N.

IORGA
Do

BASARABIA NOASTRA
Scrisd dupd 100 de anI de r

la rdpirea el de cdtre Rusi

VALEN1f-DIE-MUNTE

Editura i Tipografia Societatii Neamul Ronanesc"

1912

Pretul : 2 LEL
 STUDII SI DOCUMENTE
CU PRIME l'A

ISTORIA ROMINILOR
PUBLICATE DE

N. IORGA

VOLUMUL XXIV.
N. Iorga.
.

Basarabia noastra
Scrisä dup à 100 de ani de
la rápirea el de atre Ru0

Editura §i Tipografia So-

cietAtii NEAMUL ROMA-
NESQ".=Välenit-de-Munte.
1912. a
/. 134
 CAPITOLUL

Basarabia si cel d'intoitt veac al Moldova.

I. fnceputurt na(ionale i politice.

Deschidem aceastà carte, menitä s arlte viata curat

romaneascl a BasarabieT timp de atitea veacuri Ora in
anul nenorocit al räpiril, 1812, de care ne amintim astIzI
cu durere adincA, dar nu ail sperante, la o suta de anr
dupa aceastA pierdere nationalA, prin afirmarea until fapt,
pe care impotriva mArturiilor istorice nicIun interes politic,
nick) patimA anti-romAneasa si nick) slugarnia lingusire
fata de stApini1 de astle nu-1 poate r5sturna : ca via(a isto-
rica a aa-numitei Basarabil incepe cu Domnia Moldovei si se
intdreste, se acopere de bogd(ie negustoreascd si de glorie rdz-
boinicd prin aceastd Domnie.

Se §tie cl in anif 1360 un Voevod romin, pribeag din

MaramurAsul tot romAnesc, abia supus, in mindra lur au-
tonomic patriarhaIA, regeluT Ungarid, trecu pe cursul Bis-
triter Auril si inlocu), la Baia si in Tinutul sucevean de
la munte 1 pe Voevodul, tot maramurAsean, care stApinia
acolo, §i tot de curind §i acela, dar in numele regeluT Lu-

De aceia i hotarele, pdstrate pana acum, atm Apus, nu catre

Rdsdrit, ale acestul vechiti Tinut. Pe uruad Domnia, In mdAura cládira
cetAtilor, feicea Tinuturi noud: al NearatuluI, al Romanului, al Hlr-
ldulul, al Imulul, deocamdata.
 ineF:r.tertmlt NAPONALi $11 i'01.1iUg

dovic, Voevodatul Terif-MoldoveT, §i cl ii prefacu, dupl

modelul VoevodatuluT muntean din Arge§, in mare Domnie
neatirnata. Innainte de aceasta data patine de peste Prut
nu sint pomenite in istorie : nicTo cetate, niclo vama, nicTun
drum de negot, niclun Scaun de Vladica, decit numaT In
regiunea de miazazi, pe malul Duntirif.
Aceasta margene dunareana putea fi privitd insa ca altd
MM. Precurn malul drept a fost de maT multe orT In strinsa
legatura cu Imparatta bizantina, apoT cu Taratul bulgaresc,
de imitatie imparateasca, §i malul sting, Tinutul de de-asupra
gurilor marelut rid, ca §i acela de pe termul Mari! Negre
pana la limanul NistruluT, a fost in legatura macar cu Bi-
zantul, daca nu §i cu mntocaitorli sal din Tirnova. AicT erad
doua cetati stapinitoare: a Dunarit §i a LimanuluT : Chilia,
zisa maT de demult Lykostomo, dupa numele de Gura
LupuluID dat bratuluT dunarean in mijlocul caruia era a§e-
zata, pe un ostrov, §i Cetatea-Alba, pe care GreciT ad nu-
mit-o pe rind : Asprokastron §i Maurokastron sad Cetatea
Neagra,.
Amindoua urmad in aceste part! vechea viata de negot
a Grecilor din cetatile de odinioara, In legatura cu Olbia
la Rasarit §i cu cetatile dobrogene, Tomis, Kallatis, la
Miazazi : Cetatea-Alba nu e chiar decit urma§a vechi1 co-
lonil elenice Tyras, numita a§a dupa anticul nume al ape!
Nistrulul. Pentru BizantinT ele ad fost turnur1 de supra-
veghere fata de barbariT ce navaliad pe uscat §i fata de
aeia cari se furilail In §eicele lor pe Matt, intocmaT cum
Wear' ma! tarzid urma§i1 lor, chiar '§i in ce prive§te sin-
gele, Cazacil. De maT multe orl le aflam pomenite In
aceasta insu§ire. Cu timpul se facura §i manastirT, pentru
Ingrijirea cu preot1 a locurilor salbatece din vecinatate, a§a
cum la Dual-ea munteana maT mult pentru acest rost, al
sfintiril preotimiT din partile noastre, sail pastrat, la Silistra,
la Cerven linga Rusciuc §i la Vidin, episcopatele stravechl.
Numele de Chilia e grecescul KekM.2, chili! pentru adapos-
tirea sMguratecilor oamenT at luT Dumnezed cari petrecead
aicT departe de oamen1 §i, Intre valurT, scutit1 de pornirile
 IIAAARA13IA $1 dEL D4N:11I6 VEAC AL MOLliOVEt §

lor prAdalnice : pe la sfirsitul veaculuT al XIII-lea un Pa-

triarh de Constantinopol si-a aflat aid adApostul de ma-
zilie si de atund echiliile, de la gura DunAriT ad trecut
intre stApinirile PatriarhatuluT, tocmaT asa precum ma!
tArziii Ismailul vecin a fAcut parte din apanagiile eunuculuT
abisinian care pAzia in Targradul turcesc fetele ImpAratuluT.
MAndstirea din Cetatea-AlbA a putut cuprinde chiar pe
un episcop recunoscut, pe un Mitropolit trecut in ierarhia
bisericeascl a RAsArituluI. El avea, in legAturA cu Chievul I,
grija pArtilor rusest1 din sus, luptind pentru aceasta ob1A-
duke duhovniceasca a lui cu Mitropolitul Rusilor-MicI, din
cari se trag RuteniT sad RusneciT de azT, asezat, acesta, in
Capitala regatulul trecAtor pe care-1 intemeiarl eT in Ga-
litia, la Halicid.
Dar BizantiniT pierdurA aceste locurT in mina Tatarilor,
cari, la jumAtatea veaculul al XIII-lea, se revarsarl, venind
din fundurT asiatice, asupra stepeT intregl si ajunsera pia,
in pAretele de codri si de stincl al Carpatilor. Acest neam
stApinitor, innarmat pentru cucerire si stoarcere in fiecare
clipl, nu cerea supusilor clecit haraciii, tribut si produsul
vAmilor pe care le stringea de-a dreptul dregAtorul tatar,
ghiumrucgiul g DecT, dacA nu la Chilia, al aril nume se
maT pAstra poate in War in listele de posesiuni ale Pa-
triarhatuluT, mAcar la Cetatea-AlbA, acest cercetAtor al mar-
furilor in trecere se infiint a. ca stApin adevArat al locurilor ;
negustorl evreT, asezatT inteun cartier anume, se Imbulzirl
ca sA-§I tragA partea din cistig : medic! de acelasT neam
se adauserl. Nu lipsiail nict cPersiT, tatar1; dec1 cu atit
maT putin Grecil, vechT oaspet1 pe aice. Pe la 1330 vamesul
si a1 luT chinuirl pe negustorul trapezuntin loan decT
se fAcea pe atunci un des si insemnat negot cu acest
Trapezunt de pe coasta de Nord, a Asia Mid, unde stAtea
un ImpArat grecesc separatist si suferintile din partea
I G Popovid, Anul de la Martie in Moldova in tinipul luI Alexandra-
ed-Bun, Bucure§ti, 1905, p. 17, nota.
I De la gliiumritc, xotiliépoov, commercium.
 4 INCEPUTTIRI NATION tLE SI POL1TTC:t

pXginilor, tirirea trupulul sIü prin jidovime, taiarea capulul

de acesti locuitort at Cetiltif-Albe facura din cel ingropat
pe ascuns, de-asupra Marit care parea ca-f tot aduce vestI
de acasa, linga o fintina cu apa dulce si limpede, un
Sfint, loan cel NoU. El era sa ajunga indata ocrotitorul
Sucevet, al Moldover celei noua, care, prin acest negot, se
ridica, din ce in ce mat puternica i mat bogatit, acuma
Acel care piri pe loan ca propoveduitor i uneltitor de
tradare era un Italian. It putem arata i locul de pornire,
asupra caruia tace povestea, scris'i in greceste i apoT pre-
facutd in slavoneste, cum ni s'a pastrat pana azT, a vietii
Sfintulut. Era de sigur Genoves. De la tratatul din Nym-
phaion (126T) si de la ajutarea Paleologilor din Nicea ca I
si se intoarca in Constantinopolul, stapinit mat mult decit
jumatate de veac de Latinit unet ratacite cruciate birui-
toare, Genovesit, cari calcasera astfel datoriile lor fata de
ceT de o lege cu digt, aveaii puterea negustoreasc i cea
politica in legatura cu dinsa pe toata intinderea Marit
Negre, de la Caffa, intemeiata atuncea de digt, pe pa-
mint tataresc, pana la Samsun si Samastro pe coasta tra-
pezuntina, de la Nistrul romanesc la Apus Net la Phasisul
Cerchesilor la Rasarit. Cu vremea, eT cautara sa se aseze
ca domni in cetatile acestea de catre not, supuind pe lo-
cuitori consululut si cmassariulub, contabilulut, trimes1 de
dinsit. Prin Chilia si Cetatea-Ahd, pe care eT le numiaa
Licostromo i Moncastro (Maurocastro, Maocastro), et adu-
ceail la dinsiT negOtul cel mare cu grine §i impiedecail pe
altit, mat ales pe rivalit lor italienT in toate timpurile, pe
Venetieni, cari et avusera odinioara rosturile cele mart
pe aice, sa se impartaseasca de o hrana sigura si de un
folos mare, asa cum se plinge solul acestora in Genova
la 1360, dupa ce, in anul trecut, doua corabit venetiene,
1 Viata lui Ioan s'a tipArit de episcopul Melclii. edec, in 1?erista
pentru istorie, arheologie r
jilosofie, 111,*i in publicatia ru. ea...eh a luI
latimirschi Din istoria predieel sla% one in MoldoN a", Peter burg,
1906.
 B SABABIA SI CEL D,INTAid VEAC AL 1IOLDOVET 5

primite cu dwmAnie, fuseserl silite a se intoarce innapoT I.

Un anume Dobrotici, decT fiul luT DobrotA, simbrias al
Bizantinilor in luptA cu Bulgarir si SirbiT, apor, se pare,
prin fiica sa, cuscru impgr:qesc in Bizant, se folosi
de slabiciunea Taratulur din Tirnova, pe care, din jos,
tot maT strasnic il stringeaii Turcil, pentru a se aseza in
cethtile de la Marea NeagrA, Kalliakra linga Varna, si
celelalte, al cilror Tinut ILIA dupA dinsul, cum obisnuia5
Osmanliii a numi terile dupI stApinitorT, numele de Do-
brogea (turceste : DobrugT-Ili). NumaT pentru gurile Du-
nariT puteail &I poarte Genovesil cu dinsul lupta pe care
Inca de la 1373 o pomenesc socotelile coloniilor din aceste
pArtT : necontenit, timp de vre-o zece anT, OM la tratatul
din 1385, se trimet corAbil impotriva luT si a aliatuluT
loan de Muazzo, fost guvernator de Tenedos in numele
GenoveT. In 1381 inca era consul stApinitor in Licostomo
Conrad Donato si in anul urmator stAtea in locul luT, cu
obisnuitul masariLl si cu garda sa de orguxir, de sigur in
mare parte Romini, ea in Calla 2, Ona Orzii13, Petru Embrone,
iar dupa el vine, innainte de 1402, Nicolae de Fieschi :
pentru corespondenta lor greceasa, pe care o purtail cu
Trapezuntul, se platia un Grec anume, Antipa, care e po-
menit, dupa iesirea din functie, la 1392. Se lucrase si la
cetate, si cheltuielile cu castelul eraii socotite in 1403 la
surna, foarte mare, de 5.015 perperr, banT de aur bizantinT.
Pacea cu Ivanco, fiul si singurul urmas al lul DobroticT,
diduse, de altminterea, Genovel dreptul de a-sT aseza un
consul, cu loggia luT de judecata si biserica luT latina, si in
Capitala acestuia. ye tAcute se recunostea astfel stApinirea
genovesa la Licostomo, intru toate asernenea cu aceia din
punctele asiatice insemnate mar sus, din Caffa inskr si
din Pera in fata ConstantinopoleT, unde podestalul era ca
I Thomas, Diplomlt trium cencto-leclutinum. 11, p. 57 si urm., n-1 31.
Toate celelatte stirI, in cartea mea &will istorice asupra chiliet Ili
Cetafil-Albe, Bucuresti, 1906.
2 Acolo trecu mai tdrzid si un ordsean din Chilia ca ostas.
3 Jorga, Acte ;ri fraymcnte, III, p. 41 si arm,
 .6 IncErtrrunI N tTIONALE I POLITICS

un al doilea implrat, in stare sI imprumute §1 sl §i im-

plineasca pe cellalt 1.
La 1410 un notar genoves numära Cetatea-Alba intre
posesiunile presente ale Genovet, de §i, cum vom vedea,
Moldovenil apAruserl de mult supt zidurile cethtit °. Se
poate ca aceastAlaltä stdpinire sa fi fost luata, nu impo-
triva ambitiosulut usurpator al malului MArit Negre, ci
impotriva Tatarilor chiar. Un act al regelut Ungariel po-
mene§te in adevär la 22 Iunie 1368 pe cDimitrie domnul
Tatarilor,, Detnetrius princeps Tartarorum, care avea legaturt
asa de strinse cu Bra§ovul, incit judele Iacob ceru §i cl-
pätä scutirea de vaml, de tricesimä, in Ungaria intreaga
a negustorilor WI (tmercatores domini Demetrii), etc.), care
fagAduise in schimb a läsa sa treacl (ctransire,) pe la el
Brasovenit fArl a raspunde vre-o tricesimä 3. NicAirt aiurea
decit in Cetatea-AlbA nu putem a§eza pe acest (print ta-
taresc,, poate judecind dupa nume cre§tinat, care va
fi avut supt stäpinirea sa pat-file de jos ale Moldovel, dincolo
0 dincoace de Prut.

in sfirsit, odatii cu imputernicirea Domniel muntene, cu

Mircea-VodA un noti stApin peste aceste locurt se ivi, si s'ar
putea chiar ca titlul de Domn sa-I vie, de la Bizant firefte, care
crea singur acest drept 0 care fdcu Despot qi pe cneazul Serbiel,
dar tactual pentru aceste Tinuturl in numele cilrora se diiduse
0 lid Dobrotici Despotatul. De la cet d'intaiii Voevozt, cari
se coboarA de la Arge§ la Cimpulung supt Nicolae Ale-
xandru, fiul tut Basarab §i nepotul lut Tihomir, §i abia
mat tarziii, cu Mircea insu§f, la Bucurestt §i Giurgiu, pe
drumul de apä al Dirnbovitet, n'avem acte de danie In
pa'rtile rAsaritene. Dar, in acela§t an cind apare Dimitrie

1 Stirile, In ale mele Notes et extraits pour servir is Phistoire des croi-
sades au XV-e siecle, Paris, 1899, I 0 In Acte fri fragments, III.
2 Remteil des historiens des croisades, V, Paris, 1895, col. 239 A.
s Zimmermann-Werner-Miller, Urkundenbuch, II, p. 315, n-I 917.
Crestin era qi Soldanul",Sultanul Petru al TimirtLsenilor de la omuz
In 1410; Archiva istoria, 12, p. 12, n-1 284.
 DASAIIABIA *I CM D'IN1Airr VEAC AL MOLDOVEI 7 -

.Tatarul, Braila era in mina tut Laicu-Voda, innainta4:§ul §i

unchiul MirciT : si, aid, ni spune calatorul german Schilt-
berger, prins de Turd in oastea cruciata de la Nicopol
la 1396 §i intors acasa pe la not numal dupa vre-o doul-
zed de anf, veniail corabit multe tdin 0g-innate, 1. Cind
Nicopolul era al tut Laicu, care-0 a§eza pë atund, pentru
scurta vreme, oamenit §i in Vidin, cind Silistra ajunse,
prin 1389, a tut Mircea, care se intitula, de sigur ca fnlo-
cuitor al tut .Dimitrie, fi nu al Genovesilor, si Domn peste
partite tatare§tt, mo1dovene§t1 , principatut muntean tre-
buia sä rivneasca Marea. El si ajunse acolo in vremea
cind Mirceall putea zice §i (Dorm pe amindoud margenile
Dundrif panel la Marca cea Mare', de §i Chilia genovesa din
insula a fost probabil crutata, pana in 1408 macar, cind
era vorba a se face din ea basa unel expeditil ungure§t1
impotriva Turcilor, chiar §i pentru folosul banesc ce putea
aduce Domnier. Dar Ivanco, care traia §i domnia si in
1393, fusese inlaturat de la Dunare de Mircea in 1390,
cind el se intitula cDespot al terilor tut Dobrotici,, cum
face §i pana pe la 411.

2. Basarabia" fi Alexandru-cel-Bun.

intinderea principatulut Moldovel in partite basarabene

trebuia sa se sprijine decl pe o intreita biruinta : asupra
Tatarilor, asupra Genovesilor §i asupra lut Mircea, a cant!
stapinire era a§a de bine intemeiata, incit Turcit, cari nu-
miaa litoralul de la gura Chiliel in jos (taxa tut Dobrotict,,
numira e tara tut. Basarab,, dupa cel mat cunoscut membru
vechia al dinastiet, partea la Miazanoapte de gull, §i
acest nume al Basarabiel ca §i cellalt al Dobrogil se ras-
pindi §i la alte neamurt §i in alte cancelarit, traind apot,
cu alt cuprins, me§te§tigit introdus, §i pana in zilele noastre.
Dar, pentru a trece dincolo de Prut cu o§tile, cu drega-
torit §i cu boierii daruitt in cpustie,, trebuia raspingerea
I EdiVa Langmantel, p. 52 ; ed. Neumann, p. 92.
 8 .BASARABIA* I ALEXANDRU-CEL-BUN

altut rival politic, care era §i unul national, anume a Rit.ilor

rutent.
De fapt, intemeiarea Moldover prin expansiunea roma-
neasca din Ungaria, crescuta cu prisosul de puter1 din
vaile MoldoveT §i SuceveT, nu e decit o mare biruinta asupra
expansiunit ruse0i mai vecla, care fu cu desiivirOre intaturatd.

Nu mat credem azT in ispravile luT Ivanco Rostislavovict

prin veacul al XI-lea pe pamintul nostru, ca Birladnic, :
critiCa diplomatic:a §i critica istorica ail dovedit grosolania
falsificatului. Dar e fapt ca la jumatatea veaculuT al XlV-lea
familia de origine litvana a Coriatovicilor, <fii1 MT Ko-
ryath), rusificatt cu totul odata cu cre§tinarea lor, a in-
cercat, rascolind §i pe Tatarl, aruncati la 1349 asupra Po-
lonieT, la 1352 asupra .SecuimiT, unde distrug cetatea de
hotar Varhégy, sä invie suprematia politica ruseasca. Si nu
numaT in Galitia, dar si in Maramura§, colonisat prin par-
tile Muncaciulut, unde capatàl aguvernul cetatiT), cu Rus-
necT, de cneazul, cducele, podolian Teodor, fiul lul Con-
stantin, §i de fratele sail, Vasile '. Interventia lui Casimir
al PolonieT, care se temea si pentru regatul lui si care
simtia marea insemnatate comerciala a GalitieT, unde facu,
prin colonisare de oräsenT german!, din Lemberg §i Cracovia
portile catre negotul rasaritean al Caffet genovese, apof
amestecul lid Ludovic de Ungaria, care poate de aceia
crea peste munti Voevodatul, innainte de toate anti-tata-
resc, de pe apa MokloveT, puse capat acestor tendinte,
unind Galitia cu Polonia.

Daca se iea in cercetare harta de astazT a BasarabieT-

de-sus, in comparatie cu aceia a Bucovinel austriace, care

I NihElly, Dipldme mctramurefene, I, Sighet, p. 121 si urrn. Teodor

ajunse span de Beregh (ibid., p. 141) Mararnurasui a..culta de el (erga
ipsum ducem extitisset") (ibid , p. 206). A chldit Win& tirca ru -cased
a SI Nicolae din Muncacid (ibid.,. p. 601). La 1416 fete]; lui, Anusca
sit Maria, nu era(' incA mkitate (ibid., p. 205) ; vaduva ha be chema
Valha (ibid., p. 206).
 BASMIABIA. §I CEL D'INTAIC VEAC AL MOLDOVEI 9

cuprinde .§1 cealalta parte a Tinutulut Hotinulut, §i cu

aceia a Moldovet, unde se urmeaza Tinutul Ia§ilor, rasar
de la cea d'intaiii privire un mare numar de sate ale ca-
ror nume se ispravesc cu finale caracteristic ruse§tt, malo-
ruse§tt : autt (Ba§cautt, Colincautt), vat (Nedoboievat,
Lincovat, Pa§covat, Percovat), intt (Sobotinti), in (pe
lingd Hotin : Rubotin), eva (Coteleva), ova (Nagi-
mova), eva (Cerleva), ovita (Voronovita). Numele ru-
se§tt care nu inseamna o colonisare mar ales : ca Terebna,
Camenca, §. a., sfnt relativ putine. Se vede astfel coloni-
sarea cu elemente, noua §1 vecht, rutene de peste Nistru,
colonisare care aducea dupa dinsa §i o inriurire politica.
Regil din Halici5 vor fi avut-o, fara indoiala, intr'o masura
§i in hotare pe care nu le mar putem recunoa§te. (Ducif )
Podolier, din noua dinastie, incercail sa faca acela§I lucru,
fara a-§t da seama insa a o putere nationall mat tare
decit a neamulut lor, acuma obosit, li statea in M.P.
Bogdan, intemeietorul Moldovet, avea cu sotia sa, Ma-
ria, un fiii Latco : numele e de origine ruseasca, dar el nu
lipse§te nict in Ardeal pe aceasta vreme. E sigur a in
jurul sati, pe linga elementele aduse din Maramura§ §i pe
linga tirgovetit, straint, Sa§t, Nemtr, Armeni, din Baia, Si-
retiii §i Suceava, cele trel d'intaiii ora§e ale Domniet celet
noua, vor fi stat §i Ru§1: numele de Stetco §i Stanislav ar
parea ca arata pentru cet ce le poarta aceasta obir§ie. Ce
putea fi mat firesc decit, in aceste conditit, incercarea Co-
riatovicilor, pe un timp cind rostul lor galitian disparea,
de a pune mina pe aceasta Moldova de curind intemeiata
prin indrazneala, vitejia §i instinctul politic al altora ? Cu
atit mat mult, cu cit, dupa moartea lut Casimir in 1370,
Rusia Ro§ie inviase.
Astfel, in vre-o legatura cu dinastia de Ora atunci, --
ca sot al Anastasia (nume ruso-grec), fata but Latco -- cfu
chemat, §i veni fall zabava, gata de Domnie lunga §i
mindra, pe la 1374 Iurg Coriatovict, frate cu Teodor §i Va-
sile, ramas in Podolia, <la Smotrycz sad Bakota), impreuna
 40 Is.sAnAsiks st ALEXANDRILCEL-BUN

cu alt frate, Alexandru '. Cronicele litvane stir' singure de

dinsul : de chemarea, incununarea la Suceava si otravirea
14 dupa ce noul rege polon, Ludovic al Ungarier, zdrobise
aceasta slaba reactiune ruseasca si ortodoxa : Strykowski 9
i-ar fi vazut la 1575 mormintul, si anume la Vasluiii, in
biserica domneasca decT, cad aceasta e cmanastirea de
zid, de acolo, co zi si jumatate de la Birlad,. De oare ce
*tefan nu putea sa aiba grija impodobirii mormintului
acelui print, strain de singele WI, pe care nici letopisetul
teril nu-1 primise intre Domni, trebuie sä credem ca. e
vorba de alt cineva, si anume de Iuga, fratele lui Alexan-
dru-cel-Bun, cad acestuia nu i s'a pus piatra de *tefan la
mänästirea de familie a Radautilor. Otravirea ea insasi e
Indoielnica, daca ea e privita altfel decit ca urmarea unei
lupte pierdute, cad de Craciun in 1377 vedem pe Litvant
mergind in Moldova si pierzind o lupta3.
Niel Iurg Coriatovici n'a fost decT (Birladean). in lega-
tura insa cu acest loc din Strykowski s'a nascocit docu-
mentul 14 din Birlad tocmai 4, prin care ar fi rasplatit,
la 3 Iunie 1374, pe Iacsa Litavor (Litovoiii ?), cnamestnic,
titlu cu totul neobisnuit si neexplicabil la Cetatea-Alba,
pentru ca ar fi batut pe Tatad la tVladiciii pe Nistru,
(loc neexistent). Ar fi cel d'intaiii act basarabean, daca
I-am putea privi ca adevarat. Intru nimic insa nu s'aii in-
laturat, si ea insumi nu sint adus sa inlatur, argumentele
ce am adus acum zece ani impotriva autenticitatii docu-

1 V. suma de informatiI nol si de interesante ipotese in George Po-

povici, Anul de la Illartie, p. 11 si urm.
2 Archiva istorictl, II, p. 8.
3 Analistul din Thorn, Scriptores rerum prussicarum,III,p 106; Intaitt
la G. PopovicI, 1. c., p. 16, nota.
a De notat ca In traducerea sa Hasdeil lasase la o parte Vasluiul ei
ca el vorbia de actul acesta pe care-1 va tipari cu o alta ocasiune"
adaugind a e ndin nenorocire WA, data" (p. 8, nota 1). Dar peste
cltiva anI (1865-1873) 11 publick el en data, si cu data-I publicase In
Foifa de ietorie li literaturd din lap', 1860, p. 41.

1
 nASARABIA V CEL 1V1NTXIC VEAC AL MOLDOVEY 'it

mentuluf De la Iurg a rAmas, de fapt, un singur lucru:

.
limba malorusd §1 formularea ruso-litvand, §i ea insd in-
dreptatd dupd modee ungure§tf, a actelor Domnief Mol-
dove! s.

Vor rdminea de bund seamd necunoscute imprejurdrile

In care Domnif nof de Ord, Rominil, de singe §1 de lege,
Petru al Mu§atel §i fratele sA5 Roman, a5 fost in stare a
duce itara Moldovef) peste Siretiti, pAnd la Prut §1 la Du-
are, ingdcluindu-i-se acestuf din urmd sd se intituleze la
1392 (mare, de sine stAtAtor Domn, eil Roman Voevod, al
tell! Moldovef, de la muntf §1 pAnd la termul Mari! a.
Aceasta ar insemna innaintarea pand la Cetatea-Alba, dar,
dupa cit §tim pentru vremea ce urmeaza, nu Inca §i a§e-
zarea in chiar aceastd cetate poruncitoare peste valuri. In
adevar Alexandru-cel-Bun, care isprdvi chiar de la inceputul
Domnief sale conflictul cu Patriarhia constantinopolitana,
facind-o sa recunoascd pe VIddica Iosif, ruda sa, ca Mitro-
polit al MoldoveI, cu titlul de Cetatea-Alba, dar cu Scaunul
in Suceava, acela§I tinar Domn al lini§tiI sigure §i al pAcif
prevazdtoare trimese la mormintul Sfintuluf Joan cel NoU
pe unul din boierif sdf, care, luind trupul muceniculuf, il
duse cu alaiii de o§tire pand in ora§ul de re§edintd, unde
se incepu indatd lucrul la biserica menita sa-1 cuprinda 4.
Un atac impotriva Chilief, de care era nevoie pentru a se
Intregi aceastd granita sudicd, fu poate pricina pentru care
Iuga, innainta§ul lul Alexandru, fu cscos ) 5 dupd o luptd,

1 Studii # documente, V, p. 590 10 urm. Cf Popovici, Ansi de la Mar-

tie, p. 13, nota 1. A.daug ca nicl in Biblioteca undatiel Krasinski,
unde am Intrebat personal ei direct, nu s'a putut at% originalul.
3 1. Bogdan, Cher die Sprache des ditesten moldauischen Urkunden,
In JagiC-Festschrift", Berlin, 1908.
2 Recista pentru istorie, arheologie # filologie, VII, p. 366 ; Archiva
istoricii, II, p. 18.
3 Vigo. citatä ; Ureche, p. 137.
5 Bogdan, Cronice ineclite, p. 35,
 42 IBASARABIAI §T ALEXANDRU-CEL BUN

dupA o infringere a sa, fArA indoialA, la 1399,. de Mireea

Domnul muntean, care r AnA la sfirsit isi apArA Basarabia.

De la inceput mArturfile de boierT adause la daniile §i

jurAmintele lul Alexandru il aratA stApin in Tetina de la
vadul cernAutean al PrutuluT, in Ncamt, in Siretiii, in Do-
rohoi5, unde-si avea mosiile Mihail, in Somuz, o cetate
a Somuzului nu cunoastem, dar s'ar putea sA fie vorba de
o cetate de lemn ca la Baia vecinA ' , in HirlACI si nea-
pArat in Roman, cetatea fAcutA la vArsarea Moldova in
Sir3tiii de unchiul sAii Roman. Alte cetAti nu se mat po-
menesc, dar privilegiul din 8 Octombre 1408, pentru ora-
senil din Lemberg, cari stribAteail tara aducind bogAtia §i
viata cu din§ii, pomeneste, odatA cu cmarfa tAtAreascA,
deci din Caffa , a§a de folositoare Vistierici prin rublele
tAtAresti ce lisa la vamA, intAiii vama Uctei(it-Albe, pe care,
in locul Tatarilor, cu sail fArA consul genoves, o ridica
acuma Domnul Moldm el. Apoi pe cea de la Tiyhinca, cTi-
ghiania), pe cea din Hotin, al cirii pirOlab vine in rang
ditpa al SuceveL al CetAtif-Albe, al Chiliet, dar innainte de-al
Neamtulu12, cum vorbeste si de cele de la Baia si Trotu§
pentru Ardeal si de la BacAii pentru Tara-RomAneascA,
pentru (Basarabiap 3. AceastA presentA a vamesilor moldo-
vent in Hotin 4, Tighinea si Cetatea-Albl, presupune si tine-
rea una strajf rnoldovenesti acolo, in cuprinsul zidurilor
nouà ale celor doul d'intilid cetAt1 §i al vechilor ziduri ge-
novese ale cela din urmA. CAlAtorul rus Zosima, care mergea
prin 1420 la Constantinopol, pe calea hagiilor, mat dA un vad
al Nistrului, unde se afla de-o parte vama moldoveneascA,
de altA vama podolica a MareluT-Cneaz litvan Vitold, §i
Acolo erail Tatarii timirtasenI ; Archiva istoricd, I ', p 12, n I 284.
Miron Costin, in Arhiva istorkd, I I, p. 171. Mat tarzia ci ;Ong
ceI 1'i01110, intre Vornica-cei-MarI ; ibid.
3 , p. 130 si urm.
Archiva istoricd, I
Pentru data, observatiile foarte drepte din I. Nistor, Die auswar-
tigen Ilandelsbezichunyen dcr Moldau im XIV., AV. und XVI. Jahrun-
dert, Gotha, 1911, p 25 In adevar pe acea Treme computul bizantin,
anul de la Septembre, se obisnuia numal la Muntem
 i3SATIABIA l CEL D'INTXIg VEAC AL moLDoVEt 11

aniime Stinca-VArniT (cMitirevii CAiminii): de oare ce dru-

metul venia de la Chiev peste Bug prin Brae law, trebuie
sA credem a e vorba de punctul Otaculu (astAzT Atachi
al Rusilor), in fatA cu Mohilevul orT de Soroca. Punctele
Soroca astfel nurnitA si DubAsarT, numit asa dupA
aceT cari trecea5 lurnea pe podul de dubase incredintat
lor vor iesi la ivealA mat tArziii numaT.

tim insä din planul de impArtire a MoldoveT intre Po-

lon! si UngurT, incheiat la Lublau in 1412, cA la aceastA
datA MoldoveniT, cari aveaii toatA tpAdurea dintre Prut
Nistru, se aflaii si in Chilia. Trebuie sA se inteleagl insA,
nu vechiul Licostomo din ostrov, ci now cetate de pe ma-
lul nordic, innAltatA pe aceastA vreme : regele Sigismund
al Ungarier, care era si ImpArat, si-o reserva, pentru sine,
lAsind vecinuluT polon, Cetatea-Albl 9. In loc de Poloni,
Cetatea-AlbA avu sa ri1sping5. insA, atunci cind, la moartea
InT Mircea, Tura trecurA DunArea munteanA, flota Sulta-
nuluf insus1 (1420): cu citeva lunT innainte pretendentul
Dan, nepotul de frate al luT Mircea, debarcase aid, de pe
corabia care-1 adusese din Bizant 3.

Chiar in anul urmAtor, avem pe cel d'intaia cidator in

aceste pur(T, Guillebert de Lannoy. El vine de la Camenita,
unde fusese primit de Vitold, care tinea acolo, in preajma
noastrA, Curte strAlucitA, avind la sine si pe un Sultan tatar
adApostit in terile sale. cPrin pustietAtT mar!) trece el ca
sA ajungA la satul Cozial), unde stA VodA Alexandru :
csatul) nu e decit Suceava4. De aid, sfAtuit a nu intra in
Turcia, uncle murise Sultanul, stirnindu-se rAzboiii civil,
el apucA drumul CaffeT, coborindu-se intAiii la Cetatea-A1131,
Moncastro pentru ItalienT, tot GenovesT Belgrad, Bia-

1 Calatoria, In culegarea d-neI do Khitrowo; in colectii rounanestI,

la Haadeu, Archira istoricd, II, p. 49.
2 In Dogiel §1 alte colectiI de tratate.
Epunerea, In Chilia i Cetatea-Albd, pp 80-1.
C in loc de s, ca In scriptura slallonä.
 r

ii IiIASARAI3iA. SI it.EX4NbRU-CEL-MIN

logorod (lBellegard)) pentru Polonf, pe lingg cari ma

stall aid §i ArmenT §i (Valahf). In vederea unuf no5 atac
turcesc, ce se putea prevedea, Ghedigold, guvernatorul
Podolief, un prieten al luf Alexandru, ridica lute I zidurf
noug, cu 12.000 de oamenf §i 4.003 de call, in cea maf
mare parte, neapgrat, MoldovenT. Locurile era5 nesigure,
§i hop, de tail, nu Tatar!, prind §i maltrateaza pe dru-
met, care-1 iartg mgrinimos 2. Peste tref anf era sg soseasca
intre aceste zidurf tarf insu§I fiul Impgratuluf bizantin, vii-
torul loan al VIII-lea, care se intorcea dintr'o cAlgtorie in
Europa 3.

Sigismund rivnia pe atunci, dupà coborirea in Tara-Ro-

mgneascg, la 1427, pentru a pune din no5 in Scaun pe vi-
teazul sg5 ocrotit Dan, care lovi Giurgiul §i Silistra, stg-
pinirea asupra Dundrit intregt. Pentru aceasta a§ezg pe ca-
valerif teutoni af luf Klaus de Redwitz la Severin, §i tot
pentru aceasta calla sg. capete Chilia, pe unde trecuse
insu§f in fuga sa de la 1396, dupg marea intringere de
Sultanul Baiezid. Alexandru flcu decf un zggaz la gura
riuluf §i izbuti sa apere de du§manif cre§tinf §i Cetatea-
AIM'. 0 interventie litvano-ungureascg trebuia sg faca pe
Alexandru a primi pe Teuton! la Dungrea moldoveneasca 5.
Ca titlu de drept pentru cucerirea plAnuita de dinsul,
regele Ungarief, suzeran al Terif-Romgne§tf,pe care o socotia
ca o stApinire a sa, aducea reclamatiile luf Dan §i ale cBa-
sarabenilor, sif. Sigur de inggduinta luf Vitold, sprijinitorul
de pang atuncf al luf Alexandru, el aruncft pe Muntean
asupra Moldoveanuluf pentru acest Tinut al Chilief. Biru-

1 Cf. Bogdan, Inscripfiile de la Cetatea-Albd # stapinirea Moldova'

asupra a, In Analele Academie! Romine", BucurestI 1008, p. 341,
nota 5.
2 Editia Poitvin; traducere romaneasc5, In Archiva istorictY,11, p.130.
2 Phrantzes, pp. 118-9.
2 Dupl materialele din Prochaska, Codex Witoldi, Chilia # Ceta-
tea-Alba, pp. 85-6.
6 Ibid.
 ilASARAPIA fl CEL D'INTX10 VEAC AL SIOLDOVEY it
inta ramase insä a acestut din urma, care lasa pe Poloni
pentru Litvant qi se asigura astfel de catre un nod atac
unguresc. Putu sI moara dect stapin deplin al acestor parp,
locuite §i aparate de Romint §i chemate la o viata istorica
de Domnia Moldovet

3. incerearea imer Basarabit moldovene01 osehite.

in aceasta Basarabie, acum moldoveneasca, fara insa o

el, avea
con§tiintA deosebita, Cetatea-Alba 2, cu jupinit
poate 3 alta organisatie decit a ora§dor din launtru, cu
§oltuz §i pirgart. In Chilia se p5strail Inca puternice sim-
patit muntene, §i Ungurit avead prietent .pe aid, ca §i prin
Braila, fiind un drum spre Ungaria 4. In sfir§it Armenit,
Genovesil, Grecil erad mat bucuro§l de o stapinire italiana.
Ca toate porturile, §i acestea erail mat putin ale uscatulut
de care tinead, decit ale Mara care li dadea hrana.
Inca din 1435, Cetatea-Albä e in mina until obladuitor
deosebit, calugar, poate vre-un fid de Domn calugarit, saü
un nod Alitropolit de Asprokastron, §i Venetia se hotäri
sä trimeata acolo o corabie anume, care nu gäsi Insa des-
tula siguranta sad destul ci§tig : vice-consulul Francisc Duodo
nu e 'pomenit mat tarzii15. Prin tratatul de impArtire a
serif intre fratit vrajma§t, fit at lut Alexandru, Ilie §i Stefan 8,
acesta din urma capAt5, la 1-id Septembre 1435, un apa-
nagiu cu Vasluiul, Birladul, Tecuciul, cu motile pe Co-
vurluid, cu Chilia Impreuna cu vama §i baltile et, dar feint'

1 Ibid.
2 Notes et extraits,1, pp. 573-4, 581.
8 Daca jupIniI" nu shit pircalabir.
6 Wawrin, Enchiennes cronicques, ed. d-reI Dupont sa6 a lul Hardy.
Chilia trimesese i soil la Sinodul din Basel ; Studif i docurnente, 1.11,
p. xxxm, nota 3.
5 lorga, Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisades au XV-e

eihle, 1, pp. 573-4, 681.

6 Hurmuzaki, 1 2, pp. 856-6, n-1 673.
 48 INCERCAREA UNEI BASAIIABIT MOLDOVENESTY OSEBITE

Cetatea-Alba : locul de resedinta cell alese, fu insa, dupa

cit se pare, nu Chilia, ci Birladul, si une orr Vasluiul. Nu
era o tara, ci numar niste veniturr, Stefan suindu-se la Su-
ceava si Ilie coborindu-se la Vasluid1, dar culegerea veni-
turilor in aceleasr partr indruma o stasiare a Moldova
Era si o nevoie de apiirare localei, fata de Tatar!, caH,
pradind in 1439 Moldova-de-sus, se aruncara, in anul ur-
mator, asupra Vasluiulur si Birladulur 2, necutezind sa atace
insa, din causa legaturilor vechr cu Genovesir, Chilia si
Cetatea-Alba. La 1440 Inca, de frica acestor navalirr, se
intaresc zidurile Cetatir-Albe: rugaciunea pircalabulur Te-
dorca, poate t de Telicha), trebuie cetit : Telcra, dupa
ortografia genovesa, care da 6, prin ch saii ih: sa fie Tulcea ?
pomeneste ca Domn acuma pe Stefan, pe el singur, tea-
lug rul, fiind inlaturat si Ilie neavind aice nicrun drept 3 :
inscriptia e redactata in greceste si arata ca fata de Mol-
dova de cultura slavona aid era o alta viata, orientata In
alta directie. Urmasul Jur Tedorca, trecut apor, daca iden-
tificarea propusa de d. I. Bogdan se admite, in serviciul
Genover si ratacind Ora tarzid supt alte cerurr, fu un Iur-
ghicr, fiul lur Iurg deer, si ginerele Logofatulur Oancea4.
Inca din 1443 lupta dintre trail pornise iarasT, Inca mar
Inviersunata : Ilie pierdu vederea, iar Stefan, ca pedeapsa,
viata. Cea d'intaiii urmare a razboiulur nelegiuit fu o in-
doita ciuntire a Tinutulur dintre Prut si Nistru : la Nord
ca si la Sud.
La 1433 regele Polonier, dind Sepenicul, 'retina, Chmie-
lowul, dar nu Pocutia, recunoscuse lur Stefan hotarul de la
&dal Poloc plinii la Mare5. La 1435, Ifie, nu numar ca pi-
rasise drepturile capatate de straunchiul sad Petru, prin-
tr'un imprumut cu zalogire de teritorir, asupra TinutuluT,
1 Chilia fi Cetatea-AlbrY, pp. 95-6.
2 Bogdan, 1. c., d. 50.
8 Bogdan, Inscripliile de la Cetalea-Albd, p. 311 §i turn.
i Hurmuzaki, P, pp. 881-2.
5 Ibid., pp 847-8.
 13ASARAIIIA SI CEL IrorrAM VEAC AL MOLDOVEI 1.7

de peste Prutul bucovinean, al SepeniculuT, staroste era

atuncT Jurj 1 dar adAugise si rusinoasa peiriisire a Hoti-
nulul, numgrat, algturT cu cetAtile recunoscute luT *tefan,
ca unul din centrele acestuT teritoriu. MoldoveniT nu se
grgbirg insa a executa acest tratat i impgcarea cu *tefan
zgdgrnici cu desgvirsire indatoririle luate intr'un moment
de restriste. Acuma insg, dupg orbire, Marinka, sotia po-
long a' Jul Ilie, sili pe pircglabul hotinean Manuil a ceda,
la 28 Februar 1444, in minile castelanulul de Cracovia pi
Palatinulul RusieT cele treT cetatI2: dacg insg. Ong la
Simpietru the nu-pl va cptta mosiile de adgpost in ,Po-
Ionia, eel doT dreggtorT regal! s dea innapoT depositul.
Actul e datat insg din Lemberg, si intrebarea era dacg aceT
ce se aflail la fata loculul erag dispusT sà asculte de po-
runcile unor pribegT ce nu erail sg se maf intoarcg inna-
pot. Dar in 1450, cind ostI polone venirg sg sprijine causa
fiuluT maT mic al luT Roman si al Marincgl, Alexandre],
Hotinul nu trebui sg fie cucerit, ca i Neamtul i Suceava 3.
OameniT MarincAT pastraserg insl tot eT cetatile, i Manoil
rgmase Inca multI anT in Hotin.
De fapt insä prin cedarea de atre Petru-Voda, alt fil
din florl al luT Alexandru, Chilia intra in stApinirea Un-
gurilor luT loan Hunyady, al cgruT sprijin sail a caruT in-
gaduinta erail de nevoie pentru ca sg poata domni cineva
in Moldova. Un frate vitreg al acestuia, Bogdan, tatgl luT
*tefan-cel-Mare, trebui sä se indatoreascA a nu ataca acest
loc de strail al cruciateT ungurestI la gurile DumlriT. Pg-
zitoriT cetatil insg faceail serviciu Domnulul muntean, care
era socotit pe acest timp ca un Voevod al mareluT Voevod
ardelean i apitan al regatuluT UngarieT. Prin acestI os-
tas1 aT ocrotitoruluT, Chilia era astfel a urmasilor luT Mir-
cea i Jul 1)an al II-lea. Din partea lor, in lupta luT Bog-
dan cu AlexAndrel, pe care Polonil II aduserg, dar care
singur nu era in stare, la vrista si cu neajunsurile lul, sä
1 Studi p documente, XIX, p. n.
2 Hurmuzaki, 11, p. 699.
3 Dlugosz, la anest an.
2
 fit INCERCAREA UNEI BASARAI3It MOLDOVENEFT OSEBITE

ramiie, regele Casimir §i sfetnicii sal, cu gindul la bogatia

Cetatii-Albe, se pregatiaa serios sa (uneascä §i. sa intru-
peze pentru totdeauna Moldova la regatul Poloniei, . In-
tre sprijinitorii lui Alexandrel era §i vechiul credincios al,
familiel sale, Manoil de Hotin, §1 un alt pircalab, pe care
1-am a§eza la Cetatea-AlbA, Costea. Cind Bogdan-Voda
peri de mina nelegiuita a lui Petru Aron, totu§i fratele
sail, cind acesta ajunse a stringe in jurul Au mai toata
boierimea, Cetatea-AlbA, pe linga Neamt, ramase in grija
CpircalabulurD, §i acesta o pastra pentru tinarul Domn legiuit
care purta numele venerat al lui Alexandru-cel-Bun. Un
timp Alexandrel avu, pe linga alte cetati, §i Vasluiul §i, ade-
vdrat stapinitor basarabean, el hotara§te in 1452, asupra bal-
tilor Botnei, pescariilor Nistrulur §i \Tama de la Tighinea '.
Din partea lui insa, in 1454, Petru daruie§te mo§ii la Vas-
luiii, la Brodul Calugarilor, la Leipmpa, care se infati§eaza
acum intaia§i datP. Il vedem la 1455 Wind §i danii la
Nistru : prisaca Bileaca §i vadul Ro§cautii, luati de la Mi-
drea lui Jumatate 3.
Alexandrel fu pang la sfir§it Domnul din Cetatea-Alba,
unde muri, de otrava boierilor sAi, in 1455, anul cind pes-
cad moldoveni din Cetatea-AlbA ocupara, fArA poruncl de
la cineva, cetatea Lerici, la gura Niprulul, de la proprie-
tarii ei genoves14. La disparitia sa, se pare ca. regele
Poloniei se gindi, ca ruda, a cere pentru dinsul portul cel
bogat al Limanului. Nu-1 putu capata ; pircalab era atunci
Petru, fratele Costei 5 ; innaintalul sAil Stanciul, care-§i pe-
trecu aid mar toatA viata, orinduise sA se repare iarA§T zidurile
fn Mart 14546. IndatA regele facu insA sa se dea MarinkAi
ca despagubire Siretiul §i VolovAtul, la Prut, dar Tetina §i
Hotinul ramasera in mini moldovene§ti : soarta lor trebuia
sa se hotarasca mai tarziil, cind Petru Aron VA face in-
' Chilia # Cetatea-Albet, p. 106.
2 Orest Popescul, Citeva documente moldovene, CernAutI, 1895, pp. 8-9.
3 Mianicki, Materiale, p. 84; traducere In Uricariul, XI, p. 10.
4 Chilia # Cetatea-Albil, p. 116 §i urm.
6 Pirvan, Alexilndrel-Vodit # Bogdan-Yodel, Bucure§tI, 1904, p. 101.
6 Bogdan, Inscripiiile, p. 327 §i urm.
 bAsArtAtak §1 CEL MINTAI6 VEAC AL MUM:IVEY 40

chinarea cerua 1 in 1457 se vede insI a Domnul Mol-

dove! tot avea dreptul de a-§T pune starosti! in Hotin §1
Cern Ault 2.

Vremea luT *tefan-cel-Mare venise. Citeva puncte cu

privire la Tinutul nostru mat trebuie fixate innainte de a
infatip partea lur in fastele celor ma! glorioase isprOvI mol-
dovene§t1.

4. Organisatie .fri culturd basarabeand panel la pfan-cel-Mare.

DecT Basarabia in sensul de astAzI al cuvintulut

cuprinde cloud cetAtt numat : Hotinul la MiazOnoapte §i la
MiazAzi Cetatea-AlbA, care singurA presinta prin ea insA§T
o insemnAtate de negot. Hotinul are §1 varra : pentru mAr-
furile ce vin pe drumul Doroholulut orT apuca pe acesta ;
Tighinea e §i ea o vaml, dar ail zidurT : Vodä o arendeazI
cuiva, care o (tine', apatind, prin aceia.§1 invoialä, afara de
locurile scutite, §i alte veniturt, dincolo de ora§. AlexAndrel-
VodA ni le arna Ia. 1452 : vamA in hotarele mo§iilor vecine,
pripas de la vite, folosul de la pesariile NistruluI §i de la
baltile alatuite de cursul Botne13. De sigur a Jot a§a,
cu arendarea vamit §i veniturilor ora§ulut, era §1 la Hotin.
Viata orA§eneascl se 'Astra numat la Cetatea-Albl.
ManAstirt lipsesc aproape cu totul pän't acurn ; se dail
insil pe aid veniturT de pescuit, de pripA§it, de vOmuit prin
sate, precum §i mo§i1 cu prisAcT, mAnIstirilor de dincoace
de Prut, ca Bislrita, ocrotita de neamul lut Alexandru-cel-
Bun. La 1454 carale alugArilor de la Moldovita merg cdupg
pe§te la DunAre ort la Nistru, prin vadul LOpu§net, prin
al COlugArilor, al TutoreT4: mgnästirea avea de la un ste-

I Hurmuzaki, 112, pp. 65-7, n-1 52.

2 Ibid., p. 674.
2 Archiva Istoria, II, p, 141.
4 Orest Popescul, pp 8-9.
 20 ORGANISAVE t CULTURA niSARABEANA PADA LA §TEFAN-CEL-MARt

fan-Voda locul (Leontal la Nistru, cu prisaca, iezerele, fine-

tele, moara si vadul la Nistru, pana la locul (uncle a sezut
Vilceal 1, iar de la $tefan, fiul luT Alexandru-cel-Bun, si de
la Alexandre! (1445, 1449), jumatate din <lacul Covurulur
in care se varsa apa Ialpugul ce vine de la Cahul,, cu
dreptul de a lua jumatate din pescuit si vama pesteluT §1
cea de tpe uscat, 2. CalugariT de la Pobrata facead la Botna,
uncle-1 zice Innalta, Visoca, , linga clacul de la ustia Biculull,
miere scutita de dijma §1 avead cin fata, pescaril la Nis-
tru : la 1466 gäsim aid si eprisaca lui David' *. CeT de
la schitul Varzarestr (?), in chiar aceste partT, stapiniail si
prisaca luT Acibec) 5.

Cite unuT raze§ i se dad paminturT fr stapin, pamin-

turf confiscate orT i se intareste mostenirea, cumparatura de
la alti razesT. Astfel, luT Coman de Bezin, supt A!exandru-
ce1-Bun6 stapiniT Bezinului orheian apar §i la 14367. Ale-
xandru-cel-Bun mar dadu Gromobitna, si1ite la Nistru, luT
Vilcea si sotieT luT Olga; Stefan-cel-Mare, caruia-T ramasese
apoi, o schimba cu un sat sire tean, asezind aid pe fe-
meia LucaT Ecobescul si o nepoata, fata lur Lazar Pro
danescul 5. Tot Alexandru da SolotfeniT, in Lapusna °, unde
aflam aptT (1638) pe nepoata luT Virnav §i pe fata luT Min-
dad, Antimia 1°. Patru sate la Hotin (si Noua-Sulita) se recu-
nose lui Ivanco Mihailas " , care nicT el nu era in fruntea
boierimiT. $i feciorT de popä se intilnesc intre eel daruiti

1 Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters lfoldatriza, p. 55.

2 Ibid., pp. 61-3.
8 Archira istoricd, II, pp. 114-5,
4 Ibid.
5 Venelin, Documente romino-bukdreftl, 1840, p. 61.
6 Uricariul, I, pp. 458-9 Urumqi: Ioan, Prodan, Nasta.sia, Oleana,
Magda Mica.
7 V. Shull! i documente, XVI, p. 396 §i urm.
8 Studa i documente, V, p. 211, n4 2; originalul, ibid , p. 386, n-1 2.
9 I bid., p. 218, n-1 35.
10 Ibid., p. 237, nota 1.
11 Ibid., p. 397.
 BASATIABIA V CEL D'INTX16 VEAC AL MOLDOVEI 21

de Alexandru-Voda in aceste parti : astfel un loc la Vilcov,

pe vechr hotare, la Cgluggra, e dat, la 1428, luT Vilcu fiul
popel,Zaharia 1.
Supt Ilie se dg loc pe Ichil, la Cobilna, lur Dima, unul din
sfetnicil domne§ti 2 Ilie §i Stefan a§eazg la Cruglih lingg
Hotin pe Iva§co, fiul la Balasin 3, t in vechile hotare). a Loc
din pustie, dgruiesc ei, la 1436, lui loan Caute§, pe lingl
Ili§e§ti, §i aid se face Poiana lui Caute§, apor satul Cguti§enT,
Minas la urma§ii intemeietorului §i pana peste un veac 6: e
cel d'intgiii cas bine cunoscut de colonisare. Lur Petru Dur-
nea i se da movie, in 1450, de Bogdan-Vodd, la apele
Gruiet §i Sacovgt, ape basarabene, cu <locuri de prisacg in
pustie,, locurl de moarl, chlabnice), clocurl de finate),
t dupg obiceiul priskilor) 5. Mar tgrziti, Stefan-cel-Mare va
face stgpin la Puhoiul in LApu§na pe Postelnicul Nicolae
Matostat §i pe Gliga§ Melciul, §i cu acest prilej se in-
seamng drumul ce ducea de aid, de la Prut, la Ceitwtnii
de lingl apa Nistrulul; in vecingtate era cocina Ggngu-
roaii bltrinei, 6. Dar despre opera rnilitarg §i colonisatoare
implinitg de el aid, se va vorbi deosebit.
Pang aigi e vorba de vadurT §i de pescgrit, ici-colea, cu
cite o prisacg in valea BotneT orT a Lgpu§neT. S'ar crede
a mar sus de aceastg cpustie,, in partik de cgtre Sepe-
nic, lipse§te rinduiala pgmintului dat la mAngstiri §i la bo-
ierT, dar §i aid ggsim in veacul al XV-lea dovezi de lo-
cuintg §i organisare, de fiinta curtilor boiere§ti cu morT §i
(posade) (circiume) gra indoialg. Intra boieril Moldover la
1435 aflAm astfel pe Vilcea din Lipnic, in pgrtile Hotinu-
lui 7. Lingg Hotin. chiar, Alexgndrel int4rise, la 20 Iunie

1 Uricariul, XVIII, p. 1 si urm.

8 Uricariul, III, pp. 114-5.
8 Studir fi. documente, XIX, p. 11.
4 Ghibanescu, S'urete fi izvoade, V, p. 181.
5 Oreste Popescul, 1. c., p. 7.
6 Uricariul, XVIII, pp. 32-4.
7 Ulianilchi, Materials, p. 51.
22 ORGANISATIE SI CULTURL BASAIIABEANX PANA. LA FTEFAN-CEL-MARE

1453, cocina dreapta de la stramo§1,, pe care 0 avea cu-

noscutul §i bogatul negustor Mihu Logofatul, cpe Raut), la
ProcopenI, ccu morI §i prisacr, §i, ceva mai jos de Raut,
unde a ineeput fi, s'a intins eetatea noastrd Hotinul, <un sat
pe Nistru, cu numele Ra§covtiT, ce a cumparat cu dreptele
sale mijloace,. Acolo fusese curtile lu1 Danila §i Budul §i
era prisaca, pomenita, Bileaca .
De bunk seama atund se hotari §i brudina Dural-if §i a
NistruluI, cea d'intaiii mai grea decit cea de-a doua '1.
E cu neputinta de admis sI se fi pierdut miile de do-
cumente prin care s'a creat proprietatea raze§ilor din toate
satele basarabene. De fapt eI erail maI vechI decit Domnia,
§i aceasta a recunoscut totdeauna, pe basa actelor schim-
bate intre eI, dreptul lor de stapinire. Astfel la 1786 se
statornicia inteo anaforà acest principiu privitor la mo§iile
SfintenT, Cornova §i Cocioaia din Orheiii : c ace1 raze§1,
macar de §i n'ati avut scrisorT, ci numar ni§te zapise de
vinzare intre din§i1, carele Inca nefiind cuprinzatoare de
tot trupuI mo§iilor, insa Sfatul DivanuluI, razimindu-se pe
vechea lor urmata stapinire, ail hotarit ca o stapinire In-
vechita nicIodata nu se poate sminti, §i Domnul Alexandru
loan [Mavrocordat] ail Intarit anaforaua) 3.

1 Uricariul, XI, pp. 76-8 (dupa Ulianicki). Cf. Intlrirea lift retru Aron
din 1455, ibid., pp. 79-81.
2 Ibid., IV, pp. 204-5 (forrnä din veacul al XVIII-lea).
3 Ibid., XVI, p. 155.
 CAPITOLUL al H-lea.

tefan-cel-Mare si Basarabia.

1. Wan-eel-Mare 0 apararea Basarabiel de Turd.

Stefan fiul la Bogdan-Voda, venind din Tara-Romaneasca

pentru a birui pe Petru Aron la Dolje§tr §i Orbic §i a-1
inlocui In Suceava, la 1457, nu putu trimete la Hotin pir-
calabul sail sail pircalabir sar, cacr el tinea cite dor in
fiecare cetate. Petru Aron, fugind, daduse cetatea Polo-
nilor, §i cea d'inthiii grija a noulur Domn trebui sa fie aceia
de a capäta din noil aceasta cheie a Nistrulur superior.
Dor anr, cetatea fu incunjurata de ar la Stefan, taindu-i-se
putinta de air capata hrana §i ajutor. 0 invoiall se facu
la Overchelautr (4 April 1459) cu comandantir din Rusia
§i Podolia, cari se indatorira a face ca Domnul pribeag
sa plece din Camenita, unde a§tepta ceasul prielnic §i sa
se adaposteasca la Smotrycz. In schimb, el, Stefan, nu va
mar tulbura cetatea, ci-r va ingadui luarea vamir, pescuitul
In Nistru, adunarea de lemne §i tot felul de legaturr cu
ora§ul, care ramasese al Moldova . Numa peste trecere
de citava vreme putu sa intre In cetate Goian pircalabul,
sail starostele, dupa titlul polon, pe care-I aflam la 1466,
fiind lnlocuit apor prin Vlaicu, unchiul lur Voda, frate cu
mama-sa.
La 1466, dupa ce mare§alul general polon, Loan Ryt
' Hurmuzaki, 113, pp. 126-7.
 24 §TEFAN-CEL-MARE §1 APARAREA BASARA BIEr DE TURCI

winski, fusese la Stefan, Goian staroste de Hotin, cu ve-

cinul Sendrica, din Dorohoiii, 0 cu Vlaicul 0 Iuga Vistierul
se intilnesc in Ilotin cu arhiepiscopul de Lemberg, cu Pa-
latinul Rusid, cu cel al Podolie care era 0 de Sniatyn,
Colornea 0 Carapciii, si cu un trimes special al regeluI
pentru all tinea, la Sf. Francisc, adunarea de impaciuire
0 judecata de toamna, rämiind ca aceia de primavara sa
fie dupa Sf. Gheorghe '.
in aceste 0111 de sus ale Basarabier rasarira indata ca
dusmani Tatari1 din Crimea, al* Hanului Mengli-Ghirat, cel
de-al doilea stapinitor acolo. Valle basarabene se umplura
la 1469 de pilcurile iuti ale salbatecilor calarell. MoldoveniI
li luara urma la intorsul cel rapede 04 putura ajunge, zdro-
bindu4 0 prinzind pe Eminec, fratele Hanulul. Lupta se
dadu linga satul Lipnic, al urtnasilor .luT Vilcea, in c dum-
brava}, pe drutnul la vadul Otaculu13. Indata Stefan aseza
la Orheiii un nod pircalab de cetate, care la inceput nu
poarta acest titlu 3. Acesta fu Gangur, a carul mama,
t Ganguroaia cea batrinav, vazuram cl avea ocina acolo,
linga. Puhoiul, pe Botna. Apoi la 1480 Vlaicul unchiul lul
Stefan, pazi la hotarul tataresc, venind de la Hotin, Ora
la 1486, 0-I urmeaza Grozea fiul lur Micota, iar apol (1492-3)
iarasI Gangur 4. Pircalabul avea linga dinsul o ceata de
luptatorT 0 din acestia, ca din Malusca si Neicea, din
Cozma Razan 0 Dragus, inrudit1 intre sine, Stefan facea,
lasindu4 tot ostas1, colonist1 a1 Basarabiel rasaritene, in pus-
tiile vecine, pe malurile BiculuI 0 VisnovatuluI, unde totus1
erad 0 vech1 stapin1 de Ocilla, ca, in casul de mai sus, Sul-
tana si Marasa, mostenitoare a altor luptatorT pentru tara
timpotriva Tatarilor,.
Mai grabnica i se paruse lui Stefan, de la inceput, intre-

1 ibid , pp. 700-1.

2 Bogdan, Vechile cronia
3 Uricariul, XVIII, p. 33.
4 1. Bogdan, Documentul Rdzenilor din 1488, in Anatole Academia
Romine", XXX; Uricariul, XVIII, p. 479 §i urm.
 STEFAN CEL-MARE I BASARABIA 25

girea hotaruluI de Miazgzi prin luarea Chiller. Cu atit maI

mult, cu cit Turcir, intetitI de ruda si ocrotitorul sad Vlad
Tepes, IT trimesesera, in aceia§I chi:4 cind oastea lor intra
prin paclurile Teleormanulu1, corabille la Dunarea-de-jos,
unde era foarte cu putinta 81 se incuibeze, distrugind co-
mertul i izgonind linistea §i siguranta. *tefan li se facu
aliat pentru a-I impiedeca de a se aseza eI in cetatea a§a
de rivnita §i a§a de folositoare. Deocamdatg, in aceasta
incercare din 1462, el se alese, la 22 Iunie, numai cu acea
rand in picior care-1 flcu sä sufere toata viata. Dar la 26
Ianuar 1465, dupä o cbgtaie, a ziodurilor care tinu o zi
numal, capitani1 munteni dadura Chilia in minile pircIa-
bilor nouluI stapin, Isaia si Buhtea 1.
Indata vedem carale mergind pe la Tutora si alte va-
dur1 intr'acolo, aducind de la manastirI pine, miere §i cum-
parind pe§te pentru calugarI §1 boierI 3. Doar din aceste
partI scoteati fiiI lul Alexandru-cel-Bun tributul a 200 cara
de morun pentru regele PolonieI!
Cetatea-Alba pe atund se afla in buna stare de aparare,
iar Lerici nu fu pargsit declt ceva maI tarzh13. Masud de
prevedere se luasera pretutindenT, pentru ca. Inca din 1469
flota turceasca aparea la <Saline,. adeca Sulina, parind ca
vrea sa se indrepte spre Liman 4. Intre zidurile cele tarI se
'Astra ca un chezas pentru pacea tatareasca Sultanul
Eminec, fratele HanuluT, care insa fugi hi 1473 2
Rgzboiul din 1475 al Turcilor impotriva luI *tefan se in-
cepu pentru Chilia, pe care Sultanul nu void s'o lase in
minile ulna astfel de om, §i cu acest prilej se ceru §i Ce-
tatea-Alba 6 ZVonurile de atac in aceste part! nu se ade-
verisera insa decit in Maiü, cind furl izgonill ni§te sangiaci

I Chilia # Cetatea-Albd, p. 122 si urm.

2 Archiva istoricd, I, pp. 115-6.
Chum i Cetatea-Albd, pp. 129-30.
Ibid., pp. 131-2.
6 Ibid., p. 137.
6 Dlugosz, XIV, pp. 609-10.
 26 §TEFAN-CEL-MARE §I APLIAREA DASARADIET DE TURCT

de hotar, venitl de prin Dobrogea I : Caffa azu insl in

vara acestul an, loviturd grea §i pentru negotul Moldovef.
Dintre prin§il genovesl ce erad indreptatl spre Tarigrad,
o searnd furl aruncatl de furtund la Chilia §i dupg aspra
dating din acele vremurf el furl du§r la Suceava, ca robf
aI Domniel 3. Ace§t1 rob! furl cerutl, precum §i cedarea
Chiliel macar, In 1476 ; dar §i data aceasta incercarile fa-
cute cu Ienicerf §i galioane Impotriva celor cloud cetatf nu
izbutird : nicf chiar dupa infringerea lul $tefan la Valea-Albd.
din codril Neamtului §i imprd§tierea o§tiril sale. Cetele
Tatarilor intdid trecurd §i Prutul, la $tefdne§tf, fiind apol
rdspinse nu departe de Suceava; urmarg o§tile Turcilor
biruitorl, care ajunseserd §i pAnd la Hotin, adapostul Doam-
nel Maria lul tefan, fgrA sd intre insl §i el in väile basara-
13ene unde nu se ascundea nimic care sd li poata atita am-
bitia sad poftele 3.
Toatd grija se cheltui de acum innainte, Ong la grozava
nenorocire a caderif Mr, pentru aceste cetatf : In 1475-6 lu-
cre' la Cetatea-Albd me§teril cari dadurd poarta cea mare,
supt piralabil eel nof Luca §i Haman said Harman 4. De
la 22 Iunie la 16 Julie 1479 se face intdrirea, cu zidurf de
piatrd, a Chilie5. in 1479-80 Duma §1 Hrdman isprdvesc un
cmur, in Cetatea-A1b16. Iar la 1482 arhitectul levantin loan
Privana zidia biserica Sfintuluf Nicolae din Chilia, puindu-1
in frunte o inscriptie greceasc47.
Se §tie a in 1484 Sultanul a fost sifit de Ienicerf sd
Med o campanie care sa li dea glorie, pradd §i rob! §i cd
*tefan fu prins cu totul pe neprevAzute, el fiind cuprins in
pacea recenta incheiata de Matia§ Corvinul cu Turcil. Pe

I Chilies # Cetatea-Alba, pp. 142-3.

2 Ibid., pp. 1445.
3 Ibid., p. 156.
Bogdan, Inecripliile, p. 330 0 urm,
6 Acelml, Cronice inedite, p. 66.
6 AcelatO, Inecripliite, pp. 336-40.
7 Mentoriire Societitfil din Odeea, II, p. 484 0 urm.
 STRFAN-CEL-MARE 0 BASARABIA 27

pa mint hasarabean se uni Hanul cu Wile Sultanului si

tot aicr veni si Domnul muntean, Vlad Calugarul, care Ina
din 1483 clutase a lua Chilia. Cetatea, uncle porunciaii
Maxim si Ivasco, fu cuceritA in opt zile, la 14 Tulle, IA-
cindu-se indata, cu ajutor de multe corAbiT, intAriri noul
(de spre uscat §i de spre apl), si ridicindu-se din noil ce-
tAtuia cea veche din ostrov, pe care, din motive strategice,
Stefan Ina's! pusese s'o dArime la 1476 '. Numat doul zile
se impotrivirA Gherman si Oanl in Cetatea-Albl, uncle se
umplurl iute de salahorT santurile de opt picioare de adincT,
pline cu apa Limanului (4 August). Rominil furl llsatI, iar
negustori! strain!, ca §i sateniT adapostit! intre zidurT, dus1 la
Constantinopol si a§ezati acolo pentru ca sl ajute la info-
rirea CapitaleT osmane. Oastea biruitoare se intoarse tot pe
uscat, pe la Chilia, si lul apoT, prin vadul Isaccii, drumul
Dobrogii. In marea cetate de la gura Nistrului rAmAseserl
nurnaT c 200 de familii de pescarb ; in Chilia si maT putinl
lume de sigur. Din Tinutul inconjurAtor, unde se cultiva
griul dupl mArturia izvoarelor, se facu cite o raià de hranl
pentru IeniceriT asezati in Chilia ca §i in Cetatea-Alba. Un
singur sangeac, stind, se pare, in Chilia, ca Mc maT potrivit
pentru supraveghere, avu in sea mA noua provincie turceascl
de la Sudul MoldoveT. ImprejurArT pe care le vom arAta mat
departe facurl insA ca nictunul din satele romAne§tT sA nu
se mar pAstreze §i chiar unele nume de ape, ca al lacului
Covur, sA se schimbe. Cel d'intAiii renegati rominT se ivirl
§i el, §i unul din ace§tia, boier de neam, ajunse dregAtor
maT innalt al Forth!, acel Sinan-Celebi, care merse la 1523
in misiune la. Steflnitl-Vodl ".
Provincia Sultanului 41 indeplini foarte bine menirea
pentru care fusese intemeiatA. Bali-beg, fiul MT Malcociii,
rAspinse un atac al luT Stefan asupra Chilief la CAtlAbuga,
decl lingA lacul clruia i se zice astAzi Catlapug, in No-
vembre 1485. Si orice mi§care a Turcilor impotriva luT
1 Istoria armata, I, pp. 150-1, 152.
2 Hurmuzaki, ll5, p. 708 0 urm.; Archiva istoricd, I, p. 10.
 28 §TEFAN-CEL-MADE §1 APXRAREk. BASARABIEI DE TDI1CT

§tefan fu sprijinitA de aid. din aceastd Basarabie, care din

noil se fAcuse du§manA. Mare le Domn fu silit deer a-§1 face,
in conditiile ce i se cerurA, pacea cu Sultanul, clutind
apof rAsplAti iurea, cu ace§tI Turd din cetAt1 cari-1
stAteail la indAminA, gata sA capete prin el pradA la cre§-
tini. Nebunia 4mbitioasa a regehn Poloniei Ioan-Albert it
deschise iarA§1 drumul spre Pocutia strAbunnla
Dar pentru apArarea statornia de Otre Turd se intAri
de sigur atuncea LApu§na, iar pIrcAlabul de hotar se a§ezd
la CiubArciti, vechia centru de UngurI husit1; aid pAzia la
1526 FAtul §i peste noul an! Tom§a.

2. Basarabia Cu cele timpuri dupel moartea

11,4 a;telitn-col-Mare.

Dupl moartea lul $tefan, in 1504, aceastA Basarabie pier-

dutA se acu drum pentru top nAvAlitori1 pginT. Cind, la
1511, tinArul fia al SultanuluI cuceritor, Selim, ginere al
HanuluI crimlean, se ridicâ pentru stApinire impotriva ta-
tAluI batrin §i nerAzboinic, el trecu de la Trapezunt in
Crimea §i de aid in sangeacat, a§ezindu-se chiar o bucatA
de vreme in Chilia, al cArn sangiac ii va fi recunoscut
indath ; Cetatea-AlbA fu silithL insa prin lupt&' a primi pe
Tataril pretendentulul.
Selim ajunse Sultan cum dorise, dar drumul de pradl
nu se inchise cu aceasta. La 15i8 Tatarif lu1 Alp-Sultan
trecurl pe la vadul Sarcifif, lingg care era de ceastAlattl
parte a Prutuluf tirgul SArata, de mult nimicit prin ase-
menea nAvAlirI. Pentru apArarea MoldoveI de ace§t1 du--
man! fusese nevoie sa se creeze o Vornicie a Tern-de-jos,
§i cel dintOifl Vornic cu acest titlu e CarabAt ; VodA in-
su§1, Bogdan, fiul luf tefan §i tatAl luI §tefAnitd, Domnul
din 1518, Meuse, din nevol militare, o noul re§edintA dom-

Uricariul, XVIII, pp. 116-7; Memoriile societhyit din Odesa, H, p.

563; Arehiva istoried, I, p. 83; Chilia p Cetatea-Albel, p. 187; Banclini,
In Analele AcademieI Romine", XVI, la urmä.
 FrEPAN-CEL-MARE SI BASARAntA 20

neascd la Hu§T, unde *tefan-cel-Mare Inca zidise bisericd

,de piaträ §i Curtr de locuintd. Tatarit furd, §i data aceasta.
invin§t §i izgonitll. Peste opt ant, Sangeacul de Chilia §1
Cetatea-Alba, erhasule), poate Feisullah, se tinea gata sä
l9veas9,1 Po Ionia g, daca ar indräzn i. sd alerge in ajutorul
UngarieT, al cdrit ultim rege, Ludovic al II-lea, peria' in
smireprile de la Mohacs.

Se cdrati rob! polont cu miile prin aceste vadurt, care,

in dot ant numat, I526-8,. dadura un prisos la veniturt de
30.003 de galbenT ; §i Domnit no§tri, ca Petru Rare§, erati
piritt fie dregatorir regal! cd se amestecd in acest urit
pegot care dAdea Seraiului impAratesc §i Pa§llor osta§!
slujitod §i femet din bielwg. Alt hot!, cre§tint, strinsurd
de, Ru§T, Moldoveni, Polon!, se alcAtuird indata la Nipru
pentru rdsbunärt impotriva Tatarilor, dar §i pentru desbrd-
careal in folosul lor insu§1, a prldátorilor 3. Ace§tia, sint
Cazacil, al cdror nume, ce insearnnä chaimanale), nu e
decit o porecld tätdreased pe care eI o primird §i o flcurd
glorioasd in ,analele jafurilor.
Cetätit Orheiulut in curind era sl i se dea o tovard§d.
cdct supt Bogdan pentru pagubele fdcute la Orheiti se
cerea despdgubirT de la cdpitanul de Soroca , o stäpind
chiar, in Soroca, pomenita in 1510 §i 1522 4, apol la 1532 5,
pentru care Bogdan-Voda capdta mod de peste Nistru, tri-
metind pentru aceasta la rege pe boierul *erpe. Prin aceasta
§i prin cdpitdnia, Vornicia sad starostia, pomenita, a Twit-
de-jos, cu oastea sa de Josenr, temeiul Basarabiet romlne§tf
se mutase mat spre Miazdnoapte.

1 Isioria armatet, I, p. 21.9 §i urm.

2 Chilia fi Cetatea-Albit, p. 183.
3 Ibid., p. 184.
4 Hurmuzaki, 112, p. 629; 11/, p. 719; Supt. III, p. 9.
6 Coste, urrna§ al lui Peritschil; Studir fi docamente, V, pp. 211.3,
114 4.
 30 13ASARAIMA buPi. moAntak mif TISPAN-CRL-MAttit

3. ftnprejurcir1 culturale.

Din actele privitoare la colonisarea <pustieT, si la schim-

bArile de proprietate ale celorlalte TinuturT basarabene vom
aduce citeva pentru a se vedea puterea si voiciunea vietiT
romAnestr in aceste OW care in curind erati sA incerce a
stApini viata politicl a MoldoveT si ar fi stApinit-o de sigur
fArA marea nenorocire din 1484 si fArA aceia care trebuia
sA.-Y urmeze la 1 5 38.
cLa Pustienr, dincolo de Prut, supt Obreja, intre Troie-
nest! si. intre Dobrenl, la Fintira supt Oboroceray, deer
tot dovezi de veche locuintA, <Stefan), poate cel Mare,
aseazA pe Radul DrAculea, din care yin DrAculestiT cari
aveail mosia si pe la 155o I. La Bilava lingA Hotin, marele
Domn dAruieste pe BilAii, colonisatorul 2.
Poate Basarabean sl fi fost si acel Dan Bolea, pircAlab
de Hotin supt Stefan-cel-Mare sail indatl dupl aceia, fir'
al luT loan CrAmeat si care lasA fil pe Baciul, Jurj Balca,
s. a.3. Stefan cumpArA de la fiiT luT Fedco Starostescul,
urmas de staroste la CernAutT, MacicatovtiT 6. Tot el dA Vo-
vinestiT, pe Ichil, si o poianA la Suha luT Roman Ciurea °.
Dintre sfetniciT DomnieT, Iuga Vistiernicul cumpArA pentru
Putna SerAuti1 (Hotin) 6. Neamul TAutuluT Logoatul avuse
RAzina pe Nistru, care ajunge apol la Huhulea si ur-
masiT 1u17.

In urmA, Bogdan fiul luT Stefan dAdu o sAliste pe RAut

<in fata guru! IligaciuluTv, diacilor NicoarA si Circeia, ale
cAror rude vor trece apoT, la 1537, mosia luT Toader Logo-

1 Uricariul, XIV, pp. 148-50.

I Ibid., p. 157.
Ibid., pp. 81-2.
a D. Dan, Putna, p. 88.
5 Uricariul, XVIII, p. 254 ci urm.
6 Dan, Putna, p. 221.
7 GhibAneseu, Surete fi izvoade, V, p. 126. Cf. Neamul Romelneec lite-
rar pe April 1912.
 OTFAN-CEL-MARE 131 13/t§ARAbIA 84

fAtul, pe 24 de zlott tAtAre§t11. Ace last Domn inchinl

4 Leonta,, pomenitl §i mat sus, iezer §i &IA, manastirt Vo-
ronetulur, la 15132.
Dintre boierif tirnpulut, apor, copiif Iur Ivanco Hanco §i
nepotif luf Calian vind, la 1517, Solonetul,capatat de acesta,
de la Stefan, Impreuna cu Cosacevtir, Trincintif, Strija-
covtif, cu conditie de a sluji la cetatect noastrel, la Soroca;
ltg Luca Arbure, Portarul de Suceava 3, pe care apt:4 ti-
narul sA Cr Domn 11 jertfi.

Acesta, Stefan-cel-Tinlr, intlreste unur vechiii osta§ al

buniculut §i tatalut WI Dragota Sl.cuianul, ginerele TAu-
tulut, satul aruit de Alexandru-cel-Bun lut Iuban §i trecut
lul Andreica Cordarul facatorul de coarde pentru arce
orl de snit , de la care iea §i numele de Cordarent; in
schimb §1 el dase un sat de peste Prut, unde aft fost viitd-,
man! Calinian, Iachim qi. Lucacie, §i 380 de ANT tatarest14.
La 1522 acela§1 dl voie alugArilor putnent a pescui trer
voloace In Dunlre, Nistru §i la Iezer 8.
Serpe Postelnicul, cunoscutul rebel impotriva lut Steil-
nita-Vodl, avea mosie la PuhAcenif Orheiulut §i la satul
zis dupl numele slii Serpent, care furl apor unite intr'o
singura stapinire. Le tinea pe la 1630 neamul Boul, si din
acesta apor Safta, care fu Doamna luf Gheorghe Stefan, si
ea pomene§te ca strAmo§ pe Serpe : de douA orT Doamna
dArui, §i pe bant la urml, aceate mosit Jur Stamati Postel-
nicul-cel-Mare 2, care adusese slujbe Jul Voda §i la Tarigrad.
La Piticent pe Cobile boierul era, supt StefAnitA, Sima
Vistiernicul, care vindea o parte, cu 320 de zlott WAITS!,
Jut Roman Harnza : satul se nulnia dupl Toader Pitic, an-
1 popescul, pp. 39-40.
2 VartolomeiA MAzareanu, Troronejta, ed. Marian, pp. 68-9, n-I 1.
8 Studit fi documente, V, p. 550, n-I 1. Se maI pomeneste schim-
barea mail sat pe Prut de cAtre Isaico, fiul luI Ivanco Tudor, nepotul
luI Dan Ceasnicul, cAtre acelasl; ibid.
i Archims istoricel, II, p. 86.
8 Dan, Putna, p. 89.
6 Studir fei documente, IV, pp. 274-5, n-I vm.
 as NPREJURXRi CULTURALk

terior luT Stefan-cel-Mare: el Idsa pe fiica Neaga §i aceasta

pe Stanca Lupea Berheciii lua aid mo§ie cu 500 de
zlop tdtdre§t1 ".

MaT tdrzia, la 1527 Petru Rare§ a§eza tintr'un loc din

pustie, in Chigheciti pe Ialpug, mar sus de gura RaduroaseT,
in grAdi§tel pe Vitolt 3. Fatul de Ciubdrciti avea, pe atuncT,
ca flu al luT Costea Posadnicul, §i el rudd al luT Calian
boierul luT Alexandru-cel-Bun, satul SfarosiltI, la Orheiti. El
§i surorile ii schimbd cu StoboreniT, luap de la zisul Sd-
cuianul Cea§nicul, ginerele TäutuluT Logofát, care viclenise
pe SteanitI. Tot atuncT se va fi ridicat Maxin Udrea asupra
aceluia§1 Domn, §i i se iea partea din Starosilp pe care, la
1528, Rare§ o dd luT Toader Logoatul. SI amintirn a Po-
c1-1 scosese nepoata Magda,
sadnicul fusese rob la Tatar! §1
cu 5.000 de aspri
FrAtian pircIlabul, mort la 1 543-4 §i ingropat la Pobrata 5,
avea CurluceniT Läpu§nef, §i soacra luT II cid m4ndstiriT Po-
brateT 11. erbanca la Ciuluc o cumpArd, prin 1530-40, de
la fecioril luT Gavril Peavetul, Nicoard Pdharnicul DoamneT
luT Rare§7. La 1552 Cozma Gheanghea, pircAlabul de Ro-
man, al Rare§izilor, §i sotia Anghelina tine* intre altele,
BildutiT la Hotin, mo§tenirea luT Bi1iü, luatd pe 300 de zlotT
tAtAre§tT de la Nastasia, fata Male!, §1 RavacautiT, de la
tAlexa Rjavenschii, fiul luT Coste, nepotul de frate al luT
Teodor Ord§, nepotul de fli al Maru§cil, fiica PanculuT 8).
rdza§ir de la Tome§tiT Grecenilor §i altiT aratd acte de
la Petru Rare7.
Stefan Rare§ dd apor tot luT Cozma Gheanghea Ora-
labul tun loc de pustiii la Ciuhur, in Tinutul HotinuluT,
1 Uricariul, I, pp. 149-51.

2 Ibid., pp. 153-4.

8 Popescul, pp. 26-7.
Uricariul, XIV, pp. 78-80; XVIII, p. 112 si unn.
Inscriplif, I, p. 59.
6 Studii i documente, VI, p. 75, n-1 9.
7 Ibid., XI, p. 47, n-1 1.
8 Ibid., VII, p. 74.
 STEFAN-CEL-MM1E §1 MSARABIA 83

pe imbe partile Ciuhurulur, care acurn se nurneste Rujint,II".

Masia, confiscata un timp, se pare, trece apor de la Grigore
Gheanghea Vornicul, fiul CozmeT, la loan Golae 7.
In ce fel a urmat colonisarea, se vede dupa hotarele de
mar tarziti : unele mosir- cse incep din Prut i merg pan'
in Cahul", altele cse incep din Ialpuh i merg iarasr pan'
in CahuI". Undeva se pomeneste Putul Razasilor 2. Puturr :
al Cichitoair, al lur Stefan Bujac, arata ce s'a facut intàiiI
la asezarea in aceste partr ale troianulur i pustiulur. Un
alt loc se chiama Biserica, dupa eladirea innaltata de colo-
nisatorT 3.

Inca innainte de 1420, facuse Alexandru-cel-Bun, cum

am vazut, schitul Varzarestr (?) 4. In aceste part1 durase 5i
Stefan manastire mare peste Nistru, Capriana, la 35 de chilo-
metri de Chisinati 3. Mar tarzil Petru Rares, cu Doamna
si fiiI, daruia o Evanghelie la acest hram al AdormiriT, in
Octombre 1544. Alexandru Lapusneanu era s'o inzestreze,
la 1559, cu douasprezece mosir5. Pe urrna manastirea sä-
raci insa de pe urma cunor calugarT rar, lenesT, netrebnicr
bur Dumnezeil si oarnenilor", i Antioh Cantemir-Voda, la
1698, if facu mar mult rail inchinind-o Zografulur de la
Athos, unde eraii ctitorT Stefan InsusT si fiul sati Bogdan
Orbul6. La 1559 Capriana avea decT satele Lozati, Prea-
joltenT, Onestr, Sadova, BalicenT, LucenT, VornicenT, Du-
menT, GlavasenT, Bisericanr, Purcanir-de-jos si vir la Cot-
narT7. AstazT Inca manastirea pastreaza sese sate curat ro-
manestI (Chipriana, Lozova, VornicenT, ScorenT, Malcociii,

Ghibitnesen, Sande i izcoade, V, pp. 226-33.

2 UriCarini, X, pp. 63-5.
3 Ibid
Venelin, Dommentc romino-bn1y(lrrV1, p. 61.
5 Arhure, 1. c., p. 320.
6 Munoriile societali1 din Odesa, an 1c441, p. 349 §i urm.; Uricariul,
IIT, p. 272 §i urm.
7 Archira isloricil, p. 10.

3
 34 BASARABIA Dt1PAITMOAIITE4. LUI §TEFAX-CEL-11Akt

Condrita) §i pArtI in alte patru (endrenT, Todore§tT, Po-

päuti, Parchina).
Ajungem astfel la ruperea din trupul Moldove a intre-
guluT Tinut pana la Bic, precum §i a raieleT tighinene, la
marea loviturA din 1538 a SultanuluT Soliman al II-lea.
 CAPITOLUL al III-lca.

Asezarea Turcilor In Basarabia-de-jos i lupta Moldo-

venilor pentru reintregirea terii.

. Mr?' 1?are s itrniasii soi : Tureif n .juimitatea de jos

a Basarahiei.

Expeditia Sultanului Soliman, fAcuta pe la Isaccea si

cLacul Galben), II aduse pAnA la Suceava si päria la Ben-
der, unde fAcu sA se aseze marmura amintitoare a faptului
glorios a a calcat supt potcoavele cailor sal) pe neascul-
tAtorul Voevod care indrAznise a sta impotriva puterii
sale impAratesti '. Dar, la plecare, el nu lisa numai un
Dornn mai prost, pe Lacusta, fiul hi! Stefan-eel-Mare, numit
$tefan si el insusi, dar si o tara mai micA. Tighinea se pre-
fAcu in Bender, a poartá), cAtre viitoare cuceriri in Polonia,
§i noul hotar cuprinse, mai tarziii, si CiubArciul si CAusa-
nit, cu tot Tinutul 'Ana la cursul Bicului. Raiaua celor douà
cetilti de la MiazAzi se indoise astfel.
Locurile luate astfel de Turd nu erail prea bine locuite.
Astfel in Mart 1535 Petru dtdea lui Tomsa de Ciubarciii
ca rasplata ChisinAul, tChisinAul-Mare?, sili§te pustie pe
Botna, tintre Dobra si Oale», vecinii , ca sA facà el satul,
menit sA se prefacA numai prin mina strainului intr'un
oras mare, dar care nu e decit in mai mica parte al nos-
tru 2. In ce priveste originea nurnelui ChisinAii, nu e nicio
,Vemoriile societafil din (Mesa, XIII, pp. 263-4.
2 Archira istoricit, 11, p. 83.
 56 PETRI] RARE 1 UIRMASIY SX1

indoiall : §i el vine de la intemeietorul satuluT, de la mo.

Gasim doar in 1610 pe un Lazar Chisänati intre boierif
Moldova (numele vine din Chi§anea ; cf. flijdaii, din Hijdul,
Codaii, din Coada, Buzad din BuzA) I. Si alte daniT ale luT
Rams pomenesc -- am vazut-o cpustia).
La 1568 se arata din Constantinopol ca hotarul luT Ferhad
Ceaus, delimitatorul din 1538, e acesta : clinia, plecind din
malul BiculuI, ar merge spre Vadul Iurdil pentru a trece
de acolo la Geamene §i de la Geamene la Feriste Iurdir
§i, suindu-se de acolo la punctul Alarica, ar merge supt
dealurile vechiuluI Behan, pentru ca s ajunga la sAlasele
Rominilor din Botna §i Medemieli. Ea s'ar prelungi apoT
la Ciatal-Iusuf pentru a se indrepta pe urma spre izvorul
Babagi ; de acolo spre Bosine si de-a lungul drumuluI celuT
mare ce vine din Akkerman, ce-1 lasä la dreapta, la dealul
de la Izvorul Pirchlabula Ar nil-T.1A de acolo catre lacul
Vocurdina, trecind dupa. Botna si Cabarnica spre a ajunge
la Nistru) 2.

Dar boierif simtira o adinca durere pentru aceasta pier-

dere, a doua zi dupa biruintile luT Stefan si celor do! ur-
ma§T aI luT. Stefan cel noü, Lacusta, fu invinuit a el a
vindut tot termul de la Dunare pIna in muntI, precum si
Nistrul tot si, nearatindu-se in stare a lua innapoI ce se
pierduse, cum era somat, se ridicara impotriva luI preten-
dent!, Ora ce, la urrna, Turcul) din Scaun fu ucis.
Il §i in§tiintasera: c Daca nu veI capata innapoT acea parte
a teriT ce a luat-o Turcul §i nu te veT impotrivi aceluia
ca s'o unestI cu obladuirea ta, sa fil incredintat ca, infdti-
§indu-se un al treilea dusman, orfcare ar fi, care sit riv-
neasca. Domnia, vom trece la dinsul §i nu te vom maT
privi ca Domn.) Si el, saracul, care avea aceiasT rana in su-

1 StudiT fi documente, VII, p. 369, n-I 2

2 Iorga, Documente i cercetdrt, p. 176. Numele sInt date asa cum le
cuprinde actul turcesc. 0 arnânuntit 5. cercetare geograticti, in comparatie
cu harta lui Dimitrie Cantemir si a !WI Rigas, ar perinite o identi-
ficare.
 ASEZAREA. Turwtr..on iN HAskriAnIA-DE-Jos 37

flet, vorbise de foame §i lacuste, de lipsa banilor, de moartea

lur loan Zapolya, Craiul unguresc, de la care ar fi putut
cere ajutor, §i se rugase a fi a§teptat dor anT' !
Urma§ul sail, Cornea, fid al lul Bogdan-Voda, care-§1
zise Alexandru, incepu cu o navälire asupra Tighiner §i
Cetatil-Albe, prinzind macar oile din care se hraniali Ieni-
cerir §i oprind pe negustorir turd aflatr in cale 9. 800 de
alai-I turd furä batutl linga Cetatea-Alba, mahalalele Chi-
lier arsera §i Sultanul le refacu apor, dupa ce capul rAs-
culatulur cazuse supt secure la inceputul Domnier a doua
a lur Pare, care merse pana la Tarigrad ca sä fagaduiasca
altfel de purtarr. i, chiar supt Rare§, vestitul negociator la
Poarta Ieronim Laski, care §tia ce zace §i in inima lur
Voda §i in a boierilor, putea sa asigure cä el (nu pot su-
feri cu nicrun chip ca Ii s'a luat partea cea mar frumoasa
a Moldover, 3. Cu atit mar mult, cu cit se vorbia ca §i Or-
heiul va avea soarta Tighiner4.
Cit prive§te Hotinul, in 1538, el fu asediat de Polon!,
vechr du§manr, pentru Pocutia, ar lur Rare§: loan Tarnawski,
biruitorul de la Obertyn, incepu impresurarea la 18 Au-
gust §i dupl doua saptaminr Moldovenir primiati conditiile
regelur, pastrind insa cetatea. De n'ar fi fost oastea polonä
acolo, e de crezut ca Soliman, care se pare a fi venit pe
aicea, ar fi facut cu Hotinul ce facu §i cu Tighinea 5. Ce-
tatea rämase deer moldoveneasca pana ce o darui Despot,
in .1562, lur Albert Laski pentru a i-o lua insa din mina.
Indata o arse, ca sa inlature banuielile de catre Turcr,
Alexandru-Voda Lapu§neanu 6, fiul unel Basarabence, acea

1 Pentru unul din ace§tI pretenden0, ridicat de Spalarul Iurie, v.

Archiea istoria, I1,.p. 125.
2 Chilia i Cetatea-AlInt p. 186 §i urm.
8 Hurrnuzaki, III, pp. 215, 217.
Chilia i Cetatea-Albd, p. 323, n-1 mu saü Studi ri documente,
XXIII, p. 46, n-1 XLV.
6 Istoria armatef, I, pp. 265-6.
8 Iorga, Nouveaux materriaux, p. 85.
 38 YETPU 1IABE I unMA§II s

Anastasia, iubita luI Bogdan, care e ingropatä la mAnds-

tirea Risca Cind Bogdan, fiul acestuia, fit mazilit de Turd
in cursul uneT aventuroase cillatoril de Mire in Polonia,
tindrul Dornn dAdu Hotinul Polonilor 2.

Pentru Chilia i Cetatea-A1b5, pentru Tighinea, pentru

pdminturile pierdute, chema la lupta strdinul Ioan-Vodd
Despot pe boieri, urmasi al Rornanilor), de si pe urmd,
cind Ldpusneanu se adaposti la Chilia innainte de a pleca
spre Tarigrad, acelasi Despot se rugd de pace pe lingd
mdretul i ca un tatd) sangeac al cet4I, din ntamul luf
Malcociii 3.

indatd, Inca de pe la 156o, se infatisard, si in luptele

dintre Despot si Ldpusneanu, cu Durnitrascu Vi;nievietchi,
nepot al unei fiice a kir tefan-cel-Mare venind din os-
troavele NipruluY, Cazacif cpragurilor), Zaporojenir. La
Chilia si la Brdila in ultimii anT a! luf Soliman se tineau
seici anume pentru a-T impiedeca de la pradd. Un sangeac
de Cetatea-Alba aseza in Scaun pe acel nou Ioan-Voda,
cdruia calugdrit prigoniti de dinsul, pentru banii birului si
banif rdscoalei, ir dadura numele de cceI Cumplit .

Acesta incepu cu incercarea de a scoate pe Polonii din

Hotin. cari se puturd insd apdra. Palatinif de hotar trecurd
apoi pe malul sting al Prutuluf intr'o campanie de rdsbu-
nare, dupi care urmil un al doilea atac la Hotin. Numal
cind Bogdan pribeagul trecu in Rusia Tarului si loan se
inchind vecinuluT de peste Nistru, ostasii lui Dobrosolowski
pArdsird. cetatea.
Impotriva Turcilor, cari cereati un tribut mai mare, im-
posibil, Domnul chemd atund pe Cazaci. Cu dinsiT batu
pe Munteni, cari-I aduceail un inlocuitor, pe Petru *chiopul.
Cazacil mutara eimpul de lupta in Basarabia, lovind Tighinta

1 I nscripf it, I, p. 54.

2 Archiva istoricit, I ', p. 76.
8 Hurmuzaki, II 3, pp. 392, 394; 6t(pi. n 1, pp. 129 31,
 WZ4RE1 TURCILOR IN BASARABIA-DE-JOS 39

ai Cetatea-Albei. Un indemn al partiduluf crestin intre boierf

nu e insI de loc cu neputintA. Prin aceleasf l'inuturf de
peste Prut venirA acum Turcif pedepsitorf al luf Cigala-
Zade, renegatul genoves. loan pArAsi lagArul sAil de la
Husi si, lingd CAtlabuga Jul tefan, pe malurile laculuf Ca-
hululuf, chiar la ivizea Turcilor din vadul IsacceT, se dAdu
hipta. Roscanif, unde loan, trAdat de af sl, fu incunjurat
si silit, prin lipsa de apl, sl se predeie, erail asezalf prin
locurile acestea unde foarte de multä vreme satele roml-
nest!, intAid pustiite, ail fost inlocuite cu cislele Tatarilor
Polonif furl pedepsitf pentru Cazaci printr'o ravAlire de
Tatarf, cari stAtead acum, ca garnisoang permanentA, in
cele douA cetatf din jos ca si in Tighinea. in schimb, la
1576, Cazaci incercad sl se suie cu scarf pe zidurile Ce-
t5 si Benderul if vAzu iarAsf in orasul deschis, la
varnA. Prada si cpetreCerea , lor pe aid urrneazA apof an
pe an, intr'un timp cind el dail, dintre voinicif rominf af1A-
tori la ef, Domnf Moldovef. La 1583, Benderul fu asediat
in toata regula §i sangeacul luf, ucis, cum se intimpla in-
data si cu vecinul Ad de la Liman. Cetatile arsera si in
1585, si Hanul Islam-Ghiraf trebui sa alerge aid, unde i se
intimpla si moartea, fiind ingropat in cmoscheia cea mare,
de la Cetatea-Alba, Akkerrnanul turco-tatar. Se urrnâ asa
pana in vremea luf Mihaf Viteazul, §i expeditia lul Hidir-
Pasa beglerbegul, care, prin Isaccea (Oblucita), Lapusna si
Hotin (Iulie 1589), ajunse Oa. la Sniatyn, nu izbuti sA dis-
trugA aceastä plagA a Cazacilor. La 1583 ei prAdad iarrna-
rocul Orheiuluf. Pentru Aron-VodA, prietenul hi! Mihaf, pe
care Tatarif, venitb prin Bender, il cautasera in Iasf, silindu-1
sa se rascumpere, ef asediarA din nod Tighinea §i in acest
timp cazu si Ismailul, Smilul, unde se gasira tunurf cu
sterna luf Hunyady (22 Mart 1595). Cetatea-Alba nu fu
crutata de acest nod avint de revanfcl cre§tina, in care
O Istoria armatet, I, p. 323 si urm. Pe Cogilnic, la RoscanI, tocmaI
pe locul lupteI din urma a lui Ion-VodA, unde se varsA SIngera In
Cogllnic", se judecti la 1594 rAztisiI din neamul luI FAdor Gug cu eel
din al luI Dumitru Rosca, maI vechiti (Uricariul, XXIII, pp. 41-2).
 40 PETItU BABES SI ORMASIL sXi

gindul, banal ai interesul politic, ca si o mare parte a cltilor,

erait romane01'. De alminterea numat la Tighinea atacul
fusese al Cazacilor.
Hanul insust veni, tot pe la Bender, in toamna anulut
acestuia, pe cind Sinan-Pasa trecea la Giurgiu impotriva
lut Mihar ca st izgoneascd pe Stefan Rdzvan, inlocui-
torul. Jut Aron, prins de Ungurit din straja sa si dus in
Ardeal la inchisoare lungd cit viata 2 Era vorba sd se facil
din amiudoud terile provinciT otomane si in tabdra tdtd-
reasca, se si gdsia Ahmed, cumnatul Hanulut, numit ca san-
geac al Moldovet intregT. El fu silit, in Octombre, sd se
intoarcd : in fata hit rdsdrise, la Tutora, cu ostire polond
aleasä, acel Hatman i Cancelariu loan Zamoyski, care avea
ca supremä ambitie intinderea regatulut pdnd la Dundrea-
de-jos i Marea Neagrd. Incd odatd, la 1596 Tatarit pdtrun-
sera in Basarabia ca s pedepseasca printr'o pradd siste-
maticd pe Mihat el insust : Hanul iernd la Cetatea-Albd 3.
Dar partea de Miazdzi a terit rdmasese totusT romdneascd,
afard de Chilia si Cetatea-Alba, dintre care cea d'intAhl
nu mat avea vre-o insernnAtate miIitar, iar cea de-a doua
nu se putea cuceri. Numele romdnestt periserd asa de putin,
incit la 1760 inca se zicea : Cetatea-AIb i Tighinea, Bende-
rulut i Akkermanulut Pang la 1777 se mat intilnesc nu-
mele de Srnil si Sacce 5. Hotinul avea, in 1581, 5.901 de ot
(I 500 Birladul, Trotusul 0i Bacdul nict 3.000), Ldpusna 2.84o,
Soroca 5.000 ; Orheiul nu e trecut : se vede ca nu &idea
ot Domnulut 6.

Chilia i Cetatea-Alba ; Hurrnuzaki, XI, Prefata; Istoria arnutt(t, I,

p. 410 si urm.
2 Pentru un aderent necunobcut al WI Raman, Cobtila, N. Ghiba-
nescu, Surete i izvoade, V, p. 125.
3 Istoria armatei, I, spre sfirsit.
4 Documente Callimachi, II, p. 123.
5 Documente i cercetarI, p. 165.
6 Hurmuzaki, XI, p. 22 1 si urm.
 ASEZAREA TURCILOR IN BASARABIA-DE-JOS 41

Ca dovada de poporatia deasl din aceste pgrtl, iatA in-

semngrile Vistieriel la sfirsitul veaculur:
In 1591, Soroca avea la bir 1714 terani cde istov", 204
(Arad', 114 curtenl, 14 vcitcug, 193 de nemeA 48 de popi ;
IIotinul, din aceste categoril : 1916, 232, numaT 77 de curtenT,
cu 41 de vatali, 122 de neme0 0, 95 de pop ; Orheiul 2.657
toamenf cu sArach, 380 de curteni, 226 de nenzeq1 (firl popT
deosebi); Chigheciul vecin, 2.260 de teranT, 2 20 de sn-acT,
268 de eurtenI, 50 de vita;a, 325 de nemeyi, 68 de popi ; La-
pusna 1.538 si 288, 48 de &Arad la (Slobozia CeacWor,
(Ceacirulur?) si 5 sracr, 42 de vAtasT, 501 curteni, 352 neme0,
b9 popi
Num5rul eel mare al negustorilor armenT fäcuse sa se ri-
dice in orase, ca i la Cetatea-AlbA, Ismail si Bender, bise-
rid armenestr 2.
Si, in pgrtib de jos, urmeazá colonisarea. Ureche, sfet-
nicul luT Petru Schiopul si pe urrra al lui Aron-Vodd, epi-
tropul fiilor luT Ieremia MoviI, cApata de la acesta, in
Mart 1596, un sat dornnesc pe Ialpuh, BArbosir, tpentru
a el slujit Domnier-Mele bine si cu dreaptA credinta
cind aü venit Razvan asupra Domnier Mel; cum si la alte
trebr si slujbe a' Domnier Mele si ale terir) 3. El curnpara
apoT de la nearnurile Puica si Grecul satul Puicent pe
RAut, cu «mitr, helesteie i morb, pentru 200 de talerl4.
Drag-hid Bogza Logoatul, si el boier, inca de la Bogdan
Dipusneanu fusese prins de Tatarr in 1574 la Putna
are intre alte mosir Stdpinestir pe Cahul, cu moarg., danie
de la MIrica i DrAgllina, aroaba lur Stefan PircAlabului),
care Marica-1 intiase.
Asa de puternic era elernentul bAstinas in aceste locurr,
incit ronulnete seria pc la 1580 insag begat de Bender, si scri-

Ilurmuzaki, XI, pp. 218-9.

3 Studit i documente, I-1I, p. 430.
3 Uricariul, XIV, pp. 160-1.
4 Ibid., pp. 161-2.
5 Ibid., XW1, p. 257.
 42 PETRU HARES SI URMASII SAY

soarea luT e destul de interesantA pentru riispindirea gra-

lulu! nostru ca s'o reproducern §i aid 1 :
tEU, Ali-beiii de Tighinea, scriii mult.r, viatA §i sA-
nAtate starosteluT [polon] de Rascov. Dup' aiasta daU
§tire dumitale ca sl §titT dumneavoastrA sA nu vA hie
nick) grijA, nide teama, de nemicA, ce sA hiti foarte
cu pace bunà de cAtrA noT ; c'am audit ca vA terneti.
Atita doarA de vetT Mnui pre noT, atita, ace c'am
mars de-am lovit neste sate de-am luat citiva robT,
pentru ace c'aU fost vina lor, cAce c'ati prins neste
spaheT [ cAlArT cu feude] de-al no§tri : decT, pentr'acel
lucru s'au acut aceasta. IarA de cAträ noT bine sA
§titT a va sintem foarte cu pri'ntA bunl si stim prie-
tensugul cel bun si vA sintem cu toatA inema §i cu
toatA credinta. De-aiasta vA dam §tire. De la Domnul
( slavoneste), amin.
i in cea carte ce s'aU scris roseste, sA cauti cum e
scris : tot este de folos, cAtrà dumneavoastrA, cu pace
in toatI vremea. De-aceasta sA se stie.
i, altA, pohtesc pe dumneata ca sA-ml trimitT un
poloboc de horilcA, sA-rnI hie de Ilanul, cl este sA
vie spre (sic) la Tighinea, §i ti-1 voia plAti cu ban!
dumitale, nouA ; dar foarte te poftesc sl mi trimitT cu-
rind, pAnA nu vine Hanul. i ml rog si-mi trimitT pre
cest om al mieil. *i sA nu mi-1 zAbovestT..i-tT voia mai
trimete carte roseascA dumitale, de verT sti de tot.)
De fapt Ali-beid scria pentru horilca Hanului : acesta, ca
bun Musulman, se opria numal de la bAutura vinuluT, care,
acesta, era prevAzut in Coran. Starostele de la Rascov va
fi fAcut inca de atunci un bun negot cu produsul velnitelor
de pe mosiile Domnilor poloni, produs care gAsi totdeauna
o bunà cAutare in Polonia. SA nadAjduim insa cl, dusmanT
aT pAginilor, ccetele) din Hotin, OrheiU §i Soroca beail tot

1 Originalul,in Biblioteca Zarnoyski din Varsovia; edi0e, cu particu-

laritatile scrisului, in Studif fi, documente, V, p. 391.
 AgZAREA TURCILOIS IN BASARABIA-DE-JOS 43

vin de tard ! Pe atunci, la 1583, Ndddbaico e pircalabul

de Orheid 1.

De cealaltd parte a cunghiulun) basarabean, inchis la

Nord prin vechiul zid gotic al ccheilor BiculuL., acum in
ruind I, spre Ldpusna, incunjuratd de codrir ChigheciuluI,
at cAror locuitorI rdzboinicI se si .ivesc in marturil istorice
pe acest timp, pdziad alte ccete). Inca din vremea lur Joan-
Vodd-cel-Cumplit scrid din cBaistr) tradAtorir acestuia, Mur-
gul Vornicul i SlAvild Hatman, pircllab al Sucever, pe
linga Vornicul (Terir-de-Jos) Patea, pe lingd Ilie Mare-
SpAtar, demnitate munteand, introdusa poate de loan insusr,
si .Toader pirctilabul do Chiglacian.
Inca de la intemeiere, Galata capata intre altele DrOga-
netif pe Cahul si parte din iezerul Cahulului socotit la Ti-
nutul Chigheciuluf 4. Si mdndstirea Taziàü avea in 1595 la
Chighecid un sat, Taal-en!, si cdpitan nu se afla Inca acolo 5.
Starostele de Chigheciti apare insd pe atund, i pentru
cind Tinutul la-
aceleasI scopurI : fost staroste era la 1598,
3ilor avea un Mare-Vdtaf si al Husilor ua Vornic, Bar-
bocce. La Ldpusna aflrun pe Vel VOtaful Bodeid la 1581 7.
La 1588 se crease si o cdpitanie aid, la Lapuvia, dindu-se
influentulur strain Camdrasul-cel-Mare Bartolomeid Bruti 8.
In orasul chiar care ddduse Moldover, prin Anastasia, fatA de
tirgovet de aide. pe Alexandru Ldpusneanu, se aflad dee!, pe
linga pircOlab, ;i Marf-Vataji ar TinutuluI,precurn, in altd
margine,la Dorohoitl, pe lingO urednicr domnestr i un hotnog,

Ilurniuzaki, XI, p 899

3 ]poteba unct oripul ha tame in art icolul, altfcl frunto.., al lul Hasdeil,
'wroth's si de Arbure, /. c., nu SO rarinut pc niciun argument serios.
8 Documentul 77 LXXII al Acadcmici Routine; berunalat in Studit
pi documcntc, V, p 71, n-o VI
Hurmuzaki, XI, p. 907.
6 Archira istoricd, , p 181.
Studa yi documentt, VI, p. 15, No. 16. Poate c i biv staros-
tele "Df.mian, poincnit in ace1as1 act, ba 11 fast tot la Chigheciii.
7 Gitsitn pe piredlabul Luca la 1655 si po chehaia Dumitru diacul
incl. din 1606; Studil i documente, VII, p. 373, 9, n-le 1-3.
8 Hurmuzaki, 1111, pp. 95-6.
 44 PETRU RARE SI URMA§I! SAT

statea vgtahul, Marele-Vgtah pe la I 590 se nutniaii Mihal-

cea §i Constantin, iar pircglabul un Toader Cehan, din
neamul cgruia eraii sa fie DomnI. Autoritatea lor nu inlg-
tura insg pe a §oltuzulu! §i celor doisprezece pirgarT, in
drept a pune pecetea cu crucea in mijloc §i inscriptia cPe-
cete Lupo§ni, a.
Pircglab de Ciubarcia ggsim la 1559 ; pircglab §i hot-
nog!, la 15921. CiubIrciul acesta basarabean fu, de al-
minter!, Ong ma! trziü un insemnat centru catolic4. In
sfir§it Tinuturile de grgnicerT fiber! la Prut, GreceniT §i Co-
drul, se formeazd numaT dupg. i600 5.

*i la Orheirc, pircglabul apare din noii in luptele lu! Joan

cel Cumplit cu cetele tgtgre§tT, ca §i apo!, in Domnia tul-
buratä de neobositI Cazac!, a lu! Petru *chiopul. Acuma
sint chiar do! tovarg§! : Cristea §i Danciul (i573-4), cgrora
ii urmeazg, se pare, Negrilg, iar, supt Petru, acel Pirvu care
fu räsplatit de Domnul sgli pentru cg biruise pe nlvälitorT
in urmgrirea lor peste Nistru, la Pereiaslavl ". *irul noil al
pircglabilor se incheie ins g. peste putin. Pentru Tinut era un
VAtag, cunoscut pe la 158o, Turbure, iar ora§ul i§! avea
1 ibid., V, p. 73, n-1 x; p. 74, n-1 xiv (documentul 27/LXXIII al
Academiei Romine).
Adaugim, pentru a intelege deosebirea dintre aceste dreg:11136i, in-
semnarile urmatoare: Pircalabi de Cotnari, 1568-9, Studii iri docu-
mente, VII, p. 370, 4, n-1 1. De Dorohoia, 1658; ibid., p. 371, 5, n-I 2.
Vatari do Iasi, ibid., p. 372, 7, n-1 1. Pircallb la 131cail, un fi do dascal
1718, ibid., p 369, n-1 1. Starosti de Putna si Agiud, 1620-1; ibid., VII, p.
364. n-le 2-3. La 1655 li se zice pircalabi, ibid., pp. 364-5, n-1 6. Pit%
calabi de Focsani, 1688, ibid., p. 368, n-1 15. Pireálabi de Tinut (la Su-
ceava), 1650; ibid , VII, pp. 102-3, n-1 4. De alininterea Inca din 1552
era si o trecatoare pircalabie de Iai, cu Bodeiü i Spancioc ca pIr-
cälabi (ibid , VII, p. 74). Un Mare-Vatag de Vasluiii, 1598; ibid , VI,
p. 141;n-1 7. Pentru Marii-Vatafi, v. idem , pp. 533, 548.
2 Ibid.
3 Studii i documente, VII, p. 370, 3, n-1 2.
4 Ibid., I-II, p. 102.
5 Documente p cercetdri, p. 47, nota 1.
6 Am tiparit actul respectiv in ConvorbirZ literare, pe 1900, Crenica.
 4EZMIEA. TURCILOR IN BASARAMA-DE-JOS 45

§oltuzulpe acel timp Pantea §i eel doisprezece pirgari1.

LApu§nenii avead vite multe, §i astfel, cind Iancu-Vodä puse
vAcAritul, dijma boilor, ei se rAscularA ridicind ca Domn
pe Ioan-Vodä Lungul, care, cu Chighecenii lul, fu bAtut
la Balota pe Prut 2
SA nu uitAm Renit sad Tomarova: el inlocuia de la 1538
ca port dunArean Chilia pierdutA.. Despot, in cAlAtoria sa
pe DunAre, ii cercetA 3, §i vedem, la sfir§itul veacului, cum
care ale cArAu§ilor din Ia§l duc pe acolo mArfurile, intre
care yin de Malvasia, ale Evreilor din Constantinopol 4.
Mai sus, in Hotin, gAsim un pircAlab cu vAtahul sAil de
pu§carT), sad mai multi vAtafi cu pu§carif, §i dof manic!
sad vame§i. Soltuzul §i pirgarii eel doisprezece aratA la
1603 cum Machidan din FAtcAuti §i rudele vind o mo§ie
la Dumeni ; §i ei avead deci, ca altil, din alte tirguri, acest
drept de mArturie la vinziri5. Pe la 1560 era culegAtor al
veniturilor vAmil 10.000 de florinl pe an NicoarA,
care fAcea §i negot de boi pe seama Dornniei. Despot il
inchise §i-I luA averea. Petru LApu§neanu, luind, cu ajutor
polon, Moldova de la Aron-VodA, tAcu vame§ pe Andrei
Damao (da Milo), Grec tarigrAdean, imprumutAtor al WI,
de sigur, §i avem o parte din registrul Ail de vamA, in
care se cuprinde §i ci§tigul de la bilciul, iarmarocul Hoti-
nului, in sumA de 3.453 de taleri ; de la ctirgul d'intAid
el iea 503 numai ; se pomenesc §i caravane din Constan-
tinopol, Evrei veniti pentru cumparaturf, etc. Din acelea§1
acte avem in aceia§1 epocA pe Hulub Trohin, care fácea
negot de bof §t de postavuri le§e§ti ori postavuri de Co-
1 Studil i documente, p. 74, n-1 xv (documentul 100/LV al Acade-
mia Romine).
2 Istoria artnatel, I, pp. 343-4.
3 Cf. si Sommer, Vita Despotae, ed.Legrand, Deux vies, Paris, 1889;
Hurmuzaki, II, pp. 424, 512.
lielafille conierciale ale ferilor noastre cu Lenibergul, din Economia
Nationala", Bucuresti, 1900, p. 87.
5 Uricarittl, I, pp. 157-8. La 1588, vataf1 erad Macsin, Danciul, Or,
linschi, Iurie, Dragsan; ibid., XIV, pp. 159 60.
 4.6 PETI1U EARLS SI URMASIT sJ

Ionia 1 $oltuzul se zicea, poloneste, voit, §i avea doisprezece

pirgarT : pecetea ar insemna un ostas cinchit ca de pindt
sad ochire, cu cite o stea de arnindoul partile. Frail doug bi-
sericr : una intre zidurT, iar cealaltà jos, in oras : ruinele celef
cu podoabe gotice, se vgd si azi in minunata ce-
tate uriasg care, refacutg §i mgrita, farg indoiala de Petra
Rares, din piatra incadratä in caramida foarte rosie si tare,
stgpineste pang departe largul curs linistit al Nistrului 9.
In Maiil-Iunie i600 apArura aid ostasiT ILA MihaT Viteazul,
arzind si sate intregT, ca cZelina din jos de Medveja), care
era, dui:a o danie de la Petru $chiopul, a WI Birladeanul,
Logoatul tgiat de Aron-Vodg. 3. c$i insumi Domnia Mea ,
scrie Ieremia, cimpreund cu boieriT si arhiereiT am fost in
chisT tot acolo in cetate, unde si boieriT BälsestT [Lupul
Bal§e Sulger §i fratiT luT, Grigorie Pilharnic si Gheorghie
pire17iab de Or1icij si surorile lor Tudora si Antimia, fiit lul
Cirstea Bal§ biv Vornic si nepoata lor Tudosca, totT nepoti
si stranepotl ai luT Bulhac §i aT luT Die Musteatä biv Pos-
telnic], impreung cu noT Inca ail fost inchisT in cetate,,
robindu-se chiar Tudosca de ccgtanele cele pgg-ine) 4.
Aid stgtu citeva luni de zile, izgonit de MihaT, Vodg
Ieremia, si fratele saü Simion, cu familiile lor, care Doam-
nele Elisaveta §i Marghita si copiii lor ramaserg aid pang
la asigurarea, in iñoi, a 1ini§tif, supt paza ocrotitoare de
ostasT poloni neaseultgtorT si pretentiosin. $i, la intors,
Domnul sprijinit de puternicul Zamoyski vorbe§te cu du-
rere de pedeapsa teriT din partea pgginilor, de tprada TA-
tarilor, cind am venit Domnia Mea in pgmintul DomnieT
I Regal:We cu Lembergul, p. 41 i urm.
2 Shull! si documente, V, p. 81, n-1 uS (acte ale Mitropoliei (uin Ias,4,
la Academia RomIna).
8 irricarinl, I, p. 159.
Ibid , IX, p 432. $i Grigore Dorm icl lua mo§ie aid, cu loc de rnoarl,
In valea ce vine catral Cerlina" (ibid., pp. 152 8). Ierernia Intare§te pi
Vinzarea, fAcuta Ia Dumeni, la Ezerul-Alb", uncle aü kiezut Schinme",
In Tinutul Hotinulni, de Tudosia fata litI Ioachim", ml Fedor Pit tirelul,
In 1599 (ibid., I, p. 557).
6 Doamna luI leremia-Vodd, In Analele AcadendeI RornIne" pe 1910.
 A§EZAAEA TURCILOR iN 13AS&RABIA-DE-10S 47

Me le, din cetatea HotinuluT, cu o§tile le§e§tI, atunce cind

ail umplut TatariT pAmintul nostru a Moldoveb 1
Cum eraii atunci cetAtile din jos §i satele, curat romlinWi,
ale BasarabieT, afara de cetele rAtAcitoare ale Tatarilor din
jos, ni spune Francesul Francois Pavie, baron de Four-
quevaulx, care sträbdtu intreg Tinutul la 15852:
t La gurile Dunn-4 se prind multime de moruni, pe cari
i-am vAzut vinzindu-se, onr, maI degrabä, dindu-se in dar
cu cite doT solizi (sous) din baniT no§tri bucata, dar a§a
de marl incit fiecare putea inarca un catir. De aceia
nici nu fac pescuire a§a de mare, cu toate ca sint foarte
bunT de mincat, decit pentru a-T spinteca §i a li lua icrele...
De-a lungul acestuT mal, in maT multe locurT, am vazut
familiT care-§1 schimbail sala§ul din vreme in vreme dupA
Aune : n'ad altd locuintl decit arute cu patru roate,
foarte lungärete, in care ad maT multe caturT, §i la capAt
o moara de vint, cu patru pNra la §ese pinze, ca sd facI
faina, §i le trag, unde vreall el, mai multe pArechr de caT
orT de bo1...
La §eptezecT de mile de Chilia intrarAm inteun rid fru-
mos §i mare al Turcilor, anume Turla ; la zece mile in
susul ei se afld ora§ul Akkerman, unde mergea ca sangeac
acela ce gAtise cele doug. galiote. Pe riul acesta Turla, care
cred sa fie cel ce se nurnia odatd Nistrul sail Tyras, se
vad vara o grAmada de viet5t1 midi, care dimineata se
nasc ca ni§te viermT §i fug pe apd, la amiazi fac aripT §i
zboarA spre term §i la apusul soareluT pier : mi se pare cA
am cctit intr'un istoric vechiii ca filosofil naturiT li zic
elemere.
Akkerman e ora§ din Moldova, pe care Sultanul §i 1-a
supus acum 95 de anT, ci§tigindu-1 asupra Genovesilor ; e
a§ezat pe termul riuluT Turla, avind la unul din aceste ca-
pete o cetAtuie, cu multe turnurT, zid indoit §i §anturT
adinci, dupa datina din vremurT, dar, precum se §i poate
1I. N. Halippa, Truditi besRarabscoi gnbernseca ncenol arhivnot kom-
missii, II, 1902, p. 231. §i urm.
2 Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 34 0 urm.
 48 PET111.1 RARE i IMMASIt SAl

bine alcatuita ; mahalalele sint cu mult mal marl decit

orasul, i casele toate, de sus pana jos, tot de lemn, ne-
gasindu-se piatra decit cu greutate mare. Acest oras se
zicea odata Moncastro saü Cetatea-Alba, i aid a trebuit
sa deprind mestesugul de drumet, negasind nici cai, nicT
trasurT, ca sA ma duel la Curtea Moldovei, incotro plectit,
incarcind un car cu boT cu toate ale noastre si cu ceva
merinde, cu atit maT de nevoie, cu cit nu se gasesc decit
rar locurT pentru a le innoi.
Astfel, dupa o zi, trecuram de satul PurcarT ', care des-
parte pamintul turcesc de tara MoldoveT, si de citeva alte
locurT sarace, potrivit cu tara, care nu sint vrednice a s e
pomeni : asa de putin locuit si de putin roditor e acest
loc, afara de pasunl, unde se afla foarte multe vite, boT,
caT, ol i capre, pe pret mic de tot.
In lungul drumurilor merg totT cu frica mare de spre
partea unor hotT ce se zic CazacT, izgonit1 de prin Poloni a,
Rusia §i alte terl vecine, cari, stringindu-se la olalta, sperie
tot Tinutul, i noT, cari n'aveam alt &alas decit sesurile si
padurile, eram silitT sa pazim toata noaptea ca sa nu fim
prinsT pe neprevestite, i sa aprindem focurT marT ca st ne
aparam de frigurile cele foarte marT, cu pri vire la care nu
maT zic nimic, cacT nu mi-ar crede ceT cari, n:Tarasind
toata iarna odaia cea maT calda din casa lor, nu pot sa--,T
faca o parere despre ce este in aceste OW de Miaza-
noapte. Cea mai putina neplacere era pentru nol sa ne
gäsim in fiecare dimineata, la trezire, cind voiam sa plecam,
uzI 'Ana la piele de bruma foarte imbielsugata pe aicT, §i
unif maT suptire imbracatr din ceata noastra isT pierdura un-
ghiile, avind, pe linga alte nacazurr, si pe acela de a vedea
pe d. de Montallays bolnav de moarte, ajuns asa de slab,
incit stomahul i se atingea de spinare, si n'aveam, ca sa-1
ajutam, decit pine uscata i pastrama. Ii tiram cum puteam,
cind pe jos, cind In car, si rideam une orT, cu toate nea-
junsurile, de un om al d-luT Octavian, care, stiind putintel

r V. Chilia i CM-dm-ANY, p. 206, nota 1; aid, mai sus, p. 33.

 A§EtiLlIEA. TIJRCILOR IN BASXRABIA-DE-IOS 49

slavoneste (!), indeplinia pe iIngä noT rosturi de talmaciii

si de obiceiii de caraghios, jucind el singur comediT in care
inf Itisa desavirsit cu glasul, fapta §i schimele treT, patru
rolud de o data.
Prin sesurile acestea sint multe dud i locud, unde ni
petreceam vinind in cale nesfirsite felurT. de pasarr, precum
padurile ni cladeati noaptea vinatoare, tot asa de pla-
cuta, de mistrett si de ursT, pe cari-T asteptam din virful
copacilor, cu arcele ce ni luasem fiecare de la Akkerman
si, claca s5lasu1 nostru era linga padurT, aprindeam de jur
imprejur un foc mare, si puneam la mijloc caruta noastra,
dormind noT pe saltele dedesupt.
In drum, calauzil nostri ne invAtara sa mincam o iarba ce
se gasia in mare imbielsugare, ale cariT for era5 asemenea
cu ale cepel salbatece celef lungT, iar gustul ca al ustu-
roiuluf,fara insä ca mirosul sa ramiie in guru orT sa
se intoarca din stomah, daca o stropiaT indata cu yin,
care e asa de rar, incit noua, cad duceam putintel in ca-
ruta, venia5 sa ni-1 ceara de foarte departe, cu rugatninte
mare, pentru bolnavi.
Ace! putinteT oamenT pe cari-T vedeam locuind pe alo-
curea aceast g. tara, sint pacatosT si saracT, imbracatI in pier
de oaie §i, la picioare, in loc de inealtaminte, alte pieT sail
muschiii orT scoarta de copacT, legate si strinse dedesupt
§i de-asupra cu o funie, asa incit, asa impiedecatT, mergea5
cu greutate mare. A noua zi in sfirsit trecuram Prutul la
Tutora.,
Urmeaza intoarcerea, treT zile printre cimpii oarecum lu-
crate, astfel :
tHotinul e un tirg mare, in josul caruia trece apa Nis-
truluT, pe care aril numit-o maT sus, la Akkerman, Tuda ;
pe thalul careia e o cetate mica, incinsä cu zidurT innalte
de caramida, facuta ca din vechime i strajuita din toate
partile.
Tuda, care trebuie trecuta cu luntrea aicT la Hotin, des-
parte tara Moldover de provincia Podolief, care e a rega-
tuluT PolonieT, §1 cel d'intaiit ora§ unde se ajunge e Ca-
4
 50 PETRU RARE§ sl muusIT skt

menita. Pe aceste drumuri intilniam adesea cite douazecT,

treizeci de call, ca acelea de mal sus, si pe fiecare din
ele o fata ce se intorcea de la tirgul din apropiere : toate
fuarte trumoase (belles extrêmement), desi gra meste-
sug, cu forT in par, ca sa arate ea sint de maritat ;
cumparam de la ele in treacat lapte, prepelite ce se zic
in limba lor asa §i oua, cu care ele-si umpleail carutele
'Ana sus, asezindu-le cu virful in sus si mergind i stind
pe ele fara sa se strice (!).)
 CAPITOLUL al IV-lea.
Tatarlicul" i expeditiiIe turco polone din veacul
al XVII-lea.

1. Lupte basar«bene py`iv« la JTasile Lupu. Cantemir Mirzacul

si Bugeaeul Nogailor.

Urmarea Imprejurarilor rgzboinice din vremea lui Miha.

Viteazul fu asezarea statornicI a Tatarilor in Bugeac
pentru ca st aibà paza noastrà i pentru ca sà impiedece,
intru cit era cu putintg, návglirile, tot mai indrgznete, ale
Cazacilor, cari pradg. Soroca, ucigind i pe locuitori, la i6o1,
cari se intorc in 1602 si se arata si in Dobrogea, la Cons-
tanta, in anul urmAtor, cari ard i Ismailul si Isaccea la
1604, cari se intimping la Dungrea-de-jos in 16o6, cari rgs-
bat in 1612 Ong. la Varna si Mesembria, fgrä a mai po-
meni isprAvile lor mai Urzii I. In schimb, la 1617 Turcii
atacaii Rascovul de peste Nistru, i Schender-Pasa stau
in tabgra de la Soroca, Ong ce se incheiè in vecingtate
pacea de la Bussa sail Jaruga 9. Si tot la Soroca se incheiè
intre Radu-VoI i printul ardelean Gabriel Bethlen, chernat
de Turci in ajutor, un tratat de aparare reciprocg 3.
Hotinul, cedat vecinilor i ocrotitorilor de peste Nistru

I Chilia i Cetatea-Albd, pp. 217-8.

2 Analele Academie! Romine, XXI, p. 149; lorga, Gesch. des osmanischen
Reiches, III, p. 369.
3 Studir documente, IV, p. cx.m.
 tg LUPTE BASARAIIENE PXNX LA VASILE LUPU

fried de Constantin-Vodd Movild, cel scos de Turd in 1612,

rämäsese, aproape neIntrerupt, in minile Polonilor, §i dupd
ce causa Movile§tilor, represintatd la urrnd de nenorocitul
tindr Alexandru-Vodd, du§mlnit §1 de Orheient 1, cari se
rdscoall de doud ort impotriva kit, fusese invin sd. cu de-
slvir§ire, la 1616. In anul urmätor insd cetatea tu pärdsitd
de Hatmanul Zolkiewski, §i piralabil lut Radu-Vodd Mih-
nea, Iacomi §1 Iona§co, intrard Inca din iarna 'n cetate 9.
Lini§tea fu insa foarte scurta in pärtile acestea de peste
Prut. Vintul aventurilor norocoase aduce in Scaunul Mol-
dove! pe Morlacul Ga§par Gratiani, t Frinc, de lege §i
( Frinc , de gindurt, care tintia la neatirnare, la cucerirea
Ardealulut, la Innaltarea printr'o sigurd prietenie cu cre§-
tinit de peste Nistru. Iatä-1 dect ucigind pe Turcit din Ia§T,
ca odata Aron-Voda §i Mihat Viteazul, §i aducind in tara
Int pe acela§t Hatman Zolkiewski, inlocuitorul §i mo§teni-
torn! politic al lut Zamoyski. Dar §1 acum erail la indamina
Tataril §i Pa§a acestet granite, sprijinit in strdjuirea sa ne-
adormitä pe Silistra la Dunare §i pe Oceacov la Nipru.
Fara sä fi atacat Tighinea §i Cetatea-Alba, dupa plan, dar
ocupind Hotinul, unde Gratiani facuse pircAlab pe Annibale
Amati din Pistoia (la Galatt era c conte, Montalbano din
Bologna) 3, Polonif ajunsera la Tutora, unde visail de o
noua biruintd : vremurile erail !ma schimbate, §1 in curind
trebui sä se inceapa primejdioasa retragere spre Nistru
(Septembre 1620). In drumul spre Hotin peri insa §i Hat-
manul, de sabia unlit Tatar : in cetate, Moldovenit voiail sa
ucida pe comandantul Italian, care fu silit a chema tru-
pele din Camenita, ale starostelut Kalinowski4. De almin-
terea nict Orheienit nu suferiati pe Ga§par-Voda, §i et ri-
dicard pe un (Domni§or, dintre et, al cam! nume nu-1 cu-
noa§tem, §i, odatd cu acesta, perira §i. unit capital-A de la

1 Baret, In Papiu, Tesaur, II, pp. 37, 62. El ar fi fost uniti cu Tatara,
si i-ar fi Mut cumnatul domnesc, Visnievietchi, IMO Iasl.
2 Cronica lul Piasecki, p. 302; Uricariul, V, p. 220; X, p. 151.
a Analele Academiel Romine, XXI, pp. 49, 106.
i Ibid., p. 50.
 TATARLICUL* ST EXPEDITIILE TURCO-POLONE 53

Orheiii,, pe cari VodA strAinul II mustrA in sirbe§te : cSA

avetl inimA curatA cAtre Domn !, '.

El o pAziaii atunci cind corturile Padi§ahului se ridicarl

pe malul Nistrulul. Radu-Voda venise insu§l, din Tara-Ro-
mAneascA unde tusese mutat, §i in locul lui Alexandru Ilia§,
Domnul Moldova, care nu fAcuse pregAtirile dupl cuviintA,
fu numit din nod Stefan Tom§a care se gAsia in alaiul im-
pArAtesc. Prin stAruintile lul Radu §i ale umului sAil de
incredere, Cretanul Vevelli, se incheiè la 9 Octombre 1621
pacea de la Hotin. Ca o urmare a a, Polonii din cetate,
cari tinead gata pe candidatul lor la Domnia Moldova,
PAtra§cu MovilA, fiul lui Simion, menit sA ajungl ma-
rele Mitropolit Petru al Chievului, mintuitorul §i organisa-
torul Bisericif Ru§ilor de Apus §i, prin aceasta, al intregii
Biserici ruse§ti, se intoarserA innapoi in Camenita 3. cHo-
tinub, spune textul tratatului, va fi restituit a§a cum 1-am
gAsit acum cu oastea noastrA, Domnulul Moldova (De
datoria de 100.000 de florini a Movile§tilor nu se mai
vorbe§te 3. Astfel se puturA scoate osta§iI moldoveni cari
plziad de nAvAlirile prAdalnice ale joimirilor Craiulul in
StefAne§ti la 41.10, locul dintre Hotin §i Prut fiind pe
atunci aproape nelocuit, macar pe margenile drumului cella
mare. In 1629 Miron-Voda Barnovschi petrecea in Ilotin,
cu grija certelor dintre puternicii sal vecini. Gel d'intAiii
pircAlabi furl Gavrila§ §i Ciogolea, cArora ii urmA, supt Va-
sile Lupu, Dumitru Buhu§, apoi Vistiernic 6.
De la 1630 innainte, dupa ce gindul Polonilor de a se
1 Miron Costin, p. 269; Colectia de docurnente Bielowski, pp. 355-7.
2 Analele Academiel Romine, 1. c., p. 49.
8 Cala torI, ambasadorl i misionart, din Buletinul SocietAtiI Geogra-
fice", 1898, semestrul II, p. 7 §i urm.; Cronica luI Naima, In Acte pi
I,
fragmente, II, p. 60; Archiva istorica, p. 90 §i urm.
CithYtorl, etc., pp. 13-5.
5 V. Uricariul, XVIII, p. 489 §i aid, rnaI departe. In fata Orhe-
iulul stateaa Irma TatariI, cad prädar4 Moldova in 1624; Studit # do-
cumente, IV, p. CLI, nota 5.
 54 EAPTE DASARABENE PANI LA VASILE LUPU

arza in Nord nu izbutise, se descbide in Basarabia alta

problema : aceia a partilor de Miazazi, unde o indrazneatA
apetenie de TatarT, Canternir-Mirza, autA, timp de vre-o
zece anT, in necontenita staruinta i lupta, sa intemeieze,
impotriva Turcilor Silistrei, pe care o si capata pentru sine
ca Pasa, a Hanului din Crim si a Moldovenilor, un Stat
noti, de amenintare, de stoarcere si de jaf. Ina din 1622
cirmuitorul maluluT Marii, la gurile Dundrii) incepea prA-
daciunile sale, care-I duserA pAnA la Pocutia i Ora la
BuzAti (1624). La 1625-6 se luarA la Constantinopol, dar
numai de groaza Cazacilor rdsplatitorT, masurI impotriva
luT i Hanul petrecu citva timp, trecind pe la vadul Bende-
rulur, la Cetatea-Alba ; Tura pretindeall a ail mutat in
adevar dincolo de Nistru cetele luT Cantemir.
In 1627 insA, odata cu expeditia lui Sacagi-Pasa la gu-
rile DunArii impotriva Cazacilor, spaima Polonilor si a ce-
lorlalti crestini din vecinatate, se intorsese. Numarul cCan-
temirestilor,, oamenit saT, se socotia din partea turceasca
la 3.000 de ostas,i gata de lupta. Cantemir schimba pe
atunci i pe Hani. Tratatul turco-polon din 1633, incheiat
dupa ciocnirea la Prut, in locul zis Cornul-lui-Sas), a Ta-
tarilor cu Polonii, i dupa lupta acestora cu pa§a granite
dunarene, Abaza, la Studenita, pe Nistru, prevazu in zadar
izgonirea luT, nefiind eine sa izbuteasca intr'o incercare asa
de grea. In locul firmanului de mazilire, el primi caftan si
sabie de la Imparatul sail, pe care-I asculta numai atita
cit trebuia ca sA se mentie, in margenile largi ale poftelor
if
si indraznelii sale.
TotusT, i prin stAruintile, intovArAsite de darurT potrivite
si bogate, ale noului Domn rnoldovenesc Vasile Lupu, care
nu mai era, ca innaintasul sl Miron-Voda, afirtatul, Ta-
tarilor, Sultanul Murad se hotari sa isprAveasa. odatA cu
aceste pradaciuni tataresti, care-l.faceail sl piard A. prin raz-
bunarea neintirziatA a Cazacilor. Inlocuitorul lui Abaza, dis-
gratiat i ucis, Murteza-Pasa, avea sa indeplineasa opera
de curatire. IT trebuira insa ani de zile pentru aceasta, de
si Inca din 1634 un simulacru de strAmutare netrainica se
 ITATARLICULI §I EXPEDITHLE TURCO-POLONE 55

indeplinise. 0 clipd chiar Cantemir se infdtisI ca apdrd-

torul credincios al intereselor otomane impotriva unut Han
trdddtor, Inaiet (1637). Acesta rdmase insd biruitor si iz-
goni pe vechiul dusman, care prin Dobrogea, unde nu se
putu tinea, merse, spre indreptAtire i cerere de ajutor, la
Poartd. In lipsa lur, Tataril rdmast se ucideati intre et, in-
mormintindu-se in Cetatea-Albd trupurile hat Calga si Nu-
redin, fratil biruitorulut. Pedeapsa cdzu atunci asupra lut
Inaiet, dar i asupra lut Cantemir, cari furd zugrumatt la
Constantinopol unul dupd altul. Apot un fost Mare-Vizir,
Mohammed-Pasa, numit in locul lul Murteza si al hit Che-
naan, veni la Dundrea-de-jos ca sa inldture pe Cantemi-
restb, Vasile-Vodd merse sd-1 intimpine in pdrtile Smi-
lulu! (Ismail), innaintind apot cu oastea sa si cu vecinul
muntean, Mate! Basarab, pdnd pe la Cetatea-Albd. Aceia
dintre Bugecent Cali nu voird sd treacd innapot supt as-
cultarea Hanulut, de care se temeati, furd primitt in Po- '

Ionia, fiind incepdtorir Lipcanilor de mat tdrziii 1

in ce hal Idsaserd Basarabia ni putem inchipui dupd

constatarea boierulut Teodor Ianovict cd cintre Nistru si
Prut n'a mai rdmas o casa) 9. Domnia lul Vasile Lupu a
insemnat o lungd si binefácdtoare odihnd, asigurata de un
Domn istet sit bogat, pentru Tinuturile basarabene, care-t
datoresc asa de mult. Cind fu chemat sd ajute la expeditia
turceascd din 1637 impotriva Azovulut, Vasile insust veni si
la Orheiii si la Dundre 3. Biserica din acest tirg, a Sfintulut
Dimitrie, inceputd i isprdvità de dinsul, in vremea cind
avea lingd sine pe Doamna Tudosca fata lul Bucioc i pe fiul
lor loan 4, ca si cea din Chilia, a Sf. Nicolae, lucratd de
1 Chilia i Cetatea-AlM, p. 223 si urm.; Iorga, Studit asupra istorief
Rominilor in secolul al X VIII-lca, din Noua Revistà Romina", pe 1900;
corespondenta olandesl, in S1udi i documente, XXII.
2 Hurmuzaki, XV, p. 998 si urm.
3 Studir yi documente, IV, p. ccv; Documentele Bistrird, I, p. 74, n-1
xcix (si in Hurmuzaki, XV).
Facsimile al inscriptiei, in Arbure, p. 291. Mai e Inca o biserica'
ortodoxa i una armeneascA (ibid., p. 290),
 56 LUPTE BASARABENE PANI LA VASILE LUPU

la i-id Maid 1648 la i-id Maid 16581, o spun aceasta.

Cetatile full intarite, si panI §i la Tecuciii gasim pe vremea
aceasta, la 1638, pircAlabI 9.
Pentru a se intelege insa insemnatatea economica a Ba-
sarabie pe aceasta vreme de aproape douazed de ant li-
nistitf, e de nevoie a infati§a organisarea militara, de teranf
fiber!, a urmari schimbarile in proprietate, intinderea boie-
rimif capitaliste, macar in unele partf, pe ruinele razIsimif
ce nu putea raspunde birul in ban!. *i, data fiind in-
semnatatea nationald a acestor conditir agrare, o desvoltare
cit de mare se cuvine pe deplin.

2. Viafd romeineascd in satelc, cetii(ile fi tirgurile Basarabiet.

BoieriI marl cumpari intaid in partile hotinene, care

avead pentru el indoita inlesnire ca erad linga Suceava §i
ca putead ingadui legaturf cu Polonia, unde Stroicestif,
Movilestif, Birnovenif (Barnovschi), Gligorcea Craciun, nu
numaI cA-§I avead prietenf, dar 41 capatara §i diplome de
indigenat, ca nobill af regatuluI, cu drept de adapost §i
mo§i1 peste Nistru, cum le avea §i cite un Domn, ca Petru
*chiopul.
Domnia 41 pastra pana tarziii locurile de la Nistru §i
Prut, asupra carora ingrijia Marele-Stolnic Altfel insä ea
3.

trecea satele domne§tf, cele de ocol ale tirgurilor, in sta-

pinirea familieT domnitoare, care le impartia, dupa. datori1
de recunostinta §i interese bane§tf, manästirilor §i boierilor.

Inca de la sfir§itul veaculuf al XVI-lea, Vartic, ruda, se

pare, cu infiuentul boier al Rare§estilor, capatase de la Ale-
xandru Lapusneanu, cu intarirf de la ceflaltt Domnf, pang.
la Ioan-Voda cel-Cumplit, sotul Maria! fiica pircalabuluf
de Hotin, Lupea Huru,sili§tea Andreicautif sad Bozovintil,
§i el se intinsese §i in alte chotare domne§tb, ca Solonetul,
1 Ibid., p. 302.
2 Ghiblnescu, Surete fi izvoade, V, pp. 203-4.
8 Minn Costin, in Archiva istoricet, II, p. 176.
 TATARLiCUL0 §I EXPEDITIILE TURCO-POLONE 57

intrind astfel in lupta cu razasif de acolo, Liciul din Sin-

cautT, cu urice de la tefan-cel-Mare, Marco, Moise. Supt
Petru *chiopul vedem pe acelasi Vartic nemesul trecind
mosia Varticenii lui Gavrilas Logofatul al doilea, care tinea
pe Mariuta, fata lul Simion Stroici Vistiernicul, pentru 66o
de zlotT tatarestr I.
La 1578, Ivancu pisarul lesesc tinea Vistearca, intre Le-
venti, Medveja, Varticautr si Preacautr, pe care o vinde ILA
dani de la Hotin) pe 200 de zloti tatarest1 '.
Supt Iancu Sasul Gherman Hara Sulgerul si rudele se
Mil la Perhautir de la Nistru si Cupcici la Ciuhur 8.
Boierul lui Petru cliiopul, Pilipovseld, de la care se nu-
mesc pang azi Pilipautif dorohoienr, avea, pe la Hotin, case
\ la Mihalcautr'.
Intre noil proprietaa ridicati in aceasta jumatate a doua
a veaculul al XVI-lea sint §i unii dintre razas1 chiar, §1
preotiT inruditi cu el. Astfel popa Romp din tirgul Hoti-
nulul iea, la 2 Septembre 1588, cu 200 de zloti tataresti,
innaintea pircalabilor Gheorghe §i Francescul, mosiile Bir-
novul, in parte, Ploscautir, Cotunul, de la rudele sale Drutea
nemesul si sora Achilina, caH le aveaii mostenire de la
(moasa lor Tatia, din drese si intaritura de la Alixandru
Voevocb 5.

Neamul Gale, Golaie, Basarabeni

unul, Ieremia, pir-
calab de Hotin sail staroste de Cernautl 6, fu tradatorul lui
Ioan-Vocla cel Cumplit avea peste Prut Rujintii pe Ciuhur,
cu loc de moara, jumatate din satul de obb7ie GolaWii, cu
loc de moara pe Botna, Burnarestil, intemeiati de un Bur-
.
1Uricarial, XIV, pp. 151, 155 si urm. Iltizesii ucisesera niste Greci
supt Petru Rues, si de aceia li se confiscase mosia.
2 Ghibanescu, Surete fi izvoade, V, pp. 334-5
8 Studa fi documente, VII, pp. 208-9, n-1 2.
4 Uricariul, X, p. 108
6 Ibid., XIV, pp. 159-60 i regest in S'tudiI fi documente, VI, p. 89,
n-I 1.
6 Hurmuzaki, XI, p. XXVII.
 58 \rink ncoiXNEAscIt

nar (Bernard) §i loc de moarg. pe Bic : ele trecurg la ml-

ngstirea din Ia§1 a familia, Golia

Stroimtii stapiniaii proprietatl intinse, ca mo§tenitorT, mult

timp cgzut1 in neinsemnätate politicg, al Stravicilor) de
fapt Stroici : flu al lul Stroe de odinioarg pe Simion
Stroici Vistierul 11 ggsim cumpgrind de la Ivancea diacul
polon mo§ia hotineang Grozentr, pe care o lasg apoI ne-
potulur Miron Barnovschi, care fu Domn a. Nu §tim anume
ce avea peste Prut cellalt frate Lupu, care-§1 zise polone§te :
Luca ; fiul sga Ionasco insg mo§teni mosia de la Volcinetul So-
roc51, pe care, la risipirea iute a averil, o cumpärg un
urmas al bgtrinulul Täutu, Milial Tautu, pircglab de Hotin 3.
La Orheiii, Tilita fu vindutg, dupg moartea mama sale,
Pgscglina, de acela§1 Iona§co mIngstiriI Sf. Sava din Ia§f 4.
La Soroca in sfirsit satele Albe§tI pe Solonet, Balane§t1,
Iong§estil pe Rgut trec, cu toatä- impotrivirea rgze§ilor, la
Arsenie lost treti Logoat, vre-un urma§ de Sorocean §i el,
pentru 380 de galbeni de aur

Moviktii par sg vie si a din aceste pgrtr, care, prin

rgscoale §i lupte necontenite, is1 aratg rolul precumpAnitor
in istoria Moldovel pe la i600. cMosii) episcopuluI de RI-
dAutT, apoI Mitropolit, Gheorghie, si al luI Ieremia, viitorul
Domn, dgduserg mgnastiriI Voronetul, care avea, cum §tim,
§i tbalta cu hotar, Leonta, la Nistru, satul Sublinti la Soroca.
Ieremia4 lug apol ca dornnesc, alipindu-1 la Napgdova §i
flgaduind aluggrilor un altul, care nefiind dat, Voronetul
reintrg in drepturile sale, recunoscute §i de Doamna Iere-
mini, Elisav eta ; supt Radu Mihnea apoI se inggdui \TAU-
manulul s atragg strginl, cRusl, Le§1, Ungurenr, Muntenl,

1 Uricariul, IX, p. 140.

2 Studil ii documente, XI, pp. 49-50, n-1 44.
8 Ghiliãnescu, Hurete i izcoade, V, p. 174.
4 ibid, pp. 172-5 ; Uricariul, V, p. 215.
5 Ibid., pp. 259-61.
 TATAILicuLa SI EXPEDMILE TURCO-POLONE 59

Sirbh, inteo slobozie Vascan Movill, pircMabul de Hotin

in 1563, al Jul Despot, o ruda a luf Ieremia, si sotia Nas-
tasia aveail Nelipoutif Hotinului, cumparat Inca de ta-
tal s.11 i de Dumitru Movila (Movili14), Mare-Vataf
poate de Dorohoiil de la un Dinga pe 300 de galberif
thtaresti, i dupl. Vascan ramasera in curtile de acolo ma-
zilul Ionasco cu doua surorf 2. De la sotul ei, Ioan Movila
Marele-Logofat, avea Maria, mama Voevozilor Ieremia si
Simion, Iurcenif in Soroca, pe cari-f lasa Jul Alexe Mustata
,ce all fost parcalab, - i banuim unde : tot la Hotin 3.

Mitropolitul Gheorghie cumpara de la urmasele luf Luca

Arbure din vremea luf ,5tefan-cel-Mare, jertfa luf Stefanita,
pe urma caruia niciodata nu se mai ridica acest vechiil
neam,Stanilestif FIotinuluf, pe care li-I da apof indarat ca
sd iea Solca Gheorghe Izlozeanul, pircalab de Hotin,
tsocrul, ori ginerele Ieremiei, cumpara si el in apropiere,
Coteleva, Sancautif, Margenintif, ii3nsisqit zis 0 Novo- Selqa,
de la un Gheorghe i ginerele sail, Constantin Rosca 5. Cons-
tantin-Voda Movila, inlocuind razesif, pe cari-f deposedase de
sigur, vinde unef rude de aproape, Chirita Paleologul i M--
rical, vaduva luf, mosia Vasilcaul, c din ocolul tirguluf Sorocei),
Cirisnovatul vecin, linga Troian si tnotiä fintinf, ; ele trec
la manastirea GolieY, care mai avea part! din Stoicani, ju-
matate din Stolniceni sail Poliribeni i chiar t o poiana din
hotarul Sorocef), stringind astfel tirgul din maf multe 041;
mai tärziil tot aid calugArif capatarl de la Alexandru Movila,
ultimul represintant al dinastief, satul Vosca a. Get dof sot!
ieail i Birecanif la Bic, in Lapusna, de la razes"' ce se co-

1 Iazgreanu, Voronepa, p. 51 si urm.

2 Archiva istoricit, III, p. 202. Cf. Hurmuzaki, XI, pp. L-Lt. La 1587
Inca Dumitru MON ila avea Nelipoutil la llotin, pentru care mhrturisia
la 1599 Gheorghe, pircalabul de acolo; &Ida' 0 documente, VII, p. 209,
n-le 5-6.
0 Archiva istoricd, I 1, P. 128.
4 Strait ci documente, XXI, p. 281 si urm.
6 Ibid., V, p 397.
6 StudiI i docamente, VII, p. 211, n-I 15 Interesante nume de ra-
as1: Nistor, Doica, Draguta, Axinia. V. si Halipa, 1. c., Actele Chi-
sinauluI.
 60 InATI itotaXNEAsa

boarA din strAmosI dAruitf de *tefan-cel-Mare insus1

Maria Paleologa dAduse mAndstiril Pobrata si un sat la
LApusna, CiocAnestif 2
Maria maica Movilestilor avuse din altA asAtorie, cu
Balica, pe vestitul Isac Balica Hatmanul, care peri ca hain
in lupta, pentru semintia luf Ieremia, cu tefan-Vodl Tomsa.
Din mostenirea lui biruitorul dArui, pentru vre-o datorie de
banT, Mareluf-Vames Manolachi, un Grec cel d'intAiii
ce se aseazA aid, intre urmasif vechilor ostasf colonisatorf ,
patru sate, Rogojenif, Vistiernicenif, fostf in 1525, prin
danie domneascA, aI CAprienef 3, 0i Rosiecif pe RAut, in
Tinutul Soroclf, ccu vaduri de mon i cu bait! cu pestea,
pe linga Muscenf la Nistru 4. De la dinsul va fi avut Solca,
prin aceasta manoasa confiscare, Ustia la Orheiii, (pe malul
Nistruluf, unde cade Rautul in Nistru, 5. La caderea Tomsef
insA, supt Moise MovilA, ruda lui Balica, el insusf si altf
Movilestf 41 luara partea din marea avere ramasa farA
stApin : prin dania la Pirlitf, in Soroca, pe care i-o fAcu
Moise-Voda, la 5 August 1631, ajunse astfel stapinitor ba-
sarabean Eustratie al treilea Logofat, vestitul cArturar, tra-
ducAtor de nomocanoane, de cart! bisericestf i probabil si
acela al luf Herodot °. Ir Miron Barnovschi, si el un Mo-
vilA, dupA maica-sa, desfAcea din mosiile Bakal Racintil
pe Nistru pentru a-f da luf Constantin Stircea 7.

Ca sot al Ilene!, fiica luf Ioan-Voda MovilA pretendentul,

alt mare carturar al Moldovef, cronicarul luptelor i sufe-
rintelor din acest timp i, pe de alta parte, si el un ucenic
al scolilor polone, un iubitor al rosturilor pe peste Nistru,
unde gasi mai tArzia un bun adapost, Miron Costin ajunse
mare stapinitor de pAminturf intre Prut i Nistru. Nu putu

Halipa, /. c., II, p. 230 0 urm.

2 Studit i documente, V, p. 82, n-I 19.
8 Halipa, 1. c., I, p. 216.
4 Uricariul, V, pp. 221-2. Cf. ibid., p. 378 0 urm.
5 S. Fl. Marian, Condica Solcd1, p. 66.
6 GhilAnescu, Surete # izvoade, V, pp. 156-7.
Uricarita, XVIII, p. 399 0 urm.
 tTATARLiCULII F EXPEINTULE TURCO-POLONE el

sl smulgA LarionestiT (Soroca) mArastiril Sf. Sava, care o

cApAtase de la Ienachi Postelnicul, proprietar si dinsul prin
vre-o danie a Jul Stefan Tomsa 1. Miron cApatA insA si sta-
pini in pace acest vast domeniu basarabean : Sanclutif,
Rusintil la Hotin, CrAncAutir, Chipicica, CotujeniT, Zmun-
teniT, ScobirceniT, Oprisenif, VaslAutiT, Sudarsca, Brazautir.
Coselnita, BuzeniT, BArbova, CAcAceniT, Ba'rbuscaniT la So-
roca, MAucAutil, Vepreuca, Tirobcenif, CucuietiT, MArcu-
lestiT, Rogojenir, pe RAut, Davida la Orheiii, t de spre Ti-
ghine, si am pomenit numaT acele sate la care e pomenit
Tinutul, in lista imenseT aver! teritoriale 2. NumaT tpentru
plata datornicilor sAT si pentru comindul sAils), el lAsa, dupA
impArtirea celorlalte sate intre tref feciorT si maT multe fete,
Davida, pe care maT tArziii eraii s'o usurpe Turcif benderliT,
Coicenil pe Prut, la Tinutul IasuluT, si satul sorocean al MA-
teutilor 3. Safta, fiica luT Miron, avea in Tinutul Iasilor, MA-
lestiT pe Prut, SociT, Cirpitir, CAcAceniT, Cosernita si Silistea
Tirlestilor, GirboviT, BuzeniT si Zmultenil la Soroca, in stirsit
CArAimAnestiT, satul urmasilor luT CArAiman, la Vadul-luT-
VodA pe Nistru, in pArtile OrheiuluT 4. Iar Maria Vistierni-
ceasa, altA fatA a cronicaruluT, trecea in familia sotuluT, Ilie
Cantacuzino, iar apoT, neavind copiT, in aceia a luT Iordachi
Cantacuzino Deleanul, cBudele de la Soroca, in MovilAil),
Usihlibif si alte mosif de dincoace de Prut 5.

Venind la altele din neamurile nota ce se ridicA la in-

ceputul veaculuf al XVII-lea pentru o hegemonie politicA
de citeva deceniT numaT, ptinA le rApun si pe dinsele GreciT
si boieril Teril-de-jos, maT apropiatT de DunArea intru toate
stApinitoare,Grigorcea Creiciun, cetAteanul polon, clAdu Vo-
ronetuluT TAistrenif si Hlinovul, 4 ce se chiamA Cobulta,,

1 Studit itidocumente, IV, p. 270, n-1 cu.

2 Archiva istoria, III, pp. 281-3.
8 Studa fi documente, V, p. 133, n-1 65. Cf. V. A. Urechià, Miron
Costin, Opere, regestele de clocumente.
4 &rail fi documente, VII, p. 340, n-I 16.
5 Ibid., XI, p. 80, n-I 144.
 62 LUPTE BASARABEISE PANA LA VASILE Wird

din sus de Räut, pe care un timp le usurpa unul din to-

varäsiT de rascoala aT luT Balica, Trifon Clucerul 1. Glienghea
Logofatul, ruda prin sotia sa cu StroicestiT 3, avea Chelmestil
in Hotin, linga VarticautT, un Toderasco VarticovicT era
Inca pircalab de Soroca pe la 15803, iar Iurasco, fiul Hat-
manuluT Vartic, si tratele luT Ionasco, ingropat la manas-
tirea Galata, dadea acesteia satul hotinean MalitintiT4 , si
el o dadea de zestre fete!, Safta, care lug pe Lupu Pra-
jescul: ii vedem apoT pe acesta in judecata cu urmasiT On-
ciuluT Motoc, aT PostelniculuT Craciun si aT unuT Letea b.

Nicoara Preijescul, tatal LupuluT, era aid, §i in Dorohoiul

vecin, un mare proprietar de foarte intinse mosiT razasestI,
avind pe la 1617 Cotova pe Cainar, Visoca, da virful Cii-
naruluT) mosie pomenita si in veacul al XV-Iea Criv-
ceniT in Tinutul SorocaT, GozestiI in al OrheiuluT urmasT
ar lui Cozea , Vasienir pe Botna si acel Prajestl in La-
pusna, din care se vadeste obirsia basarabeana a neamuluT 3.
Un Voruntar Prajescul Comisul i sotia Salomia, cari
aveaa un singur flu, Savin, lasa fetelor, maritate cu Grigore
Ureche cronicarul (Lupa), Torna Stolnicul Cantacuzino
Lupu Bucium, o suma de alte mosil basarabene, dintre care
luT Toma-T vin Silistea pe Prub, luT Bucium CumceniT,
tot la Prut, iar luT Ureche, pe linga VlasanestiT pe Prut,
SträseniT pe Bic, la Läpusna, i Cruhlicenil, al pribegilor
de la Cruhlicul hotinean 7. MaT tarziti Ureche ajunge sa
aiba. NegrilestiT, Balta, Genele i BritcaniT, in Tigheciul
fillciian, smuls de la niste razg.§T al caror neam IT avea
Inca din zilele luT Alexandru-cel-Bun.
1 MAzdreanu, Voroneful, pp. 55-7, n-le 2 3.
2 I. Tanoviceanu, in Archira societdfil 51inlifire liternre din kqr,
III, p. 339.
3 Inedit in 13iblioteca Fundatiei Zamoyski din Varsovia.
4 Archica istoricd, 11, p. 144.
6 Uricarinl, XIX, p. 445 si urm.
6 Studa Ri documente, XI, pp. 88-9, n 183. Totusi avern PrkjestI in
prtile BacAuluI (doul, sate) si ale Rornanulut
7 Ibid., VI, pp. 535-6.
 (TATAROCUL) §1 EXPEDIVILt TURCOPOLO/sit 68

Inca de la i600 gAsitn pe Capitanul) Donict incunjurat

de razesi din Pitusca, Verpca, Sapoteni, Sitanesti, Gatesti,
Paulesti, Varzaresti, dintre cari unil sint hotnogi La 1603
era pircalab de Orheiil un urmas de razasi de pe aid,
Ignat Ciogolea, incepatorul neamului uneltitor al Ciogo-
lestilor, si el avea mosie la Sipoteni 9. Urmasul sail in 1609,
Gheorghe, va fi fost din rindul acelorasi vechi graniceri
cari cunosteat si fierul plugului si al sabiei Si tot dintre
ei se ridica Stetco, om de incredere al lui Stefan-Voda
Tomsa, care-I trimete si in misiune la principele Ardea-
lului 4. Amintim cä la inceputul anului 1617 rasare intr'o
manastire un Domnisor care-si zice fiul lui Ioan-Voda-cel-
Cumplit i, lasindu-si mestesugul de Ora acuma, de diac §i
cizmar, merge la Orheiii, capata ajutatori si se indreapta
spre IaT, unde ar fi incercat sa cistige pe Logofatul lul
Radu-Voda, care-I da insa stapinului sail spre moarte 5.
Unii din pircalabii Hotinului, cum e Spatarul Costasco Ma-
for, supt Vasile Lupu i Istrate-Voda Dabija, ori Toderasco,
ail si mosii prin aceste parti, unde ramin 6. Tot asa la So-
roca era pircalab in 166o Dumitrasco, care avea de la sotia
Anita satul Iuganii, din mostenirea Varticestilor 7.
Tot din mostenirea tur Balica, Patrascu Costin Spätarul
capata, de la Moise Movila-Voda, Mateutii la Soroca, pe
linga Baranca, Noua-Sulita, Preruda 8.

§i Bucioc avea mosii pe aice, vestitul Bucioc care muri

tras in tapa de Turd ca indemnator la rascoala al lui
Gaspar-Voda Gratiani si care maritase pe fiica-sa Tudosca
Shull! fi documente, V, p. 17, nota 4. Unuia-I zice: Leahul. Cf.
ibid., p. 21, nota 1.
2 Ibid., XI, p. 74, n-1 109; Pirvan, In Conrorbirl literare pe 1904.
8 Ibid., V, p. 11, n-1 52.
.4 Ibid., IV, p. cxxxv, nota 5.
6 Cf. Hegyes, in Trauschenfels. Deutsche Pundgruben, p. 148; cf. ibid.,
pp. 326-7.
6 Ghiblnescu, Surete 7i izroade, III, pp. 136, 292-3.
7 Ibid., IV, pp. 220-1.
8 Studa p documente, V, p. 533, n-1 10.
 84 VIATX ROMINEASCI

dupa Vornicul Lupu, menit O. fie Vasile-Vodg. In zestre

era satul AndreutiT, §i intr'un tgrziii Doamna Ruxanda se
judeca (1674) pentru niste vecinT cu Ilie Motoc, judecata
acindu-se la Hotin de tefan-Vodg Petriceicu ', cu intre-
barea pircglabilor de Soroca. Tot in foaia de zestre a
DomniteT erail si GdozeniT in Tinutul SorocAT, pe cari
Ruxanda-1 vinde la 1669 luT Ilie Sturza Stolnicul 2. Costea
§i Ilie Bucioc aveati mo§ie la Costesti (Hotin) cu helesta,
moarg. in Ciuhur §i doc de moarg.), precum si pod pe
dubase la Prut, §i GgureniT, din las!: BuhusestiT, Canta-
cuziniT mostenirl pe cel d'intgiti 3. Al doilea Costea Bucioc
maT cumpgrg, la 166o, de la urmasiT luT Vasile Brgescul,
Dumenil pe Prut (Hotin)4.
Din pAminturile familieT Sturza, biserica ieseang Bärboiul
cgpAta Urze§tiT SorocAT, cumpgratg de la Ilie Sturza Stol-
nicul, si doug morT pe Rgut 2 De la SturzestT trec la Fi-
lipestiT muntenT, prin cgsgtorie, intre altele, CAzdnestii din
Orheiii, maT tgrziii aT ginereluT luT Mateiil Filipescu, Ior-
dachi Caramanliul 8.
Dumitru Buhq, a aril vgduvg fu sotia luT Dabija-Vodg,
avea intre multele luT mosiT, pe Ciuhur BratesdniT, Talma-
cinul pe Nistru (Hotin), s. a. 7.

Sd vedem acum intru cit neamurT ma! mid se impgr-

tAsiati de stApinirea pgmintulur basarabean. La 1611, ra-
zesiT Condrea fiul luT Petre Traistä §i Dota vind locul lor,
cu prisacg, (la Bgtrina, la put), luT Nicoarg Uricar, aducin-
du-se, din causa vecingtAtiT, §i mArturia mari1or-v1taj1 §i a
§oltuzuluT §i pirgarilor de Lgpusna 8. La Ciripcgil §i Nico-

1 Uricariul, X, pp. 168-9.

2 Ibid , XXIII, pp. 260-1.
3 Ghilminescu, Surete fi izroade, III, pp. 288-90.
4 Ibid., IV, pp. 164-5.
5 Uricariul, IX, p. 145
6 Studil fi docurnente, V, p. 408. Cf. ibid , p. 410
7 ibid., VI, p. 77, n-I 21.
8 ChilAnescu, Surete fi izroade, V, pp. 241 2-
 *T&TARLI(UL 1 EXPEDITITLE TURCO-POLONE 65

resti (Soroca) stapiniail la 1618 Alexandra si Ghedeon, fiii

lul Voicu fost Logofat-1. Tot pe timpul lui Vasile Lupu ca-
patara mosie in Tinutul Iasilor peste Prut, la Dumestf sad
Tocsobeni, Gheorghe Kotnarski, pisarul lesesc si crotmis-
trul domnesc, Roszczicz, cari-I trecura apoi lesuitilor din
Iasi, facindu-si acolo si odaie de vite ; biserica ortodoxa, cia-
dit de un boier, pusera ei sa o strice, tcà far' de stire
noastra s'a5 fostu facut pe mosie noastra, dupa marturi, '.
De Hotin se tinea supt Movilesti §i satul ireutilor, care
trecu apoi, supt Vasile Lupu, in minile Neniului Vornicul".
Ianachi Postelnicul cumpara de la urmasii Ulmanului, pro-
prietar supt Ioan-Voda-cel-Cumplit, si de la Vasile Dagan
satele Ulmeni in Läpusna, pe Botna, si Diecil, in acelasi
loc ; sora sa Vambula si sotul ei, Hrizea, le tree apol tot
Vornicului de gloata Neaniul, la 16444.
Gheorghe-Voda tefan aseaza la Pulbereni, pe Cogilnic,
cu valea Namisnicul, pe Luca pircalabul sad de Lapusna
si sotia Gherghina ; el aü si cvalea Buciumului, pe Tanusa.
Luca ramine in aceste part!, §i la 1669 el era pircalab de
Chisina5. Morile trecura 6 apoi la neamurile inrudite Arbure
§i Iamandi. Lapusna era aproape, si mai tirziii tirgovetii
luad fara drept dijrna6. In apropiere capata i biserica Sf.
loan Zlataust din Iasi paminturi 7, precum §i satul Hance§ti,
cu.rnosia Bolde sad Baloia §i Craiestii8.
Intre multele mosil ale lui Trod i-Dabja chiar §i ale Doam-
nef Dafina Buhu§ era si Ustie, la Orheiii, data apoi Bir-
novel, Zalucenii, Vitoltil s. a. 9.
In ce priveste pe alti boieri, un <om nod) intre ei, Duca

studil 7i doeutnehte, XI, p. 90, n-I 186.

2 Ibid., LIT, p. 86.
3 Uricarinl, XIV, p. 98.
4 GhibaneC11, Surete s/i izroade, V, pp. 305-6.
5 Uricariul, XXIV, p. 423.
Ibid.
7 Ibid
8 Ibid, p. 426.
9 tittliT i dotumente, VII, p. 318, nota 1
5
 56 vliTi nomKNEAseX

fost User-Mare, la 1624, avea Tesautil '. Tot pe atunci se

ridica la insernnatate si neamul unit! diac basarabean de
pe Cogilnic, Cogalniceanu, care primia de la Movilesti
satul TAlaiestr, intrind in gilceava cu razasil de acolo unul
din el se chiama Pintece-Verde , pentru silistea Calm&
tuiul si dreptul de a face helesteil pe pirati 2 Totusi ef Ca-
patara silistea, unde se aflail la 166o fill luT loan Cogal-
niceanu, alt diac intre el Vasile si fetele 3.
In aceias1 epocA a lit! Vasile Lupu, in sfirsit, Cantaeu-
zincti4 incep O. se implinte pe aid. Constantin Ciobanul
zis asa poate pentru marele negot de oi basarabene cu
Tarigradul pe care-I facea, di de zes,re Logofatulig Tor-
dachi Cantacuzino CheImestif, cari trec apor la fiul acestuia,
Ionita A.
Constantin Stircea, pircAlab de Hotin, si sotia sa, fiica
fostului Mare-Logofat Patrascu, ail mosie la Cotiugera, pe
Prut, pe care o vind aposi luf Iordachi Cantacuzino 3. Ur-
masiT luI Iordachi insusl aveati pe la 1700, intre altele,
Trifluti1 la Soroca, t cu pod in Nistru si cu vad de moara
in Nistru,, Bojovita, Hlinaia, Marcoretul si Ilisautif, Tribi-
sautiT, Dimidenii, Rasteul Buzovita, MandacautiI, (Bras-
teile), Carlacaul, Romancautif, Chilimestil la Hotin, Pui-
cestiI la Lapusna, tin tbraniste}, Ploscurenif in Tinutul Ia-
silor c cu lo..: de helesteil in Ciuhru si cu mor1}, de la
Constantin Ciobanul Postelnicul; NavArnitir, tot acolo, Stol-
nicenil, Stingacenii, Zahaicanii, de la Vasile Macri, Halintil
de la Varlan Bontas, Portorteasa, Razana de la Toader
Cuza, si Telenestif la Orheiti °.
Pe la 1670 urmasil luI Grigore Cucora Stolnicul lui Petru
1 Ibid , XI, p. 74, n-I 114
2 Uricariul, V, p. 187.
3 Ibid. Cf. Istoria literaturii romins in secolul al XVIII-lea, I, p. 481
i urm.
4 Ibid , XIX, p. 445 §i um. Pretenta ridied Insl §i un Vaailo
C trp ( ibid.).
6 GhibAneacu, Sure& fi izcoade, V, pp. 315-6.
6 Shair # documente, VII, p. 180 §i urm.
 ITATARLICULy §I EXPEDITTILE TURCO-POLONE 67

Schiopul din care neamul Mätie i neamul Talinca

erati impresurati la Salita, zisl apoi Oncluti, tpe RacovAtul-
Sec, (Hotin), de Toderasco Iordachi Cantacuzino, care avea
in vecinAtate Lislutii. In satele vecine insä, Cepelenti, Ru-
jinti, MihIen1, Pascova, Onclutr, Hrinlutr, Hlinaia, se
plstraii rAzesii 2.

insusi neamul domnesc cel noI, inrudit cu Blcioc, neam

care trAgea nAdejde s ajungl o dinastie, clutA sl-sT infigl
rddlcinile aid. Fratele lui VodA-Vasile, Gavril Hatmanul,
Il dase fata dupl Andreies Medelnicerul, care avea mosie
la Corjouti, ice-s pe apa Vilia, in Tinutul Hotinulub. Se
credea cl Gavril flcuse sill rAzasilor, cad er se ridica
dupà caderea Domnului, la 1654, cu tJavertean iuzbasa,
fiul Tigancei, nepot lui Tetescul, stränepot lui Llzean si
Mihub. Se dovedeste insl cA mosia e cumparatl parte de
la Grigore Pilipovschi i sotia Mitrofana, fiica Vistierulut
Solomon, parte de la neamurile GInsc, 126.spop, CorjAii si
altele, iar parte e danie de la urmasii Iu Lozonschi Cl-
mlras : Toderasco Vornicul, Iordachi Cantacuzino, Raco-
vitä, pircalabul Stircea si Stefan fiul lul Soldan a.
La Minze§tI (Iasi) si pinA in drumul Miijilor, pe unde
mergeati carele cu peste (este si to balta cu pestel aproape)
in aceiasi vreme a lui Vasile Lupu Plharnicul Frltiman
trece proprietatea sa lui Voda, si acesta o dl Sohiici fata
din casl a Doamnel, (CACI i-ail slujitl *. Sohiica, poate fatl
din casa si la Gheorghe Stefan, nu se asezl acolo, ci vindu
I El cuniparase de la Sinata, Mina, Tetaa, Olina, Fadorasco, Roman,
Buhacia, Marco, Miros, Lupsa, Maxin vätaful fiul luT Vlaicul, de la ur-
masiT Slavnei. GrozaveT, UideT, lui Cozuna i Vasco Bore vItafiT, lui
Lojea, In! Toader diacul si Roman diacul, de la Pava, Hopca, Gafa, Liciul,
Vascan, Oant,a, Mica, &dm, Marusca, Dimca, Skuia, Mindrul, Armanca,
Vasutca, Luchia, Petras.
2 Ghiblnescu, surete i izvoade, P1, pp. 60-2, 206 si urm.
3 Urkarial, XXIII, p. 241 si urm. Nume: Mitrofana, Batco, Greaca,
-Sofrona, Mamunt, Bilae, Draghina. Vasile Soldan vinde i partea
*a de la Vacota; ibid., p. 248.
4 Ibid., XII, pp. 278-9.
 68 vIATI ROMINEASCA

locul luT Grumezea apitanul §i acesta cumpArä §i prin

prejur, avind marturi pe Hariton apitanul, pe iuzba§a
Andrei, pe Vlasie apitan de Soroca §i alti tvoinici) basa-
beni. Mai trziä o parte de mo§ie barinul Dom§ei) fu
vindut1 Doamnei lui Duca-VodA, Anastasia, nepoata sotieT
lui Grumezea, dupa prada cea mare a Tatarilor, supt Vasile,
cind se nirnicirl zapisele 2.
0 alta parte din Minze§tT fu dAruità de Vasile-VodA
GaftoneT, cAci i-al fost roabl §1 0 au fost mg.ritat dupA. Ivan
bArbierul de la Feredeti), dui:à care ea se mAritg. cu Gli-
gorie Bra§ovanul. Ivan Turlic, sotul Gaftonei, fusese §i el
slujba§ al Curti13. Mo§ia trece prin vinzare la Marele-Jit-
nicer Necula 4, a cdruia sotie Alexandra era vAduva Gru-
mezet §i mAtu§a Doamnei lui Duca. Ggngure§tii vecini ajung
ai lui Vasile Corlat Uricarul §i CAmAra§ul, pe doi boi cit
50 de taleri8. i Rusul hotnogul avu apof parte aicIG.
La Glureni (Ia§i) era ruda lui Vasile, Iorga Postelnicul,
care-o vinde apot lut Stamati Postelnicul, in judecatA, la
1671, cu Galata 7.
In ce fel neamul lui Vasile-VodA intelegea sa plAteascl
se vede, de altfel, din casul fratelui dornnesc Gheorghe
Hatmanul, care-§i face case la Galati, pe locul dat de
Doamna Marghita MovilA lui PanA Paharnicul de Covur-
luiii §i nu se ginde§te a-1 plAti decit caproape de primi.,
neala lui Vasilie-Vodl, uitind de fapt §i atuncea8.
in ce prive§te averile mAnAstire§ti, ele nu se inmultesc

' Ibid., p. 283 i urm.

2 Ibid., p. 281 §i urm.
3 Uricariul, XXIII, p. 233.
4 Ibid , XII, pp. 289-90 cd urm.
5 Ibid., p. 274 ei urm.
6 Ibid., pp. 295-6.
7 Ghibaneseu, Surete i &made, IV, pp. 285-5 i urm. Iorga avea)
o sorb. Alexandra, alta Zamfira i o nepoatà Es da (ibid., pp. 287-8).
8 Ibid., IV, pp. 203-5.
 (TATARLiCUL3 SI EXPEINTIILE TURCO-POLONE 69

simtitor in acest timp. Avem chiar actul prin care la 1622

Stefan Tomsa indeamna pe <vatarnanil si totr vecinit) de
Ia. Taistreni s'i Tirnauca Sorocer a se supune egumenulur
de Voronet 1. Dobrovatul are judecata cu un Stefan Cuatu
pentru Fintina Cahova, la GrecenI2 in hotar, s. a.

Viata razeseasca. urmA : o gasim si in partile Hotinulul,

alaturI cu proprietatea mare, care va decadea in curind.
De obiceiii se ridicä insa, mai ales prin dregatorir, prin co-
menzI militare, ca singurI stapinitorr, unif dintre razesI
chiar, urmasI al vechilor neamurl. La 161o, razesit din Ca-
bestg IlotinuluI i§I vind partea starostelig Onciul, innaintea
lig Dumitrascu ginerele lig Dobranschie din Lucavah a cu-
noscutuluT vame§ Condrea §i a luI Dobrus soltuzul de Cer-
nautl 8. La Hliniste §i NovocautI stapineste in 1637 Gheor-
ghe Jora 4. La Costela si Solominca HotinuluI unuI Jora ii
urmeaza Gavrila§ Vornicul §i Tuduri fost pircalab 5. qupa-
neasa Grapina, Prodaneasa lasa. la 1639 cfiulub Vasile si
fiiceI Ana RujavintiI si parte din Cerlica, cfiulul) Lupu
Talpa §i fiiceI IrMa Peribicautir §i 5ijcuii 8 Fetele Todosiel
Oncioaia din Suceava vind la 1640-I la Lopatintl (Hotin) 7.
Pe la jumAtatea veaculuI al XVII-lea Cazacul trece luI Ne-
culal Salitrarul a patra parte din Molodova pe Nistru (Ho-
tin), contractul facindu-se in Polonia la Studenita, cu mar-
turf strainl. Fata lig NeculaI vinde apoI mo§ia luI Prodan
DrAgu§escul, varul eI (1657) 8.
Un Avram de LuncenI, care lasa pe la 1650 averea fiilor

1 Uricariut, X, p. 134; /0"(III, p. 70. Pentru Moscora SorocAl, ra-

zAseascA, ibid., p. 164.
2 Ibid., VI, p. 261.
3 Ibid., XIX, pp. 7-8.
a Studil fi documente, VII, p. 210, n-1 11.
6 GhibAnescu, Surete fi izvoade, III, pp. 287-8.
6 Ibid., p. 289 0 urm.
7 StudiT fi documente, V, pp. 26-7, n-1 119.
s Marturi: Savin CucoarA, Sanson, Toader Dodon, Liciul 0 a. Uri-
tarinl, XXIV, pp. 417-8.
 70 VIATX ROMANEASCA

Toderasco i Criste, avea, prin cumparatura, i Pilipautif 1.

Pe la 1670 se aseaza. la Balcosestif Orheiuluf, pe apa
Rautului, neamul Sturzescul 2. Acest neam, care cuprinde et
preutf, are Ioc apof si la Cercelestr, la Sirbenf.
Prutul era margenit de ambele parg cu satele duMsa-
rilor cari treceau pe calatorf 3. Pustiul) raminea numaf in
mijlocul terif, (gra locuitorf i fr apa), doar cu cite o-
rara cismea pierduta in acest --cbaragan, al aräusilor 4.
Prada din 1648 a Tatarilor, oricit de grozava ar fi fostr
nimicind tot «din Nistru Edna in munte, b ngadui insa
terif sA se ridice.

Cit priveste orasele, luT Pavel de Alep protopopul de Or-

heir( i s'a parut un Vladica. El vazu in oras strade podite
cu lemn ca in Ias1, piraie ce se strecuraii pe margene, ca
azi la Bistrita si in alte orase ardelenestf, si micaü morile
tirguluf, helesteul strabatut de un pod statornic i avind,
ca si celelalte zece marT lacuri ale terif, iezatura facutä de
Vasile-Voda : tolosul helqteuluT 11 pretuieste el la 3.000 de
galbenf pe an 6 In oras se urmasera pircalabf destoinicf,
din neamurf de tail, cu priinta, ca Apostol sad Apostolachir
fiul luf Ionascu sari Iondscuta Rusul, fost Mare-Logofat,

Surete i izeoade, III, pp. 293-5; V, p. 13 §i urm.

2 Uricariul, XXV, pp. 262-3 Cf. ibid., pp. 264-8. Pe atunci la BranoN a,
CrAsnäseni, Singureni, Vsieti, Bogzesti (Orheiti), e neamul BAlan
(ibid., p. 265). Si, p. 279 si urm. Miron si Sandul apar la 1686 cu
marturi din Venjeni, Leuseni, Bodorceni (ibid , pp. 279-80). La 1765
Tudosie sin Ermurachi Balan din Breanol a ot Orheia" (ibid., p. 287).
3 Pavel de Alep, p. 129.
4 Ibid.
6 Archiva istorielt, 12, p. 191; cf. ibid., II, pp. 14-5; Ill, p.232. !litre
cei rascumparati de la Tatarii pradalnici din 1648 e i Irina Paspala
de IMO Hotin, pentru care un nepot. din neamul TalpA, dA 400 de-
taleri; GhibAnescu, Surete i izvoade, III, p. 292.
6 P. 29.
 rATARLiCULD §I EXPEDITHLE TURCO-POLONE 71

care trAia in 1648 aid', cAruia-T urmA, mat tirziil (1655) un

Catargiu, Gheorghe Postelnicul, un Matias Sturza (1657), un
Sava (1688), un Gavril fiul lui Darie Donici (1689). PircA-
labul, aid ca i la Hotin, avea, de altfel, pe la 165o, §i
grija stringerii birului de la z1ota.§0. DArile orheiene se
adunaii deci supt privigherea pircAlabului, de mazili, <sott
la mazi1ie ca Ionasco iuzbasa si Vasile DrAghinici din
166o 9.
De cocolul, orasu1ui3 se tinea si vadul RAutului si satul
Piatra-din-jos 4 si helesteie ca acel de la Furceni. In impre-
jurimi locuiaü deci si ravodari 5. Hotnogi, (osta.§1 de frunte),
sulgeri apar in zapise d. Ca pircAlab de Orheiti, NicoarA
Donici ell Seculut case si dugheni cumpArate si acute de
el in mijlocul tirgului Orheiulur T. In tirg stAtea pe la
1650, pentru schimbul de bani, i un geilbc7nar (sail ne-
gustor de (iarbl galbenA, pentru vApsit ?) 9 Ca §i in ce-
lelalte cetati de hotar, se aflail si negustori de rAscumpArare
a robilor, ca Alexandru din Hotin, de la 1669 9. In Orheig
muria la 1665 Toader Pisovschi, si lingA el se gAsiail preotul
de la biserica domneascA, apol Gheorghe Dinga si Lupa
vAtaful de la dumnealuT rApAusatul RAcovit[A] Cehan Ma-
rel[e]-Logoat 10'
Prin satele vecine trAiesc Vornici de gloatA, ca in Pop-
se§tr, ciubotari, bezmAnarT, simpli vechi rAzAsi, din neamul

I fi documente, IV, p. 266.

2 Ibid., V, p. 402.
8 Canternir, Descriptio Moldaviae, p. 15.
4 Midii i documente, XVI, p. 393.
5 ibid.
6 Uricarild, I, pp. 151-2.
7 Studif i documepte, VII, p. 377, n-1 11.
$ Ibid., VI, p. 537.
9 Ibid , V, p 27, nota 1. Apostolachi piralabul de Orheifi apare
si-in 1656; ibid., VII, p. 377, 11,n-1 2. Cf. si cumparatura lulNicoard.
Donici, fost pircalab, la Pitusca, de la Gavril; ibid., V, p. 212, n-1 8.
10 GhibdnescuS'urete i izvoade, IV, pp. 224-5.
 72 \ IAT.i ROMINEASC:i

Batu, Codad, Fatul. Popascul, MelesanuI, Sapoteanul, Gal-

beneanul. Nume stravechl : Haraga, Rusa, Cotul, Andreica,
Meräuta, Mihulet, Micul, Badea, Balan, Turcanul, Gribince,
Balaban, Colunet, Costin, Albul, Bosie, Nicorita, Maties,
Luchiana, Buzescu (Armas), Lelica, Raspop, Grajdeanul, nu
lipsesc. *i din neamul Sturzestilor locuia acolo un Jicnicer,
pe linga Toderascu fiul lui Apostol si alti boieri fàrà slujbe
si mazili, si se amesteca si cite un pribeag de peste Nistru,
ca Iocanoschi sad Iablanoschi supt Duca-Voda. La 1668
vedem pe Apostolachi biv pircalab i altiI facind hotar-
nicie la Sircova, cu razas1 din neamurile Mulct, Saule, Boul.
Coretchi, de la Prepeceni, Busauca, Tahnautt, U1icanI, Sa-
mascani, Pereni, Horbenesti, Cinisauti, Olascani, Vitlubeni
(aT luI Ilie Sturza Stolnicul, care avea de la 1665 si Sir-
cova i PiscarestiI ').
Inca de prin 165o un Jora, Costachi, era Vel Orajnic7,
(horonze, stegar) pe la Orheid, unde lua de la Gligore
Postelnicul Miclescu satul Dubeisarl, din care era sa. se faca
tin tirg 2.

<tirg de maI nirnica) pentru Dimitrie Cantemir 2,

fusese mult timp un sat atirnind de biserica lul Balica,
Frumoasa, a < Sfintilor Apostolip si de Galata, pe cind
alte part1 de mosie intrasera. prin danii domnest1 in mina
bbierilor *. Tirgul se infiripase insa pe la 165o, avea un
Vornic si era supus Doamnei, dar in veacul al XVH-lea
fu scos din domeniul el si pus supt un pircalab 5. Era Inca
un loc adaus Lapusner6.

I Uricariul, XVI, pp. 211-4. Ferlia e 100 de bol. V. §i ibid., p.

233 §i urm Miron de SingurenI de la Orheift e r omenit intre oqa§I
la 1677; S1udi i documente, VI, pp. 30-1, n-1 64
2 Ibid , VI, p 538.
8 L. c , (.,urbecula non magni momenti").
Halipa, / c., I, II, Ill. Danie a ha Duca-Vodd, 1666, atre Mader
Postelnicul. Alt proprietar in proces cu Galata e liae Al Aza (ibid, II,
p. 238 §1 urm.) Chirita dase rnosia Buicenii Galata dar nepotul sacs
Ramandt lui Ion4cut Logoffitul (ibid.).
5 Archira istoricd, I I, p. 171.
lbid , p. 172.
 cerkrARLictiL1 sI EXPEDITIILE TURCO-POLONE 73.

Pe la 1650 Dumitrasco cra pircalab de Soroca si avea

judecata pentru Iugani cu Vartic Vornicul i cu viitorul
Dabija-Voda Cu privire la oras n'avem §tirl insa, si sintem
indreptatiti a crede ca el se afla in decadere ; de almin-
terea, asezat tocmal la margene, in buza pustilor cazacesti,
el n'a putut avea nicIodat 1initea, deci prosperitatea Or-
heiuluI ferit intre dealurr. Acte municipale de acolo, in
orice forma, lipsesc cu desavirsire. Totusi el era cercetat
adesea si de Dornnif can veniaü pang la apa cea mare a
hotarului. Ultima oara cind Soroca vazu pe Vasile fu in
cercarea lui neizbutita. din 1653, pe care o opri vestea ca
Suceava a cazut 2. La Soroca erati, fireste, pe linga pir-
calabI, si globnici i dabilarI3.
In noul razboi6 turco-germano-polon, de dupa despre-
surarea Vienei, la 1690, Constantin Cantemir se plingea
de prada Turcilor i Tatarilor, de navalirile necontenite
ale «tilharilor), joimiri polont, «din sus), iar «de spre So-
roca i Orhei6 de Cazad, Tara-din-jos de Tatari} 4. Ce-
tatea fu cucerita spre sfirsitul veaculuf de Cazacii regelui
polon Joan Sobieski, supt colonelul Rapp, si se purta citeva
saptamini, in 1693, lupta de Cantemir-Voda, impreuna cu
Turcif until Pasa de Trapezunt 5.

Apo! Ra;.covul de peste Nistru adaposti pe Vasile-Voda

fugar ° : in urma el fu chiar resedinta Domniter Ruxanda,
vaduva a luI Timus IImilnitchi cel ucis la Suceava 7 ; ea pe-
trecu aid multa vreme, de si avea mosii in Moldova, la

I Studit i documente, V, p. 85, n-1 36.

2 Ibid., IV, p. cdr.u.
3 Mazkeanu, Voroneful, p. 54, 11-1 10.
4 Uricariul, Xl, p. 212.
6 Cf. *i StudiZ i documente, III, p. 20; Acte ifray,nente, I, p.31, nota
1; p. 96. Se vorbeste si de un convoid de provisil oprit de Polonl la
Orheia.
6 StudiT i documente, IV , p. CCL-I.
7 El enise ca mire pe la Soroca; Iorga, Acte i fragmente, I, p. 209.
 74 VIATA ROMANEASCA

De lenI §i aiurea. Ora§ul era plin de MoldovenT, cari, la

vre-o greutate, se intorcead in tarl 1, Stefanita Lupu in-
cercA sA-§T aducl sora de acolo cu sila 2.

in Decembre 1653 pAziad la Hotin stegarI §i iuzba§I 3.

Lupte se dAdead necontenit prin imprejurimi, risipind ne-
gustoriI. Vasile-VodA putu abia sA fie primit intre zidurl.
Si multe acte de mo§ie perirA aid, spune un act contem-
poran, ccind primineala luI Vasile-VodA> 4. ToatA Basarabia
fu apoI prldatA la 1648. §i tara intreagA fugi la strigAtul
de (Vin CazaciI» 5.

De §i acest razboid pentru Domnie nu atinse in Sud

Renii, locuitI §i plzitI numai de Moldovenl °, Troianul, Car-
talul, pentru cA erad acuma turce§ti,--§i Chighecenif se tinead
cu gred impotriva Tatarilor 7. In 1683 Hatmanul cAzgcesc
Kunicki, cu pribegiI Ilie Motoc §i Savin SmucilA, unit! la
Chi§inAd, bAturA pe c Aga termuluI, §i merserl pAnA la
Cetatea-AlbA, avind o ciocnire cu Tataril lingl noua a§e-
zare Tobac s. In 1686, Sobieski, marele rege polon, care
cinsti Moldova de douA oil cu presenta luI costisitoare,
luind cu dinsul §i pe Mitropolitul Dosofteiii, cu mom-
tele SfintuluI loan celur Nod, cu odoarele §i cu ccArtile)
MitropolieI, crezu §i el, ca multI altil, CA Bugeacul
e cheia Moldovel §i a DunAriI-de-jos §i porni sail
prapadeasca oastea de foame §i sete prin acest (BArA-
gall) al BasrabieI. Expeditia luI ajunse Ora caproape
de ReanI) s, dar se mintui cu unul din .acele desastre
1 Studii fti documente, IV, p. cxxx §i nota 4.
2 Ibid., p. ccuvm, n-I 8 si Miron Costin, p. 368.
8 Ibid., V, p. 85, n-1 36.
4 Uricariul, XVI, p. 359.
5 Pavel de Alep, pp. 129-30; Archica istorica, 12, p. 191; cf. II, pp.
14-5; III, p. 232.
6 Cantemir, i. c., p. 22.
7 Miron Costin, in Archiva istoricd, I i, p. 172.
8 Chilia fi Cetatea-Albd, p. 235 §i urm.
9 Cronia, In Studi/ fi documente, III, p. 19.
 ITATARLiCULI SI EXPEIMTIILE TURCO-POLONE 75

care faceati pe Polonf sa se gindeasca cu groaza la Mol-

dova mincatoare de vieti..
Nevoia aparArif de spre Rasarit trebuia sg aduca in cu-
rind si crearea unuf rost de pircalab de Cirligatura da
Prut), in care afldm la 1665 pe Dubaii '; unul de Tutova
chiar apare la 1661 9. La 1654 inca gasim pe ce1 de Hirlati
(Constantin Macri) si Dorohoiti (Ionasco Bals) 3. La Galati
in sfirsit e pircalab la 1661 Toader Ungureanul*, care, im-
preuna cu altul, se afla si la Putna, in 16595. La 1667 incg
se aflàl un capitan de Covurluiil s.

La Lapwa pgzia in 1680 Carstian Capitanul 7, a cam):

mentiune dovedeste ca nicl aici nu lipsiaü masurile de aparare
fag de Bugeacul pe care necontenit ii rascoliati luptele-
Turcilor cu Polonif, cu Cazacif, cu Germanif, cad dupg
campaniile de la Neuhdusel i Lewenz, in care perira. multi
Rominf, ambitia regala a luf Enric Tökoly era sa inceapa
un noti rAzboiti cu Imparatul.
Codrii" (ChigheciuluI) capatara in aceIasf timp un ase-
zamint militar : prin 1740 se inthria dreptul Celor ce se
vor aseza intre Codrenf de a fi (in mila si asedzare ce-
am facut Domnie Me i cu ce1alt1 codri), cari, intre altele,
nu erati supusf la datoria, suparatoare pentru niste ostasi
calarT, a cailor de olac s. Se pare ca unul din privilegif era
gostina mai mica : un lea la 20 de of, pe care-I aveatl in
acest timp oamenif de Mancestfl, in Tinutul LApusnef

GhibAnescu, Seurete i izroade, IV, p. 51.

2 Studi i documente, V, p. 30, nota 2.
3 Ibid, p. 31, n-1 145.
Ibid, pp. 37-8, n-1 175.
5 Ibid, p. 86, n-1 43.
6 Uricariut, XI, p. 278. Cdpitanul (le Cour1ui Nicoard apare §i
In udil i documente, VI, p. 26, n-1 50.
7 Ibid., V, p. 44, n-1 208.
8 Ibid., p. 356, n-le 1072-3.
9 Ibid, p. 371., n-1 1202.
 76 vIAT'i noMXNEAsci

De la un timp, (slujitorii de pe margine) dispdrurd, si (' ail

rdmas tdraniI). Dar piralabii 41 aveati Inca, la Orheiil,
Soroca, Ldpusna, vechile cobiceie pircAlabestI de alte datel,,
urmdrind vite de pripas, fg cind judecatI, si pAnd la <singe',
luind gloabe, infrinind <furtusagurile care sa numdsc pot-
logarib, asezind vornicef si poate si cluceri prin sate, luind
in tirgurf <ccei 2 potronici pircAldbian.
Se simti insa nevoia de a intemeia peste Prut o Ser-
ddrie ca acea turco-tätard. Atributiile nouluf dregator, care-sl
tinea hotnogI la hotare, iar apof namesnici, era sd pdzeasca
asupra risipirii satelor, asupra furtuluT de caT turcestf si O.-
tarestf, sd culeagd robiT, sd. judece trei zile pe an la tirgurf,
sä comunice Domnief judeatile, strimbe, pe mizda sau pre
voie veghetd), ale piralabilor. In sfirsit < toatd margine in
seama si in purtarea de grija Sardariuluf sa fie), porun-
ceste Grigore-Voda Ghica in April 1730. NumaT la Onitcani,
tirg not'', Serdarul n'avea pircalabf lingd sine. Satele-i dadeail
la numire cite o vulpe 1 Gdsim incd de pe la 1650 pe
Serdar, numit asa dupa turceste : el avea supt ordinele sale
calarasf si ,era asezat da Orheid oil la Lapusna, 2
Supt Duca-Vodd, in anif cind am gäsit pe capitanul de
Ldpusna, Gheorghitd era Serdar3. Fdlciian de bastind, in-
rudit cu toil boierinasii de pe Elan, fost ofiter polon, Con-
stantin Cantemir insusl apare ca Serdar mai mult timp,
pana la Domnie 4. El era poate de fapt Inca in acest rost
la 168o, dar la 1681 se isalia : fost Serdar5.

3. XoI rosturi ost(iestY in Basaralna.

Aceastä noua alatuire militard impotriva Cazacilor luf

Bogdan Himlnitchi, lul Timus, luT Julie, fiii sal, lui Dorosenco

1 Studif fi documente, I I, p. 427, n-1 1628.

2 Miron Costin, In Archira istorictl, II, p. 170.
3 GhibAnescu, Surete Id, izroade, V, pp. 166-9.
4 Shall 7i, documente, VI, pp. 34-5, n-1 74.
5 ibid, V, pp. 44-5, n-I 209.
 aTATARLLC11L) SI EKPEDMILE TURCO-POLONE 77

hi capeteniilor din vremea sa, Hanenco, Sircu si altiI, crunti

vecini, ca si impotriva Tatarilor ce si-ar fi gresit sail pre-
lungit drumul pe la noT, intri o noud nobilitne rdzboinica, hi
ea era O. se manifeste din noii, revolutionar, potrivit cu
traditiile Lapusnenilor i Orheienilor, trezitorI de Domni
tinerI i nol in vremurile luI Petru chiopul, kit Iancu
Sasul, Jul Alexandru Movila, luI Gratiani i Jul Radu Mihnea.

De o parte e banul dusrnanulul lor cu indreptarea care

Tura, un Duca-Voda. i Grecif luI ce1 bogati i lacomI. Am
vazut cumparaturile la Prut ale Anastasiei Duca. La sfirsit
datoriile Jur Constantin Duca-Voda, fiul Anastasie, facura,
la 1703, stapin la Minzesti si GangurestI pe Toma neguti-
torul j acesta-si adause pant, de la neamul Dintul si de
1,

la Toader Cuciuc fost capitan2; din partea luI, Vartic ca-

pitanul 41 vindu partea din MinzestI luI Sandu. fiul Tome 3.

Adaugim ca, tocmai la sfirsitul veaculuf al XVIII-lea, amin-

douä moiile trec la un simplu cvtori Vistierniceh, Vasile
Onofreiti 4, avind ca vecini manastirea Frumoasa, la Za-
garancea, si pe Razoaia. la Coada Stincii 5.

Patin Vamesul, mare proprietar de mosif in vremea Ducal-

Voda, avea lasindu-le ape' manastirli sale din Bucium,
la Clatie i IJeretii pe Prut (la Lapusna), luatI de la
Iani, fratele altur vames, Trohin°. Inca din 1673 manastirea
Agapia vindea, dupa stricaciunea de o§ti straine, orcaniI
Orheiului, cu vecinI si cu locurI de helestie i cu sadnic
intr'apa Nistruhth, pe 800 de le, altuf Duca, Vistierul7.
Se stie ca Duca el insus1 avea marl ambitil personale in
Uricariul, XII; pp. 290-8.
2 Ibid , pp 298 i urm.
Nurne: Nazaria, Horceag. Locuri: Movila
Hulpii, drumul Cantirilor, RAticica.
s Ibid , p. 305 0 urm.
Ibid., p. 309.
4

Fiica Razoail, Elena, luA. pe Banul Dumitrachi Ghica din Bucu-

5

re01 (ibid , p. 315). V. mai departe.

6 StU(lj i documente, VI, p. 58, n4 14.
7 Uricariul, V, pp. 234-5
 78 Nof nosTuat osTX$E.Trr IN ilkSARABIA

aceste OIL El asezA departe peste Nistru, in locurT de

mult colonisate cu Moldoveni, un vice-liatman greco-slav,
pe Iene Draghinici, dup1 ce fusese lust's!, la 1681, in Con-
stantinopol pentru a face propunerea, primitA cu cea mai
mare bucurie, in vederea pAciT i rAspunderiT regulate de
tribut,a unei Ucraine incredin(ate lui, ca Hatman, urma al
Himlnifchilor xi lul Dorwitco, Cazacl necredinciosT i calicl 1
La 1673 acest Iene Grecul din Rascov era numaT pisarul
si tIlmaciul Hatmanului cAzAcesc Dorosenco a. La 1683, in
April, insA, cIene Draghinici Hatmanub cumpArA mosiT la
Ticanovca UcraineT, de la Rusoaica Duducalca, avind ea
marturT pe soltuzul orasului Ivan Goguma, pe un Ungur,
Istoc Clucerul i ostas1, horodl> (horonji), sotnici, cApitanT
sail polcovnicT 3. Domnul insusT merse la Nirnirov, unde mai
tArziti era O. se negocieze o pace ruso-turcA, luind cu sine
pe Doamna Anastasia si ginerele lor muntean. La TicA-
nAuca, in fata SorocAT, fAcu case domnesti cu beciuri de
piatril i altele da Pestere lingA Buh, aproape de Nemi-
rova>, unde avea, ca si in celelalte tirguri, de peste Njstru,
(stupT, vac'', of, plugurT de boT, velnita de horila, de bere
si de altele> i tabrica de mied din mierea domneascA a
MoldoveT 4.

Mihalcea Hincul era un bogat boier basarabean, cu mosiT

asezate in partile ChisinAului : el interneie, pe la 1678, ma-
nAstirea de maice a Sfintel Paraschive, care-I poartl nu-
mele 5; la 166o era Serdar 6.
Avea ca tovarAs pe Apostol Durac Serdarul. i el sta-
pinià mosiT pe aice ; in adevAr Chiriac Durac, fratele lui

I Ambasadorl, misionarl, etc , pp. 1S-20.

2 Archira istoria1, H, p. 79.
3 Siudj i documente, V, pp. 47-8.
4 Nicolae Costin, in Letopisep, II, p. 22; Neculce, p. 216.
5 Arbure, 1. c., pp. 321-3.
3 SIudi i documente, V, p. 34, n-I 161.
 (TATARLiCULD st EXPEDITULE TURCO-POLONE 79

Apostol, lAsase o vAduvA, Maria Medelniceroaia DurAceasa,

care vinde ocina el din IvAnest1 la 16761.
Ca dinsit, doritorT de stApinire crestinA, polonA, cum chib-
zuise mal innainte un Miron Costin insus1, era si neamul
hotinean HAjdAil. Pentru Negrintif HotinuluI avurA judecatA
Ifrim HAjdAil i Miron Barnovschi, viitorul Domn, care si
cApAtA satul 2 Ifrim HAjdAil iscAleste greceste, la 1622-3,
cind colegul sI pircAlab de Hotin cumpArA, fiind de fatl
Simion al ha Pilipovschi si Avram de LucAcent, satul do-
rohoian PAltinisul 3. Mostenirea luf Ifrim cuprindea : la Hotin
PascAutir, Tulburenif, NegureniI, CitnicAutif saü HAjdaua,
Nesvoia, Precutul, BelcAutiI-de-sus, Ocne Slobozia, Denjanii,
Dolinenir, Cruhlicul, SendreniI, Dumenii, Costicenil, Fed-
cAuti1, Sarbaca, HrusAutiI, TuliteniI, Tulburenil, Medveja,
Glincenil, HancAutii, Cafienif, Brinzenif, Culicenif. A luT
Vartic (fata lul, Antimia, se mAritA cu Gheorghe HajdA5),
la Hotin : Cris.inest1, Orsavinet, Cerlina-Mare, LucuceniI, Ze-
lena, VolovAtul.
SA adAugim la acestI represintantI a.I nobilimiI rAzboinice
nouA, doritoare de aventurI, innainte de toate pe terenul
cl4sic al lupte seculare cu Turcul, neamul Murgulet : prin
cAsAtoria uneI feme! din aceastA familie cu Chescu Por-
tarul, ajunse la dinsul parte din LincAutr, la Soroca 4.
De aid, din aceastA, tovArAsie de rAzboinid nemultAmitI
cl Duca nu Iipeste de Curte, pe LApusnenr i Orheienf,
iesi, in 1671, rAscoala HinculuI, a luI Durac si Constantin
Clucerul, de la care a rAmas vorba de impotrivire : cVod5.
1 Ibid, VI, p. 90, n-1 73. rentru. Lozinschi Durac sad Duratco,
ibid, p. 94, n-1 1.0.1 Gligorcea Durac i Nicolae Lozinschie Durac, flu!
luI Postolachi Durac, in 1766; ibid, p. 104, n-1 151. Pentru Gnimezea
Lozonschi, ibid., XI, pp. 79-80, n-1 142; p. 81, n-1 151. pentru Lozens-
chi Durac, ibid., XV, p. 205, n-1 72. Pentru Anita DurAceasa, ibid.,
pp 309-10, n-1 40
2 Archica istoricd, 1, p. 191.
3 Strait ci documente, II, p. 83, n-1 23. Se judecà apoi, supt Vasile
Lupu, cu Hilimon Zahul; ibid., n-1 26.
4 Studil i documente, XIX, p. 28.
 80 NOl Ros Tinu OSTXSESTI IN BASARABIA

vra i Hincul ba,. Cetele rAsculatilor ajunserA pAnA la :

Domnul, Doamna fugirA in Tara-de-jos, Aga birului era
gata sa recunoascd partidul biruitor. Dar in curind legiti-
mitatea turceascl invinse. Cu Caplan-Pasa fugarul se in-
toarce si bate pe rAsculati la ChisinAu ori la Iepurenr, in
apropiere 1.
Totusi in Hotin ceilalti se mai tinurA incA, luni de zile.
In Februar 1672 Stefan HajdAii, (Mare-CApitain i pir-
cAlab de Hotin, HAbAsescul i Prodan stAteati inchisi in
cetate si intrati in legAturi cu Polonii pentru a-I avea in
ajutor impotriva lui Duca-VodA. Vorbiall in numele lui
cHincul si a altor boieri din acea tarl cari se aflati in
Tags, arAtind c s'ar supune regelui Moldova ; se aratA gata
sl tie cu banii lor ajutorul ce Ii s'ar trimete 9. HijdAu in-
genunchia pentru ca sA adevereascA si mai bine curAtia
aindurilor sale.
LegAturile acestea cu Polonil indemnarA pe Sobieski la
rAzboiti mar indrAznet impotriva Turcilor, can veniaü acum,
cu insusi Sultanul Mohammed al IV-lea. ca sA iea, in 1672,
Camenita. cuib de intrigi impotriva Moldovel si pazA a va-
dului hotinean. IIotinul fu ocupat, cu tunuri cu tot, biserica
prefAcut1 in moschee 3. Donin era insA cumnatul buT HAj-
dlii, Stefan Petriceicu, care visa de reluarea cetAtilor Bu-
geaculuI 4. In Iunie 1673 toatA boierimea era la Hotin, cu
VlAdicii Dosofteiii, Teodosie, Serafim de RadAuti si Joan
de Husi 5.
Peste citeva zile se dAdea lupta, i Rominii se rAtAciaii,
cu Domni cu tot, dupA grosolana insultare a Domnului
Moldovei, in tabAra crestinA. Cu atita insl nu se isprAvi
rAz1 oiul. Petriceicu putu s mai nAvAleascA in Moldova cu

Nicolae Costin, p. 7; Neculce, pp. 197-8; Documentde BistrifeI, II,

p. xxv.
2 Studil i documente, IX, p. 146, nota 2.
3 Archica istorica, II, p. 79.
4 Ibid., 1, pp. 25-6; Columna lul Traian, 1882, pp. 477-8; Chilia i Ce-
tatea-Albd, p. 231.
5 Studir i doeumente, VII, p. 367, n-1 11.
 TATARII ULI 1 EkPEDITULE TURCO tIoLONE 81

credincio§iT luT, dar iT fu cu neputintg s ràmIie. Turcil

apgrurg din not", §i la anul §i in anil urmatorT, impotriva
Polonilor din Camenita, a Cazacilor din Cehrin, Ong ce
pacea de la jurawna (27 Octombre 1676) li asigurd cea
d'intgiii cetate §i ii inggdui a face Ucraina moldoveneascl
a luT Duca-Vodg. In aceste lupte la 1674 Nistrul se trecea
de Turd pe podul Mcut la Soroca §i intoarcerea trebuia
sg se facI pe la Bender 1
Si cronica teriT scrie cDe la luarea CameniteT incepu
tara Moldove a se imputina §i a se pustii de marl asu-
preale ce avea, cu de toate de zaharale multe, ce poartI
in totr anir, de bagg in Camenitg, §i de schimburile o§tilor
ce le duc de le bagg in Camenitg, §i a Pa§ilor. Nu pot
ajunge nice cu spusul, nice a scrie cu condeiul cit greil §i
cita robie, §i dentealte pagube, Mcindu-se sgracilor pren
calele lor, plingere §i suspinurT. Lgsgm la giudetul Dom-
nuluT §i DumnezeuluT nostru de mar! pedepse §i asuprele :
den calele lor pustiitu-s'ail Tinutul Hotinul §i CernAutil §i
Tinutul Ia§ilor §1 Dorohoiul §i Hirlgub 2.

Revan§a polong de la 1686 innainte fu foarte slabg. S'a

argtat cum Sobieski IV pierdu oastea in Bugeac. Cind veni
a doua oarg, in 1691, el se multgmi sg ocupe Bucovina de
azT, cu mgngstirT cu tot, coborindu-se dincolo de Siretirt
Ong la Neamt, in radejdea ca la pace va putea dobindi,
cu aceastä dovadg, Moldova toatg. Pacea de la Carlovgt,
In 1698-9, iT restitui insg numaT Camenita.
Cu aceasta. adea inriurirea polong la noT pentru tot-
deauna. Doar propaganda catolicg, care avea in serviciul eT
pe IesuitiT din Ia§T, cu mo§ie basarabeang la TocsobenT sal
DumenT IIng Prut, unde, am vgzut, nu inggduiati a se
clgdi biserica ortodoxg, de se Mcea, in veacul al XVIII-lea,
supt scut polon, de ace§tT IesuitT, §1 in raiele, cadia neavind
voie nicl sä deschidg 1zile lor B.
1 Ibid., IX, p. 165, nota 2.
2 Studi i documente, III, pp. 16-7.
3 ibid., 1.11, p. 96, n-I xxvni.
6
 82 NO1 ROSTURI OSTX§EF1 iN B4SARA1iIA

Cit despre partida cre§tinä a Hotinenilor §i Orheienilor, in

acest timp de risipl a elementelor räzboinice, ea gAsi dru-
mul la Tarul.
 CAPITOLUL al V-lea.
Rusil si Basarabia In veacul al XVHI-lea.

i. Petru-cel-Mare 31 partidul militar al Basarabenilor.

intre luptAtoriT luT Petru-cel-Mare erail doT din neamul

HAjddii, care ',Astra sabia auritI a luf Petriceicu-Voda, Gheor-
ghe Lupa§cu §i Vasile fiul ArmapluT Gheorghe §1 al An-
temiel Vartic, frate al MarieT Bainschi, care mo§tenise, la
Hotin, satele NegureniT, PiI§clutiT §1 TulbureniT t. MihAill
Ganul, fiul luT Vasile Mirzescul <de pe Cogilnic, din Ti-
nutul OrheiuluT, din satu de Horbani§,, se afla §i el
intre pribegiT militarT la CutcAull peste Nistru in 1715
§i lua acolo, cu zestre mare, de 2.000 de zlotT, pe fata lul
Ioan Luca sail Lupa§co Murgulet, <rohmistrul in oastea Lu-
minatuluT mare§al regal domnul Liubomirski §i fiul rapo-
satuluT de slIvità pomenire staroste moldovenesc la Cer-
nAutT Nicolae Murgulet,. Iscàliaü pe zapisul de indatorire,
pe linga <§lehticT) polonT, §i (din MoldovenT citiva tovarA§T),
ca Banul Savin, Andronic Isar, Cirste, Ioan sin vätav
Roman, 2.
Numele de Chigheciil al luT Apostol luptAtorul de la
1707 Sn oastea luT Petru-cel-Mare cu alArimea luT moldo-
vseneasa, aratd obir§ia luT 3. El aducea cu sine un pile in-
1 Archiva istorica, p. 514.
2 lbid , III, p. 276.
8 Ibid., II, pp. 83-4.
 8i PETRU-CEL-MARE I PARTIDUL MILITNR AL BASARABENILOR

treg de Romint, cules de sigur in acele locurt uncle hide-

lungata, necontenita luptd cu Tatarul a dat na§tere §i unul
ciclu intreg de poesiT populare, de ccintece bAtrine§th din
care se ridicd tipul hit Grue Grozovanul care se luptA cu
Hanul el insu§1, biruindu-T trufia tAtAreascd

2. Anexarea de Turd a Hotinulta.

Ina in lunie 1712 aflArn un Vel Cdpitan de Hotin PA-
tra§co9. Peste citeva lunT, Moldovenit pArAsiail insd cetatea
Hotinulut, uncle eraü sd se mat intoarcd numal trecAtor §i
supt steagul altora. Innainte de infringerea de la Prut a
tut Petru-cel-Mare, ale cdrul o§tt intraserd in Basarabia pe
la vadul Sorocet,In raiaua Benderulut, la Varnita cetAtir,
supt coperi§ul unet case moldovene§tt, apt supt acela al
unet noud clAdirT acute dupd datina noastrA, se odihni
(leul nebiruib al Suediel, §i el rAmase acolo, pAnd ce
Turcit, sAtut de cheltuielt §i de intetirt, ii silird a pleca, §i
dupd zdrobirea until du§man care dovedise totu§l cd el
§tie sA scape. Putin timp dupd calabalicull de la Bender,
care hid Moldovenilor din raift un oaspete gre5 de tinut,
sosi §i regele pus de Carol in Polonia, Stanislas Leszczynski,
care, venit de departe, fusese recunoscut §i arestat la Ia§1
de Nicolae-VocIA Mavrocordat. El stdruia de Turd sA fie
a§ezat in Scaun in locul vechiulut rege, prieten al R u§ilor.
0 puternicd expeclitie, supt Abdi-Pa§a, ca Serascher, se
puse in mi§care, dar ea se opri la Hotin, unde Turcir in-
trard. Moldovenit furl chematt acum ca salahort spre a intdri
cit uritele zidurt turce§tt de piatrA care cad astdzt in ruind,
cetatea ce li se rApise.
Se incercA in ace§tt ant §i a§ezarea Turcilor in Soroca,
precurn in Ldpu§na, lingd Chi§ind5, se incercase a Gaza-
cilor Hatmanulut Steci5, apot a Tatarilor hit Geaun-Mirza

1 V. N. Iorga, Balada ronaneased, in ,,Cursurile de la Välenitde-

Munte", II.
2 Studif 0 docurnente, V, p. 228, n-1 68.
 nu0i St BASARABIA IN vEacuL AL XVIII-LEA 85

innainte de pacea din 16991. j pe aid, de anI de zile, se

jaluia in voie. Pentru a se impopora din nod aceste lo-
curl pradate trebuie sa se creeze o slobozie gospod la
Orheid, al aril Vornic era la 1719 Stefan Gane 8.

Ca §i la Bender 0 in cetatile din Sud, Domnul 10 avea

aid represintantif permanent!, cari comunicaii TurculuT ve§t!
de prin gazetele italiene §i francese §1 trägead in schimb
cu urechea la ve§tile de la Poarta. Capuchehaiele eraii la
Hotin in 1723 do! GrecT : Diamandi fost Medelnicer §i
Iordachi fost al doilea Portar 3.
Un Pa§l, cu curtea sa : scriitor §i vistier, cadid, vame§,
Ienicer1 i iamac14, Spahit cu Aga lor, inlocui pe modestul
nostru pircalab. Lipcan! tatarT se intilnese de acum in-
nainte in cetatea lu1 Stefan-eel-Mare §i a lul Petru Rare§.
Tot! ace§tia cer banT §i darurT. (Obrazurilor §tiute, de la
suhaturb, ca i demnitarilor aratat! anume li se trimet
stofe, trasurI dupa moda ApusuluT, bautur1 < europene,.
Si din nenorocire ace§t! stapinI no! se schimba des. 0
lista a lor s'ar putea incerca. Dam aid numa1 unele indi-
catil documentare pentru dinsa. La 1721 era Pa§a la Hotin
Abdfo. Razboiul din 1738 cu MuscaliT aduee luarea ce-
tali! i schimbarT dupa pace. La 1762 Meherned-Pa§a ajunge
la Hotin 6. In 1763-4 Hamza-Paqa e acolo 7. La 1764 Abdi-
Pa§a de Hotin e mazilit 8. La 1768 Halil-Pa§a e dus la
Poarta, 0 in loc vine pentru razboid IeTen-Husein °. Dupa
pacea din 1774, la 1777 mergea la Hotin Pd§a Soliman '°.

1 Chair; fi Cetatea-.1lb1, p. 240 10 urm.

2 Studif fi documente, V, p. 101, n-1 103.
8 Ibid., p. 231, n-1 78.
lamaci la Hotin, ibid., VI, p. 316, n-1 737; p. 330, n-1 842, 335, n-1 896.
5 Ibid., I-II, p. 96, n-1 xxviu.
6 Documente Calliniachi, II, p. 284, n-1 118.
7 Ibid., p. 83.
8 Documente fi cercetarr, p. 38.
9 Documente Callimachi, II, p. 491, n-1 115.
10 Documente fi cercetdrI, p. 163.
 86 ANEXAREA DE TWO A HOTINULIA

in 1786 e la Hotin Ismail §i, se pare, pleacg din Bender

Duzla-Mehmed
Un noü rgzboiu aduce pe Rusi Ong la 1793. Peste trel-
sprezece anT Pasa se intorcea : in Iulie 17971a Hotin Hasan
inlocuie§te pe Bechir ; la Bender era un Hasan 8.
In i8o6 in sfir§it gäsim la Hotin pe Cara-Mehmed-Pasa §i
la Bender pe Hasan-Pase. Mi fost §1 ce1 din urmg.

Granita raieleT Hotinulur era in urmg la Ciuhur 4. FugarT

cdin raia de la Ciuhur, ggsim la 1762-35. De la Lipcanir
Hotinulur a rAmas Podul Lipcanilor, in fata cu Radautil R.
Lipcanf se introdusera §i in Moldova, si pe la 1760 it ve-
dem umblind pe la Tinuturl dupg. mucarer 7.
Drumul cel nod, des bdtut de ostr, tunurT §i carg de pro-
visir, la Hotin pornia de la Stanilestr, de unde se incepea
si drumul la Läpusna, §i urma. prin BoldurestI, Rezina, Risi-
penT, Pod,ul-lul-Gherman, Ciuciulestf §1 Vasilautif-Marl 8.

3. Rufil nciuditori fi element& militare din Basarabia

dupii Petru-cel-Mare.

Pribegilor, drumul Basarabier li era acuma cu totul in-

chis. El rnurira intre strain!, asteptind ceasul räscumpararil ,
prin Muscalr, dar nu pentru Muscali.
La 1732 pribeagul Gheorghe Lupascu Hajdati, fiul Jur
tefan §i al Alexandra fata luT Toader Petriceicu Vornicul,
nepot §i mostenitor de singe al luf tefan-Voda Petri-
ceicu, Domnul teril Moldovel, eI, nenorocitul fugar din tara

1 Studif i documente, VI, p. 190.

. Documente Callimachi, I, p. 100, n-1 in. Cf. ibid., p. 11.3, n-1 LXIII.
3 Studif i documente, VI, p. 203.
4 Documente Callimachi, I, p. 183, n-I Cxxix
5 ibid, II, p. 103
6 Ibid., I, p. 188, n-1 cxxxv.
7 Ibid., II, p. 123.
8 Documente i cercetart, pp. 38-9.
 1111§I1 §1 BASARABIA fN VEACUL AL XVIU-LEA 87

pgrintilor, mo§ilor §i strAbunilor miet, ell care am fost odatg

boier bogat, care acurpa sint pribeag in tara strainA, sarac
§1 lipsit in a§a fel, at nu pot la batrinetele mele nict chiar
sa las Dumnezeulut mica o pomana §i jertfa vrednica de
el,, fagaduie§te, cdaca va da Dumnezeil ca Moldova sail
judetul Hotinulut sa scape de dqmanit Turd §i fiir miet,
nepotit miet, neamul mied sa redobindeasca mo§iile §i sta-
pinirile Ion), a face biserica Stintulut Gheorghe in DolineniT
Hotinulut §i a da Cruhlicul la Pecersca din Chievi. (SA .nu
pierdem nadejdea in Dumnezeii ca ne va ierta §i ca scumpa
Moldova nu va raminea totdeauna supt picioare musulmane..
MA rog luT Dumnezeti ca picioarele pgginilor sa nu calce
pe mormintele strabunilor notri, §i, daca nu ale mele, macar
ale urma§ilor midi oase sa se odihneasca in tara stramo-
§easca 22.
Dintre asemenea oament eraii de sigur §i Moldovenit eel
inrolati in Polonia, unit ca husart, §i vestitt ca bunt osta§t 3.

Cind Ru§it patrunsera din notl in Moldova, din Orheiil

se ridica not rebelt. Un act al ILA Grigorie Ghica-VodA, din
1740, pomene§te pe tun talhar anume Ili§co Orheianul,
carele din pamintent sail hainit, §i, el facindu-se capitan
de catane moschice§tt, radicind sabia impotriva patriet. supt
comanda Jut Constantin Cantemir ce-au fost brigadiriu la
Moscal, facind mult ritIl ariT) 4. Cu generalul Miinnich se
mql uni, c§i all facut multa stricaciune terit §i banT dom-
ne§tt Inca all luat, din slujbe), Gheorghe Isacescul, cgruia
ca pedeapsa i se confisca satul Org§ent 5.
Spre Nistru incepusera sa se duca doritorit de paminturt
largi ; rgzboiul din 1739 11 aduse innapot, ca pe dot Curtent
de Camara, rude ale egumenulut de F1ore§t16.

Archiva istoricit, I 1, p. 51 EA urm.

2 Ibid.
3 Ibid., pp. 55-6.
I Uricariul, V, p. 261.
5 Studif fi documente, V, p. 59, n-1 269.

6 Ibid., XV, p. 65, n-1 22.

 88 11U§II NAVALITOIII

La I760 Lazif din Hotin provoacd tulburdrI care se in-

tind 0111 la Mohildd 1. In Soroca insä, Tatara nu puturd
pItrunde in nävalirea lor pradalnicd din 1758 B

4. incidedrf tdtdreM.

Geaun-Mirza, ajuns acuma beig turcesc la Oceacov si

Bender, fdcu, Inca din 1712, sd se dea Tatarilor snl un
nog hotar, cuprinzind o bucatd de pdmint moldovenesc,
de la hotarul luf Halil-Pasa si pänä la Nistru,, cele (cloud
ceasurIa de ldtime si 32 de lungime, dar numaI pentru
intrebuintare, cu indatorirea de a rdspunde alimul §i wrul.
Si de aid horda innaintd tot mai mult, pe in .etul, in
paguba Moldova Un Domn energic si influent scoase pe
incalcdtorI cu sila §i fAcu sd li se darime cisla. Tataril se
rdsculard, supt conducerea luf Aadil-Ghiraf, fratele Hanuluf
mazil, Caplan. Cind insd cetele Hanuluf venird pe la Bender
§i Moldovenif, MunteniI trecurd Prutul pe la Flciii, rds-
culatul se supuse, inchinindu-se Serascheruluf, care-1 surguni
la Iampol. Ca pedeapsd, Poarta hotdri sd se restabileascd
hotarul luf Halil-Pa§a. Conferinta de la Ismail intre coman-
dantif Ntirif biruitoare 11 intdri insi cele cloud ceasurI, ba
Inca dreptul de a pd§una §1 ma! departe. i Neculce asi-
gurd 3 a peste un an se gasira boierf, pornitf impotriva
luI Ghica-Voda, cari propuneag Tatarilor, dacä i-ar ajuta
sd-§1 faca un Domn dui:a plac, a pgiurui Hanului sd fie loc
kitdresc din Prut ineolo".
Incalcarile §i dupa aceasta, impotriva adausuluf, din anul
Hegiref 1126, a hotaruluf luf Halil-Pa§a, urmeaza. Un musaip
capata voie a intemeia o ci§ld §i o intinde in paguba boierilor
vecini ; facindu-se, impreund cu satul vecin Ortac-Burng, din
raiaua Ismailuluf, vaeicf, adecd loc inchinat und moschel,

O Documente Callimachi, II, p 251, n-1 45

2 Ibid , II, p. 627, n-I 16.
3 P. 369.
4 Vezi izvoarele In Chilia i Cetatea-Albd, pp. 246-9.
 RUSIf SI BASARABIA IN VEACUL AL XVHI-LEA 8t1

administratorul, multezemul acesteia, crutä §1 mat putin gra-

nita moldoveneasc5. Divanul nostru se arAtA gata a plAti
el venitul moscheiT pentru ci§lA §i a lAsa §i pe ace§tT Ta-
tart la locul lor, cerindu-li numaT craimala.), chiria pentru
case, iar pentru vite §i stupT uvtrul §i alimul 1
HotArindu-se astfel ccele doul ceasurT de spre Bender',
MihaT RacovitA fAcu sAtenilor de acolo o situatie maT bura,
sclzindu-li darea pe ol p.1nA la 2 parale de fiecare pe
cind ceTlalt1 dad un leti la To of , §i privilegiul se intAri
de Constantin Mavrocordat (c. 1740), care-1 Intim:le §i asupra
coloni§tilor noT in aceastA regiune 9. Dumitra§co, fratele lul
Vodl-Racovitl, se uni insl, dupa cAderea acestuia, cu Aadil-
GhiraT, cu czorbalele, BugeaculuT §i se ridicA impotriva
Domniel, p5gubind, spune, dupA iertare, hrisovul lur Grigore-
VodA Ghica, §i Vistieria, pentru care §i vAduva sa Ilinca
trebui sl-§1 vindA casele din Ia§1, precum §i viile din acest
ora§ §1 din Hu§13. Dar aceT cari ar fi fAcut agIduiala ne-
legiuitA de a ceda Tatarilor Basarabia erail altiT : ginerele
luT RacovitA, Iordachi Stolnicul fiul LupuluT un Basara-
bean , verit sal primarT, Constantin §i Gavriil Costachi,
Toader Costachi, ruda lor, loan Paladi §i fiul Toader §i
lordachi Cantacuzino SpAtarul4.
Ni lipse§te actul MT Gavril-VodA Callimachi cu privire
la hotarul tAtaresc. Dar in 1777-82, supt Constantin-Voda
Moruzi, fostul LogofAt Nicolae Roset merse in numele Dom-
nulut sa hotarasca Inca odata locul Moldovel de al Bugea-
culul. Avem §i azr, in forma uneT notite mat tArzif, aceasta
hotarnica. De la Bender linia trecea pe la satul Hotarnicent,
al vechilor locuitort de granitA, urma. Troianul Oa. la Be§-
Oman, tlia drizmul ce merge la Tigheciii fi la Codru", se tinea
apol de acest drum, atingea drumul ce vine de la Tigheciit la
Ialpovdr , continuA catre UlmenT §i Borze§tT, strAbAtea Valea-

1 Uricariul, 111, pp. 216-20.

2 Studif # documente, VI, pp. 358-9, n-1 1090.
3 Uricariul, V, pp. 263 §i urm.
Neculce, 1. c.
 90 Natant TATAREsTI

Adincd §i movila Talmaciuluf, a Deliilor osta§f turd de

indrazneatä avangardd , valea Verdesenilor, se apropia
de Itcani §i Cattin, innainta spre Strasine§tf §1 Maxine, spre
Larga §i movila Bur lei: insemnarea se opreste la satul
t Tatarvlb 1 Ca nume tdtdrestf mai gdsim Algära, Cara-
gasf, Oteazbeiii, pe lingd numele rorndnesti, $easa, Ursul,
Bosareanul. Dupd cloud-zed de an! insd, cind, la 1797, Rhigas
isT Mcu harta, hotarul atingea numaf localitAtf cu nume
strain.
Dupd harta aceasta a hif Rhigas, facutä a doua zi dupd in-
tdrirea celor (cloud ceasurb, hotarul Bugeaculul, necuprin-
zind §i acest teritoriu de (cloud ceasurb, era la Nord, de
spre Tinutul Chisinduluf, urmdtorul : el pornia de la Orac-
Mirza, ceva la Apus de obirsia riuluf Valea-Strimbd, unde
se intilniail Tinuturile Fdlciiii §i Chisinn cu Tatarif, trecea
spre Rdsdrit pe la Caracuzà, pe supt Farladan, pe la Cara-
Mirza, ce rdininea in Moldova, se ridica spre Nord, pand
atingea cursul Biculuf, si urmdria aceastd apd pdnd la %%qt.-
sare. Raialele Ismail, Chilia §i Acherman ramineati deo-
sebite de pamintul Hanuluf 2
$i pe la 1760 Nicolae Cdpitanul de Greceni Mcea tho-
tdritul Moldovef cu Benderiub a. Apor, in 1776, se scotea un
ilam pentru hotarul ccelor 32 ceasurb de la cadiul de
Bender 4.
De la alim se luau in 1762-3 6.000 de Id pe an §14.000
de la usur 5. $i af no§tri aduc, de altfel, pagube la Tatar!:
asa fäcu un Costin Ciudin, tom rdil), care furl (cal tatarestI
a luf Can-Mirzea) pe la 1720 §i pierde mosia sa de la Te-
sdutf °. Iordachi Cantacuzino chiar fu invinuit a a luat of
de la Hotin si le-a trimes la Ru§f : cadiul Brdilef veni s1-1
judece, in 1739, la Iasi, dar il gdsi nevinovat7.
' Uricariul, III, pp. 170-2.
2 Studil fi documente, VI, p. 589.
3 I bid , XXII, p. 136.
4 Documente )cri cercthYtl, p. 162.
6 Documente Callimachi, II, p. 106.
6 Studif fi docurnentc, XI, p. 81, n-I 152. Aka hotarnice§te Teodor
Caltnäsul ca fost pIrcilab; ibid., p. 81, n-I 154.
2 Ibid., p. 83, n-I 161.
 SUFI §I 13%SARA11A IN VEACUL AL XVIII-LEA 9/

4. Viap de hotar cu Tatarit pe la juinatatea veaculta

al X VII 1-lea.

SA nu se creadA cumva cA ajunsesem astfel robif Tata-

rilor ; adesea era din potrivA.
LegAturile de iubire nelegiuitä cu Turcif se pedepsiati
aspru Domnul Moldova lua seama Tatarilor une orf, cind
niscaIva BosnegI if atacaii i p1gubia5 2 CeI din tribul
Orumbet-Oglu, asezatf ma! aproape de Prut, n'ad voie sA
treacA decit pe podul de la FAlciiii ; altfel sint pus! in fiare
adusf la CApitanul de Codru, care-I dA spre pedeapsI mir-
zaculuf lor 3. LApusna rAmAsese, fireste, a Moldove, si se iead
mAsurf de cite or! tirgovetil sint supArat! de Turcif vecinI, cari
trebuie dusT tin fiare, la Bender. Nu se lasA fArd urmA-
rire nici iamacif, recrutif, din Hotin cari fac necuviinte mer-
gind la iarrnarocul din Botosanf b *it un emir tatar care
s'a purtat rü pe la Putna e trimes in lanturf la Bender 6.
Se intimpla chiar une orf ca hot! din Moldova sl prade
pAnA la Ismail T. Chighecenir piresc inimos pe TatarI 8.
In cuprinsul hotaruluf celor douA ceasurI), boierf cu mosif,
Constantin Roset, de pildA, II luaii, regulat, veniturile °. Nu-
mirea beslegilor, ofitert de politie turd, se fAcea, la Chi-
singu, ca i la Galatf, unde se ziceaii Serdarf, cu cartea de
beslegie a luf Voda 1°, si pircAlabul gAlatean avea i dreptul
de a aresta pe Serdar 11. Vedem pe Constantin Mavrocordat
dind porund calimglilor si tusurgiilor de la Oraolu) si

1 Ibid., VI, p 225, n-1 127; p. 241, n-1 262; p. 330, n-1 846.
2 Ibid., p. 222, n:1 406.
8 Ibid.,p. 2 n-i 106.
4 Ibid., p. 231, n-1 180.
5 Ibid., p. 234, n-1 210.
6 Ibid., p. 236, n-1 228.
7 Ibid., pp. 245 6, n-1 313.
8 Ibid., p. 242, n-1 274.
9 Ibid., p. 242, n-1 276
10 Ibid., p. 242, n-le 277-8.
11 Ibid., p 244, n-1 293.
 92 VI %TA DE HOTAR CU TATARII

cOronbetoglu, (alimul era de 5 parale la ling) 1. Tataril

cari arati pe loc strAin trebuiaii sA duel usurul la Chisi-
nAti 3. Capuchehaiaua de la Iali-Agasi avea tot atita tre-
cere ca si cele de la Hotin, Bender si Akkerman 3. Iar-
licurile §i mehtupurile date de Han pentru a cruta pe a!
WI de a da alimul- (ca la SAlcuta) sint atacate 3. Se cere
Benderliilor varnA de cArutl nota si de peste 2, lenicerilor
cunitA, iar ciobanilor gostinA, cu pecetT 6 Turcif cu dugheril
din ChisinAii, Orheiii, LApusna dati c vamA , 7. Tatar! cari ucid
un om cu parul cautA a impiedeca, de fried, prin ingrozirl sit
fAgAduielt de oll si vac!, pe vAduvl de la pill 8 Chighecenil
sint indemnat! a pin! pe Tatarl pentru suferintile de la el°.
Si Turcif rApitorl din cetAtt stiaii, macar de la o bucatA
de vreme, de frica Domnilor Moldover, cari puteati, dupl
ccanurr-nameA) (canun-nard, lege) '°, sA-r facA, prin trecerea
lor la PoartAz sl fie aspru pedepsitT.
CApitani! de Codru paziaii bine hotarul, si vedem pe
Toader Goian, until din eT, insärcinat de Constantin-Voda
Mavrocordat a merge, cu Hoisan salahorul, la Hus1 pentru
a prinde pe do! Lazi c zulumga, venit! din Bugeac si a-i
duce la Bender pentru ispAsire H. Dacl satenf din judetul
last trec in raiaua Hotinulut, Capitanul-cel-Mare de Doro-
hoiti staruie la capuchehaiaua de acolo pentru intoarcerea
lor 12. CApitanul de Covurluiti avea acelas1 rost 13. Musulmani!

I Ibid., p. 243, n-1 287; p 245, n-1 312; p 288, n-1 541; p. 291, n-1
583; p 402, n-1 1508: p. 405, n-1 1528; p. 406, n-1 1534.
2 Ibid., p. 245, n-1 312; p. 392, n-1 1386; p. 395, n-1 1420; p 400,
n-1 1471.
8 ibid., p. 243-4, p. 286, n-1 556; p. 948, n-1 581.
4 Ibid., p. 297, n-1 611.
6 Ibid., pp 307-8, n-1 660.
6 Ibid., p. 324, n-1 799; p 400, n-1 1475
7 Ibid., p. 348, n-1 1008.
4 Ibid., p. 286, n-le 556-7.
9 Pp. 245-6, n-1 313.
19 Ibid., p. 375,n-1 1237.
II Ibid., p. 212, n-le 23-4.
12 Ibid., n-1 26.
18 ibid, n-1 27. Cf. Tura in Letparna, p. 214 n-1 54.
 huit §1 BASARADIX tN VEACUL AL ?El/in-LEA sA

vecinI se maI piriail apoI unil pe altir, aruncindu-§1, ca la 1781

ceI din Bender, aceiasI vinovatie de a fi incunjurat in locul
Moldovir) si a fi suparat pe saraca me), care, ded, iesia
mar crutata din aceste denunturI si rugaciun11. Se ajuta
si cite un sarac de supt Turd, ca acela din tChisenov),
care era dator unuI Bender lig in 1786 2.
Dar cislele innaintaii, scutite une or! de dajdir: la 1740
una se aseaza chiar dincoace de Prut, pe apa Elanulur 3.
Odäile (Chiurzilor) de la Soroca, Braicati, etc., cumpArate si
de la cAlugArI, furl insA arse cum se ardeail §i morile*,
§i tciobanil turcesth ce sedeart tiarna si vara cu bucatele lor
aid in tarA), pu§1 la dajde b. Pentru o incercare de si-
luire la Soroca, Vocla cerea sa se vie de hac vinovatuluI,
sa-1 ucida 6.
$i pe la 1760 se cstricaii cisle tataresth, ale MI Mambet-
Mirza, se fixa enezamul Tatarilor), se hotaraa araturile
Hotincenilor), se opriati de la cosit pe Ciuhur railenii, se
chema Lipca-Agasi pentru cercetare Tataralor ce cosasc
la Tinutul Ias1), se intrebuinta Ienicer-Aga de la Hotin
epentru nizam ca sa nu cosasca tin), se aducea capuche-
haia cpentru scoaterea lucrurilor Turcilor hotinliII, cad ras-
bateati, pentru fin, pana pe la Hirlati 7. In 1764 se capata
de capuchehaiaua de Cisla-HanuluI porunca de a se scoate
cisla luT Beiii-Mirza de la CostestI9.

TotusT une or!, chiar supt un Domn cu trecere si hotarit,

se intimplati lucrur1 ca acelea pe care le scrie cu durere un
capitan de GrecenI despre ceI cdoI Turd din Volcanestr,
de pe hotarul 'prat TurcestI : mergind la circiuma de s'ail
1 Uricariul, III, pp. 133-4
2 Studif i documente, VI, p. 195.
8 Ibid., p. 213, n-1 33; p. 276, n-1 498.
Ibid., 286, n-1 555; p. 289, n-1 574; p. 291,n-1 584; p. 373, n-1 1220.
6 Ibid., p. 290, n-1 576.
6 Ibid., p. 290, n-1 580.
7 Documentele Callimachi, II, pp. 117-81, 131.
8 Docurnente i cercetart, p. 39.
 94 VIATA Us liOTAS CU TATARTI

imbatat, ad venit iarasT la mine, sa ma uciga, i, timplin-

du.se la mine un mirzac in casa, i nevrind sa-T lase pe
Turd s intre la mine, ail facut pricini intre dIni1, i al
taiat un Laz j o mina a unuT Tatar : ce ma rog durnitale
[Vel Postelnic] sä ma ispravestT, sa lipsescu din capitanie,
ca n'am cheltuiala sà pot satura Mara, Turcil de horilca, !.

Hanul era inlocuit pe la 1760 printr'un Bugeac-Caimacam

sau Bugeac-Serascher 5 cu un cadid turc. Capitala luT bu-
geceana, asezata aproape de Bender, intr'un ses nisipos,
fara zidurT, avea pe la 1760 Inca 25-30.000 de locuitorT,
pe cind Cetatea-Alba a Turcilor nu maT numara pe atuncT
decit 20.000 a. Pentru Tatar!, CivaniZ avead pe atund un
subas, care dadea stapinuluT 750 de leT pe luna, iar pentru
crestinT un Voevod *.
Ckla-Hanulu1, cu oile imparatesti, era un saIas tataresc
maT mic, fara zidurT ; acolo statea insä Serascherul, coman-
dantul militar suprem al BugeaculuT 5. El primia de fiecare
casä un led si la fiecare sat o oaie, fara 500 de bol pri-
mitT la alegere din partea Horde! si fara dijma grinelor°.
Pe aid se intilniail prin 1760 pribegT, cu robT din neamul
lor, can ii dadead invataturf cu pri vire la lucrurile lor de
acasä 7.
Cadif se aflail la Chilia, Ismail, Bender, Han-Cisla si
Tatarbunar 8. La Ismail, cu vechi zidurT rele §1 o garnisona
Studit i documente, VI, p. 308, n-I 662. La Galati 'rural, nem Ind
gearnie, se inchinail in cafenele ; p. 309, n-1 669. 0 odaie a AgM
Casapbasa se intlIneste si la Tinntul Tecuciulni, pp. 363-4, 11-1 1139.
Alt! pastori" turd in Tinutul Birladulni; p. 366, n1 1155 Oanieni
ucisi de Tatarl la HilnAseatil de la Codrul Chigheciului", p. 370, n-1
1192. Tatar ucis Ia nol, p. 377, n-1 1262; p. 409, n le 1535 6. Stri-
cdciuni tataresti la Greceni, pp. 385-6, n-1 1322.
2 Documente Callimachi, II, pp. 111-2.
a Peyssonel, Commerce de la Mer-Noire, Paris, 1787, pp 305*-6
4 Documente cti cercetarI, p. 78; Peyssonel, 1. c., p 305.
5 Ibid., pp. 306-8.
6 I bid., II, pp. 258-9.
7 Midi! pi documente, XI, pp. 62-3, n-I 72.
8 Ibid., p 77, n-1 xxvin.
 htiqlt r hASARABIA IN VEAdt/L AL XVIII-LEA 95

de Ienicerr, stAtea un muteveli ' ; la Chilia, care era sä fie

reparatl la 1750, un nazir 9. Akkermanul in decadere fu
alipit la Oceacov, al aria Pa§A trirnetea aid un muselim
(sati muteselim) : pe lingI 15.000 de Musulmant erail §i
4-5.000 de Armenr, Eyre! i Rornini, §i cel ce dà aceste
cifre adauga lAmurirea ciudat c Grecir n'aveau voie sa
se aleze ; ora§ul tinea irIC 40 de luntri §i un atelier de
reparatie 3.
Nu departe de C5npnr, in margenea aper, erati satele
(MArir), Ialu-ChoPr, cu o poporatie- numar moldoveneascA,
§1 se citeaz1 ca fAcind parte din acest Voevodat vasal al
Hanulur a§ezArile : Palanca, Purcarr, Sultan-Suvat, Cirbita,
SAlcuta, Malcocr9.
PAO. §1 la Bender se spune cI numArul Moldovenilor,
cu Armenir i Evreir, era mar mare decit al Tatarilor 9.
Nici aiurea de altfel arzArile turce§tr nu nimiciserä viata
romäneascl; se pomenesc la 1740 satele StrA§eni (LApwa) 6,
§1 Railenib, de la Salcuta (Hotin), etc., §i de aiurea, erail
numar Rominr 7.
Peste Nistru, la Baba:sari, proprietate a Hanulur, trAiati
Rominr IntiiI, cu un polcovnic romin 9, §i Mohiläul avea
§oltuz ca §i tirgurile moldovene§tr vecine : numele de Bura
al celur de la 1740 II arltä natia 6. Aid veniail Moldoverd
autind pielcele pentru cäciulf brumArii : podul pe Nistru
se fAcea din noii la 18061°. La DubAsart functiona Insä

1 1763-4; Doeumente Callimachi, II, p. 110.. Un besleaga de Iasi acolo;

ibid., p. 120. VezI si Documente l cereetarl, p. 36.

2 Ibid., p. 112; cf..Peyssonel, /. c., pp. 306-7. Cf. Kleemann, Reisen
von Wien fiber Belgrad bis Kilianova (1768-1770), Leipzig, '1773 (tra-
ducere francesa : Neuchatel, 1780).
3 Peyssonel, /. c., pp. 304-6.
4 Ibid., p. 306.
6 Ibid., pp. 304-5
6 Studii i documente, VI, p. 225, n-1 127.
7 Ibid., pp. 303-4, n-1 642.
8 Ibid., p. 377, n-1 1258.
9 Ibid., p..379, n-1 1282.
10 Documente i cereetfirl, pp. 85, 138.
 96 VIATX DE HOTAD CD TATADd
,
in 1764 un Hatman armean sad grec, locuitoril fiind §i
Armeni §i MoldovenT ' : locul luT se cumpAra cu 8.000 de
pia§tri. i tot Hatman i se zicea dregAtoruluT pus peste
cre§tinT la malul MAriT, Iali (pe lingl Aga), §i celuT de CALI-
§anT : eT plAtiaii 15.000 cel d'intAid §i numal 48.000 al
cloi lea 2.

La Han se tinea obi§nuit un capuchehaie 3. La 1776

gAsim §i pe eGrigori, vtori Portar,, SArdar de la Akker-
man, *.

Fiecare Han nod primia de la Domnul MoldoveT o cArutA

cu §ese caT §i 2.000 de techini in banT, iar de la al Mun-
tenieT numaT o mie pe lingS carutA 5. Nuredinul de la Bacce-
SaraT lua de la cel d'intAid 5.000 de leT din c baniT mieriT,, §i
5oo numaT de la al doilea; Or-beiii, beiul de Perecop, 300
§i 15o 5.
Balgi-ba§a ridica Inca, pentru Dan §i Calga, balgi-ba§-
licul pAnA pe la sfir§itul veaculuT al XVIII-lea ; se adAugiad
blAnT §i ernarfA de la negutAtoriT lipscanT, 2. Une orT insl
se lua mierea in banT, 8.000 de leT bal-accesi pentru Mol-
dova §i numaT jumAtate din aceastA sums pentru Tara-
RomAneascA 2.
De blAnile §1 ceasornicele domne§tI se invrednicia pita
§i chiatibul de la vama IsmailuluT 9. La Hotin se trimeteall
§i cbroa§te cu tAst, 10. Se dAruiail Pa§ilor maT ales sticle de
apl de melisa, pentru bAuturA n. CoroieriT tiganT stringead
1 Documente fi cercetdrI, p. 39.
2 Peyssonel, 1. c., pp 241, 301. A se adaugi pentru Vizir, care lua 500
de la nbanii mieril" Moldovel, 1 000 de tel de la unul, 2 03), 2.400
de la ceIla10; ibid., H, p. 262.
3 Documentele C'allimachi, II, p. 105
4 Documente li cercetdrl, p. 54
6 Peyssonel, 1. c., pp 242 3, 256.
6 Ibid., p 256.
7 Documentele Callirnachi, if, p. 109.
8 Peyssonel, 1. c.,p. 241.
9 Documente fri cercetdrt, p. 78.
10 Ibid., p. 13.
11 Studit li documente, VI, p. 186.
 RUSII St BASAIIABIA fN VEACUL AI. XVII1-LEA 97

corol pentru Pa§ii de la hotare $i munitiile ce veniad la

Chilia trecead apoi la serhaturl prin oamenii ispravnicilor
moldoveni vecini I, pe carale mocane§ti ale terif.
Pentru a avea un exemplu, pe la 1760 Stolnicul Cogalni-
ceanu era ispravnic de Läpu§na §1 Orheid, §i el facea conace
Pa§ilor la Chiperceni, Periseceni, Chi§inati §i Mereni, cheltuiell
cu ei la Boldule§tI §i Navarnicl ; apor gatia o ccocie zugravitä,
Sultanulur tatar, stringea griul de u§ur, trimetindu-1 la Tatar!,
platia pe be§leagä, pe iazagid, pe tumbaci, ca §i pe capu-
chehaielele din Bender §i Ci§la 3. Colegul saii de Soroca,
Lupu Donici, gatia acelea§l conace la Träisteni, Bac§ani,
Co§ernicl §i Raspopenl, plätia pe be§leaga §i pisar, ba
chiar pe capuchehaia de Hotin, pe linga Arnautf, imbM-
tori, timira§I, etc. 4. In Cau§ani statea residentul domnesc, la
1763 Medelnicerul Vasilachi5, pe cind la Ci§la era Ando-
nachi : se trimetead acolo fierarI la Hanul, ceprägari, sa-
häidacarI, hamamgii, se facead daruri de butce ; seimeni du-
cead pe cite un consul
c frantozascu, 7. La 1763 Costachi
Spatarul tocmia biserica din acest loc cu ban! domne§ti 8.
Aicl erad sa se ispräveasca de altfel zilele energiculur §i iu-
bitorulul de lumina Crim-Ghirai Hanu19.
In 1764 merg la Cau§ani : var pentru csaraiurile, Ha-
nulur, cherestea §i grinzi de teid pentru acela§I scop, cca-
ruti mocane§ti, pentru Sultanul Bahti-Gherei, Mani pentru
Serascher, §i chiar co pareche de ochelari) pentru Aga lui 1°.
Din partea lor, capeteniile tatare§ti facead daruri luI Voda,

t Documente i cercettltl, p. 56.

2 Ibid., p. 49.
3 Studir i documente, XXII, p. 110.
4 Ibid., pp. 111-1g.
6 Documente Callimachi, II, pp. 118, 131.
6 Ibid., p. 119. La Hotin Dumitrachi Portarul; ibid., p. 133.
7 Ibid.
8 Ibid., p. 128. Cf. pentru petrecerea Hanulul acolo In 1763, ibid.,
p. 451, n-I 75; p. 463, n-1 83.
9 Ibid., p. 493, riota t Pentru de Tott la Cau§anI, ibid., p. 653,n-1
45. i In 1758 Hanul statea acolo (ibid., p. 628, n-1 17).
10 Documente i cercetittl, p. 36.

7
 98 VIAT1( DE DOi'AR CU TATARli

si la 1776 se aducea lur Grigore Ghica o sabie de la acest

Bahti-Ghirar Sultanul, pe cind de la un Vizir dungrean
venia un pesches de morun

Si la Chilburn se ducea cheresteaua din Lgpusna si Or-

heir', din codrir Reziner, ca si din ar Scinteir j Vasluiulur:
bolovanr, ccris-cusatlii), scindurr de teiI, testele de furcr,
cofe, arelci, ba chiar arbunr de mangal, ca si donitele lu-
crate de satenir nostri ; pgrig la Cetatea-Alba ea se tri-
metea pe flotile de cite 12 plute2, cu plutasT si vatajr. Si
pieile moldovenestr ajungeati pang in Crimeia3. (Aga griulub
de la Chiustenge primia produsul secerisulur in Bugeac4.
Polonil propuseserg chiar Turcilor a face Nistrul navigabil
anume pentru trimeterea de grie, ideie de care se vorbia
incg din 1568, cind un Florentin propunea aceasta regelui,
cu singura conditie de a i se asigura un monopol de opt
anr2. Si printul de Nassau, in serviciul Rusier, se gindia la
acest drum de apg, puind sa se fac i cercetgrr'.
Cgrgusir si mocanir nostri cu cargle erail asa de cunoscutr,
incit Turco-Tatarir ziceati si ef : mocan-arabasi ( haraba) si
cgraus-arabasi 8. Negotul cu pestele urma, sit pescarir ca
negustorir nu erati Turcir, nicr Tatarir. Pe la 1795 pestele
venia pe Dungre cu caicele la cschelea Galatib, i, ca si
din Brates, se aducea cu cargle acolo, unde se culegea si
cmggeria, domneascg, din cbalta Ialpugulur, cum si de la
alte baltr din Tara Turceascl 0.
Ibid., p. 49.
2 Documente Callimachi, II, p. 109 Numele de Cetatea-A1b6. se aflä
alAturi. cu acela de Akkerman", in socotelile de pe 1763-4. Cf. nu-
mele turcestI pentru lernnftrie, ibid., p. 111. V. si Peyssonel, 1. c.,
pp. 200-1.
8 Ibid., p. 109.
4 Ibid., p. 159.
5 Ibid, pp. 201-2.
6 Acte 0 fragniente, I, p. 14.
7 Peyssonel, p. 306.
8 Ibid., pp. 202-3.
6 Uricariul, IV, p. 70 si urm.
 nupf i BASARABIA iN VEACUL AL XVIII-LEA 99

Tot Romini erad aceia cari vindead pe la 1760 vinul de

Akkerman 1. Sarea munteanä ajungea Oa la Rize, rivala
Trapezuntulu! a. TatariI fumati din lulele moldovene§t1 §i
bead apà, cum am zis, din cofe acute la noT, exportindu-
se pe an 8-9.000, cu cite 10-15 parale una ; ciutur1 se fa-
ceati pentru el tot in Moldova. In sfir§it cele maI bune
paturI de pu§t!, din lemn de Rezina §i Scinteia, li se tri-
metead dt la Ia§13 (cu cite 10-20 parale bucata). Cearl
munteanl, miere de peste Milcov se autati foarte mult,
lina luindu-se Ins, ca §i brinza, ma! mult de la Cazaclin
schimb, no! nu primiam de la TatarI decit §ele, sAhAidace 4.

5. Noile condip de proprietate ruralei.

La sfir§itul veaculul al XVII-lea proprietatea se schimbX.

Neamurile vechT, din boierimea romuneasca militarà, se
pierd : in curind ele nu vor maT juca nicIun rol. NAscute
din ruzboiii, se pare a nu se putead tinea gra dinsul.
In loc räsar, pe urmele Cantacuzinilor, bogAta§iitarigrAdenl,
cari, avind ban! in numerar, cumparl necontenit. Dimitrie
Cantemir reproduce o stare de fapt cind scrie in Divanul
sail despre ccel ce, de lipsa, mo§iile §i satele 41 vind §i,
acmii, in mare strinsoare fiind, cu ieften pret le ye! cum-
Ora 5).
Davidel, David rohmistrul, candidat de Domnie prin Po-
lon!, I§1 mania tata dupa Postelnicul Toader Soroceanul,
care avu pe obscuril fi! Vasile, Ionita §1 Mihalachi4. Fiul
lu! Mihalce Ilincul, Dumitralco, are un urma§ fArl niclun
rost, Miron 7, ale Willi! fiice, Lupa §i Catrina, 'fete grace),

' Peyssonel, /. c., p. 298.

3 Ibid, p. 66.
3 Ibid., pp. 110-4.
Ibid., pp. 438-9, 148, 450, 153, 192.
5 V. editia i nota luI Hasdeti, in Archiva istoricel, II, p. 91.
6 Studi i documente, V, p. 540, n-1 12.
7 Ibid., VI, p. 234, n-1 209.
 100 NOME CONDITIF DE PROPRIETATE RURALX

dupä moartea surorir lor Sinica, daii ni§te Tigani cschiti-

§orulur flcut de mo§ir, §i pArintir no§tri la Tinutul LA-
pu§nei, in eparhia Sfinter Episcopir a Hu§ulur, care" schit se
nume§te mAnAstirea HinculuI1,. Groze§tir din LApu§na, aI
lur Nicolae Costin, trec la PAharnicul Gheorghe Turculet,
§i el rudA de mare osta§, a lur Costa§co, dar care nu se
ridicA la insemnAtate 2. Bogatul Lupul Serdarul §i Vornicul,
fiul Vorniculur Anastasie, care fAcea biserica Sf. Nicolae
din Chi§inthi si tinea in 1738-9 prisacA la Volcinetul Or-
heiulur, n'are urma§r can s joace vre-un rol a.
Un singur neam pAstreazA o mare insemnthate. Pe Do-
nice§tr i-am mar intilnit : cel d'intAiii din er chiar, diü al
WI Done', 41 are o avere basarabeanA de la sotie, fiica lur
Apostol pircAlabul de Orheiti, pomenit mar sus. Si Nicolae
de la inceputul veacului al XVII-lea tine pe o Basarabeancl,
Lupa, fata lui Gligora§co Jora, care-I aduse in zestre Slo-
bozia-lur-Du§cu, I§novatul, Pivnita ape apa Ivancer), pArtr
din Clbe§ti §i Pitu§ca, pe Bic, din BA1o§e§t1 §i Cli§ova pe
RAut, din Crivuleni (CrAulenr) pe Nistru, din Oni§canI
la Orheiil precum §i din ZAMican1 pe Ciuhur, din
Hru§ova §i Fiture§tr pe Ichil, din Tetcani, Ciofenr, Lopatna,
PrisAcina, Mile§tr, Rispopeni, Pope§tr pe I§novAt, la LA-
pupa, din BrAtceni §i Hajdenr pe Rthn, din SArAtenr, din
Scurte§tr §i Hirtop. AceastA mare avere se imparte intre
Darie Donicr §i fiii lui Gavril: Miron, Postolachi §i Nicolae,
avindu-§I partea §i fetele, mAritate cu Macri §i Stefan CA-
potici. Familia avea legaturr cu rAzA§ir din Turbure§tI, de
unde era Apostol 2.
Constantin Donici, fiul lur Darie, rAscumpArl, pe la 1740,
robr in Bugeac §i, cu ceasornice de aur in dar, aduce
innapoI pribegi 6. El muri in Soroca, §i vAduva sa, Todosica
Costachi, fAcea cumpArAturi la 17996.
1 Melchisedec, Cronica Hufulul, 1, pp. 304-6.
2 Studit fi documente, VI, p 236, n-1 229.
3 Ibid., p. 265, n-1 442; p. 364, n-1 1442,
Studit i docurnente, XVI,pentru Bezin, straveche movie, vi Garb-
1evtI
6 Ibid., VI, p. 298, n-1 615 ; p. 305, n-1 647 ; p. 381, n-1 1299.
8 Ibid , XV, p. 402.
 nttsil §i BASARABIA fIX VECAUL AL XVIII-LEA .101

Ina la i8oi Mateiü Donici sta la IznovAtul OrheiuluI T.

Donicestil acestia din Basarabia, Ancuta, Constantin,
.avurA, pAnA la 1824 si Sipinti1 DorohoiuluI, erpenita de
azl. La Orheig chiar, Ancuta pAstra atunci, la 1824, BrAne§ti1.
La 1803, Manolachi Donici are ipoteniI, TAtArestif ; Matel,
Isnovatul ; Constantin, Goianul §i Stanca, iar Catrina Ca-
mincea : Stolnicul Manolachi Donicl I1 cApAtase cea din-
tAir.1 mosie prin proces cu ceata luI Savin diaconul, rAzAs1 2

De la Risca basarabeara pornesc 114ccineqti1, al cAror

nurne inseamnA si astAz1 un deal de lingA Chiin, unde
a fost mosia lor : Stolnicul Riscanu avea Vistiernicenir, Ser-
canil, Tuzara, Vorote§tile la 1803. Banul Grigoras, proprietar
la Risca si Siliste, se judeca pe atuncl cu o vAduvA din
Iasl pentru Mana si Burhuta (Orheiri) 3. Toader se afIl la
Tohatin i Iordachi la Coriovul (conscriptia din 1803) 4.

Andronachi Vartolomeia Postelnicul avea pe la 1760 mosi1

la Orheiii5, mo§tenite de la Iordachi, a§ezat in RAchitoasa6.
De la Serdarul Vartolomeiil räscumpArA, la 1803, Todosie
Malcociil si Veliscu CAlparid mosiile Untestr §i SAbienT, din
pArtile Iasulul 7.
Dintre Grecenl, din 'Anne noulul Tinut de la Prut, Nicolae
are la 1803 SAmAscani1.

*i incercAri de . a se lua mosiile rAzAsilor ca domne#I

pentru lips1 de documente nu lipsirl, dar §i pentru cele de
peste Prut, ca DumbrAvita, CAtAne§enir, Rosiori1, GAuzenil,
Ro§canil, Coscadani1, Bursucanil, se admise pe la srirsitul

1 Ibid., V, pp. 543-4. n-1 9 ; pp. 545-6, n-le 12-3.

2 Uricariui, VI, p. 263.
8 Ibid., p. 253.
4 Ibid., Vill.
6 Studil pi documente, XVI, p. 400, nota 1.
a Arbure, /. c., p. 35, nota.
7 Uricariul, VI, pp. 251-2.
 102 NOME CONDITIT DE PROPMETATE IIUnALA

veaculul principiul a indelungata stapinire tine loc de acte

scrise 1.

Intilnim, ce e dreptul, mal trzii mo§il basarabene in mina

Domnilor §i Doaninelor, dar mal mult prin mo§tenire §1
cumparatura. Astfel, la 03o3, Doamna Zoe Moruzi are Pre-
pelita, Copacenif, Pepenil, SingeriI, Dragäne§til. Maria Cos-
tachi capata, de la vre-un Fanariot de la sfir§itul yea-
culuI, intreg tirgul Baltile. Gasim pe Domnita Rala Calli-
machi la Teline§tI. Alexandru Mavrocordat avea tot atund
Hance§til. Voda Constantin Ipsilant, un mare lacom de
parninturI, pentru el insu§1 §i a sal, e tboierul, de la Cu-
Haut!, Pererita, Ru§caril, SirautI, Batalene§ti, Birnov §i
ParcautI, de la Ciuciulea §i Morile-lub-Osmache 2 j Doamna,
din neamul Roset, a lul Moruzi avea mo§ie la Zevedenil
Sorocal §i se judeca aid, la 1803, cu Paharniceasa Maria
Panaitoaia 8, cu care se judeca §i pentru Singerenil din
Tinutul Ia§ului Avea loc §1 la Cacarezenl din Orheiti 5,
Q.

pe care o reclama ca a lor, smulsa de Alexandru-Voda

Moruzi, capitanul Vasile Buciu§canul, Mateiti Ontila §i altil
cu zapise de la Vasile Lupu 6. Domnita Catinca a lul Ni-
colae-Voda Caragea era §i dinsa in proces cu Panaitoaia la
Tiplice§til Sorocal 7. Alt proces al el e cu Logofatul Con-
stantin Bal§ tot pentru Tiplice§tl §i pentru Nistore§tr, din
acela§l Tinut al Sorocai 8. 0 fata a luI Grigore-Voda Calli-
machi are gilceava apol cu podpolcovnicul rus Sirghie
Leontiev pentru Corlateni la Ciuhur in sfir§it Alexandru
Q.

Moruzi gase§te peste Raut locurI domne§tl la Schindere§tr

§i aiurea tpeste Rautu,, linga Baltl, la Zevidelele, Heciul
IIbid., IV, p. 333.
2R. Rosetti, Archiva Senatorilor din Chi7inatl, In Analele Academid
Romine" pe 1910, p. 54.
a Uricariul, VI, pp. 255-6.
4 Ibid., p. 256.

5 ibid., p. 269.

6 Ibid., p. 279.

7 Ibid., pp. 258-9.

8 Ibid., p. 260.
9 Ibid., pp. 283-4.
 Rti§li §I BASARA13IA IN VEACUL AL XVIII-LEA 403

§iBilicenil SorodAT i, inlAturind pe PAharnicul Iordachi

Panaite, le cll. lul Dimitrie i Nicolae, fii1 sal, In 1804 1.
Mihai-VodA Racovitl el insusi luase de la fratele Dumitrasco
Stodolna Orheiulu1 2.
Domnil puneaii InsA une orl i pe boier1 sA gazduiasca
<pastoril i bucatele Turcilor prietenb, ca la Vito hest! in
1740 3'.

Iordachi Cantacuzino Vornicul are acum, precum vAzu-

ram, de la Costinest1, Budele, cu ciarmarocul Movilaulub,
cu cvenitul poduluI si a luntrilor ce umblA preste apa,, pe
care-I iea impotriva capitanulul de Soroca, asemenea cu
acela al poduluf de la Silibria poate si al altor cprundur1 ale
Nistrulub, intre Hotin i Orheiti 4. El capata paminturi cu
tgitr pe partea luI Uraolu (Orac-Oglu) 5. Cantacuzini1 aveati,,
la Lapusna,. i Iurestif, (pe Cogilnic, unde se hotaraste C13.
TatArab 8. In 1780, alt Iordachi dA schimb Vadurelele la
Soroca pentru o mosie a manastiri1Prooroculul Samuil, din
Foc$ani 2.
La sfirsitul veaculul al XV III-lea, Gherasim Cantacuzin0
lasA nepotulul Ianachi i doul mosi1 la Hotin 8. Pe atunci
acest Ianachi Cantacuzino da apol Puhoiul (la Orheii1)
manastiril Neamtulul, care avea judecatA la 1801 cu Gri-
gore Clucerescul, ce se zicea despoiat de aceasta mosie
cind era tinAr, la Constantinopol 9.
Acest Ienachi cumplra apoI si cmosia rAzAsascAs Sto-
icani, de la neamurile Goia, Leuca, Lazor, Spineni, RAz-
mirita, Dode, Cudre, Tapusel, Fotescu, Jalba, Urechea-

I Ibid., pp. 251-2.

2 Ibid., XVI,' p. 305.
8 Ibid., VI, pp. 342-3, n-1 959.
I bid., V!, p. 271, n-le 482, 484; p. 282, n-I 539.
6 Ibid., p. 392, n-I 4385.
6 Ibid., XXI, p. 181.
7 Uricariul, H, p. 7.

6 Studil ft; documente, VII, pp. 81-2.

9 Ibid., p. 259, n-I 182.
 104 NOME CONDITII DE PROPRIETATE rasnALX.

nul, Lozanul, Glimpul, Bocsa, Bogza, Dorohan '. il vedem

la 1787 si in posesiunea mosiilor Dumbraven1, CaprestI si
PurcarestI, avind la Läpusna si Mändioaia si a1imänesti19,
Singera, Calfa, Semogeni1, Berhoiul, Puhoiul, pe care le
arenda. la 1794, de frica rlzboaielor 8.' La 1773 si Pirjolta
pe Ciuhur era cantacuzineasc16. Tot atund Iordachi Spa-
tarul dä kir Ienachi nepotul sail satul Ianutca (Ianuv) la
Hotin, intre oras si Ne1ipAut16, de la Ilie Smucilà, fiul
SpAtarulur Grigore 6. Ienachi lua la 1781 in partile SoroceI
si Cosernita 7.
La sfirsitul veaculuI al XVIII-lea. Cantacuzinil aveaii.
mosil : la Hotin, Tribiseuti1 si Hlinaia, Mandacautir, Rästeul,
CorlacAul ; la Soroca : Triautir si Cosacintir, CacarAzeniI,
MArculestil, Pridenif, Cucuienil ; Plosarenii si NAvArnetil
la 148. Ionitä Canta tinea la 1803 Drojdiestil sail Lunga
pe Raut (Soroca). 0 luase de la un Grecul, ginerele lul
Vicol Vartic, care avea judecata cu Gavril Vartic pentru
alte doua sate la RAut, CAprest1 si Porcrest16.
Dintre familiile ihrudite, Ilie Neculce lasa la 1757 si sa-
tele Ghenghest1 (Soroca) si Luacen1 (Hotin)1°. La 1803
Ion, omonimul cronicaruluI, sta la Cojocareni.
Maria rAposatulur Ursachi Stolnicul mostenise pe la 1720

I Ibid., p. 239, n-1 118. In vecinatate CerisnovAtul, RacovAtul, Troianul,

odaia luI Prodan, Perilipca, PripiceniI, drumul de la Vasilcall (ibid.).
2 Ibid., p. 240, n-1 122. Cf. si P. 255, n-le 164, 166, 168.
2 Ibid., p. 255, n-I 167. La Cosernita avea movie si vataful Vasile
Boteanul (ibid., n-1 168).
6 Ibid., p. 225, n-1 69.
6 Ibid., pp. 225-6, n-1 71; p. 227, n-1 74.
6 Ibid., p. 227, n-1 75.
7 Ibid., p. 231, n-1 90. Pare a fi aceiasI ca si Cosmirca de la p.
232, n-1 97. Cf. ibid., n-1 100, pp. 235-6, n-1 105. Toderasco Bale era
atunci ispravnic. Pentru alte patru mosiI ale luI Ienachi Postelnicul,
Ibid., lV, P. 343.
8 Uricariul, XVI, pp. 207-8.
9 Ibid., VI, pp. 262-3.
10 Studir fri documente, V, pp. 429-30.
 nuvl §I BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 105

MAnesti1 pe Bic, c Dancenif din cheile Visnovätului, si Fol-

testif Lapusnei '. Vasile mazilul stApinia. pe RAutul Sorocei
Vistiernicii 2.

De la neamul lui Toderascu Vornicul Ianovicl, si mal

ales de la al lul Ursachi Vamesul, s. a., capltarä Beilmtii,
incepind cu Ioan Bals din 1702, Siräutii, VirlAnestii, Bir-
novul, Vornovätul, Vasclutii, BliscicautiT, Rucsinul, Nada-
bautil, Vorotetul, VasilautiT, Cerlina-Mare, Cerlina-Micl
(Boricea), Birlestii, Lopatintil 3 Lupu Bals cpopria, la 1736
mosia TArnovca a Voronetulul4, Thistrenil (Plopul) fiind
si ei usurpati de Dumitru Sturza Logoatul b Sturza pre-
tindea cà mosia fusese < pustie si necAutatä de la mAnAstire,,
iar el a acut sat, csi ail venit oamenil cle-acolo si s'ail
inchinat la dumnealuT LogofAt Sturza, 6. Intre Ienachi si
Lupu Bals se face la 1742 un schimb, ce aduce Vladi-
cina, in ocolul Hotinuluf, in minile celul d'intAiii, care avea,
se pare, si vecini la Novosi1it17: in vecinItate Constantin
Cantacuzino PTharnicul .tinea de zestre TisAutii, cici toate
acestea erail vechi stäpiniri cantacuzinesti3. Pe la 1775, la
VIAdiceni (Hotin) Lupu Bals schimbase cu fratele Iordachi,
si Mihal Sturza-1 trecea aceastl Novosilitl sail NottA-Sulita 3.

La 1803 Nicolae Bals sapineste ClimAutii, Brinzenii; Alecu

Corbul, Ciornoleuca ; Vasile Izvoarele ; Iordachi Frijenii,
PinzArenil, OiseniT, Pelineil-Moldovent ; Constantin Litnbenii,
Izbestea si PlhArnicenr; Teodor Pietroasa ; Vistierul Bals
un tirg noel la aceiasI PinzArenl, colonisat, de sigur, cu
1 Uricariul, XIV, pp. 170-1.
2 Ibid., p. 727.
3 IL Rosetti, Archiva Senatorilor, III, pp. 90-2.
4 MAzareanu, Voroneful, p, 57, n-1 4.
6 Ibid., p. 58, n-1 6.
6 Ibid., p. 68, n1 24.
7 Pentru Novosilita si NAdabautI, v. si Studit fi docum.nte XI, p. 63,
n-I 74.
8 Ibid., X1, p. 69, n-1 61.
9 Uricariul, XVI, pp. 338-9.
 106 NOILE CONDITII DE PROPRIETATE BURMA

EvreI de peste Nistru '. La 1809 Iordachi Bal§ lAsa §i Gre-

ceni1 §1 Pelineil la GrecenI, precum §i Frumoasa, tot acolo,
cumpAratl de la fondul religionar bucovinean : aid rAminea
fiul sAii Iancu. Constantin Bal§ avea apor, la 1822, DAnu-
tenit din Tinutul Ia.§1, Bu§nautir, Nedabautif de la Hotin,
acestea din urma date de el pentru Orfanotrofia din Ia§12.

La I8o3,Iordachi Sturza stApiniA TrAistenil,Horodiciul; Sin-

dulachi Sturza, ZAhAicenif §1 VAdenil ; Grigora§cu Chitcanil,
PohribeniI, Bude§til, Bilaclul, TAr§iteiI; Miha1 Ciuciuienit, Co-
tiujeniI, Bu§euca (Orheiii); Dumitrachi, Gliugenil, ZimbrAuanil
§i Tiple§til-gospod; Grigora§, Ricea, CorlAtenil, Vasiliuti1-
Mail, Tome§til, DondA§enil, Cobani1; Costachi, ZAhAicani1,
SereteniT, CAzAne§tia, StingAceniT, HilintiI ; Constantin, Larga
§i VIdde§tiI. Mihar Sturza, ca PAharnic, stApin la Borze§t1
§i CrAsnA§enT, se judecl pe atund cu Sandu Luca §i alp!
pentru GArde§ti1 Orheiulu18. La i8o5 se Invecinati Ion
Sandu Sturdza, apoI Domn, la Trestiana (avea mo§ia de la
socru, Nicolae Roset) §i boierif din Cobila, Prilipca §i Bros-
clut1 : Stroid, Bal§, Cuciuc 4.

Dintre Catargif, Petrachi e in 1803 la Poiana §i Caratova

(din 1771) ; Nicolae la Cobila-NouA §i Petrachi la Cobila-
Veche, Iordachi la Schitn1 Cunice, cu LipovenT, iar briga-
dirul rus Ilie Catargiu la Telita. Acesta avea de lucru la
1 8o8 cu fostul protopop Toma din Ciuciulen1 §i cu preotul
din sat pentru mo§ia orheiand IgnAteI, iar Petrachi Catargiu
pentru PerenT 5. Panaite Catargiu in sfir§it are Criste§ti18.
Ruseteltil stApinesc mo§i1 multe. in 1803, $tefan Roset e
la Nemereuca, SpAtarul Roset la Co§ciugera, Iordachi la

1 Statistica din acest an.

2 Uricariul, XI, p. 328 ci urm.
3 Ibid., VI, p. 263.
4 'Ruda fi documente, V, p. 536.
5 Uricariul, VI, pp. 272, 283.
6 Arbure, 1. c., p. 322, 352, nota.
 RUSII SI BASARABIA IN VEArt.t. AI. XvIII-LEA 107

SArata, Vasile la Silistea. SpItarul Vasile cumpArl apo1 la

mezat, din mostenirea lit! Panaite Nun Serdarul, BulAie§tif
§i Jora sail Chitenil 1.
Ilie Costachi a fost cApitan de Codru 2 Vornicul Costachi
iea de la Stefan Volcinschi, ill 1702-3, Curlucenil pe Prut
(Ias1)2. La 1759 Gavrilitestil ace§tia, neamul costAchesc,
cAutail sl iea mosia crAzesilor de Tome§tI de la Malur5,
lingl satul Biserica al luf Stefan Roset §i PelineiI lul Toma
Luca, in colatul Grecenilor), unde era cApitan Luptt Cos-
tachi, §i impotriva incAlcAril lor se plingea §i Radu Raco-
vitA, cu mo§II locale,tanume Tantil[a], pe lingA Troian, pe
Cahull. : iese la ivealA atund hotarnicele cApitanuluf de
Grecenl Gavril BAnarul (1751) §i a WI Iordachi Canta
(1752)4. Se dovede§te cA Iordachi a cimpresurat pe nnos-
nen!, 6. La MorozAnt (OrheiiI) avea mo§ie in 1763 Mano-
lachi Costachi, intre rAze§i1 din Trife§a §i TrAistenT 6
Peste patruzed de an1 (conscriptia din 1803) Maria Cos-
tachi are Heciul, Grigora§ Costachi Tiganca, RacovAtul §i
GlAvAne§til, Mate!, fratele MitropolituluT Veniamin §i cu-
noscut hotarnic, CArpineniT : se stie cA Mitropolitul insu§!
se adAposti la ColincAutil basarabent 'in 1821. 0 Costachi
mAritatA cu PAharnicul Panait se judecA la 1808 cu rAze§if
din Cioane§t1 §i MacinAutI (Orheiii), intre cari cApitanul
Apostol §i Ursachi GolAe, cu drepturI de un veac §i ju-
mAtate 7.

Micleftii pAstrail pe la 1750 BAlbosif de peste Prut, lingA

cari erail Podoleni1, a! luT MihaI-VodA RacovitA 2. In 1803

I Uricariul, VI, p, 270.

2 Studit # docurnente, VI, p. 260, n-1 413.
3 Ibid. VII, pp. 327-8, n-1 52.
6 Uricariul, X, p. 62 si urm.
6 Ibid.
6 Nume: Moisgig, Julea sag JAlea, BArgan. Documente Callimachi,
II, P. 28, n-1 60.
7 Uricariul, VI, pp. 270-1.
8 Studii # documente, VI, p. 545.
 103 'VOILE CONDITI1 DE PROPRIETATE RURALA

gAsim pe Banul Miclescu la TrifAut1 §i la VAsien1, pe Vasile

Miclescu la MihulenT, pe Iordachi la Gura Camincei 1.

Din familia Bogdan, inruditA cu Cantemire§tif, Dumitrachi

are MimorAni1.

Dintre Pedeideftl, boier1 bir1Iden1, de Tara-de-jos, Constan-

tin iea Tiple§ti1 SorocA1 de la un MalcociiI, cu schimb 2.

Neamul Ghica, nepotil luT Grigore-VodA, ajunge indatl

sl aiM cele maI multe mo§11 peste Prut. Alecu Ghica e la
1803 proprietar in LinclutI, Ciorna, Cobani §i Codren1;
LogofAtul Ghica in Sevirova, Flore§t1, Ciutule§tI, Co§ernita ;
Dumitrachi Ghica in MArcule§t1, Perepetca, Bahrine§tI, Bo-
rodnicenr, VascAut1; Costachi Ghica in Ciornita §i Harbut-
can! ; casa luf Iancu Ghica la Obreja §i Slobozia Doamnel ;
Costachi la Stohnaia, cu plutele, §i Coropcenl.
La 1816 se arendail mo§iile, de pe sotia MAriuta Canta-
cuzino 3, ale luI Costachi Ghica, §1 ele cuprindeaii : Leova,
40u tirg, cu han, cu pivnitA de piatrA, cu zece dughen1
boiere§t1, alte dughenI strAine, negutitore§t1, care plAtesc
bezman, i cu via pe dinsa, §i bAuturA boiereascA, asemenea
§i cAsApiile boiere§tI: pe acest tirg se fac §i 18 iarmaroace
pe an, ; apoI : Tigheciul, Copceiul, Cadanjicul, Harag41,
Baimacli, Costangalia, Boroganii-de-sus, Chieciul, ChiosAllul-
Mic, Jugmanul, Cobalicir, Baurcir, IenichioiI, Burciacul,
LArguta, ChiosAlAul-Mare, SAdicul, clocul dintre TaraclAul-
Greer pAnA la BArAgani1-TAtAre§t1,, Sasighioi, Huluboaia,
Docutbal, Ciocurma§, Baimacliva-TAtAreascl, Taraclaul-
TAtAresc, Lunce§tir, Be§tealicul 4.

Crupenschii, mid boier1, la inceputuI cArora e un ofiter

Statistica pomenitl.
2 Uricariul, VT, p. 280.
3 Ibid., p. 368 i urm.
Ibid , pp. 320-1.
 RUSII p BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 109

polon din a dOua jumAtate a veaculul al XVII-lea, aii la

1803 Bumbata (Ionitä), Zamciotil (Iordachi), Vadul-Iuhur-
luculul (Ioan). Iordachi cearcl a lua §i Buc1e§ti1 Orheiulul
de la loan PopAscul, rAze§ I.
Neamul Calmeifilor era chiar orheian §i avea ca ba§tinl
Cuizeuca Orheiulul : in mAnástirea Ciuhrulul s'ar fi odih-
nind calugarita Pelaghia, adecä Doamna Ralita a lul loan
Teodor-Vodl Callimachi, §i o fiicl a el, moartl innainte
de dinsa 2. Aid pästra päminturi §i Maria Jicniceroaia, sora
Domnulul 8.

La inceputul veaculul trecut familia Conachi avea mo§il

la Hocine§tI §i VArzAre§tI in Orheii.14. Familia Cananda are,
§i ea, Inca pe la 1803 Väsienii la Orheiii6, a kit $erban.
La 1808 Ionitä Cananlill §i Pdharnicul Ion Cristescu disputl
rgze§ilor Rutl §i $erbul Tätlranca §i Hritautif (Soroca)6.
La 1817 Alexandru Callimachi schimba cu Vornicul Dimi-
trie Jora, dindu-1 parte din Hogine§t1 la Orheiii, unde avea
§i mo§ia Tapirida ; el stApinia, la Prut, §i bältile Lgpu§na
§1 Lapu§nita T.

Un Razu §i Logofeteasa Ecaterina eraii proprietarl la

Codre§t1 (Läpu§na), intre loan Che§cu §i CogAlnicenil de pe
CAlmAtuiii 8. Din neamul acesta Razu, Iancu era, in 1803,
boierul la Drujenl, t RAzoaia> la $i§canl §i CogglnicenI, altil
la Crlste§tI, Ciulucanl, Lalova.
Cdrpe0ii se imbogätesc in a doua jumätate a veaculul
I Ibid., VI, ri. 265.
2 Memoriile societafit din Odesa pe 1884; cf. Documentele Callimachi,
1, p. xxr.
* Ibid., p. 458, n-1 104. V. si [Al. Callimachi], Cartea neamulur
Calmair din Moldova, zis Callimachi, p. 17, nota 3.
2 Uricariul, XIV, p. 277.
5 Studit # documente, V, p. 545, n-1 11.
8 Uricariul, VI, p. 277; conscriptia din 1803.
7 Studir # documente, VI, p. 52, n-1 146.
8 Uricariul, V, pp. 186-7.
 '110 NOILE coNDITIt DE PrIOPRIETATE RURALL

numai ; pe la 1.760 Inc Satrarul Vasile Carp avea mosii

in Basarabia1. In 1803 Costin Carp e la Virtejeni, Vasile
la Gvozdul, Cuhurestii-de-jos ; Iacovachi la Bahmutia, Greb-
le§ti, Miclest1, Beliestr ; Toma la PAulest1 ; loan la MiclutI,
RAden1, Borzestl ; Alecu la Ivance ; Ilinca la PAscani ; Ilie
la Furceni. Sotia until Carp se judea pe atunci cu un
MAarescu pentru BocsagI (OrheiA) 2. Ruda CArpestilor,
marele bogAtas Sandu Teodosiu, Medelnicer, e stApin la
Vadul Leal in 1803 8

Cazimire0ii se ridia iute : la 1803 if aflAm in Golesti §i

Zastiuca (a lui Petrachi Cazimir), la LohAnesti (a lut Panaite),
luatA de la SpAtarul Constantin Crupenschi 4.
La 1763 IonitA Bapta era la Surile, unde avea ca aren-
das pe mazilul Constantin StirbAt b. Din neamul lul, la 1803,
IonitA avea Volofcenita, iar Stefan era tovarAs de stApinire
la Mihuteni si Vadul-luI-VodA.

Banul Lazu iea mosie la PArcanele §i Pripiceni §i imparte

cu Costachi Ghica Solonetul ; Smaranda Lazu tine, la 1803,
IchimAutii §i Suharna.

Un neam noii, de obirsie azAceascA, domneasa, trecut

prin logofetie, e §i in 1803, familia Otero, din care loan are
Boltunul. Ea va rAminea aice.
Carageet CAminarul §i SAtrarul loan aveaii in 1720 mosii
pe la Tutora i Rezina 6.
Poetul Alecu Beldirnan stApineste in 1803 Iezerenil si Tet-
cureniI.

Studil i documente, XVI, p. 398.

2 Uricariul, VI, p. 282.
3 Statistica pomenitä.
V. §i ibid. cf. Uricariul, VI, p. 254.
6 Mdzareanu, Voroneful, p. 63, n-1 15 §i urm.
8 Uricariul, I, pp. 370-2.
 rttV qf BASARAMA .111 VEACUL AL XVI1I-LEA 111

Dintre Grecil maI noI, gAsim la 1803 pe Ralet Vornicul

la Do lna, pe un Sp Atar la Piatra, pe un Diboulu (Dib-oglu)
la Pece§t1 §i Bo§cana, pe Mihalachi Manu la §amA§canI, pe
Andonie Zlota la Cem§Aut1.

SA adAugim pe Cujbl de la NApAdenI (Orheiii) (1770) 1,

iar in 1803 pe Buznea de la $AtrenI, Crimenciuc, Iarova ; pe
Mihalachi Grecu de la Pohoarne §i alt Grecu la Gura-CAi-
naruluI ; pe un Paleologul la Glizen1 ; pe Meleghi la Cu-
hure§til-de-sus ; pe un Codreanu la Ohrince §i DrAnceni ;
pe un Anastasiu la Co§ernita ; un Clucer Ienachi la Ghi-
de§tI, pe un Virnav de la Rogo§enI §1 altir la CurlucanI,
DAncent ; pe Vasile Chiriac de la Pravile, pe Mitru de la
Da§cova §i Ghilicen1, pe Cuciureanu de la ScAienl, pe
Bantl§ de la BrAne§t1, pe Ciuhur de la GAlA§enI, pe un
Jora de la Tibirica, pe un Stavri de la Cuhne§tI. ApoI, tot
dintre boierina§I, pe un Arghirie de la NAvirnet, pe un
Giosan de la MAnAile§tI. Pitarul Calmutchi are Glodenil,
Vasile Coroiü BrAtuleniI, un Silion Va§cAutiI, un Cerchez
Boldure§ti1, vAduva Cocea Bumbata §i Ancuta $oldAne§til,
un Hermeziu Bursucenil. StApinesc in sfir§it : Stolnicul Zam-
firachi Ciute§tiI, Slugerul Pascal Florintoaia, Todera§cu MA-
cArescu BogliceniI, Evreul botezat Ilie Male§tiI, Toader
Virgolict Cruce§tir. Simpli boierina§1 de Curte ajung la
mo§iI basarabene : $1trarul Reiman Neamt din oastea ru-
seascA, are StetcaniI, Serdarul Vasile Onofreiil Tru§enif §i
VAdenil, cApitanul Ianachi IzmanA, dintr'un neam dorohoian,
Tuzora, Portarul Marcu, Voinova, ba§-ceau§ul Ion Rusu
Jalabocul, Vornicul de Poarta Virgolici Cruce§ti1, Jicnicerul
Simion Hru§ova.
La 1804 se judeca, pentru Valea PArjoltul, Valea Rugi-
noasa §i Valea Tariner (Orheiii), Paharnicul Toma Stamate
cu vAtaful Iordachi Roadedeal, cu un Postelnicel §1 altil 2.
TJn Ienachi PAun are proces pentru Negre§tI (LApu§na) cu

1 Ibid., XV, pp. 321-3.

2 Ibid., VI, pp. 270-1.
 412 NOILE CONDITI! DE PROPRIETATE RURALX

rAze§iI, intre cari un Chiosa, un Hincul, un Braill '. Ior-

dachi Panaite Stolnicul reclamà de la Lupu Vierul §i alt1
rázà§1 MAtA§enil, ArAmenif §i Valea Dropie, de la Soroca
unde §i acum dropiile trec peste v6.1 , §i el pirA§te §i pe
neamul Ro§ca, pentru VAscAut1, tot acolo 5. Proprietad mai
sint, la sfir§itul veaculu1, Vistierul Chira de la Liublenita ;
Iordachi Tortu de la Timillutt. SI mal pomenim neamul
Stavill din care era sä se ridice mama luI Mihail Ko-
gälniceanu 3. La Vadul Tire1, c de la Tinutil Sorocn, pe
apa Räutuluh, se a§eazI Iordachi Bogza 4.

Familia de negustorI a Manoleftilor avea pe la 1780 parte

din Amedariu §i Micovatij, in Soroca 5. Neamul acesta se
a§eaza in veacul al XVIII-Iea §i la Sirbenil Orheiulul 8. Trec
§i unele famili1 mai mid din Bucovina ; in 1802 la Novo-
selita satea Savin Volcinschi *Atrarul 7.

Cumplra §i vame§1, ca Gheorghe din Chi§inn, in 1803,

la Valea-Adina din Tinutul OrheiuluT 8. Räze§1 se ceartä
intre eI, ca Malcoce§ti1 cu Ifrime§til pentru mo§ia Golle§t1
din Tinutul Ia§iI 9, or! Anastasia Buzdugan Medelnicereasa
cu Ecaterina BAntivaia Slugereasa, pentru Buc§a, Mili§,
Cazecenif 10, tot de acolo, or!, in stir§it, rAze§i1 de Vantina
(Soroca), intre cari un Carp, un Lo§ianu, cu acei din Hris-
tic!".

1 Ibid., pp. 280-1.

2 Ibid., p. 267.
8 Studil fi documente, XVI, p. 398.
* Aicl ei un DanovicI, un Ursachi Go1Ae, rAzA§iI ce sA trag din
neamul TAriI" (Halipa, 1. c., II, pp. 252-4).
5 Studir fi docurnente, V, pp. 423-4.
6 Uricariul, =V, p. 271.
7 Studil fi docurnente, V, p. 269, n-1 28.
8 Uricariul, VI, p. 249.
9 Ibid., p. 259.
10 Ibid., p. 260.
11 Ibid., pp. 260-1.
 T1I5I I BASAPABIA 1N1 VRACUL AL NVIII-LEA 11 3

Ci§le dupa datina turco-tatareasca i§i fac §i boierif, §1

astfel gäsim, la 1803, a lui Racila, a lui Mateiti Ra§canu, a
lui Asian, a !Lir Lazar Grecul, a lut Giosan, a Serdaruluf
lordachi din Stolniceni, a capitanului Andrei Bu§ilä. Un
saegici din Tarigrad tine de aceia Bobleticif. Se pomenesc
§i odal cu liuzi, ale saegiilor, ale Ru§ilor sail Sirbilor, ca
Petrovici, ale boierilor de peste Prut, ca Isacescul §i Me-
leghie.
averea manastireasca spore§te. Pe la 1770 §i mamas-
tirea Neamtuluf i§i cere innapoi, cu toles, mo§iile Copanca
§i Chitcanii, prinse de mult in raiaua Benderului '. Pe linga
Mitropolie danif la : Ghizdita, Darcautf, Malcautif-Raze§f,
Vasiliutii-Mici, Mirce§ti, Buciu§ca, Mance§ti, pe Iing Neamt,
posesiuni la : Sauca, Visoca, Sudarca, Pietroiul, Bulboa-
cele, se intinde Sf. Sava, prin dania Catrinei Ba§ota, la
Tritetif din Orheiti 2 §i (1803) la Horelcani, Girbova, Ario-
ne§tii, Ungurl, Rughif la Soroca, Hana,§enii-Noi §i Petri-
§oala, in Codru, apol la Hana§enii-Noi §i Petrivaia ; Bir-
nova ierana stapine§te la 1803 Zerne§til (la Greceni) §i
Ustia. La Orheiii, (la partea cea din sus a Sercoveb, ma-
nästirea Barboiulur se judeca, la 1804, cu Ilie Izba§a §i
Moisie Fusul, impreuna cu ceata lor 3, §i ea are, pentru
Raspopeni §i Ordaseni pe Raut, alt proces cu poru§nicul
Zaharia Timircan §i aT lurt. c Clirosul din Bucovina', fon-
dul religionar, stapine§te, tot la 1803, in Tinutul Greceni Fru-
moasa. Gasim apoi Cetatuia la Du§mani, la Dingeni, la
Burdujeni, la Pietri§ul, la Hrinautii §i Fintina-Alba., la Napa-
dova, Brancaii; Bogdana la Patru§enT §i Camenca ; Golia la
Ocolina, Vasilcati, Sanatauca, Cerlina, Zalu§ceni, Climauti, So-

1 Mai tarziü reluate de Turd, ele trec In 1812 la fiscul rusesc, cu

care se poarta un procesi ispr&vit abia la 1845, cu lndatorirea Rusilor
de a pläti ca despagubire 224.000 de ruble In argint; R. Rosetti, In
Analele Academiei RomIne", XXXII, p. 684.
2 Cf. Arbure, /. c., pp. 336-7; Studil i documente, VI, p.289, n-1 574;
Halipa, 1. c., p. 289. V. si Uricariul, VI, p. 250.
8 Ibid., p. 252.

4 Ibid., p. 278.La RIspopenI i Paharnicul Than Cartu, ibid., p.279.

8
 114 NOILE CONDITIT DE PROPRIETATE RURALX

colul, Ra§cov, Honce§tI §i Chi§inail, la Trebujeni, Oxintie,

IndärpniciI; Sf. Vinere la Bo§arnita, Zastinca, ConcenI
§i Stra§enI; Sf. Spiridon la SingurenI §1 BaltI ; Dancul la
Leu§enI ; Sf. Joan din Ia.§I la Lapu§na, Probota la RadenI ;
manastirea FisticI la Volcine§tI, Rachitoasa la Salcea §i
Lämanova ; §i Pkpautif ad o mo§ie basarabeana 1.
Si in Basarabia se dadura mo§iI manastirilor grece§tI
din Rasarit : a Maicel DomnuluI din Ianina avea astfel
Magura, care se arenda pe la 1810 tot la GrecI epirotI2.
Manastirile locale se inmultesc in acest timp prin darul
raza§ilor osta§I. Gradi§tea sad Pe§tera, de la Nistru, e an-
terioará danie din 1756 a luI Radu Racovitä. La 1703, un
preot Ilie inchina manastiril Bradice§tilor, de dincoace de
Prut, schitul lapu§nean PojoreniI 3. cLa tärmurile NistruluI,
unde iaste hramul Sfintului loan Crestiteb, era, Inca din
1704, gmanastirea de la Hotin saü schitul de la Hotin ,
legat de Putna 4. La Girbovat linga Orheid Inca din C. 1730
se pomene§te Arma§ul Constantin Carpuz. Zidirea manas-
tiriI Tigane§tI, in acelea§I part!, de un Serdar Lupu Deicu,
se avaza pe la 1741. Ceva mai noua zidire din Hirjauca
e poate darul unuI preot din Calära§I. AlAturI cu un cä-
lugàr din Probota SuceveI apare ca fundator la Dobru§a,
in 1772-85, un altul din Curcova. Prin 1773 Iordachi Curca,
Orheian, intemeiaza manastirea aceasta, zis,1 dupa dinsul
Curcoval..
Un Carp sail un Rusu, din 1775-84, ar fi ctitorl la Ta-
bora. Pe locul until om din SaharnenI face manastire in
acest colt orheian, la 1776, calugarul Vartolomeid. Cala-
ra§iI se prefac de un DonicI din Mohildii, Hagi-Marcu,
dupa 1780. Un Pitar Soroceanu zide§te laca§ul cu acest
nume, pe la 1785, §i urma§iI sal o imbogatesc. 0 vaduva
de la CotiugenI da averea sa pentru Co§eleva, catre Soroca,
prin 1790. In 1797 satul Pa§canI pe Ichil zide§te schitul
1 Pentru mkjile ce Voronetul lua de la Chilia v. si Mazäreanu, Vo-
roneful, p. 78.
2 Studil i documente, XIX, p. 123 si urm.
3 Melchisedec, Cronica Hufulul, I, p. 160.
i Dan, Putna, pp. 221-2.
 RUSI1 SI BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 115

Reciul. RAzesit orheient din IsAcestt fac biserica si schitul

Sf. Nicolae de la Chirova. Altit, de la Branicent, innaltA
Frumusica. Condrita exista la 1813.
Tot in acest timp apar mAnAstirile Lomata, din Tinutul
Ba lg (1728), CosovAtul (1729), din Tinutul last, Rezina
(I770), Caratura (1771) si Ciura, din Tinutul Orheiii, Ruda
(1772) din Tinutul Hotin, .Soroca (1773) din Tinutul BAlg :
ele sint azt desfiintate '. In sfirsit, la 1776 Grigore-VodA
Ghica dAdea ajutor pentru facerea bisericit caluggritelor
de la schitul Rughil ot Soroca, 2.
In ce priveste averile lor, pomenim cA schitul Horodiste
are mosia incunjurAtoare ; schitul HArbovAt, Slobozia-Hole-
nestit, Capriana, cum s'a spus si aiurea un intins do-
meniu, alcAtuit din mosia cu acest nume, apot din : PArcanele,
Malcociul, Scorenit, Lozova, Vornicenit, MiclAusanit, Sadova,
PArjoltenit, Ciorestit, Buda, Horodistea, Hirjauca (mosia cu
acest nume) 2.

Rdeqii nu sint insä distrust. Unit amintesc prin numele

lor alte vremurt. Astfel Varticestit, neamul Piliposchi aveati
pArg in Orheiii si Ora la 1765 6. innainte de inceperea
celut de-al doilea rgzboiii ruso-turc pentru Basarabia, gAsim
incA rAzAst la Crimenciuc si Baling (Soroca) ; Timofte
BlAnarul catA sl intre si el in stApinire 5. tefan cg-
pitan de CAldArusa. se aflA la 1752 6, §1 el era amestecat
intr'un proces pentru Hlinovoda (Ghizdita) 7. La Coresnita
era la 1756 un Ursachi, care avea si un tovarAs cmosian>

1 Arbure, 1. c., p. 321 0 urm.

2 Documente fi cercetdri, p. 54.
3 Pentru danil cAtre Dobrusa, Saharnena, aba, Arbure, 1. c., pp.
333, 335, 338. CApriana pierduse jumAtate din Vistierniceni, datA de
Domnie la 12 Februar 1525 (Halipa, 1. c., p. 216).
4 Uricariul, XXV, p. 265 0 urra.; MAzAreanu, Troroneful, pp. 64-5,
n-1 18.
5 Uricariul, VI, p. 264.
6 MAzAreanu, Voroneful, p. 59, n-1 7.
7 Ibid., pp. 59-60, n-1 8 0 urm.
 '116 NOILE CONDITII DE PROPRIETATE RURALX

peste Nistru 1 in partile Iasului gasim la ZalucenT pe IA

zesii Cirlig, pe capitanul de Tabara Ursul si fiul luT, Mi-
halachi, e tot capitan , cumparator, mai tärziii, catre 1770,
la Codresti si Codreni, pe Osmachi 2. Pentru. CdcarezenT
la Orheiii se judecail la 1776 neamul Porcescul cu $tefan
Sava, feciorul pope Lupului, urmas de t mosancaz si care
se cobora tot dintr'un ostas, Vasile Fustasul ; intre rude se
afla §i un Razmerita 3. Pe la 1780, la Tozobeni (Iasi) erail
partasi neamul Mardare, coboritor din Ignat Alivanul,
neamurile Musteata, Cujba, Rat, Meleghe, Ojog, Tatul, ca si
tEzovitif) din Iasi 4. Pe la 1800 avea parti de mosie pe la
Hotin, ca ginere al luf Mihalachi Talpa, porusnicul Ionita
Oatul 5.
La Girlele Lapu§nei mosia trece, in 1802, de la $tefan
Bitu la Ilie Botez, care cumpara si la MirzestI si Cotilnic
din Orheiil 6. Tot a§a la 1804 razasii de Mitova sail $istacif
Sorocei Ienachi Oprea si Grigoras Macaveiii, cu tovaräsif,
ail judecata. cu Armasul Petrachi Catargiu pentru impresu-
rare la mo§ia Cobilele 7. La Floritoaia din Iasi sta neamul
lut Ghinda si cel inrudit cu dinsul, prin casatorie, al Slu-
gerului Pascal Tuduris. La Chiriasa din Orheifi, porusnicul
Ioan are o fatd, Maria, pe care o tura un teran Marin
Gis, a §i se cunund cu ea 9. Un polcovnic lordachi Hirjail
e la Teplestil Sorocai °. La Costbstt neamul Bortestilor se
imparte cu Pitarul Casian Soroceanul ". La Lohanestf stall
raza§if Piraii §i popa Lupa, iar la Pulberenif de pe Cogilnic,
din Tinutul LapusneT, fata a.traruluf Joan Arbure a facut

1 Ibid., pp. 60-1, n-1 10.

2 Si aid se face mAsurdtoarea In odgoane. Uricariul, II, pp. 189-9
8 ibid., XIV, p. 116 si urm.
4 Ibid., XV, p. 323-4 si urm.
6 Ghibanescu, Surete fi izvoade, III, p. 291.
6 Uricariul, V, p. 242.
7 Ibid., VI, p. 191.
8 Ibid, p. 192.
8 Ibid., p. 193.
I° Ibid., p. 196.
11 Ibid., p. 201.
 nu§iY §I BASARABIA IN VEACUL AL. X VIII-LEA 117

stApinA. mAnAstirea NeamtuluT 1 Si in alte pArt! rAza§il ad

judecatA cu boierif ceT no!: la Iure§ti §i Manole§tI, in LA-
pu§na, neamul MAmAligilor §i loan DecusarA, cu protopopul
Stavarachi din Chi§inAti §i cu PAharnicul Ienacachi Milo 3.
La Verde§enif din Ia§T se judecA Vistierul Iordachi Bal§ cu
Pitarul loan Istiri 3. CAmAra§ul Alexandru Mavrocordat iea
apol, 'in 1807, la LApu§na mo§iile Valea NemesticuluT §i
Valea BuciumuluT de la urma§a SAtraruluT loan Arbuz, In
stApinirea neamuluT cAruia era(' de vre-o sutA cinzed de anT 4.
Cu trel ani innainte, Joan Volcinschi din Bucovina avea
pArtT la Ghere§tT, Martine§t1, Potlogeni, TutovenT sail CA-
rAbuseni de la Orheiil 5.
Si rAzA§iT intre ef, cum am maT spus, se tot ceartA pentru
hotare : Vasilachi Sontul, de o parte, Postelnicelul SAlAvAstru
HrAnaciii, Vasile CrAciun §i ceata lor la CAbAre§tf §i GaurenT,
in Tinutul Ia§ultif 6; Cantire§til §i neamul Cimbru cu negus-
torul Constantin BontA§, pentru part! la Scurte§tT §i BlendiT
(Orheiii) 7 ; neamul Curagail cu neamul Cantir la TAtAre§t1
tot acolo 9 ; protopopul din Chi§inAil Gheorghe Bagcul cu
un preot §i altiT pentru Derened la Orheid 9 ; HArustiT cu
aItif asupra Singurenilor OrheiuluT 10 ; neamurile Istrati, LutA
s. a. cu cApitanul loan Virgolid §i Vasile Nour pentru Lu-
tenT (Orheiii) ".
Si la stir§itul veaculuf al XVIII-lea numele frumoase ro-
mAne§tI se gAsesc cu grAmada : Buhu§, Cucul, Rughina,
Uliana, DumAnescul, PAnut, PrAjescu, MercA, GlIcA, Raciul,
Busuioc, BAdicul, Moga, Buzul, PAntiul, Erhan, TerchilA,

1Ibid., p. 204.
2 Ibid., p. 204-5.,
8 lbid., p. 209.
Ibid., pp. 246-7.
5 Ibid., pp. 248-9.
6 Ibid., VI, p. 271.
7 Ibid., p. 272.
8* Ibid.
'0Ibid., p. 274.
10 I bid., p. 277.
11 Ibid., p. 282.
 118 NOME CONDITI! DE PROPRIETATE DURALX

Hirl AU, Sendre (acestia dof ca strAmosf), Budig, Hrizea,

Cobilcea, Popea, Frate, Bozul, Zaml, OtavA, Fratian, Da-
nielescul. Nume de familie, ca Stolnicel, BAran, amintesc
vechf dreggorif si rosturf pe care nu le mai imbracl ni-
menf. Astfel par a trAi postramosif, de cari se vorbeste
bucuros de cdtre (mosanf) 1.
Cu toate inalcgrile, nevoile de banf, procesele, rdzesif
se tin Inca la 1803 asa de bine cum se vede din insem-
nlrile statistice care urmeazà. In partea de peste Prut a
judetuluf Iasf, if aflAm la Rddiu-Mare, Onestf, MAIAiestf,
Botestif-luf-Veliscu si luf Stavru, Balotina, Bisericanif, Chilia,
Cucuietif si in ocolul zis chiar (peste Prub : laVarzarestf, Pa-
lAnestf, MinzAtestf, Cornestf, CondrAtestf, Ontestr, Hircestf,
Cirnicenf, Mircenf. In Codru razAsf maf sint la Hanasenif-
Vechf, pe linga fostif slujitorf isprAvnicestf de la Larga si
fostil neferf de la Cania, MAcrestf si Capaclie. Abia ad ramas
59 de slujitorf ispravnicestf, 258 de mazilf §i 32 Sirbi. Incolo
tot mo7if manastire§tf : ale Sf. Sava (flanasenif-Nof si Vetri-
§oaia) si boierestf : Tigheciul, Cadintica, Copcuiul, Leova,
Haragäsif af luf Costachi Ghica, nepotul luf Grigore Ale-
xandru-Vodä. Se poate zice cd el a luat, poate prin vre-o do-
na(ie a domnescului unclad, tot Bugeacul ; doar la Tocenf de
mai este Vornicul Teodor Bals. In locul mindrilor Codrenf
de odinioard sint tot Went pe mosie sträinA, nemaf fiind
nevoie de apdrare, dupl plecarea Tatarilor. Si prin toate
satele marele boier aduce pe orindarif jidovi : Iosif, Itic,
Sloma, Aron, Soimul (!), Haimul, Marcul, Moisa, Pascal 2.
HotArnicenif, Tinut noil, de pe la 17608, alcdtuit din.
sate tdtdresti parasite, unde stall 135 de slujitorf is-
prävnice§tf , tot grAnicerf, n'are boierf sad calugärf-
Tot sate cu oanienI multf : cel maf mare numara 476 liuzf
§1 cifra nu scade nicr pänd la 50. Numele sint strline in
1 Studil fri documente, XVI, p. 401. Asa se aminteste si vechiul soltuz
de Chisinthi, Gheorghitä; ibid., p. 402.
2 Uricarial, VIII, pp. 254-5. Preotj si diaconi slut 17.
3 Melchisedec, Cronica Hulnaur, I, pp. 97-8.
 Buvf SI BASARADIA IN NECUL AL XV1II-LEA 119

parte : pe linga Geamana, Grad4te, Bujorul,, Mole§tif, Sg-

ratica, Gangura : Saramirza, Mingiriul, Cainariul (= Finti-
nariul), Cfadirul (= cortul), Oracul, Sghgidacul (= §eaua),
Curuluiul, Caracuiul, CoFalie. De Ewer i haham1 sint
pline satele 1. Ru§1 sint colonisap la Curuluiti.
La Greceni rg.z4iT stati in Vadul-luf-Isac §i Manta. Se
adaug in atablä) fo§ti1 neferI de la Pelineif-Bulgar1, Gre-
cent i Baurce, cef 29 de Sirbi, cef 74 de slujitor1 isprav-
nicqt1 i numal 18 preop i diaconi.
Orheiul pastreaza impartirea luf in ocoale, disparute aiu-
rea : al CogilniculuI, al Botnef, al Nistruluf-de-jos §i de-sus,
apoI Bicovatul, Fata Biculul, Ichilul, Rautul-de-sus §i de-jos,
Cula, Matienil, Cimpul, Nistrul-de-sus §i de-jos. Cu toata
lupta indaratnica pentru a-1 desftinta, prin cumpararI sil-
nice, prin cumpargrI ieftene, prin tagaduire de drept, prin
furt de acte, prin donatil domnetl, raz4if trgiesc totu§l :
la Ciuciulenf, la Dragu§enl, la Galbana, la Secgrenf, la Lo-
hane§tf, la Iorcenf, la Perenf, Costqtf, Bardar, Ulm, VA-
sienf, Ruse§tI, Miletl, PojorenI, Negrqtf, Budii, Girlele,
HoreV, Ialovenf, SuricenI, Puhoiul, Nisporeni, DurleM, Vo-
losenI cherestea, loc putin, NeFanf, Bargiac, Varza-
reV, Galqtf, Ro§canf. Apoi la Highidi, la Te1iäü, Cobilca,
Recea, Zubre§tf, Poc§e§t1, Onqtf, M4cautI, Javrenf, Racu-
1e§t1, Hirtop ; la Balo§e§tI, Vatic!, Isacova, PutinteI, Hol-
boca, SasenI, Mele§enI, HotenqtI, OneFanI, Cornova, Na-
pädenf, RadenI i Dereneit, la Morozenf, Ghetilova. Bravice,
Brianova, BravicenI, GhermaneV, C1iova, CiQcàlteii1, Ve-
rejenl. In sfir§it la Budgiul, Har4enf, Hirova, Bqenf, Min-
dreV; Cucioaia, Ive§t1, Zgarde§tI, Ignatenr, Mawnl, Chi--
telnita, BravicenI (Cimp), Sirota, CurlenI, ChipircenI, Bee§tI,
Slobozia-Hodorogil, Susenif, Ciohorenif coloni§tf de pe
Ciuhur Berezlogi, Cunizauca, Horghine§tI, Cacarezenf,
Scortenf, Maucenf, OleFanf, Tareuca, LipicenI, Horodi§te,
Jora-de-sus, cu plantatif de tutun Marcautf, Merenf,
Oni§canI, Cobusca. In total aproape o sutii de sate razqqt1
pe care am tinut sa le aratam anume ca sa se vada
Uricariul, VIII, pp. 256-7.
 120 NOILE CONDITit DE PROPRIETATE BrRALX

mai bine insemngtatea elementului romAnesc popular in

viata terii.
Neap Arat cà sint, in Cosusna, Periskina, Bkioiul, Si-
reteii i Buiucanii, ostasi de hotar, §i anume : 330 de slu-
jitori serdgrestf si 50 ai polcovniculur de ChisinA6 ; in Speia,
DubAsari, Cräuleni, Jora, Rezina si BAteni 604 slujitori ca-
pitanesti, so de cpostelnicel si altii cu carp de iertare),
numai 2 calarasi de Tarigrad, dar 412 preoti si 121 dia-
conl. In tirguri sint : la Orheiil 565 de Sirbi, pe linga Mol-
dovenil, Rusii i Armenii de acolo §i cer 18 cstrAini croi-
tori, al lui Iancu Ghica, in Chi§inAil 44 de Armen!, bir-
nici, pe linga 133 de Romini platitori de bir, iar, in acelasi
ora§ ca §i in Orheiii si Tirgul Teline§tilor, nu mai putin
de 149 Jidovi.

Pentru Soroca (ocoale : Cimpul-de-jos, RAutul, peste-Raut,

Nistrul-de-sus si de-jos), raza§ii se intimpina la Curesnita,
la Hristici, la Jupca, Alcidariil, Bode§ti, Zahorna, Vadul-
Tirif, Recesti, Chipesca, Sistaci, Cosmirca-de-sus, VAzAlAT,
Malcauti, Tatarauca-Veche si Nouà, Rughii. Din acesti rä-
zesi se ridica un capitan Paraschiv la Ràdulenl, un pol-
covnic Anastasie Ciaca la Comirca-de-jos. Se adauge slo-
bozia de cArthi§i Maimaroglu. La Somoleuca, la Rughi si
Calarasluca unde e si schit sint liuzi, cum ail
argap Stolnicul Vasile Leonard, apitanul Sandu. Nu-
mArul mazililor (124), al ruptasilor (47), al ruptelor de
Vistierie (162) e relativ mare ; slujitoji ispravnicesti se
socot 129, capitanesti 398 (71 Rascov, 88 Vasilail, 14 Co-
slut!, 33 Balti, 92 MovilAil), postelnicei s. a. sint 30, preop
§i diaconi aproape 300, iar Evrel slut numal la Soroca 686.

Starea locuitorilor.
I. Osta.0 reize0.

Chiar §1 dupa intinderea proprietätii marl §i dupa incal-

cArile Tatarilor, Basarabia nu era o parte saraca a Moldova
 BUSTY SI BASA RAMA IN VEACUL AL XVIII-LEA 421

Din potrivg. La 1763-4 Lgpusna, Orheiul si Soroca reunite

dgdeaii cea maT mare sumà de bir, 2.105 galbenT '. Desetina
producea 7.040 de ugh! (galbenT), Hirläul unit cu Dorohoiul
dind abia jumgtate 2. Pentru 1764 aduc LApusna si Orheiul
la un sfert 1.210 de ughT, iar Soroca 380 3. In 1776, un
sfert de bir la aceste douA Tinuturl unite din punct de'
vedere fiscal era 7.056 leT la Soroca 5.450 4.
La 1777 numgrul birnicilor din GrecenT era de 2.840
(22 preotT), din Codru de 1.108 (6o preoti), din Lgpusna-
Orheiti, 25.960 (360 preotT, 700 negustorl, 112 velnite, 403
poste), din Soroca 21.952, 216 de preotT, 84 negustorT, 72
velnitT 2.
Asemenea oamenT stiri sg se ridice si impotriva DomnieT.
(VorniciT si alt1 oamenT de fruntel cer, pe la 1740, tsg se
schimbe orinduiala cit pentru oi, stupI, sl nu se puie la
cisld, avind bucatele aceste dajdea lor osebitä, 6. Dar Voda.,
hotgrgste cg masura sa, a cponturilor,, e ducru bun si drept,
cum celor sgracT, asa si celor fruntas11, si nu Fe poate
schimba. Numal ceT 12 SirbI din Tinut capdtA 'cut osebib 7.
Nu stim ce vor fi facut OrheieniT, dar oameniT de la Gre-
cenT si Vadul-IsaculuT trecurg <in Tara Turceascg ,, silind pe
Domn sg li trimeatd carte de iertare 8 la (Voevoda de Renr, 9.
Tot asa t breslasT, siimenT, cAlgrasil trecuserg. de la Ciuhur
la Hotin '6. Se vld sgtenI de dincoace de Prut cautind pang.
tgrziii rost maT larg deschis. Liudele de la Rosesta (Rosie-
ciI) FglciiuluT trec pe la 1760 la Codrestil Orheiului ".

I Documentele Callimachi, II, pp. 84, 98.

2 Ibid , p. 96.
3 Documente fi ceAetarl, p. 33.
4 Ibid., p. 47.
6 Ibid., p. 159.
6 P. 314, n-I 724.
7 P. 315, n-1 725.
8 P. 318, n-I 754.
9 P. 318, n-le 755-6.
,0 Pp. 318-0, n-1 757. Unirea celor treI Tinuturl In ce prive§te zlo-
tak}iI, p. 343, n-1 961.
n P. 347, n-1 1000.
17 Studit fi docuniente, XXII, p. 111.
 422 OSTA§T §T RAZEST

Sate le de coboritorT a! vechilor ostas1 duceail o viatä

slobodä, aproape autonoml. AtuncT, pe la 1740, vedem cä
sAteniT din VirtejeniT SorocAI nu mai vreaü. sA maI tie pe
vornicelul lor dor nu li trebuie vornicel ca acela, i ar-
tarä a
este alt om intre diniI, i pe acela 11 pofteste tot
satul sA fie vornicel>, i Domnul dA poruncA la cApitanul ce-
taw sa facA pe voia lor 1. La Horodistea OrheiuluT cAlArasiT
aveati 20 de south-12. NoT oaspetT de peste Nistru, ademe-
nit1 cu south-1 de bir, veniaü necontenit, cAcT, la Hotin,
altfel nu erati lAsat1 sa are 3. La Orheiti, VodA fAcu slobozie 4.
SirbT se aflA la Grecen1 i Cahul 5. Vedem fugind niste oamen1
de la Lapusna, pe cari VodA-1 intoarce cu iarlic de la Han.
ScutirI atrag si alt1 locuitorT de peste hotar, adus1 de Ifrim
Prutenescul, cari se aseazA la BudAiti pe Cogilnic 6. Orheienif
ce tree din sate cimprAstiate> pe mosiI boierest1 sint in-
g4duit1 de Domn1 a-s1 plati acolo anul de bir si a se in-
toarce acasA 7.
Se maI adAuga i o situatie fiscalA si agrarl privilegiatA,
si in cererea boierilor de la 1805 pentru veniturile de
la teranT se specifica anume cä locuitoriT de lingA raiele
vor da numaT jumAtate i vor cApata loc maT intins 8.
Totus1 in 1809 se cAlcarA privilegiile Grecenilor i CodruluT
pentru gostinA, rAminind a da tot 2 banT de adaus pe oaie.
0 grupare *cad a celor treT TinuturT romAnestI ale Ba-
sarabie1 se incercA pe la 1740, puindu-se toate treT supt
autoritatea Serdarulur, dar Constantin-VodA Mavrocordat
cdeosAbi Tinutul Sorocel de celelalte Tinuturl> 2.

1 P. 365, n-1 1148.

2 P. 375, n-1 1242.
8 P. 368, n-1 1178; p. 396, n-11433; p. 400, n-le 1430-1; p. 410, n-11500.
& P. 396, n-1 1434.
6 P. 403, n-1 1515.
6 P. 371, n-1 1208. Iarlic pentru fugarI i p. 378, n-1 1272.
7 P. 377, n-1 1257.
8 Uricariul, fl, p. 147.
9 Ibid., VI, p. 470.
10 P. 359, n-1 1093. LApu§na unitA cu Orheiul la p. 382, n-1 1304;
p. 397, n-I 1452.
 nusil i BAS.ARAttlk IN VEACUL AL XVIII-LEA 123

Prin vAile Orheiulul pAsteati oile mazililor, ale Turcilor

railenl, ale Armenilor de peste Nistru, cu ciobanI de toate
felurile. Mirzacl veniaII sA caute, in codril plinI de lupI,
cull si cornb pentru vinAtorile Pa§ilor Pe la Codru §i
Grecenl se culegea prin pajistI cfloarea de plomAn gal-
bAn), pe care o cerea si Doamna 9. A.7eahul cel mare era
plin de vite, bol, cal, ce treceaii spre Bugeac, minate de
pAstoril Tatarilor a. Codrenil aduceati yin din <Tara Tur-
ceascA) §i cumpArail vite pAnä la ClusanI; pe Prut seicl
veniaü sA cincarce pine) 4. LApu§nenif aveail si carA de
imprumutat Domniel b. Morl ale rAzesilor, helesteie ale lor,
topitoare de cinepl se vedeail pretutindenl. OlarI, ciubotarl,
croitorl se ridicati din rindurile teranilor6.
Era o viatA arhaicA, patriarhala mai mult decit aiurea
in Moldova. Cu tot banul ce umbla in jurul lor, Inca in a
doua jumAtate a veaculul al XVIII-lea Orheienif vindeail
in schimb, socotind c 2 vaci cu viter bunb, dupa prerdluire
de coamera buni si rAzAsb, drept 24 de le! §i (6 le!, ban!
de arginb 7, iar 42 bof bunb, drept 30 de lel 8.

Temeiul vietil teranilor liberl ramasese pAnA tarzili in

aceasta MoldovA mai* lupta. Prutul, Nistrul, hotarul bu-
gecean eraii in seatha lor. Inca de la jumAtatea veaculul
al XVIII-lea gAsim apitanf, hotnog1 pretutindenT.
Capitanil de Cotman si Dorohoiii, cAlArasif de TabArA 6,
cApitaniI de Chigheciii, de GrecenT, de Covurluiti pa-
ziaü Prutul, care se trecea pe dubase la TabArA 10 si la

IStudil i doeumente, p. 374, n-1 1227.

3 P. 375, n-1 1234.
3 P. 375, n-1 1237.
4 P. 376, n-1 1247. Pentru vite, p. 390, n-1 1364.
6 P. 393, n-1 1407.
8 ibid., XVI, pp. 401, 403,
7 Ibid , XVI, p. 400.
8 Ibid., pp. 400-1.
9 Ibid., VI, pp. 351-2, n-1 1043; p. 362, n-1 1123.
10 Ibid., p. 222, n-1 99.
 124 OSTA§1 §1 RIZES!

Fälciiü 1. La Soroca era acum un Mare-CApitan 3, care avea

§i vadul Moviláuluf, iar la Chi§inAd un pircedab, in 1740,
Mazarac:Ii 3, sad chiar do!.
CApitanul din Ciuhur capAtä pe la 1740 porunca de a
a§eza be§lil <pentru paza ,margeni! §i de aplrare läcuito-
rilor, de pricinele Turcilor ce träiesc acolo) 4. Cel de So-
roca are 20 de <slujitor!) scutit19. La Orheid se a§eazg.
50 §i tot so §i la Läpu§na6. 0 parte din ace§tt osta§! are
§i grija Polonilor, acind zAboare pentru pierderile din cceia
parte) 7. Guvernatori! din Movilad unde e §i un namesnic
de la Soroca §i Ra§cov ad de altfel cuvenita purtare
respectuoasA fatl de Domn §i dregAtorI 9. In sfir§it la Or-
heid cApitanul ma! intrebuinta §i curierT, Imblätor!". Chi-
§inAul are un Serdar, §i pe la 1740 i se dail 12 hotnogI,
coamenl strain! din Tara Levascl), färg. bir 1l. La 1757 era
apitan de Soroca Leon Imboo (sic)" ; do! apitanT de BArAiac,
eel de Räzina, de 13glAne§t1, Mdgura, Räsipen!, CAIdaru§a
se pomenesc §i e!", ca §i imblatori! de Soroca 14 §1 CAIA-
raif de Chi§inthl 35.
Ma! departe, alara§iI serdAre§t1 de Orheid §i ce! de
Hecid (i79) §i umblAtori! de Soroca, menzilgii! de Gangura,
de RAzina, de Bäraiac, de TabA.rä, surugii1 de Soroca apar

' P. 213, n-1 32; p. 214, n-1 49. A facut i o biserick In Chi§inMi.
3 Ibid., n-1 34; p. 220, n-1 86; P. 221, n-1 95. Dar i se zice : ph-
calab; ibid., n-1 94. Pe la 1740 capitan era Constantinachi. V. EA pp.
223-4, n-1 119.
3 Ibid., p. 213, n-1 47; p. 234, n-1 211.
4 Pp. 232-3, n-1 197.
6 P. 364, n-1 1143.
" P. 409, n-1 1560.
7 P. 221, n-1 94.
8 P. 296, n-1 608; p. 244, n-1 296; p. 279, n-1 519.
9 P. 230, n-le 1634.
10 P. 264, n-le 440-1; p. 372, n-1 1214.
" P. 358, n-1 1088.
.2 Documeste i cercetdri, p. 29.
18 Ibid., p. 30.
14 Ibid., p. 31.
15 Ibid.
 Bus!! 41 BASARABIA tN VEACUL AL XVIII-LEA 125

la 1763-4 1. CA1dra§1 se maI intimpinä pe acolo la Cetlina,

Virtejan1, SgmAtäuca, Japca, Salce, Solocen1, Iarova, Ve-
rijeni 2.
Pe atund, la 1762-3 pe linga cAlAra§il de Heciii erati
privilegial1 la bir §i (§ese sate ot Soroca) 3. (Sate cu testa-
ment) (Cu testea), se aflad §i la Orheiii, pe Rdut, la Cogilnic,
§i ele toate dädeati la mucarer intArirea Domniet ,
3.964 de bo1, socotiti cite 3 ban! noI capul 4. Birul lor
atingea suma de 2.704 ughT5.
Dupl un nal razboill cu Ru§iI, la 1775 eraii Vel CApi-
tan! la Grecenf, Codru, Lapu§na, Orheiii, Soroca, Ciuhur,
ca §i la Ia.4I, Ropce, Neamt, Agiud, Covurluiti, Dorohoiii, Te-
cuchl, Cotmani 4. Cite 20 §i 30 de seimenI la Soroca, §i 20
de Cazact (30 la Iarova, 50 la Vasilcni, 20 la RughT, 20
la Vadul Ra§covu1u1, 15 la Volg.net §i la Vadul Nimereuca),
30 de slujitorl la Ciuhur stail supt poruncile lor 7. La La-
pu§na pAziail 30 de pantirI, supt Vel C4itan, 8o supt cl-
pitanul de cA1ära§1 menzilgil, la Orheiii 30, fArä a ma1 po-
meni pe 15o de a1ai-4 serddre§t1, tot! supt cdpitanO.
Vel Serdarul avea supt el cAlara§1 menzilgif la BArAiac
(no), la Gangura (8o), la Chi§inAii (no).
Condica de dreg-Mori! din 1776 inseamnä la GrecenT 30
de slujitorI, cu chehaie, stegar §i ceau§, precum §i un vätaf
de carau§1 §i chiragil ; la Codru 12 slujitod cu zapciir deo-
seb1 §i ace1a§1 vataf, la Upu§na §i Orheii.1 apitanil de
Jora, Cirjov, HotArnicen1, Hince§a, cu cAlAra§iI lor, cite
30-40, §i ofiter1 ca maI sus, §i se adaug ceI 6o de la t Ciurlu)
iar la Soroca : apitanil de CosAut1, VAscaut1 §i Soloncenf,

I Docwnente Callimachi, II, p. 94.

s Ibid., p. 98. Acolo si. un ona din Iquil5fa" 0 un negnstor din Chi-
4indii.
8 Documente Callimachi, II, p. 88.
4 ibid., p. 92.
5 Ibid., p. 98.
6 Studil fi documente, XXII, pp. 14-5.
7 Ibid., p. 18 0 urna.
8 Ibid., p. 25. Cf. pp. 33, 40-1.
 42(1 OF.T.sf v nAzEsf

cu steagur! de CazacI, la cari chehaia se zice sotnic,

132 de tot! 1.
Capital-II, cu scutir! de crusumaturb), ca Opre, din 1796,
gasim pang tarzig la Soroca 6. Asemenea mazill duceail
zahereaua §i Oa la Galati, dupa porunca la! Voda 6. La
1804 loan Canaria iea la Orheig parte din Ro§cani, §1 nu-
mele batrinului, care arata originea proprietatii, e semni-
ficativ : Stegarig 4.
In stir§it polcovnici, ca Iordachi fiul lui Mihalachi Grecul
Caminar, se mai afla in partile Orheiului §i la 1805 5. Chiar
in ultimele timpur! se pastra un cCapitan de margine la Ti-
nutul Sorocii) §i. unul din titular!, Sava, a§ezat la 1823, in
1a§1, fusese intaig numa! ccavaful Curtii domne§tI), apof §i
Cavatba§a 6.

Ic! §i colo putem gasi insà ce fel boierirnea lucra pentru

a ispravi cu raze§ii.
Dupä masura de stabilire legala a sari! teranilor prin
Grigore Alexandru Ghica-Voda, §i Orheienii de re mo§iile
boierilor sag usurpate de boieri1 ridicati dintre ei or! strain!,
tmo§ina§ii, deci, dadeag 6 potronic! pe an de casä §i faceati
cele 3 zile de vara §i 3 de iarna lucru pe mo§ie, pe linga
dijrng.7. Mascuri! boiere§t! calcaii acum tarinile timprejura§i-
Ion), cari-I ucidead a. Odgonul de 30 de stinjeni de cite opt palme 9
masura tot in folosul boierului, §i cbatrinii, de pamint se
contopiail in masurI mar!. Vatafii, vierii, me§terii Curtii erati
acuma domnii. Zapisele pierdute in razmerite ajutail Inca"-

1 Editia Rdwanu, Lefile boierilor iloldorenl, sail Uricarinl, XIX, pp.

367-72.
2 Documente Callimachi, I, p. 473, n-1 150.
3 Ibid., p. 475, n-1 157.
4 Studii fi docuniente, XXI, p. 265. Alt rdzd§ e Moiqe Pierdevard,
ibid., p. 266.
6 Ibid., VI, p. 172, n-1 126.
6 Ibid., VII, pp. 86-7, n-le 43-4.
7 Ibid., XVI, p. 398.
8 Ibid., p. 399.
9 Ibid., p. 400.
 141.3§11 SI BASAI1A131A tN VEACIIL AL XVIII-LEA 127

cgrile. Zapise imprumutate nu se dad innapol, cerindu-se

in schimb cheltuiala ce ad cheltuit cu hotAritul mosiilor,
§i, cind bietil oamenI o oferA §i aceia, de §i gindul nu ple-
case de la el, boierul cu care sint 'tot la un bAtrin, vrea
sA i se vindI locul. Umbla sa ne instrAineze din mosiile
noastre ce ne sint batin i mostenire mOsilor si a Orin-
tilor nostri) si, ca sA le scape, eL.. le dAdeail altuia, de la
care ccunoscusera mult bine, .

2. Tirgurile.

in ce priveste tirgurile, se vede tendinta boierilor, a

Domnilor de a le desfiinta. Mortasipia la Lapwa ajunge
astfel a Sf. Joan Zlataust din IasI 2.
Orheiul avea Sirbi3, 'Ppm! domnesti 4, negustorT rominf,
cu afacerT destul de intinse, si prea putinI Armen!, de
JidanI va fi vorba maI departe. Dupl datina cazaceasca,
erail aid algrasf, cu trimbacI si pisarI 5, ba Inca si cocierI,
cu vataf 6. Aid se 'Astra resedinta Serdarulul. La 1702 era
Serdar Darie DonicI, la 1722 Leca, la 1740 MazArachi, la 1753
Constantin Proca ; apt pe la 1760 Iamandachi, la 1763
Costachi Spatarul, la 1766 Nun fost Mare-PAharnic, la 1767
Gheorghe Medelnicerul, la 1774 Vasile, la 1780 Vornicul
Nicolae Bals. GAsim la 1785 pe Iancul Vel Spätar, care
hotarniceste la BesenI, SpanciocanI, Cruhlic ; la 1793 pe
Iancu Razu, la 1796 pe Postelnicul Iordachi Romanó. De
la 1793 Inca eraii, de altfel, doI SerdarI, si locurile le avead

1 Ibid., pp. 401-2.

2 Ibid , XXII, p.10. Pentru rdzA§I de Lg.pu§na (1763), v. 0 docu-
mentele 104/XXX, 129 LXXII ale Academiel Romine; cf. Documente
Callimachi, I, p. 458, n-1 100; p. 461, n-1 116.
8 Documente Ca1U,nachi, 11, pp. 98, 102.
Studil fi documente, XV, p. 324, n-1 78.
6 Documente Callimachi, II, p. 133; Docuniente fi cercetitrr, p. 43 (0 la
Soroca c i ChiOnA5).
6 Studi i documente, VI, p. 336, n-1 855.
 128 TklIGURILE

pe la i800 Vasilachi Caligari §i pe Joan Sturza, viitor Domn

al MoldoveT
La 1724 Orheiul avea §i un pircalab, Torna, un vames, An-
dronachi fiul luT Vartolomeia ; in ora§ locuiati Mardarie fost
al doilea Sulger, NeculaI fiul lu1 Toader Orheianul, diac
de Clmarl, apol vAtaful Andrei, Ion fost sotnic i Ar-
meanul romascan Iordachi fiul Misire12.0rheienif erail scu-
titr de a da cal de olac, in tarl §i pentru Chiev, orT da
ciohodarT, de ar treoe cu porunc1 imparlte§t1", grija fiind
a apitanuluI 3. In stir§it, la 1795, in 26 Iulie, Alexandru-
Vodà Callimachi dAdu, se pare, Orheiul in stlpinirea luT
Costachi Bals, care flcu pe locuitorT bezmlnart, cfiind Or-
heiul al slip, zice un alt act domnesc, din Maiu i8o64.
In tirgurile basarabene ajunse astfel cu stlpin (asa era §i
Movildul) nu se flcead case pe vatrl flrl voia acestuia,
care avea §i puterea de a räscumpára, la vinzare, pe cele
in fiintä §i a vinde singur yin, rachiti, mied (sic) §i bere,
precurn §i a tinea mesernita de came b.

Miron fiul luT Gavril DonicT si poate si Apostol DonicT

furl pircAlabr la Soroce. La 1737 era vorba ca aid sa se

1 La 1806 Alexandru Caraga; Halipa, III, p. 329. V, si procesul luI

Filip Lascul din Pecistea OrheiuluI cu Andreill bAcalul din Ias1 (Uri-
cariul, V, p. 190). CApitanI, stegari, N Atafl se athl rAspInditl prin
sate (Studa fi documente, XVI p 408). GAsim i pe un Lazar biv CA-
pitan, feciorul cAlugarului din Singureni (ibid., nota i). Un Alexandru
Anastase biv Vel Serdar, Halipa, I, p. 377. V. si Uricariul, XIV, pp-
111-3 si urm.; XVI, p. 235; XXIV, p. 425; XXV, pp. 271-2; Documente
Callimachi, 11, p. 188; Studi1 f i docuniente, XVI, pp. 398-9, pp. 237-8,
n-1 113; Documente fi cercetd A', pp. 62, 64-5; Halipa, I', pp. 240-1, 330-1,
2 Studit f i documente, XVI, p. 395.
8 Ibid., VI, p. 347, n-1 998.
4 Uricariul, VI, p. 276.
5 Documente Callimachi, I, p. 484, n-1 176. Pe la 1760 se Intilnese
In pArt.ile OrbeiuluI i LapusneI BAIAsachi, Dafie si Ion Donicl, Serdarul
lamandachi de la Cirlig, Alexandru RAscanu, Durnitru Carp si Stol-
nicul Carp, Arrnasul Mihulet; Studii i documente, XXII, p. lIt.
6 Ibid.. XVI, pp. 395-6.
 rtUVI §I EAEARABIA iN VEACUL AL EVIII-LEA 129

adune congresul de pace intre Ru§I §i Turd ' fnca de la

1753 apare Vel Capitanul de Soroca ° : la 1756 avea aceasta
dregatorie un Chiriac 8. Cetatea Sorocat cuprindea insa. la
1763 numaI osindiI, vinovatr, al caror emiclic, Intretinerea,
era din mila DomnuluI*. (Isprgvnicia de margine a Tinu-
tuluI Sorocar, fiinla Inca de la 1757 5, chid gasim In acest
rost, ca subordonat al SerdaruluI Manolachi, pe Dediul Co-
dreanu, §1 el intitulat : Serdar.
Aid, in Soroca se intilnesc prin 1730-40 numai cele maI ca-
racteristice nume romane§tr : Attonie, Postid, etc. 6. Sot-
nicul, adeca csotnicul de Cilzad de Soroca,, e Ionita, decI nu
un adevarat Cazac §irava§ele le scrie Paval Cire§ 7. In 1760
gasim pe Vornicul Andronachi §i sora Tudosca, pe Buzila,
pe Nicoli Arm§ §1 doI Donid, Lupu §i Andreiii 8 §1 §tim
ca din boierI aveail pamintud Ienacachi Milo, Dinu Canta,
Stefan Sturza 9.

Un Sorocean cu spirit de Intreprindere, Simion Hasna§,

care avea mo§iile Hasna§enr, pe Cobolta, Stane§tI §i Do-
bo§enI (aceste doua in Hirl), trecu pe là 1770 peste
Nistru, §i unul din fiiI luI facea afaced in Simbirsc, Nejinsc,
Ircutc §i Camciatca, iar un nepot numaI la Mohilau. $i,
dupa ce-§I recapata. mo§ia soroceana, Clementie Hasna§ se
duse innapol in Siberia '°.
In 1731 gasim la ChiOndzi, in tirgul facut pe locul cba-
trInilorp Cazacul §i Moldoveanul, de la BuicanI ", pe Agapie

1 Acte fi fragmente, I, pp. 341, 349.

2 Mazareanu, Voroneful, p. 54, n-1 10.

3 Ibid., pp. 61-2, n-1 11.
4 Docuniente Callimathi, II, p. 128.
6 Studir fi documente, I-1I, p. 331, n-1 vi; Melchisedec, Cronica Hu-
WO, I, p. 253.
6 Studir fi docuniente, XVI, pp. 396-7.
7 Ibid., p. 397.
8 Ibid , XXII, p. 112.
9 Ibid., p. (13.
10 R. Rosetti, /. c. III, pp. 87-8.
11 Eraii i urrna§il lul Crahan, cu danie de la aefan-cel-Mare (Ha-
lipa, IT, pp. 233-4).
9
.6n TAB GU h Mir

Soltuzul, pc Vasile Varney], pe Vicol Vartic hotnogul, vornicT

din sate, tirgovet1 din familiile Popescu, Onascu, Budul
UniT ctirgnvetl chisionenb de pe la 1750 ni sint cunoscup.
Apartin familiilor Hincul, Costin, Budul, Palade, Borila,
Jimbeid, Gratea, Filotie (cHilotoaia,), Bat, Spinu, Popa, Bo-
can (si Bocaneasa), Sirbul, Batcu ; intre el e scriitorul cVa-
sile sin Bt i starostele de blanari *tefan°. Cind el pleaca
In bejenie cla codru2, prin 1737-9, isT lasä marfa de holirca,
tutun, bumbac tare, fier, ore; fringhiT, dohot, sare, arama,
cciobote0. Sint oamenT dirjl, cu simt de puterea lor : IT
vedem apdrind pe robil crestinT de la Tatar!, ce fug la el,
si puind in flare el singurT pe Turcil cell rid de fetele lor 9,
Un ceaus, un vames stateag pe atuncl intre eT 5.
Statistica din 1798 arata la Chisinati ArmenT, Eyre!, Sirbi.
GrecT, Lipoveni, dupd ocupatil: abagerT, bogasierT, blinarT,
cojocarl, pitarT, birbierl, bacanT, cizmarT, cafegil, spoitorT,
argintarT, croitorT, zalhanagiT, blibaracarT, mumgil, olarl,
sahaidacarT, slicarT, vutcarl, rachierT ; intre el un singur Bra-
ovean6 (la Orheiti, erail Meant, un cojocar, un cizmar ; la
Telinestl ei dol cfurmagi(,7: b IcAnia o tine capitanul Alexe ;
lipsesc Evreil). Mesteril de la Chisinail Iucraii i bulgaril fine".
EvreT i ArmenT se afla aid Inca de mult 9 si de mult timp
GrecT fusesera primitT intre locuitoril orasululo. De la un timp,
innainte de 1809, se aseaza apoT la Chisinati SirbI de peste

I Studir fa; documente, XVI, p 397.

2 Studir cri documente, XVI, p. 402.

Ibid., VI, pp 264-5, n-1 442. Cf. ibid., p. 282, n-1 541.
4 Ibid , p. 300, n-1 624. Cf. ibid., p. 301, n-1 630, p. 319, n-1 763.
5 Ibid., p. 328, n-1 827; p. 339; p. 349, n-1 1025.
6 Ibid., XXI, p. 416-8. Familiile sInt tot cele vechl romAneigl,
Gane, Nour, Calistru, Stancul, TrOtneanu, Bocan, Chiriac, Dobre,
Bostan, Bogat-Noa, Tobultoc, Izmani (cApitan, poate de We de prin
Boto§anD. La Teline§tI, Cap-Mare, StavilA, Salcutian (trel elpitanl, un
dasal).
7 Pitarl.
8 Docurnente Callitnachi, I, p. 130.
9 Halipa, 1. c. 11, pp. 241, 297-8.
sO Studir ft: documente, VI, p. 322, n-1 789.
 AbS11 i EASAEABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 134

Dunare), trecutI intre cruptele VisterieI, si scutill de gos-

tina oilor, daca nu le aduc in tpamintul Moldovel) `.
Manastirea Galata pästra insa §1 dup a. ce liberarea orasulu!
fu recunoscuta de Domnie, inlaturindu-se claca si adetiul,
anume drepturI, ca acela de cintar, de bezmen: 40 de ban!
de tot casarul, iar la iarmaroc 40 de ban! de taraba pentru
negustoriI strain!, apoI acela de a pune vinzatori! de came
§i de bauturI, or! de a lua 9 banI de vadra de yin, 30 de
cea de rachia §1 horila g. Dar locuitori! Rominr, GrecI,
Jictovi .§i Armen!, cari aveaa privilegiu la desetina si gos-
tina c§i oamenl boierestI §i orIce breasla ar fi,, dar nu
§1 pribegiI de curind, lasatI in searna SerdaruluI, dadeaa
pe an numar 5 leI in patru sfertur! si cpurtaa menzilul,,
cu <cheltuiala musafirilor ce-ar trece in sus §1 in jos,. ApoI
grija aceasta se lasa apof in seama a I20 de scutelnici,
Vistieria platind numal pentru Pa§! §i capugi-bas1 3.
In ce prive§te cirmuirea, vedem de la un timp, pe Ser-
dad parasind Orheiul ca sa se aseze in Chi§inail. Un tasaul-
polcovoI) cazac, Iosap. Palii o lucrase pe la i800 odata ca
fierar pe linga loan Cananati care era cSardar la Chisinaal 4.
Inca din 1763-4 gisim linga Serdar si un besleaga, pentru
politia Musulmanilor, 5 §i pe linga besleaga de Chisinaa,
caruia-I corespund cer din Soroca si Movilaa, numa! in locul
d'intaia era si un iazagia 6 Pircalab nu se intimpina, dar
nu pentru ca. aid n'a fost cetate, cad pircalabiile de orase
se &if pe banI ca dregatoril civile, cu datoria de a stringe
baniI sferturilor, ramlind pentru aceasta rasura in mina lor,
cari pentru aceasta dadeaii la Chisinaa 1. ioo de leI pe an%

In sfirsit de pe la 1.700 inca negustorir din Rumelia lasa

1 Uricariul, VI, p. 469.
2 Halipa, 1. c. II, pp. 280, 290 (o, 1795), 293, 294 i urm,
8 Studil i documente, Vf, p. 355, n-le 1065.6; p. 358, n-le 1086-7;
p. 359, n-1 1096. Din condica de pe la 1740.
Studit i documente, XXf, p. 188.
.Documente Callimachi, I, p. 84.
6 Mid , II, p. 131; Docurnente i cercethrt, p. 37,
, Studil # documente, VI, p. 392, n-1 1384.
 32 LEGXTIflt SI vtATi Os NEW)

drumul Ia§uluT, pentru a lua un altul care pieacl de la

Reni anexat de Turd, dindu-i-se numele de Tomarov a,
abia la 166o 9.

3. Legaturi i viap de negor.

Negotul e, fire§te, in asemenea conditif, vioii. Avem §tirf

asupra luf la jumAtatea veaculuf al XVIII-Iea : se fac iar-
maroace la Budele, pe Nistru (in dreptul MovilAuluf, 3, de
Sf. Arhanghelf ; la Mail 4, pentru care se iea i firman6.
Be§leaga pAzia, §1 se cerea §i Pa§ilor a-st trimete oarnenif
pentru acest scop 6 Cacf nu odeta de la femef ru§inate §i
lucrurf de furat se incaierail negustorf §i Turd 7. Oamenif
din Moldova merg (Cu chirie, pe la VasiIc45 pgra la tirgul
cel vestit de la (Nijna,, Nijni-Novgorod B.
Pe la Soroca sint of §i stupf din bieI§ue. Go§tina
de of din Grecenf da 350 de lef, cea din LApu§na 3430
cea din Soroca 700 §i cea din Otheiii 1.500 10 . Pentru
sare, Turcif din Bender §1 Ismail yin 'Ana la Ocra ". i Turcil,
de la Hotin, Armenif de la Horodenca, a starostelul de
Caniev, trimeteail vitele la noI, ca §i Sirbil de la Movillii.
Vame§if de la cotace, a5 de lucru cu boa ce yin de pe
la Roman §i Boto§anf, cu horilca §1 postavurile, cu marfa
cnegustorilor cazaclif, cari aduc blAnurl din Rusia ". Se in-
Ibid., p. 372, n-1 1221; p. 374, n-1 1228.
2 Archiva ronuTheascd, 11, p. 360.
3 Studii fi documente, Vl, p. 22', n-1 103; p. 288, n-1 569.
P. 229, n-1 150.
6 P. 367, n-1 1168.
6 P. 297, n-1 613.
7 P. 304, n-1 644; pp. 304-5, n-1 646; pp. 305-6, n-1 650. La Orheia
un Turc omorIt de Turd; p. 300, n-1 655.
8 P. 223, n-1 113.
9 P. 296, n-1 607. Cf. p. 297, n-1 613.
10 P. 311, n-1 701. Dar dajdea mazililor pentru LApu§na, Orheia t)i
Soroca e nurnal 54 ughT, aproape cit CernAutul singur (p. 328, n-1 832).
1 P. b19, n-1 769.
12 Pp. 246-7, n-1 321. Cf. Uricariul, II, p. 164.
 nevi §I BASARABIA IN VEACIIL AL XVIIII-LEA 133

timpla ca un pircalab de Orheid sa ajunga apoT vame§ la

Chi§inad $i la Movilad vame§ul culegea venitul pentru
Domnul Moldovet 2
In veacul al XVII-lea pod era la Zagarancea, apoT maT
jos, pe mo§ia Sf. Vinerf §i a raza§ilor OcenT 8, tpodul luT
Gotar). De Idea coamenilor rI §i altor navalirT, se hotari-
sera intaid numaT podurT la Tutora, Zagarancea §i Gherman 4.
Ma! tarzid insa b cpodurile imblatoare, se inmultird. $i la
Teline§tI se facu pod de raza§1, pe la 1750.
Evreil alearga la noul citig, dupa ce nu maT incapead
in Polonia tulburata de lupte interne. Inca de la 1727 la
Soroca stail §i Eyre! polonT, cu chaham jidovesc,, care
(merge la otacele de la iarmaroc) sa iea ccurupca dupa la
totT JidoviT din Teara Le§easca, precum li este obiceiul lor
de vac, §i s aibi a lua §i de la meserciiT jidove§tT, pre
obiceid, precum ii scrid cartile §i de la altT Dornnr,
ET incep a patrunde in toate tirgurile, cu camata
-
prin sate 8 §1 cu horilca lor : astfel cMorohaT §i Avram Ji-
apoT §i

dovul ot Orheaiii), intovara§itT cu dof cre§tinT, aü §ese caldarT

de rachiii, pentru care dad pe an camana 2 galbenT §1 6
potronici : el pastreaza legaturT peste Nistru°. La Cau§anT
se a§eaza altil, cu acela§T negot '°. Un Evred tine in corinda
podul de la cvadul IaroveT,, care e al unuT boicr Ilie 1, Vin
intr'una altil din Ra§cov, de la Mohili, unde eraii insa §i

1 Sudi i documente, V , p. 252, n-1 379.

2 Pp- 408-9, n-1 1557; p. 409, n-1 156
Uricariul, XII, p. 302.
4 Ibid.
6 Ibid., p.313.
8 Ibid., XX, p. 139 ei urm. Nume: Picioroman, p. 142; Curcoi6
p. 14 .
7 Studi p, documente, VI, p. 426, n-1 1622. Pentru crupcA", coropc1
ibid., p. 446, n-1 1688.
8 Ibid., p. 376, n-1 1246.
9 P. 213,n-1 38; cf. P. 229, n-1 158.
10 P. 244, n-1 292.
n P. 220, n-1 76.
 131 LEGATURI §I VIATX DE NEGOT

Turd salbatecI, §i din tirgurile holone 1 La Budele Sorocal,

unde se tinea iarmaroc, 0 ramin a§ezatI pe mo§ie 2, ca §i in
alte sate° §i in Chi§inad4. JidovI basaraben1 cer a fi lasatl sa
steie pang. la Bacati 6. CeI din Orheiil erau in gilceava pentru
ban! cu hahamul a. Eyre! nu lipsesc nici la Lapu§na 7, §i capita-
nul Sorocal e silit a scrie ce urmeaza : <Cum boiaril care! ad
mo§iI la margine aü vindut toate vadurile Jidovilor, Inca
§i altiI carif ad cite un petec de mo§ie la malul Nistrulul,
cauta §i aceia sa puie orindar1 pe la vaduri, si-ail facut
luntre de imblä in vad, pentru brudina, §i fac ce kli-1 voie
JidoviI pe la vadurI, de sa petrec oamenI fel de fel peste ,

Nistru. Pentru care se roaga sa se scrie carte Marie Sale

la ceI cu mo§iile, sal nu fie margine in sama Jidovilor ; ca,
de nu sa va ridica aceasta, el nu poate da sama de mar-
gine 2' Intrad §i prin sate, §i la Dingenil Lapu§neT un copil
de jidov se facu teranul romin Ion a.
Jidovir apar de altfel §i ca orindarI in stil mare. Astfel
<Solomon MoisaI Leibu, Jidov of Balt1,, iea la 1784 venitul,
de bezmen, de dijma, de moara, (cum §i orinzile acestor
sate §i cri§me cu pivnite ), cu 1.250 de lel pe an, pescuind
in cele trel iazuri §i luind §i 5oo de vedre de vin, precum
§1 drojdiile : <insa pe preotif ce or fi la aceste sate sa nu-1
supere pentru dejma din piine, nici pentru bezman de case,
cum nicl pe un dascal ce va fi, atit la bisarica din Co§er-
nita, cum §i la bisarica din Solonet, cum §i la bisarica din
Ciornita2".

1 P. 236, n-1 231; p. 244, n-1 298; p. 298, n-1 618.

2 P. 246, n-1 319.
8 P. 264, n-1 441.
* Pp. 264-5, n-1 442.
5 P. 381, n-1 1292.
P. 294, n-1 596.
7 P. 298, n-1 615.
8 P. 302, n-le 635-6.
9 P. 387, n-1 4327.
10 Ibid., Vd, p. 235, n-1 104. Despre Evrell cafi stria pentru potas
codril LApusneI, Radu Rosetti, Arhiva S'enatorilor, III, p, pentru
siliOea de la Orheiti,
 o

nti§if V BASATIABIA tN VEACUL At. XVIII-LEA 135

*i WA ce pärere avea despre Eyrel un cunosator foarte

bun al locurilor §i al lucrurilor, consulul frances Peyssonel :
cTrebuie sa se !filature cu desavir§ire Evreir de la orice
rost, pentru ca sint in aeeste terl de O Ma creclinta care
intrece orice calificatie, '.

4. Biserica ,Bas'arabiei.

Bisericqte, Basarabia se tinea de trel diecese : cea de

sus alcatui de mar rnulte or! o episcopie a Hotinulul. La
1765 se oferia Scaunul, cpreasfintita episcopie a Hotinulub
calugaruluf grec Neofit din Bucure§tI, fost cefimeriu, al
Companier grece§t1 la Sibiiii. Se apatase csinodicub §i
cencomiasticub patriarhal, precum §1 beratul impäratesc. *i
la 1767 era vorba de aceasta numire 2. Pe vremea ocu-
patier ruse§tf urmatoare episcopia de RAdauti clpata adausul:
c§i de Hotin,, acesta fiind ,la 1773 titlul lid Dosofteiii, care
era sa fie Intaiul episcop bucovinean neatirnat 3. Mar tarziii
in cursul ocupatier austriace, din 1788 pAna la 1791 func-
tiona acolo episcopul moldovean Amfilohie, compilatorul
uner Geografir §i uner Aritmetice, care se retrase dupit
pace la Zagavia in apropiere de Hirlati 4. Inca la 1787 Amfi-
lohie isalia episcop al Hotinuluf, dar sta acolo, la Zagavia,
lingä staritul Daniil5.
Scaunul Hu§ilor avuse de la intemeiarea er, ca epis-
copie basarabeana, dupa luarea de la Turcr a Bugeaculuf,
supt Ieremia Movill, tot Tinutul din jos. Pastra insl in
I .0n doit absolument exclure les Juifs de tout emplol, parce qu'ils
sont dans ce pays-la d'une mauvaise foi qui passe touts expres-
sion"; 1. c., p. 215.
Contribufiunl la istoria literaturil romine, In Analele AcademieI
Romine", XX% III, p. 187 ei urm.
Studil 0 doeumente, VI', p. 226, n-I 72.
i Istoria literaturil romine in secolul al XVIII-lea, II, Istoria
Bisericil, II.
Studil 0 doeumente, V, p. 64, n-1 291. Amfilohie era trecut la
milele doninest1 si In 1784-5, ibid., VI, pp. 181, 189.
 136 MSERICA BASARABIEI

veacul al XVIII-Iea numal Soroca i Tinutul et . La 1734

se Mead toate drepturile bisericestI la Soroca lul Teofil
de Husl a. Avea astfel de drepturI si la DubasarI, i Patriar-
o
hul de Alexandria, chemat ca arbitru, dgduse episcopuluI de
Husl Inca de la 1715 Basarabia mijlocie. La Galati hotaria
episcopul de Roman, dar si aid avea de luptg. cu Proilayul,
Vladica BrgileI si al olaturilor) 3.
La 1757, Constantin Racovita, tinind seama de faptul ca,
(din neajungerea cheltuielil si din depgrtarea loculul sa
timpla de merg foarte rar episcopil la acel Tinut, pentru
cercetarea noroduluI crestinesc si a eparhieI sale), dadu
episcopuluI de IlusI Inochentie co bucata din locul gospod
al tirguluI Sorocth, si anume intre mosia Vistierulul Aris-
tarho, Liubenita, intre velnitile jidovesth de rachiil, intre
cursul Nistrulul i mosia Cosautil, a luI Nicolae Racovita 1,
precum i brudina nouluI pod de la Soroca, scos de supt
stApinirea Capitanilor celor Marl i ispravnicilor carl luau
pana atund pircalabia acolo 5. Cu vremea, prin schimb cu
Scarlatachi Sturza, care se mutn. In Rusia dupa razboiul din
I7g9-93, episcopia capatg. si CosautiI6. Prin aniI 1780 ea
se judeca pentru o parte din CiorestI, la Lapusna, cu Ma-
eoveiestil, urmasiI luI Macoveiti fiul luI Taicu Sirbul ; si Bur-
ghelestil erail amestecatI aice 7.

De pe la 1641 restul vechiI BasarabiT era al episco-

puluI turcesc de Brelila (sail Proilav), Tomarova-RenI si
Ismail, Scaun pe care-I ocuph si Calinic ce ajunge Patriarb.
Amintim apoI pe Daniil din 1765-78, care sfinteste bisericuta
1 Studif p documente, VI, p. 275, n-I 502.
2 Ibid.
3 Ibid., pp. 560-70 (pi dupl Melchisedec, Cronica Hu0lor,1, pp 1901 1;
Cronica Romanulut, II, pp. 28-9.
4 Melchisedec, Cronica Hu)culul, I, pp. 250-2.
5 Ibid , p. 252.
6 Ibid., p. 383 pi urm.
7 Uricariul, XIV, p. 119 pi urm.
8 Chilia i Cetatea-Albit; notele lui Calinic, in ,,Analele" citate, 1904,
p. 64 pi urm,
 BUSJ SI BASARABIA IN VECAUL AL !MU-LEA 137

din CAusanT 1. Procesul pentru Dubasarr si alte douA sate de

hotar pe care-I poartA la 1713 Orest de Husi cu Ioanichie
de BrAila, se resolvi in favoarea celui d'intAiii. La 1771-3
chiar al Husilor cApAtA, si cu voia lui Rumientov, tot Bu-
geacul. De la 1777, cu loachim, seria de episcopT ar raialeT
reincepe insA, urmind cu Chiril (1788-90, t dupl 1808). SA
adAugim a la 18o8 Rusii fAcurA o episcopie de Acherman
pentru Gavriil BAnulescu, iar apoi (1813), dupl. anexare,
cum vom vedea una a Hotinului i Chisiau1uT2.
in fruntea preotilor basarabeni erail protopopiT din Chi-
sinAil, la 1793 Toma, de LApusna si Orheiii ;p3 la 1764 Stefan
Coretchi, iar la 1766 Vasilie. In preoti me intrail i fruntasT al
rnazililor, ca acel Ilie Coreschi, din neamul luT Apostol,
care avu, pe acelasT timp, proces pentru Un iaz cu Doni-
cestiT 3. Frail asa de pretuiti protopopir, incit unul din t..1
Iua pe o fatA din neamul Donici de la Bezin 4. Un Mihalachi
dascAlul apare pe la 17605.
In urma rAzboiului din 1789 si urmAtoarele, un preot spion
rus, dar istet i harnic, cu gust de muna i pricepere ar-
tiskia, Mihail Strilbitchi, cprotoiereil al stApinirilor Mol-
dova si Valahie si al Basarabia), sail <exarh) al Rusului
A mvrosie, asezat de cuceritori la Iasi, se mutd, dupA ce
stAtuse un timp, la 1796, in MohilAti, spionind si tiparind,
de frica represaliilor turcesti, la DubasarT, cu slovele tipo-
grafieT metropolitane, unde lucrase pAnA atunci. Aid fAcu
el sl aparA un Ceaslov pe care MoldoveniT de peste Nistru
11 vor fi prima eu bucurie mare 6. Fiul si ajutAtorul &Id
Policarp aiunse podporucic rusesc.
Inscrina, II, pp. 14-5.
2 Chilia i Cetatea-Albd, pp. 231-5.
8 Dupg 1780 In Chi§inaii preotul Ioan §i preoteasa Lupa; &tail fi
documente, XVI, pp. 398, 399, 400, 401.
4 Ibid., p. 400.
5 Ibid., p. 401. V. §i Halipa, 1, p. 222; Melchisedee, Cronica Hufultd,
1, pp. 384-6.
5 Picot, Michel Strabickij, Paris, 1005; Bianu §i Hodo§, Bibliografia
romind ; II. Istoria Bisericif, II, p. 191 §i urm., 232.
138 DISERICA BASARABIEt

Domnil aveail Inca biserici donme§t1 §i manästirl privi-

legiate : csfinteI manastir1 de la Chi§inart,, foastd bisericd
domneasca ', ii cla Grigore Ghica in Octombre 1740 de la
vama ora§ulu1 2 oca de untdelemn §i o litra de tamiie pe
luna, precum §i scutirea tircovniculuI §i pos1u§nictilu1 2. Apor,
in lulie 1741, o suta de le! din mortasipia ora§uluI §i 30
de chile de pia, 20 de malaiii pe an din u§urul adus de
Tatari1 aice. Locul pe care era facuta, cce se nume§te Bui-
canily, apartineaam spus-omanastiri1 Galata, pentru care
qi biserica i se face mitoc.

1 Sf Nicolae, dárlmatä de Tatarl la 1711 0 refacutä de cunoscutul

Lupu Nastase Vel AgA.
2 Studit fi documente, VI, pp. 412-3, n-I 1670; pp. 417-8, n-1 1691.
Pentru mortasipie, pp. 419-50, n-1 1700. CL Halipa, II, pp. 241, 243
FA urm.
 CAPITOLUL al VI-lea.

Itttpirea Basarabiel.
. Basarabenif qi Ru§ii in nizboaiele din 1768-74 qi. 1789-93.

Mazilil din partile rasaritene se dara cu Ru§i1 §i in 1769,

§i vedem pe un maior muscal laudind in Octombre 1769 pe
Lupu Giu§ca mazil, fost capitan, care cs'ad aratat cu mare
supunere la porunca pre-puternicil linparatesiT noastre §i
Ora acum ad pazit marginea de n'aii lAsat neprietinul sa
treacA dincoace ca sa faca nicTun felid de stricaciune, . El
cere locuitorilor a se gati ccu totiT cu arme §1 calarT de
aparure sa fitr pe linga Lupul Giu§cl, gata in tot ceasul
pentru paza noroduluT cre§tinesc ce se afla pe marginea
PrutuluT. *i, cind neprietenul se va ispiti a trece dincoace,
sa facd vre o stricaciune teriT, cu totiT sa \TA aparatT bar-
bAte§te, §i atunce supunerea voastra va fi cunoscuta de pre-
puternica Imparateasa noastra,.

Dupa cucerirea de Ru§T, Hotinul paru a incepe o noul

viata romeineascd. Rumientov primia intr'una cererf de la
mazill moldoveni cad gasisera in actele lor batrine dovada
une stapinirT a stramo§ilor in raiaua de pang acum, §i cpol-
covnicul Peitlig) dadea carp de proprietate in numele cSani-
naril Sale), scriindu-se de catre Andreid Da§cbievicT, pisarul

I Uricariul, X, pp. 1211.

 440 13ASARAIIENIT §i Bust!

romAnesc al cancelarieT generaluluI, care lua §i in arendA

In conditil favorabile, ca multAmitA, mosiile astfel dobindite.
Intre rAzesil ce se certaa, se amesteca §i cite un Evreti al
raialel, ca arendas, ca (Mosco Jidovul,. llie Herescul, din
familia care era sl dea un episcop Bucovinel austriace, fu
asezat ca staroste de CernAutl, iar in Hotin intrarl pircl-
labl, pe cari-I aflAm acolo §1 in Matt 1773 Unul din el
pare sA fie Apostol pomenit la 1773 '.
Locuitoril SorocAl se bucurarA §1 eI (1772) de cucerire
§i scrisera pentru a vAdi aceasta MitropolituluI Gavriil. El
vorbesc de (glugul cel gred a strimbAtAtilor care ne-ati
mincat pAnA la oase,, de abusurile ispravniculul Aga,
om nelegiuit, despre hotArirea lor de a cAuta tea o scl-
pare §i liman... slujba cea cu multA trudA §i primejdil a
rAzboiulur, §i dorinta de a li se lua din spinare tiranul 3.
In 1775, la pacea care dAdu, cu voia ImpArAtesei ocro-
titoare, Austrier, fArA jertfa unei picAturl de singe, Buco-
vina, boieriI cerurA de la Ru§l macar inlaturarea Tatarilor
de pe locul de 32 ceasurl in lung §i doul in lat, ba chiar
restituirea Renilar, cu (citeva bAltl cu ostroavele lor, ce sint
pe locul Moldoveb. El protestau contra raielei Hotinului §i
contra anexArii partilor vecine la Bucovina. i, ca mi§catI
de un gind profetic, scriati : (De are Poarta turceasca
niscalva pricini cu AustrieniI, patria noastra nu-I datoare
sl faca rafuiall intre dinsiI cu dezghinarea el, ce, dupl
cum noI de la inceput am cunoscut ocrotirea Otomani-
ce§til Imparatil cu intregimea teril noastre, care acum s'ad
intarit §i cu acest de pe urmA tractat, a§a §i Otomani-
ceasca Poarta are datoria nedeslegatA sI pazeasca toate
pronomiile noastre §1 volnicia cu desavir§it1 intregime, 3.
1 Cf. StudiI fi docurnente, XIX, p. 41 i urm. AndreI DascovicI ca
pisar ot CernAuta" (In 1760), Strait fi docurnente, VII, p. 336, n-1 1.
Pisarul de Hotin e pomenit i la 1774; ibid., p. 227, n-1 74 ; v. i ibid ,
V, p. 417.
2 Ibid., XVI, p. 399.
3 Uricariul, VI, pp. 372-4. Supunerea BasarabieT sudice (Reni,
Chilia, Acherman, Ismail; BrAila trece la BuzAti) cAtre episcopul de
Hus1, ibid , pp. 1,91-2 (10 Ianuar 1771). ,,Proilavul" 1A.sase ca urmas pe
arhimandritul Pangratie (ibid., p. 391). Cf. si ibid., p. 395 si urm.
1 Ibid., p. 458.
 11411IEA bASAIIABIFI

2. Razboiul din 1806-12.

Anexarea.

In urma complicatiilor europene aduse de genialele ca-

priciI cuceritoare ale lul Napoleon, un nod rdzboiti ruso-
turc se incepu prin ocupatia Principatelor. La 19 Novembre
st. V. i8o6 Hotinul fu luat prin surprindere, in treI ceasuri,
de Cazaci1 ascun§1 prin §anturI §1 aceia§1, soartà o avu Is-
mailul. Hotinul era plin de zaherea. 1 IarA§1 mo§iile mol-
dovene§tI furl restituite vechilor stäpInT 2.
Teranir Incepura A se mute prin mahalele golite de
Turd, §i Guvernul luä mAsurI ca sä nu scadä birul a Lo-
cuitoril de la Chilia-Vethe §i Vilcov furl pu§1 in serviciul
floteI 4. Satele PogArnicenl, Va§covAt, Sili§tea §i Isacova
erail puse s gateascl, supt pazA de callra§1 de la Chi§inAti,
silitra 5. Se gindiad Ru§i1, ca §i supt Patiomchin, s1 duel
la Nicolaiev stejaril Moldovd pentru corlbfile lor e.
Si in räzboiul de la 1788 mo§ille hotinene se intoarserI la
cpame§cia aclecl la stapinr, 7. Turcit le luara apot indArlt 2.
La Soroca gAsim un ispravnic romin, Portarul Nicodim 9.
In fostul Bugeac, mAnAstirif Sf. Nicolae din Chilia, dad-
matä de pe vremea lul Patiomchin, i se restitui mo§ia Calla-
buga, cu doul girle, 1Ing satul Ga1ile§t1, §i se incepu re-
paratia, pe care Turcif o IntrerupserA, ca s,1 fie reluatl
prin staruintile protopopulut Panaite, doritor §i de §coalä °.

Studit i documente, xxn, pp. 68, 85 i urm.

& R. Rosetti, Arhiva Senatorilor, 111, p. 31.
Ibid., p. 54.
4 Ibid., p. 68.
5 Ibid., p. 78. Un Evrefi se presintä ca antreprenor; ibid., p. 80.
6 Ibid., pp. 8!-3 Vistierul Roset gasia lemnul OrheiuluI prea moale;
ibid. Pentru padurile satelor, p. 81. Peutru ridicarea Turcilor din
Hotin In 1806, Studir # documente, VI, p. 197.
7 Ibid., p. 255.
8 Ibid , p. 455, Uricariul, XIX, p 553.
9 Doeumente 0 cereetart, p. 71.
10 R. Hosetti, Archive; Senatorilor, 111, p. 45.
 442 Tammuz. DIN 180#3.12

in Novembre 1792 Hatmanul Ilie Catargiu facuse pod pe

Nistru la Bender cu ghecet 1, cacr Rusir taiail si lemne in
padurile Orheiulur 2. Catargiu fu recunoscut ca general rus
si intrA in rindul supusilor Tarulur. El cumparase Perenir
de la neamul Hinculur si adaugia si dupa plecare aceasta
stapinire 3.
Generalul Scarlat Sturza, care filcuse studir in Apus si
fusese o bucata de vreme un indreptator in sens voltairian
al invatamintulur moldovenesc, ramase si el peste Nistru,
crescind pe fiul slit Alexandru, un om de talent, in asa
chip, incit facu din el un aparator fanatic al ortodoxier
moscovite si al Tarismulur absolutist. Intre Rusr ramase si
noul colonel Manole Bals de la Sirautr, care se aseza la
Dubasarl 4. Comandantul politier din Iasr, ofiter de marina,
Dicescul, era dintre emigratir acestia 6. Un Alexandru Tautu
se aseza la Odesa 6, iar averea lur basarabeanä o lug Di-
boglu. In stirsit un Sturdza, dor Casimirr, un Bals si altirl
cerura, si izbutira, sa li se restituie mosiile ocupate de Ta-
taril Bugeaculur 7.

Dupa ocupatia ruseasca din 18o6 Hotinenir platira iarasr

sferturr, 106.488 ler la cite treT lunr. t Venitul mosiilor Ho-
tinulur, curse in Vistierie, fiind arendat la Evrer, cari in-
selara si furl pusr la juramint B. Logoatul Costachi Ghica
1 Documente fi. cercetttrI, pp 65-6.
2 Ibid., p. 67.
a R. Rosetti, 1. c. p. 89, si despre un NicoritA, general-locotenent,
ibid , pp. 89-90. AltI Romini In oastea Tarului, Inteo notitA din ziarul
Seara pe Maid 1912
4 Documentele Callimachi, I, p, 85, n-1 XLI. Inca maT de mult In
oastea ruseascA era un vagmistru Ion CreangA; R. Rosetti, Arhiva Se-
natorilor, 111, pp. 42-4.
6 R. Rosetti, /. c., p. 49.
6 Ibid., pp. 88, 90.
7 Uricariul, XII, p. 197. DupA pace §i la Cetatea-Albl era un mu.
hafiz; el purta titlul de PasA, Ismail-Pa§a; Documente iti cercearl, pp.
62, 78. $i muhafizul de Ismail era atunci un PasA, Bechir (ibid.). $i.
Paw, de Bender e intitulat muhafiz; ibid., p. 78.
2 Ibid., p. 206.
 nAIRE hAgARAMET ila

luä tvenitul horelcil ce intrA in tail, 1. Se unirl < olaturile,

Benderului, CAmanilor, Achermanului §i Chi lief pentru a le
Incredinta until singur ispravnic, polcovnicul Manolachi
Virnav °. Mazilii din Orheiii ajutarA pe noii ispravnici a. Va-
dul Sorocli fu iarMI strAbAtut de Cazaci ,Oarecare ne-
multAmiri nu 1ipsiaii, cad un boierina§ din Orheiii fu ridicat
§i dus la Ismail'.
Purtarea liberatorilor se aratA astfel inteo corespondentA
contemporang cNu se poate spune prin cuvinte cum se
poartA trupele cu locuitorif terif : pradA ma de cumplit,
fncit nimeni nu mai e sigur de averea lul. Tara e datoare
sA dea provisiile trebuitoare, dar comandantii le vind §i
locuitorif trebuie sl dea hrana saü ban! in loud er°,. Orl-
eine nu mergea cu Ru§if era decretat in 1809 ctrAdAtor
de patrie, §i taiat '; Divanul era rugat sA caute tin acest
Principat un calAil, care este trebuitor pentru aducerea la
Indeplinire a pedepsef cu moarte,. SpAtarul Iordachi Ca-
targiu, intors din Paris, fu dus in cea mai mare grabl
peste Nistru, bAtrinul Vistier Iordachi Roznovanu fu bItut
§i tirit de barbA prin Divan pentru cl nu putea da 20.000
de earl in zece zile, §i p Irtenitorir sAi amenintati cu cexe-
cutie militarl,. Boierul Conachi era urmArit pentru el
trAsura luf cAlcase un ofiter beat. $i impotriva Mitropoli-
tuluf Veniamin, adApostit la mArastirea Neamtului, ince-
purl cercetArile 9. $i in acest timp maiestrul de dant lvanov
arAta valsurile §i Radotinichin, uneltitorul grec, stAruia de
boieri sl facl petitia de anexare la Tar 9.

I Shun! ci documente, VI, p. 201. i pentru desetina la Orheid

Hotarnicenl.
2 Ibid., p. 200.
Ibid.
Ibid., p. 203.
6 Ibid.
6 R. Rosetti. I. e., p. 31.
7 ibid.
a Ibid., pp. 31, 34-5, 63-4.
9 Ibid., pp, 34, 63, 10 1 gi urm.
 445 rant:nut, DIN 4806-42

Mo§iile hotinene le luau"' in sfirsit, in arendd ofiteriT, intre

altiT chiar comandantul cetatiI Lange 1.

Gindul anexArif se vedea si din alte rtIsurT : Dimitrie

Sulima tu numit episcop al BugeaculuT, si se asezarl acolo
Inca din Iulie i8ii miT de Bulgarr ajutindu-T Haznaua im-
p5r1teasca all face si gospoddriile 2. ,AltiT primirl locuri
la Ibrac-Mirza in pArtile Hotarnicenilor, lingl drumul de
la Bender la FAlciiii : veciniT in mijlocul arora voiaiI sa
se strAmute se impotrivira hothrit 3.
Cam s'a ajuns la incheiarea pAciT care ni-a smuts Basa-
rabia aratä rindurile pe care le reproducem aicT, dintr'un
studiu publicat in cAnalele AcademieT Romine, pe 1910.
Dupl ce Cutuzov, comandantul-general rusesc, in§elind
pe Turd cu o demonstratie la Turnu, fAcu pe generalul
Marcov s treaa in ta;n1 DunArea la schela Petrosani,
lIng Giurgiu, cu 8.000 de oamenT, §i aduse astfel prinderea
intregil tabere a Marelur-Vizir Ahmed, care abia scApA
insus1 la Rusciuc (14 Octombre st. n. 1811), se incepu intre
acest fugar nedestoinic §i generalisimul rusesc un nal .si
foarte serios schimb de vederi pentru pace 4. Dragomanul
Antonie Fonton merse la Vizir pentru a se intelege cu
dinsul, §1 indatä cercurile din Constantinopol furl instiin-
tate. La inceputul lui Novembre, intro circiumä veche din
Giurgiu, stäteaii de vorbä cu privire la conditiT, Italinschi,
Sabaniev §1 Iosif Fonton, IntAiul-TAlmaciil al AmbasadeT
rusesti pe lingA PoartA, Antonie si Petru Fonton fiind
dragomani §i Bobrov secretar, cu ceT treT diplomati turd:
judeatorul militar Selim fiul luT Ibrahim, Hamid si Galib,
1 Ibid., p. 89.
2 Ibid., p. 36.
8 Ibid., p. 46. Pentru Tiganii din Bugeac §i de la Nistru, ibid., p.
46 §i urm.
4 Atemoiree de l'amiral Paul Tchitehagof, publiés par Charles Gr. La-
hovary, Paris-Bucure§t1 1910, p. 374. Ostrovul Giurgiulul, unde era.A
16.000 de Turd, fusese bombardat i luntrile turce§ti prinse de ale
Ru§ilor.
 1t1.1)IREA DASARADIEY 44h

avind din partea lor ca interprep pe Grecil Dumitrachi

Moruzi iApostolachi, dintre cari cel d'intAiii era socotit
de unit ca inteles cu generalul Cutuzov. Rusi1 hraniaii pe
Turcit din ostrov fAra a-1 IiberA. Iar agenti1 strain! i bo-
ierimea din BucurestI se desnadajduiail ca nu pot afla ni-
mic despre mersul negociatia
Zvonul despre cedarea Basarabiet, prin care, fireste, se
intelegea numat Bugeacul, apare insà chiar din Novembre 1.
Luarea Silistret de un detasament rus nu grabi lucrurile :
cetatea era aproape parasita. i Turtucaia fu ocupaa. Peste
Olt, la Ciupercent, Ismail-beg se mentinea in fata geneT
ralulut Zass, si el trecu Dunarea innapof dupa un sir de
lupte linga Calafat, abia in noaptea de 13/25 Novembre 2.
Vremea era blinda si se putea astepta Dar, tot la 25 ale
lunit, chiar represintantul saxon Ilubsch asigura cä Turci1
vor ceda Moldova rasariteana pana la Siretiii 0, si el intAria
aceasta afirmatie adAogind doar ca Turcit vreaii sa pas-
treze Dunärea-de-jos , la 25 ale luni14. Consulul Ledoulx
din Bucurestl credea, la inceputul lut Decembre, cà Rusit
vor raminea in (Basarabia, intreaga, cu Ismailul, ba chiar
cu Braila, i asigura c tratatul e i iscälit, asteptindu-se
doar ratificatia Sultanulut 2. Se gltiaii la Bucurestt luminatit
cu czeul Marte care, alare pe vulturul imparAtesc, tine'n
plisc Semiluna).
De fapt generalisimul trimesese pe Langeron i pe gene-
ralul Print Essen la Rusciuc. Aid Marele-Vizir ii observa
ca e ru§inos ca RuiI, cari stapinesc un Vert al globulut, sci
se certe pentru o.palmet de pamint, care niel nu ii este folosi-
toare". El aratà ca n'are incredere in Napoleon, care i-ar
distruge si pe Turd dupa ce Rusit ar fi fost distrust. Ba
Raport consular frances din 11; Hurmuzaki, Supl. 12, p. 641, n-1
DCCCXXX.
2 Langeron, In Hurmuzaki, Supl., Is, p. 365.
Hurmuzaki, Supt., 12, p. 645, n-1 nccccxxxvII.
Raportul urmator.
6 Ibid., p. 647.
10
 44(1 hXzriona. IAN ie.Ofj-i -
vorbi de alianta defensivA a celor treT terl care (se ma! tin
in picioare 1.! Turcia, Rusia, Anglia. SA nu maT deie dee! luT
Napoleon un balsam de singe. (VA &Ai Prutul; nimic mar
mult; Prutul orT razboiul; am jertfit enorm OM acum ;
Ismailul singur vä plate§te razboiul, §i mat avetT patru ce-
tatf §i o stralucita provincie,. Cutuzov fu uimit de aceasta
francheta §i de aceasta prietenie ; Tarulul i se trimese ra-
portul autograf al luT Langeron. A doua zi, acesta merse
iar.1§1 la ordie, cu generalul Turceaninov.
Inca de atunci era vorba de mutarea Congresuluf la
Bucure§tf. Duca predarea, deosebit de onorabi1.1, a Turcilor
din ostrov, incepura a sosi aid represintantiT Rusier. La 14
Decembre Cutuzov intra in Capitala munteana, care-I pri-
mia cu sunet de clopote, pe cind tunurile ruse§tT bubuiail.
De fapt, el aducea pacea, ce fusese aproape incheiata la
Giurgiu, prevazindu-se granita SiretiuluT In schimb pentru
Serbia restituita in anume conditiT. Interventia directa, prin
scrisoare autografa, a SultanuluT aduse insa pretentia de a
se pastra pentru Turd Ismailul, Chilia §i gurile Dun irif.
Ca multImita pentru concesiile anterioare, asediatiT din in-
sula primiserA voia de a trece ca (musafir1,, la odihnl §1
hrana, pe nialul nostru '.
La 15 sosiail §i ceT treT Turd, cu 70 de oamenT ca alaiii,
§i cancelaria. Dunarea era deschisä pentru comert, §i Ru§if
luaa yarn I 5010 prin antreprenorT, la Zimnicea. Marcov,
care nu maT avea de lucru, se intorcea spre Moldova. Peste
citeva zile Vizirul insu§f se indrepta spre Sumla, lasind in
Rusciuc pe Bo§neag-Aga. ltalinschi dadea un banchet co-
legilor sM, §i sala desbaterilor se pregatia, cam incet. Se
pästra acelal secret asupra stadiuluf negocierilor. De fapt
cetirn ca se altepta raspunsul TaruluT. Pe cind Bulgacov,
§eful cancelarieT ruse§tf, facea sa se raspindeasca prin bo-
ierul Varlaam vestea cä se a§teaptA numal ratificatia, care
va fi data la iveall abia in Martie, Poarta nepierzInd nimic 2,
1 Ciceagov, pp. 375-6.
2 Aceasta era vechia 61 nadejde. V. raportul saxon din 10 Iunie
1807: Occupd entièrement [le Sultan] dans ce moment-ci de la guerre
uontre les Russes en Moldavie et Valachie, que son grand d6sir seroit
de faire 6vacuer, les provinces lointaines n'attirent que faiblement son
at ention".
 hAPinigi ItASARAIMA 443

la 30 Decembre st. v. Cutuzov primia scrisoarea impX.

rhteascl prin care se refusa inthrirea tratatuluT din causa
schimbärilor Introduse de Sultan1. De acum innainte nu se
maf lucrI nimic la Bucure§tI, unde se pierdea vremea cu
cmarionete, umbre chinese, concerte, §. a., 2, pe cind tru-
pele ruse§t1 se a§ezatl pentru iarnä. Atita doar spuneaü
Rusit ca generalul Hartinga 4 Sultanul e un om foarte
intreg in hothririle luf ) 2, Congresul ajungea cindescifrabil,
pentru consulul frances 4. Ru§if puseserA la mezat veniturile
domne§tI pe 1812.
Astfel la 14 Ianuar 1812 se auzi cA,Inteo intrevedere "de
la 13 seara, represintantif Sultanulul, cari aflaserl rAspun-
sul TaruluT, art declarat cum ch sUipinul kr nu va phrAsi
cu niciun pret punctul shit de vedere §i a ef sint gata sä
plece. Atund numaT TurciT din ostrov, cgAzduitT, deocam-
data ca musafirT, furl declarati prin§1 de rhzboiii §1 pornitf
spre Rusia. Un curier anume fu expediat la Constantinopol
pentru a cere, din partea implratuluf, un ultim raspuns, pe
cind Galib spunea lärnurit consululul frances ch cminciuna
e basa politiceT ruse§tf, §i auta sA. smulga dela el ceva
despre intentiile luf Napoleon de a lupth cu Tarul pentru
invierea Polonief. Plenipotentiarul turcesc vorbia de rein-
ceperea ostilitatilor §i incheia cu vorba de incredere: eDum-
nezeti e mare, 2
Curierul trirnes la Petersburg, printul Volconschi, sosia
la Bucure§tf cu inceputul luT Februar ; cel turcesc era oprit
la Rusciuc de sloiurf, Garnisona GiurgiuluT se inthria cu
dona regimente. Indatl Cutuzov rupea, fail vre-o in§tiin-
tare, armistitiula. Si§tovul era ocupat de generalul Bulotov,
oprindu-se mArfurT turce§tT c de mai multe milioane). Lan-
geron sosia in Giurgiu, Marcov trecea in Oltenia. Si§tovul
1 Ciceagov, p. 375.
2 Hurmuzaki, Supl., P, p. 657.
3 Ibid., p. 659.
4 I bid., Tainul Turcilor era de 135 de galbeni pe zi.
6 I bid., pp. 663-5.
6 V. §i memoriul luI Langeron, In Hurmuzaki, Supt. Is, pp. 69 378-9,
 148 rastlottn, DIN 1806-12

fusese pr:Idat flr:t mill ; la Zimnicea ofiteril rusi isT impar-

liai si femeile Turcilor. Generalul Livin cera M5cinu1 ple-
cind din Galati, pentru care se f1ceal planuri ca pentru o
tno,15. Odes $i in alte part! dobrogene se prlda dui:a
putintd, Fora la Babadag, Bazargic, Mangalia ; Harting
distrugea Silistra i Otrundea 0111 la Rasgrad 1 Cu ase-
menea rrasuri se cauta grabirea curierulul, care tot nu
sosise. NumaT la 8 Mart seara, el era la Giurgiu, unde-sT
incepea carantina. La 9 ale lunit, scrisorile luT sosiaii in
Bucuresti. Sultanul se arltase tnezguduit in hotAririle sale,.
Un noü Trimes mergea decT la Petersburg. Era vadit cI
se astepta primAva:a, si Napoleon.
La 10 Mart 1812, raportindu-se la o scl isoare anterioarà,
din 14 Februar, Hitbsch, ainbasador saxon, scria astfel
dt spre afacerea plait:
(Din raportul mieii din 14 Februar Excelenta Voastra
va fi observat hotdrirea Divanului dc a continua mat de-
parte ostilitAtile contra Curti! hnperiale din Petersburg, maT
bine decit sl facl o pace dlunatoare acestuT Imperiu. Cu
toate et-1 lipsesc mice mijloace pentru a putca urmh rlz-
bolul acesta, poporul musulman a refusat sl se impace cu
vecinul sail cu pretul marilor jertfe ce i se cer. Sultanul
isT arltase dorinta de a se pune in fruntea armatei oto-
mane, chiar dacI imprejurlri maT grele 1-ar retinea in
aceastl CapitaIL
NicAir1 aiurea nu se vorbeste de o asemenea intentie a
SultanuluT, nici despre sprijinul pe care i-1 &Idea opinia
publia turceascd in hotarirea de a nu instrilina nirnic din
teritoriul pe care el il privia ca flcind parte din Implratia
lui. De fapt insi infringerile de la DurOre producea5 o
adine impresie in Constantinopol : un Arab fleu din paie
un chip de om mort, ii asezl pe masa sicrielor de la o
moscbeie i strigh in auzul tuturora el acesta e Proorocul

1 Ibid., pp. 380-1.

 RAPIREA MSAIIABIEt 149

Mohammed insusl, care, uitind de al sal', nu maY e vred-

nic, in moartea lul, decit de ingropare 1 Jar, cit priveste pe
Sultan, el 41 avea spionil personall si in tabAra Viziruluts.
Sosirea unul curier din BucurestI e aratat5, in raportul
luI Htibsch de la 26 Martic astfel :
If A sosit din Bucurestl un Tatar cu depesile plenipoten-
tiarilor otomanI pentru Poarta. Mal multe marl Sfaturl de
Stat ail fost tinute ca s comunice nouth tile venite mem-
brilor Ministeriulul. Se bänuieste in de obste cà cuprinsul
acesta stirI este foarte prielnic pentru incheierea pAcir, ;Li
aceastä veste, daca se adevereste, va face plIcere popo-
rultd musulman'.,
Curierul acesta trebuie s5 fi fost trimes dapa sosirea r5s-
punsuld din Petersburg. Tarul pregAtia ultimatul atre
Napoleon, prin care cerea s:1 se retragä Francesil din te-
ritoriile ce le ocupail in Germania, la granita sa (24 Mart).
El filen deer, neap5.! at, concesia pe care Turcit o voiai de
mult : intelegind a pästra totusl vcchiul Bugeac, el Ina
Turcilor Gurile Dunaril.
Acesta e intelesul raportulul saxon dat mat sus. Un ra-
port prusian din Petersburg spune la 20 Mart c5, pentru
a cistiga de-a dreptul pe negociator I tura, s'a intrebuintat
o rnediatie sucdesa4,regele Suedia, c5ruia Francesil ii in-
calcaser5 Pomerania, avind ccl mai mare interes la inche-
ierea pad!. Aceste stlruinte le cunoastem si din scrisorile,
citate, ale consululta Ledoulx. Agentul suedes Horn venise
la BucurestY, cu Ufl curier rus, la inceputul hi! Mart ; el
cercetase si pc ceI.tra Tura 4i pe Moruzi. Mergea la Con-
stantinopol spre a vorbi cu ambasadorul suedes Palin, in
corespondenta c5ruia se af15, de sigur, multe tirt notta
despre pierderea noastrà din 1812. Galib declard a nu
1 Hurmuzaki, XIII, p. 124.
3 Ibid., p. 154.
1, 1116. citat.
4cte i fragmente, 11, p. 479.
 150 raznolut. DIN 1806-12

crede ve§tile pe care le aducea despre lucrurile din Apus

acest secretar ; el a putut rdminea impresionat insd de din-
sele. Iar Moruzi, incl mai mult 1
Mai era o deosebire de vederT, cad, Ina de la inceput,
nejiincl siguri de gindul lui Napoleon impotriva Rusiel el nu
plea decit in April pentru a tinea la Dresda cCurtea sa
de regT, pregatitoare Sultanul insu§T jertfise Tinutul dintre
Prut §i Nistru, fi el ftia bine cd altd oaste Ware niet de unde,
nict cu ce o stringe. E vorba de Tinuturile asiatice de la Cu-
ban, pe care le cereal!' Ru§iT §i pe care Poarta ' nu void sa
le deie. La inceputul luT April acel ambasador suedes la
Constantinopol, Palin, spunea until coleg cä (nu despe-
reazd de pace dacd Rusia n'ar voi sa persiste asupra acestuT
punct §i s'ar multämi cu o parte a MoldoveT, °. Si trebuie
sä credern pe acest mediator al tratatului.
Ina. din April o treime din o§tirea de ocupatie, care
nu ajungea nici la 40.000 de oanieni trebui sa plece pentru
a lua parte la apdrarea impotriva lui Napoleon a terito-
riuluT rusesc. Se evita trccerea prin Bucure§ti, pentru a se
ascunde evacuarea. Se luau mdsuri pentru intarirea Hoti-
nuluT, pe unde FrancesiT §i TurciT, ba chiar Austriacii, cari
incheiaserd cu Napoleon tratatul din 14 Mart, §i-ar fi putut
da mina. Giurgiul, Si§tovul fura parasite. Se stringead
banT, cari trebuiad sa atinga suma de 2.000.000, §i carute
de transport din Principate, a cdror päräsire aparea pro-
babild. 80.000 de boT, du§I de 40.000 de teranT, atita era
pretentia stapinilor pe ducd 4. Generalul Comin6, GI-cc de
origine, vice-president al Divanului din Bucurc§t1, pleca
spre casa 5. Tabacherea de 80.000 de leT, care se pregatia
pentru Cutl.zov, infáti§ind biata tara prddata de el, care-I
1 Hurmuzaki, Sup/. 12, pp. 676-7, n-1 DCCCLXXX. Pentru aceastä in
terventie suedezA v. Ciceagov, 1. c., p. 378.
2 Acte i fragmente, II, p. 479, n-1 3.
3 Ciceagor, /. c., p. 377.
4 Acte i fragmente, II, p. 480, n-1 3; flurmuzaki, Sup!. P, p. 681;
p. 682, n-1 nccci-xxxviii,
6 i bid,
 111PIREA BASAR,BIEY 151

Intindea ramura de palmier a eroilor, fu pusl in lucru mat

rApede 1. Zvonul ca Sultanul va trimete un ambasador spe-
cial la Paris pentru pregAtirea aliantel, produse §i el o
puternicA impresie ". In a treia sAptAminA a lunit se spunea
In lumea diplomaticA din Petersburg a s'ar putea ea Ta-
rul esA fi consimtit a restitui tot ce cucerise asupra Turcilor"3.
Dar ambasadorul hit Napoleon, Andréossy, nu venise
nict la mijlocul lut April, §1 nAdejdile diplomatiet parisiene
cl tratatul de alian1A, cuprinzind aceastA legAturl insA§T,
ap A garantarea ntutuala a posesiunilor" i lupta impreunA
contra Ru§ilor, va fi incheiat Inca innainte de venirca lul,
de cAtre Latour-Maubourg §i Ruffin, se dovedirA zAdar-
nice '. Astfel cind, la 21 April, Cutuzov ceru plenipotentia-
rilor turd o nota conferinta la re§edinta lut, Galib, cel
dintre din§it, nu putu spune altceva decit ca Poarta
ar voi sA restabileascA lucrurile in starea lor de mal in-
nainte) ". Colonelul de Rochechouart, pe care el il trimise,
dupA cererea Ru§ilor, la Constantinopol pentru un ultim
raspuns, se intoarse la 26, dupa ce fusese oprit mult timp
de Vizir, in non! lagar de la Sumla al acestuia, f1ra nick)
lamurire 6. Se a§tepta Andréossy.

Acesta nevenind °, Poarta nu putea sd InlAture baza de

negocieri pe care o primise in Novembre: ccdarca parlit dintre
Prut i Nistru, afara de Basarabia 0 de gurile Dundrit.
La 18 April, amiralul Ciceagov, care mintuise organi-
sarea provinciet Camciatca, avea o audientA la Tarul Ale-
xandru. Acesta, gata de plecare impotr'va Francesilor, i se
plinse de incapacitatea bAtrinulur, moliulut §i stricatulut ge-
neralisim de la Dunare Cutuzov. cPacea cu Turcia), a§a
1 Ibid., p. 685, 11-1 DCC( XCII.
2 Acts fi fragrnente, II, p. 479, n-1 3.
3 Ibid., pp. 479-80.
Hurmuzaki, Supl. I', p. 683, n-I DCCCLXXXIX.
s Ibid., pp. 684-5.
6 Hurmuzachi, Supl. 12, p. 685; Acts fi fragments, II, p. 480, n-I 3.
7 D. Edouard Driault ImI atrage atentia cä instrucpe 1 s'ati dat
uumaI la sfirOtul luniI,
 152 RAZBOIUL DIN 1806-12

relateaza arniralul cuvintele stapinuluI sü, 'nu innainteazA;

in loc sa se apropie, ea pare sa se tot departeze. Excesele
trupelor noastre in Moldova §i Tara-Romaneasca aü exas-
perat pe locuitorI, inclolenta §i intriga presidA la toate in
partea aceia,. Chiar atund misiunea de a aduce instructil
noua fu oferita Jul Ciceagov insu§l, care ar fi retusat-o,
neputind lucra nicI ca superiorul, dar, maI ales, nici ca in-
feriorul lul Cutuzov. A doua zi insa, el primi un ordin
formal. Instructiile ce i se punead in vedere erad urma-
toarcle : (SA. ispraveasca interrninabilele negocierI cu Poarta
§i sa o invite la o aliantA ofensiva §i defensiva, sad' aitfel
sà reiea ostilitatile cu toatA energia trebuitoare pentru a o
sili la aceasta in cel mai scurt timp, ; sa ameninte cu flota
Maril-Negre §1 cu o rascoala generalA a cGrecilor §i a tu-
turor popoarelor care gem supt jugul otoman §i care sint
legate de noI prin conformitatea legiI lor, precum §i prin
alte legaturl, ; sA se incerce, impotriva Francesilor, cu aju-
torul floteI englese §i cu ingaduinta de trecere din partea
Turcilor, o diversiune la Adriatica ; csa se organiseze orl
sa se mentie administratia in principatele MoldoveI §i Teril-
Romane§tb, el, Tarul, cne mar putind s sufere grozaviile
(de semblables horreurs) ce se facead acolo, dupa raportul
ce primise 1
Numit comandant in §ef al armatel Dunaril, al flotel
Maril-Negre §i guvernator general al Principatelor Mol-
dova §1 Tara-Romaneasca,, Ciceagov plea, luind cu dinsul
auxiliarI cari-I puteati fi pretio§T. Boierul Sturza, Scarlat
Sturza, care, dupa studir in Apus §i o petrecere mar In-
delungata in Moldova, se stramutase de mult la Ru§l §i,
dn timpul razboaielor cu Turcil, li adusese marl servicil
pentru ca sa ajunga prin el la liberarea teril sale', (era
ruda prin femeia sa cu familia ha Moruzi, dragomanul PortiI,
§i al caruI frate era ata§at atuncl la plenipotentiarif din Bu-
cure§th, deci cu beizadelele Panaiotachi, din Constantinopol,
§i Dumitrachi, de la Congres; Alexandru,.fiul luI Scarlat,
Ciceagov, pp. 359-60. In notg se citeaz g. cunoscuta vorba a WI Cu-
tuzov despre locuitori! teerilor noastre: Li las ochil sa One.
 RAPIREA. BASAIRABIEY 153

etinlr de mare talent, care la o crestere aleasg. unia me-

ritul rar de a vorbi i scrie desgvirsit cinci limbf, cu o
elegantl usurinta», vestitul reactionar rusofil, care visa de
triumful 'universal al unef ortodoxif mistice, intovargsa pe
tatal saii. Functia de (director al cancelarief diplomatice
pe linga generalul in sef al armatef din Moldova, o dadu
Ciceagov, dupl recomaridatia cancelaruluf Rumientov, care
era unul din ceI ce impiedecaserd Ora atunci incheierea
paci11, luf Capo d'Istria, viitor cancelar el insusi, i Inca. de
pe atunci representantul unef constiinte nationale grecestI,
care se razima pe sprijinul Rusief si n'avea niciun fel de
prietenie pentru Rominf ca popor 2. In sfirsit, in suita de
Greci i renegatf a nouluI generalisim se ggsia si acel (co-
lonel, Barozzi, fost consul rusesc in Venetia, care adusese
in 1802 fuga liii Mihaiu Sutu, cu toatl Curtea si boierimea
lu1, ba chiar cu toatl gloata Bucurestenilor, in Ardeal, pen-
tru a stirni astfel un razboiti intre Rusf i Turc13.
Nu stim ce tratat ar fi putut incheia ()null astfel servit.
Gloria de a liberl pe Moldovenif de peste Prut din (cruda
robie a paginilor, era insa reservata lul Cutuzov insusT.
La 2 Maid, tocmaf in ziva cind Ciceagov pleca din Pe-
tersburg, Cutuzov, care simtise, prin scrisorile luf Rumien-
tov, el i se iea situatia de comandant si misiunea de pa-
cificator, ruga pe Galib sg.-r arate care sint ultirnele con-
ditil ale Portif, si in aceias1 zi se tinu o noul conferinta.
Consulul trances era incredintat ca. Turcif, in ajunul ma-
relul conflict militar din Rusia, vor cere intreaga restituire
a provinciilor pierdute*. De fapt, cum nici nu se putea altfel,
in lipsa unel invoielf formate cu Francesif si a siguran(ez
unel hotarltoare biruinfe, ba incei pi a bunel lor credinte ab-
solute, plenipotentiarif nu puturl face alta decit sä repete

1 Acte i fragmente, II, pp. 481-2.

2 Ciceagov, pp. 361-2. Instructiile mai precise ale amiralului, in
Revue Contemporaine pe 15 Mart 1855 (nu mi-a fost la indemina).
b Ibid., p. 364.

4 Hurmuzaki, Supt. P, p. 688, n-1 Det..C2WIT.

 154 DAZDOIUL DIN 1806-12

ceia ce spusesera din Novembre 1811 pang in Iauuar 1812.

Fara a intrebuinta vre-un secretar, Cutuzov se grabi a scrie
insult la Petersburg, §i, ca 81 fie sigur ca vestea va ajunge,
el expedie dot curierl de odata Peste opt zile, cind Ciceagov
era numal linga Ia§1, plenipotentiarit turd luad parte la
serbarile pe care boierit slugarnict le dadura lut Cutuzov,
oferindu-I tabacherea de aur §1 Wind luminatie §i artificit
la Herastrail 2.

Ciceagov statu la Ia§1 numat citeva ceaiur13, a§a de gra-

bit era sa iea asupra-§1 rolul de impaciuitor intre cele doul
Imparatit. Bucure§tenit aflad cu mirare, la 27 Maid, ca
noul venit e acum stapin in numele Tarulut peste Princi-
pate, dar et nu §tiall decit din zvon ca pacea era Inche-
iata, §i-§1 Inchipuiail ca Rusia nu va ci§tiga decit co bu-
cata de parnint la Marea-Neagra,. Gal b declara cut venia
sA-I lntrebe ca cpacea nu era incheiata, dar amiralul Ci-
ceagov pare a 0 dori mult (vivement); ni ofera restituirea
acestor provincit ir'ind la Prut". De fapt insa, amiralul nu
mat avea nictun rol: dupa insa§1 marturisirea lui, Cutuzov
(spusese plenipotentiarilor turd sa iscaleasca preliminariile
a§a cum erail, §i le expediè imparatulut, 5. cMica intrigap
mirase pe Turci, cari primisera. Se aftepta dect numal rds-
punsul javorabil al Tarulia, gi, cind acest rdspuns vent, pacea
era gata. Ciceagov arata ca carticolele aditionale, trimese
de cancelar prin ultirnul curier veniail prea tirzid : ce cu
neputinta a face propunert noul potrivit cu articolele ace-
lea) °. Marele-Vizir, caruia Galib if trimesese, din parte4,
propunerile iscalite ale Ru§ilor, in acest sens turcesc 7, nu
putea, In imprejurärile date, decit A primeasca §i el. La

I Ibid., p. 688, n-I DCCCXCV.

2 Ibid., p. 689.
2 DupA raportul luI Fornetty din 16 Maid (ibid.), el ar fi sosit acolo,
nu la 10, ci la 16.
. Ibid., p. 691.
6 Ciceagov, p. 379.
6 Ibid., p. 394.
7 Humuzaki, Supl. 12, p. 692, n4 DCCCC.
 RXPIREA BASARADIET 155

30 Maid in sfir§it Ledoulx al-Ma ca Agentul AustrieT i-a

adus vestea, capätata de la Galib insu§1, cä pacea deti-
nitiva a fost iscalita intr'o conferinta care s'a tinut ierb,
la 29 sail, cum se inseamna in actul insug al tratatuluT
fatal, 28 Maid st. n. (16 st. v.) 1812 '.
Trimes indata. la Poartd, tratatul fu luat in oarecare dis-
cutie, la care IA parte Bulgacov, §eful cancelarieT luT Cu-
tuzov, care merse pentru aceasta la *umla §i apol la Con-
stantinopol, in tainV. Fata de Frances!, Galib se scusa cu
aceia ca fagaduielile luT Latour-Maubourg .nu se indepli-
nisera, din nenorocire, la timp), cà parnintul cedat era
< putin lucru, (peu de chose) §i ca, panä la terminul de eva-
cuare, fixat la treT lunT, cevenimente fericite) ar putea
aduce schimbarT in politica otomana 3. La 6 lunie generalul
Harting aducea §i la Ia§1 vestea paciT, spuind limpede ca
de acum innainte Prutul va fi hotar4.
Tratatul ajunsese la Constantinopol in opt zile. Sultanul,
scrie Latour-Maubourg insu§T, interesat, 1-ar fi primit cu
durere, multimea ins5, desgustata de infringer!, cu aplause 5.
Poarta nu era multamita maT ales cu granita din Asia, §i
Anglia chiar o intaria in acest sentiment6. Abia la inceputul
luT Iulie osiati la Bucure§tI actele de ratificatie, pe care
Galib le socotia cnecompletes>7. De fapt, negocierile urmara
pang. in August, dar numaT asupra situatier SerbicT. La 10
August, Reis-Efendi anunta ambasadelor schimbul ratifica-
tiilor, facut in Bucure§t18. Ru§iT, cari se gindisera a intre-
buinta presenta lor in Principate pentru a sili pe Turd la
o alianta, fie §i printr' un niers indraznef asupra Constantino-

I Ibid.
2 Nu Insa f1r §tiir4a lui Moruzi, care credea a, In vederea uneI
aliant(e, e cel maI bun lucru ce se poate face"; Ciccagov, p. 395.
3 Hurmuzaki, /. c., pp. 693-4.
4 Ibid., p. 695, n-I oCCCCI1r.
6 Ibid., pp. 696-7.
Ciceagov, p. 398.
7 Hurmuzaki, Supt. P, pp. 698-9, n-I nccucx.
8 Ade i fragmente, II, p. 485.
 456 NOILE CONIOTIT DE VIATX ALE II1S ;DAME!

pole!, orT pentru a patrunde in Ardeal impotriva Austriacilor,

cu ajutorul Ungurilor nemultarnitT, trecura Prutul indärat1.
Planul organisaril unel ()stir! romanestf pentru scopurf vi-
itoare disparu si el 9.
Asupra cesiunil din 1812 nu se maI putea reveni. Basa-
rabia &muse in stapinirea Tartan!.
(Prutul, din locul unde acest nil patrunde in Moldova
pIna la varsarea sa in Dunare, apoI din acest loc, malul.
sting al acestel ape pana la Chilia si la varsarea sa in
Marea Neagra, vor face hotarul intre ce'e doua Imparatif.)
Adeca : intre aceia care putea si ne pastreze intregf pentru
unitate si neatirnare i aceia care nu era sa ni restituie
nicTodata ceia ce apAtase odata.

3. Node conditit de viatd ale Basarabiel durcrea

Holdovit sAiate.

Se lua supt numele unuT Tinut tataresc teritoriul, de

tret orl maI mare, al Tinuturilor rornanestf de pestre Prut.
Intelesul pur bugecean al Basarabief la sfirsitul veaculul al
XVIII-lea reiese din toate actde". $i Rusil chiar o mar-
turisiaü cind ficeail, saü ingaduiati, sa se intituleze is-
pravnic al Basarabieh, cu venit de 143.000 de tel pol-
covnicul greco-romin caruia-1 dadura administratia peste
Bender, Acherman, Chilia si tot Bugeacul 4.

Ciceagov, pp. 396-7. Pentru frica unet pAtundcrI a Austriatilor In

Moldova, ibid., p. 407.
2 Ibid., pp. 401, 402 si urm.
3 Studi i documente, LP, pp. 139.
4 R. Rosetti, Archira Senatorilor, III, pp. 9, 64. La Orheiil eI
aseaz1 pe Manolachi Dimachi i Grigore Bals, la Soroca pe Constantin
Sturza i ,Petrachi Catargiu; la Hotin pe Alecu Ghica i lordachi
Leon; pp. 13-4. MaI tarzia olaturile Bender, CAusanI, Acherman
Chilia" sint Incredintate lui Iordachi Sala si lonitA BAnulescu, in sfirsit
lui Manolachi Virnav; ibid. Ca sames1 avem in Thsarabia pe un
PAun, un Gafencu, un Vasiliu i un Grigoriu; ibid., pp. 14-5, 57.
Serdarul de Orheiii, stind In Chiinü, e Ramandl; ibid. Cf. 0
bid., p. 61 0 urm.
 nip In Ek SthAhIld 151

indata dupa pace, boieriT cerura, prin Constantin Bals

si Costachi Ghica, a li se da macar privilegif ca ale celor
din Bucovina si a se prelungi terminul de optare . La 26
Octombre 1812, salutind pe noul Domn Scarlat Callimachi,
er infatisa5 tara ccalcata, sase anT de fo§tf nesfirsite ro-
sienestb, cslujind, muncind cu minile 1 cu dobitoacele, cu
pagubire din toate partil3,. Ca rasplata s'a luat din trupul
Moldover cpartea cea mar buna si insufletirea hraner si
imputernicirea, mar mult decit jumatate de tara, inteun cu-
vint tot cimpul i inima terib, cizvorul vitelor), tsuhaturile
largb, cchelerul terib, cinsufletirea alisverisulur vitelor,, cel
mar mare Tinut ce se numeste Orheiul sa6 Lapu§na ,, al
Sorocer, Hotarnicenif, Codrul, Grecenir i o mare parte,
cea mar multä parte, din Iasi , (cad acea ramasa se so-
coteste intru nimica,. Ba chiar Hotinul si Bugeacul, Ta-
tarlicul de si s'a5 deslipit de la 6 vreme din trupul pa-
mintulur Moldover, dar, tot intru aceiasr stapinire aflin-
du-se, a pre-puterniceT Imparatif,era indemanarea si adapos-
tirea pamintenilor in inlesnirea vietuirilor i intru a hraner
Indestulare si a vitelor pa§une. Ca dovada a bogatief partir
rapite se arata ca ea dadea la zaherea din cele roo.000
de chile de Stambul grI6 arnaut si grid thrall 120.000,
fata de 80.000 ale partif de dincoace, acolo fiind (Tinutu-
rile cu plugurb, ccimpul si plugarib, locurile de grid si orz
fata de cele de popusohl, ce aü ratnas. La mumbaiaua oilor
se dadeau din partea pierduta 35-40.000 §i se cumparail alte
80.000, pe cind restul putea scoate doar alte 40.000. Din
300.000 de oca. de unt ale capanulur tarigradean Tinuturile
cdeslipite daü 140.000 fata de 160.000 de dincoace de Prut ;
de la ele se luau cele 4-500.000 de oca s1ü §i cervis pentru
Constantinopol, fata de cel mult 100.000. Din birnici s'ad
pierdut 80.000 de 0atnenf, cu multimea cslujitorilor ce pa-
zia5 marginea Nistrulub : din birul de 1.695.000 de ler al terif,
s'ail luat 625.000 si 225.000 rasurr, si 5.000 gostina, 55.000
pe or, 31.000 pe stupT, ro.000 vadrarit, 110,000 la vamf,

3 /bid., pp 37-8.
 18 INWLE CO.NbITIY bt V1ATA ALR hASAttARIEI

6o.000 la ocne, pentru exportul de sare peste Nistru si

vinzarea la ciobani si all! locuitorT ; 40.000 la vama holercef.
Se vindeail acolo peste hotar 15.000 de bol de negot,
cu io galbenT capul, 15.000 de vacT cu 5, 5-6.000 car cu
15 ,fatä de 5.000 bor si 5.000 vacT de dincoace. Bietil
oamenT nu §tiaii sà ceara alt g. indreptare decit, pe lingg
voia de a-§T aduce tpIne si vite, de la mosiiie BasarabieT,
alipirea, in schimb, la Moldova a Tinuturilor muntene fArg.
Ialomita 1. ,

Inca la 16 Iulie 1814, boierif rg.ma§f supt Turd isT argtail

Portif vechea credinta, cstruncingrile care rgzboiul trecut
aü pricinuit noug de ob§tie), paguba cstrAmosestilor noastre
mo§if, de la care am avut toatg hrana vietuiriT casglor noas-
tre, §i (strimtorirea multa cu schimbarea hotarulub. In
aceste tglasurr de umilintg, 8 e ceva mai mult decit ng-
cazul pentru imputinarea averif, inchiderea drumurilor si
schimbarea conditiilor de viatg de Ong. atunci.
Si, intocmaT ca boierif cu mo§iile judeca misiunea cato-
licg a MoldoveT in 1814 : Foametea saii lipsa e ce ne strim-
toreazg mar mult, §i e teamg c vom mar avea s'o suferim.
Pricina de apetenie e desbinarea (smembramento) und
jumAtlIT a terif, §i anume a celef ma! roditoare, dincolo de
nut Prut, pang la Nistru, pe care ail luat-o Ru§if in con-
ditiile Oa. De aid venise biel§ugul vitelor de Mee fel, a
grinelor, a cereT, a mierif §i, din vremea cind ail luat-o
Ru§iY, ail inchis negotul, asa cg nimic sail prea putin lasa a
ie§i pentru aceastglaltg. Moldovg, §i aceia cu pret foarte mare >3
Si, cind Rusif pargsirg cit mar ramasese din Moldova, con-
sulul frances putea scrie : Cred a nu ma in§el spuind el
Rusia are toarte putinT partisan! in cele doug provinciT.
Vexatiile §i exactiunile revoltgtoare pe care autoritatile ru-
se§tTle-ail savirsit in ultimele clipe, lasa amintirT prea amare
pentru ca Moldovenif §i Muntenif sä poata dori Inca in-

1 Uricariul, IV, p. 343 qi unn.

2 Ibid., III, pp. 227-31.
8 Studir fi documente, I-IT, p. 170.
 hXmink bLs Twat tM

tqarcerea lor, 1. Cind se tliè noua granitA, Cazacii trebuia

sa pAzeasca pentru a impiedeca pe teranT de a veni din-
coace de Prut ".
Cele d'intaiti trupe mse§tI fur garnisoanele din Hotin,
Bender 0 Ismail, supt Harting, Orsengo asAtoriti amindoi
cu Moldovence §i cu Repn inschi 3. Flotila dunAreana de
la Ismail era incredintatä unuT maior Papadopulo, Grec cu
legAtail in Moldova 4. Cirmuirea Basarabiel n'o ha sena-
torul Mila§evici, care statu citva timp, in toamna anului
1812, la Chi§inäil, apor la Mohilail, organisind carantine, ci
generalul Scarlatachi Sturza, care de mult i§1 vinduse ave-
rea pentru a se a§eza p'este Nistru, sfetnicul WI era
Mate Crupenschi, pe care un raport consular il nume§te
tun miserabib, lein niedertrachtiger Mensch) 5 §i o scri-
soare contemporanä: gun ponegritor tàrä talente, 6 CU-
tuzov, ca generalisim, avea controlul. Noul regim inceput
prin ciuma 7.
(Prostia guvernatorului Sturza i multamitä ei, nemAsu-
, rata lAcomie a feciorului de boier de aid Matei Crupenschi,
care i s'a dat ca vice-guvernator, 0 a ispravnicilor ce
atirra de el ail. dat frIul slobod la toatà samavolnicia, apà-
sarea §i nedreptatea §i fac Guvernul rusesc in acea parte
cu adevArat odios. Cine pllte§te bine, are dreptate acolo,
precum era odatä aid 8., tActele.arb itrare i contrare pleif,
ca oprirea exportuluI cruineazA cu totul pe proprie-
tad), scrie consulul fiances 9. Peste 3.000 de terani aii tre-
cut dincoace in urma rad administratiT a autoritAtilor ru-

1 .Documente Calliznachi, I. p. 341: n-1 mt.

2 Ibid., p. 342, n-1 xvit.
Ibid.
Ibid., p. 352, n-1 xxv. i fondul sdratAiI publice pierdu juin&
tate din veniturile sale; Doeuntente Callintachi, I, p. 220, n-1 cLxvtit.
6 Ibid., p. 153, n-1 cl; p. 340, n-1 xvi; pp. 349, 353.
6 Radu Rosetti, Arehiva Senatorilor, III, p. 4.
7 Ibid., p. 155 *i urm. 344, n-I xvili.
b Ibid., p. 161.
9 Ibid., p. 354, n-1 xxvt.
 AEO NOILE CONDITI1 DE VIATX ALE hASARAI310

se§tr'. Din Moldova se urmAriati aceste imprejurne cu *un

interes dureros §i, cind sosi la Ia§r, in ziva de 29 Ianuar
1813, vestea Mitropolier noun, ea produse o impresie api-
sntoare. (Boierir), scrie acelaV consql, tsint cu atit mar
nemultArnitr, cu cit scot de aid incheierea cn Prutul e
pierdut de-acum pentru totdeauna pentru Moldova §i pu-
tina nAdejde a uner restituirr a pierit cu totul. Pierderea
Prutulur e insàl peirea Moldoveb '2. Cazacir apnrurn iarn§r
pe mal pentru a opri exportul cailor, pe care frig bac§i§u1
11 fAcea cu putintn §i mar departe 3. De Mu] noilor stApinr,
carenda§iT m4ilor din Basarabia le pnrnsesc, §i boierir
sint foarte incurcati, de oare ce aColo nu pot vinde nimic
§1 n'aii voie sn aducn nimic dincoace2. De frica uner con-

fiscArr din partea Portif, care ceruse imperios ca fiecare

sa-§1 fixeze situatia s, unir se gindiail a cumpAra mo§ir in
Bucovina pentru a putea impune apor ca supu§1 austriecr5.
Negotul se oprise, cursul banilor crqtea 6. Exportul de
grine §i vite, ingAduit o clipn, fu oprit iarA§T 7. Unir boierr,
ca Dracachi Roset, incetaii plAtile. i consulul urmeazn cu
constatnrile sale defavorabile noulur regim : Afarn de pu-
tine exceptir, top se supun cu cea mar mare neplAcere
sceptrulur rusesc,3. Fugarir se tot inmultiaii, §i ofiterr ru§1
veniaü sn-I caute la nor, unul din er gnsindu-§1 §i moartea 9.
Si Turcir se gindiaii, se pare, a face cetAtr noun la Herta,
RAdnutt, StefAnqtr, Stinca §i Melia '3.
Boieril cari declarasern in scris cä trec la Ru§T, intre
altir Constantin Mavrocordat, se hotnrirn sn rnmiie, §i Ru-

1 Ibid., p.355, n-1 XXVII.

7 Ibid, p. 165, n-1 cx,
3 Ibid., p- 165, n-1 cu.
4 Ibid., p. 355, n-1 XxvIf.
6 Ibid., pp 167-8, n-1 cxiv ; pp. 356-7, n-1 xxx.
6 Ibid., p. 476, n-1 cxxii.
7 mid, p. 178, n-1 cxxiv.
8 lbid., p. 179, n-1 c\ xv.
9 Ibid, p. 184, n-1 cxxix.
10 Ibid.
 RAPillEA BASARA1310 1-61

sia invinuia pe Domn ca el lucreaza In acest sens 1. In-

data Poarta dadu porunca de a, vinde toate acele de
peste Prut stramosesti , pentru ca, cdupa, deosebite

politicestf pricini, hid de cum nu este iertat, urmarea in-

tr'alt chip. Boierif obiectard ca peste Prut nu se pot afla
buni cumparatorf, c acolo' â1 ramas numai de aceia cari
ail dincoace doar patru-cincf .mosif mai mid ti cerura un
nal termin i de 'un an sail sese lunf numaf. Altfel ei aratail
ca vor trebui a se 'desparti fig de parintf, fratf si alte
rudenif), o ramura asezIndu-se la Rusl (5 Novembre 1815 2).
Cererea boierilor de a se ingradui de Poarta zabava viri-
zarif bunurilor de peste Prut nu fu insa primita ; in NOvembre
sosia la Iasf porunca unei neintirziate vinzarf sail a stra-:
mutat-if in noua provincie ruseasca, si boierif, de frica unef
confiscarf a unef parti din mosiile lor sail a celellalte, nu
tiaiI ce hotarire ar putea sa, ieie, cu atit mai mult, cu cit,
lipsind cum am spus banit §i trezindu-se spiritul de spe-
cula, nu se infatisa niciun cumparator 3.
Se facu decf in Moldova :tin ccomitet asupra desfacerii
locuitorilor celor din, a dreapta Prutuluf de averile lor din
oblastia Basarabief *. La 14 Ianuar, stil nofl, terminul de
stramutare se ispravi in Stirsit ; numai Joan Bals §i Cons-
tantin Paladi trecusera supt Rust', pe lingal vre-o 200 de
boierf mar de jos, de boierinas1 si, oatneni, de conditie in-
ferioara, la cari se adauga fireste cei, ce se stramutasera
de mai multa vreme5. Mai talrzi intre dvoreni aflam insa
pe Constantin §i pe Stefan Ghica, Vasile Roset, Constantin
Canta, Joan Sturza, Panaite Cazimir, Dinu Rusu, membri
af neamurilor Basota, Stamo, Casimir, Dicescu, Milo, Ras-
canu, Pruncu, Rusu, Rale, Iarnandi, Vartolorneiii, Leondari,

' ibid.. p. 187, n-1 cxxxiv.

2 Uricariul, IV, pp. 189-94.
3 Ibid., p. 191, n-1 cxxxix.Negustorl arcleleni de grine apar la 1814
In Basarabia; ibid., p. 213, n-I cLxn. Cf. §i ibici, p. 215, n-1 uxii; pp.
216-9, n-I CLxvi.
4 Uricariul, XVI, p. 299.
6 V. lista In Halipa §i R. Rosetti, II. cc,
11
462 NAME CONDEpt DK VIATI ALK nAsknAnivr

Teodosiu, Panaite, Bantls, Virnav, Stamati, BusilA, Bo-

descu, Buraclà, Cerchez, Balasachi, Kogalniceanu, Ciuho
reanu, Gafenco, Tuduri, Catichi, Buzne, Soroceanu, Lazu,
Herrneziu, Savu, IsAcescu, Buzne, Manole, Murgulet, §. a.
Sultanul multAmi deer printr'un firman pentru credinta arl-
tatA, clat care de fapt se arAtase vechil pa'ril, vechil datine 1.
* *
La 1826 Guvernul rusesc arata lämurit cA nu inglduie
vinzArl §i schimbdrI de mos'il boiere§tI in Basarabia 9.
In mijlocul acestor cingrozirl, cind se vindeail averile pe
nimic, In perspectiva confiscAril de Rusia, incepurA sA umble
diIrtiT cu iconomiel, viclenil legale, pentru a ma putea: fi
fricA scApat ceva. Astfel era sA pi Ira Mitropolia InsT tre mad
mosiT basarabene. Cel cu care fAcuse aparentul schimb al
rno5ief M1rcest1 de lingd ChisinAd si altor doul, I3uciusca
si CrAulenI, scu pAmintud late §1 roditoare §i cu sate lingl
Nistru si cu trecere de podurI pre aceastA apb, toate trel
aducind 20-35.000 de lel pe an, era Serdarul Iordachi
Vartolomeiii, dintr'o familie basarabeanA cunoscutA. Dar
generalul Harting, noul guvernator, bpi in 1813 &Mimi:NI
de mo§iI bisericesa si Curtea ii aproba la 1814 ; schimbul
fu csfArmat decI la 1815.18.
Cind se vindurA Manta §i Vadul-luMsac, venirA la
mezat Moldovenl §i cnegutitoril greci de la Ismail,. Se in-
fAtiseazA insl §i terara, (pentru ca sA scape de nume de
podanT §i sA se fa:A pamecith, oterind 229.500 de lel. Fac
atund <un complot, ace cu banb, refusindu-li imprumuturI
§i zAbovind chiar plata, cuvenitA lor, pe zaherele. Arvona
de 12.000 zAbove§te astfel, dar eI se oferA a plAti §i dobinda 3.
* * *
Rusia iertA birurile pe trel an! §i recunoscu provisoriu
privilegiile, datinele §i legile cprovincieb. Totu§1 multI din
locuitod trecuret indatet hotarul. Un comisar imperial merse
1 Ibid., p. 136, n-1 my/.
2 Radu Rosetti, 1. c., p- 683.
3 Uricariul, I, p. 259 i urm.
a .Documente Callimachi, I, pp. 5-5-6, n-1 265.
 RXPIREA I3ASAIIAIHEi .168

deer in,13asarahia Ina din primavara anulut 1816 pentru

a cerceta pricina nemultämirilor : el trebuia sg. inareascA
drepturile tuturor claselor, cleric!, nobilt, n'egustort, popor.
Implratul Alexandru insust scrise exarhulut Gavril, reco-
mandindu-I a face ca scrisoarea sl se ceteascI prin biserict
In sfir§it, Inc din vara anulut 1813 Sturza fusese inlocuit
.

prin generalul Harting, pomenit §i mat sus 2. Abia trecuserl

dot ant de la anexare, §i carbitrariul, apdsdrile, aceail de
nevoie o anchetl; generalul Gais sosi pentru aceasta la
Chi§indil in Maid 18143., In 1816 Consilierul de Curte
Svinin, din comisiunea de organisare a Basarabiet, venia
la Ia§T sä intrebe cum se cirmuiad odatà judetele moldo-
vene§tt anexate 4. Harting era sd ramfie numat comandant,
In locurilte civile numindu-se fit at terit5. In 1817 legAturile
cu Moldova furl iardst IngAduite6.

in 1818 Tarul InsuT veni s vad d. noua coblastie). Pentrl;

a-I primi dupl cuviinta, Guvernul ceru de la boiert, ne-
gustort §i altit 15.000 de galbent T La Chi§inAd §i el dAdea,
pe basele datinet nationale), noua orinduire administrativl
a Basarabiel, privit ca (parte a principatulut Moldove!,
orinduire care, chiar in textul rusesc, se zice romäneste
cA§AzAmIntuld,. jumittate din articole shit redactate roma-
ne§te. Limba nativä cmoldoveneascl), clegile i obiceiu-
rile moldovene§th se confirmd 2.

Se recunoscura prin A§ezamintul normativ ea start : cle-

rul, dvorenit (nobilit), boierina§it (cde la Vel SAtrar in jos,),
mazilit (in cari se *pierd urma§iT claset precedente), (stare

5 Uriectriul, V, pp. 60-2.

3 Ddcumense Callimachi, 1, p. 356, n-1 xxvw.

3 Ibid., I, pp. 204-5, n-1 un.
a ibid., p. 366, n-1 XL ; p. 368, n-1 n.u.
6 ibid., p. 363, n-1 may.
6 Ibid., p. 375, n-1 L.
2 Documente Callimachi, I, p. 289.
5 Uricariul, XII, pp. 497-8.
 164 NOME CONb.111 DE kgAll ALE BAS .11AhIEt

de locuitort cu privileghib, rupta§if (§i curma§it pArtiT du-

hovnice§tb), negustorir cu tirgovetil cetlaltY, teranil,Tiganil
Jidovit. DvoreniT capla §i privilegiile corespunzAtoare
din Rusia. Scutirea de pedepse corporale, de cdArile haz-
neleT §1 ob§te§tb, de o parte a go§tinet, desetinel §i vl-
drAritulut sint drepturile claselor superioare ; maziliT dad
insa o dajdie §i iead parte la chavalele pAminte§tb §i la
dijme, cde o potriva cu cel pro§tt sAtenb, cu indatinatele
norme la desetinA ; negustorit sint asimilatt, pAstrindu-li-se
InsA hrisoavele, cu ceIlaltt din impArAtie.
Teranit dad birul, havalelele, pentru o§tI, po§te, drumurT.
Pentru int rebui ntarea pamintulut I m paratesc raspund < adeti ub
in banT : dijma, un galben de familie §i jurnAtate de burlac,
go§tina, desetina, vAdrAritul, pogonaritul tutunulut. Cel de
pe mogt boiere§tt dad aceste dijme numat, restul privind
pe proprietar.
Tar cJidovit ad sa fie inpArtitl printre tagma negutito-
rilor, a tirgovetilor §1 a lucratorilor de pAmint, dui:a in-
dAminA '.
Si Tiganif 1Aie§1 rAmaserA, ImprAstiindu-se prin toatA Ba-
sarabia, cu cArutele lor obi§nuite. Strimtoratl de Cirmuirea
cea noul, el se cinchinad, insa cur \rola sAT primeascA,
pAnA ce, bine inteles, dAdeati de lucrul cart nu se potrivia
cu datinile lor de vagabondA libertate A§a-1 vAzu marele
poet al romantismulut rusesc aventuros, Pu§chin, §i InfA-
ti§A viata lor de slit atecA poesie in acel poem tradus
cu pietate §i iubire de colegul §i prietenul sAü Donict
Tiganii, in care §i eroul, Alecu, poartA un nume moldo-
venesc.
La 1824 Ina tjudecAtoria politiceascA a oblastiet Basa-
rabieb avea pecete romaneascl ". Acte romAne§tI apar §i
pe urmA.

Partea de capetenie si in Crestomatict d-ruluI Gaster, It, p, 219 si

Urm.
3 Studil i documente, XIX, p. 18.
8 Studi p documente, V, p. 545, n4 12.
 RXPIREA BASARARIEI 1n5

Noua episcopie a Chi§inaulur si HotinuIuY I1 intindea

pAstoria i asupra satelor romiine01 de peste Nistru. Pentru
Cetatea-AlbA si Bender era insA ajutor al Rominului Ga-
vriil BAnulescu care mai trimetea cArtT pe la diaconitele
din Cimpulungul WI de nastere si cerea a fi ingrdpat la CA-
priana, scoasA de el de supt epitropia Zografului 1820,
un Rus. TotusT Gavriil pAstra legAturile cu Moldova, de
pildA cu mAnAstirea NeamtuluT i primia de acolo cirti
din nod tipArite, ca, in 1817, Psaltirea, trimetind si el, prin
cAlugArul Mamant, un Ceaslov de la ctipografiia Mitro-
poliel ChisitOuluip si ajutind pe NemtenT in cererea lor
edupA documenturi, spre a li se restitui mosiile basarabene
Rusul Dimitrie Sulima, care fusese sfintit de dinsul kt
Golia in 1811, presida si Consistoriul din ChisinAd. Acest
VIAdicd de Acherman, ajuns urmas al lid Gavriil (Ora
In 1844), n'a oprit cultura romAneascA, servitA prin abece-
darele, catehismele, invAtAturile pentru cblagocini,, cele
carhieresti) si cdespre datoriile cAlugArilor), prin Psalti-
rile, Mineiele,; Molitvenicele, Slujbele iesite din noua ti-
pografie de la ChisinAti. i al treilea ierarh, Rusul Iri-
narh, a iubit mAnAstirile romAnesti, stind mult, pAnl fu
mutat, in 1859, la Camenita, in chiliile de la Hirjauca.
NumaT fostul episcop de Urfa, la Ural, Antonie, incepu
opera, osindia de Dumnezed §i uritl oamenilor, a desna-
tionalisArii prin cuvintul Domnului.
PAnA si legAtura catolicilor din Basarabia cu cei din
Moldova fu oprita : un ucaz II clAdu in seama episcopulut
de Camenita 1

SA urmArim la sfirsit citeva din neamurile romAnesti ase-

zate in Basarabia.
Dintre CantacuzinT, Iordachi, fiul Vistierulut lordachi, se
asezA in Basarabia, csupt ocirmuire al Ei ImpArAtesti MA-
riri a Rusiel), si vindu prin consulatul din Iasi mosiile din

1 Studit fi documente, VII, p. 309.

2 Studit fi documente, I-II, p. 203, n-I CLVI. La 1867 foaia biseri-
ceasca din Basarabia tie pub1ic i rornaneyte.
 166 NOILE CONDITII DE VIA.Ti ALE BASARABIEI

pamintul Moldavviel, rAmas in ocirmuire Preqnnallei Otlio-

manice§ti Portii, 1 Serdaral lordachi Gantacuzino avd apor,
la 1814, judecatl cu fratele ramas in Moldova,: Nicolae °.
In Basarabia träia §i fratele ma1 mare, Aga Constantin 6.
Tot in 1813 e judecata pentru Chelme§ti lutre Banul.The
Canta §i tel Sturze§tI, Dimitrie, Sandu §i Gheorghe °. Casa
Jul Mihal Sturza se judeca apol cu Vasile Roset pentru
Marsinita §i Noua-Sulitl (Hotin) 5. La 1814 CostAche§tif se
impart in ce prive§te mo§iile Gura Tigheciului §i Botu§ca
in Tinutul Codrului, precum §i Cote§tii, Tiganca §i TigAneir B.
La 1825 Vistierul Bal las i Frumoasa, cunit 5. cu mo-
§iile Grecenil, Pelineir §1 alte hotare ce sint la un loc in
Tinutul Grecenil, 7. Elisaveta Shimonahia Bal§ tinea la 1829
in Basarabia : Tocenii (Codru), cu sili§tile Codaie§ti, Bu-
ciumenT, Corda§oaia, Värne§ti, *ornane§ti, Berlane§t1, Va-
sillutT (Hotin), Vozile sail Izvoarele (Soroca), Peripcina
(Orheiii) 8.
La 1813 se afla intre supu§if ruse§ti §i un Vasile Ruset °.
Dintre boierii mat mici gAsim pe Andonie Paleologul, &IL
lul Pavel CAminarul, venit cu Grigore Alexandru-Voda
Ghica din Constantinopol 10.

Procese urmeaza §i dupl 1812 : intre Bibiri §i Rose-

te§ti, din neamul Banului Iordachi, la SAsenif din Orheiii.
Tot la 1814 fratii Casimir, Petrachi §i Panaite, ieati de
la Pitarul Gheorghe Soroceanu <Novosclita, cu locul numit
Gropile, satul Birle§tii §i alte OM din Cotujeni, MAndl- -

Ibid., VII, p. 121, n-1 69.

2 ibid., VII, p. 216. n-1 192.
s Ibid., p. 26.J, n-1 199.
4 Uricariul, V1, p. 284,
6 Ibid., p. 297.
6 Ibid.
7 Ibid.,' XVI, p. 281.
s Ibid., XV, p. 363.
9 Documente Callimachi, 1, p. 508, n-1 198,
10 Ibid., p. 531, n-1 246,
 AXPIRE BASARABIAI 467

caul! §i alte, din Tinutul HotinuluT, 'in 1820 o parte din

chotarul tirgulul Sorocel, din partea de jos,, ajunsa, prin
zestre, de la tata, Vornicul Iordachi, in seama Vornicesel
Elena Roset, se vinde manastiriT Golia Iordachi DonicT
arena abana la 1816 9.
Spatarul lonita Ba§ota se hotarise sa ramiie in Basarabia,
§i astfel el capata prin schimb de la Grigora§ Sturza Vis-
tierul : in Tinutul ImuluT Papornita, Nicorenil sail Ochiul-
Alb, Recea, CorlateniT, Duda§eniT gra sat maT toate ;
de la Ioan Virnav Banul doT batrinT, din IalovenT pe I§-
novät la Orheiii, zestrea sotieT luT, Marita Dimachi ; de la
Vornicul Dimitrie Bogdan, Volnicenil (Hotin), Ghizdita,
Valea-Tarigradului, Pustiul, (cumpArat de la Cosma Pus-
tiul, danie de la Grigorie Ghica-Vodä, (Soroca), MimoreniT,
Tahnautif, parte din Holboca (Orheiii), Soltoaia (Ia§I), Tar-
te§tI, Cupceni (GrecenT) (cu plata in opt anT) 4.
Sandu Teodosiu, polcovnic rus, acuma, dadu provisif Ru-
§ilor §i, umblind in zadar dupa baniT lul, ajunse §i priso-
flier de razboirt al contingentulut german din oastea luT
Napoleon". In schimb fu flout asesor de Colegiu §i la dinsul
se adresail boieriT, ca Bal§e§tiT, in afacerile lor de peste
Prut 6. Cu titlul acesta de asesor de Colegiu 7, el statea la
VadulenT 8.
Do1 frati Scortescu, Grigore §i Filip, se facura supu§T ru-
se§tI §i cel poarta titlul de secretar de Gubernie 9.
La Chi§inati sta in 1826 Filip Scortescu, a cam! mama,
Glafira, era calugarita in Moldova
I Ibid., V, p. 210:
2 Ibid., p. 220.
$ Documente Callimachi. 1, p. 522, n-1 226.
Uricariul, XIV, p. 298 si urm,
5 Documente Callimachi, 1, p. 499, n-1 188.
6 Ibid., pp. 551-2. La 1818, Teodorachi tiul luI Constantin Bals visi.
team% pentru afaceri Basarabie, ibid.
7 studit fri documente, VI, p. 117, n-1 210.

8 Ibid., p. 120, n-le 225-5.

9 Uricariul, XVII, p. 245.

1° 6(udiI i documente, VII, p. 351, n1 34,

 168 NOME CONDITa DE VIATI ALE DASARABIEI

Procesele pOmenite urmara Inca multa vreme, cu advocat1

ru§1, cari scoteati cu ingrijire din jalbele boierilor moldoven1
tzugravelile cele aprinse §i siloghismosurile cele de critica, '.
Cu acest prilej reclamantil mergeati pana la Petersburg,
aducind de acolo csaminturI de, curechid care ad venit de
la Noua-Zalanda, §i ctulume de vulpe de Lensca §i de Mo-
tuna, de vulpe neagra, 3.
in Iunie 1821.Mitrotio1itul Venia min, pribeagr, merse §i la
Chi§inaii 8. Dupa 1821 mai trece din cind in cind peste
Nistru o vaduva care vrea sa se marite, ca aceia, care,
1asindu-§1 t mobilele, in stil apusean la Ia§T, se marita in
Basarabia cu Vistierul Catargm : ea tinea ca om de afaced
§i-1 trimetea §i. in Moldova, pe un Frances <Mosin Jan, 4.

Sfetnicl impArate§t1 furl numiti de la incgput Banul Di-

mitrie Ri§canu, Banul Ba§otA, Nicolae §i PO.rachi Catar-
rgiu 5. t Sovetnicb mar erail la Chi§inati in 1822 Botezatnl,
Cazimir, Leon, dar §i secretar al Sfatulul Chiricae.' Intre
dregatoriI basaraben1 gasim in sfir§it §i pe registratorul de i
Colegiu Costachi Ciorneid in 1826 T.

Ca sentimentele de iubire pentru tara de la care fuse-

sera des1ipit1,, pentru croaba) Moldova a Turcilor nu pe-
riserA, dovede§te o induio§Atoare scrisoare particularA, de
la Chi§inad, din 1839. BAtrini1 tinjiati dupa drepturile lor §i
bunele prieteni1 vesele, ba chiar §i numar dupa qubele de,
iarna, de urs §i ianocb, din cblagoslovita Moldova, 8.

I Studif fi doeurnente, V1, p. 1120, n-1 227. Procesul lul N. Carp,

care vine la Chisinati.
2 Ibid., p. 121, n-1 2-0.
3 Studif fi documente, Au, p. 117, n-1 210.
4 Studif fi documente, V, pp. 165-6, n-1 126.
6 Uricariul,- XIV , p. 303.
6 Ibid., VI, p. 340.
7 Ibid., XI, p. 360.
8 Studir fi documente, XIX, pp. 18-9. 0 scrisoare din Chisinän, 1817
la Academia ppmingi v, Documente Callimachi, I, pp. 542-3, n-1 261,
 RAPIREA BASARABIEI 169

Dar inrudirile cu Ru§if incepeaii. apitanul de stat-major

Vi§nevschi iea pe M aria Andrie§, sora Medelnicerului Ma-
nolachi, cpame§cic din Basarabia) §i el se judea apot cu
Iftimie Stamati Slugerul, care tinuse pe Zoita Andrie§, moara
la 1816 Ru§il incepurd sa se a§eze indata, §i cldirile Sta-
tutut dädeaii tirgurilor a1t1 infciti§are g.
* * *
Am dovedit ca nu e ogor, monument, a§ezamint local,
neam vechiii in Basarabia care sl nu fie al nostru, singe
romtinesc, faptA romäneascA, gind romänesc. i, totu§1, Ru§it
erail sä declare, cu prilejul rApiri! noul din 1877, c Ba-
sarabia a fost luatl in 1812 de Rumientov §i Suvorov, erot
popular!, casupra une! poporatit musulmane, tätAre§ti, träind
supt corturt §i reprodusl destul de credincios azi prin
odio§il Cerches!, 3.
Llsam cele doul plrerf fatl in tata.

1 Uricariut, XII, p. 238 0 urm.Fiul lul Iftimie pare a fl CAminarul

Iordachi din .1836 (ibid., p. 261).
3 Documente Callimachi, 1, p. 235, n-1 amia. ProprietariI de
peste Nistra 11 ceruserA InnapoI terana, de mult timp mutag din-
coace; R. Rosetti, 1. c., p. 39 0 urm.
2 pupa Le Nord, Uricariut XII, p. .165 i urm.
 EPIL 0 G.

fntdia generacie dupd anexare n'a scris. Nu se scria nic

acasd. Ce rdma.g in Moldova turceascd, Beldiman, proprietar
de mosie in Basarabia, Conachi, jignit de Rw in cursul
ocupatia, n'ad gdsit un vers, un rind de prod pentru a plinge
patria sfasiatd 0 a face sd se intrevadd o speran(d.
Tineri cari se ridicard supt stdpinirea cea noud, intr'un
media politic plin de amintiri moldovenesti, intr'o lume ordse-
neascd in care, afard de oaste 0 de funefionart, strdinul era
o apariOe rard, putin cam ridiculd pentru injositoarea sa pa-
timd de hrdpire, pentru aplecarea smeritd spre lingusire, pentru
befia pi jocul de cdrfi care-i mingliad 1 i-t mingiie via(a pand
azI, pand la cinovnicil era at nuvelelor lu cedrin, aceia flu
se rusinaii de kc de singele lor, de graiul lor,de japtele strdmo-
filar kr. Alexandra Hajdaa, nascut cu un an innaintea ane-
xdrif, dar in Rusia i dintr'un neam desferat de multd vreme

0 mama sa era Evreica ,

tatal odd vorbia si scria pokneste purtind uniforma Tarului,
publicd intr'o revistd ruseascd
Vestitorul Europa", poesii populare basarabene, pe care le stu-
diazd apoi din punctul de vedere al insemndtdril lor istorice.
El infdfiseazd tot in ruseste scene din Moldova ruseascd, precum
e Judecata la Serddria de Orheid". In trecutul Moldova afld
prilej de nuvele istorice, in care e vorba de strdbunul sdic Pe-
tniceicu- dar 1i de vremea cea mare a 10 Stefan. De cloud
orl, la 1837 0 1840, vorbqte la scolile din Hotin avind
in acest Tinut, prin opera de restituire a Rusilor, mosia Cristi-
nestif, unde se si mutd ca sd ardte ce a insemnat pentru Rusia
vechea Moldova, mat luminatd decit Guberniile Tarului, 0 a
chema pe at sat la noile biruinfi ale cullurii,
 472 BASARABIA NOASTR

I Crescut in Basarabia, Constantin Stamati, ruda tinui Mi-

tropolit al Moldova care venise dintre feranii Bistrifet arde-
lengti, qtia ruseqte bine qi avea elder un rang in mica nobilime
de provincie a oblastia" cela noud. A fost dincoace de Prut,
visitind i iartnarocul de la Folticeni, s'a incdlzit la vederea strd-
jerului moldoveanu din oastea cea nouil, a stat in legclturl cu
Koydniceanu, incepdtorul una tnintuitoare miqcdri de culturd
na(ionald, a fost, printr'o poveste de sat, until din colabora-
torit Dacia literare", menite sa proclame tin mare principiu de
unitate romdneascd in suflete ci tendinte, dar n'a trecid definitiv
hotarul pentru a se impdrti de o viafd mai liber. Stind intre al
ha de acasd, el a imbittrinit paptic puind in versuri paginf de
cronicd qi povestiri din basme, dind un veqmint ronidnesc, tine
orl fericit,,vedeniilor romantismului apusean fi ale cella rusese,
supt inriurirea acelui mare poet de violen(d geniald, Puschin,
care qi-a afiat insusi la Chiqindii succcse de iubire imbdtilloare
qi tin sfirqit innainte de vreme.
Menit scl fie orner rus, pentru care qi primise creqterea ge-
nerald qi speciald la Petersburg, Alecu Donia, urmaq al ye-
chiului neam de Basarabeni pe care-I cunoaqtem bine el era
fiul lui Dimitrie qi nepotul ml Andronachi eel incercat in tilcu-
legilor nici nu putu sd se impace cu via(cs de garni-
soand, nici, dupd ce o pdrdsi in 1834, nu putu sd-qi afle mull
(dmirea in visdri poetice la moqia pdrinteascd, Stinca. Se cd-
sdtorise la Iaqi, la 1835, cu fiica tut Costachi Roset-Bdldnescu
si indatd, ldsindu-si peste Prut cei tra jraft, lordachi, Andro-
nachi qi Petrachi, el trecu in Moldova, unde, in ceasurile libere
ale ocupa(iilor sale de magistrat, dada o forma romdneascd
fabulelor lui Crilov innainte de a ajunge insult un fabulist
neimitabil prin simplicitatea expuneril qi mlddierea versului.
Cea d'intdift lucrare a sa la Iai fu o traducere din Tiganii"
lut Puschin, pe care o inchind cneazului basarabean A. N. Can-
tacuzino.
In Basarabia nu se mai ivi de acum innainte decit un singur
scriitor en caracter local, loan Sirbu, care-qi tiparia, inriurit
fireqte de Donia, la Chiqindit, in 1851, Poesiile", de tot slabe,
dar i Fabulele", in care, cm toatd nesiguranta forma, se in-
 ianLon

tilneste umor i viatd, ba cite odatti si o pornire de duioasa

melancolie ca aceia care-1 face th cinte mind ofilit pentru cd
e fri strdindtate .
Fia de nobil ea .si Donic, Oiler rus ca si dinsul, avind ca
si fabulistul marl traditif de culturd in familia sa, dar ne-
asämcinat ma plin de invdftiturd, de talent scinteietor, de ge-
nial giciril adevdruluf stiin(ifte, dar si al cladiril construc(iilor
de indrazneatd ipotesd romanticd, Bogdan Hajdali, Hasdea,
trecu Prutul in vremea cind armele Europe, in serviciul Tur-
del amenintate, dar si al Austria gala de anexarl, hotdrait
asupra soartel rerilor noa.stre, si el incepea in Moldova,
indatd numal o parte a Romtiniel, marea carierd dominatoare
in lucrurile spiritulal care se cunoaste de top.
Numal in ultimele tintpurl alt fia de boier, dintre eel de
curind deslipill de Moldova, alt Muir din aristocratia veseld
a Basorabiel, d. D. C. Moruzi, a dovedit prin Rominil fi
Ruii", prin romanele Instrdina(il° si Pribegl in (ara rd-
pitcl" an mare talent de scriitor, pus in serviciul celei mai
'Wile cause qi ajutind innainte de toate legàturile sulletesti
dintre Moldova ruseasccl si Romania in care s'a contopit cu
bucuria entusiastd a unul mare sacrifidu rdmasi(a vechil Mol-
dove.
0 constiin(d basarabeand,cind dureroasti,cind plind de speran(e,
saa atinsti in treacdt de aripile bucuriel, lipsia med. Hasdea nu
e Basarabean, fiind innainte de orlce el instO : a doua zi dupd
sosirea in Iasi fare propunerl constitu(ionale i pregdteste reviste
de erudifie istoricd gi filologicd. Din partea Rominilor de din-
coace, fiul lut Asachi, Dimitrie, mergind prin Basarabia in
Caucas, vorbeste, ee e drept, de thteanul basarabean care ea
mindrie apasd incd cdciula furcdneascd pe oda self scinteiosi si
odihneste ostenitele sale brate In cinga mijlocultti sda grafios",
dar aclauge, resentnat, cd aristocratia, clirosul, ostaqul 0 tocde
celelalte aa luat caracterul unel alte na(il", cum a vdzut si la
masa guvernatorulul general Teodorov, pe care n'a uitat sd-1
visiteze. Unul din oaspefl si-ar fi ardtat fatil de oaspete pare-
rea de rda cd supt obldduirea Tar uluf nu se mai' pot bate Ti-
 174 tiASAIIABtA No Avila

ganii i mojiciia 0 nu se mai poate fierbe rachid la velnifd'

Tinuturile basarabene Cahul, Bolgrad si IsMatl - .(Matre

care numai eel d'intaid i pastrase caracterul romanesc
furd date Moldova la 1836 , dupd zdrobirea 1?u,sier la Se-
vastopol, numai pentru ed Austria rivnise la stapinirea intregii
Dacii i pentru c Europa avea nevoie de libertatea gurilor
Duntirii pe care nici sMpinirea turceasa n'ar fi garantat-o.
Poefi cintd intrarea ostilor noastre là 1857, dupit ce se
&Wu o solufie chestiei Bolgradului, oral de colonistt bulgari,
pe cari Tarul nu voia sd-1 pzard. Alecsandri se intilneste
cu Gheorghe Sion in glorificarea zilei care niVadea iardfi 4.17
mintul care leaen avut". .De un rdsunet in sulletul unei poporafil
amestecate yi coplesite de prejudectifi nit ni se vorbeste insa.
Emil in teritoriul cedat ftird a se aminti hriipirea de la 1812
nu mai pufin. de 83 de sate bulgtiresti, cdrora li se dadurti in
1858 i 1861 intinse privilegii, care fiiceaft din ele un 'Mat in
Stat, avind doar annmite leg4turi cu Minis! eriur de Finanfe. Ca
represintanfi cti noilor Moldoveni cari se gindiaii numar la pds-
trarea scidirilor vi favorurilor de care se bucuraserd supt Rap,
vcrbiad, pe Capt un Rogea, ?tiun i Pandelachi Croitorul,Laztir
Galiardi, Timofte Sacalov si deputatul coloniilor bulgare si
domeniilor Statului" Dintitrie Vasiliev Romovgl

Se infelege deci cum in aceste Tintdurl, la 1878, cind

Tarul Alexandru al 11-le impuse, impotriva celor mai firesti
datorii de recunostin(d, stergerea ultimelor clause ale tratatului
de la Paris prin reluarea celor trel judge, nu s'a produs acea
miscare de impotrivire care s'ar fi putut astepta din partea
unel poporacil omogene cu sentimente nafkmale innitlfate prin
culturii. Ca o afacere de Stat sn ispravit ceia ce ca o afacere
de Stat se incepuse.
explicafia o gasim usor :miscarea, me pornia.de la tre-

Impresit de ealtltorie in terile Ca:mama:a prin Basarabia C Crimeia,

1*, 1858.
2 Chilia r Celatea-Albet, p. 265 fi;ii urin.
 hiamod 415

-zirea Co i.i4e rominetti, de la fritarirea culturii noastre care

sd naviikasca triumfal i fn donbeniul politice, facind auce-
rirI asupra &kora sa nu se poald rtveni fard mdcar o luptd
eroicd. Era numal o urmare a biruinfel efentere pe care o cig-
tigase acel poporanisnt" care ittbgte poporul" ca o clasa cu
drept la buna-starea materiald i la vn arnestec In viata
Stattdul, fara a se inchina sulletulul sari fntreg, din care ar
scoate bucuros macar prejudecatile" religioase. Curent iute, dar
sterp jap de desvoltarect Inceata ii sigurd a realiteitilor na-
tionale, el a nirnicit acfiunea, aid ii peste Prat, a unor oamenl
de cultura d-lor Zamfir Arbure qi C. Stere i a pus chiar
anume margenl actiunil, de o marinimie farei pareche intre Ro-
mint a d-lul V. Stroiescu.
Un talentat artist iepan, nascut $i crescut in Basarabia, d.
State Dragomir, descriind in cuvinte miscatoare cele ce s'ad
petrecut in ziva despartirii celel din irnà, ni del insa tir
nt"ngiietoare despre pastrarea atmosferd rontaneftl din epoca
noastra pand la cintecele Ia modd atund care se cinta qi astazi
fi ne asigurd cd gindul ii vorba romaneasca in Basarabia nu
sint pierdute"
Dupa revolutia rustascd pentru Constitutie, in Basarabia s'ad
ivit fol roindnegI ; ti clerul s'a amestecat in aceasta neastep-
tata ntifcare, dind la iveala carp de slujbei orl de cetire bise-
riceasca pe moldovenqte i rdspindind revista de predict Lu-
mindtorul", care cerea delunde, in era de teroare a Vladical
Ciceagov, sa nu-i mal trimetem schimbul, cad ar fi compromi-
fillor. Peste citeva turd totul s'a risipit ca un frumos miragiu
in pustia.
*
In alteptarea vreinilor cind viata romaneasca din Basarabia
va porni de la toate arnintirile el peatru a-ft urrnori toate
drepturile nationale, nu numal umane, incheicm aceasta carte
cu un indemn calduros spre acea munca inccrdata gi bine orin-
duitd care singurd poate grabi sosirea acelor vreml.

Frumoasa carte se chiamd Din Basarabia" 7i a apdrut la hie in

1908.
 CUPRINSUL.
Pagina.

CAPITOLUL 1-1t.
BASRABIA. SI Ch.L D'INTAICI VEAC AL MOLDOVEI.

Inceputud nationale i politice 1

Basarabia" i Alexandru-cel-Bun 7
Incercarea unel Basarabil ruoldovenest1 osebite 15
Organisatie i culturd basambeanA panA la Stefan-cel-Mare. . 19

CPITOLUL AL II-LEA.
STEFAN-GEL-MAHE SI BASARABIA.

$tef-m-cel-Mare i apararea Basarabiei de TurcI 23

Basarabia in cele d'intai5 timpuri dupl. moartea luI $tefan-cel-Mare 28
imprejurArl culturale 30

CAPITOLUL AL III-LEA.
ASEZAREA TURCILOR IN 13ASARABIA-DE-JOS I LUPTA MOL DO-
VENILOR PENTRU REINTREGIREA Teal!.

Petru-Rare i urmasil saI 33

CAPITOLUL AL IV-LEA.
TATARLICUL4 SI EXPEDITIILE TURCO-POLONE DIN VEACUL AL
XVII-LEA.

Lupte basarabene pana la Vasile Lupu 51

Viata romAneasca 56
Nol rostud ostasestl In Basarabia 76

CAPITOLUL AL V-LEA.
RUSII St BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LE%.
Petru-cel-Mare i partidul militar al Basarabenilor 83
Anexarea de Turd a Hotinultil 84
 PagIna.

Ru§ii nMalitorl 86
1nalcarl tAtarWi 88
Viata de hotar cu TatariI . 91
Noile conditil de proprietate rurall 99
Starea locuitorilor: Osta§I §i razesi 120
Tirgurile 127
Leg:null §i liata de negot, 132
Biserica Basarabiel 135

CAPITOLUL AL VI-LEA.
RAPIREA BASARABIEI.
Basarabenii si Ru§11 139
Razboiul din 1806-12 141
Noile conditA de viata ale Basarabiei 156
Epilog 171