ISTORIA GENERALA

saO a transilvanie!, țereI muntenesc! și a moldove!.

DE

DUCURESCl.
Imprimeria Națională a lui losef Ilomanov et Companie.
1859.
 ISTORIA GENERALA

ȚIEPEI MUNTENESC! ȘI A MOLDOVEI.

PARTEA A. PATRA,

Epoc’a IV.

M.

Domnitorii Moldovei,
în zilele îmn£riyiei lai loan VII Kantakazena la Kon-
stantinonole, ale hă Orkan I îmniratalBi Otomaniloră în
Asia, ale marelsi Kazimiră III regelsl Iloloiiiel, ale marela!
Lsdovika regelsi Ungariei, ale lai Laiots fială Isi Karolă
Domnalal Transilvaniei, mi ale lai Aleksandrs Vodi I Dom-
nslai nereî MBiitencmti; — ne timnală acestora, s'a armată
mi deskilikarea Dako-Pomanilora din Maramsnmală Tran­
silvaniei în Moldova, din kaasa inkarsisnei (nivilirel) Ti-
tariloră în Ungaria mi Transilvania ini din Lansa violinije-
loră ne sc finea» ortodoksiloră din nartea KrBniajjilora or-
dinaUl nanalS. Ni'ii ansi» din istoriul ns deskrie nrelargă
istoria 'leloră întră Domni aî Moldovei, ni naniai ne skartă
mi fin eksaktitate, adakuidS iui maltc nenrobabilitiijl fa-
bslose. Bomfiniă, astorislă istoriei SngBremtî, în Kartea X
kană II alS onereî sale ziue kii în zilele lai Ladovikă rege­
lui Ungariei, snă Bogdan» Vodr>, ntrisindă Domnia sa din
Maramurimă, din kassa sBnTairei velinilor», s’a ndikată
de akolo k» Dako-Romanii sei mi a trekstă de s’a amezată
în geara Moldovei. Auestamă skriitoră adaoge, ku mai ne
«rimi numitelă Lsdovikă a sanusă la tribstă ne BogdanS
Vodi; ui minte vederată sure a fi ntakBtă îSngBriloră. Kb
tote kt, în Brma str-Binstarei Dako-Romaniloră din Mara-
msnsmă, Domnii avarii adeseori rr.sboe între sine mi-mi
kislkaă ijerile ks romnro'iitate, nim odatii însii Moldova n’a
stat?! tributari. MngBriloră; mi auela ne a desk’Blekată mai
intui în Moldova n'a fostă Bogdană Vodi, ni fiială seă Dra-
gomă. Ama o dovedemte istorikBlă Moldovei VornikBlă
Breke, Icb tote kr> mi elă siisne mslte neadevwate desnre în-
nenstulă a’iesta. Elă zinc ki., viind« Dragomă Vod-s k» trei
sste de burbarji în Moldova mi, vinindă snă Zimbrs (boă
s'slbatekă) l’a B'iisă li,ngT> «nă n^nsă; ki. akolo ktnele seă
de vinată, ne se nsmea Molda, de multa osteneala iui sete
bindă malta arin, ar fi kri.nată; iar Dragomă Vodi, nentrs
dragostea ue a avută kr.tre k-unc, a nsmită nir^slu Molda,
mi de la nună s’a numită tota geara Moldavia K^tă de-

1). Ek krezS ki,, tote k-nte so snsnS desnre origiifa Moldovei, a Valaxiel
mi a Ardealulni, si.nt nenrobabile. Mai de sigurS este ks aueste
geri s’aS numitS ama dintre in’ienati de kstre kiarii hkuitoril lore,
KuvBntHlS Moldava saK Moldavia s’a formats de la SlavoneakulS kt>-
vintS Mah, ue inssemneazii lokfi rodikatfi, mi de la Davi, kare (dsns
Strabone) insemneazi, nonorslS ne likaia nine; anta dam, de la Ma­
in uii Dari geara s’ai> nxmitS Mals-davia, mi nrin korsngisne Molda-
ra uii Moldaria. Asemino ktivimtslii Valaada s’a formats de la ks-
vintsIS SlavoneskS Valea kare insemneasi lokS snrT.vslitS mi ana
kare latimme se zine akua, aqua; ama dam de la Valea-anel sag Va-
Ira akua, s’a foksto Valania san Valakila mi nrin korangiEne Valakia
mi Valasia, san Valaxia mi Vlaxia. Tots aseinine mi Transilvania
s’a namit Ardcalii, de la knvsntslG Arie kare Slavoncmte insemcneazr.
lokS netedi (fags de trieratS) mi dealii, ue msemncasr, msnte; nrin
til-mare, Hinds ki. geara in mijlokS este dcskisi ka o arie mi inkan-
ji«rati de dealt,rile, san nrnngii Karnagilorfi, s’a nnmitb ArdealS.
snre nsmirea oramslal laurii, Sreke zine kt, loksindă akolo
»nă om» ne se nsmea lasks, înnre»nt k» alyi slavoni, de
la anesta mi-a Isat» lokslă nsmirea. Kantemir» înst zine
kt lassii are nsmirea de la vekile kolonii Romane. Anesta
mal zine desnre Ssneava, kt akolo mai înttiă lokseaă Sak-
sonl mi Ungsri; mi, fiind» kt <5ngsrii se numeai Kojokari
(dsnt kojokslS, xaîna de nele de oae ie nortt lokaitorii mi
ntnt asttzi) kare în Bngsremte se zine SsuiS, anoi de la
ksvtntBlă SsuiS a luată nsmirea de Ssneava mi risl« mi js-
degsl». Dar noi, ItstndS la o narte inotesele anoste, ka
IskrBri nenrobabile, venimă st fanemă nsmai biografia Dom­
nilor», ks tote kt mi aneașta- din origint este forte obsks-
rt, sksrtt mi ftrt mtrtsrii sigBre. Kalegtndă nrckttli amă
listată, asserijisnile iele mai nrobabile din astorî, deskriemă
xronologinemte fantele iele mai essenniale, ftrt fabslismă
mi ftrt înfloritsri. înnenem» ka nelă înttis Domnii, Dra-
goms Vodt. IstorikBlă Iloloniei, Strikofski, zi'ie kt anesta
a domnit« ne timn«lS îmntrtniei Îhî Mixailă IlaleologB îm-
ntratal» Konstantinonoleî; se înuialt înst, ktnî ne timuslă
anesta domnea tattlă 1»! Dragomă, Bogdană Vodt în Mara-
mBrtniB, iar ns în Moldova.

Domnulu I.

Dragofiă Vodă.

Anesta, nrekam s’a zis» tnai stisă, a fostă filslă IbI Bog­
dan», Domnală MaramBremslBi din Transilvania. Rt-j D. cur.
diktndsse din ntmtntBl» se» natal», îniireant ks| 13°2'
algî nobili mi nenoij! din familia sa, a venită k» o mikt
kolonie de Dako romani în Moldova. AlegtndBini de resi-
denijt Ssueava, i s’aă sbiibsb ftrt ni'ii o on»nere toijl lokai-
toril de nrinnrojKră, fiimlă kt era» totă Dako-romani, saă
Slavini ne vorbeai totă o limbt mi aveai tot» o religiBiie.
U,eara n» era, nrek»mă zikă anii, de. iotă demeartt; lokai-
torl eraă, înst urca imijini din ka»sa ncînnotateloră inkBr-
siuni ale nonórelors Snitive. Anei *ie se oksnaă ks agriksl-
tsra sas ks nsstoria trseaă rssnsndiiji nrin msnrji ini loksrî
rinóse, gsvernsndsse de mai mslijí kan! mai mini. kari erai;
desnervaijí mi ks totală slabi din kassa neînnetateloră rss-
bóe. Nim snslă din istori’iT ns snsne mai multă desnre
Dragonis Vods, de kstă kt, domnind# doi ani, a msrită.
A’iesta a fskstă mi o biseriks de lemnă la Volovsiiă, snde
fs ini înmormsntată; dar mai tarziă Ștefană Vods V a strs-
mstată biserika aceasta la Ilstna, fsksndă akolo o alta bi­
seriks totă din lemnslă aiela; iar la Volovsijă o alta bise­
riks de neatrs.

Domnulu II.
Sasu Vodă.

Acesta a fostă fiiă lui Dragomă Vods. Nimikă mai

D. Chr. multă ns se vorbemte desnre anesta, do kstă ks,
1354.
Cbronolog. »domnind# natrs ani ne tronslă nsrintelsi se#. a
locală. msrită ’).

Domnulu III.

Iliașiu Vodă.

Vcrnikslă Sreke zme ks a«iesta a fostă fiiă Isi Sasă

d. chr. țVods. Dar Kantemiră mi Mironă Logofstslă, snă
Jaltă istorikă ală Moldovei, nretinds ks ar# fi fostă
vsră lui Sasă Vods; elă, momtenindă tronslă, a întinsă ne
în'ietslă marginele stansnirei sale snre Basarabia mi snre

1). Dans 8n dinlnniată ală re clsî Sngsrcskă Lsdovikă, uitată de Li in-

kal la >eg. 32G, se vede ks Sasă Vods a avută 4 fii ini ar.mne
Balk, Drag, Dragomiră iui Steiană. Se mai vede ks ne Sasă Vods
l'aă oinorîtă Bogdan Vods ks fc'iîoril sel, karelc dsns totino) a
venită dsns domnia Isi IJiamg (saă Laijko) Vods.
(Traducetorulu.):
nărgile din jos» ale Moldovei; iar dană ontă ani de domnie,
a mărită totă într’ană timnă ka Nikolae Vodă din yeara
Manteneaskă.

Domnulu IV.

Bogdani I.

Ni'n ană skriitoră na snane ala kal tiiă este Domnală

anesta, de kătă' kă a fostă totă din familia namiiji-i d. cur.
loră, kt s’a saită ne trona odată ka Rada Vodă II | 1366,
Bassarab.s în neara Manteneaskă, mi kă domnindă mese
ani mi kăteva lanî, a mărită.

Domnulu V.

Petru Vodă I.

A'iesta a fostă tiiălă anat Msmată Vodă, karele a fostă

domnită în Maramaramă înainte de Bogdană ° Vodă.f _jj. unr«
_
Iletra Vodr. a domnită 16 ani, mi a mărită. Vorni-< Cbronoloff.
_ 1372;
kală Sreke se miri, kamă de na snsnă nimikă skrii-l *-T"®
toriî desnre Domnală anesta, karele a domnită atită de
malta. Elă nresanane kă loksitorii na se întinseseră în kăm-
nii de teama înkargerei Tătarilor , mi, din kaasă kă na e-
raă în komanikăniane ka nonorele venine, na eraă kano-
skate nini fantele Domnilor«. Dar Strikofski, ană istorikă
Ilolonă, totă snane kă anestă Domnă a avată răsboe ka
•Ilolonil mi ka Tătarii din Bassarabia.

Domnulu VI.

Romană Vodă I.

ITe la anală ală natralea ală domniei lai Minea Vodă

 D. Chr. în geara Msnteneaskt, a domnită în Moldova Ro­
1380.
Chronolog. mană Vodt I, karele a fostă frate ka Iletrs Vodi.
Tlerei. - A’iesta a strumstată ini skaanalä domniei de la Ss-
neava la Romană, întinztndsse înaltă k» xotarele gereî. Do­
sitei», MitronolitölS Moldovei, vorbindă desnre Domn«!» a-
nesta, snsne, dani mărturia lui Sreke, ks dani dunsală s’a
namită ini orauială ini jadegală întregă. Amândoi însi se
înmals, kinl namirea aceasta s’a dată ka o mie de anî mai
minte de la kolonia Romanț, kare o trimisese akolo îmm-
ratală Romei Karakala. (Vezi tomala I Ilartea II Kană VIL)
Domnală anesta a avată fiiă ne Stefans, Iletra, Aleksandra,
Bogdană ini algl doi, nrekamă se vede dintr’ană xrisovă ala
seă ne se gtsemte în Monastirea Ilrobota, în karé se aratt
mi xotarele Moldovei, de la marginea Iloloniei mi a Snga-
rieî ntm la Marea Neagra, ne kare le deskrie mi fiiălă seă
Aleksandra ks deamtrsntalä. Dam trei ani de domnie, Ro­
mană Vodt a mărită.

Domnulu VIL

Ștefană Vodă I.

A’iesta a fostă fiiălă 'ielă mai mare ală lai Romană

d. chr. I Vodt. Istorisii streini nimikă na snană desnre elă,
I39l‘ Jdsm o greniealt kare se va Itmari mai denarte la
domnia lai Iletra Vodt. îi daă înst mese ani de domnie,
ktndă întră adevtră n’a domnită ni'ii ană ană întregă, de-
stitaată fiinda de kttre fratele seă Iletra mi de kttre boeri ’).

1). Aatorială s’a luată dani kronikaril Moldoveni Mironă Kostină mi 8-

rekc. Dani tdti nrobabilititatca însi>, istoria este gremite. Illinkal,
karclc a avută în vedere nn ne kronikaril Moldoveni mi ne streini,
na determineasi anii mi mirală Domniloră astfel. — Ihni la anală
1359 na însemna a name kandă a venită Dragomă mi kite kanl aul
aă domnit Domnii; «ii înmire ne Domni în kinală army.torlă: 1. Dra­
gomă; 2. Sasă, trată scă; 3. Bogdană, auigttorală lai Sasă; 4. Ște­
fană I fllală lai Bogdană; 5. Iletra I, flîală lai Ștefană I; 6. Laijko,
(ne karo Fotino ’lă namemte Diamă) Fiiălă lai Iletra I; 7. Iletra Ma-
 Domnulu VIII.

Petru Vodă II.

Aiesta, ku toate ki era mal june de kită fratele seă,

a fostă însi nreferată de kitre boeri ini de nonorăj D.
nentrs blindcya mi talentele sale nele rari. De a-| 1392'
neea, ka raderea anestora mi ku ajutoriă de la Ungsri, a
destitsatu ne fratele seă Ștefană mi l-a luată skasnsl» dom­
niei. Ștefană Vodi, simijinduse strimbitirjită duru drentu-
rile sale de nrimogenituri mi teminduse ka n8 kumva st
fie unisă de kitre fratele seă, a fugită ku kiyi-va boeri
din ijeari mi a uerutu nrotekijiHnea Ibî Ladislaă VI regelui
Iloloniei, ku rugim in te ka si-lă ajute a-mi rekinita trouulu
domniei. Aaesta, krezindă momentală favorabilă ka si-mî
întinzi xotatile regatului, s’a aritată înduiomată de sorta
Domnului alungată, mi Î-a mi dată de ajutoriă ună numiră
însemnată de omtiri ka st meargi asunra fratelui seă. Ile-
trs Vodi, ks tote ki ns avea nsteri analoge, însi s’a onusu
ks birbiaie în mal multe loviri. In ’iele de ne urmi, în-
ijelegindase în sekretă ku boerii fugari de ne lingi Ștefană
Vodi, a alergată la o stratagemă ingenioși, kare fs fatali
nentru armia Iloloni. A iiusă de a tieats o malijime de
arburi ku fenstriulă, lisindu-i însi în ni’riore mi gata a
se risturna la nea dinții anroniere. Duni a’ieasti oneri-
Hisne, fikuti într’o îndure deasi mi noroioși, atrase omti-

inată. Ile lingi a’ieste, ku nenumărate akte ini dovezi autentice în

mini, dovedemte kt Ștefana Vodă I a murită la anulă 1359. — nrin
urmare Ștefană« Vodă, anost arătată de Fotino ka I este filu Iul Ște­
fană 1, nrin urmare e Ștefană II mi frate ku Iletru Vodă II, desnre
kare urmează istoria. — Nu înnelegă însă konfusiunea dateloră: kMl,
duni Hlinkai, frajiiî Ștefană II mi Ilctre II înnenă a juka rolă de la
anulă 1359, iar ns de la 1391, nreksmă skric Fotino. Eu kreză ks
asseriiiunca Iui Ulinkai este mal adevărată, fiind ks aitcază un cstraktă
din Dlugotnă, kronikarîs Ilolonă, ku dctailuri interesante desnre Junta
dintre a'iemtî doi frajjî kare se notriveskă ku istoria lui Iletrc II des-
kriss de Fotino.
(Nvla TraihiceloruhiT)
rea Iloloni akolo, ini de odati înnensn arborii a kidea a-
sanra sa. Astfel« Ilolonii înkarkindsse ka într’o ksrsi, a
kizată iui Iletrs Vodi ks omtirea sa asaura lorw uri a fi-
kstă o virsare de singi' înfrikomati. Ștefană Vodi abia
skini ka o ninimigi de omeni; Iar ITetre Vodi. anaki tote
nrovisianile oiutirei, doj.-snre-ze'ie stindarde, o mslgime de
arme iui nrisonieri, mai mulgi Xatmani iui doi Voei ori din
Ilodolia. ne kari mai tirzix Ladislaă trimise ini-î resksm-
mrs, ks kondigiani de nane avantagiose nentrs Moldova.
Kromer» iui Bomfinie zikă kt namitală Ștefan» Vodi
ar fi fagită în Ilolonia ne timus lă Isi Kasimiră nelă mare
mi kt Tletrs Vodi ointile anestsîa le-ar fi bitstă. Aneste
însi. le snsnă din gremeali, kmi Kazimirx dani 37 ani de
domnie a merit» la 1370 mi, neavindx momtenitori» de nar-
tea birbiteaski, a lisată ne fiîală Elisabetei s»rorei sale
Lsdovika ne era rege al» bngariei; dani anesta a domnită
EdvigS, anoî lagelone, danele Litsaniei, karele a Isată tro­
nai», dam ne s’a însogită ks Edviga fiîka lai Kasimiră nela
mare mi dans ne a uromisă ki elă ka sanamii seî va îm-
bngima kristianismală; mi anesta s’a nrensmită Ladislaă VI
în anala 1386. Ama dan la anesta a fugită Ștefana Vodi
mi ks omtirile anestsîa s’a bitst'i Iletra Vodi.
Bonfinie mai vorbeuite (uri dans anesta se Ia iui isto-
rikuls Moldovei Ureke Vornikală) desure ana Ștefană Vo­
di I, karele ar fi fostă dani Romană Vodi mi karele ar fi
avstă fii ne Ștefană ne-lă nameiute ală II-lea uri ne Iletra
Vodi III. Este însi vederati greuieali: kmi Ștefană Vodi
este totă filai» lai Romană Vodi ini frate ka Iletra Vodi,
iar na tati. Aiua dan, ramai ka si akonere datele, adao­
ge ană Ștefană Vodi mai malta, nainds-lă totă ne anela mi
I, ka tati în zilele lai Kazimiră, mi anoi ală II-lea ka fiiă
în zilele Isi Vladislaă. nreksmă este, totă Ștefană 1. Asemi-
ne greuieli se giseskă mslte atits în skriitoriî Ilolom iui
Sugari, kits mi între ai Romurilor?;, kari se vede ki ax
skrisă mai malta dam tradigiane; mi numai kindă nerne-
teazi uineva kronologia ks sksmnitate iui konmara Iskrs-
rile kn alte kroniní, deosebemte adevărslă '). Bomfinie mai
adaoge Kt. dimt aneste a venită assnra lui Iletra Vodă fra­
tele ses Ștefani k» omtiri Ilolone, dar s’a întorsă învinsă;
mi maî snane kt, dană mórtea lai Iletra, Ladislaă a aine-
zată Domnă în Moldova ne Iletr« Vodă, făkănda-lă mi vassală
ală seă nentra asemine îndatorire, dar anesta maî ttrziă s’a
lentdată de vasselagiă. Asemine snane kt Mirnea Domnală
țjerei Msnteneintî, fiindă vassals la Sngsri, mî-a skstarată
jagslă. nre ktndă Miruea învinsese ne Sultanală Baîazet>;
Ildirimă, (karele nrtntdise ne öngsrí la Nikonole) mi-lă a-
l«ngase ntnă la Andrianonole. Kamă dară natea st fie vas­
sală, na la învingători, ni la învinmii da kătre noi învinmi
de elă ? Din aneste tóté jsdene fie-kare adevtrală.
Iletra Vodă, donmindă mente anî, a mărită.

Domnulu IX.

luga Vodă.

Dană mórtea lai Iletre Vodă, boeriî Moldoveni aă alesă

Domnă ne ană laga Vodă, karele na se mtie ală kaî D. Chr.
1309.
fiiă a fost». A'ie.sta a nerată de la Ilatriarxală Oxri- Chronolog.
deî, de a înaintată ne Eniskonală Moldovei Teo- locală.
klită la demnitatea de Mitronolită. Anosta a strămatată mi
malte orame de ale Moldovei în nosigiani mai bane 2) întă-
rindale mi ka zidari, snre a servi de antrare în kontra in-
karsianiloră Tătarilora. Elă a făkată din noi mi netatea
Kiliei kătrt gările Dantreî, ne kare mai ne armă a venită

1) . Ama este. Dar astorisls na ne snsne ks .e astoritijil kombate ne

Bomfiinie? Ns snsne mtkarS kt a koniată ne Mirons Kostină. Daki
ar fi uetits ne Dlsgoms, negrcmită kă altă felă ară fi raționată.
(Trriducelorulu).
2) . Vorniksls Sreke adaogă kt anosta a înaonstă n îmntrui momii (kare
se vede ki nins atuirii eraă ale statslsi) ne la uel ne fficas vitejii
în resboae. Ast-felb s’a în'icnstă originea nronriettyil în Moldova.
(Traducclonilü)
Mircea Vodt ini o Isat’o ks bstae. Atsnne Aleksandrs, fi-
ïsls Isi Romans Vodi, nrofitends de învingerea ne rensrtase
Mirnea assnra Isï Isga, s’a înijeless ks boerii mi l’as desti-
tsats, dsnt doï ani de domnie. IJeara a nrivits ks mare
msljjsmire mi bsksrie ssirea ne trons a Isï Aleksandrs Vo-
di, fiindă ks els era singsrsls ne se trsgea de-a drentsls
din familia strslsnits a Domnilors Romani, kari s’as ame-
zats în Daiia ks koloniile trimise de îmnsratsls Traians ’).

Domnulu X.

Alesandru Vodă I.

d. chr. lAnesta ks drents ksvsnts s’a urensmită uelă Mare2')

După chro-Ifiinds ks a întrodsss mslte mi bsne rsndsele a-
nice locale , . , .
și Polone, tata in nartea biserrieaskt k^ts un in nea Hivili»
Els a ssnsss ne Mitronolitsls Moldovei Ilatriarxiel de la
Konstandinonole; iar Mitronolia a amezat’o la Ssneava, în-
zestrînds-o ks mslte momii, sklavi mi diferite odore sakre;
a fsksts mi din eniskom; ne iels de Romana, a ksriea e-
narxie a xotsrît'o în ijeara de josă desnre msnte; mi ne
nels de la Rsdssijs, xotsrînds-i de enarxie yeara de sssă
desnre Ilolonia. în ală doile ană ală domniei Isi els a trimisă
la Tranezsnta dinkolo de Marea Neagra în Asia, mi a adsss
ks mari keltsele momtele Sintalsi Ioană nels Nos, ne ka-
re le-a nssă în setatea Ssievei. Els a mai fikstă mi dos
M’snT.stiri mari, Bistrijja mi Moldoviija. Iar în nartea nivi-
H a sistematisats orîndseala kirmsirei mi a klasifikată ie-
rarxia boerimei, în kinslă armutoriă:

1). Dc aive înainte istoria se fane mai nreniS'B mi mai sigsrs. Nsmele
mi (latele mergi» mai konformS ka kronika seridsn a lui IXIinkai.
QTraducelorulu).
2), Astorslă mi atac grememte: nu nelH Mare, <H wlS Bsni s'a nsmitS
Aleksandrs Vo(1t.. —
(Traducelorulii.)
 „A. — Logofită mare '), judekitoriă mi alegatori» de
onine, mi Isnravnik» ne o frunte de omeni de ijeara ne suntă
kurteni, mi judekitoriă tuturor» ne smtă ku strambitigi în
jjearu, de a lua seami tuturor» Isnravniuiloră ne smtă la
Kurtea Domneaski.
„B. — Vornik» mare de ijeara de gios», judekstoră
tuturor» kare a» strimbitagi în yeari, mi globnikă de mor­
gi de omă mi de mugubinele de jos», iui vornik» Bârla­
dului.
„O. — Vornik» mare de geara de sus», judekitori»
tuturor» din geari ku stnrnbitigi, mi globnikă de morgi
de omă, mi de mugubinele ne se faku la mrgile lui, mi
Vornik Doroxoiuluî.
„D. — Uirkilabu de Xotină la marginea desnre sea­
ra Lemeaski mi Kizmeaski, judekitoriă tuturor» la anelă
ginută.
„E. — Xatmană mi Ilirkilabä de Suneava mi Isnrav-
nikă neste töte omtile gerei.
„F. — Ilostelnikă mare mezitoriă înaintea Domnului mi
üirkilab» de laiul (ku töte ku lamii nu era oramă ama de
mare) mi tilmani» ală limbeloră streine.
„G * — Smtară mare mi Staroste de ’lermună, duns
obineiă înbnkată la zile mari ku xaim skumm domneaski,
mi dvoritoră încinsă ku arme domnemti la snatele Do­
mnului.
„H. — Ilaxarnikă, mi algî boeri atită ai Kurgei Do-
mneinti kît mi ne la judege, a kirora demnitate abia în um­
bri se mai vede astizi.“
In tiranul» anela regele Ungariei a ndikat» ne Grisonii
Ilrusiei în kontra lui lagclone regelui Ilolonici. Anesta (S(ricofsk|
atunne a trimis» soli la Aleksandr» Domnul» Moldo-{cî?- XVL
vei si-i uean ajutor». Aleksandr» l-a dată natru mill01"1, x*-
de_ ostami alemi, kari, unindusc ku Iloloniî, aă fikstä mari
striki'jiuni Grisoniloră mm i-aă silită de aă ftkută nane.

1/ A'icstc ssntă koniate dani. MironS Kostini, mal ad-litcram.

(Trrtdvcetoridu.)
 Dani aneasta regele Iloloniei a trimisa în dînntă ne os-
tainil Moldoveni ka înalte malijimiri mi darari nentra Dom-
nala loră Aleksandra. Aminiâ kare s’a kontraktată între a-
'iemtl doi suverani, s’a strinsă anoi mi mai tare; kini A-
leksandra Vodi, mergmdă în nersoni ka si visitese ne La-
dislaă, a înserată ne fiială seă Iliauiă Vodi ka sora regelai
namiti Sofia ').
Intra aneste, întorkmdase de la Viena Andronikă Ila-
George lleologală. fiială lai Manailă îmniratală Konstantino-
Fran™. uij ginere aj îmniratalai Austriei, a trekată nrin
Moldova. Aleksandra, fikinda-i mari onoii mi ceremonii,
l’a netrekată mm la Galaijl. Dani aneasta, Andronikă a-
ajungmdă a se sai ne tronală îmninijieî, a trimisă lai A-
leksandrs Vodi diademi (koroni) îmniriteaski îmnreani ka
alte darari, iar Mitronolitalai Moldovei saks mi mitri nre-
kumă mi ikona fikitore de minsni a mamei Domnului, ka­
re se afli mi astizî îmbrikati ka argintă la Mimstirea
Neamțului.
Mai tirziă însi, în arma înijelegeriloră armate între
Aleksandra Vodi mi Sfridigelă kneazală Skraineî, karele de
mi frate dar era mi inemikă neîmmkată ka Ladislaă, Dom-
nslă Moldovei a rantă nauea ka regele Iloloniei. 8nă în­
semnată numiră de omtiri Moldovene, întnndă în Ilolonia, aă
jefuită Kamenicta mi mai toti Ilodolia,’ dan ne kindă se
întor'ieaă mi voeaă si treaki rială Nistra, omtile lui Ladi­
slaă aă lovită gaarda din armi a omtirei mi, snirgindao,
aă luată snoliele (jafarile) \ic rinisen în Ilolonia. N’a tie-
katî; însi malta dam aceasta, iui a mărită Aleksandra Vo­
di, dani lie a domnita trei zeul mi doi ani, lisindă doi fii,
ne Iliamka iui Ștefană, dintre kari a numiră momtenitoria,
mni a na mari, ne nelă întiiă niskată.

1). UJinkai ziue ki soyia ne a luată Iliamă Vodi era Maria son ks So­
fia, 'ie a fostă a natra so(tie a regelai Iloloniei lagelone.
(Traducelorulu.)
 Domnul XI și XII.

Iliașiu Vodă IJ ți Slefanü Vodă II.

Duns mórtea Isi Aleksandra Vods, lasnd sțsnînirea

tronului Iliamă Vods, fratele seu Ștefană s’a dasa la’C D1’J^r'
Draga Vods Domnula yerei Mantenemti mi I-a ier«tS| cartmxx
ajatora ka ss goueasks ne Iliamă. Draga Vods, índanlekin-
du-se la aneasta, i-a data ană nameră însemnata de omtirl
de a intrată ka ele în Moldova. Iliamă Vods îi érni înainte
ka tóté nuterile salle la lokál karé se kiams Lolotnía l), mi
akolo fskíndu-se bstalie mare mi síngeróss între uei dói
frayi, s’aă alesă viktoria ín nartea Isi Ștefană. Atunne Ili­
ama a alergată la Vladislaă regele üoloniei ka rugsminte
ka ss-lu ajate a-mi reksnsta tronala, ama nrekam mi dánt
întâietatea namterei mi dans alegerea tataiul seu, se sokotea
a avea drentari; nromiysndu’i nentra aiaasta rekunomtinys
mi vassalitate ne toata viaya.
Ștefană Vods, ka tóté ks avea ajatorals mi alianna lai
Draga VodT>, na s’a Issată ínss namai în reazsmulăi stncofski
anesta • ni trimise mi elă soli la Vladislaă, de-i ars-|Cart'XVI1
tan, kt nonorulă Moldovei, dans nsrerea generata, ne din-
sala îlă voemte de Domne, iar ne Iliama Vods yeara na-lă
safere, mi-ls aremte. Vladislaă, de mi era ínkumnsyitu ka
Iliama Vods, a gssită ks kaié, konsaltîndă sokotinya mi a
tutsrors boerilor Italom, ka ss rsmse totu Ștefană Vods ne
tronala Moldovei, de bánt oara ks este iubită de years. A
nronasa înss lai Ștefană Vods ka ss dea fratelai vele de
keltaiata ne ană mi ană y:nats (distriktu) în Moldova, ande
ss. trseasks linimtită ka familia sa Iliamă Vods, nemslya-
mită ka aneasta, a adunată omtire de Iloloni mi intrînd în
Moldova, s’a bstută de a doa órs ka frateseă la lokulu ne
se keams Dsrmsncmti: dar mi asts data rsmîind învinsă,
s’a întorsu earsmi în Ilolonia. Vladislaă, neînkaviinyîndă

1). Illinkal zi'to Lolomniki, Iar Lctonisetjele Moldovei Lolonl mi Loiieuill.

(Traducelorhdi.)
fanta anasta, nreferindă amin inia IhT Ștefana Vodi neutru
vredninia mi eroismul» seă, mi vizîndă ki Iliauiă canini a-
re de gîndă si adune omti ka si meargi asunra fratelui seu,
a ordonat de l’aă înkisă în netatea Siregului, anroane de ri-
ulu Barfa, îmnreum ku D6mna mi ku fiii sei, rind»indu-I
mi nazi buni de soldagi. Ilentr» aneasta Ștefan» Vodi a
mulgumită nrea multa lui Vladislaă, mi l-a nromis» a-lă as-
kslta mi a-i fi totă-deauna aliata nedesnirgită. Nu tîrziă a
venit» timnul ka st dovedeaski ki alianga lui Ștefan» Vo­
di a fost» folositore Uoloniel; km? skulîndu-se Titarii mi
intrînd în Ilolonia, Ștefan» Vodi a kiz»t» firi de veste a-
sunra lor» mi, fikîndu-le mari strikmisni, l-a alungat» ne togi.
Ile lîngi aneasta a luat» mi netatea Brailav din stinînirea
l»i Sfidrigelă mi a dat’o lui Vladisla». Iar la anal 1434 a
murită regele lagelone, dani 49 de ani de domnie, lisindă
în tronă ne fiiul» se» Vladislau III. Atunne a» mers» maî
mulgi boerî Iloloni la regele mi l’a» rugat» ka si libereze
ne Iliamă Vodi de la înkisdrea netigii. Regele însi nu a-
skultfi rugimingele aneste, fiind» ki sosiseri mi solii lui Ște­
fană Vodi ku daruri kitre noul rege, mi înoiri aminia mi
alianga ne avusese ku tatii» siă. Iliaviă Vodi dani aneasta,
gisindă timnă îndeminatekă (din nenaza netigei, nrekumă
se krede) fugi din netate, mi intrînd în Moldova, atrase
kigi-va boerî în nartea sa mi, ku nugini omtire adunati,
s’a bitută de a treia 6n ku fratele se» la lokulă ne se kia-
mi Ilodraga; nmiindă însi învinsă rai akuma, a trekută
îndirit» în Ilolonia mi mai adunînd kîteva nete de ostami,
a venit» înki odati mi de a natra ori îl» învinse ’) Ște­
fan» Vodi. Junele Vladisla» atunne, ka rudi ne era ku I-
liamă Vodi, veni la mijloku ka si faki nane între fragi, mi
în ncle de ne urmi isbuti de îmnirgi Moldova în doi: Ște­
fană Vodi onri gearadejos» ku netateaAlbi (Akermanuls),

1). Dani 8reke, bitilia aucasta s’a Bimatü la Iliniremti in 4 asgustS

1435, mi se mai vede ki mi de a ninuca óri a» venitö Iliamfi Vodi,
km! namital» istorikö 'jiteazi ki s’aü bitat» la 8 Martié inti’o jói a
analbl 1437. (Traducetoriulv''
Kilia ini altele; iar Îhî Iliamu Vodi îi dete geara de sssă ks
Xotinsl, Ssceava mi altele. Dant aceasta Iliamă Vodi mer­
se îndati la Liovă ks boerii sii, mi mslgsminds Isi Vladi­
slav a fikstă jsranîntă înskrisă ki’i va fi amikă, aliatii iui
totă deasna ssnssă; totă odati a nromisă si-i dea ne fie-
kare ană sna ssti kaî, natrs sste boi, natrs sste baibarace,
sas xaîne romii, mi cinci ’) kimine de Morsnă nentrs bs-
kitiria regeaski (aceste însi nsmai snă ană s’aă dată); ne
lingi aceste a întorsă Isi Vladislaă mi jjinstsls [distriktsls]
Illțieninslsi 2) în drentslă strikicisniloră ne fiksse Aleksan­
drs Vodi, tatilă seu, kinds undase Ilodolia. Dsm aceste
aă netrekstă fragii în bsni nane, fikindă tokmeali ks js-
iimîntă între dînmii. Iar în ansi 1438 3) nndindă Titarii
Ilodolia, în întoarcerea loră as venită mm la Botomani mi
aă dată fokă tîrgslsi. în ală doilea ană s’aă întinsă earinii
nini în Moldova de josă, mi aă arsă oramele Birladslă mi
Vaslsislă. Dar sninds’mî amindoi fragil nsterile, i-aă alsn-
gat din gean.
lie timnslă acela, dsm stirsingele Isi Ssltană Murată
II aă mersă soli din nartea Elisabetei, reginei 8n-i cromer
gariei, kitre Vladislaă, ks nronsnere ka si o ia[Cart XXI‘
ne dîisa de sonie mi si nriimeaski mi kordna Sngariei.
Vladislaă se onsnea la aceasta, fiindă ki ea era mi bi-
trîni mi grea ks birbatsl celă din tîiu Albertă; dar fii-
indă ki magnagii Iloloni aă gisită ks kale si se faki
kisitoria acasta, Vladislaă a trebuită si se xotiraski
a o face; mi nentrs aceasta s’a nssă kondigiune ki, da-
ka Elisabeta va namte fiis, Vladislaă si îngrijeaski des-

1) . Ureke snune de 200 kamine. Dar ce si fie dare kaminele?

(Traducelorulü).
2) . Aceasta se numea mi üokujjia, mi fusese sub steuînirea Moldovei ka
amanetă nentrs snă îmnrumută de bani ce fiksse Aleksandrs Vodi
regelst Kolonien — (Traducelorulü).
3) . Aice astorslă gremamte data, kiei duni 8reke se vede ks cea întii
lovire ks Titarii a armată Ia 28 Noemvrie 1439 Iar a doa, în ală
doilea ană la 12 Dekemvric, 1440. Aceste trebsl si fie nositive, de
vreme ce le însemni ama de sigură. — (Traducelorulü).
VOL. III. 2
nre ela nii si-lă faki rege ală Boemiei, îar Sngaria si-i
nmîe de mointenire. Astfelia Vladislaă s’aă înkoronatS re­
ge al Ungariei; dar na tîrziă, nlekînd în esnediyiane asanra
lai Amarată, în bitilia de la Varna ts anisă. Atonn! Su­
garii mi-aă alesă de rege ne Ladislaă fiială lai Volrex Al-
bertS, ka kare fase grea Elisabeta, nrekam s’a zisă mal sasa,
Dar fiindă ki a'iesta atannl era în virsti namal de ninii ani,
a rămasa sab enitronia maiki-sei, kare kirmaea regatală Sn-
garief. Iar în Ilolonia alegîndă ne Kazimiră Kneazală Li-
taaniei, ală doilea frate al anisalai VladislaS, l’aa înkoronatS
rege.
Amândoi Domnii Moldovei aS domnită îmnream man­
te ani; dar în nele de ne armi StefanS, voindS a nmînea
singarS Domnitoriă, a trasS ne IliamS într’o karsi mi i-a
skos'S okii, dani kare a mi maritS l). Dani aneasta Ștefană
Vodi a domnitS singara înki ninnl ani, mi a mărită anisă
de nenotală seS Romana, filă alS doile ala lai Iliama Vodi.

Domnulu XIII.

Romana, Vodă

Dam mortea lai StefanS Vodi,. a rimasS ana fiiă ală

seă uimită Iletra, mi doi fii ai lai Iliamă Vodi, A-
D. Cbr.
1145. leksandra mi Romană. Anostă de ne armi
Chronolog.
vechia a era mi mai mikă de kită frate-seS) nenatinda mis-
Țîerei
tai simijirile de nsbanare ne natrea nentra mortea ta-
tilai seă, s’a anită ka o seaim de boeri kari na mai na-
teaă saferi krazimile mi neomeniile lai, mi a tieata kanală
lai Ștefană Vodi. Na domni însi mai miltă de ană ană, mi
virală seă Iletra, filslS lai Ștefană Vodi, l’a gonită din
tronă. Romană dani aneea a trekată în Ilolonia ka ms-
mi-sa Domna Sofia, sori a regelai Vladislava, mi akolo

1). Bnil istoriul snsnS kt elă ară fi suisS mi klară ne mami-sa.

(Traducetorulu.)
m8ri înveninată (otrăvită) nrin mijlocirea viralsl sen IletrB
Vodt.

Domnulu XIV.

Petru Vodă III. célú Buna.

Iletra Vodi, nrensmită mi cel» Bană, alsngindă ne vs-

rslă se« Romană Vodi. k« ajstorslă boeriloră mi alăt
Isl ÎSniadc gavernatorslă Transilvaniei mi înveninîn- ius.
da’lă nreksmă s’a zisă, s’a ssită ne tronslă Moldovei, chronoiog.
mi a denssă omagi« ks jeriim^ntă lai Kasimiră re-l a Tierei-
gelsî Iloloniel '). Acesta ară fi dată lai IletrB Vod'B mi
nartea de lokă kare se kîamt KzmnsK Bngsreni, na se nitie
înst nentrs ce felă de kassi. în timnslă acesteia aă maiktl-
kată Tătarii ijeara de aă fiskBtă mari stribicianl; dar lle-
tr8 Vodi. La alsngată k« nsterea. Dsiit. cinci ani de do­
mnie însii a msrită.

Domnulu XV.

Ștefanii Vodă III.

D8m> mortea lai Pietre Vodt, a k imitată tronelă, nrin

nsterea Ilolonilore, Ștefană Vodu III, nenotslă de D. cur.
son ală Domnilor« Eiainke mi Ștefană. Nb domni chimice
însi mal urnită de «n« an«, mi snă fiiă fireskă ală[ Polone-
lai Aleksandrs Vodi, I, anume Bogdană, a venită mi l’a go­
nită din Domnie 2).

1) . Acostă (dans Kromer) se vede ks l’a denssă la Xotină,

«nde aă venit« natrs soli din nartea regelui Iloloniel la anulă 1448.
Acest« jHrsmT.ntă a avut« de skonă desfiinijarea alianței ce Iletr« fi-
k«se ks Sngsriî. Ks tote aceste Engel zice ks Iletrs Vodi a dat«
8ngsrilor8 cetatea Kilia din Basarabia. (Traducelorulu.)
2) . Desnre essistinjja acestsi Domn« este *îndocalc
. Dlsgoml, citată de
lllinkai, nsne la anală 1450 mirslă Domnilor« Bogdană mi Alcksan-
drs. Ks tote aceste Letonisejielc Moldovei nomenoskă de acest« Ste-
 Domnulu XVI și XVIL

Bogdană, Vodă al II și Alessandra Vodă II.

d. chr. lAnesta abia anakase Domnia, mi a venita asanra

l452’ Jlaî Aleksandra Vods, fnalălaî Iliamka Vodă, ajatată
de Ilolonl. Bogdan Vodt înst l’a bttată mi l’a învinsa ks
totala, anigtndă mi natra Xatmanï Ilolonî. Na tarziă dá­
nt aneasta a venita eartmî Aleksandra Vodt ka altă ajs-
toriă de Ilolonî, mi asta data a învinsă ne Bogdana,
Dupe Chro­
nica locale i-a laată mai înalte netayl mi kîară kanitala. Dar
și Polone.
readantndami natarile, Bogdană a bitată eartmî ne
Aleksandra Vodă mi l’a gonită din trona. Ka asemine len­
te, Bogdan Vodt a domnită doî anî, din kare kttă va tirană
a domnită mi Aleksandra Vodt, karele în nele de ne arms
a fagita în- Ilolonia. Dant aneste skaltndsse Iletra Vodt
IV, namită mi Aaronă, s’a bttată ka Bogdan Vodt mi, în-
vingtnda’lă, l’a ani să l).

Domnulu XVIII.

Petru Vodă IV numita și Aaron.

Acests Iletrs Vods a avsts Isnte neîncetate ks Alek-

sandra Vodă, karele na înieta de a se renezi din
D. Chr.
1454. Ilolonia ka omtirl asanra Moldovei, dar karele rt-
Dupe chro-
nice locale mînea totă deaana învinsă. în ’iele de ne armt,
și Polone.
dant doî anî de domnie, a venită din yeara Mante-
neaskt Stefan Vodt namită nelă Bană ka omtirî ’ie î-a dată

fanS Vids, snsindg ki dsnt o Isns arS fl domnitS Bug HIsbsra-Vods,

karele anol a fosts gonitS de Bogdans II.
(Traducelorhilu.)
1). Bstslia a armatS la satslS Rtssenil, din joss de tirguls Sssevel. A-
vests BogdanS Vodi a lost tatelS IbI StefanS Vodt uelS Mare. —

(TraducèlorluM.)
Radnlă Vodi nelă Frsmosă, mi învingindă ne Iletr» Vodi
l’a gonită din trona, de a fsgită în Transilvania I).

Domnulu XIX.

Ștefană Vodă IV cetii Mare.

Acesta a fostă fiiă lai Bogdană Vodă II, nenotală lai

Aleksandra Vodi II, stranenotă lai Iliamă Vodă II,
D. Chr.
ini restrenenotă Isl Aleksandra Vodă I nelă Ba- 1456,
Dupe chro-
trînă. Kmitsnd domnia naringeaska nrin ajatorală nîce locale
și Polone.
omtiriloră Mantcnemti, nrekam s’a zisă, a aratată,
de la nelă întaiă ană, ka era sa de omă rasboinik. Ilrii-
mindase ka malijamirea generala mi ka Lskariea tataroră bo-
eriloră mi a nonoralaî, se anse de katra Teoktistă Mitrono-
litală Moldovei; dana aceasta în data înaena a snori omtirea
mi a randai kanitani vrednici, ka kari, ka ana adevarată
eroă, a întinsă maryinele gerei mai maltă de kată torji nre-
denesorii sei, a învinsă ne IlolonI, ne Tatari, ne Ungari, ne
Manteni mi kiară ne saltanală Meemetă II, Snaîma Earoneî
întregi.
In anală -1461, al ninnelea al domniei sale, ayigată de
mai urnite kaase, a trekată ka tota naterea omtiriloră sale
în Transilvania mi, nradanda-o. s’a întorsă îndarată. Dana
aceasta, la anală 1465, adanandami tdte naterile, s’a dasă
asanra neta^iloră Kilia mi Hetatea alba (Akerman) kare în
timnală Domniloră de inai nainte kazasera în manile Oto-
maniloră, mi batandale le-a laată mi a karajjită ijeara de
nigani2). Dana aceasta a înnenată a zidi mi Manastirea

1) . In anală 1453 Isandă Tarii! Konstantinonole, aă în'ienstă a ameninga

mi gerile Romîne. Iletrs Vodă Ia 1456 a trimisă soli la Moametă II
mi a fakstă na'ie, sanainds-se a da tribstă de 2000 galbeni ne ană.
Ama skrie Kromeră. (Traducelorlulu.)
2) . La anulă 1462 s'a înserkată întaia 6ra sa Ia netagile aneste, dar
kanatandă o îmnsmkatsra la ană ni'iioră, n’a mal înaintată rasboială.
Tlstnei '). Dar Iletrs Vodi Arona, karele era emigrată în
Transilvania, nreksmă s’a mai zisă, îmnresni ks snslă Be-
rendel, karele se zicea a se trage din neamă domneskă, ds-
kindsse în Ilolonia, aă cerstă de la regele Kazimiră ka si
le dea ajstorlă si rekanete tronslă Moldovei; întîmninindă
însi refsss din nartea lai Kazimiră, fiindă ki acesta fiksse
alianyi mi tratată de nane ka Ștefana Vodi, aă alergată a
cere ajstorlă de la Mateeamî regele Ungariei. Acesta nen-
tra kaase anteriore, mi mal alesă nentra nivilirea mi jefs-
irea ne fiksse mai înainte în Transilvania, nrekamă s’a mai
zisă, a gisită de motivă rsgiminijelo acestora mi, adsnin-
ds’mi naterile, a trekată ks o omtire forte nsmeroasi neste
manjji în Moldova mi a încenstă a nnda töte lokarile ne
ande trecea, dmdă mi fokă oramslaî Romină. Ștefană Vodi,
kamă a nrinsă de veste desnre aceasta, ne de o narte a
cerstă ană ajstoriă naternikă de la Kazimiră, iar ne de alta
nregitinds’mi mi omtirile sale nronrii, a ajansă într’o zi ki-
tn seari la lokslă ne se nsmemte Baea 2). Akolo memicii
netreceaă firi nici o griji, dedaijl la beyie mi la neorm-
dsele. Ștefană Vodi, kilkmds-i fin de veste ks nsterea
lai de kilirime mi infanterie, face snă micelă înfrikomată,
amginda neste zece mii de Ungari, între kari a kizstă mi
însămi Berendei. Regele Matiamî, nnită în trei loksri, abia a
skinată neste msnijl ks kiiji va soldaijl kredinciomi; iar n-
mimiija omtirei, însnilmmtati mi sfinmati, s’a nsinită, ans-
kindă drsmslă snre Transilvania, goniți neîncetată de stnjile
lai Ștefană Vodi. Iletrs Vodi de akolo aă fsgită snre IIolo-
nia. Ștefană Vodi însi, dsne aceasti viktorie n’arimass în
linimte, ci intnndă în Transilvania, a nndată ijeara mi an-

Dans aceasta Ia anală 1463 s‘a înssrată ka Dómna Esdokia, sora (Iar
ásni aljjil filka) îmnsratslsl Simeonă de la Kievă. —
(Traducelorlulii.')
1) . Aceasta s’a inneni,tă la anulă 14G6, Iulie 10, dani Sreke.
(Traducélorlulü.)
2) . Baea, karc este astazi ană shnnla sată, era ne atanue oramă înteme-
eată, nrekaniă msrtariseskă rvinile ne eseista nins astazi.
(TraducetorMu.)
snindits în tots lokală fokă mi sabie snre rasbanare rege-
Ihî Matiami; dani aneasta s’a întorsă îndirantă ks linimte.
Dar ns dsns malta trenere de tirana anemii doi Domnitori,
vizindă ki Otomanii, ineminii kreiutinitigii, din zi în zi
finea« nrogrese mari rai se întindea« asanra rjeriloră lor», ks
skonă ka si le îngijji, a« fikstă între ei legitara de nane
nii alianjjn ks jaramintă, dani kare Matiami a nedats lai
Stefans Vodi doi. netaiji în marginele Transilvaniei, namite
Balta mi Mine«!«. Aazindă de aneste Kazimirs, regele IIo-
loniei, mi binainda ka na ksm va alianija anestora si fie
în kontra sa, a trimisa rai el« soli în analS 14H6 rai a« inc­
ită nanea mi alianija ka Stefan Vodi. Tot« atanne Kazi­
mir« a fikată nane mi k« Megligerei Xanală Krimeei.
Dans aneste koborandase o malgime de Titari din snre
aria Volgii mi kilkinds marginile Moldovei, a mersă Ște­
fană Vodi ka oratirea sa în kontra loră, rai, kilksnda-i în-
tr’o nidsre n«mita Linniija anrone de ana Nistralai, i-a lo­
vită ka atata farie mirat« l-a sfiramată ka totală, anigsndă
o malijime din ei rai nrinzinda kîar ne fiială Xanslsi Mai-
nakă, karele ’I kominda. Ilentra aneasta tataia seă a tri-
misă soli la Ștefană Vodi ka darari rai ka ragi-
Dlugosh
minte ka si-lă libereze; dar solii, adresindase ka Cromer și
Mehovie is-
sameijie rai ka ameninrjiri, Ștefană Vodi a skosă Btorici Po­
loni.
ne fiială Xanalsî înaintea loră mi i-a taeată kanală;
anoi ne soli i-a trasă ne jjeam, afara de anală singară, ne
kare l’a liberată taind«-! nasală mi srekile. Dm aneste
isbinzi ferinite, ne kare na le atribaea nini înjjelennianei
nini vitejiei sale, ni namal ajatorlalai nrovideniiială, a sfin-
ijită mi Ministirea IZ«tna k« neremonic mare, talrandase
sinta letargie de Iratra mese zeni Arximandrirji mi Ega-
meni îmnream ks Teoktistă Mitronolitslă mi ka Tarasie E-
niskonală.
Stefan Vodi, dani aneste, nrensinda ki Vladă Vbdi
IJcnelaiuă, Domnslă ijerei Mantenerati, s’a anită k« Ternii
în kontra sa, a nlekată k« oratirile sale mi, intrandă în ijea-
ra Msnteneaski, a înnenstă a o nrada (anală 1474.) IJene-
lamă Vodi atanne adani mi elă oratirile sale mi-i ese îna­
inte la Rîmnik»!» Sarată. Akolo armandase bătălie ka ma­
re învermanare în karsă de mai malte zile, Ștefan» Vodă
în fine a învinsă mi nrinzandă ne IJenelamă, i-a taeată ka-
nală. Atanne a nrinsă mi mai maljji boeri Manteni dama ne
ană însemnata namară aă frazată în bătălie. Dana aneasta
viindă mi okanandă Oramală Bakaremtl, a amezată în tronă
ne anala Vladă, karele se namea Kalagarslă, mi astfelă s’a
întors» în Moldova.
Dar Rada, fiîală lai IJenelamă Vodă, karele fagise nes-
te Danare, laandă ajatoriă de omtiri tarnemti mi tragindă
în nartea sa mi o seama din omtirile namîntene, a isbatita
a kanata tronai» narinyeskă în anal» 1475. Iar Domnala
randaită de Ștefană Vodă, dana o forte skarta domnie, ska-
nandă k» mare nevoe din manile lai Rada Vodă, a fagită, în
Moldova. Nimte Tsrni, trimimi de Rad» Vodă, l’a» fagarită
nana la Barladă, de ande, nekatezandă a merge mai denarte,
s’aă întorsă nradandă tote lok»rile ne ande kalkaă. Ștefan»
Vodă atsnne, sure rasbanare, se sk >la ka omtirile sale mi, in-
trandă în ijeara Manteneaska, nrada tote marginile mi da fokă
kiară Brăilei. Atanue a taeată la Vaslaiă mi trei boeri de ai
seî, banairji de trădători, mi ansme ne Isaiea Vornikală, ne
Negrea Ilaxarnikală mi ne Alekse Stolnikală. Dana aneste
însă gatindsse mi Rada Vodă kanaternikă n»mară deomtire,
a intrată în Moldova; ajangandă la lokală kare se kiama
Sonii, ande se gasea Ștefan» Vodă, s’a fakală o bătălie foar­
te învermanata din amandoa narrjile, kare a jjinată neîntre-
ranta mente zile. In uele de ne arma, k» karagială mi e-
roismală seă, Ștefan» a învinsă ne Rada Vodă mi l’a alan-
gată din ijeara, fakandă mari strika'iiani în mirările omti-
rei Mantenemi; atanne a nrinsă mai malte kortarî mi nriso-
nieri, ne kari fara deosibire i-a trekată sab sabie, afara de
Stană Logofatală mi Mirnea Komisslă, ne kari i-a adasă ka
sine vii.
Na tarziă dana aneasta întorkandase de a doa ora a-
Dnpa chro-lmandoi Domnii, Ștefană Vodă mi-a amezată taba-
tenesci Jra ne aria Milkovalai, iar Rada Vodă ne lokală ne
se kiama Karsală Anei. Akolo înuenandasc batalia, a »r-
mată trei zile ks malta vărsare de smge; a natra zi s’a
fekstă bitaea generata, în karé amindoi nirijile as des-
vilită mare vitejie. în fine Rads Vodi se învinse mi>
niiisindu’mi tabira, fsgi la Buksremti. Ștefană Vodi îlă
lui ne urmi ks nea mai mare gnbire, ini, ajsnginds-lă,
înksngisri oramslă. Rads Vodi abia nsts si skane neste
nónte singsră, mi treks neste Dsnire la Tsmi, tasindă în
mîna inemikulsi seă jjeara, tronslă mi familia. Ștefană Vo­
di, adoazi, intrmds în Bsksremtî, se fiks stimnă neste
tóté: Isi tóté nrovisisnile taberei, 28 de stindarde, o mslgime
de jafsri, tóti averea mimkitóre a Isi Rads Vodi, o msl-
gime de nrisonieri notabili; nrinse mi kiară ne Dómna Vo-
kiya, sogia Isî Rads Vodi, mi ne fiikisa Maria, ne kare le
trimise la Moldova; iar ne Maria mai tîrziă o Isi de sogie,
nreksmă se va susne mai înainte ’).
Rads Vodi, karele a fostă fugită neste Dsnire, Ismdă
de la Ssltansls Meemetă ajstoriă de 12000 Turui, a in­
trată în rjeara Msnteneaski. Ștefană Vodi, neavmdă des-
tsli nstere ka si se onse, a nirisită tronslă Qerei Msnte-
nemti mi s’a trasă în Moldova, ka si nregiteaski omtiri
mai mslte. în srma lui, Radu Vodi a okunată Bsksremtiî
mi a înnenată a organisa omtirile din rjeari, nentrs ka si
meargi ks nuferi mai serioase assnra inemikulsî seă. în

1). Btteliile a’ieste dintre Rads mi Ștefană, neste kare astorîslS as tre-
ksts forte renede în Istoria jjtrel Mantenemtll, sintă mirtarisite maî
în kongltsaire de kitre Kronikarii Moldoveni mi shiinî. Totami sinta
mslte lakaue, desnre kare mi simjjă datoria a vorbi veva.
Maî intuia enisodală bituliel ks Jjcnelami, nre kare aatorială îlă
nane mi în istoria uereî Mantenemtî |Tomală II,] suiderea lai mi na-
nerea lai Vladă Kilsgțralu în loks-î, na este aritată niul de kroni'ii-
le Moldovei niul de Illinkai. Se vede ks aatorială s’a luată dans vre
ană dokamentă gremită: aneasta mal ales se hmaremte kiar din as-
seiuianea lai Fotino kt. Rada din boteză se namea Vladă. Adoa la-
kani însemnați este ks Ștefană Vodi, kîndă a gonită ne Rada mi l-a
nrinsă familia, a nașă Domnă ne ană Laiotă Bassarabă. Fotino nu
ziie nimika desnre aueasta; Iar Ulinkal mi aiul îstoriul arați kt ne
auasta, dani o lanț, Rada a venită ka Tarul mi l’a gonită ntni Ia
Birladă. (Traducelorîulu.)
 timnală a'iesta Ștefană Vodi Here ajatoriă de la Kazimiră,
regele üoloniei. Anesta, ne de o narte di ordin« gaverna-
toralaí Ilodoliel ka sa-mi aneaski ointirile ka ale lai Ște­
fană Vodi, iar ne de alta, îngelegindă interesai» ki Do­
mnii Vominí trebae si fie avangarda sa înaintea Tarnilora,
a sokotită ka sí faki kin« si-I ímnaae. Ilentra aneasta
elă a trimis« soli la Rada Vodi, dar nimiki n’a isnnvită.
• Rada Vodi, ka tóté ki-mi înkinsise o otntire destală
de namerósi, totă na kateza însi ka si se mtsóre ka vi­
tejia lai Ștefana V< di; de aneea a nerată de la Ssltanilă
Meemetă ka si i mai dea mi altă ajatoră. Saltanală, voinda
ka si rinae ne Ștefană Vodi, karele se fikase smiminti-
toră, a mai trimisa lai Rada omtirî, ordomndă mi Xanalai
de la Krimă ka si nimaski asanra Moldovei. Astfelă o-
mtirea aliati de Tarul, Titari nn Manteni se sala la namiră
de 120 mii, ne kmdă anea a lai Ștefană Vodi, ka ajatoră
de 2000 kiliregi ho kimtase de la Kazimiră regele IIolo-
niei mi ka 5000 de la Mateamă regele Sngariei, ka kava-
lerie ka infanterie ka totă na se arka mai maltă de kită la
45 mii de ostami. Ștefană Vodi însi, ka tóté ki-mi vedea
naterile ama de nagină analoge, na nerda karagială de felă.
Mai întiia a ndikată togi lokaitorii mi a kosită tóté kim-
niile, nentra ka dsmmanală si na giseaski în ka.lea sa nini
ană mijlokă de natrimentă. Dani aneasta, nrin feliarite stra­
tageme , s’a îngrijită ka st atragi ne inemiii în loksri
strimte, nini din sasa de Birladă, în kodrii Rakovei. Kamă
avizată neinemmi în loksrile acestea, Ștefană Vodi a nașă
de a sanată din tnmbige din tóté nirgile mi a dată sem-
nalslă de bitae. Moldovenii ka Ilolonil mi ka öngarií aă
înnenată atanne ka ginete mi ka vaete a lovi ne dammani
din tóté mrgile. Tamil, Titarii mi Mantenii, aazindă vae-
tele anostea, sanetele tnmbigeloră mi ginetele omenemti, ko-
nleniigi fiindă mi de o negări kamnliti în kită na se ve-
deaă anii ne algii, aă kizată înt’o snaimi grozavi, sokotindă
ki sintă îmnresaragl de o omtire îndoită mai namerósi:
aneasta adase o konfasic mi o neonndaeali, în kită tóté
mirările s’aă amestekată, mi aă înnenstă a fagi kare înkotro,
 pahtea ív. epoca ív. capö i. 27

»nizindsse snii ne algii. Ștefan» Vodi atsnne se rene-

de k» mai msltg k»ragi» mi fané ín inemivi o miiolirie in-
frikomati. Rad» Vodi k» Msntenii, de mi s’a gin»tă kit»-
va timn» k» mai mslti birbigie mi a fikstă mai m»lti
strikiiisne Moldovenilor», totsml n’a n»t»tS sí se on»e ni­
ni în fine mi a kiatat» sí fsgi mi el» k» nei-l-algi, Ast­
fel», în nele de ne »rmi, Ștefan» Vodi a nmasă ínvingi-
torS mi tri»mfitoriă, mi în zioa aneea a Isats neste o ssti
de stindarde, tóté nrovisisnile taberei, o malgitne de arme,
mai malgl nrisonierl ne kari mal ne armi l-a trasă ín gea-
ni, afan de Isa Ilama, ne karé l’a liberată, mi kigi-va mai
ínsemnagi, ne kari i-a trimisă nresentă aliagiloră sei Kazi-
miră mi Matiamă, înnreani ka mal malte stindarde mi ja-
farl nregióse, ka fraktă ală eroismalai seă mi ka dovadi a
viktoriel sale. Iar ne kimnală nsboialal a» mnasă neste
50 mii de ómenl saimi din kari nel mai malgi s’aă asisă
între sine, mi între aaemtia mi natra Ilaml. Ștefana Vodi,
de mi a rimasă învingitoră, ka tóté aaeste a nerdat» malgi
omeni din ai sei; dar dani aneasta a stată ne lokă natra
zile, în kare timnă atit» elă kita mi tóti omtirea a nostită
namai ka mine mi ani, mi a dată laadi lai Damneze» neu­
tra Viktória ne a rensrtată. Iar Tsrmi imnnmtieagl nrin
nidari, abia s’aă adanată din diferite lokarl în jadegslă Ta-
tovei, ande aă malgimită arșiței loră ki aă skinată de nei-
rea totali, de kare fasesen ameningagî. Ștefană Vodi însi
na i-a lisat» sí-mi mai faki nlanari, ai a trimisă omtiri de
i-a alsngată nini aă trekată Siretală ne la satslă lonimemtil,
ande mi nini astizl se nsmemte Vadală Tarailoră. D»ni
aceasta, întorkindase viktoriosă la Saaeava, a zidită biserika
sintsl»! Ilrokonie la satslă Bidiagii. Dar mai înainte de
aceasta a fikat» mi în Vasiam o biseriki, kare essisti mi

1). Strikofski skrie în kroni'iile sale kt ne Ia ansi® 1575 kilttorindă el®

însămi ne la lokál® unde a fostă numita btttlie,a vtzut® ku okil sei
trei krHHl de neatrt mi movili do óse mi tikve de ómenl, mi snane
kt dani tradiuiuni a auzit® snuindu-se kt nu 50 de mii dar neste
100 mii a® ktzut® akolo din îmbe ntrjjile. Aaeasta o adeveremte mi
Kromer®.
nănă astăzi ku serbarea săntului Ioană Mergătorului-înainte,
în ondrea învingerilor» ce a kănătatu. Totă la Vasluis a-
tunci a făkută ini kase domnemti în kare de multe ori a
lokuită *).
Dar Sultanulă Meemetă, nenutendă esferi atăte daune
ini strikăciuni ne a făkută Ștefană Vodă în ointirea sa, ne-
nutandă suferi de a vedea cetagile Kilia mi Akermanulă în
mănile Moldo veniloră, s’a decisă se nlece elă în nersonă a-
ssnra Moldovei. Deci, adsnindă o onitire nenumărata, s’a
anroniată de Dunăre. Atată Ungurii kătă mi Ilolonii, nis-
msindu gloria Îhî Ștefană Vodă, asta data n’aă voită să’i dea
nici ună ajutoriă, ni, văzăndă mi mkarea lui Sultană Meemetă
mi-aă adunată omtirile mi le-au nusă ne marginea iieriloră
loră snre observare. Ștefană Vodă atunce se renede numai
ks omtirile Moldovene mi se nune la Dsnăre a anăra tre­
cerea Tsrciloră. Dar ne kăndă se afla elă în anărare, de
odată se nomenemte ku mulgimea Tătariloră kă-lă ameringă
a-lă lovi ne dindărăntă. Afunde se întorce ku tdte nsterea
sa asunra loră, mi, învingăndu-i ku umuringă, i-a gonită nă-
nă i-a trekută neste Nistru. în acostă intervală Sultanulă
Meemetă a găsită timnă să treakă Dunărea mi să se unea-
skă ks armata lui Radu Vodă.
întorkănduse atunce Ștefană Vodă mi văzăndă muljji-

1). Aice autorlulă are o mare lakună. Kronikarii Moldovei snună ks, du­
nă învingerea aceasta, Radu Vodă s’a mal întorsă asunra Iul Ștefană.
Acesta atunce a trimisă ne kumnatulă seă Xatmanulă Hlcndrea ka
Să-Iă resuingă. Dar Illendrea kszsndă în bătălie, viktoria a rămasă
lui Radu Vodă. Dună aceasta s’a dusă însumi Ștefană mi, bătăndu-se
din susă de Rimnikă, a învinsă mi a dată voie omtiloră sale de aă
nrădată trei zile yeara Muntcneaskă. Atuncea sau nusă mi xotarulă
ne Milkovă, kăd jjeara Muntcneaskă nănă atunce disnuta tăi-ămulă
nănă în ana Trotumulul.
Ile lingă aceasta autorlulă mai trece sub tăcere o altă bătălie
ce avu Ștefană Vodă ku nimte Kazaci, kare venise sub doi Xatmani
ai loră ka să nrade jjeara, Ștefană i-a bătută; a nrinsă ne Xatmanulă
Lobodă, iar Xatmanulă Nelivaiku s’a înekată în Nistru, îmnreună ku
mai mulul Kazaci, în fugă goniul de Moldoveni.
(Traducelorlulu.)
mea de Turci, Ti tari mi Msntenî ne venisers assnra lai, ks
o mslyime nensmirati de tsnuri, s’a konssltată ks boerii Bei,
mi s’a gisită ks kale si se retragi la loksrl strimnte mi
grele de trekut», întiiă nentrs ka si n6ti anira Moldova de
sssă în ori ne eventsalitate, mi al doilea ka si ns se noti
întinde mslgimea inemiciloră mi si înkonjore nsjjinsl» loră
nsmiră din tot'e nirgile. Ast-feliă, retngindsse kitri mungi,
Ștefană Vodi s’aarjinstă la Valea Albi, într’sns lokă kare de
atsnce mi nini astizl se nsmemte Risboenii. Sosind mi
Ssltanslă Meemetă ks armata sa, la 26 Iulie a), s’a dată o
bitilie înfrikomati mi singerosi, în kare msltă timnă în­
vingerea ns se ksnomtea în kare narte vanmînea. Turcii,
avindă îndirintslă lors mslti omtire, înoeas neîncetată ne a-
cei ce se osteneaă saă se ucideau în bitilie, mi ks kinslă
acesta kîar bitilia din ori în ori se înoea; iar biegil Moldoveni,
fiindă fin aliagi mi neaseminagi la nsmiră ks mulgimea
inemiciloră, se Isntaă singsri nini la cea de ne urmi rir
ssflare, mi kideaă mai msltă de oboseali de kită de lovi­
turi. Atsnce mi Ștefană Vodi, renezindsse ka o ftari mi
vînndsse kiar în mijlokslă nsboislsi, nerds kalslă de ssb
dinsslă mi kizs la nimîntă; ns suferi însi nimiki mi ski-
ni ka nrin minune dumnezeeaski din rainile dummanilors.
In fine kitri seari Ștefană Vodi, vizindă ki nu are ner-
snektha ka si kanete viktoria, s’a retrasă în loksrl maine-
anroniate, lisindă triumful» komnlcktă ne seama Sultanului
Meemetă. Totă kimnslă bitilie! ramase konerită de kor-
nsrile ucise ale Moldoveniloră, între kari o mslgime de bo-
eri Moldoveni din cei mai de frunte s’a» sakrifikată în ze-
Islă natriotismulsi lors, mi aă dată kanită viegei loră, fi-
kindu însi mi mari daune în mirurile inemiciloră.
Turcii mi Titarii, întinzinduse kitri distriktsls Suce­
vei, aă arsă oram»lă ks asemine nume mi s’au înturnată ar-
zindă mi jefuind» totă ce le kidea în kale. Ștefană Vodi

1). Astorislă slti a cita anii. De aceea însemnims ki bitilia de la

Rakova se urmi la 17 lanbarls 1475, iar acea de la Valea Albi la
26 Islie 1476. (Traducelonulii.)
atsnie aă trimisă soli kitn Ssltanală mi a fikstă nane,
dindă Tsrmloră cele doi cotigi, Kilia mi Hetatea Albi (sas
Akermanslă), nrek«mS mi mai o treia narte din Moldova de
josă, kare vine snre ssdalw Basarabiei mi se keami nmi
astizi BBgeakă, sitsati assnra Mirel Negre '). Dani acea­
sta Ssltanslă Meemetă a nlekată; Tar Ștefană Vodi, viindă
la lokală bitiliei, a nssă de a fikstă o gr om mare, în ka­
re a arsnkată kornsriie kremtiniloră seinii mi a fikst» dea-
ssnra o Movili mare, iar în anroniere o beseriki, kare a
nsmifo Risboenil 2). Dani aceasta, mergmds la TekBcîă,
a stată trei zile oksnmdBse de trebile ijerei într’snă kortă
ne o movili mare, fiksti înadins». Akolo i-a venită mtire
ki vine Rada Vodi ks omtire în Moldova. Atance Ștefană
Vodi a încenstă îndati si-inl adsne omtirea, kare era for­
te nagini, mi si o n»e în rîndseali de bstae. Totă odati

1) . Aicea astoriulS komite o erdre. Nici un8 istorikS nu vorbeinte de-

snre nacea aceasta, nici desnre darea cetajiilorS. SsltanslS MeemetS
a ninsitS Moldova, kici de ini învingstoriu la Valea Albi, însi du-
ni aceea a fostS neîncetată xirjjsitS de StefanS Vodi. Iar Kronika-
rslS Breke snsne ks la anslB 1478 a încensfS StefanS Vods a zidi
cetatea Kiliei: vrea ss ziks ks ns o dase TurcilorS.
(Traducetorfulu.')

2) . Aueasts biseriks essists iui nins astszl. De assnra urnei are o nea-
trs ks inskrincisnea srmstdre [în limba Ssrbeasks.] „StefanS ks
„mila lui DsmnezeS DornnS jjerel Moldovei, în anulă de la zidirea Is-
„mei 6954 saS dani XristosS 1476, în aI8 doi-zecelea anS alu Dom-
„niel ndstre, nsternikslS ImnsratS alu Turcilor» MeemetS ks tote
„nuferile Asiei ini ks Hâde BassarabS Domnul» jierei Msnteneniti
„ks tote nsterile sale, venit’as ne nsmsntslS Moldovei, nsns aiul la
„Valea Albi. Iar noi StefanS IV, înnresns ks fiislS nostru A-
„leksandrs Vods, luntmds-ne nentru ijears. jjinut’amS mare bstsliela
„26 ale lui Iulie, în kare s’aS învinsă kreuitinii de kitre dsuimanii
„nsgsni. DrentS aceea rsdikat’amS biserika aceasta în numele Ar-
„xangelslsi MixailS, snre a se ruga Isi Dumnezeu nentru elS ini Dăm-
„na Maria uri nentru fiii mei Aleksandru ini BogdanS nii snre nomeni-
„rca kremtinilorS ce ai kszutu aice. în anulu de la Krist 1496. la
„20 Scnt.“
în anulS acesta so vede ks s’a fT.kstS sfinijirea bisericii acesteia.
 a sosită mi Xatmanslă IHendrea, fratele m«mei sale '), ka­
rele rtmtsese îndtrtntă, nreksmă mi Kostea Ilaxarnikslă,
karele fssese trimisă dans o seamt de Tárni ne rtmtssese
din arier-gaarda Saltanalai 2). Bsksrtndsse Ștefană VodT>
de sosirea anestoră ajatóre, a reiiezita îndatt ne Xatmanală
Illendrea ks nsyint omtire ka avan-gtsardt assnra Msnte-
niloră. Anemtia înst fiindă maltă mai nameromt, aă sftrt-
mată mika omire a Moldoveniloră mi a anisa kiar ne Xat-
manală UJendrea. Dar Ștefană Vodt, trektndă índatt Sire-
tislă mi íntimnintndsse ka omtirea lai Rada Vodt, s’a ín-
aenats lanta ka mare învermsnare: malta timnă viktoria na
se alegea ín karé narte va rtmtnea, mi se auideaa Moldo­
venii ka Mantenii în nea mai mare farié; dar în fine Mol­
dovenii aă învinsă mi aă îmnrtmtiată armata Msnteneaskt 3).
Atamie Ștefană Vodt a dată voe omtirei sale ka st
nrade kttă va natea în yeara Msnteneaskt în ksrsă de trei
zile. Dar sttnds elă akolo ntnt st se adane la lokă omti­
rea, aă venită la elă mai mulgi boeri Manteni, mi aliiii s’aă
adass de fittre ostauii ka nrisonieri; totă odatt viindă mi
mai mslgi boeri Moldoveni, s’aă nașă la kale între ei ka st
mijloneaskt a se îmntka Domnii mi st înneteze lantele din­
tre dtnmii, kare adaneaă strikt’iiani amtndororă geriloră.
Astfelia îngelegtnds-se, s’aă ftkată nane între Domni mi s’a
amezată xotarală între amtndot jjerile ne ana Milkovslai, în
jaderjală Slam-Rimnikslă, nrin oramală Fokmanii, latnda Ște­
fană Vodt netatea Krtniana din sasa de Milkovă ka totă ja-

1) . IJIendrea a fostă kamnată Îhî Ștefană Vodt. Ama mtrtsriseskă Kro-

nikarii Moldoveni. (Tradncetorlulit.)
2) . O kronikt Moldoveneaskt snsne kt întorktnda-sc Ssltanslă MeemetS
din Moldova s’arenezită Ștefană Vodt assnra Isi ini, la tre’ierea Ds-
ntrel staitmtnds-i tóta arier-garda, î-a luată tóté nrtzile; dar nimeni
altslă ns noinenenite desnre aneasta. [Astorislă].
3) . Ns intiă dsnt ne izvóre Fotino nune enisodslă aaestel bttalii aiue;
kt'iî, dani, ksmă arttai în notele menedente, btttlia aneasta a Isi
Ștefană ks Rads s’a srmată în si-ma btteliel de la Rakova, Iar nsîn
arma uei de la Valea Albi». Aneasta o mtrtsrisemte mi Hreke mi Mi-
ronă Logotatslă mi Kronikarii Ilolonl, kare îl nstemă avea sab oki,
(Traducelorlulü.)
degslă Ilstneî, nentrs kare nins atsnce fssese cearte neîn­
cetate între maî mslni Domni. Tot» odate Ștefană Vodi
afltnds-se vidavă de ksiindă, a cerat« ka sos ia de soijie
ne Maria fata lai Rada Vodi, ne kare o avea robi înnrea-
ni ks msmisa Domna Voikiija, nrekamă s’a zisa mai în
armi.
Astfelia îmntkindB-se Domnii, s’a internata fie kare la
chronoiog.țale sale. Dar atsnce Ștefană Vodi nriimemte veste de
T‘erei- Jla distriktslă Sorokiî ki o seami de Kazaci sab doi
Xatmani, Lobodi mi Nelivaîks, intrindă în years, s’aă nașă
ne nradt. Deci, teri a nerde timnă, s’a renezită într’akolo
ka kiti onitire s’a întimnlată si aîbi ne lingi sine mi,
kizinds asanra loră, nrekămă eraă îmnrimtiegi dsni nuzi,
i-a sfisnmată ks totală nrinzindă mi ne Xatm anală Lobodi
robă; iar kiyi aă skinata de B'jidere, alergtndă si treaki
neste Nistrs ks Xatmanslă Nilevalka mi ks ană nolkovnikă,
s’aă înekată în riă. Dani aceea, întorkinda-se Ștefană Vo-
di, s’a onrită la lamî mi a încenată si zideaski biserika
Sintalsi Nikolae, înaintea Ksrgei Domnemti Atance (a-
nslă 1477) s’a ksnstată mi ks Domna Maria, fiika lai Rads
Vodt celă Mare, trimiijindă ne mamisa Domna Voîkina ks
mare ceremonie mi ondre la soyală ei, domnală ijerei Man-
tenemti.
Ile .timnals acela Saltanslă Meemetă, trimiijindă arma-
istoria I ta ne Mare a gonită ne Genovezi din neninsala Kri-
caatemiru |meei nii a Isată Kafa mi alte cetijjl ce stenineaă
ei. Dar dani aceasta, nregitinds-se si meargi kso nens-
mirati onitire ka si kacereaski Egintală mi si sanse inssla
Rodosă, a kizstă la b61i grea mi a mărită la anală 1481 în
ala 53-lea ană ală îmmriijiel sale, lisindă momtenitoriB
ne fîlsl« seă Baîazetă II.
Aszindă Ștefană Vodi de trecerea din viarjt a Salta-
George Inslă Meemetă, s’a skalată la anulă 1482 mi a Isată
stricofski. Jîndintă cetiijile Kilia mi Metatea Albi, scizindă o

1). Biserika aceasta cssistz ini nini astizi lingi vekea Karte Domneaski,
kare astizî este Halatală Administrativă. (Traduceiorîulu)
malijime de Tarvi. Dar viindă mai ne armi Saltanală Ba-
iazetă asBnra lai, larimi a laată netinile; n’a natată însi sa
meargi mai nainte, temmda-se de karsele lai Ștefană Vodi,
karele na emia la kimnă mi voea si-lă tragi la lokari strim­
te, — ni s’a întorsă îndintă, laiudă ka sine la Konstanti-
nonole birbayii mi femeele «ie robise în uetigi (analS 1484.)
ITe timnală anela Ștefană Vodi a înnenată a zidi mi seta-
tea de la Romană, ne se kîami Smerodava '). Iar în a-
nala 1486, ne kindă se lanta în alianiji ka Kasimiră în
kontra Titariloră, a intrata Xrolotă ka oaste Ungareaski
în Moldova, mi a însenată a nrida tote lokarile ne kilka.
Ștefana Vodi, eminda-i înainte, sfirimi ne Ungari mi, nrin-
zinda kiar ne Xroiotă via, îi tirk kanală.
în anală 1492 a mărită mi Kasimira, regele Iloloniei,
dani ne a domnita 45 de ani mi a tnită 64. Asemine în
anală 1490 a mărită Mateeami regele Ungariei mi Ioană,
fiială îmmratalai Moskvei, karele era nenotă lai Ștefană Vo­
di. Dsni aneasta la anală 1496 a mărită mi Aleksandra
fiială lai Ștefană Vodi, întimnlare ne a kaasată mare întris­
tare în safletală tatilai seă, fiindă ki avea mari kalitigi.
Kasimiră, regele Iloloniei, dani moartea sa a lisată
natra fii. Din anemtia Ioană Albrextă a nmasă lai cromer și
tronală seă nirinijeskă; Vladislavă s’a alesă rege ală[stncoCkl-
Ungariei; Kneazală Aleksandra s’a fikată Knează ală Litaa-
niei; Iar ală natralea frate Zigmonă (saă Sigismondă) nrin-
aine ală Transilvaniei. Albrextă mi Kneazală Aleksandra,
înnelegmdase ka si obore ne Ștefană Vodi mi si nae ne
fratele loră Zigmon Ia domnia Moldovei, aă intrată în Mol­
dova în anală 1498, ka inente-zeni mii ostaml zikindă ki
mergă.în kontra Otomaniloră, mi trimigindă resnansă lai
Ștefana Vodi si-mi aneaski omtirea sa ka a loră; dar în-
dati ‘ie aă ajansă la Saneava, aă înkangiarată netatea mi aă
înnenată a o bate, snenndă ki voră natea-o laa îndati.
Garnisona din liantra însi se onanea ka malti inimi, mi

1). Aaeasti setate na mai essistr. astizT. Namal temeliile ei se kanoskă

de abia. (Traducelorlulu.')
VOL. III. 3
 rssnandea la fokarile ineminiloră ks vitejie. StefanS Vods
asemine, emindă din netate, mi-a adanată naterile din tóté
nsryile, ml-a nerată mi la Rada Vods de í-a trimisă ajatoriă
de ostami MantenI; na s’a nașă înss la rssboiă ka üolonil
în ksmnă deskisă, ni a înkisă tóté dramarile mi strsmtori-
le, ín kstă ineminil na mai nateaa ksnsta nrovisianile ne le
éra deneansrats trebainys. Omtirea Ilolons, Bszsnda se esnass
a mari de főmé, înnena a marmara la revolte ín kontra
lai Albrextă. Iar Vladislavă regele Ungariei, ínkredinysn-
dsse de merikolala fratelai sea mi a omtirei sale, a trimisă
soli kstre Ștefana Vods mi aă stată de s’aă îmnskată ks
Albrextă. Dans aneasta, Albrextă armsndă a nleka ka o-
mtirea sa, n’a anakată dramală ne kare intrase în Moldova,
ni ne altală. Ștefană Vods atanni l-a trimisă rssnansă ks
tokmeala a fostă ka ss eass ne ande aă intrată, ks dramală
ne l’aă anakată este mai lângă, grea rai nlină de nsdari mi
mányi, mi ks Iskaitorii ne ssntă în nsryile anele, fiindă ss-
nsrayi mi îngreaeayi de kstrs Tlolonl, îi voră laa de ine-
mini mi voră fane vre o ostilitate în kontra lóra, în kstă
nini elă singară na-i va natea onri. Albrextă na-mi skimbi
nlanală, na askalte kavintele Domnalai, mi arma aneeami ka­
ié. Ștefană Vods mi de a doa órs îi trimise rssnansă ka
ss se întorks, dar nimiks na isbati.
Astfelia Albrextă, srmsndă kalea ne a anakată, a a-
jansă în a natra zi într’o nsdare mare namits Kodrală Kos-
minalai, karele are vsrfsri 'nalte ka rsni mi ka nrsnsstii
din tóté nsryile mi este konerits ka nsdari dese mi arbari
arienii; Iar dramală era strsmtă, nenraktikabilă mi norolosă.
Akolo mai întsia aă intrată karele îmnsrstemti, anoi regele
Albrextă ka gaarda sa, mi ne arms omtirea amórs dans
kare venea toyi generalii nobili Iloloni, karrele ka msniyi-
ani mi nrovisianí, mi tóté omtirile Ilolone mi Rssemti în necrsn-
dseals, fsrs nea mai miks îngrijire, ka ksndă se. aflaă în kar-
yile loră. Ka kinală anesta înaintsnda-se karsle nele greă
înksrkate nsns în inima anestei nsdari îmfrikomate, eats ks
de odate o malyime. de ssteni Moldoveni, s’aă renezită din
toate nsryile, înarmayl ncl mal malyi ka sekarl, ka kóse
 mi ks niomege, mi ks nknete ínfrikomate, kizinds assnra
mirsrilorS ne kilitoreaS fin de nini o griji, as ínnensts a
snide fen de miit mi a ríni Iskrarile de nrin kan, stri-
gind« mi rikninds: Búidéig, twideițl Tire vrsjmauiii nouitril l
lan strigitele anestora, ínmslgind8-se nrin ressnetsls nids-
rilors mi a msngilor», ftneas atita vsetö in kits se kstre-
msras kears fearale selbatine. Snii din Moldoveni tieas
arborii, kari! kideas ks mare sgomots ín tóti întinderea
drsmslsi, mi kassas mare niedeki mi ssnirare tstsrorS o-
mtirilora, kinl atita se înksrkase nintre arbori mi kanle
mi vitele mi ómenii, ín kitS nini nei din nainte ns nsteas
sí ajste ne nei din srmi, nini neí din srmi sí se sneaski
ks nel din nainte.Atsnnea de odati se ariti mi Ștefanii
Vodi ks o mslgime de oiutire, kavalerie mi infanterie, re-
nezinds-se assnra üolonilorö kasns les mi kassinds-le stri-
kinisnl ínfrikomate. între aneste, neste kits-va timns, ns-
inds-se mi üolonii ín óre-kare nndseali, se Isntas ks mslts
ksrajs mi vitejie; dar aflinds-se fin ordine, fin XatmanI,
fin ofigeri komandangi, neaszinds-se snsls ne altsls din
kassa nknetelors MoldovenilorS, din kassa vsetslsi kideril
arborilors, din kassa vsetslsi armelor« mi a ressnetslsl ni-
dsrel, karé msltinlika őri ne sgomots, desnennds-se de la
snă timns, as ímensts a arsnka armele, mi ninsindS ka­
rele ks nrovisisni mi msnigisni, as ínnensts a fsgi karé in
kotro nstear, kizinds mai mslgi ssb seksrile MoldovenilorS.
Regele Albrexts ks kigl va din magnagii sei abia as ns-
tsts emi din nidsre la Ișmini íntr’snS sats nsmits Kozmi-
na. De akolo elő a trimis» gsarda sa mi kigi ostami viteji
mal eras ne lingi dinsslS ín agistorls nelors ne remisese
ín srmi; ear els a stată ne lók în astentare. Dar Stefans
Vodi, kizinds mi assnra anestora, ks fsrie, i-a risinitS fi-
kindă mare mi esemnlan strikinîsne între el, kim őri ne
kigi îi nrindeas Moldovenii îi snideai fin mili. In fine
üolonii mi Rsmii, kigi as nststs skina de nrin toate nir-
gile, aS agisnsS la Kozmina, snde de doi zile amtenta Re­
gele Albrexts, însi abia ne gismitate éra omtirea. Astfelis
emindS din nidsri, as ínsensts a-mi srma kilitoria. dar a-
 Mehovie iști dati, fiind» ki kimtase o leknmne atităde m-
Cromer. ftnkomati, mergea» ka mare bigare de seami nu
ka nazi, avmda’mi kolónele restrinse mi gata de risboiă.
Ear Moldovenii n’aă încetată de a’i armuri lantmda-se ka ei
mi înjarindai ks reknete mi ka strigiri înfrikomate. în a
doaa noante Ilolonii amizînda-iui tabira ne anii kunná,
m’aa fokát« înforitari de friki. Dar Moldovenii, kare na-i
slibîa din armi, aă data fokă la nimte klii de fină ne eraS
din sasă de lagiră, mi vintală dakindă famată asanra IIo-
niloră kită ne ce era st le anrinzi tabira mi si-i înece.
De akoso a doaa zi aă nlekată larimî ka rindaeali de re-
sboia; iar Ștefană Vodi, înminnda-mi omtirea ne marginea
Ilratalai, se ayinea nentra ka si dea inemicilor» lovitara nea
de ne armi. Albrextă însi, sosind» la ierniayi, se onri
trei zile înkisă în înforitari, nentra ka si se restaureze o-
mtirea de osteneali. Atance de odati se risnmdemte vor­
ba în tabin ki viindă trei mii de Iloloni kilirerjl în aja-
toria, Ștefană Vodi i-ar fi întilnită mi i-ar fi sdrobită. O
smaimi grozavi intri în inimile tatarora, mi toiji încenă a
vere ka si se nae ne fagi. Albrextă tóti nóntea se nre-
ambli ka lamne nrin kortarile ostamiloră, îmbirbitinda'i mi
înkredinjjinda’i ki mtirea era mincianósi. Aceasta întră a-
deviră a doa zi se verifiki, kici de dimineagi se viza vi-
indale în ajatoria o kavalerie namerósi trimiși de Kneazală
Aleksandra. Ka tóté aceste, Ștefană Vodi, n’a încetată de
a xirijai ne inemici la trecerea üratalai, ka tóté ki n’ana-
tată si-i onreaski; dani aceasta i-a mai bitată mi la Illi-
niniji mi na i-a lisată în nane nini ne aă trekată Nistrală
la Sneatină, în kită Albrextă s’a întors» la Krakovia ka o
ramine mi o nerdere nedeskrintibili.
Unii din istoricii Iloloni snană ki kaasa acestei neno­
rocite esnedigiani a fostă ană óre-kare Filină Kalimaxă. A-
cesta, fiind» originară Italiană din Florenija, de nrofesiane
nrofessoră, venise în Ilolonia de mai maltă tiran» miajansese
la atita favoare ne lingi kartea lai Albrextă, în kită se fi-
ksse konsiliarală se» intimă; mi fiind» ki el» îndemnase ne
rege si faki iisboială acesta, fa gonită din Ilolonia. Ace-
sta, dskindsse în Italia, neste ksnndă se îmbolnăvi iui
msri; iar soijia sa ks koniii seî, nenstandă si mai tneaski
în Ilolonia, s’a matată în Moldova ').
Ștefan« Vodi, ka si-mi risnliteaski as«nra Iloloniloră
nentrs strikicisnile ne fiksse Moldovei, a nlekatăi ciu-onoiog.
ini elă în anslă srmitoriă 1498 mi a intrat« în IIo-| Polonî-
dolia mi în Rsșia Blondi ks tóté omtirile sale, avindă ks
sine aliaui Titari mi Tsrcî. flridind«, dindă fokă mi ro­
bind«, a kstrierată ns nsmai nerile acestea, dar mi Litsani-
ea în IsngS mi în largă, agisng&ndă nirns la rislă Vistsla.
Mare snalmi mi gró zi kizsse ne toata Ilolonia, kicí la"
aceasta renede nivilire ns se gisi nimine gata snre a se
onsne, saă snre a înniedeka sn inemiks atată de nsterniks.
De aceea nonorslă fsgea ka tsrmele snre skinare nrin ce-
taijî, msngi mi nidsri; ks toate acestea Ștefan Vodi la în-
tórcerea Isi a adssă neste o ssta mii ssflete de Rsmi mi
Iloloni, ne kari i-a amezată în Moldova; ear Ti tarii mi
Tsrcii, nrinzîndă aseminea mslgi robi, i-aă dss în Bslgariea
mi Macedoniea, snde i-aă statornicită.
Regele Albrextă, vizindă atata strikicisne mi neno­
rocire ce a ssferită n,eara Isi, n’a stată în linimte; ci, ads-
nmds’mi omtirile, a intrată ianmi în Moldova, mi a înce-
nstă a nrida mi a arde nini la oramslă Botomanii. Dar
Ștefan Vodi, ksm a Isată știre desnre aceasta, mi-a adsnată
oștirile kite le-a avst ssb mint, mi emind» înaintea Isi la
Botomani, l’a lovită ks atata fsrie, în kită îndati l’a învinsă

1), Astoriái« ne ară fi fsk«tS «nă mare servijjă daka ne-ară fi aratată
isvor«lă acestei assergiKni.
în Moldova, într« adevsră, a essistată o veke familie KalmsuiS,
din ale ksreia ram«ri mai sínt« înki kirjî-va momneni [raziini] în
Bakovina. Din aceasti famile, mergindă anală la Konstantinonole,
ne kmdă tanarionii j«ka8 mare rol« mi-a gre lisată n«mele, zikin-
ds-mi Kalini axS. Din acelS Kalimaxă anoi s’a trasă SkarlatS Kali­
maxă, ce a fostă ka Domnă Grekă în Moldova. Tatilă meă îmi sna-
nea ki de dos ori ne ană veneaă momneni! jjeranî din Bakovina de
vedeaă ne Domn«lă Kalimaxă; ini acesta, fin a se ramina, îi trata
ka ne rsde mi-I rekomanda boeriloră Herei.
ini l’a nssă ne fsga. Ns tarziă dens aaeasta, fakandsse a-
lianga între Vladislavă, regele Ungariei, Albrextă regele Ho-
loniel, Aleksardrs Kneazală Litsaniel, mi Zigmondă Urinai-
uele Transilvaniei, ka skonă ka sa se dska în kontra Tsrai-
loră s’a n«să la mijlokă Vladislavă, mi a înnakată ne Ște­
fana Vodă ka fratele seă Albrextă. Na treka malta însă mi
la anslă 1500, a mărită Regele Albrextă mi s’a alesă în lo-
ka-’i la tronai« Uoloniei fratele seă Aleksandra, Kneazslă
Litaaniei.
în anală 1502 Ștefan Vodă, intrandă iarami în Uolo-
niea, nașe stanînire ne Uoksgiea, (lokă între Nistra mi între
maniji) sab ksvantă ka din învekime aaeasta narte era a
Moldovei; dar kam a nlekată Ștefană Vodă de akolo, Uolo-
nii aă nașă iarami stananire ne ea.
Dani aaeasta eksnedigisne, Ștefan Vodă, întorkandsse
Dupe în kanitala sa, învinsă de darerile nodagrel, anr.sată
ciocaiea de anii vrr>stii mi obosită de lentele neînaetateloră
și aiteie. Jreațj6iej a nresimgită ka sosemte terminală viegii
sale. De aaeea, vazandă nrogresele aele mari ale Otomani-
loră mi slabiaiunea Uoloniloră, a Nemgiloră mi a Ungarilor«,
mi temandase ka na kamva mm în fine sa kaza geara la
nevoie mi sa-mi nearza libertatea ka Greaiea, a kemată ne
fiială seă Bogdană, ne kare îlă lașa momtenitorlă, mi ne
Boeri, mi le-a rekomandată ka sa ana’ie înainte sa sa-
nae geara la Uorta Otomana de bana voie, aerandă nrivi-
legieri ka geara Menteneaska. Dena aaeasta ml-a dată tri-
betelă komenă în al 47-lea ană al domniei sale, fiindă în
vrîsta de 71 ani; Iar înmormîntarea lei s’a faketă la mă­
năstirea Ustnel.
Se înseamnă ka aaestă Domnă mal întâi a av«tă de
sogie ne sora Isi Simeonă îmnaratslă Rssiei (anii istoria!
Uoloni zikă ka ară fi fostă filka aaestaia) de la Kievă, an8-
me Esvdokiea: mi al doilea ne Mariea, filka hn Rada Vodă
aelă mare, Domnulă gerei Msntenemti ')

1). Bnil istori'il sirenă ka Ștefan» Vodă a fostă de ’linul ori inssrată.
(TraducSloruli.)
 Domnulu XX.

Bogdanii Vodă III.

Dani raórtea Ibi Ștefană Vods nelă mare, a ramasă

'momtenitorlă tronslsl seă, ks nrimirea generált aí d. ctr.
boeriloră, fiială seă Bogdană III, karele era înzes- Dupé
trată mi ka kalitegile ntrintelal seă. Anesta, dant' locale,
testamentul« mi ordinală tataia! seă, a trimisă ksgi va boerl,
ne Tsstă Logofttală mi algil, la Saltanală Baiazets II ka da-
rsrl, mi aă înkinată geara de bana voie, nromigsndă a dakt-
te zene nangl de bani ne ană, ne kari î-aă adasă ka el. Sal­
tanală de mare bakarie mi malijamire nentra aneasts sans-
nere de bana voe a gsri, a dată în data Xatixamaiamă, saă
xrisovă îmnsrsteskă, nrin kare a întărită dsnt cererea Mol-
doveniloră nrivilegîarile ne sa nszeskă mi nins astazi. Ear
Domnalal l-a trimisă semnele de domnie, nrekamă se trime-
teaă mi Domnalal Manteneskă, adikt: xalns îmnsrsteasks,
ne se namea Kabanigs, Sangeakă, saă Stindarde, Sabie, To-
nsză mi dosa taisri; ear nainăt saă gradă, l-a dată de trei
taiari ka mi viziriloră snre distikngiane de gradată Domni-
loră Msntenemtl, fiindă kt gara Romsneasks se sansse nrin
natere eară na de bans voe ka Moldova ’). Saltanală, ne lîn-
gi aneasta, tribatală anala! anelaia l’a dtraită Logofttalaí Tt-
ată, karele întorkînds-se în Moldova, a ftkată o biserikt
ka banii aaemtia la satală Btilemtil în jadegală Sanevi, ka­
re eksista mi nsnt asta-zî.

1). Autorulă de bans seams na avea mtiings esakts desnre aneasts eno-
ks a istoriei; de aseea nisi data trimiterii Logofstulul Trată Ia Kon-
9 tanti nonele na o înseams. Deskoneririle kare s’aă fskută dens sta­
dii serioase arată ks nu sub Saltanală Baiazită, si sub Saltanală Se-
limă, armstorlală ancstsea la anală 1513 s’a înkeată traktată formală
ka Tariiea în 13 artikoll, între kare velă dane arms zine: „JJara na
este îndatorats kstre Hearts de kîtă ka ană dară [neinkeniă] anuală
de natru mii galbeni. Atestă traktată ssb-skrisslă îlă va adsoga între
nele-l-alte la kolekgiunea Autorului.
 A'iestă Bogdană Vodt era urîtă mi avea numai un o-
chronoiog. Ikis. Elă uerîndă întră însogire ne Elisabeta sora
Polonă / - aii 1 ... 1-1
și locală. Jregelsî liolomel Aleksandra, ea n a iirninits din ka-
usa slugenii lai, mi regele I-aă rasiiansă ks mama ei na o
las'b a se demarta de ea. Na tîrziă marinda mama ei a tri­
misă Bogdană earnml sa neara ne Elisabeta; dar mi atanni
la refasată atîtă Aleksandra kîtă mi sorasa. Konsiderandă
refasală ka insalta, Bogdană îndata îmi adana omtirile, in­
tra în ITokugiea, mi gasindă uetanile fara omtiri, îndata aă
nașă stanînire ne ea. Ilolonii, nenatîndă saferi asemenea
nerdere îndata aă nlekată ka natra mii de Râmi naimigi, mi
dana ne aă luată nrovingiea îndarată mi aă gonită nagina
omtire Moldoveana ne rămăsese snre naza, aă intrată în
Moldova iui aă nradata geara nîna la Botomani. Moldovenii
renezindase asanra loră, îndata i-aă risinită mi aă nrinsa
dăoi Generali robi, karii adami fiindă înaintea lai Bogdană
Vodă anesta ii osîndi la moarte. A’iemti Generali fiindă
ka era nimte nersoane foarte însemnate mi din familii stra-
lanite, moartea loră kaust o întristare generala în toata na-
gisnea Ilolona. De aneea snre rasbanare, în karîndă intra­
ta Ilolonii în Moldova mi ajungîndă nîna la Xotin aă luată
uetatea aneasta ka mari nierderi din nartea Moldoveniloră mi
Mehovie )a kiară ne Ilîrkalabslă de akolo, în kîtă Xat-
Vîstorid’ pianslă Kornaniă abiaaă skanată din mîna loră. A-
poiom. Jtsn’iea nrinzîndă mai mulgi boeri în robie mi adu-
kîndsi la Kameniga, le-aă taeată kanetile la togi în furiea
resbsnari loră nentru nuinigi dăoi generali Ilolonî. Dana a-
neea Bogdană Vodă aă trimisă la regele Aleksandra soli ka
sa faka nane, nerîndă de a treia oara ne Elisaveta de so-
gie. Dar solii s’aă întorsă fara de ni'iî ană ressltată, fiindă
ka Aleksandra înbolnavindase de naralisie a mărită, mi în
lokai s’a namită fratele seă Zigmnoă, nriininele Ardealului ')■

1]. Duna anostă faktă, aatorială treie ka vederea a nune în mirală isto­
riei ană nsboîa 'ic mal ava Bogdană Vods ka Rada, Domnală ijerei
Mantenemti. A'icstă risboia este nearatată de kronikarii lloloni, dar
na este îndoeals ka a armată; kaui Kronikarală Moldovei, Breke, a-
rata kiară data lai la anală 1507, Okt. 28. Bitaba a’ieasta s’a fi"
 Bogdană Vodt trimise mi kitra Zigmonă st nean ne
sorssá; dar întîmninindă mi de asta data refssă, ín anală
1510 îmi adams omtirile toate, mi intrs eanmi ín IIolo-
niea ka si’ml resbane: trekîndă Nistrala, a jifaită toata Ka-
meniga, mi a trekată sab foka tóta Hodoliea; ajangîndă
nint la Liovă, netatea aneasta na aă natat’o laa, dar toa­
te ‘iele-1-alte de nrin nrejară le aă rasă din faija nimíntalsi.
De akolo aă laată mi ană klonotă mare, ne karé adakín-
da-la la Moldova ka întoarnerea sa, l’a nașă la Mi-I Miron.
tronolia Ssnevi. Totă de odata robinda mai malgi|Logofetula'
boeri mi nonora de randa, I-a amezată ín mai malte nargi a-
le Moldovei. Zigmonda dánt aneasta a ínaenata a se gáti
ka sa treaka în Moldova ka omtiri Ilolone mi Ra-Í
i r i xri t i w t xt • 4 Strlcofski
semti, dar tratele sea Vladislava, regele onganei, aț
trimisa la ela soli ka sa-lă îndemne a se ímnaka ka Bog­
dană Voda, adakanda-í aminte striksaianile ne a saferita fra­
tele seă Albrextă de la Ștefan Vodt mi ki interesele nerc
ka sü se ímnane, k^ni daki de asemine rtsbóe ar stabi saă
s’ar nastii Moldova, karé este sentinela üoloniel ín kontra
Otomaniloră, atanne geara sa ar rtmínea deskis® desnre tó­
té nsrgile la năvălirile Tarailoră mi ale Tstarilora, mi nrin
armare mi Ungaria. Zikmonda ínsa na askalta konsiliarile
fratelai seă, hí, fiindă ka se afla bolnavă, dete ordine lai
Nikolae Kaminegki Voevodală Krakoviei, karele era Xat-
mană generală ală üolonieí, ka si se nrenare nentra esne-
digiane în kontra Moldovei.
Ama dan nlekandă Kamenegki mi trekandă Nistrslă,
a înnenata sa arza mi sa nrade geara, daranansndă distrik-
tele ’dernaagii, Doroxoială, Botomanii mi Xotinslă, ajan-
gnndă mi kiar nuns la Saneava. Bogdană, aflindase ne-
nrenarată, (fiindă dani întonerea sa din Ilolonia dedese
dramală osiamiloră nentra ernatekă), a emită din kanitals

kstă la movila Kieata, Kng<B Rimnikă, iui viktoria a fostă a lai Bogdană.
Bnă KilKgtră Maksimiană atsn'ie a stată mizlouitorla de s’aă îmns-
kată Domnii Romani.
 mi a înnenată a adana omtire. Iar Ilolonii, dana ne aă ba-
tată mai malte zile netatea Sanevei fara a o natea laa,
laandă mtiinga kt Bogdana Vodă na e akolo mi temandase
de vre o karsa, aa abandonată assedială mi aă înnenată a
se retrage ka nrazile mi ka robii ne nrinsese. Dar ne kandă
trenea NistralS mi trekase jsmatate din omtirea Ilolona, s’a
renezită o neata de Moldoveni asanra omtirii ne rămăsese
dinkoani de rîă: s’a fakstă o bătălie kranta mi tarbata
din arabe mrijile, mi fiindă kt Moldovenii eraă foarte na-
ijini s’aă învinsă de kttre Ilolonî mi s’aă nlekată ne fagt.
Atârni între algi nrizonierî s’aă nrinsă mi kîgi-va boeri, din­
tre kari iei mai însemnati aă fostă Ilostelnikală Kîrja, fra­
tele stă Medelninerală Ștefană, K aners Ilatrini Doroteiă, ka­
ri adakînda-se înaintea lai Kameneijki, acesta a ordonată de
le-aă taiată kanetele zikindă kt ast-felă fanea mi tattlă lai
Bogdană Vodt ka nrisonierii Ilolonî: dar tterea kaneteloră
se ftka ka sekarea ear na ka sabiea.
Intorkînda-se Kameneijki învingttoră din Moldova, ka
malte nrtzi mi nrisonierî, aă găsită ne rege la Liovă foarte
bolnavă. Atsnnl aă venita earaml soli de la Vladislavă re­
gele Sngarii, mizlonitori ka st se faka nane între Zikmonă
mi Bogdană Vodt. Soliea asta data resmi, nanea se faks
ka kondiijiane ka Bogdană Vodă sa întoarka toiji nrisonie­
rii, sa iilateaska keltselile resboialai, mi striktnianile ne aă
fakată în Ilodolia mi Rasiea, ear regele Iloloniei aseminea
st întoarkt nrisonierii mi st nlateaska striktnianile ne fa-
kase în Moldova.
în anală 1510 Betgerei Xanslă Krimeii a năvălită de
o data ka o maljjime de Tatari mi intrandă în Moldova nrin
trei lokari, a nradată tjeara de la Orxei mi nîna la Doro-
xoiă, mi a dată fokă mi oramalai lami. Bogdan Vodă, a-
dananda-mi omtirile, abatată ne Tatarî în mai malte lokari
mi i-a învinsă în kată aă fagită din jjeara fara a natea laa
nini robii nini mtzile ne fakase, mi dakandă ne Xanală loră
foarte raă raniță de sageata, în kată neste nsrjină aă mărită.
La anală 1511 a mărită mi Doamna Maria mama lai
Bogdan Vodă mi fiika lai Rada Vodă *ielă Mare, Domnalăjia-
ri Mantenemti, ne kare aS imormintat’o la Msnsstirea net-
nil lings sogelS ei StefanS Vods.
In anestame ana earsmi aS nsvslitS Tstari din Krimea
mi aS intratS in Moldova; darS ne kindS se gstea BogdanS
ka ss meargs asenra lore, Tstari aezinds kemS ki algi Ti­
tan Nogal aS nsvslit« in Krimeia mi o nrads, aS nsrssit»
eksnedigienea lorS mi s’aS inters»
La 1516 aS merits mi VladislavS regele Sngariei, ri-
miind» momtenitoriS filelS seS Ledovik», in virsts de zone ani.
lar in anelS 1517, dem o Domnie de doi-snre-zeee ani mi
noei leni, a merits Bogdans Vodi in oramele Xemii, de ende
fa transnortat» mi immormintatS la Msnsstirea Ilstnel lings
mormintelS tatslei ssS.

Domnulu XXL

Stefanu Vodă F, prenumita celu Teneru.

Acesta a fostă fiielS lei BogdanS Vods, ksnstînde tro-

nelă nrin momtenire mi alegerea Boerilor. în alăi D
doilea anS ală domniei lai el» s’a desă ka toate na- viironolog.
terile sale asanra TstarilorS, kare intrasers în gea-l
rs mi jefaea sabS Albagerei Xanel» loră mi i-a risinitS ka
mare nagabs.
Atestă StefanS Vods fiindS DomnS krsda mi vsrss-
tor» de sînge a tseatS ne XatmanelS Arbsre îmnreans ka
doi fii nevinovagi, Teodoră mi Nikita, seb ksvîntă ks 1’arS
fi aflată în viklenie. Boerii însnsimîntînda-se de aneasta s’aS
ridikatS ka togi asanrs-’i în revolts figimn. Bogdan» Vods
înss ridikîndă nonoralS asanra loră l-a îmnrsmtiată mi a

1]. AutorlulS ainea ne Snseamm unS fantS. Kroniaele Moldovei snunSks

în alS zeselea anS alS Domniei lui BogdanS la 1514 fevruarie 27, a
venită unS aventurariS anume Trifaili ku oaste Bngureasks, ziksndu-se
a fl fllu de DomnS mi voindS a destitsa ne BogdanS. Moldovenii 1’aS
îmuresuratS la nodS în josS de Vaslui» ini nrinzsnda-18 viu l’au dusS
înaintea lui BogdanS mi I-aS taeatS kanulS.
 fagită fie-kare înkitr’o natea- Dintre Boeri rebeli namal uos-
telnikal» Hlarne a fagită în Iloloniea, Iar uel mal malijl
kizîndă în mîna lai Ștefană Vodt, li se tieari kanitile în
tîrgală Romanalal; între viktime se înseamnă Kostea nîrkt-
labală, Ivamka logofitală mi Sima Vistieral».
La anala 1526 StefanS Vodi a intrata în yeara Romi-
neaski ka oaste în ajatoriala lai Teodosie Vodt fiialfi lai
Neaga BasarabS mi a ankialal seă Ilreda în kontra asar-
natoralai Rada Vodi>; dar ajangindă nîm la Tîrmoră mi aa-
zindă de moartea lai Ilreda mi de faga lai Teodosie Vodi,
mi totă de o dati de venirea lai Mexmetă Beiă de la Nikonoli
ka omtirl, s’a întors» în Moldova nredindă lokarile ne an-
de aă kilkata.
Intorkînda-se natra mii de Tarul din Iloloniea, mi ko-
borîndase nrin Moldova, le-a emită Ștefana Vodi înainte
mi lovinda’I ne Valea Hratalai, atîta de tare l-a sfrrîmată
în kită naginl aă iiatată skma de moarte. Elă a fikată mi
traktată de nane ka Zikmona regele Iloloniei, stinalindă în­
tre ei ka Ilolonii si noati fane negoijă în Moldova ka toa-
ti libertatea, mi Moldovenii aseminea în Iloloniea.
In anala 1526 a intrată mi Saltanală Saleimană ală
III în Ungariea, mi kizindă regele Ladovikă în nsboia,
Taruii aă stinînită Bada mi alte uetigi. Ungarii aă namită
de odati în lokală lai Ladovikă ne Ioană Zanoliea, karele,
bitindase ka Tarnil, a kinitată Bada îndintă. Dar mai
ne armi, înyelegindase Ungarii ka Mariea soijiea regelsi
anisă, aă alesă rege ne Ferdinandă I. Dam aueasta înss
Ioană Zanoliea, ka ajatorală lai Saltană Saleimană, ian-mi
kimti tronală Ungariei, mi Ferdinandă se destitai.
La anală 1530 Ștefana Vodi, aflsndase în uetatea Xo-
tinalaî, de odati mari, înveninată de însămi Doamna sa,
kare na maî natea saferi atita virsare de singe omeneskă *).
în intervalală auesta a mărită mi Zikmona regele

1). Na intiS dani se date AstorislS însemnează moartea lai StefanS la

1530, kindS kroniuele Moldovei onwS la 1527.
(TraducelorHulv'
Iloloniel, rsmtindă la tronslă seă momtenitoră Abg8stă
Zikmonă.

Domnulu XXII.

Petru Vodă, prenumitu Rărești.

Dani mortea Isi Ștefană Vodt, adsnînds-se boeri, as

alesă Domnă ne an Iletra namita Raremă, kobon-i D Chr
toră din stmînga lai Ștefană Vod^ nelă mare. Ile
atsnnea aftandsse în Iloloniea mi Ioană Zanolia, ka- ch^aUj'cși°
rele de karîndă se distitaase dane tronală Ungarii, Polone-
nrekam s’a zisă, a trimisa skrisori lai Iletra Vodt, ragîn-
dslă ka st> mearg-s în kontra regelal Ungarii Ferdinandă, mi
nromigtndsi kt, de se va restabili elă ne trona, îi va da
netatea Bistrigei mi alte lokarî din Transilvaniea, înveninate
ka Moldova. Dsnt anoste îndemnuri, Iletra Vodt a intrată
de dosi, ori în Transilvaniea fsrt îmnedikare mi a jefeit’o,
nrinzîndă mi mai mslgi din boeri robi. De mi Ferdinandă
dant aneasta a trimisă akolo omtirî de antrare, dar Iletra
Vodt a intrată mi de a treia oart mi sftrtmîndă omtirea
nsmita, a Isată netatea Bistrigei, în kare a mi nssă Isnrav-
nikă, mi anoi s’a întorsă adskîndă ks sine roșite nrBzi.
Ssmegindbse Iletra Vodn în viktoriile kare le-a kt-
natată în kontra Ungarilora, a sokotită kt norokală îi va fi
totă d'aana în ajstoră. De aneea a trimisă soli kttre Aagastă
Zikmonă regele Iloloniel, nerîndă st’I înto arkt ntmîntală IIo-
ksgiel, ne kare îlă vandasert strnmomiloră sei regii de mai
nainte ai Iloloniel. Soli, întork’Bnds-st furt de ni'ii ană
rtsnansă, Iletra Vodt, anrinsă de mtnie, fiara a nerde vre­
me, a strsnsă oaste mi intrandă în Iloloniea, a nradata mi
a arsă Kolomea, Sneatina, Tismeniga, mi alte orame mi
sate ntnt la Xaliniă; dana kare, Itsîndă oaste de nazt în
Ilokagiea, s’a intorsă îndtri.tă triemfatoră. Ksm a laată
mtire desnre aneasta Asgssts Zikmondă, îndata a trimisă ne
XatmanBlă Tarnovski assnra Tloksgiei. Totă de o data mi
Iletra Vodt, aszindă de venirea Iloloniloră, a trimisă îna-
 iute mease mii de Moldoveni în ajstorslă garnizoanei din
Ilokagiea. Se fiks bitilie între anemtiea ini Xatmanslă
Tarnovski; mi Moldovenii, fiind» mai nsgini nsmeromi, fsri
învinmi. Dar eati ki IletrB Vodi sosemte fer» de veste
ks doai-zesi de mii de oameni mi tsnari. Atsniea Ilolonii
se ksnrinda de groazi mi vor» si niriseaski tabira îm-
nresnt ks tsnsrile ka si fagi. Dar Xatmanslă Tarnovski
□refera si moara ks onoare de kîtă si traeaski faginda ks
rsrnine. De aieea se mi întiremte ks mangari adînsi mi
ks alte mizloase, usinds-se în defensivi. Iletrs Vodi, vi-
inds assnra lor», i-a îmnressrată din toate nirgile mi a în-
nenstă a’-i bate neîn'ietats ks onts tsnsri. Moldoveni se în-
vîrteas în totS felslă nentrs ka si noati trage ne Iloloni
afara din mangsri, dar avemtia stas neklintigi. Atsnvea
IletrB Vodi se xoțiramte a da asalts: dindsse ordinală,
Moldoveni se renida assnra mang»riloră, mi se fane snă
resbels înfrikoinata kare gine sinsl ore. Xatmanslă Tar­
novski, kamS a vizst» ki Moldoveni as anskată mangsrile
mikiaă isbstits a-mi fa^e o intrare, a emits îndati mi els
ne de alti narte ks kavaleriea mi a kizsta assnra lors ne
dindirit» ks toati fsriea. Atsmiea bitiliea se fase gene­
rali mi în ksrsă de dosi ore din ambe nirgile se fane o
virsare de singe înfrikomati. In fine Moldoveni nierzindă
rîndseala ks okasiea asaltslsi, mi ne mai nstinds-se îndren-
ta, s’aă întors» la fagi. Iletr» Vodi, karele sta sssa ne o
movili, vizinds nierderea rasboîslsî, a fagită mi el8 ks
grăbi. Ear Ilolonii a» ramas» stinîni ne toati tabira, ne
nrovisi»nî, ne t»nsrl mi ne kimnslS rasboialsi, snde era»
neste natrs mii de snimi. Xatmanala Tarnovski d»m a-
neasti viktorie s’a întors» la rege, lisinds narte din oiuti-
rile sale în Ilokagiea snre anirare. O seati de o mie de
oameni din garnizona Iloloni s’as înkamitata si intre în Mol­
dova ka si nrade, dar omtirile 1»! Iletr» Vodi aă sfirîmat’o
ks totsls. Dani a'ieasta o alti neati de Iloloni s’a înain­
tata nîni la Herniagi, a dată fokă anestai orama mi a nradată
mai malte sate din distriktsla Botomaniloră. Iletr» Vodi,
ks toate ki era timnă de earni, a adanată mi elă kamă a
nststS onrtirl, a intrată în Ilodolia mi aS rasntndită în totS
lokals fokS mi sabie. Regele Ilolonieî trimite îndata ns-
meroasc omtirî assnra Isl; dar asta data Ilolonil se învingă,
nierdS o maljjime de oameni, mi Iletr» Vodt se întoarce ka
o msljjime de robi mi nrazl.
Atanaea regele Ilolonieî a skrisS la Konstantinonole
Saltanalai, ntanginda-se de daanele ne îi tan ea Iletra Voita.
SsltanalS Saleimana intra ka o mabjime de omtirî în Mol­
dova, lakra ue. vazîndS Iletrs Vodt mi nebizaindase a se
onane, a trekată în Transilvania mi s’a retrasa în netatea
^qealS *). Saltanala ka omtirea sa a înaintată ntn'B la Sa-

1). Hetatea Hiueală din Transi’vania, era data de regele Mateeamă lai
Ștefană Vodă aelă Mare, dans ne se îmntkase amtndoi; mi, la ori se
întatnnlare grea, în vetatea aneasta se retrageaă Domnii din Moldova
ka familiile mi averile loră. Iar desnre trecerea aceasta a lai
Iletra Baremă, astfelia skrie Kronikarsiă Breke: „Vtztndă Iletra
„Vodă kt l’aă îmnresarată vrtjmamil de toate nsrgile, mi, al sel l'aă
„ntrtsită togi, tasat’aă skaanală, mi s’aă dată sure mangi, ande ka-
„nosktndă kt ninl akolo na se va natea mistai, aă sokotită sz treaks
„la geart Bngareaskt. Illi ama aftanda-ml kalea deskiss nrin targă
„nrin Iliatrt, aă trekată nre Itngt Mtntstirea Bistrigil, mi tasznda-
„se ka st noata aevaml odixni în mante de asanra Mtntstiril, vtza-
„t’-aă ka ană rola din toate ntrgile înkonjsratt Msntstirea ka st’lă
„noata nrinde Denl kanosktndă elă aneste, aă înktlekată nre kală,
„mi singară aă fsgită st xtltdaeaskt, în 18 zile Sentemvrie, intrtndă
„în mante într’adinkă. Ftrt dramă, tart novagt, aă dată la strim-
„torl ka anele, de na era ninl de kală ninl de nedestra; ne I-aă ksa-
„tată a Itsa kalală. Illi ama în mise zile învzlainda-se nrin man-
„te, fltmtndă ml tradită aă nemerită la ană ntrtă în josă, aă dată
„de nimte neskarl, karil daka i-aă laată seama ka dragoste 'lă aă nri-
„imită. Ears Iletra Vodt înfrikomznda-se de el s'aă sntimtntată;
„earn ei ka jartmtntă s’aă jarată înaiote'I kamă ki îl voră fi ka dren-
„tate, mi nimikă st se teams. Eară elă le-aă dată loră mdnte-zeal de
„galbeni bani de aară; mi vtzmdăel galbenii ka bakarie I-aă laată
„mi '1-aă dasă Ia otakală loră, de ’laă osnttată ka ntlne mi ka nemte
„frintă, osntgă nesktreskă de ne mtnka mi el. IUI dakaaă înserată
„*laă îmbrtkată ka xalne nroaste de ale loră, mi I-aă dată komtnakă
„in kană, mi ’l-aă skosă la Ardeală. Illi fîindă oaste Bngareaskt de
„streajt la margine, I-aă întrebată nre dtnmii ie oameni stntă; el aă
„zisă: Santemă neskarl. Illi ama aă trekată nrin streaja Bnga-
„reaskt, mi niminea na l’aă kanoskată. Deal neskaril l’aă dasă la
ieava. Iar nonorsls îmnriiiitiindsse în tote ntrijile de fri-
ka Tăriilor«, Arxiereil mi boeriî s’aă adsnată la snă sat»
de lingi Sbieava, nsmită Bidisyil mi, sfitsindsse, aS gt-
sită ku kale si trimiiji soli la SsltanblS, ie se afla la Ss-
leava, st’I arate kt jjeara nu e vinovati ks nimika mi kt
se roagi si le dea alt? Domnă. SsltanelS nriiminda’i ks
mare indslgingi, a nndBitS DomnS ne filslă Îhî Aleksandrs

„kasa «nul Boerlu Bngureskă, kare aă fostă avmdă nrietemugă mare

„kB IletrB Vodi; ii nre Domnul« nu’l-aă aflată akasi, numai nre ju-
„nineasa lai; mi nre tahn snusen ei de Iletrs Vodi, ku dragoste
„’1-aă nriimitu la kasa el, mi I-aS fikută osnigă. EarS ună volnikă
„dre-uinc ie fusese anrodă la Iletrs Vodi, nrilejindu-se într’anelă sată,
„filndă skinată mi elă dintr’aiele nutajji, îi snuseri Iul de neskaril
„aneia se venise din munte, mi mtiindă elă ku Iletru Vodi aă intrată
„în mungl, mi nimika de dmsulă nu se mtie, mi kugetindă întru ini-
„ma sa, kumă ară nutea înjjelege veva de Domnulă siă, aă mersă la
„neskarl si’I întrebe; mi daki i-aă vizută îndati aă kunoskută nre
„Domnulă siă Iletru Vodi; mi aă kizută de I-aă siratată mioarele,
„Atârne vizmdă Iletru Vodi nre kredinuoasa sluga sa, multă s’aăbu-
„kurată mi s’aă mmgieată, mi multe kuvinte de taîm I-aă vorbită,
„mi îmblinzindui-se inima aă adormită nuijintelă. Niiî zibavi multa
„ftkmdă, mm a odixni Iletru Vodi, ear aiea .junnncasi aă gitită
„leagină numai ku anelă anrodă, mi aă mersă nre lokurl fort de
„drumă, uim aă sosită la kasa unui Boeră Bngureskă, kare mi auela
„era nrietenă lui Iletru Vodi, mi auela daka ’1-aă vizată, ku dragoste
„’laă nriimită mi ’1-aă osmtată, mi îndata, I-aă gitită leagină ku mese
„kai, ki lokă de zibavi nu era. Ki din urmi nrinsese de veste oa-
„stea ne era la Streaja Bngureaski, kumă Iletru Vodi aă trekută nin-
„tre dînmii, mi nu ’1-aă kunoskută, mi s’aă nornită duni dmsulă a’lă
„verka ka si’lă noati ajunge. Hi Dumnezeă 'reia ne’i okirmuitoră
„tuturora 'reloru ne i se roagi ku krediniji, aă akonerită ne Iletru
„Vodi, mi I-aă dată kale deskisi; mi mergindă ku nevoingi aă sosită
„lu Hiueă, mi simbiti în nsiritulă soarelui, Sentemvrie în 28, au
„intrată Iletru Vodi în net. tea Hiueulă mi aă înkisă norjjilc. Ear iei
„ne ’lă gonea din urmi vizindă ki aă xiliduită Iletru Vodi dinain-
„tea loră. s’aă întorsă înanoi. Akolo nlingere mi tmguire era de
„Ddmna sa Elena mi de fiii sel de Iliamă mi Stefinijji, mi de fiîka
„sa Ruksanda, mi de aljji kisaml, nentru multa skirbi ie le venise
„asunri-le, mtiindu-se de kiti mirire aă kizută la atata uedeansi.
„Deul Iletru Vodi aă intrată în Biseriki de s’aă înkinată, muljjumindă
„iul Dumnezeă ki ’1-aă isbivită din miinile vnjmamiloră sei.u
Vodă Stefan«, dună kare s’a întors«. Iar Iletrs Vodă d«nă
aceasta, ernind« din Transilvaniea ini mergănd« la Konstan-
tinonole, s’a îndrentăgit» kătre Suitansi u mi aă kănătatS
ertare.

Domnulu XXIII.

Ștefană Vodă VI.

Acesta nroklamăndu-se Domn« al« Moldovei tot« nrin

Saltanul« Ssleimanu, 'l-a akomnaniat« la întoarcere D. Cbr.
nănă ce aii trekută Dunărea. Ks numirea sa mă— Chronolog. 1539.
rinds-se tributul» an«alu nănă la zece mii galbeni, Țicrel.
dună xotărîrea Sultanului, a însărcinat« geara ks multe birsri.
Ile teugă acestea era mi forte vărsător« de sănge; a
ucis« mulgi oameni mi a tăeatu kăgi-va kiară ku măna lui.
în zilele acestuia a fost» mare fomete în geară, din kausa
tekustelor« kare minkară töte semănătsrile nănă în faga
nămăntului ')• Dar dună doi ani de domnie, kăgi-va din
boerî mi ansme Gănemtii mi Arburemtii, Logofătul» Troto-
man«, Mixu Xatman«, mi algii, ne mai nstăndu suferi tira­
niile lui, aii komnlotatu iui l’a« «cis« klar« în kainera sa de
nonte, în cetatea Sucevi.

Domnulu XXIV.

Alecsandru Vodă Uf Cornea.

Dună aciderea Îhî Stefan« Vodă, boerii adunăndu-se au

rădikatu Domn« ne «nu Kornea Ilortar« karele era D. Chr.
om« din neam« nrostu mi servă ne tengă Mix« Snă-< Dope 1540.
chro­
tarul«. Acesta ajangănd« a se face nortară al« ce- nic© locale.
tăgii Ssceava, kăndu s’a făkută Domne s’a nsmitü Aleksan­
dr« Vodă. Răsnăndindu-se mtirea kă Sultan« Ssleimanu

1) . Din kassa aceasta DomnslS rămase ks numele de Lsksstă Vodă.

(Traducetorulu).
VOL. III. 3
vrea st trimiga earami Domnă ne Iletra Vodă Raremă, A-
leksandra Vodă a skrisă lai Ferdinandă regele Ungariei rs-
ganda-se sa’i dea ajatora în kontra inemikalaî seă. Salta-
nală aazindă de koresnondingele anostea ale Domnalai ka
regele Ungariei, a grăbită întărirea lai Iletrs Vodă ini l’a
trimisă ka ană Ibroxoră mi ks onitire ka sa’lă ameze ne
tronală Moldovei, Mixa Snatara mi 'iei-1-algi boeri, înge-
legandă de aneasta mi îngrijanda-se de rasbsnarea lai Ile-
tra Vodă, aă snisă ne Aleksandra Vodă dana kate-va lani
de domnie, dana kare s’aă dasă întră întamninarea Dom-
nalaî ne venea

A do a domnia a lui Petru Vodă Rărești.

>
Iletra Vodă, trekandă Danarea ne la Braila ka sa vie
D. Ohr. în Moldova, akolo ’i-aă emită înainte mi boerii snre
1540.
Chronolog. *întamninare. Elă, intiindă vikleniea mi sniritală loră
de tradare, mtiindă ka anemtiea anisesera mai în­
tâie rie Ștefană Vodă, mi anoi ne Aleksandra Vodă Kornea,
a nașă de le-a taeată kanetele 2). Dana ne aă venită la
skaanală seă în Saneava, a nriimită ordină de la Ilorta ka
sa intre în Ungariea, ka kare Tarniî aveaă rasbois. Iletra
Vodă, îmnreana ka Rada Vodă Ilaisie din geara Romanea-
ska, aă trekată în Ardeală mi a fakată mari strikanîani; dar
fakanda-se nane între Tsrni mi Ungari, s’a întorsă înda-
rată în geara.
Dana anestea Iletra Vodă a zidită monastirea IIo-
brata, Moldoviga noaa, monastirea Dobrovags mi monasti­
rea Rîmka; a lakrată mi la monastirea Kinrieana mi a mai
fakată mslte biserini de niatra la Bae, la Xîrlaă mi în alte
nargi. Elă întră tute a imitata ne tataia seă, atată în blan-

1]. Vornikală Sreke zinc ks Aleksandra Vods aS emită ka oaste înaintea

Isi Iletra Vods, iui ks aucsta nrinzsnda-18 I-a8 tseată kanslă într’o
Mîerksri în lana lai Fevraaric anală 1541.
2) . Namal Mixa Xatmana, Logsfstală Trotomană, KrasncmS ini Kozma
fars tseajji de Iletra Vods.
(Traducetorlulu.)
dege, kits mi în drentatea jadekigiloră, kits uri în askalta-
rea strimbitigiloră. Dar dane mente ani din a doaa Do­
mnie, a murită mi s’a îmormintată la Ministirea Uobrata,
lisindă doi fii, Iliamă mi Ștefană.

Domnulu XXV.

Iliasü Vodă III.

In arma morgei lai Iletra Vodi, boerii aă ndikats la

tronslă gerei ne fiială seă lliams, ka konfirmarea mi D. Cir.
1547.
a Ilorgei Otomane. Acesta a fostă bitiiosă ka mi” Chronolog.
tatilă seă, kini, lantindase ka Ilolonii, a anisă ne Țierei
Xatmanală Varting. Ile lingi aaeasta,. intrindă în Tran­
silvania dani ordinală Ilorgei avindă mi omtiri tamemti, a
fnkată mari strikimsni mi nridinianl. Dar, dani trei ani
de domnie, anlekinda-sc la legea lai Moametă, a lejidată
kredinga kremtineaski mi s’a dssă la Konstandinonole de s’a
târlită. Ajangindă însi la inflaingi ne lingi Saltanala, mi-a
fikată rivali, kari l’aă nirită ki na nizemte nndaelele kre-
dingei Otomane; dam kare Saltanala Saleimană a ordonată
de l’aă anisă

Domnulu XXVI.

Ștefană Vodă VII.

Tarmnda-se Iliamă Vodi, Hórta, dani cererea boeri-

lora, a rindaits Domna ne fratele seií nels mai ja­ D. Chr.
1554.
ne Stefans. Aoesta dintra innenata s’a aritatS fór-' Chronolog.
te drentii, blinds mi generosk, in kita a mtersa din Țierei.
memoria sanamiloră sei reaoa renatiniane a taruitalai sea
1). O rektifikare.— Hronicele nerei, nlui nentis lliauiS Vods nini nentrs fra-
telc se8 Stefan«, ns vorbesks de Kon firmarea Hornet, ülni ne tim-
nalS a'iesta alegerea Doniiiblbî se ft.uea de kitre boeii.
(Traducelorfulii.)
frate mi a înoită memoriea sea bsnE a fratelsi seă Raremă.
Acesta a alsngată din rjearE ne toyi eretinii, ín kits msini
din el, nentrs ka se nóta rsmEnea, s’aă botezată. Dar mai
tarziS s’a dedată la maré desfrsnare, strikündS in tóté "zilele
fenióre, mi violindu femei meritate. Boerii, ne mai nstandă
ssferi fantele lui sele mErmave, s’aă komnlotată mi 1’aS bhísb
ssb kortslă seg, dsnE trei ani de domnie.

Domnul I și XXVII.

Alecsandru Vodă IV, Lăpușneanu.

Boerii, kari a8 ssisg ne Ștefan VodE, îndata ag nrokie-

Imată Domn» ne ană ore kare ne se nsmea Joldea.
Dar alrjl boeri, emigrării mai dedemsltg în Ilolonia,
viinds de akolo ks omtire, ag nrokiemată Domnă
ne Stolnikslă Iletrea, nre kare l’aă nrensmită Aleksandrs
LEnsmneans; iar, ne Joldea nrinzEnds-ls viă, i-aă taeatăna-
sbIb mi l’as înkisă într’o MEnEstire. Aleksandrs VodE ds-
nE aneasta s’a înssrată ks Rsksandra, fiika Isi Iletra VodE
Raremă ') ks kare a ÎEkstg doi fii, IletrB mi Bogdană.
KEtrE ală sinuelea ană ală domniei sale snă Desnotă
VodE, intrEndă ks omtiri Ilolone, a venită assnra lai. A-
leksandrs VodE, fiindă nenregEtită nentrs rEsboiă, fErs ns-
teri analoge, nErEsitg de boeri, a fsgită mi a trekstă la Kon-
stantinoiiole. In domnia sa îhse elă a zidit» MEnEStirea Sla­
tina mi IlEngEraijii,

Domnulu XXVIII.

Despotu Vodă lacobă.

A’iestă Desnotă VodE lakobă mai nainte se nsmea Va-

1). A’ieasta fssese logodiți ks Joldea Vodi, karele fs nriusă tokmal ksnds
se gitca de nsnti.
 silie. 8niî zikă kt era din insola Samos, algii dini
• 1T7- i n i *iw i t n Chr.
msbla Kréta; dar mai nrobabils este ki era dinber- 1562.
_. , < Chronolog.
bia, 8nae, ninds srrainatiks ne iMgs sn« strEnenotn Moldovei și
. ' M w O 1. p ... a Serbiei,
als Desnogilors berbiei ne se tngea» dm familia.
îmniri.teaski a Romanilor», a ferată dsni mórtea anestsia
doksmintele familiei, Dsni aceasta, dskinds-se la Arxids-
nele Asstrieî Ferdinandă, karele era mi rege ală Ungariei,
s’a înfigimată, ns ka gramatikă, ni ka Knează koboritorlă
din familia Desnogiloră. Ks asemine înmelinisne elă ki-
niti ajstorîă de omtirl mi de la Sngsri mi de la ITolonî,
mi intri în Moldova, snde bitindă ne Aleksandrs Vodi, îlă
sili sí fsgi la Konstantinonole. Dsni kinsrile ks kare a
kinitată domnia, ast-feliă a mi gsvernat’o; a înkirkats gea-
ra ks birsri mari; a desnoeată si.ntele biseri’ii rai, Isindă
vasele sakre mi ornamentele ikoneloră, a fikstă bani, ks
kari nlitea lefele ostamiloră ’ie adsnase ne lingi sine; mi
din monetele ne bitsse, a trimisă mi Ssltanslsi ménte mii
galbeni. Boerii, ne mai nstindă ssferi de la snă timnăne-
legisirile mi ristigile lai, aă organisată ne ssb mini omti-
re mi aă trasă în nartea loră mi ne Xatmanslă Tomma, ka-
rele se afla desnre Nistrs ks omtire. Konjsrimsnea se fi-
ks atită de sekreti, în kită Desnotă Vodi ns simgi nimi-
ki nentrs ka sí se giteaski sí o întimnine. Dar kindă
komnlotslă se dete ne fagi, Desnotă, ne de o narte uers a-
jstorislă regelsi Iloloniei, Iar ne de alta se înkise ks orati-
rea sa niimiti în rIetatea Ssnevei. Xatmanslă Tomma bi-
ts mai întiî ne generalslă Ilolonă Vimnoveski ne venea în
ajstorislă Isi Desnotă; dani anosta, nrokiemindsse Domnă,
ntmi assnra Ss'ievei. Akolo atita se strimntori Desnotă,
în kită emi ini kizs la nhnórele inemikslsi seă. Dar Tóm­
má îlă snisc, firi a î da nini o asksltare, dani o domnie de
doi ani.
 Domnulü XXIX.

Ștefană Vodă VIII, Tomata.

Auests Stefans Vodi ns avs Isngi domnie. Ilórta,

D cur 'jînIutiinU'Bndsse desnre iele intimidate, a rindsită
15S4- lîndati Dorans ne Aleksandrs Vodi Linsmneans,
Chronolog.
Țierei. karele se afla la Konstantinonoie, trimiginds-la în
gears ks ointire isr'ieașki. Stefans Vodi Tomina, neavsnds
destsli nstere ka sí se onse, a fsgits în Iloloniea, dsni o
sksrti domnie de dosi Isnî ‘).

A do a domnia a lui Alessandru Vodă Lăpușnieanu.

Aleksandrs Vodi, viinds de a dósa őrs în Moldova

Iks domniea ini nsrtinds natiini ne boerî nentrs ne-
kredinna ne-i arstasers în nea dinții domnie, a vir-
sats mslts singe. Dsni ne s’a amezatS ne trons a
kiemat? la o zi însemnati tóti boerimea la ksrte, tui akolo
îndati se înkiseri smile, mi sbirii Domnslsi omoriri 47 de
boerî mai însemnagi, afari de algii mai mini 2). Din kassa
a'ieasta s’a îmnrimtiats tóti geara, mi aS rimasă netigilc
demerte 3), afari nsmai de Xotins. In aueasti netate aflin-
ds-se Domnslă mi bolnivinds-se de mérte, a aerată si-ls
kilsgireaski, lakrs ne s’a mi fsksts; dar dstii ne s’a în-
drentată neva, a înneiists sí ameninge ne uei >ie l’aă kils-

1) . Tomuia Vodi a trekată în Uolonia înnreani ks trei boerî însemnajji:

MojjokS Vornikală, Veverijjí, Ilostelnikală mi Snanuiokă Snitarală.
Dar regele Iloloniei, dans cererea Îhî Lsiiamneans, mi ka se na se
strige ka auesta, a nas8 de i-aă aaisă. (TraducelorMü.)
2) . Assnra auestei fante, D. K. Negrsgi a skrisü snă cnisodă admirabilă,
modelă de nros% în limba romineaski. Vezi ilakatele linereueloră!
(Traducitorîulu.)
3) . Ab’toriBlă aiac e konfBnsă. — Aleksandrs LMBinneans, dans uererea
Toniloră a strikată tóté uctmile, nsindă în ele lemne mi dsnds-le
fokă. De atanue aă anssă naterea armeloră Moldovei!
(Traducelorlulil.)
gtrită. Dómna Rsksandra, temtndase st ns înseant ea-
rtnii a vtrsa stngele omeniloră, l’a otrăvită, în anală al»
si mei ea al» domniei a doa.

Domnulu XXX.

Bogdanii Vodă IV.

Murindă Alessandra Vodt, dsnt nererea boeriloră mi

a nonorslsi, a rtmasă momtenitoris ală Domniei fi-C _
TölS seă Bogdană Vodt. Dar fiindă nevtrstnikă, se< - 1569;
ktrmsea geara de msmt-sa Dómna Rtíksandra, ka-l Tierei-
re era maere vrednikt. A’ieasta înst msrindă neste ană ană
mi ktteva Isni, Ilórta a rtndBită Domnă ne Ions Vodt.
Nevtrstnikală Bogdană Vodt atanne a trek»tă în Ilolonia,
unde avea dot ssrorl meritate k« Knezi Iloloni.

Domnulu XXXI.

lónü Vodă 1.

Asestă Ioană Vodt n» se mtie bine ală ksi fiis aă fostă

mi din sine se trage. Kronikarală Moldovei Vornikslă D. Chr.
1570.
8reke zise kt ars ii de vigt Armeană. 8nslă din isto . Chronolog.
risii Ilolonî snsne. kt ară fi fostă fii8 natsrală ală snsl Țierei.
Ștefană Vodt. Istorikslă Gsagni la kronológia Iloloniel Kartea
XXI snsne kt elă e de vigt Ilolona, din Mazoviea Ilolont mi
kt ară fi fostă kiară în servisislă Voivod«!«! Krakoviei. Ksnos-
kttoră de mai mtlte limbi, s’a dssă ne Itngt ambasadorslă IIo-
lonieî ka Dragoman» la Konstantinónoli. Akolo netrektndă mai
maltă timnă, a intrată ka înnetală în dragostea oameniloră infl«-
ingi, mi a ajunsă st se fakt mare Dragomană ală Ilorgii Oto­
mane; dar fiindă intrigantă mi amestektnda-se în trebile Mol­
dovei, l’a essilată la inssla Rodosă. Mal ttrziă Saltanală Selimă
ală II, a&zindă do ncköviinnoasele srmtri ale lai Bogdană
56 istoria daciei

Vodt, kt ni’a» mtritată surorile în Iloloniea, kt are st se

însoare mi el» ks o Holont, kt are numai Iloloni konsi-
liari ne Itngt dtnsal», întrebuingtnds-i în fankgisnile gerel
mi desnregsindă ne Boerii ntmtnteni, s’a îngrijiră ka nu
kumva st se aneaskt ku regele Iloloniei mi st se deslinea-
skt de nartea Otomant. De aueea l’a mi destitsat» mi ads-
ktndă din insula Rodosă ne numitul» Ioană, l’a nndaită
Domn» mi ks onitiri Tsruemti ’l-a trimis» st se ameze în
tronă l). Anosta a stată mai mare tirană de kttă togi tiranii
ktgi aă fostă înaintea lui. Ile Mitronolitulă Grigorie, fiind»
kt era bogată mi voea st’I iea avagia. l’a inkriminată ks
mkatslă sodomiei mi ’l-a arsă de vi». Asemenea mi Mitrono-
litslă Teofană n’ară fi sktnată de el», daka n’ară fi fugită
neste mungi în Ardeal». înkisorile eraă nline de Ktlsgtri;
mulgi Boeri onemti l-a 8'iisă ku felurite kasne2) mi într’-
ună kuvtntS a stată mai kumnlită de kttă togi tiranii iei
mai nelegisgi mi stlbateui.
Dsut trei ani de domnie, Ilortt Otomant ’l-a desti-
tuată mi a rtndsită ne Iletru Vodt numită IIIkionslă. Ioană
Vodt atunuea aduntndă omtire multt a bttută ne Aleksan-
dru Vodt Domnul» gerei Msnteneuitî, karele dant ordinală
Ilorgii venea ku onitiri ka st ameze ne fratele seă Iletru
ne tronulă Moldovei. Btttlia nea mai mare s’a ftkută în
judegulă Slam-Rimnikă. IUi învingtndă loan» Vodt, Iletru
fuge la Brtila mi de akolo la Konstandinonoli, Iar Alek-
sandrs Vodt la oramulă de Floui din lalomigt. Dunt aceas­
ta auaktndă mi tronai» gtrel Romtnemtî, a amtzată Domnă
ne ună boer» Moldoveana namită Vintilt, rtndaindă mai
mulgi boeri Moldoveni ne Itngt dtnsulă; anoi a lovită ku
furie vietatea Brtilei, smgtndă ne togi Turui de akolo, btr-
bagi mi femei, ftrt st lase niui s»fletă de konilă; dunt a-
neasta a l»at» din mtna Tsruiloră mi uettgile Kiliea mi uc-

1). Bogdană Vodt, Istndă ajutoră de Iloloni a voită si’rnl jjie Domniea;
Dar îmboInsviudB-se de okl s’a dusă la Moskva unde a mi mărită.
Elă domnise ană ană mi trei Isni. (Trnducetoriulă.)
3). A îngronată de vil ne Veverius, ne nona Kosma mi ne Molodejju Kt-
l»gtr». (Traducelorlulu.)
tatea Albi. în srma sa însi Aleksandrs Vodi, readsnm-
du’mi omtirile nri viindă assnra Isl Vintili Vodi, l’aă în­
vinsă mi l’aă snisă, iar ne boeril Moldovenii i-aă gonită.
Saltansls Selims ala II-lea, vizindă rebelianea lai Io­
ană Vodi, a trimisa ne snă Ilami Seraskeră, saă Generali-
simă, mi ne Xanală Krimeei, ks omtire foarte nsmeroasi a-
sanra lai. Dindsse risboiă naternikă, Ioană Vodi mi asti
dati învinge mi siide o malgime de Tsrni ’). Dar în nele
dsne srmi, nenorouitslă, tridată fiindă de kitre Boeri, a ki-
zata via în miînile Seraskeralaî Tsrieskă, mi acesta a or­
donată de î-aă legată ninioarele de kozile a dosi kimilî, ne
kare dislegindale l'aă sfîmieată mi aă mărită 2).
A'iesta stelă întiiă a strimatats skasnală domniei la
lami. Domnia lai a nrelsngită namaî mente ani. Iar dani
ne l’aă anisă, Titarii aă fikată mare nradi mi robie, în
kită mare narte de gean a nmasă nastie.

Domnulu XXXII.

Petru "Vodă VI Schiopulü.

Dani suiderea Ist Ioană Vodi, Iloarta a trimisă Domnă

nelletra Vodi Skiona, karele era fila lat Mirnea Vo-I D
di mi nenotă de soră lai Mixnea Vodi din ne ara) 1570;
Romineaski. Viindă ka Domniea, ela a gisită gea-1 T'erei-

1) . Eugenie Bulgarulă Ia biografia Iui Sultană Selimă zise ki Ioană Vo­

di titmdu-se ks Tariii a amtcrnată la nimintă într’o zi neste 100
mii. Dară note nreskiitorulă din gremali a adnogată o nuli lingi
numirulă zeae.
2) . Bitiliea aaeasta ks Tsnriî a fostă fdrte seriosi. Ioană Vodi avea
trei-zeui mii omtire regalați mi vre o mese mii de Kazaui kare I-aă
venită in ajutoră. Aă fostă loviri mai multe în kare Ioană Vodi aă
aritată minuni de vitejie. Dar în fine, numirulă Turniloră însniimin-
tindă neBoerii ue komanda omtirca, anestiea s’aă dusă de s’aă înkinată
lui lietru Vodi. Ioană Vodi de mi abandonată mi tridată, totumi
ku nujjini oaste se fortifiki lingi ună sată Komkanii. Turui! mai
multe zile ’1-aă îmnresurată mi elă de sete s’a nredată.
(Nota Traducelorulul)
ra ruinate mi într’o stare miserabili; ku toate acestea multă
timnă n’a rimasă în nane. Ileste unu ană s’a skulată ană
Kazakă anume Ivană Ilotkoavi mi viindă asunra lui ku omti-
re kizineaski, l’aă gonită mi s’a fikută stenină ne Domnie.
Iletru Vodi, fugind«, s’aîntorsă ku unkiulă siă Mixnea Vo­
di mi ku omtirl Tunemtl mi au gonită ne Kazani. Dar ka-
zakulu Ilotkoavi îmnreuni ku fratele seă Aleksandrs, a mai
venită de dosi treî orî mi au anukată Skaunulă Moldovei,
în kîtă Iletru Vodi în niml anî au avută lunti neîncetate
ku dînmi. în *iele dsni urmi Ilr'rta Otomani, destitsin-
du’lă, l’a essilată la Xalenă, mi a rindsită Domnă ne ană
Sakson anume lanka karele era de ritslă luterană.

Domnülu XXXIII.

lancu Vodă Sasulü.

Acesta viindă ku domniea în Moldova mi fiind ă de na­

D. Cbr. tura sa omă lakomă mi rinitoră, ne mulgi au omo-
1581.
Chronolog. •rîtă nentru ka si le ea averea; ne lingi deosebite
Țierei. dirî grele ne a nusă asunra geriî, a imnusă mi le­
gea de a lua din zece boî unuia. Asemenea rele ne mai
nutendu-se suferi, boerii Linumnenî au nrokiemată Domnă
ne unu Ioan Vodi numită Lungul», eară ne lanku Vodă l’aă
gonit» Dar în intervalul» anosta Ioană Vodi Lungul» s’a
înekată din întîmnlare trekindă Ilrstulă, mi Sasă Vodi ea-

1). Aceasta a fostS numai o revolta. Ioană Lungs în adeviră se nrokla-

im Domnă, dar Sasă Vodi sugrumi revoluniunea; Linutnnenii se re-
sinin. iui kanulă loră se îneki fugindă neste Ilrută. Ear desnre ka-
rakterulă Iui Sasă Vodi, Vomikulă Brekc face uimitoarea deskriere:
„Multe lukrurî snurkate taaea lanku Vodi în domniea sa; în
„kită de nulă lui t6ta neara ini boerii lui se ojjerîa, ki legea kre-
„mtineaski nu o Ta bea; la avere lakomă mi nriditoris; jjeara ks di-
„rile o îngreuia, mi alte lukruri snurkate mi nesuferite, tacea; ki era
„kurvară neste seami, ki nu numai afari ai nici din kurtea sa nu se
„ferea, ki nre jsninesilc boeiloră sil, de la masa D6mnei sale, le
nini aă nmasă Domnă; dsni kare boeriî, îmnresni ksMi-
tronolitslă, as fsgits în Ilolonia. Inmtiinginds-se Ilórta des-
nre rniseriea ini grestigile girei, nreksmă ini desnre fsga
Mitronolitslsi mi a Boeriloră, a destitsată ne Sasa Vodi
dsnE trei ani mi mente Inni de domnie mi a nndsită ea-
nmí ne Iletrs Vodt Skionslă, ear Sasă Vodi fsgindă în
Iloloniea, regele Ștefană Baton l’a nrinsă mi l-a tieată
kanslă.

A doa domnia a lui Petru Vodă Șchiopulu.

Acesta dsni ne a venită de a doăa oari la Domniea

Moldovei, fs nriimită ks mare bsksrie de kitre togi D. Chr.
1584.
bocrii. Kazaui însi n’aă linsită de a fane niviliri Chronolog.
în gean, ne kare Domnslă le întimnim ks vitejie a țierel și
Moldovei
mi ssknesă. In ală treilea ană ală domniei Isi a.Românesc!.
înssrată ne snă nenotă ală seă Vladă, fiis fratelsi seă Mi-
lomă, ks fiika fostslsi Domnă ală giri Rominemti Miruea
Vodi. Fikmdsse nsnta aneasta la Teks'iiă, aă venită ako-
lo mi Mixnea Vodi ks togi boerii girei Rommemti mi s’aă
fikstă veselii mi netreneri deosebite. Dsni aneasta Ilorta
Otomani a ridikată nretengisnea de a snori darea ansali a
girii. Iletrs Vodi neîngidsindă ase ssnsne la o asemenea
kilkare de drentă ală girii, a nreferată a-ml ninși do­
mniea mi a trene în Iloloniea, lismdă geara mi boerii în
mare întristare mi îngrijire. Domnă ka anesta n’a stată al-
tslă în geara Moldovii, nim mai drentă, niai blindă, nim mai
generosă; kindă jsdeka nronessele, elă avea lingi sine totă

„skotea ini le raiuina. A'iestea tóté nenstsndă ssferi boerii, mai vtr-
„tosă Movilemtii, Vlidika Georgie, leremia Vornikslă, karele mal ter-
„ziă aă fost? mi Domnă, mi frate-siă Simeons ilaxarniksIS, mi Bali­
nka Xatmanslă, s’aă sfătuită în talni, ka ss nribegeaski; kare întsîs
„ni’aă fikstă nrilejs ks voia luî ka si mcargi ss sfiinueaski Mini-
„stirea Ss’ievirja, de snde maî anol aă trekată în jjeara Leineaski, al-
„Ijii la Tsrul, aluii la Munteni, aljjii într’alte ijerî. Uentrs aueea mer-
,,gindă jalba la ímnarmjie do risinea ijerel, ’1-aă mazilită; iui aă dată
„domniea Iar lai Iletra Vods lUklonală. (Traducélorlulű)
d’asna o nsngi. ks bani, din kare ntatea datoriile siranilor?
ne era trauiî în jsdekata; de a'ieea se mi nsmea nirintele
tstslors.
A’icstă Iletrs Vodn a takst? MwBstirea Galata în a-
nroniere de lamî, El? asta data as domnit? mente ani mi
jsnrBtate, ears în totsls doi snre-zene aniî.

Domnulu XXXIV.

Aromi Vodă 1,

IHekind? Iletrs Vodu din gears, Iloarta Otomana a

d chr Domn? ne AronS Vodu, karele s’a îndatorit?
'soi > kjj mnlni bani la Konstandinonole nentrs ka ss ka-
Chronolog.
a țierei Și nete Domniea. Dans ne a venit? în Moldova,
Moldovei * afa-
Romanești.j rs țn jjarli tanca mari răniri ks dsrile ne imnsnea;
ear? în tasntrs în orams netrenea tot? d'asna ks joksri mi
ks felsrite desfrintri silnininds ne sogiile ’iele mai oneste
ale boerilor?. El? a rundsit? o dare ka fiemte-kare om?
si dea ki>te sn? bo?. Dările le adsna nrin Zannii, sa? slsj-
barni Tsrnl. Aneste rele ne mai nstands-le ssferi boerii Ls-
nsmneni, Orxeeni mi Soroneni, s’a? skslats ks revolta assnra
Isi Aron? Vodu ssb konds^ierea ansi lonamks nsmit? mi
Bogdan?, ne kare-1? nroklamase Domn?. Aron? Vodn însi
învinse ne rebeli mi snise o mslnime de Boerî ns nsmai
din nei kslnemi, dar mi ne alijii ssb ksv^nt? de înijelegere
ks ei. Iloarta, înkredinijnnds-se desnre anesteâ, l’a destitsat?
dsne sn? an? de Domnie.
Dar kreditorii sei de la Konstandinonoli, fiind? oameni
inflsinijî, ksms a? aszit? de destitsirea 1;>I, as alergat? la
Marele Vizir? mi s’a? rsgat» ka st ns’Is skoajjt nentrs ka
st ns niarzt banii ue’l? îmnrsmstase. Vizirsl?, nentrs xa-
tîrsl? a'iestora, isbsti sni înoeaski. Domniea nrin norsnkn
îmntr’bteaski, ne kare i-o trimise ntnii a ns sosi el? la
Konstantinonole. Aron? Vodr>, ksms a nriimit? înoirea Do­
mniei, întorktnds-se de ure drsms, a trimis? înainte ne O-
nrea Arinama ka ordină sekreta ka st aresteze mal malgi
boeri. Aaemtiea înst simgindu, aă emigrată în Iloloniea. Da-
nt ie s’aă amezată ne tronă, Aronă Vodt a antsată geara
kt maî maltt asnrime mi tiranie de kttă mai nainte, mi în
vele dane armt revolttndu-se în kontra norgii Otomane, s’a
legată în aliangt în kontra Turniloră, ka Mixai Viteaza Do-
mna gerii Romtnemti, ka Batori Zikmonă nrinninele Tran­
silvaniei, mi ka Rodolfa îmntratală Austriei.
Saltanală Marată III a dată ordină lai Kazana Girei
Xanală Krimeei ka st intre ka toatt naterea sa în Moldova
mi geara Romtneaskt. Aronă Vodt ka Sugarii ne avea de
ajstoră învingtndă ne Xanală, Taă gonită ka mari nierderi.
Dsnt aieasta Aronă Vodt, fiindă btnsită de trtdttoră ală
aliagiloră, Batori Zikmonă trimise ne Xatmanală Rtzvană
mi’lă ridikt ftrt de veste aduktnda’lă în Transilvaniea. Ako-
lo muri în înkisoare, dsnt trei ani de Domnie. Iar în lo-
kslă seă rtndsi ne Ștefană Rada Vornikală.

Domnulu XXXV.

Ieremiea Nodă Vintilă.

lle timnulă anela ană boeră mare din Moldova, aname

Ieremiea Vintilt l), se afla emigrată în Iloloniea.
tz . „ , ,. . . , . „ D. Ohr.
Kum a aszits de destituirea mi arestarea lui Aronă isos.
xr j . i . tt i Chronolog.
V odt, mizlom a ktntta ajatoria de omtiri llolone Moldovei țt
sab komanda Xatmanalai Zamoigki mi nlekt st viei
ka st anaae Domnia. II6rta Otomant, aazindă de a’ieasta,
a ordonată indatt lai Kazana Girei Xanală Krimeei ka st
vie ka Tttaii mi Ieniceri st resningt omtirele llolone mi
st nae Domnă în geart ne ’line va sokoti. înttlninda-se
ambele omtiri la gagora (ne valea Digii) se ftka btttlie
mare kare gina trei zile ftrt a se nstea xottrî viktoria. le-

1]. AutorlslS se înmalt: în lokă de Vintilt trebse st zikt Movilt.

(Traducelorhilu.)
remiea Movila, îngrijindsse de ressltatslă resboislsî, totS de
o data nrevuzundă lua ks îndurutniniea nstea st adsku t6-
ta nsterea Otomani în kontru-I, imens a trata de nane ks
Xansls ini isbsti a o realisa. Atsnnea Domnsls anosta de-
te în stanunirea Xanslsi minte sate din Moldova, kare mi
nuni aste-zi se kiamu satele Xunemti, adiku ale Xanslsi;
totS-d’odata nromise ka ss’I dea mi ncmkemsri ansale. Ds-
nu asemenea tokmele, Xansls isbsti st adsku Xatixsma-
isms de la Ssltansbt nentrs întarirea Isl Ieremiea Vodu la
Domnie, dunds’I-o înku mi de momtenire familiei sale.
nriminele Transilvaniei Batori Zikmonă a trimis« canini
chronoiog.lne Ștefani» Vorniksls ks Xatmansls Rusvans mi ks o-
unganei. Jmțjrj sî nKe g^nunii-e ne Moldova în nsmele Isl
Aronii Vodt. Lsuiids mtire Ieremia Vodu desnre aaeasta, se
sksta îndata ks omtirea ktta avs, ka st întaronine ne ine-
mim, skriinds mi starostelsi de Ia Kamenirja ka st’I trimigu
ajstorls de Iloloni. Dsnt aneasta întalnindsst ks Ștefanii mi
ks Rusvans Xatmansls, s’a ftksts o bttalie foarte învier-
msnata, din kare Ieremiea Vodt a emită trismtators. Ște­
fană mi Rtsvans, nierzunds’mi omtirea, îmi ktsta sktnarea
nrin fsgu; dar jjtranil sttenî i-as nrinss mi i-as adsss la
Ieremiea Vodt, karele ne Ștefană l’a trasă în neam, ears
ne Rusvană Xatmansls l’a deskumijunats Batori Zik-
mons, afltndă desnre nierderea omtiri sale, neste ksrtnds
intru ks nstere mare în Moldova mi se nsse a bate icta-
tea Ssnevi din toate nurliile. Ieremiea Vodt, noftise neXa-
nsls Krimeei ka st’I dea ajstoris; aneasta sosise ks mslta
oaste Tutareasku, mi se finea rtsboisls, înst ns ks seriosi-

1). Bitiliea aueasta a fostă în anulă 159G Dekemvrie în 5 ne valea ris-

Isl Moldovei desnre Șiretă. Omtirea Bngsreaski era în numiră de
dosu-snrc-ze'ie mii. Xatmansls Rizvană, kare era de origini JJigană,
fssese destinată si> se faki Domnă, mi na era akomnanieată de Ște­
fană Vornikslă fiindă ks anosta kizsse în disgrajiia Isl Batori. Ki-
svană Vodi se Isnti ks mare eroismă; dar Ieremiea Vodt, dani ne
‘l-a învinsă, î-a ticată kanală mi anol 'l-a nssă în neant ne o movi­
li ne este în drsmslă Rasiet de lingi Filtfaenl, kare mi nini astizî
se kîami movila lai Risvană.
(Traducelorlulu.)
tate, ni namai ks xtrgairi mini, kare îmnedikaă oneragia-
nile decisive a le Sngsriloră în kontra cetigeî. Batori Zik-
monă însi voi a xoterî bitaea; deci listndă o narte de o-
mtire în asedială cetegii, lovi ks toate naterile sale ornti-
rea Titireaski, o învinse ini o risini. Dani aceasta întor-
kmds-se îarimî la cetate o bita trei sintemtnî fm înce­
tare; dar stzindă kt na-o note laoa, seîntorse îndintă în
geara sa. Mal tirziă leremiea Vodi se ani ka Batori Andrei
Ilrincinele Transilvaniei ka st goneaski ne Mixaiifctori^ ge-
Vodt din geara Rommeaski. Dar Mixai Vodi, tre-| Moldavii
ktndă mai întiiă în Transilvania, sfmmi toate naterea lai
Batori Andreiă mi nașe steninire ne nari.; dani aceasta bt-
tendă mi ne leremiea Vodi, nașe steninire mi ne Moldova.
Dar leremiea Vodi karele fagise în Iloloniea, întorkinda-se
ka Xatmanală Zamoiski mi ka malte omtiri Ilolone, a lo­
vita omtirile de garnizoni ale lai Mixai Vodi mi, dani
malte virsare de singe din ammdoi ntrgile, le-a risinită
mi a anakată eanmi skaanală Domniei. Dar dani doi ani
din a doiia Domnie, leremiea Vodi a mărită. Acesta a fi-
kata Ministirea Saceviga.

Domnulu XXXVI.

Simeon Vodă 1 Movilă.

Dani mórtea lai Ieremia Vodi, tronala domniei a tre-

kată la frate-seă Simeonă Vodi Movili. Acesta, D. Chr.
leoo.
kamă a aazita de mortea lai Mixaia Viteaza, Dom- Chronolog.
nală gerei Mantenemtî, a adanată omtire de Moldo­ șiMoldovei,
a țierei
veni mi Iloloni mi, intnndă în geara Manteneaski, Romănesci.
a undată tóté monastirile mi ne togi boerii ne kigi a na-
tstă nsne mina; într’ană kavintă a jefaită mai tóti geara.
Dar fragii trei Bazemti, vizindă infamia aceasta, s’aă ska-
lată ka ouiti de la Kraiova mi, viindă asanra lai Simeonă
Vodi, l’aă învinsă mi l’aă gonită ka ramine în Moldova, a-
nakmdă mi tóté nnzile ce tekase elă. Mai tirziă, aliată
ks Xanslă Krimeeî, Domnslă aiesta a mai intrată în neara
Msnteneaski; dar, învinși mi asta-data de IHerbană Vodi,
s’a întorsă. în iele de ne ami, dens ontă ani de domnie,
otnvită de ksmnati-sa, D6mna IhT Ieremia Vodi, kare voea
si faki Domnii ne fiîslă eî Konstantină, a merită.

Domnulu XXXVII.

Constantină Vodă I Movilă.

Aiesta era fiîslă IhT Ieremiea Vodi. Eli a kinitată

tronslă dans mortea snkÎBlsi se», nrekuniB s’a zisă' D. Chr.
1608.
mai sssă. Elă mal avea ini alți doi fragi, Aleksan-- Chronolog. •
drs mi Bogdană. Dar ankislă seă Simeonă Vodi, Țierel.
lisindă ninși fii, Mixailă, Gavrilă, IIitramkB, Moise mi Ioană,
a venită mare nismuire mi neînțelegere între ei nentrs
tronă. La neînțelegere viindă mi boerii, s’aă îmmrțită mi
ei în doăi: șuii eraă nentrs kasa Îhî Ieremiea Vodi; al­
ții nentrs aicea a Îhî Simeon Vodi. Aiemti din 8rmi aă
fostă nroklamată de Domnă ne Mixai fiislă lei Simeonă Vo-
dn. Dar Kostandină Vodi, Isindă ajstoră de la Ilolonî, a
învinsă ne Mixai Vodi mi a nmasă stamnă ne tronslă nn-
rinteskă, ks mslțsmirea țirii întregi, kare snera ki elă va
fi fiislă demnă ală tatalsi seă mi ki îlă va srma în fantele
lai iele frsmoase. IJeara însi se înmels, kni elă s’a dedată
în ksrindă la desfmnirile tinerețeloră, neîngrijindă trebi-
le țerii. Ilentrs aieasta, de mi dani nirinteskslă Xatixs-
maismă avea drentă de momtenire assnra - tronslsi, llorta
Otomani dsm snă ană mi kite-va Isni, îlă destitsi mi nu­
mi în loksi ne Ștefană Vodi VIII nrensmită Tomma.

Domnulu XXXIII.

Ștefană Vodă Tom^a.

Anosta era drentă Moldoveană din satslă Oternti (de

ne valea RikitiBlsi) din distriktslă Ilbtneî. Elă soi D ChT
afla de mal malta timnă la Konstantinonole ne lin-^^ 1610,-
IChronolog.
gi Kanakexaelile Domniei; akolo însinainda-se net Tlerei.
lings oamenii inflsingl ai îmnirigiei, kiniti Domniea mi
veni în Moldova. Konstandină .Vodi ka fratele seă Alek-
sandra, vizindă ne rivalii loră ki intri în geari ka natere
de Tarii mi de Ti tari, avari reksrsă la Iloloniea, de ande
se întorseri ka omtire ka si’i rekanete tronală. Dell fi-
kinda-se risboiă, Tomma Vodi învinse. 8nilă din kom-
mandangii titirimtî nrinse vii; ne Konstandină Vodi, mi
voindă a-lă dsie ka sine la Xanală, s’aă înekatS amindoi
trekinds ana Ninralai. Aleksandra Vodi înnreani ka Ge-
neralala Iloloniloră Tlotofski, kizinds iarimî în miinile lat
Ștefană Vodi, fari trimimi la Konstantinonole. Akolo A-
leksandra Vodi se tsni, Iară Ilotogki se liberi nrin riskam-
nirare. Totă de odati kizindă în mina lai Tomma Vodi
mi togi boerii lai Ieremiea, fara nedensigi ka morte. Vir-
sarea de singe, înienati ka Domniea lai Ștefană, Vodi se
nernetai nini în kanită: la ama gradă ajansese tiraniea, în
kită fie kare din boerî în totă minatala trebaea si’mi nre-
vazi mortea. Ka toate aieste boerii aă organisată ană kom-
nlotă, în kare aă trasă mi ană mare nsmiră de Slajitorî;
dară Ștefană Vodi ka omtirea ie îi rimisese kredimiosi
îi învinse, mi nedensi ka moartea ne togi iei ie kizari în
mîna lai l). Mai tirziă însi Doamna lai Ieremiea Vodi
îmnreani ka fiială seă Bogdană, veni ka ajatoră de omtiri
Ilolone mi goni din geari ne tirană. Ast-feliă dani linii
ani de Domnie, Ștefană Vodi fagi la Konstantinonole.

1). Boerii konsniratorî eraă BeldimanS Logofitală, Birbois VornikslS, Bo-

bIS Vistierbl8 iui Stsrza Xatmanală. neutra întieami dati se vede
familiea lui Stsrza jakindS rolă în istorie. RisboislS a fostă anroa-
ne de laiul la sătulă KnkBteniî. Dani învingerea rebelilorS, Birbois
uelS bitimfi fa trasă în jjeani iui fiiuiS siS sninzarată; iară Beldi-
manfi, Boală uii Starzea (agili in ncara Ronitncaski.
(Traducelorulu).
VOL. III. 5
 Domnulu XXXIX.

Bogdanii Vodă V.

Doamna laileremiea Vodt, îmnreBnt ka filai« seSBog-

D. Chr.
dană, aa gavemată Moldova sna ana, ajataiji de o-
1615. uitirl Ilolone. Dar Iloarta Otomana a trimisS ne
Chronolog.
Moldovei, Skenderă Ilama ka omtiri ka st anieze la Domniea
și a flerel
Romănesci. Moldovii ne Rada Vodă I, fostală DomnS alS ija-

rii Ramanemtî. Anesta, narnezandă st vie în Moldova, mi-a

fakatS datoriea ka Kremtină de a skrisă Doamnei lai lere-
miea Vodt ka st fagt. Ea înst de o datt na s a îndanle-
kată; dar dant ne a vazata kt Tarnilse anronie, a anakata
dramalS st fagt snre Iloloniea. Omtirea Tsneaskt ne a-
korananiea ne Rada Vodt armtrî ne fagarl mi îi ajanse.
Doamna lai Ieremiea Vodt ka fiiala seă ktza în mtinile
Tarniloră; dant ne saferi tota felală de insalte mi batjokare
raminoase, fs dast la Konstantinonole, ande ana Tarka o
lat de kadînt iar fiiala sea fa târlită ka sila.

Domnulu XL.

Radu Vodă 1 Michnea

Auesta, statorni'iinda-se la Domniea Moldovei de kt-

D. Cbr. tre Skenderă Ilama. nreksm s’a mai zisă, dant trei
1616.
CbroDolog. ’ani mi ktte-va lani kanata o boalt de oki. Da-
rerile lai fiind» grozave, ’1-aă ftkata de aă abando­
nată trona 18 mi a se da>ie Ia Konstantinonole snre ktatare,
ftrt st’lă nrigoneaskt s’aa st’lă destitae 'jine-va.
 Domnul XLI.

Gaspard Vodă.
•
Iloarta Otomani, dani abdikarea lai Rada Vodi, a
nndsită Domnă ne ană Gasnară de ritala dogmelor« i D
anasene. Auesta, aflmdase mare dragoman« ală înHchronoiog
mrigiel iui konlakrmdă la înkeerca minei dintre l Tierei-
Ilorta Otomani ka Ilolonia, a limitată domnia Moldovei,
ka rekomnensi. nentra servigarile sale. Dar, kamS s'a fi-
kată Domnă, l-a venită în gindă ka si se reskole în kontra
Tarnilor». Ilorta Otomani, îndati ne a simgită, a trimisă
ne ana Skiemn Agasi '), ssb kavintă de deosebite trebî mi
ks ordine sekrete ka si’lS destitae. Gasnară Vodi însi nrin-
se ne fonkgionarală tarkă mi’lă a^ise, înnreani ka togi nel
de ne lingi ela; dam aneasta îndati înnena a se nregiti
de nsbolă, adakindă mi doi Xatmani ka omtire de Ilolonl.
Skender Ilama ka Xanală KrimeeI na întirzieari a intra în
Moldova mi, bitmdase ka Gasnar Vodi la gagora, îlă în-
vinseii ka totală, nrinzmdă mi ne ammdol Xatmanil IIo-
lonl, Jolkovski mi Konegnolski. Gasnar Vodi însi gisi
timnă mi kină de fagi ka si skane de nerikolă; dar boeri
sel Xatmanală Illentilim mi Ilostelnikală Gola îlă nrinseri
mi’lă anisen. Domniea anestala nrelangi nsmal doi ani.

Domnulu XLII.

Alecs andrii Vodă V Iliafia.

Dani mortea lai Gasnar Vodi, Ilorta Otomani ann-

daita Domnă ne Aleksandra Vodi V fiislă lai Iii- D Chr
amiă Vodi mi nenotă lai Iletra Vodi Raremă. A- ChroCn2oioff.
uesta îndati a tieată kanetele anigamiloră lai Gas-
uar Vodi, Xatinanalal IHentcli'ii mi IIostelnik818nMuiltcncșU-

1) . Ama se klams fankuionarir imncraill ne na aS fHiikjjianl mi se tri­

mită în jjirile Rominemtl ka si instaleze ne Domni.
Goîa. Ileste ksrănd» ■ Șeitanul« Osmanii I, a rădikată o
esnedijjisne ka mari nateri de omtire asaura Ilolonieî: kamă
a sosit« în Moldova, a venit« mi Rad» Vodă din yeara Ro-
mtneaskă k« ointire de Mantenî, kare s’a îmi.resnată k«
anea Tarneaskă. Ajangăndă la Xotină, s’a întâlnit« k« o-
mtirea Ilolonă, s’a înuenstă lenta iui ntnă în 40 de zile
viktoriea era nealeast din amăndoat ntrgile; ka toate anes-
tea Iloloniea a ssferită malte strikäiisne din nartea Tăta­
rilor«, kari îi ardea mi nrăda tot« ie le kădea în kale. Db-
nt aneasta făkăndase nane între ambele nsterî, Aleksandra
Vodt a kăzată sab Brgiea Saltanslai, fiind kă ns îngrijise
desnre nrovisianile omtiriloră mi desnre nod«rile dram«-
riloră; — de aneea se mi destitBă dsnt «na ană de domnie.

A doua domnie a lui Stef'anu Vodă Tomșa.

Saltanală Osmană atanne a n>nd«ită de a dosa oră

d car )Domna ne Ștefană Vodă Tomma. Anesta, aste da-
„.1622-. ',tă, se arătă forte skimbată de neea iie fase mal na-
Chronolog^
Moldovei lnainte: kărmaea neara ka blăndene mi ka dren-
și a țterei ~
Romănești.J ^0, yjj kătre boerii se narta ka resnektă mi deli—
kateijă. De lăngă alte m«lte fante framose, ela a făksta mi
Biserika Karnii, Mănăstirea Solka mi altele. Eară Rada Vo­
dă Domnală nerei Mantenemti, dorindă să kanete tronai?
Moldovei, n’a linsită a nane în lakrare tute mijlbnele; întră
aneasta isbatinds nrin Kans-kexaielile sale de la Konstanti-
nonole, Ilârta a destitsata ne Tomma Vodă dsnt ană ană
de domnie, a transmstată ne Rads Vodă în loka-i la Mol­
dova, mi a rtnd«ită la Domnia ijerei M«ntenemtî ne fii«!«
seă Aleksandra Vodă ka a doaa Domnie.

In timiislă acesta s’a revoltată la Konstantinonole Ic-

nineril, mi aă destitaată ne Saltan«lă Osmană sab ksvimtă
 ki n’a dirigiatS bine nsboislă în kontra Iloloniei, mi bhî-
zinda-lă a« ridikată la tronă ne Ssltanslă Mastafa I 9-

A doua domnie 'a lui Radu Vodă Michnea.

Anestă Radn Vodt era bărbat« nlină de îngelenHiane

mi de okaneriemni. Ile boerî îî onora mi îî trataiI _D. Lnr.
...
ks dragoste; iar la jsdekiigl era atită de drentii >n| chJ^log
k^tă jBdekiitoriT îlă aveai ka lege skriss. Kb totel““1^!
anestea, ka omă, avea ini defektele sale; îi nl'biealMunten0'tL
nrea msltă nraregiea; de aneaa ksrtea sa era nlini, de omeni,
mi servitorii Hei mai de Tindă la masa sa serveaă îmbrikagî
’ks xaine sksmne mi ka kaftanari. Anestea tute nerindă
înalte keltseli, mare greutate kidea ne gears, în kitj din
zi în zi lokBitorh se risineaă.
Voindă a înssra ne fiislif seă Aleksandrs Vodi Dom-
nală gerei AIsntenemtT ks fiîka ansi însemnată boeria Kon-
stantinonolitană, ansme Skarlată Tdelemă Bama (BeilikHiă)
a fikată nBnta Ja Tekaula în Moldova. Akolo Domnii amin-
dororă geriloră, tati mi fila, ka togi boeril loră s’aă dedată
la veselii, la jokarl im la netreneri, standă la mast Moldo­
venii în dreanta mi Manteniî în stingi. Anoi aă venită mi
soli din Transilvaniea, Sngariea mi Iloloniea kB darari, ka-
ri Isindă narte la veseliea nsngii, aă netreksts dosii sinti-
timini ks mare inslgimire mi stnlsuire, dans kare s’aă
întorsă în gerile loră. Nb terziă dans aneasta aă arsă din-
întsmnlare mi iialatiilă domneskă din lauri, dant kare Dom-
nală s’aă matată la Xtrltă, ande a mi mărită dans trei ani
de domnie.

1). în zilele auestsi Domnă s’a deslinită ks totală Moldova desnre iîolo-
niea, kare eksersa ană felă de ssnrcniauic assnra trebiloră noliti’ic ale
seri nini atsn'ie.
 Domnulu XLIII.

MironH Vodă Barnovski Movilă.

MsrindS Rads Vod^ boerii s’as adsnatS mi aS ales»

Domnă ne Xatmanulă Barnovski Movili. Anosta
D. Chr.
1626. vizmdă ki iieara ajunsese la nevoe ini likuitoril se
Cbronolog.
Moldovei și risiniri, a nndaită ka mimai o dati iie ană st se
a Poloniei.
dea o singen dare; dani kare în kurindă a înie-
nată nonorulă a se aduna iui îmnonorarea a kremte. Fiindă
din natara lai omă bană uri blinda, kirxnaea ijara ka mul­
ti drentate ini filantronie. Dar na tirziă II6rta Otomani a
nerata ană adaosa la tribatală ansală de 40 de nsngi de bani.
Mironă Vodi nevoind» a înkirka safletala seă ka nikatală îm-
novinrii nonoralaî mi a kilkirii drentariloră nerii, a nrefe-
rată si abdine de bani voe de kita si se sanae la uererea
Ilorijil; de aneea dani natra ani de domnie a trekstă în IIo-
loniea.
Anesta a zidita mi Ministîrea din lami kare norti na-
mele seă; ne lingi alto biseri'ri mal te a terminată mi Mi­
nistirea Dragomirna, kare fusese îmenati de Mitronolitslă
Krimka.

Domnulu LXIV.

Moisi Vodă.

De la idekarea lui Barnovski, Ildrta Otomani a nn-

D. Chr. dsită DomnS ne Moisi fiială lui Simeonă Vodi. Dar
1630.
Cbronolog. ‘inemi'iii sei de la Konstantinonole, ntrindu-lă la îm-
Țlcrei. niratală ki voemte si se înkinc Iloloniei ka Bar­
novski Vodi, Saltanulu a trimisă în Moldova ne Kantemira
llama, karele destitainds-lă dani una ană de domnie, ’l-a
trimisă la Konstantinonole ')•
1). Kronikarală Mironă Krostină dani Barnovski Vodi nane ne Aleksan­
dra fiială lai Rada Vodi din jieara Romineaski karele ară fi domnită
mal nauină de ană ană. (Traduceiorulu).
 A doua domnie a lui Alecsandru Vodă Iliasu.
»
Ilórta rtndsindă de a doSa őrt ne Aleksandrs Vodt
Iliamă, mare întristare ini tsrbsrare s’a ftkstă în tóttf n Chr
neara. Boeriî, mtiinds relele sale nlektri de la nea „ 163‘-
din ttis Domnie, aS înuenstă «nil a emigra, eart o
seamt s’aă dssă la Konstantinonole st dea nlsnge-lRomîne?ti
re la îmntratslă iui st arate kt ns’lă uriimeskă Vizirslă
înst îi onri de a da nltngere ini le înkeztmti din nartea
Domnslsl kt ns va ssntra ne nimeni ini kt va ktrmsi jjea-
ra ks bltndege mi drentate. Dsnt ordinală Vizirslsl, Dom-
nslă ftks jsrtmtntă Boeriloră neutru tóté înkeztmsirile Vi-
zirslsî, nromigtndă înkt roșite fante frsmóse. Dar dsnt ne
a venită la trona, ssfletslă se» nels reă, denarte de a sita
uele trekste, nstria rtsbsnare mi suidere, adsktnds-ml a-
minte de nsrtarea de mal nainte a boerilors kttre dtnsslă.
în intervalslă asesta, Abaza Dama, komtndantslă mar-
giniloră Dsntrel. vtztndS absssrile Isî Leonă Vodt Domnsls
yerei Msntenemti, l’aă ntrttă la Ilórtt mi l’aă destitsatS. A-
Isksandrs Vodt ks msltt dare de bani isbsti a lukra ka
Domniea yerei Msntenemti st se dea fiislsl șeii Rads. Boe-
ril nerii Romtnemti, îngeleml mi ajstayl de Abaza Ilama,
nroklamase Domnă ne Mateis Vodt Bassarabă ne fusese
multă timnă emigrații în Transilvaniea ne Itngt nrinninele
Georgie Rakoiji.
Aiesta, dsnt ne a venită în ijart, s’a disntrgită boe-
rii în dost tabere; o seamt din el, ks toate omtirile, s’aă
grsnată îmnrejsrsls Isi Matelă Vodt; Iar o seamt kari ns
îlă voeaă as fsgită neste Seretă în Moldova. A'iemti din sr-
mt, ksm a sosită Rads Vodt de la Konstantinonole, s’aă
snită ks elă mi aă intrat în ijeara Romtneaskt ks ointiri de

1). insemntmS aiud narnclo boerilojS ue s’aa das8 la Konstantinonole. A-

uestia craS: Lsns Vasilie Vornikß, ue aS fostö mal ne arms ini
DomnS, HexanS Vornikala, Savina XatmanalS, KostinS Ilostelnikalß,
Sreke Snstaiialä, BaxamS Vistierlslä, Fartans Komisalß, Baiuots Lo-
gofstala tni aljii mal mi<jl nsns la namsrß de ontg-zeui.
(Traducetortulü, dune M, Kostin).
 Moldoveni "mi de Tătari. în irnhrejmsirile BsksremtilorS s’a
fakstS mare rasboî» între avemti d»ol Domni, ks mare văr­
sare de singe din amindosi nargile. în nele dani arma
rBtnîirid?; învingători» Matei» Vodă, a gonit» ne Rad» Vo­
dă mi ne togi boerii Romani 'ie era» ne langa el». Aie-
mtiea însă hi'ii darie akeasta na s’aS astamnarată, ni s’a»
des» la Konstantinonole îmnreana k» mai malrji boeri Mol-
'doverii ka skrisori de rekomandagisne din nartea lai Alek­
sandra Vodă mi k» nlangere de-a drcutals la îmnaratal», ara-
tandă ‘ o malyiine de kalomniî în kontra I»i Matei» Vodă.
D»na daniui insa s’a d»sa ini Matei» Vodă în nersona la
Konstanitnonole, aude dana ne s’a îndrentagitB, boerii re­
beli aă kazată la ni’iioarele lai ka raganiani de ertare; dana
kare Mateis Vodă s’a întors» în gears îrnnre»na k» danmii.
în intervalala anesta, ne kandă Aleksandra Vodă nla-
haea sa’mi iiae în lakrare nroektal» se» nrekagetats ka sa
miza ana namar» de boeri, mi aname ne Vornikală Lana,
Xatmanala Sava, Vistier»!» Baxamă mi Snatarislă Sreke,
anemtiea nresiingind». aă radikat» komnlotă asanra lai mi
reskaland» malgimea nonoralaî ’l-a» alangatS din trona
Ast-felia Aleksandra Vodă, dana daoi ani mi kate va lani
a trekata la‘Kdnstandinonole. Atamiea Ssltanal»' Marat» IV
a skrisă lai Mirona Vodă Barnovski, barele se afla în IIo-
loniea/ka sa vie kată mai karanda la Konstantinonole, în-
kredinganda’lă ka T“ va fane laraml Domn» în Moldova.
Ast-felia înmalată Miron» Vodă, merse la Konstantinonole
ande îndata îî taeara kanală. Eear la Domniea Moldovei
s’a trimis» nentr» a do8a oara Moise Vodă Movila.

î). He timnală domniei avestala, nreksniS se vede, a8 învenstĂ Gresii a

se întrodB'ie în Ilrinsinate.
KronokarîBiS Moldovei MironS KostinS, karele deskrie ka de a-
marsntslB domnia aueasta a lai Aleksandrs Vodă, snsne ka aueastaa
fostS o adevarata revolBjjiBne, mi strigarea nea mare a uereî a fostă
mai ka seama în kontra Greviloră. Moldovenii gcneroinl, de iui, în
feria lorS, nsteaă sa kaza în esnesă, însă kanii revalBßianci laara ne
DomnS sab nrotekjjia loră ini’JS netrekara nana la Galayl.
(Traducelortulü.)
 A doua domnie a lui Moïse Vodă Movilă.

Anesta, kam a sosită în Moldova, a nriimită ordinS ka

si aneaski omtirile sale ka Abaza Ilaina mi kai D ChT
Matelă Vodi DomnalăgereiRominemti, kasi mear-
gi în kontra Iloloniei. Ile kindă anemii aliagi bi-'MoldoTei
tea» netatea Kameniga, boeriî Moldoveni a« risnindită vor­
ba kt vine asanra lorS o mslgime de omtirl de KazanÎ, în
ajatornlă HolonilorS. Abaza Ilania, însnilmintmdase, lisi
asedi»lă mi nleki de akolo îmnream ks Domnii înduită;
dar ne irmi, ksnoskindă minnîsna mi înmelmlsnea boeriloră
Moldoveni, mi binsindă kt aneasta era fanta Domnslsî,
skriee în kontra Îhî la Iloarti, kare Î18 mi destitai.. In lo-
kslă seă se rindsi Vasilie Vodi, eară el» s’a dasă la Kon-
stantinonole.

Domnulu XLV.

Vasilie Vodă I.

Anosta era de origini Albaneză, mi ajansese în Mol­

dova la dregătorii însemnate mi la rangală de Vor- D-® * r-
nika mare. Ile kmdă se destitaa Moise Vodi, elă( ctronoiog.
. \ , Moldovei
se afla la Konstantinonole nentra diferite nnnini' și aitcie.
ale geriî mi nrin dare de bani gisi tirana a kinita dom-
niea. Ile timnală anela toate interesele Ilorgei Otomane
se finea» nrin doai nersone, nrin Silixtară Agasi [Ilroto-
snitarală Saltunalai] mi nrin Kizlară Agasi [Eanakală nizi-
toră ala Xaremalaî], kare avea mare inflsingi asanra Salta-
nslai. Vasilie Vodi din Moldova avea ajatorîa mi nrotek-
tor«, rai totă de o dati era oma de kasi ală Viziralai; iar
Matelă Vodi din gara Romineaski avea de nrotektoră ne
Silixtară Agasi. Ama dar Vasilie Vodi, dani ne a sosită în
Moldova a lakrată mnn Kîzlară Agasi mi Vizirală ka si se
nndaiaski ne fiială seă Ioană Vodi la Domniea gerei Romi-
nerati. Ile lingi nrotekgianca ne avea în Konstantinonole,
elă mai avea de ajatoriă mi ne dăol gineri al sel, Xmilnig'
 ki fiisls Isi Timsms Xatmans de Kaza'il mi RadzivilS nrin-
nine de Doloniea. Ama dara noftindă ne a’iemtiea în ajs-
torsla ses, elS ridika tetă de o data mi nsmeroase omtirl
din jjeara, mi intra în ijeara Romaneaska. Norokslă însă ns
îlă ajsta, ka»i Mateiă Vodă de dosa mi de trei ori îIh în­
vinse, fakands’18 sa se întoarka fara nini «nu sskuess mi k«
mari nîerderi.
Ile timnsls a'iela Vasile Vodă, nedensindă ks mârtea
ne karji va Tatarl, kari fara de mtirea mi învoirea Xanslsi
loră fakssera nimte neorandsele la satslă Bratsleni, s’as
skslată mal mslijl din Tatarî mi intrând» în ijeara aă jefaitS
mare uarte de loks. Dsna a’iestea fakandS nane ks Tăta­
ri, s’a «nit» k» tanarsls Sinană Ilaina de la Isaknea nentrs ka
sa intre earaml în ijeara Romaneaska. Dar Mateiă Vodă,
simninds de aieasta, s’a unită ks Rakoiji nrinuinele Transil­
vaniei, mi a8 trimisă amandoi omtire în Moldova de a8 go­
nit» ne Vasile Vodă mi a8 amezată în trons ne sns boerîă
Logofats George Ștefană. Vasilie Vodă, dana ssrnrinderea
aneea, fsijindă ginerele ses Timsms Xatmanslă de Kaza'ii,
se întorse ks omtirl de Kazam, alsnga ne George Ștefană
Vodă mi nsse earaml stananire ne trons. Dsna aueasta,
nevoindă a sta în nane, a intrată earamî în ijeara Romaneas­
ka ks ginerele ses Timsmă mi ks o mslijime de Kazasi:
batandsse de a natra oara ks Mateiă Vodă la satslă Finta
ne langa lalomijja, dsna mslta varsare de sânge, iarami s’a
întors» rsuiinată îmnresna ks Timsmă.
George Ștefan Vodă, karele dsna îmnrejsrarile de mai
sssă se afla fsgars în Transilvaniea, aszindă de smilirea lai
Vasilie Vodă, a venită în yeara Romaneaska ks rsgaminte
la Mateiă Vodă ka sa’i dea omtiri sa intre iarami în Mol­
dova. Kanatands sn ajstoriă de omtire Romaneaska nume­
roasa, mi Isands mi de la Rakoiji nriu'iinele Transilvaniei
omtire de Imgsri, a intrat în Moldova mi, batandsse ks
Vasilie Vodă, Iarami l’as învins». Vasilie Vodă atsnueas’a
retrasă în Basarabia snde se gasea Xanslă KrimeeT ks msl-
yime de Tatarî; eara George Ștefană Vodă, dsna ne a la-
at8 oramslă larni, s’a dssă ks toata omtirea sa de as ase­
 diată cetatea Sscevei, snde se afla Doamna IbI Vasilie Vo­
dă ks fiislă seă Stetansni mi ks toata averea sa. Snre
antrarea Hetagil era mi gînerile seă Timsmă ks ontă mii
de Kazanî; acesta emindă în toate zilele ini Isntandsse ks
Ștefană George Vodt, îi fscea mare mi malta striktcisne.
Asedislă a ginstă trei Isni. într’sna din zile, ne ktndă se
afla Xatmanslă Timsmă ssb kortslă seă, s’a întamnlată ka
o bombă de tsnă de la Sngsrl st loveaskt într’o ladă ne
se afla ssb korts; lada snărgtndsse, o bskata din ea a lo­
vită ne Timsmă neste snă nicloră din kare i s’a trasă mi
inortea. Atsncc Kazacii alegtndă altă Xatmană, aă făkstă
nane ks Ștefană George Vodt, mi nredtnds’I cetatea Sscevi
aă nlekată. Domnslă atsnce a rămasă stantnă ne cetate,
avtndă între nrisonieri ne Doamna mi ne Stefănsgă fiislă
Isi Vasilie Vodă, nreksmă ini ne fratele seă George Xatma-
nslă; Iar Vasile Vodă, neavtndă ksnomtingă desnre cele în-
tamnlate, a alergată ks mslte rsgăminni la Xanslă Krimeei
ka să’i dea ajstoră de omtire, st meargă la Ssceava, st li­
bereze de akolo ne doamna sa, ne fiislă seă mi averea kare
o avea. Xanslă Krimeei, îndsnlekată de rsgămingile sale,
’l-a dată doă-zeci mii de Tătari. Vasilie Vodă, venindă ks
omtirea ntnt la Ilrstă mi aszindă de tristele nenorociri ale
familiei sale, de moartea ginerelsi seă, de nredarea cetagei,
de robirea doamnei a fiislsi, mi fratelsi seă mi de jetsirea
averii sale, s’a întorsă nlină de întristare la Xanslă. Xa­
nslă nrinztnds-lă l’a nssă îndată în langsri mi l’a trimisă
la Konstantinonole; akolo din ordinală Ssltanslsl Meemetă
IV, fs înkisă în cele mente tsrnsrl, de snde mai terziă li-
bertnds-se, a msrită în miserie. — Vasile Vodă, a domnită
noă-snre-zece ani. Elă a zidită în lami mi dosii minsnate
mănăstiri, a Goliei mi a sfinniloră Trei lerarmi. Ile lăngi
aceste a adssă mi rclikvele Sfintei Ilaraskive, kare se află
mi nint astazi la Treî-Ierarxî.
Iar George Ștefană Vodă întorkănds-se de la Ssceava,
învingător mi trismfătoră la lami, a trimisă ssnlikă din nar-
tea boerilor la Ildrta în favorea sa, adăogănds mi elă ss-
 fi an ère tui dskaltare din nartea sa. Dans âueasta Saltanală
întarinda-ï Domniea, î-a trimisă dană obiueia mi semnele
Domniei.

Domnulu XLVI.

George Ștefanii Vodă IX.

A'iestă Ștefană Vodă, ajangăndă la Domnie iirin mijlô

d chr l^e^e 18Ï Mateïa Vodă mi Rakoyi, m’a trasă dragostea
Chronolog.
luereï nrin ■ nartarea mi kărmairea sa. Iar dană or-
Idinală Iloryiï a intrată mi elă în tjeara Romăneaskă
MnntenestiJîmnreBnă ka Rakoui nrimiinele Transilvaniei în kon-
-tra Seimeniloră mi a Dorobanijiloră kari se revoltaseră asa-
nra lai Konstantină Vodă Bassarabă. Dană aneasta întor-
kănda-se în Moldova, Xanală Krimeii, dană natima ne avea
în kontra lai, fiindă kă alangase ne Tatari din jjeară, l’-a
nărătă la Ilortă. Aneasta atanue î-a trimisă ordină ka să
vie la Konstantinonole, Să se înkine în nersonă Saltanalaî
mi să ; nriimeaskă semnele Domniei de akolo. George Ște­
fană1 Vodă’însă, temănda-se de vre-o karsă, mî-a trimisă
demisiahea ‘ dană natrs ani mi kăte-va lanî de domnie, mi
• ador a trekstă în Sngariea.
A nesta a făkată Mănăstirea Kaminalsî în distriktală
“Bakăalai.

Domnulu LXVII.

George Vodă Gica I.

Auesta era de origină Albaneză. Ilărinjjiî sei îlă ads-

n. chr. îseră de konilă la Konstantinonole mi dană neT» de-
1658.
Chronoiogü >teră la skolă ka să învene nsrnnă karte, îlă nase-
diverse ți
locale, tră la o nrăvăhe ande se vindea varză. Dar ne
kăndă îlă adaueaa din Albania, elă era akomnaniată de ană
' altă băeată de religiea Moametană, karele se nsmea Mee-
metă mi ka karele intrase în legătarile de ami'iie. A'iestă
 denc arini, ajstată de kitre. konnayionalii sei, a: ajsnsă la
nalatală Ssltanalai, ini încetă îmetă k» mirirea viratei IsT
aajansăla mari demnitigi îmnintemti.. într’ana din zile
kanoskmdă ne kamaradală ■ seă de. kilitorie George, karele
ada^ea în tote zilele varzi la nalatală seă, ilă lai ne lingi
sine, mi’lă rekomandi ne lingi agentele Moldovei de aten-.
nea Vasilie, karele era mi elă Albanesă. Dani ane ea Va-
silie, ajangindă a se fane Domnă la Moldova, a laată mi ne
George (în limba Albanesi Gika) ka sine mi dem ordinala,
nrotektoriahii seă Meemetă Kianrali, ka komnratiotă ale seă,
l’a ndikată la ‘iele mai înalte dregi torii, l’a însai ată, mi a-
noi l’a,trimisă la Konstantinonole ka si fie Kana-l.exaea din
nartea jjcri. Dani destiteirea lai Vasilie Vodi a nmasă Kana-
kexaea totă George Gika mi sab domniea lai George Ștefană
Vodi. Domnală anesta, ka nemergerea sa la Konstantino-
nolă ka si se înkine Saltanalai nrekam i se ordonase, nro-
voki miniea Viziralal Meemetă Kianrali, mi anesta dete
domniea lai George Gika. Deminisionatală Domnă, voindă
si treaki în Transilvaniea mi teminda-se a na fi maltra­
tată de ostauiii jjerei, a nndaită lokotenentă ală Domniei ne
Aga Grigorie fiială lai Gika Vodi; mi astfelia sab nrotek-
jjianea anestaea, a skinată de maltratirl mi a trekată în si-
garanjji ka toti kasa sa neste maniji.
George Gika Vodi, viindă în Moldova, a înnenată si ga-
verneze geara ka înrjelenHlane. N’a iimasă inși maltă timnă
în linimte; ki’ii George Rakoiji nrinuinele Transilvaniei, de-
klannda-se rebelă-în kontra Ilorgei mi aninda-se ka Mixnea
Vodi din neara Romineaski, xotinsen si ameze Domnă
în Moldova ne Konstantină Vodi Bassarabă, karele se afla
atan'ie emigrată în Transilvaniea. Ama dar Rakoyi naindă
la disubsiyianea lai Konstantină Vodi mese mii ostami Sn-
gareni, iar Mixnea Vodi alte mese mii de Rommi koman-
dayi de kamnatală seă Snitarislă Dimitrie Sirba mi de
Vornikală George Bileana, a nlekată si intre renede în
Moldova. Gika Vodi, neavindă omtire analogi ka kare
si se ndti onane la nsteiea ne venea asanra lai, a laată ka
sine ne tojjî Boerii, ka femei mi ka konii, mi a trekată ne-
ste Ilrata la IJagora; iar la Iașii a lisată namaî nagina o-
mtire ne avea ssb mini nentrs aiurarea oramslsi. Konstan-
tină Vodi, viinda asanra kanitalei, a kizată ks ferie neste
mina de omeni kare o aniraS, mi învingindB-î a intrat« tri-
amfitora la skaanals Domniei. Iar din omtirea Moldove-
neaski o narte a rimasu mi s’a ssnasă kaneritoralai, iar o
narte a trekată la IJagora neste IlrstS. George Gika Vodi,
laindS limarire desnre nele întimnlate, a nlekată îndati
ka togi boerii mi kakonele mi s’a kobonta la Tigina, sa»
Bendera. Akolo se afla Galga Saltana de la Krimeia. A-
nesta, nriimindS ordină de la îmniratala, a venita ka doai-
zeni mii de Titari la lami, mi s’a întâlnită ka omtirea lai
Konstantină Vods din josă de oramS ne valea VaslaialaL
Inneninda-se o bitilie învermsnati, malta timna nirea kt
viktoriea va fi a Rominiloră; dar în fine anemtiea ne mai
natmda saferi fariea Titariloră, kare eraă mi îndoita mai
nameromi, aa înnensta a se înnnmtiea în neorindaeali.
Titani, gnmidinda’I kitre gara Baxlaîalai neste kare na
era kină de a trene din kaasa noroialsi, aa «nisa neste doai
mii de infanterie Rommi mi alta atita namira de kavale-
rie Romino-Ungari. Aa laoată ne lingi a'ieste neste trei
mii de nrisonierî. Restala omtirei învinse, anskinda kalea
nrin kodri kitre geara Romineaski, fa armirita mi sdrobită
firi dekragare; iar de la ana timna desnirginda-se în doi,
Kostantină Vodi ka forte nagini oameni a skinatS în geara
Kazaniloră mi Snitarala Dimitrie Sirbs în geara Rominea-
skt; înst Vornikala George Bileans, kizîndă urisonieră, fs
transnortată la Krimeea.
George Gika Vodi dani ne s’a amezata țarinii la
skaanals ses, a nriimita ordina îmninteskS ka si intre ka
Saltana Galga ini ka Titarii în geara Romineaski. Mixnea
Vodi atamie, vizîndă nenstinga de a se onane la atîtea na-
tcri ne venea în kontra lai, a fagita în Transilvaniea. Dani
aneasta Saltană Galga ka Titarii s’a întorsa în geara sa;
Iar George Gika Vodi, dani ne domnise în Moldova dsoi
•ml, se ortndai dc kitre Ilorti la domniea gereî Rominemtl
nentra ka st> regaleze mi si organiseze geara.
 Domnulu XLVIII.

Ștefană Vodă X.

D»m strimatarea Isi George Gika Vodi ín geara Ro-

mineaski, Ilórta a numit» Domnă în Moldova net D Chr
Stefsnani fiiala l»i Vasilie Vodi. Auesta na se a- fn.,660-1
mizase ínki bine la domnie ini s’a nomenita ki| și a țierej
Konstantin» Vodi Bassarabă intra în geara ka Ka-1Romăae?tl
zaui. Atest» rival» însi mi asta data învinginda-se a fa-
gită.
Ilórta Otomani, voind» a nedensi revolta lai George
Rakojji, nrintinele Transilvaniei, mi trimigmdă ne Seidi Aii
flama asanra lai, a ordonată mi lai Stefan» Vodi ka si tri­
miți omtire nentra aueasti esnedigiane. Ștefană Vodi a
trimisă ană kornă de ómeni armagi sab komanda Serdars-
l»i Leamko. Dani ateasta arminda-se nsboi» în Transil-
vaniea, Tartii a» învins», Rakogi s’a »vis» mi în lokală
se» s’a namită nrin alegere Ambeli Mixailă. Na tirziă Ște­
fană Vodi nriimindă earimi ordină îmninteskă ka si a-
koînnanieze ne Xanală Krimei mi ne algi Ilami ne îmi dis-
n»taă nimte tctigî de ne lingi Ninra, a nlekată si’ml îm-
nlineaski datoriea, dar ne dramă s’a îmbolnivită mi sosind»
la Benderă a mărită ’).

Domnulu XLIX.

Eusrate Vodă Dabija.

Boerii din Moldova, vizmd» skaanal» domniei vidavă

dani mórtea lai Stefin agi Vodi, s’aă adanată mii D Cbr
ka nirerea generali aă alesă Domnă ne Vornik»lă< ChJ^iog.
Eastrate Dabija, karele erea de origini drentă boerăl MoWoTi-

1), Istoria Biliueneaski iaue karakteristika Iul StefanS Vodi.

„FiindS Domn» mi tiniră se desmerda mi fsuea lakruri koni-
liremti mi nebsnemti; nu kita trebile domniei ui karviile, iui nu nu-
Moldovean», mi karele, în fine, dani Arză Magzaral» ijerei,
lihnita konfirmarea Ilorijii. Anesta din natara sa era omă
k» s»fleta forte bană mi drenta, dar era dominat» de nati-
ma beijiei. De doăi orî ne zi finea divan» nentr» jadeka-
rea nroneseloră, dar divanală de dani nrinz» n» nlinca
boeriloră. în zilele l»i s’a fikată monetirie la netatea Ss-
nevi, mi se tiea monede, de arami. Anestă Domn» a ame-
zat» întiea dati nogonirital», adiki darea. ne nimintală
viiloră, afari de zeniseala fr»kt»lal. Acesta a fikată mi
monastirea 'ie se namemte Bîrnova.
flriiminda ordini si mergi ka Grigore Gika domnslă
ijerei Rominemti dani omtirile Tarnemti în Sngaria, Dabija
Vodi a l»ata narte la esnedigianea aneasta; kare la netatea
Leviijă se termini ks mare nierdere din nartea Ternilor«.
Vezirală, dani aneasti katastrofi, ordonase Domnilor» ka
si stea la Belegrads. Grigore Gika însi s’a întors» în ijea-
ri firi de voe, dani kare temindase de vre-o argie a fa-
gită înAastriea; iar Eastrate Dabija sanainda-se la ordinală
ne nriimise, a kinitată laada Saltanalai, kaftana îmiiiriteskă
mi înoire de Domuie.
Dai’ dani natra ani de domnie Dabija Vodi îmbolni-
vind»-se greă a mărită.

Domnulu L.

Duca Vodă 1.

Anesta era de origina Albanez«. Din frageda konili»-

D. Chr. rie, kreskinda în kasa lai Vasilie Vod^, ne timnalS
1G66.
Chronolog. Domniei anestaia se înaintase la o miki boerie.
Țiorcî. Dani ancasta însarînda-se ka o fati a Doamnei

mai ka nartea femeeski ni mi ks nartea birbiteaski, ks kokonil Mol­

dovenilor« aei frsmoml. KindS emîa la nreîmblare mi la vsnatS, nsnea
ne boeri ne kai tsr'iemtl mi anol norsnuea de isa frinele, în kită
le finea nrimejdie de inbrtc. Era lingi kasele domneuiti snB xelemteS
mare mi deassnra snfi foimorB. Do akolo ne mulgi boeri îl arsnka
în ani mi anol ridea, mi Bkojjinds-I îl Imbrika în xafne domneuiti.“
(Dsna UlinkaT].
Dafni sogiei lai Vasile Vodi, ajsnsese mi mare Vistieri.
Dens mdrtea Domnalaî, boerii îlă aleseră rie elă mi Iloarta
îlă interi.
Acesta se ante a fi orna bană mi virtaosă, dar fiindă
kt domniea tei n’a ginstă de kită jsmitate ană, na aă a-
vată timnă a se deosebi în ne-va.

Domnulu LI.

1Hasú Vodă IV.

Anosta era fiială lai Aleksandrs Vodi al ninnelea. A-

ftendsse la Konstandinonole mi ajangindă în mare/ D Chr
miserie, a dată sanliki Saltanalai Meemetă mi anes-< dJ®”-
ta îi dete ka de mite Domniea uirinteaski. rinds-1MoIdOTCi-
inda-lă în lokBlă Ibî Daka Vodi. Elă era omă foarte drentă,
btendă, mi întră ateta de generosă, în kită daki nine-va
se osindea Ia înkisoare nentra datorii elă ntetea îndate din
nsnga sa; ne tengi aneste finea în toate zilele kite omi­
te s’aă o tanti framoasi. Eli întimnina însi mare difikal-
tate în îmnlinirea intengisniloră sale, fiindă ki na ksnomtea
limba nagionate de felă. In zilele Isi însi a domnită mare
seneti mi foamete în toate geara.
Dani dăoî ani mi mease lani de domnie Iloarta l’a
skimbată mi a nndaită în loks’i iarimi ne Daka Vodi.

A doa domnia a lut Duca Vodă.

îndate dani ne aă venită Daka Vodi ks a doăa Do­

mnie la Moldova, a fikstă mmistirea Uetigaia.i D
Dări totă de o dati fiindă ki înkirkase geara ks< c^noiog.
malte mi grele diri s’a ridikată Stolnikslă Dsrakăl MoldoveI-
ks togii Orxeenii, Linamnenii, Soronenii mi algi komnlo-
timti mi l’aă gonită din tronă fikinda’lă si fagi. Dar dani
aneasta îngeleginds-se ks Iloarta, s’a întorsă Iarimi în geaii
VOL. III. 6
ka omtire de Tarul mi TttarI, a bttats ne rebeli mi ne kon-
sniratorî, mi aă acisă o malgime de oameni vinovagi mi ne-
vinovagi. Dar înttmnltndase ka Saltanală Meemetă IV st
treakt nrin Moldova la Kamenigt, boeril, agtgagi mal ka
seamt de kttre Grigore Vodă Gika, aă ntrtîă neDakaVodt
nentra malte rtattgî, de kare Saltanală gtsinda’lă vinovata
era ne anroane st’lă ostndeaskt ka moartea; dar ks malta
dare de bani a sktnată de nerikolsla viegil mi s’a desti-
taată în ala treilea ană ală domniei sale.

Domnul LII.

Ștefană Vodă XI, Petrecelcu

Saltanală Meemetă la întoarcerea sa din eksnedigianea

D. Chr. I Kamenigi, afltndsse la Xotină, a zisă boeriloră ka
1672. (
Chronolog. i st’ml aleagt Domnă dintre eî. Atancea ka alegerea
Țierei. I tatarora se nami Domnă anii boeră namită Ștefană

Ketreceika de originii ntmtnteană. Acesta avea defektală

kt era nrea bană mi ftrt aktivitate, din kare kaast nimeni
na se temea de els.
Iloarta Otomanii, afltndase eartmî în rtsboîă ka Kolo-
niea, a nlekată Karalmană Hama Seraskerală, latndă ka si­
ne, dani ordină imnerială, mi ne Ketreceika Vodt ka Gri­
gore Gika Domnală geri Romtnemtl. în btttliea ce s’aft-
kată la Xotină, Domnii s’aă îngelesă în sckretă ka Sobieg-
ki regele Kolonie! ka st se skatarc de jagală Otomană mi
st se aneaskt ka elă. Din aceasta a resaltată kt viktoria
a emită în nartea Iloloniloră. Atancea Ștefană Vodt, ka-
rele abiea domnise ans ană, a trekată în Kolonien, snde a
msrită; Iar Grigore Gika Vodt, ktindase de ceea ce ftka-
se, s’a intrtarisită Viziralsî ini îndrcntngindsse s’a întorsă la
skaanală seă.
 PARTEA IV. EPOCA IV, CAPS I.

Domnulu LIII.

Dumitrașcu Vodă Cantacuzino.

KsmS s’a aszit« la Konstantinonole desnre deșertarea

lai Iletreielks Vods în Iloloniea, agents!« seX, ka-f D Chr
rele era GrekS KonstandinonolitanS, alergii îndatsL. 1671,-
la oamenii inflsinyi ai Iloryi mi ks dare de bani ks- T'0rei
nit! Domniea Moldovei. Acesta era snX oms nestatorniks,
frikosS, lakomS mi rsnitorX, mi în timnsls sos yeara ajsnse-
se în nea de ne srms slsbinisne mi miscrie. lie lings a-
ieste, fiind« ks T«riil ns se îmnskasers inks ks Iloloniî,
el«, de friks ka ss ns fie ssrnrins«, adsse o mslgime de Tt-
tari, karil netreksndX carna în Hears, a« kassats o mslyi-
me de rele mi nenoroiiri, a» tortsrats mi as robit« o m«l-
jjime de oameni.
AnestS Domn« a« fost« iei« întsi karele a skosX Ksr-
ijile nenetlaite mi alte dsri grele în years. In intervals!« a-
nesta, Ssltanals Meemet«, treksnds în yeara Kazanilor«, a bs-
tst« nctsyile lors mi le-a ras« de ne faya nsmsntslsi ka ss
snargs kslbsl« lorS. Dans aieasta Sismans Ibraxams llama
îmnresns k« Selims Gerei« Xansl« Krimeei a« nlekat« k«
omtiri as«nra Iloloniei. Dar dans ie s’a fskst« naie, Sis-
mană IbraxamS llama, întorksnduse nrin Moldova mi nrii-
mindă msltc nlsngerl din nartea ijeril, a ridikatX ks mare
srgie ne Damitraniks Vods ks sine mi l’a d«să la Konstan-
dinonole în al« doilea an« al« Domniei sale.

Domnulu LIV.

Antonie Vodă Roseti I.

Aiesta mai nainte se nsmea Kirirjs Drsgang. El« a

înoit» biserika Sfsntslsî Nikolao din laiul. Finds ksi D Chr.
era oms foarte nictosă, bană mi generos«, a între-< Ch“™jog
nrinsR mi alte fante b«ne, nentr« kare îmnrejmmrilelMol<lovcl-
timnalai n’aa ertată ka síi kanete msltjamirea mi răsnlă-
tirea din nartea boerilora mi a nonoralai. Vizi raia Kara
Mastafa Ilama, dană ne sarnase cetatea Taxri în yeara Ka-
zaniloră, întorkăndase nrin Moldova, mi nriimindă nimte
nîrl ajjüijate de kătre fostslîi Domnă Dska Vodă, aă desti-
taata fără de nini ană kavsnta iie Antonie Vodă, karele
domnise abiea natra ani.

A trea domnia a lui Duca Vodă.

Daka Vodă, viind« de la Domniea nereî Romănemti de

n chr la treea oarii Domnă în Moldova, veni investită ks
chronoiog 0 astowtat® nemărginita din nartea Ilorgi, ne lăngă
Moldovei. Jkare era în mare favoare. Nestrămatată de fireas-
ka șa iabire de arginta mi de dorală de a se înavsnj, a a-
rankată asanra ijeri o malijime de dări grele. Atannea ani
din boeri, konjarăndsse ka Lănsmneni Orxeîenî mi Soro-
nenl, s’aă konaertată ka st skane ijeara de asemine tikălosă.
Daka Vodă însă, simijinda de aneasta a nrinsă ne kanil kom-
nlotalai, mi aname ne Tăată Vistierslă, Bogdan Jigniierală mi
Lana Slagersla, mi le-a taeata kanetile, Iar ne nei mai malijl
din boeri l-a arankată în inkisori, nrofitanda de okasiane
ka să’I globeaskă mi să le lea bani. Vistierslă Srsake, a-
nala din viktimele acestea, dană ne dete o malijime de bani
ka snerannă ka să’mî skane viajja, îmi află moartea în în-
kisoare. O mslyime de boeri de starea întaiă gemeaă în
lannari nrin înkisorl; femeele loră eraă legate la stalni mi
batjokorite în kinslă «ielă mal neomenosă. Toate înkisorile
gemeaă de bărbajjl mi de femei, mi daka vre anala skăna
din ele, îim lăsa sojjiea mi koniii mi fagea de răsbsnarea
arestai tirană. O maljjine de kase de boeri s’aă stinsă, kănl
tiraniea anestal Domnă anăsa ne toata ijeara ka o argie
Damnezeîaskă nentra năkatele nonoralsl. Dar nrovedenjja
kare adese ori îndreanta relele mi saferinijele, nănă în «ie­
le dane armă, a rasnlătită mi tiranalal aucstala: Oiutirile
Ilolone, întorktndsse trismfstoare de la Viena IletreHeikB
Vodă karele komanda o narte de onitire, intrăndă în geart
l’a nrinsă la satslă Domnemti. Ast-feliă dsne 'linni ani de
Domnie, Dska Vodă, dss« fiind» în Iloloniea, nliti relele sa­
le ks moartea.

A doa domnia a Iul Dumitrașcu Vodă Cantacuzenű.

Anesta, viindă ks a doa domnie în geart, a înnenstă

larturl a adsue mari grestăgi mi sunărtri assnra D. Cbr.
1684.
gerci. Ktgî va vtztndă atăta nevoe, as trekstă nrin Chronolog.
geara Romăneaskt la Vizirslă Ssleimană Ilama, ka­ Moldove!.
rele atunnea se afla la Oblsiiga, mi ks ajstorslă Isi IHer-
bană Vodă Domnule gerei Romtnemti, as dată nlăngere a-
sSnra lui Dsmritramks Vods. Atunsea Vizirslă le-a dat8
voe ka st, aleagă anii Domn« dintre dănmi iar ne Dsmi-
tramks Kantakozino, dună 8nă anS de domnie, l’a destitsată.
In timnslă anestsi Domnă s’a înttmnlată în tótt geara
Moldovei o foamete înfrikomati, în kătfi nsgins linsea a se
mtnka omă ne ontó.

Domnulu LV.

Constantină Nodă II Cantemirä cela Bătrână.

Dirnt konnesisnea ne le s’aă date, boerii as alesă Domnă

ne bătrtnslă Konstantins Kantemirs. Anesta se D. Chr.
1685.
trăgea din ntringî nromti lăksitori din sătulă Făbiis. Chronolog.
Moldovei
Mai întăis elă a fost» în geara Romăneaskt unde a țierei și
a ajunsă ueaumu de Sntttrie, anoi Kănitans mare, Românești.
mi mai anoi s’a înaintată la rangul» de Kisners mare. În-
torkănds-se în Moldova, els ajunse la iele întăiu dregătorii

1). Dska Vodă a făkstfi narte, k« ointile din jjeara, în esnediulanea me­
morabilă a Tsrnilorö din anslS 1683 assnra Vienei, îmnresnă mi ks
UlerbanS Vodă KantakszenS diu geara Msnteneaskă. în linsa lai,
netrineiku Vodă okanaae Moldova k« Ilolonl, fiiinds kă aucmtia sfă-
rămaseră ne 'J'urni ssb Viena. Dnka Vodă întorkăndn se diu csncdi-
 ale țerei, Ks tóté kă ns mtiea karte niai de k«mă, dar
era oms ks inteliginijă, ks dreantă jsdekate, ks ban» S8-
fletă, întrenrinzător« mi generoșii. Kănds s’a făkst« elS
Domn«, veniturile ijerei cras forte mici, fiind« kă lăksitorii
emigraseră de nevoi de fómete mi de neîncetatele năvăliri
streine. Ilartea din sssă a Moldovei era oksnată de Iloloni.
Ile lăngă aceasta țeara era infestați, de o mslțime de ban­
de de xoți. KantemirS Vodă nentr« atiărarea kanitalei tre-
b«ea să ție omtire năimită de slsjito.iî. Regele Iloloniei
Sobieijki, aflănds-se în răsbois ks Tătarii s’a koborîts nrin
Moldova în kontra lors, kassănds o mulțime de strikăcisni
ini nevoi; iar kănds s’a întors«, a Isată ks sine iui relik-
vele Sf. Ioană cel« nos din Mitronoliea lamslsî, dskănds
robă mi ne Dositei« Mitronolitsls Acest« Domns a desnăr-
țitS mi darea nreoților« din aceea a lăksitorilors mireni. E18
a tăeats kanetele la doi boerï mari, frații, Mirons Logofătsls
mi Velitks Xatmanslă, din kassă kă i se arăta« kontrariï
mi desnrețsitori, bănsindă tot« o dată kă ar» fi în înțele­
gere ks Konstantin« Vodă Brănkoveansl« din țeara Romă-
neaskă ka să’ls obère din domnie. Dsnă aceasta kăți-va
boerï, trekăndă în țeara Romăneaskă, mi Isănds skrisorî de
la Konstantin« Vodă Brănkoveanslă, s’as dss« la Konstan-
tinonole ka să năraskă ne Kantemirs Vodă nentrs sciderea
nevinovaților« d«oî boeri. Dar agentslS Moldovei de akolo,
Snătarlsls Laskarake, simțindS intențianile lor«, a făkstS

dune, a kszată în mina lai Jletriueika, karele, dans <je l'a nrinsă,
l'a trimisă in Ilolonia înfr’o sanie ka nae tras® de ana kală negru mi
anală albă.
(Nota Traducetorulut)
1). Dans ce a jifaită kanitala, Sobieijki anaki sure jjeara de sasă mi
merse si Ia cetatea NeamjjBlai, în kare snera si afle avajjii mari.
Hetatea era niziti de 10 nliemi, kari, dans ne snrijinirs assedială în
timnfi de trei zile, isnnvindă nrafală de namkt, kanitalars ka kon-
dijiiane ka garnisona si fie liberă a emi ka morjjii sei. Mare fa mi­
rarea lai Sobieski kindă viza emindă namai mese őmenl, nartzndS
în sninare algi natra morgi: atance de nekază, eJS a voitS ss-i o-
móre, dar MaremalalB stă lablanovski na l’a lisată.)
tote kinsrile de i-a arestată nii anol l-a trimisă la Moldova;
Domnsls inși ns le-a fikstă nini snă res. ni ink’s libenn-
ds-i, le a nlitits mi keltselele ne fiksse in kilitoriea la
Konstantinonole. între anestl dsof Domni Romini a fostă
ama de invermsnati sri, in kită s’ars fi srmats bitilii in-
frikomate între îmbele nonore, daki gerile n’ars fi fostă in-
konjsrate mi kilkate neîncetată de mslgimea omtirilors
Tsrcemti, kare eras în risbois kinds ks Asstriea kinds ks
Iloloniea ')■
In cele din srmi, dsni onts ani de domnie, Kantemirs
Vodi a renosată in skasnsls ses.

Domnulu LVI.

Constantini Vodă Duca.

Msrindă bitrinslă Kantemiră Domnsls Moldovei, boe-

rii s’aă adsnats mi as alesă ne fiislă seă mai miks' D. Chr.
1693.
de momtenitors domniei, dsm kare as mi skrisă Isl Chronolog.
Samdarabsză Aii Vizirsls ne se afla la Andriano- Țierei.
nole, ka si mijlo’ieaski a se întări de kitre Ssltanslă mi
a i se trimite investitsra domniei. Dar Konstantină Vodi
Brtnkoveanslă, karele nindea timnslă mi okasisnea nen-
trs ka si lise Domnă ne fiisls Isi Dska Vodi ne era logo­
dită ks fiîki-sa Mariea, a skrisă îndati agenjjiloră mi ami-
cilors sei, karii, alergindă la Vizirslă, aă isbstits a face ka

1). Astorislă treue ks vederea snă fantă însemnată ală istoriei ne timnslă
a'iesta, desnre kare kreză kt trebse si iakă o însemnare:
Regele Sobienki, bizsinds-se în nsterea ini snryinslă Isl Leonoldă
I îmniratslă Asstriel, mi kreztndă kt dsni viktoriile ’ie rensrtase a-
ssnra Tsruiloră va nsta si-nil întemeeze dinastia, a nroektată si faki
din jjerile romsnemti snă regată nentrs tiislă seă. Deal la anslă 1691
a nsvilită în Moldova ka si o ksnrinzi. Kantemiră, ajstată de Ti-
tarî, l-a dlsnstată kalea, fin a se nsne în bitilie regalate. în 'ie­
le de ne srmi nolonii, redsmî lanevoe din linși de nrovisisnl, se în-
tdi'scn firi ni'ii snă ressltată.
st se dea domniea lai Konstantină Dska Vodi. Dans aiestă
samesă a venită la Moldova ană Kansgi-bama îmniriteskH
mi, ridikmdă ne Dimitrie Kantemiră alesală gerei, 'l-a
dssă la Konstantinonole, ande de maî nainte se afla mi fra­
tele seă nelă mal mare Antioxă. Iar Konstantină Vodi Da-
ka s’a gribită si vie rmede la Moldova ka skonă ka si
nrinzi neXatmanslă Bogdana ginerele lai Kantemirs, mi ne
VistieralS George fiislă Kanaralal; însi n’aă natata isbati,
kiul anemtia kama aă nrinsă de veste aă fsgită în Iloloniea.
Dska Vodă atame a konfiskată averea lai Kantemirs Vodă,
a boeriloră emigragi mi a tstalora nartisaniloră gerei: ane-
ste averi le vindea ne slige, iar ne femeile loră le batjoko-
rea în totă felslă, înkizanda-le în temnige, lakra tara ek-
semnla nana atanne în Moldova. Ilpntra aueste fante, kare
na’la naneaa mai nre josă de karakterslă tatalsi seă, boeriî
mi nonorălă ajanșesera a fi fdrte nemalgamigi *). Dska Vo­
dă ne langa aaeste, katexisată de konsiliarile Brankovea-
nalal, a skosă în geara darea Vakaritalal mi a1 te dări mai
grele anele de kata altele.
Ile timnala anela Holonii a oksnată netatea Neamgalal.
între Iloloni se aflaă mi boeriî emigragl, mianame VistieralS
George, Xatmanala Bogdană, Serdarala Moisi, Slagerala Ma-
nole mi algii. Dana nanerea la kale a auestora, SerdaralS
Moisi a laatS snă kofîiă de omtire Ilolona mi viindS la lami
snită ka Ilotgeazii (ana felă de ostaml Moldoveni) mi kil-
kindă oramala firi de veste, aă misă ne ană Kanagi-
bama îmniriteskă, mi ne an Bangi-bama ala Xanalai Kri-
meei mi algl Tarii kare se aflasem în laiul. Ka aucasti
stratagema aă voită sa faki ka Ilorta Otomani si akasn ne

1). Istoria Bilmeneaski adaogi:

„Ddmna lui Konstantină Dska, Mariea, SKmeijinds-se kt are ne
tatiseă Demnă Msnteneskă, a îiiuenstă a necinsti glsmnesela boeri­
loră; mi într’o zi de Ilamtl viindă o glsrrsneass ka imlikă, dsniksmă
le este ol iielsîă nmeriloră boerenitl anarta în kană, Ddnina l-a laatS
iinlikală din kană mi l’a bogată în fokă zikindă: Kt namal Ddmnc-
neloră se kade a narta imlikă, Iar na glansneseloră.“
(Trăda cetoilwliî.)
Domn» ka nekanabilă de a-mi ntzi tronai» misj’l» destitse.
Totă odatt ini boerii Moldoveni aă înkredingată ne Salină
Gerel Xanală KrimeeI kt Iloloniî ks intirea Domnalsi aă
fostă fokát» mtnelslă de karé s’a vorbită. Salin» Gerei»,
skriindă Ssltanslsi desnre aneasta mi mijlonindă în favórea
1»I Kantemiră, ks kare era în strânse legttsri, Ilórta a tri­
misă ană f»nkgionară Tsmeskă mi a rtdikată ne Daka Vodt,
karele domnise trei ani.

Domnulu LVII.

Antiochu Vodă Cantemirü.

Anesta era fiislă nelă mai mare ală IbI Konstantin»

Vodn Kantemiră. Knnttandă Domniea, nreksmă s’ai D Chr
amtat» mal s»să, îndata ne a intrată în Moldovai- 1696;
boerii Isî Daka Vodt aă trekat» îndafo în ijearalMoldOTeL
Romtneaskn. Fiind» neînsarată, elă a nerstă ne 8na din
fetele lai IHerbană Vodt Kantakasenă, kare se aflaă k» ms-
ma mi ks fratele lor» George în Transilvaniea. Konstantin»
Vodt Brtnkovean»!», kare era vi>ră, a întrebainijată tóté ki-
nsrile de a îmuedikată ktsntoriea aneasta. Antioxă Vodn
atsnnea a alesă o fafo tare framósn a »n»î boeră Dsmitram-
k» Heaara, mi s’a ksnsnată ka ea. Dani. aneasta, fiind» kt
Konstantin» Vodt Brtnkoveanală, nrin bognijiile sale, a-
vea nBtere de a skimba ne Domnii Moldovei, Antioxă Vo­
dt a trimis» la elă ne Xatman»lă Bogdană de aă fok»t» na­
ne între el, k» jsrtmtntă de a n» se amesteka 8n»lă în
domniea altsia. K» tóté aneste Konstantină Vodt Brtnko-
veanslă, knlkinds-mi jaitmintală, a keltsită m»ljji bani mi
a isbstită st destitse ne Antioxă Vodt dans ninși ani de
domnie în favórea ginerelsl seă Konstantină D»ka Vodt.
 A doa domnie a lui Constantinii Duca Vodă.

A'iesta, ka tote ki mi-a reki>nttat« domniea nrin mijlo-

D. Chr. >iirea sokralaî seă, s’a an.tată însi; nerekanoskttoră
1701.
Chronolog. kT>tre dtnsală; k^cî a fostă mi elă anală dintre ine-
Moldovei. mi'iiî Îhî Brbnkoveanbl», karii aS înteratat» ne Vi-

zirală Ramiză Mastafa II ama nentrb ka st’lă kieme la Kon-

stantinonole mi si>’lb destitae. Ile lungii aceste, Konstantină
Dbka Vodi; nrin nsrtarile aale cele nekaviin'iose atată re­
voltase ne boeri în kontra sa, în kstă o mare narte din ei
aii trekată în ijeara RomBncaski;, mi akolo în îngelegere ka
Konstantină Vodi Bimkoveanală, a» lakrată kassdeadom-
niea Ibî Mixai Vodt Rakoviij’B. Konstantină Vbdî asta data
domnise trei anî.

Domnulu LVIII.

Michai Vodă Racovită.

t

A'iesta era de origini; Romană, avea dregitoriea de

d ciw ISnitarib mi se tragea de ne valea Rakovei din jb-
~1,w: >deubIS Vaslbiblbi. Nbmirea Ibî la domnie s’a takată
Lnrouolog.
Moldovei. Jdîine alegerea boeriloră mi s’a întarită de kxtre Sal-
tanal» Axmetb III. Din natara sa, elă era omă ka inimi
deskisi;, kiema nrc torțl nre name, mi bmile kasei sale eraă
totă-deaana deskise feri grije saă brmaeali;. A'iesta a mi;-
rits biserika Karijii mi a fBkbtb din noa biserika de la vămi.
Domniea lai însi; aă fostă skarta ki'ii na îmnlinise înkt ana
ană, mi Ilorta l’a destitaată.

A doa domnie a hă Antiochu Cantcmiru.

Antioxă Vod'B, viindă de a doa ori; kb domniea, se

D. Chr. narta kntre bocii mi kntre nonoră ka malta drago­
1705. ste mi sinceritate; kitro kleră era generos», în ja-
Chronolog.
Moldovei.dektijî forte drentii, mi semuna în totală ka tatală
seă. Kindă jadeka ne ană boeră ks ană omă de randă, mal
alesă nentrs venimtate, mai totă-deaana se arata favorabilă
nentrs emulă de randă. In aneasti domnie, elă a fikstă mi-
mstirea Mira ne Milkovă. Elă nelă întiia a skosă Vidra-
ritală, adiki darea ne vină kite daoi bani vadra asemenea iui
Famiritală, adiki darea ne kirniamile mi kirnamarii din gea-
ra. Dani doi ani de domnie, nriimindă ordină îmmreteskă,
elă s’a dasă la Benderă, nentrs lakrarea netigei, sab ordinile
Saraskieralai Issbîb Ilama. Iar dani îmnlinirea de trei ani,
Ilorta l’a destitsată.

A doua Domnie a lui Michai Racovita.

>
Mixat Vodi Rakovigi, viinaă de a doăa oara ks dom­
nia, a strikată vekea orandsiali a Vikiritulsi, inii „ n.
a nașă o dare generali nreste mare mi nreste mikăa _1570-,
De mi ridikase Vikiritulă kajsrimintă mi afurisenie, IMoldeve1,
ka toate anestea însi mai tirziă iarami elă ’l-a introdusă.
Elă a mai adiogată înki trei-zeui narale la Ilogonirită, ka-
rele nins atanne era kite ană leă de nogonslă de vie; a-
semenea mi kite dosi bani înki la Vidnrită, în kită s’a
fikată natra bani de vadra. în timnslă acesta Iletra Alik-
sieviii îmniratslă Rusiei a învinsă la Benderă ne Karolu
XII regele Svegiei mi ne Xatmanală de Kazauî Mazena, ka-
rele tradase ne îmniratulă Iletra mi se anise ks Svegiî. Da­
ni koborarea anestora la Benderă, ană generală numită Ioană
Savidovski îmnreani ks kigî-va Svegiî s’aă fostă amizată
la Hernisgl ka si erneze; dar ană brigadiră Raseskă lovin-
dai fin de veste, ne ani ’i-aă »nisă Iară ne algii ’i’aă Isată
nrisonieri. Dani aneasta, nsnindinduse vorbi ki nrin în-
mtiingarea lai MixaiăRakovigi Ramii aă fostă fikstă mine-
lulă aneasta, Iloarta l’a destituită ks mare urgie mi, adakin-
dslă la Koastantinonole, ’l-a înkisă în nelo minte ternari.
Din noronirea sa însi, întimnlindase atunnea Viziră No-
mană Ilama Kiunruli, ’1-aă liberată de la înkîsoare.
 Domnulu LIX.

Nicolae Nodă Mavrocordatü.

Anosta era fenior»!» 1»! Aleksandr» MavrokordatS ka-

d cir ]re^e fsssse inare dragoman» al» îmnirigiei Otoma-
*710: >ne. Mama lai Saltana era nenoate lai Aleksandra
Uuronolog.
Moldovei. Jyod^ Iliaml ne se trsgea din vekia ini memorabila
familie ă lai Aleksandra Vodi nel» bttrnn». Dani moartea
tatei»! se», frktndase elS dragoman» ala Ilorijci, aneasta,
dant amestekirile karele era» în ijerile acestea, ’1 aă nnda-
ita ne dansai», ka orna k» kredinut. Latre nosirjianea iui in-
teresile sale. El» era ană om» foarte instrsit» în filosofic
iui Istorie uii kanosLator» de toate kite se ksvine a riiti an»
domnitori». Ile l/angi a'iestea avea malte devoijiane katra
minsstir!; era generos» k^tre stram, narinte îngrijitori» nen-
tr» orfani mi văduve, uii foarte drentă în jadektnî, în ktta
uei mai maliji dans ne se înfagimas la dansai» emla» îni-
uakagi. geara era în genere foarte mulgamite; nimenea
na se ntengea de nimika, afara de kagi-va boeri nerekanos-
katori. Dar avanda inemika ne Davlet» Girei Xansl» Kri-
meei, karele atamea se afla la Konstantinonole, se viza de
o date destitsit», dau1» an» ana de domnie.

Domnulu LX.

Dumitra^cu Nodă II Cantemiru.

Dsht. mizloiirile Xanal»! Krimeei, s’a nsmitu Domn»

d. cur ']D&mitrauika fii»lS lai Konstandin» Vodii KantemirS
*;
raH! karele a venit» în Moldova ka mare grabt ka ka-
Moldovei. Jrierg, dane instrakgi»nile mi ordinile kare avea.
Kam» s’a auiezat» în Domnie, întemntendase a se rane na-
uea între Taruiea mi Rasiea, ela a intrat» îndate în înijele-
gere sekrete k» Ilctr» uel» mare îmnirat»!» Rasiei. Kon-
stantină Vodn BrBnkovean» Domn»l» yerei Rominemti se
nssese în asemenea relagisni, dar elă ikonomisea lakrslă,
arstandiise fcgim» ks kreding'b kitre Tarni, iarS în sekretă
îngelegindsse ks Ramii. Damitrainka Vodi. înst, ksmă a in­
trată Raiuri în Moldova, îndata atr ekstă ka toate nrovism-
nile mi oastea sa în nartea loră. Vizirslă Baltagi Mexmetă,
karele komtnda oiutirile Tarnemti, intrsndă mi elă în gea-
rn s’a lovită ks Rsmi Ia Stanilemti. Lanta a ginstă trei
zile mi viktoria era însi. nexotarîta. Îmniratală Iletrs, vt-
ztndă omtirile sale înaltă mai nagină nsmeroase de kî>tă a
le inemikslb'i, nentrska si skane din nerikolă s’a grăbită
a înkeea nanea; înst k» mare nagaba, kini a uedată ceta­
tea Azofslsi mi star&marea anei alte aetigi desnre xotarele
Krimeei. Dani înkeerea nini, s’aă întorsă omtirile Rssemtî
în geara loră, iară Kantemiră Vodi, atată de tare komnro-
misă, ne mai nstandă sta în gearb, s’a retrasă îmnresm k«
ei dane mante lani de Domnie, dakindă ka sine toata fa­
milia sa mi mai malgî oameni de kast *). Dani aneasta
Tătarii nsnindindase în geam a jefaită satele mi oramele
de totă ne as găsită. Skaanală Domniei ramiindă nastiă,
a venit» an» Kartă Ilama de s’a amezată ka kaimakamă ta-
ra ss aiba niai o îmnsterniaire, karele în timnă de zeae zi­
le, a dată mai malte rangari mi kaftanari mi a rănită kită
a natată.

1). Kantemiră ftkase ka Iletra yelă Mare tratată formală în srmttórele

kondijjisni: „IJeara Moldovei ka Nistrslă st’i fie xotarelă, mi Bb-
„geakslă mi kstóte uetmile totă aMoldoviei st fie; nsmal de o data
„nrin ’jetaijl st ameze Msskaliî omteni, ntnt s’a întemeia jjeara; Iar
„anol st linseaskt óstea Moskiueaskt. — Biră st n»jdea jjeara nini Bnă
„bană. — lire Domn st ns’lă mazîleaskt îmntratslă ntnt la mórte;
„ménre srmt din fiii IbI st fie nre karele mi-ară alege jjeara.—Nea-
„mslă IbI st nB last din domnie; nsmaî ktndă s’ară xaini, saă ktndă
„’ml-ară lentda legea, atenție auela st linseaskt mi st nse din fraijil
„IbI. — Tire boeri st iib'I mazileaskt DomnslS din boerie ntnt Ia mór-
„te, saă ks mare vini st’I skótt. — Vama Oknel mi a altoră targeri
„st fie venitslă Domniloră, Ian alta dare sin» fie.— Mazilii mi Mt-
„mstirile st’ml stantneaskt osinile, mouiiile, iui veuinii sil; ml st-ml
„Ia mi desesint de steni, mi de maskari, mi de gomtini do ol de nre
„moiniile sale. — Zeue mii de ste st fie totă gata în uean, mi îm-
 Dsnt aceasta a venită din ordinal» Vizirslsi Kaîma-
kamă Vornikslă Lan», dar fiindă kt niii acesta na s’a nsr-
tatS bine a trimisa Vizirslă de l’a ridikată în lanjjsri ka ma­
re argie îmnre»nt ka Antonie Jora mi ka Ilostelnikala Mak-
sata mi ’l-a trimisa în înkisoare la Vama. Iar la domniea
Moldovi a trimisă îndatt ne Ioană fratele lai Mavrokordată
karele atanuea era mare Dragoman» ala îmntrtijiei, ka în­
străinare de a ktrmsi jjeara ntnt Saltanala va rtndsi ană
altă Domnă. Atârne nonorelă îmnrtmtiată a înnenată a se
adana ne la vetrile sale, mi sncramja a mtngtîată toate ini­
mile ka ană viitoră mi o soarta mal bunt.

A do a domnie a lui Nicolae Vodă Mavrocordalu.

Dsnt rebelia lai Damitramka Vodt, Saltanala Axmets

a kîemată ne Nikolae Mavrokordată ka omă de kre- D. Chr.
1711.
dinijt mi î-aă înkredinyată domniea nentra a doa óra.' Chronolog.
Avesta nlektndă din Konstantinonole ka st vie în Moldovei.

yeart, s’a întalnită ka Vizirală Baltagi llama mi ks Devletă

GireT Xanală Krimeeî aurone de Andrianonole mi, rsgtnda-
se lor», a liberata ne boeril înkimî la Varna mi mai malyi
omeni robiiii uo era» în tabtra Tsrueaskt. In ijeart era
mare tsrbsrare nentra rtnirile ie Tsruii taica« neîncetată It-
kaitoriloră; Domnală a avată mare anevoingt ka st îmnaie

„nirtuiea st lo dea lefi din Visteriea îmntrtteaskt Stolijjt. — Din

„Moskali st nu se amestine la boeriile Moldovei, nici st se însfire în
„Heart, ni'iî momii st nu kumnere. Domnulă urc boeri st nu fie
„Volnikă a-i nerde ori ue gremalt ară fane, itit sfatu’ă tstuloră, mi
„ftrt de isktlitura Mitronolitului. — Kttre anostea i-a8 dată mi titt de
„domnie st se skrie mai de cinste mi mai susă dsnt kumS se skriă
„Domnii de akumă; iart ama era: „Seninatulă Domnă ală jțjerel
„Moldovei, Samodergeză (adikt singură sttntnitoră) mi kolcgatoră,
„(adikt nrietcnă) jicrei Moskiiemti; iar nu robă sunusă, kare anostă
„nume este nunină 6re kumă mai de josă de kttă a unui Kraiu kare
„se kîamt latincmte, Serenissimus, iar Slavonenite liredsfealnime; far
„lemcmte ZmniosflnHsnii. — “
(Traducetorhdu, după Ioană Neculcea).
neîngelegerile mi st anere ne Isksitori de jafsrilc la kare
eras eksnami din nartea Tstariloră Nogai. De mirare lakrs
este, ks dsns t6ts miseria în kare se afla geara, o narte
din omtirea Ilolons a ernată în nartea de sasă sab genera-
IslS Xaligki. Atanne mi regele Stanislava a venită skim,
bată în xaine la laml mi s’a înfsgimată la Domnală fsrs a
snane nine este; dar Domnală kanosksnds-lS l-a fskată ma­
re onore mi nriimire îmnsrsteasks.
Ka gsvernatoră, Nekolae Vods a ikonomisită greatsgi-
le geri mi nererile îmnsrsgiei fsrs st imnae nini o dare no-
as; ba inks a desfiingata mi înalte duri abssive, nrekamă
nogonsritală, gigsnsritslă, nei dsoi bani de la vsdrsrită, vs-
ksritală de la boeri mi alte; ne tangs aneste a ridikată da­
rea Arxiereiloră, a nreogiloră mi a msnsstiriloră, legsndsle
ka testamente întsrite, ka jarsminte mi afarisenii nrin daoi
Ilatriarml kari atanne se afla» în lami, Samailă ală Alek-
ksandriei mi Xrisantă ala lerssalimalai. Era ue tangs anes-
te darnikă la msns, mi rsbdstoră la kavsntă; onora lie bo­
eri mi nini o strsmbstate na fsnea la net ssrani. Ilentra
aneasta era mi geara în genere malgamits, mi nrin voin-
gs nrovidengials nsmsntală a nrodssă frakte mi grsne ka
îmbelmagare. lie timnsla anela Tamil aă zidită netatea Xo-
tinalai. Anti Hama Seraskierala mi Xanală Krimeei voea ss
aneasks mi distriktală Soroni ka kanrinsală Xotinalai; dar
Nikolae Vods ka mare greă a isbatită a îmnedika lakrala
anesta. Dar dsns natra ani mi natra Ian! de domnie, Iio ar­
ta Otomans snre a rssnlsti serviniarile sale l’a matata l’a
domnia geri Mantenemti *).

1) . Aksinte Brikarslă, karele a skrisS ure largă istoria anestaî DomnS,

snane între altele ks anesta a fskstă o tinografie mi skâle în Kartea
BiserincI SfsutBlsî Sava, întrddBksndg limba Elins, Greneasks mi Sla-
vons. Din timni>18 anosta a înncmtă nivilisajjisnea Fanaiiotiks.
(TraducetorMu.)
 A treia Domnie a Iul Michal Vodă Racoviță.

Acesta aă venit» de a treia o ari ka domniea tokmai

_ m,. Ikindă Tarcii aă rantă nacea ka Aastria. Atance
«ie. kini va din boerii nimintenl, Stolnikslă Vasile
Moldovei. )qea8rs mi alijii, îndemnagi de kagete rele, a»
trekata în Bngariea nii akolo adsnindă o sami de ka-
tane, saă ostami, îmnreani ka ană kinitană namită Fe-
rengă, aă intratii în gean mi aă anakata cetigile Neam-
ga ini Kaminală. Dani aceea nsnindindase în geari aă
venita uri kiară asanra lai Mixai Vodi ka snerangi ka
si’lă nrinzi. Dar Domnala, kiemindă în ajatoră onitire
de Titari, î-a lovită mi î-a învinsă; ian ne kinitanală
Ferengă nrinzinda'lă, î-a tieata kanslă ')• Dani aceasta
Mixai Vodi a nsnindită Titarii în toati geara, neutra ka
si goneaski ne Transilvani iui ne katane din cetigi; ka
acea îmnrejarare Titariî aă nridată nenorocita geari din-
koace mi dinkolo de Șiretă, laindă în robie mi mai înalte
mii de oameni. Dani aceasta însi a trekală mi Mixai Vo-
di în Sngariea ka Saltană Seraskierală mi ka oștire Titi-
reaski mi aă fikată malgime de strikicisnî mi nnzî. Dani
toate aceste nenorociri, Domnală, neavindă de ande mal a-
dana bani, a skosă o malgime de diri kare na mai fasese,
nrekamă sekiritală, moriritală, kircamiritală mi kiară vi-
kiritală kare se ridikase ks jariminte mi afurisenii,- ne lin­
gi aceste-' a laată mi o malgime de bani ks dobihdi de la
negagitorî mi de la boeri. Atance kigi-va boeri din gea­
ra Romineaski, fugind» în Moldova, Nekalae Vodi Mavro-
kordată- îi cerea mi Mixai Vodi na voea si’I dea. Nekolae
Vodi, mnnda’lă nentra aceasta lalloarti, ne lingi kare a-
vea mare inflaingi mi kredingi, isbsti de a’lă destitsa ka

2) . Aceasta a fostă o adevirata revolHuisne. Mixai Vodă, karele fssese

de mal multe ori în nerikolă, a înfrantE révolta aceasta kiară în
marginea lauslai; astizl înki eksists Kracea nași ne lokslă aude
s'aă armată bitala, mi movila numita a JbI Fcrenuă.
(Traducètorlulû.)
firmană îmniriteskă. Ast-felă Mixai Vodi Rakovigi, dani
an-snre-zene ani de Domnie, în anală 1727, se înlokai nrin
Grigore Vodi II Gika III.
In timnală acesta toata ijeara Moldovei a fostă infes­
tata de o nsmi înfrikomati, kare a senerată o malgime de
saflete.

Domnulu LXI.

Grigore Vodă II Gica III.

Acesta era fiială lai Beizadea Mateîă Gika ini nenotă

ala lai Grigore Vodi Gika I mi strmenotă ala lali D Chr
George Vodă Gika I. Mama laî era fiiki lai Alek-i i’27-
sandra Mavrokordată. Anosta Domnă, aflindase în karsă
de an-snre-zene ani Dragoman? ne lingi Ilorta Otomani,
dani ne a kinitată Domniea Moldovei nentra servinlarile
sale, a fikată ne fratele seă Aleksandra Dragoman? în lo-
kală seă.
Grigore Gika Vodi, dani ne a venită la trona, nrin
îngelemianea sa rai nrin banele onndaeli ne a întrodasă în
gavernarea gereî, linirati mi malrjtmi atită ne nonoră kită
mi ne boerî. Nsmaî Titarii Nogal eraă nemalijamigi de elă
fiindă ki se narta asnra kitre dinwil; mi nentra aneasta
în totă timnală Domniei sale ava saninrl din nartea loră.
Ile atanue revoltanda-se ană Saltană Galga Ardelă
Gireiă kanală Nogailora în kontra lai Miglină Girei Xanală
KrimeeI, s’a întinsă lentele dintre dmrai ntni ne nimin-
tala Moldovei. Nogai învinini, se nsnindin în nete mi lo-
kaitorii de frika Iota fagea kare înkotro saă kidea sab lo­
virile mi nrtzile lora. Atanne ini kigl-va boeri, nrekamă
Xatmanală Damitrauiks mi Stolnikala George, se anisen
ka Titarii rai kaasaă o malgime de tarbarirî, ne sncranni
ka Ilorta Otomani ,si destitae ne Grigore Gika. Dar Dom-
nală, nrinzmdă ne Stolnikală George, ’ia tieată kanală ka
anal tnditoriă rai rebelă. Dani aneasta Domnală, nriimindă
ordină îmniriteskă ka si nlenc ka onitire în kontra No-
VOL. III. 7
gailoră, a ajansă nana la Kodra, ande sosise nii Xanslă
Krimeei ka omtirile sale; dar Nogaii, sanainda-se fara a se
bate, s’a întorsa fie-kare la ale sale în lininite.
Anestă Domn» a skanată ini o narte din Moldova,
kare de mai malgi ani fasese îmnresarata mi stananita de
Benderlii ini de Tătari, amazandă ka malta anevoinya xo-
tarală nrekamă era mai nainte. La ală ninnilea ană ală dom­
niei lai, Eninerii de la Konstantinonole revoltanda-se mi de-
stitaindă ne Saltanală Axmetă, aă înalgată ne Saltanală
Maxmată V. Atenie a emită la mijlokă ană manelară a-
name Bagigană, karele, în naterea staraingel lai Hatrona
kanală revolajjianei, s’a fakată Domnă Moldovei, mi s’a îm-
brakată kiar ka kaftanală înaintea Viziralai. Domnica a-
nestaia însă a ijinata namai linii zile, nana kandă s’aă li-
nimtită rebelii, dana kare janele Saltană a taeată kanală a-
tata aiestaia kats mi nrotektoralal seă. Iar Grigore Vodă
Gika, ramaindă linimtită în domniea sa, a fakată înalte la-
krari bane mi îmbanataijirl în jjeara: a fakată din noă
biserika Sfinijiloră Arxangell, a fakată tarnală desnre noar-
ta Karjjii domnemti, a adasă mi ane înaintea ane stal târnă.
Dana m6nte ani de domnie însă, îmnaragiea ’l-a matată la
tronală gerei Msntenemti, trimiijandă în loka’I ne Konstan-
tină Vodă Maărokordată.

Domnulu LXII.

Constantina Vodă Maurocordatü.

Aiesta era fiială lai Nikolae Vodă Mavrokordată, mi

d chr )fasese ®nă ană mi trei lani Domnă în yeara Roma-
!733. Jneaskt. Asta data Iloarta, skimbandală ne elă la
Moldova, s’a întâlnită la Fokmani ka varală seă Grigore
Vodă Gika mi a netrekată îmnreana ka malta veselie doaa
zile. O asemenea întamnlare de stramstare de domnii ns
se mal întamnlase nana atannl, Kostantină Vodă, viindă în
Moldova, a domnit» d»oi ani mi m6se l»ni; d»ni aceasta
destit»ind8-se, a venit» de a do»a oari Grigore Vodi Gika.

NB. De aicea înainte, aatori»!» nuni Ia an»l» 1812

înmiri nsmirsl» mi nsmele Domnilor», fir» a skrie nimikă
maî m»lt» desnre dimii. La aceasta a fost» redssă negre-
inită din kassa linsei do doksmente. Lakana este însemna­
ti, de mi enoka e triști. Dintre kronikarii vekî, (ne kare
l-a dat» la lamini m»ltă meritos»l»î birbat» M. Kogilnicea-
n» în an»lă 1846 în trei voisme) ceî maî de ne »rmi sintă:
Snitarisl» Ioană Kanta mi Enaki Kogilnicean»; celă întii»
a tratat» istoria de Ia 1741 nini la 1769; cel» als doilea
de la 1733 nini la 1774. Dar ne acemti kronikarî, de ba­
ni seami ki Fotino ns î-a nossedată.
De aceea krez» ki fakă »nă servit» cetitorilor» aces­
tei tradscerî, adiogindă komnilirile mele asanra acestei e-
noce, întorkindsmi kîară la istoria l»î Konstandină Vodi
Mavrokordat», ne kare a»tori»lă o deskrie forte ne sksrtă.
(Traducetormlu.)

Acesta era fii» Isî Nikolae Vodi Maărokordată, omă

mikă de statsri, k» ki»tit»ra înkr»cimati mi ksf D Chr
graial» defektaosă, sa» kam» zikă kronikarii ksvor-\ 1733-
ba tnekals, dar ka saflets bană mi blindă. Ka acest» Domn»
a» venit» o mslyime de Greci, kari a» anakat» dregitoriile
terei. El» trita ne boeri k» distinkjjisne: ka tóté aceste na-
mai 8n»l» din nimintenî, Visternikslă Tóder» llaladi, avea
favorile sale; nei-l-aliji era» desnreyainî. Iar Grecii, nre-
k»m» s’a zisă, ok»nindă tóté fankgi»nile, ficea» o mslgime
de abasBii mi kiiiita» lefi însemnate. Ile lingi aceste togi
intrigantii mi înmelitorii, nrekamă mi vre o zene giitorî
miritate ale tatilai seă k» birbaijii loră, era» în dregito-
rii mi nriimeaă lefi din Visterie. Ilentra ka sí nóta între­
ținea atitea keltaeli, Konstantin» Vodi skotea neîncetată la
diri, în. kit» adiogmidă linsa de nrodsktc mi mortalitatea
în vite, ce aă armată doi ani d’a rind»lă, ajsnsese ijeara în
nea maî mare miseiie. D»ni aseminea stare de Iskrsrl, vi­
tt
zindă kt na mal note storne bîat^ Moldovi, a înnenat» a in­
triga la Konstantinonole nrin agengii sei nentra ka st trea-
ki earinrî la domniea jjeri Romineuiti. Iar domnia lai a
nrelangită daoi ani mi mese Isni.

Domnulu LXIII.
A doa domnie a lui Grigore Vodă Gica.

Anestii Domn», strimatată ianmî la Moldova, nrekamă

d chr ls'a zis*S fiind» ki’mi strikase relagianile " mi inti-
1736. Jmitatea k» viral» se» Konstantina Vodi, viind» la
Moldova, asti dati n.i'ii n’a voit» si se întilneaski ka ela
în kale; ni ne kinda Konstantină Vodi Maărokordata trenea
anskindă dram»lă Briile!, Grigore Vodi trenea ne valea
Siretalaî, an»kinda ne akolo dramală știre lamî. Ka tote
ki ela din natara sa era omă blinda, însi din natima ner-
sonali ne avea assnra viralei se», a arankata toti ara asanra
cmenilor» l»i Maarokordata. Ile daoî boerî mi aname Vistie-
rală llaladi mi Sanda Starzea, bin»inda-î ki ara fi konla-
krat» la strimatarea lai, l-a nas» îndati la înkisore sab
nreteksta ki aă fikata abasarl în dregitoriile lora.
Anesta a înnenată iarimi a skdte dirl naoi nre ijean:
banii Steagal»!, dirl ne boerii mazili, tie nreogi mi ne bi-
serini, kite ninni lei de kirnami, kite ană leii de kasi,
kite ana zlot» de viti mi altele de acestea, kare aniaaă ka
’■mare greă ne biata geari, stors! de atitea kalamitiyî. Na
era destal» linsa mi fometea kare domnea înki din timnala
lai Ma»rokordată, mi likaitorii îndati dani venirea anestai
Domn» se însniimintari de an» katremar» înfrikomat»
kare a darats mai o on, de niami mi de felarite semne ne
se antaă ne neră.
întimnlinda se ka si se strine nanea dintre Ilorta O-
tomani ka Ramil, Grigore Vodi a nriimită ordin» ka si
meargi la Kartala ne Danire, ande se afla Vizirala. De a-
kolo ela a fosta silită st nndaeaski felarite nrovisiani, nro-
dakto, kari, vite, kerestele, mi alto înalte nesfirmite angirii
nentra trebainijele omtirel. Dsnt aneasta, armindB-se tes-
bolslă ks Rsinii, Tarnil as fostă bttsgi ns numai în Krimeea
dar mi ne fetsrile Moldovei laXotină. Grigore Vodi Gika,
ksmă a viz«tă kt Rsmii vor» si oksne geara, a rindsitS
îudate Kaiinakaml mi a fek«tă nrenarativele de nlekare snre
Galagl. Rsinii, intnndă în larni la 3 Sentemvrie 1740 sab
Generala!« Mî«nxenă, as fostă nriimiijî de kitre Mitronolitslă
mi tdta boerimea k« mare entssiasmă. Dm aneasta Rb-
mii aă oksnată tota Moldova, Iar trebile gerei se kirmsea
de kitre Kaimakami' fesaijl de Grigore Gika, karii feneaă
esnesari mi abassri feri ni’ii o temere *). Dar ne lingi
Rsmi se afla mi snă fii« ală l«i DsmitramkB Vodi Kantemiră,
Konstantină; anosta, avindă natimi ne Grigore Gika înki
mm a ns fagi la Maskalî, a fekstă ne Generalele de aă
risinită Kergile domnemti de la Fremosa; dem aneasta a

1). Remii aS imnssă Kaimakamiloră mi boeriloră Moldoveni de a8 ssb-

skrisă aktsls srmitoris:
1° Si fie Moldovenii kredinnîomi ks tóti inima îmmngiei Rssiei.
2° Si ne albi Moldovenii resnsndengie ks nenrietenii îmningiei Rssiei.
3° Boeii? uribegi kî> Grigore Vodi sí se íntórki togi mm într'sns anS;
iar karele ns s’arS intőmé nini la anslS si ns aibi ertare.
4° Dosi-zeni de mii de óste si emeze gea,,a mi si o xnneaski, nii si
madi nrin targsri nre snde s’arS sokoti.
5“ Trei mii de salaxori si ns linseaski neste togi anii, si Iskreze nre
la netigi la ne arS trebsi.
6’ nentrs omeni de óste ne vorS fi bolnavi, st keltseaski ks dînmii la
anliki, si le dea onctS mi sstsrois.
7° Ofigerilors ne vor fi ks anele doSi-zeni de mii de óste, iarimi st le
dea ne le ară trebsi.
8° Moskals, Greks sas algí ómeni striini, si ns îukani nini la o di-
regitorie în geari; ni nsmaî ks negsgitorie.
9° Kigi boeri mi kigi slsjitorî ne n’orS fi la vre-o dregitorie si înka-
lene si mcargi ks togii la óste, mi leali si le dea îmnuigiea. Iar
birsls mi nevoca gerei ne le-ars ii nartea si’mi dea.
10" Nosi zeni de nsngi do bani, si dea nlokonslă lai Minixs.
11’ O ssti de nsngi de bani si dea masa Isi Mini/S în togi anii, karii
bani finea dosi-snre-zcne mii de galbeni de aură öngsremti, galbe-
nslS smbla natrs lei ne anea vreme.
12’ Nime si ns tigidseaski bskate saS xaine, sas bani tsrnemtl, sasgre
*
nemți ki ks kanslS voră da seama.
nusă mina ne averile Gremloră ne rimisese în ijearE askun-
se nrîn bisemi. In fine, kitre tdmnE feksnds-se nane în­
tre Renii ini Turui, Rsinii s’au trasă, îar fiiulă lui Kantemiră
a mai remasă în la'ni ku nuginE 6ste, abttendu-se la felu­
rite esnesuri. Grigore Gika, înaintsndu-se snre lânii, a tri­
misă ne Tutariî ne’lă nrenedau mi aii gonită ne Muskali.
Ku retragerea Rumiloră s’a dusă mi Mitronolitulă An­
tonie, karele se vede kt se komnromisese tare kEtre Tarii.
Grigore Gika, sunurată de aveasta, ne de o narte a'neruts
de la Ilatriarxie afurisanie ne numele lui, 'ar ne de alta a
numită în loku-i Mitronolită ne ună Greku anume Nikiforă.
Duue aceasta netatea Xotinului a rrmasă mai unu ană
de zile nuscie mi în ruin®. Turml însE, dunE tote staruin-
ijele Domnului, totă nu o lEsarE Moldovei; ni trimiserE ne
unu Kolneagă Bei ka se o restaureze mi se o okune. Dom­
nul» trimise întru întEmninarea sa ne ună boeriă Antoni IlEr-
kElabu, ku ordină ka se norte de grijE de nele trebuitdre
omtirei. Turkulă, nemulijEmită ku îndemEnErile ne i se nro-
kura, bEtu ne Antoni la taine, lukru ne însnEimEntE tare ne
Grigorie VodE.
Dar intrigile Fanarului nu IssarE multă timnu trebile
Moldovei în nave. Mazilitulă Domnă Mixai Rakovigi, se­
tos» de a se mai fane domn», arunkE o mulijime de kalo-
mnii asunra lui Grigorie Gika, de mi era kuskri amEndoi,
De aneea în luna sentemvri a anului 1742 veni ană kanu-
gibarna turneskă mi rudikE ne Grigori Gika la Konstanti-
nonole; kini II6rta mutu nentru adoua ors ne Konstantină
Mavrokordatu din ijeara Munteneasks la Moldova, rEuduindu
în loku-Ine Mixaiă VodE RakovigE.

A doua domnie a lui Constantină Vodă Maurocordatu.

De astE datE domnica lui Maurokordată nu s’a însem-

D Chr luată de kită ku orc kare reforme finanțare. Kel-
_ *7^2-, tuelele domniei craă ama de nemusurate, Grecii de
ne lungE Domnă ama de mulijî mi ama de lakomi,
Necuicea. JgreutEijile jjerei ama de mari, în Irită ne tdtE zioa
se inventa» sisteme finangiare, kare de kare mal memtema-
gite nentra kx se storkE avatală lEkaitoriloră sEteni. Gre-
atEgile ne auEsaa ne gearE finea» ne omeni de emigra» nes-
te xotară, sa» amblas f»gari nrin mangi mi nrin kodri mi
malgi neriaă de frigă mi de fome.
Anost» Domnă a înkinată sEntalai MormEntă Monas-
tirile TaslEala, Kaminală, Soveja mi Ilobrota.
N» auaki înss aîmnlini anală, mi în 6 lalie 1743 Ilbr-
ta-lă destitai mi-lă adase la Konstantinonole, iar în loka-î
trimise ne fratele seă Ioană.

Domnulu LXIV.

lonu Vodă Maurocordatii.

Kronikarii în domniea anestsia se msrgineskă a înse­

mna mai ka seams dsrile nele grele ne se imna-f
° I D. Chr.
neaă ne neara; în kstă Iskaitoriî, de malte vski- ms.
. , A • -1 -I , /D. I. Canta
ritsrî ne se skoteaa, îmi anideaa vitele nentrs ka se] ?i Enache
skane de tiraniile îmnlinitorilor». „Iar boeriloră le(
nErea bine (zine Enake KogElninean»), ksni minka fiemte
kare mi avea radikitarî de la anest» Domnă; mi nei mai
m»lgî boerî de la anostă Domn» s’aă radikat», ales» nei ne
medeaă la geara, mi de atanne a» fikats bani togi boerii.“
Demoralisarea nsni într’atsta nerdase safletele mi inimele
boeriloră Moldoveni, în kită, denarte de a se fane modele
de virtate mi anEratori ai îmnilagiloră, rivalisaă ka Grenii
în minkitoril iui desbrakitoril. Intra adevEră din timnii a-
neiutiea kanii s’aă stilnil gerei aă înnenată a esernita kra-
zimea asanra komnatricgilor» loră SEteni; a-i vinde ka ne
robi, a-I îmnirgi ka ne gigani, desnErgindă niringii de
konii, a-i trene în zanise mi în foi de zestre, a-i laa în ka-
sele boeremti la slsjba loră mi a-i mata de la ana lokă la
al tal», disnanEndă de ei ka de robi.
Anroniindase terminală de trei ani, Ioană VodE trimi­
se la Konstantinonole o dcnatmiane dc natra boerî ka se
dskt îmntrtgiei arttare din nartea gerei kt elă e bsnă nri
Isbită, ini totS o datt st cerceteze mi keltselek agengilors,
fiinds kt cereaă bani neîncetată mi ns se mal sttsraă. A-
cemti boerî eras: Xatmansls Kostake Razs, Visternikslă
Rads Rakovigt mi Vomikslă Manolaki Kostake. lítnt st
ajsngt la Konstantinonole mi ntnt st se înftgimeze la lo-
ksrile ksvenite, terminslă de trei ani s’a îmnlinită. Atsnce
lokotenentslă Vizirslsi kemtnds-i ÎI întrebt de stntă msl-
gtmigi de Domn». Boeril rtsnsnscrt afirmativă. „ — Dakt-I
ama st IsagI Msxarelslă (firmanslă înoitoră de domnie). —
Urea bine rtsnsnsert boeril. — Dar bani avegl? — Bani
ns avemă, dar st ni se nse rn termină mi mergtndă în gea-
rt vomă trimite.“
Boeril detert zanisă mi, Istnds Mskarelsls, venirt în
geart. Domnslă îl msstrt ktci ftksrt aceasta ftrt mtirea
sa. Iar ktndă veni terminslă nltgei, veni mi snă Bsmba-
miră esekstoră. Domnslă nici într’snă kină ns voi st nlt-
teaskt banii de la sine; ci nsse ne boeri la înkisore, ntnt
ce rtsnsnsert togi banii.
Fanta aceasta mi altele ajstart ne Agengii tostslsi
Domnă Grigori Gika ka st fakt intrigi la Konstantinonole
în kontra Isi Ioană Vodt, mi isbstirt a’ls destitsa dsnt trei
ani de domnie.

A Ireea domnie a lui Grigore Vodă Gica.

Grigori Vodt Gika. dsnt ce se destitsi la anală 1742,

D.^chr. re^eSa^ insala Tenedosă ftrt nermisisne de a
d. i. canuUmi d’akolo. îndatt ce a ktnttată graniarea, fiislă
Cogăinicen.J seă Skarlată fs îmbrtkată ks kaftans în lokslă seă;
eară elă dsnt ce a venită la Konstantinonole s’a înftgimată
la Ilortt mi a adresată Vizirslsi snă disksrsă de mslgtmire
în limba tsrceaskt, într’snă limbagiă atttă de frsmosă în
kttă s’aă minsnată togi acei ce l’aă asksltată. Dsnt aceasta
ftktndsmi nregttirile, a nlekată kttre Moldova mi la 10 Is-
lie a sosită în lamî, sndo s’a întronată dsne geremoniea o-
bicnsitt.
 Keltaelile esilalsi ses, nlata firmanslsi de gragiare mi
dobândirea Domniei, înstrăinase ne Grigore Gika ka o mal-
gime de datorii. IndemertS nerkt ela ka st stoarkt bani
din geart ka imnanerl de felsrite dtrl, ktni geara era
foarte stoarst de nredenesorii sei mi aste date na mai avea
ne laa. De aneea lakni nrin toate mizloanele la Konstan-
tinonole, mi în sftrmită isbati a ktntta Domnia gereî Ro-
mtnemti, kare era mai bogate de ktt» a Moldovei. Asta
fellS, dánt ménte lan! de domnie, se skimbt iartml ka Ko-
stantin» Vodt Mavrokordata, karele era Domn» în geara
Romtneaskt. Aste date îmntktndase Domnii, s’aS întelnitS
la Fokmâni mi, dant ne a» netrekată îmnreant trei zile, a
nlekată fiemte kare kttre tronai» se».

A treea domnie a Iul Constantinii Vodă Mavrocordatü.

D»nt mese domnii saknesive, adikt natrs în geara

Romtneaskt mi doat în Moldova, Konstantin» Ma-( „ _
vrokordată veni ka a treia Domnie. Istorikala Fo-l 1748-
tino în istoriea aneasta n’a nomenita nimika desnre marea re-
formt kare anesta domnă tekase în anala 1746 în geara Ro­
mtneaskt. Aneaste reformt era emanninarea RsmsnilorS, saă
a tekaitoriloră nlagarl karii nrin abasalS nronictarilor» a-
jansese ka mi iei din Moldova în stare de robie. în 5 Av-
gastă 1746 Kostantină Mavrokokordat» konvokt o adsnare
generate de boerl în geara Romtneaskt mi înkete an» aktS
ka jartmtnt» nentra aneaste fante mare, kare indirekt» da
saflet» mi terie nagionalitegii Romtne. Adanarea geri Ro-
mtnemti atanne deklart kt „Ea na kanoamte mai grea mi
mal mare ntkat» de ktt» a avea nre fragii noștri nei întră
Xristosă sab jsgsl» robiei noastre, de vreme ne Sftnta E-
vangeliea ne ziie: „Isbeiute nre anroanele tdS ka însumi nre
tine.“ Ka srmttori dart a'iestei noranni, na trebae st ro­
bim» nre fragi nomtrii; kt'ii robiea n’a» fost» de ni’ii anS
folos», ne înkt an» obineia de mare nagabt safleteloră noa­
stre, rtmast fiind« de la strtmomi ka sns blestem« ass-
ura kanetelors noastre.“ Aneastami adunare xottrî: „Mai
mslt§ nentrs smsrarea ssfleteloră noastre, mi a ntrinni-
lors, a momilors mi a stramomilor«, ka ori la cine din
neamslă boeresks, sas la monastiri, vors fi Rsmtni ks mo-
miile loră, momiile st rtmte la sttntnirea noastre, st
stsntnimă ksms mi nins aksms; dar ktts nentrs kanetele
Rsmtnilors ftrt de mornie, kare dintre noi va vrea din
bsnt voinga Isl ka st’i erte nentrs a sa nomenire, bine va
face; eart de ns va vrea st fakt aceastt facere de bine
ssfletslsi ses, st aibt a face anei Rsmtni ksms vors
nstea, mi st dea bani de fiemte ne kans ktte taleri ze­
ce mi st se resksmnere, mi ks voie de va fi sttntnslsî
ses, mi ftrt de voie.“
Trei ani în srmt, în mease anrilie a anslsi 1749, vi-
inds acelami domns în Moldova, konvoki iartmî o adsnare
generalt, komnsst de klersls eniskonals mi egsmeniks, de
tott boerimea, veliiji, a doa mi a treia stare mi de altt ob-
tatie, kare xottrî emancinerea vsuinilorS ftrt rtsksmntrare.
Dar ne eras acei vecini?
nentrs ka st fims înyelemî. trebse st artttms kt It-
ksitorii agrikoli atsnce se îmntrjjias în trei klase: 1° Rszs-
utii, Knezii sas Moiunenil, karii îmi ntstrart nronrietatea mi
libertatea; 2° Latsrauiii, oameni slobozi, oameni domneiuti, ka-
ri se bsksras nsmai de libertate ftrt a avea nronrietate: a-
cestia se komnsneas din rtztmiî ce-mi vtndssert momi?,
ftrt nersona lors, — din kolonistii adstni de bsnt voie, —
din kolonistii adsmi de bsnt voie, — din ostamii kari se
libera« din servigs; ei Itksia« ne momiile boeremti ftrt st
fie liniyi ks ntmtntsls, nsmindsse htsraiai adekt alttsri ks
v suinii sas xrisovoliufi. nentrs Itksinija mi loksrile lors
de xrant, ei se învoeas ks nronrietarii nrin bsnt tokmealt;
Iar mai ttrzis se statornici ka st Iskreze 12 zile ne ans mi
st dea dijmt; 3° Vsuinii sa« tuerbii, a ktrora kondiijisne
era de a fi linigi ks ntmtntslii: ei ns nstea» nici o datt a
se dace de ne momie, mi nartea btrbtteaskt era deansrs-
rea în scrvicisls boeriiors; Iar nrin absss ajsnaese a fitrt-
taiji ka robî; a fi Isagï în kasele boeremtï sare slsjbi, a fi
mstajjï de la En« lokS la altsls dans nlaksls nronrietarslsï,
a fi vindsgï mi desnirijigï koniiï de nirinjjï, amanctagï mi
treksgï în foi de zestre întokmaï ka yiganiï.
Aneasti de ne srmi klasi fs emanninati de Konstan-
tins Vodi Masrokordat». Ilôte ki Domnsls a fikst’o în
intennisne de "a snori nsmirsls kontribsitorilor», nôte kl a
fikst’o din simgimintsls de smanitate, destsls e ki s’a n-
dikatS sns mare blestem» de assura ijereï. Ilôte kl mslgï
din boerï, kondsmï de sniritsls nrogresslsï mi al» notriotis-
mslsï, as kontribsits la aneasta; dar mi mslyï as rimas»
nemslntmigl. Eati ksm» strimomsls infokatslsï aniritors
als kestisnilors soniale de asti-zï, Enake Kogilnineans, ka-
rele, ka mi stnnenot»!» scX MixailS, a skriss narte din is­
toria yeriï, deskrie fanta aneasta a isï KonstantinS Mavro-
kordats :
„As maï skornits ki ns trebse boeriï st aïbi veninï
„în satele lors, dinds mtire ne la tôte ginstsrile ne snde
„vers fi venin! si vie la lamï ka si se desbati de venini-
„tate, norsnninds mi boerilorS nelors ne as venin! mi sine-
„tsrï nentrs venin! si vie, km! este ka si se kaste aneasti
„nrinini ks divansrî. Uli stnngindsse veninitatea de nre-
„tstindene la divans ks o mare obnzninie, km! îï fiksse
„Konstantins Vodi de ns btga ne nimenï în seami, viinds
„mi boerimea de ne afan ne! ne avea venin!; kari! dsni
„ne s’as stnnss ks toijiï s’as onndsits ka si se faki mare
„sobor» în Monastirea Trisfetitele. Illi ama rnergmdS do-
„mnsls k» toijï boeriï akolo, a« înnenstă a fane mare ner-
„netare, de kmd» sint» venin! mi de la nine ’ï-as ksmni-
„rats, mi înkits ’ï-as ksmmrat». Atsnne as nsnsns» tojjï boe-
„riï, zikind»; No! ns ï-ams ksmnirats, ni ï-ams gisit» ve-
„ninï de la momiï mi stiimomiï noștri, mi’ï stimniinS mi
„noî; lar a’ï vinde ns nstems ka si’ï vindem», ne’! nsnems
„kiteja o slsjbt a kaseï de ne das aj»tors. At»nne as no-
„r»n'iit^ Vodi ks mare xotnire si ns maï fie veninï de a-
„inï în naintc, nsmaï nentrs ki med» nrin satele boeremtï
„mi se xnnesk» ne momiile lor», si Iskreze kite 24 de zi-
 „le într’unu an§ boeriloru vara ini earna, au si dea kite
„dsoî lei de fiemte kare kasi ini st lukreze kite 12 zile ne
„anS vara mi earna. Uli xotinndS într’anestu kină s'aS
„mulgimitu mi boerii, învigindu Domnul» ka si se dea ve-
„niniloru mi kite o giduli Domneaski ku nenetie Gosnodu,
„antmdu ki de aine înkoane si nu se mai nomeneaski
„venini, mi si albi a sluji anele zile de mai susu nomenite,
„dindă ne anele gidule unu leu lui Treti LogofitS mi kite
„va narale Skriitorului.“
De la anestu DomnS se mai niteazi unu Xrisovs nrin
kare se skuteskS de dirile Intre stat?, boerii karii nu mai
sunt în fonkgiuni. Anestu Xrisovă s’a. gisitu în Odesa, s’a
koniatu de D-lui K. Xurmuzake mi s’a tiniritu în Arxiva
Rommeaski ne emia la 1845 sub redakgiunea D. M. Kogil-
nineanu. De mi noarti data din 1737, adiki ne kindS era
ku a treea Domnie în geara Romineaski, dar îls nitimă ani
ka o misuri finangiali a timnului.
El» a mai nusu dirl ne stuni, ne maskuri mi ne tu-
tun8, dirl kare nu mai fuseseri nini atunne în Moldova,
între alte misuri de îngrijire nubliki, anestu Domn» a nusu
la onreali mi ne muierile nerdute kare se snekuli ku kor-
nulă loru, mi nu le libera nini nu’mi gssea birbagî si se
mirite.
Kostantin» Mavrokordatu a stiruitu de a skosu ună
Xatixumaismu îmnintesku nrin kare s’au denirtatu ne togi
negugitorii Turni kare fineau mari neonndueli în gean.
Tiranul» anestui Domn» s’a mai însemnata ku kalami-
tatea veniri likustiloru mi ku o fomete înfrikomati, în kit»
likaitorii trieaS ku niine fikuti de koji de arburi sau de
gindi.
Dar ne kindu se afla într’o zi de veselie, kununîndă
ne una din fiinile sale ku unu fii» al» lui Mixai Vodi Ra-
kovigi, nriimi de o dati mtire din Konstantinonole ki Tlor-
ta ’l-a destituat» mi a rmduitu DomnS ne Konstantin frate­
le ginerelui siu; dani kare, firi multi întristare, s’a ndi-
katu ku toati kasa mi a nlekatu la Konstantinonole.
 Domnulu LXV.

Constantină Vodă Racoviță Cehanü.

Anesta Domna, dani ne mi-a laatS firmanalS de rsn-

daire, a mai mezat» la Konstantinonole înki vre oi d. chr.
trei leni, trimigind» în loka’i KaîmakamS ne an»<D. l cânta
o t i • i *i v .ȘÎ Enache
□mtarlBl» lordake nentra kirmairea trebilora gen jlcogsinicén
iar la ménte Dekemwie a intrata în laiui. Dans ortnda-
irea Miniștrilor» mi a isnravninilor», a fakst» îndato kon-
sili» k» tóti boerimea, mi a nas» la kale amezarea dirilork,
ne kare le-a adiogată mi le-a îmmalgită nentr» ka st-mi
skóti keltaelele mi datoriile ne fikase la Konstantinonole.
Fiind» ki Grenii auskase tóté trebile gerei, boerii nt-
mmteni, vizinda-se dagi la o narte mi Hm mijlóne de a
se folosi de jafsrî mi kiverniseali, komnlotan în kontra lor».
Denî konsnirindf în sekret», Isan xotirarea de a ninși
geara; mi ka vre-o natra-zeni de familii de boeri mari mi
bitrini s’a» ndikat» fcrs de veste mi a» nlekată neste
Ilrst», xotingi a se dane la Titari.
Domn»l», însniimintat» de aneasta, binainda resaltate
saniritóre nentr» nosigisnea sa mi teminda-se ka n» kama-
va asemenea manifestagiane st na’l» strine în okií Ilorgei,
a renezita îndati d»oi Greii din miniștri sei dans ei, karii ka
dibuia lor» îî îndanlekan st. se întorki.
In geara. Romineaski fiinda asemenea mari nemalga-
miri în kontra Greniloră, agengii ambelor» Domnii simgind»
ki n >rta nóte voia si iea mtsari ekstraordinare. s’aă înge-
lesă între ei mi a» fiksta tóté kinarile de aă mijlouits skim-
barea Domnilor» dintr’»ns lokă într’alta, nentra ki ka anea-
sta st. se stimnere ara nabliki.
Astfelă dent o domnie neînsemnata de trei ani mi ze­
ne lani, Konstantin» Vods a trek»tă în geara Romsneaskt
mi în Moldova a venit» Domnal» de akolo Mateia Gika.
 Domnulu LXVI.

Mateiu Gica Vodă.

Matei» Gika era ala doilea fii« als isi Grigorie Vodi,
d. chr. ikarele maifcsese Domn» în Moldova. Elă a intrată
d.i. cântalîn lann la Isiié 1753. Domnia Isi s’a însemnate ka
colunkén adsogirea namiralaí GrenilorS; dar asestia, ínsnii-
mintarji de sniritsls n»blikă karé se revoltase ín kontra
lóra, n» mai era» atit» de sanerbi mi nini se nrea ameste-
kaö ín trebile gerei.
Matei» Gika éra tiniră mi neeksnerimentata la tre­
bile gerei: la jsdekigi na se nrea íngelegea, mi ve zivea
boerii ama gasea mi Msria Sa ka kaié. Ela éra de natara sa
vesela, isbea netreserile mi maierile. De aseea adese ori
finea mese mari, la karé kiema din ordina domneskă ne bo­
erii tineri, mi kíara ne Evreii karé aveaa femei framóse, mi
dsn^ ne se desfitaa ka felarite netreneri, nanea mi fisea jók».
Din birarile karé skosese ín gean Mateía Vodi ada-
nase mslgi báni, dart i-aö minkata togi Gresii karil era» ne
lingi dinsala, ncntra karé, dani ne a emită din domnie a
trebaita sí se jadise ne la tribanalele tarsemti din Kon-
stantinonole.
La anală 1755 viind» mtire ki a mărită Saltanalw mi
s’a fikată înmratȘ Saltanala Osman», îndati a data ordina
de s’a ilaminată oramală lami mi tóté tirgarile de afara, ft-
kmda-se veselie nabliki în tóté nirgile, lakra ne ns se mai
fskase nini atansi.
Konstantin» Vodi Masrokordată, karele se afla la
Konstantinonole de mai malta timnă mazilit», nrofiti de skim-
barea Senatalai Tarseskă mi nrin intrigile sale isbati a ki-
nita iars mi tronai» gerei Rominemti. Dani auei.sta, Kon­
stantin» Vodi Rakovigi, s»b nrotekgianea nartikalari a Vi-
ziralai Mastafa Ilama, se stra mati iarinii la domnia Moldovei;
Iar Matei» Vodi Gika, dani o domnie de d8oi ani mi mése
l»nî se destitsi.
 A doua domnie a lui Constantinii Vodă Racoviță.

Acesta veni în Moldova ne la Martie. Domnia lai na

se înseamnă de kită ks ridikarea diriî vikiritalai, D. Chr.
1756.
(ne se întrodasese înki de Daka Vodmelă bitnns)' D. I. Canta
și Enache
nentra kare a ad»s» karte de blestemă sab-skrisi de Cogalnic6n
neî natra Hatriarmi, la a kireia ie tire as fosta fag» tot» kle-
rsla mi boerimea mi kite mente girani adamî din fie kare
distriktă. Dar kindă ne de o narte ndika o dare ka anea-
sta, ne de alta se întrodanea Koniga ini altele; kini ks t6t»
bana voingi ne ar fi avată ană Domn« ka si Bmareze gea-
ra, grestigile timnalai nereaă keltaeli neînlitsrate.
Abia anakasea îmnlini anală mi, întimnlinda-se akidea
din vizirie nrotektorslă seă Mastafa Ilama, destitairea lai se
xotirî mi în loka-i se nndsi Beizadea Skarlata Gika.

Domnulu LXVII.

Scarlatu Grigorie Gica Vodă.

Domnia anestaia na s’a însemnata de kită kai d. car.

1757«
iafari mi miseril. lati kamă deskrie Enake Kogil-hoan cânta
, ° și Enache
mneana enoka aneasta: (cogăimedn

„Ramfertari mi anakitsri na se sokotea kite laa togi în

„tote nirgile, sfertari mi dtjdii mai ne tote lanile, mi mai de
„malte ori îndoite, avindă ne ling» ginatari omeni Greni,
„la kariî anei de loka na kiata nrea bine, ki n’avea nini o
„kivernisealt. Hli ama ka mare stnmninie netrenea anca
„domnie; iar» zikitari, jokari, mi nlimbiri de agiansă.“
Skarlată Vod» Gika, îndemnata de Gresii ne îlă înkon-
jaraă, a voită s» strine legitara ne se ftkase nentra anala-
rea vikiritalai. MitronolitBlă mi ka eniskonii se onaser» ks
toati naterea lora. Dam aneasta Domnală ava rek»rsa la
Konstantinonole, de Ende mi isbati a skoate ană firmană
neutra reîntrodanerea anemtii dtri armioase. Na anak»
îns» a se nane în lakrare mi veni mtire ki II6rta Otomani,
deetitBindă ne Doranslă din geara Rommeaski a rindsită
ne elS în lokB’i.

Domnulu LXIII.

loanu Teodorii Vodă Calimachă,

Eati snă domnă Rommă în enoka Fanariogilor». lo-

d. chr. |ană Teodoră Kalimaxă era fiislă snsi Teodoră Kil-
1758.
d. i. cânta ?mimslă nronrietară mikă din distriktslă OrxeislBl.
Cogăkuc^n Tatelă seă ’la trimisă de mikă la Liovă în Ilolonia,
de «nde s’a întorsă ks kBnomtingi nerfekte în limba Lati­
ni mi Iloloni. Tinirsl» Kalimaxă fu îmbrigimată îndate
de Nikolae Vodi Mavrokordată, mi trimisă ka Sekretară ne
lingi fratele seă Ioană Mavrokordată, ie era mare dragoman»
ală Ilorgel la Konstantinonole. Akolo, dani ne Ioană Ma­
vrokordată s’a fikstă DomnS în geara Rommeaski, Kil-
mimslă (karele îmî grenizi nsmele în Kalimaxă), rimase lo-
kotenentă ală seă vre-o Bn-snre-ze'te ani. Dsni aaeea Ka­
limaxă veni în Moldova ne timnslă lai Grigore Vodi Gika
mi, întrebsingată fiindă în rnal înalte dregitorii, ajsnse re-
nede la rangslă de Medelnineră; anoî fs trimisă îarimî ka
Sekretară ne lingi Aleksandr» fratele Domnahl Gika ne era
dragomană ală Ilornn. Mărind» Aleksandrs Gika, Kalimax»
ka ânslă ne se întrodasese nîntre oameni inflsingi ai Ilor-
gii, trase Isarea aminte a Vizirslsi mi se fiks lokotenent»
de dragomană, mi dani aneea se întiri kiară defenitivă, mi
servi astă-felă vre-o doai-zeni mi dsoi de ani. Dsni ser-
viiiBrile Isi kreskindsi mi konsideragisnea, îmniratslă îlă
dini ka domnia Moldovei.
Intre oamenii *ie ad»se de la Konstantinonole ks sine
Kalimaxă Vodi, avea mi ne snă Grek» anime Stivirake,
omă foarte kanabilă, însi vikleană mi lakomă ka ană Fa­
nariotă. Kalimaxă ns se nstea desnirgi de elă, fiindă ki
ne de o narte îî era rekomandată de Viziră, Iară ne de alta
fiindă ki îi era neanirat» trebsitoriă în trebile givernalBi,
ka o mă inteligentă aktivă mi esnrimentată. Dar, dans kamă
snsna kronikarii, Stavarake, naindă bani ne boeri iui ne Hfa-
nsstiri, iui ne Jsnenese kai dc MenzilS, Ilodenl iui Ilogona-
rit^ iui altele, els îmi atrase ara nablikt mi boerii iei mari
înienart a marmara în kontra lai. Stavarake, nentrs ka sos
se asigareze, skrise la Konstantinonole mi skoase ană fir-
mană ka st ekzileze ne boerii ne’Iă ameringa. Astă-felă
Logofttală Ioană Bogdană, Logoftta Manolake Kostake, Vor-
nikală Kostantina Balmă, Vornikală Dsmitramks Ilaladi,
Vornikală Lana Balmă, Snttarială Filină Katargia, Vorni­
kală lonigt Starzea, Stolnikală Vasile Negelă. Stolnikală
Konstantină Rîmkana, Nikolae Baxamă, mi lonigt Kaza, fa-
rt de o data ridikagi de Arntagi mi Heaami îmntrttemti
mi transnortagi în Asia la Samson-Kalisi mi la lonikalisi.
Atannî boerii ie aă rtmasă în geart s’as revoltată mi maî
tare mi, urofitandă de okazianea anei zile de targă (iarma-
rokă) ktndă era o malgime de nonoră adanată în lami, aă
agtgată o revolagiane naternikt. Stavarake, ka Arntagii
de gardt Domneaskt s’a barikadată în kartea nalatalai. IIc-
norală tsrbats, ntvtli ka arlete, mi snarse norgile nalatalai
iertndă kanală lai Stavarake. Aiesta înst, vtztndă kt ka
ktgi-va oameni animi na se însntimtnta nonorslă, ktatt
de fagt; mi, skimbata în xaine Tariemti, se strekart ntn-
tre malgime, mi nrin Galagi treka la Konstantinonole. IIo-
norală, dant ne ktlkt nalatală, negtsindă ne Stavarake, se
malgami a-mi rtsbana ka ktte va insalte asanra neloră-l-algi
Greii, mi dant aieasta îniena a aere de la Domnă ue Boe-
rii ekzilagî. Domnală, nromigtndă kt va adane ne Boeri,
revolagianea s’a astamntrată.
Ekzilagii în adevtră na ttrziă aă reintrată în geart,
mi Domnală, aranktndă toatt vina asanra lai Stavarake, s’a
îmntkată ka ei.
Kalimaxă Vodt, gtsindă finangele gerii în nrostt stare
mi, nenattndă înttmnina nererile Tariiloră, ka toatt dragostea
ie avea nentra geart, ka tott banttatea inimi mi nietatea sa-
fletalai stă, veni la xottrîre ka st reîntrodakt Vtktritală. Mi-
tronolitală lakobă înst nrefert ami da dimisianca de kttă st
VOL. III. 8
se îda oeasks la o ransart legata ka blestem«. Atanuc Dom-
nslă adtise ne fratele seă Gavrilă, 'ie era Arxierea la Salo-
nikă, mi ’18 taka Mitronolită Moldovei. Dar mi anesta nini
într’anS kinS na se ani la reîntrodanerea v-Bk'Britalal. Dom-
nală atanne, foktndă adanare de boeri mi arttandale grea-
tagile mi nevoile gerei, ei a8 kibzaită ka sr> se skoaifB o da­
re ekstraordinars namal ne anii ana sab name de ajstorinijt:
ktte 11 lei, «fimii mi jamttate, ini .3 lei de komă (ogeakă)
nentra fie kare kasT..
Dani a'ieste Kalimaxă Vodă, ksrmai yeara ka btande-
ne mi ka dragoste,
>v O’ atriginda-uii
O iubirea ogenerata. Dar da-
nt îmnlinirea de trei ani, de o data nriimi rntire de la A-
genyii sei din Konstantinonole kt destitairea lai s’a deter­
minata dant sttrainjjele Domnilora mazili de akolo. Elă na
se tarburt, kiul în virsta în kare ajunsese, Domniea îi ni-
rea saruint. Ilcste karandă însă nriimi din noă rntire kt
Iloarta, konsidcrtndă serviniarile mi karakterală seu, aă nu­
mită ne fiială seă Grigore Donrnă aii; Moldovei. Dant ka­
re amtentandă venirea sa, 'l-a amezată elă singsră în skaa-
nală Domneskă, lakra ’ic na se mai întamnlase de ktndă
geara s’a nașă sab nrotekijianea Taniloră.
Astă-felă bătrtnals Domnă a mai netrekată kt te va
zile ka fiială seă în lami, mi anoi dtndai nea de ne armt
bine kavtntare mi nele de ne armt konsiliari, a nar'iesă mi
s’a dasă la Konstantinonole.

Domnulu LXIX.

Grigorie Ionii Calimachu Voflă.

Auestă Domnă, daut ne s’a amezată în domnie, a în-

n. Cbr. tarită în fankijianile loră ne toyi dregătorii ne rt-
d. i. cantajmăsese de la tatală seS. Elă fiindune eksnerimen-
și Enacc A ... ai a a
cogăinicenjtata m trebuc ijerei,‘ îmi tast tota inkrederea in ei,
mi din aceasta na nanine ncmalnumiri se ridikartîn ijcart;
 PARTEA IV. EPOCA IV. C'APU I. 115
z
kiui Greuii lakomi fineau ie le era« voea iui skoteaă felu­
rite dirl 'io anssas ne Iskuitorî.
Grigore Vodi Kalimaxă, fiindă neînssrată, trimise la
Konstantinonole mi adsse ne fiika lai Aleksandrs Vodi. Mas-
rokordats, ks kare s’aî; ksnsnats ai'ii. Dani o domnie de
trei anï, în kare nimiku însemnată ns s’a netrekstă în neara
aueasta, intrigile Fanarslsi isbstirs ală destitsa: Ildrta, rin-
dsindă Domnă ne Grigorie Aleksandrs Gika, kiems ne Ka-
limaxs la Konstantinonole.

Domnulu LXX.

Grigore Alessandru Ghica Hi.

A'iesta a knuitats domnia în anslă 1764 ne la fevrsa-

rie. Sosindă la Galanï, boeriï >ic i-au emită înainte! d. chr.
’l-au vizată akomnaniatu de faimosslu StavarakcJ cânta’
din a knrsea kaszs se revoltase jjeara în timnsls[CoEÎlluc,?n
bitrinului D. Kalimaxă. Dar elă, vnzsndă msrmsra gene­
rali a yerci in kontra a'icstsï oms, îndati îli; mi întârse la
Konstantinonole. Dsns aneasta viindă în lauri, dans ie aii
numită miniștrii mi administratori, le a datu mare norsnki:
„Ka si fie ks mare drcntate sira'iiloră, neîngsdsindu ne ni-
„minea ka si'i kabie mi ss’i mnistseaski, kini de va aszi
„kită de nsijins, ki as nnzită xatsrslă kuîva, iui va veni
„vrc uns sirakă si jilseaski, atsnne ks marc nedeansi îi
„va rtedensi, fikindă mari drentini tstsrors; aritindă tsts-
„roră boeriloră, ka st> se mzeaski fiemte kare, de a Isa
„miti de ne la siram, kntă dciisyinu; mi do va veni la src-
„kele Msrici sale, si fie în mtiinij,a tstsrors, ki se va ne-
„densi ks mare nedeansi, nekistsnds-i ni'ii niku de satiră,
„de va fi mi boeră marc, ori iui radi, de vreme ki Dsm-
„nezeă ’l aă trimisă într’aucstă nimintă, ka si nizeasknnrc
„sira'ii, mi sn’Î fie mils de dinarii.“
A'jestă Domnă s’a aritată nerfcktă în tote. He lings
instrskjjisne solids, cls noseda mi o deosebiți nriuencre
nentrs administrarea ijerei. Els a fakstă langa Mitronolie
nimte kase mari mi frsmose destinate nentrs învagatsra js-
nimeî; nentrs aneasta ameza mi trei nrofesori ks leafa bs-
na, nentrs limba Elina, Greseaska mi Romaneaska. Els
nelă întais faks nimmele în orams: sna în norta Goliei, mi
alta în ndrta St. Sniridons. Ile langa aseste tots els fs ’iels
întais karele avs ideea de a intre dane fabrini în jjeara:
faks în anroniere de lamî, la Kinaremti snde se îmuresna
Baxlsislă ks Jîjiea, o fabrika de nostavs ks memteri adsmi
din străinătate.
Grigore Vodă Gika, vazands ka între alte obineisri
degradatore domnia mi mania Isksslsl între boerl; obser­
vând» ka nentrs ka sa’mi îndestsleze o asemenea nofta ne-
bsneaska, boerii saă ka’ini nerdeas averea sas kt se de-
das la absssri în servinisrile ne li se înkredinn,aă; vizând»
aneasta, sokoti ka sa faka els înssmi eksemnls de modestie.
Deai într’o zi a emită fara de veste la Divans îmbrakats ks
Libade mi gîsbe de nostavs fakstă în yeara, Iskrs de kare
forte se rsminara boerii se era» stralsaitori de xaine sksm-
ne; dsna kare togi srmara eksemnls Domnslsi kiară de a
dosa zi.
în zilele anestsi Domnă s’a zidită în Mitronolia nea
vekra din lami Biserika Sf. George kare eksista mi nani
astăzi.
La anslă 1766 Asgsstă 12 els libera sns Xrisovă, nrin
kare întări nrivilegisrile boeriloră, nsindă stavilă âmenilors
nromti de a intra în randslă bocrimii. Dar dsnă dsoi ani
mi nosă Isni de domnie, fiinds ka n’aă voită sa keltsiaska
ks Mskarelslă, Ilorta ’l-a destitsats, randsindă în lokslă
ses iarami ne Grigore Vodă Kalimaxs.

A doua domnie a Iul Grigore Vodă Calimachu.

Kanatandă Domuiea de a dosa oara, Grigore Vodă

 Kalimaxă îmi Ist adio de la familiea tataia! se» din D. Cbr.
Konstantinonole, mi îmnre»nt ha familiea sa mi k»' Canta 1767.
și
o malijime de Greu! din Fanară veni la Moldova. Cogálnicén

Aice boeril, kari se ntrtvisert k» abazarile mi k» koran-

ijianea, îl» nriimirt ka m»lta afekrjiane, mtiind» kt Dom-
nală este moale mi ne esnerimentată mi kt o st’mi fakt
trebile dant ulakă.
Kalimaxă înst de asta date voi st se arate mal asnr»
kttre boeri. De aceasta »ni! din ei nemaljjamiiji kt na li
s’aă dat» nostsri, în n»mtră de ontă-snre-zece, a» emigrat»
la Tttar! mi de akolo aa ftkată arzsrl (sanlice) kttre îm-
utrttjie mi as trimis» iie anală din ei la Konstantinonole.
Nimikă înst n’aă isnrtvit», ktc! Vizir»!», fiind» amik» intim»
al» lai Grigore Vodt, se mtrgini a skrie Xanalai ka st
trimiijt ne boeri la arma Iote, iar Damnai»! îl rekomtndt
ka st ikonomiseaskt lakrarile st n» mai vie asemenea nltn-
ger! la Imntratală. Dant aceasta emigrajjii se întoarsert,
mi Domnală îi nriimi ka onóre mi îi nașe în fankyianl, nre-
kamă le nlt'iea.
între acestea, neara era forte gre» antsata ka kelt»e-
lile mi ka augtriile; ktci Iloloniea, ajangtndă a ktdea în
mtînele Râurilor», Tarciea se temea st na safere aceeami
soarta. De aceea la Xotins, la Bendete mi la Krimeea se
trimetea omti Taruemt! neîncetată, dtnda mare santrare
Domnalai mi lokaitoriloră.
înkemdase anal» domniei, Agennii lai Grigore Vodt
isbatirt a ktntta Mskarelală (firmánál» de înoire) în lana
lai lalie 1768. Dant aceasta boerii Greci, vtztndă ne de o
narte gre»ttnile yerei Iar de alta kt Domnală se servea mai
mait» ka boerii ntintnteni, aă încenat» a emigra" mi a se
dace la Konstantinonole, nentra ka st’mi întinzt karsele în
kontra Domnalai.
Reltclanile dintre Rasia mi Tarcia striktndase ka to­
tală, Katerina II ridikt o armata naternikt mi o trimise sab
komtndală nrinuinelai Galijjin assnra Moldovei. în lana, lai
Anrilie anala 1769, Râmi! bttsrt la Xotin» ană kornă de
do8t-zeci mi! Tarei, kari: era» sab komtndală lai Karaiman»
Haina. Dsni aueasta în Iulie Galiyin« bits ană altS kornS
de Turui Li Viskisjjă, desnre xotarul« nordiks alu Moldo­
vei, mi o flotili Turuoaski fu nimmiti anroane de Vozia.
Vizirul«, ridikind«-se ks tote nuterile Turuie!, au tre-
kstS nrin ijeara Romineaski în Moldova mi a tibirîtii ne
valea Krstslsi la Movila Robiei. Akolo Domnul« ’i-a emits
înainte ks kigl-va boerl ka si’lS feli'iite. Vizirîîlfi îdst., a-
yiijată de intrigile Grenilor« din Fanar« mi, neniblijiinit« de
molitatea lui Grigore Vodi în uregitirea nrovizisniloru, în-
dati îlu nsse în ieare mi îlă trimise la Konstantinonole, sn-
de îmnreuni ks agentul« seu Nikolae Draks (saS Suns) fu­
ll smnzuraijl ka triditori kauzei Turnemti.
Anests Domnu a amezats darea Gomtinei (oerituls) ki­
te zese bani de oae, kare se însensse înki de la Ioans
Masrokordats mi kare kontribsi a îmnsgina foarte tare aue-

A patra domnie a lui Constantinii Maurocordahi.

In grelele îmnrejsriri în kare se afla Iloarta Otomani,

D. Chr. sokoti a trimite ne nels mai kredin’riosS oms alu
1769.
Canta și ’seu la Domniea Moldovei. Kostantinu MavrokordatS,
Cogălnîcen
investită de a natra oan ks Domniea la 29 Iunie
1769, nleki îndati la Moldova. Mea întiis grije a sa fu de
a nroksra nrovizisni de nstritsn, de kare Turnii avea« ma­
re nevoe. Terorismul« domniea în toti neara: însumi Dom­
nul« mergea din sats în sats ks slujitori mi ks zansii, mi
anuka ks mare tirie ne boeri mi ne siteni ka si arate gro-
nile în kare jjineaă askunse grîulu mi orzul« de frika inva-
ziuniloru.
Dar ks tote nuterile nsmeroase ale Turuiloră, Msska-
lii ori snde s’as întilnitu ks ei ’i-au bitsts mi ’i-as zdrobită
ks totul«. In fine Vizirulu ks rimimiijele omtirei sale a
sokotits ka si se retragi. A'ieasts mimkare se mi efektui,
mi ne la kanitslu lui Sentemvrie mai toti Moldova se ko-
nrinse de omtilc Rusemti. Konstantin« Vodi, karele se a-
fla în aricru garda Tur'ieaski, întirziinduse la Galați ks
treierea omtiriloră neste Dunăre, fs lovită de kornală vo-
lontiriloră Raserati, mi, nrinsă îmnreani ka mai maliji Tarii,
fa transnortată la lamî. Ahe, ka tóté kt fase destală de
bine tratată, dar nitimindă de o răni le kinitase Ia Galayî,
la 4 Dekemvrie a mărită.
Astă-felă îmi termini zilele Domnala Konstantint Maa-
kordată, dani ne domnise în yeara Romineaski 16 ani în
mese nndari, lai’ în Moldova vani în natra nndsri.

Interegnulii Rusescu.

Dam ie aă kanrinsă Galayii, Ramii s’aă întinsă rene-

de mi asanra gerei Rominemti, laindă Briila mii D Chr
Bakaremtii, nrinzindă totă odati mi ne Grigore Gika g™ce
III Domnală de akolo. Hartea Moldovei din Basa-lCogilnIC<!n
rabiea însi nîni în nrimivara analai 1770 se okana de Tarii
mi de Titan; mi în timnală aiesta Titariî fikasc o malyime
de nridniani mi robise neste 16 mii de saflete, din karii
anii se trimisesen snre vinzare la Konstantinonole, aliiii
se înekari, iar alnii se tariiri neutra ka si skane ka viea-
iji. Dar faimoasa bitilie de la Kaxală ') xotirî de soarta
Tariilora: neste 120 mii de Tarii se nerdari înekinda-se
în lakarile Meridionale ale Basarabiei ini în treiere neste
Danire; tote karelc loră ka nroviziani mi ka maniijianl, ta-
narile mi kaii, nreksmă mi o malyime de robi, kizan în
miinile Ramiloră mi najjini kilirejji namai aă skinată fs-
gindă în letigile de ne Danire Isinailă, Kilia, mi Benderală.
In Moldova okirmairea noroi aă laat’o generalală Gor-
leakovă. Aiesta, onndaindă Jadekitori mi Administratori
dintre boerii niminteni, le însemni mi lefe dm venitarile
vimei mi a oknei.
Atita skrie xronografală Enake Kogilni’ieans desnrc
iele din mantra a le yerci, Niii o noti, ni'ii o însemnare

I). IIc lokulă Bitiliei ssntB mi asti-zi dosi monumente ndikntc de Rumi.
(Vezi în llctSfftabid de (t. Sion.)
desiire randaelile din noă introdsse de Râmi mi desnregre-
atagile ie aS anasată ne geara.
Rasboială s’as nrelangită linii anianroane. La 17 Ta­
lie 1774 abia s’a înkeeată naica faimoasa de la Kisiakă Kai-
nargi. Traktatală de naie în art. 16 urivitoră ne Ilriniinate
konrinde armatoarele: „Rsssiada Ilorgii îndarata Ilriniina-
„tele Moldovieî mi României ka aieste kondigianl. 1) Am-
„nestie komntekta nentra togi, restitairea averiloră mi de-
„mnitagiloră leloiă komnromiml în resbelă. 2) libertatea re-
„ligianei kremtine în Ilriniinate. 3) restitairea averiloră bise-
„riiemti ini nrivate kare se okanasera de Tarii mi se ada-
„asera la regianea (raia) Brăilei, Xotinalsi, Tiginei, etc; 4)
„Traktare omeneaska a kleralal; 5) liberi emigraiiane ka
„toate averile in karsă de ană ană de zile; 6) dar! veki se
„na sa leara de la Ilriniinate. 7) ii din kontra st se ierte
„tribatală nre doi ani din kaaza daanelora întamnlate nrin
„resbelă; 8) dana termenala aiesta, Ilorta st fie moderata
„în nanerea tribatalai, kare se va da totă la doi ani, mi sa
„observe nrivelegiarile nriniinateloră garantisate de Maxo-
„meda IV; 9) Ilriniinatele sa aiba agengil loră la Ilorta,
„kari sa fie resnektagi dana drentală gingiloră; 10) Ministe-
„rală Raseskă de la II6rta sa aiba drentă de a întenede
„nentra Iluminate; eara Ilorta sa fie datoare a laa în kon-
„sideragiane- aratarile loră. “

A doua domnie a lui Gligore Vodă Gicha III.

în arma traktatalai de la Kisiiak-Kainargi, de mi Ro-

D chr. imani aveaă drentă sa levie la vekile loră tratate ka
Dupl^'di- >T»riia, Iloarta Otomana însă, vazandă slabiisnea
verso note.Jlorg; nrofitandă de neîngalegerile dintre danmii ie
Ie faiea slabiiianea ini mal mare, nami iaraml d’a drentală
ne Domni. Ilentra geara Romaneaska, nami ne Dragoma-
nală Aleksandra Insilante, iar nentra Moldova ne Grigore
Gika, karele dana ie se întorsese de la Iletrezbargă ande
fasese ekzilată, iietrciea în lami ka nrivată. Investitara Do -
 mnalai sosi la 28 Sentemvrie, 1774, kandă Ramii înka na
demertasera ka totală namantală Moldoviei. Domnală gu­
verna geara foarte îngclengemte, sa okana de îmbanatagi-
rea skoaleloră mi a biseriniloră, ini introdase mai înalte ran-
dsele bane nentra administrarea drentagii.
Ilrofitandă de «iele din arma evenimente, de amegits-
ra mi de slabiuianea Tsrniloră, Aastria, în îngelegere ks Ra-
sia, okana nartea nordika a Moldovei, ssb nrotekstă de a
anara Galigia desnre năvălirile Tatariloră. Dana einirea
Ramiloră, atată II6rta kată mi Domnală voira aresninge o-
mtirile Aastriane, dar fs indemertă. Aastria deskise nego-
giagianî dinlomatine la Konstantinonole, nerandă de la Ilor-
ta ka sa’i dea Bakovina, nentra ka sa’mi faka trekatorea
între Galigia mi Transilvania. Ilorta Otomana, de mi noa-
te ară fi voită a se onane, de mi noate rekanomtea ka na
era în drentă a neda na mantă streină, dar, obosita de ras-
boae, konaeda în fine namantală Bokovineî; uri în 2 lanie
1777 se skimbara aktele konvengionale nentra amezareaxo-
tareloră între Aastria mi Tarnia.
O asemenea mtii’bire de namantă nrodase în geara o
imnresiane dareroasa. Jadegele, xotarîte de a ramînea sab
nossesianea Aastriei, nrekamă mi jadegele înveninate, se o-
nasera la amezarea liniei xotaralai mi la ezekatarea aktslai
konvengianei. Grigore Gika Vodă, nenatandă nini elă mis-
tai în safletală saă de Romană o asemenea nelegiaire, sana-
se Ilorgei nrotestarile gerei, fiindă ka na era în stare Mol­
dova ka main’ainte de a nrotestaka armele în mana. Bor­
ta, sauarata de manifestările de nemalgamire din geara, îmi
deskarka toata mania ne Domnă, mtiindă ka ka aneastava
notoli .de sigară ori ne revolte saă intengisni de Iskrarc din
nartea Moldovenii oră. De aneea trimise la lami ană Kani-
gi-Bama ks ordină ka sa adaka ne Gdgore Gika viă s’aă
mortă. Tarkslă, sosindă la lauri, trase la Beilikă, niaga în
kare era nalatală destinată nentra osnitalitatea fankgionari-
loră Tarnî; dana aneasta trimise, rasnansă lai Grigore Gika
ka e bolnavă mi ka doremte sa’lă vaza.
Tradigianea snane ka Grigore Gika ară fi zisă sa’i a
adaki kalală de kilirie ka si ineargi la Tarkă. Kalală
adasă la skan mai întiiă a îngenakiată mi anoi s’a kalkată
la nimmtă. nevoindă si niimeaski a fi înkilekată. Fami­
lia mi toati kasa Domnalai, nrevizindă în aneasta ană ne­
norocită aagară, se skali în nicoare mi ka lakrimi rugi ne
Domni» ka si na se daki la Tarkă. Donmală însi, ne sas-
noktmdă vre ană nerikolă ama do mare, zise si’î adaki
tnsara ka si easi. Intnndă la Tarkă, în nainte de a a-
naka a se amesa, elă nkni la dinsală ka kavintală de xa-
ină mi ka o figan sinistn. Donmală atan'ie fika ana nașă
îndintă ka si îasi. Eni'ierii însi nasen mina ne elă.
Grigore Gika, fiindă omă kornalentă mi tare, se lanti kite
va momente, dac în fine kiza sab lovirile iataganelor^. Da­
ni aceasta kornală Domnalai fa arankată ne fereastri în a-
liiji, Iar kanală se trimise îndati la Konstantinonole, srne
a înkredinga ne tirană desnre lamitatea komisi.
Ast-felîa neri Grigore Vodn Gika dani dăol ani mi mese
lani de domnie, nlinsă de toti yeara ka viktimi a iiatriotismalai
seă în nimte timn» atită de nenorociți! în kită nimeni na
natea si ridice mikară o statal în memoria sa, mikari; ană
kavintă nentra risbanarea morijiî sale.

Istoria a doue-decl și cinei de ani.

Dani aciderea lai Grigorie Vbdi Gika ne la kanitală

c>>r. pnalai 1777 II6rta nami Domni» ne Dragomanală seă
ista. jKonstantină Marazi. Neînsemnata lai domnie se nre-
langi uatra ani mi ontă lani, dani karc destitainda-se la
1782 se nami Aleksandra Maărokordată, (namită mi Deli-
bcî) tiială fostalaî Domnă Konstantină Vodi Maărokordată.
In tinmală domniei acestaîa se nasen la lami mi Ia Baka-
reuiti agenti konsalari din nartea Aastriei mi a Tarciei.
La 1784 Ilorta Otomani, îmninsi de inflainija mi ua-
toritatea Rasieî, dete ană noă xatimerifă kanrinzitoră ka mi
celă dată în arma traktatalal de la Ka'iiakă-Kainargi, ki na
va skóté ne Domn« fora dovezi ki sântă rebeli. Ka tóté
aneste na foss ínki sí treaki anală mi destitai ne Aleksan­
dra Vodi Maărokordată fora nini ană kavintă valabila dani
dăol ani mi trei lani de domnie.
La anală 1785 Hórta Otomani trimite Domn» în Mol­
dova ne Aleksandra Maărokordată Firariă, viră ka omoni-
mală seă Aleksandra Vodi Maărokordată. Dani dăoi ani
însi trimite Domnă ne Aleksandra Insilante. Atannea înne-
mndă iarimi diskordiile între Rasia mi Tar'iia, Aleksandra
Insilante kiza în binaeali ki ară fi înijelesă ka Ramiî.
Hórta atannea a trimisă ana Tarka ka si’I i-a kanală. In-
silante însi, simnindă, fagi în Rasia.
La 1788 ramninds-se iarimi nanea între Rasia mi
Taruia, nimintală Moldaviei se foka iarimi teatrala risbo-
ialaî. Asti dati Aastria, aliati ka Rasia, îea narte în kon­
tra Taruiloră. Doăi-zenl mii Aastriani sab üriniinele Ko-
bargă, la 9 fevraarie intri în Moldova iui okani Botomanil,
ande se ani ka Generalulă Saltikovă karele komanda 12 mii
de Râmi. Armata aliati ataki netatea Xotinalal mi ne la
kanitală lânii lai Aagsstă, dani ană asediă de natra lani, o
ia, trekindă sab sabie tóti garnisona.
In nrimivara anala! 1783 onenuisnile resbelni'ie se
înnenă Iarimi, nrinninele Kobargă nleaki kitre Rominia; iar
Remii ataki netatca Tigina de ne Danire. La 1 Mala Ramiî
okani Galajjii; mi dani aneasta Kobargă, anită ka Sovarovă,
bate ne Tarul la 31 lalie la Fokmanî, la 22 Sentemvrie la
Martinemti mi la 6 Oktomvrie la Horniam. în lana lai Ok-
tomvrie Ramii ias netatea Albi, în Noemvrie aliaijii se
fakă stimnî neste tóti yeara Romineaski.
Heste iarni se foka înnerkirl de îmmkare; dar ane-
ste nekinitindă nini ană resaltată, ka înnenatală nrimiveriî
anala! 1790 înnenara Iarimi a ssna armele. Astă-felă, ne
kindă Franija se afla sgadaiti de rcvolanianea nea înfriko-
mati, yerile Rominemti se aflaă sab terorismală a doăi o-
rntirî naterniue ne le okanaă nentra ană resbelă de karc na
eraă ele kassa.
Tóti vara analul 1790 nsboială sc urinezi: ncle mai
însemnate eveneminte se netrekă în geara Manteneaskt, nre-
l.amă s’a vorbita la istoria aaesteî gerl din Tomală II. In fine
în Iarna anilora 1790 mi 1791 negogitrile de nane iartmi în-
nenă, mi, dant malta grcattgi, la 4 Aagastă 1791 se înkee
tratatală de la Sistovă între Aastria ka Tania; îar ka Ra-
sia se înkee deosebita tratata la lami în 29 Dekemvrie.
Kondigianile anestoră tratate a fosta ka st rtmte lakrarile
în aaeeami stare ka mai nainte de resboia, iui st na se gie
nini într’o seamt attta stnge omeneskă vtrsată mi de o nar-
te uii de alta! Iar kttă nentra gerile Romtne, Ilórta, nrin
art. IV ala tratatului, se obligi din noă a garanta vekile loră
drentarî mi a ns laa tribută în karsă de doi ani.
Ilórta Otomant nndai dant aceasta Domnx ne Aleksan-
drs Murazi; ns-lă Itst înst a îmnlini bine anală mi, nentra
ka st mai nőtt stórne bani ka investitara, strtmatt ne Mixai
Saga din geara Manteneaskt aine. Ane sta asemine abia
îmnlini trei ani, mi în 1705 se înlokai de kttre Aleksandra
Ioana Kalimaxă, karele la anali 1797 ftka lokă lai Kon­
stantin» lusilante. La anală 1800 în lokală lai Insilante se
rtndai Aleksandra Sana. Aiesta, dant tarbartrile armate în
geara Manteneaskt din kaasa rebelalai Ilasvantogla karele
sgadaise imnerială Otomană, fa kicmata ne kttă-va timnă la
gavernală gerei Romtnemti; de akolo înst, în kartndă nri-
mi ordină st se întorkt la domnia Moldovei. Dant aueasta
elă domni ntnt la 1803, ktndă, (ne la lana lai Oktomvric)
Ilórta de o datt-lă destitai ka akasată kt ar fi de nartitală
Frannesiloră.
Dant destitairea lai Aleksandra Saga, Ilórta nami de
a doăa őrt ne Aleksandra Vodt Marază, mi totă o datt în
geara Manteneaskt nami ne Konstantină Insilante, fnală lai
Aleksandra. Ka okasianea aneasta, la 23 Oktomvrie se nro-
malgt ană xatimerifă nrin kare se xottrî numirea Domniloră
ne mente ani; aetatea mi ginatală Xotinalsi se Itsi ne sea­
ma Moldovei; geara tótt se demerti de tranele Tarnemti mi
se erti tribatală ne ană ană.
Dant a'ieste abia natsrt biegii Romtni st mai resafle
de nevoi mi de asanriri, mi lakrarile din Earona Okaidén-
tali înnensn Iarinii a ameninga linimten lorii. La 1804 în
2 Dekemvrie fikmds se Nanoleons Bonanarte îmmrats ală
Frannesilors, deklari. nsbois Austriei. Ușorii, voind» a veni
în ajstorsls Nemijiloră, treksri orin Moldova în kontra Isi
Nanoleons. Frannesii osrsrea învingitori, bitsri mi ne Nemyî
mi ne Rsmi; dar în fine la 24 Dekemvrie 1805 fiksn na­
ne nrin traktatsl» de la Uresbsrg«. — Intre anostea ambasa-
dorsls Frangeî de la Konstantinonole agiija neînnetată ne
SelimS III în kontra Rssiei mi isbsti a’ă determina ka si
sko^ ne Domnii din nriniinate, ka anii ne ijinea ks Rsmii.
Atsnni Borta (Asgsstă 1806) revoki ne Aleksandrs Morsză
mi trimise în lokslă seS ne Skarlats Halim axă; tot» o data
în yeara msnteneaski trimise ne Aleksandrs Ssgs, iar Kon-
stantină Vodi Insilante, simjjindă ki Ilorta xotinse si’i tae
kanslS, ninși Bsksremtii la 16 Avgsstă mi treks nrin Tran-
silvaniea în Rssiea.
A'ieasta Iskrare din nartea Horgei, fiinds kontrarie ks
Xatimerifslă karele întarea domniile ne 7 ani, mi ks noliti-
ka Rssiei, nrodsse îndata rsntsii într’aneste dosi nsteri.
Ssjjs mi Kalimaxă abia domniseri kite zene zile mi, ne la
kamtslă Isi Oktomvrie, nriimiri ordine si vie la Konstanti­
nonole. Dar în demertă Ilorta voi st îndrente gremala sa
dindă firmană de restabilirea Domnilor« de mai nainte, kmi
Rssia, ka sna ne întrs a'ieasta avea nsmai sn nreteksts,
merse înainte ks nlansrile sale. Asta data ea ns 'ierea mai
iisijinu de kită Dsnirca drentă xotarS desnirijitoră între ea
mi Imnerislă Otomană.
Astă-feiis nsboislă se înnens. Generalsls Mixelsonă
oksm Moldova mi îmuressrr. 'letaijile desnre Dsnire. Rs­
mii adsseri între ei ne fostslă Domn» als nereî Rominemtl
Konstantină Insilante mi îlă deklaran Domnă neste smin-
doăi Ilriniinatele. Mixelsonă totă odata la 16 Dekemvrie
1806 nsbliki snă manifestă în nsmele îmniratslsî nrin kare
dekian. „Ki armata Rsseaski intri în Ilrin'rinate snre a-
„nirarea religisnei mi a drentsriloră lorii, mi se va nsrta
„ks t6ta dis'iinlina.“ Risboislă srmi ks marc învermsnare,
mi nrogrcsile Rsmiloră se finea» din >ie în ne mai simjji-
tdre. Dar Rsmii, aflinds-se totă o dati. în nsboîs ml ks
Frannesii, în bitilia de la Tilyită fr.ksri nane, nrin kare se
determini ka Rssiea si dea Ilrinninatele Remmemti îndi-
rits mi st’mî retragi omtirile. Ks tote acestea kondiyisnea
aneasta ns se nstea efektsa firi snă deosebită traktatS ks
Tsruia. Risboislă înki se snni, mi abia se înkee nanea
de la 1812 nrin kare se stinsleazi kondinisnile srmitoare:
„Ilrstslă si fie margine desniryitoare între nrovinrjiile Ilor-
yil Otomane mi între nosesisnile Rssemti; Domnii IlrinHi-
nateloră Romxne si se întireaski ne kite 7 ani, mi st se
observe Xatimerifslă lai Ssltană Seilimă III, nrin kare se
garanta drentsrile Ilrin’jinatelors.“ Anostă traktatS fs o ssr-
nrizt ncntrs Tarm. Ilorta, ks toate kt’lă ssbskrise, dar
osindi ka înmelitori ne frajj,iî Dimitric mi Ilanaioti Marsză
kare fsseseri între delegaijî sei însirninayî ks negoijitrilc,
mi ordoni de îî tiean la Hlsmla. Ks toate acestea nevi­
novata Moldovi nerds mal msltS de jsmitate din teritorială
ses, din kare abia la 1856 dsm nsboislii orientală îmi re-
kmiti o narte desnre Sadă.
La 24 Asgsstă Ilorta nsmi Domnă, în Moldova ne
Skarlată Kalimaxă mi în iieara Rommeaski ne Dragoma-
nslă Ioană Karagea.

Ilini aine vine astormlă ks Istoria sa.

F I N E.
 w.
DESCRIERE GEOGRAFICA ȘI POLITICA
A

ȚI»!

CAPITULU I.

Despre întinderea Teritoriului.

Lțeara Rom'Eneask'B îmnrcBnii k» Banatul» Kraiovi se
întinde în Isngimc între gradele 39 mi 45, iar în lărgime
între gradele 43 mi 45, d»m& meridian»!» Uaris»]»!.
A’ieast» rjeari are fig»rr> Isngnreayi,, în Isngime k» o
întindere de 94 ore, Iar în lirgime k» 40 ore mi în »nile
loksri, nrek»m» desnre trekitoarea Ktlnenilor», k» m'nui-
zeui ore.
Msnijii karii se întind» de la RistritS snre An»s», de-
snart» yeara aceasta de Transilvanie« mi de Banat»!» Te-
misian» al» Sngariei.
Rî»mor»ls n»mit» Milkov». karclc nsr'iedc din arstajjn
m»nyî mi dn în Șiret» ueva mai înjos» de Fokmani, dcsnar-
te neara a'ieasta de Moldova.
Dunărea iiiim la Gsra H’BrÎByHl»! Bodrnea, nrek»rge
nrin Banat»!» Kraiovi. o desnartc de Bulgaria desnre nar-
tea S»diki>.
 în fine Sngariea, de la Cetatea Orniova (sas Adaka-
lesi ho este ne o insala a Danarii) nana ne marginele Me-
xadiel, o desnarte desnre anasă, ande xotarală nsrasemte
Danarea ini anakra snre Mangi, nana ne da iaraml în xota­
rală Transilvaniei.

C2VPITULU II.
Despre Munți.
Mangil, kari se întindă de la Răsărită snre Anasă rai
desnartă geara Romaneaska de Banatală Sngariei rai de
Transilvaniea, sântă Karnagii. Aiemtia se asemaneaza ka
mangil cei mal mari mi mal nalgl din Earona: 8nele din
varierile loră sântă mai nalte de kată norii mi adese ori
konerite ka zanada. Anestamă lângă de mangi, sab diver­
se năruiri, desnarte llolonia de Sngariea, Transilvania de
Moldova mi trece nrin Sngariea, Boemia, Silezia mi narte
din Germania. Acerați mangi sântă zidală cela mai tare de
anarare ne natara a dată gerei Romaneniti în kontra a ori-
ne năvăliri din nartea aceea. Aă nrea nagine trekatori, mi
acelea foarte grele. Varfsrile cele mai nalte desnre gea-
ra Romaneaska sântă trei; Sasală, Bacecială mi Varfală
Kraialai.
IJeara Romaneaska are 485 de mangi, din kare vre o
dosa sate desnre nordă, mi kare legagi între ei delimitea­
ză geara Romaneaska de Transilvania.
Ea are 114 dealari, saă nodgorii ka vil; 190 de dea-
Isrl desnre noalele mangiloră, dar ne fraktifere, 570 de na-
dari mari ka stejari; 25 de dambravi maî însemnate, afara
de o malgime kare sants fura de name; 223 movili arti­
ficiale, kare se vede ka din vekirae s’aă înalgată saă snre.
komemorizarea resboaeloră saă snre îmormantarea aciuiiloră.
 CAPITULU III.

Despre Climatu.
Klimatslă este smitosa mi dalie. Se deosibeskă însi
la natan lokarile mantoase din iele kimnene: Hele mân­
ioase santa mai reiî, lari iele kimnene mai kildaroase.
Vara se întimnli arraige îpfrikomate ka tanete, falgere, grin­
dine, virtejari mi trăsnete. Earna este geroasa, în kită
atită nirtile mi elemteile kită mi kiară Dsntrea îngiaiji
de notă treie ka ne askată karele iele mai grele. Ilrimi-
vara mi Toamna sântă timnii iei mai framomi aî analsi.
Maî jamitate ijeara Romineaski este loka de kimnie
mi foarte nrodaktivă, admîndase de o malrjime de nirae,
mi nsleije, mi înfirjiminda mii de livezi veselitoare. JJea-
ra Romtneaski are 3740 de momii, din kare 935 sântă fi­
ri de sate; 26 de kimniî mari însemnate, 82 de noenî frak-
tifere nrintre rudari; ontă laniî kare aă namirile loră dani
nari, nrekama, Baziâ, lalomiija, Dîmboviija, Argemă, Ve­
dea, Oltală, Olteija mi Jiîă, kare sântă langirege mi îngsste
ne lingi marginile aniloră.

CAPITULU IV.
Despre Riurt.
Uaijine gerî nosedă ka jjeara Rommeaski atitea Hi-
rae, Elemtee mi Sorgente, kare gemă de felarimi de nemți.
In Dantre este atita malrjime de nemte, în kită s’ară nirea
kal-va fabali, daki n’ara vedea ka okii. Ile la Maî mi la-
nie, kindă ninsoarea se tonemte de la manijî, si întimnli
adesea mari rtvtrsirî de ane. Riarile rjeriî Rominemtî,
kare nanedă din manjjii seî, saă se varsi din alte lokarl
nrin ea în Danire, sântă 13: Siretală, Rimnikală, Bsztală,
Ilraxova, lalomiija, Dîmboviija, Mostimtea, Argerna, Vedea,
Olta, Lotra, Jiîală mi Tonoliija. lIcle maî însemnate din
VOL. III. 9
acestea sântă 4: Siretală, lalomiga, Argemală mi Oltală, ka •
re fiind» destulă de adannî suntă mi nlatitoare. Râuri
mai mini sântă neste 140; desnre aneste e de nrisosă de a
vorbi, iar desnre 'iele mai mari suntem» datori a snane ka-
te 'ie-va.
Siretală- Acesta din vekime se numea Seretru. In
elă se varsa raarile din Moldova, Trotamală, Bistriga, Bar-
ladală, (namită din vekime Baraloxă) mi altile. Elă narne-
de din Moldoviga (din mingii Bakovinei) mi în Jadegală
Ramnikulaî se fane xotară între geara Romaneaska mi Mol­
dova; Iar «ieva mai joss de Braila se varsa în Danare.
R’bînnik&lă. A'iesta din vekime se namea Ramidava;
narnede din Moldova mi tre'ie ne la nlaiala ÎJngarulsî în
geara Romaneaska varsandsse în Șiretă.
Bazială. llar'iede din Transilvania mi trekandă nrin
jadegal Bazală se varsa în Șiretă anroanc de Maksineni.
ni•axova. llar'iede din mantele Ilredeală mi se văr­
să în lalomiga, din sasă de nodală lai Kirană. —
lalomiga. Hariede din mangii Xodoiulal Dist. Dam-
boyigi mi trekandă nrin Dist. Ilfovalaî, intr-a în jadegală la-
lomigi, mi de akolo se varsa în Dunăre în drentală Hetagei
Xîrsova.
Dlimbovina. Tlarncde din mangi Groanele Vasalată
mi nrin satală Bademti se varsa în Argemă.
Mostimtea. llar'iede din jadegal Ilfovalsl de la Sa­
tală Greși mi se varsa în Danare anroane de satală Ko-
ria'ielă.
Argemală. llar'iede din mangii Arifalai mi trekindă
nrin jadegile Argemală, Vlarnka mi Ilfova sev arșii ne Ia 01-
telnig-a în Dunăre în drentală Tartakaeî.
Vedea. llar'iede din jadegală Argemalaî, mi trekandă
nrin .jadegală Teleorman» mi Vlarnka se vars-a în Danare
mai din sasă de IJiargială.
Oltslă. A'iesta din vekime se namea Alata. Elă nar-
'iede din Transilvania mi; snargandă Karnagit ne la Kainenî,
intra în geara Romaneaska mi karge nrintre jadegcle Val-
nea, Argeina, Romanagi ini Oltala virsindase în Dsnire, a-
nroane de oramslă Tarnal« Migarelele în fagi ka Nikonole.
Lotru. Ilaraede din jadegală Argemii, ini trekinda
nrin jadegală Vilaease varsi în OltS lungii satslă Brezoaia.
Jiiul». Ilaraede din Banatul« Timimoarei, mi trekinds
nrintre Mangii Simbile mi Tar^enii intri în jadegile Gorgn
mi Dolj«; akolo se desnarte în dosi rimari, din kare «na
ne la Orimelala Nedaia, mi alta ne la Oremelală Obanală,
se varsi în Danire, în drentsla 'letigii Raxova.
Tonoliija. Ilarnede din mante Domoklită, mi ne lun­
gi Oramala Rcrnenî se varsi în Dsnire.
Afare de numitele nari, mai este Bor'iea, o ramare a
Damriî, kare desnirgind«se în doai în drentală Silistrei
rane o margine din jadegală lalomigii mi vine nini anroa-
ne de Oramala Kiliramii, în nlasa Likiremti, de ande îmi
îndreanti dramală la vale; anoi kargindă mai ne lingi toa-
ti marginea desnre Danire a nsmitalai jsdegă, mi desnir-
gindă nimintal în mai malte insele, se varsi iarimi în Da­
nire la satală Skrofenî, în fagi ka uetatea Xîrsova. Bor­
tea însi este ana adevirat» rîa mare kită mi Dsnirea, în
kare nlatesks konbiî. Iar Dsnirea, în kare se varsi d’a
drentală saă indirektă toate rîarile namite mai sasă, este 8-
nală din »iele mai mari flavii a le Earonei, mi nini la ga­
ra Oltalai are mai jamitate lege de lirgime. In anestă Fla-
via sintă o malgime de insele, enile likeite, altile kaltiva-
te, mi adornate ka ’iele mai înavegite nimanî. Nini anală
din rîarile Earonei na este mai vesela mi mai folositor« gi-
riloră girmarone. A’iesta are toate kalitigile de îndemâ­
nare ’ie notă si nrokare nimte rîsri nentra o geari. Mai
toati întinderea în langime a geri Rominemti esre ne lin­
gi rîala a’iesta: intnndă desnre Sngariea, elă în’iene a e-
da toati nartea stingi a sa ne la Dist. Mexedingalai, mi tre-
ae ne lingi jsdegele Doljiă, Romanani, Oltala, Teleorman«,
Vlamka, Ilfov«, lalomiga, mi Breila, de ande nriimindă în
sinală seă rîala Siretalai ese din geara Romineaski; de a-
kolo trekinds nrintre Balgaria mi Moldova, intri în Matea
Ncagri nrin trei g«ri, kare tar’iemte se kiami Salina, Bo-
gază, Indrile-Bogază nri Kani-Bogază. Úrin aneste guri in­
tri mi ese konbii de ori ne mirime, karé nlsteskă nini la
Xîrsova, fiinds ki Dsnirea nini aine are adtnnime de la
18 nm la 16 ninioare, iar de la Xîrsova în sssă nlsteskS
vase mai mini fiinds ki mi adinnimea mai skade.
IJeara Rommeaski are înki 15 Rîsleiie karé ess din
nimmts mi se nerds Țarinii în nimmtă. 202 Isvoare; 93
de bilgi kare se nasks din Dsnire; 150 de elemtee ks
mslijime de iiemti; mi 67 Fintini ne lingi drsmsri rnai
însemnate.
Ana tstsroră RîsrilorS mi Rîsleijelors este în genere
bsni de bistă; iar a Dsnirii este neva kamă silnie însi
sinitoasi. Toate rîsrile as mslijime de nemți foarte gss-
tomi, nreksmă Morsni mari, Ilistnvi, Nisetrs, Vizi, Hegi,
Somnă, IHalii, Krani, Sksmbrii mi altele mai mslte kare ns
se deosibesks la gssts din nemți de mare. Ile lingi ano­
stea ssntă mi molsmne, nreksms skoine mi răni.
Ana din elemtee are în genere gssts metaliks mi sil-
nis. Ile lingi inslgimea iieiutilors, ssnts desnre mrijile de
msnte mi o mslijime de Ilistrivî mi Lostriije mari mm la
7 oka, mi foarte gsstoase la mmkare; asemenea în loksri-
le de kimnie ssntă Mixaliji kare se aseamini ne-va ks Xe-
lii de mare-mii aa mare renstayisne.

CAPITULU V.

Despre Păm^nfu.
Ilrodsktibilitatea natsrali a nimintslsi ks forte nstji-
ni msnki mi siliniji rssnlitemte ne agriksltorslă Romină
ks felsrite frskte mi grine.
Ilimsnile mi livezile se fakă de minsne, în kitS se
nstreskă mi se îngrami ks nsijini osteneali, o mslijime de
vite, boi, kaT, oi mi nornl. Kimniile suită atita de bogate
în kită mi liksitorii înveninam trimită în jjcara Ronineaski
miî de mii de vite atita nentra ernatekă kita mi nentra
viratekă.
Adese ori gisemte aine-va kiingari întregi de arbori
roditori, nrekamă meri, neri, 'liremi. nani. mi mai alesă
urani. Mai ín tóté nirgile gereí Rommemti viea se kalti-
vt, iar la nólele mangiloră, vinală se fané mai renatată, ini
mai tóti, langiinea gerei Rommemti, nirnile desnre mante
sântă adornate ka kaltara viiloră.
Mangii gerii Romanemtí mi o narte din lokarile de
kimnie sântă nline de nsdari mari mi framóse ka arbari
minanagi de konstrakgiane, afari. de kimuia desnre Dani-
re, nini în natra uinui ore denarte de la nă, ande greă se
gisemte nelă mai mikă lemnă saă niatn.
Ín nidari mi ín mangi sântă o malgime de animale
nentra vinitóre, nrekamă Kanre silbati’ie, HerbI, Haté, Mi-
stregi, Eiiari, Srinl, Lani. Rímí, Válni. Heakali, Veverige,
Nevistaini, Kakomi, Vlezari, mi altele de anostea; Iar desnre
marginea Daninál se giseskă mi kiîni de ani saă Vidre.
Generea nisiriloră întrese în malgime ne aaeea a a-
nimaliloră: milióne de Ilrenelige, Kirstei, Tartarele, BekagL
Ilorambi, Fasanî, Delekanî mi altele nenamirate: iar nrive-
gietorile sântă mai desfititóre, mi mai naterniae la voae de
kită în ori karé alti geari.
în bilgile Danirei simtă iarimî o malgime de nasirî
de am, nrekamă rage, gimte, lebede mi altele. Asemenea
se giseskă mi nasirî rinarige; nrekamă Valtari, 811, Eregi;
iar în nirgile de mante smtă mi Illoimî, de kare eraă da­
tori vitamiî de nlaiari ka si> nrinzi o kitime xotariti, mi
st adakn Domnalai, ama nrekamă între kondigianile tribata-
lai sta ka sa se trimigi> îmnaratalai la Konstantinonole în
totă-anală ktgi-va Illoimi.
Albinele s^ntă forte nameróse abată în morgile de kiül­
nie ki>tă mi în ’iele de mante, mi nrodakă miere forte malti
mi bani.
 CyYPITULU VI.

Despre Metale,
Msngii gerei Romsnemti, dcnt semnele vederate kare
se kanoskă, aă totă felsislă de metale, nreksmă aară, ar­
gintă, aramos, fier«, argintă vi», nsnost, sare, katrană mi al­
tele. Mine de metale ns eksiste, kos'ii h.kuitoril de i'vika
staninitoriloră ns deskoneră asemenea avanii, iientrs ka na din
kassa anestora sas niarzas mi nBjjinele rasmosniige. de libertate
ne lea-ă mai remasă; iar stenosnitorii, din nrivire nolitikos,
nentrs ka si ns arate ve'iiniloră ki în nlaisrile anostea se
afli metale nregiose, ns se anaks ss le eksnloteze. De a-
neea nsmai trei mine de sare se eksnloateazi; ana nBmiti Okna
mare, anrone de oramBlă Rimnikă Jadegală Vilnel: alta la
satală Slinikă în Jadegală SiskBenn; mi a treea Okna de la
Telega în Jadegală Ilraxovel. în mannii Jaderjeloră Fok-
mani, Bsz’bb mi Dimboviija sântă mi alte Jokari de snde
s’ară skâte sare, dar fiindă kos nele trei okne nrodskă neste
20 milidne oka sare ne ană, ns s’a simgită trebainga a le
eksnlota.
nBHldsa se gisemte în Distriktele Msm'ielă, Argemă,
Dosmboviga mi Susenii, dar ns se eksnloateazs.
Katranslă se gisemte în mslte lokari de mante mi mai
ka seamt ne Isngos Okne anrone de sare; elă ese din vine­
le nEmintalsi mi se skote nrin nagari faliate aname, standă
d’assnra anei ka anta de lemnă.
Asrslă 'ie se eksnloateazos este nrin nisinsrile riariloră
Olts, Tonologs, Argems mi Dsmboviga. giganii Domnemti
kare în genere se okant ks messe de a-lă kiata, mi ka­
re se mi namcskă ABrari, sintă îndatoragi a ads'ie ne fie-
mte kare ană kste trei natra dramsri, de fie kare omă la
Domnie (karele este venitslă Domne!) iar restală, daka
gasseskă mai maltă, îlă visndă la ori mi 'rine ka nronietatea
loră.
Argintai« se gosseuitc în mai mslte lokBri dar mal ks
scamt în dăoi mangî din jadegală BbzîbIbI; stas însas neck-
snloatată. în mannii Bazialai se gisemte mi aarB, kiui me-
talsrgi kare s’a înfiniwată aă nronasă Gavernalsi ka si le
dea voe mi aj stors a’lă eksnlota, ks kondigisne ka si dea
Statalei kite 50 lei de okaoa de argintă mi kite dsoi lei
mi jamitate nentrs dramală de asrS.
Argintai» via se gisemte în jsdeijală Gorjalai dar ns
se eksnloateazi.
Arama se eksnloata odinidn lingi oramală Mernein
din Distr. Mexedinyil, ande mi nini astizi lokslă se ns-
memte Baea de Arami; dar de malta tirană aueasti bae na
mai ekzisti.
Fierală ’1-aă fosta deskonerită Nemgii în jadeijslă Gor­
jalai; dar astizi rai auesta na se mai eksnloateazi.

CAPITULL' VII.

Despre Producte.
Ilrodaktele nrinuinale ale gereî Rominemtî sântă di-
versile felari de seminitari, nrekamă: gnală, norambală,
orzală, milaială saă meîală, ovizală, rai altele kare aă si-
mînni;. inală mi kinena le kaltivi namai nentra trebainne-
le nrivate ale lokaitoriloră.
Sna din uele mai mari avaiiil ale gerei sântă vitele,
nrekamă: kai, boi, oi, kanre, norul, kare tote sântă forte
bane mi adakitore de venită ini kiar nrin nieile, ’lirviraală,
seslă, ini lina loră. Mai ka searai kainkavalal» de la Kîm-
nina mi Ilenteles ssntă vestite mi se faue mare eksnortaijie
în Taruiea.
Lemnirie (kerestea) dc totă felală mi forte bani se
eksnorteazi o malijime.
Sarea este anală din 'iele mai înseninate nrodakte ka-
relc se eksnorteazi în Taruiea.
Vinslă cate forte gastosă mi nesanssă la strikiuiane.
Rakială de nrane se faue în mare kitime mi forte bană.
Mierea se esnorteazi îanwî în mare kantitate.
 Mătasea iarami de kîgi va ani a înnenată a se ksltiva
mi va merge în lirogresă arin nlantarea Duzilor».
Iliei de enare, de vslni, de lani, mi altele se esnor-
tează forte mslte în Iloloniea mi Germanica.
Ilăkara, saă katranală nămintalal, este larănii ană nro-
daktă forte însemnătoră.
în aneastă mearn nrodaktivă sântă mi alte nrodakte
minunate, kare însă na se kaltivă ka destală interesă din
nartea lokaitoriloră; knni natara nare kă a ambiijionată ka
st înavageaskă n,eara aceasta ka tote nele nenesarii nentra
natrimentală mi îndemânarea vieijiî omenemti.

CAPITULE viii-

Despre caraefervilw locuUoriloru.

Romanii în genere sântă naliji la statară, bine fskaijî,
framomi la figară, ka maltă inteliginijă, mi ka konstitajjiane
sănătoasă. Boalele între el sântă rari: anele enidemine ka­
re infestează imnerială Otomană atntă de kamnlită, na vină
între ei de kătă foarte rară, mi nrin omtirile streine.
Este întristătoră lakra ka o ijeară atată de banii mi
framoasă, ană nămăntă atătă de nrodaktivă mi ka ană kli—
mată atătă de sanătosă, să fie atătă de nayină lokaită. Sântă
sigară kă elă ară natea să natreaskă ka îmbelmagare o no-
nalajjiane de ninni mi mese ori mai maro de kmttc nea de
astazi: mi ne e mai tristă este kt din zi în zi yeara mai
maltă se devastează.
Kaazele devastării sântă malte: înainte de toate ră-
sboaele 'iele dese ale Ilorjpi Otomane ka Rasia mi ka Aa-
stria, groatăyile nemăsarate kare anasă assura lokaitoriloră
din nartea omtiriloră străine, kare na năzeskă ni'ii disuinlină
ni'ii ordine, 'ii kalkă în ninoare mi religie ini smanitate, ne
lăngr> anostea boalele enidemine kare se întrodskă, kontri-
bae foarte maltă la stingerea mi la deșertarea lokaitoriîoră,
mi nrin armare la devastarea netei ancmtiea. Namai vor-
besks desnre ale gsvernslsl, ii zikă nsmai, ks în starea în
kare se gEsemte astEzî geara RomEneaslra trebsemte snă
gsvernă stabil« ini de mai mslgi ani, nentra ka se ajsngE
se noatE adune geara în vekia ei stralsnire, se radine din
ruine atEtea orame ne ekzistaă din vekime, mi se restaure­
ze atEtea sate îmnonslate, din kare astEzî la fie-kare nașă
ns vede nineva de kntă niinte triste ramEniige.

CAPITULU IX
Despre Dafine.
Datinele RomEniloră ssntă în genere nrimitive mi sim-
nle; nele mai urnite le aă îmnrsmstată de la dominatorii
lorS Otomani. Ei ssntă oameni foarte bsni linimtigî, ss-
nsmi, mi rasboitori virtsomi; ks toate anostea astEzî rari
dintre dEnmil întrebsingeazE armele; dar la BÎnEtorie, mal
alesă ioksitorii de mante, sunt« foarte dedagi mi foarte di-
banl.
RomEnil ks toate Ira sântă liberi ns aă însE mi sen­
timentele libertEgil. Aneasta ns vine de la natsra, ni de la
servitstea ks kare aă fostă anEsagl mi de Ia dominarea de
kare aă fostă smiligî. Rară s’aude în geara RomEneaskE de
xogil, sniderl mi alte rele; dakE kiar se întEmnlE kEte ne-
va fante rele, elle se komită de Bslgarl, de SErbI mi de
giganl.
RomEniî gerani se îmbrakE ks kEmEinl de ină, ks
mantale albe de lînE, mi Iarna, din kasza gerslsi, întrebsin-
geazE Iranlsle mi kojoane de niei de oale, Femeele, kare
în genere ssntă frsmoase, albe ks iiEră galbenă mi ks okil
frsmoml, noartn mi iarna mi vara o knmamE, snă iiernti-
mană nsmită de elle fotE ks kare se învEleskă de la brîă
în glosă, mi o sksrtelkE fEra mEninl nsmitE Tevelekie, ane­
le din elle nortE mi rokie; Iar ne kană o nEnzEtara ssn-
gire mi albE. Fetele smblE ks kanslă golă, ks koadele
îmnletite ne kană mi legate ks o nalglikE.
 Mankarea lor» este kamnatata; nrefera mai maltă le­
gumele de kată karnarile, mai alesă fasole, varza akra, lău­
te mi frskte nastramari mi nemte.
Hainea lor» obi'ina.ita este mămăligă, kare se fa'ie de
faina de norsmbă [nanamoiă] mi de meiă uainda-o într’b’nă
vasă ka ana mi ka nayina sare, amestekands-o (ue kandă
ferbe) ka ană fakaleijă nani. se îngroame: atanue rastoarna
vasală deasanra anei skandare, mi mămăligă ramane ka o
mikstsra, de se mananka ka uimea, ka ori ue felia de
adatara.
Kasele loră sântă fakate ne namantă din gardă din
naele, linite ne din laantra mi ne din afara kalată framan-
tată, mi konerite ka trestie de balnf; anele sântă konerite
mi ka skandarele sabjjiri namite mindrile, kare se ameaza
ana neste alta ka memtemagire; 'iele mai malte însi> simtă fa-
kate în namantă mi se nsmeskă bordee. Iar kasele boga-
ijilor simtă zidite ka karamizi mi vară; konfortabile, mare-
jje mi înalte, — ka kariji întinse mi regalate, — ka nivniye
adanui mi mari, în kare se nastreaza vinarile mi alte obiek-
te de menagia.
Romanii în genere se arată leneini, fiindă ka na îngri-
jeskă se mamieaskn mai msltă de kată le trebaemte ka sa-mi
nlateaska darea mi SE-mi nroksre ale vîejjairei. Aueasta în­
să na e ană defektă natarală la ei: ei na kasta a se îmbo-
gaiji, vazandă ka totă ue dobandeskă li se raneuite sab di­
verse nretekste. Ei din natara sântă begivi mi simu,sali.
Femeile mi fetele loră na le ijină askanse, kaîn uele-l-alte
nargi ale Taruiei; aneasta datina aă kontraktat’o mai ka
seama dana venirea Nemyiloră mi a Rsmiloră, kari aă oka-
nată jjerile aueste în timnală rosboeloră loră ka Tsruii.
In tota întinderea ijerei Romanemtî, Iralatorii, din kassa
linsei de otelari, staă de se odixneskă ne la karmame sas
ne la kasele yeraniloră, kare sântă forte osnatatori.
Karakteristika datineloră, desure kare ama vor­
bită, se reda’ie mai ka seama asanra yeraniloră săteni,
Iar na asanra tataroră Romimiloră. Uei mal mari din­
tre ei, kartisanii mi bogajjii, imiteaza ka deosebire ne
 Otomani atit» la îmbrikiminte kită mi la îmnodobirea
kaseloră, la mese, la malyimea bakateloră, la ceremonii,
la rindaele, la malijimea servilor», la laksă, mi la al­
tele malte. Ka tóté aceste, dani okanicianile NemijilorS
mi a Ramiloră, a» încenată a-î imita ne diurnii. Astfelîs
vede cineva o amestekitan de datine Esronene mi Tar-
cemti, mi la mesele lor» mi la kostomală femeiloră mi la
konfortabilală kaseloră loră.
Afan de boerii mari ne ama kanoskată în yeara Ro-
mineaski, onești la karaktéra, virtăomi, religiomi, osniti-
tori, mi în adeviră nobili atită dani vekimea mi stnlaci-
rea familiei lora kită mi dani serviijarile strimomilorS lora
kitre natrie, — noblega celor-l-alu,I este talsi mi dateazi na-
mai de la îmbnkarea kaftaneloră, întroda-se de Domni da­
ni datina Tarciloră; mi kare le-aă kinitată na dani servi-
gări nersonale saă dani vekimea familiei, ai dani favor!
saă mijlocirile boeriloră celoră mari, saă nrin dare de bani
kitre omenii de ne lingi Domni.
Boerii Romini aă tóté simntomele desnotismalai, rai se
nórti absolagi mi asnri ne la momiile loră kitre likaitori
mi kitre sanamii loră. Aceasta însi na o zikă desnre toiji;
mi kaasa e ki janiraea kremte înkangîarati de ijiganii loră
robi mi de servitori forte iii, ka kare se denrindă a no-
ranci în lokă do a askalta.
He lingi aceste mi tinerii din familii nobile, kari aă
snirită mai desvoltats, dani ce ajangă la virsta de cinci-
snre-zece ani, saă ceva mai maltă, îmi niriseskă învigita-
rile, ini na se okani nici se gindeskă Ia alta de kită la
kaftanarile de la Karte; mi daka cineva mastri ne vre-8-
nală de ce na-ini armeazi stadiile, nsnande ki n’are si se faki,
daskili fiindă ki este nobilă, — ka kindă învigitara na note fi
folositóre la nobilii ce ajangă boeri mi jadekitori ai nono-
ralai, mi ka kindă daskilii ce nossedu mtiinijele sintă rne-
nrisabili. Ar fi însi multă mal liadabila mi mai folositoria
ka mi ana si faki mi ceea-l-alti si na o lase.
 CAPITULU X

Despre Arte.
Istoria sniritalai omeneskă a stat» nararea aceeanii.
Vtrsta nrimitivt a snai nonoră este totx deaana nlină de
nrejadege ini de barbarie. Filosofîa vine încetă, danii îna-
vagire mi nrosneritate; dar îndată ne se întrodace într’ană
nonoră, îlă mtntae de langarile kare-lă gină: ignoranga,
minniana, na mal notă sabsista mi domni akolo laminele s’aă
rtsntndită. De geara Romtneaskt e înkt denarte sekolală
filosofici: nici inesseriile, nici ârtele liberale n’aă ftkată nor-
gresă între ntmtntenî, ka mi în tbte nrovingiile de sab g8-
vernală Otomană.
In adeviiră se gtseskă btrbagî eradigi în stadiile Ele-
nice, în litere, în filosofic, în matematici, nrekamă mi în ka-
nomtinge limbistbie mi medikah, dar acemtia sântă în ge­
nere străini, iar na ritmtnteni. Este tristă de a vedea ci­
neva kt în geara asta minanatt, mai libert de kttă ce-1-
alte nrovincii tarcemti mi gavernatt de Domni orotdoksi
instrakgianea este atttă de abandonata mi na mai essistt
emalagianea acea strtmouiaskt Romanț neutra kaltivarea
Maseloră. Sântă, în adevtră, ktgi-va din boeri, kare gină
în kasseje loră nrofessori nentra kremterea fiiloră mi a fii­
celor« loră; dar învtgttarile se mtrgineskă mai msltă în
kanomtinga limbeloră Elint mi Francest, mi na se întindă
asanra klaseloră inferibre.
Rară gtserate cineva nintre boeri, kare st citeaskt o-
nere nolitice saă morale; dakt sântă kîgi-va ce kanoskă
limba francest, ei îmi mtrgineskă lektara. în Romange mi
alte lakrari sanerficiale. Acei ce kanoskă limba Romtnea-
skt na citeskă nici skriă alta de kttă ktrgile bisericemtî a-
le religiei rtstritene, în ale ktreîa dogme se înkină.
 CjkPITULU XL

Despre Messerii.
L’skaitorii din jjeara Romineask^ forte naijină se oka-
ni de messeriile folositiire. Namai Nemijii, Armenii mi E-
vreii nossedă iirivelegială acestora okanagianî. Iar Roma­
nii, ka tote ki aă maltă snirită natarală ini dibăcie nentra
a imita, însi na aă anlekare ka si se okane de lakrarî ne
ceră stridaingi, grije mi reflekijisne. Aceasta însi na nro-
vine din defektaositatea nătărăii a karakterslai loră, ii no­
te din neîncetata sabjagare mi servitate, nrekamă se vede
mi în Grecia, ande atatea snirite vii se stingă firi nici o
kaltan sab gîagală servitaijeî.

CAPITULU XII-

Despre Comerciu.
Kmdă cineva aranki nrivirea asanra Danirii, acesta
riă însemnata atată nentra langimea mi targimea sa kită mi
nentra îndemânarea komerjjalai celai mai îndelangată dintre
Asia mi Earona; kindă vede riarile Olta, lalomiija mi Si-
retală ce kargă iirin ijeara Romineaski mi sântă nlstitori,
se înkredinyeazi ki aceasta geam a kinitată de la natari
tote înlesnirele komerijalaî, ne karc alte iieri le kantta ka
malte osteneli mi ka malte’keltaeli. Tote nirijile yerei Ro-
minemtî, nrin mijlokală acestora risri, ară natea si kistige
komerjjală cela mai folositor?';; kici avindă kitre nsirită
Konstantinonolă, kanitala anei mari mi bogate monarxii,
iară Intre anasi atatea orame mari mi otnlacite, ce aă în-
nerfekyiane totă felslă de arte mi meserii, nriimltore de ori
’ie fclă de skimbă, înțelege la ce gradă de înavagire ară
natea si ajangi ijeara Romnneasln.
Din învekime erau kite va orame komerrjiale, nrekamă
de ekzcmnla Oramală de Flod, ce ora kitrc gara lalomijji
kare odinioară era în mare înflorire, iară în zilele noastre
în raint komnlekte, Ierni în analii 1842 ne kindă eramă
isnravnikă jadegalai lalomiga, abia i-amă gisits armele.
în genere vorbindă, komergală în geara Romuneaslca
totă d’aana a stata adormita ; kmi Romanii nmî o date n’aă
arutată sniritală anela de dibuie de sterainjra iui de manks
kare este baza komergalai.
Kaazele înst iui desnre aceasta sântă altile, iar na nre-
kamă anii nressnsna din lene saă din o stingsvie fireaslm.
Astezi Gargială ini Brsila sântă denozitele mtrfariloră; ne
aine se fane esnortagianea nrodakteloră nrinDansre ini Ma­
rea Neagra la Konstantinonole, nrekamă mi imnortagisnea
marfariloră străine în gears.
Ilrodaktele nrinninale kare se skotă din geart sântă
anele desnre kare amă vorbită la kanală nrenedentă, adika:
boi, kai, oi, nastnmari, seari, vină, miere, antă, lîna, niei de
vite mi vanatari, lemne, sare mi altile. Kaii gerii Romtne-
mti aă mare kiatare în lokarile Tarnemti nentrs agerimea
mi framasegea loră. Boi aseminea, atetă nentra mărimea
mi naterea loră nrekamă mi nentra dalueaga Înmii loră, se
kaate în nnrgile anasene, mi se esnoarte nm nrin Silezia
mi alte nrovingii ale Austriei. Otomanii nrefera ka deo-
sibire oile din geara aueasta nentra dabieaga Înmii loră, de
aneea mi eksnorteazii în totă anală o malgime în geara Tar-
ueasln,. Aseminea se trimită o malgime de mstramari la
Konstantinonole mi în alte nirgi ale îmnerialai Otomană.
Sntajă, kamkavalală, mierea, lîna mi nieile ne se vsnda în
ntrgile Tarneinti sântă ană mare komergă ală geri. Ka toa­
te ku agrikaltsra, daln vomă kuata bine, este mi astezi
nrekamă aă fostă totă d’aana foarte neîngrijite în geara Ro-
m’Bneask'6, în st se faue destate csnortagisne, de gnă orză
mi ovsză atetă nentra Konstantinonole ki,tă mi nentra al­
te giri.
Nenamurata malgime de nemți din Dantre ară fi na-
tată si se falei uelă mai însemnată komergă ală gerei; dar
neskiritalb; ka mi alte meserii de dibn'iie mi maniei este
abandonată mi neîngrijită. Ka toate aueste se fa'ie oare-ka-
re vânzare înliantrs geri, mai alesă de nemte sirată ta­
rele se vinde ne la msngi, mi kiară în Transilvania. Ilro-
dsktela alese, kare în klimatală anestă feriaită se fakă feri
de nial o șilingi, ars merita mai malti ksltari snre a nro-
dsae ană folosă mai mare: Vinală este nrea bunii, mi se
faue nini la 20 milioane de vedre kindă e ansi« bană: se
bea însi în geari, mi foarte nsgină si esnorteazi în <5nga-
ria, Transilvania, Iloloniea ini Skraina. Daka însi s’ar între-
bainga mai malti griji la keltora viiloră, mi la fabrikarea
vinalai, negremită ki s’ară nrodane mi mai malta, mi în ba-
nitate arii întrebe toate vinarii» din marea neagri: kiii da­
ni observarea ne amă fikată în ksrsă de mai malgi ani,
m’amă înkredingatS ki vi nai» gerii PoniinemtT, nistrată ka
ne-va îngrigire mai malgi ani, este bsnă nentra stomaxsri-
le nele mai delikate mi întrenc toate vinarile din nirgile E-
aronii mi din Marea Albi.
IlidBrile santa nline de arbori de totă felala, kare în
alti geari sântă atită de kistagî, atită nentra klidiri kită
mi nentra konstrskgisni de vase nlatitoare. In geara Romi-
neaski însi, na serveskă de kita de azilă fiarelară silbati-
'ie. Arbarii frsktiferi, nreksmă alanî, nani, niremi, kare se
kasti în alte geri nentra Iskriri de obiekte fine, în geara
Romineaski n’aă nini o kiatare. Abia de kigi-va anî s’aa
înfiingată vre-o ninni mase mori nentra tieatală skindari-
loră, dara mi aneasta se fane ka mare neîngrijire. Din a-
aeasta noate nine-va si’mi înkinaeaski ki ană nonoră kare
na’mi îngrijamte de komergială siă, na noate si faki nro-
gresă ni'ii în Indastric. Odinioară era în Bakaremti o fa-
briki de nostavă, ana de gesitarl de mitase [de malari mi
germesitari] dar s’aă strikată fiindă ki n’aă naiste nrosnera.
Din nele zise mai sasă se dovedemte ki geara Romi­
neaski na namai ki are nori nentra ka si faki anii ka-
mergă întinsă stabila mi folositoră, dar ki mi kiară natara
i-a data o nozigiane ka toate îndeminirile nentra a se fa'ie
frsktiferi mi înavagiti.
Komergslă, karclo în schelele aktsală s’a dovedită ki
este fintîna nrin'iinali a înavsgiriî mi a nsteril statBriloră,
ini totă o date stadială stersitoră ală sniriteloră nelors mai
kaltivate, este abandonată într’o geam ne kare natara o a-
jate k» fertilitatea rai ku toate mizloanele sale. Dar anea-
ste adînkt litargie, kare adoarme ună nonoră, nu este o boa-
te fen de kaszt: Ea este konsekainija anal desnotismă înde­
lungată, karele ka înnets seaku toate isvoarele vieijii, sta-
gioneazt ini îmnedikt toate organile sufletalui, mi ajange în
nele dane urmt de a adane o staijionare mortiferu în totă
kornulă socială.
Astă-feliă este starea aktuate a gerei Romunemti. Sab
desnotizmslă în kare se afin, nonorală na noate nini st se
înavsrjeaskt, nini st nrosnereze. Skimbtrile nele dese ale
Domniloră, neîngeiegerile dintre îmntrtgii, rtsboaele dintre
strtinî armate ne ntmtntală anosta, aă adusă geara în a-
seminea stare. Aseminea mizerii aii insuflată frikt mi lin­
st de simgiminte în sufletele unui nonoră, karele din afara»
n’are nini ană snrijină, mi în teantra nini o untere; anes-
te mizerii aă ftkată din geara aneasta o vite umilite mi fri-
koast.
Astă-felîă este ursita mi skimbarea lakruriloră omene-
inti! Strtnenogii faimomiloră Dani mi Romani, îmnresnt ku
libertatea mi ku karakterein loră rtsbuitoră, aă nerdută mi
amorală kttre industrie mi arte. Savenirile unoră ama strt-
lunigi strimomi nu fakă nea mai mikt energie în sufletile
umilite din kasza servitudei, mi, denarte de a mai adune sim-
giminte de murire mi de glorie, întsnek-u ori-ne nobile in-
stinkte.
 VI.
ÎMPĂRȚIREA politica a țierei romanești.

CAPITULU I.
geara Romineask® se desnarte în dos® nrin rîsls
Oltsls: Ilartea desnre r®s®rits formeaz® România nronrie,
Iar® nartea desnre ansss Banatslă Kraiovei, sas Rom®nia
mik®.
Pom®nia mare seîmnarte în 12 distrikte, afar® de raia-
lile <jet®gilor8 Br®ila> gisrgis, mi Tsrns; Iar® Rom®nia mi-
k® în uinui jsdege. Hele 12 jsdege ale Rom®niel mari ssntS:
Slam-R®mniks, Bsz®s, Sikseni, Ilraxova, lalomiga, Ilfo-
vsls, D®mboviga, Vlamka, Teleormans, Msmuelsls, Arge-
mslS mi Olts. — Iar jsdegile Banatslsl Kraiovi, ssnts Ro-
managi, V®luea, Doljs, Gorjs mi Mexedingi.
Din aueste jsdege 10 ssnts Nordice mi 7 Ssdiue. He­
le Nordi'ie ssnts: Argemsls, Msmuelsls, D®mboviga, Ilra-
xova, S®ksenii, Bsz®s, R®mniks, Mexedingil, Gorjsls, mi
V®hca; iar nele ssdine s®nts; Oltsls, Teleormansls, Vlam­
ka, Ilfovsls, lalomiga, Doljsls, mi Romanagii.
Afar® de distriktele nsmite, s®nts mi alte n®rgî ne n®-
m®ntsls Rom®niei, ks mai mslte sate, kare se nsmesks ra-
ealole 'ictigilors oksnate de Tarul.
VOL. III. 10
 Raialele anoste se stimneska de kitri Naziril netigi-
loră nrin kadii mi VoevozT, dann sistemele gavernalai O-
tomană.
Ralaoa Brăilei se desnarte nrin ană senină de jadegală
Rimnikalai mi se întinde nana în Danire; Iar desnre Mol­
dova se desnarte nrin rîslă Siretalal.
Ralaoa Glargialai se otiremte ka jadegală Vlamka mi
se întinde nin’ în Danire.
Asemine RaTaoa Tarnalaî se desnarte de jadegală 01-
talal nini în Danire, în kare se varsi ana din gsrele 01-
talai, desnre Târnă.
Iar o narte din Raiaoa Brăilei, ne se namemte odaea
Viziralai, saă Viziră Kislasi, ka xotare deosebite, se stini-
nemte de Doninál« gerei Rominemti nrin ană isnravnikk (vezi
biografia lai Skarlată Vodi Gika).
Hele 17 jadege ale gerei Rominemti, nentra înlesnirea
Administratorilor», se sab îmnartă în okoale, din kare nele
desnre kimnie se nameskă Illiinl, Iar nele desnre mante
niaiari. La nliml se orindaeskă de kitre Isnravnini Zan-
nii (Sabkirmaitorl), kari klasifiki dtrile ne sate mi le a-
dsnt dani orindaelele Isnravniniloră, îngrijeskă nentra ba­
na nndaeali mi nentra îmniniairea sătenilor», mi observi
mi’iele lora neîngelegeri ka si na se assnreaski anii ne al-
gii. Iar la Illaiari se nndaesku de kitri Vornini (Miniștri
din liantru) Vataniî, kari mzeskă intnrile trekitorile Kar-
nagiloră; vegiazi mi ntndeskă xogil; îngrijeskă ka si na
treaki nimeni nrin notenile mangiloră în Ardeală saă în Un­
garia; ieaă seama si na se kabie xotarele de kitre venin!;
klasifiki mi adum dirile nrin sate, dindă seami Isnravni-
niloră; jadeki, xotireskă, nedenseskă mi aresteazi.
însemnimă arie îmmrgeala acestora 17 jadege kaiili-
mile mi satele loră ka likaitorii lora, mi ka toate nele ne
se afli în ele, dani katagrafiia fikati în anală 1815 sab Do­
mnia Miriei sale Domnului Ioan Karagea.
 CAPITULU II

DISTRICTELE MUXTENE.
1. SLAM-RIMNICÜ.

Atestă Distrikts, dan® geografia lai ütolemea, se nu­

mea din vekime Rainidava dan® oramală ses, kare se na-
mea astă-feliă de la snă riă ne karge nrin elă mi karele as­
tăzi se namemte Slam-Rîmnikals, nentra anele sale s®rate
ui vină din msngl de sare. Ast-fella s’a namită mi oramală
Rîmnikslă mi totă jadegală.
- Se ot®remte la nordă ka mangil Baz®alal desnre Tran­
silvania; lar®s®rită desnre munte ksjadegele Moldovei Ilst-
na, Teksmalä mi KovsrhimlS; la sedii k®tre k®mnie ka ra-
îaoa Brăilei, mi la anssă într’o mik® narte ka jadegslă la-
lomiga, iar în nea mai mare narte ks jadegală Baz®alal.
Afara de rîslii omonim» Slam-R®mnikală, jadegală a-
uesta are înk® 10 II®rae: Balîa, ’ie narnede de la mantele
Baleana mi d® în Rîmnika; Baba, ne nar’iede de la B®beni
mi di în Rîmnika; Kakova ne nar’iede de la isvorală To-
nlinenii mi d® ear®ml în Rîmnikă; Regka mik®, no nar^ede
din sasă de BibenI mi d® în Pîmnikă; Kregnlală, ’lenarne-
de din mangii Kakalai mi d® în Rîmnika; Orîavală, karele
nar’iede totă de akolo, mi d® earami în Rîmnika; Msntene-
lală, ne nar’iede de la Dimitremti din Dealală-romă mi se
vărs® în Rîmnika; Valbali, ne nar’iede din malală Kanrel
mi d® în Milkovă; Rikorală mare, nar’iede din mangii Ko-
gira, mi se vărs® în Milkovă; Rîînna saă Milkovală, ne nar-
nede din inangii Mantimoră, anoi n®ri>sege mangal» la Gio-
liga mi d® în Rîmnika, Iară o ramar® formeaz® xotarală în­
tre Moldova mi geara Manteneask®.
A’iestă jsdegă se sab îînnarte în 10 nli.mi mi ană Illaiă
ka 144 sate, mi aname:
l0 niassa BT.lgei ka 10 sate: ITaginten, Kikinegil,
*
Totarală, Slujitorii Albotemti, B^rbitemtii, Stanka, Zsvo-
ele, Slmală, Vadală VeiijiI, mi altă Vadală Veiijii.
2° Illassa Gradimtea ka 14 sate: Drogală, Amarslă,
Vaganii, Saragiii OveyenI, Maraloiala, Vivanii/, Domniija,
Ktinenii, Kotală FarlialaT, Iliska lai Nigra, Frigarosa, Ille-
moială, Rakoviija saă Kameniija, mi Gradimtea.
3° Illassa Maksineniloră ka 10 sate: Gsrgaejjiî, Kor-
bslă, Maksinenii, Slobozia Blexanei, Belniagală, Titarală,
aljjî Maksinenî, Rimnmenii, Bolboka, mi alti> Bolbok'B.
4° Illassa Mijlokalaî ka 14 sate: Kodremtii, algî
Kodremtî, Voetinală, Hîoremtiî, alijl Hloremti, Bcgza, Sixlele,
Bilemtii, Gademtiî îingari, Sngarenii ot RetezanI, Mixalije-
nii, iingarenii de Ia Kanata, mi Mirtinemtii.
5° Illassa Belegeijii, ka 15 sate: gagseijii, Sonii,
Malarile, Xiglemtii, Obilemtiî, Beslegenii, aljjî IJagaejjî, Ila-
raskevenii, Limotemtiî, Golograna, aljjî Limotemtl, Mindre-
nitil, Borneleală, mi Baxnele.
6° Illasa Milkovalai ka 14 sate: Kentegemtil, alijT
Hentegemtl, Vibielele, Adanaijii de Ia Olteni, Ilaraskevenil,
Vîrtiskoială, Faraonele, Gstejală, Bslksneasa, Ilribeagală,
Bromteniî, Ilitalama, Osebiijii, Andreîamală.
7° Illassa Manijiloră ka 20 sate: Rasla, Iloda-lakalal,
D61ală-langă, Bsdemtii, Dtlxsaijals, Gara KaliijiI, Iloenile,
Frasinala de glosă, Kîrligile, Lakală lai Bombănă, Ilonemtil,
Golemtii, Vasele Koisei, Odobeaska, Frasinala de sasa, Dra-
goslovenil, Tttiranii, Kotegii, Urekemtii, Blidarii.
8° Illassa Rîmnel ka 14 sate: Kindemtii, aljji, Kin-,
deintî, Brodemtii, Timnoemtii, Gsrbovenii, Slimnikala, O-
bregijja, Adanayil, Korotenii, Tigogială, Olerenii, Zidenii din
vale, Tib-skarii.
9° Illassa Rimnikalai de sasă ka 14 sate: Dedalemtii,
Bibenii, Drsgoemtii, R^dauemth, Tonlinenil, Zg^rnemtii de
glosa, Zgirnemtii de sasa, Kirstienii, Grsmnsnala, Fandari-
le, Zenlamii, Fantana Tarkalai, Ilatrede, Mokaniî.
10° Illasa Rimnikalai de josă, ka 21 sate: Ttrgală
Rimnikalai, Obedemtii, IHtiabeială, Fotinslă, Galbenală,
Xirtona, Kafariijii, Nikalemtii, Bagdatală, Odaoa Babanalaî,
 Sokarigii, Snilsneana, Bslnidra, Kostienil de sbs^, Kostienii
de josS, lUonil, Boldala, Rabla, Msrsninil Grekalal, Heemtil,
Makrina.
11° IHalală Rimnikalal ku 8 sate: Bada, Bagemtil,
Dsnslemtil, Binemtil, Klozdenil, Dimitremtil, Zitigia, Ilie—
memtii.
Namitala Illais se nszemte de ana Vstafa, karele nri-
vegiazi xogiile. Ns are higl o noteks, ksni na se xotsra-
mte ka Transilvania. In acesta jsdega ssnt« dos oraiiie:
Fokmanil, skasnala Isnravninilora, nrin kare trene o girls
din Milkovă He fane xotarslă între Moldova mi gcara Man-
teneasks; anestS oramă se îmnarte în minte sabarbil (ma-
xalalo) mi are o Msnsstire a Ssntalsl Ioană mi mese bise-
rinl de neatrs. Ala doilea oramă este Rimnikală ka o Mons-
știre namits Rimnikala mi ninni bi serial de neatrs.
Anesta jadega are o Tlolkovninie mi ana Banlaka (ana
ordina ks j a mstate tala; vezi la reforma lai Konstantină
Vods Maarokoadata).
Are nos ksnitsnii, mi aname: Vsrtiskoil, Belnlagata,
Maksineniî, Msrtinemtil, Gradimtea, Sntardsa, Rimnikala,
Kranea Komisoeî, mi Albotemtii.
Are natra Monastirl: Bsbenil, Dsdalemtiî, Maksineniî
mi Borderatil.
Are ansnrezene Metoame: Iloeana Msralai, Skitra, Ko-
liska, Bornemtii, Bogdsnemtil, Dslxsanil, Vsrzsremtil, Gsr-
bovii, Treistenii, mi Ulerbană; iar biserini 68, afars de He­
le din orame.
Anesta jadegS are o singars trekstoare ka Vams la
FokmanI kstre Moldova; iar desare Dansre are trei, îhss
n8 d’a drentsla Hi nrin raîaoa Brsilel: Sna din sasS de
netate' nrin o gsrls a Dansrel trene dinkolo la MsninS; a
doaa la satslă Bertemtl din lalomigs, denarte onta ore de
Brsilit la gara Bslgel, ne ande se treue iariml la Minina;
iui ă trees la satala Illonii din lalomigs doas ore denarte
de Bertemtl trene la satele Tarnemtl de dinkolo.
Dramala Romană de la Bakaremtl la FokmanI este de
ze'ie nostiî: Hlindrilita, Moviliga, Urzi’ienî, Mirgineans,
Kilmigais, Baziă, Kilniă, Rimnika, Kaka nii Fokmani.
Auestu jadenii are 7681 familii mi ansme:

5074. Biruim, sanamî la eteri mi Angiriî.

24. nostelnteei, skutirjl ka skrisorl Domnemtî.
60. Neamuri. 1 Ilriveligeagl ka skrisorl.
179. Komnanitinl. > Domnemtî iui ssnami.
70. Mazili. J la Angiriî.
7. Rsntaml, ks deosebite dare la Visterie.
560. Skutelniuî, ks deosebite dare la boeri mi
Ministiri.
785. IIoslajniHî, randaigî la boeri mi Ministiri.
253. Slujitori, nndaigi la Isnravni’iil.
159. Ilreogl, ks dare la Mitronolită mi Eniskonî.
11. Diakoni, asemenea.
$81 Bulgari^} deosebite dare la Visterie.

127. Biie de saragiî, ferii dare în servila.

7681.

2. BUZEU.

Dani geografia IsT IltolemeS, auestă jsdega se namea

Nanaka. Aseminea namire narta rai rială mi oramslă, kare
astezi sc nameska Bszială. Desnre Norda se xoteremte ka
Transilvania; desnre rasirita ka o miki narte din jadegslă
Ilatna ala Moldovei mi în tote întinderea d’alanga ka jsde-
gs Rimnika; desnre sada ka jadegs lalomiga mi desnre anasS
ks jadega Sikaeniî.
Afara de rială omonimă Baz^ă, are înlra onta ntrae
mi anume: Uimea ne namede din Steniku mi di în Bs-
zt>8; Siragela din Mantele lovinga mare mi di în BaziS;
Kilmigaîa ne nsr’iede de la uidarea Ksnere mi di în Da-
nire; Kilniă, din mangii Karmitara-Omsmorslai mi di în
Baziă; Mimanals din Mantele Ilodare mi Modea mi di în
 Bazî.ă; Zibalca, din Mesia Transilvaniei ini d% în Kslnis;
Slinikală, din Mantele Mania mi du în Baztă; Bika sirati,
din Mantele L'akaega din Transilvania mi dt în Baztă mi
lalomigi.
Auestă jadeijă se sab-îmnarte în trei nlsmi, mi doas
nlaîari mi aname:
1. Illasa Kumnalal ka 24 sate ’)•
2. — nemtea-Baztalai ka 23 sate.
3. — Strige! ka 17 sate.
4. niaîală Sliniltalai ka 25 sate.
5. —• Ilîrskovalaî ka 28 sate.
Aueste de ne armt dost nlaari se ntzeska de kitre
doi Vstami. Ele aă doat noteui: noteka nlalslaî SItnikalai
înuene de la satele Mtntnitii mi Lonitarii; iară a Ilîrskova-
lal de la satală Braemtil, mi nrin mantele Ilenteleă treka
amtndoau în Transilvania.
Oramală de rezidengt ala Isnravniuiloră se nsmemte
Bazisă. Arii este anii skaană de. Eniskonie mi doat Mtnts-
tiri, Banală mi Eniskonia; m6se Biseriui, ka mese enoril,
ana Greueaskt, ana a Tîrgalai mi alte natra. In auestă o-
ramă în totă anală la 24 Isnie se faue ană tîrgă mare kare
se namemte Dragaika. In auestă jadegă sântă natra ktni-
tsnii: a Skaanalai, a Ilalanuiî, aRssenalal mi a Tîrgalai. Kt-
nitanii se rtndaeskă de kttre Snitarală uelă mare. Mai es­
te mi ană Kîrk-strdariă (Kolonelă) karele nrivegiazt neu­
tra ftk'Btori de rele.
Mai are o Mtntstire kare se namemte Naueta mi ontă
Metoame: Vintilt Vodă, Berka, Sngareis, Ilîrskova, Isvo-
renii, Helea, Barba mi Gavana.
Afara de biseriuele din oramă, în auestă jsdegă sântă
mcnte-zeui mi trei.
Trekttorile neste Dantre sântă totă auele kare le-ama
snasă mi la jadegală Slam-Rîmnikă.

1). Numele sateloră amS sokotitS de nrisosă a le înmira dani tekstă.

(Traducetorulu).
 Atestă jsdegă are 5334 familii mi ansme:

2706. Birniuî.
26. llostelniuel.
40. NeamsrL
2. Komnanimtî.
139. Mazili.
128. Rsntamî.
1198. Skstelniul.
650. Iloslsmniul.
125. Slsjitori.
154. Ilreogl.
41. Diakonî.
30. Sngsreni.
24. BslgarL
71. Ssrsgiî de nomtă.
5334.

3. SĂCUENL

Atestă jsdegă se delimitează desnre nord» ks Transil­

vania, desnrc răsărită ks jsdegslă Bszăslsi, desnre ssdă ks
ală lalomigii mi desnre anssă ks ală Ilraxovn.
Niui snă rîă însemnată ns treue nrin jsdegslă auesta.
Totsml sântă vre-o 17 nîrîeame kare nentrs neînsemnătatea
loră ns le mal nsmims.
Atestă jsdegă se ssb-îmnarte în linul nlăinî mi dosă
nlaîsrî, ks 186 de sate mi ansme:

1. Illasa Kîmnslsl ks 21 sate.

2. — Toxaniloră ks 21 sate.
3. — Krîkovslă ks 18 sate.
4. — Ilotgoriî ks 12 sate.
5. — Skăeniloră ks 23 sate.
6. Illals Teleajănslu ks 26 sate.
7. — Desnre Bszăă ks 49 sate.
 Illalarile acestea santS administrate de kitrc Vstaml.
Illaisls Teleajinslal are onts notenî de treb^toare în
Transilvania, mi ansme:
Ile la satsls Bitrini nrin msntele Brezeans;
ne la satală Hirems nrin msntele Hisekska;
ne la satsIS Msnemtiî nrin nlaîaU Bttrînilors;
ne la satslS Isvoarele nrin nlaîsls Mare;
ne la anelams sats nrin TeleajinS;
ne la satsls Stefenemtiî nrin msntele Srsoaea;
no la satsls Berta nrin nlaîsls IHerbanS Vodt;
ne la anelams sats nrin msngil Vslnea, Skirimoara
mi Lsts Roma.
Iar nlaîala desnre Bazis are mdnte noteuî trekttoare
îanmî în Transilvania la vama Bszialaî mi ansme:
Ile la satsls Starkiozs nrin msntele Kiilagiril,
ne la satsls Kiozdi nrin msntele Biska,
ne la satsls IMtineniî nrin msntele Ilitiks,
ne la satsls Nevoeams nrin nlaîslS Bazislal,
ne la satsls Biska-Rsmiî nrin msntele Arsile,
ne la satsls Nevoeamslai nrin msltele Kalaska,
ne la satsls Biska-Rsmii nrin msntele Tega.
JsdeijslS anesta are doss orame snde este rezidenga
isnravnimlorg: BskovalS ks doat biserinî mi enoriî;
Vălenii de mante ks treî enoriî, o minastire, mi dosi
biserinî. Mai este sns orams namits Sl'sniksls, snde este okna
de sare, Skasnsls kimsramilors, ks treî enoriî mi ks trei
biserici.
Ssnts natrs ksnitsniî: a Skasnslsî, a Starkiozi, a Mir-
gineanslsi mi a Gigenilors. Ile lîng'B anoste maî este mi o
lîolkomninie.
Ssnts dos'B Monustirî, Bradsls mi Kornals; asemenea 11
metome: Vilenii, lordiikiana, Anostolake, Vorbila, Barba,
Zanfira, Btdeniî, Alsnimals, Tsfaniî, Mix^ilemtil mi Skeatsls.
‘ Ssnts 187 Biserinî afars de nele de nrin orame.
Trekstoarea nrinninals este ne Ia Vălenii de mante nrin
Karnaijl, ande este mi vams, drsmslS se întinde de la Vi-
lenî, nrin satsls Hirema nestc vîrfslă Kraialai, de snde da­
nă nouă ore de kălătorie ajunge la vama Buzăului în Tran­
silvania.
JudeijulS anesta are 10,892 familii mi anume:

5992. Birnini.
61. nostelniaei.
97. Neamuri.
1. Komnanimtî.
17. Runtaml.
1987. Skutelnim.
935. noslujnim.
176. Slujitori.
388. BreoijT.
162. Diakoni.
834. Sngureni.
339. Mazili.
75. Surugii.
10,892.

4. PRAHOVA.

Judeijulu a'iesta se delimitează desnre nordu ku Tran­

silvania, desnre răsărits ku judegulă Săkuenii, desnre sudu
ku judeijulu lalomirja, mi desnre anus« ku juderjslu Dîm-
boviija.
Afars de rîulu nriniinalu Rarele se numeinte Ilraxova,
mai sîntă vre-o 17 nîrîeame ku totul« neînsemnate kare nur-
’jezîndă din Munyi se varsă în Ilraxova mi în Teleajenu.
Anestu judeiju se sub îmnarte în ’linui nlămi mi ulu
iilaiii ku 112 sate mi anume.
1. Illasa Kămnulul ku 13 sate.
2. -- Rifovului ku 20 sate.
3. — Tîrmorulul ku 17 sate.
4. — Illasa FilincmtilorS ku 27 sate.
5. — Telegii ku 16 sate.
6. niaiulu Ilraxovei ku 19 sate.
 Illaiala anesta, nizit» iarimî de ana Vitafă, are no-
81 notezi de trekitoare snre Transilvania ini aname:
Ile la satală Breaza nrin Mantele Tsrgseata.
ne la Mmsstirea Sinaea nrin mantele Farnika.
ne la satala Komarnika nrin mantele . Gîrbova, ne ande
ds la Vama Timemialal din Transilvania mi la Șinele, anroa-
ne de Bramovă;
Ile la satala Sikarii nrin mantele Steiasa.
ne la satala Tesila nrin mantele Hrisona.
ne la satile TrestrienI nrin mantele Orjoga.
ne Ia Ilosada nrin mantele Ilarakle.
ne la Kimiria de nodari nrin mantele Mamiga.
ne la Tesila nrin Doftana.
Santa doai kinitinii: a Skaanalai mi a Mmistirilora,
o nolkomninie mi o vitimie de Arabagiî.
Mai are Monastirea Mărgineni, mi noai Metoamc; Si­
naea, Lesnezile, liceana, Breba, Mislea, Tîrmora, Ilraxoviga,
Brezoaea mi Korlitemti; iară Biserini ontă-zeni mi minte.
Acesta jadega are trei orame: Illoemtii skaanslă is-
nravninilora, obiseriks Domneaski, mi alte ’linii; Filinemtii
doi biserini; mi Kimnina, ka mimstirea Lanoniloră, mi do­
si biseriii. Mai este mi oramală Telega, ande este okm
de sare mi skaanală kimiramalai.
Anestă jsdega are 7132 de familii mi aname.
3139. Birnini.
35. Hostelninei.
36. Neamari.
• 16. Mazili.
244. Rsntami.
1606. Skstelnini.
1113. rioslajni'iî.
121. Slajitori.
194. Ilreogi..
21. Diakoni.
330. Sngarenî.
264. Bslgari.
13. Saragii.
7132.
 5. DĂMBOVIȚA.

JsdeHBlS a’iesta se xotaramte desnre nord« ks Tran­

silvania, desnre răsărită ks jadegală Ilraxdva, desnre sadă
ks jsdegală Ilfovă, mi desnre anssS ka jsdetjele Mamnelb
mi Vlamka.
Afars de rîală omonim» Dumboviija, în anestă jsdeijs
ssntă înki> mase nisrae destslS de vii: Sabarală ne dt în
ArgemS; KolinHnă, lalomiga mikt, Glavonenîi, Bratea, kare
daă în D’Bmboviij'B; mi Ilfovălă, ne narnede din satală Do-
iiemti mi ds în Danire.
Anestă jadenă se ssb îmnârte în ontă nlimî mi doss
nlaisri ks 168 sate.

1. Illasa lalomiya ks 24 sate.

2. — KornT>yel81S kb 15 sate.
3. Bolintinslsi 23 sate.
4. -- Mijlokalal ks 13 sate.
5. — Vsktremtii ks 23 sate.
6. — Kininovalaî ka 11 sate.
7. — Dțmbovijja ka 19 sate.
8. — Dealală de sasă ks 13 sate.
9. IIlaiEl Dimboviga k8 11 sate.
10. — lalomiga ks 11 sate.
Din anestă jadenă narnedă zene notoni snre Transilva­
nia, mi aname.
De la satslă Breaza nrin mantele nidakiosa.
— Munustirea Sinaea nrin mantele Farnika.
De la Hinală Ilmmora nrin Mantele Sarlele;
Ile la Ktrliga;
ne Ia Mantele Rttanda;
ne la satală nietromiija nrin nlaială Dobeskslaî;
ne la Btdeni nrin Mantele Migoarele;
ne la IlirialS Albă nrin Mantele Breba;
ne la Ilaenî nrin Hlaială Sakeni;
Totă ne akolo nrin Mantele Marginea Domneask!.
 Oramulă de residinyi ală Isnravnicilo.ță este Tirgovi-
mtea, odinioară forte mare mi ku cetate. tare. Aceasta din
vekime (dans Laziu) se nsmea Tirișku mi Teruișă, saS Ta-
rosă. A iii era a treia residenyi a Domnijoru kariî, de la
anula 1833 înkoace Iarna se duceai de netreceaă la Buku-
remtl; mi numai de la 1716 au însetata de a resida vara la
Tirgovimte.
Ilalaturile Domnemtl, kare suntu înki în ruine, se re­
staurase mi se înfrumușerjase în domnia lui Grigore Vodi
Gika II; dar ne timnulu domniei lui Konstantinu Maurokor-
datu în timnulu rasbolulal ku Austria, Turcii le-au arsă ku
totulă.
Acestă oramu are trei Ministiri: Mitronolia, Stelea mi
Ilolniya. Eksisti înki mi unu turnă înaltă, în kurtea Hala­
tului Domneskă. Afara de aceasta mai suntu. 22 biserici din
kare trei nustii mi cinci firi de nume.
Juderjulu are mase Kinitmii; a Skaunului, a Kazaci-
loră, a Vileniloră, a Kornigelului, a Floremtiloru, a Brezoaei
mi a Horo-Girli; ne lingi aceste mi o nolkovnicie,
Ear ministiri suntu natru: Ministirea Dealului, Nu-
cetă, Busku, mi Golgota. Afara de acestea înki mese Me-
toame: Vulkana, Dikulemtii, Viforita,. ^țijjuea, Ritoiu mi
Giisenii. Bisericile din judeijă, afara din cele din oramu
suntu la numiră de una șuti trei zeci.
Juderjulu acesta nu are nici o trekițoare kitre Tran-
sirvania, afan de aceea a Kiineniloru ne la Kurtea de Ar-
gemă.
îmnonorarea numiri 11,937 familii mi anume:

7129. Birnicî.
23. Ilostelnicei.
13. Neamuri.
22. Mazili.
179. Runtaml.
2036. Skatelnici.
1330. Iloslsjnici.
266. Slujitori.
 305. Ilreoijl.
69. Diakonî.
432. Sngsrenl.
69. Saragil.
1Ț9377

6. MUȘCELU.

Jsdeyslă anesta se imirgineiiite desnre nordă ks Tran­

silvania, desnre rastrits ks jsdeijslă Domboviga, desnre sad«
ks jsdeijele Vlainka nii Teleormană, Iar desnre aiissă ks js-
derjslă Argemslsi.
Nini snă rîă însemnată ns trene nrin jsdeijslă acesta
afars de vre-o 9 ntrseame forte mini,
Se ssb-îmnarte în mese nlsmî mi doăs nlaisrl ks 121
sate mi ansme.
1. Illaîs Dtmbovijja ks 15 sate.
2. — Nskmoara ks 12 sate.
3., Illasa Argemslsi de ssss ks 10 sate.
4. — Rislă D6mni ks 23 sate.
5. — Brstiană Bsga ks 24 sate.
6. — Argemslă de josă ks 16 sate.
7. — Dealslă ks 7 sate.
8. — Kirninovslă ks 14 sate.
Din anestă jsdeijă sântă 10 noteni trek’store în Tran­
silvania nii ansme:
Ile la satslă Metunenii nrin Msntele Sleasa.
ne la satslă Biideni nrin Valea Bidenii.
ne la satslă Dragoslaele nrin Msntele Gimnaă.
ne la satslă Rskirs nrin olandă TsrkBlsî, nrin gsra
viii Tamamslsi mi nrin Zibadia.
Ile la satslă Ncmeeats nrin nlaîslă XoijbIsi.
ne la satslă Nskmoara nrin nlaîslă Iletrovă.
nrin Msnjjiî Nskmoarei mi Kilbsnemtiî.
ne la IHtimoră la satslă Uinda mi ST.mbî.ta nrin Man­
tele Sens.
 Ile la satsls VerivoeratI, nrin mungiî Karnanteans, Frs-
gels, Voivoda, ini Ililtinetă.
Afari de aceste mai este ini o skeli ku trekitdre ma­
re mi ks vămi, kare se koboari de la satele Rukars mi
Moeijii ini în ksrsă de mese ore ajsnge la Branslă Figira-
mulsl nrin Transilvania.
Jsdejjsl» acesta are oramslă Kimns-Lsngă de residin-
dengi alS Isnravnicilors. Aice a fostă Skasnslă celsl întiis
Domn« Rads Vodi Negru, karele a fikstă nalatsrl dom-
nemti, kare astizl suntă în ruine, mi Ministirea numiți
Kimnu-Lungu. OramulS este imnirijitu în 13 maxalale ku a-
celains numiră de Biserici, mi înki una Latini.
Judegulă are trei Kinitinii: a Skaunslsî, a Vimtoriloră,
mi a Baskbvulul; ne lingi aceste mi o Ilolkovnicie.
în acesta jsdegă este mi Ministirea Vieremă mi 11
metoame: Aninoasa, Ringazovsla, Ridomtiî, Valea-mare,
Kilagireiî, Iliskslemtii, Doberemtii, Valea IIonu, Golemtii,
Hokanslă, mi Hoka.
Afari de bisericile din orăma, jsdeijalS nsmiri înki o
sati trel-zecl de biserici.
Eari în totală jadegală acesta se nsmiri 6291 de fa­
milii mi ansme:

3313. Birnicl.
14. Ilostelni’iei.
25. Neamsrl.
110. Mazîlî.
300. Rsntamî.
1092. Skstelnim.
661. noslsjnici.
156. Slsjitori.
286. IlreoyT.
167. Diakoni.
132. Ungureni.
35. Ssrsgil.
6291.
 7. ARGEȘU.

Jadegală anesta se delimitează desnre nordă ks Tran­

silvania, întinzăndase mi neste Olts nănă în jadegalS Gor-
jlă, desnre răsărit» ka judegulă Mamnel», desnre sad» ks
jsdeyile Oltală, Teleormană, mi Vlamka, îar desnre anasS ka
jsdejjsl» Vîlnea.
Afară de rîală omonime Argemă karele din tekime se
numea Araros», mi afară de rîală Lotr», karele nurnede din
jadeijală anesta, el» mal are ontă rîsri mal mini: Dămbo-
visks ne dă în Neazlovu; Neazloval» mi Baskovală, ne daă
în Argemă: Vadiija ne dă în Vedea; Kotmana, kare din ve-
kime se namea Tiarantă, dă în Dunăre; VBÎkanalu, Tonolo-
gulu mi rÎ818 Vadslai ne dau în Olt».
Jsdeaulă anesta se ssb îmnarte în ontă nlătni mi două
nlaiarl, ks 172 sate mi anume:
1. Illasa Săneijil de josu ks 16 sate.
2. — Oltslsi de jos» ks 17 sate.
3. — Kremenariloru ks 12 sate.
4. — Oltului de sasă ks 17 sate.
5. — Tonologsl»! ks 21 sate.
6. — Argem» ks 11 sate.
7. — Ilitemtiloră ks 23 sate.
8. — Valeanală ks 15 sate.,
9. IHaislă Arifalai ks 20 s^te.
10. — Lovimtei ks 20 sate.
IHaială Arif»l»I are nouă noteni, dskătoare snre Tran-
silvaniea:
Ile la satalu Selatrsk» nrin mantele Mantimors; ne la
sătulă Arifa nrin nlaislă Oisu.
Ile la sătulă Korbenii nrin mantele Korbenil;
ne la satală Brătienî nrin mantele Brătienii;
ne la sătulă Bălănenii nrin nlaislă Sninalsi;
ne la sătulă Titemtiî nrin mantele Mărginenii::
ne la satală Băimoara nrin mantele Zonoga.
ne la sătulă Glăvemtii nrin muntele Eonii,
ne la satalu Kîlnenil nrin mantele Zanoga.
 Iar nlaiul» Lovimtii trena nodul» Oltului mi desnarte
judegulS Vnlnei nunu unde se unemte ku judegulS Gorjiu.
Eli» are ninnl noteni kutre Transilvania uii anume:
Ile la satul» Robemtii nrin muntele Murgamu;
ne la satulu Brezoaea nrin muntele Klubsnets;
ne la satslu Troenii nrin muntele Rob»;
ne la satulu Mulai» nrin Deal» Negru;
ne la satul» Voineasa nrin muntele ITokilnbeanu:
Judegul» anesta are douu oraine: Hitemtii, skaunulu
Isnravniniloru ku ontS Bisericii mi Enorii; mi kurtea de
Argemu, unde era a doua rezidingu a lui Radu Vodu Ne­
gru, ku kurte mi nalaturi Domnemti, a le kurora urme mi
nuns aste-zl se kunosk». A'iests de ne urmu oramS are ninn!
Biserini, din kare una se numemte Biserika Domneasku, un­
de este mi mormântul» lai Rad» Vodu Negru. Ile lungu a-
nestea este mi faimoasa Munuștire a Argemului, zidita de
Neag» Vcdu Basarabă, edificiul» nel» mai frumos?, mi mai
monumental» ne ekzista nunu astazî în geara Romuneasku.
Amundoun aneste orame din învekime a» fost» rezidinge
Domnemti.
Anestă judcg» are natru kunitanii: a Skaunulul, a Vu-
nutoriloru, a Baskovului mi a Lovimtii; ne lungs acestea
mi o Ilolkovnmie.
în judegalS anosta sunt» mi trei munustiri: Kotmana,
Tutana mi Vslenii; asemenea ninnl-snre-zcne metome: Kor-
netu, Fedelemoiu, Berisluvemtii, Beliga, Brudetulu, Brutu-
memtii, Robaia, Turg», Kotemtil, Teiumul», Flumunda mi
Morunglavu. Mai s»ntă mi 174 de biserinl afaru de nele
din oramS.
AnestS judeg» are 10,744 de familii:

7382. Birninî.
18, UostelniHel.
46. Neamuri.
50. Mazili.
403. Runtami.
842. Skutelninl.
FOL. IIL 11
 731. Hoslajnini.
231. Slujitori.
374. Ilreojjî.
289. Diakoni.
279. SngarenL
v9. Saragii.
10,744. _______

Districtele Cumpene despre Apusu și Sudu.

1. IALOMIȚA.

Anestă jsdegă se xotaramte desnre nordă ka jadejjele

Sikaenii mi Ilraxova, desnre rasirită ks jadejjele Baziă nii
Slamă Rimnikii, desnre Miazos-zi ks Dantrea mi raiaoa Bră­
ilei, mi desnre anasă ks jsderjală Ilfovalai.
Ilrin anestă jadeijă trene rialii lalomiija, karele din ve-
kime se namea Nanarisă mi s’a namită mai târziii lalomina
dans namele omonimii ala oramalai distriktaală, kare se ve­
de ki era odinioară akolo ande asta-zî este oramală de Floni.
Afara de rial» anosta mai este ară riă namită Retetală de
josă kare narnede de la satală Bordonani mi dt în Ilraxova.
Jadeijals anesta se sab îmnarte în 7 nlirni ka 127
de sate.
1. Illasa Likirimtiloră 16 sate.
2. — Stelniki ka 16 sate.
3. — Oramalai ka 26 sate.
4. — Sloboziei ka 20 sate.
5. — Gîrboviloră ka 16 sate.
6. — Jilavii ka 11 sate.
7. — Dridalal ka 20 sate.
Jadeijală anosta are mdnte kunitanh: a Skaanalai, a Li-
kiremtiloră, a Stclninil, a Oramalai Slobozii, a Grinda Figi-
r^malai; a Fanda Danijalaî, mi o Ilolkomninie.
Afara de Msnistirea Slobozia lai Enake, în jaderjală
acesta na este nhi o mnnxstire mi nini ană metokă; iar bi-
serini sântă 79 afara de vele din oramă.
 OramalS nrinniuală al;i anestai jadegă este oramala de
FIohî, ne anroane de gsra lalomiiji, ande odinioară era ma­
re mimkare komergialn; dar isnravni'ni midii la Tirgamo-
ralS Urzinenii ande este o singsrt biseriki ’)•
Afan de skelile Bertemtî mi Illonil desnre kare amS
vorbita la jadeijalS Rimnikulai, în jsdenală acesta sintt na-
tra skeli însemnitoare:
Hea întila ne la oramsla de Floui, natra oro denarte
da la Bertemtî, ande este gara lalomiiji mi vine în farji ka
netatea Xirsovi.
A doua la .Stelnika kare este natra ore denarte de o-
rama mi se koboan nrin Bortea mi intri în Dsnirc nrin
gara lalomiiji.
A treea ne la Timbaremtî, denarte ka natra ore Stel­
nika se koboan nrin Bornea la gara Vali mi de akolo tre-
ne Dannrea la netatea Silistril.
Hea de ne arm, ne Ja omnelală Kiliramii din nlasa
Likiremtiloră, trene îndati nrin Bortea în DsnT.ro la Silis-
tra. Jadegala anosta are 6256 familii mi anume:
2835. Birnini.
38. IIostelniHei
35. Neamarl
1. Komnanistî.
75. Mazili.
59. Rantamî.
701. Skatelnim.
546. Ilostelni'n.
269. Slsjitori.
168. Hreoiji.
21. Diakoni.
366. Ungureni.
899. Balgarl.
243. Saragii.
6256.

1). Astăzi ninl snnelo oramulbl do Honl ne se kcnoskS; Tar rczidinjja is-
nravniailorS, este la Kzlsranif. (TradvcâtoruH).
*
 2. ILFOVULÜ.

Jadegală acesta se msrginemte desnre nordă ks js-

deijală Dîmboviija, desnre rssirită ka jsdegele Ilraxova mi
lalomiga, desnre sad» ks Dsnirea, mi desnre anasă ks
Vlamka.
Afara de rial» Dîmboviija, karele trece nrin jadejjsla
acesta, mai sântă înkb ontă rîsri mai mici mi aname, Bol-
gntejja, kare da în Dsnvre; Verboloasa ne ds în Kolintina;
nega-Valimtea, ne dt în balta Kildnrsmi; Ilerima, Ilaserea
mi Dsgremtî, ne daă totă în balta K^ldirami mi THorog'arla
kare di. în Sabară.
Jadeijală acesta se sab îmnarte în 12 nlimî ka 208 sate.
1. niasa ’dokinemtiloră ka 15 sate;
2. — Obilemti ka 22 sate.
3. — Mastimtea ka 17 sate.
4. — Gergigi de josă ka 17 sate.
5. — Znagova ka 18 sate.
6. — Gergiiji de sssă ka 25 sate.
7. — Sabars de sasă ka 25 sate.
8. — Sabars de josă ka 16 sate.
9. — Dnmbovitia de sasă 13 Sate.
10. — Dtmbovina de josă ka 16 sate.
11. — Negoemti ka 14 sate.
12. — Oltelniiji ka 10 sate.
în acestă jadeijă este ană orsmelă kare se namcinte
Gergirja ks trei biserici mi Enoriî. Dar oramală nrincinală,
karele asta-zl este kanitala rjcri Romnnemti mi Skasnală Do-
mniloră, este Bakaremtl. înaintea lai Mircea Vodi, Domnii
îmi aveaă rezidingele nrin alte orame nrekamă s’a mai vor­
bită. în anală 1383 nainitală Mircea Vodn a zidită aice
Kartea veke kare ekzistn mi nnnn astăzi în Bakaremti, mi
sakcesorii seî aă întemeiată oramală nrekamă se vede mani
astazi.
Aici însfc Domnii netreceaă namai earna, iar nrimtva-
ra se saeaă la Tnrgovimte ; dar de la anală 1716 aă înce­
tată de a mai merge akolo.
 Bskaremtii dani limba nonoralsi însemneazi oramală
bakariel, mi se zine ki Mintea Vodi ’l-a fandată de baka-
ria viktoriel ne a rensrtată ne lokslă anesta, în kontra tal
Saltana Baiazetă Ilderima.
Atestă oramă este mare mi nonalată; amizată ne o
kimnie forte întinși nrin mijlokală kiria trene rială Dim-
boviga. Ela kanrinde noăi ministiri mari domnemtl mi
aname:
Mitronolia, serbarea Sf. îmniragi Konstantină mi Ele­
na, amizati ne o movili ka o nosigiane minanati; Rada
Vodi ka serbarea Sf. Treimi; Sf. Suiridona nelă noă; Dom-
na Bslama ka serbarea Inilgirii; Kolgea ka serbarea ae-
loră trei IerarmI; Sirindara ka serbarea Adormire! Mâinii
Domnatal; Arximandrită ks Serbarea Sf. Anostoli; Mixata
Vodi ka serbarea Sf. Nikolae; mi Antimă ka serbarea ta-
taroră Sfingilors.
Be lingi aneste mal sântă înks ontă ministirî mari
kari aă în kartea loră mi xanari: Sf. George nela mare,
Sf. loanii; Stravonolissă; Grecii; Zlitaril; Sf. Sniridonă aelă
vekta, Xana Kolgii; mi Blerbană Vodi.
Mal sântă zene ministiri de klassa a doăa; Sfinta E-
katerina, Stelca, Rizvans, Odrikanii, Sf. Lefterie; Eniskonia
Rimnikalal; Sf. Sava; Kregsleska; Skita Kilagiriloră, mi
Snirea.
Ear biserici sântă mente-ze’il mi doăi. In nlasa de
jesă sântă: Sf. Atanasia; Sf. George nelă vekta, Sf. loniki;
Sf. Nikolae; Brofetală Ilie; Sf, Nikolae din giginie; Birbi-
teska; Alekse; Fliminda; Slobozia; Bromtenii; Kirimidaril
de josă; Anostolake; Dobroteasa; Tabaiii; Iloneska; Olte­
nii; Bradg; Foimora; Sf. Troigi; Meaamă Rada; Lakanta;
Sf. Ștefană; Xagia: Deala-noă; Deata-vekta; Bona Nana;
lanka; Obora vekta: Sf. Ilantelimonă; Olarii; Ilona Soare;
Mintaleasa; Negastoril mi Sf. Baraskiva.
Iar nlasa de sasă: Biserika tal Ilitară Moina; Silive-
stra; Ilrekanegii vekî; Ilona Iletre; TIeaamă Davidă; Bo-
teana; Batimtea; Ogetarii; Bona Rasa; Kaîmeta; Sevilele;
Skaanele; Bamkiria; IBelaril; Biliueana; D6mna; Biserika
Eni; Biserika dintr’o zi; Moldovenii; Brezöeans; Hona Koz­
ma; Stejarii; Biserika Albis; Sf. Vasilie; Hona Rads; Fnn-
tena Boslsí; Skits VistierslsT; Hods de nămăntă; Gorganii;
Hostăvarii; Ksrămidarii de sass; Amza; mi Sf. Dimitrie,
Eniskonie a BszsbIbí.
InăBntrs Bsksremtilor», suntS mi 17 Haraklise; a Isi
Bans Gika; a Isi Skarlats Gika; askóli Grecemtí; a Isi Ra-
kovíjjs; a Ibi Manolake Brănkovcan»; a Isi Grigore Bnsn-
koveans; a Drăgăneskslsi; uatrs alc Kolgií, a lei Stravono-
1Í8sb; a Isi Sf. George; a Mitronolieí; a Dómnii Bălamii; a
Zlătarilor« mi a Sărindarslsi.
Mai ssntă ne la marginile Oramslsi vre-o 25 de bise­
rici de lemnS.
Ear biserici de alte ritsrlssnt» uatrs: a Hani stârnii oră;
a Lsteraniloră; a Armenilor», mi a Evreilor«.
Xansri mari fără biserici ssnts ménte: Manskii; Kon­
stantins Vodă; Hanazogls; Goleska; Gabrovenii; Zamfirs mi
Filinesks.
Xansrl mai mini neste doăă-zeci mi ontă.
Băl uatrs.
Făntănî sail cimmele doSă-zeci mi do»ă.
O skoală domneaskă ks mese nrofesorl nentrs învăijă-
tsrile filosofice mi. literare, afară de skoalele nrivate kare
ssntă în oramă mi nrin kasele boerilor».
O altă skoală, ks dsoî nrofesorl de limba romăneaskă,
kare s’as resnektată de kătre tojji Domnii, ce as fostă dsnă
tinin«.
Snitalsri ssntă natrs, ansi« la Kolgea, făksts de Snă-
tarlslS Mixai» Kantskszenă nentrs rănijji, mi alte felsri de
băle, ks amtornstsrî, mănkare mi servitori ks snS doktor»,
«nă xirsrgă mi o snigerie.
Alti Sf. Ilantelimon», fondat» de Grigore Vodă Gika II
nentrs bolnavi ini, rănijji, ks snă doktor», snă xirsrgă mi o
sniijerie.
Hnă alts snitală la Skitslă Sf. Visarionă, nentrs cs-
mamî, ne karc l’a rezidită mi l’a mărită Aleksandrs Vodă
Msrsză.
 Ilii alta mai bună ini mai regalat» de ktta tóté la Iz-
voralS lai Mavrogeni ’).
Hirkoferinga acestsi oramS este anioné de Hinni ore;
aneastü întindere este, dani lărgimea karijilors kaselora bo_
eremtl mi maitele gradini kare înfinimeazn oramalg anesta
ka o nidarc mare, neste 16 mii de kase îmntrijite în atâtea
enorii nre kite mintstiri mi biserinî sântă în orama; Iar îm-
nonorarea se sokotemte neste 100,000 saflete.
Afara de boerii de tóté klasele, de komerjjanijl de totă
felală de rafetarî mi isnafi, straiul saă ntmtntenî de diverse
meserii mi nrofesianî, sinta mi alte familii de lokaitori în-
oramă în nainnru de 5535, adiks:
1500. Straini ka dare lettre Vorniuia Oramalai.
79. flostelniner
113. Neamari.
56. Komnanimt).
25. Mazili.
638. Rantami.
217. Skatelnini.
1172, Iloslamni'il (Servitori.)

1]. Aceste snitalarl nefiinds îndestalstdre dani înmalijirea lokaitorilora mi

a boalelorB, ne la anala 1811, doktoralB Konstantină Karakamă a fi-
katB nronanere Vornikalaî Grigore Bsleana, karele atanccera Ags, ka
st Îndemne ne boeri mi ne negajjitori la o sabskrinniane centra fan-
darea anal suital 6 mal mare. Ilronanerea cainda-se în lakrare, s’aB
înfiinjjatS ană snitalB afara din oramă andc era o dati fabrika de no-
BtavS. Acostă snitalB ka încetai# s’aB msritB nins la 200 de kreva-
tarl, nri la aualB 1717 Domnala loanB Grigorie Karagea la dotată ka
deosebite venitarî sere a se natea sasijine, mi aname: 25 de skatel-
nicî, 10 silame do IJigani, 25 de lei de fie kare Isnarvnikă noă, 10
lei de fie-kare SametuB noă, 2 Iei din fie-kare nang-s a xazmetariloră,
ce se vindea ne ană, nrekamă dijnrsritală, vintritală, vimile, uii ok-
nile; ne lungii aceste l-a dedikaiă mi ministirile domnemti din Jade-
jjală Vilceî, Grovora, mi Arnota. Eforii acesta! snitalB sântă Ilrea
sf. EniskonB ală Baraala! Konstantie, Banală Grigore Brankoveana,
Banală Rada Goleska, Vornika Grigore Bileana, LogofitalB George
Goleska; Xatmană Konstantină Goleska, Klacera Konstantină Bniloîa,
Stolnika Geani., mi aljji kijil-va. Iar înaintea tataiora, doktoralu Kon-
stantină Karakamă, karele a lakratB din înccnatB la fandarea lai.
 1401. Slajitori (dorobangi, gândarmi.)
280. Ilreogi mireni.
54. Surugii.
5535.
Kb kigi-va ani mal înainte erai afara din Bskireiuti
mi fabrici de manafaktsra, nrekama de nostavS, xirtie, ine-
lari, germesitsri, kare eraS în mare nrogresa; dar de la sna
timnă s’a desfiingată linsite de ajatoria mi nrotekgiane. Nh-
maî o fabriki de testemelari mai este la Mirkaga; afara de
aneasta fakS mi nnmintenii namigi Ilostovarî nrin kasele
loră sna felia de nostavă (ntnara) grosa nentrs gerani.
Anestă jadegă arezene kBnitanii.
* a skaanalaî, a Gaga-
Isi, a HîoktnemtilorS, a Iloda nitaralsi, a Obilemtilors, a
Kon'menilora, aHaserei, a Oltenigei mia ÎJrziaen’iei. Ase-
mine doi Ilolkovnmil, sna a jadegalai mi alta a Vlnsiei.
Mai are mi 11 Msnsstiri: Vtkiremtii, Kotronenil, Zna-
govsla, K'tld'brsmanii, Ilanteleimonala, Illsmbaita, Negoemtii,
niiteremtii, Balamsks, Kodrenii mi Tingana. Iar Metâme
15: K^laia, Maainu, Ilirlita, Titirenia, Gragia, Malamaka,
Mirkaga, Mernika, Rantara, Tarbagiî, Iligtnemtii, Dobrote-
mtii, VorniMeasa, Biltenii, mi Samarlramemtit, skita de k^la-
rige. Iar biserici, afara de nele din kanitali, santa 120.
Mai are mi trei trckstori saă skelî k^tre Damre: sna
ne la 'diok^nemtî, denarte ks natra ore de la K^Rraml, tre-
k^nda nrintr’ana krakă ala Danirei snre Silistra ne la Ki-
luramii veki; adoăa ne la Rornigelă mi Zbaniiokă, ne sade
blinda sT.ntu anele mini, se trene neste Dantre de-adreiitsla:
mi a treia ne la Olteniga, ks 14 ore denarte de Hiok’Enemti
din joșii de gara Argemalsi, trebEnda dinkolo la TsrtBkala.
DramalS komsns de la Bakaremtî la Olteniga este de
12 ore; iar a'iela ala karieriloră e de trei noste: de la Bb-
ksremti la Tingana, la Negoemti mi la Olteniga.
Afara de likaitorii kanitalei, jadegala niesta namira
11,773, familii mi aname:
3150. Birni'iî.
24. nostelninei.
13. Neamari.
 13. Mazili.
17. Rsntami.
1807. Skstelnmi.
2133. noslajnini.
465. Slsjitori.
509. Ilreogi.
32. Diakoni.
1110. Bngsreni.
2232. Bslgari.
268. Snrsgii.
11,773.

3. VLAȘCA.

JsdejpdS anesta se otarenite desnre nordă ks jsdegele

Momels mi Dsmboviga, desnre risirită ks Dimboviga mi
Ilfov», desnre ssds ks raîaoa Gisrgalbi mi Dsnirea mi de­
snre ansss ks jsdegsls TeleormanS.
Nsmai dos nsrae mhî trekS nrin jsdegslS anesta: Kil-
nimtea ne se varsi în Argerns, mi GlavaniokslS aseminea.
Els se ssb îmnarte în noi nlimi ks 120 sate :
1. niasa Kobie ks 15 sate.
2. — Gilsmemtiloră ks 17 sate.
3. — Isvorslsi ka 12 sate.
4. — GrenilorS ks 11 sate.
5. — Ogiizenilora ks 11 sate.
6. — Kilnimteî ks 20 sate.
7. — Frasinelslsi ks 9 sate.
8. — Xodovoiî ks 10 sate.
9. — Bilgii ks 15 sate.
Singsrals orams din atestă jadcg« este satslă Giemtii
skasnals IsnravninilorS, ks o singsri biseriks.
Are 9 Kiiietenii; a Gterntilors, a Baiïslsi, a Hodslsi
Demnei, a Filisteneî, a Kilegireniloră, a Dégel, a Xodi-
voeï, mi a Kakalegilors ; ne lings aneste o sing8ri Ilolkov-
niuie.
 Are trei Minustiri: Glavaniokuli». Kisiniora ini Roma­
na: iar Metonie 5: Babele, Iloenars, Kobia, Libiremtii mi
Negru Vod'B, iar biserici în totS judeijulu s^ntă 214.
Are trei skeli la Duntre: una ne la netatea Gisrgului,
12 ore denarte de Turtukaia, trene nrintr’o girte a Duntrei
numite Rama-dana, din jos» de notate, la satulu Slobozia lui
Helembaga, de akolo nrin Dunăre la netatea Rumnlskului;
a doa ne la Sloboziea lui Helembaga, o ort denarte de Giur­
giu, trene Dunirea de-a drentulu la Rusniukă; mi a treia ne
la satulu netromanii, uiâse ore denarte de Giurgiu, treksndS
dinkolo la ninite sate turnemti.
Drumulu de la Bukuremti la Giurgiu este de 13 ore»
iar noste ssntu ninni.
AnestS judeyu are 7036 familii, mi anume:

4206. Birouri: 641. noslumnini.

13. nostelnineî. 471. Slujitori.
17. Neamuri. 430. Ilreojji.
29. Mazili. 8. Diakoni.
3. Runtami. 373. Bulgari.
558. Skutelnini. 268. Surugii.
7036.

4. TELEORMANU.

Anestu judegu se otaramte desnre nordu ku judejiile

Argemu mi Msimels, desnre nsiritu ku jude.ijulS Vlamka,
desnre sudg ku Dunărea, mi desnre anusS ku judegulu Ol­
tului.
Afara de riulu Vedea, ne se numea din vekime Vs-
nuta, mai are dost riuri mai mini: Teleormanul^ ne di» în
Vedea, mi îirlaiu ne du în Kotmana.
Elg se sub îmnarte în 10 nhmi ku 137 sate:
1. Illasa Vezei ku 12 sate.
3. — Kotmanii ku 21 sate.
 3. — Teleormans de sbsS ks 16 sate.
4. — Teleorman^ de mijlokS ks 12 sate.
5. — Mijlokuhrî de josă ks 7 sate.
6. — MijlokBlsî de sssu ks 12 sate.
7. — Sirgalsi ks 15 sate.
8. — Teleormans de josa ks 11 sate.
9. — Margine! de joss ks 15 sate.
10. — Marginel de sbss ks 16 sate.
In jsdegals acesta este ană singură'orami», Rsmii de
Vede, skasnslB Isnravnmiloră ks 2 biserinî.
Are 7 kniritanii: a skaunului, a Kotmaneî, a Xsmalei,
a Balanislsi, a MiolsnemtilorS, a Rakei, a Iletrei, niî a Ze-
mni'iei. Ile lings a’ieste, o Ilolkovninie ini o Vttsmie de
Arabagii.
Nim o ministire, afart de 2 metome: Draginemtii mi
Didieijii; iar biserini 190 în totu judeijBlu.
Are o singuri skele ne la Zemnisea, ninui ore denar-
te do Gisrgîs, kobonndsse nrintr’snu kraks ala Duntrei ne
se varss în biJm mi trakindă de neea narte la SistovS.
Anesta judegă are 12,146 familii mi ansme:

9007. Biruim. 535. Iloslajnim.

8. Hostelnineî. 357. Slsjitori.
22. Neamsri. 385. Ilreoijî.
43. Mazili. 264. Diakoni.
183. Rsntaniî. 927. Bulgari.
245. Skstelninî. 170. Surugii.
12146.

5. OLTUL#.

Auesta jsdeija se otiremte desnre nordă ks jsdeijalS

Argemslă, desnre nssrita ks ala Teleormanului, desnre sada
ks Dunirea, mi desnre anusa ks judeijile Romanayiî uiiVil-
nea, de Icntn kare se desnarte nrin rislS OIîbIbi.
 Afara de omonimală ris Olta (din vekime namilă Ais­
ta) karele adi toata întinderea în langime a arestai jadegă,
are mi natra nirae mal miiî; Kilmigaia, ne di în Danire;
Xirliă, ’ie di în Olta; Jiîa, ne di în Oltimora; mi Olti-
rnorală ne di în Olta.
Elă se sab îmuarte în 8 nlimi ka 141 sate:
1. Illasa Oltalai de sasa ka 18 sate.
2. — Bezeî ka 28 sate.
3. — Hlinijii ka 20 sate.
4- — Mijlokalai ka 20 sate.
5. — Hlerbînemtiloră ka 15 sate.
6. — Kilmijjaîalal ka 9 sate.
7. — Margenel ka 14 sate.
8. — Oltalai de josă ka 17 sate.
Skaanala Isnravnmilora este în oramală Slatina, karele
are natra biserici.
Anestă jadeijă are o Ilolkovni'iie mi mese kinitaniî; a
Skaanalaî, a lloganalai, a [Ilerbinemtiloră, a Inotemtilora,
a îingarealai mi a îidei; Ministiri doi: KlokoHiakală mi
Gilmeile, iar metome mente: Strexaia, Deliniă, Illavmenn,
Gerijjiî, Gobrotenia, Sanotă, mi Romanii; iar biserim, afari
de aele din orarnă 151.
Ilrin auestă jsdeyă este o singsti trekitoare neste Da-
nire ne la aetatea Tarnalai, 7 ore denarte de Zemniiea,
dindă de aeea narte la netatea Nikonole.
Dramală de la Bakaremti Ia Slatina este dc 36 ore, Iar
ala karieriloră de 9 nomte.
Atestă jadeijă are 6220 familii mi aname:

4379. Birni’ii. 237. Tloslamnini.

7. Xlostelniiei. 252. Slajitorî,
10. Neamari. 310. Ilreon,!.
43. Mazili. 255. Diakoni.
97. Rantami. 252. Sngsreni.
293. Skstelni'M. 85. Saragii.
6220.
 JUDEȚELE DE PESTE OLTU.
1. VÂLCEA.

AnestS jsdeijs se oteramte desnre nordS ks M8nn,iijs-

degslBi Argems, desnre rasiritS ks jsdejjsl» Argemsls, des­
nre ssds ks jsdeyele Olt» mi Romanaijii mi desnre ansss
ks Gorjs mi Dolj».
Afara de risl» Olt»I»i, nrin aiesta jedeijS se sksrgs
vre o 13 risleye neînsemnate.
AnestS jsdegS se ssb îmnarte în 9 nlimi mi 2 nlaisri
ks 175 sate, mi a nsme.
1. Illasa Oltslsi de ssss ks 16 sate.
2. — Oltslsi de joss ks 20 sate.
3. — Hernei.de sssfi ks 20 sate.
4. — Hernei de jos2 ks 12 sate.
5. — Olteyslsi de ssss ks 17 sate.
6. — Olteijslsi de josS ks 18 sate.
7. niaîslS XoresBlsî k» 28 sate.
8. — Koziei ks 21 sate.
9. Illasa Otemeslsi de s8sb ks 10 sate.
10. — Otemeslsi de josS ks 11 sate.
11. — Rimnikslsi ks 13 sate.
niaisrile se nizesk» de kitra doi Vatami, dar ns aS
nini o notek'B snre Transilvaniea, kami sînt în naijlokă msn-
yil jedeuslsi ArgemS.
Dost orame sints in anests jsde^S: Rimniksls anroa-
ne de malsrile Oltsl»!, skasnslS IsnravniHÎlorS, mi nea intii
Eniskonie a ijerei Romsnemti, ks mease biserhii mi dost
skitsri, TitireHisls mi TeimslS. Anroane de anests oramS,
desnre marginea Oltslsi, la lokslS ne se keami Risrenii, se
fane în tot» anal» zi de targS (îarmarokS) mare, ne la in-
nenstBls 1»! Sentemvrie. Hela-l-altS oramS este Oknele marl,
k» nimi biseri'ii mi 8nS skitS gsika, imnirnită în ninni ma-
xalale.
AuestS jsderjî» are 4 kinitinii: a Skasnulsi SlsjitorilorS
Rimnikslsi, a Ilotireî, a Kataniloră lai Marks, ini a Oltejja-
laL El» mai are 6 monastiri: Kozia, Arnota, Monastirea din-
tr’snS lemnS de Kilsgiriije, Bistrița, XorezS, mi Govora.
Afara de aceste mi 12 metoame: Stanemtii, Dobrocea, He-
ttgeniî, Siracinenitii, Arxangels, Slitioara, Boncemtii, Vn-
leniT, Neteda, Mimilemtii, Biberii! mi RomanslS; iar bise­
rici, afara de cele din orame, 446.
DrsmslS komsn» de la Rimnik» în Transilvania este
ne la Kiinenî, kale mai de 10 ore.
Acest» jsdenS are 12,014 familii de libaitori:

7826. Birnicî. 1010. Skstelnici.

14. Ilostelnicel. 668. Iloslsmnici.
75. Neam»ri. 374. Slsjitori.
110. Komnanimti. 1378. Ilreogî.
248. Mazili. 163. Diakoni.
89. Rsntami. 222. Bsigarî.
12,014.

2. GORJIU.

JsdegslS acesta se otiremte desnre nord» ks Transil­

vania, desnre rasiritS k» msnijil Jsdejjslsi Argemsl» mi al
Vslcei, desnre sad» ks jadeyele Doljis mi Mexedinjjii, mi
desnre anss» iarami ks Mexedinijii.
RislS cel» mai însemnat» ce trece nrin jsdejjBl» aces­
ta, este Jii»lS, karele din vekime se n»mea Sigetals mi n»r-
cede din oramsl» Sigetă din Sngaria. Afara de acesta mai
are vre o 20 ri»len,e mai mici neînsemnate.
JsdejjalS acesta se s»b îmnarte în 8 nlsmi mi 2 nla-
I»ri, k» 230 sate, mi ansme:
1. IllalslS Novaciloră ks 16 sate.
2. —■ V»lkan»18 ks 34 sate.
3. Illasa Tismenii de sssS k» 21 sate.
4. — Tismenii de jos» ks 14 sate.
 5. — Jiisls de sssb ks 24 sate.
6. — Jiisls de joss ks 19 sate.
7. — Hilortslsi de sss8 ks 24 sate.
8. — Hilortsls de jos» ks 25 sate.
9. — Xamrezi de sbsS ks 22 sate.
10. — Xamrezi de jos8 ks 25 sate.
Hotenele jsderjslsi ancstsla, din kassa msniploră, sints
f6rte greș de treksts.
Skasnsls Isnravninilors este în oramslS Tirgsls-Jilslsl,
karele are 4 biserici; afars de acesta maî este mi orsmelslS
Ksrbsnemtiî, ks o biseriki.
In anest8 jsdeijs sints 5 kosnetanii: a SlsjitorilorS Ska-
snslsl, a Ilotirei, a Katanilors Tismanei, a XaTdssilorS Ilre-
daijî, mi a Xamorezilors.
Maî ssntă 3 minustiri: Tismana, Krasna mi Strimba.
Asemine 3 metome, Mioklovina mi Holovranil mi ană SkitS.
Iar biseriai în tots jsdegsls stnts 193.
Trek’Ltorea sas skelea ne dane în Transilvania este ne
la Vslkans: iar drsmsls komsns de la Tirgs-Jiislsi, mani
la xotarsls Transilvaniei este mal de 12 ore.
L^ksitoriî atestai jsdegs se nsmirs la 10,522 familii
mi ansme: -
6701. Birniti.
20. nostelni'iei.
43. Neamsri.
191. Komnanimtî.
338. Mazili.
114. Rsntami.
257. Skstelnisî.
1077. Iloslamniii.
256. Slsjitorî.
399. Ilreojjî.
208. Diakoni.
768. Bslgari.
10,522.
 3. ROMANAȚI.

Jsdegsle acesta se otirimte desnre nord» ks jedegBle

Vilneî, desnre risrită ks jadegele Oltelei, desnre ssd8 ks
Dunărea, mi desnre anss» ks jadegelS Doljîs.
Afari de risle Oltelsi, karele kerge în toti întinderea
d^-lsngslS jedegelei a'iestsia, maî sintS doi rielege, Beîka
mi OltegslS, kare se varsi în Olt».
JsdegBls acesta se ssb îmnarte în 9 nlimi ks 124 sate.
1. Illasa Bilgei de sbsb ks 8 sate.
2. —: Bilgei de joșii ks 13 sate.
3. — Oltalsi de jose ks 20 sate.
4. — OIîbIbî de sbbk kB 16 sate.
5. — OltegelBi de sbbb ks 19 sate,
6. — Oltegslsî de josS ks 17 sate.
7. — TeslsiBlei ks 19 sate.
8. — Kimnalei kB 17 sate.
9. — Mijlokelei ks 15 sate.
SkaBnslă IsnravninilorB este în cramele KarakalS, ka­
re odati se nsmea Baridava mi s’a nemits ama dsni netatea
ne a fiksts neva maî din sbsb imniratală Antonins Karaka-
la în anslă 216 dani Kriste. (Vezi tomală I ala anestei is­
torii.) Asests oramă are trei biserini.
Aneste jedegs are 6 kinetenii; a Kiliramilore Skas-
nelei, a Ilotirei, a Islazslal, a Sarelei, a Belsslei, mi a He-
leîBlai.
Ele are doi MinistirI: Bnnkovenil mi Xotiranli, Iar
metome natre: Grenenii, Britoisls, KatalBislS, mi Balmiii
iar biseriul afari de nele din oramă, sint» 166,
Trekitori desnre Denire sintă dofii: ana ne la satslS
Islazs din sesă de netatea Tarnalei ks 2 ore, în fagi ks
satslă Barnogls; mi neea-l-alti ne la satele ^Jeleis, din sbsb
de IslazS ks 6 ore, nrintr’ene krak» ale Dsnirei emitS din
bilgi, în fagi ks oiimelsli Illevna.
Dreniel» de la KarakalS la belele este de 7 ore, iar
la IslazS de 10 ore.
 Jadegală acesta are 7396 familii mi ansme:

4545 Birnid. 596 noslamnicl.

23 Ilostelnicei. 232 Slajitorî.
21 Neamari. 338 nreojji.
93 Komiianimtl. 348 Diakonî.
25 Mazili. 717 Balgari.
156 Rantaml. 26 Saragii.
276 Skatelnicl. 7396.

4. DOUÎ.

A'iestă jadejjă se otr.ramte desnre nordă ka jadegele

Gorjală iui ViHca, desnre iistrită ka Romananii, desnre
sada ka Dantrea, iui desnre anasă ks MexcdingiL
Elă na are alte rîari de kntS Jiială, karele narcede
din jadenalS Gorjia, mi nrin jadejjslă acesta se kobora mi
dt în Danure.
Elă se sab-îmnarte în 10 nltmi ka 146 sate:
1. Illasa Kmnnalaî ka 15 sate.
2. — BrJijel de sask ka 8 sate.
3. — Bilijel de josS ka 11 sate.
4. — DambiT>vei de jos» ka 14 sate.
5. — „ „ sask ka 14 sate.
6. — Jilalai de josă ka 17 sate.
7. — n >> SBSS ka 13 sate.
8. — Xaînrezala de josă ka 24 sate.
9. — p „ sask ka 19 sate.
10. — Milortalsl ka 11 sate.
Oramală nrin’iinală din acest« jsdejiă este Kraîova (saă
Krais-Iova), nlă treilea skaank ala Băniei. Elă s’a fandată de
Kraîală Iova (îmni.ratala Ioană) ala Balgaro-romtniloră în
anală 1285, karele a fakată mi biserika astxzi namits Bs-
neasa, ka sirbarea marelal Martiră Dimitrie. A’iesta se
nrokiemase Domnă Macedoniei mi Tessaliel mi îninirată ală
Rommiloră mi ala Balgariloră (Vezi Ilartea III tomnală I
FOL. HI. 12
 al» anestei Istorii); iui atanne se vede kt s’a strămutată ini
skaanslă Etniei de la Strexaia în anestă oramă. El» este
onorat» mi ks skaanslă Eniskonalal, karele kăte odată ma-
de la Rîmnik» »nde este uronria sa residență, iui kăte-
odată la Kraiova, »nde este uii skasnala Banalal.
Astăzi însă în loks de Ban» este lokotenental» (Kai-
makamal») ne se răndaemte de Domn»; Iar Banal» residă
în Bsksremtî.
Aine sânt» iui deosebite dregătorii: nolkovnik»!» Ka-
laramiloră, Logofătul» al» treilea, Armamală ala doilea, mi
IIortarlBlă, dregători ne se nameskă de kătre Domn» nrin
rekomandarea Kaimakamalai. Mal sântă iui trei Logofăiji
do Divan», ană jade sanremă mi ană Staroste de neguțători.
Anestă oramă are în lăantrala seă natrs kănităniî: a
Kataneloră, a Armămeiloră, a Mazililor»’ iui a Siajitorilor».
Aiae este ini ană Divan», ande se kaată nronesele mi
jadekățile nelor» ninni județe de kătre Kaimakamulă mi
boeril mari divaniiutî de akolo; iar anele mai însemnate se
sunsnă deslegărei iui xotărîrei Domnalaî nrin intermedială
Banalul, karele mede de-a nararea la Bakareiuti.
In anestă oramă este mi residență Isnravninilor», kari
se okant ks trebile administrative mi ka străngerea dărilor«.
In lăantrala oramslai sântă 8 monastiri: a Obedeanu-
laî, a Gtneskalai, St. Sergic, St. Dimitrie, St. Nikolae, a
Vlădolanal»i, a Dsdslai, mi Ilrofetală Ilie; afară de aneste
mi ninii biserici de neatrt: a lai Iletra Bonta, a Stirboinel
a săntslsi loan, a ÎIngarelalai mi a Jieanalai; ’iar biserinl
de lemn» sântă 33.
Multele mi mari kase boeremti, tărgală întinsă mi ma­
re, isnafarile de neguțători meseriamî străini mi riămănteni,
îmnoiiorarea kare trene de 25 mii lokaitorî, iui nosițianea
minanată a anestuî oramă, renresintă o adevărată a doa
kanitală a Romănicî.
Aine este o skolă nsblikă Elineaskă mi ană snitală
minanată zidită "la anală 1811 sab-kălmăkămia ferinitalal
într» iiomcnire Vornikă Manolake Laxovari, sub-gavernulă
nrovisoriă al» Ramiloră.
 Afara de boerî mi negaijitori, în anestă oramă mai sânt
mi 1129 familii de likaitori:
167 Komnanimtl.
400 Rantamh
465 Boslamnini.
97 Ilreoijl mireni.
1129.

Afara de kinitiniile .oramalai, mai sântă ninni ale ja-

deijalai: a Skasnalsi, a Ilotireî, a Gidiijalai, a Hiobanalai
mi a Ilrodilei.
In anestă jsdeyă sântă doi monastiri: Bakovnijală mi
Jiteansls; aseminea mi 6 metome: Segarrja, Sadova, Biatora,
Tirnoviya, Roba mi Grenemtii; iar biserini, afara de »iele
din or ama, 161.
Kitre Danire are ninni trekitori t ana ne la satală
Uiolnana, din sasă de Heleia ka 8 ore, ande di Jiiala în
Danire, drentă satală Basklikioi ală oraiuelalai tarneskă Ra-
xova; a doa ne la satală Nedeia, din sasă de Hiolnană ka
trei ore, drentă în faiji ka Raxova; a treia ne la satală
Bistrița, ka o ora din sasă de Nedeia, trekindă Danirea
nintre bilgi la Himbra Balega; a natra ne la satală Gidiya,
din sasă de Bistriija ka ninni ore, dindă nrin ană rîaiuoră
în Danire, drentă satală Lomă; mi a nimica ne la satală
Zdegla, ninni ore din sasă de Gidijja, dindă nintre bil^i în
Danire la Balanka Aksară.
Afara de lokaitorii oramalai, jadcjjală anosta mai na-
mira 10,315 familii:
' 6151 Birnini. 1087 Boslamnini.
11 Bostelnini. 374 Slajitori.
62 Neamsri. 322 Brcnijî.
297 Komnanimtl. 173 Diakonî.
122 Mazili. 921 Balgari,
841 Rantami. 124 Saragii.
830 Skatelnini. 10,315.
 5. MEHEDINȚI.

Anosta este nelă din srmi jsdeijs als yerei Romi nemți
uii mai marc de kitS töte. întinderea Isî în lungime, din
msngiî Karnayî desnre nordfi ini snre ssdS mm la satsls
'îlsnelnijja, are o kale de 35 ore mi mal bine. Els se o-
tiraiute desnre nords ks Banatsls Temimörei din îingaria,
desnre nsirits ks jsdejjele Gorjs mi Doljs, desnre ssds la-
iimi ks Doljs, mi desnre ansss ks Dsnirea, snde de v.eea
uarte este Bslgaria mi mai din ssss Serbia.
Afari de rîslS nclS mare Dsnirea, karele sdi doi
treimi din Isngimea anestsî jsdeijs, mai uirksli înki 12 rîsri
mai mini.
Jsdeijsls anesta se ssb-îmnartc în 11 nlimi mi 1 nlais
ks 293 sate, mi ansme:
1. Illasa Jilyslsi de sssS ks 38 sate.
2. — — joss ks 22 sate.
3. — Dsmbnvii de sssS ks 28 sate.
4. — — josg ks 24 sate.
5. — Kimnslsi de josg ks 23 sate
6. — — ssss ks 21 sate.
7. — Blaxnina de ssss ks 1G sate.
8. — — joss ks 17 sate.
9. — Okolslsi de ssss ks 30 sate.
10. — — joss ks 23 sate.
11. — Baea ks 27 sate.
12. — lUaislS Klomanii ks 24 sate.
A’iestS nlals se nizemte do snS vitafii mi are 33 de
notcii trckitöre în Ungaria. Dar trekitori mai însemnate
ssnts doi: sna ne la Vama Berneițilors ne di la Mexadia;
mi alta ne la Vama Baxnei (sni> sats în anestS jsdeijS)
dinds nrin Illaisls Lsngii la satsls Tsfars din Banatsls
Mexadiei.
AnestS jsdeijs are doi oramc: Mernejjii în farji ks
Kladova, skasnsls Isnravninilors, mi ks o Monastire mi doi
biserici; mi KalafatslS în fajji ks Vidinsls, ks ninni bi-
seri'ii.
 Anróne de Mernení este Tsrnul« Severing, snde era o-
dinior's mi oramul« Severinonole (ne «n» mess ne se kiami
KsninslS SeverinaluD zidit« de Severi; îmntratBl« Romei,
în tiranul« esnedigisnei sale assnra Gogilor«. De la anel«
ímntratü a luatS namire mi geara din Olts ni>ni> în Dunwe
Komitatsls Severing; anestü komitat« se guverna de kitre Ko-
migi (sau Bani în limba nonulars), kari! din vekime îmi
avea« skaunulu în Strexaea de «nde anol 1'aS strimstati;
la Severinonole mi mai tirziu la Kraiova.
în drentul« Turnului Severin« sc vtd» în Dunăre mi
n>mT>ininile faimos«l«i nod« alS 1«! TraianS. Mai în shsb de
aine suntu mi kataraktele Istrslsi, kare tarnemte se kiamt
Gerdanerí mi Demirkani; mi neva mai din sus« este netatea
tsrneaskü Ormova desnre rials Merna, ne este xotara des-
nirgitoră între Banatul« Temimórei mi Banatul« Kraiovel.
Ormova veke este ne malslS Duntrei sab sttninirea
Aastriakn; iar Ormova noui este în auroniere ne o insali
nelsabilT,, kare se kiamt Ada-Kalesi mi e sub stammirea
Tsrniloru
JadegalS anesta are 7 kun eterii: a Skaunuluí, a Kalá-
fatslai. a Ilotirci, a Herniurilorg, a Ilrostolulai, a Bteí mi a
Vodigei.
EIS are mi natru Monastiri: Motrs, Ilíngircnii, Tonol-
niga mi Strcxaía; inetóme nu are; iar biserini 179.
Desnre Dsniire are ninnî trekitorl: ana ne la Kala-
fats la Vidins, a dop. ne la șatal« Salnea, natru ore din
süsü de Kalafatü nrintre btlgi, cse la ortmelula Florenti­
nii; a treea ne la Miorboreni, úrin Balta verde, din s«sk
de Salnea ku natrs ore, trene dinkolo la satui« Ilraova;
a natra ne la Mernegi mi Tarnulű Severinulsi, ninní ore
din sasü de Balta verde, trene la Fetislam, saü Kladova;
a ninnea ne la Rumava ninní ore din süss de Mernegt, la
netatca Ada-Kalesi.

1). Strcxaía astazl he mai e oramK ; dar ne ruinele salo Mixaís Vodi>
Vitcazsl« a zid'tú o Monastirc inksnjsrat‘& ku zidB, înainte de a se
fané Domntí.
 în jsdeijb'lă auesta sbnts 14,376 familii:

11,427. Birniui.
14. nostelniieî.
50. Neamsri.
205. Skb’telniui.
1125. noslBinniii.
233. Slujitori.
373. Ilreojji.
30. Diakoni.
372. Bulgari.
146. SsrBgii.
14,376.

CAPITULU III.

Despre clerulit țieret Românescl.

Numitele 17 jsdene din yeara Rombneasks se îmnarts
iui biserinemte în natru Enarxii: a MitronolitslBÎ mi a Eni-
skonilorb de Rîmniki, Bszeă mi ArgemS.
nins la domnia lai Rads Vods uel« mare, în jjeara
Konnneasks era numai «nS ArxiereS. NsmitslS Domni, no
la înnenstbli sekolslsi XV, adakiiids ne NifonS natriarxsl«
Konstantinonolei ue era eksilatu la Andrianonole, l’a n8S8 în
lokslS Mitronolitslsi, aii ksrbia nost? era vakants. Dens
kombinarea auestsi natriarxS. Domnuls a kreats Eniskona-
tsrile de RîmnikS mi Răzbi. (Vezi biografia Isî Rads Vo-
ds uclS mare la tomul« II ala auostei onere.l Dsnb aueea
în zilele noastre, ssb întlia domnie a lai Aleksandrs Vodb
Msrszi, s’a înfiinijats mi alS treilea EniskonS de Argems.
Astfelîa Enarxia Mitronolitelsi kaiirinde mente jadege; adi-
ks: Slam-Rîmnik81S, nraxova, lalomiiia, Ilfovs, Dsmbovi-
ya, Vlarnka mi TeleormanS; aucea a Rîmnikb’lsi, jsdeyele
de ncste Olts; a Bszt.uI«! trei ji;dcije, Bezbă, Sslisenii mi
Mum'iclH; iar a Argemulai, OltblS mi ArgemslS.
 Ile Arxierel ini ne Esgsmenï îï răndseinte Domnsls.
Semnele demnităgei 1er« ssnts deosebite : Mitronolitsls are
Ilaterigă saS toeags iiăstoresks; Eniskoniî aS XazranS (kăr-
jă ks kans de argints) ïar egsmenii kărjl mai simnle mi
maî mÎHî de kăts ale Eniskonilors. Aseste semne se da»
în mălnile lorii kîar de kătre Domnul« kănds îî instalează.
Iar răndseala, ks kare se dane Mitronolitsls la skas-
nsls seS dană ne î-ea Ilateriua de la Domn«, se fane în ki-
nsls srmăteris:
Merge înainte: Kănitansls de DorobanijI, ks Ilolkov-
nikslS oramslsî kălărî, ks zaimiii mi omenii lors ne joss.
Dsnă anemtia Aga, ks Zannii! mi omenii sel.
Vel Kănitansls de Lefegii, ks Bam-Bslskbama, mi ks
tojiî Seimenii Snătărieî.
Ilortarsls «ielS mare, ks totă ssita Ilortărieî mi ks me­
se Ilostelni'iei.
Ilatrs LogofeijI de taină, din kari doi Logofeul trei îm-
brăkaiiî ks kaftansrî.
Ilatrs zansiî de Divans.
Ilostelniksls alS treilea, ks Ilitarsls als doilea.
Doi treti-Logofeiji din jjeara de ssss mi de joss.
Logofătsls als doilea din yéra de joss, ks Ilostelniksls
a!8 doilea.
Ilitarsls sels mare, ks Logofătsls als doilea din jjeara
de ssss.
Ilrotononii ks toni nreoijil ne joss în doă mirsrî.
Arxidiakonsls ks Ilateriija.
Doi boeri mari, Logofătsls de yeara de ssss mi sels
de yeara de joss. ks Mitronolitsls în karetă.

E
cpST 4 Hloxodari. 4 TIïoxodarï.
g CP
et’ M
O o
grLogofeyï de Divans. Ș< c^Logofeyî de Divans.
5“
 Iar nndseala, ks kare se trimite Eniskonsls de la
Hurte la skasnsls seă, se fane în kinsla srmitoris:
Kinitansls de Dorobangi, ks IIolkovnikslB orauislsl
mi ks togi omenii sei.
Logofetsla alS treilea din geara de joss, k8 Logofstsls
ală treilea de taini.
Logofitslă ala treilea din geara de sssă, ks Hitarsls
ală doilea.
Arxidiakonsla ks Xasranală.
Doi Logofegi als doilea din geara de sssb mi de joșii
în kareti ks Eniskonslă.
-
Trei LIîoxodari. 5a“ 2. Trei Hioxodari.
g-

n S
Logofegi de Divană. 2. § Logofegi de Divanii.
• cn
*
Mitronolitsla mi Eniskonii a nremedinga în adsnirilc
generale. A’iemtia, în enarxia sa jsdekn klerals, nriimeskS
dările de la nreogî mi leali nlatt nentrs xirotonii. Ei ka-
nsti. foldse mi de la laiai, ne botezări, ne kansnii, tui alte­
le ; mai as momii ks sate, gigani, robi, skstelnini, Iloslam-
niii, kttc 12 mari Monastiri, ini kite o kirsismi în Bsks-
remtî, libere de ori ne dare. MitronolitslS, Eniskonii iui
Monastirile ks donagisnele lorii, simt« libere de VimritS,
Dijmerită mi Oeritu.
Mitronolitsls este ssnasS tronslsi natriarkals din Kon-
stantinonole, kirsi-a i se ssnsns snre dezlegare mi xoturîre
kasscle sniritsale >iele mai însemnate. Namirea Mitronolits-
Isi o rekomandi Domnsls nrin îngelegere mi anire ks E-
niskoniî mi ks boerh uei mari; totă Domnsls îi di, în mi­
ni mi Ilateriga, mi-ls trimite la Mitronolie ks ceremonie,
nreksms s’a zis« mai ssss, înmtiinginds nsmaî ne Ilatriar-
kslă desnre rindairca sa. MitronolitslS însi trimite Hâtri—
arkslsi ne va darari snre semnă de ssnanere, dane kare în-
dati i se trimite konfirmarea dani, obi'ieis.
 în kasă de vakaniji, Eniskonsls Rîmnikalaî are dren-
talg a fi înaintată la demnitatea skasnalaî Mitronolieî.
Eniskoniî se fakă nrin mtirea Domnul»! mi nrin ale­
gerea Mitronolitalaî mi a boeriloră. Mitronolitală îî xirotone-
mte mi Domnală le di în mini Xasranală [sas ktrja].
Din Monastir! sântă sanase Mitronolitalaî mi Enisko-
nilora, Iar altele tronslaî Antioxieî, Aleksandriei, lerasali-
malaî, mantei»! Sinaea mi Atosă, mi altora lokari sfinte din
imnerială Otomanii. Egamenii acestora se nndaeskă de ki-
tre Ilatriarmn resnektivl, mi se rekomandi Domnsl»! mi
Mitronolitalaî snre reksnómtere mi instalare. Iar Egsmenil
Monastniloră nimîntemtl se rekomandi la întirirea Dom-
n»l»î de kitri Mitronolitală mi Eniskoniî nrin Logofitală
nels mare.
Sokotelele de venitarl mi keltaele ale Monastiriloră
s»ntă șaimse loksriloră sfinte din imnerială Otomană, se
seraeteazi de kitre enitronală nndaită de kitre skaanele
resnektive mi de kitri Logofitală nela mare; Iar sokotelele
Monastiriloră nimintenemtî de kitre Mitronolitală, Eniskoniî
mi marele Logofită.
In tóté jaderjele sântă Ilrotononi namijii de Mitrono­
litală mi Eniskoniî resnektivl al enarxiiloră.
Hreoyii tataloră bisericilor» din yeari se xirotoneskă
de kitre arxiereiî fie-kiriî enarxii: Ei în totală sântă
10,278, mi a name:
$a7ö ty6!“' -) Mitronolitală.
47«. Diákom. J
rv e10^* ’. ) Ööb Enisk. Rîmnikalaî.
932. Diákom. I

$7n
370. Diákom.iJ Enisk. Bazialaî.

^44 ) Ssb Enisk. Argemelaî.

544. Diákom. J b
' 10,278.
 QAPITITIJJ IV.
Despre țiganii din țeava Românescă.
în tota yeara Romineaskt se afli o mulijime de gi-
ganî, sklavl domnemtî, boeremtî mi monastiremtî.
Eati nsmtrulo loru:
700. Aurari sau Rudari.
100. BieamI aurari.
1000. Srsari mmînteni. • Domnemtî.
800. Lingurari.
700. Liemî ferari.
20,000. Vatrami boeremtî mi Monastiremtî.
23,300. Stlame saS familii ’.

CAPITULU V.

Despre frontierele țerei Romdnescl.

Dunt konrinderea XudutnamelelorS, (sau xotirni’iia
jjerel fikuti dani nanea de la 1741) limitele jjerel Ronn-
neinti se în'ienu de la Rumava, unde se desnarte de Serbia
turneaski nrin Luntre mi de Germania 2 nrin Banatulu
Temimoarei. Semnele ruse. îmentndi de la judegulS Me-
xediniji), sunt următoarele:

1) . Ari fi foști lokslB asi ka autoruli st fi vorbiți ne-va mal nrelargS

desnre istoria, limba mi datinile anestori lokuitorl ne s’aS liniti de
nămsntuli nostru.
Snre mtiinjja nosterităjiel însemnăm«, kt muljjumita nrogresului
■jivilisajjiunel între Romi.nl, astăzi sklavie ns mal este ne nămtntuli
nostru. Jliganil Doinncmtt mi Monastiremtî s’ai emanninati înkx în
anulS 184G; Iar iei boeremtî la 1854, adeki în urina Revolujjiunel de
la 1848, kare nrokemase nrinmnulu emanmntrel lori.
(TradncetorlnZ«.)
2] . Autoruli nrin anostii kuvtnti voeinte st zikă Auslriea, lutnds-se
dună gergulu nonularîu, karele nrin kuvtntuli Nemți, înjjelege mi ne
Austriaki mi ne Germani. [Traducălorlulu.]
 Mehediiitii.
i\miete mouiiilorS De la gara rîalsi Vodiga 'ie se varsi
uii als nronrieta- în Dsnire, în sas nini la o movili.
rilorS lorS.
Illi ne din sssă de ana IJara-velnalai,
IlaxnaMonastirei ande rimine ana Vodigei în geara Romi-
Tismana, mi Lo- neaski, kitre kalmea manteiaî Daramka
viga tot8 a anel sas Daraninală, armeazi din vîrfală mante-
Monastirei, lai Dorana Meterezalaî, între doi nietre na­
șe ne xotarală vekia, atamî kindă s’a fikată
nauea, ande s’aă înilgata ini doi movile.
De akolo trene nrin desnirgirea man­
teiaî Irtane sas Giertanti, mi armeazi: ki-
tre vîrfală mantplaî Damakalta saă Danr.a-
kleta;
Kimina Komoe- Kitri vîrfala mantelsi Kerkiga;
nilora. Kitri vîrfala manteiaî Uiatra kiîne-
laî, kare de lokaitori se namemte Ileliniga
mare;
Gorvodiga lai Kitre vîrfală manteiaî Ileliniga mare
George mi Tri- Ia ninala Hesna, ande se vani în 'Ierna;
ili ka ai sei.
Ilrasna lai Ioans De la ana Herna ne din sasa nini la
ini Kn^Iana ka ai ana Kraioviga, ande se varsi în 'Ierna;
sei.
Isvarna lei Geor­ Treue xotarală neste ana Herneî mi
gia ini Lonia Ki- rimîne anestă niiiă în gean; armeazi ne
nitanalai ka ai sei. sab noalele manteiaî Kobant, saă Kanino, mi
se întinde:
Merimemtii lai IIc la vîrfala manteiaî Dambravală;
Konstantin^ Stoi-
neska.
lle la virlală manteiaî Tatov;
A IlredemtilorS. lle la vîrfala manteiaî Tataia (Satalk
Klomaii).
a FngemtilorS. lle la virfală manteiaî Nesekă saă’ SekS
(satab; Vienii).
 Ame se termi nu judeyulíí Mexedinijil
mi ínuene judeyulă Gorjiu; mi ín Asstria se
termini, xotarulS Banatului Temimoarei mi
se în'iene alu Ardealul»! sa» Transilvaniei,
-
în Xudutnamea se kunrinde, ki» de ai'je ns
s’aă nssu alte lemne de xotars, ’ii a8 i"B-
mas8 duna xo tart le vekî ale Momiiloră ; k'ăui
atută din nartea ijerei Romunemti, kttu mi din
nartea Transilvaniei, s’au möln,T.mitS anrun-
dos nurijile ka si» meargă ninu în ana Rî-
sls Vadului, karele se varst kstre nodulă
rîslsî Olt». Ile lîngt aueste Iimaremte mi
semnile kare s’aă arătată ne xotari. de kr>-
tre nronrietarii de akolo, de unde se îniene
jsdejjulu Gorjiu, mi kum se delimitează ku
Transilvania nínt în rîulu Oltului.
Goiju. Vtrfulu muntelui SturulS, unde faue
xotaru de vale în ana Jiul» Romi.nesks, ka-
Monastirca Tis- rele ese din duoî munijl ai ijerei Roini-
mana. neinti, unul» numit» Illerbile mi altul» Tur-
uenii, kare anr. kuryc kî.tre Ramii Reții, ne
sub mese mumii numim:
Tismana. Turzcneasa!
Osia;
MomneniíT ureni. Ntdelea;
mi Frujjcuitil. Rostovanulu;
Uiatra Tanasiî mi
ArkanulS:
De aui ese xotarulu kutre rîs, mi fa'ie
disiiărijirea desnre Transilvania. Anoi xo-
taruls merge iie sub zene munrji numim:
aliiBengemtiloru. Scgriulu;
mi Briiloíu lui
GeanogI».
alu Fn.ijemtilorí;. Muiu'k Iu ;
al Skit. StT.nemti. Kornile!
al KulinemtilorS. Negri le!
al» Vateskiilors. MstslS;
alS XsnegenilorS. FstaîslS;
alti BniloilorS. BalkanslS;
alS MomnenilorS. DrsgoîslS;
alS m^TaiuilorS. Msgile;
alS VslkanilorS. KindekslS.
Aneasta ani se întinde anoi nîni în
ana Jislsî, desnre kare am vorbit» maî sss
iui snneazs xotarS mantele nsmitS Grai«
Gardslsî, neste ala kirsia kremtets treie
uîn'L sade se s nem te ana JwlS ^ominesks
ks JislB SngsreskS, karele vine din Ardeal»
din msntele nsmits vîrfsli Isi Iletrs, iui ks
numirea de Jiîs se varsii în nearâ Rom^neasku.
XotarslS trene dinkolo de Jiîs ne din
jos», nîrni snde se snemte mi dt în ana
nsmits Ilolotiintea de s»s, kare vine din trei
msngî nsmigî:
al ArbsbemtilorS. Ilalatimtca;
al Bcrleinteloru. Urilonile ;
al Sti-nueiutilorS. IJemtnariî :
De ai'ie srmeazn xotarslS ne sskatS
ne la lokslS nsmits KarmEtsra, ne ssb nin’il-
snre-ze'ie msngl nsmigl.
al StsniemtilorS. Stoaniga.
al MsrnTtemtilor. Deals Isvorslsi.
als RadelorȘ. BadiS.
als IlolinilorS. Gsra Illaislsl.
Slima.
als TibanilorS. Slivisls.
Kimtea Roms.
alS XslsbenilorS. ^ibunșlș.
al» BíJkoenilorS Groana seaki>.
mi KiniuamtilorS.
(Tots din ksrmitsra kostiinslwi)
alRodmuenemti- Bsrta.
lorS. ürovanis.
al» Razilor» mi floeana Mseril.
Kinstemtiloră. —
Saxanikle.
alt Vlidenilorg. Sxomoialt.
Xotarslt de ainc srmeazi ne vîrfslS a
mante mangii nsmiui
alt Beremtilort. Larga din Bitrîna;
Larga din HinalS feti;
Larga din Grăit;
alt Beremtilort. Balalt; de aine înnent semnile de xotar.
Sara'njjialg Grivel oră;
Din Mijlokt.
Xîrgemtii.
Argeșiu. Ai\ie se termini jadegalt Gorjîs mi în-
TotS a Bereinti- ienS mangii Lotralsi din jadegalt Argems-
lort. Isi; ear xotarslt Brmeazi 'ne ontt-snre-ze-
ue mungii nsmigi:
Gotega;
Streina:
Xilnesh«;
Vîrfslt Gronilort.
Balintslt.
Strikatalt.
Virftîlt Nedi.
Dobroniils;
Zidult;
Xotanslt.
Bs'iegisls.
Voinegs.
aî MomneniL din Toate vîrfsrile mBntelai Negra.
Voinea mi Malaîs
Voinesiga.
a Skitul. Kornet. Mîndra.
a Olineskslsl. nierbinslt.
nîrkilabslt.
a Momnenilort Koasta Kîinenilort.
Kiinenl.
 Din aneasti koasti a Kîineniloră ese
ana rîala Vadai»!, desnre kare se vorbesne
mi în X»d»tmane, nrek»m s’a zis» mai sas
ini aueasti ani armeazi ka xotară nini la
nodada OIîbIbI.
Aneste ssnt semnele ne s’aă dată lai
Skarlata Vódi Gika d»ni nernetarea ne s’a»
fikată în ansi» 1766.
De la nodală kare s’a nsmită mai sasa,
xotarala trene neste ana Oltalai, totă în îb-
deyslă Argemalaî.
totă a Kiînenilor. Xotarsla trene nrin valea Frate, ini
»rmeazi ne vîrfsrile m»nn,iloră namini:
IlrionS.
a Gnbleintiloră. Ilrikalme.
Mantele kolijalai.
alS satslsí Ilano. Vîrfală Boi.
a Or. Iliteintî. Skirimoara.
a satala! Arifă. Xotarala de ani armeazi ne nlaială
AnjemBlaî, ne la Obîrmie, ne la Tonologă,
ne la vîrfală Mantei»! Mokana, ne la Kalme
mi ne la vîrfarile Ilaziloră eanmi în Kalme
nîni la Bolta.
a Arifulsî. De aiue trene ne la Vîrfală Obîruiiî
Kanra Rene, nîni la Obîrmia anei Bada, ka­
re sniti Rb Kanra Re'ie formeazi tîbIb Ar-
yemalaî.
țJrmeazi ne la vîrf»lă mantei»! Simnis
idem. Figiramala! mi nre vîrfală Mantei»! Moldo­
vean», nîni la Obîrmia ane! Valsana, ande
se termini jsdejjală Argeiuala! mi îmiene
iBdeijala Mamnelalal.
MlIȘCClîÎ. De ai'ie trene xotarslă nrin mantele
Valea Lungi mi armeazi nrin rnannii:
Skirimoara.
IHiimoi’818.
Galbenile.
 Valea Rea.
A1S Monastiriei Bada din kare ese rîalS Doamnei,
Argeins. Tind ora,
Mauratasks,
Borauiala,
IliskalS Leotii,
Valea,
Mirna,
idemS. MalamoraU,
Hiskala Nenotalai,
Bratila,
a Mst. Kimna- MidiinoralS,
langii.
a Mst. Aninoasa. IliskalS Nenotalai,
a Mst. Kinina- Bri>tila,
langslaî.
Mantele Gronile, karele este în fagii
ka Figsrama mi din kare karge ana Bra-
tea; mantele Valea Dealalai, din kare se în-
uene nlaială Dîmbovigeî, de ande ese ana
Kîînna-Langalai între daoi mangi;
idemS. Ilerivoemtil, din kare se varsi ana
Dîmbovigeî din mangii Lunile.
al lai Balota, Ilrin daoi mangi ai komisalai Olires-
a satslai Rskalt!. ka; Xogeta Kanrei.
TomamalS nela mare,
IlandeniBlS mikS,
idemS. Hiatra lai KraiS,
Fandarile,
JJerile, de ande nariede ana Dîm-
bovigei;
Mantele Kongii, ande e dramală Ba­
nalei ;
A satslai Drago- Mantele Fandata;
slnvenii.
Mantele Sekarele; mi
mantele Sîntalia.
 paptea vi. epoca iv. capO v. 193

Ane se termină jadegalS MamnelslBi,

Dîmbovița. mi îmene jadegala Dămbovinel, de la lokalS
ne se kiamă Marginea Domneaskă mi ar-
mează:
ne la mantele lei Laiotă;
ne la Slemne;
ne la mantele Maneasla;
ne la Iletrele Albe;
ne la mann.il Slemnei mi Kslmel.
mi ne la mantele Dadaist
Ai’ie se koboară la Obîrmia Brătoia-
lai mi se sae în vărfalS Eotoklslai nrin mijlo-
kala Stringei, din Slimnă nănă în margi­
ne, mi armează ne la Obîrmia lalomigei.
De la Slimna nănă în marginea Kodors-
lai: ne la Balele, mi ne dindossla Baaegialsî.
Prahova. Ai'ie se înkee jadegalS Dîmbovigei, mi
înnene jadegala Ilraxoveî; rămăne mantele
Banegială în geară mi xotaralS armează ne
dană BanegialS Slemnei la mantele IHaislai.
IUi earămi ne Slemnea nănă la Krane
ne la Ilredeala, de ande ese ana Ilraxoveî
mi se varsă în geară, mi ana Terminala! ne
karge snre Transilvania.
IUi earămi Slemna, ne la mantele Ss-
saiala.
ne la mantele Ileatra ;
mi earămi Slemna.
ne la mantele Valea Neagră.
ne Ia SasslS Baiala! nănă la Gebratiî.
Sâcuenii. Aine se termină jadegala Ilraxovei mi
îmiene jadegalS Săkaenii, ne la nlaială Te-
leajenS, ande armează xotarala:
A1S lui Rada Bir­ ne la mantele GrotimBlS în Slemna;
kene ska.
alS Mst. Mărgi­ ne la Bobal mare, ande se tae ana
nenii. Teleajenalai;
VOL. III.
 alS Vitafsls! ne la BobalS mikS;
Miklea.
ala Stolniksla! ne Ia Slemnea în mantele BabemslS;
SkarlatS. mi earsmi Slemnea mantels! Aratonil;
mi în Slemnea mantels! Teigols;
mi în Slemnea msntels! Ksl-Roms;
alS Megiamilors. mi în Slemnea Vse! StegilorS.
alS la! Ilan's Fi- Din msngi! anemtia se adans ana Ba-
lineska. zsalsi mi se varst în Transilvania. Xota-
rsls armeazs Slemnea ne la karmstara Ks-
rsla-nimîntals!, ese în manga; de akolo
nrin Slemnea ntnn în mantele Titarala.
Iar de la mantele TstaralS înuene
Slemna din nela-lalts nlaîa ala anests! ja-
degs, nunt in karmstsra Krasei, mi în jos8
nins la vsrsstara Kraseî în BazsS.
Ana Bazsalal.
Uli Iliatra Keel, de ande rsmîno ana
Bsziala! în gears, ear xotarals armeazs nrin
dealala Keil nins la desntrgirea Nemgilorii,
ande se keams Xerdaks, mi nins la Isvo-
rsls XerdskS, din joss de Iliska-mangS;
mi nins în ana Besniî, mi în josă nîni la
xotaralS Bazsalai, în ana Iliska-Romiî.
Buzău. Aine intra xotarslă din jadegala Bazsa-
A Kindemtilora. ls! mi trene ana Biska-Romii ne la xota-
rsla Sskaenilora ne lîngn koasta mantels!
desnre geara, mi de akolo se koboars nîns
la isvorala Tamimoiala! snde se snernte ka
Bsrkiliga.
Srmeaz-a ne ksrsals nsmita Isvors ne
dams mantels Karaialsi, karele rimîne în
geam.
idem». De la desnargirea Mantels! Babeska
xotarala se sse nima în vîrfa mi se koboa-
m în alta ams kare se namemte Iliska.
Ana Mogerbakara karele se denirtea-
 zs msltS nsns se koboars la Isvorală Gar-
gialal.
Uli de la ana Gargalaï tot§ ne asestă
isvor» nîns la karmstsra mantels! asestala,
karele remíne tots în gears.
Aine șe termins xotarală Transilvaniei
mi însene xotarală gereî Romsnemtl ka
Moldova.
idem». Xotarslă asesta însene de la noalele
msntelaî Mirii».
Asestă mante fiindă ks se abandonea-
zs de kstre Moldoveni, se însemns xotară
de kstre boeriî îmbeloră nsrgî.
De aise armeazs xotarală kstre Slem-
ne ne vîrfală mangiloră :
a lai Dani Grs- Masa,
mstika.
Farală,
mi Mantiorală.
Rhunicu - De aise se însene jadegală Rîmnika-
Sâratü. lal-Ssrată.
De la mantele namită Mantiora, se des-
narte ana Milkovalal, kare merge ka xotară
nîns la momia Vîrtemkoîa.
De la Vîrtemkola remîne ana Milkova-
laî în gears mi se fase xotară mangal» în
kare karge ana Milkovalal. Asestă mangă
trese nrin orainslă Fokmaniî mi se dase ka
xotară nsns la Msksinenl an de ds în Șiret».
Ana Siretalaî se fase xotară nîns snde
însene xotarală konrinsalaî Brsileî.
Din rial» Siretalaî, ande se desnarte
xotarală Moldovei mi ala gerei Mantenessî
se însene xotarală Brsileî.
Ile marginea Siretalaî s’a fskat» xo­
tară de la sine o movils, mi din movils nî­
ns la Ilalgivna s’a nașă niatrs.
 De akolo la Zadna snre nodsls Badea s’a fikstB mo­
vili ; nii de akolo în Isnki, ne marginea Tsrlslslsi s’a fi-
ksts movili, mi ne drsmsls nels vekis în Isnki s’a nssn
niatn; mi ne dinaintea odii Ibi Sar-Xai-Ali-TJelibi în ka-
tslk desnre sndS sa nașă niatn; mi ne dramalS Baldovi-
nemtiloră desnre nsirită s’a nsss niatri; mi ne lokalS bi-
6 crini de la Baldovinemti, între dsolstîlnî de niatn s’a nss8
mi alta niatn; mi de la Baldovinemti snre snd8 este o alti
movili.
De ani mai nainte sBnt alte trei movili, mi ne vîrfolS
unea din ele s’a nașă, niatn; mi ne movilele de la Ivemen!
»nde se întinde dramals între movili, este alti niatri; mi
la odaia Ibî Sari-Saleimang ne alitari ks sats, este o nia­
tri albi veke, mi în fagi ks niatra aneea o movili, mi în
satel8 ^Etanii la movili, snde se îngroani ternii, este xo-
tară vekis; mi ne la odaia Isi SsleimanS-Aga «nde este o
niatri veke, în drentels ei s’a fikstS movili; mi ne la o-
daea Oenemti este o movili în vîrfsls kiria s’a ubsb niatri;
mi desnre nartea nordiki a TbsbIbí snde era o niatri veke
s’a mai nssă sna noBi; mi ne koasta Angii snde este mo­
vila Dalite mi o niatn veke romié s’a fikstS movili; ne
movila Sinatel desnre koasta Angii, snde este o niatri al­
bi veke, s’a fikstS anroane de ea movili.
üli Silimtea Ibî Sterians este tots a gerei Rominemti;
ear la nods mi ne loksls insslei Ibî Emiră este o movili
karé sí keami Leminata; mi ne vírfalS movilei este o nia­
tn mi la lovaneli sântă trei mini movile ne vîrfsla anca din
ele s’a ubsb niatn mi anroane de aneea s’a mai fikstu sna.
Odaea Vizirslai nini Ia nimii Gorgan! este tots ne nartea
gerei Rominemti unde este xotarS vekig, mi din aneste ninni
movili mia este ne la mijlolmlS Ksrgii Odiii, mi ne movila
Katelsi s’a nas» niatn, tiinds-se movila în dosi mi nmîindS
jamitate a Tarniei mi jmnitate a gerei Rominemti; movila
din koasta satslsi Kintorn s’a nssu niatn; de akolo îna­
inte merge nîni la lokslă snde se keami Nisinsrile, sas
SolinS, nini Ia lokális snde se kiami Originii; mi de
akolo merge la sătulii Bosls sa« movila BobIbî, snde kiara
ne xotarsls yereï Rominemti a zidită snitarsls Mixais Kan-
takszenS o biseriki.
De ani înainte se întinde xotarslă nîni la marginea
Dsnirii mi de la odaea Îhî lasigi Saleîmană nini la ns-
gsls giganslsi, unde este o movili ks kirbsnï; de ani nî­
ni la nsjjsls Batoislsï snde este earimi o movili ks kir-
b«nî mi de akolo se întinde iariinî nîni la movila Katîrslsï
unde este alti movili ks kirbsnï; mi se întinde înki nîni
în drsmsls Briile!, snde mai este o movili ks kirbsnï.
De a*ii înkolo Dsnirea se fane xotară ijoreî Romi-
nemti, kare dsni Xatixsmaismsls îmnirinil merge kiar ne
matka rîslsî neste kare tsrniî ns as voe ka si treaki ; ne
lingi aneste mi insslile kare ssnta în mijlokslă Dsniriî, s-
nele vină în nartea ijerei Rominemtî iar altele în nartea
Tsrsieî, stinînite de Nazirsls.
Kitre kanitsls jsdeijslsî Fokmanî otarsis merge ne la
momia mare în kare se koiirindă malte nsmiri a le mare-
Isi boers VistierslS Mixaîs Kontakszens.

Ialomița. örmeazi xotarsls ne mar^inea Dsni­

rii ne la momiile srmitoare.
Vlidoenii. a Monastirei St. Ioans din BsksremtI
Fikienii. a Isi Barna Eni Dimitris.
Liijeniî. a Monastirei Kisnoarele.
Bordomaniî. a Britimanilors mi a Kindemtilors.
niganiï. a Isi Bans Kreijslesks mi a Moyia-
milors.
nisksls Ensre. a Megiamilorii.
Stelnika. a Monastirei Kolßii.
Fsteratiî. a Monastirei Ärgerns.
Dsdemtiî. a Monastirei Sinaea.
Timnsremtiî. a Brinkoveanslsi.
Iliatra. a Monastirei IHsmbsita.
Brînzenii. a Monastirei Deaislsi.
Dikisemtiî. ai Eniskoniei Bszislsi mi ai Mariel I-
noncaski.
Xotaridi. a Monastirei Rads-Vodi.
 Xiremborslä. a Banalai Krejjaleska.
« Trinmanil. a Monastirei Rada-Yoda.
Kregenil saS|
Mtgsrenii i indema.
Likiremtii. a Monastirei K? Idtramanii.
Kakamei. a Monastirei Rada-Vodi.
Ilfovulu.
GtligaiS. a Monastirei Tatslora Sfinyilora.
Hoksnemtil. a Monastirei Mixai-Vodr.
Vsnmtii. a Monastirei Viforita.
Korniyels. a lai Damitramka Rosset.
Keleseta. 1
a Monastirei Rads-Vod’s.
StoBienilJ
Snannova. a Monastirei Rada-Vodi mi Znagova.
Tatinile. a Snstaralal Mixa! Kantakazen.
Tatiorile. a lai Konstantin Tiamana.
Ultiabeialü. a Monastirei Yüktreinti.
ölmele. a IbI Kantakazen.
Olteniaa. a Kantakazinemtilora.
Kristemtil ini|
a Monastirei St. Uantelimonß.
Zmoleana. J
BozonialS. a Mariel Iloneaskil.
Kataliia. a Monastirei Kotroneni.
Ktsnoarele. a Sirdarslal Obedeans ini a Isl Dan
Nona.
Kringala. a Mariel Uoneaski.
Via^ca.
Fandaea. a Mitronoliel.
Greaka. a Monastirei Mislea.
Valea Barbi. a lai Enake Mextanuia.
Urania. ' a lai Rakoviijt.
Uaenii. a Monastirei St. GG.
Ilietrele. a Monastirei Kotronenii.
Ai’ie xotarali» ninseuite moniiile de
ne niahda Dan^rn, mi armeazu ne sskatS.
desntrijinda nimüntalö ijcrei de innrejmai-
|rea Giargalai.
 De la marginea Dantrii merge la sa-
tslă Branimtea, la satelă UHsbeis, mi la mo-
mia IUirbinemti anroane de snS lakS, de
akolo în drsmslS Banalsi la zigazS, snde
este xotarS movila Xodivoiel, kare se nsme-
mte a IbI Mixnea Vodi; ne la matka nirislsl
nîns în balta mi iaramî din balta drentS în
malsla Dunării la gura girlii GlavokslBl, snde
este o movita nsmîta Xisarlik» anroane de bi-
serika GleboienilorS, devale de via Vorniks-
IbI la groana laks nîrvslsi; Ile din dos»
Branimteî, balta BosilorS, unde este mi sn8
sats romîneskă; valea Si ksenii; Iletroiă în
drenași^ Banulal; Derevea KomovanilorS, sn-
de este niatra xotarg; kanalslS Himmelelora
mi eanml trei nietre în mirS ne momiile
KsliramilorS lai Stoean din Xodivoea.
Xodivoaea a Sf, Moara Xodivoiei în ztgazsl« lai Ginea,
Ilantelemon.
IlarainanalS. DrsmslS ne merge la sătulă Dngine-
nii nunt la movila giganslsl snde este sa-
tsiS Driginenii.
a Mst. Rads- De ani drentă înainte la zalxanaoa Nb-
Vodi. IibIbI; mi eanmi ana Dsnirii este xotarS
nini la zigazblS TumBlHi, kare se nsme-
uite Kalesă, mi este la kansls jsdeijBlBl 01-
t8. Momiile ale ktrora margini mergS nî-
nt în Danire:
a Mst. Rada- Rinenii |totg ană xotarS.
Vodt. llarainanslu 1
D-el Bilami. Giitanii.
Teleoriuanîi.
Iletromanii. A Stolnikslsi Bslmeans, a Monastireî
Kotmana mi a IlaxarnikBlBl Nikolae.
Jsdejjiî. a StolnikalBl George.
Iloamtiî. a lai Bans Fierusks.
Zimni'iea. a Monastireî Kotroneniî.
 Zimninea Blma- a Banal»! Konstandin Kreiialeska.
lenii.
Fîntînelile. a Ilaxar. Nikolake.
Saxaea. a Monastire! Klokonov».
Viimoara. a Stolnikal»i Ștefan mi a la! Rada
- Galiano.
KikimalăJ a Klaneral»! Slitineana.
mi Lisa. /
Sekarea.
Ho ara. a Banala! Konstantin Krețaleska.
Taraia. a Monastire! Vikiremtii.

OLTULU.

Desnre kanitalS jadețala! Olta, xotaral» înnene din

marginea Daniriî desniriiind» îmnrejmairea Kalei de vieta­
tea de mmîntă; de la Traians ne askată tre’ie ne anroane
de o movili ne este ne marginea Troianalai; de akolo mer­
ge la alte doi movili tot» ne marginea Troeanal»! mi ia-
nmi la a treia movili tot« ne marginea Troianalai, de an-
de merge ne dramală narnit» al Banala!, drentă în sbs» la
ana namiti Xîrlia, ini se întinde nîntre vii nîm la biseri-
rika ne era ne un» sat» desființată al» țerei Rominemti.
Xotaral» armeazi ne Migari, nîntre viile Hanerneni-
lor», din kare jamitate rnmînă la Kala mijamitate în țea-
ra Romineaski. Se întinde de la Migan ne dramală Vie-
rilors nîni la alti migsri uii iarim! iiîni la gara Rasnia-
kalaî, milaNegara de la Ganoiala-dammana, totă ne dramală
Banala!, întinsă la marginea morniei la! Ileklivanogla snre
Kala; eara moniia remînc în țean, nîni în ana Xîrlialai la
moara Beilikalai.
De Ia ana Xîrlialai snre Danire nîni la moara Ilauieî,
ne este la satală Ilisk», mi tot» ne ana Xîrlials! nini an-
de se varsi în Olta; de akolo trese dinkolo de rîala Olt»,
din jos» de Romanajjî nîni la gîrla ne se desnarte din Oltă
sab nume de Oltimoră, mi se varsi în Damre; iar dinjosă
de Izlaz» se fane Dsnirea xotară.
 PABTBA VI. EPOCA IV. CAPU V. 201

IUi ne nartea de din sase a anei Da

*
Ronianații. nirii, atîta a jadegalsl Romanagiî kita mi
Dotjit a jadegalai Doljîa mi Mexedingil, nins la
Meedinții. semnală ie sa nașă xotară ne Ilaxna, în a*
na Vodiga lingi Ramava, se înkee xotarală.
 EAKTEA. W».
Despre chipulu moștenirel și atu Cârmuire!
Domniloru.

CAPITULU I.

Domnii ijerei Rominesni eraS de sine stinînitori mi

autonomi. Dani moartea loră el se înlokulaă saS nrin dren-
tulă mos'ienirel sau nrin alegerea Boeriloră; anestia mal
totă-daana votaă nentra fiii mi radele mortalal Domnă, iar
ane-on nentra anală dintr’înmii. Aneasts datini s’a armată
mm la înkinarea ijerel kstre Iloarta otomani, ka toate ks
adesea-ori neînijelegindu-se Boerii asanra nersoanil Domna-
Isi, fiemte-kare nartidi îmi alegea ne Donmală siă. Iloar-
ta otomani în ama kază întirea ne anală din alemi kare
îi venea mal bine la sokoteali; rindaiala aneasta s’a nizită
mm la anală 1730, la <iea întsiă Domnie a lai Konstan-
tin Vodi Mavrokordată.
Guvernarea Domniloru se fi'iea totă-d’aana nrin kon-
saltarea adanirei boeriloră firi de kare niaî o desnosijjiane
generali mi însemnati na se întrodunea: Ordinele se da
dani xotirîrea mitronolitulai mi a sfatalai boeriloră >ieloră
mari, nrinuină karele se nreskriea în toate fermanile îmm-
rstenitl atită nentra domnie noi, saă nentra înoire de Do-
mnîe ') ini kare nsnea îndatorire Domuslsi de a Iskra în
armonie ks boerii 2). Rangsrile se da de kitre Domni dsni
alegerea boerilorS selorR mari la Hei mal nobili mi mal
demni nentra sevinisrile kitre natrie mi virtsjjile nersonale;
dar dans domnia lai Konstantin Vods MavrokordatS în a-
nslS 1739, înstitsgianea boerismalal s’a nrefskatS ka totala
din ceea ne era.

1] . Dintre încenutS domnia se da neviajjs, dar mal tsrziS turcii a8

statomicitB ka' ss se dea numai ne trei ani, dune kare as se skim-
be s’aS as se înoeaaks. Mal tsrziS s’a nusă Ia kale ka Domnului ss’I
i se dea în fie kare anS întsrire nrintr’unS fermanS îmnsrsteskă ce se
numea MuxarelS. Din aceasts nestatornicie a nosijjiunel DomnilorS
jicara a8 suferită fdrte multă; forma din nsuntru a guvernului din
timnS în timnS a luată felurite nrefacerl; cea dens urms este refor­
ma lui Konstantin Vods MavrokordatS kare a skimbată farja tutuloră
orsndueliloră de mal nainte. Multe din orsnduelele noi a’aS nrefskutB
în memtenrugirl de a face bani, mi argintulă e'aS fskută mijlokulS mi
kumnsna neutre ori ce lukrare. Aceasts amezare notrivindu-ss ku
nrinciniile stsnsnitorilorS, au nszit’o neansrats mi urmamil iul Kon-
stantin Vods MavrokordatS; mi de atunci td te domniile mi nsns a-
stszl nu s’aă sokotită de kstS nimte organe de snekulajjiune.
2], Boerî se numlaă [Vezi Kan. IV. din Tomulă I. ală acestei onere] tojjl
acel kare aS fostă mi santS în dregitoril; distikniunea aceasta este
totă atstă de veke ka mi aceea a DomnilorS; iar orsndueala kare s’a
amszată neutru Ierarxiea lorS s’a încenută de Ia domnia lui Radu Vods
celS Mare în anulă 1482. Atunci dans konsiliulS natriarxulul de la
Konstantinonole NifonS, s’a organisată aceasts institsuisne dunsmo-
delulS statului imneriulul Bizantini din Konstantinonole, ure kumă se
vede dans numirile ce aS anele boerii, nrekumă LogoistS, SnstarS,
KomisS mi altele. Rangurile de Ssrdară mi Ags s’aă întrodusS mal
tsrziS de domnia lui Radu Vods mi santS îmnrumatate de la Turci.
Asemenea mi rangulS de XatmanS s’a luatS de la Ilolonl.
VotalS boerilorS din vekime av ea mare nutere la alegerea Dom­
nilorS; ndrta otomani nriimea mi întsrca totă-d'auna ne acela ce se
alegea ku votulă în unamitate. HelS duns urms esemula a fostS a*
legerea lui KonstantinS Vods MavrokordatS din 1730; duns aceasta
Jldrta ml-a luată drentulS de a rsndui domni fsrs întrebarea boeri"
rilorS, mi în fermanulS kare se ds fie ksrul noS domnS kunrinde ka
lokuitorii ss’lă rekunoasks mi ss i se suuue sure îmnlinirea îmnsrs-
temtiloră ordine nreskriindS mi Domnului ka ss dea nrotekjțiunc boeri
*
 CAPITULU II.

Despre reformă saü Reorganisare.

Konstantin^ Vodi Mavrokordată în a doa domnie a sa
a fckută Reforma, sau a reorganizată toate ortndselele mi
datinile ijerel. Mal îutti el» s’a konsultată ku mitronolitulă
ku eniskonii mi ku boeriî iei mari; ne urmii a adunată ne
arximandrigî mi egumeni mari mi mini, ne boeriî de starea
a doa mazili ’) mi ne net-1-aljjl, mi ftukîndă Divană, a des-
fiinjjatu orunduelele veki mi au amuzată ku jursmîntă mi
ku afurisenie altele nuoi, nrekumu se va snune mal nainte:
a). A desfiingată dările tutuloră monastiriloră din gea-
n,, onrindă mi milile ne aaestea luau nrin Xrisoave Dom-
nemti de la vtini okne mi altele. A nnduită afart de e-
gumenl mi enitronl deosebini nentru nizirca ku skumnitate
a aniez^riloră ktitormemtl.' Egumenii, dunt ne adunai ve­
niturile monastiriloră '2) kelteiaă din ele mai întâia nentru

I018 nii raleliloră nii si ranorteze desnre anei ne ară kuteza a nu se

sunune.
Fie kare boerS are funkțiune deosebita, nii toți îmnreunz suntă
konsiliari mi ajutori Domnului; în înnrejurarl grave Domnule se kon-
form-s ku nsrerile loră, rirekumu se vede din tonulS norunuiloră iui
ala xrisóvelorS kare konrindă anume: „Ku îmnreunn înțelegerea a
boeriloră nomtrii mari ini mini.“ A’ieilitl boeri mari aă mi drentulu
de a nsnunde în Divanu [sa8 Adunare] kiară fsm a fi întrebați mi
a-mi da însumi nirerea. Domnulă are nutere de a denirta ne ui-
ne va voi din dregitorie iar a omorî, a eksila sau a întemnița boeriî
■iei mari nu nóte tart. mtirca îmniimției mi firi finnană.
1) . Kuvsntulă Mazilă este Turieskă, mi însemnează boeră kare numai
este în funkțiune; se numeskă astazî mazili mi kiară strincuoțil u-
noră boeri, a knrora familie n’a mai ajunsă a se ridika Ia dregătorii
boeremtl, nrckumă mai denarte se va lunuri.
2] . Monastirile anostea nriimoas mile dunn xrisoavele domniloră ne Ie în­
ființase de la vtmile mari mi ini'iî, de la vinnritulă Domneskă, o ki-
time de bolovani de sare do la okne, mi alte venituri ku k.rrii egume­
nii îndcnlineaă trebuințele monastiriloră. Domnii ne aă venită duns
tiînnă aă nssă biruri grele ne averile monastiriloră; ku tóté anestea
tregBÎngele monastireintl ear restslă nrin nitirea Domnslsî
se da în felsrite fauerl de bine, dani glăsuirea testamente­
lor» Rtitorinenitl. *) E12 a desfiinnatS mi darea nreojjiloră 2)
nreskriind» ka st n» se maî faR/t nreoiji neînv'buaui, nen-
trs kare a mi înfiingat» skolî snegiale 3).
b). As desfiingată darea kare era ne boerî.4) mi as
fikstS alegere mi îmnsrgealt, nBmindsi ne snî întîî, ne al-
gii alS doilea mi ne fii lorS neamsrl 5).

ele totS nriimeaă nulele randsite nrin xrisdve. La anslă 1734 Grigore
Vodi Gika a snoritS nrejislă vsmiloră, dani aacea enoră monastirî
le-aă tocată ks totală milele iar altora le-a adsogată înoinds-le xris j-
vele. Asemenea a amuzată mi milele vinsritslBi, kMi dmra vckile
xrisdve se isa dăoî bani ne vadra iar Konstantină Vods Mavrokordată
l’aă kreskntă nins la 4 mi 5 bani. Astă-felă monastirile ne dens
xrisdve aveaă a nriimi vinsrită, nriimeaă numai vei dăoî bani, iar nei
trei adsogijjî intra în kimara Domnalsi.
Milele ne le aveaă de la okne le nriimeaă namai monastirile a-
nelea ne aveaă xrisdve înoite. Konstantină Vods Mavrokordată, vi-
zindă ks monastirile din kaasa diriloră kizssera în datorii, nrin re­
forma sa a amizată ka de dirist fie skatite, iar milele dam xrisdve
ss na le maî kanete în kstă niui ss ea niai ss dea. Atanui ega-
menii fskindă strigare ki li s’aă laată venitsrile, elă a amuzată eni-
troni îngrijitori neutra ksatarea momiiloră, aviiloră, a jiiganiloră mi a
altoră averi nrekamă mai nainte se va însemna.
1] . Unele din monastiri s’a zidită de kitre Domni mi s’aă înzestrată ka
averi mi ka alte venitari; iar altele s’aă zidită de kitre boerî mi s’aă
înzestrată asemenea. Dani testamentele deosebiuiloră fondatori, anele
sântă amezate ka kinovii ka mai maljiî kilsgiri, altele ka skitarî, al-
lele ka orfano-trofii mi altele ka si mirite fete sira'ie; iar anele în-
krnate la monastirile din geara tarneaski mai întaia îmi înkinaeskă
trebaințjele loră, ală doilea îmi nlsteskă dirile mi ală treilea din
nrisosă daă milele orandaite dans testamentele ktitoriloră. Astozî însi
aneste monastiri aă însetată de a milsi ne sirani mi do a nizi ran-
deelele ktitoriloră fiindă ki kilsgirii aă aratată ki monastirile aă
kizstă în datorii; kaasa însi este Ii.komia mi abBssrile nekontenitc
a-le kilsgiriloră.
2] . Aueasti legisire imc-ori s’a nizită, iar alte-orî s’a desfiinijată.
3], Astozî skolele numai eksisto, mi nreoiji se fakă nsmai din dmenine-
învmajii.
4 .) Ancasta a kontrîbsită la retragerea boeriloră din mirurile omtirel.
5 ). A’iestă Domnă a deosebită ne sfrancnojiil boeriloră de starea întois mi
 c) . A desfiingatS veniturile ne nriimeaS ka darS boe­
rii iui kskoanile, randsindS fieinte kiria leafă, notrivită ks
venitslS de kare s’a linsitS; ne lăngă acestea a randBÎtS mi
lefi boerilorS ne ns avea» dregătorii. ’)
d) . A rădikatS de la kănitani nsterea iui stănînirea
ne avea de neste jsdegele din geară, ini în lokslS lorS a
răndsitS isuravni'il dintre boerii nobili nentrs fie kare jadegS,
ka lefi din visterie notrivită ka demnitatea loră 2).
e) . A numita ne strănenogii boeriloră mazili 3) orînda-

a dona mi a fikatS din el o a treia klasi numita neamari adiki 6-

menl koborîtori din nobili. Anemtia nrekumS mi mazilii, desnre kare
Be va vorbi mal naintefaS rămasa skatijjl de ViniritS mi DijmiritS,
ntatindS numai OeritalS.
1] . Aceasta legiuire mi se nare mjjeleanti mi imitabili. Ea *sa konser-
vatS nini în zilele lai Konstantins Vodă InsilantS, dar de la okunajjia-
nea de mise ani a EamilorS [1806—1812] a înuenatS a na se res-
nekta; în kitS astazl nrea nagine nersöne nriimeskS lefi mi skatel-
niul, ne kmdS mai înainte malte vidave mi boeri, tara fsnkgianl nrii­
meaS lefi lanare, skutelnini mi dararl la Ilamte mi la analS noă dană
karakteralS mi rangalS lorS, nentra ka si’nil ikonomiseaski greutajjile
kasel.
2] . Kinitanil cei mai mari din învekitne eraS jadekitorl jadegelorS, atatS
de dinkoane kitS mi de dinkolo de OltS. Hol mai mari kanitanl era
nel de la FokmanI mi Hemeui. HeiS de la FokmanI avea mi jatasta­
te tala [stindardS ka o ködi de kalS] karele mi astazl esista ka na-
mele în ordinulS Kanitaniel de FokmanI, sub name de BaniukS, namin-
da-se mi nel de sab dsnsalS baulakaml. Toni Kanitanil în genere a-
veaS mare untere în nartea militari mi administrativi. Dani desfiin­
țarea lorS s’aS nnduitS ne lingi isnravninl mal malul kanitanl mini
ka kite najiinl slujitori, sab aatoritatea Snitarlalal nelaî mare, nentra
naza de xojjî, nentra servinlalS de karierl, nentra adunarea dirilorSm’
alte esekasianl, dani ordinile isnravniuilorS.
3] . înainte de Reformi toți boerii ne na eraSîn fankjiiane se nameaa ma­
zili. Konstantins Vodi Mavrokordata aS fokatS o distinkjjiane; ne
boerii mari kare eraS în fankjjiane l-a' namitS Velijjl, Iar ne anei ne
eraS firi fankijiane l-a namitS Biv-velS, adiki fomtl boeri mari; ne a-
ucl ne eraS numai koborîtorl din neamă de boeri kare na fuseseră
niul de kumS în dregătorii l-a namitS mazili. Atată anemtia kitS mi
anei ne se nanieau ncamsrî eraS datori si lakrcze la nrovisionarca nc-
loră trebuincioase in timnS de resboîa.
indS ka se ramîe nessueragl de dijmiritS iui viniritS, 88-
nsindBl nsmaî la dare de natrs ori ne anS.
f) . Brasla logofeții or» de visterie, kare rnudeaS afa­
ra ne la sate a skimbat’o ks aveea a mazîlilors; asemenea
iui ne aneea a logofegilor» de divanS J) mi alte brasle
mal mini.

1]. Logofejjiel deDivană sefe’ieaă dan® ereditatea familiei, înainte de Be­

fonni el serveaă la Divană ne rendă fin se dea dijmerită mi vine-
ritS; de atsnnl inși s’aă ssnssă ini ei la darea aveasta.
Mazilii mi Kanitanil s'aS f®kstă breasle noi, inventate dsne Re­
form®.
Kauitanil, kare aă fostă denertajjl din Kanitenil, s’aă fskstă mi
el alte breasle.
Negsjjetoril din Bsksremtl eraS breasle veke: aseasta mal ne ar­
me s’a meríts nene la 24 ssb snă staroste karele o renresinta.
Komnaniile Kralovef, adike komnania mare mi mike konsista din
negsgetoril de ueste OltS. Aneste din timnslă domniei nemjjiloră s’aS
uimită komnantl, avendS xrisóve domnemtl mi nrivileglsrl deosebite
de a le veloră-l-aljjl negsjjitorl. A'iemtia aveaă în fie-kare jadegă kete-o
komnanie deosebite mi îmi arma» komernîals loră.
Negajjetoril fsgarl de neste Dsnere în ijeara Romeneaske, sentS o
alte breasle în felală komnanieî, mi se mmeskă Arnasjjl-Kelsliî, sa’ă
loksitorl de Albania.
Bramovenil, adike loksitoril din Bramovă ne aS nrevelil mi vil în
Ijeara Eomeneaske formeaze o breasle deosebite ks nriveliglsrl, figs-
rendS intre el mi aljjl BramovenI mal mini, kare dane tirană s’aS a-
mezată ks totală în jjeara Romeneaske.
Rsntamil, sântă breasle vekie, kare diferă dejjeranî nentrs aneea
k® nhteskă darea d’a drentslă la Visterie.
Alemil, ssntă o breasle mal noăe fekste ssb domnia isi Grigore
Vode Gika, kare înse astezi s’aă asimilată ks klasa Rsntainiloră.
Kaloenil, ssntă do® sate leksite de Bslgarl, veniri de neste Ds-
nere in jsdeusiă lalomiijii, mi ssnsml la dare deosebite.
Armenii, ssntă alt® breasl® ssb sn staroste ae’I renresinte.
Evreii, asemenea.
Tojjl aneintia se nsmeaă Breasle uii avcaă nriveleglsri deosebite:
îfnil din el .îmi nredaă darea la Visterie, Iar aljjil, nreksmă Komnani-
mtii, Armenii mi Evreii, la kemara domneaske. în vele din arme s-
ninds-se Visteria ks kemara, tóté breasieie avestea îmi nleteskă darea
la Visterie, mi nsmal starosti loră se usmeskă de ketre Kemeramslă
velă mare.
 g) . Elti a redssBnBm’brs Slujitorilor», SnitireilorS, Aruli;-
ineilorS, AnrozilorSmi al» Inoglanilor» (găarzi de kornS aî Dom­
nilor») dîndS la dare ne togi anei ne s’a» desfiingatS *)• Ase­
menea a îmnaginatS mi sl»jitorii de la ksnitiniile de afara.

1]. Hei mal alem! ostamï din vekime eraS dorobanți. Fiii acestora mo-
mtenindg totS-d'asna de la nirinuil lorS virtutea rssbolniks, eraS ama
ziksndS Enineriî sag nretorieanii gSardienl ai jjerel Romsnemtî. Hea
mai mare narte era infanterie mi artilerie. Dar fiindS ks adesea-orl
ei ee revoltai, snideaS boerl, nredag monastirî mi fsneau mii de esie-
ssrl în Hears, KonstantinS Vods Ksrnu BasarabS, a înnenstS a îmns-
jjina nsmsrslS lors: elă îi linsese sab komanda Agi, Iar tsnsrile le-aS
nssS sub Armaniulu uelS mare, nisrbanS Vods Kantakuzino în anslS
1688 mal ks totals a desfsksts ointirea aneasta mi nuijinl ksjjï mal
rsmssese dintre el s’aS îmnsrnit» nsntre alte nete de ostamï, nreksmS
Talnil mi Kazauil kare s’aS nusu sub komanda Agit
Din învekime era inks ung felS de ostamï kare se nsmea Romii
de gears, ssb komanda Haxarnikuluï nelsï marc; dar de la domnia lui
KonstantinS Vods Brsnkoveans s’aS desfiingatS.
Omtirea komnuss de streini se nsmea Seimeni [kuvsntS tsrneskS]
era ssb komanda lui Bams-BulubamS, karele era ssnsss SnstaruluI
uelsï mare.
Lefegii, era ssb komanda snuï kanitană deosebitS ; Iar Lefegii Sns-
tsrieî, erag ssb ueasmsls SnstaruluI.
Ssrsueiî mi Skstelnriil, eraS kavaleria Bsksremtilorg, ssbkanitani
deosebinï, ssnstnl SnstaruluI nelsï mare ; dar mi anemtia s’as desfiin-
HatS togi.
Vsnstoriï, eras sub kanitanii lors, sunumi Agsï.
Kazaaii, eraS sub BolkovnikuIS mi se nsmeaS nedestraml ; anemtia
eraS totu sub Aga karele avea mi kslsreaï dintre dsnmiï.
Linkaniî mi Kslsramiï, kare eraS toul kslsrï, se aflau sub IIos-
telnikulS uelS maie.
Ilumkamil, kare uszeaü nsmksria, mi Tsnarii, erau sub ArmamslS
uelS marc.
Anroziï sau îmnlinitorï datoriiloru mi »mierii Divanului, eraS sub
Vstafslu mi neaumuls de Anrozl, sunumi nostelnikuluï ueluï mare.
l'ioglaniï, nsmiy! în limba Here! Konii de kasx, eraS gSardienii
nersonall al Domnului ; auemtia nurtaS mi StindardulS DomneskS,. ne
kare era marka gerei ku Sfinjjii KonstantinS mi Elena ne o narte, mi
ne de alta VsItsrulS ks Krsuea în uloku : anemtia nurtaS" mi saline ks
flamsre mill în doSs kslori ; nortslS lorS era nelonesS ; cl nurtaS mi kuks-
re [tolbe] ks si>gojiî ne lings suligile în kare eraS flamsrile.
 h), Ile Snutaren, Vistereiî, Romii, IJuxirniieii, II03-
telnhieu, Vizitei, Komiméi, Ultírsrei, mi alijii subalterni ai

Tóté omtirile acestea eraS neretribsitc. Ssb MirneaVodi nelSbi-

timă înss fie-kare nriimea Iute doi bani romii ne zi mi norjjisne de
karne mi milais de meis, la Ilamti o manta de nostavs lemeasksmi
o kivira ne kan8, Iar neaî-l-alti îmbrakimintc m’o finea fie-kare de
Ia sine. Sub Matels Vocii Basarabii leafa lorS s’a srkati nins la onts
bani ne zi. A'iei ne ai mai remassdsnu reforma lai Konstantint Vo-
ds.MavrokordatS nriimeaS murala ană timnă kite trei lei ne Ism lea­
fa, norgisnele de mine mi de karne, mi nostavslă; dar mal tirziă tó­
té anestea s’aü radikatS, în kits astazi iib nsmai ki ub li se di ni-
mika dar înki li se ea kite ne-va nentrs ka si fie liberi mi nessm-
.rasi de duri.
Omtirea regBlati desnre kare s’a vorbită mai sssă, komnBnea ană
kornă neste 30 mii őmenii mi ansme:
10,000. Dorobanrji nedestri, ssb Kmitanslă de Dorobanijl.
2000. Talni i . . .■ . .
2000. Kazanî J nedcstrl SHb ASS-
2000. Seimeni ssb Bamă-Bslsbama Smtariei.
5000. Romii ssb Ilaxarnikslă nelă mare.
1000. Lefegii sub kinitanalS de Lefegii ală Sni.teriei.
600. idem ssb Heasmsiă Visterici.
cm ) ssb Ksnitanil Snitiriei, kiliri.
500. SkstelniniJ ’
500. Vimlorl nedestri 1 . ,
500. idemă kilirl. i S1>D A° ’
2000. Kazanî nedestri mi kifari ks ană Ilolkovnikă ssb Aga.

im. “b n“leta»"11 “re-

SX —
500. Anrozi ks sn Vitafă mi sn Heasmă, ssb nostelnikBlă nelă mare.
500. Konii de kasi ssb ană deosebită Vstafă.
30,600.
Aneasti orntire sne-orî se înmslnea, alte-or) se imnagina, dans
voința Domnitorii, dani îmnrejsnri, mi dsninsterea nerei. Afara deanea-
sta, eras mi alte mal mini komsri ostmuemti, sansse nsmai la Bocri
ka rangari ka guarzi ai tors, kare Isas armele în timnă de resbois.
Mal era o omtire de 18,000 omeni ssb 18 Kinitam ne hkseas
nrin jsdeije, karc na nriimeaă leafa, ni eras skstijji de diri nentrs ka
ss tea armele în timnS de resbois. Anestia se nsmeas Kazanî Mar-
talogl mi Kazani KatarogI, kare adese ori s’a ilsstrats în resboaie ka
eneminiî uerel. Nikolae Vodi MavrokordatS la analii 171G a desfiin-
VOL. III. 14
dregitoriiloră ks a’ielainX nume, de kare era« foare mâini
nrin sate, ia nsss la dare *).
i). Ile ruBranii kari era robi 2) ai boerilorS iui ai mo-
nastiriloră îa bbussk ne toiji la dare generata, dîndS în lo-
kslS lorS drentS desriBgsbire kîte 8nS n«.mi>ră de skstelniiî 3).

iiatS nea mai mare narte din onitirea aneasta [kare nuns atsnnea rs-
muscse mai jsmutate;] îar fiiuiu seu KonstantinS MavrokordatS a de-
sfiinijato mai ks totalii, InsundS numai nsuini dmenî, mi aneia near-
majii. nentrs servinîsrile administrative, nrcksmu se va snsne mai în-
nainte.
1] . Boerii de starea întuiS mi a doua aveaS o mslijime de servitori, kari
nurtas numele dsira rangulS lorS: Anei kare se aflaă ssb SnutarslS
se nuineaS snuturei; 'iei ne era ssb Vistierul« visternincî, «iei de ssb
IlostclnikS nostelniiei, mi nrin srmare nuxurninei, komisel, mutrarei,
niturei [saS vizitii] mi altele. EraS sate întregi de anemtia, kare în
timnS de nane erau nesunurani de ori ne duri, iar în timnS de resboîs
IsaS armele. Niko’ac MavrokordatS mi ks filslS seS KonstaitinS i-aS
desfiinjjats ks totslu, lusundS nsmai kunl-va Snutarslsî mi Agi neu­
tra serviuislS din Bsksremti.
2] . Din învekime șuii din ijbranî aveaS nronrietuijile lorS, se numeaS Me-
giami mi Momneni, liberi de atumarea boerilorS. Aljjii earS liberi tu­
ra su aibu mornie, mi se nsmeas Klukami, inuzundă ne momiile boe­
rilorS mi ale munustirilors; îar nel mai mslnî eraS sklavi mi se ns-
meas venini, [în starea iloijilorS din Lanedemonia.] Anei liberi mi mom-
neniî nlutea. durile ncle mai grele; iar sklavii saS venini! nluteaS o
dare mai miku fiindS ssb anurarea stununilorS lorS, kare aveaS nste-
re absolstu de a! vinde îmnresnu ks satele sas în familii desnurjjindu
ne m.riniiî de konii mi ne konii dintre sine. KonstantinS Vodu Ma­
vrokordatS în domnia sa nea din tuia aS nusS la biru mi ne venini
de o notrivu ku momnenil, ks klukami! mi Ies slujitorii ne’i desfiinjja-
se; îar în a doua domnie kundu a fukutS Reforma l-a liberatS ne toiji
ku voie mi fura de voîea boerilorS lusundR în lokslS lorS ka desnu-
gsbire Ieste kuuî-va skstelninî, în analogia robilorS ne li s’aă luatS.
De atsnne ijuranii as remass nsinaî în doSu klase, Momneni mi Klu-
kaml; momneni! mezundu ne numuntslS lorSde nronrietate fura sufle
ssnumi la scrviuîslS nimslsl, iar klukami!, mezundB ne momiile boe­
rilorS a munustirilorS, dundă dijmu din tote semunuturilc mi altele mi
IskraudS 12 zilo de klaku la antura, la sencre, nramilu, nreksmS se
va snsne înainte mal urc largs.
3] . Skutelninii nu erau milu domneasku, uî desnugsbirc ne s’a fsksts nrin
Remormu, nelorS ne aveau robi. Ancstia erau fura dare kutre StatS
mi msnucau sau nluteaS stununilorS lorS kutc-neva dunu tokmcalu.
 j) . A desfnnțjată dările se eraă sub nume de vtkt-
ritg, nogontrită, neuejjile, nlokonulă mi altele.
k) . A ămezată ka fie kare giiranS st dea kîte 10 lei no
ană în uatru termene, adikt kîte doi lei iui 60 bani la fie kare
sfertă, (tribunie) nii din zece oameni anală st dea kîte uin'ii
lei ne ană. Atanue ftktndă katagrafie a gtsită 147 inii btr-
barjî kare s’aă amuzată la darea generata, afara de Bresle.
1) . A snorită veniturile tesasralaî Doînneskă, adtogindă
la nlata ooritslsi kîte 16 banî, la vintritt kîte mase bani de
vadra, la dijmtrită ktte 13 bani de stani midenorkă; vt-
mile le’a Itsatu dunt amezarea lui Grigore Vodt Gika; nre-
gulă strei de la Okne l’a mtrită ku firmană înmtrtteskă,
vînzîndsse Irate 180 bani suta de oka, iui astă felă a sta­
tornicit vonitală ijerei dsut vekiulă obi'iei.
Ka Domnă autonomă mi indenendentă de Kanu-ke-
xaealile sale, elă a unită venitală ktmtril (kaseta sa uriva-
tt) ku venitul» Visterii, takîndă o singura kast din kare se
ntatea tributulu kttre îmutrayie, keltuelile ka magnanil Ilor-
ijii, darurile ne se trimitea la Ilami, keltuelile kadiiloră du-
nt margine, lefilc, milele iui alte keltueli, iar restul» rtmî-
nea în folosslă seă.
Ku kinulă acesta, țjcara intrase de o kam datt în bunt
ortnduealt, mi din zi în zi ftcea urogrese de snorirc,
* kt'ii
venea lokuitori de neste, Duntre din Transilvania iui din Un-
garia, de îmulijea numtrulă îmnonorarei.

Asemenea skutelniui s’au dată mi nisnistiriloră mi kokoneioră v^dsve

ini fiilorS de boeri, kari nu erau în fankeisni. Domnii ne .-.S urmată
dunt MavrokordatB aă resnektits orundueala skstelni'iilors dar din
timnă în timnă s’aă îmnujjinatu din numtrulă nrcskrisu de
Reformz; ku totc acestea mi ntnn asti.zi ei eksisti; unii nli.teskă o
suinii de bani la stimnnii loru în doăr, termene a le anulai: nlnii fakă
diverse scrviuîuri dunt kums sc învoeskă, nrekamă anei ce adskă unS
6re-kare numiră de kam de lemne se numeskă Dtrvarî, anei ne adskă
o suta de raci ne snnti.mtnT, Rtkaii, mi nrin urinareHeskari, Stunarî,
Vikari, Morari, Ilogonari, Vieri mi altele. Muljji din aceștia SHntă
nosla.jni'ii, neste numtrulS skutelni'jilmă, nl'Ltir.diă la stiminii loră lente
o dare anuali; la Sfnntu George mi la Sf. Dumitru firi, st scrveaski.,
saS servindă fura si, nllteasku.
$
 Mixai»-Vodn Rakoviiji, vizind» fericirea aberații rjerl,
adnogi darea îmniraniel mi nemkemurile Iratre oamenii in—
flaengi din Konstantinonole, mi kanutn Domnia. Atârne vi—
indii în neara Rommeaski, a adiogitS dările în kît» jrura—
nil au înuensts a fsgi iarami neste xotaru sa» a se ames-
teka într’o konfszisne generali.
Anosta a skos» în tjeara earami Vilrarit»!», adiki da­
rea ne vitele mari. Dar nemulijBmirea nerei ajsngindă la
Iloarte, mi randsindsse earami Konstatin» Vodr. Mavrokor-
dats, acesta au ’ierkatu toate kiimrile ka si îndrcute Iskru-
rile, dar ’i-a stată k» nemîtiny’B; ki’ii li.k»itorii sniimîntayi
de mulnimea dirilor» fugisen în toate nirnile, în kit» d»nn
katagrafia \te s’a fikuts în ansi» 1745 nsmir»!» lor» abia s’a
ssitS la 70 mii. Atsmie a fost» silit» mi el» st »rmeze
sistemul» l»i Mixai Vodi Rakoviyi.

CAPITULU III-

Raderea..
D»nn numita Reformn, kmd Domnii as înnetată de a
se mat faue durii alegere mi s’a desliinyat» vekii ostami mi
boeri ai ijerei kari aiurau natria ku zel» de rele mi strîm-
bitigi, jjeara Romineaski a kizsts în mare tikilomie mi
nevoe, kmi ni'ii din afara ns avea vre o nrotekjji»ne sau
ajutoră, nini din nisntr» vre-o nutere sas anuare.
Iloarta Otomani, lisase în adevirs Domnilor» oare ka-
re nrivilegiuri; n» se amesteka fnyimu mi direkt» în admi-
nistraijiKnea interioara; ku aneasti nolitikn ea ns voea nini
ne Ronunl si.’i atingi., nini ne venini lor« sr.’i nemulrjsme.as-
ki; ni ku Ruvint»!» de drentate iui ks n»melc de nrotek-
toare a noiioruhii, îmi finea toate voile nrin deasa skimba-
re a Domnilor». A’ieasta mai k» seami a nrovenit» din
ka»za Îhî Kostantini; Vocii Mavrokordată, karele ku toate
kn aniBzase oare kare bune orandse'I în Domnia sa nea din
tiiu, a fikat» însi. mai mult» rau ijerei de kr.tu toiji ’iei
 lalgí Domni; ksal la relile cele urofande mi invekite a le
gerei elS n’a întrebaingată de kîtă nimto naliative míngíi-
toare.
rIel« întaiă rsă ce a takată a fostă desfiingarea omti-
rei nsmíntemti, karé íncensnda-se de tatală seă Nikolae Ma-
vrokordatá, s’a índenlinita de elS, mi astă-feliă na namai ks
a índenlinita skonala Tsrniei, Issîndă geara ín diskregianea sa,
dar a deskisa kalea talalora Tarcilora vecini de neste Déná­
ré ka ss faks totă íelals de ekcesari mi sansrsrl takaitori-
lora din geara Romsneasks. Itans la rssboisla ală doilé ala
îmnsrstesei Ekaterineî II, inemicii de iieste Danirc faceaă
neîncetate nsvsliri fsrs de nici o friks sas kavintă, nentra
ka ss kanete ka naterea darari de la DomnS, saa ka ss se
îmbogsijeasks din snoliile blegiloră Romín!. Nsvslirea lai
üasvantogla, mi a le altora desnre kari s’a vorbită în bio­
grafia Domniloră gerei Romsnemti, a fostă konsekainga
fanesta a desarmsrii bravilora ostami kari ansra gcara.
Ala doilea rsă ce a takată gereî a fostă kremterea tri-
batalar kstrs îmnsrsgie. Konstantint Vods Mavrokordată,
în lokă ss fi sforăită a redace sama ce se laa în kontra ve-
kiloră tratate mi Xatemerifari, îndafo ce a vszată ks riva­
lii se! îmbla st kanete Domnia, a ktatată st se îuttreaskt
în nosigianea sa, adtogtndă înkt o mie de nangi de bani,
la tribatală anaală kstre Iloarta Otomant. Aceasta fanta
nenrekagetata a ksfandată na namai geara într’ană xaosă de
tiktlomil; dar mi însămi Domnalsi, i-a fostă fatalt mikaast
de neBoe mi ktdere; ktci adăogirea tribatalai la încenatală
fie ktrii Domnii a servită nentra Tarei ka kaast bine ka-
vtntata snre a skimba ne Domni kîta mai desă mi tars de
kavsntă, nentra ka ss noata laa kstă mai desă sama de a-
na mie nangi de bani; mi astă-feliă obiceială la Ilórta s’aă
fskată lege, în kstă fort sama arstata nici ană Domnă na
natea ksnsta Domnia. Mustra aceasta a fostă îndoită fa-
tals, ksci mi geara s’a îmnovsrată ka keltaeli nesaferite, mi
demnitatea Domniloră s’a takată nals: s’aă nașă dsri ne-
mssarate ne klasa lakrstoriloră de nsmsntă, înkstă aă a-
jansă în cea mai mare tikslomie, mi ksndă se sakueda ană
Domni» dT»rile se înnrosnttaă mi se adtogeaă dsnt gsstslă
mi Voinga Domnului.
E de mirare kt ni'ii snă Domnii n’a voit» se îngelea-
gt ressltatile acestui nenorocită obiceiă nentrs ka st icne
ală desfiinya. Dakt. dtrile s’ară fi aintzată ne nrodsktele
ntintntslsl Iar ns ne kan?te, vederată e kt la gresttijile
Ijereî ars fi luată narte mi bogatulă îmnresnt ku strakulă;
mi atunce însumi Otomanii kare snekslt ks nrodsktele jjerei
ară fi kontribsită la greutatea dtriloră kare se cereau.
Toatt lumea astt-zl mtie kt darea indirektt ne nro-
dsktelc ntmtntslsî, ktndă ns trece mtssrilc drentslsî, în-
ttrcmte aktivitatea, îmsljicmte nrodsktele, kontribse la snori-
rea nonorslsi mi la îmulgirea vitelors, stimsleazt meseriile
mi komercislă, mi în totă kinsl dt mimkare sniritslsi ome-
neskă; din kontra darea ne kană, anlikatt din snirită des-
notiku, strtcemte ks totslă ne Itksitori, naralizeazt agri-
ksltura, Itnijsemte miîmnedikt meseriile, tîmnemte sniritulu
mi aduce toatt mslgimea releioră, kare fakă viktime kiar
ne guvernele cele mai konmtiincoase.

CzkPITULU IV-
Dexpre Tribufü.
Tribstslă kttre înalta Hoartt ntnt la 1769 se da în
kinslă srmttoră:
500 lei sas 3000 bani Romii (Monedt kare umbla kîte
6 la Ies) s’a dată în timnulă lui Mircea Vodt celă bttrînă
karele înkinase jjeara la Otomani în anulă 1393.
40,000 lei sas zece mii de galbeni (kîte 4 lei galbens)
s’a dată de Laiotă Vodt în anulă 1460 kîndă de a doua
oart s’a înkinată yeara.
125,000 Ici s’a adtogită de Matei Vodt Basarabă,
ktndă s’a îmntkats ks Turcii în anulă 1640.
50,000 a mal adtogai Kostantină Vodt Brînkoveans
la 1701.
 100,000 lei a mai adiogată Konstantin Vodi Mavro-
kordată kindă a luată nele ’lin'ii jsdege de neste Olts de
la Nemiéi la anală 1739.
500,000 lei a mai adiogată totă anestă Domnă ssb na­
me de Geaige, adiki dar îmniratslsi în anslă 1761.
125,000 lei totă anesta ssb nsnie de Geaige Vizirslsi.
2000 lei a mai adiogatfi ITItefan» Vodi Rakovigi în
anslă 1764 nentrs nimte inssle ne i saă dat» în drentslă
Silistrei ne Dsnire.
32,500 s’a maîadiogat» tots de atestă Domnă ssb na­
me de Illokonă, saă dar de Baeramă.
25,000 lei a mai adiogată Skarlată Vodi Gika kinds
a luată ssb stininirea sa Odaea Vizirslsi. (Vezi biografia
a’iestsi Domnă la Tomslă II).
Ast-felis tribstslă gerei de la suma de 500 lei ajsnse
nini la 1,000,000. ütni la a treea domnie a Isi Mixai-
Vodi Ssgs. Aiesta fsgindă în Transilvania dsns eveni­
mentele ksnoskste de atumea, boerii emigragi îmnresni
ks Mitronolitsls Dositei mi ks eniskonii as fikstă Arzmag-
zară kitre Iloarta Otomani, tingsindsse de miseriile gerei
mi aritindă nenstinga de a mai risnsnde o seim atită de
essorbitanti. Atsmé Ssltansls Selimă dete snă Xati-Xs-
maîsnă (în anslă 1803) nrin kare xotirî ka geara Romi-
neaski, sí dea ne ană nsmai 619 nsngi tribstă, 180 nsngî
edigié mi 80 nsngî rikiabia *), mi ne lingi aneasta întsri
nrivilegisrile mi skstingele gerei ksnrinse în firmanele de
mai nainte, kare se vor arsta la lokslă loră.

1). în totolS 897 nsngî, saS 439,500 lei, sok o titi kite 500 Jel nsnga.
 CAPITULU V.

ADUNAREA VECKILORU HATIHUMAIUNURI.

Hati-humaïunulu luï Sultană Baïazetu I Ilderiiuü din
anulu 1393 dupe Christu.

Memleketsls (ijeara) Romtnesks karele aksma s’a ss-

nssă neînvinsă nstereï nôstre, ’lă ameztmă nrin înalta nôstrt
milostivire ka si se gsverneze dsnt legile sale nronriï, mi
Eflak-Voevodasi (Domnslă) st aïbt denlint nstere ka st fa-
kt rtsboïs veniniloră seï, saă st înkee nave ktnds va voi;
mi nrin srmare st aïbt drentă de vingt mi de morte ass­
ura ssnsmiloră seï.
Kremtinü kari, dsnt ’ie ar nriimi legea Isï Moamets,
ar treae ïartmï din ijinstsrile nôstre în ijeara Romtneaskt
mi ar îmbrtijima ïartmï kiistianismsls, ns vor nstea fi sr-
mtririï sai; ssntragi.
Ktgï din Romtnï ar trene în vre-o narte din iiinstsri-
le nôstre nentrs trebsingï nartikalare, vor fi nessntragï de
xarams (kanitaijisnc) mi ne nernetanï nentrs nortsls lors.
Domnii kremtinï se vor alege de kttre Mitronolitsls
mi de kttre boerï.
Dar. nentrs înalta nôstrt milostivire, mi nentrs ktamă
înskrisS ne a'ieastt raia (ssnssă) în katalogsls nelors-l-algî
ssnsmï aï nomtriï, els va fi datorïs a da la îmntrttesksls
nostrs Miri (tesasrs) în fie-kare ană ktte 3000 banï d’aï
jjereï, sas 500 leï de argintă îu moneda nôstrt.
S’a dată aneasta în Nikonole la 805 în Isna Rabïsl-
evvel, mi s’a înskriss în Kïstsksrile (kondmele) nôstre

1.) într’o însemnare veke a anal boerä Serdars Konstantin» Kiuorean»

amS gisit» nreskrisB diurn »nS xriaovô vekï», titln Isï Mirnea Vods
aclB bitr-tn» karele ’ici» înttï» a înkinats ijeara Komtncaski T»rri-
 ESTEASÜ DUKE
Bati-humaiunulu hă Sultană Meemetü II
din anulă 1460 după Christu.
Anests akts, ne Ungi nele konrinse în nelx 'litatK mai
S83S adaoge mi srmitórele:
Otomanii si ns se amestece ni *ii de ksms întrs ale
ijerei, nini si albi nronrietiiji nini si se nórte nrin ijean.
Nsmai nentrs nriimirea tribstslai si se trimiiji snS oms îm-
niritesks, mi nriri mtirea Domnslsi, si treaki Dsnirea mi
si vie nîni la Tirgovinite ks oins Domneskti, de snde nri-
minds tribstsls, si se întorki ianmi ks omenii Donmslsi
nini la Gisrgis, înde nsminnd« de alti doilea banii, kare
trebse si fie zeie mii galbeni Ssltanini ks neuetiea noștri,
si nriimeaski akolo ilamS (dovada.) de la kadis, mi tre-
kmdá la Rss'iisks si dea ianiui ilams. nentrs ka si ri-
mle geara nessnirati daka s’ars întimnla si se niarzi ba­
nii ne drsms
Daka vre «ns tsrkS ară avea jsdekati ks vre-snîi ro-
mintí, nroiiesslü si se kaste la Divansls Domnslsi, mi xo-
tirirea jsdekiiiii si se întireaski dsni legile ijerei.
Negsnitorii Otomani, kinds vors voi a veni ks marii,
ns vors nstea fin de a da de mtire Domnslsi din ue loks
se afli; mi fin zibavi si ksmnere mi si vinzi Is-
krsri nemimkitóre dsni kare îndati se easi din neari.

lorS mi aő ftskstB traktatsls de mal susă ks Ssltanuls BaîazetS’ II-

derimS. . Titls Ibî Miraea Vodi era astu-felB:
„DrentB kredinalosalBîntre XristosSDsninczeS, nietosslu iui îabitorslB
„ele DsmnezeS Mirnea iels mare, Domnii ks mila lui Dsmuezeă mi
„Singure StininitorS a totă nimintalsi Hngro-Vlaxieî, mi de dinkolo
„de Msnijiî Karnațji, nini în nimintuIB TitireskS [Basarabia], Xer-
„ijogă [Dane] Aimamslsî mi Figiramslwl, Domn« als Banatalsî des-
„snre AnusS, Stinmilors îmbcloră Istsrî ale Danirel nini in Marea
„Neagra, mi DomuB netbjjiî Drastiorslsî mi aiă tstslorS jțerilorg mi
„Oramelorîi, nins în xotarele Andrianonolei. Anilă de la fatierea 1k-
„meî 6901.“
1). AuestS modă de trimitere a tribstslei s’a smiatS nini la IlIerbanS
Vodi Kantakszino.
 Otomanii na aă voe st La nisi servitori nini servi-
tóre dintre Eominí; nini voră avea deosebita lokă nentrs
ínkintuiane.
Igzară firman» (ordină de kemare) st ns se fakt nini
ansi dintre ntmtnteni; mi nentrs nini o kassai na se van-
dika nimini din jjears ka st fie dusă la Konstantinonole saă
la altă jadeijă ală Taruiei. Dat« în anală 1822
Arătatele kondigiani s’aă stinalată mi în firmanele no-
sterióre, karé s’aă trimisă dans vreme în ijeara Romtnea-
skt adiks:
Firmansrile ínti.ritóre nriveligiariloră yerii dsnn vekile
xatixsmaisnari;
Firmansrile ne mteazt totă-dasna legile yerei mi lini-
uitirea et din întră;
Firmansrile nrin kare se stinsleazt nirkalaree nega-
ystoriloră tarul nrin years, ka termeni xotarită mi namaî
în orame, îndatorsnds-se a’mî da marfa ka dearidikata;
Firmanarile kare regsleazt ka romsnii în jjerile im-
nerislai Otomană st> na fie ssntrayl nini nentrs dare nini
nentrs kostamală ne noarts;
Firmansrile kare onreskă trecerea mi netreuerea în
ijeart ns namaî a Tsr'iiloră nromti dar mi a Ilamiloră ’ie-
lors mari;
Firmansrile nrin kare se onremte a se rsdika din jjea-
rs ne ană nsmsnteană sure ală dane înaintea tribsnaleloră
tsruemti de neste Dansre;
Firmansrile kare înmtiințjeazs kt alegerea Domniloră
st se fakt din nartea Domniloră nsmtntenî; ne Itngt a-
ueasta tóté firmanele mint asttzî nreskriă îndatorirea nen-
tra boerî de a fi sanamî Domnalsî, mi nentrs Domni de a
se narta ka dragoste kttre Boerî; mi ori ue nrouesă din

1]. Konrinderea auestorS doksmcnte amS gxsito într’o kxrti’iiks 'ie ml-a
dato feriuitslă întru memorie Aleksandru Vsktresks, karcle o noseda
de la tatilS seă Bans Enake V'Akiresks, karele mi anosta le-aii kt-
nztatS ks mare kcltsîali» de bani kominds-le dsut kondiuile îmnsn>tcmti,
nre kindfi se afla la Konstaniinonole.
jjearü ss se kaste mi ss se termineze ks konsilisls boe-
rilorü

Firmanulu lui Sultană Meemetu IV. des­

pre bőért. (Anula 1663.)
Alessle dintre domnii semingiei Isi Mesia, astszi dom-
nsle alS gerei Romsnemti Grigorie Vods, sftrinitsrile tale fie
ks bine ! Iar voi lasda velors mai mari din scminijia Isi Me­
sia, boeri ai ijereî, nnrits fie ssnsnerea vóstrs! ksnds va
ajsnge a'iests laminate ordin», ksnosksts st, vt, fie, ks fi-

1]. Aiuea krezs de kuviinas a nsnessb oki! ’lititorilorS mi traktatslS Mol­

dovei înkeiatu între Bogdană Vods mi SsltanslB SelimS în anali 1513,
ne karc astorslB se vede ks ns J’a nosedatS, dar kare este konstatatS
de toiji kronikarii Moldoveni mi de toiji istorisii! strsini.
Art. 1. „SsltanslB kanómte ks Moldávia de bsns vois, fsrs a
fi silits, fsgsdsîemte asksltare îmnsrsjjiei Tsrnemti.
Art. 2. Naniea Moldoveans rsmsnc, ka mi mai nainte, bsks-
rsnds-se de libcrtsijile sale, fsrs ka ss fie în vre ană kinS assnrits,
mi fsrs ka Ilórta ss aibs neva volninie a se atinge de anelea. Le­
gile, datinile, drentarile mi nrivilcgielc Ilcrei rsmsnB nentra tot£-dea-
ana nevstsniatc.
Art. 3. Domnii vor gsverna geara ka mi mal nainte neatsrnatS
fsrs ka Ilórta ss se amestiie ksm-va nini mijlocită ni'it nemijlonitii.
Art. 4. Totă asemenea na se va amesteka Uórta în nini o da­
ravers din întră saS din afars; ni desnre acestea va xotsrî DomnslB
ks SenatsIS ses, fsrs ka Ilórta, dsnds-i-se nrilejC, ss se înkumete a
se amesteka în ele nini mijlouitS nini neinijloaitS.
Art. 5. Moldávia îmi va nsstra granijjele sale neatinse mi în
tóts întregimea loră.
’ Art. G. Religia tsrueasks e onrits în tóts Moldávia.
Art. 7. Nini snS tsrkS ns este iertată a avea în Moldávia de
nronrieiate nsmsntS, kass saB nrsvslio, nini ss netreaks în țjears
ncste sorokslS xotorîtS de Domnfi.
Art. 8. Negonsls Moldaviei va ii liberB nentrs tóté najjiilc; to-
tsmi în ksmnsrstórea nrodsktelors nerei, negsijstorii tsni vorB avea
întsietatc assnra altora de vers karc najiie vor fi. Ks tóté astea el îmi
vorB fane la Gaiaiii, IsmailS mi Kilia ks bsns tokincals, învoinuele
lorS, fsrs ss kstezc a intra mai denarte în jjears de kstS nsmaî ks
înadinsa îuvoinns a Doninslsi.
indS ka ijeara Romineaski este mointcnirea stralunitei me­
le îmiiBrtyii mi grtnarls înaltei mele kanitale, ks ksviinrj'b
este st o întîmninimS, sa o uszimS ini st o antrtm« de
ftkttorii de rele, ne s’ars întinde assnra nonorslsî se8, ka-
rele dsnn înalta noștri bsna-voinyi, dorim» st samene nii
st seaere în nane mi în fericire. KiiI în vremile trekste

Art. 9. Titis de neatarnată se va nastra nentru Moldavia mi se va

întrebsinga în töte skrierile îndrentate din nartea norjjii katre Domn».
Art. 10. Tsr'iiî trimimi de Uörta ks skrisorî katre Domnă na
vers fi îertagi a treue neste Dunăre. Ei vers ramanea ne ucis de
dinkolo tnală ală rîslsi, mi vors trimite de akdlo ștafetele loră katre
[administratorul^] narkalabslă din Galaițî kare le va invita la Domns,
mi va nreda anei mi resnsnssrile la anele ștafete - la alergătorii tra-
mimi de liorta.
Art. 11. Domnii nagiei Moldovene se vors alege de katrc Ob-
mteaska Adunare, mi se vors reksnömte de katra Jlorta, tara ka st
se amestiue ucva în alegere, saă st faka vre-o împotrivire, ori vre-o
greutate, ori uiedika la aueea.
Art. 12. Ueara va fi anarata de Tursia în ori ne îutamnlare, în­
dată ne nania Moldoveana va aere ajutori» mi reazimă.
Art. 13. üentrs töte aueste folöso jjeara ns este îndatorată ka-
trc nörtä de katä ks sns dar» [nemkemă] anuală de natru mii galbeni.“

He Isngs anosta, renroduneină mi unnatorslă tratată de negojjä

înkcîată la anulă 1588 între Iletrs Voda mi Elisabeta Regina Angliei.
„Iletrs, ks mila Ist Dumnezeu Domnă als gerei Romanemti mi
als Moldaviei, fauemä kunoskstä nrin auesta la togi mila fie-kare ka-
rors se ksvine sas se va kuveni st mtie, ka amă înkeiată ks marele
domnü Gulielms Xarcbornă, legată als nrea stralsnitei mi nrca nuter-
niuci Dömne, Dömna Elisabeta, ks mila lui Dumnezeu, kraiasa Engli-
terei, a Frangei mi a Irlandei, akreditats la ksrtea nrea nsternikslsi
’mnarats alk Tsrmlors, anostă traktată kare urmează.
De akumă înainte sunumii mi togi negugatorli înalgimei Sale aă
voia să trtiaskă mi st kalstoreaska în geara nöstra, Să ksmnere, sa
vanzi, să kontrakteze mi ku unu ksvantă sa snelteaskă töte kate se
atingă de negojjă mi de viaga nrivata, fara niui o niedika saă onrea-
la, ssnsindu-se ks töte auestea Ia drcntslă nostru de vama de trei la
suta. Auestea voim» a fi amezate mi întărite nrîn traktatulă nostrs.
Snre mai iiuternika mărturie a auestora, amă nssu nenetea nöstra.
Fakstă în tabara nöstra in zioa 27 a lunei lui Augustă, anulă Dom­
nului 1588. llakluy) Richard.
Londin, 1580, 3 voi. în folio.“ (TraducllortulU.)
în kontra firemtei mi înaltei nostre bsne-voinnî) ijeara s’a
turburată de kstezarea, ssmejjia mi ek'iessrile fikiturilors
de rele nini în atita, în kits a kizsts mi din onorea sa,
în kits sate întregi de liksitori mi-a» lisat« kasele mi Is-
tndsrni soijiile mi koniii, as fugită ka si se asksnzi. A-
neasti întimnlarc a ajuns« la aszslă nostru. Ama dan tu,
nsmitule Domn«, karele ai mzită ksvcnita ssnunere, mi ai
mingieats ne liksitorii yerei, îmnlinindă mi alte ordine a
le mirirei nostre ks gribire mi sirgsinjji, snertmS kt, ks
îmjelen’iisnca ta, mi aksma te vei uni ku boerii Sfetniai
(konsiliari) mi vei anta kitn sirmanii loksitori, 'ie au fu­
git« mi s’a« asksnss, mingiere ks totu felisls de bltndegi,
ka st-1« ads'ieiji la kalea nea drenați, st seamcne mi st
senere de buni voea sa mi ku m«ljjimirea inimei. Iar de
akuma înainte ori kare din ostami noștri, sas algii, ar tre-
ne în jjeara vostru ka st ssnere femeile, koniii sas Iskrs-
rile vostre, st vi silini ks tots kiiisls ka si> se nedcnseas-
kt ka tsrbsntorl, trimiip.nd8 înaltslsi meă Vizir« numele
mi diskrierea kinslsi lors. Ama dan, nreksms îtji skris
mai s«su, eariiui îrji ordon« st te «nemți ks nsmiijii boeri
mi st întinzi snorialfi milei mele neste aiesti neferminj lo-
ksitori, kari se rogi lai D-zeu de akolo se afli asksnmi{ka
si’i ads'ierji, mi la semnslu Immnijiei mele st fin,I sansmi
Anul« Tsr'iesks 1067

Tote a'ieste s’aă nizits mm la domnia Isî Stefans

Vodi Katakszen« în anslă 1716, kini ijeara avea destsli o-
mtire, nreksmă se vede din nsboele xie-a avsts. Iltm a-
tsmie se finea mi alegerea Domnilor« de kitre Mitronolitu
mi boeri, mi se întiria nsrnai de Horti.
Titlul« ne se da nerei în firmanele îmmntemti se skri-
ea astfeliii: „ Min kislil serbestigiet sz-re veistiklal birle
mefruzsl kaleni, ve maktssl kadem„ adeki: jjerile »'ieste st

îj. Firmanele desnre kare s’a vorbits mai scsii, iui altele mai moderne,
se afli. în arxiva sfintei JMitronoliT, nrckumS nsmitulă Enake Viki-
rcsks însemnează. (Traducelorlulii.)
fie tots deasna în libertatea datineloră lorii, mi ks nronria
lor» Inrmsire, desnirijite de a'jeea a unin>nițieî.
Firmanele »iele mai moderne mai adaogă mi ksvintele:
„Mefruzum calem, cc mactuulă cădem“ adekt magazinéig
îmntntesks.
Din aiestea se vede ttriea mi resnektală vekilora in-
stitajjisni a le gerei, fisra de karé n’ar fi nstată ntstra ijea-
ra Romtneaskt nunu în timiiii din srmt attte nrivilcgisri.
He liingn aieste mi konsiderarjianea karé s’a antatií Do­
mnilor» din vekime mi nim asti.zi, dovedemte kondinisnea
yerilors acestora kidre îmntnijia Otomanilor».

Firmanulu lui Sultanii Abdulu-Hamid cătră Nicolae

Vodă Maurogeni pentru declararea resboiulul cu Rusia, din
anulă 1787 Angust 5.

Alessle dintre Domnii neamalsi lai lisss, temelia ne-

loră mari din komnania lai lisss, astazi Voevods ală IJerei
Romtnemtî Nikolae Masrogeni, neietlaeasktsc sfnrmitarile
tale- ks sskiesă! Dsnt ie va sosi aiestă îmmnteskă semna
mtistă st-iji fie, kt ama nreksmă Ramil na s’as sttsrată de
foloasele mi ktiutigarile ie as dobtndits în artikoliî stina-
lani nrin tratatalS de la Kainargi, mi fiind kt dani sfintele
fetvale (kanete de legi) trebse st> se faki> dani komana în-
jjelegere esnedijjisne, este nregttire ka st east sangiak-
merif, mi kiar vekilslă înalta denlină înnxterniiits, marele
konsiliarii, ktrmsitoris al lamei, antrttorslă nonoreloră, E-
nitronsls mea Issaf Hama (a ktrsia stmlanire D-zeS s’o
ijie în maliii ani, mi sn mT.reask'ii nsterea mi feriiirea Isi)!
mi toriî Ogeaklîiî. rigcalarilc mi alte ordine alo omtirilors
nostre; mi ks ajstorslă Isi D-zeS momentsls nleki>reî lorS
se va arnta nrin inmiirTdeaska mea ri.ndaialn. Ama dan
ts, karele emti Domnslă yereî Romimemti, vei înfi.jjima a-
leasti. îmnrejsrare boerilors ijcreî ka sn intie ks înkredin-
ijare toiji, kt ns se va faic niiî o lovire în drentsrilc lorS
din nartea înaltului meß Devletă [Adunarea generali, a tării­
lor«] ini nrin armare st fie togi statornini în nentrslă ssns-
nerci, sn ns albt nini o griji, sas nfensss, mi si, se sileas-
ki a îndenlini ordinele imneriale ; mi fie-ki.rsia st ari.gi
kü vor« fi ks sigurangi mi nane sub umbra milei mele îm-
nirBtemti; mi ts, Domnslă gereï Romünemtî ns linși ne
lingi, aneste a te îngelege ks seraskierslt; Ismailslsi, de-
nlină îmnsterninită mi înaltă konsiliară, mi fostslă Enitronă
kürmsitorïs Ali-Ilama, snre .a urma întokmaî dsnr» konsili-
slu mi ordinslă ses Ilrin srmare si dai mi si, nriimemti în-
mtiingsri desnre mimkarea dsmmaniloră, nsrtbndste ks kre-
dinjji mi Iskrrndă dsm> ordinele ne se vor« da, ranorti.ndă
mi la înalta Ilôrtai anele ne meritü a fi înmtiingate. Drentă
kare s’a mi dată anestă ordină îmnin.teskă ală meă.

Xati-xsmaisnslă întiritorîs vekiloră iirivilegîsrl ale

gerei Romnnesni mi Moldovei, dată de Ssltanslă Selim IV
în anslă 1803, ne timnslă Domniei Isi Konstantină Vodi
Insilante în geara Romr.neasku.
De îndati, ne s’a înkeeată nanea între înalta mi eter­
na mea îmunn.gie mi între îmn^riigia Nemgiloră, îmni.ro-
gia mea komnitimindă ks ssferingele mi grestamile ne aă
trasă în timnslă nisboislsi loksitoriî gerei Romi.nemtî, a dată
ordină sakrs nentrs skstirea Xaranîslsl, edigieleloră ') ri-
kiambialeloră 2) mi zaxareleloră ; asemenea ne la mijlokslă
Isnei Msxaremslsi a anului 1200 s’a dată sakrslă meă or­
dină ka ss ns se strumbiita.geask’.t blegii loksitori. Venindă
danii aneasta Magzarsîs (ssnlika) Romiineskă mi Tsrnesks
din nartea Mitronolitslsi gerel Romtneinti, a eniskoniloră,
a egsmenilors iui a nreogiloră tstsroră biserinilors, a boeri-
loră, a ki.nitaniloră mi a tstsrors zabetsriloră, ks arătare ki.
din kassa ni.vnliriloră mi a resboeloră nei mai mslgi din ei

1) . Dareri ne se da Ia Hainii de neste Dsnirc.

2) . Imnsncrî btneintl.
 ’nrî aă nsrssită natria mi s’aë densrtatS, în ksti Isksitoriï
aă venită în starea nea maï miserabils, mi ks rsgsminte ka
st se înoeasks înaltslă ordină dată de mai nainte, atings-
torîs de nrivilegîsrile mi bsna orsndseals a ijereî Romt-
nemtï. Atsnnea nernetsnds-se kondinile ne se nsstreazs în
înnsrstesksls mies Divans konrinzstoare de ordinile ne se
das dih timnă în timnă, gssindsse anele kare s’a dată nen­
trs amsndoss gerile în ansls 1188 (1774) ne la mijlokslă
Isneï Isî Sevală, nreskriss într’sns sakrs Xsti-xsmaïsns,
sas vszsts în srmstoarea konrindere.
Ssnsmiï amsndsroră geriloră Valaxia mi Moldavia ka­
re loksesks nerile ne ssntă grînare ale înaltei mele îmns-
rsjjiï mi nlstesks dsns starea loră darea ansals, sas xara-
nîslă, ss ns se ssnere nentrs sokotelile mslte mi fars de
ksvsnts, ninî nentrs banï nsmsranï, ninî nentrs alts-ne-va;
mi de s’ars întîmnla neînțelegere sas între sns tsrks mi ans
Romsns, sas între doi Romsnï, o asemenea neînțelegere ss
o nerneteze Domnsls ijereî ks drentate mi ss dea lie ksrs-
ea neea ne i s’ars ksveni; ear la nernetarea nroneselor» în­
tre Tsrnï mi kremtinï, ss întrevie mi Divan Kiati-IIi grs-
mstiksls Tsrks ală Divanslsï Domneskă) karele se ails ne
Isngs Domnă, ks aljjï exliislamî (tsrnï) ; sas daks nrin aneas- '
ts intervenire se va deskoneri ks nîrîniï sas nîrîtoriï exlii­
slamî as uvsts de skons ka ss înmele s’as ss strîmbstsjjeas-
ks ne Romsnï, ss ns se îngsdse ninî o assnrire mi ss se
faks ksvenita drentate ; ear ekzeksgisnea ss se iaks în nre-
zenga Isî Gîrgiovs Kadisi (îsdekstoriï de la Gsrgis) kare
este datoră a nrivegea ss ns se faks nirniks în kontra
drentsgiï snre nagsba sas îmnilarea ssraniloră Romsnï.
Raealile (loksitoriï) gereï Romsnemtï ss ns fie ssns-
ragï sas kemagï la jsdekats în alts gears.
Fiinds ks s’a dată Fetva (nirkslars jsdenials) ka rnsr-
tsria snsï Raea assnra snsï Exliislamu ss fie nriimits la js-
deksgile Vasigetslsî (Testaments} mi a ïinisnetslsî [Enitro-
nie] ss se srmeze dsns konrinderea Fetvali.
Askerliï (ostamiï) sas algï din Exliislamî ksndă ară
komite vre-sns ekness în Issntrs gereï Romsnemtï, ss fie
 trimimi la Sîrxatsrile dani margine, unde si’mî nriimeaski
nedeansa de la zabeturile lors.
Ks toate ki s’aă dată mai multe ordine înalte ka st
nu intre în geara Romineaski Serxatlii (soldani din garni-
eoanele netigiloră Tsrnemtl) mi algi oameni kare se okunau
ku kîzlalele ne se fmeaă mai nainte în muntru gerei Ro-
minemti; fiindă înst kt unii ka anemtia fora îndoeali înki
urmeazi a trene mi fane felurite ssntrari mi nagube lokui-
toriloră getei Rominemti ku felurite nretengii mi nronuneri
înmelitoare, de aneea de akumă înainte, afara din negugi-
torii kunoskugi nii numeromi al Sîrxaturiloră, nini anulă st
nu mai kuteze a intra în geara, mi kiar anemtia kindă voră
voi st intre si’mi arate temkereaoa (biletul» de drumă) kiar
la Eflak-Voia-Vodasi (Domnulă) saă la vekilulă seu, mi astă-
feliu si’mi fakt snekulagiile, fora si neara în judenile ne
unde voră umbla nini a-mi zidi kasi, nini a ara, nini a se-
mina, nini a sunira ne lokuitori, nini a nere Seleamă-Ag-
gasi (bakmimă), kare toate anestea urmeazi a se mzi, mia
se resnekta întokmai dani înaltele ordine date.
Ilentru nernetarea nerteloră mi a neîngelegeriloră, nu
va mai fi ertată a se nndui în geara Romineaski Bumba-
miră din nartea Vizirilor», aKadiiloră mi Zabeturiloră Tur-
Hemtl snre sunirarea lokuitoriloră.
Lokurile mi kasele duni nronrietigile monastiremti s’aă
nartikolare, kite nini akuma as anukată a se sfonini ku
sili mi ku nedrentate de kitre nimte asemenea rai mi îm-
Bilitori, st se nerneteze ku skummtate mi si se întoarki la
-adeviragii loră nronrietari.
Daki trebuinga ară nete ka st te înoeaski mi si se
deskizt ka mai nainte Skelile veki a le gerei Rominemtî,
nrekuniă oramulă de Flonî mi altele, nentru înlesnirea ek-
snorforii nrodukteloră din geart, st albi drentă lokuitorii a
le înoi mi a se folosi de ele întru kitu nu voră adune na-
gubi înaltei mele îmniragii.
Negogitorii Exliislami nu voră nutea înliuntru gerei
Rominemti nini kase saă momii st aîbi, nini vitele si’rni
naskt.
FOL. III. 15
 Fiind kt irant akarna anii din Vizirii noiutri mi din Mi-
ri-niiranil (Ilami ka dosi talar!) nomtri trimiteaă în geara
Romtneaskt ka st’mi kanete ftrt nregă nrodskte mi nstri-
mentă neutra oamenii mi vitele loră, laaă mi kai de nomte,
ftktndă mi mai malte santrtrî bienil.org lokaitori, de aneea
ka nini ana kină de akarni! înainte, -irántit teaska mea Mu­
rire na mai safert ka st se fakt asemenea nagabe lokaito-
riloră gerei Romtnemti din nartea Viziriloră, a Miri-mira-
niloră, mi a Etkaeliloră (sabalternilora) loră, kare s’aa aht­
iată din kalea nea dreantt ka asemenea armuri.
Tttarii s’aă algii kare se dakă mi vina ne latarile a-
qeloră ntrgi nentra trebainge neautrate, na se voră abate
din dramală mare nini voră Here kai dé nomtt mal malgi
de kttă anei ne voră fi konrinniî în menziliarile (biletarile
de nomtt) no voră avea în mtnt. Aseminea mi Meemarii
(fankijionavi inferiori Tarnemtî) kare vora veni în geana neu­
tra deosebite kaase st na neart mi ei mai malgi kai de ktta
anei ne voră fi konrinmi în incnziliarile ne vor avea în mt­
nt; mi dakt în lakrarea anestora de mai sasă (kare se ko-
nrindă în ordinele de mai nainte) ntnt akarna s’a înttm-
nlată oare kare neîngrijire, de akarna înainte înst se va rit-
zi ka mare striktege arttatele saratari (nrivilegiari); rai nine
va kateza st lakreze în kontra anestai înaltă ordină, st fie
nedensită ftrt nea mai mikt înttrziere.
înaltele ordine de mai nainte nreskriă kt ktndă lokai-
torii gerei Romtnemti voră trene în satele de neste Dantre
neutra vre-o trebaingt s’aa neutra snekalagii; st na fie sa-
ntragi nini de xaranla niii de altt dare sab nini ană ka-
kavtntă, nrekamă nini omenii aatorittgiloră de akolo st na
nőtt trene în geara Romtneaskt sab kavtnts de armtrirea
raieliloră ne ară veni de dinkolo dinkoni. Anele înalte or­
dine le înttrimă mi akarna ka st se ntzeaskt întokmai.
Lokaitori! gerei Romtnemti st na fie santragi de kt-
tre niminea în libertatea nortariloră loră.
Lokaitorii din geara Romtneaskt kare ară îmbrtgima
religianea Otomant na voră natea nere nartea de klironomie
de la ntringi mi radele loră. Ilentra aneasta nertnda-se
konsaltarea jîaridikB, s’aă datS natra Fetvale sqkre în ksnrin-
dere: nea întBia kB, daka Nazarineanală (kremtinală) danB
•ie va nriimi Islamală va mari, ntrintele seă fiindă Nazari-
neană, na va natea momteni ne fiială sea; a doăa kB, daka
Nazarineanală va veni la Islamă mi femeea lai ara nma-rmea
în legea ei, elă dani morte na o note momteni; a treia,
kt Nazarineanală ne a nriimită Islamală na note momte-
ni ne tatals sea karele.ară fi remasă totă Nazarineana; mi
a natra kB, daka ană Zeiină Maslimă va libera ne sklavală
seă karele ară fi rămasă Nazarineana, mi dakB acestă sklavă
ară mari farB sb fi nriimită Islamală, Zeidală na va natea
momteni ne liberatală Nazarineana. Ama dar konrinderea
acestoră Fetvalese kavine a se resnekta mi ase nazi dans
sniritală loră.
Fiindă 1<b s’a regalată mi s’a nașa la kale ka ’ sb se
fakB Mambaîa, mi sb se kamnere în fie-kare zi ol din ijea-
ra RomBneaskB, danB înalte ordine nentra tainatarile omtirei
mi a le lokaitoriloră kanitaleî, nrin marafetală (agiatorială) lai
Kasan-bama (staroste de mBcelari) de danB tirana, este de
neanBratB trebaingB ka sb se îndeulineaskB aceasta, mi de
aceea lokaitoriî jjerei RomBnemti sb. na’mî askanzB oile, ii sb
le vbhzb ka nrejjală korentă Ia negaijBtorii mi Helebii Oto­
mani, mi astă-felia ka Nazaretală (nrevegiere) Domnalai de
danB tirană sb na fakB smintealB ka trimiterea oiloră tre-
bainciose neutra îmnBi'Bjjia mea; mi oile acestea sb se vBn-
zb namaî negagBtoriloră acelora kare aă a le adace la îm-
BBrBipea mea, iar na ai arca.
Memleketală gerei RomBnemti, ÎBkBndă narte din grB-
narală îmnBrBjjiei mele mi armBndă a da zaxereaoa kare
mai hainte se laa ssb kavBntă de Makaeasi din tdte fela-
rile de nrodakte ce lakreazB mi searnBnB lokaitoriî ijerei
RomBnemti, de akama voră adace neîncetată destale zaxerele
la skelele DanBrei mi voră vinde-o ka nreijală korentă Ia
Reizii (kBnitanii de korBbii) korBbiiloră Kananalai kare aă
bb vie la Konstantinonole, iar na în alte irarui. De aceasta
lokaitoriî na voră linși a se okana de kaltara nBraBntalaîmi
na voră askande nrodaktele kare sântă destinate mi nentra
 kumtigslă lors ini neutra îndestslarea kanitaleî mele. întrs
aneste voră nane deosebita sttrsingt mi nrivigiere atuts
Domnslă kttă mi boeriî.
Ori-ktte gremeli as agisnsă a se fane din nartea boe-
riloră sas loksitorilors ijerei Romunemtî mi ai Moldovei în
timnslă rusboislsi îmietată, tete s’aă ertats ks amnistie kom-
nlekta de kttre îmntrtijiea mea, kare ns’mi va mai adsue
aminte nini o data desnre ele, nbii va mai ssntra nre ni­
meni desnre fantele sale de mai ’nainte; mi întrs kută va
rtmtnea în nentrsls ssnsnerei kttre nsternika mea îmnt-
rtijie mi se vors nsrta dsnt ksviinijt ka nimte ssnsmi, ft-
rt abatere, ns vors vedea alta din nartea îmntrtijiel mele
de ktts mita îndsrare mi komnttimire.
Ilentrs neîngelegerea dintre Domnsls ijerei Romtnemti
mi Nazirslă Silistrei desnre xotarele desnre Dsntre, st se
srmeze ks Isare aminte ordinsls 'ie s’a dată de a doăa ort,
karele ksnrinde ordinele date din ansls 77.
Fsnkaisnele nsbli'ie fiinds kt trebsea st se dea mi la
Greni mi la ntmtnteni, kare se vor sokoti mai kredinmomi
mi mai kanabili, de a'ieia s’a tasată în faksltatea Domnilor»
ka st le atribse dsnt ksms va kibzsi, nrefertndă ne boerii
ntmtntenî nentrs servimsrile administranisnei interne.
Ktnds vors trebsi kerestele nentrs 'lettnilc din Rsme-
lia, st se tae din msnjjii ijereî Romtnemti mi ai Moldovei
mi st se transnorteze akolo snde se vors 'iere, Istnds-se
adeverinijt sigilate de la Bina-Eminii (Arxitekijii) îmntrt-
temtî, mi st se nltteaskt tterea mi transnortarea loră din
ssma tribstslsi ansală terț st se skazt snă bană.
Vitele loksitorilloră din neteijile de ne Dsntre ns se
vors mal îngtdsi a se namte în neart ni'ii vara ni'iî iarna,
nentrs ka st ns se mai fakt nagsbt mi striktmsne loksi­
torilors.
De aksma înainte st ns se mai neart de la ijeara Ro-
mtneaskt mai mslts de mese sste noăt-snre-zene nsngi mi
de la Moldova mai mslts de 135 nsngi mi 445 lei ssb ks-
vtntă de tribstă ansală, kare se va rtsnsnde la înkeierea fie-
ktrsica ană de-o-datt mi furt ordine.
 Atari de aneasta, neara Romineaski va risnsnde în
nsmeritore nentrs Digie (Dară) 180 nsngî mi nentrs Ri-
kiambie 80 nsngî; Iar Moldova nentrs Digie 180 nsngî, mi
nentrs Rikiambie 50 nsngî, mai msltă inși st ns se
neari.
De la Domnă si ns se maî * ieari Inkaiea, sas kîelts-
îelele Mskarelslsi, mi întrs kntS ns vors faie vre-o xoijie
dovedita, ns se vors destitsa.
Domnii din nos m-ndsiijî ns voră maî vere nemkemsri
mi avaetsrî de la loksitorî, «ii se vors margini în venits-
rile okneloră mi ale vimiloră mi a altora ressmatsrî rega­
late.
Ilamil, Kadiiî mi alte zabetsrî de ne marginile aiestoră
dosi jjerî ns vors ’iere tribstsrî nim angarale nigsbitoare
bîeijiloră loksitorî, nmî vors trimite din nartea lorii ekseks-
ijisni de Bsmbamirî ssb ninî sns ksvintă, kiiî ns va fi
ertată din nartea înaltei mele îmniriu,iî.
Ilrodskte de îndestslare ns se vors nere de la nsmi-
tele gerî maî mslte de kită vors nstea da loksitorî; mi
kindă se vors ksmnira se vors nliti în nsmiritoare, îar
transnortslă ns va nrivi ne loksitorî. Asemenea mi negs-
ijitorikarc vorăksmiiira zaxerele, le vors nliti dsni nre-
nsls kxrgitors ks bani de-amîna.
Ksmniritoarea oilors nrin Saegiî (nsmiritoriî) mi oa­
menii Isî Kasan-bama, ks toate ki adsne nagsbi mi assnrire
loksitoriloră, nreksm maî ssss s’a zisă, dar fiindă ki .este
de nevoe a se adsne oi din îmniritemtile mele yinstsrî nen­
trs tainatsrile omtirei mi nentrs nstrirea kanitaleî, de ane-
ea loksitorî ijeri Rominemti ns vors asksnde de la vinza-
re oile lors, ’ii ks nrejjsls ksrgitors le vors vinde la ne-
gsjjitorî mi la Helibii, mi ast-felîă ks stirsinga Isî Eflaxă
Voievodasi de dsni timnă si ns faki sminteali de a tri­
mite la kanitala mea oi kits mai mslte, mi oile anostea si
le vinzi loksitorii ijeri Rominemti nsmaî la loksitorîi mi lIe-
lebiî a'ieia kari le vors ds’ie la Konstantinonole, îar ns aîs-
rea, nentrs kare se va nsne *iea mal mare sirgsiniji mi o-
nergie.
 Kînd se vors nere de la ambele ijeri kerestele sa» al­
te obiekte de klidire, în ti. îs si se dea de uitire DomnilorS
desnre - kantitatca nerstE, mi ast-felis se se adskE nele se-
rste la xotarslă ambeloră ijerl, snde FEndsijjiÎ de a le nri-
mi vors nlEti nreijslS mi kiria ks bani în nsmEFEtoare kiar
în mîna loksitoriloră.
Asemenea kindă se vor» nere de la amEndosE aneste
ijerl vani mi xarabale, se se nlEteaskE dsnE nreaslă ksve-
nită, £efe se se skazE o nara mi îefe ninî o întErziere.
AfarE de negsijEtorii fermanliî, alrjî loksitori de nestfi
DsnEre ns vor8 nstea intra în aneste doăE ijeri ks skonă
de a fa'ie strikEnisne mi nagsbE boeriloră, nini vor semE-
na, nini vor ara loksrile ksvenite loksitoriloră, nini vors
adsne vite nentrs nEiusne mi nstrire; iar anelă ne va ks-
teza în kontra anestsi ordină se fie nedensită ks asnrime.
Loksrile nEmEnteniloră, kare s’as oksnats în timnsls
rEsboislsi, se se întoarkE la nronrietarii lori.
KEnds ns va fi vre-o trebsinyE srgentE, se ns se tri-
miijE în a'ieste dosE ijeri bsmbamiri din nartea înaltei mele
îmnErErjii; mi kEndă se voră trimite, eî ns vors nere bsm-
bamirgieri (ostenealE de ninoră) de la loksitori, ninî ssb nre-
tekste diverse sE’ml nrelsngeaskE akolo netrenerea. ‘ Kehî
aneste toate nrivilegisri se ksnrindă în nele de mai nainte,
mi se vors srma ks nestrEmstaro mi îefe abatere; iar a-
nelă ne ars ksteza se fakE ne-va din kontra, se fie adssă
la înalta IIortE snre a-mî Isa nedeansa. Asemenea boerii
kare as slsjită ks kredinijE înaltei mele îmnErEnii, mi ssnts
ssnsmi Domnilor» lors, sE-mi kanete rangsrile loră, iui dre-
gEtoriile ne le-aă meritată înainte de rEsbois; rEmEindă mi
stEnEni ne momiile loră.
Fiind kE srmeazE ka aneste nrivilegisri se rEmEe nen­
trs totă d’asna nestrEinstate, momiile boeriloră, ks kare nE-
zseskă a trEi ns vors fi ssnsse la dare ni fie kare din ei
se vors bsksra de foloasele loră dsnE obineisls HEmEntslsi
mi dsnE rangsrile HErinrjiloră loră, ks mErginiro ka se ns
trcakE ks vederea nsnE la snă firii de HEră de a nsnc în
Iskrare dsnE datorie ssnsnerea loră la ordinile mi voinrja
 Domnilor» loră, rai resnektală kstre dsnmii. Ksndă ast-felă
se voră nsrta, ss fie îngrijire nentr» sigaranga mi liniintca
lor», nsstrsnds-i nrivilegiBrile lor». în drentală asestei în­
grijiri din nartea gaverniloră, boerii se voră nsrssi de la
cererile lor» fsrs de kavsntă, uri mal ales» de la nronane-
rile ini nretengianilc kare na le notă întsmnina lokaitori din
kassa miserh la kare s’aă redssă din timnală rssboialai.
Iar daka vre anală din el n» se va s»n»ne la ordinală a-
nesta, mi înaintea îmnsrstemti mele voinge ar» asanri mi
ars nsgabi ne biegii Iskaitorî ka nereri nedrente iui k» im-
nanerl neste nelle legiaite, saă kare va k»teza a fane vre o
armare în kontra voingei Domnalai seă, ani ka anemtia vor
fi sauBini la nedensile kavenite de titre Domni kare a»
toats naterea întră aneasta. Iar darea anaals ss se adane
ka analogie de la togi lokaitori, nrekamă dans drentate va
veni nartea fie ksr»ia, fsrs a se eknenta ne anii nentra a
se îmnila ne algii.
Dar înainte de toate ss fie luare aminte de a se nszi
drentatea totă d’asna; mi fiind» ks nentra toate nrivilegiari-
le anestea s’a dată ordină sakra în anală 1198 (ală nostra
1784) în I»na lai Radîală-Revelă ne timnală îmnsrsgiei me-
morabil»lai mi înaltă gloriosalsi mea ankîa Saltană Xamidă
karele s’aă gssit» trekată în kondine, mi karele konrinde
toate nrivilegîarile de mai s»să atingstoare de îmbanstsgi-
rea nsmitei gerei Romsnemti mi ansrarea de anssare a lo-
kaitoriloră, de aneea dans îmnsrsteaska mea îndarare ks-
tre togi ssrmanii rai nevoîaniii, >ie este ana din kalitsgile
strslaiite a le nersoaneî mele îmnsrstemtî, s’aă fost» data la
anală 1206 (ală nostra 1802) înaltslă mieă Xatixamaiamă
karele kanrinde atstă ne a «iele din Anală 1088 kstă mi ne
a'iela din 1198, fiindă ks îmnsrsteaska mea msrire voeinte
ka în zilele de drentate a le îmnsrsgiei mele, aneste nrivile-
gîari ss fie resnektate nentra ka ss se îndrente relele ssra-
uiloră mi ss se snoreasks mijIoanele gerei, întokmai dans
îngelesală strslanită ală înaltalai mieă ordină centra skatirea
de doi ani a dsri lok»itoriloră.
A'iestea sântă dar înaltele ordine date de mai ’nainte;
dar fiind» kă ka timn»l» s’a» făkat» abasari în snele din
nrivileglsrile eksnsse, mi fiind» kă dsnă traktatele srmate
între înalta mea îmnărăgie, mi între îmnărăgia Raseaskă,
are drentate această îmnărăijie si intervie nentrs drentsrile
getei Romănemti mi a le Moldovei, de anea nentrs întări­
rea mi îndenlinirea namitelor» nrivilegî»rî, ambasadorsl» ei
din Konstantinonole a înfăgimata nrin takrirsrî (note) înal­
tei mele Ilorgî ka din nartea îmnărăgiei Sale kă se nere
adăogirea srmătoarelor» kanitsrî la bksk namitele nrivilegi»rî.
Kâ de aksm înainte Domnii să se nsmeaskă ne m6nte
ani. sokotind»-se terminal» din zioa rănd»irii lor»; mi între
kăt» n» se va arăta vre-o vină dovedită Domniei, să na se
destit»e înainte de anest» termin»; iar dakă în anest» inter­
val» se va ivi vre-o bănseală de gremală, înalta mea îmnă-
răijie să dea de mtire Elnialsi Rssiei mi dovedind»-se gre-
mala atsniea să se destitse.
Dările, avaet»rile mi imnosigianile, dsnă sinetslB de
la anslS 1198 să înceteze de a mai avea lakrare, mi ne
acesta temeîs Domnsla ks boerii va regala dările sale an»a-
le mi le va adsna dană drentate; mi nentrs aaeasta Dom­
nii de dsnă timnă să i-a aminte ka să năstreze dovezi nen-
tra konservarea nrivilegisrilor» konrinse în anesta înalt» or­
dinii, snre a servi ka dokBmente la înmtiinijările ne ar fane
Elnislii R»siei.
Să se rădine mi să linseaskă abassla introdasa ka
skBtelniHi boeremti, ka ast-fel» să na mai anese grestatea
dărilor» nsmai assnra »noră lokBitorî, ai să rămăe skstirjî
namai skatelni'iii înskrimii la Visterie dinînvekime.
Fiinda kă nentra Diata lefilor» Isnare a omtirei din
rjeara Romăneaskă este trebsinijă a se da oare-karc aglstorS
din nartea Moldovei, agistora arsnkat» ne nimte dări deose­
bite, aneasta să se efekt»eze ka drentate mi Domnala ks
boerii ijerei Romănemti să îngrijaskă a se da regalate kel-
taielile omtirei; mi fiind» kă trebsinrja arătatelor» lefe re-
klamă ka să se adsne n»mai de kăt» banii treb»innomi, da­
nă ne Domusl» va îndenlini aieastă datorie, va skati ne lo-
ksitorii jjerei Romănemti de dare an» an» de zile.
 Disnosigisnile ne se vor« Isa din nartea înaltei mele
îmnErEgii nentrs anrovisionnri de Bntă, oi mi alte nrodskte,
se vor însemna ks lEmsrire desnre kantitatea loră în ordi­
nele ne se voră da, mi aneste înalte ordine se vorS neti în
aszslă boeriloră Divanslsi ijerei RomEnemtl; mi fiind» ks
boerii a» se fie konssltagl, daks ’iele verste, ori ne ară fi,
se notă fane îndats sas mai ks nrelsngire, din gears sas de
aisrea, de aneea nererea ne le se va fane nrin Domnslă lor»
se fie asksltats mi nsss în Iskrare, iar nregslă nsmiteloră
orsndsele se se nlnteaskE din nartea îmiisrsgieî fsrs întir-
ziere dsnE nregslă ksrentă, mi t’ransnortsl» se ns se fakn
nrin angErie. Domnsls komnetentă se va ssrgsi ks kre-
dings ka zaxareaoa ksvenitE se se adskn la skele, mi nre-
gsls transnortslsi se se nlnteaskE ks analogie; iar înaltele
ordine ne voră veni se se *ieteaskE în nsblikii la Divanslă
gerei Romsnemti, mi dsnE netire se se treakE în kohdine-
le gerei.
Dregstoriile gerei se se dea la nEmEntenî, dar Dom-
nsl» se aibE drentate a rEndsi mi din Grenî în dregEtoriî
ne avei ne iar gnsi mai onești mi mai kanabili; asemenea
se aibE drentate ka se denErteze mi se nedenseaskE ne a-
nei 'ie s’ară abate la absssrî, fie Greși fie RomEni, mi'. se-I
îndatoreaskE a întorne neea se ks nedrentsl? ars fi Isată.
Keltselele kEte voră trebsi neste ană nentrs ginerea
nosteloră, Domnslă mi boerii de Divană le vor» rEndsi mi
le voră xotsrî, mi neste ssma kare se va regsla odats se
ns se mai nears nini sns bană. Administrarea snitaleloră,
a skolei, a drsmsriloră mi altor» amezEminte nsbli’ie ale
gerei se se regslcze de kntre Domn» mi boeri; mi averile
ne ars rsmsnea dsns moartea Mitronolitslsi mi altor» ks-
IsgEri, se se adsne la ană lokă ka se formeze o kasE nen­
trs ssranî, orfani mi alte fante nietose; iar ale knlsgEriloră
de nrin monastiri, se rsmse ka venită a monastirei kEtrc
kare ară fi înkinagl. Iar nentrs 6menii trebsitori snre naza
gerei mi a xotarsloră, Domnsls îmnresnE ks boerii se voră
kibzsi mi voră nene la kale dsnE orsndseals.
Loksrile de nronrietate ale loksitoriloră gerei Roms-
nemți mi Moldovei, ktte s’a» fckstS ini ks nedrentslS se
sttntnesk» ne Itngt latsrile Gisrgislsi, Brăilei, k» lei, de
neste Olt», mi ne Itngt raiaoa XotinHlsi, si se întork'B
la adevtragii lor» nronrietari; mi nreksmS mai sss» s’a a—
rttată bana voingt a îmntrtgieî mele, st fie luare aminte
ka de aksma ’nainte, afara de negsgttorii fermanlii, nimeni
din loksitorii de din afara st ns aibt drentate a veni în
îmbele gerl, a loksi sa» a fane vre-o nagsbt ntmtntenilorS.
înaltele ordine ktte de aksmă înainte se vor» trimite
în a’ieste doSt geri st fie totă d’asna konfonne ks nrinHi-
niile acestea mi ks nrivilegisrile garantate.
Tote mtssrile atingttoare de administrarea, îmbsnttt—
girea mi linimtirca loksitorilor» ne trteskă ssb nragslă în-
naltfi als îmntrtgieî mele st se îndenlineaskt întokmai ft-
rt ni’ii o abatere din sele nreskrise în anosti înalt» ordin»,
mi fiara a se îngtdsi nini snS nașă în kontra nrivilegisriloră.
De aneea s’a dată anests înalta ordin» nreskrintiv» ka
atttS t», alesale DomnS al? gereî Romtnemti, dant fireaska
ta sadaka (kredingt) dreanta ta jsdekatt mi zelsls te» kt-
tre nele nltkste, nreksms ini boeriî mi lokKitoriî gereî, a-
nregsindS dsnt ksviingt nrivilegîsrile de kare v’agî ftksts
DomnS, mi strgsind»-vt în adsnerea la îndenlinire anelor»
aerate nrin ’naltele mele ordine, konformă ks iele nreskrise
mai sss», st nsnegî toatt sttrsinga mi nsterea tot» d’asna
ka st arttagî ssn»nere mi asksltare, mi st srmagl nele de
ksviingt mi ks kredingt, mi st fini Isttori aminte ka st
ns se îngtdse ase înttmnla vre-sn» Iskrs kttS de miks în
kontra anestsî înaltă ordin», mi în kontra îmntrttemtei me­
le voinge, nentrs kare s’a» ini trimis» aneasta.
Igl ordon» dart, nie alessle Domn8 ală gerei Romt-
nemti, ka st netemti anestS înaltS ordină în nresenga Mi-
tronolitslsi, a EniskonilorS, a ArximandrigilorS, a Ktlsgt-
riloră, mi a EgsmenilorS, a Boeriloră ini a tstslor» boeri-
lors ntmtnteni, iui st faai iwblikt îmntrtteaska mea
drentate mi bsnt voingt, mi st înkredingezi ne togi, kt
întrs ktts boeriî mi nel-l-algî lok»itori ai gereî Romtnemti
n» se voră. abate din kalea nea dreantt, ni vorS l»kra «iele
de kaviinga ks ssnanere ini askaltare intra îndenlinirea în-
naltelora ordine date, voră fi în drentele zile ale îmnangiei
mele în totă kinală nrotegiagi, ini îmnsntemtile mele mile
se vor» nsnandi neste togi namanteniî mi ssnamii, bolnavii
mi nenstinaiomil, mi voră dobândi fin sminteali mi nentrs
totă d’aana linirate mi resaflare nemărginită.
Iar ta, alesele Domnă, mi asei ne te voră arma, kată
vegi anta ssnanerea voastn mi malgsmirea kitre îmnan-
temtile ‘mele stnlsiite bine faverî, întrs kats vegi arma mi
vegi îndenlini nele nreskrise în îmnantemtile mele ordine
mai sasă antate, sa figi sigsri ki de na se va anta vre-o
vinovagie vădită în kontra voastn dana kare si meritagî
denirtare mi skimbare, na vegi avea ni *ii o grija de desti-
taare sas esilă, mi întrs kats vegi sta în kredinga mi înge-
lenaianea voastn, vegî nmanea la domnia gereî Romanemtî,
mi ns namai ka se voră nastra totă-dea-ana antatele mai
sssă nrivelegiari, ni înka se va fane nanere la kale ka a-
tata marii mei viziri kats mi stnlaiinii enitroni ai îm-
nanniei mele sa nrivigîeze a se resnekta nrivilegiarile mi
skatingile kate s’aă dată namanteniloră a'iestei geri înka din
timnslă nemsritorialsi mîeă stramomă Ssltana Maxmadă Xană
(nreste kare sa reverse Dsmnezeă nemărginită mila de er-
tare!) mi sa se mtie de sigară ka togi exali! (konnagionalil)
de neste Danare de nrin sîrxatsri mi de nrin alte nargi mari
mi mim, mi ori kare ars ksteze a Iskra în kontra anestsi
ordină, anii ka anemtia, îndata *ie se va da mtire desnre ne-
kaviiiiHioasa loră srmare, îndata se vor nedensi ks ksveni-
tele nedense.
Ama dan nablikandă mî înkredingandă ne togi boerii
mi nei-l-algi loksitori desnre ksnrinderea a'iestai înaltă or­
dină, ta, alessle Domnă ala gerei Romanemti, le vei ordona
de sa se okane raganda-se lai Damneze« nentrs nrelsngirea
vîegii îmnaragiei mele, mi nentra întărirea marirelmele, ks
Isare aminte a ns se abate nentrs nimika de la înaltslă or­
din» do faga. Dats-s’aă în Isna Gemagislă Arxiră anală
1217 (al nostrs 1803.)
 Despre (latinele proprietății,

CAPITULU I.

Ilronrietanilft din învekime eraă mal toate nabline sas

domneinti. Domnii de dsni, timnă, îmntrgindB n^m^ntală în
momii, aii înzestrată ks anele monastirile ne aă fandată, Iar
ne altele le-as dirsită la nersoanele nrivate ne merita re-
komnensa Statala!, în kT>tă astazi mal na mai sântă nronrie-
t^ni nebHne. Asts-felis ijeara Romuneaska astăzi este îm-
ntigito în momii boeremti, monastiremti, ini momnene
(nz^memti); iar Tiranii ne na aă momii sântă datori st ls-
kreze nronrietaralai ne a kirai momie medă mi se kiver-
niseskă.
Din învekime lakraă situtnalai momiei la ori-ne lakra
ară fi avstă. Ile srmi, dam ne jsdeyele Kraiovei aă bazată
sab stininirea Nemjjiloră, ei ’i aă sanasă a lakra 48 de zile.
Dant aneasta Konstantină Vodis Mavrokordată nrin Reforma
aneste zile le-aă mărginită la 24. Mal tirziă Domnii mo­
derni le-as redasă la 12 zile, nrekamă se armeazn mi nsnn a-
st^zi. La mslte momii înst kare na sântă destală de lokui-
te, nronrietarii nentra ka st atragi, ne loksitorî i-aă în­
voită ntnt la ontă mi mese zile.
Anei ne as vii ne momii străine, daă din 20 vedre
vine «na sttntnslsi momii!, kare se nBmemte otomtint; al-
ijiî daS ktte 20 narale de nogons, mi alrjii ktte do! mi
trei lei.
Nimeni ns are voe st nltnteze ne momie strtint vie
sa« livede de nomi roditori ftrt mtirea mi voia sttiitnslsi.
Din toate semtnttsrile se dt din ze’ie «na sttntnslBi
momii, kare se nsmemte dijmt.
Nimeni na noate st neskseaskt nrin gtrle mi btlni
ftrt mtirea sttntnBlsî.
Nimeni ns are voe st kabre ntdsrea sas livedea de
ftns sas ktmnslS de semtnttsri ne kare le-arS fi ales» stt-
ntnslă momiei nentrs sine.
Ktnds sns loksitors va ntrtsi ogorslS sts nînt în trei
ani, sttntnsls momiei nôte st’ls dea ksi va voi.
Din ftnege nronrietarii ias dost din ze
*ie klti.
Hei ne as stsni, das ktte nost bani de fie-kare stsns,
mi din dost-zem roi snsls ne ans.
De fiemte kare kanrt das ktte 12 bani nrimtvara mi
mese iarna.
De la tête tsrmele de oi se dt ktte sns miels mi
brtnzt dsnt învoialt.
Ilentrs norii das ktte 18 bani nentrs ntdsrea kare
are gindt mi este netrebsinnîoast sttntnslsi momiei; iar în
ntdsrea nbnritt ne seama sa, niminea ns are voe st vtre
vite ftrt tokmealt mi învoire.
Niminea ns noate st vtnzt vins rakis mi alte de a-
nestea ne o momie, afart de nronrietarsls ei ; ktm ane as ta
este snsls din nele mal însemnate venitsri. •
Momtenii loksesks liberi ne momiile lors, ftrt a fi ss-
nsmî la alte îndatoriri de ktts la ale Domnslsi. Ns as în-
st voe st se mste în alte sate. Kltkamii ne ns ssnts nro-
nrietari se notă msta de la sns sats la altsls, înșt ks ks-
vtnts întemeiată; iar ktnds se va strtmsta ftrt ksvtnts,
sttntnsls momiei are drentate st’ls srmtreâskt mi st’ls în-
tôrkt la saisis ses.
Anels ne voemte st se strtmste de la o momie la alta
trebse st arate ksvintele sale nrin ssnlikt kttre Domnit, mi
dunu ueruetarea marelui Vistier» mi a Divanului kanuti kar—
te domneaski de strumstare.
Nu are însi niui stinsnulu momiei voe ka si> sunere
ne lukuitorii dunt rnomia sa ueste orinduelele nreskrise ne
le-am» enumertaS mai sas».

CAPITULU II.

Despre Țigani,
Numai giganii sunts sklavi în ijeara Rom'uneaski. Ei
seîmnart» în domnemti boeremti mi monastiremti; ueî dom-
nemti n6rta felurite numiri mi nrofesiunî.
Rudarii sau Aurarii. A'iemtia dau în loku de dare kite
trei sas natru dramuri de aură ne anu la domnie, mi au voe
st’!» kuleagr. ne malurile riuriloru, Oltu, Tonologu, Argemu
mi Dimboviga. Ku aueasta meserie fiindu mi jjiganii Mo-
nastirii Koziei, domnia îi ia ne seama sa îndatorundu-i a
nltti la Monastire kite ung leu de silamS [familie]. Aue-
mtiea sunts n-sni la No. de 700.
Bzeamii Aurari. Aueuitia skotu aurul» sunundu în nie-
tre, mi sunt» o șuti sslame.
Brsarii. A'iemtia se norti nrin rjears ku urmi îmbltn-
ziiji, ne kare îi joaki ne la kase uentru kiratig». Anemtia
îmmulijesku mi katirii. Ei daă kite 20 sa» 30 lei la dom­
nie ne an», rai suntS sidaine 1000.
Lingurarii. Auemtia faku albii, kirbuni, mi alte lu-
kruri de lemnărie; daS dare kanii ucide susurai suntu 800
silame.
Lseuiii. Aueintia sunt» ferari ini Itkituini, în numirii
de 700 sularae.
Auemtia tojji îmnresnr., nrekumS s’a zisu mai în urms
se urks la numur» de 3,300 stlame. Tojji suntu Nomazi,
struiuBtundu-se din loku în lok» sub korturi mi suntS sub
kirmuirea Armamului 'jelui mare.
IJiganii boeremti mi monastireuiti, se numeskS Vi-
trami, Ei ssnts ks totslă lasagi în disnosigisnea stinmi-
loră loră, mi domnia ns are nimiks a fane ks eî.
Eî lokseskă nrin sate sas nrin orame se oksna ks toa­
te meiutemsgsrile la karo îî ahlika, ini simții foarte dibani.
Ei ssntă întrebsingagi mai ks seama de stananii loră în di­
verse servinisri domestice. Fetele mi femeile sunt» nentrs
trebsingele din lastra ale kasii; koniiimi barbagii se între-
bsingeaza ka servi, bskatari, bratarî, vizitii, karaneri, ferari;
mi mslgi din ei ssntă zidari, lemnari, kroitori mi altele. Ks
deosebire ci ssnts forte îndemanatini neutra mszika mi
kanta ka vióra. ks kobza mi ks maskals [nais]; íntrs a-
neasta eí íntreks ne őri karé alta nagisne mi kiars ne Ilermí,
nreksms, as mărturisită mi înssml XanslS fratele Illaxslsi
üersiel, karele trimisă la Nanoleons Bonanarte ka amba-
sadoră, mi întorkands-se din Franga nrin geara Romanea-
ska în anală 1810, s’a minsnats de talentsls lastavilors gi­
gán! mai vartoss la Msskals. Ei kanta mi din gsra de mi-
nsne, mi fara avea o ínvagatsra oare-kare sistematika kom-
nsns mi kanteie forte dsbii în kată mi mszikangii Esronei
îi admira.
Vatramií boeremti mi monastiremti, ks tóté ka ns
s’aă fakstă nini o katagrafie desnre el, se nressnsne ínka
ka trebse sa fie ueste 20,000 familii; snii din ei ssntă mi
kortaml, nlatindă dare ansala stananilors loră.

CAPITL’LU III.

Despre prerogativele Domniloru.

în statală monarxiks ală gerei Romanemti, nea întais
nersona este Domnsls. Elă guvernează ka astonoms, mi
are nrerogativele snnatore:
a) . Sa ameze legi noi insa ks învoirea Mitronolitslsî,
a Eniskoniloră mi a Boeriloră. Sa desfiingeze legile vekî
mi sa îndrenteze ne anele ne ssfera îndrentare; se adaoga
mi st internreteze ne anele ne sântă întanekose mi ne li-
msrite.
b) . Sa fie jadekatorială SBnremă: iote xotarîrile nelora-
1-alțe tribsnale se termini în nea de ne srmi instanga, firi
anele, la Divanelă seă, adiki la tribsnalelă seă.
’i). Si xotiraski nedensile ne kare. legile ne le
nrevadă, st mireaski sas si modereze dana trebsingi ne
anele nrevizate de legi, saă sa graijieze ne vinovaijl.
d) . Elă singsră are drentală a eksila mi a nedensi
ka Okna ne vînovaiji.
e) . Ela singeră are drentală a xotirî miirtea vino-
vayiloră.
f) . Elă nroklami mi întiremte ne Mitronolits mi ne
Eniskonî, însi ka akordslă boeriloră; elă întiremte ne Ega-
menii monastiriloră; ela dekreti boeriile mi dregitoriile.
g) . Ela diraemte nrivileglarile, adiki noblegea, ska-
tirile de dare, milele, sketelninii, robii mi altele.
h) . Elă orindsemte dările mi zenleelile, nrekamă dij-
maritelă oîeritală 2, vikiritală 3, vămile 4 mi nele-l-alte.

CAPITITLU IV.

Despre datoriile Domnului.

Datoria Domnalei este a se sirgai si se taka drentate,
s® adaka ne fie-kare de la raă la bine, saă nrin ordine saă
nrin nedense, sa onreaska nekaviingele, sa margineaska ne
fie-nine în karakterală seă, sa se kanoska ne sine, sa na
atingi anală ondrea alteia, sa resnekteze onorea atată a
arxierealaî kată mi a boeriloră, sa na risineaska averile na-

1 .) DilmiritalS se ziaea zenieeala ne se lea din nrejislă maskeriloră mi

alS stsnsrilorS.
3). OieritelS, asemine de la ol.
4.) VinaritelS, asemine de la vinari.
4.) Vămile, asemine de la Iskrsrile ne se kemnară mi se vsndS.
bline, st so îngrijeaski desnre linimtea mi nanea nonorslsi,
si faki drentate în jsdekiyî, fm si arate nirtinire ninî
nelsi mare ninî nelsi mikă, si uizeaski datinile, mi si n»
albi voe a nane din fin konsimjjimintslă nsblikă; sifa-
ki Divan» 1 în zile xotmte, ka si na se nrelsngeaski ja-
dekigile mi si se sirineaski neî ne se jadeks.

CAPITULU V
Legiuirile Iul Alecsandru Ipsilante
despre boerl.
Boeriî trebae si se înainteze la ranga grataita, dmdă
namaî avaetarile obianaite mi alta nimiks.
BoîeralS, karele ară kinita rangala ka dare de banî
saă s’ară urinde fără, se nsbliki, se essileazi mi se neden-
semte tranemte.
Ori-ae boerîs sas isnravnikă treue din tr’ans jadeyă
în altală na are drentate a nere angirie (beîlikă) de la lo-
kaitoriî, ai va întrebainga vitele mi kîeltaelele sale.
Damineaele mi serbitorile boeriî sântă datori a nerue-
ta arestările mi a se înkredinga daki arestaijii sântă tratanî
omenemte mi de kaniti îndestalarea kaveniti.
Anei ’ie se mirtsriseskă sântă demni de societate, o-
norauî mi anintorl ai drentalai; aneîa se înainteazi laran-
garile boeremti firi nini o dare; mi nelă ie se va dovedi ki
alsată vre ană ramfetă nentra asemine înaintiri, se va înda-
tori a nliti la Visterie îndoită de ne a laată.
Atită boeriî de Divană, kită mi jadekitoriî dejadene,
sântă datori înainte de toate a se nizi de a laa nelă mai

1). DivanS sc ziuc ksndS înssnn DomnslS ka MitronoIitslS iui ks boeriî

se konstitee în tribsualg. în zioa iui în kainera însemnați îesă logo-'
fejjiî alS doilea iui ansnyi nrouesele ue santS sure kistare; anoi llo-
stclniksls uclă maro ansniji ki PivanalS e gata, uii atsnuî vine Dom-
nslS dc jadcks iui xotiramte. Divanală sc konvoki în zile nsniitc,
Lvnea, Mîerksrca mi Vinerea.
VOL. III. 1G
mikă rsmfets, mi a se msljjămi ks neea ne kanăta din Visterie.
Ni'il sns boerîs ns va veni în kanitală fără voie.
Onorile iui rangsrile ss se dea nelors ne merita; iar
Hei ne kanăta aneste nrin dare de bani, se essilează, se de-
sonorează iui se degradează.
Boerii xoiii si se denărteze din dregătorii mi să ns
mai snere a reintra nini o data.
Ori-ne boerîs, în orl-ne dregătorie ară avea, să ns se
abată la niul snu abssîi, mi să se mslrjămeaskă ks neea ne
kanăta din Visterie.
Boerii iei mai mini trebse să arate kătre nei mai mari
resnekts mi dcferenijă.
Boerii ns vor» da voie zanniiloră Divanslsi să îmnli-
neaskă mai mslts de kătii xotarăta zeniseală, si să-i onrea-
skă, mi de ns voră askslta, si ranorteze Domnslsi.

CAPITULU VI.
Despre rânduirea Domnilorü.
KăndS este să se răndsîaskă nine-va Domn« în jjeara
Romăneaskă sas Moldova, kiară de ars fi fostă elă Domnii,
este noftits de ks seară de kătre marele Vizirs ka să mear­
gă ne a doua zi la Ilama-Kanssi (nalatsls îmnărătesks,) sn-
de se kasta trebile administrative mi jsdekătoremti ale îm-
nărăijiei mi snde se konvokă Divansls îmnărătesks ssb nre-
medinija Vizirslsl, karele dană orăndsîală se îmbrakă ks
kaftans în zioa aneea. Dakă kandidatsls este mare Drago­
man«, fiinds kă els se găsemte în tote zilele la Ilama-Ka-
nssi, Vizirsls îls kîamă îndată mi-ls nroklamă; Iar elă, în-
kinănds-se nănă la nămints dsnă datina tsrneaskă. mi să-
rstands Sangeaksls, [adikă marginea amternstslsl ne kare
mede Vizirsls, mi kare are ansme loks nentrs sărutare] eso
îndată de akolo mi mcrgăndS la kasa sa, îmi răndsemte mai
întais Kaiis-Kcxaialcle mi a anoi însene a se megăti.
 în zioa aneea seara, ne la 4 sas 5 ore de nónte (ds-
ne orologisls tsrnesks), Vizirals îi trimite sns Davegis (in-
vitstoris) ks o barkós doruneask'B vunsita ks albă mi ks ninși
vEslami. A doiia zi se suie întiis Davegisls în barkt mi
dsne els nredestinatsls Domn» ks Kans-Kexaialele mi boe-
riî sei; mi anoî, trekinds la maisis de la Bakne-Kanssi, se
kobóiTB înnresni ks togi ai sei, snde-ls amteanta sns kalS
îmnodobits, ne kare înkilekmds Domnsls ínnresni ks boe-
rii sei [kari as kai nregitigi ks nlataj se ssîe la Hama-Ka-
nssi.
Vizirsls, meztnds în Divans ks togi magnagii Îmnin-
gieî, se înfigimeazE mi Domnsls ks ksvenita orindsiali»,
Atsnni VizirslS îi snsne kute-va ksvinte de lasdis nentrs
demnitatea sa mi nentrs kredinniósele sale servinisrl, îndem-
ninds-ls sos-mi mszeaskr, datoriile dans ksviingi, ini anoî
îls îmbrak-s ks kaftansls, [manta asiatiki, kssstu ks firs mi
Isngn, ks gtsri desnre smere nrin kare-mî skóté moine­
le, iar rnsninele sninzsn nm în numi.ntiî,] Domnsls se
înkims îarimi sirstunds sangeaksls Vizirslsl, mi aiioî ese
mi înkaleki înnresnu ks torii boerii soi, ksrora li se oferi»
îarsml kai îmnodobigi. înainte merg» ne joss togi Tani ieri
Ortalei (Divisisnei) Xasamilors, ks tóté stindardele lors, nsr-
tands în msim bastoane mi ne kans sns felis de koróne ks
ksrele arsnkate îndurttS, în nsmirs de 200 mi mai bine.
Dsni» a’iemtia srmeazi Xasas-bama CDivisionarlsli) ks ofi-
gerimea sa, ssbama (nrefektsls kanitalei) ks nioxodariî sei,
mi ^liorbagisls [kolonelsls] Ortalei, toni kilmi. Ile srmi»
vin» ks tóté stindardele lors: Measmlaris-Kolaszs (kinita-
nsls de neasmi) ks aî sei, ^leasmlar-Doagisi ks alai-’ieasm-
larii [eralziij sei, ’deasms-bama-Kiesadari [lokotenentslă
Isi Heasms-bama] ks ai sei, Reiss-Kiesaderi (lokotenentslu
Isi Reiss-Efendi, ministrsls trebilors din afan) ks ai sei,
BellikHi-Kiesaderi (lokotenentsls Bcilikmslsi, ministrsls kan-
«jelariei înmirutemti al Divanslsi) ks ai sei, Imoglans-Heasm-
larii (enistagii servitorilors îmnunitemti), mi anoî boerii Dom-
nslsi, mi Domnsls înksnjisrats de Hioxodari, de satiri, de
’leasrni, mi algî servitori stnJs'iitis ímbrükagí.
 înainte de a se koborî la kasa sa, tóti narada se o-
nremte înaintea norjjiî Fanarslsi. Domnsls ks boeriî sei ns-
maî, intri în biserika mare a Ilatriarxieî. Akolo Ilatriar-
xsls îmbnkats în vestmintele natriarkale mi ks evangelia în
mim ks arxierei nreojjl mi ierodiakoni, îmnnkagî ks sa-
krele vestminte, ks fiklií mi ks kidelnijje, mi kintiregil
kintindS VrednikS este, îl ese în nainte; Domnsls se înkini,
se ssie ne tron» mi se îndenlinemte tóti seremonia. Daka
este nea întiis domnie, îndati ne intri în biseriki, îls a-
nski de smere Arxieresls Erakliei mi altslS kare va fi din
sei de fayi, mi adskmdslS înaintea Ilatriarxulsi, kinti în
glass mare: Bine ksmnteazs nre nels ne se înkins v,ie. Ila-
triarxsls, nsinds mina ne kansls Domnslsî, zise în glass
mare: Darsls Isi Dsmnez-ek nrin smerenia noastră te înalus
DomnS stsmnitoris als lótel uerel Romsnewii; mi sngmdsls
ks sakrslă mirs, Arxidiakonsls deklami faima natriarxslsl:‘:
Ilrea-sfînuitslsi Batriarxs alS tótéi Ismi [liniare] malul ani.“
Atsnsi Domnsls se sse ne trons, mi în dati se kinti: „Ks
vsrsts îndelungată ss faks Domnsls DsmnezeS ne bine kredîn-
nlossls iui drents slsvitorslS Domnsls stsnsnitors als u,erei Ro-
msneiuti [listare] la mslui ani1“ Ile srmi Diakonsls însene
rsgisisnile, milseiule Dsmnezesle, mi sele-l-alte. Dani a-
seasta Ilredikatorsls se sse ne amvomă mi fase ksvintsls
de lasdi. Termininds-se ksvintsls ianmî însenă sririle.
mi se fase înkeierea. Iar Domnsls, eminds, se dsse ksse,-
remonia kare-ls amteanti akasi, snde însene si’I kinteme-
terxaneaoa Vizirslsi.
Dsni kite-va zile, întro zi xotiriti, (kare trebse si
fie maryî), înainte de risiritsls sorelsî, Domnsls se dsse la
îmnirinie, ks doi-snre-zese sas mai mslui boeri de ai sei
Intrinds în ksrtea a doiia a nalatslsi treso într’snș kiosks
als KansgibamilorR (smierii îmniritemtî). Akolo se nsne o
masi înaintea Domnslsî, adskmds mai întiis de gsstare
sîorba laniserilors, (kare însemneazi ki se nrensmin în
katalogsls lorii) mi anoî alte bskate felurite. La masa a-
seasta serveazi Isi-agalele (servitorii din afan ai Ilalatslsi),
iui înnresni ks Domnsls mininki Kansgi-bamii, Dragoma-
nslă 'ielă mare, sas mi vro-o alta radi a sa ne ară fi 4ako-
lo; iar boerii DomnBlsi la o alta masi în anroniere.
Dani ne se termini aneasta, Vizirală ne mede la Ka-
laba-Divană, (lokslă konsilislai sekretă), ande ansme trebae
st se afle în ora aneea înnresni ka uei-lalijl konsiliari, fa-
ne texlizS (ranortă kitre îmniratală) ki a venită Beislă. A-
nestă ranortă îlă dane ana Kanagi-bama sas ană Kanagilar-
Kexaia, karele norta semnele ofimalal se«, adiki ană Xas-
rană (bastonă de abanosă ka gimilia de argintă) mi nisme
galbene. Dakindă ranortală, îmniratală înseamnă ne elă
xatală, adiki ordinală de a veni. Trimisală, Istnda-lă ia-
iimi, îlă ijine în sasă deasanra kanslai, mi emindă ks ma­
re resnektă mi bttandă mereă ks bastonală în nimintă,
noftemte resnektăosă ne Domnă.
Atannea se înfigimeazi Magzsr-aga (intendantală înki-
soriloră îmnritemti) mi Kaftangi-barua (garderonistslă) îm-
mratslBl. Velă întaîs, laindă din kanslă Domnslsl kiniala
de samară, îi nane în lokă Kaka, kare este fort arini mi în
formt niramidali ka Kislafslă, îmbnkată ne din afari ka
katifea aarie; iar nelă ala doilea îlă îmbraki ka Kaftanăa-
tată ne elă kstă mi ne ’iei 13 boeri ai sen Danii acestea
Vizirală, emindă de la Kalabaoa Divanslai ka st intre la
îmniratală, salata ne Domnă înkininda-mî kanslă ne-vaki-
tre amiră; iar DomnalS îi risnande ka temenele, adiki nle-
kiindă kanslă, întinde mima mm la nimintă, o adsne la
gări, o surata mi o nane la kană, [danii salatarea Tarui-
loră.)
Dani ne intri Vizirală la îmniratală, esă dăoi Kana-
gilar-Kexaîasi, mi Isindă ne Domnă, anală din drenta mi
altală din ștangă (iar boerii lai remină denarte afari la a-
mt), îlă adakă ka mare grăbi de-lă întayimeazi la îmm-
ratală. Akolo staă de faiji, ka semnele loră, marelo Viziră-
Kinitană-IIama (ministra de, marini), Miralemală (kanslă
Kanagi-bamiloră) mi marele Dragomană ală îmmriyiei. Iin-
mratslă mede ne o sofa înalta (kim Tânjii na aă trona)
atită de miki în kită abia înkane singsră; elă este îmbn-
kată ka Kabaniiji, saă manta kssata în firă de nară mi de
argintă, btenite ks samuri sas vslne neagra, mi ks nőit în­
durată Isngi. ka de trei nalmeksde aneeami blans, ks mâi­
nile skóse nrin gisrî desnre smere ka Ia Kaftans, îar mi-
ninele arsnkate îndurată nmnt la mnm^nts mi ks mtn ii ele
arsnkate îndurați ntni la nmmsntă mi ks marginele îarauxî
btenite; dinainte la iients are seanrazsri (miretsri în lan-
gsri mi nastsrî mari); nórte nisme galbene, mi neste ge-
nskl are o nőit kssste ks firs; ne kans nórte snă Kavsks
(sns felîs de k^niste) ks ssrgsms (nani nalte ks nîetre
sksmne; ne de o narte are în anroniere o sabie mare ks
dost ásksgitsri, Iar ne de alta o ktlimare mare; alitsri ste
în nisióare Silixtar-aga, (nrotosnitarisls) nsrtendă sabie îm-
ni.rateask'B, aternate ks sns kolans asrits de smere ssb ssb-
giori.
înfcginrBnds-se Domnsls, dsn's înkinsiisnile Isî nunt
la nsmsnts, îmnsratsls îl zise nrin Vizirsls, mi anesta nrin
Dragomansls tels mare:
„ Kileri Xsmaisnsms, dikatilens rebetamini ksedens
„matlsmns olsnsrs. Esrona tarafsndan xavadims gietisti—
„resis, iflak voievodali minksli merbestiets szre Sana nasns
„olsnds, sadakatins matlsmns olsnsrs.“ adiks: „A îmm-
„teskslsi mîes granars îndestslare, de la tine se uere ks
„stersings. Din gorile Esronene st ne trimigi grabnine
„rntiri. Domnia gerei Rominemti ks libertate mi nstere ab-
„solste gie gi ss ds; se nere înss mi kredinga ta.“
Domnslă dsns measta ks mslte înkinsrl se nleaks
nsns la nsmînts ssrstînds noala natslsl îmnsratesks. Dsni.
aneasta deklams sns disksrsă sksrts în limba Arabs (snii
înss se abgins de aceasta) de mslgsmire kntre îmnsratslă;
anoi ese din nalatsls îmnsrstesks mi se adsne iarsmi la
kioskslă Kansgi-bamilors. Akolo îi nsns ne kans Kska ks
nimte nene albe Isngi mi frsmóse, karé înkinseskă o kasks
minsnats mi rnsreans; se dezbraks de kaftans mi se îm-
braks ks o kabanigs ’, tots ínforma anei ne nórte îmns-

1). înks de la uea întils ssnsnerc a [iereî Romsnemti. Ssltanii trimitea

Domniloră o Kabanigs, stindard» mi Tbîstî. Kska este mal moderns:
 ratsls, ne kare înssmi o nregEtemte els de akasE. Dshe
aneasta Domnsls, îmnresni ks boeriî sil, îmbrakagî mi el
ks kaftane, se koboars ne skara îmnEtEteaskE, în kansls
ktria marele iinbroxors (komisS îmnirnteskS) îi ofereazE
sns kalS îmninteskS' karele se kiami tablam-naina, (nels
d’întîis din stasls) ks frîs ksssts în firs mî îmnodobits, a-
vînds ne mea tonszS mi sabie. Akolo înkaleki îmnresnE
ks boerii sei, kirora li se dE kai îmnErEtemti, mi eminds
se onremte kilare înaintea norijii a dosa a nalatslsî, ne
snde a8 se treakE toate rigealsrile (konsiliarii) kari se în-
timnlE se fie la nalats.
Atsnnea ese Eniners-Aga (komandantsls eniserilors)
îmnresnE ks ai sei, anoi tonni-nama (komandantsls artileriei)
ks ai sei. Anoi Hemnezi-bama, (kolonelsls artileriei) ks ai
sei, anoi ksmnara-bama (intendantsls arsenalslsi), ks ai sei,
anoi Siliktars-Agasi (nrotosnEtarslS) ks ai sei. Defterdars-
Etendi (kontabilsls vistierii imneriale) ks toatE ssita sa,
ssita slemalelors (klerslă), Reizs-efendi, Kmitans nama mi
VizirslS ks ssitele lori. Togi asemtia, trekînds ne dinaintea
Domnslsi, îls felini ti; iar els îi sal sta ks temenele. Atsnnî
mai vins mi doi Uelkiî (gsarzi de korns ai Ssltanslsi) ne
josS, kari dsni ne salstE ne Domns se usns în dreanta mi
în stînga sa. Anemtia noarti nimte teassri nalte mi asrite
ne kans, ks ssrgsHisri de nene de nisns ritsnde; as nimte
ssliijl Isngi în mîns mi ssnts îmbrikaiji nsmai ks kaftansri,
ale kirorS noale ssnts rEsfrînte mi ridikate la brîs, mi ssnts
înninmi ks brîe kssste, în firs ks xangere asrite, ks sibii
mini ne snînzsrE de smere de sns .kolans asrits de ssbrjiorî,
mi ks nizme galbene *.

Se ziae ki sng DomnS 6re-karc [uine na se mtie] aflinds-se odinidri.

ks BnS Ssltană în esnedinisne, ftksse atetea vitejii, în k^tS voind« ai
anta mtilijsinirea mi neavnndB altg ve-va ssb mms ka st I dea, a
Uată de Ia BnS MBgjsr-Agasi de lingi els kska se iiarta ne kanu, mi
a dbs’o ne kanulă DomnslBl. De atcnui se -zi‘ie kt s’a obisositS a
se da DomnBlBi mi kski între 'jele-î-alte semue de domnie.
1). Onoarea aueasta de a se da Domnilor« ktte dSoi gSarzi de koniS, e-
ste nea mai marc din tdte mi db »e fane niui Vizirilor«.
 Dönt ne vin» nsmigii IleíkT, tóti narada se nsne ín
mirS d»ni orindsiali intokmai nreksmö se fané kind» Vi-
zirsl» îmbraki ne Domn« ks kaftanS; ks atita diferingi,
ki dsni Eui'ierii mi fsnkgionarii ne merg» înainte, srmeazi
boerimea Domnii«! kilare, mergznd» kite doi, dói, ne kai
ímnodobigi mi ímbrikagí ks kaftane. D«ni aneasta srmeazi
trei edeksri, adiki kai k« frie ínfirate mi k« armale stri-
Isnite, firi kiliregi. D«ni aceasta vin» dsoi Solani, karé
fakă narte din gsarzi de kornS ai ímniratslei, mi merg» îna­
intea kal»l»I domnesk» ne jos». Ast»-feli» Domnsl», avind»
la latsrile sale ne ne! dăoi fleim, nleaki înkongisrat» de o
m»lgime de Hioxodari, satiramî, neasmi, mi algi de anemtia
strilsnit» ímbrikagí.
K» asemenea naradi strilsiiti trekind» nrin »liga ma­
re a Konstantinonolei, în vederea m»lgimei loksitorilor» de
tóté nagi»nile, Domn»18 nleaki la kasa sa, ?nde este ia-
Timi trimiși meterxaneoa (m»zika) Vizirsl»!, kare iarimi
kinti ka mai ’nainte
Domnul» dani aneasta mai sti kite-va zile în Kon-
stantinonole nini îmi fane nrenarativele de kilitorie mi ’mi
n»ne la kale interesele. Atenei la o zi însemnati trimite
la Ilama-Kanssi ne vre sn»ls din radele sale nele mai a-
nroniete, îmnresni k» boerii set, mi îi ad»k» t»î»rile dom­
niei (kare n» sânt» de kits nimtc kozi de kal» (ne kare a-
lemii Domnul»! le gin» în mini k» mslt» resnekt», akom-
naniagi ne dr»m» de meterxaneaoa îmniriteaski. Domnsl»
atsnei se koboari la noarta din afari, snde sn» Imam»
(noni Tsrk») al» nalatalsi nitemte sn» fel» de rKginisne,
dsni kare Domnsl» le nriimemte k» rsgimsn! resnektsoase,
mi ano! le atirnz de ssligile lor» kare sta» înfinte în nimint»
drente. D»ni aeeasta nefiind» ertatS a medeamai mslt» de
trei zile, (nentrs kare este îndatorat» a nliti kite ninni ss-
te de lei ne zi la b»kitiria Vizir»lsi,) îmi fane nregitirile
de a emi din Konstantinonole. Dar ori kite zile ar» me-

1], Se înseamnz kz toni magnaijii îmnzrzaiel, trimită kai ini alte darsrl
DoinnslBi, karc li se rzsnondc k» darari multă mai nreuioașe.
dea, meterxaneoa îî ktnte neînuetats ka mi la kasa Vizi-
ratei.
Dsnt nriimirea tsisrilors, în aceste trei zile DomnslS
fane mi trei divansri la kasa sa, la kare asista trei Heikii,
trei divans-neasmlarî, trei teiolanlar-Heasmlarî, trei Xasaxir-
Kaseleri, dăoi nioxodarî ai tei Msgzsr-Aga, Divans-Efendi-
Efendesi al8 Domnstei, mi togi boeriî. Aneasta se fane în
kinsls srmttoris: Togi Hei de mai ssss stas în ni mo re dsne
ortndslalt ssss în sala Domneaskt, snde daka Domnsls voe-
mte vine mi înssmî; iar de ns, anemtia nsns kska în mijlo-
ksls stli ne sns skasns kouerits ks mtxramî, ksssta ks firă,
mi anoi o sateta ks srtri de mslgi ani nentra nsterniksls
îmntrată. în anests intervals meterxaneaoa Domnstei ktn-
ta, mi dsnt ne înneteazt nleakt ks togii. In aneste trei
zile Domnsls dt mi rangsrî la nei ne voemte ai fane boeri, de-
nsminds-i mi în dregttoriile se voemte ale înkrcdinga în
gears.
Dsn's ne se fane nregttirea, Domnsls ese din Kon-
stantinonole îartmi ks neremonie strstenita mi mtreagti
toata komnsst de kremtini. Aneasta neremonie neutra ka
st se arate mai nomnoast, oamenii Domnstei gsseskă oa­
meni ntimigi ks zioa ne kare îi nsns în mira ntnt kinds
ese Domnsls la loksls însemnată. Adese-ori aceasta nara-
dt se fane foarte întinst în kinslti srmttors:
Mergs înainte dost mirsri Isngi de Tsrni ne joss ks
nsmnile ne smtri; dsns anemtia srmcazt stindardsls Ka-
tanelors din gears, nresrmats de Aga ne sns kals îmno-
dobits îmnresnt ks ai sei togi îmbrskagl ks strstenire; anoi
srmeazt stegarii Agieî ks stindardsls anestsi uosts mi ks
algii ktteri dsne dtnssls, kare gins togi în mtns nransri;
anoi Bams-Bemleaga ks togi Neferi sei înainte ktkri m1
înarmagî; ne srms kslsramii mi Linkanii Xstmtniei kiteri
tots kite dsoi, Deliii, Tsfekuiil, Lagsmgiii, mi algii ks O-
dobamii lors ktltrî, înarmagî mi ks stindardsls Ogeaksri-
lors lots; dsnt anemtia srmeazt IIostelnikslB nels mare ks
al sei mi stindardsls Xitmtniei; anoi narada Snstarstei netei
mare, Bsmsksls (jsmttate tsis) mi Snstarsls ks ai sei, ds-
ni kare vine stegarală ka stindard»!« snitirieî, lefegiii togi
ka nransre mi trimbigile k» nimbalele; anol zan^iii Diva-
nalai uri nortarală nelă mare k» al sei, stindardele domnemti
trimbigele mi nimbalele, t»îarile îmmntemtî, mi laraka Bai-
raksla (stindard« alb« de kilitorie;) ne srmi sakalile ks
Saka-bama; mataragiii ks Mataragi-bama, Sarani-bama ks
ai sei; salaxorii ka toege în mini, mi edeksrile trase kite
anală dani onndaiali. Dani anemtia armeazi kiliri ki­
te dSoî:
Komisala ala doilea, ka als treilea;
Ilitarala als doilea ka ala treilea Ilostelnikă;
Ilitarală nelă mare ka nostelnikals als doilea;
TTT» Komisală nelă mare ka ai sei;
Stindardală lai Tabla-bama (kalslă îmninteskă) ka
lază-bama; ne armi vin» beizadelile Domnalai (daka are)
ka kiniali de samara în kană, mi anoi:
Skiemnă-Agasi * ka Divan» Efendi-si 1 2
Dăoi neaaini îmnintemti
Dăoi enineri keneliî
Satirami.
Anol Heaams-larî
Inolans-lari neaama-larî
Dăoi kavami
Daoi Xasă-Axirlii;
------- — Gisler^-Aga
BamS-Hioxodarală — —'— Tafekui-Bama;
Hoxodari nedestri;
Doi salam din kornală
de gaardie ala Imniratslai
ÎJns Heikă Snă Ileiks
Hoxodari mi Doninală Hoxodari
Tafeknii Tafeknii.

1 Aieasta este snu fank^ionară Tsrku, kare bc trimite ka si> întroneze

ne Domnfi.
2 Anosta jjine lokslg de sekretară mi jsdekitorS la Divanslă Domualsl,
în kaszcle întîmnlttâre dintre Kremtinî mi Tsrni.
 Ktlare ne kalslă îmnărsteskă, îmbrskată ks kabanigar
mi ks kska ne kană.
Ile srmi vine:
Snătarslă ala doilea 1 i Vătafsla de Divan» ka
ka tonazală mi > < arkslă mi ksksra de ss-
sabiea DomnslBi; J [ gegi a Domnalsi;
Stindardsla Domniei ks sfingii Konstantina mi Elena;
Săngeaksla (stindardslă) îmnărătesk» înkonjsratg de mai
urnite nransre;
■ KimsramalB cela mare — GrămătikBla cel» mare
IsnravnikBlă de ksrte — Ksnarslă
Kafegi-bama — — — Ici-coxodaral»;
mi togi cei mai mim servitori mi edeklii ai Domnalsi. în
fine Mexteră-bama ks togi Mexterii de ssb elă, adikă ordi-
nsla mszikangilora, tobomariloră, trîmbigamiloră mi altora,
kari sântă togi kătarî mi Muta neîncetată ks organele lor».
Togi boerii mari ai Domnalsi mi fsnkgionari de starea
a dosa mi a trea, kari komnsnă aceasta naradă, sântă îm-
brăkagi ka mslta strălscire mi ne kai foarte îmnodobigi,
imuramstagi de la amicii loră Tarei nentis aceasta zi. Ile
kîndă Domnslă ese ka asemenea ceremonie, adsce ori vine
Enicers-agasi ka ofigerimea sa tentila (degsisats) la Iloarta
Fanarslsi, ande îndate ce înkalekn Domnslă, merge dsns
elă ka togi ai sei, înlătsrîndă malgimea nonorslBi din aline
mi mergîndă nîn-b la bariera de la Aivasă-Sari, de Bnde se
întoarce îndărăt». Domnslă, emindă ast-felă din Konstanti-
nonole, se onremte la satslă Avssă-Keoii, ce este anroane
doăă ore de oramS; akolo el» adese ori se onremte nentrB
kîte-va zile ka să’mî nae la kale interesele, mi anoi îmnres-
nă ks toata familia Domneaskă mi ks familiile bocriloră sei
anskă kalea snre geara Romăneaskă.
Se însemnează kt dakă în ksrsslă trecerii Domnalsi
nrin orama ks ceremonia arătata, dakă vre bubIb din oto­
mani ara ksteza sn ns’la salate, elă note să’lă nedenseasks
mi kiar ks mdrte, adskîndă nsmai la mtirea Imniratalai
kaaza. Onoarea mi ceremonia ce se face Domnilor» de
Moldova mi de geara Romnneaskn în Konstantinonole na se
fane nini Vizirilor» nini altor» nersone saneriore ale îmnt-
rtgiei. Kaaza kt li se du dost taiari iar na trei, este:
întîiă kt sântă kremtini mi legea otomani nreskrie kt e nt-
kată a li se da trei; ală doilea ktni nrovingiile acestea fi­
ind» oare-kamă aatonome mi venine ka îmntrtgiile kremti-
niloră, li se dt înadinsă asemenea onore ka st na fie bt-
naite de trtdare.

CAFITULU VII

Despre autoritatea noului Domnii.

Din zioa kînda nosla Domn» nriimemte kaftanala de
la vizita, se fane mi firman» îmntrtteskă nrin kare se xo-
ttramte destitairea nelaî de mai nainte mi înttrirea nelai
noă. Atestă fermană se trimite ka an» kanaoglană înadins»
ka ksrierS în geara Romtneaskt, Domnal» trimite boerilor»
neloră mari din geart mi skrisorî deosebite, nrin kare rîn-
daemte kaimakami ka st nriimeaskt naterea de la fostal»
Domnă mi st gsverneze geara nînt va veni elă. - Heste na-
gine zile înst trimite mi ans deosebită kaimakamă dintre
boerii sei ka st konlakreze ka boerii din geart. — Kana-
oglanal» (saă omala Domneska) ajsngînds ka nea maî ma­
re grabt la Bakarcmti merge întinsă la Mitronolie. Akolo
Mitronolitală adant ne boerii ntmînteni, le mtemte skrisorile
Domnemtl mi se dane îndatt la Domnal» aktaală, în orî ne
ort arî fi, de îi vestemte destitairea; dant aneasta se în-
târne la Mitronolie. Anoî adanînda-se la Mitronolie Enisko-
nii ka boerii nei mari mi mini nînt la Klaneră, atît» fank-
gionari kîtă mi nartikalari, ka Mitronolitală înainte, se daka
ka togii la karte mi intrîndă la Domnal» se fane netirea
solemnelt a firmanalai de destitaire. întorktnda-se iartmî
la Mitronolie, Mitronolitală, ks Eniskonii mi k» boerii de
starea întîis iaă kîrma gavernalai gerei, destitae iie fsnkgio-
narii Domnalai skosă mi rindaeskă ne algii nrovizoriă nînt
la venirea Domnalai. La aneste rîndairi se nrefert ka deo­
 sebire boeriî se rani mi nekivernisiiji, nentrs ka st se folo-
seaskE mEkars 40 sas 60 de zile sne-ori mi kiars trei Isnî,
nins vine Domnsls. Iar Kaimakațnsls Domnesks îndatE ne
sosemte nreksm ams ziss, konlskreazn ks boeriî nEmîntenî,
jsdekE, xoteramte, ssb-skrie îmnresnE ks dtnmii sentinijele
de nronese, mi nerneteazE sokotelele mi venitsrile de ne
dările regslate, nreksms dijme, okne, vEmî mi altele, kare
se ksvins noslsi Domn», din zioa de kinds a nriimits kaf-
tansl» de la Vizir».
Ițeara este datore se trimiijE’ la Konstantinonole kare
nentrs bagagîsrile noslsî Domn», mi sn» boers însemnat» ka
Mexmendaris, adikE îngrijitor» als kElitorieî, ks sn» Bam-
bslsbams mi maî msljjî Neferî arnEsijî de nazE; tots o-
datE se dea mi Domnslsi destitsat» karn mi omeni nEnE
la Konstantinonole, kEni acesta e datoris se nEi’EseaekE
jjeara înainte de a intra nels nos; ese îuse din orara» ks
destsln naradE mi onóre din nartea boerilors nEmîntenî.
In tótE întinderea kElEtoriel sale de la Konstantino­
nole hehe în ijearE, nosls Domn» merge ks stindardele sale
deskise, ks tsîsrile rEdikate, ini ks meterxaneaoa kEntEnds.
KEnds ajsnge la DsnEre ka se treakE ne la Tsrtskaîa la
OltenÎQE, se onremte hehe îî vin» karetele, bstnele mi ka-
rele, mi nriimemte felinitErile boerilors ne vins întrs întim-
ninarea sa. De akolo vine ks'tótE ssita sa la monastirea
VskEremtil în marginea Bsksremtilors, snde stE kEte-va zi­
le nEnE se se nregEteaskE alaîsl» n,erei; în anele nsijine
zile însE, el» vine nrin Bsksremti nentrs trebile domniei,
dar îete stindarde mi tsîsrl. Dshe ne se fakg nrenarati-
vele, în zioa însemnatE ese tóté ordinele de boerl mi msl-
yimea nonorslsî forte de dimineajiE, mi înuene narada de
la monastirea VEkEreiutl.
 C.YPITULU VIII-

Ceremonia și întronarea Domnului.

Merge înainte stindardsls katanelors de acari, ks ki-
nitaniî nii tote katanele (nmimige ale vekilors ostamî de
gears) armani ini kiliri.
Dani anemtia srmeazi togi isnafii ne ssnts ssb isris-
dikgisnea Agiei kiliri, mi ano! Ilolkovniksls nodsrilors ks
togi nodaril înainte nsmi în doi mirsri ne joss mi ks șe-
ksrile ne smere.
Togi nolkovniniî Agiei kiliri mi armagi,
Vels kinitansls Kaza’iilors nimînteni armată mi ks
stindardsls seă.
Talnii Dorobingiei ks kiverile, ne jos», ks stindardsls
lors, mi ks nissika lors nroiirie.
Kinitansls de Dorobangi kilare ks zanniii sei înainte,
ks kigi-va din kornoragia Armenilor«, mi ks stindardsls ses.
Kazanii de Agie ne joss, ks mssika lors.
Vinitorii asemenea, ks snă edeks als Agii.
Kinitanii de Agie arm agi, îmbrikagi ks kanotsri mi
kiliri.
HeasmslS Agiei, ks IIolkovnikslB de Tirgovimte.
Ilolkovniksls vimtoriloră, ks logofitsls Agiei.
Aga ne kala frsmoss îmnodobits, ks kinisli de sa-
msrs mi ks kontims.
Stegarslu ks stindardsls Agiei, ks mslgi kiliri ne lin­
gi els, giinds Ilransre.
Isnravnitsls de oramă ks ai sei.

Ordinulu Blatmaniet.
Baiu-bemleaga ks togi Neferii sei armagi mi kiliri.
Kiliramii Xitminiei ks zanuin loră, kiliri totă ki-
te doi.
Deliii mi Tsfck'iiii ks Odabamii lors.
 Velă knnitansls 1 ___ i Ks Ilolkovnskslă
Menzilsrilors. J l Xntmnniei.
mi Ilostelnikslă nelă mare.

Ordinulă Spătăriei.
Lefegiii knlnri ks stindardslă loră.
Velă ksnitanslă de Lefegii ks zâmbii sei.
BsHlskslă (jsmntatea de toîs) snntariei ks tobs m
tmmbign deosebita, ini skstelnmii snntariei armagi.
Iloteraniil togi armagi, kntari, ks xaine verzi deskise,
ks fsnde la Baretele loră din kană, mi ks mssika lors.
Seimenii armagi, ks xaine romii, ks fsnde galbene la
barete, ks- stindardă mare, ks mssikn, mi don edeksrî ale
Snstarslsi.
Knnitanii de snntarie knlnri, armagi, ks barete mi ka-
notsri romii.
Ilolkovnikslă de notins, ks Heasmslă snntariei.
Ilolkovnikslă de Seimeni, ks anela de Vsnntori.
Logofstslă Snntariei, ks bam-bslskbama.
Snstarslă nelă mare.
Stegarislă ks stindardslă, lefegiii ks nransrile, mi ks
mssinele loră.
Zapciii de Divanu.
Anrozii Vntamiei mi ai Heasmiei, mi togi Koniii din
kasn ai vntamiei Divansbjl mi ai Vntemiei üisnmiieilorg.
Vntafslă de ț ____ J Vatafslă de
Vistierie. J ( Ilnxnrni'ieî.
Vntafslă de anrozi, mi ueasmslă de anrozi.

Ordinulă Porfăriei.
IlortareiÎ ne josă ks stindardele loră în miră.
Ilortarîslă ală doile, — mi ală treilea,
llortarslă ’iei« marc.
Negsgitorii nninîntcni knlsri.
 Negagitorii de komnanie kiliri.
Starostele de negagitori.
Linkanil kiliri kite doi ka kauii loră.
Illi togi boeril nimîntenl kiliri kite doi dani karakte-
rală lor», de la Klsnerslă de Agie mm la Banală nelă mare *.

Ordinală Armăsiet.
5
Armimeii mi Uamkamii ne josă kite doi.
Armamală II — — — ka armamală III.
Armamală nelă mare.
Togi liatarii nimîntenl.
Mssika Earoneani.
Stindardele domnemtî.
Tnmbigele.
Tăierile.
larakă-baerakală.
Sakagiiî dani onndaeali ka sakalele.
Salaxorii Kimînmieî ne josă ka bastonele în mini.
Edekarile domnemtî trase kite doi dani onndaeali.
Komisală 11 — — — — ka komisală III.
Kiliramii — — — •— ka Linkanil.
Vistierală III — — — ka Ilostelnikală UI.
Logofitală III — — — ka logofitală III.
Logofitală II — — ■ — ka logofitală 11.
Ilitarală nelă mare — — ka Uostelnikală U.
8nă mare Klaneră — — ka ană mare Kiminară
8nă fostă Snataria — — ka ană fostă xatmană.
Beizadelele (daki are).
Skiemn-agasi — — — ka Divană-efendisî.
Ună neaamă îmmnteskă — ka altă neaamă.
Ună keneliă îmninteskă — ka ană altă keneliă.
lazbama.
Trei satirann — — •— mi trei satirann.

1). Bocriî de starea întil norti kiuiale de samară; Iar nei de starea a
doa konteme iul kiuislc nalte mi ritsndc.
 lamacii Mataragii.
Mataragi-bama.
Alai-ceaxmlar *.
Fxstami — 2 — mi iar Fxstami.
5 kinitani de snitarie — 5 kinitani de smtirie.
Orta-kxsakä kx Tabla-bania, mi Orta-kxsakx.
lamacii Ixi Sarad-bama.
Saraci-bama.
Iiî-oglandarS — Heaxmlarî.
Doi Kavarni.
Doi Xas-axîrlii Ímnintemti.
Deli-bama — — — Gixler-agasi.
Bam-cioxodarxlă — — Tüfekui-baina.
Hioxodari nedestri.
Î>n2 Ilelkx îmmsnteskă — altă Ileikx.
Hioxodari. Hioxodari.
Txfekcil. Domnnliî Tsfekcii.
Smtarxlă II kx 1 ___ f Vatafxlă de Divan«
Sabia mi Tonxzxlă. I i kx sigeata mi kxkxra.
Stindardxlx Domneskă kx sfinijii Kostantină mi Elena,
mi kx sinta Krx'ie de o narte, iar de alta marka domneaskt.
Sangeakxlx îmnTnteskx.
Konii din kasi kx nranxrele îmnrejsră.
Kimaramxlx celă mare — Grimatikxlîi celă mare.
Isnravnikxlă de Kxrte — Kxnarixlă.
Kafegi-bama — — — Ici-moxodarxlă,
mi toyi servitorii mi ledeklii Domnxlxi.
In fine Meterxaneaoa ne joși.
în asemenea naradi, în sxnetxlă neîncetată ală tatxrorx
klonotelorx din oramă, intri Domnxlx în Bxkxremti. Iar
Mitronolitxlă kx Eniskonii amteanta în biserika de la Kxrtea
Veke, xnde era odinioară nalatxlă de remediniji ală Dom-

1) . A’jeintia jjinS în ndikate în susS ninitc kirje mini kn kancte,

*klonoijt
! mi linjiimóre de arginta karc se klami nucne.
2) . Aucmtia Ilin® în mini ninitc siilijțic k» kraui dc feră în virf«, ale
kirora bejje sintă îmbnkatc în nostavS rom».
VOL. III. 17
 nilors. Akolo sosinds ceremonia se onrenite, uii Domn«!»
ks torji boerií se köbéin ka se intre ín biseriks. Mitrono-
litslS ks Eniskoniî íjs nriimesks la suie, ímbrEkan,! în vest­
mintele arxiererati, ks Evangelia ín mim. ini kEntEnds
„VrednikS este;“ mi Isinds-ls de braijo íls vete ín altaris
mi fakö okols sEntei mese kEntEndö „ Isaia dönweuite
Dsns a'ieasta skojjínds-ls din altars ne sma nea maré, Ar-
xidiakonsls deklainE falma Mitronolitslsi:
„Ilrea sfinyitslsi mi de Dsmnezes bine ksvintatslsi
„Mitronolits als sfintei Mitroriolii a ijerel Romanemti, nrea
„onoratslsí Eksarxs als nlaísrilors ^lesariei mi Kanadoniei,
„msliji aní.“
Dshe a’ieasta anjEzíndií ne Domns ín TronslS seií, kin-
tErcrjii îndatE imens a kínta:
„ViatjE índelsngatE se dEvaiaskE Domnsls Dsmnezes,
„drcnts kredimosslsi mi isbiturslsi de Xristoss Domnslsi
„nostrs Stsninitoríí als tótéi ijerel Romanemti.....................
„ímnresnE mi drenttí kredinuósei Doamne mi fiilors lóri;,
„Dómne HEzemte I intra rasial aní.“
Diakonsls deklarnE rsgEnísnlie, dsnE karé nredikato-
rsls índatE se srkE ne amvons mi fa *ie disksrss de lasdE,
nre karé îlă terminE ks bine-ksvintarea Mitronolitsisí. Ds-
he aneasta Domnslíí i'Esnsnde ks sns ksvínts de mslijEmire
lentre Dsmnezes mi de lasdn kEtre boeri; anoi innenii a
se kínta üolixronismii mi se ínkee ceremónia.
Domnslö, emindă din BiserikE iarEmi ks toiji boerií,
merge ks aseeami naradE ninE la ksrtea DomneaskE. Ako­
lo se sse într’o salE mare, karé se nsmemte SnEtErie, mi
anroniinds-se de tronsls Domnesks se onremte. In drean-
ta mi în stEnga stai Mitronolitsls, eniskoniî mi boerií de
toatE klasa; dar mai anroane de elií stas doi Ilelkií din
gsarzi de kórus ai imnEratslsí. Atsnni fsnkjjionarsls imnE-
TEtesks skoatc firmanslS dintr’sns tokií asrits; Domnsjs ilö
nriimemte ks adinks resnekts mi ks ínkinE'iísní, anoi íls
sErstE mi íls dE în mina Isi Divanü-efendisi. A'iesta íls
’literate ks glass mare în limba arabE. Dsde a’ieastE ’je­
tire se deklarnE mi o rsgEuIsne tsr’ieaskE kEtre Dsmnezes
nentrs îndelsngarea vieijei mi a smnit’Bijii îmnBratslsî, se
daS tsnsii mi îmnBmk'Btsrî, mi kîntu meterxaneaoa în ksrte
kw toate ncle-l-alte moziii. Domnslă, dsn-B ne se amazt ne
Trona, noftemte ne fonhuionarsls îînniiiteskă mi îl» îm-
brakt ks xaini, de samară, asemenea iie nei doi Tlelki, Iar
ne tBrniî »iei mai mari îi îmbraki ks kanodori. Dani a-
neasta Vistier«!« nels mare ală jjerei vine mi nitenite tra-
dsnerea firmanslsi în Rominemte nentrs înijelegerea ni-
minteniloră. Hă îmbrakt mi ne a'iesta Domnsls ks blam,
de samară, mi dsni aneasta, Arxiereii mi Boeriî nei mari
ai yerei, snrsttndă inaî întîis mina Domnslsi, se ameazn la
loksrile loră dani onndslaln. Se dt 'nababi; Domnslai;
iar arxiereiloră mi boeriloră dsbieaijB mi kafele. Intr’a'ieste
salvele de tenor: mi de nsnmi mi kînte'iele meterxanelii na
în'ieteazț. Domnsls skimbB kite>va vorbe ks arxierei mi
ks boeriî desime diverse/ lakrsrl mi interese lokale, dan-a
kare, skslînds-se toijî in ninioare, salsti, ne Domni mi esc,
dakwds-se fie-kare la ale sale.
Se înseamnn kn daka Domnsla adsne ks sine mi ne
Domna sa, se dsks tote kokonele uele mari la Monastirea
Vskiircmti de o salsti. Iar dsn-B neremonia Domnslsi, se
fase mi a Ddmnei în kinală srmr.torg :
100 de Seimeni nolkovnisemti mergi înainte kiliiri
mi înarmau.!.
100 Seimeni Banisk-lnuiemtl, asemenea.
4 nostelnmei kilurî — — mi aliji natrs.
HeaBmslă Snit-briei — — 'leasmslă Agiei.
nolkolvnikslă nodolsi — — Ilolkovnikidă «joklilors.
Ilolkovnikslă Seimenilor« — Ilolkovniks-vrmitorilors
Î5n Bslsk-bamă — — — nolkovniksls de oramă.
Vel Kinitansls de Menzilorî — Vel Ktiiitanid de Lefegii
Komissls III — — — — Armamslă III.
nostelnikslii III — — — Armauislă II.
Vorniksls xarcmolsi — — Kvmitansl de Dorobanni.
Gr’bmttikslă II — — — Komissls II.
Logof-Btsls III — — — lIostelnikBlă II.
Doi fomtl serdari.
 Sn fost» Snutaru. — Armamslă uelă mare.
50 Nemgi de Hortu ne josă kb kostsmele loră.
12 Fsstami de xaremă ks Isz-bama lor».
8 Kunitanl, 4 din Seimeni Snuturiei mi 4 din ai Agiei
ne josă mi înarmagi.
10 Hîoxodari, anroane de kâreta Domnei, ne amundosu
nurgile.
Kareta ks 6.telegari.
6 Hioxodarî anrone de kareta Domnigeloru.
Urmeazu anol karetele kokoneloră ueloră mari, fie-ka-
re dune rangslă mi gradul« stă.
Ks astă-felis de orundsîalu vine Domna la xaremslă
(Gineueslă) Ksrgii. Akolo se ameazu ne tronS, mi kokone-
le nele mari vini; dsnu rundă mi îi surstu mima, dans ka-
re Isundă dsbieagu mi kafea se daltă ne la kasele loră.
Arxiereii mi boerii, dsnu *ie îndenlineskă ceremonia
Domnslsi nreksmă s’a zisă, trekă îndată mi la Domna. A-
tsnm ea surstu mina Mitronolitslsl, se nune îarumi ne tronă,
boerii îl surstu dreantu, se du iarumi dslueagu mi kafea, o
salstu togi mi esă.

CAPITULU IX.

Despre decretarea funcțiimelorii.

înaintarea rangsriloră la boerl mi orundsirea fsnknio-
nariloră aă «turnată totă-d’asna de voinga Domnslsi. Din
învekime înaintarea rangsriloră se lunea dsnu resnektslă ie-
rarxiei; dar în tiranii mai din srmu, Domnii, nentrs ka su
mslgsmeasku ne Otomani, ne Greul mi ne Romuni, aă îm-
mslgită titlurile mi le-aă dată ks nrodigalitate mi la uei ka-
re n’aă okb'nată funkgiuni. Aueasta s’aă fukbtu ncntrs ka ss
nots kunuta nsmerslă determinată de skBtelniui, nremedinga
daiiu gradblă rangsb'I mi tote uele-l-alte nrivileglBri. Iar
nsmirea auestora se fa’ie nrin îmbrskare de kaftansri.
 Dsnt ’ie Domnslx se arneazt ne tronu, mai întosis de-
nsmemte ne IlostelnikslS nels mare, km! nrin acesta se în-
trodsku Hel-l-alțjl boeri la Domnsls.
Dunt aneasta fane ne VistierslS nelu mare; basm ace­
sta îmbrakos ne boeri ks kaftansri; ano! ne Bansls nels
mare, ne viei doi mari Vorni'ii, ne 'iei doi mari Logofegi, ne
Snostarsls nels mare, mi neî-baliji boeri de starea înt^is nt-
nt la KomisslS nels mare kare se nsmesks Velin,!. A'iemtia
nriimeskS titls de ninsliui iui kredinuiouii, nrekuinu se vede
în xrisovele mi ktrijile domnemti, snde Domnsls le zine
„uinstitS iui krcdinuiosă boeris domniei mele.“ Dsnos aneasta
fane ne boerii de starea a dosa de la Serdarsls nelă mare
nint la la Klsuersls de Agie, kare nriimesks titlu de kre-
dinuioiul numai; anoi se faks boerii de starea a treia ks ti­
tlu de slsgi ai domniei. Iar numirea’a’iestora sclavie în ki-
nsls srmntoru.
în ajsnsls zilei knndu este st nsmeaskt ne vre snsls
din boerii mari, Domnsls trimite la els de îls noîtemte ne
a do«a zi la Ksrte. Iar Ilostelniksls nelu mare trimite sns
nitaku (biletă) kitre anels ne este menits a fi destitsatB,
nrin kare îi skrie kt ama nreksm îmtljjimea sa a gossits
ks kale alS Insa în linimte, sas ns se mai ssnere ne a doua
zi a mai veni la Ksrte si sos triminn semnal« ofiaislsi seg.
BoerslS nredestinatu vine a doua zi de dimincayi la Ksrte mi
mede la Ilostelninie. Domnsls dsnos ne ese în Snastisrie (sa­
la snde se faku nrezentagisnele mi Divanele) se amazi ne
tronu, stnnds de fajjos toni boerii uei mari în kostsmcle lor
(iar ne kans nsrtands nsmai fessri fa.ros Jumuli) mi algii mai
mslni nrivitori; intris nostelniksls nels mare, nsrtnndS în
mnnos sn8 toeags de argint« ks kană de tonszii, mi în&gi-
meazos ne nredestinatslă la Domn«. Akolo Vistiersls nels
mare, stas în ni'iîore yiinds în masnas kaftanslă. IlredestinatslS
îls sosrstos la gslers, mi îmbraskasnds-se ks elB stas în mijloki,
Domnsls îi fane o nreksvasntare zikosndB: „Ilentrs stra.lsni-
rea strtmomilors tasi (sas neutra kredinmosele tale servinîsrî)
catos kt te onora,m8 ks rangsls kstarc iui kastos sos te noryî
bine.“ Atsnnî densmitsls strslos mosna Domnslsi mi, Istndg
de Ia el» Xasranslă, saă altă semnă ală rangul»! seă, ese
din snitirie, nrenedată de Ilostelnikslă uelă mare, karele
nroklami în a»zsls tstslora nsmele rangslsi, mare Bană,
mare Vorniks, ini nele-I-alte. îmbrikată ks kaftanslă intru
în Ilostelni'iie, unde nini se se giteaski narada i se fa’ie
Heremonie din nartea edekliiloră Domnslai, adiki 'lisbHk’ii-
baina, Kafegi-bama mi algii. De akolo trene în anartamen-
tală boeriloră Veligi, snde n»migii kaati nrimnile mi jsde-
kigile; saă daka este Vistier» mare, tre’ie în kimara Viste-
rieî mi în’ieijc a da ordinile dregitoriei sale la subalternii
mi logofegii sei.
D»ni ne se gitemte naiada, daki este boeră bitrină
mi din ’iei mai însemnagi, ’I se adsue kareti Domneaskr»
k» mase kaî; Jar de este din «iei mai tineri, i se adsse kală
Domneskă frsinosă îmnodobită do înkaleki, nsrtindă în kană
ki’isli de samsră mi kontemă; înaintea Îhî inergă kiliri
fsnkgionarii «iei mim ai Divanslsi. , Iar daka este Vornikă
mare, mergi mi torță Vorni'iii ne josă ks bastonele -în mi­
ni; daka esteLogofită mare, mergă togi Logofegii; daka es­
te Ilostelnikă marc, mergă 12 Ilostelniiei kiliri mi toni Lin-
kanii mi Kilaramil; daka este Vistieri» mare, mergi togi
skriîtorii (saă die’iii) Visteriei; mi astă-feli» eskortată de
Hea»mi, ’lioxodari, seimeni, mi algii nedestri, se d»>ie laka-
sa sa, unde neste nsgină i se trimite ineterxaneaoa Dom-
neaski de-i kinti.
Daka însi densmitslă este Snitaris, Agi, Xatmană saă
Armamă, atsnm ’ieremonia se fa’ie mai nomnosi, ka nentrs
nimte nostari militare. înaintea Snitarslsi mi a Agii se
dskă înainte ne josă togi zabenii de s»b ei, adelei Ilolkov-
nÎHî, Kinitani, Bslsk-bami ks Neferii Arnisgemtî, mi togi
’iei ’ie namai ks nsmele aă rimasă din vekile omtiri romi-
nemți, nreksmă Lefegii, Seimeni, Katane, Slujitori, Doro-
bangi, Talul, Vinitori, Kaza’ii, mi algii, ks stindardele
mi trimbigele loră; la Xatman»lă, togi Zanaii Divanslsi ks
togi Konii din kasi, adiki bsmbamirii Domnemti ’ie se tri­
mită în gean nentrs servigală noligiei; Iar la Armamsls
Hels mare, afari de subalternii n»mkiriei, nreksmă Tonuii
 (tunari) IlHmkami ini aluii, merge mi t6ti liHtirimea rjigi-
neaski din Bsksremti, kintind» din vidre, kobze msska-
l»rî mi altele, kare taie nara da veseli.
Boerilors de starea a doa, de la Serdarsl» nel» mare
nin» la Kl»Her»l» de Agie, li se fane tot» anea neremonie la
nalats; ns se d»k» însi ks naradi ne la kasele lor», dar li
se trimite meterxaneaoa. Asemenea se srmeazi mi ks neî
de starea a treia. Ile boerii nei mari nini la Sirdars, Vis-
tierii'fi îi îmbraki ks kaftan»rî; ne nei de Starea a dona de la
McdelniuerX înainte îi îmbraki Vistier»!» al» doilea, iar ne
nel de a trea klasi, Vistier»!» al treilea. Asemenea ne bo­
erii nei mari nini la Serdarî, Ilostelnik» îi întrodane mi îi
skoate, ne vel de starea a do»a Ilostelniksl» al» doilea, mi
ne nei de a trea Ilostelnik»!» al treilea. Asemenea ne boerii
Hei mari Domnul» îl densmemte în Snitirie mczîndă ne
tron»; iar ne Hei de starea a do»i mi a treea îi densme-
inte’în odaea sa nrivati kare se nsmemte Babeine.
Kind» se da» t»nkni»nile mi rangurile antate, anei
ne le nriimeskS nlitesk» oare kare dare de bani xotiriti,
dsni anologia grad»!»! mi d»ni însemnarea Vistierii, ‘ka
nrezenteri nentr» servitorii Domnslsi, nentr» onoarea ne li
si fane, nentr» kareta saă armisarslă k» kare se trimit» ne
akasi, mi nentr» meterxanea; da» ne lingi aneasta mi la
kasa milelor» o ssmi determinați, adiki «iei de starea în-
tii» kite natr» sstc lei, iar nel-1-aliji niui la 30 mi 20 lei.
Asemenea Ilostelnikalsl nehn mare, boerii de starea întiî»
mi a do»a, îi da» kîte sn dar» dans analogia grad»l»i lor»;
iar Ilostelnik»!» al» doilea mi al treilea a» asemenea avaetarî,
saS rsmfetsrl determinate.
Dregitoriele nele mari, Domnală le di dani nlinere
mi interes» sa» boerilor» nimîntenl sa» GrenilorS; iar ne
sele de grad»l» al» doilea le di d»ni nofta sa, sa» dsm
rsgimintea mi îndemn»! miniștrilor», sa» nrin grame. Drc-
gitoriilc boerilor» de starea întiî mi a doua se da» nentr»
ka»ze mi kavinte felurite; »nil se înainteazi fiind» ki ag
servit» la alip Domni ks onoare; »nii nentr» konsideranj»-
nea familii mi kananitatea lor»: alijii nentr» ki sânt» rude
 ka Domnală saă ka boeril cei mari, mi alijii nentra bătrî-
neijele loră; Acei ne na sînt de o familie ksnoskată se în­
aintează dam nronia loră kanacitate sa» dană vre ană de­
osebit» servim» ne ar» fi făkată Domniei. Dregătoriile le
di mi le skimbă Domnală dană nlakă: ne anii îi lasă ns-
mai an» ana în fankyisnile lor»; ne »nil îi destitaă mai ks-
rînd» s’a» mai tărziă; ne alijii îl lasă mi în totă karsala
Domniei.
Isnravnicif, ce se rîndseskă kăte doi la fie-kare jsdeg»,
rjină lokală de voevozi, ka în Tsrcia, mi tot» o data de
kadii. Ei jadekă mi xotărisk», nedenseskă, arestează, a-
mendează (globeskă), klasifikă dările asaura satelor» mi le
adanT>, mi gavernează ka absolatismă, afară namai kă na
aă drentala de moarte. Ei se rekomandă de Latre Vistie-
ral» celă mare mi flostelnikals celă mare, mi se întăresk» de
Domn»; anii însă se rîndaesk» dani favoarea Domnslsi,
anii dană mijlocirea boeriloră mari, mi alijii iientra servi-
ci»ri nersonale. Ei na se îmbraki» ka kaftanari, kăci tre-
bae să fi mai fostă boeri; ci kăndă se rîndaeska se nof-
teskă la Karte nrin Vistieral» saă llostelnikal» >iel» mare, a-
kolo sărată mina Domnalai mi nleakă fie kare la jaderjala
se». îinii ka acemtia în dati, ce soseskă la taktală loră, rin-
daeskă ne Zânei! sa» enistariii nlimiloră, (sab administratori)
kari gină lokală ka sab-Bamii în Tarcia. Fankjjionarii sa-
balternî, nrekamă mi Kănităniile mi Vită iniile, se întăresk» de
Domnă dană alegerea mi rekomandarea s»nerioriloră lor»;
adikă Logofeijii mari nronană ne Logofenii al» doilea mi al»
treilea: Vistierslă cel» mare, UostelnikBlă, Komisală, Snitarală
mi Aga ne cei de sab ei, mi cele-l-alte.
Din învckimc era 12 dregătorii însemnate, kare se ci­
tează nrin firmane mi xrisove. Din aceste cele întăia eraa
Banal» cela mare, Vornikală, Logofătal», Snătaral», Vistie-
rală mi llostelnikal»; cele de a do»a katigorie era» Aga,
Kiscerala, Kăininarsl», naxarnikală, Stolnikală mi Komisal»
celt> mare, Mai tărzis însă dregătoriile’s’as adăogat» mi
s’a» îninalnjt». Mei mese din tăia, de la Banănnni la IIo-
stelnik», sânt» ka Miniștri, intră la Domnă în ori-co timnă
a» ,voe st vorbesski, si mazi înaintea Isi ini si jadene; îar
vei ne vin» dani IIostelnikBlă intri namai kindă sântă ke-
magî, resnandă kindă sântă întrebagî, ini medă namai kindă
sântă norannigi. Iar la adanirile nele mari, saă la Divans-
rile generali ale gerei (kindă se întimnli trebaingi ka si
se konvdie) inedă înaintea Domnalai togi boerii de la Ba­
nală nelă mare nini la Klsnerală de Agie, atită vei ne sântă
în fankgiani, kită mi nei maziligî, adiki destitaanî. Ian
nndairea mi îndatoririle fie kirsia se arati la kanitală ar-
mitorla.
Se însemneazi ki în anală 1763, kinds aă kizstă sab
argie îmninteaski Konstantină Vodi Mavrokordată, Borta
Otomani a fostă rindaits nrin ordină eksnresă ne. anală din
boerii gerei kirmaitoră nrovisoriă, ka titla de baniă Boeră.
De atsnm aă armată de a se da asemenea namire anala din­
tre boeriî 'iei mai veki, ne kare Domnală îlă îmbraki ka
xaini de samară, mi firi a avea vre-o fankgiane nrenids
Divanală dani Domni, mi kaniti kite odati leafi de la
1000 mm Ia 1500 lei ne luni.

CA-PITULTI X.
Despre atribuțiunile dt'egaforiilorii.
0FICIULU I.
Marele Banii de Craiova și Caimacamii.
Banală de Kraiova din învekime era singură gaverna-
toră ală neloră uîhmT jadege de neste Oltă, mi avea o sim-
nli sananere kitre Domnală gerei Rominemti. Ka tote ki
Domnii de dani timnă ml-a» întirită aatoritatea mi akolo,
dar Banală Kraîoveî a nmasă administrators' mi jadekitoră
ală aneloră jadege, mi ordinele Domnalai nentra lokarile a-
uele se îndenlineaă nrin mina sa. Elă fi'iea Divană, ka
 mi Doinnslă din Bakaremti; avea sub elă snă Logofeții III
de Divană nentra nriuinile din lasntra, ka Logofatală
de taina din Bakaremti; avea ană Ilolkovnika de oramă
(ka Aga din Bakaremti) nentra naza alițeloră iui a fokalai,
mi nentra Nartarî, adika fiksarea nrețalai lakrariloră vanza-
tóre, — ană lui-bama nentra nctițianile adoră ne aveaă nro-
uese, — ană Armamă II nentra Ilamkaria de akolo, — ana
Ilortarla III nentra osnilitatatea Ternilor« ne veneaă ka sa
întalneaska ne Banală, ini aluî Logofeți dc Divane. Kandă
elă se înfemnla sa se afle în Bakaremti, jadeka a kast la
sine; ne langa aueasta avea ini deosebită sigilii, ka kare
sigila xotarîrile jadekaniloră mi ordinele Volnidilora.
Ear «iererile mi nreteniiianile fara de kavanta a le
Tăriilor« de ne langa Danare adresanda-se fora întreranere
katre elă, ka katre ană enitronă ală Domnalaî, aă fekată ka
de la anală 1761 na se mal trimite nini ană Bană la Kra-
îova, ui ană simula boeră ka titls de kainlakamă, nrekamă
se armeaza nana astazi.
Atestă kaimakamă se bakara de tóté nrerogativele mi
de tóté venitsrile uii foloasele băniei. Iar Banală udă ma­
re, dans uo aă reniasă mezatoră. în Bakaremti, avea kate
trei sate lei ne lana leafa mi venitală namită Rasara, adika
kate o nara de leă din venitsrile domniei; astazi însă mi
auestea s’aă sanrhnată. Ile langa auestea Ilolkovnikală, Lo-
gofetală III, Ilortarală III, Armauială II mi uei-1-aljjî fank-
jjionari aî Kraîoveî, îl da kate ană urezentă, fiindă ka nrin
transală îuii nriimeaă dregatoriile. Ka kați-va ani mai na-
inte aneste dregătorii le vindea însămi banală ka nregă forte
bană Ia uine voea, mi aueasta era venitală seă nronriă. A-
stazi însă le vinde Kaîinakamală nrekamă voemte, mi ane-
ori îmnarte folosală ks Banală, ane-ori mi’lă anronieaza,
dana favórea de karé se bakara no langa Domnă. Aueste
folóse se sae la 30,000, ane-ori mai malta, ane-ori mai na-
țină. Banală din învekime avea mi venitală de la Bani-
mori 1 kare jadekaă anele uerte mi neînțelegeri a Ie audoră
1). Ancmtia de bsna seama ka erafi administratori jadejielorS de ncste
Olts. [TraducetorMű].
^jin’jî judeije; Dar Konstantinu Vodi Makordată a sunrimată
venitulă anosta, regulindă ha Isnravninii si dea numai 500
de lei Banului la numirea lorii. Kaii kare se nerdeaă se a-
duneaă la Banul«, unde se onreaă mm veneau stimnil loră
de îi nerea; Astizi însi ini anestu folosă este dată Kalma-
kamului. Anesta judeki mi xotiramte ku denlinitate orî-ne
nronese în nele ninni judene, afara de anelea ne suntu de
komnetinn,a isnravniniloră. kare demndu de Domnă mi de
Vistierul« nelă mare.
Kaîmakamslu se bukura mi de unu venită mal moderni
ne se numemte kiimilramitu, • nriimindă kite natru lei de
fie-kare vit's mare din anele ne trekă în Turnia. Anostă ve­
nită se urki adesea ori mi la 100,000 mii lei ne ană. în
skurtă din zi în zi mi din Domnă în Domnă nuterea Biniei
a slrazută mi aneea a Kiimilramieî a kreskută. Ku tote a-
nestea anuntamentele banului astuzi suntu mal mari de kită
neea ne erau mai 'nainte. Din vekime elă kimta:
3600 Ici leafn ne anu:
900 — venitul» kstc o nara la leu din veniturile
Vistieriei.
500 — de la Binimori.
500 — de la dekretele dregitoriiloră.
2820 — de la venituri întumnl'Btoare.
1680 — de la 70 skutelnini Ieste doi lei ne luni
30,000 din Vistierie.
Asti-zi însi are:
12,000 lei leafn ne ană.
30,000 — dum dekretele dregitoriiloră.
6400 — nentru 80 skutelnini Irato lei 80.
48,400
Anostea suntu veniturile Banului de astizi; dar daki
se bukura de favoarea Domneaski notă si se urne mi mai
susă.
Kaimakamulă are venită neste 100,000 lei; iar daka
se bukura de favoarea Domnului, kamti mai îndoită. Is-
nravninii neloră ninni judeijc ale Banului denîndă d’a dren-
tșl de Doinnă mi-aă misiunea de. a aduna dirile generali.
 Banul» cel? mare, cel? d’ală doilea dann Domn? mi
dsnt Mitronolit?, el» jjine nreinedinga în Divan?. La toate
nrezentarjianele el? nortn IcTicalt de samară mi kontemu.
Semnala dregntoriei sale este xazranal?, adeki ană bastonă
ka baga mi sidefii, ne kare îlă noartn mi înaintea Domna-
laî. Elă asista mi la kamera namitT, a Veliijilor?, îmnrean'B
ka Mitronolital?, ka Vornicii, ka Logofegii mi ka ’ieI-1-alrji
boerî mari.
Se însemnează ka boerala ’ie nriimemte skatelni’ii da­
lia gradai? dregatoriei sale, se bakara de ei ne viajja mi
kiar dana ne ese din fankijiane. Dana moarte, Visteria îi
ia ne jumătate, iar de jamatate se bakara ne viaija femeia
mi konii sei. Din învekime torjî boerii nentra skatelninii
lor? nriimea? kate doi lei ne lana de anal? din Visterie;
asta-zi însă fie kare boer? îmi nriimemte venitei? de la
skatelniniî sei dana învoeala, kate 70—80 sas 100 lei, în
doaa termine la Anrile mi Oktombre.

OFIC1ULU II.

Mari Vornici de țeara de snsu .'?i țeava de joșii.

Din învekime era anii singar? mare Vornika. Iar Kon-

stantin Vodă Mavrokordat? în anal? 1761 a mai kreat?
înka anal?, namindă ne anal? de rjeara de sas? mi ne altal?
de ijeara de jos?. Hei? de rjeara de sas? era Guvernator?
mi jadek’Btor? neste cele mese jaderje anasene, Olt?, Argema,
Teleorman, Vlamka, Ilfov? mi Dambovina; iar cela de rjeara
de jos? neste ’iele mese jaderje răsăritene, Fokmani, Baza?,
Sakaenii, Ilraxova, Mamnel? mi lalomirja. Mai nainte era?'
Vornicei în toate jadegele, nrekam Bimimorii în cele ’linei
jaderje de neste Olt?. Dar Konstantin Vodă Mavrokordat?
a desfiiimat? Vornieeii mi a rimdait? Isnravni’ii jadekntori.
Vntamii de nlnemi adekn de nnzitori trekntorilor? de-
enre Karnarji, atata de dinkoane knt? mi de dinkolo de
Olt?, sânt? ka autoritatea Vornicilor?. Ei iar le oferea?
darsri kind? se amcza? vntami, mi era? datori si> vi.nzi.
 fie kare în vitemia lai kite o bstie de vină în folosală
Vornwiloră. Anemtia avcaă mi jamitate din vama obors-
IbI mi a treea narte din vama Ba-karemtiloră; dar aneste
nrivelegisri le aă desfiinyată Konstantin Voat Mavrokor-
dată în Reforma ne a fiikBtă.
Venitarile nrin'jinale’a le Vornbiiloră asttzî ssntă ns-
mal vitamiile nlaiariloră. "’lelă de ijeara de sasă le vinde
în kinslă srmitoră;
4000 leî nlaislă Dîmbovigi.
3000 — al lalomijji.
4000 — al NBkmoari.
3500 — al Arifalai.
14,900 — al Kiiineniloră.
7000 — al Orezalsi.
6000 — Novaniloră.
7000 — al Kozii;
4000 — al BslabanslBi.
1000 — al Klomaniloră.
53,50(7
Acestea ane-ori kreskă, alte ori skadă.
Afara de acestea mai are k^te ninui sate lei ne lanț
leafa kare fane în totala 66,000 lei.
Iar Vornikslă de josă vinde:
14,000 lei iilaiblă Ilraxovei.
15,000 — al Teleajenslai.
12,000 — nlaiBlă desnre Bsziă.
12,000 — al nîrskovslsî.
7000 — al SltnikBlsî.
3000 — al Rîmnikslal.
63,000
A'iestea iariml sne-orl skadă, alte ori snoreskă.
Afara de aceasta mal are mi kîte ninui SBte lei leafa
ne lanț kare în totala komnane 69,000 lei ne ană; mi ontă-
zeui skstelniui ne d’asanra.
Amândoi vornbni ’iei mari aă lokă înaintea Domnalsi
la Divană, mi nrerogrativa de a jadeka mi ne la kasele
loră. Ei sab-skriă kirgile de jsdekata danii Banală nelă
mare. Ksnda se întsmnls nrosese nentrs înveninsrî de ka-
se, Domnală îi trimite ne demnii snre observarea neînjje-
legerilorS la fana lokslai. Fie-kare are kste ană Logofăt»,
xnă kondikara, mi kste ontă Vorniseî, kari la zile de nara-
ds mergi înaintea lai ne josă ka bastoane în nisns, ka kt-
sale înalte ne kana, ka binimarî mi ka barbe. Anemii Vor-
niuei se întrebainyeazs mi ka bambamirl (ezekatori de sen-
tinrje) în xotsrîrele neînnelegeriloră desure xotare de kase.
Asemtî boerî amsndoî nortă konteme mi ksnisle de samara.
Semnal» dregstoriel loră este ană baston» de argint» nre
kare îla noarts la zile de narads mi în Divan» ksnda jti-
deks înaintea Domnalaî.

OFICIULÜ IV.

Marele Vornic« III.

Dregstoria aneasta s’a kreatS sab domnia lai Alek­

sandra Vods Morazi. Anestu VornikS na are alts sarnins
de ksta a jsdeka in tribanalala Veliyilors imnreans ka nei-
l-alrjl boeri. Eli are baston» de arginta, leafs de 750 lei
ne Ians, onta-zem skatelnini mi natrs-zeni Vorninei.

OFICIULÜ V.
Marele Vornic« IV.
Äsest» ofi'jia s’ai kreata o dato ka selä de sasa ka
aseleamî nrerogative, ka aneeami leafs, aueaml skatelnbn
mi Vorni'ieî.
OFICIULÜ VI.

Marele Logofeții de țcara de susü.

Anesta este kanslă kan'ielarieî Domnalsi. Ilrin el»

se dai töte dekretele desnre administrarea nereî, ksrnile de
jadekats a ie îmnri’nnayilor», anaforalele, xrisövele, ksrijile
de skateals mi sele-l-alte. Asesta klasifiks nrosesele se a8
a se infami ma Domnului. Elu anostileazi netiniunile ne se
adresează Domnului. Elu este enitronu generál« alá Dom­
nului in tóté nrimnile Biserisemtí: E1S íngrijamte desnre
monastiri. Mitronolitulu mi cniskoiiií nrin elu se iindueskS.
Kindu se randuciute ín nostű, tóté monastirile de ijeara de
susu suntu datóre ai da o filodorimi (nrezentS), asemenea
kanttá nrezentuií mi de la toiü egumenii noî. Elu fané
ménte kondikul! ín judeyele din iieara de susu mi natru
Logofeijí al8 treilea, adiki: ne Logofutulu Tribunalului Kri-
minalu, ne a'iela alá tribunalului Dencrtamentslui alu ontulea,
ne alS tribunalului Denartamentului alá méntelea, mi ne a-
hcIö alá Denartamentulu Kraíovel; Asemenea trei Logofeni
de tárni, adiki sekratarl aí kan’ieleriel Divanului; aseme­
nea mi ne uei mese judekitori ai Divanului Kraíovel, nre-
kumu mi ne judekitorii auelors ménte jsdeije de dinkoa'ie.
Duni Reforma lui Konstantin Vodi MavrokordatS ve­
niturile maréi Logofenií se komnuneau din 250 lei leafa ne
luna mi 70 skutelnmí, karé în totulS abia se suia la 10—12
mii lei ne anu. A'ieste venituri insa astazi s’au urkatu ne-
ste inmatrit?;, mi anume:
6000 lei de la dekretele 'iclorS natrs Logofenií.
5000 — de la mente kondikirií.
8000 - de la xuzmeturile *ie se vandu, nrekumu dij-
marituls, oieritulu, viniritulS, oknele mi vămile
6000 — leafa katc 500 ne Ívni.
25,000 — de la xavaeturile monastiriloru. De la nc'ietia
50,000 ne se nune ne sunli'ie (kate unu leu) mi de la
anaforalile sigiliate (de la zenetana la natru-zcni lei dum
valoarea nri’iini) de la xrisóvele noi mi altele.
Kindu este Domnie nosi, fiindü ki ín anslá din tiis
se nrenoesku mi tóté kiriiile domnemti, mi mai alesu xrisó-

1). Auestc xuzmetsrl s’a8 vindstS în anii trekujjí ka doKi milióno lel, din
auenitia se lai kt te treí lei de íie-kare nsngi de kstre logofcjiic, ka­
ré komnsr.8 13,050 lel. Logofit« IS nelS mare nriimemte ssma însem­
nați mai süsü, iar rcstBlií se di nrin analogie Logofitslsi uelsi mare
de jicara de josü, mi ’relorB dSoi logofeții alB doilea de [icara de susfi
mi de Honra dé josS.
vele Monastiriloră de la kare kansts kste natra sute, uimii
sate ini nsns la noas sate lei dans întinderea fie ksreia
MonastirI, atanni venitală ese maî îndoita; Iar ksndă se
skimbs saă moare Mitronolitală saă vre anală din Eniskoni
mi Egamenl, atanni kansts ka malta mai malta.
Semnală dregstoriei sale este ană bastonă ka argintă.
Elă are drentală de a jadeka îmnreans ks nei-l-aliji boeri
în tribanală Veliailoră, ande este nrivită ka eloră. Elă js-
deks mi akass la sine. Pani ordinele Domnalai elă se o-
kans mi de trebile monastiremtl înnreans ks Mitronolitală.
Elă are sab sine ană' Logofstă II mi dăoî Logofegi de tains
(sekretarî) mi alijl Logofegî de Divană mai mini. Elă sa-
nane Domnalai netigianele ini anaforarele, ksndă este ss
se nae ne ele sigilială domneskă, mi larsmi elă le liberează
sab-skriinda-le ka mi Banală nelă mare mi boerii Vomini.
Elă mai are mi 80 skatelninî.

OFIC1ULÜ XII.

Marele Vornicii de Cutie.

Atestă nostă na esista din vekime. Aleksandrs Vods

Insilante, întimnală nrimei sale domnii, înfiingsndă kasami-
leloră a rsndaită enitroiii, ne Mitronolitală ini ne alijl ksni-
va aname ka dekrete domnemti ka ss adane venitarile rsn-
daite nentra mile, nrekamă mai la vale se va arsta, nain-
da-le în nimte katii sigilate de kstre ton,! enitronii. Anele
katii, nrin xntirea Domnalai, le deskidă la fie-kare trei lanî,
de fags ka boerii mi algî rsndaigi ai Domnalai. Enitronii
anemtia eraă datori se faks' lists desnre nersoncle ne me­
rita a nrimi mils, nrekamă fete de boeri în vsrsts de ms-
ritată iui fsrs avere, strsini kszsgi în ssrsnie, mi alte fege
oneste kszate în datorii; anele liste se înfsgitnaă Domnalai,
mi elă fsnea analogia sameloră ne trebsea ss se dea fie-
ksraia, dans kare restala se aranka iarsmi în katii sigilate
sure nsstrare.
Aleksandra Vods Morazi ne a armată dans Insilante,
desfiingandă enîtronia aneasta, a kreată nostală de Vornikă
de Kstie, înssmandB-lă între boerii de starea întaîs. Dani
aneasta însă institagianea aceasta a degenerată în abssă, kani
anii din Vornicii de dsna timnă, în lokă de a întrebainga
nele adanate dans skonă, niî-aă fakată din ele venitarile
loră; mi Domnii, nenstandă a-I nrevegia, saă nevoindă a-I
nedensi, în konsiderarea karakteralai loră, aă remasă st­
ranii fara ajatoria.
Venitarile ne se destinase dintra înnenstă nrin xrisovă
nentra kassa mileloră de katre Domnala Insilante, eraă ne-
le srmatdre:
lei
6000, St dea Domniia kate 500 lei ne lanț.
500, Mitronolitslă, la sarbatorea sintalai KonstantinS
300, Eniskonală Rîmnikalai la serbatorile Eniskoniiloă
200, Bazeslai
loră.
100, Argemalsi.
500, De la Oknele de sare.
600, idem nentra Orfano-trofie.
1500, De la Vămi mi dijme.
2440, De la boerl kand nrimtskă kaftanele, de la 250
nana la 20, 10 mi 5 lei, fie-kare dans rangslă seă '.
280, De la dregatoriile Kargeî.
80, De la nele ale Kralovei.
500, De la boerii jsdekatori ai Denartamentalai I.
180, De la 9 boerî, isdekatori la Denartamentele II,
III mi IV.
50, De la 5 jsdekatori ai Kralovei.
1700, Do la Isnravnini, kate 50 de anală.
3600, De la monastirile nele mari, luate 20 de ana.
1000, De la vele mini, luate 10 de ana.
500, De la Komergangî, dana lista sigilata.
15,000, De la togi nreogii din geara kari aă ramasă ska-
tigi de ori-ue alta dare, dandă namai kate 3 lei

I). Aneasta dare însă mal tsrziă s’a mai snorită, lamda se de la nel de
starea I mi nana la 400 lei.
VOL. III. 18
 ne an», kari se daS jsmitate nentra katia mile­
lor».
30,000, S’a» mai adiogat» de Ia vânzarea Vorni’iiilor»;
65,120. aceasta însi se sokotemte nregairea strikinîsniloră
ni finea» vitele în ogorele mi seminitsrile din
toti geara.
Ile lingi venitsrile de mai sasă, s’as mai fik»t» mi
altele întîmnlitore, nrekam» o dare oare-kare de la boerii
tit»lari, kare nriimeskă rang»ri în si fin dregitorie; aseminea;
1000 lei de la no»l» Mitronolit» kmd se întroneazi.
250 — idem de la Eniskon»!» Rîmnikalsî.
250 — — de Ia nels de Bazi».
250 — — de la nels de Argem».
1750:
Ile lîngi aneasta totă nelă ne îmi fane testamentals,
fie laik» fie klerik», trebse si lase o narte analogi din a-
verea sa la kasa milelor»; iar kmd» va m»ri fin testa­
ment», s’a» n»’mi va ad»ne aminte desnre aneasta, de este
klerik» i se ia a treia narte din avere nentr» kasa milelor»,
iar de este laik» mi fin mondenilor» s’a» rade, i se ia toti
averea, dînds-se namai nomenile ksvenite nentr» s»flet»l»
seă; Iar de la nels ne are rade se ia namai a treia narte.
De la aneasti kasi de mili, Domnal» dani anaforaoa
boerilor» xotiramte lefi Isnare la kakoane vidave mi si-
rane, la orfani mi skinitagi, mi la alte nersone vrednine
de mili; asemenea mi nentr» îndest»larea institstalai de or­
fani, s’a» a koniilor» lenidagî de mringii lor».
Anestă Vornik» are s»b sine an« kondikară mi an»
logofită; este membr» în Divanal» Veligilor» boeri; are
ka semn» de dregitorie baston» de argint»; nriimemte lea-
fi de mese mii lei ne ană, mi ne lîngi ane as ta a zeuea
narte din averile ne adani de Ia morgi, kare nrin el» se
nredaa la momtenitori; elă mai are mi ontS-zeni skatelni'ii.
 OFICIULÜ vin.

Marele Logofătu de Țeara de josu.

Logofegia aneasta este o kreagisne mai moderni. Uel«

ne se investeinte ks aneasti dregitorie are kt te 500 lei
leafa ne l«nt zene kondikirii în nele zene jsdege din geara
de jos» mi snS logofată III; nriimenite xavaetsrî de mona-
stirî, komnsne jadekitoriile din geara de jos«, eksamineazi
nrininele ne ese din kannelarie ks sigilisl« Domneskă ; mi
* anaforale mi xrisoave nriimenite oare-kare nlati ne se
de la
«rki nini la 30 mii lei ne an»; el8 mai are mi 80 skstel-
nini, e membrs Divanslsi Veligilors, mi nórto baston« de
argint«.
OFICIULÜ IX.

Marele Logofătu de obiceiuri.

Aneasti dregitorie înks este kreata de Aleksandrs

Vodi Insilante în timnsl« domniei sale a dosa, în gean, Ro-
mmeaski. Aneasti fsnkgisne are însirninare de a ginea
kondika rîndselilor« mi obineisrilors lokálé în kare se în-
skriă toate disnozigisnile n'olitine mi klerikale, renengisnile
nersonelors neloră mari, mi altele de anestea.
Els este membrs Divan«l«î Veligilor« boeri, noarfa
baston« de argintă, are ssb-dîns«lă sn» logofat«, are 80
skstelnini mi leafa de 500 lei ne Isni. Domnii ne s’aă ssk-
nedats ’i-as mai dats 'mi alte mini venitari de Ia rasömatsri,
kare îmnre«ni ks leafa Isi se «rkn la 12 mii lei ne anS.

OFICIULÜ X.

Spătarulu celu mare.

Dregi-toria aneasta înainte de reformi era sna din ne-

le mai folositoare mi mai însemnate, în ranortă k« nele-
*
 1-alte. Snitarslă era komandantals generală ala tataloră
.omtiriloră yerel. Fie-kare üfi^er8, kind se fnea, îl finea
ană dară; mi kindă se finea noală Smtară, fie karé Slaji-
toră îi da kite o nlele de valne mi kite ană karS de fină
ne fie karé ană. Ile lingi a'ieste nrezentari, fie-kare slajitorá
era datori» ai da kite trei lel la fie karé mese lant Astă-
felia venitala Snitirieí se saea nini la 30 mii lei ne ană. A-
stizi, ka tóté ki omtirile nimintenemti s’aă desfiingată mi
n’aS remasă de kitS nagini Slajitori, Lefegii, Seimeni mi
Skatelnial, nentra serviniala Bskaremteniloră, venitală ínsi
este destală de însemnată. Smtarală nela mare din ínveki-
me ávea sab askaltarea sa mi ne kinitanii Menzilariloră mi
ne -Menzilgii, nrekamă mi ne Velă-Kinitanală lóra. Astizi
ínsi fiinda ki se nndaemte boeră deosebită IIostă-Maestrs,
s’aă direktora de Menzilsri, Smtarală na are nini o aatori-
tate asanra loră.
Smtarală are sab dinsală ană boeră Logofită, mi mé-
se boeri Zamiii, adiki ne kinitanală de Lefegii, ne Velă
neaama, ne Ilolkovnikn de noten, ne Ilolkovnika de Vi-
mtorl, ne- Ilolkovnika de Seimeni mi ne Bamă-Balak-bama.
Anemtia sântă rekomandajjî Domnalai nrin tnnsală, mi se
nndseskă ka kaftanari. Kinitanală de Lefegii are sab dinsală
20 de Lefegii; Velă Heaama 40 de Lefegii, mi amindoi a-
nemtia aă temnine. nrin maxalale în kare înkidă ne vino-
vaijii nentra nrinini mini. Iar Bamă-Balak-bama kare are
40 de Seimeni, are temnige la Karte, snde înkar’iereazi da­
ni ordinală Domncskă.
Smtarală nclă mare are sab komanda sa ne togi m-
zitori de bariere, Ia kare sântă stindardele gerei mi ne togi
Ilolkovnini mi kinitanii din jadege, kare kammri de la
elă nostarile loră ka tokmeali anaali,
Elă arc ană logifită de nvame de dramă, kiai elă
trebse sí mtie kigi oameni intri mi esă din geara Romi-
neaski nentra trebi saă komcrgă. Elă îngrijemte de nrin-
derea xogiloră mi a fikitoriloră de rele uii adese ori am­
bii mi elă însămi ka zanvil de sab elă nrin Bakaremti nen-
tra riaza oramslsi. E1S arc drentslS st jsdeie mi akast la
sine, snde are înkisoare mi fâlangi.
SnitarslS merge kilare la naradele. Domnblsi ks toate
ofijjerimea mi stindardele lai. La zile de sirbitorl însem­
nate, DomnslS Î1S îmbraki ks kaftanS (ka mi IIostelnikB
uelS mare mi ne algii Zabini boeri) mi gine tonszsis Dom-
neskămi sabia, kare atirni de smirii smnzsrati ks snS
kolanS asrită de ssbgioii, merge la biseriki ks Domnslă
mi ste anroane de trons. EIE gine în. mina dreante mi o
basma kssste ks firS, ne kare DomnslS densne kinisla sa
de samste kindS se înkini; Tar kmd8 Domnsls ese de la
biseriki mi se întoarce, la Ksrte, snde se iase ceremonia
mi narada de fagi ks tots Divansls el? ste Țarinii anroane
do tronsls domneske nini kindS toate boerimea sirste
mina Domnslsi; dsni aneea, densindS sabia mitonszs, ese
din Snitirie, mi desbnkinds-se de kaftanS, se dane la ka-
sa sa ks toate ssita sa. E1S are ssb dmsslS mi snS alS
doilea SnitarS kare îi gine loksls ks anelamS kins la na-
radi mi ceremonii mai mini.
Snitarsls are drentslS a da mi kongedis slsjitorilorS
ka si linseaski de la servisisls lor», IsindS nentrs aueasta
kite natrs mi 'jinni lei ne siritimini. Els intri Ia Domnii
ks ranortsrile kmitaniloră de margine mi nentrs alte nri-
>iini întemnlttoare a le dregitoriel sale. La DivanS els are
loks de medere îmnresni ks LogofitsIS de obineisri. Ve-
nitsrile Isi sele mai însemnate ssntS srmitoarele:
Lei.
6000 dsni rivamele de drsmS.
8000 de la kmitinia LefegiilorS,
6000 — VelS Heasmie,
7000 —■ nolkovnmia de noten.
6000 — llolkovnisia de vinitorî.
3000 — Ilolkovnima Seimeni.
2000 — BamS Bslsbimiei.
11,000 — Vitimia de Arabagii.
2000 — Stegiria.
2200 — Mei natrs kinitani de bariere, nods Mogo-
 moaeî, noda Tsrgalal de afars, IHerbană
Vods, mi Kaligi.
1000 — doăs komande de nomnieri.
400 — natra komande de Seimeni.
400 — ontă Bairakarl de skstelniiî.
4000 — Jadegală Slamă Rsmnika; adiks de la noas
Ksnitanii, de la ITolkovninie, mi de la Baaiakă.
3000 — Ksnitsniile mi Uolkovninia Bazsalaî.
4000 — Ksnitsniile mi Ilolkovni’iia Sskaeniloră.
3000 — Ksnitsniile Holkovninia mi Vstsmia de Ara-
bagil de la Ilraxova.
7000 — Ksnitsniile mi Ilolkovni'ria de lalomigs.
7000 — Ksnitsniile Ilfovalai.
4500 — Ksnitsniile mi Bolkovniiia Dsmbovigi.
5000 — idem de la Vlamka.
10,100 — idem — Teleormană.
2000 — idem — Mamnelă.
2500 — idem — Argemă.
5000 — idem — Oltă.
4000 — idem — Romanagî.
3000 — idem —‘ Vsliea.
4500 — idem — Gorgls.
5000 — idem — Mexedingî.
132,300
Aneste veni tari, dans îmnrejarsrile timnalal, dans ner-
soana Snstaralai, mi dans favoarea lai kstre Domna, sno-
reskă saă skadă. Afara de acestea, mai are venitarl întsm-
nlstoare, nrekam zeulaeala de la nriiinele tribanalalai seă,
mendele bsnemtî a le temnigel sale, mi altele kare trekS
neste 50 de miî, Iar daka ajsnge lakrală la abssă, saă da­
ns trecerea ka vederea a Domnalal nentra favore, saă da­
ns Iskomia Snataralal, atanne nostală auesta note ss nro-
daks mi neste 300 mii lei ne ană.
Snstarală are mi 80 Skatelnini.
 OFICIULU XI.

Hatiuanulu de Divanii.

Titlslă acestei dregătorii este nronriă ală Moldovei, ini

este sinonimii ks Snătaria gerei Romănemti. Ilarte din a-
tribsgîsnile Xatmanieiîn geara Romăneaskă eraă date IIos-
telnikslsi nelsi mare, kăni anosta era mi eforă de Menzilsrl
nănă s’a făkstă nentrs aneasta snă direktoră snenială. Dar
nreksmă în Moldova s’a fostă înfiingată dregătoria Vorniks-
Isi de Anrozi, karele era kănetenia Zanniiloră de Divană mi
avea sarnina de a înfăgima în Divanslă Domnslsi jsdekăgile
nănă se xotaraă, asemene s’a făkstă mi în geara Romănea­
skă nostsls ane sta, ks titlslă de Xătmănie.
Boerslă anesta are la neremonil lokă între Snatarisls
mi Vistierslă nelă mare, mide înaintea Domnslsi; Iar kăndă
se fakă jsdekăgile în DivanS, sta în ninore antone de în-
nrininagi, ks bastonslă de argintă în mănă, avănds mi votă
între neî-l-algî boeri Veligi. Elă are ssb dănsslă snă Sa-
memă, sn stegaris mi în tote Denartamentele kăte snă Zan-
niă răndsits ka să înfăgimeze nrininele.
Din vekime în geara Romăneaskă eraă mise Zannii
de Divană, adikă Vătafslă de Anrozi, Measmslă de Anrozî,
Vătafslă de Divană, Vatafslă de năxăminei, Vatafslă de
Visterie mi Vatafslă de Karte. La asemtia se rekomăndaă
de Domnă ssnlinele reklamangiloră de. datorii, klironomiî,
zestrsri, momii, kase mi alte, — mi anoi ei trimită bsniba-
miri, în kanitală saă în jsdege, de kiamă la înfăgimare ne
nărîgi. Dsnă xotarîrea snei jsdekăgî, Zannislă ne era în-
sărninată să o adskă întrs îmnlinire nrimia a zenea narte
din neea ne îmnlinea. Dar dană ne s’a înfiingată nostslă
anesta, fsnkgisnea Zanniiloră se îndenlinemte nrin elă, mi
togi anemtia mi bsmbamirii loră densndă de Xatmansl», ka­
rele are snă venită, karele se srkă nănă la 30 mii lei ne
ană. Xatmanslă n’are leafă Isnară, ni nsmai 80 Skstelnini.
 OFICIULtr XII.

Vistierulâ celu mare.

Acesta este tesasrarslă velă mare ală venitsriloră Sta-

tslsi. Elă e kanslă kangelariei sokoteliloră de venitsri ini
kieltsele mi de toate orandselele atingatoare de finange. Elă
ksnoamte toate breslele mi daraverile atingatoare de dări.
E1B liberează mi kargile nentrs adsnarea dariloră. Elă da
instrskgisni Isnravnmiloră nentrs îndenlinirea serviiislsi fi-"
nangială. Els fase nsblikagiile, kare dsna ne trekă urin
observarea boeriloră neloră mari, se ssnsnă Domnslsi mi
anol se sigilează mi se trimită Isuravnimlors de jsdege.
Elă are ssb dansslă sns al» doilea mi snă als treilea
Vistier», snă Satnemă se gine sokotelile dariloră, snă gra-
matikă de Visterie, mi noăa kani de masai, kare sântă: als
Kananslsi, ală breslelor», ală skatelniiiloră, ală nostlsjni'ii-
loră, ală ekstraktsriloră, ală netigisniloră, ală xavaleriloră,
ală slsjitoriloră, mi al» kondisiloră VisterieT. Afara, de ase-
mtia înka 18 ssb Logofegi, mi 20 Logofejjeî mal mini: Ssb
elă ssntă mi mese boerî de Visterie zarafi, dsna sele m^se
dajdii regslate, mi toate breslele din Bsksremti mi din js­
dege. Ssb elă mai ssntă mi togi Isnravnini mi Samemi de
jsdege mi nele trei gazde sas lokotenengi aî Isnravnisiiloră
nreksmă mi vitaf» ze Visterie, mi Jsdegii, kare adsna dă­
rile de la Rsntami.
Asestă mare fsnkgionară ns are nini sn semnă narti-
kslară distinktivă de dregatoria sa; elă intra adesea ori la
Domnă tara semnă, nentrs nri'iinile fsnkgisnii sale. Veni-
tslă sas din învekime era abia de 30 mii lei, între kare
intra mi 70 skstelnim; astazi însă venitslă este mai 50 mii
lei, mi ansme.
Lei
24,000 de la fie kare dajdie kate 4000.
8000 — 2 semestrsri a le Menzilsrilcră.
6000 — trei trimistrsri a le bresleloră.
 6000 — Xasmetsrile dijmiritalal oîeritalal mi alS vi-
niritalai; kite doSi mil.
6000 — nmimitjarile dirilorS.
50,000
Iar venitalS determinată se see neste 150 mii lel: kiül
kinds se fané yistierS noS togi sabalternii îl daS nrezentarj
ín nronorrjisne ka ueea ne kaniti eí; Asemenea mi Isnrav-
niuii ini Sameinii la rindairea lóra, lar in analS 1-iS ală
Domniei, kindS se îndoeskă neuetlaitele skstelni'iilorS mi ale
slsjitoriloră, nrekamS mi kirijile breslelorS nriveliglate mi
ne nriveliglate, venitala Vistieralal se sale neste 300 mii lel.
Ela leafi lanan na are, ui namal 80 de skatelniul.
La înkeerea fie kirala anS, dani ordină Pomneskü se
adani la Visterie Mi tron oii tál a, üostelnikalS mi boerii uel
mari, de eksamineazi sokotelile Vistieralai.
Auesta are loka de medere înaintea Domnalaí la so-
lemnitiyi dani XatmanalS, afan namai daki na kama-ya
are title mal mare de kits VistierS. La jadekijjile Diva-
nalai ele na assisti, ui se okam namaî de trebile nartikalaro
a le Visterii, în kamera sa.
OFICIULÜ XIII.

Marele Vornicii de politie.

Dregitoria aueasta înki este moderni, Vornikală de
nolitie, saa de orama, adani darea stniniloră din Bakaremtî.
Are sab ela anS SamernS, anS IlolkovnikS de stninl, mi
vitimel, saS Zan’iiî de maxalale, kari adani dirile. E1S
assisti ka 'iel-l-alijl boerî mari la DivanS, avmda mi bas-
tonS de argintă. Are leafi de 250 lei ne lani, mi Risan
kite 150 lei kare se adani în sama armitoare:
Lei
4800 Rissn.
6000 de ne vinzarea üolkovniuiel.
20,000 delalloslaini'ií, delastriini, mi altele întimnlitorc.
30^00
Afan de kare mai are 60 skatelni’il.
 OFICIULU XIV.

Postelnicul» celu mare.

Anesta este nronriă zisă ministrslă trebeilor» din afara

ală Domnsl8î. Elă e neea ne este la Otomani Kexaea-bei;
de aneea mi totă-d’asna Domnii fakă IlostelnikS ne Bn»lă
din Gre'ii karele este mai intimă mi îlS g-tsesk» mai kana-
bilS. Acesta sta totă-d'a»na în nmi6re dinaintea Domnslsi,
nartandă semnală dregEtoriei sale, kare este »nă baston»
întreg» de argintă Isngă mi k» kan» mare ka tonazB. KeijI
din boeri vină ka se întalneaslra ne Domn» saă snre ami
l»a zioa banE kindă se dskă afara, snre a nronsne «ie-va,
saă kindă Domnslă voemte a le nronsne ne-va, Ilostelniks
uel mare este mijlocitor»; asemenea k^ndă srmeazE a se
da kuiva kaftan»ri, nrin acesta se nregEteskă, mi totă nrin
acesta se întrodskă la Domnă mi se skotă afara. Toate
koresnondingele Domnului k» Konstantinonole, k» Ilaniii ce-
tagiloră dane margine mi k» alte nErgi din afara, nrin elă
se trimită, mi nrin elă se nrimeskă rasn»nssrile kare se daă
în mina Domnalsi. Ilentr» aceasta elă are s»b dinsslă ne
Ilolkovnikslă de Kshrami adikE ne kamdă KBrieriloră ne
se trimită la Konstantinonole, mi ne Linkă-Agasi ks mai
mslgi Linkani saă ksrieri Tătari din alte nErgi.
Togi Agengii ne se trimită de Domnă în sîrxatsrile de
nrin nrejară ssntă s»n»mi Îhî mi nrin elă se koresnsndă nen-
trs tote nricinile. Elă era s»b dins»lă ană ală doilea mi snă
ală treilea Ilostelnikă, mi doî-snre-zece Ilostelniceî. Elă in­
tra la Domnă ori ksndă voemte ne ansngată, d»nE natsra
trebiloră. Ksndă este Divană, elă sta totă d’aBna în nicîore
anrone de Domnă kn bastonul» seă, mi d»nE dEnsslă staă
nostelnikslă ală doilea mi ală treilea în miră, n»rtandă mi
ei bastoane de Argintă, însE k» kanetile ce-va mai mini.
Iar nei 12 Ilostelniceî staă desnre »me înmiragî, ks bastoa­
ne mini mi negre, kare aă kanete de argintă ka xazransrile.
Venitsl nronriă ală nostelnikslBi este numai leafa de o
mie sas 1500 lei ne Isnt. Dar afara de aneasta toiji nei
ne se îmbrakt kg kaftansri ssntS datori a'i da kite snS
nrezentă analog» kg ranggls ne nriimesks. EIS se mai fo-
losemte înst mi de la alte mslte nrinini, ka snslS hc este
mijlonitorS kttre DomnS întrs tote. De aneea ktndS se
bsksrs ini de favorea Domnslsî, foldsele sale se sole mi nt-
nt la 100 mil lei. Adese-ori Domnsls dregttoria aneasta
o last aneliami nersoane mi dSoi mi trei ani, mi kiarS in
totS intervals domniei. EIS are mi 80 skstelnini.

OFICIULU XV.

Marele Logofătu alu trebiloru din afară.

IlredeHessorslă Domnslsi aktsalS a adtogitS mi aneastn

dregttorie ne Itngt nele-l-alte de starea înttls. Logoft-
tslS trebilorS din afart are snS tribsnală snenialS ks doi boeri
jsdekttori, ks snS kondikarS, snS Logoftts mi snS Drago-
manS saS tradskttorS. La anesttS tribsnalS se kastt toate
nronessele intemaijionale dintre strtini ks Htmsnteni. Aiests
logofsts are rangS între boerii VeliijI la Divan«, bastonS de
argintS, leaft de o mie de lei ne Isnt, mi a treea narte din
zeniseala ssdiniloră ne se jsdekt. E1S altă venitS ns are,
ui daka este abssivs note st ia mai msltS de la nei ne js-
dekt. E1S mai are mi 80 skstelniHî.

OFICIULU XVI.

Aga.

AnestS boers din vekime avea titls de kmitanS de

Vtnttori. Fsnkijisnea sa era de a trimite în tote zilele 6-
meni de ssb dtnssls la vtnttore snre a nroksra ’iele tre-
bsinniose nentrs masa domneaskt; iar vinatslS ne nrisosea
îlS trimitea în tirgs de 'ÎS vindea în folosslS ses. De la
a’ieasta a nrovenits mai ttrziS astoritate mi assnra niegi-
loră din orarnS, nreksmS mi assnra nizitorilorS de la ba-
riere. Din timnă în timnS dinda-se mal mare imnortaniji
nostalai acestsia, s’aă dată Agii mi komanda mai msltoră o-
mtirl de infanterie nimmteani. Astă-felă ajangindă la dre-
gitoria aceasta mi nersoane de familii strelacite, mi rade de
a le Domniloră, Domnală Rada Mixnea în ansi» 1620 i s’a
dats titls de Ági, karé ásni ierarxia rangariloră Otomane
resnande ka rangul» de Eniceră-Agasi saă de Stambală-E-
fendisi. Konstantin» Vodi Basarabă Kirnală, voind» st
mikmoreze naterea Dorobanijiloră, karé se revolta» neînce­
tată, acizindă boerT, midmdă biserici mi fikmdă o mal-
jjime de nridiclani în geari, le-a» orindaită sab koman­
da Agii, ímnrcani ka kinitanslă loră; iar tanarile ce le
aveaă le-aă dată în naterea Armamală celai mare. Uler-
bană Kantakazenă în anală 1638 a desfikatămai ka totală
omtirea Dorobanijiloră, mi ne naijinl ce aă mai remasă îm-
nreani ka kinitanală loră ’i-aă nașă sab komanda Agii.
Iar Konstantin» Vodi Mavrokordată nrin Reforma ce
a fikată în anal» 1738 a redasă namerală omtiriloră de sab
komanda Agii la jjifra armitore.
110 Talul sab Kinitanală de Dorobaniji.
120 Kazaci sab Holkovnikală de Oramă.
120 Kazaci sab Ilolkovnikală de Tirgovimte.
120 SlajitorI sab stindarde!« Agii.
5Ö0 SlajitorI ka 30 kinitani mi 60 ofijjeri mai mici.
Astizî însi mi acemtia s’a desfiimjată mi a» remasă
namaî nrea naijini nenfra servicială Oramalai.
Aga este komandantală oramalai Bakaremtl, îngrijind«
mi nrivegindă desnre naza banei ordine. Elă xotiramte
nrejjală obiekteloră de îndestalare în tóté oramele, nrivigea-
zi ka si fie misarile drente, ambii nrin oramă ka vergi mi
ka falangi, de nedensemte ne ne se se abată de la ordine,
mi nrivigeazi nentrs anrinderi. Ilentra aceasta zi mi nónte
nórti dani dmsală ană kală gata de alergată. Aga, intra
kită se afli în nostală acesta, na note si faki ană nașa a-
fari din oramă. Elă are streji nrin maxalale mi ne la ba­
riere, ka kare ambii mi elă însămi ane-ori nóntea nrin o-
ranlă. Elă are înkisore deosebiți mi tribsnală; kindă este
Divană înaintea Domnslsi, elă na îa narte la jsdekiyî, ni
sti în niniore afara de Ilostelnikslă nelă mare, ksbastonslă
seă de arginta. Elă este ala doilea zabetă dsni Snitarslă
nelă mare. De msite ori Aga din vekime era în konfliktc
ks Serdars nelă mare, kiil acesta îi disnsta erarxia. AstizI
însi de kindă Aga se sokotemto între boeril de starea în-
tiis, konfliktele aă însetată.
Aga are ssb dinsslă ne kinitanală de Dorobanijî, ne
Ilolkovniks de Tirgovimtea, ne Ilolkovniks de oramă, ne
Ilolkovniks de vinitori, ne logofitslă Agiei mi ne stegarslă,
kari dsni nronsnerea sa nviimeskă investitori de kaftane de
la Domnă. Hei se oksni nostsrile asestea, le kaniti nrin
dare de bani.
Venitală Agii kare din învekime era abia de 12 mii
lei, astizi s’aă snorită la rjifrele srmitoare:
Lei
10,000 — Anroksimativă de Ia kinitanală de Dorobanjji.
7500 — de la nolkovnikală de Tirgovimte.
6000 — de la Ilolkovnikală de Oramă.
5000 — de la Heasmslă de Agie.
2000 — de la IIolkovnikBlă de vinitori.
2500 — de la Logofitslă deAgie.
800 — idemă Stegarslă.
3000 — — dăoi Bslskă-bami.
2000 — — Vitimia neskariloră.
600 — — Vitafslă de arabagii.
1600 ,— —dosi kinitinii de alais.
1600 — — kmitiniile de fokă.
90 — — 18 kmitani de resnintil.
700 — — Hiinarl.
400 — — Zimlari.
700 — — Bakalî.
300 — — Simigii.
400 — Suisngii.
400 — — Msngiî (Isminirari).
700 — — Kiriismarl.
 600 — — ürekaneijL
400 — — Fsinari.
100 — — lagargií.
100 — — Bleieri.
100 - — Tabani.
30 - — Triiestari.
26,000 — — Anroksimativa de la tribsnalală seă mi
73,120 de la ínkisórea sa, ínnresni ka o narte
din vama tirgalai de afarí. Afan de
anestea, note mal kanits veva de la geremele (globin,
mtrafari, amende), de la okalele ne le îmnarte ne la kir-
nîame, [kare se sale la 10,000 mii lei ne ană] mi de la alte
lakrari întemnlitorc, dane favórea de karé se bakare ne
lingi Domna, mi dani iabirea de kimtigă a karakterek!
seă, E18 mai are mi 80 skatelnini.
Sab askaltarea Ágii mai sinta: las-bama de Divana,
las-bama de jyirema, mi kmitanală Nemijilors (nezitorala
norijiloră domnemti); dar de la anemtia na kamte nimiku,
fiinda ómeni domnemti. Sab stimnirea sa Aga mai avea
mi tóté ksntórele de mine din orama, de la kare se folo-
sía anróne ka ninni-zeni mii lei ne ană; dar ín karsala a-
nalaî ksrenta Domnală a kreată ana nosta sneuiala nrin
kaftans, sab name de staroste de niinarí, karele ambii me­
re» nrin orama, kintarinda minea mi nedensinda ne nel
kelnem! ka misari minmanóse.
Tojj! boerii, nini la Aga, ín Divansri nórti kmiali
de samara, mi bastóne de argintă; Iarna nórti konteme de
samară mi tómna kambarsri do singeană; iar nrimivara
Pomnală îi imbraks ne toiji ka feregele de xaró.
 Dregătorlile de starea a doua.
. OFICIULU I.

Clucerulu eelu mare.

în timnii 'iei mai veki, -kindă Domnii îmmrjjeaă nor-

giuni de niîne ostamiloră nii boeriloră, Kluneriulă nelă mare
nrimia banii din Visterie de kumnira nroduktele; eraîngri-
jitorulă general« ală nrovisiunilor de resboiu, mi distribua
norijiunile de Ia kale se folosia nrea multii. Sub elă eraă
toni Jikninerii, sas magasionarii, boeri de starea a doăa.
Dar duni Reforma lui Konstantinu Vodi Mavrokordată, funk-
yiunea aă încetată, iar titlul» nominală a remass, ku leafi
de 250 ne luni mi fin niii o însirninare. Kluneriulă ia
narte în Divanul» Velinilor» boeri, însi fînnini ană semnă
distiktivă, mi are 40 skutelnini.'
Numirea acestei dregitorii nare a fi korunti: se zine
Kluuerls în lokă de Kruneris. Kiui din învekime, la ser-
bitorile nele mari de neste ană, anesta dunea Kru
*iea îna­
intea Domnului, mi de la els luinds’o Mitronolitulă o di
Domnului si o sirste mi anoi o sfingia; mi nrin urmare de
la Krune se numia Kru'ierîu, iar nu Kluneris *.

OFICIULU II.

Căminarulu.

Aneasti dregitorie nu e vekie; essista numai venitală,

kare se numia Kiminirită, mi-lă nriimia Ilaxarnikulă nelă
mare. Domnii moderni, sunrimindă venitulă anesta de la
naxarnikă, au înfiingată kiminiria; astă-feliu Kiminarulă ia
kite 5 lei de la fie-kare butie ku vină mi rakis ne se vinde

1). Daka astorslS vorbcnite nrin induknisne, bc înmals: mai nrobabils

eite ki aae)8 ne nurta kruuca înainto la rieboîs ae nsmîa Kneierls.
(Traducătorulu).
tóté oramele ijerei Romtnemti; aseminea mi óre-kare dare
ne tiHtÎHnarile ie vină în yeart, karé komnsnă ană venită
ansală anróne de 40,000 lei. Afart de aneasta iib mal are
niii o înstrăinare, nisi lokă Ia Divană, nini semnă dinstink-
tivă, nini leaft, de kttă 40 skatelnini.

OFICIULÜ III.

Paliarnîculu celu mare.

Aaeasta mai înainte avea venitală ktmintritalsi, din

kare de a treia uarte mi Ksnarală; afart de aueasta elă
mai isa seva iui de la satele Ilixtrnineilorä. Dsnt ne s’a
înfiinnată înst Ktmintria, Iltxtrni'ria a remasă numai ks ti-
tls, ftrt ni'ii snă venită. Din vekime Ilaxarnikală era nsrtt-
torslă naxâralai Domneskă; iui la zile de strbttorî mari
ktndă mergea Domnală labiserikt, elă îi adsnea vinală mi
nresksrea în naxară de argintă, asemenea la banketsri elă
îi oferea ne’lă d’inttiă naxară ks vină. Asttzi înkt fsnk-
yisnea aieasta se îndenlinemte de kttre Ksnarslă; iar Ila­
xarnikală a rtmasă nsmai ks titlală. Ks toate acestea elă
are 25 de Skstelnim, 250 lei leaft ne Isnt, mi faksltatea
de a asista la Divană daka voemte.

OFICIULÜ IV.

Stolniculii celu mare.

Auesta avea nrivegîerea asanra bsktttrii Domnalsi

mi assnra tatsloră ueloră de mtnkare. Elă nriimîa 15 na­
vale ne zi leaft mi la zile mari, îmbrtkată ks kaftanslă,
adanea uelă d’înttis bskatele înaintd Domnslsi. Elă avea
mi dăoi boeri de starea a doăa sab dtnsslă; Benitslă seă
era Balta Gre’iii, ne kare singsră avea drentslă a o neskai.
Asttzi înst fankrjianea aneasta o îndenlinemte Beuerală,
mi Stolnikslă a rtmasă nBinai ks titlală, folosinds-se de 20
Skaleniii mi de 250 Iei leaft ne lanț. Are lokă mi la Di -
van» ka st meazt daka voeinte, ínst fara scmnS distink-
tiv» mi fürt alte foloase.

OFICIULÜ V.
Comisulü célú maré.
Acesta este îngrijitorul» grajdslsi dekái alu Domn»!»!. El»
are ssbt dínssls alS doilea mi al» treilea Komiss mi ne Rakti-
vanslS, nreksm» mi mai muliji Komiméi. Din vekime asista
mi els Ia Divanul» de jadekatu al» boerilorS mari, asttzi
ínst drentsl» acesta i s’a ridikats. LbI i se fané de dóst
ori ne an» ceremonie mare: la serbitórea Bobotezi, dánt
aiasma cea mare, Domnul» îl» îmbrakt k» kaftan» mi ks
ktcislt de samsră, mi astu-fel» înktliktnd» ne kaiul» îm-
ntrutesku Tabla-bama îmnodobitS ks toate dekorucisnile sál­
ié, mi urmat» de tojj! ssbalternii sei ktltri iarumi ne kai
îmnodobiyî, trece ne din naintea sktrii domnemti, »nde E-
niskonul» îl» stronemte k» aiasma, afet» ne elă ktt» mi ne
boerii ne merg» înaintea lui, mi karii sunt» ktltri, îmbrs-
kajji numai k» kattansrile, nsrttnds numai fesurile mi fir®
cisme, ci numai ku mestiile în sksri. Rtnduiala anestei ce­
remonii merite. st o însemntm» mai ne larg» aice:
Dunt ne se face aiasma la lokálul» însemnat», încens
a trece mai întti Tnmbinamil domnemti, ks musikangii
nemijî, mi dsm ei srmeazt:
Tobomarslú.
SslarBls.
JurskB-Bairaktarulu ks lurskö-bairakul» ktlare.
Sakagiii, ktte unul» ne nnd».
Telegarii domnemti, ktte doi.
Dsnt acemtia vin» kultri, nrek»m8 s’a ziși, ktte b-
nslS itrt sl»gî, ci n»mai ks ktto sn» komimels ne jos»,
cei urmttori:
IbriktarulS.
üemkirgislS.
SofragislS.
BsxsrdangiulS.
FOL. III. 19
 Samdangislis.
IlIerbegislS.
Kredinnersls.
Hisbsk'nslă.
Kaftangisls.
Samasirgislă.
Kafegi-bama ks aî seî.
Raxtivansls.
Babeingislă.
Uitarslă II.
Diviktarsls.
Msxsrdarslă.
IHÎ-Hîoxodarsls.
Kamaramslb' II.
Smtarals II.
Gramatikslă II.
KsnarslS.
Komissls II. — Komissls III.
Kinitanî de Agie. — Kinitanî de Smtarie.
Salaxorî. — Salaxorî.
Alaî-’deasnii. — Alaî-Heasmî;.
Satiramî. — Satiramî.
Saram-bama. — Ajutorii seî.
ci
ti?
© TT" • 1 1
%
O Komissls nels mare.

Hli Mexter-bama ks al seî kintend».

Aliemtia, trekindi; togi ne lingi nalatS, salata ne
Domni, karele mede la fereastra; dsnT, aneasta intrând« îa-
rtniî ne alta norta în ksrte, se termini' ceremonia.
Adoia ceremonie se fane la serbitorea Sintahil George,
kindS se skotS kaiiî la îarbi, dam aseminarea ’icrcmoniei
kailorS îmmrLteiuti la Konstantinonole. In zîoa’aneasta, ds-
m ceremonia kafelei ne se di bocriloră ueloră marî de Di-
vani, DomnslS îmbraki ne Komisslă nelă mare ks kaftank,
karele se kohóra mi inkaleki ne kala domnesks. Dani ve
se gitemte narada, innen» sí treaki ne rands, mai intiis
kaiii boerilor» Domnslai; anoí kain nei mai de randi; ai
grajdíslsi domnesks, konerini ka xarmale de nostavS roma,
ks fraile ín gara, mi deassnra kanalai kT>te ana ssrgiska.
Fie-kare kals este dss8 de kite dsoi komiméi ne jósa, Da­
ni aneasta vins telegarií batnelóra mi ai karetelorS Dómnei,
Domnigelora, Beizadelelora mi ai Domnalai, konerigí ka
xarmele tarkate; mi anoí kaii nei frsmomi de ktlirie, ka
ssrgsuisri ne kanete;. mi mai la armi ínintrateskala Tabla-
bama imnodobifá. lar Komisala nela maré merge ín arma
anestaia kilare, inkanjarats de tóti narada domneaski; íar
dani dináalS vina kilirí, Komissla II mi III, Raxtivansls
mi toni zanuiií de Divana; ín nele de ne armt masika, —
mi asts-felís ese áfára din Bakaremti la livedele de nima-
ne, ande este ana korta, in karé intra mi se desbraki. A-
kolo este mi stindardsls nelS alb» ne se kiami larska-Bai-
rak». Dani aneasta Komisala se intőmé ka trasara sanro-
nrii akasi, iar kaií remin» de nimaneazi.
Aneasti dregitorie este, nrekama s’a zisa, de klassa a
dósa, adakitóre de aná kimtigs insemnitoría, dani oran-
daelele de fina mi de graanrje * *ie se nriimeski; la grajdislS
domneska mi dani kieltaelele ne sefaks nvin ela. Ilentra a-
neasta mi Domnii de dani timna randaesks rade sas kas-
nini de ai lóra nentra kiverniseali. Din invekime anests
nostu na avea mai malts de 8000 lei nentra fin», graanne
mi alté kieltaelí ale grajdíslsi, 30 skstelnbn mi ne-va de la
satele Komimeilors; dar dsne timnS ajsnsese a avea fölöse
neste 100 mii lei ne ana. Fostál» Donon» insi Taraiul a
imnaijinats venitala anesta, ssnrimtnd« orandaelele de finS
mi orzg. Els a regalats a se da Komisalai, báni ka se kam-
naré aele trebaimiíóse nentra íjinerea grajdialsi; áfára de a-
nestc:
12,000 lei leafi ne anü.
3000 — gratifikaijisne la Boboteazi mi la Sf. George.
5000 — Ekonomii ne remin» din kieltsele.
20,000.
*
 Anesta este ordinea dregatoriilor», kare odiniâra na­
na la Komis»l» nel» mare era de starea întâi». Astăzi însă
în aneasta klasa se sokotesk» numai nei 16boeri de la Bang
nins la Aga; iar de la Klsneria nm la Komis» sânt» de
klassa II. Hei întâi norta bâstone de argint», kanisle de
samar», kontenie, kombsrsrij mi feregele; vei al» doilea
norta numai konteme mi kanîsle nalte ratsnde, afara de
Komis»lS kare, afara de baston», norta tote dekoia'iîanilc.
Togi înaintea Domnsl»! se înfagimeza deskoneriijî, mi n»-
mai în fessrî.

DregătwiUe de clasa doa.

OFICIULtJ I.

Sărdarulii cela mare.

Acesta din vekime en s»nerior»l» Menzilsrilor», mi

îngrijitor» konaksrilor» (gBsdtririlors) ostamemti. El» avea
s»b komanda sa o brigada de onitire, Salaxoriî mi karele
de nrovisisni; avea leafa ne luna, mi 20 sk»telnmi. As­
tăzi însă esista nsmal titlsl» fara fynkijiHne, k» 14 skstel-
nim.
OFICIULU n.

Medelnicerulu.

Acesta din vekime era îngrijitorol» mesei Domneratî;

la osneye mari, el» se îmbraka k» kaftanS mi skotea b»-
kate în talersl» Domn»I»I, mi din nartea anestsia boerilorS.
Astăzi insa esista mimai titlul» ka 12 skstelnini.

OFICIULU ni.
Sltigerulil.
nana înainte de Reforma, Sl»geralS avea sariina do
nrovisionaria; el» nrimea bani din Visterie de ksmnara vi­
te mi îmnirijia norijisni de karne mi lamsnsri la slujitori
mi la boeri, dans kare avea ksmtigă însemnstoră. Dregn-
toria aceasta însn s’a desființată, rsmsindă mimai titalars
ka 10 skatelnmi,
OFICIULU IV.

Pitarulii celu mare

Anesta vine îndată dans KomisalS nelă mare în Kar-

tea Domnalsî. Elă î'ngrijemte de trasările, karetele mi bst-
nele, mi de telegarii saă kaii de xamă. A nesta na are lea­
fa, dar de la dresală trssarilora mi altele ksmtigs nsns Ia
10 mii lei ne ană, mi se bakars de 6 skatelnini.

OFICIULU V.

Arniașiilu celiî mare.

Dans klasifikarea rangariloră, Armamală vine dans Ili-

tară; dar fiindă ks Domnii, în servinială anosta, mai dese
ori rsndaeskă din radele loră, fiindă ks este folositoris, are
rundă îndats dans Komisă, Elă este Tomii-bama (koman-
dantă ală artileriei) generală; are sab askaltarea sa ne Ar­
mamală H mi III, kari sântă boeri ksftsnigi mi 40 Arms-
mel, saă Bambamiri, nentra esekstarea servinislai. Elă e
komandantală Ilamksriei saă înkisorei snigamiloră, xorjiloră
mi a vinovaniloră. Iledensele mi cssekaijianile de morte
nrin elă se fakă; are ană Ini-bama, ană Vatamană mi ană
Ueaamă de Ilamksrie. De dsnsală atsrns Tanarii, Ilam-
kamii,' Masalagii Domnemti, masika militars mi toți Lsa-
tarii Domnemti. Elă are sanremania asanra Iliganiloră Dom-
nemți, de la kari adans aarală ne sântă datori a da Domnei.
Sab elă sântă baerakarile’ (stindardele) ijerei mi taîarile
Domnemti.
Din vekime Armamală sta înaintea Domnalai țiindă,
ka semnă ală drcgstoriei sale, ană tonază de Argintă; as­
tăzi inșii nainai Armamală II mi UI norts tonazari. Elă
este tot» odate nrezidentu tribanalalai kriminala, ne este
komnasă înks din natrs membri mi ană Logotată II, na-
migi de Domna ka kaftans nrin Logotatală nelă mare.
Venitals nrinninală als Armsmiei este tribatala giga-
niloră, mi aaralS ne se adans de kstre nei 700 gigani aa-
rari mi de kstre uei 100 Bsiami-asrari Romsni, karií daa
kite trei mi natra dramari ne ană de fie-kare. AaralS ne
se adans, se ds Dómnei iar tribatalS Domnulai. Elă ínss
afars ■ de ekonomiile ne mi inkinaemte de la aura mi de la
tribată, are mi deosebite fölöse nentra sine, mi aname:
Zei
18,000 Illokóne de la neuetlaitele Zanniiloră de gigám.
800 idem de la ale Bsiamilora Romsni aararí, kite
40 lei de ană lade de la 20 lude.
10,000 A.vaetarile nentrs katari! *ie-i îmmalgeskă H,i-
1 ganii mi-i vsndă.
8000 Vstemiile Slstariloru din Bakaremti mi din gears.
3000 De la Im-bama, Heasmals mi Vstamanala Ilam-
ksrii.
200 De la Ssrd7>rEritală, sas glóba vitelors ne intrs
. nrin vii în jadegală Rsmnikalui.
750 De la Armsmei nentra tană mi lemne.
600 De la Armsmeií ne ns intri» la rundă, mi nls-
tesku kste lei 50 ne lans.
12,000 Anroksimativs de la glóbe mi alte intamnlstóre
fölöse de la Ilamksrie, kste lei 1000 ne lant.
Afars de anestea, Armamală se bakars mi de 20 ska-
telni'ií, mi daka este favorită ala Domnalai, se folosemte mi
îndoită. Astazi înss, fiindă ks venitals Armsmiei s’a dată
ka ananagis Beizadelelora mi Domnigeloră, s’a vsndsts ín
doss-sate mii lei. ínnreans ka töta dajdia; mi boerals ne
nórta dregstoria aueasta se folosemte de ueea ne nrisosemte
din nele 200 mii lei.
 OFICIULÜ VI.

Portarulü célú maré.

Fsnknisnea üortarslsi este de a nriimi ne Otomanii

ne vins ka st. íntilneaski ne Domns, de a-I íntrodsne mi
de a îngriji nenírs osnstarea lors. Els are ssb dmssls «nő
als doilea mi sns als treilea üortaris, iar Ilortirei mai mini
vre o linHÍ-zení. Semnsls dregători ei sale, kind intra mi
se ínfiyimeazi Domnslsi, este sns baston« mik» járnitaté
de argints mi jsmitate de abanoss; Iar Ilortarii de ssb els
as totó bastóne, dar mai mini.
Venitsls anestei dregătorii este mai msltó întimnlăto-
ris. IJortarsls are óre-kare foloss de la keltselele ne se
faks ks tainsrile ne se das nrnr els nentrs Tsrni. Ile lin­
gă anestea are mi venitsls xotirniniei: kinő8 ssntó jsdelrajji
nentrs venimtijji de kasi, se trimitó dől Bsmbamiri Ilor-
tirei kari adskg ín ínnlinire xotsrarile, mi de la aneste is-
indsse Iraté 6 narale de stmjins se folosemte Ilortarstó de
el. Els mai are leafă de 250 lei ne Isni; ín sksrtó veni-
tslă se S8ie Iá 20 mi 30 mii lei, dsni íntimnlare mi dsni
favórea Domnslsi. Els mai are mi 6 skstelnini.

OFICIULÜ VII.

Șietrarulii.

■Anesta din vekime éra íngrijitorsls metrelors, sas kor-

tsrilo’rs Domnemti. Els are sns als doilea IHetraris mi
mai mslgi Ulitrarói, karii astazi ínnresnn ks Vitafsls lors
ssnts ssb Isnravniksls de Ksrte. Mai nainte avea venits
nartikslars mi laefă Isnara; astăzi ínsi ns are nial leafe,
nini kortsri, nini Illetrarei, nini venits, ni nsmai sns titis
mi 5 skstelnini.
 OFICIULÜ VIII.

Clucerulü de arie.

Acesta din vekime era îngrijitorală magazinsriloră de

fină mi grasnge ne se îmnirgiaă la ostami. Astăzi însi
namai titla nominal» mi 5 skatelniHi.
în aneasti klasi, înaintea Klanerblai se nsmira mi
Vornikslă de Tirgovimte, karele era jadekitorală jadega-
l»î Dimboviga; dar e de mait» de kindă s’a desfiingatămi
dregitoria aneasta.

Despre Ispravnici.

Isnravniiii se rindaesk» nrin kirgi domnemtî, fiind»

ki as rangsrî ks kaftanafi de mai nainte. In fie kare ja-
deg» se trimit» kite daoî. Ei ssntă administratori mi jade-
kitorî totă-odati: jadeki, xotireskă, nedenseskă, arestează,
globesk», faks analogia durilor«, le adani, mi gaverneazi
absolagî, linsind»-le n»mai drentsl» de morte. Ei se faks
dane alegere mi sântă datori si mtie nsmirală loksitoriloră
mi nsterea fie-kirsî sat»; ei adsks în înnlinire nantarile,
saă nirkalarele ordonange a le Vistieriei. In aneste dregă­
torii intra boeri mi din klassa întiîa mi din a dosa mi din
a treia, mi fie-kare are onorea ksveniti dsni gradai» ran-
gsls: se». Dar din Logofegiî mi Vornicii iei mari nimeni
na se fane Isnravnikă.
Mai înainte ei aveaă kite 4 narale la fie-knre le» din
banii durilor» domnemtî. Iar astizî aă namai leafi de 500
lei ne lani, mi 500 lei la fie-kare semestrs din adanarea
Menzilxaneleloră. Afara de aneste, mai aă mi venituri în-
timnlitâre, nrekam» de la jsdekigî, de la globe, de la în-
kisori mi altele; Sama totali a folbseloră, nefiindă fiksati,
na se n6te determina. Kindă se libereazi în jadege oran-
daele, saă kontribagiani de zaxerele în graă, orză, fină mi
altele, at»nni Isnravninii se foloseskă nins la 10 mi 30
mii lei, — dani jadeg», dani timnă, dani orandaiele mi da­
ni favorea Domnslsi. Skstelnim ns as de ktts dsnt ran-
gslS lorS.
Fie-kare Isurtyniiie are kite o kanaelarie, ks snă
Samemă, sns Kondikară, snă Logofttă ini alnî Logofenei
mai mini. Fie-kare Isnravnikă are ktte 2 Heasun, 2 Ste­
gari mi kite 60 Slsjitorî ai skasnslBi Isnravniniei nentrs
servimslă jade^als!. în snele jsdeije sântă mai mslji,! mi în
altele mai nsnini slsjitorî; a'iemtia intra în fie-kare sentt-
mtnt ktte ne jumătate la randă, de fakă serviuisrile Isnrav-
niiiloră.

DregătoriUe de Classa IV.

Logofătulu I. de Divană.

Anesta se nsmemte întaislă Logofttă de taint, seksn-

daris Logofttslsi nelsi mare. Eli stt totă-d’asna, zi mi
nónte, în nimóre înaintea Domnslsi, Irandă se oksnt de
trebi. Ktndă se fakă jsdektijî în Divană, elă netemte xtr-
tieleînnrimnajjiloră mi ranortsrile ueloră-l-alte tribsnale. Ilrin
acesta se daă înskrisă tote Bsisrdismele, saă resolsjjisnele
domnemti; anesta komnsne mi skrie tóté înttrirele Domns­
lsi dans xottririle Divanslsi. De mi este ssbordinată Lo-
gofttslBi nelsi mare, are însr> rangă de klasa a doăa saă a
treia, skstelnim dsnt rangă, mi leaft de 1Ö0 lei ne Isnt,
saă mai înaltă, dsnt nlekarea Domnslsi. Kantit înst fö­
löse înttmnlttore neste 20 mii lei ne ană, ktni elă este
nels înttis sekretară ală kamielcriei Domnslsi mi tóté ktr-
jjile ne'ietlsite, nentrs kasse mari saă mim, nrin mtna sa
trekă, mi din avaetsrile ne nriimeskă Logofenii nei mari a-
re mi elă o narte analogi,. Elă serile netemte Domnslsi în
nartikslariB sBnlinele, anelsrile, [mi ranortsrile «ie aă st se
înftiiimeze ne a doăa zi la Divană.
Se însemneazt kt nersóna anestaia trebse st fie de
snă karaktéra ksnoskstă onestă, isbitoris de drentate, în-
vtijată în limba Romtneaskt, esseruitată ks legile mi obi-
'leisrile jjerei. Do aneea, la fie-'ie skimbare a governs-
Isî, el» n» se skimbi, ni nmine ne toti viaga în fsnkgi»-
nea aceasta, afara n»mai de ns se demrteazi nentrs vre-o vi­
ni, mal aleși» daki ksm-va ari» înmela ne Domn« în ne-va.
El» are ssb dinssl» sn» al» treilea LogofitS de taini, bo-
eris ks kaftan», karele este aj»tor»l» ses, mi dsni timn» in­
tri în loksl» se».

Cei duo! Logofeți, Secundari.

Logofegii nei mari de geara de s»s» mi de geara de

joșii a» kite »n» alS doilea Logofăt». A’iestia nitesk» ssnliuele
înaintea Domnsl»!. Ei nrimeskă o narte din avaetsrile s»nli-
Helor» mi ranortsrilor» ne cs» nenetlsite din kamrelaria Dom-
n»l»I, în kit» se folosesk» kite ku 'iinm mi mese mii lei
ne an» de fie-kare; iar în an»I» întâi» al» domniei, kind»
se înoîesk» kirgile de sk»teali mi xrisovele, kaniti mi
îndoit» folos». Ei as kite 6 skstelnim.

Vistierulu II.

Anesta este ajstorsl» Vistierul»! nelsi mare, mi se o-

ksm de Isknrile Visteriei dsni ordinele mef»l»i se». El»
nriimemto jsmitate narte din venitsrile ne are Vistier»!»
nels mare de ne dijdiile regalate, kare fakS ne an» neste
25,000 lei. El» se folosemte mi mai m»lt», daka este favo­
risais de DomnslS sai; de Vistiersls nel» mare, are 6 sks-
telni'n mi 80 lei leafa ne l»ni.

Postelnicul« II.

Anesta iarimi este s»b Ilostelnik»!» ’jels mare; areka

semnă ala dregitoriei sale baston» ks kan» de argint», dar
mai mik» do kit» als mefsl»! se»; el» întrodane la DomnS
ne boerii de klassa a treia mi a natra, kind» se boeresks k»
kaftane. în Divane, el» sti în niniore k» bastonul» în mini
dani Dostelnik»!» nel» mare, mi assisti la tote naradele. El»
are 150 lei leafi ne l»n» mi deosebit» folos» întimnlitoris
din darsrile ne-I da» anei ne nrimeskă kaftansri, kare se ssie
nnnn la 5—6 mii lei ne ană. El» mal are mi 6 skstelnini.

Spătarulu II.

Acesta se nsmemte mi Snataraki; este sekondarslă

Snntarslai, nortn tonsză, ini ijine sabia Domnsl»!, mergnndă
dsnn el» la tote neremoniile liniare ne kala Domneskă frs-
mosB îmnodotită. în biserikn mi în Divan», elă mede anro-
ne de tronai». Domneskă afarn de serbntorile nele mari,
knndă fankijiBnea aieasta o faue Snntarslă ne!» mare. Ace­
sta are leafa linte 100 lei ne Isnn mi ană venită de Ia js-
deijele Rimniks mi Bsznă, ne se nsmemte Uarnara, knte ană
Ies de fie-kare bate de vină mi linte 12 narale de fie-kare
iiatinn de strsgarl. Atestă venită elă îlă vinde la Vinnri-
neri saă dijmaitoril vinslaî. Totă folosală anestsia se sale la
5—6 mii lei ne ană, avnndă mi trei skstelniii.

Comisulu II.

Asesta este ssb Komis»lX uela mare, karele-lă întreba-

inijeazn ks nrivigerea nrimirei fanslsi mi grnsnrjeloră nen-
trs grajdislă Domneskă, mi ks alte kieltsele. Elă are 80
lei leafa ne lann, mi trei skstelnmi; iar din ekonomiile kiel-
tselleloră nnnn la 5—6 mii lei ne’ană.

Ânnașulu II.

A'iesta este ajstorslă Armamslsi nelsi mare; nortn

tonsză de argintă, — înfaninieazn Domnslsi jsdekniiile Ar-
mnuiiei, — asistn la essekstarea nedenseloră ks morte. Se
folosemte knte ks ne-va de la vinovajji knndă îi libereazn
din nsmknrie; are venit»!» IlarnarslBi de la jsdeijslă Sn-
ksenii, ka Snntnrelală, kare, înnresnn ks leafa de 60 lei ne
Isnn, se ssc la 5 mii lei ne ană, — mi 3 skstelniui.
 Portarul ii II.

Anesta este ssnasg ordinelorS üortarBlsï hcIbï mare,

mi-ls ajsfa la keltselile gusdsirei TumilorS nelors mai mi'iï
ne vins si înfaIneaskT> ne Domns. Are mi anesta basions
ks kana de argintS, dar mai mika de ItütS als Hortarslaï
Helsï mare; are leafa 100 leï ne Isni, mi ks alte ekonomiï
de la keltaele, noce, se folosemte ne ana ka 5—6 mil de leï.
Are mi treï skstelnisï.

DREGÂTORIILE DE CLASSA V. .

Vistierulû III.

Acesta deiiînde de Vistierslă nelă mare, mi este fank-

nionară ală Vistieriei. Elă kanita nuni la zeve mii de Iei
ne ană din nartea foloaselor« ne are Vistierslă II; are leafa
de mai-zeni lei ne lanț mi trei skstelnmî.

Posteinieulu III.

Anesta este iariml ssbalternă ală Ilostelnikslsï nelsl

mare. în Divană elă sfa în nisioare ks bastonslă în mint
dann Ilostelnikslă II. Elă întrodsne la Domnă ne fsnknio-
narii nei mai mini kîndă «rmeazs a le da kaftansri, de la
kare kanafa, întîmnfatoare avaetsri nînu la trei mii lei ne
ană. Are leafa 80 lei ne lanț mi 30 skstelniiï.

Ariiiașnlii III.

Asesta este naznikslă Ilsraknriei, mi asisfa la loksls

de osindt kindă se eseksteazr. kriminalii. Elă are o nar-
te din folôsele întîmnfatoare ale nsnikiriei, leafa de 20 lei
ne hmn mi trei skstelnini.
 Coniisuiu III.

Anesta îngrijamte grajdurile kailoră Domnemti sub Ko-

misulă ’ielS mare. Elă are leafa 50 ne luni ini doi skstel-
nini, iar foloase întîmnfatoare foante nuijine.

Portarulu III.

Sub Ilortarulă nels mare karele îngrijamte de gnsdui-

rea mi osnitarea Tăriilor», este mi anesta ka ajutoră ală
seă. Elă nriimemte leafa de 50 lei ne luni, doi skstelnini
iar foloase întîmnfatoare nrea nsjjine.

Zapcii de Divanu,

Vitafulă de Anrozi, Heasmslă de Anrozi, Vitafslă de

Divanu, vita fală de Ifaxnrni'iei, mi vitafulă de Vistierie se
nsmeskă ks kaftană. Ei staă înaintea Domnului la Divan?,
nîntre îmnrî'iinarjî, iiiindă în mîni nimte mulsul ka de js-
mitate kotă de lungi ks numnulă de argintă mi îmbrnkate
ks katifea mi ku niele; ks aueste mi'ils'ii ei loveskă ne nelă
ne ară ksteza sn faki nekuviinije sau obrr.zni'iii în Divanu,
însn duni ordinulă Domnului.
Funkyiunea auestoră zanniî este foarte folositoare knui
ei au sub dînmii ne toyi Anrozii, Konii din kase, Ifaxiirni-
uei mi ieî-1- alni Bumbamiri ne se trimită nrin ijears neutru
adunerea în îmnlinire a xotarîriloră nentru datorii de bani,
momii mi altele. Ei aduueaă la înfauimare ne îmnri'iinayi
în tribunale, mi nriimeaă a zeuea narte din banii nentru
kare urma nroiesă, mi oare-kare kontribuyisnî nentru anele
de averi nemimkitoare. Dar dsm ne s’a înfiinrjatu Xatmi-
nia, atribsijisnile loră s’a mărginită, mi ei au numai întam-
nfatoare foloase nins la trei mii lei ne ană, farr. leafa lunari.
Dintre Zamiii de mai susu, Vntafulu de Divanu se nu­
mea mi Vitaf» de Konii. Elă avea o suta de Konii din kasn
ssb ordinile lui, ku kare akomnania ne Domnă la emirilc
lui de serbitoare, nurtandă arkuls mi tolba ks sigejji a
Domnului, nrekumă mi stindardulu Domnului karele este ka
de unu kotu în natru kolrjurî de mutase romie, avimdă ne
de onarte ikoana Sf. George mi ne de alta Vulturulă ku
Krunea în nokă; Iar Koniii din kasn noarte nimte mini bae-
rakurl în formn de doăt limbi de kuloarea romie mi gal-
bens, de materie de nrutase.
Afara de anemtia mal suntu mi aliji zamiii de Divană
mai mi'ii afara din oramu, anume:
Kinitanulă de Dorobanrji ne denînd'b de Aga mi are
tonuză de argintă, înkisoare mi jadeijă deosebită, nriimindă
de la nei ho se judelra a zenea narte.
Ksnitanulă de Lefegii karele este sub Snutarulu nelă
mare, avundă iaranii tonuzu de argintă, înkisoare mi tribunală.
Ilolkovnikulă de Agie, karele are tonuză de argintă
mi 25 lei ne luni.
Heaumulă de Sniterie, ku tonuză de argintă, mi 20 lei
ne luni.
Heaumulă Agui ku kiulugu de argintă mi 15 lei lea­
fa ne luni.
Ini-bama de Fustami karele noarte mBHiuki; Bamă-
bulukă-bama, kiruîa este înkredinrjate înkisoarea kurnii Dom-
nemti, mi noarte tonuză de argintă ku 40 lei leate ne luni.

Casa, Răsuriloru.
La kasa aneasta se aduni torji Banii destiriajji nentru
lefele boeriloru funkgionari, nriimindu-se kite natru narale
la leu din dările generale. Ileste aneaste kasi este îngri-
jitoră unulă din boerii de Klasa I, karele are leafa, de 1000
Iei ne luni.
Sub anesta este ună Samemă ku 250 lei leafa ne lirau
mi doi Logoferji kite ku o sute lei nentru ginerea sokote-
liloră.
Statulu Divanului.

Afara de Logofitulu I de talnu ală Divanului, desnre

karé am» vorbita, mal esto nii unu alu doilea Logofatu, ka-
rele nitemte sunlinele ini esnune la tribunalulu Velirjiloru ana-
foralile xotiririloru judekitoremti. Anesta, afari de fölöse
întimnlitoare, are 200. lei leafa ne luni.
Kondikarulu Divanului, karele nistreazi toate koniile
anaforaleloru mi a'le xotiririloru Divanului mi a le Dom,-
nuluî: Afan de foloasele înfamnfatoare elu are kite 150
lei leafa ne luni.
îinu Logofatu III, ks kaftanu, ku 150 lei leafn ne
luni, mi alte fölöse înfamnfatoare.
Snu altă Logofatu IU, ku 100 lei feali ne luni.
Logofitulu UI de taini de iieara de susu, ku kaftanu,
are 50 lei leali ne luni mi altele întimnlitoarc.
Logofitulu UI 'de taini, de ijeara de joss, ku kaftanu,
leafi de 60 lei ne luni mi altele înfamnfatoare.
' Doi Logofeți de taini fin kaftanur! kite ku 40 lei
leafa ne luni.
Logofitulu IU alu sunliniloru are 70 lei leafa ne luni.
Logofitulu, ajutoră Logofitulu! I de Divanu, are 30
lei leafa ne luni.
Logofitulu ajutoră Logotitului n ală Velirjiloră, are 30
lei leafa ne luni.
Trel-ze'ii mi doi sub Logofenî de Divanu, mi natru
Logofeiji ai obi'ieiuriloru, mimeskă toni îmnreuni 700 lei
leafa ne lum.
Doi odieami kite ze^e lei ne luni fie-kare.
Toate lefele de mai susu konrindu 1620 lei ne luni.

• Stattdă Vistieriei.

Logofatulă bananului (rai«eliriiloră), iiino sokotelile

nentru grisimea, untul«, brinza, mi ori ne zaxerea ne rediki
Kauanlîi din ijeari nentru Konstantinonole. A'iesta are 150
lei leafa ne luni, afari de kimticuri.
O
Logofatulă de skutelnl :I ne jjinc sokotelile skutelni'ii-
loră are 50 lei ne luni afari de kimtinurl.
Logofatulă ckstrakhi koru ne iținc rcgistrulă ranortu-
 riloră de ne Ia Isnravninei desnre dările gerei, are 100 lei
leafa, ne Isna, afara de kamtigsri.
Logofatsls de xavalele, kare gine sokotelele sererilors
din afara, are 200 Ici leafa, ne Inni, afara de kamtigsri.
Gramatiks de Vistierie are 250 lei leafa ne Isna mi
fölöse întamnlatoare.
Logofatsls rassrilor ne gine sokotelile anestei kase,
are 150 lei leafa ne Isna.
Logofatsls breslelor?', ne gine sokotelile deosebigilorS
nriviligeagi ks kargi domnemti kare ns sântă legagi ia dă­
rile generale ks geranil, are ana sate ninși zeni lei leafa ne
luni, afara de kamtigsri.
Logofatsls de kondim, ne giné tóté kondinile Visteriei,
are «na ssta lei leafa ne Isna.
Logofatsls rasnsnssrilors la Isnravninii dinnartea Vi-
stierslsi nelsi mare, are sna ssta ninni zeni lei leafa ne Is­
iit, afara de nele întamnlatore.
Logofatsls de ramamigsri, ne gine sokotilele ramami-
gilorS de la dări, are sna ssta-ninni-zeni lei leafa ne Isna,
afara de întamnlatore.
Logofatsls de slsjitori ai breslelor», ne gine sokotelile
nsmigilors slsjitori, are sna ssta-nînul-zeni lei leafa se Isna,
afara de întamnlatore.
Logofatsls üoslejninilors ne gine sokotelile anestora,
are sna ssfa ninni-zeni lei leafa.
Logofatsls de jalbe, karele nriimemte mi nitemte Vi-
stierslsl jelbile geranilors, are lei 80 leafa ne Isna.
Logofatsls Sememiei are sna ssta ninni-zeni lei leafa
ne Isna, afara de kamtigsri.
Logofatsls IlerilinssrilorS (inventărilor») are 150 le
leafa ne Isna.
Inka dsoi Logofegî kate ks 100 lei leafa ne Isna.
. Logofatsls iiartikslarS als Vistierslsi are 70 lei leafa
ne Isna, afara de kamtigsri.
Trei Logofegî gazde, saă kanskexaele aî Isnravninii-
lors din «iele 17 jsdege, din kare dsoi ssnts ai nelors 12
Isnravninii de dinkóne de Olts, mi snsl? alg anelor» ninși
de neste Olt», fie-kare kăte 100 lei leafa ne lsnă, afara de
fölöse întămnfatore.
Illése zarafi de Visterie, karé nriimesks banii ne se
trimit» de kătre Isnravnmii dană nele mese dajdil ordinare,
as kăte o sstă lei ne lsnă de fie-kare
Se înseamnă kă togi fsnkijionaril de mai ssss ssnts
boerini ks kaftans de klasa III IV mi V; ei a» kăte 10 mi
20 de skstelnini, dans rangsrile loră, dar folósele de din afara
ssnts de Hinni mi de zene ori mai însemnate de kăts leafa.
Hei 18 ssb-logofejji de Visterie nriimesks îmnresnă
1400 lei ne Isna.
Samemiî IsnravniHÜlors, kari nriimesks banii la jsde-
ye mi îi trimit» la Visterie, as leafa Isnara ne karc o nrt-
mesks din Isnravnimi, de mi denănds de Visterie. Kă-
intigsls aiestora rivalizează ks als Isnravninilors, mi afară
de skstelninii legisiiji as mi alnil dosiiji.
Lefsrile tstsloră nelors de mai ssss ksnrinds 4600 lei
ne lsnă.

Statuia Postelniciei.

Gramătiksls Ilostelnikslsi 'lelsi mare are 80 lei leafa

ne lsnă.
Boersls ne este assnra kărjjilors Domnemti ne se das
nentrs menzilsri are 150 leafa ne Isnt.
IIolkovnikBls de Kălărami, sas mefsis Ksrierilors nă-
mănteni ne se trimită la Konstantinonole, are 30 lei leafa
ne lsnă.
Doi-snre-zeHe Uostelnhiei, kari aî> bastoane ks kanete
de argint» în felsls Xazranelor», as îmnresnă 250 lei ne lsnă.
Ilatr» ksrieri nsmiyi Tătari, as îmnresnă 170 lei ne
lsnă.
Kans-kexaclile de Brăila, Silistra, Gisrgi», Nikonole,
mi Vidins as kăte 200 lei leafa ne lsnă. Anemtia ssntă
Boeri ks kaftansri mi ks ranguri, avănd fie kare skstelnini
dsnă rangsls se»; afara de leafa el ns mai as alte kăin-
tigsri.
VOL. IU. 20
 Lefile tstslorg nelors de mai suss ksnrinda 1680 lei
ne Ism.

Desnre IIortarBlă Hei» mare, mi desnre nelă al» doilea

mi ală HI s’a vorbită în srmi; iar «iei mese nortsrei nrii-
meskă îmnreBni kite 60 lei ne Isni.

Statulu Spătăriei.

Logofitals III, de Snitirie nriimemte kite 60 lei lea­

fs ne 1801.
HeasmslB de Snitirie kite 20 lei.
Ilolkovniksls de. Seimeni kite 30 lei.
Bamb-Bslsk-Bama kite 30 lei.
HolkovnikBlS de noteri kite 30 lei.
StegarslS Smtiriei kite 8 lei.
Heasmsls Stegarslsi kite 4 lei.
Tnrobiijamil kite 16 lei.
nolkovnikalb de Vinitori kite 30 lei.
Doi Bslbk-Bami kite 20 lei
Doi Oda-bami kite 15 lei.
Doi Heaiim kite 15 lei.
Doi Bairaktari kite 15 lei.
40 Neferi kite 12-’/2 lei kare.
Kinitansls de Seimeni kite 24 lei.
Onta Oda-bamt, 22 lei toiji innreBni.
Ont« ’-leaami imriresni 17 lei.
OntS stegari imnresni 13 lei.
Trimbiyami de Fokmani 15 lei.
Toate lefile de mai sbs« fak« 984 lei ne Ians.

Stafulti Asiei.

Logofitski 111 de Agio nriinienitc 30 lei ne lam.

'•IcasuiKlb 15 lei.
 Stegarala 6 leî.
Holkovnikals de Vsnxtorî lei 25.
Kzanitanala de Nemirî ie nszemte norijile Domnemtî
kite zeue leî ne lanț.
Bna Bs’iskauiă kate 3 leî ne Isns.
HeaBmslB Stegaralaî knste 2 leî.
Nemijiî de notera tojjî îmnresni 25 leî.
Trambijjauiiî tojjî îmnresni) 16 leî.
Doî Balak-bamî 60 leî.
Doî Bairaktari 24 leî.
45 Neferî ktte 12 leî fie-kare.
Doî Oda-bauiî 30 leî.
Lefile tatalorS nelora de mai sasă se arici la 786 leî
ne lans.

Statuii! Armâșieî

Doxotamala namkiirieî, kare faue masalalele, nriimeuite

5 leî ne luni.
Gealatslă (karnefinele) Rite 4 lei ne lanț.
Tojjî rnasalagii 144 leî.
Toiji trimbirjamiî 20 leî.
Stegarals treî lei.
Odobama namkiriei kite 5 leî ne lani»
Torjî Mexteriî kite 260 leî ne lanu.

Statuii! Pitâriei.

Vizitii Domnemtî nriimeskă toiji îmnreanT) 410 leî lea­

li ne Isnn.
Viitafală de grajdă bite 5 leî.

Statuii! Comisiei.
Saranî-Bama kite 25 leî leali ne lani.
Doi ajatorî aî seî 30 leî.
 Bani» Salaxorslă kite 25 lei.
Ajstoriï seï kite 20 lei ne Ism.
Isrsks Baraiktarslă kite 15 leï.
Nalbants-bams sas notkovitorslă kailoră, kite 15 leî
ne Isni.
Ajstoiiï Isï 10 leï ne luni.
SeizS-baina Tsrks kite 30 leï.
Seizs-barna Romins kite 40 leï.
Ilatrs Seizï aï grajdslsï kite 20 leï fie-kare.
Vitafslă grajdslsï kite 5 leï.
Seizsls lui Divans Efendisi kite 15 leï.
Saka-bania kite 30 leï.
Ajstoriï anestora kite 10 leï.
Lefile tstsloră neloră de mai sssă se adsni 350 leï
ne Ism.

Statulü Șătrăriei.

Xamală-Bama are leafa ne Isni kï>te 30 leï.

Doï xamalï kite 15 leï fie-kare.

'Despre casa Domnului.

Kamaramslă nelă mare este Eforslă Ksrgi Domnemti.

Anesta nriimemte venitsrile kaseî Domnslsi, ini observi
nronesele de daraversrî dintre negsrjitoril Silistrieni, Bramo-
venî, Armeni mi Iadei. Ilrin aaesta se trimită darsrile la
Otomani mi la alte niriji. Elă are venitsls Kotiritslsi, adi-
ki darea ne di fie-kare negsijitoră ne íntrebsinTjeazi ko-
tslă la vânzarea mirfi, de la kare nriimemte nim la zeae
mii lei ne ană. Deosebită de aaeasta mai are fölöse întam-
nlitóre de la nrejjslS Iskrsriloră ue se daă din Kimars, ka­
re ssie nimoi la 50 mi 100 mii lei ne ană. A’iesta este kla-
sifikată dsnn Aga; ns arc niai snă semnă distinktivă de
dregütorie, nini la Divană ns intri; elă mal are 40 skstel-
nwi.
 Isnravnikals de ksrte este ikonomală generals als na-
latalai domnesks. Els ingrijemte desnre niînea mi alte kiel-
taeli înfrânte a le kasi, este mai mare neste togi Dirvarií
domnemti, mi însirninats ks renaratarile nalatalai. Din ace­
ste insirniniri elă kistigi mm la 20 mii lei ne ana.
Gnmitikala Isnravnikslai de ksrte nriimemte kite 60
lei leafs ne lani.
Kanarals ingrijemte desnre vinarile domneuiti; els am­
ide naxarals Domnslai la masi, mi la biseriki îi oieri ta­
va ka vina mi anafori. Veni talk sea este Kotiritals bagi-
lóra, de la karé se folosemte nini la 15 mii lei ne ans.
Kredinnersla este sabordinata Kanarslai, avinds îngri­
jirea nimnigii domnemtí. Venitals de karé se folosemte e-
ste Vadara adiki kite o jamitare les de fie-kare bate de
vinS ne se vinde ín Bakaremti; mai are mi 20 lei leaft ne
lant.
Kimiramala Oknelora mi VamejnslS nelsmare se na-
meskă ka kaftan ari kinds Oknele mi Vimile na se vinds,
ni li se das lors ín kredinni ne sokoteala Domnalai; de a-
ueea mi anemtia se sokotesks ómen! de kasa Domnalai.
Gnmitikala nels mare ala Domnalai sas kanala kan-
'jelariel nrivate a Domnalsi are leafi de 1000 lei ne lám.
GnmitikalS II are 200 lei, iar als III 50 lei ne lani.
üroto-medikalS KarniI nriimemte 1500 lei ne lant.
Ktmiramsla II ne este mi gardirouistala Domnalai
sanass Kimiramalai velai maro, are 50 lei leafi ne Jani.
Vitafalö de Karte are kite 100 lei leafs ne lant.
Maxardarala, karele nane sigilials domnesks ne tote
ktrgile domniei, kamti neste 20 mii lei ne ans mi 40 lei
leafs ne lam.
DeviktaralS, karele ingrijemte de kilimirile Domnalai,
are aneleami fölöse ka mi Msxardarsla mi 40 lei leafs ne
lant.
Benerals, karele are îngrijirea benialsi ín karé se ni-
streazi a le minkirei nriimemte 100 lei ne lam, afan de
fölöse íntimnlitóre.
bii-nloxodarala ingrijemte de inkilgirilc Domnalai.
Tojj! qismaríi tűi vsnzstorii de nisme santa sanami Ibi, mi
de la üe-kare kansts dare de ana tea, karé sc namemte
venitala níoxodsritateí.
Raxtivanala ingrijemte de xarmelile mi de tóté nele
trebainnióse la kai domneintl. Ksnda Domnala vrea sí in-
kalene, elő ií adsue ana skaana ne karé kalks, are leafs de
50 lei ne tens.
Grsmstikala ksmsrii este sab Ksmsramala uela mare
mi giné sokotelile lakrarilorő ne intrs mi ese din Kimart >
nriimemte 30 lel leafs ne 18ns.
Vstafala Ksmsrii are 20 lel leafs ne Isns.
Vstsfala Beizadelelora nriimemte 100 lel leafs ne tens.
Kaftangiala, karele imnresns ka Ksmsramala II in-
grijeska de gardiroba Domnalaí, are 50 lei leafs ne tens.
Babeingiala 'te ingrijemte odaíea Domnateí are 40 lei
leafs ne tens.
BamS-tioxodarsla saa mefala tataiéra nioxodarilora, a-
ré 50 lel leafs ne lant.
’Jiabakni-bama karé adaae aíabakate Domnateí, are 20
lei leafs ne tens.
Kafegi-bama, ne Isngs teafa de 20 lei ne tens se fo-
losemte mi de mononote kafelei.
Illerbegi-bama karé ds merbetala mi ingi.jemte de dal-
negarí are 20 lei leafs ne tens.
Samdangi-batua karele ingrijemte desnre lamsnsrí nrii­
memte 20 lei ne tens.
Baxardangiala ne ingrijemte desnre afamstori nriime­
mte 20 lei ne tens.
Ibriktarala karele ds Domnateí de snslata kansts 20
lei ne tens.
üemkergi-bama karele ds Domnslai nemkirala nriime­
mte 20 lei ne tens.
Sofragi-bama karele ingrijemte desnre masa Domnateí
kansts 20 lei ne tens.
Nargelegi-bama ne ds Domnateí nergelea are 30 lei ne
tens.
 Geamamirgi-bama karele are îngrijire de smlarea rs-
feloru, nriimemte kite 20 lei ne Isni.
Birbiers-bama karele rade ne DomnS nriimemte kite
10 lei ne luni.
Togi oamenii a'iemtia ne sântă în serviuislsi Domnului
se numeskă Edeklii mi Orta-kssam.
Ei kinds fakă serviciul» ssntS îmbrikagi numai ks
kaftansri mi înuinmi ne d’assnra firi alti xaîni, nurtinds
nsmai fesurile în kans. Ssb diurnii sunt» mi alrji servitori
mai mini în numiră de 34, nriimindă togi îmnresm nins
la 365 lei ne luni, mi se nsmesks lamaksri nii luoglani.1
Kavazs-Bama karele sts în muiere afari la sma Dom-
nslsi ks bastonul» în mini nriimemte 10 lei leafi ne Isni.
lamaksrile sas ajstorii auestuia kite uinui lei leafi ne
Isni.
Kexaiea are kite 20 lei leafi ne Isni.
Hioxodarii în numiră de 20 nriimesks fie kare kite
zeue lei ne Isni.
Dsoi Hioxodari ai beîzdadeleloră nriimesks kite 20 lei
ne luni fie-kare.
Satiră-Bama kite 15 lei ne Isni.
Kexaiea II kite 12 lei ne Isni.
Hâtru Satirami kite 10 lei fie-kare ne Isni.
Mataragi-Bama kite 15 lei ne Isni.
Ajstorii auestsîa kite zeue lei ne luni.
Bamă-ueasmsls TsrkS kite 40 lei ne Isni.
Alai-Bams-ueasinsls, ks algi dsoi ueasmi, nriimesks
togi îmnresm 95 lei ne Isni.
Snigerulx Ksrgiî nriimemte 150 lei ne Isni.
Geraxsls Ksrgiî asemenea.
Ksrierslă nrivats kite 200 lei ne Isni.
Trimbigamii Nemgi kite 30 lei ne Isni.
Vorniksl» de xaremă sas îngrijitorul» anartamentelorS

1J. în genere tóté fcnkj}isnile auestea se das la nimîntcnî, mi Mar la

oamenii ucl mal nromtl, kare nrin aueaata giseokt kink de a intra
în klasa nobililorS, mi în dregotoriile nerel.
de femei, îmnresnT> ks sogia sa Vorniceasa mi ks tóté fe­
tele ne faks suita Dómnei, nriimemte o mie lei ne luni.
Bamu-niöxodarsls Dómnei ktte 20 lei ne Isns.
GrBmttikslS Dómneí ktte 200 lei ne Isns.
Mai-mars-Bama. (ArxitektslS domnesks) kste 50 le
ne lans.
Fsstamii Divanului mi ai xaremslsi ín numiră de 24
nriimesks 265 lei ne luni.
Lefile tstslors celors de mai sssS komnsnu gifra de
6717 ne lant.

Lefile guardei domnești.

Lei.
1500 Tsfekci-Bama ku 50 de Neferi.
1000 Deli-Bama ks 30 de Neferi.
650 Gislers-Aga ks 18 Neferi.
650 fină Bams-Bslskg-bamu ks 18 Neferi.
650 Kirkă Serdaruls asemenea.
650 Alts Bulskg-Bams asemenea.
600 Alt« Bslskă-Bamă asemenea.
400 Oda-Bama ks 12 Neferi.
165 Bslsks-Bama Kirnirii ks 3 Neferi.
50 Dsoi Neferi ai Beîzdadeleloru.
250 Tslsmbagi-bama.
60 Toncii.
6625

Lefile Turcilorü ce suntü în serviciu.

Lei.
1000 Divans-Efendisi.
150 Kiatinsls (gnmitiks lui Divanîi Efendisi).
60 Oamenii lui Divans Efendisi.
1305 Bamu-Bemleaga de Bsksremti, karele nedense-
 mte ne Târlii ne fakă neonndaelî, mi are sab
dansală ană Bairaktară mi 70 Neferî.
4500 Bemlii ae sântă în fie-kare jadega kite anală,
7015 nrevegindă asanra Tamiloră ne se norfa în gen
nentrs komergă.

CAPITULU XL
Despre Tribunale.
Mea întnîa instanga jadekttoreaskai este nentrs fie-ka-
re jadegă Isnnvniiia. Mela ne na se malgamemte ka xo-
farirea acestei insfangeî, fa'ie anelă la Demna mi se adane
nronesală la Tribanalală ielă mare ală Veligiloră boerî din
Bakaremtî. Afan de Isnravnmî, în fie-kare jadega mai e-
ste kate ană jadekî-toră nentrs nrminile mirante; dara'iemtî
jadekaitorî na fakă maî niai o treabs ni kantti kite 650
leî leafa ne lanț ka de nomani. Maî sântă mi 17 kondi-
karî, în fie-kare jadega kste anală, nriimindă fie-kare kste
20 lei leafa ne lans.
în oramală Baksremtiî, afan de tribanalală Veligilor boerî
mi de Divanala domneskă, maî sântă înki, mese tribanale:
DenarlamentslS StrsinilorS. Aaestă Tribanală este nre-
zidată de Logofatală nelă mare ală nrininilorS din afan. Elă
este komnasă din alnî 3 boerî .jsdekitorî ne nriimesku togi
îmureanr, 700 leî ne lanț. Komnetinga lai este de a kts-
ta nroaesele ie sântă între streini, Ramî, Nemgî, Framiesî,
ka niniintenï. între nersonalală aaestai Tribanală mai este
Dragomanală karele are 250 leî ne lanr, ; Tradakîtorală ka
100 leî ne lann; iui Logofatală III ka kondikarală ue aă 80
leî ne lama.
Toate letile acestora, afan de aneea a Logofatslaî nelă
maro, se arin la mfra de 1230 lei ne lanț, afan de leafa
Logofatolsi Ilrezidentă.
DenartamentslS de onlă. Tribanalală auesta este kom­
nasă din ont» boerî din klasa H, III, IV, namigi saă nentra
 kanomtingele loră sa» neutra kivemiseali. Anemtia jadek®
nronesele de interest; komană mi nriimemte fie kare leafs
dani rangală mi karakterala seă, adiki kite 200, kite 150
mi kite 100, kare faka in totals ne Ians 1400 lei. Iar
Logofitală III, mi kondikarala nriimeska 50 lei ne Ians.
Departamentală de uiénte. Anesta Tribanala este kom-
nasa de mente nersoane ka mi nelă de sasă, mi membrii
sei nriimeskă 850 lei ne lani, adiki kite 200, 150 mi 100
lei ne lant, fie kare dam rangală mi karaktereik seă. Iar
Logofitală III ka kondikara 45 lei ne lani.
Denarlamentslă kriminală. Anesta Tribanala jadeki ne
xoijí, ne fari mi toate deliktile kriminale. Ele este komnssă
de 8 nersoane, din kare trei sântă în genere oameni sne-
niali mi komneteniji. Xotirírile anestai Tribanalk se iaa ín
revisiane de kitre Domna mi nei-l-alijl boeri Velirji, mi
sas se íntireska s’aa se desfiinijeazi nrin anafora din nar-
tea boeriloră kitre Domnă. Aiemtia nriimeskă ímnreani 800
lei ne lani, fie-kare dam karakterala mi rangala see. Iar
Logofitală III, ka kondikaralS aă 50 lei ne lani.
Departamentală Snslsriei. Anesta Tribanala este kom-
nasă din dói boeri jadekltori, kari jadeki nrininile ne vină
la Snitirie. 8nala din ei nriimemte 200 íar nela-1-altă 100
lei ne lani.
Denarlamentată Ágiéi. Anesta Tribanala are larimi daoi
boeri jadekltori nentrs nrininile orimaniloră. 8nala din ei
are 150 mi altală 90 lei ne lani.
Divanslă. Afan de Tribanalile namite mai sasă mi
anela ala Velijjilora boeri; mi afan de anesta, mai este
nelă mai nalta mi de ne armi Divanală Domnalai. Anestă
Tribanala este sanerioră neste toate nele-l-alte tribanale mi
dregătorii ne aă ranortă ka administrarea girei. Toate nro-
nessele de ori ne natan ară fi, trigindase in anelajjie de
kitre imnrimnajjí, aini se eksamineazi mi se nrekarmi.
Anesta Divană se konvoki de doai őri ne sintimini
Lanea mi Merkarea, ane-ori mi Binerea. IHedinijele sântă
nabline nentrs toat# lamea. Domnalk nrezideazi, nentraka
sí se nizeaski drentatea mai ka skamnitate. Mitronolitală,
Eniskonii, (daka ssnts în Bsksremti) nii boeril nei marins-
migi Veligi, BanslS nelS mare, Vornini mi Logofegi degea-
ra de suss mi de geara de josfi mi VistierslS nels mare, ssnts
membri karé komnsnS auests kon silis ssnremu. Afari de a-
nemtia (nreksms s’a antats mai în urmi,) ssntS mi algi
boeri mai mini kare as drentuls a asista la Divans, dar ă-
neia ssnts mai malts nentrs forrni, neavinds votS nini de *
liberativs nini desisivă, Domnul s noate si întoarki xoti-
rîrile boerilors Veligi, kinds le ars gisi faime mi ilegale
sas kinds interessls se§ nronris mi fantazia sa ar gisi ks
kale si se nrejsdine ast-felS. Ainea în fine toate nrouesele
iau xotinrea nea de ne srmi.
DivanslS Kraiovei. Anests .Tribunals ks toate ki se
se sokotemte totS ka Divans als Domnslsi, dar kinds ni-
ne-va s’arS ncmslgumi noate anela mi trage nronesslS seS
la xotinrea Divanului Domnesks din Bukuremti. Aim nre-
zidi Kaimakamsls Kraiovei, ka lokotenents alS Domnului,
nentrs kare are mi leafi de 1000 lei ne luni. Membri kare
îls komnsns ssnts Jn nsmirs de mése mi rindsigi d’a dren-
tslS de Domnusub litis de Divanimti. Trei din anemtia as
kite 500 lei ne Isni, iar nei-l-algi trei kite 250 sas 200.
La Divanuls anesta este atamats mi Ilortarsls 11, ka-
rele nriimemte kite 30 lei ne luni mi kimtigsri întimnli-
toare; asemenea un Logofitu IU, ks 100 lei leafn ne luni,
mi ontS sub Logofegi ks sns kondikars kare nriimesks în-
nresnt 100 lei ne luni. Mai ssnts mi doi Bslsk-Bami ku
kigi-va Neferi nentrs nrininile Kiimikimiei, kare togi în-
nresni as 400 lei ne luni.
Sub anests Divans ssnts mi alte dosi tribunale ansls
de nstrs, mi als Kriminalulsi, sub Armamsls II, de akolo.
Fie kare din aneste as kite sns bugetu de 260 lei ne Isni.
Lefile tstslors uelors de mai ssbS ssntS 4245 lei ne
lum.
Iar lefile ne se das la Kanskexaelile din Konstantino-
nole se srki la 27,000 lei ne Isni.
 CAPITULU XII

Despre veniturile țerei RomuneseS.

Venitarile nabline ale n,erei Romtnesni konsista în
kanitaițiane mi în darea ne ntmtntă mi ne vite.
Kontribsijisnea ne kană s’a nlttită totii d’aana în bani,
iar aneea ne ntraintă ini ne vite s’a nlttită în hatans nrin
zenisealt. Din învekime- kontribaijianea era foarte mode­
rata, dar mai tarziă, mi mai alesă în zilele noastre, a ajansă
foarte assnritoare. Istoria ijerei na arata niktiri sistema!»
finanijială din timnsrile veki, ninî nrefanerile ne a laată
îq timnii mai moderni. Dar danii kită note nine-va deda-
ne din anile xrisove de skatire ne aa dată Domnii din tirana
mi tirană, se vede kt dtrile se imnaneaă sab deosebite na-
miri dani trebainne mi îmnrejarsri.
Hea dintîia enokt de ktndă a înnenată a se snori ve-
nitsrile finanyiale dtteazt de la Domnia lai Kostantin Vo-
dt Brînkoveana; Iar a adoaa de la domnia lai Kostantin
Vodt Mavrokordat, karele a reformată toate orîndaelile nerei.
Disnoziyisnele ne regalase Domnală acesta în nrivinija ve-
nitariloră, nentra malte kavinte natea st fie, folositoare, da-
kt s’ară fi armată ka nestitmarare; dar deasa skimbare a
Domnilor», mi takomia anora, (ka st na zikă a tatalora)
a fostă kaaza tataroră adtogiriloră nedrente ne s’aă ftkată
mal în armt.
Din vekime, adikt de la enoka întîla, venitarile se
îmntigeaă în ale Vistieriei, mi a le Ktmtriî. Dtrile kttre
Visterie se nltteaă de doat ori ne ană, sab numire de sea­
ma mare mi seama a doaa: iar venitarile Ktmtriî, saă a
kasetel nrivate a Domnalal, konsistaă în Okne, VtmI, Oierită
Dijmtrită mi Vintrită.
Dtrile Vistieriei se regalaă dant »înijelegerea komant
a boeriloră, ne analogia mi naterea fie ktrii ntrgi din ijea-
rt; iar nartininarea (saă nisla) o ftneaă administratorii de
jadeije nrin nîrktlabii sateloră.
 Venitsrile Domnslai se nriimeaă sas vinzindase în totală,
saă kăatîndase nrin îngrijirea oameniloră Domnalsi.
Enoka a dosa a reformei finanniare datează, nreksmă
amă maî zisă de la Reforma lai Kostantin Vodă Mavrokor-
dată. De atanica îmnărrieala nrimitivă a venitsriloră s'a
desfiinyată, mi atîtă venitsrile Visteriei kîtă mi a le Kimi-
rii saă adsnată la ană lokă.
-Kostantin Vodă Mabrokordată, voindă a regala venits-
rile n,erei mi a le fase maî saterite, în anală 1739 a făkstă
konskrinițiBnea lokaitoriloră, mi a dată fie-kăraia neneiji, saă
kărgi sigilate, nrin kare a disnasă ka st dea fie-kare fa­
milie kîte zene leî ne ani în natrs termine. De la aneasta
se dedane namele de sfertă, karele însemnează a natra nar-
te. La anală 1741 Mixai Vodă Rakoviijă a adăogată mi
ană ala nin’ii-lea sfertă. Dană aneasta la anala 1744 viindă
iarămi la Domnie Kostantin Vodă Mavrokordată a mai a-
dăogată Iarămi ană ala meselea. Dană anemtia Grigore
Vodă Gika a mal adăogată doaă dări, ana sab name de
jBalramă-nemkeină, mi alta sab namire de linsa sfertalsi.
Iar în domniile lai Mateis Vodă Gika, Kostantin Vodă
Rakoviijă mi Kostantin Vodă Mavrokordat (karele de mai
malte ori a Domnită) sfertarile din zi în zi se adăogeaă, în
kătă aă ajsnsă kă.ne fie-kare lână se skotea kîte ană sfertă,
ba înkă kîte o dată se laa nii îndoită.
In anslă 1758, Kostantin Vodă Mavrokordată, văzîndă
msln,imea aneasta de sfertari într’ană ană, le-aă adasă Iarămi
la starea loră nrimitivă mi le-aă namită sokoteli obmtemti.
Atamiea elă a rîndaită ne lingă Isnravni’ii deosibnjl boeri
nrin jsdeije- ka să konskrie satele mi lokaitorii, îmnărijindă
Iarămi kăryi nenetlaite, ka nreskrieri de a se nlăti darea
la Visterie iarămi în natrs termeni. Saknesorală seă Skar-
lat Vodă Gika, găsindă venitală sfertalai dană arătata dis-
nozijjisne în ssniă de natrs sate nangi ne ană, a skăzată
kîtimea konrinsă într’ană sfertă mi a skosă ne fie-kare lână
kîte anală, în kîtă ka kinslă anosta a isbatită a adana malta
mai mari samî. Aneastă disnoziijisne s’a menjjinstă mi de
kătre Domnii ne l’aă ssk'iedată, ka toate kă din kassa a-
 neasta, nea mal mare narte din loksitori îmnramtiind»se, s'a
îmusninats mi venitei» total» al» sfertsrilor».
Veniterile Kimsriî se adsna» de la »rmitoarele ar-
tikole:
Oieritals. Aieaste dare se înnene de la Noemvrie mi
se »rmeaz’B nîni la Anrilie. Din vekime se l»oa kite o oaie
din zene; dsnn aneasta s’a» n»să trei narale de oae, anoi
linii; Kostantin Vods Mavrokordatu a saifo nins la mase
narale; Iar dana aiesta Grigore Vodi Gika mi Stefan Vo-
di Rakovigi nins la an»l» 1765 a» îndoito.
Domnii ne s’a» sakiedat» iarami as sknzst» darea a-
leasta, reg»lîndă a se laoa kite. 16 bani de oae sas kanra
mi deosebit» kite 80 bani de la fie-kare loksitor» nentr» ka
st n» xraneaski; ne rîndsigii k» adsnarea aiestei diri.
Î5ng»renii a» xrisov» nrin kare li se stinwleazi. ka ss
< li se erte kite dost de la zeie vite; Iar Boerii, Monastirile,
roi algi nriveligiaijl ns nlitesk» nimikS.
Sama ne se adana dani oerită în anal» 1767 se saea
la 218,500 lei.
DijnioritulZ. Aieasti dare este assnra stenilor» mi a
maskariloră; so adam ne la mizlokali; lai Islie. Ilentr» fie
kare norkă mi sten» se l»oa kite 4 '/2 narale mi deosevit»
nentr» adsnitori ka Ia Oerit». Kostantin Vodi Mavrokor-
dats regslase ka anei» ne are steni sa» norii de la »nals
nîni la trei si nliteaski kite 13 bani, de la trei ninn ia
zeie kite 14 bani, mi de la zeie în sssa nsmai kite 13,
mi tot» odatr» kite 80 bani nentr» nlokonsls adamstorslsi;
Iar Monastirile, Boerii, Mazilii mi alnii nrivilegiagi, era»
skatini de nlati.
în anal» 1767 aicastn dare adsiea 60,650 lei.
VinsritslS. Din învekime darea aieasta se Isa în na-
tsn, din zeie sna. Mai ne «rnra s’a Isată kite o nara de
vadra, mi nlokonală nentr» adanntori. îinele vii ale Mo-
nastirilor» era» sk»tite. Konstantin» Vodn Mavrokordat»,
nrin Reforma sa mi-a anroniat» lUokonsl», rindaind» a se
Isa kite jsmitate nara de la 3 vedre mmi la 120, iar
de la 120 înainte kite 4 narale de vadra. în anale 1747
l’a îndoită, ini în 1761 l’a întreită. Domnii de mâi dinsrmt
l’aă skizstă la 5 bani vadra. Monastirile, Boerii, Mazilii, mi
aliji nrivileglagi ns nlnteskă.
în anală 1767 Vinuritslă ads'iea 45,900 lei.
IlogomritslS, Nikolae Vodu Mavrokordată a fostă nelă
intona Domnă ne a înfiingată darea aneasta. Ea se anlika
numai assnra viiloră ai kirora nronrietari nu eraă nimin-
tenî, Isinds-se kiste 2 lei mi 8 narate de fie-kare nogonă.
In anslă 1767 aneasta dare ads'iea 2100.
TslsnsrildlS. Darea ne tstsnă este veke: se Isa kite 4
lei ini 48 bani de fie-kare nogonă semănată ks nlanta a-
neasta, mi deosebită 80 bani nentrs Illokonă.
In anală 1767 din aneasta dare s’aă adsnată 7950 lei.
Vokaritslă. Darea aiieasta, ae era ne vitele mari, boi,
mi kaî, mai msliiî Domni aă totă murit’o, mint kTmdă de
la 1741 nuni. la 1751 a ajsnsă kr» de la 10 narale se Isa
nins la 66 de fie-kare vita. Ile timnslă IbI Konstantină
Vodi Rakovitjt la anală 1763 darea Vik'^ritalal s’a desfi-
innată ks firmană îmnuriteskă mi ks afsrisenii natriarkale.
în zilele nostre a voită s’o mai skoiys Konstantină Voda>
Xangeri, dir msn’a ns anska ss o essekstese, i s’a taieată
kanslă la anală 1797.
Streinii kari-mi ernaă vitele în jjeara Romuneaskn nlt-
teaă Viksrits kite 22 narale de vita, mi li se dursla ns-
mai dosii vite la nireadu, kare se nsmea de ova; iar vitele
mi'ri, oi mi kanre, se nsmuras dos drentă mia.
în anslă 1767 aneasta dare a adssă 40,000 lei.
Oknele. Minele de sare ssntă în trei loksri, la Telega
în jsdegslă Hraxovel, la Slsniks în jsdeijslă Ssksenii, mi
la Oknele mari în jsdensls Vsbiei. Venitslă anesta din ve-
khnc era forte moderată, ks'ii sarea e urca eftinT,, se vindea
nin'ii oka de sare la o nara, mi mai anoî trei, mi de aaeea
venitslă totă abia se ssia la 4000 lei ne ană. Dsm; Reforma
Isi Konstantină Vodu Mavrokordată, nreiislă surei s’a srkată
nrin firmană îmnmmtcskă: ssta de oka se vindea ne 44 narale,
anoi s’aă radikată 50 nar. Astfclă la anslă 1768 oknele s’aă
vindsts ks 150,000 lei. Omni a'icasta nsyină ki>tc nsyină
 nrejjslS strei s’a totS srkatg în-kită astizi se vinde 7 lei
ssta. Hrenoirea vinzirei Oknelors se fane tots-d’asna la
1 lansarie. Astizi se vindg ks 500,000 lei.
Vămile. Se nsmemte Vămi darea ne se ia ne Iskrs-
rile ne intri sas ese nrin barierile oramelorg mi ale fron-
tierilors. Mal nainte venitsls anesta era nrea moderata: e-
ra obineis ks se nlitea vămi nsmai nentrs Iskrsrile ne se
vindeaS în cramele domnemti; iar nentrs mtrfsrile ne se
esnortas sas se imnortas în rjeari se nlitea nsmai kite 80
bani de karg, firi vimsire. Grigori Vodi Gika în ansls
1733 a fikstg o noi tarifi, dsni kare s’a snoritg venitsls
Vtmilor, mi s’a menuinsts kiars dsni Reforma lai Mavro-
kordată. Els a fosts statorninits o kasi ssb nsme de Kar-
vasara (dsni ksvintsls tsrueskg Kervans-Serai); aine se
deskideas mirfsrile ne se imnortas sas se esnortas din jjea-
ri, mi nrin Vamemslg Mels mare se Isa kite 3 la ssti ds­
ni nrerjslg lors de la negsyitori; iar la tirgsrile de ne a-
fari vama se Isa îndoiti dsni tarifi. Dosi-snre-zene sate
înnrejsrsls Bsksremtilorg mi alte onts înnrejsrsl altorg o-
rame, se fiksse libere de aneasti dare nentrs ori-ne mir-
fsri ads'ieag sas skoteag. In ansls 1768 venitsls Vimeî
s’a ridikats la 115,000 lei; dar dsni aseasta, nrin adiogi-
rea mi kremterea nregsrilorg tarifelorg, a ajsnss de se vin­
de ks 500,000 lei.
Venitsrile aritate mai sssg a le Domnilorg, în anslg
1768 abia erag de 604,100 lei; dar dsni oksnimsnea de
mese ani a omtirilors rssemti din 1806 mi mai ne srmi, ele
din ans în ang as kresksts.
Oieritslg, kare era kite 12 narale de oae mi doi lei
nlokonsls, ne timnslg Rsmilors a ajsnss 21 narale.
Dijmiritsls de la 12 narale s’a srkats la 17.
Viniritsls de le 10 narale s’a srkats la 20.
Ilogoniritsls la .5 lei nogonslîi.
Tstsniritslg la 20 narale nnjina.
în anslg 1816 venitsrile de mai ssss s’as vindsts ks
nrejjsrile srmitoare :
 Lei.
267,000 Oieritală ka Vikiritală.
260,000 Dijmiritală ka Tataniritală.
448,000 Viniritală ka Ilogoniritslă.
L075,000
Iar în-anulă 1817 s’aă vindstă ks lei.
1,300,000.
Oknele drentă lel. — — — 525,000.
Vimile — — — — — 550,000.
• a “2,375,000.
In anală karentă 1818 s’a xotintă ka Rasamatarile de
mai sasă, afari de Okne mi Vimi, sí remié în starea loră
de mal nainte; Iar Oieritală, Dijmiritală mi Viniritslă s’aă
vindata ka 280,000 lel, ka kondiniane ka banii sí se strín-
gi dani xrisovals Isi Aleksandra Vodi Insilante, karele ín
timnală domniei sale nel dinții a fikstă malte îmbsniti-
rjiri în gări, atită în nrivinija Rasamatariloră, kită mi a Hen-
zilariloră, nreksmă se va vedea în xrisoavele alitarate.

CXPITIJLTT XIII-
Chrhovulă iui Alessandru l oilâ Ipsllante
despre lahereaoa ce se trimite la Constan-
tinopole^ despre Oieritii ți altele.
Ilentra folosală nsbliks, mi nentra nrovisionarea ora-
inalai ka totă felală de Zaxerele, mi fiindă ki na sântă ne-
gaijiturl streini Tarii ne nnmintală gerei ka si înnargi
bani ks dobindi ne mărfi, lakra ne adsuea mare mi mslti
nagabi gerei, s’aă nndaits negagitorî nimintenl onemti, ka
si faki totă komergsl» loră în gean ks ori *ie felă de lakrs.
Iar din nartea nrea nstcrninei îmmrinil s’aă alesă din­
tre negagitorii nei mai aleuii Tsrai mi dintre nei mal ku-
noskarji sab ore-kare înkezimsire a Kananslsî, ka si ia
obickte de ori snde voră gisi adsnate de kitrc negsnitorii
nimintenl ks bani tokmeali, ini ka bani namintoare, ka
si le daki la îmningie nentra îndestularea Kananslsî.
VOL. III. 21
 NegUHttorii ntmtntenl dtndu Itkuitoriloru de nrin sa­
te bani nentrs obiekte, iui anenitia ne avtndu de unde da
neea ne a8 vtndutu n8 ssntu liberi a sokoti banii lor» mai
misltii de kttS unul» la zene, sau unslă mi jumttate la rt-
fuealt.
Intermezil (samsarii) sântă onriyi.
Vama ne dens obineis se lua de Aga, de akuma îna­
inte nu se va mal lua.
Illata Oieritului ne este ktte 16 '/u bani de oaie, se
skade la 12 bani; iar a Vintritului la 5 bani ne vadrt.

Alții Chrisovü despre Menzilurl totu a

acestui Domnü.
Togi kail Menziluriloră st se kumnere ku bani doni-
nemti, aseminea mi nutrirea loră st se lakt ne sokoteala
Domniei.
Menzilxanelele (kasele de nostt) st se fakt afart din
sate, ku kurte, ku grajdiuri, mi ku trei sas natrs kamere
nentrs renaosulu trekttoriloru.
Surugiii st fie neînsurayi, nesunuml la dare, mi ku 90
bani leaft ne lant. -La fic-kare Menzilxané st fie ktte uns
ktnitanS ku Slsjitori; mi ktte doi Bemül Túrni de nazt;
Iar ktnitanulu st aibt tótt îngrijirea Menzilulul.
Hine vine de afart ku Alenzilu, va nrimi kaî de la Kt-
nitaui, ku nlatt de 10 bani ne ort de unu kalS; iar de va
avea firmanu-inamă va lua kaî ftrt nlatt.
Hine va voi st nlene ku menzilu, trebue st kanete kar­
te domneaskt, înst ku nlatt.
Velu-Ktnitanulu de la Menzilxaneaoa Bukuremtiloru
s’a nusü sub askultarea Snttarului, karele s’a înstrăinații ku
tóté Menzilurile din jjeart, ijiindu kodikt de numele tuturoru
ne mergu mi vină ku Menzilulu, nentru kare are mi unii Lo-
gofttu ajutoris.
Kanitanii Menzilurilorf; de ne afart vers jjinea kodme
în kare voru înskrie numele anelor« ne trekS nrin Menzilu-
rile lors, dsnt kare vor3 trimite estrakte in fie-kare stn-
ttmtnt la VelB-KtnitanBlS de Menzilsri din Baksreujti, îm-
nreunt ks banii ne se voră fi adsnatS neste stntnmtnt de
nenlata nrogonslsî ; miLogofttslă Vels-Stnitanslsi st’i trea-
kt în kodika sa ’.

Chrîsovulu lui Alecsandru iadă Ipsilante

pentru orAnduielele ce a introdusă
in fearâ.
Noi Alecsaudru Ipsilante cn mila lui Dumnezeu Domnü și
stăpânitoriu alü tótéi țerei Bomanești.
Dorinija de a fane binele avtndă ftrt sminteala de a-
jstora ne DömnezeS, a'ieia ue o are trebue ntnt în fine st
ajangii la skonslS seS, iui o intenijiBne genere st firemte gt-
senite okasisnen nentrs a faue fante framóse. Aaeste amtn-
doSt. adikt kagetalS mi voinija, ktnds se »neskw, fak« rt-
sboislu uelă mai mare ori ktrui obstakol» mi ori ktrei gres-
ttyî, mi nenstinuiomirorS le dt nsterc mi înlesnire. în ma­
re gremealt kadă Domnitorii, kari, avtndS buna intengisne
mi libera voinijt, mi totS odatt mi nsterea kare înlesneiute
ori-uc efektS, saS ns le înmii în Jskrare sau absseazt, ktm
k« aveasta fakíí ntkatsls nereksnomtinijei ftrt de mtirea
lorS, dunt nreuentelS insmratslsi auelnia din Hesaria karele
ziue, kt auela ne note sa faki. snS bine mi nu-lü faue este
vinovat« mi kasst rnslisi ne n’a voit« a-18 stirni. Ilentrij a-
ueasta dart totS-d’aana de kî.ndă llrovedinya ne-aS nssS în
kanalk auestei yeri drents kredimiióse, ams sokotitu kt nre-
ksmS ne-aă dtruitS ks tronul« Domniei ne-a innmsB mi da-

1). Astj>zî Velă-KtnitantilS s’a desfiinnată, mi astnipa McnzilsriiorS este

itndbită unS bocrl«, ks snS kasierS iicntrs sokotele. A'iesta nriim«-
wtc banii din Visterie. mi fauc anrovisiontrilc de ftnS mi gnsnije. Eli
mal are iui tdiji tovanniî dintre boeii, sa« dintre ncgajiitorî. Beuiliiî
Turui s’aS desfiinnatS. niata s’a ridikatS Ja 20 uaralcde kalS mori,
iui nsmai de xatiri se di ne la Biiii bocii kite k» 10 naraie.
(Au lorulű.)
*
 taria nentru buna kirmuire a nonorului gerei nostre. Ile atestă
temeiu, înarmanî ku frika lui Dumnezeii, ama xotnită si mer-
gemS nekalea îmbumtogirei gerei ne Dumnezeu ne-a înkre-
dingatu, nentru kare ne de o narte voindă si o adu'iemu în
ore-kare stare liudabili, în liniuite mi îndrentare, îar ne de
alta kugetindă kasi gisimu mijlonele Mele maî efikaie sure
îndenlinirea a'iesteî folositore doringe, amu xotiritu de o
kamdati ka, ori kindu în ori ie kazu vomă întimnina 'ieva
greutigi, si le înlesnimă ku toti sirguinga mi ku totă studiulu,
luindă învigituri de la a'ielă îngelent» Romană (Seneka) 'ie
zmea ki orî 'ie se învinge nrin nestnmutata sirguingi ini
buni voingi; mi maî de anrone îndemnagi dekuvintele ku-
vintitoruluî de Dumnezeu (Grigorie) 0sou fitp^ea&at xal
ei? 0eov dvaTCauaeaftai, ami înuenutu de la sfintele amezi-
minte mai întiiu, de la nreogii biserineî mi de la monastirile
din gean, mi vizindg nulă obi'ieîu de a fi sunusg la di-
rile Visteriei, amă desfiingată a'ieasta nentru totă-d’auna nrin
un» deosebită xrisovu ală Domniei Nostre ; dar amu nndu-
ită ka atită monastirile kită mi nreogiî si dea ore-kare a-
jutoriu în lukruri iarimi nentru fante nlikute lui Dumnezeu;
mi a nume monastirile st. dea la skolele înfiingate, îar iireo-
gii la kassa milelor«, nreksmă nre largă în xrisovulă a'iela
se kunrinde. Drentu aneea vizindă geara a'ieasta kremti-
neaski linsiti de învigituri, de mtiinge mi de arte, kare lu-
mineazi mi folosesku nenonoră, amă înfiingată skoli ku nro-
fessori kunoskutori de mai multe limbi, nnduindu-le lefe mi
dindă ajutorii; ini îndestulare skolaliloră. Dum aneste însi
nu amă skinată ku vederea iui folosele din nfan, înkura-
gindă aglikultura mi komergulă, mi tote 'iele 'ie adukă îm-
bilmugare ini nrosueritatea lokuitoriloră gercî, organisindu
nentru întemeerea a'iesteî forositiiro urmiri, afari de komu-
nitatea aktuali a negunitoriloră nimîntcni, mki o ki.muni-
tatc de negugitori stnini ku staroste, ka st. 'ier'ieteze nri-
'linile negunitoriloră, în kită ku kinslă a'iesta gisindă înle­
snire fie kare, si se îndemne a nraktika nrofessiunea a'iea­
sta. între imeste kugetindu ini la messeriile liberale, ini
vizindu ki este mare linsa loră ai'ie, mi judekindă Dom-
niea mea kt este do neantrate trebsinyt ase îmmaljji, amă
rtndaită o societate deosebite de onts boerî kari st se oks-
ne de nrininile tatsroră meseriilor» mi ale rafetariloră, ini
îndeosebi de ori se invenijiani noi mi ortndaele bsne ne
notă fi snre folosslă mi nodóba natrieî, nreksmX nodarî,
nimmele, mi alte Iskrari folositóre. Ile Itngt aneste
tóté mai gtndindă, kt malgi strani mi nevoemi sânt» lin-
sîtjî de nele neantrate nentrs vieyaire, mi koniî orfani mi
vtdsve strane ftrt st aibt nini ană ajatoria, mai alesă sab
o domnie ortodokst mi religióst ka anensta, amă sokotită
kt va fi nltkată lai Damneze» st se fakt o kast la stnta
Mitronolie, sab nrotekyisnea Mitronolitalsî, în grija anelor»
ontă boerî, desnre kari s’a zis» mai sasa, mi ama norannită
ka st se dea de la Domnia nóstrt ktte 6000 lei ne ană în
art tatele ajatóre.
Domnia nóstrt, vtztndă mi starea de mai nainte a
Menzilsrilori, anisarea ne adsnea lokaitorilorií, nagaba ne se
ftnea Visterieî, nrekamă mi greatatea ne suferea?“; ktlttorii,
amă ftkstă tóté kinarile • mi amă gtsită modală de vinde-
kare, nainda-Ie tóté ín bánt rtndsíealt, nrekamă anume se
kanrinde în testamentală ne amă dată neutra aneasta.
Organisarea Slajitoriloră din afart mi din tesntra gtsin-
d’o într'o stare forte vinióst, ami amezats la lokarile nele mai
imnortante Ktnetenií, ka Slsjitorii trebsitori nentrs naza fron-
tierilora mi nentrs yiuerea linimtel nabline, ortndsinds lefe la
toyi dánt kaviinrjt, nrekamă nre-largă se arate în testa-
mcntală nostra nentrs sistema domniei nóstre.
înainte de toate înst, dorindă a întemeea naza dren-
tejjei fie-ktrsia, am kibzaită îmmalyirea jsdekttorilor», mi
ast-felă nentrs ka st artttmă kttă este de trebainnosă a-
meztmtntală anesta nentrs resnektală banei mi a drentei
vieyairî, am? amezată ainî în oramală nelă mal nrinninală
ală Domniei noastre Tribanale de jadekttori alemi mi de
btrbațji nraktini dintre kredinniomii boerî ai laminatslsl Di-
vană ală Domniei noastre; anestora le amă rtndaită mi le­
fe bane ka st noatt ka îndestalare a se okana de drenta-
tea fie-ktraia, naindale înainte ka esemnla însămi ostenea­
 la ini zelslă ne însumi Domnia noastri nsne întrs naza dren-
tagei, asistandă însumi de trei ori ne suntamini la Diva­
nul« generală. Amu rânduită totă odata mi în fiemte kare
judegă kste unu Judekitoriă, fukindă mi o lege duni In-
stitutile îmnurutemti, kare s’a tradusă mi s’a tinurită snre a
se îmnirgi în toata geara sure înlesnirea ksgetulsl jsdeki-
toriloră iui naza drentagii.
Ile lungi aueasta, snre mai mare înlesnire a lukruriloră
amu rânduită ne lingi fie^kare judekitoră din judegă, mi kite
ună Logo&tă, nentrska si jjie o kondiki, în kare sí treaki
toate nrotokoalele jsdekigiloră mi toate dokumentele ne se
înfegimeazi în nrouese din nartea luksitoriloru din judejje.
Ilentrs ka su îndemnimă mai ku seami ne komna-
triogî a se okutia ks îmslgirea vitelor«, amă xotarută, ka
nlata oierituluî su se skazi de la 16 '/2 la 12 bani, nreksm
se vede în Domneskulă nostru xrisovă ne s aă dată întru a-
neaota. De aneea întarimă mi nrin xrisovslă anesta, xota-
rtndă snre folosslu nouorulsi mi ală nostru, mi orundseala
tutsloră boeriloră gerei, de la freanta nea mai mare nuni
la nea mai miki, mi amă regulată veniturile generale, neu­
tru ka si mtie fie-kare ne trebse si kanete de la serviuiulă
seu, nreksmă anume se vudă skrise mi xotarute în kondiki
deosebita.
Duni aneasta întorkundă luarea aminte asunra veni­
turilor« gerei Domniei mele, ks kare se sssgină toate tre-
buingele gerei, mi vi.zindă neorunduelele ks kare se adu­
ni, îraslgirea sferturilor« mi înkurkutsra sokoteliloră, dsnu
kare sermanii kremtint ns era skstigi mikară o zi de ss-
nururile taksidariloră (adunutori de bani;) vuzundă ki a-
ueasta ajunsese la o neomenie nesuferita, din kare geara a
ajunsă în starea nea mai trista mi tanguibiii; voindă
deni Domnia voastru ka su nsnemă mi aceasta în oare ka­
rc îndrentare, su înlesnimă ne togi mi si mingiemă ne ’iei
sermani, snre îndrentarea mi nrosiieritatea gerei, mi snre
vc'inika noastru nomenire; snerundă totă odata ki se va
îndrenta mi skudcrea numirslsî loksitoriloră nrin îraslgirea
loră, domnemte xotarîmă ka su ns se skoagi mai multă de
trei orî ne ană dare ktte ană galben«, mi o alta dare nen­
tra tribatarile îmntittemti. Anoste dtri st na se mal na-
measkt sfertsrî, ni st se zi kt seim, adikt Ilervi-sama,
Ftori-sama, Treti-sama, mi sama dtrilora. Asemenea mi
dtrile breslelor«, kare se resnandeas totă d’aana ka o
oare-kare deosebire de a le birniciloră, xotarîmă mi a-
kama ka breslele st; nltteaskt de don orî ne ană nentra
keltaelele jjtreî, mi odatt ne ana nentra tribatarile îmntrt-
temti. Aceste dtri st se nriimeaskt la Visterie ka kinală
acesta, adikt: la fie kare natra lanî st se dea ktte o sea-
mt, nrekamă s’a mal zis»; mi deosibită de aceasta banii tri-
batalaî la timnală kavenită. Breslele st nltteaskt darea
xotartta la Sf. George mi la Sf. Dimitrie, iar darea tribatalai
totă într’ană timnă ka ijeara. Toata adanarea baniloră st
se fakt în kinală armttoră: Isnravnici de jadene, ameztndă
sama baniloră dans namtrală lokaitoriloră fie-ktraia sată,
IJtranii voră face cisla între ei ka st nltteakt fie kare în
analogie ka naterea sa. Ama dar nentra ka st se nsbline
în toata neara Domniei mele, mi ka st se înceant ton,i a
se baksra de smartrile miblice ce s’aă takată, înkredinna-
ta fiindă Domnia noastit kt toate xotartrile anostea se
voră ntzi ka nestrtmatare, amă întarită aceasta Domneaskt
xotarr.re nrin testamentală nostra în forum de xrisovă,, a-
kreditanda-o ka însămi sab semni-tara noastre uii ka Sigi-
lială Domniei noastre; nentra kare ragtmă mine aliji întră
Xristos frani, ne kare îi va învrednici bine voitorală D-zeă
ka st ajungi la stantnirea ytreî aceștia, în namele nrea
sfintei mi nedesntrjjitei treimi a legi mi a krediniji tataloră
drentă kredinciomiloră krenitini ka st o albi totă d’aana în
ajutoră în sekolală de fant mi cclă viitoră, ka st întarea-
skt mi st ntzeaskt ameztmintală acesta ală nostra, nentra
ka st se învredniceaskt mi Demnia loră a li se ntzi tes­
tamentele mi rtndaelile de kttre armamii Domniloră nen-
tra totă d’aana. Snre înttrirea acestui Xrisovă, ce s’aă dată
de la Visteria Domniei noastre, s’a trekată în kondikt mi
s’a dată la stanța Mitronolie ka st se ntzeaskt nentra totă
d’aana. Iar Domnia noastrt amă nașă martori ne nrea is-
biiji nomtril fii Konstantins Vodt ini Dimitrie Vodt, mi ne
ne ton.1 onorabili iui kredimomii boeri ai Divanslsi Dom­
niei noastre :
Ilan Damitrainks Gika mare Bang.
Ilan Nikslae Dsdcska mare Vornikg de jjeara de SBsg.
Ilan Rads Vtk'BreskB Vornikg de ueara de josg.
Ilan Dani Filinesks Logofr.tg de jjeara de sbsb,
Dan Stefang DtrskoveanB Logofutg de jjeara de josg,
Dan Stefang Mimogls marc Sirttars.
Dan Ioan Vaski.resks mare Vistierg.
Ilan Skarlatg Karagea mare Ilostelnikg.
Dan Dsmitrake Rakovirj's mare Klsneră.
Dan Dreda II rij beans mare Daxarnikg.
Dan Konstanting Vikuresks mare Stolnikg.
Dan Manolake Krejjslesks mare Komis».
Ilan Dimitrie X: mare Slsgerg.
Nikolae mare Ditarg.
Eforg mi îngrijitorg este Domnia IbI Enake Vikiresks
mare Vistierg. Datss’a testametslg anosta în anslg alg Dom­
niei noastre, în 'jinstitslS oraniă alg tronslsi nostrs Bsks-
reinti, în anulS mintsirei 1775 lana Dekemvrie.
 mx.
Geografia politică a Moldovei.

CAPITULU I.
IJeara ai casta se afli între gradele 45° mi 49° mi 10
minate în lijjime, mi între 41° mi 47° grade mi 30 de
minate în langime. Desnre nordă se xotira din vekime
ka Ilolonia, desnre risirits ka Basarabiae, desnre sadă ka
Danirea mi ka yeara Romineaski, mi desnre auasă ka Ar-
deala seă Transilvania. Moldova din vekime se îmnirijea
în doai, în ijeara de sasa mi ijeara de joși. IJeara de sasa
se întindea de la lamî snre Nordă, mi konrindea jadejjele:
Baktă, Neamija, Romana, Saieava. Kirligitara, Xîrliă, Bo-
tomani, Doroxoiă, Hernisnii miXotina. Din aiestea Xotinaiă
se stinini malta timnă de kitre Tarii, karii fikasen; mi fai­
moasa netate ie narta asemenea name; Saieava mi Merm-
aijii, jaderjele iele mai mari mi mai nonalate, dam Kon-
venyianea dintre IToarta Otomani mi Imnerială Aastriei, din
Anala 1774, aă trekats în nosesianea iei din armi naterî, afara
de naijini narte ie aă rimasă Moldovei din amindoi din aie-
stejadene. Iar Moldova dejosa se întindea kitre sadă, mi ko-
nrindca jsdeijele Soroka, Orxeia, Filiiă, Kavîrlaia, Ilatna, Te-
kaiia, Birlada, Vaslaia, mi Kodra. în Moldova de josa era
mi jadeijală Benderalai, dar ană Domnă l’aă lisată Tarii-
 lor», karii as fiksts faimósa netate ks a'iestami nsme nen-
trs aiurarea xotarelors. In Moldova de josă era mi nartea
de jjeari dintre Nistrs mi Dsnire, ks o margine desnre Ma­
rea Neagrr., karé se nsmea Bsgeaksls. Aini era faimossls
dezerta S'iitikă, kare mai ne srmi ks uetenile Akermans
Kilia iui Ismails as kizstă ssb steninirea Tsroilors. Asti-
zî însT> dsni traktatsls de ksiinds înkeeatii (1812) între
Moarta Otomanii mi Rssia, toate Basarabia ks a in ni jsdeye
a le sale, adiki Soroka, Qrxeisls mi Linsmna, Xotirniaenii
Kodra, Grenenii, mi o mare narte din jsdeysls lamiî, înnre-
sni ks setinile Xotins mi -Benders, as trekstă în stenini­
rea imnerislsî Rssiei. De aneea Moldova as ajsnsă foarte
mikii, konrinzmdă nsmaî 16 jsdejie mim mi desmrjjindsse
desnre risirită de Basarabia nrin risls ürstslsl.
Teritorială aaestei neri desnre nartea meridionali, sn-
de ssntă jsderjile Ilstna, Kovirlsis mi Fibiis, este mai mslt
Kimnie întinși: îar als neloră-l-alte jsdejje este mal vari­
ată de dealsrî; aneste dealsrî ns suită ama de nalte, în
kită si ns se note ksltiva mmintsls; nîntre ele ssnts me-
ssrî întinse mi minőse mi nsmaî desnre Transilvania ssnts
msnn,i netromî neksltivabili.
Ilimintsls anostei jjerî se sdi de kitre mai mslte rî-
srî mi risleno. Mele maî însemnate ssnts doi: Ilrstslă mi
Siretslă. Ilrstsls s’a fikstă faimos« în istorie dsni întem-
lilarea bitilieî ’ie a nerdsts îmuiratsls üetrs bitendsse
ks Tsriií; elă aksma desnarte Moldova de Basarabia; els
nsraede din msnyii Iloloniei Austriane (Galiyiei) mi, ksrginds
în Isngsls Moldovei, se varsi în Dsnire aeva mai în joșii
de Galani; ana sa este forte bsni, mi are o mslyime de
nemți gsstoiuî. Seretsls (nsmits în vekime Seretra) este
iaiimi snă rîs destsls de mare; în elă se varsi mai mslte
ane însemnate, nreksms Moldova, Bistrirja, Trotsmsls, mi
altele; elă se varsi eanml în Dsnire din ssss de Galagi,
mi din josă de Bnila. Ile a'iests rîs se kobórs o mslijime
de kerestea nentrs konbiile arsenalslsi îmniritesks din
Konstantinonole mi alte lemnirii de timnlirie.
Odinióri Moldova nosseda mi rîslă Nistrs, ue din ve-
kime se nsmea Tiras; dar astazi elă a nmass ală Basara­
biei, desn'trginds-o de Ilolonia Rsseaskt; elă nsrcede totfi
din Ilolonia ABstriakt ini se varsi în. Marea Neagrt.
Totă nimintaiS Moldovei este minoss mi nrodsktivă
nentrs ori ne felin de sumsmtsrl; are nidsri întregi de ar­
bori frsktiferi ka ini geara Msnteneaskn, mi dealsri (nod-
gorii) de vii în mai înalte msrgî, mi mai aleșii la Odobemti
în jsdegsls IlBtnei ’.
Afart de risri, Moldova nosede mi o mslgime de ele-
mtee natsrale mi artificiale, nline ks o' mslgime de nemți
gsstomi la miinkare.
Intr’sns ksvunts, Moldovenii na se notă nlunge de in-
gratitsdisnea natsrei: aceasta ns se sita la ei kala alte geri
ks sub okis avară, ci-I face si se bsksre, ka mi Msntenii,
de tote cele ce trebseskă nentrs fericirea lorx.
Moldova esnorteazT> nentrs Tsrcia mi Ilolonia tots a-
cele Iskrsii ce le esnorteazi. mi geara Msntenenskn nentrs
Tsrcia mi Germania.
In sksrtă, t6ta deskrierea ce amă takst’o nentrs geara
Msnteneask'B desnre mmisni, dosnre vite mari mi mici, do­
mestice mi sălbatece, desnre stsni, naseri, arbori, metale, mi
minerale, ama nsteao face mi desnre Moldova, tars nici o
difering’B. Loksitorii însi na ssntă în nronorgisne ks bs-
nitatea mi întinderea teritorislsi; ei ssntB nrea nsgină ns-
msromi, mai alesă geara dejosă este ore ksmă deșerta, din
kassa deselor« nssboe ce as armată între Tsrcia, Assria,
Ilolonia mi Rssia, ale kxrora teatrs as fostă mi Moldova
ka mi geara Msnteneasku.
lIea mai bsnn narte de lokă a Moldovei a fostă acea
do neste Ilrsts; dar iui aceea este nsgină loksita din kassa
Titariloră mi a cetagilors Xotinslă mi BenderslS, ce era«
ssb dominarea Tsrcilors. De aksma ’nainte înssnote seva
nonsla, Sindă ki a venită ssb dominarea Rumiloră.

1). AstorslB se vede ki ns ksnomtea nodgoria KotnarHorî, knrc nrodsce

vinsrile cele mal ssneridrc.
(Traducătorulu).
 Togi loksitorii ssnts kremticî de dogma rus tri team,
afarn de kete-va sate, ne ssnts ín jadegele Roman» mi Bi-
ki8, karé ermeam ritsls biserinei anssene.
ín oramsIS lamiî, mi în alte ktte-va orame, sBnta mi
Armeni mi mai mslgí Evrei, kari se oksm ks totS felislS
de indsstrie mi komergs.

CJkPITULU II-

Districtele főidői éi.

§ 1. KOVőRLSlS.

IJínstsls anesta este nelS mai meridionals; elS se xo-

taramte desnre Dobrogca nrin Damre, desnre Bmila nrin
Șiret», mi desnre Basarabia nrin UratS.
Oramsls de resident^ alts IsnravninilorS, karé se ns-
meskS IJnrkilabi, este Galagii; elS este sitsatS în marginea
stingi a Duntrei între gsrile Siretalsi mi Ilrstals!. Aine e-
ste mare skein komernialn, nrin karé se imnorteazn tots fe-
IslS de Itíkrari ne vinS de la Konstaniinonole nrin gara Db-
nnrei Sslina ka ő malgime de kombii mari mi mini, karé
se íntorkS înknrkate ks nrodaktele Moldovei..

§ 2. FlbLHIS.

Din sasa do jsdegală nrenamita este desnre rssnritS

né lingn IlrstS jsdegKlS FiHíbIh. Anesta are doSn orame:
SnslS n»mitS Films în marginea IlrBtiilBí, mi aktsalS Xb-
mii snde este Eniskonie mi residenga IsnravninilorS. Tleva
mai ín sbsb de anestS orauiS la marginea ürstBlsi, se vede
mi faimósa Moviln a Rnbíei, ne Inngn karé üetra nelií ma­
re a nerdstS msbolsls k» Ternii.
 § 3. lAînri.

Atestă ginută se întinde de la Filmă în susă ne lingi

Ilruts: nea mal mare narte însi a ramasS neste Ilrut» în
Basarabia. Aine este oramulă omonim», kanitala mi Mitro-
noliea Moldovei, oramu forte veklu, dani Kantemiru, karele
din ruine s’a ridikat» de kitre Ștefan» Vodi IV nrenumită
’iei» mare. Elă este situată dosi» ore denarte de Ilrstu ne
malul» rialul Baxlulu, riă forte -mikă kare înninge nartea de
josu a oramului ini infestează; aerul» în tirană de seueti. în
oramulă acesta este destuii miuikaie komer'iiali ini ame-
zirl boeremti forte frumose ne karele mite asemuia nine-
va ks zidirile din oramele Euroncne. Monastiri, Biserim.
xanurî mi alte edifimuri'suntă mal multe mireije mi minu­
nate, Iar lokuintjele siramlor» sunt» firi de nnduleali mi
ne însemnate. Edificiul» nelă mal mare mi mai însemnată însi
este Kurtea domneaski ziditi de akumu oiită ani de kitre
Aleksaudru Vodi Moruzi ’. nonulai^iunea anostul oramu se
srki neste 60 mii lokuitori.

§ 4. DOROXOI«.

A'iestă iiinuts se întinde de la lânii în sus» desnre

Hrută. Residinna Isnravniiiloră este în oramulă omonimă
Doroxoiu, lingi unu lakă însemnat» ne se formeazi din i-
svore.
§ 5. XERIJA.

A'iesta este unu mikă jjinutu, ku ueă oramu de resi-

denjji omonimă, unde este mi skaunulă Iseravniniloră 2

t). Kită desnre Kurtea Donineaski astorulă soiniueali; ea este multă mal
vckc ini Domntlg Msrszi nu fiksse de kită a o restaura. Afara de
aucasta eb; treue ku vederea biserika monumentali a Sfințiilor» trei
IerariuT, ÎT»kttL de Aleksandr» Vodi, uelă bung, kare în arxitektsra sa
se note komnara ks faimosa Mouastiro a Argeuisisi. (Tratluceloriulu)
2). Dbiie rotsnjirea iiksti iu snna regiilaineiitvlul auestu jsdcțjă s’a de-
sființjats, îmiiT.rninds-se teritorială gj.u între Doroxoîs iui Botomani
 § 6. BOTOniANIÏ.

Anesta este ana mika ijinslS ala kiraïea vends este

destinatS nentra Douma. OramalS omonima în kare este mi
residenija lanrayniHÎlorS este ala daoilea dam lamï mi are
mimkarè komeruiali dam Galagï.

§ 7. XtRIÆU.

IJinatala aiesta este forte mikă, ka ană oramă omo-

nimă karele este residenija Isnravniniloră ’.

£ 8. KÏRLIG^TSRA.

ginată forte mikă desnre nartea nordiki a lamilora ka

ană oramă namită Tirga-framosă, skaanală Isnravnmiloră 2.

§ 9. R0MAN8L8.

IJinatslă anesta se aflu desnre anasă de ala Kirligi-

tareî, ne lingi rială Siretală, ka oramă omonimii ne ană
lokă forte framosă ne marginea stingi a rialai Moldova, de
kare na denarte este mi rială Siretală. Aiie este skaană
eniskonală mi residenya Isnravnrnloră.

§ 10. VASL8Î8.

Anesta este înki ană mikă jjinată desnre sadală jjina-

talai lamiî ka ană onmelă omonimă, în dramală mare ne e-
ste între lamî mi Galaijî, ka mi armitorcle trei orame.

§11. T8T0VA.

Desnre sadală ijinatalal de mai sasă este mi aceasta

1) . Asesta asemenea s’a desfiinuată îmnirninds-ae între lamî, iui Hoțomani.

2) . Asemenea s'a desflinjjatS tinuiruiudu-se tntre laiul iui Komană.
[Traducèlorfulû].
ks ană oramă nsmită Birlads sitsată ne lingi rială omo­
nim» Birladă, snde este mi skasnslă Isnravniniloră.

§ 12. TEKÎi’IÎS.

Sure ssdală jadegslci de mai sssă este mi auesta ka

«nă oramă omonimă 'ie. este, skasuals Isnravni'iiloră.

§ 13. D8TNA.

IJinatslS a’iesta este desnre anasS mi ssdă de jsdeyală

de mai sbss ; elă se întinde sure nordă nini în Transilvania.
Oramală de resideniji al» Isnravni'iiloră es.e Fokmanii, ka-
rele e Romană ini Moldovei mi iierei Rommemtî, desnir-
ninda-se de o miki girli a rislai Milkovă.

§ 14. BT>KT>S.

Jaderjals anesta se afli între Romană mi Haina, în-

tinzinds-se urni în Transilvania. Oramslă de residenyi ală
Isnravni'iiloră se namemte totă Bikială, sitaată ne malală
drentă ală rialai Bistrijja, karele ns denarte se varsi în
Șiretă.
In anestă nmută mai este mi oramală Tirgală-Okni de
aude se eksnloateazi sarea, lingi rială Trotsma; asemenea
mi orimclală Moîuemti de unde se esuloateazi mkara.

§ 15. NEAMIJ3.

Desnre nordală jadeijalai de mai sasă este mi n,in8t81ă

NeamijslBi, karele Se xotipaiute desnre anssă ka Transilva­
nia. Ai'ie este iui »iei« mai ’naltă mante ală Moldovei ns-
inită Heaxliă. în atestă ijinstă sântă doăi orame: Iliatra
de a stingă rialul Bistrijja skaBnulă Isnravni'iiloră; mi tir-
gală Neainnalsl ne lingi rismors Neair-ya, de unde na de
narte este mi faimosa Monastire a Neamjislsl îh kare sântă
neste 400 monaxi; iar din sasă de oramă se vidă mi rai-
nile anei netiiji vekl ne o kdstE de mante, ksre este ÎEks-
tE din timnslS8 Romanilor».

§ 16. S8MEAVA.

Jsdejjsls acesta se întinde mai snre nord» de 'iel8 de

mal sas» ; ks tote kn nea mai mare narte din els a treksts
ssb dominarea Asstriei, a rEinass însE totsmi destul» de
mare mi de frsmosS. Oramslu de residenyE al» Isnravni-
nilorS este FEltineniî, situații ns denarte desnre ansss de o-
rauiulă Ssieava cie a rEmas8 în Asstria; afarE de a'iesta mal
este mi orEinelsls Bb'rdsjEnii, desnre rEsirits de Ssueavaî
ne nartea stEngE a rislsl omonim» Ss'jeava *.

CAPITULU III.

Despre autoritatea Spirituală.

Autoritatea SniritsalE a nerei deiiEnde de MitronolitslS
karele méde în lamii mi are s»b dEnssls ne Eniskoniî de
Romans mi de Xsmi. Mai ’nainte el» avea mi ne Enisko-
nul8 de REdEsu,», dar enarxia auestsea aflEndsse în Bsko-
nina, a rEmas» ssb dominarea AastriakE. Mitronoltt»18 a-
nesta ka mi nelS din neara RomEneaskE, se alege de kstre
boerl mi se întEremte de DomnS; Iar d«nE aneasta kanEtE
reksnoamterea üatriarxalsi de la Konstantinonole. ne kare
MitronolitslS îl» ksnoamte de Astoritate.
în Moldova ka mi în neara RomEneaskE ssnts o msl-
Tjimc de MEUEstirî dotate de Domnii vekl ks averi însem­
nate; anele atErnE de Mitronolii mi Eniskoniî, iar iele mai
malte mi mai bogate de Sf. MormEntS, de mantale Sinaia,

1) . Hele ne aniS vorbită- desnre karaktendS loksitorilorS, desnre datinc.

industrie, Komerjjt, robii, Klcră, desnre mouitenirea mi autoritatea Doin-
nilore, mi desnre organizajiisnea Administrativi, aneleami Ie renc-
tims iui neutra Moldova.
de Sf. Munte, mi de alte mănăstiri din Túrnia, de unde din
tirana in timns se trimite mi Egumenii,

CAPITULE IV-

Despre autoritatea civilă.

Forma guvernului este Monarxikă. ka mi aneea a Tje-
rei Muntenemti: se distinge de aneea a Monarxiiloră Euro-
nene, numai nrin aneea kă Domnul» este sunusu Sultanului
karele őri kăndă voemte ’Iá skimbă sau Ta destitue.
Nobili sunt» aneia kari se trag» din boeri, saS kană-
tă dregătorii ka. kaffane. Norokalu se jokă mi aini ka ó-
menii ka mi ne aiurea: vede nine-va strxnenon,! de boeri
mari, mi din familiile a ele mai străls'iite a Te ijerei, kă a-
bia se învrednineskS a kănăta kăte o mikă dregătorie sau
rangú, ka tóté kă Domnii de dană tirană aă atengiane de­
osebită nentra familiile vele mai veki.

CAFITTJLU V-

Despre Curtea Domnului.

Dregătoriile boeriloră mi rangurile Kurjjei Domnului
sântă mai totă anelea în Moldova ka mi în ijeara Mante-
neaskă, ka ore-kare mikă diferinijăîn rănduele mi venituri
nrekumă se însemnează:
Doi mari Logofeții. Anemtia sântă totă într’unS rangă
mi fie-kare are kăte 750 lei ne lună, mi bre kare avaeturi
din Rusumatarî: dar nelă de yeara de josu are mi titlulă de
Ilresidentă, mi kămtiguri deosebite kareseurkă la 70000 lei
ne snă.
Sub anemtia suntă Logofeijii de Eivană, kăte anulă de
fie-kare judeijă nentra nrininile resnektive lokale, kari nrii-
meskă lefi analoge de la kassa Răsariloră.
VOL. III. 22
 Doi mari Vornwi da neara de josS, iui doi^mari Vor­
nici de neara de sssS, avnndă fie-kare knte 750 lei leafa ne
Isnn mi farn alte venitsrî, afara nsmal dakn ssntă mi-
tarni'ii.
■ Xatmanslă Menzilsriloră. Anesta liberează inamsrile,
nii are venită Kinitania Karantinei Urstslui de la Sksleni,
Vntamiile de Arabag.i din lami mi Galagi, mi de la Hei ne
kntatoreskă ks nosta knte don narale de kală, afara de
inamsrî. De la aneste tote are la 50 mii leî ne ană venită.
Ilostslă anesta este noă.
Vorniltslă Obiutei. Acesta este ssnravegctojslă edifi-
nisriloră nsbline; are ssb elă ne arxitektslă, mi ne togi
Dslgerii, Iletrarii mi Knramidarii. Knndă nine-va voemte
sn zideaskn ne-va, se dsne ks memteriî ne a allratsită la
Vorninie' mi adeveremte înskrisslă, nentrs ka sn ns se nota
memteriî tokmi aîsrea nimn ns voră snvîrmi Iskrslă. Vor-
nikslă are mi komnetinija xotarniniiloră din kanitaln. Elă
îngrijemte de ksraijenia nodsriloră mi de îndrentarea slijje-
lolă; elă ks oamenii seî aleargs ini la stansslă innendiiloră
înfamnfatore. Leafa sa este de 500 lei ne Isnn din kassa
Rnssriloră.
Xatmansls velă mare. Acesta din vekime era Komnn-
dantslă generală ală omtiriloră; asfazî are nsmai fsnkgisnea
Snatarslsi din jieara Msnteneaskn. Ssb elă ssntă knnita-
niile de margine, ne kare le vinde ks anslă, knnntîndă ne-
ste 50 mii lei din a'ieasta. Elă gonemte xorjiî, knndă se
arata undeva; mi knndă îi nrinde, elă se folosemte de ls-
krsrile ne gnsemte la ei.
Iloslelnilisls velă mare. Anesta are aneleamî fsnkijisni
ka mi ne.’iă din jjeara Msnteneasks.
VisticrslS velă mare. Anesta are asemenea fsnkijisnea
de a regs?a mi a înmiim dnrile, mi a nrivigea de a ns se
fane abszsrl ks assnrirea snra'jiloră. Venitslă seă regalată
este Rnssra Mazilo-rsntamiloră mi a Komrianimtileră, de la
kari ia mi knte sn<9 galbenă knndă le libereazn Irargile;
asemenea are mi totă avaetslă knrijiloră ne se daă la Nea­
muri, nrekumă mi leafa de 750 lei ne Isni. Foloasele Vi-
stierslsi se notă sokoti nini. la 80 mii lei ne ană.
Dregitoriile de mal sssă se sokoteskă de Klasa I.
Dani anestea srmeazi anelea de Klasa II, mi ansme:
Aga. Acesta are toate înssmirile mi sarcinile ka mi
Aga din yeara Romineaskș. Kimtigsrile Isi se srki nîm
la 50 mii lei ne ană.
SnatarslS. Acesta este nsmai titslars fart fsnknisne,
fiindă în ierarmie dani Agi.
Vorniksli de Anrozi. Anosta are fsnkgisnea mi îmsir-
’jinirile Xatmansl^i din rjeara Romuneaski.
BansIS. Este nsmai iitslară fart fsnkgisne.
KomisslS. Acesta are foloase nins la 30 mii lei.
Dsni anemtia srmeazi rangsrile de maijosă, kari ssntă
iarami nsmai titelare:
Kiminarslă.
naxarnikslă.
Serdarslă.
Stolniksls.
Medelninersls.
Klsnerslă.
Slsgerslă.
Hitarslă.
Jikninersls.
Illitrarslă mi n. 1.

CAPITULE VI

Despre diverse Clase.

între nobili mi birni’iii siteni, în Moldova fantă ka mi
în yeara Romnneaski, Mazilii ks aneleami nrivilegisrl. Iar
nsmiiolă loksitoriloră din toate ijinstsrile se sokotemte în
kinslă srmttoră:
70 mii nsme de biruim, dintre kari iei din ssss de
lânii nfateskă kite 3 lei la trei Isni, mi la fie-kare leă kn-
te 15 narale, ssb nsme de Rissri, kare formSazi kassa
lefiloră fsnkgionariloră; iar uei din josă de lami kite 5 lei
la trei Isni, ini Rissra. Deosebirea aneasta este în nrivire
ki loksitorii de ijeara de josă aă mai înalte înlestirT de kî-
mtigS nrin komerjjslă ne falcă ks skelele Dsnireî, nre kîndă
’iei din ijeara de sssă. ns aă asemine avantagisri.
14 mii SkstelniHi.V anemtia ssntă ne seama boeriloră,
. 45 mii Breslaini. / dsni rangsrile iui dregitoriile ne aă.
Organisarea skstelniniloră din Moldova diferi de a-
neea din jjeara Msnteneaski. Anemtia ssntă ssnsini la kon-
tribsjjisnea Statslsi, mi, ka rekomnensi, Visteria di boe­
riloră (fie-kirsi dsni rangsiă seă) kite 2 lei ne Isni de
fic-kare skstelnikă; iar în drentslă xavaleleloră, de kare
ssntă akstiijî, eî se învoeskă ne fie-kare ană ks boerii ne
msnki sas ne bani; gsvernslă ns se amestiki la neînvoire
nentrs asemenea tokmele, ni în ama kasă boerislă are dren-
tslă a nere în drentslă andora aliji sksteni'ii în altă sată.
Breslamii ssntă în kategoria Iloslsmni'jiloră din ijeara Msn-
teneaski; ei ns daă nini o dare, ini ssntă în servi'iîslă es-
klssivă ală boerslsi; dar daki boerslă ns are moniie, ns are
nini breslami, mi nini în altă sată ns note avea de kită în
ală seă.
4 mii de Mazilo-rsntami, kari nliteskă la fie-kare tri—
Isnie kite 2 mm la 4 lei.
1500 Xrisovolijji. Anemtia formează komsnitiyile saă
kornoragisnile komerniale mi indsstriale; fie-kare komsni-
tato kaniti xrisovă în kare se nreskriă nsmde neloră 'ie o
komnsnă; între anemtia intri mi streinii Sirbi mi Armeni,
kari se nsmeskă mi Rsnte de Visterie, mi mai de msită se
nsmeaă oamenii Kimirii, fîindă ki-mi nlsteaă darea la Ki-
miramslă nelă mare. Xrisovoliijii îmi daă darea în doi
termine: la Sf. Dimitrie mi la Sf. Georgie.
10 mii Evrei, îmuirijirjl ianmi în komsnitiiji dsni o-
rame, avindă fie-kare komsnitate kite snă Xrisovă snenială,
mi kontribsindă kite ks o ssmi determinate.
Nsmirslă familiiloră tstsroră loksitoriloră, afari de
boeri, de kleră, mi de striini, se srki la 104,500.
 ín Moldova, ka mi in yeara Manteneaski, santa ini
IJigani in maré namirií, in kondirjiane de sklavi Domnemti,
Momastiremti mi boeremti. Asei ne santö intrebainijayi in
servriiarile domcstiae ale sttninilorö lóra, se namesk« Vi-
trami; lar nei ae se okaiig ka diverse menitemagari mi am-
bli> nrin jjears ka nomazií ka kortarile, se nameska Srsari,
Liemi mi Modorául. ín kategória aestors de ne armt santa
ka 2000 salamé (familii) IJigani Domnemti, nlitinda fie-kare
kste 50 lei ne an§ la NaziralS iorS, a ktraía fsnknisne in
geara Manteneaski o nórte Armamala.

CAPITULU VII-

Despre veniturile Domnești.

Venitsrile nersonale ale Domnalai, karé se numeskă
ale K^mtrei, konsista, ka mi in geara Manteneaski, din
Okne, Vinni mi Rasamatsrí, aname:
Lei.
400,000 Oknele de sare.
230,000 Vămile.
140,000 Vidrtrilslá (saS Vinuritală). .
100,000 Gomtina (Oieritsla).
120,000 Desetina (Zeaiaeala stanilorS mi a maskariloraY
200,000 Xorilka, na se trene in Ilolonia, mi nlitemte
1,190,000 ki>te 3 lei de vadrs.

«
FINE.
 BUCURESCI.
ürinninele Dimitrie Gika. 5
D. George Mixail Giga. . 5
— Alek. Kosteska............. 5
— Ioan Vladoeana............ 3
— Evgenie Ilredeska. . . 1
— George Ilanazogla. . . 6
— I. Ilrijbeana..................... 3
— Kolonelala........................ 1
— Konst. Giavara. .... 1
— Lokoten. Sk. Ganeska. 1
— Maior N. Borsneska. . 1
— Koi. Ioan Floreska. . . 2
— Konst. Steriade. .... 2
— Sk. Geanogla.................1
— D. loanide........................ 5
— I. Skorgeans.................... 1
— Melik. . . . ..................... 1
— Xagionalo......................... 1
— Stefsn Barki. .................. 2
— Gr. Filineska................... 1
— Gigi Kantakazino. . . 2
— A. Darvari........................1
■ — D. Dendrino. ............ 1
— Em. Laxovari............... 1
— A. Oreska......................... 1
— Ioan Zalomita................ 1
— Ioan Floreska............... 1
— Ioan Ilotoneana............ 1
— Sk. Ilanadonalo............ 1
— Sotir Ultir........................ 1
— Damitra Irgaleska. . . 1
— D. Boreas......................... 1
— Kost. Angeleska. . . . 1
— I. Kostantinesko.. ; . . 1
— T. Kanina. . ...................1
— K. D Jisneska............ 1
— Dinks Kslineska. . . . -1
— Sk. Kokortska............. 1
— N. Rakoviijs.
— II. Alekseana................... 1
— I. Arion.............................1
— K. Zosima.
D. D. Dona. . . .< .... 1
— Brezeana. ........ 1
— N. Ăndroneska.............. 1
— Sk. Stravolka............... 2,
— Anier. Aron..................... 1
— Moska Ainer............... 1
— I. Brezoiana................... 1 r
— Egamen de la Breba . 1
— — Guiseana. . . 10
— Stareija Sinaita .... 10
— Kol. N. Kaneska.... 1
— I. Roteska....................... 1
— D. Germani. .‘............. 1
— Rada Goleska............. 1
— A. Kslineska ...... 1
— G. Germani................... 2
— A. Darvari....................1
— Em. Kineza.................... 1
— II. Abrozie Boziana . . 1
— Xrist. Gizdeana.......... 1
— K. Ilerdikara............. 1
— D. Gerasi...................... 1
— A. K. Goleska.......... 1
— Ksnitan G. Mana. ... 1
— K. Kantakazino...........1
— G. X. Angel............. 1
— I. Bsdaleska............... 1
— K. Eronim........................ 1
— I. Drosga........................1
— G. Katrini.................... ,1
■ — A. F. Nestor..... 1
— G. Goleska.................... 1
— Anast. Ssvaleska. . . . 1
— B. Ilorambara................ 1
— K. Anostoleska.............. 1
— Firikidi . .. ................... 1
GIURGIU.
Ilrin D. N. Insteska.
D. Niys Georgia.............. 1
— Filake Vasileska .... 1
— Aleka Basarabcska. . . 1 ,
1 — K. Matcieska.............. 1
D. Irimiaț Ksrneska . . . . 1 D. Take Tomesks ..... 1
— L. A SbBnesks............. 1 — K. loneska....................... 1
— D. Antoniadi'............... 1
— Or, St.. Boeresks. ... 1 ' JIIULtJ.
— Ssb. lokot. Gr. In'steska 1 Grin D. Kons. Drsginesks. 10
— K. Insteska.....................1 D. Ioan Vladimireska . . . 1
— Ioan Konstantineska. . 1
R0MANAȚ11. — Gr. Mixalegs................ 1
D. Illerban Ziana............ 5 — Utrya Kiin'anmeska . 1
— T. Havloviaî.............. 1 — K. Valneska..................... 1
— A. Kostantin................... 1 — Aleks. Moise.................... 1
— St, SoreazE..................... 1
— I. Eiidaleska............. 1 * BUpALL
— K. Vlfcdiians............... 1 Ilrin D. Sk. Voineska. . . 20
— G. Gazan....................... 1
■ — II. StankovÎHî. ..... 1 CRAIOVA.
— D. Nenas....................... 1
Ilrin D. Barba B^luesks.
— Anton Ilsriiesks. ... 1 D. Teodor Havloviai. . . . 1
— I. R’sdaleska.......... ..1 — lonigt X. Dimitris. . . 1
— N. Hisbakan.............. . 1 — Barbs Btlxesks . . . . 1
— Rada Ilona Istrati. ... 1 — Gg. Virvoreana . . . . 1
— I. Nikolesko..................... 1
— E. K. Korneti............ 1
— lanake Heatalokslo. . . 1 — N. Mixail........................1
— Barba Varlam............. 1 — N. Mtnistiriaeana . . . 1
— N. Dobriieana .............1
IALOMIȚA. — Gg. Miuesks................ <1
D. A. Skarta........................ 1 — N. K. Zitreana............. '1
— D. Komi......................... 1 — K. Kineza....................... \1
— Nae German.................. 1 — G. Riga ......... 1
— n. IHerbr.neska............ 1. — Xristodor Margiloman. 1
— loniijii Blebe..............1 — A. Mineska................ . 1
— Enake Konstantinide. . 1 — A. Aman........................ 1
— G. Masari...................... 1 — Boinea Radians............ C1
— N. Rada Zigeia........... 1 — Iletre Onranfs................ 1
— D. Dimamiea............. 1 N. Greaeana.....................1.
— Neaga Minkaleska ... 1 — B. Girlimteanb............1
— N. G. Onran............. 1 — Stefan Jonesks . . . i . 1
■ — Trandafir Giavara ... 1— loan Mernitef-kp .... 1
— A. Fanide....................... 1 — K, Ilimakof..................... 1
— I. loneska....................... 1 — Nae Dians.................... .1
— K. Morotea................... 1 — M. JIetrcska ...... 1
— V. Uaraskiveska .... 1
— Grig. Ilolixroniadi ... 1 OLTU. <
— Ilanait Mateiesku. ... 1 D, Filin Nikolaa................ 1
 D. G. Zisides....................... 1
— V. RtijoleslsK.............. 1
. — V. Giorgi»....................... 1
— N. German....... 1
— Uetrikn Mărim ..... 1
— Gr. Birsesks.................. 1
— Gika Nikolaid............ .. 1
— Nijj’B Nikolesks............. 1
— Konst. Ksgarida .... 1
— Mixail Skvesks .... 1
— Mixail Deleans. .... 5
VĂLCEA.
Ilrin D. K. Laxovari. . . 18
D. Veniamin Dabija ... 1
IAȘII.
D. Generat« K. Milinesks iO
— Evg. Alxazi............... 20
— K. Alxazi.................. 3
— G. D. lamandi............ 3
— An. Bamoti................ 2
— Iletrake Karn............ 4
— Ilaraskeva Teodori. . 1
— Uri minele Gr. Stsrza. 10
— ■— .Al. Gika. . 2
— Iletre Mavrogene ... 10
K. Balaim................... 2
’— N. Il'avli. ................... 3
— Dokt. Dim. Ziss. ... 1
— Nik. Mii»..................... 2
Dimit. Negsliyî .... 1
— A. Lsnamks. ..... 1
.—' Ilanait Doimi............. 1
— Nik. Dros».................. 1
— Dimit. .Kozadini. ... 10
— 'Laskar Katargis. ... 5
— K. Xr.,^3erkez. .... 1
— Dim. Melegi............... 1
Bibi; 05;/ O.t;
D. Enak. Vlaxs. ..... 1
— Dim. Filinesks .... 1
— A. Tiriki» ..... , . 1
— G. Fokma 1
— D. Krakti................. 1
— Maior Starve a. .... 1
— Em. Zalari».............. 1
— D. Berman................. 1
— D. IlanadonBlo.......... 1
— D. Ilastia.................... 1
— Ioan Fits................. 1
— lord. Georgiadi .... 1
— Toma Antoniadi. ... 1
— Xaralamb Mernea. . . 1
— Vornik. Gr. Drngiai . 1
— N. Delimark»........... 1
— lanks Boeana........... 1 ,
— Skarlat Tnsts.......... 1
— Em. Lsnoni ....... 1
— D. Ltztreska............ 2
:— A. Argironslo ..... 1
— V. Bsxnea ....... 1
— Ioan Doiml................ 3
— Lsd. Steege............... 1
— Dim. Manolis............ 1
— A. Vslsiji................... 1
■— Iletraki Man»............ 1
— A. Doniqi................... 1
— Log. Vasile Gika. . . 10
— Dimitrie A. Stsrza . . 10
— K. X»rm»zaki............ 10
BÄRLADÜ.
D. Niks Filinide............ 1
■— Alek» Stsrza ..... 1
■— Ioan Horiesks............ 1
— lanks Ilaladi............... 1
—■ Kostake lamandi ... 1