N.

IORGA
U

ISTORIA
ROMANILOR
VOL. III

CTITORII

BLICUREVTI
1937

CTITORII

CARTEA I-iu

COLABORARILE

CAPITOLUL I.

Romanii qi Statul macedonean

Cea d'intaiu manifestare military si politica a Romani lor

medievali se petrece simultan, 4i nu fkra legaturi firesti, pe
tot cuprinsul locuintilor neamuliii, Dunitrea nefiind si nepuLand fi un hotar 1.
In adevar, pe cand Apusul balcanic (Id patru fii de boieri",
Moise, Aron, David 2 si Samuil, ceia ce nu inseamna. altceva
cleat tot celnici", in leg .turd si cu triburile albanese, si noul
Imperiu" al lui Samuil care, poste Ohrida bulgara, unde Biserica-i dd forma, traditia, cancelaria, amintirea istorica, drep-

tul, Linde sere marea tabard de ciobani vlahi a Tesaliei, la

Du-narea-de -jos, la Silistra, la valul Sacoei, pe o harta care,
de la acest Durostor la DAta, se intalneste, cu un caracter
unitar, ca si pe vremea Romanilor, ceia cc am numit cele
d'intaiu cristalisari de Stat ale Romanilor".
Numele sefilor primei miscari sant. biblice, in legatura cu
un fenomen religios necunoscut, care nu e maniheiSmul, protivnic Bibliei. Dar astfel de nume se afld la noi in ju.daul
Muscel si in toata Tara Oltului ardelcan; clack le au Secuii,
e de sigur Ilindca de hi noi le-au luat: nume biblice la
Unguri vin numai data cu calvinismul. De aici incheiarea
cd 5i conducerea miscarii e tot romaneasca.
1 Cf. aceasta citatie din Victor Duruy, Introduction Or-ferule a
l'hIsIOire de France, Paris 1865: Les grands fleuves, disait Napoleon,

ne sont a la guerre que des obstacles de troisieme ordre apres les

deserts et les haubes montagnes"; p. 155.
2

David. 6 Ana 'Aret66iv, general to Samos, npaj tArziti; Cedren-

shyhtzes, p.

179

Colaborarile

Ca Romanii balcanici Isi pun numele evreiegi o spune

rabinul Veniamin de Tudela, care adauge ca de aceia unii
ii cred Evrei $i ei $i -ar zice frail" ai Evreilor, pe cart -i
prada, dar nu-i ucid, ca pe Greci 1.
Acesti fii ai until. boier" din Apus, Sisman, ridica la sfarsant secolului al XI-lea steagul antibizantinismului, dar tot
cu nelipsitul caracter impPrial, Intr'o regiune unde numele
de Copacii Frumoi, KaActl Ap0;2, al locului unde a fost omorit

unul dintre dansii, arata un tinut de pastori. Se spune In

acelasi pasagiu ca ucigasii erau 6Xcixot cat Tat $i s'a aratat ca

aceasta nu Inseamna hoti de drumul mare, ci conducatori

de caravane, chervanagii, ocupatie respectabila in tot Orientul,
doar Mohammed Insusi a fost in Arabia lid un chervanagiu".

Legaturile sant cu Tesalia, unde acela dintre frati cane a

mo$tenit pc oeilalii, Samuil, are un copil cu o femeie de
wool, de bun' sama vlaha. Numele biblice sant, de altfel,
neobi$nuite la Bulgari in toata istoria lor.
Din cuiburile for macedonene langI. lacul de Ohrida, avand

la Indemana multimea vlaha $i albanesa, care se valorifica

Intaiasi data, acesli noi Bulgari" vor prada toata partea de
Apus a ImparAtiei, In cursul unar lupte de intregi decenii,
In care se vede caracterul Vlahulus de guerilla, ap. cum 11
descrie catarandu-se pe stand tot rabinul Veniamin de Tudela.
Inca de la 971 se mutase Desedinta Patriarhatulu,i la Sofia,

la Vidin, la Ohrida3, ceia ce Inseamna un spor de vitalitale

1 Christianorum instituta non observant suisque iudaica nomina
imponunt; unde nonnulli Iudaeos fuisse asserunt Iudaeosque appellare fratres suos, quumque hos offendunt, eos spoliare, sed non
occidere, quemadmodum occidunt Graecos; multe editii: $i in Hasdeu,
Arch. !storied, II, pp. 25-6, si in Tafel, De Thessalonica, p. 473 si
o editie N. Adler, Ierusalim, 19)3: Die Reisebeschreibungen des Benjamin von Tudela).
2 V. Cedren-Skylittieis, pp. 434-5. Pentru luptele cu Bizantinii ibid.,
pp. 435-52. Cf. si Jiraek, Giesch. der Bulgaren, pp. 188 i urm.,

196; Iorga, Notele unui istoric cu prioire la euenimentele din Balcani, In Mem. Ac. Rom. pe 1913. Tomaschek identificA (Zeitschrift
fur dsterr. Gymn.). 1876, p. 345) Ifalal dens cu Kladoeuby, nordlicb
von Wlachosklisura".
3

Gelzer, Patr;archat von Achrida; Lipsca 1902.

Romanii

Statul macedonean

In aceste regiuni. Caci Scaunele episcopale, Cu tot carac'terul

for conservativ, urineaza pe credinciosi.
Fireste c i Biserica slava, prigonita, a pus la Indemana

rasculatilor toate mijloacele ei, lasand fara sprijin noua organisare ierarhica impusg. de Imperiu, al carui prim sef grec,
In Durostorum, a fost Damian1, numit de Imparatul Roman
Lecapen si scos de Tzimiskes.

Expeditiile de surprindere ale acestor munbeni merg pang.

foarte departe $i In sus, unde ating Vidinul si chiar Sirmiul,
um. sef bulgar, Sirmon, Intalniudu-se cu titlul de stratilat,
imitat de la Bizantini, cum, de altfel, el Intrebuinteaza Si
limba greack: e ucis, dupg. Cedren, la 10192.
Nu se poate vorbi, la Inceput, de o capitala. Avem a face
numai cu castele, cum le vom vedea in cumin secolului al
XI-lea, si cu $efi cari domina o intreaga regiune de sate
Ingrozite si supuse, preciun o faceau odinioara seniorii din

Micena pentru malul Marii apusene a Grecilor. Niciodata,

cum se va vedea la rascoala $i ctitoria As4iestilor,
nu s'a

plecat de la un centru $i, In casul acesta al celui de al

doilea Imperiu bulgar", el n'a ajuns a se fixa nisi pe armA.

Ca un punct central poate si fie considerate numai resedinta.
Patriarhului restaurat acolo, pe margenea lacului de Prespa,
care, fiind Patriarh, trebuia, prin legatura fireasca Si indisolubila dintre cele doua demnitati, sa creeze un Tar. Dar, pe
vremea and e mai puternic Statul revoltei, luptele sent pentru
cate o cetate.
Ca regiune, miezul aoestui Stat, totdeauna asa de risipit, Ora
Curte, fara cancelarie, trebuie cautat acolo unde s'a dat lupta

cea mare a Imparatului Vasile cu Bulgarii"3 pe la Zagora

(se;

tb Spa (sic) Taw Zapf) ;my) 4. Dar aceasta Zagora $i Zagora

Asanegilor sant acelasi lucru: nu punctul de plecare al ini$1 Le Qu'en, Oriens christianus, II, c. 290.
2 Schltunberger, Monnaies d'or d'un chef bulyare du Xl-e sicle,
Sermon, gouverneur de Sirmium, din Revue Archeologique, 1877.
eedroxe 6o4Osi, Ceeisa) areal-Oat $i Zeiztov ;vac& Mescto. $i In Epopee

byzantine a aceluiasi.
3 GEIcaumenos, ed. Wassiliewsky i Jernstadt, pp. 32-3: ta'xikddag..
4 Ibid., p. 18.

Co IS1 1)orarde

pang. unde ea poate s ajunga. Lupte ale

Imparatului Mihail al IV-lea cu aceiasi Bulgari" se dau la

eArii, ci acela

Boiana (Bacivoc), langa Triadita, aparata de un Votco, evident

Bulgar 1.

Deci mai tarziu numai, si de sigur din causa nevoii de a

gasi un sprijin pe malul stang, la vechii locuitori sau la sta.panii lor, mai ales In stepa mrnteana, Pecenegii, s'a produs, dupa prima orientare, ese.ntiala, spre Tesalia, a doua
catre Sud $i Rasarit, sarincl din Pind In Balcani: pe la Ninatatea veacului al XI-lea, cand, dupa moartea lui Samuil si a
fiului cu Vlaha tesaliana, Gavril Roman, Statul" traia numai
supt forma usurpatiilor, a lui Delian, a lui Alusian 2.
Dupa crunta represiune a Imparatului Vasile, care desfiinLead. Statul bulgkresc pe o bask polietnica, Bulgaria raskri-

teana, care ajunge iar supt un arhiepiscop grec, In local

Patriarhului slay, e puternic Intaxita. Cetatea din Burgas, vechiul burg"roman,e astfel raacutl. supt Vasile si Constantin 3.
Dad., In Apus, formatiunea rebelilor s'a dus, substratul vlah

rainane. El este adeverit, nu printr'o mentiune de chervanagii Intr'un colt de cronica generala bizantina, ci prin capitole intregi, de o perfectk autenticitate, Intr'ima din as-a de
rarile povestiri locale pe care ni le-a transmis Bizantul 4.
Vedem la Larisa pe puternicul Niculita, NocouXecVq, probabil
$i el din Delvino (Ae.),:ptvol; 5), ca Si nepotul sau omonim (aooeniul e tot asa de indiferenl, deci, ca la Tatos , prieten al Impa-

ratului, capetenie eu oameni si cu popor al lui, cu "etate

5i cu tarn ". E un om care s'a ostenit molt pentru Romania",
ajungand duce al Heladei, cu drept de mostenire (eaciSoxov), si

domestic al exkubitilor Helladei". Imparatul Vasile, dancl

aceasta cinste oaspetelui sau, lui Petru, fiul fratelui regelui
Franciei" sau al Germaniei", face din vechiul servitor al
p. 32.
2 Luptele lui Vasile al II-lea cu Bulgarii, in Bulletin de correspondance hellinique, V XII 1912), p. 569.
3 Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 55.
4 Pentru Kekaumenos i Onciul, Teoria lui Rosier, I c., p. 272.
5 P. 68. Cf. Ana Comnena, ed. Bonn, I, p. 245 (gradinile tot
Delfinh"). Cred cii e un name de loealitake,
1

Bunten

stabil matedunewn

dinastiei un $ef al Vlahilor Helladei" (ixopeEtai aoc rip cipxip

xi% BXcixon `EXAciaoc)

Alaturi, la Tricala, Vlahi", cu cate un celnic ca Berivoiu

(Bspi6ong 6 BAcixo0. Ca e vorba, la toti, de Romani, o dove-

de$te obiectia pe care o ridica un nou Nicolita tend i

se

propune a sustinea o rascoala: e acum luna lui Iunie si cum

vom \Tara dacA se face tulburare?". Si Intreaba pe Vlahi deosebi:

runde sant turmele voastre si femeile voastre acum? Ei au

spus: in muntii Bulgariei, caci asa au obiceiu ca turmele
$i

familiile for sant din luna lui April Okla In luna lui

Septembre in munti inalti $i locuri foarte reci. Si care", a

spus el, nu-i vor rapi cei oe sant acolo. adeca toti cati
sant de partea Imparatului?". Dc altfel el a fost silit a sta
alaturi cu un Slavota Karmalakis, cu un Grigore Babaca (Bau&met)

Si

cu altii,

intro miscare protivnica gandurilor sale

de la Inceput 2.

Se vede ruda lui Nicolita, Kekaumenos, asa de puternic,

'neat impiedeca pe Samuil de a lua Larisa 3. L-am asamama cu Sf. Severin, care, cu daruri $i cu ameninari, oprise pe Rkigi de a se inradkina in cetatea sa din Noric.
Ca $i cetatenii de pe Dunare pe vremea lui Mauriciu, el
face sa. se proelame", sa se salute", Eacpn4scv, ca Imparat
Vlahul Inrudit cu el, dar nu uita sa scrie Imparatului Vasile ca s arate ca a fost silit la aceasta de amenintarile
rebelului", apostatului". Supt sculul lui se samana 5i se
seoera, se pastreaza In pace oameni cari formeaza poporul" lui 4. 0 situatic care tine palm ani parka ce readuce
pe cei din Larisa ca rebi" (80Xot) ai Impgratului. Cand

altul e pus strateg" $i Kekaumenos trebuie sa skea la Constantinopol, Sating' ingaduie, thni. de alti trei ani, saman.atul,.
dar face a se culege pentru dansul. Locuilorii din Larisa sant

adusi a manca astfel carne de cane, de magar $i de am

chiar, ca sa, se predea, $i, luandu.-i in stapanire, Tarul rascoalei spline Larisiotilor c e recunoscator lui Vasile, care
NovOramdc neck etaaaia, ibid., p 96.
2 Eroarnytmov, p.

3 P.

66 $i urm.

65.

4 Tara now5v, rt)v T8 yip

etempCev airru.emeect; p 65

ev

doeict =dewy, iOietCe mai Toy idlov Aaov nt-

Colaborarile

10

a chemat la, dansul pe ruda" (csoptiespog) for 1. Dar pe ai lui

sau poate, caci e o redare aproximativa In greceste a munelui adevarat: Niculce

fi &Ida numai din loc
fara a se atinge, din simpatie vlahia, de avutul si de persoana
lor. Slavota Karmalakis va fi arestat ca exemplu Impreuna
cu cutare fruntas al Grecilor din Larisa 2.
Niculita

In Skylitzes, reprodus de Zonaras (siNcxoXi4t7.4; In traducerea

slava: Nicolita) acest sef e 1,ntatisat ca numit asa din causa vras-

tei tinere: capatand de la Samuil paza localitatii Serbia, e pens

si dus la Bizant care-1 face 5i patriciu, dar treoe iar la Sal

mui13. Noua inchisoare si noua fuga, pentru ca el O. Inoerc,e,
o resistenla in muntii can ar fi Grammos 4, uncle vom fntalni
In vremile moderne pe zdravenii Romani gramosteni, ca sa
ajunga, apoi, inchis un limp la Tesalonic si, dupa Kekaume-

nos, sef in marina imperiall.

1 Pp. 65-6. Pentru lamurirea legaturikw dintre cei doi cu acelasi
flume, iatA pasagiile care-i privesc:
p. 65, r. 10 : of yank -cog NosovArEC:i.

p. 66, r. 7: Pena sot; NtxattlerCd.

p. 66, r. 19: 6 NtaeovkrCcig 6 Aaetuaiog (supt Duca)
p. 68, r. 17: 6 necoroana0detog ArtatooltrCag 6 daptvag.

p. 96, r. 5: 6 ndnnoc Toy 6 NocovItTag (spune nepotul lui Kekaumenos). Cf. studiul nostru despre autonomii, In Rea. hist. du S.-E.
europeen, Ianuar-Mart 1937.
2 Pp. 71-2. Pentru Kekaumenos,
Simeon Mangiuca, in Romanische Revue, V, p. 178 $i urm. Acelasi despre originea cuvantului
Valah", ibid., p. 214 Si urm. Cf. Georgina Buckler, In Byz. Zeitachr.,
1936. Cf. si Schlumberger, Eponee byzantine, I, p. 632 si urm.
3 '0 ag ra Zt 6 a qrvAdrccov Ntx6Aaog, /iv 1Vtxoltriv enoxoetCdpevot ata Ta
Bear) sns tPudag exaovv, ivOthscog dvreixs xat Tie ktrevron7YA6v7 P ai}r?? VernOdscog enepees noltoextay. paortpcog 66 rag 6aaaicag xenaapivov ati-cf), late s6
tpeoeetov, ;ad mirk d NosokrCeig, xat, ftesoixtaag exdOev 'cogs BovAydeovg...,
incivetat :vac rrjv 6aatAloa, Irtay6pevog pet? eavrcrii xat -thy NusokrCciv, 6v xat
naretxtchnst ertmaev ; Cedren-Skylitzes, II, p. 452. Ta Ono; Zeta noAtoexta
idiot nal 6 TO a?yraw Taws*, 4.4.7ttarevpivog NtxUaog, 8v IV ixolitztav wS
pax& v v 4,11xlav cirv6paov, 6g, 'carat naretxtog riptleelg, dne6ea adkv xat
neag rav iauovt)). dneAtp.vOev; Zonaras, p. 118. Semnalat si de Zlatarschi,
1.

c.,

12,

p.

719, nota 1. Am citat si in Gesch. der Rumdnfert, 1,

nume ca Zaritis, Nestoritzis. Asupra for se opreste

p. 778, nota 2 (ar vrea

8S

$i

Zlatarschi, ibid.,

Lazaritzis).

4 Dupa d. G. Min.nu, Vlahia Marie (980-1259), Bucurestt 1913, p.

33 $i urm. Un Berivoiu in Chios, dupa Cedren-Skylitzes (II, p. 484),
ibid ,

p. 86, rota 1

Fig. 1. Moneda a ImpAratului bizantin

Constantin Monomahul.

Fig. 2,

Monedi de argint a Imparatului bizantin

Roman al IV-lea.

Romanii sz Statul macedonean

11

Borila Lungul (Bopace A6ixog) e pomenita ca localitate in

Macedonia de Ana Comnena In acelasi time 1. In oastea lui
Delianos se afla acel Litovoiu. (Auto667)02 din Diavol, pe care

Tarul" Ii pune comandant la Demetrias, oral bogat, dar el

pierde cetatea, pe care o stie lua ducele de Tesalonica S.
Rolla pe care-1 are Vidinul in luptele lui Vasile al II-ea cu
Bulgarii, face sa se creada ca aici era o forma(iune localct supusa numai in anume conditii Tarului din ata.st de departata
Ohrida, care cu greu ar fi putut sa-si trimeata aici un dregator. Si accasla alcaluire, care arata deosebita vitalitate a re-

giunii, a trebuit sa alba, neaparat, o autoritate, mai mult

deal un. amestec, in regiunea de dincoace de Thmare.
Cand Imparatul Invingator organiseaza Bulgaria, un singur
arhiepiscop fiind asezat Tanga acel supraveghetor" (zspovoircric)
caruia i. se Incredinteaza toata mostenirea lui Samuil, serial
Bisericii din Vidin are un rost cu total deogebit, aratAndur-se
ca datoreste aceasta situatie rolului pe care 1-a avut In sup*
nerea terii.4.

Inceputurile de organisare superioard a par(ilor oltene sdnt

de sigur in legdturd cu aceastd situatie.
1

II, pp. 179-80.

2 Pentru nume, Zlatarschi, o. c., II, 48, nota 2. Cf. si ibid., p.

77, nota 1.
8 Cecaumenos, p. 28. Pentru un atac al lui Alusian la Tesalonica;
ibid., p. 22. Pentru nume, Zlatarschi, I. c., p. 60, nota 1. E curios ca
nici unul, nici altul nu repeta vechile mime biblice obignuite si nu li
se cunoaste un nume crestin. De altfel nu-i gasim decal in forma
bizantina care a putut evita titlul dinastic. Mai tarziu se intampina,
cumnatul Imparatului Roman Digenes, Samuil Aluisian"('inovroavoc);
Cedren- Skylitzes, p. 68. El ii spin* pe pecete Alusian ('AAovoidvoc);
Zlatarschi, in Izvestia ale Institutului de archeologie din Sofia, I
(1922). Cf. acelasi, Istoria, II, p. 128 si urm. (unde urmarestre pe
toll descendentii dinastiei macedonene). V. nume romanesti si la
Bisericile Albe, la Calgrlii (Calarii), in Ana Comnena, V, 5; VIII, 6;
ed. Bonn, pp. 243, 405. Cf. Diehl, La civilisation balkanique a repoque

byzantine, in Revue internationale des etudes balkaniques, an. II,

I-II (3-4) 1936), p. 376 si urm. V. si articolul mien, ibid., p. 398 si
urm. Cf. Scabalanovici, Statzzl bizantin si Biserica in secolul at
XI -lea, Petersburg 1884, si Mutafciev, in Byz. Zeitschr., XXV, p. 211.
4 Pentru episcopal de Vidin st partea lui la supunerea Bulgarlei,
5chlumberger, n c., 11, p 430

CAPITOLUL II.

Romanii oi Coroana Ungariei

Statul maghiar n'a fost Intemeiat

de altfel, ca oricare
ca o formatiune nationald. Asociatia de prada a
prima o misiune de cruciatl. in regalitatea apostolickl. Ea a
durat in vechiul sens atata cat $i Arpadienii. Cu Angevinii
va aparea ideia francesd a cruciatei pentru. ca pe urma rolul
regatului sd se integreze in problema Imperiului, apoi In
cea boema si austriaca.
altul

De altfel, indreptarea &easel a Ungurilor oprili in raidurile for spre Apus a trebuit 0 fie spre Bizant grin solia
lui Gylas i Bolosudes 2. De acolo li se d episcopul grec
Ierotei, despre care s'a vorbil .i in volumul precedent.
0 influentd, in sens rasdritean, a captivilor la Unguri asupra

crestinarii for nu e de tagilduit. 0 scrisoare care se face

autentica, din momentul chiar al convertirii, ii presinta ca
veniti din once parte a lumii"3. Izvorul vorbeste 5i de pri
mejdia ca acesti neofiti" sa nu cadd pradK ereticilor", deci
ortodocsilor 4.

1 Incercfrile recente de a se tagAdui aceasta, aiurea i la noi, nit

cunosc destul mediul de istorie universalA.
2 Cedren-Skylitzes, II, p. 328.
3 Pilgrinus laureacensis, In Endlicher, Atonumenta, p. 131.
4 Ibid., p. 133: varie ac perverse hereticorum secte timende sent"
Pentru ortodoxia la Unguri, Pie, o. c., p. 206 si urm., care adunA
urmAtoarele stiri Diploma pentru mAnastirea din Veszprem, in Fejer,
o, c., 12, p. 312 si urm ; Chartuitius, Vita S. Stephani, in Schwandtner,
H, p. 16; Bilelowski, Chron. Hung., p 510 V., pentru Visegrad, Fejer,
o. c., III, pp 310-1 1221) $i ibid., II, pp. 429-30 (1204); IX2, p. 224
1341); mAnastinea Sr Dun-tilt-1i Alaltovita La Mil Bele Knese ibid.,

Bomann si (:ornana Ungnriei

13

?rintr'o sfortare izbutita Insa Papa a dal o coroana capeteniei voevodale a Ungurilor, care a capatat la botez numele protomartirului Stefan. Dar pecetea regelui Geza are mca
Lot Dux Magnus 1. Alaturi Insa cu catolicismul initial, tot

mai covarsitoare, trecand de la patronagiu la tendintile de

absorbire, se face influenta Bizantului.
0 alts formatie, romaneasca, a voevodatului ardelean, se
va atinge cu patrunderea regalitatii apostolice" a Ungurilor.
Dar Stefan catolicul se intituleaza, supt influenta bizantina,
numai zpciX ncicalc W77psfac2. Nici Stefan, nici urmasii lui nu

adauga, pans la succesiunea dinastica in Croatia, de o mai

veche organisatie slava regala, mentiunea vre unui alt teritoriu.
Ceva mai tarziu, 'pe Sfanta Coroana, definita sus latineste,
de-asupra numelui lui Geza, intitulat xpriX715 Toupxfa,c, craiu"si
nici macar
cu atat mai putin 6aciask coroana lui e fara

pandantive, mana nu tine labarul, ci numai crucea dubla

Mihail Dukas, si el ncatbc, e Insemnat, si mai mare. Adausul
lui Constantin, fiul lui, arata cum se intelegea: dinastic, slatornic, politic, nu ca un act de munamita sau de simplu omaUngarie" pentru regii ei,
giu, situatia acestei Turcii"
Panonie" pentru latinisatori 3. Numele regelui e redat rm.
64eig, un Iovita, ca In vitae slavo-roman ale Macedoniei, 4i
nccraq inseamna, fireste, ortodoxia. Coroana data de Imparatul
bizantin, Constantin Monomahul, azi la Museul din Budanesla,
e Cu aceiasi sfinti si sfinte bizantini 4.
II, p. 460, c. 1205) e vorba de tare fiilor cneazului si de biserica
supusa Constantmopolului. Pentru manastirea Sf. Stefan in Panonia,
Fejer, o. c., 12, p. 312 si urm., an. 1025. Se intalnesc in documentul,

tradus din greceste, pentru calugaritile din Vesiprem tot name de

localitati de straveche origine slava S'a inlaturat ideia ca an sef
religios grec, de la care s'a pastrat o Loma artistica, ar fi stapanlit.
peste Unguri. De altfel se dovedeste ca titlul de clextOthrig era obisnuit
pentru episcopi in secolul al XVIII-lea; Bull. corr. hell., XX, p. 501.
1

Marczali, o. c., p. 90.

2 Wenzel, Arpddkor aj okninyldr, I, p. 377, l'imon, o. c., p. 238.

3 Budinger, Bin Buch ungarischer Geschichle 1058-1100), Lipsca
1866 (cea mai solids lucrare asupra epocei), p. 56 si urm. Pentru
data de 1075 a Incoronarii, dupa cronica din Pojon, ibid., p. 59,
nota 2. Ceisiitoria cu fata lui Synadenos, dupa Cednen-Skylitzes,
ibid., pp. 60-1. Cf. Marczali, o. c., p 105 si nota 1.
4 $i io Marczali, o. c, p. 78 Cea de la Mihail Diica, ibid., p

Colaborarile

14

Nu deci pentru a onora pe regii unguri, cari sant., mai de

inult, de dependinta imperials, ci pentru a consacra alipirea
la Bizant s'au trimes Inca inainte de aceasta epoca a Comnenilor coroanele care s'au pastrat, $i o coroana bizantina.,
cu sfinti bizanlini $i inscriptii grecesti, nu se putea darui unui
stapanitor catolic, considerat ca atare. Deiruirea coroanelor
auea un mare sens politic, si trebuie ss apropiem sensul de

la Unguri cu acela de la Armeni, cand Bizantul $i Roma

oferiau coroane primului rege, Leon1.
De altfel caracterul acestei regalitkti era Inca ap. de nesigur,

Incat chiar Sfantul Ladislau, adresandu-se catre vestitii car

lugari carturari de la Monte Cassino,
de aici $i educatia
literara" a fiului, Coloman,
se presinta pe de o parte ca
$ef al triburilor (Ungarorum), nu al terii, $i, pe de alta, deosebit, ca rege din gratia lui Mesia Dumnezeu" (item Messie
Dei gracia rex) 2.
Alaturi sta'u, In Viata Sfantului Stefan de Hartvicus3, sfintii

ocrotitori, Gheorghe bizantinul $i apuseanul Martin, $i abatele Ascricus se chiamtk $i Anastasiu. La Constantinopol ca $i
la Roma $i Ierusialim erau manastiri ale primului rege 4.

Catapeteasma bisericii din Pecs, cu cele cinci biserici"

(Fiinfkirchen), are, supt o frisa de imprumut, bizara., caracterul bisericilor bizantine 5.

Cum, In Viata Sf. Gerhard, Ahtum, care aratk un stapanitor local, cu nume turanic, mai curand maghiar, ()pre*
sarea regal pe Mura$, se confunda astfel situatia din Banat
pe vremea and era wok Inca. o viatk religioass influentata
de Greci,
cad e vorba de o manastire cu calugari ortodocsi
$i aceia din vremea and pe Mura..$ veniau vase cu
103 $i, In colori, ca plans, la Incepu.t. Alte relicvii bizantine, ibid.,
p. 229. V. $i Moravcsik. A magyar szent korana Orog feliratai, in
Mem. Ac. Maghiare, XXV2, 1935.

1 V. Iorga, Histoire de la Petite Armenie,

2 Lud. Karl, In Rev. Arch., XXI (1925), p. 309, nota 2. V. $i Pie.,
o. c., p. 206 $i urm.
3 In Endlicher, o. c., p. 172. Si manAstirea Sfantului Martin, ibid.,
p. 175.

4 Ibid., p. 177. Plentru visiunea Sfantului Emjric suindu-se la cer,

die cltre Sf. Eusebiu de Cesareia, v. legenda regelui Emerie, ibid.,
p. 198.

I Marczali, o. c., p. 9. V. $i ibid., p.

43.

Romatii i Coroana LIngariel

15

Sarea ardeleank pentru rege. Si numele cetatii Morisena"

pare a fi inventat, iar lamurirea Cianadului printr'un Csanadinus, care 1-ar fi Infiintat, face parte din acelasi sistem
ca al Anonimulu4 cronicarul de la Inceputul veacului al
XIII-lea, despre care se va vorbi pe larg, pentru a crea o

Intreaga istorie a trecutului ardelean dupa numele de localitkti. E vremea, and Hartwig, care ar fi scris supt regele
Goloman1, pomeneste pe cei saizeci de Bessi cari vin din
partile Bulgariei" la regele ungur cu mult our gi argint In
cars Impodobite.

Peste un seool Inga Papa se va plange la 1204 ca In

Ungaria e numai o mknastire latink, dar multa Graecorum 2,
Bury a observat ca regii barbari, timp de mai multe secole,
n'au Intrebuintat titluri teritoriale", mergand pkna la Henric

al IV-lea pentru Franta.3. Nu sefii unei horde de pradA si

de exploatare puteau face altfel. Caracterul nesigur, impus
de straini, al regalitaitii unguresti din secolul al XI-lea se
vede si din inscriptia de pe monedele regilor Petru si Samuil, intitulaii rex Pannonia[e]"4, continua si supt Andrei,
Bela I-iu, Solomon5. Ea Inceteaza numai cu Slantul Ladislaus.

Pecetea lui Coloman are pentru prima data rex Ungaria 7.

Odinioara acesti regi erau, deci, In nomenclatura latind deosebitd de cealaltd, greacd, si deosebita si de conceptia tradi1 V.

51

Katona, Historia critica, I, p. 277.

2 Fe**, o. c., II, p. 447. V. $i Pis, o. c., p. 208, nota 8, deipre

postul gnec supt Sf. Ladislau.
3 The barbarian kings dit not for several centuries employ terri-

torial titles; the title King of France, for instance was first used
by Henry IV; Later Roman Empire, II.
4 Marczali, o. c., pp. 8, 20. Titlul si la Bela ducele" de supt Comneni; ibid., p. 60.
5 Ibid., pp. 109, 110, 114. V. $i mantia de, incoronare cu caracter
arhaic bizantin, in Schlumberger, o. c., III, p. 701, baptisteriul rotund
de la Alba-Iulia, Petranu, In Actes du IV-e cangires d'etudes historique (din Varsovia), II, p. 199, relicvariul bizantin de la Gran (secolul al X1-lea), Schlumberger, o. c., I, p. 81.
6 Ibid., p. 147. Pentru Colonnn v. ibid., p. 218. Pentru ULM de
,,regni pannonis optimates", ibid., p. 143. $i pentru istoricii cru-

ciatelor Ungaria e tot o Panonie"; ibid., p. 199 si nota

ibid., p. 202.
7 Ibid., p. 221.

1.

Cf. qi

( olalxarilt

It)

lionalg tura fares terrain, domni ai Panoniei; dupes cc re

galitatea nu va ramanea numai panoniana, litlul Panoniei mai
reapare doar pe dinarii mici ai Sfantului Ladislau I. 'Mid
Insu.si de rex totius Hungariae" (
Oonpfac), poite fi
influen(at de Bizant 2.
Secuimea, cu ai sal Moise, etc., pastreaza aceasla dating,
orientala, bizantina, care trece si la Romani, continandu-se
si pang astazi Moise Nicoarg, Samuil Clain, Aron Densusianu, Avram Iancu, David Ursu
Crestinismul acesta cu doua fronturi, la o regalitaLe care
nu face decat sa presideze via(a de triburi, sufere, de altfel,
si influente balcanice. Si aici sant nume duble. La cel pagan,
.

national', se adauge un altul cgulal in Biblie. Astral pentru

Aba, /care e si Samuil, pe vremea chiar and asa se numeste
Impgratul din Balcani. Si orbirea de dire adversarul lui,
Andrei, a regelui Petru, face parte din rosturile bizantine.
E, oricum, curioasA iubirea aceasta a regilor unguri din
secolul al XII-lea pentru numele biblice. Daces, un timp, cu
Stefan si Petru, se pgstrase linia Bisericii romane, dupes rascoala pagana a lui Aba si prigonirea crestinilor, Andrei, care
poarta un nume de apostol, iii boteazg fiii, in afara de
traditia romans, cu nume biblice: Samson3 si Solomon. Dupg
aceia insa, cu Bela si Geyza, cu Coloman, Calimanul romanese, si Almos, Alimos" al nostru, numele 'Agana traditionale
revin. Cele slave apar cu Ladislau-Vladislay.
Asezati odata teritorial si religios, prin lungi si grele sfortari,

Ungurii cauta acum in alto parti ducatele vecine, care se

bland si ele la situatia de regal: al Boemiei, al Poloniei ti
atrag, si incepe in aceste parti o epoca de confusie In care un

singer lucru uneste, de la o dinastie la alta, de la o tarn la

alta lard: catolicismul cu misiunea de cruciata.

In acest veac al XI-lea, regale Bela e Mut de Boleslav

Viteazul, Chrabry), care-si intinde autoritatea si asupra Boemiei, de o parte a Rusiei chievite, de alta,
si iea o ooroana regales pe care nu i-a dat-o Grigore al
al II-lea Polonul

Marezali, o. c., pp. 140, 684.

2 PM, Kampf, p. 34, nota 38.
8 Chronicon Posoniense, la Endlicher, o. c., p 54.
1

Rom Anil si

Coroana Ungariei

11

VII-lea. Dar cearla lui cu episcopul de Cracovia, StaniSlav,

pe care-1 ucide, it face sa fuga, excomunicat, In Ungaria
si s moarg. la Wilach, in mIngstire. Impus de Cehi, Viadislav cu porecla germana de Herman va avea o coroanA,
de la Imparat, la 1086, dar va fi silit sa abdice, si Stale le se
impart intre fii. Un nou Boles lav, biruitorul in patruzeci si
sapte de lupte, va ravni si Danemarca si va ataca Haliciul,
de si fgra mimes. Dar o noun impartire va distruge si aceastg
unitatel. Incercarea de slavisare din gall a Ungariei a cazut
astfel.

In fata acestci impasibilitati, d3 a reuni teri asa de deosebite, cu tot caracterul catolic comun, Ungaria rginane intreagg, chiar dna in veacul al XII-lea regenerarea bizantina
o prinde in mreje. Dar o intindere a ei, cu atat mai malt una
spre Rcisarit, e deooamdatcl exclusd 2. Ea ramane pe local unde

s'a intarit prin absorbirea inaintasilor si invgtgtorilor ei: in

aoea Panonie, uncle, chiar dacl. se admit etimologiile d-lui
Drgganu, e vorba de alt element romanic decal. al nostru.
Dacg. regale Solomon (1063-74) apare alacand Bulgaria si
hotarele Grecici" cu lotrii Cumanilor", can se sperie de oasbea

cu platose. a Imparatulte, Wind cetalea Bulgarilor", care e

reluat6 cu mestesug de aoeiasi Bulgari si Greci"4
si se
continua lupta cu Bizantul, Ungurii trecand pe la Semlin
ca sd aiungg. si pang. la cheia Balcanilor, la Nis, iar cu acest
1 V. i onesta expunere mai veche a lui Haureau, tradusa la 1847
in italiang. la Capolago (Storia della Polonia dai primi tempi insiao
all' anno 1846).
2 Contra d-lui Draganu, Istvdn Kniersa, Pseudorumanen in Panno-

nien and in don Nordkarpathen, in Archiuum Europae centro-

orientalis, I, p. 97 i urm. D. Treml-Thmas vorbie,ste de Olahii pastori

din Ungaria-de- sus "; ibid., p. 45.

8 Cum latrunculis Cumanorum invasit Bulgariam et confinia Grecie"; Chronicum pictum, p. 195.
4 Civitas Bulgarorwn a rage Salomone capitur rursumque ab iisdem
Bulgaris et GreciS dolo recipitur; Chronican Posoniense, la Endlicher,
o. c., p. 56. DupA Budinger, o. c., p. 27 i urm., ar fi vorba de
Pentru OvaBelgrad. Lupte cu Bizantinii, ibid., p. 32 i urm.
lirea de Pecenegi sau Cumani, pomenita de cronicarul Throcz, pentru
Domnia regelui Ladislau, spiv sfArOtul secolului al XI-lea, $i Biidinger, o. c.,

pp. 71-80 (pe la Bihor). Dar cronica venetianA a lui

Dandolo trimete la atacul din 1071.

18

Colabdrarife

prilej I
(xcet

se prada si ceLktile de la Dunkre pang. la Vidin

at Impicrrpictt icaug at tpixpt BuStionc Itcotioc StetiOsvto)

e vorba de un simplu incident In ajunul celor douk incoronkri

bizantine ale regelui Geiza zis si Magnus.
Oradea-Mare castiga importanta numai din legalura, tarzie,
cu Sf. Ladislas, si acolo se ingroapa, la 1131, Stefan al II-lea,
eruclitul rege Coloman invaVand In acest oral.
E vremea cand se Intemeiaza episcopatul catolic de Oradea.
El raspunde poate celui din acea Morisena care nu poate fi
detht o Murksana, prefAcutk apoi in Cianad (cf .Aradul ung,uresc, ambele avand aoeiasi finals ca si Varad Insusi), episcopie de bunk sama Intkiu ortodoxa,
se citeaza 2 Inca de pe
la 1050 manastirea greceasca" de cklugkrite din Tarnova, ridi-

cata de regina rusk a Ungariei. Stapanirea bisericeasek a

aoestor regiuni s'ar fi oprit acolo, clack n'ar fi lost dincolo
de munti gadul alb", Balgradul, si, dupa sistemul carolingian,

burgul Isi cere episcopal. Episoopia din Biharia, in cetatea

patrunghiulara", poate cu origine romans, care ar fi iesit din
biruinta regelui Stefan asupra unui senior local, Proclui",
dupa canonical KaracsOnyi, e cu total suspects 3.
De altlel, de partea cealalta, a Romanilor, cari nu puteau
veni doar printr'o minunatk coborire In mask, nu se pot admite preoti nesfintiti de acei corepiscopi ai ckror urmasi sant
protopopii" de mai tarziu, numili asa dupa ce s'a Intronat
o ierarhie canonith, terminal, grecesc, nefind popular (teranul
zice: vllidici). Singura existenta acestor protopopii de origine
populara trimete la existenta Inoi de la Inceput a populatiei
crestine pentru care li-a servit modestul Scaun, care n'a putut
fi decat In schiturile de imemoriall origine care s'au dkramat
supt Habsburgi.

1 Dupa Nichifor Brieniu, p.

2 Bunea, lerarhia, p. 92.
8 V. Criana, Album, p. 16.

100

CAPITOLUL Hi

Prime legaturi de cultura si limbo cu Ungurii'

Deci, cu Mate incerceb *He de a giisi Romdni,
nu Romanici
In Panonia, Ungurii i strdmofii noftri nu s'au fntdlnit
fnainte de fnceputul secolului al X1I-lea. Ungurii numesc pe Romani: Olah, in deosebire dc Olasz, can sant Italienii. Documentele cele mai vechi, ca si Anonimul, intrebuinteaza insa forma
Blacci, dupa modelul bizantinului BXcixoc, luat de mull, tinan-

du-se sama de prefacerea fonetick ulterioara, a 1ui bin v.

Acest Imprumut, care nu poate fi prin cruciatii latini, cari
ei Insii s'au informat in acelasi fel, arata el intdia cunop
tin(ci a Romdnilor au avut-o Ungurii, nu in Ardeal, pe care-1
vor cerceta asa de tkrziu, ci in Peninsula Balcanicd, In cursul
primelor navdliri fi al leg lturilor cu Imperiul.

Din partea noastra, ca si numele de Lesi pentru Poloni,

acela de Unguri pentru Maghiari pare sg. arate o mare vechime. Dar Ungurii par a fi fost eu.noscuti noun ingiu prin
Slavi, deci land contact direct cu ei.
1 In general, observataile presintate in deosebite ocasii de bine
informatul Hfinfalvy. Bibliografia lui de Friedrich Riedl, In Oest.-ung.
Revue, 1891 (XII); A. roman nyelval es neprol, 1867; Ethnographie
von Ungarn, 1877; Die Ungarn oder Magganen (Viena-Teschen, 1881);
Neuere Erscheinungen der rumanischen Geschichtsschreibung, VienaTeschen, 1886; Der Unsprung der Romanen, Viena, 1888; Ein grosses

Werk ilber die alteste Geschichte der Romanen ist im Manuskript

zuruckgeblieben ", Riedl, I. c., p. 329. $i despre originea Secuilor si
Romanilor (ungureste, 1880-1). Riedl II priveste ca pe fundatorul
etnografiei si

ca un mare cercetator de limbo al Ungurilor"; p.

323. y. i Hfinfalvy, in Ausland, 1880, p. 1040; Pauler, In Ungarische

Revue, 1883.

20

tolaborArile

De allfel, In momentul ukvglirii unguresti, elementele roma=

nice erau. din Panonia, si ele, ca si odinioark Ladinii, au fost
proiectate In Vest. Ggsim astfel Valahi" In Sirmiu 1, nu numai
In Moravia.
Oricum, Intalnirea ulterioark, pe ambele laturi ale Tisei, cu
o populatie care a trebuit sk fie aceiasi ca la Dunare, la Nistru,

cu elemental romanic, care e acum romknesc, n'a putut lipsi,

de si cea mai mare parte din resultatele atingerii s'au produs in Ardeal dupe adIngirea, in veacul al XII-lea, a acestei
provincii. Gael anume cuvinte latine care se intamping. la
Unguri au putut veni si din latina medieval' si din romana
vorbitk in Panonia 2. Uncle, cum e cola, pastor, mioara, raja,
berbece, merita a fi retinute, ca si, afar g. de cele de origine

altele ale noastre: bordeiu, sarica, &mar. Cele mai

multe &Int Nate ins de-a dreptul de la Slavi.
lating.,

Patrunderea ungureascg. in tinuturile de dincoaco de Tisa 8

a fost zgbovitk de limp lupth. dintne crostini si pAgani,cei

d'intkiu hind priviti cu dusmgnie din caush episcopilor de
origine strgink, germani, ca Artric, si patronul fu, la Gran (Esztergom) marele propagandist german la Baltica, Sf. Adalbert,
on italieni, ca Gerard de pe Murks, la Morisena, cetatea, ukrul,

dupa burgul carolingian, gradul slay, al aril nume n'are

nimic maghiar, ci corespunde, In Viatai Sfantului, cum am
spus, romAnescului Murksana. Iar leggtuta cu lumea german

parea o amenintare de supunere. Cu greu se ajunsese la al

doilea burg-grad, la vanu/ din Oradea (Varad), uncle fu ingro-

pat regele Ladislau, sfinfit ca si Stefan.

0 nom/ ,,varmeghie", un nou 7'inut, al Crisului, se alc..Jui
astfel pe langa al Mur4sului, al Timisului (un Temesoar tre1 Pid, Kampif, p. 230, nota 82.
2 V. la Xenolpol, Teoria lui Rosier, p. 249 si urm,.
3 b. DrAganu, In opera de mai mulile on citatA mai lnainte si
des atacatA, Romdnii In sec. IX -XIV pie basa toponimiei si a onomasticei, semnareazA multe nume de Olahi" In Panonia. Cf. si
E. Moor, Die slavischen Ortsnamen in der Theissebene, In Zeitschr.
fur Ortsnamenforschung, VI (1930).Langl Pesta, la 1483, Iohannes
wolahus seu pastor"; Treml-Tamas, Archivum, I, p. 50, nota. Flasdeu
cAta In Strut .i Substrat numb. romanesli si in Mlravia, la 1032.

Prime legaturi de culturA

limba cu Ungurii

21

butind sa apara mai tarziu). La o Ce late-Alba ardeleanA dincolo

de pasurile Muntilor Apusenl, la o noua Fehcrvar, pe lang4

ea de Scaun" (Stekesfeh4var) i cea greceascia" de la

Belgrad, se ajunse numai la Inceputul veacului al XII-lea.,
tend problema relig,ipasa, era mantuita in folosul crestinismului. Vain! lui Ladislau avea acum ca bulevard pe Murasulde-mijloc vfirul unui Gyula, care nu e, de sigur, cel ce si-a
trimes solii la Constantinopol, aceia represintand directia greoeasca", bizantiva.

Cand cruciatii apkituria, inainte de anul 1100, suet regele

Coloman (Kalmany), cel cu multa stiinta de condeiu, Ungaria nu-si gasise Inca orientarea spre Rasaritul de pustiuri
si primejdii, In buza temutilor Pecenegi. Ceia ce ocupa regalitalea era cautarea, prin Dalmatia, cu bogate cetati autonome, legatura cu Apusul catolic. Si dupe aceia, Ungaria
fiind In pericol de a fi absorbita de Bizant, supt razboinieii
Comneni, de spirit. cavaleresc latin, caH, dupe casatoria lui
Ioan Comnenul cu o princesa maghiara, mama lui Manuil (si
Isaac Anghelul se va ins-ura la Unguri) lucrau cu prinii unguri
casatorili la dansii, bizantinisati, devenind din Bela Alexie,
Ardealul n'avea decat o prea mica imporlanta pentru regal.

Ce probleme se deschideau pentru dansul o arata si faptul

ca un arhiepiscop maghiar si patru sae cinci episcopi s'au
unit public cu ortodoxia si bucuros au incoronat pe cei uumiti
de Manuil In ciuda anatemelor fratilor for catolici"1.
Hfinfalvy intreba In tadar de cenu sant elemente romanesli

In ungureste 2, La cei din Ardeal In graiul popular se yor

fi gasind, dar la venirea, tarzie, a elementului maghiar in
Ardeal, maghiarimea isi avea limba cultivate deplin prin imprumuturile f Acute de la Slavi. Faptul ca si Biblia maghiara
tradusa la Trotus, in 1466, n'are cuvinte romane.5ti3, arata
aoelasi lucru: saturarea limbii unguresti cu notiunile culturale
de care poporul avea nevoie.
Si, tend au aparut, In ce conditii se va arata mai departe,
noii coloni germanici ai Ardealului, Sasii, cari nu se mai poate
1 Emil Reich, In Enciclopedia Brilanicli, XIII, p. 903.
2 Die Rumdnen and ihre Anspriiche, p. 295.
4 Ibid., p. 234.

22

ColaborArile

zice cg n'au ggsit aici Romani, lmprumuturile au fost putine,

si unele tgrzii. SA se mai adauge el. Ungurii n'au vent nici

ca pgstori, nici ca plugari, ci ca dreggtori ai regelui $i ca

stag. Dar cuvintele nu se Imprumutg. decal in acelea$i conditii de viatg..

Totusi, Romani fuseserg ggsiti $i in Banat $i pe Crisuri; In

ambele tinuturi se pgstreaza vechi nume geografice care nu
au caracter unguresc. Ei erau pretuiti ca ostasi ai burgravului,
porkolab, de uncle parailabul nostru, si ai episcupului.
Imi pare, acum, neadmisibilg auLenticitatea documentului din

1075, care ar da Benedictinilor de MILO Gran sare de la

Ar ajunge, pentru a proba fabricatia, pasagii ca

Turda 1.

Magnus, qui et Geiza, supremus Ungrorum dux, postea veH

gratia Dei rex consacralus" $i thlinitia raului Aranyos, Ariesul:
Aranyos, latina aulem Aureus".
Dar deocamdata e vorba mai mull de o mein& ate int re
douci teritorii osebite 2.

Cand regalitatea ungara a Post liberg s5. -$i caute un now

camp de activitate pentru rostul ei misionar, care nu se putea
1 Fejer, o. c., I, pp. 428-39. Il citeaza. Himfalvy, o. c., p. 31. Totusi In acest act, evident plAnnuit, scant elemente luate din mediul

contemporan, cu serbii, juzii", udvornicii", cu fluvius qui nuncupatur Crys", cu muntele Sorul", piscina qule vocatur Rotunda",
cu Cernigradul" de la Tisa. V. si Iorga, Istoria Romdn!lor din Ardeal
si Ungaria, I, Bucuresti 1915, pp. 27-9.
2 Nu IncercAm doar grin ace tsta a IntAri temeiul stapanirii romaneti dincolo de Carpati. Ea s'a impus in puterea principiului national,
de drept, dominantA la Unguri. De v. si Hunfalvy, Die Landesnamen Siebenbiirgens, in Korrespondenzblatt des Vereins f. sieb.
Landesk., X (1887 , p. 37 $i urm., si Himfalvy desprie ObledenartA,

( Ungarn und Rumdnen qi Les forces productives de la Ronmanie par M. Lesage, Bul. soc. geogr, rom., 1876), in Lit. Berichte
aus Ungarn, 1877, p. 224 si urm. De, partea noastrA, Onciul, Zur
letc.

rumanischen Streitfrage, in Mitt. des Ost. Inst., Erganzungtsband, 112.

Pentru imposibilitatea unle1 pAtrunderi unguresti pAna tarziu In Ar-

deal, pentru nesiguranta" chiar dupA o pAtrundere, panA la juma

tatea secolului al XII-llea", Friedrich Muller, Kanig Stephan. I von
Ungarn und das siebenborgische Biotham, eine Revision (ler Quelien,

in Archly f. siebenb. Landiesk., Nene Forge, 11, p. 313 -i urm.; qi

In Iorga, o. a., pl. 32, nota 1.

Prime legaturi de cultura

limba cu Ungurii

23

exercita in Peninsula Balcanica, acum puternic plzit6 de Cornceia ce e netalgaduit

neni, ea a gasit fn tale
un voeuodat,

nu al Ardealului pe care, In legaturit cu padurea sa de

vanatoare (erdo), asemenea cu a regilor normanzi fn Anglia,

Isar fi treat tocmai aceds( regalitate, ci al Terii-Rorlianefti
de dincolo de Tisa, Bard margentrea, la Sud, care fu impusa
tocmai de cucerirea ungureasca.

Aceasta a Post o forma politioa, dar nu incil un Stat.

Romanii au Mbovit en aparitia Statelor lor. Ele sant ou

vre-o don cute de an dup6 crearea celui unguresc sau,

dac'a e vorba de go stabilire definitive a Ungurilor in crestinism, cu toiate urmXrile lui politice si sociale, diferenta6 tinkn' du-se same de luptele civile, in Ungaria, poate fi, de
alminterea, $i numai de un singur veac.
Pentru a se explica aoeasta Int6rziere a unui popor numeros,
htradAcinat in teritoriul uncle Imprejurarile Ii nArgenisera
mai ales, trebuie tinut same a de fisionomia politic' a ElAsiiritului european.
In Apus, Germanii, mentinand ideia Iinperiului legitim
neoesar, Intemeiaz'a regalitatile lor, care se sprijina pe anume
popoare $i vor ajunge a fi nationale. La RAsArit, dureazI Imperiul roman orientalisat. $i stepa trimete all Imperiu, Impramutat dupN. eel chines: al raselor uralo- altaice, de la ltu.ni
la Unguri, la Pecenegi, Cumani $i Tatari. Supt acoperirea
acestor ape de internationalism mostenit sau iesit din cucerire pamanturile vii nu pot ie$i lr. suprafata.
Dar puterea acestor stkpaniri nenationale se istove$1e pe
rand. Si din partile apusene yin don" Indemnuri la lucruri noi.
Pe de o parte, cucerirea carolingianI d in aceste locuri
ducatele care vor fi pentru, Slavi
$i pentru Maghiarii lour
ternic amestecati cu Slavi
voevodate.
.

Pe de alts, Papalitatea, dup'a ce admisese cealalta fatl a

universalitatii, Imperiul carolingian, binecuvantat de dansa,
se coboara la realitati $i, urmArind pentru ea posesiunea exclusiva. a acelei universalitati, distribuie coroane de regi, In Un-

garia, Boemia $i Polonia, Picand crai" pe numele marelui

Carol.

Si Romanii priinesc In viata lor patriarhala de sate notiunea

24

Colaborarile

carolingiana a ducattidail Insusindu-si-o pentru ai tor, dar

ortodoxia for fi Impiedeca de a accepta si darul regal venit

de la Papa sau chiar de la un Imparat de Apus care in

crearea de regi conoureaza cu Stantul Parinte.
Li va rAmanea deci singu.ra patina, de a ridica voeviodalul de

la sine la un rang mai inalt. Si pentru aceasta ei se vor ajuta

de persislenta ideii iinperiale, care duce la Domn, si de exempla' slApanirilor turaniee abia disparate, care indeamna la
aulocratia monarhica.
Amandoua elementele sant de urmarit de acum Inainte pen-

tru a Inte lege ce li se datoreste fn actul hotaraor al ridicarii

Statului.

In aceasta opera, inceata, dar solids, Romanii prooedeaza

ca mostenitori ai celor mai vechi ctitorii pe aceste locuri.
Pe locin-ile tuluror vechilor cella se ridica si azi asez5ri
omenesti, de orase, de sale. Sancluarele de odinioara se continua prin catedrala romans de in Alba-Iulia, prin cea golica
de la Cluj. 0 permanents de loeuinta e evidenta, de si numele
a disparat, si tine ar fi pulut-o pazi decal urmasii strgvechilor
Inlemeietori? S. se caute oriunde acesl fenomen de transmisiune se observa, si neamul de in inceput se va recunoaste in
locuitorii de azi.
Meia aoestui voevodat IndreaptI Ins fireste atentia asupra
zonditiilor politice in care putea s existe si sit se desvolte
o viata romaneasca si Intre Carpati, Dunare si Nistru.
Cand Roma s'a relras din anume tinuturi, conditrile necesare penlru, o creatiune de Slat nationals nu s'au produs pretutindeni. Opositra dintre Moesia si Tracia a ramas si, pe cand
cea de-a doua a fos't nedespartrla de noua Capita la romans
a Bizantului, oealalta a devenit de la sine un cuib pentru ase-

zarile bulgaresti. Dar marea intindere a Slavoniei vertical;

urmand coasta MATH Adriatice, s'a rupt in bucati, cu toata
vochea unitate de rasa ilirica si noua unitate de limbs a
Sarbilor, Scheilor, din causa basinurilor razlete pe care le lega
foarte slab numai find carsurilor de apa.
Altfel a fost. la Nordul Dunarii. Dinco lo era ca Iconic Stahl',
imitatie bizantina, dar el nu se putea indeplini statornic. Aici,
nociunea precisd a Sk4ului disparuse, dar teritoriul l ceren,

Prime legAturi

dle

cultures i

limbs cu Ungurii

25

lh sigur uln teritoriu deschis si spre slepA si spre pt*tik.

Dar aici desertul fixeazA limite mai putennice deck orice
rau si once sir de munti. Prin el am fost isolati, In vechea
Dacie, si de As!ia si de viata apuseanA de dincolo de Panonia.

Pe cfmd de ambele Orli ale Oltului o tarn perfect unitarl,

avand si munte si podganie si ses roditor si baltk ImpAduritl,
ofcria de la sine salasul unei vieti polilice domnite.
Dar Carpatii munteni se deschid spre Ardeal, si nicio piedeca nu se intampina spre vAile moldovenesti, ale cAror ape
curg in Dun Are, de care e asa de aproape si varsarea in Marea insasi a Nistrului. Tisa culege si readuce la aceiasi Dun lire
apele ardelene care merg spre Apus.. Si pastorul lranshumant,
asteptand pe negustorLd sas care va merge spre Orient, face,
prin ratacirile sale periodicc, legalura intre elementele aparent razlete ale neamului.
Din ce in ce mai molt in fata popoarelor noun care asa de
greu isi afla asezarile, liniile acestei desvollAri se preciseazA.
IncA de pe la 1103 sau 1111-3 un sef al Ardealului, Merc
rius apare In privilegiul regelni Coltman pentru abatia de la
Zobor 1. In zadar s'ar incerca a se pane la indoialta autentidtatea actuaui pe care 1-a primit si istoriografia maghiara
contemporanA.

Nu pare a fi ceva care se presinta intaia oar's; ci acesta

e primal cdrmuitor ce se intampind dupd ocupa(ia ungarii.
SA examinam situatia generalA in acel moment, and, de
allfel, toatd atentia regalitu ii ungare e indreptald caire Croatia fi Dalma(ia, vechea Panonie" riscdnd a fi, In ciuda amintirii sacre a celor doi sfinti regali, numai un adaus la posesiunile stralucite, addnc pcitrunse de ciuilisa(ie, din Sud-Vest.

1 Mercurius prinoeps ultrasylvanus". Cf. Chronicum picture, II,

p. 141; Timon, o. c., p 239 dupes L. Fejerpataky, ICklman kireg
oklevelei, pp. 44, 62). Textul, cu deosebite date, la Fejer, o. c., II,
pp.. 41-,3, 58-9; V, p. 309 si urm.; III, pp. 57-9, 84-90; D. Emil C.

Lazarescu imi arata ca a gsit false elementele de datare".

Cf.

recentul studiu al par. I. Lupas, in Mem. Ac. Rom., 1936, p. 94 (cu

facsimile). V. si Marczali, o. c., p. 251.

CAPITOLUL IV.

Simbiosa romano-turca din secolul al XI -lea

Pecenegii stint, acuma, zdrobiti. Bizanlinii pAstreaza de sigur,

dar fAriA o mai larga dominatie efectiva, pe malul stang,

cursul DunArii, Imperiul fiind intors pe vremea Comnenilor
spre Asia, unde se pot recuceri cele pierdule cAtre Turcii
selgiucizi.

Deci Pecenegii, pinA alunci Imp Artiti in treisprezece semintii, triburi, caulA s formeze, ca Avarii $i Hunii, nu si
Bulgarii, cari 5i ei Incepuser5 prin viata risipilaa un singer

Stat. Dar pentru conducerea suprema contra celui care s'a

ridicat Intaiu, Tyrach (Turas

fiul unui p5rinte, Chiller, men-

tionat numai in legaturk cu luptele acestea, se proclaim un

concurent, Cheghen, fiul lui Baltar. Era acuma vremea cand
valul barbarilor se intindea de la Nipru Ong. In Panonia 1.
Cheghen e Insa invins printr'o mare silinta a Hanu lui legiuit,
care -1 grarnadise Intaiu in balti L2, mai curand ale Borcii deck

ale Bugeacului. Pe acel timp la Durostor comanda o avea

Mihail fiul lui Anastase 3.

Invinsii stint expulsati spre Bizant, Intocrnai ca odinioar5

Gotii de calre Huni in v'eacul al IV-lea. Trecerea se face, die
' .Ntiovrat S rdc nieav 'Iareov dna Tau BoevaBivovg noTapog mai pixel
Havvovlag 4.72ogivag 7Z edlaoag; Cedren-Skylitze,s, II, p. 582, la care In-

treaga poveste, dupla rapoarte contemporane, a acestor framantAri.

I Td ae ci r. 'largo iAn xai rcig 24zvag..., 'Ev Talc ileac... 17orapla. vnaig
langa Durostor).
3

Ibid., p. 583. E rijg xtbeagclexcov. Cf. ibid., P. 584: Toy dexovra rthv

naetcrrelaw adlecov. Mai inainte, ca strateg in Durostor, Tzitzikios, un

Iber, fiul patriciului Teodat; ibid., p. 465.

Simbiosa roman -turca din secolul al XI -lea

27

sigur, in conditiile ce s'au acordat atunci pribegilor, pe la

vadul acela drastorean.
Se incearca astfel de Imperiu un lucru mare, care nu reusi.
Era vorba de a se face cu dansii oeia ce se Meuse odinioara
cu Bulgarii, i acum in conditii mai bone pentru Bizantini, a

carer situatie era in acel moment asa de superioara fats de

acei pribegi. Hanul veni la Constantinopol sa se inchine, ca un

Savin bulgar, si primi botezul. Se ceru Insa ca toti ai lui s

fael acelasi lucru si botezatorii sosirk la Dunare. Astfel li
se dadu for un teritoriu, si chiar trei dintre cetatile malului
drept li fura cedate pentru a face strap. pentru Imperiu.
Se daduse lupta numai cu. un sef anume Se lte, intarit pe
o stanea de la gurile raului. I. Aoeasta nu goalie fi ins% deck
pe dealul care se vede de depart. de la Isaccea, vechea Same,
mai putin la Tulcea.
Dar, flindcei e vorba si de cdmpii care li se atribuird2, cum
nu poate fi vorba de Pecenegi manand plugul, trebuie sd se
admits cif' ei tdrisera cu (lama o parte din populatia suplusa
semin(iei tor.
Urmarile furl incalculabile. In expunerea lui bi.ne informatul Bizantin eontemporan destairadeste o intreaga stare de

lucruri aparand pe neasteptale ca aceia de pe acelasi mai

drept al Dunarii in povestirea de pe la GOO a lui Teofilact
si Teotane.
Expeditiile contra lui Samuil nu fursesera flra resultat. Erau
acuma pe west term moesic, uncle cPtayile fusesera refdcute
In parte de Ttimiske, atacate, dar poate nu castigate, de Samuil
si, oricum, intarite de primul Comnen, nu numai ziduri, dar

si mai multi comandanti Li cetatilor la Istra" 5i in ajulor

li puteau veni nu numai corabiile flotei restabilite, cu o suta
de mici vase 3, dar si elemente din Apus", de pe la Vidin.
Totusi ai lui Tyrach trecura, in continuarea razboiului civil,

pe Dunarea inghetata.; ar fi fost o masa de 800.000" de

camera. Dar, fAra mijloace de hrana si hartuiti de strajile
roman ", ei fora siliti a primi, cu Han cu Lot, o asezare In
"0 neon up

Toil

neogOverov, Zehe

'Ioreov ran greetvoarthv xal cbrOroaov nareav xexstwevog

6ae6de(1) TO &vita; Ataliotul, p. 67.

Tai

1 rik nolld ardOta; ibid, p. 584.

3 Ibid., p. 585.

28

Colaborgrile

deosebile Ora, de la Serdica la Ni$, ba chiar In Asia, pentru

a ispravi, ca not rebeli, supt sabia bizanting.1.
Imper4iul bizantin, supt energicul Imparat Isaac, care va
eg.dea in curand zdrobit de sarcina ce $i-o luase, parasind
si coroana imperials, catI pa la 1070 a intari linia Duparii.
0 expeditie pe malul slang, in lute legerie $i cu Ungurii, dace
pa,n1 la acelea$i bialti de la Silistra, uncle se tortilla. vadul 2.
In peninsula balcanica,, Pecenegii raima$1 se ames-teca in
luptele pentru iron de la sfar$itul secolului al XI-lea, sastinand pe Botaniat contra rascoalei lui Brieniu3. Tot asa
Cumanii vor sustinea, ajuugand pans la Adrianopol $i Anchial, pe falsul Leon Digene4. Marea birluinta de supt loan

Comnenul va pune Insa capal rosturilor for ofensive.

Aproape la aceia$i data cronica islandesit a lui Snorri Slurleson (1179-1241) arata o expeditie a lui Alexe Comnenul

(Kirialax) in BlOkuniannaland, ,unde sant $i Pezinauollu. Pe-

cenegii apar cu earl $i $anturi, in fata calarimii lui;

sof ul

era orb. Calarimea pecenega iese din $anturi $i biruie. Situatia

nu e scapata de Franci

5i Flamingi, el de Varegi, al earor

$ef, Thorer Helsing, se ferala trace $i prin foc. Li se spume
sl invoace pe Sfantul Olaf regele, $i cei palra sute cinzacii
promit biserica In Bizant lui Olaf. Acesta apare calare pe'

1 Cedren- Skylitzes, II, pip. 412-3. 465-6, 483,.5114-5, 581 si urm., 597

si urm. (mentiunea lui Kekaumenos, fost comandant al cetatilor

de la Istru"), 602 si urm. Cf. si Iorga, Droits nationaux des Roumains
dans la Dobrogea, considerations historiques, Iasi 1917, p. 25 si urm.
Luptele cu adeste bande, intocmai ca si ale lui Valens si Teodostu

cu ale Gotilor, se intind panel la Adrianopol si se ridicA pAna la

Preslay. V. si Psellos, eel. Sathas, Bibl. giraeca medii aevio IV, p. 247

(pentru Getii" die cari fug Pecenegii) si Ataliotul (supt Isaac Cornnlenul), pp. 67 si urm., 483 si urm. (supt Nichifor Botaniatul). La
Cedren- Skylitzes, p. 486: Ilartvaxla. Cf. Rasovschi, In Seminarium
Kondakouianum, VIII (1936).
2 Cednen-Skylitzes, pp. 645-7. Atacul peeeneg supt Constantin Mo-

nomahul in foarte mare numAr si marea infrangere a nectorului

Constantin, Cecaumenos, pp. 22-3. $i o alta, p. 24, cu chiohele barbarilor. El apare ingrozind si aiurea, p. 17.
3 Cf. Ataliatul, pp. 290-1, cu Cecaumenos, pp. 17, 22-4.
4 Ana Comnena, II, pi. 7 $i urm., 12 si urm.
5 Choniates, p. 19 si urm.; cf. si ibid., p. 104 (luptA a lui Manuil
Comnenul cu Pecenegii cari trec Dunarea).

Simbiosa roman-turell din secolul al XI-lea

29

un cal alb, 5i biruic, prinzand si pc regele orb 1. E vorba

Ynsd de Vailahla" balcaniod

Blaland" la Snorri nu e

de sigur Etiopia" 2, Tara Neagra".

Cum Pecenegii din Ardeal s'au pierdut intre Romani, acelat

lucru se va intornpla cu cei cari, trealnd In Balcani, au fost

izu
de Bizantini. Sintesa bakanica urmeaza 5i prin ei,
cu contopirea multora intre Romanii de acolo.
Zonaras arata in ce chip, dupa Infrangerea Pecenegilor supt
Alexe Comnenul, ei au fosl colonisati in Meglen. Imparatul,
akgand o multime de oameni tineri si voinici, i-a colonisat
cu femeile 5i copiii in terra Moglenilor si i-a asezat ea o
tagm,a osta,5easca osebila, cari si pana acum roman din neam
in neam, avandu-si numele du.pa local unde au fosl colonisati
si se chianta Pecenegii Mogleniti" 3.
RomAnii de pe Vardar, Meglenitii (termin slay; movila,), sant

de sigur In mare parte 5i urmasii acestor colonisati, azi pierduti In Asia Mica, pe basa conventki de schimb turco-greaca,
fArA a se fi Mout asupra lor, pe langa admirabila cercetare,
de folklore, a d-lui Papahagi 4, si una de etnografie5.

Trecerea altor Pecenegi dincolo de Carpati6 s'a facul prin

simple strecurAri in padurile Secuirnii fara o autorisatie a Statului unguresc, care nu avea Ardealul, 5i fara un stalut al lor.
1

Ilie Ghergbel, Zur Geschichte Siebenburgens, Viena 1891, pp.

28-30.

2 Cf. Ilie Gherghell, Urheimat, p. 34, nota 4.

a

'0 as aroxednoe, grAii-Oog brasdiAevog oTetyo'nrrow xai 4cupaiwv, etc rcl

raiv Moplevcov Beim smiTovg ovv ytroacV mat Tbevoic xarq'oace xal Tdy,ua Tothovg

xerecrrnaev lotatrarov, of xal Ow sou Sev-eo xard otaaoxcig Ocalcivovatv, etc

&donor orivreg "GOV -throv iv cP xarcoxlcOncav, xal liasCivcixot MoyAevirat

xcaotittevot; XVIII, 22, p. 741. Cf., pentru valoarea acestui izvor, Heinemann, Quaestiones Zonarae, I, 1895; Sauerbrei, De fontibus Zonarae quaestiones selectae. Pentru sensul pasagiului, Jire6ek, Ueber
die Wlachen von Mogiena, in Arch. f. slay. Phil., XV (1893), p. 98.
Pentru Vardarloti, si Zlatarschi, o. c., II, p. 276, nota 2. 0 pictura
de luptA la Niausta; Rev. Arch., XVII (1891), p. 114 (Heuzey).
4 Ed. Ac. Rom., DupA W lacho-Meglen, studiul lui Gustav Weigand.
5 V. i Gelzer, dlespre die wardariotischen Tiirken", in Patriarchal
von Achrida, Lipisca 1902, p. 11.

6 Pentru Pecenegii in Ungaria, M. Szokolai, Fold es Ember, IV

(1929), pp. 65-90. Mi-a fost inacdesibil. Forma numelui trimete une
on la o transmisiune romaneaseti.

Jo

ColaborArile

Ei isi au pkthirea lor, amestecata cu a Romani lor silver Blaccorum et Bissenorum) de care vorbeste un document tkrziul.

Aceasta pAdure nu poate fi decat pe povarnisul ardelean

al Carpatilor Moldovei, spre care se Indreptaserk fugarii din
Rugeac si Covurluiu, pe linia ce duce la Ghimes Gymes) si
Oituz, pasuri dintre care Ghimesul aminteste cerbii" (v. germanul gems), iar Oituz (Ojtuz) e poarta Uzilor", a Cumanilor,
Tulghesul avand aceiasi origine (pasul cu stejari"). Satul Beseneu, corespunzand formei unguresti pentru Pecenegi: Bessengo, de uncle latinul medieval Bissenus, arata si el aceasta.
Unguri vorbind o ungureasck neinteleask" sant de ceastklalla
parte, In judetul Roman.
Toviirclia aceasta cu Pecenegii, care nu s'a putut lega decal
in veacurile X -X1, ar aj'inge ca sd ardte vechimea populatiei
romdnesti In Ardeal.

Ardealul trebuia sd se apere prin sine. Nu, e nicio dovada

ck regalitatea ungureasck ar fi vrut, atunci, sd-1 ocupe. Era
necesar ca el sa afle fn sine lnsasi eleinentele necesare pentru
aceastd defensivii lard de Pecenegi, ca si, apoi, fata de Cumanii cari se pronantau la Grizant. Dar, cum atunci nu crau
nici Unguii asezati, cu atat mai putin o nobilime ungureasck
si, cum am vkzut, nici un delegat al Coroanei, pi acel voevod
roman, pomenit mai sus

de si, dkunkzi, la Academia Romank,

pkrintele Lupas se gandia la un Italian, Mercurio",
carac-

tend romanesc al apitrarii s'ar impure. Ne putem gandi si

la Miercurile ardelene; sant douk strkvechi: una la Sud-Vest
(Reussmarkt), alta in Secuimea Ciucului (cf. Cicii istrieni).
Apariria voepodului In golul peceneg din Ardeal e, de altfel,
paraleld cu aceia, in celalt gol, dobrogean, de care se va vorbi
pe urmk, a lui Tatul fi a vecinilor lui. De o parte si de vita,
creattunea politico romfrineased s'ar rdzima pe simbiosa cu
Pecenegii fi ar iaver ca urmare cortfundarea partiald, ce va
sd urmeze, cu ceilalti Turd, mai noi, Cumanii.
Dec., dupk Cranica din Pojon, la 1071 sau,, dup. altii

totul e numai conjuncturi , spre 1087 ori, cum s'a arktat

mai sus, numai cktre sfarsitul acestui veac al XI-lea, regele
1 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, p. 35, no. 43 (an. 1224).

Simbiosa romAno-turCA din secolul at (1 -lea

31

Solomon bate oastea Pecenegilor", cari-1 vor ajuta in lupta

pentru tron, ceia ce Inseamnci eel anume triburi ale lar, dupd
marea st 'fldpiatare din Balcani, erau fncci domnii Ardealulai,
am vazut a, in anii urmatori, prin acest timp de deccid're
a Imperiului bizantin, retinut de lupta cu Turcii asiatici, se
reia de regele augur lupta cu Bulgarii, pusi, in raziboiul anterior, alaturi cu acegi Romani" din Bizant pe cari cronica
veche autentick ii calificA de Greci"1.
Dar Solomon, conducItor al unei ostiri dace", Scotcxo crcpaTeUpatog, In 1088, care ajuta pe Tzelgu Pecenegul la Dunare,
nu e decat regele ungur 2.
E vorba, In genene, de ac.elea$i ram4ite de Peoenegi ca

acei latrunculi Byssenorum" call, la 1092", ataca Ardealul

en un $ef Kopolchor"3 sau Copullch, filius Krul"4, care se
intoarce prin Bihor. Revenit din Slavonia, regele Ladis,lau ii
bate la Timis. Lungul rIzboiu al Pecenegilor $i Cumanilor

cu Ungurii se da pinI In adAnc, dar numai prin iurwuri:

astfel la cetatea Doboca si cu fuga la muntele incI nellmurit,
Kyrioleys5".
Biograful medieval, de origine germanI, a regelui Stefan
1 Chron. Posoniense, p. 56: bulgariense regnum". P. 57: de Gre-

cia revertentes". Soror eius nupsit in Grecia"; ibid. Mater regis

in exilium in Grecia mittitur".
Ede observat insA cl nu putea fi
vorba In alt loc decat Muntii Apuseni ai Ardealului, de un adevarat
razboiu cu Peicenegii, cari, in acest moment, al primei cruciate,
indepliniau in lumea bizantinA, fall do Apusenii nedoriti, o modestA
functiune de jandarmierie barbarl. V., de altfel, pentru aoeste lupte,

do la Vidin la Nis, aici, mai sus, p. 17 si nota 4.

2 V. Ana Comnena, VII, p. 331 (ed. Bonn). Pentru data de 1087, v.
Ilie Gherghel, Zur Gesch. Sieb., pp. 39 si urm. (dupit acelasi Bildinger,
Bin Buch ungarischer Geschichte, Lipsca 1866, p. 74). V. si acelasi,

Pascua Romanorum; Tabula lulii Caesaris, Un capitol din nomenclatura istoricd romdnd, in Rev. Archivelor, I (1926), no. 3.
3 Fejer, o. c., I, p. 476.
4 Thfirocz, cap. LVII. Ar fi fost o navaline de Cumani in lupte la
Timis cu regele. De aceste evenimente e legatA (cap. Tax) si Intemeiarea, IncunjuratA die legendl, a Bisericii orAdane. Reza (p. 87)
vede In ei pe invinsii de la muntele care se zice Kyrioriois", Bessi,
Pecerpogi. Cf. Toma de Spalato, la Schwandtner, Scriptores, III, p. 556.
5 Budinger, o. c., p. 26 $i urm.; Gherghel, Zur Gesch. Sieb., p. 36.

Sg

toiaborkriie

cel Sfant, Hartwig1, pomenesle de cei saizeci de Pecenegi,

viri Bessorurn", cari yin de partibus Bulgarorum", cu mutt
our si argint Si alto podoabe in card, la Sr. Stefan. Ei nu
cauta. O. se Incline ca seri ai unui popor fiber, ci ca reru -.
giati. E vorba deci fara indoiala de lucruri in legaturia cu
aceasta Infrangere.
In ce priveste amintirea ce ar fi lasal-o la not astfel de 'Turci,
cari, s.4. nu uitarn, nu se numiau poate pe sine astfel, Xenopol

credea ca in nume ca Peceneaga ar fi o ramasita a acestor

barbari. Dar e de obiectat ca ei au. fost cunoscu)Ii de Unguri,
deci prin mai vechii locuitori, cu numale de Bisseni, si am
pomenit acel Besinau din partile Bistritei. In Pecenievta din
Serbia poate O. fie Insa, suet o influenza bizantina, greceasca,
o urma peceneg12.

Dar de la Pecenegi, data nu de la vechii Sciti turanici,

vine, pentru a numi aspectele desertului, beircigan 3

gi Cargart.

Si In Moldova-de-jos turanicul Covurluiu, care ar fi on pus-

tiu" (baragan) on loc uscat", arata un colt de asemenea

simbiosa 4. Apoi padurea Deliormanul dobrogean, cu legaturile sale: Borcea (v. Borz Cumanul, Borzea, Borzestii si Bors),
Tutracan-Turtucaia 5i, de-a lungul sesului, in Apus, local panel

la Deliormanul-Teleorman, cu Cetatea neagra" (am v6zut

pe Pecenegi primind de la Bizantini cetati) : Caracdlul (Caracale) 5.
1 C. 17, ed. End licher, pp. 181-2. Cf. c. 15, ibid., ip, 179. V, latrun-

culi Byssenorum In Viata Sf. Ladislau, ibid., p. 239 (c.

6).

2 Int Aiu la Ilie Gheighel, Zur Gesch. Siebenburgens, i, dupa Jire6ek,

leberreste der Petschenegen, p. 45, nota

6,

pretinsele urme pece-

liege In nomenclaturA.

3 V. N. Draganu, In Dacoromania del la Cluj, an. VIII (1934-5)

Bucuresti 1936, pp. 133-5 (e imposibila derivarea de la un nume
de persoane a aceluia care inseamna o steps).
4 V. Weigand, Jahresbericht, XX'VI -IX, p. 98; Philippide, o. c., II, p.

Pentru o incereare recenta maghiarA de a ggsi turcisme M

in Oltenia, v. Cornelia Bodlea, in Rey. 1st. pe 1936.
6 Pentru BAragan, i Rasonyi, in Archiuum citat din Budapesta,
I, p. 266, nota 12. V. si M. Costachescu, Arderea Targului de Floci,
pp. 174-5. Curios putul lui BarAgan" in Oltenia, Intr'un act din 1615,
citat si de Hasdeu, Magnum Etymologicum. A nu se confunda cu
Beregova (Bregova) in Balcani; v. Bury, Later Roman Empire, II,
373.

p. 471.

Irnbiosa roman -turca din secolul al XI-lea

33

Dar aid trebuie s se opreasca o prudenta urmKrire a

acestor resturi de dominatie tura prin Pecenegi 1.
Totusi, cate un etnograf s'a 15sat ?i el pe asemenea povarnisuri ispititoare. Astfel Tomaschek2 crede ca Hutulii sant
Uzi. De fapt

pi

Miklosich3 glsia un caracter romanesc numelui

1 I. Bogdan, in Dipl. bdrladeand, nu admitea Barladnicii pi un vechiu

Barlad; Phili,ppide-i afla orasulm o origine araba; II, p. 366 (samburele doininatiei cumane din Moldova"). Berlad in Ardeal, pe Say6?; p.
367 (,,cane alts data a fost sigur un oras"). $i Philippide dovedeste" ca
se poate din punctul de vedere (sic) al fonetismului"(sic); p. 38. Pentru
Falciiu, Philippide iscodise o origine ca a felucii, pentru ca locuitorii
din judetul Falciu (sic) in specizl oei din comuna (?) Falciu faceau
serviciul de luntrasi, barcagii", plutasi, pe vremea stapanirii vechilor
Turci pe acesbe locuri"; o. c., p. 375. El pune in asamanare cu Dubasarii.
Cf. si pentru Bahluiu, Berheciu, care, bind rau, ar insemna

route raboteusel", Pereschiv, bard d'une chose"... Merita sa fie

citata pi etimologia lui mire, care e pur si simplu emir, pentru CA mirele e... incoronat. Razes e, pentru Philippide, din arabul arzesi, partas
la pamant"; ibid. Dac.a, pentru Tecuciu, Bogdan, Dip!. barlcideand,
p. 107, auta o origine slava; TEKALLIH, curgatoare. Philippide, II,

p. 371, crede a gasi pe telzek ucu, persan(1), capatul terii", targul

de margine al stApAnirii cumana, care avea oa arm principal. Barladul"; cel din Teleorman e localitatea de margine a stapanirii
Cumanildr din judetul Teleorman". Numai satului Tecuciti din Bosnia

nu I se afla un rost cuman... Cu astfel de fantasii pretinde a Inlocui

a anume filologie constatarile istoricilor. De aitfel, Vasluiul e pentru
Philippide Tara de sus", munbeana, dupa persanul vala su; a. c.,
II, p. 372, Vasluiu din Valsuiu fiind o metatesa romaneasca". Pentru
acelasi si Tighinea ar fi cumana; o. c., II, p. 272. Pentru Galati, I.
Bogdan gasia o etimologie slava (Dipl. bad., p. 108), ple and, pentru
Philippide, e Kalhat arabul (o. c., p. 374) 1 $i-1 pune In legatura cu
nu stiu ce lac Galatuiu, uitand Galatul ardelean, care numai cumanic
nu poate fi. Asathanarea cu numele sud-slave in -ati, ca In Romanati,
se impune. Radacina gal nu e necunoscuta Romanilor.
Limba
cumana e cunoscuta prin manuscrisul de la 1307 (cele zece porunci,
Crezul pi Evanghelia), publicat de Geza Ktum pi printr'un dictioRaul Ags,
nariu nedatat si cu trimetere in limba persana.
ritul", ar fi de la Tatari, dupa Weigand, Flussnamen, pp. 87 si urm.,
98, 99, 100.

2 Sitzungsberichte din Viena, 1882, p. 486. V. si Kaindl, Bei den

Huzulen im Pruththal. V. si revista polona Tribune des jeunes
generations, IX (1936), pp. 12 '66) pp. 25-7 (se recunoaste stingele
romdnesc).
3
Wanderungsen der Rumcirzen,

34

ColaborArile

Hutu lilor si un oaracter absolut romAnesc tuturor muntilor

lor, felului de viata, tchnicei in pregItirea branzei.
Dar de la Pecenegi, pe cari-i vedem, delci, si In ses si in
Carpatii dintre Moldova si Ardeal, arata sk fi venit o Intreagg
populatie pe clina raskriteank a Muntelui: C,eangaii din judetul
Backu, Csang6 Bind rasunator". Aceasta presupune o porec.lk

datA de alti Turci" acelora al artror graiu suns bine"1.

Nepronuntarea lui f crei,a6 o diferentA intre ei si Secui. E de
admis deci o pAturA de populatie mai veche, care nu ar putea
fi decat pecenegA. Am spus ck. mai sus, in judetul Roman, unii
Unguri, mat ales femei, vorbesc si ei o limbk neInteleask"2:.
Da& e vorba de o influents asiatia, asa cum Lind sk arkte

ultimele cercetkri, Inlaturand plrerea ca ar fi vorba de o

deviate din literele slave, atunci scrisul secuiest de pe rkboaje

nu poate veni de la Unguri, cari 1-ar avea oriunde, ci de la

Pecenegi sau mai curand de la urmasii lor, Cumanii, cari

au creat, cu putere si cu strklueire, cum se va vedea, o

adeVAratA vliatA de Stat, on simbiosk romAneasck, In locurile

noastre, de si nu In aceste regiuni3.

In aceste locuri ardelene si dupl. 1300 gasim an conte al
Bisenilor" 4. Miklosich nu-si poate llmuri prin orientare geov)

grafiak termini alb" si negru" trecuti si la Slavi si

la

Romani 5. Ei nu pot veni decat de la o astfel de influenti

turceaseil

1 $aineanu, Semasiologia, p. 171.

2 Comunicatie a gentralului Rosetti, care o Linea de la un cercetAtor ungur al regiunii.

3 Pentru literele secuie0, Toppeltinua, Origines, v. 69; Iorga, In

Rev. 1st.

4 Aoest comes Bissenorum In veacul al XIV-lea; Sze Mk, Sildostdeutsche Forschungen, I, p. 24 (cu bibliografie, si pentru Cumani).
5 Slay. Elem., p. 2, nota 3.

CAPITOLUL V.

Atingerea ardeleana a Rornanilor cu, Ungurii 1

Temeiul argumentarii contra teoriei unui vechiu Ardeal fgra
Romani sta in existenta, aici si nicgiri aiurea, a voevodului,

si anume Intr'o forma care nu corespunde cuutintului slay

Intreg, ci prescurtdrii ,ci prefacerli I ti romdnesti: vajda 2".

Nu vom putea explica, fireste, existenta voevodului ardelean,

copilareste, prin distanta teritoriului3.
Sts vedem care-i e situatia, ass cum se invedereazg, Intr'o
lungg. desvoltare.

Pentru Romani, voevodul ardelean, de care atarna si Solnocul (die la slay. sane ") si Dobaca4, oe chema Intgiu duce,
cum a presupus-o Ioan Bogdan, ouvAitul, mai tgrziu, dupI
greoeste: ducts, nefiind pgstrat pentra a evita omonimia; la
Unguri i se zice klux numai and are o deIegatie 5. De altfel, si

pastreszN, pe moneda lui, titlul de dux 6. El are dreptul de

numi vice-vioevodu17.
1 Pentru Romani In Ardeal la 1182, v. Karacsonyi, in Szazadok, an.
1912, pl. 171. Melich, In A honfolgialdekori MagVarorszdg (p. 314), li

admile si In secolul al X-Ikea. Cf. Petrov, Cele mai vechi diplome (ruseste; mai departe).
2 Cuvint(e cu aceasta formatiune nu mai exists in ungure4te.
3 Timon, o. c., pp. 237-8.
4 Numlele e slay; cf. numele Dobos.
5 Timon, 0. c., p. 239.
6 Marczaii, o. c., p. 60. V. curioasa parene despre cei doi voevozi

In Ardeal: Pie, In Kampf, p.

Romani, altul pentru Unguri?!
7

Ibid.

219, nota 66,

admite unul pentru

Colaborgrite

Voevodul nu e guvernator de provincie, ci ef de na(ie.

De aceia el n'are
si urmasli lui, desfacuti de coroana
Ungariei, n'o vor avea nici ei
o reseal/4k, o curte, un
registru de administratie si de socoteli, archive. Acest print."
ardelean nu administreazI si n'a,re alte final* decal oele oe-i

vin din darurile acordate de diete. El iea venitul sArii pe.

Marls si o treime din cele cuvenite regelui 1. El e itinerant,
desicg,lecand" din loc in loc pentru a imparti judecata, pg.na
la condamnlrile capitale, ai a primi darurile, acel descensus
mostenit de la semi-nomazi2.
De pe la 1300 el va rasNri din nou, printr'o fireasca desvoltare a rostului sgfu, ca princeps3. Angevinii vor create

puterea voevodului; de la 1324 el are dreptul de a judeca

si clerul si pe privilegiati 4.
De altfel, regele Coloman (1095-1114) acordIun privilegiw lui

Mesta, print in cetatea Crasna" din planities bubalorum",

sesul bivolilor", pomenindu-i si nepotul Neagu, apoi un

Vdd-

can, un Micu 5.

Nu numai ca s'a luat de la not acest ducat", aceasta Domnie", dar prin acest contact In Ardeal, $i sensful romanesic al
cetd(ii, militar, fl primesc Ungurii 6.

Cad In Ardeal e un lant intreg de cet6ti, mai totdeaana pe

locul afezcIrii romane, ea insusi urmlind lntariturii dace, care -'i
are originea In movilele inkirite ale preistoricilor
once
mai adancg, si rabdatoare sapatura ar dovedi-o
ai, indreptate contra rgmasitelor pecenege, ele fac un front de ap6.rare.

El pleao6 de la Hateg, cu HAseganii sai, langa vechea Gradiste dacI, treoe spre Mural, undc era la capAt slavona Dobra,
1

Ibid.
Ibid., p. 77.

3 Ibid., p. 729.
4 Ibid., p. 239.
5 Hurmuzaki-Densusianu, I, pp. 106-7, no. Lxxx. Mesta, care ar
pkitnea numele de loc adaus la Crasna, trebuie, cu tot acel pus"

de la Inceput s fit al Voevodului Insusi.

V., in genere, si Melich,

A honfolglalaskori Maggarorszog.
6 ,,Civitas ist noch gleich bedeutend mit castrum"; P16, I. c., p.163
si urm. 5i civis urspriinglich Burgmann", civilis die Benennung
des Burgholden".

Atingerea ardeleana a RomAni lor cu Ungurii

37

si aoolo se ridia. Simeria, a carii form6 si accentuare trimete,

nu la o Samarie a noastr61, ci la o Sancta Maria", poate a

episoopului, de unde celalt nume: Piski; apoi se strecoarI pe
Ling padure, unde Romanii de veacuri aveau paza ca la
,,clausurile" balcanice, de unde clisurile bizantine, si trece de
Cluj (forma Kolozs din Kolozsvar e mai noun; documentele
cunosc o mAngstire de la Klus, Klusmonostor), ca s atingI
Somesul la Dej, cetatea lui DeSideriu2. Mai departe: Rodna,
Nijna, de uncle Sasii au flout o NOsen, trimet la vechi aser

zari slave, In legItura, ca si la Baia dincolo de Carpati, cu

exploatarea minelor 3.

Cat priveste comitatele unguresti, care pot fi destul de

vechi si in Ardeal, ele vin toate de la Moravi, can si ei se
luagerI dupg. Carolingieni.
Elementul rom4nesc a fost ?nos. de la lnceput lntrebuin(at,

in jurul cetAtilor care, cum am vAzut, sant cu toatele anterioare descIlecarii" unguresti, descIlecarea (descensus) e un
fenomen in legiittrrci cu hoarda, care, la Romani, a tredut numai

In Moldova, din causa conditiilor speciale In care s'a Intemeiat tara , la apdrarea un zi pdrreant pie care aceti oameni
aveau tot interesul fi toatd tragerea de inirnd sd-1 find 4,
Numai in Ardeal si aceasta din causa curfilor, dvorurilor,
vechi slave, se Intalnesc numerosi vornici sau, cum li zic noii
veniti, udvornici 5.

Romanii nu numai n'au fost, astfel, absenfi, dar nici in&

bufiri sau scazuti in vre-o privintd, prin invasie.
Nu poate fi vorba deci de un prisos al populatiei maghiare,

care, de la sine sau ajutatI de Stat, sl, se fi napusLit prIpkifstios asupra Ardealului. Afara de erisoop si asezarea lui, de
grupurile de la mine si saline, de posturile din cetIti, tot restul
e din stropituri.
1 Este un Singiorz pe Streiu ca si cele doua din Secuime: San,
jorjul (Sf. Gheorghe" din nomenclatura oficialg) i Sanglordzul
Bistritei.

2 De la Denes-Dionisiu, dupa Richard Huss; Arch. des Vereins

fur Sieb. Landesk., XLII (1926), p. 51.
3 Carlibaba nu e romfinesc In aaeasta forma: e o austriecisare"
din Garla Babei.
4 Pentru originea cuvantului iobag, aparator de cetate, v. Timon,

p. 143 $i urm.
5 Pentru uduornici, v. i Keza (un intreg capitol).

o. c.,

38

Colaboririle

Un ceroetittor mai nou german, cunoschtor al locurilor, Tran-

gott Tamm, mergea papa acolo, Incat vedea in populatia shteasch maghlarh din Ardeal elemente samhnate In drum de
Secui 1.

Sa vedem acuma oe au mai dat Romanii din Ardeal, ca ele-

ment de bash, noii ordini de lucruri stabilite prin patrunderea ungureasch. SI insisthm, subliniind, asu,pra lor.
Inthiu, fireste, acei lupthtori pentru parcalabii asezati In cetati, foastele graduri, acum vkrurile regale (de unde varasdii,
iar din acestea onVii, care ar fi fost aproape imposibile
fara aceasta transmisiune rotnaneasch). Acestia sant iobagii,
iobagyones din documente, a oh,ror forma romhneasea, 'wand
g i nu gh, arata o oarecare vechime. Cu ideia unei navaliri
de ciobani, cuvantul, care a trecut si la Romanii de dincolo,

n'ar fi avut de ce sa se prinda.

Apoi, pe langa multimea de sate ramase neatinse, ttirgurile,

pe care Ungurii nu le-au numit, ca Inaintasil slavo-roman,

asa cum an 'Neut. Suedesii cu numele de targ", rusesc, din
care an facut lorp, ci au introdus terminul, derivat si confus, de vasarhely (loa de oras"), cu acel sufix holy, din care
am facut (cuvantul intreg: Orheiu Mu! nostru 2. Avem astfel
Targul de la Murhs (Maros-Vasarhely , Targul de la Ourte,
door (de unde dvera noastrh, trecand la Ungtdri ca udvor, si
vornicii, cum am spus, ca udvornici), In Udvarhely, prefhout

de not in Odorheiu, Targul de Sambhth (Szombathely), -formatiuni pe care nu le aflam aiurea In Ungaria.
Toate aceste targuri erau pentru (erani, si teranimea In
Ardeal era cea romhneasth, obisnuith sa mearg la asemenea
adunhri saptamanale, cum o face si ph.na acuma, indicarea
ta.rgurilor ffind Inca o datorie pentru once alcatuitor de ca-

lendar popular ardelean. Farh aoeiasi terani satele sitsesti

nu s'ar fi prefacut In orase, In cetati Inthrite, Maga cate
un vechiu Schein" slavo-roman, ca la Brasov.
Unitatea tinutala pentru Romani era juderul, Scaunul" de
judecath. Ungurii it vor lua pentru afe.zari rurale, ca ale Sasilor

1 0. c., p. 41.
2 Cf. i loculiunea cat e haul i vovicul", in care vovicul" n'ara
a face cu veacul, ci cu vidicul (ung. uideke = tinutul),

Atingerea ardeleanA a Romani lor cu Ungurii

39

81 Seoui lor (Stuhl, Szek). Ca scaune romknesti au ramas cele

de aparare de la Murasul-de-jos (sedes otachales). Dar ei au
adus pe man, Inlocuitorul vechiului japan de origine slavo-

avara.

De la Romani s'a luat $i un Climpulung, eel din Maramurti$.

Pie observa cu dreptate ca. In Ardeal nu e vorba decal de

o alriturare a Ungurilor cu Romanii, fiecare nalie pastrandu-$i
condiaile de drept1.

Mu lta vreme, dreptul regal castigat prin arme, lark rkzboiu $i fa.ra ispravile eroice care se vor nascoci pe urml a. de
cronicari pe basa legendelor $i cantecelor vechi maghiare, s'a

mirgenit la garnisonarea acelor cetati, de trecatoare sau de

paza. a minelor, In fruntea carora statea, tocmai la Intrare,
Balgradul, Cetatea Alba" legata, nu se poate $ti cand si
de ce, de numele acelui Gyula care e evident Gylas al Bizantinilor fara t fi vorba Insa, bine Intele,s, $i de aceia$i persoana. Si, dad. e asa, se explica $i altfel decat prin datina
carolingiana de a lega pe epis'cop de parcalab, episcopatul
de Alba-Iulia, consecinta imediata a pairunderii In Ardeal 2.
Acum ni stei inainte, nu problema permanen(ei romanefti,
in Ardeal, de care is trelmit set' se oorbeaseci la mnceput numai din causa indcireitniciei unei polemici zeidarnice,, ci a
raportului ce se stabile* fntre cele cloud neamuri 8.
Cxci ceia ce se obiecteaza contra permanentei e copillros
$i adesea chiar neinteligibil.
Astfel argumentul lui Ilfinfalvy ca, dad. limba romaneasca

s'ar fi format din Nordul Dunarii.4, ar fi sau forma ecclesia

sau cea din frcva slaved, n'are valoare: elemente grece$ti nu
lucrau In Nord, $i tocmai (rcua ar doviedi originea din Sud
1 Kampf, p. 80, nota. 11.
2 Pentru biserica din Alba-Iulia v. Fried. Muller, Mem. ale Com.
C,entrale, III; Henzlmann, In Reu. Arch., XXXV (1878), pp. 82-3.
Pentru tub-area Ungurilor pa Murk Korrespondenzblatt, XI, p. 78.
Cf. Friedrich 0 Heinrich Muller, Arch. f. sieb. Landesk., XVI, p.
279 0 urm.
3 DupA Marczali trecerlea spre Nord s'ar fi fAcut ca... prisonieri
ai Pecenegilor, Cumanilor 4i chiar Ungurilor; la Briebrecher, In
Progranun al Gimnasiului din Sibiiu, 1897, p. 24.
4 0. c., p. 211.

40

ColaborArile

a unei limbi care, de altfel, n'a ptgut avea hotar In Dunare.

Din parte-i, Resler' are imprudenta de a releva micul numar de elemente unguresti in limba noastra, pe care le vom
supune Indata unei cercetari neinfluentate de prejudecati. Aieasta arata numai ca aveam gata capitalul nostru cultural
fArK ca noii veniti s contribuie a ne face s cunoastem un
alt domeniu de civilisatiie. Istoriceste, de altfel, 5i la Roster
avem recunoasterea ca Ardealul nu putea s atraga pe Ungun 2 cari ram,,asesera nomazi, iubitori de step iar nu de
munli $1 vat; el admite si pomenirea provinciei de peste
paduri"
provincia ultrasilvana sau transilvana
abia supt
Seantul Ladislau (1077-95) si observa ca inainte de Simon,
din 1103 3, nu e un episoop, pe and Pie semnaleaZa in

timpul luplelor pentru tron pe Ladislau doar numai In Bihor4. Daca tot el se Intreaba de ce Ungurii au trebuit sd
primeaseg. de la Bizantini, si nu de la Romani, ereslinismul 5,

raspunsul e u5or: fiindea trebuia nu crestinismul insu5i 5i

singur, ci ierarhia, qi trebuia autoritatea. Casul Bulgarilor e,
In aceasta privinta, luminos.

Retinem 5i o marturisire de cea mai mare importanla a

unui profesor sas, aceia el numai in a doua jum,tate a secolului al XII-lea s'a organisat cancelaria regilor unguri $i numai
de acolo Inainte a dat numeroase documente, pe ctind Inainte

multe lucruri s'au flcut numai verbal" 6, - asa Moat lipsa

0. c., p. 124.
2 Sie blieben Nomaden und finches Weideboden das Land das
sie am meisten schatzten. Schon aus diesem Grunde ckte sie es
nicht nach Siebenbilrgen, dem Lande der Berge und rlochthaler"
(Dacier und Romdnen, p. 43). Si mai &wee: Erst unter Ladislaus
1

dem Heiligen wird Siebenbargen als provincia ultrasilvana oder tran-

silvana ein Theil des ungarischen Reiches" (ibid., p. 44).

8 Bejer, o. c., II, p. 43.
4 0. c., p. 96, nota 33. Deosebirea intre regnum i ducatus; Rosier,
o. c., p. 33; cf. ibid , p 97, nota 35; p. 96, nota.
5 Ibid., p. 47.
6 Die Kanzlei der ungarischen KOnig,e erst in der zweiten Halite
des 12. Jahrhunderts entsprechend organisiert wurde und von da
an erst zahlreiche Urkunden ausstellte, wahrend frfiher vides nur
mfmdlich abgemacht murde"; Rudolf David, In Kronstddter Zeitung,
an. 1936, no. 184. Cf. Ch. F. Maurer, Die Besitzergreifung Siebenibiingens durch die das Land jefzt bewohnenden Nationen, Berlin 1882.

Atingerea ardeleana a Romanilor cu Ungurii

41

de documente se invoack si pentru primii colonisti sari, cu

privire la can de fapt nu se slie nimic.

Nevoia de a explica numarul si rostul Romani lor in aceste
parti a preocupat $i pe Incepatorii istoriografiei maghiare.
Tata. cum presinta izvoarele unguresti descalecarea arde-

leana. Cronica din Buda arati pe Gyula, ducele mare si

puternic", descoperind, ca Dragon In legenda moldoveneasok,
in cursul unei vanatori (in venatione), Alba"1. El iea atunci

totum regnum", care pans atunci a fost deosebit2; la 1002"

i-1 rg.peste regele, nepotul sau 3, pentru, ca ramasese pagan si

nelinistia Ungaria. De fapt, se pare ca. Intrarea In Ardeal

s'a Icicut prin ini(iativa unui fef neascultdtor (ca a lui Bogdan
pentru intemeiarea Moldovei,. S'ar fi Incercat un voevodat
de sintesci cu vechii locuitori, (wand gi simpatii ortodoxe, ,si

de aid f i perpetuarea ideii voevodale, cu aproape totala

ei

autonomie 4.

Datele vin deci din cronici dintre care niciuna nu e ,>ontemporand, ca si din unele mentiuni documentare. Notariul
aceasta
anonim al regelui Belay ", cleric format in Franta

ar ajunge pentru fixarea epocei, care a fost purtaLl din

secolul al XI-lea pang la cel adevarat, care e, cum se va
vedea, al XIII-lea, cad numai pe la 1200 Universilatea parisian,a. atragea o clientele slraina,
iscodeste Ins din cantece si din exploatarea imaginative a numelor de localitati,
o Intreaga pseudo4storie de .,deci ",
amintirea vremurilor
voevodale,
cari, supt un regim bulgaresc
deci dupa
1200 6
aparg. mosia for de sefi unguri dintre cari unul,

7 Ed. Podhradczky, p. 41 V. si Marci Chronrca de gestis Hungarorum (ed. Toldy, Schaedel), Pesta 1867.
2 Ibid., p. 65.
3 El Ii era proavunculus. De v. si contrazioerea de la pagina 42,
Pie crede in ortodoxia initiall a lui Gyula;
pentru eel doi Gyula.
Kampf, p. 80, nota 10.

4 De v. Acsady, In Magyarorszog hkrom reszre osztOsanuk tOrtenete,

in A magyar nemzet tort. a lui Szilagy, Budapesta 1893.

5 0 analisA atentA a lui la Onciul, Teoria lui Roster.
6 Bulgarii die la Cerghed ar fi din seoolul al XIII-lea"(1); Pie,
o. c., p. 111, no. 20 (dupla Cociubinschi, in Zaplischi ale UniversitAtii
Rilsiei Noi, XX (1876 , pp. 123-7).

42

Colaborarile

Tuhutum, ar putea O. fie par

si

simplu Ahtum din Vista

Sf. Gerard 1.

Anonimul Insusi vorbeste, de altfel, despre acei jongleuri

unguri pe sari -i vede dupg. modelul celor pe cari-i cunoscuse

In Franta si de acele miminoase povesti ale teranilor" pe

care fostul student de la Paris le despretuieste utilisandu-le,
cum va face un Stolnic Constantin Cantacuzino, fost scolar
al Padovei, la noi: gasi de sigur o potrivire Intre cAntecul
despre ciocnirea de cure eroii maghiari la Poarta de Aur din
Constantinopol si cantecul frances despre Carol-cel-Mare ajuns
Imparateste acolo a.

Pkunile Romanilorl, pasagiul asa de mult discutat, are

sens, pe langg. obisnuinta Apusenilor cu informatia din Gesla
Romanorum, nuanai dacg. se consider dorinta de a arhaisa
a tuturor cronicarilor de Pe la 1200, dispusi sA inventeze

wide n'au siguranta, 5i adoptarea, natural's, a sensului roman" al Imperiului de Apus in zilele scriitorului. De altfel,

in pasagiile controversate, e orb a de Romanii" din Panonia,

N

undo pastoritul. e barbar, maghiar, de stepl

5i nu de
transhumanta ardeleana, care singurk ar avea pond.
Deci, in cronica aceasta anonimk, asa de mult discutata, fund

atribuita pe rind celor trei regi cu numele de Bela,, totul

aratg. starea de lucruri de pu h 1200, sand, cum se va

vedea, un Imperial roman" de mile vlaha si de titulaturk,
biserick 5i cultura bulgareascl st4tea in fata Ungariei de
religie $i de misiune latin,A.
CAnd se vorbeste de Menumorouth, duce romano-bulgar,
1

Pie cnetde ca Anonimul e al lui Bela III;

o. c., p. 123. E)I

Inlocuieste Stahll mdrav cu eel boem. Ar fi din regiunea Erlau, unde

cunoaste totul (ca i In a Tisei pan la un punct); pp. 124-5.

2 Garruli cantus ioculatorum et falsae fabUlale rusticorum, qui
forcia facta et belle Hungarorum usque in hodiernum diem oblivioni
non tradunt, sed quidam dicuut eos ivissb usque ad Constantinopolion et portam auream Constantinopolis Botondium (poato Bocholeum) cum dolabro suo incidisse". Pientru vremea de atingeri cu
Rev. Arch., VI2 (1849),
Franta
Villard de Ilonnecourt in Ungaria,
pp. 38-41, 64

si urm., 164 i urm., 208 i urm. Raporturi Intro

Elisabeta de Ungaria (1- 1237) i Maica Domnului de la Cambrai;

cf. Alfred Dance', Album de Villard de Hannecourt, Paris 1858.
P V. si Konrad Schiinemann, In Ungarische Jahrbiicher, VI, 4.

Atingerea ardeleana a Romani lor cu Ungurii

43

trebuie sa ne gandim, fireste, la Moimorus, dux Moravorum",

din Analele Carintiei i. Salan e luat, evident, din Szalankemen.
Doan ii un Zobor, In Slovaidia, e interpretat oa nume de om,,
si se vorbeste de spanzararea lui 2.
In pasagiul Anonimului 3 despre un Loborcy, care In limba
comes eiusdem castri nomine
for se zice duce" (nu dux)
Loborcy, qui in lingua eorum duc vocabatur"
ar fi vorba

de un duce bizantin, cuvantul romanesc vechiu duce hind

imposibil; Loborcy" n'a fost explicat.
Aplicam

si mai departe procedarea care a Mout pe d.

Boissonnade sa fixeze epoca in care s'a scris, mull mai tarziu

de cum se credea, vestita Chanson de Roland4.
L'uptele cu Kean, ducele Bulgarilth. pi Slavilor", sant scoase
la Anonim din traditia BiSericii Albei Regale, unde se duc
comorile Invinsului 5, dar e vorba de o ciocnire cu Bulgarii
din Sudul Dunkrii6.
1 Ann. de cony. Carantaniae; la Pie, o. c., p. 47, nota 7.
2 V. ibid., p. 19, nota 36.
3

C. 15.

4 Nu 1-am cunoscut eand scriam drespre vechile cronici unguresti,

ajungand la aoeiasi conclusie. V. 0 Hfinfalvy, o. c., pl. 246 $i twin.:
Der Anonymus, der iiberhaupt keine Kenntnis von den politischen
Verhiltasslen des Landes um 888-896 zeigt, iibertragt sociale VerhAltnisse, Blesitzungen, Eigennamen aus der ersten HAIN des XIII.
Jahrhunderts in die Zeit der ungarischen Occupation"; ibid., p. 246.
Er stellt, mit einem Worte, die ethnographischen and socialen Verhaltnisse seiner Zeit, so weit ste ihm bekannt sind, in das Ende des
neunten Jahrhunderts, and bildet aus Ortsnamen. Eigennamen seiner

Heiden, oder Schauplatze der Ereignisse" (ibid.). $i In ce priveste

pe Bulgari: Um diese Zeit konnte jeder konigliche Notar auch
von Bulgarien soviel Kienntniss besitzen als unsere Chronik verrath"
(ibid., p. 249). Se atrage i itentia asupra cunoasterii unui grup
de Bulgari can an alt caracter i pe cari Ii si numeste $opi; ibict,
pp. 247-8). $i rolul Cumantlor langg Bulgari si Valahi (v. ibid,, p.
248) corespunde numai ackstui moment.

5 Reza si Hartvicus, Vita S. Stephani, c 12, apoi, dupl Chron.

Budense, Tharocz, II, c. 30. Principatul" lui Kean s'ar fl dat lui
Zoltan, cane a luat apoi Ardealul (Chron. Budense, p. 66, $i Thurocz,

1.

c.). Erdeeli Zoltan" pare a fi Sultanul Ardealului" dupii

vre-un cantec.

1 Kean s4 n

fie Karan, Cavarann1 Mnittenn?

44

Colaborarile

Si In materie de istorie generala dovezile pentru circa 1200"

abunda. Pretinsa supunere de Unguri a Spalatului trimete

la vremea cand regatul se lupta cu Venetia pentru stapanirea
Dalmatiei 1.

Anonimul amesteca apoi, pentru momentul aparitiei Ungurilor, pe Conrad Imparatul ai pe Atho (Otto), rex Teotonicorum" 2. El cauta chiar sh arate ca foarte veche luarea Croatiei 3.

Dar, in definitiv, ne puteam Linea numai la ceia ce observa

Tomaschek ca, de air fi crezut Anonimul cum ca Romanii sant
niste venetici, n'ar fi lipsit s'o spuie4.
Chestiunea poate fi considerata, de altfel, 5i pe laturea simplei logice.
Darile Slovacilor5 sant asemenea cu ale Romani lor, dar ne
intrebam de unde ar fi venit ei. Dar, mai ales, daca Ro-

manii ar fi venit de aiurea, la o data cand sistemul politic

ungar era terminat 5i cancelaria regaled organisata, ei ar aura
un statut, asa cum s'a dat unul, la venirea lor, catre sfarsitul
1

C. 57.

C. 55-6.
C. 43.

4 Hatte er der Anonymus) letztere (die Walachen) nur im entferntesten als hergelaufene Gaste betrachten diirfen, er }lane ihnen aiese
iible Naclu le& nicht ersparet"; Zeitschr. f. osterr. Gymn., 1872, p.
152. Aici i pasagiile cu pascua Romanorum dupd gesta "Ungarorum
christianorum", in De facto Ungariae magnae, invento". Ismaelitii

cari au venit" ,,de terra Bular" araid pe Bela al IV-lea sau dupd

(p. 153). Pentru datarea Anonimului, i observatia biografului regelui.

J. Vass, In ROsler, Rom. St., p. 79, nota 2, ca supt acest Bela al

IV-lea nu s'ar mai fi zis terra ultrasilvana", ci Transilvania". Pentru bibliografia Anonimului i Jung, Rom. Landschafte.n, p. 479,
nota 1. Pentru valoarea aceistui izvor, Onciul, Teoria lui Rosier, I. c.,
p. 258 0 urm. (el 11 credle din secolul al XII-lea, supt Bela al II-lea);

pentru aceasta, die ate on e vorba de roshulle bulgAre0i la stAnga

Dunarii, el e silit sA riecurga la vechea suzeranitate a Imperiului
bulgar"; p. 269). Se aratA i Imprumuturile din Dares Phrygius, cu
privire la data scrierii cAruia v. Iorga, Liures populaires, In Bulletin
de la section historigne de l'Academie Roumaine, XIV (1928). Pentru

Pyla i Gieilou, Onctul, Teoria lui Rosier, I. c., pp. 266-7. Pentru
lel, Kean e Kan", Hanul p. 267, nota 2; p. 333), ceia ce e inadmisibil.
5

Pic, K zmpf, p. 205, nota 51.

Atingerea ardeleanA a lioniAnilor cu tJngurii

45

secolului al XIV-lea, cu sau Brk documente, pana 5i Tiga.nilor. Nu se poate o mai concludenta dovada deca't aceia a
Vlahilor din Serbia, cu hrisoave craiegi ale stapanilor, sau
a Valahilor" supt muntii Galitiei, pentru cari este un tntreg
mAnunchiu de documente, stabilind cu amAnunte $i pomenind
pe sefii ooloniskrii, conditliile In care nail veniti vor avea
sgt trAiascal.

In ce privege situatia insasi a populallei, conditfile In care

platesc Vlahii de la Sarbi sant aceleasi ca $i la cei de, la

Unguri: quinquagesima vitelor; dar cei d'intaiu sant intrebuintati $i ca pastori 5i carausi 2. Quinquagesima trebuie sa
fie o veche datina track.

Ca pareri din altA tabarA istorica, se recunoaste azi $i

de $tiinta saseasca rostul de aparaitori ai granitei pe care,
la venirea Sailor, it Indepliniau Secuii (de fapt mai tarziu),
Romanii $i Pecenegli, de molt timp potoliti $i incadrali intr'un statut 3.

Daca, totusi, permanenta romaneasca nu se poate dovedi asa.

incest reaua credinta sa n'aiba ceva de obiectat, intoarcerea,

fares pomenirea in cronici, fkrk observatie In documente, fara
opreligi sau privilegii pentru noii veniti, nu poate afla niciun
argument. Forma romaneasca din Bram, se afla la Chalkokondylas, In veacul al XV-lea; cum deci Romanii ar fi veniti
de curand? Tot asa RA$inarii n'au putut Inlocui tarziu pe
strainii din Reotel-Rivetel (Rau$el?) 4. Avem a face cu o aetivitate straveche a Romanilor din munti, cum e, de cealalta
parte, a Cremenarilor, cari in lucrarea cremenei continua, de
fapt, si ei, o activitate preistorica.
Once venire de populatie In Ungaria trebuia sk aduca sau
privilegiul ocupantilor, ca pentru Sari, sau organisarea In ceat.
1 Pentru terile sarbesti, Hasdeu, In Arch. istoricd, III, p. 85 si
urm.; I. Bogdan, In Mem. Ac. Rom.; pentru Galitia, Hasdeu, o. c. Art.
2 V. Pie, Abstanunung, pp. 58-9 (dupA hrisoavele regilor sarbi).
3 Ein Grentzschutzgurtel, dessen Verteidigung den Szeklern, Rm.
manes and Pletschenegen anvertraut war; David, in Kronstddter
Zeitung, an. 1936, no. 184.
4 V. Siebenb. Vierteljahrschrift, LIX, pp. 113-4, si G. Muller, Die
ursprdngliche Rechtslage der Romdnen im Siebenbfirger Sachs'en,lande, Sibiiu 1912.

46

Colaboritrile

militarti, ca pentra Cumani. Pentru primul cas, avem si exemplul politicei regilor poloni fats. de cei cAtiva cnezi roman

carora li s'a creat In scris situatia cea mai onorabild.; peptru al doilea, vorbeste importanta pe care, de si pkgani, "i -au
cat'
de la Inceput Curnanii supt regele Ladislau.
Dar, acum de curAnd, studiile d-lui D. A. Rassovsky asupra
Peoenegilor, Toscilor si Berendilor In Rusia si Ungaria"1
7>

arata In ce chip proceda regalitatea ungarg. In ce priveste

risipirea largk si alp urarea precisa a niusafirilor cari veniau
din step4, si cari, imeAgat, dupI aceiasi normA, au fost asezati la rostnrile pe care p5a3a la sfarsit si le-au p6strat
Si Inva,tatul russ, fireste, n'are niciun interes national sau
politic In presintarea 'mei situatiii sprijinitl numai pe doCumente de o autenticitate netag4duita.
Teoria noului desertum, 11 indaginilor (ggepii, prishici slave),
scoas5. la ivealN. de run Thalloczy, urmat de Tagaryi 2, a fost
adoptata si de Sari, fark O. se fi adus vre-odata tun adevArat argument 3.

Ceia ce amAne in Anonim, astfel e numai presenta Romanilor si Slavilor In cantecele popmlare ale ocupatiei.
Nomenclatura Ardealului si partilor vecine, farN. a mai
vorbim de tinuturile de la Sudul Carpatilor, represinta Ina
eel mai puternic argument pentru plstrarea, nu numai a unor
resturi de populatie slave, ", slavo-romaneascA" sau curat romAneasek, avAnd si ea ramIsitile unui slavism de mult dispgrut ca atare, dar a unei numeroase populatii, rAspAndittl
asupra tuturor acestor Tinuturi.
In adevA.r, e nelndoielnic a elementele maghiare de populatie, amAnate cum sant In oaze, IAA. a fi urmat linia unui

au sau sa fi coborit povhrnisul unui munte, nu yin dintr'o

1 Seminarium Kondakovianum, 1933 i 1935.

2 Pentru rechemarea acelor uniuersi Olaci, de la Szekes, acri ar

pleca, v. Tneml-Tamas, Archivum, p. 12. E vorba, In adevAr, de un
singur mic grup.
8 Ba d. David (Kronstcidter Zeitung, an. 1936, no. 166) crede
a i munti (cari astfel ar fi fost locuiti 1) Intrau In acest sistem
i aduce Inainte numele muntelui Siriul care In cumana ar /nsemna
pustiu". Numele trebuie explicat printr'o origine maghiaril, hind In
regiunea unde aveau si Chiojduri (ICOvIesd).

Atingenea ardeleana a Romani lor cu liugurii

47

patrundere populara, datorita unui prisos de populatie, caci

altfel regii n'ar fi avut recurs la colonisarea cu Nem li", ca
la Sktmar, cu Flandri", ca in Ardeal, ci sant datorite unei
trimeteri de ostasi si de eativa dregktori.
Dack acestia ar fi 001 o tarn cu adevkrat pustie, ar fi
dat mime ca acelea din partea Americei de Nord si de Sud
unde n'au fost gksiti indigeni. Dar numele sant, din potriva,
asemenea cu acelea pe care colonii englesi le-au pastrat, cu
ale apelor si ale muntilor, in locurile unde indigenii existau
ca un element Insemnat. Sant in Ardeal nume din cele pe
care le dau mai ales pastorii saw, pe alocurea, si plugarii.
De altfel, nimic oficial, consecvent, logic; nicio amintire a
vechii patrii maghiare, ceva ca In unele parti din Banatul
prkdat si despoiat de Turci, ca in acel Sud al Basarabiei
unde Alexandru I-iu a comemorat in numele de sate victoriile.

Un cercetator german, A. Schmidt, observa in 1863 1 ca. muntii

Ardealului sant plini de nume curat romknesti. Astfel: Ratezatul, Paringul (v. si a lua In pkrang6"), Gkina, Buceciul
slay), Surul, Subcununk2. Cum s'ar gandi cineva la nou-venitii

cari alearga. sa se Infunde in munte, fie si pentru turme a

ckror plecare din presupusa veche patrie sud-dunkreana n'ar
fi fost Ingkiduitk, de Suveranii de acolo! Une on numele de
mlunti aratk si o veche proprietate romkneasca, preen= e
iu Varful luu Petru 3,
Numele turcesti: Ceahlkul, vulturul", Raraul, Tartarkul, Tinkul, Gopkul, ca si Feneul, Hidegul chiar, sant mai vechi
cleat venirea. Ungurilor; Tartarku ar fi munte cu gropi"4.
In regiunea de munte de la Apusul Ardealului, ciobanii,
Mocanii sau Motoganii 5, vechi ciobani transhumanti, Ong, la
Dunare si peste Nistru, nu se puteau transplanta. De altfel,
niste oaspeti asa de stricktori nu-i primeste bucuros nimeni.
1 Das Bihargebirge.

2 Goos, Chronik, p. 89.

3 V. i vol. II, spre sfarsit.
4 Xen0P101, Teoria lui Rosier, p. 202; cf. ibid., pp. 205-6. V.
Giuglea, la I. Conea, In Bul. soc. geogr., 1933, p. 90, nota 1.
6 V. Slavici, Die Romdnen, p. 120.

$i

48

Colaborarik

In ce priveste raurile, supt regele Ladislau 1, In 1279, se

stria Irma Titia 5i Kriss pentru Tisa si Cris (nu KOros) 2.
In nomenclatura lor, nume ca Totrus Trotus) si Urmenis
sant maghiare, dar de jur imprejur gasim sate de colonisare,
purtand numele ctitorului: Coman,

Vierme, 5i al ctitoarei

Laloaia (a lid La lu).

Intre numele maghiare de ape aduse inainte de Hfinfalvy 3
se OA pe langa netagaduitul Aranyos, Ariesul nostru
si
Inca ar fi discutie asupra intaietatii intre cele doua, numiri,
romanice, c.aci un nume Aurariul poate fi propus
Homorodul,
care e de sigur slay in legatura Si cu holmul; v. Homoriciu
pe Teleajen
si Argesul care nu poate insemna doar rani
orzului", al arpacasului ( !)".
Sebesul singur, rapedele", e unguresc: it intalnim la cele
doul capate ale teritoriului dacic; SAghisoara, Sebesoara, e
in legatura cu, dansul.
Numele turanic al Tarnavelor, Kukullo, poate maghiar, dar
poate si peceneg, are o deosebitl. insemnatate. Nu se poate
admite traduoerea de Romani a numelui unguresc lute limba
pe care n'o vorbiau: slava, in care Tarnava" inseamna rand

care curge printre spini, ca si Tarnavele 5i, Tarnovele balcanice. Traducerea in ungureste a munelui slay transmis de
Romani se impure deci. Acelasi lucru cu Cernavoda din Secuime, pe care Ungurii o numesc Fekete Ugy. Traducerea
din slavoneste In roman' este saa vice-versa se observa la 110i
in Stari - Chiojd = Chiojdul Mare 5i in Suhodol-Valea Seaca,

unde nu trebuie sa ne ga'ndim la influente de cancelarie ca

in alte casuri, care sant evidente 4.
Ca nume de localititi, Clujul, Klus" in prima forma (apoi
adausul cu vdr 5) poate sa aiba o legatura cu, acele clusae care
inchideau barbarilor trecerea prin mund si In Italia si care-si

au corespondentul in clissurile balcanice, pazite de Vlahi,

1 Fejer, o. c., V2, 514.
2 Pentru Tisa, v. si Budimir, In Glasnic de la Novisad, II (1929),
PP. 1 -5.

3 0. C., p. 39.
4 Ibid., pp. 39-40.
6

V.

i, In Liber Pontificalis, la Viata Papei Adrian: clusae".

Alingerea ard.etleanA a homiinilor cu Ungurii

49

ea Vlachoklissura, precum wz sal romanesc pazia In margenea

padurii drumul spre Cluj.
Cele mai multe nume romanesti din Ardeal 1 nu sant Insa

de asezare none, ci de via% cioWaneasca. Dar am spus ea

nimeni nu s'a .gandit vre-o datl, set aducci pe ciobun, carte
strict sAmanaturile. Unele nume arata doar venirea din alt
loc, ocupat tot de Romani, ca Petrowni, de la Pietroasa. Numule, des, de Poiana aratg. iarasi popasuri pastore$ti.
Argumentul ca Ungurii $i Sash au trebuit sa dea uume
not localitsailor ardelene, neafland pe ale Romanilor, nu mai
poate fi invocat, pentru a multe din aceste nume sant vechi,
de la B61gradul slavo-roman, care nu poate fi o traducere,
add, atunci, cunt RoincZnii nu uorbiau slavonete in veacurile al

XIII-lea sau al XIV-lea, ale pretinsei for intoarceri", ar fi trebuit sec-i zits: Cetatea dlbd,
$i aoelasi e casul en Moigrad Si
Gradiste. Asa $i pans la Turda, Cluj $i Dej, f6r6 a mai pomeni
Bistrita $i Zlatna, pe care le pomeneste insu$i Rosier 2, apoi
Rasnovul, cu aceiasi finala slavona, Sebesul, Harina $i o sum
de nume banktene, ca Media, Tkpia, Lugojul, care n'au nisi
un sens In ungureste, cum Zebiln $i Brasov n'au niciun sens
In sasege, eau pdsfrat. Tot 41. acelea multe care Inseamna
acele popasuri de ciobani.
Basa slavt, strans legatI de transmisiunea noastrA, se ell
pretutindeni. Homorodul din Ardeal vine de la holmul citat
mai sus, ca $i vecinul Cohalm, ungurege holmul" de piatrk;
am citat $i Halmagiul, de pus in legaturt cu Hlmul dalmatin 8;
tot a$a Draos $i Drajna.
Ca strkvechi fundafii cu acelag caracter se pot pomeni Inca
$i Sebewl, $i la Semi $i la Sa.si. $i In central Ardealului,

care, In Banat, se une$te cu ClvAranul de mai veche origine, Haramul Bizantinilor. Nume de Rus se intalnesc g in
pArtile Dobocai.

Dacg. Belenyes ar putea porni de la numele unguresc al

1 V. $i Walter Scheirer, Die Ortsnanzen im mittleren Teile des
sadlichen Siebenbii rfrens, In Balkan - Archie,

2 Anfdng'e, pp. 38-40. Cf. Carcinovul, etc., dincoace de munti, In

aceia# raid. Tot asa numele slave In -ova (Moldova, Orsova), ca i,
dincoace, Glogova, Craiova, $i in fatA cele sarbesti.
3 Pentru numb cu holm in Ungaria, v. $i Onciul, Teoria lui
Raster,

1.

c.,

p. 72, nota 1.

50

Colaborarile

zimbrul ail, Nyen din Ardeal trebuie pus neapArat In legatura

cu Naenii din Buzau (de la Nae sau de la Nou: Noieni).

Pe and cele mai multe din nu.mele unguresti In Ardeal
Mint cu falua (luta), sat, sau hoza, casa, deci not colonisari,
name ca Vajdaszeg arata vechi asezari voevlodale. Aceasta

fora a pomeni numele de sate cu sant, care, In acest cas,

poate veni si de la maghiarul Szent, a carui asamanare cu
sant al nostru, mai mult decat cu sanctus latin, e curioasI,
astfel cu evident tarziile numiri de Santana, Santimre.

Romani si Maghiari, spune Traugott Tamm, Infra. unii In

altii ca dintii unei masini 2.
Regele maghiar Isi reserva padurea, un fel de foresta regis,
ca regele normand In Anglia, dar sensul nu e de loc acebi,
nisi Intriebuintarea razei de codra. Ce e dincolo, .la Pecenegi",

nu-1 va interesa dealt mai tarziuy nruat timp Rind pentru el

acolo, nu constiinta terilor" noastre, dupa ape (a Crisurilor, a
Barsei), ci o vaga regiune ultrasilvana", devienita apoi transilvank" 3.

Cateva observatii Inca pentru a Inviedera ceia ce, data n'ar

fi fost patima nationaiik, s'ar fi recunoscut de mult.
Am vazut ca targurile vechi se pastreaza cu indicatia zilei
de saptamana, Miercurea, targul Rusilor" (Reussmarkt la Sasi),
Sambata.

Forme le comitatelor nu sant pastrate, ca ale tinuturilor moldovenesti, ci, Rind de cele mai variate alcatuiri, ca ale jadetelor muntene, ele arata organisatii politice autonome pe care
le-a pastrat cucerirea.

Dincolo de Tisa nomenclatura slava, de si Slavi au fost

acolo, si multi, e rara. Abia gaslim Hrevistye, Zsolna, Tepliz,
To lna. Nomenclatura Ungariei e deci, la Nord ca 0 la Sud
de Balaton
Balta
cu totul alta, mult mai lipsita de
elemente slave (de si este un Kohalom, un Rekinetz, un

Sebracz, o Morava, o Ozora, in afara de graduri" 0 de

1 Hfinfalvy, o. c., p. 2.
2

O.

c., p. 40.

8 A se *dm pentru Ardeal" J. Wolf, Programm de la Sassebes,

1885-6. Cf. Erdelsca Bonita in poesia popularit sarbeascA adunati de
Caragici; v. Jahrbucher der Literatur, XLV (1829), p. 213.

Atingcrea ardieleana a IlomAnitor cu Ungurii

It

varade". Dar un Ghymes, adus de stramutgri pecenege sau

cumane, e si la Nord de Balaton, de la Slavi s'a luat o

Szombalh I,n extremul Vest si o a doua ceva mai jos, dar

atat.

In ce priveste elementele obifnuite ale graiului, acum, iatA

care sant domeniile, de care a lost vorba, ale Imprumuturilor:
Acela de ra.zboili: a intalni, a birui, fir, hotnog, tobd.
Acela de vanatoare: Soim, coruiu, uliu, vindereu.
Acela politic: neam, oral, parer:1,Mb, soltuz, pargar (de la
Germani).

Acela de drept: a ingcidui, a beinui, a bizui, a chibzui, a

mistui (a ascunde), a filgadui, a taigddui (si tidgadal),
aldcfmaf, holdd, hotar, chezeif, chin, chip, viclean (hitlen), nemef, rduaf, uric, poate path si part; 1, a da in vileag (vildg =
lume).

Acela al administratici si yield de Curte: varmeghie, vidic,

maul, rand.
Acela al mefterilor si acela al meftefugurilor: a sdrgui, a
alccitui, a altoi, ilclu, ic, lace?, lepedeu, talpd.
Acela al uneltelor: d. ex. ham, fiereistrdu, hdrdau, sicriu,
major, cizmd (din slavona).

Acela al gospodariei: a urlui, helefteu, MU, salas, giulgiu.

Acela al negotului: balciu, felie, fel, bielfug, gazdei, samd,
a socoti.
Acela al cuvintelor de inSulth.: a sudui.
In materie de medicina.: beteag, gingers, a t.mddui.
Cuvinte felurite: ciurdii, irnaf, ciotor, arab, ciociddu.

Nu e, pe departe, o pdtrundere a limbii elementalui de

baftind in aceia a celui venit de aiurea.
Sufixele arata idei abstracts (gag si fug), Indeplinirea unui
mestesug OW, un epitet (eq: guref), as: abraf (stangaciu);
la verbe: alni, elni, olni se modificl In a alai (a boncdlui),
dar si a -aleeitui 2.
1 V. Hfinfalvy, In Literarische Berichte aus Ungarn, hggb. von Paul
Hftnfalvy, II, 1878: Rumdnische Geschichtsschreibung and Sprach-

wissenschaft, p. 357 1 urm. Cf. ibid., I, pp. 224-36. Ldcui i ldcas

au Inlocuit vechile forme latine asamAnatoare. V. si $aineanu, o. c.,
pp. 190-1.
2 V. 0. Densusianu, o. a., p. 373. $1 lista cuvintelor in aceiai lucrare.

CAPITOLUL VI.

Simbiosa romano-cumana

Aiaturi de interpenetratia roman-maghiara continua Ins

in Apus supl o forma schimbata, simbiosa cu alli Turanici.
In acest limp Cumanii, Uzii de o alta formatie decat a
Pecenegilor, cu toalie a, de aceiasi rasa, I i implant' inthiu
horda in aes'ul muntean ca &t ajunga apoi la a convietuire
cu locuitorii vechi, cari devin asociatii for militari, primind
de la acesti domni si asezaminte fundamentale In care vor
trai mai departe. Se pare chiar ca numele de Valvi, devenit
apoi Fa lbi", care se atribuie In general Cumanilor, vine de la

aceasta populatie cu care noii barbari sant in colaboratie.

Numele, care se zice Si Falones", se &este si In legatura
cu al Pecenegilor, cu cari Cumanii n'au fost asociati, la cronicarul german al lui Frederic Barba Rorie, Otto de Freisingen,
care curzoafte i pe acela de Cuman. Analele din Po lde vor-

besc la 954 de Valzvi alaturi cu Ungurii, card Cumanii nu

ap5rusera. In aceste regiuni. Dup0. el se Intalnesc apoi la
Henric Lebonuts, la Arnold de Lubeck, la Anonimul din Luneburg (Valewen"); aiurea, dupe. Zeuss 1: Falawa", langa
Faloni", din care Ruysbroek, oeroetatorul Tatariei, va face niste

Valans", din a for Valanie"), la poetul Ottokar (Falbi")2.

Am citat si aiurea, ca sa se vada oe Insemna de fapt stapanirea hordei, acest pasagiu dintr'un scriitor piemontes al se-

colului al XIV-lea: Hanul cel mare locuieste totdeauna in

camp, din causa mullimilor care-1 urmeaza, caci in oral n'ar
0. c., pp. 743-5. Cf. Iorga, In Reu. Ist., VI, p, 196.
2 Pentru Valwen, Ilie Gherghel, Urheimat, p. 43, nota 2. $i ibid.,
p. 44 qi urm. In atacul tAtaresc el tree tnaintea RuOlor.
1

;4

rf.17:7=-

'
a

'-'77''':" --.--14410.1:,

.a.,

'46
- .

. :----

.-..... _

---',

--7- E. --,=

."7--t-44"--___..,

,d4r ,,,

r.a -i. ...

..;:_' : 4 ,:...-___.---:- - -

":........

-...--.-, t

- -,-,

.=

Le_...._

-.....""42k_.......__ "---77-4,-.1--,jr,_--a -a

-_-:7-_

r--

47.

_ ... _

set--.-....
-- --,.-2.;-,
AI -- -... . _._.,.,,,...

7_-_

tar,.

F.. ','--

,.

"---yr
7
-.-

.. 14

-7 --r-: ..,

._

--

7 MR, I... 1=0 Mill,R,F

Fig. 3.

- - -.a

._ _ ------'-""
.

i :7&

:). ;A:411 174;.4.:;"%

Veche vedere a ruinelor Hargovei.

.AJ'A'J

Simbiosa romano-cumana

53

putea sa steie a patra parte; astfel merg dintr'o tarA In alto.,

$i -$i

duc femeile $1 oopiii"1.

Deocamdata, noii venni se Intampina, In locurile care fusesera. Int Aia basg. a Pecenegilor, dupl. ce adApostisera pe Bul-

gari $i pe Unguri. Aceasta o arata numele de balta Uzilor", (lath. sau partilor bucegene cu prelungirea peste Dun Are,

sau bAltilor" din Boroea, pomenitA de aceia$i Bizantiiti:

Ozolimna 2.

Se pare Insa ca,, de la Inceput, Cumanii se strecoara., de la

un Deliorman (dobrogean) Ia altul (Teleormanul) pe malul
sting, prin regiunea Borcii, despre al cArii sens am mai vorbit, cu Tutracanul-Turtucaia $i Baraganul : avem astfel, cu
Bugeacul $i Covurluiul, citate, nu M.A. strAvechi urme scite,
toata harta Cumaniei. De aici vine ca un nou rIzboiu =man

se poarta la Branicevo $i el Alexie Comnenul trebuie s6.-1

opreasck la acel Vidin unde tocmai, mult mai tArziA un act
romanesc vorbege de Vadul Cumanilor.
Curnanii stint Ina. tot In fasa nAvalirilor, venind cu carafe
care li poartg. familia. Joan Comnenul, urmaFul dud Alexie,
Ii va gIsi. In peninsull, trebuind sa ierneze la Beroe 3,
Centrele for ramAn, oricum, ode vechi, nu In Bugeac $i
in Dobrogea mai ales, ci spre Apus. De aceia Manuil Comnenul fi atacA la acea Domnitzikos, care nu e deal Zimnicea.
$i feful lor, care cade In aceastii expedirie, Lazar, e acu,ma
un cretin 4. t i m inset ca numai la mai mult de o jumdtate
de secol mai ta'rziu efii curnani se cerurd converti(i de Mire
regele Ungariei. Lazar rdmilne deci sd fie un represintdnt al
populafiei supase sau un creftinat suet influen(a ei.
Cumanii, cari lupta $i cu Normandul Bohemund, debarcat
1 Toma de Saluzzo, in Le chevalier errant. V. Iorga, Romdnii to
cdteva not izvoare apuslene, in Rev. 1st., VI, pp. 193-4 (unde 51 d
descriers analoaga din quasi-contemporanul Phillippe de Mezieres).
2 Cf. 0,6Covo la Cinnamu, V, z, 203. Pentru Ozolimna v. si N.
Gramada, in Codrul Cosminului, TI-III (1925-6), p. 83 qi urm. Apoi
$i Blinerscu, In Byzcrntion, IV, P. 505, $i Ziatarschi, o. c., II, pp. 498-9.

3 Cinnamus, III, p. 93.

4 Ibid., p. 95: AdCaeocriaaexoc. In genere, ibid., pp. 93 $1 urm., 95.

Alta campanie contra Cumanilor, cari fug; ibid., p. 201 $l urm.

54

Co laborArile

la Durazzo, apar In Balcani Intaiu ca niate simpli mercenari 1.

Ei a,rata. Insit de la Inceput o aplecare spre viata aaezatil,

fireate alaturi ai Impreuna cu Vlahii. Ca este un fond de
populalk locala, pastoreasca, in locurile unde se framantau
Peoenegi, Cumani ai Bizantini, o arata localitatea Copacii Fru-

moai, Kcca Sivapa 2. Am observat $i aiurea ca in secolul al

XI-lea se da lupta In aceste pri, cu acea rasturnare a

copacilor din paduri care e o parte din sistemul nostru defensiv traditional.
Ca localitati, and se descrie de Bizantini trecerea Duharii

de catre until din aefii lor, Telgil, se vorbeste de un oriel"

Kooky), cule-turn, care ar putea fi ai vechea Turris a lui Iustinian, Nkopolul Mic de mai tarziu 5. Legatura aceasta cu Cumanii se face ai la Demnitzikos, aaa de bine pastrata In acea
Zimnicea, unde va avea loc expedifia lui Manuil In 1148g. Dar

Dunarea e strabatuta de oorabii bizantine $i Alexie apare

spre gurile ei, la raid Bitzina" (Vicina de mai tarziu), un
crac al fluviului, cu acest prilej reaparand vechile mime
bulgare ale Pliskovei ai Preslavului Mare 5.

0 lupta se poarta pe atunci Intre cele doua spete de

Turci, Ana Comnena amestecand pe vechii Sarmati" cu nume
turceati ca Uzas g Caragea, ca Maniac sau Mamac 6, Ea are
loc pe Lang Ozolimna.
Aceste ciocniri sant, de altfel, contemporane cu instalarea

pe pamant bizantin a Pecenegilor, pe la Rusion (v. Ruaiti)

al Polybotos, aesul de pasune". De aid ei se revarsa pana In
1 Ana Comnena, I, pp. 254-5.
2 Gedpen; Ana Comnena, I, p. 409.

3 Ana Comnena, I, p. 331. E ti un rau Skoteinos; ibid., p. 33a

4 Cinnamus, III, in, p. 64. Identificare de Tomaschek; Zeitsch.r. f.
asterr. Gymn., 1876, p. 344. El vorbeste si de acel print LazAr Cumanul". Se afirma simbiosa romA.no-cumanl: Wenn es gait die benach,

batten Ungarn zu zuchtigen und auf ungarischem Gebiet Beute zu

machen, mochten die Kumanen sowie die ihnen unterstehenden und
benachbartien Volkerschaften gerne mitthun, namentlich die Walechen"; p. 305.
5 Ana Comnena, pp. 340, 343-4.
6 Ibid., pp. 344, 353-4, 396-7, 412-3; II, p. 24. Numele de Mamac
e al sefului tAtaresc cte Supt Stefan-eel-Mare.

Simbiosa romano-culuand

55

preajma Constantinopolei, arzand biserica Sfantului Teodor 1.

Fatt de regatul ungar, Cumanii au continuat, dar cu mai

piutina energie, allele fiind aseztrile lor, lupta Pecenegilor.
IntAlniri cu Cuni se intalnesc si in secolul al XII-lea Incepttor
Ck pe altturi, se fAcea agriculture In aceastt vreme la
gurile Duntrii o arata casul Iunui Genoves din Pera care vine
la 1180 cu gthu Inarcat acolo 3.
La 1170 Manuil Comnenul permitea Genovesilor sg. meargt
In Rusia" $i la Matrega, in Crimeia, dact au o permisie de

la el, si peste patru ani voiau chiar intreaga libertate de

coined 5i la Matrega Si aiurea"4.
Contactul barbarilor cu populatia indigent de pe malul
stAng al Dunarii, din se,sul permitand o largd desfasurare, a
fost mull mai adanc, In acelasi timp ciind se pregatiau relatii
cu elementul romanesc din Balcani, indatt el insusi creator
de Stat. Din accastt conviejuire de clout veacuri Si mai bine
au iesit $i imprumuturi de obioeiuri, ca si, cum se va vedea
pe iurma, influente politice de cea mai inaltt ordine.
Cumanschi Brod, Vadul Cum,tnesc", dintr'un act de la
Mircea I-iu 5, aratt fgra indoiala vadul Vidin-ului, uncle s'a alct-

tuit un adevtrat centru cuman in partea pe unde, in veacul

al XIII-lea, s'a dat, o nout, poate dublt dinastie Bulgarilor,
a Terterizilor, dacg. nu 5i a Sismanizilor. Locul e deparbe
de Turnul Negru" al acelorasi Cumani la Caractl. Astfel
ei par a fi ocupat tot sesful muntean spre Apus pg.n;g, la
Vidin, inainte de a lasa urme si in nomenclatura balcanicg,
ca in satul Cumanovo.
1 Ibid., I, pp. 369, 373-4, 393. $ireclicuri de rAzboiu alle lor; ibid.,
pp. 390-1.

Ilie Gherghel, Zur Gesch. Siebenbargans, p. 47, nota 2.

3 Dui:A Ottobono Scriba, In Muratori, Rer. Ital. Scriptores.
4 Sanguineti-Bertelotto, Nuova serie di documenti sulle relazioni
di Genova coll'Impero bizantino, ca vol. XXVIII din Atti della societa
2

ligure di storia patria, pg. 348, 351,

355, 360, 432. Cf. Camillo

;Maufroni, Le relazioni fra Genova, l'Impero bizantino e i Turchi,

in acelasi volum, pp. 617, 683 $i urm.
5 Stoica Nicolaescu, Bul. Mus. Mun. Buc., 12, p. 306.

58

Colaboriirile

De altfel, Cumanii represintit mull mai mult decal Pecenegii: ei au ajuns la ideia Intemeierii unui Stat, ca al liunilor
fi Avarilor.
Adevaratele raporturi aid le intrevedea Tomaschek, sand,

vorbind de cartea despre Romani a lui Jung $i analisand

raportul bizantin despre fuga lui Andronic Comnenul, stria:
In acea vreme, cu toate nIvalirile Cumanilor, cari probabil
se multamiau wor cu plata unui iasac in naturale, deasebite
elemente etnice $i culturale puteau vegeta pasnic alaturi In
Nordul Dunkrii"1. Si, mai departe: Pecenegi $i Cumani puteau sa Imprumute multe din limba tributarilor for $i frati
de arme $i pe urmA, la caderea propriei puteri, sa. se asimileze cu ei2".
De altfel $i Tomaschek adinite cl Romanii, cunoscatari ai
muntelui, au servit de claazi Pecenegilor si Cumanilor 3.
O /ntindere a dominatiei regeluii apostolic,
nu national,
nisi teritorial
al Ungariei a fost oprita. deci pXna pe la
1200 de existenta dincoace de munti a patronatului unei alte
horde, pastrata astfel, rAmas4 In mare parte pAgana. $i dedata
mnnai rAzboiului.
O urma. a raporturilor stranse cu dansii nu e In numele de

loouri, cum s'a crezut pentru Comana. si Corn anegi, care

amintesc pe ale Intemeietorilor acestor sate, Conran si Comana, oricare ar fi originea, ce poate fi foarte veche, a
acestor numiri, ci mai adanc, in obioeiuri, dar Infratirea
varutelor" cu schimbarea colacelului de grau curat" la San1 Doss zu jenlor Zeit, trotz der Einfalle der Komanen, welche
sich wahrscheinlich unter Entrichhing, eines Jassak's in Naturalien
beicht abfinden lassen mochten, verschiedenartige Volks- und Culturelemente im Norden der Dopau friedlich neben einander vegetieren
mochten"; I. c, p. 344.
2 Peoenegen und Komanen mochten manches aus der Sp'rache Hirer
Tributpflichtigen und Waffenbrfider entnehmen und spa ter, bei dem
Sinken der eigenen Macht, sich dieses assimilieren; p. 149.
3 L. c., I, p. 76.
Pentru silintile arhiepiscopului Bruno de a
introduce, pe la 1007, crestinism'ul (catolic) la Pecenegi, v. Rader,
Rom. St., pp. 91-2. In genere, Gherghel, Cercetdri privitoare la istoria
Cumanilor, In Tinerimea Romdnel, n, s, Ii, pp. 263-9; III, pp. 387-92;
IV, pp. 114-8.

.k.

P
o

Fig. 4.

.71.

14

ti

Fresce din biserica Secuilor la Dirjiu,

langl Odorheiu.

Simbiosa roman-cumanA

57

toader" si Invartirea In jurul pomului In gradina." pare a

fi mai curand o datink curat romaneasca 1.

Dar, in genere, fratia de cruce, practicata si de Cumani

2,

e de sigur un punt comun.

Caii iuti, acei Wallachen ai Germanilor, can sant hongres
pentru Francesi 3, mestesugul tragerii cu arcul vin de la Cumani Inainte de o alts initiare a indigenilor prin Tatari.
Din aceasta convietuire mai Intinsa decat cu Pecenegii au
iesit si aoele nume pe care editorul Codului Cumanic"4 le
recunoaste ca romanesti: Umul, Gubul, Olaka. Ca Imprumut
de costume, cu pArul for lung 5i mustatile plecate In jos,
Cumanii din freSca de la Geleoze au Infatisarea teranilor
nostri6. In Chronicon pictum ei apar cu caciuli albe, purtand
haine largi6. Vedem in miniaturi unguresti o palarie tat&
reasca la Cumani, dar in allele ei apar cu caciula noastra 7.
Ideia ca Gagautii de azi ar fi Cumani 8 trebuie Ins pginasit4
Numele acestor crestini, azi de limba turceasca, nu Inseamna
cleat cei oe vorbesc o limba neinteleasa (cf. barbari la Greci,
zomzomim la Evrei, Nemti la Slavi, cei cari nu vorbesc", In
opositie Cu Slavii). Tipul for fisic n'are nimic a face cu acela
al rasei turanice. Asamanarea cu Caramanlaii din Asia Mica,
la cari se aflau si carti bisericesti In liniba turceasc, dar cu
caractere greoesti, si cari sant Greci, lamureste chestiunea.
Avem a face cu munerosul element elenic de pe margenea
Marii Negre, care n'a putut disparea (la Mangalia este 5i un
frumps mormant de Grec din sdcolul al XVII-lea).
1 V. I. Awarbicseanu, Minunea, p. 95.
2 V. qi ce spume, cu conclusii falsfe, Hasdeu, in Originile Craiovei

(din Columna iui Traian, 1878), pp. 5-11. Pentru fra[ia de cruce, i
Rhally, in 'Enernolg sov Ilaventauplov, Atena 1908, pp. 293-306.

3 In Guerneriu Happelius, Thesaurus exoticorum, Hamburg 1688,

pp. 4-5: ,,Man achtet die Pflerde dieses Landes die besten in Europa".
4 P. tan i urm. V. i Tomaschek, Sitzungsberichte din Viena,
1882, pp. 485-6.
6 Marczali, o. c., p. 82.
Dar sefii au niste curioase aciuli, v.
ibid., p. 83.
6 Ibid., p. 167.

7 Marczali, o. c., p. 463. Sie tragt cu arcul.

8 ,Tire6ek, to Arch. -'p. Mitt., X, p. 130, nota 1.

CARTEA a II--a

CTITORIA DUNARIEANA SI BALCANICA

CAPITOLUL 1.

Vlaqca" de la Deastor

Am vatut cum Bizantul ajunsese stapan pe toga Dunirea.

Cu acest prilej, Inlaturand ierarchil religioasa slava, pe care
el o Inlocuieste cu una greacal, se recunoa.ste existenta unei
populatii romatnesti numeroase si intinse pretutindeni In toata
Bulgaria", ceia ce, sa nu ultam, inseamna pe vremea aceia,
cum se vede din Kekaumenos, Inainte de toate Tesalia, vecilia, de altfel, eu acea regiune uncle fusesera asezati Pecenegii. E si tan. 'unde-i afla rabinul spaniol, Veniamin din
Tudela, care-i descrie, cum am vazut, cata.randu-se ca niste

capre pe stanci si reproduce parerea curenta la Greci cu

privire la caracter'ul for moral 2.
In adevar, la 1019 (intarire la 1272) se dau. Scaunului din
Ohrida Vlahii din toga. Bulgaria (of &vat nag= BouXrap Cow BX&xot)

$i Turcii de la Vardar, In curand elen.isati si ei3.

Legatura aceasta cu Bizantul a trebuit sa ramaie prin Biserica, nu numai In aoeste pArti, dar $i In sus si pang. pestle
Dunare: Intre cuvintele grecesti venite prin aceasta Biserick
bizantina e $i eamilafca4.

Osebirea aceasta, neted nationals, Vlahi" si Turd", in

actul pentru arhiepiscopatul de Ohtida, infirma definitia Anei
1 V. Sitzungsberichte din Munchen, 1892, p. 771 si tom.: Friedrich,
Ueber die Sammlung der larche van Thesalonich and der plaptItliche
Vicariat fur Illyricum.
2 Am citat mai multe editii ale toxtului latin, $i cu traducerea la
Hasd1ou, In Archiva 'storied.
3 Gelzer, In Byz. Zeitschrift, III, p. 46.
3

V. Suidas, Icaptildvmtay.

62

Clitoria dunAreana

balcanicii

Comnena a toti cati s'au dedat la o viat a. nomads sant numiti

in limbagiul oomun: Vlahi"1.
Acesti Vlahi, a caror valoare se dovedise in lunga $i greaua
laptA de guerilla cu ostasii sprinteni ai Tar'ului Samuil, sant
aeum,
ceia ce nu fusesera niciodata,
un adevarat deposit

de luptatori pentru imparatii din Constantinopol, ca si, de

alminterea, vechii for asociati Intru invierea Imparatiei de
natie bulgara", Albanesii. Gasim astfel soldati albanesi in Italia.

Alaturi, Inca de la 1027, se vad Vlahii, cu Rusi, Vandiali",

Polon?, Turci, Bulgari, Maoedoneni, In oastea bizantina. din
acel Sud al Italiei, dupa. Analele din Bari 2. Romanii lupta
supt eunlucul Oreste si in Sicilia, pc la jumatatea aoeluiasi
seool al XI -lea 3.

Daca au aoest rol Vlahii, cari aparusera, de altfel, in armata

bizantina Inca supt Imparatul Vasile Bulgaroctonul, dupa sfaramarea revoltei, supt nume bulgar, a Macedoniei, apoi, peste
alte manifestari bulgaresti, supt Alexie Comnenul, in Tesalia4,
areasta se datoreste 'Lind Schimbari esentiale in armata bizantina, care, parasind vechiul sistem unitar, recurge la ciobanii

de acasa ca si la aventurierii de afara, Nemti", NormanzA

Franci" in genere, Norvegieni, Turci chiar. $i Albanesi servesc In armata rebelului .Gheorghe Maniakes 5. E ceata muntenilor, gata sa. coboare In vAi eu sefii for $i sistemUl lor,
de lupta, descris de rabinul Veniamin 6. Gasim, la Ana Corn1 Kai dadaot -rev mai& Blov stlavro (.13,1dxovg Tothavg 7) xotsit) wady aloe

oitilexrac); VIII, 3; I, p. 395. Cf. Vlachernelie= Pacurari de la Constantinopol.

2

V. Lupus Protospatharius, In Mon. Germ. Hist., V, p. 53 (an.

1028); Annales Barenses, la 1027 si 1042; Cedren-Skylitzes, II, p. 479;

Ataliotul, p. 18.

3 V. nota precedent'.
4 Ana Comnena, II, V, J. 245.
5 Ataliotul, pp. 9, 18. Cf. Tomaschek, in Zeitschr. f. &tern Gymn,
1877, pp. 680-2.

6 Reproduc aid marhiria lui: Haec Valachiae initium, cuius incolae montes incolunt: Bens ipsa Valachorum nomen gerit. Celeritate
cum capreolis conferendi, e montibus in Graecorum regionem des aendunt ut spolium et praedam auferant. Nemo Rios hello lacessere

potest, neque rex ullus eos domare potest. Christianorum instituta

non observant suisque iudaica nomina, imponunt. V. i vol. II, cap

Viasca de la Dralstor

63

riena, o localitate vlaha" Ezevan"1. N'a fost observatg 0114

acum strunga", loc care se intffineste, in alta regiune, pe

drumul spre Ohrida2.

In acest timp malul drept al DunIrii-de-jos e in plina siguranta si prosperitate. Gasim si un guvernator al Traciei,
de la Cara cea mare a Durostorului"3. Un Teodor, strateg
de Dr Astra, apare cam in aoeiasi vreme4.
0 provincie bizanting. a malului Dunlrii a trebuit sA. reshine, si ca o stra.P. contra Pecenegilor, Inca din timpul Bulgaroctonului, Paristrion, care auea de sigur ambele maluri, se
pAstreaza, de la catepanul Simion, un vestes, la Katakalon
Kekaumenos (c. 1040), la Mihail (1048), la Roman Diogene 5,
la Vasile Apokapes (supt Imparatul Isaac), la Nestor vestar-

hul (supt Mihail Dukas), la Leon Nikerites (supt Alexie),

precedat, numai la Silistra, de Iberul Tzitzikios si de primioerul Teodor 6.
Toate acestea vor duce Ins la ispita pentru localnici de a

5.ntemeia Statul propriu, care nu putea fi nici peceneg, nisi

bulgar, nici rus.
ultim. Cf. si Notice histor:que sur Benjamin de rude le par E. Cann ly,

nouvelle edition, suivie de l'examen geogrardlique de ses voyages,

par 1. Lelewel, 1852.
KaTijA0av etc 'El B6civ. roelov oil scrum Nazacov, Tik 'Avaecovelag tyytara

otweelAevos; V. c. 5; fed. Bonn, p. 245. Numele, care ar parea peceneg,

oricum turanic (v. Erivan), se explicA mult mai bine grin schimbarea

paleograficA: no6civ, ciobanii". V. mai departe, Strunga. $i PlAvita

e In legAturA cu oil' Versiunea 'Es6clv aratA nehotarlrea in nedarea

sunetului f. E lAngA Plavita, Plavita, o xcop6natc dupA obiceiul

vlah"; ibid.

ibid., p. 239 (V, 4).

$ lwartAdrtic getixng dad xtheag AsycLing taeoaraikv, mort la 7 Novem2 dui taw Ereovyan, Ote2.0c.bv sic 'Axe Mac;

bre, anul dispArut; Syllogos din Constantinopol, XIV (1881-2), Adaus,

p. 16.
4 Byzantion, V, pi. 633. Pentru noua Silistr5, Mutafolev, In Sboraicul
pentru Dobrogea, 1927, pp. 102-96. Pentru un loan Sermon, pomenit

$i In vol. precedent, Zlatarschi, o. c., I8, p. 788, nota 2. Un Crunt

la Silistra, Iorga, Rev. hist., VIII, pp. 226-7.
5 Ataliatul, p. 97, 19.
6 Banescu, In Bgz. Zeitschr., XXX, p. 439 si urm. (cf. acelasi, In
Bull. de la sect. hist. de l'Ac. Rom., X, 1913). $i recenta comunicalde
la Academia RomAnA (1936) Mel un sef al regiunii, dupA pecete).

Ctitoria duareana

64

xi balcarticA

In raport, de sigur, $i cu cam pania lui Isac Comnemill,

(1057-9), Imparatul osta$, la Dunarea-de-jos, contra Cumani101-1, o ndu,X

ordine de lucruri, cu orgaiiisatii locale, supt

autoritatea superioara. a comandantului bizantin, se awaza In

aoeSte locuri, uncle nu numai geograful arab Edrisi, dar $1
Bizantinii semnaleaia multe $i mad ora$e", care an deci elemente autonome: o multime adunatti. din toga limba $1 inlretin o oaste nu mica." 2. Vin la clansele pentru hranI $1 Sciti",
Turcii pecenego-cumani, vecini. Cand logofatul Nichifor vrea
sit se atinga de aceasta autonomic a lor, ele refusa, preferind
a se da Peoenegilor. $i alt cornandant bizantin, Nestor, cearca
A. be ieie, intrebuintand tra.M.tori din Durostor. Nestor Insu$1

se va revolta apoi, Incercand sa capete pentru sine acest

bogat colt de libertate S. Pe malul celalt sant. Sciti", can se
bat cu Sarmati", scrie Ana Comnena, $1 primii, refugiindu-se
dincolo de Dunare, se ocupa cu agricultura, samanand mein
$i grail" 4, ceia ce nu se poate raporta la Pecenegi, cari an
ne4 nas tot banda din knguir 5.

Expeditia lui Isac Comnenul catre Dunare, contra coalitiei

ungaro-pecenege, combatuta $i de Cumani, nu mersese mai
departe decat Sofia $i Lowe. 0 furtunk, un fag trasnit ianga
dans* ar fi fost, ca o rea prevestire, singurul molly care
gar

fi sprit In loc pe un Implarat, razboinic, dar de in

echilibru suflietesc slkbit 6.

geta.tile de la Istru" sant mentionate apoi $1 altfel pentru

Intaia jumatate a secolului al XI-lea. Astfel viitorul Imparat
Roman Digenis 1$i face stagiul acolo, ocrotind autonomia for
1 V. mai sus, p.
2 'ECIevIlsiso 8z1 xat To meet. say '.lareov ;a:ammo& isteolkigeraeov naechesivrat
ycle Tfi axon TO&OV nodal mat iseydlat miletc, be xdatic ylcboatis avvrinufrov
licovaat 7c1110og xal &acme& a luxe& anorebpovacu; Ataliotul, p. 204.

8 Ibid., p. 205.
4 'AeOreld)Vrac, gOTGEIROV XeneCnk Ta xal nvecol)g; VI, 14, p. 323. Cf. Ata-

liotul, pp. 204-5; Cedren-Skylitrjes, p. 719 si Zonaras, p. 223.

5 Otto de Freisingen (ed. Muratori, VI, p. 665) scrie: Inter Aqui-

lonem et inter Orientem Pecenatorum et Falorum maximam venationum copiam habente, sed vomere ac rastro pane experti, campania".

6 Ana Comnena, cartea III, 8; ed. Bonn, I, p. 166 $i urm.

Vlasca de la brastor

65

5i luptandu-se cu Sarmatii" de peste apk, adeck Pecenegii 1,

fiind $i In mare primejdie candva, si-1 scapk atunci alt viitor
Impkrat, atunci numai magistrul" Nichifor Gradinarul" (Botaneiates).

Si pe vremea. lui Nichifor Bryennios, cand pradk Pecenegii 5i neamul Slavilor, care refusk robia Romanilor" nkvklesc in tara Bulgarilor",
se vede, in aceastk rkscoala
a unor Slavi" poate dubiosi, dar a cciror persistentd dupii
veacuri de stdpdnire bulgareasai aratd cut se puteau pdstra
elementele supuse2, deci i cel romanic , se enumara Intre
cetktile pustiite, nu numai Skupi $i Naissul, de o parte, Sirmild de alta, ci 1i oetktile Paristriului NIA. la Vidin" 3.
Coa Elia dun,areana e catva limp victorioask: nu e vorba
deci de un biet incident obscur intr'o regiune de margin.
Trebuie sk se cheme domesticul Apusului, iun Armean, Pacurian, care, venind cu vestitul general Vranas, cearca sk
suprime focarul macedonean, dar unul din sefi e ucis, altad
rknit. 0 interventie a Franoesilor in solda Imperiuluci e mai
fericitk 4.

E o adeAratk liga cu aoeia al caror tillu de impftoc5 la

Ana Comnena, care spune cat despretuieste pe acesti ,,grozavi barbati" 6, e acelasi ca si cel ce se d celnicilor din
1 Ataliotul, p. 97: 'E6'avAetiaaTo Tan EaveoimiTac neodaeriaBas avveeya6c...: brelOovro yclg became Tip civael To4hw 6t6 T6 be Dix dyrtOtieov memytac neoentycythaxeaOcu Taikroy antic, bare Tiov neel T631 '.IaTeov dere, no.
blow, TotSzots dreenaimas mai needy betvativevaey, el in) d elAxo ToiTov dxaTa
yawtascp 66fin 'cal dily.in Numoeos pdytaveoc 6 BoravecciTtig.Zlatarschi (o. c.,

II, p. 113, nota 1) citeazA llocul de la pagina 66 al adeluiai scriitor

in care so face osebirea Intro Sep de la Istru pe cari multimea-i

numete Patinaci" qi Sarmatii de la RasArit". Si citeaza parerea
Rusului Sca,balanovici, cercetAtor anoint, dar nu tot aqa de IntelegAtor

al acestor rosturi dunanene, care erode c barbarii cu can tuptA

Roman ar fi fost Unguri(l), lupitele purtandu-se la vechile vaduri
avare din Apus.

' Toil re ZO2a6tvar, lOvovg TTic S01/)etas 'Pavialaw dpinciaarrog teal Tips
BovAydecov onoiw' -cdc TB xal itirCoisevov; Nichifor Bryennios, p. 100.
"

At xaelaretat graletc at pant Bvalvpic xaxiog Mena; ibid.

4 Ibid p. 324 si urm.

5

Ibid., p. 323.

6 'AelaTans dv6e6".w.

66

Clitoria dundreang

ei

baicanied

Macedonia: Tatos, apoi cel ce se zice Halls l"

accent it pe
lultima, e tot asa de gresIt ca si la Paths, care si In armeneate
sung. tot Tatos 2,
Seslav, care aminteste pe Seneslaiv de
la Alves, in secolul al XIII-lea, Si Satzas, al carui nume nu
poate fi decat Saccea, ceia ce trimete la vechiul mime al Isaccei, care, la Turd, n'are nimic a face cu Isac, cum Braila, cu

prepus, n'are a face cu... Ibrahim. "Child are Silistra, ceilalti Vicina si celelalte 3,
ceia ce Inseamna Dunarea dobrogeara Intreaga si partile vecine.
acelasi i

Obsery as la Ataliot aw e niciun adaws la numele, presintat

ca un Tatrus, al lui Tatos 4,

Ca a fost atunci o sintesa la Dunare nh1 e nicio
' [Toty xal XcrlijdvoisaCogivov ; IV, 14, p. 323. Se tie oe proms copilarese, plin de obisnuita neta-credintg, mi s'a fAcut penttu acest pasagiu

care-I lAmurisem, cu o propunere ipoteticA (Halis care nu se

pare a fi identificabil cu Tatos") Inca de la prima lui semnalare, in
Rev. 1st., V, p. 107. Acea propunere venia din greutatea de a admite
un om cu doug nume, 'de origini atat de deasebite. 0 mentin.
pie

' Sat sou L'eaNdobv mat WO ictsCci.

' Tag pgv eye delareav xarixovrog, sibs, Se TO Brgvav ;cal Talk; ibid.

Asledju la Vicina; ibid., p. 340.

4 Un Tatos i la Prisons. V. si sa,tele TAbesti, Tatulesti, de la

mogul Tatul, la noi. Un Tatul; Cat. ms. Ac Rom., II, p. 67.
D.
Mutafciev se ridicg. impotriva lui Zlatarschi (in lzuestia" ale Societeitii de istorie bulgard, XI-XII (1931-2), pp. 71-82). Mentionand Ozo-

limna, el e, aid, pentru o formatiune impositalg, indatg ce e vorba

de erase, die Pecenegi si de Rusi, can nu mai erau pe acolo do
atatia ani. Trimete si la Zlatarschi, Letopis al Academiei Bulgare,
XI (1928-9), p. 67. Cf. Bgnescu, Les premiers temoignages byzantins sur les Roumains du Bas - Danube, in Bees, Jahrbiicher, III,
p. 287 si urm., rgspunsul la ataelirile,, violente, ale d-lui Mutaficiev,
In Revue historique du S'id -Est europleen, III. Tot asa, in Baneseu,
Changements politiques dans les Balkans apres la canquete de temp* de Samuel (1018); Nouveaux cloches byzantins: Bulgoie et
Aaristrion, in Bulletin de la section historique de lAcademie Ron-

maine, X (1923), pp. 58 si urm.; La question du Paristr;on ou la

conclusion d'un long debat, in Byzantion, VIII 1933), pp. 277-300.
Argumenbele d-lui Drgganu, care se sprijing pe o gresiLl interp'retare
a lui Zonaras (asa de tarziu) et pe accentul dintr'una din forniete

suet care apare Tatos (v. Romtinii In ueacurile 1X-X1V) nu sant

valabile. Zlatarschi citeaza pe d. Bgnescu singer si evitg chestiunea
(1st. Bulg., II, pp. 9 $i urm., 155 si urm.), reflerindu-se la Alutafetev,
pp. 215-25, Dar numeste pe Tatul Tabus".

V1a4ca de Ia Di Astor

Ai

Wam rb.'spins niciodatk ideia unei imitatii a ordinii, a asoul-

tkrii turcesti de la Pecenegi, de unde vin si nume, ca al lui

Halls, pe langa aminliri vechi slave, pastrate prin inlocuilorii lor. MAriurisirea bizantink a Ataliotului, care se adauge
la aceia de mai sus a Anei Comnenei, e insa de toatk 'Amu-

rirea si ea se sprijink pe o cunostinta adevarata si adanck

a locurilor.
De altfel, fatk de Scitii" vecini, Pecenegi $i Cumani 1, ati-

tudinea aloestor cetAti c a negustorului care vinde, care se

rascumpara unc on prin daruri; Ataliotul o spune lkmurit:
ei yin pentru hrana". Tot asa trebuie sec* se adinitd o clientold

peste Dundre, intr'o regiune care deci trebuie sd fi lost bine

lacuita.
Fat de Imperiu, care tine Dunkrea cu vkmile ei, o stkpa-

direct'," prin autorilatea militark se incearck deci, dar,

in clipa sfortkrilor Ilirianului" Nestor, cei din Darstor preferk sa asculte d3 acel Tatos, pe care cronicarul bizantin
it califica de scf" al lor, gipxtov 2. Nu e deci o cdpetenie d
trib oprit cu horda in vecindtate, pe timpul cand, de altfel,
Pecenegii stint in plink lichidare 3, ci Lin stdpelnitor afezat
nine

aoolo. Toata metafisica istorica si filologick facula atata vreme

dupk ce am semnalat, Rind imediat intregit de d. Banescu,

aceste pasagii, contra ideii unei participkri romknesti la aceasta
viata de autonomic masenesti palronate,
ca In atatea alte
casuri de-a lungul secolelor,
de barbari" In mane parte

asimilati, cade. Vom vedea cum contra lui Tatos a trebuit

ca ImpAratul sa faca o campanie, alkcand cetatea, pe care
o aprA. doua bulevarde, $i rebelul se poate mentinea.
1 V. i Blau, Either Vglksthum and Sprache der Kumanen, In
Zeitschrift der deutschen morgenlandischen Gesellschaft, XXIX (1875).
2 Ataliotul, p. 205.
3 La Arabul Abulgasi se spune ca. efful Pecenegilor capata de

la Oguz-Han trupe ca sa se lupte cu Uruii, Vlachii, Magiarii yi

Bwhirii"; Histoire genealogique des Tatars, traduite par D * ** (De

Guignes), Leyda, 1726: Des que ce garcon rut parvenu a tin age
convenable Ogus-Chan luy donna unte armee considerable pour alley

faire la guerre aux Urusses, Ulakes, Madshares et Bashkirs"; citat

la Barbovescu, Die Basch-Araba and die Anfeinge des romdnischen
Staates, in Rom. Rev., VII, p. 7, nota 1. El citeaza i, in Rubrtiquis,
ed. Bergeron, p. 312: A eux s'opposerent les Blaches, Bulgares et
Vandales" (acolo i echivallenta Ilac = Blac). Cf. Sacercloteanu, o. c.

Ctitoria duareank

68

si

balcanta

Va trebui refacerea expeditiei lui Tzimiskes contra lui Sviatoslav la aoeiasi Sills-1111 care, nergmAnand vre-odatA fara
stapan, 15i pgstra, cum o spuneam, 5i cele doug acropole",
apgrate de ce.i de kin sange cu Tatos" 2. Ca, dupa un veac,
pe vremea AsInestilor, cApitanul Silistrei merge peste Dunare sA-5i gaseascg. In ajutor Sciti, cgrora li se zice acum
Pecenegi,
Si se pomenesc aici Cumanii Uza 5i Caragel
Resistenta odor rama.5i e, dupA indicatiile precise care ni
s'au lgsat, inviersunatA. In jur se vad aici samAngturile de
meiu" 4, dovada a nu) erau nici Peoenegi, can se infgiti5eaza
doar ca stand in eard ow familia lor, nici Cumani de la balta
for de acolo, Ozolimna, care nu poate fi lacul Razelm, ci,
cu o suta de movile", 5i plutire marl de vase multe 5i grele",
Delta insa5i.

Razboiul. cu ImpAratul urmeazA, de ambele pgrti, din Vest

5i din acest Nord, prin pradaciuni. Dar, lucre de mare Insemn4tate, du5manii nu se multAmesc cu atata, ci ocupel $i
orasele vecine" 5, restituind vechea linie de autonomie necontenit constatatd 5i, supt ni5te cApebenii ale unui neam asezat,
5i nu al plebei miscAtoare din desertu,ri, plugarli sainting.
meiu"
cereala romgneascg
si grail" 6, cum am observat
5i mai sus.
Am semnalat de mull numae. de Vla5ca pe care-1 dau Sarbii
$i Intregii Romanii si pgrtii romanesti din Toronta17.

Si confirm 5i acuma pgrerea mea de acum dougzeci de

ani a aceste State an durat, se pare, 5i in veacul al XII-lea"
cand atentia Imperiului se indrepta asupra imprejurgrilor
din Vest, la Durazzo, atacat de Normanzi, nu tetra a intrebuin(a fi acolo, 1ntre alrii, si pe Romani, $i, din RasAritill, cu
primejdia turceasca. Poate Ong la restaurarea, de catre Manuil
1 V., acum, Gollner, in Reu. hist. du Sud-Est europeen, 193'6.
2 Eked viv avyysvciiv xaretxorro ref) xalovitivov Tamil; VII, 3, p. 341.

E de observat ca echivatenta cu Halls nu mai reapare.

3 Ibid., p. 344.
4 Seth rein, ;einem, itiPaaav; p. 343.
5 VII, 5; ed. cit., pp. 353-5. `Dc xal nollxvcci Tiva xarctaxsiv; p. 323.

6 V. mai sus, p. 64, nota 4.

7

Rev

1st., V, p. 113

Vlasca de la Drastor

69

Comnenul, a granitei dunarene ca 5i a celorlalte, mire allele

a Banatului, unde nevoia de a resista la Semlin, la Haram
(Cciudran, de unde Cdvdran-Sebeful) trupelor de margene bizantine a impus regalitia ii ungurefti, Med de atunci, sd organiseze militarefte elemental romdnesc din marg4nel.
In cursul luptei, vin si Cumani 5i Unguri, cu oaste amestecate (atip,Ficx.rov), Hanul cuman Telgh, gi o odpetenie Solomon 2.

Numele acesta crestin, dar biblic, trimete la regiunea ungarolardeleana: a fost un rege_ at Ungariei cu abia doualzeci de
ani In urmd, 5i Ardealul, cu partThe muntene vecine, chiar 5i
Ardealul nord-estic, pastreaza pana azi predilectia pentru aceste

mime din Vechiul Testament (de ex. Solomon Halita; v. si,

In Banat, numele, fart. Indoiala de origine ardeleana, lui
Moise Nicoara sau, in Tara Oltului, al lui Aron Densusiann.).
Si aceasta incercare cade: Cumanul, venit de peste Dunare,
Wand deci dupes sine toate elementele afldtoare acoto, cade B.
Dar si dupes aceasta catastrofa prada cuman la Dunare continua.
Cand intervine insusi Imparatul Alexe, avangarda, supt
Gheorghe Euphorbenos, cauta sa recucereasca Paristriul, IntrebuinVand si flota, cu vase marl. Alexe insusi, rilsipingand
ofertele barbarilor, trece prin cetatea de fier", Sidera, si

*Inge la rani Vicina", adeca la linia Dunarii-de-jos, Inaintea

gurilor. Dar se vorbeste apoi de Plisca, vechea capital's bulgara,

de dealul lui Simion", vechiul Tar, 5i de locul de Intalnire",

de ,"nventul" Scitilor cumani 4.
Cand reapare Tatos, el afla pe Imparatul Alexe in fuggy.
Daca, fn curand, cutezitoarea patrundere in Balcani a Pecenegilor e pedepsita prin decisiva zdrobire $i macelul de la Lebunion, Tatos caruia-i putem zice Tatu15ra.mane, de si Alexe
1 V. Locul Romdnilor in desvoltarea vietii suflete .iti a popoarelor
romanice, in Rev. 1st., V, p. 116.
2 Pentru un Joan Solomon, poate de origine barbaril, curtean al lui
Alese; ibid., II, p. 735.
s VII, 1; ed. cit., pp. 330-1.
4 Bovileurt)elov say ExvOcik v; ibid., p. 340.
5 Pentru nume si calitatea nationalA v. studiul mien citat, pl 110

urm., In care se c(erceteazA toatA nomenclatura etnicA, une orl

arhalcA, alte on contemPorana, la princess Ana, care IntrehuinteazA
$i reproduce izvoare dertsebite,
gi

Ctitoria dunkreana $i bajcanic.4

70

va putea trimet- ca duce al Unulurilor de pe la Dunare"

(aotrxcc trov nept Aouvci6ov) pe Leon Nikerites $i, ca ajutator, pe

Gheorghe al lui Dekanos 1. Cum e vorba $i de cetati de exil

pentru dregatori bizantini necredincio$i 2, ne pulem gandi mai
curand la Chilia.

Mi$carea de la Donare, unde sant cetatile de margin"

(capaxecp.avat Tcascg) 0, nu provincii, ci teri" (x6pc4t), de sine
statatoare pe care Jr - vedem infloritoare in tradilia negustorilor
arabi, raportata de marele geograf, cunoscalor serios al ataior

locuri, Edrisi 3, e in legatura cu ceva mai vast. Afaniheii din

Macedonia, de la Veliatova, se ridick partind cif' vreau sci
Invie, cum vor face-o ,ci Ascinestii, Statul bulgaresc" abia distrus, $i ei prada Rana la Filipopol. Un Traulos, gangavul",
al carui nume a trebuit, fireste, sa fie altul, cauta legaturi In
Paris'triu", unde sant acei sefi":(treliciveg), alesi" (XoyciSec) 4,

nu numai la Silistra, ci $i la disparu.ta Glavinita; el se insoara

chiar cu fiica uvula din aceste capetenii 5. 0 interventie mi-

litara a Imparatului li tale insa cararile: nu se va face deci

legiitura de odinioard dintre Pind fi DuntIrd, asteptandu-se
epoca Asaneftilor.

Pe acel limp, $i doi Sciti" sau Slavi" , can nu par, deci,

a fi nici Sciti adevarati, Pecenego- Cumani, can nu pot O. fie
asezati pe acolo, nici Slavi nebulgari, Schci, pe o vreme cand,
in Apusul de la Adrialick se face alth concentrare a acestora,
cu Bodin $i Michailits, care aininteste forma romaneasca, Mihaila* 6,
Borila $i Gherman, Incearca o rascoala. Borila,
cu numele amintind pe al vechiului Boris, urmareste chiar
Imparatia, in aceleasi locuri $i conditii ca $i gangavul" 7,

Nu putem lasa la o parte nici pe acei oameni indrameti,

(din par tile mai munloase, de sine statatori" pe can Ana-i
1

VIII, 9; ed. cit., p. 422.

Ibid.

' V. studiul mieu, citat mai sus.

4 Pentru aoest bermin v. tabla editiei de la Bonn, p. 790.
5 Ana Comnena, cartea VI, 4; ed. Bonn, I, p. 279 $i urm.
6 Ibid., pi.

80.

Ibid., pp. 38, 76. 83-4, mai ales p. 95 Cf. studiul mien citat,
p, 112, nota 2.
7

F"."

.4"...4.4.

Int

't.3
'

Fig. 5.

..

Perper de aur al lui Alexe Comnenul.

Fig. 6. Perper de aur al lui Manuil Comnenul.

Vlasca de la Dristor

71

numeate Arimani, 'Apecticivotot ('Apciiicvecoc)1, ai cari, 5.000 la num kr,

vin sa. ajute pe Impiarat in lupta de la Lebunion. Ce pot fi

alta acesti oameni de la munte, bueurandu-se de o autonomie
descloairfita, deceit acei Aromani, al ciiror nume se du astfel

exact ? Nu numai a nu s'a incercat o alta explicatie, dar

cercetatorul ael mai serios al acestor imprelutari, biograful
frances al Comnenilor, Chalandon, vorbeate de nomazii vlahi

sau turd (sic) stabiliti In Naile Vardarului ai Strumei"2. E

posibil, cred $i acuma, ca Alanii, pomeniti alaturi 5, s# nu fie
decat Romani.

Armin a face deci nu cu incidente neinsemnate sau ea bide

fapte locale, ci cu o ridicare Inca de atunci a elementului

romeinesc pe care nu-I putusera atinge ,si distruge luptele cu
Tarul bulgaresc" de usurpatie, de la un copal al peninsulei
la altul.
Numele Bulganilor, atat de imputinati pe atunci In aceste
parti rasaritene, nu e mentionat o singura data de imperiala
scriitoare. Observam Si aceia ca Bulgarii ar fi tins imediat
spre Tarat, pe cand Romanii imitau forma Paristriului, cum

vor primi apoi de la Unguri pe aceia a Banatului.

Numai tarziul Zonaras intituleaza pe Tatos domn al Pecenegilor" (eynik lIcaCtvoixtov), a carol- tars,

r) sr.& lIcaCtvCocon,

e presintals ca existents, ccia ce e o imposibilitate. Tatos si

rebelul Nestor merg pans la Constantinopol si, refusandu-li-se

cererile, prada In Macedonia 5i Bulgaria 4.

De altfel e interesanta 5i incercarea lui Nestor insuai de a
se substilui lui Tatos, printr'o rascoala asamanatoare cu aceia
a Paailor dunareni contra Sultanului in veacul al XVIII-lea 5.
Daca. ar fi reusit,presidarea aoestei ordini de lucruri sintetice
i-ar fi revenit lui.
' Karnatkv neck ails& Tciiv denvoriecov 'meths, dvaesc Toknglat xai 'Aest-

pdvecot atirdpobi nedg avvaantatiav airrof; VIII, 5; ed. citatA, p. 402.

2 Essai sur le regine d'Alexis Cornaene, p. 132. Cf. observatiile

din studiul mieu citat, p. 112, nota 5. In Ana Comnena aid aparle
localitatea mentionatA, Copacii Frumosi" ai ciobanilor, langg Xoterivd,
unde se past porcii; I, pi. 409.
3 II, 4, p. 95; VIII, 9, p. 418; XIII, 6, p. 404; XV, 2, p. 304,
4 Zonaras, III, pp. 713-4.
A V. 0 Cedren-Skylitzfv, p. 719 si urm.; Zonaras, 1. C.

Ctitoria dunareanA 5i balcanica

72

Ca raza acestei formatiuni trecea pe malul stang, ai carii

locuitori Intretineau astfel de orase, o arata numele, pomenit,
de Vlasca, pentru ciobani intinzandu-se Intre cele doua Te-

leormanuri" cumane, si de aici acela de Padure a Vlasiei

In Ilfov. Lhnba intrebuintata In autonomia oraseneasca de
care am vorbit nu putea sa fie decat cea mostenitial de la
Statul bulgaresc: slavona. Fara ce a putut sa lase aeeasta:
viata consolidate, de o prosperitate econtomica pe care o pa-

meneste cu laude si geograful arab, via(d care n'a pleat fi

Intreruptd In toatd vremea Comnenilor. stdpdni pe Marea
Neagrid i pe Dundre, supt cari s'a petrecut o singurd schimbare: inlopuirea efului mixobarbar" cu dreg& orul bizantin

al temei Paradunaviei, ar fi fost imposibild rdpedea tntindere spre Sud, 'Inca din veacul al XIII-lea, lndatd dupd plecarea Cumanilar, a Domniei muntene.
De altfel, in vecinatate, Mostistea, regiunea de poduri", arata
si In epoca slava un comert foarte viu, care nu se putea face
decat cu cetatile de la Dunarea-de-jos. Cum padurea din Vlasca
e o Vlasie, si Vldsia Inseamna Tara-Romaneasca", o Vlasie
se Intalneste, de altfel, din aceleasi motive, si In ynuntii
Cernei 1.

Geograful arab Edrisi cunoasle In acest timp, care 1100,

pe langa Belgrad si Vidin, la Drastra, ale carii strazi stint
largi, pravAliile multe si izvoarole de venituri Imbielsugate ", o

civilislatie asezata, si el stie ca de acolo se merge la Turcii

bulgari" de la Berisidava", adeca Preslav z, Definirea hotarlta. Intre natii e trasa 'impede: Turcii de toate semintille
slant In lagare, si asezati tocmai jos, langa malul Marii, In
locul uncle fusese odinioara. central Bulgarilor, iar populatia
In jurul for ramane ce a fost totdeauna.
Dincoace de Dunar2, Chilia (care, in sensul nou, InseamnA
chilli" bizantine, xeXACa) se poate sa fi fost Inca de atunci
In legatura cu Imperiul: in veacul al XIV-lea, e, ImpreunX cu
toate cetatile din jos, pana la Kranea, supusa Patriarhiei

ecumenioe 3, care si-a capalat candva si veniturile vechiului

1

'

I. Conea, In Bul. Inst. de Geogr., 1933, p. 89, 'iota 3.

Geographie d'Edrisi, II, Paris 1836, pp. 380, 386.
Pentru X4An BAnescu, In Byz. Zeitschr., XXVIII, pp. 68-72.

(contra unei vechi ipotese a mete, In Chflia fi Cetatea Alba, 1900,

pp. 32-4).

Vlatjca de la Dr Astor

73

Duroslor. Cum Chilia e aratata ca echivalenta cu Lykostomon,

Gera Lupului", Intr'unul din bratele Dunarii, si Valcovul,

centru de pescarie piaha azi, are in slavoneste acelasi sens,
luat de la, acest brat Insult
Nici Tulcea, care, cum am spas, a fost pus. In legatura cu
un caste! de pe la 1400, Intr'o explicatie la Notitia dignitatum,
nu e un mime strain, nici unul no'u. (cf., In Covurluia, Tulur
cesti). Dincolo de apa, poate fi iarki vechiu. Smilul (Ismail)1.

E cu totul interesant, sprijinind aceste dovezi de vitalitate

romaneasca, 5i caslul, din 1095, al judelui Vlahilor" Budila
(Pudilos), care anunta Imparatului ca. Dunarea a fost trecuta
de Cumani. Aici nu poate fi vorba de un Vlah din Tesalia,
ci de unul de la aceasta Dunare Insasi, si anume din Scitia
Minors, caci vadul Cumanilor era pe acolo, data nu pe la
Salem 2,
Bizantul si-a pashmt, dupa potolirea rascoalei, ducele de

Paristrion 5, corespunzand Paradunaviei din titluri slave, sarbesti, de mai tarziu, Si Parathalassiei" de la Adriatica, dar
aceasta nu exclude nici autonomia orkeneasca, pastrata probabil pans la refacerea Statului bulgar, nici ocrotirea dominatoare a unor astfel de seniori locali.
Imprejurarile pe acolo vor fi fost ca in Dalmatia, uncle se

primia patronatul Papei 5i al Imparatului pe de-asupra regelui local 4.

Numele Smil 5i la Sarbi; Jireek, S'tzungsberiohte, II, p. 29.
2 Ana Comnena, X; ed. Bonn, II, p. 10.
3 Pentru Constantin Diglene, prim duce de Paristrion, v. 5i Laurent,
Echos d'Orient, XXXVII (1934), ppl. 413-27, dar mai ales studiile
adAncite, cu resultabe importante, ale d-lui Banescu.
4 V. Lucius, c. 26, an. 1059: Beatissimo Papfe Nicolao universaliter
mundo apostolicante, in Ortentis partibus Constantinopoleos, scilicet,
Comneno imperante ac Belgradi Theodosio praesulante ibidemque
Dragosino priorante... Ego Cresimyr, Sbephani regis films, divina
favente dementia rex Dalmatiae Croatiaeque" (p. 96). Aiurea numai
mo5tenirea lni Dragosin 5i a episcopului Teoidorevise Cr*mir
siu; p. 97. Apoi: Ego Svonimir qui et Demletrius", p. 98. La 1064,
regnantio domino nostro ac piissimo Aug. Constantino Duca et magno
IMperatott, civitatis vero Tragurii regente cathedram Iohanne yelne-

rabili episcopo"; p. 90. La p. 62: Imperil modlerante habenas domino Comneno, Croatiae Dalmatiaeque regimen d. gubernante Petro";
p. 103.

CAPITOLUL II.

Romanii ardeleni i noile colonisari regale: Saii.

In momentul tend Vlasca, Vlasia se nastea la Dunarea dra'storean.l. si la vadurile dobrogene, element-ul romanesc din Ardeal si pk-tile vecine era cuprins Intr'o noun Inctitusare dupl
anal 1100.

0 Intaie Intrebare, de spre partea regelui ungar, venit cu

hegemonia, se mule:

Ce viitor putea sa aiba treoerea regalilatii ungare peste

Muntil Apuseni, care de sigur s'a fardut nu ca sd ocupe o (aril
de peaduri si de pdsuni cu ceva culturd prin potent, ci pentru
o mare actiune de cruciatA In Rdsdrit?
Unul dintre oei mai inteligenti istorici ai Ungariei, Mardian,
intituleazA epoca influentei grecesti" ceia ce urmeazg. In yeacul al XII-lea din istoria Ungariei. De fapt Ungaria intro, cum se
va vedea, fiind smulscl din Dalmatia de cresterea puterii Liene-

tiene in tot decursul gecolulai al XII-leall, In domeniul nail

ecumeniteiri bizantine, care-si afirma, de altfel, dreptul prin am-

bele incorondri regale venite una dupe anti In cereal politicii

imperiale, chiar cdseitoriile la Bizant ale princeselor arpadiene,
cresterea acolo a mostenitorilor de iron nefiind dealt urme
caracteristice ale acestei dependen(e. Lupte grele pentru hotarul Banatului, supt marele Comnen Manuil, si el stapfin la
Adriatica, care e fi astfel interzisd regilor unguri, vor atrage
acolo puterile militare ale regatului.
1 V. Iorga, 1. Venezia e la Penisola dei Balcani. 2. II problema
balcanico e l'Italia. Due conterezzxe all'Ateneo Veneto (marzo 1914),
Bucureti, 1914; Les commencement de Denise, in Bulletin de la section historique de l'Acadeznie Romaine, 1931; Deux siecles d'histoire
de Venise (in Revue historique du Sad-Est europeen, 1933).

ltomAnii ardeleni si noila colonisari regale: Sasii

75

Se vede astfel cat de slab era caracterul acestei cuoeriri

a Ardealului". Colonisarea se reduce la ocuparea minelor si
la cladirea cetatilor: Balgrad, Turda, Cluj, Dej, granita de
la Rasarit pierzandu-se In paduri nestrAbatute. Chemarea Sasilor, primal act de asezare a unor straini, deocamdata sateni,
e dovada tnstki a incapacitalii unei stappatiiri reale, pe care
nu a Linea la tndemand, de Gillet, si purincitatea rasei.
In acest semi, deci, Ungaria e de fapt o provincie bizantina, i evident ca. Manuil apare tang's acest client In situ.atia
lui Neron sau 7ui Traian fata de regii de pe coastele Pontuluil.
Une on aceasta dependents e recunoscuta, alte on lupte
se dau, de obiceiu in Banat. Haramtul" de acolo, uncle se
dau cele de supt Imparatul Joan, nu e decat Cavaranul, sau
Garanul, pastrat de Romani apol in numele localitatii unite
cu Sebes 2,

Odata numai, cand Manuil, Intr'unul din momentele de dus-

manie, a crezut ca poate strange pe Unguri prin pasurile

Moldovei, el a venit grin vadul de la Oblucita, cautand padin Secuime, 5i in cad el iea cu dansul pe Vlahi,
aoeiasi ca Vadenii" brodnici, pe care-i vom Intalni mai tarziu
sfutrile

la trecerea marilor ape, in legaturx cu formatiunile din Dobrogea si de la Silistra. Cum izvorul bizantin arata deseendenta for romaua, aceasta presupune o lungs si solid's initiare
In realitatile romanesti 3.
De alminterca e vremea rand marea politics a lui ?Manuil,
de la Genova pang. in fundul Rasaritului, cauta legatura si cu

departatii Rusi din Haliciu, a caror fireasca scoborire spre

dar CanSud, spre Dunarea cantata de epopeia ruseasca
tarea lui Igor are o pecete de romantism din Int lia juniatate a secolului al XIX -lca, 5i cred ca nu exists vechi manusaripte , a putut starni falsificatia actului sefului de Bar ladWei

alt Bar lad , Ivanco Rotislavovici, care ar fi dat,

1 In Rev. Arch., V2, I n moneda lui Bela: xataaaeog Bak (A _loamy

Baal). efogi Mavotn)[ A] .
2 Cinnamus, p. 11, Pa ssim. Cf. pentru aezare Marczali, o. c.,
p. 262.

3 De alt undeva, cum s'a prows, id nu puteau veni, neexistand

o grupare numeroasA de-a lungul MArit. Cf. i Bflinger, o. c.., qi Nock,

richten znr Oterr. Ge.sphichte,

Ctitoria dunAreana p balcanici

76

vorbind si de un Haliciu Mic, presupus a fi Galatii, un privi-

legiu negustorilor din Mesembria, can pe acest timp nu jucau

niciun roll.

Aducerea Sasilor in Ardeal se petrece In acelasi secol al

prin mici pachete de hospices in legatura Cu acel
Drang nach Osten al veacului, al carui prim capitol fusese in
XII-lea

chiar timpul primei crueiate. Acum in 'urma, run corcetator as a

cautat 81 gasit la punctul de plecare chiar, In partite Mosellei,

conditiile care determinau o necontenita strecurare de elemente de acolo spre Rasarit2, unde Germanii au fost chemati
obisnuit la minele de our pans in seoolul al XIII-lea 3.
Originca Sasilor, numiti in primele documente Flandrenses,
din Flandra 4, sau Theotonici, Nemti, a fost in ultimul Limp
discutata. Profesorul Kisch, ca i, de alminterea, cercetatori
dintr'o epoca mai voche, au cercetat asamanarile, evidente,
ou dialectul din Luxemburg. Altii, In vremi mai noun, sta.p'a'niti de teoriile nationaliste actuate in lumea germana, ar
si s'au
voi ca grupul primitive, pornit de pe malurile Moselei
cautat si In asa-numitele Flurnamen, ale detaliului geogr, afic,
asamianari de nomenclaturk, sa fi cules in tale elemente germane din toate tinuturile strabatute, asa Inca germanismul din

Ardeal ar Insemna un fel de sintesi germanica

dar In

acest cas niciodatit nu s'a,r fi ajuns la un dialect asa de neted

definit ca acela pe care-1 vorbesc astazi urmasii acestor .,invitati", acestor musafiri" privilegiati, ai regelui ungar. Pe de
albs parte, e stiut ca. In Bosnia Germanii aduii la lucrul minelor de la Srebrnica, specialisti ca vechii Piru.sti, acuma

disparuti, hind din Saxonia, se numiau Sari. E de admis

1 Diplomatic, Joan Bogdan, a dovedit In vechile Memorii ale Academiei Romfine, falsitatea diplomei, egala cu imposibilitatea situatiei istorice.
V. i mai departe.
2 David, I. c. V. darea de same a d -iui Sacerdoteanu, Andreanum
si alte acte, In Tara Barsei, 1935. Observatii de amKnunt ale d-lui
Iosif Schio'pul, ibid., p. 239 0 urm.
3 Ilimfalvy, In Ung. Revue, 1885, p. 252. Pentru Sasii In DalmAtia,
Sitzungsberichte ale Academiei din Viena, LX (1868), LXI (1869), p.
171

81

urm.

4 Romfinii ardeleni vorblesc de BlandAri din Floandra"; G. Kiss,

Siebenburgen im Lichte der Sprache, Sibiiu 1929; citat de Sade,r-

re :1
'3
44

rr
!Ill

.ILLIi.
'1111111111

OW'

Fig. 7.

Biserica 'lama din Sas-Bebe,.

lionninii ardeleni

!iodic colon's:Ili regale: Saqii

79

deci a inaintea grupelor sgtesti venite cu comitii", gerebii

(cf. gran for
mai tgrziu a lost si un comes pentru toata
s'a adzes nin numar restrans de lucratori germani
pentru minele Ardealului.
SAsimea

De aitfel, Sasii din pile Bislritei au fost arktati ca presint'nd unele caxactere bavarese, incercandu-se a se mine in

legaturk, ceia ce nu se poate, ca o epoca de asezare Inuit

mai vechel.
Indatk se presintara tusk nevoile de colonisare in Cara cu

a carii patriarhala traditie, de rara locuinta si de puling

avere, In mici sate risipite, nu se putea impaca o regalitate
ambitioas4, doritoare de a se intinde. Inca de la 1103 un
Anselm din pkdurea Ardenilor voia sa vanda tot si sa treack
in Ungaria 2. La 1052 Flandri", goniti de foamete, se aseaza
pe la Erlau 3. Elemente sasesti" vin langg. Unguri, la Hust,

Teceu si Gampulung4. Dar tot in acest timp se pronunta

Si o miscare din regiune,a ungureasca spre Apus: un Humbert
li Hungre se aria la Melete In 1192 5.

doteanu, In Tara Bdrsei, 1935, p. 246, nota 3. Cf. Jiredek, Die Bergwerke Bosniens, qi Friedrich Muller Langenthal, Die Gesch. unseres
Volkes, p. 8.

1 Tentative de a presinta un singur tip sAsesc nordic, ba chiar

pe barn gepidA, de d. Victor Lebzelter, In Sieb. Vierteljahrschrdit,
1896, pp. 120-2. Ba panA qi Moldovenii ii apar ca resturi gote, i
chiar bastarne romanisate". Si, aiurea, d. Lebzelter crede ca acela4i tip
asesc .44 la Sibiiu ,Si pe TArnave; Forschungen and Fortschritte, XII,

203. El, admite InsA qi un mai vtchiu fond german, ba cliiar i In

Moldova. In Nordul Ardealului, Reghinul, Techea qi Bayerdorf ar
dovedi toate a au vault i astfel de elemente din alte regiuni germane,
ca ,Si unfele forme de limbl bavarese. V. Richard Huss, In Sildost-

deutsche Forschungen, I, p. 147 i urm. (unde qi bibliografia). De

acelai, Luxemburg and Siebenburgen; Hermine Klein, Die Bistritzer

Mundart, in Zeitschrift fur deutsche Philologie, p. 190.

2 Manner, Die Besitzergreifung Siebenburgens, p. 38.
8 Fejer, o. c., VII&, p. 59.
4 Considerantes fidelitates hospitum nostrorum fidelium de Maramorusio, Saxonum et Hungarorum, videlicet In villis Visk, Huszth,
Teocso et Hosszfimezo; ibid., o. c., villa, p. 353 (1329). Nu e false?
Pentru alte imigratii flamancle spre RasArit in acelai secol al XII-lea,
Iosif Schiopul, In Tara Bdrsei, 1934, p. 246.
5 Rem Arch., XVE (1859 , p 643.

78

Ctitoria dunareana i balcanica

Economia In bani a contribuit, fireste, si ea la colonisarea,

aceasta a Sasilor in Ardeal 1.
De altfel, ideia de a se aduce intregi cete a trebuit sIA, vie
de la sine intr'un moment cand alte grupe germane colonisau
Rasaritul european dincolo de Elba.
Si acolo se gasia o populatie indigena, singura care O. poata
transmite Invatatura insusirilor, nevoilor si primejdiilor terii.

Cum nu se poate vorbi de an pustiu la Elba, tot asa nu trebuie sa. se iea ad litteram eke o mentiune de desertum in
Ardeal.

Un sir Intneg de exemple din Bavaria, din Carintia, din

Polonia, aduse de Jung 2, arata care e sensul desertulue, desertului gnozav si neoultivat ", la capatul tulturor drumurilor",
f gra loeuitori".
De o Intelegere prealabila Intre deosebitele curente nu poate
fi vorba. Fiecare gereb" aduce pe ai sai cum stie si cum
poate, cu elementele pe care le-a avut la indamana. De aici
si deosebirile dialectale3.
Deosebiri erau si In conditiile de fapt ale teritoriului colonisat.

Astfel, teritoriul din Nord-Estul Ardealului, ca si cel de la

Satmar, era al reginei 4. Dar e o greseala s se cre-ada ca
pAmantul regal era un hotar. El se opria de fapt In padurile Muntilor Apuseni. Dinoolo de ele era un vag parnant
ultrasilvan", numit apoi tran.silvan". Nu o padure de vanatoare ca a regilor normanzi in Anglia, ci, ea inddgines (gyepu)

sau farA, until de asigurare. I se zicea Erdo-el, dincolo de

padure", de unde Ardeal, name care insemna pentru ai nostri,
cari-1 primEira, cum au primit Basarabia", Bucovina" de la
1 Articolul citat al d -Iui David, in Kranstadter Zeitung, an. 1936,
no. 168.

2 Romer u. Rom., p. 268 $i urm.

8 Cf. Fr. Kramer, Idiotismen des Bistritzer Dialectes, in Programm
din Bistrita, 1876. Cf. K. Reisseube.rg, in Zeitschtift f. astern Gymna-

sien, 1877, p. 76 si urm.

4 David, 1. c. Dupa apeta, colonisarea cu Bavaresii ar fi in legAtura cu originea bavaresA a Giselei, sotia Sfantului Stefan. Cf.
Keinzel, Ueber die Herkunft der Siebenbiirger Sachsen, si chiar W.
Wattenbach, Die Siebenbiirger Sachsen, ein Vortrag, Heidelberg 1870;
Schenkel, in Allgem. kirchliche Zeitschrift, 1870.

tiouuutii ardcleni si noihe colonistiri regale: Sasii

79

straini, doar un supt-pgdure" care a cuprins numai incetul

pe Incetul te.rile" 100.
Sasii munesc dupa localitAti existence la venirea for Brasovul2 (Brass6 la Unguri), Sibiiul (cf. Fdlciiu, Sibiclu), Bistrita, Media.sul, cetatea Sebesului sau Sighisoara, Risnovul.
Nu lipsesc nici numele de persoane romanesti in Ardealul

secolului al XII-lea. Le gash') la 1138 in dania dire Sfanta

Margareta din Denies: Socol, Simion, Isac 3.
Numele not date de dansii4 au un caracter popular, asemenea
cu acelea de descklecare terAneasck ale noastre. In Hermannodinioard villa Hermanni
stadt
e numele desckledito-

milli, care a adus ceata. In allele trebuie recurs la subtilitIti

etimologice pentru a gasi o rldkcin.a dubiloasa ceia ce face a
se presupune o veche origine strains. Tot ai nostrii, Intrand in
sate odinioark sgsesti, au procedat in numirea for prin analogii, unele din ele ciudate; se observ'1 si unele regule fonetice:

Rotbach devine Rodbav (v. Ghimbavul, cu Gliimbksenii lui

din causa oscilgrii intxe h si v). Pare curios ca numele de
Sas se ggseste si la Uniguri si la Romani.
In ce prfveste misiunea atribuitk Sasilor, noua stiintg saseasca
a ajuns a recunoaste ca, de oare ce colonistii nu erau asezati la
granitk, cingAtoarea de apgrare a granitii era incredintatk apargrii Secttilor, RomAnilor si Pecenegilor 5", si se apasa asupra

faptului ca acestia din urma erau acuma un element pasnic

1 Pentru ggepii i ggepii-elue observatiile polemice ale d-lui Iosif
Schiopul, in Tara Barsei, 1935, pip. 248-50.
2 Tin document din 1669 pomeneste localitatea Braseuti dincoace.
3 lieutsch si Firnhaber, Regeston, p. xiv.

4 V. i un studiu recent asupra Intlitelor asezari la Krapundorf

(Grabendorf; cf. cu fossatum, sat"; ungureste Igen,

ig hind tot

Sant ") si Krakau (rom. Cricau; v. Cracovia galitianA), cu mentiunea

geografiei incunjuratoare (si Suhodol), de d. Franz Michaelis, In
SiebenbOrgisch.e Vierteljahrsschrift, LIX (1936), p. 277 si urm. $i
polemicA In leg-tura cu tAgAduirile d-lui Schiopul. V. si Zimmer-

mann, Die Urkunde Konig Andreas' aus dem Lahr 1206 fur die

Siebenbarger Sachsen, in Mitt. des Ost. Inst., V; Georg Muller, Das

Deutschtum und die sekuadaren Stedlungen in Siebenbargen, in
Kon'espondenzblatt, LII (1929); acelasi, 1st das Andreanum vom
lahre 1224 eine Falsclumg9; In Sieb. Vierteljahrsschrift, LVII1 (1935).
a Ein Grenzschutzgfirtie1, dessen Verteidigjung den Szekler, Rumanen und Petschenegen anvertraut war; David, 1. c.

80

Clitoria dunkreank i balcanick

si util, dupa ce dadusera regatului un rege chiar, pe Sam uil

Aba (1040-7). Faptul preexistentei `mei populatii romanesti,
avand la hotar si un rost militar, recunoscut, astfel de stiinta
istorick aseasca, In ultimii ani, permite a trage incheieri
sigure asupra relatiilor dintr oaspeti" Si indigeni 1.
Dupa acela$i cercetator sas de astazi, mai lipsit de prejudecati 2, ad retinendam coronam 3, termintl intrebuintat de
regalitate pentru a defini misiunea noilor veniti, era o asigurare a regelui si a dinastiei fats de necontenitele competitii.

Departe de a fi o lipsa de Romani in Ardealul insusi pe

aoest timp, $i dincolo de munti, se observa un aflux de vicr( d
romoneascd. Inca Rosier Incerca sa a.$eze aiurea, pe coasta

MOE. Negre, 5i In jos, pe auxiliarii vlahi", foarte

cari ant chemati de Imparatul bizantin s atace, la 1164, pe
Unguri4. S'a incercat a se da 5i alts interpretare, dar e vorba
de oameni multi", de not cunostinii, de o populatie vredrlica

de a i se arkta originea, si a$a de nobila, pe o vreme and

invia In Orient notiuinea romanitatii occidentale, si de o regiune de wide niciodata, in tot veacul", Ungurii nu fusesera
atacati.

Deci, pe and Alexie protostratorul se face ca ata,ca la Istru

( &icl Tay "frtpov), cu Leon Vatate o alts expeciitie se indreapta

'pe la malurile Marii Negre", deci, cum a spus 5i d. Banescu,

cu Vadeni, cu Brodnici. Aceasta marturisire, precisa si apasata,

nu poate sa Insemne deal locurile moldovenesti, spre pasurile de odiniora ale Pecenegilor, la Palanca5.
1 Numele de Bloch dat de Sasi Romanilor arata cunoasterea for
prim fratli for roman din Apus, nu prin Unguri.
2 David, 1. c.
8 Cf. SchlOzer, Geschichte der Deutschen in Siebenburgen, Gottin-

gen 1795; Teutsch, Geschichte der Siebenburger Sachsen, ed. a 2-a,

vol. I.
4 Cinnamus, p. 260: Alma ad scva BardsCriv &bawls, irriecoasv aradretwa
inarSperov, &U.43 rs avxvdv, teal at) ;cal .132dxcov trokav 61Ailov, of rein,

.haitac

disown trcilat elvat liyovrat, ix Tat trek sip Eatelvcp xaAovuivco Ham) ;melon,

&Weir ixnevev ale sac aavvixtiv,

60ev

oaasle midi:Tore roO 7ravrclg alciivov

briaealre raiirote.

6 V. observatiile naajilie ale lui Zlatarschi, o. c., II, p. 397 i, mai

ales (contra d-lui Banescu, Changements politiques, p. 72, si Les

RomAnii ardeleni

5i

noilc coinnisiiri regale: Sasii

St

E evident cg. acesti Vlahi represintau o forth $i, ca niste

stiutori ai locurilor, ei sant temeiul expeditiei In locuri pe
care ei singuri le slrablleau: rolul for e ca al lui Budilh eel
care ducca pc Imperiali.contra Cumanilor bine stiuti lui.
Dad Insk, malt mai sus, cronica ruseasca a lui Ipatie 1
pomeneste, la 1150, Bolohovo la Bug iar, la 1231, Bolnhovscii
intre Chiev. Haliciu si Volinia"2, putem sau ba sk-i admitem

ca Romani, cum s'a facut in general rank acuma. De fapt,

Bolohovenii par a fi in adevkr numai capi de foarte mici
ocoale de orase" 3.

Dad. se leaga impreumi acesle trei constatari care nu sufar

lagaduire: exislenta unor formatiuni de Stale la Dunkrea-dejos, existand pe la 1100 5i Intinzandu-se fireste cat numele
de Vlasca, mentiunea oamenilor de la vaduri, Brodnicii $i la
Unguri si la Rusi, se va intelege cum trupele lui Manuil Cornnenul au putut gksi, In al lreilea rand, Romani In calea for
spre Haliciu. Acolo si nu in pkrtile MArli Negre, unde elemental romanesc se slauisase de mutt .71 cu tofu!.

Dad. acesti Romani n'au putut crea voevodate 5i judele

cu caracter politic si mililar ca acelea pe care le vom vcdea
In Oltenia, e pentru. 01, pe cand acolo aceste formatiuni erau
un ajutor dorit si bine primit pentru regalitatea ungark. In
luptk cu Statul bulgaresc, In Rasarit se Intinde tot mai mull,
tocmai in acest timp, pe local lasat liber de plecarea Pece,
negilor, Impkrktia cumana, care a admis o simbiosa cu Romanii In secolul al XIII-lea, dar fhra ca acestia sk poata avea
sefii for proprii.
O supunere a primilor Moldoveni" catre chic stie ce Rusi
coborlti pe Nistru sau pe Prut nui se poate admite.
premiers terrioignages, p. 305), p. 519 si urm. Pentru evenimentele
din 1197, 4r. si continuarea, citata, a lui Cosma; Mon. Germ. Hist.,

IX, p. 143.
1 V. si Isidor Szaraniewitz, Die Hypatioschronik.
2 V. Kaldniacki, In Denkschrif ten din Viena, XXX <1879). Cf. si
Tomaschiek, ibid., XCIX '1882 , p. 478 i urm.

8 Hrdevskij, o.

c.,

p. 378. V. pentru ei si mai departe.

Si

Clitoria dunlreana

yi

halcanicli

Pid a oonstatat ca Intre glorificarea lui Igor din aoea epoped

ruseasca ale aril manuscrise sant foarte tarzii, 5i foarte du-

bioase, iar coloratura de un caracter romantic de-a dreptul

oontemporan, care se sprijina pe muntii 'unguresti" 5i taie
regelui Ungariei calea, Inchizand poarta Dun6rii" si judeand pans la Dun Ire", si ce spume diploma" lui Ivan Rostislavovici, e o asamanarel. Dar cineva care cunoaste tot asa
dr. bine aceste vechi rosturi rusesti, Tomaschek, observa eft
seminfia rut eanii numai inir'o ureme mai tckzie a ccipdiat
tntindere ; spre Sud pc'inA la Dundre n'a a funs

2,

1 Abstammung, p. 109.
2 In Zeitschrift f. osterr. Gesch., 1872, p. 149: Der rutenische

Stamm hat erst in spiter Zeit an Ausbneitung zugenommen each

Sflen, bis an die Donau hat er sich nie erstreckt". Pentru asazisul Ivanco Rotislavovici, mai vezi

Pid,

Abstammung, p. 107, nota

15. Pentru cronicarul rus Nestor, ale carui spuse despre Romani,
'de un caracter general si legendar, nu merits, cum am spas In
volumUl precedent, a fi discutate, v. si Seepkin, In Arch. f. slay.
Philol., XIX (1897), pp. 498-554; Iorga, Istoria Slavilor rasariteni.
Pentru evenimentele din 1197, v. i continuarea lui Cosma; Mon.
Germ. Hist , IX, p. 143.

CAPITOLUL III.

Noua creaciune romineasca in Balcanii secolului

al XIII-lea: Asanestii

Pe cand Ungurii se consolidau, prin colonisdri de strdini,

ciu" -ora deocamdatid nu li se &idea niciun statut, afa de nesigdr

fi de neordonat era total pentru regalitatea Intratit to rare

populand, (erdneascd, a Romdnilor, in Ardeal, elementul romanesc din Balcani se punea in miscare prin rascoala fratilor:

Petru, cu tendinte imperiale: Kalopetru, Asan, cu numele

pecenego-cuman (acelasi cu Hasan) si Loan, zis, dupa datina
ciobaneasca din Tesalia a lui Niculita: Ionita.

In acesti Balcani, Biserica oficiala, de si roasa de eresiii,

ramasese bizantina, fara ca, si In aceasta perioada, sa se poata
desfiinta ceia ce se tinea de vechile traditii slave 1. Ba chiar
faptul2 ca. Ioan Comnen, arhiepiscop de Ohrida, semneaza,

la 1157, ca arhiepiscop al Primei Iustiniane si a toata Bulgaria" dovedeste reluarea )narii politici a lui Iustinian.
Dar viata sufleteasa laica, in legatura cu Scoala din Constantinopol si cu influenta lui Psellos, vede acum si altceva
decat traditia ortodoxiei imutabile. In acest secol de mai Walla
cultura bizantina cu interes pentru Apus, cronicarul Cinnamus
cunoaste originea Latina a Romanilor3. Aceasta afirmatie ho1 Pentru istoria Bisericii din Ohrida, I. Radonid, in Arch. f. slay.
Phil., XXVI, pp. 468-73 (in legAt-urA cu Gelzier, Der Patriarchat von
Ochr:da, In Abhandlungen ale SocietAtii saxorte, XX, p. 5, Lipsca
1902).

2 Semnalat de Litzica, Procopie de Cesareia, p.

3 P. 261.

23.

S4

Clitoria dunAreanA si baleanica

tarita e de pus alaturi cu aceia ce se cuprinde In tratatul de

morals $i tehnicit politica al urrnasului lui Kekaumenos $i cu
legenda care se Incorporeaza in tratatul despre Sf. Dimitrie
din Saloniel.

Aceasta va explica $i mentiunile de romanitate a for in

corespondenta lui Ionita cu Roma.
Din causa originii for romane, ai no$Lri Incep a merita deci
o atentie care nu se va putea indrepta, altfel, catre conditiile,
a$a de modeste, ale vietii for actuate. In acelasi Limp, Vlahii"

apar $i In viata interns, populara, a Bizantului. Astfel $i la

poetul satiric Prodrom se pomenege branza vlalia ce o cumpara la Constantinopol $i cizmarii2. Dunarea Insasi ine,epe
a fi cunoscuta $i citata de poet, care o incarca de epiLete3.
Aiurea, povestirea din Viata Stantului Dumitru, cu trecerea
Romani lor peste Dunkre de catre Avari, caH li dau $i un $ef,
Cubar (cf. Cubrat), care Irma bate pe Han $i aduce pe desterati din nou in patrie, e numai o confusa prelucrare populara

de $tiri orale cu privire la aceste regiuni care Intra din nou

In cercul de interes al Imperiului, $i un adaus de elemente
din imaginatie 4. Izivorul nu poate fi din veacul al IX-lea,
cad se vorbeste $i de Bulgari ca de un element de trecut, $i
Romeii" nu sant, In niciun cas, Romani. Si ea e interesarata
Insa: cum am mai spus, in aceasti. Inviere a interesului pentru
regiunile dunkrene.
Miwarea Romanilor de peste Dunare 5, creatoare a unui nou

Stat, nu este, cum s'a crezut $i s'a afirmat cu o indaratnicie

1 Asupra careia a insistat asa de, mutt, chiar prea malt, Onciul,
in critica Teoriei lui Rosier a lui Xenopol.
2 BAdxmov arapevaeeciv Tvelsav; Reu. Arch., XXVII (18742), p. 368.

8 V. i ibid., XXVI (1873), pp. 251 $i urm., 344 $i urm.; Bob xa)xnkrrot.Wevov davvotietecog sd detipa (p. 348). tierce, oveelSoare xowav seas tidyvoignv To detil.sa. 'Egvarocav yde xetiaeov le dvcuccoecov Below. `Peillia tieydlov no-calmly ,cal xidoog Teraevalog. davvov6oa7q dEthrtrog TO diStaiv neetkotist (ibid.) ;

p. 414 $i urm.; XXVII, pp. 123 $i urm., 153 $i urm. Se spun c4

s'a supus toata Ilirida (p. 344): .17aufvcov reek diliOeovg (p. 346).
4 Migne, Patr. graeca, CXVI, col. 1095. Cf. Ilie Gherghel, Zur Frage

der Urheimat, p. 6 $i urm. E vorba $i die o regiune Keramealos la

Dunarie (nu e Kermesos Hanul" bulgar ?).
5 Tomaschek, In fata rascoalei lui Petra $i Asan, adauge cl s'a
facut, obwohl bereits zahlreiche Wlachenschaaren ihre alien Wohn-

Noua crealiune romaneascA in ilaleanii see, al XIII-lea Asline0ii

85

si acum in urma, un fenomen balcanic", ci

e In legatura cu o mai larga vitalitate a neamului, din Tesalia pana la Dunare. In adevar, pe la 1200 Stefan Nemania
da Chilandariului o suta saptezeci de familii de Vlahi, cu
juzii tor. Se adauga, supl Stefan Uros I-iu, alte treizeci la
Drin. Dona,lii se mai fac, cu sutele, de primul rege (pentru
manastirea Jiea), ca si de Stefan Uros de la 1330 pentru
Dectani, de Stefan Uros al 1I-lea pentru o alta manastire
si pentru Gracianita, de Dusan pentru o manastire ling
Prizren. Vlahi sant pe atunci, si langa Mare, in Zenta si pe
la Pristinal.
neinteligenta

Miscarea contra Imperiului abusiv, care calca vechile privilegii locale, lmpietand asupra dalinei, e la inceput o simply
tulburare netinuta in sama. Celnicii s'au plans, si unul a fost
palmuit, palma drcgatorului imperial fiind o hirotonisire ca
sef de Slat. Se va fi crezut In Constantinopol ca e doar unul
din acele tumulturi", [mato( $, care erau. obisnuite.
Cronicarul expeditiei Imparatului Frederic Barba Rosie in
Orient, Ansbert 3, vorbeste si de Vlahii si Cumanii luali In
seirviciul lui Isaac Anghelul, In momentul cand tree cetele
cruciatilor. Rascoala se produsese insa. acum, si In boats formele

ei se vede oaracterul popular romanesc 4. Un obiceiu vlah e

si acela, pomenit de Acropolit, sot lui Petru, fratele Asan,
care ar fi fost primul sef al rascoalei, i-ar fi dat malul Mfariiy
sitze verlassen hatten"; Sitzungsber. din Viena, 1882, p. 486. Despre
St. Dumitru din Salonic, Rep. Arch., XIV (19092), p. 380 i urm.
Forma Mitie la Slavi si Medru In Semendria ar dovedi o legAturA

intiie Sfantul izvorItor de mir si blocul masiv al Romanilor din

Vlahlif`. Tot pentru Sf. Dumitru, i Annuaire de
l'Institut de plhilol. et d'hist. orientate (Bruxelles 1934; Melanges

'Fesalia si din

Bidez), pp. 861-8 (Siadbei). V. si Tafrali, In Rev. Arch., X111 (19091),

p. 83 si urm.
1 Miklosich, Mon. serbica, pp. 6. 12, 59, 71, 79, 88, 564; adunabe
de Pie, Abstammung, p. 57. Cf. Hasdeu, In Arch. istorica, III, p. 85

si urm. CA Vlahi si Sthti stau fag in fatA Inch de la incielputul

secolului al XIII-lea, observA si d. Dragomir, Vlahii si Morlacii, p. 52.
2 Pentru MaiMra, Byz. Zeitschr., XXVIII, p. 60.
3 P. 48. Ultima editie a lui AnsIYert e aceia a lui Chroust, in Mon.

Germ. Hist., *Oa nuul, V.

4 Si

Pseudo-Codinus (pp. 160-1), vorbeqbe de rAsenalA.

86

Ctitoria dunareana i balcanica

ca o fail a lui Petru", cum a urinal a

i sd zice: Iliteou

X6Pcc l

Se pare a 5i o divergentil religiosit ar Ti lost la inccputul

miscarii. E vorba de Sfantul Dumitru, de care se va lega
actiunea lui Ionita, viitorul .Imparat", care va ispravi supt
zidurile cetatii Sfantului, aparut Grecilor ca un pedepsilor,
dar e si o alitudine de rebeliune religioasa, legata de aoel
maniheism adus in Tracia din Asia Mica Si numit mai tarziu,
dupa un vag $i foarte misterios predicator, fall posibilitate

de a i so da o biografi,e, bogomi/ism, religie a color doula

puteri, zeul alb 5i zeul negra. cari -5i disputa stapanirea .asu-

pra lumii, creatiune a celui din urina. In adevar, pang. In

veacul al XV-lea, 5i cu cimitirele for anume, bogomilii, cu
diedul 5i gostul tor, se pastreaza in Bosnia. Chemarea aceasta
In ajutor a Sfantului Munitru, ocrolitorul, presintarea lui

ca ocrotitor al miscarii trimet insa tot la Tesalia2.

1 P. 20. Dar sa nu fie vorba die Petru al primei dinastii? Numele
de Asan care, cum am vazut (0 Zlatarschi, o. c., II, p. 426, nota
5), se aptropie de Hasan, pare a fi In legatura 0 cu acela de Iasi,
dat, de Unguri, Cumanilor. Cojocul alb", Bealgun, din Sinodicui
Tarului Borila ar fi, dupa Zlatarschi, contra lui Jireeek, un ter min cuman, Insemnand mandru", hatru", etc.(I) (1. c., p. 427,
nota 1. Cf. ibid., p. 478, nota 3). Zlatarschi, fire0e, se sprijini
pe echivalenta data de Ana Comnena: Vlahi=nomazi", ca sa tigAduiaseA orice amestec romanesc In miearea pe care o numete
de eliberare bulgara"; o. c., p. 416 i urm. In Zeitschrift fur
Politik, XI, 4 (1919), Dieterich stria: nach 200 Jahren, als es
mit der byzantinischen Weltmacht riickwarts ging, erhob sich mit
walachischer Hilfe das Bulgarenreich auf nether Grundlage". D. Const.

J. Amantos admite ca Asanestii sant Cumani, sprijiniti pe ,,Vlahi ";

Ot 6oesTot yelrovec -clic 'Enciaog (Botilyapot, 'AA6dvot Nanda1a6m),

Atena

1923, pp. 41, 48. Mad apar ca luptatori contra Latinilor si la Gienovesul Ogerio Pane; Iorga, In Rev. 1st., VI, pp. 196-7. V. Hoffer, Die
Walachen als Begrfinder des zweiten bulgarischen Reiches der Aseniden, In Sitzungsberichte din Viena, 1879.
2 V. Anicicov, Manihei si bogomili, In Glasnic din Sofia, V (1929),
pp. 137-56. Pentru rolul vrajitorilor cari, dupa. Nichita Choniatul (p.
481 i urm.), ar 11 atatat populatia v. i Murnu, o. c. D. Murnu, a
0 tradus pasagiu,1 in Mem. Ac. Rom., XXVIII. Cf. observatiile polemice ale d-lui C. C. Giurescu, In Reuista !storied Romani, II. E o
dercetare colareasca a cui nu poate vedea problema in toata Intregimea ell. Pentru maniheism, v $i Ana Contneria I gflirnie ZYga-

Noua creatiuneromaneascA in Dalcanii sec. al XIII-lea: Asanestii

81

Se adauga toate aminlirile de separatism ale acestui Vesl

balcanic, de la al doilea Tarat, sprijinit, cum s'a aratat, si pe
Vlahi si Albanesi, la rascoale ca a lui Maniakes, la Intetiri
normande din Italia- de -jos si Sicilia.
Originile miscarii, In care unii vad o Impotrivire a ciobanilor

romani, altii o Inviere, cu $efi bulgari, a formei politice a

Bulgariei, nu, sant prin urmare nici asa de simple, nici asa
de sigure.

In ce priveste punctul de plecare, cred 5i asthzi c nu se

poate vorbi, numai pentra ca izvoarele bizantine pomenesc
de un Em, care e 5i Pindul 5i tot sistemul inkintilor apuseni,
ai peninsulei, de o miscare in Balcani.

Acolo, chiar data s'ar admite o slab' populatie

cioba-

neasca, lasand nume in Durmitor, In Visitor, nu e o regiune

bine delimitatci, cu privilegii seculare, cum era in Tesalia, cu
adausurile din Anovlahia Vlahia-de-sus" , din Vlahia Mica

si din o Vlahie Mare; nu e milenara transhumanta, care,

descrisa de atatia caiatori, s'a pastrat pang, 5i in vremurile
noastre, cu Saracaciani cu tot, pierzandu-se limba; nu e acea
patrundere sere Est plank la Athos, spire Sud pana. In Mo-

reia; nu e aristocratia de celnici, pe care o impartim, cum

s'a vazut, cu Sarbii, nu cu Bulgarii; nu e tot ce descrie anoniniul din veacul al XI-lea legat de numele seniorului" local Kekaumenos, Parlitul"; nu e In sfarsit, acea feudalitate,
greaca, dar si vlahl, care joaca un rol asa de mare, paralel
cu al Statului Asanestilor, in luptele cruiciatilor cu domnii locali
benul, tiparit in Domnia lui VodA BrAncoveanu, plus insemniirille

din Domnia lui Manuil. Comnenul la Choniates. Ca bibliografie,

Em. de Stoop, Essai, Gaud 1909; Miletici, Paulicienii, Sofia 1903.
Pentru ere.sia bulgarA In Apus (qui cognomento Bugye dicebantur")
Paul Fredlericq, Corpus documentorum ingusition's haereticae prauitatis neerlandicae, I, Gand-Haga, 1889, p. 97, an. 1234-6, si dupd.
Mathieu d Paris: Paterini et Bugares". $i Cataphrygr, ibid., p.
40 (an. 1163). Pentru bogomilismul la Sarbi, Anedek, memoriul al
La
doilea, In Sitzungsb,erichte ale Academiei din Viena, II, p. 65.
not prin Hasdeu, In legAtura cu cArti populare, traduse foarte

tarziu, dar si cu o patrundere oral' a superstiltiilor (v. Iorga, La

creation religieuse dams le Sud-Est europeen), s'a crezut intr'un rol

atotputernic al bogomilismului. Multe din fabutele pe care s'a sprijinit acteiasta ipotesit apartin unor mult mai vechi origini. $1 Ciuhaudu, Bogtomiiismu/ e Romekii, In &vista Teologicei, 1933.

88

Ctitoria dundreanA *i balcanicA

in aceiasi Tesaliel. Tarnova balcanica apare numai data cu

triumful rebelilor, pc cand Tyrnavon din Tesalia e de stra.veche origine slavo-bizantina 2. Terra Blacorum, prin care tree

cruciatii in vremea lui Frederic Barba Rosie3, e tot Tesalia.

Cdnd deci acest termin se va intdlni in Ardeal, el are acelasi sens larg .i bine definit.
Nichita Choniatul vorbeste si de orasele de langa Em,
care sant multe si bate pe pietre prapastuile si pe Inallimi
din mai." 4. Dar oare au putut fi In Balcani pnstii astfel de
cetati, pe cand totdeauna regiunea de de-asupra Tesaliei a
fost plina de danscle? De altfel si Frederic Barba Rosie Ii
afla pe Vlahii" nostri In calea care duce prin Nis la Salonic,
pe cand din Tarnova balcanica. ei ar fi trehuit sa ieie calea
spre Constantinopoli3.

Legatura cu vechiul Samuil Petru n'ar putea-o face daca ar

veni din Balcani, unde, chiar admi(and o oarecare populatie
pastoreasca, mai mult netranshumanta, Inchisa In munte, nu
se oonstata nick) organislatie cu sefi avand pretentie de coborire genealogica impe,riala, pe cand Samuil, al carui fiu s'a
nascut din legaturile cu o Vlabli" din aceste Olt, e tocmaiun
oaspete al Tesaliei romanesti. IonitI9 din partea lui, zicandu-si

jar", ceia ce traduce prin Imperator Bulgarorum", apas.

Intaiu pe faptul ca e In tam so" (in terra mea) 6,
Raportul acesta dinire Vlahi" si Bulgari a gasit un larg
ecou In Apusul preocupat de ideia cruciatei. Vorbind de Bu1 V. Chronique de Moree, ed. Longnon, passim. Vom mai reveni asupra situatiei de acolo.

2 Dar vezi descrierea la Nichita a TA.rnovei celeilalte, pp. 619-20.

3 Ansbert, p. 48.

P. 487: Tag IXER16 adAeatv, at notch! uev slat xard Tay Azov, at oi

nAelovg, )yovv Ibtaaat axeodv, int nese& eurouSpans ;cal neemecoiiiv yrild(pan,
nenolausivat.
5 Ansbert, care recunoagte ca Petru, Kalopetrus", e Flachus",
domnind peste Flachi", 11 aratl stardnind ,.In am mai mare parte
a Bulgariei gi catre DunAre" (in Bulgarie maxima parte ac versus
Danubium"), paste dea mai mare parte a Bulgarilor in locurile Tracid (Blacorum et maxime partis Bulgarorum in hortis"
e germanul 0711 ,,Tractile dominus"). in partea Bulgariei langA Dunlire
i plirtil Traciei" part6n Bulgarie circa Danubium et partem Thrade"); pp. 33, 58, 153, din ed. Chrowl, In Mon. Germ. Hist,
6

P. 156.

Noua creatitme romanteasea in Balcanii sec. al XIII-lea

Asanestii

89

gres et Vlaques", ca gent averse", Chanson de Roland1 nu

poate fi deal cel mai curand de la sfarsitul secolului

al

XII-lea.

Daca noua formation ar fi tilsnit in Balcani

si Yid a
aratat a nu sant vechi Vlahi" in Bulgaria-de-Nord 2, ea ar
fi tins spre vechiul Preslav, pe cand e evident ca atacurile,,
chiar daca nu ajungeau in regiunea Vidinului, se Indreptau
spre Tracia prin Valle macedonene si cautau Inainte de Coate
Tesalia cu drumul spre Salonic. Raportul cu partea apuseana
a Balcanilor ti va duce pe Vlahi" mai tarziu la Nord, blare
acel Vidin, care la Suidas are forma romaneasca de &My?) 3.

Imperiul era, fireste, roman, ca si al vechilor Bulgari. Ar

ajunge pentru aceasta tillurile de Kalopetros la Ansbert) si
Kaloioannes, imperiale. De altfel Ansbert spune lamurit despre Petru, ca era numil de ai sai Imparat al Greciei" Apusenii celuilalt Imparat asa trateaza pe Romanii de Rasarit4.
Dar, potrivit cu tun vechiu obiceiu patriarhal ciobanesc, cei
doi frail Petru si Ionita pretind a se cohort din vechii Tani,
si se vede In dinastia for totdeauna tendinta de a-si afirma,
desoendenta 5.

Traditia bulgareasca train Insq in Biserick si aceasta represinta cultura, vista oraseneasca, vechea si singura opositie
de principiu, in aceiasi conceptie imperials, contra grecis.mului biruitor in Bizant. Rasculatii furA primiti calduros de
aceasta revansa slava, si ei insii se simtira Intariti $i Inaltati
printr'o asemenea consacrare.
1 V. 2922. Tot asa de Turd, ca un pericol, v. 3240, 3284, 3518.
Cf. P. Boissonnade, Du .nouveau sur la Chanson de Roland, Paris 1923,

p. 185 si urm.
2 Abstammung, p. 63 si un.
3 Sub v.
4 Ralopetrus, Blachorum dominus itemque
idemque) a suis
dietus imperator Grecie"; ed. din Man. Germ. Hist, p. 69. Zlatarschi
citeaza pe Benedict de Peterborough si Raoul de Diceto In editia
Rerum Britannicarurn Scriptores, II, 1867, pp. 57 si 60), can spun
ca Asano.vir ille prob'ssimus", a inurit otrAvit in vieste imperia,li".
5 Duo fratiles Petrus videlicet et Ioannitius, de priori regum prosapia clescendentes; Ansbert, p. 413 si arm. Ca inainhisi apar Petru
si Samuii.

Ctitoria dunireanA r, balcania

90

Relatiile cu Apusul le-a inceput Petru, cand, intitulandu-se

Calopetru", deci Imparat, a cerut, cum era dreptul evului

mediu, de la Frederic, colegul" din Apus, venind in cruciata,
el Insusi cu, planuri bizantine
coroana Romei

Orientale 1.

Papa a trebuit sk afle IndatI aceasti Incercare a unei puIRA ecumenice rivale. El s'a oferil sI facI pentru acest Stat,
care era de fapt roman, dar pe care, 5i din causa negociatiilor
pentru unire cu Anghelii, avea interes s6-1 delimiteze teritorial,

potrivit si cu ideile care se formau atunci in Apus 2, ceia ce

Meuse pentru Cipru si pentru Armenia. Cand primii cer.
cetAtori au aflat cI intemeietorii Isi zic Romani, Inocentiu a
asit In acest caracter roman" o nouA basa pentru Incercarea de a pune maim. pc noua fundatie politick 3.
In ce priveste felul de a intelege al Apusenilor, Papa scrie
lui Calojoannes",
deci titlul imperial , dar alaturi numai:
illustris Bulgarorum et Blacorum rex", nu, cum se zicea
la Roma de mull, In Liber Pontificalis, rex al Bulgariai"
vechi 4.

Tot asa lui megajupanus Serviae" i se cerea sI se supuie

Papei si sI primeascI diadems regala": regium susciperet

diadema": acelo, de fapt, regele Ungariei, ca misionar apostolic, pune pe Vale In locul lui Stefan.
si finala
Petru disparuse. Fratele 5i urmasul. lua, Ionita,
slavo-roman's, ca a lui Nicolita, trimete la Tesalia , era

natural sa primeasca bucuros oferta din cealalta parte. SI

nu uitIm ca fncd din 1201 pornise agitatia populard pentru
o noUld cruciatal, ca la 1202 cruciatii erau la Venetia, cs noii
regi din Cipru i Armenia sdnt din 1197.
1 Vechii Tani n'au adaugit la ImpkrAtia" for nici o denominatie
de seam, nici una de Lard.
2 Corespondenta qi In Migne, Patr. lat., CCXV, p. 13 i urm.
3 Se spune apoi: populis Bulgarorum et Blacorum", Bulgariae
quam Blaciae provinciae"; pp. 277, 280. $i regnum Bulgarorum et
Blacorum". Apoi Ecclesia Bulgariae quam Blaciae". $i ,,in Bulgariam
et Blachiam"; p. 410. Beproducere 51, in N. Densusianu, in Ilurmuzaki, I.

4 Ibid., p
5

111.

Ibid., p. 415.

Noua creatiune romaneasca in Balcanii sec. al XIII -lea. Asanestii

91

Ionita apare 5i ca .,Imperator Bulgarorum" I. Atunci, la 1203.

el spune cum, i s'au trimes case solii, cum i s'a spus vino
la noi, to vom incorona huparat si-ti vom face patriarh,
pentru ca Imperial nu sta fara patriarh" 2. Conceptia turaniek
a Papei, Invatator a toata. luinea" (magister totius mundi),
$i-o insuseste Ionita3.

Insistenta cu care cancelaria ponlificath adauge pe Biadi

si Blacia, arata obisnuinta cu ei a cruciatilor in trecere, de la
can de sigur uenia intormalia. Prin aceasta staruinta se eauta,
din consideratie fats de Bizanlini, a margeni barbar" aceasta
putere noun,. Dar Papa inteleg,e ca regalitatea", 4i ataL, vine
de la el: "Ana atunci era numai o domnie" $i un dominus".

Se vede din scrisoarea lui care patriarhul Vasile: pe preaiubitul In Hristos fiu al nostru Caloioan, care era "Ana qcum
domn al lor, 1-am asezal rege peste dansii", charissimum
in Christo filium nostrum Caloioannem, hactenus ipsorum dominum, regem statuinms super eos 4". E un rege ca 5i Carolingianul, ca si Arpadianul, ca si regii Armenici Si Ciprului,
ca si al Sarbilor.

Ca pentru actele priviloare la Asanesli Papa a avut ceva

scris, ca 5i pentru privilegiul dat Ioanitilor, ceva mai larziu,
se vede din forma Brandizuber" pentru Branicevo, b grec
fiind luat ca v, tar z fiind in loc de tz, si d supletiv in legatura cu deasa radacina occidentala Brand din Brandenburg, Brandileone

Din parlea lui, jucand pe dublul seas al lui basileus, pe

care el it stria asa 5i i se raspundea Cu un simplu rex", Ionita
nu se lasta.: de oare ce i-a placut Dumnezeului nostru Isug
Hristos a ina face domn si Imparal a Wall Bulgaria $i Vlabia"5,

dome putand veni din vocabulariul politic romanesc; el

nu are intelesul scaza tor pe care-1 gastim in scrisorile papale.
1

Ibid., pp. 155-6 (an. 1203

2 Ibid, p. 156.
3 lbid, p. 290.
4 !bid, p. 280.

5 Cum placuit domino nostro thew Christo me dominum et imperatonem totius Bulgariae et Blaciae facere"; ibid., p. 280. $i
tot" e luat din practica diplomatia bizantina.. V. si 'bid., pp,

551-4: imperium mourn", regnum meum ".

Ctitoria dunAreana 1 baleania

92

E imperator omnium Bulgarorum et Blaoorum"1, si patriarhul vorbege de domnul sAu Imp Areal" 2.
0 naivitate cu total vlaha," se oglindeste, oricum, in corespondenta lui Ionia. Papei ii trimete buzIti de mittasa lucratit
de sigur pe la TebaP $i o crnila. Ionita mitrturisege a aici
n'avem gramatici cari sa ni poata talm6ci scrisorile ce ni
trimiteti", a$a c indreapla la Roma doi baieli, Vasile $i
Vifleim, cari s invete yin $coli literele latinesti" 4. Si formula

Cu care incheie Vasile, dorind, cu multe inchindciuni, mina

sdndtate", e aceia pe care o gksim la not de-a lungul veacurilor, ca $i aceia cu sanItate $i buns stare" 5.
Din partea lui, regele Ungariei, in lupta. cu Ionita pentru ce
ocupase el din wstrea gurorii lui Bela, atkand $i Serbia (terram Serviae time coronae subiectam), aruncand asupra ei

o multime mare de pagani" 6, - adeca aliatii sai cumani",

declara ca acesta n'are nicdiri niciun drept" lnullius terrae
de lure sit dominus). Abia a lasat el pe legat sI mearga pentru
incoronarea aceluia care $i dupl aceia r5.mline pentru Unguri

un simplu dominus 7. Ionia, din parte-i, declarl ca n'are

nimic cu acest vecin, cerand totasi voie a-1 bate8.
Dar sensul si importanta Vlahilor $i a Vlahiei din Peninsula balcanicK In veacul al XIII-lea, nu e a$a de lthnu,rit
$i ce puternice interese balcanice se amesteck pentru a-1
1

Ibid., p. 290.

2 Dominus miens Imperator; ibid., p. 288. El pretinde a tinea supt

led cinci episcopate; ibid., p. 291. E vorba de Preslav, Velbujd, Scoplie
i Niq; ibid., p. 289.
3 Examita e.pisime" (Migne, 1. c., CCXII, c. 553) e de sigur
acipirca inlanpa, a1ese".
4 Ibid.: Unus vet. nominatur Basilius, alias Bethlehem, et dentur
ex pmecepto eius (praeceptores eis) ut addiscant in scholis litteras
Iatinas, quoniam he grammaticos non habemus qui possint litteras
quas mittitis nobis transferre".
5 Multas inclinationes et multas sanitaites a me, Basilio, humili
Bulgarorum et Blachorum primate.. Cum sanitate et sospitate inveniat vos scriptum meae humilitatis Dominus omnium Bulgarorum
atque Blachorum"; ibid., p. 551.
6 Paganorum multitudine copiosa"; ib'd , p.. 413 gi urm.
7 Ibid., pp. 413, 429.
8

[bid , pp. 551-4

Nona creatiune romineascA in l3alcanii sec. al X ill-lea : AsAteslii

93

face contus!
pentru ca o noula ceroetare, dupa izvoare,
so nu fie profitabila.
Si anume nu dupa cele grecesti, de mull cunoscute, analisate

nu data, ci dupA cele latine, scrisori $i cronici, asupra cacArora atentia s'a oprit mult mai [Agin.
Doul definitii ale Vlahiei" se intalnesc in aceasta categorie

de izvoare. Una, la Robert de Clari, cronicarul cavalerilor

saraci, al sergentilor" cruciatei, are acest cuprins: Vlahia e
o taro foarte tare, care e inchisa toata de niste munti, asa

ca nu se poate nisi infra, nici iesi printr'o guru" (Si est

Blakie une moult fort tere, qui toute est enclose d'ons montaingnes si que on n'i puet entrer, ne issir par un destrois".
E o taro cu o aristocratic, haus hommes de Blakie, pe cari-i
oastiga Ionita, dupa. ce, lovit cu o curea in fata de catre un
scholarios, escoulliers", s'a ridicat contra Imperiului 1. Imparatul Henric lamureste ca regiunea de la Adrianopol e
vecina cu muntii cari o despart de Vlahia (,,montibus tanturn interpositis Blachorum affinenz (nu: affinibus) populis") 2.

E vorba, evident, de o regiune la Apusul Tracici.

Numele dat stApAnitorilor regiunii unde Imperiul in forma
francesa IntiUnpina o resistenta pe care n'o poate birui e
dat de Insusi acest Imparat Henric, care luase In casatorie
pe o fats a lui Ionitab dandu-i acestuia ca sotie pe o norI

a sa 3: e acela de Blaci sau Blanci4 (pe langa can sant,

fireste, aiiatii for permanenti, Cumanii, pe caH-i descrie a.sa
de pitoresc 5i asa de sigur, cu felul for de lupta, Robert de

Clan). Ionia e pentru dansul Jannicius, Blanchorum dominus" 5. Se spun ca. Blachii" s'au linteles cu Tamil prin
scrisori in ambele limbi (in utraque lingua; dar e de sigur
vorba de slavoneste) 6. Aiurea aoei can striga, si chine (huant
et glapissant) sant Blas et Commains ", cu arcasii for 7.
1 Ed. Hopf, Chroniques greco-romanes, pp. 51-3.
2 Migne, Patr. lat., CCXVII, c. 294-5.
3 Baudoin d'Avesnes, In editia Natalis de Wailly a lui Villehardouin, p. 423.
4 Migne, /. c., pp. 294-5.
5

Ibid.

6 Ibid.
7 Baudouin d'Avesnes, p.

314.

84

Ctitoria ciunareanA

haicanIci

Cronica in versuri, din Apusul frances, tarzie, a lui Philippe Mouskes, she si ea de Blak" $i Comin"; de altfel la
ea Asan, Ioan Asan, Anseus, e rege al Serbiei"1. Intre cei

cari si ei au avut a face, pe camplul de luptk, cu dansii,

Henri de Valenciennes citeaza les Blancois" 2.

Singurul cronicar care vorbete, nu de Bulgari, ci de o

Bulgarie In titlul lui
rois de Blaquie et de Bougrie",
e Villehardouin S. Avern a face ins cu cineva care a jucat

un rol oficial, dupk Impiicarea lui Henric cu Ionita.

Atitudinea Papei, In corespondenta sa, afara de cea trimeask lui Ionita, nu e consecventa in materie de titulaturl,
si se vede usor cum o cancelarie rdu informatd se indreaptcia
dupe? lnseci scrisorile care i se adreseata. Se Incepe cu rex

Blachorum et Bulgarorum", care duce cu sine pe Cumani,

Turd" (de fapt, Cumanii. insii) si Greci" 4. Cand e vorba
de Patriarhul lui Ionitk, el e primatul Bulgarilor i Vlahilow"
(Bulgarorurn et Blachorum primas)5. Dar am spus cA. Biserica era de sigur cea veche bulgareasck din care s'a facut
un sprijin puternic si durabil al Statului celui nou. Mai tarziu
sperantele de a cftstiga pe Bulgari pentru catolicism, duc
iaraisi
SWIM. Scaun asa de departe, Incat Ionitk devine,
ca In misivele primite
Impdratul, Caloioannes", care e
oregele ilustru al Bulgarilor i Vlahilor" (rex Bulgaronan
et Blachorum illustris"), si se stabileste, cu LIcerea celor
din urma, opositia policy ,,dintre Bulgari i Latini" (inter
Bulgaros et Latinos), de o potrivA de supusi Romei sacerdotale 6.

Nu s'a acordat cpvenita atentie pasagiului in care Ionia

reclamk episcopatele din Ungaria" cazute pe myna unor
Greci" stricati, cari le distrug"7. Evident ca el se gandesbe
1 Ed. Buchon, Collection de chroniques rationales et etranyeres,
III, p. 349.

2 Ed. Natalis de Wailly, p.

306.

s Ed. citatill pp. 116, 118.

4 Migne, Patr. lat., CCXVIII, c. 698.
5

Ibid., c. 705-6.

6 Ibid, c.

710.

Quaedam ecclesiae monachorum graecorum in regno linguine

constitutas..., per incuriam dioecesanorum episcoporum et per ipsos
Graecorum, qui valde stint, sicut asserit, dissoluti, penitus destruuu7

NouS.cfcatiunc tondmensea in 13aleanii sec. at XI 11-lea

Asgneslii

45

la Cara aliatilor ski cumani, sau cif pretinde, supt forma dependintelor biserioesti 1, drepturi politice In Bacica, to Banat
sau to Tara Seaerinului. Dar nu aoesti episcopi s'a'nt pseudo-

episcopii" de cari se plunge Papa cktre regele Ungariei aproape in aoelasi moment si despre cari se va vorbi pe
urm 4.

Pe Latini, veniti, Cu pretentii de Bizant legitim, de si nu

ortodox, In mijiocul negocialiilor, la 1204, Ionia ii considerk

ca pe niste simpli vecini: nu li-a fkut niciun an, mici ei

O. nu-i faces vre-un rku lui; clack Ins ataca, sa nu se supere
Papa, patronul lor, de raspunsul sau 2.

0 ciocnire cu Latinul din ConStantinopol era insk de neinlkturat: prins, Balduin va ispasi In temnita bulgark 3. Iar
Papa-1 va recomanda pe Ionita, dupes catastrofa lui Balduin,

noului Impgrat Henric ca pe prea-iubitul nostru fiu Caloloan, rege iluStru al Bulgarilor si Vlahilor" 4. Dar in scrisori

mai pain solemne e vorba numai de Vlahi", de seful for

Iilahul".
Biruitorul va ajtunge la coalitia cu Cumanii,
tragelnd
dupes ei elementul supus de pe malul string,
ba chiar si. cu Turcii 5.

5i cu Grecii,

tur"; p. 332 (an. 1204). El cep: sa se puie episcopi acolo, fie si

latini. Din parte-i, regele Ungariei opri legatul in drum spre Ionip.
V. si: De Latinis quoque, qui Constantinopolim introerunt scribo
Sanctitati Vestrae ut eis scribatis quatenus distent ab imperio meo,
et, sicut imPeFium meum nullum malum eis fecit, neque ipsi nobis
parvipendant. Si fortle ipsi conati fuerunt contra imperium meum et
plarviperderint eum (sic), et occidetur ex eis, non habeat Sanctitas
Vestra imperium mleum despectum, sed sint universa libera"; ibid.,
pp. 551-4. E evident traducerea unui text slavon dictat.
1 V. Iorga, France de Constantinople et de Moree (din Revue
hist. du S-E. europeen, XII (1935), p. 188.
2 Charissimo filio nostro Caloianne, rege Bulgarorum ct 3lachorum

illustri". Bulgarii" si Latinii" ii par cei doi termini politici; p.

710 $i urm. Si la pp. 1162-3 (1207): rex Bulgarorum illustris".
3

Ib'd., 1037

an. 1206).

4 Rex quoque Blachorum et Bulgarorum, cum Cumanis, Turcis

et Graecis adversus Latinos pugnantes, Domino permittente, vicerunt; ibid., p. 698.
5 Blachis, Cummannis et Oils; scrisoarea lui Henric, ibid., p.
706 si urm.

96

Ctitoria dunAreana i haicanica

Intreaga actiune e o incercare de sintesk, cuprinz.and Pindul, malul drept dun.krean 5i cel sang, cu tendinfa spre
Constantinopol, dar $i cu aceia spre Marea Apusului, tentativ.g.

care, prea vasta, n'a putut izbuti, dar, mai ales, din

causa opositiei Grecilor din Asia Mick si Epir,

bizantini. Noul Tar, Borilk, al ckrui nume, cu finala arhaick
got., adoptatk de Slavi ca $i de Romani, e numai Vorilla"
pentru Henric, care-1 presintk ca pe un inicruissimus persecutor Ecclesiae Dei"1, are stapanirea, dar prestigiul lui IonitA., mort inaintea cetatii Sfantului Dumitru, Tesalonic, portal
firesc al Tesaliei sale, noel dooadici despre originea localci
a Imperialui, a dispArut .2 Daca. Petru fusese roman", loan
Asan I-iu se va intitula: al Bulgarilor 9i Grecilor", terminologie national moderna3.
Imperiul dinastiei vlahe s'a tinut toldeauna In earl de
orioe Incerckri fatA de Insasi lumea romank a Adriaticei,:
de si legkturi pe acolo cu Apusul n'au putut lipsi. Aceasla
mai ales prin elementele romance de acolo.
In Lucius, In Toma de Salona 5i in cutare insemnkri de
patricieni b Bali, ca Memoriale Pauli de Paulo, gasim nume
ca Franculus, Franco lius, Marculus4. Si pkna azi mime cum
e Cossulich, de la Cosul, arati originea strkrnoseasck. Din
aceasta causk a complectei isolari a Vlahilor", care se ob-

servA fata de dansii si la Athos, stirile asupra felului de

viata al acestei parti asa de numeroase si interesante din
neamul nostru lipsesc. Un cercetator italian, d. Achille Tamaro 5 a gasit Insk un numkr de mime romanesti 5i in
archivele din Zara, Iadera Slavilor.

Aici slavismul 15i continuk opera de amalgamare, de $i

orasele se Inchid sefilor, carora li platesc, ca pret de rks1 /bid, p. 1522.
2 pentru AsAneti,
627 9i urm.

Vasilievschi, in Arch. f. slavische Phil., IV, p.

3 BilkrdpWMI H rpsicom; Ljubie, Opis jugoslavenskih novaca, Zagreb 1875, p. 4.

4 Jinedek, in Sitzungsberichte din Viena, citate, pp. 435, 438.
5 Battens et Slaves dans l'Adria(ique, traduit de l'italien par France
Donat, Zurich 1918. Cf. darea de sarna, din Bulletin de l'institut Tour

Made du Sud-Est europeen, VII, pp.

37-41.

AS

i4

74.

S.
Fig.

%,,

:
yr

9.
Fig.

al

1140.

Assn

1.11

alc

ot.k.

Sofia,

din

Ivestia

de
In
(01---0).

up

Iviuruiv,

io.-Mone

Fig.

Rona creatiune romaneascA in Balcan:J. sec. al XI/I-lea : Asanestii

91

dumpXrare, un tribut anual, asa-numitul znogarif, magarixiam,

Si pe cari-i primesc solemn, dMadu-li mai tarziu si o cast

de musafiri, un conae". Aceasta isolare a lor, ca mijloc

de aparare, se intinde $i asupra Vlahilor din Munte", cari-si
viand si mai departe, in anume conditii, casul vlahic" si atat.
Numele evident rom:anesti hu lipsesc nici in alte pretioase
izvoare, cum e prJotul din Doclea".
De jur imprejur, pe basa acelora.si oonceptii, prin care sc
intrezareste ideia nationala, se alcatuieste Insa, tot pe basa
stravechiului element popular, slavisat 5i neslavisat, mai tarziu

ilalianisat, viata deosebiLlor regii de peste Dunare. Astral

In regalul sArbesc, cu originca intr'un privilegiu al Papei
pentru &Arbil de la Adriatica, urmariti 5i 4:13 amintirea Impe-

riului slay, bulgar. Primul rege salt S3 intituleaza: al Terii

Sarbesti, Diocleii 5i Dalmati...i 5i al terii H1m 1 ".

Bosnia, in legalura mai strilnsa cu Ungaria, va capata numai la sfArsilul secolului al XIII-lea o alts Coroana sarbeasca,
si un Mare Voevod al Craiei Bosniei", Hrvoie, apare, jucand
un rol foarte important, pe la 1400 2.
1 Miklosich, o. c., p. 9. Une on i al Marinei" (pecete greaca pentru
el ca mare jupan; Lucius, V, 3). Principalul titlu biruie supt urmasi
(latineste Stefan Uros numai rex). Partite grecesti apar cu Stefan
Miliutin (Miklosich, o. c., p. 561). Dukan are pe monede latine: Ste /anus Imperator. Stefan Uro tot asa (si pe moneda de la Cattaro).
Grecia" i la Vucasin. Lazar e cneaz", dar si samodarjet a
toata tara sarbeasca", chiar cneaz al Serbiei" si al Podunaviei".
Stefan, fiul, e si al Posaviei" al partilor din tara ungureasca
si bosniaca", al malului Zetei". In monede apasa pe despot". Vuc
Brancovici e gospodar al Sarbilor si Podunaviei", Gheorghe, fiul sau,
down al Serbiie,i" si despot, fara a uita Podunavia". Constantin
de Chiustendil apane ca reg,e" Ljubie, o. c., p. 177). Jupani bat
monede, ca si orase Prizren, Scoplie). Un singur Vo'voda Albaniae, ibid, p. 181. $i Bosn'ecii totius Bosnie"; p. 189. Apoi $i

regi ai Serbiei, Bosniei si Marinei", chiar ai Hlmului, partii de

.jos, Uzonei, Solei, Podrinului. La Stefan Tomasevici apare Dalmatia
Croatia. La toll i ,,Veirile de Vest" (sauaAmi). LatinIte insa
rex Bosne". $i lo Cons Tomas), pp. 207-8. Au pe monede si pe Sf.
Grigore de Nazianz, pe Papa Grigore (ibid., pp. 208, 210.
2 Ljubie, o. c., p. 213. Tot atunci lell insa zice: hertegi de Spalato
si

$i

cneaz al terilor de Vest i mare protoghier al Craiei Bosniei"

(ibid.). Latideste e dux Spole(ti; ibid., p. 214.

Clitoria dungreana

balcanicl

Deci Imperiul, la a c.grui alcktuire lucrasera prin vitejia si

istetimea for Askneslii, n'a pulut schimba Intru nimic viata
micilor comunitati razlete ale Romani lor din Apusul peninsulei Balcanilor. Au rkmas aceleasi popasuri de ciobani, supt
autoritatea acelorasi celnici. Astfel cu acel sat vlah" Ezevan
pe care-1 citeazik Ana Comnenal.

In schimb, la Curt; mntru cat se poate vorbi de una, supt

influenta clerului bulggresc din ()rase si manastiri si In raport

cu vechile traditii istorice, caracterul vlah a trebuit

sa. se'

piardk imediat.

Se formeaz'a doar, si supt Corona imperialk" reluata, mid

feude dinastice, In tinuturi care cauta, pe basa unor vecht
traditii, a se oscbi. Acesta este casul lui Harsu, de unde forma
greciscatk Chrysos, la Bizantini 2, a carui istoriep de vitek

de neastampilr si crime, ni e cunoscuta si In amanunte S.

1 Pentru 'EC1oBa, apoi 'ECE6al, V. mai sus si Bees, in lahrbacher,

oeYav, Ciobani.
VIII, p. 380. Mentin explicatia
2 Pentru Chrysos-Chers, Analele Dobrogii, II (1921), pp. 33-4.
8 In amanunte, ca si tot oe priveiste pe Rom'anii de peste Dunlre,
Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der Rornanen, I (si ed. romaneascA).

CAPITOLUL IV.

Valorificarea Romani lor pe malul sting al Dunarii

Inca de pe -land se pregatia In Balcani seria de misoari

care era sa atraga la actiuni politioe elementul vlah asa de
mult amestecat In viata de toate zilele a tuturora, in Unga.ria
Imprejurarile cereau o noun orientare.
Intaiu, in acelasi timp cu Inca asa de timida palrundere in
Ardeal, ale cand paiduri nu due la nimic, regalitatea ungureasca
fusese prinsa de marea problema a Apusului balcanic, pe care
ofensiva lui Manuil Comnenul 11 reclama pentru sine, in
acelasi timp cand acel Slat sarbesc se desvolta din jupanatele

locale de pang. atunci, osciiand 1ntre Imparatul de jos si

regele de sus. Si ea va ajunge Indata, din calitatea de concurenta
a noilor basileis razboinici, sa fie clienta lor, vasala Scaunului
roman de Orient, care-i primes-te printii, i-i create, i-i prep

gateste ca pretendenti, li impune ca regi, purtatori ai mai

vechilor coroane bizantine si-i aduce a fi propagatori de acea
ortodoxie, nedespartila de Bizant.
In secolul al XII-lea, regele Ungariei iea ai titlul ,Croatiei,
care se impune pe pecet11. Supt Bela al III-lea, al Dalmatie1
preceda, al Ramei sarbesli urmeaz5.2.
Stefan al III-lea (1162-73 , in lupta cu Stefan al IV-lea,
scos de dansul, va merge atat de departe in aceasta imitatie,
lncat, pe moneda sa cu Sancta Maria, el apare cu diadema de

perle pe cap, stand pe un scaun ca acel bizantin, cu sulita

In mina, pe cand, pe partea cealalta, cu ruentiunea, se pare,
a Sf. Elisabetei, se vad oele don't figuri obisnuite pe monedele bizantine si sud-slave 3.
1 Marczali, o. c., p. 304.
2 Ibid., pp. 325, 344, 352.
3 Jb d., p. 300.

100

Ctitoria ciungreana si baIcanica

Indata insa 5i aici, ca si la Bizantul Inrudit, sarcina de

cavaleri va birui, supt Bela al III-lea (1173-96), $i spiritul cavaleresc va aduce pe monde calaretul ineoronat cu soimull.

0 mai hotarita intoarcere catre Balcani se produce, prin

casatoria princesei Pirosca, mama lui Manuil Comnenul, urmata de a sotiei a doua a Imparatului Isaac Anghelul, de-a

lungul veacului al XII-lea, care e pentru Ungaria unul de

marl nesigurante, cruciatelP treodnd pe langd clansa fana ca
regalitatea ad-9i indeplineascd fntdia datorie a ei de apostolicitate. Cand miscarea Vlahilor se produce, amenintand 5i
Serbia abia formatii, ccireia Papa nu i-a dat Inca o coroand
regald, legalisdnd-o astfel pentru Unguri, regele Emeric, cu
un nume de cruciata (Almericus, Amaury), se inlituleaza: al
Bulgariei 5i chiar al Serbiei.

Gaud Latinii aratk, prin succesul cruciatei a patra, a nu

e neinvincibila cetatea lui Constantin, in care, cu Balduin
de Flandra, se aseaza o dinastie catolica francesa, a carii mbrezenie o arata, imediat, infrangerea 5i moartea in temnita
de la Tarnova a primului Imparat latin, regii Ungariei, permanenti delegati de cruciata, vor trebui sa iea in consideratie
acest Sud-JEst european supt un alt raport: acela al posibi-

litelii de a crea ci Insii o Monarhie latind a Orientului, cu

o bass mull mai puternica 5i o legitimitate inoontestabila.
Urmasul al doilea al regelui Emeric, purtand numele de
Andrei, va intreprinde astfel, cum vom vedea, o cruciata
a lui care trebuia, in cutezatoarea si naiva Incredere prima,
sa-1 aseze pe Scaunul imparatesc din Constantinopol In locul

Latinului care de la o vreme ajunsese incapabil de a se

apkra.

Rostul de rege sud-est oriental", de candidat la Bizant,

apare 5i pe pecetea lui Andrei al II-lea, cu titlurile Serbiei
$i Galitiei la capkt 2. Pe vremea lui, pang. si costumele inchinatorilor la sfinti sant cele bizantine3. Soarele 5i luna vechiului
Orient apar In peoetile regale 4. Caci Ungaria arpadiana nu
1 lb d., p. 323.
2 Fejer, o. c., II, pp. 380, 389, 391, 405-8, 411; Marczali, o. c.,
p. 377.

3 lb d., p. 376.
4

Ibid., p. 377.

Valorificarea Romani lor pe malul stang al Duni irii

101

putea sa ram, ie inchisa acasa in vremea and cavalerii apuseni ai lui Bonifaciu de Montferrat $i lui Balduin pareau
ca-i rapesc rolul de cruciata perpetua In Orient. Intre sem-

nele Indreptarii spre Balcani a lui Andrei e

maritarea

fiioei lui, Maria, dupa Ioan Asan1.

De aici 5i capitolul Cavalerilor Teutoni in Ardeal.

Chemarea Cavalerilor e In legatura cu un pact incheiat

In Orient de regele Andrei al II-lea, care face pe mitropolitul
de Monembasia exarh al Moreii2. Crucial, mergand Oa la
Egipt, el a vazut In Locurile Sfinte pe calugarii ostasi germani si a crezut ca. In Cara sa, strcluechiu teritoriu de cru-

ciatd, ei pot duce mai bine lupta contra paganilor decat In

tinuturile asiatice, menite sa fie In curand total pierdute.
De altfel, Inainte ca regalitatea unga.ra sa se gandeasca a
crea o forma pentru. Romanii traind Inca liberi pe malul slang
al Dunarii, un Banat se Intemeiaza, cu moneda lui deosebital,_
imita(ie, cu un titlu avar, a Voeuodului ardelean,
pentru

anume tinuturi slave din jos, care fusesera legate odinioara

numai in conditii de straveche autonomic cu Coroana croata.
Grasim astfel, in slapemirea tuturor drepturilor sale, de neteda
osebire, un Ban al Slavoniei, al aceslei intinse $1 puternice
Schei" pe la 1200 3.
Privelistea luinii bizantinc, cu precisiunea ei admirabila, a

contribuit sa faca pe regelc crucial a incerca asa ceva 5i

in terile sale, uncle told era abia inseilat, blocurile ca si
oazele fiind numai regallatul Intamplarii, fara niciun plan
si Bra niciun sistem. Astfel trebuie sa se explice, cu toabe
lipsurile de forma constatate si necesitatea unei supliniri orale,

conceptia cupriiWi in marele privilegiu din 1222 al regelui

1 V. 5i Aurel Mure5ianu, Temeiurile istorice ale politicei noastre
na(ionale, Bra5ov 1928-30.
2 Heisenberg, Aus der Geschichte tend Literatur der Palaiologenzeit,

Munchen 1920. Pentru rolul de avangarda a cruc:atei, nu de arilal Teutonilor v. si Rudolf

dar ce e hotarul
ratori de hotar
David, In Kronstddter Zeitung, 1936, no. 181: Es handeate sich
darum, d'ese Gebiete dem kirchlichen und politischen Einfluss von
Byzanz zu entziehen und einen unabhlingigen Ordensstaat 'miter
piipelicher Oberhoheit zu Vanden".
3 Marczali, o. c., p. 404.

Ctitoria dunAreanA i balcanicA

102

Andrei pentru grupele sasesti raspandite, din care vrea sa

faca,

dar nu s'a putut urma pe aceasta cale, reformele regale

din acest moment prabusindu-se data cu aceste mad proiecte de cruciata un singur popor", unus populus", ca In
Locurile Sfinte, cu un teritoriu precis si legat, de la Waras
la Baro lt" (de la Ordslie (?) la Baraolt "), cu un singur sof
care s'a implineasca rosturi militare, fixandu-se si ce ajutor
de oaste trebuie s dea Romanii si Pecenegii, can nu Intl,
In acest sistem, si li se lasa silva", padurea" de la Rasarit
In Carpati, cu poienele ei, Secuii singuri, organisati romaneste, pe Scaune" (szek) adeca judete, avand s faca straja,
nu In p .duce ", ci numai la trecatori 1.
Astfel, putin lnainte, si In legatura cu planurile de cruciata
ale regelui Andrei, care cauta. s consolideze astfel rostul Sasilor, Ardealul-de-Sud si partea corespunzatoare de dincoace

ajung in mana Teutonilor.

Pentru a intelege ce Inseamna aceasta chemare din partea
regelui Ungariei, trebuie sarsi Inchipuie cineva si sitwatia Ordi-

nului dupa. pierderea Ierusalimului si reduoerea regatului la

acea coasta siriana, unde, alaturi de Italieni, dominaw calugarii

latini si mai ales Ospitalierii. Iar, pentru a-si da same, de ce

au trebuil sa, gaseasca aoesti cavialeri ai lui Henric de Salza,
adevarati domni, cu toata calagaria lor, cum sant de,scrisi
apoi and s'au asezat statornic In Prusia, si de sistemul ce au
aplicat indigenilor, trebuie s se 'gandeasca la ce au facut cu

existen(a carom n'ar fi putut trai,

in
patria veche si ce vor face de atom Inainte In Prusia, unde
Sirienii,

fdrii

iar au gasit o numeroasia populatie indigena.

k Teutonilor li se va datori fara Indoiala si colonisarea intenh a Secuimii, In care aceasta militie ungara nu se gdseste
panel atunci in niciun document i unde numele de sfinti2 i
mai ales cultul Sfintei Marii, in Marienburgul de la Feldi1 Ed. In Zimmermann - Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der
Dieutschen in Siebenburgen, I, Sibiiu 1892, pp. 18-20, no. 31. V. Frie-

drich Philippi, Die deutschen Ritter im Burzeolande, Programm de

Brasov, 1880.

2 Un Sanicoara, un Sinmartin, qi in Bihori Jungi Romer u. Rom.,

p. 305.

Valorificarea nomanilor pe malul stang al Dun Arii

103

oara, corespunzidtor celui din Prusia, e fnsdi pecetea presen(ei

fi stapanirii lorl.
De fapt, eel d'intaiu co,nte al Secuilor are numele slay de
Bogomer (1235) 2. Tot Romanii au adus transmiterea unor
astfel de mane, si urmele for se af16. nu, numai in nomenr
elatura locals 3,

1 Dupa Timon, Secuii ar insemna cei asezati", din szekelue,

dincolo de Sitze der Stamme und Geschlechter"; o. c., p. 84 (dar
v. si g. 87: Szek heisst fin Altungarischen unter andern auch
Grenzmark, Ende", sau tribul Essege, ein Stamm der Donaubulgaren"; la pp. 240-1, ins', sedes-szek). I se pare a gasi la ei uralte
St Amme und Geschlechtsvierfassung", ba chiar ein den Ungarn nahe
verwandtes und verbundetes Volk, das in Folge dessen an der Granze
des Landesgebietes sich niederliess", pAstrand organisatia InlocuitA
aiurea cu a comitatului regal; p. 87. V. Vintila Mihailescu, Cdteua
observatii asupra Romani lor din Secuime, in Bid. Soc. Geogr., XLI
(1922), p. 112 10' urm. Cf. Orban B1., A szekiely folirasok, Pesta

1868-73. $i, deepre alti Sreui, Revue de Transglvanie, II, p.

nota

2.

V.

24Z,

si Geza Feller, Bulgarisch-ungarische Beziehungen in

den V.-Xl. Jahrhunderten, Budapesta 1921; Schfinemann, Zur Herkunft der sicbenburgischen Szekler, in Ungarische Jahrbacher, 1920,
pp. 405-7 (si ibid., VI 1908), pp. 335-8). Secuii ar fi venit grin
Oituz, pasurile din Sud cerAnd mai mult granioeri; fatA de ei, Sasii
se apArA.. Orieum, in legAturA cu colonisarea germanA IMAM In
prima jumatate a secolului al XII-lea (sic) dupd Jung, Passe, pp. 24-5.
Cf., In fine, Wlislocki, Die Szekler and Ungarn in Siebenbargen, 1891.

Scrisul secuiesc se vAdeste tot mai mult adus din Asia. Observatii,
interesante despre literele secuiesti in Katancsich, De Intro eiusque
adcolis, Buda 1798, p. 306 ,ii urm. $i monde falsie se presinta. V.
notita mea din Rev. hist. du S.-E. europeen, 1930, pp. 134-5 $i
urm.; Ung. Jahrblicher, 1936. E curios si numele de Kerngar (peceneg?), care se dA Nesecuilor; v. Sabin Oprean, in Lucrdrile Inst. de
Geografie at Universitatii d;r: Cluj, III (1929), pp. 48-9. In sfarsit
G. Popa-Lisseanu, Date brivitoare la maghiarisarea Romdnilor, Bucuresti 1937.

2 Timon, O. c., p. 241, nota 11.

3 Pentru comuna si neamul Surma $i biserica de zid, Pentru fres'
cele din Ghelnita, ziarul Neamul nostru, III, no. 16. V. si. In
Balkan - Archie, III (1927), Otto Liebhart, D'e Ortsnamen des Szeklergebietes in Siebenbargen, p. 1 si urm. Buda, p. 11. Szemeria,
p. 67. Pentru Purda Tvrda), deci intAiu Slavii, p. 75. Doar Albu,
Szacsva, romane5te, p. 84. Cf. Weigand, Jahresbericht, IX, p. 138.
Contra lui Oprean, pip. 84-5. Se recunoaste a mai bine se pastreaza
elementul slavon etimologic de Romani, tnsa ar fi din causa greului
conservatism maghiar; p. 85. Cf. ibid., p. 310, si Zeitschrift f. Ortsnamenforschung, III, p. 159.

Ctitoria dunAreana i balcaniea

104

Ar trebui cercetat si rostul Secuilor de pe la Oedenburg

si Pojon1. Caracterul for ulterior maghiar e nelndoielnic, de
In chip absurd, Secuii apar ca Avari, d-lui Homan 2.
Dar existenfa basei romanesti n'o arata munai nomenclatura muntelui si cate o ramasita din sate, ca Vlahita. Si la
Secui cdpitan 5i jude, ambii alesi, iii corespund 3, si jude-

cata se face 5i la ei supt arbor frondosa4. Si Scaunul de

judecata secuiesc, cu doisprezece membri, afara de dregatori,

6i alegerea dintre balndni a unei treimi, iar restul de obste,

e ca la not 5. Un ius siculicale 6 sta langa ius olachical6, oeia
ce arata existenta unei populatii osebite inainte de luarea In

stapanire a Ardealului de regele Ungarici. Si la ei campul

e mull timp nelmpartit 7. Si aoeste asamanari nu se margenese la viata populara. Trec,rea in revista a boierilor veacului
al XIV-lea in Tara Fagarasului si collustratio generalis la
Secui sant acelasi lucru8.
Pentru Teutoni, regele Ungariei era ca si regele lerusalimului.

El nu li poate impune pe episcopul lui, cum celalt nu putuse face aceasta In Locurile Sfinte. Dregatorii lui n'au ce :luta
la da.nsii. Ei nu vreau sa Intemeieze un Stat, cum nu-1 avusera

nici dincolo, de si erau Inca de atunci tendintile care s'au

Intruchipat pe malurile Balticei. Pretutindeni urmaresc Insa
intemeiarea castelelor $i crearea comandaturilor" (Komthur)
oomandorilor" lor, trecand si Carpatii In Muscel $i Buzau

peniru a Intari cealalta parte a pasului, a gurii" sau a

manecului". De aici anume ruine buzoiene si in mijlocul

al
Campulungului" romanese, unde-si ridica un cloaster,
carui nume s'a p1strat si dupa dararnarea cladirii, o noua
biserica facandu-se aiurea 8, pe vrcmea cand puterea era In
1 V. Hfinfalvy, o. c., p. 46.
2 Ung. Jahrbucher, II 1922), pp. 9-36. V. si Popa-Lisseanu, o. c.
3 Timon, o. c., p. 241.
4 /bid" pp. 240-1.
' lb.d., pp. 741-2.
6 Ibid., p. 741. Cf. consuctudo regis Croaciae; ibid., p. 762.
7
Ib'd.
8 Ib'd., p. 732.
9 R. Rossetti, in Rev. Noud, III (1890 , si acelasi, DespIre Unguri si
episcopiile catolicc din Moldova, in Mem. Ac. Rom., XXVII, p. 261
qi

urm.

rri'4'
kh

CS

Fig. i i.

Teracoti de la Curtea-de-Argeg.

Valorificarea Romani lor pe malul slang al DunArii

105

manile unui comes sas,sc, ca Laurentiu, ingropat acolo1. Ata (at

de episcopal din Ardeal, regele va Incepe ins' o luptA en

acesti nesupu.5i, sprijiniti de Sfantul Scaun, si-i va sili sk
piece 2.

Asezarea Cavakrilor Maicii Dcn:nului a Teutonicilor" din

Ierusalim, caluggri ostasi, Ingrijitori de spitale, ocrotitori de
pelerini, auxiliari pretiosi, in rivalitate cu cavalerii francesi
ai Templului lui Solomon, Templierii, si cu aoeia ai Slant-mini
Ioan Eleimosinarul, milostivul, Ospilalierii sau Ioanitii, e, oricum, un fapt de cea mai mare importantA pentru rostul 1 omanese la Inceputul seoolului al XIII-lea, In fag cu schimbarea
cea mare din Ba loath, asa Ineat merits sa fie luatk din nou
In cercetare amanuntita, cu alai mai mull, cu cat s'a Inoercat,
cu mult talent de argumentare, izgonirea acestui episod, nu
fara urmari, din istoria Ardealului 3.
1 Iorga, Inscrii la, I, p. 273, no. I: comes Laurencius de Longo
Campo".

2 V. F. Obert, Hermann a. Salza and die Besiedlung des Burzenlandes, Viena 1905; Reissig, in Szazadok, XXXV (1911). Pentru legaturile bAneti ale Bisericii Teutonilor cu Papa, Endlicher, a. c.,
p. 247.
3 Iosif Schiopul, Contribuliani la istoria Transilvaniei In secolele
XII si XIII, I. Tara Bdrsci .si Caualerii Teutoni, II. lnvasiunea Mongolilor din 1241, Cluj 1932. V. acelai, Diploma Andrefand in 1224
si alte documente false, sau fals interpretate, Cluj 1934. Lucrarea,
plinA de truda i de o ingeniositate extrem de subtila, a d-lui Schiopul
pacAtuiete prin admiterea unor regule de diplomatic mschimbate
la o cancelarie incepatoare i deci capricioasa: pare cA am avea a

face cu area birocratie austriaca pe care a cunoscut-o autorul.

Cf. Emil C. LazarSapcu, Note despre documentele Tdrii Bdrsei Si
Cavalerii Teutoni, din revista Tara Barsei", VI, Brawv 1934 (Cruceburg" n'ar putea fi Campulungul; p. 19); acelai, Catralerii Teutoni trz Tara Bdrsei, in aceiai revista raspens la Schiopul, CaV. i Max Perlualerii Teutoni 0 Tara &kw', ib;d,, VI, 1934).
bach, Der deutsche Orden in Siebenbiirgen (in Mitt. des lnstituts

fur est. Gesch., XXVI, 1905 ; G. E. Muller, Die Ursachen der Vertrei-

bung des Deutschen Orders aus dem Burzenland and Kumanien im

lahre 1225, din Korrespondenzblatt de la Sibiiu, XLVIII (1925),
pp. 41-68; G. Roesler, Der Deutsche Ritterorden im Burzenland,
In Ostdeutsche Monatshefte, VII (1926), pp. 225-38; loan Ferent,
Curnanii 0 episcopfile lor, Blaj 1931.

106

Ctitoria dunAreana $i balcanica

Am spus ca. In Locurile Sfinte Andrei al II-lea gasise

stari de lucruri fixate 5i prin conlaclul cu asa de. Inaintata,
si vechea civilisatie bizantina si el a trebuit sa se gandeasca
a le stramuta in Cara sa, compusa din atatea paturi neasezate,
si de aici ideia de a strange pe colonistil din Ardeal In acel
singur sistem, cu acel unus populus 1, care a fort asa de
discutat, presupunandu-se o falsificatie, pentru caracterul vag
al intaririi de regele Carol Robert, la inceputul secolului al
XIV-lea, ca si pentru alte motive, exterioare 2. De aici insa
5i ideia de a se sprijini la granita pe o militie cavalereasea;
poate a inch de atunci, In legatura cu cetAtile din alcel
Orient latin, se Incurajeaza In Ardeal prefacerea locuintilor
sates!" ale Sasilor in orase.

De la inceput, regele Intelege a noii oaspeti O. caute in

Carpatii atribuiti lor, mine de our si de argint. La 1222 li
se da 5i dreptul de a duce pe Mara $i Olt sarea de vanzare,
din Ocna daruita lor. Ei intrebuinteaza calea prin Tara Secuilor,

care deci incepuse a se injgheba, $i prin aceia a Romanilor,

acea Tara-Romaneasca 3 pe care regele n'a cautat a o inlatura
si care era altoeva d-cal, cum incearca a o presinla o scoala
de falsificatie ungureasca, un numar (13 sAlasuri pasloresti; cu.-

vantul chiar de corabie (kerep) 4, care se intrebuinteaza la

1248 5, nu pare a fi adus de Unguri, cart au pentru vasele
plulitoare termini din propriul lor t-3.saur. Dand Teutonilor
jumatatb din produsul minelor, regele iea masura ca ei s5

nu poata ridica, de spre Cumani", deal cetati

5i

targuri

(urbes) de lemn, ca acea Xreuzburg care era gata peste un

an de la stabilire, la 1212, Rind intarila lor printr'o noua
diploma regala.
Cetati de zid, va declara regele Bela al IV-lea la jumatateg
veacului al XIII-lea, nu le stiau Inca ridica Ungurii, iar cetatea
1 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch der Dentschen in Siebenbiirgen, I, p. 34, no. 43.
2 V. lucrArile citate ale d-lui Schiopul si intAmlyinarile ce li s'au
adus. Harta Ardealului din privilegiu e ins de sigur de pe la 1300.
3 Item conoessimus quopi nullum tributum debeant persolvere, nec

populi eorum cum transierint per terram Siculorum aut per terram
Blacaruim; ibid., pp. 19-20.

I V. si Iorga, G,esch. des rum. Vollas, I, p. 214.

5 Densusianu, I. c., I, p. 245; Zimmermann-WOrner, o. c., I, p. 77.

Valorificarea Romani lor pe malul stang al Dunarii

107

de zid, krakul, din Locurile Sfinte, fiind in mgsura tehnicei

Cavalerilor, li putea servi pentru o nebiruita resistent.a, ca
acolo. Incolo, cavalerii ceruserg o situatie ca aceia din Siria,
puindu-se la adApost de desalearile" voevodului, de obligat.ia de a Intrebuinta blanul si m' rile regatullui. In fruntea lor, Andrei, care stia datina ',mil, li admite pentru jude-

cal, ei Insii neavAnd alta In afark de a for si de a sa,

pentru al for populus supas, un index, un fade".
Pristaldul, pristavul, Joan ccl Negru Fecate Julia= Fekete
Janos), ii duce acolo, in hotare trase de voevodul Mihail,

intre cele trei cetkti Incunjurate de Intgrituri, probabil tot

de lemn, indagines, de la un Hglmeag, de la ,.Noilgiantul ", neexplicat multdmilorl, si de la cetatea lui Nicolae, pang. In apa

Tortilovului (Tortillou), de nume slay, mai apoi pentru Sasi

Tarllau, iar, pentru Romani, cu alt termin slay, Tarlungul,
Ana la raid Oltului si cursurile Timisulth, numit romg.n.este:
Timis", si al Band (Borsi" , cum 5i, fireste, Ong in munte.
Ea nu putea fi deci, cum se spunel. la Inceput, o tara pustie
si nelocuite (deserla et inhabitata) 2.
Am spas a In apropiere erai, asezati pe judete, szek, dupa
datina romgneascg, primill si de Safi, asa-numilii Seoul. Acolo,

rAingsitile Slavilor, cari se Intindeau data, In palcuri, si la

Rgsgrit de Carpati, cum dovedesc numele de sate, asa de
caracteristic vechi, din Vrancea, dispgruserg, confunandu.-se
cu masa romgneasca on secuis'andu-se 3.
Capitanul regal, care-1 intovangsi pe rege in craciata, apare

ca avand, probabil pe aeeastg. cale, sfertul veniturilor din

Tara Birsei 4.
1 Explicarea castelului lui Nicolae" prin Miclowara (dc la Miclo4),
tocmai in Secuime, a lui Nolgiant" prin Neu-Galt, imposibil atunci,
i in aoea forma germana (Galt=lfgra, care e tocmai pe Tarnave) la
Schiopul, Contribu(ii, p. 41. Ar fi mai curand Naieni.

2 Totul e dineolo de paduri" (ultra siluas).

3 Privilegiul prim, in cea mai bung edifie, Zimmermann-Werner,
o. c., I, pp. 11-2, no. 19; v. hi ibid., p. 17, no. 29; p, 20 (Entre

marturi, un span de Bodrog, unul de Bihor si altul de Keve in

Banat; cf. i ibid., p. 14); al doilea, ibid., la data de 1222. Sarea de
pe Mura fusese asig-urata reginei; ib:d., p. 17, no. 29. Sant curioase
formele i numele greceti Inca in aceasta epoca: iconomus, cathapanus; ibid., pp. 14, 16, no. 27. Ele pot fi aduse de Teutoni.

4 !bid, p. la,

no. 30.

108

Ctitoria dunareana si balcanica

De acolo cavalerii erau sa se intinda prea larg,

zonsiderand pe acest nou suzeran ca pc eel vechiu, din Ierusalim
si Akkon
ca sa poata ramanea prea mult. La 1212 Inca
se luau masuri In ce priveste felul cum se vor da cruciatului" Teodoric, seful lor, monede de argint1.

Cavalerii se pun pe lucru., si pang, la 1218 ei prefac prin

lupta o simply. concesie Intr'o frumoasa stapanire. Secuii si

Ungurii din sate alearga la dansii, gasind scutul lor mai

sigur, ceia ce Ingrijoreaza pe episcopul din Ardeal, un German, Wilhelm 2, care-si reserva supusii, adeca dijmele lor,
judecata, mai ales In ea priveste crimele, si chiar un numar
de feude de cavaleri (equitaturae). La 1222 fratii erau condusi de un Hermann, care, in deosebire de Teodoric, iea si
Mini de magistru 3.
In actul nou, din 1222, se pomen sc, langa tara", de fmrand
cucerita, care se chiam,,I. Krcuzburg,
ceia ce ne face sa

credem ca nu e vorba de o localitate in Ardeal, ci probabil

de Campulungul muntean, care acela e un Intreg grup de
sate Insirandu-se, deci o tark"
holarele brodnicilor (fines
prodnicorum), care yin deci dupa aceia, iar de la Halmeag
stapkiirea de curand castigate sau avand a fi dobandita de
la Cumani coboran.du-se pgna la Dunare" 4.
Am dovedit aiurea ca oamenii de la broduri, adeca de la
vaduri, nu pot fi decal cei de la aceiasi Dunare, uncle fiintase
si un Stat al lor, care trebuie admis deci ca existent si,
acuma, acea Vlasca a carii intindere merges, in adevar, pana
ssupt. musicele .5 De fapt era o infeodare cu toata Cumania.
1 Ibid., p. 14. Mai tiirziu se hotgraste ca ei nu pot bate bani
fdrd voia regelui; ibid., p. 20.
2 Ibid., p. 16, no. 27. E curios cli zice: ..transsilvanus epis.

copus", iar in text ultrasilvanus episcopus" in persoana a Ireia'.

Asa de putin hotarita era in gene,re pe atunci cancelaria ungarA.
In confirmarea Papei (ibid., pp. 16-7, n-1 28) e ultima formN.
3 lbsd., p. 19. Confirmare papala, ibid., pp. 22-4, no. 34.
4 $i Papa vorlyeste la 1224 de ,.terra ultra montes nivium"; ibid., p.

29, no. 40. $i ibid., p. 30, no 41, si mai departe.

5 Ibid., p. 19. Am constatat de mult ca numeNe de Vlasca it
dadeau Sarbii Intregii Romanii st partii romiinesti din Torontal;
Rem 1st., V, p. 113. Pentru brodnici v. si Iorg'a, Brodnicii $i Romdnii,
in Mem. Ac. Rom., VIII Dar, pentru alte pdreri, nu destul de bpTi-

Valorificarea Romani lor pe malul sting al Dunarii

log

Un nou pristald merge sk aseze solemn pe frati In posesiunea de ourand ckpatatk.

Statul Cavalerilor supt protectia Sfantului Scaun, ca proprietate a SCantullui Petru", se lovi insa, tocmai din causa
succeselor sale, de Impotrivirea episoopului ardelean, care
aduse interventia regelui 5i gonirea lor, la 1225, printr'un
adevarat razboiu 1. Ostasii regali luard In stdpdnire fi (ara
adausd dincolo de munte, la Cumani 2. Si slaretul de Ulla,
alt vecin, din frumoasa mAnastire, de originc francesI, cis

tercian, azi in trista stare de ruing, dar care dainuia, cu

intinse venituri, ocrolind si ridicand la o mai Inalta cultura
tara" Fagarasului 3 fusese insarcinat a verifica hotarele pe
care Coroana le pr2tindea incalcate 4, episcopal de Oradea
primind apoi aceasta misiune 5.
Cistercienii d6duser4 dreptate regelui, constatand ca s'a trecu,t

peste cele treizeci de plraguri" (aratra) 6 ale cueeririi, el nu

se tin de clausa monetar5,, ca saprg. pe oamenii regelui si,
mai ales, ca prefers moartea unei restitutii7. Totusi Papa
incearca o ultirna rugatninte pentru Intoaroerea teritoriilor
confiscate de rege 8.

HotarIrea cu care Andrei lupta pentru expulsarea Cavalerilor supt pretextul ca si-au intrecut hotarele teritoriului
fixat die dou4 on cu pristalzi regali se expliogi $i prin aoeia
ca interven(la pontificald, repetata cu atdta stdruintci, rcipia
jinite, d. si R. Rosetti, Brodnicii, In Reuista Noud, III (1890); V.
Motogna, Tara Brodnicilor si Vrancea, in Rev. 1st., VIIII (1923),
pp. 56-62. 0 Ora Borothnik" Fang Sibiiu (in 1223 . N. Densusianu, In Hurmuzaki, I, p. 79.
1 ZimmIermann-Werner,

I. c., p.

25 si urm.

2 Ibid., p. 37.
3 V. Reissenberger, Die Kerzer Abtei (mai mull din punctul de
vedere al artei edificiului gotic . Cf. Duzinchievici, Propaganda ristercita printre Romani; din Cercetilri istorice, IV2 1928).
4 Zimmiermann-Werner, 1. c., pp. 38-9, n-le 45-6.
5 Ibid., pp. 40-1, no. 49.
6 Aratrum se apnea la o parte din tleritoriul nesfarsit mai vast.
7 Ibid., V. 41, no. 49.
8 Ibid., pp. 42-3, no. 51; pp. 44-6, no. 53. Se fac interventii pie

langl prelati influenti ai regatului (ibid., p. 46, no. 54), ba chiar

pe lane. regina Iolanda (ibid., p. 47, no. 55). StAruintite vor mai
firma Indelung. De altfel, si clericii brasoveni duc lupte cu episcopul;
ibid., pp. 62-5, n-le 71-3.

110

Ctitoria dunAreana i balcanicA

Canoanei ungare, care trigea attlta prestigia din aceastd situatie, rolul de instrument de permanentii cruciatd, pentru
a-1 da Ortlinului insusi. Astfel, indata dupla falimentul tentativei,

regele va reveni de la sine la misiunea care, o clips, fi fusese

usurpata.

Dar, pentru a se explica pe deplin atitudinea regelui Ungariei nu nwnai fag de Ordin, ci si fata de Sla.ntul Scaun
chiar, trebuie sk ne gandim la ce Inseamna In 1228 si catva
timp inainte raportuile dintre Roma pontificals 5i Imparatul
Frederic. Dupa lungi 5i grele insistenti, acesta, cruciat de atata

vreme, se Indreapta spre Locurile Sfinte, unde va capata

pentru sine un Ierusalim de cucerire, in chiar acest an al
incheierii capitolului tectonic in Ardeal 1. Regalitatea ungureasca s'a putut simti deci si ea amenintata de pretentiile Papei-

Impatrat, si de aici hotatrea de a nu-si tolera in coaste o

feuds pontificals, o provincie a SfAntului Petru".
De alminterea toata politica anterioara regelui Andrei fata
de Teutoni se desemneaza, cum am vazut, pe acest fond al
cruciatei sale din 1217, ca, 5i pe aoela al silintii Papei Inocentiu
al III-lea de a strange impreuna pentru o adevarata expeditie

In Orient toate puterile crestine2.

Teutonii Intrasera de la Inceput intro legilturd, pe care vor
fi conceput-o, gregit, ca asemenea Cu aceia dintre Ordinate
cavalaregti din Palestina gi biat populatie siriand de gerbi
datine fi libertedi, fiird independents i initiativii, cu mogia
poporului rom,2nesc.
fidr{li

Dar In Tara Barsei ei ggsisers obisnuinta cu aceasta, populatie, pe care o cunosteau de molt, a Cistercienilor, carora,
nefiind militari, acesti Romani, dupa, obiceiul manastiresc al

Intregului Apus, li vor fi servit drept aparatori.

0 donatie pe Maras, la 1228, aduce Inainte, intr'o regiune

unde cutare sat se chiama Mogorreun", altul Radus"

1 V. Iorga, Essai d'une synthese

dee

5i

l'histoire de l'humanite, II,

op. 394-5.

2 Cireutatile lui Andrei cu Ruii Haliciului, unde cata a stabili pe

Danilo, fiul lui Roman, in Schiopul, ContribuOuni, pp. 119-1. La,
1226 expeditia personalA a regelui in acele pArti, unde strecurase
pe fiul Coloman, care a fost prin. de Chievitii lui Mstislav; alt fiu al
regelui, Andrei, iea pe fata lui Mstislav, ca sA poatii plstra el Haliciul.

.:Vvr-

NI
it/
:A/ft."

4.4

11

Fig. 12.

BisericA a Secuilor din Dadiu, langa Odorheiu.

Valorificarea Romani tor pe malul slang al Dun Aril

111

outare rau Secul (Zeku")1, deci Wigurenii, Radul, Secul, movii

ale cate unui magister, cate until ban, ca acel Simon,

al earui fiu, Gheorghe, se va lupta apoi cu Vodl-Litovoiu al

nostru, cate unui conte" 2. Romani ajunsi pe o treapta oficiala
mai Ina ilk ca mai toti mesterii" si banii
Din aceasta Tarp. Romaneascl" se desface Inainte de 1223

o parte3, pentru a o da cllu.garilor de la Carta, 5i ei gata

de blnuialA fat'5. de intrusii sprijiniti a.sa de puterule pe
ocrotirea Srantului Scaun, si se InseamuI hotarele ei, in
aoeste regiurii oltene, I,n care nu se pomeneste fnca numele
FAgaira5u,lui (de la fag, cu intercalarea lui dr, ca In numele
de VIldAreni" al locuitorilor din Vladeni sau in unele finale

de cantece populare). E pe la Arpas (numele, de la acela

unguresc al orzului; v. si arpacaf"), unde e o baltA, a raului
Eguer" (Eguerpatak), fagii cei marl ai ciobanilor (Nogebik";
bakk, ungureste: fag) 4.

Elementul german care putea sa schimbe esential caracterul acestor locuri plecase cu expulsarea Teutonilor. E adevArat ca Nemai" de la Sltmar sant pomeniti la 1230 ca vechi
oaspeti ai reginei Keys la", Gizela. Dar la Teutonii" acestia
o astfel de vechime nu e de admis3.
De arum had regalitatea ungari tit Incerca su lucreze pe
sama proprie.

In Prusia, uncle furl chemati de unul din impIrtitorii vechiului regat polon, care se va reface mai tArziu numa4
Cavalerii, calAnzill de acelea.si amintiri din Palestine, unde
ramAseserl fnca fratii lor, vor aduce la Indeplinire acelasi
program de fundatii orksenesti, cu aceiasi adunare supt scutul for de elemente sltesti culese pretutindeni6.
Pczterulaa" aminte5re Bistrita sau Pe5tera, care a Post recunoscutA 5i in Pastore,nn"; v. Franz Michaelis, in Siebe.nbinvische
Vierteljahrsschrift, LIX, p. 282. Un sat Bodagd" (Bogat ?). 0 Russia ".
2 Zimmermann-Werner, o. c., pp. 47-9, no. 56.
lexempltam de Blaocis; ibid., pp. 27-8, no. 38.
3 TeaTam
4 Ibid. Intre marturi Botez 5i Buzad" (Buzat) au nume suggestive.
5 Ed. Endlicher, o. c., pp. 426-7. Alt privilegiu, 1264, ibid., pp.
545-6. Erau vi vieri.

6 Pentru toatA istoria avenlurii viteze a Cavalerillor In Barsa

nu fac, dupla treizeci qi vase de ani, deal sA presint conclusiile din
peefata, uitatk de mai toti, de la volumul I-II din Siudiile 0 docu-

mentele mele.

112

Ctitoria dunareana

halcanicA

Dar, pe cand Cistercienii cap,atau drepturi si asupra bisericilor din Tara Barsei 1, Rom:1'nii de peste munte, unde pd-

trunderea Cavalerilor starnise o noud viata, in jurul cloasterului campulungean, al carui nume se pastreaza si piinA
astazi in graiul poporului, ramasi de sine statatori, Inoepura
opera de desnationalisare asupra oaspetilor adusi de Teutoni
In regiunea lor. De aici amestecul Papei, cerand ajutorul

regelui fata de aoesti oameni ce se zic Valahi"2

nu

Olaci (ung. Olah), ci dupa. nemteste, hind vorba deci de o

informatie de la Germani din manastire,
pentru ca .,unii
din regatul Ungariei, atat Unguri, cat si German si alti ortodocsi"3, sa nu fie castigati 5i mai departe de pseu.doepiscopii de acolo".
Pseadoepiscopii" acestia sant de cea mai mare important&

Nu poate fi vorba, fireste, decat de chorepiscopi" de prin

schituri de lemn, cum ii vom gasi in Moldova lui Alexanciru-

cel-Bun alaturi de staretii cladirilor de piatra ale Domniei.

Pe acesti stareti-vladici nu-i putuse aseza doar Hanul Cumanilor Inca pagani. Ei veniau insa, afa necanonici i pentru
Orient, cum erau, dintr'o desvoltare organioi a populatiei de
awl. Dar ddinuirea for era imposibilii fdra alta ocrotire dee&

a $efului turanic. Episoopul", de orice caracter, presupune

deci si o capetenie poLiticy un ostas apara.tor, sau si inlai
multi. Staptanirea cumand nu-1 Inlcitura, horda neavand un
caracter asezat si multeimindu-se cu dijma pi darurile local nicilor supusi.
Aceasta fiind ispita ortodoxa, scrie Papa, trebuie deci, dupa

fagaduiala data de rege ca va aduce la dreapta credinta pc

shismatici, sa se impuie Valahilor" Insisi un episcop cabolic.

Chemarea Teulonilor, crearea unitatii sasesti, a universitate for sant astfel capitole ale aceleiasi politice la care se
adauga apoi prin crestinism o creare a unei Cumanii vasale.
Pe cand, in aceasta prima jumatate a secolului al XIII-lea,
1 zimniermann-Werner, loc. cit., pp. 68-9, no. 76.
2 Quidam populi qui Walati (=Walaci) vocantur: ibid., p. 60, no.

69. $i Walathi" (= Walachi).

8 Nonnulli de regno Ungariae, tam Ungari quam Teutonic! et alii
orthodoxi; ibid.

Valorificarea Itominilor pe malul sting at Dunirii

113

cele cloud Valahii (ineau a se uni, fi anume pe o indoitd tale:

prin legdfura Asdrzeftilor cu fefii cumani si prin misiunile
tharmate ungurefti la Sud, o cronick belgiank arata basil clan

cum fiu1 fruntasului din Cumania" a cerut, In 1227, lui

Robert de Veszprem, arhiepiscop de Gran, seful propagandei

catolice in aoest Orient de pagani $i de schismatici, sk fie

botezat cu doisprezece din ai sat, tatkl sau avand a veal
In Ardeal (ultra shims) cu 2.000 din ai lui. Acest cleric belgian merge de aici in acest Ardeal 5i boteaza 15.000 de pagitni1.

Dar e fapt ca, pe cand Cumanii ajuta hiptele noilor Imcf.

parati bulgari In Balcani, vedem pe un ref at lor, Borz
Bors Intre boierii lui Mircea I-iu, Bors, Borzea (5i din Borzesti)
si chiar Borc,ea (nume si al unui brat dunarean) , se adreseaza si regelui Ungariei cerand a fi botezat cu ai sat, si se
arata trimeterea unui episcop, ca 0, lupte cu acei episcopi,
pseudo-episcopi" pentru Papa, ca atat de capabili de inraurire, !neat smomiau pe unit catolici.
S'ar parea ca Teodoric, Tr., Cumanorum humilis minister",
care, parand a nu fi Ungur, a fost trimes, la 1228, dincoace
de munti, n'ar fi nici Intkiul, nici siugurul predicator la Cu-

mani , de altfel, s'a Incercat a se cobori 'Ana la 1283 sau

1299 data aclului2 ; episcopul Cumanilor" care consacrk
In Bosnia la 1238 e de sigur cel de Como &.
Papa stria priorului acestor Predicatotri In Ungaria sa, triMagnum Chronicon Belgicum, la Pistorius, Scriplores serum
germanicarum, III, p. 242; Kranz, Monumenta ecclesiae strigonienses;
Katona, Historia critica, la aceasta data. V. si Iorgn, Studii si doc.,
1

I,

p. xi i urm.

2 R. Candea, Katholizismus, p. 6, nota 5. Pentru episcopul Teodoric, Albericus, Chronicoa, p. 527; Steiner, Monumenta Hungariae
sacra, I, pp. 87-8; Barbovescu, Die Basch-Araba, p. 209, nota 4.
3 N. Densusianu, I, p. 172, no. cxxx. Cf. $i Candea, o. c., p. 6.

S'a dovedit ca falsa scrisoarea lui titre Semi. A se indrepta in

Iorga, St. $i doc., I-11, p. xix, nota 2: 1089, in 1096 si 1389 In 1396.
Cf. Candea, ibid. Cu privire la Cumani, v. mai ales Ilie Gherghel,
Zur Geschichte Siebenbiirgens, i In revista Tinerimea Romani, seria
nouli, I-II. V. si Ioan Ferent, Cumanii $i episcopia lor, citat mai sus.
Pentru Codicele Cuman, In legatura cu aceasta crestinare, Salaville,
In Echos d'Orient, XIV (1911), pp. 278-86.

114

Ctitoria dunAreanl si ba1canicl

meat's peste munti si fratii gata de luptal. Regele insusi

era felicitat pentru marea isprava ce facuse castigand la
adevarata credinta destula multhne". Neaparat nu e vorba
cleat de pag'nii Hordei, pe cad aceasta convertire ar fi putut
sa-i apropie de Romitnii crestini si, dacd n'ar f i intervene'
ndvalirea Tatarilor, sa facd din aceastd Cumanie de simplri
hegemonie turanica o adevaratd (ard cansolidatd i durabild,
ca Ungaria insa0.

0 alts scrisoare pontificals catre legat arata, dupe cateva

luni numai, ca. se iscase o lupta intre Cumanii cuceriti
3rodnici nu se mai vorbeste
si eel cari-i ataeli2.

de

Din aceasta se vede 5i sensul pe care regalitatea ungureasca incerca sa-1 deie unei adevarate cuceriri indeplinite supt

steagul crestinismului apusean, pe cand Cumanii sant zugrAviti tot ca un neam ratacitor 5i nestatornic, care n'a avut
Inca salasuri sigure"3. Acuma,
surmeaza Scrisoarea lui Grigore al IX-lea
e vorba de a s.. face cetati 5i targuri", de
a se cladi biserici, de a se chema locuitorii, carora li se acorda

privilegii de cruciata. Erau asigurati, In schimb, de o speciala ocrotire a Scaunului roman ducii", adecd voevozii
cumani
gi popoarele C zmanilor",

nu

Un statut al Cumanilor fusese elaborat, de altfel, de rage

si de fiul sau 5. Un nou aflux spre botez, cu principes et alii
nobiles", se si produse Inca din 12316.

Am pomenit mai sus ideia din 1234 ca, osebindurse Valahii" de Cumani, s se dea celor d'intaiu un episcop sufragant,
Intr'un limp and opera de ofensiva. catolica se Intindea panh.

in Bosnia, la vechii locuitori crestini de alt's =ante.

La 1235 Ungurii, in aceiasi pornire de expansiune care-i
adusese la Campulung si pe drumul Brodnicilor, se Inolierau
cu Bulgarii, in chiar zilele glorioase ale Tarului loan

$1

1 Ibid, p. 107, no. 82.

2 Contra illos qui Cumanos conversos impugnant; ibid., p. 111.
3 Gens predicta vaga et instabilis hactenus nusquam certas habuerit mansiones; ibid.
4 Ibid., pp. 112-3, no. Lxxxvizz. Cf. ibid., no. Lxxxvn.
5 Ibid., p. 113, no. txxxvm.
6 Ibid., pp. 113-4, no. Lxxxix.

7 Ibid, pp. 172-3, no. cxxx.

Fig. 13.

Teracod de la Curtea-de-Argea.

Valorific,area Romani lor pe malul stang al Dunarii

115

lupte la Vidin Intre oamenii regelui, intre cari

de sigur si Rom.inii, supt Secuiul cu nume slay Bogomir,
fiul lui Subuslav, si cetele bulglresti, conduse de un Alexandru, frate al stapAnitorului balcanic. UrmA. o revansA -angu
reasc6.1, care nu ImpiedecI pe Papa sA Incerce si convertirea
Asan. Se

dAsan. au

Tarului 2.

Oricufm, existenta um' episoop al Cumanilor pina la izgonirea Cavalerilor in 1225 este o imposibilitate, acestia lutelegand a-si pstra autonomia exclusivl si supt raportul religios ii tinandursi arhipreotul Terii Barsei si al celei de
dinoolo de munti"3. Am dovedit el la Como In Italia, si nu.
la Cumani si la Cumania, se referl mentiunile de episcop si
de capitol din 1217 si 1218.
OdatI WA. cu patrunderea pan' la Campulung a trupelor
regale, Dominicanii, pe cari-i vom glsi pe urmI prin Ardeal,
Ordin creat abia atunci 5i, deci, milijie disciplinatI a Sfantului Scaun, In plin avant de luptk, IncepurI opera de propagandI intre plgan.i, cari probabil vor fi cunoscut legea
lui Hristos 5i prin atingerea cu vechii locuitori 4.
Aceasta fAcu pe rege sa se gandeasca la creatiunea aoelui
nou episoopat pentru ceia cc considera el ca flind provincia
sa". DeocamdatA, crestinarea trebuia dusA la caplt, $i nimic nu

fu crutat pentru aceasta. Cumani 5i Brodnici, cu

loci vecinii

for 5, furl adusi la dreapta credintl de o Intreagl, armall

care, condusl de fiul regelui, Bela, introdus astfel In cuno5tinta regiunilor transalpine pe care, cu alti clluglri din
Palestina, Ospitalierii, va Inoerca sl le oranduiascl, dar acum
ca rege, vre-o dou.Azeci de ani mai tArziu. El intovArlsia pe
arhiepiscopul Robert, urmandu-si astfel misiunea de cruciat
pe aoestalalt thram.
1 Ibid., p. 134.
2 Ibid., pp. 164-5, no. exxIn: e vorba si de Blachia i Blacci. V.
n-1 urmator.
3 Zimmermann-Werner, I. c., p. 28, no. 39; p. 32, no. 42.

4 Numele a doi dintrie ei, un Ungur

41

un Polon, la Pray, in

Spec'men hierarchiae hangaricae, Pojon-Caovia 1776, p. 417.

5 V. N. Densusianu, I. c., p. 102. Papa scrie, dupl informatii ungu-

re0i: Cumania et Brodnic, terra illa vicina".

116

Ctitoria dunAreanA *i balcanicA

Dar fi In pcirrile de pe malul steing al Dundrii a Irebuit

scl existe un grip de autonomie al Romani lor, alt sistem roindnesc decat al Cumaniei.
0 Tara a Lovistii" apare In 1233 ca daruita de fiul regelui

Bela unui conte Conrad, a card familie se poate urmari

departe in secolul al XIV-lea, dar care 'nu iese la iveala decal
la data cand se face donatia, cum nu se vorbeste nici atunci,

nici pe urma de o asemenea tar's" pe care ar fi putut-o

crea numai Romanii, 5i ei numesc creatiunile for exclusiv
dupa ape. Ceroet.ri asupra contextului diplomei au aratat
flagrante nepotriviri cu starea de atunci a ,dregatoriilor si
presintarea actului inslusi, inlr'un vidimus de dupa 1300, ofera

variatii curioasc fall de felul de a scrie al epooei. El a fost

deci atacat cu argumente care par cu adevarat hotaritoare,
intr'o campanie general's contra Archivei de drepturi a Sasilor ardeleni 1. Ar trebui sa se renunte deci la una din mai
vechile marturii cu privire la teritoriile de dincoace de munti.
Oricum, falsificarea diplomelor pcntru Tara Lovistei, argeseana sau olteana, a putul s fie facutl numai atunci oand
grin Domnia de la Arges aoeste tinuturi an devenit interesante.

Cum s'a produs crearea si Inteirirea unui Stat imperial

bulgar unit cu Cumanii, deci si cu supusii for romani, raspunsul unguresc la provocarea de care am vorbit n'a Intarziat.

-O Incercare de lovittul la Vidin, cu Sari, Romani, Seoul si

Pecenegi", supt contele de Sibiiu Ioachim daca documental
e autentic
nu reuseste. Apoi, peste vre-o daua decenii
apare planul de a cuceri Bulgaria "inscisi prin asezarea la
1 V., pe langA studiile, care au mai fost citate aici, putin inainte,
ca al d-lor I. Schiopul, Diploma Andreand din 1224 si alte documente
false sau fals interpretate, Aureliu Sacerdoteanu, Andreanum 4i alte
acte, in revista Tara Beirsei, VII (1935): I. Conea, Tara Looistei, Bucuresti 1935; v. si acelasi in Rdnduiala, I, no. 2, apoi In Buletinul
societalii geografice, LIV (1935), p. 227 si urm.; Ion Moga, Pro-

blema (drii Louistei fi ducatul Almasului, Cluj 1936 (din Anuarul

Institutului de Istorie nationalA din Cluj, VI).
Pentru o presapusA
descriere In greceste a vietii Romanilor de la 1240, v. Iorga, In
Rev. Ist., V, p. 139.

Valorificarea Romani lor pe malul sting al Dun Aril

117

vadul cel vechiu al lui Traian, intdiu a episcopului de la

Severin, apoi a noului Ban de Inca avard 1.
Pe acel timp era in adevar o tarn a Severinului" (terra
Ceurin), si, data e vorba de fare, fi nu de castel, care a trebuit sii se ridice pe urmer, abia de Ospitalieri, duper neivcilirea
Tatarilor, aceasta lizseamnci o funda(iune romaneascri. Intr'Insa

era o populatie numcroasa" (multitudo gentium), cari se cereau rebotezati catolic, spune Papa 2. Si acolo se aruncara
la asalt oetele fanatioe ale Dominicanilor. Romanii erau laari
astfel din cloud pritli, in ambele for regiuni de dincoace de
munte, pe cand dincolo ei erau leisati in vechile datine. Explicatia std in aceia ca aici, la Sudul mun(ilor, catolicismul era
arma de cucerire political
0 Cumanie ca in vechile conditii nu se va mai putea admite
dupg. trecerea barbarilor aoestora, speriati 5i urmariti de Tatari, In Ungaria. Dar la 1253 se mai Intalnesc Dominicani
in Cumanie parlibus",
5i Papa crede ca e vorba acolo de
Cumani adevKrati. Nu se pot admite, cum propuneam alt

locuitori romdni, din (am pe care own

vedea-o ca era a unui Domn al lor, Sdnislav 4. Expalitia

data 3, Tatari, ci

pregktiM in anul lurmator de regcle Bela, de frica unei not

navaliri lataresli, contra Cumanilor, Brodnicilor, Ru5ilor",
terminul de Valahi II reserva acum pentru cei din Ardeal,
expeditie pomenitl de Papa, care o binecuvinteaza5, nu poate
fi nici ea decal contra voevod ilui din Arges in primal rand,
cu viitoarea Moldova aldturi: si dat aoeasta, Dominicanii fusesera avantgarda religioasa. Se revenia in acela5i timp asupra
ideii de a se Inthri cu castele de-ale Ioanitilor Dumarea prin
1 Pentru bani si terra banalis, Timon, o.
vonia, In Maritimes ").

c.,

p. 246 (si In Sla-

Pentru Romanii banAteni in genre, Onciul,

In Rev. Ist., V, p. 41 si urm.; Frederic Pesty, Szorengi bansag es

udrmegye tortenete, 1877-8.

2 Ibid., p. 53, no. cxv. i in n-1 urmater: multitude gentium terre

Cevrin". In n-1 cxvn (pp. 154-5) e vorba de neophiti in Chevrin et
loris adiaoentibus constituti".

8 V. Iorga, Stud'i e doc., I-II, p. xvi.

t N. Densusia.nu, I. c., p. 255, no. cxcv.
3 V. i ibid., p. 260: Ituscia, Cumania, Brodnicii Bulgaria", V,
i n-le precedente,

118

Ctitoria dungreanA si balcanicA

partea pe unde credea regele el a venit , dar nu peste

Dunare

un iurus al Tatarilor 1.

Urmea.za o lunge lacuna, dupa care abia la 1278 se va

mai mentiona preclicatia la Cumani, dar e vorba acolo de
Cumanii din Ardeal, si cei Insarcinati cu convertirea for
sant acum Franciscanii 2. E un alt capitol de propaganda,
care nu ne priveste.
Deocamdall, la 1238 se capatase Invoirea Papei pentru o
cruciata, prin aceste parti, contra Indaratnicilor ortodocsi, Bulgarii 3. Ca punct de plecare trebuia consolidate acea terra que
Zemrem Zeurem) nominator"
tot rare! , unde se gra.madise atata lume, numindu-se, dupa placul regelui, si un
episcop. Pus la un loc de frunte intr'un regest din 1246, Grigore, episcop geurinensis"4, nu poate fi de Severin, deci
episcopul Banatului de acolo, care este de creatiune ulterioark
dupa Ospitalieri; de astfel, documental Insusi pare fals, caci,
data nu episcopii, dar marturii laici nu sant ca In documentul
din 1247 pentru Ospitalieri. Numai acestia, earn se pomeneste
in actul, privitor la cruciata pregatita dupa Tatari, al regelui
Bela, care spune ca Ungurii nu sliu sa ridice astfel de eetati
de piatra5, Sant deci ctitorii cetatii, care ar trebui apropiata
de karakurile" din Siria. Cavalerii cunosteau, cum am spas,
meftesugul din causa colii tehnice pe care o feicuserei In
provinciile Imperiului bizantin i care a dat In tot Apusul o
form' mai durabild cicidirilor.
Romanii qi navalirea Tatarilor.
Cataclismul tItaresc6 zdrobeste imperialismul Arpadienilor,

planul for de Imperiu latin al Ungariei. Ea libereazd pe

1 Ibid., p. 261. Cf. Iorga, Studii si doc., I-II, p. xvi.
2 Ibid., pp. 417-8, no. ccccxxxvn.
3 Ibid., p. 166 i urm.
4 Ibid., p. 175.
circa Danubium
5 Ibid., p. 240, no. cLxxxx. V. castrorum qu.
edificari facimus, cum gens nostra ad hoc extiterit insueta"; ibid.,
p. 261.

6 Pentru nAvalirea Tatarilor, si Mon. Germ. Hist., XXIV, p. 65;

Strakosch-Grassmann, Der Einfall des Mongolen in Mitteleuropa in
den Jahron 1241 and 1242, 1893; Sacerdoliejanu, Marea invasie tatarci
si Sad-Egli european, Bucureti 1933.

Valorificarea Romani lor pe malul sting at Dunarii

119

Romillnii cari piinii atunci colaborasera pe acest mal slang

at Dundrii la o activitate militara care nu era a lor.
Mongolii, acoperind cu turusul lor tot R4saritul european,
culegAnd In mijlocul unor ruine fAcute sistematic, cu sang
rece, ca sA inspaimante pe tine nu recunostea de la inceput
pe Hanul, domn a toatI lumea, omagiul Rusilor, zdrobind
sfortarea regelui polon, nu yin fArI IndoialA prin acele p4rti
de jos, ceia ce i-ar fi pus In leg4turN cu formatiunile romanegi
care nici n'au suferit de pe urma lor. Revarsarea lor a trebuit

s4 se facK peste Carpatii Bewhizi, pe uncle in chip firesc

Ru$ii Mare lui RIzboiu, viind din aceiasi steps, au clutat,
de-asupra MaramurNsului, drumul spre noua capilald a Ungariei 1.

Roger arata neted cum, peste Siretiu, cu un Bachelor, s'a aj uns

In Cara Cumanilor 12, pe child cu Cada,m se tree paduri de

trei zile Intre Rusia $i Cumania, pentru a ajunge la Rodna 3,

El iea Cu dansul $ase sate de Safi cu pristaldu14.
Contactul tataresc cu ai nostri se InvedereaZI si prin aceia
c4, Mongolii aducand cu dansii, ca potcovari $i lautari, pe
Tigani, numele lor insusi e in legAlur4 cu al oii tigAi, neagra 5,tC
cu parul cret. Deprinsi, in Asia Mica, $i cu mediul grecese,

care li-a dat atatea cuvinte $i chiar numele lor de Romi",

1 Tatarii la Szent- Le1ek, In Setuime; ibid., p. 255, no. cxcv. Despre
invasia Tatarilor In Ardeal, si Schiopul, ContribuOuni, p. 133 si arm.

(se reprodude notita de la Eplernach cu prada in Rodna, la Bistrita, In Tara Barsei, la Sibiiu, Cluj si Alba-Iulia, la Orade. Numai
Kummelburch" ramane neexplicabil).
2 Rogerius, ed. Endlicher, o. c., p. 268: Bochetor autem, cum aliis
regibus, fluvium qui Zerech diicitur transeuntes, pervenerunt ad terram episcopi Comanorum et, expugnatis hominibus qui ad pugnam
convenerunt, ceperunt terram totaliter occupare".
3 Rex Cadam inter Rusciam et Comaniam, per silvas trium dierum

habens iter sive viam, pervenit ad dictam Rudnam, inter magnos

montes positam, Theutonicorum villam.

4 Sed Cadam, sub sua protectione villa recepta, Ariscaldum (sic)

oomitem vine cum electis sex centis armatis Theutonicis suis minlibus associavit sibi, venire cum eis incipiens citra silvas" (si Barbovescu, Die Basch-Araba, in Rom. Rev., VII, p. 211, nota 1, observase cA e vorba de pristald).
5 'AOtyycivot nu ant Tigani, dupA Miscenco, Byz. Zeitschr., XXVIII,
p. 457, Cf. si Bury, Later Roman Empire, II, p. 397 nota,
7

Ctitoria dunareanA

120

i balcanicA

'Jiganii au facut sk treack asupra lor toatk organisarea Romanilor de la jumktatea secolului al XIII-lea, cu. juzii si
voevozii, de autoritate autocratick, avand dreptul sk osandeasck

$i la moarte. Portui si cmtumul pe care-1 intalnim apoi la

Domnii nostri, incepAnd cu veacul al XIV-lea, s'a p&strat
si pkna astazi la sat Tiganilor, document viu al obisnuintilor
straveehii Domnii a noastre: pkrul lung incretit, ciubotele
rosii. Si numele de Dan (Danciul)
de unde danciul
Vlad $i asa mai departe, arata cg Inca inainte de 1300 aceste
nume, aduse din Bakani, prescurtale din Daniil $i Vladislav,
si armonisate ca si Voda" din Voevod, erau de dating la
contemparanii $i inaintasii lui Snislav din Arges $i lui Litovoiu din Gorj si Hateg.
La nkvklirea Tatarilor, Rodna e oral bogat", plin de lume

germana, inarmatk, care se impragie la venirea lor, apoi

ataca, dar ispraveste prin InfrAngere. Seful tatar Cadar iea
cu dAnsul pe gerebul", contele" lor, pristaldul I. E obifnuita
asociare de Tatari a tuturor celor cari ii s'au supus. Asa procedeazk $i cu Rulenii", cu Cumanii, cu Ismaelitii, adeck
Pecenegii2. In acelasi limp c-ola lui Bochalor, hand un drum
mijlociu, intrebuintat Inca din vremile preistorio; ajunsese la.
Siretiu, pe pamantul episcopului Cumanilor" (ad terram episcopi Comanorum), unde biruie pe ar kralori s. Atunci se distruge cetatea Milcovului 4.

In pkrtile Murk$ului Tatarii dau voie satelor a-si liege

regi" tatari ca patroni. Pentru a li se procura ode de nevoie
nkvalilorii priceputi In a umbla cu populatiile supuse fac
cnezi, in numar de o suta, unul din ei fiind pentru o mie"
de sale 5. Se Intelege ck acesti cniezi nu pot fi decal, de $i
1 La Rogerius, ed. Endlicher, p. 268 (c. 20): Ariscaldus". V. si
mai sus. Si p. 282 (c. 34). Cf. decretul regelui Coloman, ibid., p. 364.

2 Ibid., p. 289 (c. 37). Dar in decretul Sf. Ladislau ei apar ca

nivte negustori orientali; ibid., pp. 327-8. Ca terani la Orade, ibid.,
g.

649, no. 41.

3

Ibid.

4 Iorga, Studii si doc

p. mat, nota 2. Pentru luarea
Rogerius, I. c., p. 281 $i urni. (c. 34).

Or UR,

5 Constituerunt canesios, id est balivos, qui iusticiam facerent et

els equos, animalia, arrna, xenia et vestimenta utilia procararent, et

Valorificarea Romani lor pe malul stang al Dunarii

121

Tatari, dar imprumutati de la Romani. Cnezii se aduna a-

proape saptamanal". Se vede cum se aduc fete la weal

canesii pentru a ca'$tiga favoarea Mongolilor 2,

Presenta unor Vlahi" intre Tatarii coboriti in Italia o adevereste, de altfel, o povestire contemporana3.
De altfel, traiul de doua veacuri supt alli Turci, Pecenegii
$i Cumanii, deprinsese pe Romani cu tot ce cuprinde ca fel

de a lucra $i de a stapani dalina asiatica a turanismului

cuceritor prin iuru$ $i dominator prin horda. In special,
coboritori ai celor cari tr5iserA in simbiosa cu Pecenegii,
Roman.ii din Secuime au oonsimlit usor sa ajute pe Tatari,
Numai faptul ca devenisera cre$tini a impiedecat $i pe

Cumani de a se Intovarasi cu fratii for turci, Tatarii. Ei

preferark sa treaca in Ungaria ca grup privilegiat la inceput,

apoi de cea mai mare infl'uent', catand a cumanisa" Cara

care-i adapostise. Plecarea Cumanilor in Ungaria libereazei Insci

si ea pe Romeinii cresculi in umbra acestui hand lure, de

la care mostenesc fi no(iunea unitei(ii teritoriale dintre Carpa(i

Dundre, cum Ru$ii liberaLi de Tatari vor mosteni harta

politic' a acestora, $i nu a propriilor stramosi. Ei erau a$ezati
$i langa. raul Cris (Kriss), sau intr-3 raurile Murasul $i Cri$ul,
fi

sic procurator meus de istis dominis Brat anus et pone mille villas
regebat, let erant canesii fere centum; ibid., p. 287, c. 35.
1

Ibid.

2 V. ediLia din Mon. Germ. Hist., XXIX, p. 559.

3 Lasam s urmieze pasagiul insui din Golubovich, Biblioteca
bio-bibliografica della Terra Santa e dell'Oriente franciscano, II,
Quaracchi 1913, II, pp. 507-8: II cronista francescano umbro,
Irate Elemosina, che ci lin la storia del duplice assedio di S.
Damiano (1240 e di Assisi 1241) attingendo alla fonte di Celano
(Pennacchi prof. Francesco. Leg.'nda S. Clarae Virginis, Assisi, 1910,
sicut nobis
cap. 21-23, pp. 30-33) le alle Suore di S. Damiano
riflerisce che nell' esercito comandato da Vitale
sorores retulerunt

di Aversa, oltre la truppa di Saracini, v'erano anche de' Valacchi e

de' Cumani, WW1 tartare stazionabe tra le foci del Danubio e
del Dniepler; Cod. Assisano, no. 341, liol. 117. Vedi it testo da not
publicato nel no. unico Assisi S. Damiano, 22 sett. 1912, pp. 33-35".
In Anna les Cracounenses breves se aratA cucerirea de Tatari a Sandomirului dupa Infrangerea Barsabenilor, Lituanilor, Ruteinilor, etc."

Dar, fire4te, nu poate fi vorba, la o asemenea data, de ai unui

Basaraba; Mon. Germ. Hist., SS., XIX, p. 666.

122

Ctitoria dunAreana si balcanicA

sau de ambeLe parti ale acestui ran, sau Intre raurile Timis
ai Maras" 1.

In chiar misamea ode convertive a Cumaniei cu mandat

apostolic" fusese originea pretentiilor unguresti asupra versantului sudic al Carpatilor. Dar, In fata Tatarilor, Cumanii
amenintati fac omagiu regelui Ungariei la care se adapostesc,
pentru Cara lor cea veche2. De acolo si nu de la tine stile ce
Inlocuire a unor drepturi bulggresti, neexistente, vine deci
nexul dintre Romani $i Coroana Ungariei. Domnii roman ei
Insii sant, de alminteri, in sensul intim al puterii lor, continuatorii Hanilor cumani, al caror nume chiar 11 imita In
Basgraba, Intocmai cum acei printi rusi, biruitori ai Mongolilor, intra imediat In notiunea de Stat a acestora. Acolo la
'Pisa ei apar cu darurile lor de vasali.
Cumanii, trecuti In Ungaria, intaiu ca fugari cu. privilegia,
In curand se vor simti stapani, prin casatorii, prin Imprumutarea modelor lor, devenind astfel ce au fost sefii germani
fat's de vechea Roma sau garda tura. fatg de califii din Bagdad.

Dar, In noua patrie, acesti purtatori de cgciuli pastreaza

multe amintiri din viata lane. noi. Titlul insufi de jade at
Cumanilor", al unui Matei Cskk, Palatin, conte de Pojon 3,
nu vine oare de la vechile noastre jude(e?
Acolo in Ungaria ei apar, de si la inceput nu erau pustori, cu turme enorme ca ale noastre, care stria. samandturile 4. Dar stau tot In corturile lor de pasla.5. Asa raman
pana la oranduirea lor definitive, impusa de Biserica, la 1279 6.

Franta de cruciata a Ospitalierilor i Romanii.

Tatarii 15i retrasera. valid tot asa de jute cum it aruncaserg,
dar ce amintire au basal ei la Bulgari se vede dupg. o notita
1 Ibid., XXIX, p. 561. Erau sapte semintii (generaciones), ibid.,
p. 562. V. $i Flejer, o. c., V2, p. 514; Iorga, in Mem. Ac. Rom., 1928:
Imperiul Cumanilor .5i Domnia lui Bdsdrabd.
2 Astfel dispare arguinentul lui Hiinfalvy, o. c., p. 87, nota 1,
cif Bela-si zice rege al Cumaniei" la 1233, pe and fuga Cumanilor
In Ungaria e numai din 1238-9.
3 Marczali, o. c., p. 647.
4 Rogerius, la Endlicher, p. c., p. 258, c. 3.
5 Ibid., p. 261, no. 8.
z Mon. Germ. Mist., loc. ull. cit., p. 554 si urm, Iii vor taia
parul si barba.

Fig. r4. Fragment de inscriptie de la biserica mined din cetatea Severinului.

Fig. r$.

Inscriptia de la magi rea Cosustea (Motru).

Valorificarea Romani lor pe malul stang al Dundrii

123

In care ei sant infatisati ca atei"1. Regele Ungariei revenit

din fuga sa can.a. la malurile Adriaticei, dorind sa-si refacti
legatura, s'a Intors apoi la politica lui Andrei al II-lea, pe
care o copiaza In total.
Deci aceiasi grija de formatiunea unitary a Sasilor din
Ardeal, aceiasi preocupatie de ce se Intamp la la Rasarit, aceiasi
alegere a Severinului ca punct de plecare pentru o noun ofen-

siva In Balcani.

Dar i se pare ca episoopul si Banal nu sant capabili sa

Indeplineasca o functiune military asa de grea. Ii trebuie
o militie de mult organisata, de o discipline sigura si deprinsa
a luc.ra In Orient cu eterodocsi si greci"2.
Ordinul Teutonic era acum in Prusia, si cele savarsile acolo
au trebuit sa-i dea tanarului, dar pAtitului rege Bela al IV-lea
pareri de rau ca s'a rapt vechiul pact al lui Andrei al II-lea.
Templierii Imbogatiti, can vor fi in curand distrusi pentru
imoralitate, nu erau utilisabili. Dar, cum lucrurile mergeau
catre deplina desfacere a Statului de cruciata din Asia, Ospitalierii, calu.garii francesi ai Sfantului Joan, erau dispusi sa
trimeata macar o parte dintre ai for pentru aoeastalalta crudata, europeana. Proiectul de asezare al Ospitalierilor la Severin trebuie pus in legatura si cu donatiile pe care li be face,
tot atunci, regele Przemysl Ottokar in Boemia3.

S urmarim in toate amanuntele acest contract.

Actul din 2 Iunie 1247, pecetluit cu hula de our si intarit
de Papa la 1250, priveste toali Cara Severinului" (totam
terram de Zevrino), cu muntii ce se in de dansa si tot ce
1 In Franchi de' Cavalieri si I. Litzmann, Specimen codicum
graecorum vaticanorum, Berlin-Lipsca 1929, p. xit, no. 24: 4yoecicion

, naeob-aa 6bI2og Scd eswaoeov yeapparocall peed TO budeopt)v sthv Maw

Taesdecov, Baaaeriovrog dv Tfi BovAyaelcc Kallticcivov soil 'Aadv, vlov 'Iwdvvov

soil 'Aadv, sic 1.57rieneeov, iv h syrva' [1243] fivaocridivogi d.

2 Harta d-lui Homan, I. c., la pag. 208, are in presintarea Ungariei

oligarhice, 1301-1310", un Baszaraba", ca oligarh" ungur pe toatA
Muntenia si dincolo de Milcov, tar in Oltenia un Vejtchi Tivadar",
cu semn de intrebare, ceia ce e ridicul.
8 Delaville de Roulx, Cartulaire General de l'Ordre des Hospitaliers, pp. 660-1. Petru de Aragon li da corpus et animam meam...
in vita et morte" (an. 1200); ibid., p. 690.

124

Ctitoria dunareanA i balcanica

atarna de ea"1, cu chenezatele" (kenezatus), adeca judetele.

Ale lui Joan $i Farca$ merg panx, la rani 0102, dar jumatate
din venituri Bind $i de acum tot ale regelui. Dar se lass, la
miiloc, tara judetului" (terra kenezatus) lui Litovoiu Voevod",
care e recunoscuta ca neputand ft detruitil: pe care o Mani
RomAnilor"3. Aceasta tarn e legata cu Hategul 4;
$i se da
Cavalerilor jumatate din veniturile care, acolo, revin Coroanei.
In acelea$i conditii", in cas de cucerire a Cumaniei,
pro-

gram de viitor
e $i tara lui Seneslav", care e intitulat
voevod al Romanilor" (terra Szeneslai Vaivodae Olatorum),
calificatie nationals care lipseste la Litovoiu: aici, de la rucerire, timp de un siert de snob Ordinul va strange veniturile
toate, ca ss revie apoi Coroanei. Cetati se vor ridica acolo.
Deci Oltenia era sa se prefaca inteun teritoriu de cru.ciala
ca acclea din Siria, intr'o noun Franta orientala, cum peste
putin se va face in insula Rodos5.
Cucerirea Constantinopolului de Mihail Paleologul $i ictiu-

nea de Impacare cu Apusul caiolic a basileusului restaurat

adarnicege apoi ideia Sfantului Imperiu Roman de natie
ungarick In Orient.

Iar regatului ungur i se ivege in Apus un rival de temut

in acel mare rege boem, stapan pe teritoriile austriece, care
fats de Ungaria reiea politica agresiva a Imparatului Henric
al IV-lea. Departe de a putea sa desfiinteze pe Romanii liberi
printr'o cruciata a Ospitalierilor, regele Ungariei trebuie sa
recurga la dans* mai c-urand decat la elementele sup use
din Ardeal, in bat5lia de la Kresscnbrunn. A fost un moment
cand se putea crede ca regatta arpadian se va pierde.
Aceasta a dat fire$te aier conducktorilor roman, cari, la
1 Cum Alpibus ad ipsam pertinentibus et aliis attinentiis omnibus.
2 usquie ad fluvium Olth" (forma e romdneascii).
3 Quam Olatis (= Olacis) relinquimus." $i aiurea: praeterquam in

terra Lytvoi" (nu infra Lytva").

' Ab Olatis terram Lytvoi habitantibus, excepta terra Harszoc
Hatszoc).
5

V. i form Olteni afard* din Oltenia, in Rev. 1st., XIV, p.

urm.

c.4 .7,b1r

Fig. z6.

TeracotA de la Curtea-de-Argeg.

Valorificarea tomanitor pe malul sting al Dunarii

batranetele lui Litovoiu I 5i ale fratelui sau Barbat

125

de Uncle

Raul-lui-Barbat, evidenta amintire, nu de proprietate, ci de

lupta
vor avea In fata for nu puternicele forte regale, ci,
adaugindu-se $i lupta dintre regele Ladislau 5i fiul sau Stefan,

instalat separatist In Ardealul dominat de tot felul de m4stri, mesteri", dupa moda Teutonilor Si Ospitalierilor 1n$L3i,
numai astfel de elemente periferice, locale.

Magistrul Raimbaud Incheie deci o Intelegere cu Bela, prin

acest karak", ca in vechile staipaniri
care i sle da cetatea,

siriene ale Ordinului , al Severinului, cu drepturile regale

asupra juailor $i voevozilor locali, Litovoiu Gorjeanul, Ioan
5i Farca$ (adeca V'Alcea, de unde judetul 2 Wadi) de langa
dansul, dar nu se pomene$te 5i Roman care a dat numele
judetului Romanatului , cu venituri la pescariile de la Celeiu,
ceia ce arata o exploatare sistematicA, o cAlatorie continua Cu

carale spre Hateg, si se pone In vedere avantagiile In ce

'ask mai 1nalta
priveste productia de grane, cu mori cu tot,
de exploatatie agricola. Boierii 1i vor fi supusi Cavalerilor. Un

ajutor militar se poate astepla $i de la Sanislav din Arges.

E vorba si de un rost militar al Romi2nilor, can vor lupta
solidar cu cavalerii. Si sant nobili" In fruntea lor, maiores

terra", mai marii terii".

Sant aoolo: biserici, mori, pe langa. case (aedificia), ogoare

(agriculturae) ce s'ar mai face, locuri de pescuit in Dunare

i locul de pescuit de la Celeiu" 3. Ocnele nu sant Insa exploatate, caci se prevad transporturile de sae mergand din
Ardeal catre Bulgaria, Grecia $i Cuma.nia".
Cavalerii trebuie s,a colonisew, In donalia for 5i aiureab
dar fara a soormoni pe Sa$ii salt alii Germani ai regelui.
D-lui I. Conea, in cartea citata, i se paella ca ar trebui creati
doi voevozi Litovoiu. Dar eel oe putea sa aiba treizeci de ani pe
la 1250 ar fi avut mai putin de saizeci dupla 1272.
2 Si d. I. Conea inclina a vedei perpetuarea numelui lui Farcas
1

din diploma de la 1247" in al pasului Valcanului; But. soc. de geogr.,

1933, p. 88, nota 3.
a In pasagiul: super iudiciis ad inhabitandum terram iam dictam

aliunde vententibus" se pare ea e vorba de juzii", de chenazir

colonisatori.

Ctitoria dunAreana qi balcanica

126

Harta acestei provincii e dunareank, pornind de la debuseul

la Adriatica, Scardona, cu o mosie vecina, apoi de Tanga Sem lin

(Zenilen"=Zemlen"), -uncle e o terra Woyla", al carii nume

e identic cu al Voilei fagarasene (ea era pang. atunci supusa
oetatii Carasului). Urmareste pescariile producatoare de venituri 1. Ea se ridica apoi spre pasurile din VAloea si tinde
spre Bran, cum o dovecleste punctul de sprijin de la Feketig"
care se pare a fi Feketehalom, holmul negru", adeca de la
Codlea (dupa numele sateanului roman intemeietor al satului;
cf. Praslea, etc.).
0 suta de cavaleri, fireste cu scutarii Tor, trebuia sa vie
imediat. Regele-si asigura, in casul cand ar fi atacat, ajutorul
unei cincimi din ostasii acestei Teri "; in cas de campanie
regala, nu numai In Bulgaria $i in ce se numeste Gre,cia",
dar si In Cumania", care nu e acum decat Tara-Romaneasca
a lui Sanislav, Cavalerii vor avea partea de prada corespunzatoare cu aportul for militar, $i se prevede ca va fi-

gura in avangarda, ca straji pricepute, o treime din forta

military a provinciei Ordinului. Dreptul asupra Cumaniei care

s'ar cuceri trece Intreg, afara de tiara lui Sanislav, asupra

care s'ar Intinde astfel pana la gurile Dunarii 2.
Dincolo de Cumania sant Tatarii, contra unei Intamplatoare
navaliri a carora se vor trimete saizeci de cavaleri (cincizegi
pentru ca sa apere oetatile de hotar contra vre, unor dusmani
Ordinului,

crestini).

Cum Ordinul atarna de Papa, acesta, facAnd s se copiehe,

cu greselile neaparate 3, pactul, It trimete Sfantul Scaun, care
acorda, dupa cativa ani, bineouvantarea sa. Papa Inocentiu

al IV-lea a putut fi $i un sfatuitor al intelegerii, ca unul

care, in lupta cu Imparatul Frederic al II-lea, Inseamna o
noun pornire agresiva a Papalitatii, trimetand si emisari la
Mongoli, ca Joan de Plano Carpini. E interesanta concorPiscationes Danubii ac piscinae de Cheley.
fi dAruit Cumania ca
oltene: contulimus praeceptori", etc.
1

2 Forma e ca i cum s'ar

judetele

8 De aid lituon pentru lituoy qi terra litua pentru terra lituoi.

Editia N. Densusianu 1. c., i Zimmermann-Werner, la aceastA data

de 1251, nu introduc indreptarea la care, de la prima vedere a

actului, m'am gandit. Cf. i Iorga, in Reu. 1st., XLV, pp. r-8.

Valorificarea Romilnilor pe malul stang al DunArii

127

danta cronologica, prin care acelasi Papa, la 1245, Imparte

Prusia cuoerita de Teutoni, incl. In luptA cu Lituanienii 1ui
Mindog, Mimic" Moldovenilor, cari erau deci atunci in (gra lor,
aducdnd creftinarea acestor pcigelni lituanieni, al cciror ef e

fcicut rege de ccitre Papa, intre Cavalerii Insii 5i intre episcopii cari-si pAstreaza drepturile, evitanda-se astfel un conflict

ca aoela care adusese plecarea Ordinului din Tara BArsei; o

facea 5i pentru ca asupra acelorasi Cavaleri plouau atunci
si privilegiile marelui du.sman al Romei pontificate, Imparatul. Si, iarasi, e momentul cand Ludovic al IX-lea e Indemnat la cruciata sa din Siria si Egipt '
Se pare ca Ospitalierii,
pentru can Romanfi n'au nici
un nume, Teulonii, de loc Nemti, cum s'a crezut, flind numiti

mai tarziu in cronici: Crijaci,

n'au putut ramanea din
motive de istorie general', de care nu s'a tinut samA panel
acum.

In adevar, pana la cruciata franoesa, ei erau in conflictul cel mai ascutit cu Teutonii, cari cautau sa-i izgoneasca
din Orient. Dar Slant-al Ludovic incepe acolo, In Egipt, uncle
re(inuse peind in 1253 toatel ; uterea Ospitalierilor, o impacare

Intre aceste dou5. militiii. Pe de alti parte actiunea mondiala

a Sfantalui Scaun Inceteaza cu moartea, In 1254, a ha Inooentiu, ai carui sucoesori slabi se pregatesc de Ingenunchere

fata de soul rege frames al Neapolei, Carol de Anjou, si

de mutarea la Avignon. La 1269, Ospitalierii se gig. In cra.ncena lupta cu Templierii, pe cari reusesc a-i bate.

1 Cand Ioanitii, Ospitaliorii francesi, isi cautau o asezare dupl ce

pierdusera situatia din Palestina si nu aflasera pe aceia, statornica,
din insula Rodos, un privilegiu al lui Rudolf I -iu catre ci, In Arch.
far Kunde Osten-. Gesch.-Quellen. XIV1, p. 344, no.

155.

CAPITOLUL V.

Imprejurari ardelene in secolul al

In legatura mai ales cu noile campanii contra Bulgariei in
agonie, pe la 1270, Ardealul, apoi si alte pg.rti locuite de Romani tind a se desfaoe In formatiuni autonome, cel d'intkiu
oprindu-se la aceasta fas4, pe care 0 ua pcistra pcind la schimbarea dinastiei ungare, celelalte mergdnd pcinci la independent&

Pentru Ardeal, scisitmea era mai veche. Si Bela al IV-lea

(1235-70) apare ca Dei gratia et voluntate patris rex" 1. Cu

titlul de rege at Cumaniei 2 pe pecetea de aur, e evidrnt

ca acest rege se credea stciptin pe ambele laturi ale Carpa(ilor. Titlul Bulgariei apare cu Stefan al V-loa (1270-2) 3, dar
Ladislau al IV-lea (1272-90) irwl are 4, tot asa nici Andrei
al III-lea (1290-301) 5, ultimul din semin(iia sa, biet strain,
venetian, adus in puterea dreptului de mostenire.

Dar peste putin In aceste regiuni de la Sud, dupa trecgtoarea inoereare de nou Imperiu a Sarbului Stefan Dusan,
va Incepe o epoc6 de concesii $i anarhie, pe cand in Nord, cu

toata disparitia, nu numai a autoritItii regale ungare, dar

si a dinastiei insesi, implinil Intaiu cu surogatul acelui de-al
treilea Andrei, sufleteste un Italian, care $i trage drepturile
dupl femei, formatiunile secundare se vor desvolta, evoluand
catre independents.
1 Marczali, o. c., p. 420.
2 mid., pp. 450-1, 506-7
3 Ibid., pp. 548-9.
Ibid., pp. 564-5.
5 Ibid., p. 657.

impnejurari ardelene in secolul al XIII-lea

129

Raporturile ,cu Bulgarii, la cari va ajunge a porunci un

cioban vlah, Cucurbata sau Lachanas1, supt ocrotirea Tatarilor, sant deci acelea ale unei continue ofcnsive ungare. De
la un timp se produce si chiar o simbiosa serbo-ungureasca:
Stefan Dragutin e cumnat cu Ladislau al IV-lea 2.
La Rasarit, se da o lupta cu Tatarii pe vremea lui Stefan
al V-lea, sub castro Turozkev", Cumanii fiind alaturi de
navalitori 3. Tolusi, de la limanul Nistrului liana in Bulgaria
dunareana Tatarii au ramas 4 si Bizantul rapede decazut ii
tolereaza si-i maguleste.
El ti insela adesea, dandu-li f.mei de ream prost, ruin

spune Dionisie Eclesiarhul ca s'a facut in Bucureslii secolului al XVIII-lea cu Turcul care cerca boicroaice si capata lemei de strada, Bulgarii se ridica de supt apasarca for
Boar prin intrigi bizantine sau prin rascoale popttlare, cia
banul care ica tronul bulgaresc insemnand o incercare de a
reveni la ce au fost Asarisstil. In aceasta Bulgaric, de altfel,
ciobanii if au nici acuma vre-o autonomic de grup, pe eand
ei war ca VIalii" in miscare prin dipromel3 regilor sarbi 5.
Se poate zice ca la sfarsilui secolului al XIII-lea, in Ungaria

cumanis'ata, care nu mai e sprijinita pe o singura flak,

poporul romanesc Isi are si el rostul, intr'o situatie de parilate
chiar cu Ungurii colonisati.
yreaga istorie a Terii-Romanesli, de la nereusila colonisArii
francese la Severin, e determinate astfel de decaderea Slaltr
lui Bulgaresc, ceia ce provoacil in acela.3i limp o intindcre spre

Rasarit a mlui sarbesc, ajuns la o coroana regale, data. inMu de Papa, si o coborire spre Sud a unci Ungarii, cu an

rege batran si unul tanar", lucru pentru care, ca punt de

I V. Asupra lui Kordokuba" Hurmuzaki, Fraym zur Gesch. der Bitmeinen, I, p. 138 i urm. Dupit Canini,Acixava,Inseamna toate plantele

comestibile, in opositie cu ierburile salbatece care nu sant de folos

i cu ierburile stricatoarei; EL etym., p. 48, nota 2. Un van Cucurbete
In Banat; Aurel Tripon, Crisana, 1936, p. 139.
2 Jim6ek, in Byz. Zeitschrift, XVII, p. 181.
3 Zimmermann-Werner, o. c., I, p. 163, no. 230.
4 V. i G. Bratianu, Vicina, din Buletinul frances al sectiei istorice
a Academiei Romane.

5 Hasdeu, Arch. 1st., III, p. 85 i urm ; cf. Hunfalvy, b. c., p. 73.

130

Ctitoria dunareanA

51

halcanid

prevedere, Ardealul capAtA, pentru Intaia$i data, un mare rol.

Fata de campaniile care due stile tanarului" Stefan Oita

la Plevna, ceia ce presupune o legatura au Teleormanul romAnesc, Litovoiu trebuise sa ieie o atitudine. Rasp Mit, se
pare, cu promisiunea terii Hategului, el va ajunge la un conflict cu regele tocmai pentru aceast4 posesiune $i va fi batut,
Impreuna cu fratele sAu Birbat1.

Se pare a Domnia din Arge$ a urma$ilor lui ,Sanislav

nu antra in acest conflict, $i aceasta h permise o Intarire prin
care putu s ajunga. la Insusirea, Wei de pe atunci, a judetelor
de dincolo de Olt.
Se IntrebuinteazI de fapt in acea lupta, pentru stapanirea
Hategului $i a partilor inidorene, Romani contra Romani lor,
cad, dupA 1270, Litovoiu 2 $i fratii, Intre can acel BArbat, sant
ataeali $i batuti, Voevodu1 Insu$i cazand, de un magister
Gheorghe, fiul lui magister Simon, de pe Tarnave, ambii poate
niste chenezi.
De altfel, numero$ii inagistri din regatul ung,uresc al secolului al XIII-lea ramAn totu$i Wet o enigma. In Italia de Sud

maestri dei borghesi jowl un rol asamanator in ora$e 3.

Care era, In acest timp, situalia Ardealuilui?
In timpul din urma. al Domniei regelui Stefan $i la inceputul aceleia a regelui minor se bitalnesc demnitari ardeleni de o fnalta situatie in regat. Astfel, dupa Sasul Albert,
conte de Sibiiu, care e $i magister agasonum, un Ladislau,

Ungur, care, conte de Baranya In rAndul Intaiu, e Si de

Sibiiu $i, mai ales, jude al Cu.rtii regale 4. Urmeaza run Ale xandru, care e numai conte la Sasi.5. AlAturi, la Rodna Si la

Bistrita, e alt span, Paul, care poartA calificativul, luat de

la Ordinele din Orient, de magister6; de altfel la Ttircla e o
Casa a cavalerilor cruciferi" 7. Pe eand un Petru, tot ma1 N. Densusianu, 1. c., pp. 454-6, 457-9, 483-4, n-le cccxvi, ccexvn,
CCCLXXXIX.

2 Un Litu, la Mihai CostAchescu, Doc. moldouenesti, I, p.

3 Amarl, Storia dei Musulmani, III, p. 289.
4 V. Zimmermann-Werner, o. c., I, la dateie de 1272-3.
5 Ibid., p. 124, no. 170.
6 Ibid., p. 171.
7 Ibid., p. 129, no. 180.

4.

imprejuritri ardelene in secolul al VIII -lea

IM

glister agasonum, e oonte de Sibiiu 1, la Severin sant Band

Paul, si Laurentiu2. Voevozii Ardealului apar mai rar, la
1276 locul Bind ocupat de un Matei 3. Clujul e confirmat In
acest timp Bisericii din Alba-Iulia4.

Se adIugia la aceastl tulbure stare de lucruri oa Lorand

sau Roland, fiul lui Marcu (March), avand un cumnat cu
numele ortodox de Grigore, se ridicase impotriva regelui in
Tips si, ajutat de un Ban cu nume slay, Gilmich", ocupase
tara Nyr dincolo de partea de la Tisa piing, to partile Ardealului" 5,

S'ar putea /ntampla ca Litovoiu6sa. fi pornit un atac contra

regelui in intelegere si cu aoei Cumani rebeli, pa cari, cum
vom vedea, regele-i urmaresta pans in locurile peste Carpati
unde se va Intemeia Moldova.
Lupta cu dansul se aseaza in primii ani de Domnie7 ai lui
Ladislau al IV-lea, Inca minor. In actul regal care o aminteste, stapanitorul de tail", care avea toall valea Jiiului, Titt
e infalisat de loc ca un dregator rebel, ci ca un adversar de

temut, said unei familii, cu aparenta de dinastie: vechiul

calificativ de cnez voevodal" a disparut; Lilovoin. e Voevod

Voevod, nu ca fruntasii de sate din Ardeal, deckzuti din

vechea putere sau creati, cu titlul aceleia, de regele ungu,r, asa

cum Roma veche crea regi germani ai ei, ci un voevod de

calitatea celui, mai ales atunci asa de puternic, al Ardealului.
1 Ibid., pp. 135-6, n-le 190-1.
2 Ib:d., p. 135, no. 189; pp. 136-7, no. 192.

3 !bd., p. 129, no. 182. Un Opottr (Apor) la 1283, ibid., p.

146,

no. 205. Apoi Roland.

4 Ib'd., pp. 127-8, no. 178 Alte daruri aceleiasi Biserici, ibid., p.
132 0 urm.
5 Terram Nyr, ultra partem die Tyza usque ad partem transylvanam; N. Densusianu, I. c., I, p. 454. Pentru un Dorman, ibid., p. 455
i aici, mai departe.
6 Alti Litovoi pe la Clopotiva, in acelea0 parti h6segane; Iacob
Radu, Istoria uicariatului greco-catolic al Hategultri, Lttgoj 1913, p.

184. De altfel, cum am vazut mai sus, 0 in Moldova chiar.

7 Dum regni sumus gubernacula adepti"; cum nos in etabe

puerili post obitum karissimi patris nostri regnare cepissemus"; N.

Densusianu, I. c., p. 454. Cf. ibid., p. 57. Domnia incepe la 1272;
actul e din 1285.

Ctitoria -dunareanA "gi balcanie

132

El std. 4n fruntea fratilor ski" 1, dintre cari Bkrbat 8 n'tung.,

tnrul. El stapaneste o ohrecare parte a regatului nostru dincblo
de Carpati2".
Apoi, cand Litovoiu dispare in luplk
Joel d'intkiu Domn
roman clzut in hpararea mosiei sale , regele nu:-$i trimete
dregatorii In acea oarocare parte a regatului sau". Barbat,
prins, adus inaintea lui Ladislau, capkta Infeudarea cu Cara

sa de bastink, In schimbul Boar al acelui tribut" pe care

fratele situ, crezandu-se desfut de ()Hoe rlegalua si seidit
de once temere prin minoritatea regelui, 11 refusase. I se
smulge insk un mare pret de rascumparare.
Starea Ardealului ramanea cu totul nesigurA. La 1277 Sasii
distrug Alba-Iulia, ucigand pc clericii de acolo 3. La 1288 regele Ladislau e in Brasov, caruia nu i se spune oras (Braso") 4.

In schimb pkrtile dunarene ale 011eniei se consolideaza. In

aeest veac al XIII-lea, Sf. Sava, in tipicul manaslirii Stadenita, recomanda sa se compere, nu numai pe margenile Zotei
balcanice, dar si pc ale Duni-ft-it, pastole. Deci Dungxea era pe
la 1200 molivul unui mare negot al poslelui, ceia ce Inseamnk

o activilate de pescuit pe ambale maluri 5. De allfel,

Yi

multime fara- episcop se constata in Cara Severinului6.

Un nou punct de plecare pentru supu.nerea Sud- Estulul

european buzduganului unguresc fusese infiintarea acestui nou

Banat la Severin, ceia ce Inseamnk pregktirea pentru oonparea Bulgariei care dupl. marele Tar loan Asan $ubrezia
rkpede 7.

Acest Banat cuprindea In el si o Incercare de a supune

formatiuni romanesti voevodale pe care le Intalnim dup4.1240,
1 Cum fratribus suis; ibid, p. 457.
2 Aliquam partem de regno nostro ultra alpes -eiistentemi ibid.,
pp. 454, 457.

3 Pasagiul reprodus i la Schiopul, Contributiani, p. 154.

I Ibid., p. 56.
5 Spisi Su. Save, ed. orovie, Brad 1928, p. 125, la Miloie M.
Vasie, in Revue' intennationale des etudes balkaniques, an. II, torn.
I-II (3-4), 1936, p. 93.

6 Theiner, Mon. Hung., I, p. 166 (an. 1238).

7 D. Homan, o. c., II, la pagina 144, Intinde Banatul iSe.verinului
pe toata Oltenia, avand la RAsArit Cumania. V. qi ibid., pp. 146-7.

Imprejurari ardeleue in secolul al XIII-lea

133

dar care sant evident mai vechi prin insusi faptul ca hu

Infra in asemenea inovaIii de sislem ungar, Deci inaintasii
lui Litovoiu din Gorj 1i Hateg, lui loan din Da lj, lui FarcaSValcea de la Olt, lui Roman care a dat numele Romanatilor
(y. Craguieva(, Crusevat, etc.), ai lui Seneslav sau S' nislav
de dincolo de apa Oltului,
de care ne vom ocupa in alt
capitol, cand ei apar in lumina documentelor unguresti,

dominau si_ atunci prin aceste locuri. Dovada e si in actiunea, contemporank a Sfantului Scaun care caut4 a opri
pe acei pseudo-cpiscopi orlodoc$i can smomesc pe niste credinciosi calolici ce nu pot fi aiurea decal In west teriloriu de
alaturare si rivalitale. Dar am spus CS episcop fain stkpan
laic e de loath. itnposibilitalea.
Cute un episcop calolic de Severin ni e cunoscut1. Isloria
.

Banatului a fost Meta. de la primul Ban Luca, din 1233,

care lupla cu Bulgarii, cetatea fiind intaiu pierduta,, apoi
reluatk la 1238. In jur sant de sigur Inca. de pe atunci cnejii
autonomi, asupra carora ne vom opri la cercetarea rosturilor
aceslei yremi2. Numai de la 1260 lupla cu pulgarii, din alit
dinastie, cu centrul in Vidin, va reinc:pe3; la 1260, vedem
Romani 'upland contra regelui Oltokar Cehul in oastea regelui Ungariei 4, Si am ar4tal aiurea ca s'ar pulea ca intre
Ctunanii can In aceaslil vreme represinla unul din marik

mijloace mililare, $i ofensive, ale regalilaiii ungare decazule

fi fost 5i Romani.
Dar, cuprinzand Cumania, IntinzandU-se la Bulgaria, aceasla

regalitale se barbariseazd. De aici fundul ascutit de aciula

cumana cu care e infAltisat in Chronicon Pictum regele Ladislau CumanuI5,
1 N. Densusianu, I. c., p. 240, no. eLxxxl. Cf. Iorga, Studii si doc.,
1i Candea, o. c.
2 V. Kemeny, Ueber die chemaligen Knesen and Kenesiate der Walaellen zn Siebenbiirgen, in illaggzin fur die Geschichte Siebenbilrgens, H
(1$46), si I. Bogdan, In Arch. f. slay. Phil., XXV, i Menz. Ac. Born.
1903 (si pentru cei din Serbia).
8 Pesty, o. c. Cf. i Joh. Heinrich Schwicker, in Literarische BeI-II, Prefata, p. xviu

richte aus Ungarn, II, p. 609 si urm., precu.m Si bunul resumat din
Dragalina, 1st. Banatulni d6e Severin.
4 V. Iorga, Acte et fragment,e, III, p. 76 si nota 1.

5 Marczali, o. c., p. 567. $i cortul, ibid., p. 572.

134

Ctitoria dunAreana

gi

balcanicA

Cumanii vreau, de allfel, cu tolii sa treaca la legea crestina.

Felul for de viala in horda, chiar dacl ar fi primit unele

modificari, cere neaparat o populalie supusa, care sa manceasca pentru dansii. Ea a trebuit sa joace fala de stapAni
rolul crestinilor romanici slavisali de pe malul drept al Dunarii In crestinarea Bulgarilor.
Din nou in aceasta regiune, comanda fiind ungureasci, se
could, evident, a se Intrebuin(a elemental romdnesc, de bash.

Nu se poste sci nu se pule in leg Vara' aceste manifesteiri. con

cordanle, ale deosebitelor pcirfi din Romdnime 1.

De altfel cu Rostislav de Cernigov Tthao; OIipo- (Or) al

lui Teodor Laskaris
cu acest ginere al lui Bela al IV-lea
aclitinea acestei regalitali care-si are si ea vasalii Linde 5i
spre Est, de-asupra viiloarei Moldove 2,
Sa Incercam a fixa campul tkutei locuinli romanesli.
Brodnicii, oamenii de la vaduri" 3, erau 5i mai departe in
locurile nude nu-i Inlocuise dominalia directs bizantina a lui
Manuil Comnenul, care andva trecuse pe aici spre Moldova,
unde, in legatura $i cu viala politica a Rusilor din Haliciu,
a vrut sd conlucreze cu ei contra Ungurilor.
Indala se vor vedea in Oltenia, nu rasarind, ci numai introlnd in harta cunoscuta as creftineitiiiii apusene, judetele $i,
alaturi de ele, pesle OR, Domnia de la Arge$,
evident cu
lolul aliceva decal nige improvisalii dupa plecarea Tatarilor,
cari. cum am vazut, n'au strabatul, ingrozit si pradat aceasta
regiune.

Tol asa, cand se produsese in Pind rascoala ciobanilor, indata sefii se adresarA, urmand ac2luiasi curent spre Rasarit a

Apusenilor, catre Imparat a catre Papa. Solidaritatea nu e

numai in manifestarea energicd, dar fi in orientarea miscirii.
Prin parlile Vidinului unde trebuic sa se admits acea abe1 Reiszig, IV, Bela Kirdly es a JOnoslovagrend Magyarorszdgon, In
Szdzadok, XXXV (1901), pp. 534-5; Mauriciu Wertner, Az elso havasuite-1dt vaiddlc, ibid , p. 675. Intnebuintati IntAiu in Aurel Sacerdo(eanu, In Arhivele 011ardei, XIII (1934), p. 276 i urm.

2 Arch. f. sl. Phil., XI, p. 622 i urm.; Byz. Zeitschr., IX, p, 569,
3 V. N. Densusianu, 1. c., pp. 74-6, no, Liv; p. 102, no. Lxx qi pp.
259-62, no. cxcix,

ImprejurA.ri ardelene in secolul al XIII-lea

135

zare a Cumanilor pe care o aratl. localitatea Vadul CumaniTor, adeca stApkaipea for permanent' asupra acestui vad, se
continua o legatura cu Imparatia" vlalta",
si astfel se
complecteaza harta.
E firesc deci ad incci de mult in aceste pdr(i Ilene, disp date
intre Bizantini # apoi Vlaho-Bulgarii, urmaii lor, de o parte,
fi Ungaria, de misiune apostolicd latind, de alta, an trebuit sd
se creeze arganisa(iile locale autonome pe care ni be uddesc,
dar ca nite lucruri de un mai vechin trecut, pr'ivilegiul acordat
de regele Ungariei Caualerilor franoesi dupd 1240. C5.ci, repel,
data voevodatele si jud34ele de la 1240 ar fi fost create duped
Tatari, ek ar fi reprosintat o iorma ungureasea; existenla formei
romanesti arata marea for vechime, socotitl ca indestructibil5.

Oriunde Insd elemental romdnesc iese la iuealci acum. Intre

$i 1235 aflam in registrul Orhzii 1 terra Bogdan", mai

multi Bogdani", un Ludomir, un jude Simon voevodul (Uoyanada" = Uoyavada) 2, un Costa, un Neuca Voevodul" (Uaiuboda"), un Ioachim (Ioacyn"), un Zoboslav, un puternic
1201

anume Voevodul" (..potens nomine Voiavoda") 3, un Milos, un

Bucioc (Buchuk"), un Bot (si Rota), un Iordan, un Prodan,

un Micu ( Micus"), un Cosma, un Ponici (filius Poneci"),

un Budu, un Ban Ocyus, un Leca, un Vid, o Draga (Deraga"), un Roman (Roma"), un Mogos (Mogus"), un Stan,
un Andrei al lui Serban (Scerben"), care vrea sa. mearga
la Ierusalim $i se desparte de nevast5.4, un Giurgiu (Gyurg"),

voevodul-conte de Doboca" 5, un Man, un Buda, un Voda

fiul lui Farcas", un Moga (Mog"), un Tihomir (Thohmer"),un
CrKciun (Crachium", si Crachinus"), un Ciorna (Ghurna"),
un Scorcomir (Scorcomer"), un Micu. VanAtorii de zimbri
din satul Ypu" par a fi Romani6.
In aoeste parti era 5i mInastirea, devenita calolicg, de la
Toplita (,,Taplucia") 7, un sat Bogata (Bogad") 8, un altul
1 Pentru registrul de la Orade, H6man, o.
2 Endlicher, o. c., p. 648, no. 35.
3 Ibid., p. 650, no. 44.
4 Ibid., pp. 699-700, no. 240.
5 Ibid., p. 716, no. 304.
6 Ibid., p. 723, no. 330.
7 Ibid., p. 650, no. 41.
8 Ibid., p. 654, no. 54.

c.,

III, pp. 451-2.

16

Ctitoria dunareana i ba.lcanieli

Lambul (Dumbul")1, o Crasna (2,Carazna")2, un sat Qestest" 3 altul Cornust"4 deci Costesti, Cornesti, un, Besineu
(,,Beseneu") 5, un Guernezt"6 (Garnesti), un Mogos Morta" '.
Dupa statutul din 1370 al capitolultui din aceiasi Oracle,

RomAnii dau dijme de la turme, cu oaia de la Santa-Mria

si calul de Anul Nou, dar si de la porci si de la albine si,
alaturi de cas, ei daruiesc si cergd $i pasla. Deci ei stint rk
populatie asezatcl 8.

S'ar crede cli $i In partile de la Nordul Moldovei ce se

va forma este o lncercare de alcatuire politica. Parerea are
Insa

si mai putin temeiu decal aoeia care dadea un rol

istoric Bolohovenilor".
E de ajuns sit se vada ca in Niebelungenlied sant ca popoare
Rusii de la Chiev. Grecii, Polonii, Pecenegii, die wilden Pescenaere", Vlahii, ca s se ,inteleaga ca e vorba in der herzog

Ramunc uzer Vlachen lant",, care vine cu sapte cute de

oameni", nu de un Roman", ci de un Roman, si, anume e
aminlirea lui Roman, cncazul din Galitia, fie si cu Vlahii pe
cari-i vom gasi in mthitii lui9. Gum, pe de alt' parte, epopeia
germana a Burgunzilor e evident dupa. Chanson de Roland,
iar aecasta, care stie si ea (13 asemenea popoare, din secolul
al XII-lea, si nu chiar de la inceput, Niebelungenlied trebuie
sa fie din acel secol al XIII-lea, deosebit de spornic in ale&
tuirca legendelor ($i a Anonimului notar unguresc). Cele mai
vechi manuscrise sant de fapt dupa anal 1.200. Se aratd. Ins'
astfel largirea unui orizont care ne alinge si pe noi.
Aceasta, de si influenta lumii nord-dundrene asupra Bal.canilor nu inceteaza In tot veacul al XIII-lea. Cad si is
Bulgari e numele lui Coloman In Caliman, dar si de aici re-,
sultcl, vocalisarea fiind romiineascd, trecerea numelui pe la nod
1 Ibid., p. 663, no. 95.
2 Ibid., p. 667, no. 111.
3 Ibid., p. 669, no. 117.
4 Ibid., p. 679, no. 147.
Ibid., p. 682, no. 158.
5
6 Ibid., p. 687, no. 183.
Ibid., no. 184.
8 Iorga, in Rev. 1st., VI, p. 199.
9 V. i iOrga, ibid., XIX, p. 114.

Imprejurari ardelene in secolul al XIII-lea

137

Pentru formarea Stalului romanesc am avut deci: vechea

epock a Voevodatului ardelean liber pkna, in secolul al XII-lea),

apoi aparitia celor de la Silistra si de la Dunkre, vremea

tAtareasca, In care cnezii pusi dc, Tatari, fie si dintre ei, in
Banat corespund cu. cei din Oltenia si Vlasia" pe rare o
pometteste si un eau din rcgiunea Cernci.
De /a jurnotatea secolului al Xl1P-lea fnsa, dupd refacerea
mai rcipede a Ungariei pi mulfriunita fi energiei rorruinesti in
mers, Nordul ajunge, pi prin reimasitile Tatarilor In steper
munteand, a exercita o influenki asupra Balcanilor in desfacere.

Stalul oltean rAmiine si dui:a infrihigeroa lui Litovoiu.

Pe un alt invins, din Tips, regele pune sal laie, pe and

Barbat e Intkrit in rosturile sale de familie.
Biruitorul, magistrul Ghcorghe, fiul lui Simon", care lupid

aiurea, pana in Boemia, avuse imprejurul lui un fel de

oaste proprie, cu lovarksii pe cari-i intiluleaza coati" si ii
face donatii, ca Petra, zis Pirus"1. Pe aces'. puternic comandant de ostasi am mai incercal Inca odalk ski identifid
cu. acel Petru, fiul lui Dorogh" numele e slavon; a, Dorohoiu), cu mosia la Podul Secuilor, care i-a lost lima do
si

contele Paul, probahil Banul Severinului2. Gheorghe are

si:

o =Wine de frail, cari poarta ntunele de Toma, Dionisie,

Teodoric si Simon, dar unul se chiani Bocsa fBoxa"), ceia
ce sunk romaneste3. Gheorghe al lui Simon capala posesiuni
In partite Lapusului si Crisurilor4: este si un Mogoshid, podia
lui Mogos" (si raul: Mogoshidpotoka" , langa localitatile Topola, Delna, Remetea, Sebes, 11-11 Laz, raid Bistra, raul lui
Barbat (Borbulhpoloka", si aici), rani si balta Rednic, inalt'iimea Moghila5. Si un magister Finta" cf. salmi Finta pe
Ialomita) luptk alunci contra dusmanilor regelui6.
1 N. Densusianu, 1. c., I, pp. 483-4, no. ccci.xxxix.

2 Ibid., p. 410, no. cccxxix. Cf. lorga, Carpatii In luptele dintre

Romdni xi Unguri, in Mem. Ac. Rom., XXXVIII, pi. 80, nota 3.
3 11P'd., p. 455.
Ibid.

5 Ad montem qui vocatur Moglech"; ibid., p. 455; Ad monticulum

Mogluk "; ibid,, p. 459. Se pare i un /fizz Berkuslaza,"; ibid., 0.458.
6
p. 454.

138

Ctitoria dunAreana

8i

balcanicA

Roman pare O. fie apoi chiar si acel Ban Paul de Severin,

luptator si contra Bulgarilor la Vidin. ai carui fii se chiama
Stefan si Nicolae, dar si Gherghin.

Din stapanirea ardeteana a lui Litovoiu si a fratilor au

ramas urme, nu numai in numele Raului lui Barbat, dar si
In caracterul indoit, cu deosebiri adanci, al locuitorilor din
partile de prin dosul Hategului: de o parte oameni voinici In
case ca ale Instaritilor Safi vecini, de alta, In cele mai simile
salasuri, o rasa nenorocita, In plina decadere fisica. Se vad
acolo stapanii si supusii de odinioark.

Dar la Rasa.rit, spre Moldova viitoare, este Inca, muntele

pustiu cu padurea lui cea mare; la Secui, Inca in 1291, se
pomeneste de codrul cel mare, magna silva"I.

Dureaza deci la hotarul de catre stepa ramasa in puterea Hanului ramasita de provincie tatareasca, cu vama de
la Cetatea-Alba, pomenita in patima Sfa'ntului loan eel Nou.

Un singur mare Stat de la Altai pana la Carpati nu putea fi cleat in folosul acestor regiuni, negotul lntre Cons-

tantinopol si Chiev pe la Tatari, cum it defineste loan de

Plano Carpini2, exploratorul Asiei, nu se putea face decat
prin partite noastre. ySi pentru aceste relarii va trebui sit fie
la not o garan(ie milliard si o ordine de Stat.

In acest timp, mentiunile Romanilor in aceste part ungurene Incep a se Indesi.

La 1283 un sat Olahteluk e pomenit In Banat3. La 1293 4
donalle Capitalului din Alba pentru mansiones Olacorum in
1

Fejer, o. c., VP, p. 159. Si ibid., p. 264. Pentru Maramura,

ibid., pp. 192-3. La Sommersberg, Silesiacarum return scriptores,

II, Lipsca 1730, p. 82: mcaux. Thartari, subiugatis Bassarabenis,

Lithuanis, Ruthenis et aliis gentibus", trebuie sa fie din teo epocA
mai nouA. V. si mai sus.
2 Sunt et testes mercatores de Constantinopoli qui per Tartaros
in Rusciam venerunt et erant in Kiovia, cum de terra reversi fuimus
Tartarorum; Relation des Mongoles ou Tartares par le fare lean
du Plan de Carpin, ed. d'Avezac, p. 375. Altii, de la Breslau, urmeaza
alt drum; ibid.
3 V. Densusianu, I. c., p. 446, no. CCCLIX.
4 Cod. dipl. Arpad., V, p. 83, sau Thutsch-Firnhaber, o. a., II, p. 188,

Imprejurari ardelene in secolul al XIII-lea

139

Fylasd et Enud. La 1291 se vorbe5te de sive Ungari sive

Olachi" In panne Orazii 1.
i dincolo de Dunare, in Serbia insasi este o evidenta ridicare
a elementului roman2sc pe la sfar5itul secolului al XIII-lea 2.
Privilegiile date de catre regii sarbi grupurilor de Romani
supt cnejii for nu represinta o nevoie de a 1mpiedeca anarhia

din partea stapanilor de turme care in mersul for periodic

stria samanaturile, nici aceia de a ca5tiga lucratori iefteni
pentru o agriculture pe care, afara de unele transmisiunt,
trebuie s'o privim ca Incepltoare, nici miluirea unor grupurl de vagabonzi, ci cu totul altceva: participarea ca fundatori, asocia(i ai fostilor mari-jupani impodobiti acuma cu coroana regalii, a acestui element prefios, ca numar, curagiu
fi inteligenki, ca for( activd. Daruindu-i, Inchinandu-i" manAstirilor, menite se fie puncte de consolidare $i vale mai Insemnate mijloace de defensive, nu se dadea acestor oameni
cari, pretutindeni $i In toata vremea, s'au dovedit capabili de
a-5i Ingusi In cel mai scurf termin indemanari de care 'Ana
atunci fusesera cu totul strain
in Cadrilater", acuma, ei
au devenit si excelenti pescari
pamanturi, lucrate pane

atunci de altii 5i gata de roada, oricari i-ar fi locuitorii, ci

sarcina de a forma acest pdrnant, de a crea in locul pAdurilor
runcul daltitor de kraal
de h latinul auerrunco, care Inseamnii tocmai scoaterea radacinilor era lncredin(atel acestor
oameni harnici ,Si steiruitori.
Ei reveniau, de altfel, in locurile unde fusesera inaintasii

for romanici, de pe harta cu numiri numai latine, invrastal

pastoresli 5i agricole, a lui Procopiu, in veacul al VI-lea.
In sfarsit, Imperiul bizantin, in greutatile sale de la Ince-

putul veacului al XIV-lea, in lup cu noii Turd din Asia

Mica, va recurge la Alanii, coboriti de la Dunare, de Fupt
scutul tatarasc, cu carale, 5i la lot felul de Vlahi". Dar
Vlahii mutati in Asia pe la 1300, de cari vorbe5te Pachymeres,

sant probabil ciobani fail caracter national 3.

1 Mon. Hung. Hist. Dipl., XVIII, p.

153.

2 Vlahii 1ntr'un hrisov de la 1321; V. $i Tomaschelc, in Sitzungsber.

din Viena, 1862, p. 495.
3 II, p. 106. Un ,,escusiokrator" de Alania, Rev. arch., II k1883),
p. 111.

CARTEA a III-a

CTITORIA INDEPENDENTA
PRIMA SINTESA A SECOLULUI AL XIV-LEA

CAPITOLUL I.

Conditiile ardelene pentru consolidarea Domniei

Terii-Romineliti

Imprejurgrile din Ardeal, la schimbarea dinastiei, pe care

le vom aminti acum, n'au treat Domnia Terii-RomAnesti, ci
i-au grAbit numai desvoltarea.

Ceia ce se observa atunci e acest indoit fenomen: du$

ce o nobilime anarhia se zbatuse dupa plat supt slaba domnie

a regelui minor, ajuns apoi juaria Cumanilor, condusi de

insusi cumnatul sdu, selii narionali ca atari capita, dupd
exemplul Cumanilor, o Insemnatat9 pe care n'o avuserii piinci
atunci f i, al doilea,.provinciile, cu Ardealul in frunte, tind sii
se desfacci i mai malt, incepdnd o viafii osebitd, potrivit cu
propriile for nevoi.

Ina din vremea and in Ardeal poruucia viitorul rege

Stefan, acela care-si zioe: regele tarlr" se intituleaz1 5i duce
ardelean" (dux transsilvanus) $i domn al Cumanilor"(dominus
Comanorum)1. Incl. odata, acum la un membru al dinastiei,
se face despiartirea acestor trei rosturi, Ungaria fiind una,
alta ducatul transilvan", a treia stIpAnire fund aceia paste
Cumani ca natie, ca grup militar, dar poate si cu gAndul la
teritoriul pe care-1 avuserk. Supt el se vede un lost voevod
ardelean", acum conte de Wolkow, Laurentiu, personagiu bine
cunoscut, avand si un vice -index pe lAnga el 2, un Voevod nou,
Nicolae, care e $i span de Solnoc s, apoi un Matei 4,
1 Zimmermann-Werner, o. c., I, p. 95. Un duce cuman, Menk;
ibid., p. 138 i urm.
2 Ibid., pp. 95-8, n-le 110, 113. Cf. pentru alti demnitari ungtiri in
jurul lui, Iorga, Place des Remains, I, p. 178.
$ 'Zimmermann-Werner, o. c., I, p. 103, no. 123.
4 Ibid., p. 111, no. 140.

Ctitoria independentA

144

In lunga lupta dintre regele Bela al IV-lea si fiul adapostit

in Ardeal, aeeastl tall" capaa astfel o deosebila insem'Mate. Am vgzut oslasi roman luand parte la lupta de la
Kressenbrunn cu vecinul rege boem '
Daca s'au pus la indoiala 2,
cum s'a argtat pe larg
mai inainbe,
rosturile contelui Corlard, care e infatisat
intr'un document contestal ca slapan al castelului Talmaciu, adecA al

talmaciultil"' la vama de atre Cumanii de

alla limbs, si al pasului Turnului Rosu, nu se poate llsa fard

subliniare c in acest Ardeal, care freamAtA de o viata nota,
la care participl toate elementele de acolo, apare un sir de
bani", purand nume care sant de run caracter vadit romanese,
precum Ponich (Ponici, de la, Ponea; v. numele lui Petru
floni, de fapt un Ponea sau Mykud, care nu are nicio radAcina
maghiarg. $i, Intalnindu-se pang. in zilele noastre ca Miko, nu,
e deal Micul al nostru 3, langa un Ernerius, Erno, din germanul Ernst 4. Un conte de Sopron si de Sibiiu, ajuns si Palalin,
poarla numele ae Moise, obisnuil la Secui si la Romani 5. Ma-

gistri, mesteri"1 dupN. ai Ordinelor din Tara Manta, aci nu

poate fi vorba de Invatatura" tor, vor apNrea langa bani. Iar la
Severin e pus un Alexandru, fiul lui Diug", care nu poate
fi deal Dragu. 6, Cu aoeste elemente se fac campaniile peste
Dun6re, care due, am spus-o, pe Stefan 'Ana la Plevna si-i
permit a-si lua si Lahti de rege al Bulgariei" 7. Severineni
cN-ai banului Mykud, fiul lui Mykud, lupta si In Boemia,
continuu inimica 8.

Acest Ardeal, care Ozduieste atata vreme pe un viitor

rege, e, apoi, Ingrijit pretutindeni de supravegb,erea st4ranului:
la Nord-Est, in regiunea Rodnei, Bistritei, NasAudului, la Vest,

uncle se Intareste Iunidoara (Hunod"), in Ortile Oltului,

1 forga, Acte si fragmente, III, p. 76 si nota 1.
2 V. Iosif Schiopul, o. c., qi criticile, citate, din revista Tara Bdrsei,
alu d-lor Em. LAzarescu gi Aureliu Sacerdoteanu.
3 Ziminermann-Werner, o. c, I, no. 136.
4

Alti bani si mici potentati, in largo, Place des Roumains, I,

p.' 179 si notele.

5 Ibid., p. 108, no. 134. Numele die Lodomer (Vladimir) $i Subus-

lay; ibid., p. 111, no., 140; p, 144, no. 202.

6 Ibid., p. 100, no. 119; pp. 102-1, no. 121.
7 Iorga, /. c., p. 17g.
8 N. Densusianu, o. c., I, p. 425.

Conditille ardelene penlru consolidarea Domniei Terii-Romfmet1 145

unde se reface vechea manastire cisterciana, de frumoase forme

gotice, de la Carta'.
Schimbari Insemnate, de $i une on fara trainicie, au loc.
Pe de o parte, se Incearca, de Coroana, not formatiuni
locale. Astfel La-urentiu, care-0 rzoapata Severinul, e Si conic
de Cara $i de Keve" (de la KO, piatra, mai curand decat

Cheia", cum propusesem alts. data). In Vest se cuprind la

tut loc Satmarul $i Bodrogul, unde va fi fast din vechiu manastirea romaneasca, refacuta din piatri. In secolul al XV-lea,
Hodos
acolo era $i un Vocvod
$i Bodrog 2. Fata de ase-

menea inovatii capricioase care apar acum, rostul centelui

Sasilor, ca $i al episcopului ardelean, e in scadere 3.
Pe de alts parte, puternicii locali,
pang. in Maramu-

ra$ul usurpat de acest. episcop 4 -, in plina anarhie, trag

-WW1 la dansii: eastele, autoritate, sarbi. Astfel voevodul Roland $i familia lui 5, astfel ban-11 Mykud", cu cei trei fii,
Nicolae, Dumilru $i Petra 6. In coltul dintre Talmaciu si
Salisbe e neamul contelui Corlard 7.

Pie8 observase situatia autonoma pe la 1300 a lui Lorandus

din Zips $i Ardeal, a fralelui sau, Palalinul Kopos sau Kopaz,

contelui Toma dinooace de Tisa", a rudei for Dausa,

stapan pe cinci comitate la acest rau, Rind collie de Bihor
fill

$i de Szabolcs $i jude special in comitatele Satmar, Solnoc

$i Crasna". Era, evident, o adevarata desfacere a regatului
In aceste parlt, oeia ce va putea admite, cu Wile sale apusene
din vremea cand regele Ioan Imparte Franta, oocidentalul
rege Carol-Robert.
I. c., pp. 180-2.
N. Densusianu, I. c., no. ccccxx.
8 Zimmermann-Werner, o. c., I, p. 191, no. 259.
4 N. Densusianu, I. c., no. ccccxxxiv.
5 Ibid., p. 524 i no. ccccxxvitt.
6 Ibid., n-le ccccxxvu, ccccxxx-t.
1

Iorga,

7 Ibid., no. cccmxt.

8 Kampf, p. 109 i urm. (i dupa Fel*, o. c., VP, p. 26, no. 1296).
ca index per quinque comitatus"; VIP, p. 311; VIII'-, p. 98, an. 1317,
sau quinque comitatuum"; ibid., pp. 285, 309, 394. La Satmar era alt
Tot asa germanisatii din Vest,
conte, Eleus; ibid., p. 394, an. 1322.

curtenitori ai Bavaresului; ibid., p. 112 i urm. Si cei din Sud, pp.

114-5.

146

Ctitoria indlependenta

Pulsul de noun viata, supt dinastie $i contra ei, se simte

si priu revolte: a lui Loraud, fiul lui March. pe Tisa, inabusita de Gheorghe, fiul lui Simon1. La 1284, Cumanii, de fapt
stapani ai terii, se ridica In masa, unul din will for purtand
numele turanic de Arbuz, pe care -1 &lin $i la noi (Insemnarea fiind pepene verde"), astfel Pod-ul lui Harbuz din
Botosani. Episcopul chiar al Ardeaiului cuteaza a lucra de
capul sau, facand sa. se aresteze acest temut sef de banda.2.
De altfel, mentiunea la Simon de Reza a lui Oldamur, sad
cu numele turanic al Cumaiiilor, ca duce" al lor, ba Inca al
Cumaniei", ar dovedi un imprumut de la noi pentru acest voe-

vod cu caracter teritorial, pe care-1 gasim la 1282. Noll si

oaspeti apar In cutare interventie a Papei ca

putand, de o potriva cu ai nostri, par lung, barbs in voie
pretentiosii

si caciula (pilei cumanici) 3.

Dar sant atunci f i manifestari revolu(ionare care nu pot
veni decal de la Romani, cum o aratcl f i numele cnnducdtorilor
,si locul unde se produce mifcarea.
De mare interes pentru situatia gen,rala in Ardeal $i pentru
rostul Romainilor e rascoala lui Dormanus, de fapt Darman
(de unde Darmanesti4), pomenita intr'un act regal din 1285
pentru cunoscutul ma /ister Georgius din Ardeal, care a in-

tovarasit pe Ladislau al IV-lea la Intalnirea pentru pace"

(ad colloquium sub spe pacis) cu acest. rebel $i a prins pe
ulna din tovarasii lui Dorman", care se lInfaliseaza Indata
Impreuna cu Bulgarii, Rind atacat de Cumanii regali (cum
Cumanis nostris contra Dormanum et Bulgaros) 5. E varba de
sigur de un Banatean sau poate chiar Oltean.
1 N. Densusianu, 1. c., I, p. 454.
2 Ibid., p. 502.
3 Simon de Keza.
4 Cf. si nume ca Marghiloman, Beldiman. (dar cf. Caliman din
Kalman).

5 Fejer, o. c.. Vs, p. 276; Engel, Gesch. des ungarischen Reiches, I,

p. 433; Onciul, Zur Geschichte der Romanen in Marmaros, In Rom.
Revue, VI, pp. 24 qi urin., 91 5i urm. (ca raspuns la Szilagyi Istvan,
Mdrmarosn-aegye dlialdnos torterzelmebol. A XII. es XIII. szazad, $i
Czanky DersO, Marmarosmegye es az Oldhsag a XV. szazadban, din
A magyar tOrtenelmi tarsulat 1889 Aug. 25-31-iki videki kiranduldsa
Mdrmaros varmeggebe es Nagy-Banya vdrosaba, Budapesta 1889).

Conditiile ardelene pentru consolidarea toomniei Terii-nomaneqti 147

La 1291 Andrei tine astfel un Sfat ardelean, o adunare cons-

titutionald, de ref orme, In senstd pa care 1-ar fi volt el, en,

toti nobilii, Sasi, Secui 5i Romani In pArtile ardelene"1.
E o adevarata revolutie. Sasii nu mai sant numai o universitas", cuprinzand pe urmasii de toate claseLe si categoriile ai
oolonisatilor cu diploma; tot asa nu exists Secuii ca atari, ci,
iarisi, numai acei dintre dansii cari pot fi asimilati cu nobilii; Romani, pusi alaturi de corpurile cu drepturi, au aoela.si
rang polilic, si aceasta presupune, nu chemaraa ciobanilor $i

a plugarilor, ci numai a unui numar de fruntasi. Dintre

Unguri, al caror nume national chiar nu este rostit, se tin
In sama numai oei ce fac parte din clasa de sus. Si oameni
separati asa de mult $i, se parea, definitiv prin situatia for
juridica, sant adusi astfel a colabora.
Regele-i presickaza, mai mull dogal decal regal. In provincia
uncle fiecare categoric nationall, considerate exclusiv supt raportul de drept, a fost deprinsa a trai de sine, acasa, acuma,
prin alegerea Scaunului episcopal din Balgrad ca loc de adu-

nare, se tinde a se crea o capitall.

Dar aceasta mare prefacere constitutionals se defineste Inca
mai mult printr'un act din 1292. Data aceasta, se pomenesc
Ungurii ca nobili, nu lipsesc Sasii, dai, in locul Romamilor,
apar Cumanii2. Molivul poate fi o excludere a Romani lor
pentru a se priori acesti emigrati barbari pretentiosi, carora
regatul, de curand, li statuse la dispositie pans la primejduirca
caracterului etnic maghiar $i religios crestin, on deosebirea
scopului, neinteresand si pe Romani, dar privind pe Cumani,
pentru cari s'a facut adunarea
S'a observat ca, $i dupa dicta ardeleand chemala de Andrei,
se intinde, pa,na in 1293, rasooala voevodului Lorand $i ca
de la 1297 anarhia e complect slapana pe provincie3.
E copilaros deci a se crede ca, intr'o vreme cand substralul
1 Universis nobilibus, Saxombus, Syculis et Olachis, in partib us
transilvanis ; Zimmermann-Werner, o. c., p. 177, no. 244.
2 Universitas nobilium, Ongarorum, Siculorum, Saxorum et Cumanorum; ibid., p. 193. Forma Ongarorum" ar dovedi un secretar
strain, Italian sau Frances.
8 Barbovescu, Die Basch-Araba, in Rom. Revue, I. c., p. 323 dupa
Fejer, o. c., IV', p. 163; V6, p. 434 $ Fess ler, Gesch. v Ungar).
Cf. i Lupa, Voevodatul Transilvaniei in sec. XII $i XIII, Mem. Ac.
Rom.), 1936 (citat qi mai sus), p. 22.

148

Ctitorta independents

romanesc se simte pretutindeni, satele noastre avandu-si cnejiiz

aparati si contra vecinilor secui Si pretutindeni fiind serbi

romAni, pc cari stapanii cats a-i aduce la urma tor, tot rostul
natiei s'ar fi margenit la eateva salasuri" (mansiones) pe pA.mantul Bisericill.
0 Intrebare se impune acum. Andrei Venetianul, noul rege,

a fost chemat fn (ord. 0 aristocratic locals a trebuit sa-i

puie conditii, 5i ea a cautat sA se Inteleaga pentru aceasta.
Pe de alt's parte, el Insusi, un Morosini prin mama sa, iar
parintele era fiul lui Stefan, fiu postum al primului Andrei si
rAmas fAra tat purtat pe la curtea marchisilor de Este si
la aceia a lui Iacob de Aragon, hind, la, urma, 5i podesta

pentru rep ublica venetiana la Ravenna, a venit In Ungaria

cu conccptii din patria sa. Pentru dansul guvernarea era un
lucru de colaboratie Intre Suveranul, conoeput, cum am spus,
ca un doge, 5i Consiliile sale, mergand pans. la Mare le Camillus
care cuprindea pe toti membrii vechii nobilimi. Precmun, mai

tArziu, Angevinii vor veni cu idei politice francese, pe care

le vor stramula, fara nicio consideratie pentru trecut, in Cara
cea noun, tot astfel idei polilice venetiene s'au putut impune,
prin aceasta odrasla a mandrel nobilimi venetiene, In accste
tinuturi din Rasarit, In care de mult familiile maH nu asteplau
decal asl fel de prilejuri.

Pe de ally parte, un Ardelean, magister Ugrinus, Ugrin,

puternicul senior ardelean, ramane, 5i dupa ultimele cercelari,
enigmatic; forma Ugrin e insil cu total sud-slava, Insemnand
la S&rbi Ungurul 2. Unit cu alti doi Ardeleni, un ban, Henric, 5i fiul, loan, si cu Matci, fiul wink Hamadeus, de sigur
un Amadeo, dar al cArui tats fusese conte al Sibiiultai, e1 e aoela

care a adus in tarn pe fiul lui Venceslas de Boemia, capital

1 N. Densusianu, I. c., n-le ccccxxitt, ccccmt, ccccLvn. Lorand
vaevod de Ardeal, da un pas Olachis, sive nostris, sive ecclesie";
Cod. dipl. Arpad., X, p. 153; Arch. f. sieb. Landesk., XVI, p. 288.

Pentru mai multi voevozi in Ardeal gi Fang% Ardeal pe la 1290-300

v. i Pin, Kampf, p. 127, nota 59.
2 Jirenek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 28 Dar el apare ca membru
al familiei Chak, fiu al lui Baruch si free al lui Mihail i Barch;
Fejer, o. o., VII, p. 118. Cf. Oct. Popa, in revista Tara Barsei, an.
1034-5.

Conditii1e ardelene pentru consolidarea Domniei Terii-Romaneti 149

pe care credea cal poate ocroti si conduce 1. El afla ca adversari pe episcopi, 5i pe cel din Oracle 2; cel de Ceanad se va
da insa de partea candidatului bavares.
Acesta se ocupd indata de Ardeal, unde intra pe la Seghedin.
Intilulandu-se Si rege al Cumaniei, al Bulgariei, Intrdnd deci
in acele tradi(ii arpadiene pe care Angeuinii vor av'ea hot&
rarea de a le pan:Isl. El da un privilegiu manastirii cislercienc
de la Carta, in tara Fagarasului 3, Asa-zisii fii ai lui Henric",
nobili poate de origin germanA i s'au pus la disposilie. Ocrotitor al nobilimii ajunsa autonoma, prieten al Sasilor, acestalalt
rege patrunde pans la Bistrita, dar nu poate s ramaie pentru

ca Ardealul n'are numai pe aoesti magistri si bani cu niste

rosturi, de imitatie, asa de neclare, ci un adevaral stapan,
un Domn, pe Ladislau Apor4.
Vom vedea cum, strans din Coate partilc, slrainul va trebui
A. treaca muntii, la voevodul, altfel necunoscut, al Romanilor
liberi.

Se pronunta In acelasi Limp si o actiune spre viiloarea

Moldova, nu atal din initiativa unui rege ca Ladislau, ocupall

aiurea si en mune greutati acasI, cat din causa sporului

populatiei locale, care putea trezi la Unguri pofte de stapanire.

La 1279, dupa raportul provincialului Franciscanilor din

Ungaria, care-i vorbia de o actiune a calugarilor sal dincoace

de Carpati, Intre Tatari", ale caror hotare" sant aproape

(in confinibus Tartarorum) 5, - deci viiloarea Moldova c Tara
1 Florianus, o. c., III, p. 111. Pentru originea, totui maghiara, in
ciuda numelui neobipuit, a lui Ugrinus, v. articolul citat din Tara
Bdrsei, 1934-5.

2 Dupa izvoarele narative ungureti, Iorga, in Reu. 1st. VI, p. 12.

8 Zimmermann-Werner, o. c., I, p. 231.
4 V. I. Lupo, Un uoetrod al Transilvaniei In loptil cu rcgutul
ungar, In Fratilor Alexandra ,ci Ion I. Leipiidatu, Bucureti 1936,
p. 397 i urm.
5 Acesta e pasagiul in curie civitas de Mylco" s'a transcris:
de multo". N. Densusianu, 1. c., p. 429, no. cccxcv i pe care 1-am

Pentru
restituit in Studii si doc. ale mele, I-II, p. xix, nota 2.
Auner (Rev. Cat., III, p. 62 , ar fi vorba de o Vestabilire a episcopici, ceia ce nu reiese din act, cum nu sant acolo nici Tatari
convertifi ". $i, In sfarit, Filip episcop de Fermo, nu e din Ungaria", ci legat In Ungaria.

Ctitoria independenta

150

TAtAreasca , Papa Nicolae al III-lea ordona a se cerceta,

In vederea fiscului pontifical, daca nu e ceva de cules In acest
episcopat parasit si fares locuitori catolici" de patruzeci de

ani, ceia ce ar fixa prada Tatarilor la 1239.

E posibil ca un Indemn sa fi venit de la regele Insusi,
care, dupa cativa ani, la 1288, rasplalind pe Toma zis Tholpos"

(de fapt Talpas), menlioneaza marea sa expeditie, cu baroni

si nobili ai regatului nostru" In hotarele Tatarilor pe care
nu le strabatuse nimeni din Inaintasii sai, dincolo de Carpal".
Pretextul, cxci nu poate fi vorba decat de aceasta, era urmarirea de Cumani fugari 1.
Si departe In Sud-Est aceleasi treskriri de vial se observe.
Episcopatul de Vicina, pentru o populatie dunareana din care
nu puteau lipsi RomAnii, era la 1285 pastorit de un Teodor2.
In acesl limp, si mull limp pe urma, Arclealufl e o adevdratd
Domnie, de voevodalei sldpdnire.
1 Pro reducendis Cumanis, qui clandestine de regno nostro aufugerant, dc finibtis ai. terminis Tartarorum, quos nemo praedecessorum nostrorum peragraverat, ultra Alpes"; ibid., pp. 484-5. Se

Intreaba cineva de unde iese la Auner ca astfel episcopul 'rransilvaniei are timp indestul sA-i Intinda jurisdictiunea peste TaraRomaneasca In aka mod, Incat rgmase In fiinta chiar i dupe
restaurarea ei nominala" (1. c., p. 62 . Povustea biruintii Secuilor
i Ungurilor" contra Tatarilor, cu minunea Sf. Ladislau, se aplica de
sigur la expeditia aceasta; v. Florianus, o. c., III, p. 152. Cf. Onciul,
In Rom. Revue, VI, p. 28, nota 2. Pentru Auner, care cautii sa Inldture pe Romani, dupd prada Milcoviei ar fi ramas nite Cumani pagani. $i adauge: Pe semne se inirau acolo" (In bulele papale ale
epocei), Intre alte popoare de supt carmuirea lor" (a episcopilor), i Valahii", pm:rum e (Tsui In bula din 3 Septembre, 1288"

(Episcopia Milcoviei fn veacul al XIV-lea, In Rev. catolicd, I. c., pp.

60-1). De fapt la N. Densusianu, 1. c., I, p. 483, no. ccci.xxxvitt, nu e
vorba decat de o patent' care permite Dominicanilor sit predice

la Valahi" Intrie atatea alte natii, i deci de o reconfirmare a mi-

siunii lor. Asemenea privilegii pentru Franciscani, citate acolo, dupe

aceiai colectie romAneasca, n'au mai multe legaturi cu realitatea.

Brutenii" cari sant pomeniti alAturi de Blaci, apoi contra lor In

luptele lui Ottokar al Boemiei de un izvor destul de confus nu
pot fi Rutenii Galitiei (v. Aurelian Sacerdoteanu, In Arch. Olteniei,
1934, p. 283 i urm., care a gAsit izvorul), ci, eel mult, Brodnici

moldoveni.

Echos d'Orient, 1927, p. 147, nota 35.

Condiliile ardelene pentru consolidarea Domniei Terii-Romineti 151

Voevodul Apor, Ungur, de sigur, de vechiu neam 1, catolic

credincios Bisericii sale, pare of urea

set

inoiascei povestea

fAului de rege, ,Ftefan, cu o 'regalitate frirci coroand a Ardea-

lului, sprijinita, nu numai pe price element militar din provincie, dar fi pc vecinii de altd lege.
0 cronicA bavaresA
numeste unul dintre cei mai influenti voevozi unguri ". Originar de pe Tarnave2, unde-si avea
Sit.

bastina si umagistrul" Gheorghe al lid Simon si de unde se

ridica, de supt aripile lui, cronicarul vnemii, Joan Tampveanul (de Kiiki1116), de fapt el are In mana sa, ca mai
LAirziu loan Hunyadi, care merge, dupa un veac 5i mai bine,
pe aceleasi urme, comitatul Sibiiului 5i al Bistritei, deci supregnatia asupra celor mai multi Sasi, acela al Secuilor, cu
Ciucul, minele de la Rodna Si dispune, dintre cetati, si de
Dej si de Cluj. Ba el define, la in moment, $i coroana regainlui. Sigur pe sine $i putand hrAni planuri maH, acest voevod,

care se coborise poate In Alba-Iulia, devenita de curand o

resedinta si va fi cautat sa introduck In sens modern o

oarecare ordine in acest haos de privilegii Si de rebeliuni
care era Ardealul, cautA lnrudiri inalte care s-i adauge Driestigiul. Izbuteste chiar a casliga pentru fiica sa pe fiat regelui
slArbesc3, acel Stefan Uros, care e tan.' Tarului Stefan Dusan.

Venirea lui Otto 11 inspirl in marile lui planuri. Nu-i e

greu sa puie mAna pe acest rege farA armata proprie $i s1-1

tie mune zile", In cetatea sa ", tot pe Tarnave, de sigur.

Dar se aratI gata sa-1 libereze dad. numai el iea ca sok
pe fiica Airdeleanului.

AceastA onoare i se refusa 5i Apor, hotarit acuma sa sprijine pe candidatul napoletan Carol-Robert, lass s scape, sau
scapl, In Tara-Romkneasca pe pretiosul sau prisonier, care
se poate sci fi 'ost Incredin(at chiar de voevodul Ardealului
acestui vecin ;i prieten, dacd nu fi rudi 4.
1

V. Lupa,

I. c.,

p. 399, nota

2, dupg. Anton P6r, in Erdelyi

Murzeutn, 1891.

2 Zimmermann- Werner, 1. c., I, pp. 110, 219. Am cilat (Rev. 1st., VIII,

p. 13, nota 5) i pe un conte Bozonch, poate Bosoana, In ac.eleasi

PArti

8 Cronica din Dubnicza, p. 115. V. $i pasagitle din Diplomatariul

sagesc citat de mine In Rev. 1st., VIII, pp. 12-3.
4 Cf.

Onciul, Originile.

Ctitoria independents

152

S'ar crede ca Domnul necunoscut ar fi fost acel care si-a

nearilat fata dupd adeverirea Bizantinilor Pachymere si Nichifor Gregoras, cu craiul sarbeso Stefan Miliutin, mare sehimbator de nevestc, care, gatindu-se de o mai aratoasa casatorie
bizantina, cu o imperials. Paleo loga, trimesc pe biata domnita

la parintii ei 1. E vorba Insa, evident, de Vlahia tesaliang,

cu sef grec: Cara dunareana e toldeauna Ungrovlahia.
Pe ce tale nu stim, Otto ajunse deci in Tara-Romaneasca, la
Domnul de acolo, pe care nu-1 numesle povestitorul in versuri
germane al pataniilor pretendentului. E un om crunl, un fel
de Alexandra Lapusneanu, mester In a sageta, care face cu
acest pribeag ce facuse si Ardeleanul. La, o manic ar fi fost s.-1
Si ucida. dar it scapa sufletul milos al Doamnei. Trebui, ca

si in casul Lapu.sneanului, o boala cu mustrari de cuget ca

sa dea drumul aoestui potentat german ratacit dintr'o ambhie stearpa in locuri asa de Indepartate si de salbateee.
Dar e interesantA pentru not si calea de Intors a celui,
care si-a recastigat libertatea. Prefacut In cantaret pe la castele, vagabond sau jongleur", el trece prin Rusia si Prusia
si el un calator
catre Silesia, unde, ca Ricard
travestit, ajunge In a treia prinsoare: a regelui Polonici. Dar
pentru a urma acest drum Otto a trebuit sd strdbatd o (arci
locuitcl fi oferind o siguranti calatorilor. D2ci pe alunci exista

o ordine oarecare in partea de Rdsirit a Terii-Romrinesti si

in viitoarea Moldovci2.

Inradit, cum am vazut, 5i cu dinaslia sarbeasea, Apor, cu

numele unguresc sau cuman, ar fi putut intemeia supt o dinastie strain's un Stat de ambele pail ale muntelui, cuprinzand 5i Solnocul, ceia oe ar fi Impiedecat Intemeieri romanesti. Ar fi ramas la o parte doar Banatul severinean, unide,
dupe haosul de pe la 1279, Cu numeroase ushrpari, se asezase
solid banal Laurentiu, fiu de voevod ardelean, aparAnd din
oelatile sale, Intre care Cheia-Keve si Carasul, contra dinasliei
bulgaresti de la Vidin, acest colt de tarn. Acel puternic chenez
Darman arata si el vitalilatea nobilimii romanesti, ortodoxe
1 Be langg. Pachymeres si Nichita Gregoras, I, p. 203: Tii yete grect5T11,
Ovyarel tie Tqc 132axlag dexovrog &Ian, xedvov TIvci avvoixtlaac, etre event)v 1.4ev

dainetivev etc

17)v

Oempapivrp.

V. Ottokar, in Man. Germ. Hist., Deutsche Chronisten; cr. lorga,

in Rev. 1st., VI, p. 199,

Cond4iile ardelene pen tru consolidarea Domniei Terii-Romiinesti 153

sau catolicisate, care a resistal veacuri introgi, pans. ce un

nou val romanesc, in secolul al XVIII-lea, a venit s'o Iotareasoa, puind alaturi Fratutii cu Bufanii 1.
Ladislau Apor, caruia i s'a mai zis 5i Borsa"2, ceia ce
ar dovedi 5i la dansul o origin romaneasca, cauta, In tendin(a lui, potriuita cu spiritul vremii, a crea Monarhia atdeleand, sa despoaie 5i pe Safi, 'Wind o pane din posesiunile
lor, pana ,i le smulse regele nou in 1315 3. Chiar si dupa ce
primul Angevin 11 sili sari paraseasca vastul teritoriu usurpat,
el si

fiii lui se mat framania cu noul stapan prin parlile

de langa trecAtoarea Oltului, wide ei intalnesc pulerea, c&ndva

larg intinsa, a unui nobil ungur, stiaprin pc oelatea Talmaciului, oontele Nioolae" care se pare ca a cautat 5i In iscodirea de vechi pergamente basa legala a situatiei sale 4.
Inca o dovada pentru osebirea, tot mai pronuntata, a Ardealului de Ungaria e si in faptul ca. 5i cronica pentru epoca
schimbarii de dinaslie e ardeleand, pe vremea cand o povestire asamanaloare lipsesle pentr Ungaria
5.

1 V. si ce intrevedeam la 1905, in Gesch. der rumtinischen Volkes,

r, pp. 145-7.
2 V. Lupas, 1. c., p. 397, nota 2.
3 Dupit acelasi studiu al biografului lui Ludovio-cel-Mare, Anton
P6r, despre Ladislau, vore,vod ardelean" (Erdelyi Mizzezzm pe 1891),
Ion Moga, in Problema Wit Lovistei .i ducatul Amlasului, Cluj 1936.

si satul maramurasean Borsa, avand ca intemeietor un Borsea

(al Borsii", de la cumanul Borz, Borz sau Borg), nume de familie
pant azi.
4
p. 7. Penlru Ladislau si in Solnoc), Thjer, o. c., V3, p.
434; VII, p. 163; VII', p. 70; VIII', pp. 389, 564.
Cf.

6 Despre cronica asa-zis4 dip Dubnicza, Iorga, In Rev. 1st., VI, p.11,

CAPITOLUL II.

Cei d'intaiu Domni romineSi

Basaraba.

Am vazut ca, dincoace de Carpati, nu se poate fixa nici

numele, nici calitatea acelui urmas. al lui Seneslav1, care pe
la 1300 a ad.postit pe regele german fugar al Ungariei, Bavaresul Otto 2. El avea in mana, de sigur, Inca de atunci, pe
jadecii"-cnezi 3, stapani ai judetelor.
Supusi voevodului-Doran, unii din juzii acestia au ramas,

dar mai ales In partite oltene. Astfel, pana pe la 1406, un

jude al Jiiului4. Juzii de Motru, de Jales, de Gilort se mai
pastreaza si pe la 1415, ba si pana la 15025.
Domnul cu nume, de la care n'avem Ins niciun document,
o cancelarie nefiind Inca organisata, de si, cum o arata vesmAnhd si podoabele lui in mormantul din Biserica Domneasca
din Arges, era un print bogat si mAndru, de mods apuseana,

spare numai In acte pontificate si unguresti, uncle, odata, e

intitulat BAsAraba, fiul lui Tocomerius" 6.

E vorba de acel nume care In Balcani se zice Tihomir

(v. si Tarul Constantin Tih), dar care se Infatiseaza, cu conso-

nantism rusesc, in regiunea aoeia, en Lodomiri, Subuslavi,

1 Un SAnislav, jude In MaramurAs, la 1326; N. Densusianu, 1. c.,
p. 596, no. ccccLxxn.
2 De v. Henric de Muglen, Chron. (si ed. Kovachioh, Buda 1805).
8 Forma primit ar 11 fost judece; Onciul, Fasele istorice a poporului si Statului roman.
4 Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 98, no. 134.
5 N. Gh. Dinculescu, In Archivele Olteniei, II, p. 7.
6 N. Densusianu, 1. c., p. 624, no. ccccxxtv,

Gel d'intaiu Domni romane5ti

155

Moisi, care se I.ntinde din Secuime In Tara Oltu lui, cu coboriri

In Buzau si Mused si se prelinge si In partile de dincolo

de Munl,ii Apuseni (Moise Nicoara, nascut pe la Bechis-Ciaba),
ceia ce arata dou.A. lucruri: caracterul rusesc al Slavilor
de la Estill Ardealului si transmisiunea numelor for la Secui

prin Inaintasii romani. Numele chiar de Tihomir se 11101neste deci 0i la Secui, de si gasim pentru Tocomerius la SArbi
formele: Tug, Tugomiricil.

Cat despre numele de Basaraba (Basarabi, mai tarziu, se

Intalnesc si In partile Hategului2 5i In multe alte re!hini3),
el e, de sigur, cuman (de la aba, parinte) 4..Numele de aba
se Intalneste, de altfel, la regele ungar Samuil Aba, din secolul al XI-lea, care e recunoscut acuma ca Peceneg.
1 Jiredek, Staat u. Gesellsch, 1, p. 27. Discutia In ce prive5te formele Tugomir ai Tihomir s'ar decide 5i prin existenta satului oltean
Tihomirii. Casuri ai in Moldova siecolului al XV-lea; v. M. Costacliescu, Documente moldouenesti. tabla. Dar vezi 9i un Tugumir

stapan pestle Hevezi", in Cronica lui Widukind, c. 940.

2 Ba chiar 5i in Moldova, la Tigani, mari culegatori de nume
istorice. V. 5i Elena Nicoli[a-Voronca, Studii fn folclor, II, 1912-3,
p. 182.

3 Forma prima ar fi fost judece; Onciul, Fasele istorice a popoliterar, 1909, p. 973.

Pentru sensul lui ciffercig, Granid, in Byz. Zeitschr., XXIX, p.

Bizara teoria care cumaniseaza" pe Basarabi a unui dome
Laszlo Rasonyi, care se declarii tot a5a de acasa $i la Budapesta
4

19.
Si

la Ankara, dar, in ce prive5tle subiectul insu5i, de sigur a nu;

Archiuum Europae centro- orientalis, I, p. 221 5i urm. Pentru numele

Basaraba, mai v. Fejdr, o. c., X8, p. 447; Barit in Transilvania, VI,
p. 127,

i, pe Tanga numeroasele casuri ardelene aduse de d. Ion

Conea, In Bul. Soc. Geogr. pe 193'6, 51 nota mea In Rev. 1st., p. 338.
V. $i Onciul, Radu Negru i Originile principatului Terii-Romdnesti,
In Con). Lit., 189T. Pentru , Radu Negru", Kropf, In Szazdiok,
XXXI; Szadeczky, (bid., XXXII. Cf. 51 Joan Barbovescu, 1. c., In Rom.

Rev., VII, pp. 41 5i urm., 201 5i urm. Asupra originii principatului

muntean nu se poate Insa ceva mai absurd 5i mai du5manos decat ce
publics d. Veress Endre (Origi,rzea Statelor Tdrilor romdne, in Rev. 1st.

Romdnii, I (1931), p. 230) : La sfar5itul vseaculai al XIII-lea familia

Basarabilor, cu o mans de oameni razboinici de pe plaiurile dintre

Prut ci Siret, pie rare au locuit cine ctie cite secole laolalta cu
Cumanli, au cucerit poporul roman aflat pe cesul Dunarii, alcatuind acolo un Stat".

156

Ctitaria indeplendentA

Basaraba n'ar putea fi confundat cu personalitatea legendara,

intrata asa de adanc In constiint t poporului, a lui NegruVoda pretins descalecator, venit di,n Vagaras, care nu s'a
eolonisat si organisat politic deal In a doua itunatato a ac,eslui
secol al XIV-lea.
Si legenda lui Negru-Voda" n'are nimic a face nici cu personalitatea istorica a adevaratului Radu-Voda, din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, Domn de oarecare Insemnatate
numai pentru calugarii manaslirilor ocrotile de Causal, 5i de

la care n'a ramas macar un document. E vorba, In Negru",

de Neagoe Basaraba, care, ca mare ziditor, a ajuns sa fie
privit de popor ca accla care ar fi Inaltat oricare ziduri
vechi. Gasim Getatea lui Nevu-Voda", nu numai pe Arges

In sus, cu care nu pare sa fi avut nimic a face istorioul

Radu, ctitor oltean, ca Si fratele Vladislav, ca 5i Mircea el

tot Domni gravitdnd prin Severin spre Apus
insusi,
dar si In Tara Oltului ardelean, 1Kanga, satul Breaza 1.

Beisdrabil nu e un fntemeietor, ci un continuator, iar la

urmd, i un liberator.

Am aratat si pana aici in ce situatie tulburala era pe atunci

Ardealul: Sasii raspinsera pe regele angevin, Carol-Robert,

venit din Neapolc, membru al dinasliei franoese de acolo 5i

client al Papei.
Rome2nii all profitat fi ei din aceasta stare de lucruri, in
care localismul se unia cu anarhia nobiliard, arzandu-se si
biserica din Alba-Iulia.

Tot Intre manifestarile aceslea de iniliativa romaneasca in

vremea cand era disputata cu atala inviersunare coroana tin.gariei trebuie sa se a.seze riscoala banAream4 a lui Joan, fiul
banului Teoddr, nume neted rasaritean (Ungurii zic: Tivadar),
care ocupd cetatea Meediei sau Mehadiei. Regele nou, care-si

va aseza, in vedcrea unor cruciate viitoare, capitala In cetatea noun a Thnisului, Temesvar (Timisoara), socoti rascoala

aceasta asa de periculoasa, Meat se aseza Insusi In fruntea

1 Transiluania, LIX, 5. Cf. ciudatul studiu al lui Joan Barbovescu,
Die Basch-Araba and die Anfeinge des romtinischen Staates, In ROM,
Rey, VII, pp. 41 qi urin., 2)1 i urru., citatA si mai sus.

Cel entaiu Domni romanesti

157

trupelor de asediu, Intrebuintand si oameni din aceste parti,

ca Martin, fiul lui Bugar"1.

De alminterea, ca simply viata teraneasca, pastrata filra
intrerupere din scoot In secol, Si judele" roman de peste
munti pe atunci nu e asa de scazut, ca autorilate. Chenezii
roman apar in 1326 pa."na pe la Pojon, ca avand iobagii for 2.
Actul din 1263, in care se pomene,ste cearta de famine lntre

Ivan voevodul de Beius", cu fratii Bocu 5i Balica ( Both et

Balk"), de o parte, lei, de alta, Nicolae, fiul lui Candea (Kend)

de la Zlatna, cu fratii, Joan, Denning, Vlasie,

Vladislav,

Tatomir si Stoian (Stosyan"), nume de alti Romani, peniru

moartea lui Bikach" cf. orasul Bihad, in Bosnia) $i lui Roman,
Impacandu-se prin intervenlia capitalului de la Oracle 2, arata

o situalie extrem de interesanta, in care, de fapt, se lupta

dinastiile voevodale a cloud mici ,,(eri" rom& zeti. Oriunde, pc
urma, la 1415, la 1445, se afla, prin Criscior, Bolea, Valea Bradului, acolo, In Apusul Ardealului, 5i prin Zarand, voevozi ro-

man, ca Moga, Vladislav, Stefan, Serban, Ioan4,

Ei nu stint fefi de sate, ci de Tinut, de Tani". E regiunea In
care se afla vechile biserici, cu fresce de un caracter deosebit
care, In timpul din urma, au rasarit de supt tencuiala care
le acoperia. Aceasta regiune de larga autonomic romaneascii
se va Intinde 5i dincolo de Beius. Mentin ce scriam, acuma

un sfert de veac: Prin multimea 5i puritatea elementultui

romanesc pe aici, Inca din cele mai vechi timpuri, ar resulta
fiinta, pans, la o data ce nu se poate hotarI, a unui al doilea
voevodat romanesc, In aceste parti bihorene" 5.

In starsit, ispravind cu aceste manifestari sporadice ale

unei vieti fara istorie, pe acel limp gasim in Ardeal pe Neagu

stand 6i In salmi Hodos 7. Nu urmeaza de loc ca avem a

1 N. Densusianu, I. c., I, p. 532, no. cccciavn.
2 Ibid., p. 597, no. ccccLxxu.
8 Ibid, pp. 304-5 (dupa Fel*, o. c.). Tot dupa original e InsA,
aiurea, data e 1363 (ibid., IX3, p. 364; de unde la Densusianu, I. c.,
p. 75), Se potriveste, pare-c, mai mult prima.
4 V. i Iorga, 1st. Armaltei, I, ed. 1-a, p. 51.
5 Ibid., p. 52.
6 Hudus vocatam, populosam, in qua Negul woyvoda considet
et commoratur.
7 N. Densusianu, I. c., p. 598, no. ccccLxxiv.
12,

Ctitoria incletpendentl

158

face, si In acest cas, cum s'a crezut, cu un voevod ajuns a fi

caiun primar de sat", ci poate un element desfacut din lumea,
Inc neasezata, a Domniei romanesti.

Folosindu-se deci de aceste miscari, Beisdrabei Ilia fi el,

dincolo de moftenirea sa, pcinbanturi regale. De aici urmk
un razboiu necunoscut si apoi pacea.
La 1324 se spline, In adevar, de atre rege ca acel Martin,
fiul lui Bugar", Bulgarul, span al Salagiului, a fost Crimes
de mai multe on la Basaraba pentru pacel.
Si, la 1327, spanul Brasovului, Sob mon, nume secuiesc sau
un Moise, fiul lui Moise, ridicase contra regelui
Carol-Robert aceleasi regiuni2, aut.:4nd sa iea tot Ardealul 3,
arata Papei cll Basaraba are sentimente bune fats de catolicism, ceia ce adluce o scrisoare pontificall de multamire
romanesc,

care amandoi4. Solomon e aratat ca un print" (princeps

devotus catholicus), deosebit de voevodul Ardealului, Toma,
care 5i el se arata luptator contra inimicilor crucii" (hostes
crucis), cari nu pot fi dealt Tatarii.

In autoritatea Domnului romknesc din Argo, Incunjurata

de un mare prestigiu intern, sant mai multe elemente.

E, de sigur, cum s'a afirmat mai inainte, prea exclusiv,

calitatea unui sef al acestor .terani liberi, In a caror dating
traieste el, facitnd dintr''insa fundamentul puterii sale.
Nu mai e nevoie, dupa explicatiile ce s'au dat in volumul
precedent, sa se arate din ce concept:le a populaliei aborigene

vine acest nume de Tara-Romaneasca"3.

E amintirea Imparatului din fundul legendelor, a Dom-

nului", care domneste" si decal care nu poate fi o putere

mai mare.
1 In deferendo pluribus vicibus nostras rogaciones ad Basarab,
Wayvodam nostrum transalpinum; ibid., p. 591, no. CCCCLXVII.
2 Ibid., p. 589, no. CCCCLXV.
nite8 Tes-ram nostram transsylvanam suis conatibus occupare
retur; ibid.
4 Ibid., p. 600, no. CCCCLXXVI.
5

V. Romani necuoeriti in Galia, la Lot, in Melanges leanroy,

1928, p. 93 si nota 3.

4kitawit

.4

..

.-:

;.

It..

8.4

J.3: ,"

V2i-'
..

11:':

7 e"---=

Fig. i8.

Cetatea Poienarilor, In Arge.

"-3

C)oi

d'intAiu nomni romAneqti

150

Si este, In sfarsit,
ca pentru Rusii de la Moscova fats
de abia disparuta Imparatie a Hanului tatAresc, de la care
se iea si vesniantul de oeremonie 5i sistemul de guvern
exemplul Hanului cuman1, stapan de la Munte la Mare, precum de la acesti Cumani mai mult decat de la Tatari se iea
deprinderea ostasilor si vanatorilor cu arcul, al carui name
vine, de altfel, din traditia romans..

De acum, de la 1330 inainta, un sir de documenle si -nentiuni die cronica privesc Domnia romiineascei. N'avem a face,

Insa cu o creatiune de Stat, ci cu putinta de a iesi la iveaa

liber, In conditiile create de Statul aglomerarilor locale, treat,
feodal, si nu arpadian, de Angevini, a unor teritorii a caror
via% politick fusese p'an's atunci acoperita de intentiile imperialiste ale Arpadienilor.
Acum, sand Ardealul el insufi e aproape de sine skitator,

cu atat mai putin pot fi Impiedecate In desfasurarea for liberg tinuturile, cu o straveche organisare ignorata, de la Sudul
Carpatilor. Colaboratia chiar cu nobilimea ardeleana, de origine romaneasca, pe care am cautat s'o desooperim mai sus,
la crearea principatului muntean e de admis 2.

Afars de mentiunea In documentele unguresti si in cafe

unul sud-dunarean, in legatura cu oele doua lupte ale lui, la
care venim Indata, n'avem niciun sprijin pentru a Inoerca
sa desemnam figura acestui Domn. Moneda lui Basaraba e,
In adevar, dupa d. Moisil, a lui Basal ab al II-lea, din secolul
al XV-lea 8.

Deocamdata, harta. Domnici Terii-Romanesti trebuie fixata.

Intr'o lame de vai In care Romanii traisera pans acuma

raxleti, cu toate cuprindierile, mai mull teoretice, In Jeri",
vialea Argesului a ajuns a-si impune voevodul, care e acuma
Domn romanesc, cu tendinta de a ocupa tot teritoriul locuit
de neam.
In deosebire de valea Oltului, In judetul vechiului Valoea,
unde, pe la Turnul Rosa, care va trebui aparat printr'o cetate,
1 V. Iorga, In Mem. Ac. Rom., VIII (1928).
2 V. C. Moisil, Monetdria, din An. Inst. 1st. Nat., 1914 (Cluj 1924),
pp. 19-20.
3

C. Moisil, in Cron. Numismatics, Maiu 1920.

ido

Ctitoria independent

calea e deschisa, pe la Caineni 1, navalitorului, aid se pa-

trunde greu prin cararile de munte de la titesti. E o Mesopotamic Inchisa, blanita cu codri deli, odinioara nestrabatuti, Inlre largul Olt drept 5i sprentarul, Incolacilul curs al
Argesului. Pe stancil se catara si azi, I.nlre copacii balrani,
zidurile, Inca neoeroetate fn originea lor, dincolo de refaceri
din veacul al XVI-lea Incepator, cand erau acolo parcalabi
de aparare, ale cetd(ii care, la Inceput, a trebuit sa se theme
alte InLarituri sant Insa la Stoienesti, tun& a
de Arges"
crezut ca ar putea sa resiste Turcilor Mihai Viteazul I care, pe
urma, li -a luat numele de la Poienarii terani, adeca terani din
Poiana Ardealulul, margineni", descalecati in aceste locuri.
In jos, se largeste valea Intre dealuri rotunde, larg luminale
de soare, 5i acolo se va face o Curte, Cithea-de-Arges sau
Curtea Argesului, singurul loc din Romania care poarta acest
nume aratand o resedinta domneasca.

Dar in Rasaril se Infunda cineva iarasi in codri. Ca sa

se ajunga la Campulung, tine nu vrea s se coboare la satul
Pitului, de unde Pite ?lii (cf. Pitulescu; 5i Tilu, Titesli), care,
fiind la rascruce, a devenit mai tarziu un targ si la urma un
oral, trebuie sa. Incalece spinarite de dealuri care se urmeaza
Rana ce supt iunul din ele se vede rasarind inaltul turn pulernic, de veghe 5i de aparare, al manastirii domnesti, Infipt ca
un semn a In sfarsit Domnia argeseana a rasbatut In acest
duib al mai vechilor descalecatori sari si unguri, adusi de
Cavalerii Teutoni, In valea de sate care e Campulungul acestor

muscele" (nu muncele" ca aiurea) : acest turn a biruit pe

celall, pecetluil cu icoana unui Slant Nicolae sau, ca sa vorbim limba acestor locuri, unui SAnicoara, catolic la Infatisare,
cu tiara despicala in doua, dar purland, supl influenta mediuInduntru e piatra sapata,
lui romanesc, o inscriptie slavona,
oea mai veche a terii, pa morm4ntul lui Laurentizzs, comes de
Campolongo, gherebul." sas al orasului, precum 5i turnul, de
mull disparut, din cloaslerul (Kloster) uncle odinioara se ridicau latineste rugiacionile catre sfintii apuseni, tnlre cari
1 Numfele, in -eni, nu pare a vent de la Caine, cum de la Porcu
Porcesti. Ar fi de banu:t un name de origine
strains, pe care 1-a prefacut asa analogia populara.
vine satul vecin

Fig. 19. Piatra de mormant a s contelui*

abase Laurentiu din Cimpulung.

Cei d'intaiu Domni romanesti

161

acel Slant Andrei al carui picior se 'Astra aici ca moasle1.

All tip omenesc, de amestecalura cu. catolicii, ftari au dainait
cu organisatia for deosebila papa supt Serban-Voda Cantacu-

se observa aici decal al Argesenilor clilori, cu faja

prelunga smeada, cu strallucitorii ochi negri. cum se vad in
frescele care Infatiseaza pe.vachii vocvozi ca $i In caraeberislic de argescana figura a unui Ion C.. Bralianu.
Dar dincolo de Campulung e largul Dambovitei, cu cc se
tine de dansul, la Targovisle, $i coborasul in slepa luranica a
Barliganului, colonisat cu Mocani, dar nu Sc vor Inecrea aid
sloboziile, de origine poate maramurawana, pc care, de la
inceput, le va obigtui, in locurile ncimpoporale, Moldova.
De la malul stang al Dambovitei $i
care-$i are
Targul, pentru flocii" de liana ai acelor Mocani locmai jos la
varsare, uncle, pentru aracitul for $i facerea poslavului, tin
Petre 1$i va face piva, de uncle larg cunoscuta Piva a Petrel,
zino 2,

se ajunge la, ceia ce pulem nuni drumul regolui", al Craiului", care duce la Dunare, spre satul de pescari cu larg
valor al unui Braila do in Brae, de uncle Brailoiu si Braegii ,
consideral de reg lc Ludovic, cum vain vedca. ca o posesiune
regala, pentru care poate da privikgiu Brasovenilor. El duce
lot. prin locuri colonisatc $i de Unguri, cum $i aslazi arata
numele: Chiojdul, cu vechea distinctie slavona de Start Vechiu

pe langa romanescul Mare", cu acelasi sans (v. $i Chiojd din

judctul Neamtului), apoi Filarlagele (ung. Peterlak; am zice
Petrestii , Cislaul $i Tisaul, Oita la Buzau, al carui nume e
de la rau, tar acesta de stravech2, origine slava romaneste ar
fi fost allfel, pentru oras, originea din Buz a, largul lui Buzea,
dar la Unguri buza e graul).
Aid e vechea mosie a episcopului Cumanilor, care se continua spre Moldova pang la modalca veche slava a Vrancii,
cu prelungirea de slavonisare in Secuime.

In aceste parti, Dunarea nu c slava. Rani sanl numele

de origine slavona. Din potriva, pe o intreaga regiune suddunareana ciobanul, si eel din Ardcal, cum se vede din pri1 V. calAtoria lui Peter Sparnau i Ulrich de Tennstadt, la sfarsitul secolului al XIV-lea, in ale mele Acte gi fraymente, III, no.
2, p. 1.

2 V. lorga, Sindii $i doc., I-II: docunientele Cilinpulungului

162

Ctitoria independent

vilegiul pentru acei de la Cisnadie, al lui Mircea I-iu, confirmat

de fiul, Mihail 1, isi va pune pecetea, sprijinindu-si descaler
carea, fara urm5ri politick, p'an't pc coborarea masiva din va-

lea Timocului. Avem astfel, pe teritoriul sarbesc ca si pe cel

bulgaresc de azi, o lung dark romaneasca In care mai inulte
straturi s'au suprapus, cele mai vechi, Impinse mnainte de
noile pa.trunderi, flind tocmai In fund, unde oamenii nu-si
pot aduce aminte ca ar fi venit de aiurea. Eu mnsumi In campania romaneasca din Bulgaria am constatat, pe linia VidinNicopole, aceste localitati.

Ajungerea aceasta rApede la Dunare nu e un cas exceptional, datorit unui Domn indraznet $i unor imprejurari fa-

ci, cum o spunea frumos un mai tanar geograf,

faptului a populatia carpatica a represintat totdeauna convorabile,

tinuitatea si preponderanta unuia Si ac,eluiasi element, care

revenia regulat la fluviu, indatcl ce liniftea se restabilia, fie
fi numai aproxiinativ, in lung ul acestuia" 2. Si invatatorul
sau, Valsan, arunca formula fericila. a ,,colaborlrii acestor
cloud niari individualitriti geografice" 3.

Domnia din Arge ?, cuoeritoare a partilor oltene, a intalnit

acolo o Intreaga mostenire culturala pe care n'o putuse avea

In muntii Munteniei" sale. Erau targuri ca acelea de la

Gilort, pe locul CArbunestilor de acuma (satul lui Carbune)
si de la Jiiu,
piartea de la Raskrit de Olt cunoscind vechi
targuri numai la Targoviste, care arata prin numele sau, cu
finala ifte, Insemnand disparitie, un vechiu targ parAsit, pe
care-1 va fi inlocuit un timp TArgVorul, targul mic", important si pe la 1590, cand figu.reaza In geografii italiene
(Trescorto) $i, clar scazut, pe vremea lui Antonie-Voda din
Pcpesti.

La Ramnicul oilcan nu e, ca la Ramnicul Sarat, o bang..

E vorba de un lac artificial, pentru pescuil. El pare a fi

fost In legatura, nu cu judetul lui Valcea, ci cu Domnia,
altfel organisata, de la Arges.
Mai ales insa Domnia a mostenil grupul vechiu de sate legat
1 Hasdeu, Arch. ist., I, p. 118, no. 168.
2 Vintilg MihAilescu, in Buletinul sor -egale romane de geografie,
LIV (1935), p. 14.
3 Ibid.

Cei d'intaiv Domni romineti

163

de cetatea Vidinului, pe care Romanii o Incorporasera In nomenclatura lor, Maud din ea un Diiu, cu, Dienii sai. &col
sant o sums de sate de pe vremea vechii comunitati slavaromane, cu Coate sufixele ce se Intalnese $i dincolo de Dunare, In -ova si -ou (Brabova, Ganciova, Cleanov), pane la
Craiova, sau In -i(a (Plenita, Terpezifa), in -cea (Segarcea,
Carcea.), in -mir (Cujmir), in -at 5i 41( (Bueovatl, In -icea (Galicea $i Galicinica), pe langa cuvinte pe de-a 'ntregul slave,
ca In Va lean si Vela. Drept de-asupra, sant numai sate mosnenesti $i salasuri, popasuri ale ciobanilor.
Mai pretioasa cleat oricare alta era Insa, In partile oltene,

regiunea peseariilor, spre care se Indreapta, de la inceput,

si dorinta de venituri a Voevodului argesean; de aici se vor
face daniile de peste catre noile manastiri. Si legatura de
conierf cu Ardealul, determinate de acest bogal produs al
apelor, a intrat in mijloacele de cagig, In putintile de Inaintare a Domniei celor doua maluri ale Oltului.

De la sine, fare nicio descalecare, ideia,

ardeleneascii,

viind din presenta, mai tarziu, a Muntenilor la Fagaras

Cara se va Intinde. E o strecurare lent., asemenea, dar fare
lupta, aceleia a Spaniolilor din Navara, Castilia si Aragon
spre regiunile luminoase ale sierelor de Miazazil.

Ordinea bisericeasca. pe care am constatat-o Inca din 1234

Incunjura si ocrotia, oonsfintia Domnia.

Existenfa unor Vladici la Arge$ Inainte de Basiraoa c,

azi, In afara de orice Indoiala. Cu tine de la &Mislay Inainte
s'ar fi sfin(it Domnii? De altfel, d. Sacerdoteanu a 5i gasit
langa biserica din veacul al XIV-lea urmele uneia mai vechi,
de piatra, $i de proportii destul de Intinse2.
Si, precum acelasi eereatator a gasit aceste urme ale unei
cladiri mai vechi la biserica din Arges, substructii de palat

supt prispa oelui de askazi au fost semnalate Inca de la

I,nceput de d. DrAghiceanu3.

Gelzer a cautat s arate cum de s'a putut adresa, mai tarziu,

1 V. pentru Spania, L. Barran-Dihigo, Recherches sur l'histoire
politique du royaume asturien, 1921.
2 Bul. Com. Mon. 1st., 1934.
3 Rev. 1st., VI, p. 258.

164

Ctitoria inctependeritA

fiul lui Bas Araba, care n'a putut sa fie lipsit, in neatarnarea
sa faptica, de un presligiu episcopal, Nicolae Alexandru-Voda,

sfintit filra indoiala 5i el de un episcop local, la Mitropolitul din Vicina, cu titlul de Soteriopolis, pentru ca el sa fie
stramulat ca exarh" patriarhal al plaiurilor" in aoeasta
Ungrovlahie". La 1347, acest Vladica al Bugeacului, de sigur
in legtiturA cu incercarea Bizantinilor de a crestina pe rand
pc barbarii adu$i la DanArca- de -jos, acuma pe Alani, isi vazuse

eparhia reunita cu a acestor Alani, In acelasi moment card

ei apar $i pc malurile fluviului. El insui. 5i nu Domnul,
acest episcop ajuns fans existents $i silit la ratacire", ca

un cleric adunator de pomeni", s'ar

fi oferit Domnului 1.

Cum, in az^sl moment, era In Pind un episcop al Vlahilor",

de aid necesilatea terminului de Ungrovlahia", care s'a

Intins si asupra Statului.
Numai legatura cu Patriarhia ecumenica, in acel moment
navalitoare, a impiedecat desvoltarea unei forme bisericesti

proprii. Daca s'a pastrat Scaunul de Ramnic, e in legatura

5i

cu caraclerul politic deosebil al 011enici, dar $i cu existenkt

allei episcopii autohtone, sfintind $efi ca Litovoiu $i Barba.

Odata ajunsa la autoritatea deplina asupra Milropolitilor
munteni, Iachint $i Atanase Kritopulos, Patriarhia va da litluri
in partibus acestor simpli delegati provisorii, puindu-i in local
celor de Sebastia $i Nicomedia sau Amasia.
Dar in formatiunea terilor noastre lipseste acel element
al initiativei biserice$ti care face ca Sarbii sa daloreasca atata
Srantului Sava 2. Si niciunul din vechii Dom-ni n'a ispravil
calugar, ca Nemania: trebuie sa se ajunga la Alexandra IAmneanu, casatoril cu o semi-Sarboaica, pentru ca sa se vadK

un stapariilor de tart Imbracand rasa neagra a celor despartiti de lame.

1 Der Metropolit von Bitzine war dadurch dass Patriarch and Synode 1347 seine Metropolis unter ihrem griechischen Namen Soteropnlis mit Alania vereinigl hatten, existenzlos geworden uud auf
Wanderschaft gegangen. Offenbar als geistlicher Almosensammler hatte
er sich daher zu dem frommen Woiewoden von Ungrovlachieu
begeben"; Ungedruckte... Tezte, pp. 610-1. Gelzer rade de Hurmuzaki:

ueber die kirchlichen Verhaltnisse spricht Hurmuzaki bisweilen mit

grotesker Verstandnisslosigkeit" (ibid., p. 610, no. 2).
2 V. St. Stanoievici, Sueti Sava, Belgrad 1935.

Cei d'intaiu Domni romaneti

165

Supt Carol-noberl nu putea fi vorba de un episcopal eatolic la Arges: eel de la Severin chiar fusese pails% Ideia
episcopiei latine in capitala principatului ca o recunoa$tere a
existentei lui veni numai din partea noului rege Ludovic, era,
mai curand, o condirie pentru aceastal.
Cum graiul national e o conditie Hun& pentru fundatiunile
politice moderne,
cu sau fara o canoelarie slava inca din

acest moment, limba terii era acuma gata, cu vechi expresii

corespunzatoare celotr din alte teri latine, unde, de exempla,

in Italia, un document din 600 al manastirii Farfa are formula rectum nobis paruit, ni-a parut drept"2,
Dar, Inainte de orice alt temeiu, afara de acela al neclinlilei
datine, era $i o ordine economics, care, dupa ce, prin caderea

ImpXratiei lui Stefan Dugan in Serbia $i papa in Tesa lia,

vechiul drum de oaste $i de convert" 3 pe la Ni$ fusese Mat,
In legatura cu calea, tot mai cercetata, a Rasaritului, de $i
deocamdata lipse$te moneda proprie, semn de neatArnare, dar
mai ales izvor de venit. In interior, banal, nu dupa Banul din

Severin, care n'a batut moneda, ci dupa al unei Band unguresti mai vechi4, umbla in locul vechiului schiinb in nalura.
Pentru dobanda se zice si osteneala"5.

Acest Stat se razima pe ferani liberi, traind nu in comunaafi de familie, guvernate de starosti, ci in gospodarii individnale 6.

Nici nu putem vedea tine ar fi lost In stare

saci

supuie, aducdndu -i In situa(ia de ,serbi.

1 Prin legAturile cu Curtea papalA, prin misionarul Antonio din

Finale, a ajuns la Petrarca dictionarul cuman din 1303, &Mt de

Geza Kuun. V. Echos d'Orient, XIV, p. 278 i urm.
2 V. Giardina, I boni homines, Bologna 1932, p.
" V. Jine6ek, Die Heer- and Handelsstrasse.
h

66.

S'a arAtat, In deosebite randuri, de d. C. Moisil.

Banei de mai sus aratati, cu osteneala for "; Iorga, in Rev.

150, no. xxii.

6 Cr. Europa Orientate, I, pp. 162-3. Despre ipotesa lui C. Giurescu,
ca Domnia munteana a inceput cu terani erbi in Mem. Ac. Rom.
0 In Despre boieri, Buctireqti 1920)), y. observatiile male, in Rep.
1st., II, p,

Ist VI, p.

185.

166

Ctitoria independentA

Ca raporturi cu terile de mai veche organisatie d'imprejur, deocamdata nimic nu s'a schimbat in atitudinea regaMAW arpadiene fats de ceia ce era de mull Domnia TeriiRomanesti, cu tot ce poate cuprinde, ca hotare actuale si viitoare, acest termin. Regele apostolic a primit supunerea religioasa a Cumanilor, carora li-a dat el un episcop, atarnator
de ierarhia ungara. Tara stapanita de dansli e deci a lui. El
este rege al Cumanilor, cari n'au avut pans atunci Lai rege,
nici, dupa obiceiul turanic, un Han. In aceasta ilusie se ispraveste vechea familie domnitoare.
E altfel cu Angevinii. Cavaleri ai cruciatei, ei vor mosteni
misiunea convertirilor cu sabia. Dar ei represinta feudalitatea
apuseana, cu nesfarsitele ei legaturi, Intortochiate $i Imp leticite, mire suiierani si vasali. Nexul feudal e ceia ce pot ei
intelege si ce admit In practice. A recunoaste un Stat, odatcl
ce ef.d lui face omagiu,. nu e o greutate pentru noua dinastie.
Omagiul acesta a trebuit el set' fie Mc& de Domnii munteni
indatd ce Carol-Robert, nu lard marl greutd(i, i-a supus Ar-

dealul? Pretentiile regale puteau vcni foart3 bine dintr'un

Lrecut care Implinise acuma secolul. Dar e sigur ca niciun
astfel de act n'a bast savarsit de Romanii liberi supt Arpadieni,
cari nici nu 1-ar fi primit, fiindca, in felul for de a gandi, nu
puteau recunoaste Statul.
Intre atitudinea Angevinilor si a regilor dinastiei disparute

e deci o mare deosebire. Acestia din urma Intinsesera drep-

Ltd" for asupra Cumaniei" in calitate de sefi perpetui de

cruciata, carora li se inchinaserI, trecand la crestinism, bar-

barii de la noi, pe and la noii stapani ai Ungariei e sentimentul, frances, al neaparatelor legaturi feudale intre State,
care singure Impiedeca d3sordinea si razboiul si dau o basil
sigura. actiunilor potitice 1,
Pentru Arpadieni, Sanislav fusese un Voevoda Olacorum ",

al Romanilor, ca o gloats; pentru Angevini va fi aici Transalpina, care e ca un fel de traducere a Terii. (din ungurescul
HavasalfOld, in care (lipid 1nseamna Insa esul), Tara, opus4
muntelui oi pcidurii din Erdely, fie si cu adaugul de Havas,
1 In general In evul mediu e de tinut In samA ideologia qi forma
determinatA de dansa. RealitAtile sAnt comandate totdeauna, hotArlte

une ori, de acelea.

001 d'intaiu Domni romanesti

167

Ouasul" nostru, proclamandtt-se vasalitatea prin adausul tie:

nostra".
Regelui celui nou de pesle multi nu i se eerie Inca, de Domnie, o Intregire nationalq In partile Oltului de sus sau in acelea
unde el, schimbandu-$i mersul, se coboara, drept, spre Carpati
pentru a-i trece maiestos, ci, urmand $i unei elementare neeesitati geografice care cants rAurile in sus Oita la izvorul for
sau le urmgreste in jos para la vArsare, cum se doreste doar
un p'unct de sprijin In apkrarea Transalpinei" de valul turcesc
din jos sau un loc de refugiu, regele angevin, urmand politica din acel moment a rudei sale francese, care desface
bucAti din patrimoniul Coroanei si be d fiilor cu titlu& de
disci (Orleans, Berri, Bourgogne), e bucuros cA-0i asigura astfel

un fidel" de avangardA a cruciatei pe care e dator s'o

organiseze si s'o conduce Impotriva Turcilor.
Aceasta va fi originea duvat-alui de FOgAras, cu adausul $i

de Almas, Am las, on dacI aceste sate de langa Sibiiu au

fost adause Inainle de Mircea, cum credea d. Minea, sau
numai supt acesta.
In luptele ce se due contra regelui Ungariei, niciodatii Domnul nu va provoca; el n'are set' cearii nimic, nici ca piimi'ini
qi nick ca drepturi. lqi ajung' c-e ce are qi cu ce poate. E o
conceptie teraneasca de mosnean 5i, in parte, si una de Indestulare interna. imperialA.

De altfel, cuvantul de independentP, care cuprinde azi o

ideie asa de necesark sufletelor noastre nu exista atunci, cum
nu exista nici notiunea ins,5i; la Franoesi, de unde 1-am luat
$i noi yi altii, e o ereatiune a filasofiei" secolului al XVIII-lea,
5i Germanii, Slavii au tradus-o In limbile tor. A fi seniorul

sau vasalul cuiva era o necesitate $i era o asigurare: altfel

independentul" ar fi fost in aier.
Insa, iarasi, legAtura trebuia sei piece de to ceva, de la
un fapt material incontestabil: o cucerire, un apel la ajutorul
vecinului, o danie de Omani, in care cas ajunge cineva a fi
vasal, cAci raporturile nu sant intre oameni, ci Intre teritorii,
a cgror situatie determing rangul oamenilor.
Romanii nu lupta deci pentru independents ", precuin regii
si apoi, prin legatura dinasticA Intre Ungaria si
Polonia, ca 5i printr'o cesium teritoria14, si regii poloni
Ungariei

168

Ctitoria inclependentA

nu cauta administrarea unui teritoriu cucerit, ei neavAnd func-

tionari, negandindu-se macar la utilitatea tor. Razboiul, din

partea alor nostri, vine prin calcarea, cu sau fara voie, a

unui punct din contractul feudal, existent prctutindeni, In
sensul occidental, chiar fail a fi scris. OdatA ce se revine In
margenile lui, expcditia InceteazA, sau se izgoneste un cerbicos

rebel pentru a S3 aseza un ,.fidel" care d sperante.

Dar nu poatc fi vorba de o suprematie national4 si mai ales
culturala ungureasa Regalitatea angevina represinta una din
formcle expansiunii civilisa(iei francese. In acest limp, de
:titre], si Imperiul are un lmpcirat frances, care redacteazd
in limba trancesci actele sale: Henric de Luxemburg 1.
Influenta frances6, vends prin acesti oameni din Neapole,
a patruns deci, fireste, 5i in Ungaria: astfel, si ung. czinzer
vine din cimier2.

Raportul cu Franta originilor se pastreaza de Angevini 5i

prin casatorii. Ludovic, fiul lui Filip-cel-Frumos, iea pe Clementa de Ungaria. Carol al V-lea va cere pe Ecaterina, fiica
lui Ludovic de Ungaria, pentru Ludovic de Orleans 8. Aocasta
pastrand si leg5.tura cu Luxemburgul, caci fratele lui Ludovic, Carol, iea in a doua cWtorie pe Maria din aceasM Lard.

far fratele acestcia, regelc loan, asa de credincios p5.na la

moarle Franciei, ajunge prin casatorie regele Boemiei, ally
inaintare francesd spre Est4
Deci, tot odata, la Inceputul secolului al XIV-lea, spre aceastei
insulci latinci pierclutei a Romanilor latinitatea apuseanii Yna1 Henri de Luxembourg s'appliqua si peu a comprendre l'idiome
de ses nouveaux sujets que tous les diplomes signes de sa main
sort rediges en francais; Alfr. Leroux, Recherches critiques sur les
relations politiques de la France avec l'Allemagne de 1292 a 1378,
In Bibl. des Hautes Etudes, L 1882), p. 133. El urea sa -$i dea o
fata dupA fiul lui Robert de Anjou cu o mare parte din regatul de
Arles ca dotA si la 1310 el cedeaza regelui Franciei comitatul de
Burgundia ca feudA de Imperiu; ibid., p. 137 (pentru Arles, $i p. 138).

Franta reuneste Lyon numai in 1312; p.

2 Timon, O. c., p. 586.

143.

I Alfred Leroux, o. c., p. 279.

4 Elul Ini loan, vestitul rege al Boemiei Carol, cere de la Imp&

ratul Ludovic de Bavaria Delfinatul frances ca feudA; ibid., p. 255.
El dA lui Carol al VI-lea vieariatul in Arles, fAr4 Savoiai ibid., p. 283,

Cei

d'intaitt Domni romrtnesti

169

inteavi prin acest fenomen al francisdrii dinastice si politice

a Ungariei, ca f i prin italianisarea Mdrii Negre i a Dundriide-jos.

E interesant, de altfel, Ca Domini nostri n'au cerut de la

nimeni recunoasterea unui titlu superior aceluia In care ei
aveau constiinta cX se Intrupeaza toata puterea.

Intinderea principatului se face peste o regiune unde nu

existau, fara indoiala, dincoace de Olt, juzii, de $i s'au Ptsat

aid, dupa ape (Ialomita, Ilfov), dupa paduri (Vlasia si.

Deliormanul), hotare ca ale vechilor Impartiri. De sigur cli
era mult Omant nelocuil, 5i luarea in stapanire a padurid,
cu poienile ei, s'a facia fara greutale. Tol asa de lesne s'a
intins ocrotirea lui Voda asupra stravechiului, Inca din vremile preistorice, drum al Mocanilor, insemnat cu nume, apoi
$i cu crud de piatrk care raspund obisnuitelor popasuri ale
turmelor. Dar ceia ce o facea sa s3 coboare in cea mai mare
graba, cu orice sfortari, era, de sigur, $i dorinta de a-si &Iasi
un hotar in stare sa fie aparat, dar $i existenla tutor vaduri
pe care necontenil le vor cerca ncgustorii si langa care se pastrau arhaicele capete de pod. A trebuil sa fie pe local noilor
Calarasi
unde nu exista pe la 1830 decal satul urmasilor

si

lui Lichiriie

Glicherie

Licherestii,

un punt in rata Dras-

torului; la varsarea Argesului, Oltenita permanenla aminleste

cele mai indeparlale vremuri, si Zimnicea e Denmitzikos de
odinioara, pomenit in vremile bizantine. La Rusii-de-Vede e
amintirea unei ramuri de Slavi din vremea revarsarilor acestui
neam, si numele acestei localilriti se Intalnesle in ilinerariul
unor Germani de la 'sfarsitul secolului al XIV-lea. Perdeaua

noilor fundatiuni rurale se poate fixa destul (1.,3 bine suet

podgorie, de-asupra padurii .,.i mult mai sus &cat paristriul",
de spre parbea romaneasca.
E sigur ca., la inceput, parlea rasariteana, chiar

$i

drumul

Prahovei, cu atat mai malt al Teleajenului, pe la Bralocea,

cu colonii din Secuime, Secuienii (de aid forma sIavona, pastrala pang. foarte tarziu: sad Saac 1, nu apartinea Domniei.
Cand Ludovic-cel-Mare dg. privilegiul salt Brasovenilor cari
1 Pentru Saac, heat. Zahapescu, in Bul, Soc, Gcogr, XLI
p. 147,

1922

170

Ctitoria independents

merg la Braila, care s'ar 'Area un port autonom, ca

si

Cetatea-Allyk, el nu pomeneste in tale niciun stapan1.

De o politick externa a Domniei se poate vorbi numai cu

greu. Lumea de dincolo de multi pastra vechile legaturi ale
Terii", spre izvoarele Jiiu lui ardelean si In susul Oltu lui,
unde regalitatea ungureasck nu pare a-si fi facut cetatile, ca
la Turnul Rosu si Bran, decal dup'i un sistem de vama adus
din Occidental frances, pe vremea Angevinilor. Am spus ck
si acuma, in pantile unde traieste numele Invinsului Bkrbat
(Raul lui Bkrbat), langa satele cu totul sarace, pe ultima treapta

a saraciei si miseriei, se vad, spre Hateg si Inidoara, In ceia

ce am numit candva tara lui Litovoiu", gospodarii puternic
Injghebate, ale caror case de piatra nu yin doar de la Sasi,
cari nu s'au Intins niciodata In aceste parti.
Aid regele nou Isi caulk Inca hotarul, si, dincolo de el,
ceia ce, In conceptia lui frances'?, ii ajunge: juramantul de
credintk si tributul. Daca ele se calck si se refusk, se repeta
de Angevini politica lui Filip-cel-Frumos fats de orasele Flandrei, nkvalirea cu o stralucitk cavalerie. Ea poale duce la vic-

torte ca acea de la Roosebeke, dar si la Infrangere, casul de

la Courtray, cu culegerea sporilor de our pe eampul biruirii
strainului.

Legaturile cu Balcanicii sant, gall de o indoita casatorie

de domnita argeseank la Tarnava, a sotiei Tarului Alexandru
si a aceleia a sotiei fiului sku, Sisman
o continuare a
raporturilor dintre Romanii olleni si Dienii de dincolo de
Dunare. De acolo nume ca Mircei (din Mardi; v. Mrcsla, seniorul de Avlona), Dan (de la Daniil), Vladislav (si In forma
cu sufixul bulgkresc -co: Vlaicu, Layko" la Unguri), Radu.
Pentru Sarbi, Cara cea noun e a lui Basaraba. Cuvantul se

Intalneste Inca din tratatul lui Stefan Dusan cu Ragusa, la

1349 (tara lui Baskrabk").2. Si, Intr'un act din anul 1350,
Stefan Dusan vorbeste de Alexandru, Domnul muntean, ca de
regele vecinilor nostri, Tatarii Negri" S.

Am spus ca in stirea din Nichifor Gregoras despre casa1 Iorgn, In Hurmuzaki, XIV, p. 1, no. I. V. si acelasi, 1st. Comer-

Mut, I.
2 Hasdeu, 1st. critics, I, p. 64.
Maicov, la Hasdeu, 1st. criticii, p.

99.

Clei

d'intaiu Domni romineti

toria fetei unui BXceXicc; &pp)" eu regale sarb Miliutin 1

171

vorba numai de un shapanitor al Valahiei tesalice, unde caracterul politic al populatiei romanesti era In rapede sadere.
Fata. de Turcii osmanlai, can pc acest timp abia apar, ca
mercenari ai Bizantinilor, numai Iii lagarul de la Tzympe,
ca sA se strecoare apoi, la momentul unui cutremur, In Galpole, Domnia romaneasca va avea atitudinea Venetiei, privindu-i ca pe o noua Infatisare razboinica fara gand de ImpAratie musulmana. Cum Murad 5i Baiezid vor fi priviti In
cetatea lagunelor ca niste bei", niste seniori" can pot fi
priviti ca prieteni" ai Republicii, asa Si la Dunarea noastra
Otomanii vor aparea ca nisi& capetenii de calareti porniti
Intr'un raid de prada Si de glorie, iar nu ca sefii unei ostiri
nebiruite, meniti sa se impuie ca slapani. De aici
camOraderia Intre despotul" bizantin peste SArbi si Mircea al
nostru, de o parte, 5i, de alLa, flacaii lui Baiezid, 'cavaleri,
oelebli", luptatori, chirisgqi", ca once crestini (13 vrasta 5i
de sama lor.
Astfel e cu Bizantul. Fie cal de ingustat, de &Vac Si de

umil, acolo e Imparatul". Once semn de prietenie al lui

trebuie considerat ca o mare cinste, ca o intarire, mai mutt:
ca o consfintire, superioara la lot oe poate da r4ele Ungariei,

fie si Imparat ales, ca Sigismund, cu Apusul lui. De acolo

se cauta mai ales inrudirile, fie 5i colaterale (Stefan o va
avea printr'o princess semi-bizantina, semi-genovesa din Les-

titlul de despot 5i dreplul de a coase In fir de our

vulturul bioefal pe genunche si pe mantale. Acolo se pot
bos),

trimete spre Invatatura 5i educatie feciorii de Doinn, ca data

pentru Teodoric Golul 5i Simion Bulgarul. Dar, mai ales,
acolo, In central ortodoxiei, e. mai influent decat once Imparat, Patriarhul, acela care, facand Biserici canonice, prin
aceasta chiar recunoasle exislenta Stalului, si-i fixeaza, prin
calitatea sefului religios pe care 1-a sfintit, rangul.

In portretul din biserica Maicii Domnului la Prizren, 5i

In cel de la Deciani, eel d'intaiu Craiu sarbesc are coroana
Inchisa si lungii ceroei a Imparatilor bizantini 2; urmasii lui
1 I, p. 203.
2 V. Stanoievici, Su. Sava, pp. 33, 47. Ibid., pp. 53, 73, pentru
Radoslay. Numai craiul Vladislav e represintat, accidental, cu pletele
libere; p. 96,

Ctitoria independentit

172

au facut tot 4a. Niciodala Domnii nostri n'au lUal si acesle

atribute imperiale, pe Gaud ca Imparati $i stapfini pe o tara
intreaga, pe toata tara apar acesti vecini i. E interesant pang.
$i titlul lui Dabija, enohiarul Tarului Uro$ a toata tara sarbeasca, greceasca si maritima" (68C. Cp1166CKII SEM11111, rpstukcicie
H

nomootame) 2.

3i, in Balcani, ca $i in Apus, un sens national $i teritorial,

bine deterininat, cu o tendinrci sere concentrare, se pronunta

Inca de la sfar$itul secolului al XIII-lea. As'tfel Urois se inti-

tuleaza Tar a toga Tara sarbeasca, greceasca $i a Maritimei", la 6370 (-6170)3. Despotul Stefan isi zice Insa si
POC1110ANNk cphsmim 4.

Ca ordine interns, in tam care acum s'a Intemeiat solid,

osebirea de clase nu e Inca neteda, cu alit mai putin profunda. In lumea supusa ca $i in cea boiereasca,.Muntenii dau
nume ca Neagu, Vlaicu, Dan, Staicu.
Ca prima' organisare, in tall nu se gasesc nici parcAlabii,
nici sefii de Tinuturi.

Dar din

Stain'. Sitananizilor $i

Terlerizilor de la Vidin,

din vechea tovaras,ie cumana, $i n t, firege, direct de la Bizant

$i nici din raporturile cu Bulgarii, can n'au avul niciodata,
fie $i in zilele cele mai glorioase ale lui Joan Asan, o ierarhie

$i o lume de Curte, isi vor lua apoi Argesenii munteni, prin

mogenirea olteank pe care am aratal-o, pe dregalorii for

(directores, e de origine latina , singur Haul de boieri Hind
bulgaresc, dar cu o alt's mostenire, a Stalului vlawean pe
ambele maluri ale Dunarii. Acolo, in partile diene, logothetul
1 Inscriptia reginei Elena, regina Servie, Dioclie, Albanie, Chilmie
et maritime regionis", cu fiii Uro si Stefan, in Degrand, Souvenirs
de la Haute Albanie, p. 230. In muntii Acrocerauniei inscriptia, din
6877, a lui Joan Paleologul, ca 6ctadetig`Rottalcov,Heuzey-Daumet, o. c.,
p.

907. Monedele lui d. Gorgi Balsa" cu Sf. Laurentiu; Degrand,

o. c., pp. 181-2.

2 Heuzey- Daumet, o. c., p. 321. Piatra lui Nicolae d Toachig supt
Stefan ", p. 321. Pentru Tarul Uro si Albania, Rev. Arch., XXVI (1895),

p. 134. Moneda latin5 a lui Dusan: St. I[m]pferator] Roma[norum],

r[ex] Basle", in Zeitschrift fitr Numsmatik, III (1876, p. 170.
a Rev. Arch., XXVI 1873 , p. 191 (Trescavita).
Jugostavenski istoriski Casopis, I, 7/greb 1935, p. 180. V. Balot5,

in Rev. Hist. du S.-R, cur., lanuar-Mart 1937.

.-'g
.1"

.=tfi
.3.-- -

yo

5f,

a *cll.

-7.

ge

.u<

.1

tod?

11111.42:tira./.4..4-1"

":".4..0113
-

LT0

171

rt

,
a

7 24'
. ..... ,..

Fig. 20. - Teracoti de la Curtea-de-Argel.

P-E...
c

of

Oei diintaiu Domni romAnesti

11g

a devenit logokit, finala romaneasca fiind prin asimilare cu

fat, de uncle si gluma fetilor logofeti cu pkrul de our cret",
si comes un comis, chiar daca si la Bizant pronuntarea lui
devenise, de molt un i, iar strwtoru/ un stratornic. Drept
.slave sanl vornicia, in care Romanii au In Murat, ceia oe
dovedeste vechim3a introducerii, pe acel d care a lost Astral. In dvcrele biseric ti, pe cand Ungurii din Ardeal, primind prin Romdni, si numai in secolul al XIII-lea, cuvantul,
au dal vocala de sprijin din udvornici. Tot de acolo stolnicul,
Cu grija meselor domnesti, paharnicul fiind singur aproape o
creatiune rom aneasca 1.

Unele dregalorii vin de la Apuseni, dar Lot prin influenta

aoestui element plasmuitor sud-slay. Astfel acest paharnic, ca
demnitate, de la Germani 2.
Cetatile, deocamdata fara parcalab, se Inlaresc dupa exemplul bizanlin: gasim chiar cuvantul pirgos si Intr'un document muntean S.

Viata economica trebuie sa fi fost acliva iu schimburile cu

Ardealul, dar primitiva Inca In interior. In Muntenia secolului
al XV-lea Domnul oumpar a. pentru un cal turcesc"4. Invoielile
se fac de sigur tot du.pa. vechea dating,, care e comuna cu a
Ungurilor, cu obisnuitul adutmas sau aldamaf5.

Limba slavona a fost Inalk, cu toga cancelaria, poale Inca

din secolul al XIII-1e4 Inaepator, si, din vremi si mai vechi,
In Vlasca silistro-dobrogeank Despre scrisul in limba romaneasck (1i441111CIIHMIL IMIKOMI

sau gAMICA) vorbia, pe la Ince-

putul secolului al XV-lea, ca de un lucre obisnuit, scriitorul

1 V. Constantin C. Giurescu, Contributiuni la studiul marilor (iregatorii In secolele XIV si XV in Buktinul Comisiei Istorice, \')
i Noi contributiuni la studiul marilor dregiatori In secolelc XIV Si
XV, Bucureti, 1925.

2 Jiredek, Shutt u. Gesellsch., I, p. 15, nota 4.

3 Zbornic, IX, p. 279 (an. 1431). $i in I. Bogdan, R'la(iilc, tabla
numelor proprii.
4 Rev. Archivelor, IV, pp. 91-2.
5 Aldarnasul e jer1171, masa socials; Tinton, o. c., p. 51. Casuri
germane (un potus). $i Sasii au aldamasch, almasch; ibid., p. 59, nota
49,

si dupa Iuliu Pauler si Al. Szilagyi, Magyar lion folglalds kulfoi.

174

Cei d'intdiu nomni romaneqti

s&rb, asa de remarcabil, creator de norme gramaticale, Constantin Filosoful, adeverind chiar c. la Romani sant doul litere
romanesti", v (g) i 61.
Dar efemente, menite a se confunda Intr'o noun sintesa, de

o influent. din Sud se observa, nu numai In nume ca Radu

(din Radomir), Vlaicu, Dan, Mircea, dar $i In numele domnesti duble, ca Basaraba Ivanco (sau Iancu), Nicolae (sau
Nicoara) Alexandru. Asa se numesc si stapanitorii slavi de
pe termul Adriatioei In veacul al XI-lea. Si preotii chiar au
nume duble la Sarbi: Vasile zis Dragoe, Gheorghe zis Radoslav 2".

Legaturile culturale cu Sarbii au ramas asa de stranse,

nu numai prin actiunea asupra careia, fireste, vom reveni
pe larg, a calugarului Nicodim, dar si prin casatoriile dese
(mama lui Mircea e Serbo-Bizantina Calinichia) si prin Imprumuturi de arta. Astfel inscriplia de pe o tesktura. de la
Putna lui Stefan-eel-Mare se pomeneste Cesarisa" Eufemia
si sora ei Eupraxia, care sant vaduvele lui Ugliesa si Vlcasin,
sefii Sarbilor macedoneni 3.

1 pupa Starine ale Academi-i ingoslave din Zagreb, I, p. 18. Ilia

Barbulescu, in Cony. Lit., 1900, p 876 i notele 1, 2.
2 Jire6ek, Staat u. Gesell., III, p. 29.
3 Ibid., p. 35, nota 8. Cf. Laskaris, in Byz. Zeitschr., XXVI, p.423.

CAPITOLUL III.

Luptele pentru independents ale Muntenilor

Intaiul act politic al Statului, acum definitiv alcatuit, pare
a ni-1 desth,inui un izvor bizantin, vorbind de Masagetii",
Alanii" formati la scoala celorlalti Sciti", Tatarii, Invatand

de acolo felul de lupta cu arcul a adovaratilor Mongoli 1.

Pe and numele .Ungrovlahilor" ca putere politica Si milltara apace numai la istoricul bizantin Imparatul Joan Can tacuzino In 1322, oand un sef bulgar, Voisil, In lupta cu
Bizantinii, recurge la un ajutor & 0Oixpo6Acixow, si chiar la
Scitii" tatari 2, contemporanul lui Cantacuzino, Invatatul teolog
Nichifor Gregoras va vorbi de acei Tatari crestini", oonfundati

cu Alanii, prea putin numerosi si de mica Insemnatate.

Intemeiarea in acest timp a unui prim Tarat de Vidin, cu
un ,ref dintre Misi i Cumani" 3, e in legiciturei i cu plannrile de cruciatii ale Ang'evinilor, dar fi cu desuoltarea i in
peircile oltene a Donmiei noastre.
Doi ani mai tarziu, un conte Martin e isnsa rugat de Carol-

Robert sa negocieze cu Basaraba4, a carui Domnie e deci

recunoscuta si astfel.
I

Of 15714 Toil 'Iareov Maigoayhral... 'AAdvoi, of 64, peal zetonavol nyxci-

vovreg, dvahav lama TO Make ;met rdiv ZxvOciiv iSnax0hvesg, athpeun pev MadAevaav &meg, DO oh yvehiunv adrovoislag del xassellBecooxer dtpeciv xal scio

da66thv akretwatg; Nichifor Gregoras, I, p. 204. Cf. loan Cantacuzino,

I, p. 465: of xheav "Iareov Firm, of 606axevot Tag ZxtiOaig.
3 Ioan Cantacuzino, I, p. 175.

8 Pentru Taratul de Vidin panl la 1323, v. Anuarul (Godisnic) al

UniversitItii din Sofia, 1924.
4 N. Densusianu, 1. c., pp. 591-2. $i intr'un act din 1377. Tara-

RomAneasca e numitA de regele Ungariei: Bozorabia"; Iorga, In

Rev. 1st., VI, p. 200.

176

Ctitoria independents

Int Aia interventie military MO a noului Stat e contra

Sarbilor porniti spre cucerirea Balcanilor si pentru acel Tar
bulgaresc de decadenta, Mihail, cu care erau relalii de familie
care se Intrevad $i din numele de Alexandru, scos din. cartea

vitejilor, pe atunci foarte cetita deci, purtat si de un nou

Tar de la Tarnova $i, cum vom vedea, de aproape-contemporanul sau din Arges, Nicolae sau Nicoara Alexandru, asteptand casatoria unui fiu al lui Alexandru Bulgarul, foarte
mAndru de biata lui Imparatie", cu o domnita argeseana,
fiica lui Voda Nicolae Alexandra.

Sarbii hiving pe Basarabi" ca $i pe Tatari", si o mentiune slavona 1, atat In anale, cat si In prefata ZaconieuNi
lui Stefan Dusan, pomeneste numele voevodului biruit, IP.-1saraba Ivanco", Credeam ca trebuie sa se Inteleaga: Basaraba,

fiul Jul Ivancu sau Iancu, dar se pare ca e vorba de an

nume dublu, ca al lui Nicolae Alexandra.
Batalia se da la Velbujd-Chiustendil, in Macedonia, in ziva
de 25 Iunie 1330 2.

$i In Istoria despre domnii Serbiei, tiparita de Jagie 3, se

vorbeste de lupta lui Uros orbul cu Tarul bulgaresc Mihail,
ajutat de Tatari fi de Basarab" 4.

In aoelasi an, dar de sig zr lard nicio legidtura cu aceste

imprejurciri balcanice, care nu Yntrau de loc intr'o politics
de crucialei ca a lui Carol-Robert, caruia, de allfel, i s'ar fi
opus forta biruitoare, in necontenila crestere catra Imperiu,
a lui Stefan Dusan, se produce acea campanie regale contra
lui Basaraba pe care ni-o povesteste $i ni-o iluslreaza cu figuri,
de o foarte izoutita miniature, Chronicon picturn al Ungurilor.

Regele de caracter feudal nu urea o cucerire. El a gasit

amintirea unui tribut In marci de argint, a carui plata i
1 V. eclitia Analelor de Stoianovici, in Glasnik, seria I, LIII, i,
pentru zaconic", ed. Novacovici. $i in Hamlet', Etgmologicum mag-

num, sub v. Bitscirabei.

2 Jiredek, in Arch.-ep. Mitt., X, p. 58.

3 Ein Beitrag zur serbischen Annalistik, din Arch. fur slam Philologie.
n14110/110 a

laKO H TtITAPE H EACalidati HOIET8 CS C06010

p 83.

V. Stanoievie, Bitua p'd Velbujda, Belgrad 1930. PenIrti Iasi, cari

luptA, v. judele Cumanilor, in Zimmermann-Werner-Alfiller, o. c., II,
p. 645.

it

'>

,
4

4.

,
$0,
1,"

44. v

bo et,4, bc' NI

Luptele pent= independents ale Muntenilor

177

se refusa de voevod, care i se pare un simplu sef de ciobani, Ostorul oilor mele", barbosul pe care regele ras dupa
datina francesA 1-ar scoate usor din barlogul" salt de ciclop
mitologic. Fugari de supt slApanirea lui Basaraba 1-au Informal
si atatat, $i ii cunoastem numele: Danciu, fiul Iva Vladislav,

Dionisie al lui Nicolae, fiul lui Ioanca" sau Iancha", Insusi

numele chiar al lui Basrabg., Si altii 1.
Ei represinta poate Si pe mostenitorii acelor formatiuni oftene

pe care Basaraba le suprimase de curand. folosindu-se de ce

a trebuit s urmeze dincolo de Olt dupa nenorocirea lui

Lilovoiu si a lui BArbat.
Sfat-uri cumane se adauserI, deseendentii vechilor slApani
ai sesului muntean fiind si ei in aceasta oasis neordonaLA.

In ce priveste calea urmatq la venire, mi se pare foarte

greu a se admibe, de $i nu sant diplome regale intre Septembre $i Novembre 2, lunga calatorie triumfal6, menita unui
asa de WA sfarsit, pe care, de allfel, cu o loialitate, frances6,
regele 11 recunoaste in multele diplome d,3 r4splatir3 pentru
credinciosii ce 1-au salval, ca Nicolae de Gara ai altii mai
marunti. Regele a trebuit s vie prin Bran, spre Campulungul,
unde-si stia vechi supu.5i ai o biserick de leg-a sa, si totul

a trebuit sa se petreaca in aceastA regiune de drumuri inguste ce IncalecA greu sirurile de dealuri impadurite.
Dar cronica ungureasa vorbeste de o -venire pe la Severin,
a cdrui stiipanire de cdtre rege o considerci Bastirabil ca o

usurpare In dauna sa , de o strabatere a intregii teri a

ar trebui deci A. se admits vadul de la
Oltului. De acolo
Ramnic, uncle IncA plutesc, cu nume fantastice, stravechi les'ar fi mers asupra unui Argos
gende de lupte intre Romani
care nu poate fi, chiar cu cetaluia de la SanicoarA, imitatie
cu lung gat a bisericilor-castele sasesti in Ardeal, Curtea-deArgef, ci octatea din munte, castrum Argyas.

La capat, nu s'ar
al

fi

reusit tolusi din causa unui teribil

1 Martin, fiul lui Berend, amintege prin numele sau pe un sfetnic

lui Mircea, prin al tatalui pe Berincicii lituani intrati apoi In

sintesa moldoveneasca.

2 Parerea contrail, mai recent la d. N. A. Constantinescu, bro,ura

comemorativa a luptei cu Carol-Robert (Bdtaliile marl ale Romanilor, I, Bdtdlia de la Posada, 1330, 9-12 Novembre, Bucureti 1930).

178

Ctitoria independent

defileu de stand de pe varful drora ostasii cu lungi caciuli

tuguiate, sarici intoarse pe dos si opinci pravAllau bolovani
sau trimeteau o ploaie de sAgeli dupes cel mai bun sistem
tAtaresc, peniru ca pe urmA sa lucreze cu maciucile. Singura tale de retragere era tAiatA cu garduri de mArAcini1.
0 Inv51ma$eall grozava. se produce. Cavalerii, Intre cari vor
fi lost $i noii mattes angevini romani din Ardeal, Romani

ai regelui, cu spada alarnand de gat, cum ii vedem in cutare biserid a for din Sud-Vestul Ardealului, la Sangiorgiul
pe Strein, se ImprAstie In toate pArtile. Mu lte capete sant
zdrobite. Regele, a anti pecete se pierde, cu uciderea vicecancelariului, e fericit sa poala scapa prin sacrificiul credinciosului Desidcriu, fiul lui Dionisie, care-i imbr lease haina

regalA, pe la Bran sau prin tine $tie ce poteci de muffle

(9-12 Novembre) 2.

Cronica ungureascA, scrisa de un conlemporan $i un mar-

tor ocular, druia trebuie sa i se atribuie si miniaturile,

rA-

mane o marturie de o sigurantA desAvarsita, Scene le, de cea

mai perfectA autenticitate, presinta ingrAmadeala nebuna a tru-

pelor unguresti de cavalerie, cum se mists $i se framantA

copiii In leagan sau ca tresliile bAtule de vanl"3, in defileul
Carpatilor, hind prinsi acolo ca inteo curses.
Un izvor polon, de curand semnalat 4, cronica lui Petra
de Duisburg 5, din Prusia, adauge un amAnunt pe care Inca
1 In quamdam viam ...quay erat in circuitu ", ceia ce corespunde
cu cazanele muscelene , et in utraque parte ripis prominentibus
circumclusa et ante, unde erat dicta via patentior, indaginibus in
pluribus locis fortiter fuerat circumsepta ...In fundo depressa via,
quae nec via dici potest, sed quasi navis stricta".
2 AmAnunte i citarea textului cuprins in cronica pomenitA i in
forme ulterioane, in Iorga, 1st. armatei, I, p. 81 qi urm. Cronica e
cuprinsA i in Chronicon Dubniczense si in Chronicon budense, editat
de Podhnadczki, i in coleclia lui Florianus.

3 Sicut in cunis moventur et agitantur infantes, vel sicut arudines

quae vento moventur; ibid.
4 De d. Emil C. Lazarescu, in Rev. 1st., 1936, pp. 243-4.
5 Chronica terrae Prussiae, In Scriptores rerum prussicarum, I,
p. 3 i urm. Stirea e apoi topitil in versuri germane de Nicolae
de Jeroschin, ibid., pp. 218-9. Ambiele pasagii sant reproduse de d.
LAzareseu, I. c., pp. 244-5. Cf. Iorga, 1st. armatet, I, ed. a 2-a,

pp. 75-9.

Fig. 22. Rattails de la 1330 intre Baskrabli si

Carol-Robert, desemn dupli o miniature.

Luptele pentru independents ale Muntenilor

179

de doul on 11 gasim In istoria luplelor moldovenesti: taiarea

cu fierAslraul a copacilor unei pgiduri caH cad asu.pra greoaii
ostiri ce inainta spre zarile transilvanel.
Presenta, pe langa voevodul Ardaalului, Toma, a lrei prepositi $i a unui alit& dominican, cari se pierdtu-5., aratA ca
in aceste actiuni era vorba ai de strivirea, Intr and In datoria
regelui apostolic",
Ardealul era plin de Franciscani, Dominicani, Augustini2, a Indgratnicei schisme romlnesti.
Oricum, in ciuda incerarilor de a micsora importanta de-

sastrului, ca si cum n'ar fi fost vorba decat de o particiel

din stile noastre", de ceva trupe de-ale noastre", pentru
ca aiurea sN. se recunoascl existenta intregii ostiri regale
chemat6 prin edict regal", unei puternioe armate a noastre ",
Cu. cei mai de frunte ai noslri clerici Si baroni si nobili,

ba chiar locuitori ai terii noastre"3si aceasla cuprinde, de

sigur, si pe chenezii bthateni ai Romani lor, pe eari-i vom
regasi peste treizeci de ani in all4 campanie I, a fost vorba
de una din ode mai largi coneantrari de forte din..noua Ungarie $i cea d'intgiu mare campanie, cea d'intliu Incercare
Intr'o lupta desperate a regalitatii angevine.
Alpes Pazara din 1372, din care s'a voit se se face, la
noi, Paserea (munte), apoi Posada (carciuma de drumul mare)
sau, la Ras ler, o tara, par a nu fi deal muntii lui BasAraba" 4.
1 V. qi I. Lupaq, Atacul lui Carol Robert contra lui Basarab cel
Mare, Cluj 1932 (din Anuariul Comisiunii Monumentelor Istorice,

sec(ia pentru Transiluania, 1930-1, Cluj 1932).

2 La sfaritul secolului al XIII-lea Dominicani, Augustini, Franciscani se afla in casele de la Alba-Iulia, Sibiiu, Vint, Carta Kertz),
Sighioara; N. Densusianu, 1. c., p. 531, no. ccccxi..
3

De o parte, ,,quaedam particula gentis nostrae", particularis

gens nostra" (ibid., pp. 623-4, n-le ccccxcvi-vn); de alta: cum

potioribus regni nosiri prelatis et banonibus ac nobilibus, necnon
regnicolis nostris" (ibid., p. 627, no. ccccxcix , valida gens nostra
ibidem nobiscum habita" (ibid, p. 633 , tota gentis nostre potencia"
(ibid., p. 646); mete mortis', hotarul mortii", se pomenesc dupit
o relatio litteratoria" de Ludovic, fiul Invinsului; ibid., P, pp. 14-5,
no. /cm Cf. i ibid., pp. 37, 87 ca $i ibid., p. 615, no. ccccLxxxix;
apoi pp. 616, 625, 633, 638, no. DX.
4 V. Rinaldi, Annales, 1372. ROsler, Anfeinge des malachischen
Fiirstentums, 1868, p. 19, trimete i la 1Caprinai, I, p. 361; la Katona,

XI, p. 371, la Pray, Disse-tath, p. 144.

186

Ctitoria indep?.ndentA

Tot pentru a scadea insemnatatea biruinfii s'a adus Inainte

de cancelaria regald si pretinsa solie, ispravita cu o Infelegere,
cum vom vedea, acelasi mijloc de indreptatire si usurare

ca la atacul lui Stefan-oel -Mare in Codrul Cozminului

a unui Bako, 'rattle prepositului, apoi vice-cancelariu, Tatomir, deci un fruntas secuiu, la Curtea-de-Arges 1.
A fost de fapt si a mare lupki a tuturor Romani lor, de si pe
cloud fronturi deosebite. Cad se pomeneste, pe o vreme, cand,

e adevarat, se mai aflau Tatari, cum vom vedea, cu printul"

tor, Dimitrie (Timm-) la Cetatea-Alba, dar ea era prea departe, si ajulorul unor Tatari" 3, pe cari Ungurii aveau tot
interesul sa-i presinte ca pc niste pagani veniti sa lupte contra
purtatorului steagului de cruciala
si pe cari aiurea regele
i-ar fi biruil , dar cari nu pot fi decal numai Romani sin
viiloarea Moldova, asupra careia se intindea, Tara Tatareasca",
dincolo de care erau aocsti Munteni", mai mull sau mai putin,
autoritalea Hanului, fara ca Tatarii s'a fi locuil intrInsa, ca
pe vremea tor, pred3cesorii, Pecenegii si Cumanii.

Intors, prin Timisoara, intr'un astfel de hal, in c,etalea de

sus" a vechilor Moravi, departatul Visegrad, Carol-Robert incerck numai dupa patru-cinci ani o expedilie de rasbunare.
Cum pierduse la 1330 Severinul, el izbuti, intre Iunie 1334
si Iunie 1335, in conditii pc care nu be cunoastem, probabil
Para o initiative personals, sa recapete aceasta strap. contra
Romani lor, instaland acolo pa Dionisie, unul din curtenii sal,

ca Ban3. Dar de o adevarata Impacare nu poate fi vorba.

Biruitorul de la 1330, care marl numai In 1342, ramase pentru

secretarii regali tot necredinciosul" Roman" sau Transalpin"4. Dar sfarsitul acestei grele domnii fu pasnic.
1 N. Densusianu,
2 Ibid,, p. 617.
3 Ibid., pp. 629,

/.

c., p. 616.

643.

Infidelis Olacus noster", infidelis noster transalpinus", manifestus et notorius noster infidelis", Basarab Olacus et filii eiusdem"; ibid , pp. 623-5, 627, no. eccexclx; p. 633. Pentru expeditig
4

de la 1330; v. i Allard Chronica de gestis Hungarorum, Pesta 18671

Chronicon Pictum, ed, Tolaj biibliog,rafia eomplecta e data de d.

Luptele pentru iodependenta ale Muntenilor

181

Numirea ca nou episcop de Milcov, supus Scaunului din

Esztergom, la 13321, a lui Vitus de Monleferreo", s'ar patea
crede: un German sau Ungur, dar poate si Italian, fiintdek e
capelanul lui Carol-Robert
se Incadreaza In politica ungart din acel moment, a doua zi dupa infrangerea in muntii
Campulungului a marii ostiri unguresli 2. Ceia ce regele nu
pause face la Munteni incerca deci in ac to parti uncle era, de
la Tolrus si Sascut la Bacau, si o populatie de Secui si Ceangai
treculi dincoace, episcopatul neputilnd s ramaie singur, ci
pretinzlind neaparat o garnisoana si o guvernare a tinutului

din prejur. Actul, firesle solicital de Angevinul, capitan de

cruciata3, nu e &cat o pregalire la crearea noului voevodal
transalpin", al lui aragos Varamurascanul, aceasta Indoita
incercare av"and sa duck, prin forta lucrurilor, prin desvolEmil C. Lazarescu, in Rem 1st., 1935, p. 211 si urm. Cf., mai ales,
Iorga, .Deux conferences en Suisse, L's lulles pour la liberte, VAleniide-Munte 1929; Minea, in Cercetiiri Istorice, V-VIII, Iasi 1932. Acolo
si documentele, reproduce in N. Densusianu, /. c., p. 623 si urm..;
12, pp. 31-5. D. Lazarescu observA (Rev. lst., 1936, p. 242, nota 1 ,
dupa d. Minea, 1. c., p. 331 si nola 1, ca. Mnuriciu Wertner in
Szdzadok, XXXII (1898), pp. 836-43) &Tiara fals documental din
Mon. Hung. Mist., publicat de mine in Cony. Lit., XXXV (1901 , pp.
281-6, si de d. Motogna, in Rey. let., X 1923 , pp. 82-5. El cuprinde largi amanunte de pus alaturi de ale cronicii. A se adaugi
Heinrich von Muglin, Chronik der Huniwn, la Kovachich, Sammlung kleiner noch ungedruckter Stiicke, I, Buda 1805, p. 92, citat
intaiu de ROsler, Anfange, p. 19, nota 28. Sqeina luptei din 1530
e redata complect in Homan, o. c., II, la mina 280, Linde se

vede i parbea din stanga a luptei, cu regele care e ferit de

pietrele romanjesti, fugand Intre doi ostasi, pe nand toti ai ltd

zao striviti in vale. Basaraba pare a fi cel cu barbA care insusi,

lane" unul cu caciula mare, arunca un bolovan. Pe tulmi sant

facuti copaci cu frunzisul larg. V., in fine, si Auner, A Romdniai
magyar telepek tortneti verzlala. Timisoara 1908.
1 N. Densusianu, 1. c., I, pp. 622-3, no. ccccxcvr. Puternicii
acelor locuri" nu inseamna alusia la o stapianine care, In orice cas,
nu poate fi cea ungarA, ci o formula vaga.
2 Un Ungur in terra transalpina" la 1333, in Nagy Gyula, Grof
Sztaray okleyeltara, Budapesta 1887, I, p. 80.
8 Sub favoris praesidio
carissimi in Christo filii nostri Caroli,
1-egis eiusdem Hungariae illustris.

Ctitoria independents

182

lama orginica a popoarelor, la actul national care va fi

Domnia romaneasca a Moldovei1".

In Tara-Romaneasca Insasi, nu e nicio indoiala, cum o va

dovedi corespondenta cu Patriarhul2, ca orlodoxia Indalinata,
legea romaneasca", nu iulalnia nicio concurenta. Basaraba e
clitoral bisericii, in curand melropolitane, din Arges3.
Acolo, biserica Sanicoara are un turn ca acela de la CAmpulung. Oricare ar fi deosebirea materialulai intrebuintat in el
pe lAnga acela din biserica insasi, nu e niciun motiv pentru
o cladire ulterioara. Ideia unei biserici-n_cropole, emisa de
arhitectul Gabrielescu, n'are mai mulla verosanilitate: necropola era in Biserica Domneasca 4,
S'au gasil acolo, la Argos D, in not.a bisericA pesle cca veche,

la local ctitorului, ramasitile, extraordinar de bine pastrate,

Inleun mormant ramas neviolat, ale unui ostas de vrasta mijlocie, cu fata mica rotunda, foarte delicata, cu adanci orbite,
pa/land pe cap o diadems de mici margaritare Intocmai ca a
lui Vlad repeq In portr,,tul cunoscut, si poate sa fi Post si sur-

guciul de gene prins cu marga'ritare mari, iar pe trap un

vesmant de ptirpura cu crinii Angevinilor tesuti pe dansul.
Din picioare si incaltaminle, p3 care o banuim rosie, nu s'a
pastrat nimic. Dar pe manu.si e aceiag podoaba de margaritare
marunte. Mijlocul era prins de o cingaloare inchisa cu o bucla
de our Infatisand, in bun lucru de argintar apusean, un cavaler
si o dama de- asupra crenelelor castelului. Inelul se mai Linea
de deget, si alte inel3 erau in mormintele vecine, dintre care
1 V. parerea deosebita a lui Auner, 1. c., p. 65.
2 Iorga, Documente grecesti (in colectia Hurmuzaki, XIV).
8

Pentru semnaturile pe hainele sfintilor din altar, care ar da o

alts data (v. Tafrali, Monuments byzantins de Curtea-de-Argesh, Paris

1931) i Rev. Arch., 19111. pp.. 72 3. Impotriva, Onciul, in Bul. Com.
Mon. 1st., 1916.

4 V. Auner, in Rey. cat., III, p. 440 gi arm.

5 G. BrAtiann, Les fouilles de Curtea de Argesh (Roumanie), in
Rey. Arch., XII (1921), p. 1 i urm.; acelaqi, Les bijoux de Curtea
de Argesh (Roumanie) et leurs elements italiens, in Rey. Arch.,
XVII (1923), p. 90 i urm. Biserica St Clement die la Athos e ca
i Argeu1; Gelzer, Vom Heiligen 13-,rge and ans Makedonien, 1904,
p. 167, ca i Olympiotissa din ElassonA; 'Brat. 3t. 60C. anotle.. IVA pp.

313, 316.

17-11`.V

1$1

.1

al

1'
Fig. 23.

Podoabi de our de la cingatoarea lui Basaraba I-iu.

Luptele pentru independentA ale Muntenilor

183

unul avea o ramasita de inscriptie sapata. Cea de pe mormantul ctitorului a fost intrebuintata ca model, al celor din
pronaos, cu forma neobisnuita de sicriu, ale familiei Bratianu, de la inceputul secolului al XIX-leaf.
Am admis, si mentin, a, de oare ce un grafit pe paretele din
A:hip vorbeste de moarlea la Campulung a lui Basaraba-Voda,

trupul s'a adus aici In stravechea resedinta a Domnilor: In

Biserica Domneasca a Campulungului locul ctitorului 11 are
Doinnul urmator, Nicolac Alexandru-Voda, care zacea suet o

piatra contemporank cum o dovedeste inscriptia sapata in

adanc, caracterul literelor si stilul.
Piatra de mormant de la Arges, cu un chip in relief care
infatiscaza pc un Domn pletos cu caciula, avAnd sus pe piept

o Impodobire care samana cu misada de bland a lui Vlad

Tepes In frumosul porlret de la Ambras, ar fi de atribuil tot lui
Basaraba, a carui tunic.1 de matas5. rosie In care scant besute
flori de crin are acelasi caracter. Faptul cd numele mesterului

e sapat In adanc, ca la lespedea funerary din Campulung a

lui Nicolae Alexandru Voevod. ar fi Inca o dovada; mai tarziu.
inscriptiile se ridica niascat de-asupra pietrei.

Aceasta era si tradilia pe carp ni-a conservat-o compilatia

de istorie munteana Intrebuintata de Sincai, vorbind, in lega-

tura Insa cu presupusul Radu Negru, de statul de piatra,

adeca chipul din care esbe in slona acei biserici ". Nu stau
la indoiala astazi sa alribuiu acest pretios chip ctilarului
Terii-Rom anesti.

Dar, daca la Arges e Ingropat la locul ctitorului Basaraba,

despre a carui moarte se pomeneste pe grafitul pomenit pe
paretele din stanga, ceia ce inseamna ca biserica era Bata din
1 V. publicatia Comisiunii Monumentelor Istorice i studiul, citat,
al d-lui Saccerdoteanu in Bulctinul pe 1935. Cf. $incai, II, p. 394. $i
la Clain, in Onciul, Originile principatelor, p. 221. Pentru marturia
ealatorului frandes Stanislas Re Hanger, pe la 1840, in Le Keroutza,
II, p. 430, v. G. Bratianu, in Rev. 1st., VI, pp. 221-6. unde gL pArerea
lui Tocibescu si a d-lui V. Draghiceanu. Onciul observa i o floare
de crin sApata, care "tnseamnA astfel de represintAri strain, mai ales
din .secolul al XIV-lea. V. si curiosul memoriu al lui Atanase Marinescu,
In Mem. Ac. Rom., uII, XXXI. OdatA mi se pArea cA, forma cAciulii
hind ca a lui Ioan-VodA cal Cumplit, ne-am putea gAndi la o epocA
mai tArziu, dar toatie celelalte conotate trimet la secolul al XIV-lea.

Ctitoria independents

184

rosu la sfarsitul acestei Domnii glorioase 1, atunci tot el tre-

buie se fie acel voevod, cu. o inalta coroana si o haina ca a

Imparatilor-arhierei ai Bizantului, care e Infatisat In chipul,
fie oricat de refacut intr'o vrcme foarte tarzie, care se vede azi

in dosul paretelui despartitor dintre pronaos si naos la acea

Biserica Domneasca; aceasta ea atat mai malt, cu cat Maga
dansul e o Doamna, al carii lnvelis de cap, cu un fel de caita
caand pc urneri, e cu total neobisnuit, cum se poate constata
comparandu-1 cu acele mai vechi portrete de Doamne ale
Terii-Romanesti, al Marei lui Mircea la Bradet si al Catalinei
lui Radu-cel-Mare in biseric 1 manastirii Govora. Un chip de
ostas, al canal cap a disparut, e zugravit pe unul din stalpii
basilicii, la slangs, ceia ce inseamna pe acela care e Inmormantat dedesupt 2.

Traditia populars a pastrat amintirea acestui mormant si

a incercat legaturi genealogice In care se vede limpede ca.
Radu Negru" e de fapt Negrul Radul". Asifel, Intr'un document: de la zidirea bisericii lui Negru-Voda... Raposatul
Nicolae Alexandra Voevod, feciorul raposatului Basarab Voe-

vod, nepotul Negrului liadlitti Voevod, le stint trupurile ingropate la aceasta sgintii manastire". Sau si: De raposalul
Necula Alexandru-Voda unde-i zac oasele, in sfanta manastire,
valeat 6873"3.

Tot de la batranul Basarab a carui amintire a ramas astfel

legate, pentru ai sai, dar 5i pentru Moldoveni si Poloni, de
ctitoria lui, trebuie sa vie, fireste, si resedinta de Musa biserica

pe care a inaltat-o. Madill cu douga randuri de grinzi peste

o pivnita, un beciu boltit, incunjurata teraneste cu o prispa,
din pietre de ran, ea nu era lipsita de o Impodobire pe care,
scormonind rtlinele, a gasit-o d. Virgil Draghiceanu. Erau si
elemente de sculpture In jurul ferestilor si a u.sii cu ehenar
gotic, ca si frumosul vultur de supt consolele boltilor care se
Invedereaza a fi fost totusi sterna terii, si mai ales acea inte1

V.

In publicatia Comisiei Istorice a Romantei, Biserica Dom-

neascii din Curtea-de-Arges, 1923.

2

D. Protici a apropiat pe BAsarabrt de la Arges de Infatisarea

Sfintilor Tiron si Stratilat de la manastirea Cremicovti, Melange.,

Kondakou, pp. 103-4.
' Bajan, Documente Campultingene, pp. 739-41.

- 4.t .

.. ,.......g.

*,'''
"'

,.\,..4.4"

hNI

?,

,;' .......:::7....:67'.: ....,....f4:.

r;

,.

',
1,t

4k,..,
:i.

. .4, \ N. , 1

-.-

, 1 '..i-s

: r

,,

ot.0164.,,

...,tias.'",...,:.4.:0:tmA.V.,.:,..42144.".1.....4-Lillillii.

Fig. 24.

..'

;1.' %.

Piatra de mormint a lui Blisiirabli I-iu de la Curtea-de-Arges

(scum la Museul de arti religioasi din Bucuresti).

Luptele pentru independenta ale Muntenilor

185

resanta ceramics polihroma, a carii traditie se pastreaza si

pans aslazi la mesterii olari din Curtea de odinioara a voevozilor 1.

N'avem insa nici documenle nici manuscripte muntene din

acest limp 2.

Nicolae Alexandru-Vocla cel evlavios.

Ajuns mostenitor al talalui sail, pe care 1 -am pulea numi

liberatorul, Alexandru, fiul lui Thisdrabd, purtand numele Ta-

rului din Tarnova, iar acesla inspirandu-se, cum am ;.pus,

de la Insusi Alexandru -cel -Mare, so grabi sa fare uoul ti iege

ungar, de aceiasi vrasta cu dansul, lui Ludovic, prestarca

juramantrului de credinta, Inca din 1343 3. Nu se reclamase
Banului Dionisie Severinul, uncle urmeaza, ca intro domnie
cu drept de mostenire, fiul Stefan (c. 1342-7) 4, iar, poste doi
ani, Papa Inocentiu al VI-lea, care umbla cu planuri de cruciata, putea sa-1 considere ca pe un ocrolitor al acelei credinti catolice care nu pulea merge fara dependenla de Ungaria.3. Era vremea cand, sup'. sleagul Bisericii, creslinii occidenlali cuiceriau Smirna de la emirul lure Umur si cand se
faceau pregatirile pentru avontur- orientala a lui Humbert,
delfinul de Viennois.

Dar, din partea regelui tanar, foarle Italian ca spirit $i

tendinte, nu era aceiasi dorintI de pace ca din partea Munteanului care, cu un frate sau mai multi, pe cari nu-i cur
noastem, luptase in 1330 contra navalitorilor. Ludovic avea
o patima pentru campaniile din Italia, uncle a manat si pe
voevodul ardelean si pe loti acei milites de cari dispunea,
Intre cari si Romani, din Maramuras pans In Banat, once
fel de vibeji, ca si pribegi din Tara-Romaneasca, cari erau primiti In aceasta stralucita eclectic de aventurieri, Tanga ceilalti,

bind considerati ca nisbe dependenti ai Coroanei, cu al for

1 V. Draghiceanu, in Rev. 1st , VI, pp 257-8, si In publicatia citata
a Comisiei Monumentelor Istorice.
2 P.entru Evangheliariul bulgar, contemporan, al Tarului Alexandru,
Byz. Zeitschr., XXIX, pp. 464-5.
3 Cronica ungureasca.
4 N. Densusianu, 1. c., I, p. 673, no. nxxxv; 12, p. 4, no. HI,
Ibid., I, pp. 697-8, no. DLL
21

186

Ctitoria independents

voevod transalpin" cu tot1. Ei vor fi mers Ong. la Neapole,

unde, I i curand, la 1345, Andrei, fratele lui Ludovic, casatorit
cu capricioasa mostenitoare a regalului, Ioana, era sk fie ucis,
si acolo va fi aflat poate Philippe de Mezieres, viitorul can-

celariu al Ciprului si sbkruitar factor de cruciala, pe alumci

credincios al lui Andrei, de la acesti Romani rostul celor
douk Ablachii" de care vorbeste In operele sale de mai tarziu2.
Ei vor fi luat parte si la campaniile dalmatine ale lui Ludovic,

caruia Venetienii cautau sk-i rapeasca aceasta coastk adriaLica, asa de stumps lui fiindca prin porturile ei Isi avea leghLurilc cu atat de dorita Italie, uncle d3 la 1346 el era tutorul
fiului postum al lui Andrei. La 1349 o noun expeditie italiank
lari cu dansa loath' aceasta cavalleria rusticana In care avealu
si ai nostri o parte. Supt steag regal in acest3 locuri depkrtate
se cheltui astfel vitejia roinamasca dovedita odatI In straintorile Carpatilor la 1330.
La 1345 solia pentru pace si bunri. Intelegere a lui Dimitrie,
episcop de Oradea-Mane 3, trebuie puss in legaturA cu chsA-

toria intre Alexandru-Von si Clara din Dobaca4, prin care

se crea o noun legatturA cu calolicismul si deci cu Statul regal din vecinatale, Dobacestii" ajungand apoi boieri ai TeriiRonanesli. 0 singurd lume de caualeri" romdni se afld astfel
pe ambele poutirnisuri ale Carpatilor.
Clod, tot la 1345 5, Papa, care Incercase si convertirea Tarului bulgkresc 6, laudk pe Olachi Romani commorantes in partibus Hungarie transilvanis, ultralpinis et sirmiis, osebind pe

Transilvani", pe Ultralpini" si pc cei din Sirmiu, aceasta Inseamna numai descoperirea for tot de catre Franciscani: nu
e vorba de elemente razlete abia sosite. Si aceasta mai in
seamnk, cu pastrarea in constiinta acestor propagandisti italieni a numelui de Roman, si interesul apostolic care nu s'ar
fi putut cheltui pentru tine tie ea grup de nomazi.
Se pomenestc in documente pe langa Alexandru si numele
1 Ibid., 12, p. 38.
2 V. Iorg,a, Acte $i fragmente, I, p. 1, no. 1.
3 Iorga, Documente Ardelene in col. Hurmuzaki, XV), p. 1, no. 2.
4 Ideia, la Auner, in Rev. cat., II, p. 68.
5 Theiner, Monumenta Hungariae, I; N. Densusianu, 1. c., I, pp.

697-8, no. nu.

6 !bid, pp. 647-8, no. oxvt.

kci .7:-. :-A.

9 ";;Ir;:-',

;i ":p i4-

If 4:Ati

tjile--.
;1
-..,., ;

.:.

'Irak /4

irl

I_

..-1

Z.1

... 4.

=.

6*

11)

i..,:f;:tia ti::..Hc).6rm, F,_,...,.iik;loc:.

:,1

.:e4.-Kficiii,lAmq/1-Idq.c..,-)1).xt
.
I,

.,.r.,

_,..,

...

1,

ocoN..1 C N[KCV\RM1.00T1-.1-1

'; 't

''ff'.

k-1.

.."

Ill

, Off

.1t 4,

i'lL.:,--,r'

rd.,-.K9-,"

11)

..0.14,

,.
$

:::-4--

rolicilittoviql\c1111,ti,,lis,ciL
,.
:..,..7

,..

ii

--

". ..- Jo- s Ift.1,-.p,1t....--4-'

.

.i.' .:
d

...

....

.I.:::i. raNiS

..

11-..$ ;

ffiNY:

114(fl4 r
'

I'

.i'h. .,-0,

'(': 1
42

.. -".01 .A

44 t

'

Et

4...-.. 4 -1..

.. it:.

74'; 4:: f

.1re4

'
'`..

ro

rW)
-kl

1.1

. 4 Al)
X'23
-

l'

'

i
L

Fig. 25.

Piatra de mormant a lui Nicolae Alexandru-Vocli. In

Biserica Domneasci de la Campulung.

Luptele pentru independents ale Muntenilor

187

altor Vlahi RomAni", dintre cari unul, Nicolac, e intitulat

print" $i anume de Remecha"
poata fi Ramnicul Valcii,
uncle va fi stat un omonim dupa numele lui Nicolae Alexandru, acesta insmi putand fi Nicolae Voevod de Anginas",
interpretat ca Arges , dar nu se poale cfeslusi sigur asezarea

lui Vladislav de Biainis, a lui Seneslav de Sypprach si a

lui Aprozya" Opri$a) de Zapus, cel d'intaiu fiind, dupd un
cercetator al vietii Romanilor din Apusul Ard.alului, un voevod de Beiu$1.
In legatura cu aceste bune dispositii religioase,, se trimet din
nou Franciscanilor converlitori indemnuri prin doi Italieni din

acela$i Ordin, Francisc din Cilla-di-Pieve si Buonfiglio din

Cesena. La 1324 se crease pentru ace$11 Minoriti ,,fratia celor
cc calatoresc intre pagani pentru Hristos".
Deslipirea Arge$enilor de Ungaria nu S3 va face dinleodald.
Noul rege Ludovic se folosesle larg d Romanii ceilalti, din
Ardealul sau. El ii organiseaza pe aeon minks" ca elemente militare de bath.
Astfel, chenezi romani apird cetatea Ilia2. Un nou Darman,
loan, apare la Cara$, ca vice-castelan, in 13643. La 1349 episcopul de Oradea scrie unui vonrod Petru fiat lui Stanislav,
enez la Vintiri4.
Infati$area for ni s'a 'Astral vie prin chipurile din biserica,
putin mai tarzie, cu inscriptia slavona pomenind pe Imparatul-

rege Sigismund, de la Sangiorzul pc Streiu, in care, langa

femeile cu cama$a infloritit 5i slraveche fold, barbatii osta$i
poartd atarnata de gat sabia eruciatilor.

Elemente romfine$ti dintre pribegi lupta si pans la Zara

(1346), dupd cc luasera parte la expeditia contra lui AlexandraVoda: astfel un Carapciu Karapath 5. fiul lui Stanislau", ceia
1 N. Densusianu, /. c., pp. 697-8, no. Du. Cf C. Pavel, $coalele
din Beius, 1828-1928, Beius 1928. Cf. Rev. 1st., XIV, pp. 401-2 (s'a
propus Remete, Topa).
2 Castrum Iliad, la N. Densusianu, 1. c., 12, p. 79: kenezii Holahorum".
Cf. I. Bogdan, Originea iroeuodatului la Romehai, bib
Mem. Ac. Rom., XXIV.
S N. Densusianu, 1. c., p. 88, no. may.
4 Metes, Istoria Bisoricii, I, pp. 184-5.
i doc., VI, p. 343,
" Carvpciu si ca localitate; lorga, Studii

no. 90.

188

Ctitoria independentl

ce ar insemna Sanes lav,

dar aceasta ar presupune un om
foarte balran
un Vlaicu Wlanuyk; Negul" pare a fi,
simplu: necne", prccum" , Nicolae si Vladislav, fiii lui Vla-

dislav, fiul lui Zovna", poate Z'axnal. Ludovic li da mosia

Recas (Rykas, de la rieka, raa) langa Thuipl Mic (Kis Terries), in 1359 2.

E, de allfel, vremea cand cavaleria angevina e pc toale

drumurile lumii. Pe la 1350 gasim compania ungureasca" a
lui Nicolae de Olhim, in Italia-de-Sud 3, unde regele, asa
de franco-ilalian in sand., da lupla pentru mostcnirea fratelui sau, Andrei. Voevodul Ardealului care lupla contra Venetia a avul de sigur cu el trupe din Coale naliile de acolo.
La acesle luptesi mai Virzia in cea din Bosnia la 1363
ieau parte deci acesti pribegi de la noi, pe cari regele-i rasplalege solemn. Asa conlelui" Stanislav" i se daruicsc In Ardeal
si saele: Satul Lung, Cernul, Branul, Staneslii (Ztanfalva" 4.
Un astfel de dar arctic', ce mare trebuie su fi fort sitwz(ia
acestui boier in (ara sa ins isi si ce urnzeii a putt! sd aibci
pentru rosturile ronainesli crearea unei as! fel de largi mosii
uncle si asidzi Mat !lo! /ale asezdri de Romani.

Dupa. interventia Papa, planarile ilaliene fura parasite in

1352.

La 1355, cand Ludovic e recunoscul ca mostenitor de 11.11-

chiul sau dupe mama, Casimir, crealorul Polonici reunite,

Alexandra era privit de regele Ungarici ea un vasal unguresc, reconcilial, adus la pacc5 prin solia episcopulai Malaria din Orade 6. Dar, indata Sc inccpc noul atac contra
Dalmatia, in 1357, provincic care -i c cedata formal de republicA in 1358.

Pretutindeni aceasta jumalale a veacului al XIV-lea inseamal

o manifestare a valorii acestui neam. In Vestal Balcanilor, o
1 V. Aurelian Sacerdolgeanu, in Rev. 1st. pe 193.6.
2 Fejer, o. c., 1X3, p. 1, de unde in N. Dens'usianu, 1. c., P, pp.
60-1, 98-100, 180-92.
3

lorga, Philippe de Mezieres, p. 270, nota.

Die Rechislage des ehemaligen tOrzburger dominium, Brasov

1882, Anexe, p. 3.
5 N. Densusianu, 1. c., p. 38: oecasione pads et concordiae inter

nos et eundem tractandae".

6 1 bid, pp. 60, 98-100, no. XXVI, si p. 180 si arm.

Fig. z6.

Inele descoperite In mormintele de la Curtea-de-Arges.

Luptele pentru independenta ale Muntenilor

189

noun dinastie, care nu e nici slavl, nici albanesk a Balsizilor,

creiazl. un Stat voevodal" pe malurile Zent3i, cu Indreptare
spre Italia. Mercenari, arnestecati fireste cu elemente bulgaresti Intemeiaza, in local vechiului despotal hizantin al lui
Smiltzes si ravnind la siluatia acesluia fatA de Imperiu, usur-

patia, care va dura o jumAtate de secol, a unui Balica $i

Dobrotici (din Dobrota, ca si Laio La, Ca iota, Gerold, Basolk
Balolk Coco la)1. Romanii sant mentionaLi, cu definitia felului

for de a fi, si in interesanlul tratat de erucialk publicat de

d. GrOrka 2.

La 1355-6 apare la Severin ca Ban Nicolae de Zech (Szechy) 3. Domnul munlean plrasise deci pentru moment drep-

tuHle asupra cetatii care era de fapt cheia de la Apus a

(erii sale. Se pare el s'a flea din parlea lui chiar si cedarea
formala a acestor dreptttri asupra Severinului, retragandu-se
si episcopul care, asezat la Ramnic, dd acestei not resedinti
intilularea de Noul Severin".
In acest moment, influenla Doamnei Clara se vede Si din
cas/toria fetei ei

celelalte doua fete ale lui Alexandru-Vodk

soda lui Sracimir de Vidin si a lui Uros, Tarul sarb, snort

la 1372, dupa cronicile sarbesli 4, una din ele purtand numele
de Anca 5, erau din alta casatorie, nascute in ortodoxie 5i castigate numai pc urma, poate numai In aparenta, de calolicism ,
cu Palatinul Ungariei, un Piast, Ladislau de Opolia (Oppeln).

Casltoria se adevereste din inscriptia de pe altarul Sfintei

Elisabeta la biserica din Oradea, Puidat de sot dupa moarlea
1 Cf. cu pretentia d-lui Mulafcief, in Revue des etudes slaves, VII,
de a inlocui pe Dobrotici prin DobrotitA, imposibil, pe basa mentiunii

din textele de socoteli genovese a lui Dobordize", dar alAturi e (v.

ale mete Notes et extraits, I), i forma Dobrodicii". V. raspunsul
mieu In Revue du Sud-Est europeen, 1928, pp. 133-6.
2 Anonymi descriptio Europec orientalis, 1906. V. i Bulletin de
l'Institut pour l'etude de l'Europe sud-orientale, VIII, p. 59 i urm.
3 N. pensusianu, I. c., P, pp. 42-3, no. xxxu. Fusese seinnalat i
de Roster, Anfcinye, pp. 21-2.
4 Cronica sarbo-moldoveneascA, la I. Bogdan, Cronice inedite, p. 94.
5 N. Densusianu, I. c., I2, pl. 158, no. cxxu; Martinov, in Arch. de
l'Orient latin, II, pp. 389-90; Iorgu, in Diem. Ac. Rom., seria 3, IV
(1925 . In scrisoanea din 1370 a Papei, Anca e Tarim sarbeasca; pe

un manuscript slavon, in Arch. de l'Orient latin, e numele Tarinei

bulgAneti. Greeala e, fireste, a cancelariei pontificale, nu a autorului notitei slavone.

190

Ctitoria independents

si in amintirea acestei straine, fiica lui Alexandru, Voevodul

ferii-Romanesti" 1,

Se vede insa ca acesle legaturi ale unui Domn pasnic cu

un asa de pulernic vecin nu tinura, probabil si din causa
acelor pribegi, tinuti pe langi rege $i pans la 1371, ai Intre
cari era poate, numele fii ad aceleasi ca ale membrilor disi vre-un pretendent care, exercitandu-si Insusirile
ostasesti aiurea, i i astepta ceasul. La 1359, inteun act regal, e
vorba de Alexandru, fiul lui Basaraba, voevodul transalpin",

nastiei,

Ears obisnuita mentionare a credintii"2. 0 astfel de situatie

ne.clara a durat pang. ce, la 16 Novembre 1364, aoela care e
intitulat pe piatra de mormAnt,
unde figureaza, diva obiceiul sarbesc al numelui dublu, ca Nicolae Alexandru,
ca
Mare Voevod" si de sine strap4nitor", ceia ce inseamna o
afirmafie de independenfa3, castigata prin for(a lucrurilor,
Ears o ciocnire de arme, Isi inched o Domnie Insemnata prin
asezaminte trainice.

In adevar, aceasta independen(d i-o afirmase el Si prin

crearea, cu lngaduirea unui Impanat bizantin care avea totlifi
neuoie, cum se vede i pe urrna, de sprijinul regelui U.ngariei
contra Turcilor, a unui Scaun metropolitan In Argeul slu.
Dar Nicolae Alexandru-Voda, care a tinut sa-si faea la

Sanicoara, cu puternicul turn de aparare, de o vrasta mai

noun ca alcatuire decat zidurile de la Biserica Domneasca
din C..ampulung
i biserica lui, alaturi de a parintelui, de
ai era sa. fie Inmorrnantat acolo, la Campulung, unde 'nor1 Pro anima consortis sue, filie Alexiandri (sic.), Vayvode Transalpine"; dupa o comunicatie a canonicului Karacsonyi, Iorga, in Rev.
1st., VI, p. 200 i nota 1..
2 N. Densusianu, 1. c., p. 60.
3 Semnalari ale pietrei in [Mihai Cantacuzino , laroela ads Bkxlag,
tiparitA la Viena de fratii Tunusl i, in visitatia Mitropolitului Neofit
(Biserica ortodoxd, III, p. 180 . Editii de Hasdeu, in Etymologicum
Magnum, art. Bascirabd, de D. Onciul, Orig nile princ.patelor, p. 142;
In romanete de Gr. G. Tocilescu, Istoria Romdnilor, ed. din 1900.
Din nou In Iorga, Inscriplii, I, p. 132, no. 267. Piatra a fost reprodusA
i In revista Tinerimea Romdna pe 1900.
4 OdatA I-am crezut mai vechiu. Se opune i ingrijita lucrare
din cAramidA tare i finA a inaltei clopotniti. Cf. i D. Onciul, In
chestiunea Bisericii domnesti de la Curtea-de-Arges, Bucureti 1916
(din Bul. Corn. Mon. 1st.).

Vra

f..
1

-.,

.._ is 4

Fig. 27.

Odoarele de la Biserica DomneascA din Curtea-de-Arges.

Luptele pentru independenta ale Muntenilor

191

nantul lui e ca pecetea luarii in stapanire a orasului autonom,

probabil ocrolit $i de regele Ungariei, s'a inscris, mai ales,
in istoria neamului sau, nu prin 1ntemeiarea, ci prin canonicisarea" Vladaiciei argeene, care numai prin liotdridirea Pa-

triarhului si a soborului sdiu putea fi ridicatd la rangal de

Mitropolie.

De sigur ca Domnul muatean ar fi dorit sa i se Matte

Insusi episcopal ce-1 va fi aviut Fang sine. A$a s'a incercat in
Moldova, si Moldoveanul, darz ostas cuceritor, inleo vreme

cand situatia Bizantulai era de tot rea, a izbutit. Era altfel

la 1359, supt Joan Paleologul restaurat dupa caderea Cantacuzinului Joan, mil sa existe macar umbra de amenintare
din partea midi bande a cmirului Orcan, $i cand, din parea Terii-Romanesti, ea se afla Intr'o fasa de depresiune,
Severinul fiindu-i smuls de regele Ungariei.
In astfel de limprejurari Domnul tine sa, opuie incercarilor

de lucre in stapanire religioasa din partea aceluia pe care

nu-1 privia ca pe suzeranul sau, o Biserica ortodoxa solid
organisalk, care deschidea, nu trebuie s'o uitam, si fata de
Patriarhia veche 5i fall. de cea noua. a Slavilor de dincolo de
Dunare, a diror influenfri o thspinse, neadresdndu -se in ele 1,
o Intreaga linie de politica.
Deci, si pentru ca legaturile cu mai departatul 5i nepericulosul Patriarhat din Constantinopol, care trimetea episcopi
$i la Sofia, contra Patriarhului slay din Tarnova, si avea s6

smulga de la alt Patriarh slay posesiunile despotului sarb

Ugliesa, In Apusul slay al Balcanilor 2, sa fie cat se poate de
slranse, el admise a i se aduce noul Mitropolit de la Vicina,

spre gurile Dunarii, lncotro se lndrepta acum lnsasi stipdnirea unui Domn care atrasese spre sine fermi& dundreans.
Pe la 1290 mergea la Vicina Genovesul Roland de Quarto,
atunci cand alti doi, Gulielm de Berzezis Si Joan Musso de
Prodis, tree la Cetatea-Alba t. La 1351 Genovesii, in lupta
cu Venetienii, trimet soli can trcbuie sa se adreseze $i la
1 V. Iorga, Conditiile de politica graerald in care s'au tritemelat
Bisericile romdnesti In secolele XIV-XV, in Diem. Ac. Rom., 1913.
2 Iorga, 1. c.

8 Pentru situatia acolo, v. ibid.

4 Sanguineti-Bertolotto, o. c., pp. 517, 538; Manfroni, o. c., p. 703.

192

Ctitoria independenth

Cembalo, Mahocastro, Vicina si alte locuri din Marea Neagra,

unde scant Genovesi"1.

Un Luca de Vicina thaia acolo In imprejurari foarte Ingustate. Tot asa si urmasul lui, lachinl 2, pastor disponibil. Aceasla

de si Vicina continua sa aiba un rol de coined. Ca putea fi

vorba de un sagium Vicine alaturi de un sagium constantinopolitanum 3, arala insemnalalea orasului.
bars credinciosi 4, predecesorul aceslui ierarh s5rac si amenintat, Macarie, anuntase inc' de mull dorinta sa se mute,

ceia ce ne face ss credem ca exislase o invitalie din partea

lui Basaraba insusi5. Sa nu uitam ea Patriarhul avea castelele dunarene de la Varna, Cavarna si Kranea, prin Silistra,
spre gurile Dunarii, la Chilia-Lykostomo6,
Actul palriarhal din Maiu 13597 arala repetile indemnuri
ale aceluia care e intilulat, aid ca si pe piatra sa de mormint,
deci e titlul pe care 1-a impus el
Mare Voevod si domn",
tzbeinng Domn de sine stdldtor, a Wald Ungrovlahia", ter-

min de mult admis .1a Bizantini pentru a deosebi de mai

apropiata si mult mai cunoscula Valahie lesaliana. In ce pri-

veste pe Iachint, nu e decal 6 intarire, iar, In ce priveste

Mithopolia, ea nu se considers ca existenta,
si ca sa nu
se supere regele Ungarlei, sef posibil de cruciata pentru liberarea Conslantinopolului --1 dar necanonicitatea ei se acopere prin aceia cad Mitropolitul de Vicina, pastrandu-si rangul
in ierarhia constanlinopolitana, e mutat 1i cela ce se numesle

Biserica a toata Tara-Romaneasal. Dar se specifics si aceia

ca de acum inainte Mitrbpolitii, cari-si vor avea local, legit,
ca nume, de diecese asiatice far6 credinciosi sau fark resedintii, in sinodul constantimpolitan, vor fi ale$i la Bizant
I Ibid., p. 558.
2 Iorga, Doc. grecefti in col. Ilurmuzaki , I, pp. 1-8.
8 G. Bratianu, in Ball. de la section hist. do Pik. Roam., X.
4 Ibid. Cf. agelasi, Reclzerches sal. Vicina et Cetatea-Alba. Bucuresti 1935.

5 Imp, Doc. grec., I. c., p. 1, no ru; dupa Mikiosich si

I, p 195, no. Lxxxiv.

o. c.,
5

Iorga, Doc. grey.,

p. 528, no. =mi.

I. c., p.

li ..crupd Mikiosich si Muller, ol v.,

7 Iorga, o. c., p. 1 si urrn., no. ru; dupa Mikiosich si Muller, o. c.,

It p 195, no. Immo/.

Luptele pentru independentA ale Muntenilor

193

si trimesi de acolo. Nu lipseste, pe o vreme and Patriarhul

cAuta sA Intregeasca Imperial de Rksartt, al Romani lor",
rupt fn bucati, fi Invoirea fmpcfrateascii, Tara- Romaneasca
Intrand astfel in sistemul acestei romanittiri orientate 1.
Iachint, urmasul lui Macarie, fu deci chemat de Alexandra

la Arges $i i se incredintA conducerea unei eparhii care se

sprijinia numai pe un asa de indelungat trecut, de and era
si Voevodul,

de sigur de pe vremea and nu era un

Patriarh ortodox la Constantinopol, ci tocmai in Asia Mica,

si Domnii nu voiau s-si confunde Biserica in ierarhia slavA.
Se supunea lui Iachint tot clerul muntean, cu ollugAri cu
tot, ceia ce aratA existenta acelor mAnksliri de unde veniaa,
de alLfel, vladicii de pAna atunci.

Scrisoarea patriarhala alre Domn e si mai plina de inteles. Ea-1 Impodobeste pe ac,esta aproape regal cu calificativele de prea-nobil, prea-inVlept si prea-vrednic", si mai ales
prea-viteaz" (civapoulyuccoc). Se aminteste primejdia calolicismului, and se vorbeste de adunkrile erelicilor, napaauvaiwial

5i de dogmele strain si de aiurea" (6:Fact). Nu se uila nici

curata bunavointa si iubire" cktre Imparatul, autocrat" al
Patriarhului. Se ocre ca garan(ie un act, care s'a pierdut, prin
care Domnul sa arate ca primestr Wale conditiile de care
era legata aceastA creatiune. Cu afurisenie se cere celui care
mai putea fi considerat ca nesigur, supt necontenita presiune
5i ispita a Angevinului, sa flgAduiascii neclintita adesiune la
dogma ortodox0.

Relatiile cu Vicina bisericeasca au trebuit sit puie in legAtura Domnia munteana si cu strabaLerea ilalianil in Orients .
si Iorga, 1st. Biser:cii, I, cartea I, partea i, cap. It.
Iorga, .Doc. grecesti, pp. 4-6; dupA Miklosich si Muller, o. c.,
pp. 386-8, no. H. V. si C. Marintecu, /nfiinlarea Mitropolitilor in
Tara- Romdmeascd si in Moldova, in Mem. Ac. Rom., seria 3, II, si
1

Cf.

rAspunsul mien, Rev. 1st., 1924, p. 148 si urn.; 5i an. 1931, pp. 329-30
Apoi, pentru vicisitudin.le unei Mitropolii si episcopii Inca nu ilestul
de lamurite, Minea, Urmasii lui Vladislav, p. 13, nota 1.

3 V. G. Bratianu, Le commerce genois sur le Danube a In fin du

X111-0 ;Mete, in Bull. de l'Inst. Sud.-est cur., IX, pp. 50-5; C. Andreescu, Asezeiri franciscane la Dundre si Mama Neagra In see.
Rill-VI', In Cercetdri Istorice, VIII-IX 1931-3), pp. 151-63.

194

Ctitbria irAl.pendenta

Legaturile cu cetatile italiene ne. pol fi mai vechi decal

injghebarea deplinit a Domniei. Cad deci pove$tilc despre
Giurgiu-San-Giorgio, dupa sfantul ocrolitor al Genovei, $i despre
Calafat-Calafato, Genovesii neavand intcrese in aceste parti, iar

comerlul unguresc, ca $i cel polon, fiind servit de Florentini.

Celatea-Alba era a Republicii ligure. Ea obisnuia, ca in

marea colonic de la Caffa, sa Inchiricze 'Ara termin de la
stApanilori locali, oricare li-ar fi religia, locul pe care -$i Mean
cetatea. Existenta stapanirii for se invedareaza prin magistrati
cum sant. consulii $i massarii-casieri sau ofiterii de politie.Deci,
data, in 1381-2, la Chi lia esle un consul, cu acel incasator al

sau $i, apoi, $i cu un scriitor de ravage greeesti, Antipa,

aceasta inseamna ca $i aici flutura sleagul Sfantului Gheorghe1.
Supt influenta Genovesilor a$ezati la Caffa $i a Germanilor,

a Armenilor din Galitia eueerila de regele Casimir, comerlul

dintre Germania $i Orient oerea garantii minium $i politice.
Astfel, prin acest vast comert, gasim bocasin $i camocat In
Ardealul secolului al XV-lea 2. $1, de acum inainte, lot mai
mult, pe aceasta cale, Valaehia" munteand ajungc a fi cunos-

cuta in Apus. 0 vagti Brachia o mentioneaza

si cronicarul
florentin al secolului al XIV-lea, Villani 3.
In acest moment, card isi cladesc Lrecatorul Imperiu 4, .5i

despoti de Vidin se Indreipla spre Adrialica5, $i Sarbii

cauta o legatura isi Apus cu Venetia.
Cu toata intrarea solemna si definitiva a Domniei in ordinea
orlodoxa a Rasaritului, politica Papilor de la Avignon fall de
1 V. Iorga, Notes et extruits, I, p. 13 i. urm.; Chilia fi Cetateapp. 39, 52. Consulii: Conrado Donato, Notes et extraits, I,
p. 13; Pietro Enthrone, ibid., p. 17; Niccolb Fieschi, ibid., p. 65
Post la 1403). Jacopo Bontempo, massariu, ibid., p. 65 tot asa);
Albc1,

Antipa, scriitorul; ibid., p.

51. Mt gardian de noapte", Andrei;

ibid., p. 27 $i nota 5. Negustorul Nicolae de Pasano, ibid., p. 17. Un

Andrei, ibid., p.

27.

2 Arch. f. sieb. Landesk., XI', p. 355 $i urm.

3 V. Mateescu, in Ephemeris dacoromana, I, p. 348.
4 G. Novak, L'alleanza ueneto-serba nel sec. XIV (1340-55), in Arch.
Veneto-Tridentino, VIII (1925).

5 Jire6ek, Gesch. der Bulgaren. p. 288 (dupd. Ljubid, Mon. Slawrum meridionalium, I, p. 192.

Luptele pentru independentA ale Muntenilor

195

aceastk Domnie care incepe a juca un rol in lume e determinate de un indoit motiv.
Pe de o parte, Sfantul Scaun, care a hotkrit in ce priveste
succesiunea la tronul Ungariei apostolice, se considerk, cu mull
mai mult decal. supt Arpadieni, cari, un moment, pireau sk-i

scape din mans, ca adevaratul stapan al acestui regal in

care $i-a asezat un vasal pa care-1 vrea ascultklor, gala de
serviciu, $i pe care-1 Inteleg.; $i vnea s-1 serveasca, in loala
intinderea unor drepturi cunoscute prin inspectia cu de-amanuntul fkcuta de un legal papal.
Pe de alla insk, aceasta Papa Male, care, in refugiul ci din

Franla, e mai liberk decal in Roma, avand un orizont mai

larg $i adoptand planurile ambi(ioase ale unor regi francesi
cari, din dusmani ca pe vremea lui Filip-cel-Frumos, i-au
devenit vecini $i prieteni, e prinsk tot mai mull de ideia
noii cruciate. Regele Franciai trebuia sk-i fie capitanul, $i,
tocmai In momentul cand se consolideaza Domnia de la krges,

se face $i pregktirea marelui pasagiu", se pune la tale expeditia de la Smirna $i a delfinului de Viennois. Cercellri in

aceste 'Aril vor fi clutat sk vadeasca Intru cat $i in ce fel

poate ajuta, mai ales dupl. ivirea Turcilor, pe earl Papa-i
vede altfel deal practicii Venatieni, acest nou factor. Am vkzul
ca pank $i grupe de Romani din Ardeal, cu $efii lor, sant luate
In consideralie supt acest raport.

Ca Domn $i In Arges $i in Campulung mantitise acela pe

a carui piatra in Biserica Domneasca din acest din urma ora$,
aceastk ctitorie a lui, urma4u1 a pus sk se sape acca ntandra
inscriptie ca acolo se odihneste Nicolae Alaxandru, Marc Voevod" $i Domn de sine stklator"1. Teoretic, este deci o singuril
unitate romaneasca dincoace de Carpati 2.
1 Pentru numele duble $i Bz. Zeitschr., XXVIII, pp. 205-6. Cf.
Guam L't., LVI (1924), p. 499 $i min.

2 Nu e admisibil ca mentiunea din Cnonologia tabelara", ed.

Iorga, In Operele lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, p. 19, ao. 3,
a unui document de la un Basal-al:4 care inchina satul BAdestii mAnastirii din Campulting, sA se raporteze la tatal aoestuia. El nu c
pomenit nicAiri aiurea. Cf., pentru alte combinatii, Onciul, Radii
Negru, in Cony. Lit., XXXV.

196

Ctitoria independent

In schimb, in Ardealul supt multe raporturi Inca foarte

putin asigurat, supt acesti oligarhi", cum fi numeste astthi
istoriografia ungureascd, trdiesc i se fntaresc unele autonomii
locale, strcivechi, pe care apoi dinastia cea noug., angevink,

ii va face sa. intre In sislemul feudalitatii cavaleresti de sistern occidental.

Dace nu e sigur ce functiunile cneazului roman Ursul, af11tor In Secuime la 1301, crtu ostUesti 1, gasim, intre 1360 si
1390 astfel de Romani avand rosturi de granite la Unguras,
lane]. Bistrita 2, 5i, In alie regiune veche, la Salgo, langg. Sibiiu,

unde cneazul e Vladimir, Fladmerus, care pazeste de calcari

ale proprietatilor sasesti pe ciobanii transhumanti cari-si aveau
popasurile, unite cu o pluggrie, acum consolidate, la Saliste,
la Tilisca, la Poiana, la Rod (de la verbul german care

Inseamna o curatire de padure), la Sibiiel 5i in atatea alte

sate din aceasta. regiune 3.
In Cara veche a lui Litovoiu4, in partile Hategului $i Inidoarei, unde sant si nobili romani, juzii-cnezi judeca, impreuna en batranii 5i cei doisprezece jurati, supraveghind
si deschiderea de ogoare in paduri5; vedem pe cei de la
Raul Alb In litigiu cu cei de la Rasnov, Intre cari 5i un
Baograbg.".

Padurea Clujului e pazita de hoti prin acei Romani ai

caror urmasi se Intalnesc $i astazi la Feleac; alaturi isi pa.streaza turmele, pentru care raspund fiscului o oak?, din cinaeci, Indatinata quiquagesima 6, care se pastreaza pank foarte
tgrziu, si in veacul al XVI-lea 7. Fare a mai pomeni ce
1 V. Iorga, 1st. Rom. din Ard. si Ung., I, p. 76.
2 N. Densusianu, I. c., I2, p. 142, no. civ (Olachy de Wassarhel,
iobagiones domini regis ad castrum Balvanus pertinentes"; an. 1367);
p. 227, no. cLxxvn populi olachales de Vassahel ad castrum Balvanus pertinentes"; an. 1375).
3 Zimmermann-Werner-Miiller, o. c., II, pp. 565-6, no. melon'.
4 Si in Moldova un Ravas Litavor; M. Costachescu, o. c., I, p. 47.
In Ardeal, N. Densusianu, I. c., P, p. 68, no. L.
5 N. Densusianu, I. c., p. 402, no. cccxxxvi; cf. ibid., pp. 73-4,

no. my novae exstirpationis densitatis silvarum capite") (si ius

keneziale"; p. 74, no. Lv; p. 397).
6 Ibid., p. 51 5i urm., no. xL.
I Ibid, pp. 142-3, no. cv (an. 1367); p. 246, no. excw. V. articolul
41-lui

Al. Dobosi, in Revue de Transylvanie, 1936, pp. 74-89.

I''k-

,,

'-l'.--t-'''-------,'
ets,.

rrZ. ',

t./.11/4'....

,t.4
,s.

-;;.,___.

""

.E]

..,_

.!.a.,

,-. rf.

.s.

--1.

"N4.' r. '17d2e...' i,

,-.

...

-1 . /

'

11"

tit Trt "

71.

.,,,,,,.

.1-, q

,-.

10,
,

./31 i

,4

r.....

"=6=

.. ...-C

,e

,r0;'

..

'ti.

'1...

r.

an

a4

:1,41

tt741---!

r4.

,,

Net

es

n'

It

L.;

11

";-4

4.$

14.

".

re,
,

Al 7 ..N6i

c4f

Ilk

14

7111
A

1 7-

"*.

Eiv

...
37:

"

%.-e

ig ,4;1..

'
FO

jtt

;*

..A.r

.....

....
,

'

er".

Fig. 3o.

I ...1

11.=

`- 'A

.. $'

..

_,A

FrescA de la Biserica Domneascli din Curtea-de-Arge9.

I.uptele pentru independentA ale Muntenilor

197

Insemnau la vadurile Dunarii in Banat comandanti ca Bogdan,

fiul lui Micul, de a carui deosebita importanta s'a mai vorbit,
sau. Radul din Cuiesti (KuvesdKtivesd; corespunde Cuejdiului nostru si Chiojdurilor)1.
B'ogati, acesti chenezi banateni vor da bani pentru lupta
contra Turcilor in 1380 2.

Era asa de puternica aceasta lame romaneasca si in districtul Barsaului (Beregzov"), Meat Banul Ladislau de Losoncz de la Severin e rasplalil de regele Sigismund si pentru
ca luplase contra multimii mari de Romani", stransi In jurul

lui loan fiul lui Petru", dand o strasnica batalie" 3,

In

limp ce alt fiu al lui Petra", Ladislau, se rasculase In Timisoara.

RomAnii din satele Marginenilor" de langa Sibiiu, in ciocnire cu Sasii, si pentru varsari de singe cu Transalpinii"
de peste munte, ajung, prin Insasi interventia episcopului
ardelean, Gobelinus, nume frances, la un tratat In toata forma
cu dansii, grin care ei ieau asupra for straja muntelui intro
Talmaciu si Satul-Mare sau Saliste, ay:and numai astfel voie
sa poarte arcul. Li se impusese insa a primi arderea oricui
dintre dansii s'ar dovedi, cu sapte judecatori, ca a amenintat
macar cu darea de foe, on s'ar fi facut vinoval si numai
de 'un furl. 0 sumo de marturii romAnesti urmeaza, si din
partea orasului; cum e cneazul Ludu (cf. satul Ludesti , un
Radu Negru, un David, un.Draghici, un Dragomir, si din
1 Cf. N. Densusianu, 1. c., I, pp. 697-8; II, pip. 166-7, no. (,xxnt.
2 Ibid., p. 271, no. ux. Numele de localitati au corespondente
aiunea. Asa Leurda aici (ibid., p. 481, no. cccxcvm), Leordina In
MaramurAs (Mihdlyi, o. c., passim; v. p. 653). Leurdeni din TaraRomaneasca gang Bucuresti; cei veniti din Leurda") sl Leurda
LevArda) in judetul Dorohoiu. $i un CAmpulung In Banat (ca si In
MaramurAs, In Moldova, in Muntenia, in Balcani); ibid, pp. 612-3.
no. DXVII.

3 Maxima choorte armatorum pro tune vallatum et gentem grandem olachalem in sui subsidium agregantem in districtu de Beregzov.
rigidum et ingens bellicum certamen agrediens et magnam necem
ac stragem in ipsis Olachis et ali's eiusdem fautoribus sevissima austeritate bellantibus, committendo"; ibid, p. 303. Tin chenez de Mehadia; /bid, pp. 300-1, no. ccxL. Alt 13anatean ostas; n-I precedent,

198

Ctitoria independents

partea Cisnadiei 1. In secolul al XV-lea Ungurii se aseaza

in Sdcele numai dupa izgonirea Romanilor 2.

Nu numai atat, dar de Inuit incepuse o ineercare Ile a

inlatura prelulindeni acest element romAnesc asa de folositor pana atunci. Aiurea, Romanii sant Invinui(i cd participa
ei la izgonirea Sasilor, carora li se restiluie posesiunile2.
Romanii din Zarnesli (de in mosul Zama 4) si Tohani ode
la Toh= Tug 5) erau de sigur intr'o situatie analogs. Dupa

o jumatate de veac, la 1356, reek frances al Ungariei va

ingadui s se aleaga de popor in vidicul Bistri(ei juzii si
jura(ii" 6.
Pic 7

a observat, ca pe la 1300, Maramurasul

si Ugocea

erau in manile contelui Nicolae, fiul lui Mauriciu. Dar :)tirn

din documenlele adunate asa de sarguincios de I. Mihalyi
de Apra ce urme de voevozi erau dedesupt.
Miscarea aceasta de afirmare a unei vitalitati romanesti va
merge asa de departe, incat Romanii din comitatul Bereg, in
lupta cu conlele inlocuind pe vechiul voevod, c-reau la 136-1
sa li se ingaxluie a -si alege si ei din insasi voia for si dupa.
cum vor credo ei mai cu fobs si cu cinsle un voevod roman,
precum au si al(i locuitori roman din Maramuras 5i alte
Orli ale regalului Ungariei 8".
In comitatul accsta de Bereg din breg, slay. defileu), erau
1 Cetirea comitissae" trebuie indreptatA in communitatis". Actul
originalul in biserica din SAli5te; fotografie in Archivele din Sibiiu;
Zimmermann-Werner-Mitller, o. c., pp. 565-6, no. 1170.
2 N. Densusianu, I. c., 12, pp 69-70, no. L-v.
3 Ibid., pp. 70-1, no. LVI.
4 V. Costdchescu, o. c., p. 119, no. 40.
5 V. i sdli5tea Tihova, ibid., p. 211, nota 3. La el, de altfel, 5i

seligtea lui Tigomir "; ibid, p. 135.

6 lorga, Sale si preoti, p. 98. V. mai departe.
7 Kampf, p. 116, nota 46 $i pentru despoporarea

5i

relmpoporarea

terii).
8 I. Mihalyi de Ap5a, Diploame maramuresene dirt secolul XIV si
XV, Maramune5-Sighet 1900, pp. 55, 61, no. 35; p. 77; cf. N. Densuslant', I. c, 12, p. 214, no. cLu (Stanislaus de Kenezy"; an. 1373).
Cf. $i Aurel Alure5ianu, Temeitzriie, p. 121, nota 1.

ye.

Na

VtI.V.O
.

V :c---,

Os.

rr
s

i 4mit
1INI

CIE

C.1

ry-

-,t

It

\U"
FA..r.ra

\1,,

.1

\Apt

'
1111

kii*;

1.

4, a

1,

Ia.,

Fig. 3z.Fresca de la Biserica Domneasca din Curtea-de-Arges.

Luplele pentru independenta ale Muntenilor

199

chenezi: la 1373 Stanislau 1, la 1385 Romfinii Sandrin si

Stefan 2 Aid, ca span, lui Dominic, fiul lui Furgulan", ii

urmeaz6 Nicolae de Zyrma" (1352) 3. Ba chiar, mai departe,
un Iacob Dragul din Tips e iudex curiae al regelui Ludovic
la 1376 4. La MaranyurAseni era si un conic", un wan, un
vice-wan si patru juzi ai boierilor (indices nobilium)5, pe

cneji" ca Oprisa"

v. Aprozya" din scrisoarea,

putin anterioarI, a Papei , SlAnislav, fiul lui Stan, tall al
unui Micu 6. Aceiai era situatia Romithilor din vecinul co-

lang

mitat al Ugocii.

1 N. Densusianu, I. c., 12, p. 214, no. cm.

2

Ibid., p. 280, no. coat.

Ibid., pp. 29-30, no. xxu.

4 Ibid., pp. 231-2, no. cLxxxl.
5 Ibid., p. 85, no. 51. Cf. Milnilyi, 1. c., pp. 6-7, 20, 21, 64, no. 35;
p. 77; Iorga, Studii gi cbc., I-II, p. mull,
i; V. mai sus, p. 187,
3

CAPITOLUL IV.

A doua libertate romineasca : Moldova

Maramurasul insirg satele bine locuite, dar fail urme islorice In bisericutile lui d' caracter mai mull modern, de-a
lungul Marei 5i Isei, rapezi ape de munte. Apararea nu e
in fiecare loc,ci in tolalul celgluii ridicule de-asupra Ardeal:ilui,

care se desface neled de lumea de mai la Miazanoaple $i se

leagg numai prin stramtori destul de inguste la Rgsgrit, pe
la Borsa, vechiu sal cu nume cuman cf. Borz, Borcea ,
5i

pe la mangstirea de la Moiseiu cu Tinutul rodnean si

bistritean, ca si cu Bucovina, prin pasul de la Carlibaba de

fapt, cum am spus: GArla Babci, pronuntall nemteste de
Austrieci), iar, hi Apus, cu partite Somesului-de-jos, pe la
Baia-Mare.

Asezarile (ergnesti, cu painant dc...3tul de rodnic, chemand

la brazda pe plugari, sant in legatura cu mosii intemeietori

Dragomiresti, etc.).

Ar ajunge aceasta romanime numeroasg si darza din Maramurgs, asa de departe de Balcani, proprietari de mosii,
ostasi ca sg dea peste cap toat" teoria stupid. a imigr4rii.
Roiul romanesc din Banat' nu mai main.
Cavaleri apuseni si-au facia salas ostgsesc in cetkile de
la Muncaciu, al cgrui nume poate fi pus in legatura cw. vechile noastre muncele, 5i de la Hust, salas slay, chemat asa
din causa salinelor aprdpiate (v. sarea huscli ; Ungurii isi
vor face aici o insula", un Sighet, care va deveni o capitals.
Ai nostri n'au mers mai departe ca organisare decat un
Campulung, pe care nu-1 mai avem azi, el fiind trecut la
1 V. d. ex. N Densusianu, 1
i urm., no. ccLIX.

c., 12, pp

313-4, no. ccvq; p. 317

11.

tt,

'
el.

tIcei

v.
tp.

GAL---=--"!

toarrittomaseruclihobt

Fig. 32.

Fresca de la Biserica DomneascA din Curtea-de-Arges.

A doua libertate romaneasca. Moldova

201

Rusia subcarpatica." a Cehoslovacilor1. Cuhea neamului bogdanesc care a Intemeiat Moldova aminteste cuhnea" slava. 2.
Visaul, cu o radacina din aceiasi limba cf. Visnovat), e un

vechiu Visov, satul de sus", iar in Petrova derivatia slava

e in locul lui -esti al nostru: Rona amintesle Rodna si Indreapta la mine, nu depart- de salinele de la Ocna, careia
sapanirea maghiara i-a adaus denominalia de Sugatag (de
la s6, sare) In schimb nuniele satului Iapa (v. in Regat grupul

de sate Calul-Iapa) aminteste o viata pastoreasca, iar cele

d'intaiu asezari ale ciobanului coborit de pe inaltimi se inseamna la Poienii de sup!. munle.
0 adunare rabdatoare de diplome ale regilor unguri3 ni
ingaduie sa cunoastem si in cele mai mici amanunte aceasta
viata. de sa,teni, pentru cari se stria latineste si can ei insii
se folosiauk, ca pe la 1400, de limba slavona a unei indoite
vecinlitati 4, dar cari cultivau un dulce graiu romanesc rare
ilzbate si in acte publice pc la sfarsitul secolutui al XVI-lea S.
Rostu1 maramurasean se pastreaza in Moldova, inlemeiala.
de Dragos si Bogdan, si in rolacism.:. astfel un Barba-Geamard
(Iamara.") la 1446 6.
Muntele e, si azi, plin de Romani, si dincolo de margenile

insesi ale aoestui [inut. Astfcl de nume de munli, de calre

Maramuras, sant, ca aspect: Caput, Cinciile, Ciursa, Prelucile,
PAparlia, iar, ca proprietate de baci: Budescul, Ledescul, Radescul, Comanul si Ihnaleasa. Ziarul care, in legatur'a cu

noul hotar, le pomeneste, spume ca, in Maramurasul acum

cehoslovac, munlii sant. proprietatea Romanilor, pascuti do
dansii: sapte Tani anual acolo se mutes oia(q romcineasca'"7.
Se citeaza aiurea si Acri5or, Ducila, Neaga, Pietrosul 8.
1 Un alt camp" la Vucicsme,z45 $i KorOsmez5 peste hotar: asezarea pe campi" e, cum am vazut vol. II, p. 152 , o veche obisnuinta
romaneascit.

2 La 1411 si o manastire acolo; Mihalyi, o. c., p. 177.

3 Mihalyi, o. c.
4 V. Iorga, in Mem. Ac. Rom, 1926: 0 marturie din 140ft a odor
mai vechi Moldoveni".
Iorga, Documentele Bistritei, apoi In Hurmuzaki, XV.
CostAchescu, Doc. Mold., II, p. 251. 8i Fantanele, ibid., i p. 270.
(

7 Rev. 1st., VI, p. 187.

8 I. Chicea, Din Polonia, p. 210. Pentru dreptul valahic in_, Polonia, dupA lucrarea polonA a lui Mendel dhi 1913, D. Mototolescu,

20.2

Ctitoria independent'

Aceiasi vial patrunde si adiinc in Nord-Est, mult de-asupra leaganului Moldovei,

Intr'o regiune de muncele si prisloape, de gorgane, cu preluci si rastoace, uncle sant munti ca Tomnatecul, Pietrosul,
Brebenescul, Brescul1, Cucul, Felisul, Carbunestii, Ungureasca,
Starminosul, Corbii, Cerbul, Neagra, Ciungul, Stramba, Scundul, Stanca, Gurguiata Gurguliata , Curmatura, Tampa, Secul, Stevioara, Groapa, Limna, Omul, Copilasul, Sihla, Trestia,
Breaza, Arsita, Lapusul, Malul, Teascul, Gluga, Fusul, Curpenul, Paltenul, Soimul, se intind runcuri. Satel3 insesi corespund
ca nume celor din Cara ramasa romaneasca. Sant salasuri pastoregi: Bradul, Runcurile, Calun-ul, Brusture si Brusturi, Acri-

esurile, Rapezii, Rachitasul, Rapa, Moghila, Valcana,

Argelusa 2, Crasnisoara, si asezari de plugari: Neagu, Bereasca.
sorii,

Numele care se ref3ra la Valahi" sant pretutindeni, o parte

chiar din Beschizi chem'andu-se valahici"3.

Hululii (de la hut; cf. Mot, Cut", in Cutovlahi") poarta

in Coate manifestarile for weetea originii roman, ca in ,,Bou-

harii", Strucarii": ei poarla cheplar", suman", gluga". In

via(a for ziilnica an a face cu colibi, strungi, spatare si spele,
ocoale, vetre, galeti, patine isi cu rotacism: putire); ei fahrica
branza, jintita, urn., bulzi; fac culeci, se hranesc din merinde,
canta din fluier. i Boichii apartin aceleiasi prelingeri, iar la
capal, Goralii, cu o arta populara Intocmai ca a noastra.

Viata aceasta romaneasca supt voevozi era puternica pc

la 1350, trecand, cum am vazut, poste despartirca comilatului
maramurasean de ccl de Ug, de Ugocea si de Bereg; o noun
lus valachicum In Polonia, Bucure5ti 1916. Cf. 5i tendentioasa scriere

despre dreptul valah" a Cehului Kadlec.

1 Cf. Bretcul din Secuime.
2 De la argeaua ciobanilor.
3 Pentru nume romane5ti in Bc5chizi, Mara N. Popp, in Bul. soc.
regale romdne de geografic, LIV 1935), p. 210 5i urm. Nu 5i Bolochow 5i Bolohovenii", de cari s'a facut atata cas. Nu a5a se
chiamii Romanii la Poloni. Cf. Onciul, Originile Prinr.ipatelor. Pentru navgliri romane5ti, ale celor dintre Ungaria 5i Polonia", Draganu, Romdnii In veacurlle 1X-XIV, 5i Teodor Holban, Riispandirea
coloniilor romtinesti In Polonia, in Archiva d'n Ia5i, XXXVIII (1930)
5i XLII 1935 . D. Holban va Lipari in Rev. 1st. an studiu despre

dreptul valahic"

in Polonia. AltA bibliografie, la d-na Mara N.

Popp, 1. c. V. 5i un studiu in Memoriile Academiei din Cracovia, 1936.

A doua libertate romaneasca: Moldova

203

vecinatate ruseasca, pe care au exag.Crat -o falsificatii documentare, acum descoperite 1, nu-i Impialeca si nu-i opria.
Acolo, sLraja, ajutata si de natura Lercnwlui, era tare, ocrotind linuturile interioarc, pe cand, clincoace de munti, in
viitoarea Moldova, puterea Tatarilor era asa de mare, incat,
la 1285, o ceata se risca /Ana la PesLa2.

De aici se produce miscarea spre liasOriL din care va iesi

a doua Tara Romtmeasea libera3.

Cea d'intaiu Incercare4 de a face s palrunda in partile

et vor fi moldovenesti o initiativi apuseana e 1:galura din
1317 cu misionariatul franciscan din Caffa 5, S'a vorbiL si de

o influenta a episcopici din Crimeia, creata de fapt numai

in 1322, asupra caLolicismului din viitoarca Moldova, numai
pentrw Ca e vorba de un punt d plecare pus, Leorelic, la
Sad-Vest de Varna e. De acolo, indata, vor veni, Blind viala
1 V. D. Petrov, Cele m ii v.-chi diplome referitoure la istoria Bisericii .gi ierarhici carpato-r is-sti din anii 1391-1498, Praga 1930 ruseste . V. si Zsatkovics, IP spre Corialovici, in Szozadok, 1900. Dar
un Bolechow Valachorum dicta" ap.ire $i la 1472; N. Densusianu, 1.
c., Jr!, p. 219, no. cxcvu. Petrov, o. c., care si el creole cA voevodatul
e romanesc, citeazA $i pe Cocitibinschi, in Adele congresului al
V11-lea de arhcolugie, II, 1891, p. 37. Pentru Rutenii din Maramuras,
PRI, o. c., p. 138 si urm. Aici admite el o legaturA cu rgocea dupA
Basilovits si Duligkoviii . Cf. si Onciul, Drago.7 $i Bogdan, in Cony.

Lit., XVIII (1884).

$ Simon de Reza.
8

Bibliografia studiilor mai vechi despre intemeiarea Moldovai,

de la Onciul, in Cony. Lit., XVIII

gismund, p. 22, nota 3.

1881 ,

la I. Minea, Politica lui Si-

4 Episcopul de Chocina", nu ,.d Clumine", pomenit in socotelile

legatului pontifical in Ungar'a la 1310, nu pate fi, cum o spuneam
In St. $i doc., I-II, p. xxv (dupd Mon. Vaticana Hungariae, seria 1,
II, 1885, p. 450 , deck ccl di, CameniIA, trecut, un moment, peste
Nistru. Propunerea lui Abraham (Powstania organisicgi koscioi lacinska na Rosi, I, Liov 1934, pp. 284-5, nota , primita $i de Auner,
(Rey. cat., III, p. 63, nota 2 de a se vedea un episcop de Rujavia
e de raspins.
5 Eubel, Die Alissionsbistiimer im 14. Jahrhundert; Ehrle, in Festschrift zum elfhundertjcihrigen, Jub'hium des Deutschen Camposanto
in Rom, p. 180 si urm., la Candea, Katholizismus.
6 Auner, 1. c., p. 63. Pentru biserica armeana din Caffa, Rey. Arch.,
II2 (1846), p. 784, V. Sitzungsberichte din Viena, XL (1862), p. 225 si
urm.; Das alte Becht der Armenier in Lemberg, de Ferd. Bischoff.

204

Ctitoria independentll

unor targuri, ca al Siretiului 1 si al Suoevei, care aveau doar

cativa coloni germani pomeniti in socotelile Liovului, publicate de d. Alexandru CzolOwski 2 si cari-si trimet fiii la studii
'Ana In Cracovia s, Armenii, can aveau un mare centre national, supt Genovesi, la Calla.
Cdteva stiri nesigure pomenesc si Inainte de epoca stratuella si zgomotoasa, dar si bogata in creatii, a regelui ungurese Ludovic o viata romaneasca la Nord-Est.
La 1325 Dlugosz arala pe Romani lupland Impreuna cu
Liluanieni si Rusi in partite Brandenburgului: Moldova nu
exista Inca pe aici4.
La 1334-5, apoi, se pomeneste Inteun act al printului rusolituanian Gheorghe Troidenovici ca martur, pe langa Palatinul de Liov, tin Alexandru .,Moldaowicz ": e curios ca si Palatinul are un nume care aduce in romfineste: Borisko Cracula5
Biruitor, nu data, asupra Tatarilor6, Ludovic s'a grAbit sa
cladeasca un zagaz militar contra lor. A unit astfel, supt un

conic Andrei, fiul lui Latco (nume rusesc, asemmea ca al

fiului lui Bogdan-Voda Moldoveanul, deci din aceiai aristocratic militant a Romdnilor din Maramuras), grija Maramurasului, Satmarului, comitatului Bistritei si cu situatia de span
al Secuilor 7. In logatura cu acestea sau si, Indata, dincolo de
acestea, nefiind aLata Intindere d3 st se fact un Banat, cum
se va Incerca la Vidin pentru Bulgaria, s'a dal o simply ridega(ie ford HMI unuia din multii voevozi maramuraseni, lui
Dragos.

La 1344 regele Poloniei Casimir, urmasul lui Vladislav Pi1 Cei doi Franciscani, muceniciti la Siretiu in 1344, nu pot fi

admisi (v. si Auner, I. c., p. 66) si pentru et pe atunci nu vedem

in sama cui ar fi fost orasul.

2 Pomniki Lw6wa, 3 vol.
3 A. Chonial, Album studiosorum Universitatis Cracoviensis, I-II
(1900-1551

Cracovia 1887-92.

Dlugosz, la I. Nistor, Die moldauischen Anspriiche auf Pokutien,

din Arch. f. Ost. Gesc11, CIl Viena 1910 , p. 22.
5 Voigt, Codex diplomaticus Prisea.-, II, p. 109; Kotzebue, Preussens dlteste Geschichte, II, p. 397, la Nistor, I. c.
4

6 Nu se poate fixa vre-o cronologie.

7

Zimmermann-Werner-Miiller,

(la un act din Bistrita.) si aiurea

I.

c., p.

73,

go. 655 'an, 1319;

A doua libertate romaneaseA: Moldova

205

ticul (Lokietek), care, din palatinatele razlete, va reface vechiul regat glorios, se luptase, din parte-i, cu Talarii la Lublin. Trei ani mai tarziu, regele Ludovic se gandia sa invie
episcopia Milcovului, reluand mai vechea propunere de la
1332: se avea in ved:sre acum un prelat distins, cunoscator
de rosturi diplomatice, acel Toma de Nympti pe care-1 gasim
apoi trimes ca sol la Venetia1. Nu e exclus ca aceasta tentaliva de inviere religioasN s fie in legattura cu crearea, In
aceste parti din jos, a feudei lui Dragon.
La 1349 regele e la Bistrita, unde-1 primesle marchisul"
acela al granitei de Rasarit, care avea acuma si Secuimea si
Brasovu12. Luptele lui cu Tatarii, cari mai apareau Inca In
palcuri, caci dominatia for nn Insemna dec.at strangerea dijmei de la supusi, dupa obioeiul turcesc, urmeaza la 1350 3.
Prin acesti ani, catre 1350, de alminterea, 5i Lituanii, Litfele" noastre, in mare parte Inca pAgani sau recazand peste
un botez de forma., ca supt Olgierd 5i Keystut, In paganismul
for initial, de 5i marele cneaz al for slapania 5i peste o mare
parte a Rtisilor apuseni si nu dadea diplomele sale In limba
lituanica, ci In ruseste, in -1upta $i cu regele Casimir, umbl au
pe la hotare4.

Dintre acesti oameni darji, cari, In Maramuras, tall de

1 N. Densusianu, 1. c., 12, pp. 4 si 8. Auner (1. c., p. 69, nota 3)

crede a, de 5i scrisoarea, cuprinzand aceasta propunere, e adresata

arhiepiscopului de Kalocsa, tra vorba de o legAtura directA cu

Roma, cum se potrivWe cu o episqopie misionarA. V. 5i lorga, in
Bull. de l'Institut pour l'etude de l'Europe sud-orientale, I (1914),
147 5i urm. (cu toate amAnuntele).
2 De uncle a scos Auner (ibid., p. 69) ca- o armata ungureasca,
compusA din Secui (I), ca tntpe die graniceri, ramase in tail, lovindu-se aci cu oarde tAtAreqti in an. 1345 5i 1346 $i gonind-o (sic)
inapoi dincolo de Prat"? Tot a si ca intaluirea de la Oracle a
p.

lui Alexandru-VodA Munteanul cu regele....

o. c., pp. 23-7, no. 13 (privilegiul pentru .Tula din Mara3
muras i fiii aoestui voevod, scos de Stefan, fiul lui Iuga, nepotul

lui Bogdan itbelul. Cnezii maramuraseni sant de fatA). Ventru Iuga

si fiul loan v. si Xenopol, in Reu. p. ist., arch. si f I., V (1885), p.
166 5i urm. V. si Cziple. A mdramoros piispolcseg, Budapesta 1918.
D. I. Minea vede doi Bogdani: acesta din 1343-9, ar fi raposat";
Politica lui Sigismund, p. 22, nota 1. V. Iorga, Sate si preoti, p. 135.
4 N. Densusianu, 1. c., pp. 25. 31, 32-3

206

Ctitoria indepebdenta

hotar, au totul pe mama, supt voevozii tor, carora li se Rune

In frunte un span de aoeiag rasa, pastrandu.-$i chiar si .ortodoxia, se desface, astfel, acel fidel" Drago$, din Drag, forma
caruia Ludovic ii da Irmainfluentata de Unguri: Dragus
tica de Omani din care se va desvolta Moldova 2.
Ludovic, care a primit de la unchiul sAu Casimir coroana

polona, are datoria de a readuce la cretinism pe Lituanii

rebeli $i de curand rmegati $i de a distrugo pe Tatarii pagani
de la hotarele sale, can dijtnuiau, de sigur, $i minele din Baia,
cetalea Sfantului Hubert din vremea lui Andrei al II-lea3, Pentru

aceasta avuse la indemana, pe Tanga cavalerii sai, de orioe

neam, pe $panul Secuilor, a carui putere se intindea si pana la
Bistrita. Se incercase, cum am spus, legatura cu contele An-

drei $i cu Maramurasul. Dar i s'a parut regelui a ajunge

pentru aceasta sarcina un voevod maramura$ean, $i astfel
se a$eaza aici Drago$, cu fiul sau Sas (v. $i Cornul-lui-Sas,
In partite Ia$ului) 4.

El va fi putut Inainta pang. la Largul Siretiului, uncle s'au

a$ezat acei Nemti cobodti din manic colonii aduse de regele
Casimir la Cracovia, la Liov, in recenta lui cucerire galitiana,
dar, mai ales, in jos, Campul-lui-Dr .tgo$ din judetele Neamt
$i Bacau ii arata, cum vom vedea Indata, hotarul. Campullui-Drago$ s'a pastrat pans In secolul al XVIII-lea $i poate
ca amintirea lui in mijlocul poporului de acolo n'a disparut
nici astazi. Se zicea pe la 1650 pentru Grozegi, in legatura
asa de stransa cu Secuimea, chiar la iesirea din trecatoarea
ardeleana spre &Idle limpezi de catre Siretiu, ca. este in
Tinutul Bacaului in Ca4mpul-lui-Drago$"5, dar 5i numai ca
satul este in Campul-lui-Drago$e" (sic) 6.
1 Pala de infidelul" Bogdan.
2 Pentru legenda" lui v. Romul \'uia, in Anuariul Isloric din Cluj,
1921-2, pp. 300-9.

0 dovedeste pecetea cu cerbul Sfantului $i inscriptia Latina a

3
acestei civitas moldavienis". V. istoria oraselor in a mea gesch.
des rum. Volkes I (trad. romaneascd a d-nei Otilia Enache Ionescu).
4 Pieutru d. Minea, ibid., p. 24, nota 2 sant $i doi Sas. Pentru.
Sas $i Saseni, Costachescu, o. c., II, pp. 93, 106, 125. V. $i Sasesti,
langa Barlad; I. Bogdan, Doc. lui $telan-c-1-Mare, I, p. 41.
5 Iorga, in. Rev. Mt, II, p. 143, n- V.
Ibid., no. vt. Cf. pientru acest Camp" $i Costachescu, o. c.,
1, pp. 134, 468.
(3

A doua libertate romaneascA? Moldova

207

In Campul-lui-Dragos se avea contactul cu Ocna ungureasca

si apropiata oasa milcoveana,
fall a uita grupul de autonomie al Cobalelor. Se zicea 5i, pentru a da precisare Campu-

lui, Intre Vadurele"1. Ca'mpul" nu poate fi al unui boier cu

west nume, pe care-1 InUalnim supt Alexandru,oel-Bun: Dom-

nia military n'ar fi ingaduit o astfel de feuda, asa Meat si

cu privire la aceasta conceptie statornica, mai potriviLl e
atribuirea acestui grup de sate primului descalecalor. 0 spune,
de altfel, si traditia localk prin secolul al XVIII-lea: Molocani
ce este in Campii lui Dragon -Yoder" 2.
Regiunea asunpului-lui-Dragos arata si o Impartire la tovarasi

dc razboiu, ajunsi clilori de sate. Nu e niciun nume mai

vechiu, afara de Podoleni, de supt deal", nimic unguresc 3

(doar Rediu), sau ciobanesc, ci salele cu numele In -eti
pomenesc pe inlemeLtori: Grozea, Gandca, Betea, Berea, Bociu,

Pora, Zbierea, Moloc, Durnea. Acestia au. fost cei cari din

veac in veac au deschis locuri" de prisaca sau de arat,

pamanluri", cu hatranii" for 4, din padure meree, cu toporul" 5, sau prin secari de mlastini, secaturile" 6. Se spunea
Oita inteo vreme mai noun ca. pc apa Candeascai, impotriva
Runcului ", locul curatit, ca si la Dorna, unde aceasta se face,

cum pare a o spune numele 7, in maracini , In padure intreaga..., au descalecat dumucalui Ban*" 8. Locuitorii raman,

cu finala ungureasca la rata: razei 9. Din originea for de

1 Ibid., p. 145. Se zicea, gresit, i Campii-lui-Dragor; ibid., p. 146,
$i ,,apa Dragovei", adecA a lui Dragu; ibid., no. x.
2 Ibid., p. 148, no. xvii. V. $i Gh. Petrovay, in Szdzadok, XLV
(1911), pp. 607-26; Wyrostek, Rod Drag6w-Sasow na Wegrzeki Rusi
Halickiej, Cracovia 1932. Pentru starea de culturA a Moldovei duper
Intemeiare, Brucke, in Weigand, Jahresberichte, XXVI-IX, pp. 50-1.
3 Dar, ca nume de om, un Siachil (Szekely ; Iorga, in Rev. 1st.,
II, p. 142, no. Ii. V. si Bates, Baffles, Salom (Solomonul secuiescardelean); ibid.
4 Ibid., p. 149, no. xvii.
Ibid., p. 144, no. vu.
G Ibid., p 149, no. xx: sacAturi Intr'apA".
7 Se zice si curAturA"; ibid., p. 149, no. xvni.
8 Ibid., p. 147, no. XII.
9 Ibid., p. 148, no. xvt: se zice, ceia ce InlAturl altA etimologie:
razesii miei". Tot asa echivalenta: razasi si megiesi"; ibid., p. 149,
no. xix.
n-le viii,

208

Ctitoria independentg

poste Tnunte au ramas nu numai cutar3 name de oameni,

dar si forme de limbs ca .,vandzas" pentru vanzator"1.
Dar la 1352 o scrisoare a Papei 2 constatI c. lupta en Tatarii,

pe care calla ss o sprijine, continua 3. Peste un an se IntAreste vechiul castel de la Varhegy In Secuime, din causa, fireste,

a aceleiasi amenintari4. In acest moment erau reunite demnitatile de conte al Secuilor si de oonte al Brasovului supt
oamenii intemeietorului acestei margeni", Andrei, cari culegeau dijme ni de la Ciceu, Unguraa, Leta, Celatea-de-Balta,
Gherla si Deva5. E vorba si de alt'd cetate secuiasca pNrasin., In munte, nu departe de cea d'intaiu, si se pomeneste
de un atac recent al Tatarilor, cari ar fi dAramat si mai rilu
widiurile6. La 1356 se numia un non episcop de Milcov, Polo-

nul Bernard, amestecat in comploturi in Cara veche7, care

se ceru mutat la Plock in Polonia, la 1357, nu N. primit

acolo si ajunse, de pe urma relelor purtari, s sufere urgia
Sfantului Scam' 8.

Campaniile regelui Ludovic contra Talarilor in Moldova mai

ridica o chestiune. Tatarii nu pot trai fATI exploatarea unei

populatii indigene: ea Insd..5-i e deci o dovada pentru existenta

unor localnici destul de organisati pentru ca ss. asigure sth.panitorilor dijma si peschesurile. Sad for erau organisati pe
vai si pe grupe de sate: al4turi de aceste boierli" cu temeiul

transmis de la Rusi sant vechile formatiuni populace: in

Campulung, in Campul-lui-Dragon, la Cobale, In Vrancea si
In Tigheciu (de la a tivi, a tighi; cf. tighelul la cusItur1).
cum o
Juzi mai marunti-er_au pentru chic un singur sat
1 Ibid., p. 147, no. xi.
2 Nu stiu de unde e scos la Auner (Rev. Cat., II, p. 72) Rudolf de
Bonchydia" ca episcop latin in Muntenia, legat de Scaunul ardelean.
3 N. Densusianu, 1. c., p. 25, no. xix.
4 Ibid., pp. 32-3, no. xxv.
5 Ibid., p. 59.
6 Nuperissimoque Tartarorum impetu concussatum extiterit; ibid.,
p. 32
7 I. C. Filitti, in Rev. catoticii, II, p. 355,

8 Auner, 1. c, pp. 40-1, dupa N. Densusianu, I. c, pp 15-6, 64-7,

80-1; cf Auner, ibid., p. 71, 'iota

1.

A doua libertate romaneasca: Moldova

201

spun documentek: unde a fost jade cutare."1,

$i, firesle,
amnil din prejur. Nu era Inca nicio cetate alla decal cele
litvane de la hotar: Ho !dual, hilina (retina) Tehin kTighinea) $1 cele bizanlino-rnovese de la Licostomo Si Moe
castro. Dar, cu fa/gclii sau ceangdii, cu colonible unde erau
minek de argint. la Baia vazuram ce aratil pecetca cu cerbul SfOntului Hubert; O. nu vie de acolo $i pavestea de vanatoare a descillecarii?
iar la cele de sare de la Ocna dapanirea tnigureasca Rind veche, revarsari secuiesti dadusera
satul cu sfant de la Agiud Sf. Egidiu; ung. Egyedbalma:
Kohut* dealul lui Egidiu) $i, pentru un Sas care nu era

un German din Arden", ci insu*i urmasul lui Drago$, SasCutul", Fantana liii Sas"3, Asaul de la Nagg-Aszang, -Maim
Domnului Doarana cea: Mare").
Moldova lui Dragos nu era decal a cdpildnie regal& Dar
Ludovic, chemand pe un voevod maramu.rasean, nu o face
numai pentru a regalitatea cea noul, francesa, se sprijinia
pe asliel de milites, de cavaleri, pretutincleni, ci pentru e4
recunoftea prin aceasta chiar caracterul romdnesc at rinutuna cucerit.
In ce priveste ekmentile straine, presenta numerosilor Unguri la Faraoani (de la Forrci) $i in alte sate din Roman
represinta o colonisare, poate prin Dragos, poate prin Bogdan, poate prin Roman, creatorul cetatei Moldovei-de-jos, colo-

nisare asemenea cu &via pe care o facusera Teutonii in

Secuime.

In jos, era episcopatul cuman al Milcovului, dat'a'nd din

secolul al XIII-lea $i servit, cu sau flirt presenta unui adevarat
$ef al diecesei, de Franciscanii din Ciuc, $i langit el suvita
de comunicare a Ungariei cu Dr_narea, culoarul unguresc".
Pang tarziu aceste locuri luate de la carmuirea directs ungureasca au fost supuse unui regim deosebil ca $i, pentru alle
motive, Viancea. In adevar, In secolul al XVII-lea era, dupa
1 De ex. la M. CostAcheseu, Ardereu Tdrgului de Floci, p. 205.
2 Staroti acolo i supt Stefan -cel -Mare; I. Bogdan, Documerztele lui $tefan-cel-Alare, II, p. 231.
8 0 Vallea Sasului se Intalnete !ma in Dolj; Pessiacov. Noti(e, p 78.

210

Ctitoria inctependentd

ce dispdruse de mutt starostele de ipinti la Nord, pe langA

starostele Putnei, de catre Afunteni, starostea of Totrus" de
catre Unguri 1. Se fgAiseste, tdrziu, si cAte un patcAlab de
Trotus, un cdpitan de curie" 2. Faurii" vecini scent de sigur
in legaturd cu aceste rosturi militate 3. Alaturi, salele-$i aveau
juzil lor 4.

Oricum, regele se putea crede asigurat prin paza de la

salinele din Ocna cu sangiii secui, prin existenta aproape
de Tatros (v. muntii Tatra; terminul nu e slay), Tatrus, de
unde Trotusul, a Casinului (din Kaszony), a satelor ea nume
unguresti, apoi prin ce va fi avut, Ittriga Vrancea liberd, in
acele tinuturi care apartinuserd episcopului Cumanilor din
cetatea Milcovului distrusa de Tatari, dar de sigur refacutd pe
inaltimile de langg. Odobesti, la CrIciuna, ca $i prin ceia ce
erau, ceva mai departe, peste Buzdul en origine neclard,Chioaj-

dele (de la Kovesd, Stancos").

Dar i se dovedi rdpede ca e deslul sa se crape un zdgaz
pentru ca fortele nationale din dosul lui s zbueneasod ndvalnic.

Dragon pare a se fi Intors Inainle de 1350 in Maramurds,

unde regele li ritspldti serviciile5. Nu un Sas, cum gratk
dupd traditie vechiul pomelnic al Domnilor Moldovei, din
ambele dinastii, fu Inlocuitorul, prin legltura de familie cu

primul descdleator, al acestuia,, ci un Balica (Balk"), fiul

acelui Sas, care se poate sa nu fi iesit niciodatd din Maramurasul salt. Acesta va trebui sA lupte contra- unui nou ocu-

pant, acesta in sill, lu.crand pe samg. proprie, Bogdan din

Cuhea6, $i memoria Cuhei lui a fost asa de puternied de
a ramas pAna In zilele lui Miron Costin, care o pomeneste
in poema sa polonA 7.
Iorga, in Rev. 1st., II, p. 143, no. vi.
2 Ibid., p. 144, no. vu.
3 Ibid, no. viii. 8i un daraban; ibid., p. 147, no. xii.
1

4 Ibid., p. 145, no. ix. Pentru granita Moldovei cu Ard,ealul, Iorga,

Rev. 1st., V, p. 140.
5 Mihaly, o. c., p. 56 si urm., no. 29; pp. 65-6, no. 36; pp.
68-9, no. 37 si n-le urmAtoare; pp. 82-4, no. 50 (lupta cu. Lituanii).
8 V. N. Densusianu, I. c., p. 94, no. tax.
7 Arch. ist , It, p. 165.

A doua libertate romaneascA: Moldova

211

Un Maramura$ean, vechiu rebel, Bogdan, Arica deci tomtit

aceasta maiaslra socoteala. Plecilnd din slramosescul sa.u. sat,
el, care va fi avut poate si acasa, de la Inceput, vechi socoteli

cu neamul Dragusestilor, se strecoara in area Moldova, $i,

izgonind pe stapanul legiuit al acestei margeni", se instaleaza a$a de nu-1 pol scoate Coate silintile repelate ale regeluil.
La 1343 Inca el era socotit insa ca rebel2 $i, cum regele

nu-1 poale supune, el aparand astfel $i ptina la 1360, nu e

de admis sa fi ramas In Xara, unde nu s'ar

Intelege ce

bass $i-ar fi putut crea. De atunci "insii el va fi trecut deci

znun(ii dincoace fi anume in ceia ce Ludovic numeste Tara
sa moldoveancr; el lrebuie In(eles deci prin Valahii nesupusi"

pe cart, venind din sAla$ul sau din jos, ii combate un alt

Dragos.

La ' 1360, Drago$, fiul lui Jula, era rasplatil pentru reeastigarea terii moldovenesti" (in restauratione terrae nostrue

moldauanae), unde supusese, candva, pe multi Valahi revollati" (plures Olachos rebellantes, a via debitae fidelitatis
deviantesj, considerandu-1 Insa, nu ca pe un Domn, dar nici
ca pe un voevod, ci ca pe credinciosul sau Valah din Maramulls" (fidelis Olahi nostri de Maramarussio). Lui si fiilor,
Jula $1 Vladislav, li se dau, pe 1,anga cell de mostenire, lule$ti $i Nire$3, satele romanegi" maramurgaene Slatina, Ar1 Huius etiam temponei, Bogdan, Woyvoda Olachorum de Marainorosio, coadunatis sibi Olachis eiusdem districtus, in terram Moldaviae,

coronae regni Hungariae subiectam, sed a multo tempore, propter

vicinitatem Tartarorum, habitatoribus destitutam, clandestine recessit,
et, quamvis per exercitum ipsius regis saepius hnpugnatus exlitisset,
tamen, cresdente magna numerositate Olachorum inhabitantium istam
Ceram, in regnum est dilatata. Woyvodae vero, qui per Olachos ipsius
regni eliguntur, si esse vasallos regis Hungariae profitentur, ad
homagium praestandum obligantur cum censu persolvere consueto;
Ioan de Kidad16, cap. 49, la Schwandtner, Scriptores, p. 196. Cf.
Aurelian Sacerdoteanu, in Rev. 1st., 1935, pp. 316-7. Pasagiul e al

inlocuirii lui Balica de catre Bogdan, nu al succesiunii in ambele

ramuri voevodale. In adevAr $i Maramurasenii, ca si alti RornA,ni,
se conduceau In viata de Stat, care nu se usebise destul la dansii
din cea familiars, dupa obiceiul la mostenirea mosiilor.
2 Mihalyi, p. 17, no. 7; Tartenelmi Tar, 1887, p. 406. Cf. Onciul,
Originile principatelor romdne, pp. 243-4.
8 Cf. hoblrnicia din 1355,

212

Ctitoria indepen LW._

patac, Copacii sau Copkenii, Dese$ti (Deszifalva"), Herni-

mai Hermershaza") $i

Suglitag 1.

Pe acel timp in Mara-

muras era insa $i un cheneziat, la Ozon" (Uzun = turc. Lung),

care trecu de la un Stan, fiul lui Fierea (llerea, de uncle

Herescu; in document, ungureste: Feyr, nu Feller, alb) la
un Locolloy", care nu e cleat Lotouoy", Litovoiu 2.
E, de altfel, o vreme a rebelilor romani. Pe Ban.ate,anul
Bogdan, fiul lui Mica, 11 roaga de pace regele prin intervenOa primatului, regalului cancelariu al ferii, $i Inca de trei on 3.
0 lupta a regelui cu celalt Bogdan pentru Moldova-de-sus
in sensul geografic al cu,vantului nu e probabila $i nimic n'o
dovedeste: e mult mai admisibila o indoitcl Infiltra(ie, !ma
comandatel fi supusii, cealalt 1 spontanee fi liberci; mai tarziu

numai cei din a doua palrundere au *Ins la popasul celor

d'intaiu.

De sigur ea Incurcaturile din Tara-Romaneasca 5i din Bul-

garia vidineana au fost acelea care au scapat pe Bogdan,

atragand in and parte aten[ia regelui, care a fost tinut acolo
pans catre sfar$ital unei Domnii pline de marl. aspiratii,
dar $i de lncurcaturi $i greutati. Afaoerile italiene urmara
celor de la Dunarea-de-jos, $i astfel pa.na la moartea luii
Ludovic, limp de aproape dou'izeci de ani, noua tail se
putu desvolta in liniste, unind cu punctul de descalecare de
pe valea Moldovei ce am vazut mai sus: minele din Baia,
partile colonisate cu Unguri, In care se va ridica de un stranepot al lui Cetatea lui Roman-Voda, apoi Campul-lui-Dragosi,

minele din Ocna, cu drumul deschis spre Vrancea autonomy

$i

spre posesioile In care nu se putusera a$eza cei

doi

episcopi numiti pentru vechea Milcovie.

Bogdan fusese voevodul insusi al Maramuraplui, $i din
1 N. Densusianu, I. c, pp. 61-2, no. xmv.
2 Ibid., pp. 68-9, no. L. Unul qi la Mihalyi, o.
3 N. Densusianu, I. c., I, pp. 637-8, no. 509;
11 3, no. 5 (1336); cf. I. Bogdan, Vosuodatut, p.
Treoti, p. 134, nota (incercare de a-1 apropia
Rom. din Ardeal $i Ungaria, I propunere de
pribeag muntean).

c., p. 50..
Mihalyi, o. c., pp.

196; Iorga, Sate fi

de Moldovean; ist,

a vedea In el un

A doua libertate romaneasca: Moldova

213

actul de confiscare a posesiunilor lui, pentru tradare, se vede

care-i era domeniul patrimonial: ace.a Cuhe, care era la 1353
cedata Igestilor, fiii lui Iuga, fratele lui Bogdan, Stefan si

loan sau Ivan, apoi Ieudul, Bacicaul sau Bateovul (Bachkou"), asemenea cu acela din Arges, kinga manastirea Cotmeana, Visaiele amandoug (Kethvissou") mari sate, Moisaiul,
unde era deci frith de atunci stravecliea meincistire de ctitorie
romoneasca in familia lor, Silisteq indoita (Keketlueleste")

si Borsa, punctul chiar prin care din partile Bistritei, oin

acest vidic" al ei, din care facea parte si Ieudul, se lrecea
in vaile maramurasenel.
In fine contra lui Bogdan regele facu o expedi(ie personal&
In adevar se spune Intr'un act din 1365 al acestuia ca Ba,
lica a fost rant, cu pierderi din ai sai, stand credincios Tanga
rege", sprijinind pe rege", nrm",and pe rege in Ungaria2".
De aceia i se dau, lui si fratilor si despre mama, Dragu,
Dragomir si Stefan, voevodatul maramurasean, toate mosiile
lui Bogdan, care, cu fiii lui", a ocupat ,,tars moldoveneasca
nu i partea din jos , 5i are intentia sa o tie
a regelui",
ilegal", jignindu-1"3.
Dintre cei doi fii ai lui Iuga, fratele lui Bogdan, unul,
loan, fu facut de rege voevod in locul unchiului, iar celalt,
Stefan, voevod el insusi, la 1360 4, se daduse de partea rebelului, care castiga si pe Craciun, seful Romanilor din comitatul Bereg, om pulernic, cu sate 5i iobagi, care avea patru
fa: Saracin (cf. Saracinesti), Nicolae, Balint si Lucaciu5. Un
dupa
Jula (-1368), fiul lui Dragon, apare si el, cu fiii Tatar
Tatari,Dragos, Costea, Dragomir, Stefan si un Miroslav, care
se lam pneot 6. Ei ritman in serviciul regelui, ca 5i fratii lui
Mihalyi, o. c., pp. 56-7, no. 29; N. Densusianu, /. c., p. 94, no. Lxix.

2 Quo idem adhuc in terra moldovana regi fideliter adhaeserit...

Pro rege sustinendo... Regem iz Hungariam secutus fuerit; N. Densusianu, ibid.

3 Terram regis moldovanam occupantes, clandestine in contumeram regis moliuntur conservare; ibid.
4 Mihalyi, 1. c., p. 45 i urm. MoOle lui Bogdan, ibid., pp. 30-2
5 Ibid., pip. 17, 52, 54, 75, 75, 78, 185 i urm.; v. i tabla.
6 Ibid., pp. 29-30, no. 15. Cf. ibid., pp 26-7, no. 13; pp. 17-8, no.
33; pp. 53, 61, 62-3, no. 33i p. 8i.

214

Ctitoria independentA

Balica ine4lerul", cari fusesera goniti 1, acei Dragu, Dragomir

si Stefan de mai sus, 5i Ioan 9.

Cu trei decenii mai tdrziu Balica e, langd fralele Dragu,

conte de Maramurds, amand Hustull, Sighetul, ba 5i Chiorul
si Rodna, si leaga relatii cu Ecumenicul, fiind ctitorul unei
adevdrate episcopii stavropighiale, exercitAnd drepturi asupra
intregului Nord-Est ardelean3, Cad el crease, pe basa aceasta
a Voevodatului maramurcifean, acolo frith o Tara-Romelneasccl,

de vasalitate fafa de regele.

E un act de cea mai inaltd valoare in treculul nostru.

Succesor, ca rol la hotare, dar acuma nu contra Tatarilor, ci
a dinastiei vechiului dusman de moarte, Bogdan, Balica (interprelat $i Banta, dupa forma ungureasca Balk, dar v. Balica balcanicul putin Inainte $i boierul Balica de la sfarsitul
secolului al XVI-lea; numele a trecut la Tiganii contemporani)

si fralele Dragu au mostenit o mdndstire a Sfantului Mihail,

la Peri-KOrtvelyes, nu &parte de Sighet, al cdrii staret avea
atributia de chorepiscop, de vIddicd". Pe o vreme cand Constantinopolul era zilnic amenintal de Turcii otomani, el e peleyin la Constantinopol, ea s se inchine moastelor". Supt impresia privelistilor ce-i trecusera inaintea ochilor Si afland
lucruri pe care nu le slia in.ainte, sfatuit probabil si de ,lugltni

cari se vor fi interesat de Cara lui departath? inteun

moment cand, cum vom vedea, se cduta o form canonic si

1 Mihalyi, I. c., la an. 1365. Cumnatul de soil, care lass un fiu,
Ioan, cade in lupta pentru Vidin; ibid., pp. 87-8, no. 52 (si irate,

Tatomir).

2 Pe cand actul din 1365 presinta pe Balica, Dragu, Dragomir i

Stefan, fii ai lui Sas voevod si luptAtori in Moldova (ibid.), altul de
la 1373 are pe Balica, tot voevod de Maramuras, Dragu i Ioan; ibid.,
p. 65, no. 36. Cf. ibid., pp. 68, 82 si urm. (aici numai Sas Romanul").
$ Arhiva Romdneascd, I, ed. a 2-a, pp. 11-3; Basilovits, Brevis
notitia fundationis Theodori KorUthovics, Casovia 1799-1804, 5 pArti;
Duliscovici, Istorioeschiia cPrti ugro-russchih, UngvAr 1874, 3 vol.;
Miklosich si Muller, o. c., II, pp. 156-7; Migasinul istoric, III, p. 173;
Mihalyi, o. c., pp. 109-10; Hasdeu, Columna lui Traian, 1874, p. 126;

ef. Iorga, Studii dl doe , XII, p. xxxvii si urm.; Sate $i preofi, pp.
137-8. Cf. Picot, in Columna lui Trakm, 1883, 0 Rev. p. ist, arch.
si Ill., V, p. 310 $i urm.
Pentru urmasii lui Drape v. $i Victor
Motogna, In Rev. 1st, XI (1920), pp. 201-4. Cf. Onciul, o. c., p.
247 si urm.

A doua libertate romineascA: Moldova

215

pentru noua Moldova, el cere o episcopie a lui, opusa celei

moldovenesti, precum tara lui fidela era In fata Ierii rebele a
celuilalt. Prudent totdeauna, Bizanlul, care lucrase cu atata
socoteala c.aud a fost vorba de a satisface dorinta lui Alexandtat-

Voda Munteanul, i-a acordat, cu. gandul, iark,s4, de a nu jigni

pe regele Ungariei, numai o formatiune stavropighiala", su-

pusa doar Scaunului ecumenic, deci scutita de once amestec al vre unui alt episcop, Era 5i o ,recunoagere a quasiStatului pe care mostenitorul lui Sas 11 Intemeiase In tara oelor
Irei hotare.
Stavropighia unia insk acuma canonic, supt autoritatea

ei, mai multe teri: fireate Maramur'isul cu valea Bistritei,

dar $i Ugocea, Beregul, Arva, la Apus Salagiul, la Nord-Est
Ciceul 5i raza cetatii celeilalte din acele parti, Ungurasul.
Exact in acelasi an, 1391, Patriarhul trimese, cum vom vedea,
un delegat ca scl aducci in legdturrz cu ddnsul Biserica, incepfatoare, a Moldovei. 0 stare de lucruri care arata puterea neamului nostril In aceste part', dar stavropighia nu va putea stt
se mentie Indata ce, orice speranta de a recastiga Moldova

fiind pierduta, rostul acestui marchisat" disparu: Coroana

Insasi Infelegea altfel cleat ca o prasidenta si o comanda militard suprema raporturile ei cu toate categoriile de supusi 1.

Cu totul altd trdinicie era set aibd opera lui Bogdan. El a

treat Moldova si a fdcut dintr'o parte dintre Romdni: Moldoveni.

Caci Moldovenii acestia erau, ca $i aceia pe cari-i numiau

ceia ce Inseamnd raporturi intre transit panel ce

Munteni,

diuntenii" nu se coborlserti filth de pe plaiuri si nici nu

Ixtintaserd sere Rciscirit,

Romani. Forma aceasta, pe langa

cea, munteand, de Rumani", se Intalneste Intr'un act de la

1681, de sigur neinfluentat de o lileratura abia lncepktoare
In acest sens: fameaia me, Romanca 5i cu. soru-sa, Urata" 2.
1 Diploma pentru Pahomie din Peri e din August 6899, indictia a
XIV-a. Presintarea acestei noun fase i discutarea raporturilor aintre
forma greoeasc.5, autientia, i una latina, prefacuta mai t5rziu, in

Iorga, Studii $i doc., XII, p. xxxvii i arm. De atunci s'au adaus

studiile, atat de adancitte, cu incheieri favorabile Romanilor, ale
lui Petrov, o. c.
2 Iorga, in nem Ist, V, p. 139,

216

Ctitoria independent

Urmand stapanirii patronate a Jul Dragos, stapanirea libera

a Jul Bogdan si a fiului cu nume rutean, Latcu, In legatura
cu Sfantul Ladislau ins k,
are datoria imperioasa de a continua cruciata, izgonind pe Tatari, oprindu-li In robie nu
tiumai Tiganii, mosteniti In Muntenia de la Tatarii ei, dar
i

Intregi cult" ((Ivor) sau sklase", si ajungand la Hotin

i Tighinea, astepland si Cetatea-Alba.

Nu stim altfel nimic despre aceasta Domnie de cucerire si
luare In stapanire pur military. Niciun document, nicio maned61, ci singur pomelnicul, care Impart2 ani de stapAniire,
iesiti din socoteli tkrzii, si care, de altfel, cuprinde 5i pe Dragos
si Sas, culesi din alt memorial de rugaciuni bisericesti, prin
tine stie ce schit.
Latcu 2 urmase tatklui sau; mama nu i se cunoaste; n'avem

niciun act de la dansul. E o Domnie mai interesanta supt

raportul Incercarilor Bisericii catolice de a-si capata o naiad.
provincies.

Episcopatul de Milcov nu era pentru Maul Scaun, adeca

pentru informatorii lui, decal o forma(iune in aft-wit de cuprinsul Domniei de la Arges. Pantu Rartea numeroasci natii
romanesli care locuieste la hotarele regalului ungar de cktre
Tatari",
aceasta e Moldova , se Incera la 1374 cu numirea unui episcop din randurile Franciscanilor, care de sigur

ar fi fost sa loculasca la Sireliu, noua Capitala. Se alese

un Dalmatin, Antonia din Spoleto (Split), probabil 5i fiindca

acesta stia slavoneste4.

Dar, pe cat din jos patrundeau calugarii cersitori cart se

1 D. A. Sturdza admitea moneda 9i de la Bogdan I-iu 9i de la
Petru I-iu, pe cAnd trebuie sA se considere ca primele cele de la
Alexandru-cel-Bun. Totu9i rAmanea greutatea celor trei bare de pe
avers. Cf. 1nsA N. Docan, in 3foldawisohe Miinzen, 1902. V. 9i Rom.
Rev., VI, pp. 6504 (nu e admisibila nice o monedA a lui Petru Schio-

pul; ibid., p. 651. Ar fi curioasA moneda cu Dimietri Woiwod", si

pe revers: Si Moldaviensis", Rom. Rev., VI, p. 652, dar, de fapt,
e .,Si. M. Petri", deci Petru Aron. V. 9i ibid., VII, p. 191, nota 7).
2 Ca nume la Costachescu, o. c., I, p. 31, no. 15.
3 La 1372 voevodatul Moldovei e pomenit in Dailer, Mon. hist.
bohem, II, pp. 355-7. Semnalat de I. Nistor, Die mold. Ansprfiche
an Pokutten, din Arch f. ost. Desch., CD, Viena 1910,
4 N, Densusianu, I. c., p. 221,

NI,

Fig. 33.

Clopotnita Bisericii Domnesti din Cimpulung.

A doua libertate romAneasca: Moldova

217

aflau mai de mull si la Vidin, pe atata se coborau din sus,

de la Poloni, calugarii predicatori, Dominicanii. Predica primilor era italiana, a oelorlalti germana. De aici crearea unei
episcopii de Siretiu: dupa predicarea tot franciscana, de sigur
!lithe Sasi si Germani galitieni, ai lui Nicolae de Mehlsack
numirea primului episcop siret an, Polonul Andrei. Dominicanii se bucurau de sprijinul fiicii lui Latcu, Doamna Murata,
In catolicism" Margareta 2. Ierarhia polona raspundea astfel
tendintilor de Intindere ale ierarhiei ungare.

Episcopii de Milcov cu numele se urmeaza fara ca vre

unul sa fi incercat macar a-si cwaoaste diecesa. Astfel Albert
de Usk in 1364, Nicolae de Bud^ in 13713. Pe aici nu se
gaseste nicio legatura cu Tara-Romfineasca mai veche4.

La sfdrsitul acestei scurte Domnii avem acnma inaintea

ochilor, nu o ingustd provincie ungureascd, strans si fricos
legatd de munte, ci o (art cu locuitorii fi datinele tor, In
formele deosebite de cele dnuntene"5, forme impuse de cuceritorii din acelasi neam.

Urmasii acestor primi boieri.ostasi, ca Normanzii In Anglia 6,

sant numiti la Incepul semintenii": cineva se ras-

punde semintenie" dintr'un stramo5 7.

Teranii" gasiti prin poi 'vile codrilor
se zic hlizele codrului" 8
sant oamcnii 4.1e tail opusi boierilor. Terminul
pare a se fi Intrebuintat numai in Moldova veche, care -si are,
.singura, originea din cucerire. Deosebirea S3 face neted prin

cutare act din secolul al XVII-lea: urmasii lui Diaga Hatmanul saracesc si, din intamplare vremilor cazAnd la seapkiune saracii, sint si tarani"
si cuvantul se repeta si
t Misiunea din partea Papei 1380 , ibid., p. 163, no. cxxvi.
2

Thrga, Studii si doc., I-II,

p. xux, no. In.

3 I. C. Filitti, In Rev, cat., II, p. 357.

4 Moldovenii vor numi Muntenia" acest de IntAiu principat. Muntenia" e, de altfel, un vechiu termin roman. Si Tirolul de Nord,
la Venantius Fortunatus, se chiama. Montana".
5 Oierit in Muntenia, gostinA (slay) in Moldova.
6 The english occupation was the settlement of an army; Cuninghim, o. c, pp. 106-7.
form In Rev. 1st., II, p. 159, no. xxi,
Ibid,, II, p. 159.

218

Ctitoria independents

mai jos , a$a Meat ei, pierzi.Jdu-$i mostenirea, sant privitori la stapanire mo$iilor lor, cum le stapanesc
Totu$i Moldova maramurWana, a voevozilor-duci 2 cu Ste m a
bourului Insemnat cu steaua, ca In cetatile Ungariei-de-Nord 3,

era Inca destul de Ingusta $i nesigura, fara hotare.

Daol se lovia dincolo de Siretiu de Campul-lui-Drago$, de
Cobale, de Vrancea, de stapanirea u.ngureasca, urma a episwpiei Milcovului, la Agiud, la Sascut, la Ocna, probabil $i la
Bacau, la Rasarit a fost usoara capatarea satelor pana In Prut

$i pe malul celalt al rialui. Altfel era Insa catre Nistru,

al carui curs se afla Inca in mina Tatarilor sau supt s4getile tor. La Cetatea-Alba Ungurii racunoscusera pe printul
Demetrius", un Timur, care stringea vama negustorilor cc
vieniau $i de la Trapezunt, ca acel loan din care chinurile
la care fu supus de aoegi pagani lam un sfant, ale carui
oase sant $i astagi venerate la Suceava stramutarii for
Cu toata rapedea intindere a terii, caracterul tinutului de
origin a ramas insa. De la Maramura$enii not si vechi sau
'Astral o sarna de nume care stau In fata celor vechi romanesti corespunzatoare: astfel Matie5 pe langa Matei, Andrie$
pe langa Andrei, Micla,u$ pe langa Nioolae, Bal$ (Balazs),,
'lamas pe langa Ioan (de aoolo Ienaaestii) (cf. la Munteni
Ghiure, Giure, pentru Gheorghe).
Intre aoegi primi boieri ai Moldovei $i urmasii for pang, pe
vremea lui Stefan-eel-Mare, care e mai putin Maramurasean",
unii poarta nume a$a de populare, adevarate porecle, ca Gan1 Ibid.
2 Si Timon admitea ca ducii unguri, si oei dinastici (Stefan,
fratele regelui Ludovic) sant zweifellos unter dem Einflusse des
deutschen and italienischen Staatsrechts"; ibid., p. 506. Asa si ducele
de Spalato, Hrvoe, la 1408, on Kende, probabil Roman, duce de
Muncaciu; ibid., p. 566.

8 Taurul taurobolic e intocmai ca In armele Moldovei, precum

cerbul are un rol in cultul mitriac; v. Cozzo, o. c., fig. 159 i urm.
4 Zimmermann-Werner-Milller, II, p. 315, no. 917. Cf. Iorga, Ist.
corn., ed. 1, I, p. 50; ed. a 2-a, p. 48. D. Minea (Urmasii lui Vladislau,
p. 26, nota 1) semnaleaza pentru Cetatea-Albil un pasagiu din Mon.
Hung. Hist., Dipl., XIII, p. 469. V. si C. Andreescu, Asezdri franciscane

la Dundre si Marea Neagrd in

sec. XIII-XIV, In Cerceldri

istorice din Iasi, 1933 (citat); icelasi, Din legaturile mnldo-tatare fn

mijlocul sec. XV, in Arldua din Iasi, 1934.

A doua libertate romaneascA: Moldova

219

gur (pasare), Buftea (burtosul), Ciocarlie, Gotca (gala. cu

creasta rosie), Arbure, Zbierea (eel ce striga), Vulpas, Negrilas, PAntece, Cautes (cel ce caul.), Porcul, Pulpea, Ureche, pe langa allele de origine ruseasca, precum e Hrinco
sau Dajbog. Nume de caracter general primesc finala ruteana:
Ivascu, Petrascu, Romascu, Baku, Vascu. Din traditia primei
patrii vine Iuga (= Ignat). Tautul aminteste ungurescul Toth,
care Inseamna: Slovac". Forme romanesti cu sufixul -ea, se

Intalnesc In Ilea, Borcea, Ponca, Bode; Ju lea, Manjeal. 0

legeiturd cu lumea din jos o arata Vranceanul, boier a lui
Stefan.

Numele celor d'intaiu boieri represintA d-ci In varietatea

for nesfarsita o larg sintesa. Uncle sant din vechiul fond

slavo-romAn, cu forma slavpna rotunjita, prescurtata, armonisata, allele, cum am spus, pored-. Nu lipsesc in Moldova
numele de imprumut nu numai d3 la Rusii maramuraseni,
4

si de la cei de p3ste Nistru.

Ici si cob roman grape, salase" de la Tatari, Inca pagani 2.

Prjn Tigani s'au pastrat pang tarziu nume mongolice, ca

Hulubei, care nu are a face cu hulubul-porumb (de la slavul
Golub), ci cu Olobey, seful Tatar pe care-1 gasim in Crimeia
genovesA a secolului al XV -1ea 3.

1)espre un sat se zioe ca acolo a fost ,,cetatea" cuiva, adaugind si un alt nume 4, dar avem a face numai cu o traducere.

Noua oranduire e precis.. Nu se Ingaduie locuri pale,

1 Intre vechii locuitori, un Ciorsac (de la a ciorsdi), un Bucur,
un Vladimir, un Mares, un .Serban, un Dobrin; Costachescu, o.
c., p. 7, no. 3.

2 Pentru Tatari robi, si supt Stefan, v. ibid., pp. 140-3.

Pentru Tigani, Barbu Constantinescu, Probe din limba si literaturg Tiganilor din Romdnia, Bucuresti 1878. P. 5: La ursari ;
si j In loc de ci, gi la vAtra5i arata la primii o origine moldoveneascA. Auli ale lor, dupA greceste anal, p. 6. Ca nume de popoare
8

gaggio (Romanul), horahand, (die la xthea?:Turcul): Slavul e dos p. 7'.

De la Greci ei au zilele sAptAmanii: Tetragh; a patra), Parastivi (naeciamev)-Vineri), Savato i Kuria) (xvetasca, Dumineca). De la Romani:

Lunt, Marti i Joi. Dupa greceste luludi (floarea; cf. mac.-r.: lilice).
$i vardin (it. guarda) vine grin Greci. Romanii li-au transmis alum;
ei au dat Romani lor era (o (ird), bpnga (Dracul; de unde Bengesti).
4 V. I. Bogdan, Documentele lrei Stefan, II, pp. 79-81. Uncle a
fost un sat bulgAresc"; ibid , pp. 129-32.

220

Ctitoria independentA

fara stapAn, decat ca disponibilitate a Domniei, loc de VIIpartit la boieri sau de treat slobozii. Se socoate de la Inceput
cu pasii" si se taie funii"1. Se urmeaza astfel datini unguresti, imitate de la cei din Apus, poate nu fara o influents a
impartirii de cuceritorii turco-finesi a prazii si In ce priveste
p am antul.

Adausul uncle au fost cneji"

5i cite doi 2, - inseamna
vechiul trecut de liberta,te. El e pastrat une ori3. Se socoate

si pe Curti: Curtea lui Mandrea4, Dar se vad in Moldova

incepatoare 5i casuri and satul are un nume si peste acela
se adauge numele celui care si-a avut casa aoolo ": astfel
Cobalia-de-sus, dupa numele slay al iepei, se chiama satul
lui. Babes" pentru a acolo a fost casa lui Stan Babes " 3.
Grupe se observa sup'. vatamani (da. la Hauptmann, prin
canalul slay), ca Oslapco de la Turia 6.
In organisare si administratie se simte punctul de plecare,
din regatul vecin.
Nu e probabil ca Domnul muntean A. fi fost dator a strabate Cara ca sa dea judecata; Domnul Moldavei o face, dupa
obiceiul unguresc 7.

Cci ce strang birul de la fumurile caselor, fumdnitul,

ca
impositul pe hornuri din vechea Fran% , fumarii, se gasesc
si la Unguri 8. Si Ungurii au claca (numele e slay), la ei
gratuiti labores 9. Sistemul de amenzi e slavo-maghiar, cu gloaba

0 pripasul10. Se primeste si plata in obiecte, marturina ungureasca aminteste pielea popii" de la not 11, Ca politie la
1 Iorga, In Rev. 1st., II, p. 149, no. xxi, i ahuta.
Dar rare ori.
3 M. CostIchescu, Doc. Mold., II, p. 323 i urm., o sum

de juzi:
Drago, DrAgan, etc., etc. Casuri cu uncle a fost"; CostAchescn, Ar-

d Tea 7Arqului de Floci, p. 205.

I. Bogdan, Doc. lui $tefarz, I, p. 119.
Ibid., pp. 44-7.
Ibid., pp. 178-80. Ostapco e inc o forml maramuraeanA, de
G

caracter rutean, de la
7

Ostafie, Eustahiu.

Timon, o. c , p. 180.

3 Ibid, p.

270.

Ibid., pp. 270-1.

10 /bid, -p. 239. Amenzi, confiscari, compositii"; ibid. Pentru bitfag, p. 417.
11 /bid., pp. 258, 266-7.
9

A doua libiertate romaneaga; Moldova

221

Curtea, deocamdata foarte saraca, simply adunare de ortasi,

apruzli (de la apr61 lung. ate), sant adusi Inca de la inceput
In Moldova, care singUra-i are 1. 0 cancelarie exist', lane-

buintand un nuinar de died.

Targul Iasului, ,,bazarul" Iasului apare Inca de la sfarsitul
veacului In Insemnarile cruciatului bavares de la Nicopol,
Schiliberger, 5i alte targuri, al Sucevei, Siretului, unde am
vazut ea in veacul al XV-lea sant Germani, coborati din Galitia regelui Casimir, apartin Si ele unei organisatii comerdale lnainte de alcatuirea Domniei.
Cum o facusera regii unguri imitt,nd organisarea de burg
a Carolingienilor, asa vor face acesti Moldoveni cu cetatea Si

Tinutul format In jurul ei.

Nu departe de acesti viteji, cavakri", elementele sasesti,
deprinse cu lucrul minelor, trecusera de la Rodna la Baia.

Targurile presupun un privilegiu: al Bali samanand cu acela

din Caffa, nu poate fi
si din causa datei 5i a literelor latine ale pecetii
decal de la Tatari (la Campulungul mun-

tean, Cumanii au trebuit sa dea o invoire care e de alt

caracter). In starsit, Inca de atunci comertul galitian isi pi-

paia o tale, cu voia Tatarilor, pe linia SiretiuSuceava

IasiTutora.
0 legatura se impunea mire aceste centre de viata. Din ea
va resulta caracterul osebit al Moldovei.
In fundalia Moldovei niciun Indemm nu vine de la Domnia

acelora pe cari Moldovenii Ii vor numi Munteni", numele

acesta Insusi repre.sintand o pretentie a Romanilor moldoveni

asupra Intregului teritoriu ses, pe basa ideilor politice ale

regalitati ungare. Numele de BAsarabeni" Incepe de la Stefan
I-iu2; cronicile au mai adesea forma aceia de Munteni 3.
Crearea Moldovei Inseamna satisfaoerea nevoii de aparare
1

Ibid., p. 547 i nota 19. Dar ei sant la Unguri numai de la

1333 (aprodiones).
2 Costachescu, Arderea Targului de Floci, pp. 161-2.
3 Ibid., p. 163, nota 1, Basarabia" tram i la Munteni, ibid., p. 165,

nota 5 (Bassarabitae, In fat' eu Moldwani, Intr'o scrisoare a Lituanulud Vitold; ibid.).

222

Ctitoria independentg.

contra Tatarilor 1 Dar ea cuprinde 5i ideia Statului tOmtinesc

vasal, opus celui care, cu origini proprii., vrea sa fie indepen-,
dent, Intocmai cum, mai tarzia, unei Serbii, unei Rascii independente I se opune un Banat at Bosniei Si un ducat al Sfintului Sava sau al Hertegovinei.
In adevar totul e deosebit Intre cele doua Teri-Romanesti
care, la Inceput, nici nu se ating: dregatoriile, formele de
drept, stilul limbii slavone din documente2 $i Inainte de toate
sistemul militar al cetatilor si Tinuturilot, Infeudarea vitejilor,
oonsiderarea satelor ca Rind fost ale mosului Intemeietor,
adecci In
de unde, cu formula gde bbl ", unde a fost",
libertatea lui primitiui,
mosul al carui drept popular e

Inlocuit cu aceia de donatie al boierului-miles. Ca leg .turd

cu elementul romanesc rarnas in Ungaria, rolul acestor cavaleri" In Moldova e cu totul altul deal al Dobacestilor catolici, dincolo.
Apropierea Intre cele dozed teri, ajungand 5i pang. la o schim-

bare partiala a stilului cancelariei moldovenesti, cu lo, loan",

In loc de mi, eu", nu a pornit de la a.oti Munteni sau Basarabeni", care, de mult consolidati, n'aveau interese In sus,
ci de la Moldoveni, si anume din causa problemei deschise
In Ungaria prin moartea lui Ludovic-cel-Mare. Rascoala contra
lui Sigismund, ginerele acestuia, prinderea oelor doug. regine,
vaduva si fiica, uciderea celei d'intaiu vor putea sk ingrijoreze

pe Mircea, care doria un sprijin fatk de Inaintarea Turcilor.

De aceia va primi oferta celuilall ginere al ultimului Angevin,
venlig. prin Moldova, 5i va consolida printr'o casatorie legktura lor. Aceste lucruri vor fi Infalisate la vremea for pe larg.

1 V. si Isidor Szaranilewicz, Kritische Blicke in die Gesch.. der

Karpaten-Volker im Alterthum and im Mittelaiter, Lwow 1781. Cf.
Gutschmid, KI. Schr., V, p. 371 si urm.

2 De o parte, In Sud, de la Sarbi; de alta is Nord, de la Ruteni.

CAPITOLUL V.

Politica romaneasca qi Statul catolic

al lui Ludovic-cel-Mare
Vladislav-Voda si urmasii sai; neamul moldovenesc al Musatei.
Consolidarea
nu Intemeierea
a ceia ce gresit si umi-

litor s'au numit Principatele" nu rupe legtura cu elementele

romanesti rrimase direct supt puterea regelui angevin. Nu e
vorba numai de indoitul schimb religios: Romanii din Sud,
avand acuma rosturi canonice, cu episoopul de Arges si eel al
Noului Severin, trimet preoti in Ardeal---si. Ardea lul trimete
agenti ai catolicismului la Arges, unde se va recunoaste un
episoopat catolic I, iar In plirtile Bacaului pe Franciscanii
solid asezati In Ciuc. Intre cele dou.g. teri libere, se ajunge
la asimilliri de institute, si In formele cancelariei. Nu s'a
Tara-Romaneasck n'a avut nicioputut p6stra In Moldova
forma apuseana a documentelor
data o cancelarie latinli.

deal In stil, flira limbl, dar vedem pe cavalerii de pe la

Inidoara punand inscriptii slavone pe bisericile for si adopr

'land un fel de a le zugrlivi, care,

fie

si cu amestec de

sfinti catolici $i de tehnica strana,, se Intinde la Nord plinli.

la Ribita si Lingli. Brad 2, iar Maramurlisenii, cari se intl.tuleazli. boieri" $i cer ca fiii for sli. fie numiti coconi", Intrelminteaza Inc'. de la 1400 limba slavona ca in Moldova,
iar nu supt influenta ruteanli. a CoraiatoVicilor de acasli, 2.
V. Iorga, Studii 0 doc., I-II, p. xxiv; Candea, o. c.
2 V. Iorga, Cea mai veche ctitorie de neme0 romani din Ardeal
1-

(1408-9), In Mem. Ac. Rom., seria III-a, VI (1926).

3 V., dupil documental gasit de cerceratorul rus Petrov, Iorga, In
Mein. Ac. Rom., s. III, IV (1926): 0 mcirturie din 1404 a celor
mai uechi Moldoueni".

224

Ctitoria independenta

Pe de alts parte, moncda Domnilor munteni, comparaLl

cu a Balcanicilor, n'are nimic bizantin sau sub-bizantin: nici
Hristos, nici Rant ocrotitor, nici figura imperials In Scaun
de judecata, cum e, de pilda, la Sarbul Valcasin on la 51efan despotul, care-si presint'l chipul ca si In moneda nespotului Oliver. In schimb, florile de crin apar o singura
data In Balcani. In Bosnia gasim portretul regal cu sable si
truce, iar la Gheorghe Brancovici SArbul apare leul Sf. Marcu,
data $i capul de lup. In Moldova, din contra, tipul munteano

inspirandu-se de la Polonia, e cu total altul.

Urmarind 5i supt raportul religios legaturile cu cealalta
lume, din Sud, mai ales in ce priveste nou-Intemeiata Moldova, pentru Patriarhatul ecumenic Moldova e o Rusovlahie".
Tit lul nu poate veni decal din corespandenta Mitropolitilor
de Haliciu cu Constantinopolul: vechi legaturi bisericesti cu
Statul galitian sent deci la origine. Pentru Tara-Romaneasca,
originea si desvoltarea au Lost diferite.

Dar si In Moldova, e o Ora", nu o dieces.a.

Intsiul episcop de Rad&Iti trebuie ss fi fost fin simplu
chorepiscop, devenit necesar, mai tarziu 5i dupl modelul celui
din Peri, pentru sfintirea Domnilor si ceremoniile de la Curte.
0 Domnie nerecunoscutd nu putea sd alba o episcopie canonic& Aceasta nu putea fi autatI de rebelul contra lui Ludovic
fn ambele teri ale acestuia, dintre care una singura, Polonia,

avea o Bisericl ortodoxA; Dragos va ti avut cu ansul Boar

vre-un astfel de caluglr ca duhavnIc.
Pe cdnd propaganda catolioi In Moldova lucra in gol, netntellnind niciun rival. La(cu, fiat lid Bogdan, caultorit probabil
ca o Rusoaicd qi o voitor supt raportul religios, o putea primi
cu atat mai mult, cu cat, oferind fin episcop, aceasta fnsemna
o recuncaftere politica. Si anume o recunoaftore polond, ?nod
din vremea lui Ludovic, a noului Scaun de Domnie 1.
De fapt, legatura Moldovei cu Ungaria vine numai din

situatia de rege care nu guverneaza pe care a castigat-o

Ludovic in Wag. Polonia 5i deci 5i In pantile rusesti de
1 V. i J. Jiredek, Einiges fiber die culturellen Beziehungen der
Ungarn mit Bohm_en im XIV. and XV. Jahthundert and fiber die
ungarischen Hussiten, in SitzungsberiChte der Icon. Wm. Gesellsch

der Wissenschaften, Pragg 1885.

Fig. 35. Fecetee slavona a lui Vladislay.

Dupli dr. G. Severeanu, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice

1933, P. 35.

Politica rondineasca si SLattl catolic at ltd Ludovic eel -Marc 228

curand castigate de Casimir. In timpul situ pictorii de la

Cape la Iagelonilor yin din \Vilna, si ei lucrasera $i la palal:
acestei 5coli i se datoresc 5i picturile de la Rohatin, de la.

Sf. Parascheva din Liov si de la Rozdol (asemenea cu cele

din Torcello). Acesti Moldoveni traiesc deci continua in stranse
legaturi cu elemental ortodox din Polonia',
Moldova e, de allfel, Inca asa de putin alcaluitil, si la 1378,
Incat Petru-Voda paslreaza 2 tiltul de staroste pentru tinu-

turile de curand alipile la Moldova, in asa-numita tarn a

Sipintului" (Sepenic), care cuprindea de sigur Titina 'I'etina)

langa Cernautii de azi, targul lui Cernea", poate Hotinul,

dar poate, iarasi, se cobora pe Prut pang. in partite donohoiene, unde Serpenita de aslazi nu e decal Sipintul vechiu,
singur Chmielovul." din aceste Orli (satul lui Hmil), neMaud urme In nomenclatura actuala 3.
Nu s'au observat doua lucruri importante: ca. Bogdan or fi
vrut sa- pdstreze i Maramurdul 5i ca Ludovic -cel -Mare a
putut cruta Moldova din ca isa legdturii cu Polonia. Dar s'a

notat importanta castelelor d' granita in Ardeal: Varhegy,

Simlaul unguresc, Bretcul.
Cu toata rebeliunea" lui Bogdan, continuata de fiul La[cu,

legatura cu Ungaria nu se socotIa. Inca de rege ca rupta.

La 1372 Inca, In tratatul cu Imparatul Carol al IV-lea, Ludovic va introduce clausa ca nu se va ataca regatul lui si
voevodatul Moldovei".

Dar la 1366, dupa o lung lupta cu Lituanienii lui Lubart

si Kieystut, fiii lui Gedymin, regele Casimir Muse o pace prin

care da Podlahia In schimb pentru Galitia, Podolia 5i Volinia4, Astfel prin aceste pretentii regalitatea polond devenia
vecina la Nord fi Est a rinuturilor moldovenefti.

Dar, data politica lui Ludovic fats de Moldova e sovaitoare, ea se pronunta, hotarita si consecventa fata de Domnia
munteana.
1 De v. Marin Sokolowski, Malarstwo rus!cie, Liov 1880.
2 Ulianitchi, Materialdi, p. 2. Cf. G. Popovici, Starostia scpenicensii,

in Omagiul Maiorescu, i adausul din Conv. Lit. pe 1900, p. 432.

3 I. C. BAcila, Hotarul de Apus at Moldovei, In Bul. Soc. Geogr.,
XLI (1922), pp. '43-4.

4 Haur6au, o. c., p. 82.

26

btiioria independenti

In cei d'intaiu ani ai lui, el avuse un conflict cu Serbia,

a arid coroana imperials noun, sinulsa prin lupta cu Bizantul Imparatului loan Cantacuzino, mandrul Angevin nu
voia s'o ingaduie. $tefan Dusan stiu sa scape, inlre 1354 Si
1356, cochetand cu Scaunul roman 5i, apoi, legandu-se cu
Venetia, al carii cetacean de onoare deveni. Cltpitanul de cmciata. care era regele Ungariei, trimese contra lui pe Banul

Oslo, dar am vazut cum, in 1356, el fu mai bucuros de

ca4tiguri in acea Ilalie de care se simlia asa de mult legal,
si preferA sA reieie lupta cu Venetienii pentru Dalmatia. Se

adause apoi lupta acestui om tarn in multe piirti cu ereticii din Bosnia (1363 , uncle a dus si pe pribegii din Tara Rom, neasca, si chiar primcjdia lunui conflict cu Imparalul
Carol al IV-lea. Indata, noul Papa Urban al V-lea, calduros

sprijinitor al ideii de cruciata, cauta sarl arunce, impreuna

cu cavalerescul rege a, Ciprului si al Ierusalimului", Petru
Petru Mu, asupra Necredinciosilor din Rasaritul asiatic.
De altfel, si Romanii, macar individual, daca nu ca un Stat,
ieau parte pe atunci si la expeditia In Orient a lui Amedeu
al VI-lea, conte de Savoia, zis Conbele Verde, in 1366-7, caci

nu poale fi decal Roman loan Vallaca", ramas In slujba

Imparatului si care, deci, a trecut in oastea bizantina.i.
In 1365, chiar la inceput, in ziva de 5 Ianuar, regele proclama expeditia contra lui Vlaclislav-Voda. Era vorba de o
usurpare, de rele deprinderi", mostenite de la un tatA, $0.
el neascultator In anii 'din urmA ai vietii lui, de o restabilire
de drepturi 2.

Semnalul ruperii. de Ungaria 11 da, astfel, amenintand cu

navalire Tara-Romaneasca, regele insusi. Expeditia vine din
aceia ca noul Domn nu ceruse confirmare de la suzeranul
sau, mai ales pentru Severin. Nici nu trebuie alts molivare.

Era vorba deci de o calcare a normelor feudale In care

traiau acesti Angevini $i la care trebuiaiu sa tie asa de mult.
1 V. Iorga, Acte si fragm., p. 1, no. 1, sau ed. Bollati di SaintPierre a socotelilor lui Amedeu. Cf., pentru expeditie, Datta, Sped&
nione in Oriente di Ampodeo VI; i izvoarele florentine in Muratori,
XIII-V. Cf. Victor de Saint-Genis, Ilistoire de Savo:e d'apres les
documents originaux, I, Chambery 1884, p. 369.
2 Tort. Tar, II, pp. 186-7; Hurmuzaki, 12, pp. 92-3, no. max.

Politica romilneasea yi Statul calolic al lui Ludovic-cel-Mare 227

Vladislav, in al carui nume, de origine bosniack, aratand,

poate ca mama lui era din aoeasta lark cu voevozi" si,

mari voevozi" de 'apt independenti, Ungurii voiau sk rem-,
noasca pe al Sfantului Ladislau, obisnuind a-1 numi Layko,
de unde ipoleticul nostru Vlaiou-Voda", nu Indeplinise cerinta de a se presinta la suirea in Scaun inaintea suzeranului
sau.

Diu toale aceste Indemnuri si fagaduieli nu se alese ramie.

sa

Dar ambitia lui Vladislav era mai mare: el se socotia chemat

dea Balcanilor o alto hegemanie.
Expeditia trebuia sk. Inoeapa la 24 Februar din Timisoara.

Era vorba deci de o lovitura in acele 'Ara ale Severinului

pe care poate, adaugand la prima sa vinovatie, Domnul roman, folosindu-se de greutalile regelui cu Bosnia, 11 si ocupase.

De si trupe muntene arserk mknkslirea calolick a Sfantului

Nicolae din Talmaciu, care va fi indeplinit un rost de cetale
la treoktoarea Oltului, unde Indata se cladeste de care Unguri
Coroana terii", Landskrone 1, cu un oomandant german, Joan
de Scharfeneck (-1378) 2, razboiul anuntat se mutia insa
aiurea
Cad Papa Urban al V-lea, care ramasese sprijinitorul entusiast al ideii unei tdrzii cruciate, indemna, si supt presiunea

acelui rege al Ciprului, cavaler al Crucii, si chiar al regelui

Franciei, bunul luptator loan, pe regele Ungariei, campion
chemat al luptei sfinte, al pasagiului", al trecerii catre Locurile Sfinte, la datoria lui.
Deci lui Vladislav i se Intinse o punte pentru Impkcare.
Facerea omagiulud muntean se arata gata Ludovic, legat nadespartit de aceasta conceptie, s'o plateasca oricat de scump.
Cum regele Joan, in patria veche, isi desfaeuve In bucati teritoriul regatului ca sa-si multameasca neastamparatii fii, astfel
lui Vladislav, care putu pastra si Severinul, cu tot oe era in
juru-i, o Lard.", i se adaugi strNlucitul dar al acelei teri a
1 V. Zimruleirmann-Werner-Mfiller, o. c., II, pp. 206-7, no. 803; pp.
454-5, no. 1061. Pentru data, Onciul, Tit/u/ lui Mircea-cel-Batran gi
posesiunile lui, In Cony. Lit., XXXVII (1903), p. 16 si urm., i Iorga,
Lap la pentru sldpdnirea Vidinulrti, p. 989, [iota 1.

228

Ctitoria independenti

(Mutat", dincolo de munti 1, cu cetalea padurilor de fagi,

Fagaraul, probabil Inca neintarit cu ziduri, creatiune regal/
care poate fi foarte veche, cu ingaduirea ca asupra puLinelor
sate de acolo, unele de neteda origine romaneasca (Vadul,
Recea), allele cu amintiri slave (Lisa, GlambOca, Sinca, Sercaia) sau unguresti (Arpasul, de la numele unguresc pentru
orz), urme ale multor colonisari, de si regele vorbesle de

un desert", doar pentru saracia, miseria fiscal/, a aceslor

locuri, ei sa-si aduca boierii, cu Tiganii for cu tot.
Se era astfel un Tinut pur militar, gala oricand de lupla,
cu adunarea anuala a oetelor de calareli, din care au ramas,
cu vataful for cu tot, cu caciulile ostasilor din minialurile
luptei de la 1330, junii" din Brasov z.
Mai tarziu si alte legaturi cu acest suzeran se injghiabl.
Casatoria Elisabetei, fata lui Alexandra .si a catolicei Clara'.
1 Zimmermmonn-Werner-Milller, II, p. 306, no. 908. S'a presintat
ipotesa ca s'ar fi adus *i satele de langl Sibiiu in jurul celui Indira,
cu case de piatrA, Amlaul,
parerea e a lui. Onciul *i a d-lui Minea;
v. Iorga, Lupta pentru steipOnirea Vidinului, p. 981, nota 1. De fapt la

10 Octombre 1366 se facea o hotarnicie moiilor unor nobili unguri

care erau in hotar cu Tara lui Vladislav, supt ea", sub Vajvodatu
Ladislai Vajvodae Transalpini existent:bus"; N. Densusianu, 1. c., P,
p. 136, no. xcvi. De aid s'a scos intreaga teprie a stApanirii lui
Vladislav In satele marginenilor, o adaug,ire la Fagaraul lui a Amlaului"I Documentul e pAstrat numai in regest la Fejer o. c., V. Onciul, Titlurile lui Mircea- cel- Bdtrdn, in Cony. Lit., XXXVI (1902), pp. 51,

531 i urm.; pArerea mom, contrail, din Sate si preofi, pp. 130-1 (r. j
Corm Lit., XXXIV, p. 980, nota 1), o cunotea el tottql (p. 732, nota
1). In document se pomenWe i un conte al Muntilor", loan Tompu,

un Roman; oeia ce arata paza de cAtre Vladislay. Dar cum se

poate admite ca negele sA dea ordin de hotarnicie intr'un teritoriu
cedat, iar Domnul pretins Veneficiar sa admit/ aya de largi drepturi
de motenine ale unor nobili unguri? Amlaqul e apoi altceva decat
satele de in Apusul Sibiiului, ca Tilivca, sau din vednAtatea lui
/mediatA, ca Orlatul, Sibielul 5i Aciliul nu Acilatil"). Si donatia, ul-

terioarA, a reginei Maria face osebire Intre satele valahe" (aici:

Salitea, Galeul, Cacova, pe langA Sibiel, i satul sasesc al Amlapilui. Ea le dA, de althea, episcopoului ardelean, fArA nicio pomenire a und InfeodAri cu ele a Domnului romanesc. Un Amlo pe
TArnave; N. Densusianu, 1. c., 12, p. 332, no. cd.xxit.
2 V. Iorga, Site si preoti, p. 138 i urm.
a Iorga, in Rev. 1st., VI, p. 200.

Politica romaneasca gi Statul catolic al lui Ludovic-cel-Mare

229

din Ardeal, rucla a Dobikestilor, cu Piastul Ladislau de Oppeln, Palatin al Ungariei, e un act de mare important

Domnita s'a ingropat la Orade supt o inscriptie care ni

s'a pastrat 1.

Dupa ce, pentru a castiga pe vecinul oe nu se poate Intatura, pentru a-1 face prielnic credintii catolice, pentru a-I
rupe Inca de atunci de la scopurile bakanice. Ludovic In
trebuintase sistemul deparlatei rude francese care transformase Franta regala, asa de gre'1 Injghebata, Intr'o colectie de
feude, amenintarea solemna aruncata cu cateva luni In urm
contra lui Vladislav ramase farti elect. Ludovic Isi cauta o
poarla de patrundere In Balcani, atacand, a doua zi dupa
moartea Imparatului tuluror Bulgariler, Alexandru, pe slabul Tar separatist Sracimir.
Regele si-1 va vedea acum lnainte pe Domnul muntean, feu

care se Impacase, In calitatea noun de rival pentru patrunderea In Balcani spre coroana Imperiului latin de Orient.
Vladislav va patrunde, In circ-umslante neclare, venite din navalirea turceasca de care vom vorbi deosebit, la Nicopol (nu

pare sa fie numai Nicopoia Mica a lui); va rasari In Vidin,

sau aparand drepturile surorii, al carii barbal e Sracimir,
sau urmarind propriile sale planuri ambitioase. Dar regele
vroia pentru el acest Vidin, din care -Si va face capilala unui nou

Banat, in momentul cand Irambita de cruciata suns din Avignonul Papei Urban al V-lea si and conducerea parea sa

treaca in manile acelui asa de mic print oriental, regele

Ciprului.

Bulgaria se desfacuse In trei, cu trei capilale, fiecare repre-

sintand o alit traditie $i o alit neoesitat3 pogafica, si intre

ele n'a lost pace niciodata, c.i trei sefi preferand sa theme
pe stritini decal sa se inteleaga Intr3 dansii: Dobroticj, al
1 Amintirea Clarei imbraca pe rand numele de Ana, de Ecaterina,
de Margareta; Aunier, In Rev. cat., III, pp. 78-9.
Pentru Margareta
v. Al. Lapedatu, in Calm. Lit., XXXVI (1902 , p. 1112 si urm.

230

Ctit.nia indespendentd

anti fiu si urmas se chiamd Ivanco, bulgdreste 1, spre Varna.,

acest Sracimir la Vidin, Sisman la Tarnova, in vechea eapi-

tala. De aceia a admite ca Tarul din Tarnova, Sisman, ln

situa(ia nenorocild pe care o avea, ar fi putut sd se lea la
lupid cu un Domn muntean ca Dan, al doilea urmas al lui
Vladislav, pe care-1 vom vedea alat de subred si de ocupat in
Banat, care s'ar fi gandit la o Inlregire in Balcani a ocupatiei
romanesti, 1ncepuld supt Vladislav, e cu nepulinta.2. Bulgaria

centrald muria, cea de la Vidin era umbra proiaelata de

noua putere munteand, Bulgaria maritinal nu putea sd aibd,
cu tol raportul ei cu Genovesii cumparatori de grata in Marea
Neagrd si la Dunare, in concurenta cu Venetienii3, o mai
lung dainuire.
Nu cunoashem rapoxturile lui Ludoivie eu Sisman si era
prea deparle pentru el Dobrog-a" lui Dobrotici. In adevIr,
legall de vechea feudd bizantino-balgard a lui Mylzis (pentru Rulgari Smilte , ea nu era decal, o usurpare a unei

parti din termul politic de catre un aventurier, daft mereenar in serviciul Bizantului, pe care numela sdu de Dobroliei, ca si acela de Balica (din Balea , al fratelui, 11
arata de rasa romaneascd. Fdra sd poald luaVarna, el sta.tea sus pe stAncile alhe de la Callacra, folosind mai -null
din prietenie si pradI decal din rdzboiu4. Situatia lui era
Insa asa de inalta, tuck un Paleolog, Mihail, ii lad rata,
si DobroLici era deslul de tare ca sd voiasca a-1 a5eza Imparat
1 Tratatul lui Ivanco cu Genovesii, grin mijlocire.a unui Ciolpan
(lholpanus) cu nume romanesc data nu e jupan), v. Sylvestre de
Sacy, in Mem. de l'Academie des Inscriptions, VIII (1821 , pp. 319-26.

2 0 propunea d. Minea.
3 Iorga, Chilia si Cetatea-Albci, p
49 (Libri Commemoriali oin
Venetia, dupa Thomas, Diplomatarium Veneto- Levantinum, p. 57 i
urm., no. 31 ; Notes et extraits, I: Socotelile Perei i Caffei. V. i
lucrarea, cita1.5, a d-lui G. Bratianu, Recherches sur Vicina et Cetatea-Albil, Contributions a l'h'stoire de la domination byzantine et
tatare et du commerce genois seer le littoral de la Mer Noire, 1935.
4 V. Iorga, Venetia in Marea Neagrei, In Mem. Ac. Rom., 1912;
acelai, Dobrotich (Dobotic, Dobrolici), quelques obsPrvations, in
Revue hist. du Seed-Est puropsen, 1928. pp. 133-6, raspuns la Mutarciev, in Revue des etudes slaves, 1937.

i0

rk.
i

E
-.ABC

t[IiI

1!

it u..
111

1-411M

1- 1

r'n

'

ft,

.f.&';"

_I'

Fig. 38. Alta vedere a Bisericii Domnesti din Campulung,

dupi un desemn de Begenau (1852)

III

Politica romaneasca i Statul catolic al ltd Ludovic-cel-Mare

231

la Trapezunt I. Din causa acestor legaturi el deveni despot"

bizantin, in acela$i Limp and alianta lui era dorita, $i de

Genovesi $i de Venetieni l.a timpul razboiului pentru insula
Tenedos si dinastul din Ka lialaa se hotari pentru Venetieni,
cari nu unitarian intemeiarea de fundatii coloniale pe p1.mantul sau. Razboiul dura Inca la 1375, in momentul cand
Domnul munlean era in conflict cu Ungurii pentru Severin.

Vidinul era singura parte atacabila din aceasta Imparatie"

In desfacere.

Regele se indreplati pmtru anvil contra lui Sracimir, pre-

itinzand ca toat,1 Bulgaria e a lui cu drept de mastenire

(lure genitPre),

de sigur de la Arpadiani $i de,ci oricine,

la Vidin, dar $i la Tarnov-t $i pe malul Marii, s'a asezat

acolo nu e dec.& un usurpator2.
Expedi(ia era i una romaneaseci. In adevar, seful de cruciata latina contra schismaticului vidinean ducea cu dansul
pe Romanii din Banat, cu chenezii de Caransebe$ in frunte.
Fara impotrivirc putu sa se execute planul 3.
Se ocup6 intaiu cetatile vevine, B logradcicul, sus pe piatra,,
de uncle se zicea mai
aparat de acei Iasi" sau Filistini",
tarziu Iasului: Forum Filistinorum
pe cari i-am gasit in
Balcani $i la 1330 4 5i Laganul". Cu Palatinul, Nicolae Kont,
regele incunjura apoi Vidinul, In sfarsitul lui Maiu, $i indata
i se deschid portile, el puLand sI dea o diploma din ora$ la

2 Iunie 5. Pkcand fara intarziere, caci la 23 era langa Se1 Cf. Iorga, Venetia in Marea Neagrd si Dardanelele, din aceleai
Mem. Ac. Rom., 1915, p. 8.
2 Nagy, Paur, Rath i Ve,ghtly, Codex diplomaticus patrius, I, pp.
248-9, i Tort. Tar, 1895, Op. 357-8.
3 Thalloczy, in Szazadok, 1900, p. 604.
4 Iaii" stint deei cei de la lupt . din Velbujd. Erau poate i Cumani
cu judqle tor, Palatinul Stefan; Zimmermann-Werner-Miiller, II, p.
645. V. Alexius Csetneky, Die Ismaliten in Ungarn, in Ungarische
Revue, I, pp. 658-75.
5 Dupa Tort. Tar, 1898, pp. 358-60, no. Iv; p. 366, no. xii; pt,
96, no. Lxii; p. 97, no. LXXIV; Hurmuzaki. 12, pp. 38, no. xxix; pp.
94-5, no. Lxxi; p. 98, no. Lxxv; Codex dipl. patrius, I, pp, 248-9;
in lorga, Lupta pentru stiipUnirea Vidinului, in Cony. Lit., 1900,
pp. 967-7Q.

232

CLitoria independentA

verin", de si Inca in Bulgaria", el MA recenta cucerire in

manile fra(ilor Hemfy, Dionisie, voevod al Ardealului, si Banul
meric I.

0 Intoarcere a lui spre Vidin, prin Lipova si Orsova, tot

(inuturi romanesti, avea In vedere organisarea cuceririi, Intrebuintand si pe Franciscani ca si pc cutare primicheriu indigen,
pe care 5i-1 facu ofi(er, dandu-i In regalul nostru al Rulgariei", satele Garbovita $i Dinga 2, Ca i militia ungureasca din
Ardeal.

Spre sfarsitul anului, Dionisie, revenind in aceasLa provincie, lasa toe unui Ban al Vid:nalui, cu care se legarg Si
unele parti din Banat, ca Jidova, Mehedia, Caransebesul 5i
chiar Timisoara: Banul cel d'intaiu
si eel din urma
e
Pelru3, dar in cursul anului 1367 el fu inlocuit cii un Ladislau, fiul lui Filip, caraia-i urma Benedict Hemfy 4.
Dar iata, in aceasta lupla pentru Rasaritul de moslenire
bizantina, lalina 5i bulgareasca, se Intalneste Si o venerabill
figura de mareata fantasma.

Imparatul bizantin apare la Dunare, Intaiasi data, la 1366,

cand acesl Joan al V-lea, Latin dupl. mama, Ana de Savoia, un

timp $i regenta la Bizant, a mers la Buda, Insa nu pe la

ci prin Banatul unguresc, hind ospalat, cum o arata
un document ung,uresc5, semnalal de d. Minea 6, in partite
noi,

Sebesului, deci Cavaransebesului, de organisatia mililara de

acolo, formata 5i Intarita, dupa parasirea Severinului, de .,cnezii 5i al(ii Romani", cari, deci, cu privilegiu regal, duceau o
existenfri politica aproape autononici, tinutul for merildnd nu1 Szazadok, 1900, pp. 608-10, no. vim Cf. ibid., 1880, p. 740.
2 N. Densusianu, I. c., 12, p. 143, no.. mu; TOW. Tar, 1. c., p. 363,

no. vim
J Zimmermann-Werner-Mfiller, o. c., II, p. 273, no. 875; Tort.
Tar, 1. c., pp. 351-2, no. Iv; p..352, no. WI; Dtensusianu, 1. c., p. 110,
no. LXXIX; p. 118, no. Lxxxu; p. 122.
1

Dup'd Tart. Tar, p. 363, no. viii; N. Diensusianu,

I.

c., p. 76 i

urm.; Zimmermann-Werner-Aliiller, o. c., II, p. 234, no. 837; Iorgu,

c., pp. 973-5. Chemarea nobilimii la lupta; N. Densusianu, 1. c.,

p. 139, no. ci. Un Nicolae Hymfy, la 1465, tntre nobilii romani ai
Banatului; N. Densusianu, I. c., 112, pp. 161-6, no. CXLIII.
1.

5 Szazadok, 1900, pp. 608-10.

I; Ur/MO Ilri Vladislav, p. 7, rota 2

Politica romilneasca

Statul catolic al lui Ludovic-cel-Mare

233

mele de Valachia Citerior" pe care-1 Intalnim la un Italian

din secolul al XVI-lea, Gromo. Oprirea Imparatului bizantin
Sisman on Dobrotici,
la intorcerea din Buda la Bulgari,
mai puffin interesanta pentru istoria noastra I, trebuie pusd
in legalurd cu vre-o dalorie nepldtita a acesluia.
In Ire Ludovic $i ImpAratul bizantin, care, a nu uitam, sta
gata sd se Inteleaga, pentru a evita pericolul ce i-ar vieni
dinteo cruciald, cu Scaunul roman, era acum o intelegere
secreta. Si, pentru a se pure in 12,galurd cu acela care, nefiind

cautat acasa la &instil, spre a fi ajutat contra Turcilor, asezati acum la Galipoli, de regele Ungarici, ca si (la ruda sa
apuseanl, Amedeu al VI-lea de Savoia, wnise el Insusi in
Buda, incercase deci Angevinul lovitura de la Vidin. Si am
vdz-ut cd el luase, pentru a intra in Bulgaria lui Sracimir,
calea lui Traian pe la Severin 9, care a pulul dcci fi reluat
in aoel moment lui Vladislay.
Indatd se pornird prelulindeni mllsurile pentru marea expedilie cruciata din 1366, o HO crestina trebuind sil uneasci
Bizantul, coroana Ungarici, pc cavalerul savoiard 5i pe Cipriolul care dovedise cd poate lua si o celale de marea insemnatate a Alexandrici din Egipl. Dar proclamatia de la 1-iu
Julie se facu bite atmosfera de neincredere reciproca, pe ca,re

o sublinia si Papa care voia sd imite pe acela al cdrui nume

11 luase, Urban al II-lea. In mijlocul iernii, Ludovic, care se
ruga si la Venetia, negocia lotusi la Ragusa ca sd fie ajulal
sd mearga la Conslantinopol" in misiunea sa de crucial 3.

Dar Sracimir, invinsul, era fiul Tarulti Alexandra cu o

princes poate munleand, nu bizantina, Teodora4. Soda lui
era, cum am vazut, sora lui Vladislav, aceia care ni-a lasat
un manuscript slavon, frumos scris, cuprinzand VieLi de Siinti,
Anca 5. Aceasld Itnpdrdtie" de Vidin era pentru Domnul mun1 Ibid.
2 V. Cronica Franciscanilor unguri, in Starine din Agram, XXII,
p. 11.

3 Libri reformationum reipublicae ragusinae, IV. p. 75.

4 Cf. cu Chalkokondylas, p. 37, JirOeki, Gesch. der Bulgaren.
pp. 312, 320.
5 Archives de l'Orient Latin, II, pp. 389-90, si Iorga, Donmita Anca si

patronagiul ei literar (1360), in Hem. Ac. Rom., seria III, IV (1925).

V. mai sus.

234

Ctitoria indcpendenta

tean o asigurare pe malul drept al Dunarii $i, oricum, el

nu putea sa rabde multa vrene aceasta ungarisare" $i catolicisare" a puternicii ceLati vecine.
Negocieri deci pentru Vidinl, a carui stapanire ajunse a nu
se mai 'Area sigura lui Ludovic, Incepura in 1368, sand

regele cerusle lui Vladislav prin viteazul Dimitrie, zis Lepes", Lepes, probabil un miles roman dintre ai regatului,
sa acorde Bra$ovenilor un pri ilegiu pe care, la 20 Innuar, '0
11 dadu, In ciuda neplacerilor ce i le produceau boierii, cu
Stanislav $i Dragu, oplositi de rege la Cernat, Grastian $i
Tohani2, lasand O. se Insemne ca e Down muntean din
mila lui Dumnezeu $i a Males Lau Sale" $i Ban de S3verin" 3.
Si mare a fost insemnatatea acestui act in desvollaraa econo-

mica a tern $i a Intregului Sud-Est european.

Sprijinind pe cumnatul Sracimir, ruda mai apropiata, contra

lui Sisman, cu care relatia de familie nu era asa de stransa,

$i mergand pana la o lupla cu acesta, sprijinit de Turci4, Vladislav a aratat ca fnrelege a hottIrc pc ambele maluri d Ladrene, unde se pu-ti razboiul civil bulgaresc $i se deschidea
calea Turcilor, c i i au fost astfel chemari aici.
Din partea lui, Ludovic, care simtia tot mai mutt ca-i scapil
cucerirea recenta, atitudinea impaciuiloare cats vasalul muntean era determinata, in oarecare mNsura, poata $i de luptele
regelui cu supusul lui rasculat in Moldova, Bogdan, $i viceversa. Numai card ideia de a-1 izgoni pe acesta In folosul
familiei vechiului capilan" regal, Dragos, e parasita, armele
pot sutra in trecatorile Carpatilor munteni.
Vorbind de Ludovic ca de domnul sau natural $i gratios"
aceasta era formula care i se impure de cancelaria regale $i
el, intelegand sau ba 1ntregal ei sans, o admise, Vladislav,
care arala ca. are Severinul $i ca e herleg" de Fagara$,
11 $i pecetlui cu placere, deschizand Sailor, pe la Campulung, drumul Brailei5.
1
Actul lui Ludovic din 1356", ante civitatem budinensem in
Bulgaria", N. Densusianu, 1. c., p. 38, no. XX.X, e de sigur din 1366.

2
8

V. Die Rechtslage, citata mai sus.

Torga, Doc. ardelene, in Hurmuzald, XV,

4 N. Densusianu, 1. c., 12, pp. 198-200,

5 V. mai sus, nota 3.

PP. 1-2, no. II.

Politica ronulneasca i Statul catolic al lui Ludovic-cel-Mare

235

Urnaa o norug solie, In Marl. Ludovic cerea, In schimb pentru

gala bunvointa de ieri, un ajulor la Vidinul care pgrea tot

mai amenintatl. Grgsim in Julie ca trimes regal pe un Nicolae,
tiul comitelui de HevesujvAr; el cgp6ta asigurarea cl. Domnul
munlean va aprovisiona cetalea, a card asediare se pronunta
Lot mai mull. Banal Benedict si fralele care-i tinea locul

stlruiau desperati sa li se dea ajulor, foamelea silind pe

negustorii ragusani sg. piece. Siman trimesese $apte steaguri
pentru recucerirea oetgtii, $1 ai lui stArniau la) terani contra
usurpatorului strain $i catolic. Belogradeicul resista cu greu.
Se cerea lui Vladislav
pare ca e vorba de relatiile rusoronane din 1877, dupa cinci sate de ani, mai in aceleasi lo-

euris trimeata macar trei sau patru steaguri de-ale lui" 2.

Cum din aceasta parte nu venia nimic din ajutoarele cerule,
regele se hotgri sa reaparg insusi la Dunare. La 1-iu Novembre el era acum acolo, In Bulgaria, Ilingg caslelul Sokol" 3,

In coborarea sa cu oastca in Bulgaria, langg Dunare", In

fat6 cu eastelul, iar la 12 el silica, pe tale dc intors, la

Severin 4. Data aceasta, Domnul munlean isi trimesese pe
ai sgi, dar suet comanda unui Ungur, magistrul Nicolae,

fiul lui Nicolae de Haholt, cgruia Ludovic ii face o danie,

pomenind cg e capitanul 430 domnului Ladislau" 3. Si un
all magister .$1. vileaz, Ladislau de Doboka, Dobgeescul", cum

i se zieea la noi, iea parte la lupla contra unui dusman care

e definil printr'un privilegiu al lui Vodg. a$a: Turcii necredinciosi $i Tarul din Thrnova, in Bulgaria" 6. E singura data
sand impotriva lui Sisman in decadenta statu acest vecin In
plina desvollare a puterii sale.
1 Szazadok, I. c., pp. 603-4, no. i; p. 604, no. it
2 Ibid., no. 4; cf. Tort. Tdr, I. c., pp. 365-6, no. XI.
3 S:Ozadok pet 1869, pp. 127-8: in Bulgaria, prope castrum Zokol".

4 Nagy Gyula, A magyrnihali es sztaray csalad okkvelt&a, Budapesta 1887, pp. 354-5, no. cci.vin. Actul datat Timioara, 11 Novembre, trebuie pus mai tarziu; v. Iorga, I. c., p. 981.
a Capitaneus exercitus domini Ladizlai; ib:d.
6 Fejer, o. c., IX', p. 474; N. Densusianu, I. c., 12, pp. 198-200,
no. cxLvttil, pe Fang ibid., pp. 136-7. no. xcvii; pp. 222-3, no. cLxxt.
Am citat in rupta pentrn stapanirea Vidinului, p. 984, i un omonim, in Zimmermann-Werner Midler, o. c, II, p. 378, no. 982

236

Ctitoria independenlA

Cu sprijinul romanese 5i inainte de acela al lui Benedict

Hemfy, care alerga rkpede la locul primejdiei, se pulea trade,,
la sfarsitul anului, ca situatia Vidinulun e asiguratk Is Francis-

canii se si puneau la lucru, fkcand convertiri In mask, cu

mule, si se cereau In grabs not lucratori pentru aceasta
knkntuire a sufletelor 2.

Atunci orlodocsii si partidul lui Sracimir, inchis in Croatia

cu sotia sa romanek, &irk o solutie pentru aceasta chestie

a vadului vidinean spre Balcani, care Meuse pans alunci aLitea
incurcAturi. In ciuda trupelor unguresli, ajutate $i de Romanii
din Banatul Caransebesului, can vorbesc cu scarba de .,necredinciosii transalpini" ai regelai si cari apoi lrebuirk sk-si
lie strajile in Carpatii Orsovei si Varciorovei, Bulgarii nemultamiti cu sila ungurease.1, in domeniul trupurilor si al sufletelor, grkbiti s cads asupra calugdrilor calolici3, fiicurk sa
intre in Vidin o ceatk de oameni ai lui Voda 4. Acestia Inlomirk. pe soldalii unguri ai lui Hemfy 5i, probabil fark sk
declare ca :m au nicio legaturk cu actiunea regard, ci Minasemi acolo.

Lupta dintre rege 5i credinciosul" sau a izbucnit deci pentru Vidin .5 Vechea relate .era, am spus-o, ca o poarl,a de
inlrare in Balcani. Fiecare din cei doi slapanilori cautau sk
pktrunda in Peninsula. Pentru Roman era, pe langa ce crea-

sera legaturile lui de familie cu Sracimir ca 5i cu dinaslia

s'ai'rbeasca, putinta de a se intinde de-a lungul Dunarii, cum

o Meuse, sau o va face, la Nioopol, la Nicopoia Mare" a

alor ski. Pentru Angevinul de la Buda, urmasul pkrinlelui
care cladise cetatea Timisoarei tocmai ca sa aiba Balcanii supt
1 Szdzadok, 1. c., pp. 606-7, no. v; Tart. Tar, 1. c., p. 366, no. ma.
2 Cronica Franciscanilor si raportul $i scrisoarea pontificals din

N. Densusianu, I. c., P, pp. 132-3, no. xm; pp. 145-6, no. (Ix; Szazadok,
1.

c., no. iv.

3 Pentru aceasta actiune rasbunatoare care s'ar fi petrecut la 12

Februar 1369 V. Cronica Franciscans.

4 Aceasta se face proditorie", consencientibus eidem nonnullis

civibus"; izvoarele citate; v. Iorga, 1. c., p. 985.
5 V. i V. Motogna, in Rev. 1st.. IX 1923 , pp. 12-20, cane incerca
o alts cronologfe.

kolitica romineasea 5i Stahl' catolic al MI Ludovic-cel-Mare

237

ochi, era oel d'intaiu act al cruciatei caldlice care i se cerea

de mult, cruciata care, supt impulsul lui Petri]. de Cipru,
fusese proclamath la Avignon, care Meuse apoi obiectul Intelegerii intre trei regi de la Cracovia $i pentru preghtirea
careia se $i instalasera la Vidin Franciscanii1.
Razboiul mire acest rebel" $i regele sau era deci de neinlaturat, $i e al treilea cu,noscut dintre RomAni $i Unguri.
Ludovic veni in primavark intre Banatenii shi credincio$L,

cari-i dad-ura o noua strajh, de cinci sate de oameni, $i-1

viedem Inaintilnd pang. la AIehedia 2, fara sa poata pune mana
insia pe Vidin, probabil chiar fara sa fi putut lrece Dun Area,
Scverinul raanaind in slapanirea Domnului munitean3,
In acela$i limp voevodul Ardealului, Nicolae, $i vice-Voevodul, Petru, se coborau pe la Cheia $i pe malul Teleajenului,
ajungand la Ia lomita $i, probabil, urmand cursul Ialomitei In-

taiu, phina la TArgoviste, $i apoi al Dambovitei, spre noua

oetate care Inoepuse a se ridica, din vergi $i lut, de-asupra,
modestului sat de garla al Bucurestilor.
Ardealul singur e intrebuintat pentru aceasta incercare, acel
Ardeal care va fi Incredintat, dupa caracterul international
al acestei stapanirl, unui Polon, Stibor de Stiborycze. Nu
.mai vine atcum stralutita Curte a regelui care $i-a fost fixat
carlierul de observare al Balcanului la Timisoara. E vprba
doar de cateva banderii ardelene, poate $i de acei mililes"
romani.

Aici se gdsi impotrivirea porallabului Dragomir, care, ajutat ;i de (eranii din vecimitate, rilspinse pe nirvalitori, insa#
voevodul Ardealului, Nicola; ccIzeInd in luptici 4.
1 Pentru Ludovic si Vidinul, v. Thalloczy, Nagy Lajos es a bulgdr
Banslig, in acelasi Szazadok, pp. 610-1.

2 Raportul citat al oamenilor din Caransebes.

3 Pentru d. Motogna a fost o recucerine si a Severinului si chiar
pentru moment, a Vidinului; 1. c., p. 19.
mentiunile documentare din Fejer,
4 V. cronica unguneascA
o. c., IX', p. 180; N. Densusianu, I. c., 12, p. 150, no. cxtv; p. 222, no.

=It; Zimmermann-Werner-Midler, o.

c.,

II, p. 317, no. 919. Cf. i

Densusianu, I. C.) 12, pp. 148-9, sau Zimmermann-Werner-Muller, o. c.,

II, p. 334. Pentru fixarea cronologiei (Inainte de 7 Iunie 1369), Motogna, I. c., dupd Szazadok, 1880, p. 740; 1900, pi. 505).
Stibor la.
Pojon, Zimmermann-Werner-Milller, o. c., II, p. 646, no. 1247.

23

Ctitoria independents

Pacea se Incheie, inaintea aceslei Indoite neizbanzi, prin

aceia ca Vladislav rechema p.. ai sai din Vidin, dar UngurU,
supt comanda sefului balistarilor italieni, Bernabb, Intrara,
inainte de 1 -hi Iu lie, numai pentr a restabili pe Sracimir I,
lath. In ce termini raspundea regele lui Petru Hemfy, care

nu stia uncle sa dea cu capul: Noi am dat drumul Tarului de Vidin pe cliezasia lui Laicu-Voda si a lui Dobrolici,
si am hotarit sa-i restituim tarn, cu condilie ca el sa ni
Incredinteze ca ostateci doua fete ala sale" 2, De form, era
o parasire de bung. voie", si ea se nett supt ochii arhiepiscopului de Kalocsa Insusi, care era A. procedeze la lichidarea
acestui trecator Banat al Bulgariei, fiind delegat de bielul
Tar". Din Banat ramase numai comilatul Timisoarei pentru
Benedict 3.

De fapt se pare ca acest lucru, si nu o luare In stiipelnire

pentru sine, 11 avuse Vladislav in vedere freed de la inceput.
Vadul balcanic pe care-I pierduse la Vidin 11 va gasi, contra
aceluiai Simon, la Nicopol, si stronsele legdturi cu Dobrotici, domnul malului Mdrii, ii vor ajuta,lui ,Si Safilor Aideleni,
legcltura economics, noud cu Balcanii.
Din partea sa, Ludovic nu mai avea nevoie de noul Banat
pe care nu 1-ar fi putut apara contra Turcilor In continuo].
progres. Imparatul bizantin trebui sa mearga lnsusi In Apus
ca sa ceara, desperat, 'un ajutor 4. Ideia de cruciala caznse
Si prin uciderea 1ud. Petra al Ciprului, de titre ai s'ii, baroni

carora li se calcau privilegiile 5i cari erau satui de riscate

intreprinderi in Orient
Vladislav ar fi putut deci A. se intituleze, Cu toate posesiunile sale, vechi 5i noun: din mila lui Dumnezeu si a, rege-

lui Ungariei", Inteun document poate suspect 5i, In once

cas, plecand de aiurea decat din cancelaria lui 4. Caci e
vorba de un privilegiu acordat episcopului ardelean, de care-si
lega biscricesle principatul, cerand un sufragant pentru dan1 Cf. si Fejer, o. c., IXd, pp. 172-4, no. xcv (priVitegiu pentru
fratii Hemfy).
2 Szazadok, 1900, p. 607, no. vi.
3 Ibid., p. 608, no. vu; Tort. Tor, I. c., pp. 366-7, no. xru, si,

pentru fratii Hemfy, pasagiile citate in lorga, Lupta, p. 98, nota 4.

4 N. Densusianu, I. c., 13, pp. 148-9, no. CXII.

Bolitica romAneasca si Staid catolic al lui Ludovic-cel-Mare

sul,

ceia ce fnsemna la acela care a redactat acest act

perfid, smuts bunei credin(i a Domnului, renunrarea la fiin(a

de sine stdleitoure a (erii. E adevarat ca mai tarziu acest

sufragant se va preface in episcopul exempt. de Severin si
Transalpina"1.

E cu atat mai putin posibil un asemenea act, ow cat era

a doua zi dupa o victorie si ca cat episcopattd muntean, asa
cum 11 aflam la Severin si la Arges, nu era conceput de
Biserica romans ca fiind numai pentru strainii catolici, ci
pentru Cara intreaga, cu Domnul ei cu tot2.
Ca actul din 1369, datat din Arges, de ziva
Lei Ecalerina
(25 Novembre), prin care Vladislav, voevod transalpin, ban
de Severin, duce de Fagaras 3", recomanda tuturor latinilor
din Cara sa sa asculle de sufragantul pe care-1 va numi, dupai
dalina predecesorilor si a ,.prea-iubitului talc, raposatul Alexandru" 4,

Dimitrie, episcopul de Ardeal, de care ar fi s

atarne acest episoop al carui nume si a carui resedintA nu se

arata, e de sigur fats, se vede si din greseli de forma. E

pastrat, de allfel, numai Intr'o topic pe care Balthylinyi ar fi
gAsit-o la capitolul din Alba. Iar aoelasi capitol facea in ace Iasi an cercetarea arderii manastixii Sf. Nicolae din Talmaciu
de acela pe care -1 numia doar Layk, Vojvoda Transalpinus" 5.

Se pare ca toate aceste lucruri se faoeau si prin influents

mamei vitrege a lui Vladislav, Clara, laudata la 1370 de
1 Ibid., p. 276, no. ccxvi.
2 Nepotrivirea o obsiervA si Auner, I. c., p. 69, care vorbeste de
un riVal".

3 Nu si de Amlas. V. mai sus. Parerea ca Vladislav a avut st

o gasim si la d.
dar dO ce n'ar fi luat si titlul?

Amlasul,

Ion Moga, Problema (aril Lovistei si ducatul Amlasului. D-sa, sprijinit pe actui din Urkundenbuch, II, pp. 274-6, no. 877, crede cA,
In legaulra cu dispruta cetate Sale, care ar fi fost pe locul SAlistii
de azi, Vladislav oval 7'inutul re care-1 putem numi ScIlistea", pre sintdnd Inca o unitate roma:leased, de caracter pastoral, i cu satele
Galesul, Cacova, Sibiel si Valea; ibid., p. 9. Cf. si I. Minea, Urmael
lui Vladislav, p. 5, nota 2.
4 A temporibus praedecessonun nostrorum ac bonae memoriae condam Alexandri, patris nostri charissimi; N. Densusianu, I. c., 12,
p. 149, no. cxn. Cf.: hire dioecesano dinoscitur fore subiecta"; ibid.
5 Ibid., no. CXIII.

Nri

dtitoria independcnta

Papa Grigore al XI-lea si pentru c. adusese la dreapta crddint si pc regina Serbiei, fiica ei 1, si i se recomanda sa
atraga 5i pe Domn.
Dar in aceastl. clesordine a eatolidsondui care piprtia terenul,
biserica din CAmpulung ramanea traditionala, loiala, saseasca,
farg. legaturi cu Scaunele de Severin sau Arges, ca Una care
plecase de la alQ initiativa si avuse o ally legatura. Pe la
1700 se mai pasta-a o piatra a iuiui servitor din 1373 al ei 2.
La 1427 Dominicanii preLindeau ca e o fundatie a for 3. Ina
de la 1385 doi pelerini germani conslatau acolo, supt paza acestor calugari de-ai tor, pastrarea ramAsitelor Sfanlului Andrei 4.

Felul cum se privia insusi Vladislav, nu cum li pRicea altora

sd-1

inliluleze, poate cu complicilatea cuatrui boier al lui,

e eel din privilegiul pentru m6nKstirea Vodita: ,,Eu In Hrislos

Dumnezeu bine credinciosul Voevod Vladislav si cu mila lui
Dumnezeu Domn a toag Ungrovlahia" 5. E, In ce priveqte
prima parte, copiat dupd al Imparafilor bizantini.
Pe vremea ocupatiei Vidinului Domnia roma,neasd. avu supt

mttna sa pe Mitropolitul de acolo care-1 va fi si ajutat la

1 Ibid., pp. 158-9, 199. $i felicitari Domnului pentru de mult
tnecutele biruinti asupra Turcilor; ibid., p. 158, no. cxxn; p. 159,

no. CXXIII.

2 Del Chiaro, Istoria defile moderne rivoluzioni della Valuchia, ed.

1-iu (Venetia 1718), p. 17; v. editia mea. Actul din 1382 al lui Gregorius, Dei et apostolice Sedis graci I episcopus Severinii necnon parcium
transalpinarum", face un subdiacon ungur la Campulung dupA repo,
mandatia gardianului de acolo (N. Densusianu, 1. c., P, p. 276, no.

ccxvi), pare suspect. Era in colectia lui Kemeny, piina de falsuri,

originalul, dispArut, aflandu-se In 1776 la Targul Muraolui, in.
colectia Cornides. Auner releva ca gardiani" nu sant decal la
Franciscani, cari n'au fost niclodatA la Campulung (1. c., p. 79).
8 Iorga, Acte Si fragm., III, pp. 81-2. Cf. i Auner, in Rev. cat.,
1. c., p. 79.
4 Peter Sparnau vi. Urlich von Tennstadt. Pasagiul Intnebuintat
de Auner, diva editia lui Rehricht, in Zeitschr. der Gesellsch. f.
Erdkunde, XXVI, p. 490, fusese de mult reprodus de mine, in Acte
$1 fragm., III, pp. 1-2, no. III.
5 Venelin, Vlaho-bolgarscaia gramata, p. 5; facsimile la Hasdeu,

Negru-Vodd. Titlul, mai begat, al lui Radu Negro ", in Cronica lui
Ludescu e Mut din contaminarea mai multor documente.

Politica romAnieasci 1 Statul catolic al lui Ludovic-cel-Mare

241

Se alcatuise astfel o kgatura fata de care Ecumenicul, dominat de politica, legata de Ungaria, a Impitratului sau, n'avea ameslecul ce ar fi dorit.
cucerire 1.

Pan.a. la 1369 autoritatea Mitropolitului din Arge$ asupra

Banatului

$i

asupra Severinului va fi Post slingherita de dorinta

regelui de a se pastra Scaunul catolic de acolo, p2. care mai

thrziu va Incerca sA4 prefaca intr'un fel de arhiepiscopie pentru

toata Tara. Dar Vladislav avea tpt interesul sa inglobeze $i

aoest Banat, pe care-1 oonsidera ca definitiv anexat, In organisatia sa bisericeasca. Domn pe doua teri, trebui sa aiba
doua Mitropolii, dintre care una $i In locul cel nou.
Cand se facu pacea cu Ungaria, fu numit, dupa oererea
boierilor",
aveau incl rostiTri osebite, nu a Domnului,
ceia ce inseamnii o mdsurd antericard infrfrgerii definitive ,
dikaiophylaxul Bisericii constantinopolitane, Daniil Kritopulos,

care, la pace, deelara imediat ca se supune lui Iachint 2. Si

Vladislav, care-$i va fi avut motivele de nemultamire cu batranul $i bolnavul Mitropolit mo$tenit de la fatal sau, $i,
mai tarziu, de sigur, voia sd facii sd dispand Mitropolia separatistd a unei parti din Tara-Romdneascd" 3, facu ca, In
acelasi an, Daniil, pang. atunci preot $i demnitar al Patriarhiei, s fie sfintit ca Anlim, Mitropolit al Inlregii sale Bisen d.

Bunele relatii cu. Scaunul ecumenic se stricasera, de altfel,

de la Inceput. Patriarhul doria ca Iachint sa. vie la Constantinopol pentru un act de inchinare. Dar Domnul nu vaise ski
meargA prea departe In aceasta directie 5i, supt cuvant de
drum lung $i de ciuma, II uprise.

Pe de alts parte, pentru a adaugi la aceasta Incurcatura

religioasa., la 1379 Vladislav fAcea dania sa eatre Ciillumuz 4,

marea mankstire din Athos, care va ramanea in legatura cu

I V. i. C. Marinescu, In Mem. Ac. Rom., an. 1924.

8 lorga, Doc. grecesti4 pp 7-8, no. VI; dttpA Miklosich $i Muller,

1.

c., pp. 5343, no. camtvin.

3

Ibid., p.

no. CCLXXIX.
4 Lemerle,

7,

no. VI; dupd Miklosich si Muller,

1.

f., pp. 533-4,

In Bulletin de correspondence liellenigue, 1934, I, p.

229; semnalat ale d. Aurelian Sacerdoteanu, In Rev. !storied pe
1936, p. 240.

242

Gtitoria indepluidenta

Domnia munteana, reconstruindu-se manastirea. Aceasta arata

cat de putin era atras catre Roma pontificals acela care de la

ortodoxia lui Intrata de curand in ecumenicitate astepla un

(mare rol in desfacerea, care se arata iminenta, a mai vechllor
stapAnitori In provinciile care fusesera odinioara bizantine.
Absen(a lui de la inceroarile de cruciata latinei in Balcani e de
pus in legitturd cu aceiasi Upset' de disposi(ie in ce priveste
o altd indreptare confesionald.
InsA., tot ()data, dupa disparitia primilor Mitropoliti si ,oclipsarea momentana a celui de-al doilea, care se facu schivnic, dar
reaparu la 13811, unirea in persoana lui Chariton a Mitropoliei
muntene cu calitatea de protos al connmitatii din Athos are
un indoit caracter. Relatiile Athonitilor cu Scaunul ecumenic
nu erau toldeauna bune, pastrandu.-se vechea rivalitate; afarnarea de Muntele Sfant era mai usoark: de acolo nu se puteau

impune alti Vladici. Pe de alts parte, lui Antim li convenia

mai bine O. alba un superior neresident in Para. Chariton
usista la sinoadele orlodoxiei generale, dar nu arata prin
nimic sa se fi mutat In tars.
De fapt, Chariton continuand sa fie protos" in functiuni
la Muntele Athosi, dintre cei doi ai Ungrovlahlei", cum Ii
numeste un act patriarhal, din ode care pomenesc si, pe Antim
ca present la sinoade constantinopolitane, grija diecesei Ungrovlahipi ramase Intreaga In sama celui din tars, Scaunul severinean avand O. fie mutat numai dupd cucerirea turceasca a

cetatii de la Dunare In Noul Severin" din Ramnic, facand

astfel parte din organisatia definitive pe episcopate a Bisericii
muntene 2.

Pe de alla parte, asa de bunul ortodox Vladislav da Voditei

un numar de odoare si odajdii, provisii, pescuitul In Dunare
pe la Rusava si un numar de sate, intre care Costenii 3. Tis1 V. Migne, Patr. Graeca, CLX, pp. 99-100 si N. Dobrescu, Contributiuni la istoria Bisericii romane, din Con,. Lit. pe 1907, p. 15,
nota 3; Iorga, 1st. Bis., I, v. PArerile de acolo sant adesea rnodificatie
aid. Cf. si Gr. Nandris, Un document privitor la impeirtirea Mitropoliei Terii-Romanesti, 1372 (1373), Cluj 1931; Aurelian Sacerdoteanu,
In Bis. ortodoxd, 1936, pp. 52-60.
2 Actele In Iorga, Doc. grecesti. citate.
8 Ed. la Venelin si la Stefulescu, Tismana; facsimile la Hasdeu,
Negro-Veda, no. 1. Cf. Iorga, Istoria Bisericii, I, 'ed. a 2-a, p. 92.

Politica romaneasca

gi

Statul catolic al lui Ludovic-cei-Mare

243

mana, alts fundatie a lui Nicodim, calugarul de origine ma-

cedoneana, se bucura. in chipul eel mai larg de ocrotirea

noului Domn Radu, care-i inching. un numar de sale pentru
Intretlinerea eil.

Ceia ce-i trebuise Insa, in luph grea si, la capal, biruiWare, cu Ludovic, Domnului muntean, era punclul de sprijin
neaparat, al acestui Severin. Vladislav se putea intitula la
1370 Ban al cetatii.
Aceasta Inseamna un Indoit lucru: Intaiu ca amestecul in
problema Vidinului ii asigurase mkar acesl adaus si, al doilea,
ea, ocu.pand Severinul, cu tot Tnutul, el nu intelegea sit Iasi,
pentru aceste parti, din cadrul regatului apostolic de cruciata 2.

Grija cea mare a Domnului muntean era Insa actuna aceia

a legalurilor cu Turcii lui ,,Murad- beiu ", cari Inaintau spre
Dunare mai mult ca niste cete pradalnice, distrugAtoare ale
tailor de conned, decal ca o adevarata oaste, in legatura Cu
un Stat pe deplin format.
0 lupta de pe la 1370 In ',Utile Vidiirului cu Turcii, cari ar
fi fost ajutati de Bulgarii din Tarnova, lupla in care se distinse ruda domneasca, Ladislau Dobacescul, e pomenita, cum
s'a spus, In diploma acowdata acestuia, 5i mentiunea se aria
de altfel si In Orbini, Reply degli Slavi, opera de la Inc,eputul
secolului al XVII-lea, plink' de legende 5i fabule, dar sprijinita pe izvoare necunoscute note 3.
Era, cu tot numele sau, care trimele la comitatul unguresc
de Doboka, un Fagarasean, un boier de acolo. Un document
pomeneste pe Petra Chenezul (Clienezi), fiul lu1 Joan de
Vinetia, In Tara Oltului, cu fratele Ladislau de Dobaca4, 0
diploma din 1372 a lui Vladislav aralia tine era acest pretios
auxiliar al Domniei, care, in acea lupla cu Turcii, niciodatil
nu si-a dat Inapoi capul de frith' 5, canna i se dg., data. cu
Scaunul de familie, Vinetia, Si satul Cuciulala, targul Sercaii.
1 V. $6efulescu, Tismana, Bucuresli 1903, p. 117 si urm.
2 N. Densusianu, 1. c., 12, pp. 198-200.
3 V. Ilie Minea, Urmasii lui Vladislav, p. 5 si nota 2.
4 V. Densusianu, 1. c., pp. 222-3, no. ccLxxi.
5 Caput suum, causa timoris declinando, retrorsius nunquam movebatur"; ibid., pp. 198-200, no. cxLvni. Un Dimitrie DobAcescul, St.
Nicolaescu, Alexandru-Aldea, p. 2, nota.

244

dtitoria independents

Mesterul Vladislav, calolic, poate fratele Clarei si ruda (ccqisanguineus) al Iui Voda, un mare viteaz" (strenuus miles), e
fiul altui mester" (meister), Ianos, iar acesta e insusi nepotul
Banului hiked ", al cgrui caracter de Roman, Micul, e dovedit
astfel. Redactat Intr'o latineascI. In care se simte textul romanese, actul, pe care si 1-a facut Vladislav insusi, cuprinde
intarirea cu blastarn de la regii protectori ai Ungariei, Stefan,
Ladislau $i Emeric.

Am vgzut ca Vladislav era ruda cu Uros, urmasal lui

Dusan. Aceasta nu-1 facu Irma tovaras al Sarbilor oelorlalti,
ai lui Valcasin $i Ugliesa, din Macedonia, unul rege, aka].
despot bizantin, in lupta oferita pe raul Marita, la locul care
se va numi $,Infrangerea Sarbilor" (Sirf Sindughi), Sultanului
Murad. Romanii can luptars acolo dupg, izvoare documen-

tare apusene si

turcesti 1, cant,

astgzi nu mai poate fi

cei din Valahia Mare tesaliang, supt sefii

for bizantini. Toate masurile ce se ieau apoi, supt scutul
Scaunului roman, privesc partite acestea2.
Pe cand Ludovic cerea Papei, la 1374, bani pentru cruciata,
si acest Papa Grigore, de atatea on Inselat, prAindea garannicio Indoiala

tii 3, Vladislav se Intelegea deci cu Turcii, si Roma pontificals

lua masuri ca sa nu li se vanda arme niE Romanilor, cari le

tree paganilor 4. El o facea pentru inluturorea lui Simon,
vechiul vrafmaf, i imptrirrirea moftenirii lui. Din pa,rt,ea lui,
represintantul regal al crugiatei, Ludovic, opri Indata (1373)
cumpgrarea sgrii de la Romani si fact' sa se Intareasca
Orsova 5.

In aceasta rupturA de regele Ungariei e insa vorba probabil si de o incercare, a lui Ludovic, sau mai curan.d a voevodului ardelean, totdeauna un rival, cu pretentii de suprematie,

al Domnului muntean, de a da o interpretare mai

materials, mai moderns ", legaturii de vasalitate

$i,

iarasi,

de interese economice, fn raport cu Dunarea, care se ciocniau.

1 Schwandtner, Scriptores. III, p. 659; N. Densusianu, 1. c., 12, pp.
194-3, no. CXLIII; Thiary, Torok tortene.tirok, I, p. 108, nota.
2 Iorga, Lupta pentru stapanirea Vidinului, pp. 990-2.
3 Ibid., pp. 992-3.
4 N. Densusianu, 1. c., p. 207, no. cm'.
6 SzazOdok, 1900, p. 614, no. xiii. Cf. ibid., pip. 610-2, no. x.

Fig. 39. Monedele lui Vlad I-iu Domn al Tarii-Romitnevi.

Dup a dr. G. Severeanu, In Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice,

1933, P. 35.

Politica romfineascA

Statul catolic al lui Ludovic-cel-Mare

245

Vladislav a putut Intrebuinta pentru aoeasta Incercare de

desfaoere, care i-a permis a-5i pune vame5ii la Bran, deschi-

eandu-se o a doua link de oomunicatie decat aceia, mai

veohe, prin valea Teleajenului, pe la Bratocea, Slon (stalpul
de vama") 5i Drajna (uncle a fost iara5i vama), 5i faptul ca

regele, care avuse de lucru cu ducele de Austria pang. la

1368, devenise acum mo5tenitorul Poloniei prin moartea unchiului Casimir-cel-Mare (Incoronare 1. la 17 Novembre 1370)
5i, ca sa asigure sucoesiunea fiicei Maria, maritata cu Sigis-

mund de Luxemburg, a trebuit s t faca pans in 1374 o serie

de sfortari. La 1376 Inca Polonia, care-5i cauta alt rege, Ii
da Inca de lucru.
Pe de alta parte, suveranul cu atatea legaturi 5i aplecari italiene se amesteca in lupta Venetiei cu seniorul Padovei, ceia
ce-1 retinu In Italia, uncle banul de Severin, Nicolae Secs,
a trebuit s duca si pe Romanii sn din Banat, pe cari, Intr'o
serie de documente, ii gasim intrebuintaLi In toate campaniile
regale, 5i In locurile cele mai departate, 5i rasplatiti pentru.
vitejia lor.
Numai dupa ce aceste probleme pareau resolvite, Ludovic
a putut sa-si iea revan5a la Dung- prin ocuparea Severinului,
In lupta pentru care cade Petru Hemfy, castelanul Orsoveil,
ceia ce lnseamnii o death resister-1N a Romdnilor.

De aici 5i ocrotirea acordata de rege pribegilor munteni.

Se Incep fortificalii unguresti la Landskrone, In defileul 01tului 2, 5i la Or5ova 3, ca 5i, de altfel, la Bran, 5i cu arca5i
englesi 4. In 1376 la Severin e astfel, prin cucerire 5 un Ban
ung-uresc, dar Roman de origine, Joan Trentul 6, In. tot acest
timp, Vladislav e un du$man at regelui ungar.
1 N. Densusianu, 1. c., 12, pp. 243, 248-9.
2

Pentru lucrul Sasi1or acolo, N. Densusianu,

I.

c., pp.

154-5,

no. cxvin; Zimmertnann,Werner-Milller, o. c., II, pp 154-5, no.1061.

3 Dupa Zimmermann-Werner-Mfdler, o. c., pp. 358-60. V. Szdzadok,
an. 1900, pp. 610 si 614, si N. Densusianu. I. c., p. 213; Minea,

trrnasii lui Vladislav, p. 11.

4 Cf. Iorga, 1st. comertului romariesc, I, ed. 1-a, p. 55 ,i Minea,
o. c., p. 12, nota 2.
5 Iorga, Studii # doc., XII, pp. 275-6.
6 N. Densusianu, 1. c., I2, p. 236. Cf. Minea, o. c., p, 13 si Din
trecutul stapdnirii romtine0 asuprq Ardealului, p.

13.

Papa

1-a

246

Ctitoria independenta.

La 1374, Ludovic scrie: multe zvonuri despre Laicu-Vodl

si despre Turci, can se zic a fi confederati, ni se aduc Inainle.
Se mai spun si aceia ca Laicu Voevod e asezat In Nicopolel".

Regele avea la dansul un numar de pribegi, pe cari-i

Li-

nea la Zolyom, enumerandu-i: Stoican, fiul lui Dragomir, de

sigur cel din 1369, el Insusi fiu al lui Laiota-Vocla, Danciul,
fratele unui conte Neaga", Vole; fiul lui Radoslav, si Selibor, curteanul intim al lui Laicu Voevod.2", dar cerea Nfatul
lui Benedict Hemfy daca. sk -i Intrebuinteze.
Se ajunse totusi la o lupt5., care se sfarsi cu Infrangerea
trupelor unguresti, azand nu ntmai un Alexe de Thoroczka,
cunoscut in rosturile ardelene
si regele rasplkteste pe fralii
lui3
dar si Insusi Petru Hemfy, atat de mull amestecat
In rosturile vidinene 4. LuAndu-se Severinul, Incredintat lui
loan Trentul 5, la 1377 se face= preggliri pentru a goni pe
Romani din Banatul pe care-1 ocrpasecI. Regele credea chiar
cg. toatg. Tara-RomAneasa 1. ar putea cadea in man's
aratat pe Vladislav ca aliat al Turcilor; N. Densusianu, I. c., p.
275. La 1382 Vladislav primia la Arges un episcop catolic. Era
insti vremea cdnd papalitatea era dubla, i Domnul muntean recunoastfe pe cel care era adonis in Ungaria. V. $i mai sus. Cfl.
pentru conflictele de dupa 1370 si Germanus, in Szkzadak, 1910, pl.
41 $i urtn. Cf. Minicia, Urumqi l,ti Vladislau, p. 4 si nota 2. Cineva
cazut in lupta en Vladislav e pomenit la 1385; N. Densusianu, 1. c.,
pp. 288-90, no. ccxxx. Si ibid., pp. 150-1, no. cxv.
1 Szdzadok pe 1900, pp. 614-5, no. my.
2 Videlicet Stoykan, filius Dragmerii, filii vayvode Laysta, Danchul, germanus quondam comitis Neg, Woyk, filius Raduzli et Selibor,
familiaric specious Layknnis Vovvode; ibid.
3 N. Densusianu, 1. c., p. 288 si urm.; Zimmermann-Werner-Milller, o. c., II, p. 590 si urm. Pentru famine, Iorga, 1. c., p. 997,
nota 1.
4 N. Densusianu, I. c., pip. 248-9, no. cxcvn (cf. si p. 166, no.
cxxix); 275, no. ccxiv pentru data Iorga, I. c., p. 397, nota 2).
5 Densusianu, I. c, 12, pp. 235-6, no. cLxxxxii. Pentru ril Iorga,
I.

c., p. 998, nota 1.

6 Si, Deo volentle, terra transalpina, ut speramus, ad manus nostras

deveniret... Medio autem tempore, quo ipsa terra transalpina ad manus
nostras deveniet; ibid., pp. 242-3, no. CLXXXIX. Pentru lupte in
terra Bazarabi" inainte de 1377, ibid., p. 243, no. cxc; cf. ibid., pp.
221-2, no. ci.xx. Pentru datare Iorga, 1. c., p. 998, nota 2.

s' /

""

.?

1';

e'';

,
n.

tel=

...

I0

t J.
Ci

..

1,...,1,

,r!

...

,."1 'I, -"

.;r

,,

w:.,t . .-'

.,

.,

is

p'

'''

1 ..

'.., .,
-

-...-

r r.

.,

_.

i..r9iti ' 1

',

-'!..
4

I.

...444

st.

'.-0

i..-

rt

-'

Is

..

ft;
..,..r]

. ".
,e"
.
1 ' .P.,'

rn

... , nr-

..444 ,.
-g-

,.

...,

ki 7.

.._

,4 ri

--

:{ .:..",,, 0 .'''
::` ". a

. A:;
. ,, .1,

'

%,". 0;
440 At ..

4-

12/'

.,.

4-

N.in

.,-

'

NI

'
.

,.:.

'

IT i'v"

...-0,, - _it 8..-

I -.r

__,

or

410. gi ..,.

.1

t 4i:r, ti -A 'n_

4I.
"

41,

A, '''",= iif

:'
,4

1
'

-..- Nr'..

'.

.
''....,,
0..- i. ,.., -.I.:W.").'..?
:.

'

;40..!,,zyst.fi

--/t,

Fig. 40. Fresce in biserica din Streiu (Transilvania).

;441.1

Politica romaneasca

si.

Statul catolic al lui Ludovic-cel-Mare

247

Nu numai ca nu s'a IntAmplat aceasta, dar independenla

astigata de Vladislav se 'Astra papa la caplt. N'avem niciun
semn sigur de vasalitate In ultimii lui ani. Domnul mAndru
de puterea sa 5i gata de orioz initiative muri In Scaun.
In ce priveste sterna, nu totdeauna aceiasi, and cu camp

gol", and cu camp plin", and avAnd o floare de crin,

cand fara dansa, de pe monedele primilor Domni munteni, ca

si de pe nasturii mortului de la Arges, nu se pot trage conclusii ca acelea ca ar fi un semn de vasalitate"

pe nassau un herb propriu al Basarabilor". Ace lasi lucra
turi...
si cu crinii Angevinilor pe vesmAntul lui Basarab-Voda sau,

pe chipul de cavaler", asemenea cu al lui Miroea de la Cozia,

care se vede pe acel stalp din stAnga pe fata allarului Bisericii
Domnesti din Arges. S'a facut si o apropiere cu vechile monede moldovenesti presintand semne asamniatoare cu acesbea
de la Munteni. Trebuie O. se admit deci parerea, exprimata,

nu fara indoiala, de d. G. Bratianu, ca e vorba de o simpla

imitatie a banului ungurescl. Adaug ea era natural ca monetarii unguri sa introduca element cu care erau deprinsi, Si
impotriva carora nu era de ce O. se ridice Domnii nastri. Dar
e si un alt motiv. Banii azeslia, de argint sau de arama, erau
de sigur o afirmatie a existen(ei, supt Vladislau, care fncepe

baterea lor, a Statului osebit, dar i un mifloc de *fig. Ei

nu trebuiau deci sit inoueze, ci sei semene cilt mai mull cu
banii curenti In aceste Mill. De aoeia n'are un sens precis
nici cavalerul cu scut, care e considerat ca un portret al lui
Radu I-iu, 5i nici vulturul pe stanca de pe moneda lui Vladislav, de unde s'a tras apoi corbul noslru2.
Ceia ce a contribuit esential la linistirea lucrurilor In acest
Sud-Est european a fost, In acesli ani din urma din stapAnirea lui Vladislav, si incetarea pe doua decenii Intregi a miscarii de cruciata. In adevar, la 1378, and Papalitatea se rupe
1 Rev. 1st., VII, pp. 120-8. D. BrAtianu observA cA Marii-Duci
lituanieni copiazA fard rost moneda, primitA pretutindeni cu incredere,
a Caffei genovese, ibid., p. 125.
2 Ibid., p. 127. Cf. si C. Moisil, Monetitria riirti-Romeinoti in
timpul dinastiei Basarabilor, in flonarill de istorie d." la Cluj, III
(1924-5), p. 107 si urns.

248

Ctitoria independentA

In doua prin alegerile de la Roma si de la Avignon. Ludovic

nu ramase legat de Papa frances, ci de o31 din Roma, putAnd
fi folosit pentru not planuri italiene ale Angevinului, care
adaposti contra noului mostenitor al reginei Ioana, Ludovic
ode Anjou, din Franta, pe eel d'intaiu, Carol de Durazzo,

care e si trimes la Neapole de ruda sa din Buda la 1381;

fara moartea lui Ludovic, in anul urmator, imprejurarile din
Italia ar fi prins si mai malt fortelor unguresti.
In aceste conditii Domnia Terii-RomAnesti se putea intregi
si consolida.
Faptul ca. la 1385 acei doi calatori germani, Peter von Spar-

nau si Urlich von Tennstadt, viind din Tarnova bulgara pe la

Svistov si al doilea Svistov", Zimnicea, care e a Voevodului",
acing un Reussenart", care e Rusii, Rusii-de-Vede1, arata,

ca si ocuparea, in acest timp, a Nicopolului, ca luarea in

stapAnire a sesului muntean era terminate, locuitorii fiind
mai mull Mocani ardeleni, carora li se vor fi dat pamanturi.

S'a crezut ca mormfantul din mijloc de Ia Biserica Domneasca din Arges, Tanga stalpul pe care e zugavit chipul
mortului, pe cand pe al lui Basarab era figura lui in relief,
ar oferi in cele cateva slove pastrate ce trebuie pentru a,
face numele lui Vladislav Voevod 2. E greu de admis pe o
asa de slab's bask pe cand anume marturii, e adevarat straine

si modern, pomenesc la Tismana de o piatra de mormant

cu floare de crin3, Apoi Vladislav n'avu niciun raport strAns

cu Argesul, pe cand el apare ca incepator si daruitor al

Voditei 4.

Romanii ardeleni au fost, cum am vazut, nu data interesati

In aceste schimbari politice.
S'a semnalat, fare aratare de izvor, o rascoala hasegana. la

1366. 0 constiinta osebita incepea s se pronunte la acesti

1 Iorga, Acte si fragm., III, pp. 1-3, no. 2.
2 Com. Mon. 1st., Biserica Domneased de la Curtea- de- Arge., p. 44.

3 V. lot*, in Rev. 1st., VIII (1922), pp. 125-7. Altii au voit ss

vadA acolo pe Radu I-iu; St. N'colaescu, Alexandru-Aldea, p. 3, rota.
4 tefulescu, o. e.

Fig. 41. Monedele lui Radu I-iu, Domn al Tirii-Romanesti.

DupA C. Moisil, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, X-XVI,

p. 122 qi urm. (una cu un revers avand numele lui Vladislav I-iu).

Fig. 42.
Monedele lui Radu I-iu, Domn al TArii-Romitnegri.
DupiL C. Moisil, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, X-XVI,

p. 122 gi urm. (una cu un revers avand numele lui Vladislav I-iu).

Fig. 43. Monedele lui Radu I-iu, Domn al Tirii-Romilnesti.

Dupli C. Moisil, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXVI,

p. 122 4i urm. (una cu un revers avind nurnele lui Vladislav I-iu).

Politica romaneasca

gi

Statul catolic al lui Ludovic-cel-Mare

249

Romani ai regelui. D. Minea a gasit o mentiune, In care se

spune c nobilii roman din Ardeal face= note in slavone$te
pe dosul documentelor latine
nu In romanege cu chirilice?
de la rege 1.
In aceste conditii $i elementele de bask ale Romanilor din
Ardeal Inainteaza. La 1383 Inca Sibiienii se cearta cu ciobanii

romani, intervenind pentru iertarea for episcopal Goblin 2

Ar ajunge rostul acestor sate ca sa cufunde legenda ciobanilor
veniti cu fluierul din nu $tiu ce. colt de Balcan3.
La 1377, In Maiu, regele Ludovic e la Va$arheiu, In Secuime 4. De acolo trece la Cluj, In Tunic 5, ca sa. se urce la
Ca$ovia.

Doak cronici italiene arata o lupta din 1377 a lui Ludovic

cu un Radome" sau Rodano", prefacut in rege al Bulgariei" si totus1 Turc", de una, $i In ,,print al Bulgarilor were-

dincio$i", de alta, lupta al carii sucoes a fost comunicat indata

seniorului de Padova 6. D. Gh. Bratianu identifica pe acest

bizar potentat dunarean invins cu noul Voda-Radu, $i din

parte-mi, 11 aratasem ca fiind Godon" (citeste Radon") dintr'un document unguresc, care-1 arata dusman al lui Ludovic 7.

Ar urma ca la aceasta. data Vbdislav nu mai era In viata.

El 1$i pazise Cara de toate formele imbulzelii ungare, parand

totusi ca primege amestecuri religioase

al

caror elect ra-

manea nul.
1-

L. c., p. 6.

2 In Hunyadmegyei tortenPirni es regeszeti tdrsulat eulconyve, 1900,

faFc. 3.
3 Eder, Observations criticae, p. 97. Adusa Inainte de ROsler,
Anfange, p. 23, nota 34. De vtizat $i Gustav Wenzel, drpOdkori ajokmanytar, V, p. 202.
4 0 villa Ruockert" in Ardeal (Ruckersdorf), In Zimmermann-Werner-Mtiller, II, p. 609, no. 1213, e de pus allturi cu Rucdrul. 0 villa
Zactat" dinteun act de la 1387 e cetate"; ibid., p. 608, no. 1212.
5 !bid , pp. 463-71, n-lie 1073, 1075. Cf. ibid., pp. 472-3, no. 1078.

$i la 1375 regele e in Cluj; ibid., II, p..438, no. 1045.

6 Cronica lui Gataro at adausul la Cronica Cortusiensa, In Muratori, ed. 1-a, XVII, p. 231 $i XII, p. 984; ed. a 2-a, XVIII, p. 145;
V. Karacsonyi, In Szdzadok, LXIV (1910), p. 181; Iorga, In Rev. 1st.,
VI (1920 , p. 179.
7 Rev. hist. du S. -E. eur., II, pp. 73-81. Pentru Rada Si ftnonedele
lui, Moisil, Bul. Corn. Mon. 1st., X-XVI (1923), p. 122 5i win.

250

Otitoria indopendentA

Pe sand, de fapt, autoritatea episcopului de Severin se Intindea si asupra Terii-Romanesti (episcopus Severini necnon
partium transalpinarum"), la 9 Maim 1380 Argesul, din Valahia
oea Mare"
deci se stia In acest moment la Roma a este

si o Valahie Mica", si ea era astfel recunoscuta In afara

de Ungaria , era constituit, in sens bisericesc, ca o cetate"
cu o biserica catedrala", avAnd ca episcop pe Dominicanul
Nicolae Antonii, probabil Italian, dar aceasta creatiune nu
era pentru urmasul lui Vladislav, ci pentru regele Ungariei. Ludovic juica deci si mai departe cu ilusia unei stilphlniri de fapt asupra Terii-Romanefti,
si se pomeneste
stdruin(a lui, nu a Domnului Insusi,
episcopatul eel nou
flind legat de cel de Kalocsa I. Exists o alts forma, In care
nu e vorba de staruinta regala 2, dar, odata ce si acolo, se
1 Argensis. In codice antiquo habebatur sic (nu: sibi): Urbanus VI,
septimo idus maii pontificatus sui anno 4-o erexit locum de Arges
in civitatem in Valachia Maiori et, ad instantiam Ludovici, regis
Hungariae, constituit ibi ecclesiam cathedralem, cui praefecit episcopum fratrem Nicolaum, Ordinis Praedicatorum, et vocatur ecclesia
argensis in provincia colocensi; Kaprinay, Hungaria diplomatica temporibus Matthiae de Hungad, regis Hungariae, de uncle la Karacsonyi,
Az Argyasi (Argesi, Ardsisi) piisjOkseg in Publica tine Societatii
Sf. Stefan, Budapesta 1905), p. 5..

2 Dominus nosier

d.

Urbanus Papa VI,

VII

idus maii erexit

locum die Argos (sic) in Valachia Maiori in civitatem et constituit ibi

ecclesiam cathedralem, cui praefecit in episcopum fr. Nicolaum Antonii Ordinis Praedicatorum et vocatur ecclesia argensis in provincia
colocensi; Bunea, lerarchia Romonilor din Ardeal si Ungaria, p. 305

(dupd Erler, Liber cancellariae vom Jahre 1380, p. 26), citat $i de

Karacsonyi, I. c., p. 4. 0 Mire din 1382 (Szabo, Szekelg Okleveltdr, I,

P. 78; cf. ibid., p. 306). V. 0 notita mea din Con,. Lit., 1904. Se da
de Auner, 1. c., pp. 7-8, si seria episcopilor de Ares: la 1390 (un
Garment), 1391 (un Augustin), la 1399 $i 1402 (dupa Man. Vaticana,
seria 1, IV, pp. 410),
supt Mircea , la 1418 (un Benedictin), si,
atunci cand Biserica era o simpla forma, cei din 1421, 1451, 1453,
1458 si 1466, 1480, 1502-11, 1514-9, cu episcopi si Germani. Lista mea
Pentru aceste Imprejurari, Karacsonyi cita aceste publicatii unguresti, pe care nu le-am

din Ist. Bisericii e exacta si une on mai bogata.

avut la indemana: Zalamegytei Okleueltar, II, p. 1-7; Kobinyi, Hontmegyei okleveltdr, II, p. 308; Sopronmegyei Okleveltdr, I, p. 476 (ge
Maga. Pesty, o. c., i Fejer, o. c.. 1X5, pp. 85, 101, 259; si In Hurmuzaki- Densusianu).

Politica romaneascd si Stabil catolic al lui Ludovic-cel-Mare

251

pomeneste de subordonarea fatl. de Scaunul unguresc, sensul

e acelasi.

Episcopatul de Arges1 n'a fost, de sigur, cerut de Damn

si el nu i-a Nita fi impus. Nu pare a vent nici de la sfortarille catolioe ale Clarei, ci poate fi pentru posesiunile air&Ilene de curand ckp5.tate 2. Iar, ca episcop al Cutnanilor,
nominal, afigm, la 1376-86, un Goblin 3.

1 V. J. Kardcsonyi, 1. c.
2 V. Candea, o. c., p. 22.
3 !bid., p. 13, nota 7. Dublare din causa schismei, ibid., pp. 18-9.

Ungaria era Insd cu un singur Papd. Un Grigore panel la 1468.

La 1525 era decanul de Brasov; ibid, p. 15.

CAPITOLUL VI.

Oprirea inaintarii romineti dupa Vladislav-Voda.

Lovitura ungureasck era deci au atat mai usoara, cu cat

acum oamenii regelui nu mai aveau a face cu darzenia, de
atatea on norocoasa, a lui Vladislav, ci cu firea mai molateca
a trecktorului nou Domn, Radii, fratele, probabil lnaintat in
vrasta, al acestuial. Dar, cand, la 1332, anul chiar al morlii
lui Ludovic, se aseaza ao31 episoop latin la Arges, aceasla nu
Inseammi o cedare din partea Romdnilor. ci recunoaaerea do
Papa a unei Domnii neatdrnale.

In Octombre 1381, regale e la Harsan", fIarsani, In Tara

Fkgkrasului 2. Aceasta arata un interes particular pentru ceia
ce se petrece dincolo d3 munti, de si nu-1 putem defini. Murind Radu, al ckrui mormant 1-am putea ckuta In Tismana,

fiul lui, Dan, trebui s continue, dupa disparitia lui Ludovia, pentru Severin lupta care-1 aduse in partile Mehediei,
indkratnic apkrata de chenezi locali, credinciosi regelui. Pentru

a se inthri resistenta, se aseza la Severin un pu,ternic neam

de nobili: Stefan da Losoncz, care, cu fiul, Ladislas, avea si
Banatele de Dalmatia si Croatia 3. Intre cei cari ajutara pe
Dan contra regelui celui nou, retrIgandu-se apoi In TaraRomaneasck, e si un Vlad da Bizere din Banat 4.
1 Pentru o coregentA basatA pe ambele semne domneti pe monede,
C. Moisil, In Bul. soc. numismatice, 1916, no. 23. Cf. Minea, Urma.yii

Ini Vladislau, p. 17, nota 1.

2 Zimmermann-Werner-MAller, o. c., II, pp. 547-8, no. 115.
3 N. Densusianu, 1. c., 12, pp. 582-4, n-le cccm.xxxiv-v; pp. 888-9,
no. ccccxc. 0 IndreplAtire a lui; ibid., pp. 646-7, no. DXLIV.

Ibid., p. 331; cf. ibid., pp. 301-2, n-18 cm., CCXLII; p. 308, no.
couNt. Pentru serviciile familiei suet Sigismund, Iorga, Documonte
Ardelene, I (Hurmuzaki, XV1), pp. 33-4, no. Lvt.

.4./.7

Ih'-!.'
,.4. At

v1/4,444..4

.41..4).
..

1 ..." I'Zif

.
.-9 0

li

L;
,_

'i

09 J

..d
ig

so

11

'-'

lit

-.:1

-.

hh

t,*43.1

v.14

'kr r

r".eli
4 ,
II

Ruinele Voditei.

ii/

't, LP

*'.

I
.

'AL'

,1:,

"t, ,T. .1
r

Fig. 44. Ruinele Voditei.

.4, II

6
11

L
I

-1

()prir.ea inaintArii romanesti dupA Vladislav-Voda

253

Dc acurna, mai multi ani de zile, pang ce peste moartea

sotiei, mostenitoama, Sigismund se impune carege el insusi,
toatg. situatia si actiunea Terii-Romanesti se indreapta, 'upt
acest. nou Domn, Dan, care va isprgvi la Tarnava, fiind ucis
acolo,
probabil nu dupe staruhita fratelui Mircea, care-I
Inlocuise de pe la 1387
la 23 Septembre 1393 1, $i supt
Insusi Mircea, dupd lmprejurdrile tulburi din Ung'aria.
Dar acum Tara-Romaneascg a lui Basgrab'd e pretutindeni
cunoscuta..

Ungurii au transmis termenul Scaunului pontifical, care vor-

beste de Basarath" la 1372 2. Doulzeci de ani mai t'irziu,

propagandistului de cruciatg. Philippe de Mezieres Ii va fi
cunoscut'a Cara lui Alexandre de Balgerath" (dubla gresealg.
paleograficg a lui th pentru b, a lui ig pentru ss B). Forma
Ungrovlahiei se pastrzaza, ca echivalent Basarabiei, Intr'un
act slavon al lui Sigismund4.

E 0 ureme de ctitorii mai ales.

Mgnastirea de la Strugalea5,
poate numai Galea cu propositia bizantint initiald si ar fi atunci creatiunea unui boier
Galea, care i-ar fi dat numele
exista In 1399. Ea trebuia sl

fie la Dunare
privilegiul pentru dansa e din Giurgiu
fiindcg, i se iarta pescuitul de moron pentru masa lui Vodg,

In acelasi timp and se d'a cDuggrilor un ajutor de glu

si vin 6.

1 Bogdan, an Beitrag, Arch. fur slaw. Phil., XIII; Jiredek, ibid., p.

255 $i urm..--Moxa, la Hasdeu, Cuuente den bdtrdni, p. 402. E ciur
datA identitatea mArturiei In vechile anale muntene, adunate de $toica
Ludescu; Magi. ist., IV, p. 233. Alt izvor e Chalkokondylas, care-I
presintA ca viotima boierilor de ca./i. ar B. Post ucis"(avvEkivres),
De
die $i cuvAnitil aratA mai mult o Intemnitare. Cf. Litzica,
clue a lost ucis Dan, fratele lui Mircea ?, in OmagNI Afaiorescu,
p. 54 $i urm. I se opune d. Minea, I. c., p. 20, nota 2, care
observA cA povestirea luptei intre frati la cronicarul grec ar corespunde celei dintre urmasii imediati ai lui Mircea in cronica
ungureascA. Dar nu vecfem cum s'ar fi influentat de acest izvor

Bizantinul.
2

N. Densusianu,

1.

c., la aceastA datA.

forgo, Acta a fragmen4e, I, p. 1, no. 1.

4 $tefulescu, Tismana, pp. 178-9.
5 V., ca nume, i Trivalea.
6 Hasdeu, Arch. Ist., It, p. 97 (originalul slavon la Venelin, o. c.4
pp. 18-9).

254

Ctitoria independent'

Pe atunci, Inca de mull, Athosul era In legatura cu not

grin insasi opera acelui calugar Nicodim din Prilep care-si
Meuse toata pregatirea In aceastl lume asa de vioaie duped
luptele hesychastilor cu ortodoxia $i asa de mult InaItata, pe
langa literatura In ituvil acestei divergente, prin calugaria
acolo a fostului Imparat Joan Cantacuzino.
Nicodim era adversarul ierarhiei patriarhale si ca represintant al Bisericii sarbesti, pe care Stefan Dusan o facuse
Patriarhie, land probabil si un non avant vietii monahale.
Pe vremea and Sarbii din Balcani, batuti la Ornomen, se
pregatia'u de o mud resistenta contra Turcilor la Ploonik si
la Cosovo, el Inlocuieste prin predica si ctitoria sa puterea in
decadere a rasei de care se Linea sat', o represinta numai printr'o
parte din sangele sa.u.

Inca de supt domnia marelui rege Ludovic el se afla acuma

dincoace de Dunarel, si, intr'o vreme cand Ungurii erau Inca

la Severin, el lucreaza Tanga pariul Vodita la o manastire

de carte slavona. Cared aceste parti tree la Tara-Romane,ascle

el Incepe a zidi la Tismana, im muntii Gorjului, apoi la

Cozia, drept de-asupra Oltului, si la Cotmeana, dincolo de apa.

Dar pentru el nu sant hotare; ele sant =mai pentru puternicul, dar mai putin influentul sau adversar, Patriarhul
ecumenic. De aceia Nicodim face In Ardeal, supt muntii can
ouprind ramasitele Sarmizegetusei, micuta biserica de la Prislop si-si Indreapta ucenicii spre nou-intemeiata Moldova, unde,
In adancul codrilor Neamtului, lang . paraul cu acest name,

In acelasi cadru de munte si de padure, ridica zidurile manastirii cu acest nume.

Inca la 23 Novembre 1406 Nicodim primeste o donatie $i de

la Miroea 2. 0 nona fundatie biserioeasa puss in legatura.

cu dansul s'a gasit de curand in partile Mehedintului, la
Motru.

1 Cele spusle de canonicul Auner despre rolul lui Radu Negri)."

al soliei lui Ana", in crearea, contra ortodoxiei, a epdscopiei.
de Arges (Rev. cat., III, p. 439 si urm.) n'au niciun temeiu.
2 Hasdeu, Arch- 1st., 11, p. 98 (originalul in Veneliin, o. c., pp.
22-3). V. si clopotul din 1384-5, in Domnia lui Dan, si la Hasdeu,
si

1st.

critic& p. 128.

('

`,

alZHZ cyript
Fig. 45.

I, 4,,

...

v.' 01111

Ticatum :

Manistirea Tismana, dupi un vechiu desemn.

Oprirea inailitArii romanesti dui:4 Vladislav-VodA

255

In 1385 Ungaria are un nou. rege, proclamat si Incoronat

in partile de jos, pe Carol de Neapole, care e Insa atacat si
ranit de moarte poste cateva luni, pentru ca vaduva regeluit
Ludovic, Elisabeta, si regina mostenitoare, Maria, considerate

ca raspunzatoare pentru atentat, sd fie prince si mai mult

timp tinute In Inchisoare, Elisabeta hind 5i ucisgi acolo.
Romanii din, Domnie, ca si cei din Banat, cari aveau, In
acel an, 1385, Severinul 1, atacand, cu cnejii sau chenezii. for
Mehadia2, an fost pentru Napoletan, pe care-1 ajuta din Asputeri si ambitiosul rege al Bosniei, Tvrtco. Dar nu se poste
spline ca neinsemnatul tanar Domn Dan, cu toag interventia
sa In Banat, ar fi liberat de Angevini Cara sa.5.

S'a crezut ca in acest timp Moldova lui Lateu, care HA

o fail., acea Murata-Margareta4, mAritata dupe un boier, dupe
unii un neexistent Voevod Gostea (sic) 5, mentionat doar si

Intr'un pomelnic, cel din Bistrita, ar fi trecut printr'o trecatoare dominatie titulara, a carii ideie s'a Imprastiat astazi
cu total.
De fapt, actul din 3 Punk 13746, Warlad, al lui Iurg Coraiatovici e imposibil, nu numai din causa conditiilor gasirii am
cautat In zadar originalul, pe care pretindea ca 1-a descoperit,
Intr'o epoca de mistificari, Alexandru Hasdeu,si a lipsurilor
la pasagiile cele mai importante, dar si din causa titlului acestui
senior. Un Domn molclouenesc n putea sd men(ioneze niciun
1 Onciul, In Cony. Lit., XXXVI, p. 29; Minea, Urnia01 lui Viadislau, p. 12 (unde si imprejurArite de istorie universals). 0 rascoalii,
a Amlasului, care ar fi fost rApit Terii-Romfinlesti, si din acest motiv,
pare imposibilA. D. Minea citeazA (p. citatA) izvorul din N. Densusianu, I. c., p. 280 si urm.
2 N. Djensusianu, ibid., pip. 331-2.
3 Miltea, o. c., p. 20. Nici ca el ar fi desfiintat o episcopie latinA,
de care, fund datA 5i populatia germano-ungureascA din Campalung,
Pentru toate acestea si Iorga, Cdteua note despre
avea 5i nevote.
cronicile si traditia noastrii istoricd, In Mem. Ac. Born., XXXII
(1910).

4 Pentru Mu5ata 5i discutiile din I. Minea, Pol. lui Sigismund,

p. 31 *si urm. V. si Ierga, In Bulletin de l'Institut, I (1914), p. 146.

6 E mult mai firesc sA ne gandim la boierul Costea; v.

tAchescu, O. c., II, p. 623.

6 CostAchescu, 1. c., no. 1.

Cos-

256

Ctitoria inctependent4

titlu anterior, 8i Iurg pure int iu pe acela de kniaz litovskyi",

print litvan; el nu si-ar fi adaus nici numele de familie.Tithil
de gospodar al terii Moldovei" apare mai tarziu numai, Roman
fiind obladuitor al terii moldovenesti"1, adIug,ind cu mandrie

Intinderea principatului de la munte la mare (cf. titlul eontimporan al lui Miroea). In concurentI cu Domnii. munteni,
Roman 15i zice Mare Voevod" si de sine statator" (canto111 ciuda jurAmantului facut lui Vladislav, regele polon. Doar Iuga 8, urmasul lui, 15i zice gospodin", nu
gospodar"4. AcestAlalt titlu apare numai cu Alexandru-cel-

AlPfSigHIH) 2,

Bun 5.

Iacsa Litoviole, arida i se face donatia, ar putea fi un

Litovoiu, dar nici Inteun chip namesnic de Cetatea-Alba ",
care era Inc4 genovesa. Lupta cu Tatarii la Vladiciu pe Nistru,
vad neexistent, nu se poate admite, opera de curAtire a Moldovei Rind de mull mintai,th.. Si calea spore Nistru prin Barlad,
de uncle e dat actin, nu se adevereste6.

Este pentru acestdIalt Stat romAnesc o IntreagI perioada.

lIntunecatk care InceteaAa. numai prin solida asezare In Scaun,
cu Petru-Voda, a fiilor Musatei.

In acest timp 5i viata ardeleanA, a RomAnilor $i In jurul

lor, e deosebit de vioaie, $i pretiztindcni transpare elemental
romanesc.

Supt Ludovic se organiseaz.1 In Ardeal 5i breslele, fr.1 Ibid., n-le 3, 4.

2 Ibid., p. 7, no. 3.
3 Iurg Corliatovici ar fi plata fi voevod la Romanii din Polonia;
pentru izvoanele polone care-1 pomenesc, I. Minea, Pol. lui Skismund, p. 30, nota 4. Cf. observatiile din Iorga, Studii $i doc., V,
p. 597 gi urm.
4 CostAchescu, I. c., no. 9.
5 Ibid, no. 11. Nu se poate invoca lipsa de traditie in cancelarie;
ibid., pp. 2-3. Se releveaza ca pisarul Iatco agape numai supt
Iuga i Alexandru; ibid.
6 V. I. Bogdan, Documental Rei.zcnilor, in Mem. Ac. Rom., seria a

2-a, XXX (1908), p. 390, nota 22; G. Popovici, In Prinos Sturdza,

pp. 361-5; Corm. Lit., XXXIX (1905), p. 201; Iorga, In Studii si doc.,
VI, pip. 597-601; I. Bogdan, In Bul. Com. 1st., I (1915), p. 104; Radu
Rosetti, Succesiunea D,omnilor Moldovei dintre Latcu pi Alexandru-

cel -Bun, Iai 1923, g. 7; P. P, Panaitescu, In Omagiul Hrugevslcij,

Chiev 1927; Iorga, In Rev. 1st., XIV (1928), p. 320.

I!1

,c4/1ilidltrh2rfl
. a-1,4
nul

16 [91110

girl!X

LArAwa.:
,

I.

'

...,

1"

'AYT

AL,

re7,..^.
'

:7;4'71
0._17.1,.

fT

yrnr

.55F-

rf

,... ---- --..

:ler ..
-7--

.1.
1

$14iii* rilirr?' 'IT-

TOM5111.1irri 4 I

..:

",....,

--Fig. 46.

'''' 4...
!.! I ' '9' I 1.1. ,ITYIST'IT. I' '' ii

Aierul lui Nicodim de la Tiamima.

.- -'.

I '

'''

oprirea inaintAril romane0i dupa Vladislav-VodA

257

Pik", mecanicilor"1. Se organiseaza si balciurile 2.

Clujul apare, intr'o holarnica, intre muntele Feleacului",
satul lui Giurgiu" (Gyurgfalwa), salul Pala, salmi Somesului
(Zamusfalwa)3. La 1377 i se d't orasului Feleacul cu oei dou.a-

zeci de slrajeri roman si quinquagcsima for 4.

La 1383 regina Maria O. un privilegiu Sibiienilor, Intre
can e si un giuvacrgiu, 5i la 1387 Sigismund intareste actul
acesta 5. Privilegiul for era asa de larg, incat, nu numai ca
orice negustor strain n'avea vole sa vanda nimic la ei, dar
nici, supt pedeapsa de confiscare, sa-si treaca marfa in TaraRomAneasce. Sc ordona $i Brasovenilor a impiedeca pe acesti

intrusi 7, ceia ce dovedeste un mare aflux de negustori spiv

tara lui Mircea. Ei pot lua in conditii ieftene cat pentru can.-

torie In strAinatate"8. Apar in legatura si cu Ca.sovia si

Tipsul 9, cu Buda I.

In timpul cand regalitalea n't mai apare in Ardeal, guvernat de un vice-voevod, loan, Maria da. un privilegiu pentru

episcopul Goblin, ca persgana, care capata Amlasul si cele

patru sate romanesti" (Grozdorph, alio nomine Galisdorph
ac Graphyndorph, Budynbah et Cripzbah")11.
1 Zimmermann-Werner-Muller, o. c., II, pp. 449-52, no. 1057. Se
oprete ntgotul de piei cu strainii.
2 Ibid., pp. 452-3, no. 1058.
8 Ibid., pp. 466-7.
4 Ibid., p. 478, no. 1083.
5 Ibid., p. 573; pp. 611-2, no. 1215.
6 Ibid., p. 590, no. 1191; p. 612, no. 1216. La 1387 se intaresc i
drepturile interne ale Brasovenilor (ibid., pp. 614-5, no. 1218; pp,
633-4, no. 1235) i se permite Sebewnilor sa ridic,e ziduri (ibid.,
pp. 615-6, no. 1219; pp. 630-2, no. 1233). $i pentru Cluj contra episcopului din Ardeal; ibid, pp. 617-8, no. 1221. Alt privilegiu; ibid.,
p. 632, no. 1234. Pentru drumuri In Apusul ardelean, ibid., pp.
644-6, no. 1247. Cf. i ibid., pp. 455-6, no. 1063; pp, 460-1, no. 1070,
7 Ibid., pp. 641-2, no. 1244. Privilegiul era filth de supt Ludovic;
ibid.

8 Ibid., pp. 629-30, no. 1272. AltA interventie pentru ei, ibid., pp.
639-40, no. 1242.

/bid., pp. 640-1, no. 1243.

10 Ibid., pp. 438-9, no. 1042.
11 /bid., pp. 578-9, no. 1180. V. i n-le urmatoare. Intre nume
citreia
stalcite si Cernavoda (ibid, p. 583, no. 1183, 0 Cirvod";
i sie zice, in traducere ungureascA, si Feketewyz". $i echivalenta
9

258

Ctitoria independeuta

La 1386, din Buda, si Carol al II-lea incearca a exercita

auloritatea sa In Ardeal 1. El are langa dansul pe un Ban
loan.

Bunyilay pomeneste o prada a Orazii, en arderea manaslirii

Palos, de Romani", ca navalitori, la 1393 2.
In sfarsit, la 1388, importanta acordata Severinului era asa

de mare, hick aoel Ban, Joan era un lost voevod al Ardealului3.

Un tanar Joan magistrul" ajunge la Curtea reginei Maria 4.

Era si magister agazonum, demnitate importanta. A lost identificat cu. fiul lad Dragomir, nepot de sora al lui Balica
si Dragu 5.

Sigismund! apare ca omul hnpolriva caruia, ca unuia care

putea sa reieie politica de amestec suzeran a lui Ludovic,
Tara-Romaneasca va lupla atall vreme. El are a face, In
luptele sale, si cu Romanii de la dansul.
Inca In,ainle de a-si Incheia expedifia de cruciat in Serbia,
ajunsa In pulerea Turcilor, mai ales dupa moartea puternicului Bosniac Tvrico, el aratase un deosebit interes pentru
lucrurile romanesti. Astfel it vedem, dinlagar chiar, Intarind
fossatum boVum"=Tysgrab". Maria tea In aparare pe Brasoveni
contra spanului Secuilor, pie care nu -1 numeste; ibid., pp. 601-2, no.
1205. Pentru marile balciuri is 1378, ibid., pp. 491-2, no. 1095.
Bentru eel de la Feldioara, 1379, ibid., pp. 509-10, no. 1114; pp.
528-9, no. 1130. Pentru Agnita, ibid., pp. 510-1, no. 1115.
Ibid., p. 603. Dar in acelasi an Maria intervine, din Gran, pentru
Sibiieni; ibid., pp. 605-6, no. 1208.
2 Akademiai Ertesi16, XII, no. 6, fol. 4, citat de Stefan Rozvan,
in Rev. 1st., VI, p. 190.
3 Zimmermann-Werner-Miiller, II, p. 631: Iohanne quondam vai-

voda zeuriniensi". La sfarsittil anului el nu mai este intre martini;

ibid., p. 634, no. 1235.
4

N. Densusianu,

1.

c., p.

313, no.

ccuv: fideli aule nostre

iuveni magistro Iohanni Olacho". Si Sigismund ii zice fidelis dike/us lohannes Olachus"; ibid., no. precedent.
5 Ibid., p. 312, no. cam si nota 1. Cf. ibid., no. ccxxxviii. Pentru
lusting lui Sandra Balica; ibid , pp. 591-2, no. ccccxcv. Sandru si
ibid., pp. 558-61, no. ccccLxvit; pp. 569-70; no. cccci.xxv; p. 571,
no. ccca.xxvit.
6 Privilegiul lui pentru Brasov in
1391;
pp. 336-7, no.
cuxxvit. Pentru Cluj, ibid., n-1 precedent

bprirea inaintlirii romAnesti dupA Vladislav-Voda

259

lui Balica si Dragu, Maramurasenii, nu mai pu(in de opt sate

romfinesti, intre care Ormenis si Camin, in tinutul Erdlid,

aa de departe roiau atunci Romaniil. Cci doi voevozi, availdu-si cur[ile la Apsa-de-jos 2, erau acum spani de Maramuras
g Ugocia, dupl. ce fusesera, in 1389 Inca, si spani ai Secuilor 3,
spani ai Satmarului impreund cu fratele Ioar0, cu drepturi
la Baia Mare 4, si li se daduse in mina cetatea Chiorului, care
domina comitatul Solnocului 5.

N. Densusianu,

1.

c., p. 345, no. ccLxxxvi; pp.

345-6, no,

CCLXXXVIII.

2 Ibid., pp. 324-6, no. CCLXIV.

3 Ibid., p. 314, no. ccLvi. V. si ibid., p. 299: inter alios honores ".

4 Ibid., pp. 279, 285, no. ccxxvn. Cf. si ibid., p. 264, no. CCII.
4ezanea la Cuhea a acestor fii al lui Sas; ibid., pp. 211-2, no.
CLVII. V. i ibid., p. 94, no. Lxx.

5 Ibid., p. 327, no. ccLxv; p. 344, no. cmxxxv. $i ibid., p. 339,

DC CCLXXVIII.

CAPITOLUL VII.

Moldova $i Iagellonii

I sig,ur a actul din 1337 al lui Petra sau Petrascu, Domnul Moldovei, prin care se inching. lui Vladislav, rege al
Poloniei, fail a pomeni pe Hedviga, solia, mostenitoarea, are

in vedere, nu alai calitatea capaal't de acesta prin asaloria

sau amintirea Haliciului cucerit de Poloni, ci aoel drept aswpra

Ungariei pe care Ora tarziu 5i 1-a arogat acest rege. Gel

mult putea fi vorba, ca inheres, de garantarea posesiunilor
din Nordul Moldovei, acea tall a Sipintului, in care crau
cele trei cetti, Hotinul, Titina $i Hmilovul 1.
Acest omagiu absolut, prestat la Liov, cu sarularea crucii
in mana Mitropolitului de Chiev, Chiprian, se face cu garan-

tia, adusa Inleun act osebil, a lui Jula capilanul", a lui

Rarlea, a lui Dragoiu, intilulat marscalcus", a lui Stanciu
5i a lui Stanislav Rotompan 2.
De la Lute, Samblta inainte de jumAtatea postului" 1388,
Vladislav, rege polon, lituanian, mostenitor rusesc 5i domn
al multor alte teri", arall cu dumnealui (=natio) Petru Voevod
deci nicio
al Moldovei, ginere (aavrk) 5i prieten al nostru"
legriturd de vasalitate,
i-a imprumutat 4.000 de ruble de
(SLanczel)

argint feancesti", deci ducati de Genova, pe trei ani, pe

credinta lui si a fratelui lui Roman si a urmasilor lui";
regele puind ca amanet, Cu obligatia de aparare, aceasta cetate
1 Intr'o frumoasa conferinta la Bucureti (v. Rev. hist. du Sud-Est
europeen, 1936) d. Hakcki a cautat, puind Moldova pe aoeia5i linie
cu Lituania, s explice aceasta situatie win constelatia" de care vorbia

Ranke, fiecare tail ramaind Rhea.

2 N. Densusianu, 1. c., P, pp. 295-7, n-le ccxxxv-vi.

Fig. 47 Monedit mokioreneascit a lui Petru I-tu.

Moldova i Iagellonii

261

a noastra Haliciul si tinutul 0.01, Din parte-i, Petru, intr'un

act redactat ceva mai tarziu (Sambata Intaiu a postului"),
dupa aceleasi norme, Insa dal din Suceava, ica Indatorirea
corespunzatoare, aratand ca suma data a fost de 3.0002.
De sigur ca, precum s'a observat3, Polonia nu era o Tara
de ordine feudala si astfel de acte sant rare. Dar asupra ei
se Intinsese inductnia noului sistem ungar, acelasi ca in Ung,a-

ria Insasi, unde, regele Ludovic dadea o feuda lui Vladislav

Munteanul, 5i am putea spune ca acest sistem fusese adoptal
si de Bizantini, prin crearea de despoti, de la Chiustendil

la China, transmitandprl Si cavalerilor" turd de speta lui

Baiezid 5i unuia din fiii lui.
Ca avem dreptate In ipotesa noastra ungara, e ca Mircea,
in acel moment nesigur de soarla Ungariei dui)/ moartea,
in 1382, a lui Luidovic si sucoesiunea fiicii Inca nemarilate,

(Oita la alianta cu Sigismund do Luxemburg, =mills in

Brandenburg, la 13S6)-5i am vazut ce tulburari au avut loc,
cu inchiderea Mariei si ucideroa Elisabetei, mama ei
s'a
raliat, ca vecin 5i ruda a Moldoveanului, la kgatura cu Polonia. Ce a resultat de aici o vom vedea la urmarirea situ,atici
create indata dupa. marea Mane din Balcani, la Cosovo (1389).
Aceasta noua Moldova, legandu-se de Polonia, unde Iage lloVladislav luase pe prinoesa Hedviga, si ea mosteniLoare a Un-

gariei, lea de la 1387 Inainte oonducerea unei politice care

s'ar pulea numi pentru vre-o cativa ani a blocului romanesc"4.
Margarela-Musata3, mama lui Petru, merse mai departe: ca

ridica la Siretiu manastirea Maidi Domnului $i a Sfantu lui

Ioan Botezatorul pentru calugarii dominicani, dandu-i venitul
cantarului din targ; acolo lass O. fie 5i Ingropata. In actul de
intarire Petru se intituleaza: ,,Dei gratia dux terrae Moldaviae",

Insa s'ar credo ca avem a face cu o traducere modificata,

1 Ivan Ohienko, in Slavia, XIII, pp. 672-3; resumat dui:4 Acta
zapadnoi Rossii, in Hasd,eu, Arch. isi., I', p. 177, no. 263.
2 Ibid., pp. 078 -9.
3 Mai sus, p. 260, nota 1.
4 Cf. i I. Niemczewski, Unlersuchung des poktischen Oberhoheitsrechtes uber die Moldau, tesa din Lipsca, 1877.
5 Un Muat in Banat pe aceastA vreme; N. Densusianu, o. c., 12,
pp. 72-4.
6 Sadok Barlcz, Rys dziej6w zakonu kaznodziejskiego ro Polsce,
II, LIQV 1861, p. 49; de unde i torga, Studil $i doc., I-II, p. xux,

262

Ctitoria independentit

data n'ar fi pe copia de pe la 1600 menliunea pecan cu

sfoara de matasa de douA colori. Muata traia si la 1398, fiind
pomenita de Roman inainte da fii1.
Dar, dad. Nicolae de Mehlsack apare la 1387 in calitate de
custos moldawiensis", aceasla nu se poate aplica decal numai
bisericii de la Baia 2.
Al doilea 6 episcop de Siretiu a lost in acest timp un Dominican din Cracovia, loan 4, care se intituleaz. si .,sufragan al

Cracoviei, vicariu peste tot Ierusalimul si in valea Iosafat,

penitenciariu al Papci si duhovnic al regelui si reginei Poloniei"5.

Chiar si secretar al lui Petru e un catolic, al urmasului

sAu Stefan, un Rutean, pe care Domnul it osandi la moarLe,
Bind schpat printr'o minune 6. O Anastasie, solia lui Petru
Conrad, se aft A Intre catolicii de la Siretiu 7.

Ca organisatie, afara de DrAgoiu mai gsim in jurul lui

Petru, la 1384, pc un poruczno",
cdpilan"8
pe un
Barlea (I3orla" si pe un Jula. Mai tarziu, supt Voda-Roman vor fi ins boieri mai multi: Iuga, fiul lui Giurgiu,
Stetcu, Bratul, fiul lui Neatedul, Stanislav, Dragoiu, Andreias,
no. In; Intreg la CostAchescu, o. c., I, p. 4 i urm. CA c o traducere
ar dovedi-o i forma in villa. horleganoio".
1 CostAchescu, o. c., I, p.

14.

2 DupA Abraham, Powestanie organisacyi kosciola lacihskiego na

Rusi, I, Liov 1904, p. 380 si urm., Auner, in Rev. Cat., III, p. 567.

Ar fi fost i o manastire la liotin (Cotchan"); ibid., p. 568.

3 Dupa aoelai, ibid., p. 570, nota 2, n'ar mai fi fost Stefan Rutheni
sau Martini, mentionat de Schmidt, Romano-catholici per ifoldaoianz
episcopatus et rei romano- eatholieae res gesta ", Budapesta 1887.
4 Numele de Sertorius v. ibid, p. 569 InseamnA numai al croitorului".

5 Iorga, Studii si doc., I-II, pp. xxx, XLVII. Chilia i Cetatea-Alba

aveau i ele mAnAstioare franciscane; dupa Eubel, Bullarium franciscanum, V, Roma 1898,13. 602, care citeaza pe un Pisan, Bartolomeiu;
Auner, In Rev. Catolicd, II, p. 568.

6 Czolowski, Sprang' woloskie w Polsee do r. 1412, Liov 1891, p.

28 i urm.; Iorga, Stu tit si doc., I-II, p. XLVII.
7 Czolowski, I. c., pp 30-2.
8 Minea, Principatele romtlne si politica orientald a Imparatuluf
Sigismund, citat qi mai sus, p. 40, nota J.

Fig. 48.

Pecetea latina a lui Mircea.

Dupi dr. G. Severeanu, In Buktisud Condsiunii Monumentelor

Istorice, 1933, P. 35.

Moldova $i Iagellonii

263

Giurgiu, toti Maramur4eni, apoi viteji" ca Dragon, Costea

si Ionas, alti sfetnici ca Stoica, Vlad, G.5.dea, Grozea, Oran 1.

Peste sase anie reapare Bratul, cu Dragoiu, Iuga, Andreias

cu fratele Iurie Slolnicul, Vlad ca Vornic, un Balita al vechiului Bar lea ni fratele Sancu. Lui Stanislav i se arata star
panirea, data de Domn, de uncle pleaca: elovschi", ceiace inseamna de p3. Elan2; i se va spune supt Paga-Voda: Rotompan,
dupa porecla 3. In schimb BArlea d3 Harlau e parcalabul 4.

Vadit, aceasta taxa se consolideaza. Se incearca o ordine

dinastica pe aoeiasi tale ca. si la Munteni5. La 1392 Roman,
fratele lui Petru, da o diploma Si in numele fiilor, Alexandra,- nume balcanic
si Bogdan,
nume maramurasean6.
Acesti Maramuraseni, acesti viteji", milites, cavaleri, Mau
credinciosi in jurul celor trei fii ai Musatei, cum statusera, ei

si parintii tor, In .jurul lui Latcu si Bogdan.

Si, acum, peste invelisul rulean, ca si, la Munleni, peste cel
sArbesc, apare si fondul romanesc. Un act al lui Roman are
curentul val. Dar pisarul rutean, probabil cel iertat de StefanVoda, preface Ciorsacestii, Vladimirestii, Bucurestii in forme
slavone cu -clufi.

Pentru legaturile cu strainatatea, in 1300 se face expeditia

1 CostAchescu, 1. c.,

ro. 8.

2 Ibid., p. 14.
3 Ibid., p. 27.
4 Apar si un Roman, un Brae (v. BrAestii) ni un PetricA.
5 V. G. Popbvici, Starostia sepenicensci, in Oniag'u lui 7'. Afaiorescu, Bucuresti 1900, pp. 476-82, ni adausul, in Con,. Lit., XXXIV,
p. 432. Ventru mostenirea Domnilor, lupta dintre Stefan 5i Petru
nu poate fi, la Dtugosz, du$ o traditie din famil;a episcopului
Olesnicki, decal aceia dintre fiii Musatei; I. Bogdan, in Conv. Lit.,
XXIV (1890), p. 538 si urm. De.spre acel vocvodat al terii. Sipintultd" unde voevodul Stefan, ca sa rastoarne pe fratele Yetru (ta-

tal ar fi fost alt Stefan), ar fi chemat in ajutor pe Poloni, cari,

cu ajutor unguresc, ar fi fosl zdrobiti de padurea rasturnata, v.
Dtugosz, III, p. 277; ca explicatie I. Bogdan, 1. c., Onciul, Din trecutul
Bucovin.ei, in Cane. Lit., XLIX 1915 , p. 603; Czolowski, xn Kwartalnik historyczny, IV (1890 . Mentin parerea mea din Geselz. der
rum. Volkes, I, p. 285; Bulletin de l'Institut Tour l'elude du S.-E.
europeen, I (1914), p. 163; Rev. 1st., I 1915 , pp. 181-2.
6 Costachescu, o, c., I, p. 7, go. 3.

264

Ctitoria independent'

polona prin Galitia, mergand pans la Liov, Przemysl 5i Haliciu si ata 'arid in Silesia pe Ladislau de Oppeln, care era sotul
domnitei lui Alexandra -Voda si de la care avem o donatie

din 1378 Inca pentru un RomAn, asezat pe apa Tarnovei,

in aceasta Galitie, dupa normele dreptului romanesc"1. Caci,
in acest limp, continua 1room-ea spre Est a Romanilor2.

Alte asemenea rivi1 Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 133, no. 240.

legii, ibid., no. 242. Cf. i ibid., p. 104, no. 143 (an. 1390, la Stupnicza:
Woywoda Walachorum"), Alte privilegii, ibid., IV.
2 In Ungaria, un privilsegiu al reginei Maria pentru un pule
asAmAnAtor, la 1385; ibid., p. 153

CAPITOLUL VIII.

0 lume politica aezata: Domnia Terii-Romanesti

Silualia Domnului muntean spre sfarsilul veacului al XIV-lea
e perfect definita de cineva care nu ni-a fost prieten, ROsler:
In acest moment. Domnia roman:asa. (das walachische Fiirstenthum) era din nou p3 culmca spre care tinlise fara odihna:
sus ii stalea steaua. Se afla in situatii de facol a unci ncalarnari
recunoscula si garantata de regalul vecin al Poloniei, de Ungaria, care atunci nu era in stare a-si valorifica vechile drepluri.
Nici nu putea sa se ajunga la aliceva. Orice crisa serioasa in
care cadea Ungaria trebuia sa fie de folos Terii-Romanesti,
care nu avea niciun interes in binele aceslui regal, ccici de
la inceput raportul fuscse foarte vag (iiberaus locker). Confesiunea greceasca singura o dcparta, de la inceput, de Staid,

strict catolic, care-si avea Scaunul In Buda. In veacul al

XIV-lea ramane numai datoria de tribut fata de acela pe
care (Domnul) 11 numeste domnul sau natural", dar de la
care nu primeste niciodata porunci. Nu s'a vazut niciodala
Domnii romani la (Bebe sau la incoronari, niciodata nu iscalesc un act regal, cum o fac3 totdcauna voevodul Ardealului, Banul de Macs6; rar ii ved3 cineva facand drum pentru
a-si primi feode1.3. Trimet tributul, si Statul suzeran, care in
astfel de conditii traieste $i se desvolla, e multamit. Dar el
nu poate opri ca din vreme in vreme sa. nu se intrebe nimic
de da.nsul, s i se intoarca spatele i O. nu i se trimeata tensul.

Cad Statul unguresc apara de o pulere uriasa in noroc $i

slab ca un copil cand nu este norocul. In fond (wesentlich)
fiscul ungar este acela cu care Tara-Romaneasca e in legalura 1".
1 Anfange, p. 25. $i e1 considera singura suma ce se aratA, nu ca
un tribut, ci ca o despAgubire de rdzboiu; ibid. Se dd citatia, asa
de interesanta, din Heinrich von Milg lin (Kovachich, Ungedruckte
Stiicke, p. 92): darumb fur ewr Arbeit wit ich euch geben siben

266

Ctitoria independcntl

E doar vremea cand Impgratul Sigismund va cere tribut de

la regele Angliei.

Pe la 1386 Inca
avem un hrisov al lui, dar fals datat,
din 1387"1
Mircea -Voda 2 urwase lui Dan, fratele sau3.
Nu treceau decal patine luni de zila $i Sigismund die Luxemburg, fiul, crescut in traditii imperiale, al lui Carol al
IV-lea, new al Bckmiei

si Imparat, lua in casAtorie pe mostenitoarea Ungarici, Maria. Legtlurile, impuse de imprejurgri, intre aces!" doi oameni vor domina, timp de treizeci
de ani aproape, viata dunIreana exercitand o mare influentg
asupra Intregului Sud-Est european.
Gel d'intaiu act sigur de la Mircea, pentru salul Jib lea,

dat mInAstirii Sfinlei Treimi, deci Cozia, la 4 Seplembre 1390,

aduce ca marluri, firesle, pe Nicodim si pe calugarii lui: popa,
deci icromonahul, Gavriil si pe Sarapion, pe Vladislav vornicul, viitorul Vlad-Vodl de la

pe Bars, pe Roman,
al arui nume aminteste imprumuturile moldovenesti de la
Rug

1396,

pe contemporanul Domn al Moldovei, pe Mandrieica

Truta, pe Vlad, pe Dan, Dan ciul (Hume domnesti , pe Oancea, Mogos si Cristian4; nu exists
si

(de la Medru, Dumitru), pe

un logofat 5.

tausen Mark und wil mich Tzerung und Allez dass dartzu gehort
lieplich vertzeihen und will auch ewrn Tzins geben all Jars, als vor".
1 $i la Stoica Nicolaescu, in Buletinul Museului Municipal Bucure$ti, p. 315. V. Onciul, Titlul lui Mircea-cel-Beitran $i posesiunile lui,
in Cony. Lit., XXXVI, pp. 51 si urm., 731 $i urm. Cf. $i aothlasi,
Mircea-cel-Bdtran, in Mem. Ac. Rom., XLI (1920-1).

2 Un Milcius censor" in Dalmatia; Jireiek, Bedeutung von Ragusa.

3 V. Chalkokondylas, I, D. 73. Se credea cl Dan ar fi fost ucis
de boieri: avvadvreg zleivov ray neddev Tveavveliovra &min); dar e de preI. Minea,

fe,rat sensul clasic ,.a inlatura. Pentru data de 1387 v.

Din trecutul staptInirii roman,,sti asupra Ardealului, Bucuresti 1914,

p. 16, nota 3; I. Minea, Politica lui Sigismund, p. 9, nota 5. Starea
tulbure de la 1387 se invedereazg, observA d. I. Minea, si ptn
lipsa Mitropolituhti muntean .i a celui de Varna, de la sinodul din
Constantinopol; ibid., p. 16.
4 St. Nicolaescu, /. c., p. 303.
5 Logoiltul se intalnete si in Muntenegru; Jireek, in Arch. f.
slay. Philol., XXII 1902), p. 198, nota 1. Cf. $i C. C. Giurescu, in
Contributiuni la studiul marilor dregettor'i Fn secolele XIV $i XV din
Buletinul Comisiei Istorice a Romeinici, V: excelenta lucrare de doctorat, foarle amAntintitl ; Noi contributiuni la studiul marilor dre-

Fig. 49.

Ruinele Coziei Vechi

0 lame politica asezatI: Domnia Terii-Romaneti

267

Noul Domn apare, prin anii de liniste cari au fost Inlrebuiniaii, in Ungaria, pentru asezarea noii stdpaniri, Inainte
de toate ca yen ortIndaitor, care strange in jurul sau o Curie
si da o forma definitive. Injgh.ebdrii Domniei pe vremea and,

In twit Europa, forme noud se impuneau. Dar nimic in

dalinele de la not nu aminteste pe acclea, asa dz., precise,
pe care Stefan Dusan le-a luat in mare parte de la Bizantini I.

Deci, de la Inceput un Domn 1ncunjurat.

In documental pentru fiii lui Batea la Micitiraie (name ca
Negolin, Coman, Nan), apar ca marluri: Vlach, Boian, Stoica,
Zorza Stolnic, Aga, Voicu, Stan, Radu Berivoiescu 2. Dar nu

e un Agd, dupA noua model turceascd, ci acesta e numele

unui boier, si, ca dregdtorii, un Slolnic. numele lui Zorza
pare sd arate un strain, Italian.
In actul lui Mircea pentru Tismana, cu Inlarirca daniilor de
la Radu si Dan (1392 , dand cdlugdrilor burdufuri, cascavale,
cergi, postave, varsii, cu pomenirea mamei, Calinichia, se po-

menesle atragerea la Domn a unui Sas, Cip Hanos", care-i

face Domnului case" Wean sat: castle lui Cip Hanos ce le-a
ticut nowt la BrAtila". Strainii ca acest Hanos Cip Csip) erau
deci atrasi pentru luicrul la Baia-de-Arama in vederea monedei

ce se batea3. Tot acolo si alt strain castigat, despre care pe

larg, am vorbit mai sus: Dumitru Ddbacescu, din Doboka,
Dobaca, care face si salmi pc numele sthi4.
In acelasi an, prinleun act pentru Cozia, careia-i del Calimanestii si multe allele 8 Ianuar). Mircea. apare acum cu
o adevdratti Curie: doi Vlddici, Antim Mitropolitul si ,Mitropolitul de Sevcrin" (CHKEplitiCKIH), din cealaltd tart, Atanasie,
apoi Gradislav egumenul, Slanild, Dan si, pe langd aoel Vladislav care-i va fi rebel, un IIanea, un Altman, strainul Bars,
Danciul, Milco, Vancea, Aldea, un Danisor protovistier, un
geitorii In secolele XIV $i XV (de fapt qi mai larziu: insemne, porturi,
venituri, conditli de numire si demitere, etc.), Bucuret4 1925,
1 Stoica Nicolalescu, Bul. Corn. Man. Bac., 12, pp. 324-5.
2 In Cron. numismatics $i arheologicd, XI, pp. 103-4, 154-5 (P.

P. Panaitescu, duped douii inedite): Casele lui Ciop Hano de la

BrAtila, zeciuiala din amnia", la 1392.
3 St. Nicolaescu, 1. c., pp. 306-7.
4 Cf. Flessler-Klein, Gesch. von Ungarn, II, pp. 278, 384.

268

Ctitoria independentA

Popsor Vistier, un Serban Stolnic, un Bratet, un Costea pioearnic", un Ghinea Pitar, un Eni Spatar, un Lubas pivnicer,
un Filos Logofat 1.
Nu apace Inca seful oslii, statornicul, luat de peste Dunare2. E de semnalat parlieiparea strainilor atrasi din [Date
parbile, pe langa DAbac..scul, mmtenit de la Vladislav prin
casatoria lui Alexandru cu Clara: Bars 3, Lubas, cu Film,
Philos bizantinul. Apoi avem complectarta Curtii, cu un Ban,
cu um Mare Vistier si un Vistier mic, cu tin Logofat, care e,
se pare, numai scrillorul actului, cu un Pitar, un Spatar si
un Paharnic.
Vedem in numele prolovistierului 4 si in acela al picearnicului (pincerna), luat de-a dreptu' din 'atingle, sintesa litre
influenla bizantina, hotaritoare, si aceia a unei Ungarii din
care principatul nu se desfacuse ca sa-i lea si tot sisbemul
de dregatori. Dar In forma diplomatica a actelor lui Mircea

nu e nimic care sa arate adoptarea tipului latin de peste

munte, de si pana la capat Mircea va avaa catolici din Ardeal langa dansvl, ca un Marlin la 1415, Ru.si, ca Stoica
Rusul, oameni de pesle Dunare din regiunile de amestec
Cu lalinii, ca ace[ Baldovin, cu numele, ramas la Bulgari, al
Impamtului latin din Constanlinopol, prins, intemnitat si omorit
de dansii. Un Vasia
de la Vasile, dar in forma ardeleana,

de unde Vasil din Fagaras si nobilii maghiarisali Vass de

se poate adaugi la ei 5. Si numele de Micul la 1415
e de pus in legAtura cu forma maghiarisata, aUtt de deasd,
Miko. In Utmes din aoelasi an nu e greu a se recunoaste,
ulds, ungureste: c..1.111tor 6. Nici Ca'rslian7, nume des la Sasi,
nu e din dalina noaslra.
La 1399 aflam pe Banul Radu, pe Logofatul Baldovin, pe
Vega

1 Stoica Nicolaie,scu,

1.

c., pp. 301-2.

2 Nume ca Pulcouti, de la pule, palc, arata o veche randuiala

military a palcurilor (Hasdeu, Arch. 1st., 1n, p. 97, no. 133; originalul la Veneliu, o. c., pp. 18-9).
3 Un coute Bors in Ungaria 1222) Marczali, o. c., p 395 (pecetea lui). Numele e cuman: Bors. V. mai sus.
4 Si ibid , in pp. 320-1.
5 Stoica Nicolaescu, 1. c., pp. 301 -2, 322.
6 Ibid., pp. 320-1.

7 Ibid., p. 303.

moo

pri4Ori

ie0do_

lilt- fiertTilni

ir r.

,..PPEED

tor

.1

c\

-"F
1

-4

In
ma

CF',.
e
.

Fig. so.

Mircea I-iu si ammo* Mara, dupe fresca de la BrAdet.

6 lum6 politica aezata: Domnia Terii-ttornane*li

Visticrul Manciu 5i ajuborul de Vislier erban

2dd

un numar de

boieri !Ara tillu, ca Dragon., Stanciu, Eul unui Barbu, cu

nume venetian venit prin Sarbi, un Gostean de la sl. gost,
catuia i se zice eel Negru, un Bea iota (de la beal, alb)1.
Boierii citati ca marturi sant In adevar de laid. Cand Dom-

nul e pe drum, chiar data ei II Intovarasesc, dar nu se tine

jude!, orice marturie lipseste2.

Avem deci o Curte gata Inca inainte de 1100. Mai tarziu

se va adaugi doar Comisul, un comes care a calaloril pe la
Bizantini 3. Pincearnicul devine, pe romaneste, un Paharnic 4.

La vre-o zece ani de la moartea lui Mircea, Dan al II-lea,

are, cu un Logofat grec, Sarandine (din Saranta, Santi Quaranta), un Vornic de tail,. Badea, un Mamie, un Spatar,
un Stolnic si acest Comis5.

Pentru hotarnicii, pentru cladiri, pentru adunare de provisii, Domnul poate Insarcina Insa pe oricine: e administrarea
prin delegatie.

Din trecut-ul secular se pastreaza juzii. Un jude de Jiiu

(sdde(u Jiliu) apare la 1406.
Concep(ia fundamentalci in domeniul fiscal e cea a vie(ii
monenefti strcivechi 6. Cum Romanii din Ungaria dau regelui

Ungariei o oaie din cinzeci si, do sigur, undo sant plugari,

o dijma din produsele campului, aiurea tale o blana, cite
o piele ca perches pe dc-asupra7, Domnul muntean iea dijma

de la oi, porci, albine, de la gran (gdletdrit), de la yin

(vindriciu; sufixul iciu '1,n lot de it, ca la albindrit, elc., e
1 Hasdeu, Arch.
o. c,, pp. 18-9).

1st., Ix, p. 98,

no. 133 (originalul in Venelin,

2 Astfel la Mircea in 1406; Hasdeu, Arch. 1st., 1.1, p. 98 (originalul

la Venelin, o. c., pp. 22-3).

3 Stoica Nicolaescu, I. c., p. 322.
4 Hasdeu, Arch. 1st., I1, p. 73.
6

Ibid., p. 98, no. 134 (originalul la Venelin, o. c., pp. 22-3).

1st., Il, p. OS

Un jude de Jiiu pentru hotarnicie; Hasdeu, Arch.

(originalul la Venelin, o. c., pp. 22-3).

6 Cf. C. C. Giurescu, Organisarea financiard a Tiirii-Romiinesti in
epoca lui Mircea-cel-Bcitran, in Mem. Ac. Rom., 1927 (lucrare clara i
bin ImpartitA).
7 V. situatia de la Orade, mai sus.

270

ttitoria independenta

unguresc), de la branza, de la fan. Se ieau apoi amenzile,

nu In bani, ci In cai (de uncle dublul tate les al cuvantului
gloabd). E dator, In sfarsit, oricine sa ajute drumturile drer
gatorilor domnesti, prin caii de olac", boii de carat", rqmasita, cum o arata cuvantuil de olac", din vechea ordine cum ano-t areascA 1, $i nevoile Curtii.

Birul nu poate fi dec.at in legatura en haracin/ pentru Turcii

(de la 1418). Steangerea e In sama juzilor, globnicilor

si

birarilor 2.

Orasele-si pastreath carmuirea Indatinata, cu juzii si oar garii tor. Pargarii trecusera 5i la Sarbi; astfel purgari din
Novobrdo 3: e chiar Intrebarea dae6 n'a venit la not cuvantul
pe ae.easta tale.
Nume ca M6dric ca si Tuta, ca Oancea4 arata caracterul

Inca popular al acestei Domnii sprijinite pe vechile judete

teranesti.

Dar, ca si In Moldova, joaci un rol boierul cu mosie si de

mosie. Astfel, In fata cu Moldoveanul Ceartorovschi de la
Ceartoroaia, Osim pe Dragomir de la Segarcea5.

Ca 5i boierimea, Cara Intreaga, In satele ei, necontenit Inmultite, e primitoare.

Sintesa olteana se vede astfel 5i in numele satelor acestota
din vremea lui Mircea. Sc Int'alneste sufixul sarbesc -va( sau
-yet (Miclusevat, Gardanovet), sufixul -ilo (Curilo, ca in numete Tarului bulgaresc Ivailo , rAdacina chiar fiind une on

sarheasca, ca in Gardan, alle on ungui-easea, in Miclos 6,

G6sim si sale de veche origine slavorta, ca Harsova, Plostina,
Leurda (ca aceia din Dorohoiu), Sagovg.tul, IarcovAtul, Terovatul, Jidovstila, Varovnicul, Plostina; Ceaurii au un nume
turanic. Allele sant de origine pastoreasca: astfel SIlcioara,
Cireselul. Pe cand de oblirsie mosneneasca e Turcinestii, al
1 Privilegiul lui Mircea din 1399, la Hasdeu, Arch. 1st., It., p. 97,
no. 133 (in Venelin, o. c., pp. 18-9).
2 Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 73.
3 Jimdek, in Arch. f. slay. Philol., XXII (1910), pp. 193, 195, 198-9.
4 Stoica Nicolaescu, I. c., p. 303.
5 Ibid., p. 322.
6 Ibid., pp. 331-2.

0 1ume politica aezata: Domnia Terd-RomanWi

2itl

lui Pesticiu, si la ocupatia locuitorilor yin Podcnii. Este si

tale un sat non'.

Teranimea rAmAne libera, si boierimii nu i se cer sacrificii.

Venitul de capetenie ii vine lui Mircea de la vami: Vadul

Cumanilor, Gernmea", care poal- fi Turnul Rosu2.
Distinctia sociala pc clase se face insa. Astfel in actul pentru
staretul Sofronie de la Cozia se osebeste, cu privire la daniile

ce ar veni manastirii, intre boier, sluga Domniei Me le", si

vechiul proprietar liber, cneazul. Supt teranul neliber foarte
rar e Tiganul .
Astfel, duped trecerea pe tronul muntean a lui Radu, care se
infatiseaza Indoielnic, cum am varut, in uncle stiri apusene4
si care pentru tarn e mai ales ctitorul de la Tismana, Domnia

lui Mircea inseamnd realisarea unei not sintese ronteineW

Ea cuprinde si elemente balcanice. Numele mamei, Calinichia, e greoesc, sarbesc al sotiei Mara 5, pe care apoi un
act al lui Mihail, fial ei, o arata venind din Ungaria, uncle
se retrasese, poate fiind in viata sotul ei 6. Mirma insusi e
lircp (de la Marcu,patronul Venetiei, nume purlat de slit -,
panitorul de la Avlona-Valona, pe coasta Adriaticei). Vullurii
bizantini vor fi cusuti pe cnemidele marelui Domn in resca

de la Arges. Dar formele complicate si ambitiile inane ale

1 $i Patietii pe Taslaul Sarat; Hasdeu, Arch. 1st., II, p. 116, no. 164.
2 Stoica Nicolaescu, 1. c., pp. 320-1, 327.
8 Patruzeci de salae (4enmA10, de Tigani, in privilegiul lui Dan

al II-lea pentru Tismana; Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 20.

4 V. mai sus.
5 0 Inrudire, intre Radu-Voda i dinastia Serbiei e pomenita in
cronicile sarbeti. Fata lui Lazar al Serbiei, Elena, iea pe Sandali,
potens vir, dominus Sandalius, voievoda Bosne"; Dummler, Die
eilteste Geschichte, p. 165. Pentru cantecul de iubire" al lui Stefan
Lazanevici, Stanoievici, La civilisation du people serbe an moyendoe, p. 21. V. i Lenormant, Tures et Montenegrins, Paris 1866,
p. 283: Ecatietrina, fiica lui Gheorghe al III-lea, Cernoievici, sopa
lui Radul, Domnul Valahieti". Pentru Calinichia, i Stoica. Nicolaescu,
c.0 pp. 334-5, 338-9. 0 Mara in Moldova; I. Bogdan, Doc. lui
5tefan-cel-Mare, I, g. 449.
1.

6 Stoica Nicolaiescu, Alexandru-Aldea, p. 7, nota 2: Cand a venit

maica Domniei Mele In luna lui lunie 22, anul 6926, indiction 11".

X92

Ctitoria independent

terii abia formate uimesc: pe vremea lui Mircea omonirnul

sau din Valona iscalla numai cu cruceal.
Martin, Bors, Dahace$tii, Ciop Hanos cu minele lui Inseamna

legaturi cu Ungaria, cu acel rege Sigismund care in Icest

moment n'are alte griji decat cele unguresti, alta datorie deck

a apararii contra Turcilor, pentru care va chema in ajutor

cavaleria francesa, de care a Post asa de legal in toalit viata,
ca mastenire de la tat' l sAu, Carol al IV-lea, $i care $i
alergase spre el, prin Incercarea strIlueitoare a contelui de Eu.
Chiar Intre luplatorii de la Nicopol, din diferite provincii
de limbs francesa, e $i bastardul de Savoia, fiul contelui
Amedeu al VII-lea, care ducea un grup de vre-o suta de
cavaleri: el fu printra prisonieri Si Amedeu al VIII-lea irebui sa-1 rascumpere 2.

Vorbind in actul pentru Tismana din 8 Ianuar 1392 de episioopul sail de Severin, aoeasta inseamna ca Mircea a avut, a
doua zi dupe infrangerea cra$tinilor, dar $i dupe moarteal
Sultanului Murad la Cosovo, in c.ampul Mierlelor (1389), Banatul.

Oastea mare" $i cea mica" ale lui n'au corespondentul

for la Bizant, dar ele par a corespunde banderidor", bawd&
relor introduse de Angevini In Ungaria, cu. le grand 0 le
petit ban de acasa (dar e adevAirat ca bandos se intalnege
Inca din veacul al VI-lea pe malul drept al .Dunarii).
Pentru a pazi Dunarea de surprinderi, se alcalui, de fapt,
un inceput de oaste permanents, care e cea mica". Se peme-

nege data de astfel de chemAri pentru a doua: numai o

oaste sd face Domniei Mele3".
Mircea nu urmeaza WA. pe Stefan Duggan creindu-$i o garde

strain'. Apdrarea prin singurii fii ai (erii e un principiu de

bash la Ronani fi singurul folositor. Numai de la Dan at
II-lea la Munteni $i de la Petru-Voda (Flares) in Moldova
Inainte s'a Incercat amestecul strainilor cu plata.

Partile aoestea de la Severin ant locul unde se Intalnese trei tern: $i Lazar al Serbiei, apoi hiul lui, Stefan, fac
Jire6ek, Staat v. Gies., III, p. 64.
Victor de Saint-Genis, o. c., I, V. 385 $i nota 1.
8 Stoica Nicolaescu, /. c., pp. 324-5; v. $i ibid., p.
Bogdan, In Mem. Ac. Rom., XXVI, 1903.
7

318. Cf. I.

0 lume politick asezafa: bomnia 1erii-13omAne01

273

danii Voditei si Tismanei la 1391, fdra a pomeni pe Mircea.

Dania banului Lucaciu la Tismana e a unui Ungur1.
In starsit, presenta lui Mircea la Giurgiu In Maiu 1399 e
sigur In legktura cu Intkrirea acestui oras ca bask de apkrare
contra unui nou attic din partea Turcilor 2. Intitulandu-se: de
sine stkpanitor", pe langd. Mare Voevod" si Domn, el se presinta ca stapartind", si numai din darul lui Dumnezeu", pe
langk a sa Ungrovlahie, numitk astfel bizanlin, 5i pkrtile
-de peste ululate", iar peste Dunkre tot malul pkna. la Ocean",
deci Vicina Ii Chilia, oeia ce se va numi Basarabia",
adaugindu-se In deosebi dominatia asupra Silistrei 3,

1 Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 17.

2 Ibid., p. 20.
3 Ibid., p. 97 (originalul slavon la Venelin, o. c., ppt 18-9). V. $i
C. Aloisil, Dobrotici, in volumul comemorativ Dobtayea.

CA PITOLUL IX,

Luptele pentru stapanirea Dunarii

Mircea iniampind astfiel $i Ilona primejdie turceasca 1. Dupa

rectificarile d -Fui Babinger, Urcau moare la 1357, nu 1362;

Adrianopolul e luat, dupa eclipsa, la 13612. De la strecurarile
de pe la 1350-80 s'a trecut din partea printilor osmanlai la un
fel de lnceteirenire balcanied.
Noii veniti se dau dupa m )(la sarbeasca., ea insasi un Imprumut din viata cavalereasca de la Sudul Italiei. Pe cand In
Ungaria stapanirea an,gevina creiaza o lume de milites- viteji,
al caror nume it ieau cu mandrie Intemeietorii Moldovei,
Turcii, In epoca lui Baiezid, caruia-i place a fi intitulat Ful-

gerul." (Ilderim), In acelasi timp and Invata la imperialul

lui vasal din Constantinopol greceste, se mandresc ca sant
cilibii (celebti) si luptatori" (chirifgli)4.
Ciocnirile prime ale Turcilor cu Mircea sant deci In sensul

celor dintre caualerii francesi ,Si englesi in a doua perioadd

a Rdzboiului de o sutra de ani in Apus.

Mircea nu va fi nici dupa lupta de la Nicopol, si nici

pe urma cruciatei, cavalerul crucii din admirabila evocarc
J. Draeseke, Der Uebergang der Osmanen each Europa, in
Ne,ue Jahrbacher far das klassische Altertum, XXXI (1913).
1

2 V. Babinger, By.z.-osm. Grenzstudien, i Byz. Zeitschr., XXX, p,

i urm. (mai ales p. 413, notele 2, 3). V., de acelai i Autr

411

Siidslaviens Tiirkonzeit, Berlin 1927.

a

Pentru luarea Filipopolului die Turci, v. Buletinul oraului pe

1929, p.

22.

Scrisori greeqti alle lui Baiezid, in Niog `Ell.rivolothoov, V, p.

155 i urm. La Kaluiniacki, in Arch. f. sl. Phil., XVI, pp). 62-3, se
pomenete de lupta cu Ungrovlahii" a Turcilor, Mircea fiind Domn.
4

Luptele pentra stApanirea Dunarii

275

poetics a lui Grigore Alexandrescu, ci mult mai curand acela

care-si apara, ca In interpretarea lui Emincscu, saracia $i

nevoile si neamul". De fapt, cruciata era o opera catolica, ran
vazuta In ortodoxie. S'a spus ca episcopal de Zeitun, Sava,
si eel de Salona,
FrAncilor 1.

Serafim, ar fi chemat pe Baiezid "ontra

Totusi Mircea e Inainte de toate un Domn crestin, un slatornic ortodox, supt care nu se mai vede episcopal eatable
din Arges 2 i nici nu se fac jurIminte claire sfintii ocrotitori
ai Ungariei. Ca si Carol -eel -Mare mergand la Roma pentru
Craciun 5i Pasti, acest Suveran ortodox Isi face ispasirea postului la manastirile ctitoriei sale. Astfel, la 28 Mart 1415, It

vom gasi Intre vechile ziduri ale Coziei, privind la vulturii

sarbesti, de un Imparatesc Inteles, de pe zidurile frumos randuite Si Impodobite3. Si Mircea Insusi Isi povesteste dm-nal
la Sigismund, cu popas la manastire: plecand Domnia Mea
In anul 6915 (1406 , iNoiemvrie 15, pentru a ma Intalni cu
Craiul In Severin, am ajuns la ..aceasta manastire Tismana
cu toti egamenii 5i cu toti boierii Domniei Mele" 4.
Atunci, peste sapte ani de la actul din 1399, se pastreaU
In titlul lui Mircea acelasi cuprins de stapaniri, dar cu precisari: pe langa malul stang al Dunarii sant acum partile
tataresti" (v. Tatarii de la Cetatea-Alba, precum si DimitrieTimur, printul Tatarilor"); Amlasul si Fagarasul figureaza

$i In starsit el iea si titlul de domn" (gospodin) al Barad

Severinului" 5.

Legatura lui viitoare cu Tamil poale fi la el insa o alianta,

o prietenie, niciodatici o legclturii de familie, sojia lui Lazar de
la Cosovo, Milita, apucase a da lui Baiezid pe fiica ei Olivera 6.

Asa ceva nu s'a facut la not ptina in zilele Chiajnei (pecolul

al XVI-lea),
si in acel sing,ur cas.
1 l'aloyog Ilagvaaaoil, X2 (1914), p. 310

6 Gheorghe episcop ergen.", numil la 1394 in locul unui Nicolae

care nu se constatA la Ar@a, nu poste fi de aici (cf. I. C. Filitti,
In Rev. cat., II, p. 363 i urm., i Auner, ibid., p. 443 .
3 Stoica Nicolaescu, 1. c., pp. 320-1.
4 Hasdeu, Arch. 1st., IA, p. 98, no. 131 originalul la Venelin, o. c.,
pp. 22-3).
5 Ibid.
6 Jagie, Ein Beitrag, pr. 89.

276

Ctitoria indepencientA

Am mai spus, ca, de sigur prin interventia lui Petru, Mo1doveanul, Mircea, care poarta titlurile de Fagaras si Am las,
de Severin, uncle scriitorul polon al actului de care e vorba
11 presinta ca simplu conte, pe cand el I i zice Ban[us]
de Czwrinoi`, pe Lang despotatul lui Dobrotici (Dobradicii)
si stapanirea Darstorului, pe care-1 preface In Darste (Tristri),
ca-si cum n'ar fi vorba decal de o simply piva, devine aliatul
lui Vladislav, dar ca rege al Ungariei, nu al Poloniei, contra
oricui, aoesta Thud dator a-i da acelasi ajutor, pomenindu-se,
In deosebi regele Ungariei. Actu1 it Incheie trimesii lui, la
Lublin 1.

Pe cand deci se dadea in Balcani lupta de la Gosovo, asupra

careia se va reveni mai departe, in alte legaturi de istorie

general, boierii lui Mircea, Manea 5i Roman Herescul (He
ritzky") condusi de Dragoiu, maresalul" lui Petru-Voda la
Radom, la Curtea lui 'Vladislav, 5i I.ncheiau acest tratat prin.
care Domnul muntean, din parle'i sa, se Indatoria flra reserve
sa-1 ajute pe rege contra cumnatului Sigismund, fat.1 de alti
dusmani ai Suveranului lituario-polon, Mircea. Rind liber a-si
indeplini cum va lntelege datoria de amic". Rarnancau s se
schimbe angajamentele reeiprooe la mijlocul postului sau o
s6ptamana duple aceia. Ambii Domni sant intitulati principes
5i domini, pe rano. calitatea for de voevozi, unul s,transalpin"t,
altul moldovenesc". Nimic nu arati vre-o dependen(ii feodalc12.
In acelasi an gasim pe sora Hedvigei, Maria, la Timisoara P.

Dar sotul ei era asa de stramtorat Incat cu cateva luni

Inainte trebuise s puie zalog fatg. de nepotul Iobst Marca
Brandenburgului.

In 1389 Insa Mircea caulk sit-ai recapete libertatea de actiune. Roman se Intoaroe, data aoeasta cu un Radu Gadky"
(Gotta? si, adunandu-se la Suceava cu doi delegati poloni,
ei introduc in confirmarea tratatului clausa, scazAtoare pentru
regele prieten, OIL In cas de razboht al lui Vladislav cu Sigismund, trebuie sq, i se aline, lui si boierilor, motivul, aprobal
1 N. Densusianu, 1. c., I, pp. 322; Zimmermann-Werner-Willer,.
II, pp. 642-3, no. 1245.
2 DupA leditiik lui Dogiel, Fejer (o. c., X8, p. 297), Laurian $i BAlooscu, Magazinul istoric, I, pp. 329-31 resumat in Materialeleci lui
Ulianitchi, p. 3 , in N. Deinsusianu, 1. c., I2, Pp. 315-6, no. ca..-vm.
3 Ibid., p. 316, no. cmAx.
o. c.,

Luptele pentru sthpanirea Dunarii

277

si de Consiliul regatului. Miroea are dreptul sa Impace pc

regele polono-lituan cu cumnatul lui, faro mitear sd-1 iconsuite. Cine din parlile contractante se InclepArteaza de la
lndatoriri poate fi adus cu sila Inapoi la ele. Se prevede o
ratificare 1.

Actul e numai din partea solilor munteni, cari au infeles

lucrul asa 2. N'avem dovada accoptarii, care ar ft lost impo,
sibild, de cealalta parte.
In schimb, In actul din Septembre 1387", care, cum am
spus, nu e, de sigur, de la accasUl. data3. Mircea aparea ca
stapan al Amlasului: e vorba de o donatie cu totul noul. Ea
pare a fi fost mai mull un domeniu personal, pentru casul de
nenorocire, ,cand ar fi redus sa Sc retraga In Ardeal; nicairi
nu se defineste Intinderea stapa'nirii. De un ducat de Amlas si
Filgaras" nu poate fi vorba, si e mai molt ea I.n.cloielnic ca el ar
fi avut de fapt acele frumoase sate rom'anesti de supt munte,
in jurul Sa i tii. Sasii din Sibiiu, de can fa.'ra Indoiala Mircea
avea mare nevoic, nu 1-ar fi Ingaduit niciodata la portile lor.
Pe cand la Fagaras era cetate, zidita din capul locului chiar,
de Vladislav, si acolo sta an parcalab, pe ctind acolo se colonisasera boieri pe cari-i trecea in revista comandantul din

cetate, pc cAnd trebuie O. se fi ridicat si biserici, pe load

carora cant cele de astazi, pentru. regiunea Amlasului Ins llst

Onciul credea ca nisi vorba n'a fost de cedarea puternicului

si bogatului sat 4
n'avem nimic din toale acestea.
Inca la 1388 cAnd se incheie un armistitiu Intre cei doi
gineri ai lui Ludovic5, Mircea trebuia sd fie Si mai Itultor
aminte fa(d de ce i se putea gall de peste munte.
Ibid., pp. 323-4, no. ccLxtv (15 Novembre).
2 Mirce,a. li e dominus noster graciosus".
3 Cf. Inca Iorga, Chilia $i Cetatea-Albd, p. 61, nota 4. Incercare de
expdicatie, ibid., p. 64. Cf. Onciul, Mircea cel &Wan, 1918, p. 17,
nota 3. Nu Inte,legem prin ce ereditate ar fi putut sa aibA Mircea,
1

de la Inoeput, perile tAtareti", ambele maluri ale Dundrii pans

In Marea-cea-Mare i Silistra. C5 se poate admite doar pentru 1390,
adeasta se .datorete imprejurarilor, 'pie care le vom lamUri IndatA,
urmarind raporturile cu Turcii. Cf. un act al lui Mircea pentru
Cozia (20 Maiu 1388), in Foaia soc. Romdnismul, II (1871), pp. 29-30;
Hasdeu, Ist. critics, ed. a 2-a, pp. 129-31.
4 Con'. Lit., XXXVI (1902). p. 743.
5 Cf. Huber, Die Gefangennehmung der Koniginnen Elisabeth and

278

Ctitoria independentA

La 1390, Sigismund I i Linea _Inca parcalabul In Severin 1,

si-1 vedem dan d diplome tot din Timisoara2. El face a se

uumi de Papa un episcop de Arges, legat de Kalocsa, In

persoana unui Carmelit, Francisc de S. Leonard3.
Mircea avea Inca In acel moment alte griji la acest hotar
unguresc. Caci pe la 1390 gasim raseoala din Banat a lui
Ladislau $i Mihail, fiii lui Dan, evident Romani 4.
Pe cand ochii lui Sigismund sant Indreptati catre Carpatii
munteni, astliel de lindatoriri ca acelea cerute de trimesii lui
Mircea nu le putea lua, regele Poloniei. Deci, de Sfintii Petru
si Pavel 1391, la Liov, se Inoieste numai vechiul act, adaugindu-se

ca.

Mircea va Inlatura pe oricine din ai sai se va

Impotrivi regelui. Roman si Radu, poate desavuati", nu mai

sant acei cari pun pecetea, ci vechiul Manea si un V&lcu
(Volculus). Domani muntean iii iea In aceestd singurd confirmare solemner titlu le toate: cu mila lui Dumnezeu Voevod transalpin, herteg de Fagaras si Amlas, Ban (conte") de
Severin, domn al Drastorului Si despot al pamanturilor lui
Dobrotici, etc." 5.

Intr'un act de donatie pentru niste boieri fagitraseni, el

poarta un titlu maret, care trece peste existen(a unei Moldove
osebite: noi Io Mircea cu mila lui Dumnezeu Domn i Voevod a toata Tara-Romaneasca, de la Munte pang. la hotarele
tataresti i vesnic stapan al Teri..". Vom vedea ca In acest
Marie von Ungann and die Kampfe Konig Sigismund's gegen die
neupolitanische Porta and die ubrigen Reichesfeinde in den Jahren
138 ;4395, In Arch. far astern Ges"h., LXVI, p. 507 qi urm.; Onciul,
Titlul lui Miroea- cel- Batran, in Cony. Lit., XXXVII (1903), p. 221.
I N. Demusianu, 1. c., 12, pp. 327-9, n-le CCLXVI-VII.
2 !bid , p. 330, no. ccLxvin. Regina Maria acolo; ibid., p. 332, no.

ccr.xxr. Sigismund a0eptat acolo; ibid., pp. 333-4, no. cctxxiv.

3 Ibid., p. 339, no. ccfArc.
Ibid., p. 458.
5 Myrcius, Dei gracia Woyewoda transalpinus, Fogoras et Omjas
dux, Severini comes, Trestri dominus ac terrarum Dobrodicii despotus,
etc"; ibid., pp. 334-5. no. ccLxxv. Pe pecete numai ,.Waiwoda transalpin[us], Ban[us] de Czwrinio". Deci scrisoarea lui Nicolae Perenyi,
I

Ban de Severin, prin care cere imperios regelui Sigismund a se

plati macar in sare nobililor cc se aflA in aceste parr (ibid., p.
339, no. ccLxxix) nu poatfe fi din 1391, ci de mai inainte.
6 liasdeu, Arch, 1st., Ir, p. 98 (originalul la Venelin, o. c., pp. 22-3).

Luptele pentru stapanirea Dun Arii

279

timp Domnul Moldovei, care nu se ocupe. de Dunarea-de-jos,

Isi credea asigurata Pocutia. Aceasta Pocutie, cu cinsprezeoe
orase, represinta, prin targurile sale cereetate de toata lumea
din Imprejurimi, una din provinciile cele mai bogate ale iegatului polonl.

Am vazut cum, la 1382, regele se Ingrijia de Orsova2; o

navalire a lui Dan cu oaste puternica" la Mehedia, pomenita
i'ntr'o diploma de la, 1390 a lui Sigismund pentrui chenezul
Petru din Timisel, carula i se pierdusera atunci documentele 3
o explick.

Pans atunci, pentru Miroei, in urmarirea statornica a acelorasi finte, Turcii otomani Intrasera In socoteala une on
inlocmai ca si alte puteri transdunarene.
Politica anti- ungureasca a lui, pe care o vom mai Intalni
pana la conflictul cu Tamil, se indreptatia deci nu numai prin
mostenirea de la Dan, dar si prin actele de dusmanie ale lui
Sigismund, care-i va fi luat si Fagarasul, uncle, totusi, Domnul

facea, Impreuna cu fiul Mihaila la 1391, o danie unui egumen 4. In Banat regele rasplateste $i pe un chenez roman.
ca Bogdan din Muitnic5. Se daduse aoestei regiuni o organiCf. ,,Nos, Ioannies Mircsa, Dei gratia pa-incepts et vajvoda totius regni
Vallachiat, incipiendo ab Alpibus usque ad confinia Tartariae totiusque
Ilexrae Fogaras perpetuus dominus"; N. Densusianu, 1. c., pp. 341-2,

no. ccLxxxo. Numele boierilor corespund: gasim pe Vlad, pe Aga,

pe Aldea. In plus un DrAgan, un Grozea Moldoveanul" si un
logofat Haldovics".
1 V. I. Nistor, Die moldavischen AnsprOche auf Polcutien, din
Arch. f. ost. Gesch., CI', Viena 1910, lucrare de o mare bogatie de
amAnunte, intr'un larg cadru de istorie universals.
2 N. Densusiann,, 1. 'c.,12, p. 275, no. ccxiv.

3 Ibid., p. 331.
Ibid., pp. 341-2, no. ccLxxxo (Mlles, 27 Decembre). Danii ale
lui Mireea In Tara Fagarasului, I. Puscariu, Fragmente istorice, IV,
4

pp. 43-5, 45-9. La Severin Inca la 1387 Ladislau si Stefan de Losoncz,

lute formA curioasa, legata de Dalmatia si Croatia; ibid., p. 308,

no. ccxLvi. La 1388 gasim chiar un loan fost voevod de Severin";
ibid., p. 311, no. CCL.
5 Ibid., p. 347, no. ccxc. Oamenii din Caras, cu mosiile si oilLa tor,

supt un videspan si juzi ai nobililor; ib;d., pp. 346-7, no. ccLxxxix.

Cf. si ibid., p. 343, no. CCLXXXIII. V. si ibid., p. 304 (Jidova, Orsova),

Un SWan Banul, span de Caras; ibid., p. 285, no. ccxxvi. Juratii

asesori, doisprezece; ibid., p. 137, no. XcYIII,

1280

Ctitoria_ independenti

satie-care cuprindea .si judetele Sebes, Luloj, Caransebes psi

Comial 1, cu nobilii $i ,,magistrii" for 2.
In 1392, 5i in raport cu o expeditie la SArbi,

in regno Ras-

ciae", privil ca iprovincia sa s, Sigismund, rasplatind pe cei

care se distinsesera, hand steaguri, la cetatea ,1Borych ", ea
Nicolae Pertbiyi4, e intro nobilii de Cavaran5, numind Si un

41011 Ban, pe Zernere de Gerebenth" 6, apoi pe un DietrichiBubek 7, rude, a lui Emeric, Voevodul Ardealului 2. El se pi esinta
ea organ al crucialei relu,ate: la 1394 11 vom gasi in Tairda9.
In acelasi an Mircea, din parlea sa, scrie Perotilor en 4,vesli
bane din Ungaria", dcci el lsi fixase noua atiludine, *i Geno-

wesiilacestia trimeti din partea for un sol, platit ca bani mun-

teni, acei perperi de Velachia", ca sa ica informatii1G. Un

Ragusan, Pasquale de' Resti, era lasat sa treaca prin Cara lui
Mircea ca sit ajunga la regele Sigismund 11.

Dar, inainle de a arata cum s'a pelrecut o alta ofbnsiva

de cruciata, determinate de alianta lui Mircea cu Sigismund,
Lrebuie sa no oprim asupra disparitiei frontului roman", care,

de mai multi ani, nu mai avea nimic din raporturile asa

de stranse din vremea lui Petra al Moldovci.
Caci, de fapt. de mull legatura in Moldova. cu urmarile ei
in ce priveste Polonia, se clesfacuse. Petru-Voda murise, si
urmasul, fralele lui, Roman, Voevod moldovenesc Si -moslenitor a loath. Tara Romaneasca (AtAatik oyCEH BEMAt 1104101116CK01)

de la multi pane la termul Marii", se lega sirens de Vladislav

1 Ibid., p. 339, no. ocLxxix; pp. 340-1, no. ccLxxxl.
Ibid., pp. 833-4, no. cm.xxiv. Pentru Sebe, Lugoj i Mehadia,
ibid, p. 331. Casfolul Cugti i Romanii lui; ibid., p. 330, no. CCLXVIII.
3 Ibid., p. 344, no. ccLxxxv.
4 Ibid., p. 348. Cf. ibid., pp. 327-9, n-le ecLxvi-vn; p. 348, no.
2

CCLXXXI.

5 Ibid., p. 347, no. ccxc.

& Ibid., p. 350, no. ccxcu.
7 Ibid., p. 350-1, no. ccxcii'm.
8 V. n-1 urmAtor.

9 mid., p. 354, no. ccxcvm. Numai la 1394 de arata ca vacanta

13,4nia; ibid., p. 359, no. ccci.

no Tow, bete si fragm, HI, pp. 3-4. Un Giuliano di Finario, un

Gianotto Besaceia Wean pe atunci negot in aceasta tart; ibid.
11 Ibid.

Luptele pentru. sthpfinirea Dunarii

4281

si Hedviga, de ziva Epifaniei (5 Ianuar) la 13931. Se excep-

teaza, pentru ajutorul militar, Prusia, Lituania si ce este

dincolo de Craoovia". Nuinai 8n actul de Inclainare al lui
unui nou Domn, Stefan-Voda (6 Ianuar 1395), Moldova e
gata s lupte si dincolo de Craoovia si de Polonia cea Mare",
aceasta si cu chezasia boierilor. Se .iopneste a se-icaai wrbi
despre Pocutia, iar despre 'retina si Hmilov se va, discuta la
intMnirea cu regele 2.

Parksirea lui Mircea de Moldoveni se datoria deci acestei

not legaturi a lui Roman cu Polonii. In aoest act, el nu mai
vorbeste de area independents pe care .i-o va relua, data socoteala anilor, bizantino-munteana, nu da data de 1.392 Inteun
act intern din Novembre. Nu mai e nici mare" voevoc4 ci numai voevod moldovean", adaurgind, ca legiiimare,..6. e mostenitor", cum: i se zice si regelui, peste o Ward Romiln3ascci", pe
care si aid o margeneste Ontre Munti si termul Marti ", dar
redactarea cu forma toata Cara noastra valaber e datorita unui

pisar polon. Am vazut ca c gata sa ajute pe regele oriunde,

dar nu contra Teutonilor si Lituanilor, cari. acestia din .arma,
crau, tolusi, sit -i mananoe capul. Intariau Ttoti vitejii per cari-i
cunoastem, plus un Radu, muntean 3.
Roman avuse langa dansul, pe langa. vitcjii. Ioanas s1. Dragos,
pe alti Maramuraseni, ca Iuga, fiul lui Jurj, Stetco psi tratele,
Bratul. fiul lui Netedul, Stanislav Rotompan) si Dragoiu,
cel pe care Petru-1 trimesese In Polonia, Andries k(dupa. un-

gureste Andras) si Inca un Jurj, un Stravici (fiul lui Stroe),

un Vlad, un Gadea, un Grozea, un Costea 4, - west Gostea,
Dragos, Grozea s1. Bralul fiind Inca de la Petri] 5. Dint re acesta
trecura la urmasul sa,u, Stefan: Ioanas, cel Llama de Roman 6,
Si, cu el, multi altii. Vom fntalni apoi, dupa o perioada

de neoranduiala, in care n'avem dovada ca DOmnul era In1 Kaluiniacki, In Hurmuzaki, 12, pp. 815-6, no. DCXLVI; si la Costheliescu, o. c., II, pp. 607-8.
2 ibid., pp. 609-13, n-le 166-7 (facsimile in alhumkil Bogdan).

3 V. nota 1.

CostAchescu, o. c., p. 8.

N. Densusianu, 1. c., P, p. .297. Titlul de viteji" e dat odor

mai multi Intr'un act al lui Iuga; Costachescu, o. c., p. 23.
6 Ibid., pp. 7-8, no. 3.
5

282

Ctitoria independentA

cunjurat de o Carte ca aceia din 1392-3, pe cei mai multi

dintre ei supt acel Iuga, care trebuie sa fie continuatoral,
ca fiu al lui Roman, al vechii linii politice (nu e alt fiu al
lui Roman, care ar fi adeverit In Lean document citat de cornpilatia lui Stefan Logofatul I: Mihail, de fapt fratele Doam-

nei", Insemnat In actul de lnchinare al lui Stefan) 2,

La 18 Novembre 1393 Roman era Inca in Scaun la Suceava,

purtand acelasi mandru titlu de neatarnare si, larga btpanire si adaugindu-se un Stolnic cu mime ruses; lurk,
frate cu Andrias, un Banta, feciorul lui Barlea3, Avea tangs
dthisul nu numai pe cei doi fii, dar $i p3 mama, cneaghina"
Murata, care, ca transmitatoare do drepturi, trece Inaintea
tuturora,

pi,

ca o Intarire a acestei Domnii, pe nepotul de

sora, Stefan, care-1 va trIda si inlocui, pe boierii din 13924.

Domnul moldovean, cu care Mircea nu mai avuse deci aceleasi stranse legaluri ca si ca fratele lui, Petra, ca.zu si el In
Imprejurari obscure si umilitoare pentru un cm de o asa de
mare ambitie, care intinsese Cara in jos, pana la Roman si
pans spre limanul Nishmlui. In lupta pentru Podolia dintre
ambitiosul mare print litvan, varul regelui Vladislav lagello, si
dintre o odrasla a Coraiatovicilor, aoel duce Fedor pe care -1
pomeneste si lista de Domni a Mitropolitului Dosoftei in se-

XVII-lea, el flea greseala de a crede ea puterea

cea mai mare e Cu acesta. Trecand Nistrul pe la Hotin,
Camenita hind lituana, el Inainta pans foarte departe, la
Braclaw, si fu invins. Un partid de boieri rasturna pe stela
colul al

care se Infatisase ca Intemeietor de dinastie, cu fiii pe cars -i

botezase: Alexandra, dupa croul macedonean, si Bogdan, dupa
Intaiul Domn, dand tronul rudei sale Stefan 5.
1 Trompeta Carpcgilor, 18 Mart 1871.
2 Kaluiniacki, In Hurmuzaki, 12, I. c., p. 817.
3 Costachescu, o. c., pp. 13-4. Dania cAtre fiii lid Dragomir Albul.
4 Alt act din 2 Iulie 1398. S'ar pomeni in el $i Vladica Iosif. V. i
CostAchescu, o. c., p. 17.
5 Onciul, Titlul lui Mircea cel Bdtrdn, in Cony. Lit., XXXVII
(1903), p. 215, dupA IsprAvile moldovenesti In Polonia", Sprawi wo-

toskie w Polsce a d-lui

Al. Czolowki, Liov 1891, p. 12, si dupl

studiul despre Podolia al d-lui Prochaska (Podola lennern korony,

Luptele pentru stApaninea Dunarii

283

Indata Insa, fugar In Polonia, Roman e inchis Intr'un castel,

uncle se afla Inca la 1400, sand nepotul sau, Ivascu, fiul lui
Petru, care se considera ca adevaratul mostenitor, avand langa

el, ca tutor, pe un loaa, it lua pe mina ca s fie liberat,

dar numai daca nu se va Indrepta care Lituanul Svidrigailo
(Svitrigailo"), in care cas va reintra la prinsoare I.
Nu era vorba insa de o restauraa-e a celui cazut, cad acest
Ivascu, aflator la Beresti" In Polonia, se lega fata de rege
si fata de Vitold ca li va fi credincios daca va ajunge a-si
capata mostenirea, iertand si datoria polona fata de Petru2,
Pus mai probabil de Vitold, Stefan va ajuta apoi pe acesta
contra Tatarilor 5i va fi 5i el unul din Inaintasii de la Worskla 3. Si oeilalti boieri, viteji" si al(ii, tree la el, adaugandu-se
un Mihail Ivanis (sau loanas), un Roman al lui Costea4.

Inca din 1394 orice legIfura politica intre cele cloud' teri
romoneti incetase.
Ceia 'cc va lipsi ca actiune politica 5i razboinica, va putea
fi Insa suplinit prin tot ceia ce lega, in domeniul cultural si

economic, aceste donna form-3 ale vietii de Stat a Romanilor.

Roman, amestecat si rasturnat In conflictul polono-rus, fusese

lasat la o parte in calculele lui Mircea, si Stefan va fi atacat

in acest an de Sigismund, aliatul Domnului muntean.
Stim numai prin documente de aceasta expeditie care merse
1352-1430), in Mem. Ac. din Cracouia, VII (1895), p. 256 mie neaccesibile).
' Kahaniacki, in Hurmuzaki, 12, p. 819, no. DCXLVIII.

2 Ibid., pp. 820-1, no. ncxux. Ar fi doi Romani si unul ar fi

cel pomenit si de Poloni in 1394 (Mon. Pol., XV, p. 197). Cf.,
v.
cu trimetere si la G. Popovici, in Conu. Lit., p. 231, nota 2

$i Anul de la Martie

d. I. Minea, Pol. lui Sigismund, p. 50, nota 1

(cu trimetere si la Rem p. ist., arch. si fil., IV, 1i. 714). Si Monumenta Poloniae, XV, p. 199; semnalat de I. Minea, 1. c., pp. 47-8.
Soli din Moldova la 1393; ibid., p. 157 si urm.

3 DupA cronica ruseasea, ed. Danilowicz (1827), p. 217 0 cm

lituanA, ed. Narbutt (1846), p. 35, ca $i dupla Monumenta Poloniae,
VI, p. 43, $i Thieiner, Mon. vetera Poloniae, I, p. 769 si urm.,
Onciul, Dgtele, p. 10, nota 4; cf. I. Minea, Pot. lui Sigismund, p. 94.
Acei Vlad, Lucaciu Banul i ,,Giuzo" la cari trimete Vitold in 1400,
ar fi ai lui Mircea, dugs d. I. Minea, 1. c., pp. 97-8. Relatii ale lui
Vitold cu Moldova in acelasi an; Prochaska, Codex Vitoldi, p. 64.
4 liatu2niacki, in Hurmuzaki, 12, pg. 817-8, no. ricxmi.

'284

Ctitoria independentA

pang. la capitala Moldoveanului, regele suferind acolo o Infrangere, pe care cronica slavona a terii o pune la un Hindau"
neexistent 1, pe and nu poate fi vorba decat de Har lau sau

targul Bahluiului", unde, din curtile maicii sale (in curia

matris nostre carissime), Petru-Vodi daduse actul din 1384 2,

Sigismund venia in Ardeal pentru ca sa preintar npine un

nou atac al lui Vladislav Iagello si Domnul cel nou al Moldovei pare s fi venit din Polonia, unde regele-1 daruia cu
un coif 5i o platosa in Iulia 1394.
Dcci regele Poloniei ca$tig use, dac1t nu impusese chiar, pe
noul vecin moldovean, care i se Inching. la 6 Ianuar 1395,

cand vom vedea ca Mircea se mai lupta cu Turcii si cu

usurpalorul Vlad, cari-1 urmariau in munti,
promitand
domifului sau milosliv",
adiectiv care lipseste In :wild
lui Roman , ajutor contra regclui Ungariei", ca si contra Rusilor $i Teulonilor, dar 5i contra voevodului Basarabiei", ca dusmani ai regilului, si, ca sa nu lipseascN. mimic,
de 5i aceasta Insemna alta politica, si contra Turcilor si
Talarilor. Actul, citat mai sus, nu cuprinde nicio alta litulatura decal aceia de voevod al terii moldovenesti". Si acum

nu mai e nicio margenire a ajutorului, care se va da $i

contra Nemtilor" 3. Boierii inlaresc cu toga hotarlrea aceasta
invoiala, luand asupra-si sa stapaneasca sau sa 5i rastoarne
pe Domn, data ar incerca o alta politics 4.
Sigismund nu putea sa Ingkluie In coasta Ardealu1ui pe
acest om al cumnatului rival.
In mai mulle diplome regele-si descrie expeditia contra lui
Stefan. Ea a fost Intreprinsa cu putere insemn.ata, partici-

Vaud spanul Secuilor si pana si arhiepiscopul de Gran. In

Carpati se da o lupta grea 5i intranea In Cara e totusi ca-t
patata. La 2 Februar Sigismund da o diploma din faf a Cetatii
1

I. Bogdan se gandia la un sat Ghindauani din Neamt.

2 Costhchescu, o. c., I, pip. 4-5.

8 Kaluiniacki, in Hurmuzaki, I2, pp. 817-8, no. DCXLVII.
4 V. i Beckmann, Der Kampf Kaiser Sigmunds gegen die wer-

dende Weltmacht der Osmanen, Gotha

ziehungen Keinig Sigmunds zu Millen.

1902,

si

Herre, Die Be-

Lupteie pentru stapanirea Dungrii

28.5

Neamtului 1. Navalitorii merg pans la casa (lares) Domnului

dUsinan, care e silit sa-i calve cumantu1 fall de Poloni 5i

A se Incline 2, Cum pe atunci se Intalneste un act de la

Harlkn, unde era si un paralab, aceasta cetate a Bahluiului" e resedinta pe care pomelnicul Domnilor o numeste
faaAoink 3.

Imprejurarile din Muntenia reclamara Insa pe rege $i, dupa

plecarea lui, Moldova se va organisa, cu primele ei cetAti.
La 3 Ianuar 1397 Stefan_ da un document in care se wisest('
ca martur 5i parcalabul de Hotin, Stefan 4.

Am spus ca, farg. a cunoaste istoria lui Sigismund, a lui

Mircea rgmane neinteleasd. Cea d'intglu cris't ungureasd dusese pe Domnul roman In laggrul polon al concurentului la
tronul ungar. Numai can' d, la 1401, Sigismund va fi in lupta
din non cu un rival, Napolitanul care purta numele venerat
al Sfantului Ladislau si, intors din Italia, va fi prins, de douk
on rostindu-i-se depunerea, Mircea nu va avea altceva de flcut

decal, Polonia ca atare nepatand fi un sprijin, sI primeasd.

a da haraciu. lui Baiezid PIA a-si trimete Ins conlingentul
in luptele acestuia.
Pans atunci el fsi va Indeplini ultimo datorie fata de aceastd
cruciatii, pe care Sigismund o inscrisese pe steagul slim.
Dar supt raportul bisericesc, Nicodim Macedoneanul-, care
se asezase pe plmAnul regelui Ungariei la Vodita si la Tismana, care trece in Ardeal, la Prislop, si patrunde 5i In Moldova, la Neamt, prin opera alor sai, fiind, In vale, si la Cotmeana, de sigur poate la Snagov si la Tanganu, represintd.
1 SchOnherr, Az Anjouhdz tirtilcosei (Docurnente angevine"),
p.
422, la I. Minea, Pol. lui Sigismund, p. 54.
2 N. Densusianu, I. c., P, pp. 364 $i urm 382 si urm., 112 si
urm.; Iorga, Doc. Ard., I, pp. 4-5. V. si Turocz, la aceasta 'lath.. Cf.
Iorga, Studii si doc., VI, p. 624; I. Minea, Pol. lui Sigismund, p.
54, nota 4.

I. Bogdan, Cronicilie moldovone,yti,

1.

c.

4 Codex epistolaris Vitoldi, in Monumenta medii aevi res historicas

gestas Poloniae illustrantia, VI, 1882, p. 43. Fratele Mihail apace numai
In actul din 6 Ianuar 1395, algturi die fii nenumiti.

286

Ctitoria indepefidenta

instinctiv o opera die Imitate romaneasca peste toate &spar-

tirile de regiuni. Si aceasta pe o vreme cand Roman e de

sigur In Ungaria, magistrul" loan, fiul lui Simon odinioara
ban", care-si are iobagi si Romani" (Olachi) pe la Medias,
in 13851.
Oricum, cu ce se afla deci si dinoolo de Carpati, ambele State
romdnesti din secolul al XIV-lea fnseamnci iesirea la suprafap
a unor energii populare ascunse. Astfel, cum am vazut, pe Ling
alianta vlaho-cumana din secolul al XIII -lea , avem acum, In

domeniile aoesbea, ce se petrece, de la Adriatica, in senioria

albano-vlaho-sarbeasca a Zentei, Oita la Cavarna ciobanilor mocani, necontenit coborAti din sus, uncle se ridica Balica si fiul
lui Dobrota., pe harta Sud-Estului european, si de la Nicopol
si Silistra pang. in muntii Argesului, S,n satele ardelene de milites
ai Angevinilor, in Maramurasul de aproape autonomy stapanire

voevodala si in Moldova unde s'au coborit descalecatorii: e

aceiasi izbucnire de energie romanica, romaneasca. Peste cinci
veactri, in Renasterea dunareana, unity cu fenomene analoge

in Ardeal ca si in Macedonia, se va petrece In domeniul

national aceiasi manifestare de solidaritabe vitals.

Dar constatcim tot data capacitatea poporului romeinesc de
a in(elege, refinea i asimila elementele devenite volatile prin
marele distrugeri din jurul lor. Astfel si cu Armenli, din Armenia Mica a Ciliciei, veniti Intaiu la Caffa, de unde, pe

marele drum de comert tataresc", yin in Galitia, mai ales

la Liov, si de acolo se coboara la Suceava, apoi la Botosani,
Iasi si Roman. Ei Isi cladesc biserici de piatra In stil moldovenesc, !uncle aduc manuscripte de acasa. Pastrand lege si
limba, ei primesc porecle romanesti, ca Pruncul, Bolfosul,
Varzarul, Patru-Bani, $epte -Lici, Chicomban (Pica un Ban),
Lapte acru, etc., pe 1anga vwhile nume, ca Magardici (Sf.
loan Botezatorul), Goilav (Goliath), etc.
Aceasta unitate se simte, dcci, mai ales in domeniul economic,

prin noile drumuri: din Germania, prin asezarile sasesti

din Ardeal, elemente din sate si orase intarite, spre lumea
si

I Zimmermann-Werner-Muller, o. c., II, p. 598, no. 1200. Pe la

1390 Turdaqul, Gioagiul, Bintintul, sant pomenite in acte regale; ibid.,
I, pp. 621-3, n-le 1225-6. $i Olaherkes; ibid., pp. 436-7, no. 1038-9.

Luptele pentru stApAnirea DunArii

281

balcanica., ai din Galitia, cucerita. de regele polon Casimir, spre

Dobrogea, de o parte, spre Crimeia, de alta.

Teri le sant doUK, dar ce le uneste, in afar de casatorii ai
de interese comune, e fondul, basa vie(ii rurale, de o strdueche

Collura a ei. De acolo mai mult decal din Imprumuturile de

la Un.guri sau de la Bizantini vine asa.manarea principiilor
ai formelor de drept.
0 astfel de orieutare e cu atat mai necesark, cu cat moartea
Hedvigei, urmand dupa a Mariei, punea In discutie situatia
ambilor vaduvi, deveniti, astfel numai niate printi consorli,
abarnand de bunavointa nobilimii for ai astfel vom area pe
langa rAscoala aceia puternica. din Ungaria a celor can vreau
s aduca. pe Ladis las, regele de Neapol, drept moatenibor",
la Rasarit createrea tot mai mare a Liutaniei, pant la puternica personalitate a Jul Vito ld. Apoi, dupa. cruciata de care
ne vom ocupa Indata, cobodrea In Italia a Imparatului de
sange german pour, Ruprecht din Palatinat (1101), pare a
thia calea pofbelor de coroan,a. imperials. ale lui Sigismund.
In aceste imprejurari, cu dreptate scrie d. Aurel A. Muresianu: Ardealul, Moldova si Tara-Romaneasca au format In
totdeauna un lot organic ai s'au influentat In totdeauna unele
pe allele, ai Inca In vremurile vechi, Intr'un grad cu mult
mai mare cleat In vremurile mai noi.1".

1 Temeiurile istorice ale politicei noastre nationale, Brasov 1928-30,

p. 19.

CAPITOLUL X.

Mircea

$i politica sud-est europeana.

Tara Ronulneasoei, pelmet at anti prima de ce am putea nurrd:

descurcarea gt idmurirea cu o Ungarie feudald, care se indrepta spre forme de rnonarhie modernii, urmdrefte celalt rost
al oricarui Slat romdnesc: coordonarea vietii, acurrba impartitii

supt multe stapaniri, cu natii de limbi deosebite, a acestui

Sud-Est european, data. strdvechea patrie
dupci
falimentut ambelor Imperil de tradifie slaixi ale Orientului,
ceia ce (quid fi chiar provoacci o intervenfie romdrzeascd mai
puternica deo& a lui. Vodd Vladislay.
Sarbii I i cercaserA norocul la Campia Mierlelor la Cosovo,

uncle cad, In marea, greaua IttptA, cneazul LazAr si Sultanul Murad (15 Innie 1389). SA adaugim ca legenda lui
Obilici, clreia i s'a cAutat o explicatie In logAtu.ra cu aceia
a lui Marcu Cralievici, a ajuns s acopere si s distruga
istoria acesbei lupte, pe care cercetArile entice de astAzi au
Incercat In zAdar a o restitui: poate eel mai sigur izvor e
scrisoarea lui Coluocio Salutato, cancelariul Florentei, cAlre

regele bosniac Tvrtco pentru a glorifica pe martirii crucii;

In ea se vorbeste si de cei doisprezeoe viteji sarbi cari atacard tabAra turceascA, razbind pAnA la apArarea camilelor
legate cu lanturi si la cortul lui Murad, care trelydia jertfit1.
Amintesc lupta strainA. de not pentru a spune c nimic nu
dovedeste un ajutor de la Mircea, care, de altflel, era abia
asezat in Scaun. Se pare, din potrivA, cA el si-a capAtat acea
1 $i, dupa manuscript, in Icrga, Acte $i fragrrr., III, pp. 2-3.

IL
i
'.. ...-.:".1.1"...-.1 4,i- il ,....'.... - - " - i f., ii 0' -.
-,
...!1,4I.LII.-.7A1,141,ftalf5. i...J....r,....f...b.rilli?....i.,..'...,...,...vr,X.!
ovte..y.,...r..., .sej.ett t,....1,forliVt,... 10.44.Psr7
.,/..1 4e
,

:.

1.4

O.

ty

'

'7 t

"-.'

r illip....

I,

11,...ic

I%

ON "/ .44

""*.' 1

'

lip.:ko i.,....,.. d..*::

::?:

IF

or ,..,4,
::..2 4./ 8...?:: r.l 101/...t. V".

I.

Iry o...,..6.v ta...

v:Pux
...0 .... ,e1,,,i. ki
sj'e3v.....::.1197:"e1:.,
1.::,......,,..s::::/,.0.
WA,1/.."1.......
, , I II wm,,,I.,%/64, ... ...... Ai... ,:74.4.,,r,..., 0 ' n ..,....)...,1.

..,

14_
t.

v.

1....,..

t+

4.-...,.....-.4.-00),......-,',:-;a1C-1---.i......541.,-......t.'.......4..r-.
.....v... ....,..1,,j...,-yr,t,' t,,,,,i,,,,...,,,,,,,r
v,,,k4..z. i .1,' .1+ !rt...," ".0.,.,I., ,t.e. 4.., ow %,..; .... ......,%
.
lr

:34..-1.-.....k::,

,-,_

4:

Or!,

.. V.., ...v.*

le

...

.1c

givi

ji

,044

c...

I,

11

{u.f-f

1:...J.
.....

,i
41111, ....(21r,Jr
....r.0

tel.
, fw...V.rlp.IV

.....1,0r ,....,

"

.4 lire......4.

:.'it'''

r 11,..1,,,, V....,421,,i,t,
..
1,,,,r,..,e . rlisys -

?ALI!0 1,.......

I1...

,..

no

soll111.1,

W.

....
Fri, I 1,--

.J v,...

....!

C I

....,-

. .

....,

..V1

so

"

-.:.

"casi

-,-

1_,

,.,..

II

...e:

'

......

."4'C.

. ,

7.....

lAttli 1,...,044.

0.

%.%

II

11,

....
g.,..
r. .
lei ---$...,...4...,,, .4 " i t Jo.,
I' .
..---' . 6, )1 "..,
....1...xpnvuo.sil,.ivr.:,,..,
If 1/4 .--1
.,-,
".14-.72,:46/0:...00,V! ..:'".7.
C
I.,
1
.,..
.4..........3 ........ ...
''.-.
i.
...:.......... AqW .
.
k
1 ..LT
c
N.446/r7.
4...lont,JY.I....0
.....
.1,..
....,
, + 1.144 4
f..
171'.4t'i"jr"'
IA 6.1 L,,
Ird ,,..
p oft.
T.
IPide. ::: , II: P,1 ,MIA.
` ...- is"...Arui VA, 10
.,,, .,,dr, 0
i,:irt.....,k, ..1.14, VP, .111,1, Tr r t .... 4., 4,4_3!1. .1 ..
pietr. :,
V
4 WI..4..,.--'
waif .. , rz
yr.% /1.
:

.....-:

f
.
t'
t. ,.1,.. ....."..1..,),...p... re.r.1.,...' n...N
. o v -i-"'"
Z.
.
!
....,0,,,, v."( .7........1..,.
2,
...
.-.
1 e.....04.,.... ,., X
A, *
'
*....n
--.. oiri.1%/.
.4.../op,,,,K.0%. .:t
,.., ,.; 4.,
i
11.741..01115,..V._;:11,
..
,
-74k
...
..t.:.: 11,..i wow.
"
4.
,
c.
-t
"'
--.-.0
e:

`
-.-

..17

-).

,..;
ov

1'

!.1

.-...JVr,0.0,t'.4..ar..x.,,'" I...-. .4.- .. .

.4
sa.
to.
'ow ,.
..
by, ...--, ..-7,,,i........A-4;,,,,:1-4,
'..1 -r
. trtiv".1.1:.",7!!
f,....t.i.,
/to' ,
,
kt A-V." .,A..11 r-s
me..
...,...
n
In,...,
L
.4.,,,
%
%
I .
.1"
......L.
tir
....r _911 314 ......*
a,
1r
,.."....LuarjitoikoMiy,
v

(.:;

1,
I

..,

k.A.,..1,,,-:-.....

'1

r.

.L.,

-.C,
OOOOOViI qa,141

-fa

..-..

_...

....

....4.-

.4"..0.7"

441.

if,

'Su 'zf

0,......wo

z,,....,,,4.1."..2,$,-,,,

-X-

2liallf130a

213 V

.%

,,,,frt

ve......1,01.11'
,,,..14;.:.71:.,,,v,,,
..
,

I,

1
4..r.)

=TN WI

,t

Miroea I-iu i politica sud-est etiropeanA

289

stgpanire a malului drept al Dunarii si a Silistrei tocmai

prin legalura cu noul Sultan tinar, Baiezid 1.
Dar si atitudinea lui Sigismund insusi In 1389 fusese dus-

manoasA Sarbilor2. Totusi o fata a lui Lazar se maritase

cu unul din sprijinitorii noului Domn roman, influentul Nicolae de Gara, alta
sau aceiasi , pe care altii o cuprind
in genealogia Cernoievicilor muntenegreni, fiind, dupg. alta
mentiune a analelor sarbesti, sotia lui Radu, Voevodul de la
Unguri".

Capgtarea mterilor taaresti" de Mircea ramane totu5i o

problems. Ea e adeverita sigur In 1390. Am spus ca ea pare
a fi In legatura cu titlul glorios al lui Roman Moldoveanut,
de Domn pang. la termul Mgrii" In 1392 4. Sc pare a ambii
Domni se Intelesera pentru ca unul s iea Bugeacul, iar
celalt sa lnainteze pe Nistru spre Cetatea-Alba, unde CI enovesii 11 vor fi recunoscut ca senior teritorial, cum recunos2

teau pana atunci pe printul Dimitrie"-Timur.

Aceasta Intelegere cu Turcii putea s se impuie tanarului Domn din mai mult decal un motiv.
In adevar, vechea pgrere ca Turcii osmanlai an aparut
In Europa ca niste fanatiei represintanti ai credintii musulmane, ca o puternick ostire gata de lu.pta, la dispositiA
pentru moment era vorba numai
unor Sultani ambitiosi

de niste bei", niste printr, ca 5i aaeia din Smirna, din

Castemuni, din Caraman 5i Chermian , ca gandul for ar
fi fost O. cucereasca, A. suprime Statele, servindu-se de toate
mijloacele unei c.ruzimi rafinate, e de mult pal-ASH de atm

toti aceia cari se coboara ei Insii la izvoare sau sant In

1 Cf. Onciul, Titlurile lui Mircea, in Corm Lit., XXXVII (1903), p.
214, care o admite.
2 Pentru aceasta, dupe lugrari ungureti (Wertner, in Szdzadok,
1905, pp. 448-9; Pesty-Ortvay, Ok(euelek Temesuarmegye as Temaueir-udros, I. Pojon 1896; Rath, A magyar kirdlyok kadjdratei; Milleker,
A torakinek elso betoresei Del-Magyarorszegba, Timirara 1914), I.
Minea, Pol. lui Sigismund, pp. 11-2. Pentru campania In Serbia,

ibid., pp. 12-3. V. i ibid., p. 13, notele 1, 2.

8 V. Iorga, Studii $i doc., III, p. 3, no. in.
4 Indoieli asupra datei documentului din Decembre 1392 sau
1391; I. Minea, o. c., p. 158, nota 2.

20

Ctitoria independentA

stare sa inteleaga ce iese din cerceitarea for nepartenitoare.

Venal ca niste mercenari, oamenii lui Urcan si Murad au
lost un timp numai stapanii drumurilor, drdmocralii", cari
dijmuiau pe negustori de la un capat at Peninsulei Bakanice
la altul, ocupand munai punctul de uncle se putea exercita
o supraveghere. Mai tarziu, In legatura cu Sarbii $i Albanesii,
cei d'intaiu mai ales adanc influentati de cavalerismul frances,
$i ei au devenit niste per-real cavaleri. Nu dusmaniau din

principiu pe nimeni $i erau gata sa tucheie Invoieli care

li-ar fi scutit lupta cu primej thle ei, ca peirea Sultanului
Murad In mijlocul chiar al unei man biruinti $i alahui de
vrajmasul sau Invins. Oferiau alianta, prietenie $i, dupa obiceiul patriarhal asiatic, frItie".
Toti s'au grabit s primeasca asemenea Imbieri, gandindu-se

chiar ca e un adevarat noroc s alba la IndemanA astfel

de oameni viteji, siguri, multamindu-se cu putin, pe cari
sa-i Intrebuinieze, cu plata mica, Impotriva adversarilor. Republica venetiana trimetea solii cu complimente $i daruri la
weal bei" amici, la acesti seniori" turci, cari au fost Murad
$i Baiezid. Imparatii constantinopolitani, detinatorii celei mai
Inane autoritati $i celei mai sacre mosteniri In Rasarit, erau
bucuro$i sa -$i dea fetele. Paleologul ca si rivalul sau, Cantacuzinul, dupa un astfel de tanar razboinic, care, de altminterea, nu confunda pe o astfel de imperials mladita ou femeile,

nn prea multe la numar, din haremul lui. Fiul lui Lazar

cel cazut in lupta, Stefan, glsi ca nu e nici pacat, nici umilinta s fie vasalul lui Baiezid, $i icoana Insasi a vredniciel
osta$esti la Sarbi, Marcu Cralievici, s'a simtit onorat s lupte
in randurile welei armate de spahii $i ieniceri. Membri ai
thaastiei din Constantinopol se Infatisala fara desgust $i revoltk Ora a se simti jiigniti In oenstitnta for cregia-A, Sin
tabara aceluia$i pubernic ocrotitor. A se trimete tribut del
daruri la Poartl era tun mijloc potrivit, pe care toll fl lutrebutintau, pentru a fi scutiti de neplaceri $i chiar pentru a
primi un pnetios ajutor.
Mircea era prin mairna sa Calinichia strans legal de acesti
stapanitori balcanici cari cautau sa-si apere cum se putea interesul de dainuire. Am vorbit de sotia sa Sarboaica Mara. Fats
de Bulgari, la cari-i va peri fratele, dupa acea marturisire de

Li
I

i j

f4

. .

2 e-A /
L.S3 ""' .IA4A r rrattA
r -i,c'cl .f.40.4.
AAsIfiifif.4111(61046, -.1111A i"14"141104`iiria.
..--:
1.1..-.
, Xi .41111iiiiA4cAr ,,"4 4 a
-Tc)_._,c-D
'i.fillf NOHOW(' f If till111,I4 Airiit
..,"
5.;,,,.,,.,T.,,ugegyr,,A,_-.).1,.,,er,-.0C4
141.1142.1. 66:-....,, !
'ere
.:.%.: ci ne . - .4,,,o,,6_,Bo....),,,efyi roil, r g44 if Myr

.I

'

1,1

l'..

i,

n.e

pA,..s ,

C."

.4 A

it c . : A p t, r! i y

r tr''1 ;.,:m.-e...)"

,.

wiiirir...A:14..-4.011,14%04.1,,,t oyrIAA

ej

;Atirritsi,/-nirti. Karl 0,<.,

I",

til.ak

i ":_. 1" I 7 f" ')-4 " 4 "A".4,44-4->\

....

SkitA.iiii iAinf-a--4aAlri,414r,,tAi4r::,[144,.:,...,;:g.,,4i,
1-14',As el, 4 t I C

I nt HA IP

:111,III ill; i ICA1:4-7

Si 0 /CA .1cril I, 1,41;r es3 frit:iirrliplteafielfitilif
, ..,,,

us 1 rat

,.......; ill( g ; j; IA .V5.

;I:r4 Ji tell 4..e.

. g311.:.1..11,. i . 1 Xii . H.

r ""1" "4 11/4 0 y W i

rumg:::

sL,

II WHAM

Tiff LL

4 (.3 i.tV` EA ., ..I.X1 r " " LAIC,

ogrinr. ....m..
........7.A.,A.14 iiii(elt 11tAritilif ilfiiInittitilia\ie ,
;,:irInei,;.1ri...:
I.. i ,

e.

ri 'hi I, 0,,,C4Ire
li
II

iii,

10,l'A a

4 i..o

i if fiii11,44Leitti
441A,7"..::14; ;31:481111:114-": gr rile 14;l't rA161..".11/lig"g1411::::"..i"""r

.,7,.,....A.44-ir,..., pAll;;;i: 1.1 re:i Liir'ii.t'A - t **'r_t-tei11,1,4%,,114. ;1.41111rt&111 ir:ii.:-241,

.....'..""1.11.:tritreids..
:4..1;11::
....,

fAcIsfiitra.4.4)imfili,41..v..i111.r.

eiptui,,,,,rw..44iAHHr1.,,,,nimin..1,1wt.p.,,,,. I
144...4,"..,<";,4.4...irfar:6;,.2,`,...b..n.....124;triinari',..uiinimmig_;*41,,.,4 ICOAHUIPH 0'994 ..,.1

''

riiti"I''. r;1"..01,-'1111111A171 trait, Hli it irey.,Pf e th Lyn t-1(1n rill ill HI 11 1/...1p1 egll.j. r7i
AIH f.
.

f'

I dl

Fig. "

Document de la Mircea I-iu

c-A

,
,

;e:

Mircea I-ht 1 Politica sud-est europeana

291

wale ce nd se poate raspinge 1, el n'avea decal aoeleasi sontimente de dusmanie ca si inainlasul, bunicul Vladislav, care
sprijinise pe cumnatul Sracimir, Inca In viata si acum, contra

lui Sisman din Thrnova, a carui Imparatie" era In plina

descompunere. Se argil aplecat sa-i ieie lui Ivanco, fiul lui
Dobrolicii aliat al Geniovesilor, acea stapanire a Dunarii-dejos spre care lindea in chip fir.r4 lara sa, deplin consolidate.
Ce 1-ar fi pulut deci impiedeca sa. se lege de puternicul stapa-

nitor Linar care inainta spre Duruare?

In legaturile sale peste Dunare, de mutt Mircea iea Silistra,
rAmasa putintel in vent, dar terile lui Dobrotici" fi venisera
data cu titlul de despot" al acestuia. El Insusi, care o
Inseamna aoesta in titlu, ca se arale calitatea aoestui teritoriu,
,nu a sa, poarta pe ve.smAnt vulturii bizantini, ca $i despotul
Constantin de la Velbujd Chiustendil), al carui chip 1.1 avem,

si, probabil, si ca Stefan al Serbiei, si el despot. El va fi

datorit acest rang, cad era un rang, nu un titlu teritorial,
originii, pe care o mentin, din causa asamanarii numelui situ
cu al seniorului de acolo, de la Av lona.
Am vazut titlul complect2 at lui Mircea, dar nu din 1387",
caci s'a constatat ca doeumentul, citat mai sus, care-1 cu.prinde nu e datat: titlul conlinea Candva toata Ungrovlahia
deci fun Imprumut de la acela at Mitropolitusi plaiurile"
lui, cum fl botezase Bizantul
partile tataresti", undo, in
i de sigur
Bugeac, el mostenis,e pe princeps Demetrius"
ad, un limp, a fost- ,Si preten(ia asupra Moldovei fntregi,
apoi hertegia" de peste mvnli, ell).
odinfoarci tcibireasca"
Banatul Severinului; dar si Dunarea de amandoua laturile
titlu apuscan: Mare Maius,
pane si la Marea cea Mare",
si
autocratia" asupra Draspe care nu-1 cu-noaste Bizanlul,
torului 3.

Asemenea titluri vin dup5. ce Mircea Insusi trecuse Dunarea

1 Analele publicate de I. Bogdan, I. a V Onciul, Mircea- cel -BdIran, 1918, p. 18, nota 10 $i aici, mai sus.
2 Pentru InfeudAri cie boieri de catre Mircea si dupe Mircea in
Tara Oltului, Minea, Din trecutul, pp. 18-9.
3 Cipariu, Archivu, pp. 77-8; Sbornicul bulgar;esc, IX (1893), pp.
'327-8; HascIeu, Magnum Etym. Cf., Minea, Din trecutul, p. 17,

nota, $i urm. Evident ci actul nu poate fi decal dupe ce Sultauul

Musa dtt lui Mircea eetatile malului drept,

292

Ctitoria independenta

ca mostenitor al fiului lui Dobrotici 1, Ivanco, cire cthitase un

sprijin si la Genovesii din Licostomo Si incheiase tun tratat
cu dansii prin mijlocirea boierului bulgar Ciolpan 2 (lholpant's; Genovesii scriu $i Ihuihavia pentru Suceava).
Capitanii" pe cari-i va pune acolo sant parcalabi, dtlpg. datina ungara. Ceia ce ne face sd-i admitem fi pentru celelalte
locuri hit, rite ale Domniei.

Atunci, pentru a avea acolo si un litlu de drept, Mircea,

casatoril cu o Sarboaica, Mara, al aril chip se vede la
Bradet, 'va fi Intrebuintat si legaturile cu urmasul cneamblui-rege Lazar, ucis la Cosovo, cr. Stefan, creat despot bizantin ca si amicul sdu, seniorul de Lesbos (Mitilene), Frthicisc Gattilusio, 5i va face a fi creat despot. bizantin, flind

agregat altfel la Casa imperiald a Paleologilor. Pe acct. limp

Imparatul Manuil era strans de aproape de Turd In Constantinopol 5i, prin acest fapt Insusi, el Intra Intr'un sistem
crestin opus lui Baiezid. Mircea adopts si pentru moneda ce

o bate In Ungaria, tipul bizantin si de aceia se vorbeste

de perperii din Valahia". De altfel banul trzsufi pe care-1
bat acoti Domni e i o afirma(ie de neatdrnare. Faptu1 ea
el apare cu coroana $i hlamida pe monede, e Inca o afirmare a acestei neatarn5ri3.
Tesaurul de monede de la Niculitel aratI cg. stapanirea
1 Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothegue royale. Cf.
Mem. de Mc. des laser., VII 1824 , p. 292 pi urm.; Atti della sot.
ligure di scoria patria, XIII, pp. 145-6, no. 29.
2 1entru forma Dobrita, i 4ircov, in La Dobroudja, 1918. Pentru
Dobrotici, i Mutafciev, in Revue des etudes slaves si Romanschi, in
Machiedonschi Pregled, III 1927), pp. 111-4; Iorga, in Revue hist.
du S.-E. europeen, V. V. i C. Moisil, Dobrotici, 1906. A se vedea
tratatul Tarului Alexandru (1352), prin consulul venetian de la Varna,
cu Venetia. Cf. Zlatarschi, La Dobrodja, p. 55. De aici Mircea
aproape Bulgar" de la Miletici, La Dobrodja, p. 93. Licostomo-Valcov

a fost propus i de Jireoek. De v. i Atti della soc. ligure, XIII, p.

152. Si Zlatarschi admitie aezarea unui Sari-Saltuc in Dobrogea cu
o mie de familii turcomane, In 1263, pe la Babadag, dar s'ar fi
netras la 1265, Tatarii rAmAntInd ins Ong in Teodor Sviatoslav
(1299-1321); La Dobrodja, p. 53. Mai tarziu ar fi devenit un centru
national cuman", supt suzeu-anitate bulgarA (p. 54). Pentru GagAutii
greci in Asia MicA, v. 9i Amantos, 01 6ogsiot yelroveg, p. 92.
8 Citatii perperi de Valachia; Iorga, Notes et extraits, I, p. 54. C.
Moisil, Monetdria, p. 45. Cf. Moisil, Studii si cercetdri numismatice

I
--,2M.V.,61X1

1 ''2.
i .10

Pai ft ;47....Itf
,4 i r... sinii:

7:7X1,L."

.; i.."1,Vr."

i 241.0/446V

,......

-.4 i
..

r,,L

,,,:: *

.-- tka-1

rig ....,...7.,

gns V.

r.":

tigri.,1,1,V1.0.

MI

14 eqoriN.i...e.

'?'

,,.. ,,,.--,,.a.,,ri.
.

,,,.,,,,

i
.

VC;t1 a N ..; gin1,

...ervi-rie,:t....

AL

at

..,1,, , tett, 01
A ,ots,

,,...1

444

...woo tocao

Lk e

0..101

.,-,

,,,4

,,

114Ji.,1111e,1,J.AM.

.n... rt.,,t:C1 71.6641tH 1-Vrvi, ,yagrol.g.....,, milAll7

'4/ISA :*"....,. ''''''..2,2 ...)..r,-.--,.,..,,,..,-.74.r,....,

i . 41...?."1
'
,..., - :4,4,11. , er IV.. rr 1 t4).45/IeWi0.01:1...l
entt lit hi
,., 1 t.1. { mfr..' c A On I 0:1<if 4 :',, filiaa llt.nr,i
.
,... _.,,,
.
.

'.1,1

--t-e.....-tr- .......r.....
Le
::. e .....2iArttmy:

. Nit nre,g,i,....0

I.

%''

-T. 4
!Ir. .%/10.1' ;'...,...n.

.,se terra. ,,,,...z.,..e,v;,i.v,,-......,.v.t it ..-..;,:.;t,,,'

.-o
e,r .... ,.,,,. eSitwil Nr....eZ14A4AN
AN 00.7.,
^1,.6..., ,y

'1

tsr.......1,,,;,,,j.:

MA7,4Crl:...: J

4.,,,,,.s/0"1,

1.';"
,rfl tlelernr/71

or,...j;p4so ni-miix*,4:....,r old%

.;.:::,..... ;... t .:;_icl 021t-1.-...r.

A... 3 cr.(1... v

'

161

I.:.6;.; iir:::,,_f:::67::::
..6o
' .4.6-,,,,,...11
.....ca.m

.42.4.3V.
,. 6, e 1 A4A210*-2
i .-r ..e. 4p ....1.,11,...

....4,..01,.11
,;(4,-

CI' CAA6

' ..
.rm, .a:A.TIA.

- ,..4

IN GACIT 1,7',1 6
.111 i.441,117 111,

,..,,,rG,iN;: ,
fr

A. ,

,,,;;....ar;; .

,.;

,..,,:,..,...* :LT ,,,,,,`r ,...,,,,- :

ci

4,

...'-' 16''

..".)C..
N.p". 6 o.4.... pi r i ,_
,

I,

1-,r

...,

71'.....r el"' .",:.." ....,,ek.1..1.: I1:1.1.

.., ..,,,, ,....-4,44:..,,T,

,re:,..14-. .:,. .
:pp A y :Tel
4 ars, m 4.1

%pg.-104

t,,; .-

..::

i't , A , -

,f
eil, err. .. (04,..441*,i' . . ,.....C.
?

i
I

,.

.411.r,tfr eq
7,..-

Y.
,,,,,,..4.....i.:-.71:1:""j
1;;I

..'. M 1t;#

;, --N.

O.

.-rntse J fel .101

G, .
.,

p4,:i ",;,.=

, , 6 2th..!..0/:;!_..,.7,1 , ,..a ...."...,,,,,,

'

i.,-.4z

,g.,g.ec:A1111tXrffil,1/41.134,,,. ltitrIA
.,
;
44)....'
e 416 i=n,Ct;;,S1)(v+10 MS:HA. TI _Z.. a :4111
.. '.1.i.414'
..;;',7-r:
1
::$.7-1
.-.
r :11 n,. . n,,,
hini;,

'

.
,

17.).
1
5.
,..,...::::.. 7. ::, .(i":,,E7.Ar!,;n

4 141 .

1::,Aye.
".:::A
(7,,,. ...v

L. 3.;
.

's.;1

,5

Ch.

If .i. Z-1.

;*.o..1...,+,1 re

P,AnftfA

.4:1(
cc:

clA . . I 7..;!1.1

Tr

Ai ..% -111 2. ,.

..

.......

.-

4J,

'1611%r.t' ;h.

'

..,

.14

,-:1i,...,,,,.._,.;;,), ,--t i:_1, L,

,,,,,,,.4 ,e,is 14 r-.,. 7..

,....

i'7'

t,

in.

..f,, i -....g.i

- 4,1v.** HA

4,'

i...,1/4.w. ;ig..r:IN

,1,4.111r;;.,

Fig. 53.

rr,

..f' r.-.--.

,..!, .4,..,.7," :,12:N

42.11C-1

110.P
.

.11

,,,,,,,,,..

ao,
:.;4.i.1 er ..::1Mw. :4
.-...
.4i, wito
tr.14.-rtt . no ,..... if %.-PlArli,4efiiloto(011$,.1,1
....

' " 'i-,1,,

,.,',...1 i; aih 4.
,..
r"k t',.' ti 1 r.''

..

Document de la Mircea I-iu.

Mircea I-iu si politica sud-est europeana

293

lui Mircea, mergea pang in aceasla part a Dobrogii si, fiind

vorba de mai multe mii de bucIti toate de argint", cg. acolo
era un centru de corned 1.
Dad. se ajunge, de la Inccput, la conflicte cu Turcii, aceste
atingeri nu sant provocate de Mircea, ci ele sant urmarea
fireascg. a strabaterii trupelor beiului" ostna.nlAu pang. la
Diunare, unde, dupg. acea dating cavalereasca, adoptatI de
Sultan, se aseaza stgpanitori din marile familii, cu spahli
depinzand de dansii, in feudele no-t create. Tot asa, din causa
raporturilor die Inrudire in Balcani, dupa un izvor bulgarese
Sracimir, ruda, s'ar fi refugiat, Inainte de 1396, la Mircea,
cu mama-sa 2.

Inc,'. din 1387-8 Turcii patrunsesera in ambele Bulgarii de

la Rasgrit, si Genovesii nu erau In mgsurg sa ajute pe clientul

for de la gurile rttului. Se dau lupte In acea regiune care

a pastrat grin Turci, obi5nuill a numi terile dupa slgpanii
lor, amintirea lui Dobrotici 3; Dobrogea. Se urmlria luarea
In stgpanire a Varnei 5i a Vicinei; cea d'intaiu pare a fi
fost cuceritg si anexaa.
Sisman nu cuted. sg. resistc. I se. ceru Silistra, cea mai
Insemnata din celatile si orasele for si ca mgrime si ca
alte Insusiri, precum strglucirea clgdirilor, multimea locuitorilor si chiar Intariturile ei", vechiul Durostor, care de-a
lungul veacurilor 15i pgstra Insemngtatea. Venind la lambol,
Tarul se plead. supus Inaintea comandantului de granitg. al
Turcilor 4.
I, Consideruliuni asupra monctelor lui Mircea-cel-Biltron, din Buletinul

societd(ii numismatice romdne, 1913. Si Com,. Lit., XIII, p. 588.

1 Moisil, 1. c. D. Moisil le atribuia Intaiu lui Tihomir; ibid., p. 591.
Cf. Studii si c-rceteiri, p. 12, nota 3.
2 Stoica Nicolaescu, in But. Mus. Mun. Buc., 12, p. 317, dupd
Iordan Ivanov, Baloorschi siarini iz Machedoniia, Sofia 1908, p.

ceia ce pare impo171. Cu aoest prilej Mircea ar fi ocupat,

sibll,
Vidinul, Rahova, SiOov i Nicopol. Pentru relatiile ea

Turcii v., de altfel, Diakovitch, Recucil de Feridoune-beg, Sofia 1924

(la adela1). Scrisorile sant un .,cpistolariu"-model, prescurtate, adaugibe .1 ptrelucrate.

8 Un Dobrotici i In Moldova, pomenit pe la 1115; CostAcheseu,

c., p. 121, no. 41.
4 Dupg Negri, trad. Foldeke, 1a Zeitschriff der cleutschen inorgen.
land4chen Gesellschaft, XV,

o.

294

Ctitoria independent's

Relatiile bone en acest Imp arat bulgarese nu durara insd,

turusul de aventuri, pornit odata, nu se putea opri de o

Inchinare ipocrita. Astfel, dupa alte izvoare turcesti, se ajunse,

tot supt conducerea lui All, la ocuparea Provadiei, a umlei

la data din 1393 admisa de obiceiu,
si chiar,
a cet\atii
Asanestilor, puternica Tarnova.
Fugar, Sisman, care vedea bine ca i-a sosit ceasul, tiered
spre Dunare, cautand, se pare, la Mircea un sprijin pe care
nu-1 va avea. In acest cel mai tare oral dunarean" 11 caula
loctiitorul Sultanului in aceasta opera( de castigare a frontului
de Nord pentru oeia ce acum incepea sa devie un Stat, asteptand venirea marilor ambitii de Imparalie ca a lui Alexandru-cel-Mare. Impotrivirea lui pare sa fi fort onorabila:

ea samana cu a lui Tatos din aoeiasi Sitistrac a aril pre-,

dare i se ceruse, si el pare a o fi zabovit.
Dupa, o raffia. prin Serbia, unde a avut poate de lucru en
oei doi despoti de la Velbujd, In curand un Chiustendil, locul

bataliei de la 1330, cari se ImbrIcau si ei Imparateste"

aceiasi acvila pe cnemidele de purpura., All reapare la Duflare, 5i, data aceasta, Nicopolul se preda, supt ochii oamemior lui Miroea, cari stateau In cetatea din fats, Nicopoia
Mica a lor. Sisman e adus Inaintea Sultanului, care-i d,
un tain de Intretinere, dar fi iea Cara,
.

Ceasul venire pentru supunerea sau peirea lui Mircea 1nsusi.

I:Pupa ce Sistovul avu aoeiasi soarta ca si Silistra si Nicopolul,

se ieau, Impreuna cu acele turnuri", intre care eel de la

Magurek, acest al doilea Nicopol, 5i castelele 5i cetatile pe
care alts data, trecand Dunarea, le ocupasera. Muntenii In
Tara Rulgareasca". Se pomeneste anume de cheile cetdtii
care se numeste Iurcova", adeca Giurgiul, Ierkoki al noilor
stapani 1.

Credeam data ca. evenimentele razboikice care urmara fac

parte din raporturile tureo-bulgare2. E vorba Insl de noua

atitudine fa% de Miroea, care totusi platia tribut ca $i toll
1 Scadeddin, trad. Bratutti, I, p 136 i Arm.; traducerea Iatinl
a w.chilor cronicari in Leunclavius (Lawenklau), Historiae, c. 269-70,

272-3, 275-6.

Cf. traducerea ungureasca din Thitry,

tir6k, Budapesta 1893, 2 p5.rti.

2 iOrga, China si Celatea-Alba,

Z.

c., p. C5.

TO'r51-

toilette-

Mirdea I-iu 51 politica sud-est europeanA

295

potentatii crestini can ramasesera in picioare 1. Fata. de Nicopolul si de Silistra lull se da vole de care Sultan Tureilon
sal ca, din pricina pace, sa mire acolo zilnic, pentru a cumpara cele de nevoie", Intocmai ca vechii Pecenegi In cetatea
lui Tatul din secolul al XI-lea. Pe urma Insa, In lipsa Su ltanului, ocupat cu campanii asiatice, comandantii de la Duaare
reieau, Intocmai cum facea pe atunci 2 un Nestor on un Leon
Nikerites, Nicopolul. Deastorul resista, dar, cand garnisoana
nu mai poate O. se hraneasca, si ea capituleaza si, In ciuda
conditiilor capatate, e taiata In bucati 3.

Inca de pe atunci Baiezid va fi avut la Indemana pe un

om de pale pe care 1-ar fi puha pune in locul until amic".
pe care-1 socotia nesigur. Poate chiar ca acest Vlad, membru
al Sfatului 4, de 5i pare, dupa nume, sa fi fosl un bastard
al lui Vladislav si un numar de boieri nemultamiti sa fi
provocat ruperea bunelor relatii cu Sultanul. Gaud Mircea,
scos din rabdari, trecu Dunarea 5i prada pand In Carinova
sau Cadinova, sesul Carului sau Cadiului, Vlad-Voda cel nou
primi steagul de Domnie 5i Sultanul Insusi, care pretuia mij1oacele de aparare ale terii, veni sa.-1 instaleze.
El numise Intaiu un marchis" al acestui Paristriu care
se refacea astfel pentru Turci: Iacsl, fiul vestitului Timurtas,

dar el se pare a nu fi avut trup3 5i mijloace de aparare la

Indemana. Pe de alta part; odinioara, dominatia bizantina se
mentinuse prin flota dunarean.a, dar va trace oarecare vreme
pNnA ce Turcii vor putea sa-si faca si ei coral iile de garda.

Trebuia deci O. se caute un alt chip de asigurare penlru o

cucerire asa de departata, Adrianopolul fiind ocupat de mai
putin de dona deoenii, Constantinopolul flind Inca bizanlin
si Marea Neagra apartinand Genovesilor.
1 E inutil sa se mai spuie ca tratatul" lui cu Sultanul, scos la
ivealA, pe la 1770 die Ienachitil Vacarescu pentru a sprijini dorin
tilfe terii sale, e fals. Sultanul nu dadea decat acte de grape si privilegii. Nici pe dogele venetian acest mo5tenitor al pretentiilor lui
Ginghiz-Han nu -1 credea de o sama cu dansul.
2 V. mai sus, cartea II, cap. t:
3 V. nota penultimA.
4 N, Densusianu, I. c., 12, g,

342.

296

Ctitoria independentl

Mircea putu sa vada, astfel, ce-1 asteapta, daca, nesprijinit

de o Ungarie Inca nesigura, ar Incerca o politica de cruciata.,
cu totul imposibila. Supuiindu -se ca amic", inteo usoara legatura feodala ca a mai tuturor Balcanilor, el, care primise

de la Bizant, din causa originii mamei sale, titlul acela de,

despot, ce se credea indispensabil pentru a putea stapani
mosbenirea, care era de drept bizantin, a lui Dobrotici si
Ivanco 1, se putea intitula in 1390-12, dar nu si mai departe,
stapan al Silistrei. Celelalte cebati le va fi ravnit el Inca,
de atunci, In dorinta de a fi un deplin Domn dimarean, dar
nu se poate O. le fi avut in acest stadiu al politicei sale.
El putu sa vada indata ce cuminte lucrase pentru binele
sau si al terii sale. La 1391, Baiezid si Feriz-beg ieau luI
Stracimir, imbatranit, si pe care nimeni nu cuteza sa.-1 apere.
Vidin-ul, Diiul nostru3.

La sfarsitul lui Decembre 1391 Mirce.a e in Arge, ceia

ce pare sa arate o retragere fats de primejdia turceasca,
Actul din 1392, 8 Ianuar, si allele doua n'au indicatia locului4.
La 1392 Inca 5 el nu-si mai zicea decal Domn a toala
Tara-Romaneasca, din Mun pand la hotarul Terii Tataresti

si stapan vesnic al Fagara$ului" 6. Aceasta inseamna ca situitia de la Dunare S3 lichidas3. Pe de alla parte, Roman3i acuma mentin parerea a Ivanco trebuia sl fie in viatA
si mult mai tarziu, fiindca in copia tratatului cu Genova nu i se
1

nice quondam; v. Chilia $1 Cetat,,a-Alba, p. 55, i I. Minea, Princip :tele Romane si pilifica orientald a Impiratului Sigivmund, p. 9.
2 N. Densusianu, 1. c., 19, pp. 322, 331-5. Am citat in Chilia $i
Cetatea-Albd, unde am reunit intaiu (pp. 61-2) aceste stiri, documie,ntul din 1387, in Hasdeu, Arch. 1st., III, pp. 190-3, din care
titbit dunanean lipseste. V. mai sus.
3 Aceleasi izvoare: Nevi, p. 383; Leunclavius, 1. c., col. 306
si urm.; Annales, p. 15; Thfiry, o. c., II, p. 48. V. Viaia Sf, Paraschive
de Tambla.c; Melhisedec, in Rev. p. ist., arh. $1 fil., II, i Kaluiniacki,
Zur alteren Paraskevalitteratur, din Silzungsberiehle de In Viena, 1899,
p. 81. Cf. si Onciul, freea-cel-Biltran, p. 20, nota 18.
4 Stoica Nicolaescu, I. c, pp. 305 -9, 309-13, 337-41; cf. Hasdeu,

a 2-a, p. 30, an. 1393.

Luptele lui Sigismund in Serbia la 1392, I. Minea, Pol. lui
Sigismund, plp. 45-6. V. aici, mai sus.
a N. Densusianu, 1, c., P, pp. 311-2 (= Transilvania. V, p. 151).
1st. Grilled, I, ed.
5

Mircea I-iu si politica sad-est europeana

297

Voda Moldoveanul, pe care-1 vedem dand la 30 Mart o di-

unuia din vilejii" srd, Ianas, din a sa cetate de la

Roman 1, va fi pus piciorul In prag, deschizandu-se astfel
ploma,

acea rivalilate pentru tinutul Putnei, pentru China fi Basarabia, care va merge Rini in Domnia lui Alexandra -cel-Bun
i a lui ,Stefan -cel-Mare. De aceia precisarea lui Roman Insusi,
Doran nea Varnat de Polonia(camompicatzusii) si cu mila lui

Dumnezeu" ca domn.sle Tara Moldoveneasca de to Munti

la Mama", si a lui Mircea ca poseshwile muntene merg numai
,,parui la hotarele" aoelei Teri Tataresti care nu e def.tat
Moldova.

Prin toate aceste schimbari, Domnul muntean nu putea

sa aiba all recurs &cat la Sigismund, contra caraia lucrase
papa alunci, Increzandu-se intr'o alian[a moldavo-polona care
acuma se Imprdstia In vant.

Intaia trecere a Dunarii de care Baiezid se face, de sigur din Indemnul lui Feriz-bey, feudatarul din Vidin, care
se va fi crezut amenintat. El silrte. sa meargia cu el fronlul
nou macedonic al Statului osmanlau ce incepe a se organisa.
Ajunge astfel a calca dusmanesle acest pam'a'nt cretin at nostru si eroul arbilor din Macedonia, din care unii fac si un
rege, un craiu, cum fusese tatal sau, Vlcasin, unul din luptatorii de pe raul Marita, de unde Cralievici" acel Marcu
care poarta deci, din causa naslerii lui in Apusul balcanic, ace-

lasi mime ca Mircea, cu care a pulul fi si rude Constantin,

fiul lui Dragon (Dragases; Dragasevici), cumnatul ImpIratului
Manoil si unul din stapanitorii feudali, avand rang de despot
i vulturul bizantin pe genunchi, e adus 5i el cu sila In aceiasi
oaste. Aceiasta calarime va fi Ins eau lovita de oastea lui

Mircea 5i Craisorul" e si el intro mortii Infrangerii pe care

poate sufletul lui de crestin ar fi dorit-o 2 Lupta a trebuit sit
se dea In margenea Craiovei. la Rovine, mine".
1

Costachescu, Doc. Mold , pp.

7-8.

2 Un cronicar sarb ar spume ca Alarm Cralievici doria victoria

Romanilor; La Yougoslauie, 1925. V. $i Abicht, De Stephani Despoti
quae feruntur scriptis, Lipsca 1900. V. Litzica, in Conv. Lit., XXX

(1891), p. 366 si urm.; Iorga, ibid., p. 473 vi urm. Rovine ar fi la

Rovinari (Gorj); Zlatarschi, La Dobrodja, p. 58.

298

Ctitoria independent'

Atacul lui Baiezid cu trupele sarbesti ale Crlisorului"

Marcu menit O. moarA aici, c singura incercare de solidarisare
a Balcanilor crestini contra Terii-Romanesli. Marco apare si
pe o dedicatie de bisericA la manastirea lui, ell.dita ca acea
de la Arges, ca bine-credinciosul si de Hristos iubitorul craiu
Marcu" 1.

Totusi el Incercase s resisle, oferind, ca data cr4iul si

despotul macedoncan Valcasin si Ugliesa la rant Marita, ca
Balcanii units la Ploenik, ca aliatii iu,,,oslavi" LazIr SarbUl
5i Tvrtco Bosniacul in Cimpia Mierlelor, batAlia. Era singer
In acel an 1394 al marii incerari.
Analele sarbesti, pomenind moartea lui Marcu, dau data de
10 Octombre 1394, ceia ce nu se potriveste cu o mentiune de
pomelnic pentru ceilalti doi sefi sarbi, can si ei Isi ispr1.-

vira veacul la noi: 17 Maiu 1395, ceia ce a facut s se admita doug. Intalniri razboinice, amandoua In dauna aliatilor
crestini, ai Sultanului 2, pe cand un studiu recent, pe basa
unui act grecesc dintr'o mIngstire constantinopolitanl, a ere-

zut ca poaLe retina a doua data.. Allceva despre aceasta

lupta nu se mai tie 3.
1 V. Lazar Miroovici si Iarco Tatici, Ilaapcog 1110HACTH(3, NoviSad 1925, p. 2. Pentru legenda lui Marcu, M. Budimir, Digenis and
Marko Kraltevie, in Actes du IV-e congres international des etudes
byzantines, pp. 16-8.

2 Analele sarbesti la Stoianovid, in Glasnikul din Belgrad, seria

LIII (1883), si in Spomenik tot de acolo, III (1890); in Arkiv
za podjestniku jugoslavensku, Agram 1854, p. 16; un rasunet in
oele bulgaresti, la I. Bogdan, in Arch. f. slay. Phil., XIII, p. 530 sau
romaneste in Moxa, in Hasdeu, Cum din &Ward, I, p. 102. Cf.
Litzica, 1. c.; Onciul, I. c., p. 215, nota 2; Mireea-cel-Beitran, p. 21,
nota 19; G. Radojcid, in Rev. hist. du S.-E. eur., V, pp. 136-8.
3 Analele din Cetinie, in Arch. f. sl. Phil., II (1876), p. 94 (prelucrari in Luccari, Copioso ristretto degli annali di Ragusa, Venetia 1605, p. 72, si Mauro Orbini, 11 regno degli Maui, Pesaro
1601, p. 279; cf. Iorga, Studii si doc., III, p. in; Spomenik, XXXVI,
p. 7 si urm. V. si nota lui Constantin Filosoful, In Glosinik, XLII,
p. 269. Pentru lupta de la Bovine si cronicile turcesti, Nevi, pp.
I,

338-9; Leunclavius, Hist. pp. 310-1, 315, 319-20; cronica bulgareasca

de la I. Bogdan, 1. c. Cf. Jiredek, Zur Wardigung der Reizentdeckten

bulgarischen Chronik, in Arch. f. slat,. Phil., XIV, pp. 267-8. Pe

larg despre luPta si in I. Minea, Pol. 1. Sigismund, p. 58 5i urm. (ca
citarea izvoarelor).

Mincea I-iu si politica sud -est europeana

299

Intre molt, unele anale sarbe5ti pun pe. Constantin Jerligovat, pe Andrei, pe Drago5 5i pe Comen" (un Comnen de
la Av lona1.

Descrierea lui Laonikos Chalkckondylas, care va li avut

fara indoiala un izvor contemporan, presinta un razboiu de
vechiu tip romanesc, care se va repeta de atatea ori. Mircea
retrage din calea dusmanului pe femei si copii, adIpostindu -i
in mune, iar el urmarest3 prin pAduri pe navalitori, pregalind prelutindeni piedeci Sultanului 5i cazand pe nea5teptate
asupra cetelor pornile la prada. Evrenos, care facu apoi o asa
de mare cariera, recomanda iesirea cat mai jute din tars 2.
Prin aceste lupte ajunse a se cunoa5le mai larg cele cloua
teri 5i poporul viteaz In razboiu si nu tocmai supus legilor,
locuind in sale si avind aplecdri spr2 nomadism 3, care vorbe5te o limba asemenea eu cca itqliana si samana si la moravuri cu Italienii.
Ca 5i Mihai Viteazul dupa fulgeraloarea isprava de la Fllugareni, Mircea, neavand cu ce sx resisle Sultanului, caruia-i
Ucisese p3 unii din colaboratorii cre5lini, trebui O. se retraga
spre munte. TrLeu apoi pc la Bran1 si se adaposti ca pribeag,

hotarat Insa a -si recapata dreapta stapanire contra omului

Turcilor, la Brasov, caruia-i va da apoi un larg privilegiu
de comert, poate si ca rasplata pentru buna adapostire.
Infrangerea nu Impiedeca insa patrunderea mai departe In
1 Ed. Dark6, Budapesta, 1922, pip. 73-4, I, 0 notita si in Phrantzes,
ed. Bonn, pp. 82-3 de unde trece si la Constantin CApatanul, ed.
Iorga, pp. 12-3 . D. I. Minea (Pol. lui Sigisnmnd, p. 62 , Cede ca
descopere tin imptrumut dupla campania din 1462 contra lui Vlad
TePe)- Cf., pentru luptele din 1394, i Iorga, in Cony. Lit., 1901,
pp. 473-6. De vAzut acelasi, ib:d, 1900, p. 427.
2 Chalkokondylas, ed. cit., p. 71: 'Aketpor se sa naegov xa1 ot) advv
u etivolAdvitevov, ;arra xclyzag obcouv, nedg sd volatoexclyreeov sesea ,u1.4avov.

Pasagiul, care cuprinde repetitii, trebuie sA fie interpolat, ibid., pp.

72-3; V. si Cronica lui Stoica Ladescu, in May. 1st., IV; mentiunea
unei ciocniri in Ilfov, la Mihai Cantacuzino, Genealo9ia Cantacuzinilor, ed. Iorga, pp. 495-9. Cf. Phrantzes, ed. Bonn, pp. 82-3; Const.
Capitanul, ed. mea, pp. 12-3; Nlinea, Pol. lui Sigismund, p. 62 as.amanare cu campania din 1462 .; Iorga, Crnu. Lit., I. c., i 1900, p. 427.
3 Pentru stApiinirea muntesana la Bran, Hasdeu, Castelul Vintburg lit staptInirea Basarabilor; Col. lid Traian, VI 1875), p. 15
si urm.; I. Clinciu, in Transilvan'a, 1910; Iorga, 1st. corn., I; I.
Minea, o. c., p. 136.

300

Ctitoria independentA

tarn a Sultanului, wade va fi adus Inca de atunci ca Domn

pe Vlad, vechiul boier de ru.da domneasca al lui Mircea. De
aceia la Inceputul anului 1395, In Mart, Domnul legiuit e
un pribeag la Brasov.
Si, cum amenintarea se apropia de hotarul unguresc, Sigismund uita leggitura Incheiata de Mircea, la 1391, prin ceia
ce-1 unia familiar Impreuna cu Domnul Moldovei, Petru, cu
celalt rege" al Ungariei, de curgnd botezalul Vladislav Iagelon,
ca sot al Hedvigei, cealalta fiica a lui Ludovic. Alearg acolo,
si, cu acest fugar, care va fi avut Inca In jurul 4Au o caste,

se Incheie actul din 7 Mart 1395, In cars Mircea e tratat ca

un aliat, nu ca un vasal. 0 expeditie spre Dunare se va

pune la cale si ea va merge pang. in fata Nicopolei, dar
moartea reginei Maria va rechema pe acela care prin aceasta

nu mai avea de fapt niciun drept la coroana. Fireste ca,

din parte-i, Vlad va alerga la sprijinul lui Iagello (1396).
SA cercetam de aproape aceasta desfasurare de aliante si
lup te.

Sigismund alergase acolo, chemat si de aceasta primejdie

turceasca pe care trebuia neapgarat sa o inlature din vreme,
dupa oe o Infrunlase in Serbia la 13921. Pentru dansul, Domnul izgonit, care putuse totusi sa slea in fata temutului Sultan,
era fireste un pretios auxiliar, dar In felul cum a primit pe
acela care-i era numai un vecin si DIU un vasal, fata de care,
la ceasul de nenorocire, sa. caute a-si impune dreptul, mostenit, de suzeran, se vede, nu numai o aplecare politica abSolui

deosebita de cea, feudala, a lui Ludovic, ci o conceptie moderna care Una sama d2 singura valoare reala a unui factor
politic.

In avea zi de 7 Mart 1393 Mircea Iii iea, ca Voevod mun-

tean, duce de Fagaras 5i Baa de Severin", fata de prealuminatul print 5i domn, doninul Sigismund, cu mila lui Dumnezeu rege slralucit al Ungariei, Dalmatiei, Croatiei s. c. 1.,
si marchis de Brandenburg, etc.", Indaloririle urniatoare.

Impreuna cu boierii lui, el fagaduieste lupta fara preget

contra Turcilor, fiii pacaLului (iniquitatis), dusmanii unirii
si ai nosiri In deosebi dusmani (nostros specialissimos hostes),

dar 5i contra altor dusnymi ai lui Sigismund, si anume cu.

1 N. Densusianu,

1.

c.,

12,

p. 346, no. ccLxxxvni,

Mircea Liu si politica sud -est eurdpeand

301

toga a sa putere, ramaincl sa trimeala numai trupe sand

Insu$i regele nu va iesi personal en oastea. Fire$te a se
va da luptatorilor regali trecere libera $i hrana, dar cu plata
tor; aceasta $i dade s'ar urma linia Dunarii, provisiile fiind
trimese pe rau. Itanitii $i bolnavii pot ramanea In voie 'n Cara
lui. Actul, pecelluit .cu sigiliul mic, eel mare fiind ramas in
tail, e, evident, cu nrultele reveniri $i repetitii, dictat de
Domnill Insu$i1.

Pentru Sigismund sederea la Brasov, legate $i de scurta

campanie In Moldova 2, e Ineeputul unei Zntregi politici de
tinereta Intreprinzatoare, pe care va continua-o doi ani pane
la catastrofa de la Nicopol.
El ramAne dou.a luni in acest ora$, ales ca punct central
pentru intreprinderile sale. Rasplate$te pe ajutatorii sal In acea
campanie moldoveneasca, da privilegii Bra$ovenilor, haraze$te

unor cetateni ai marelui oras de comert stapAnirea asupra

satelor romanegi Zarnesti $i Tchan, sate O. usureze legaturile economise cu Tara-RomAneasca, inlarind privilegiul re-

gelui Ludovic pentru drumul la Braila, de $i acuma Imprejurarile erau cu totul altele3.

Expeditia lui pentru a restabili pe Mircea se facu deci

cu oarecare zabavol. Popasurile regelui In cursul ei ni snit
cunoscute. La 11 Mart el era la Codlea, la 15-6 in Sibiiu,
de uncle se suie spre Clue, Stefan de Losoncz, fostul Ban de
Severin, Emeric Bebek, Nicolae de Gara, Stefan de Kanizsa,
fratele tor, Joan, arhiepiscop de Gran, Ioan de Mar6th, Ban
de Macs6, $i alti nobili de frunt. participant la campanie.
Vor fi lost $i conlingentele ardelene ale voevodului Frank,

care pare a fi un German. In April, oastea statea gata sa

plece5, Dar $i la 21 Iunie 11 afPim la Bra$ov tot gata de
plecare 6, Era Linga Campulung abia la 6 Iulie7,
1
2

Mid. pp. 359-61, no. cccu. Originalul nu s'a gAsit.

V. mai sus, pp. 285-7. Si dupe Cron. de la Putna. la I. Bogdan,

Cron. Mold., p. 44, W. fir fi fost invins.

3 N. Densusianu, 1. c., P, p. 362 i urm.
4 Zimmermann-Werner-M.11118r,

1.

c.,

III, p. 142 qi urm.

Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1821-2. D. I. Mthea (Pol. lui Sigistnund,
p. 66, aducle $i Zichy-Olndnytdr, IV, pp. 596, 612, 614.
6 Zimmermann-Werner-Milller, 1. c., pp. 151-2, n-le 362-3.
7 Ibid., p. 153, no. 1304.
5

3b2

dtitoria inciependend

Peste putin Nicopoia Mic4, ocupall de trupele Sultanului,

era reluat6. Planul acestei cruciale de recuperare putea sa
fie sau un atac la Nicopolul turcesc sau trecerea spre MtsArit pentru a lovi pe Vlad, dibaciu ascuns supt munte, pe

la Arges. La 17 Main murise Ins4. regina Maria, oeia oe

putea sI zdruncine silualia printulukconsort, amenintat sa
rAmaie iarasi 'un simplu marchis in Brandenburgul mostenirii sale', Deci, Si aici, cu lucrurile neisprAvite, oastea trebui

sl se retraga.
Pentru a reinoepe regele apare pe la Orsova, la Severin, la
DunKre. Era din nou In Ardeal spre sfarsitul lunii, 1r'4 sit
putem sti unde se adkpostia atunci Mircea. Se afla la Sibiiu
In zilele de 14-7 Septemlnie, la Medias la 262. Dar expediLia
cea noug. fu IntreruptA.

Diupit plecarea regelui, Vlad, de care se vor fi tinut mai

bucuros o sama de boieri, stranse cetele sale si, amintindu-si

de isprava lui Vodl-Basgraba, astepta In munti oastea ungureasca in retragere. Ea suferi pierderi Insemnate, cum se
vede din raspratirile acordate celor cari luptarit mai viteaz,
intre hltele influentul magnat Nicolae de Gara. Muntii Pozata"

sau Pazata", Pazzara", uncle a avut loc ciOcnirea, nu par

sit Insemne Insa, precum am mai spas, decal muntii acestei
acestei Teri RasArabesti. Sigismund a pus totdeauna si pe
Turci in zandul dusmaniilor cari-1 lovira3,
1

D.

I. Mina observA cu dreptate: Moartea reginei nu a Ini poate mai mutt participarea

trerupt, ci a Intarziat expeditia

personals a lui Sigismund"; Pol. lui Sigismund, p.

67.

Zimmermann-Werner-Muller, o. c., III, pp. 156-8, n-le 1368-9.

3
Fejer, o. c., X', p. 438; X2, p. 277; N. Densusianu, I. c., 12,
pp. 383-4, 395-6, 414-5, 340 i urm., 456, 460, 476. Aceste doul acte
1

pre-sintA, unul, eel pentru Nicolae de Gara, mai clay (conclusa et

obdurate multitudo Wlachorum per ipsum Merche Waivodam in
pristinae infidelitatis ingratitudinisque viam relapsum"), eel pentru
Pletru Perenyi mai pie acoperite (nescientes ipsorum Wala,chorum
instabilitatem et infidelitatis recidivam inconstantiam") pe Mircea ca
autorul acetstei ambuscade, imitatA dupa cea de la 1330. E de
observat ca In acel moment relatiile cu dansul erau din .nou rele
i primul act aratA Banatul de Severin ca neocupat, dar nici
dAruit. V, apoi Nagy, Paur, Rath si `'Wgliely, Codex diplomalicus

Miroea I-itt si politica sud-esi europeanA

4:13

Regele jignit I i pregati, emu am vlzut o revansa fgrk resultat. La Caransebes el rasplateste pc contii de Balgay, care
luptasera contra urmAritorilor Turci $i alti necredinciosi shism atici" 1.

Nici primvara anului 1396 nu aduse crucialii ce se asteptau si a caror pre0Lixe se facea cu. cea mai mane grabk,
intrebuintand propaganda marilor ideologi crestini ai timpului, ca Philippe de M6zieres, cancelariul de odinioark al Ciprului, care va plange o mare infrangene noun, datorita neascult.arii. Vlad-Voda. se astepta Ins la o lovilura, de vreme
ce, din Arges, devenit si pentru el o capitals de refugiu, se
lnchina In fata solilor poloni ai regelui Vladislay. Se numeste
Voevod al Basarabiei", 5i redactorul actului indrazneste sit
adauge 5i conte (sic) de Severin", ceia ce inseamna, nu un
tillu van, nici ocuparea celatii dup15. Infra'ngerea regelui, care,

In acest cas, ar fi avut un caracter mai serios, si se adauge

un prebentios etc."
ci donatia deplinA a foodelor unguresti, nu din partea regelui, ci a Hedvigei, intitulaLk si
qmostenitoare a Ungariei". Redactorul polon al actului insists
asupra acestei mosteniri exclusive. Altfel, Indatoririle fata do

aceia arora li se supune Domnia munteana au un caracter

general destul de vag 2.
Pentru cruciata, care slit sa porneasca, Joan de Alar6lh, Banul

de Macs6, merse la Tarnova, unde se afla Baiezid, ca sa

iea informatii 3,

Marea expeditie crestina din 1396 cuprindea cavaleri de

toate natiile, in randul Intaiu Francesi, dintre aceia can mai
fkusera, cu cativa ani, in urmk supt contele de Eu, o cavalcada" fn Ungaria si cari cautaserI pe necredinciosi", supt
patrius, Raab-Budapiesta, VII, 1865 si urm., pp. 4379; Mon. Hung.
Hist., Dipl., XXXIII, p. 41. Cronici: TUrocz, I, pp. 219, 251, de unde
p Bonfini, col. 268-9. Cf. si Engel, Gesch. der Wallacheg, Ir. 159,
Nici intr'un cas, nu se poate mentinea data de Maiu,
nota x.
admisl si de Onciul, dup.1 observatiile lui Litzica, pentru o noult
bAtitlie, In care ar fi cAzut despotii de la Chiustendil. Cf. si nota
d-lui I. Minea, o. c., p. 70, not% 1, si aici, mai sus, p. 298, nota 1.
1 Thalloczy, Mantouai koveticirds Budai 1395-ben, p. 35, si Mon.
Hung. Hist. Dipl., XXVIII, pp. 196-7, la I. Minea, 1. c., p. 67.
2 N. Dleasusianu, I. c., pp. 374-5, no. ccxvi.
Ibid., p. 431.
B

gni

Ctitoria independeutd

ducele de Bourbon, si la Mchedia, pe coasta de Nord a

Africei 1.

Apoi Burgunzi, cu Jean de Nevers, viitorul tragic duce

al Burgundiei, Savoiarzi, ca bastardul lui Amedcu al VII-lea,
Germani, ca Frederic de Hohenzollern. 0 stralucitoare multime de cavaleri f Ara. experientg, fara ordine si mai ales
farg Intelegere Intre sine.
Sigismund Si str.inse In jural lui 5i, calauzit el insu$i de
Miroea,

Si

Indrepta spre Vidinul, devenit turcesc de cinci

ani de zile.
La plecare, Domnul legiuit al Terii- Romanesti era, probabil

si cu fiul sau Miliai las, numai un pribeag. Dar, iodata cu

deslantuirea marelui asalt de cruciata la Dunare, voevodul
Ardealului, Stibor de Stiboricze, Intra In Tara-Romaneasca,
probabil pe drumul luat de predecesorul skit la 1368. Se da

o lupta in toata forma cu. Vlad, care se pare sa fi avut

langg. dansul 5i un numar de Turci. Usurpatorul e rau
rant ", dar se pare ca. ramane Sn scaun. Stibor e chemat
grabnic pentru marea expeditie care, in intelegere cu Imparatul bizantin Manuil, care-si credea apropiala liberarea
de lungul asediu turciesc, $i cu Venetienii, can rupsera cu
vechiul for amic Basalt" din familiarisarea cu numele lui
vine acela al piclorului Marco Basaili, trebuia sa ajunga,
dupa o luare a Balcanilor in fuga cailor unei stralucite cavalerii, la cetatea impgratcasca de pe Bosfor.
In aceasta siluatie inguslalk, doar cu cativa casnici in jurul

lug parte Mircea, care vazu pe Sracimir, acuma batrait, restabilit in capitala lui imperials ", la marea Wine,
croica si nebuna, de supt Nicopole, dincolo de apa care-1
sat],

despartia de Cara pierduLa.

Sfaturile cu care a trebuit sa fie darnic n'au folosit mai

mull decAt cele, de mai puling experienta, ale regelui Ungariei

insusi unei militii a lui Hristos ", care lua litcrurile a5a de
usor 5i care se gasi Inaintea front-dui de fier at ienicerilor,
spre ale cgrui suliti, dupa ploaia vijelioasa a sagetilor asiatice,

erau sa fie atrasi $i str.ansi pang. la moarte minunatii viteji

nesocotiti.
1 V. L. Mirot, Une expadition frangaise en Tunisia au XIV-e siecle.
e siege de Mandia, Paris 1929.

Mircea I-11.

i politica Sul-est europeana

163

Bata lia e presintaa si de Memoriile tovarIsului lui Bohcicaut1, El cunoaste Vidinul, une grosse ville tem& que on
nommoit Bauduis" (Baudins) si pe seniorul terii care era
crestin grec" 2, Rahova (Reco"), locul vecin clt copaci frumosi", Nicopolul. Nu recunoaste desordinea celor cari au iners
ca dobitoacele MA randuiala, ba zece, ba doi, ba douazeci, asa
cA, au fost ucisi in turma in naNsurI ce venial]." S. In afara. de

ploaia", de grindina" skiptilor, el dd .1. vina pe Unguri, lasi

si faliti", cari nu, sant oameni asezati in luple $i nu 5liu

O. cada greu asupra dusmanilor", ci doar s .tragA de alare
din arc inainte si in urmI., toti fugind 4. Singur Nioolae de
Gara se osebeste, Baiezid insusi e uimit de neasteptatul succes 5.

i cronicile germane de orase cunosc in acelasi fel batalia

de la Nicopol 6.
1 Liore des faits du bon mcssire J. le Maingre (lit Bonciquaut,
ed. Buchan.

2 Le seigneur du pays lequel estoit chrestien grec.

S Sauve, la grace des diseurs qui ont diet et rapporte du faict

de la bataille que nos gens y furent et allerent comme bestes sans
ordonnance, puis dix, puis deux, puis vingt, et que par ce furent occis

par troupeaux au feur que ils venoient, que ce n'est mie vray". El
spune ce i s'a spus des phis notables en vaillance et chevaliers
qui y fussent et qui sont dignes de croire sans faille".
4 Les IIongres, qui communement, si comme on diet, ne sont pas
glens arrestes en batailles et ne savent greyer leurs ennemis, si n'est
a cheval traire de rare devant et derriere, toujours en fuyant. Lathes et faillis".
5 Pentru Nicopol, gall de izvoarele din Delaville-le-RouLx, La
France en Orient au XIV -e siacle cf. Iorgn, Philippic de Meziercs),
i E. Jarry, Louis 1, due d'Orleans, Paris-Orleans, 1889, p. 184 i unn.;

Atiya, The crusade of Nicopolis. Londra 1934; Iorga, iii Bet). hist.
du S -E. cur.. XI, pp. 276-8; genCralul It Rosetti, in Slavonic fieniew
April 1396 (bibliografie compleeta , cu hicrilrilo noi: Sigie, Kling,
Barczay, Wertner.
6 Chroniken the Dentschen Steidle, Anf,sburg, I, p. 115. Cf. Braun-

schweig, I. Gea din Nurnberg, IV. p. 2)0 si urin., pomeneste numni

luarea Constantinopolei si adauge falsa scrisoare a lui Umilr de
Smirna: Menpey Maybassamus Heberey Yessy". Pentru politica lui
Mirce,a, Silberschmidt, Der oriental.sche Problem. Pentru Schiltberger, prinsul de la Nicopol, pov;;stitor al luptei, Pelermann's Mittellungen, LX2 (1914), pp. 263-5. De altfel, Apusenii II cunosteau curios

pe Sigismund. Monstrelet (III, pp. 43-4), it intituleaza: roy de Hongrye, de Behaigne, de Grenade et de Damas, prince moult vaillant
en armes et bon catholique". Aiurea VI, p. 161 $i urm.): Saige-

506

Ctit9ria, independent&

Mircea scapa de prinsoare si de macelul de ceasuri Intregi,

supt ochii Sultanului salbatacit, a celor can pareau ce nu
pot da un pret de rascumparare si caH, ca mai tiirziu Fran cesii caplivi la Englesi dupe batalia de la Azincourt, erau cu
mull prea numerosi ca sa. fie pastrati In vigil.
R,egele porni pe Dunare, cu Stibor, rant de o piatra, cu
Ioan de Gaza si cu cativa credinciosi pe caH-i retrimese la
trecerea In Mare 1. Pe la Chilia deci el trecuse gurile Dunarii,
pentru a pluti pc Marea Neagra, unde Turcii n'aveau o flota;

isi va face o miserabill Infatisare-la Bizant si, Incunjurand

peninsula balcanica, se va presinta, Invesmantat In haina sim-

patica a nenorocirii sale, la Ragusa, ca sa se Intoarca apoi

prin Dalmatia.

Mircea, in ciuda oricaror legaturi de papa atunci cu luniea

ungureasca 2, putea Inte lege ca de la astfel de Intreprinderi, de

la regele care se sprijinia pe dansele nu mai e nimic de

asleptal. Episodul plin de vicisitudini si man Incereari al
cruciatei generale se incheiase pentru dansul.
Ce ramanea, cra recastigarea Sca'unului sau si apoi o prudenta politica defensive fate de revansa otomana, care nu
se putea sa nu-1 caute.
Partea Intaia izbuti Indala c. Stibor fu din nou acasa. Un
document ungar povesteste al doilea capitol al ispravilor lui
in Tara-Romaneasca aliata cu paganii. De Mircea, natural,
nu se vorbeste nimic. Polonul in serviciul lui Sigismund apare

singer ca luptatorul fericit care se coboark pe la Bran, o

iea pe cursul DAmbovitei si asediaza, in asa-numita cetaite
a Dambovitei", care poate Ii Bueurestii, pc 'Wad. Acesta resis1.6 Cava limp, dar trebui sa capitulez; mantuindu-si viata,
si el fu Infatisat, cu sotia, copiii si toala familia", regelui,
mold de Behaigne, roy de Hongrye, de Tromache et de Damas".
Gandul ltd Henric al Angliei de a cuceri Ierusalimul dupA restabllirea pled; ibid, p. 112.
1 Fejer, o. c., X', pp. 667-8 i Dlugosz, ed. a 2-a, XII, pp. 512-4.
2 D. I. Minea (o. c., p. 108, nota 1) a 'gash mentiunien unei proprietati, Tolmad sau Tolmaj, In comitatul de la Zala, care ar fi
lost la 1400 a sotiei lui Mircea Csanki, Magyarorszag torfenelmi
foldrajza a Hungadiak kordban, III, Budapesta 1897, p. 14).

Mireea I-u st p )1itica sad-est earopeand

367

care crezu bine sa-1 pastreze ca o reserva pentru eine tie

ee Imprejurari I.
La sfarsitul acestui an 1397 vedem, de altfel, pe Sigismund
la Timisoara (Octombre), apoi in. Ardeal, !uncle continua sx
guverneze Stibor2, la Apold (sfarsitul lui Nowmbre), In Decembre la Sibiiu, apoi la Ftgaras, la Brasov (21 Deeembre,

9 Ianuar), trecand si pe la Carta, undo petrece in vechest.

manastire cisterciana, de wide dt un ordin celor doi 5pa..ui
ai Secuilor, alesi, ca pentru un teas de primejdie ca itoeht,
printre marii nobili ai rcgatului, experientul Petra Per6nyi
si Ioan de Marolh3.
Inca din 1399, pentru a se asigura clinastia
hail e asociat cu parintek situ 4.

11111.1.1iettlIk Mi-

Rasplata din parka lui Baiezid care-si reluase

tarand intr'o noun robie pe Sracimir, si aruncase [rape do
avangarda dinoolo de Sava ea sit prade in Cara lui Sigismund,
veni si pentru Tara-Romaneasca, Inca in aeel 1397. 0 adeve-

resc cronicele otomane fart ca ea sit goat fi precisata. Se

pare ca aeeasta e campania din partile Ialomitei, pe undo
se Incercase Alexandru-cel-Mare, care se ingloda prin mfaginile Borcii, de care vorbesc acesle cronici mai vechi 5.

In acest moment analele sarbesti pun retragerea in .,Sarmatia", dupa cutare interpret latin al lor, la Dtmarea romaneasca, a despotului sorb Stefan, oprit la Constantinopol de staGustav Wenzel, Sztibor Vajda, in Disertatiile" Academiel din
Budapesta, 1874, p. 36 qi urm.
Pentru batalia de la Nicopol, pe
Ling amintirile Bavaresului Schiltbierger, unul dintre pr:sonieri, care
se intoarse, tarziu, p3 la not (ed. K. Fr. Neumann, Munchen 1859;
Langmantel, Nurnberg 1885; cf. Brunn, Geographische Bemerkungen zu Schiltbergers Reisen, In Thungsb r. ale Academiei din Munchen, 18692) i mentiunile documentare in N. Densusianu, 1. c.,
Iorga, Gesch. des osmanischen R-iches, I.
2 Ordin atm nobilii i unguri 51 romani, castelanii, vice-cas1

telanii i mai ales castelanii din IIateg i Inidoara"; ib.d., p. 229,

no. 1424.
3 Zimmermann-Werner-MUller, o. c., III, p. 184 si urm.

4 Ibid., p. 97, no. 133.

5 Cf. in Iorga, Chilia si C-tat.-a-Albei (am fost treed acele detalii
din Bizantini la 1394; v. observatiile judicioase ale d-lui I. .11Iinea,
Pol: lui Sigismund, pp. 75-7).

303

Otitoria inclispenclenta

tornicul sau rival, Gheorghe Valcovici I: sStefari arttase o deosebita evlavie manastirilor oltene Vodita $i Tismana2.

-SigMnund se gandia in ettlar sa fa a din Chilia si chiar

dill Kalliakra, care sigur ca nu mai era de mull a lui Mireta-3, precum 5i din Constantinopol, basele cruciatei ce ar
mai fi sa fie 4. Tol a.sa de rece fu primal $i oferta pe care
o facu el Marelui Maestri]. al Ordinului Teutonic, care nu
uildte stapftnirea transilvana de odinioara, insa arata ca. nu
1110i Vile ce ..ste prin aces to locuri5, ceia ce nu va opri pc
regele Ungarici, cfuld va fi si Imparal, s revie, peste Mahe
ani de zile, de doua on chiar, asupra aceleiasi oferte. Raspunsul din PruLsia veni la 21 Oclombre 1397. Venetienii se
dadusera inapoi de la rolul en li se presinta, Inca din Ianuar.
Peste doi ani in War Mircea anunta pe vechiul sau aliat ca
'l'urcii stau sa-i cads. in Cara E.
De lapt, in 1400 ei pi aparura la Dunarea munteana, venind, prin partile Severinului de sigur, (little() mare cursa
de achingii faciuta far' impiedecare in Ungaria. Un raport
de corabier grec din Enos, ad is duoelui Veneliei din Crela,

vorbia de infrangerea unci marl armate de 60.000 de oameni", din cari ar fi rams doar 3.0007. Milco Vlacho"
hicepea astfel O. file o cunostinta pentru ApuXeni, dar pentru

Sigismund, prins de alle interese, ce se petrecea la Dunare,

undo slia bine, 5i ca Sultaind Ware planuri de anexare, 5i
ca Dominil muntean e in stare sa-si apere holarele, aslfel
de biruinti la care nu participasera ai sai, magudindiUi vanitalea, ii ergu indiferente. Ele nici nu. se inregistreaza.
1 Iorga, Studii si doc, III,

p. 1

versiunea latinli a Analelor sar-

besti, de Pejadevie)..

2 liasdeu, Arch. 1st., I, p. 17. $i la 1398 e vacant locul de Ban

al Severinului: N. Densusianu, /. c., p. 401. Cf. pi Iorga, Venetia in
Mama N..,agra din Mem. Ac. Rom.), I, p. 15.

3 Dar Schiltbierger a gasit acolo un senior cretin; ed. Lang-

mantel, p. 52.
4 Ljtibi6, Man. Slau. Merid., IV, pp. 398-400.
5 Voigt, Codex diplomaticus Prussiae, XI, pp. 49-52; la I. Minlea.
o. e., pp. 84-5.
S-chonhexr, o. c., p. 443, la I. Minea, o. c., p. 86.

7 Iorga, Notes et extrails, II, p. 81 si nota 2; Acte si fragmente.

III, pp. 4-5; Them 1st., pe 1937, n-le 4-6.

Mircea I-u $i politic. sud-est europeana

309

In aceasta situatie, cumintele Domn trebuia sa incerce un

alt front politic.
De malt, Moldova-i scapase. 5tefan-Voda fuscse cu. Po lonii
sand el era cu Ungurii. Murind acesta, In Imprejurari care
nu se stiu in destul, Iuga, caruia analele ii spun Ologul, fiindea
se pare ea era bolnav de picioare, nu pati:ta O. fie un vecin

roman pe care sa se sprijinel.

Iuga citeaza ca marturi pe fratii Alexandra si Bogdan.
E de sigur un bastard al lui Roman si, fireste, el cauLa a
se asigura prin aceasta marluri22. Obiceiul mentionarii parintelui nu aparuse Inca in Moldova. Pomenirea lui Stefan
dupa Petra si Roman 3, ca si presenla acestula, cu fiii, ca
marlur si el Intr'un act solemn din 1400 4, arata o retragere
de buna vole a ocrotitalui Polonilor.
Moldova, mull limp aproape cat total la o parte de interegal general, se consolideaei insits. Continua a se face acolo
celati, cu. parcalabii tor. In acest sens gasim la 1399 un
Roman de Siretius si la 1400 un BArlea de Harlau7.
Dar Domnul Terii-Romanesti facu o neasteplata campanie
In Moldova si, laand"(oysian) 8 pe aced nevolnic, aseza acolo
pe tanarul Alexandra, fiul lui Roman, acesta polite Inca pri-

sonier In Polonia, si, alaluri de dansul, pentru ca sa fie in

vedere ambele vlastare ale singurei ramuri legiulle, pc fratele lui, Bogdan.
De sigur ca aceasta Insemna o apropiore a lui Mircea fnsui
1 0 altA ipotesa cu privire la aceasta porecla, in Iorga, Alexandracel-Bun, In Mem. Ac. Rom., 1933, si in Biblioteca pentru to(i.
2 CostAchescu, o. c., pp. 21-2.
3 Ibid.
4 Ibid., p. 27. Cf. uoelasi, Obserudri cu priuire la uricele lui
Iuga -Vodd, in tan Neculce, V (1926), pp. 334 -8. Deosebirile de
formA An de la copistul din secolul al XVIII-lea.
5 Die aici amintirea la tarziul cronicar Ureche, care vorbeste de
acele ocoale", de cane s'a ocupat, in Conu. Lit., G. Popovici. Cf. si
Onciul, in Cony. Lit., XX, XXIII, in Mem. Ac. Rom., XXVII, p. 201
si urm.; Xlenopol, 1st. Rom., dd. a 2-a, III, pip. 144 si urm., 158 si urm.
6 CostAchescu,

I.

c., p. 23.

Ibid., p. 27.
8 Toate versiunde In cele douA colectii ale lui I. Bogdan. Oysian
cu sens de a scoate"; CostAchescu, 1 c., p. 92.
7

310

Ctitoria independents

de Polonia 1, de la care nu se putea smulge aceasta Moldova,

legata de Cara vecina si prin anexarea Sipintului si aspiratiile
catre Pocutia2.
Deci ocrotitul, Inca foarLe ta'nar, al lui Mircea se Indrepta

dire Vladislav cu aceleasi dispositii ca si parintele a caral

traditie Incerca s'o pastreze cat mai desavarsit. Cu alata mai
mult, cu cat la rege era oplosit nu numai Ivasco, varul lui,
dar V un Moldovean" Costea, neam de Domn,
probabil

acela din pomelnicul de 1a Bistrita si din care s'a voit a

face un sot al Mu$atei , care fagaduia din satul Stecarev,
co, Impreuna gte fratii" Ce va afla, va Impi3deca pe Domnul
sau s se ridice contra Craiului 3.

Mircea Insusi trebuia sg. recomande aceasta politica, de oare

ce Inca din 1401 se ridicase In Ungaria contra lui Sigismund,

care fu arestat si tinut inchis, candidatul napoletan, regele

Ladislau 4.

1 Casatoria surorii lui Witold, de care vorbeste o scrisoare a

Marelui Maestru, e puss in legAturA de d. I. Minea, o. c., g. 109,
nota 1, cu legAtura de familie cu Mircea.
S Dar scrisoarea plinA de prittenie a lui care Vladislav, avand
lillurile trans-dunArene, nu poste fi decal dupa cilderea lui Baiezid
in 1902; Kaluniacki, /. c., p. 825, no. DCLIII.
3 Ibid., p. 822. Actul lui Ivascu si la Costachescu, o. c., II, pp.

617-8, no. 169; p 619.

4 Gelcich-Thalloczy, Diplomaiarium Ragusanum, p. 133. Si I. Minea,
o. c., p. 92.

CAPITOLUL XI.

Legatura noun dintre cele doui Domnii romineti

In sine, numirea unui Domn moldovean de vecipul ;du

muntean era un lucru nor; i el este unul de ceq mai mare
insemnatate. Legatura dintre Munteni" si Moldoveni, care
fusese pang. acum numai in liga formate in jurul unei repine
polone, considerate ca mostenitoarea Ungariei, a,ceasta simple
intelegere diplomaticg. se prefacea in patronarea de un Domn
ajuns la maturitale si bucurandu-se de un mare prestigiu a

unor copii pe can probabil ca Mircea-i adusese cu sine, ci

fiind ascunsi acolo de mama lor, care nu se cunoaste, sau
de bunica, Murata, in momentul cand se produsese, supt influenta lui Vito ld, caderea lui Roman1.
De acum inainte, timp de mai multd vreme, o influent a
lui Mircea se polite exercita asupra celsilalte Domnii romaneti.
se pare
o putem recunoaste In cloud domenii.
Intcliu al unei stabiliri de ierarhie, care pia atunci lipsise in Moldova. Aces Li boieri moldoveni, carora nu se dove-'
dente documentar c' li s'ar fi zis asa pkna atunci, represintaut

cu nAndria for de viteji", o claw de razboinici cum n'o

avea Tara-Romaneasca. Dar tara era pe manile for si Domnul atk.na de disposiliile schimbatoare ale acestei nobilimi,
care nu void sa-si primeasca un stapan statornic, pe cand
Munteni, macar de la BAsaraba incoace, se urmase la Iron
din tata In fiu, fratii neputand sa aiba pretentii decal, cum
pare sa fi Post casul la disparitia lui Dan, cand nu eralu,
copii de vrasta; asociarea copilului Mihailas de Mircea, care-I

face sa fie zugravit in vesminte ca ale sale si cu aceiasi

1

Pentru cealalt1 Margareta, sotia lui AleNaw kg-eel-Bun, I. Minea,

Pol. /at Sioisrnund, p. 32, note 1.

312

Ctitoria independent

coroana pe zidurile de la Cozia, arata Inc mai malt sentimental a mostenirea trebuie sA fie scoasa din discutie.
In cel d'intdiu act de la Alexandra regUim pe bah-A11U
.

lerii, cari apucasea. poate $i vremunile lui Bogdan cel d'intrra

$i ale lui Latcu; Drago$, acum $i cu copiii, Micu Horait (de.
uncle mIngstirea Horaita), cu fiii, Bratul Stroici $i fratele Andria$, cu aceiag descendent5 Ioani$ (de la Iohannes) $i cu fratele. Sc adaug4 altii noi, din ac,eia$i generatie: Duma cu fiii, Tiban de uncle Tibane$111)cu fiii. Rosturi de sfetnici $i paXalabi
sau de mosieri au doar Vornicul Duma, acct Vistiernic Horait,
Stolnicul Ulnas, Sandra de Hotin, Micu din Molnita (Moara)1.
In al doilca, uric agar, cu fiii, $i Stanislav Rotompan. DrIgoiu $i Barka de Harlau, Sandra din Tudora; sant, pe langa

acesti doi oomandanti de cetAti, doi Vornici: cu Duma, un

Vlad 2. N'avem documents pina la inceputul anului 1103,
clar si atunci gasim aceia$i zestrn de boieri, cari tree fiilor
dreptiwile for d3 a rogenta $1 chea.$1ui pe Domn: langg.
Barlea fiul, San B.Irlici (al Barlei, am Zi.c3: Barlcscul). Vlad

Jost Vornic $i mai e un Vornic, Negru, un Vornic de

oral, pentru Roman: Vlad al Turcii. Numarul paralabilor
e

$i oamenilor inradacinati In mosiile for creste: Joan o31 Miran" de la Voronq, Badca de la Su3eava, Giurgiu d3 la Volovit,

Horaet de la Hain, Sandra do la Neam1.3. Acolo, la Ncamt,

se vAd in 1407 doi parcAlabi: Dragos si Sandra, $i esbe Si
un Vlad do Siretiu, un Vornic de Suceava, p3 lane. Iva$cu
al lui Manea, Vornic; rosare q un Postelnic, primil, Stan, $i un
Procelnic, Sboian 4. Avem, pe Ulna doi Vornici, Vlad $i Negru,
$i unul de Suceaua, arta, un Ceasnic, Ilias, pe 1anga Postelnicul
Stan 5. La 1109 acclasi Stan e st Postelnic pi Vistiernic 6 0

ramane a$3. Trci Vornici 0.sar in aeelasi an 7. LogofIt" e

numai redactorul documentalui slavonesc, cum e BrIteiu (WO
mai vechiul Ialcu, trecut In1r3 boieris. Ici si colo mai apare
1 Costachescu, o. c, pp. 31-2. Aociai. la 4 August; ibid., pp. 40-1.
2 Ibid., pp. 36-7, no. 12.
3 Ibid., p. 48.
4 Ibid., pp. 56-7.
5 Ibid., p. 61.
6 Ibid., p. 65.
Ib'd., p. 70.

8 /bid; $i

pp. 82, 85. Nome maramor4sene, DomAacuq $1 fratii

begatura noua tlintre tele kioul Domnii romaneti

313

starostele de la Cernauti) (si in 1411)1. Numele de pdrcdlab se intampinl Int Aiu dup5. 1410 2.

Asa se va merge si mai departe, pe cand la Mircea numeirul boierilor e mar' genit i se cede bine ad ei stint la
disposi(ia Domnului. Unele din dregnoriile moldovenesti, ca
paralabii, procelnicii, nu-si afla. parechea In Cara de la Miazazi, dar acesti stolnici, vistieri, ceasnici yin de sigur din

influenta muntearth.. Tot asa si unii dintre sfetnicii de la

Inoeput, ca Vornicul Vlad; vamesul Dana pare a fi pus nrin
influenta Domnului ocrotitor, care avea poate si sume de
Incasat pentru expeditia de asezare In Scaun. Gdsim, de allfel,
5i Munteni. scutasi", adeca scutiti d..1 sarcini, In slobozia for 4.

Algturi, in aceasta (ath, care-i face printr'o uastd sint-sli

class stdmanitoare fi rangurile dregdtorilor, ca Vistier al lui
Alexandru se Intalneste la 1404, pe langl. Jurj, 5i Germanul
Urlich Bergauer, care scrie Bistritenilor 15.
Dar o innaurire de la Mircea se poetic v-dea i in noua
ortinduire canonica a Bisericii.

Pang atunci, pe tang. pope, ieromonahi, exercitflnd

5i

rosturi de V11.dici, dup4 tipul nicodimian, ca acei trei caluglri

veniti de la Munteni, Sofronie, Pimen si Siluan, era numai
episcopal sfintit de Mitropolitul din Haliciu, care-si atribilia
drepturi asupra Intregii regiuni neoranduite Inca legal, Iosif,
Moldovcan, consangean" al Domnilor, ctitor la Neamt i la
Bistrila, manastiri marl dc carturrtrie, p- Tanga lacasuri mai

modeste, ca acela de la Pobrata, de la Nemlisori 6, de la

Humor, al lui Ivan Vornicul7. Exemplul, poate 5i Indemnul,
lui Mircea aduse o legalisare.
Cum nici in Rusia siluaLia nu era neleda, doi cunoscatori
Blaj i Iamb, fiii lui Gholeb. Miclou Gereby Miklos); ib'd., p. 77,
no. 27. Un Veari (Veress, Row), un Stanislav; p. 103, no. 36.
1 Ibid., p. 80, no. 30.
2 Ibid., p. 85. Un Nogru de Barlad; ibid.
S Ibid, p. 31, no. 11. $i un Dragomir Branisteanul, pAzilorul braIiiWii domneti, a largului Tinut pastrat de VodA pentru vanatorile

sale; ibid., p 41.

4 Ibid., p. 108.
5 Zimmermann-Werner-Muller, o. c., III, p. 330, no. 1518.
6 Costachescu, o. c., p. 71, no. 24.

7 !bid, p. 116 (an. 1415). Pentru vechile clAdiri a se yedea capitolul final din vol. IV.

314

Ctitoria independentA

ai canoanelor, episcopii de Mitilene si de Betleem, turs trimesi acolo, cu sarcina de a vedea si ce este In aceasta Moldova Inca rebela.. Ei ridicara afurisenia fulgerata de Inaintasul
Ieremia si recunoscura ea Iosif e bun sfintit de Mitropo litul
de Ha beta
In adevar, fats ode aceastit Biserica, asa, de nehotarata ea insasi

in rosturile ei, Patriarhul Antonie, creatorul stavropighiei lui

Balica si Dragu, trimesese nu ca un informator, ci ca Mitropolit, pe un Teodosie, pe care Petru al Musatei refusa sa,-1
primeasca1. Dar Ecumenicul nu se lass, ci Inoerc,1 la 1392,
cu acel Ieremia, tot Grec: 11 numi de-a dreptul Mitropolit al
Moldovei, far. niciun fel de exarhat, cum se Meuse pentru
Tara-Romaneasca. Roman-Voda nu voi sa stie nici de acesta,

asa de mare era influenta Vladicai sarbesc Iosif si a tovarasului sau de aceiasi origin, Me 'elle. Aceiasi fusese si politica lui Stefan. Legal d3 Vito ld, el apleca, precum Meuse,
de allfel, si P3tru-Voda, nu catre.Scaunul de Haliciu, care nu
mai era ocupat de la 1391, ci spre cal din Chiev.

Deocamdata, cum erau in Moldova mai multi popi" de

tipul Nicodim, adeca stareti cu rang de leromonahi, unul
din ei, Petru, caruia Iosif trabuie sa-i fi dat titlul de protopop", care sund Insa greceste, merse la Constantinopol s

incerce o Impacare. Din el Patriarhul faeu un dichiu" si

un vicariu, en sihuatia de exarh.
Aici banuim ca se produse interventia, hotaratoare, a lui
Mircea, despot bizantin cu maml. greaca si ocrotitor al unei
Biserici care era de mull Limp canonica. 0 mare solie merse
la Constantinopol ca sa capete gramatele pentru Iosif. Dupa
cateva saptamani numai de negociere, scrisorile se redactau,
1a 26 lune, egumenul de la Pantocrator, Grigorie, probabil

amblac, mergand cu diaconul Manuil pentru a face ultimele verificari.

Urma drumul la Cetatea-Alba al unui ,boier cu desbula

oaste" ca sa ieie de acolo inoastele Sfantului Ioan eel Non.,
negustor din Trapezunt, care patimise de la Tatari, si aducerea for la Suceava, uncle Domnul, care li iesi la Intampinare,

la locul zis Poiana Vladicai, ridica Intaia biserica. pe piatra,

1 Am al-Mat In 1st. Bis. Rom., I, ca el nu e Mitropolitul de
Maurovlahia" cane se afla la Constantinopol in 1393-5, de oars
ce acum acest loc it avea Ieremia. V. mai departe.

.1

f.

II I
I.

45211111-

A
"L
Fig. 55.

es

C.1

oY

tti

lg. 55.

Biserica de la Mirau;, 'inainte de restaurare

.S

Biserica de la MirAuti, 'inainte de restaurare.

is

Legatura nouk. dintre cele cloud ,Domnii romanesti

315

In cuprinsul vechiului sat al lui Mirea,, Mirautii. Tamblac,

ca mare predicator In slavoneste, ucenic, cu toata, originea
lui greacti, Samplakon, al Patriarhului literat din T'arnova,
Eftimie, ramase ea Indrumator, pana fu ridicat In Scaunul
Chievului. Utah oranduirea manastirilor, Neam/u1 si Bistrita,
care furs legate Imprauna'.

Dar Alexandra lam si In coital mord-vestic al terii, nu si

lard unele scopuri militare, o a treia manastire, la Moldovita,,
larg daruita cu mosii, munti, vami, Tatari2,

Pomenind mai tarziu pe fiul, Roman, si MLR, cu nume

de imperials semnificatie, Vasilissa3. Alexandru arata acel
4S,1111t dinastic pe care-1 va intari asociindursi, dupa moartea
lui Roman, pe fiul Ilias 4.
Acest sinit dinastic venia de sigur si din sufletul de oameni
de mosie", foarte siguri la transmiterea dreplului ereditar,
al Maiamurasenilor, d 1r si din influenta Terii-Romanesti cu
succesiunea acum hotaraLA. Alexandra se sim(ia autocrat" ca
i Mircea. Omagiul lap de regele PoloniPi e numai pentru ce
pcintant fusese dciruit de rege fi nu pentru ce sc Linea, prin
moftenire, de el insu?i.
Inchinarea lui Alexandru se face ca si a tuluror urmasilor
lui Petru, care mers3s3 in Galitia, dar nici el nu indeplinise
ceremonia omagiului, ci ss multamise a jura pe truce Inaintea
unui Milropolit rus, de Chiev, si aceasta pentru ca la el nu

era Inca un episcop canonic si pentru ca acel Chiprian nu

putea sa-i vie in tara. Dar actul lui Alexandru se deosebeste
si prin marea lui simplicitate. Rocunoscator regelui pentru
mila" ce i-a aratat, el invocli exemplul lui Petra si Roman
pentru a promite ajuLor contra oricui, fara spocificatie si
fara reserve 5.
Numai in 1404 el trebuie sa mearga la Cam:mita, cu boierii

ski de cApetenie, ca sa, indeplineasca aceiasi singura teremonie a sarutarii crucii6. In 1407, la 6 Oclombre, el va merge
Actele, in Iorga, Doc. grece.cti, I, la aceste date.
2 Wickenhauser, Moldavicza, Viena 1862, p. 55 si urm.
3 Costachescu, o. c.
1

Ibid.

lialuiniacki, 1. c., p. 823 (23 Mart 1402) si la Costachescu, o. c.,

II, p. 621, no. 171.

6 Italuiniacki, /. c., p. 826, no. ncmv. Si actele urmAtoare ale
raparturilor cu Polonia, in Costachescu, 1. c., p. 628 si urm.

316

Ctitoriq independent'

Ins' la Liov, pentru confirmare, intovArasit de aceiasi suits I.

0 mare greutate rAsarila In calea consolidArii sintesei romanesti, In mers vine indalk, dar pentru Munteni, in buza
tunului si, mullA vreme, nu. si pentru Moldoveni, de la problema lnsa-i a existenfri Statului otoman prin apari(ia Turcului autentic, nedegenerat, neinfluentat de Bizant ,si de Slavi,
de cavaleria apuseand, Tim:zr-Lenc, noua lntrupare a 1!zi Gin-

ehiz-Han. Plecarea pentru o lungA cAlatorie de ,.)ersire la

catolicii din Europa apuseanA a Imparatului Manuil pArea
sA lase, cu Wald regenta incredintata nopotului, odatA rebel,
loan, un gol in ace! Bizant de care supt raportul b'sericesc
ajunseserAm a fi asa de slrans legati.
Astfel, pe cand Alexandru se va orienta Inca fats de regele
Vladislav, Mircca arc ochii atintiti asupra marii schimbari din
Orient.

E vremea cand el se va putea impune ca pretios aliat In

luptele, apropiate, dintrc fiii lui Baiezid. SA nu uitam cA numai
cu Mohimmed I-iu Slatul turcesc se poate sacoli organisat. Chiar
alunci, cuceritorii rAman ca oslasi, si supusii isi rAscumparti

dreplul de a-si pdstra legea, plalind tributul; oranduirca for

se face in cadre religioase: Nu e o

politicd,

asa cum s'a

spus, cal o adunare de obisnuinte

Cu total alta decal a Moldovei e deci situatia lui Mircea,
care destivdrFeste la 1103 3 tripla alian(cl Mire cele cloud teri

romanefti fi Polonia printr'un act ca acela fncheiat odiniwind, ca de la un prin( la alt print, cu Sigismund. El In1Areste vechea leg,aturA, pe care, de altfel, o uitase de 'null,
si inlilaleaza pe reple polon: mare si stump pricten"4.
Dar din timpul cand Mircea era inch daspoiat de Baiezid
e privilegiul pentru negustorii poloni din Liov (ditv) si din.
1

Ibid., pp. 827-8, no. DCLV.

2 Sie die grundsatzlich uberall verfolgle Politik der Tarken)

bestand eigentlich darin, das christliche Volk mit hohen Tributen

zu belasten und zu tyrannisieren, den Klerus dagegen mit einigen
Privitegien zu versehen, ihn weniger zu festeuern und mit Konfiskationen zu schadigen, vor allem aber in seiner Religionsiibtung
unbehelligl zu lassen und nich dieser Richtung ihn glimpflich zu
behandeln"; Bees, Jahrblicher, III, pp. 378-9.
3 Pentru data (1402 , Onciul, Titbit lui Dlircea, p. 219, uota d.
4 Kaluiniacki, 1. c., p. 821.

r.
7s.

'A

is

Cetatea

z
10,
44.

Fig. 56.

-.A

."

Fig. 56.

Cetatea Neamtului.

AI/ 11

"71

teggtura noug dintre cele doug Thomnii romgnesti

317

tara fratelui Domniei Me le, Mare le Cneaz Vito lt", intitulat

parinte", in care el

1si

zice, ca in actul de prietenie cu

Craiul polon, din 1403, numai mane Voevod si Domn a toatit

Cara Ungrovlahiei" (actul e scris de un pisar muntean; in

actul de la Giurgiu, fiind vorba de tam basarabeasca", Irebuie sit fi fost un Moldovean addugindu-se aici si prtrlile
de peste munte". In chip naiv sa spun cd pot veni negustori lioveni cu nenumaratii noirtmaratilor, cu miile miilor".
Se stabileste, cum se va face, apoi, si in Moldova, un deposit
central, si anume in capitala, la Tftrgoviste, cu drept de
preemptiune al Domnului. Toate pasurile muntelui, toale schepe care d.?ci Mircea le p4stra, Dundrea ffind
lele dunarene,
astf el rornaneaseci
si nt thschise, puland trece si prin

vaduri, la Turci, de la PorLile d3 Fier pthia la Br lila". 0

singura vama, la Targovisle, iar aiurea nimic, arandasii aceslui

venit, unde se vor afla, avand a prate suma in socoteala

Domniei. E cel mai larg, mai jertifitor privilegiu de comer(
ce se poate fnchipui 1.

Am spas ch. Mircea datoria aceasta 1201th situa(ie mare de

prestigiu luptei lui Sigismund cu Ladislau de Neapole 2, dar
qi infrongerii, prinderii lui Baiezid in Angora, In 14.02, de
acel mare Han turcoman Timur, ceia ce schimba Intreaga lituatie in acest Sud-Est european.

S'a mai vorbit, cu dreptate, si de hegemonia lui Mircea

In Europa sudorientala" si de caracterul lui representativ3,
si adAugim: si din punct de vedere cultural si bisericesc
el Infatiseaza, de fapt, prin palronarea Moldovei si sarcina
de a apara si Ardealul, si militar si politic, unitatea Romanilor de la Dunitre si din Carpati". Sau, mai curand, prin
dibacia lui, dar si prin puterea unui fericit concurs de 1mprejurqri de jur imprejurul situ, el va ajunge acolo.
In lupta de la Angora4 Romanii n'au putul lua parte cum
o crezusem ddunazi. Frumoasq pomenire a vit3jiei auxiliarilor
1 Hasdeu, Arch. Mt., P, p. 3 si urm., no. 1, dupg originalul la Liov;
Costb.chescu, I. c., pp. 630-3, no. 176.

2 Ioan de Maroth pomenit Ca Ban de Severin, la 1404, lrebuie s fie

socotit ca o gresealg; Pesty, Krass6, III, no. 156.
a I. Minea, o. c., p. 99.
4 V. cronica turceascg publicatg de Giese, reprodusg Ile not in
Diem. Ac. Rom., IX (1928-9), p. 1 si term.

818

Ctitoria independenIl

cre$tini din armata lui Baiezid, cari roman pg.nl la urmii

la locul lor, Impotrivindu-se formidabilului asalt al Turcilor
proaspeti, neinfluentati de Bizantinii din Rum" $i deci despretuiti de ceilalti pentru moliciunel $i lasitatea lor, de $i totu$i

asa de superiori armatelor europene, sant Sarbii lui Stefan

despotul, deprin$i de mult
ajute pe fiul lui Murad de la
Cosovo. Raporturile in care se gasia Mircea fats de acesta
au ramas de sigur acelea de dupK 1396: Domnul roman nu -$i

reclam5. posesiunila transdunarene, iar Sultanul, din partea

sa, vede in Tara-RomKneasca un Stat care trebuie sg. r5.maie
$i cgruia nu vrea mkar, cautand intre nemultAmiti $i ambidosi, un aft Vlad, s-i impuie un Domn dupa placid &in,
un loctiitor cretin supus poruncilor sale $i strans legat de
beii cetatilor dunkene.
Dupg. Angora, Baiezid fiind un prisonier pe care Timur
II duce dupit dansul, in.,,cusca" pe care trebuie s'o Intelegem
doar o trasura cu gratii ca acelea in care pana Teri calatoriau
liaremurile, domnia lid se socoate Incheiat6. Fiii, adevkati
Linen seniori dupa moda cavalereasca, ieau ce pot fiecare.
Si, in liupta care incepe deocamdath. Intre Soliman, care se
lunge In Europa, $i Mohammed Si Isa, sari -5i disputg. provinciile de dinoolo de Stramtori, se vede bine elpentru. rasa
Insasi $i pentru $efii ei, temeiul e Inca Asia stramosilor. Dominatia aoestui uouratec si betiv Soliman nu amenint. $i
nu neliniste$te pe nimeni.
Mircea IntrebuinteazI acest ragaz, al arui capat nu se
poate prevedea, nu ca sg. Incerce o nota Intindere peste
fluviu, ci ca sa. se 111W-easel pe mall stang. Are aici Severinul $i cheltuiege, cum se va spun mai tarziu Vlad Dracul 1, multi drobi de sare ca s ridiee acele intariluri ale
Giurgiului, care ar trebui elutate supt Invelisul turcesc de
mai arziu $i comparate cu zidurile, cam de aceiasi vreme,
ale Fagkasului. Din acest Giurgiu lega el, cum am vazut,
noua alianta cu amieul" din Polonia, $i in Alexandru Mol-

doveanul, care $i el, dar mult mai tarziu, va avea a face

cu Turcii, vedea un aliat natural contra lor. Dar Soliman
1 V. Wavrin, Enchiennes cronicques, ed. Male Dupont san Hardy;
reproduse de mine in Bul. Comisiei istorice, VI, p. 132. Cf. N. A.
Constantingscu, Cetatea Giurgiu, in Mem. Ac. Rom., XXXVIII (1916).

Legatura noun dintre cele doua Domnii romanesti

319

nu dadea niciun prilej penbru opera de aparare a Dunarii,

ramasa ca hotar.
In acest timp Sigismund, care, din, partea sa, nu putea
sa uite, dar fara a pomeni pe Apuseni, cu atat mai putin
pe Mircea, de Infrangerea din partea Turcilor prea-cruzi,
dusmani de moarte ai nostri si ai regatului nostru, ba chiar
ai 1ntregii crestinataiti 5i prigonitori si blasfematori ai numelui

lui Hristos"1, cats. O. se desfacil din grelele incurcaluri pc

care i le provocase aparitia lui Ladislau ca drept mostenitor
al rudei sale, regina Maria, Angevina. La 1403 Inca Papa Bo-

nifaciu al IX-lea dadea tot sprijinul sau Napoletanului, trimetand un legat cu misiunea, nu numai In Ungaria si regatele

unite de fapt cu dansa, dar si in terile de pretentie feudala

ale regatului, Serbia, Bosnia, Valahia 5i Bulgaria", putind
aa treacg. si In Boemia 5i Polonia, tot In vederea Inlaturarii
usurpatorului, evident fara niciun drept, care era Sigismund 2.

In acest moment acesta era tocmai la linin, in Dalmatia 3.

La 1404 si Sigismund, foarte preocupat si de stapanirea
sa in Ardeal 5i In Banat 4, putea O. scrie in. Apus, ducelui
Burgundiei, zelos pentru cruciata, ea a facut pace cu Osloia,
regele Bosniei, urmasul lui Tvrtco, ca. bietul Stefan Laza-

revici, pentru el un dux, i s'a supus si a plecat contra

Turcilor cu putere mare" 5i ca Irnparatul din Constantinopol
$i Voevodul Valahiei fac frumoase ispravi contra ac,elorasi
Turd si ca el li-a trimis marl ajutoare"5. Lucruri exagerate
$i necunoscute altfel.
1 Turcorum, saevissimorum nostrorum videlicet et regui nostri
capitalium ininlic,orum, imo totius christianitatis, et nominis Christi
persecutorum e blasphematorum; N. Densusianu, 1. c., 12, p. 387.
2 Ibid., p. 422 si urm.
3 Ibid., p. 428, no. cam,.
4 Privilegiu pentru Sibieni, in 1404, de la Wilhelm, duce de Aus-

tria; Zimmermann-Werner-Million o. c., III, pp. 329-30, no.1517. Corespond,entA cu Viena, 1407, ibid., p. 435, no. 1589, La 1405 mare privi-

1egiu al lui Sigismund pentru Cluj; ibid., pp. 346-50, no. 1531 A. Si
n-le urmgtoare. Pentru Sibiiu (1406), ibid., pp. 388-90, no. 1552; P.
399

si urm. Sphni de Timisoara uniti cu Voevodatul ardelean

si

Solnocul la 1402; ibid., p. 268. La 1404, doi vorevozi; ib'd., p1. 307,
n-le 1500-1. $i doi vise-voevozi, ibid., p. 313.
5 Constantinopolitanum imperatorem ac Vaivodam Valachiae contra
eosdem Turcos pulchra facinora gerere nosque illis magna misisse
auxilia; N. Densusianu, 1. c., 12, p. 429, no. cccLiii. Cf. vestea, citatg,

820

Ctitoria independenta

In acest an Il vedem pe regele asa de hartuit, prin Tirnavia, prin Pojon, prin Moravia chiar, cu oaste I. Partile
dunarene sanl lasate deci in sama lui Mircea, al carui vecin
la Apus e un Filip de Korogh, care poarta titlul de span
al Timisoarei si Sebesului" si Intrebuinteazi, ea ostasi, chenezi
romani, cum sant cei patru fii ai lui Bogdan de Mittnuc, saut

un Apruzia, mai curand Oprisa (Apprissa"), un fiu al lui

Iuga, un Mogos, un Pavel si Senchea (,,Sinkay"), fiul lui
Roman, ciudat amestec de nume maramurasene, de origine
ruleand, la ace.sti Banalteni, dar si dovada a influentelor ee
se exercita de Romani unii asupra altora 2.
Cad, tot atunci, vedem In acel Maramuras, dand o diploma, din Sighet, In aceiasi slavona de 'caracter rusesc apu.sean care se intrebuinta si in Moldova, pe vice-spanul Radu
numele e munt2an
pe Banat, Toader si Sendrea, din
Sandra, nume care se va gad apoi si in aceiasi Moldova, cari
se intituleaza nemesi de la Sarvasau", pe un Ivanciu lang1
un Dragomir, al carui Irate are muntenescul nume de Dan,
pe un Levco (Leon), ca in Dalilia, pe un Belcovici", adeca fiul
unui Balica, pe un Costea, fiul lui Dragon, si pe un alt Costea,

,,fiu de pops ", Popescul, pe un Nan tie la Sapanta, al earii

nume cOrespunde Sipintului moldovenesc. E vorba de tale
daruite de Balica si de mesterui" Dragu la manastirea Siantului Mihail, pomenindu-se ni regiunea Gampulungului. Acei
Mari ctitori nu mai sant in vial", dar se arata, mostenitorii,

Dumilru Voevod si mesterul" care poarta numele de Alexandru al Domnului Moldovei3.

Trebuie s se adaiuge ca aceiasi balran invikat rus emigrat

In Boemia, care a scos la lumina acest act asa de patios,

a aralat, intr3un lung studiu adancit, caracterul neautentic

al actelor prin care s'a cautat sa se arate ce vechi sant,

Inca din secolul al XI-lea, Rubnii In aoeste parti, Romanii
a victoriel lui contra Ttu-cilor reveniti din Ungaria; Iorga, Acle si
fragm., III, pp. 2-3. Cf. Rev. 1st., 1937, April-lunie.
1 N. Densusianu, 1. c., P, la acest an.
2

Ibid.

Petrov, Cele mai vechi diplome referitoare la istoria Bisericii

fi icrarhiei carpato-ruse$ti din anii 1391-1498 (in ruseste) si reprodu8

cerea mea in Mem. Ac. Rom., 1926: 0 marturie din 1404 a celor
mai vrchi Moldoveni".

El

tl

utl

Fig. 57.

Biserica din Streiu.

begatura nova dintre cele doua Domnii romane$ti

321

ramaind s he numai o usoark 'Altura suprapusa malt mai

tarziul. Romani, aratati asa anume, sant si Nicolae $i Joan,
fiii lui Drugeth" (de la Dragu, Draghici) de Homonna", familie de viitor, cari slau in distrid-ul Gepel" (dupa gyepii,
indagines). Alaluri, in locuri cu ware 5i pasuni ale oilor,
voevozii Stefan si Stan 2. Se coboara" pe aolo, ca la Kourumla, Romani cu nume asa de caracteristice ca Stroe, Caliman, Bunea, Calm, Stanislav fiul lui Balica (Balk), Negru
cnezul, Cuciulat. cnezul, Vancea, cnez de Korterna, la 1409 2.

Si astfel de elemente libere si turbulatile" se gasesc pe la

Trencin si aiurea, poate $i la Saris (Saros), dupa aceleasi
cercet ari.

Tot supl Sigismund, Romanii nobili, viteji", din Sangiorzul

Slreiului Isi faceau biserica ode un stil particular, care se

Intinde In toata regiunea si, facand a fi zugraviti ca Intemcietori In vesminte da osta$i $i cu sabia de gat alaturi de sotiile

for In catrinte, puneau o inscriptie slavona, pomenind pe

regele for si pe voevodul Ardealului 4.
La 1405 Sigismund, care-si lua tillurile, perimale, ale Rasciei, Serbiei, Galitiai, Lodomeriei, Ormaniei si Bulgariei", dar
considera Banatul Severinului ca vacant, de si tot nu revenise

In aceste parti, oranduia sa se intareasca, In Ungaria si in

Ardeal, cetatile ca sa se poata impotrivi ele Insesi vre unei
navaliri turcesti5; Clujului i se da in deosebi acest drept 6.
In acelai. limp el dadea ca urmas lui Joan, fiul lui Grigore,
care venise dupa. Filip de Korogh, ca span la Timisoara $i
la Sebes, pe cineva care, ca un ajulator, dar si ca un rival
al lui Mircea, canna nu Intelegea sa-i lase un prea large
.7

1 Petrov, Cea mai veche diploma slavona bisericeasal din anul

1404 (ruslo.,te), Intrebuintez resumatul facut de d-ra ChicA. $i azi,
In cutarle articol al d-lui Camil Krona, reapare legenda distrusA de
Petrov. Se pomenesc i cele noun sate romaneti supt Muncaciu i
voevodatul de Craina", supt un Waywoda Walachorum", ales de
obro i de cnezii din sate.
2 Ibid., an. 1337.
3 Ibid. V. si Kadlec, Valasi, unde se, citeazA amestecul i al Ruilor

pastori supt numbile de VaIalli." (Rutheni alio nomine Valachi").

4 V. Iorga, Cea mai veche ctitorie de nemesi romdni In Ardeal
(1408-9), In Mem. Ac. Rom., 1926.
5 N. Densusianu, 1. c., 12, pp. 427-8, no. ccum.

6 Ibid., pp. 439-40, no. cum' (aceia,.i mentiude pentru Severin).

Privilegiu pentru Cluj, ibid., Op 442-4, no. ccci.xvi.

322

Ctitoria independentA

loc de activitate si initiativa, va juca un mare rol de tuptator pentru. truce in aceste locuri, acel Florentin Filippo
dei Scolari, pe care ai lui, cari i-au vcsnicit chipul prin
mama unui pictor de sama, 1i vor zice dupa aceasta spanie"
In partite romanesti supuse Coroanci ungare: Pippo Spano.
La 1405 Inca el lua mAsiui in Banat, cu privire si la .,mes-,
teri" romAni cari stateau in fruntea anti populatii exclusiv'
de natia lor, intitulandu-se numai span de Timisoara", dar
&Ind ordin castelanilor de Caras (crassofOiensibus"). I se
(Muse acestui inlocuitor al Teutonilor, can nu voisera sa
vie, si venitul camerei sarilor regale" In Ardeal 1, si-1 vedem
Invoindu -se cu carausii de la Dej pentru ducerea sarii band

si la Tokaj 2. Supl el stateau Unguri, ca Paul dc Chiapy"

si Valentin de Ihul", vice-spani la Caras, avand langd dansii
si obisnuitii juzi ai nobililor": ei corespondau direct cu Sigismund S. Nobilii romAni din aceste parti, chenni, se luptasera si In Bosnia, ca Dionisie Ciiuca, si capatau pentru
aceia privilegii de la regele4.

In aceste Imprejurari se aseaza triumfala calatorie a lui

Mircea la Severin ca sa intalneasca pe Sigismund, care Inca
din Octombre era la Orade 5.

El se intelesese acum cu Turcii, Hut taniar al lui Baiezid

Ii daduse si prtile tataresti" si ambele termuri ale Dunarii
pana. la Ocean" si. Silistra. Le avea de la acest prieten" de
alta lege ca o feuds, dupa vechea conceptie asiatica a trimeterii de steag, dar si dupa aceia pe care Turcii o gasiseira,
In Balcanii slavi de imitatie apuseana; nu lipsia poate 5i o
influents a acelei idei bizantine a prieteniei" pe care Imperiul cretin o adoplase ckulva faVI de Bulgard primului Stat.
1 Ibid., p. 441, no. CCCLXIV.

2 Zinmermann-Werner-Mfiller, o. c., III, p. 414, no. 1572. Omul

sau, Mateias Baldi din Sibliu, e camerariu", camaras; ibid., pp.

460-1, no. 1613.

8 N. Densusianu, 1. c., pp. 441-2, no. cccLxiv. Cf. actul mesterului"
Pavel, fiul lui Laurentiu, vice-span de Caras; ib:d., p. 451, no,
CCCLXXII.

4 Ibid., pp. 445-6, no. cceLxvn. Pentru alti luptatori bAnAteni, ibid.,
pp. 448-50, no. eceLxx.
6 Zimmermann-Werner-Mfdler, o. c., p. 416, no. 1574.

1.,gatura nou1 dintre cele douii Domnii romitne5ti

Se pare a si din partea lui Sigismund ii venire un dar

pentru a-1 Linea in vechea legatura de alianik, cad acuma(
el I i zice duce de Am las 5i Fkgkra5". Pe cand Sigismund,
supt anume influente ale consilierilor ski, continua formula
vacanLei" Banatului de Severin, Mircea fiind considerat numai ca stkpilnitorul de fapt al cetkLii,
adecd, nu trebuie
sd se uite, a unui fntreg jade( , el se intituleazk mandru
domn al Banatului severinean", gospodin. Tine, in acelasi
Limp, s afirme ck, el, Mare le Voevod, e down autocrat" al
Mostenirii Ungrovlahiei", cum autocrat e si pe malul drept
al Dunarii si la Silistra. Iar, in ce priveste pe Sigismund,

el e numai Craiu1", regele", nu, fereasck Dumnezeu, si

down al lui". Nu se putea afirma cu mai milk hotarisu-e o
mai solid. 5i mandrk situaLiel.
El venia, de bunk samk, la aceasta Intalnire cu veciuul
care nu-i mai era un Domn ca sk se hotkrasck data procesul
Severinului, recunoscandu-i-se cetatea 5i judetul ca o parte
statornick din Domnia sa. Adkugindu-se 5i interesele din nou
create ale lui Pippo 5i mandria unui vicariu de Imperiu cum
fusese ales Sigismund de parlisanii ski contra slabului rege

al Romanilor, incurcat prin Italia Ruprecht de Palatinat,

aceasta cenere a trebuit sd-i fie refusatki.

Atunci din nou legatura cu Polonia se impune. De aid

actul, nedatat i asezat rku de cereetktori2, prin care Mircea,
purtand acelasi titlu ca in documental precedent pentru Tismana, adeck mane voevod 5i autocrat (samodrdjavni gospodin)

pecetea e cu mila lui Dumnezeu" 0 In Cara pe care aid,

pentru Poloni, o intituleazk bAskrabeascA," 5i, cuprinzand Am la5111 5i Fkgkrasul, neinteresante In acest loc, supt denominaLia de

pkrtile de dincolo de munte", iii afirma stapanirea, domnia"

(gospodin) peste multe oetAli turcesti". De altfel el dateazA
din Giurgiu (10 August; deci 1409). Mir Anul Vladislav, vechiul prieten", Si e Domnului Inca tankr doar pkrintele"
la care aleargk din nou cu sentimente filiale, trimeLAndu.-i nu
omagiul de credit:0, ci numai adevkrata prietenie 5i poclonul
de iubire". A fost invinuit, prin scrisori regale, pentru
1 Originalul la Venelin, o. c., pp. 22-3; romaneste la Hasdeu, Arch.

1st., I, p. 98, no. 134.

9 V. vi Onciul, Mircea cel &Urdu, 1,

c.

324

Ctitoria independenia

turtle cu Ungaria, mai precis ca a vadil boierilor unguresti"

$i ei au spits Craiului unguresc"ca un domn strain ca, to

11-ai trimes scrisorile $i solii $i c't to -ai unit. cu Turcii in prietenie ca sa pornili riaboitt contra luturor creslinilor $i a Coroanei Ungariei". El MO. iarLia. Invinuirea, ca unul care a rainas
drept prielen $i de la mnccpul $i pand acum". N'are nicio stiinth,
despre ce i se pone in sarna..,Eu al Lau sant $i copiii miei carli
sant, sant nepotii Lai $i fii, cum sant $i ai mici ", ceia ce arata

poate o noun casatorie trecatoare a lui Mireca cu vre-o prin.

cess msg., daca Mara. Insasi n-ti e o Marie ruso-lituaniana. Si
el adauge: poate sa fi3 o iscodire a solilor regelui insusi, cart

au mers in Ungaria , deci se arata ca. Vladislav e acela

care -$i are legaturi ascunse. Iar de la mine nicio slova n'a
mers la Unguri, nici n'am trimes vre-o scrisoare. Da,ca nu
crezi eeia cell arat, ci intreaba pe Unguri daca li-am trimes
scrisori, $i ei ill vor arata dae,a nu e asa cum to -am incredintat".

De fapt el rupsese total cu Sigismund, indusmanit cu Vladislay. Aoesta revenise la proiecbe de cruciata, recomandate
$i de Papa 1, In care nu Intra Miroea, pe cand se amesteca
In afacerile Bosniei, dispulata Mire Ostoia $i Stefan Tvrteovici,

$i in care se ridica un nou prieten al Ungariei, Hrvoic, Mare

Voevod, care -$i iea, improtriva Venetiei $i a dreplurilor Unga-

riei Insesi, titlul de duce de Spalato, cu poarta deschisa asupra Marii 2. Tot ociatA el trimete la Venetia, cu care va
Impadi posesiunile balcanice ale fostului concurent Ladislau,

pe Italianul Gulielm de Prata, Insgrcinat In primul rand

sa discute chestiile Bisericii apusene rupta in cloud de schisms

$i de care vicariul imperial avea datoria sa se ocupe, dar

$i ca s propuie din nou, ca in 1397, liga contra Turcilor.
Faptul ca la 1403 se pomenesc la Pera un fosl. consul"
$i un Josl easier" de la Licosbomo (Chilia) 3 ar dovedi ca.
acum Muntenii erau domni acolo.
1 Ibid., pp. 452-4, no. ccm.xxiv.
2 v. Klaid-Bojnicid, Ges'chichte Bosniens; Iorga, Gesch. des osm.
Reiches, I; Jiredek, in Arch. f. slaw. Phil. qi (dupla uncle cArti ungureti), I. Minea, I. c., pp. 113-4.
3 Iorga, Studii si doc, III pp. 5-6. Amintirea Francilor cu corabii;
Gh. Cucu, 200 collude populare, p. 111, no. 87.

Legatura nona dIntre cele doua Domnii romanesti

325

Considerand si acum Licostomo-Chilia ca un punt care-i

apartine lui, si nu lui Mircea, el voia A. place de acolo pe

corabii venctiene, impreuna si cu contingente de la alti printi,

ca A. se coboare la Galipole, uncle fusese data contele de

Savoia. Raspunsul a fost, fireste, ca. Republica astcapta A
se faca acea alianta inlre printii crestinii. Dar in Julie 1409,
un arhiepiscop de Sultanieh, crimes al lui Timur, era in
Brasov, dupa ce strabatuse Tara-Romaneasca 2.
La 1409 burl un alt fiu al lui Baiezid, Musa, se ridiccin, fi
Mircea va face din el un instrument al politicei sale, nteirindu-i astfel situatia pe mat it celalt al Duncirii, cu atilt mai
mult, cu cilt, deslipindu-se i el de Ungaria, Sdrbul ,tefan
Lazarevici va infra pentru moment .,i el In acectstd triplzi
alian(ci" sau Inrelegere balcanicci", menitri sd dureze cd(iva ani.

De allfel, St-fan, pe care Musa-1 alaca intaiu, merg'and OA

la asediul Semendrici, era rate cu sotia lui

Baiezid3, si

totusi Musa, Musia pentru Sfirbi, ii facea razboiu4.

In 1409 Inca Canard' Sultan trece prin Tara-Romaneasca pen-

tru a incepe lupta contra fratelui pe care credea ca-1 va nutea

Inlocui u.sor5. La Inceputul anului 1410, la Iambol, orasul

luat de Turd contra Bulgarilor la Incepulul Domniei lui

Mircea, tanarul prelendcnt, care avea poale un contingent
romanesc $i sarbesc, castiga biruinta, in abscnta fratelui care
se afla In Asia. Mircea negocia pentrii &instil si cu Imparatul

bizantin, cu care era In cele mai bone relatii 6. Dar peste,

cateva luni, la 15 Iunie, tradat de Sarbi, Musa picrdea batalia
1 Ljubid, o. c., V, pp. 136-8; cf, si pp. 99-100 si 160 (documental
si in Theiner, Vetera monumPnta hist. Hungariac sacram illustrantia.
II, pp. 179-80). La 29 Deicembre 1408 regele da cel mai larg privilegiu
Braovenilor si pentru a vinde cu cotul mice postav sau pfinz.1.;

Zimmermann-Werner-Willer, o. c., III, pp. 470-1, no. 1625.

2 Ibid., p. 481, no. 1635.
3 Laonikos Chalkokondylas, I, pp. 165-6.
4 Cron. 4erbo-moldoveneascg, in I. Bogdan, Cron. inedite, p. 95.

Raportul cu Stefan si in Safarik, Pan-talky, pp. 62-3.

5 Iorga, Gesch. des osm. Reiches, I, pp. 349, 351.
6 Ljubie, o. c., VI, p. 105; cronica din Papadopulos-Kerameus,
'IseouwAvutrust) 616,1tothlxn,
I. c. Cf. Iorga, I. c., pi.

pie langA cronolog,ia din Gelcith-Thalloczy,

349 $i arm.

326

Qtitoria ind,ependentA

de la Kosmidion, 5i o noun tentativA, Ia 11 Iu lie, nu fu mai

fericitl. Bizantul se inaratnicia sa sprijine pe Soliman.

Dar la Inceputul anului urmator, Invinsul isi reface o oaste
si biruie pe Soliman, care e ucis la 17 Februar. Musa asedie
Constantinopolul dusman.

Astfel din puterea cea mare a lui Mural fi Baiezid se

ajunsese acolo di Mircea facea un Sultan fi Bizan(ul, odinioara

asediat i adus la ultima suflare, suslinea pe celalt1.

In Maiu 1410 se Veda starainta lui Mircea pentru a-i casliga,

lui Musa pe Imparat; solul lui se intoaroe prin Av lona, cu

care deci, tam omonimului s6u, Domnul muntean 'Astra legaturi 2.

In acest Limp, _and Sigismund ramane fara legturi ere-tine,

In expeditia sa la Srebrnita, in Bosnia, In acest an

1410, prin toamnK3, Musa se sprijin.a pe alianta cu doi print"

crestini.

Moartea lui Ruprecht la 18 Maiu pregatia alegerea ca Imparat al regelui Ungariei, oeia ce se* facu in lithe a anului
in-mator. Alesul va inaugura acum fi In Sud-Estul european
o politica imperialei care va cauta sd lnloczaasorl hegemonia

lui Mircea i chiar, dadi e cu puting sib distruga pe rcest

periculos vecin.
1 Despre prhnele raporturi ale lui Mircea cu Musa si Phrantzes,
p. 86 si urm.; Dukas, p. 87 si urm.; Chalkokondylas, ed. citatA,
p. 160, care pomeneste fagaduiala tanarului Sultan fatA de ocrotitorul lui: 4cterr41 re &silken rd re Mt, xal thg, ijv int TO Baat Way
avvenadBrTrat, &hat wimp ne6ae5ov h rfi EliedvEn mai rtheav am dAlyqm.

Se vorbeste InsA aid. de un fiu al lui Mircea" Omit de Imparat ca

pl'etendent si de comanda unui Dan asupra contingentului romanesc
care ajutA pe Musa; ibid., pp. 160-1. In toalle acestea e o mare
confusie (v. si, la retragerea lui Musa, invins in a doua luptAl
trvyyevotteveg MI.Weco LIcirco, rip zlcodag 4yels6n; p. 163). El s'ar fi retras
in Balcani la Dan, fiul lui Mircea, care ar fi ramas deci acolo, ceia

de e imposibil. Un singur lucru e sigur: ca Imparatul socotia pe

Soliman ca Sultanul legitim si-1 ajuta din toate puterile, cum a
facut-o pAnA la sfarsit despotul sarb. Soliman se inrudeste cu Bizantul prin casatoria cu fata lui Giannino Doria; ibid., p. 161.
Pasagille privitoare la luptele dintre tinerii Su ltani, in traducere
romaneasca, si Ia Iorga, Studii si doc., III, p. v si urm.
2 Ljubid, o. c., VI, p. 105; Gelcich-Thalloczy, pl. 193 5i urm.
8 Zimmermann-Werner-Muller, o c., III, p. 489, no. 1648,

Legatura naua dintre cele doul Domnii romaneti

327

E Insa momentul c4nd politica lui Mircea triumki mai

strcilucit. Sigismund nu foloseste nimic din titlul imperial,'
care In curand it pune pe drumuri, si pana, la Paris si Londra,
pentru pompe vane, fara a put,a sa impace regele Franciei,
nenorocitul Carol al VI-lea, cu al Angliei, si-1 va lega indisolubil, pentru scene solemne unc ori, alte dali ridicule, de
problema, asa de grea, a riacerii unitatii Bisericii din Apus

prin Conciliul universal de la Constanta, apoi de la Basel.

Atunci a putut lua Mircea cele mai largi tilluri sud-dunarene, a calor realitate nu va trebui Insa exagerata.

In acest timp, Alexandru Moldoveanul pastra alianta cu

Polonii, cari nu se folosira in lupta cu Ordinul Teutonic, batut
la Tannenl org, in 1410, de un contingent moldovenesc, care
figureaza, clay mai tarziu, in 1422 abia, la asediul Marienburgului 1. La 1411, In mijlocul greutatilor necontenit provocate si de chestia Prusiai., care nu se putea resolvi printr'o
victorie, si de permanenta dusmanie a lui Sigismund, Vla-

dislav cedeaza de fapt Domuului v tin Snialynul si Colomeia

cu toga Poculia, supt forma, obisnuita in acest timp,

ca
In casul cumpararii Brandenburg,ului, de la Sigismund, de

catre Frederic de Hohenzollern , a vechiului Imprumut,

de o mie de galbeni genovesi, zisi ruble francesti", cari
nu erau, nu trebuiau sa fie platili, asa, sau in bani lituani,
in argint masiv, la terminul, fixat, de doi ani. Supt infatisarea de simplu zalog Ana la alte posibilitati d- Plata, fard
termin, era vorba de o adevarata punere In posesiune.
Un trimes special, starostele de Trgbowla, venise la Suceava cu aceasta misiune. El aducea actul gala, In care situatia lui Alexandra e dcfinita cu totul allfel decal In trecut: el

e acum un hospodar", un Domn si e considerat ca prietenul

notru" 2.

Explicatia acestor schimbari de o asa de mare insemnatale,

cuprinzand recunoaterea solemnci a neatormirii i a cestuitali Stat romainesc, se afla in actul urmotor, Incheiat la Ro1 Dlugosz, ed. a 2-a, XIII, pp. 301-2. V. voa. unngtor.
2 Katuiniacki, 1. c., p. 829; cf. ed. Costacheseu, o. c.

328

Ctitoria independents

man, In ziva de 25 Maiu. Alexandra, din mila lui Dumnezeu

Domn al Terii Moldovenesti", puind de forma admilerea si
mai departe a legaturii de vasalitate de la Inceputul, Inca sabred, al unei Domnii acum solid Intarite si legate de o ami-

citie asa de folositoare ca a lad Mircea, se Indatoreste ca,

In casul unui atac unguresc contra Poloniei, sa Intra In Un.garia spre a cuceri pcntru marele prieten, iar, daca el ar
fi cel atacat, Vladislay. ca domn" al lui, va lovi el posesiunile lui Sigismund 1. La 'Irma e si o prudenta clausa prin
care Alexandra se asigura ca regele nu-i va trece granitile
si nu-i va navali ocina, mostenirea parinteasca, in care el
putea sa cuprinda acea Pocutie pe care acum se credea stapan. Adaug ca aici nu mai sant pecetil3 boieresti de garantie:
Domnul hotaraste.

Pe basa acestei bune Intelegeri cu regatul vecin, se cere

In Septernbre de negustorii din Liov prinlr'o solie anume2
privilegiul de convert, mai usor. care se acorda la 8 Octombre.

Sprijinit pe o veche dating, pe exemplul tataresc ramas ca

basa, cu terminii chiar ai fostilor stapani (tarhat, tarhan,
tamga) si cu gandul de a favorisa capitala Sucevei, !land
din ea un loc principal de vanzare, fall a suprima vamile
oraselor Baia, Iasi, Neamt, Roman; Bar lad, Tighinea, CetateaAlba, vami se recunosc si la Moldevita, la Trotus, la Bacau, la
Dorohoiu, la Cernauti, la Siratiu, o Stapelplatzl. Cu principial
socolirii valorii, dar pe alocuri si dupa poveri, se fixeaza!

taxe deosebite dupa originea fiecarii marfi. Mune yin din

Crimeia genovesa, rrarfuri ultramarine: malasuri, cam/KZ (italian: camoccato), piper, tamaie 3, ca si yin de 1%lonembasia.

Exportul cuprinde vite, land, porci, oi, chiar cai, dar nu cai

piei de veyerita, blani de vulpe. Sant oprile aceste

marfuri: pieile de jdar, care se cumpara si de la Ungari,
argintul si ceara, admitandu-se si aducerea pietrelor" de la
buni,

Munteni si Brasoveni, de 'uncle vine tinicheaua4. El se face

1 /bid., pp. 830-1, no. omvii.
2 Czoiowski, Poniniki dziejowe Lwow.; II, p. 48; Iorga, Studii si
doe., XXIII, pp. 293-4.
3 Aoeasta e temiapul = temian, pe care nu-1 Intelegea Hasdeu.
4 NOKEHOE pe langa cospo e fer-blanc, vent din Ungaria. Slavo-

deste in Acta zapadnoi Rossii,

I,

pp. 30-2; ronianWe la Hasdeu,

Liegatura Jima dintre cele doug Domnii romaneti

329

si catre Unguri si care Munteni, numiti Basarabeni", pen-

tru a evita cuvantul de Romani, Win,a. la Bra41a. Socotelild

se Inseamna, Si ca grdatAti si ca bani, dupa obiceiul galitian,
rusesc, in tovare, grivne ai gro.i, ecIntare si ruble. Dar Domnul
nu Ingaduie asezari ca acelea ale negustorilor straini la Tatari
sau in State le france din Locarilc Sfinle: ru berarii, carciumi,
brutarii, macelarii. El nu poale admile ideia unei strecurari,
oricare ar fi ea, de supt autoritatea lui.
De origine germana sant: palariile, nadragii, armele (arm,
sabii),
vedem Genovesi din Caffa cari cumpara In Valahia" trei clopotel.

Politica lui Mircea ramane si in cursul acestui an alaturi

de a lui Alexandru, ba e vadit chiar ca el a Indemnat pe
acesta s ieie o hotarire asa de indrazneata fata de Ungaria.
In adevar, cu caleva zile inainle, din Giurgiu, unde el era
ocupat cu luarea In stapanire a teritoriilor ce-i reveniau, pe
basa vechilor cesiuni, dupa Invoiala cu Musa, acum stapan
necontestat al provinciilor turcti din Europa, Domnul muntean se Invoia sa apere pe Vladislav de orice navalire a lui
Sigismund, raspunzand cu o navalire a sa in hotarele regat-ului Ungariei..., cu foc 5i orice ran". In schimb, el lnsusi se
va Ibucura de acelasi ajutor. Evident ca raport'urile sant tot
numai ca intre aliati $i rude (consanguinttatis fraternitas), ca
fratele cu fratele" (tamquam amicus et trate!. fratri). Si, clack
siquis ex nostris, alusie la Aler
vre-unul dintre ai nostri",
ar face ivre-o miscare" contra lui, Mircea, sau
xandru
contra regelui, el va cauta OA distru.ga, $i pana la ullimul
ban"2.

Tendinta spre aventuri a lui Sigismund, vechea lui dorinla

trebuia ca
de a avea Dunarea, de la 1395 Inainte, ideia
punct de plecare Chilia, ura contra Domnilor roman sapati
Arch. 1st., I, pp. 130-2; cf. Iorga, 1st. Com., I, ed. a 2-a, pp.. 85-7;

Iorga, in Revue de l'Orient latin, IV, pp. 78-9. Cf. si acelasi, Chi lia
si Cetatea-Alba, p. 58.
1 Socotelile Caffei.
2 Coercere ac omnimo fundilus destruere usque ad ullimum quadrantem; N. Densusianu, 1. c., 12, pp. 472-3, no. cccxci. CA Mircea n'are
alts titluri cleat Vaivoda Transalpinus" nu dovedeste nimic (cf.
Onciul, Mircea-cel-Batr(n, p. 22, nota 26), caci se adauge etc".

330

Ctitoria incleptendenti

de supt influenta lui, ca si spiritul satanic al lui Vito ld, care,

pierzand sprijinul singurului Domn moldovean ocrotit de dansul, Stefan, si pastrand dusmAnie neamului acelui Roman pe
care contribuise sa-1 In Mare, In sfarsit parerea de rau ca el
nu intrase, de la privilegiul de comert al lui Mircea, cumnatul

sau, din 1403, in niciunul din actele incheiate de Domnul

Moldovei, fiul lui Roman, cu vecinii din Rasarit, toale aceste tendinti venue din atalea motive au adus infamul act
secret pentru Impartirea acestei atat de credincioase Moldove, din 1412.

Dupa Indemnul Lituanianului, care umbla dupa o coroana

regala, pe care i-o putea da Sigismund, se puse la tale o

intalnire Intre cci doi gin2ri vrajmasi ai lui Ludovic-cel-Mare.
Ei se vazura la Lublau, langa granita Ungariei.
Sigismund propune, cu un preambul armonios, un text de

fralie" $i alianta contra Turcilor, de cari Polonii nu. aveau

Inca habar. Recunoscut ca vasal al Poloniei, Alexandru va

trebui deci sa aj it; la primul ordin al domnullui au, la

prima cerere, pc singurul care era primejduit, pe regele Ungariei, cand va incepe o mare expeditie cu o mie de lanci"1.
AlLfel, Moldova va fi impartita.

Reg,ele-Imparat, care credea ca va putea sa creeze o singull* unitate de cruciata In Rasa] it, lute lege sit i se dea o

jumalate din padurea ova mare" a Carpatilor, pe care o

cunostea din experienta, plina de Invatatura, a campaniei
din iarna anului 1395, $i din cea micA", ambele calificate
de bucovine". Apoi banda de de-asupra Duncirii:, a cdrii
stapeinire o urea i acum, de la Bdrlad in jos, unilate care
se osebia, dupa cat se pare, Inca de alunci in organisatii
Moldovei $i care, in vremea luptelor dintre membrii dinastiei,

va putea sa formeze un apanagiu al cadetilor, fiind ca un

Slat deosebit Linia va trece pe de-asupra mult doritei

Ch. W.,

1 Descriind felul can s'a tratat cu Turcii si Imparatul for Baler

zid", fata la fats i in mai multe randuri (alternata vicissiludine),
Sigismund vorbeste si de un ajutor palon altfel nestiut; N. DensuI. c., 12, p. 388. Cat despre raportul Moldovei cu pagAnii",
unui Sultan, Soldan, Petru, i se da la 1411 satul Timirtosauti, veche

sianu,

asezare a unui Timurtas, unde sant curti" de Taturi cari se pot

di rui ca robi unei manastiri; Costachescu, o. c., p. 92. V. $i ibid.,
p. 95. Pentru Tamirtasinti i Kahizniacici, I. c., p. 839,

Legalura noun dintre cele doug Domnii romanesti

331

pe care dupa vre-o treizeci de ani Ungu,rii vor $i ajunge sPo

garnisoneze, aparand-o cu tunurile lor, $i se va opri In termul
Mara Restul, cu Suceava, cu Ia$ul, cu Cetalea-Alba, care In
adevar era ravnita de Poloni,
Genovesii o socoliau Inca la
1410 ca apartinandu-li 1
va trece la Vladislay. Se pare
ca In acest moment Alexandru 1$i Meuse o Chilie de uscat,
aceia care traie.ste $i pana astazi, in fala Licostomului din
insulg, dar, $i dacA Mircea ar fi fost stapan intr'o singura

Sigismund n'avea de cc sa se opreasca la dreptul

Domnului muntean, care se deslipise de dansul2.
Ca $i in casul propunerilor lui Roman Herescu si. Radiu
Chine,

Gotca, solii lui Mircea la Vladislav, nu urmeaza ca asetnenea

propuneri trebuiau sa fie ralificate de Vladislav, precum ni

s'a pastrat forma in care s'a fa,cul ratificarea de catre Vitold.
In adevar, regele Poloniei n'avea niciun interes ca adversarul
sau timp de dougzeci de ani sa-i fie vecin $i aiurea decat,
in partile Galitiei, pe cand pentru Sigismund era un mare
avantagiu sa intinda de-a lungul Moldovei-de-Sud granita lui
de-asupra Terii-Romane$ti a lui Mircea.
Dacia, pang. in uflimul timp, Alexandru, poale sotul unei
catolice din Ungaria, Margareta, pentru care el ridica o manastire cu biserica latina, apoi mariLa pentru o casalorie mai
ilustra, de la Baia 3, era si favorabil catolicismului, actul era
$i mai reprobabil.
Nici Alexaftdru4, nici Mircea n'au cunoscut vre-odata acest
act de grosolana tradare, de lacomie nemIsurata $i de aven1 Nicolae de Porta, notar genoves, in Recueil des historiens des
croisades, V (1895), col. 293 A. Descoperirea recenta a unei monede a Cetatii-Albe, cu bourul moldovean i insemnarea 'Aonpoxciareov
(v. Vlad Sah-Nazarov, revista Cetatea-Albii, IV, p. 9 $i urm. i
plansa adansd aici), arata c5, la inoeput, s'a pastrat o autonomie

orasului, si cu dreptul de a bate moneda; cf. $i studiul d-lui Paul

Nicorescu, Monete moldovenosti Vitale to Cetatea-Alba, Iasi 1937, $i

al mieu, in Mem. Ac. Rom.. 1937.
2 Dupa Diugosz i Dogiel, Codex diplomaticus Poloniae, dupa Katona, Hist. critica i rejes, I. c.; editii modern de Ulianitcthi,
Materialdi, Caro, Liber cancellariae; Prochaska, Codex epistolaris
Vitoldi, pp. 229-30; N. Densusianu, I. c., P, pp. 483-7, no. cccct; jurg.-

mantul lui Sigismund, ibid., pp. 493-4, no. ccccvi.

3 Ibid., p. 470, no. ccmxxxvnt.
4 Cane (IA un document din Suceava la 5 April; Kalu'iniacki, I. c.,
p. 832.

332

Otitoria indapondentA

turoase ilusii, care samAna cu ce se spune ca se legase, in

timpul Marelui Razboiu, Mire Germani si Ministeriul rusesc
al lui Stfirmer, pentru impartirea RomAnici aliate. Ba Inca
Stibor se ocupa in acelasi an de taxele ce se vor plati la
import si export in legaturile cu Moldova, facand aceiasi
Imirare a articolelor obisnuite pe care o gasim si in privilegiile acordate Brasovcnilor de Domnii munteni j.
Din partea Moldovei, dovada
pactul secret era compiled
ignorat sta si in faptul ca, la 1413 era vorba A. se Intemeieze

o episcopie latina la Baia, unde regele Poloniei scria, care

Papa, a este o biserica, saraca a Sf. Treimi, episcopul fiind
grecesc": ar fi de numit In locul acesta Joan Riza, dominican,
si se Mewl cercetari de episcopul de Camenita 2. Dar pentru

aceasta trebui sa se aste.pte noua casaterie a lui Alexandru

cu o catolica.
Moartea Doanmei Ana si aceasta legAlura a lui Alexandru
cu Lituaniana RAngala, ruda lui Vladislav si a lui Vitold, vor
deschide o noua era, $i-1 vom gasi pa Domnul Moldovei In

drum spre Snyalin 3, uitand de drepturile sale asupra Pocutiei. In acelasi limp visila lui Sigismund Koribulh la Mumteni in 1414 era menita sa apropie pe Mircea de noua politica
lituaniana 4.

In acest moment, si tocmai In vederea realiscirit marclui

situ plan duncirean Sigismund, care chemase la Dun .re pc
Filippo, viteazul Florentin devenil span de Timisoara si domn

de Ozora, ii cre4e, in April 1412, rola Il vedem pe acest

Pippo (land un act de la Orade cu privire la nisle postav luat

Brasovenilor de niste parcillabi de la Talmaciu, cari s'au

crezut indemnati de Sibiieni. El poarla acuma titbit de Ozora,
dupa o localitate din acea Bosnie unde Intovarasise pe rege
In anul precedent s. Il vedem apoi in Buda, hotarlind In cc
1 Ibid., pp. 491-3, no. ccccv.
2 Auner, Episcopia de Baia, in Rev. Cat., 1915, p. 89 i u,rm i
observatiile mele in Reu. 1st., I, pp. 183-4.
8 Cf. Dtugosz i Cromer; I. Minea, o. c., pp. 133-4, 139. CA data
e bunk o aratA mentiunea luptelor lui Mircea cu Turcii.
4 Iorga, Studii si doc., XXIII, p. 293.
5 Zimmermann-Werner-Midler, o. c., III, pp. 521-2, no. 1673. Are
un cAmAra.. i la Turda.

tegatura tigua dintre cete douri Domnii romanesd

priveste o cearta Cu privire, nu nurnal la sare, ci

332

5i

la

postav, intre Dejeni si vioe-camarasii sai din Salmar 1. El

isi zice acum spanul camarilor sarilor craiesti". E acela care
functioneaza ca raportor permanent pc l'anga stapanul 0112.
Dar la 1413 Pippo de Ozora e numai conic de Timisoara,
de Ceanad, de Cams, de Cubin 5i die Oracle S. El era insarcinat,

de altfel, 5i cu o misiune la Papa4.

Ardealul e in sama vechiului prieten si ajutator Stibor,
care-si zice in Julie 1412 si voevod de Trenczin, de Bistrita
(and. Bistrita), Nyitra si Solnoc 5, 5i la Secui e span tot
Mihail, fiul lui Solomon de Nadasd.
In acest an 1'43, de altfel, Mircea-si pierde prietenul turc
Musa. Fratele Mohammed, venind din Asia, biruie pe acela
care-si Instrainase rapede simpatiile prin actele sale de violenta: altfel, pe fiul lui Preliub, Sarhul tesalian, Musa-1 orlyise
1 Ibid., p. 537, no. 1686. Pero, vice-camarasul turdan, pare sa
fie un Italian.
2 Ibid., p. 548. Masuri regale, duTta cererea Sasilor, cu privire
la sarea de la Ocna Sibiiului; ibid., p. 565, no. 1709.
3 Resty-Ortvay, o. c., p. 357; la I. Minea, o. c., p. 106. Pentru
Ladislau die Losoncz, care comanda la Orsova, Mehadia, Cavaransebes gt Lugoj, Prochaska, Codex Vitoldi, pp. 100-1. Un Stefan de
Losoncz fusese Ban de Severin la 1347; N. Densusianu, I. c., P,
p. 4, no. III.
4 I. Minea, o. c., p. 129. Pentru Piplpo, $i Wenzel, in Buletinul
Acadgmiei din Budapesta, 1859, si in Tart. Tar, 1884. In 1413 Sigismund era in Friul, cu oastea, si el merge pans la Udine; Zimmermann-Werner-Maller, o. c., III, p. 563 $i urm. Regina Barbara ramane
riegenta; v. ibid., pp. 573-4, no. 1717. In 1414 Sigismund e la Cremona;

ibid., pp. 591-2, no. 1730. Apoi, in aeelasi an, se intoarce la Buda.
La 1414, vara, e la Spira; ibid., p. 612 si urm. S'ar spune vechlul
Imparat roman, Adrian.
5 Zimmermann - Werner - Muller, o c., III, p. 527. In Septembre
1412 el e la Brasov; ibid., pp. 538-9 $i urm., n-le 1688 si urm. El
Intareste si privilegiul de convert cu Tara-Romaneasca, cu vama
pestilor de Braila" (Breill") cu tot; ibid., p. 546. Isi zice numai
span dig Solnoc; ibid., p. 551. Dar indata adauge la titlurile vechi,

fara Bistrita, Borsodul; ibid, p. 552 (judeca un conflict pentru negpt

de la noi, intre Brasov si cele Sapte Scaune).
miere, ceara

Fusese odinioara" insa sl un Roman, Dragu, conte al Secuilor, ceia

de inseamna Voevodul maramurawan; ibid., p. 531.

834

Gtitoria in4ependenta

ca sa-i iea Oral. Nestatornicul Stefan treeu si el la Mohammed,

comandand una din aripile armatei lui2.

In lupta decisiva, cu mina taiata in momentul cand mania
lui vestita 11 facea sa se arunce asupra tradatorilor cari abia
11 parasisera, Musa fugia spre Mircea; prins Intr'o mocirla,
fu adus la fratele sau, care pm-and sa.-1 zugrume3.

In anul chiar al caderii lui Musa, Mircea, indreptat acum

spre Ungaria, dbl un privilegiu solemn Brasovenilor4.
Relatiile de negot ale Ardealului cu Moldova continua In acest
moment din 1412, si Stibor apare cu. o Intreaga suits la Bistrita
(21 Iu lie) si hotaraste In ce priveste vama de la Rodna, eresc'uta de un oarecare Procopie, care o tinuse. El gaseste caRodna

era cu totul parasita" (penitas desolatam) si Bistrita insasi

parLsit5.5. Vechiul luptator ramane acolo, luand deosebite ma-

suri panA la sfarsitu1 lunii. Se satisface si cererea satenilort

In parte Romani,
data nu sant tocmai acei ,,populi et
iobagiones" de cari se plang cei trei Sasi delegati,
de la
Ieud contra nobililor 6. Intre cei cari-1 incunjura e si un Joan
de Dobaca 7. Ceva mai tarziu vedem pe Alexandru plangfwdu-se ca oamenii spanullui Secuilor culeg la Brasov vama de
la negustorii lui si, Indata, Stibor iea masuri potrivite cu
tonul staruintii 8.
1 Laonikos Chalkokondylas, I, p. 199.
2 Ibid., p. 170.
3 Ibid., p. 172. Pentru peirea lui Musa, Iorga, Gesch. des csm.
Reiches, I, pp. 353-60.
4 I. Bogdan, Documentcle priviioare la relatiile Tarii-Romanesti cu
Brasooul si cu Tara-Ungureascd. in sec. XV si XVI, I, 1905, pp.

3 pi urm., 36 pi urm.; Iorga, Doc. Ard., I, pp. 8-9.

5
Zimmermann- Werner - Muller, o. c., III, pp. 527-9, no. 2679.
Articolele de comert sant oele vechi. V. pi n-1 urmator, pentru dreptul de pescuit al Bistritenilor, ingustat de acelapi Procopie (int&
rire de Sigismund; ibid., pp. 612-4, no. 1742); cf. pi ibid., paginile

urmatoaiie, apoi p. 625

pi urm. N-1 1681 cuprinde o hotarnicie

dupa aceiapi zi.

6 Ibid., pp. 535-6, no. 1684.
7 Ibid., p. 534. Intarire de Sigismund; ibid., pp. 612-4, no. 1742;
cf. pi paginile urmatoare, apoi p. 625 pi urm.
8 Ibid., pp. 554-5, no. 1697.

Liegatura noua dintre cele doua Domnii romaneti

335

Dupa caderea lui Musa cetatile de peste Dunare furl reluate de Turci sau parat.site de Mircea Insusi, care nu mai
avea dupa pierderea fratelui" sau pagan calitatea de a le
stlipani.

El nu se lass. Insa, ci caulk' si mai departe clienti tineri

Intre odraslele, adevarate sau Inchipuite, ale lui Osman. Cautarea, descoperirca, intrebuintarea for pentru ca ei O. se

prabuseasca unul dapa altul ii vor ocupa restal unei vieti

care era acum redusa numai la mai modeste rosturi defensive.

Pe de alta parte Sigismund e la conciliul de la Constanta

(Inca din Ianuar) ca mare oranduitor, fara, folds, al Bisericii.
Tara-Romaneasca nu e represintata, din Moldova venind, de

la Baia catolica singura, an delegat pe care o insemnare

contemporand Il numesbe Kiryla"1, dar care trebuia sa fie
din acele familii sasesti care se iniampina acolo, gavernate
de ai for si scriind scrisori germane, si in aceastia vreme
si mull mai tarziu, mergand apoi sa se odihneasca, supt
lespezile cu Sf. Francisc 5i cu inscriptii in limba for $i In
cea latina, langa biserica ridicata de Alexandru-Voda pentru
folosul primei sale presupuse sotii catolice.
In tot acest timp, nu se observa nicio miscare din partea
Turcilor.

Intre Imparatul absent si Sultanul pasnic, intre Donmul

moldovean, care-si pastra vechile sentimente, Mircea putea sa-si

continue, cu boierii pe cari-i declara de aceiasi directie cu

dansul In noua Invoiala cu Polonia, o stapanire linistita, de
sigur, dar vremea marii polilice, card el avea oarecum firele
in mana, trecuse.

Inca din 1415 se ridica un Mustafa, fiul lui Baiezid, care

1 N. Densusianu, 1. c., 12, p. 497, no. ccccix. Rind vorba de deputatil cetatilor" nu poate fi vorba de tara Moldovei 1 Chi lia, la

care m'am gandit alts datA, nefiind un centru catolic (dar erau
Franciscani). Pentru Romani la Constanta, i D. A. Sturdza (dupa
cronica lui Ulrich de Richental), in Mem. Ac. Rom., ser. II, XVI,
i Karadja, ibid., ster. III, XVII. Cf. Finke, Que. Ren and Forsichun.glen zur Geschichte der Konstanzer Konzils, Paderborn 1889, i Hans
Be lee, Po len and die romische Kurie in den lahren. 1414 -1424 (Ott'.
europdische Forschungen, caiet 2), Berlin 1914.

386

Ctitoria indetpendenta

se ofera Venetienilor. Acegia i-1 trimet lui Mircea 1. Ajund

acolo, Turcul navaleste imediat in Bulgaria2.
La 2 April Senatul venetian, trimetand la Sultan, canlia
i se zice tot Chirisgl (soldanus e ca in romaneasca lui Alexandru-oel-Bun: $oldan), prevede casul cand nu s'ar putea
:incheia pacea si atunci se vor incerm legaturi contra lui
cu Caramanul, cu Romani& (Vlachus) si cu Mustafa 3. Intr'un act ragusan e vorba de ogil?, Turcilor $i Romanilor",
la cari Republica trimete un ambasador 4.
De altfel Petru Loredano, comandantul venetian in 'vele
Galipolei, care va repurta Indatt o stralucita biruint'a asupra
flolei otomane ce se formeaza atria, Cu. contingence asiatice,

arala ca Sultanul avea de gand saki trimeata pe Dunare

corabiile contra aceslui concurent5, care, cum spune o stire
din Ragusa, avea cu dansul nu. numai cativa Turd ", ci $i
cativa Romani ai lui Mircea Voevod" 8. De fapt era un razboiu al Domnului Terii-Romanegi cu Turcii. Dar ocrotitul
lui Mircea Indrazne$Le sa mearga prea departe. Inaintand,
de sigur cu ajutorul Venetienilor, cari nu ajunsera la niciun
capat cu Mohammed, la Salonic, el fu imobilisat acolo 7.
Presenta lui Mustafa la noi e mentionata $i Intr'un act al
lui Mircea la 10 Iunie 1415 8. Infeodat de dansul cu vechile
posesiuni transdunarene, Domnul roman .10 pulea spune: Mare
Voevod si Domn, din mila 5i c z harul lui Dumnezeu stapanind

domnind peste toga tara Ungrovlahiei $i peste partite

de peste munti $i peste cele tAtigra..5ti. si peste amandoud
malurile Dunarii intregi pana la Marea cea Mare 5i domn
$i

al cetatii Darstorului"9.
1 Iorga, Acte si fragments, III, pp. 6-7.
2 Gelcich-Thalloczy, o. c., p. 254.
3 Ljubie, o. c., XII, p. 218; N. Densusianu, I. c., P, pp. 500-1,
no. ccccxviii; Iorga, Notes et extraits, I, la aceasta data.
4 Pucie, Spomeniti sarbschi, Belgrad 1859, p. xv; la Minea, o. c.,
pp. 141-2.
5
6

Sanudo, in Muratori, XXII, col. 902 E.

Gelcich-Thalloczy, o. c., p. 261.

7 Ibid., p. 265 (i se zice eel care fusese in Valahia").

8 I. Bogdan, In Mem. Ac. Rom., XXIV (1903). Cf. St. Nicolaescu,
In Buletinul Mus. Mun. Bucuresti, 1936, la aceasta data.
9

Ibid.

Liega tura noun dintre dele (bun Domdii romanesti

3.41

Cronicile turcesli vorbesc, cu amanunte divergentc, de risbunarea lui Mohammed, scos din fire. SulLanul, care nu-si mai
are primejdia inainte, aduna o puternica oaste, si din vechea
sa Asie, cu Insusi Isfendiar, beiul de Castemuni, si cu UTI
contingent al puternicului Caraman, la care candva el can.tase mantuirea 1. Se trimet peste Dunare achingii pradalnici,
cari pustiira parlea de jos a terii. Apoi se Intreprinse metodic,

fara sa se fi dat o mare lupla in camp deschis, luarea In

stapanire a malului stang, asediind astfel in chip p3rmanent pe
Mircea In mostenirea lui. Pc cand Dobrogea era 'Maria prin
ridicarea cetatitor d3 la Isaccea (Sagzim") si de la Ieni-Sale,

vechile Saline" italiene, de unde s'a facut Sulina, se hitt

Giurgiul si, cu toata presenta in apropicre a lui Pippo, a
carat alentie sc risipia In multe parti si al carui spirit florentin se preocupa de castigul ocnelor sale ardelene si de
alLe lucruri pe alaturea, Severinul Insusi fu ocupat pentru
moment. Acei fru.ntasi ai cpestinilor de acolo" cari se supun,
oferind ostateci, nu pot fi boieri romani, ci aparatorii, Lot
Romani, de supt comanda lui Pippo, ai regiunii militare de

la Caransebes si Lugoj, al carui nume, de sigur de veche

origine, e pomenit numai odaLa pang. atunci.

Nu-i rdmdnea lui Mircea dealt sd intre in sistenutl milittar

turcesc. Pentru a castiga pe Sultan, care, din parte'a lui,

urma politica lui Baiezid, frul a se gandi la o anexare a
Terii-Romanesti insesi, el trimese, Cu daruri si oferle de tribut

ramas in amintirea urmasilor Oa, In secolul al XVIII-lea,

nand se vorbia si de suma de bani rosii", deci de galbeni,
pe unul din sprijinitorii turci, raa tributului acesLuia2
masi la dansul, ai lui Musa, Izet -beg.
Nu poate fi vorba de un tratat, poate nici c1e un privileglu

saris, ca aoela care se daduse Venelienilor, cari cereau un

document in loath. forma. Indeplinirea Indatoririi tributului,
considerat poate de Domn ca un simplu perches ", tar de
Sultan ca un haraciu" de rascumparare 8, ajungea.
1 Laonikos Chalkokondylas, I, p. 168.
pp. 12-3.

V.

si Iorga, Dardanalele,

2 Zloti ro$ii unguresti" se gasesc insa in actul pentru pensia

Rangalei, Doamna lui Alexandru-cel-Bun. V. Kaluiniacki,

1.

c., p.

833, no. DCLIX.

8

V, Leunclavius, Hist. col. 463-4; Annal., pp. 22-3; Seadeddin,

g3$

Ctitoria independents

De altfel, ajunge sa se von in oe conditii a primit Moldova lui Petra Aron aceiasi platA a tributului, cum Sultanul

a hotarat lucrul printr'un singur firman 1, pentru a se Intelege ca acelasi lucru a lrebuit sa se pelreaca si cu Mirce,ft.
Tratatul" Insa era numai un mijloc de a opri continuarea
campaniei lui Mohammed. El nu represinta nici pentru Mircea, nici pentru boierii cari vor conduce pc fiul sou Mihail o
adevarata Indalorire. 0 dovedeste conlinuarea tillului lui Mircea de dire ac3st. urmas 2.

0 singura inoercare s'a mai facut p3 urma pentru a zgur

dui puterea solid asezata, in ciuda pretendentilor cari mai
rasar, a lui Mohammed: aceia a patrundorii prin Deliormanul dobrogean, nemargenita padur3", a dervisului anarhist
Bedreddin. Dar, cum c vorba si dc asediul contra Salonicului,
trecut de la un despot bizanlin la Venetieni, Mircea pare sa
nu mai fi fost in viata 3.
In aceste imprejurari gr.le, Curtea. Domnului munlean e tot
asa de oercelata si de stralucita.

In Mart 1415 el e incunjurat de Radu, Ban, de Coico

prolovisLierul, de Popsa logofatul, de Baldwin, de Aga Ban,
de tames, Stoica Basal, Alhul, Carsbea, Mihail logofatul 4. In
actul de la 10 Iunie din acelasi an, in Arges, pe vremea cand
pp, 343-5; Thitry, o. c., I, pp. 50-1, 122-3. 0 indicatie la Saii

din Sibiiu; Arch. f. sieb. Landeskunde, A. F., IV', p. 115; 1V2, p.

112. V. Laonikos Chalkokondylas, p. 172: Meta 6a vacrea crredrewia

inmetopag brl TO daxlag xdvav, Taihriv se 16fiov a=s 83, 8,) neaaerstg neinpag
6 Tam Away 4yetido, anovodg re inoujaaro, hp' cP erarciyer so6eov, derma
isOaro avrc Mexperric BaatAelig V. i Phrantzes, p. 86 i urm.; Dukas,

p. 121 si Cronicile sarbeti (Spomenik, III, p. 140; Iorga, Studii si

doe, III, p. 2 . 0 altA incerclre de explicatie prin contaminarea"
cu ce s'ar fi petrecut in 1420, la I. Minea, o. c., p. 137 i urm.
Pentru situatia generall in Imperiul otoman, ibid , pp. 135-9. D. I.
Minea citeazg i inscriptia, dubioasa, despre o lupta la Giurgiu, la
Musoeleanu, Monumentcle strtibunilor, Bucureti 1783, pp. 74-5.

1 V. mai departe, si acuma, in (Irma, Babinger in Omagiul Lapedatu, p. 29 i urin.

2 Hasdeu, Negru-Voda, p. CLXXI facsimile). Observatia, de mare
valoare, e a d-lui Minea, o. c., p. 146..
3 Sieadeddin, I. c Pentru Bedreddin v. Babinger, in Der Islam, II,
1924.

4 St. Nicolaescu, in Bul. Bucuresti citat, pp. 320-1.

LegAtura nouA dintre cele tiouA Domnii romAnesti

339

se afla in 1.ar9 pretend..nlul lure, Mustafa, in darul pentru un

Vlad la Bea la si Prislop, dandu-i un cal si o cups, Mircea are
langl fiul Mihail sau Malaita pe Radu Ban, ca Vornic (host
Ban), pe Martin, Aga Ban, Stoica Rusul; Dragomir din Segarcea, Baldovin Logofat, Micul Vistier, Stanciul Comis, Varsea Spktar, Manea Stolnic, Gherghina Paharnic, Mihail Logof atul 1.

Analele sarbesti, care stiuserk de pustiirea Terii-Romanesti

de noul Sultan, inseamnk la 31 Ianuar 1418 moartea lui Mir,
cea Voevod2.

Nu slim Imprejurkrile sfarsitului acestui om de mare ispravk care nu pulea sa aiba mai mull de saizeci de ani B.
',Asa o tars de deplin asezata, bogalk, cu moneda ei, care
umbla si in Ardeal, in Banal4, o suceesiune sigura, si cu
xnulte lacrimi a putut el s fie dus astfel in mormantul de
la Cozia, frumoasa c1Sdire de sill sarbesc, cu vulturi bicefali pe pervazuri, cu nobile picturi pe fond albastru in pro-

naos, uncle, de curand, de supt piatra care nu si-a Asit

o insemnare, s'au scos fararnele oaselor lui amestecate in
aceiasi bona In form de sicriu cu ale femeii care, pe aceiasi
linie politick, a dat neamului nostru pc Mihai Viteazul 5,
Cei patru Domni ctitori ai Terii-Romanesti, Basarabk, Nico-,
lae Alexandru, Vladislav si Mircea, Indapliniserk in scurtul
limp de aproape un veac una din operele cele mai importante
din tot cursul istoriei.

Cel d'intkiu, venind la tron pe o vreme tend, total se

1 Ibid.
2 Cf. I. Miuea, o. c., p. 165. V. si versiunile adesea citate. Cum uncle
din ele dau data de 4 Februar, d. Al. Vasilescu (Urmasii lui Mirreacal-Beltran Mad la Vlad-repes, I, Bucure5ti 1915) ar admite el a

doua datA e a astrucarii (pp. 5-6). Acolo si bibliografia sArbeascl

In treaga.

S Dar, tend Mihail facie o danie manastirilor Cozia si Cotmeana.

cu. voia parinikilui sau" (Hasdeu, 1st. critica, It, p. 132 , putem
bAnui cA acesta era bolnay. Documentul n'are data.
4 N. Densusianu, I. c., 12, p 513.
5 Fiul Mihail face danii Coziei si pentru cA acolo e Inmormantat
tatal sau; Targoviste, 22 Iunie. La Miletid si Apra, In Sborn'cul
bulgar, pp. 331-2.

g4(1.1

Ctitoria independetita

schimba in Ungaria cu venirea unei not dinastii $i cand

se dadea in Balcani lupta intre cele trei Imparalii romane":
a Bizantinilor, a B'ulgarilor si a Sarbilor, a stiut s'a impuie,
cu armele In mans, respectul teritoriului sau, care de atunci
Inca a prins muscelele de la Rasarit si a gasit drumul spre
DunAre, cu bate perspectivele ce mijiau mai departe.
Cel de-al doilea, nu numai ca a dat formele vietii bisericesti
si culturale, dar, legand aceasta viata religioasa a Lerii sale
de aoeia a Constantinopolului Impa.ratesc, a facut ca Cara sk
intre Intr'un complex de drept 5i prin aceasta In constiinLa
politica a lumii.

Celui de-al treilea u revine asa de marele merit de a fi

intins granitile pestle hotarele mosiei romanesti propriu-zise,

luand pe cursul de sus al Oltului cealalta margene a plaiuriloT, patrunzand astfel in acea lume ungureasca, pe care
iyunicul b Impiedetaso de a veni dincoace ca stapana si, Inlinzandu-si ambitia asupra rnalului Idrept al Dunarii, a vrut sit
cuprinda marele rau in margenile tern sale, deschizandu-si
astfel calea spre tinuturile balcanice. El nu s'a multami t cu
Severinul 5i cu Nicopolul, ci a vrut sa puie stapanire pe un

al treilea vad, al Vidinului, lasand urmasului sarcina de a

patrunde In Banal.

Al patrulea e cel d'intriiu care a intrat In legs tura cu.

Moldova, creindu-se astfel o singue, linie politica pentru amandoubt. Dominic. Impuind de la Inceput lui Sigismund respec-

nil unei 'aubonomii de la care el n'a vrut A, se Indeparteze

vre-odata, el a Intregit provinciile de dincolo de multi si,
Intrebuinland nenorocirile cazute asupra Statului Inoepator
al Osman tailor, a luat pe rand mo5tenir2a Bulgarilor de Ia
Mare, a oekr de la Dunare si a pktruns pang. departe In
Balcani,

Raporturile for cu Moldovenii au lost dese, de multe feluri

$i fecunde. Romani kr din Nord, veniti cu o deprindere prur
ungureasca pe care o simLim in forma documentelor 5i In
institutia, Intaritoare, dar si plina de perioole, a vitejilor",
eI li-a dat, cu alte forme de sill In documente, un simt dinastic, altul decat al vechilor meteri, o ierarhie boiereasca
pe cale de alcktuire $i organisarea canonic'' a vietii bise-

1.

J1Z

14:1

.d c.
Le

Fig. 58. Slant riisaritean In biserica, azi reformats, din SintamiriaOrlea.

tegktura noun dintre cele &ma Domnii romine$ti

341

ricesti. Statul mai vechiu a Cost astfel InvatAtorul noii formatiuni.

Relatiile cu Ardealul sant zilnice. La Sibiiu Mircea comanda

de la mesterul Hanas c'lopotul de la Cozia si de sigur tot

de la acesti mari mesteri in luerul metalelor,
o Intireaga
stralucith scoala,, de inspiratie germanal,

vin si frumoasele

odoare, catuile cu turnuri gotice pe care evlaviosul Domn

le da manastirilor sale 2.
Raza comertului ardelean se Intinde, si In folosul Romanilor. Si Timisoara Incepe sa participe la negotul terii vecine

a regelui3. De pazitorii drumului Clujului la Feleac se ocupa

regele, din Constanta, la inceputul anului 14154.
Dar, prin cresterea InsemnatAtii Terii-Romanesti, se cidica,
precum am spus, si Romanii de supt Coroana Ungariei.
La 1413 vedem pe juzii de Tara Faggrasului" ai lui Mircea,
Vlad, Costea si Petru zis Stan", impreuna cu juratii
pen-

tru Sasi iurati consules

si bItrAnii praelatae terrae senores
cari, alaturi cu spanul Ianus Niger, judele de Scannul regal inca (Schenk) si un alt span, Ianus din Valea
Mariei", precum si ceilalti jurati si brat "raii ai Scaunului
avem deci hotarul Intre pamantul Craiului si al lui Vodk

Intrunindu-se ca sa judece intre cei din Marienthalul sAsesc si

Romanii din satele care se scriu saseste: Stanendorf", Oelen-

dorf" si Gassendorf": Dobre, Mare, fiul lui Stanislav, Bratui, Vlad si Rucur, David (Taytte"). Fusesera ucise case femei

romance, 5i ai nostri se invoiesc a li se plati o mica sumk

de despagubire. Se atarnd cu snururi albe 5i pecetea Scaunului

sasesc si aceia a terii Fagarasului", Intre marturi fiind si

un Petru zis Caliman (Cleyman" din chiar orasul FAgaras5.
Rom 8.n pare a fi si acel Ladislau din $uncuta, caruia i se
intareste la 1412 dreptul asupra localitatil; In adevar el e
1

V. Victor Roth, Kunstdenkrnaler aus den sachsischen Kirchen

Slebenbiirgens, Sibiiu, 1922, 2 vol.

2 V. Iorga, Arts mineurs, I, p. 35 qi urm. Insicriptia slavonit pomenind pie Han Ag, la Hasdeu, 1st. critica, ed. II, p. 132.
Zimnermann-Werner-Miiller, o. c., III, pp. 638-9, no. 1759.

4 Ibid., p. 642, no. 1762.

5 Ibid., pp 577-8, no. 1722; N. Dtensudianu, I. c., pp. 495-6, no.
ccccvm. La originalul aflator in ArchivIele din Budapesta pecetea
romanieascA lipseqte.

342

C,titoria indeipndenta

fiul unui Micu (Mykom")1. Alaturi, la Talmaciu, certandu-se

$i cu satenii din elimbar, era un cast-Aan, gala sa opreasca,
$i marfuri de-ale Bra$ovenilor, un Conrad carz... se pare a fi
Post un German 2.

Dar intre Romani trebui sa fie asezati acei strenui milig megeri", loan d. Dold,ca, Mihail (12 Sambor, Mihail,
zis Cheh" din Revd ", Mihail de. Kalyan", can an un proces
cu calugarii din Manastur la 1413 3. Preotul brasovean $i
un asocial aveau si mai departe Zarnegii $i Tohanu14.
Romanii $i Secuii din Bretc, cu chenezul romanesc, aveau
les

sarcina de a pazi holarul de spre Moldova $i de a culege

sari dincoace de munte 5,

Rostul romanesc se afirma tot mai mull in documentele

'aline ale Ardealului. Dand un document din Bistrifa, voevodul Stibor, cum am vazut, un Polon, dar care Intrebuinta pisari
unguri, spun: cabellas vol equias", ceia ce Inseamna cobale"
v. Cobalele de poste munte, o introaga regiune,
sau
iepile 6.

Lui Sigismund chiar ii placea sdli acluca aminte de privilegiile acordate in Ardealul de n2amuri $i limbi amestecate",
nobililor unguri, Sasilor Si Secuilor si chiar Valahilor si altor
shismatici locuitori acolo"7.

Existenta ambelor Donmii, cu tot ekia ce puneau la dispositie unui comert inLrna(ional, carp incepe a prefera aoeasta tale spre Orient aceleia care taie in diagonals, Peninsula Balcanica, a exercitat o puternica Inraurire asupra Romanimii de pesto hotare, care ea Insasi, dupa ce (Muse
atatia cavaleri Angevinilor $i trecuse pe unii din aceasta class
luptAtoare nu numai, in numar ass de mare, la Moldoveni:,
1 Zimmermann-Werner-Muller, o. c., III, p. 525, no. 1676.

2 Ib:d., p. 555, no. 1698. V. si n-1 urmator (an. 1412).

611-2, no
3 !bid, pp. 569-70, no. 1714; pp. 595-6, no. 1733; pp
1711; pp. 630-1, no. 1752.
4 ibid., pp. 559-60, no. 1703. Cf i ibid., p. 561, no, 1705.
5 N. Denstiianu, 1. c., pp. 535-6, no. ccccxLvin (an. 1426) Refapargsite (1419); ib.c 1, pp 505-6 no CCCCXVII1.
oerea Ti
6 Zimmermann-Werner-Milller, o. c.,1 III, p. 535, no. 1683.

Partes transilvanas, que promiscuarum gencium et linguarum,

7
nobilium videlicet hungarorum, Saxonum et Siculorum et eciam cohabitancium Valachorum ac Mim= scismaticorum; N. Densusianu,
1. c., p. 491, no. e2.::::ay.

Liegatura noul dintre cele dou4 Domnii romineti

343

dar cate unul si in pa.rtile bAsarabesti", ajunge la Impartasirea si In viata de Curte, si In Fagarasul colonisat cu
boieri se creiaza o sintesa romaneasca de pe ambele plaiuri,
care nu si-a aflat Inca deplina pretuire.

Parka aici ceia ce presideaza la viata romAneasca e grija

adunarii, Intregirii si Intaririi teritoriului. Preocupatii dg ideologic nu se simt In niciuna din putinelc declaratii ce au ajuns
pang. la not de la Domni carora li se ignoreaza si cronologia si,
ate data, figura si amanuntele vietii, une on insusi mormantut
Ei prind ce pot si se apara cu tot ce pot. Aliant...le nu-i preocupa cleat In clipa Icand ele trebuie, si ei nu se simt datori, mai
mult decal alti staplinitori ai vremii, chiar oei cari S3 refera la

principiile cele mai sacre, sa le paslreze cu pretul oricarii

primejdii. Cu tol respectul fal'i de jnramant pe care-1 are
loata rasa, a primi o atarnare feudala, cum li se imbie de
noul regim, de caracter apusean, care s'a inlrodus in ambele
regale vecine, In care s'a desfacut marea dominatie catolica,

de cruciata, a regelni Ludovic, nu li e grew. Cu atat mai

putin, cu cat, stapaniti de ideile indalinate ale neamului, nici
nu-i pot simti sensul ideologic, care cere o alta mentalitate
si o alta pregatire decal ale simplicitatii for Intelepte si
practice. $i acceplarea eke unui episcop catolic, care avea

pentru dansii si avantagiul ca Intrau In societatea contemporana

legala si pe de alta linie decat aceia a ortodoxiei bizantine,

nu-i costa prea mult, stiind bine ca noul vonil se va convinge rapede de zadarnicia silintilor sale Intr'o lume deprinsd
si in acest domeniu cu ceia cc a mostenit din parinti.
Dar iata ca, in mijlocul acestor primejdii, In cursul acestor

aspre lupte si in fata unor situatil care se schimba atilt de

rapede la Coate hotareIe, o nou'i generatie se naste si se
desvolta, cu o ally Mentalitate. Acestia vreau sa Inc roe, sa
se zbuciume, sa urma'reasca lucruri marl si, in acelasi Limp,
ei merg pe o linie dreapta In care. se oglindeste o constiinta
evoluata. Acum, In Franta se reia, dupla o lung's perioada de
atipire, rAzboiul de 0 suta de ani, si Henric al IV-lea, Henric
al V-lea al Angliei, simlind ocrotirea sfintilor patroni ai regatului, cari-i Imping la 'urmarirea dreptului lor, se arunca
asupra acelei cavalerii francese a carii Indrazneala nechibzgita am pulut-o vedea pe campul de lupla de la Nicopol?

344

Ctitoria independents

udat adiMe cu asa de nobil sange, si in capat se zareste providentiala apari(ie, mistica si sacra, a Ioanei de Arc, asteptand
vremea and, pesto socolelile, triste, dar cu folos, ale lui La-

dovic al XI-lea, Apusul va fi ispitit de visu,ri italiene, bizantine, de vechiul miragiu al Ierusalimului de cruciata. Va
trebui timp pentru ca prosa materialist's a monarhiilor mo-

tterne sa biruie aceasia pornire calm tintele cc nu se pot

-atinge nici Cu oele mai marl sforlari. Asa si ai nostri vor
intra In zbuciumul vremii ceki mai not si vor jertfi adese on
realitatile cele mai folositoare celor mai stralucitoare ravniri.
Un crestinism inaripat li va fi o singurd data in desvoltarea
istoriei lor, calauza.
Intram, cu toga vs-Asia acum matura a lui Alexandra Moldoveanul, pe care, dupa moartea Doamnei Ana, de tart 1, it
va intineri insa casatoria lituano-polona din 1418, tocmai anul
mortii lui Mircea, fnfro noud epocd: a caualerilor.

Acest caracter cavalerese" incepea a fi cunoscut pentru

terile noastre, cu care se confunda un3 on ce ram'anea din
B'ulgari, in Apus. Astfel la inceputul secolului al XV-lea, Gilles
Bouvier, zis Berry 2, crainic al regelui Carol al VU -lea,

be

care cunoaste le p its de Bouginriz?, et de Valaquie", ca si

le pais du Despot de Rasic du cote de la Valaquie."3, criticAnd pc Unguri pelitem nt armes et legeroment, et ne descendent point volentiers a pie pour combatre", ii Infatisearl

pe ei cari au gran, vita, cai buni 4, In lupth cu Turcii,

and casligand, and pierzand.

Dar, Inainte de a euncia.ste, aceasta epoch nouh, o privire
catre institutiile de bash ni pare nec3sara.
1 V. lorga, Inscripti., I, p. 38, no. 86. (2 Novembre). Cf. CostAchescu,
o. c., I, pp. 119-201, no. 40.

2 Le livre de la description des pays, ed. E. T. Hamy, Paris 1908;

p. 75. Autorul, nNscut la 1386, inoepe a calAtori la 1102.
t' P. 96.

4 Et en est N alaquie et Bourguerie et font ces gens continuellement

guerre aux Tures, qui tiennent la Greoe, et aucunes fois gaignent

pais sur (eux et pour ce ont iceulx Ttu-cs (sic) et aultres gems tousjours

guerre contre les mescreans. Ces gens sont armes et esbastonn6s

commie les Grecs et ont bon pais, s'il estoient en pais, et ont moult
de bons chevaux et de bestial gros et asset blez et vies; pp. 97-100.

CAPITOLUL XII.

Creatiunea politica romaneasca

In acest Inceput al secolului al XV-lea, in afara de area

randuiala a unei Curti Incepatoare, $i de o larga opera de
Impartire a prunfinturilor ca rasplala, creandu-se o proprietate
de danie, cu caracter occidental, deosebita de aceia de bastin4,
de ()cilia, deci de mastenire parinteasca, se pdstreazd ca basil
Inthsi a acestei societd(i fi ca mai tare chiag al ei intreaga
comoard a vechilor datini, alcaluitd de-a butgul secolelor si
represintond o mdreald opera de creariune, populard ,ci narionalci.

Ea priveste,nu targurile, asupra carora se intinde,inteo tara

$i In cealalta, o influenta. de peste granita trasa de straini, cu
judetul, ca richterul sasese, sau in Moldova, si cu voitut, de
origine polona (vojt, de la Germanul Vogt), venit din Galitia,
$i cu ptirgarii-biirger, cari $i -au pastrat vechiul nume german,
ci satul stravechiu $i original.
Alaturi, ea fixeaza raporturile dintre cameni, supt rapor-

tul civil ca si supt cel penal, fiind un cod criminal cornplect fait de ncvoile vremii.
In sfarsit, ea stabilesle, dc la inceput, raporturile Domniei de Intindere mud cu aceasti lun* sdteascd.

Satul e un organism arhaic, multi secular, care poate trait

In sine, de la sine si pentrl sine.
Locuitorii lui, rude, coborilori ai aoeluiasi mos fiind songe"1,

nemetic (dupa ungureste C3 $i neam; cf. nemesug), cemetie, de uncle cimotie, sant carmuiti de ..oameni buni $i bit
Irani",

rail Sc strang in adunare". Ei judeca, ei impart

cisla (slay, venit probabil din Polonia) pentru ceia ce Domnul

cere de la obs,tea sateasca, In afara de dijmele care-i revin

1 Iorga, Studii $i doc., VII, p. 301, no. 66.

346

si

Ctitoria independenta

de slujbele la care el are dreptul; ei aleg

si

pe tine

trebuie s mearga la oaste supt conducerea unui vciteiman, al

arui nume vine printr'un canal slay, care nu este cel rusesc,
prefacand pe h in g, din hauptmannyl german.
Asezat Intr'un loc pe care 1-a creal pentru cullura, moul,
carula i se daloreste rancid v. Rancid Dornei1; cuvantua, de

straveche origins latina pare a fi aruncul, ca In verbal a

vi vine din averruncare, in sensul primitiv agricol,
de curatura al cuvantului , sau curatura, rdsltnra 2, sciccItura
de ape , destuparea (de codru).'Ce a iesit din areasla munca,
la care, in locurile pustii", are dreplul de a cuprinde oricine,
cum spun apriat, 'lute adevIrat.I. teorie, un act din secolul
al XVII-lea 3, c mosia, stramosia, tine on incheiata cu. anful,
de unde vine origin-a numelui de sat (fossatum), inai tarziu.

'arunca

fiind chiar o poarta a tarinei", pazita de ace' filar, nume

de vechc origine, care nu are, fireste, a face cu jitie, viatI,
ci trebuie sa fie pazilorul vitelor, care sa nu se Imprastie:
vitariul, pronuntat cu sunetul special moldovenesc Intre

si 1. $antul se zice si troian.

Afars de sat sant vecinii (se zic" 5i bunii vecitd, dar atunci
e vorba de mosnrni), al cAror nume, In Moldova, pus in legatura cu noii veniti si de pest^ granita., din tinuturi de

serbie, a ajuns s insemne sateni de colonisare noun, de

ally rasa, oricum nu din aceiasi setnintie cu satul de rude,
de frati", cari sant si frati dc mosie. Cine va avea apoi o parte
slay: delni(a), care poate fi osebita pentru vanzare din mosia
comund, c razes, de la razci fsi nu de la haeres(!) sau de la
cine stie ce termin slav , nzegies (din mefdo, lot), tat eras,
hotciras, Impregi-zras sau impregiurean, facandu-se osebirea
intre cei rathriteni vi cci apuseni4. Printre mosneni sant si
fruntasi.

Se stapaneste, ca la vechii Germani 5i ca la vechii Slavi,

1 florna" poate fi numele celui ce a treat runcul. Numele Sarului Dormei a fost pus in leigatura de d. N. A. Constantinescu, in
Rev. 1st., 193; 4-6, cu $2rul din Sar-da
2 GhibAnescu, Surete si izuoade, V, pp. 188-9, no. cxxxiu. Cf. Iorga,

Anc4ons documents de droit roumain, I, Paris-Bucuresti 1930, pp.

3-4 si notiele.

3 Iorga, Studii si doc , Vtt p. 111, no . 186.

4 Iorga, Constatari istorice cu privire la uia(a ward a Romanilor,
cle., In actiaI ceiectie.

F,c-fc4, .1'

'r

..--77------

'

7,Z

.- A 6"A

A 1'

c....3 6,144
i

minded,'

Ilcif

if/

I I r- r1,4- ray'.

OC

1116. C 1r? AN Am 61

-. `,7.,A : r if Alb H11-, err,,t:

,--

.
P16-A C. 6 1-.....f% 6'04,
....

I- C..----.mtirr4,'; 1174::d fa

itrs11104,1Y no
.. _

ft. 1M
.

p.....

koro clioti

,44 ,

'

,-;

4.--,,,,,..!,,...Ityrt ot
A

Ia. Y if

AI-,

64 1-15,4 61 11 C

4..,

v,,,,,44, TT' An/0". ()(;.11/rt'ii di Mr+

711t1 A-7; V

I.

'

-......

,---

7; e iri,..,..
...... ,.

....

f.
fir.

. A a 1,A C TS' f, 6 1.1-14'

.
-.
fice4.4.1.;:Arli113,y0f:lm,-(467'rfoAlT1f/11,0,..4..,
c -,-,-4/ LI i,./ 0.
,
. ),
7 ,.-,-,,,-.
,... ' .............
---4)-4:i.",,.%""(,:hIr:-....'' ,
,--Ijr:/,.,,"..,-,6::,;(:::47.'" riTr.6,1:4A riff
.

',4,-r:4111
,q;_,,,,..._

/ '---,

, '1

..
,--..
I
,
g .qi4 ,/ r6 d ,,,,,,/ c 4,-,.,.. 1.
----,
........
,,--,-,

0/. 1
,4.,.,

-L.'

-__,

A 1--14,-,,,

rr H1 cj

0. rt ArtA

C A 0 r LIJ t i n te lAIV,t o 6

-,
.

rrn

4 -; C4 (r a A C..) r6. ..-,-.

yzA /r c"
Li

M ,(0 r;(1; r." `*. M.'

k "."11

..

..

Mt, ti, " AA e"A",'AHAI a

'e 4 ..."

...,

f)

_ k_1.--

.*
t

Fig. 6o.

I.--

(..--4_-.

\
0

4e,

Document de la Mircea I-iu.

) . .....

...,-.

..- :-: - ;.--.4.. d:

..

1:M.H:15C .A11-11;." ':"C;j::;Crrni

c....,_, KY., 7.71h ,,,.. 1 n .: A 6-A 6 t. m 6
7rrre A ri; r- 01 ......4 rill rn el etrAf AA cl 2

21/411C A rsoCti .14 r7,,,, ,

..--,
/7
,i ,j ,i4 iri ar 1(41 friti rt4741. CON / 01
' H IC4 rid.*. 1" i't.
.--,--/,---,
/ ,-,-.
.---

--

7:11

'

.,

A to N'ttnattt
.. .../

.- 1.-N

...i.,,ce,,i:7'''('

,h,_

TFT-71;:-

-.-11.,-...

CreaLiunea politics romaneasca

347

de-a valma (termin slay, de cancelarie; raddicina din vat), salt,

cu vechiul termin ronanese, pastrat numai in Oltenia $i

insemnat intr'un singur document: locurete (adverb de la
locuri)1.

Fiecare-si are carninul, termin latin, Coate la un loc formand vatra satului, sdlitea sau siliftea (cu un sufix slay care

Inseamnd, obisnuit, nu ceia ce este, ci ceia ce a fost, ca In

mirifte, inite, porumbifte). Dar lucrul '11 face fiecare dupa
puterile lui si ale familiei, la impartire numai, cand se trage
moia, desfacandu-se funii sau sfori, klupa instrumentul mdsurdrii, de-a lungul, fie cal do ingusta partea, potrivit cu
gradul de descenden[d. Imparkile se pot chema, dupd loc,
cuturi (dupa slavoneste; v. Poen Lia , racle (lacre) sau chingi,
dar si gramezi 5i hlize (Lot slay , proni(i poate bizantin; v.
zp6voca) ploteci cf. ploscd). Din strdini au venit numele -anora

din unitatile de mIsurd pe langa cele, mai sus citate, de origine lating (patine, degetp, pasi), cum sant stanjenul rusese,
pogonul grecesc; de la Safi pare a se fi luat firta (Viertel)..
Agrul vechiu, 'Astral. in Macedonia, se &este dincoace
la vii numai.

Tot ce vine p, urmd e in legaturd cu acel regim al banului

care abia /ncepe, c ci, supt Dan al II-l-a incd, S3 face o vanzare pentru cai, pdhare, linguri si braie2. Atunci se fac vanza,
rile pdrtilor" la strdini, cu dreptul pentru rude, care trebuie $i
intrehale, ca in apuseanul retrait lignager, de a intoarce banii.
Atunci apar a^o/isitarii, cei eari se fac de acolo" si ale caror
titluri se verified. Atunci Domnia, inainte de a judeca in Sfatul

ei apelul, numeste un numar de boi ri pentru a cerceta, a

alege. Astfel capata un rol mare jurdtarii, de straveche originea 5i asanlanatori cu ai Germanilor, can marturisesc,
nu pentru starea de lucruri, ci p^ntru valoarea personals a
uncia sau alteia din parLi. Atunci ap'lantul poate aduce un
numar mai mare de juratori pang. cc hoLdrarea domneascd,
1 Ibid., VI, p. 505, no. 526. Pentru Vrarrcea, uncle se pitstreazit
atata din viata inaintea Domniei, v. C. D. Constanlinescu-Miroesti
si A. H. Stahl, DocuniHnte urancenr, 2 vol., si Aunel Sava, Docuwale putnene, 2 vol. Pentru Tigheciu i Campulungul bucovinean
studile lipsesc. Cateva acte romilnesti pentru Ardeal, in Iorga, Studii
si doc , IV, p. 15 si urm.
I Has leu, Arch. 1st., P, p. 23,

348

Ctitoria independents

apelabila, de altfel, la alt stapais iitor, din Domnie in Dognnie,

pune peeetea.

.Ferbi, cum se zice In Ardeal, rurntilni, termin care se intrebuinteaza la Munteni, uecini, cu denominatie moldoverieascal
/Yu bleep a se intalni decat numai Itn secolul al XVI-lea, catre
iumatatea lui.

Desvoltarii noului regim boieresc, de imprumut de peste

Dunare, total deosebit ca sens de al datinei strarnosesti, i se
vor datori o serie da reglementth-i in ce priveste noul drepl,
In plina inaintare, fata de c2ia oe fusese In sate si pe ogoare
inainte de aparitia ae_slui intrus. Se poate spume ea noun
stare de lucruri e coapla numai in s3colul al XVII-lea, uncle
ne vom ocupa pe larg de dansa.
Domnul nu ni-a lasal pentru veacurile corcelate pans acuni

nicio interpretar2, adaugire sau creati-une de drept. El nu

face, in Moldova ca si in mai vechea Tara-Romaneasoa, decal

sa confirme sau sa daruiasea. Ea nu e aslfel nici legislatoare, nici macar amestecata in prooese care nu pol sa se,
desehin din causa conditiilor Inca atat de patriarhale ale
terilor, Ea -$i culege dijmele, porunceste cu strasnicie sa i se
faca slujbele, iii pazoste branistile, pamanturile oprite pentru
vianatoare (Branul insusi nu inseamna altoeva decat o asemenea scutire si, neputand fi vorba, din causa lerminului
slay, de o masurd a voevodului ardelean, Amalie ca, la inceput, cetatea a fost a Domniei romanesti), Cand face una din
multele danii la manastiri, el, daruind 5i Tigani, Tatarasi", sau
Tatari adevarati, fosti 51 acluali luplatori, nu face decat sa
zedeze, la 'panne de pescuit si 1 dijme, drepturile sale. Malt
Limp, de altfel, S3 pare ca, intrn cat s'ar fi redactat :tcte
scrise de proprictate, zapisul safest era socotit ca avand valoare farce a se trace la cancelaria lui Von.
In materie de intelegere comerciala", satenii intaresc zapi-

sul, cartea, cu asigurarea care vine de la aldamtaisari (din

aldamds, iungureste), can au Mut caleva pahare cu yin in
momentul invoelii. Garantia unei amenzi, herdia, pare a fi,
cu toala vechimea terminului, ulterioara.

Pedepsele In vremea nedumnitd au trebu.it sa se rosteasca

-.1

7N
,....,.-4

0-4

s':'''.

Os;

%.,.

is

;Irs.--

.., %.

I.

'..4...g_

......
A,C

*
.

re

..

.'4,...:'
s... as

A-.

cr.

,,,..1

'''$iil':.
.' ,...p.,

-c,
".'

-N. 7...gt
-

' -'"
,....-ostiY

4.',..
z.

t,

Nme

SST

itfii
'et' "Nitta'
litru4unr14/1"kiitz:

c,

:;)tifik.
5.,,'?-4:7

,e0,

e
.1

:Ott;

cf.,

vel

.47

HI

II p.

lio,"1;11

.,

P.:

Fig. 6i. Biserica ministirii Cozia.

,-.7_==

Cneatiunta politics romAneasci

849

in sate prin aceiasi oameni buni si batrAni". Din partea lui,

mosterdtor al Impiratilor Romei si Bizantului, are,
Domi

in puterea sa fara nicio limit', puterea asupra avutului $i

asupra vietii, asupra integritatii corporate a oricui. Na e nicio
Idovada ca pe west timp el it putea trece asupra dregator
rilor sal. Dar boierii Si mai ales egumenii manastirilor aveau,
ca In Apus, $i In Ardealul vecin, caderea de a judeca, de $i

numai panic la un anume grad, dincolo de care Domnul

singur putea rosti osemda. La bass se pastra principiul, sacru
la toti barbarii (tvehrgeldul german) ci S3 poate plati vinovatia: a-ii pldti capul (cf. vechea locutie: a-,si face de cap,
a merita moartea). In aceasta vreme veche, banul fiind rar,
nu se puleau presinta astfel de casuri.

Domnul se ocupa deci, ftta de aceasta societate, care cere

asa de pulin amestecul sau, de numai &ma lucruri: luptele
sale si clitoriile.
Le-am lnsemnat nu odata in cursul acestor doul secole, dar
numai catre 1400 se ajunge la stabilirea acelor norme lrainice, pe care le vom gasi imbogatite, intr'o no'ua sintesa4
pentru inceputul secolului al XVI-lea, la capatul volumulfu,I
urmator.

Intre 1406 si 1418, Despotul Stefan 15i lama, la capatul

unei glorioase desvoltari, puternic influentat de Italia mai
mult decal de Bizant, a arhitecturii sarbF ti, ca lacas de Inacesta
gropare, frumoasa manastire Manasia sau Resava,
cu
de,
e numele eel vechin, care se pastreaza pan.s azi
licatul pronaos purtfirid doul turnulete $i solida biserica Inca.

nunata cu trei altele, ca mai tarziu la Biserica episcopala

din Arges. In mijlocul unei ncheir3ri de ziduri ca la Pobrata
noastra din veacul al XV-lea 1.
Tot asa Cozia lui Mircea are forma crucii, forma athonica,si,
la capat, cele trei abside; acelasi a trebuit sa-i fie lurnul. Prefacerile oranduite de Neagoe-Vodl si apoi, in chip mai hag.ritor, (le Constantin Brancoivearm, i-au schimbat caracterul doar
mai mull la pronaos, de 'an alt caracter, 5i la pictura din naos',
cea din prima despartire pastrandu-se, In cadrele mici pe fond
1 Stanoi'Avici, Laz. Mircovici, Gh. Boscovici, Monastir Manasia,
Helgrad 1928. De v. si Vlad R. Petcovici, Likovi despota Stemma
LazareviEa, in revista Bogosloulie, II (1927). $i aici, mai sus.

350

Ctitoria independents

albastru, ca la zidirea dintru inceput. Cu un cadru de vulturi

imperiali, chenarele ferestilor, In zigzaguri, sant asamireitoare
cu celo din dladirea corespunzatoare sarb3asca. Se parIseste

deci tipul nicodimian, asa de modest la Vodita si mai larg

in proportii, pe care abia le las' a se intrevedea ultimele
cerceliiri, la Tismana 1.

Pictura singu a are alt caracter. La Manasia-Resava

si
tot asa ar fi la Calenici 2 - e mai arhaicA, Intiparita totusi
de acel spirit. occidental, Italian, care a fost semnalat In arta
sarbeasca si pentru biserici din veacul al X1II -lea, pe and
micile figuri din pronaosul Coziei au, in precisiunea lor, ceva
care ne-ar face sit admilzm un =ger sas din Ardeal3.
In schimb, Moldova are aceiasi pictura ca Galitia si Liluania ortodoxe; picturilc binntine de la Lublin sant datorite
unui localnic, Andruszko, in 1418 4. Aici legatura a trebuit
sa fie facuta prin Tamblac, Grecul constantinopolitan slavisat,
care itrece prin Bulgaria noii scoli literare, conduce Biserica
moldoveneasca, ineepaoare si se stabileste in Rusia, supusa
regelui Polonici, nu fail a cauta legatura cu, Apusul.
I.regaturi stranse au trebuit sa fie 5i Intre el 5i Iosif, care
se intituleaza, la Ianuar 1107, scull: Mitropolitul chic Iosif
al Moldovlahiei", si califica pa Alexandru.-Voda de fiul Vladiciei

Sale", Domnul terii Moldloveicc 5. El se arata ca fundator si

la Neamt 5i la Bistrita 5i, cum el vorbeste de cc a dIruit

Petru-Voda, pe care-1 IncunjurA cu veneratie, la Neamt, trebuie admis ca, Inca supt acest Domn, Iosif avea arhipastoria.

Un mare rol a trebuit sa aiba acel Domentian popa",

A V. Draghiceanu, in Bul. COM. Mon. 1st., 1934.
2 Manasia, p. 57.
3 C. Osieczkowska, in Byzantioti, VII, p. 241 si urm.
I Pentru Cozia si cealalta creatiune, contemporana, de la Cotmeana,
peste Arges fiind la Cozia si fiul Mihail, e de mai tiirzie vreme),
Stoica Nioolaescu, Bid. citat, p. 329. Din aceiasi vreme, tot cu pomenirca lui Mihail, actul care da Coziei treisprezece sate; ibid., pp. 331-2.
Cel pentru egumenul Sofronie de la Cozia (ibid., p. 327), poate fi
anterior. V. si cel pentru Tismana, ib'd., pp. 334-5, si inch unul
fall an; ibid., pp. 338-9. Cf. biserica din Mesembria, en total bizantina, cu brats si arcade d,uble; Mesembria, tableaux peints Far
Oberbauer, Sofia 1924.
5 Hasdlen, Arch 1st., II, pp. 140-1, no. 33.

AM.

S.

%.1

t
11147141

1i

,
.10

Iep

..,- v -.
...-4!

-...b

,er--...v.-''

rif
i11,141tr

1r`tin
4

Fig. 6a.

"1.

Fusel de la Biserica a mensal din Curtea-de-Argeg.

Creatiunea politica romiincasca.

deci din ai lui Nicodim

si

MI

clruia i se dA in mina $i Bistrita

i se acorn dreptul, contra canoanelor, de a-si alege ur-

m asul.

La Novembre 1415 e ales, la Novogrodek, pentru Scaunul

din Chiev, Tamblac, care, excomunicat la Constantinopol, va
apArea la 25 Februar 1418 la conciliul din Constanta 1.
Aid influenta Bizantului nu se exercitl. direct. Coroana lui
Alexandra -eel -Bun n'are cleat un caracter regal, vesmantul

singur fiind imperial bizantin, pe cand Despotul sarb e represintat, nu numai 1ncoronat, ci aureolat, deci ar fi dupa
moarte 2,
5i purlAnd pe haina, in wrcurele, vulturul cu
doua capete: $i Mircea, partand si el o coroanA, dar, fireste,
fara aureo16, are aceia.5i acvilA pe genunichi.

1
Halecki, in Byzantion, VII, p. 53 care citeaza pe 1. Pfitzner,
Grossfiirst Witold von Litauen als Staatsmann, Brno 1930 .
2 Manasia, pl. xx. Cf. ibid., pp. 49-50.

ERATAI
in vol. I, partea a 1-a.
in loc de :

a se ceti :

P. 13, r. 12 de sus: urmele

. 20

noile
arme

27 fig. 2
P. 45, r. 17 de sus: locul
P. 46, r. 3 de jos: oriental
P. 48, r. 5 de jos; Romani
P. 56, nota 3, r. 6 de sus: nouvelle
P. 57, r. 20 de sus, e de un caracter neclar
, nota 3, r. 2 de sus: aduse
P. 60, nota 2, r. 4 de sus: Marmoneia
P, 62, r. 8 de jos: Teleajenului
P. 63, nota 4
a suprima .ed."
P. 72, nota 2, r. 6 de sus, suboe
P. 97, r. 4 de jos: Discoride
P. 105, r. 1 de sus, negru
P. 106. r. 2 de jos: Sendfeld
P. 169, r. 7: o albanesa actuala
P. 119, r. 8: Venetieni
P. 127, r. 2 de sus: 'rip

130, r. 17 de sus: urindu-le

142, nota 1, r. 1 de sus: doborire
147, nota 1, r 10 de jos: de-sus
r. 5
la
,
9
P. 173, r, 11 de jos: de deslocuiau
P.
P.
P.

P.

P.
P.
P.
P.

189, r. 6
218, r. 7
P. 227, r. 5
P. 237, r. 12
P.
P.

Madajava

174, r. 6 de sus, battle

179, r. 10 de sus: intacta
179, r. 11 de sus; literare
183, r. 4 de jos: duhoasa
18,i, r. 8 de sus: Scitia

.
,
.
.

numele
marile
vase
lacul
orientat
Romani
universelle

e nectar
adause

Maroneia
Valea Teleajenului
euboe
Dioscoride
neg.
Sandfeld

a albanesei actuale
Veneti

rt

usandu-le
coborire
de-Sud

de la
se deslocuiau
Madagava
haine

intreita
hneare.
buhoasa

marei

Scita
mare

au

a
tor.

a suprima propositia care incepe cu Minunile gi nota.

lui

3 Pregatirea editiel francese mi-a ingitcluit si gasesc, cu destula nepllicere, aceste

greseli de tipar mai Insemnate.

ERATA
in vol. I, partea a 2-a '.
P.

a se ceti:
In loc de :
19, r. 4 de sus: sau - sant.

P.

38, r. 6 de sus : Consalatio - Consolatio.

P. 35, r. 11 de sus : graTaxstpaata - naeaxecpwria.

P.
P.
P.

38, r. 8-9 ,
luptand intre - lupti.
42, r. 2 de sus : rataciri - ritici.

49, r. 4 de sus: Tgrat. - Firm.

7 de jos: Pythodoros
Pythodoris.
64, r. 5 de sus : Nistrului - Istrului.
P. 109, r. 1 de jos: Diupaneus - Diurpaneus.
P. 111, r. 7 de sus : epotoe qua - epoto equo.
P. 112, nota 3: meta - metu.
P. 113, r. 2 de jos : inaintea - inaintarea.
p. 128, r. 18 de sus : ci - $i.
P. 140, r. 2 de jos 3 interioare - anterioare.
P. 143, r. 12 de sus : ca - cu.
P. 144, nota 1, r. 1-2 de sus: Grotatici - Gromatici.
P. 147, r. 10 de sus : Lucinius - Licinius.
P. 159, r. 12
Gherghinu - Gherghina.
.
P. 160, r. 6
moment - monument.
P. 161, r. 4 de jos : 1893 - 1903.
P. 173, r. 3 de sus : Eusebiu - Eutropiu.
P. 184, nota 6, r. 1 de sus: interpelarea - interpretarea.
P. 193, r. 11 de sus : Ameius - Amiens.
P. 195, r. 5
Camnantum - Carnuntum.
P. 197, r. 5 de jos : utricalarii - utricularii,
P. 215, nota prima, r. 3 de jos : Zampt - Zumpt,
P. 227, r. 14 de sus: Costeiu - Ciseiu.
P. 257, r. 11 de sus : Germans - Gemina.
P. 265, r. 5 de jos s opus - supus.
P. 270, r. 8
Panoniu - Panioniu.
P.

57, r.

P.

s,

P. 271, nota 4: putt - pati.

P. 294, r. 16 de sus I Gtea - Geta.

P. 303, r. 7
a se suprima punctul.
o
P. 304, r. 7 de jos : bibliografiile - biografiile.

P. 342, nota 2, r. 1 de sus : nu - se.

1 Pregatirea editiei francese

grevell de tipar mai insemnate,

mi-a in&aduit a gasesc, cil destula neplacere, aceste

ERATA
in vol. II 1.
In loc de:

a se ceti :

6, nota 6, r. 3 de jos : Claudiu - Claudian.

18, r. 9 de sus, Provdiv - Plovdiv.
P. 21, r. 3 de jos, Tifuge - Tifaige.
P. 24, r. 12 de sus : Anglia - Galia.
P. 27, r. 3bigauzii - bagauzii.
P. 36, r. 6 de jos : IV-lea - XIV-lea.
P. 38, r. 11 de sus el - ei.
P. 40, nota 9, r. 1 de sus: Miliairwaren - Militcirwesen.
P. 50, r. 6 de sus : urmaritorilor - urmirilor.
P. 51, r. 8 de jos 3 Galatia - Galatia.
P. 70, r. 5
nume - urme.
.
P. 89, nota 1, r. 9 de jos 3 latinul - ladinul.
P. 97, a se schimba intre ele primele doua linii A se suprima 3 cuprinde.
P. 108, r 8 de sus : ficuti ficute.
P.
P.

nota 1, r. 2 de sus : contro-orientalis - centro-orientalis.

P. 112, r. 3 de jos : apiritoare - apisitoare.

P. 113, r. 7 de jos : edacator - educator.
P. 122, r. 8 de sus : a se suprima dihor - bursuc.
P. 123, r. 17 de sus : cicala - cicala.
coardd - coada.
P. 1e9, r. 7
.
P. 134, r. 4

sdhdiduc - sdhaidac. A se suprima alineatul 3.

.
Uncle etimologii sant indreptate, dupa indicatiile d-lui Th.

Capidan, in editia francesi.

P, 174, r. 2
Atanasie - Anastasie.
.
de
la.
P. 198, r. 13
.
P. 200, r. 1 de jos : limanului - Iimesului.
P. 203, nota 7, r. 1 de sus : Sidoniu - Simah.
P. 215, r. 7 de jos : secunde - secole.

P. 217, nota 3: Fotin - Fotiu.

P. 229, r. 11 de sus : res - a se fi restabilit ; capabil.

r. 12
La - E.
P 233, r. 14 de sus : Tracilor - Francilor.
P. 247, nota 3, r. 1 de sus, Kopilar - Kopitar.
P. 249, nota 3, forma - torna.
P. 269, r. 20 de sus : Epidar - Epidaur.
P. 272, r. 6 de jos : mentionau - mentinem.
P. 274, r. 5 de sus 3 puteri - pituri.
P. 285, r. 9 de sus : negatlei - afirruatiei.
Mura e latin ; 4i aici indreptari ale d-lui Th. Capidan
P. 286, r. 11
.
(pentru corn, jneapan, albind, sorb, afin, gdleatd, bucium, magheran,

cioareci, - care sant latine ; v. pp. 284-8).

P. 289, r. 8 de jos : se suprimi cu.
P. 290, r 11 dc sus : tali - tats.
tVidwrovot - 7.57ctionovoot.
P. 317, r 11
.
P. 323, 6 de jos : unguresc - bulgaresc.
P. 326, r. 2 de sus : zeilor - zilelor.

1 Pregatirea editiei francese mi-a ingaduit s gases; cu destula neplacere, acestc

greleli de Him* mai Insemnate,

tR A TA
In loc de :
P.
P.

P.
P.

a se ceti :

22, nota 2, r. 3 de jos : Biotham Bisthum. A se adaugi : v. in Rom. Revue, II,

1886, Xenopol, Meine Antwort fir Herrn Hunfalvi Pal.
29, dupi nota 6: V. Pichenati-Pichenaci, in N. Densusianu, Doc., I, p. 32,

no. xxv.

34, nota 3, Rev. 1st., XVII (1931), n-le 10-12, p. 283 gi urm.

35, r. 3 de jos, dupi: de altfel: gi un membru al dinastiei, supt Comneni.

Lista voevozilor, acum Unguri, in secolul al XIII-lea, in Lupag,
1. c., p. 13 gi urm.
La p. 45: Onciul observase de mult cal documentele gi cronicile rominegti tac
asupra pretinsei sosiri a Romanilor ; Rom. Rev., VI, p. 96; gi Sacerdoteanu, Considerations sur l' bistoire des Roumains au moyen -dge,
in Mlanges de l'Ecole Roumaine en France, 1928, pp. 105-245.

P. 51, r. 2 de jos: a
dlui.
P. 57, r. 9 de sus: Codului Codexului.
P. 63, nota 4, r. 2 de jos: gi in vol. precedent ; gi mai sus.
P. 113, r. 7 de jos: Tr. Th.

P. 117, nota 2: N. Densusianu, I. c., p. 153, no. Cxv.

P. 144, nota 2, r. 2 de sus: Aurelian.
P. 152, nota 1: Nichifor.

TABLA ILUSTRATIILOR
13agina

- Monedi a Imparatului bizantin Constantin Monomabul . .

2. - Monedi de argint a Imparatului bizantin RotInan at IV-lea .
3. - Veche vedere a ruinelor Harsovei
.
.
.
.
4. - Fresci din biserica Secuilor la Dirjiu. Tanga Odorheiu .
.
5. - Perper de aur at lui Alexe Comnenul
6. - Perper de aur at lui Manuil Comnenul
7. - Biserica saseasca din Sas Sebes .
.
.
.
8, 9 si 10. Monede ale lui Asan al II-lea (1218-41) .
11. - Teracoti de la C-urtea-de -Arges
.
.
12. - Biserica a Secuilor din Dirjiu, Tanga Odorheiu .
.
.
13. - Teracota de la Curtea-de-Arges
14. - Fragment de inscriptie de la biserica ruinata din cetatea Seve-

Fig. 1.

..

13.
16.

..... .

rinului
.
Inscriptia de la manistirea Cosusta (MotrU)
Teracoti de )a Curtea de-Arges
.

17. - Ramasitile lui Pasaraba -iu, Dorm at Terii-Rominesti .

18. - Cetatea Poienarilor, in Arges .
.
.
.
.
.
19. - Piatra de mormant a contelui" sasesc Laurentiu din Campulung
20. - Teracoti de la Curtea-de-Arges
.
.
.
.
.
21. - Chip domnesc de la Biserica Domneasca din dirtea-de-Arges
, 22. - Bata lia de la 1330 intre Basaraba si Carol-Robert, desemn dupi
.
.
.
.
o miniature
, 23. - Podoaba de aur de la cipgatoarea lui Basarabi I-iu . . .
24. - Piatra de mormant a lui Bisarabi 1-iu dc la Curtea-de-Arges
.
(acum la Museul de arta religioasi din Bucuresti) .
, 25. - Piatra de mormant a lui /icolae Alexandru-Vocla in Biserica
.
.
.
Domneasca de la C.Impulung
26. - Inele descoperite in mormintele de la Curtea-de-Arges
27. - Odoarele de la Biserica Domneasca din Curtea-de -Arges .
.
.
. 28- - ClopotniIa de la San-Nicoara din Curtea-de-Arges .
, 29. - Fresca de la Biserica Domneasca din Curtea-de-Arges .
- Fresci de In Biserica Domneasca din Curtea-de Arges .
, 31 - Fresca de la Biserica Domneasca din Curtea-de-Arges .
32. - Fresci de la Biserica Domneasci din Curtea-de-Arges
.

. .....
.

..

F.O.

10
10

52
56.

70
70
76

96
104
110
114
122

122
124
154
158

160
172
176.

178

182
184
186.
188
190.
192

194
196
198

200

X62

fig.33.
. 34.

35.
36.
37.

,,

38.

,, 39.

40.
,, 41.

42.
43.
,, 44.
45.
.. 46.
47.
, 48.
, 49.
, 50.
, 51.
4 52.
. 53.

54.
55.
56.
57.

. 58.

Tab la ilustratuilor

NON

59.

Clopotnita Bisericii Domneti din Campulung

Cetatea Neamtului
Pecetea slavona a lui Vladislav .
.
.
Biserici veche din C.impulung (datimita)

216

220
224
226

Vedere a Bisericii Domneti din Campulung dupa un desemn

de Begenau (1852) .....

.. ..
s,

228

Alta vedere a Bisericii Domneti din C.impulung, dupa un

desemn de Begenau (1852) .
. 230
Monedele lui Vlad I-iu Domn al Tarii-Romineti
. 244
.
Fresce in biserica din Streiu (Transilvania) . .
. 246
.
Monedele lui Radu I-iu, Domn al Tarii-Romineti
. 248
.
Monedele lui Radu I-iu, Domn al Tarii-Romineti
248
.
.
Monedele lui Radu 1 iu, Domn al Tirii-Romineti
248
Ruinele Voditei .
,
. 252
Ministirea Tismana. dupa un vechiu desemn l
.
254
.
Aierul lui Nicodim de la Tismana .
256
.
Moriedi moldoveneasca a lui Pam 1-iu
260
Pecetea Latina a lui Mircea
262
.
Ruinele Coziei Vechi .
.
.
..
.
.
. 266
Mircea I-iu qi Doamna Mara, dupa fresca de la Bradet
268
Document de la Mircea I-iu
288'
.
.
Document de la Mircea I-iu .
290
.
i
Document de la Mircea I-iu .
.
292
.
Alexandru-cel-Bun qi Doamna Marina, pe un patrafir
312.
.
Biserica de la Mirauti, inainte de restaurare
.
314
.
Cetatea Neamtului
.
.
316
.
.
9
Biserica din Streiu
.
.
.
.
.
- . . 320
Sfint risaritean in biserica, azi reformata, din Santimaria-Orlea. 340
Mircea 1-iu Si fiul Mihailaq, dupa un desemn asupra ftescei din

..

..

Cozia
60.
,, 61.
., 62.
,s.

Document de la Mircea I-iu

Biserica manistirii Cozia
Fresca de la Biserica Domneasca dim Curtea-de-Arge

346
:2.46

348
350

TABLET MATERIILOR
CARTEA IA.

C 0 laborarile.

Pagina

Romtnii of Statul macedonean

Romanii oi Coroana Ungariei
Prime legaturi de cultura of limbs cu Ungurii .
Simbiosa romano-turca din secolul at XI -lea .
Atingerea ardeleana a Romanilor cu Ungurii .
Simbiosa romano-cumana .
.
.
.

CAPITOLUL I.
-CAPITOLUL II.
CAPITOLUL III.
CAPITOLUL IV.

..

CAP1TOLUL V.
CAPITOLUL VI.

I.
II.
CAPITOLUL III.

CAPITOLUL
CAPITOLUL

5
12
19
.

26

35
.

52

CARTEA A II-A.
Ctitoria dunareana gi balcanica.
,VIaca" de la Drastor

61

Romanii ardeleni oi noile colonisari rega'e i Saqii

74

..

Noua creatiune romaneasca in Balcanii secolului at

XIII-lea : Asaneotii .

Valorificarea Romdnilor pe malul slang al Dunarii

.
Romanii oi navalirea Tatarilor
,
.
.
.
.
Franta de cruciata a Ospitalierilor of Romanii .
Imprejurari ardelene In secolul at X11E-lea .
CAPITOLUL V.
.
CAPITOLUL iv.

.
.

83
99
118
122
128

CARTEA A III-a.
Ctitoria independents
CAPITOLUL

I.

Feria-Romaneoti
CAPITOLUL

If.

....

Prima sintesa a secolului at XlV-lea

Conditiile ardelene pentru consolidarea Domniei
.

Basaraba

Luptele pentru indepeirdenta ale Muntenilor .

Nicolae Alexandru-Voda cel evlavios
.
A doua libertate romaneasca: Moldova .
CAPITOLUL IV.
Politica romaneasca oi Statul calolic at lui LudovicV.
CAPITOLUL
eel-Mare :
Vladislav-Voda oi urmagit sal ; neamul moldovenesc at Muoatei .
Oprirea inaintarii romaneott dupa Viadislav-Voda .
CAPITOLUL VI.
.
.
.
.
Moldova ot lagellonii
.
.
CAPITOLUL VII.
0 fume politica aoezata: Domnia Terii-Romaneoti .
CAPITOLUL VIII.
.
.
.
Luptele pentru stapanirea Dunarii.
.
CAPITOLUL IX.
.
.
Mircea I-iu oi politica sud-est europeana .
X.
-CAPITOLUL
Legatura noua dintre cele don& Domnii romaneoti .
CAPITOLUL XI.
Crea ;iunea politica romaneasca
CAPITOLUL XII.
CAPITOLUL

III.

143

Cei d'Iraiu Domni rornaneii .

154
175
185

200

223
252
260
265
274
288
311

345