... srt nu-i impovraiim prey mull. Cine nu se teme de mania zeului parrisitl Dar mi-te, cand e vorba de atavism, de zei proalgviti zeci de veacuri.

Dupe ore binecuvantate de oclihna, incantatorii

mei oaspeti ne indemnara iara i inspre priinzul imbelsugat de pe terasa colonials.
Nu ispie.visem praznicul, card docarul cu brdtatii,
apoi un convoi de -trasurele pe dourt roti, toate trace in
preajma rrtcorosului patio de stil Juao Quinto, ne ispitisk' la plimbare.
Sunt neasemuit de manoase lanurile acelea cucerite
asupra padurii niivalitoare. Pe acele plaiuri nu este atat
vorba de. a stiipani, cat de a putea aprtra pamantul de
inspiiimtintiltoarea cotropire a pridurii virgine.

Plecasem in drag de vesele arucioare d.ealungui

lacului inconjurat de munti inalti, amintind prin tristete iazul descris de Andre Gide. In adeviir, clasi nature
infatisa privelisti grandioase, se desprindea din lumina
meridianii o stranie melancolie.
Efect al soarelui clizand vertical, lipsind ca in Infernul lui Dante, pe om de umbra lui, sau tiicere a naturei.?

A acestei naturi luxuriante plinsa de vietiiti roind

animale, pssari, insecte, gaze, toate ilicute din instinct die conservare, din cauza temutului vrsajmas as
tuns pretutindeni si pretutindeni pandind : sarpele. Tata
motivul inspramantrttor al tristetei acestor peisaje. man
drele noastre paduri atat de primitoare sub poraii inalti
si rialeti, sub umbra for prielnica, ocrotitoare la vremurt

de bejenie ca si in zile de arsita, de sigur n'ar recu-

NOPTI BRAZ ILIENE

101

noaste drept suron pe cele de awl, obstacole infrieosetoare ce inchid zarea ca nista capcane uriase eotropind totul in fur, de indata ce omul intoarce o clips
spatele, sau uita, sa le Tina piept. A patrunde, in Brazilia. intr'o padure, insemneaza a admira, a iubi, a adorn
o urma. drumul ce a fost taiat in desis, mai anevoe de-

cat de ar fi fost spat sub Omani. In afara de drum,

nimic. decal un perete verde, o in.ealcire de plante, de
trengi, de arbori, la nebanuite inaltimi. un soare palid
patrunzand agale prin perdeaua verde de liane care se
ncolacesc, aci, in cununi ispititoare, colo, in gesturi de
brafe, avide, de metini infasurande. Nu vezi nimic la doi
metri, in frunzis i atentie a nu ie0 de pe drumul bine,
facZttor! did se poate intampla once, chiar acea marunta muscatura care to duce in chip irevocabil inspre
btmea de apoi.
Ar fi de altfel nedrept, a nega spendoarea acelor
meleaguri ; a be compara cu ale noastre, iata eroarea I
Insrtsi padurea uncle inaintam acum In trapul cailor
lasand deoparte ostibaltati, insasi padurea tropicala
prezinta aspecte fermecatoare. Varietatea
litatea ei
esentelor, a formelor, dar mai cu seams felurimea culorilor erau o bucurie pentru ochi.
Mai tot hinterland-ul din Rio, este compus din coline, din platouri inalte si din munfi cu forme neobisunite, de proportii vertiginoase. Cu timpul devine faintliar si uiti de mrtretie, cu un soi de meschinrt satisfactie
,asemanatoare impietatii romanilor care, dupa triumf-J1
lui Germanicus, indrazniserrt sa se apropie i chiar sti
traga de barbs pe acei ostasi balani i uriasi, de care fugisera cu groaza pe climpul de lupta! Te inveti cu incetul ; cutreeri pe magrtrusi cenusii, pe armrtsari focosi.,
eampii romantice cu damburi line. Vai dupa vai, o onclulatie dupa alta la infinit; satele adapostite de soare in
funduri de valcele, iar culmile pretutindeni impridurite;
0 nemaipomenita nostalgie emana din aceste orizonturi

PE CAI DE MIAZAZI

102

pururi inchise si fi se face dor de campie, de intinsut

lannrilor, de steps pierduts in zarea Brrrganului...
In acele via, sate de negri, de mulatri blanzi si timorati, foarte religio i, foarte catolici, foarte supusi.
Ceva din povestirile lui Chateaubriand. Attala sub cerul liber si cu o singurr rochie prrea verosimilii in a
clime atat de dulce. Alrturi, svacniri de instincte barbare, de profunde rituale africane, pline de magie p

tam-tam, ce riisunr la asfinfit sub cer de foc i care

persists in blitaia for obsedant de monotone. iritantr,
mult dupe apusul soarelui. crci la ecuator se intunecr
devreme.

Pictorul, de pe banca din fagt a docarului, parcii

ghicindu-ne grndul, grasui :
Sunt sf io i, cu frica lui Dumnezeu, c-uminti, toti
aeesti cabocli ce-i vedeti aplecati pe glie. Dar qi alei
aparentele pot fi inselrtoare si nu trebue se to la. i amrgit asa precum ii vezi, pot fi de o -violentr extrema'

atunci and li se pare ca an fost phchliti.

Patima, ca i jocul, ca i geloziit, au rol precumpr-

nitor. Brazilianul nu este arogant nici provocator ca

Argentinul dar sa to feresti de irsbunarea lui. Fie ca o
mediteazii ani de zile, fie di o executes fulgerrtor el se

va feri mai totdeauna de atacul direct, in schimb va

renunta arareori la o riposte piezise.

Intorsi la fazenda luasem rrmas bun dela biltranu

baroneasr, mama lui Raymundo, habotnicil a culturilor
florale, care-si petrecea mai tot anul la mosie printre
here si rilsaduri.

Pe splendida autostrada, indiazneatii realizare a

tehnicei americane, numai viaducte, serpentine si tuneJuni sapate in inima muntelui, cu viraje amefitoare dominand vertical de la o mie de metri oceanul Atlantic,.

NOPTI BRAZILIENE

cohoriseena cu iuteala

103

ert igi noas 11 dela iacoreala inal-

telor plaiuri spre pada apasatoare a coastei.

Numai la Bocche di Cattaro, pe muntele Lovcen,
imi fusese dat sa particip la a$a imbinata emotie, ameninfat la fiecare cotitura cu sarirea in neant 1i prada
fanteziei unor .ofeuri pentru care viata atarna mai pi-

tin decal ravna de a dobandi railcar un sfert de cen3

racoros, datorita exoesului de viteza.
Circuitele dela Meurthe, depe Semmering sau de pe
Mont-Ventoux apar in comparafie, curate jucarie.
La iumatate cale intre nivelul platoului din Theresopolis, trecuram, in iurewl celor Jona automobile, prize
celebra statiune balneara Petropolis, creatiune a impacu
Sinaia Americii de Sud
ratului Don Pedro
greoae vile senoriale aciuite in o vagliuna de munti, strajuita cu damburi acoperite de albastre hortensia. fairna
locului i patrunzand pans in ulifale acelui trist orib,c1
de munte, caruia plictisitoarea arhitectura din veacul

trecut, ii intipareste in ciuda florilor un caracter indeobte posac. Dupa racoreala linelor ondulatii de pe
platou, to cople$ea in desueta re$edinta de vary a iiaparatilor de odinioara $i in ciuda orgiei florale, o melancolie de cavou. In schimb, la e$ire autostrada se latise $i volburele grandioaselor viaducte rasunau de sfaraitul motoarelor. De arum $ofeurii igi raceau de cap
pravalindu-ne spre carnavalul din Rio, cu o sufg de milt.
pe ore.
Dupa o ultimo serpentine, ajunsesem la ses, in mahalalele din ajun, sirabatute de aceia$i petrecareti albi
mulatri $i negri, costumati i mascati, in ceata sufocanq
a serii. sub iertafoarea ocrotire a Fecioarei Lacrimilor de
pe dealul Senhorei da Penha.
Cu viteza mic$orata pritrunseram in valid de trafic

al Avenidei si ne luaram ramas bun dela Lady Mill.,

Meninia si ceilalti atat de placuti tovarasi.
Raymundo cu mine, inaintaram spre corni$e pima

104

PE CAI DE MIAZAZI

in strada Portocalilor. Fligaduisem inca inainte de plecare ferraecatoarei Isaura, sa ne intalnim spre a Barbatori ultima sears de carnaval.
Dupa sgomotul astmitor de trambite, surle i tobe
ale multimei de pe strada, era in deosebi de placuta linitea din spatioasa i aristocratica locuinta a,sezata in
fandul parcului cu gazon ingrijit.
numai ziduri
Prin salile parclosite cu marmora
albe, numai faclii in candele din vechi argint peruvian,
printre draperii heraldice din catifea galbena i matase
patrunseram in salonul Ludovic XV, gingas
4inie
ca o pudriera de marchiza, in care, ne primi, departe de
sgomot si de lame, ca o domnifd din basm, frumoasa
stapana a locului.
Langa ea se afla un cunoscut scriitor mexican, bar-

bat eu deosebita prestanta, caruia gurile rele ii atribuiau rolul de favorit, ingaduit i char aprobat de in-

busi sotul, fire artisticanepasatoare de diletant.

Lucrul pare,s de altfel serosimil, caci era de noterietate publics, legatura acestuia din urma cu o reputata cantareata franceza, care -5i petrecea iarna la Rio.
Isaura ne primi senina, cu obisnuita ei gratie.
Poetul mexican i.i manifesta in termeni ditirambici bucuria ce-i pricinuia coloritul atat de caracteristic
al primului carnaval la care asista acum in Brazilia.
Gustam un amestec intremiitor din alcooluri, cand gazda
staruise i sone aminti surazan.d ca urma neapiirat
tul ei inainte de a pleca in eras sa luam cu totii masa
la dansii.

Povesteam incantat lui Don Jose impresiile din

noaptea petrecuta la Theresopolis. Raymundo ma inn erupsese vows :

De e vorba sa luam masa aici, apoi ar trebui sa

ne ducem mai curand acasa spre a ne imbraca de citd' !
Aveti tot timpul, gangurea melodies Isaura. Via

NOPTI BRAZILIENE

105

mai multi prieteni si dupa datina carnavalului an vom

sta la masa inainte de ora zece...
La aceste cuvinte Don Jose, care se ricTicase, spre
a-si lua raraas bun.. cede dorinjei gazdei si aprinse un
nou cigarillo, pe care ea insasi i-1 oferi, intinzanctu-i
cutia dope masa. Raymundo, care locuia mai departe,
se eleuza :

D-ta si cu Don Jose aveli acelas drum. Te va

-duce cu marina lui, nu-i asa, Jose ?
Cu cea mai vie pllicere, confirma Mexic,anul inclinandu-se.
Astfel continuaram in trei comentarea acelor zile
-de obsteasca sarbatoare.
Nu trecu mult si usa se deschise.
Era Baldassare, soful Isaurei, care dupa ce ne innse mans, privi ceasul i observii, adresiindu-se fKrsit
jeart lui Don Jose,
precum se obinuete cu veChi
prieteni ai casei :
Bine omule, dar ce mai intarzii pe aici ? Te stilt
cat esti de migalos la imbeacat, ceeace nu-i de mirare
rentru un hidalgo atat de elegant ca D-ta.

Celalalt privise pe sub lungile gene en ochii lut

oblici de maur. Nicio trasatura din obraz nu se miscase.
Perfect curtenitor, dar cu o nuanta semeata in indreptarea capului, ranpunsese peste umar :

Isaura, ne-a rugat sa mai stem si a avut char

bunatatea sa-mi ofere acest neintrecut cigarillo de Bahia. Fii pe pace, nu va voi face sa asteptati cu masa !
urmase mai departe a povesti Isaurei despre an
stiu ce amanunt din arta decorative a Incasilor; dupii
care, sitrutandu-i galant mane, ii luase prieteneste ramas

bun dela soful trebaluind pe la masuta cu sticlele de

alcool, ma apuca de brat si esiram pe sable luminate
palid de candelele peruviene.

Don Jose inaintase spre anticamera, pe tend ma

oprisem sa cer lacheului negru sa-mi aduca dela gar-

105

PE CAI DE MIAZAZI

cleroba geamantanul cu care venisem dela Theresopolis.

Jose strigase voios de pe terasa :
Te astept in marina! Sunt sigur ca Murillo easel
gura undeva la intrarea parcului ! E nerabdator sit -i
dau drumul diseara sit hoin'areasca pe strazi...

Pe and ma uitam dupa negru, pasi repezi rasunasera undeva pe un culoar lateral si doua usi fuseserti
trantite cu violenta.
Luasem geamantanul si ma indreptam spre peron,
and unit duprt alta, cinci detunaturi, pornite dela o
fereastra de alrittiri, chiar langa mine, la parter, ma facura sit sar in laturi inspaimantat.
0 judecata subconstienta de iuteala fulgerului, ma
ispiti in prima secunda sit dau crezare unor petarete de
earnaval. Cele cinci lumini, un brat intins si o silueta
neagra aplecata pe marginea ferestrei dand pe terasa,
ma transpusera apoi in acel domeniu fantastic al catastrofelor neasteptate... ha acum, pe rondul maestos din
fata casei, sub va'paia lampadarelor din miilocul pajistei, notai o silueta in haine albe. care se trantise la
pamant.
Senhor, por a grace!. do Dio!... senhor! urla un
glas desnadajduit ce in crestramarea mea sufleteascri intelesei totusi a fi al lacheului negru de adineaori pe cfind

pironit pe peronul intunecos, intorsesem privirea, auzind gemete si pasi greoi : Din anticamera cu palida
lumina de facia, un om sdrobit se lasa (alit cu bratul
petrecut peste umrtrul servitorului.
De necrezut ! Cfirpa acela umana, un soi de maneohin cu Oral valvoi si haine ravasite sit fie Baldassare?
cra fi fort distinsul stapan al easel care trasese raiseleste
asupra umbrei albe care abia parasise pragul ?...
Instinctiv i jen.at in adancul simt ce avem cu tofu
despre ceea ce este cavalerisni. coborisem in graba trepnu deacurmezisul pails-fel cum facuse
tele si iesisem
ci dealungul aleii
acela care voise sit scurteze drumul

NOPTI BRAZILIENE

lot

de palmieri la capatul careia sbarnaia motorul unei

limuzine. Cu inima indoita privisem spre peluzrt apoi
cercetasem din ochi fundul masinii. Don Jose cu glas
usor tremurat, ma invite a lua loc langa el.
Aprinsese un trabuco si vedeara farul rot; al tigarii.
Dealungul traectului nu schimbaram un cuvant.

In clipa and coboram in fata hotelului Copacabana, unde locuiam, Jose imi spuse prevenitor :
Intr'o or tree sa to iau. Nicidecum... imi face
o deosebita placere

Masa, prezidata de Isaura si de Baldassarenumai

oaspeti cu haz, femei elegante, scriitori, arti,sti,

fusese

o adevarata desfRare. Serge Lifar, proaspat sosit Bela

Paris, cu firea lui entuziasta nu mai contenea ream6rirea ritmului jocurilor braziliene.
Urmase dansul pe terastt, in sunet de chitare.
Intr'un farziu, pe and ascultam in umbra pridvorului, impreuna cu Meninia si cu Lady Mills in toaleteindriiznet decoltate, graiul prestigios al lui Don Jose,
stripanul casei ni se apropie cu un pahar de sampante
Fpre a ciocni cu noi.

Ne privi lung pe amandoi; apoi cu ochil holbati,

care crezura did vorba de-o

ceru invoire doamnelor
sa ne imbratiseze, mai intai pe
gluma de carnaval
mine, apoi pe Don Jose, prelung.

Puternicele torpedouri triisesera la semi.

Sa nu mai intarziem I ne imbie cu glas melodios
stapana casei, care, dela coafura i pttna la mijlocu-i
subtire sclipea dinbriliante, ca o Madona del Pilar.
Lacheii negri, aduseserrt blanurile cucoanelor, oochetaria femenina primand in orice clime si sub orioe
latitudine.

Si mergem, inganara prietenele, pe tend unia

PE CAI DE MIAZAZI

108

dintre cavaleri infigeau trengiireste la butoniera fracurilor albe, cafe o garoaa ne,agra, desprinsii pe furis din

lase, in timp ce altii dau deadusca un ultim pahar de

lhisky.

Tot facem cateva minute pans6 la Copacabana...

Lifar an ne-ar iertal... A'a -i? Gala in.cepe cu precizie la
ora unu !... Ar fi pacat sa pierdem rumba negrilor.
Automobile defilau la peron, in zumzet de motoare,
in letii de raze in.crucizate.
Oaspefii se imbulzeau pe trepie.
In spatele meu, grafioasa gazda indemna :
Baldassare ! Don Jose ! Pentru Dumuezeu! Ati
ramas ultimii ! Terminati odafs cu pr4znuirile gi cu
5ampania, parch' nu yeti bea la cazino !
Iar cb.'tre mine :
Sunt nedesprtrtiti!... Asa prieteni mai rar!

Peste arbori luceau stele miriade pe cerul milostiv

al Braziliei.

PALATE LUZITANE
Unul din farmecele Portugaliei
si ele sunt menumitrate
este, desigur, intclepciunea cu care, dealungul vea,curilor, mana omului a stint sa zideasal in
armonie cu natura i mediul inconjurator.
Nu este vorba numai de arhitecfonica portugheziii.
Fiecare epoca a rasat marturiile ei : din vremea Mau rilor, nesfiirsita inlantuire de citadele marine dea-lungui
Atlan.ticului ; din Evul Mediu, grandioasele catedrale
gotice
aci romane, colo flamboiante ; din Renastere,

palate marete in orase, castele la Ora, pans la acele

incontestabile creatimii de arts manuelitana
pretutindeni o desavarsita armonie infra cladire si privelistea
din jur.
La Lisabona, la Porto, in alte orase, locpintele senioriale sunt de toate stilurile, dar fiecare integrate is

,cadrul ei. In campia Tajelui, in Alentejo do Sul, ix

muntii Estrellei si pane la provincia extrem-nordica derumila Minho, resedintele de mosii,
acele faimoase
(pintas
intinse adesea pe sute si mu de hectare, cu
cele mai minunate culturi si crescatorii, se deosebesc

deasemeni prin nesfarsita grafie a cladirilor, perfect

adaptate peisajului.
Gratie i armonie pretutincteni, iata caracteristica
mKretelor mrirturii din trecut, pe pImantul luzitan.
Lucrul este atat de adeviirat incat greoii cavaleri
francezi, intorcandu-se din luptele for pe acele melon-

112

PE CAI DE MIAZAZI

guri, si-au imbogtitit vocabularul cu un nou termen de

comparatie pentru tot ce este gingas, ca acele franturi
de colonade, acele involburate fantani de marmora sau
acele strtivechi portico incununate de trandafiri care,
dealungul soselelor portugheze, desfatii, din fuga automobilului, orice ochiu de artist. Spuneau cavalerii intorsi acasrt
Este ca in Minho ; este Minio... De uncle afirmA
localnicii s'ar trage 5i cuvantul francez de mignon.

Cu emotie am inregistrat evlavia cu care urraasii

de azi ai nobilimei portugheze depe vremuri, interneiara exclusiv pe vitejie, credintti si patriotism
urmasi ai marilor navigatori 5i conquistadori
piistreazA
si astazi, cu nekanuite sacrificii si traind 'adesea cu u
modestie egairt doar cu mandria lor, stravechile awedminte de familie, sumbrele palate din epoca medievalii
sau deptirtatele for castele dela 0_1.4.
*

In acea toamnii se spunea la Lisabona ca sezonut

ploilor va fi exceptional de lung.
Proasprit sosit de-a 'dreptul din America de Sud,
cu ochii Inc a orbiti de uriasele proportii si de strtifulgertitoarele culori ale Bahiei din Rio de Janeiro, priyearn cu oarecare nostalgie, dela fereastra camerei de
hotel, cerul de plumb deasupra Tajelui, printr'un vat
de ploaie. Nostalgie datoratti panzei de apt' de care
eram Inconjurat dela sosire ? San nostalgic!, inerenta
continuelor strtirauttiri care fac parte integrantti din
cariersii ? Probabil Si una si alta.
Deodatil soneria telefonului my rechenfa la realitate.

Era un coleg, simpatic reprezentant al unei trtri

aliate, care venea 811 mu is spre a vizita o cltidire a
carei proprietary it vestise ea era dispustt s'o Inchirieze
si ne astepta in acea dupti amiazA.

PALATE LUZITANE

113

ctici toati
Urcarilm si coboriram o serie de ulite
Lisabona este numai urcusuri si coborisuri
panti ce
automobilul se opri in fata unui portal majestuos. S5rirtim peste suvoiul care curgea dealungul trotuarului
in povarnis si un biitran gardian ne intampinti in curtea
interioarrt, mormiiind un val de scuze pentrucii nu putuse sa deschida poarta cea mare, prea de Dmitri vrem
ferecafa.

Pe o scary monumentalii, cu trepte late de le puteai sui c5lare, sosir5m in. o lung5 galerie cu get/mitt;
15sand s5 se vad5 deoparte ourtea interioar5 cu lespe7i

acoperite cu iarbil, de altfel cu statui si cu o greoaie

ornamentatie, nPlipsit5 de miiretie; iar, dF, partea cealaltil, o etidintt in stil clasic, cu alee de merisor coburand spre vales Tajelui, in care perdeaua de ceatil nit
ajungea s5, ascunda o iota% pa'rriginire.
Colegul meu imi spuse cu sfia15. :
Pe timp frumos trebue sti fie incantator! Iti in
chipui ce vedere !
Desigur, ii rtispunsei, mai mult din curienie, ctici
bietul om, sosit si el de curand la Lisabona, se simtis.doar obligat s5 ma ajutq intru c5utare,a unci locuinte.
135-tranul gardian ne rugase s5-1 astepttim o clips :

apoi se intoarse cu alt mopeag ariltand a majordom.

care, inteadeviir ni se recom.ancti ca atare. Pe cat er
gardianul de voinic, cu ochii sclipitori si mustriti d(
fost sergent major din armatele veacului trecut, pe atat
era de firav mosneagul cu faN oriti albi, inganand cut
glas tremurat intr'o francezil desuet5, invitatia de a-1
urma in salonul de araturi unde desigur eccdlentissima
contests va fi fericit5 sa primeascrt pe domniile-lor".
Parlisind galeria de marmor5 cu geamlac, trecurtim

prin vreo dou5 saloane intunecoase; in a treia incapere ne astepta, langrt focul din cilmin, o foatte brarani:
doaran5 cu pilrul alb, care, din o incontestabild frumu8

PE CAI DE MIAZAZI

114

sefe de alto data, prstrase doar o rarr nobleta in portul

capului.

Ne primi cu mare amabilitate dar totodatr cu un

aer atilt de pierdut bleat glasul ei, vent din altil lume,
nu ne surprinsese deloc, cand apnea sr. grriascii asigu-

randu-ne ca era incantatr sa poatii inchiria palatul

caci pentru ea, dupr doliurile suferite, era intr'adevrr

plea greu de a se mai ocupa cu o resedintr atilt de mare

si dorea sr petreacr iarna undeva pc malul mrrii, fie

la Estoril, fie la Nissa, iar primilvara o asteptau rudele
sale langr Paris. Ah da ! .Romania ! Minunata Orr' 4:1;
basme! Am avut neasemuita fericire de a cunoaste pe
M. S. Regina Maria ! Ce regina minunatr ! Ce amintire
de nesters !". Si vorbind, cu glasul acela de pe altr lume,
porni, precedatr de mosneagul-majordom in filigranr,
spre a ne arrta apartamentele.
Trecurrm iarrsi prin cele dour. saloane intunecoase;
apoi majordomul deschise usile crtre sala armurelor,

cand un trciznet cu tenet asurzitor ne frcu pe toti sr

tresrrim. Tovarrsii mei se speriasera si ei, iar =majordomul se inching implorand pe portughezr :
Nossa senhora ! Fereste pe cei nevinovati I Iar
contesa spuse cu acelas glas vent de departe :

A crzut fie la not in pare, fie la vecinii nostri

pe Bemfica!
Sala armurelor era inteadevrr impresionantii prin
numrrul si felurimea personagiilor de fier, insirate ran-

duri, randnri, printre care treceam ca printre sirurile

unei companii prezent'and armele. Gandeam in sinea
mea : ce frumoasr colectie, dar ce folos pentru legafie?
Toni domnii acestia vor trebui mutafi in pod.

Wamrsesem in urmr spre a imbrrtisa cu privirea

ansamblul mrretei silli pe cand ceilalfi trecuserr in sala
urmiitoare. In clipa in care pliseam pragul, ma cu,prinse
an fior, simtind deodatr bratul de ofel al ultimului Caveer izbindu-ma voiniceste peste umrtr.

PALATE LUZITANE

115

Hotarit, electricitatea din aer si ploaia aceasta mil

dispuseserd spre nervozitate I Ce era mai firesc ? 0 deplasare a bratului manechinului datoritil vibratiunilor
pasilor nastri sau cineva care trecuse inainte si disloease incheetura acelei armuri. Totusi ma simtisem usurat ()data exit din acel noian de zale anoste qi de coifuri
fried. capete.

Contesa indrugrt mai departe :

Acum sosim in apartamentele particulare ; sunt
pe dreapta patru iatace mai mici.
Si crtire malordom, in portughezit :
Dar Juan ! Pentru Dumnezeu, nu merge lumina!
Iar cdtre not :
Iertati-ma, e cam intuneric ; probabil o pand de
electricitate ; nu e nimic, va ardt iatacul principal.
Si ne pofti intr'o odaie de culcafe tenebroasa% cu
zidurile criptusite in lemn negru cu dungi de damasc
purpuriu, cu pat matrimonial sub baldachin cu trepte.
Dimpi in forma de candeld luminau aceasta augusti
dar putin imbietoare camera conjugard.
Aici oratoriul meu, spuse ea, deschizand in perete o usa mascatrt. Intelegeti, pentru
ca sd nu zic spaima, vrtCare ne fu mirarea,
la un metru de patul
zandu-ne deodatrt transpusi

cel cu baldachin, prin deschizritura din perete de cu

intr'o vasty bisericd avand cel
greu trecea un om
putin o sut'd de scaune insirate dealungul ei. Pe altar,
o statuie a Maicii Domnului in mdrime naturalii irnbrilcaid in vesfminte scumpe, sclipea din toate frtcliile de
cearrt aprinse in jur. Ma'nunchi de flori impodobeau
stranele. In biserica luminatii a giorno, tranzitia dela
iatacul intunecos era isbitoare.
Este Vineri, ziva Fecioarei !

Cuvintele abia soptife rdsunau tofusi soli bolts

malty.
Ne Ind-az-mem in pripli, dup'd pilda contesei i ne

116

PE CAI DE MIAZAZI

afundaram din nou in iatacul purpuriu de unde, deschizand alts urt secrets in peretele opus, ea adaoga
Aici sala de toaleta.
Ma ateptam la- vreo instalatie de baie cu piscina
neroniana. Cand colo, o biata camaruie de doi metri patrati unde un melancolic lavabo smaltuit se compunea
dintr'un lighean cu teava de scurgere aparenta, asezat
pe o galeata portativa si din vreo doua cani de apa.
Asa ! zise contesa cu aer de regina, aka ! Precu.m
vedeti este tot ce trebuie. Apoi, tot in portugheza, catre
Juan :

Ce ne facem ? Sa .tii ca a aprins in capela !

Doamne, Doamne Sfinte, ai mil de noi.
Lasati Doamna, n'aveti grije, mormai omuletut
de fades. Iar catre noi
Pofti f i vas rog, poftiti pe aici spre biblioteca.

Ambii fugeau inaintea noastra ca doi ajtori care ii

joaca rolul, fdra a se privi unul pe altul.
Intelegand limba portugheza din precedenta mea
sedere in Brazilia resimfiam o Jena fireasca de a pricepe
un dialog intre oameni can cred ca nu-i intelege nimeni,

dar lucrul incepea sa-mi dea de banuit in mod serios.

Braful cavalerului care ma lovise peste umar, comutatoarele care nu funcfionau; capela luminata impotriva
asteptarilor for ; aici, Fara doar si poate, se ascundea
ceva. Dialogul for franc depasise cu mult chestiunea in-

chirierii, ramasa pe un plan cu totul secundar. Acura

ma pasiona celalalt aspect.
Va. rog, Domnilor, spunea batrana din ce in ce
mai nervoasa, aici sala de mancare de gala si acum sufrageria intima ; dar sa ne palm, clici, precum.vedeti,
lumina este foarte slabs. Aici e biblioteca regretatului
meu sot ; multe, multe volume de valoare. Yeti avea
.

candva ce citi !
Intr'adevar vasta biblioteca de marochin cafeniu,
cu mii i mii de carti pe to f i peretii, aleatuia un tezaur

PALATE LUZITANE

117

nepretuit. Neat de insuficienfa acelei posomorite zi de

toamn.a si de electrica pgenienitsa care mai cu seams aci,
uncle era adusti pe &Ai indirecte, afunda totul in o semilimbed neprielniel.

Colegul meu, mare bibliofil, se si repezise inspre

raftul eel mai apropiat :
Numai o clips, v4" rog, nu vh.' supbirafi, ce minunate editii. Pot sa ma uit ?
Desigur, faspundea st'apana casei, cu glasul venit dintr'o alts lume ; iar sotto-voce, &are Juan :
Du-te repede i -1 chiamii pe Paco ; trebue sa facern ceva inainte sa ne apuce noaptea. Ah! Nossa Senbora da Gravt.
Imediat, Vossa eccellentissima, imediat; fug prin.
subtegan. Poate binevoiti sa conducefi pe Domniile Lor

pe galeria de nord ; pans atunci oranduim totul.

Si unchiasul fu inghitit de o uo de serviciu, in peretele bibliotecii.
Scumpe coleg, sh." mergem ! indemnai pe prietenul meu.

Da, s'ci mergem! ingana glasul pierdut al contesei si,

cu un gest de perfecta grafie, ne invita s'5

zirmam spre galeria invaluita de umbrele serii.

Iii revenise oarecum in fire.
Asi fi ferieitri sa va placa. Desigur sere intrefinere, apoi incalzitul, dar pentru cancelarii aveti subsolul, foarte spatios, cu multe incaperi ; le vcti vedea
in alts zi ; asfazi e prea traziu si eu cobor greu... In
fine... Poate di Juan v'ar conduce...
Iar &Litre colegul meu :

D-voastra mi se pare ea afi gilsit locuintil la

verii mei.
Fiicusem inconjurul maretei cradiri st ajunsesem

in galeria de marmora en lAnci de lemn sculptat, cu

draperii heraldice, cu tablouri si steaguri incrucisate.
Cedasem pasul colegului meu care inainta alrituri

118

PE CM DE MIAZAZI

de nobila batrana. Ii urmam la distanta, privind minunata aezare dealungul peretilor, a operelor de arta
intre luciri de panoplii.
Deodata simtii ca-mi ingheata sangele. 0 clips
Abia o clips ! Aparuse si disparuse ! 0 naluca ! Fusese
numai o clips...
Vedenie sau realitate? Fapt e ca, vreme de o clips,
zarisem in penumbra, din spatele inaltei draperii care
acoperea o portiune vasta a zidului, zarisem un chip
uman, desfigurat, privindu-ma cu ochi de sficla si schimonosindu-se fioros.

Totul fusese atat de rapid incat instinctul ms impinsese caire tovarasii ajunsi la capatul galeriei unde,
cu inima batanda, nici nu avui vreme sa spun ceva, cad
contesa si deschisese usa salonului cel cu caminul aprins
si ne invita aproape imperios, sa luam loc. Apoi ba-

trana aezata in jilt, urma ca o plats de gramofon uitata pe aparat, sa evoce amintiri din Parisul de alts
data, sa exprime speranta ca sezonul de ploi se va termina in curand. Cand si cand, inchidea ochii strans,
tacea si pared asculta cu intensitate. Ce anume? vreo
durere launtrica, vreun zgomot vestitor? Apoi, relua
firul aceleiasi fluide si aeriene rconologari.
Colegului meu care, desigur, neintelegand boaba
portugheza, nu putuse prinde crampeele for de cuvinte,

si colegului meu, o vedeam din privirile sale apai se parea si lui ca se petrece ceva.
sa nu va mai obosim, Doamna ? ingaima el, cerandu-mi din ochi aprobarea.
Desigur, adaogai eu, sa nu va mai importunam..
In momentul acela, majordomul intra suraiator si
cu acela ton ceremonios si tremurat intreba :
Dacii Doamna coniesa doreste ca Domniile-lor
sii viziteze subsolul pentru caneelarii, totul este gate.
Luara'nn camas bun dela amfitrioana i urmaram
pe majordom in. subsolurile red ale palatului, und'e el
sate

PALATE LUZITANE

119

ne deschise o serie de odai

pe cat de incapatoare, pe
atat de umede in afarii de una, in fata careia strajuia
portarul cel urias.
Manat de nu stiu ce curiozitate sau instinct, nu ma
putui stapani de a cere omuletului sa vizitez si camera

cea inchisa, dar majordomul se grabi sa ne impinga

mai departe, cu o putere de convingere ce nu-i banalsem, soptindu-ne, ca toate camerele erau la fel, ca era
o camera Ca
celelalte si deschizandu-ne in pripa o
poarta scund4, greoaie si de mult ferecata, ne invita sa
urcilm treptele care duceau spre curtea de onoare, unde
ne astepta automobilul.
Luam tocmai ramas bun dela fidelul edec, cand si
colegului meu ei mie
ne-am controlat impresia mai
tarziu
ni se paru ca din fundul pamantului, un strigat desnadajduit cautase sa strapanga stravechile
ziduri.

Pe terasa maritima a vilei ducesei de Palmera, miresme sdruncinatoare subliau aerul in luna-plina a primaverii urmatoare.
Pe cand stam plecat pe balustrada rece a lunarei
terase, sorbind agale un sirop aromat si exotic
privind mai cu seams chipul pierdut spre Sintra al blondei mele vecine, care ciripea amagitor de armonios en
un efeb de alaturi, inganand cu disonanfe moderne, melopeia ieraticului fado, deodata, lang-a mine, o voce barbateasca, pe langa zumzetul lanced al blondei, imi
spuse :

Iertati-ma I Sunt contele da Silva. Matusa rael

dorea atat de mult sa va inchirieze casa siirabundor mm.
Va rog sa ma iertati. Am aflat ca iubiti foarte mult Portugalia dar ce vrefi? traditia sfamoseascrt I...
$i cu 110111`a inclinare, umbra se pierdu in mut

120

PE CAI DE MIAZAZI

times. dansatorilor ; dar an destul de repede ca sa nu-i

fi prins fizionomia, deli iniorcea spatele razelor de lung.
Da, desigur, acela tic, aceiai fioroasii schimonosire a
maxilarului inferior, acela ochiu sticlos prin prisma
monoclului. El era! Era infioratoarea aparifie din galeria palatului de pomina
0 clips cautai prin mulfime sa prind imagina fu. gars disparuta printre arborii din pare.
Intr'un tarziu, bunul meu amic, Mario Carvalho,
ma liimuri

Un maniac morfinoman, sarmanul ! Mai scapa,

cateodata de sub paza. E urMarit de gandul sa nu i so
instraineze castelul din Estramadura sau palatul din
oral. Biata natusa-sa se parpalete sa ingrijeasca pe
acest ultim vlastar al familiei i, peste toate, mai are qi
povara celor doua resedinte I
Cand to gandesti ca acest tartar in clipele sale lucide, este un poet de seams
Priveam amandoi spre marea pururi linistitoare.

0 PARTIDA DE PESCUIT IN LARGUL

MARII DE PAIE

Pufine orase din Europa se pot fall cu imprejurimi

mai fermecatoare decat Lisabona, aninata pe un manunchiu de dealuri ascufite care stapanesc id vadul lat
al Tajelui, colo zarea Atlanticului, in fund plaiul dela
Sintra, la rasarit batik din ses ce duc, in susul ape!,
inspre pasunile din Santarem.
La indemnul pescarilor din Cascas, care ne westisera decuseara ca va fi zi prielnica pentra a iesi la
larg pe corabia cu panze, plecasem in zori.
Pe oraseanul harnic pornit dis-de-dimineata', inspre
malul oceanului, it r5splateste Dumnezeu, de indata, cu
cele ce i se infatiseaza ochilor, card, parasind, in aurui
rasaritului, muchia colnicului zis Sacramento a Lapa,
trace, dupa doua sau trei coborisuri din fuga automobi-

lului, peste tot atatea randuri de dealuri brazdate cu

strazi medievale si coteste in fata palatului Abrantes"
pe vremuri locuinta regala, asta.'zi resedinfa Legatiu

nii Frantei

pe sub a carui gradini suspendate

curgea odinioara Tale le, pe cand azi malitura a impins

departe apele fluviului. Soarele ras5rind aprinde mar
garitare pe geamurile mandrel locuinte care domne0
si acum dela 111'64hr:ea teraselor ei inflorite peste estuarul si portul multicolor. Mai la vale, Muzeul de AriaVeche, in rua Das Jane llas Verdes, adica : Mita cu Ferestre Verzi, ascunde in spatele fafadei gingase de stil

122

PE CAI DE MIAZAZI

Renastere, comori de ceramics si de argintarie cizelata.

Motorul sfarai apoi pe noua sosea asfaltata care

fuge dealungul cheiurilor, numai aatrepozite si santiere. Portul militar si cel comcrcial au ramas amonte;
iata, acum cheiurile de pasageri ale companidor transatlantice : Caes da Rocha ", unde trag vapoarele liniilor
Americei de Nord.
E Savoia, care pleaca la New-York, spune fiul
meu Duiliu in curent cu itinerariile maritime.
Mai departe, oprite in rada, o seams de vapoare de
toate marimile arunca luciri argintate sub soare : car-

gouri iesite mult peste linia de flotare, stangace ca tineri crescufi din cale-afara de repede ; un petrolier
asimetric si desuchiat, cu cosul si comanda la urma, aminteste a Jiving ; torpiloare ras,lete ; o flotila de submarine care, in contrast cu cargourile, abea scot la iveala

lira spinarii for de fiorosi rechini.

Ne apropiem de Belem, turnul istoric, pa'zind intrarea Tajelui, de unde au pornit, in veacurile de milloc, si Vasco de Gama 5i Albuquerque si atatia altii,
plecati spre cucerirea lumii, asternand o lungs dara de
lumina asupra intregei istorii portugheze. E o turla de
veghe, masiva si scunda, careia amintirile depe vremect
conquistadorilor ii imprumuta fala.
Nina azi, portul corabierilor de mare-distanta, se
afla in preajma sa si putem numara sumedenie de bastimente do tipul usor al goeletelor, cu cate douri si trei
catarge si chiar patru si cinci panze siluete elegante
despicate pe cer
care, in acest anotimp al plectirii la
Terra-Nova, se insira spre a infrunta impreuna strabaterea oceanului. E in deobste grea munca acestor pesemi de morua trudind pe coastele din Labrador, intro
extragerea unturii si saratul pestelui, care pornesc
ara din Portugalia pe maruntele for corabii, spre
a se reintoarce tocmai in Noembrie
data se mai intore, caci multi pier de inghef sau de furtuna.

0 PARTIDA DE PESCUIT

123

Pe dealurile de pe latura opusg a drumului, apar

cu adevgrat Mar*, palatele regale, care marturisesc,
in lumina diminelii, perenitatea stralucirii monarhice
portugheze. Cel mare, castelul Ajuda, in varful collet%
vast dreptunghiu de marmora alba ; mai Jos, cel mic,
Belem, pl'acura infalisare de ziduri rosii printre gradini si zavoaie intrezgrite sub bolta de granit. Alaturi
Muzeul Echipajelor, cea mai fastuoasa coleclie din lume:
de carete, de hamuri cu paftale si de calesti. Pe muchia
urmatoare, randuri alternate de chiparosi negri $i do
monumente albe aliniate ca butuc:i d'e vie, alciituese
lacasul de veci al orasului, zis Dos Prazeres", adica :
Cimitirul placerilor".
Dar adevgratul giuvaier al jinutului este cu signrang area marturie, daltuitg in piatra imbinare de
gotic si de maur
ce preaslaveste sub denumirea de
Mangstirea Sfantului Jeronim, atotputernicia cresting,
alaturi de stgpgnirea regeasca.
De cum treci sub vechea turlii a zidului de veghe,
cetatea. in limitele ei entice, s'a terminat.
Asfaltul serpueste dealungul coastei, intre apa marii galbuie zisg, la estuar, Oceanul de Paie si intre ziduri inalte de foste conace, marturii ale puterii patriciene de odinioarg, cu parcuri unde, printre statui st
balustrade de fier, pinii aruncg nota for in peisajul de
Miazgzi: Pombal, Villa-Bella. Palmela, apoi Villa Donnei Maria Pia de Savoia, azi proprietatea familiei poetiilui Heredia st, la rgspantia de langg Cascaes, castelul
Conjilor Castro Guimaraes, muzeu in intregime mobilat cu edecurile depe vremuri.
In semicerc golful din Estoril oferg calatorului, un
lanj neintrerupt de privelisti datorite ditunelor de pascari, alternand, in chipul eel mai felurit, en medievale
cetajui de apgrare impotriva Corsarilor, cu rauleje ce
s6 lass spre mare sub poduri arcuite, cu gospodgrii ...pezate printre muscate, trandafiri si plante urcgtoare,

124

PE CAI DE MIAZAZI

total alcatuind un brau vesel, incingand intinsul ses

al apelor oceanice, a canon nuanfa de albastru se adap-

teaiii, la fiecare ors din zi, ca vestmantul unei femei

capricioase, podoabelor din jur. Si nicaieri, nici maear
pe coastele Americii de Sud, nu mi-a fost dat sa vad
o atat de imbelugata gams de albastru ca la Estoril,

undo pahnierii se oglindesc ca intr'un urias lad. de

Aqua-marina.
La capatul celalalt al cornisei, cantata indeosebi de

turistii nordici, se afla umilul port pescaresc din Cascaes, fins aquarela de catarge i cast*, aciuite la adapostul castelului medieval.
Din punct de vedere balnear, un singur mare neajuns it pricinueste vantul. Vant tenace, sufland neincetat, acu blajin, acu manios, dub vijelios al oceanului,
care se intinde de aci 'Ana la farmul State lor Unite.
Daca el prezinta un neajuns pentru amatorii de plaje,
nu tot astfel este privit de pescari i de sportivii velet,
carora le ofera in orice clips motorul eolian.

In dimineata aceea nu mai era vant, ei furtuna

deabinelea. Sosiram la locul de intalnire, unde ne astep-

tau cafiva prieteni, habotnici ai pescuitului ca i noi,

si care ne vestira o zi imbelsugata, pe cand urcam pe
corabia cu trei panze a pescarilor, de o iuteala rani,
datorita crtreia, patronul ei castigase primul premiu in
regatele marinaresti.
Vreme de doua ore, inaintararn pe obisnuitele creste
de valuri rostogolindu-se greoiu peste punte i udan-

du-ne de sus pang jos, in ciuda hainelor ceruitc si a

palariilor de cauciuc. La vreo cateva mile de coasts,
dupa capo Razo, punctul extrem vestic al continentulut
european, vantul se transforms in uragan.
Nonni grosi se stransesera, intunecand soarele, pe
cand picaturi late de ploaie, gonite de vant ne biciuiau

obrazul. Eram culcati pe latura de sus a barcii, cafarati de parame, de inele; cei cinci marinari umbland

0 PARTIDA DE PESCUIT

125

ca maimutele, spanzurati de funii, jar doamn.a. Pereira

5i Duiliu variti in cabina dela centru

cutie intunecoasa mirosind a untura de pe5te

un soiu de
pe cam/

carmaciul statea proptit i el intr'o gaura din podea

spre a putea tine carma fara a fi luat de valuri.
Corabia, gemand din toate incheieturile, spinteca
talazurile ca un cutit.
Nu era nimic de facut decat sa fugi cu vantul, reducand din panze, atata limp cat to aflai in zona furtunii. Aa se 5i. intampla. Soarele ieinct din nouri la
amiaza, vantul cazu, iar noi ne mai desmortiram bratele. In schimb doamna cea sportiva era pe jumiitate
le5inata, iar amicul Freytas facea fete, fete.
Cu linitirea furtunii, se schimbase directia navei
i se aruncase plasa, operatic care care multi indemanare, fiind vorba de un volum insemnat de refea, cufundat6 adanc cu alutorul unui sciipete.
Echipajul ridicase iara5i panzele 5i pornisem ca
plasa tari dupil noi. Vreme de doua ceasuri, corabia
fu amarnic sdruncinata.
Dela un limp incepusera sa se roteasca pe cer, drept
peste capul nostru, ni5te nouruleti albi, rostogolindu-se
spre Miazazi, spre Miazanoapte, ca nite mingi zanatece. Era semnul neutralizarii curentilor aerieni, care
provoaca ceeace, pe frantuze5te se chiama le calme
plat". Am ranaas apoi, limp de un teas pe loc, cernuti
ca ni5te saci dintr'un gol de apg. intr'altul. In jur, valuri cat muntii, de apa neghioaba, desgustatoare, Incat
numai cocotandu-nia pe o lads puteam zari, cand gr
cand, linia orizontului. Altcum nu vedeam nimic decat apa 5i iar apa, mai Ina lib.' decal noi, ca in cadritele
pentru copii infatiand naufragiul sarmanilor pescari
la Capul do Buna Speranta.
Cate lul bordului, un Spit negru, schelalilia a disperare: primise numeroase lovituri dela marinarii car/
ii vorbeau ca unui om :

PE CAI DE MIAZAZI

126

Vai a prora e cala to ! Comprendi, cachorro do

diabo I

Bietului cafe', atat de nostim, ii venise de sigur

ameteala! Dar batranul Antonio Netto mrt linisti
De unde? N'are nici pe dracu! Chelalaie, ca sa
scoatem mai curand plasa, caci dintre not toti, el este
eel mai habotnic pescar !
Intre timp, doamna cea blonde, culcata pe o foaie
de prelate, se aplecase deod'ata pesto marginea barcii

gemand cu batista de matase dusa la gura... rau

cb,

mare! Ce dezamagire! 0 femeie frumoasal...

Freytas. galant, ii qi sarise in ajutor. Femeia, la
care cochetrtria e mai presus de orice durere atingand
uneori eroismul, se lepada cu mana de asa asistenta nedorita. Noi intorsesem capul. mai din politeta, mai din
egoism, caci nimic nu e atat de molipsitor, cand to afli
pe o bazaconie care se urea si se lass ca un scranciob.
Cavalerul ievenit deabuselea in coltul nostru imi
ceru sa bea dintr'un clondir ce luasem.pentru orice in-

tamplare. Sorbi trei-patru inghitituri si baldabac, se

rostogoli si el pans la marginea puntii, oferindu-si tributul faunei marine.
De asta data, simtii o neliniste si trimitand la toti
dracii pe acest autentic coboritor de nobili luzitani, ma
furisai &Litre prora, uncle, in spatele panzei, balaganind
a desag go1 din lipsa de vent si in prezenta unite a lui
Spit, foarte interesat si vanturand din coada, imi plata
si eu gloaba lui Okeanos !
Ce rusine!
De unde plecasem de dimineata cu suflete de conquistadori, cu acea ravna de lupta ce resimti cand merge
sa infrunti elementele pe o scandura 'egea de un catarg ; de unde privisem cu mandrie in zori inspre Sin
tra cea trufasa. dominand oceanul, nu mai gram acum
decat niste biete sdrenfe.

0 PARTIDA DE PESCUIT

127

Ce-i drept, curand dupil aceea, fluieram a veselie

si ma simteam cu totul inviorat.
Marea, in spre namiezi, se mai linistise, manevra
scosului plaselor incepuse.
Patru marinari, doi de fiecare parte, carora ne alaturasem si noi, incepusera sa intoarca de scripetele cu

cablu de fier. Cere stradanie sa aduci la suprafata

greoaia plasa din adancimi, cu rezistenta ce opune apa.

Trebue aproape un teas de invartire anevoioasa ca sa
scoti balaurul la iveala.
Acum Spit latra din rasputeri, fugind a zarva mare
dinteun capat la celalalt al corabiei, parea indemnand
pe oameni la treaba. Cand incepura sa se iveasca besicile de sticla, care suporta cadrul exterior. el nu mai
putu de bucurie si sari ca o caprioara, caci era doar
pranzul lui care sosea.
In fine, din o ultima si obsteasca opintire, plasa
fu scoasrt si cazu uda i grea, labartata pe punte, burdusita la fund cu solzi lucid i.
Dupa ce Spit mai primi o seams de lovituri Si de
injuraturi, cei doi marinari mai batrani incepura alegerea.

Cu riled indemanare, aruncau pe specii, in mormane deosebite, diferitele soiuri de peste.

Linguadele, Mar* i lunecoase, sburau cu gest

si pliciuiala de palme in traectoria for prin vazduh. pe
o foaie de cort, cad e paste nobil. Apoi calcanii, Si ei
de neam boeresc, dar mai greu de manuit, erau apucati
cu doua degete bagate in rasuflatorile for de un marinar, aiutat de Duiliu si asezati ca niste plicuri format
pe o lavitrt ; cand si cand plescaiau.
mare ministerial
nu-i vorba.', din coada, acesfe ministeriale plicuri. in tre
saltari spasmodice de asfixie. Printre picaturi, pescarn1
celidalt, cu mans agera, alegea pestele marunt, svarlit
en ciuda intr'un ciubar. Pe cand salmonii ! salmonii cei
rozii aveau cinstea unor saluturi infrigurate $i a un-1

128

PE CAI DE MIAZAZI

rotiri in fafa asistenfei, dupes care erau rostogolifi intr'o curdtoare. Acu, iesise la iveald o superbd dihanie,
un rae uria
giuvaier de Papuazi sau monstru din
adancimi?
jignit si demn, pdrand a spune :
Rusine voud, parlifilor, care afi cutezat ss mil
rspi fi in mod neleal ! Eu sunt ca Jugurta si voi cere
dreptate senatului din Roma!
Rotit in Vazduh de doud brafe vanjoase, voievodul

speluncilor marine fu cinstit cu un be aparte intr'o

gaurd inadins oranduitd sub punte, pentru capturi d'eosebite. Iarasi i iariI i, plasa se desfacea sub tracfiunea
brafelor noduroase ; hii... acum e acura! *i Antonio s-!
si repezise cu facca, cutitul dela chirair pe cand Manoel,
celdlalt biltran prinsese de ceafd un soiu de carpe, lung

.i gros zis saffio, care se sbdtea grozav din coach.

Antonio ii i infipsese cutitul in beregatd. Sarpe de
mare, prefuit de gastronomi, saffio este o bestie primejdioasd, cu cele doud randuri de dinfi ascufifi din care
mines neiertator ; apoi ies si victimele : cafiva pesti

morti de loviturile lui in plasa, plus tot ce a mancat,

banditul, cat timp a stat prins Cu ceilalfi. Cate Brame
se vor fi desfdsurat in sania aquatics !
Iarasi urlet sillbatec al pescarilor ii iarasi Antonio se
avantri cu sisul trios. De asea data e o caracatifd ; de
stii s'o apuci de spate, se sbate in zadar in v5zduh cu
hidoase1e -i ventuze 16.135rtate, ce nu sunt nici picioare

nici solzi, ci niste fioroase panglici, cu o putere do

stransoare grozav5 sugrumand pe.tii dintr'o singurd
incaaciturd ; extraordinar fesut din sute de nastur!
care, se lipesc vaseos Si aderent ea un cauciuc manevrat
de o pompa' aspirant& Mille de guri stau ca broboane

sau ca sfarcuri de tam tot atatca palnii ce sug. Marinarul ne ardld pericolul care consa inteun dim de
papagal, drept la mijlocul capului. Din brafele-i scarboase, dihania incoldceste prada, o imobilizeazd i apoi,
cu ciocul, o sfartecd. Nu este cazul acum, &lei Antonio

0 PARTIDA DE PESCUIT

129

a 4 injunghiat-o Ia scoaterea din plasii, din o singura

lovitura de cutit sub inima, scotocind cu taisul pang ce
plesneste un fel de gusli plina cu lichid negru ca cerneala, cu care acest monstru se aparii de vrajmasi, turburand cu veninul apa din jur.
Chipul pescarilor devenise salbatec. Oamenii ace,-

stia deobiceiu linitip, suet cuprinsi in elipa scoaterii

pestelui din plash', de un soi de frenezie. Instinetele
ancestrale reapar in privirea si in ragetele !or.
Ramasese pleava; in fel de peste alb, faneca, aminfind salaul de proportie mica. Apoi garupa, foarte gu.
stoasa, aruncata in maldare prin cofe gi galefi. In fine
o sapett. 0 biata apca, atat de graitoare, ultima marturie a tine stie ce drama ; o biata sapcii de acer sau
asa ceva, care mi-a dat un fior, pe tend fetele bronzate
pareau i ele cuprinse de jale.
.

A fost a unuia care n'a avut noroc in viata,

epiloga Antonio Netto.

Jar ceilalfi, dupa o clips de tacere insotirti Cu rasetele lor pe orator.

E apca de naufragiat, deci poartii noroc ! Stati
binisor, baiefi, o punem Ia mezat.
La mezat, la licitatie, raspunsera cei din jur.
Si fu mare chiloman, caci Duiliu mai glisi in fundul plasei o cutie de creme de ghete, care avu la randul ei cinstea supralicitarii.
Ultimele, iegira,
fund.

fudule i proaste

scoicile dela

In total, pescuisem cateva sute de pesti, in data

de plevusca.

Bucatarul se ivise cu caldarea de ala docotitA

alesese din diferitele maldare. Pusese la fiert ciorba
pescareasca, caldeirada dreassa cu mirodenii, cu piper
si sofran, ce nu se cuvine a fi gatita deceit cu apa de
mare, fara de care pierde gustul specific. Felii late de
9

13

PE CAI DE MIAZAZI

paine, impreunk Cu midii intregesc aceasta supk portugheza, iute de-ti is gura.
*

Pe marea albastru-inchis, cu valuri impkcate, nevinovate, dupk viclenia de diruineatk, ridicasem panzeie

qi o luasem inapoi in spre farm, cam in dreptul puncfului denumit Bocca do Inferno,
stand granitice cit

aspect inspkimantator, unde pe vreme de furtunk,

oceanul improsck pank la inkltimi ametitoare.
Intinsesem gi panza de hunk $i cute un foc la prork
gi brigantinul la urma, de parch pornisem in curs impotriva invincibilei armade.
Cotterul se scuturase ca un cal ce tresare sub pinteni; se ridicase peste valuri si o luase in mers vijelios,
spintecand talazul cu vibratii de arcus.
Deacum puteam sta mai plkcut. Corabia, usor aplecatk pe o laturk, fugea cu vantul in coastal ca un fulg
pe un intins arc de cerc.
De sus, soarele biruitor luneca spre apus.
In zare, f aamul cefo's, pkrea o fantasmagorie de
cetiiti din basme.
Cu strachinile scoase din cosul de merinde insfkcaserkm halca de paine de cask, oferitk de nostromo
Antonio. Tovarksa cea blondk dintr'un creion de buze,
iii dresese o gurii de carmin in formk de acantk, ceeace,
precum stiti, insemneazh ; vk iert ; iata, sosesc si eu !
Si Antonio, credinciosul, ne turns pe rand din ceaun
supa pesciireasck, pe cand marinarii se adunaserk sub
focul dela prorb.', unde Spit fkcea larmk mare, spunandu-le in grilul lui, cat este de frumos sal cinezi din pests
fript, in largul mkrii, sub asfintit 'Benin.
Apusul lumina vankt pkdurea dela Marinha, zuvoi
8e eucalipfi; rosiatec, poalele Sierrei, intinse darnburi
de laurusck; in fundul peisajului, aprindea luciri por-

0 PARTIDA DE PESCUIT

131

tocalii peste quarful munfilor, incununand fantasticeie

tune regeti dela Sintra intr'o apoteoza wagnerianii de
raze.

Inchinasem pe rand dinteun San Miguel vechi,

apoi cu braghinii de vita de Porto, pe cand Maria do
Carmo, barca noastrZi na'sdravanii, se indrepta fame
spre port.
Twitii lumea privete la mine! strigil Antonio.
Atentie ! Capetele jos.

Si, din fluier, un ordin semi: vela 1

Panza cea mare trecu razant, cu fosnet de miitase,
peste capetele noastre. Sehimband directia, nava se aplecase pe latura opusa i cand indreptariim ochii pe
partea cealaltit ni se infOi0, uimitor de aproape, lumea i tr'asurile dealungul
Cu dibkie neintrecuirt, ne strecuram printre randurile vaselor. Apa, in umbra castelului medieval devenise neagra.

De pe inaltul bord al yachtului multimilionarului

Zografos, rochii albe se desprindeau pe intunecatele
stanci.

Undeva, chitare cantau un fado prelung.

Depe vasele din jur, semne de prietenie.
Admirau cunosetitorii, manevra biitranului Antonio,
care cutezase sa' intre, cu toate panzele intinse, pang in
inima micului port i, in ultiraa clipa, intorsese panza
ndiastra", cotise in loc, aezandu-se intre douii imbarca-

jinni. Apoi, zece brate intinse pe funii, liisasera pd

punte, ca o fatil ce se despoaie de mantie, toate velele
i aruncaser5 ancora.
Pe luciul lin. doar un fior i ne oprisem.
Vecinii de pe alte lustre, bkci i cottere priveau
spre falnicul corsar pesearesc :
E Maria do Carmo. aceea care a Mint recordul
anal trecut, falm'licea un tan'ar in haine albe pe puntea de allituri.

132

PE CM DE MIAZAZI

Pe tend o salupfi se apropiase spre a ne duce la

farm, nostromo Antonio, inconjurat de echipajul sun de
umili pescari, ne intinse mane sa noduroasfi, urfindu-ne
cu ochi credinciosi, tale bunifi :
*i asa, senhores Nu e vorVii ca vicleanfi e, dar
1

mfinoasa I Alegefi ce Nit' place ! Sa ducefi senhoritelor!

Dar sa mai poftiti! $i sa Ile mai povestifi de raid cel

mare dela rfisiirit si de Marea Neagia a D-voastrfi. Noi
oamenii depe Atlantic o stim prea bine: Mediterana o
fiica Nilului, dar oarecum si a Dunfirii !

ALBEJAC
Campia Tajelui, cum urci spre Villa Franca de
Xira, atat pe malul drept, in mlastinile do la Santarem
cat i pe malul sting, pe esul din Alentejo, este eminamente o tare de ebisareti. Nu doar ca ar fi eq cat
cuprinzi cu ochii; nimic asemansator cu. Baraganul no.qtru. Din potriva. Framantata configuratie a versantului
apusean al Estra-madurei, se intinde i aid prin ramificafii deluroase pan' Ia coasta Atlanticului.
De pe inaltele terase din Lisabona, valea Tajelui
apare, in susul apei Bei-Watt), intro va.paie de f um cu
lungi ondulafiuni nedeslusite cu dealuri galbui i Tunduri de vii cefoase toate contdpite intio arhaicrt notiune de pasunat auriu, pe nesfarsite planuri pierdufe
in perspective. 0 zamislire a undei grase a fluviului
si a inraurirei binefac5toare a Gulf-Streamului.
4ici se afra lacasul de predilecfie al marelor turme
de vile, patiia faimoaselor cirezi de tauri luptittori in
corride
ale -va'cluvei Penoza, ale ducelui de Cadaval
ziva intreagil aciuite, palcuri, palcuri, pe intinsul
ses de mil si de ierburi printre care paznicii calari inarmall cu liinci, imbritcati cu tipiea scurteicil rosie, rasar
din verdeata, inveselind peisajul ca o puzderie de mace
miseatori.

Pe asemenea meleaguri, fie in sesul mrtnos din Ribatejo, fie pe dealurile pietroase ale Sierrei de Sintra,

cum poate omul sa strabata distante marl afara de

PE CAI DE MIAZAZI

134

acei care in automobil, nu parasesc panglica asfaltata

a soselelor
decat de-a calare ? Astfel, prin atavism
anti portughezii din launtrul 'aril, nobili sau poporani,
primii pe cai andaluzi, ceilalti pe tot soiul de magarust
on eatari, cu totii iii petrec veacul crtlare.
*

Jose da Cunha ma intrebase inteo zi, mai staruitor

ca de obiceiu :
Nu pot sa inteleg Esti pasionat de calarie $i nil
!

vrei sa cumperi un cal. Pricep greutatile ce nu -ai infatisat, dar de data aceasta nu to las, caci e o ocazie
rarii. $tii ca prietenul meu francez a fost chemat urgent la Paris, $i de unde sarmanul nadajduia sa petreacrt toata iarna pe coasts, este nevoit sa lichideze ti;
locuinta

$i

grajdul. Din cei trei cai de rasa ce i-am

procurat, a vandut ieri doi care dealtfel erau prea batrani ; dar pe al treilea 1-am ochit pentru Dumneata.
N'ar fi rau sa mergem ratline de dimineata sa-1 vezi.
E pur singe andaluz, negru ca pana corbului, sare usor
un metru Si jumatate ; de o iuteala neobisnuita si cu

toate acestea bland ca un miel. Un adevarat cal de

vanatoare....

Cedasem dorintei prietenului si, a doua zi de dimineata, plecasem la Estoril, localitatea celebra de vile-

giatura luzitana, unde, pe terasa vilei sale, intre palgi partere de flori coborand pana la albastrul marii, ne astepta Domnul Boutet de Monvel.

mieri

Acesta, renumit in Franta pentru fala de calaret

ce -$i castigase in echipajul de vanatoare al ducesei
d'Uzes, ne primi cu franchcta galica, tipicsa tuturor acelora care se indeletnicesc in deobste cu sportul.

Calutul inteadevar e bun i mi -a dat mari sa-

tisfactii in ultimele trei luni. Datorita amicului da

Cunha, 1-am luat ieftin si tot ieftin it vand. Nu vii

ALBEJAC

135

speriati ca e slab, nu prea a fast ingriiit, dar e un animal de fond ; pun sa -1 scoatg imediat,
Cat trecuram prin aleea de eucalipti imbalsgmand
vilzduhul, ni se intatisg un grgjdar tinand de frau un
cal negru ca taciunele, numai par sbarlit pe el, supt
ca un ogar, friimantandu-se, alb de spume la zgloalg.
Nu avem teren de eglgrie aici, dar de voiti sit -1

incercati pe Janda in spatele easel, sunt numai stand

gi lauruscg ; ii yeti deslusi si mai bine insusirile. Nu
vg ingrijorati, are picioare de fier. Puteti incerca flirli
de teamg chiar un galop.
Esit pe tarla ma saltasem in segri,
Abia prinsesem sg strong pulpele si sti scurtez dar-

logii cand ma pomenii. dus ca de vant, in galop aprig

peste cioatele de miirgcini ale falezei, atat de haotieg In

punctul acela incat este denumitg Bocce do Inferno.

Nrisdrgvanul infoiase ngrile i sforgind, intinsese gala
a goana ngpraznicg.. Imi rupea mainile. De nu ar fl
fost lespezile ascutite, desigur cg ar fi luat vant. Cu greu,
la cateva sute de metri it putusem stapani. Domulindu-le

apoi din glas si din mangaiat pe coarng, it adusesem

numai smucituri p joe in loc, spre grajd.
L-ati luat cam repede, observg acela care era inch
proprietarul lui, dar e bland ca o surioarg I

Ce-i drept stransesem pulpele, dar cum puteam

sg-mi inchipui, cu asemenea aparentg de martoagg lihnita I
*

A doua zi, rugasem pe Senhor Teliado, proprietarul

atat de curfenitor al renumitului Tattersaal din Lisabona sa trimeatg un calgret la Estoril, dupg noua mea
achizitie. Teliado, cgruia ii marturisisem intamplarea, se
frilmanta grozav in constiinta lui profesionalg :

Cunosc toll caii care au vreo valoare, de aid

PE CM DE MIAZAZI

136

i pitnA la Barcelona. Un arici negru, precum it descried,

un soi de gloabit ntirlivase ?
$i cu ea mica aluzie ironica la adresa Domnului da

Cunha si a tuturor sportivilor care cumparau, ca mine,

cai fArii sA. consulte in prealabil pe profesionisti, suspin& :

Nu-mi pot da seama. Arid negru? Sale scofill.cite? La villa Monteiro? N'a fost locuita ani dearandul... Mai stii? Pe vremea contilor care o stApaneau
eram la curent cu tot ce se afla acolo.
Prins de treburi in decursul zilelor urmAtoare mi
se comunicase laconic din partea manejului, sosirea catgut $i fusesem asigurat de grija ce i se purta.
La o sAptAmanA, o chemare telefonicA in stil portughez, anume cu multe fiorituri de Eccellentissimo"
si de Vossa Eccellenzia" ma inviia stAruitor din parten.
lui Teliado, sA tree pe la grajd, ceea ce iifagaduii pen tru amiaza.
Fui primit cu toate dovezile bunei dispozitii :
Vu rog six poftiti in loja cea mare. Vi se va prezenta de indatA.
Urclind treptele, maestrul de cAlArie imi qopti
radios :
Daft -mi

voie sa va felicit... Ati cumpArat pe

Albejac, castigator acum clPoi ani al marelui premiu. de

arme al Portugaliei.
Eram uluit. Castiglitorul marelui premiu de arme ?
Pentru trei mii de franci I Cine ? Gloaba aceia sbarlitA ?

Teliado, vrei su razi de mine ! Dar nu sunt nici

eu chiar atilt de ageamiu!
Nicidecum. Nu glumesc niciodatil cu asemenea
subiecte serioase. Intelegefi, onoarea mea profesionalil !

S'ar putea ma ceva ! Dar va rog, privifi !

Intr'adevAr poarta manejului se deschisese 1, dealungul peretelui aptiruse un cAlaret svelt, incAlecat pe

ALBE JAC

131

o frumusete-de cal negru, elegant ca o baletistrt, en gatul incordat, coama ondulat5 insatind armonios curbura
amintind prtrul mlitilsos al tinerelor fete brune din
juitetea noastr5. Pe crupa rotunda, numai luciri de patrate tecillate. Ca lea sus si gratios din mradioasele-i f uioare. Volte, ca tot atatea arabescuri, in trap, in galop
mic, pasaje de dansatoare pe varfuri, reluare de linio

dreapt5.; in tot timpul, cal si ealttret turnafi dintr'o

singura bucat5. Apoi se aduse bariera. Calul n'o plirrtsi din priviri. Odata asezata, trei miscroi de galop
gi o siiritura de randunic5. Bara fu ridicat5 la diferite
inaltimi : randunica sbura tot mai sus.
Nu-mi credeam ochilor. Teliado suradea discret. infoindu-se de orgoliu natianal

N5scut la noi, in tara, 5sta e intreg Albejac al

nostru.

Coborasem in manej, sub biansparenta verzuie a

acoperisului de stic15, pe rumegusul cu miros amefitor.
Mangaiam mandra ancolur5, tesut din miriade de vine.
Albejac tremura nervos si insfrica lacom zah5rul ce-i
intindeam, pe cand Teliado, ca un p5rinte prezentand
pe fiul s5u bacalaureat, ar5ta cu bra4u1 intins spre valorosul produs, poruncind c51rtretului srt fie de i-ndafit
invelit cu praura.
Calul nu are niciun defect aparent. Posed5 in-

susiri rare si va va da magi satisfactii, eu o singura

conditie : sa fie inseuat treptat. De i se pune seaua prea
brusc gi i se strange chinga dintr'o data, va va pricinui
neajunsuri. E in stare stt se arunce la primant si sa se
tlivaleasc5., ba chiar s5 nu v5 mai lase sa -1 inchlecati.
De n'ar fi avut acest defect de conformafie la initial.,

la varsta lui de noun ani ar fi trebuit sa continue cariera-i glorioassa. De-i strangeti chinga treptat. plimbandu-se la pas in cerc nici nu se sinchiseste. Domnii
dela Societat a Hipica, sunt totusi vinovati cal 1-au dat
pe maini streine...

PE CAI DE MIAZAZI

138

Intalnind intio seratil pe Colone lul Albuquerque,

vajnicul reprezentant al culorilor portugheze pe toate
turfurile din lume Si comandant al escortei prezidert-

Vale, inalta-i siluet6 de maur a la Ibn-Saud, se Inclinase :

Am aflat ca posedati pe Albejac $i ca aveti

grijii de el; ma bucuril nespus; II d'eidusem lui Monvel,

in sf
Deatunci ce raite minunate in Ribatejo, pe intinsul
ses din Santarem cu Albejac eel drag, pe care it invtitasem sa ma inteleagii pe romaneste, care asculta atat
de frumos cu o conditie a sa cavalin`d ca, in fuga nebuna sa nu mist mana 51 sa -1 las intotdeauna in capul
coloanei.

Trimeteam cu totii caii. cu o sears inainte, la toed

intalnirii Si astfel am colindat in lung Si lat mai toatii
campia torerilor din acea minunatsa Ora a Tajelui.
*

Cand umilul locuitor 'din ulita ingusta a mahalalei

pescarilor din Lisabona se innAusii de ealdurli si de
miasme pestilentiale in dogoreala verii, el se mangaie
cu gandul aerului curat ce va respira cu nesat in Duminica uringtoare pe inaltul plai al Sierrei da Sintra.
Inteadeviir un plai minunat, intr'adevtir aer invioralor.
Muntele strejuind vertical pe Atlantic zarea de
miaza-noapte a campiei IVfarii de Pae, este muntele bine-

cuvantat. Dela poal5 i 0116 in varf, un rai pamantesc, o piidure racoroasa, incalcitii. din esente imbsalsamate, dilruit5 de Dumnezeu, sildita de mana omului,
o bolts de verdeatii in care purcezi urcand pe serpuite
carari, Intre pajisti de magnolia, pe alei de eucalipti,
intre oleandri infloriti; o pildure fermecata cu acces de
moderne autostrade de pe serpentinele ciirora a5ezamintele florale din Monserrate exalil din mimose, din

ALBEJAC

139

grenade $i din tei, miresme atat de dulci incest princle

infatisare de adevar, reminiscenta napoleoniana, potrivit careia Ducesa de Abrantes, sotia faimosului maresal
fusese sri moarrt de vrafa parfurnului primului buchet
de flori ce i se oferise la sosire.
In that'll aceastd orgie vegetala, nenumarate giuvaeruri arhitectonice, dela casele de yard' ale celor avuti,
dela somptuoasele quintals ale conquistadorilor de pe
vremuri, care in nopti exotice se amiigeau cu visul de
a petrece batranetele la S:ntra si panes la acele ciudate,
romantice, burgravice castele regale profiland pe cul-

mea Sierrei mai totdeauna involburata de o usoarrt

pacla albastra, posaca for silueta.
Iesind din Lisabona, dupes ce treci Versailles-ul Braacea podoaba de clradiri si de gradini in stil
ganzilor

francez ce este eastelul cu atatea evocari istorice din

Queluz
si pans la poalele Sierrei nu intampini decat
o campie vulcanica, stearpa, cenusie. Cu atat mai mutt
resimti transitia intre fierhinteala de afara $i. adierea
mangaietoare de sub arborii muntelui.

Aiunsesem in ziva aceea la stravechea quinta a

marchizei de Setubal a carei oharsie se pierde in noaptea vremurilor si ma minunase pentru a nu sliu catea
oars gratia acelui Jamb pierdut in mi jlocul padurii,
la raspantia ducand spre Collares cea cantata de Byron

in Child Harold, atat de celebra Si astazi prin vinu-i

generos, Intrasem pentru a nu stiu catea oars, in ciudata capeld a Madonei da Picdad, facatoare de minuni,
vindecratoare de boli cu conditia impusa de o stranie
traditie
intretinuta riguros de raroh
ca once bolnav sa atarne de altar, in marime naturals o efigie din

tears a organului bolnay. In mentalitatea mea de flu

al Vrancei priveam cu nedumerire sirurile de falusuri
atarnate de picioarele Madonei, ca funiile de ardei pe
umerii oltenilor de la noi.
Marchiza ma primise cu obisnuita ei curtenie. Imi

140

PE CAI DE MIAZAZI

vorbise melancolic de increlungata absenta a satului,

proprietar de vaste intinderi de pasuni in valea raului,
-unde tamaslacurile, uncle mai cu seamy patima selectionarii taurilor it refineau mai loath. saptamana. Si ea
era et-area-fa pasionata si ea doar crescuse printre cirezi si herghelii. Dar reminiscente feudal; dar un erez
familial ii interzisese pang azi sa incalece altfel decat
in amazoana, sa adopte moda zilei de a ealari baieteste.
Nu gaseam oare ca era ridicol ca o femeie ajunsa la
varsta mature, care-i chivernisea singura mare parte
din avere, care cutreiera, dela o mosie la alta, intreaga
fare, ziva sau noaptea, la volan !Ira de sofeur, sa nu-i
fie ingaduit sa incalece baieteste? Apoi ma intreba,se
despre starea lui Albejac; data se ambala ca inainte?
Cu atat mai bine daca ma inpacam cu el ! Si cum mi
se destainuise adesea prieteneste
deoarece ne cunoscusem odinioara in Olanda
nu ma surprinsese peste
masura tend imi propuse in ton confidential, desi cram
singuri pe brttranescul pridvor din gradinita cu lamat
infloriti :

Ce-ar fi, daca am face un complot? Ce -ar fi

ceri lui Teliado un cal linistit din manej si sa incerc sa incalec bilieteste? Ba chiar, zau, sa i fac o surpriza lui Jeronimo, sa ramana gura-casca, Refuz sa
merg la mane) ; nu vreau sa ma vacla Teliado si ceilalfi
si sa vorbeasea pe socoteala meal Stii cum facem? Tri-

mifi caii la Porta do Sul sau la Praca dos Toros si

esim numaidecat la camp. Nu to uita atat de speriat la
mine ca sunt doar amazoana incercata. Sunt sigura ca
in trei sedinte nu mai am ce invata. Nu-ti inchipui ce
fericire ar fi pentru mine ! L-asi putea insoti la Setubal.
Asi urmari i eu raitele pe la cirezi. Intelegi bine I Are
i el dreptate I Nu pot galopa in costum de amazoana
printre paznici, printre forcados. Mai toate tinerele promormat
prietare incalece baieteste... Unde mai pui
ca voi supraveghea mai deaproape pe dragutul
ea

ALBEJAC

191

meu de Jeronimo, ca se cam intrece, Bela un timp, cu

vinul i cu fetele! Ei I Te mai uifi. speriat ?
Nu sunt speriat de loc. De acord, cu conditia
ca D-ta sii-ti ei raspunderea fata de erezul familial i
de strabuni...
De fapt, nu ma uitasem speriat, ci privisem nedumerit la talia de jandarm a simpaticei mete amfitrioane,
gandindu-ma: ce fel de namila de cal trebuia sa miscocesc ; avea oare Teliado ft,EL ceva ?
*
*

A doua zi ne intalnisem la ora opt dimineata in

Praca dos Toros. Marchiza coborise voioasa din automobilul ce-1 conducea singura. Praca dos Toros era piata

amfiteatrului curselor de tauri, infatiand la Lisabona

un vast dreptunghiu plantat cu arbori i aflat la margine de ora. In mijlocul esplanadei, o cladire in forma

de coloseu, cu patru etaje de galerii in arcade din

piatra roie. Populafia era alcatuitil de o fauna sui- generis, compusa din lazzaroni, din gearabai de vile, din
affectionados, din jucatori, negustori ambulanti, pun-

ga$i de buzunare, cate un mare proprietar salutat cu

respect de trecatori, alcatuita mai cu seamy din puzderii de copii vagabonzi jucandu-se, care mai de care,
de-a-corrida. Zs/rya se intefefe de pe la namiezi, iar
in zilele de curse incepe chiar dimineaf a. Dei ora era
matinala, tineretul se i adunase in carduri i jocurile
incepusera.

Impartaam marchizei mirarea mea pentru intarzierea tailor trimei, deobiceiu, atat de precis de catre
sarguitorul Teliado. Tovaratt mea, coborita in zori din
racoreala dela Sintra, vestea cu dreptate o zi de captor.
Mil uitasem involuntar la finuta ei.
Razi de mine ? Ai dreptateI 0 femeie de talia
mea imbracata in pantaloni de calorie barbilteti nu se,

PE CAI DE MIAZAZI

192

simte la largul ei... mai cu seams cand sunt de imprumut sau mai bine zis de furat, din dulapul barbatului.
Ma cufundai in protestiiri.
Din fericire viizusem sub platani, caii venind din
fundul pietei.
I

Sosea, de fapt, un trio ciudat : Albejac, lucd'us

si

sprintar, tinut cu 'nand' sigura de un Miran grajda

care, cu braiul gang, tetigea dup5 sine o matahal5 de
gen elefant
refuzand pe semne s5 se lase
sedus, in acea dimineaca, de farmecul unei plimb5ri

-cal

campenesti.

Dar unde-i Juanito ? Pentru ce nu a venit cu

Albejac ?

domnul Teliado
Sa scuzati m5r5i bbitranul
a avid comenzi multe si cum ati anuntat abia asear'd...
a trebuit sa-I las in locul meu... Copilul nu putea veni
.cu doi cai.

Pe lang5 namila, Albejac p5rea un fluture.

Marchiza era incantatd. Iladea cu poffa :
Admir prudenta Dumitale ; mi-ai comandat ceva

ca pentru talia mea. far titre cal : nu eti pur-singe

anladuz dar csti tocmai ce-mi trebue mie pe ziva do
azi, it ailed ea, oferind zahar placidului animal.
Copiii se strAnseser5 in preaima noastr5. chihotind ;
acum soseau gi derbedeii mai adulti.

Pe c5nd b5tranul Linea pe Albejac, citilind urechile la at5ta gol5nime, m5 stradciam 85 potrivesc seg.rile marchizei. Apoi criutasem sti-i lrimuresc, dup5 toate
regulele vechei equitatii, cum s'a tins mainile de sea i
totodata de darlogi, spre a incrileca. Cu greu c5utasem
s'o urnesc in sea, ceea ce isbutii pane in cele din urmil
printr'o disperat5 sfortare a muschilor brafelor. Sri "PI

m5 laud, linistea globanului care stiltea ca un furgon

adesh5mat, iii inlesnise isbanda saluted' de un ropot

ALBEJAC

143

de aplauze din partea publicului de pierde-vara. Aplauzele multimii isi aveau rostul lor, caci intriadevar, marchiza era impuniitoare. Statuia Bavariei avea ce invata
dela ea. In schimb Albejac nu gusta sgomotoasa maulfestajie a plebeilor. Se smucea din rasputeri din mainile

batranului si cateva svarlituri energice distantara intreaga asistenta.

Va rog, asteptati-ma pans incalec, strigai marchizei, recomandatie care, mai tarziu, imi &Wm

seams cat era de zadarnica, adresata unei statui de

marmura.

Mai cu vorba bung, mai cu mangaiatul, linistisem

intr'atat pe Albejac incat sa ma pot salta in sea. Dar

abia incalecat, nasdriivanul si sarise in dousa picioare
cabrand fioros. De acolo, se aruncase inainte intr'o alu-

necare atat de ciudata incat se latise pe burta cu picioarele intinse, aidoma precum obisnuiesc cainii de
rasa cocker, ce se intind la pamant cum se intinde pe
apa innotatorul pornit sa deTice valul. Datorita unei
veehi experiente de caderi la obstacole, isbutisem sa scot

scarile la timp si numai instantanee fotografice reproduse in ritm intarziat, ar fi putut deslusi felul in care
eazusem in picioare, cu capiltul darlogilor si cravasa in

mans si cu trupul subtire at lui Albejac intre pulpe.

Alt ropot de aplauze intampina noua performantii.
i din capatul celalalt al pietei zoreau acum amatorii.
sa asiste la asa atagator spectacol, care pe Tanga toate
era si gratuit. Intre timp- sarisem de o parte; calul se
sculase buima'cit; it mangaiam pe coarnii, dojenind pe
Mitranul giajdar :
Omul lui Dumnezeu I Te-am zarit adineaori dar
n'am avut limp sa-ti spun... pentru ce i-ai straits chinga?
Nu trebuia sa to atingi de ea! Nu to -it &sent Teliado?
Ba da Senhor, dar still D-voastra'... un vecbiu
obiceiu... e vorba de easpundere... toti caii se infoaie in
grajd cand le pui seaua... la locul de inealecare se con-

PE CAI DE MIAZAZI

144

troleaza !... Onoarea profesionala.. dela tata am invatat

zicatoarea : Om calarc, mormant deschis !"
Ai dreptate, mosule dar s'o desfacem mai repede!
Plimbaram apoi, vreme de cateva clipe, in cerc, pe
buclucasul de Albejac, strangandu-i treptat chinga, apoi
ma saltasem pentru a doua oars si cu toate ca, sforaind
scuturand din cap si jucand in semicerc cu picioarele
dinapoi. totusi Albejac nu mai dadu semne de rasvratire fatisa.
In tot acest timp buna marChiza ramasese tintuita
locului si, dela inaltimea alpestra, graise cu calm olimpic, dovedind o reala experienta hipica :

Nu-i nimic ! Trebue sa alba vre-un defect la

inima ; am pa fit si not la fel cu un andaluz la Setubal.
Isbutisem sa ma alatur la stanga ei i o invitasem

galant se pornim la drum.

Copii ne urmau strigand : E-ie-hei, Vittoria! An
luat-o din loc Dupa ei baeti ! Batranul grajdar se nilI

pustise asupra for incercand zadarnic sa-i alunge.

Sa mergem Doamna, pe aici, sa iesim din piatil.
Tineti-va langa mine. Pulpele mai stranse, mana sus,
pe aici, intre pomi.

Platanii erau de marime obisnuita, dar marchiza

fusese nevoita sb.' se apiece in chip de girafa.
Ma si caisem de a fi ales trecerea intre arbori dar
se cuvenea sa iesim cat mai repede din esplanade, ca sa
se termine cu vicleimul.
Nici nu stii cat ma simt de sigura, exclamase de
sus, tovarasa mea, pe cand ma trudeam sa strunesc pe
Albejac care iarasi incepuse sa sburde.
Ajunsesem la marginea trotuarului, malt cel mule
de o sehioapa. Urma ulita. In acea clip un zgomot asurzitor ca de tranet, in ropot de potcoave... si, vai Dumnezeule milostiv! Credeam ca visez: inalta turla equestra langa mine se pr5busise pe caldaram! Mi se gtransese inima ca un purice. Albejac sarise cu trei metri la

ALBE JAC

14"

o parte...
Pe cfind dam ea descalec, subcontientul mea masura fulgerator toate urrahrile dezastrului marchiz t
rants, marchiza moarth ! Ce nenorocire! Ce rfispundere ! Cine mil pusese ?...
Spre uimirea mea, o noua vedenie lfingsa mine. Dcsigur iluzie optics rasaritil din imaginatia mea nfiucith:
Inchipuiti-va ca namilele
reamarchiza 5i calul

phruseril, ba chiar mai mult, o namila

@i

inchlecase

peste cealalta. Toate acestea se petrecusera inteo clips

i pe cfind imi striga :
Sunt saravfinfi ! nu mai deschlica!
suss dadui deabia seams ea vreo patru japlani, din-

tre matadorii din arena, oameni de o forta' si de o suplete surprinziltoare, indeplinisera minunea reparand
de indath monumental rostegolit.
Hurah! se auzea glasul norodalui. Hurah! rhsuna din toate ungherele pietii. Sunt celebrii americans
dela Circul Burke... an sosit ieri... EsplendicTa reclam!
Mergem cu totii desearh!..,

Fe laugh.' mine, glasul armonios al cfililretei ma

indemna imbietor :

De acum nu mai incalec deck bhieteste! Este

mult mai distractiv !... 0 luhm Ia stfinga, spre sanctuarid Santa Maria della Vittoria: intaiu media un omagin, apoi este drumul eel mai scarf ca sfi ieim Ia camp.
Cel putin acolo ne vom pit-tea face de rfis in voie !

le

IN JARDIM DOS AMORES

Anuntul ap5rut acum cateva silptamani despre

plecarea dintrei not a duioasei man.uitoare a versului
liric, Elena Vac'arescu, prieteda cu marele scriitor Eugenio de Castro, la randul lui urmas al marelui Camans, mi-a amintit zilele luminoase din acea vary cand
nu de mult, ilustrul poet luzitan invitase pe prestigioasa

cant'areatii a plaiurilor noastre romanesti, pentru un

-ciclu de conferinfe in Portugalia.
*
*

Coimbra, cetate universitara cu trecut glorios ca

si Salamanca, este si azi unul dintre focarele de cultura ale peninsulei iberice. Coimbra, minunat asezata
pe dealurile care doming raul Mondego, intr'un peisaj
de o neintrecuta grafie de linii si de colori, aminteste ne-

spus nes le. San-Gimignano si peisajele primitivilor,

cu orizonturi biblice, din Galleria Pitti.
Biblioteca Regala Portughez4, do pe terasa dominand raul care duce in valurile sale Orticele de our ;
atmosfera din jur, iarna ca sl vara, scadafa intr'o pada
totul,
diafarril dar generoasa -- a Gulf-Streamului,
dela prefioasele coperte ale incunabilelor, dela neintrecutele sculpturi de lemn poleit care au facut celebru

PE CAI DE MIAZAZI

148

acest strrivechin 'ilea al carfii, 5i pana la zarea fumurie

de pe dealul Santa Clara, total, oameni Si case, vietliti Si pomi, apare spiritualizat Si transfigurat intro
suavii v`Eipaie aurie...

Tineri universitari, cu melancolia specific portaghezil in privirea for serioas5, cu tin.uta severs a redingotelor negre, traditionale pentru toti studentii, pun in
acest peisaj latin o stranie not de austeritate, in ciuda
traditionalei biblOri de lungi banderole multicolore
oculoare de fieeare an de sfudii
purtatil cu mandrio
Ia bratul slang. Si nu este un spectacol banal cand in-

talne5ti in acest leaglin al marilor biirbati de slat ai

Portugaliei, pe viitorii campioni ai viefii publice, plimbandu-se pe strlavechile ulife Si 15.sand in urma for un.

fairait de panglici irizate, ca tinere fete ie5ind dela

un bal.
*

La Biblioteca Real. in seara aceea, Elena Iracare.cu

evoca in graiul ei liric Si in ritmul melodios al impeeabilei sale dicfiuni pe Anna deeNoailles, geniala muzii

de origins romans a poeziei moderne franceze.

Asistenta compusa din elita gandirii portugheze
dela airturarii sf profesorii universitari, dela elita socieatii din Lisabona, dela anacronicii, dar cat se poatc-de cultii keprezentanti ai nobilimii luzitane, ie,5i f i parc'ji

din galeria de tablouri a familiei,

tot atatea mumii

cu favoriti, monoclu Si haine demodate, veniti sh'rraanii,

dela indepartatele for castele spre a asculta pe confe5i pan'd la inimo5ii studerrti aprigi la inv`a'.rentiard
taturrt, dar 5i gala de a se infllicAra de tot ce vibreaza
5i este frumos, pan'd Ia tinerele studente cu ochii lucind

de .bucurie, toaili aceasfd asistentii, vrtiiita de verbul

prestigios, pierduse notiunea. vremii 5i a realitatii. 0
poetess prearnarind pe alts poetes5... Elena 1r5elirescu
cantand gloria Annei de Noailles !

IN JARDIM DOS ,A.MORES

149

La ispravitul fieca'rei cadente, sub in.alta bolts aurita a renumitei aule, sonoritiltile cuvintelor melodioase

staruiau, plutind in aer. ca tot atatea fire de befeala

aninate.
Anna de Noailles, Eugenio de Castro, Elena Irac,i-

rescu, frilogie lirica neintrecufa, catesi frei manuitori

ai celui mai rafinat grai literar francez.
Va. puteti lesne inchipui placerea amfitrionului, a
batranului poet, in jilt fano% conferentiaia, sorbind
versurile cu ochii pe jum'atate inehisi, bucurie cu atilt
mai deplina, cu cat era fericit sa" ofere concetiltendor
sai aceastil rara desfatare artistica'.
Seara, pe terasa dela. Bussaco, cram. doar cativa
piieteni in preajrna color doi : o neuitatti intrecere de
spirit si de lirism intre Elena Iticarescu si de Castro.
In noaptea cu constelatii palide, in noaptea luzicu line mangaieri de zefir, intre eucalipfii uriasi
ai parcului, fost al familiei de Braganza, cedat apoi
unui ordin monahal, mai tarziu trecut in patrimoniul
public si devenit un punt de atractiune pentru turisti,
stimulati de
de alf fel ambii gastronomi
poetii
deliciosul ..Spumante di Bussaco", produs al unui hectar celebru in tonal Portugalia, se intreceau povestind
care de care mai in voie si evocand mai cu haz !
Ghitaristii cantau un fado" la faspantie... Bussaco
scanteia subtil in pahare, iar barzii nici nu-si dau
seamy ca lumed' dela mesele din jur, compusa din au.clitorii de adineaori. din turistii aciuiti din intiimplare
pe acele meleaguri, francezi, sud-americani, italieni, tacuse fermecatii, ascultandu-i...
Intr'un tarziu. poetul fa"ga"dui cu sclipiri sirete in

privire ea a doua zi ne va caduzi el insusi, in ciuda

mersului greoiu, spre culmi de dragoste neatinse, in col
mai liric din atatea lirice lilcasuri din Cara sa : in
grlidina ,.Dos Amores".

150

PE CAI DE MIAZAZI

Coborisem incet dealul Universitatii ; iesisem din

cetate, spre raul Mondego, unde, in zumzet asurzitor de

tantari, se astern printre mlastini, molcome ape intio

orgie de plante incalcite si de arbori stufosi.
Un grilaj ce abia se zarea printre verdeata, deschidea accesul spre gradina cu alei paraginite, gradina
iubirilor de odinioara. Printre pomi, apareau aproape
ireale, ruinele unei elegante colonade de marmora, vestigiile unor incaperi acoperite cu edera; ici si coin, cate

o statue trunchiata; iar dealungul gradinii fermecate,

mirosind innabusitor a flori si a verdeata, un iaz dreptun-

ghiular, clasic de neted, inconjurat cu trepte de piatra,

pe care unda intarziatii a Mondegului venea sa moara
in fasnet discret.
Aici
incepu cu glas vibrant batranul poet
aici, a trait, in vremuri de demult, faimosul fiu de rege,
care cutezase sa infrunte mania lui Henrique Secundo,
parinte crunt si despot. Refuzase sa paraseasca tanka
logodnica, din pacate de neam spaniol, deci vramas, pe
frumoasa Ines de Castro.
Si vreme de zile lungi, tanarul Don Pedro ofta aici,
in aceasta sihiistrie, unde it surghiunise despotica vointa
a parintelui sa.u. Surghiun? Da si nu! Caci dragosten
are virtuti neintrecute care desfid orice stavile.
Astfel tanarul principe izbutise, cu ajutorul maicelor dela Santa Clara, schitul eel din deal, sa-si apropie tainic iubita, la adapostul cucernicelor ziduri.
De sus, din manastire, un parau &trans intre ziduri
scunde, era, pentru Don Pedro, solul aducator al vestilor Donnei Ines.
Legenda spune ca frumoasa spaniola, incredinta,
din varf de colnic, ravasele ei de dragoste, rauletului lat
de o palms, care curgand spre limanul Mondegului, le

ducea pe firul apei, chiar in gradina lui Don Pedro.

Si poetul, plecandu-se pe panza stravezie a sivoiului, adaoga :

IN JARDIM DOS AMORES

151

Scrisorile acelea, de intarziau in cale din cauza

len.ei apei, erau zorite chiar de florile de pe maluri in
plutirea for catre prinful iubit.
Intr'adevar, priviram cu uiinire cum, dealungui
peretilor ingustului isvor, si azi

romanite, mii si mii,

vasleau la vale, ca mii de degete indragostite ale une:

zane. Ravavele de amor, impinse de flori, dela Santa
Clara papa la gradina iubirii, duceau mull nerabdatorului amant vests despre amanta, la fiecare teas din zi,
dar mai cu seams duceau solie despre ora din noapte
la care Ines era sa coboare catre el, obladuita de romantica infelegere a maicilor din deal. Si sears dupa
sears, doua umbre inglugate, a duegnei" si a tineret
fete, se furisau sub pomii gradinii de pe farm.
Dar, intr'o zi, crudul Don Henrique afla total: pre zenfa fetei, intalnirile de dragoste ale tinerilor.

In nbaptea urmatoare, iscoadele sosira cu carte

domneasca poftind pe tantirul crai la vanatoare rtipindu-1 din bratele Donnei Ines. Se jurara slugarnic ca vor
avea grija de domnitii. pane la intoarcerea lei. Jar printul, mai su sila, mai cu incredere tinereasca in cuvintele miseilor, o imbeattisa pe Ines, iii struni armasarul,
si se afundti navalnic in ptidurile dela Torres Vedras,
catre buciumul poruncitor al alaiului regesc.
Pe urm.a poefilor, ajunsesem la marginea extreme
a iazului ineonjurat de albe lespezi, pe cand Eugenio

de Castro, dupe a clips de likere :

A doua zi, in amurg, Don Pedro, intorcandu-se,
gasi chiar pe pietrele acestea unde ne aflam acum, trupul neinsufletit al adoratei sale Ines, miseleste strapuns
de pumnalul ucigasilor. Priviti petele d_ e sange sub undo

clara. Trecut-au vase sute de ani de cand apa, merea

cauta sa stearga aceste urme criminale! Dar nimic yl
nimeni nu le va putea vreodata inlatura !
Contemplam aiuriti petele de sange pe lespedei

PE CAI DE MIAZAZI

152

prclinsa de apa limpede, ne uitam unii la altii in vreme

ce Eugenio de Castro, dand din cap a ursita :

ISTu ma credeti ? Incercaii ! Straduiti-va sa stergeti aceaste groaznice urme de sange !
Marturisesc ca nu ma putusem stapani, cu bratul
pang la cot in apa, sa ma" dumiresc eu insusi, atat erau
de impresionante semnele rosii pe piatra de demult.
Dar
inlantui poetul
cum Ines de Castro,

desi de neam vrajmas, era de vita imparateasca, batranul rege porunci sa fie inmormantata in cripta catedralei dela Batalha, acolo unde au drept sa odihaeasca numai cei care se trag din as domnesc. Sdrobit
do durere, vlastarul regesc trebui sa se qupuna. Dar.
cativa ani mai tarziu, soarta voi ca regale sit piara intr'o batalie.

Atunci Don Pedro, abia urcat pe tron, porunci sa

deschida sarcofagul, sa se desgroape trupul Donnei
ines4 sa fie investmantafa in straie de raireasa, sa i se
puny coroana do regina pe cap si toate giuvaerurile ca
podoaba. Poruncit-a intregului norod din Coimbra si
din indepartatele cetati rt porneasea pe jos, tale de
sute do mile, cu radii aprinse in /liana, sa mearga sa
se

se inchine reginei

afirma cronicarii
saptam'am
intregi drumurile erau atat de imbulzite de lume, incat
.cortegiul abia putea inainta.
Apoi, cu suflet de fiara indureraia, in fata curteailor si a multimii, el celebrai easatoria lui cu domnita
defuncia, apoi urma incoronarea, silind pe tofi sfetnicii
parintelui sau, pe tofi adulatorii, care mai ieri i1 impilasera, pe tofi tradatorii de odinioaia, sa fie pe rand straja
reginei, srt-i sarute maim si sa-i jure creclinta. Dupes
rare, orandui sa fie inmormantaia cu acelemi onoruri
regesti.

Them] zilei ingana in zumzet de miriade de fan-

IN JARDIM DOS AMORES

153

tari, apocaliptica povestire a augustului poet. Salbatece

inirecme de flori imbalsamau aerul pe aleile rotate cu
piezise raze de soare.

far eu priveam la cei doi auguri, la Elena Vacare,scu si la Eugenio de Castro, prima, mioapal i emotionata, caleand greoi Ala bratul venerabilului bard ;
al doilea. inaintand si el agale, ambii obositi de atata
perindare printre cioatele cararii si de farmecul amintirilor. ambii obositi i gafaind. oprindu-se la fiecare
pas, cu. ochii
Ab finerete a sufletului ! Tinerete lenicrt a cantarefilor dragostei !
Anna de Noailles, Eugenio de Castro, Elena Vacareseu, desigur ca si in campiile elizee, voi preamariti
!

terna vraja a dragostei, de aster data eat de tragic

in.truchipata in legenda luzitana,
lmores.

din Jardim dos

UCENICIE DIPLOMATICA

1.

Atasat de legatie...
Era primul mein post diplomatic.
Si exam ferice de a fi la Roma.
Nu-i vorba, altcaN a v'zizusem acolo pe vremea parintilor mei.
Cancelaria scundrt. intunecoasn si ume,da, din Pa
lazzo Santa-Croce, sub nivelul Tibrtilui, raa l'asase, la

prima vedere, nedumerit. Asa sa fie oare o crilkluire

diplomatica ?
Bine inleles o juclecath pripitii.

Aci, in realitate, era numai races de plamadeala

laborator de scribi, atelier diplomatic de coal veche ;
in vremea aceea patriarliala% la avocat ca ,i la mpdista,
la cismar Ca si la cancelarie, ealfelo gi invalticeii se
cuveneau crescuti deavalma, pe latura dosnicti a vietii,
in oriee caz la fereard, acolo unde accesul profanilor ar
fi insemnat o necuviintg.
Curamd urma sa aflu. in fala salilor de recepfie
dela catul intai. si fafada profesiunei. cu acea straucire
adesea hulia de ne.stiutori desi in fapt ea intruchipeazi
Pea mai sigursa pav'azrt politics in afarrt, fiind simbol
de ma'retie care, din fericire. nici nu gandeste, nici nu
vorbeste.

Despre ea, desigur, pristrasem arnintirea de pe timpul antemereAtorilor mei !

.

In oriee caz pe vremea aceea arhaicri, slujLort in-

PE CAI DE MIAZAZI

158

semna apostolat. Nu se cunostea nici umanitarism birou-

cratie, nici cladiri cu aer eon.ditionat; i, in atare conceptie de trai inapoiata, functionarii erau slujitorii Sta-

tului, iar nu stapanii lui.

Directorul nostru de cancelarie, om rigid, patruns
i chiar imbaesit do principii formaliste, se infatisa
fudul, putin ridicol, dar tare cinstit. Cinovnie si comilfodlanski", ar fi spus Duiliu Zamfirescu.
Decum ma luase in primire, manz abea scapat din
carapia -universitara, pricepuse talcul adanc al inaltei
sale meniri de a ma struni in cele dregatore0i.
De cu dimineata, pe cand in picioare, in fata inaltului pupitru cu ,condica de intrare, _inregistram de
zor, domnul director ma indemna peste umar :
Rubrica referinte, tinere, rubrica referinte! Acolo

e tot secretul. De o ingrijesti, esti stapan pe arhiva. ! La varsta D-tale o stiam intreaga pe dearostul.
Apoi, dupti ce alegea corespondenta si ma impovara
cu petitiile curente
caci pe cele gingase le incredinta
secretarilor mai varstnici
dadea tareoale in jurul mesei, observand :

Atenfie, amice, sa nu depasesti tipicarul! Raspunsul diplomatic, nu uita, este sintetic. curtenitor si
lapidar !
Sau :

Pare-mi-se te-ai intrecut cu lungimea! Cereeteaza

modelul tip. Amice ! Arnica! Generatia voastra nu pre-Neste IindeAul protocolul. invafa form,elle uemaritorului Vega Garcia ! Stii zicatoarea, hai ? De o mie de
on de -1 vei citi i totusi destul to nu-1 vei sti !
La mutra mea nauca, la vreo intrebare fizionomica.

adaoga cafe un pftt" dispretuitor sau, cu aratatorul

-atm aseraenea ucenic nedibaciu, pronunta gluma-i f avorita, pe ton de batjocura :
Vezi ca-ti pica batista! Pftt.
Prima data, privisem surprins inspre buzunarul dela

UCENICIE DIPLOMATICA..

159

piept, pe cand colegii se prapadeau de ras; mai apoi,

raspundeam a pretuire pentru aa posna nostima, cu
usoara inchinare din cap, farrt Macar a mai ridica ochii
depe hartie.
De cate trei i patru on reluam dela capttt redactarea, cateodata cu extatica consideratie pentru aa eru&tie diplomatica, alteori c'o exasperare abea stapanita

pentru atata formalism imbecil, pe cand in suflet, se

iteau veai instincte de omor.
La amiaza, dupa ce incuiam sertarele, dupa ce zeita
un soiu de
atotputernica a ca.ncelariei, cassa de fier
sotie impun'atoare a lui Moloch
care toe& dimineata
ne magnetizase din ochii ei de alana, inghitea in sfarit. instrumentele de tortura, adica cifrele fermecate ale
cabalei, cand ultimul terfelog era strans la dosar, creioane si tocuri aezate paralel cu tamponul, perfectul
d.regalor infunda adanc pe cap giubeaua, isi siilta in
chip caracteristic bsarbia, fixanclu-si monoclul sub
spranceana, impasibil i totodata provociitor, a la
Moltke, a la Bismarck, si o pornea spre usa, poftindu-ne
cu gest adanc condescendent, sa -1 urmam.

Si cum pasea, strut mecanic, pe Corso Vittorio

Emmanuele, o nefericitil predilectie, sau inalta con-stiintsa a menirii sale de initiator
cg.ci cram doar
cel mai tana'r ucenic
ma fericea cu cinstea de a-1 insoti la stanga sa, dealungul ealdaramului.
Astfel neo-peripatetician, aflam zilnic cafe ceva din
tainele profesiunei.
Intr'un n'amiez, trecand prin fata saph'turilor Tea-

trului Argentina, catadicsi sa ma intrebe :

Giovine, rogu-te, ai putea sa-mi spui cate pardesiuri ai ?
Vazand privirea mea uluita si auzind silabisirea

mea : un pardesiu, va rog", scandase eu clipire sireata :

Apai vezi ? Posezi un singur pardesiu. Apai

PE CAI DE MIAZAZI

160

vezi ? Ghicisera ! Pfft ! Un singur pardesiu! Ei b'no,

nu Afla, tinere, ca de vrei sa reuse5ti in diplomafie

trebue st posezi mai mate pardesiuri.

$i ragise : Mai multe", cu ranjet de rechin, aratand siral dublu de incisivi.
Te surprinde, atunci cand e simplu ca bun ziva! Vezi D-ta. Aici stt deosebirea! Unui murito,
oaresicare ii ajunge cu prisosinfa un singur parclestu
pe sezon, pe cand unui diplomat ii frebuiesc neapZirat
mai multe. Dece ?

Banuesc sa fie mai elegant! ingtimai eu.

Erezie ! Nicidecura ! Vezi, nu ma mint Cu otit
!

la fel 1 Studii teoretice desigur onorabile ; ce zie ? Pf it,

neasimilate, dar cand e vorba de a le pune in practica.

nimic. Pftt! Si e atat de simplu! Ma surprinde et nu

ai ghicit ! Pari btiat desghefat ! Dar iata fi-o spun eu!
St nu zici ca nu to inifiez ! Ce-ai observat, rogu-te.
eand venim de acasa la cancelarie si cand ne intoareem
Bela cancelarie acasa ? Ra.spunde. tinere, rtspunde fa'ri"
Am observat, domnule consilier, ca suntem, cuusa
,

va spun? Ca suntem ceva mai veseli, cand ne in-

toarcem !
Erezie ! Erezie i eroare totals. Cel pufin cat n a

priveste, en nu simt asemenea contraste! Nu, nu, m'a

ferit Sfantul! Alteeva! Alteeva este. Afla,
ch'ci vhd
Ca: egti inteplitor deabinelea,

afla ca ptsim, zi do

zi, la dus si la intors, cam pe acelasi itinerar, acela al

parcursului cel mai scurt. Deco ? Pentruca de dims'waft ne chiama nobilul imbold spre inalta noastra datorie ; la amiazt, pentru o indreptafita si prea moralh
grifa familiars, care ne indeamnt a nu rasa pe ai nostri
sa astepte eu masa. Concluzie ? Concluzie. Trecem
zilnic prin fafa acelorasi palate, marturii ale treeutului;
strtbatem aceleasi piefe istorice, dar trecem si prin fafa
simandicoaselor prtvtlii cu faimt mondialt, dar si dea-

UCENICIE DIPLOMATICA

101

lungul atator cafenele cu vechi renume. Ei bine, tinere,

afla ca pasnicii la aceste vechi palate, ca proprietari Yn
pragul simandicoaselor pravalii, ca bastinasi la cafenele cu antic renume sunt zilnic, auzi ? zilnic, unii qik
aceiasi oameni !

$i ce spun acesti oameni ?

Spun ; Uitati-va, priviti pe domnul consilier-insarcinat cu afaceri al Romaniei, trecand cu statul sau major ! Si ce-ar gandi acesti oameni data d-1 Insarcinat Cu
'Afaceri al Romaniei ii s'ar infatisa zilnic cu acelasi pardesiu ? Ar spune, fifth' indoiata : Mai, mai, ce jerpelita
mai trebue sa fie si tars aceea rornanewca I
Nu, tinere, de mijeste in tine o licarire de patriotism, poarta, de vrei un siugur costum pe sezon, caci
numai not ii vedem la cancelarie, dar fa-ti mai multe
pardesiuri, caci vezi bine, la Roma, clima se schimba
dela ora la ml, deei nu poi iesi fara pardesiu si atunc3
de schimbi cate unul in fiecare zi a saptamanii, acest
dublu sir de spectatori printre cari trecem zilnic
si
_

rogu-te nu subestima parerea masei necunoscutilor.

caci orice diplomat, spre a reusi, are nevoie de spectatori anonimi, de marele public care si aici. ca prettitindeni, faureste reputatiile
acest indoit sir va spune :
Ia to uita la Domnul Incaicinat cu Afaceri al Romaniei
cu statul lui major I la to uita I Zilnic aite pardesiuri
Bogata tara mai trebue srt fie Romania! Hai sa cumparam rents romans !
$i alte asemenea frumoase sentimente vei sadi in
sufletul fratilor no,tri italieni. De aceea, de-ti mocneste
In suflet. cat de cat, flac5ra patriot' smului, fa economii,

to du, char maine, Ia Bocconi de-ti cumpara cateva

pardesiuri, avand grija sa fie de culori feiurite, ca s6
se deosebeasca cat mai bine!

Alta data, Talleyrand-ul nostru, dimineafa toata

ne dojenise,.pentruc5, duprt parerea lui, nu isbutisem
as scriem destul de caligrafic
11

PE CM DE MIAZAZI

162

Sit

fi v5zut cum aduceam eu din condeiu la

varsta D-voastrii Drept care am primit felicifari chiar

I

dela regretatul Exarcu!

Se opin.tie bruQc in fata mesei mele, pe cand redactam, intrebandu-niii

SlApttnesti ?
??

Stilpftnesti sau nu st4iinesti ?

Dar ce sa stiipanesc Domnule Consilier ?
Pftt ! Cum nu inteleg nimic bsdetii iistia I Intreb:
sfaptinesti sirttl conceptului D-tale ? Caci data da, te

voi intrerupe cu o intrebare ; data nu, te las sit concepi mai &parte !
Ba stilpttnesc, Domnule ConsPier!
Daces siscipanes'i
i pronunja cuvantul cu accent adanc dispretuitor, sgaindu-si monoclul
atunei
f6spunde-mi : Ce-i mai insemnat, tinere, pentru un diplomat ? Inteligenta sau tinuta ?
Asi crede ca intelirrerta, Domnule Consilier...
Te-am prins I Nicidecum! Erezie i eroare totale ! Vezi ca nu stii I TO spun eu : tinuta 1 Ea nu insea15, niciodald, pe cand intelig_nta te poate duce la
.situatii complicate ! Si tine spune tinura, spune decorum... Ai inteles ? De-co-rum !! Acum, daces stiipanesti poti redacta mai departe !
Si, fara o privire, trecuse in camera de alaturi, do
unde auzeam glasul sau pitigaiat mustrand pe alti delicventi. Era care neciJit in dimineata aceea, Domnul
Consilier I

La plecare imi %ewe semn sti-1 insotesc. Nsisem

tacati dealungul ulitelor Intortochiate, ale naahalalei
populare, Campo Marzio. Pe cand, afectat ca un maestru de balet, ferea grajios, cu basionul de abanos aninat
in vg.zduh, ciorchinii do plozi ce i se aruncau in tale,
Inganandu-1 i schimonosindu-i monoclul $i giubeaua

TJCENJCIE DIPLOMATICA

163

pretentioas6, oftase. ,.Decorum, da, tinere! Decorum".

Apoi cu suras de ra.la :

Ce-am auzit ? Ca te-a pa'easit valetul ! Mi-a

sbarnilit pe la creche. Se poate una Ca asta? Af15.". tinere, an diplomatie, valetul este tot alai de important
ca si sta.panul! Ba chiar, dupil unii autori, ca Jusserand,

de-i citesti cu iscusina printre randuri, valetul e de

multe on mai insemnat decal st5panul. Cunosti desigur
zicala englezului : .,genti'omul gentilomului". Yen
Dumnr.ata! Traditia britanieg! E peremptorie i indiscutabilli !

Iar cu ton confideniVal, pe cand inainta cu mine de

brat :
Oricum, chiar pen4ru un mic afasat de legatie
ca D-fa, nu se cade sa locues4i in palatul Raspoli...
Ruspoli, Domnule Consilier
Ruspoli sau Raspoli, nu d2spre asta e vorba! F?i
sa permi i, miicar o singur4 zi, servitoarei stt deschida
oaspetilor usa
Dar bietul Giacinto a plecat abea alaltliieri! Suferea de astmg, s'aimanul ! S'a dus sa se caute. Fiti insa

asigurat. Am dat sfoalq in taxa% Sper sii se prezinte

altul chiar dupa masa.
Dacii e asa, nu am nimic de zis !
cu
un : La revedere, siimate coleg !" nespus de
Si
nuanlat, care dovedea si in-h'dvint6 dar .i binevoitoare
aprobare, atinsese cu degetul demi-jobonul si f6cand
dreapta imprejur, trecuse sacadat i tantos portalul locuintei sale.
*

In dup'' amiaza aceleia5i zile devotata noastra

Gemma, anuntrt pe camerierul Evaristo, care solicita
postul vacant de valet.
Nu pot fdglidui surprinderea ce-mi pricinuise apa-

PE CAI DE MIAZAZI

164

rifia, in pragul uiii a unui individ inalt, uscativ, supt

la fate, cu aspect de misit de provincie sau de &Ungar
riispopit.

Infilfisarea lui inspira simultan nofiunile de mizerie, de trufie si de dubioasa. cuialfenie. Ceva raviiit
in fizionomie ; ceva trudit rf hain in toatii persoana lui.
Soviiiam intre aceste felurite impresii. In orice caz, o
fiinta cu des'dvarsire desuchiata% contrasand adanc cu
tradifionalul valet italian prezentabil, si bine stilaL
Cu pZirul valvoi, neras de trei zile, candidatul-camerist ma miisura de sus pans jos, de pared' ar fi fost
el, acela care ma angaja.
Dupii ce Imi inmana un teanc de certificate soioase,
$i in vreme ce Imi crilcam pe suflet, infranand pornirea
mea fireascri de a face corelatie Intre fizicul i moralul
contimporanilor mei, categorisindu-i dela prima privire.
cu atat mai mult, cu cat acest demn servitor Imi fusese recomandat de rubedenii italiene la cari slujise,
nu-i vorM, cu multi ani Inainte,
Il auzii pe Signor
Evaristo intrebandu-ma cu glas cavernos ;
Dar mil' rog Duraneavoastril, mi s'a spus ca suntefi consul, pe cand aflu acum, dela jupaneasa Dvs., ca
suntefi diplomat !...
Ei

? Nu pricep in'rucat te intereseaza pe-

D-ta ?

Ba sa scuzafi, ma intereseaza foarte mult. Domrill consuli sunt oam-ni ca toti oamenii, persoane ca not
toti. ; in fine, oameni precum ii cunoastem cu totii ; pc
cand, se ma iertati, cu domnii diplomati nu stii niciudata la ce sa te astepti !

Prima mea pornire fusese sa-I dau afara ; dar, pe

de o parte bunele refcrinte a'e acelor vechi cunoscufr,
pe de alta indreptarele mult-stiutorului meu indrumsator
Si chiar
un dram de curiozitate, ma
dece s'a neg

ispitira sa nu curm o atat de instructive intrevedere

Cum asa ?

UCENICIE DIPLOMAT1CA

165

Cum ? Pentruca toti diplomafii sunt neurastenici ! Intr'un fel sau intr'altul, cu tofu sunt neurastenict,

ba chiar marl neurastenici ! Ce ? nu tiati ? Sunteji

anat.! Sa vedefi unchiul men, de pildii, pe cand era valetul personal al Excelenfei Sale Ambasadorul Angliei,
nni dea-randul a calatorit pe aceeasi ruts, Roma-Bologna

i retur, la trei zile, la trei zile ! Pleca seara cu acceleratul la Bologna, iar a doua sears, cu alt accelerat, pornea inapoi la Roma. Va. intreb : asta e viata ? Si tili
dece ? Pentruca stapanul lui suferea cumplit de insomnie si nu putea dormi decal in leganatul trenului. Barem
precum spunea unchiul meu
de ar fi schimbat. ici i colo, itinerarul! Ce ar fi fost de mergea odata
la Florenfa, alts data la Bari, altadata la Rimini sau la
Livorno ? cad slava Domnului, avem destule linii cu
vagoane de dormit ! Dar fi -ai gasit ! Domnul Ambasador nu vroia deck acceleratul de Bologna. Cica pleca
taman cand i se fiicea Dumisale de culcare, adica dupa
ce citise .,Times" si-si terminase de baut paharul de
whisky. Adica, int-legeti la ora cand orice crestin se
trage la pat. Si ce a fost pe vremea inundatiilor din 1903,
cand' s'a suspendat acceleratul ! Inchipuiti-vii ca a comandat, Limp de cincisprezece zile, un iren special cu

plecare exact la aceeasi ora! Ce-i drept pe o lithe secundara, undeva spre Forli..,

Dar varul meu, sarmanul, care era intendent la

domnul Ministru al Norvegiei ? Ce mai patea si el !
Caci pe blitrana Madame Lierstrom, nu ati cunoscut-o?
Era vaduva cand o luase i Dumneaei era tare tacuta

din fire, pe cand Domnul Ministru se arata vioiu in

ciuda varstei si amator lucru mare de chianti. Dupti
dna, cand Dumnea1ui o vedea prea din cale afara de
posaca, ii poruncea varului meu
Antonio, not ni ti stam putin la mash. Dumneata

to poti retrage, dar mai intai, rogu-te, mai adu-mi o

sticla de Barolo 1905 ; iar, pentru Doamna, gramofolLul

166

PE CAI DE MIAZAZI

cu discuri, s'ii Dumneata ". Vhrul meu care pandea de

dupes paravan, pretinde Ca efectul era foarte distractiv
inchipuiti-vh ch. Doamna Ministreash de cum auzea vo-

cea defunctului ei sot se lumina la fath, prindea chef

de vorbh,

incrpea sh-$i cl,-pene amintirile despre rh-

posatul, pe cand Domnul Mini tru, atat de vesel ziva

toath, zambea intraiurea, on theca recules. Disc duph
disc. rIFuna glacul de apoi. Duph -poroiitul lor,Doamna
Ministreash, aci Faspund'^a cu vorbe draghstoase, aci ii
dojenea pe rhposat, pe cand Domnul Ministru se pierdea din ce in ce in visuri, ba Cateod-fra, mothind apleca
pletele &Vane pe bratele-i incTucisate pe mash, pant
adormea de-abinelea. rarul men lohnuia c'ar fi fost efec.tul celei de a doua eicle de Barolo, chci stiti, e vin greu

de tot. Pe mine m'a ferit Sfantul de bauturii ! In fine,

niste mari neurastenici.
Dar sh vedefi ce am phtit eu insu-mi cu ultimul
meu post la Domnul Consilier Rosler-Frantz ! Aflafi
ca -mi cunosc meccria la perfecfie i ca sunt Inainte de
toate om cu principii. 0 cash in care nu domneste ordine
nu e cash. In rice caz nu-i cash pentru mine. Still. ce

fhceau ultimii mei sthpani ? Ma tree fiorii numai cat

imi amintesc ! Groaznic ! Scara, cand phrhseam serviii lhsam
caci locuiesc la sore -mea, vh'danh,
ciul
pe Dumnealor culcati in iatac ; iar, dimineata, cand
prtmhtuful,
veneam sa deschid feresirele cu orful
gata de scuturat, poticneam in fiecare dath peste Dumnealor dormind, care de care, in alth camera, ba in saIon, ba Doamna in birou sau pe canapeaua din sufragenie, iar Domnul pe culoar, ba chiar, ce oroare! odaia
am surprins, in zori de zi, pe Domnul sforhind in antret
drept in fafa usii; i ce-i mai groaznic, e ca se mutau

cu cearsafuri cu tot. Va inchipuiti ce spaimh pentru

un om ca mine, care suferh de inimh 1 Sh intri dimineata
in apartament i sh-ti grises'i stapanii pe care ii lasase

de cu- seara in odaia lor, strhmutati in timpul noptii in

LICINICIE DIPLOMATIC:A.

167

toate ungherele easel! Credeli-ma, mi-am agravat sim-

titor boala in decurs de numai cateva luni. Paniiinteatat ineat, ma prinsese insomnia,. caci noaptea toatii
stam si ma gandeem ce na cocire nastrusnica le va mai

fi trecut prin minte si in cc colt al casei ii voiu grisi

cuibariti a doua zi. Noapte de noapte ajunsesem sa fat
pariuri en mine insu-mi ; sora-mea, vadana, nu mai contenea ocaranclu-ma (lace nu mai sting lumina, ea si asa

e stump kilowatt-ul ! Altcum erau atilt de curtenitori

cu min-, tinerii trvi qapani, ire& nu ma puteam impotrivi rugaraintii for sa nu plec, dar brr 1 ce marl neurastenici !

Daca e asa, to inteleg, dar de e numai affit, poti

sa fii sigur, Evaristo. ca la not asemenea lucruri nu
intampla. Ne vei gasi in fiece dimineagi in odaile non sire. ed5og-i rfizand. Nu avea nicio grija, numai sii-ti
fad datoria.
Zap'anul se luminase la fatil ; iii indreptase pozitia
si convenisem sa intre in sfrviciu de a doua zi.
Ne-em inteles, poti locui la Dumneata acasii, dar
urmeaza sa fii la Fervic;u la o-ele sapte dimineata.
Cu aceste cuvinte ma despartisem de noul meu accesoriu diplomatic.

Acestea se petreceau pe la inceputul SaptlimEtnit

Mari.

Evaristo, cu toate ca era posac si foarte probabil

disp-ptic. inclvlinea, de vreo doua tile, serviciul in mod
corect, astfel indit pn+usem asigura pe gri.juliul nostru
decan de cancelarie ca, eel putin in ce ma privea, onoarea Orli era salvata.

In seara de Jola Mare. dupti ce personalul se retrasese si pornisem a ne culca. cineva suns lung la usii.
Cine sa fie oare la o ors asa de tarzie? Nu asteptam pe
nimeni! Probabil o telegrams. Imbracand halatul, treeui
in vestibul si trasei zavorul. Era matusa mea sosita Cu
fiica deadreptul dela Focsani, precum obisnuia mai in

PE CAI DE MIAZAZI

163

toti anii, in preaima Pa,tilor. Caci pe cat era de antiparizianii, pe atat se ariita de indrrtgostitit de latinitate
ei de orizonturi romane.
Mosierita austerrt care se trudea unsprezece luni pe
an la tars, nu avea decat o desratare, aceea de a petrece
an cu an, cateva siiptrtmani de primrtvarsii. in Italia.
Iarta-ne, drags nepoate, ca sosim la tine neanuntate i la asemenea org. ! Inchipueste-ti ca am telegrafiat Albergului nostru din Via Bocca di Leone, da nici
acolo, nici in alte doua hoteluri n'am eisit camere. Uita-

sem de congresul eucharistic! $i peste toate cele! in

ab.ptiimana mare!

Dar poftiti, poftiti

le inctemnam, imbrbitiandu-le i taring' geamanfanele pe care portarul le depusese pe prag,
mai incape vorbrt ?
Pan4 maine dimineatrt, maicA dragii ! Ne multumtm cu mice ungher.
Dar se poate, matu scumpli, facem rost puma,
decat, nici nu mai pomeni de supgrare, pe tangs bucuria
de a VA vedea !...

Cedai, precum se cuvenea i de altfel din toaat

odaia mea matusii, iar fetitei ii oranduiriim un
culcus, aternand o saltea pe masa din sufragerie.
Un Wit de groazg., horcrtnit i infundat, ma desteptase a doua zi dimineata. Oare mai visam inert ? Uncle
ma aflam ? Ce erau coloanele acelea doua la clipMaiul
patului ? Dar nici nu cram in pat. A... Da! Ma aflam
in salon! Asa e! MKtusa Marcella! Dar fantoma aceea
pe pragul usei sufrageriei in anteriu albastru i p6,mXtuf in chip de armii medieval& ?
Evaristo, ascultrt...
No. No. Signore, Grazie, no, Proprio no!
Stai srt-ti explic. Asearli dupe ce ai plecat, an

sosit pe neasteptate, nite rude din Romania ; o purl

intamplare...
Signore, no, signore, no. Vergine Maria! Ma lip-

TJCENICIE DIPLOMATICA

169

sesc de leafs si de toate, repeta maniacul gafaind, poftiti sortul, poftiti prim'atuful, va multumesc si am plecat.
Dupa ce lepada insignele profesionale, asezandu-le
gray pe scaun, cu pasi mari, cu bratele la cer, monomanul naucit, cu 134'ml maciucri iesi. vaicarindu-se
Ha, diplomatii, nu ma mai prind, cafe zile voi
0-ve,a. Bine a zis, unchiul men. cand a zis: marl neurastenici, cei mai mari neurastenici !
Si infatisarea lui ingrozita pieri deapururi din casa
mea.

Bine venite sunt m'atusile, gandeam pe cand coboram depe canapeaua in stil Renastere ; dar ce ms
fac cu Domnul Consilier ? va spune iar ca dezonorez
profesia.
2.

Cam tot pe vremea aceia sosise la Roma on delegat

al Uzinelor Ford, proasprit venit din U. S. A., care traiase cu Atasatul nostru Comercial preliminarcle
unei fabrici de montaj la Constanta, destinata sa
-alimenteze Orientul apropiat. Cum Atasatul nostril

Comercial era cam certat cu limba englezri, luasem

parte la negocieri, in calitate de thlmaciu, impreun'a cu
un coleg al meu si el Secretar de Legatie.

Tratativele erau pe cale buns, iar noi, tinerii, ne

hucuram la gandul de a contribui Ia infiintarea unei
fabrici,de automobile in Romania, cand, pentru motive
ce imi scapa, ele fusesera intrerupte.
Domnul Johnson, inainte de a paeasi Roma, se crezuse obliigat ssa ne pofteasca, pe colegul meu si pe mine,

la delun Ia Grand Hotel, cu care prilej, acest pasionat

sustinator al conceptii lui Henry Ford, ne asigurase ca

va face tot ce ii va sta in putincd, spre a fetid. tam

noastra cu o a.ernenea uzina.

Era intaia oars cand intram in contact direct cu

lumea de afaceri americana. Mi-a r;Imas intiparita dar-

170

PE CAI DE MIAZAZI

zenia sf chiar patima cu care acest aprig aparator el

intereselor casei Ford ii susfinea cauza. Pentru Domani
Johnson, omenirea se impartea in dons& categorii ; una;

a posesorilor de automobile Ford sau pravoslavnicii,

alta, a neposesorilor, alcatuind turma de rataciti, dernat
de mita, care cutreierau globul pe alte marci. Arareori
intalnisem asemenea fanatic.
La sfarsiful mesei, colegul meu $i cu mine ne stmtiam crestineste rusinati de a poseda, el o Alfa-Romeo,
cu, o Lancia; si ne aflam in acea stare de spirit in care
imi inchipui vor fi fost catehumenii in ajun de botez
Ajunsesem pans a afirma sus si tare, Domnului Johnson, ca vom schimba, de indata ce se va infiiata f abrica la Con-tan ta, frumoasele noasfre masini cu autenfice fordulefe, desi, vorbind deschis, mi se strangea inima
de d'ragul linei Lancia cu reprizcle ei ceifelate si forme

atilt de armonioase. Dar Si catehumenii nu se lepadau

ei oare de paganism cu oarecare impresie de sacrificiu t
Nu e nevoie sa asteptam infiiatarea filialei din
Romania, exclamase aprigul stegar, sculandu-se dela
masa. Ford are grija de adepfii lui i voiu ingriji eu
ca sa primiti sate un automobil in cel mai scurt timp.
Parasisem sufrageria hotelului oarecum nedumerifi.
Ce vrusese sa spuna, domnul acesta ? Ne claruia.pasarelele sale? Aveam not mutre de funcfionari venali? San.

se gandea sa ne seotoceasca prin buzunare, fara sa-i fi

facut vreo comanda ?
Colegul men, fire optimists, ma linistise razand :
N'ai grija, nu e decat un fel de a vorbi. Tipul
c pufin scrantit la minte de atat fordism !
*

0 lurid mai tarziu, batranul aprod Paolo, ramasita

dela Nicolae Fleva i tiran in anticamera Legafiei, ne
tranti pe masa, colegului sf mie, cate un aviz din portul

UCENICIE DIPLOMATIC

17t

Napo le, unde se arata a in contra rambursului de25.000 lircte, puteam scoate, fiecare, cate o lads cuprin.-

zand cate un automobil Ford sosit cu transatlanticuI

Conte Verde, via New-York, direct dela Detroit.
Inlemnisem. Fiori reci ma treceau cu toat6 cadura
anot:nipului. Prietenul meu raclea verde-galben. Puteam
sa afirmam sefului nostru ca nu comandasem automobilele ? Cine ne-ar fi crezut ? Apoi orgoliul profesional,
caci doar negociascm infiintarea fabiieii la Constanta.

Poreclir'am, precum se cuvenea si in grai autentic romanesc, pe accsti negustori americani, ceea ce desigur
aleatuia o satisfactie de moment, dar nu rezolva latura
financiarti. Nu-mi ramanea decat sa teiegrafiez la Bucu-

resti, pentru a pune la incercare darnicia pifirinteasci.

Tatal meu, la care apelasem cam des in ultimul timp,
cu tot sufletul cald ce-1 caracteriza, imi rrispunsese tele-

grafic : Te intreci ! Admit tats bun, dar nu precum.

crezi, -Laid nebun". Ceea. ce nu -1 impiedicase a-mi trimete a doua zi, banii cu avertismentul expediat suma,
ins'a e ultima parse.
Si astfel ma procopsisem cu una din acele ciudate
gang4nii sbarniiitoare, cocatat4 i amintind un ustensil
domestic, nocturn, astfel cum se infatisau primele forduri.
O scosesem din lath'. cusajutorul reprezentantului
dirt Roma, un oarecare Cavalier Fracassi, napolitan do
origins, na'uc la cap, si nul ca tebnician. Dar scosul din

lads nu era totul, acum era vorba s'o punem in functiune. Si Signor Fracassi, dupes cateva ceasuri de zadarnice incereari, in dccursul csirora incurcase toate firela
electrice, imi declares, cu riAduf :
La urma urinei, nu e treaba mea. Noi, in Italia,

nu intrebuinciim Forduri si nu ne pricepem la asemenea rthisCiiri. Nu uitati ca suntem cea mai veche lava

producatoare de automobile si de yeti avea neplaceri.

PE CAI DE MIAZAZI

172

,e din vina Dvs. Cum ati putut alege cea mai ridieolii.
mama din cafe exists in lume ?
Dar uiti ca esti reprezentantul ei.
Ei i ? Un Napolitan reprezinta orice. Asia nu
insemneazrt ea e convins. Inseraneaed numai ca e intelligent...

Colegul si cu mine, ne uitam, desniidUjduiti, la aces

doi gandaci gemeni, din tinichea neagrK, care petreau

ca ne privesc ironic cu farurile lor, pe cand ne suceam
ueputinciosi in jurul lor.
In gesturi maH, Cavalerul napolitan ne asigurii ca,
desi era o perta rara, totusi ne va gasi un mecanic fordist, cu conditia sg nu fim neriadatori, crtci Lisa ceva
insemna cercetliri pe toga peninsula. Dar el Fracassi,
se facea forte sa.' gliseascil orice pentru clienfii lui, de
aveau incredere in el i de nu uitau ca plata garajului
de ptistrare nu frIc-a parte nici din prctul comenzii nici
din modestul sau comision.
*

Nu trecuse siiptUmana si ursuzul sef-aprod Paolo

ma vesti, intr'o dimineata, ca astepta afara un fel de

domn trimis de cavalerul Fracassi. Britramil Paolo, care,

,de ani de zile, Irata tinerele generatii de secretari cu

familiaritate, in credinta bUtrancasca ce avea ca i el
era menit a le face scoa15, ad5ogil searbit: , Dried rtsta
-este soferul pe care -il asteptati cu neriThdare pentru a
pune in miscare broastele Dvs. apoi nu va fericesc, &ad
-aratii mai mult a histrion decat a mecanic".
Obraznic se mai facuse i acest vechiu edec. Nu indrUsnise el oare in ajun, sit apcstrof ze pe un coleg al
nostru care obisnuia Sit soseasea pe la nrtmiezi si care,
prin extraordinar, Ce infilti.ase la ora de serviciu : Ce-i
cu Dumneata, ai crtzut din pat ?"
Nu, nu mai merge-a! Hotarit a-1 pune 1a locul lui,

UCENICIE DIPLOMATICA.

173

fi poruncii riistit: Nu ti-am cerut prtrerea si mai ca

seams nu mai cobi, ei pofteste-I in sale ".
Trecufi in anticamera, colegul meu si cu mine, zariram inteadevar cu uimire, un personagiu care se scula
greoiu depe scaun, pe cand Paolo din ce in ce mai surd,.
dar tot asa de indiscret, cu o mama isi facea palnie la
ureche, iar cu cealalta. pe la spatele vizitatorului, gesti-

cula, cu semnificatia vedeti, vedeti, nu v'am spus, e

un caraghios 1".
Personagiul, de talie mica, obez, ras de mustata, cix

costum vargat, batator la ochiu, cu cravats lavaliere si

prilarie cu falduri mari, arata a actor de balciu. de tipu.1
acela nedeslusit ca origine, cu profil napoleonian si cu
gusa ce am intalnit cu totii in toate Virile din lume..
La intrebarea noastra fa'spunsese, suspinand :
Ei da ! nenorociri familiare m'au facut sa parasesc
nobila cariera a Thalici, spre a deveni mecanic! gi imiisi
fed adanc. Ulterior constatai ca acest demn emul at
lui Novelli, suspina sfasietor la fiecare trei euvinte :
Cunosti mecanismul Fordului ?
Ei na-li-o buns! Fireste ca da! Of, of... De n'a
fi decat lunile petrecute in Statele Unite cu trupa comica,

a illustrissimului Cavaler Birbante! Cunoasteti? Din.

Catania. Ce-i drept un escroc. Motiv pentru care I-am
parasit. Dar cum va spun, Fordul n'are niciun secret
pentru mine. E intr'adevar o marina complicate, due
daces stiff s'o iei, o struuesti ca pe un cal.

In cazul acesta sff dace pretentide D-tale corespund cu posibilita #ile noastre...
- Of Doamne, of1 riposte automobilistul stena-

horisit. N'esi crecte ca o sa va precupetiti cu un artist

ca mine ! Cine spune artist, spune cinstit Ve rog a ma
pune la incercare si numai apoi vom sta de vorba des1

pre... of h.. of !... la4-ura materials.

Ne sfatuiram, la o parte si convenirarn impreuna cu
colegul meu, sa-1 pun eu deocamdata la probe. De alt-

174

PE CAI DE MIAZAZI

fel, avea carnet de conducator fordist i Cayalerul Fracassi ii recomancla erilduros pe acest concetatean al lui,
astfel incat ii incred'ntai cheile s,i numarul diplomatic
rugandu-I sa mearga dupe masa la firma, sa porneascii
marina i sa fie a doua zi de dimineata in Via Po, spre
a ma duce la cancelarie.
A doua zi, la opt, Fordul iii vesti sosirea printr'un
sgomot asurzitor de tinichea.

Pentru acei ce nu au trait inceputurile celebrei

firme, se cuvine Ea amintim mecanismul ingenios care
aleatuia originalitatea acelei rna$ini, anume, numai.
?mull viteze, o singura pedala in cursa careia se afla 75
viteza intaia si frana i mersal inapoi, iar viteza a
dqua se oblinea prin impingerea manetei de accelerare
aflate sub volan simultan cu brusca parasire a pedalo.

0 a doua pedala comanda frana. Conducerea acelui

bizar vehicul comportla desigur uitarea regulilor de manuire a masinelor europene i, deasemenea, o oaresicare
practica, fiind un amalgam de s-nsibilifati a piciorului
drept pe cele trei pozitii ale pedalei si a degetelor auricular si inelar dela mana dreapia, care, deli plasata pe
volan, nu inceta a manui, inainte i inapoi, faimoasa
mane+a de accelerare, potrivit cu viteza voita.

Pe cat erau unii de virtuozi in sincronizarea acestor sensibilitai, pe atat alii, probabil cu reflexe intarziate, nu reuseau, nisi dupa ,o inde'ungata practica, sa
coordoneze tranzitine, producand asupra pasagerilor cea,
mai neptiicutZi impresie de salturi, dealungul intregulut
parcurs.
Am reusit s'o pornesc aseara, dar nu va spun cu

ce truda, exclama automedonul de cum ma ivisem in

prag. Apoi, cu ton categoric :

De e vorba sa va duc la Legatie, o lam pe bulevardele periferice, caci e mai periculos decat toate celelalte Forduri ce am condus papa acum. VO, spun drept,
mi-e groazii

UCENICIE DIPLOMATICA

175

MA cocotasem pe perna din fund, privind mahnit

spatele noului mecanic. Dupa naivitatea miirturisirit
sale, mai ineapea vorba !
Perfect. Ia-o pe Viali Parioli ; deacolo, treci Tibrul la Ponte Margherita, inaintezi pe Lungotevere si
ajungi la Palatul Santa-Croce, evitand centrul Romei.

Profilul napoleonian se ivi o clips, aproband cu

ochiul holbat &titre cheile de contact si, duph cateva za-

darnice incerc5ri sari ne asvarlir5 de vreo trei on in

sus si tot de atatea on inainte si inapoi, gandacul, dintic) s5rituril. se urni din loe, pornind cu asa viteza, incat
incremenii. Frunzele de pe marginea trotuarelor zburau
ca luate de vijelie, praful depe soseaua Po se ridica in
vartejuri, cainii ltarau, 11 mea se oprea in loc. In zang5nitul tiepidatiei, sbierai la urechia Napoleonului
Las-o mai inset, vine cotitura, e incrucisare de
tramvaie ! Napoleonul, in falfait de lavarierti, imi ur1;i
inapoi ceva semtinand cu: dar parch o pot opri!.'
Printr'un reflex, 8sarisem in picioare i aplecand tot
trupul peste banca din fata, cu braful intins, ii gi inchisesem contactul, strigand :
Pune harm, nenorocitule !
Era ultima clips ciici intram in vagonul dela rrtspantie. Marele actor de odinioar5 se intoarse manias
eiltre mine, declarand c5, dae5 m5 mai ating de aparatele
de bord, declin5, once riispundere. Ce-i drept, fusesem
anti-sportiv ; yeti tecunoaste, insh, ch o ciocnire, de merele cucului, cu tramvaiul comunal, nu prezenta flies
un farrnec. Ma resemnai i lunecar5m mai departe pe
panta bulevardului Fuori delle Mura, adic5 afar din
un
incinta Cet5tii Eterne, pe asa-zisii munfi Parioli.
ocol pe cel mai indepartat arc at cercului. Trecand pe
la vestita sorginte mineral denurait5 Inc 5 din btitrani
un soiu de Karlsbad al plebei ro,,Aqua Acetoza"
mane
acolo unde bulevardul, pe vreo cativa kilometri are o mare 15time i este in deobste pustiu, artistul-

176

PE CAI DE MIAZAZI

sofer iii revenise in fire si apostrofase voios masinufa:

Ti-am spus-o ! Am sa-ti viu de hac. Pe tend

eu insu-mi calculam cu melancolie cate bidoane de
benzins, pe atunci a at de rationata la Roma, ar reprozenta lunar o asemenea extravagance:, de ar fi fort sa
urmez zilnic acest traseu periferic.
Buna dispozitie a Napoleonului meu nu fusese do
lunge durata cad curand, inialniram pe Via Sularia, yenind de la Ponte Milvio lungi siraguri de carausi de vin,
tipici campaniei .romane, cu carele for purtate de douu
roti inalte, cu coviltir multicolor, reputafi pentru grainl
for mucalit,
Nu tiu cum trecuram teferi pe sub stramta Porta
del Popolo, cum traversarani de doua on podurile Tibrului, fapt e, rasuflai cand ajunseram in Via Arenula,
dar mai cu seams cand aterizai in fate: portalului Cancelariei.

In ciuda observatiilor sefului nostru, birourile rasunara dimineata than de hohotele noastre de ras, pe
care le atatau si mai tare tanguelile amarnice ale colecel cu al doilea Ford
care ridica bragului meu
tele la ccr, vaicarindu-se :
Daca tn. automobilist, al patit-o astfel, apoi ce
met fac eu, care n'am pus in viata mea mana pe volan !
0 inapoiez lui Fracassi, s'o vanda cui o
La pranz, luasem o hotarire energica : de aster data
voi cond Ice eu ! Dar, uitasem de fires suparacioasa.a.
artistului napolitan.., Mai din ingaduinta, mai din bravada, caci csisera tofi colegii si radeau cu pofeet in jur,
iar Metterrich -ul nostru se indeparta intepat si dand
lasasem tot pe ardin cap a dezaprebare, cedasem,
tist la volan. Asa dar o pornisem iarasi, Napoleone, co-

cotat la volan iar eu pe perna dela spate, poftindu-i

curtenitor pe colegi sa ma insoteasca, pe cand ei multumeau ironic pentru asa placere, cu palariile plecate Ia
pamant.

UCENICIE DIPLOMATICA

177

De data aceasta insa o luam prin centru. Na am

pofta sa consum benzina pe o saptamana ca sa ajung
acasa.

Profilul cu ochii holbafi reaparu o clips, bienniadu-se.

Evoc si, astazi cu groaza, acel drum al Patimilor.

Cum am trecut prin strazile inguste, lipsite de frotuare, forfotind de trecatori, carute, automobile 10
carrozzelle, nici acum nu ma pot lamuri I

Pe plata Panteonului era sa intram fntr'o tarabli

de zarzavagiu ; pe ulita Campo-Marzo era sa strivim
mai multi copii, la coltul pietei Montecitorio, scapara ea

prin minune cei doi carabinieri, gradatul cu pamposi

rosu si albastru si soldatul cu bicornul simplu, ce stray
juiau in fafa Parlamentului. Ce-i drept, Napoleone o
luase cu viteza intaia inca dela plecare ; desi inainta
ca o furniea, suns neincetat din claxon, dar mai ales
se folosea de conservatorul de odinioara spre a striga
cu glas rasunator, aplecat alaturi de geam si gesticuland cu rattna stanga :
Pazea nenorocifilor! Pazea! porca Madonna, la
o parte ! Uite-1 pe surd I nu se aude ? Nu se vede ? pe
and sarmana mas,inuta clocotea de atata incetineala
sub soarele dogoritor.

Lumea pe parcurs, era consternate, vazand atata

nedibacie. Femeile speriate trageau Indarat copii kri-i.
luau la batae ; barbatii se opreau in loc cu gura cascara ; unii injurhu, altii nu mai puteau cte els la vederea

neobisnuitului vehicul si un val de glume la adresa

tantarului, bondarului, lacustei" a caraghiosilor de
stranieri" si a nebunilor de americani" De urma In
zumzet de vesele ocari.
Ba, primii la o cotitura si o portocala asvarlita din tr'un grup de tinere fructarese care tare se Inveseliserd
la asemenea priveliste, iar niste ciocciare"
florarese
fl picnira pe Napoleon, drept in palaria cea cu faldun
19

170

PE CM DE MIAZAZI

late, Cu niste garoafe pe care el, convins ca este Inc&

pe acenrt, eauta, spre marea mea spaimrt, sr' le prinda
din zbor. Din fericire, britrana care trecea cu dour' co-

luri do zarzavat, nu pierdu deck unul, aruncat departe de izbitura aripei din stanga, pe cand bunicuta
scAprt cu viata, datoritrt unui lazzarone care, mai sprin-

ten, o insfacase de brat, in ultima clips.

, Aiunsesem acum pe plata Colonna unde, In epoca
aceea postbelia, mai dainuia terminusul liniei de tramvai, desfiintata de atunci, care, pe stramtul culoar al
ulilei del Tritone, urea prin San Nicolo da Tolentino
spre gara dei. Termini. Acolo, la riispantia din Corso
Umberto, in fata cafenelei Aragno, se afla locul de intilnire al intregii suflari barbatesti dela centru,
tineri qi b4trani, negustori, filfisoni, rentieri si politicieni, care, tolaniti pe scaune is terasa cafenelelor sau
grupati in cior