N.

IORGA
+

VEDERI DIN

GRECIA DE AZ1
*1

CINCI CONFERINTI DESPRE

VIATA GRECEASCA
ACTLIALA
PUBLICATE DE
CASA SCGALELOR

-:-

BUCUREgI
1931
NOTE DE DRUM
 I.

Din Salonic in Tesalia.

Serbia terdneascd, plind de traditii §i de poesie, cu
mandril terani in costume arhaice, se mantuie in noap-
tea cu lund care a muntilor §"i vdilor fantastice
strdluciri.
0 mijire de zi cetoasd. Nouri grei se grabesc sa se
imprastie inaintea zorilor. 0 campie goald, seaa, fara
locuinti. Un term de mare tam pitoresc. Obi§nuitul
spalir de salcami.
Deosebesc prin lumina inch' injumatdtitd gdri mo§te-
nite din vremea turceascd, albe, mdrunte, joase. Sem-
nalele call ferate sant cuprinse in cutiute rotunde cu
infati§area de morminte musulmane.
Trecem apa ra'sfatata larg a Vardarului.
Functionarii vdmii §i politiei se presintd in tren.
Uniforme franco-englese foarte ingrijite. Oamenii sant,
vddit, foarte mandri de dansele. Acel point d'honneur
grecesc care a indemnat si ajutat la multe. Vorbesc
foarte bine frantuze§te 0 sant de o aleasd politeld. La
capdt o vagd dorintd de recunoa§tere, a§ zice : de
aplause.
Peste putin un lung §ir de lumini electrice anunta
Salonicul. escraccAovfxn, biruinta Tesaliei",
apare in

1
NOTE DE DRUM

venerabilele caractere elenice de-asupra unei statii

mostenite de la Turd, cu ciudate feresti de toate di-
mensiunile, larg conturate in privazuri, cu gradele ca
pentru a ascunde haremuri, cu migaloasa complicatie
in care se complace Islamul. Clasa se chiama cdOopacc.
Cea mai mare din inscriptii trimete la cafeneaua adausa,
ale carii mese primesc si acum, inainte de vase, pe cei
d'intaiu degustatori ai licorii favorite si cetitori ai
ziarelor celor mai curand trezite. 0 lume nervoasa,
agile& dar nu 0 zgomotoasa, se zbate in toate par-
tile. Mu lte sapcute si cate o imposanta caciula in mij-
locul atator tuflituri neglijate. Ofiteri in cea mai pura
tinuta francesa fumandu-si prima tigara a zilei. Granite
Evreice isi cauta locul in trenul care asteapta. Nicairi
sfortarea sarbeasca de a parea si de a impune, pe
care parc'as recomanda-o, asa putintel, si la noi, unde
fiecare, mai ales prin gad, nu se gandeste de ajuns ca
este o lume care.-I vede si-1 judeca.
*

Ne coboram spre Sud. Zarzavatul se rasfata pe cam-

pul de miristi 0 de buruieni uscate, care chiama pe
pastorul vlah", vechiu oaspete al acestor intinderi.
Complecta lipsa de livezi, de gradini. Camp starpit de
veacurile stapaniril exploatatoare. Mla0ina, ingaduita,
brane§te p4durtci 4 papur4. hi fund c dulce linie de
dealuri cu formgle teOte pare ca dime() lunga, lucid,*
ratnica desmierdare, Ai jura 0 nu e Inteinsele un colt
de piatra, un fir de pruncl. 0 upara ceata le acopere,
cu un gest de delicata imp4duire.
".gtos. Lang4 ghereta soldatului simili-frances, pier-.
duta intre alte gherete, cu numar si cu notatia, enig-
matica pentru mine, Ax, lenesa apa se incovoaie, cand
muscand din terna moale, cand raspinsa, intre maluri
in forme. Aceasta margine tesaliana e lipsita de orice

2
 DIN SALONIC IN TESALIA

plastic& Pamant pentru call vagabonzi, ai caror str

mo0 au fost calariti de Achile, i pentru ratacirea pe
arhaice drumuri a ciobanului.
Cu toate problemele agrare tesaliene nu simti agri-
cultorul. Pe alocurea prin buruienipl ars torente us-
cate. Putini copaci diformi, scorburoase s1cii cu frunza
marunta,-ascutita. Drumurile sant carari de glod impie-
trit. Rarile case cu varul jupuit par a adaposti o po-
pulatie de pripas, foarte sant& Niciun sat nu s'a putut
injgheba, precum mai nicio brazda nu tale campul.
Cateva ogoare de porumb par inseilate pentru incer-
care. Corturi albe ascutite anunta soldati razleti lucrand
la linie. Lungi Oruri de cantle primitive cara vreascuri
undeva, cine tie unde. Cei cativa terani au ppca mun-
citorului din port.
Aid o intreaga opera de cultura se cere reluata.
Deocamdata, cu gheretele numerotate, cu stangile de
tier uitate in balarii, cu prelingerile de apa cetoasa,
totul pare ap de provisoritt, de insellat...

Trecem o noua apa ingusta, maloasa. Vechiul pod

turcesc in ruine nu e decat o gramada de lemnarie
putreda care, lateral, se desface in praf.
Case le din apropiere, injghebari de lemn sau !nor-
mane de lilt, par vechi popasuri parasite. Alaturi insa,
din paianta i hartie gudronata, cochete adaposturi cle
pribegi, izgoniti, conform tratatului, de Statul turcest
-omogen. Id 0 colo se face oarecare aratura. Campul
pare pentru intala oara desfundat. Cultura tutunului
insa area veche obipuinta. Alaturi past turmele cu
magarusul i dulaii. Hotatele intre deosebitele ocupalii
nu sant inca trase definitiv.

Pe terna ro0e tutun 0 vie t id i colo gradina de

3
NOT E DE DRUM

zarzavat cu apa capatata de calul care se invarte pe-

loc, rabdator. Bivoli incei trag brazdele. Casele sant
razlele n'am vazut Inca o biserica. Totusi pe una din
aceste ingramadiri de pietre fara tencuiala i var re
clama in litere elenice a Chevroletului.

in fund aspra linie inalta a munplor goi. E Olimpul,

vechiul Olimp tracic (cf. Olynthos, Oloros), recunos-
cut si adoptat de Greci. Un munte al celei mai vechi
rase a noastre. Id i colo enigmatice movile, de o
form deosebita de a rotunzilor tumuli dobrogeni.

Trecem rapede pe langa un grup mai mare de lo-

cuinti varuite, cu o cocheta bisericu(a in margine. Un
sir de casu(e albe formeaza frontul pribegilor. Regiu
nea intreaga are un caracter de mai solida asezare.
Santem chiar la poalele stancii salbatece. Un simulacru
de inalta padure albicioasa, plina de trunchiuri sche-
letice. De jur imprejur intinse lanuri de porumb sup-
liratec.
Artoxcopov, Pietroasa. Gara noua, cu deposite mari
de fan presat. De cealalta parte a campului (epos, o
geana de mare se arginteste la soare. Apele bat in
piatra si in blana de maracini a pustiului.
Ea se rasfata vesela, vie, calda, pe cand nori albi
grosi calatoresc sus, prin sparturile zidului de stanca.
Niciun om pe piatra, nicio panza pe ape. Dar bunul
abur al Egeii starneste i intreline o intreaga invalma-
sita padure pitica. Cel d'intaiu porn roditor intr'o mar-
gine de canton razlel.
Si, de,-odaM, pe o culrne rotunjita vechiul castel franc
rasare, perfect pastrat, cu incinta lui canelata i puter-
nicul turn de straja. Aiurea, de dragul Hellenilor, 1-au
distrus; aici maiestatea lui solitara pazeste Mama, care_

4
 DIN SALONIC IN TESALIA

incearca o ingusta plaja, rupta de bo1ovani011 nava-

litor.
Reintram in interior spre Larisa. La soarele plin 0
cald muntele se desbraca de nourii grei ai diminetii,
aratand suprafete mancate de paduri pigmee. Ina lti,
vanjo0 artari, cu frunza clelicat dintata, se ridica din
plebea arborilor cari nu pot sa se inalte. Pyrgetos a-
mintelte in nume turnurile feudale care s'au dus.
Din munte se coboara pe magaru o fata infofolita
in carpe negre. Nimic din frumuseta femeil de la tara
in ve0nantul care imita frumuseta cromatica a naturii.
Daca la canton atarna o cerga paroasa, multicolora,
-ea vine de la ciobanul vlah.
Despicam muntele top 0 galben, cladit in 14turi ca
pentru un palat de uria0. E aspectul canroanelor
Americei-de,-Nord, ca grupare 0 colori. Ca V acolo
apa care se scurge in prapastii e laptoasa, tulbure. Evlavia
credincio0Ior a pus jos un paraclis modern, ingrijit de
aproape. Ciudate flori galbene, CU potire de crini, se
prind in anfractuositatile lespezilor.
Numai pentru cine iese din acest culoar al dracilor,
Tempe (civap@v, ytkicaxani, barbati-femei" ; o fatalitatile
unei epoci de materiali0i cinici...) poate fi, ca pentru
vechii Elini, raiul pe pamant. Campul ramane sterp,
samanat cu pietri marunt. Cu maracini se amesteca
petece de vita same& Un grup de case albe-albastre
se pite0e supt muntele rapanos, magaru0 cu crosna se
strecoara pe carari. Apa e inceata 0 cenu0e, dar fru-
moase grupe de copaci chiama la odihna 0 la visul
care invie fabula zeilor coboriti, puternici 0 aspri la
frunte, de la pripoarele Olimpului.

5
 II.

T e sali a
De aid inainte raslinul populeaza campia; lamaile
atarna din pomii fermelor 0 floarea ro0e a oleandru.-
lui impodobe0e cantoanele ; pe muniii incununati cu
neguri mai dese decat oriunde o adevarata provo-
care catre imaginatia creatoare de zeil se aciuiaza
sate marl, cu biserica in frunte, lunge, cu absida alta-.
rului umflata, fara turn.
De-asupra muntelui patura de nouri albi staruie: e
o locuinta cu zidurile sigure, cu crenelele inflorite ; o
lume clivina intreaga poate sa incapa acolo. De departe
albastrul cerului e taiat de dunga palatelor lui Zeus
0 ale familiel sale. Venind de jos, gestul de adorare
catre puterile nevazute nu e decat firesc. 0 astfel de
catapeteastna presupune neaparat un templu. i tot
Cuprinsul dintre munti se inchide intr'o singura bise-
rica imensa. Extraordinara limpeziciune a aierului, per,-
fecta lini0e a lui contribuie la caracterul ei solemn,
sacru 0 totu0 adanc uman. Cu adevarat aici sta
Zeus, care n'a murit 0 de aceia nu are nevoie sa
invie.
Dar alaturi femei in carpe negre tin copii grasuli in
brate. Cuptorul de lut, alaturi de casuta, chiama focul

6
 TESALIA

descoperit de Prometeu ; pe cand gainile motate scurma

de zor in praf, iepurasul alb is'i cauta intrarea Ia gale-
rifle lui de familie.
S'a tras perdeaua. Nu mai e acum decat vulgara
burulana, aratura prafoasa mestecata cu praf, oile do-
banului 0 severul maslin ca singur locuitor al spatiilor
nemargenite. Iar movila razleata pomeneste de zeii
pustiului asiatic.

Larg se rasfira casele cafenii, abia, pe alocurea, atinse

de var, ale unui targ dadit la intamplare. Muscate,
oleandri langa fatadele triste, cojite. Amestec de poe-
sie si de lipsa a gospodariei. Vechi olane si noun tigla
de un rosu strigator. In margene, un turn bizantin cu
lungi profiluri la feresti. Varfuri de minarete, strapun-
gaud gramada de case si casute. E Larisa, Larsa do-
banilor nostri, capitala Tesaliei creseatoare de cai".
Acuma incepe campia de hrana, intinderea imensa
de pasune a Tesaliei. Araturile sant dese, dar necon-
tenit pastorul e langa plugar. Copacii nu apar decat in
oaze. Raulete de nimic se strecoara prin lut.
De la o vreme din nou inaltimile apar, umflate, scobite.
Nezarile omene0 raman insa extrem de rare i drumu-
rile, nepietruite, sant goale. Curios e un automobil care
se trudeste pe pamantul gol al unei astfel de carari.
La Orphana un puternic turn franc rasare din mij,-
locul umilelor coperisuri de olane.
Palaiopharsaloi. Aid e campia mai larga. Pe acest
loc s'au intalnit ostasii rasbunatorilor lui Cesar cu in-
chinatorii statornici ai republicei imposibile. Sangele
stoicilor indaratnici, Cassius si Brutus, a curs aid si
astfel de aid, prin aceasta victorie, s'a inceput epoca

7
NOTE DE DRUM

de impacluire 0 creatiune a Imperiului lui August.

Larg pamant negru supt muntii galbeni-alba0ri de pia-
tra saraca. De jur imprejurul vastului cimitir ascuns supt
terna nu e tipenie de om. Traie0e numai, sus, soarele,
care arde cumplit.
Mai departe tree Turd miserabili, cu capul gol sau
Infasurat in carpe, pe jos od chinuind supt darqii maga-,
ru011 docil.
Ceva mai departe unul din cele mai marl 0 mai
solide sate de coloni0i. Cladiri de zid, vamite, aco-
penile cu tigla. Vechiul sat de alaturi pare ali ascunde
rupea. Fire0e insa ca acest Or de constructii in serie
nu a nicio surprindere 0 obose0e prin monotonie.
Alta batalie la Domokos, locul panicei armatelor
grece0i din 1896. Azi numele popular e numai in
parentese ; de-asupra clasicul, oniraculosul" Thauma-
kos. OrquI" e compus doar din cateva sute de case
razlete, dintre care uncle au numai in jurul fere0ilor
-un chenar varuit. De-asupra insa, pe o modalca, iara0
zidurile medievale, cu fere0i goale prin care prive0e
un senin ochiu de albastru.
Drumul taie prin inaItimile pietroase 0 suie spre
varfurile goale. Nicio picatura de apa nu Nne0e din
piatra polihroma, care se pravale in bolovani. jos ob4-
nuite case 0 alba bisericuta cu clopotul visibil in tux,-
nuletul deschis. Smochini, maslini se catara parka in
varf, unde raman isolati. Stanca taiata scinteie ca sticla.
De sus privirea prinde toata aceasta larga desolatie.
Ti-i qa de dor de coltul nostru de padure...
Pare ca invii cu erpuirea iute a izvorului care se
grabe0e spre vale, binecuvantare a nimfelor care nu
se mai vadesc altfel. Iti vine sa li sacrifici un ied alb
din turma vecina.

8
 TESALIA

Santem tocmai sus pe munte, 0 rare ori s'a facut o

cale ferata de aceasta extraordinara Inclrazneala. In
zece, douazeci de locuri ea sparge muntele. In dreapta
0 in stanga osele perfecte V infavra.
In rnargene e spintecatura ro0e a stramtorii" (statia
zice Angeiai) ; mai departe vaile se adancesc, total de-,
Frte, doar- in fund cu fumul focurilor de pastori. Cea
mai austera pustietate. Iar in dreapta cei mai inalti
muntl inaIta siluete albastre 0 vinete, de o precisiune
de contururi, de o claritate de colori fara pareche.

Un ceas tine aceasta fantastic& alergatura pe cul-,

mile umede. 0 clip& se pare a inceta. Dupa popasu-,
rile de pastori ca Nucile" (Karya), se ating quad
mai vechi, cu ingrijite coperkuri peste pareti albi. Dar
la Lianokladi, unde gteapta automobile de excursii,
se incepe iara0 strabaterea drumurilor inalte.

Gorgopotamos, riu captat cu ingrijire, spumega jos

pe piatra neagra. Asupra muntilor din stanga apasa
aceia0 groasa bands de nori cari par indistructibili. Un
moment supt linia paha a muntilor din stanga a apa-
rut vaga panza albastra a lacului Nezero. Coboram spre
esul in care a fost Teba".

0 oar& intreaga santem in mijlocul acestor mareti 0

indescifrabili munti. Pe alocurea ei par imense movile
de cenu0 impietrita prin care se taie striaturi de singe.
Sau mormanul de bolovani se rostogole0e Ca intr'o
catastroM a lumii. America singura presinta o astfel de
framantare a scoalel pamantulul. Iar oamenii, pe tot
acest drum, nicairi. Cu aceasta form& 0 cu acest
caracter al solului se intelege de ce istoria Grecilor e
atat de strict cantonata, de ce, puterea neputandu-se

9
NOTE DE DRUM

intinde n larg, gandul s'a Msbunat inaltandu-se aa

de sus.
Tota0 valea din mijloc e, cum o arata taietura plu-
gului, de eel mai caracteristic negru. Plantapile de
bumbac se vad pretutindeni i femei in haine fara linil
0 fara coloare, indoite de gale supt soarele arzator, culeg
in prturi albe zapada fugare.

Teba... Nimic din ce a fost odata. Cenup lui Pe-

lopida 0 a lui Epanimonda nu e acoperita de terna
de astazi. De 0 s'au facut sapaturi in acest loc, ceia
ce se vede e un vesel 0 banal orq de lara calda,
ell casute rare ori tencuite, dar inlocuind adesea piatra
sfaramata prin frurnoasa caramida aparenta, rosa cu
despartiri albe. 0 inalta basilica, cu doua randuri, e
incununata cu o cupola de tip bizantin, totul nou 0
cochet, de lett Trenuri qteapta in gara. Prin locuri
ca acestea vechea Grecie e numai in cartile noastre.
Daca o aducem acolo unde a fost, ea se sperie i fuge
0 din inchipuirea noastra. De altfel 0 in Teba antica
trebuie sa fi fost ceva din targul mare pentru lumea
de sate beotiene, din tara cirezilor de boi", care era
de jur imprejur.
La plecare trecem in fata unui sarac cartier de re-
fugiati, un simplu sat asiatic unde femeile se trudesc-
sa carpeasca o zidarie primitiva, pe cand copii zburda
in strada. Ca pretutindeni aiurea, imprejmuirea curtii
nu exista.

Jur irnprejur mari inaltimi terminate une ori cu var-

furi ascutite. In terna galbena se fac samanaturi bune.
Marea intindere a lacului Kopais, o podoaba a peisa-
giului, este de mult uscata, pentru noua agricultura.
Se face tabac, i un baiat taie cu cutitul struguri din,

10
 TESALM

vie. Din muntate subit spittecat se branere a fabric&

de ciment. Nemiratit nod albi, grost, fae 0 aid fon.t.
dut odzontulbi.
Pe cand oile zburda prin maracini -pe drum tree
carutele antice, acelea care se intalnesc pana la malul
portughes al Oceanului Atlantic, cu cele doua roi
inalte.

Amintirea Francesilor, a Catalanilor din acest ducat

latin are cel putin o unna in turnul singuratec din
fata targusorului alb de case ingramadite, ceva mai
departe. Lin altul se va ivi peste puin. i, totusi, cand
cetesti numele de Tanagra, alte impresii I se desteapta
in minte, a cochetelor statuete arhaice, cu ochii pre
lungi, zimbetul asiatic i stangacele mani intepenite, care
s'au gasit aid. Alaturi de maslinii cu frunza albicioasa
cativa pini desfur linli de o alta amploare si de un
verde viu i vesel. Parted inca pastrata a lacului Ko
pais desfasura un albastru tot asa de adanc ca al la
curilor din Nordul italian.
Pinii, brazii, chiparosii se fae apoi padure 1 cuprind
toata zarea. Cu totul alta fume. Aid pot locui Nim
fele, Driadele se pot zbegui si Pan are uncle sa se as-
cunda ca sa trezeasca ecourile secrete. Acest verde
pe albastru ispiteste catre cugetare. La picioarele lor
pamantul caramiziu e ca acela al Lombardiei. 0 astfel
de legatura de colod e unica. i pe munte se tidied
arborele cu frunza nemuritoare si-i invesmanta coastele.

Focuri rosii li ridica limbile in dumbravi, hranite

de lerani cu frunzele cazute, cu vreascurile moarte.
La Au lon esti acuma aproape de limba de pamant,
taiata, a Corintului.

It
NOTE DE DRUM

Aceia0 vegetatie, chircita, amestecatii cu tufe velnic

verzi, care la urma tin tot terenul, se continuO fi mai
departe, tot mai sus pe stanca ro§ie. Pana ce tar fru,-
moasa pOdure reincepe.

12
 III.
Atena.
Atena rasare de.-odata, fara nicio pregatire, fara un
cartier de vile ale bogatilor, fara fabrici, fara tot ce
anunta un mare oras. Numai din loc in loc se cultiva
zarzavatul pentru sutele de mii de locuitori ai Capi-
talei 0 magarusi le cara intr'acolo pe drumuletele obis-
nuite. Cateva sosele de o perfecta intretinere par a fi
si ele un semn.
Iata, ni se spune, Acropolea.
In fata sta un lung sir de stand bolovanoase, ca
uriase spinari de animale antideluviane. Mai aproape
inaltimi mai domoale fac un al doilea sir. La picioa--
rele lor o bogata revarsare de case in toate colorile,
albul predominand. Iar, dincolo de terasele 0 varfurile
lor, tocmai in capat, o stanca patrata, care nu face im,-.
presie a fi un capriciu al naturii, ci piedestalul maret
ridicat de manile unor oameni mai tari decta noi, si visiu-
nea templului perfect al zeilor cari in noi n'au murit
Inca. Mai de aproape insesi coloanele suptiri se pro-
fileaza pe cerul care-si prinde rotocoalele norior de
varfurile muntelui din fund.
A vedea intaiu de aid Cetatuia, Acropolea si tem-.
plul zeitei Fecioare, e mai bine decat a-I descoperi la
un colt de strada moderna, in vuietul automobilelor 0

13
NOTE DE DRUM

in zvonul conversatiilor de la cafenele ori a-I avea

in fata la ultima statie a tramvaiului cu aceasta desti-
nape ca oricare alta. Caracterul sacru, de sacra eter-
nitate se impune asa cand, de-asupra a tot ce au adaus
vremile, Partenonul sta acolo sus, nestramutat, i umbrele
zeilor prigoniti privesc dintre coloanele de marmura
la rosul apus al zilei care, mane, va invia.
Sa despartim lucrurile. Aceia e altceva care ar tre-
bui sa se vada totdeauna altfel. Doua lumi nu se pot
amesteca. Ambitiile cele bune nu se coboara in trecut ;
ele merg viteze spre viitor. Si un viitor aid este si
Inca mai mult va fi.
Sa nu ne oprim la satul initial langa micuta gara,
unde e si lume de prisos. Cand, acum mai pup de o
suta de ani, capitala s'a mutat de la Nauplia aid,
smerita asezare turceasca din umbra turnului franc,
distrus cu entusiasm de Helenii exclusivisti, n'a putut
fi decat corectata. Si o cetate din Orient nu poate fi
fara mahalale, iar acestea sant totdeauna aceleasi, la
Atena ca si la Bucuresti.
Orasul romanticilor dorind de antichitate a cautat
fireste binecuvantarea Partenonulti. A facut greseala
de a voi sa-1 copieze i cite capitale care n'aveau
dreptul acestui pamant n'au facut tot asa 1 Sant de
sigur frumoase acele daruri ale primal regalitati si ale
filelenilor care se strang impreund in aceiasi piata :
Parlamentul, Universitatea, Museul. Dar li lipseste me-
diul, care e neaparat, Mediul 0, ceia ce nimeni nu
mai poate avea astazi, spiritul. Un deputat sau un
student din timpurile noastre nu stie sui sca'rile unui
templu, cum nu li-ar sta cu totul bine o, Oxford
0 Cambridgel nici in decorul unui castel medieval,
de si in Universitatile englese destinatia macar e aceiasi.
Dar vremea p-a impus caracterul ei. I-au trebuit

14
 ATENA

oficii si otele, case de specula, magazine si cafenele.

Astfel frumoasa piata centrala a devenit in fiecare seara
oalda locul de intalnire a mii de oameni sorbinduli
cafeaua sau bauturile racoritoare la mesutele lor. 0
agora si aceasta, in care nu se vorbeste mai putin
decat in cealalta. Nu atata politica... Cladiri frumoase
s'au putut face din marea dorinta de a atinge orasele
Apusului si din marea inlesnire de a avea aproape
marmura din cea mai aleasa.
Dar ceia ce face interesul orasului e ca toata aceata
lume tine la el, il ajuta, il sprijine, e mandra de dan-
sul si isi gaseste placere pe trotoarele acestor largi
strade bine pietruite, in margenea acestor cladiri pe
care le admira. Merg alaturi, prinsi de acelasi senti-
ment si bucurosi de aceiasi ocupatie, solemni domni
batrani si tineri cari abia se expun, ofiteri si soldati,
evzoni cu fes, fustanela si canaf la papuci si vanzatori
jerpeliti de gazete, femei, domnisoare din toate clasele.
Pana tarziu noaptea, fermecati de lumina electrica,
mile de oameni merg in sus si in jos pe strazile cu
mai frumoase si mai variate vitrine.
Celalt nu se vede : el n'are ochi de lumina in
noapte; la el nu se mai gandeste nimeni. Zeii sant in
tacerea lor acasa la dansii.

Dealul albei minuni eterne se poate vedea de a-,

proape, intre evzonii cari fac de paza, vanzatorul de
papusi cari-i inMtiseaza (caraghlos-evzonii"), negustorii
de piuliti de alama minuscule si de produse de arta
populara greceasca. Mult timp insa e mai bine s'o
privesti din departare peste invalmaseala cladirilor mo-,
derne, ridicata de-asupra lor, aproape imateriasata,
asezata, cum se cuvine case! zeitei, pe un alt plan de,-
cat viata de astazi, decat tot ce s'a petrecut dupa ce

15
NOTE DE DRUM

religia de simplicitate, de folklore aproape, a crestinis-

mului a luat in stapanire vane.
line ori Partenonul pare a se pierde in atmosfera \raga
a mijirilor de zi, a scapatarilor spre noapte. Aripi neva-
zute ai zice ca-1 acopar, ca-1 ocrotesc de orice profa-,
nare a nestiintei si a neintelegerii, care cuteaza a avea
si in acest domeniu o curiositate. Chivotul frumusetei
se apara de jignirile fara voie. Alta data insa Zeus ii
trimete fulgerari de raze care-I lovesc in fat& ii Ira-
braca in aur frontoanele. El are atunci ca un zambet
al seninatatii sale fata de tot ce incercam si framantam
noi, cu atata trufie, jos. E vecernia pagana a zeilor.
lnaintez spre Partenon printer) adevarata via trim-
phalis de ruine. Raz lete, imensele coloane ale templu-
lui lui lupiter cuprind un larg spatiu pustiu. Mai de.-
parte la stanga, fara perspectivele de munte si fondul
de etern albastru al templului suprem, Theseionul, in-
chinat eroului creator, se presinta intreg, crutat de in-
juriile timpului si de bombele crestine care tintiau
culmea Cetatuii. Arcul de triumf al lui Hadrian se in-
tercaleaza cu sprintena lui colonada alergand de-asupra.
Rotunda jucarie de marmura a Casei Vanturilor rasare
in dreapta. Pupa viata moderna saraca se amesteca,
asa de umila incat e invisibila, in acest cartier al a-
mintirilor celor mai scumpe. Mari le ramasiti ale Tern-
plului lui Bacchus urrneaza. Apoi, pe stanca lui tortu-,
rata, umflata pe alocuri ca din chinurile unei lumi in
fierbere, Templul.
Propileele cu cariatidele lor uriase il preceda de o
parte, de alta fermecatoarea fantorna alba a sala-,
sului biruintii, Nike. Erechteion, care a rapit pen-
tru dansul un sfert din varful colinei, se da inlaturi.
Fatada solemna si gratioasa sta libera inainte-ti, cu

16
 ATENA

evanghelia frumusetei celor mai pure proportii. 0

liturghie fArA cuvinte pare cA rAsunA din mijlocul co-
loanelor pe care soarele de peste cloud milenii si-a
scris indelebila ruginA.
Acuma, lass la o parte tot ce nu se potrive0e;
gheretA, grilA de fier 0, mai mutt decat atata, rAmA0-
tile de ziduri' medievale care au prins in forme ne0iute
de ritmul elenic pietrele cAzute din incinta antics. SA
rAmaie pentru ochiu numai stanca sur l cerul al-
bastru I

Am strAbAtut in lung 0 in lat orapl modern. Din

multe puncte de vedere e de un mare interes: din
acela, ap de diferit, al deosebitelor parti care-I aka-.
tuiesc.
E ceva incA din targul oriental, strAdite turce0i
strambe, nepavate, ori pline de hopuri, grupuri de
copii pe prAfoase praguri de marmura, figuri din care
scapAra, 0 la bAtraneta, ochii luminosi, in usorul por-
Won Totul insa fArd zgomot: o mostenire de nespusa
delicateta il impiedecA. UrlA numai pe strAzile cele mari
uneltele de circulatie ale Apusului. Acest Orient se
mentine demn 0 mut.
De-odatA, din lumea casutelor i maidanelor, a pu-.
tinelor carciume 0 a multelor restaurante populare
(zythoestiatire) alte prAvAlii nu sant pe aid; nu prea
\rad nici pe caracteristicul bAcan, bacal, din Balcani, o
larga stradA se deschide. In grAdini triumfA copacii
rA0no0; peste molizii cu frunza suptire, ascutitA se
ridicA marea fAclie funebrA a pinului maritim. Fru-
moase case de bogAtasi, foarte curat intretinute, scot in
fata foisoare elegante cu coloane din marmurA pura.
Si la doi pa0 sant arterele de comert, fArA bazar, 0
e centrul official, parada frontoanelor alhet ..puternica

2 11
NOTE DE DRUM

zidire a vechiului palat regal, cu lungile siruri de

feresti marunte, in cel mai bun stil clasic de fabricalie
bavareza.

E un vesnic neastampar la acesti oameni plini de o

nepotolita vioiciune. Daca lumea se gramadeste la
cafenele, unde mai functioneaza ciubucul cu varful
trecut prin arta rece, aceiasi oameni se strang la odce
spectacol.
E azi o intrecere de alergare pana la Marathon.
Toata margenea trotoarelor e it*sata de public popu-
lar. (Va invinge un Roman de la noi.) La Stadiu, cu
peristilul de marmura, spectatorii se strivesc ca sa
umple amfiteatrul care poate incapea cinci mii de oa-
meni. Cerceta0i trec mandri. i soldati de marina.
Grupuri de infanteri0i fac o politie activa: trei mari
corabii bokevice sant in port, 0 oaspeli de acestia pot
sa faca propaganda. Patrule se misca in toate partile.

Refugiatii, sutele de mii un milion si lumatate,

cari au fost snip, prin tratat, ca sa nu fie macelariti dupa
plecarea trupelor grece0i , acestia au parted lor in
aceasta lume de aceiasi rasa, dar de aspecte asa de
diferite. Banul american li-a facut in Pireu si pe toata
linia care duce in sus spre Daphne casutele patrate,
albe, higienice, cu lumina electrica. li vezi lucrind,
zidincl, impodobind, expunindu-se in MO ispravii lor
indeplinite. Micile lor dugheni, intreprinderile lor sint
pretutindeni. E aici o concentrare nalionala. Vechea
mosie asiatica a fost parasita, dar fiul cel pierdut este
acum acasa.

Ceramicul. Desgropatorii apuseni au scos la iveald

o suma de morminte. Mici cutiute de marmura fara

18
 ATENA

inscriptii. 0 statuie asezata al carii cap 1-au sfarimat

barbarii. Pe inaltu-i piedestal, superbul taur cu coap-,
sele rotunjite.
Si el insa e impacat. Nu e prins in elanul atacului.
De ce? Aid totul e euprepie, cum totul a lost euritmie.
rabdatorul animal asculta. El are ,un loc in teoria
defilarilor sacre. E ceva divin i intr'insul, i ce este
divin impune tinuta frumusetii.
Asa, impacati, i mortii. Mid figuri care zimbesc,
pe unele din sarcofage. Cite o scen agingas scrijela ta.
Clare inscriptit care recomanda pe raposat 1tçi zic un
gentil xcepe, mergi sanatos i vesel", de drum bun.
Nimic din fantasmele care ne persecuta pe noi,
cranii, schelete, ororile care intovarasesc desfacerea:
nu a noastra, ci a trecatoarelor elemente pe care ne-em
sprijinit pentru a fi miscarea, lumina care la inchide-,
rea ochilor s'au pierdut in lumea miscarilor i lumi-
nilor care nu cugeta. De ce suparare, cind e vorba
mai mult, pentru cita bucurie a avut pe lume i cel
mai nenorocit dintre oameni, de recunostinta, de re-
cunostinta fata de zeii pe cari-i ignoram?
In mijloc cresc de la sine oleandrii, i florile rosii
zbucnesc ca o flacara vesnica pentru mortii can n'au
plins.

Antichitatea a murit aid ? in aparenta. Nu atit de

usor desbraca un sol i pierde o rasa ceia ce a fost
suprema lor creatiune o mie de ani.
Crestinismul bizantin a venit cu bisericile sale. Forma
de cruce, cupola, sprijinita pe cele patrfi triunghiuri,
coperisuri de tigla, o sculptura stingace i linii
neclare, intortochiate, cruci, simbole sacre venind din
fundul Asiei. Asa la Kapnikarea, asa la Manastiraki,
asa la Sf. Elefterie.

19
NOTE DE DRUM

Dar ulta-,te mai bine. Proportia, aceasta vine de

aid ; acea sigura proportie care se coboara de sus de la
zeta al aril templu insusi a fost stropit cu aghiasma
si a primit, ca si jos la manastire", frescele sfinte ale-
evului mediu. i decit stilul insusi e mai mare lucru
proportia. Nota unei rase se scrie in aceasta : formele,
acelea umbla din tara in tar& Marmurele, coloanele
incrustate, coloanele prefacute, cazute, vin de la ye-
chile monumente care si in frinturile lor par a cere o
anumita orinduiala. E umbra, pacea de mormint orien-
tala in aceste capisti ale durerosului zeu singur, caruia
spiritul grecesc i-a dat totusi o mama care iubeste si
plinge si o lume de sfinti care i se inchina : o intreaga
Curte sacra in Olimpul cel nou. Dar ce se poate pen-
tru a rupe vraja iudaica se face de acest neadormit
spirit de senind 0 linistita bucurie a vietii.
Iata la Daphne, la Daphni, cum se zice acum.
Admirabila sosea de asfalt a d-lui Pangalos alearga
prin dumbrava de copaci raft* E Dumineca : in-
crucisam necontenit automobile, trasuri. La circiumile
din margine lumea saraca-si face serbatoarea, simplu,
cuviincios, tacut, iarasi tacut. Nici strigate, nici musica.
Ceva vin de acasa ; de obiceiu cescuta de cafea care
ajunge. La umbra copacilor ce intind mese mari. Fa-
milii intregi si aid familia e lucru mare 1 stau
impreuna. E ceva din idila elenica in acesti oameni
buni si cuviinciosi. Ii vom vedea venind la biserica,
incet, respectuos, aprinzind o facile si plecind fara a
schimba un cuvint.
Intre zidurile rupte ale manastirii ruinate, la acest
colt de codru se deschide o poarta de intrare cu usori
de cea mai buna marmura. La dreapta, peste niste
arcade joase, o cusca de calugari unde acum e o fe-,

20
 ATENA

meie, copii 0 flori in atita pustietate 0 miserie. Fatada

e de o parte o ingramadeala de blocuri rupte din ace-
1ea0 temple care au dat coloana prima in zidarie. 0
reparatie prea pedanta a stricat pe din afara restul.
Inuntru paretI in cruce, cu paraclisuri intercalate,
cupola pe cele trei trompe de unghiuri, ferestruici de
basilica micqurata. E sumbru la acest ceas de amurg.
Dar ultirnele raze smulg scintei mosaicelor de o a§a de
impresionanta tinereta. 0 orinduire iconografica nea-
bipuita : daca este Pantocratorul in bolt& locul apos-,
tolilor e prins de Na0erea 0 Buna Vestire a Fecioa-
rei, de Botezul lui Isus 0 Intrarea lui in Ierusalim. In
pronaos, in naos alte scene ale tragediei lui Mesia
sint impraVate, alaturi de fresce qterse.
Ceia ce predomina e un simt de pitoresc, de buctt-
rie de a trai, care departeaza de asprul mister asiatic.
Trupuri vioaie, fete pline, limpezi. Inaintea Mintuita-'
rului, triumfal pe asinul care-0 lunge0e gitul, rasar oa-
meni ca nol, frumo0 oameni ca aceia de pe mormin-,
tele din Ceramic, copii cart se zbeguiesc ca aceia din
straditele cartierului popular. Totul are aceia0 pecete,
vadit necre0ina.
Caci arta nu e pretutindeni aceia0 0 nu urmeaza
oriunde aceia0 linie de desvoltare. Sant mo0eniri locale
pe care moda formelor 0 formulelor nu le pot inlatura.
La noi, la Argq, cinci veacuri au avut cultul colorii dupa
invatatura scenelor din Biserica Domneasca. Aici vechiul
spirit a rasbatut peste toate dogmele 0 peste toate riturile.

Unde nu se vede aceasta 7

D. Sotiriu a creat in casa de plata, marita cu de-
posite laterale, a ducesei de Piacenza, o filelena rest-
denta. in epoca romantic& un museu de bizantinologie
de o rara bogatie. Ei bine, intre mlile de obiecte ex-,

21
NOTE DE DRUM

puse, fatade de cladiri, ornamente, icoane, nu vezi

decit rar ascesa neagra a Muntelui Sfint. In gneral mo-
tivele simbolice sint dulci si blinde, acolo unde Apusul
are voluptatea cruzimilor ; in diferite maniere se dau
Fecioara, Hristosi, Sfinti in care e vigoare si liniste ;
cutare Maica a Domnului are niste ochi de magica
ispita ca aceia cari se vad pe toate strazile ; pe alta o
prinde purpura care acopere si azi sprintenele trupuri
ale femeilor de aici. 0 Sfinta Ecaterina e portretul
uneia din inchinatoarele ei. Se cauta tehnici noua pen-
tru a exprima aceia de care cea obisnuita nu e ca-
pabila. Este, in cutare domenii, si un Joe al materia-,
lelor care dovedeste spiritul nascocitor al vechilor
Atenieni.
*

Rasa insasi, cu toate teoriile lui Fallmerayer, care

exercita inca o oarecare influenta in stiinta, cu toate
numele de localitate slave si oazele de populatie alba-
nesa, cu toata originea romaneasca a Vlahilor" pas-
tort, exists Inca. Nu e greu sa recunosti pe strada
femei cu trasaturile vechilor zeite si barbati de o si-
guranta de linii care nu se vede aiurea. Omul gros,
xovapbc, ori prea uscat, capetele ciudate si diforme,
liniile confuse, membrele nepotrivite, semnele marilor
amestece de rase, nu apar mai mult decat tipurile in
care ai descoperi pe alogen. Ar ajunge, de altfel, pas-
trarea atator nume de localitati, pana la Stives si Stines,
Teba si Atena ('c 00cia;, % 'A4vcac), pentru a vadi ce
a trebuit sa fie cineva care sa le transmita.

Spre amiazi. Santem, trecand prin poarta discret res-

taurata la 1853 de coala francesa supt directia lui
Beuld, in Acropola insasi. Calcam pe lespezile roase

22
 ATENA

si rupte, piciorul sfarma aschii de marmura si frag-,

mente de olarie, prundul arheologic care acopere
totul. Formidabilele cd.sBane ale Propileelor despare-
chiate ne-au cuprins. Santem pe via sacra, calcata de
pietatea fata de zei a marilor Atenieni si de pelerinii,
admiratori, ai celor cloud lumi.
Intaia impresie e ca te afli dincolo de realitatea noas-
tra, strba, neintreaga, chinuita de sfolari care nuli
ating tinta. Tragedia noastra seculara se ispraveste aici.
In supraumanul perfectului albastru, al covarsitoarelor
revarsari de albe locuinti ca turme pe priporul mum-
telui, in visiunea calmei marl care margeneste zarea
luminii celei mai dare santem aiurea, in definitivul pe
care 1-am uitat pentru a ne chinui an de an, veac
de veac.
Ceia ce loveste intaiu, contra parerilor pe care fi-
reste ni le facem, e enormitatea templului ze1ei. Co
loanele rosite de sarutarea soarelui de doua ori mile-
nar, coloane care se apropie si se departeaza unele de
altele dupa un ritm de discreta grape, sant de fapt
enorme. Fara a intrece asa de mult faptura umana ca
ale capistilor egiptene de la care a pornit severul tip
doric, fara a strivi ca acelea, ele depasesc masurile
noastre. Se vede bine ca largul spatiu al peristilului
nu e facut pentru accesul individual la cella Palladei,
ci pentru ca grupe intregi, alaiuri festive sa incunjure
in procesiune aceasta sfanta a sfintelor.
Spart i sparcuit de bombe, pe alocuri fara stalpi, pra-,
dat, prin lacomia artistice a lordului Elgin, de frisa si de
cea mai mare parte a metopilor lui, din care n'au ramas
decat chinuite franturi, avanturi rupte, Partenonul n'are
in el nimic din aierul unui mutilat, ci senina, frageda,
tanara noutate a inceputurilor.
Solid i armonios, sfidand odce schimbare, de sta-,

23
NOTE DE DRUM

panire, de religie, de gust, primind pentru un timp

pe o zeita" noua, a unei legi straine, suferindu-se
urme de colori, de in-
inchinat Fecioarei celeilalte
scriptil din aceasta vreme se mai pastreaza Inca ,
Partenonul arata Inca de-a lungul secolelor cat santern
de mult aceia0 oameni, cat de mult in sufletele nods-
tre striga nevoia ace1eia0 credinti.
Porumbei albi, suri se zbat prin colturi. Nu zboara
aiurea, nu se lasa In jos. i pe dan0i pare ca-i tine
vraja acolo sus pe marmura neteda, cu reflecte de aur.

E tacere aid cu toata multimea visitatorilor. Instinctiv

intelege fiecare ce tainica slujba totdeauna dumne-
zeiasca se face aid din marmura alba, din cer albas-
tru 0 din raze de soare. Marinarii bo4evici veniti
pe trei corabil ca sa provoace 0 sa atate raman i ei
pe ganduri. Inteleg 0 ei, distrugatorii de religie, ca
aid este religia care e in fundul tuturor celorlalte.
Abia asculta ce li spun femelele qtiintifice" care-i
intovarqesc 0 dintre care una e un exemplar hidos al
sexului ei. In sufletul acestor calcatori ai tuturor cre-
dintelor e in acest moment ceva care se inchina.

Cobori cateva trepte 0 vezi de unde yin, pe ce cale

grea, toate aceste lucruri admirabile. Zei colorati, cu
parul abia ridicat, cu barbile ascutite de tapi se strang
pe frontoane. erpi, flare se incaiera. Tapene figurine
de ceramica zambesc vag. Spiritul se lupta greu cu
forma. Ai zice ca alta rasa e aceia care a dat aceste
produse ale unui mestepg rau orientat 0 stangaciu.
De-odata arta noua apare. Aid n'a fost o trecere
inceata, o desvoltare lenta. Un fel de a vedea 0 de a
lucra a fost inlocuit brusc cu un altul. Aceasta in-
seamna ca multa vreme nu s'a lucrat. La ceasul inoirii

24
 ATENA

o cugetare noua, nemanifestata pana atunci, si-a luat

zborul.
Figurile nu zic nimic, dar liniile corpului exprima o
neasamanata grape. Lin gest de femeie care-0 prinde
sandala e o lecpe de suprema eleganta.
Dar datina 'colorii, ca 0 datoria de a reproduce
realul, actualul, se pastreaza. Aceste trupuri au fost
imbracate in stofe colorate, ale cat-or linii de impodo-
bire se repro duc cu o precisiune de desemnator pen-
tru mode. Deosebesti romburile, patratele . stravechii
arte tracice, care in aceasta peninsula comuna si Ora
asMzi dainueste, la toate popoarele.

Spre Palatul de tara al regilor cari au fost, Tatoi.

Drumul urmeaza linia noilor asezari, in care se vad
deosebirile de bogape, mai putin cele de ingrijire.
Asiaticii acestia sant oameni gospodari si cuvinciosi in
toate ale lor. Apoi trecem printre tufe mirositoare cu
ascupte fructe negre ca bozul, dar tad, numai sambure,
printre copaceii de kiimara, purtand bobite galbene,
rosii, de un gust dulceag, printre padurici de rasinosi
cu foile tepoase ori de pefka rotunjiti in ramuri.
Aproape nu se vede lume. in dreapta si in stanga
albastrul nefiresc de limpede coboara liniste. 0 liniste
buna si surazatoare, nu lenea care toropeste. Totul e
aici vioiu 0 vesel.
Sari de lemn sarace, putrede suie pe munticel. La
capat o biserica bizantina noua, in reparape, cu usa
coplesita de iscalituri, cu cripta goala in care o ma--
tura doarme in praf. Aid trebuie sa fie o necropola
,de Suverani... Dar Gheorghe cel asasinat zace afara
supt o simpla piatra in care, rang cuvinte din Scrip-
tura o linie pomeneste vechiul nume danes: Wilhelm,
prins af Denmark. Intr'o casulie urata Alexandru, cel

25
NOTE DE DRUM

muscat de maimuta in ziva cand oglinda odaii lui a

crapat de la sine. Alaturi copila Olga, a lui Gheorghe:
lasali copiii sa vie la mine 1"...
Mai departe ceva, drumul spre Pa lat. Paduricea, arsa
in zilele fatalitatii care a lovit pe acesti oameni buni
sl credinciosi terii lor, s'a refacut. Dar casele distruse,
modeste, deschid marl feresti oarbe in vid. 0 apa lu-,
neca in margeni cu lacrimi, pare& in undele ei.
Casa regelui Gheorghe e un castel de caramida si
de fier, cu odaite sus pentru copii". De jur imprejur
copaci batrani. Id si colo staruiesc straturile de flori.
La ferestile acestea unde matasa storurilor arse se taie,
a stat dese ori, copila, fata Maar& mireasa in scur-
tele zile de fericire, aceia care e astazi Doamna a Mi.-,
milor poporului romanesc, Elena de Grecia.
Sus la adiutanti s'a asezat o scoala pentru copiii
scapati de urgia turceasca, orfani cu parintii macela-
riti. S'ant bine imbracati si de o cuviinta absoluta. Itt-
birea de carte a neamului lor se vede din ochi. Bu-
curosi se rapad sa ni culeaga flori. Invata agricultura,
li se dau trei hectare la iesire si sint modele de cub-
tivatie pentru terani.
Si aid o buna lectie de pastrat I

26
 IV.

In jurul Atenei.

1. SUNION.

Spre Sunion. Parasim drumul Kephisiei cu apa buna

0 strabatem o regiune de maslini 0 de vii. Femeile
culeg ca jucandtp-se roada copacilor cu frunza argin
tie : au rochii de obiceiu negre 0 carpe negre pe cap ;
unele ki invalesc gura ca Turcoaicele. Barbatii nu mai
au port popular. Ling trasura cu doua roate circula,
omnibusuri prafoase, pline de o lume mai ales saraca.
In drum cumparam frumo0 struguri razachii. Pentru
douazeci de drahme ni se da o gramada, abia rupti,
i omul se crede dator sa tot adauge. Totul tacut 0
deosebit de prietene0e, dar fa'r6 zimbet. E o euritmie
0 pana azi in poporul acesta. Marea incepe a se zari
in stanga : necrezut de albastra. Drumul, care se reface
acum, suie printre pietrkul rostogolit. Na ajungem la
capul care privigheaza una din cele mai frumoase
marl din lume.
Negropontele, Eubeia, Evbia, intinde in fata inalta
dunga stancoasa. In dos e Andros, nu departe Keos,
Insula Magarilor" , Gaidaronisi, ki umfla spinarea.
Vechiul port care primia trireme ki infige in terna
pietroasa asculkul.
Din anticele Propilee se cunosc numai parr' des-,
gropate. Un rotocol de pietre arata unde navigatorit

27
NOTE DE DRUM

se inchinau la Atena Sunias. Dar pe podisul de de

asupra, de unde se priveste dulcea mare lingand incet
malurile sterpe, podisul cuprinde inca puternicele co
loane de marmura ale templului lui Poseidon. Clare ele
rasar de departe, straja sacra deasupra undelor pe care
tridentul zeului le oranduieste.
Rar cresc din pamantul framantat cu tanduri de
marmura marunte flori de o coloare de ametist, pe
cand delicata, frageda foaie ross a ciclamenului zbuc-
neste ca un ghiocel de primavara. i toate rad la sod-,
rele care din plin rade el mai intaiu la toate. 0, Po-
seidon Sounios, ce dulce ar fi sa ispravesti, ermit al
legii tale, acolo sus, intre facliile albe ale coloanelor
sprintene....
2. ELEUSIS.

Daca ar fi sa se caute inceputul cel adevarat al

sintesei bizantine", ar trebui sa plece cineva de aid,
de la Atena. Caci, de fapt, aici era poarta Orientului,
de unde au venit prirnele indemnuri, si aid, grape
admiratiei Romanilor pentru gloriosul trecut spiritual
atenian, s'a facut mai intaiu amestecul gratiei elene cu
puterea romand. Atena, iubita 0 acoperitd cu daruri
(le Imparati ca Neron 0 Adrian, drat& acest amestec
de grape acum vestejita 0 de poruncitoare putere.
Arcuri de triumf, mari coloane corintice se indreapta
spre elenicul Capitol in numele Romei, ca un sir de
legionari porniti la atac. Pietre din Acropole poarta
dedicatii romane, in care Quintus devine Koutycog.
Asa e si la Eleusis, unde ajungem dupa un scurt
parcurs de la Daphne inainte.
Vechile ziduri pe care le reclama legenda sant
aproape complect coplesite de marmura lui Pericle.
Dar peste aceasta, sau imbralisand-o cu un cerc mai

28
 IN JURUL ATENEI

larg, marmura romana a puternicului Imperiu domina.

Antonin, care a dedicat doua altarase fiicelor lui, a
pus sa se inalte puternice propilee care strivesc cu di-
mensiunile lor tot ce a mai ran-las din trecut. Ce sant
pe langa dansele micile temple ale vremii de libertate
ateniana, templul lui Pluton asezat in fata stancii sco--
bite, neagra-galbena, cu infatisare de infern pentru
aceste minti ascutite, dar cu spaime de copiil
Numai in Museul de alaturi spiritul elenic e intreg
si curat. Din aceste netede fragmente de marmura, din
aceste figuri de o netulburata seninatate, din vioiciu
nea scenelor de pe vase se desface o alta atmosfera
decit aceia pe care a creato Roma.
De jur imprejur case navalitoare, noi cladiri iesite
din vioaia grabs a unui popor strans in sfirsit laolaltd
si bucuros de singura viata in orase, dupa obiceiul
stramosilor. Fabrici cu furnale inalte fumega si inacresc
aierul.
Dar drept in fata stanca aceia goala e a Salaminei.
Varfurile ei sure nu pot strica albastra oglinda a unei
marl joase, prietenoase. Si totusi in acest peisagiu de
idila s'a dat lupta lui Temistocle cu Xerxe si apele de
acum trei mii de ani s'au inrosit de sangele Asiaticilor
impiedecati de a reuni acest leagan al viitorului ome-
nirii cu splendidele morminte ale mileniilor lor.

29
 V.

Bizant 0 antichitate in Atena.

Am spus ca. pentru congresul de bizantinologie s'a
pregatit deschiderea unui Museu bizantin, datorit stra
duintelor eminentului arheolog care e d. Sotiriu. Vechea
casa tragica a ducesei de Piacenza, cu severai falada
de piatra si suplirilei coloane, era potrivita pentru ai
da sdlq, 0 doua aripl joase, de o constructie cu totul
practica, iau fost adause in acest scop.
Ceia ce se expune aici e de o rara bogatie, ca
sculptura in marmura sau si in lemn. Biserici din toate
colturile si-au adus, de buns vole sau -si pulintel cu
dea sila, prinosul. Ceia ce uimeste insa mai ales e
seria icoanelor din randul de sus, care se revarsa si
asupra celui inferior. Linde, de toata frumuseta, ce se
poate gni mai bun, yin Inca din veacul al XVlea
probabil. Altele, cu acelasi caracter de vechime, si in
caracterul literelor, sant insa mult mai 1101.1a : cutare
Sfant Gheorghe e de la 1738. N'ai crede daca data,
foarte limpede, n'ar fi acolo. Aid, caracterul mai pro
fund al religiei ortodoxe a determinat un conservatism
strict care s'a transmis din secol in secol. Daca masa'
factura etnica si stilul par asa de asemenea, tipurile
sant de o mare varietate. Linde yin din contaminarea

30
 BIZANT I ANTICHITATE IN ATENA

cu Venetia. In Epir icoana are reliefuri a cdror origine

trebuie cdutatd in arta italiand.

D. Loverdo, mare bancher atenian, are o altd co-

lectie, plind de lucruri rare, asezate cu o perfects or-
dine si un gust deosebit. Intre cele mai curioase icoane
e aceia care pune la Cina cea de Taind personagii
contemporane, cu cdciulite pentru bdrbati 0 rochii
invoalte pentru femei ca in epoca lui Henric al III-lea.
i bazarurile oferd spre cumpdrare alte asemenea
zugrdveli, judecate mai slabe, al cdror export insd e
cu totul oprit.
Vechea Atena nu e moarM. La doi pasi de Manas-
tiraki esti in strdzile ei inguste, strimbe, pe care le
caprinde intregi inalta cdrutd cu doud roate. Prin fe-
restuici se vad femei bdtrine la lucru; prin portile
boiniM familii sdrace care abia incap copii cu pi-
cioruse ca betele ; intregi rinduri sant prinse de
cizmari, de cdIddrari, cari, cu aramd adusd din Anglia,
lucreazd vase de forma veche, piulite, sfesnice ca in
vremea caormuirii bizantine. Vad undeva si un Mpog-
danos, de origine fir d. indoiaM moldoveneascd. Oameni
muncitori, plecati toaM ziva asupra focului si Mcind
sa sari aschiutele rosil ale metalului. Ai impresia co--
bordrii subite in evul mediu. Restaurante populare
trimet in stradd duhori umede. i una din alta sant
prdvaliile de antichiMr : dubioase monede elenice si
romane, unele aurite, tesdturi de o extrema varietate,
bune covoare de modd turceascd, mdruntisuri datorite
unor mini dibace, icoane din toate scolile.

31
 VI.

Pireul, Falerul.
Spre Pireu duce azi un sir neintrerupt de cara, mai
ales ale numeropor refugiati, cari s'au vrut neaparat
aid si au adus cu clansii mari virtuti de mune& de
economie, un urias avant de cladire, de intemeiare si
de inavutire.
Portul e bine construit; pretutindeni strazi drepte,
rare ori insa reparate. Multe zidiri importante. Acum
doi-trei ani miscarea era si mai mare; astazi linistea,
buna randuiala par a vent si din o incetinire a afa-
cerilor.
De acolo, de-a lungul marii de un fantastic albastru,
pe care asteapta marile navi de razboiu englese venite
dupa visita sfidatoare a bolsevicilor, drumul duce la
Paler. Aid minunea creatiunii spontanee e si mai uimi-
toare. Foarte frumoase zidiri cu totul noua, solide si
de gust. La o intorsatura de drum toata pravalirea al-.
belor case cu coperisurile late.
Aid, vara, se aduna aceia cari, mai feridti decat
multimea vesnic la lucru, pot cere marii putina racoare
pentru lunile cand soarele arde... 'Cabine de baie,
restaurante de o injghebare usoara nimic care sa
semene cu formidabilele otele de la Kephisia, dar an-,
samblul e deosebit de simpatic.

32
 PIREUL, FALERTIL

Mai incolo un drum greu duce la coclaurile intu-,

necoase ale unui vulcan stans, unde apele galbene,
negre, tamaduitoare, samand mai mult decat orice po-,
seda Eleusis cu intrarea in prapastiile Infernului. Stanca
e toatil rupta de puterile acum adormite, unda sum-
bra bate in paretii pesterelor; nicio pasare in rarnurile
copaceilor verzi cu bobite rosii cari cresc din mila
zeilor acestei taMe pretutindeni. Aproape de tot marea
clatinata de vant adoarme imbratisata de soarele care
imparateste", cum zic ei; cum zicem noi: asfinteste.
Mari strazi frumoase, margenite de masive cladiri
din marmura, cuprind, ca Strada lui Eol, cele mai fru-
moase magazine. La scanteierea luminilor electrice, in
valmasagul automobilelor indreptate de sergentii cu
sapci late si minile infasurate in alb, in lunecarea ne-
contenita a unei lumi elegante, Atena are de fapt in-
falisarea unei mari Capita le din Occident.

3
33
 VII.

Daphne.
Sfiir ltii acestia de la Daphne apartin altui calendar
decat celui obisnuit. Nume latine ca pentru Rufin,
Silvestru, rail nume elenice 0 orientale, Akindynos,
Anempodistos, Elpidios. Ortodoxia pare inca in for.-
matiune. Ca stil ei sant frumosi, cu trupuri vcinice,
linii rotunde, gesturile lor sant pline de eleganta ; fi--
gura lor respira o senina multamire. Isus careli arata
ranile pare a nu li fi simlit niciodata durerea. La spa-
larea picioarelor, ce pulpe rotunde 1 Alaiurile samana
a procesii de panatenee.

Un realism hotarit, o vioaie pornire spre gluma

deosebesc epoca aceasta. In zidul lui Temistocle se vad
tineri privind la lupta dintre un ogar 0 o pisica.

34
 VIII.

Oameni 0. prive1i0i.
Particularii au simtul oraplui in care locuiesc 0
pe care-I incunjurd de iubirea lor. Vechea solidaritate
-antics, virtutea adevaratului cetatean se pastreaza pand
astazi. La capatul noilor cartiere, acolo unde cu mai
pup de zece ani in urmd nu era nimic deck stanca
goala, d. Pallis a ridicat enorme substructii in care a
ingropat o avere. Peste dansele 0-a cladit alba casd
patrata, cu doud randuri, in care sant expuse, alaturi
de albume, de gravuri rare, exemplare pretioase de
stofe din toate timpurile.
Dar toate acestea, oricare li-ar fi valoarea, nu se
apropie de ce inseamna priveli0ea care se deschide
de pe terasa. In spate zidurile sure $ albe ale manas-
tirli Sf. Gheorghe, innoitd ; in fata, Partenonul desem-
neaza linia lui severd 0 dulce, marea se leagana in
fund 0 Atena toata in0rd albele ei palcuri de case.
Cand se face seara 0 se aprind miile de mii de lumini,
privelipea n'are pareche pe lume.

35
 IX.

Museul National.
Museul National din Atena se deosebe0e de cele-
lalte deposite ale artei anticecici de atita e vorba
prin autenticitatea nepreficuti, nepregititi, mai ales
neintregiti a obiectelor expuse 0 prin varietatea for,
care merge de la frinturile cele mai neinsemnate, in
aparenti, pini la marile statui care au ie0t miraculos
din adincul pimintului qternut inci peste comori
ne0iute.
De o parte sculptura presinti nepretuitele comori
de la Micena 0 Tirint, mi0ile de aur cu figuii dip-
tice pe dinsele, rosetele de impodobire, vasele de ca-
racter cretan infitiOnd lupta cu taurii ca in cele mai
energice represintiri asiriene, dar cu mai multi via-
ciune in mipiri, lamele de pumnal in care aurul ci al.,-
gintul infitieazi goana fiarelor pustiului dupi antilope
0 pisiri. In antichititile tebane un dulap e consacrat
Cabirilor. Mai departe vremea clasici nu presinta nu-.
mai un mare num& de infitiOri omene0i, unele de o
rari gratie, Atena lui Phidias, in copie, e nu departe
de pornita Ateni a sinititii, undeva in fund ; Zeus
Keraunios, zeul poruncitor al trisnetelor, intinde bratele
care brizdeazi cerurile cu lumina-i neaprinsi , dar 0,
pentru sala mormintelor, pentru aceia care cuprinde

36
 UU.EUL NATIONAL

descoperirile de la Asklepeion, Templul lui Esculap,

ceia ce am putea numi mica bucatarie a artei", pana
la Romanul recunoscator care a pus 0 se sape cele
doua urechi tarnaduite ale lui cu naiva inscriptie care
termina ap de simplu prin marturisirea minunii : sanus
ab auriculis. Aiurea, intr'un grup funerar, una din fe-
mei intinde celeilalte, moarte, un copil infapt 0 cu
scufita pe cap. Epoca elenistica i romana e larg
re presintata.
Trecerile se fac upr. Nu e nici in acest domeniiu
catastrofa. De la ce este aid la arta cre0ina drumul
e tot qa de alunecos. Cutare chip de filosof e intru
toate asemenea cu sfantul care-i va lua locul.
Vase vestite nu sant aici, dar multe interesante.
Forme cu picioare, cu capete de animale, de-asupra ori
prinse ,la fund. Foarte frumoase cele cu fond alb, de
pe care se desfac ins& peste liniile delicate, vioaie
-colon. 0 mare parte din aceasta ceramica are dila
destinalie decat cea obisnuita. Coco0, cai apar id 0
colo. Facade de ceramica desfqura plan ceia ce in
vase incuniura suprafata rotunda. E aici imaginatie,
gluma, caricatura. Antichitatea elenica nu era ap de
tapana cum o credem : ea se distra 0 glumia ca 0
noi, 0 nu numai in comediile lui Aristofane.

37
 X.

Disericute bizantine.
Atena e plina de aceste bisericute bizantine, garbove
supt cupola lor, strangand, ca o cer0toare flamanda 0
fricoasa, absidele triunghiulare la subsuoarele lor. Frag
mente de marmura sculpted culese la intamplare sant
incastrate in aspra injghebare de plata galbenasurd.
Una e chiar in centru, cu o frumoasa frcsca de-asupra
altarului, Sf. Elefterie. In margine, peste cartiere unde
refug:atii ki cladesc din cdramizi uscate la soare zidu
rile brune 0 expun liber haosul saraciei lor 0 zbeguirea
omeneasca fara ocupatie, prin dumbravi de pini ascu
lip 0 rotunzi, peste infioratoare coclauri, se ajunge la
biserica frumoasa", Eumorphi Ekklesia. Cateva fresce
intepate, raglaite au atitudini nobile. In fur navala fu
garilor a creat un cerc de asediu, 0 unul a scris pe
fatada, demn urmq al unui popor iubitor de inscriptii,
povestea nacazurilor cu sora 0 copiii ei, pe cari 0 de
la ingropare ii inlatura.

Dar trebuie o intreaga excursie pentru a fi la ma-

nastirea Imparateasca, la Kaisarianl. Dupa un drum
greu se ajunge la simple umflaturi de stand 0 rosto
goliri de prund maFat. Obknuita padurice cre0e de
ambele parti, pe cand clopoteii violeti ai florilor de

Z8
 BISERICUTE BIZANTINE

piatra se amesteca in pamânturile stancii. Inalte spinari

de granit rosu se urea, in stanga, prinzand in varf norii
vagabonzi.
Tocmai sus mändstireali incovoaie cupola acoperita
cu olane batrane. Frescele din secolul al XV-lea stau
alaturi de acelea din secolul urrator, a aror dainuire
se inseamnA printr'o inscriptie in dosul usii de intrare.
Incaperile de locuintS casca acoperisuri sparte, usi
feresti deschise in vid. Imprejur fructele marunte, negre,
'Acura de pe maslinii sAlbateci, cu trunchiul invartit de
trecerea multor veacuri.

Cu acelasi sin's de fratie nationalä, cu acelasi spirit

deschis, cu aceiasi dorinta de a infatisa tuturora si
binele i raul, acesti bieti schlmbati" s'au gandit sa
presinte comorile culese in graba din sutele de biserici,
unele vechi cu veacurile, pretioase opere de arta, me-
nite a deveni casarmi i coli ale Turcilor.
Ce nu este acolo Dulapurile celor cateva oda cu-,
prind mitre si arje, de cel mai complicat lucru al
metalului preps, tesAturi admirabile, legaturi grele de
argint si una, suflata cu aur, pe .care Vodd Branco-
veanu a comandat-o in Ardeal pentru vechea carte
greceasca a Clucerului lanache, omul bun si sluga
buns i direapta" de care Domnul insusi vorbeste
cruci masive i crud suptiri de filigran, manuscripte.
Cu cea mai mare bunavointa ele se arata, doar si cu
un usor zarnbet trist. Nu se mira, nu se indigneaza
nimeni. Eram niste invinsi."

39
 Xl.

Stadiul.
Stadiul atenian e o mareata constructie de marmura
pentru 30.000 de oameni. Spectacolele sant dese. Spi-
ritul atletic e necontenit incurajat (ca si acela al excur-
siilor de serbatoare).
La represintatia data pentru Congresul nostru de
bizantinologie am putut vedea acolo, nu numai stralu-
cite procesiuni repro ducand epoca lui Minos, cea cla-
sic& perioadele Imperiului bizantin, dar si toate aspec-
tele, totdeauna frumoase, dar ades atat de deosebite,
ale populatiei de astazi. Ici albul port de la Corfii, a-
proape Italian, cu valurile rare flutura, dincolo lega-
tura rosie, rochia infoiata a Cretanului, ori inaltele co-
ma'nace ca niste coifuri ale Macedonenelor. i hobote
de matasa fluturand, largi maneci cusute ca la noi,
fuste in care e prima munca de ani de zile. Cantecele
care rasuna sant de cele mai multe ori ca ale noastre
si, and se prind danturile, choroi, ca hora noastra,
incetele intinderi de *mana sau de naframe, trecerea pe
supt jugul manilor capului de sir, saltarea in loc care
deslantuieste rasetele, toate sant aidoma ca in satele
noastre.
Atata lume se aduna inc.& frumosii evzoni nemiscati,

40
 STADIUL

soldatii in uniforms surd trebuie sd facd pazd. Com--

panii intregi sant de altfel printre spectatori, ca 0 fetele
colilor. i ce din toata inirna sant aplausele lor in
serie and frurnoasele grupe tree in fala treptelor de
marmurd galbendl i, prin tinuta frumoasd, prin viol-
ciunea mersului ritmic, prin graba surasului, aceste
frumoase exemplare de umanitate feminind o merita.

41
 XII.
Spre Corint. Micena *I Tirintul.
De la Eleusis inainte, pe acela0 term de mare, de
un adanc albastru. Pe 0i se zbeguiesc pe luciu 0 spi,-
narile negre salta in scanteieri de argint. In fella spi
narea sura a Salaminei sta sumbra, fara un copac, fara.
o picatura alba de casa, grea de amintiri glorioase.
Soseaua e paralela cu calea ferata care se duce 0
ea la Corint; amandoua, sapate pe coasta stanch, se
mladie dupa indoiturile ei. Drum lung 0 pustiu. Rare
ori un automobil, un omnibus ; de loe card 0 numai
ici 0 colo cate un trecator nacaiit supt apca-i vul-
gara. Femei nu se vad. Cu totul altceva decat drumul
nostru plin de sateni, de carute 0 card, de lunga re-
verie ratacitoare.
Pe piatra aspra cresc flori cu totul straine : surgth-
dud incovoiate ca un iatagan, batute cu nastura0
albi, ghiocei galbeni mari, mici clopotei ro0i, tufe
mirositoare terminate cu buchete de un vanat-ametist.
Maslinii zoresc spre coacere maruntele fructe verzi;
pe langa pefce verde-dulce 0 ascutitele ace de pin,
facliile funerare ale chiparo0lor solemni 0 tristi. Dar
toate aceste triumfuri ale colorii dispar inaintea farme-
cului marii in toate nuantele albastrului, care se prinde
de linia vanata, inzabranita intr'o ceata upara. Peisagii
paradisiace, care nu-0 afla parechea nicairi.

42
 SPRE CORINT. IICENA 1 T1RINTUL.

Santem langa Corint, dar nu se baga de sama. Uria0

munti goi se tidied din toate partile. Abia se recunoaste
pe varful unuia dintre dansii platforma artificiala a
unei acropole ruinate.
Canalul, lung de 6.000 de metri, e foarte ingust. Corn--
panii, care s'au ruinat, I-a Mcut nepotrivit pentru vase
mari. 0 apa verde se zbate supt malul galben-rosietec,
vrastat in cute orizontale. Peste un pod OM de an-
mata santem acuma In margenea chiar a orasului.
Un cumplit cutremur I-a distrus de curand. Pretu-
tindeni se vad ramasitele zidirilor de Oa acum. Ele
au fost rapede inlocuite, in elanul de viata care a
cuprins aceasta natie de marinari si de munteni, de
mesteri si de negustori, lull si indrazneti. 0 parte din
populatie e in margene, unde casutele sant vesele, pri-
mitoare. Par adapostirile refugiatilor asiatici. Strade
intregi sant margenite de gherete populare. Bogatii
cladesc de zor, in beton nerasturnabil, intrebuintand
tot ce aria actuala are mai bun. Cu graba lucreaa
toil la refacerea simpaticului orasel.

Dincolo de Istmul taiat, regiune muntoasa, cu aspre

inallimi sure. Rare ori un sat, adeca o adunatura de
casule din pietre netencuite 0 din caramizi nearse. Cu
liniile drepte ale chiparosilor, cu vegetatia incalcita a
tufisurilor, cu galbuiul incunjur de argila, ansamblul
nu e insa lipsit de o frumuseta cu totul speciala. Pu-
lina lume rurala: femei infasurate in haine vagi, bar.-
ball legati la cap cu tulpane; o singura data un rnandru
tip mustacios s i stufos, superb in vesmintele lui albe,
cu tichiuta neagra pe cap.
Numele nu amintesc nimic. Peste Hexarnilionul, zi-
dul de sase mile", al Paleologilor din veacul al XV-lea,
ce valuri de navalitori au trecut prin aceste vai in-

43
NOTE DE DRUM

guste, supt incruntarea muntilor inchisi in taina lor ?

Unele figuri cu ochii mari vineti amintesc de vremea
cand Slavii blonzi au fost aid, pentru a peri ori pen-
tru a se schimba la fata.
Acuma trecem prin locuri unde apa se strecoara pe
pietre. Oleandri salbateci, cu micile flori roii, rhoda-
dendroni, se aduna intr'un adevarat stufaris de frunze
tari, intunecate. Doi munti de cenusa impietrita, fara
un- firicel de iarba pe dànii li stau fata 'n fats. : Sian-
tul Ilie pentru inaltimea lui legata cu nourii si
Zara. La picioarele lor piatra risipita arata o viata ()me,-
neasca rupta, risipita. Acolo e Micena, Mykenai.

La o intorsatura de drum, suisul la cetatuie asupra

careia plutesc, vrajite de vechea traditie si de inchi-
puirea noastra, fantoma lui Agamemnon, stapanul
ostasilor", a Clitemnestrei indragite fara lege, pana la
uciderea sotului, a fetei credincioase celui care i-a dat
viata, a fiului indatorit la strasnica rasbunare asupra
mamei criminate. In credinta c ei au fost, Ca au fost
aici, ca povestea lor e adevarata, au lucrat cu atata
ravna i risipa de bani arheologii, de Ia bancherul ger-
man Schliemann, popularul Sliman" de aici, la un-
masil lui greci, incepand cu Tsuntas, la Suedesul
Persson, contemporanul nostru.
Aspru suis peste pietrele rostogolite. In fat& poarta
cu fruntea i usorii grei, pecetluita cu leii negri, co-
piati stangaciu dupa icoanele puternicei Asirii, ale
Asiei Mid care i-a primit traditia. De o parte si de
alta a ingustei carari pe care treceau caii ostasilor si
carale de razboiu ale regilor, peste stanca s'au cladit
pietre uriase taiate rud de-a dreptul din munte.
Odata inuntru, vederea se opreste, intre aceiasi stran-
soare a zidurilor exterioare care inchideau in ele lo-

44
 SPRE CORINT. MICENA *I T1RINTUL

cuintile luptatorilor si slujbasilor, la un larg cerc de

stele", de pietre puse in picioare, de-asupra carora
stau inca semnele care arata ca un acoperis se razi-
mase pe dansele. Ele formeaza un culoar acoperit, cu
o carare in fala. Morminte s'au gasit aici, morminte
pe care ipotesa le pretinde a fi regale. De-asupra lor
neaparat se vor fi fa'cut ceremonii ale vechiului cult.
Apoi drumul urmea7a tot mai sus, atingand pe van-,
ful platoului incaperile palatului. Urme colorate ale al-,
tarului in mijloc, base de coloane. Apartamentele fe,-
meilor sant de o parte, la sthnga. Ce vedere extraor-
dinara e aceia care se desface de aid : palcuri de
lanuri roditoare, taiate in pietroasa terna rosie, si, la Ca-
pat, Marea, Marea Apusului 1
0 eisterna e in interior, spre alta se coboara pe un
lung sir de trepte. Porti deosebite sant pentru aprovi-,
sionarea cu apa 0 pentru trecerea acelora cari nu fa
ceau parte din familia si eurtea regelui. Pietrele se
apleaca sus pana tale un arc sfaramat; piatra scobita
a pragului superior se lasa pe capetele usorilor puternici.
Pe tot povarnisul se risipesc casele de piatra ale ce-
tatenilor. Ei au ramas si dupa ce, de mult, splendorile
regale incetasera intre inaltele ziduri ale sthpanilor. In
dosul gineceului, un mic templu e facut de dansii in
amintirea tragediei care a inspirat pe marii dramaturgi
ai Eladei, ai altei Elade deck aceasta, una sumbra si sari-,
geroasa, a unei rase aducand, vadit, din alta .lume mis-
terele si pasiunile ei.

Ce rasa si de unde sa fi venit cu greaua sabie de

aroma spre a stapani popoarele 0 a li smulge bogaliile
cu greu adunate '?
Raspunsul se da in vale. La cateva sute de metri
un imens mormant, scos la lumina pe urma, infali-

45
NOTE DE DRUM

-seaza ziduri colosale de pietre uriase, bine alese 0

taiate, inighebate intr'o ordine perfecta. Gaud in les-
pezi arata uncle se prindeau cu scoabe coloane puter-
nice ca ale Egiptului, ca ale Asiei.
Inca mai incolo, un al doilea mormant, descoperit
de Englesi, e absolut intreg. 0 formidabila caciula co-
nica, pentru care prin procedeee ingenioase s'au adus
lespezile grebe, puse cu mestesug. Se vede urma cuie-
lor care prindeau podoabele de arama si de aur, fru,-
moasele rosete, stramutate astazi la Atena. Nu lipseste,
pana in varful bolt% alcatuite din cercuri tot mai res-
transe, niciuna din pietre.
Asemenea ziduri n'au de sigur nimic a face nici cu
caracterul elenic de mai tarziu al legendei familiei
Atrizilor, nici cu ceia ce s'a ridicat, alb, proporiionat,
de dimensiuni chibzuite, pe pamantul elenic. Din aceasta
umbra a solemnelor inchisori sub-parnantene, trufase
ca piramidele, ca tainitele Liciei i Capadociei, din a-
ceasta risipd a aurului, din aceasta mucezeala a trupu-,
rilor ingropate, si nu arse pe rug, supt lumina soare-
lui-zeu, rasufla spiritul altui neam de oameni. De ce
sa li se zica Ahei sau altfel ? Doar Marea e aproape, si ea
a putut chema cete de cuceritori gra-bilisd ajungd pe aceste
sigure culmi, de unde se pot domina i vamui supusii.
Totul arata o colonisare militara, un sdlas de tira-
nie strdind a unor exotici cautdtori de venituri i va-
natori de putere. Nu aceste vai sarace au putut da
astfel de aspri ostasi. Ei par a fi pentru Grecia ce au
fost Etruscii pentru Italia, 0 fundatiile lor facute cu
mile de sclavi chinuiti sant fata de opera elenica aceia
ce inseamna Trofeul lui Traian i basilicile lui fala de
frumoasele biserici ale epocei romanesti.

Acesti oameni ai Maribor departate, capabili d.T. a se

46
 SPRE CORINT. MICENA §I TIRINTUL

intoarce in razboiul Troll" pentru a prada si locurile

lor de obarsie, acesti Asiatici pIini de traditia enor-
melor ctitorli regale ale Orientului mesopotamian, asi-
rian si persan, si-au pus pecetea vesnica si la Tirint,
Tiryns, altT cetate cu numele absolut strain.

Ajungern acolo trecand prin Argos, azi un targusor

de provincie, avand ceva cochetarie doar in piata din
mijloc. Nu mai e strasnicul munte care sa fi primit
in genunile lui obscure pe exoticii navalitori. Acro-
polea e jos, in dosul trestiilor inalte, scaldate in praful
drumului si in miasmele mlastinilor ucigatoare. Ea pas
treaza. bine acest prim cuib al coborarii din vasele
de piraterie culoarele inguste a caror marmura e
netezita pana la stralucire de cate trupuri s'au frecat
de ele, intrarile in arc sfaramat, megarele pentru lo-
cuinta dominatorilor. Dar nu par a fi fost imprejur tot
aceia cari la Micena au ajuns sa formeze un oras, si
basele de coloane ale salasuIui regal samana sa arate
prin ingrijirea lor o alta epoca, mai noua. De altfel, in
ambele locuri multe generatii s'au succedat, cautand
V. izbutind a se intrece.

Loc de descalecare pentru transmarini e tot acest

term de frumoasa Mare. De-asupra Argosului, pe var-
ful stancii, sta inca intreg mandrul castel venetian, si
dupa patru chilometri santem in strazile, zgomotoase
de o multime populara, ale Naupliei, care a fost pen-
tru oamenii Serenisimei Republici o Neapolis Romaniae,
Neapolea Imperiului roman de Rasarit.
 XIII,

Nauplia i imprejurimile.

Oraselul e asezat chiar in margenea Marl, pe care

din toate pàri1e o incunjura acesti munti cu liniile
drepte, al caror albastru se impartaseste de vaga poe-
sie a apelor. Castelul venetian pazeste portul, care se
impodobeste astazi Cu chelni frumoase i magazii so-
lide. Bastionul gaIbuiu tasneste drept in mijlocul unde--
lor de coloarea cerului.
De-asupra, doi uriasi de piatra sant incurnmati cu
puternice ziduri de aparare. Cetatuia turceasca nu e
decat continuarea vechii Acropole elene, a aril d'in-
taiu forma trebuie sa fi fost ca a cladirilor ciclopice
din vecinatate. Palamedul cu numele clasic a fost pre-
facut in castel al dominatorilor italieni asezati aici Inca
din epoca navalirilor turcesti. Pe povarnisul aspru opt-
zeci de scari due la cortina zimtuita care, reparata in
zilele noastre, si-a pastrat vechea forma, si la complexul
de zidiri care acopar varful inaltimii. Aid, dupa re-
cuperarea de catre Republica venetiana supt pelopo-
nesiacul" Morosini, cand Turcii s'au intors rasbunatori
mult sange crestin a curs prin anfractuositatile mun-
telui.
Urmele acestei stapaniri apusene se simt 0 in ora.-

48
 NAUPLIA §I IMPREJURIMILE

sul unde doua moschei si-au cocotat cupolele in epoca

otomana. in piata principal& palatul intrebuintat acum
pentru a adaposti soldatii a fost ridicat, frumoasa di-
dire solida cu siruri de feresti patrate, de comandantul
din 1713 al flotei venetiene. Leul SfAntului Marcu do-
mina inca inscriptia latina care vorbeste de impodo,-
birea orasului" prin acest deposit al marinei.

intram intr'o vale pietroasa margenita de maslini,

ici si colo de vii sarace, dar samanata intreaga cu tu-,
fele maracinilor cari se ispravesc cu manunchiuri mari
de flori in coloarea ametistului.
Aceasta terna galbena-rosie, fdrAmicioasa', poate da
insa livezi de toata frumuseta. Una, chiar langa sosea,
cuprinde intre inaltii chiparosi negri portocali ale caror
fructe incep a se ingalbeni si rodii de pe care atarna
splendidele mere rosii.
Pe o cararusa salbateca, intre buruieni aromatice, ne
suim la o manastioara v estita prin aghiasma ei, puss
de vechile povesti in legatura cu intinerirea zeitelor.
i aici livacla de rodii, care ni se pare noua o gradina
din basme. Trecem o portita, doua, si ne gasim in in-
cinta bizantina din veacul al XIII-Iea. Bisericuta cu
cupola, prinzand fragmente de marmura medievale,
delicat sculptate si cate un capitel de la o cladire dis-
paruta ; o inscriptie curioasa si confusa, semi-popular&
semi-arhaisanta, vorbeste de o inoire din 1657. Fres-
cele au fost inlocuite cu o proasta zugraveala noun
care abia se usuca. Dar aceste monumente ale vremii
romaice" sAnt aici, fata de asprele lor bunici preisto-
rice, fata de frumoasele lor maici elene, niste cenu-
sarese.
In fala, batranele chilli, cu toate modificarile vremi-
lor, au Inca elemente de un adevarat interes. Astfel

4 49
NOTE DE DRUM

cerdacul staretiei si mai ales scara rupta la mijloc,

cochet sucit lii unghiu drept, care duce la dansul.
Urmam pe sosea pe langa poduri miceniene" de
simpli bolovani si pe supt acropole risipite, din aceiasi
vreme a rudelor inceputuri. Cateva sate sarace, Mra
pitoresc in imbracamintea locuitorilor. Dar fete ener-
gice, trupuri bine desvoltate. Copii grasuti í vioi se
zbeguie in fata locuintilor ca niste pesteri. Rasa se
Ostreaza tare, cu arhaice virtuti, in aceasta viata zil-
nica de continua infranare, in mijlocul unei naturi
careia nu-i poate da vechea putere de a rodi. Undeva,
o bisericuta in fata careia, ca aiurea, s'a i instalat ye-
cinul teran, cu casa ceva mai mare decat acest para-
clis, care mai pastreaza-in nespusa Iui miserie fresce dis-
truse din secolul al XVI-lea. Dar, in vremea cand
altele mai mari se ridica, avand albe clopotnite de mar-,
mura, sfintele babute sant menite de sigur peirii.

50
 XIV.

EpidauruL
Acuma, pe muntele din fata, se insira treptele nu-
meroase ale amfiteatrului din Epidaur. Santem in fata
principalului monument al unuia din cele mai insem-
nate orase ale vremii clasice si a unuia din cele mai
vestite locuri de pelerinagiu ale intregii antichitati.
Niciun amfiteatru nu s'a pastrat asa de bine ca a-,
ceasta opera colosala, construita cu ingrijire din cea
mai buna marmura si marita de Romani cu splendide
coloane corintice, din care doua au ramas Inca in pi,-
cioa re .
Ce avern inaintea noastra face parte insa mai ales
tlin vasta alcatuire a locului de insanatosare, a cetcitii
speciale a lui Asklepeios tamaduitorul, din aceasta
Lourdes a Greco,-Romanilor, careia Cesarii i-au daruit
noi ornamente, statui puternice pentru comemorarea
lor, altare pe ale caror piedestale se ceteste numele
Livici lui August si al particului Hadrian.
Bolnavii erau adapostiti in multele cal care se re-
cunosc usor si astazi, un adevarat otel de curd". Ei
se intindeau, asteptand misterioasa atingere a zeului,
pe albele banci scutite de ruina generala. Ei puteau
sa asculte conferinti" si concerte in Odeonul" con-
servat destul de bine. Ii astepta palestra, in care se
51
NOTE DE DRLM

vede catedra" profesorului i bdneile" elevilor"

Aveau gimnasiul splendid pentru exercitii i porticele-si
insirau albii stalpi pentru primbldrile lor. Bdi le erau
alimentate de conductele pe care le descoperi usor, si
pdrid azi se \rad cazile de marmurd ale copiilor.
Zeii, serviti de preoti saldsluiti de o parte, aveau in
centru ldcasurile de inchinare si tainita misterelor.
Pe langd asuta Artemidei, marele templu al Tama*--
duitorului insusi. 1Vlicul Museu, de o perfects ordn-
duire practicd, pdstreazd aratea din elementele luL
Misteriosul tholos, loc de purificare, de ascunsd comu-
nicatie subterand cu divinitatea, zidire centrala cu chid
cercuri, de la cel din afard cu coloane dorice solemne
la inflorirea capitelelor corintice din interior, a ldsat
urme din frontonul presintdnd Centauri in luptd Cu
Lapiti.
Pretutindeni un lucru de o ingrijire deosebitd. Cel
din urma amanunt e executat cu pietate. Florile din
plafoane: clopotei deschisi, gherghine umflate, repre-
sintd ce poate fi mai frumos intr'o asemenea deco,-
ratie. Spiritul zeului care iarta de dureri a indemnat
pc aceia cari au cdutat sa-i aducd ofrandele cele mai
scumpe.
Si lecuitii si-au aratat pretutindeni recunostinta, rds-
pandind statuile, plScile in care se povesteste suferinta
lor, care aici si-e gdsit sfarsitul. 0 adevaratà arhiva
de patologie.
Aici sdntem iardsi pe malul Mdrii rasdritene. Ea se
vede colo in margeni, in fata Eginei, vechiul centru
de arra incepatoare. Din intunerecul infunddturilor pre-
istorice am revenit iarasi la zambetul dulcii Egei.
Acuma ne vom infunda in muntii insulei lui Pe-
lops".

52
 XV.

in Pelopones. Tripolis.
Deocamdata intoarcere la Argos, al carui teatru van&
scrijeleaza o coasta de deal. Mai departe suim, pe o
indrazneata sosea croita drept de-asupra celor mai
grozave prapastii si lard niciun sprijin pe margeni,
spre inaltimi care se tidied' pana la aproape cloud mii
de metri. De o parte aceste prapastii ametitoare, de
alta, tot mai vast, vederea asupra golfului albastru,
asupra culrnilor sure de cealalta parte. Una din marile
privelisti ale lumii.
Nimic in acest pustiu decal rari camioane de mar-
furl i omnibusuri de pasageri, inaintea carora cu un
fior te feresti pe chiar muchea precipiciului. Dar, pe
langa ele, din ce in ce mai des teranii, tipuri de o
salbateca frumuseta adesea, femeile cu ochii marl ui-
miti, copiii cu spaima in privire, barbatii cu grija unu
astfel de drum. Pe rnagarusi se incarca tot saracul
bagaj, fan si maracini, pruncii pe cari nu-i tin in
carca mamele. Turme de capre se Mar a. capricios
pretutindeni supt paza baietilor indrazneti. Muncitorii
de sosele din varf cer gazete, i ciobanul oprit in cale
tigart.Din portul popular, care mai atarna pe balcoa-
nele intunecatelor inighebari de piatra rasarind asa de

53
NOTE DE DRUM

rar, n'au nimas decdt traistele in colori vii, presintdnd

desemnuri liniare ca acelea de la noi.
la cobords incd se succed munii. Neguri dese-i
infasurd, Idsdndu-se a ploaie la ceasul apusului. tu
nerecul inainteazd lute, si din pdnza surd incepe a
picura o mdruntd ploaie rece de toamnä. Peste purin
saontem in centrul mai mare, inlocuitor al vechii Tn
polite din vremea luptelor de liberare, in Tripolis.

Odatd, in aceasM Arcadie ferice", trei orase se

uniserd intr'o legdturd care a devenit apoi o mai vastd
uniune, avdndu-si centrul ceva mai jos in aceiasi re
giune. Una din ele poarM numele glorioasei bdtdlii le
gate de numele lui Epaminonda, Mantineia ; sora ei
Tegeia era aldturi.
Acuma, dupd atAtea nenorociri, dupd invasia slava- si
mdcelurile de la 1821, s'a alcatuit un mare sat moreot,
care pe incetul a luat proportii de oras. Un oras care
si asMzi ii aratd originile rurale, prin multele cdsute
in stil vechiu, sardacios, confus. Pecetea turceascd n'a
putut sa dispard, nici din piata central& din ulita de
cdpetenie. Galerii acoperite, pivnili care se deschid in
trotoar, adausuri bizare pe coperisuri, cafenele i cofe
tdrii orientnle. Suflul Apusului n'a pdtruns /Ana aid.
Si totusi drept in mijloc, de-asupra unor prävalii
modeste I unor strdzi giurite, inalte scdri de marmurd
duc la o bisericd din acelasi material de stil ameste-.
cat, ale aril proportii impun. Acest popor a rdmas
sprijinit pe legea lui confundaM cu natia. Acestei or-
todoxii crestine el ii pdstreazd sentimentele inaintasilor
pentru zeii cdrora li se inchinau ternplele mdrete. La
margenea drumurilor, coltisorul sfantului, unde arde
ate odatd candela, aminteste altarele de odinioard,
cutiute pentru ofrande se vdd oriunde si intr'o pra.-

54
 IN PELOPONES, TRIPOLIS

valie de zaharicale un tablou in colod infdliseaza pe

arhiepiscopul de Patras ridicAnd crucea rasbunAtoare
peniru liberarea din 1.821.

Tegeia e aproape : un maldar de ruine, lang sme.-

rita localitate care poartA numele pagan de Piali, al
unui spahiu de pe vremuri.
De aid inainte calea, ingrijita, cu grAmezile de piatra
si compresoar2 moderne pe toata intinderea, duce din
non spre munti.

E5
 XVI.

Mistra si Sparta

In dirnineata umeda de ploaie, muntii se desvelesc

incet din nourii cari-i imbrobodiau. Strabatem intaiu un
Tinut roditor cu maslini largi in ramuri, cu lanuri si
de grau sapate rabdator in terna rosie. Indat a. so-
seaua incinge insa inaltimile, o sosea destul de cerce-
tata. Pe langa automobilele de transport si lucratoarele
legate la guM care sfarma piatra ruginie, pe langa
mesterii de pavaj, femei calari pe magarusi cu ochii
blanzi, care duc cu dansele tot ce se poate inchipui.
Ca si Nal aid, fetele largi cu ochii negri de foc sant
pline de sanatate ca si ale copiilor pe cari-i duc cu
dansele, line od obrazul foarte alb, parul blond ar do-
vedi o origine albanesa, poate si vlaha" : in apropiere
un drum se desface catre asezari ale caror nume po-
menesc pe acesti intrusi : Arvanito-Kerasia si Vlacho-
Kerasia, Ciresii Albanesilor" si Cire;ii Vlahilor". Bar-
batii, unii cu barbi ratezate rotund, poarta vesminte
de aba alba cu snururi negre, elegant aruncate pe
umar, ca inaintasii din vremile antice.

0 linie de culmi albastre de-asupra carora, spre

amiazi, negurile joaca Inca. Taygetul.

56
 MISTRA i SPARTA

Ne apropiem de Sparta, si peste putin printre stanci

o apa limpede verzuie se strecoara iute in adancuri
dea lungul unei vai in care grupe de plopi frumosi
par sa astepte inca pe scaldatorii gimnasiilor elenice.
E Eurotas.
Din vechea Sparta au ramas ruinele ingropate supt
dealurile rotunde care domina cursul raului. Sapaturile
Englesilor au scos doar urme de ziduri. Museul din
micul oras actual, un simplu targ de tars turcesc, cu-
prinde cateva fragmente de statui fara valoare, o old
rie intcresanta de caracter linear si stilisat (un grup
hazliu de cocosi in lupta), cateva inscriptii, unele de
o linie aspra, si zeci de mii de exvoto represintand
in iconite de plumb, de caracterul cel mai deosebit,
dovada unor superstitii inaratnice.
Azi, Sparta e atata. Nici maretia mortii pe locul uncle
vigoarea accstei rase a tinut, in marele sat de mun
nL risipit, atatea veacuri, casarma razasilor discipli
nati cari n'au simtit alta placere decal a biruintii si a
cuceririi. Terna a acoperit tot ceia ce se injghebase
pentru ca sa adaposteasca pe acesti ostasi gata oricand
de plecare, spre oricare colturi ale lumii. Nimic din
pustietatea sumbra, din negrul doliu al cetatuilor preis
torice, gramadind sus piatra peste piatra, ca o escala
dare de ceruri fulgerata de nenorocire, cum o presinta
mitologia in povestea uriasilor doborati de zeul pe
careI amenintau pana sus in lacasurife lui. 0 simpla
cufundare in lut. Oriunde puterea nu se impodobeste
cu splendorile durabile ale artei, apz e.

In fat& evul mediu frances, mostenit de cel bizantin,

a creat ceva mai durabil, pentru c un spirit mai viu,
tinzand spre culmi mai inalte, a avut ambitia de a face
lucruri care sa ramthe i care du lamas.

57
NOTE D

Guillaume de Champlitte, unul din impartitorii prazii

de la 1204, stapan in Lacedemona, La Crémonie a lui,
s'a despartit de acest fund de vale in care credea ca
nu se poate apara contra rivalilor localnici sau straini.
El a urcat muntele d'inaintea intaii lui asezari si drept
n varf si-a implantat cetatea, care si pana astazi isi
iprofileaza zidurile lungi brune. A numit locul, ca i cei
de a casa, Grecii lui, supusi si tovarasi: Mistra, par*
de la Miazanoapte, dupa vantul Mistros, magister. 0
noud Acropole pentru noii cuceritori. In filml lui s'au
asezat ostasii, si de bund sama a fost i o biserica Ia-
tina, ale carii urme nu se mai cunosc.
Dar dominatia latina n'a tinut mult. Grecii, recapa-
tandu-si campul pustiu al Spartei, au dobandit si
ceasta mostenire. Ea a fost a lor peste cloud veacuri
in vremile grele pentru Imperiul plecat spre ruin&
fiii lui loan al V-lea Paleologul si-au aflat aici un ada-
post greu de descoperit si 1-au transmis celorlalti des-,
pop, domni", mai noi, a caror stapanire a supravie-
suit i caderii Constantinopolei.
De la dansii vine intreaga risipa de pietre care aco-
pere povarnisul de catre Sparta al muntelui. 0 impre-
sionanta catapeteasma de ruine galbene-sure, intre care
nu se descopere de departe nimic din cele cateva un-
ghiuri de verdeata ale gospodariilor actuale, atat de
putine. Case de locuinta, turnuri parasite ; de-asupra
lor darapanata locuinta a despotilor. Dar mai ales cele
cinci biserici, a caror faimd a umplut, mai ales de la
descoperirile d-lui Gabriel Millet si ale scolii francese
din Atena, lumea toaM.
0 intreaga mandrie de arta, a unui bizantinism in-
viat, renascut", cu inspiralii noua, de realitate vioaie
ft felurita, e legatd de dansele. Ea cere sa fie de sigur

58
 MISTRA t SPARTA

admirata, dar i putintel verificata, pusa in comparatie

cu alte zidiri, de aiurea, apartinand aceleiasi epoce.
Forma, in care, ca pretutindeni in Grecia, intra si
elemente mai vechi, de o frumoasa marrnura galbuie,
cu ingrijire scuiptatä, ca la privazul frumos, adanc
sapat al icoanelor prinse de zidul catapitesmei, e pretu
tindeni aceiasi, ca la Biserica Domneasca din Argesul
nostru.
La unele, coloanele, care ar parea aduse de aiurea,
area o basilica primitiva, peste care s'a boltit cupola
sau cupolele. Zidaria e facuta din piatra bine taiata si
potrivita, ca la Peribleptos, care e legata de un vechiu
eremitagiu sapat in :stanca i sprijinit pe mai multe
arcuri concentrice. Aiurea, Ca la Evanghelistria, piatra e
incadrata i vrastata de caramizi puse pe muche. Al-
tarul e intovarasit de abside rotunde sau in trei un
ghiuri. La catedrala Sfantului Dumitru e adaus un
chiosiro latin, poate din vremea Francilor", cu doua
randuri de coloane.
Se pare ca prima epoca, dispunand de mai multe
mijloace, a lasat basilice, pe care a doua, a Paleologilor,
lea coafat" numai cu cupolele. Aceasta intregire si
adaptare s'a facut in graba si cam grosolan. Altfel, la
Mitropolie, unde sant lucruri mai vechi, ca inscriptia
de pe dosul paretelui de intrare, tocmai sus, episcopul
Nichifor n'ar fi sapat nedibaciu insemnarea ctitoriei
sale pe una dintre coloane.
Esentialul e insa pictura, de unde a pornit numele
mare al acestei tinte de pelerinagiu. La Sf. Teodor, la
Evanghelistria, la Mitropolie, ea a disparut mai ,de tot.
La Peribleptos ea e deosebit de frumoasa, aratand
prin libertatea i gratia ei ca i prin delicateta aleasa
a figurilor un mester apusean, venit de aici sau ramas
din aced lume latina' in care a fost totdeauna un simt

59
NOTE DE DRUU

al duiosiei si al misterului. Astfel in scena invierii lui

Lazar, in care femeia din stanga are o figura asa de
dulce, in care Isus trage de mana un mort in trupul
si pe fata caruia nu sant nici urmele bolii nici ale mor-
mantului. Ingerul are o infatisare deschisa, vesela. Pana
si magarul intrarii in Ierusalim, alb, zburdalnic. zugravit
cu un oarecare simt de humor, n'are nimic din tipul
stilisat al celui din Daphne.
La Pantanassa, azi maliastire de maid, inchinata
Maicii Domnului, 1mparateasa a toate", sant multe
elemente de asamanare cu pictura din aceastalalta bi-
serica, dar totul e mai dur, mai vulgar. Ansamblul
impresioneaza prin aceia ca avem a face cu o zidire
deplin conservatà, pand la chipul, din dreapta intrarii,
al unui Laskaris ingropat acolo.
In comparatie cu Biserica Domneasca din Arge,
aceasta are insa si marele avantagiu al pastrarii depline,
Nona la ultimul colt de pictura, si acela al unei ex-
treme ingrijiri in presintarea scenelor celor mai variate.
Numai mosaicele de la Manastirea de la tare (Moni
tes choras) din Constantinopol o biruie, dar aici numai
o mica parte din podoaba oranduita de Teodor Meto-
hitul s'a conservat. Avem astfel monumentul cel mai
curacteristic al acestei Renasteri", care e numai infra-
tirea, realisata mai ales de la cucerirea latina din 1234
a Constantinopolei, intre conceptia rasariteana a artei
si aceia a Apusului.

60
 XVII.

Tegeia
Spre ruinele Tegeii. Un sat nou, cu case facute in
parte din sacra marmura arcadiana s'a alcatuit pe lo-
cul unde cetalile celei mai bogate si mai infloritoare
regiuni a Peloponesului se adunau pentru ca sa aduca
inchinarea lor Atenei Alea, Pallas Athene acoperinci
pe cine stie ce arhaica divinitate loiala. Pot- li de gra-
dini, usori de usi, treuci pentru vite, ghizduri de fan-
tani facute din alba piatra a lacasului zeitei. In mijloc,
prin munificenla unui episcop, o buns scoala cu doua
randuri, unde scolari atenli asculta pe dascal cu feres-
tile larg deschise (ceva mai departe un coleg si o co-
lega dau, ca in vechea He Hada, instructia in aierul li-
ber). Inteo clipa fop micii prisonieri evadeaza si ne
incunjura cu vioaia, desteapta lor curiositate.

Ne duc la o casa teraneasca simpla. Zid imprejmuitor

din bolovani. 0 vie se vestejeste la suflul, de si inca
asa de crutator, al lui Octombre. Obiecte de gospo.-
&Ade in desordine, jos. 0 scara duce la randul de sus.
In cerdac un copil voinic se lupta cu mustele : alaturi,
mama, o femeie puternica si frumoasa, de tipul ras-,
pandit in Arcadia : ochi man negri, din cari ioe o

61
NOTE DE DRUM

lumina Wanda ca in vechile icoane ale Precistei. Inun-

tru, doua singure incaperi : cea de dormit, cu toalele
in neregula pe patuI aspru, cea de primire, ingrijita,
cu fotografii pe pareii (una cu soldati bolsevici, pe
cari ea zice ca nu-i cunoaste). Ar fi gata sa ni ser-
veasca din saracia ei traditionalul !Altar cu apa.
Templul zace sfaramat pe o larga intindere in mij-
locul acestui sarman sat Piadi. E de neobisnuite di-
mcnsiuni. Coloane dorice si ionice incunjura cella,
acum descoperita, a zeitei. Ce s'a putut lua pentru
casele vecine a fost smuts acestei barbare risipe.
In micul Museu, pe care-I pazeste inca una din a-,
ceste femei cu umerii si fruntea de cariatide si cu ochi
salbateci de frumosi, linga copia splendidului cap de
Afrodita, acum la Atena, opera de o rara fineta, sfa-
ramaturi de statui, bucati din frontonul ca acela din
Epidaur. Multa olarie cu desemne une ori cu totul
noua.
*

intorsul pe calea ferata la Argos. Linia alearga in

fundul vaii. Rari statii cu nume care nu zic nimic :
Parthenion, Achlantokampos, Andritsa. Se vede bine
co vorul de ogoare sapate in lerna rosie si galbena, pe-,
tecile de maslini cu frunza trista. Satele sant pe po-
varnisuri pana sus la culmi: langa aceasta turma gal-
buie-bruna, albele turme ale oilor cu land matasoasa.
Bisericulele noua, in stil bizantin, se desfac neted din
confusiunea lor capricioasa.
Strabatem cu automobilul Argosul, unde lacasul
dumnezeiesc, abia de daunazi, e larg si mandru in mar-
mura lui alba. Cateva cladiri mai rasarite in acelasi
centru. Apoi, pe la Nemeia, cu amintirea ispravii lui
Herakles, pe la Chiliomodi, pe la ramasitele Hexami-
liului ridicat de Paleologi in calea Turcilor veacului

62
 TEGEIA

al XV-lea, spre Corint, care ridica sus, pe cea mai

inalta culme, zidurile Acropolei refacute de Ecuceritorii
venetieni ; de la un capat la altul al terasei din varf
se iatind cortinele crenelate. Sura lor pata taie albas
trul vioriu al Apusului, care lasa dani de aur peste san
geroasele povarnisuri farimicioase. De ambele parti ale
istmului patruns de tehnica vremii noastre vasta Mare
priineste biciuirea vantului de seara.

6.3
 XVIII.

Orasul grecesc de azi

Orasul grecesc trebuie vazut ori seara, ca la Atena,

and toata lumea iese din rasa si se pune in miscare,
ori, ca in provincie, dimineata, de tot dimineata, and
se deschid pravaliiie si toata lurnea umbla' dupa cum,-
paraturi. Vechea viata turceasca", de fapt bizantina,
se pastreaza neschimbata. Incet se deschid obloanele
de lemn ale pravaliilor si apar inaintea clientilor ber
becii abia taiali, cari picura de sange, pe and pielea,
coarnele sant aruncate intr'un colt, legumele, cu ceapa,
morcovii si anghinarele inainte, pitariile cu colacii ro
tunzi si lungile franzele rumene, baanii e cu mirode
niile si ingredientele lor. Lin val de lume se imbul
zeste : preoti cu potcap inalt si parul impletit femeieste
la ceafa, batrani palicari cu fustanela, fes si Esaruhia
in picioare, cate un domn" cu servitoarea tiind cosul
la doi pasi in urma. Lucrul incepe in atelierele cu fe
restile si usile totdeauna deschise : ca si in suburbiile
Atenei bat ciocanele, si acele cizmarilor impung in
pielea galbena si rosie. Restaurantul cu scandurile se
culare isi scutura cromolitografiile neroade. Strada
toata e plina de copiii curio0 si zgomotosi, cu sterna
terii de metal la sapci, carisi cumpara caietele, agile

64
 ORA.WL GRECESC DE AZI

de curs primar mici enciclopedii pline de fapte, Mra

extrase din autori , manualele de studii clasice, gre-
cesti si latine, de la libraria care expune chipurile mari,
bine lucrate, ale eroilor revolutiei.
Alaturi de Alexandru Ipsilanti, de Rhigas din Velestin,
Pheraios, in anteriul lui de secretar bucurestean, Ma,-
inte de toate Teodor Kolokotronis. 11 vezi pretutindeni,
Ca in statuile lui, cu coiful elen pe cap si epoletele cu
cap de leu. Batranul Moreii" e eroul zilei: de curand
oasele i-au fost a duse de la Nauplia la Atena, si fotograful
expune scenele populare invalmasite de la aceasta ce-
remonie : preoti si soldati, incunjurali, inabusiti de mul-
time. Cel ce raspundea unui tanar de la Curtea
regelui Othon, care-i vorbia de dusmanii ce are, ca
mai mari decat toti sant numele sau si faptele sale"
rnerita de sigur aceste onoruri.
Mai ales terani. Vin de pretutindeni pe magarusii
blanzi, pe indaratnicii catari : barbati cu sapcute Mra
coloare, dar si cu mantali de aba alba, femei in negru
ori in cituri vulgare : mestesugul casnic il represinta
doar ta'scutele si valtrapurile de la sea. Originalitatea
puternica a ramas in tragica fata, cu dungi tari, cu
ochii marl speriati si amenintatori, a acestor Pelopone-
siaci, cari si in Arcadia au ceva din vanjosia trupului
spartan.

5 65
 XIX.
Delphi
De la Atena luau' drumul spre Beotia, intaiu prin
regiuni indiferente, KrioKuki, Dobrena, in care Mal
simile, mijlocii, nu ofera decat privelistile obisnuite.
Appi iarasi pe coasta muntilor rosii samanati rar cu
chiparosi i maslini. De aid ne coboram in vasta ca m
pie scotiana.
Se lucreaza harnic, la camp, Mat in ogoare mici
din aceiasi terna crusita ca de sange, in care numal
rare ori se desface un petec de pamant negru. Pe locul
unde pana mai ieri a fost lacul Kopais e acum una
din cele mai roditoare din reniunile Greciei. Supt
piatra rosie, viorie, galbena, sura se desfasoara sama
naturile de bumbac, care a inceput a se culege. Catari
rani tree cu aceasta incarcatura a pufului alb. Lurni
credincioase depun un manunchiu ca ofranda inaintea
capelelor din margenea drumului, unde cate odata arde
candela in fata icoanei sfantului. Alaturi, plugurile de

pat
Si trasnete,
fier taie brazda noua si, indata ce pamantul a fost cra
asta noapte a fost o cumplita ploaie cu fulgere
mana harnica i depune samanta.
Ale acestor oameni, ba'rbati cu capu'nfasurat intr'o
carpa ce se lasa pe spate ca in Spania, femei cu fata
infasurata in val, sant tarinile. Ale lor caprele negre

66
 DELPH I

cu ochii galbeni de drac, care se intind sa apuce frun.-

zele fragede ale salcamilor, ale lor rarile vite albe.
Drumul e insa al altora, al schenitilor", oamenii din
corturi, Vlahii.
Turmele lor au si pornit la vale. Ei insii trec in
grupe ori in lungi siruri spre locuintile de iarna. Aspre
fete de oamcni crescuti in mijlocul tuturor primeidiilor,
dar, langa acesti barbati, adesea femei albe, cu trasa.-
turi alese, de o adevarata frumuseta ; copii voinici a-
learga langa dansele. Catarii poarta in spinare o in-
treaga gospodarie, din care iese mai ales la iveala cerga
alba cu smocuri rosii.
Vlahidar romaneste, de mult, nu mai stiu.
Teba, capitala acestei Beotii roditoare, se presinta
altfel decal prin simpla fatada a garii. Strada de
comert e plina de o lume care vuieste. Teranii din
h-Dprejurimi fac targuielile lor in pravalii.
Mai departe, in campia de la Cheroneia, unde idea-
logii atenieni, condusi de pasiunea retorica a lui De-
rnostcne, au dus la o moarte eroica, impotriva lui Filip
al Macedoniei, pe ultimii lupfatori atenieni si tebanisi
ce grozava a fost rasbunarea barbat ului", care a ras ce-
tatea lui Epaminonda si Pelopida /, iaaiestosul leu, ase-
zat din nou la locul lui, pazeste spatiul ingust unde
s'au coborat oasele ostasilor fara noroc.
Apoi, de la locul unde Audrutsos a infruntat pe
Turcii cari-1 incuniurau, intram in munte. Un munte
tot asa de aspru ca ai Peloponesului, infasurat de a-
ceiasi indrazneata panglica a soselei moderne. Necon-
tenit incrucisam automobile. grupe de pastori, terani
singurateciabia putandu-si stapani catarii speriati,
grupe de capre care indata se catara pe coasta ra-
poasa.

67
NOTE DE DRUM

Privelistea e mareata. Toate nuantele colorilor care

fac farmecul peisagiului grecesc se amesteca in felul
cel mai capricios. Ansamblul e sever si misterios : va-
dit locuiesc i astazi zei crunti in ascunzisurile acestor
stanci goale. Se deschid perspective aproape asa de
largi ca ale cafioanelor americane. Non grei, plini de
ploaie, calatoresc asupra lor, i vantul care-i aduce si-i
goneste are suieraturi amenintatoare. Elinii de mai
tarziu au putut boteza cu numele eufonice ale frumo--
silor lor zei pe aceste divinitati ale desertului pietros ;
ele pastreaza in lacasul lor abia accesibil cutezantei u-
mane caracterul lor fioros de la inceput, solie a altei
lumi, de aici sau de aiurea.
De coaja dura a acestor monstri sant prinse une ori
sate, cu bisericuta bizantina in mijloc. Drumul care
incunjura muntele le atinge in nesfarsitele lui invarti-
turi. Langa cateva petece de pamanturi doua-trei case
sant prinse de prapastiosul povarnis. Nu se poate mai
multa saracie in_ mai multa singuratate.

Dar iata ca intre Am7hksa cu numele dasic si Sa-

Iona, de-asupra careia stau inca zidurile vechiului castel
franc, o livad, o adevarata padure de maslini incepe,
intinzindu-se zeci de chilometri. Aceasta splendida
plantatie arata ce poate da praful de rugina care
ar parea asa de sterp. E o opera veche, caci in genere
trunchiurile scorburoase, sucite, dar mai aruncand si
de jos ramuri noun, arata o foarte lunga vrasta.
Cum ne suim din aceasta vale, Marea Corintului se
iveste langa Ithea, un unghiu de albastru adanc, pa-
trunzand in piatra rosie a muntelui.
Am ajuns, de cealalta parte a lui, la Chryssa. Curata
asezare de oameni cari1i gasesc de sigur castigul in
apele vecine. Ne-am crede la tinta. Dar pana la casa

68
 DELPHI

zeului care tace de cloud mil de ani mai sant cinspre-

zece chilometri, i iarasi panglica se deapana, drept
de-asupra genunilor tot mai adanci.
Pe neprevazute, ne gasim intr'o noua asezare rurala.
Delphi.

De la singurul otel, bine ingrijit in toate priviMile,

care primeste zilnic pelerini din toate partite lumil,
priveti in fata cinci-sase stanci sure ca ardesia, de o
cruda pustietate, fara un copac pe dansele, fara o capra
care sa se catare pe fata lor scrijelata. Intunecate port
de Iad pentru zeul care nu e aici al luminii si al M.-
maduirifor, ci al adancului profetic, al neguroaselor
hotarari, al amenintarilor i spaimelor.
Paretele opus e acoperit tot cu pravalisuri de bolo-
vani, ale caror liriii nu se deslusesc la inceput. Totusi
acolo pe munte e o intreaga lume sacra, rasturnata de
cutremure, pradata de stapani, profanata de barbari,
inchinata, la sfarsit, crucii cuceritoare, cum o arata
semnul ei pe marmure intru slava sfantului trasne-
telor, Hie, a carui bisericuta vie sta de-esupra maies-
ta;ii dArapanate a lucrurilor moarte. Arheologii fran-
cesi, cari, cu Flomolle in frunte, au desgropat-o, if-au
mutat la Museul vecin frumoasele frise cu scene de
lupM, statuia de arm& admirabila, a conducatorului
de car, trei altele, apartinand celei mai bune epoce, si
ce alte sfaramaturi au fost gasite supt sapa invatatilor
rascolitori.
Ne suim pe calea sacra, ale carii lespezi maii sant
intregi. Urme de zidiri, dintre care unele cuprindeau
comori de arta, inchinate prezicatorului divin, oran-
duitorului ursitelor, se insira de ambele ',aril. Nu e
popor" grecese care sa nu fi tinut sa-si aiba aici,
uncle arta a fost de dar, de import, Tesaurul, si, cum

69
NOTE DE DRUM

obiceiul darurilor e foarte vechiu, tipurile arhaice sant

cele mai bine represintate. Atena a inaltat casa alba,
acum restaurata, si a adaus la prinosul pentru Marathon
acela pentru Salamina.
Pentru cult apa Castaliei tasneste din started mai de-
parte, limpede, iute. Pelerinii se purificau din undele ei.
At Ma multime cerea insa ceremonii si distractii.
Pentru aceasta 11 s'a Mcut teatrul de platra cenusie,
stadiul din varf, gimnasiul.
Peste toate aceste creatiuni ale fricei si recunostintil,
semne ale rascumpararii de care acela care dupa voie
imparte oamenilor i binele i rail, Roma si-a intins
autoritatea oranduitoare, Pe un imens stalp, biruitorul
lui Perseu Macedoneanul, al ultimului urmas al lui Ale-
xandru acasa la el, a pus sa se scrie asa in limba lui,
in literele lui drepte si dare ca un text de lege : L.
Aimilius, L. f. Inperator de rege Perse[o] Macedonibuq-
que cepet" (sic). Iar, vre-o doua veacuri mai tarziu,
cel d'intaiu Imparat care a pornit razboiu contra Da-
cilor, calomniatul fiu mai mic al lui Vespasian, Domi-
pan, a vesnicit amintirea unei refaceri totale a sanc-
tuariului elenic, de la care nu cerea oracole, prin a-
ceasta colosala inscriptie : Imp. Caesar divi Vespasiani
f. Domitianus Augustus germanicus pont. maxim. trib..
potest. III pp. inp. VII, cos. X, des. XI, templum A-
pollinis sua impensa refecit". Baile lui de caramida
sant alipite de lespedea scoasa din haosul muntilor de
aici. i intre pietrele inchinate puternicilor in chiar in-
cinta sacra, una cuprinde omagiul catre Traian Da-
cicul" : Airrozpriropcc Nip6on, Tpfav6v, xataapa urOcca-Lóv,.
ilczycx6y, Saxcxbv, 'Ap(arcvcc Kc'tacto:, Aipxou u!6c, 11-i-
tpapoc, ix tthli ?af(t)V.
.5i la Delphi, Roma. Nu se vede in de aiuns cat
de mult a pretuit ea civilisatia maica a Eladei, cat i-a

70
 DELPHI

stat in ajutor, câta iubire 0 intelegere ia aratat. Dar,

in ace1a0 timp, i maretie a adausurilor, fara grape, dar
inspirand cel mai inalt respect, pe care s'a crezut da
toare sa i le daruiasca. i ne putem intreba : fara Roma
ce s'ar fi pastrat din aceasta arta care, nesustinuta de
urma0i slabiti ai acelor cari o creasera, ameninta sa
cada in complecta mina.
Astfel, din Acropolea divinitatii teribile, adusa in co-
rabii de cuceritori ca aceia de la Micena, de la Tirint,
de la Pyrgos, la centrul de adunare in aceia0 praz
nuire a Greciei intregi, care aFza aici, in curioasa
piatra rotunda, cu neintelese sculpturi, buricul paman
tului", omphalos, mai departe la pastratoarea instapanire
romana, daruind omenirii intregi taina lui Apollon a
toate tiutorul, 0 pana la crucea de pe marmurile rupte
0 la turnuletul de la Sfantul Ilie e acela0 strigat al
omenirii legate de ne0iinta ceasurilor care o qteapta
0 cerand izbavirea ei de la zeul carei tine in mans
arnenintatoarea soarta.
 XX.

Musee de provincie

Museul din Teba e o revelatie. coala americana,

tinerii de la Harvard, au scos din pamantul vecin mil
de vase care sant o comoara pentru istoria ceramice
clasice. Alaturi, statui din cea mai buna fasa a artei
elenice. 0 mare bogatie de inscriptii dedicatorii.
aid cultul Imparatilor se intampina : culeg numele luii
Antoniu si al lui Gordian, pe care cetatea ii adora.
Dar si pentru cine intelege l iubeste arta bizantina
sant aid surprinderi din cele mai placute. In curtea
plina de marmuri se vad ramasitele unei frumoase
biserici medievale, a carii inscriptie insasi a fost gasita.
De la dansa vin, in interior, fragmente colorate de im-
podobire a ferestilor i cloud chipuri sfinte, al lui Hris-
tos si al Maicii Domnului, intr'un relief neobisnuit.
Un Imparat bizantin cu coroana si labarul avand vul-
turul langa el e poate un portret. i, intre vase, e o
intreaga colectie de ceramics, de mari talere din aceiasi
epoca, smaltuite si fara small, purtand desemnuri Ii-
neare i naturaliste cu desavarsire noua, care ar co-
respunde intru catva cu cele gasite la noi, cu cele de
la Biserica Domneasca din Arges.

72
 XXL

Inapoi la Mena. Monumenie i Musee.

Vechea Atena avea un cuprins ingust. Sapaturile

i.-au fixat margenile, de la Templul lui Teseu, al erou-
lui national, ctitorul", mosul", superba cladire armo-
nioasa, perfect pastrata, pana la scariIe sapate in stanca
ale Pnyxului, de la glorioasa culme a Acropolei Nina
jos la Cimitirul Olarului", Ceramicul. Lucra'rile care
se vor incepe de coala americana langa Theseion
abia daca vor adaugi altceva decat cunoasterea unci
mai vechi cetati, aceia pe care Persil au ars-o si pe
ruinele careia s'a ridicat Atena de marmura.
In fata cu cetatuia", Areopagul, locul de judecata
al lui Ares, zeul care ucide, se inseamna numai prin
cateva arhaice trepte aspre. De cealalta parte, cu ye-
derea, de la tribuna, spre templul zeitei stapane ca si
asupra Marii libere, Pnyxul, cu exedrele fruste pentru
ascultatori. La dreapta, in scoborare, templul lui Dio-
nysos si teatrul lui se recunosc si in cele din urma
amanunte. Un imens fragment de statuie zace asupra
cellei, si in fata scaunelor pentru multimea cetatenilor,
acelea, de marmura galbena, ale preotilor, ale thesmo-
tetilor? ale crainicilor sacri se insird, avand fiecare pana
astazi insemnarea rangului celui care avea dreptul sa

73
NOTE DE DRUM

se aseze pe dansele : toata ierarhia religloasa a Atenef

se vadeste astfel. Mai aspru, templul lui Asklepeios
lecuitorul arat i incaperile in care bolnavii stateau,
asteptand visita mantuitoare a zeului.
Tocniai de vale Agora, Piata pastreaza coloanele ei
marete, si la Keramikos se intind aleile margenite cu
altare funerare, dintre care unele sant azi la fata lo-
cului, multe la Museu, intr'o said anume, Cate unje,
cu delicate basoreliefuri, in micul deposit din launtrut
Theseionului. Aici i ciudatul orologiu" al Turnului
Vanturilor, cu zeii respectivi zburand umflati in fris.
Stadiul a fost refacut in vremurile noastre.
Roma a venit sa sprijine, sa adauge, dar Si sa crccze
alaturi. Nume romane sant pomenite pe pietre din
Acropole ; de trei ori Traian e glorificat, inaintea r6z-
boaielor dacice, pe base de altar din Teatrul lui Dio-
nysos. Agorei elenice dominatia Romanilor i-a adaus o
intreaga padure de coloane, ca pentru un oras scazut
sufleteste, incapabil de actiune politica, dar marit si
pastrandu-si capacitated tehnica. Turnului Vanturilor
ii corespunde, impotriva Par tenonului, pe alt varf de
deal, mormantul obscurului Philopapos. LIn Coloseu"
atenian cu doua randuri de feresti si o larga arcuire
de trepte, mandra cladire de marmura rosiateca, se
opune Teatrului lui Bacchus : Odeonul acelui client al
Romei care a fost Irod, Herodes, Aticul. Adrian a
facut aici un intreg oras, cladind in fata acestor sali
de spectacole", atat cte deosebite intre ele, arcul lui
de triumf, i o imensa biblioteca a rasarit in margenea
chiar a pietei. Coloanele corintiene iubite de Romani se
inalta in templul lui Zeus, chiar la basa colinei sacre.
Ceia ce stapanii, autocratorii", totusi atat de iubitori
pentru acest mare trecut, au vroit inainte de toate a
fost sa faca monumentalul, sa biruie, sa striveasca

74
 NAPO] LA ATENA. MONUMENTE I MUSEE

printr'insul. Nu in zadar primisera ei invataturile Orien-

total, ca la Heliopolis, 0-0 adaMesera traditia mare,-
iilor asiriene i persane. Lucruri uriase, severe, fara
surasul divin al acelora pe care, de altfel, in socotinta
lor mandra, le invingeau".

Atena are multe Musee, mai toate ieind, cu cladire

si obiecte, din nesfarsita darnicie a evcrgetilor".
In Politehnic, Scoala de Arte Frumoase, un dar al
Metovitilor, cum scrie i pe frontonul albei cIidiri
de marmura, al neliberilor din Melovul macedonic,
Vlahi de-ai nostri, ca Averof, Societatea de istorie si
arheologie a strans ceia. ce putea, supt toate raportu-
rile, sa lurnineze lunga i sangeroasa lupta a Grecilor
pentru a-si reface Statul liber.
Ce nu e acolo, intr'o ordine destul de buns ? Pa nze
originale, cOpii dupa lupta lui Mavrogheni cu
Nemtii, de la Academia Romana planse taiate din
carp vechi, desemnuri, icoane, fotografii frumoase gi
rare.
Mai ales foarte multe portrete : ale tuturor eroilor
revolutiei de la 1821 : valoare artistica mediocra, dar
foarte adesea autenticitate istorica si mai ales un ad-
mirabil mijloc de educatie, un adevarat Nou Plutarh"
pe panze. Inteun colt Fanariotii nostri, si in chipuri
pans acum necunoscute istoriografiei romanesti. Intre
desenmurile Cefalonitului, format la Paris 0 ajuns pro-
fesor la Chisinau ea 0 la Petersburg, Pizzamano, un
beizadea i un grup de trei femei fanariote, o Doamnd,
o Domni i o copila, care mi-au procurat cea mai
placuta surprindere. Nu lipsesc, fireste, Vladicii si
Ignatie de Arta, fost al Ungrovlahiei carturarii
un Lambru Photiadis, dascalul bucurestean, intr'un
frurnos tablou dat de el iubitului lui elev Gennadios-

75
NOTE DE DRUM

ca si un Rhigas (si harta lui, cu Muntenia, din 1797, si

chipul lui Alexandru-cel-Mare).
Cateva steaguri turcesti si grecesti ale marii lupte.
Dar mai ales obiecte : de la presedintele Capodistrias,
de la regale Othon si tartamurile de fir ale cos-
tumului sau grecesc , de la regina Amalia, asa de
frurnoasa dar si icoana batranetelor ei de vaduva
nenorocita , de la regale Gheorghe, incepand cu
sprintena lui tinereta, dar mai ales in vesminte coiful
elenic al lui Kolokotronis, in arme, obiecte ale os-
tasilor revolutiei, ale filelenilor o intreaga expositie
privitoare la lord Byron, portretele lui Eynard, ban-
cherul filelen, si sotiei lui. Un pictor bavares, Koelen-
barger, a transrnis in caricatura toata lumea ateniana
de pe la 1830, cu alaiurile de palicari, cu ofiterii
nernti la mese de cafenea, priviti cu ura de indigenii cu
fesuri si iatagane, miscari militare stangace si lupte cu
hotii. Schitele, ceva mai vechi, ale lui Pizzamano dau
costumele tuturor claselor si tuturor provinciilor, cu
poesie si humor, inainte de 1821. Carp de joc, con-
temporane cu figurile actorilor Revolutiei.
Fotografiile area un interes crescand pentru evul
mediu bizantin si monumentele lui in Gracia : Pare-
goritissa, Sf. Vasile, Sf. Teodora, cu portrete imperiale
in relief, din Arta, salbatecele cuiburi de calugari pline
de picturi din veacul al XVI-Iea, platite de un Mihnca-
Vodä Munteanul, la Meteore, manastirile de pe stan-
cile inalte, aproape inaccesibile, Marbaca, Andraida,
Amfisa, Kalabaka, Portopanaghia, Skripos (Orhomen).
in aceiasi cladire, din marinimoase donatii s'a facut
Pinacoteca. Ea se poate mandri cu tablouri din toate
scolile Apusului. Iata un strMucit Caravaggio, mai
multe Salvator Rosa, un Ribera din cele mai bune,
apoi un Piazzetta, un Giambattista Tiepolo, pentru Ita-

76
 1NAPOI LA ATENA. MONUMENTE I MUSET

lieni; pe langa un Velasquez, ceva de Murillo, vre-o

trei Greco, pentru Spania. Pe langa mid panze de Ru-.
bens si un Van Dyck, multi Olandesi marunti, un
Ruysdael i un splendid Rembrandt (o batrana). Fran.-
cesii sant represintati printr'un Poussin, prin cei doi
copii fragezi i rosi ai lui Boucher, printr'un dulce cap
de Greuze, prin cativa din peisagistii de la Barbizon
(Rousseau, Diaz). Foarte multe desemne de maestri.
Grecii insa incep cu schitele alogenului german
Kratzeisen, care da pe corifeii de la 1821, pentru a
trece prin scene banale de batalii si a ajunge la maes,-
tria din dulcile tablouri de flori si indraznelele incer-
can de pictura mare religioasa ale lui Gysis, format
la scoala din Miinchen.
LIn astfel de Museu e o rasunatoare palma pe obra,-
zul bogatilor Romaniei care inca nu poseda un museu
al marii picturi europene decat in panzele inaccesibile
ale colectiei lui Carol I-iu. Sa nu fi fost d. Simu, care
nu e de veche familie romaneasca, n'am avea nici pe
acelea de arta moderna...

Toata incunjurimea Atenei e plinä de frumoase mici

biserici bizantine, pe care concurenta artei clasice si
nevoile prosaice ale vremii moderne le lass in para-
sire, de si poporul nu ingaduie a se stange candelele
catapitesmei, i orice Grec sau Greaca tr,ce pragul
lor aprinde o lumanarica de ceara.
Am mai cercetat una : a Maicii Domnului care aratO
calea, Odigetria. In tesatura ei de caramizi brune sant
prinse naive frise de marmura, cu vulturi bicefali, cu
pasari rasaritene, Cu grifoni. Cateva fresce arata adancul
simt religios al veacului al XIV-lea sau al XV-Iea.
La cativa pasi, in alt paraclis pentru schivnici de aces-
tia, un Slant Nicolae se fa,-amileaza in umezeala ploilor

77
NOTE DE DRUM

grele ale lui Octombre. 0 a treia pastreaza bine toata

pictura, dinteo epoca putin mai noun. Iconografia e
neobisnuita: la dreapta uii Treimea ingerilor, la stanga
Sf. Petru si Pavel. Langd sfini ostasi oaspeiii pustiului
egiptean, cu Antonie in frunte. Ansamblul meritd de
sigur o cercetare atenta. Spiritul atenian de la Daphni
n'a putut mud rapede.

Dar vechea moschee turceasca, si ea sprijinita in fald

pe sprintene coloane, e un mic Museu de arta deco-
rativa. Titulatura inseala intru catva. Sant de sigur
Tnantali brodate i alte articole de arta populara, ase-
menea cu acelea de la Exposilia balcanica si din asa
de frurnoasele lucrari ale d-nei Hatzi-Mihali. Dar pe
&parte nu numai atata. Cateva icoane (mai ales o
Sfanta' Ecaterina) sant remarcabile. Unele dulapuri in-
chid crud de filigrana, vase de slujba bisericeasca' si
doua greoaie Evanghelii legate cu at gint, care ar pared
de acei0 vrasta cu ale lui Stefan-cel-Mare, dar, cu
spiritul corFervativ din juvaiergeria ca :;;i din pictura
de biserica a Grecilor, sant de sigur mai noua. Langa
o prelioosa coleclie de stole copte, langa vase de Ro-
dos, farfurii i alte elernente de ceramics smalluita
bizantina chiamd atentia : pe fondul alb sau usor co-
lorat numai, linii geometrice incunjura impletiturile si
alte desemnuri liniarc ale cercului din mijloc ; pe unele
se Arad animale, ca iepuri de casa, pasari, ca acvila
imparateasca.

78
 XXII.

Drum de tutors
La intors, indata dupg intrarea in Beota, trecem
printre campurile de bumbac, a carui maciulie plesnita
e ca o mare floare alba : pana in adancul muntelui e
raspandita aceastd zapada. Si mai sus se vor mentinea
numai costclive lanuri de porumb.
E drumul pe care l-am facut venind spre Atena,
dar in tam unde totul e un dar al luminii, alta lumina,
aceia dupa strasnicele ploi care se urmeazd, dupa za-
pezile cazute in munte, lumina Apusului, dd cu totul
alte privelisti, de o fantastica frumuselg.
La Dalevia, Parnasul apare adanc albastru, incunu-,
nat cu argintul omatului proaspdt. Pe coastele lui sant
samanate ca niste flori negre si galbene turmele Vla-
hilor" cari merg spre iernatec; catarii pasc in marge-
nea drumului si corturile ascupte se pregatesc de
noapte. Cand ajungem la Tithoria, la Amphikleia, jocul
colorilor amurgului intrece orice inchipuire : muntele
se rupe din stancile sure cu dungi ruginii, cu pete de
verdeata intunecata: albastrul lui are un luciu de piatra
scumpa. In acelasi timp, la stanga, cerul e de un gal-
ben de veche aureola sacra, pc ca:c-1 strdbat usoare
naframi rosii. S'ar parea cd, pe cand aici iadul e supt

79
NOTE DE DRUM

picioarele noastre, dincolo se incearca lucid de olim-,

pica aurora. i peste aceste fulgerari ale luminii ce
agoniseaza, norii se primbla. Nod cum nicio alta Ora
nu-i poate avea : largi aripi negre drept de-asupra
noastra, albe vedenii fugare dedesupt, ori lungi linii
scorburoase ; in fund, ca o Acropole rosa, de-asupra
unui deal de aur palid.
Se intelege cum zeii s'au nascut aici, cum aid li
s'a injghebat povestea transmisa poeplor pentru a o
armonisa. In aceasta pace 'a muntelui vechiul cioban,
privind aceste minuni schimbatoare, care i se impu-,
neau ca nWe 'realitap superioare, a plecat genunchii in
fala divinelor puteri stapane pe soarta lui. El 0-a da-
ruit creapunea sirnpla din care era sa iasa o mareata
literatura, dar cuibul zeilor adorap in cetap alaturi de
vechii dominatori ai adancurilor, confundap adesea cu
dan0i, aici a ramas, in munte.
Apoi, in drumul spre Asopos, santem, in noaptea
care cade, de-asupra cufundaturilor de piatra care ins-
pairnanta. Prin tainitele tunelelor, pe ingustul tablier
de fier al podurilor, ne indreptam spre celalt pamant
de hrana, al Tesaliei.

80
 XXIII.

Margene macedonica
A doua zi, un fund de vale macedoneana supt un
cer de nori pe cari-i sparg zorile. Margenea se pas-
teaza de prevestiri rose pentru ca pe urma tot Rasa.-
ritul sa se imbrace in aur dulce. Supt stanca sura Var-
darul tulburat de ploi grabeste valuri furioase. Dar
toamna pune pe arborii cari-si pierd frunza pete rosii
si galbene, i plopi solemni i tristi inlocuiesc vigoarea
sumbra a chiparosului. Id si colo, grupe de case de
lut cu doua randuri, avand ferestile marunte numai sus.
Tara aspra de lupte : incep turnurile, culele de aparare.
Noi cladiri frumoase, acoperite cu igla, vin de la co-
lonisarile sarbesti.
Valea se largeste, plina de lanuri de tutun si de ara-,
turi proaspete. Terani turd cu paturi i capu 'nfasurat
in turbane ca niste coifuri mama pe carari noroioase
vitele albe. Greoi, ei calaresc in grupe magarusi re-
signali, trimeland inainte pe cumintele animal purtator
al bagagelor. Cal suptiri, vadind picatura de sange
arab, sant scosi la pascut de sprinteni baietani.
Apare i trainicul port alb cu pieptarul de piele,
mantaua cu gluga a stravechiului cioban.

Cu cat ziva vine, cu atata si aid zarea rasariteana

6 31
NOTE DE DRUM

e un triumf ca de curcubeu al tuturor colorilor tine-

relei si veseliei.
Acum apar hangarele de aviape, parghiile de radio
ale civilisapei moderne. Dar in fund, supt muntele al-
bastru, pe doua dealuri acoperite cu case de tip vechiu,
turnuri fine de minarete strapung aierul.
Boil albi, in locul cailor din Grecia, rastoarna brazda.
Pa lcul de oi paste in umbra casutelor.

Scoplie lea o desvoltare rapede. De jur imprejur, cele

doua acropole se incunjura de locuinp noua. Un imens
deposit al monopolului tutunului s'a ridicat langa gar&
0 noua lume, de rece tip occidental, inlocuieste pito,-
resca mostenire bizantino-turca. E o societate care vrea
sa traiasca 0 o arata puternic, de si fara rautate 0 os--
tentape. Cele cinci linii ale garii sant pline de trenuri.
In gara, caciulila pinata a Slavului se uneste cu tur-,
banul infoiat, fesul rosu al Turcului si cu fesul alb
rotund al Arnautului 0 cu capela militara a reservis-
tului. Inteo carula cu femei apare valul alb ca zapada
si valnicul in toate colorile pe care le cunoastem si
noi. Pandemoniul balcanic complect.

Trecem Vardarul formidabil de inundat. De ceasta-,

lalta parte largi lanuri, ingrijit gunoiate. Mari gospo-
aril incunjurate cu ziduri de argil& a devarate ferme
cu hambare si capite de fan. Caramidarii lucreaza
pentru noile locuinli. Bivoli greoi trudesc la plug 0
de-asupra pluteste un aeroplan, pe cand automobile
alearga pe sosea.

Am intrat in regiunea de dealuri cafenii pe care le

acopere numai miristea samanaturilor culese. Pe un
deal o splendida biserica isolata, de stil Nagoriciani.

82
 MARGENE MACEDONICI

E pomenirea bataliei de la Cosovo, i campul de hrana

a fost locul marii varsari de sange din 1389.
Acuma satele pasnice sant coplesite de movilele re-
coltei imbielsugate, I cate o casa alba supt coperisul
de tigle proclama viata cea noun care a rasarit peste
infrangeri i suferinti.
Campul pustiu de la Cumanovo, cu amintirea celei-
lalte lupte, revansa dupa o jumdtate de mileniu si
mutt asteptata liberare. Din orasul vecin se desfac teo,-
riile plopilor, si cate un minaret aminteste trecutul pen.-
tru totdeauna inchis. Larg sant samanate grupe de
arbori si sate. Movilele de gunoiu se astern pe PS-
mantul negru. Pe sosea alearga carucioara Turcule-,
tului. Samana'tura celor de neamul lui merge pana la
vechile pietre ale cimitirului musulman parasit.
E un adevarat granar, la care au ravnit odinioara
Romanii si 1-au avut. Turcii s'au hranit dintr'insul.
La Tabanovce, o moschee in ruina inalta frumosu-i mi-,
naret de piatra sapata in mijlocul oilor satului crestin.
Pana' departe omul Asiei cu magarusul lui va da nota
mediului uman. Impotriva tuturor vicisitudinilor, Islamul
ii pastreaza asa cum a fost. Floarea de piatra a mina-,
retului domina grupurile de vechi stejari, de peri sat-
bateci cu frunza ruginita de toamna. Vitele, caii fru-,
mosi sant paziti de batrani patriarhi fumandu-si tigara
cu nesat si, alaturi, de banabaci cu ochii oblici in fata
palida. Femeile legate la cap, cu vagi rochii de co.-
loare pamantie, trec alaturi de crestinele invesmantate
in alb, cu salbe de galbeni austrieci la gat. Uncle Mu-,
sulmane pastreaza salvarii i naframa lung ai vechii
datine. Cutare grup de femei care se grabesc pe drum,
cu copiii de man& are ceva din ratacirea lard cap&
a navalirilor.
Totusi nume slave, Romanovici, urmasii lui Roman",

83
NOTE DE DRUM

Resevo, Bucareval, toate finalele nomenclaturii geo-.

grafice sarbesti Buianovle, Ristovat.

De-aici inainte, in valea Moravei avem crestini. Dar

tot odata nori si frig.
Aceiasi ingrijire admirabila a campului. Femeile care
ajuta pe barbali sau mana singure boii au tulpane albe
imaculate si o tinuta sigura si mandra. 0 rasa voinica
si frumoasa.
i peisagiul s'a schimbat : plopii au disparut cu totul
inlocuili cu salcii care-si picura marunta frunza moarta.
Case mari albe, adesea cu doua randuri la Vladicin-
Han, unde Turcii sant numai oaspep rari. Morava
curge alaturi, galbena, manioasa, izbind lacom in maluri.

Muntii o strang indata, munli scrijelali de sivoaie,

abia imbracali cu maracini rasfirati si cu padurici de
copaci marunli. Brune tainili de pastori pe povarnisuri.
Lungi tunele. Mornin-Camen, inalta stanca cenusie.
La celalt capat, Tep Dzer suna albanes. Valea e mai
mare acum, mai bogata in copaci, vesela supt soarele
care s'a intors, cald.
La Predeiane, cel d'intaiu targ adevarat sarbesc, cu
livezi de mere, otel, piata pentru erani, banca pentru
dansii, apar casele cu cerdac in fall Grdelila : in-
taiul cos de fabrica. Pastorile cu furca pazind oile ca
in parlile noastre.
Tipul cel nou se preciseaza, ca locuinle, ca livada
de pruni, ca intoarcere a marilor arbori, fagi, plopi,
salcami, in masura in care valea se lumineaza. Dea-
lurile sant brazdate de vii. E o regiune ca la- noi in
parlile Buzaului, cu aceiasi catapeteasma de coline,
cu aceiasi nazarire a departalilor munli albastri.
i aid se lucreaza la sosele cu acelasi zel ca in

84
 MARGENE MACEDONICA

Grecia, cu aceiasi dragoste de ar i mita de banul

ei. Trahitul de la Tep da materialul.

Asa se ajunge la centrul care e Lescovat, cu fa

brica de ceramic& noua, i cu cea de textile.
Apare bisericuta de tip serbobizantin, cinchita pe
absidele ei ; albul varului o inviorea7a.
Populatia sateasca pastreaza acelasi aier de voio0e.
MO de scoala cu bereta soldateasca pe cap se alearga
cu steagurile sau incearca pe camp cai frumosi, mor
tenire turceasca.
Acum, toata tara e ca o gradina, 0 perfect culti-
vats. Femeile pastreaza cu sfintenie, si in satele cele
mai sarace, portul popular, asa de aproape de al nos-
tru, ca unele ce au origini comune.
Regiunea acelorasi nume in -at : Brestovat. Case
cu .olane i sarace case cu stuf : inferioritate fata de
Tinuturile de colonisare, ingrijite de Stat. Deodata, pe
unul din marile dealuri rotunde care prind a strange
drumul, ziduri crenelate se inalta de-asupra lutoasei
Morave. Un sur castel de prund, care priveste intin-
derile din nou descoperite. Ne apropiem de acel tri-
plex confinium de azi, care a fost odata o poarta a
Balcanilor, o parte din sistemul lui Constantin-cel-
Mare, mergand pana la Serdica lui preferata, Sofia de
astazi: Naissus, Niul. Belotince e satul urmasilor lui
Belota (cf. Bintinti). Cei doi dinti de piatra cari ocro-
tesc Nisul apar in dreapta, i casarma veche turceasca
ii desfasura lungul profil trist.

85
CINCI CONFERINTI.
 I.

Introducere. Pgmeintul.
Inainte de a incepe cea d'intaiu conferinta, dinteun
ciclu care va cuprinde cinci, cred ca este necesar a
arata originea acestor conferinte, pe de o parte, si pe
de alta legitimarea lor fata de publicul romanesc.
In ceia ce priveste originea :
Acum cateva zile nu mi-ar fi trecut minte ca as
putea sa vorbesc despre Grecia, pentru a printre
multele led pe care le cunosc nu era si Grecia.
0 lipsa pe care o simpam in insäsi instructia, as putea
zice, in insasi educatia mea, fiindca anumite ted tre-,
buie sa le cunoasca orice orn cult, de sigur in masura
impreiurarilor care se potrivesc cu veniturile fiecaruia,
dar totusi, cu orice sacrificiu, odce om cult trebuie sa
cunoasca anumite lucruri, si Grecia veche este unul
din acestea.
i noua si veche, ins& Grecia este o lectie de fru-,
mos, de armonie necesara, mai ales in timpul de
astazi, cand sufletul omenesc este asa de agitat si in-
doliat de marile nenorociri, lectie care se trage din
monumentele vechii Grecii, din cerul Greciei de as-
tazi si din ceia ce a ramas in insasi populatia de aid.
Frumosul Greciei antice, cu elementele Grecki de as-
tazi, Sant o complectare necesara pentru educatia oricui.

89
CIN CI CONFERINTI

Au fost doua. Congrese la Atena : until la care ntx

m'am dus, de i fagaduisem s'o fac, 0 altul, la care
trebuia sa merg, si am fost. Cel d'intaiu era un Con-
gres interbalcanic. Fagaduisem sa merg la un Congres
la care luau parte represintantii natiunilor din Sud-,
Estul Europei, dar la un Congres interbalcanic n'aveam
de ce sa merg, fiindca nu inteleg insusi Congresul. Ce
poate sa insemne un Congres interbalcanic? Ar fi ca
vecinii nostri, Bulgarii, sa se adune intre sine, adecA
un Bulgar sa se adune cu alt Bulgar ; atunci e con-
gres interbalcanic, fiinda Bulgarii se gasesc in Bal-
cani. Dar, in ceia ce priveste celelalte ten, toata lumea
stie ca partea sud-estica a Europei nu samSna cu par-,
tea rasariteanS a Europei, care nu e sudica. Unele sant
legaturile intre popoarele din Sudul Europei, altele
intre popoarele din Estul Europei, si cu totul altele, cu
totul deosebite legaturile intre terile care se gasesc in
Sud-Estul Europei. Fiecare regiune are alte base : alte
conditii geografice, alte rase, alte apucaturi, alt spirit
in desvoltare. Prin urmare, daca e vorba de deosebiri
intre terile acestea, Sarbii nu sant balcanici 1 ei se ga-
sesc in partea apuseanA a celei din urma din penin-,
sulele cu care se termina Europa ; nu exists niciun
Sarb in Balcani, dupS cum nu exista niciun But;ar
adevarat in regiunea Pindului, unde e un popor slay
avand anumite caractere bulgaresti, altele sarbesti 0 in
general slave. Dar un popor locuind in Pind nu e un
popor balcanic. i, pe de alta parte, in ce priveste pe
Greci, ei sant un popor mediteranean, si asa au fost
toti in totdeauna. Celelalte State insa sant continentale, si
evident cd Grecia are si ea o bass continentalS, ina-
untrul acestei peninsule, dar cine ar crede ca poporul
grecesc il formeaza numai cei legati de stanca Pin-,
dului si n'ar tinea sarna de ceilalti, si de cei cari sant

90
 INTRODUCERE. - PAMANTUL

eondusi de afacerile de comert prin anumite locuri

departate, aceasta inseamna sa nu cunoasca dar de
loc conditiunile atat geofisice, cat si etnografice
din aceasta peninsula. Iar, in ce ne priveste pe noi
ori santem balcanici i atunci trebuie sa ne mutam din
Carpati, ori santem carpatici, i n'avem nimic in Bal-
cani. De si fac politica, ea nu ma ohliga la atata ig-
noranta la cata i-a obligat pe alii, cari au mers la a.-
cest Congres.
Aa flind, nu m'am dus la Congresul interbalcanic.
Am facut cunostinta omului de merit care doreste
pacea intre popoarele balcanice, am facut cunostinta
domnului Papanastasiu, dar, atunci ca i acum, nu am
fost convins de folosul unei Conferinte interbalcanice.
Mai ales ca aceasta Conferinta se pare ca a lasat sa se
inteleaga intenfia de a uni cu ,,Balcanicii" i pe simpa-
ficii nostri vecini din Ungaria i pe vecinii ceilaIi, deve.-
nip de o bucata de vreme aproape simpatici Grecilor,
cari sant conationalii d-lui Mustafa Chemal. i, in acest
cas, o peninsula a Balcanilor care se intinde pana in
Panonia, o peninsula a Balcanilor care se prelungeste
pana in Asia-Mica este ceva pe care nu-1 pot intelege.
dovada ca se crede cum ca pentru o bucatica de pa-
mant din Balcani Turcii din Angora au dreptul de a fi
represintati in Uniunea Interbalcanica e votul care a ho-
tarit ca viitoarea sesiune a acestui Congres sa se tie
la Constantinopol.
Prin urmare n'am mers la acest Congres, fiindca am
obiceiul sa ma duc numai la lucrurile pe care le inteleg.
Celelalte le las in sama oamenilor cari inteleg lucru-
rile care nu se inteleg.
La al doilea Congres, de studii bizantine, m'am dus ;
dar intentia mea era nu numai sa particip la aceste Se-
dinie, ci sa vad vechea Atena, si nu numai vechea

91
CINCI CON FE RINTI

Atena. Aveam o Were preconceputa, care s'a verificat,

ca nu numai ramasitele Atenei merita sa fie vazute, ci
si Atena noua. Cad este o mare nedreptate facuta po-
porului grecesc sa i se rapeasca dreptul de a fi vazut
numai fiindca inaintasii lui au putut sa indeplineasca
cele mai sublime in armonie dintre lucrurile frumoase
care s'au facut vre-odata de umanitate.
Deci, venisem pentru Congres, pentru Atena veche,
dar si pentru Atena din timpurile noastre, care repre-
sinta fericitul resultat al silintilor patriotice ale unui
popor inteligent si activ, care isi iubeste tam si, la
inaltarea careia contribuie fiecare dintre Greci. As dori
ca si noi sa facem tot asa pentru tam noastra si s'o
ridicam cat se poate mai mutt, in care cas la Buell-,
resti s'ar vedea douazeci de Musee de toata frumuseta
Si douazeci de biblioteci, pe cand pana in momentul
de fata n'avem niciun adevarat Museu si nicio ade-
varata biblioteca. Avem doar un refugiu pentru obiecte
de arta medievala, pe cand Museul de la osea e trans,-
format intr'o locuinta de director, cu o cMdire neter-
minata alaturi, si nu se vede nicio activitate umana
alaturi de activitatea animala de mai multe spete. N'a-
vem in afara de aceste Musee decat mid creatiuni
particulare, care nu conteaza.
Dar o imprejurare a facut a am putut vedea in
acelasi timp si Grecia de azi : imprejurarea ca am fost
invitat, in numele omului mare al Greciei, sa-i visitez
Ora, lucru pe care poate ca altfel nu l-as fi facut :
la jertfa de bani pe care am avut-o cu dusul la Atena
n'as fi putut sa adaug aceia pe care o cere visitarea
localitatilor celorlalte. i atunci d. Mihalakopulos,
ministrul de Afaceri Straine, a avut bunata tea sa-mi
puns la dispositie un au tomobil, fara sa-mi ceara asi-
gurarea ca impresiunile pe care le voiu culege vor fi

92
 1NTRODUCERE. - PAMANTUL

impresiuni satisfacatoare pentru lumea oficiala, si

noi punem atitomobilele noastre la dispositia visita-,
torilor, dar cam cerem mai totdeauna o astfel de ga-,
rantie, iar, pe de alta parte, m'a lasat fiber sa vad
once, pe cand la noi de obiceiu este o persoana
oficiala care arata lucrurile ce trebuiesc vazute, si
aceasta face mai mult rau, caci, daca nu-1 la0 pe om
sa vada ce vrea, el isi inchipuie a cine stie ce este
dedesupt. Am mers de la Atena pana la Sparta, de
la Sparta la Delfi, 0, cum calatoresc cu ochii deschisi
si aduc un oarecare material do informatii de acasa',
care e foarte necesar, fiindca nu toate lucrurile se Ca-.
OM la fata locului 0, daca vrei sa te informezi acolo
vei pierde vremea, cred ca. am vazut ceva. i, cum
lunga mea experienta de ten si de oameni mi-a ajutat
sa inteleg Grecia de astazi, iiindca altfel vede un om
cu experienta si altfel vede cineva care pentru intaia
oara se gaseste inaintea unei realitati straine, de aceia
cred ca aceia ce am putut vedea represinta ceva.
Dar sa ne intelegem : represinta ceva nu pentru
Grecii din Romania sau pentru Orecii cari nu sant din
Romania si cari imi fac placerea sa asiste la aceasta
conferinta'. Eu stiu foarte bine ca ei cunosc tara lor
mai bine decat minesi n'as indrazni sa spun ca sant
Greci can nu si-au vazut tara lor, fiindca aceasta se
intampla foarte rar. Romani in strainatate, cari sa n'aiba
dorinta de a vedea Romania, sant foarte multi. Once
Roman doreste sa mearga cel putin la Paris si, odata
acolo, uita si de satele si de orasele noastre si pierde
dorul de intoarcere. La Greci e foarte raspandita dorinta
de a vedea Atena, care e orasul cu cea mai bogata
populatie, avand o esime din toa ta populatia tett si
care, in ce priveste realisarile, are tot ce o tara in-
treaga a putut face mai bogat si mai frumos. Cred ca

93
CINCI CONFERINTI

dorinta de a vedea Bucurestii e foarte putin raspan--

(MS, pe cand Grecul, chiar daca ar fi de mai multe
generatii in Romania, doreste de acasd. Si, in general,
a uita de Ora stramosilor Mi nu e un lucru bun. Ire-,
buie sa te legi de locul unde ai intretinerea, dar, in
acelasi timp, este o datorie de nobil cavalerism a te
gandi si la tam inaintas.ilor de aproape si de &parte.
De altfel pentru Romani a li se presinta Grecia e
un lucru util. Util fiindca noi nu yunoastem vecita-
tatea noasträ, la care se poate merge mai mutt sau
mai putin usor. Chiar Bulgaria, unde ei ar avea de
invatat i lucruri care ar putea indruma pe Romani
la munca: unul din participantli Congresului de bizan-,
tinologie, d. Filov, care e un arheolog distins, de si
n'as fi crezut ea se ocupS de teatru, dar sant multi
invatati cari au astfel de slabiciuni, intre cari ma nu-,
ma'r i eu, intr'un interview foarte interesant dat la
Atena a spus cd in Sofia existau mai multe teatre, dar
nu exista un Teatru National. Si atunci s'a facut apel
la poporul bulgaresc si eine a avut o leva a dat o
leva i eine a avut o suta a dat o suta, ca la Ateneul
nostru, Si astfel a adunat atata in doi ani de zile incat
Sofia va avea unul din cele cinci mai moderne teatre
din lume". Se poate sa nu fie chiar unul din cele
cinci, cum spune d. Filov, poate sa fie al cincizecilea
din cele cinzeci mai moderne teatre din lume, dar nu
sant sigur a al nostru va fi al cinzeci si unulea. Da,
vecinii nostri merits sa fie vazuti supt toate raportu-,
rile. Acei cari au fost la Pesta au fost uimiti de lu-
crurile care s'au facut acolo numai dupS razboiu, dupS
ceia ce Ungurii numesc mutilarea" lor ; asa, muti-
lar, au facut o multime de lucruri noi. Iar, trecand
prin Belgrad, 1,-am gasit complect pavat, cartiere In-
tregi sfaramate pentru a se deschide o frumoasS ve-

94
 INTRODUCERE. PAMANTUL

dere asupra Savei, cu un pod care trebuie sa duca la

Panciova, lucrari facute dupa cele mai noi cerinte ale
arhitecturii ; la Scoplie se creiaza un intreg oras.
Dar acestia sant vecinii mai accesibili.
Din nenorocire pentru Romani, Grecia este o lard
putin accesib1a. Legaturile cu Grecia nu sant usoare
si nu atrag. Daca vrei sa pleci pe Mare, trebuie sa
te imbarci la Constanta pe un vas unde se poate sa
ai oarecare nemultamiri, de si e o buna atmosfera ro-
maneasca. Cei cari au mers la Congresul de bizanti-
nologie au fost foarte satisfacuti. Nu mai e biletul asa
de ieftin ca mai inainte: de cand cu regiile autonome
trebuie platit i Consiliul de Administratie, dar vasele
noastre sant bune. Nu este mai putin adevarat ca aceste
vase postale, cu care se poate calatori, sant cam vechi
si de un tonaj mic, ceia ce inseamna ca furtuna se
poate juca usor cu dansele. Cum furtuna locuieste foarte
dese ori in Marea Neagra si cum nu despretuieste nici
Marea Egee, ea, care incanta ochii pe un vas mai
mare ce nu presinta niciun pericol, e foarte neplacuta
pe vasele noastre cu tonaj mic. Nu oricine este hota
rit sa faca o calatorie de doua zile care se mantuie cu
abordajul la Atena.
In drum, Constantinopolul merita sa fie vazut : e acola
arhitectura turceasca, sprijinita bine inteles pe traditia
bizantina, cu un Museu foarte frumos. Orasul in sine e
foarte interesant, si se pare ca de o bucata de vreme
si mult mai curat decat Bucurestii, cad tin sa-si pas
treze o anumita reputatie de oras foarte conservativ
supt raportul acesta. Dar nu oricine doreste sa se
opreasca douazeci i patru de ore la Constantinopol,
totuO trebuie sa te opresti, cad nu e nicio legatura
directa si imediata cu Atena.
Drumul pe uscat, de si lung, e mai recomandabil.

95
CINCI CONFERINTI

Pentru nol a fost si mai recomandabil decal pentru

fiindca organisatorii Congresului au capatat bilete
gratuite pentru toate Caile Ferate ale Greciei, pand la
Canalul de Corint, far pentru Pelopones a fost o re-
ducere de 30 O/,. Calatoria e, deci, fara indoiala lungs
si cu mai multe intreruperi, daca nu vi ei sa intrebuintezi
un foarte rau vagon de clasa I-iu care poarta scris in
Gara de Nord : Bucuresti-Belgrad", dar care merge
numai pana la Subotita. Acolo te cobori site sui intr'un
vagon dubios, asa mi s'a parut mie cel putin ca sa
te opresti la Belgrad. Aid trebuie sa te cobori iar i sa
astepti a doua zi trenul de la Paris, pentru ca, pe
urma, cu Simplonul sa mergi in sfarsit pana la liman.
Una din dorintile care a putut sa fie legitima la Con-
gresul acesta interbalcanic, cea d'intaiu dorinta chiar,
ar fi fost usurinta comunicaliilor. Probleme foarte de-
licate, cum e problema minoritatilor si problema schim-
bului de cultura intre naii, ar fi fost util sa le lasam
pentru alte generatii, cand pregatirea in scoala se va
face cu mai multa omenie, cand va fi mai multa bu-
natate in lume. Eu nu cred sa se castige din faptul
ca la un Congres se angajeaza cineva solemn, jura
pe Sfanta Cruce, chiar daca e delegat al d-Iui Mus-
tafa Chemal, i, pe urma, cand se intoarce acasa, face
exact ce Meuse inainte. Dar in materie de cale ferata
si de schimb cultural se pot face anumite lucruri care
trebuiau sa figureze intre preocuparile Congresului de
la Atena.
Gratie faptului ca. sant asa de rele legaturile dintre
Romania i Grecia, cea mai mare parte din Romani ii
fac o ideie cu desavarsire gresita si de Ora si de po-
porul grecesc. In a doua conferinta yeti vedea ce fel
de oameni sant Grecii, cu totul deosebiti de cum ni-i
inchipuim noi, cine stie ce fel de negustori ori de

96
 INTRODUCERE. - PAMANTUL

palicari cu fustanelä, cu tzaruchia" i cu canafuri. Dar

pentru aceasta trebuie sa aducem o anumita speta foarte
rara din Pelopones. Pe la Atena, din potriva, \Teti vedea
cea mai mare parte din teranii greci, din causa
mrfii americane, care s'a vandut foarte ieften, im-
bracati netnteste" si purtand chiar un fel de sapci ase-
menea cu cele din orice capitala. Un teran cu sap-
cuta i pantaloni nemtesti destul de comuni, aceasta
face sa dispara orice idila ; toata mostenirea lui Teocrit
s'a evaporat. Deci negustorul sau teranul i Inca lipsit de
pitoresc, in afara de negustorul i arendasul de la noi,
iata ce-si inchipuie multi despre Greci. Aceasta in-
seamna a nu avea nicio notiune exacta despre ce in-
seamna populapa, impartita in mai multe clase, foarte
interesante, demne cu adevarat de cel mai viu in-
tercs, a Greciei. Se mai stie" ca Grecia e o tara
pustie, plina de munti, in care agricultura nu este ni-
caeri, in care nu se pot creste alte animate decat
capre. Ei bine, doamnelor i domnilor, cu ideile aces-
tca nu stim tot nimic.
Folklorul e stiinta in sensul sau special, dar nu pop
sa inlocuiesti tiinta prin folklor. Fiecare nape 41 are
folklorul ei, dar, in ce ne priveste pe noi, avem obi-
ceiul ca pe vecinii nostri sa-i cunoastem numai prin
folklore. In el top vecinii 41 au caracteristica, dar nu
santem datori a face din ea basa cunostintilor noastre.
Aceasta ni da un despret pentru toata lumea afara de
noi, care nu e de loc intemeiat. Spun acestea cu
adanca durere, cu dorinta sa nu mai fie asa in capva
ani de zile, si macar generapa de astazi sa faca altfel
decal au facut generapile anterioare.
Supt foarte multe raporturi santem intrecup de ye-
cinii nostri din Sud-Estul Europei. Voiu intrebuinta
orice ocasie pentru a o spune, si nu cu acest des-

7 97
CINCI GONFERINT/

pret fata de vecini, nu cu ironie fata de dansii putem

ajunge la resultate mai bune, ci trebuie sa lmitam ce
este bun la ei si sa ne ferim de ce este rau. Numai
in felul acesta vom ajunge la un adevarat progres, de
care santem Inca foarte departe.
Sa dea Dumnezeu sa avem un oras asa de frumos,
in ce priveste monumentalitatea, cum e Atena! SA'
dea Dumnezeu sa samene cartierele pe care le vom
face cu cartierele pe care le-a facut Grecia pentru cei
1.200.000 refugiati din Asia-Mica, ale caror case pot
sa serveasca drept model pentru casele oamenilor de
situatie mijlocie din orice Ora / Case solide, frumoase,
incunjurate de destul spatiu pentru a-si face fiecare
locuitor ate o gradina. i doresc oricui calatoreste cu
automobilul in Romania sa faca drumul fara nicio pana,
asa cum I-am facut eu cu automobilul oficial in Gre-
cia, timp de zece zile; eine calatoreste aid cu auto-
mobilul ar fi foarte bucuros sa aiba in Romania dru-
muri cum sant soselele cele mai rele din Grecia. In-
teadevar sant si sosele rele acolo, dar, inclata ce drumul
este rau, se repara, i langa acei cari sparg piatra asteapta
compresorul ; mi s'a intamplat, calatorind cu auto-
mobilul prin regiunile salbatece ale Greciei, sa ma
opresc in momentul in care se lucra si sa vad cum
apare compresorul pentru ca in urma sä treaca masina
ca pe cea mai buna dintre sosele. In cMiva ant de
zile Grecia va avea until din cele mai bune sisteme de
drumuri. oselele din vecinatatea Atenei, pana la o
distanta mare chiar, sant cele mai solide pe care
le-a realisat tehnica moderna. Mergi pe astfaltul cel
mai nivelat si nu 'e nevoie nici de reparatille care fac
fericirea antreprenorilor. Acolo nu se gaseste asa ceva,
fiindca este o tara saraca si care lucreaza in continuu.
* *

98
 1NTRODUCERE. - PAMANTUL

Vedeti, preambulul e cam lung.

Voiu spune acum ce am vtizut. N'am intentia sa
laud pentru a lauda. Departe de mine acest fals sen-
timent national care consista in a exagera lucrurile
pe care le ai si a tagadui lucrurile altora.
Va fi o marturisire de lucruri vazute Si indraznesc
chiar a spume : de lucruri binisor vazute. Si in cea d'in-
taia conftrinla vreau sa va vorbesc despre Pamantul
Greciei.

Nu vreau sa fac o expunere geografica stiintificd.

Am un mare respect pentru geografia stiintifica, dar,
cand eram eu tartar, n'am invalat-o, i mi-c greu s'o
invM acum. Am cheltuit siinile cele mai vrednice de
lauda, si au fost momente cand am crezut ca o stiu.
Din nenorocire am uitat cu desavarsire ceia ce credeam
castigat pentru o viala intreaga. De sigur, i dintr'un
defect al mieu, dar, daca imi -este permis a spume, si
dintr'un defect al geografiei stiintifice insesi, care lu-
creaza cu astfel de terrneni de nu se pot relinea. Am
luat multe din agile despre Grecia, si mai ales aceia
pe care o recomand persoanelor care stiu limba ger-
mana ; e scrisa de until dintre cei distinsi bizantino-
logi din Ora lui, un om foarte simpatic, d. August
Heisenberg, care era si foarte iubit in Grecia, Neu-
griechenland". 1E insufletita de multa simpatie pentru
Greci, una din simpatiile acelea discrete, care fac bine.
In aceastd carte este si tin capitol in care e vorba de
parnantul grecesc. Se vorbeste si de cateva shisturi.
Am socotit insa ca nu se poate presinta asa ceva la o
conferinta. Caci socot ea, decat sa arat in chip pedant
aceste lucruri, e mai bine sa o fac in modul familiar
al vorbirii de fiecare zi. Cu aceasta lipsa de metoda
fara pretentie va voiu presinta lucrurile pe care le-am

99
CINCI CONFERTNTI

vazut, i anume in ordinea chiar in care le-am vazut.

Grecia de astazi este shntitor deosebit de Grecia

de oclinioara.
Cand s'a intemeiat Statul grecesc, dupa revolutia din
1821, data care se pomeneste chiar astazisi ar fi bine
M facem i la noi anumAe ceremonii : la Sculeni, la
Dragasani, unde s'a i varsat sange de pandur pentru
o causa care .era causa tuturor crestinilor din Orient,
s'a tras o linie de la Arta la Volo, alcatuindu-se, cu
Sporadele I Cicladele, o Grecie neorganica, viabila
numai supt protect.% marilor Puteri europene, care si
!Jana astazi ii pastreaza oarecare ilusii in ce priveste
protectia. La Grecia aceasta s'au adaus apoi i alte te-
ritorii. La suirea pe tron a regelui Gheorghe s'au alipit
Insulele Ionice, apoi, in urma razboiului din 1877-78,
tinutuI Tesaliei, daca nu Epirul. In sfarsit, si razboiul
balcanic a facut ca granita greceasca sa se intinda de-a
lungul Marii Egee, dincolo de Mesta, pana la Adria,-
nopol ; plus insula Creta.

Acum, cateva consideratii de geografie generala.

Intr'o Ora se pot intalni foarte multe elemente, dar
nu toate elementele care se intalnesc intr'o tara au a,-
ceiasi valoare supt raportul geografic. Orice Ora are,
mai mult sau mai putin, ridicaturi ale pamantului
munti, dealuri ; once tara are rauri, lacuri ; sant foarte
rare terile care n'au coaste si sant unele care au coaste
foarte intinse. Dar o Ora nu se caracteriseaza prin a-
soclarea materiala a tuturor elementelor geografice
care infra in compositia ei fisica, cl, din toate aceste
elemente, trebuie sa se aleaga numai acelea care hota-
rase intregul caracter al terii.
Daca este vorba sa se ale's& elementele care ho-

100
 INTRODUCERE. PAMANTUL

tardsc caracterul Greciei, in randul intaiu trebuie deo-

sebite, fdra indoiala, cele in legatura cu Marea. Tot este
in legatura cu dansa : coaste, insule ; toate acestea for-
meaza linia fundamentala in aspectul pamantului grecesc.
Sa zicem ca Grecii, daca n'ar fi intalnit, daca ar fi
reusit sa nu intálneasca concurenta unui Stat mai mic,
Albania, ar fi izbutit sa alba Epirul intreg, cd s'ar
fi intim adanc in Albania si Macedonia, care, de la
Ghevgheli incolo, nu apartine Greciei, sa zicem ca ar
fi pastrat Adrianopolul i ca ar fi cucerit Constanti-
nopolul, ca ar fi mers in Nord pana la Rodope, cum
s'ar fi dorit foarte mult ; sa zicem ca s'ar fi intins
mutt mai mutt stapanirea Statului grecesc in Asia Mica,
unde e acum o desolatie complecta de la plecarea ele-
mentului grecesc : sute de bisericute parasite, unele
d'inainte de anul 1000, din care s'au luat toate podoa-
bele, care sant acum expuse la Atena; sa zicem ca pcw
porul grecesc ar fi realisat acea Grecie Mare", ei bine,
si atunci locul de capetenie I-ar forma coastele si
Insulele.
Interiorul are de sigur valoarea lui. In momentul de
fata sant uncle orase foarte frumoase in sens modern,
altele raman interesante din punctul de vedere me-
dieval. La noi orasele care sant urate sant urate in
toate sensurile, pe cand la ei orasele urate intr'un sens
pot fi frumoase in anume alt sens. Dacd merge cineva
intr'un oras din Pelopones, o sa vada strada negusto-
rilor, unde toata lumea cumpara, anumiti negustori
avand fiecare cate un fel din produsele necesare all-
xnentarii, i cumparatoril stiu fiecare unde sa se duca
pentru acele articole, pe cand la noi se poate intampla
sa se gaseascd intre cloud palate de boieri o carna-
tarie. Vechi orase bizantino-turce cu o uniformitate
traditionala, formand un organism, si nu un haos si o

101
CNC! CONFERINTI

ofensd a bunului simt si a frumosului, cum se intal-

neste dese ori in orasele noastre.
Se poate spune insd cd in Grecia sant 0 orase fru.-
moase in sens modern. Atena, de exemplu, cu toate cd
si aid unele mahalale, unele cartiere sant pitoresti in sens
turcesc, adecd bizantin-roman. De pildd acelea unde se
vand lucrurilc vechi : strade asa de inguste incat se
poate privi dintr'o casa in alta, usile, ferestle fiind
deschise asa de se poate zice ca la mesterii acestia
este un singur atelier. Trece din cand in cand cate o
enormd cdrutd cu cloud roate, de presenta cdreia esti
instiintat prin niste strigate formidabile : 8 te fe-
resti, cad altfel esti in pericol de a fi strivit. Pito-
rescul acesta bizantin are astfel un haz in felul lui.
Cad numai un lucru e urat acela care vrea sd fie
modern si nu e sau care vrea sa fie pitoresc i nu
este. Cum, de altfel, si in viata de toate zilele, in ge-
nere, cand oamenii voiesc a fi ce nu sant, acolo e ri-
dicolul.
Dar Atena modernd este un foarte frumos oras, supt
multe raporturi preferabil Bucurestilor, care poate totusi
sd fie in cativa ani de zile mult mai frumos decat Atena,
cu conditia sä se pund la primdrii gospodari buni si
sd-4 mentinem cu orice pret: numai astfel s'ar face o
capitald care sa poatd sta aldturi de Capitalele din
Apus, iar nu cu abusul de acum, cu amestecul hidos
de lucruri nepotrivite pe cele mai marl bulevarde ale
noastre.
Oricat ar atrage atentia interiorul continental si ca-
pitala, nu e insd de ajuns a cunoaste numai acestea :
nici Peloponesul, nici ce e de de-asupra Peloponesului,
parte compusd din regiuni tracice i ilirice. Poate cd
Grecia aceasta e mai putin greceascd decat insulele, care
pdstreazd toatd viata de odinioard si al cdror aspect n'a

102
 INTRODUCERE. - PAMANMUL

fost schimbat supt niciun raport. A le visita, aceasta

cred ca inseamna a cunoaste inteadevar si a cunoaste
complect Grecia. Acolo modernisarea se intalneste nu-
mai in unele p&p, in apropiere de continent. lncolo,
tot vechea viata bizantina, medievala este o actualitate.
Insulele acestea, coasta aceasta formeaza elementul
dominant in Grecia.

Pe langa margenea Marii caracteristica o da Mun-

tele. De la el vine atmosfera, coloare, contururi. Ma-
rele artist e el, Muntele. Lumina, fara munte, n'ar putea
sa savarseasca minunile pe care le savarseste acolo.
Noi avem in -mare parte a terii un soare tot asa de
cald ca si in Grecia, numai cat lumina lui se pierde
in vegetatia bogata de aid. Poate ca tot asa era si la
ei, in antichitate, cand nu disparusera padurile. Acuma,
ruina economica e compensata prin aportul de fru-
museta.
Partea de Nord, dupa defileurile Parnasului, este ca
o regiune aparte. Cand vii cu calea ferata, trebuie sa
atingi Salonicul i pe urma drumul se indreapta spre
Atena. Cum ajunge cineva in zori de zi in regiunile
de langa Salonic, n'a vazut partea macedoneana, care
a fost adaugita pe urma la Statul grecesc. Dar natura
greceasca este alta. Cam vreme se gaseste cineva pe
valea Vardarului, care e un formidabil torent cand
plona, dar e destul de redus in timpul celalalt, el are
inainte o vegetatie de brazi, de fagi; in campia rodi-
toare se lucreaza cu boi si bivoli ; populatia e foarte
amestecata, cum e toata populatia incepand din Serbia
Veche, fiind la un loc i elementul slay, i cel turc,
foarte numeros, care mai ales in Serbia Veche este
extraordinar de visibil, ceia ce nu inseamna ca sant
numai ei, insa si-au ales locurile cele mai bune. Aici

103
MCI CONFERINT1

vechea mitologie s'a ferit sail qeze zeii. Ei au fost

fixati in regiunile adeväratei Grecii.
Acolo aparitia minunata a muntilor inalti, de colori
foarte deosebite, a dat prilej la injghebarea legendei
divine. Muntii sant vesnic incununati cu nod, dar nori
diferiti de ai nostri, nori cari nu ploua. Muntii Mace-,
doniei, aceia sant plini de nouri practici, cari ploua si
pleaca, pe cand nourii de deasupra acestor munti gre
cesti, ca Olimpul, Parnasul, au forme patrate, ca niste sta-
tornice locuinte ale zeilor. In locul acesta, unde muntii
primesc razele cumplite ale soarelui, care prefac totul
in aur si sange, in acesti nod neclintiti de deasupra
muntilor inrositi trebuie sa se gaseasca ei, zeii.
Cu un caracter absolut distinct e regiunea de la Sa
Ionic. Neam trezit dimineata cu soarele tarzielnic de
toamna, 0 toata regiunea era acoperita de neguri. Din
blastamul stapanirli turcesti regiuni foarte importante
din Asia Mica au devenit pustii, pestilentiale si nu se
stie ce vor mai fi de acum inainte. Cand te hranesti
din pradarea lumii intregi, de ce sa mai bagi plugul
in brazda 7 imparatia otomana s'a hranit insa din tributul
dat de popoarele invinse, asa incat abia se vad niste
incercari de a organisa o viata noua. E fad indoiala
Inca foarte mutt de facut. Ceia ce au facut pe aici
astazi Sarbii, in vecinatatea mai ales a noului oras
Scoplie, va trebui imitat in toate regiunile care au scapat
de supt stapanirea turceasca.
Dupa ateva ceasuri insa totul se schimbase; drumul
se lam in cate o vale ingusta, unde a trebuit sa se in
vinga cele mai mari greutati. Calle Ferate facute in
timpul din urma sunt miracole de tehnica, si de multe
ori e de neinteles cum poate sa treaca trenul prin
aceste coclauri, strabatand defileuri drepte,infundanduse
in tuneluri care nu se mai ispravesc. Nicairi natura

104
 1NTRODUCERE. - PAMANTUL

n'a fost mai silita pentru a da trecere vehiculului mo

dern. Alaturi de sine se furiseaza soseaua, cad pe
locul ingust unde trece trenul nu se poate sa se mearget
si cu caruta. Si soselele acestea sant de o indrazneala
nimitoare, serpentinele incunjurand de mai multe ori
muntele. Astfel, ca sa ajungi la Delphi, ocolesti de atatea
ori, si i se pare ca esti pe loc. E o adevarata usu-,
rare cand in sfarsit te gasesti inaintea catapetesmei, in
care de departe nu se deosebesc ramasitele templelor
de odinioara. Indata ce ai sosit insa, Muntele apare in
toata claritatea singuratatii lui goale. Esti continuu la
margene de prapastie, i norocul trebuie sa steie totdea.-
una alaturi de sofer. De multe ori Muntele este asa
incat nu poti sa ai o frumoasa indoitura, ci soseaua
face unghiu drept; automobilul trebuie sa se dea in
urma pentru a-si lua din nou avantul. Parapete nu
exisM. Se mai intampla sa te intampine pe sosea cate
o turma care coboara, dedandu-se la acrobatiile cele
mai extraordinare. E destul sa izbesti un animal ca sa
fii in primejdie de a cadea de vale. Grupe de tenant
coborau inaintea noastra. Cei mai multi dintre ei vor-
biau greceste ; am intalnit si multi Vlahi, cari nu vor-
biau romaneste sau nu voiau sa vorbeasca.

De pe sosea se vede ici i colo Marea, atat de

frumoasa. Privelistea desfide once explicatie. Marea
aceasta de safir si de cobalt, si in zilele nouroase Il
pastreaza aceasta incornparabila coloare. Nu este ade-
varat ca din once colt al Greciei o poti vedea, dar
este adevarat ca din multe parti ea iti rasare pe ne-
asteptate, cand esti la inaltimea de 2.000 de metri.
Cand pleci de la Argos, spre Nauplia pe drumurile
acestea prapastioase, treci prin momentele cele mai
frumoase si mai cumplite, cad aici e prapastia cea

105
CINCI CONFERINTI

mai adanca i aici iti rasare Marea cu un farmec de

surprindere pe care nu.-I pop gasi nicairi aiurea.

Din regiunile inalte ale Olimpului, ajungi in partile

tesaliene. Cei cari cred ca in Grecia nu sant decat
munti si capre, trebule sa vacla si Tesalia. Acolo e un
pamant foarte roditor, si roada pamantului se cauta
cu cheltuieli de activitate omeneasca metodica vred-
nice de toata lauda. Pana ce n'am revenit la noi, n'am
vazut pamant de hrana, chiar si prost, care sa nu fie
lucrat, nici in Iugoslavia, nici in Grecia. Oriunde se
poate infige plugul, il infig. Am gasit pamant negru
lucrat I am gasit si Omani rosu amestecat cu pietre,
dar tot lucrat ; se samana si in prundis. Intrebi de ce nu
se inlatura pietrele. E greu, caci, dupa ce ai inla-
turat pe cele de la suprafata, la cea d'intaiu aratura
iese altele. i acolo sant foarte frumoase lanuri de tutun
si de bumbac, care se intind, pe o lungime de treizeci
de chilometri, de-o parte si de alta, in regiunea lacului
Copais, care a fost cu desavarsire secat, de o Companie
englesa.
Am vazut ceva foarte frumos, si, poate, vorbincl
de rasa, o sa mai am prilejul sa ating aceste obiceiuri
ale teranului grec,am vazut, unde erau odata, pe mar-
genea drumului, statuile zeilor, mici altarase, inchinate
deosebitilor sfinp,6nii facute de particulari.Langa icoana
sfantului este o scobitura si in aceasta, ca o ofranda,
teranul pune o parte din ce a putut sa obpe prin munca
lui. In toate partile se gasiau smocuri de bumbac. E
de un miscator interes. Ceva care aminteste vremurile
pagane, dovedjnd continuitatea viepi omenesti de la
o religie la alta, cand, in fond, rasa s'a pastrat. De
aceasta pastrare a rasei o sa vorbesc in a doua con--
ferinta.

106
 1NTRODUCERE. - PAMANTUL

Dup5 ce ai strabatut aceasta Tesalie, ca pretutindeni

in Grecia, sant, in jos, sate mici si orase frumoase.
Acolo orasul tine satul. La noi este contrariul : satul tine
orasul. In Bucuresti chiar, satul nu vrea sa se lase
izgonit din oras. Grecia insa a fost o tara de orase.
Sate le sant neglijate ; ele raman isolate, cu casele lor
de piatra, care se pierd in peisagiu. Trebuie sa te uiti
une ori foarte atent ca sa deosebesti ce este o locuinta
de oameni din timpul nostru in ingramadirea multi-
colora a pietrelor.
Dupa ce al strabatut Tesalia, intri, deci, dincolo de
Teba, in regiunea care duce la Atena, prin Nine acestea
de munti mai inalti, dar impaduriti. Aid s'a facut o
relativa impadurire voita, si de ce n'as spune ca in
aceasta impadurire a fost o initiativa care apartine
unui regirn ce nu mai este, ca supt conducerea re-
ginei Sofia a fost o intreaga societate patronala care s'a
ocupat de aceasta chestie ? Resultatul acestei straduinte
este pe alocuri incanMtor, dar el s'a oblinut cu munca
si cu sfortari foarte serioase. Sant cloud feluri de vege-,
tape : una cu copaci cari raman totdeauna verzi, fru-,
mosi pini din genul de Alep, cari samana bine cu
moliftul nostru, si pevca", tot in felul moliftului de la
noi. Alaturi de acesti copaci, altii cu o forma rotunda
si de o coloare verde deschis, care, proiectaM pe fon-
dul intunecat, cenusiu, al mediului incunjurator, brazdat
cu un rosu de bronz, da cele mai alese efecte de co-
loare. Pe rano acestea se gramadeste imprejur o ye-
getatie stufoasa, pe care cultura voita n'o poate dis-
truge si care e compusa din tot felul de arbusti.
Rauri abia vezi, mai mult albii goale. Cele mai multe
din apele grecesti propriu-zise seac i vaiugile nu sant
adesea decat paturile pietroase ale raurilor care au
secat. Numai in partile unde apa se thentine, fie si in

107
CINC CONFERINTI

cantitati mici, ca in Pelopones, p Maga Corint, se vad

mid dumbravi de oleandri, cu foaia lucioasa, cu flo-
rile rosii, cum nu se gasesc nicairi si care adauga o
nota speciala minunatului colorit. Cine spune a flo-
rile lipsesc in Grecia, de la o vreme, se inseala. AIM-
turi -cu ciclamene purtand in varf palida floare rosa,
cimbrul deosebit de mirositor si niste ghiocei galbeni
cari smalteaza toamna tot pamantul.
In Pelopones, dupa masivele de munti rnarginasi te
cobori in Arcadia, care se deschide relativ larg, acolo
unde a fost Tegeia si Mantinea i unde trei orase vechi
s'au unit in Tripolis sau Tripolita, cum i s'a zis apoi,
Dar, indata ce a parasit cineva regiunea aceasta de
langa Mare, productia este mutt mai saraca decat in
Tesalia. Taigetul rasare, sprijinit de alti munti, vasalii lui.
Dedesupt, o regiune foarte saraca. Raul Eurotas e acurn
cu totul secat.
Linde a fost Sparta, un bict targusor modern, cu
medievala Mistra in fata, pe catapiteasma de deal. Se
prezicea Inca din antichitate ca Sparta fara monumente
nu va arata in ruinele ei maretia de odinioara acolo,
totul a fost omul, omul acela zdravan care traieste inca
in rasa', de care voiu vorbi altadata, in rasa aceasta
puternica de terani cari fac o mare impresie strainului.
Rare ori mi t'a intamptat sa \rad niste oameni asa de
voinici, avand chiar un aier de ferocitate arhaica.

Resumand, Grecia este o tars al carii caracter este

determinat de coasta si de munte ; o Ora a carii fru-
museta sta in lumina rasfranta necontenit asupra pietrei
goale ; o tara cu Mud putine, din care cele mai multe
sant secate ; o tars care se stoarce pentru cateva orase
care domin i trag care dansele intreaga vlaga a
rasei.

I OS
 INTRCsDUCERE. - PAMANTUL

Bucurestii represinta asa de putin faca de Romania

intreagd, Grecia intreaga represinta asa de putin fata
de cateva orase moderne, asa de putin, mai ales, fala de
ce represinta_Atena. Atena ar putea sa fie capitala unui
Stat cu mult mai intins, cu mutt mai puternic decat in
Grecia de acum. Sate de piatra gramadita, ascunse in
adanciturile rnuntelui, insa foarte adese ori de un pi
torese fara pareche, in mijlocul acestor munii.
In Museele bogate, In strazile imbulzite ale oraselor
mart, In strazile pasnice ale vechilor alcatuiri turcesti
bizantine, in miscarile de o vioiciune deosebita, se
vad minunatele calitali ale acestei rase, de care vom
vorbi in conferintele viitoare.

109
 II.
Rasa
In intaia conferinta nu e niciun loc de controversa.
E evident pentru toata lumea ca pamantul Greciei, in
partea care vine de la Tesalia in jos, se caracteriseazd
inteadevar prin vaile acelea inguste, prin munlii cari
se ridica peste 2.000 de metri de-asupra Marii, prin lipsa
elementelor mijlocii intre tarina producatoare si Mun-
tele cel mai aspru si mai gol. De-o parte acesta, de
toate colorile, vinete, rosii, galbene, sure, si, de alta,
campul pe care se fac recoltele acelea, atat de ingri-
jite, de tabac, de bumbac si, pe alocuri, de porumb mai
sarac. In mijlocul acestor munli. regiuni acoperite eu
pamantul care s'a coborit de pe culmi. Ploile au carat
pamantul roditor si 1-au asternut jos, iar marele lac,
care kpregatit hrana pentru generaVile viitoare, e secat.
Tot asa atunci cand am cautat sa arat insemnatatea
insulelor, care nu sant decat fragmente ale unui con-
tinent disparut, acliunea apelor mari prefacand con-
tinentul acesta care e legat cu Asta-Mica, in varfurile
care iese de-asupra Marfa si care constituie aceste insule
atat de pitoresti..
Am vorbit de satul grecesc, asa de deoscbit de
satul nostru, cu bisericile in vechiul stil bizantin, de
cele mai multe ori confundandu-se cu insusi mcdiul

110
 RASA

din natur& in care e asezata piatra cladita. A daug ca

dcel ce cunoaste satul romanesc nu se va orienta nicio-
data in Grecia pentru a putea gasi satul, ci trebuie sa
fie un om foarte deprins cu teritoriul ca sa-1 poata
surprinde gavozdit in anfractuositatile Muntelui.
Am spus ca sant doua feluri de orase : unele vechi,
mici centre bizantine, care represinta continuitatea eleno-
romana, altele, orasele noi, cum este Patras, Volo, dar
inainte de toate Atena, unul din cele mai frumoase din
lume, capitala de marmura a unei eri sarace, datorita
unei solidaritati pe care o dorim i erii noastre i unui
sentiment deniocratic care ni-ar face si noua onoare,
noi vorbim de o democralie adevarata, nu de ex-
ploatatorii cari inseala.
Va voiu arata si cum au rasarit multele Musee, foarte
frumoase, fara ca Statul sa cheltuiasca nimic, facand
din capitala Greciei un oras de arta. Deosebirea intre
noi I Greci sta in aceia ca la noi particularii iau
din ce apartine tuturora, pe cand, dincolo, se da tutu-
rora ceia ce aparline particularilor. Nu s'ar putea ca
o doamna din inalta societate sa ia obiecte de arta
pentru a-si face o intreaga catapeteasma de icoane
furate, care-si aveau loc intr'un Museu, i hu in bu-
doarul ei. La Greci sant oameni cart-si fac colectii
admirabile, pe care le cedeaza terii, ca sa fie pastrate
in Musee. S'ar putea face si la noi astfel de Musee,
daca ar fi mai multa intelegere si mai mutt respect
pentru lucrul public.
Daca mi-a fost nacaz si-mi este si acum e ca'
nicio limba nu poate sa alba terminii exacti pentru a
infatisa o astfel de complexitate de frumuseti cum o
presintà natura greceasca. In genere avem un voca-
bulariu foarte slab, in care cautam sa exprimam ceia
ce ochii nostri au prins. Dar e neindestulator, si tot-

111
CINCI CONFER INT!

deauna s'a recurs si se va recurge la chipuri. Pictura,

sculptura, arhitectura i.i creiaza o limba particular&
care nu se trece in dictionariul obisnuit, pentru a ex-
prima sensatii deosebite. Nici fotografia, nici proiec-
tiunile nu pot sd dea impresia lucrurilor despre care
am vorbit. Nu vorbesc numai de reproduced cu un
caracter mai grosolan, dar cele socotite mai reusite
nici pe departe nu puteau da o impresie despre ceia
ce este natura Greciei, despre farmecul ei minunat.
Parthenonul trebuie vdzut in mijlocul naturii grecesti,
si anume la cutare ceasuri din zi si la cutare momente
ale anului; Parthenonul de primavara si cel de iarna
nu sant acelai lucru, cum nici Parthenonul de dimineata
fatd de cel de seard.
Unde se joaca zeii, noi nu putem face prosd umana.
*
* *

Venind acum la rasa, trebuie sa amintesc lupta pe

care o duce impotriva unei opinii care a fost foarte
larg primitd odinioard in lumea stiintificd si care, dupa
ce-a dispärut de acolo, cum se intampla mai totdea-
ma, a ramas in pdrerea cercurilor obisnuite. Unui a-
devar stiintific If trebuie zeci de ani pand rasbate, din
causa luptei pe care trebuie s'o duca impotriva celor
ce nu fac stlinta. Dar, de cate ori o parere gresita are
un caracter foarte clar, satisfacand imediat dorinta o-
mului de a avea mica moneda a stiintei, cata sd-i
incapa in buzunar, un fel de Taschenwissenschaft,
acesta-i lucrul cel mai dorit 1
Ace Iasi lucru se intampind cu privire la rasa gre-
ceased. A fost o parere stiintifica, a lui Fa lime-,
rayer, rnai tarziu inlaturaM de stiinta, dar care totusi
continua sd existe. Fie a te gdsesti intr'un mediu apu-
sean, fie ca la Atena chiar Grecii se indoiesc, afli oa-

112
 RASA

meni cari-ti spun ca Grecii de astazi nu sant cobora-

tori din rasa greceasca veche. Se intampla sa in-
talnesti Greet si din aceia carora, cand li se spune
contrariul, au un fel de timiditate sa-1 confirme.
Eu nu cred ca la originea popoarelor ar ft existat
rasa pura, ci ca anumite rase s'au confundat inteun
amestec. Nu vreau sa va fac multa etnografie, dar
afirm ca poporul grecesc insusi s'a alcatuit printeo
sintesa, cum, de altfel, s'au alcatuit toate popoarele,
chiar daca lsi inchipuie ca sant de rasa pura.
A fost o vreme cand noi nu vroiam sa admitem
pe Dad ca strarnosi ai nostri, ci numai pe Romani, si
atunci s'a cautat sa se dea numelor geografice etima-
logii romane, de pilda : Piatra-Neamt se socotia ca
vine din Petrodava, Romanati din Roma si Targoviste)
de i, compus astfel dintr'un nume slay i unul latin,
provenia din Targul Vestel, se asezase adeca o yes-
tala acolo, care si-ar fi facut stagiul la Targovktea
noastral
Asa fusesem invatati de Aug. Tiberiu Laurian, care
nu avea nimic comun nici cu August, lmparatul roman,
nici cu vre-un Laurianus, si ma intreb dacA nu cumva
Treboniu venia de la Tramboiu...
Inca odatA, eu nu cred in puritatea raselor, i, de
cate ori mi se vorbeste de rasa slava a Sarbilor, ma
tilt la capul patrat al unora din ei. l, de cate ori mi
se vorbeste de caracterul arhaic turanian al Bulgarilor
descopar la ei trasaturi tracice. Numai etnograful sarb
Cvijc avea o colectie de capete bulgarestl Cu structura
aparte, foarte osoase i cu totul deosebite de ale SAN
War, si, cand vroia sa arate ca Sarbii au dreptate sA
fie impotriva Bulgarilor, arata aceste teste formidabile.
Si, daca e vorba sa gaseascA cineva elernente fino-
ugrice la Unguri, se poate intampla sa deie de cele

8 113
CINCI CONFERINTI

mai curate linii slave, fiindca parte din Ungurii de as-

tazi sant vechii locuitori ai Statului moray, cari au
trecut la alta limba si au dat, impreuna cu alte ele-
mente, o foarte importanta rasa noua.
Tot asa si cu Grecii. Este foarte sigur a poporul
elen a fost format din mai multe elemente : intaiu
e un popor de coasta, si in afara de el elemente
venite pe mare, de origine cu totul deosebita : am
simtit-o cand am visitat Micena, uncle pentru mine
este evident ca legendarul Agamemnon, ucis de sopa
lui Clitemnestra impreuna cu Egist, la intoarcerea din
Troia, vine din amestecul omului de cultura de mai
tarziu, care a pus alt vesmant pe trupurile acelor
ai caror stramosi au ridicat orasul acesta din piatra
aspra. Daca se coboara cineva din inaitimea Acropolei,
prin Poarta Leilor sau prin poarta care serveste pen-
tru a alimenta cu apa cetatea si, ajungand in ses, vede
mormintele stramosilor, el ramane imediat uimit de
caracterul cu desavarsire antigrecesc al lor, negand
orice conceptie de frumuseta elenica. Bolovanii sant
cMditi in retrgere de jur imprejur, pana ce de-zsupra
nu mai ramane decat o deschizatura rotunda pe care
o astupa un capac. 0 cladire de cercuri concen-
trice, captuseala de placi de aur si coloane de fatada.
Totul este asa de monstruos si asa de intunecat, mai
ales dupa ce piatra despoiata a ramas goalai Totul e
asa de sumbru incat trebuie sa admitem a, la un mo-
ment, de pe Mare au venit niste cuceritori duri, de
alta religie si alte obiceiuri, cu alte rituri, carl au cla-
dit aceasta superba si trista Acropole, hranindu-se din
bielsugul poporului de jos. i de sigur ca, dintre acesti
cuceritori, unii au ramas acolo,dovada mormintele,
si s'au amestecat in aluatul din care a luat nastere
poporul elen.

114
 RASA

Anumite elemente tracice i ilirice, din vremuri

foarte vechi, cand au coborit in Grecia, prin Pind pana in
Pelopones, au influentat i schimbat pán i caracterul
artei grecesti. In locul vioiciunii i imtului pentru co-
lori, naturaletei in redarea obiectelor, calitati pe care
e intalnim in arta cretana, cea mai decorativa arta
ce a existat vre-odata, arta greceasca, chiar daca
se tine sama de faptul ci o statuie azi alba a fost to-
tusi odinioara colorata, in Museul de la Acropole
se pot vedea statui la care vesmintele erau colorate,
ba chiar cu unele stelute in colori pe vesminte apare
msurat si rece. E o siguranta pentru mine ca tot
ceia ce e arta geometrica, stilisare, nu vine nici de la
Grecii de pe coast& nici de la cuceritorii asiatici, ci e
un element nordic, dorian". i din aceste elemente s'a
alcatuit ceva sintetic, nou. Arta greceasca se datoreste
astfel fondului de Nord unit cu gratia de Sud.
Fallmerayer spunea : Grecii cei vechi au murit, si
cei de astazi sant de origins slava, cu ceva Albanesi".
Se vorbia doara albanesa pana pe treptele Parthenonu-
lui I Cum toti Slavii parca formeaza o societate secreta,
e de ajuns sa se emita o opiniune de un Bulgar sau
de un Sarb, pentru ca toata lumea slava s'o accepte
indata ; s'a mentinut aceasta parere, l o parte din
energia Grecilor a fost paralisata de ideia ca traiesc in
umbra unor monumente care poate nu li apartin, ca
stramosii lor au fost una i ei produsul unei populatil
pe care o credeau inferioara.
De si e foarte simplu, pentru cine se ocupa de
aceasta problerna, a crede ca Grecii de astazi sant mai
putin elenici decat stramosii lor, dar trebuie sa ne gandim
ea, atunci cand vine un navalitor, ci au venit foarte
multi Slavi in Pelopones, care era o Sclavinia", cum

115
CINC1 CONFER1NTI

tinutul locuit de Romani era o Romanie" , cucerirea

nu se intinde ca o api.
Dese ori acei cari invata istoria sau geografia o fac
cand n'au minte, far, cand au minte, pastreaza ideile de
pe cand n'o aveau. Noi judecam astfel lucrurile cu idei de
copii. Avem istorie de copii, avem geografie de cop ,
filosofie de copii si, daca s'ar fi admis ideia ca tot
invatamantul secundar sa se faca pe filosofie, atunci
aceasta filosofie de prunci s'ar fi intins asupra in-
tregil noastre societati, in care si asa este foarte
multa metafisica si foarte putina logica. Religia pe
care o avem e o religie de copii, fiindca si religia e tot
obiect de invatamant, si eu nu ma pot desbara nici
acuma de morala launtrica" si de cea dinafarica",,
de si eu am facut totul ca morala dinafarica" sa fie
la fel cu cea launtrica", pe cand cea mai mare parte
din oameni n'au nicio potrivire intre aceste doua morale.
Parerea a barbarii s'au intins atata de mult, cu
toate redusele lor nevoi, aceasta ne intereseaza s'i pe
noi. Dar nu se poate admite ca, acolo sau aici, bar-
barii sa se fi putut intinde pe o suprafata asa de mare.
Ei n'aveau doar bilete de tren de la Belgrad pana
la Atena si n'aveau la dispositie niciun Lincoln ca
acela pe care ni I-a pus la dispositie d. Mihalakopoulos,
ci aveau numai caii lor prin unele locuri si astazi se
caIatoreste cu magarii. Cum n'aveau mijloacele de lo-,
comotiune de astazi si pastrau un anume fel de-a trai,
cand venia Slavul, care era agricultor, cu plugul lui,
ii trebuia pamant ; ce era sa faca el pe Helicon sau pe
Parnas 7
Slavul nu e nici cioban.
Ciobanul era Romanul in cele mai multe casuri,
Vlahul, urmand in Peninsula Balcanica traditia Mrilor.
Slavul se ducea deci in regiunile cele largi, care permi-

116
 R ASA

teau agricultura i, ducandu-se in aceste regiuni,

ramanea inchis intre munti, in cazane de munte. .Acolo
traia el mai mutt.
Dar, pe langa aceasta, mai e un argument contra pa-
reril exprirnate de istoricul german, argument care nu
este numai al mieu. Grecil au fost totdeauna locuitori
de orase. Dar ei nu s'au retras in orase ca s scape de
barbari ; zidurile nu erau asa de formidabile ca sa nu
poata fi sante de ac estia. Nici n'aveau nevoie s'o
aca.
De obiceiu ii inchipuie lurnea ca faptele istorice de
alta data erau cu totul deosebite de cele de astazi;
dar cine sta si priveste mai adanc nu poate sa mai
creada aceasta. Deci, cum Slavii au trait imprejurul
Ragusei, oras pe coasta Marii Adriatice, care era lo-
cult de o populatie romanica, vanzand orasenilor di-
ferite lucruri, dupa cum si teranii nostri v and ora-.
selor sasesti lucrurile pe care le produc, tot asa si
Slavii fata de Greci. Pe de alta parte, orasul ii dadea
de la sine lucrurile fabricate, de care aveau nevoie.
Deci ei n'aveau niciun motiv sa cucereasca orasele.
Nu vreau sa m& amestec prea mult in domeniul is-
tonic, care va fi tratat pe urma. Dar pot sa va spun
numai atat : ca erau aloud feluri de viatd, una Idngd
alta. Oamenii pot sa traiasca in vecinatate unit cu
altii, fiecare cu ocupatiile lui. Intre cetateanul grec de
la ora Si eranul slay de la sat a existat, astfel, tot-
deauna o stransa legatura. 0 intelegere simpla i na-
turala de la un grup de oameni la altul. In de obste
oamenii se inteleg foarte bine cand nu apare Statul.
Odata ins& ce se creiaza Statul, incep neintelegerile.
Daca n'ar aparea un ziar, o gazeta care sa-i Mate sau
o carte scolara care sa spuna la fiecare natie ca ea

117
CINCI CONFERIN 'II

este cea d'intaiu, oamenii ar ramanea animale foarte

bune ; numai cultura ii strica.
1, daca ar fi sa admitem teoria lui Fallmerayer, tre,-
buie sa ni punem intrebarea de unde erau atatia Slavi
cap sa ocupe toata Panonia, sa desnationaliseze pe Ro,-
manil din regiuniie noastre, caci la noi a fost vatra
Slavilor dupa cum spun Bulgarii, 0 apoi sa se fi in-
tins in Pelopones, Ca sa desnationaliseze si acolo.
Este un lucru inadmisibil ca Slavii sa fi fost un
popor atat de incomemsurabil de mare. Putem admite
ca va fi fost un popor foarte spornic, dar inca n'ar
aiunge ca sa se raspandeasca pe o suprafata atat de
intinsa. Afara de aceasta trebuie sa mai tinem sama
ca, de si pe vremea aceia oamenii erau mai spornici,
dar si muriau multi.
Grecia, nu cucerita", ci adoptata, cu pietate, de Ro-,
mani, nu era despopulata, cu toata trecerea Galilor si
a Gotilor. Iata, din causa legaturilor noastre cu Roma,
eu am avut in Grecia o mare multamire de cate
ori, la Parthenon, la Eleusis, la Delphi, alaturi de
opera greaca, am intalnit influenta si opera roman&
La Delphi, alaturi de gratia operei elene este opera
monumentala romana. Mai mult, Delphi a fost corn.-
plect inoit de un Imparat roman de care ni batem
joc, un Imparat care nu prindea muste pe fereasta,
Domitian. El a facut din nou Delphi cu cheltu-
iala proprie, dupa cum o arata inscriptia : aere pro-
prio"; am vazut acolo, pe mut din monumentele
cele mai importante, numele lui Caius Aemilius po-
menind biruinta castigata asupra lui Perseu al Mace-
doniei.
Dar se intreaba cineva: Sant oH ba o multime
de nume geografice slave si in Grecia? Da, sant 1
Sant mai ales in Pelopones. Dar sant si in Albania, cu

118
 RASA

toate ea Albanesii sant atat de conservatori, un popor

care-si pastreaza ale lor mai mult deck oricare altul
pe lume. Poate sa se admita de cineva ca Albanesii
au intrat intr'o adancitura de munte si, revenind, au
intrebat pe Slavi cum se chiama locurile 7 ,

Pentru a explica aceasta, cred ca am o cheie, care

vine din istoria Romanilor. La noi sant nume de loca-
litati care se zic si in slavoneste si in romaneste.
Pe valea Teleajenului, intalnim satul Stari-Chiojd,
caruia insa teranii ii zic Chiojdul-Mare; in Tara Barsei
este un sat care se chiama Sohodol, dar caruia ii mai
zic si Valea-Seaca. Prin urmare se intampla, rand se
intrebuinteaza un nume dat de Statul trecator, sa in-
talnesti si numele pastrat de localnici.

Dar cred ca se pastreaza foarte multa rasa veche in

poporul grecesc de astazi si pentru alt ceva.
Am mers la Daphni, unde este foarte frumoasa
biserica bizantina.
Acolo afli cele mai frumoase mosaice, cu scene din
viata Mantuitorului. Ei bine, cu toate ca sant scene
crestine, spiritul este absolut cel din vechea Atena.
In biserica de la Daphni, relativ tarzie, dupa anul
1000, domina, astfel, tot spiritul grecesc. Aceasta in-
seamna insa si o transmisiune a rasei. Este un argument
psihologic care nu e fara valoare.
De alminteri mi-a atras atentia d. Russo asupra
unui lucru pe care-1 notasem si eu cand am cercetat
Delphi. Sus, la munte, sta biserica Sfantului Ilie; dar
acest Sfant Ilie nu este altul decat Helios, zeul soa-,
relui, Apollon. Sfantul Ilie, ocupat sa umble prin aier,
facand a colo zgomotul lui de tunet, continua pe luminosul,
biruitorul, dar si teribilul zeu. Tot asa Sfantul Gheor-
ghe, ridicat pe cutare munte, nu este decat continua-,

119
CINCI CONFER1NTI

torul altui zeu pagan. Si Maica Domnului la Atena nu

e decat Pallas Athene.

Iata in ce priveste rasa. cat despre conditiile de

viata ale acestei rase, poporul grecesc de azi, ca mice
natie, se compune din trei clase : clasa aristocraticd,
clasa negustorilor si a meseriasilor 0, in sfarsit, clasa
terdneascd.
Ceva cu privire la toate aceste clase.
La Atena, poate sa se intalneasca un numar oarecare
de represintanti ai vechii aristocratii fanariote. Acei
cari sant astazi nu mai joaca rolul vechilor Fanarioti,
cari au fost marl iubitori de cultura, de religie. Ei nu
mai sant capabili sa faca asezdminte de caritate, spi
tale, fantani. Ei n'au toate insusirile inaintasilor, cari
biruiau prin inteligenta si energie.
Dar Fanariotii de astazi sunt de o societate foarte
placuta, oameni cari se gandesc la trecut. Une ori ma
siliam sa nu zarnbesc cand se plangeau ca prin Cons
titutia greceasca nu li se a voie sa se intituleze prinfi",
pe cand in Romania doar cine nu N.rrea nu se face print.
Prin urmare exisM o ramasita de aristocratie in
Atena, dar nu supara pe nimeni, 0 in viata sociala ei
represinta un element pretios. Natural insa ca a existat
o aristocratie adevarata greceasca, pe vremuri, dar
aceasta s'a stramutat : o parte a trecut Ia Constanti
nopol si de acolo pe la 1600 a format clasa fana
riota, caci multi din Fanarioti sant de origine bizantina
si cu stramosi in familiile imperiale de odinioara ; alta
parte s'a raspandit in Italia si, in fine, unele familii
foarte vechi au trait in Atena pana la intemeierea
Statului grecesc. Caci era si o mica aristocratie Weald,
in frunte i cu Venizelii, Mra legatura cu familia omului
de Stat care conduce azi Grecia.

120
 RASA

Bisericile aveau de sigur intre credinciosii lor re-

presintanti ai acestor familii locale.
Astfel familia Chalkokondylos, care st-a avut ros-
turl si la noi.
Orasul grecesc apartine insa burghesiei. El este o
unitate datorita solidaritatii sociale. Uncle sant ma-
celarii, sant numai macelarii ; unde sant strazi cen-
trale, sant cu adevarat numai strazi vrednice de centru,
ceia ce inseamna ca de la inceput s'a fiicut o dis-
tinctie in araniarea strazilor, ca s'au intrebat ce poate sa
fie la un loc si ce nu.
0 admirabila clasa mijlocie. Micii burghesi, micil
negustori i mestesugari de acolo merita sa fie pusi
alaturi cu acei burghesi cad sustin de fapt civilisatia.
Mai multe generatii au ramas la acelasi rost. 0 bur-,
ghesie presupune insa continuarea a mai multor gene,-
TOL Numai cand sant mai multe generatii de aceiasi
ocupatie, generatii care au si o morala speciala a lor,
formata in decursul vremurilor, numai atunci 0 class
este bine intemeiata.
Bacanul din Atena, cafegiul, macelarul, mien! ne.-
gustor, acestia au creat Grecia Noun, pe care Europa
a facut-o Monarhie i careia i-a impus atatea lucruri
venite din strainatate, dar care politic a trait totusi
prin aceasta burghesie mijlocie.
In ce priveste teranul, 1-am vazut in sate ; am auzit
multe vorbindu-se despre dansul. Am spus ca nu e
pitoresc de loc : poarta pantaloni, surtuc i apca ame-
ricana. Foarte multe femei sant imbracate in ce stofa
se intampla, de odce fel. Costumul a fost statornicit,
dar nu se pastreaza decat in unele parti de la tar&
prin colturi mai ascunse, i unele familii mai bogate
au intr'o 1acI1 undeva costumul teranesc al inainta-
silor, ceia ce nu face parvenitul de la noi, care nu da

121
CINCI CONFERIN TI

vole tatalui si mamei lui sa vina la el in ziva lui de

primire.
Am avut la Atena doua privelisti pe care nu le
pot uita. Una ni s'a dat la un teatru modest. Acolo
doamne si domnisoare din societatea inalta au represin-
tat in tablouri vivante scene din viata bizantina. Pe
de alta parte, la stadionul facut de un particular pen,-
tru 30.000 de persoane, cu toate treptele de marmura,.
ni s'a presintat viata greceasca din timpurile miceniene
pana la Bizant : toate timpurile au trecut prin fata
noastra. Femei apartinand celor mai bune clase s'au
imbracat ca strabunele lor si au defilat inaintea noastra,
de nu stiai ce sa alegi : frumuseta, atat de vadat&
a costumelor, sau liniile alese ale figurilor, gratia si
linuta maiestoasa a corpurilor.
Dar teranul, cum este astazi, traieste putin cam pa-
raft si din greu, de si este inca foarte voinic 1. In viata
mea n'am vazut asa de formidabile femel ca acelea din
vecinatatea Taigetului. Calari, se uita crunt la om, cu o
privire care arata ca traieste acolo rasa eroica din tim-
purile cele mai departate.
De sigur a ar fi bine ca teranii sa aiba o mai mare
influenta asupra vietii interne. Fiecare popor isi ur-,
meaza insa linia principala a desvoltarii sale, linia ele-
mentelor care hotarasc desvoltarea sa. i la Greci linta
aceasta nu e a teranilor.
Noi vom ramanea intotdeauna sateni, ei vor rama-
nea totdeauna oraseni. Oamenii de la tara sant yes-
tili pentru ospitalitatea lor. Cand n'au boc, mopeagut
0 cu baba se duc afara ca sa doarma si sa te pri-
measca pe tine inauntru. i noi santem foarte larg
ospitalieri pana la pragul bogatiei... Ti se ofera in tot-,

1 Mari mAsuri contra tuberculosei §1 sifilisului se iau acuma.

122
 RASA

deauna ceva : intr'un vas de forma veche, se varsa

vinul rasinos care este foarte iubit de populatia greaca.
Acolo nu vezi sentimentul religios gramadit in bi-
serica numai, ci altarele de pe margenea drumurilor,
foarte impresionante, incarcate cu tot felul de ofrande
aduse de credinciosi, arata ea urmeaza o lupta intre
crestinisrnul din biserica i paganismul din sufletele lor,
ca si cum zeul inchis in patru pareti ar ramanea inferior
zeului fiber care stapaneste vazduhul si se suic inca in
lacasul sau obisnuit.
fci si colo, se desvolta inca o arta populara de un
caracter une ori putin strain si mai influentat de ceia ce
vine, in Insulele Ionice, din Italia, iar, in partile de catre
Rasarit, de arta orientala, turceasca. De cate ori sant
flori presintate ca flori, de atatea ori avem a face cu
elementul de imprumut. Dar, de cate ori e vorba de
elemente stilisate in linil geometrice, care se asamana
foarte mult cu arta noastra, e originalitatea preistorica.
in ce priveste tratarea stiintifica i griia pentru fiecare
detaliu, lucrarile d-nei Angelica Hatzi-Michalis sant
mult mai bune decat cartea mea francesa Arta popu-
lard in Romania", infatisand lucrurile mult mai pito-
resc Si cu o mai profunda cercetare tehnica. Autoarea
poate sa dea lectii in materie de folklore multor barbati
cari s'au ocupat de aceasta manifestare atat de im.-
portanta a suftetului omenesc.

123
 Istoria

0 observatie preliminara.
Istoria o fac, cum se zice, massele, dar o fac mas-
sele supt conducerea oamenilor cari au minte ; de si se
poate s'o faca i masscle fard conducerea oamenilor cari
au minte, 1 Inca. mai rau: s'o facd supt conducerea oa-
menilor cari n'au minte. Dar istoria se face de obicciu
supt conducerea oamenilor cu minte, mai multa sau
mai putina, totusi oarecare minte mijlocie este indi:.1-
pensabila pentru eine nu vrea s iasa lucrurile prea rau.
De o parte numele, de alta datele sant necesare,
fiindcd servesc la explicarea desvoltarii in timp si spa-
tiu a unui popor. 0 data nu are o valoare in ea insisi,
dar datele intre rare se aseaza desvoltarea vietii or-
ganice a unui popor au si ele 0 viata, la un loc cu
numele pe care le insotesc. l, odata ce ne-am inteles
in aceasta privinta, putem sa incepem.
Dar, intaiu, discutarea unei probleme. A presinla
un lucru in forma de problema este si folositor,
si este, in acelasi timp, practic, as zice aproape : dibaciu.
Cand incepe aceasta istorie a poporului greccsc
despre care vorbesc, este o problema care s'a pus
oarte dese ori in Grecla si se pune pana in momen-

124
 ISTORTA

tul de fata 0 in invatamantul si in istoriografia Grecilor,

0 aid resolvindu-se intr'un fel care nu este cu desa,-
varsire felul mieu. Prin urmare mi se va ingadui sa
resolv aceasta problema altfel de cum se face in
cartile care se invata in .colile grecesti si in isto-
riografia greceasca.
Noi avem in invatamantul secundar carp de Istoria
Universala 0 de Istoria Romani lor. Noi deosebim Isto-
ria Universala de Istoria Romani for. Numai cu multi
ani in urma se facea o confusie care nu se mai face
acum : cand eram in clam a IV-a de liceu, Istoria
Romanilor incepea cu Romul si Rem, cu Rhea Syl-
via 0 se trecea prin toate fasele existentei poporului
roman : regalitate, republicd, imperiu. Dupa ce se ispra-
via tot sirul Imparatilor, aiungeam la evul mediu, si,
cand se ispravia 0 evul mediu, se incepea cu Istoria
poporului roman, a inceputului Romanilor, asa incat
in aceiasi carte studiai alaturi do Stefan-cel-Mare qi
Mihai Viteazul pe Cesar, pe August, si nu era bine
sa stea un om prea mare langa altul evident mult mai
rnic. Este o masura de eIeganta si intelepciune ca
asemenea lucruri sa fie deosebite.
In Istoria Romanilor a rnea, eu evit tot ceia ce pri-,
veste o lume mai veche decat epoca lui Traian ; evit
a pleca de la Romul si Rem si de la vestala lor
maica si de la divinul lor tea', care uitase s'o iea in
ca'satorie. Asa fiind, ca unii cari am savarsit aceasta
greseala, dar pe care am inlaturat-o, putem sa criticam
greseala analoga cand se face aiurea.
Elada este, cum am spus-o si in conferinta pre-
cedenta, chiar daca n'a placut unora de la noi, un
pamant pe care cred a se mai gaseste foarte mult
din rasele de odinioara : dar aceasta nu inseamna ca
intre istoria Eladei si istoria Greciei medievale 0 Gre-

125
CINCI CONFERINTI

ciei moderne, poate sa fie o legatura atat de straw&

incat sa nu poti vedea locul unde un organism in-
ceteaza de a exista si un alt organism se formeaza pc
urma, incetul cu incetul, ca sa se ajunga la un moment
la forma cu desavarsire deosebita a unor elemente
luate din mijlocul poporului elen.
Deci cine se asteapta sa ma auda facand biografia
eroilor antichitatii elenice, imi pare foarte rau,
s'a adresat gresit. De ap ceva nu poate vorba.
Nici zei, nici eroi, nici oameni politici, presintati de
marii scriitori ai antichitatii, nu vor trece inaintea o-
chilor d-voastra. Acesta e un lucru, precum istoria
Romani lor este un lucru, iar istoria Romanilor este alt
lucru. La noi, cand a incetat vechea istorie roman&
atunci incepe, imediat, istoria popular& a noastra, a
teranilor nostri, a organisatiilor noastre primitive, a
voevozilor i juzior nostri, cari au strans toate aceste
elemente in mana lor. De aid, o smerita istorie, in
care nu sant, mult timp, nici nume si nici WWII, nici
amanunte biografice, nici tratate de pace, dar pe care
o iubim tocmai pentru ca este asa, pentru ca este atat de
realist smerita, pentru a este atat de popular& de patriar-
hal i pentru ca saran& cu ceia ce este viata cea ade-
varata a poporului nostru. Prin urmare, la noi, odata
ce am facut loc, atata loc cat se cuvine, Romanului ca
parinte, i trebuie sa adaugam ca e altul mai vechiu,
poporul dac, trac , le simtim in trupul si sufletul
nostru pe amandoua : unele sant insusiri care yin de
la unul i altele, de la altul trebuie sa incepem mica
istorie adevarata a adevamtului nostru popor.
Pentru Greet lucrul nu este tocmai asa.
Manualele din scolile grecesti se presinta foarte bine :
rare od am vazut manuale mai ingrijite decat cele
ce am capatat la Atena, de la firma Sideri. Dar in

126
 ISTORIA

manualele acestea Evul Mediu grecesc inseamnd pe

trei sferturi istoria Imperiului bizantin i pe un sfert
Istoria Occidentului.
k evul mediu, Occidentul a fkut foarte mult din
punct de vedere al unei vieti populare, al unei vieti
libere, a zice ; din punctul de vedere terdnesc si bur
ghes. Sant vremile cele mad ale Bisericii i Imperiului.
ksd putere, bogatie, stralucire, traditie milenard de
glorie, toate lucrurile acestea se gdsesc in Bizant, si,
cand scrii istoria evului mediu, trebuie sd ai in fatd
Istoria Bizantului. Apusul are atata loc cat inoveazd,
iar Bizantul cat pastreazd. Bizantul e consolidare ca
pentru toate vremile : batraneta lui e numai aparentd.
El e o conceptie ce poate primi toate natiile : e ideie
romand, bisericd ortodoxd, culturd clasica greceasca si,
pe langd toate elementele acestea, el presintd i posi-
bilitatea de conlucrare a tuturor raselor. Deci el nu
poate imbdtrani niciodatd, el nu se poate istovi nicio-
-data, ci continua a servi ideia romand in Orient.
tn Bizant, este adevdrat, se vorbeste greceste, dar
vio fiindcd limba greaca e limba vorbita vulgar ; prin

urmare din aceleasi motive pentru care, la noi, la

sfarsitul secolului al XVII-lea i inceputul secolului
.al XVIIIlea, nu din causa nationalismului lui Matei
Basarab i Vasile Lupu ori al lui Brincoveanu, s'a vorbit
romdneste in Stat si in Bisericd. ti inchipuie cineva
un sir de Domni nationali cad tin sa intrebuinteze
limba romdneascd in locul limbii slavone 1 Fiindca nu
mai erau carturari de limba slavond, de aceia s'a in-
trebuintat limba poporului.
Politica lui ConstantincelMare a admis limba gre
ceased in Bisericd, 0 la Constantinopol s'a intors
.cineva, nu Ia trecutul clasic, cu o limba neinteleasa,

127
CINCI CONFERINTI

ci la un trecut cu o limba corespunzand limbii popu,--

la tiei.
Dar Imperiul bizantin este mai inainte de toate un
lucru roman supt raportul politic, un lucru asa de ro-,
man, incat oricine se considera politiceste supus lui,
e Roman", Rhomaios. Noi fiind Romani, ei sant Romei,
vorbind limba romaica", atat de a danc a patruns
spiritul roman in Bizant.
La congresul de la Atena a fost o ciocnire intre
cele doua opini', de si, cand e cineva Ia Atena, e bine
sa fie extrem de elegant si delicat, mai ales cand e
vorba de anumite chestiuni. Italienii spuneau ca intreg
Bizantul e un lucru roman, ,si poate a intre primitorii
nostri erau cativa cari voiau sa spuna, ceva mai incet,
ca Bizantul nu e ceva roman. Sant si unii cu parere
mijlocie cad spun : e foarte mult lucru grecesc in
Bizant, dar si foarte mult lucru ortodox si foarte mult
lucru roman. Asa dar din punctul mieu de vedere nu
se poate ca in istoria evului mediu acest Bizant sa
fie considerat ca o parte integranta a poporului gre,-
cesc. In odce cas nu poate fi vorba de Istoria bizan-.
tin5, care este mult mai complexa si indepartata, pe
and Istoria de acuma a Grecilor este ceva mai simplu
de ieri. Prin urmare, in niciun chip, nu voiu vorbi de
o Istorie a Imperiului bizantin, pe care o consider ea
un lucru deosebit.
Dar de unde incepe si pe ce linie merge Istoria po,-
porului grecesc 7 Raspunsul e foarte simplu : indata ce in,-
cepe o vial& romana", o vreme patriarhala, vrernea
oraselor mici, acesta e inceputul Greciei celei noi. Prin
urmare, in toe sa vorbesc de Imperiul bizantin, voiu
vorbi de ceia ce se petrecea pe teritoriul national gre-
cesc, care a primit pe .urrna o constiinta national gre-,
cease& Cel mai mic fapt de acolo pentru desvoltarea

128
 ISTORIA

poporului grecesc face mai mult decat toate splendo-

rile Bizantului, precum, pentru istoria noastra roma"-
neasca, cea mai mica creatie pe care a fdcut-o, in
evul mediu, poporul romanesc face mai mult decat
toate cununile de lauri ale lui Cesar. Totdeauna e
bine sd se laude cineva cu ce a fdcut el insusi in casa sa.
S'ar putea intrebuinta si mai larg pentru aceasta or,-
hivele venetiene. Au fost o multime de puncte ocupate
de Italieni : in Insulele Ionice dominatia napolitand si
apoi venetiana; in Grecia continentals, in Arhipelag,
in Creta sau Cipru, pe coastele Asiei Mid, o dominatie
venetiana, care se simte si azi in multe privinti: in fe-
lul de viala al locuitorilor, in infatisarea femeilor, in
numele chiar care se intrebuinteazd in aceste regiuni.
In insula Chios e pastrata inca amintirea Giustinianilor
de origine genovesS. in Cipru n'a dispdrut a Vene-
tienilor. In acele mil de documente din Venetia se
vede viola adevaratd a poporului grecesc din evul
mediu. i este o viata cu adevdrat interesantà. Am
simtit-o si cand am lucrat insumi in Arhivele ducelui
de Creta, unde sant si acte grecesti.
Se poate inchipui cat s'ar putea face din punctul de
vedere al istoriei poporului grecesc daca s'ar studia
documentele acestea din punctul de vedere al locuiritii
neintrerupte a poporului grecesc. Cand Ardealul era
in stdpanirea ungureasca, am fa-Cut un intreg volum
sprijinit pe informatii marunte luate din arhivele epis,-
copilor si Mitropolitilor de acolo. Lucruri de nimic in
aparentS, legate la un loc, au dat materialul carpi Sate
ci preoti din Ardeal.
Din aceste documente toate s'ar putea face apoi o
foarte frumoasa istorie greceasca in evul mediu. Dacd
as fi Grec, as fi mai multamit de istoria oamenilor mici
din locurile mici, cdci stiu cd ar represinta lucrul mieu,

9 129
CINCI CONFERINTI

suferintile mele, faptele celor claditi din ce sant si eu

cladit si avand acelasi suflet ca si mine, decat de toate
splendorile bizantine. Elevul din Tripolis sau din Nau-
plia, cand ar cell o astfel de carte de scoala, ar putea
zice: acesta e locul de unde sant parintii miei, unde
a trait familia mea".
Dar, in timp ce in Grecia lumea vietuia in aceste con-
ditii grele, o parte din Greet erau raspanditi in Italia:
in Neapole, in Venetia se mutase o clasa dominanta
greceasca in sensul ca era un numar de oameni mandri,
bogati, cu oarecare influenta intelectuala ; era si un pu-
ternic cler grecesc. Nu se poate spune in de ajuns cat
datoreste Grecia de astazi acestui cler.
Atena noua s'a intemeiat intr'o zodie foarte laica,
influentata de ideile apusene, putin anti-clericale. Pot-
capul, barba, pletele nu erau lucrurile cele mai bine
venite pe timpul lui Capo d'Istria. Cu toate acestea
nu trebuie cineva sa fie nedrept fata de aceasta bise-
rica ortodoxa. Intr'un anume sens, toata istoria orto-
doxiei face parte din istoria poporului grecesc, pe cand
istoria imparatilor bizantini, chiar de rasa greceasca,
nu face parte din Istoria acestui popor.
Pe langa aceasta erau la Constantinopol oameni de
foarte mare vaza, incepand cu Mihail Cantacuzino,
Saitan-Oglu, Fiul Dracului", care punea pe episcopi
si mitropoliti, care facea si desfacea totul in cuprinsul
natiei sale si care, adaug, a luat pe o domnita de la noi,
dar s'a desp5rtit pe drum. Incepand cu dansul si mergand
pana la acei Fanarloti cari, mai mult sau mai putin
Greci, au domnit la Iasi si la Bucuresti sau a incun-
jurat pe Domni, o parte din poporul grecesc a trait
aiurea decat pe teritoriul propiu-zis national.
Aceasta a fost o mare pacoste pentru poporul gre-,
cesc. Sa fereasca Dumnezeu ca in orice nape sa se

130
 !STOMA

petreaca acest fenomen 1 De o parte cei mici si umili,

fall conducere, iar, de alta parte, fruntasii, elementele
de cinste ale natiunii, raspanditi in alte locuri ; ele-
mente care, in momentele cele mai necesare, au fost
furate de la viata propriei lor natiuni. Astfel si cei cari
pleaca de la noi la Paris isi schimba cu totul menta-
litatea si, in loc sa fie sefii natiunii lor, ajung un fel de
iloti despretuiti ai unei culturi superioare pe care nicio-
data nu si-o pot insusi cu desavarsire. Tot asa s'au rupt
elemente din rnijlocul poporului grecesc pentru a in-
deplini functiuni legate de acest mimetism international.
In privinta aceasta, noi Inca am fost norocosi, grape
norocului celui mare cd ni-am pastrat totdeauna tara.
Noi am avut Domnii nostri, legile noastre. Turcul, chiar
daca a fost la noi, nu ne-a abatut de la datinele
noastre. De atunci a ramas Turcul plateste", caci, de
cate ori se judeca un Turc cu un Roman, Turcul
pierdea, odata ce judecata se facea de ai nostri. A
fost o stapanire turceasca intinsd asupra Peninsulei
Balcanice, dar noi niciodata n'am fost guvernati de Turci
decat doar pe linia Dunarii, in raiale. Conditiile aces-
tea, poporul grecesc nu le-a avut. La noi boierul si
teranul stateau pe acelasi pamant, mergeau la aceiasi
biserica, odihniau in acelasi cimitir. La Domn si ulti-
mul teran putea sa vie si sa-i vorbeasca despre ne-
voile lui. Clasa de sus si cea de jos au stat totdeauna
irnpreuna pand au venit pensioanele si au rupt ceia
ce era in traditiile noastre nationale si pana s'au
adus alte invataturi de aiurea, despre lupta de clasa
care ne-e. sfasiat in ultimii ani, cu ideia ca teranul nu
poate fi decat teran si cd oamenii din clasa de sus nu
pot avea nicio adevarata legaturd cu elasa de jos.
Foarte multa vreme au fost doua feluri de Greci ;
acei cari, luminati, erau deprinsi cu afacerile politice,

131
CINCI CONFERINTI

capabili de a figura alaturi de oricare alta nape, supt

raportul intelectual 0 politic, iar, de alta parte, oamenii
de acasa, carili cuno0eau biserica lor, drumurile lor
de munte, dar cari nict chiar elementul teranesc
nu aveau un caracter militant, din care causa miFa-
rea de la 1821 a trebuit sa se foloseasca 0 de elemente
albanese, de Valahi, de Aromani, earl au avut un qa
de mare rol in revolutia greceasca. Aceasta este reali-
tatea lucrurilor, si, daca putem da unei culturi 0 unel
vieti politice elemente de-ale noastre, mai bine sa-
a0epMm s'o spuna altii.
Doua feluri de Greci sant 0 pana in momentul de
Lao, poate, acum, mai putin visibil decat inainte. i
problema cea mare a Grecilor este de a face din a-
ceste doua categorii una singura. La noi, din fericire,
problema se pune altfel : noi n'avem sd facem din mai
multi Romani o singura categorie, ci sa impiedecam a,
se face, din motive egoiste, locale, personale, sociale,
dintr'o singura Romanie, dintr'o singura natiune roma-
neasca, mai multe.
Cand vine secolul al XVIII-lea, Rusia viseaza, supt
Ecaterina a II-a, toata Imparatia bizantina. 1mparateasa
boteaza pe fiii fiului ei Pavel cu nume care amintesc
trecutul grec sau bizantin : Alexandru, pe care 0-1
inchipuia cuceritor al Asiei turce0i, i Constantin, menit
sa reinfiinteze la Constantinopol Imperiul bizantin. i
atunci aceasta Imparateasa, mult mai Rusoaica" decat
Petru-cel-Mare, a scormonit natiunile ortodoxe 0 le-a
chemat la lupta. *i noi am primit proclamatii de-ale
Ecaterinei : unii au crezut, cea mai mare parte s'au
facut ca le cred. In Grecia s'a incercat astfel o rds-
eoald a poporului grecesc. A 0 fost ceva, insa ar
fi putut sa fie mai mult decat s'a intamplat pe la 1770
dupa indemnul amiralului rus Orlov. De ce nu s'a

132
 ISTORIA

lacut? Fiindca intelectualitatea greaca era aiurea, la

Bucuresti, la lasi, la Constantinopol, od, ca negustori,
in toate colturile Europei centrale si apusene, ca la
Viena, la Budapesta, la Trieste, la Livorno, chiar in
America, la Philadelphia.
Prin urmare cei ce ar fi putut sa creeze inca de la
jumatatea a doua a secolului al XVII-lea o Grecie
fiber% n'au facut-o din causa razletirii, risipirii fortelor
nalionale._La 1821, cand s'a produs miscarea de libe-,
rare, au fost doua campuri de bataie: unul la noi, cel-
lalt pe pamantul grecesc propriu,-zis si in cateva insule.
Intr'o conferinta pe care am tinut-o la Atena, am in--
cercat s6. arat un lucru : Alexandru Ipsilanti n'avea in
vedere un adevarat razboiu in regiunile romanesti. Era,
intaiu, un agent al Rusiei, care, aceasta, vroia sa in-
ceapà turburari in Imperiul otoman si apoi sA intervina.
Acesta este, de altfel, sistemul pe care Tarii 1-au lute-,
buintat in totdeauna. Ipsilanti, care-si cunostea mestesu-
gul lui de militar, ca unul care luase parte la lupte in-
semnate, era un om foarte inteligent, mama lui fiind o
Vacareasca. El a vrut numai sa provoace pe Turd si RI
aduca astfel pe Rusi in situatia de a trebui sa intervina.
Credea ea, indaM ce se va vedea steagul cu fenixul,
numai decat se va forma de la sine Imperiul bizantin.
El a intrebuintat tot felul de oameni, foarte multi Rio,-
mani chiar, dintre cari unii s'au purtat bine in lupta
de la Dragasani.
Dar Alexandru Ipsilanti nu represinta adevarata mis-
care greceasca. Nu se poate face o miscare nationala
cu oameni castigati numai prin scoala si carte, ci nu.-
mai cu oameni cari au osul si carnea unui popor.
Beligerantii de la noi erau bunt de diplomatie, de de.-
filare, de parada, dar, pentru ca o opera asa de mare

133
CINCI CONFERINTI

in viata unei natiuni ca aceasta sa fie facuta, trebuie

omul infratit cu pamantul, omul de acasa.
Tudor Vladimirescu, capul miscarii romanesti, era
altfel: sef de terani, om al datinei locale, el nu putea
sa faca decat ce a facut si tot asa, in sensul lui,
beizadeaua Ipsilanti. Nu e loc a se condamna nici
unul, nici altul : fiecare a mers pe drumul lui, cu
constiinta lui, cu puterile lui. Niciunul n'a avut noroc,
:si poate ca nenorocul lui Ipsilanti, mort in strainatate,
a fost mai grozav decat al lui Tudor Vladimirescu, cazut
prin tradare, dar la dansul acasa.
Imediat au intervenit cei doi frati ai lui Ipsilantli
apoi Alexandru Mavrocordat, oameni cti culturd oc-
cidentala, avand studii stralucitoare. In fata, palicarii,
oameni de speta lui Teodor Kolokotronis, ale carui rd.-
masite au fost mutate daunazi de la Tripolis la Atena ;
e omul care, in momentul cand rege al Greciei era
acum Oton Bavaresul, s'a dus la palat cu infatisarea
lui palicarica", eroica, si, cum unul dintre cei de
acolo, oameni cari nu au ce lucra si sant pretentiosi,
i-a spus ca are acolo foarte multi dusmani, el a ras-
puns: Da, am foarte multi dusmani, dar cei mai marl
sant numele mieu si faptele mele", raspuns minunat,
in care e ceva ca din Plutarh.
Fanariotii erau fata de palicari cam tot asa cum era
la noi, in ziva de 3 Maiu 1848, Simion Barnut fats de
terani. Cand profesorii de la Blaj au vorbit inaintea
teranilor, pomenind de toate, de dreptate, de libertate,
dar nu de ce putea sa inteleaga teranul, ziceau si e i
intre dansii, asa o fi", caci teranul este om foarte
politicos, dar, la pomenirea iobagiei, cu suferintile ei,
a iesit strigatul de intarire : Iaste, Domnule, iaste" 1
Tot asa vorbiau si Fanariotii teranilor din Grecia. Auzi-
sera de antichitate, prin legende, si acesti terani din

134
 ISTORIA

Grecia, dar lucrul lor de capetenie era sa-si faca o

Ora, si in forma care sa se potriveasca inteadevar cu
dansii.
Nu-si poate inchipui cineva cata omenie a fost in
Grecia in timpul rascoalei contra Turciei. La noi,
cand a venit Ipsilanti, era o glorie sa se fi talat atatia
Turd.
Dar, in miscarile care au avut loc, trebuia, pe langa
massele care le-au purtat, Un ef. El a venit, dar era
un om din Insulele Ionice, crescut in cultura italiana
superioara, care nu se putea intelege cu palicarii. Fu-
sese in Rusia, la Viena. Capo d'Istria, seful guven-
nului", in cativa ani de zile a facut foarte mult, dar a
facut-o in sensul Rusiei francisate si in al lui Alexandru
I-iu. A fost asasinat pe cand intra in biserica, de niste
oameni cari veniau cu pasiunea, cu sentimentul infocat
al acestui popor.
Europa totusi se amestecase. In lupta de la Nava-
rino, trei flote crestine, englesa, francesa, ruseasca, au
invins pe Turd. Si astfel s'a intarit revolutia menita
sa creeze o Grecie noud. Dar ea se intinse, din voia
Europei, numai asupra Peloponesului i peste cateva
insule. i, ca sa nu fie prea reactionar gestul, s'a
spus : seful Statului nou, iesit din revolutie, va fi
un monarh crescut in Occident. Au chemat atunci
pe Otto din Bavaria, care a iubit foarte mult Grecia
sipe Greci, care a murit in exil, dupa douazed de ani
de Domnie, pe buze cu cuvinte foarte frumoase pentru
Greci, tot asa cum cu gand foarte simpatic pentru
Grecia a murit i nevasta lui, Amalia. Se pare ca la
Atena pe vremea aceia nu erau sentimente de acelea
care desarmeaza dusmaniile politice.
Asezandu-se pe tron, regele Otto, minor, a ramas
incunjurat de Bavaresii lui. Dar un Bavares de la 1830

135
CINCI CONFERINTI

era un om care nu intelegea nimic decat numai cut-

tura bavaresa, cultura germana de atunci. Si ai lui
ii priviau pe Greci ca pe o mana de salbateci pito-
resci, pe cari trebuie sa-i civilisezi.
Pe urma a venit regele Gheorghe, care a fost un
admirabil Suveran, insa fara initiativa. El si-a zis : Grecii
sant inguvernabili, si atunci a inceput schimbarea pur
mecanica a regimurilor : cand Delianis, cand Trikupis.
Aceste moravuri au impiedecat natiunea de a se des-
volta si mai mult, cat timp a stapanit acest principe,
de altfel asa de simpatic in orice act al vietii lui.
Eu cred, sit aceasta o spun fara sa parasesc punctul
mieu de vedere, strict monarhic, ca in orice tara
monarhica este bine cand se gaseste si un orn mare.
Dar nu orice tara poate sa aiba totdeauna pe omul de
mare talent. Poate cineva sa fie monarh neincoronat
prin dreptul marilor sale calitMi, dar partea dificila vine
pe urma, dupa ce el dispare.
Dar, daca regimul actual are popularitatea pe care
fara indoiala in cele mai multe straturi o poti constata
in orice cas, daca el a izbutit, este inainte de toate me-
ritul d-lui Venizelos, care a reusit sa faca atat de mult,
incat Grecia de azi ttu samana cu cea de acum
douazeci de ani. Dar aceasta vine si din faptul ca. Gre-
cia este inteleasa pe deplin de acela care o conduce.
D. Venizelos n'a facut studii la Universitatea din
Paris,'n'a cules niciun premiu de la cine stie ce con-
curs stiintific din Occident; el nu presinM nicio ge-
nealogie care sa-1 puna in legatura cu Herakles sau
ctt allii din zeii antichitatii. Dar e un om din Creta,
care a trait cu pusca larva el, care a tras cu ptisca
pentru libertatea nationala si a venit apoi, mariat de
dorul de munca pentru contemporanii sal, far& nicio
pretentie. Si a reusit sa guverneze &and noua direo-

136
 ISTORIA

live Statului grecesc, directive care ar putea continua

si cu orice forma da Stat. Nimeni nu stie viitorul in
ce priveste formele de Stat. Dar pentru Grecia, in forma
de asMzi sau intr'o alta, directivele d-lui Venizelos
trebuiesc continuate, aci sa.nt directive de realisdri
creatoare.
Nu politica invata pe o nape, ci napa invata pe
oamenii politici. in fiecare moment atentia trebuie sa
se plece deci din traditiile sanatoase si sa se intinda
asupra nevoilor societa'pi. in Grecia s'a ajuns la o con-
lucrare a tuturora, chemandu-se, dresandu-se toate
energiile pentru ca in mod ritmic sA fie utilisate, fie,-
care la locul bor. Si un popor nu se poate ridica
decat printr'o solidaritate perfecM intre toate elementele
din care se alcatuieste, supt conducerea aceluia care
poate vorbi in numele tuturor fiindca are in el insusi
sufletul tuturora.

137
 Iv.
Arta
Datoresc publicului intaiu o lamurire : n'am intentia
sa vorbesc de vechea si atat de frumoasa arta elenica,
si aici as adaugi a aceasta arta, care represinta un
domeniu cu totul deosebit, apartine epocei clasice,
Aceasta trebuie sa fie la dispositia oricui are cateva
cunostinte de arheologie sau a invatat unele elemente
de tehnica. Aceasta arta, care a dat Parthenonul, nu
poate fi infatisata decat de cineva care ar uni cu un
simt inascut al frumosului mijloacele literare cele mai
distinse, care singure, prin nuantele for, pot sa: dea o
icoana, oricat de scazuta, a acestei frumuseti pe care
omenirea a atins-o o singura data. Ar trebui deci si
pentru vechea arta greceasca un spirit asa de ales
cum a fost pentru arta italiana Ruskin, ai carui urmasi
nu s'au nascut Inca. .
Aceasta este intaia explicatie pe care am crezut-o
necesara la inceputul conferintei, al carii caracter exact
doresc sa fie inteles pentru a evita desilusiile pe care,
vorbind de Grecia noun, nu ma pot impiedeca de a
le crea pentru acei cari n'au inteles, cari au putut sa
nu inteleaga nici sensul acestei a patra conferinte despre
o Grecie care e Grecia noua. Voiu vorbi deci despre o

138
 AR TA

artd greceascd medievald i modernd, intre aceste

cloud epoci, din acest punct de vedere, nu este o deo--
sebire decdt in anumite domenii, despre o arta care
s'a format cu incetul si care a ajuns numai dupa o bu-
catd de vreme la forme statornice, putdnd fi continuata
limp de mai multe secole.
E vorba de o artd nationald. Dar in aceasta privinta
iarcsi trebuie sd nc lamurim. Fard incloiald, arta este
una sin: urti, ea formeazd un organism care li urmeazd
de la sine linia de desvoltare. Natiunile nu pot decal
sd-i serveascd, ddnd maestrii can ii apartin. Acesti
maestri aduc de sigur cu dansii ceva din sdngele
lor, din dispositile lor, din spiritul lor, din ceia ce ca-
racteriseazd rasa cdreia-i apartin; ei vor rdmânea insd
totdeauna legati de o traditie mult mai veche 'decdt
dansii, une ori seculard, si de o tehnicd a cdrii schim-
bare de la individ la individ, chiar de la rasd la rasd,
este o imposibilitate. Oricat ar admite cineva elementul
national in arta', cu toate acestea va trebui sd. recu--
noascd existenta acestui ceva esential si permanent care
trece mult mai sus de limitele natiunilor. De aceia,
fard cea mai mica sfiald, Mrd a cruta pe nimeni, am
aratat adesea c nimic nu este mai absurd decdt
impdrtirea artei pe hotare intdmpldtoare, in urma rdz-,
boaielor, itnpdrliri fdcute i stabilite cu speranta de
definitivat, de cdtre diplomati cari nu stiu geografia
can nu s'au gandit vre-odatd la ce inseamnd probleme
etnografice. N'am putut intelege niciodatd altfel decal
prin prejudecdtile care din nenorocire separd popoarele
vecine cum, cánd o parte din Macedonia a apartinut
Bulgarilor, monumentele medievale care se afld acolo
apartineau artei bulgaresti, cum, odatd ce stdpânirea
sarbeascd se aseazd acolo, ele trebuie sa fie incorporate
artei sarbesti, iar, dacd in toatd Macedonia s'ar fi

139
CINCI CONFER:NTI

statornicit o stapanire greceasca, evident ca s'ar fi

vorbit de un incontestabil produs al artei grecesti
medievale.
Cu acest sistern Turcii, cand aveau toata Peninsula
Balcanica, ar fi putut considera ca o emanatie a ge
niului rasei turcesti toate monurnentele bizantine Si
slavobizantine care se afla raspandite intrc Mama
Adriatica i Arhipelag, mai mult inca intre Dunare si
margenea de Sud a Peninsulei.
Nu, arta nu trebuie sa contribuie si ea la dusmaniile
dintre natiuni ; din potriva, omagiul pe care toate na-
tiunile aduc pe rand, serviciile pe care ele sant
chemate sa i le faca trebuie sa serveasca elementele
de creatie cele mai inalte ale tuturora, sa Ii foloseasca,
ii sa ajute in acelasi timp a realisa atata infratire intre
neamuri cata a lasato pana acum Dumnezeu pe
mant. Aceste lucruri sant adevarate nu numai intr'un
domeniu al artei, ci in toate.
Cum si in aceasta conferinta voiu introduce obiceiul
de a compara lucrurile de aiurea cu lucrurile de la noi
pentru a le face mai usor intelese pe cele d'intaiu,
veal mai aduce o dovada din domeniul artei populare.
Intr'o conferinta precedenta s'a aratat felul cum aceasta
arta populara s'a plamadit in Grecia de astazi. Acelasi
fel se intalneste la toti Slavii din Balcani; se intalneste
la Rusii din Vest; il poti descoperi in unele regiuni
ale Ungariei nationale i 'Ana in Moravia; este foarte
larg raspandit in Slovacia ; i unele elemente au fost
semnalate pana in Boemia Cehilor. De aceia, cand am
scris despre ceia ce se nurneste arta noastra populara,
iamtdat titlul Arta populara in Romania", si nu Arta
populara romaneasca", pentru ca aici avem a face cu
o veche cultura artistica din timpurile preistorice, care
s'a intins asupra mai multor teri, si fireste a fost mai

140
 ARTA

discrete sau mai tercaM, mai simple sau mai impopo-

tonate dupe caracterele etnice ale unora sau altora.
Domeniul in care s'a manifestat pictura greceasce
medieval& intinzandu-se si in secolele urmetoare, este
al frescei din biserici sau al icoanei. Prin urmare este
vorba de o picture consacratd impodobirii lecasurilor
de cult si aceleia din casele particulare cu indeplinirea
in aceste case particulare a datoriei religioase.
Aceaste picture era o picture ortodoxa, fere indoiale,
dar altfel decat pictura ortodoxe a Romanilor si a
Slavilor din Balcani. Aceasta cere iaresi o precisare, Si
iat'o :
Spun aceste lucruri supt influenta unei lucreri a unui
critic de arta'. Un critic de arta grec s'a ocupat de
expositia de arta romaneasce pe care am fecut-o acum
cativa ani la Paris, si care a avut un mare succes,
obiectele fiind frumoase si bine presintate de d. Virgil
Draghiceanu, in ciuda colegului care-i fusese dat de
lumea oficiale de la noi. Criticul grec a observat ce
o mare parte din icoanele acestea aveau inscriptii gre,-
cesti. Dace se uita la celelalte, ar fi descoperit o ma-
Ornate de inscriptii slavone. Consecinta pe care a
tras-o a fost ce icoanele cu inscriptiile grecesti sant
fecute de Greci, urmand ca Slavii se fi fecut pe acelea
care au inscriptii in limba slavone. Numai ce nu e
asa. Pictorii copiazd modele mai vechi i prin urmare
si inscriptiile care se gesesc pe aceste modele. Tiganii
de la noi, intr'o epoce mai terzie, copiau peceti in
limba slavon i chiar latin, ceia ce nu inseamne cd
erau Slavi sau Latini. Cum, in Occidentul medieval,
sfintii au inscriptii latine, ar urma de acolo ce, peste
nevelirile barbarilor i creatiunea noilor natiuni, s'a
pestrat numai in anume picturi un grup de Romani

141
CINCI CONFERINTI

cari din secol in secol au perpetuat in creatiunile lor

artistice sensul rasei lor invariabile.
Multi vreme aceasta arta, in ce priveste pe Greci,
se poate studia numai cu oarecare greutate. La noi, de
multi ani de zile, inca d'inainte de razboiu, Comisiu
nea Monumentelor Istorice a strans sute, as putea sa
zic chiar mii de icoane, care se pastreaza si astazi, de
si nestiute de cea mai mare parte din public, in iocalul
din Strada Fantanii al Ministeriului Cultelor. Noi nu
numai ca leam cules si intru catva leam clasificat, dar
harnicul secretar al Comisiunii noastre, d. Virgil Dra
ghiceanu, a publicat acum douazeci de ani un foarte
frumos catalog al lor cu ilustratii, din care unele in
colori, publicatie artistica de care fara indoiala putem
sa fim foarte multamiti. Este adevarat, la Slavii din
Peninsula Balcanica astfel de colectii nu s'au facut, asa
incat se intampina inca oarecare greutali in ce priveste
caracterul precis, local, mai mult decat national, al
icoanelor, frescele ramanand, natural, sa fie studiate in
bisericile insesi. Grecii de astazi erau insa preocupati
mai inainte de toate de inegalabila frumuseta a artei
celei vechi si intru catva de surprinzatoarele basilici
imperiale din vremea bizantina. Asa fiind, ei neglijau
materialul mai marunt al unei arte care poate fi con
siderata ca inferioara supt raportul artistic. Din fericire,
in ultimele timpuri s'au petrecut mari schimbari in
aceasta privinta. Intaiu in cateva camarute, apoi acurn
in splendidul palat de marmora al ducesei de Piacenza,
-- o Francesa, a carii viala si a fiicii sale au dat ma
terial la mai mult decat un roman zbuciumat si tragic,
precum si in doua modeste aripi, adevarat model
de gazduire ieftena, dar sigura a materialelor artistice,
colegul mieu d. Sotiriu a randuit Oruri de icoane
de cea mai mare frumuseta. Ele au fost aFzate cu

142
 ARTA

ocasla ultimului congres, tinut la Atena, de studil bi-

zantine. Vederea acestor icoane ni arata a apartin
unor scoli pentru care noi nu avem material asamana-
tor sau avem intr'o masura mult mai mica, si un
sentiment de surprindere a trebuit s ne cuprinda pe
noi, Romanii, de sigur si acela ca am fost intrecuti,
batuti in a devaratul inteles al cuvantului: n'avem lu-
crud asa de vechi si rare ori lucruri asa de frumoase,
dar surprinderea statea in alt domeniu.
Pentru a face sa se inteleaga caracterul acestei arte
grecesti sau, mai bine, unul din caracterele ei domi-
nante, trebuie sa spun, iarasi pe cale de comparatie,
ea la noi arta bizantina, formata din multe elemente
capabila de a primi alte elemente, fie si gotice, ca
aceasta arta bizantina pe care am calificat-o la Barce-
lona de sintesa totdeauna deschisa altor elemente, a
incaput in partile noastre, unde era o societate. tera-,
neasca, in mare parte in mana unor mesteri terani; ea
a devenit folklore. Aceasta ii da vioiciune, fragezime,
varietate, un farmec special, in care e si duiosie st
humor. De aceia, dupa cum atrageam atentia colegu-
lui mieu Russo, cutare Maica Domnului din Museul
mieu de icoane de la Valenii-de-Munte,-- daruit Comi-
siunil Monumentelor Istorice, in loc sa fi prefacut, cum
obisnuiesc snoboaicele de la noi, in elemente de bu-
duar icoanele furate de la manastiri, aceasta Maica
Domnului ca trandafir nevestejit" nu e decat tot o
copie bizantina. In schimb cutare Hristos, cu ochii marl
albi, privind tiganeste in laturi, cu barba batuta de
vant i caltiita, fara nimic divin sau frumos intr'insul,
este fara indoiala produsul unui mester din Sud, cu
fata mai intunecata decat a celorlalti. Od poate fi pie-
torul altceva deck un teran, cand vedem serif intregi
de icoane ale Sfantului Nicolae, cu obrajii rosii, urn-

143
CINCI CONTERINTI

flati, cu barba alba rotunzità, cu o privire incdntatd,.

care samn nu cu a unui ddruitor de zestre, ci mai
mult cu a unui nuntas care a trecut cu petrecerea
dincolo de miezul noptii
La Greci, nu se vede niciodatd aceasta. Aici a fost,
fara indoiald, o luptd, o mare luptd intre arta asiaticd
de la Muntele Athos, stilisatd, despretuind formele cum
sant, dar imposantii prin liniile sale, si alta, de un mare
efect al colorii prin ea insdsi, aparand ca o artd mai
vioaie, mai senind, cu trupuri vdnjoase in miscare cu
ochii veseli, in cad scanteie bucuria de a trdi, grupuri
de o perfectd euritmie.
Cea d'intaiu artd, foarte larg rdspanditd, nu se co-
board niciodatd pdnd la interpretarea populard. Ea rd-
mane severd, asprd, m&ea i sacra. Caractenil ar-
haic se pastreaza cu o credintd desavarsitd.
Aceasta mentinere a vechilor tipuri presintate dupd
tehnica indAtinat poate insela une ori : ai crede cd te
sesti numai in mijlocul unor icoane apartinand Bunn-.
tului sau celor d'intdiu decenii dupd disparitia stapa,-
nirii bizantine i, de fapt, figurile pe care le vezi au
fost zugravite de mesteri mult mai noi, pand in chiar
secolul al XVIII-Iea. mi aduc aminte, astfel, de un
impunalor Slant Gheorghe, pe care dupa diferite ele-
mente ii clasam intr'o epocd indepartata si care, pri-,
vit in amdnunte, destdinui data de 1720-4730.
Dar, cum am spus, exista i o altd influentd decal
aceia care venia, prin crestinism, din indepartata Asie
0 care a transformat in mare parte caracterul popo-,
rului grecesc, cel putin in anume clase, cum este cea
preoteasol, 0 In anumite domenii, cum este al acestei
picturi.
Este cu neputinta de admis ca un om traind supt
acela0 cer ca i inainta0i sal, incunjurat de aceia0

144
 ARTA

natura, cu ochii deprinsi a privi aceia$ lumina si a

pretui aceleasi colori, sa se poata desparti cu totul de
traditia pe care acesti inaintasi au creat-o. Cum s'ar
putea crede, astfel, ca urmasii acelor Atenieni cari erau
numai grape si zimbet, impacati cu viata, oricare ar
fi fatalitatile ei, cum s'ar putea crede ca acei cari au
ceva din gandul sculptorilor de morminte de la Ce-
ramic, in care vezi despärtirea de viata cu o iubitoare
strangere de mana rudele sant aduse inaintea mor-
tului sau moartei, copilasul purtat pe brate inaintea
mamei sale, care s'a dus, cu inscriptiile asa de
deosebite de intunecata conceptie crestina, care scorma-
neste in rana mortii, in loc s'o ascunda pe cat se
poate, inscriptii care spun calatorului Chaire odita" !,
fii sanatos, calatorule 1" , ca toata aceasta traditie a
ramas pierduta pentru generatiile urmatoare, numai
pentru ca Apollon s'a prefacut in Sfantul Ilie si Pallas
Athene, in Maica Domnului 7 Nu! Oamenii cei noi
au avut in arta si ceva din sufletul oamenilor celor
vechi. Pentru a se incredinta cineva de aceasta, n'are
decat sa mearga la cativa chilometri de Atena, la
Eleusis, unde se ridica biserica bizantina, relativ tarzie,
de la Daphne, mosaicele de acolo le socot mai fru,-
moase chiar decal cele, mai vechi, de la Sfantul Luca
din Phocida, de o extraordinara stralucire de co-,
loare si de aur, represintand chipuri de sfinti cari par
copiati dupa statuile antice 0 scene din viata lui Isus
Hristos in care e ceva din amintirea friselor Parthe-
nonului. Isus este un prea frumos zeu. Barbatii V fe-
meile cari-I incunjoara ar putea sa figureze foarte bine
intr'o procesiune de Panatenee ; demonul de supt pi-
cioarele Mantuitorului, care-I apasa cu crucea, este cu
desavar0re unul din dernonii invinsi ai antichitatii cla-
sice. Cu ce gingqie cutare femeie apuca mana copi-
10
145
CINCI CONFERINTI

lului i top copiii acestia cari se ingrAmSdesc in jurul

lui Isus sant ei altceva decal o noun intruchipare a
geniilor elenice 7 Semitismul asiatic n'a putut sa' smulgA
acestei arte vechiul ei suras.
De cate ori se vorbeste de arta greceasca, trebuie
sa se tinS sama de vecinStatea cu Italia, precum in
alte domenii, de care va fi vorba indatS, vecinStatea
cu noile rase asiatice trebuie sA fie tinutS in same.
In insulele Arhipelagului, in Creta, in Cipru, unde
este si o influentS occidentalS mai veche, asa de pu,-
ternica si in BisericS, in bisericutele raspandite prin
aceastS interesantS insuIS de pe vremea regilor din
dinastia de Lusignan, in Creta, marea insula de sin-
tess supt atatea raporturi, in Venetia, unde o intreaga.
scoald de picturS a dat colectii asa de rare ca acelea
din biserica San-Giorgio dei Greci, acest spirit italian
se simte foarte usor. Icoanele din scoala cretanS si cea
venetianS constituie ceia ce s'ar putea considera ca
alcatuind alM scoalä, greco-italiana, supt influenta
creatiunilor Apusului.
De fapt, nu este decal acelasi spirit al Eladei care
acum se intoarce pe-o alta cale pentru a inviora o
intreagS ramuM a artei grecesti moderne.
Din nenorocire, si in acest domeniu ca $ in do-,
meniul politic, Grecia a fost impiedecatà de a-si crea
o arM modernS pe basa acestor cateva scoli de arM
religioasa. Epoca moderns a pus un popor patriarhal,
trait in crestinism si mai ales in viata de la tarS, in
legaturd cu civilisatiile cele marl ale Apusului. Regi-
mul bavares a indreptat generatii intregi de tineri catre
scoala occidentalS din Franta si mai ales Germania.
0 nouS picturS, frä nicio legaturS cu trecutul, a
trebuit sà rasara de acolo. AceasM picturä a putut sA

146
 ARTA

dea, fara a vorbi de cei noi, cari nu s'au impus aten-

tiei generale a oamenilor, artisti de o asa de curata
inspiratie ca Gysis. Multe din panzele acestui distins
pictor privesc Grecia, si Grecii au dreptul sa fie man-
dri de dansul.
Dar scoala germana il reclama, prin tot ce i-a dat,
prin tot ce i-a impus.
Grecii n'au avut norocul neasteptat pe care I-am
avut noi in Nicolae Grigorescu. Valoarea hotaratoare
a acestuia vine din faptul ca el a plecat de la simpla
arta religioasa pe vremea cand era numai un zugrav
de icoane. Radacinile artei lui sant deci in trecutul re-
ligios, patriarhal.
In ciuda petrecerilor sale in Apus, in Paris si in ye.-
cinatatea Parisului, el a stiut, intors acasa, sa descopere
aierul, atmosfera terii, tipul de rasa cel mai caracte-
ristic, sa le uneasca intro admirabila armonie care
presinta tot ceia ce este mai esential in mediul natural
si in subiectul uman din partile noastre. Oricat 1-ar
vorbi de rau, urmasii nu-4 pot lua din meritul ca,
traind la noi, apartinand de fapt curentelor noi ale
artei occidentale, el totusi ramane mai mult decat ori-
care contemporan al lui revelatorul Romaniel si rasei
romanesti, pentru straini si pentru noi insine.
Daca ar fi avut Grecii soarta fericita ca din mijlocul
kr sa se nasca un astfel de om 1 Sa speram ca, dupa
initiarea in toate curentele apusene, ceasul lui va veni.
Nu s'ar putea vorbi de o sculptura greceasca pana
in timpurile noastre, de si este sigur ca Greet.' au artisti de
oarecare valoare, cum ii avem si noi, fara ca feno.-
menul national sa se fi produs in Grecia, ca si in Ro.-
mania.
Ortodoxia, de la o bucata de vreme, n'a admis o

147
 Cara CONFERINTI

altA sculptura dee& a ornamentelor pentru bisericd. Ei

au, ca 0 not, catapetesme adanc 0 larg scobite, vase de
cult a caror impodobire este mai putin linearA decat la;
noi, mai stufoasd in desemn, supt o influentd care vine
0 din Orientul asiatic.

148
 -V.

Literatur a.

Inca odata spun, foarte limpede, ca nici cand nu

mi-a trecut prin minte sa fac un ciclu de conferinte
in care sa infatisez, pentru arta greaca, de pilda Parthe-
nonul, Propileele, templul lui Dionysos. Este alta lume.
Nu pot sa fac decat ceia ce era in intentia mea, pre-
cum, daca anunt o conferinta despre Romani, nimeni
nu-mi poate cere sa vorbesc despre Cesar.
Eu vorbesc despre Grecia noua, despre perioada din
evul mediu care este in legatura cu Grecia moderns.
Nu vorbesc nici macar de Grecia bizantina in ea in-
sasi, ci numai de parted aceia care poate fi puss in
legatura cu aceasta Grecie noua, pe care Germanil o
numesc Neu-Griechenland", Grecia de astazi", si
ceia ce este necesar din Grecia de ieri, ridicandw-ma
'Jana la timpurile bizantine numai pentru a intelege
mai bine Grecia de astazi. Regret foarte mult, dar n'am
venit sa vorbesc despre Homer 0 Sofocle. Ar fi si o
indrazneala din partea mea sa pretind ca inteo sears
s'ar putea infatisa stralucita literatura clasica greceasca.
Aid, avem a face numai cu literatura greceasca
medievala, populara si noua, si, in ceia ce prive0e
literatura bizantina, numai cu parted care este mai

149
MCI CONFERINTI

putin bizantina, numai in partea aceia care este in lega.-

tura imediata cu desvoltarea literaturii grecesti de astazi
si de ieri, aceia care este emanalia populatiei grecesti,
asa cum ii avem pe Greci astazi supt ochi cand ne
ducem sa-1 vedem acasa la clansii.
Voiu vorbi foarte scurt despre caracterul literaturii
bizantine in limba greceasca si, dupa aceia, de o parte
foarte mica din literatura bizantina, nu pentru a o pune
in legatura neaparat cu literatura mai noua, ci tocmai
pentru a spune ca aceasta parte din literatura bizantina nu
poate sa fie pusa in legatura foarte stransa cu Grecia noua

Literatura acesteia pleaca fara indoiala si de la lite

ratura anacreontica a secolului al XVIII-lea si de la
literatura clasica de la inceputul secolului al XIXlea.
Dar pleaca in mare parte de la poesia populara, care
este miilocul de expresie al sufletului popular actual
grecesc.
Literatura bizantina este mult mai bogata si mai in
teresanta de cum se admite de obiceiu. SA ne gandim
si la Vietile Sfintilor, care represinta nuvela din evul
mediu 1 ele au venit si la noi, in traducerea Mitropo.-
litului Dosofteiu si in aceia din secolul al XVII-lea.
Nu se poate zice a evul mediu bizantin a avut
numai o literaturä exterioara. Daca ar fi sa aleg ca
valoare representativa intre cronicile bizantine si Vie
tile Sfintilor, as spune ca partea mai greceasca, mai
actuala, e in Vieple Sfintilor. In ce priveste istoriografia
bizantina, se vorbeste in ea, nu de intreg Imperiul
bizantin, ci de un oras mare, Metropola de razboaie,
de tot felul de intrigi de palat si tulburari de strada.
Este tocmai asa cum, in Franta, pe vremea lui Ludo-
vic al XIV-lea si al XVlea, sant cronici care trateaza
numai lucrurile ce privesc Curtea sI se ocupa mai

150
 LITERATURA

putin de cele din afara. i din aceasta causa din vastul

Imperiu bizantin cunoastem foarte putin.
Ceia ce e bizantin nu e si neaparat grecesc. Ar fi
cu adevarat greceasca viata multimilor in afara de Con-
stantinopol, viata provinciilor. Pentru Greci, de mai mult
folos e sa se ceteasca o carticica a lui Kekaurnenos, care
vorbeste despre viata din Tesalia, aratandu-ni si pe
ciobanii de acolo, decat o istoriografie de fapt romana,
ca a lui Procopiu, care nu face decat sa imite pe Cesar.
In aceasta se aude sunetul scutului roman sau al do-
potelor din manastire, o literatura cu glas de arama,
nu clinchetul clopoteilor caprelor care se ridica pe
stand. Apoi aceasta literatura e intr'o limba pe care
poporul n'o vorbeste, de si o intelege, precum in mo,-
mentul de fma el umbra cu trei limbi : limba pe
care o vorbeste, o limba pe jumatate vorbita si pe
jumatate cIasica si limba clasica insasi, dupa imprejth-
rari, si, cand ai in mana o carte de istorie sau o opera
politica, se poate intampla sa fie scrisa in limba clasica,
dar se poate intampla sa fie scrisa in graiul obisnuit :
Acum in urma mi s'au trimes de la Atena, pentru a
se dovecli ca alaturi de istoriografia greceasca obis-
nuita este alta cu caracter revolutionar, niste brosuri
ale d-lui Kordatos, care citeaza adesea, intr'un fel de
socialism istoric, pe Karl Marx, si scrisul e absolut acel ce
se intrebuinteaza in strada. In literatura bizantina sensul
nici nu se poate intelege prea bine, cuvintele fiind cau-
tate in antichitatea clasica, printre cele mai rare, si,
pe cand vechiul scriitor clasic intrebuinta o limba re-
lativ usoara, putand une ori sa. fie intdeasa si de cl-
neva fara cine stie ce pregatire literara deosebita,
aceasta metoda de intrebuintare a ceia ce este mai
rar provoaca destule dificultati.
Felul acesta de a se scrie limba greceasca samana

151
CINCI CONFERINTI

cu interesantul mosaic istoric si popular pe care-I in

trebuinta, in discursurile si conferintele sale la noi,
bunul nostru prieten ceh Urban jarnik. Pe cand lite-
ratura greceasca adevaraM, aceia de care se incalzeste
poporul grecesc astazi, este o literatura in care se re
cunosc Grecii de astazi. Si pentru acestia este o mare
greutate sa invete a ceti literatura in limba clasica.
Pentru a intelege pe Homer si Eschile, se cer lungi
ani de invatamant. Carp le de scoala sant sprijinite pe
aceasta literatura clasica. Sant librarii care nu vand
literatura in limba vulgara, pe care o afli numai in
anumite deposite.
Astfel toata literatura clasica, asa de frumoasa, face
parte astazi din comoara sufleteasca a poporului gre
cesc, dar evident ca ea nu intra in linia de desvoltare
care ne intereseaza pe noi.

Dar poporul grecesc a avut totdeauna o activitate

intelectuala. Mandria si meritul lui e ca nu s'a despartit
niciodaM de carte, cum nu s'a despartit niciodata de
scoala. Rar popor care, in conditii asa de grele, sa fi
avut si sa aiba iubirea aceasta pentru invatatura, pen-
tru lucrul scris. din aceasta causa, in locuri prielnice
'1,

pentru aceasta, fie in regiunile italiene, fie la Constan

tinopol, fie la Bucuresti, la Iasi, unde au fost centre
intelectuale, intalnim nuclee de Greci iubitori de cultura.
Si acest popor n'a fost numai doritor sa ceteasca, ci
sa si scrie. Daca ar fi sa se adune tot ce se gaseste la
ei ca manifestari literare, ar trebui ca volumele de
bibliografie ale lui Emile Legrand sa se inzeceasca. E
si un popor schreibselig.
Dar literatura aceasta, din afara din Constantinopol,
de la 1453 pana la 1821, timp de vreo patru sute
de ani, e scrisa intr'un fel in Creta, altfel in Grecia

152
 LITERATURA

proprith-zisd, deosebit la Constantinopol. 0 literaturd

Mrd indoiald interesantd pentru bibliografie. Sant si
multe cronici interesante prin cuprinsul lor, ca acea
cronicd din Cipru care zugrdveste ultimele timpuri de
sMpdnire a Lusignanilor. Cutare cronicd din Constan-
tinopol ni aratd o alta fatd a vielii grecesti in aceastd
epocd. Anume cronici grecesti au fost scrise la noi, in
Muntenia sau Moldova; le-a tipdrit C. Erbiceanu si dupd
acesta au venit aItii cari le-au tipdrit altfel. Ele ne in-
tereazd, fiindcd astfel cunoastem mai bine o parte din
trecutul nostril.
Dar toate acestea sant scrieri ale invdtalilor popo-
rului grecesc, cad de multe ori nu staiteau acasd. Erau
unii cari nu vdzuserd decat Constantinopolul si orasele
de langd Marea Egee. Ei nu erau, in cea mai mare
parte, oameni ai pamantului lor. Foarte muItd vreme,
toatd aceastd literaturd a fost o literaturd de comentarii,
o literaturd de gramatici, cum nu se mai fac astdzi,
de si erau alcdtuite de multe ori de autori cari de-
puneau o adevaratd muncd intelectuald. Afard de a-
ceste gramatici si comentarii, unii scriitori greci din
acea vreme si-au dat osteneala sd prefacd in gre-
ceascd mai noun literatura veche. Avem deci volume
intregi de filologie elenicd, fdcute pentru scoli, unele
care contin, de o parte, textul vechiu, iar, de alta, in-
terpretarea noud. !titre acei cari, la inceputul secolului
al XIX-lea, si-au dat osteneala sd facd acest lucru, este
Daniil Filipide, un om cu foarte rnulte insusiri, de gua-
si-genialitate (el e cel d'intaiu care a intrebuintat cu-
vdntul Romania, Romanii, scriind Geografia si Istoria
Romaniei), neiertator cu top adversarii, pentru cari a
0 inventat o multime de porecle cat se oate mai urate.
Dar este un nume mult mai mare decat toate cele-,
lalte, al lui Corai, cel mai mester comentator al textelor

153
CINCI CONFERINTI

clasice, cu profunde cunostinti despre viata antica, de

si era un simplu autodidact, venit in Apus din Smirna.
Un admirabil instinct 1-a facut adesea sa gaseasca
forma adevarata a textelor. In marea lui activitate el
a trait totdeauna in legatura cu poporul pe care II
lasase acasa, dar pe care nu I-a pierdut niciodata din,
vedere. Alaturi de scrierile lui filologice, se aseaza
scrisorile despre Revolutia francesa.
Multi faceau traduceri: la Viena ori in partile noastre,
dar mai ales in Capita la Austriei, care era si un mare
oras comercial, capabil de a atrage astfel pe Greci. in
vremea Mariei-Teresei aid s'au facut cele mai multe
traduceri din limbile apusene, pana si Li Moliere, dar
schimbandu-se numele personagiilor pentru o adaptare
cat se poate mai reala la lumea contemporana.
Toate acestea formeaza, cum am spus, o formida-,
bila literatura.
Nici noi, nici Slavii de Sud-Est nu putem concura
in ceia ce priveste varietatea i bogatia literaturii si,
in acelasi timp, i caracterul stiintific inalt sau literar,
foarte fin, al ei. Numai cat literatura greceasca de as-,
tazi nu pleaca de acolo, de la productia Fanariotilor, a
dascalilor de la noi, nici de la ce s'a facut in anu-
mite centre italiene, afara de Insulele Ionice, care au
o alta insemnatate.
De unde pleaca, deci, literatura aceasta greceasca de
acum ?

Ea este, inainte de toate, o literatura de poesie. Ceia

ce nu inseamna c n'ar exista povestiri. N'are cineva
decal sa iea catalogul librariei Sideri, pentru a vedea
cat de multi sant nuvelistii, romancierii, i numarul
lor arata cat se ceteste de mult in Grecia. I, daca e
vorba sa se caute un nuvelist, un romancier care

154
 LITERATURA

scrie numai despre lucruri vii, cu multi voiciune si

in limba pe care o intrebuinteaza poporul, n'are decal
sa iea in mand o carte de nuvele de-ale lui Karkavitza.
Dar, cum spuneam, literatura noun greceasca este
inainte de toate o literatura de poesie, poesie lirica,
Teatrul e mult mai modest. Lucru foarte curios, pe
cand in Grecia v eche teatrul era o necesitate abso-
luM si se aduceau cetatenii la teatru ca pentru un fel
de datorie cetateneasca, tcatrul grec din timpurile
noastre n'are decat patru, cinci nume de autori dra-,
matici cunoscuti in toaM Grecia, i pe aceia chiar
strainatatea-i cunoaste foarte putin. Dar teatrul la
Grecii noi, cum este piesa care presinta rapirea nu
stiu carui curcan, dupa vremea cand Fanariotii sta.-
paniau aceste locuri, teatrul acesta a servit ca mijloc
de lupta impotriva unor neajunsuri sociale sau mo-
rale. Mai putin intereseaza conflictul teatral.
In poesia Erica, inspiratia cea mare vine de la po-
por. A fost o uimire pentru Apuseni, cand a aparut
o intreaga colcctie de aalicacc, facuta de Fauriel. Pe
atunci, in cei d'intaiu ani ai secolului al XIX-lea,
nu era destul de cunoscuta literatura populara a Sax-.
bilor, fara a mai vorbi de a Bulgarilor, care este in-,
ferioara, si nu era cunoscuta nici literatura noastra
populara. Asa Inca in literatura populara a Grecilor
a fost admirat sufletul, simprea tuturor popoarelor care
locuiesc in Sud-Estul Europei.
Aceasta literatura este de un interes deosebit, care
nu samana intru toate cu interesul pe care-I poate
produce literatura noastra' populara.
Noi avem, intaiu, o epopee de folklore, care, pentru
eine o cunoaste in originile sale, nu este decat o adap-,
tare. La inceput, o epopee de moda sarbeasca, pana ce,
in secolul al XVIII-lea, in legatura cu haiducii, a in-

135
CINCI CONFERINTI

ceput 0 o poesie narativA in adevar si numai roma--

neasa. Pe de alta parte, pe IângS vesele glume, ca in
strigSturile de hors, existd la nol o intreagS poesie
lirica, adanc duioasS. In niciunul din aceste cloud ge.-
nuri nu sant amintiri clasice. Literatura poetics greceasca
are insd elemente de acest fel. Apoi, acolo, naraliunea
chiar joacS un rol mult mai mare. La noi, sAnt puline
pove0i haiducesti care sa se continue mult dup.' 1800,
pe cand lunga lupta impotriva dupanului ereditar,
Turcul, era necontenita la Greci, 0 de aid extinderea
literaturii poetice narative a lor.
Dar, mai ales, la ei anumite lucruri din antichitate
cmai cum am vazut Ca se petrece in
arta curpicturile de la Daphne. Personagiile mitice,
eroice se ascund supt alte nume, dar ele n'au murit.
In ce prive0e spiritul de tratare a poesiei acesteia
populare, se simte un vant din antichitate, un vânt
parfumat cu miresmele clasicismului.
Id un tanar care vorbe0e cu iubita Iui, urmarit de
ideia mortii :
..'i, cdnd voiu trece in vecindtatea ta, atunci,
[draga mea taie-li pdrul.
Nuanta, extrem de delicata, vine de departe. Dincolo
un mort iese din mormant, el cauta tovar4ia randu-
nelelor 0 plange de dor ca nu tie ce s'a intamplat
aCasa :
Du ndframa mea frumoasei mete...
Mortul nu se impaca acolo jos, in vepicul intune-
ric umed :
Facefi-mi un mormant larg i 'Malt, ca sd pot sd stau
in picioare, gata fiind a ma lupta.

156
 LITERATURA

Necontenit ideia e legata de nesfarsitul dor de vial&

care ocoleste insasi ideia sfarsitului omenesc. Aceasta
este insa nota caracteristica a antichitapi clasice. Des-,
pärtirea de aier, de lumina, de viata, trezeste mila la
cei vii :
De ce gemi tu, mortule? Pdmilntul te apasd,
[ori piatra neagrd ?....
Pe cand, in Rugaciunea unui Dac" a lui Eminescu
De vor, atunci m'arunce in margene de drum,
la Gred nu se vede despretul, ura indignarea impotriva
societatii. Cel mort cere atata : sa se &eased- iar in
mijlocul vietii, sa faca parte din ea :
Mosnegii sd vind la fdntand, tinerii sd arunce
piatra si copiii sd culeaga flori...
Un poem samana cu povestea Mioritii, al carii izvor
general e sudest european, 0 de aid impaciuitorul
final, de comunicare cu Natura, cu sacra Natura, care-
exista ca ansamblu, nu pentru mica parte care santem noi:
L-am vdzut: era intins in camp s i pdsdrile-1 mancau...
In altul mortul vrea sa se intalneasca vre-odata ctt
tovarasii lui :
Aruncd-te cdtre mal si fd din made tale vdsle...
Pe temeiul acestei traditii de cantec se poate cladip
de sigur, o poesie moderna. Numai cat, atunci cand
s'a intemeiat Grecia noua, au fost si anumite inspiratil
straine care s'au exercitat asupra ei.
Una este cea fanariotd. Fanariotii stateau la Cons-
tantinopol, care era un oras de cultura francesa al se--
colului al XVIIIlea, dar si in Bucuresti si Iasi, wide,
iarasi, influenta ma literaturi francese era foarte pu--

157
CINCI CONFERINTI

ternica. Si, astfel, acela care, intr'un moment, a fost

considerat ca adevaratul Anacreonte at noii literaturi
grecesti, Atanasie Cristopol, a trait in Muntenia. E
natural, data fiindu-i viata, ca in cantecul lui sa fie
aproape numai lucruri cu totul artificiale, ceva ca, la
noi, in scrisul unui Alexandru sau Nicolae Vacarescu,
plin de nenereli, de alintaturi dulcege.
Ca Fanarioti de spirit occidental, trand aiurca decat
pe aid, se gaseste, in aceasta epoca, un Iacob Rhizo
Nerulos i Rhizo Rhangabe, spirit extraordinar de dis-
tins. Dar spiritul occidental, al Fanariotilor a dat, in
genere, o literatura care nu este totdeauna i spontana,
de si lui Alexandru Rhizo Rhangabe nu-i e strain spi-,
ritul poesiei populare.
Cea mai mare parte din scriitori sant manati de o
patima politica puternica. Astfel o parte din bogata
productie usoara a celor doi frati Sulu.
0 alta influenta e a Insulelor lonice, stapanite, pe
rand, de Napoletani si de Venetieni. Aici, era o socie-,
tate ideala pentru Greci, oameni cari stiau greceste, dar
italieneste, cari cetiau foarte mult italieneste; se du.-
ceau in Venetia, invatau la Universitatile Italiei
indepliniau, de multe ori, un rol destul de important
in viata italiana. Acesta este caracterul acelui poet
clasic al luptei de independenta greceasca, nu Rhigas,
de origine macedoneana, trait, un timp, pe langa in-
vatatul boier Grigore Brancoveanu i avand pe la noi si
o idila de dragoste, asa ca e pe jumatate bucurestean
ci Solomos, poet rafinat, de o tehnica subtila, ale carui
imnuri I astazi se cetesc, cantandu-se acela care Li-
bertate, cu desavarsire inaltator.
Alt clasic de nuanta italiana, Kalvos (n. 1792), inte-,
reseaza mai ales prin varietatea de forma i continut.
Asa, din arta lui, frumoasa bucata inchinata Italiei:

158
 L1TERATURA

Ausonie, fard fericitd, pe care un cer curat o insufleteste

[cu vesnicul zdmbet...
Doritor de a vedea Franta, Parisul, ceia ce canta el
mai mutt este totusi Zante a lui, despre care Italienii
zic a este floarea Levantului:
Astdzi Inca arborii tat i fantaile tale umede sdnt
[iubite de pdstori...
Acestia sant, cu totii, oameni de acasa. Lucrul la
care tin mai inainte de toate este insula lor, lumea lor
cii desavarsire speciala. NiciodaM insa poetii acestia
ionici n'au intrebuintat marele lor talent pentru a canta
termul grecesc.
Aceasta poesie e la acelasi nivel cu cea italiana pe
vremea lui Foscolo.
Cu totul altul e un Valaoritis, care ii pastreaza locul
. si pana astazi. Poetul epirot a avut curajul sa intre-
buinteze limba populara trecand dincolo de limita de
popularisare" a inaintasilor lui. Va cauta deci sa in-
cetateneasca limba lui, din Epir, si a reusit, de si pana
azi Inca se cauta formula definitiva a stilului poetic
generic.
Legat cu Italo-Grecil de limba elenica, Typaldos
scrie plin de dor pentru tam lui. La el gasim expri-
mat in formele cele mai inalte idealul elenic.
Dar a venit o vreme cand au inceput sa rasara, in
Atena insasi si in vecinatate, poeti cari nu apartin
unui pamant strain, cart nu primesc influence nici de
la Fanarioti, nici din Italia. Ei sant cantaretii adevarati
Ai pamantului grecesc, fiindca s'au nascut in Grecia
adevarata, autentica.
Ceia ce hi arta nu s'a putut face, s'a facut astfel in
literatura printr'un Zalakostas l Drosinis.

159
CINCI CONFERINTI

lin Angelos Vlachos e pe aceiqi linie de perfect&

comunicare cu nalia sa, qa cum e astazi Sotiris Skipis,
care a locuit multi vreme in Franta 0 care, intors a.
cum acasi la dinsul, nu se bucuri acolo decal de a
popularitate foarte restrinsi, de sl a gisit upr notele
dominante ale patriel.

160
 TRADUCERI SI VERSURI
DESPRE GRECIA

161
11
 TRADUCERI DE N. IORGA

ZALOKOSTAS.

O pastorild am lubil,
O prea jrumoasd _NO,
$1-atit de mull o am tuba:
Eram copii de nu vorbiam,
Sant zece ani de-atuncea.
Odatd, cum stateam-asa,
'N grddina Inflorild,
Mard, o vorb'a vrea sd-fi spun,
$Iii tu, Mar& mt-e0' dragd:
De dragul tdu md pierd.
Atunci de mijloc ea m'a wins,
M'a sdrutot pe gurd,
Spuindu-mi: pentru suferinii
De dragoste Intreagd
Eu sant wt de micei..
Crescut-a 0 o cdutam:
Pe altul 11 urea astdzi,
$i eu, rdmas orfan,
Eu tot nu pot sd uit
De sdrutare' aceia.

163
 DROSINIS..

Ori ce-i viafd, forlei, har

Se 'ngreuie de lernd, sclavd,
Si, in abisuri coborind,
Acolo 'n fund code si moare
$i numal din obis, din fund,
Uncle viola moartd code,
Se 'nnaltd liber spiritul,
De se ridicd in spre ceruri.
0 sujlele, tu zboard sus
$i calcd 'naliele palate,
Sd afli lumi ce n'ai stiut,
Numai mándretd si lumini,
Cdhind un zeu necunoscut
Co inchinare ca in visuri,
in paradisuri sufletesti
$i 'n a' iubirii ceruri clare.
Tu, puiu fugit din cuibul tau,
0, sullete al mieu, ce'l face
Dacd, in loc de flacdrd,
Odsi-vei kale 'ntunecate,
Dacd aripile credinlii
Sdnt doar aript de rdtdciri
$i Dumnezeul ce-I slavesti
Nu-I vei gdsi tu nicdiri?

164
 RANGABE.

Mi-au spus florile din Malu :

Fugi de chinurile viet11,
De-a' gdndirilor porniri:
Vin 'aici, sd slai cu noi I
Mi-au spus galbenele foi :
Pan' nu vine batranela,
Lath lumea zgomotoas d :
Viala gustali-o acum.
$i mi-au spus i ochii tdi :
Cdrlile le zvdrle 'ncolo
5i culege 'nvdfdiurd
Noud de la cchii miei.
Am zvdrlit cartile 'ncolo,
$i un singur gdnd mai am:
Sd Irdiesc, friger de our,
Cu nalura '0 cu tine.

g9I
 MAVILIS,
MASLINUL
Traducere de G. MURNU.

in scorburo /i se 'ncuibar' albine,

MdslIn mofneag fncovoiat In rare:
Verdealö, ce le 'nvOluie 'n ruine,
De pare ar fi podoabo funerard.
$1 toaM pathrea'n belii divine
De drag i dor cu ciripit de pard
-$i 'ncepe goana dulcilor suspine
Prin ramuri care n'o so mai tnfloarã.
Cum ele pán'la moarte-o so te-ogoaie
Cu larma kr de farmec blond, mipaie
De frumuseld, tinereld vie,
Trezind In tine amintiri bogate I
0, de-ar marl cu aceia0 agonie
Oricare suflet ce cu line-i irate I

166
VERSURI DE DRUM DE N. IORGA
_

OLIMPUL.

Peste vulgarul camp de cucuruz

Olimpul std seilbatec gi ursuz,
in valea Tempe nu mai afli fort,
Zeus e mon sus in palat de nort.
Dar peirdsitul vdrf s'ascunde 'n Ja le
$i seara lacrimi cad pe goala vale,
Cad nu-i bielgug gi bucurie nu-i
Cdnd zeii pldng pe iarba cdmpului.

167
 PALLAS-ATHENEL

Acuma nu e rost sd mai tndrepli,

Cdci fnvdIalli sdnt cu (Nil fnlelepli
51-al sophrosynei har
Se 'mparte-oricui, fn orice seminar.
Zeild ce cu lanla ameninti
Pe cei ce son! necumpdniti In mini?
$i'n veci n'ai dat din milaqi nimdnui
Deceit ce e cuprins In capul lui,

Ce bine fact cd te-ai ascuns de foli

in vremea asta frisk' de netoil,
COnd, ca th aibá 'n zestreaqi parte,
De,ajuns i-oricui sd-* capete o carte.

168
 TOAMNA.

Pe copact al toamnei vaier.

Norti via mancali de cant.
Bruma albcY pe pamánt,
Zboara frunze moarte 'n aler.

Spre sfinlit i-al'vielii cater,

Lungi priviri se pierd in urmd:
Piere-a oamenilor turmd
Ca i irunze moarte 'n aier.

169
 EPIDAUR,

Aid, la Epidaur, veniau bolnavii mii

$i se culcau pe marmuri, tn Weplarea clipel
Cánd, fiber! de povara vrajilei kr sclelvii,
Simi tau din cer a vine alingerea aripei.
0, zeu al lecuirii, Apo llon, noi santem
Bolnavi adtinc tn suflel i ne rugdm de line:-
Def mila la acelor ces slabi, findcd se iem
$i celor rdi, Jiinda nu .iiu calea spre bine.

170
 SPAR TA.

N'almai rdmas nimica din ceia ce fu Sparta)

Ce-a lost templu odata azi zace supt pdmdnt,
Nu poll gdsi eroii supt pietre de mormant
$i pentru-atatea glorii a fast vilrego aria.
Dar ei, ostag simpli din casele sarace,
Ce nu primird 'n via Id rdsplata viefil kr,
Volta pentru fapta ce-a lost a laturor
Asupra luturora aceia*i mid pace.

121
 DI.,PHI.
1Vu-i mort Apo lion, zeul pOrdsit,
De fi uitat de-ai lui, jldmdnd de-ojrande,
Pr Mat de mull de-o' barbarilor bande,
De all() lege-aici la el Inlocuit,
A.pleaptd calea sacrd in zddar
So vie caravanele pioase,
Zac fn Wand templele jrumoase
in mijloc de pustiul aprig, dar
El std 'n addncuri sumbre ca vrdjmaf
$1, cdnd trdsnele sus In vdrj de munte,
Aruncd tar privirile lui crunte
$i cere socoleald la urmafi,

172
 PARTHENONUL

Coloanele cu luciul de aur vechiu sant rupte

$i frisele Pirate supt cer de Nord tanjesc;
Minunea'nfapfuita de geniul omenesc
7n marmura-i ranita de barbarele lupte.
Azi cella e orfana de slatuia zeilii
$i cetele de tineri nu via sa dea ocol
In sacra leorie acestui sala gol
$i nu fnalla cdntec efebii, fericifii.
Dar nu e0i moarta Thca, o tu, Pallas Athene,
Lumina revarsata e foc din coiful tou
$i lanla ta imparte senin fn jurul sau,
lar tot cerul albastru e supt a' tale gene.

173
 PRAF TURCESC.

Au Jost aici stdpdni

Spahii pAgáni
..Fi 'n locuinfi trufafe
Femei gingafe.
S'au dus eel vecht, fi-acum
Pe drum
Doar trec femei sancllli
Cu bupmachii,

Teranii trifti, sdract

5i banabaci,
Puriand pepminte rupte,
.InvilW tn lupte.
Zace moscheia, moarta,
i-un minaret
Cochet
Ifi plánge soarta.

174
 CUPRINSUL
Pagina
NOTE DE DRUM :
I. Din Sa ionic in Tesalia 1
rt. Tesalia 6
In. Atena 13
IV. In jurul Atenei 27
V. Bizant fi antichitate in Atena 30
Ili. Pireul, Falerul 32
VII. Daphne 34
vim Oameni ql prive4ti 35
tx. Museul National 36
B. Bisericuje bizantine 38
xi. Stadiul 40
xi/. Spre Corint. Micena qi Tirintul 42
YIII. Nauplia qi imprejurimile 48
My. Epidaurul 51
XV. In Pelopones. Tripolis 53
XVL Mistra §i Sparta 56
svu. Tegeia 61
XVIII. Ora§ul grecesc de azi 64
mr. Delphi. 66
U. Musee de provincie 72
xxi. Inapoi la Atena. Monumente qi Musee 73
xxn. Drum de intors 79
xxm. Margene macedonica 81
CINCI CONFERINTI :
I. Introducere. PAmantul. 89
IL Rasa 110
Ini. Istoria 124
iv. Arta 138
V. Literature 149
TRADUCERI I VERSURI DESPRE GRECIA :
Traduceri de N. lorga §1 G. Murnu 163
Versuri de drum de N. lorga 167