Sunteți pe pagina 1din 514

ISTORIA ARTEI FEUDALE

iN TARILE ROMiNE
) DE

VIRGIL VATA~IANU

VOL. ·1

ARTA IN PERIOADA DE DEZVOLTARE A FEUDALISMULUI

EDITURA ACADEMIEI REPUBLI C II P O P U LAR E ROMINE


19 59


)
INTROD.UCERE
CONSIDERATII GENERAtE ASUPRA CULTURII MATERIALE
DIN PERIOADA PREFEUDALA

'
"

Am notat in prefata d lucrarea prezenta e in multe privinte << prematura » ~i d


in uncle chestiuni trebuie sa se margineasca la prezentarea dtorva sugestii ipotetice,
ln loc de a oferi o expunere de fapte concrete. Obiectul acestei introduceri intra 1n
categoria de mai sus, deoarece o expu·n ere in cuno~tinta de cauza nu poate fi facuta
dedt dupa ce campaniile de sapaturi arheologice, initiate cu vigoare in ultimii ani, vor
da roadele a~teptate ~i vor ajunge la concluzii. Ar fi tptodata profund gre~it dad am incerca
sa anticipam rezultatele sau sa influentam prin idei p.reconcepute observatiile care trebuie
facute pe teren. Ne este insa ingaduit sa expunem conceptiile care servesc ca puncte de
plecare pentru cercetarile actuale, formulate pe temeiul informatiilor vagi de care dispunem
~i pe deductiile pe care le putem face din analiza citorva fapte istorice ~i arheologice de pe
acum bine stabilite. Spre deosebire de capitolele urmatoare, expunerea prezenta va pastra
deci un caracter sintetic, deoarece orice discutie in amanunte ar implica necesitatea de a aborda
) probleme ce nu pot fi inca inglobate intr-o lucrare de ansamblu, rezultatele fiind prea paq iale ~i
supuse discutiilor, iar concluziile chiar ~i in cazmile dod lie coAtl:lreaeii ft'lai !impede de
caracter strict local.
Punctul de la care trebuie sa pornim e, deocamdata, constatarea ·ca la nord ~i la est
de frontiera romana continuati sa traiasca triburile dadlor liberi ~j ca in momentul retragerii
aureliene din D acia, in 275 e.n., ~i a bizantinilor din Dobrogea, la sfiqitul secolului al
VI-lea, teritoriile coloniilor abandonate de administratie ~i armata ramin ~i pe mai departe locuite
de ba~tina~ii dad ~i ge~ romanizati ~i de coloni~ti din imperiul roman a~ezati aci. Orice texte
invocate in sprijinul ipotezei contrare trebuie considerate fie ca exagerari, fie ca suspecte, din
simplul motiv d e . absurda presupunerea unei emigra~i totale a unei p opulatii ba~tina~e, din
cauza ca stapioitorii ~i exploatatorii s-au retras. Ceea ce poate fi valabil pentru cazuri izolate,
plecarea unora dintre coloni~tii romani ~i a unor dad nobili instari~, dornici sa-~i salveze avutia,
au poate fi valabil pentru masele sarace, care nu aveau ce pierde, ci aveau acum ocazia sa se insta-
leze pe mo~iile ~i in cladirile parasite. Aceasta teza, bazata pe simple consideratii logice, incepe
sa fie confirmata prin numeroase observatii flicute, de pilda, in sapaturile arheologice de Ia

1
)
Porolissum 1, Ulpia Traiana 2 , Napoca 3 , Sintana 4 , Lechin~a 6 etc., in Transilvania, Spantov 6
~i altele in Tam Romineasdi. rn aceste puncte s-a constatat, dupa retragerea oficiala romana,
prezenta unei populatii care se aciuiaza uneori in cladirile somptuoase parasite, amenajindu-le
pentru trebuintele unei vieti modeste.
Retragerea oficialitatilor romane din Dacia a u~urat trecerea de la faza societatii sclava-
giste, pe atunci in plin, declin, spre noi forme de tranzitie, din care s-a cristalizat mai apoi
societatea feudala. rn aceasta lunga . perioada prefeudala provinciile tarii noastre sint scena
unor vaste migrari de popoare. Goti, huni, gepizi ~i avari traverseaza Dacia ~i se a~aza mai mult
sau mai putin statornic mai ales in cimpiile din jurul centrului muntos, iar uneori in viiile mai
largi ale fluviilor principale, dupa cum o dovedesc numeroasele urme arheologice descoperite
~i dupa cum ne-o marturisesc nenumarate izvoare scrise.
Alaturi de popoarele migratoare amintite, mai patrund apoi in Dacia o serie de triburi
slave, parte din ele continuindu-~i drumul spre Peninsula Balcanica, pe care o vor impinzi incepind
inca din secolul al VI-lea, in timp de altele se opresc ~i se a~aza ~i ele in Dacia. Nici despre ace~ti
slavi a~ezati in Dacia nu vorbesc in mod dar izvoarele contemporane ~i nici despre ei nu avem
inca o imagine arheologica !impede. Observarile facute in Dobrogea (la Dinogetia) 7 ~i, mai )
recent, in Transilvania 8 (la More~ti) 9 trebuie inca aprofundate ~i extinse, inainte de a putea
defini imaginea acelor a~ezari. Dar, dupa cum vom vedea mai departe, situatia pe care o vom con-
stata mai tirziu ne obliga la admiterea tezei ca in aceste a~ezari e vorba de ba~tina~i ~i de slavi.
Consecinta celor doua teze, permanenta triburilor dacice romanizate impreuna cu triburile dacice
periferice ~i convietuirea lor cu triburile slave', . o constituie admiterea tezei formarii poporului
romin pe teritoriul Daciei prin simbioza elementului dade, roman ~i slav, ~i implica concluzia
ca elementul dade romanizat, contopit cu elementele romane imigrate, trebuie sa fi fost destul de
puternic, pentru ca sa putem explica caracterul apriat romanic al limbii romine, care altfel, priP
izolarea de celelalte provindi cu limbi romanice, ar ramine un mister.
Teza permanentei ~i a formarii poporului romin pe teritoriul Dadei a fost contestata
nu numai din cauza ca inca nu s-a conturat fizionomia arheologica a acestei teze, dar ~i din
cauza di cercetarile toponomastice de pe teritoriul Daciei nu au ajuns nici ele la o concluzie
convingatoare. Lasind la o parte latura tenden?oasa a cercetarilor ~i studiilor intreprinse ~i publi-
cate in trecut, cred ca pentru lamurirea punctului de plecare trebuie !acute unele rezerve princi-
piale cu privire la valoarea toponimiei ca argument. Mai intii trebuie sa constatam ca elementele
toponimice pe care se intemeiaza cercetarile provin toate din documentele latine ale stapinirii
feudale maghiare, intocmite in aproape toate cazurile cu eel putin un veac dupa cucerire, iar in
imensa lor majoritate abia dupa o trecere de vreme ~i mai indelungata. Mai poate oferi toponimia, )
in asemenea conditii, argumente concludente? Apoi, documentele acestea nu se refera dedt la
localita?le ~i la punctele geograhce Jn care s-au a~ezat cucentoru ~1 e umpeae ca mau1.., . , · ·
din secolele XIII-XIV introduc o regrupare eel putin par?ala a vetrelor de sat, stramutind populatia
dupa nevoile scopurilor de <;lominatie ~i exploatare; e normal, deci, ca noile a~ezari sa fie denumite
de catre ace~ti stapini feudali in limba lor. Dar chiar ~i in cazul pastrarii a~ezarilor vechi, e firesc
ca noii stapinitori sa creeze in parte numiri noi in locul celor vechi, greu de pronuntat, sau, in cazul
di acceptau vechile numiri, sa prefere dintre ele, dad aveau de ales, forma slava, caci maghiarii
continuau tocmai in perioada aceasta a a~ezarii ~i a consolidarii lor in Panonia sa absoarba mase
insernnate de slavi, care atinsesera o forma de viata superioara, deoarece aj~nsesera la o orga-

1 DAICOVJ CJ u,Tratuylvanie, p. ·233-234. 7 Vezi rapoartele de sapaturi in SClV, I, 1950, p. 69


2Ibidem, p. 234. §i urm., II, fasc. I, 1951, p. 19 §i urm., III, 1952, p. 349
3 Ibidem, p. 234-236. ~i urm., IV, 1-2 ,1953, p. 240 §i urm.
8 HoREDT, Ceramha, p. 189 §i urm. §i raportul de
4 Ibidem, p. 241 ~i urm.
~ Raport SCIV, III, 1952, p. 324-327. sapaturi din SQV, III, 1952, p. 311 §i urm.
8 Cf. raportul de sapaturi in SCIV, IV, 1-2, 1953, 9 Cf. raportul de sapaturi in SCIV, IV, 1-2, 1953,
p. 220 ~i urm, p. 275 ~i urm.

2
)
r

nizare statala ~i puteau u~or influen~a noua cancelarie maghiara. Iat:a cum se explidi zonele indnse
de denumiri slave din Transilvania, zone delimitate pe o harta foarte interesanta, care btovara-
~e~te un studiu al lui Kniezsa Istvan 1, menit sa demonstreze, printre altele, absenta totala a romi-
nilor din Transilvania in momentul cuceririi maghiare. Dad analizam insa cu atentie aceasta
harta ~i dad o comparam cu o harta etnografica actuala, vom constata cl in Transilvania, acolo
uncle sint indicate zonele de faget « nelocuite » (adica la care nu se refera documentele vremii)
~i zonele cu toponimie sl~va, locuiesc azi romini. Kniezsa sus~ine cl slavii au fost cu timpul
maghiarizati, ceea ce implica adrp.iterea di ulterior aceia~i slavi maghiarizati ar fi fost rominizati.
In cazul acesta trebuie sa presupunem o imigrare romineasca masiva, ulterioara cuceririi maghiare,
adicl intr-a vreme din care di~punem · de numeroase izvoare istorice locale, izvoare ~are - lucru
ciudat ~i semnificativ - nu iau act despre o asemenea mi~care.
In schimb, Anonymus 2 cunoa~te o serie de organizatii politice romine ~i slavo-romine
din Transilvania ~i Banat, anterioare cuceririi maghiare, iar primele documente care ii pomenesc
pe romini in Transilvania (~i ele fac parte din categoria celor mai vechi acte transilvanene din
epoca stapinirii maghiare) c.onstata pur ~i simplu prezenta lor, fara cea mai mica aluzie la vreo
imigrare recenta. Astfel, rominii apar in 1210 in oastea contelui Sibiului 3 ~i in aceea~i regiune
) ii gasim, alaturi de pecenegi, in padurea («silva blachorunt et bissenorum») amintita intr-tin act
de danie din 1223 catre manastirea Cirta 4 • In T ara Birsei sau in imediata vecinatate ii pomene~te
documentul lui Andrei II, dat pe seama cavalerilor teutoni in 1222 5•
In asemenea imprejurari, care .a fast populatia care a putut sprijini legaturile cu episcopia
din Vidin, pe care le-a avut ducele Achtum, pomdljt prin anul1002 ca stapinitor in par~le Bana-
tului ~i rezidind in Morisena (azi Cenadul Vechi) 6 ? ·
Numeroasele manastiri « grece~ti. » (adica ortodoxe) din scrisoarea papei Inocen~u III, adre-
sata in 1204- episcopului de Orade!J. 7; nu puteau nici ele exista fara o populatie ortodoxa, care
sa le sus~na. Mi se pare ded inutil s~ mai citez ~i alte ~tiri ulterioare despre prezenta rominilor
in Transilvania, dar doua evenimente, _orgaruzarea cnezatelor ~i voievodatelor romine~ti din Tara
Oltului ~i din Muntenia, ~i mai ales consolidarea Moldovei in legatura strinsa cu elementul romi-
nesc din Maramure~, demonstreaza inca o data ori necesitatea de a admite o imigratie masiva ~i
o traversare partiala a rom~ilor prin Transilvania, petrecute fara a fi remarcate de contemporani,
ori ne obliga sa retinem ca premisa pen~ru cercetarile noastre teza formarii poporului romin
pe teritoriul D aciei 8 •
Sa vedem acum care sint trasaturile arheologice prin care se caracterizeaza deocamdata
aceasta populatie bii.~tina§a. Pina acum au putut fi atribuite ba~tina~ilor, prin eliminare, o serie
de urme de a~ezari, din inven~arul drora lipseau caracteristicele vase ~i podoabe de metal, resturi
)
de harna~ament ~i arme, considerate mai mult sau mai putin unanim ca atribute ale o oarelor
. . . e ogle a 1 Utl or germane, a hunilor ~i avarilor, a
fast studiata de mai de mult ~i conturata adeseori cu o precizie care implid neaparat ~i unele
exagerari; va trebui sa se reviz~iasca .inventarul descoperirilor de pina acum', deoarece pare inad-
misibil ca intre triburile stabilite vremelnic in D acia §i intre populatia bii.~tina~a sa nu fi existat
un contact de pe urma diruia bii.~tina~ii sa fj inzestrat, de pilda, gospodariile navalitorilor
cu unele forme sau ornamente ceramice §i sa fi adoptat, la rindul lor, fie ~i numai ca moda
trecatoare, un tip sau altul de fibula, un ornament de harna~ament sau vreun gen de arma
de lupta. Cu alte cuvinte, · vor trebui sa se separe acele categorii de a~ezari ~i morminte in

1 5 HunMU ZAKJ, Dommenle, I, 1, nr. 54 ~i 55; Do&II1JJt11/e,


K NI EZSA I., Mag)'ll/"Orszdg ltipei a XI-ik szdzadban
(in Szmt Istvan kird{y emp/ikkiit!Jv, II, Budap esta, 1938), C, veac XI-XIII, val. I, nr. 130.
p. 389 ~i urm. ~i harta anexata. 8
Vita S. Gerhardi in END LI CHEn, Mon. Arpad, p. 214.
2
Ananymus, Gesla, cap . 19, 24 ~i 25. 7 H unMUZAKI, Docummle, I, 1, nr. 30: Do&tlmtrtle,
3
LuKJNICH, Documtnla, p . 22-24. C, veac XI-XIII, val. I, nr. 45. ;
4 8 Vezi §i ChtPtNA, Etals fiodaux rotl!llains, p. 18i
HunMUZAKT, Documwle, I, 1, nr. 57 ; Docrmrenlf,
C. veac XI- XIII, va l. I, nr. 145. §i urm.

3
)
)
care s-a gasit un inventar unitar ~i t1p1c, de a~ezarile ~i cimitirele in care obiectele gasite
prezinta un caracter mai pu~in pronuntat, mai susceptibil de a fi interpretat prin interferen~e
de tipuri de culturi diferite.
A~ezarile ~i mor.mintele care au fost atribuite deocamdata ba~tina~ilor sint cele lipsite com-
plet de inventarul specific popoarelor calarete. E vorba, dupa cum am remarcat mai sus, adeseori
de a~ezari modeste, amenaja,te in perimetrul unui ora~ sau al unui castru parasit din epoca sta-
pinirii romane, sau de a~ezari in care nu s-au gasit decit obiecte uzuale, dovedind ca e verba de
o populatie pa~nica cu economie agrara, 1ndeletnicindu-se ~i cu cre~terea vitelor, ~i cu pescuitul,
~i cu o industrie casnica redusa, din care s-au putut atesta pina acum urmatoarele ramuri : olaritul
pe scara intinsa, ~esatoria (atelier de te·s atorie la More~ti) 1 ~i fieraria (atelier de fierar la Dino-
getia) 2 • Ceramica e, dintre toate piesele de inventar analizate pina acum, cea care ofera elementele
cele mai specifice. ln aceste a~ezari prevaleaza o ceramidi relativ simpla, parte perfect asemana-
toare cu ceramica slava veche 3 ; dar parte derivata neaparat din prototipuri mediteraneene, intro-
duse de romani ~i de bizantini. La Dinogetia, indeosebi, s-a putut observa dainuirea formelor
din nivelele de locuire din secolele IV - VI pina in nivelele de locuire din secolele IX-XI, dar
cu deosebirea di ceramica !ocala de mai tirziu e executata mai grosolan, de miini mai inexperte,
care simplifica motivele, intrebuinteaza materii prime mai putin selectionate ~i nu ~tiu sa arda )
vasele uniform ~i complet.
Trebuie insa subliniat di aceasta ceramica prin sine insa~i nu e suficienta pentru a demonstra
teza permanentei, caci nu o intilnim numai in Transilvania, in Muntenia ~i Moldova, ci ~i
in zonele a~ezarilor slave ~i bulgare din Bakani, pfef um ~i in Rusia de sud-vest, in contact cu
cultura bizantina, iar pe de alta parte o regasim in Moravia ~i Boernia '· Numai in cazul cind ala-
turi de fondul vast comun, aceasta ceramica mai cuprinde ~i unele elemente particulare, ·cum ar
fide exemplu « cea~ca» dacica, ea dobinde~te ~i o fizionomie mai personala. Comune sint ~i podoa-
bele de sticla (mai ales bratari ~i margele), acoperind ~i ele cam acelea~i zone ca ~i ceramica, con-
stituind totodata un contrast izbitor cu podoabele de metal ale popoarelor seminomade, cuceri-
toare. Pe de alta parte, insa, inventarul din a~ezarile acestei populatii pa~nice cuprmde unele
elemente de imprumut de origine orientala, care dovedesc legaturi sporadice cu culturile rasari-
tene mai indepartate.
Semnificativ e apoi faptul di, dad se ~i gasesc ici-colo arme (virfuri de sageti §i de sulite)
in a~ezarile presupu~ilor ba~tina~i cercetate pina acum, armele insa nu par a constitui atribute
plasate in morminte, semn eli lupta nu era considerata ca o indeletnicire. Populatia aceasta locuia,
atunci cind nu avea la indemina cladiri de piatra parasite sau cind acele cladiri fusesera darimate,
in colibe de lemn §i in semiQordeie, adica in colibe din lemn, nuiele ~i lut, pa~ial ingropate in
pamint. Semibordeiele au fast identificate mai ales Ia More~ti ~i Dinoge~ia, compuse de obicei
)
dintr-o singad: htcipete, avind tlft plaa \:l~Of dtefJt\:lagh:i\:llat ea dimeasi-anile de cca 2,90 m X
3,20 m. Uneori incaperile sint insa §i mai mari (cazul ateiierului de tesatorie din More§ti), alta-
data, la Dinogetia, s-a gasit §f o coliba combinata cu o camaruta 6 • La Dinqgetia s-au identi-
ficat ~i substruqii de bolovani ~i piatra mai marunta pentru pereti de birne, probabil dupa obi-
ceiul de a construi din regiunile de deal ~i munte .
. Nu ~tim dnd a avut loc incre§tinarea acestei populatii, dar e sigur ca ea depindea de
organizatia Bisericii ortodoxe inca inainte de venirea §i mai ales de incre§tinarea maghiarilor.
ln consecinta, trebuie sa fi existat ~i o oarecare organizare bisericeasca, oricit de rudimentara,
§i ca atare e neindoielnic d localnicii au dispus ~i de biserici, dar pina acum nu avem inca dovezi
arheologice. E insa foarte probabil eli bisericile fu sesera §i ele cladite din lemn ~i, in conformitate

4 Arheologicki Rozhledy, 1, 1949, fasc. 3, p. 151-152.


L SCIV, IV, 1-2, 1953, p. 284-287.
6
z SCIV, II, 1951, p. 42-43. SCIV, Til, 1952, p. 377-378.
3 a. mai ales HoREDT, Ceramica.

4
)
)
cu cerin!ele liturgice ortodoxe, compuse din trei compartimente: .un altar, o nava pentru barbati
~i o tinda pentru femei. Elementele esen~iale ale acestui tip de biserica sint probabil identice cu
elementele de baza ale diferitelor tipuri de biserici de lemn, construite de romini pe tot cuprinsul
teritoriului locuit de ei pina in veacul al XIX-lea.
Mai avem apoi, in Transilvania, o serie de cetati de pamint din epoca preromanica, asupra
originii di.rora sintem inca departe de a fi lamuriti. Unele sint atribuite avarilor, care desigur au
construit asemenea cetati in legatura totodata cu ingradiri vii (prisaci) ale frontierei ~i ale zonelor
de aparare 1, model pe care il vor prelua ~i aplica la rindullor maghiarii dupa ocuparea Panoniei.
Pe noi ne intereseaza insa aci mai ales acele .cetati de pamint transilvanene care pot_fi puse in lega-
tura cu popula~ia ba~tina~a ~i cu a~ezarile permanente ale slavilor dinainte de contopirea lor in
fizionomia etnica romineasca. Din acest punct de vedere se cerceteaza in prezent cetatea de la
More~ti, compusa dintr-un val puternic cu un perimetru circular neregulat, inconjurat de un ~ant
adinc. D eocamdata nu s-a putut constata dad fortificatia era completata prin palisade, lucru ce
ar fi. de a~teptat. Ca localnicii au pq,sedat efectiv asemenea cetati la venirea maghiarilor, rezulta
din cronica lui Anonymus, care pomene~te cetatea din Bihor 2, cetatea lui Gelu de pe Some~ 3
~i cetatile din Satu-Mare' ~i Oqova 6 •
La cetatea Bihorului, identifi.cata cu cetatea de pamint ~i piatra de linga Episcopia Bihorului,
)
sapaturile 6 facute la inceputul veacului prezent au constatat mai intii ca. ea a trecut prin diferite
faze ~i s-a recunoscut un nucleu mai vechi, format dintr-un patrat aproximativ regulat, cu laturi
de 117,5 m lungime, campus din val de pamint armat cu lemnarie, inconjurat cu ~ant. Faza aceasta
initJala se presupune 7 ca ar corespunde cetatii lui. Menumorut, despre care vorbe~te Anonymu s.
Recent s-au facut citeva sondaje in comuna Gilau, uncle se banuie~te ca se gasea cetatea
lui Gelu 8, dar rezultatul e deocamdatt necqncludent. S-a descoperit un castru rom~n ~i s -au
gasit fragmente ceramice databile in jumatatea a doua a primului mileniu al e.n.
Dupa cum se vede, punctele de plecare pentru cercetarile viitoare sint destul de temeinice,
dar sintem inca departe de momentul dod vom putea mobila substantial acest schelet de teze
~i cind vom putea sezisa ~i rezolva cu competinta necesara problemele de amanunt, in masura
de a da o infati~are vie perioadei schi!ate. Pentru moment, ne multumim sa constatam d s-au
initiat cercetari pe scara mai larga cu tirnacqpul in mina ~i a~teptam ca un numar cit mai mare
de ~antiere inchinate acestei probleme sa-~i spuna cuvintul autorizat.

1
2
a . K iiNYOKt,
Vdrak, p. 69- 70. 6 Ibidem, cap. 11.
8 Cf. KARACSONYt, Bihar, p. 72-74.
Anonymus, Gesla, cap. 19 ~i passim.
a Ibidem, cap. 27. 7 K l!NYO KI, Vdrak, p. 223, 226, 247 ~i267.
) ' Ibidem, cap. 21. ~ Cf. raport in SCIV, III, 1952, p. 317-318.

)
ARTA IN PERIOADA FEUDALISMULUI
TIMPURIU

)
1. Arhitecturd in Trdnsilvclnid

a) Elemente ba~tina~e, influente bizantine, impamintenirea


~i dezvoltarea arhitecturii romanice

Faza romamca a dezvoltarii artei feudale coincide cu epoca cuceririi maghiare a Tran-
silvaniei ~i cu consolidarea statului feudal maghiar in aceasta provincie, adica cu secolele XI -XIII:
D eocamdata etapele acestei cuceriri au sint inca pine lamurite prin cercetarile arheologice
~i o imagine sumara se poate reconstitui numai pe temeiul cronicilor, al documentelor ~i al
toponimiei. Se admite azi, in principiu, ca inglobarea Transilvaniei in statui maghiar nu s-a
facut printr-o singura operatie militara de mari proportii, ci in etape succesive, prin deplasarea
treptata a frontierei, aldtuita dintr-o zona neutralizata artificial ~i ingradita prin palisade sau
fl~ii de padure taiata ~i prin plantatie de tufi~ (prisaci) intrerupta de puncte de trecere obligatorii,
prevazute cu intarituri de pamint ~i lema. Expansiunea aceasta 1 a tinut un timp destul
) de indelungat, atingindu-se · probabil abia in jumatatea a doua a secolului al XII-lea linia
Oltului (malul de nord) si muntii Peqani cu ajutowl coloai~tilor se:~i, a dtor imigrare incepe,
in baza referintei din diploma regelui Andrei II, din 1224 2, inca in vremea regelui Geza II
(1141 ~1161). lo esenta, colonizarea cuprinde o regiune din sudul Transilvaniei, care se intinde
de la cotitura Mure~ului, ling~ Ora~tie, spre rasarit, in vaile afluentilor Mure~ului, in valea
Cibinului, a Hirtibaciului ~i a afluentilor de nord ai Oltului, pica in muntii Peqanilor. E vero-
simil d ~i aceasta luare in posesiune s-a facut in etape, prin sosirea coloni~tilor in grupuri
izolate, ~i vom vedea ca de data aceasta materialul arhitectonic ne permite sa emitem ipoteza
ca deocamdata, adica inainte de ultimul sfert al secolului al XIII-lea, colonizarea nu a coborit ~i
pe versantul de nord al lantului de dealuri care despart valea Oltului de valea Tirnavei Mari.
Concomitent cu sosirea primilor coloni~ti din regiuoea de sud, sau poate chiar ceva mai curind, .
se initiase, prin etapa Satu Mare, ~i patruoderea saseasca in nordul Transilvaniei, pina in muntii

1 Cf. asupra acestei probleme ~i ccrcetarile recentc 1 TE UTsc u, Geuhi(hfe, I, p. 11 ~ i urm.


~ le lui ChtPJ NA, 'StaiJ fiodaux roumainJ, p . 199-201.

7
)
;I

)
Rodnei. Ad, insa, a~ezarile nu mai prezinta aceea~i continuitate ca in zona de sud; jude-
dod dupa situatia etnografica actuala, se pare ca epicentrul colbnizarii a corespuns cu regiunea
Bistritei. Cu privire la aceste a~ezari din nordul Transilvaniei nu avem ~tiri documentare con-
temporane, ~i e~alonarea etapelor poate fi reconstituita numai prin interpretarea privilegiilor
acordate sau confirmate ulterior. Cert este insa ca prin iradierile ei spre centrul Transilvaniei,
colonizarea strabate etapa Dej ~i atinge, dupa mijlocul secolului al XIII-lea, Clujul.
!n deceniul al doioiea al secolului al .XIII-lea regele Andrei II intensifica consolidarea
frontiet:ei de sud-est printr-o noua masura : actul de donatie a Tarii Birsei dtre cavalerii ordinului
teuton (1211). Instalarea ordinului e urmata de noi colonizari sase~ti, indreptate spre acel colt
extrem al Transilvaniei ~i e probabil d a.fluxul de coloni~ti se intensifica dupa izgonirea
cavalerilor (1225). !ntre timp ~i la o data necunoscuta, regatul maghiar luase masuri ~i in vederea
asigurarii fro.ntierei de est, spre Moldova, prin colonizarea masiva a secuilor, pomeniti ca prezenti
pentru prima oara intr-un document din 1213, in legatura cu posesiunile teutonilor din Tara
Birsei, limitrofe in capatul de nord cu teritoriile secuie~ti.
!n acest cadru politic:etnogl'kfic se desfa~oara evolutla artistidi din faza romanica de care
urmeaza sa ne ocupam ~i ramine acum sa mai expunem, in dteva cuvinte, problemele ~i carac-
I terele generale pe care le prezinta materialul arheologic ~i principiile de care ne-am condus in
)
valorificarea acestui material. Dupa cum vom vedea imediat, materialul romanic e abundent
in Transilvania, dar e~alonarea cronologica a monumentelor intimpina o dificultate fundamentaH'i,
I din cauza lipsei aproape totale de date precise. Nici una din datele pastrate nu e incizata in piatra
pe monument, iar documentele care pot fi chema,te in cauza sint acte administrative, in care monu-
mentul respective pomenit doar in legatura cu evenimente independente de aspectul sau material.
!n consecinta, nu se poate face totdeauna o legatura directa intre o ~tire documentara ~i infatl-
~area de azi a monumentului, un neajuns de care insa majoritatea cercetatorilor de pina acum
nu au voit sa tina seama, injghebind o cronologie adeseori inadmisibila, in dorinta de a descoperi
monumente cit mai vechi. Pe de alta parte, nici materialul arheologic, oricit de numeros ar fi,
n~ mai oglinde~ te ·nici el, in totalitatea lui, realitatea de odinioara. !n afara de prefacerile incisive
ulterioare, suferite de multe dintre monumentele de care ne vom ocupa, trebuie sa adrnitem
ca majoritatea cladirilor a disparut fara urma ~i o aata cu ele au disparut ~i o serie de inele
de legatura care, odinioara, jalonau momentele evolutiei ~i raspindirea formelor artistice. Cu
alte cuvinte: ceea ce ne-a ramas sint ·fragmente, fragmente numeroase ~i sugestive, dar pentru
inHintuirea lor ~i pentru reconstituirea cronologiei ~i a relatiilor de filiatiune dintre aceste fragmente
trebuie sa gasim inca cheia. .
Pentru a evita anacronisme ~i erori principiale, va trebui mai intli sa tlnem seama de
lmprejurarea ca organizarea statului feudal maghiar se infaptuie~te in Transilvania treptat,
a'un ind Ia forme mai inche ate abia in a doua 'umatate a secolului al XU-lea §i in cursu!
secolului al XIII-lea. Aceasta constatare ne scute~te de a cauta cu orice pret 10 rans1 vanta
monumente din prima faza a epocii romanice, adica expresii ale unei suprastructuri feudale

I injghebate, la un mo ment , dnd o asemenea societate feudala inca m.i exista, ~i tot aceasta
constatare condamna principia! incercarile multiple de pina acum de a justifica antidatari prin
in.fluente, importuri ~i imprumuturi intimplatoare ~i incoerente din tari indepartate, cum ar fi
Lombardia, Proventa, Renania sau Normandia.
!n asemenea imprejurari, socotim ca eel mai firesc lucru e acela de a presupune principia!
o evolutie normala in cadrul economic ~i social-politic dat. !n acest cadru, materialul arhitectonic
trebuie grupat dupa insu~irile sale intrinseci, pe baza evaluarii elementelor planimetrice ~i structive
(ale elevatiei) ~i pe temeiul caracterelor decorative, stabilindu-se astfel intii o cronologie relativa
intre monumentele din Transilvania, ancorata pe de o parte in interiorul provinciei de putinele
date sigure pe care le cunoa~tem, ~i pe de alta de sursele externe cele mai fire~ti- pe care le dez-
valuie analogiile cele mai strinse ~i mai apropiate ~i pe care le justifica imprejurarile social-economice

8
~i politice. ln schimb, trebuie eliminata orice interpretare for~ata, care ar implica admiterea unor
situa~ii ipotetice excep~ionale, deoarece o asemenea metoda, in.loc sa contribuie la limpezirea
impasului, nu face decit sa tulbure ~i mai mult imaginea istoridi pe care incerdm sa o reevodim.
Trebuie sa recunoa~tem insa di sistemul de clasare adoptat de noi e principial ~i deci schematic,
e un sistem ce nu ~ine seama de coinciden~e care intr-un moment dat ~i intr-o localitate anumita
au putut influenta fizionomia unui monument determinat, fie prin prezenta unui me~ter din avan-
garda timpului, fie prin colaborarea unui me~ter imbatrinit. Dar sa nu uitam cii in asemenea
imprejurari exceptionale flu ne ajuta nici o metoda, ci numai informatia sigura din sursa con-
temporana.
Astfel, socot di deocamdata va trebpi sa nazuim sa reconstituim, pe baza caracterelor sti-
listice ale materialului pastrat, evolutia ~i cronologia principiala, schematicii, rezervindu-ne liber-
tatea de a modifica sau inversa in viitor .pozitia unui monument sau a unui grup de monumente
in masura in care vor apare informatii mai amanuntite ~i mai concludente.
Pe baza monumentelor pastrate, ne vom ocupa de arhitectura militara ~i de arhitectura
bisericeasdi romanidi, maghiara ~i .~aseasca, precum ~i de cele mai vechi vestigii ale arhitecturii ·
de piatra romine~ti.
ln literatura despre preistorie, arheologie ~i in istoria vremurilor feudale, in descried de
) calatorii ~i in monografi.ile unor localita~i sau a diferitelor regiuni din Transilvania, intilnim foarte
numeroase mentiuni de cetati de cele inai diferite tipuri, dar, in afara de cazuri exceptionale
(mai ales castrele romane ~i citeva cetati dacice explorate in anii din urma), autorii acestor opere
nu ~tiu uneori nici dad e vorba de o cetate de pamint sau de piatra, ~i cu atit mai putin daca
avem de-a face cu o cetate din epoca preromanicii, romanidi sau ulterioara. Aceasta incertitudine
se explid mai intii prin faptul d toate monumentele in cauza sint azi in stare de ruina, ~i cele
mai multe sint chiar acoperite de pamint in a~a masura, incit abia se mai contureaza cu aproxi-
matie zona pe care o ocupase cetatea respectiva; apoi arhitectura aceasta de aparare eo arhitectura
utilitad, aspra, despuiata de amanunte stilistice ~i ca atare lipsita de criterii de datare u~or acce-
sibile. Astfel, pina Ia desfa~urarea unor carripanii de sapaturi pe scara intinsa, orice sugestie, orice
incercare de a intocmi o lista a cetatilor romanice e o intreprindere pindita la fi.ecare pas de posi-
bilitatea celor mai grosolane erori ~i se pune serios lntrebarea dad ~i in ce masura ne putem
opri asupra acestei probleme in privirea de ansamblu direia ii e inchinata lucrarea de fata. Nefiin-
du-ne totu~i ingaduita omiterea acestui capitol important pentru simplul motiv d e spinos, vom
incerca sa seleqionam acele cetati care pot fi. puse in relatie cu epoca de care ne ocupam, fie pe
baza unor elemente mai caracteristice, fie pe baza unor documente sau pe temeiul situatiei topo-
grafice ~i al integrarii lor aparente intr-un complex de imprejurari care incurajeaza o ase-
menea ipoteza. ·
) Se presupune, in general, d populatia ba~tina~a din Transilvania nu a dispus de centre
fortificate ~i, in consecinta, nu s-a facut ina acum nici o lncercare serioasa de a I
anune 10 sarctna cercetarilor viitoare sa verifice dad ~i in ce masura acest punct de vedere
va mai putea fi. mentinut, caci, pe linga eli nu are o justificare logidi, e,· dupa cum am vazut,
~i in vadit dezacord cu relatarea lui Anonymus.
1n schimb, ceta~ile transilvanene au fost analizate mai ales sub aspectul de material docu-
mentar pentru urmarirea etapelor avansarii frontierei maghiare spre est, mai ales in faza finala
de relativa .fixare a acestei frontiere pe linia Carpatilor de sud ~i a Oltului, dici se presupune, dupa
cum am mentionat, di pina la atingerea acestei linii, frontiera era constituita din zone facute
impracticabile ~i prin lasarea dtorva drumuri de acces controlate de posturi de paza, adapostite
in construqii de lemn. Abia in zona muntoasa de Ia vest de Turnu Ro~u ~i spre est, de-a
lungul Oltului, s-a procedat Ia construirea de ceta~.i trainice, ~i acestea, impreuna cu aparitia arhi-
tecturii eclesiastice, ar marca frontiera atinsa in jurul anului 1200. 1n ceea ce prive~te arhi-
tectura bisericeasd, vom vedca ca ea, in realitatc, nu corespunde intru toate acestei ipoteze.

___....___________________________________
)
i
'i
I Deocamdatii, data atingerii acestei frontiere e o problema la care riispund tot numai documentele.
i Acceptind insii interpretarea ~tirilor documentare ~i incercarea de a intregi. aceste ~tiri cu urmele
I' I
! de fortificatii pastrate in aceastii regiu ne, putem cita urmiitoarele cetati ca fadnd eventual parte
ll din centura la adapostul ciireia se a~ezasera sa~1i in jumiitatea a doua a secolului al XU-lea:
Sebe~el, Sascior, Jina, Tili~ca, Orlat ~ i Ra~inari . Numarul pare remarcabil, dar ramine de vazut
!'i dadi datarea tuturor acestor cetati in secolul al XU-lea va fi confirmatii de cercetarile viitoare,
ciici ceea ce putem spune azi desp,re ele e foarte putin ~i absolut inconcludent.
I' I Cetatea de la Sebe~eP e din piatd. ~i zidurile mai pastreaza inca o inaltime de 4 -5 m.
Sing urul element de datare e o poarta in arc frint, care nu poate fi dedt eel mai curind de
la sfir~itul secolului al XIII-lea, fiind deocamdata ·considerata ca opera unei refaceri.
Cetatea de linga Sasciori 2 a fost identificata cu un « castrum Petri» dintr-un document
din anul 1309. Cetatea are un plan oval, cu dimensiunile aproximative de 140 m X 35 m.
Curtinele sint de piatra ~i intarite cu doua turnuri. Turnul de nord-est e strabatut insa ~i el
de o poarta dubla, externa ~i interna,· incoronata fi.ecare cu cite un arc frint, forme care iarii§i
,, · apartin eel mai curind sfiqitului secolului aL;XIII-lea. Totu~i, din motive de drept administrativ
i
'
istoric, se presupune ca intemeierea acestui castru e anterioarii colonizarii sase~ti.
La nord de comuna J ina 3 se gase~te ruina unei cetati cu plan dreptunghiular
( cca 80 m x 20 m), din care se mai pastreaza curtinele. de piatrii, atingind in parte inca o )
inaltime de aproape 4 m.
Pe dealul de linga comuna Tili~ca 4 se distinge partial un val, eventual un ~ant, ~i o
portiune scurta de zid. Dimensiunile mari ale platoului (260 respectiv 175 m lungime X 80 m
largime) fac ca aceasta cetate sa se asemene cu cea de ti~ga Ra~inari, dar orice indiciu pentru
o datare lipse~te.
,. Ruinele cetatii din Orlat 5 , avind inca o inaltime de 2,50 m, se gasesc ~i ele pe un deal
i. invecinat. Cetatea formeaza un oval cu diametrele maxime de cca 220 m X 40 m, fiind identi-
ficata cu cea din Warolyafolw, pomenita in 1322 6 •
Cea mai mare dintre aceste cetati e cea de linga Ra~inari 7, pe dealul ce strajuie§te valea
Stezii, avind un diametru maxim de 265 m. Din curtinele de piatrii au fost degajate prin sondaje
numai citeva portiuni. Cetatea pare a fi avut §i val cu ~ant~ Ea a fost identificata cu cetatea
a~ezarii «villa Riuetel», pomenita intr-un document din 1204 8 • . Dar §i in cazul acesta trebuie
mentionat di cercetarile sumare facute la fata locului nu au dat deocamdata la lumina decit
ceramica databila in secolele XIV sau XV ~i totodata au ie§it la iveala un fel de « cazemate»
taiate in stindi, care nu cred eli pot data din epoca romanica.
Daca cetatile de mai sus sint considerate totu§i ca presase§ti, presupunindu-se cii ar fi
existat in aceasta regiune.un grup de §apte cetati de la care deriva numele de « Siebenbiirgen »,
in latine§te « terra septe111 castrorlffll » sau «terra quae· septetn castra dicilur», intilnit mai intii in )
cronica din Erfurt 1242 i a oi intr-un document din 1296 9 , cetatile de la est de Turnu Ro~u
par a fi ulterioare colonizarii sase~ti. !ntre acestea mentionam deocamdata pe ce e vng
§i Breaza.
Fortificatia de linga Avrig 10 se gase§te pe culmea numita « la cetate », dar az1 abia
se mai pot recunoa§te urme de mortar. K. Horedt apreciaza totu§i marimea curtii la
cca 60 m X 30 m, datind fortificatia in jurul anului 1200. Considednd eli cetatea e situata in

1 HoREDT, Burgenforuhrmg, p . 600. 8 ZIMMERMANN-WEitNEn, Urkuude11buch, I, nr. 395;


2 S Tn EITFE LD,
Saslschor, p. 137- 144; HonenT, Burgen- Dommmle, C, veac. XIV, vol. II, nr. 118.
forscbrmg, p. 599-600; Genil, V dripitlszet, p. 114. 7 H oREDT, Grenzburgen, p. 21 ~i urm.; idem, Burgtn·
8 Jorrchrmg, p. 596-597.
HoRJlDT, Burgeriforuhrmg, p. 599.
4 HonenT, Gre11zburgm, p. 26; idem, B11rge1iforubuug, 8 ZIIIIMERMANN-WERNilR, Urkrmdmbuch, I, nr. 15;
p. 598-599. Dommenle, C, veac. XI-XIII, vol. I , nr. 46.
6 HonenT, Or/at, p . 126 ~i urm.; idem, Burgt~iforsclmug, 9 HoREDT, Burgenforschtmg, p . 604-606.
p. 597; Genil, Vdrlpitiszet, p. 114. 1o Ibidem, p. 593 ~i idem, Grenzburgm, p. 17 ~i urm.

10

;o
)

zona dealurilor de Ia sudul Oltului ~i di Ia data de mai sus colonizarea atinsese probabil abia
malul de nord al fluviului, datarea propusa pare cam timpurie.
Se presupune apoi di dupa inceputul secolului a! XIII-lea s-a intemeiat ~i cetatea de
Hnga Breaza \ compusa dintr-o incinta cu un turn cilindric in centru ~i prevazuta cu doua
~an~uri pe latura dinspre munte. Regiunea aceasta devenise insa feud muntean 2 in jumatatea
a doua a secolului al X IV-lea ~i in legatura cu acest fapt ar trebui cercetata mai amanuntit
originea cetii~ii care poarta, in gura localnicilor, numele de « Cetatea lui Negru-Voda».
Pe teren ceva mai sigur ne gasim abia in Tara Birsei, daruita in 1211 cavalerilor teutoni .
In hrisovul de danie 3 se amintesc castrele Halmagiu ~i Noilgiant (ambele ramase neidentificate),
iar printr-un act din 1212 4 li se mai daruie~te cavalerilor castrul Cetatea Crucii. Regele Andrei II,
cedind cavalerilor teutoni Tara Bii:sei ~i castrelc amintite, le-a ingaduit sa construiasca ~i'
alte cetati, dar numai de lemn, de teama ca nu cumva sa se simta la un moment dat atit de '
puternici, incit sa incerce sa-~i intemeieze un stat independent. Dupii cum rezulta insa din faptele
~i polemicile ulterioare, cavalerii nu au respectat aceste restric!ii ~i lor le putem atribui cetatile
de piatra din Feldioara, Codlea, Ceratea Crucii ~i eventual cea de linga Rudir.
ln capatul de nord al Tarii Birsei, acolo uncle Oltul intretaie o vale stdmta intre d ealuri
) impadurite, pe un pinten de deal, cavalerii au ridicat cetatea sediului lor: Feldioara 6 • Dintre
cetatile teutonilor, aceasta e cea mai bine.pastrata (fig. 1). Curtinele formeaza un oval neregulat,
avind pe fiecare latura cite un turn patrat (fig. 2), dintre care eel dinspre sud adaposte~te
poarta principala ; in fa!a acesteia se mai disting urmele unei cur!i anterioare cu pinze ~i o
poarta exterioara, intarita ~i ea. Cladirile dinauptrul cetiitii au disparut, dar se mai semnaleaza
resturi din fundamentele unei capele romanice Cli cor patrat ~i fad absida, care ar fi adapostit
~i o cripta. Zidurile ceta!ii au o grosime de 2 m - 4 m ~i sint zidite din piatra bruta ~i piatra

,.,
de riu inecata intr-un mortar de buna calitate. Turnul dinspre rasarit, ca ~i eel dinspre apus, m~i
pastreaza in incaperea de jos cite o bolta cilindrica din tuf calcaros. Partea superioara a curti-
nelor se datore~te insa unei refaceri din 1457 ~i tot atunci s-au facut ni~ele pentru gurile de
pacura ( nJ/icbicoulis), dupa cum o dovede~te zidaria de caramida. Crenelurile care incoronasera
odinioara curtinele au disparut.
La hotarul apusean al Tarii Birsei, pe un vir£' de stinca dominind drumul natural care
se strecoara prin dealurile Per~anilor spre cimpia fagara~ana, pe vremea aceea inca necuprinsa
in frontierele regatului maghiar, teutonii au ridicat cetatea Codlea 6 • Planul neregulat al cetatii
se adapteaza terenului stincos ~i se compune dintr-un rind de curtine ~i .o poarta fortificata,
alcatuita dintr-un coridor boltit, deasupra caruia se presupune ca s-ar fi ridicat un turn de
aparare. In afara. de aceasta, poteca ingusta care urea la cetate mai era barata de un zid-scut
( S cbild111auer) , in care se deschidea o portita strimta. Acest zid are o grosime de cca 3 m ~i
) e construit din zidarie turnata, imbracata in exterior cu blocuri de calcar nedoplite. In schimb,
, , , r me e numat m; e e sm o tn pta r
br uta de calcar, prinsa in mortar. Urme de cladiri nu se vad in interiqr ~i e probabil ca ele
vor fi fost de lemn. Construc!ia mai putin masiva a acestei cetat{ se explidi prin a~ezarea exce-
lenta, care parea cii o va apara de orice surpriza. ~i totu~i, nu a fost inexpugnabilli : in 1345
tatarii au cucerit-o ~i au distrus-o, iar ceea ce se mai vede azi sint blocuri de zidarie napa-
dite de padure.

1 HoRW ATH, Breaza, p. 44 ~i urm.; H onED'J', Burgm - HonKoT, Burgenforuhung, p. 589. OnnAN, Szekelyfiild, VI,
foruhung, p. 593. p. 433-434,~verseaza situ a~ia ~i considera aceasta cetate
2 Cf. PANAITEscu, Mircea, p. 190 ~i urm. ca un reduit construit in sec. XV pe linga fortificatia
3 HunMUZAKI, Domnmtle, I, 1, nr. 41; Dommmle,
comunei.
C, veac. XI- Xlli, vol. I, nr. 77. 8
Burzenland, IV, 1, p. 63-67; HonEDT, Burgenforsrhtmg,
4 H UR M uz AKt, Documettle, I, 1, nr. 43.
p. 588-589.
6 Burzenland, IV, 1, p. 44-46; Kunst in Sieb., p . 13;

11

)
Cetatea Crucii (in documente Cruceburg, Kruczburg) 1 a fost identificata de W. Horwath
cu urmele unei ruine din Pasul tatarilor, pe ~aua. dealului Crucea Mandii, Ia nord de catunul
Zlon, dovedind totodata cu argumente convingatoare eli fortificatia de Ia Teliu 2 , confundata
i pina acum cu Cetatea Crucii, compusa insa numai din valuri ~i ~anturi de pamint, apaqine
I unei epoci mai vechi. Dintr-un document al regelui Andrei II, din 1222 3 , mai aflam eli vechiul
castru regal, care se afla ~ci inca d.inainte de venirea teutonilor, a fast reconstruit din piatra
I de catre cavaleri. Din fundamentele zidurilor ingropate in pamint, a caror grosime variaza intre
j. 1 ~i 4 m (1 m la curtina interioara, 1,50 m la
curtina exterioara, 2-4 m Ia turnuri), autorul
identificarii de mai sus a mai putut constata
d cetatea avea un plan aproximativ romboidal
(fig. 3), cu dte un turn dreptunghiular in
fiecare colt, iar in fata portii, inspre sud, mai
era o curte exterioara adinca (Zwinger) ~i un
rind de curtine.
Lasind deocamdata de o parte cetatea de
Fig. 1. - Feldioara, cetatea cavalerilor teutoni, )
Ia' Rucar, despre care vom vorbi in legatura
plan.
cu arhitectura din Tara Romineasca, cetatile care
se pot atribui teutonilor prezinta urmatoarele
caractere: ca material de construqie se folose~te piatra bruta ~i piatra de riu, iar cladirile se
disting prin intrebuintarea exdusiva a turnurilo~ patrate, a~ezate cite unul in capatul sau in
mijlocul laturilor. Poarta e adapostita de un coridor boltit, indilecat uneori de un turn, iar in
fata ei mai e o curte exterioara, destinata sa .ingreuneze accesul. Dimensiunile acestor cetati arata
~i ele o trasatura comuna: toate au un diametru de aproximativ 100 m de-a lungul axei
principale 4 •
E probabil d cetatea Bra~ovia de pe virful Timpei din Ora§ul Stalin 6 a fost ridicata
curind dupa plecarea teutonilor, ca un castru regal, menit sa apere frontiera ~i sa asigure pose-
siunea lini~tita a acestei regiuni, colonizata de cavalerii izgoniti. In esenta, cetatea se compune
dintr-o indnta de piatdt cu un fel de mic bastion dreptunghiular pe latura de vest, iar in inte-
riorul zidului de sud se vad urmele unor incaperi mid, motiv pentru care s-a banuit eli cetatea
ar fi preromanidi ~i c1i ad s-ar fi adapostit inca .in se.colul al XI-lea dilugari benedictini. Ca
argument au fast puse in cauza §i urmele unei capele dreptunghiulare cu absida semicircularii
~i sacristie pe latura de nord, gasite in interiorul incintei, precum §i prezenta unei fintini (in
nava capelei), considerata lqc de cult pagin. Am insa impresia di aceasta reconstituire istorica
apartine domeniului imaginatiei, caci argumentul esential pentru datare ~i referire la benedictini

probabil ca ea sa fi fost construita ulterior intemeierii castrului, adica abia dupa mijlocul veacului
al XIII-lea, suferind mai tirziu de doua ori amplificiiri ~i prefaced parriale, de fiecare data la
nivele mai inalte. Cu ocazia ~ltimei refaceri (a treia), s-au introdus §i bolti cu profiluri gotice
(1401). Mai seducator pare argumentul incaperilor marunte, interpretate ca fundamente ale unor
chilii, dar cred cii grosimea zidurilor pledeaza mai degraba in favoarea ipotezei unor cazemate
din vremea armelor de foe. In orice caz, cetatea e documentar atestata numai ca un castru
regal ~i in secolul al XV-lea bra~ovenii de pun toate eforturile ca sa scape de aceasta pacoste,

1 Bur~enland, IV, 1, p. 47- 55; HoREDT, Burgenforschrmg, • 0RBA!'I, Szikelyfold, VI, p. 350 ~i urm.; Bur~enland,
p. 586. IV, 1, p. 78; TREIB ER, Brasoviaburg, p. 38 ~i urm. ; idem,
2 Cf. 0HHb , S~eke/yfiild, VI, p. 63- 65. Ziegelmaue, p. 180 ~i urm.; FERENCZ!, Brasoviaburg, p. 93
3 HuRMUZAKI, Docrmrmle, I, 1, nr. 54; Docu/1/ente, ~i urm.; Kunst in Sieb., p. 11; Pnox, Burgen, p. 7 ~i urm.;
C, veac XI-XIII, vol. I, nr. 130. SR~ESTY >ON, Cmk; HonEnT, Burgenforubrmg, p. 585 ~i tum .
' Bur~enland, 1V, 1, p. 40-41.

12
............... '

reu~ind, in anul 1455, sa obtina de Ia guvernatorul loan de Hunedoara desfiintarea ~i dem~n­


telarea castrului.
Pare natural sa presupunem ca sistemul de aparare a! frontierei transilvanene de sud sa
fi fost completat ~i spre rasarit, dar ne lipsesc deocamdata informatii despre castre regale a~ezate
in punctele trecatorilor ~i care ar putea fi datate !n perioada romanica propriu-zisa. ln orice
caz, e demn de re~inut fap tul d secuii ocupa regiunea frontierei de est (fostele judete Ciuc
~ i Treiscaune) abia in cursu! secolului al XIII-lea ~i, 1n consecinta, datarea unei serii de cetati
secuie~ti in epoca preromanicii ~i romanica timpurie, propusa de B. Orban, trebuie respinsii 1.

l
F ig. 2. - Feldioara, cetatea cavalerilor teutoni, interiorul incintei spre nord-vest.

Pe linga cetatile de frontiera ex.istau castre regale ; ~· tn interiorul provinc1e1, menite sa


asigure supunerea populatiei ~i ciiile de comunicatie. ~i unele ~i altele erau comandate de oameni
de-ai regelui. Unele din aceste cetati nu se mai pastreaza decit cu numele (de pilda castrul Clus,
amintit pentru . prima oara intre anii 1173 ~i 1175) 2, iar altele au fost complet transformate.
lntre aces tea merita sa fie , mentionat intii castrul de linga com una Dabica a, ridicat pe locul
) unei cetati vaste, preistorice. La fel ca ~i cetatea preistorica, ~i castrul regal fusese o !ntari-
.
exemplu caracteristic pentru tipul initial al cetatilor maghiare, construite dupa modelul cetatilor
de pamint ba~tina~e. Acest castru regal a fost apoi daruit ca feud banului Mikud prin anii
1271 - 1272 ~i se pare di s-a' piistrat pina la sfir~itul secolului al XIV-Iea, dod a fost inlocuit
cu un caste! de piatra. ·
~tid mai vagi avem despre castrele Ciceu, Odorhei ~i Deva. Castru1 din Ciceu' e atestat
documentar 1n veacul al XIII-lea ~i - dupa ce jucase un rol important, intre altele ca proprietate
a domnilor moldoveni ~tefan eel Mare ~i Petru Rare~ - a fost desfiintat. Castrul din Odorhei 6,
pomenit intr-un document din 1301, a suferit transformari ulterioare radicale ~i e acum in stare de

1
Cf. asupra acestei probleme §i ENTZ, Szlke/y, p. 6. 4
KAD AR, Szol11ok-D., p. 379 §i urm.; ! s TRATI, Borzefli,
2 CRETTIER, Dobolt:a, p. 204. p. 332; ENTz, SzoltJO!t:-D., p. 198, 220- 221.
Ibia'tm, p. 197 ~i urm.; BNTz,SzoltJok-D., p. 198 §i 221.
8
• LUKII'iiCIJ, Udvarhe/y, p. 431.

13

)
I I )
'I I
i'
!I :
I

ruina. Castrul din D eva 1 , mentionat intr-un document din anul 1269 ~i in acte ulterioare, s-a dez-
·l
I: voltat in secolul al XV-lea intr-a mare cetate care i-a modificat profund aspectul ini~ial. Totu~i,
l. ! o fereastrii geminata cu arhivolte trilobate, dar cu profiluri deja specific gotice (muchii te~ite),
apaqine probabil inca unei construqii de pe la inceputul veacului al XIV-lea. Cel mai interesant
II castru e insa eel descoperit in Hune-
/!: I doara 2, in substruqiile castelului Hunia-
h zilor, uncle s-a putut recunoa~te, cu
i ocazia cercetarilor amanuntite !acute de
~tefan Moller, traseul exact al vechilor
curtine (fig. 4), formind o elipsa cu
capetele ascutite. Axa longitudinala e
indreptata de la nord spre sud, iar 1n
coltul de miazanoapte erau izolate doua
.,,,
incaperi prin cite un zid. Intrarea 1n
incinta se afla in partea opusa, in
II ' IJ /.J 10, IS J0
curtina rasariteana (fig. 5). Zidaria e din
piatra bruta legata cu mortar hidraulic )
Fig. 3. - Cetatea Crucii, plan. ( cu amestec de dhamida pisata) excelent.
La col~urile zidurilor apare ~i piatra de
talie ~i din acela§i material e executata
~i poarta rasariteana cu arc semicir-
cular, cu muchiile de la usciori §i arcuri
te~ite. Poarta 3 a suferit insa in cursu!
secolului al XV-lea o dislocare ~i o
reducere. Forma ~i profilul portii justi-
fica datarea eventuala a castrului pe la
inceputul secolului al XIV-lea, de§i din
documente aflam abia 1n anul 1364
Fig. 4. - Hunedoara, planul castrului. despre existenta unui castelan 4 •
In Transilvania, insa, nu s-au ri-
dicat de la inceput numai cetati de fran-
tied §i castre regale. Independent de zonele de ingradire (prisaci) care marcheaza etapele expan-
siunii, §i populatia ~i-a ridicat probabil unele intarituri pentru caz de pericol. Aceasta reiese mai
intii din povestirea lui R·o gerius despre prapadul din 1241. E adevarat ca dreptul de a ridica ceta~i
exclusiv regelui §i regele construia in principiu numai castre regale, ocupate in primul )

la indemina popula~iei amenintate. Avem insa dovezi istorice numeroase despre derogari de la
acest privilegiu, ~i nu numai pe baza relatarii lui Rogerius, uncle se pomenesc o serie de locuri
intarite in care s-a refugiat populatia in timpul invaziei tatarilor ~i care nu par a fi fast neaparat
castre regale. ~tim apoi d regele Bela IV, in urma prapadului din 1241, a indemnat chiar populatia
sa-§i construiasca intarituri, iar ceva mai tirziu, in vremea regelui Andrei III, aflam di existau
numeroase fortificatii nesupuse controlului direct al regelui. Intr-un document din 1291 6 se amintesc

1 ScumuT, Diva, p. 95; ScHusnR, D eva, p. 70; 3 Altii poarti'i, in partea de sud-vest a vcchii curtine.
S7. AD 6, Diva, p. 7 ~i urm.; FwcA-~UIAGA, Deva, p. 16 mcntionatii de MoLLER, lot. dt., in legiiturii cu prima faza
si urm. a construqiei, apaqine abia unci p erioade gotice mai tirzii.
• 2 MoLLER, Vajda!mnyad, p. 77 ~i urm.; pcntru biblio- ' CsAruu, Magyarorszdg, V, p. 46.
gralia mai veche vezi ~i MM, II, col. 408-410; VXTX~IAN u, • G ZtMMilRMANN-WERNEn, Urkundenbt~tb, I, nr. 242;
Ca~t. Corvin., p. 420 ~i urm.; GEno, V dripithzet, Domn1tnle, C, veac. XIII, vol. IT, nr. 397.
p. 253.

41

)
)

turnuri de aparare ~j fortifica~ii ridicate deasupra bisericilor sa.u in alte locuri (« . . . turret
sive castra s11per ecclesiis aedificata aut locis aliis pro nocmJtmto cons/meta pmit11s evellantur. . . »),
iar o hotadre luata in adunarea din 1298 1 subliniaza din nou di numai regele poate acorda dreptul
de a construi ceta~i sau castele. Aceste documente oglindesc suspiciunile ~i luptele interne din
perioada tulbure a ultimilor regi arpadieni, cind
astfel de fortifica~ii ofereau adeseori adapost adver-
sarilor politici.
Sa vedem acum care sint cehitile de refugiu
ale popula~iei in epoca romanidi pe care Ie putem
identifica pe teren cu oarecare aprmdma~ie. Din cate-
goria aceasta citez mai intii doua cetati de pamint,
una linga comuna Biertan, alta pe Dealul Cetatii
(Burgberg) Ia vest de comuna Pro~tea Mare 2 • Terenul
pe care 11 incercuie~te valul de pa~int de Ia Biertan
are o forma aproximativ triunghiulara, cu dimen-
siunile de cca 100 m X 50 m, in timp ce valul
) (eventual chiar mai multe rinduri de valuri) de Ia
Pro~tea Mare cuprinde o suprafata eliptica cu o
lungime maxima de cca 250 m. Pe terenul acestei
cetati s-au gasit ~i fragmente ceramice care ar putea
apartine epocii romanice. Se pune acum lntrebarea
drei populatii i-au apartinut aceste cetati ~i de t:ind
ar putea ele data? V om vedea in capitolul urmator
eli in aceasta regiune sa~ii s-au a~ezat abia pe Ia
sfiqitul veacului al XIII-lea ~i ca atare cele doua
cetati slnt ~i dupa parerea prof. K. H oredt anterioare
colonizarii. Pot fi ele considerate ca romine~ti, adid
Fig. .5'.-Hunedoara, portal de la castru.
anterioare cuceririi maghiare, sau slnt ele ungure~ti, , ------- .

databile in sec. X II sau Xill? La asemenea intrebari


vor putea raspunde numai cercetarile de pe teren.
Presaseasd, dupa parerea lui K. Horedt, e ~i prima faza de construqie a ceta~ii de piatra
din Rupea 3 , in forma in care a servit inca in 1324 ca Joe de refugiu sa~ilor rasculati lmpo-
triva regelui Carol Robert, dar aspectul actual se datore~te transformarilor ~i amplificarilor
ulterioare.
in centrul Transilvaniei se gasesc doua ceta~i de refugiu mai intinse, una pe « Dealul
) Ceta~ii » (V arhegy) de Hnga comuna Moldovene ti, alta « Cetatea Secuilor » '
ora~u u1 ur a, pe rumul Trascaului. Cetatea de Ia Moldovene~ti 4 , nurnita in documentele
vechi « Cetatea Turzii », era formata Ia lnceput dintr-un val de pamint; cu ~ar1t ~i se pare
di la aceasta faza se refera o ~tire documentara din 1075. Ulterior s-au construit ~i curtine de
l
piatra (secolul XII), dar dupa prapadul din 1241 cetatea pare sa fi fost parasita. Inventarul
l
prezinta caracterele culturii slavo-romine.
c 0 dispozitie intrudtva inrudita cu cea de la Moldovene~ti s-ar parea di avusese « Cetatea
Secuilor » 5 , din care se mai vedea urma unui turn cilindric flancat de doua curtine scurte, in forma
de brate. Orban presupunea eli aceasta cetate ar fi jucat un rol insemnat in 1241 ~i o identifid

1 Cf. KONYtlKl, Vdrak, p. 38. executa aci sapaturi arheologice. Cf. raport in SCIV, III,
2
Ambele cetati au fast cercetatc in tceaciit de prof. 1952, p. 318-320 ~i mai ales SCIV, VI, 3-4, 1955,
K. HonEDT, dlcuia ii datorez aceste informatii. p. 663-667.
2; 3 Kunrl inSieb., p. 12; HonRDT, Burgmforuhung, p. 592. 6 OnoAN, Szike(Jfold, V, p. 188 ~i urm.
' OnBAN, !izlkelyfold, V, p. 175 ~i urm. ln prczent sc

15

)
cu o mentiune documentari'i din 1249, iar apoi cu o informa~ie din 1656, din care rezulta di
In secolul al XVII-lea cetatea era cHirapanatii.
0 cetate mai complexa se gase~te in Secuime, pe dealul Firtos, Ia nord -est de comuna Imlaceni 1 .
Aci virful eliptic e inconjurat pe laturile de sud ~i est de un val exterior ~i de un ~ant, dispo-
II
zitiuni inutile pe celelalte laturi din cauza prapastiei, iar de jur imprejur se intinde o centurii.
'I
,I de ziduri de forma elipt.i.cii neregulata. Spre sud, uncle era intrarea, exista ~i o curtina exterioara.
.! Pe laturile de vest ~ i est se mai disting ~i fundamentele cite unui corp de cladire masiva ~i drept-
l unghiularii incadrate in curtine, probabil turnuri de flancare, iar in incinta se vad temeliile unei
li !nciiperi dreptunghiulare, prevazuta cu o absida orientata spre est. Dupa toate aparen~ele, pare
:1
I'
a fi vorba de o capela romanidi, dar deocamdata orice incercare de a data mai precis fortificatia
sau capela trebuie respinsa ca lipsita de· argumente concludente. Vom vedea mai departe d acest
[I tip de biserica-sala cu absida semicirculara e foarte vechi ~i se perpetueaza pina in zilele noastre.
i Doar in epoca goticii a suferit o eclipsa. S-a mai constatat apoi prezen~a unor ciidimizi de facturii
romana, despre care se presupune d au fast aduse de la o ruina din apropiere pentru a fi
·"
q
reintrebuintate, ~i mai aflam din veacul al XVIII-lea s-ar fi adapostit aci, in chilioare de lemn ,
II ni ~te calugari minoritJ.
I
' Mai numeroase sint cetatile comunelor 'sase~ti. Una din cele mai vechi e fortificatia din
jurul bisericii sf. Mihail de pe dealul omonim (Michelsberg) de linga comuna Cisnadioara 2, pro-
babil contemporana cu intemeierea bisericii, adica de prin jurul anului 1200. Ce se mai vede
!' azi sint ruinele curtinei de pial;t'a. Alte urme ale unei cetati a descoperit K. Horedt in apropiere
1.. de Vurpar (Burgberg), ~i cum numele << Burgb.erg » apare intr-un document din 1248 3 , el pro-
ii:
,,· p une datarea acestei cetati in epoca dinainte de invazia mongolii. Resturile curtinelor, groase
de cca 2 m, sint din piatrii legata cu mortar hidrofil, coritinind caramida pisata. Incinta formeaza
I.
un oval neregulat de cca 180 m lungime, avind o largime care variaza intre 30 ~i 50 m. 1n
I
. '· scincii se vad iosa ~i urmele amenajarii unor cazemate, care ar putea proveni de la o adaptare
I'

.I',. u lterioarlL
Alte cetati ~i fortificatii ridicate de comunele sase~ti in jurul bisericilor dateaza din jumatatea
;il a doua a secolului al XIII-lea. E ioteresant de notat ca paralelele cele mai apropiate ~j sugestive
;!j
pentru asemeoea biserici fortificate nile ofera Germania de sud-est (mai ales regiunea muntoasa
i:l
q din Bavaria), unde G. D ehio 4 mentioneazii o serie de biserici romanice fortificate ~i vom vedea,
I• Ia timpul sau, cii analogia aceasra nu e iotimplatoare. Din categoria acestor cetati sase~ti fac parte
1:j
.. : intariturile din Girbova, Sibiu, Agnita, Saschiz ~i din suburbia Bartolomeu din Ora~ul Stalin.
)
I'.
Dintre aceste. fortificatii, cea din jurul bisericii din Girbova 5 e problematic dadi poate fi consi-
f derata inca romanid, dar noua bisetidi Sf. Maria din Sibiu 6 , zidita dupa invazia mongola, e probabil
· it imediat i incinta care formeaza nucleul fortificatiilor de mai tirziu ale orasului si
I ' .•
)
al ciirei traseu se mai recunoa~te in disp ozitia de azi a p1ete1 rtvlta.
Cetatea de la Saschiz 7 e, in forma de azi, opera prefacerilor, iar linga Agnita 8 se
vede un val ~i eventual urma unui turn, pe care K. Horedt le-ar data din vremea
colonizarii sase~ti.
U.1. val dublu de pamint, inzestrat ~i cu palisade, se presupune cii a constituit nucleul
initial de pe « Gesprengberg », adica pe dealul de deasupra bisericii ev. din suburbia Bartolomeu,
ciici ruina cetatii de piatrii e desigur ceva mai tirzie 9 •

l M OL Lgn, Firtos, p. 258-259; ORBAN , Szikelyfiild, 5 H onBDT, Burgmforuhmzg, p. 599.


I, 126-129; SCIV, II, 1951, fasc. 2, p. 303- 304. 6 SJGER us, Hermannstadt, p. 2; Kunst i n Jieb., p. 14 ;
2 A c KNER, Allerlhl7mer, p. 61- 62; 0PR P.~I : u, Bi.r. TuALGOTT, Herfllannstadt, p. 14-15.
.-el. A rdeal, p. 15. 7 HoRB DT, Burgmforuhung, p. 592 .
3 Z IM MERMANN-WEnNEH, Urkrmdenbuch, 1, nr. 84; 8 lnformafia o datorez prof. K. HonF.DT.
Dommenle, C, veac. XI-XIII, vol. I, nr. 289, g TREIBER, Gesprmgberg, p. 45.
4 DEmo, Handb., III, passim.

16
)
-~ ,,,, ....... . ,,

)
In acest context mai amintim, in sflqit, urmele de curtine din jurul bisericii ev. din Turni~or,
pe care V. Roth 1 le atribuise indi perioadei romanice, precum ~i incinta scunda de piatra din
jurul bisericii ev. din Daia, cu turnul de straja de pe latura de miazazi. In mod exceptional
acest turn e zidit din diramida, deci in oarecare legatura cu arhitectura romanica din cimpia de
vest a Transilvaniei. Parterul turnului e boltit cilindric, iar etajele superioare sint despartite
prin tavane. Etajele I ~i II sint prevazute cu metereze, etajul ultim are pe trei laturi ferestre largi,
semicirculare, iar spre apu~ 0 fereastrli. geminata cu stilpi~or patrat ~i incheiata sus cu cariimizi
dispuse in triunghi, dupa un model pe care 11 vom intilni pe Ia 1270 ~i Ia dteva clopotnite
de biserici, ceea ce ar sugera datarea turnu lui din Daia in aceasta perioadii.
a Aparitia acestor cetati ~iiriinqti e interesantii ~i din punct de vedere social-politic. Ele
dovedesc cii in faza romanica exista inca in Transilvania aproape pretutindeni o taranime Iibera,
.. neaservita, cu dreptul de a-§i ridica cetati .de aparare. Dar, alaturi de aceste cetati comunale, vom
a vedea di incep sa apara ~i primele castele feudale, cuiburi ale politicii de oprimare, ~i vom avea
fi ocazia sa observam cii, pe masurii ce se dezvolta feudalismul, numarul acestor castele spore~te,
I,
mai ales in regiunile locuite de romlni ~i de ungurii care nu sint a~ezati pe teritoriile privilegiate
ale secuilor grli.niceri ~i ale colonizarii sase~ti. ln Secuime, insa, precum ~i mai ales pe teritoriul
n sasesc, incepe, in schimb, o lupta apriga intre taranimea Iibera ~i feudali, care, in Secuime,
) vor reu§i cu vremea sa-~i aserveasca eel putin o
parte din taranime, in timp ce pe teritoriul

le sasesc incercarile nobilimii vor fi infrinte. In zona de colonizare saseasca, lupta decisiva se da
re mai ales catre sfiqitul secolului a! XIII -lea ~i in cursu! secolului al XIV-lea. Viitoarea nobilime
)· feudala din Secuime se va dezvolta indeosebi din rindul comandan·tilor castrelor regale, va fi
5C adica o nobilime de provenienta militara, iri timJ:)' ;;e nobilimea siiseascii tinde sa se formeze din
zii rindurile frunta~ilor colonizarii ~i ale taranilor mai instiiriti, ajun~i Ia conducerea treburilor de
tn intetes ob~tesc. Pentru a se izola de semenii lor ~i a subjuga pe fo~tii consiiteni, ei incep sii-§i
re construiasca mici castele. Despre aceste castele avem ~tiri documentare, o data privitoare Ia contele
Rotho din regiunea Bistrita 2, care vinde in 1268 o casa de lemn cu turn de piatra ~i o curie
ea (conac) inconjurata de curtine, iar apoi afl.amd sa§ii din jurul Sibiului au distrus, in 1309, « turnu-
ve rile ~i fortificatiunile » unor nobili care « tulburau bunastarea ~i pacea provinciei » 8 • Urmele
lSii
unor astfel de castele de pe teritoriul colonizarii sase~ti.se gasesc in Girbova; Crizbav- §i Cilnic:-- - · - - ----
~a,
ln Girbova 4 se pastreaza un donjon cu o incinta pe care K. Horedt le atribuie unei familii
rte de nobili, din motiv cii satenii posedau o fortificatie aparte, construita - dupa cum am viizut -
in. in jurul bisericii. Alt caste! se gase~te pe un virf de stinca linga comuna Crizbav 6 • Aci don-
lSI· jonul indepline~te totodata ~i rolul de apariitor al portii ~i e incadrat in curtina masiva din
bil piatrii bruta. Castelul e atribuit contelui Fulkum, ucis in timpul invaziei mongole din 1241.
~I
Din documente se vede apo~ cii in secolul al XIV-lea devenise castru regal.
) lntre aceste castele K. Horedt claseazii ~i fortificatia din Cilnic 6 , compusa dintr-un donjon ;

:~ea
are un parter ~i etaj boltit cilindric, iar deasupra un al doilea etaj tavanit. Etajul ultim e un
adaos. Pentru datarea in faza stilisticii romanicii poate fi invocata o fereastrii strimta, semi-
eul .circulara. ln interiorul cur tii se afl.ii §i 0 capela cu absida sernicircularii, apartinind probabil ~i
1eu, ea aceleia~i perioade. Cea mai plauzibila datare a castelului pare a fi catre sfir§itul secolului
al XIII-Iea sau in prima jumatate a celui urmiitor, tinind seamii ~ide faptul cii formele romanice

1 RoTH, Bauk111u1, p. 97. IV- 1, p. 68-72 ; Kuntl in Sieb., p. 12; Honr.nT, Burgm-
2 Z t M MERM ANN-WERNEil, Urkwtdenbucb, I, nr. 118; foruhrmg, p. 589.
14; 8 RoT n, Baukurut, p. 111; idem, Uttferwald, p. 292-293;
Documente, C, veac. XIII, vol. II, nr. 104.
3 Z t >1 MER>IANN - WERNEll, Urkwrdenbucb, I, nr. 314, HALAV ATS, Uti jegy., p. 205 ~i urm.; Kmttl itt Sieb., p. 11
p. 277. ~i 67; HonwATn, Kircbettburgen, p. 118 ~i urm.; HoREDT,
4 HonEDT, Burgenforubung, p. 607. Burgmforuhung, p . 606-607; Magy. tJJiiv., I, p. 290;
6 Ons.lN, Szlke!Jfiild, VI, p. 420-423; Burzenland, 0PRESC u, Bit. ret. Ardeal, p. 23.

2 -c. 267 17

)
)

i
I .
I
. i
:i
I
I!

ij
I
' I
I.! . J
'I 1

' I,
! ;•
,
i
j
Fig. 6. ~ Cilnic, planul cetatii.

,,

Fig. 7. - Cilnic, cetatea clinspre est.

I
I
I
)

· ,:
,;

,{
)

persista in Transilvania, chiar ~i in arhitectura bisericeasdl, pina dincolo de veacul al XIII-lea,


§i d arhitectura militara e in general mai putin dispusa sa i.dtroducl forme stilistice noi.
Din regiunea centrala a Transilvaniei trebuie amintit in acest context castelul de pe un deal de
linga comuna Singeorgiu-Trascau \ presupunindu-se ca ar fi fast intemeiat de familia Thoroczkay.
Din ceea ce se mai pastreaza din castelul distrus de austriaci in 1702, Orban a cautat sa
reconstituie diferite faze de constructie (fig. 8), atribuind primei faze doua puternice turnuri
patrate, dintre care eel din. capatul de nord mai atingea cinci etaje (fig. 9). U§a de intrare cu
arc semicircular era situata Ia etaj, accesibila numai printr-o scara mobila, in timp ce Ia parter
era o inclipere boltita, un bed sau o temnita. Etajele superioare fuseserli tavanite, iar circulatia
interioarli se facea, parte printr-o scara amenajata in grosimea zidului, parte prin scara mobila
§i, intre etajele ultime, printr-o scaia spiralidi, a§ezata intr-un burduf cilindric suspendat pe
console. Deasupra etajului al cincilea se vedeau urmele grinzilor unui coridor de aparare din
lemn. La etajul al patrulea tur.nul mai dispunea §i de eel putin un burduf de aparare pe console,
cu guri de plicurii. La nord de ·acest turn se pastreaza un rest de curtina precedatii de §ant, iar
intre cele doua turnuri curtinele itichid un spatiu alungit, in care s-au amenajat ceva mai
tirziu trei indiperi. Se presupune di acest nucleu initial ar data din secolul al XIII-lea,
) din epoca de dupa invazia tatarilor.
1n regiunea apuseana a Transilvaniei,. in Cheresig, se semnaleazii un don jon 2 izolat, poligonal
(fig. 10), inzestrat cu metereze, iar Ia etajele superioare cu ferestruici dreptunghiulare §i cu o
U§a cu arc semicircular, prin care se ajungea intr-un coridor extern de lemn, acum dispiirut,
atestat insa prin urmele grinzilor. Caracteristica es,t e zidaria exclusiv din diriirnida §i vom vedea
di in aceasta regiune §i bisericile sint construite din.acela§i material. Mai aflam apoi cii donjonul
a fast asediat zadarnic de regele Ladislau IV in 1289, §i pe temeiul acestei informatii se propune
datarea lui curind dupa invazia din 1241. ·
Rezumind cele spuse despre cetiitile transilvanene din epoca romanica, constatiim mai intii
dainuirea cetatilor de pamint, inzestrate cu palisade din epoca anterioarii cuceririi maghiare
§i, alaturi de acestea, aparitia primelor cetati de piatra, respectiv de diriimida. Ca elemente
componente ale unei cetati putem preciza prezenta §antului, a valului sau a curtinelor, cu turnuri
de flancare dreptunghiulare sau patrate, §i donjonuri 'patrate, poligonale §i rareori cilindrice.
Detallile arhitectonice - uncle se pastreaza - apartin perioadei stilistice romanice (e vorba
deocamdata numai de deschiderile cu arc semicircular). ·
La cetatile de piatra zidiiria e intotdeauna din piatra bruta; piatra de talie nu se gase§te
decit sporadic, la muchiile zidurilor, Ia profilurile portilor §i la diverse deschideri (metereze,
ferestre). Asupra mortarului folosit Ia aceste cetati nu dispunem intotdeauna )e informatii
sigure, dar se semnaleaza adeseori intrebuintarea mortarului hidraulic, continind ciirarnida pisata.
) V om vedea insa cii toate aceste elemente - cu exceptia, fire§te, a formelor stilistice - se regasesc
a a e a ce a or.
Ca tip, cetatile de piatra se inrudesc cu cele din Europa centrala, cunosc~te de maghiari prin
contactul normal pe care 1-au avut cu tarile invecinate (Austria, Moravia, Boemia, Germania
de sud-est §i Lombardia), tip pe care 1-au introdus §i cavalerii teutoni §i coloni§tii sa§i. Dispo-
zitiile foarte asemaniitoare intre diferitele cetati denota cii tipul acesta ·s-a impamintenit §i s-a
transrnis apoi din generatie in generatie, incit, dacii e firesc sa adrnitem cii primele cetati
au fast determinate de modele striiine §i poate §i executate sub conducere striiina, e tot atit de
!impede cii in curind cetatile transilviinene au fast ridicate sub indrumarea §i cu mina de lucru !ocala.
Mult mai importantii decit arhitectura militara e, din punct de vedere artistic §i tehnic,
arhitectura bisericeasdi de piatra. La inceput, aparitia acesteia a fast fire§te numai sporadidi.

1 2 Magy. mllv., I, £g. Ia p. 293 ~i text p. 626; Gno,


0RoA.N, Szike/yfold, V, p. 230-237.
V dripitilzet, p. 133.

~- 19

)
i
I

I
II
Populatia romineasca ba~tina~a se folosea exclusiv de material~! de lemn ~i pentru cladirile
religioase, ~i obiceiului pamintenilor i se vor acomoda in prima faza a instalarii ~i noii veni~i,
maghiarii ~i pe urma sa~ii. Asupra rolului pe care vechile biserici de lemn 1-au jucat in evolutJa
I arhitecturii transilvanene vom reveni, dnd vom discuta caracterele bisericii-sala transilvanene
I cu ajutorul monumentelor de piatd pastrate din veacul al XIII-lea, dar e semnificativ ca primele
monumente ale arhitecturii de piatra biserice~ti din
:! Transilvania nu prezinta interferen~e cu formele tradi~io­
·I nale ale arhitecturii ba~tina~e. De aci rezulta ca me~terii
I
chemati sa ridice aceste cladiri nu sint localnici. Trebuie
:j! sa admitem deci ca alaturi de numeroasele biserici de
h .
lemn incep, la un moment dat, sa se ridice monumente
.I.
., i de piatra riizlete, in folosul centrelor mai insemnate, al
. I sediilor episcopate ~i al manastirilor mai importante, de
I
fiecare data cu mina de lucru straina. A~a se ~i explidi
"'·
caracterul eterogen al primelor constructii din aceasta
II categorie. Abia la inceputul veacului al XIII'-lea ~i apoi
:,. i '
mai ales in jumatatea a doua a acelui secol, cind numarul )
. I
bisericilor zidite din piatra spore~te vertigines, evident
I;
in urma experientelor din 1241, se formeaza ~antiere locale
;!i pentru construqiile in piatra. Prezenta miinii de lucru
transilvanene se ·poate de-acum inainte u~or constata
f I• I·
prin faptul ca apar tipuri arhitectonice regionale definite
~i totodata cladiri · qe piatra mai mici, cum sint indeosebi rI'...
.' I bisericile-sala care - dupii cum vom vedea - poartii
i
I pecetea specificii a derivarii par~iale din arhitectura de
I
leinn. Cu alte cuvinte, ~i urmele arhitectonice pastrate
arata ca in veacurile XI -XII viata social-economidi
transilvanean~ era inca absolut agrara ~i nu dispunea
de o categorie de me~te~ugari. 1n veacul al XIII-lea, in
i schimb, o data cu injghebarea unei categorii me~te~u­
.I I gare~ti din rindurile localnicilor, se ivesc ~i interferentele
·I .
I
hotiiritoare intre arhitectura de lemn bii~tina~ii ~i arhi-
tectura de piatra proaspat impamintenita, care vor deter-
' ,, '
mina fizionomia particularii a arhitecturii transilviinene.
Importanta arhitecturii de piatra biserice~ti din
aceasta penoa a s a 1n ap u ca ea e smgura c ema a sa
't ! 0 5 ttl 16m
,I . rezolve probleme tehnice ~i este~ice de amploare, determi-
'j' , Fig. 8. - Singiorgiu-Triisciiu, planul nate de functia sociala pe care. avea sa o indeplineascii.
cetatii. ' Biserica, in calitatea ei de indrumatoare a gindirii ~i a artei
feudale 1 , a trebuit sa-~i inzestreze organizatiile ei epis-
copate, manastire~ti ~i mai apoi ~i cele parohiale cu
cladiri de cult corespunzatoare. Aceste cladiri necesitind interioare cit mai unitare ~i totodata
inciipatoare pentru a cuprinde pe toti credincio~ii parohiei ~i a permite desfa~urarea spectaculoasa a
ceremoniilor, puneau - Ia noi ca ~i pretutindeni in lumea cre~tina din vremea aceea - probleme
arhitectonice mult mai greu de rezolvat decit cele pe care le punea arhitectura militarii sau
., cea civila. Din aceste motive evolutia tehnicii ~i artisticii a arhitecturii s-a petrecut, in evul
mediu, aproape exclusiv in domeniul cladirilor biserice~ti.
i
! t Asupra rolului jucat de bisericii in evul mediu, cf. ENGELS, Razboiul taranesc german, p. 48.
I
!

20 i
)
)
!a rindurile ce urmeaza vom analiza mai intii citeva ~tiri mai importante impreuna cu urmele
monumentelor razlete ale arhitecturii de piatra, incercind sa recoristituim tipurile arhitectonice
importate, iar apoi injghebarea ~antierelor locale ~i formarea tipurilor arhitectonice transilvanene.
Cele mai vechi ~tiri istorice privitoare Ia un monument eclesiastic se refera Ia manastirea
ortodoxa din Morisena (Cenadul Vechi), inlocuita in epoca regelui ~tefan eel Sfint cu o

Fig. 9. - Singeorgiu-Trascau, cetatea dinspre sud-est.

'
fuaoastire benedictina. !ntre anii 1028 ~i 1035 pare a fi luat fiinta aci episcopia romano-
·~atolica de Cenad 1 . !nfiintarea acestei episcopii matcheaza faza de consolidare statala ~i
bisericeasca, necesara ca premisa pentru o noua etapa in inaintarea statului feudal maghiar
spre rasarit.
Sapaturile facute pe locul uncle se presupunea a fi fast Morisena ~i sediul episcopal nu
au dat insa rezultatele scontate. Fundamentele unei cladiri (o capela) descoperite aci apaqin deja
epocii gotice. S-a gasit insa un sarcofag decorat cu o cruce in relief, de tip bizantin. Unii
) autori presupun ca ar fi vorba de mormintul sf. Gerhardus (Gellert) ~i ca sarcofagul insu~i
ar fi o opera yenetiaoo-bizaotioa 2 Acestea slot !nsa ipoteze bazate pe asumN iuoea ca arta maghiara
din epoca regelui ~tefan eel Sfint deriva din Venetia, cad sarcofagul insu~i ~i crucea sint atit de
simple, inch nu permit nici o precizare.
0 noua etapa e marcata de construirea catedralei sf. Ladislau din Oradea. Dad aceasta
catedrala e de fapt ctitoria regelui Ladislau (1077 - 1095), dupa cum pretinde un document din
6 aprilie 1699 3 , ea trebuie sa fi avut Ia inceput alt hram, caci regele Ladislau a fast canonizat
abia in aoul 1192. Din acela~i document mai aflam ca biserica ~ gasea in interiorul cetatii, dar
sapaturile executate in secolul trecut in mijlocul cazarmilor actuale au seas Ia iveala, in afara
de fundamentele unei cladiri cu elemente stilistice gotice, .doar urm~le unui edificiu mai vechi;

1 SZABo, 'Spitomiids:;et, p. 23-27, rezumil diferitele 2 Hr.NS ZLMANN, Csandd, p. 1-34; OnTvAv, Tdje-
. datari ipotetice ale infiintarii acestei episcopii dupa cum kosztatds, p. 1-23; SuB6, Epitomiiveszel, p. 23-27,
. urmea:>.li: 1028, dupa PAur.r.n, 1030 dupa BARANY, 1035 199-200; GEnr.vrc n, Romd11kor, p. 45-46, 159 .
dupa PRAY ~i FuxnoFEn·CzrN An. Cf. ~i BALANYI, Szt. 3 TnALL6czv, Szt. Ldsz/6 tempi., p. 29-30.
lstvdn, p. 351.

21
)
)
aceste resturi arhitectonice sint insa insuficiente pentru a incerca o reconstituire ~i a p errnite
o datare 1 • •

0 ruina in Cheud, pe malul Some~ului 2, a fast ~i ea considerata ca mlhturie pentru prima


faza a arhitecturii biserice~ti catolice din Transilvania, dar - dadi observatiile lui Bunyitay
sint exacte - cladirea ar fi prezentat planul unei incaperi dreptunghiulare, flancata in fiecare
colt de cite o incapere patrata (cite un turn?) ~i ca atare ar fi greu identificabila cu o biserica,
•I
lipsindu-i altarul. De altfel, tot Bunyitay pretinde ca ar
fi gasit aci un capite! decorat cu frunze de gorun,
.ceea ce inseamna ca e vorba de o cladire gotica.
Continuind cercetarile noastre spre est, trebuie
sa mentlonam manastirea benedictina din Mana~tur
(numele insu~i arata ca aci era o veche a~ezare de
_ calugari), azi suburbia de vest a Clujului. Un docu-
ment din 1222 3 aminte~te pentru prima oara acest
I, a~ezamint, precizind ca biserica cu hramul sf. Maria
I' ~i sf. Ladislau ar fi suferit stridduni. Legenda a
I ' incercat sa impinga data fondarii in vremea lui ~tefan
eel Sfint, a lui Bela I sau eel p1,1tln a lui Ladislau
eel Sfint, dar nid una din aceste date nu se sprijina
pe un argument convingator 4 • !n ori ce caz, nici
desprB aceasta ctitorie nu ne putem face azi o idee,
deoarece atit biserica cit ~i manastirea au fast complet
transformate in· epoca gotica.
Cu privire la episcopia din Alba Iulia, in sfiqit,
cred di teconstituirea realitatilor istorice a fost tul-
'burata prin asumptiunea ca ea ar fi fost ctitoria regelui
~tefan I 6 • Dar aceasta ipoteza, menita sa arate ca
Fig. 10. -Cheresig, don jon. a~ezarea maghiarilor in Transilvania a avut un caracter
mai temeinic inca dinainte de inceputul veacului al
XI-lea, nu se sprijina pe nici ·u n fel de argumente,
dlci prima ~ tire desprc un episcop catolic in Alba Julia se refera abia la anii 1111-1113 •. De altfel,
nici despre episcopiile catolice infiintate de ~tefan I in Ungaria nu avem date sigure 7 , dar pare
neindoielnic ca episcopiile de Cenad ~i Oradea trebuie sa fie considerate ca ctape premergatoare,
prima, dupa cum am vazut, de prin 1028 - 1035, a doua de pe vremea lui Ladislau I 8 • Prin urmare,
pentru infiintarea e isco 'iei din Alba Julia ne utem indi eel mai devreme Ia aceea i
epoc a u1 a ·slau. Din prima catedrala ridicata ad s-au pastrat ~i urme arheologice mai con-
sistente. Cu ocazia unor restaurari s-au gasit resturi de fundamente ale unei basilid cu o absida,
situate in nava centrala a catedralei actuale, iar in navele laterale de sud s-au descoperit urmele
unei cladiri mid cu absidiol~, care trebuie interpretate ca facind parte dintr-un baptister. Asupra

1 H ENSZLMANN, Nagyvdrad, p. XXVTII-XXXI; idem, 6 Ml!LLER, Bpi!. emf., p. 124 ; GAL, L'arGhiteclllrl,

Grouu;ardein, p . 1, 24-30; B UNYITAY, Szlkmgyhd!(.. p. 215 ; GEREVICH, Szl. Islv. kor., p. 90; idem, R omdnkor,
p. 7 ~~ urm.; SZAn6, Epitom/Mszet, p. 31-34; GEn.Evlcu, p. 45.
Romankor, p. 29 ~i 40. 1 TE MESV Anv, En/. pJJsp., p. 4.
1 BuNYITAY, Szi!tigym., p. 5-10 ; P ETRI, Szildgyv., I, 7 BALANYI, Szl. Istvan, p. 342 ~i urm.
p. 581; SzAB6, Epitomilvlszel, p. 315-316. a Ca dovada pot servi statutele episcopiei din Oradea
I '
'I ~ ZtMMER~IA NN-WEnN En, Urkrmdcnbuch, I, nr . 33; ~i constatarea cl teritoriul eparhiei Oradea intretaic terito -
Doc11menle, C, veac. XI-XIII, vol. I, nr. 133. riul episcopiei Eger, ceca ce inseamna cl eparhia Eger
' , ,'
I
't ' EszTEn n .lzv, Kolozsmonost., p. 89- 90; Cso ~o~on, avea drep turi teritoriale temeinic d~tiga te in momentul
Kolozsmonost., p. 11- 12; DALoc n J., Kolozwdr, p. 8-9; cind s-a infiintat, in regiunea biseric~te inca neorganizata,
Ii i GEnEvtc n, Romdnkor, p. 59. episcopia din Oradea. Cf. BALANYt, Szt. Istvdn, p. 353.

~
;!:
•• j
I
I

!I

I'
II
I
I
I~;
! '
)
acestei prime biserici s-au raspinclit insa informa~ii eronate, datorite insu~i autorului sapaturilor,
lui ~tefan Moller, care a pretins mai tirziu 1 ca ar fi descoperit urntele unei basilici cu trei abside;
in tratatele ulterioare 2 basilica a fast clasificata pe baza acestei caracterizari. 0 asemenea basilica
nu i~i gasea insa un corespondent in arhitectura din Ungaria dedt catre mijlocul veacului al
XU-lea. Datorez amabilita~ii prof. G. Entz informa~ia ca releveul original, descoperit recent
~i urmind sa fie publicat de domnia sa, releveu intocmit de Moller cu ocazia cercetarilor facute
la Alba Iulia, noteaza urma unui zid drept in capatul de rasarit al navei laterale de nord ~i
inceputul arcuirii unei abside numai in fa~a navei centrale. Pe temeiul acestui fapt se poate spune
ca premisele basilicii din Alba Iulia se -gasesc in Ungaria, de pilda, la catedrala din Szekesfehervar,
din prima faza, databila in jumatatea a doua a veacului al XI-lea, ~i apoi la prima catedrala
din Kalocsa, din jurul anului 1135: Ambele sint basilici cu stilpi simpli, dreptunghiulari, deci
in legatura cu arhitectura romanicl de la nordul Alpilor. Prin urmare, ~i prima catedrala din
.Alba Iulia era un vHtstar al acelei ambian~e. Observa~ia di mortarul intrebuin~at ar contine sra-
rimaturi de caramida, ca ar fi adica un mortar hidraulic, ~i ca aceasta ar pleda pentru admiterea unei
inRuen~e lombarde 3 , nu cred ca ire vreo greutate, fiindca asemenea mortare cu contffiut de
caramida pisata sint foarte raspindite in evul mediu. ln schimb, e indiscutabil ca in arhitectura
romanica lombarda prevaleaza, la basilici, intrebuin~area coloanelor. Stilpii nu se folosesc dedt
) in cazul basilicilor boltite, iar atunci e vorba de stilpi articulati.
Alaturi de problema originii 'tipologice a primei catedrale din Alba Iulia, se pune ~i pro-
blema datarii. Elementele arhitectonice nu aduc nici o precizare in privinta aceasta ~i, dupa
cum am vazut, analogiile din Ungaria permit ~:m joe larg. Din cele spuse initial rezulta insa
d o catedrala nu putea exista in Alba Iulia inaiilt~ de sfiqitul veacului al XI-lea, cind prezenta
unui episcop e atestata, iar ca termen ante quem poate fi considerata data 1111. ln sprijinul
acestui punct de vedere vin ~i observa~iile facute de dtre' colectivul Institutului de istorie al
f, Academiei cu ocazia sondajelor executate recent, cind s-a descoperit o serie de morminte in
.
.,
~
,.
vecinatatea imediata a catedralei, constatindu-se prin monedele gasite ca cele mai vechi dintre
ele apartin abia inceputului secolului al XU-lea 4 • Vom vedea apoi ca pentru aceea~i perioada
din jurul anului1 1100 pledeaza ~i ue--.£<:1i~f, pastr~t de la vechea catedrala.
Prima a~ezare a cistercienilor la marginea de sud'-vest a Transilvaniei e atestata prin ~tirea
documentara privitoare la infiin~area manastirii din Igri~ 6 , in 1179. ln vremea lui Andrei ll
s-au executat construct!i ample, deoarece aflam ca regele intentiona sa-~i amenajeze ad ~i
cripta familiei. Prapadul tatar s-a abiitut insa ~i asupra Igri~ului ~i devastarea manastirii, care
pare a fi fast intarita, cad tatarii obtin predarea calugarilor prin organizarea asecliului, e descrisa
de Rogerius 6 • Nu avem insa ~tiri despre lucrarile de reconstruct!e, dar Henszlmann a putut
) identifica pe teren locul manastirii, iar sapaturi executate ulterior 7 au descoperit fundamentele
unei hasiHci romaoice de caramjda cu trei abside. prezentind deci analogii principiale cu cate-
drala din Pees ~i cu biserica manastirii benedictine din Somogyvar (inceputa catre sfir~itul
veacului al XII-lea), precum 9i cu o serie de basilici din primele decenii ale veacului al XIII-lea.
Data 6ind ~i in cazul acesta lipsa oric~ror informatii asupra amiinuntelor' arhitectonice, e impo-
sibil sa ne pronuntam cu privire la vechimea acestei cladiri, anume dad poate.,fi considerata
inca de la sfiqitul veacului al XU-lea sau dad dateaza din epoca prefacerilor lui Andrei II.
Sigur e insa ca basilica nu e un reprezentant al arhitecturii cisterciene, cum ar fi fost de a~teptat,
ci un vlastar al arhitecturii benedictine din Ungaria. ·

1 MIILLER, Monument!, p. 4; MO LLER IsTVAN, Erdely ' SCIV, V, fasc. 1-2, 1954, p. 223; cf. ~i PROTAS!,
neyezeterebb mlletnltkei, Budapesta, 1929, extras din HiJforia. Alba Julia, p. 15 ~i urm.
6 HENSZLMANN , Egru, p. 35- 38; SzAB6, f:.pltomiJ-
Informatla 0 datoresc prof. G. ENTZ, lucrarea din urma
nefiindu-mi accesibi.la. vlszet, p. 250-251.
8 Carmen miurabile, cap. 37.
t Szi\NYJ, T emp/amok, p. 183; H E KLER, KtmJigeuh., p. 21.
1 7 MM, III, p. 238.
RoTu, Kllmtlerbildniue, p. 36.

23
)

-
)
AHituri de monumentele dtate, e semnificativ d'i in zonele de colonizare saseasd'i nu s-au
pastrat urme de biserici de piatra databile in primele decenii ·ale colonizarii. Dupa cum vom
vedea, cele mai vechi biserici de piatra sase~ti nu par a fi anterioare primilor ani ai secolului
al XIII-lea 1. De altfel, e firesc ca a trebuit sa se scurga un oarecare timp pina ce coloni~tii
~i-au consolidat situa~ia economica incit sa se poata apuca de construc~ii mai temeinice pentru
satisfacerea unor preocupari spirituale, dar n-ar fi exclusa nici ipoteza di imigrarea, initiata curind
dupa mijlocul secolului a} XII-lea, sa fi luat proportii mai substan~iale totu~i numai catre sfir~itul
acestui veac ~i in epoca domniei lui Andrei al !I-lea.
Sigur e ca cele mai vechi biserici romanice sase~ti pastrate se gasesc in zona de coloni-
zare de sud, cu centrul in jurul S~biului, pe atund inca o mid comuna rurala. Treptat vom
constata apoi apari~ia unei serii de grupuri de biserici cu particularitati noi, pe de o parte spre
Ji vest, pina in regiunea Sebe~ului, pe de alta spre est, pina in Tara Birsei. W. Horwath 2 a publi-
:·;
cat in privin~a aceasta o harta foarte sugestiva, dar concluziile sale, pe care de altfelle impar-.
:1 ta~esc ~i al~ii, anume d b1sericil~ romanice sase~ti ar data in majoritate inca din secolul al
XII-lea ~i ca veacului a! XIII-ldi nu i se pot atribui dedt acele monumente care prezinta ~i
ii11 clemente gotice, nu cred ca· sint acceptabile. Mai intii nu-l pot urma pe W. Horwath cind
I,
I'
I pretinde cii stilpul dreptunghiular ar fi o aparitie mai recenta dedt stilpul patrat ~i nici nu
•I
I
•I cred ca prezenta unui turn peste cor (biserica ref. din Ocna Sibiului) sau incadrarea corului
![! cu doua turnuri (biserica ev. din Cincu) ar fi un indiciu al influentei gotice. Asupra acestor
l!I
I
cazuri concrete vom reveni, dar vreau sa observ deocamdata ca nu sint de parere cii s-ar
putea stabili o cronologie a bisericilor sase~ti pe baza analogiilor cu tarile avansate renane,
\'; i
I I cu toate cii biserieile romanice sase~ti prezinta unele particularitiiti renane incontestabile. Parti-
j: cularitatea cea mai marcanta care poate fi invocata pentru o asemenea filiatiune stii in faptul
ca aproape toate bisericile sase~ti sint basilici. Chiar ~i satele mai mid se folosesc de acest tip
.: I ~i prefed sii-i redud dimensiunile in lungime, dedt sa-l inlocuiasca cu biserica-sala. Yom vedea
.' ca in zona colonizarii sase~ti bisericile-sala sint extrem de rare ~i toate relativ tirzii. Or, in
regiunea Rinului inferior ~i in Vestfalia intimpinam exact aceea~i situatie ~i la fel intilnim ~i
acolo numeroase basilici sau biserici-hala (adica biserici cu trei nave ega! de inalte) foarte scurte,
uneori mai mult late dedt lungi. Dar analogiile ca~e pledeaza pentru admiterea unor relatii
directe intre arhitectura saseasca ~i cea din provinciile Rinului inferior se reduc Ia atit, deoarece
toate celelalte clemente se regasesc ~i in · alte regiuni ale Germaniei, mai ales in Germania de
sud-est (uncle intilnim la fel uncle basilici scurte, ca de pilda la bisericile din Thuna ~i Eggen-
burg 3), a ciiror evolutie prezinta etape cronologice mult mai intirziate. Pe de alta parte, tot
pe baza planimetriei trebuie sa constatiim ~i 0 deosebire semnificativa intre basilicile sase~ti ~i
cele renane: fata de basilicil•e renane, inzestrate in mod obi~nuit cu transept, transeptul e absolut )
. .. . . . .
~i structura, adica elevatia bisericii, ~i in cazul acesta merita sa subliniem faptul ca « sistemul
Iegat» (adid raportul de 1:2 intre traveele navei centrale ~i cele a.i~ navelor laterale, toate
traveele fiind intotdeauna patrate sau aproximativ patrate, pentru a putea fi acoperite cu bolti
in cruci), · predominan~ in regiunile renane, nu e folosit in arhitectura siiseasca din Transilvania
~i, in orice caz, nu se cunoa~te nici o biserica boltita cu bolti romanice dupa acest sistem. Aceste
considerente exclud insa o filiatie directa a bisericilor sase~ti .din prototipurile renane. ln schimb,
executia mai aspra, mai masiva, cu nava centrala regulat tavanita, poarta marca arhitecturii
sud-est germane, mai ales bavareze - de~i nu e cazul, dupa cum vom vedea, sa derivam toate
tipurile bisericilor siise~ti din Bavaria - ~i in acea regiune, inclusiv Austria, Moravia ~i Ungaria,

1 Aceea~i parere e cxprimatii ~i in Kumt in Sieb., 2 HoRWATH, Landnabme, p. 170 ~ i urm; cf. eyi RoTH,
p. 16. Kmut, p. 172 ~i urm.
3 POIIRII'\C F.n, Denlemiiler, p. 78-79.

24
:'
.::

•I
!
)
secolul al XIII-lea apar~ine inca aproape in intregime stilului rom~nic, exceptind doar bisericile
cisterciene, raspinditoare ale tipului pregotic, burgund. Aceasta gotica burgunda rudimentara
influenteaza uneori, mai ales in cursu! jumatatii a doua a secolului al XIII-lea, bisericile romanice,
Hi.ra sa le modifice insa structura. lata liniile mari ale evolu~iei pe care trebuie sa le avem in
vedere dnd judecam cronologia bisericilor sase~ti, pentru di numal a~a sintem scutiti de dificultati ·
de neintrecut. Altfel, cum s-ar putea explica, de pilda, faptul ca a doua catedrala romanica de
la Alba Iulia, o cladire inc'eputa dupa invazia mongolii, zidita cu un lux cu totul exceptional
pentru Transilvania, ar fi fast planuita ~i executata aproape pina la sfir~it inca in forme romanice
tirzii, in timp ce· alaturi, in regiunea ocupa~a de sa~i, am avea deja forme gotice?
Din cele de mai sus putem trage deocamdata urmatoarea concluzie: coloni~tii sa~i din
zona Sebe~-Drau~eni au pastrat preferin~a pentru tipul bisericii cu trei nave din tara lor de obir-
~ie, dar, fie ca. nu au numarat printre ei me~teri zidari, fie ca nu au avut ragaz sa se apuce de ·
Ia inceput de construqii mai ample de biserici - ceea ce e mai verosimil ~i mai u~or de expli-
cat - fapt este d ei au ridicat priru-ele biserici de piatra sub conducerea unor zidari forma~i
in ~antierele din Germania de sud-est, a~a cum tot din aceste ~antiere au provenit ~i primii
pietrari care au ridicat bisericile romanice din Ungaria ~i Slovacia. Exceptiile la aceasta filiatie
) sint rare, de9i fire~ti, caci nu cunoa~tem nici o alta ra~iune care sa fi impus preferinta pentru
~antierele sud-est germane, dedt faptul ca ele erau mai la indemina.
Judecind pe baza planului numeroasele basilici sase~ti din zona Sebe~-Drau~eni, putem
distinge dteva particularitati care ne ingaduie sa le impartim in mai multe grupuri, ceea ce
ne va facilita descrierea lor, dar nu ne ajuta inca' sa dezlegam ratiunea preferintei ~i a raspin-
. dirii geografice a diferitelor grupuri ~i nici nu ne u~ureaza prea mult datarea fiecarui monument
11
in parte. Poate ca aceste neajunsuri se vor putea inlatura: <;:u timpul eel putin in parte, dadi
"' se vor cerceta din nou monumentele, avind in vedere tocmai aceste grupari. Pe de alta parte,
·~· numeroasele goluri lasate pe harta de monumentele disparute §i de cele mutilate prin prefacerile
~- ulterioare vor continua, fire~te, sa frineze interdirile de a recunoa~te in amanunt etapele raspin-
dirii ~i ale evolu~iei. ·Dar aceste neajunsuri nu trebuie sa ne impiedice de a formula ipotezele
ce par, in momentul de fata, mai plauzibile ~i mai sugestive.
Cel mai vechi grup de basilici sase~ ti socot ca e eel din jurul Sibiului, caracterizat prin
introducerea unui cor patrat intre nava centrala ~i absida altarului ~i apoi prin faptul ca navele
laterale se termina ~i ele spre est cu cite o absidiola. Aceasta particularitate e frecventa in valea
Rinului ·inferior, mai rara in valea Rinului superior ~i exceNionala in Germania centrala, dar
exemplele sint destul de numeroase in Germania de sud-est, de uncle se pot aminti biserica
din Baumburg, titnosita in 1156 (dintre monumentele datate e cea mai veche de acest tip),
) biserica din Tegernsee (nedat~ta) ~i biserica manastirii benedictine din Faurndau, de dupa 1220 I.
Merita apo1 sa e re evat aptu ca p anu s e
dupa invazia mongolii, eel mai vechi exemplu fiind biserica benedictina din J ak, de uncle putem
deduce ca me~terii chema~i de sa~i din Bavaria sau Austria au venit direct in Transilvania,
punind aci temelia primelor ~antiere locale. ·
Cele mai vechi monumente sase~ti din acest grup par a fi biserica sf. Mihail din cetatuia
din Cisnadioara, biserica din Gu~terita, ~i resturile romanice de la biserica din Turni~or, databile
toate la inceputul secolului al XIII-lea.
Biserica ev. din Cisnadioara 2 face parte totodata din categoria basilicilor scurte (fig. 11),
navele fiind despaqite printr-o singura pereche de stilpi dreptunghiulari, masivi. Zidaria e din

1 D•:1110, Handb., Ill, sub voce. p. 16-17, 68- 69; SZAn6, 'Spitomilviszet, p. 305-310;
2
REISSF.N BERGER, Micheiiberg, p. 63- 68 ; M 0 J.LER, SzliNYJ, Templomok, p. 190; G~REVICH, Romdnkor, p. 30,
Baukunsl, p. 179-180; HEF\SZ L~tANN, Oti jeg)'zetek, 69, 70; 0PnES C u, Bis. eel. Ardeal, p. 13-15.
p. 373- 376; RoTn, Baukmw, p. 12- 14; Kunsl in Sieb.,

25
)
piatra brota ~i lipsita initial de orice profil (fig. 12). Nava .centrala e tavanita, navele laterale
poarta bolti cilindrice, corul o balta in cruci, iar absidele sernicalote. Ferestrele sint rnici, strimte
~i semicirculare. Portalul initial de vest a fast transformat, dar se mai pastreaza o portita: semi-
circulara pe latura de sud. E probabil ca acesta era aspectul bisericutei, planuita initial ~i fara
turnuri, dnd capelanul, magister Gocelinus, o daro-
ie~te, impreuna cu mo~ia din jur, manastirii cisterdene
din Cirta, dupa cum rezulta din actul de confirmare
al acestui transfer de proprietate, semnat de regele
Andrei al IT-lea in 1223 1 •
Biserica ev. din Gu~terita 2 e o basilica cu un
singur turn, ridicat deasupra traveei de vest a navei
centrale, dar cladirea a suferit ample transformari
in epoca gotica. Din faza romanica e numai zidaria
~i simburele stilpilor. Se mai pastreaza carol, · caroia
i s-a adaugat insa o absida gotica poligonala, ~i se mai
conserva absidiola laterala din sud, pe cind de la cea de
nord se vad numai corni§ele laterale, pe care se )
0 tO t5m sprijinea odinioara arhivolta boltii sernisferice. Aceasta
absidiola fusese inlaturata pentro zidirea unei sacristii.
Fig. 11. - Cisnadioara, biserica ev.,
plan. ~i mai putifle elemente romanice pastreaza
actuala biserica ev. din Turni§or 3 • Din vechea cladire
,,,
,,
I nu a mai ramas dedt traveea navei centrale din preajma corolui, carol cu absida centrala
~i traveea de est a navei laterale de sud, cu absidiola ciun,tita. Aceste parti vechi se disting ~i prin
:!1i
:j:
."I
.i,'l
!i
i !IIl!
I~ '

!ii.

Fig. 12. - Cisnadioara, biserica ev. vazuta dinspre sud.

'
intrebuintarea pietrei brute, in timp ce zidurile mai rec~nte, inclusiv turnul, sint, in parte sau
chiar e:icclusiv, din cararnida. Modificarile radicale pe care le-a suferit biserica au dat na~tere la
o serie de . ipoteze, inlaturate pina la urma cu succes del W. Horwath 4 •

1 HuaMUZAKI, Dommente, I, 1, nr. 57; Dommente, p. 16-~7; HALAVATs, Vi.zakna, p. 205-207; SzABo,Ep/10-
C, veac XI-XIII, vol. I, nr. 145. mllvls.zel, p. 311- 312; Hon w AT H, Kirrhenbllf'gen, p. 53-54;
t MOLLER, Baukrmst, p. 188; RoTn, Baukmut, p. 22; HEKLER, K11nstgesch., p. 14; GBREVICB, Romdnkor, p. 43.
Hon w AT H, Landnahme, p. 175. ' HoRWATH, Landnahme, p. 175, nota 5; aceca~i
a MOLLER, Baukllnii, p. 186-187, RoTH, Baukunst, parerc ~i in K11ns1 in Sieb., p. 21.

26
)
Ceva mai tirzie, poate din sfertul al doilea al secolului al 1CIII-lea, pare a fi basilica din
Ocna Sibiului (fig. 13), azi biseridi ref. 1 . Navele sint despartite prin cinci perechi de stilpi
patra~i, cu abacul compus din ciubuc ~i talon inversat. Corul e boltit in cruce, dar zidurile sint
exceptional de masive, cu arhi-
volte semicirculare puternice spre
vest ~i est, fiindd deasupra co-
rului se ridica o clopothi~a, la
care urea o scarii amenajata in
g.rosimea pe.retelui de sud. $i
aceasta dispozitie a fost transmisa
T.ransilvaniei probabil prin inte.r-
mediul unui me~te.r sud-est ger-
man, fiindca acolo se gasesc o
serie de exemple, de~i tara ·de .~
obiqie a co.rului indilecat de clo-
potnita e Saxonia. Dar, in Saxonia,
) bisericile de la sate sint intotdea- 1---J,p .... .... ...., .....,
0 I 2 3 4 ~ IS 7 8 9 tOm
una bise.rici-sala, nu basilici. lnfor-
matii documentare asup.ra vechimii Fig. 13. -Ocna Sibiului, biserica .ref., plan.
acestei biserid nu avem. Halavats
noteaza insa o traditie !ocala, dupa
care biserica ar data din anul 1280, dar el insu~i o respinge pe motiv di fo.rmele par p.rea
g.reoaie. ln adevar, lipsa oridirui element gotic pledeaza irppotriva acestei traditii, ia.r profilul
simplu al portalului de sud (o singura .retragere d.reptunghiulara) se incadreaza mai firesc in
anii dinainte de invazia mongolii. De altfel biserica din Ocna Sibiului t.rebuie sa fie
aprox.imativ contemporana cu cea din Vutpar, judecind dupa relieful din timpanul portalului
de sud, despre care vom vorbi, 9i care, dupa toate aparentele, dateaza din vremea
construqiei. ,
Dupa invazia mongola, cind manastirea Cirta era in plina dezvolta.re, t.rebuie sa se fi p.ro-
iectat modificarea fatadei bisericii sf. Mihail din Cisnadioa.ra, comuna care depindea ac\.lm de
Cirta. Modificarea aceasta oglinde~te insa o influenta a ~antierelor din Ungaria de vest despre
care vom vorbi mai departe, influenta care atinge, pe ia 1260, Sebe~ul ~i, probabil, ~i Sibiul. Cred
di numai a~a se poate explica p.roiectarea celor doua turnuri din fatada de vest, neobi~nuite ina-
inte in ambianta · arhitecturii sase~ti din aceastli regiune ~i riimase, de altfel, ~i la Cisnadioara,
) executate numai partial; din' turnul de sud-vest s-a realizat numai parterul, iar eel de nord-vest
s-a ndicat doar pina la inaltlmea navel centrale, 1n ambele cazun mcapenle de JOS £i1nd p.reva-
zute cu bolti in cruci. Me~terul care a condus aceste lucriiri n-a trecut insa prin 9antierele Ad~­
Herina-Sebe9, care difuzeaza in T.ransilvania unele caracte.re specifice ale basilicilor din Ungaria,
ci pare mai degraba un calator izolat, chemat direct la Cisnadioara. Dovada o furnizeaza decorul
fatadei de vest (fig. 14), riimas ~i el neterminat. Acest decor ·se compune dintr-un portal treptat
cu patru .retrageri, cu un profil de soclu te~it (Wasserschlag), peste care se ridica haze ionice
inalte, sustinind colonete cu fusuri cilind.rice, cu capiteluri tronconice in partea inferioara sau
de forma unei piramide t runchiate ~i inversate (fig. 15), pe care zac arhivoltele din jurullunetei.
Capitelurile sint acoperite cu un decor in .relief plat, compus din spirale, panglid presarate in
mijloc cu bobite, palmete, iar unele capiteluri poarta, in partea superioa.ra, ~i cite un cap~or vazut
din fata. Pe latu.rile portalului, decorul se continua cu cite doua arcade oarbe, sprijinite pe cite

1 HENSZLMANN, Oti jegyzetek, p. 342; HALAVATs , Vizakna, p. 198-202; K11n!l in Sieb., p. 17; GERP.VJCII ,
Romdnkor, p. 157- 158.

27
)
)
un pilastru cu colonete geminate ~i angajate. Placajul, din gresie. ingrijit sculptata, se desprinde
energic de pe fondul de piatra bruta. Dispozi~ia acestui portal e exceptionala in Transilvania.
Analogiile cu biserica din Saint-Paul-de-Varax, o cladire burgunda din secolul al XII-lea citata
de A. Hekler 1, e sugestiva numai pentru aspectul general al fatadei, nu ~i pentru amanunte. Mai
apropiata ar fi presupunerea lui T. Gerevich 2 , care se ginde~te Ia Ungaria de vest. !n adevar,

I
J
I
I
I··

'I

Fig. 14. .!...._ Cisnadioara, biserica ev., portalul apusean.

la catedrala din Strigoniu gasim un portal bogat articular, incadrat de doua ni~e, databil cu pu~in
inainte de anul 1252, iar capitelurile din Cisnadioara prezinta asemanari cu unele capiteluri de
la biserica Sf. Andrei din Worms, de la catedrala din Bamberg, de la palatul din Gelnhausen,
de Ia bisericile din Wechselburg ~i Merseburg 3 , cu alte cuvinte, cu tipuri de capiteluri intilnite

3 Cf. toate aceste exemple Ia HAMANN, M ttelaller, I,


1 HEKI.I>R, Kmutgeuh., p. 17-18.
2
GEREVIC u, Romdnkor, p. 150. fig. 147, 170, II, fig. 149, 198, 200, 214 etc.

28
in ambian~a unui ~antier german de o formatie foarte eclectidi, care riispinde~te ~i asemenea forme
normande. D espre rolul acelui ~antier vom vorbi mai pe ·larg in 4egatura cu reconstruqia cate-
dralei r. cat. din Alba Iulia, dar aqiunea lui se resimte mai intii in Ungaria, indeosebi in Stri-
goniu, iar mai apoi in Jak. Capitelurile biseridi din Jak, executate prin 1256, prezinta, mai ales
prin silueta lor, dar ~i prin geometrizarea ornamentelor ~i prin tratarea lor in stilul crestaturii,
unele analogii cu cele de la sf. Mihail, ceea ce indreptate~te datarea ipotetica a fa~adei
din Cisnadioara in aceea~i, perioada.

./

Fig 15. - Cisnadioara, biserica ev., capiteluri de la portalul apusean.

Cu aceasta faza a construqiilor din Cisnadioara trebuie sa fie contemporana zidirea biseridi
ev. invecinate din Cisnadie 1 (fig. 16). La fel ca la Gu~terita, clopotnita ocupa aci traveea de vest
a navei centrale, parterul ei ~i navele laterale fiind boltite in cruci. Stilpii dintre nave sint u~or
dreptunghiulari ~i lipsiti de orice profil. Clopotnita are in etajele de jos metereze, iar la etajul
ultim, pe fiecare latura, cite ~oua grupud de ferestre geminate romanice, diformate insa printr-o
) zidarie de dramida ulterioara, care ascunde vechile colonete. Etajele sint despartite prin tav ane,
cu exceptta etajulut penulttm, bolttt cu didimtda; balta in eruct diforma a .acestuia a fost exe-
cutatii" farii cofraje. ln epoca gotica tirzie, biserica a suferit unele prefaceri, ciirora li se datoreaza
balta navei centrale, sacristia (care a distrus in parte absidiola navei latera~ de nord), suprastruc-
turile de fortificatie ~i portalurile. Numai portalul apusean, de~i foarte restaurat, mai pastreaza
o pereche de capiteluri aproape identice cu cele din Cisnadioara, justifidnd datarea bisericii in
aceia~i ani, in care s-a lucrat acolo la fatada de vest. De altfel ~i ferestrele geminate ale clopot-
nitei pledeaza pentru o datare a bisericii dupa invazia mongolii.
0 varianta a acestui grup o constituie dteva basilici cu cor ~i absida, avind insa, in locul
absidiolelor din dreptul navelor laterale, cite o simpla ni~a scobita in grosimea peretelui, peretii

1 MOLLER, Baukunsl, p. 187-188; HENSZLMANN, v h s, NagJdisznOd, p. 232- 240; S7.Au•i, Epitomiiviszel,


Oti jegyzetek, p. 342-344; RoTu, Baukunst, p. 17-18; p. 319; Kunst i n Sieb., p. 16, 69- 70; G..:nt:Yi e 11, R omdnkor,
idem, Beilriige, p. 117; idem, Kapuzatok, p. 288 ; HA LA- p. 101, 104 ~i passim.

29
)

.
, I
)
. . -.· l~'t--

)
navelor laterale pastrind in exterior intotdeauna un plan drept. Varianta aceasta se intilne~te in
Germania in acelea~i provincii ca ~i planul precedent, dar mai rar, ~i acela~i fenomen se poate
constata ~i in Transilvania. E evident vorba de o simplificare pe seama basilicilor comunelor
mici ~i in privinta aceasta e caracteristic di unele biserici sint lipsite ~i de clopotnita. Merita o
subliniere ~i faptul d varianta apare in vecinatatea imediata a zonei de raspindire a tipului cu
absidiole laterale, iar monumentele care li apartJn sint ceva mai recente, in majoritatea cazurilor

'I

t=1 w I I
.
I I L;;j I
Of 2345 tom,
Fig. 16. - Cisna~e, biserka ev., plan.

chiar ulterioare invaziei mongole, iar unele biserici cuprind elemente care apartin de-a dreptul
ultimelor decenii ale romanicului transilvanean. , Deocamdata ne vom ocupa insa numai
de exemplele mai vechi, anume de bisericile ev. din Vurpar, Ro~ia ~i Chirpar.
Biserka din Vurpar 1 face parte totodata din grupul basilicilor scurte ~i portalul de vest,
format dintr-o retragere simpla, e incadrat de o platbanda in rezalit, iar in luneta se afla un relief
foarte asemanator cu eel din biserica ref. din Ocna Sibiului, motiv pentru care aceste doua bise-
rici trebuie socotite contemporane.
Biserica din Ro~ia 2 e ~i ea o basilica ~curta, cu ni~e dreptunghiulare in capetele de est ale
navelor laterale, profilate 'u~or ~i in mod exceptional ~i in exterior, cu stllpi patrati, amplificati
sc m par vee 1 o tt e tn eruct
din navele laterale ~i din cor. Din cladirea initiala face p~rte portalul _simplu din fatada de vest
(despuiat insa de ~adrul initial) ~i, in orice caz, portalul tlateral de nord, acum astupat, flancat
de pila~tri cu capiteluri simple ~i arhivolta profilata cu uri ciubuc cu caveta ~i retragere treptata
in partea inferioara. Sacristia de pe latura de nord a corului, zidita din dramida - spre deosebire
de cladirea veche, care e din piatra bruta, iar la colturi din piatra ecarisata - e sigur un adaos tirziu.
Cu toata prefacerea din epoca gotica tirzie, cind biserlca a fost fortificata, ~i cu toate restau-
rarile s~ferite in secolul al XIX-lea, biserka din Chirpar 3 mai conserva aproape intact planul .
romanic (fig. 17) ~i in buna parte ~i elevatia veche. Clop~tnita fusese odinioara inglobata navei
centrale; dar in urma navele laterale din dreptul ei au fos~ inHiturate, iar arcadele catului de jos
lj
i

l
1 HoRWATH, Landnabme, p. 175. 3 HoRWATJI, Kirrbtnburgm, p. 58-61.
2 ROTII, 1Ja11k11n!l, p. 22; HoRWATH, lof. dt.,; K11nrl
in Sitb., p. 16.
'
· rI
' 30
)
al clopotnitei au fost astupate. Astfel ea strajuie~te azi in fata biseridi, alipita fa~adei apusene ~i
sprijinita de contraforturi adaugate ulterior. ln interior s-au schlinbat numai tavanele navelor
(reHicute in 1862), iar intre prima p ereche a stilpilor dreptunghlulari dintre nave s-a zidit recent
o tribuna. Corul e acoperit cu vechea balta in crud, iar absida cu o semicalotii. Peretele rasari-
tean al corolui a fost insa ridicat ulterior pina la inaltlmea peretilor n avei centrale, pentru a ada-
posti intreaga cladire sub un singur acoperi~. Dar toate adaosele se disting u~or, prin faptul di
ele sint executate in caramida, in
vreme ce zidurile vechi sint din
piatra bruta.
Alta varianta e, in sfiqit,
aceea a basilicilor lipsite ~i de
ni~e in dreptul navelor laterale.
Cel mai de seama monument din
aceasta categoric e biserica ·d in '·
Noul Sasesc 1, pastrata relativ :,
bine. Ea se compune dintr-o
) clopotnita care precedeaza corpul
basilica!, cuprinzind odinioara un
mic nartex, acum inchls, iar in
capatul de est un cor ~i absida.
Terenul din jur ~i mai ales de
pe latura de vest s-a ridicat cu
vremea foarte mult, incit acopera
aproape tot profilul de la baza
-----
- -- --
5 tOm

dopotni~ei, iar spre interior co- Fig. 17. - Chlrpar, biserica ev., plan.
boara azi sdiri, fiindca pavimentul
navelor e cu cca un metru mai
jos decit solul. Acest profil se compune dintr-un sfert de cilindru incadrat_ de cite_ o ie~itura
in unghl drept. Clopotni~a, foarte asemanatoare cu cea Clin Cisnadie, are patru etaje, marcate fie-
care prin cite o retragere u~oara, iar zidaria e din piatra bruta incadrata de muchii ecarisate. Eta-
jele sint despartite prin podele ~i primele doua sint inzestrate cu metereze simple, iar etajul III
e prevazut pe fiecare latura cu cite doua perechi de ferestre geminate, cu stilpi~ori ~i arcuri semi-
circulare, executate din caramida. Ferestrele etajului ultim au suferit modificari, iar galeria de
lemn de deasupra, pe innaditura de zid din caramida, e recenta. Cele trei nave sint despartite
) prin arcade semicirculare pe 'stilpi dreptunghlulari, cu muchlile rotunjite ~i cu corni~e profilate
· , "' · · ai
corni~a st11pului al doilea de pe latura de nord, cu un talon inversat (asemanatoare cu abacul porta-
lului de vest astupat), pare sa fi ramas nemodificata. Navele laterale poarta. probabil inca vechlle
bolti in crud, in schlmb nava centrala e acum acoperita cu o balta gotica tirzie. De la constructia
init!aHi provine ~i arcul de triumf semicircular, precum ~i partea inferioara a absidei rotunde,
suprainal~ata ulterior, peretii formind un poligon cu cinci laturi. Absida poarta acum o balta
goticl p e nervuri. 1n exterior, partea veche a absidei (fig. 18), adica cea de jos, e articulata cu
lesene ~i arcuri geminate, a~ezate pe console, dintre care doua sint decorate figural: una cu un
cap de leu, alta cu un cap barbatesc, amintind frizele asemanatoare de la bisericile din 1ak ~i
Nagyborzsony (R.P.Ungara). Atit aceste analogii, cit ~i prezenta numeroaselor profiluri ~i in
general decorul bogat ne obliga sa datam biserica in jurul anului 1260. Clopotnita, indeosebi,
ar putea fi opera aceluia~i me~ter care a zidit-o ~i pe cea din Cisnadie.

1 MO LLER, Baukunst, p. 189; RoTH, Baukunsl, p. 22; HonwATH, Landnahme, p. 177.

31
)
)
La basilica din Daia 1 se mai p astreaza numai zidurile e~terioare ale navelor laterale, stilpii
. dreptunghiulari ~i corul patrat, boltile, contraforturile ~i toate detaliile (u~i ~i ferestre) fiind opera
unor prefaced din epoca gotica tirzie ~i din veacurile mai recente, dar cladirea initiaHi poate fi
datata in functie de turnul din incinta de fortificatie, despre care am vorbit mai sus.
Mai amintim, in sflr~it, basilica din Vesaud 2 , de~i ea e lipsita ~i de absida principala din
dreptul corului. Acest cor a fost insa incalecat ulterior de un turn de aparare, dublindu-se in
prealabil peretii spre dterior, pentru a-i face mai rezistenti, astfel incit nu ar fi exclus ca vechea
absida romanidi sa fi fast inlaturata din pricina acestei modificari. Partea apuseana a navei cen-
trale, impreuna cu clopotnita, e un adaps din secolul al XVI-lea. E de notat ca stilpii din nava
fusesera dreptunghiulari, iar forma actuala,
in cruce, provine de la amplificarea lor
pentru a sustine boltile construite in epoca
gotica. Arcul de triumf semicircular face
insa parte din constructia romanica.
Se mai pastreaza apoi o serie de
basilici romanice despre care azi nu mai
putem spune (decit poate dupa cercetari )
arheologice) care era conformatia originala
a altarului, din cauza modificarilor suferite
in cursul timpului. E vorba de bisericile
eva~ghelice din Altina, Dacia, Cata ~i
Merchea~a.
Fig. 18. - Noul Sasesc, biserica ev., exteriorul
corului.
, Biserica din Altina 3 prezinta intact •
dispozitia navelor, despartite prin patru
perechi de stilpi patrati, §i corul. Deasupra
actualelor bolti ale navei centrale se · mai vad, in pqd, urmele vechilor ferestre romanice.
Elevatia navelor laterale a fost insa alterata prin inal~area ferestrelor §i prin transformarea
basilicii' intr-o biserica-hala, iar corului i s-a adaugat uA altar poligonal, gotic.
Bisericile din Dacia 4 ~i Merchea~a 6 au pierdut navele laterale in secolul al XV-lea. Ele
sint azi biserici-sala, in care mai recunoa§tem vechea nava centrala ~i corul patrat.
Cea mai teafara a supravietuit biserica din Cata 6 • Ea mai poseda inca cele trei nave des-
partite prin stilpi patrati, precum ~i corul, amplificat insa acum cu o absida gotica, poligonala.
In pod, deasupra tavanului navei centrale, se vad urmele' ferestrelor geminate romanice. A dis-
parut insa clopotnita din capatul de vest al navei centrale impreuna cu portiunile adiacente ale
.navelor laterale. ' ·
u aces or monumente ace pro a 1 parte ~1 tsenca ev. din Pianul de Jos 7,
situata in capatul opus al colonizarii sase~ti, adidi la limita, de vest. lnformatiile de care dispunem
precizeaza insa numai di e vorba de o basilica cu stilpi (care ~i-a pierdut navele laterale) ~i cu
cor patrat. ' ·
D!.lpii cum am aratat, basilicile descrise pina acum deriva ca tip din tiirile germane de
sud-est,: iar legaturi cu arhitectura· din Ungaria nu am avut ocazia sa semnaHim decit in cazuri
sporadi~e (prima catedrala din Alba Julia), periferice (ba~ilica din Igri~) ~i in' unele amanunte.
Dar pe '1a mijlocul secolului al XIII -lea patrunde ~i o inri~rire mai sustinuta ~i mai inchegata din

1 HoRWATII, Landtrahme, p. 175; Kmul in Sieb., p. 16. 6 Burzenland, lor. &it.; HonwAT H, op. cit., p. 178.
2 MOLLER, Verleidigmrgikiuhen, p. 214 ; HoRWATH, 6 OR!IAN, Szekelyfold, I, p. 171- 172; RoTu, Baukunrt,
Kir&henburgen, p. 87-88. p.24; H oR WATH, Emporenbau, p. 73; idem, Landnahme,
I I 3 HuAv i.Ts , Al&zina, p. 374-375; RoTn, Plaitik, p. 178; idem, Kir&hmburgen, p. 79-81.
1 MOLLER, Baukunrl, p. 185; RoTH, Baukmut, p. 22;
.l !I
I
p. 5; HoRWATH, Landnahnu, p. 175 .
4 Burzmland, IV-1, p. 100; Krm!l in Sieb., p. 16; idem, Unterwald, p. 293; Kun!l in Sieb., p. 16.
I HoRWATH, lo&. &if.

32

:!,.
.. ll'.,.. _ _........,...,_ .. ..,.,,,.,............_,,••• ;-t••n...,.,

~antierele din Ungaria de vest, traversind toate tinuturile Transilvaniei. Urmele etapelor acestei
inriuriri le mai surprindem azi in Pincota, Tama~da, Ineu, Gl~govat, Sinnicolaul de Beiu~,
Ad~, Capleni, Herina, Sebe~ ~i, poate, in Sibiu. E vorba de forme ale arhitecturii din faza
romanid drzie, seleqionate ~i combinate in ~antierele benedictine din Ungaria ~i transmise rnai
departe Transilvaniei.
Biserica ref. din Ad~ 1, apaqinind odinioara unei manastiri benedictine, prezinta un plan
relativ arhaic (fig. 19), fund' o basilica cu o singura absida, de tipul primei basilici din Kalocsa,
tip cunoscut in secolul al XII-lea in Ungaria, dar care se perpetueaza ~i in prima jumatate a
secolului al XIII-lea. Elementul hotaritor, ~are determina datarea bisericii in sfertul al doilea al

0 5 tO t5m

Fig. 19.- Ad~, biserica ref., plan.

secolului al XIII-lea, eel mai tirziu imediat dupa invazia mongolii, e spat!ul dreptunghiular largit
din fata altarului, adidi un fel de cor rudimentar. 0 dispozitie asemanatoare a unui cor scurt intil-
nim la catedrala din Szekesfehervar in faza reconstruirii,din primul sfert al secolului al XIII-lea.
Navele sint impart!te prin stilpi dreptunghiulari (fig. 20) prevazuti cu pila~tri, arhivoltele care sustin
peretii navei centrale fund treptate, cu profiluri simple, unghiulare. Navele sint toate tavanite, dar
altarul trebuie sa fi avut odinioara un acoperi~ altfel dispus, pentru d in peretele de rasarit al
navei centrale se pastreaza o fereastra romanidi. tripartita, care da azi inspre pod. Perechea de stilpi
din vest, legati in sens transversal prin arhivolte, poarta o tribuna, iar deasupra doua turnuri
dorninind flancurile fatadei apusene. Aceasta tribuna in vest ~i fatada cu doua turnuri e o alta
) nota spedfidi a arhitecturii din Ungaria, tribuna fund totodata o caracteristica a arhitecturii
monastJce, predommanta 10 arfutectura romarud magh1arli. Oad1rea e austera, sarad in profiluri,
dat fiind ca biserica e zidita din caramida. Sub corni~a de Ia absida ~i sub cea a navei centrale se
vede o friza de arcuri semicirculare, iar etajele superioare ale turnurilor sint incadrate de lesene
~i impaqite prin frize de arcuri.' Etajul de jos al turnurilor e luminat prin cite o fereastra strimta
~i inalta, iar ultimele doua etaje prin ferestre geminate. Acoperi~ul - imidnd modelele de piatra
din Ungaria de vest - e tot din caramida, dar actualele frontoane, la fel ca ~i pridvorul din fa~
p·ortalului de vest, sint opera restaurarii din secolul al XIX-lea.
D e biserica din Aci~ poate fi apropiat planul ruinei unei biserid manastire~ti benedictine din
Pincota 2, intrucit e vorba de o basilica cu o singura absida. Dar navele laterale apar aci foarte

1
HBNsztMANN, Szathmdr, p. 132; BuNYITAY, Szi- 1 MARKI, Pankola, p. 196-202 ; idem, Aradv., Il-1,
ldgym., p. 10-12; PETru, S zildgyv., I, p. 591-595; p. 84, 127, 443-444. Planurile publicate in raportul de
SZAB 6, '8pltomfivirz41, p. 265-266; G .h, L'architecture, sapaturi de mai sus §i in monografie nu sint perfect iden-
P· 210-211; Szi>N YI, Templomok, p. 189; H o RWATH,En!po- tice. Primul pare inadmisibil, al doilea pare ajustat.
renbau, p. 72; GEREVI C ll, Romdnkor, p. 30, 66 ~i passim.

3 - c. 267 33
)
)
strimte ~i dispozitia unor capele in fl.ancurile basilicii, in partea de vest, proeminente spre nord
~i sud, cere inca o explicare, respectiv o verificare pe teren. NeHi'murita pare a fi ~i datarea fatadei
de vest, cu doua turnuri ~i un portal cu trei retrageri treptate, atribuita de Marki epocii Angevi-
nilor. Zidaria pastrata e din piatra ecarisatli ~i, in mica parte, din caramida, iar printre caramizi
se semnaleaza unele piese decorate cu reliefuri, reprezentind animale. Prezenta unei sacristii pe

)
'
. 'I

Fig. 20. -Ad~, biserica ref., interior spre vest:

latura de nord e un indiciu di biserica apartine ultimelor decenii ale fazei romanice, adica aproxi-
mativ anilor de dupa 1260, de~i trebuie subliniat eli fara noi cercetari pe teren aceasta ruina nu
I I poate fi clasata 1n categoria pe care o discutam dedt 1n mod ipotetic. .
I
Biserica din Capleni 1 nu mai existli, dar planul (fig. 21) ~i · elevaf.ia au fost desenate de Eitel-
berger inainte de demolarea ruinei. Era o basilica de tipul din Pees, Deaki, Lebeny. Particularitlif.ile
specifice sint: trei abside spre rasarit, fara cor, stilpi articulati pentru a sustine adt arhivoltele

1 Sz AH6, Eplto1!1iivlszei, p. 298- 299; GER>:vH: 11, RonuinJ:or, p. 29- 30.

34
)
,i

"
~l"tp!I"PlJ~.-.r·lTI,..,-_..... I ' .... ..,.-~, ...... .........._....~ ••••, •• o -

)
longitudinale cit ~i arhivoltele transversale, carora le corespund colonete angajate in peretii navelor
laterale. Ace~ti stilpi articula~i determina datarea bisericii din Capleni in epoca in care se lucra
~i la Lebeny, adica pe la mijlocul secolului al.XIII-lea, deci dupa invazia mongolii. Absidele erau,
fire~te, boltite cu semicalote, dar rna indoiesc ca navele laterale ar fi fost boltite in crud, cum suge-
reaza Szab6 L., deoarece traveele sint inegale ~i spatule dreptunghiulare alungite sint improprii

)
------------4t---------·-----
----
-----
-·-----·
... ---
-------
------ ------·--
--------- ------
-----·-- ----
---

Fig. 21. - Gipleni, planui bisericii demolate.

pentru asemenea bol~i. Dad trebuie sa admitem bolti, in lipsa urmelor pentru sprijinul ogivelor,
n~ ne rarnine decit sane gindim la bolti cilindrice pe dublouri, dar cred ca sintem mai aproape
de realitate dad presupunem o simpla ~arpanta, eel putin peste nava centrala, cum o intilnim in
aceasta epodi nu numai la bisericile transilvanene, dar ~i in. Ungaria. Bolti in crud se pot presupune
numai in traveele de vest ale ambelor nave laterale, deasupra ciirora trecea o tribuna incalecind
~i nava centrala, sus~inuta aci poate de o bolta cilindrica turtita. Se mai presupune apoi di traveele
navelor laterale de vest purtau ~i cite un turn, astfel indt biserica ar fi un reprezentant fidel al
tipului din Lebeny. Dar biserica din Capleni a fost un produs mai eclectic. Doua sdiri spiralice,
amenajate in grosimea zidurilor dintre abside, denota di trebuie sa admitem alte doua turnule~e
in flancurile corului principal, dupa modelul catedralei din Strigoniu, catedrala construita in cursu!
) primei jumatati a veacului at' XIII-lea ~i terminata probabil prin anul 1252. 0 particularitate
specthdi a btsencu din Capleni, de~i nu fltrll analogie, e lipsa anai portal in vest (poate fasese
astupat ulterior?), inlocuit prin portaluri in nord ~i sud.
Cu biserica disparuta din Capleni se aseamana in unele privin~e ruina unei basilid din
Tama~da 1, din care se mai ridica azi deasupra solului doar turnul de vest, flancat de cite o travee
a navelor laterale, ~i corul patrat cu altarul semicircular. Dupa planul ipotetic publicat de
Bunyitay, e vorba de o basilica cu trei nave, cu turn deasupra traveei de vest a navei centrale,
cor cu absida ~i absidiole laterale. Acest plan, reconstituit probabil dupa modelul din Ad~ - cu
· care totu~i nu e congruent - cred di ar trebui modificat prin retragerea absidelor laterale la
ina.Itimea peretelui de vest al corului. Astfel el ar primi un aspect normal care, fire~te, trebuie
intli verificat prin sapaturi. 1n caz di s-ar adeveri, atunci aceasta ruina ar prezenta particularita~ile
specifice ale basilicilor sase~ti din jurul Sibiului, de tipul din Gu~terita-Cisnadie. Aceste analogii

1 BUMYITAY. Pllspiileslg, rn. p. 473 ~i urm.; MARK!, Aradv., II-1, p. 438.

3.1)
I
~-~:-~~·--]~
I
I
I
I
,. I I

I '
~--~·-=----
... ,

:,· ·
;>~,
--:.~=~=== .
; "' . .. f
1
'ii'iiimmrrrnffiiT~
--------- - ---·~

F ig. 22. - Herina, biserica ev., plan.

I.

i
,,i
,1 1!
·' !i
:n
il
...;i
'· I•

j !

jl

I
,,
,,'
l'

Fig. 23. - Herina, biserica ev., seqiune longitudinala.


)
devin ~i mai semnificative prin faptul di localitatea Tiima~da c pomenita in legaturii cu invazia
tatarii ca « un mare ora~ german» fortificat, cucerit de tatari. Dar, spre deosebire de arhitectura
siiseascii din zona de sud-est, biserica din Tiima~da, la fel ca ~i bisericile din Ad~ ~i Herina, e
o cHidire de ciiriimida. Etajele turnului sint despar~ite prin briuri de zimti ~i striibatute de ferestre
geminate. Portalul de vest are ambrazura treptata, cu trei perechi de colonete profilate, tot din
ciiramidii, purtind uncle urme de culori
·(galben, ro~u ~i albastru), poate inca de Ia
vechiul decor, ciici e sigur di majoritatea
cHidirilor romanice din ciiramida fuseserii,
eel putin partial, imbriicate intr-o haina ·
policroma. Arhivoltele portalului sint insa
u~or frinte. Pe baza diferitelor amanunte
semnalate, biserica ar putea data din jurul
anului 12701
Un alt turn solitar, ruinat;~ linga
comuna Sinnicolaul de Beiu~ 1, prezinta
incontestabile analogii cu ruina din Tii-
) ma~da ~i apartine probabil tot unei basilici,
despre care insa numai sapaturi ne-ar mai
putea lamuri. Lesenele se apropie de forma
celor pe care le vom intHni la biserica
.ev. din Herina. Pe de alta parte, profilurile ·
.celor doi stilpi cu arhivolte, prin care turnul
:se deschidea spre nave, seamiina cu cele
din cripta bisericii manastirii din Pannon-
halma. ~i acest turn e executat din cara- .
mida, dar Bunyitay pretinde d in zidurilc
de fundatie s-ar afl.a ~i citeva blocuri de
piatrii ecarisata, provenind de la o cladire
mai veche. Asupra acestei probleme nu
ne putem pronunta; turnul actual insa,
judecat dupa formele lesenelor ~i arhi- Fig. 24. - Herina, biserica ev., nava centrala.
voltelor, dateaza mai probabil de prin
deceniul 1250-1260.
) Biserica ev. din Herina ~ prezinta analogii atit cu biserica din Ad~, cit ~i cu cea din Capleni,
fiind o basilica cu doua turonri ~i tribuna in vest, en no wic cor dn:ptunghi~ala:t in prea:jma ahsidei
~i cu ni~e semicirculare scobite in grosimea peretilor de est ai navelor laterale (fig. 22-23). Interi-
orul e tavanit, cu exceptia traveelor patrate de sub tribuna de vest, boltite ·in cruci, a corului
§i a absidei cu balta cilindrica ~i semicalota. Dar interiorul prezinta ~i uncle particularitati. Astfel,
stilpii care despart navele i~i modifica aspectul de la pereche la pereche (fig. 24). Prima pereche
· are o sect!une in forma de cruce, in corespondenta arhivoltelor, perechea proxima are seqiune
octogonala, urmatoarea circulara ~i ultima dinspre est patrata, cu caneluri de pilastru antic. Aceasta
curiozitate se regase~te insa la uncle basilici romanice din Saxonia, de pildii in Loburg, la biserica •
Fecioarei (Liebfrauenkirche), datata pe la sfiqitul secolului al XII-lea, ~i la biserica sf. Laurentiu
din Salzwedel, datata pe la mijlocul secolului al XIII-lea, aceasta din urma fiind construita ~i ea

BuNYITAY, Piispoksig, Ill, p. 388 ~i urm.


1
2 lure, p. 110-111; Kunst in Sieb., p. 17-18, 73-74 ;
MOLLER, Baukunst, p. 181-184; RoTu, Baukmul, HEK~En, K111utgesrh., p. 18-.,.-19; Hon WATH, Et11pormbau.
P· 11-12; StAB6, Epilomilviszet, p. 292-296 ; DIVALD, p. 71 ~i 7'2; GEREVIcu, Romdnkor, p. 101 ~i passim ; ENTz,
Miiv. em/., p. 41; idem, Miiv. tort., p. 36; GAL, L'ar;hitec- l-Iarina, p. 20 ~i u rm.

37
)

,,.
.
I'

)
din diriimida 1 , la fel ca biserica din Herina. Acest caz de analogie cu Saxonia trebuie retinut
chiar daca nu presupunem legaturi directe. Alta particularitate o constituie arcurile de degaja;e di~
peretii navei centrale de deasupra arcadelor. Aceste arcuri se deschid spre podul navelor laterale
~i formeaza un fel de pseudotribune. Tribunele laterale sint destul de frecvente in regiunea Rinului
inferior, uncle gasim de asemenea, de pilda, la biserica din Nideggen (districtul Aix-la-
Chapelle) 2 ni~te pseudotribune in genu!
celor din Herina. Biserica din Nideggen e
datata dupa 1219.
Fatadele bisericii din Herina sint, in
ambian~a transilvaneana, excep~ional de bogat
decorate (fig. 25). Portalul de vest (tocul de
piatra al u~ii propriu-zise a fost refacut in
epoca gotica) avea o ambrazurii profilata cu
pila~tri ~i colonete angajate, dar nu se mai
pastreaza dedt arhivoltele. Semnificativa e
incadrarea portalului cu doua ni~e, exact ca
· Ia catedrala sf. Adalbert din Strigoniu, portal
executat acolo probabil in preajma anului
1252. Deasupra portalului, fatada e dispusa
in doua etaje: primul are ferestre geminate ~i
o corni~a compusa dintr-o friza de arcaturi,
• al doilea (opera restaurarii) are in centru un
ochi rotund ~i, lateral, ferestre tripartite
(fig. 26),' fiind incoronate de o noua friza de
arcaturi. 1n sens vertical, fatada e impar~ita
j I• prin lesene in corespondenta navclor. Lese-
nele insa sint pe cale de a se transforma in
contraforturi, prin faptul ca jos sint mai
pr~eminente ~i se retrag treptat la fiecare etaj.
1n aceasta particularitate se resimte deja
vecinatatea goticei, oglindita ~i in proportiile

ll
r .,
H
Fig. 25. - Herina, biserica ev., vazuta din sud-
vest, inainte de restaurare.
zvelte ale fatadei. Se impun insa uncle
rezerve cu privire la etajul ultim al turnului
dinspre sud ~i al partii centrale a fatadei,
fi
I

IJ refacuta, nu tocmai fidel, in secolul al X IX-lea. Discutabila pare ~i refacerea corni~ei laterale
1,! , ea o ar 1cu are pnn esene egate rntre ele prin
' l. frize de arcuri. Acest alfabet decorativ se apropie mai ales de biserica din Lebeny.
Luind in consideratie toate observatiile de mai sus, putem conclude' d biserica din Herina
e ~i ea un vlastar al influentei romanicului tirziu din Ungaria, combinat insa cu clemente venite
din Germania. Ca datare pare mai acceptabila epoca imediata de dupa invazia mongolii ~i, dupa
H. Rosemann, anterioara anului 1246, data la care comuna Herina devine proprietate a episcopului
din Alba Iulia. Rosemann 3 insista asupra acestui transfer de proprietate ca termen ante quetn
pe motiv di biserica din H erina nu oglinde~te nirnic din caracterele catedralei din Alba Iulia,
Ia care se Iuera tocmai in aceasta epoca. Principia! nu se opune nirnic unci asemenea datari,
fiindca etapele Ad~-Cipleni-Herina sint doar vestigii intimplatoare ale unor rnigratii de forme care
trebuie sa fi avut loc pe o scad mai intinsa, atit in timp, cit ~i in spatiu. Pe de alta parte insa.
!.

1 Vezi DEHJO, Handb ., V, sub voce. 3 Kunst in Sieb., p. 74.


2 Ibidem.

38
-· - - -- - ·- - - · -- ------ · - - -- -- - - - -- - -- - - - - - -

)
faptul di Herina devine proprietate a episcopului nu implidi neaparat prezen~a unui me~ter din
Alba Julia la construc~ia pe care noul ctitor ar fi intreprins-o aci. De.aceea, intemeindu-ne exclusiv
pe caracterele stilistice ale bisericii ~i judedndu-le in cadrul arhitecturii transilvanene cunoscute,
a.m impresia di o datare a bisericii din Herina in anii 1250-1260 e mai corespunzatoare .

. )

)
Frg. 26. - Henna, b1senca ev. dm sud-est, dupa restaurare.

Acest tip de basilica cu doua turnuri ~i tribuna in vest patrunde ~i in teritoriul colonizarii
de sud a Transilvaniei. 0 astfel de basilica a fost biserica ev. din Sebe~ 1 (fig. 27). Din vechea
construqie au supravie~uit: fa~ada de vest cu portalul ~i clopotni}a din sud-vest (cea de nord-
vest n-a mai fost executata), stilpii ~i pere~ii superiori ai navei centrale. Clopotni~a are ferestre
geminate executate ingrijit, ~i sub ferestre o corni~a caracteristica pe console, despre care Rose-

1 MOLLER, Baukunsl, p. 185; RoTH, Baukrmsl, p. 55; Kmutgesch., p. 17, 43; SzoNYI, Templomok, p. 199; GEnE-
idem, Untmvald, p. 296- 298; idem, Miihlbach (ed. II), Romdnkor, p. 101, 109, 115; 0PnEscu, Bi.r. eel.
v i e n,
p. 10 §i urm.; SzAD6, Eipiliimiivlszel, p. 333; DIVALD, Ardeal, p. 17 ~i urm.
Miiv. emf., p. 62; Kunst in Sieb., p. 17, 20, 93-94; HEKLER,

39
)
)
mann presupune ca se datore~te unei influente a ~antierului cistercian din Cirta. Profilarea ceva mai
ampla a portalului (trei perechi de colonete angajate) indica o faza tirzie a stilului romanic, iar
capitelurile cu cro~ete, cu frunzele dispuse in doua registre, se aseamana cu cele de Ia stilpii din
catedrala romano-catolicii din Alba Iulia. Pe de alta parte, faptul ca fiecare capite! din ambra-
zura e tratat inca individual, constituie un arhaism. Portalul poate :fi deci datat curind dupa 1260,

10 15 2om

F ig. 27. - Sebe~, biserica ev., plan.

considerind ca frontonul de deasupra p ortalului imita ~i el, pe o scara modesta, prototipul din
] ak, terminat prin 1260. De altfel, o datare mai timputie a bisericii din Sebe~ -cum o propune
Rosemann - ar izola aceasta cladire in mod inadmisibil ~i de cele din grupul Aci~-Herina ~i ar
ramine neexplicat faptul ca intre basilicile din zona de colonizare saseasca Sebe~-Driiu~eni nu intil-
nim nici un alt exemplu de tribuna in vest databil mai curind de deceniul al ~aptelea al secolului
al X III-lea. Dupa cum vom ariita mai jos, tocmai biserica din Sebe~ pare a :fi introdus in aceasta
regiune folosirea tribunei apusene ~i imitatiile apar efectiv cudnd dupa 1260.
In prima faza a existentei sale, biserica din Sebe~ fusese tavanita, dar nu dupa multa vreme
'
bolti in cruci pe ogive a~ezate pe console (fig. 28), dupa modelul cistercian. Ca aceste bolti sint
ulterioare constructiei initiale, rezulta din faptul ca ritmul stilpilor nu corespunde boltilor, iar
'i
' I
1
acestea din urma au trebuit sa fie montate pe consolele amintite, prezentind forme inrudite cu
cele din Cirta. Din dispozitia veche a altarului nu se mai pastreaza nici o urma,
0 problema aparte o formeaza fundamentele unei basilici care depa~esc spre est actuala
: :r biseridi ev. parohiala (fosta biserica sf. Maria) din Sibiu 1 • Cladirea era complet dezaxata fata
;I de construqia actuala. Ceea ce au scos la iveala sapaturi incidentale prezinta un plan basilica!
cu trei nave aproape egal de largi ~i o singura absida in fa}a navei centrale (fig. 29). Raportul
,,1
dintre n ave face o impresie arhaica, dar trebuie sa recunoa~tem totu~i ca singura analogie transil-
vaneana la acest plan ne-o ofera biserica ref. din Ad~, iar Kimakovicz insista cu argumente
serioase asupra ipotezei ca prima biseridi a a~ezarii sase~ti din Sibiu trebuie ciutata la poalele

1 K IMA KOVICZ, AII-Herm., p. 241 §i urm.; idem, Stadtpfarrk., p.479-480; Kmul in Sieb., p. 25,

'!
40

I
·j
i
)
platoului, in ora~ul de jos, a~ezarea din ora~ul de sus datind abia de dupa invazia mongolii. 1n
fata acestor argumente ~i analogii, cred ca trebuie sa ne multumirrt, deocamdata, cu incadrarea
ipotetica a acestor urme in categoria basilicilor Ad~-Sebe~.
1nainte de a urmari raspindirea tribunei de vest la bisericile sase~ti din regiunea de sud-est
a Transilvaniei, e necesar sa mai amintim apari~ia planului basilica! cu transept, reprezentat prin

Fig. 28. - Sebe~, biserica ev., nava centrala.

citeva monumente razlete: ruina unei biserici manastire~ti, identificata cu ~tirile documentare
despre o manastire a sf. Dionisie (Denesmonostor), ruina unei alte biserici manastire~ti pusa in
legatura cu prioratul Bizere ~i catedrala r. cat. din Alba Iulia.
Din biserica manastirii Sf. Dionisie, situata linga_comuna Ineu 1, nu mai cunoa~tem dedt
planul fundamentelor. Era, se pare, o basilica cu doua turnuri in vest, trei nave despartite prin

1 RAcz, Apdtrdg, p. 109-111 ; MARKI, Aradv., II-1, p. 441 ~i urrn.; GEREvrcn, Romti11kor, p. 145.

41
)
'
-- - -----------~~PIIlft-~

stilpi · patrati, transept ~i o absida larga, corespunzind celor trei nave. 0 asemenea ab sida e ceva
unic 1 ~i ca atare pare inadmisibila. De altfel, Marki recunoa~te dificultatea de a reconstitui planul,
fundca ruinele fuseserii deranjate de cautatori de comori. Dad admitem, insa, ca la Ineu ar putea
fi vorba de un deambulatoriu in jurul altarului, am putea cita ca analogie din cuprinsul arhitec-
turii maghiare catedrala din faza a doua din Kalocsa. Prezenta transeptului ~i aparitia lui tirzie
in arhitectura romanid din Ungaria ne obliga sa datam ~i ruina bisericii sf. Dionisie pe la mij-
locul secolului al X III-lea . •$tirea documentara din 1199 despre existen~a manastirii nu poate
fi deci pusa in legaturii cu aceasta biserid, dreia ii va fi premers vreo cladire disparuta, poate
distrusa de tatari in 1241. Racz mai aminte~te apoi ~i alte urme de cladiri din jurul bisericii,
executate din piatra bruta ~i dramida; e probabil verba de resturile manastirii.
0 alta filiatie p ar a prezenta fundamentele bisericii manastirii Bizere din G logovat 2 • Dad
reconstituirea planului e corecta, biserica era o basilica cu doua turn uri in vest, trei nave (cu
nave laterale foarte strimte) sau, poate, cu o singura n ava, transept, cor cu absida, probabil
flancat de alte doua abside precedate de cite un cor mic, prezentind - in cazul acesta -
analogii cu biserica manastirii premonstratense din 6csa, eventual cu cea din Kisbeny (dad
e verba de o singura nava). Nu e insa "exclus, dupa Marki, ca urmele de zidarie din flancurile
altarului central sa provina de la un deambulatoriu, ·ceea ce n e-ar aminti de biserica manastirii )
sf. Dionisie. Clasarea acestei ruine pe baza informatiilor disponibile e foarte precara, dar
prezenta transeptului pledeaza in orice caz pentru o datare dupa invazia mongola, iar referinta
documentara din 1223 trebuie pusa in legatura cu o biserid disparuta.
Cu totul alta importanta prezinta catedrala r. cat. din Alba Iulia, de~i e un monument izolat
in a~bianta arhitecturii transilvanene. Clasarea tipologica ~i datarea acestei cladiri au format
obiectul unei serii intregi de cercetari, iar rezultatele divergente ilustreaza confuzia care domne~te
inca cu privire la arhitectur.a romanid din Transilvania. Aceasta confuzie provine mai ales din
tendinta de a gasi analogii cit mai vechi, pentru a justifica o datare cit mai senza~ionala, fara sa
se tina seama de faptul d ~antierul din Alba)ulia nu a putut fi alimentat concomitent de atitea
influente directe ~i eterogene din partea celor mai de seama centre din Europa apuseana, cite
ar fi necesare ca sa putem admite d zidirea celei de a doua catedrale a inceput la sfiqitul seco-
lului al XII-lea. De altfel, in~i~i autorii sau sus~inatorii 'ipotezelor de mai sus 3, prezentate de
fiecare data in alta nuan~a, s-au vazi.It constrin~i sa admita o serie de prefaced ulterioare, pro-
fitind de ~tirile documentare care arund de fapt o lumina destul de !impede asupra istoriei
acestei catedrale, ~i sa explice astfel nu numai aparitia unor forme decorative evident tardive,
dar ~i prezenta unor dispozitii structive incompatibile cu datarea initiala prematura.
Aceste framintari inconcludente par cu atit mai inexplicabile, cu d t inca primele obser- )
vatii ale lui H enszlmann, ~i , apoi cercetarile lui Dehio ~i Bezold 4 ajunsesera de mult la
concluzia corecta, aonme di biserica din Alb~ Iulia apaqine ia
esentli: mijlocului veacului
al X III-lea. Aceasta incadrare principiala, formulata pe temeiul analizei materialului ~i fara
sa ia in considerate ~i informatiile documentare de care dispunem, · a fost precizata ~i
rectificata prin cercetarile lu~ H. Rosemann 5 ~i concluziile acestuia_" formeaza temelia
de la care porne~te analiza prezenta.

1 0 vagii analogie prezintii altarul bisericii din Cha- p. 215 ~i urm. ; P f:TER, T iirtinel, I, p. 38 ~ i urm.; SzliNYI,
maliere sur Loire, produs al unci refaceri de Ia sfir~itul Templomok, p. 183 ~i urm. ; GEREVJcu, Romdnkor, p. 72
secolului al XIII -lea. ~i urm.; 0PnEscu, Bii. &tl. Ardtal, p. 19-21. 0 opinie
2 MoLNAR, Orod, p. 273-274 ; R6MER, Fipltmenyek, aparte formuleazii H EKLER, Kunslges&h., p. 22, dat1nd
p. 17 ; HeNSZLMANN, Osztdlyozt!s, p. 200; Mi.RKI, Aradv., incepcrea lucrarilo r abia in deceniul a l treilea al secolului
11- 1, p. 447-448. al XIII-Ica.
3 MOLLER, Baukunsl, p. 156 ~i u rm.; MOLLER, E.pit. ' HENSZL~IANN, GyulafehirtJtfr, p. 39-40; DEHIO §i
em!., p. 124 ~i urm.,; idem, Monuments, p. 5 ~i urm.; RoTn, BEZOLD, Baukrmtt, I, p. 499.
Baukrmsl, p. 5 ~i u rm.; SZAD 6, Fipltiimlivlszet, p. 82 ~i 5
Kunst in Sieb., p . 18 ~ i urm. ~i 74 ~i urm.
urm.; BoER, Arpt!dkor, p. 73 ~i urm.; Gi.L, L'auhile&lure,

42
,, )
'IIIJ'fP-11~~·-·~""'"'•tol'1t•rr-•'t-~~~ .... t,........ .. f~• • ..,..,._.. '~~f~ ......... po
'1 ' •

lnainte de a ne ocupa de actuala catedrala r. cat. din Alba Julia, trebuie sa


revenim in dteva cuvinte asupra primei cladiri, despre care am vorbit mai sus ~i pe care
am datat-o in jurul anului 1100. Aceasta catedrala a suferit, foarte probabil, in cursu!
veacului al XII-lea ~i in prima treime a veacului al
XIII-lea o serie de .infrumuse~ari, poate ~i amplificari,
despre care azi nu ne m~i putem da seama dedt pe
baza unor fragmente arhitectonice descoperite cu ocazia
restaurarilor de la inceputul secolului al XX-lea. Aceste
fragmente se compun din dteva console · ~i capiteluri
eterogene, pastrate in depozitul catedralei. Astfel, o
consola (or. 93) de aspectul unui capitel (fig. 30) e
decorata cu frunze de palmier desenate foarte rigid,
grupate in doua rinduri, cu mici volute in rindul superior
~i cu baghete cilindrice care strabat vblutele de sus in jos.
0 masca umana impodobe~te dmpul de sus, din fata.
Abacul e acoperit cu un vrej de semipalmete in relief
) plat. 0 analogie concludenta la acest capi,tel nu c\mosc,
dar judedndu-1 dupa formele generale ~i mai ales dupa
vrejul de semipalmete, capitelul ar putea fi datat catre
sfir~itul secolului al XII-lea, pe baza observatiei ca Fig. 29. - Sibiu, planul primei
asemenea motive de origine antica reapai: in pl.astica basilici.
romaoidi apuseana tocmai in aceasta epoca ~i s~ raspin-
l' desc concomitent ~i in plastica ~antierelor din Ungaria.

::. 0 alta consola (or. 52) e decorata cu bustullui Avram, care tine in poala un grup de figuri
: mici, sufletele dreptilor (fig. 31). Aceasta consola e desfigurata prin faptul ca piatra s-a a~chiat
~i s-a tacit, pierzindu-se astfel amanuntele plastice, dar tematic ~i stilistic consola se poate incadra
, cam tot in aceea~i epodL
------· · · ·· · '" · ln schimb, doua capiteluri cub ice (unul purtlnd or. 45 - fig. 32 _..: altul nenumerotat) prezirita
aoalogii cu unele capite!uri din Worms, de la catedrala ~i de la biserica Sf. Andrei, de pe ]a
1220. E vorba de identitatea motivului cercurilor concentrice, caci altfel capitelul cubic in sine
nu ofera un termen de datare precis, fiind raspindit in tot cursu! secolelor XII ~i XIII. E insa sigur
ca in catedrala actuala nu gasim nicaieri analogii la acest tip, ~i ca atare e foarte probabil di ambele
capiteluri provin tot de la prima cladire.
) ln 1241 localitatea A lba -fulia a fost complet distrusa de tatari. lata ce scrie Rogerius:
« ... a silva recesstt ad A/bam venimtts civitate!IJ, in qtta nihil pottltt reperiri, preterquam ossa et capita
occisorum, basilicarum et palatiorum muros dirruptos et sttbjossos, quos nimia Christiani cruoris effusio
macttlarat» 1 • Relatarea lui Rogerius e confirmata ~i de insemnarile din Echternach 2, iar gra-
vitatea prapadului care s-a abat)lt asupra acestui sediu episcopal rezulta ~i din coroborarea dife-
ritelor informatii ulterioare. Astfel, dupa 1241, sediul episcopal ramine vacant pina in 1244, dod
papa nume~te un episcop in persoana lui Adolphus, care insa e mutat la Gyor inca in 1245, ceea
ce da de banuit ca titularul nici nu ~i-a luat in primire eparhia. Succesorul, Gallus, e numit in
1246 ~i se pare ca abia acestuia i se poate atribui reorganizarea ~i consolidarea episcopiei. De
fapt, in 6 mai 1246, la cererea episcopului Gallus, regele Bela IV acorda scutiri ample
locuitorilor supravietuitori din Alba Julia ~i din comunele episcopiei, incurajind totodata
a~ezarea de noi « oaspeti », adica coloni~ti, pe vetrele satelor pustiite ~i parasite. Din acest act se
vede limpede cain 1246 situatia era inca dezolanta ~i d data inceperii lucrarilor de reconstructie
a catedralei nu poate fi pusa in nici un caz anterior numirii ~i instalarii episcopului Gallus.

1 2
Rogerii Carmw Miterabile, cap. 40, p. 587. HunMUZAKt, Dommmte, I-1, nr. 144.

) 43

), .!
Construqia care se ini~iaza acum deasupra ruinelor nivelate .ale vechii catedrale depa~e~te,
:I prin dimensiunile ei, perimetrul vechii cladiri. Noua catedrala e in esen~a o basilica in « sistem
~ :!
legat» (fig. 33), cu doua turnuri in vest incadrind un atriu, cu transept ~i turn peste careu, cor
cu absida semicirculara ~i absidiole in dreptul transeptului. Planul e o noutate pentru Transil-
vania ~i neobi~nuite sint ~i amploarea cladirii ~i boga~ia decorului arhitectonic ~i plastic. Analogii
corespunzatoare nu gasim nici printre celelalte biserici cu transept, aproximativ contemporane,
'I
I din Transilvania; basilica cisterciana din Cir~a, principia! inrudita(planulin sistem legat), prezinta
totu~i unele particularita~i mai evaluate ~i amanunte formale diverse, iar bisericile manastirilor
sf. Dionisie ~i Bizere se leaga, dupa cum .am vazut, de unele monumente din Ungaria ~i se
deosebesc radical de cHidirea din Alba Julia. Ca tip, basilica cu transept, cor ~i trei abside apare
inca de pe la mijlocul secolului al X H-lea in Fran~a, dar monumentele franceze (inclusiv
bisericile din Aulnay ~i Mauriac, citate de Gerevich 1 ca modele pentru catedrala din Alba Julia)
nu sint in sistem legat ~i poarta bolti cilindrice pe dublouri. Numai in regiunile germane regasim
analogii la planul ~i dispozi~ia cat;edralei din Alba Julia, ~i cele mal apropiate exemple se
afla in Austria, la Klosterneuburg 2 ~i Sankt-Paul 3 • Prima e o cliidire in sistem legat, opera a
refacerii de dupa incendiul din 1158, terminatii poate ceva mal tirziu decit data tradi~ionala
1176, dar oricum deosebitii de catedrala din Alba Julia prin propoqiile scunde ~i formele
I
.j masive ~i greoaie, a ~doua are un plan ~i un sistem de boltire diferit, dar, la fel ca ~i catedrala I·
din Gurk, ea prezintii analogii sugestive in dispozitia turnurilor ~i a atriului din fatada de It·
\·'
vest. Catedrala din Gurk s-a terminat pe la sfir~itul secolului al XU-lea, iar biserica din
S~nkt-Paul a fast inceputa prin 1190 ~i terminata prin 1218. Cu privire la aceasta intocmire
a fatadei de vest trebuie subliniat cii basilicile din Ungaria, previizute ~i ele in mod obi~nuit
cu douii turnuri, se deosebesc prin faptul cii inglobeaza
., aceste turnuri interiorului, deschizindu-le printr-o tribuna
.., spre nave, iar atriul e inlocuit cu un nartex interior,
inciilecat de tribuna de vest.
Cladirile austriace amintite mai sus demonstreaza
cii premisele pl~nimetrice ale catedralei din Alba Julia
se gasesc in arhitectura catolidi. din Europa central-

I
riisiiriteanii, dar ele nu pot fi invocate ca termen pentru
datarea inceperii construc~iei din Alba Julia, fiindcii aci
·,. .. intervin ~i o serie de alte elemente care constituie vadit
i
·I inovatii importante, databile abia intr-a perioada ulterioarii.
Din categoria acestor inovatii fac parte mai intii proportiile
I·.I verticale accentuate iar a oi sistemul de boltire cu
,I r. cat. previizut de la inceput, dupa cum o dovede~te articularea
;I
:j
stilpilor, lipsiti de orice urma . a vreunei modifidri
I
I sau adaptari ulterioare. Sistemul · acesta de boltire se
riispinde~te in Austria, Moravia ~i Ungaria deocamdata abia in cadrul arhitecturii cisterciene
din sfertul al doilea al secolului al XIIJ-lea. ln aceasta ambiantii, insii, i~i face aparitla, prin 1230,
un curent nou, deriva(in ultima analiza din ~antierele eclectice din Worms, de la catedralii ~i
I de la sf. Andrei, un curent identificat de R . Hamann 4 ~i urmarit in migratiile ~i iradierile lui,
v sub forma unui vast ~antler, prin numeroase etape ca Regensburg (biserica sf. Jacob al scotle-
l
'.! nilor), Bamberg (catedrala), Gelnhausen, Goslar ~.a.m.d., iar spre est pina in Moravia (Tisnov
~i Treble), in Austria (Viena, Wienerneustadt etc.) ~i Ungaria (Lebeny ~i Jak). Vom vedea in

1 GEREVJCn, Ronulnkor, p. 72.


4 HAMANN, Mille/alter, I - II, lucrare inchinata in intre-
2 POIIRJNCEn, Dmkmiiler, p. 91. gime acestei probleme.
3
Ibidm,, p. 34 ~i 36.

44 )
)
ccle ce urmeaza d'i aspectul acestui san tier si iradiatiilc lui sint mai vastc dccit le-a intrezarit Hamann
dar nu e mai pu~in adevarat ca cheia ca:e ne pe~mite clezlegarea problcmei clasarii ~i datarii pri ~
melor faze ale catedralei din A lba Tulia o constituie descoperirea acestui curent.
Primul me~ter caru ia i-a fost incredin~ata planuirea §i initierea lucrarilor din Alba Iulia
a fost un eclectic cu o formatie inegala. Pe de o parte
el a copiat un plan basilica! romanic vechi, probabil
dupa un model austriac, de~i ion privinta planului trebuie
sa admitem eventual un amestec din partea episcopului,
care desigur ca a avut de spus un cuvint h otaritor in ale-
gerea acestuia, pe de alta a prevazut de la ~nceput boltirea
intregii cHidiri cu ogive, ceea ce constituie, ·i n ambianta est-
curopeana, o inovatie pe care a putut-o ctinoa~te aici
numai din cadrul arhitecturii cisterciene. Vom vedea mai
departe ca de fapt unul din pietrari reproduce ~i un
motiv ornamental de la biserica cisterc'iana din Tisnov.
Cladirea noua (fig. 34), executata din gresie fina,
) s-a inceput cu ridicarea zidurilor corului, a absidei prin-
cipale (inlocuita ulterior), a transeptului cu· absidiolele
· corespunzatoare ~i a peretelui exterior al navei laterale
de sud. T ot in aceasta prima faza s-au boltit absidiolele
cu semicalote ~i corul cu ogive pe arhivolte late._rale
semicirculare, ~i cu asemenea arhivolte s-au prevazut• ~i Fig. 3 1. -Alba Tulia, consola in de-
peretii de est, nord ~i sud (fig. 35) din transept, dar . pozitul catedralei r. cat.
boltile de aci au ramas deocamdata neexecutate. Din
aceasta prima faza mai dateaza stilpi~ de vest ai corului,
angajati in zidurile acestuia, precum ~i stilpii navei cen-
trale dinspre transept. Sectiunea acestor stilpi e cruci-
forma, .cu coloane angajate in capatul bratelor pentru a
sustine arhivoltele dintre travee ~i cu colonete in intrin-
dele dintre brate, menite sa poarte ogivele. Ace§ti stilpi
zac pe suporturi inalte cu haze ionice, prevazute cu obi~­
nuitele ghiare romanice in colturi, a~a cum le intilnim
~i in Ungaria, mai ales in ~antierul din Strigoniu, la
palatul regal ~i la catedrala sf. Adalbert. Tot in aceasta faza
) s-a pregatit ~i chenarul portalult.Ii navei laterale de sud.
Dad plaouirea §i elementele struGti'l@ prezi:nta 0
executie consecventa, nu tot a~a se infati§eaza plastica Fig. 32. -Alba Iulia, capite! in depo -
decorativa a arhitecturii §i, din acest punct de vedere, zitul catedralei r. cat.
se disting net trei ateliere de pietrari care au lucrat con-
comitent. Primului atelier ii apartine decorul exterior al
absidei laterale de sud §i portalul amintit, iar atelierului al doilea ~i al treilea decorul arhitectonic
din interior ~i plastica ornamentala exterioara a absidei laterale de nord.
Arhaismele formale ale portalului (fig. 36) au fost u nul din argumentele principale pentru
antidatarea intregii cladiri, datorita analogiilor strinse cu portalul de vest al bisericii sf. L:cob
din Regensburg, semnalate inca de Eber 1 . Datarea gre§ita a portalului din Regensburg in
anii 1160-1170 2 a incurajat antidatarea portalului din A lba Iulia §i abia cercetarile lui H amann 3,

1 EnER,&nlikek, p. 171 ~i u rm. 3 HH!.INN, Milldalter, I, p. 82.


2 DEmo, Geuhhhle, I- 2, p. 234.

45
)
r
·-- ··- - - ·- - - - .. .-..~.;:;::;o-- ..-..,..,....,·=~~4... ....:~l"{...-=-' ::.~-=-- :4::;:::..-::~.: :=:-j~-
-- -~~ :...;.:;;--_ , . ;."' -,: ·::"·~- - =- ...-=-==---;, -:-~ --~ ~;... ·:·· -·;-.
_ :: -:·

i
II

1!11 cca 1247-cca 1?56 (/25$)


I:B cca !259-cca 1252
I, IIJ cca 1?1? ~~ 1?77
c::J l'ntre 1?17 ! i 1287
- l'ntre 1281 ~; /?9/
0 / 2 J 4 S 6 7 '. ~ f() II 11 .•J !41.'1.
- l'nlr~ !J?~ ~~ IJ56
Fig. 33. - Alba-Iulia, planul catedralei r. cat.

··-· ---,-.-- ........ .-./.


._,
r -. , , ; '- '-'
)
care au dus la concluzia ca portalul din Regensburg apar~ine aprox.imativ anului 1220 sau anilor
imediat urmatori, au netezit terenul nu numai pentru incadrarea corecta a portalului din A lba
Iulia, d §i pentru dezlegarea complexului incilcit de probleme cronologice pe care le pune roma-
nicul tirziu est-european.

..

Fig. 34. -Alba Iulia, catedrala r. cat., interior spre cor:

Ambrazura portalului din A lba Iulia e articulata prin doua perechi de colonete alternate cu
pila§tri, articularea fiind subliniata printr-o treptare energid, ~i aceea§i treptare se repeta in dis-
pozitia arhivoltelor care incoroneaza frontonul semicircular (fig. 37). Muchiile pila~trilor sint
inlocuite cu o scobitura prinsa intr-un chenar profilat, incheiat sus ~i jos cu un decor de palmete
~i semipalmete, reproducind dispozi~ia portalului din Regensburg . Dar se observa §i unele deosebiri
care dovedesc ca portalul din Alba Iulia nu poate fi contemporan cu eel din Regensburg, ci doar
o replica mal tirzie. La biserica sf. Iacob, fiecare capite! formeaza inca un corp distinct, in timp
ce la catedrala, colonete ~i pila~tri poarta capiteluri acoperite cu frunzi~ distribuit continuativ, in
forma de friza, o friza pe care o gasim la fel ~i la portalurile din Austria, care sint ceva mal

47
) '
)
recente chiar decit eel din Alba Iulia. 0 faza intermediara intre Regensburg ~i Alba Iulia ne-o
ofera insa ~antierul din Strigoniu, uncle scobiturile pila~trilor din sala tronului sint decorate la
fel ca la Alba Iulia. La Alba Iulia fusurile colonetelor ~i torurile corespunzatoare din jurullunetei

iI .
)

Fig. 35. - Alba Iulia, catedrala r. cat., bratul de sud al trans_eptului.

sint acoperite cu o pojghita fina de ornamente vegetale, vrejuri cu rozete ~i palmete cu lobi lungi.
Acest decor, bazat pe contrastul fin intre umbra ~i lumina al unei suprafete dantelate, deriva, ca
motiv ~i tehnica, din vechea traditie orientala ~i bizantina, mo~tenita de sculptorii lombarzi
~i transmisa de ad atelierelor romanice ale pietrarilor din nordul Alpilor, intre altele la Worms
~i Regensburg . Combinatia palmetelor ~i semipalmetelor din Regensburg ~i Alba Iulia e indea-
proape inrudita, dar la Strigoniu bordura rozasei de la capela e de-a dreptul identica cu vrejul
care decoreaza fusurile perechii interioare a colonetelor angajate ~i torul corespunzator; aceasta
identitate, semnalata de T . Gerevich, ne ingaduie sa presupunem identitatea miinii de lucru. Cum
vrejul din Strigoniu poate fi datat aproximativ in jurul anului 1240, dobindim un pretios termen
post quem pentru portalul din Alba Iulia.

48
)
)
Elementele decorative ale portalului se regasesc in fa~ada absidiolei de sud (fig. 38), de uncle
rezulta eli ambele s1nt opera aceluia~i atelier de pietrari. Absidiola e articulata in sens vertical prin
coloane angajate, adosate unor lesene cu muchiile scobite ~i decorate dupa principiul pila~trilor
din ambrazura portalului, iar frun-
zi~ul capitelurilor, tratat ~i el in
relief plat, deriva tot din alfa-
betul palmetei (fig. 39). Panou.rile
dintre lesene sint prevazute cu o
c6rni~a compusa din mai multe
dnduri de cuburi (damier) ~i de
.un profil in talon, iar deasupra,
sprijinit~ pe imposturile de pe
capiteluri, se oriduleaza o ffiza de
arcuri ro manice bogat profilate, .
iricoronata cu un briu de zim~r ~i
o corni~a finala. Aceasta .dispozl~ie,
) ceva mai bogata ~i mai .arhaica
(friza de arcuri e in parte sprijinita
inca pe console) se intilne~te de
pi!dl la absida capelei din Scho n-
g rabern (cca 1230), iar apoi, intr-o
varianta mai sobra, Ia absidele
bisericii din Lebeny (pe Ia 1250),
~i · 1ntr-o varianta mai bogata ~i
mai evoluata Ia absidele i>isericii
din Jak (cca 1250- 1256), ceea ce
1nseamna eli stilistic absida de sud
a catedralei din Alba Julia e un
termen intermediar intre Schon-
grabern-Lebeny, pe de o parte, ~i Fig. 36. - Alba Julia, catedrala r. cat., portalul navel
Jak, pe de . alta. Friza de arcuri, laterale de sud.
desenata ~i profilata exact la fel
ca ~i Ia absidiola de sud, se rega-
se~te sub corni~ele bratului de sud a! transeptului pe toate trei laturile, precum ~i sub corni~a
) peretelui navei laterale de sud. .'
Celelalte doua ateliere de pietrari din Alba Iulj<J se folosesc, in schimb, de o morfologie-6~.....-------­
rativa principia! diversa. Palmeta ~i variantele ei, precum ~i tratarea Iiniarii, ajurata ~i plata a reliefu-
lui, sint complet eliminate. Aceste ateliere prefera capiteluri fig urale ~i capit.e;luti cu cro~ete in
doua variante. Capitelul cu cro~ete marcheaza faza · romanica tirzie ~i indeosebi etapa trecerii spre
sistemul de boltire cu ogive. Rasp1ndirea acestui tip de capite! e foarte mare ~i datarea lui osci-
leaza in funqie de momentele diferite in care se rasp1ndesc aceste forme de tranzitie in cuprinsul
arhitecturii catolice din diferitele regiuni ale Europei. In Austria ~i Moravia asemenea capiteluri
apar in treimea a doua a secolului al XIII-lea.
La Alba Julia, unul din cele doua ateliere de pietrari care introduc acest tip, ~i anume atelie-
rul pe care il vom numi atelierul II, prefera varianta cu frunze dispuse in doua registre, cro~e­
tele reg istrului de jos formind un briu variat profilat, care incinge mijlocul capitelului. Astfel de
capiteluri se gasesc Ia cei doi stllpi principali ai careului din flancurile corului (fig. 40). Analogii
pentru asemenea forme intilnim Ia portalurile bisericii benedictine din Lebeny (pe Ia 1260) ~i
in traveele mai vechi ale catedralei sf. ~tefan din Viena, executate indata dupa incendiul din 1258.

4 - c. 267 49
)
)
Prototipurile pentru aceasta varianta se gasesc de pilda la catedrala din Bamberg. La stilpul de
nord-est al careului intllnim insa ~i dteva capiteluri figurale (fig. 41). Unul reprezinta un inger
in zbor, altul un bou inaripat, ultimul o figurina intr-o aqiune nedeslu~ita. Trupul ingerului
plutind e desenat schematic, cutele draperiei sint tratate liniar, dar nu fara o anumita suple~e ~i
energie expresiva, iar capul, disproportionat
de mare, e modelat in forme voluminoase,
comparabile cu cele pe care le intilnim
in fatada absidei laterale de nord din Jak,
la bustul unui rege tinar (dupa Hamann 1
Alexandru eel Mare) ~i in timpanul bisericii
din Szentkiraly (acum in Muzeul national
din Budapesta). 1ngerul ~i boul inaripat
reprezinta fiintele apocaliptice ale evanghe-
li~tilor Matei §i Luca. Cu figura ingerului
se aseamana apoi figurina dispropor~onata
de pe capitelul al treilea, tratata ~i ea in
forme cubice. De aceste figuri poate fi )
apropiata ~i masca umana care decoreaza
friza de arcuri din interiorul absidiolei de
sud, semn di §i aceasta, executata in forme
·'1iferite de friza din exterior, prin faptul d
nu e ondulata, e opera atelierului II de
pietrari.
1n ceea ce prive§te exteriorul absidio-
lei de nord, dispozi~ia decorului reproduce
in general articularea absidiolei de sud, dar
amanuntele plastice sint principia! diverse.
Execli~a e totodata ceva mai laxa, mal ne-
glijenta, cici ritmul ondularii frizei de arcuri
nu mai coincide cu distributia lesenelor ~i
Fig. 37. - A lba Iulia, catedrala r. cat., detaliu a colonetelor angajate. Motivul geometric
de la portalul navei laterale de sud. al briului de cuburi e inlocuit cu o friza
de vrejuri (fig. 42), tratate intr-o plastid nu-
antata, iar motivul §i tratarea se aseamana )
. in ap masura cu vrejurile care decoreaza intercolumniile din ambrazura portalului bisericii
cisterciene din Tisnov tncit pare legitim slt presupunem aceea§1 mina de lucru.
Al treilea atelier se distinge printr-o serie de capiteluri cu cro§ete de tip simplu, adica
cu un singur rind de frunze, cele din fa~a avind cro§eta dispusa ceva mai j'os, cele din spate
cu Cto§eta putin mai inalta, sculptate toate incisiv ~i sobru, nervura mediana a frunzelor fiind
marcata printr-un ~ir de bobi~e, iar forma tronconidi a corpului capitelului delimitata sus
printr-un cere sub abac. 1n exterior, aceste capiteluri apar deasupra colonetelor angajate ale
absidiolei de nord, iar in interior, la stilpii de pe latura de vest a careului (adici dinspre nava
centrala) ~i la capitelul coloanei angajate, care sustine piciorul de nord al arcului de triumf.
Pietrarii acestui atelier trebuie sa fi constituit echipa propriu-zisa de zidari-constructori ai cate-
dralei din aceasta faza ~i - dupa cum vom vedea - ~i din faza proxima. Opera lor e o sculp-
tura sobra, strict arhitectonica, ~i lor trebuie sa le atribuim ~i colonada de arcade oarbe treflate
care imbraca interiorul absidiolei de nord (fig. 43). Colonetele pe care zac aceste arcade au

1 HAMANN, Mille/alter, II, p. 156.

50
)
fusuri sprintene, haze atice cu ghiare (ca ~i toate celelalte coloan~ angajate) ~i capiteluri cu
cro~ete foarte accentuate. Aceste arcade oarbe se aseamana izbitor ~i pina in amanunte cu cele
din interiorul altarului catedralei Notre-Dame din Dijon, datate in sfertul al doilea al secolului
al XIII -lea, reprezentind insa un tip foarte raspindit, ceea ce ne indreptate~te sa presupunem
existen~a u·nui model mai invecinat pentru arcadele
din Alba Julia. De fapt, interiorul etajului din
turnul de nord-vest al bisericii din J ak e imbracat
cu asemenea arcade oarbe, de~i mai simplu profi-
late ~i in forme mai greoaie, dar pentru prop9rtiile
zvelte ale colonetelor din Alba Julia , se gasesc
analogii la arcadele oarbe din absida de nord a bi-
sericii benedictine din Trebic, iar ceva mai tirziu
in altarul capelei regale din Strigoniu ~i la biserica
Fecioarei din Wienerneustadt. '·
Desigur d tot atelierul al treilea ~-a ingrijit ~i
de executla profilurilor arhitectonice, adica de la
) arhivolte ~i ogive. Aceste profiluri sint simple ~i
severe. Numai arhivolta arcului de triumf prezinta
· pe intrados un tor gros ~i neted, celelalte arhi-
volte, la fel ca ~i ogivele corului, au un profil cu
sec~iune dreptunghiulara.
1n rezumat, caracterele arhitectonice, structive
, ~i decorative, denota o arta eclectica, arhaica in
.~ planuirea catedralei ~i in plastica atelierului prim
.; de pietrari, dar relativ avansata in structura stilpilor
.! ~i a bolt.ilor, ~i la nivelul morfologiei decorative a
~antierelor contemporane din Strigoniu, Lebeny,
Jak ~i Viena in lucrarile pe care le putem atribui
atelierelor de pietrari II ~i III. Datarea primei faze
a ~antierului din Alba Iulia e conditionata. insa nu
Fig. 38. -Alba Julia, catedrala r. cat., absi-
numai de cronologia cazurilor de analogie, ci ~i de diola de sud.
constatarile locale, care ne obliga sa incadram, dupa
cum vom vedea, trei faze diferite ale constructiei
in intervalul 1246-1277, ceea ce implica necesitatea de a admite in unele privinte apari?a,
) la Alba Julia, a unor forme mai evaluate dedt in ~antierele invecinate. Aceasta insa nu poate
- -- - -- -<d.ute--la-€aaduzia ca in Alba-fttl±a se crcea:z:a forme noi ~i dt ~antierele, cum e de pilda eel
din Viena, ar fi in funqie de eel din Alba Julia. E vorba doar de un curent de care depind
toate ~antierele catolice aproximativ contemporane din Europa de sud-est, iar· aparitia, aci ·sau
acolo, -"h unor forme mai dezv'oltate, se explidi prin prezenta intimplatoare a unui me~ter
cu o forma?e mai recenta, apartinind totu~i, in principiu, aceluia~i mediu. A~a se lamuresc ~i
arhaismele. De altfel, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul eli azi noi t)u mai putem recunoa~te
etapele minutioase ale migrarii formelor, decit din ceea ce ne-a ramas intimplator dintr-un numar
de monumente, care trebuie sa fi fost odinioara mult mai mare. Sigur insa pare un lucru, anume
eli monumentele romanicului tirziu d.lli aceasta zona intinsa nu pot fi opera unui singur ~antler,
oricit de numeroasa ar fi fost componenta lui, ci ne gasim mai degraba in fata unui complex de
~andere inrudite, care nu numai au permis, dar au favorizat chiar circulatia ~i osmoza elementelor
structive ~i decorative. Numai prin asemenea schimburi de idei ~i mina de lucru se pot intelege
relatiile strinse ale diferitelor ateliere de pietrari din Alb!l Julia cu ~antierul palatului regal din
Strigoniu, cu ~antierul sf. ~tefan din Viena sau cu cele din Tisnov ~i Trebic.

51
)
·I

!n ceea ce prive~te datarea acestei prime f'aze de construqie din Alba Julia, cred ca ca cade
in principiu in vremea episcopului Gallus, adidi in anii 1247 - 1255. Celc trei ateliere de pietrari
au lucrat concomitent in aceasta perioada, dar se pare di Ia plecarea episcopului Gallus din Alba

.t
J
.,
Fig. 39. - Alba Julia, catedrala r. cat., absidiola de sud, detaliu.

Iulia lucrul a fost intrudtva incetinit. Primul atelier de pietrari pariise~te probabil ~antierul prin .
1255, dar celelalte doua par a-~i fi continuat activitatea iR perioada scurta a pastorirei lui Smarag-
dus (1255 -1256) ~i in intervalul care urmeaza pina Ia data numirii episcopului Paulus (1259).
A~a se explicii intii unele completari plastice executate probabil de atelierul II de pietrari Ia absi-
diola de sud, precum ~i o serie de alte lucrari asupra dirora vom insista in capitolul despre sculp-
tura. 1n ceea ce prive~te, in sfiqit, atelierul al treilea, el va continua sa lucreze la catedrala nein-
trerupt ~i in cursul fazei a doua de construqie, adicii ~i dupa plecarea pietrarilor atelierului II.
Faza a doua de con struqie se leaga strins, in orice caz, de cea precedenta, dar semodificii planul
basilicii, hotarindu-se largirea ei la cinci nave. E probabil cii atunci s-a schimbat ~i me~terul princi-
-+:-------~a.t,-aeoarece in leeu±-a~telor senricirculare, folostte in pnma faza, se mtroduc arhivolte
U;' gotice in arc u~or frint. Punerea in aplicare a sistemului legat il obliga insa pe arhitect sa depa-
;r,. ~easca u~or transeptul in
largime ~i se vede limpede cii racordarea peretJlor exteriori la peretii
~· .
I' transeptului e o solutJe de necesitate. 1n fatada navei laterale exterioare de sud se repeta ~i vechea
~ Jt friza de arcuri, dar acum cu profil modificat. Stilpii care despart nava principala de navele laterale
.'
• I,
se alterneaza conform sistemului, cei principali purtind colonete angajate ~i spre nava centrala,
cei secundari ~i cei angajati in peretii laterali fiind articulati numai spre navele laterale. Prin aceasta
diferenta plastid se marcheaza ritmul structiv al sistemufui. Faza noua se deosebe~te apoi ~i in
unele amanunte de cea precedenta, de pilda prin faptul cii bazele stilpilor sint mai joase, dar
capitelurile cu cro~ete persista. Pe baza considerentelor de mai sus ~i judednd ~i dupa profiluri,
'I'
trebuie sa-i atribuim acestei faze peretii exteriori ai navelor laterale externe, a doua pereche de
stilpi principali (socotita dinspre est), stilpii intermediari, stilpul dintre navele laterale de nord
~i pila~trii din dreptul peretilor. Tot acum s-a boltit bratul de nord al transeptului, ogivele prezen-

52
)
tind inca o sectiune simpla, dreptunghiulara, dar mai supla decit ogivele din faza precedenta.
Arhivolta peretelui de vest din aceasta travee prezinta un traseu in arc frint, spre deosebire de
arhivoltele vechi de la pere~ii de nord ~i de est. La ace~ti pere~i pinzele boltii de peste ogive nu
se leaga cu arhivoltele dedt la capetele de jos,
centrul fiind ceva mai ridicat, conform seqiunii
in arc frint pe care o au. ' ·
Aceasta faza mai ambitioasa cade probabil
in timpul pastoririi episcopului Paulus, ad.ica
in anii 1259 - 1262, ~i inceteaza curind d~pa data
moqii acestui prelat, deoarece, dupa cum vom
vedea imediat, intre faza a doua ~ i a treia inter-
vine o cezura ~i o totala schimbare a miinii
de lucru. ,:
Faza a treia e marcata mai intii printr-o
noua modificare a planului, respectiv prin reve-
) nirea la planul initial al unei basilici cu trei
nave. Nu cunoa~tem motivele care au . deter-
. minat aceasta moderare, dar zidaria ~i formele
arhitectonice ale navei laterale de nord, cuprin-
zind, in capatul apusean, ~i fundamentele clo-
potnitei, denota d ele sint contemporane, im-
preuna cu zidul oare readuce basilica, ~i pe latura Fig. 40. -Alba Iulia, catedrala r. cat., stilpul
de sud, la planul cu trei nave. Din aceasta faza de sud -est al careului.
dateaza stilpul principal apusean de pe latura
de nord, impreuna cu cei doi stilpi secundari
care il incadreaza, stilpul secundar dinspre sud, din traveea de mijloc, ~i ·termiriarea stilpului dintre
cele doua nave laterale de sud. Capitelurile cu cro~ete din f~ele anterioare, de un desen mai incisiv,
•dispar, ~i in locul lor apar capiteluri cu cro~ete cu frunze mai late, mai suple ~i mai fin caracterizate,

Fig. 41. -Alba Iulia, catedrala r. cat., capiteluri de la stilpul de


nord -est al careului.

totodata mai bogate, dar mai molatice (fig. 44), asemanindu-se cu forme pe .care le intilnim de
pilda la portalul de vest de la biserica Fecioarei din Wienerneustadt. Apoi reapar figuri umane ~i
mitologice (fig. 45), de tipul celor pe care le gasim ~i in Ungaria, la Vertesszentkereszt ~i Zsambek,
~i in Viena, la « portalul uria~ » al catedralei sf. ~tefan. !n depozitul catedralei din A lba Iulia

) 53
se mal. gasesc doua capiteluri care prezinta analogii stilistice frapante cu capitelurile din catedrala.
executate in aceasta faza ~i pe care se cuvine, in consecinta, sa le atribuim aceluia~i atelier de pie-
trari. Unul (nr. 25) (fig. 46) e combinat din frunze de palmier, vrejuri cu semipalmete ~i pasari
cu giturile impletite, celalalt (nr. 23) (fig. 47) e un capite! geminat, cu o figurina ingenuncheata
in funqie de atlant, unind cele doua paqi. Acest capite! geminat pare sa fi fost destinat pentru
o fereastra d e la turn, ~i curv etajele turnurilor au ramas deocamdata neexecutate, capitelul a fost

Fig. 42. -Alba Iulia, catedrala r. cat., detaliu de la corni~a absidiolei


de nord.

pus deoparte. Stilul figurii ingenuncheate denota insa o puritate de linii exceptionala, oglindind
un moment din apogeul sculpturii romanice tirzii.
!napoindu-ne in biseridi., trebuie sa notam ca deasupra arcurilor profiiurile arhivoltelor }
~i ogivelor pornesc dintr-un fel de haze in forma de mid blocuri prismatice, pe care le intilnim
Ja fel in cripta din Pannonhalma, in traveele apusene de la sf. ~tefan ~i in nava laterala de nord
de la biserica sf. Mihail din Viena, monumente care preced cu dtiva ani faza a treia de constructie
din Alba Iulia, databila, dacii admitem o intrerupere a lucrarilor in timpul vacantei scaunului
episcopal (1262-1272), in vremea arhiereului Petru III, adica intre anii 1272 ~i 1277.
Plastica arhitectonica a pietrarilor de la Alba Iulia din aceasta faza demonstreaza permanenta
caracterelor eclectice ale acestui ~antier romanic tirziu care, pe de o parte pastreaza tipul arhaic
al capitelurilor cu figuri ~i vrejuri, pe de alta insa i~i primene~te formele, dnd e vorba de profilul
ogivelor. Acest fenomen se poate observa ~i in Austria, chiar pe o scad mai intinsa, dovada
de o oarecare afluenta de mina de lucru proaspata. Acolo insa noile conceptii incep sa inriu-
reascii ~i principiile structurale, in timp ce la Alba Iulia aceste inriuriri nu se resimt dedt in
amanuntele amintite. Planul ~i toate profilurile esentiale de Ia bazele stilpilor, ca ~i abacurile,
respecta modelul introdus de la inceput. Totu~i, pe baza capitelurilor ~i a profilurilor ogivelor,
putem constata cii in aceasta faza a progresat simtitor a~ezarea boltilor. Acestei perioade ii apartin:
boltile pe ogive din careu, din traveea de sud a transeptului (vezi fig. 35), prima travee a navel cen-

54 I
)
~·"l!IIP!""""'"'Jf""""~~W-"~""'.,.-;."'~~~~ .... ,.. ,.. .... 1J •••• ...,.~ ....... "l"Wl"""'~ '
l ' • .. . . •

trale (socotita de la est spre vest), traveele navei laterale interioare de notd, cu exceppa celei de linga
turn, primele trei travee ale navei laterale interne din sud (socotite iara~i de la est spre vest) ~i cele
doua travee ale navei laterale externe de sud. Probabil ca in aceasta epoca s-a zidit ~i turnul de
peste careu, ale carui urme se mai vad in podul bisericii.
ln acest stadiu se afla cat~drala in anul 1277, cind izbucne~te o rascoala taraneasca impo-
triva diferitilor impilatori feudali, laid ~i eclesiastici, provocata probabil ~i de incercarile episcopiei

Fig. 43. -Alba Iulia, catedrala r. cat., interiorul absidiolei de nord.

de a supune suprematiei sale prepozitura din Sibiu. Populatia saseasca, condusa de Gaan, fiul con-
) telui Alard din Ocmi Sibiului, ,atad Alba Iulia ~i da foe catedralei 1 • Rosemann presupune ca
atunci vor fi fast distruse absida principala ~i turnul de peste careu. ln ceea ce prive~te acest
turn, dat fiind ca. nu mal eXlsta, e greu sa ne pronuntam, dar e slgur ca. distrugertle vor ft atins
acoperi~ul ~i poate se va fi calcinat parte din peretii absidei principale, de~l nu in a~a masura incit
sa fi devenit imediat necesara rec~nstructia ei totala, deoarece altarul nou e gotic ~i depa~e~te, prin
formele sale, elementeie structive ale ultimelor parti din nava, executate in fazele IV-V, in cursu!
carora se respecta inca dispozitia romanica inipala.
ln orice caz, scurt timp dupa devastarea amintita se reia lucrul. Se fac, desigur, reparatii,
mai ales Ia lemnaria acoperi~urilor provizorii, ~i apoi se zidesc ultimii doi stilpi de pe latura de
sud a navei centrale. Capitelurile acestor stilpi (fig. 48) atesta o etapa noua, independenta de cen-
trele care au alimentat pina acum ~antierul din Alba Iulia. Simburele capitelurilor e infa~urat cu
frunze lobate, riisfrinte in afara, tratate in plastid plina, aproape in rondo-basso, adid in stilul
goticei evaluate. Prezenta acestui pietrar a fast insa de scurta durata ~i nu sint de parere d i
s-ar putea atribui executia vreunei bolp, pentru di toate profilurile ogivelor din traveele ramase

1 ZrMMERM ANN-WERNER, Urkmtdenbuch, I, nr. 185, 186 ~i 187; Dommenle, C, veac XIII, vol. II, nr. 208, 209 ~i 214.

) 55
pina acum neboltite sint unitare ~i apaqin abia fazei urmatoare. Cu privire la datarea acestei scurte
paranteze gotice e greu sa ne pronuntam mai precis, dar putem sa 0 incadram indiscutabil intre
anii 1278 ~i 1287.
Din 1 noiembrie 1287 se pastreaza contractu! incheiat intre capitlul · catedralei din Alba
Iulia ~i me~terul pietrar Johannes, fiul lui Tyno din cetatea Sancti a Deo dati (Saint~Die) 1. El
trebuia sa termine zidurile ramase inca
neispravite din col~ul de sud-vest ~i sli
I' inceapa cladirea turnului respectiv. Tot
acestui me~ter ~i ajutoarelor sale i se dato-
resc bol~ile ultimelor douli travee apusene
ale navei centrale, precum ~i bolple ultimei
travee a navei laterale dinspre nord ~i ale
ultimelor trei travee ale navei laterale
dinspre sud, dupa cum rezulta din profi-
lurile ogivelor. Me~terului Joan i se mai
poate atribui portalur de vest (fig. 49), )
pentru motivul ca elementele formale se
aseamana perfect cu consolele boltilor apu-
sene ale navei laterale de ·sud ~i pentru di
ambrazura treptata, cu colonete angajate
Fig. 44. -Alba Julia, catedrala r. cat., stilp · spre ' (acum dispatute), cu' toate ca formele sint
nava laterala de nord. in esenta deja gotice, mai pastreaza inca
suficiente elemente de traditie romanidi,
indt o datare mai tirzie e greu de justificat.
In adevar, acest portal cu friza de capiteluri
gotice, acoperite cu frunzi~ fin, e un bun
termen de compara~ie cu portalul de sud,
~i .confruntarea ambelor portaluri ne dez-
valuie in mod izbitor evolutia formelor
decorative realizata in intervalul ce s-a scurs
de la inceperea lucrarilor, in spirit inca
romanic, pina la incheierea lor, sub influenta
goticei. ~i aci torurile sint decorate cu o
dantela de vrejuri cu tulpine lungi ~i frun- )
zulite de · dar

Fig. 45. -Alba Julia, catedrala r. cat., stilp spre Cu aceste lucrari~ catedrala era ter-
nava laterala de riord. minata ~i turnurile de vest c:rau, in orice
caz, ridicate pina la corni~a principala
(fig. 50). Partea superioara a turnului dinspre
nord-vest a: fast distrusa in anul 1603, cind, din cauza unui incendiu, pulberea pastrata ad a
explodat ~i 1-a aruncat in aer, iar etajele superioare ale turnului dinspre sud-vest vom vedea
ca sint opera secolului al XV -lea.
In sfiqit din 31 mai 1291 se pastreaza contractu! prin care capitlul angajeaza pe me~terii
lemnari Syfrid din Cricau, Iacob din Alba Julia, Herbord din Girbova ~i Henc din Cilnic sa refaca

1 ZtMMER~IAli!N-WERNER, Urkmtdenbt~ch, I, nr. 221; Dommenle, C, veac Xlli, vol. II, nr. 329.

56 )
toate acoperi~urile existente ~i sa inveleasca corpurile noii cHi.diri 1• Totodata se prevede ~.i repa-
ra~ia turnului central din fata corului care, probabil, pastra inca urmele distrugerilor din 1277.
Zidurile de baza ale acestui turn nu ne permit insa sa mai recunoa~tem cind s-a stricat din nou,
dar dintr-un document rezulta di inca in 1545 se planuia reconstruirea lui.
Am aratat m~i sus ca aceasta catedrala din Alba Julia n -a avut succesori, dar monumentul
in sine e un exemplu de se'ama al romanicului tirziu
din Europa rasariteana, marcin.d . totodata apogeul
ac~stu!a in Trailsilvania. .Impo rtanta· catedralei nu se
·a
reduce in sa la · acest roL Faima ei fast 'desigur mare
in cuprinsul ·intregli provincii ~i; dad( arhitectura ei
nu ·a fost imi'tata, amanuntele for~ale ''au fost, in
schimb; ici-colo copiate, iar . st'abilirea ~ cronologiei
acestor forme decorative la Alba Il;Jlia ne u~ureaza
datarea citorva monumente minore din Transilvania,
pe baza analogiilor decorative.
) Spre deo'sebire de catedrala din Alba Julia, basi- Fig. 46. -Alba Julia, capitel din depo-
li~iie din grupul A~i~-Sebe~. exercita . o indurire mai zitul catedralei r. cat.
profunda asupra bisericilor sase~ti .din .zona de colo- .
nizare din sud-estul Transilvaniei. Prin urzeala fe rmata
de d~feritele tipu.r i de basilici cunosc~te trece, in~re
1260 ~i 1290, ca un · fir de beteala; · intro~ucerea tri-
bunii de vest, traversind t oata zona de Ia 'Sebe~ Ia
., Drau~e~i · ~i mai spre est, . pina in Tara _·Birsei.
Din g rupul basilicilor cu cor, absida ~i eventual
cu absidiole in dreptul navelor laterale, apar~in acestei .
faze bisericile ev. din Cristian, Avrig, Sacadate ~i
Hosman.
Din vechea biserica din Cristian 2 nu se ma1
Fig. 47. - Alba Julia, capite! din depo-
pastreaza dedt primele doua etaje ale clopotni~ei cu . zitul catedralei r. cat.
caracteristica tribuna de Ia etaj ~i ferestrele semicir-
culare, astupate ulterior, precum ~i citeva travee ·ale navei laterale de nord, boltite in cruci.
Cel mai de seama m :::mum!!nt din aceasta categorie e bisedca ev. din A vrig 3 , de~i nu
mai pastreaza din- 'vechea clapire decit clopotnita de vest cu portalul mutilat ~i urmele tribu-
) nei, nava centrala ~i corul, vechea basilica fiind ata-ffi.t:-r-e-biser-'ii.ca?at...•*sa:tll~a-
.------
ar sapatun executate acum citeva decenii au degajat funda~iile absidei centrale ~i ale navelor
laterale, iar din peretii navei centrale se desprind inca, atit spre interior cit ~i spre exterior, vechii
stilpi cu arcadele lor semicircula,re. Numai cu privire la existen~a absidiolel6r din dreptul navelor
laterale imi exprim oarecare indoiala, deoarece fundatiile navelor laterale din partea rasariteana
par a fi disparut, iar corul are o u~a romanica spre sud ~i e evident eli. accesul la aceasta intra.re
ar fi fost stingherit (nu insa ~i impiedicat !) prin prezenta unei absidiole. D ar oricum, Avrigul
e situat intre zona grupului basilicilor cu absidiole ~i a celui fiira absidiole, a~a incit dezlegarea
acestei probleme nu are dedt o semnifica~ie locala. Jmportanta bisericii sta in faptul ca pastreaza
numeroase elemente de plastid arhitectonica, intre care men~ionam profilul de baza din fa~ada
de vest, care imbraca ~i ambrazura po rtalului (fig. 51), un profil ionic cu scotia intre doua toruri
in interpretarea romanica mai arhaica, adica cu torul inferior inca destul de inalt, apoi corni~a
1 Z I ~IM E Rli ANN -\'Q ~; nNt:R, Urkundenbuch, I, nr. 247; 3 RoTH, Baukmut, p. 24; idem, P!aslik, p. 5-6 ; idem,
Dommmle, C, veac XIII, vol. II, nr. 407. &itriige, p. 119; HA LA vATs, Alczina, p. 378-380; H oR-
2 HALAvhs, Kere.rztilly sz., p. 193 ~i urm.; HonwATn , WAT H, Emporenbau, p. 70; Kunst in Sieb., p. 21; GEREVI CII,
Kircbenbllrgm, p. 82- 86; idem, Empqmtball, p. 69-70. Ronuittkor, p. 101, 184-186.

) 57
)
uniforma de deasupra capitelurilor de la acela~i portal (dubuc, scotia ~i tor), identica cu corni~a
portalului de sud de la Alba Iulia ~i, in sfiqit, profilul de la capitelurile stilpilor dintre nave I
compus dintr-un ciubuc deasupra u nui talon inversat. Portalul are doua retrageri cu colonete,
prezentind aceea~i articulatie ca ~i portalul de sud din Alba Iulia, iar capitelurile se inrudesc cu
cele de la fatada de vest din Cisnadioara,
fara sa fim totu~i indreptatiti sa le atri-
buim neaparat aceluia~i atelier.
Parterul ~i primele doua etaje ale clo-
potnitei sint zidite din piatra, dar etajul al
treilea e din caramida ~i la baza lui, in pod,
se vede inca 0 friza din caramizi dispuse
in zig-zag, a~ezate pe mid console formate
din cite o caramida verticala. Pare a fi
vorba de o transpunere a motivului frizei
de arcuri romanice, cum o gasim ~i la unele
ferestre geminate, uncle arcul e transformat )
in triunghi. ln mod obi~nuit, friza subli-
niaza partea inferioara a comi~ei, astfel
incit etajul actual de caramida ~i mai ales
etajul al patrulea, care e iara~i din piatra,
par adaose ulterioare. Etajul al doilea e
inzestrat ~i cu metereze simple. ln interior,
clopotnita poarta la parter o bolta in crud,
iar cele doua etaje formeaza tribuna, primul
cu tavan, al doilea iara~i cu o bolta in crud.
Fig. 48. -Alba Iulia, catedrala r. cat., stilp spre ln aceasta tribuna se ajunge prin doua scari
· nava laterala de sud.
amenajate in grosimea peretilor de nord ~i
sud. Boltile navei ~i ale altarului dateaza
din epoca barocului tirziu, dar in cor se mai pastreaza cele patru pidoare ale boltii in crud
din faza initiala. Astfel, vechea basilica din A vrig trebuie datata in functie de profiluri, portal
§i tribuna catre sfiqitul deceniului al §aptelea din veacul al XIII-lea.
~i biserica din Sacadate 1 a pierdut navele laterale in 1790, dnd a fost transformata intr-o
sala baroca. ln consecinta, nici urmele absidiolelor laterale nu se mai vad. Se mai pastreaza
insa clopotnita cu tribuna de la' etaj ~i se mai disting stilpii dreptunghiulari care desparteau )
------n
u:Tldinimrr~ cele trei nave. Un termen mai preds-pentru-datarea-aeestei-bi-serciei-fle-efer!-per-taltH-- ----....--
de vest (fig. 52). El nu se deosebe~te de eel din Avrig ca profiluri, dar dezvaluie o etapa noua,
prin contopirea capitelurilor de la colonete ~i pila~tri intr-o friza, motiv peri~ care ar trebui
datat, impreuna cu biserica, ceva tnai in urma, adica pe la 1270.
Biserica din Hosman 2 mai pastreaza portalul, tribuna ~i nava principala cu stilpi patrati, vizi-
bili in peretii reconstruq:iei din 1794, care au transformat ~i aceasta basilica intr-o sala baroca. Profi-
lurile arhitectonice pastrate in fatada de vest a clopotnitei, principia! identice cu cele din Avrig,
dovedesc insa limpede etapa mai tirzie pe care o reprezinta biserica din H osman; profilul ionic
de la baza zidului e deja deformat, torurile sint turtite ~i din scotie n-a mai ramas dedt o
scobitura, iar la partea inferioara se adauga un plan inclinat in forma de pupitru. Acelea~i
elemente formeaza ~i soclul portalului (fig. 53), dar ad planurile verticale dintre diferitele ele-

1 RoTn, BaukunJI, p. 23; idem, P!aJiik, p. 6; -HALA- 2 RoTn, BaukunJI, p. 22; idem, Beilriige, p. 118-119;
vATs, Alczina, p. 377- 378; HonwATn, Landnahnu, A!&zina, p. 375-377; G E REVIC n, Romdnkor,
HA LAV ATs,
p. 175; GEREVICn, Romdnkor, p. 184--185. p. 185.

58 )
)
mente sint inca ceva mai apropiate, mai arhaice, §i scotia e nealterata. 1n raport cu portalu-
rile precedente, ambrazura celui din Hosman e mai bogat articulata, pentru ca intre pila§trii
treptati se intercaleaza trei perechi de colonete. Astragala §i abacul leaga, la fel ca la Sacadate,
toate membrele ambrazurii. Caracteristice sint §i capitelurile executate in relief plat, cu fondul

Fig. 49. -f...lba Tulia, catedrala r. cat., portalul de vest. :

adinc scobit §i cu urme de la policromia initiala, albastru §i caranuzm. Pe ambele laturi ale
fiedirui capitel angajat e cite o fiinta cu corp de pasare, aripi §i coada de balaur incercuind
trupul §i terminindu-se in semipalmete. Corpurile de pe cele doua fete ale capitelului se intilnesc
uneori la colt intr-un cap comun, de om, de liliac sau de pasare, amintind indeaproape, ca
motive §i stilizare, balaurii de pe friza de deasupra capitelurilor de la « portalul uria§ » al cate-
dralei din Viena. D easupra portalului din Hosman, la primul etaj al turnului, se afla o fereastra
deschisa in patrulob cu muchiile te§ite, de o forma raspindita intre timp de §antieru l cistercian
din Cirta. Acest etaj se deschidea odinioara spre nava centrala cu un arc semicircular §i forma
caracteristica tribuna, acoperita cu o bolta in crud, din care se mai pastreaza cele patru pidoare

) 59
din colturi. Accesul la tribuna se face prin doua scari rezervate in grosimea zidului. La etajele
superioare se mai pastreaza ferestre strimte in forma de metereze, incheiate insa sus cu arc I
I

Fig. 50. - Alba Iulia, catedrala r. cat., fatada de vest.

semicircular. Din cauza particularitatilor mai evaluate (vezi ~i capitolul despre sculptura), portalul
~ibiserica trebuie datate in deceniul al optulea al veacului al XIII-lea.
Din grupul basilicilor cu cor, absida ~i absidiole mai fac parte bisericile ev. din ~ura
Mare ~i din ~ura Mica, doua basilid tirzii, fara tribuna in vest.

60 )
Bisedca ev. din $ura Mare 1 mai pastreaza clopotnita, nava prindpala cu stiipi drepturi-
ghiulari ~i parte din navele laterale cu bolti in cruci. Dar in dreptul clopotnitei, aceste nave
hterale au fast sacrifi.cate in interesul orga-
nizarii sistemului de aparare din epoca
gotica tirzie. Au supravietuit insa absidio-
lele, in timp ce din cor ~i absida central:i
nu se mai vad dccit fundameptele. Pentru
datarea tirzie, in ultima treime a secolului
a! XIII-lea, pledeaza ;a rcuf. de triumf (dad
e eel original), fi.inddi e de forma· gotica.
Clasarea bisericii din ~ura Mica 2 rn
acasta categoric ~i ordine cronologidi e o
simpla solutie de necesitate, in lipsa alteia
mai bune. Din vechea basilica ·r omanicii
nu mai exista decit fragmente: perettle
navei laterale de sud ~i parti din peretii
navei laterale de nord ~i din fatada de vest,
) impreuna cu citeva ferestre romanice, pre-
cum ~i stilpii patrati dintre nave. Restul
e opera prefacerilor gotice tirzii.
Din grupul basilicilor cu ni~e in
capatul navelor laterale, in locul absidio-
lelor, dar cu cor ~i absida ccntrala, se pas-
treaza din faza mai tirzie doua biserici.
Una e biserica ev. din H almeag 3 , mai
indeaproape inrudita cu biserica din Sebe~,
prin faptul ca are ~i ea doua turnuri ~i 0
tribuna in vest, deschisa spre nava centrala
cu arc semicircular. Epocii romanice ii
mai apartin ~i ni ~ele din capatul navelor
laterale, apoi portalul de vest ~i firida din
cor, restul provenind probabil de la o
refacere din epoca gotidi. D espre portal,
T. Gerevich sustin~ cii ar deriva din Fig. 51. -Avrig, biserica ev., detaliu de Ia portalul
) ~antierul din Strigoniu, ceea ce,• in Tran- de vest.
-t------'---'Sim.n.ia,-e.c~a4eaz~e-Gefi-viit''e--m:ai'i-----------------------------
apropiata, adidi d e la catedrala r. cat. din
Alba Iulia. Firida, in schimb, e decorata cu v rejuri lombarde (fig. 54) p~se in legatura cu
~antierul din Pees. Pe baza acestor clemente romanice, combinate cu aparitia tribunei, biserica
din H almeag trebuie datata curind dupa anul 1260.
A doua e biserica ev. din Toarcla 4 , · prevazuta cu o clopotnita cu tribuna. La aceasta tribunll,
a~ezata peste boltile in crud de Ia parter, urea o scara dubla in grosimea zidului. Navele, des-
partite p rin stilpi dreptunghiulari ~i arcade, sint tavanite, iar corul poarta o balta in cruci. Pretios,
pentru datare, e portalul de vest, usciorii formind ~ase retrageri prevazute doar cu cite o singura

1 M OJ. u >n, Verteidigrmgskird;cn, p. 265; R OT II, Bau- 3 1-IoRWATJJ, Emporcnbau, p . 70 ; idem, L andnabmc,
ktmsl, p. 103- 104; HALAV i.Ts, Szelindek, p. 15- 18. p. 176; Romi nkor, p. 101 ~i 165.
GmtEVJCH,
2 HALAVATs, Vizakna, p. 203- 205; Honwnn, 4
HALAV,\Ts, Nagpink, p. 136- 139; H ORWAT H,
Landt:abme, p. 176. Empormbou, p. 69; idem, L onduabJIIe, p. 176 ; G EREVJC 11,
Romdnkor, p. 184-185.

61
)
coloneta de fiecare parte. Aceasta articulate mai bogata, dar mai marunta ~i de o plastid mai
pu~in pronun~ata,precum ~i friza de capiteluri cu cro~ete, care une'~te deopotriva pila~trii ~i
coloneta intercalata, pledeaza pentru o datare a bisericii dtre 1280, adica curind dupa biserica
din Hosman. I
1n aceea~i regiune ~i cu prelungire spre rasarit, in zona in care predomina tipul basilicii cu
cor ~i absida centrala, dar fiira absidiole sau ni~e, se mai construiesc inca in aceste ultime decenii
ale secolului al XIII -lea o serie de basilici, dintre care
majoritatea adopta tribuna. Cea mai veche basilica din
acest grup pare a fi biserica ev. din Cincu 1 (fig. 55).
<;:Iopoi:ni~ ma,siva din capatul de vest al navei centrale
are 0 tribuna a~ezata peste bolta in cruci 'din parter ~i
e acoperita tot cu o astfel de bolta. 0 scara dubl~, .
amenajata in grosimea stilpilor, duce la tribuna. Navele
sint despar~ite prin stilpi patra~ cu arhivolte semicircu-
~ la!e. Nava laterala de nord poarta inca vechil~ bolti in
cruci, dar tavanul original al navei centrale a fost inlo-
cuit in secolu~ al XVI-lea cu o bolta pseudogotid ~i
tot cu aceasta ocazie a fost modificat . ~i _ altarul,
pastrindu-se numai partea apuseana a corului. Urmele
vechilor ferestre romanice se vad in pod, bolta pseudo-
gotica. fiind, mai joasa dedt tavanul original, ~i tot
acolo se recunoa~te inca o friza de arcuri care incingea
odinioara clopotnita pe toate laturile. Tribunele actuale
de peste navele laterale' sint un adaos din 1693. Toate
aceste modificari complica interpretarea traveelor din
capetele de est ale navelor laterale, ambele fiind ie~ite
Fig. 52. - Sacadate, biserica ev., de- putin in afara. V. Roth vedea aci un transept, dar
taliu de la portalul de vest. W. Horwath a constatat d aceste travee serveau ca baza
pentru cite un turn in Hancurile corului §i a ~i gilsit in
pod urmele zidurilor ciuntite. Aceasta dispozitie ne
aminte~te de basilica din Capleni ~i demonstreaza di, aHtturi de turnurile cu tribuna in vest, ~i
modelul cu turn uri in Hancurile corului a patruns - de~i numai in cazuri sporadice - pina in coltul
de sud-est al Transilvaniei. 0 indicatie pentru datarea bisericii curind dupa 1260 ne ofera ~i o
I
strana de piatra, amenajata in cor, in grosimea peretelui. Strana e incadrata de o arhivolta semi- .
circulara frumos profilata, sprijinita lateral pe cite o coloneta. Capitelul din stinga prezinta o ).
1
iltretharri:h;p ropie de capite-luri-le din €-isnaaieM-a,iar--eel--Gi-a-at:-eapta-He€0t=at---GU-f-r-nn-ze:-----~l-,­
- - - - --.srrl
mari, rasucite in afara. Bazele acestor colonete sint prevazute cu un tor energic marcat,
apartinind, prin comparatie cu bazele colonetelor din absidiola de nord ~ Alba Iulia, unei
faze ceva mai recente. i
Biserica ev. din Drau~eni 2 a fost supusa unei serii de amputari ~i modifidri. Totu§i, avem
elemente suficiente pentru reconstituirea aspectului initial. Peretele de vest al clopotnitei din nava
centrala formeaza un rezalit puternic · ~i cuprinde jos portalul, iar la etaj o tribuna. Parterul
clopotnitei poarta o bolta in crud, dar tribuna are deja o bolta pe ogive, sprijinita in colturi
pe colonete angajate. 0 alta inovatie e scara spiralid ce duce la tribuna, rezervata in peretele de
vest al navei lat~rale de sud. Navele laterale au fost desfiintate, dar se mai pot recunoa~te stilpii

1 RoTH, Baukrmsl, p. 18-20; HALAVATS, Nagyrink, p. 24; Burzenland, IV-I, p. 167; HoRWATH, Kircbwbur-
p. 143-148; HoRWATH, Kirchenburgen, p. 38-42; idem. gen, p. 48-50; Kmut in Sieb., p. 19, 85-86; Sz!lNYI, Tem-
Empcrenbau, p. 69-70; Ktmrl in Sieb., p. 16. plomok, p. 201; HEKLER, Kunrtgerch., p. 22; GEREVICH,
2 ORBAN, Szlke!yfold, I, p. 170-171; RoTH, Baukmut, R.omdnkor, p. 101; 0PREscu, Bis. eel. Ardeal, p. 64---65.

62
)
)
dreptunghiulari care le despaqeau, iar in coltul de sud-vest se vad urmele ogivelor de la navele
laterale. Nava centrala, in schimb, purtase la inceput un tavan, inlocui.t prin 1494 cu actuflla bolta
de caramida. E probabil ca tot atunci, construindu-se o galerie de aparare deasupra corulu.i patrat
~i a absidei semicirculare, sa fi fost imbracat exteriorul absidei cu o zidarie dreptunghiulara.
Contraforturile din laturile absidei, neobi~nuite in perioada romanica ~i fara rost structiv in acest
punct, dovedesc la rindul lor interven~ia epocH gotice tirzii. Pentru datarea biseridi dispunem ~i
de unele elemente decorativ~. 1n peretii
superiori ai navei (fig. 56) se vad inca
urmele ferestrelor romanice geminate, ale
caror colonete zvelte, taiate in gresie
(unele colonete sint azi refacute din lemil),
poarta capiteluri cu cro~ete. Asemenea
capiteluri s-au gasit ~i in ruinele navelor
l
laterale. Ele pot deriva fie din ~antierul
Il din Alba Iulia, fie din ~antierul cister~ian
I mai apropiat, de la Cir~a. Portalul (fig. 57)

I) e semicircular, iar ambrazura e articulata


marunt prin numeroase retrageri cu pila~tri,
. intre care se intercaleaza colonete adinc
angajate. Capitelurile cu cro~ete cam tocite
I formeaza un briu continuu, dar bazele
colonetelor ~i abacul marcheaza inca linia
treptata a retragerilor. Acelea~i profiluri
:. se repeta la arhivoltele care incadreaza
luneta. Aceste forme marunte ~i ~terse
apaqin romanicului ajuns vecinul formelor
gotice, ~i arcul trilobat care taie luneta e
~i el o expresie a ultimei faze romanice.
Luneta e acoperita cu un relief plat,
compus dintr-o impletitura de vrejuri cu
pasari afrontate, oglindind stlngaci motivul
de pe unele capiteluri din catedrala r. cat.
din Alba Iulia, dintre anii 1272 ~i 1277.
Putem deci conclude ca biserica din Drau-
) ~eni va fi fost cladita in jurul a,riului 1280.
La rascrucea dintre romanic
se gase~te biserica ev. din Harman 1, esential
conceputa inca in spirit romanic, cople~it
insa in multe privin~e de elemeqte gotice.
Clopotnita,inglobata in vestulnavei centrale,
e urmata spre rasarit de corpul basilica!,
corul patrat ~i absida sernicirculara in partea Fig. 53. -Hosman, biserica ev., detaliu ·de la
portalul de vest.
inferioara ~i poligonala (refacutii in epoca
gotica) 1n partea superioarii, altarul fiind
flancat spre nord .de o sacristie (lnciiperea de sud e un adaos recent). N avele sint despartite
pr.in stilpi dreptunghiulari, cele douii perechi de arcade dinspre est impreunii cu arcul de triumf

1 SZAn 6, EpltihiiiMszet, p. 328-329; Burzmland, IV-1,


p. 72-73; ~TEFANESc u, L'Art, p. 20, uncle localitatea e
p. 146- 149, 164-165 ~i 175-176; Kunst in Sieb., numita «Hermann»; GEREVI c u, Romdnkor, p. 104.

63
)
flind semicirculare. Romanic-tirzii sint ~i capitelurile care sustin acel arc de triumf, iar balta in cruci
din cor face parte ~i ea din aceea~i categoric stilistid. Dar de pe acum ttebuie sa notam d'i abacul
capitelurilor amintite prezinta un profil campus din astragala ~i caveta, asemanator cu formele I
intilnite in ~antierele goticei cisterciene dependente de Cirta. lnteriorul navelor a suferit, atit
ca dispczi~ie cit ~i · ca elevatie,. transformari des pre care vom mai vorbi. Totu~i. e sig ur ca 1:~

I

:·.'......)'
.....~
....

. "' .
I

~.. ·..- .. ·.~"{

1.~­
.;

Fig. 54. - H almeag, hiserica ey., detaliu de Ia firida din· cor.


inceput nava centrala a fost tavanita, dupa cum o dovedesc zidurile din pod. Aci s-au gasit ~i
urmele unor ferestre rotunde cu patrulobi inscri~i, alt element care denota o influenta a ~antierului
cistercian, poate prin intermediul bisericii din Prejmer. Portalul de sud e treflat, asemanindu-se
cu eel din Drau~eni. Clopotnita prezinta apoi exclusiv detalii gotice. Arcurile pe care za~~ au un
traseu frint, Ia etaj se afla o tribuna Ia care urea doua scari spiralice, iar ferestrele de la etajele
supenoare, de~i sint strimte ca ni~te metereze (evident ca erau menite sa serveasca
ca atare in timp de razboi), se termina sus ascutit: Pe temeiul acestor elemente se poate )
avansa ipoteza d Zlrltrea blSCrlCll Se Va fi lnceput pnn r280, 10 capatul de est, ln faza Stl S lCa
a bisericii din Drau~eni. Probabil insa ca lucrarile vor fi progresat incet, _c ad un document
din 1290 aminte~te di Ia acea data se Iuera inca Ia clopotnita. Taraganarea aceasta explica
receptionarea treptata a formelo.r' goticei cisterciene pe masura ce cladirea progresa de la est
spre vest.
Pe baza p ozitiei geografice mai amintesc aci $i biserica ev. din Ungra 1, de~i nu s-a mai
pastrat din vechea basilica dedt nava centrala, cu urmele vechilor ferestre geminate. Treptarea
portalului cu opt retrageri, dintre care trei toruri in jurul lunetei corespundeau, in ambrazura,
probabilla trei perechi de colonete angajate, acum disparute, ~i profilul abacului pledeaza pentru
o datare a acestui pars pro toto in deceniul 1270-1280. Notez insa d V. Roth mai pomenqte

1 Onn.\11, Szike(;1old, I, p. 199; RoTu, Bauktm>l, p. 73; idem, L andnabnte, p. 176; GEREVJCII, Romdnkor,
p. 24; Burzenlnnd, IV -1, p. 100 ; Honw AT II, Empormbau, p. 101.

64
)
~i ni~te protome de lei din bazalt de la acest portal, ceea ce constituie o trasatura arhaidi., dar
nu inexplicabila in mediul transilvanean.
Biserica ev. din Rodbav 1 a fost ~i ea o basilica cu stilpi dreptunghiulari, inainte de a pierde
navele laterale in epoca fortifidirii. 1n capatul de vest al navei centrale se afla clopotnita cu tri-
buna boltita exceptional cilindric, pe axa transversala. 1n peretii superiori ai navei se mai
vad, de~i astupate, vechile ferestre
geminate cu capiteluri CtJb1ce, pe
care le intilnim in Transilvania ~i
Ia alte cladiri romanice din ultima
treime a secolului al X III-lea. Altarul
vechi a fost inlocuit cu un altar
gotic, dar W. Horwath a descoperit
in pod urmele unui traseu de. .zid,
din care ar rezulta di ini~ial biserica ,;
ar fi avut numai o absida semicirculara
in fata navei centrale, fad intermedl.ul
) unui cor. Dadi aceasta observatie e 0 10 ,
exacta, atunci biserica din Rodbav
·e inrudita cu cele din Ad~ ~i H erina, Fig. 55. - Cincu, biserica ev., plan.
de care s-ar deosebi doar prin faptul
d are un singur turn in vest, dupa
modelul predominant in zona colonizarii sasesti. 1rt lipsa altor informatii ~i amanunte, · putem
.: deocamdata data aceasta biserica, pe baza analogiilor general,e, in deceniul de dupa 1260 2 •
Urmeaza sa parcurgem un ultim grup de basilici, cele lipsite complet de abside, drept altar
servind exclusiv corul patrat. Monumentele mai vechi~ dinainte de raspindirea tribunei din clopot-
nita, Ie-am analizat mai inainte. Tribuna apare· aci mai intii in vecinatatea Sebe~ului, la biseridle
ev. din Dobirca, Miercurea ~i Ia ruina din Girbova.
Biserica ev.. din Dobirca 3 pastreaza din epoca romapica numai fatada de vest ~i fragmente
de la peretii corului. Curios e faptul eli de data aceasta clopotnita cu tribuna nu e inglobata
navei centrale, d formeaza un corp adosat fatadei. 1n Miercurea 4 a supravietuit la fel numai
clopotnita cu tribuna. Astfel, pentru datarea partilor romanice ale acestor doua biserici nu dis-
punem dedt de termenul post quem « dupa 1260», data aproximativa a bisericii din Sebe~. 1n
schimb, ruina din Girbova 5 e mai sugestiva (fig. 58). Clopotnita e aci inglobata capatului de
vest al navei centrale ~i poarta o tribuna subimpar~ita in trei travee minuscule (fig. 59), boltite
) in crud cu arhivolte semidrculare. E demn de remarcat eli clopotnita insa~i, zvelta ~i firava,
se rididi uamai deas upra travaeei de mijloe (fig.6i)). Aceste1 d1v1zmru 11 corespund, sub tnbuna,
doi stilpi ~i trei bolti in crud, formind un fel de nartex delimitat fata de naya centrala. Urmele
unei seliri care sa dud la tribuna nu s-au gasit, ceea ce inseamna eli accesul .se facea cu ajutorul
unei seliri de lernn. Navele laterale mai poarta ~i ele urmele boltilor in crud, iar nava centrala,
separata de colaterali prin stilpi patrati, era tavanita. Corul e complet ruinat, dar se mai pastreaza
u~a treflata de la sacristie. Prezenta sacristiei ~i arhivolta treflata justifidi o datare a biseridi catre

~ HoRwATH, Kircbenburgen, p. 45--47; idem, Emporcn- 3 RoTH, Unterwald, p. 294; HoRWAT H, Emporenbau,
bau, p. 69; Kunst in Sieb., p. 17. p. 70-71.
2 Ipotetica reconstruire a corului ~i a absidei romanice, 4
RoT 11, Unt~nJJald, p. 296; Hon w AT u, Emporenbau,
propusii de W. H oRWATH (loc. tit.), conform ciireia p. 70-71.
6
absida alipita direct navei s-ar atribui unci refaceri MOLLER, Baukrmsl, p. 184--185; RoTH, Baukrmst,
provizorii dinainte de secolul al XV-Iea, nu se inte- p. 14--15; idem, Unterwald, p. 295; HAL .~ vATs, Uti jtgJ•.,
rnciaza pc nici un fapt ~ i pc deasupra este ~i ana- p. 215- 216; Sun6, Spitomiil'hzet, p. 329; Kuru/ in
cronicii. Sieb. , p. 16; H on WATII, Empormba11, p. 70-71 ; GEREVJcn,
Romtinkor, p. 31; OvnEsc u, Dis. cet. A rdeal, p. 24-25.

5 - e. 267 65
)
anul 1280. Pere~ii navei mai ingaduie sa recunoa§tem dteva ferestre. romanice simple, iar Ia turn
se mai vede o fereastrii geminata cu capitel cubic.
Un alt grup de basilici de acest tip se compune din bisericile ev. din Merghindeal, Dealul
Frumos §i Bruiu.
0 clopotni~a cu tribuna poseda insa numai biserica din Merghindeal 1• Tribuna e acoperita

Fig. 56. - Driiu§eni, biserica ev., vedere din vechea nava centrala.

cu o bolta in cruci §i acela§i sistem de bolp il purtasera de Ia inceput ~i navele laterale, in timp
ce nava centrala e neboltita. Caracteristica e forma de « T » a stilpilor, prevazuti, adica, cu un
pilastru spre navele laterale, pentru a sustine arhivoltele dintre travee. Am vazut di stilpii bisericilor
sase§ti din zona de sud a colonizarii sint lipsiti de articulatii, intilnite pina acum numai Ia bisericile

1 HoR WATII, Kirthmb11rgm, p. 81-83; idem, Emporenba11, p. 69.

66
)
din Aci~, Capleni ~i la catedrala din Alba Iulia. ln orice caz, oricit d~ simpla ar. fi aceasta articu-
late, in imprejuriirile date ea trebuie considerata ca un .indiciu di biserica apaq.ine faze.i finale
a roman.icului, poate de pe la 1280. Fi.ind ulterior fort.ificata, b.iser.ica a sufer.it d.ifer.ite transfor-
mari. Navele laterale din dreptul clopotnitei au fast amputate, portalul ~i arcadele laterale
ale clopotnitei au fost astupate, iar deasupra corului s-a zidit un turn de aparare.

Fig. 57. - Drau~en.i, biserica ev., portalul de vest.

B.iserica din D ealul Frumos 1 a suferit numeroase transformar.i pe la inceputul seco-


lului al X VI-lea. Din vechea basilica romanica au supravietuit: dispozitia navelor cu stilpi.i

1 R OT H, Baukmul, p. 46, 94-95; HoRWA1"1l, Kirchenburgm p. 5-7

67
)
' '

dreptunghiulari ~i p eretii corului. Arcadele dintre stilpi ~i boltile sint opera refacerilor, la fel ca ~i
turnul de peste cor ~i clopotnita zidita in capatul de vestal navei centrale. Dar e important denotat

'
Fig. 58. - Girbova, ruina bisericii.

-------- ---
----·-- ----

------ --·
__ ____·_ --·

Fig. 59. - Girbova, ruina Fig. 60. - G1rbova, ruina bisericii, reconsti-
bisericii, planul tribunei. tuirea fatadei.

ca zidurile laterale ale acestei clopotnite inglobeaza cite doua arcade ale vechii basilici ~i aci se
pot recunoa~te inca arhivoltele semicirculare romanice. Deocamdata insa lipse~te orice reper pentru
o datare mai amanun~ta.

68
)
Din basilica veche din Bruiu 1 , al direi hram fusese sf. Nicolae, se mai pastreaza clopotni!a,
corpul basilica} ~i peretii laterali ai corului. Scilpii dintre nave sint dreptunghiulari, iar arhivoltele
semicirculare. Urme ale boltilor vechi nu se gasesc in nave. 1n cor se mai vede restul unei
poqi cu arc semicircular. 1n schimb, arcul de triumf ~i arhivolta de pe latura de est a clopotnitei
sint in arc frint. Dad aceste arhivolte apaqin cladirii initiale, ele deterrnina datarea basilicii in
ultimii ani ai secolului al XIII-lea. 1nlaturarea navelor laterale din dreptul clopotnitei, turnul
de peste cor (demolat in 184.9), absida semicirculara, tribunele de deasupra navclor laterale ~i
boltile actuale ale navei centrale se datoresc parte epocii gotice tirzii, dnd biserica a fost fortifi-
cata, parte restaurarilor moderne.
Cu aceasta biserica am epuizat clas_area acelor basilici romanice din Transilvania a caror
stare de conservare permite inca sa ne pronuntam asupra lor, de~i trebuie sa recunosc ca ~i cu
privire la monumentele clasate, informatiile de care am dispus nu sint in toate cazurile complete.
E chiar neindoielnic di cercetari atente vor aduce numeroase completari ~i rectificari. Comparind
rezultatele cercetarilor publicate pina ac1;1m cu cele expuse mai sus, cititorul va fi adeseori sur-
prins de datarile relativ tirzii propuse in cursul analizei de mai sus. Dar inlantuirea monumentelor
pe care cred ca am putut-o desprinde, precum ~i caracterele generale ale acestui complex al arhi-
) tecturii romanice transilvanene, par a justifica asemenea datari prudente.
}.. Ramine acum sa mentlonam, mai mult cu titlu de inventar, o serie de basilici, fie aproape
i:omplet disparute, fie atit de mutilate incit pare imposibil a le clasa, eel putin pina la noi
1- cercetari. Uneori e chiar indoielnic dad bisericile respective pot fi clasate in categoria basilicilor.
Fadnd deci rezervele cuvenite, vom in~ira mai. jos ._aceste monumente impreuna cu o scurta
I· caracterizare.
Biserica ev. din Archita 2 e o basilica ale direi nave laterale au fost inlaturate cu ocazia
fortificarii.
Biserica ev. din Felmer 3 mai pastreaza o absida sernicirculara.
I Biserica ev. din Laslea 4 a fost atit de ttansformata, indt nici nu se mai suprapune celei
vechi, biserica actuala (zidita in secolul al X IX-lea) fiind orientata spre nord. Se mai pastreaza
I totu~i vechea clopotnita din fatada de vest ~i zidurile de legatura cu vechea basilica. Din urmele
de pe aceste zid uri ~ide pe peretele rasaritean al clopotni~ei,'W. Horwath deduce ca tustrele navele
ar fi purtat bol!i cilindrice. Bolti cilindrice in navele laterale sint insa rare (Cisnadioara), iar in
nava centrala complet neobi~nuite in epoca romanica, nu numai in Transilvania, dar ~i in regiu-
nile invecinate. Nici in Germania de sud-est nu cred di se gasesc numeroase analogii, iar legaturi
cu ~colile de arhitectura din Poitou, Auvergne sau Proventa, uncle asemenea bolti sint tipice,
par greu de intrevazut. Poate o cercetare noua a urmelor arhitectonice din Laslea sa lamureasca
J mai bine aceasta problema.
ln-biseriea-e:v:-.-dic~asehiz~,-o-cladirc gotidi,:V-.-R.o~R-a-aesooperit--un c-apitel-folosit in:- - - - - - -
zidarie, asemanator cu cele de la portalurile din Cisnadioara ~i Cisnadie, considerindu-1 ca marturie
pentru existenta unei biserici romanice. .
Biserica ev. din ~eica-Mare· 6 a pierdut ~i ea navele laterale, suferind, cu ocazia transfor-
marii intr-o biserica-cetate, ~i alte modificari radicale.
ln Or. Stalin 7 , sub pavimentul Bisericii Negre, s-au descoperit fundamentele unei biserici
mai vechi, probabil o basilica, dar elementele recuperate imi par inca insuficiente pentru a per-
mite o apreciere, iar incercarea de a reconstitui planul ~i sectlunea e o ipoteza incontrolabila.

1 1-lALAV ATS, Nagpink, p. 148-151; HonwATII, 8 RoTu, Baukunsl, p. 103.


Kiuhmburgm, p. 56-58. 7
Ibide111, p. 54; MonRES, Bis. Neagra, p. 529;
2 Burzmland, IV- 1, p . 100.
Kunst in Sieb., p. 102. Vezi apoi rapoartele de sapaturi
3 RoT u, Baukmtsl, p. 24. din MBSM, III, 1938, p. 93-101; TREIBER, Stadtpfarr·
4 HonWAT n, Kirchenburgm, p. 36-38. kirche, p. 204-205.
5 Ro-rn, Bcitriige, p. 117.

69
Biserica ev. din Feldioara, situata in mijlocul comunei, in afara de cetatea cavalerilor teutoni,
nu poate sa fi fost, tocmai din acest motiv, vechiul palat al ordinului, dupa cum s-a sus~inut
uneori 1, ci a fost de la inceput o biserica parohiala 2 • E vorba de o basilica zidita din piatra /
/
bruta cu stilpi greoi, dreptunghiulari, prevazuti cu colonete, din epoca transformarilor gotice.
!n apus e o clopotnita cu tribuna, astupata ulterior. Din bolta tribunei au ramas urmele de racer-
dare in zid. !n peretii superiori ai navei centrale se pot recunoa~te ferestre geminate, incadrate
de colonete, asemandtoare, 'prin particularitatile lor, cu colonetele ferestrelor din Rodbav. Capite-
lurile prezinta diferite variante ale capitelului cubic, semanind in parte ~i cu cele din Cisnadioara,
din care ar deriva. Urmele unui alt rind de ferestre romanice s-au gasit in acela~i perete, ceva
mai sus. Dupa W. H orwath 3, aceste ultime ferestre ar fi cele mai vechi, iar dupa H. Rosemann 4,
ele ar fi cele mai recente. Fara sa intram in amanuntele acestei discu~ii, credem ca deocamdata,
pe baza prezentei unei tribune in clopotni~a ~i a unor ferestre asemanatoare cu cele din Rodbav,
putem conclude d biserica, sau eel putin elementele citate, trebuie sa apartina ultimelor decenii
ale secolului al XIII-lea. ,;
!nainte de a ne ocupa de tipurile obi~nuite ale bisericilor-sala din Transilvania, e cazul
sa ne oprim asupra bisericii ref. din Uilacul-$imleului 5, care constituie un caz aparte ~i ceva
mai complex. Biserica (fig. 61 a ~i b) se compune dintr-o clopotnita in vest, o nava ~i un altar
(modern) spre est. Clopotni\a patrata e prevazuta, in mod excep~ional, pe latura de sud cu up
portal romanic profilat. Partea superioara a clopotnitei e octogonala §i se aseamana cu o serie
de exemple din Ungaria de vest, databile curind dupa mijlocul secolului al XIII-lea. Etajele
superioare sint marcate pe fiecare latura cu cite lln panou semicircular in retragere, in care se
deschide cite o fereastrii, la ultimul etaj simpla, sern'icirculara, Ia etajul penultim geminata, impar-
tita prin colonete. Trecerea de la prisma patrata Ia cea octogonala o mijlocesc_semipiramide. Nava
bisericii e tavanita, insa pere~ii laterali din nord §i sud sint inzestrati in interior cu pila~tri masivi,
!ega~ prin arhivolte, iar deasupra lor ~i deasupra peretilor, care se subtiaza Ia nivelul arcurilor,
se afla cite o tribuna, imitind tribunele laterale obi~nuite la unele basilici. Tribunele sint boltite
cilindric §i deschise spre nava prin arcade semicirculare, iar in capatul de est ele sint prevazute
cu cite o mica ni§a rezervata in grosimea peretelui. Ase.menea tribune sint un lucru exceptional
in Transilvania, pentru d pseudotribuna de la biserica ev. din Herina nu constituie decit o analo-
gie pat\iala. Basilicile cu tribune laterale au o zona de dspindire maxima in Europa de vest, in
Germania de nord-vest §i in Italia de nord, iar ramificatii ale tipului patrund pina in Cehoslovacia
(Praga) §i Austria (Klosterneuburg) 6 , dar pentru biserica-sala cu tribune laterale nu cunosc dedt
exemplul bisericii din Alfeld 7 (Palatinat), o cHidire, se pare, nestudiata §i datata vag pe la 1200.
Biserici-sala cu tribuna in vest se intilnesc de obicei la bisericile manastirilor de maici, uneori
insa ~i la biserici parohiale ridicate de stapinul feudal local. !n cazul de la Uilacul- imleului
-+-------'~"rri1ounele laterale, mzestrate cu a6sRho e, p e eaza 10 avoarea 1potezei ca biserica fusese intemeiata
pentru o manastire de maid ~i aceasta presupunere e in concordanta cu traditia localli. !n ceea
ce prive~te datarea acestei biserici, cred ca profilurile ambrazurii de Ia portal ~i analogiile clopotni-
tei cu monumentele din Ungada justifidi incadrarea in sfertul al treilea a! secolului al XIII-lea.
Biserica-sala in sine constituie o problema aparte, atit din punct de vedere al genezei, cit
~i al raspindirii geografice. Pentru a limpezi aceasta problema trebuie mai intii eliminata ideea
ca biserica-sala ar fi doar rezultatul unei reduceri a basilicii, o simplificare a unui tip arhitectonic
4
1 Cf. concluziile lui MoRRES, Burzenland, IV-1, Kmul in Sicb., p. 98.
p . 166 ~i urm. ORBAN, Szikelyfold, VI, p. 431 ~i urm. 5 BuNYITAv, Szildgym., p. 12-14; P ETnr, Szilagyv.,
confunda fortificatia comunei cu cetatea teutonilor. I, p. 595-598; PASTEINER, Ba"dmkmiiler, p. 48; SZAo6,
Cf. ~i 0PREscu, BiJ. ttl. A rdeal, p. 66- 67. Epitomlivl!zet, p. 327-328; D EBRECZENI, Templomok,
2 RoTH, Baukun11, p. 88-89; Burzmland, IV-1, p. 4; HoR w AT 11, Empormbatl, p. 74.
6
p. 119- 123 ; KtmJI ill Sieb., p. 16-17; H oRWAT H, Cf. RAvE, Empormbau ; autorul insa nu se ocupii
Emporenbau, p. 73. decit de basilici.
1
s HoRWATH, Emporenbau, p. 73. DEmo, Handb., III, sub voce.

70
complex. Basilica prezinta un sistem inchegat, a dirui ongwe se afl~ in ambianta arhitecturii
de piatra mediteraneana din epoca elenistica, in timp ce biserica-sala deriva din premise mai
primordiale. Premisa ei e casa de lemn, casa compusa dintr-o singura incapere, cu peretii claditi
din birne a~ezate orizontal, unele peste altele, imbinate la capete, lungimea de birna determinind
lungimea peretelui ~i planul patrat sau dreptunghiular. Premisa aceasta se intilne~te la cHidirile

)
Fig. 61 a. - Uilacul ~imleului, biserica ref., planul bisericii la
nivelul tribunelor.

Fig. 61 b. - Uilacul ~imleului, biserica ref., planul parterului.

tuturor popoarelor cu o viata social-economica inca nedezvoltata, care au trait sau traiesc intr-un
mediu geografic bogat in paduri. lntr-un astfel de mediu materialul de constructie eel mai accesibil
~i eel mai sanatos e birna, un produs totodata inevitabil al defri~arii. Ca atare, casa de birne,
compusa dintr-o sing ura incapere, e o forma de locuinta pre- ~i protoistorica, comuna mai ales
popoarelor din nord -estul ~i din centrul Europei. Acest tip de casa determina fire~te ~i caracterul
cladirilor eclesiastice, eel putin pina in momentul dnd expansiunea culturii mediteraneene favori-
zeaza raspindirea formelor arhitectonice de piatra sau surogatul acestora, arhitectura de caramida.
La noi, aceasta patrundere e promovata pe de o parte de raspindirea culturii feudale ortodoxe,
pe de alta de expansiunea feudalismului catolic, iar rezultatele acestor interferente, multiple ~i

71
.I
I
!
II variate, ne vor preocupa dnd vom analiza diferitele etape ale ev9lutiei tipului bisericii-sala in
cursul secolelor XIII -XV.
I Biserica-sala de piatra apare, pc de o parte, ca mic oratoriu sau capela funerara inca in prima
faza a arhitecturii biserice~ti mediteraneene, alaturi de basilica ~i in rol minor, dar pe de alta I
parte, ea se intHne~te frecvent in diferite regiuni ca biserica parohiaHi propriu-zisa, in momentul
primului contact dintre arhitectura de piatra ~i arhitectura de lemn, fiind un produs firesc al
acestei interferente §i consdtuind o categoric de cladiri modeste, adeseori rustice, purtind pecetea
unei crude lipse de experienta in minuirea materialului de piatra. Astfel, intilnim biserica-sala
inca din secolul al IV-lea in Dalmatia §i Do}?rogea, apoi, in secolele IX -XI, acest tip formeaza
un cordon intins din Catalonia prin Franta de sud, Lombardia, Jugoslavia, Bulgaria ~i pina in
Kersones. !ncepind din veacul al X I-lea, biserica-sala de piatra se raspinde~te in diferitele regiuni
ale arhitecturii romanice, predominind Ia tara, iar in secolul al XIII-lea ea apare §i in Transil-
vania, in Tara Romineasdi §i, ceva mai tirziu, in Moldova. Puig y Cadafalch \ care a aprofundat
problema bisericii-sala, nu se sfie§te .;sa compare bisericutele tirzii moldovene~ti cu cele prero-
manice din Catalonia, cu toate ca nu se poate vorbi despre nici un fel de relatii, nici directe,
nici mijlocite. E vorba doar de fenomene paralele, determinate de un proces istoric care se petrece
aci mai curind, dincolo mai tirziu. Dar pretutindeni biserica-sala de piatra nu e decit o transpunere
a bisericii de lemn ba§tina~e din regiunea respectiva, in materialul de piatra, fire~te adeseori nu
fara combinatii (de pilda, in Germani a centrala §i de nord-est cazuri frecvente de clopotnita §i
altar de piatra cu nava de lemn, in Transilvania nava ~i altar de piatra cu clopotnita de lemn)
sau modifidiri care marcheaza aceasta simbioza. Bisericile integrale de lerrui, care au premers
acestei faze, au disparut pretutindeni de mult, dar, inai ales la noi, coexisten~a arhitecturii ba~ti­
na§e de lemn cu arhitectura de piatra, impamintenita aci pe scara mai ampla abia in secolul
al XIII -lea, dainuie§te pina in zilele noastre, oferind repetate prilejuri de interferente reciproce
in diferite faze ale evolu~iei 2 •
In cele ce urmeaza vom incerca sa grupam bisericile-sala pastrate pe baza principiilor plani-
metrice, elevatia fiind de obicei identidi., respectiv atit de simpla, indt nu ofera nici un criteriu
specific. Trebuie sa recunosc, insa, ca in domeniul bis~ricilor-sala grupurile nu se delimiteaza
atit de sugestiv pe harta, cum a fost cazul cu basilicile romanice, fie din cauza ca intervin mai
des solutii luate ad-hoc de me§teri localnici improvizati, fie din cauza ca in cursu! migrat!ilor
de colonizare se copiaza ~i se colporteaza prototipuri pe care inca nu sintem in masura sa le
localizam. D e altfel, simplicitatea acestor construqii, compuse in principiu numai din n ava ~i
altar, ~i lipsa frecventa a oricarui decor plastic, nu ofera nici un termen de datare mai precis.
Exceptiile de la aceasta regula sint sporadice ~i vom vedea ca ele par a indica coexistenta diver-
selor grupuri pina in ultimele faze ale romanicului. In ce prive§te clopotnita, ea nu face parte ca
-----'::-
- - - - - - ---p-1-e mellrcmtitutiv clinbiserica-sala. E probaD:il ca pnmele b1sen c1-saHi de p1atra n-au fost inzes- "-
trate cu clopotnita sau ca ace.asta era tratata ca un corp aparte; o construqie U§Oara de lemn,
o zvonita, cum o intilnim §i mai tirziu, mai ales in Transilvania de nord. Lipsa clopotnitei sau
separarea ei constituie, in cadrur arhitecturii romanice, o particularitate care trebuie inca explicata,
pentru di arhitectura catolidi romanica din Europa centrala adoptase inca de la inceput clop otnita
ca un element component al ansamblului arhitectonic. Analogiile cu arhitectura romanica inde-
partata din Italia, Franta de sud sau Spania, in care clopotnita face corp aparte, nu pot fi citate
in legatura cu Transilvania, fiindca Iipsesc alte clemente comune §i nu se cunosc nici etape
intermediare. Mai fireasca pare prezenta unei influente ortodoxe concretizata probabil mai curind
in arhitectura ba§tina§ilor, in tipul bisericii de Iemn fara clopotnita sau cu o simpla zvonita,
a§ezata in apropierea bisericii. E semnificativ ca ceva mai tirziu, in epoca din care ni se pastreaza

1 PUIG y CADAFA Lc u, Art ro1n. ; idem, Moldat·ie. tecturii de lemn in evolutia arhitecturii noastre exprima
2 0 opinie d iferita asupra rolului care !i revine arhi- lONESCU, ht, arb., p. 24 ~j urm.

72
)
)
biserici de piatra din Muntenia ~i Moldova, situatia e ~i acolo analoga, ~i e neindoielnic di ne
gasim in fata unei uzante a Bisericii ortodoxe. ln schimb, in cazurife dnd clopotnita e legata
de · nava, dispozitia e atit de variata, indt face impresia unei improvizari. Cum insa in
majoritatea cazurilor clopotnita e intovara~ita ~i de o midi tribuna in vest, pare limpede ca
bisericile-sala cu clopotnita sint ca tip mai recente dedt
cele fara, ~i d introducerea clopotnitei ~i a tribunei de vest
trebuie explicata printr-o cont~minare cu basmcile de tipul
Ad~- Herina -Sebe~.
0 prima varianta a bisericii-sala o constltUle tipul
compus din nava ~i cor aproximativ p~trat, . raspindit pe
de o parte mai ales in regiunea Some~ului Mic, in apro-
pierea confluentei cu Some~ul Mare, iar pe de alta in
imprejurimile Sebe~ului ~i in yalea Streiului. Dintre toate
variantele bisericii-saHi pe care le VO!Jl cunoa~te, aceasta
este cea care poate fi pusa, din punct de" ve:dere planimetric,
Fig. 62. - ~ieu Odorhei, biserica
in relatie mai strinsa cu vechile biserici de lemn. Din cate- ref., plan.
) goria acestor cladiri putem aminti bisericile ref. din Cuzdri-
oara 1 , Dirja 2, Nire~ 3 Nima 4, eventual cea din Fize~ul
G herlei 5 ~i, in sfiqit, biserica ref. din ~ieu Odorhei 6 (fig. 62). Aceasta din urma mai pastreaza,
sub corni~a de sud a altarului, o friza de arcuri romanice tirzii, iar in interior o ni~a incadrata de
· , o torsada. Un vechi portal pe latura de

...

'
"flord (fig. 63) e flancat de doi pila~tri ~i
cite o coloneta angajata, inzestrata cu
capitelud cu cro~ete. Un profit prismatic,
deja gotic, apare la intradosul arhivoltei,
I
-· iar pe extrados se vad butoni de tipul celor
pe care ii vom intilni ~i la portalul bisericii
[,
I
din Sinta-Marie-Orlea. Din cauza profilu-
I rilor', biserica din ~ieu-Odorhei pare a fi
I, una din cele mai recente din aceasta serie,
I
databila abia in ultimul sfert al secolului al
XIII-lea. La sud deMure~, aceasta categorie
e reprezentata prin bisericile din Girbova
de Jos, Reciu ~i Rusciori. Posta biserica
I. ) r. cat. din Girbova de J os 7 e azi o ruina,
Fzg. 63. - 1eu Odorhe1, detalm de la portal'.u.,.. ,., l --rldar-se-mai-poate-reeunoa~te-c-3:-nava fusesie-- - - - - -
de nord. · tavanita, iar corul purtase o bolta in crud.
La ferestre se vad urme1e unor transformari
gotice tirzii, atribuite · ~pocii lui l oan de
Hunedoara. Bisericile ev. din Reciu s ~i Rusciori 9 au fost completate ulterior prin cite o
clopotnita, la Reciu a~ezata in fatada de vest, in 1491, la Rusciori deasupra corului, in cursu!
lucrarilor de fortificatie din anii 1507-1508. ln afara acestor regiuni se mai semnaleaza un
astfel de cor romanic ~i la biserica r . cat. din Ditrau 10 .

1 ENTZ, Szolnok-D., p. 194. 6 DBnREC7.Ei'il, Templomok, p. 4-5 ; EN T z, Szolnok-D.,


2 lbidu11. p. 194 ~ i 197.
3 Ibidem. 7 MaLLEn, Epit. m;l., p. 122-123.
4 Ibidem. 8
MilLLER, Baukmul, p. 186; RoTH, Bauk«IIII, p. 24;
6 Ibidem, p. 194-203 ~i 214. Dupa BALOG H I, idem, Untmvald, p. 308-310; Hon WAT u , L alldllahme, p. 173.
Falemplomok, p. 180, biserica s-ar d3tora in !ntregime rc- 9 H onwATH, LaJU/11ahme, p. 173- 174.
10
constructiei din 1675. SEBESTYt: N, Sziklerl., p. 198 ~i urm .

73
)
Cele mai importante monumente din aceasta categoric sint insa biseridle din Sinta-Marie-
Orlea ~i din Strei, prevazute ambele inca de la inceput cu cite o clopotnita.
Biserica ref. din Sinta-Marie-Orlea 1 (fig. 64) e zidita din piatra bruta, iar la colturi din
piatra de talie. Clopotnita, a~ezata in fatada de vest, are la etajul al doilea cite o fereastra geminata

Fig. 64. - Sinta-Marie-Orlea, biserica ref.

~i la etajul principal cite o fereastra tripartita. Colonetele care despart deschiderile au fusuri cilin-
drice, haze patrate ~i capiteluri cu ornamente in relief plat. Arhivoltele ferestrelor formeaza cite
o retragere in planul vertical al peretilor. Etajele superioare sint separate prin cite un ciubuc de
piatra cu profil dreptunghiular, iar sus sint incoronate cu o friza de diramida dispusa in zig-zag.
'

1 V,\TX~IA NU , Hunedoara, p. 6- 11, 105, 116- 117, 120 (cu bibliografia mai veche); HoRWATH, Emporenbau, I
p. 70; GER EY ICII, Romtlnkor, p. 101. \:
~
~
74 t
li )
~
)
Acoperi~ul clopotnitei e restaurat, dar odinioara tr~buie sa fi semanat cu eel de Ia biserica art.
din Strei: patru frontoane triunghiulare, incalecate de o piramida de piatra. Acest tip de acoperi~
e specific renan, dar a fast transmi s Transilvaniei prin intermediul Ungariei, prin monumente
ca biserica din Egregy (dupa mijlocul secolului al XIII-lea). Clopotnita bisericii din Sinta-Marie-

I
~

I
I
!•

Fig. 65. - Sinta-Marie-Orlea, biserica ref., portalul de vest.

Orlea se distinge ~i printr-un portal executat mai ingrijit (fig. 65). 1n peretii evazati, douii perechi
de colonete angajate alterneaza cu muchiile pila~trilor. Colonetele zac pe haze atice. D easupra
u ~ii, luneta e incadrata de o arhivolta profilatii, in timp ce arhitrava zace pe console arcuite.
Arhivolta ~i pila~trii din Rancurile exterioare sint decorati cu butoni in forma de stelute. Aceste
clemente decorative se regasesc in mediul vastului ~antier sud-est german din Moravia, Austria
~i Ungaria, din care am vazut cii provin ~i me~terii care au lucrat la Alba Iulia. D ar amanuntele
decorative de la portalul din Sinta-Marie-Orlea nu apartin acestui ~antier mai apropiat, ci unui

75
pietrar care a cunoscut portalul de la corulbisericii benedictine din Ttebic, pentru di analogiile
sint izbitoare. Articularea mai bogata a ambrazurii din Sinta-Marie-Orlea marcheaza insa un
stadiu ulterior fa~a de portalul din Trebic. Nava bisericii e acoperita cu tavan. ln partea apuseana
se afla o tribuna de lemn a~ezata pe stilpi de zid octogonali, cu capiteluri cubice. Stilpii dovedesc

Fig. 66. - '


Sinta-Marie-Orlea, biserica ref., interior spre altar.

ca tribuna a fost prevazuta de la inceput. Modelul pentru asemenea tribuna separata de corpul :,
I
clopotni~ei poate sa provina de la ~ ctitorie manastireasdi sau de la 0 biseridi parohiala de tip est-
o-erman; in asemenea cazuri biserica arohiala e de obicei ctitoria unui senior feudal si tribuna
era rezervata familiei ctitorului. Altarul (fig. 66) e acoperit cu o ogiva sprijinita pe colonete anga-
jate, cu baze simple ~i capiteluri decorate plastic, ale diror forme sint insa azi ascunse in parte
sub un strat de tencuiala. Se poate totu~i recunoa~te asemanarea strinsa ~ntre capitelul din coltul
de sud-est (fig. 67) cu o piesa simihl.ra de la un stilp din faza a treia de construqie de pe latura
de sud a catedralei din Alba Julia. Ferestrele sint simple, semicirculare, ~i la fel de modesta e ~i
porti~a laterala din peretele de miazazi. Pavimentul e din lespezi de piatra. ln concluzie, trebuie
sa subliniem execu~ia ingrijita a acestei biserici ~i n ecesitatea de a o atribui unui ctitor local mai
de seama. ln perioada de care ne ocupam, comuna pare a fi fost locuita de tarani liberi, pentru
d abia in 1447 1 ea ajunge proprietatea familiei Cinde (mai tirziu Kendeffy), o familie care s-a
remarcat prin ctitorii, acordind dona~ii pina ~i manastirilor din Moldova. Cinde~tii trebuie sa fi
indeplinit la inceput functia de· cneji ~i s-ar putea ca in aceasta calitate sa fi intemeiat biserica . din
'• , .
1 i"n 1359 Cinde~tii apar ca proprietari creditari ai (cf. LuKJNI C H, Docmnenta, I, nr.107). Pentru actul de impro-
comunelor Riu de Mori, Nuqoara ~ i Sebe~ u l Mic prietarire din 1447 vczi M oTOGN ,I, Fam. Cinde, p. 73-74.

76
Sinta-Marie-Orlea. Inscriptia slavona de Ia picturile din cor ~i detaliile iconograficc bizantine ale
picturilor murale din nava, de~i sint de data ceva mai recenta decit cladirea, coroboreaza aceasta
ipoteza. Cu privire Ia zidirea bisericii, tinind seama de amanuntele amintite ~i mai ales de prezenta
ogivelor, precum ~i de apropierea modelului pentru asemenea forme Ia Alba lulia, mi se pare di
o datare curind dupa 1272 ar fi mai corespunzatoare.
Biserica ort. din Strei 1 e, din toate punctele de
vedere, o replica in miniatura ~g. 68) ~i intr-o executic
mai pu~in ingrijita a bisericii din Sinta-Marie-Orlea.
Materialul e ~i aci piatra bruta, incadrata Ia colturi cu
piatra de talie. !ntre pietrele ecarisate . se glisesc ~i
citeva lespezi cu inscriptii romane, dovada ca au fost
puse Ia contributie ruinele a~ezarii din apropi'ere, de Ia
Calan. La clopotni~a (fig. 69) gasim acela~i ciubuc ~i
aceea~i friza de zig-zag, dar ferestrele sint mai red use:
la etajul prim ele au forma de metere~e, Ia al doilea
~i al patrulea sint ceva mai largi ~i inalte, ~i numai
) Ia etajul al treilea avem ferestre geminate, despar~ite
prin colonete simple. Pentru primitivismul executiei
·e caracteristica incheierea ferestrelor, sus, cu pietre
plate, formind cite un triunghi in loc de arc. Clopot-
nita din Strei e insa importanta, fiinddi e singura care p~­ Fig. 67. - Sinta-Marie·Orlea, biserica
streaza intact vechiul acoperi~ de piatra conic, strabatul:' ref., capite! din altar.
de patru frontoane triunghiulare u~or arcuite. !ncaperea
inferioara a clopotnitei e boltita cilindric pe axa principala ~i e 'pavata cu caramizi romane; aci
era vechea intrare in biserica, dar poarta actuala (fig. 70) e o refacere din epoca gotica ~i inserarea
ei ulterioara se poate recunoa~te ~i in tesatura. zidului din jur, facuta din cariimida ~i distonind
cu restul cladirii. Etajele superioare ale clopotnitei poarta tavane de lemn, iar inveli~ul ulcim
e conic, construit din pietre mid a~ezate in cere, schitind la baza un fel de pandantivi. Aceasta bolta
nu e altceva dedt intradosul acoperi~ului de piatra. Bolta 'cilindrica de lemn a navei e noua, dar
ea inlocuie~te tavanul original. Spre sud nava e luminata de doua ferestre romanice, strimte ~i
arcuite, iar in vest poarta o tribuna de leffin. ~i aceasta tribuna e o reconstruqie a celei initiale,
dici de aci se face accesul la etajele de sus ale clopotni~ei printr-o u~a din zidul despartitor.
A ltarul dreptunghiular e despartit de nava
printr-o arhivolta, sub care se gase~te azi
) iconostasul de zid, de data mai drzie. Altarul

nemijlocit din colturile pere~ilor.


secolul al XIX-lea e u~a de::· _sud ~i pridvora~ul
din fata ei.
Bisericile gemene din Sinta-Marie-Orlea ~i
Strei sint interesante ~i pentru motivul decora-
F ig. 68. - Strei, biserica ort., plan. tiv al zig-zagului, un ornament stravechi al teh-
nicii crestaturilor in lemn, reluat apoi ~i raspindit
prin arhitectura de caramida sau - cum e cazul
monumentelor ortodoxe din Transilvania - prin intercalarea unor astfel de briuri de caramida
in paramentul de piatrii.

1 VohX~I A N U, Hrmedoara, p. 2-6 §i passim; vezi aci §i bibliografia mai veche.

77
A lt grup de biserici-sala e acela al tipului compus din nava ~i abs~dii. Simbioza arhitecturii
de lemn (nava dreptunghiulara, aproape patrata) cu arhitectura de piatra (absida semicirculara)
e evidenta, dar deocamdata pare imposibil de a-i explica mai precis originea. Lipsa clopotni}ei
ar putea pleda pentru o provenienta bizantina, dar absida semicirculara in interior ca ~i in exterior

Fig. 69. - Strei, biserica ort.

e, in secolul al X III-lea, o insu~ire prevalenta a arhitecturii romanice. Citeva analogii, descoperite


recent in Cehoslovacia 1 , apoi biserkutele amintite din ceta}ile din Firtu~eni ~i Bra~ovia, la care
se adauga fundatiile capelei ie~ite la lumina de curind in sapaturile de la More~ti 2, nu ne ajuta
insa n ici la dezlegarea problemei provenien~ei, nici la aceea a datarii monumentelor transilvanene.

1 Doui capele din Stare Mcsto, datatc ipotctic in 2


SCIV, IV-1953, fa sc. 1-2, p. 293-295. Judecind
jumatatca a doua a secolului al IX-lca, ~ i o capela pc dupa plan §i observatiile £acute de autorii raportului de
Hrad~in, in Praga, datatli vag in secolul X- XI; cf. Arheo- siiplituri, nu inteleg pe ce se intemeiaza calificativul «gotic»,
logickl Rozhledy, 1-1949, fasc. 3, II-1950, fasc. 1-2 §i 3- 4. acordat acestei capele.

78
)
Acest tip are, in Transilvania, o dispindire ceva mai larga, dar. mai pu~in densa. Bisericu~a
r. cat. din Parhida 1 nu prezinta dedt elemente simple de tot, specific romanice, avind nava tava-
nita, iar altarul acoperit cu o semicalota de piatra. 0 dispozi~ie identica avusesera, d upa toate
probabilitatile, bisericile ref. din Taga 2 ~i din Damacu~eni 3, de~i infa~i~area lor actuaHi. e opera

•,
I' ... <!.·

.-:;

Fig. 70. - Strei, biserica ort., portalul de vest.

reconstruc~iilor
moderne. La Sintana de Mure~ 4, biserica ref. poseda o absida cu pavaj mai
jos dedt nava, dovada ca aceasta din urma a fost refacuta ulterior, ~i la fel se semnaleaza o
veche absida romanica la biserica ref. din Ciumbrud 5, in timp ce biserica ref. din Mica 6 a fost

1 B u NYJTAY, Piispiikscg, III, p. 283 §i urm. ' ~TEF.\~ Bsc n, L'art, p. 13.
2 ENTz, Szolnok-D., p. 194. 6 DEDR ECZENJ, T emplomok , p. 5.
3 6 KELF.m: N, Templomokr61, p. 435.
ibidem.

79
)
demolata in 1898. Yn comuna Pava 1 se aminte~te biserica ref. cu obse.rvatia cl e romanica ~i
di ar avea un altar semicircular.
Yn ambianta arhitecturii sase~ ti acest tip apare la Vised, ~aro~ ~i ~oala. Biserica ev. din
Viscri 2 pare a pastra inca vechiul altar romanic, de~i H orwath i~i exprima oarecare rezerve. Merita
insa atentie un capite! (fig. 71) a~ezat azi in altar. Capitelul se compune dintr-un con trunchiat,
scund ~j inversat, prevazut la col~uri cu cite un ciubuc cilindric ~i
- - - - - • 1142 _. __ - -- incercuit la baza de o astragali. Partea superioara a capitelului are
forma de abac, prevazut pe fiecare latura cu cite patru segmente de
cere. Acest capite! face parte din familia « capitelelor cu ciubuce »
(Pfeifenkapitell) ~i e singurul exemplar cunoscut pina acum din Transil-
vania. Filiatia capitelului cu ciubuce e indepartata: provenind poate din
Anglia, else raspinde~te, in cursu! secolului al XU-lea, in Germania ~i
ajunge apoi ~i in Austria 8, dar dispare curind. Pe b aza acestui capite!,
biserica din Viscri trebuie neaparat datata inca in prima jumatate a
secolului al XIII-lea.
Capela din ~aro~ 4 face parte din incinta de fortificare a bisericii
ev., indeplinind rolul unui bast'i on, dar planul ini~ial se poate deduce )
Fig. 71. - Viscri, bise- perfect din ceca ce ne-a ramas: zidul de sud ~i absida. Cu privire la
rica ev., capite!.
datarea acestei capele, Horwath exprimase uncle indoieli, din cauza
ca ea e zidita din caramida, lucru in adevar rar, dar nu fara precedent.
Yn categoria basilicilor am cunoscut o serie de exerpple din grupul Aci~-Herina, ceca ce
inseamna ca pe baza materialului de construqie, biserica din ~aro~ poate fi datata dupa 1260
~i inainte de sfiqitul secolului al XIII-lea, pentru d in prima jumatate a secolului urmator
se zide~te alaturi o basilica mai incapatoare, actuala biserica evanghelica. La fel ~i in ~oala
se pastreaza urmele unci capele 5, ~i anume parte din zidul de vest ~i din absida, cu o fereastra
romanidi, inglobate tot in incinta de fortificatie. Trebuie insa men~ionat di la ~oala diametrul
absidei e egal cu largimea navei. I

Citeva exemple de asemenea bisericute de piatra se pot cita ~i din mediul rominesc: cele
din Ostrovul Mare, din Nuqoara ~i eventual o ruina situata in valea Sibielului. La toate aceste
biserici absida se leaga de nava pe toata largimea, fara nici o retragere.
Men~iunea bisericii din O strovul Mare 6 e insa numai ipotetica. Veche e doar partea apuseana
a navei, cu peretele de vest ~i portiunile aferente ale pere~ilor de sud ~i nord. Partea rasariteana,
cu absida ~i balta de lemn, sint refaceri recente. U~a de vest e dreptunghiulara ~i incalecata de o
luneta semicirculara. Clopotnita, alipita in fata acestei u~i, e ulterioara, iar actuala intrare din sud
e modern a ca i ferestrele bisericii. Ruina din valea Sibielului, pe locul zis « la manastire » sau
« la chilie » 7 , pastreaza zidurile din .Piatra bruta cu un mic amestee de caramida. Grosimea or,
de 60 em, dovede~te d ~i aci inveli~ul trebuie sa fi fast de lemn. 1n schimb, la biserica din
Nuqoara 8 se semnaleaza o bolta ciljndrica ~i o semicalota de piatra, diviziunea· dintre nava ~i
altar fiind marcata printr-un arc de triumf deasupra iconostasului. Turla, care incaleca acoperi~ul,
e recenta. Pentru datarea acestor biserici romine~ti, nu dispunem de alt indiciu decit de faptul
ca tustrele sint cladiri romanice simple qe tot, lipsite in structura lor de orice element mai
tardiv, specific epocH de dupa invazia tatara, biserica din Nuqoara cu bolta de piatra fiind, in
orice caz, cea mai recenta din serie. Yn jurul ruinei din valea Sibielului, K. Horedt mai remarca
~ i alte urme arhitectonice, ale unei manastiri sau ale unui turn cu val de aparare.

1 OnnA N, Szekelyfiild, III, p. 147. 5 Ibidem, p. 74.


2 SicEn us, Kirchmburgm, plan§c; HouwA·r u, Kir cbm- 6
V.l.TA§I AN u,Hunedooro, p. 15- 18 ~i passim, cu
btll'gcu, p. 88-91; idem, Londnabme, p . 173. rczcrva rcctificirilor aduse in textul prezcnt.
3 1 !vfonumentul nc-a fost semnalat de prof. K . HonEDT.
Dr.1110 §i Br.zOLD, Baukmul , I, p. 685-686.
4 H onwAT II, Kirchenburgcn, p. 4. 8
~TEF,\KESC u, Valochie tl Trans., p. 210 ~i 270.

80
)
)
Din faza ultima a stilului romanic transilvanean dateaza apoi .biserica r. cat. din Ciceu-
Cristur, biserica ref. din Reti ~i biserica ref. din Suseni. Biserica din Ciceu-Cristur 1 fusese o
biserica-sala fara turn ~i cu un altar semicircular alungit (ca la basilica din Herina), tinind loc
I. ~i de cor. Din aceasta faza se pastreaza probabil numai parte din pere~ii navei ~i picioarele
de zid ale arcului de triumf. Forma altarului a fost reconstituita prin citeva sondaje,
nu prea concludente. 1n peretele actua-

lului altar gotic e apoi adincita o strana
cu coronament trefl.at din piatra, decorat pe
margine cu un tor. G . Entz presupune ca
acest coronament ar proveni de la un vechl
portal romanic. Acest arc trefl.at, oricare ar
fi provenienta lui, indrepta~e~te o datare a
bisericii initiale in ultimul sfert al secolului
al XIII-lea. ,:
Biserica din Reti 2 nu mai pastreaza
decit absida alungita, proptita ulterior cu
) trei contraforturi, ferestrele fiind transfor-
_mate in epoca bared, dnd s-a adaugat §i ·
nava. Biserica din Suseni 3 e azi o ruina
parasita, dar se mai poate constata ca aci,
alaturi de ferestre semicirculare, arcul de
triumf avusese o forma gotid, ceea ce do-
vede~te ca .b iserica trebuie datata pe la 1300.
...
Aci se seninaleaza ~i prezenta unei clopotni~e
a~ezate separat. ln sfir~it, mai trebuie amintit
ca actuala biserici r. cat. din Ghelin~a 4
mai pastreaza nava romanica, iar in inte-
riorul altarului poligonal s-au gasit fundatille
vechii abside semidrculare alungite.
Tipul de biserica-sala, campus din nava
~i absida semicirculara, se mai combina, in F ig. 72. - Bacainti, ruina de biserica.
ultima faza, cu o clopotni~a a~ezata in interio-
1 rul navei, in capatul de vest (dupa modelul
basilicilo~), prevazuta uneori ~i c;u tribuna. Trebuie notat ci pentru acest tip cu tribuna in vest intil-
1
. )
nim analogii ~i in Germania de sud (de pilda bisericile din Schonfeld in Palatinat ~i Urschalling
1 - - - --lin-Bavafla-de est 11), dar e Hmpede d p:remisde nec~sita u analiza ~i 1n relape ca bisericile-sallt
+--
!
din Ungaria. Monumentele acestui g rup se intilnesc mai ales pe cursu! mijlociu al Mure9ului, la
Ocna-Mure~ului, Rade~ti, Bac~inti ~i la Strei-Sin-Giorgiu.
Biserica ruina din Ocna-M~re~ului 6 are o clopotnita deasupra traveei de rnijloc ~ tribunei
~i, la etajul de sus, un rind de ferestre geminate cu capiteluri cubice, iar in fatada de vest un
ochi rotund. Spatiul de sub tribuna poarta inca vechea bolta cilindrici transversala ~i la fel 9i
traveele laterale ale tribunei, in timp ce traveea de mijloc e boltita in cruci. Caracteristica e ~i
intrebuintarea prevalenta a caramizii in zidarie. Nu cunoa~tem insa forma vechlului altar, dci

1 ENTZ, CsimJkererztur, p. 3-8; idem, Szolnok. -D., 4


SEnEsTYEN, Kozepkor, p. 6; idem, Szeklerl., p. 199;
p. 194. ENTz, Szikefy, p. 4.
2 OnoAN, Szlkelyfold, III, p. 167-168; SEnEsTvt:N, 5 DEmo, Handb. , III, sub voce.
Kozipkor, p. 6. 8 OnnAN, Szikefyfold, V, p . 104 ~i urm.; MM,
3 DEDRECZENI, Temp/omok, p. 6.
IV - 1915, Raport pe anul· 1912 .p. 252.

6 - c. 267 81
)
a fost inlocuit cu un cor go tic, poligonal. La biscrka ref. din Rade~ti 1, clopotnita de peste tribuna
are chlar ferestre tripartite, dar coridorul de lemn de deasupra turnului, precum ~i altarul actual
sint iarii~i opere ale modifidirilor ulterioare. Mai bine se putea recunoa~te planul initial ~i elevatia
turnului cu tribuna la ruina bisericii din Baciiin~i 2 (fig. 72), acum demolata. Aci clopotnita avusese
doua rinduri de ferestre semicirculare simple.
La biserica ortodoxa din Strei-Sin-Giorgiu s
(fig. 73) tribuna lipse~te ~i partea veche a bise-
ricii se compune din nava cu clopotnita a~ezata
in interior, pe latura de vest (fig. 74). 0 retragere
marcheaza locul vechiului altar, acum inlocuit
cu o . indipere dreptunghiularii din veacul al
Fig. 73. - Strei-Sin-Giorgiu, biserica ort., XIX-lea. Nava ~i retragerea amintita poartii bolti
plan.
cilindrice. Vazuta in acest complex, se confirma
,~ ~i presupunerea pe care am exprimat-o cu ocazia
4
publicarii precedente a acestei biserici privitor la inscriptia votiva din 1409, inscriptie care se
refera probabil la o restaurare ~i o completare a picturii.
)

! I

Fig. 74. - Strei-Sin-Giorgiu, biserica ort., vedere- dinspre sud. ·


I

ln ceea ce prive~te cronologia acestor biserici, trebuie sa tinem seama de faptul di ele s1nt
o combinatie a bisericii-sala cu clopotnita cu tribuna a basilicilor de tipul Herina-Sebe~, ceea ce
inseamna cii ele trebuie datate dupa 1260 ~i inainte de sfir~itul secolului al XIII-lea, dat fiind
d elementele gotice lipsesc inca cu desaviqire. ·

t lnformatia o datorez prof. L. DEDRECZENI. transversale; aceea~i eroare in lJt. art. R.P.R., I, p: 27.
~ DEBRECZENI, Templomo/e, p. S-6. ' VA.TX ~IAN u, Hunedoara, p. 129 · ~i urm. Cele spuse
3 IoRGA, Ctilorie de nemeji; VXTl~IAN u, Hu1redoara, in lucrarea prezentii anuleaza, pe baza unei noi verificiri
p. 27 ~i urm.; ~TEFXNESC u, Valacbie el TranJ., p. 248 ~i a incadrarii mai largi, flicutii posibilii d e perspectiva
~i urm., pomene~te, din croare, de existenta unei nave studiului prezent, expunerea din lucrarea citata.

82
)
Un al treilea grup il constituie bisericile-sala prevazute cu cor pa!Xat ~i absida sernicirculara,
uneori ~i cu clopotni¢, insa nu inglobata navei, ci alipita fatadei de vest. Merita o mentiune
faptul ca monumente din aceasta categoric nu se gasesc dedt in regiunea centrala de nord
~i sud-est, nu insa in partea de sud-vest a Transilvaniei. Din categaria acestor biserici mentionam

Fig. 75. - Sincraiul-de-Mure~, biserica ref. demalata, dupa


o acuarela, Muzeul Institutului de istorie Cluj.

·'
mai intii bisericile din Chinar §i Oaia. Biserica ref. din Chinar 1, de~i modernizata, mai pastreaza,
in fata absidei, corul inzestrat pe latura de sud cu o strana adincita in perete, iar pe latura de
nord o ni~a pentru rechizitele de cult, incoronate ambel6 cu cite un arc semicircular. La bise-
rica ref. din Oaia 2 , refacuta in secolul al XV -lea, se pastreaza carul §i absida, dar au fast
inlaturate bolta corului §i arcul de triumf semicircular.
Alaturi de aceste biserici mai arhaice, se intilnesc apai exemple cu unele caractere mixtc
~i cu elemente razlete gotice. Astfel, biserica ev. din H omorod 3 a suferit prefaceri radicale,
mutindu-se altarul pe latura de sud, dar W. Horwath a Himurit problema vechiului nucleu.
) Turnul de peste coi apartine §~ el epocii ulterioare, cind biserica a fast fortificata. Prezenta tri-
bunei in clopotnita de vest pledeaza pentru datarea constructlei initiale prin anul 1270, tinindu -se

1 -"0no.I.N, Szlkelyfiild, IV, p. 190. Han WATH, Kirchenburgen, p. 42--45; idem, Emporenbau,
2
~Ibidem,p. 38-39; MM, TI, Col. 494. p. 69; idem, Landnahme, p. 173.
3 · MOLtEn, Verteidigtmgikirchen, p. 214; Ono.I.N, 4
Ono.I.N, Szikefyfiild, IV, p. 183-186; Sus6, Epi-
Szikel_yfiild, I, p. 190; RoTH, Baukunsl, p. 24 ~i 106; t iimiMszet, p. 351.

83
)
incheiate ~ u~ triunghiular. Rozasa cisterciana ~i ferestrele geminate pledeaza pentru datarea vechii
biserici aproximativ in deceniul 1270-1280. Biserica unitariana din Criiciunell, din care se mai
pastreaza nava, corul ~i absida, poseda un portal de vest, ferestre ~i arc de triumf semicirculare,
dar se semnaleaza ~i un portal lateral in arc fr.int, care, dad nu e un adaos, ne obliga sa datam
hiserica pe Ia 1300. Cam in aceea~i epod trebuie sa fi fost cladita ~i biserica r. cat. din Singior-
.I
g iul-de-Mure~ 2 , deoarece aci portalul principal, fereastra de sud a corului ~i arcul de triumf

i .

Fig. 76. - Cricau, biserica ref., portalul de vest.

se prezinta toate cu arc frint, scund, iar in exteriorul corului ~i al absidei, friza romanid de
arcaturi de su'b corni~e are ~i ea' arcuri ascu~ite. Biserica ev. din Rodbav 3 a suferit transformati
in c~rsul fortifidirii din secolul al XV-lea ~i hr wma incendiului din 1740, dar, dadt dopumita
cu bolta pe ogive ~i contraforturile din dreptul corului fac parte din cladirea initiaHi, cum
presupune W. Horwath, biserica nu poate data dedt tot de pe la 1300. Mai amintim, in sfir~it,
biserica ev. din Dumitrita 4 ~i apoi dteva biserici romanice despre care insa ~tirile incomplete
nu ne ingaduie sa le clasam in acest grup dedt cu semn de intrebare : biserica r. cat. din Valea
Cri~ului 6, pastrind inca absida romanica semicirculara, biserica ref. din Hir~au 6 cu absida, arc
de triumf ~i ferestre semicirculare, biserica ref. din Nicole~ti 7 cu absida ~i arc de triumf semi-
circular (eventual insa opera unei refaceri) ~i biserica unitariana din Maiad 8 , cu absida, ferestre
strimte, evazate, semicirculare, ~i cu o u~a romanid ce dadea in sacristie (sacristia a fost inla-
turata, iar u ~a astupata).

1 ORBAN, Szikelyfold, I, p. 183. 5 ~TEFANEscu, L'art, p. 65 ~i urm.


2 Ibide111, IV, p. 105. 6 ORBAN, Szekelyfold, IV, p. 211.
3 7 Ibide1ll, p. 51.
Burzenla11d, IV- 1, p. 415.
8
' RoTH, BallktmJI, p. 25. !bide"', p. 61.

84
..
Acest tip al bisericii-saHi, prevazut cu cor ~i absida, se gase~te ~i el in Germania, anume
in Saxonia, uncle e foarte frecvent, dar ca ~i in cazurile precedente, 'premisele locale transilva-
nene par atit de evidente, incit nu exista nici o necesitate de a r ecurge la ipoteza unei influente.
Unele fluctuatii in aplicarea detaliilor, pe care le-arn putut constata, favorizeaza ~i ele presu-
punerea ca ne gasim pe terenul unor experimentari locale, transilvanene.
Ramine, in sfir~it, sa ne ocupam de citeva biserici al diror altar initial a fast complet
transformat ~i pe care nu le tm.i putem clasa dupa criteriile de care ne-am condus. Ceea ce ne-a
ramas din aceste monumente e totu~i suficient ca sa ne dam seama ca ele fac parte din cate-
goria bisericilor cu clopotnita din grupul al doilea sau al treilea. Dintre aceste monumente, cea
mai veche pare a fi biserica ev. din Jiber~ 1 . In fata navei, in vest, se afla o clop~tnita, modi-
ficata prin inglobarea ei intr-un turn de aparare, adaugat pe la inceputul secolului al XVI-lea,
probabil o data cu sacristia de linga cor. Nava pare a fi purtat la inceput o balta cilindrica pe
dublouri, dupa cum mai mart).lrise~te acum o consola, tavanul actual fiind mult mai recent.
Arcul de triumf posed a doua c~piteluri, pretioase pentru datarea cladirii: unul e cubic, altul e
decorat cu elemente antice, de tipul ac~lora pe care le-arn intilnit la catedrala din Alba Julia, in
prima faza de construqie, ceea ce inseamnii ca biserica trebuie sa dateze de pe la mijlocul secolu-
) lui al XIIJ-lea. In 1859 biserica a fast supusa unei r.estaurari radicale. Ceva mai recenta trebuie
sa fie actuala biserica ref. din Cricau 2 , odinioara o ctitorie saseasca, din care se mai pastreaza
·insa numai clopotnita, cu ferestre geminate la etajul ultim, cu tribuna la etajul prim, ~i vechiul
portal (fig. 76), cu ambrazura treptata, articulata prin doua perechi de colonete cu capiteluri
cubke ~i cu o luneta incadrata de toruri ~i bagh~te, reproducind modelul portaluhii de sud
al catedralei din A lba Julia. J udecind dupa prezen~a tribunei din clopotnita, biserica trebuie
sa dateze de dupa 1260.
~~ Biserica ref. din Cetatea de Balta 3 poseda doua turnuii in colturile de vest ale navei,
a?apostind o tribuna cu trei travee minuscule. Nava ~i altarul sirit gotice. Turnurile, insa, sint pre-
vazute inca cu vechile ferestre tripartite, cu colonete din caramida cioplita, incheiate sus in forme
triunghiulare (ca Ia biserica ort. din Strei ~i la biserica ref. din Sincraiul-de-Mure~), realizate
prin inclinarea reciproca a cite unei perechi de caramizi. Actualmente cele doua turnuri formeaza
un singur corp, fiind unite printr-un zid ridicat ulterior iritre ele, ~i sint incalecate de o galerie
de lemn. Pe baza elementelor originale, biserica trebuie sa dateze de prin ultimul sfert al seco-
lului al XJII-lea, ca un rezultat al contaminarii cu fatada cu doua turnuri a basilicilor de tipul
Aci~-Herina-Sebe~.
0 p roblema mai complexa prezinta biserica ref. din Manastireni 4. Nava, considerata ca
fiind partea cea mai veche, are un portal simplu, semicircular, dar muchia usciorilor e inlocuita
) cu o crestatura verticaHi, racordatala capatul de sus prin cite un sfert de cere, amintind indeaproape
forma ilastrilor ortalului de miazazi din 1 a ulia
nava mai poseda apoi, aparent din epoca constructiei, o rozasa re.l ativ simpla, cu muluri de
caracter inca apriat romanic. Pe latura de vest, nava avea probabil ~i o -~ribuna, dupa cum
rezulta din faptul ca fereastra corespunzatoare e ceva mai mica ~i a~ezata mai sus fata de celelalte
ferestre romanice ale navel. In dreptul fatadei apl)sene s-a zidit ulterior un mic nartex inchis,
flancat de doua turnuri care depa~esc largimea navel, masdnd totodata ~i rozasa. Pina Ia urma,
insa, numai turnul din coltul de nord-est a fost executat, celalalt oprindu-se la inaltimea zidu -
rilor bisericii. Aceste turnuri poarta jos ferestre romanke simple, dar turnul de n ord-vest
poseda, la etajul de sus, ferestre geminate cu colonete. Fusurile sint simple, cilindrice, dar baza

1 MOLLER, Sdburg, p. 45-46. publicata de RAoocsAv, Falkep, p. 119-120, bisetica din


2 HoRWATH, Emporenbau, p. 70 ; MI C HAELIS, Kraprmdo1j, Cridiu ar fi fost initial o basilica.
p. 278; BnXTuLEscu, Transilvania, p. 16-19, distinge gre~it 3
IoncA-BAL~, L'drt, P- 87; KELE MEN, Kilk/11/ovtir.
4
perioadele de construc~e. Dupa o obscrva1ie a lui G. Entz, B uNY ITAY, Piupiiksig, IT, p. 353 ~i urm.; D BoRECZF.Nl,
Templomok, p. 5.

85
)
~i capitelul au forme aproape identice, corespunzind capitelului cubic: Deasupra capitelului e
un impost decorat cu perechi de balauri cu capetele impreunate la col~ (fig. 77), amintind
un motiv folosit ~i de pietrarii care au lucrat la catedrala din Alba Iulia in intervalul
1272-1277. Astfel, nava bisericii ref. din Manastireni trebuie datata curind dupii mijlocul secolului
al XIII-lea, pe baza formelor portalului ~i ale rozasei, iar nartexul cu cele doua turnuri ttebuie
considerat ca un adaos de dupa 1275, in legatura cu un document in care se
pomene~te o dona~e pentru restaurarea bisericii. Altarul a fast inlocuit
ulterior cu un cor gotic.
Mai ramine sa mentionam numeroase biserici-sala romanice din
care s-a mai pastrat cite un amanunt, insuficient insa pentru a permite
o clasare sau datare. Judednd dupa repartizarea procentualii a cliidirilor
care au ingaduit o datare aproximativa, e probabil cii majoritatea monu-
mentelor pe . care le vom aminti in cele ce urmeaza nu apaqin dedt
tot jumiitatli a do,}la a secolului al XIII-lea. Astfel biserica ref. din
Sintimbru 1 mai pastreaza partea inferioara a peretilor navel ~i portalul
secundar de pe latura de sud prevazut cu cite o colonetii angajata, capite!
cubic minuscul (ca la portalul de sud al bisericii ref. din Bontida) ~i )
arhivolta semicircularii, profilata Ia fel. Curioase sint insa ad ornamentele
care incadreaza portalul, rozete $i discuri cu spite arcuite, executate toate
dupa tehnica crestaturilor in lemn. Daca aceste ornamente ar fi ini~ale
- lucru ce nu se poate deocamdatii nici sustine, nici nega cu argumente
valabile -am avea o dovada nou1i despre interferentele care s-au produs
in perioada romanicii intre arhitectura de piatra ~i cea ba~tina~a de lemn.
Cite o nava romanicii se aminte~te ~i Ia biserica ref. din Strugureni 2 ,
Fig. 77. - Manas-
la biserica · ref. din Bozie~ 3 , la biserica ref. din Gorne~ti •, la biserica
tireni, biserica ref.,
coloneta de Ia fereas- ev. din Vulcan ~i Ia ruina unei biserici din Icafaliiu , caracterizata
5 6

tta clopotnitei. ad prin u~ii, arc de triumf ~i ferestre semicirculare. Un portal cu arc
treflat (deci din ultima treime a secQlului al XIII-lea) poseda biserica
ref. din Mujna 7 . •
Portaluri romanice simple sint semnalate: Ia bisericile ev. din Chirale~ s, ~ieu-Magheru~ 9 ,
Lechinta 1o ~i Ia biserica din Codlea 11 • La portalul din Codlea articularea ambrazurii e miirunta
~i capitelurile tind sa se contopeasca, semn cii ne gasim in fata unei realiziiri din ultimele decenii
ale secolului al XIII-lea, fapt asupra ciiruia nu ne poate in~ela decorul rudimentar, in relief
plat, de la capiteluri, reprezentind un capac ~i citeva fiinte informe.
Din Secuime se mai citeazii o' serie de portaluri « romanice », adicii cu arhivolte semicircu-
lare, datate in secolele XI-XIII 2 • mt msa e parere ca aceste porta un nu au ce ciiuta 10
contexul arhitecturii romanice, fiindcii le lipsesc trei insu~iri cardinale pentfU ca sa poata fi
considerate « romanice »: 1) profilurile cilindrice nu sint colonete angajate, d toruri, uneori
destul de plate, ~i grupate in manunchiuri, prezentind 0 _articulate care poate deriva din formele
goticii tirzii, dar care, in epoca romanica, e fiirii analogie ~i lipsesc premisele pentru a admite
creatii originale ~i precursoare ale goticii tirzii in Secuime (Je altfd e caracteristic ca toate

1 Sc 11 u Lcz, Erdely, p. 145; MoLLER, Eplt. em!., 8 RoTn, Bauku11sl, p. 25.


9
p. 122- 123; ~TEFANESCu, Valachie el Trans. , p. 430. Ibidem.
2 DEBRE c z r.N J, Templomok, p. 6. 10 Ibidem.
3 ENTz, Szolnok-D., 194 ~i urm. 11 Burzenland, IV - 1, p. 128-131, 165 ~i 181-182.

~ MM, III, raport, p. 285.


12 SEnESTYEN, Kozepkor, p. 6 ~i passim; cf. insa rezer-
6 B11rzenla11d, IV - 1, p. 131 ~ i urm. vcle asupra datarii prea timpurii exprimate de ENTZ,
8 ORRAN, Szekely .fotd, III, p. 93. Szekely, p. s.
7 Ibidem, I, p. 182.

86
)
1 ~~-------------------------------------------------

aceste portaluri se gasesc azi la biserici apaqinind ultimei faze a goticei, fiind considerate ca sin-
guru! rest al unor biserici romanice, presupuse disparute); 2) profilurile ambrazurii se continua
nemijlocit in arhivolta, fiind lipsite de orice cezura, adidi nu numai de capiteluri, dar ~i de
o friza sau de o simpla corni~a, lucru care · iara~i se intllnqte abia la portalurile din veacul al
XV-lea ~i 3) ele sint lipsite ~ide baze (adica toate profilurile, toruri, cavete §i muchii in pozitii
oblice - forme iara~i specifice abia perioadei gotice thzii - se desprind direct de pe prag),
fenomen care i~i gase§te analogii abia la inceputul secolului al XVI-lea.
Pereti cu ferestre romanice (acum astupate) poseda nava bisericii ref. din Tileagd 1, iar
fundamente romanice se gasesc l.a biserica unitariana din Dirjiu 2 §i la biserica r. cat. din
Arma~eni 3•
Din ultimul sfert al secolului al Xiii-lea dateaza probabil §i resturile romanice ale biseridi
ref. din Bon~ida 4• E vorba de fapt de un ·p ortal astupat, a§eZat in partea apuseana a fatadei
de sud, de un capite!, de dteva console §i alte fragmente profilate, inserate in actuala constructie,
o biserica cu doua nave. Portah.il semicircular, cu arhlvolta simpla, neprofilata, e incadrat lateral
de cite un tor subtire, prevazut cu dpitel cubic ~i astragala de proportii minuscule. Aceasta
profilare discreta e in contrast accentuat cu profilurile portalurilor romanice propriu-zise §i se
apropie principia! de formele gracile, datorite influ~ntelor articularii gotice mai putin reliefate.
Romanice sint ~i profilurile din interior, acestea din urma inca necontaminate de supletea formelor
· gotice; astfel, intilnim ad un capitel cubic mare (deasupra coloanei dintre cele. doua nave),
provenind poate de la vechiul arc de triumf, apoi doua abace compuse dintr-un ciubuc cu
latura inferioara in retragere oblica, a~ezate acum la baza arcului de triumf in chip de corni~a,
§i o baza romanidi inversata, compusa din piinta ~i doua toruri separate prin cavete, folosita
azi in loc de capite! al pilastrului de est dintre cele doua nave . .Toate aceste piese sint fragmente
razlete din ansamblul initial. !n coltul din sud-vest, in aprop.i:erea portalului romanic amintit,
se .·vad, in peretele de miazazi, doua console suprapuse, una menita sa sustina un arc de suport
pentru o tribuna; iar alta, cea de sus, marc.i nd baza arhivoltei de la incadrarea superioara a
tribunei. Doua console similare, una jos, linga portalul de vest din 1726 (probabil deplasata
ad cu ocazia deschiderii portalului), iar alta in peretele de sus (probabil in situ), deasupra, dar
nu· in axa portalului, fac parte din acela~i complex arhi'l:ectonic. E necesar sa presupunem di
la intersectia arcurilor de piatra ecarisata, care se ridicau odinioara pe aceste console, se aflase
un stilp, acum disparut, ale carui urme s-ar putea gasi sub pavimentul de scindura. Aceste
console se compun, in partea inferioara, dintr-un profil rotunjit, incalecat de o caveta §i un
ciubuc. Pe baza aces tor elemente putem admite ca biserica . romanidi din Bontida avusese o
tribuna in vest §i un arc de triumf. Nu sintem insa indreptatiti sa atribuim acestei perioade
§i dispozitia planimetrica actuala, cu doua nave §i cor patrat in axa navei de sud, §i sa o
consideram, in consecinta, drept un recursor al bisericii otice, acum demolata, din Baia Mare.
De la o biserica romanica disparuta se mai pastra~era, in Dej 6 , doua fusuri scunde ~i
doua capiteluri arhaice cu frunze mari in colturi, precum §i fragmente de la ferestrele geminate
cu capiteluri cu cro§ete. Acest amanunt ne impiedica sa datam ipotetica biseridl. inainte de sfertul
al treilea al secolului al XIII-lea, cu toata prezenta capitelurilor arhaice, deoarece de asemenea
arhaisme trebuie sa tinem seama mereu in romanicul sud-est european. Piesele amintite fusesera
inglobate intr-un turn comemorativ, ridicat in 1578 pe locul bisericii demolate §i inHiturat,
la rindu~i, in 1938. Entz presupune ca aceasta ar fi fost singura biserica-sala cu <;lopotnita

1 BuNYITAY, PtlspokJeg, m. p. 428 ~i urm.; HuszKA, 4


Mentionata in inventarul din MM, II, col 426;
MI:(.Oielegd, p. 385 ~i urm. cf. Bm6 J., Bti11jjy-kaJI., p. 6-7.
~i
2 $TEFANESCU, L'arl, p. 54. 6 ENTZ,
Szolnok-D., p . 194, 195, 197; idem, DIJ,
s Slln~sTvP.N, Kozlpkor, p. 10; idem, Szlklul., p. 198 p. 4-5: idem, Di!i kozlpkor, p. 31.
~i urm .

87
)
)
atestata pina acum in Transilvania de nord. Ramine insa de vazut dad .cercetari la fata locului
vor confirma aceasta ipoteza sau daca vor demonstra ca ad fusese o basilica de tipul celei
din Herina.
Doua haze romanice cu ghiare ~i un capite! cu frunze late, dispuse pe doua rinduri, ~i
cu abac poligonal, de profil gotic, s-au gasit pe locul unor ruine disparute, Iinga Suplacu de
Tinea 1 . Tt;strele piesele provin de la coloane angajate, dar bazele apartin
unei cladiri databile eel mai tirziu in sfertul al treilea al veacului al XIII-lea,
in timp ce capitelul nu poate fi anterior mijlocului veacului urmator.
Turnuri romanice in stare de ruina se amintesc apoi la Cova-
sinti 2, linga Berini 3 , : Ia Petre~ti 4 , acesta din urma cu frontoane, deci de
tipul de la Sinta-Marie-Qrlea, ~i Ia Vorumloc 6 • 1n comuna Tauti 6 se
pomenesc urmele unor cladiri romanice (de Ia o manastire ?).
Urmeaza sane ocupam acum de dteva capele cu plan central. Una,
din Peli~or 7 , serve~te azi ca biserica ref. Ea se compune dintr-o sala
circulara tavanita ~i un altar dreptunghiular, boltit cilindric, ata~at spre
18' J'I)' est (fig. 78). Ferestrele sint semicirculare, mid ~i stdmte. Portalul apusean
)
se datore~te epocii rena~terii, iar· pridvorul e recent. Gerevich propune
Fig. 78. - Peli~or,
biserica ref., plan. o datare a capelei in prima jumatate a secolului al XIII-lea, Henszlmann
pe Ia mijlocul aceluia~i secol. 0 capela asemanatoare, compusa dintr-o
sala circulara ~i o absida semicirculara, serve~te azi ca biserica ref. in
Geoagiul de Jos 8 . 0 a treia capela, in Odorhei, cunuscuta sub numele « capela lui !sus» s,
prezinta in schimb particularitatea unui plan in form~ de patru foi (fig. 79) cu interiorul
tavanit. Orban dateaza capela din Odorhei in secolul al XIII -lea. Problema acestui tip de capela
centrala e foarte controversata. Orban presupune o influenta bizantina, Strzygowski 10
o origine slava, idee pe care eu insumi o acceptasem in principiu 11, iar Petranu 12 se intreba
dad p e baza acestor considerente capela din Odorhei n-ar · putea sa fi
fost initial o biserica romineasca. Acum ezit in fata acestor interpretari.
1n ce prive~te capelele circulare, e adevarat ca ele · sint {recvente in
mediul vest §i sud-slav ~i ca se gasesc ~i dteva exemple in Ungaria,
·,
dar despre acestea din urma s-a demonstrat ca nu sint anterioare vea-
f'
cului al XIII-lea, unele din ele apartinind cu siguranta abia jumatatii
a doua a acelui secol, ~i prin urmare nu pot fi puse in legatura cu a~e­
zarile premaghiare. Tot in Ungaria se intilne~te §i planul patrulob (de pilda
Ia J ak,' cca 1270-1280). 1n schiml;>, in Germania centrala ~i mai ales in
Bavaria de sud-est ~i Austria numarul acestor capele, datate in majori- Fig. 79. - Odorhei,
cape] a lui Isus, plan
tatea cazunlor in secolele XII XIII, e attt de mare, 1nc1t 1poteza Im
Strzygowski imi pare indoielnica sau eel putin insuficient .circumstantiata.
Sigure par deocamdata doua lucruri: a) faptul cain imensa lor majoritate cladirile arnintite sint
capele cimiteriale §i bJ d zona §i epoca de raspindire cea mai intensa e Germania de sud-est
in faza romanicului tirziu. Capele asemanatoare se gasesc insa, de~i mai putin numeroase, ~i in
afara acestei zone, ~i ca tip ele sint cu mult mai vechi. 1n ambianta cre~tina, prototipul il

!'
1 BuNYITAY, Piltpokslg, 7 HENSZLMANN, Szathmdr, p . 134-135; SzAB6,
II, p. 480-482.
2 MAnKr, Aradv., II - 1, p. 438, 447. 'Spitontilvlszet, p. 273; GEREVIC n, Romdnkor, p. 31.
3 RoTn, Beitrage, p. 141; idem, Untmvald, p. 298- 299. 8 Asupra acestei capele mi-a atras atentia prof.
4 HALH .i.Ts, Uti jeg)•., p. 215; RoTH, Unterwald, L. Debrcczeni.
p. 301- 302 (precizeaza ca apar~inuse unei hasilici); 9 0Roi.N, Szekelyfold, I, p . 45.
HonwATn, Landnahmc, p. 176. 10 SmzvcoWSKI, Altslav., p. 19, 226, 241 ~i 255. '
6 ROTH, Baukull!l, p. 105; HonwATII, Kirchwburgw, U VXTX~rA N u, Hunedoara, p. 131 ~i urm.
12 PETRAN u, Tranrylvanie, p. 87-88.
"
p. 74-77.
8 M!RKr, Aradv., II -1, p. 84-85, 445.

..
88
)
)
constituie pe de o parte mausoleele, in frunte cu rotunda de pe Golgota, din epoca constanti-
niana, pe de alta baptisteriile. !n arhitectura cre~tina din Europa 'replicile sint numeroase in
cursul veacurilor, dar e evident cl in faza romanica recrudescenta tipului in Europa centrala
~i de sud-est e atit de puternica ~i de exceptionala, incit trebuie sa admitem ~i prezenta unui
factor nou. Post-a oare acest factor animatia cruciadelor §i faima de care s-a bucurat sfintul
mormint in aceasta · epodl.? E posibil, dar ipoteza ramine sa fie demonstrata ~i nu e locul ad
sa insistam mai mult asupra b. Privitot la capelele din Ungaria ~i din Transilvania 1, un lucru
pare sigur ~i, deocamdata, decisiv: formele arhitectonice §i decorative (in cazurile in care apar,
ca de pilda la Jak) sint totdeauna romanice, ~ar monumentele din Transilvania deriva din cele
din Ungaria §i anume din grupul mai arhaic ~i mai simplu, databil in prima jumatate a veacului
al XIII:-lea, ceea ce inseamna ca bisericile ref. din Peli~or ~i Geoagiul de Jos, precum ~i capela din
Odorhei, trebuie datate pe la mijlocul secolului al XIII-lea, a§a cum presupune Henszlmann.
0 biseridl. romineasca care;:, in esenta, nu e romanidl., dar care s-a imbracat intr-un ase-
menea ve§mint fiind, in orice caz, con.temporana fazei romanice tirzii din Transilvania, e bise-
rica ort. (fosta gr. cat.) din D en§U§ 2 (fig. 80-81). Posibilitatea de a examina din nou §i ama-
nuntit, impreuna cu arh. ~tefan .Bal~, aceasta biserica ~i de a executa ~i citeva sondaje, imi
) ingaduie sa aduc unele precizari §i sa rectific intrucitva concluziile formulate precedent cu
privire la acest monument curios, un cohglomerat din mai multe epoci ~i rezultat al unor
reflexe de arhitectura antica pe un plan bizantin, adaptat sistemului unei elevat!i arhitectonice
a romanicului tirziu transilvanean ~i formelor decorative ale cladirilor ba~tina~e de lemn.
Nucleul cladirii (fig. 82 -83) se compune dintr-o incapere aproape patrata, in mijlocul
dreia se afla patru stilpi masivi, sustinind o turla •inalta, ~i dintr-un altar cu absida semicir-
culara, fmtin alungita. Acest plan e unic in Transilvania §i, pr~ particularitatile sale, ramine unic
. ~i in raport cu at;hitectura din celelalte provincii romine§ti ca §i cu cea straina, de§i e limpede
ca el reproduce in principiu o biserica bizantina de tip central macedonean sau, cum ii spune
G. Millet, un «plan in cruce greaca simpla ».- Planul ca atare poate proveni deci fie din regiu-
nile macedonene, fie din Bulgaria, prin etape ramase inca. necunoscute. Elevat!a prezinta insa

I
amanunte care denota dl. me~terul din Den~u§ nu a ':'azut niciodata o: biseridi de acest tip.
!ntii se observa dl. traveea turlei e mai strimta dedt altarul, iar absidele laterale, care apar eel
putin sub forma de ni§a in arhitectura balcanicl, lipsesc ad complet. Sistemul de boltire, compus
dintr-o bolta de sprijin in forma aproximativa de sfert de cilindru, dispusa in jurul traveei cen-
trale, cauta o solutie de stabilitate cu totul diferita de sistemul boltilor tipice pentru planul
!
~ in cruce gread. De altfel, e evident ca me~terul din Den§u~ e un localnic, neexpert, caruia
ii vine greu sa traseze un plan regulat ~i sa ridice o zidarie omogena. Pe deasupra i1 tenteaza
) ~i 11 incurcl §i materialul de constructie. Acest material i-a fost pus la dispozitie probabil in
Ul ia
din marmura, parte din calcar §i gresie, din fusuri ~i haze de coloane, din lespezi de Ia port!,
tevi de canalizare §i altare votive cu inscriptii, la care se adauga apoi ~Qmpletari din piatra
bruta, extrasa probabil in apropiere, §i dramizi pentru friza ornamentala. Cu un spirit inven-
tiv pe care numai indrazneala unui profan al me~te§ugului 11 ingaduie, me~terul a creat un con-
glomerat arhitectonic din cele mai disparate piese, un conglomerat nu numai original, dar
oarecum sugestiv. Pentru fusurile ~i bazele de coloane - cu toate d nici una nu e pereche
cu cealalta - a gasit o intrebuintare pe care nu a putut-o vedea decit Ia o ruina de templu
din Ulpia Traiana: a dispus, adid , coloanele cite trei pe laturile de nord (fig. 84) §i sud (fig. 85)
ale navei, construind o fatada laterala de aspectul unui pseudo peripter, adincind unele haze

1 MOLLER, Bartkllnii, p. 155, observa ci uncle nume 2


V.hX~IANU, Hunedoara, p. 33-43, 84-86, 122-131
de localitati, cum e « Kerekegyhaz» ( = biseridi rotunda), ~i passim, cu bibliografie. Cf. ~ METE~, III. bii., p. 37;
mai amintesc asemenea cladiri disparute. idem, Zugravii, p. 111; MOLLER, Montlmtnii, p . 16;
GBREVJcn, Romdn/eor, p. 43--44.

89
)
de coloane, rididnd altele ~i, in lipsa de capiteluri, legind coloanele sus de zidul bisericii prin
blocuri care formeaza un plan piezi~, de soiul unui acoperi~ de contrafort. Dar aceste coloane
nu indeplinesc rolul unor contraforturi, caci punctul de na~tere al boltilor zace mai su s. Ipoteza

·-,,
Fig. 80. - Den~u$, bi~erica ort., vedere dinspre sud-Yest.

unei ·colonade in flancurile bisericii - sugerata de incaperea in ruina de pe latura de sud - nu


s-a confirmat prin sapaturi, indt rostul acestor coloane pare exclusiv de ordin estetic ~i expli-
ca\ia nu se poate gasi decit in spiritul de imitatie a unui model antic disparut.

90
.. ~.,.....,-~~ ..... "",~~'P ~:"'';~,,·l-f~' '1Jir"".... 'f"''•1JT!fT"""1 t·• ,,-.1111Wry-t ,.,_)• ... ••

Interiorul bisericii e ingust ~i inalt ~i frapeaza prin lespezilc mari ale pavimentului ~i
prin blocurile din care sint formati cei patru stilpi; cite doua altare votive a~ezate unul peste
altul formeaza un stilp, iar stilpii sint legati intre ei prin arcuri suprainaltate, nefiind insa legati

'
'I!
~

Fig. 81. -Den~u~, biserica ort., vedere dinspre sud-est.

~i cu peretii exteriori, cum ar fi corespuns logicii arhitectonice. Astfel, turla inalta ramine un
corp strain, a~ezat in mijlocul navei intunecoase, luminata dinspre ·miazanoapte doar prin trei
ferestre stdmte, ca ni~te metereze, iar dinspre vest ~i sud prin cite doua ferestrc mici, rotunde

)
,..

! t ~·

F ig. 82. - Den~u~, biserica ort., plan.

Fig. 83. - Den~u~, biserica ort., sectiune


longitudinala.

92
)
(de fapt tuburi de canal). Altarul e ~i el prevazut cu doua ferestre strimte ~i lunguie~e. Aceste
ferestre sint taiate fiecare din cite o lespede mai sub~ire ~i au sus un arc ascu~t, iar lespedea
astfel gaurita a fost prinsa intr-o zidarie evazata. spre exterior ~i interior ~i incoronata cu cite
un arc semicircular din diramida.
Mai interesanta e turla bisericii, combinata in mod straniu cu elementele unui turn. Spre
interiorul bisericii ea e deschisa pina sub etajul prim, marcat in fatada prin ferestre largi,
patrate. Sub acest etaj se afla in interior mai intii laca~ul unor grinzi de care atirna odinioara
clopotul, iar ceva mai sus o ferestruidi ce da intr-un fel de ascunzatoare, la care se ajunge
numai urcind pe acoperi~ la o intrare ingusta de pe latura de rasarit. Aseunzatoarea e un mic
coridor, ceva mai scund de 1 m, boltit cu o bolta in sfert de dlindru. Etajul tudei e izolat
de interiorul bisericii printr-o podea. El formeaza o incapere mica dar prietenoasa, avind pe
fiecare latura cite o bancheta de piatra in glaful ferestrei, iar pe latura de vest ~i o colonet:l
in centru, incit ne aminte~te de ni~ele adind ale ferestrelor din castelele romanice. Aceasta inca-
pete de Ia etaj, accesibila numai printr-o scara mobila din exterior, nu mai e izolata prin nici
un fel de podele de ultimele doua etaje de ferestre, unul cu deschideri semicirculare, iar ultimul,
) spre nord ~i sud, cu deschideri Ia fel, dar ceva !Dai strimte ~i scunde, iar spre vest ~i est
cu cite patru ferestre mid, circulare, dispuse in forma de romb. !n interior, acest turn se ter-
- rnina cu o calota de piatra, acum in parte darimata.
La fel cu celelalte indiperi, ~i altarul poarta_o bolta de piatra, compusa dintr-un semi-
cilindru terrninat deasupra absidei in sfert de sfera.
Cladirea se infa~~eaza ca o masa cubid, incil~cata de o turla, cu baza tot cubica, corp
prismatic ~i acoperi~ de piatra piramidal, strapuns de patru frontoane triunghiulare. ln interior,
zidurile sint tencuite, iar sub tencuiala recenta se gasesc fragmente de picturi _murale dintr-o
epod ceva mai tirzie. Exteriorul insa e surprinzator prin l?aramentul de lespezi ~i blocuri mari
ecarisate, amestecate, mai ales in par~le de S!JS, cu piatra bruta de cariera de format mic. La
prima vedere s-ar parea ca e vorba de o ampla refacere a bisericii cu ajutorul acestui material
scadent, dar o cercetare mai amanuntita constata unitatea executiei, prin faptul ca piatra bruta
apare razle~ inca de Ia temelie. Dar unitatea zidirii e rubliniata estetic printr-o serie de brie
de diramida, compuse dintr-un zig-zag intre cite un rind de caramizL Un asemenea briu incer-
cuie~te absida sub acoperi~ul de piatra 1, mai sus alt briu impodobe~te nava, purtind deasupra
o sprinceana de corni~a, a treia oara briul incinge marginea -superioara de Ia baza turlei ~i, in
sfiqit, reapare ca centura dubla sub acoperi~ul de piatra 2 ~i sub frontoane. Func~a decorativa
a acestor briuri e h~taritoare pentru inchegarea estetid a cladirii. Dar ele ne ajuta ~i la datare,
) pentru ca prototipul lor se gase~te in vecinatate, Ia bisericile din Sinta-Marie-Orlea ~i Strei.
Tinind seama ~i de ferestruicile in forma de metereze, dar cu arc frint datarea cea m ·
simi a a 1senCI1 en~u~ pare a fi ultimul sfert al secolului al Xill-lea.
Mai trebuie, in sf1qit, mentionate ~i doua grupuri .de podoabe, care constituie o alta
curiozitate a acestei biserici. Pe col~rile de sud-est ~i nord-est de la baza turlei zac cite un
capite! corintic inversat, iar deasupra corni~ei de la, bolta absidei dinspre sud sint a~ezate, iara~i
fara nici o legatura organica cu arhitectura, doi lei culcati. Pare insa greu de crezut d aceste
piese s-ar gasi azi in pozitia initiala, pe care le-a dat-o me~terul constructor. Capitelurile sint
evident antice ~i probabil ~i cei doi lei, dat fiind ca reliefuri asemanatoare s-au mai gasit in
Ulpia Traiana.
E probabil ca biserica din Den~u~ a primit, curind dupa terminarea ei, doua adaose.
Primul e un ve~mintar (diaconicon), adosat laturii de sud a altarului, zidit tot in blocuri mari

1 Drept urma a acestui briu se pastreaza golul consolidarii moderne ; acopcri~ur~e de odinioara fusesera
din zid, cit ~i un mic fragment de briu pe latura de nord. exclusiv de piatcl. ·
2 Toate acoperi~urile actuale de rigle sint opera

93
l
)
de piatrii ecarisata ~i acoperit cu o b oltii cilindridi de piatra dup~ sistemul consolelor, adicii
zidita in straturi proeminente ~i suprapuse. Aceasta incapere, adaugata dupa modelul sacris- I
I

tiilor catolice, avea o singura ferestruica spre vest, astupata cind s-a adaugat pe latura de sud
a navei o incapere noua, cu un zid campus ~i el din blocuri mari §i cu o balta cilindrica
de piatra, executata insa de data aceasta in
straturi radiale. E !impede d patul boltii a
fast amenajat ulterior in paramentul navei,
~i coloanele de pc aceasta latura au fast
inglobate in partea superioara a inveli~ului
cilindric 1• Spre vest, indiperea se termina
in acela~i plan ca ~i nava, dar, dupa un
interval de timp, s-a adaugat ad 0 noua
incapere, o tinda ampla, pe largimea intre-
gului complex. Cezura dintre zidul de nord
al navei ~i zidul corespunzator al tindei ~i
fundamentele mai putin adinci, atit in raport
cu nava cit ~i cu indperea de sud, dove-
desc d tinda e partea cea mai recenta a
construqiei. Zidaria e ~i ad in parte din
blocuri mari, extrase din ruinele romane, dar
·acum prevaleaza piatra bruta de cariera.
Tinda sau pronaosul avu'sese doua intrari:
una pe latura de vest, acum astupata, alta
pe latura de sud, uncle zidullipse~te cu desa-
viqire, dar sapaturile au scos la iveala un
rest din ambrazura ~i urmele treptelor. Acest
pronaos e ceva mai inalt dedt terenul dim-
preju.s ~i dedt pavimentele partilor mai vechi
ale bisericii. Un alt semn distinctiv al pro-
l
naosului e acoperi~ul de lemn, azi disparut, I
dar marcat prin gaurile de grinzi, care se
mai vad atit in peretele interior al pronao- I
sului, cit ~i in fatada de vest a naveL Totu~i,
Fig.~84. -Den§u~, biserica ort., coloane angajate me~terul pronaosului a copiat ~i dteva forme
din fatada de notd.
de la fatada navei: astfel u~a de vest e con-
struita la fel din trei blocuri mari, doua ca
usciori, unul ca arhitrava, iar ni~a . d~eptunghiulara de deasupra u~ii de la nava e repetata de
doua ori in peretele exterior al r pronaosului.
De dnd dateaza toate aceste anexe? Sondajele facute au lamurit ordinea cronologidi
.in care anexele au fast executate, dar nu au furnizat clemente valabile pentru o cronologie
absoluta. E insa probabil ca ve~mintarul sa fi fast adaugat curind dupa zidirea bisericii, iar
incaperea de sud la un interval nu prea indepartat, in cursu! secolului al XIV-lea; tinda, in
schimb, nu pare a data dinainte de secolul al XV-lea, perioada in care s-au executat §i picturi
.I
murale despre care vom vorbi. Dar problema datarii acestei anexe depa§e~te limitele epocii
de care ne ocupam, epodi pe care biserica din Den~U§ 0 ilustreaza sugestiv tocmai prin sinteza
stranie pe care o intruchipeaza.

1 Cu aceasta ocazie c posibil sa fi fost inlaturatii gasim urma, in timp ce de Ia coloana din mijloc sc mai
coloana dinspre rasarit. pcntru cii nu am rcu ~i t sii-i mai pastrea;di llbocul prins in zid.

94
)
1n inche.iere, trebuie sa ma.i am.intesc biserica ort. din Guras:l.da 1• Actuala construqie e
un conglomerat care a trecut prin eel pu~in trei faze. Nucleul (fig. 86) se compune din patru
abside; trasate empiric, apro:ximativ sem.icirculare. Planul formeaza un tipic patrulob din mij-
locul caruia lipsesc col~urile patratului central, ceea ce 11 deosebe§te radical de bisericile bizan-
tine cu plan tr.iconc ~i 11 apropie, in schimb,
de planul treflat de Ia N.iculi~I, despre care
vom vorbi in capitolul privitor la arhitectura
din Tara Romineasd. Acest nucleu e zidit
in intregime din piatra de riu ~i piatd bruta,
inecata intr-un mortar gros, foarte hidr'ofil,
din cauza cant.ita~ii mari de dramida pisata, ·
am.intind intrucitva tehnica armeneasd a
zidariei turnate. Abs.idele sint acoper.ite cu
sem.icalote, intre care se intercaleaza .;bolti
cilindr.ice pe axa vest-est, lungimea axei
) principale fiind mai mare decit cea trans-
versala. Peste spatiul central se ridica o
. turla prismat.id, patrata, acoperita cu o
calota suspendata (fig. 87).
Acest nucleu constituie nava §i altarul
biseric.i.i, in care se intra printr-o u~a drept-
unghiulara, strimta ~i joasa, desci:Usa in bora
apuseana.,. Ferestrele de la horele dinspre
rasarit ~i miazazi, precum §i cite una pe
fiecare l~tud a turlei, sint toate m.ici, drept-
unghiula!e, ~i nu se pot compara dedt cu
deschiderile minuscule ale bisericilor de lemn.
I. Pentru datarea acestui monument izolat
nu ne serve~te dedt condi~.ionat ~t.irea do-
I cumentara despre o a~ezare de romini in co-
muna « Zad » ( = Gurasada), ingaduita in
I
I
1292 2, ~i anume in coroborare cu ipoteza
d b.iserica ar fi rezultatul unor interfe-
Fig. 85. - Den~u~, biserica art., vedere din inca-
) rente a tipului triconc din Tara Romi - perea laterala de sud.
neasca cu planul capelelor cimiteriale atru -
o e as e s-ar explica conformatia absi~ ?.

dala a bratului de vest) de tipul celei din Odorhei. Caracteristica e totodat~ alungirea bratelor
de vest ~i est ale patrulobului, o tendinta explicabila fie prin contaminarea cu triconcul bizantin
din Tara Romineasd, fie prin interferenta cu dispozitia bisericii-sala. Pe temeiul acestor consi-
derente, cea mai verosim.ila datare a patrulobului din Gurasada ar fi in jurul anului 1300. ln
schimb, clopotnita (fara galeria de Iemn, adaos al ultimelor veacuri) cu ziduri foarte masive,
precum ~i tinda boltita cilindric, intercalata intre nava ~i clopotnita, sint rezultatele unci ampli-
ficari ulterioare, dintr-o vreme in care sistemul aditional de spatii marunte, inlantuite de-a
lungul unei axe principale, i~i croise drumul in arhitectura romineasd din Transilvania. ln
sfiqit, anexele de pe latura de sud ~i cea dinspre nord, ni~te camarute zidite din caram.ida,
nu sint mai vechi dedt veacul al XIX-lea.

l VXTX~rAN u, Htmedoara, p. 43-47, 76, 131- 134; 1 SzAnECZKY, Telepitlr, p. 580.


M iiL I ER, Monumwtr, p. 16; GER F. Yir. u, R omdnkor, p. 4~.

95
)
)
Din expunerea precedenta ne-am putut face o idee destul de COO}plexa despre arhitectura
eclesiasticii din faza de organizare a statului feudal maghiar, chiar dad nu am reu~it sa lamurim
mulfUmitor nici problemele originii, nici aspectele evolutiei ~i poate nici datarea bisericilor. Dar
aceasta imagine, inclusiv cea despre arhitectura militara,
e incompleta. Ea ar trebui intregita prin aspectele arhi-
tecturii civile. Urmele arhitecturii civile lipsesc insa cu
desav1qire ~i numai din documente ~i ~tiri ulterioare
in~elegem cii ea a fost exclusiv de lemn, inlocuita trep-
tat, la sate ~i ora~e, cu construc~ii noi. 1n ceea ce pri-
ve~te cladirile de azi de la sate, ele pot fi invocate in
anumite conditii ca marturii pentru aspectul caselor
I I • t ••
tariine~ti de odinioara. Cladirile de lemn de la ora~ au
Fig. 86. - Gurasada, biserica oit., . fost insa inlocuite cu altele de piatrii, iar infati~area
plan. :u:estor cladiri din vremurile de mai tirziu nu mai oglin-
. de~te nimic din dispozi~ia ~i formele epocii romanice.
De altfel trebuie subliniat di in perioada romanidi toate
a~ezarile din Transilvania, ~i cele care adaposteau un sediu episcopal (ca Alba Julia ~i Oradea),
,· o prepozitura (ca Sibiul) sau un decanat eclesiastic (ca Bra~ovul), erau in esen~ tot numai
\ . pi~te sate, chiar ~i cind, aliituri de activitatea agricola prevalenta, incepusera sa mijeascii ~i
prim~le ateliere de me~te~ugari, alaturi de primele dughene negustore~ti, ciici ora~ele cu viata
lor '. c~~acteristicii, care a determinat ~~ aspectul lor urbanisdc, se dezvolta in Transilvania abia
in secolul al XIV -lea. •
Cu t~ate cii nu putem inca pretiflde ca romanicul transilviinean ar fi fost cercetat temeinic,
fiind, dimpotriva, obliga\i sa recunoa~tem cii noi constatari ~i descoperiri sint inca in perspectiva,
e poate totu~i cazul sa arunciim, in incheiere, o privire retrospectiva asupra celor expuse ~i sa
retinem dteva concluzii care par a se desprinde din experienta analizei de pina acum. r
Un prini factor important, pe care nu-r putem inca evalua dedt ipotetic, e rolul arhitecturii
de lemn, exclusiv in arhitectura popula~iei romine~ti ba~tina~e ca ~i in arhitectura civila a noilor
venip, unguri ~i sa~i deopotriv:i, ~i; pina in momentul invaziei tatare, precumpanitor ~i in arhitec-
tura militara ~i eclesiasticii. La inceput, arhitectura de piatrii se intilne~te numai in cazuri izolate,
in centrele ierarhice· ale organizatiei biserice~ti catolice, dependente nemijlocit de metropola
· statului feudal maghiar. Or, in provincia metropolitana transdanubiana a regatului maghiar, uncle
vestigiile arhitectonice sint rrW numeroase, se poate constata cii la inceput, adicii in secolele XI-XII
nu s-au zidit din piatra dedtbis~rici catedrale, arhiepiscopale ~i episcopale, ~i bisericile manas-
- - - - --1-i'·r ilor-p:cineipale 1n schimb, din aceea~i re iune nu ni s-a pastrat nici o bisericii parohiala de
piatra anterioara secolului al XIII-lea, ceea ce confirma indirect ~i constatar e ~1 1po ezele dvr: ·-~--__;_--1
toare la datarea arhitecturii de piatrii din Transilvania, care, in mod firesc, nu putea sa depa-
~eascii ritmul dezvoltarii din proyincia-metropola.
Primele biserici parohiale de piatra apar in Transilvania in zona de sud a colonizihii
sase~ti, la inceputul secolului al XIII-lea. E vorba de tipul basilicii in citeva variante, introduse
din regiunile sud-est germane ~i cehe (Bavaria, Moravia, Austria), regiuni a ciiror evolu\ie eco-
nomicii ~i social-politidi nu depa~ise inca prea mult pe cea din Transilvania ~i a diror arhitectura
putea fi, in consecin~a, adaptata u~or necesitatilor transilvanene. La inceput, aceste modele vor
I
1
fi fost executate sub conducerea unor me~teri imigra\i, dar cu ajutorul miinii de lucru locale,
~i curind aceasta mina de lucru va prelua ~i conducerea ~antierelor. A~a se explidi persisten~a,
in decurs de citeva generatii, a variantelor odata impamintenite in zone circumscrise. 1n legatura
cu aceasta raspindire a basilicilor, trebuie explicata, prin contaminare, ~i aparitia biseridi-sala de.
piatrii, o transpunere de fapt a bisericii de lemn in material mai trainic, imprumutindu-se forme
izolate ale basilicii (absida, clopotnita incadrata bisericii, sisteme de boltire, portaluri, ferestre).

96
Experien~a tragicii de pe urma invaziei tatarc din 1241 a constituit un indemn hotaritor,
indeosebi pentru populatia a~ezata in vaile largi ale cailor de comunicatie, pentru a inlocui mate-
rialul de lemn u~or inflamabil cu materialul de piatra, mai ales in cadrul arhitecturii militare ~1

..
·

Fig. 87. - Gurasada, biserica ort., vedere dinspre sud-est.

al celei biserice~ti, o tenclinta sprijinitii probabil ~i printr-o intarire masiva a colonizarii maghiare
~i germane in vremea regelui Bela IV. A~a se explidi inflorirea exceptionaHi a arhitecturii de
piatra romanicii-tirzie din jumatatea a doua a veacului al XIII-lea. Alaturi de tipurile de basilica
impiimintenite mai inainte, se riispinde~te acum spre nordul Transilvaniei o varianta a basilicii
din Ungaria (cu cor redus, dar cu doua turn uri ~i tribuna in capiitul de vest), iar motivul turnu-
rilor ~i mai ales al tribunei ajunge ~i in regiunea saseascii din Transilvania de sud-est ~i e adoptat
sporadic de bisedca-salii. 1n aceasta perioada nu numai mina de lucru, dar ~i conducerea ~antierelor

7- ~.267
97
)
e exclusiv !ocala, respectiv dependenta de ~antiere din cuprinsul ac.eluia~i stat feudal maghiar.
Numai catedrala r. cat. din Alba Iulia face o excep~ie, in sensu! ~i in masura pe care am cunoscut-o
dnd am analizat cladirea in amanunte.
Am vazut ce stimulent a constituit evolu~ia arhitecturii catolice pentru uncle centre romine~ti
care, mai ales in regiunea Ha~egului, i~i pastrasera inca o bruma de organizare feudala ba~tina~a
si .
, se aratau dispuse sa se incadreze acum, dar cu personalitate proprie, in noile relatii ale siste-
mului feudal, in speranta de a putea pastra anumite particularisme. Aceasta evolutie a fost curind
stingherita de interventia catolid ~i documentele 1 care ne arata preocuparea de a combate
ortodoxismul ~i de a-1 supune catolicismului marcheaza totodata inceputul ingradirii evolutiei
arhitecturii de piatra ortodoxe.
Aruncind, in sfiqit, o privire asupra haqii de raspindire a monumentelor, constatam dis-
tributia inegala a densitatii cladirilor pastrate, precum ~i prezenta unor zone intinse, lipsite total
de urme arhitectonice din aceasta faza. Densitatea maxima o gasim in zona colonizarii sase~ti
din sud-est, cu o mid iradiere sp.i:e 'f~ra Hategului. Vaile principale care traverseaza muntii ~i
dealurile Transilvaniei pina adinc in regiunea secuiasca ~i in tinutul Bistritei, sint, la rindul lor,
presarate cu un numar destul de insemnat de cladiri ~i la fel e cimpia de vest, deschisa larg
)
spre ~esurile intinse ale Ungariei; caracteristic este ca tocmai in aceasta ultima regiune constatam
~i inrudirea maxima dintre cladirile transilvanene ~i cele din Ungaria.
Ramin insa albe zone compacte din Muntii Apuseni ~i din Maramure~ ~i se pune intrebarea
dad e vorba de« de~erturi», cum s-a sustinut de atitea ori, sau de teritorii locuite de o popu-
latie care continua· sa cladeasca in lemn? E semnificat~v ca pina recent populatia din acele regiuni
s-a servit inca aproape exclusiv de materialul de construqie pe care il ofera padurile, ~i acum
inca destul de intinse, ~i e legitim sa presupunem d a~a a facut ~i in trecutul indepartat; mai
e remarcabil faptul d ~i azi aceste zone sint locuite de o populatie romineasca compacta. Cu
alte cuvinte, analiza distributiei topografice a monumentelor pare a oglindi destul de fidel aspec-
tele etnice ale Transilvaniei, rezultate din primele cuceriri ~i colonizari substantiale din secolele
XI -XIII, ceca ce dovede~te ca de~i numarul monumentelor romanice disparute e desigur insemnat,
totu~i distributia topografica se contureaza inca destul de !impede.

b) Inceputurile arhitecturii gotice

Am remarcat indi in capitolul precedent interferenta frecventa a amanuntelor gotice in com-


plexul arhitecturii romanice, incepind cu ultima treime a secolului al XIII-lea. Vom vedea acum
di aceste forme nu se datoresc i.mor influente straine, izolate, ci provin foarte probabil din acele
~antiere care a optasera prmc1pule got1cu burgunde, mtroouse intre b mp in! ransilvania rJ:n- - - -
intermediul calugarilor cistercieni. Ordinul cistercian prevazuse inca de la inceput o diviziune
j
a muncii in sinul organizatiei, dispunind astfel ~i de meseria~i (jratres conversij, ~i printre ei de pie-
trari ~i zidari, me~teri care au jucat - mai ales in regiunile cu o via~a ora~eneasdi inca nedezvol-
tata ~i uncle lipseau bresle ~i ~antiere organizate - rolul unor pioneri. · Acesta a fost ~i cazul
in Transilvania ~i vom vedea ca ~antierul cistercian din Cir~a a exercitat o influenta larga ~i fecunda.
Se impune deci sa-i analizam activitatea cu aten~ia cuvenita.
Ca metoh al manastirii din Igri~, a fost fundata, prin 1202, « abbatia beatae Madae Virginis
de Candelis» din Cirta 2 • Era vorba probabil de o penetra~ie in teritoriu inca neluat efectiv in

1 Cf., de pilda, scrisoarea din 1204, adresata de papa RoTu, Baukmul, p. 27-32; SzAn6, :Spitolllllv!izet,
Inocen~iu III episcopului de Oradea (HunMU ZAKI, DoCII- p . 262- 263; DIVALo, Miiv. em/., p. 36-37; GAL, L'archi-
fliWt e, 1-1, nr. 30) ~i scrisoarea din martie 1234, trimisa lecture, p. 93; PETER, Tiirlbtel, I, p. 31-32; SziiNYI,
de Bela IV papii (ibidem, nr. 100; vezi ~i Dotiii!JCI/fe, T emplomok, p. 189; Krmrl in Sieb., p. 6, 19-22, 82-85 ;
C, veac. XI- XIII, vol. I, nr. 45 ~i 226). H EK LER, Krm.rtgerch., p. 17; GEREV IC u,Ro111allkor, p. 61-62 ;
2 R6M en, Kercz, p. 1-11; REisSENBERGE n, Kerz ,. 0 PREscu, Bi.r. tel. Ardeal, p. 47-49.

98
)
posesiune de coroana maghlara, dici prima ~tire documentara cunoscuta despre trecerea Oltului
in Tara Fagara~ului o constituie tocmai actul despre intemeierea manastirii. Aceasta colaborare
la expansiunea unui stat feudal catolic nu e unidi in isto ria cisterciana, ci face parte, dimpotriva, din
programul aqiunilor misionare ~i p olitice ale ordinului. In asemenea imprejurari, insa, cistercienii
procedau mai intii Ia luarea in posesiune a noului teritoriu, executind la inceput numai construc~ii
u~oare de adapost ;;i abia dupa ce reu~isera sa se organizeze, se proceda lainstalarea definitiva, initiin-
du-se construqii durabile 1,. Se pare, deci, eli nici Ia Cirta nu s-au inceput zidirile de piatraimediat
dupa a~ezarea din 1202, dar diferi~ii cercetatori sint ;;i in cazul acesta in dezacord cu privire la data la
care s-ar.putea admite initierea acestor cladiri, din care o parte mai e inca in folosinta, iar altele zac
in ruina. Dupa cum vom vedea, concluziile la care vom ajunge presupun di. ~i la Cirta trecerea puho-
iului tatar trebuie considerata ca imboldul extern pentru reconstruirea manastirii in piatra, dar de
data aceasta confirmarile scrise lipsesc; de;;i Rogerius nu pomene~te manastirea, socot di argumentul
ex silentio nu e valabil, pentru eli e sigur di tatarii au strabatut regiunea cind au distrus satul
Sibiului. La acea data, insa, manastirea trebuie sa fi fast o constructie de lemn ~i, in orice caz,
e semnificativ eli nici un cercetator 'nu a remarcat urme de incendiu la zidurile ramase, ceea ce
e o confirmare indirecta pentru rezultatele analizei pe care urmeaza sa le expunem.
) Cladirile manastirii (fig. 88) erau grupate in. jurul unei curti mari, dreptunghiulare, cu axa
mai lunga pe direqia nord -sud. Pe latura de nord era biserica, spre est, legata de transept,
~i spre sud se intindeau doua aripi de cladiri cuprinzind locuintele ciilugarilor, iar latura de vest
era inchisa printr-un zid.
Biserica era o basilica cu trei nave, farii turnuri, cu transept, ale clirui brate erau prevazute
spre est cu cite · doua capele _dreptunghiul~re ~i \-ln cor campus dintr-o travee dreptunghiulara
~i alta pentagonala (din octagon). Planul, in sistem legat --:- minuit insa cu mai multa suplete ca
Ia A lba Iulia, prin faptul eli traveele se indeparteaza ceva mai mult de planul riguros patrat -
e specific arhitecturii cisterciene, a;;a cum s-a constituit in cursu! jumatatii a doua a secolului al
X U -lea ~i cum s-a raspindit de aci inainte, aproape in toate ctitoriile ordinului. Dar, in timp ce
basilicile cisterciene din prima jumatate a secolului al X III-lea folosesc inca nu numai pentru
altarele laterale planul patrat sau u~or dreptunghiular, ci il prefera ~i la altarul principal, corul
poligonal din Ciqa dovede~te eli zidirea bisericii s-a •inceput intr-a epoca· in care arhitectura
cisterciana-burgunda incepuse sa-;;i piarda individualitatea prin absorbirea treptata a elementelor
elaborate de ~antierele gotice propriu-zise, lucru ce se intimpla tot mai frecvent, incepind cu
mijlocul secolului al X III-lea.
E levatia bisericii nu mai apare azi !impede dedt in cor (fig . .89 -90), singura parte pastrata
intact ~i amenajatii, impreuna cu careul transeptului, ca biserica ev. a comunei. Cele douii travee
) ale corului sint boltite cu ogive incopciate prin chei de balta decorate plastic. Majoritatea cheilor
de balta (se mai piistreaza ~i citeva fragmente din paq ile care zac in .tuin:lJ siot impodobiute::-~.c~u'-----­
motive vegetale, iotre care o rozeta, iar cea din pentagon are forma uoui disc u~or concav
(fig. 91 ), cu un relief infa~i~ind capul incoronat al Mariei, in cad rat de maforion. Fata ovala, tratata
in planuri mari, plastice, cu ochii putin bulbucati ;;i gura energid, e una 'din cele mai frumoase
opere ale sculpturii transilvanene din aceasta epodi, deosebindu-se radical prin simtul monume-
tal al valorilor plastice de sculpturile de la catedrala din Alba Iulia. Ogivele ~i arhivoltele sint
simple, cu sectiune trapezoidala, avind fetele laterale u~or concave. Arhivoltele sint in arc frint.
Arhlvolte ;;i ogive zac, fiecare, pe dte un tor angajat, de forma unui fus de coloana zvelt, pre-
vazut cu baza ~i capite!. La colturile traveelor torurile siot grupate cite trei in jurul unei plat-
bande tratate ca pilastru. Bazele ionice au torul inferior accentuat, turtit ~i preeminent deasupra
bazei, semn eli ne gasim intr-a faza gotidi evoluata, iar capitelurile prezintii variante ale capite-
lului cu cro~ete, cu unul sau doua rioduri de frunze striate, rasucite in afara, infa~urind un

1 Cf. ~i observa~e lui Dsmo, Gmhichte, I, p. 251.

i. 99
)
simbure tronconlc, in esenta de tipul capitelurilor atelierului III din p~ima faza a catedralei din
Alba Iulia, dar executate mai plastic ~i fara ~irurile de bobite. In Cirta abacurile sint apoi mult
mai simple: un ciubuc dreptunghiular a~ezat peste o caveta. Semnificativ, pentru cronologie,
e faptul ca arhivoltele ~i ogivele se desprind deasupra abacului din baze prismatice sau polie-
drice marunte, diverse in executie, dar inrudite in esenta cu cele folosite de pietrarii fazei a treia

0 Cl

r
')

a ;)
()
()

0
a
0
,

fO ;o 30 40 m

Fig. 88. - Cirta, manastirea cisterCiana, plan.

din A lba Iulia. Pentru aceasta goticii burgunda sint caracteristice ~i arhivoltele din peretii pe care
se sprijina pinzele boltii: ele sint inca semidrculare ~i zac, dupa sistemul cistercian, pe console
in forma de piramide treptate · ~i inversate. Astfel, structura gotica a corului e inca moderata i
prin linii semicirculare §i prin lipsa proportiilor §i a accentelor verticale mai subliniate. Peretii )
t------:s int-~~ei relilti¥-ma-sivi,-aa£ fie€are-panou e-stci.batut,-in..zona de mijlnc, de...cite_o fereastr3 inalt...,
' ___ ____
in arc frint, iar sus, inscrise perfect in arhivolta de sprijin a boltii, se deschid ochiuri mari cu
chenarul interior in forma de §ase-lobi. Peretele de est, din dreptul altarului; se distinge prin
"faptul ca e strabattit de doua ferestr~ mai inalte, in arc frint, incalecate de un oclii, o combinatie
arhaica, din care arhitectura gotica dezvoltase intre timp fereastra cu muluri 1 .
Restul bisericii zace azi in ruina, dar ·se mai pastreaza elemente sufidente pentru a recon-
stitui caracterele esentiale ale basilicii. Cele doua brate ale transeptului se compuneau din cite o
travee patrata, acoperita cu cite o bolta sexpartita pe ogive, lucru ce se poate deduce din prezenta
consolei pastrate sus, deasupra stilpului divizor dintre cele doua capele laterale ale bra~lui de
nord, menita sa sustina acea nervura intercalata. In schimb, traveea dinspre miazazi a transeptului
s-a prabu§it, ~i a disparut ~i una dintre capele, iai: cea adiacenta corului a fost adaptata ca sacri-

i
1 S-a presupus, pe temeiul unui document din vremea din ACMIT, 1926/8, p. 224-227) au constatat cl aceastii

I
regelui Sigismund, cii in cor ar fi existat o cripta cu mor- presupunere e lipsita de temei.
rninte regale. Sapiiturile executate de V. RoTH (cf. raportul

I
100 I
)

:I
stie pentru biserica actuala. ln fa~a transeptului, spre vest, se gasesc ruinele corpului basilical,
I compus din patru travee patrate in nava principala ~i cite opt travee dreptunghiulare in navele
I laterale, conform tradifionalului sistem legat. Ca numai astfel poate fi interpretata dispozitia
I. 1
planului rezulta din consideratia d perechea de stilpi patrafi care a mai ramas in picioare in
partea de vest a navei se prezinta cu fetele simple, in timp ce stilpul urmator, pastrat pe latura

I
~-
) -
Fig. 89, - Cir~a, corul bisericii.

de sud, are spre nava o coloneta angajatlt Aceasta alternate a stilpilor marcheaza ritmul traveelor 1,
ln schlmb, se mai vede sus, in peretii navei centrale, deasupra stilpilor intermediari, cite o consola,
dovada ca ~i bolta navei centrale fusese, la fel ca ~i in transept, o bolta sexpartita. Arcadele
dintre stilpii care despart nava centrala de cele laterale sint in arc frint turtit. Boltile navelor
laterale erau bolfi in crud pe ogive, a~ezate pe console.

t Reconstituirea planului publicat de R•: rssF.NDERGEII, Kerz, nu line seamii de acest amanunt,

101
)
·~'w1 1.&...11¥" 5 .,.-'l4'f'tt;--"t"'Tr....,.,...,rr"i!'IJ"""'""

ln ceea ce prive~te ferestrele, se observa reminiscente romanice la deschiderea semicircu ·


lara de la capela din dreapta corului, intrebuintata acum ca sacristie. E probabil ca ~i celelalte fere·
stre ale capelelor au fost la fel. ln schimb, fatadele din capetele transeptului fusesera strabatute

I
r

I
)
---~

Fig. 90. - Cirta, interiorul coruluL

de cite doua ferestre inalte, cu arcuri frinte, incoronate probabil cu ochiuri, dupa modelul pere-
telui central al corului. Asemenea ochiuri au servit ~i pentru luminarea partii superioare a navei
centrale, dupa cum rezulta din unele urme pastrate, in vreme ce nava laterala dinspre nord e
strabatuta de ferestre mai mici in arc frint.
Fatadele sint simple ~i severe, in spirit cistercian. ln dreptul arhivoltelor de pe latura de
nord gasim contraforturi simple ~i tot prin asemenea contrafortud e articulata ~i fatada de vest,
'
102 I)
)
in corespondenta celor trei nave. Despre contraforturile de Ia cor ~i transept se poate spune
ca sint ceva mai inalte ~i treptate, fiind totodata inglobate intr-un soclu care incercuie~te cladirea
la inaltimea pervazului de la ferestre. Contraforturile corului se continua apoi sub aspectul unor
Iesene pina la corni~a compusa dintr-un
ciubuc ~i caveta, a~ezata pe mici console in
forma de piramide trunchiate ~i inversate.
I
1. Din cele de mai sus 'rezulta d zidirea
i bisericii e - in masura in care se mai poate
judeca azi - omogena, ceea ce inseamna ca
zidirea a procedat destul de repede ~i far~
modifidiri de proiect. Cu atit mai surpdnzator
e de aceea portalul apusean (fig. 92), care ·se
prezinta deodata in formele gotice mature.
Profilul ambrazurii e bogat ~i se cpmpune
din toruri cilindrice ~i altele cu seqiu~ea in
forma de para, separate prin cavete. Cores-
) pondenta dintre profilurile laterale ~i cele ale
arhivoltei e desaviqita, de~i intre unele ~i
altele se interpune o friza decorata cu frunzi~
gotic naturalist (acum macinat), tinind locul
capitelurilor de odinioara. Arhivolta e inca,..
drata de un fronton triunghlular, prevazut
pe extrados cu frunze rasucite, gotice. Dea-
supra frontonului se vede golul unei mari
rozase, ale carei muluri s-au pierdut, iar in Fig. 91. - Cirta, cheie de balta din cor.
partea de sus a peretelui se afla o ferestruidi.
.in arc frint.
0 data cu biserica s-a inceput ~i zidirea .manastirii~ eel putin in limita it?- care putem sa ne
dam seama din ceea ce s-a pastrat din aripa rasariteana. Din acea aripa a mai ramas peretele
dinspre curte (fig. 93) ~i un fragment din peretele exterior. CH1direa se compunea din parter
~i etaj pe un plan dreptunghiular alungit, impartit Ia mijloc prin stilpi in doua nave, cu travee
patrate, boltite pe ogive sprijinite de-a lungul peretilor pe console (fig. 94). Profilul ogivelor
~i forma consolelor se aseamana cu cele din corul bisericii. Acest parter se deschidea spre curte
prin u~i ~i ferestre cu arcuri de desdrcare semicirculare, profilate simplu. Ferestrele sint geminate,
grupate cite doua in fiecare arcada, impartite prin colonete. Arcurile ferestrelor sint insa frinte.
_Acest parter m1 forma....Q....Singura .sala;-t· fusese--prebabiHnca-de-hrl:nc-epurilnpatfit in incaper;- · - - -- - -
diverse, dupa cum o mai atesta ~i acum fragmente de pereti despartitori. Structura etajului se
prezinta la fel, cu bolp pe ogive .a~ezate pe console ~i stilpi. Dar aci fereitrele erau mai mid ~i
dreptunghiulare, dispuse cite dbua in dreptul fiecarei travee. E probabil cain parter fusese adapos-
tit, intre aitele, refectoriul, iar la etaj dormitorul comun al calugarilor, acesta din urma fiind
~i amintit intr-un document din 1506 1 , dnd s-a procedat la repararea acoperi~ului. ln ceea ce
prive~te aripa de sud, azi nu o mai putem cunoa~te, fiind complet darimata ~i terenul nivelat,
dar fundatiile probabil ca mai exista, iar in peretii aripei rasaritene se mai vad zidurile de racer-
dare, din care se poate deduce ca aripa de sud avusese aceea~i largime ~i deci probabil ~i aceea~i
structura ca ~i cea rasariteana.
ln mod cu totul exceptional, manastirea pare a fi fost lipsita de foi~or in jurul curtii, caci nici
in pamint, nici in pereti nu se vad urmele lui. Totu~i, faptul ca fatada laterala dinspre curte a
1 Rr.•ssv.NuEnr.F.u, Kerz, p. 35.

103
)
)
bisericii nu e proptita prin contraforturi (o lipsl!. compensatl!. ad prin ingro§area zidurilor), precum
~i ornisiunea totala a ferestrelor din nava laterala de sud, sugereaza ideea· ca un asemenea foi§or
ar fi fost proiectat.
Pentru datarea intregului complex ne servesc pe de o parte elementele planimetrice (corul
poligonal), pe de alta elementele de structura, cum sint boWie sexpartite aplicate sistemului

Fig. 92. - Cir~a, portalul de vest.

legat (cf. biserica cistercianii din Walkenried, in Harz, Germania, din sfertul al doilea al seco-
lului al XIII-lea), precum ~i detaliile ornamentale, ca de pilda capitelurile, profilurile arhivol-
telor §i ogivelor, corpurile prismatice de deasupra abacurilor §i profilurile de la baza colone-
telor angajate din cor. Toate aceste elemente se incadreaza fara nici o dificultate in perioada
imediata de dupa trecerea invaziei tatare §i - dat fiind ca e vorba de 0 manastire cu re-
surse - e probab.il d zidirea s-a inceput curlnd qupa 1242, continuindu-se in cursu! sfertului al

104
)
)
treilea al secolului al XIII-lea. ln aceasta epodi nu ne surprind nici reminiscentele romanice
semnalate. Numai fatada ~i portalul de vest trebuie sa fi fast territinate mai tlrziu, dar totu~i
poate inca inainte de 1300, presupunind prezenta intimplatoare a unui pietrar de formatie mai
recenta, din mediul goticei mature. 0 asemenea datare a fatadei de vest se impune pentru
a putea explica mai u~or aparitia, tocmai in aceasta regiune de la est de Clrta ~i pina in Tara
Birsei, a frizei in locul capitelurilor la o serie de portaluri mentionate inca in contextul arhi-
•:
tecturii romanice pe care, dili cauza structurii inca specific romanice a biseridi, nu le-arri putut
ii'I data decit din ultimii . ani ai secolului al XIII-lea.
Mai difidl e raspunsul la intrebarea de uncle au venit me~terii. Etapa intermediara cea
mai fireasdi, rnanastirea din Igri~, am va~ut insa ca prezinta o filiatie straina. ln Ungaria, singura
,, biserica de manastire dsterdana pastratli, cea din Belapatfalva (inceputa prin 1232), e nu numai
mai modesta ca dimensiuni, dar ~i rnai arhaica in privinta planuirii, avind inca un cor prin-
cipal patrat. Numeroasele bise~ici dsterciene din Austria ~i Moravia, zidite in cursu! secolelor
XII ~i XIII, au fast ~i ele in ·major!tatea cazurilor transformate in a~a masura, incit nu dis-
punem nici in aceasta direqie de amanun.te comparative concludente. E insa sigur ca in general
ambianta e aceea~i arhitectura central ~i est-europeana catolica, pe care am intilnit-o ~i la cate-
I)

drala din Alba Iulia, dar in nuanta specifica a goticei burgunde, reprezentata de dstercieni .
Manastirea astfel terminata a dainuit, probabil fara nici o modificare, pina in prima juma-
tate a secolului al XV-lea. ln anul 1421; insa, turcii patrund in Transilvania ~i manastirea sufedi
;~
' mari stridiciuni, iar in anul 1432 incursiunea ~i devastarile se repeta. E probabil eli unele repa -
ratii grosolane, vizibile la zidaria navei, dateaza de< la refacerile imediat urmatoare ~i tot atunci
se va fi zidit turnuletul poligot\al din fatada de vest, care nu numai eli introduce o disonanta
in compozitia fatadei, dar se deosebe~te ~i prin zidaria de diramida, curenta in schirnb in veacul
·al XV-lea. Pe atunci epoca de glorie a rnanastirii era definitiv a'p usa. Devastarilor datorite impre-
jurarilor externe li se adauga decadenta morala iremediabila, care duce Ia desfiintarea manastirii
de ditre regele Matei Corvinul in 27 februarie 1474. Manastirea darapanata, impreuna cu toadi
averea ei, e atribuita bisericii sase~ti Sf. Maria din Sibiu, iar in anul 1495 apar primele insern-
I
!'• nari in socotelile Sibiului, amintind. reparatule ~i noile amenajari facute in Cirta. Acestea insa
se reduc la foarte putin. Manastirea ramine pustie ~i pe seama comunei se injghebeaza mica
capela amintita; restul cladirii incepe sa cada treptat in ruina.
Prima iradiere a ~antierului din Clrta o constatam in Tara Birsei, in urma privilegiulu i
din 21 rnartie 1240, prin care regele Bela IV a pus sub patronatul cisterdenilor bisericile din
comunele Feldioara, Sinpetru, Harman ~i Prejmer 1 .
Cel rnai vechi vlastar al ~antierului din Cirta e desigur biserica ev. din Prejmer 2, Planul
) hisericii (fig. 95) se compune' dintr-un corp longitudinal ~i altul transversal, avind fiecare cite
~oua travee patrate, gr-upate in forma de-Eruce in- jurul unei- tr-a-vee-cent-rale, -iar-in capat--cite
o absida cu trei laturi. Bratul rasaritean, care indepline~te functia altarulul, e flancat de ambele
patti de cite o incapere laterala, compusa din doua travee mid, lar .pe Ia~ura de nord se mai
afl.a inca o incapere mica, patrata. Absidele poligonale sint sprijinite in colturi de contraforturi.
Acest plan central e cu totul exceptional in Transilvania ~i a fost explicat fie printr-o inriurire
orientala, mijlocita de catre cavalerii teutoni, fie printr-un imprumut din regiunea renana. Prima
ipoteza trebuie respinsa, pe motivul eli in regatul Ierusalimului nu s-a pastrat nici o 'biserica
in forma de cruce din perioada cavalerilor 3 ~1 de asemenea nu s-au pastrat nici ctitoriile ini-

1 centrala din Citeaux era, prin forpt lucrurilor, reprezen-


Vezi Hu R MU ZA KI, D ommenle, I, 1, nr. 141; ZlM-
MERMA NN-\XIERNER, Urkmrdmbu&h, I, nr. 76; Dommmte, tata de ditre metohul din Oqa. .
C, veac. X I - X III, vol. I, nr. 267; Kunst in Sieb., p. 19. 2
Burzmland, IV - 1, p. 149-158 ~i 170-172;
Obieqiunea lui REtSSENBERGER, Kerz, p. 8, eli acest patronat Ku11s1 irs Sieb., p. 21, 70-72 ; H E KLER, Kunrlgeuh. , p. 14.
3
in favoarea ordinului cistercian din Citeaux nu a fost Vezi observatiile lui EN J..~RT, Motsummls der Croises,
acordat in mod explicit manastirii din Orta, nu are valoare 1, p. 50.
practica, deoarece e evident cii, in Transilvania, manastirea

105
)
tiale ale teutonilor din G ermania de nord-est, care sa poatii perm!te comparatH, tar a doua
ipoteza, pentru ca bisericile renane de tip central prezinta deosebiri planimetrice fundamentale.
Exista insa alte regiuni in Germania, anume in centru ~i nord, uncle se intilnesc o serie de
biserid cu plan in cruce ~i cu o singura nava, zidite, parte in forme romanice tirzii, parte in

Fig. 93. - Ciqa, aripa de est a manastirii. r

forme gotice timpurii, databile in prima ~i a doua treime a secolului al XIII-lea; pentru a
indica zona de raspindire citez cite un exemplu din diferitele provindi : Blankenheim in Cassel 1 , )
Oesede in V-estfalia, Buntle-in Fr-igsland,-Salzdahlem in Bruns'lic 2 SocoL.c.Ltrehuie_s.ii adlllitk_m_
o relatie intimplatoare cu un model din acele regiuni (dorinta vreunuia dintre ctitori, originar
de acolo) pentru alegerea acestui plan, poate ~i in legatura cu hramul sf. ·crud. D ar execu}ia
planului revine fara indoiala uqui me~ter deta~at din ~antierul din Ciqa, caci despre aceasta
marturisesc capelele laterale dreptunghiulare de tip cistercian, precum ~i intreaga elevatie. Dea-
supra patratului central e a~ezata azi o balta in crud, refacuta in epoca goticii tirzii, iar peste
ea se ridica un turn octagonal. Dar bratele crucii pastreaza inca vechile invelitori; ele se compun
de fiecare data din cite o bolta sexpartita, iar absidele poarta bol}i tripartite pe nervuri. Nervu-
rile au un profit simplu ~i zac pe console lipsite de orice ornament. Aceste bol}i, executate
destul de neglijent, sint din tuf calcaros. ln vreme ce boltile zac pe arcuri frinte, lunetele
peretilor de pe care porne~te bolta au inca un traseu arhaic, semicircular, ca la Cir}a. Ferestrele
prezinta ~i ele un amestec de amintiri romanice, alaturi de forme noi, gotice: cele din capele

1 D r.uw, Httndb., 1, su b voce. 2 Dr.uro, Hnnd/J., V, sub voce.

106
)
)
sint inca semidrculare, dar bratele crucii (fig. 96) poarta sus, in fiecare luneta, cite un ochi
rotund cu un patrulob inscris, repetind astfel, in masura ceva mai redusa, ochiurile de la Cirta.
Unele ferestre mari, gotice, cu totul simple, din capetele bratelor, sint ~i ele tot din aceasta
perioada, dar altele, decorate cu muluri, provin de la transformarile ulterioare. Cu privire la

Fig. 94. - Cirta, deta~u din aripa de est a manastirii.

datarea zidirii, a fast propus anul 1244, · descoperit pe o barii de fier de la o u~a veche 1, dar
acest document nu poate fi acceptat, nu numai pentru d bara respectiva a disparut, dar §i
pentru d data era cu cifre arabe ~i ca atare se . cuvine sa dam crezare altei relatari2, pe baza
dreia s-a citit pe acea barii data 1544. 1n schimb, relatiile cu ~antierul din Ciqa ~i elementele
stilistice prezinta suficienta cheza~ie pentru datarea bisericii din Prejmer pe Ia 1250 sau foarte
curind dupa aceea.
Biserica a suferit unele remanieri importante in cursul anilor 1512- 1515, dnd bratul occi-
dental al crucii a fost alungit ~i acoperit cu o balta gotica bastarda, prevazuta cu nervuri deco-
rative in forma de piasa.

l K11n.rl ;II Sic/J., p. 7l. ~ Onn.i ~, Szcke!v.flild, VI, p . .'>6.

) 107
' Jjl~~ .•ICJ,• .<' s

Spiritul §i formele structive ~i decorative din Ciqa se regasesc insa mai ales la biserica
sf. Bartolomeo din suburbia cu acela~i nume a Ora~ului Stalin 1 . Partile vechi ale bisericii sint
zidite din tuf calcaros, necioplit, iar pentru profiluri ~i decorul plastic e intrebuintata o gresie
fina. Gir:lmida apare numai la p:lr\1le recladite in cursu! veacului al XV-lea. Planul acestei

I
\
\ .
\

\
)

Fig. ·95. - Prejmer, biserica ev. ~i cetatea, plan.

basilici (fig. 97) se compune mai intii dintr-un altar, care cuprinde o travee patrata §i alta penta-
gonala. Spre nord e o incapere dreptunghiulara, formata din trei travee patrate, care a avut
probabil de la inceput destinatia unei sacristii. ln dreapta, o indipere exact la fel serve§te ca
intrare laterala in cor. De ambele laturi se mai afla apoi, in capetele extreme, cite o mica capela
patrata. Dispozitia acestui cor ~i a indiperilor care il flancheaza se aseamiina pe de o parte

1 Ona..I.N, Szekelyfo!d, vr, p. 331-333; HENsztMANN . Kumt in Sieb., p. 20, 86-87, cu bibliografie; HEKtF.R,
Utijegyzetek, p. 293.....:.296; Burzm!and, III -1, p. 107- 121 ; Kunstgurh., p. 17.

108
)
) cu planul corului bisericii din Ciqa, pe de alta insa ~~ mai m~lt c~ cd din Prejmer care, ln
aceasta privin~a, pare a fi jucat rolul de intermediar. Acest lucru devine ~i mai evident dod anali-
zam eleva~ia. Corul bisericii sf. Bartolomeu (fig. 98) prezinta elementele cele mai evoluate,
ceea ce rezulta limpede mai ales din compara~ia pe care o putem face cu zidirea corespun-

Fig. 96. -;- Prejmer, biserica ev., vederea corului.

zatoare din Clr~a, pentru ca in privin~a detaliilor mai fine biserica din Prejmer e relativ saraca.
Traveea patrata a corului din Bartolomeu poarta o bolta sexpartita. Arhivoltele ~i ogivele au
o sectiune u~or trapezoidala, profilata pe fiecare fata cu baghete semicilindrice ~i cite o caveta.
Ogivele ~i arcul de despartire dintre travee se sprijina pe colonete angajate, grupate cite trei,
cu capiteluri cu frunzele energic striate ~j cu virful rasucit in afara, asemanatoare cu cele din
Clr~a, dar mult mai zvelte. Identice, ca forma, s!nt ~i abacurile din Cirta ~i Bartolomeu. Bazele
ionice ale acestor colonete prezinta ~i ele un profil mai evoluat, cu ' torul superior pipernicit
~i eel inferior turtit ~i proeminent. Nervurile suplimentare care transforma bolta in cruce in

109

)
bo1ta sexpartita zac, 1a fel ca ia Cirta, pe conso1eie adt de frecvente 1n arhitectura dsterdanii.
Consolele sint insa compuse ad dintr-un tor lung, amintind suporturile din bisericile manasti-
rilor d sterdene germane, Walkenried ~i Riddagshausen, ambele din jumiitatea a doua a veacului
al XIII-lea. Capatul inferior al uneia dintre console e decorat cu o rozeta inconjuratii de frunzi~,
iar altul cu o mascii umanii (fig. 99), un cap oval cu ochi bulbuca~i (ca la cheia de boltii din


~k.:-~ ~:.-~=-~:-+"'.r::.•. ••
: :~~

10 15
0
'
Fig. 97. - Bartolomeu, biserica ev., plan.

Cir~a, cu capul Mariei) dar inchi~i, cu nas mare. ~i gura energid, ascunsa in parte sub ni~te
musta~ care se transforma in frunzi~. Pare straniu cii in acest relief s-a putut biinui un portret,
fie de ctitor, fie de pietrar 1, ciici reprezentarea e vadit decorativa ~i se pastreaza analogii nume-
roase, dintre care citez schi~a din carnetul lui Villard de Honnecourt 2, dovedind di acest motiv
decorativ era cunoscut ~i raspindit in ~antierele de pe la mijlocul secolului al X III-lea ~i indeo-
sebi in ambianta cisterciana. ·
In punctele de incruci~are ale ogivelor ~i n ervurilor se vad frumoase chei de bolta, cea
i
din piitratul corului decorata cu o masdi midi intre vrejuri de forme romanice tirzii, cea din
poligon compusa dintr-o rozeta bogata, in forme curat gotice. Totodata trebuie insa notat di
lunetele de sub calote sint ~i aci tot semicirculare ~i striibatute de acelea~i ochiuri rotunde cu
~ase lobi, pe care le-arn· cunoscut Ia Cirta, numai di aci arcurile Iobilor poarta in v1rf cite o floare
treflata. Fiecare panou al peretelui e striibatut de cite o fereastrii lunga ~i strimta, cu arc frint,
iar peretele rasaritean al altarului se distinge prin doua ferestre aliiturate, ceva mai largi ~i mai
inalte. Trebuie notat ca in 1;aport cu cladirile precedente atit proportiile corului cit ~i formele
ferestrelor sint-aci- mai-z.velte-,_ma.Ldominate._de._accentuLYer.tical ..ExterioLuL co_.ruluL(fig. 100)
e sprijinit in colturi de doua contraforturi u~or treptate, prelungite deasupra prin lesene care
sus~in, spre deosebire de paramentul de la Cirta, o friza romanidi cu mid arcuri semicirculare.
Incaperile care fl.anche~za corul poarta bolti pe ogive de un pwfil mai simplu ~i m ai
masiv 3 • Ferestrele prezinta iarii~i o asemanare cu cele din Cirta, fiind semicirculare; numai
intrarea laterala de sud se deosebe~te prin ferestre geminate cu arc trilobat, deasupra direia
se deschide un patrulob. Din toate acestea se poate deduce cii zidirea corului bisericii din
Bartolomeu a fost inceputa pe Ia 1260, adicii dupii ce corurile bisericilor din Cirta ~i Prejmer
fusesera terminate.
Zidirea s-a continuat cu transeptul compus din trei travee patrate, din care se mai pas-
treaza insa numai zidurile ~i consolele de Ia nervurile boltii. La capatul inferior, aceste console

3
1 B11rzmland, III- 1, p. 114--115. Boltile intrilrii laterale au fost insa refacute,
2 HAIINLOSER, Villard, pl. 43. Cf. ~i fig. 21, 22, cf. Burzmland, Ill- 1, p. 112.
25 ~i 26.

110
)
prezinta un frumos decor compus dintr-o floare ~i din frunzl~ cu cro~ete. Capiteiuriie, in schimb,
sint ceva mai masive ~i poarta in intervalele dintre frunzele striate ~i rasucite cite o frunza
de stejar stilizata.
ln fata transeptului se giisesc cele trei nave basilicale, din care au supravie~uit iara~i numai
peretii exteriori. ln pereti se mai viid diferite console, ramii~ite ale boltilor de odinioarii. Din

Fig. 98. - Bartolomeu, biserica ev., vedere din nava centrala


spre cor.

a~ezarea consolelor ~i din proportiile navelor se poate deduce di la inceput acest corp de cladire
se compunea dintr-o navii centrala cu trei travee patrate, acoperite probabil cu bol~i sexpar-
tite, ~i dintr-o semitravee in apus, flancata de doua turnuri. Navele laterale aveau un numar
dublu de travee, patrate ~i ele, corespunzind sistemului legat. Azi insa infati~area navelor difera
~i ca dispozi~e de plan ~i ca eleva~ie, din cauza transformarilor din veacul al XV -lea. Numai

111
)
:;

in capatul de vest, 1n parterul tu~nului dinspre nord, ale carui etaj~ superioare au ramas neter-
minate, precum ~i in traveea de mijloc, intilnim iara~i urmele zidirii din prima faza .. Odinioarli
ambele turnuri se deschideau cu arcade largi spre interior, dar acestea sint acum astupate. 0
asemenea dispozitie atesta prezenta unei interferente a basilicii de tipul Ad~-Herina-Sebe9, ceea
ce inseamna ca planuirea fatadei de vest s-a putut face ~i ea numai dupa 1260. Traveea de
mijloc ~i cea de nord mai poseda vechile bolti cu
ogive ~i chei de bolta, prima decorata cu motive
fiorale, a doua cu capul lui !sus (fig. 101) sculptat
in. planuri simple ~i forme plastice, ca ~i capul Mariei
din Cifta, dar cu ochii intredeschi~i in forma de mig-
dalii ~i cu ~uvitele parului ~i barbii tratate stingaci ~i
schematic, ca ni~te ciucuri. Acest relief deriva, evi-
dent, din modelul din Cirta ~i reprezinta o incercare
de a dezvolta detallile naturaliste, realizata insa cu
mai putina abilitate ~i mai putin simt plastic.
· . Turnul bisericii din coltul de sud-vest, singurul
care a fost executat, s-a prabu~it in 1833, sfarimind )
sub greutatea sa ~i primele doua travee ale navei
laterale respective; ceea ce se vede azi e opera
restaurarii din veacul trecut.
E ' foarte probabil ca ~antierul bisericii din
Bartolomeu sa fi raspindit formele goticii cister-
ciene la o serie , intreaga de biserici din Tara
'
Fig. 99. - Bartolomeu, biserica ev., Birsei, dar azi nu mai putem verifica aceasta ipo-
consola din cor. teza decit la biserica ev. din Ghimbav 1. W. Hor-
wath a recunoscut, cu drept cuvint, in portalul
sacristiei un element care justifica presupunerea di
biserica actuala e o transformare a unei cladiri mai ;vechi. Dar aceasta observatie poate fi
amplificata. Dad privim atent planul, descoperim u~or ca dispozitia corului flancat in nord
de o sacristie," iar in sud de un pridvor, adapostind un acces direct spre· altar, aminte~te
indeaproape planul bisericii din Bartolomeu. Din acest cor n-a mai ramas mult, in
afara de plan ~i de portalul romanic tirziu, care da in sacristie; elevatia actuala denota,
atit prin bolti ~i prin suporturile lor, cit ~i prin mulurile ferestrelor, interventii ulterioare
radicale. Acelea~i constatari se pot face cu privire la navele basilicale. Arcuri ~i tavane
au fast transformate ~i inlocuite, dar au ramas ochiurile din partea superioara a peretilor navei
centrale, pastrind forma lor simpla, circulara, derivata din modelul bra~ovean. Pe temeiul acestor
consideratii, la care se adauga aspectul greoi ~i masiv al corpului basilica!, sintem indreptatiti
sa datam intemeierea bisericii in prima jumatate a veacului al XIV-lea, in directa dependenta
de ~antierul bisericii sf. Bartoloineu. lncercarea de a incadra biserica din Ghimbav in jurul anului
1350, fara a distinge diferitele perioade de constructie, nu e admisibila ~i e semnificativ ca nu
se pastreaza nici . un element caracteristic pentru mijlocul veacului al XIV-lea.
In legatura cu ~antierele cisterciene trebuie p:usa ~i biserica ev. din Cristian (r. Stalin) 2,
din care insa nu se mai pastreazli dedt portalul de vest, rozasa ~i dteva chei de bolta. Luneta
portalului e incadrata inca de arhivolte romanice semicirculare, ~i c~pitel~rile din stinga ambra-

1 Onn.\N, S zt!kelyfiild, V1, p. 396; RoTH, Baukmut, p. 24; idem, P/astik, p. 5; Burzmlalld, IV - 1, p. 135-136,
p. 88; Burzcnland, IV -1, p. 138 ~i urm. ~i 179 ~i urm.; 169- 170; Kt111JI ill Sieb., p. 21; HP.KLER, Krmstgescb.,
K11nst in S ieb., p. 25. p. 14 ; GEREVICH, Romdnkor, p . 139.
2 O nn,\ !1', Szt!ke/yfiild, VI, p. 361; RoTH, Ballkllnsl,

112
"'
=i "''~~"!""":"'"Jtr.''r"""~4rn•.,:
,.,
-:'{·:~.- . :.··~~~ ,j. • .... t ·- - • ,, ··
• ~,T·' • • tl" '"
' •- • .

r'

)
zurii amintesc, dupa T.Gerevich, formele intilnite la capela regala cjin Strigoniu, dar pe latura
opusa ele sint impodobite cu frunze de st~jar. Portalul e deci un produs eclectic, rozasa insa ~i
cheile de bolta ne dezvaluie incontestabil filia~ia de ~antier. Fereastra circulara e decorata cu
muluri cu muchlile te~ite, aldituind iri centru o rozeta inconjurata de cercuri ~i patrulobi, elemente
care ne ajuta sa reconstituim, eel pu~in principia!, formele de amanunt, care, in Cirta, nu s-au

I
!
r-

If.
Fig. 100. -Bartolomeu, biserica ev., corul vazut din exterior.

I mai pastrat. 0 cheie de bolta..ar reprezenta, dupa Roth, bustullui !sus, alta un Agnus dei ~i o
a treia o rozeta. Ultirnile doua sint strins irirudite cu·plastica decorativa din biserica sf. Bartolomeu
i ~i ca atare se pare ca toate elementele de mai sus . pledeaza pentru 0 datare a acestor rama~i~e

l ale primei biserici din Cristian in prima jumatate a secolului al XIV -lea.
Din aceea~i perioada trebuie sa dateze ~i portalul din fa~ada apuseana a bisericii ev. din

I
~
Halchi':ll (fig. 102), la rindu-i un descendent direct al modelului dr~an. Actuala biserica insa~i
e o cladire moderna (1807). Articularea ambrazurii, profilurile torurilor ~i ale cavetelor, lipsa

1
!: Bur:{_mla11d, IV -1, p. 174; Kuml i11 Sieb., p. 21; GEREVICH, Romd11kor, p. 101.
J

t
(1 )
8 - o. 267 113

j
~
bazei ~i contopirea capitelurilor intr-un briu, elementele decorative ale acestui briu de capiteluri
(figuri fantastice ~i elemente florale) ilustreaza cu prisosinta inrudirea. Semnificativa e ~i aci persis-
tenta traseului semicircular al arhivoltelor care incadreaza luneta.
~antierul cistercian a exercitat o inriurire in-
semnata ~i asupra Transilvaniei de nord-est. Succe-
siunea etapelor acestei raspindiri nu se mai poate recon-
stitui pe baza materialului pastrat, dar dovezile expan-
siunii exista inca incontestabil in Sic ~i Bistrita.
. Biserica ref. din Sic 1 (fig. 103) se pastreaza relativ
bine, de~i a suferit in secolul al xv:.lea unele modi-
ficari ~i completari care au transformat complet fatada
de ~est. Dar restaurarea recenta (1946 -1947) a reu~it
sa degajeze bine partile vechi ~i sa le puna din nou
in valoare. Cladirea din piatra bruta, piatra de talie
fiind intrebuintata numai la profiluri, e o basilica cu
trei nave impartita prin stilpi dreptunghiulari, cu un
cor campus dintr-o travee dreptunghiulara ~i alta
pentagonala, flancat de ambele laturi de cite un cor
lateral, iar spre nord ~i de o sacristie. Corpul basi-
Fig. . 101. - Bartolomeu, biserica ev., lical e tavanit, arcadele · dintre nave sint semicircu-
cheie de balta. lare, dar corul ~i colateralii sai sint boltiti, primul
cu ogivt!, ultimii cu bolti in croci. Ogivele au un
profil ovoidal cu muchie, iar pe margini doua
cavete, ~i sint prinse in chei de balta decorate cu rozete plastice, iar arhivoltele au un profil
trapezoidal. Arhivolte ~i ogive zac, fiecare, pe cite o coloneta angajata separata; astfel,
in colturile traveelor, colonetele angajate sint inmanunchiate cite doua, respectiv cite trei, in
corespondenta cu numarul arcurilor ~i ogivelor. Arhivoltele dintre travee sint u~or frinte, iar
cele din pereti sint semicirculare. Caracteristice sint capttelurile scunde, decorate cu frunze striate
~i cu virfurile rasucite in afara, purtind in intervale frunzulite de stejar. Abacurile au sus un profil
de dubuc dreptunghiular ~i dedesubt o ca'veta.· 1n cor se mai pastreaza, sus, in fiecare panou,
cite un ochi, spre est cu ~~se lobi ~i trefla inscrisa, iar celelalte cu golul treflat. 1n indiperile late-
rale .intilnim ferestre alungite in arc frint: ln exterior, biserica are un profil de baza simplu,
iar in jurul poligonului de la altar un profil campus dintr-o te~itura ~i un talon inversat, care
incercuie~te deopotriva ~i contraforturile treptate. Facind abstraqie de executia rustica ~i mai
simpla (navele tavanite) ~i de uncle arhaisme (arhivoltele semicirculare dintre nave), precum §i
de profilul ogivelor, toatecele a teelemen e se regaS8C- uq antierele cisterciene din Transilvania. - - -- -
Astfel, arhivoltele u~or frinte, mai arhaice, ~i profilul lor, precum ~i indeosebi corni~a exterioara
repeta pina in amanunte formele de la Cirta, iar capitelurile ~i ferestrele. mici, geminate ~i cu
arcuri treflate, care dau spre podul incaperilor din flancul corului, se aseamana cu formele deschi-
derilor de la incaperea de sud a corului bisericii sf. Bartolomeu. Stilpii dreptunghiulari dintre
nave, contraforturile treptate de la altar, abacurile, chelle de balta cu rozete ~i ochiurile lobate
se regasesc deopotriva la Cirta ~i Bartolomeu ~i in parte la celelalte biserici di.ri acest grup. Con-
cluzia e di biserica din Sic e un descendent rustificat al ~antierului cistercian ~i ca atare trebuie
·'
I
datata in ultimii ani ai secolului al XIII-lea.
·I
La Bistrita se mai pastreaza din vechea biserica a 'minoritilor 2, acum biserica art., numai
corul initial, de data aceasta ceva mai amplu, caci e campus din d<;ma travee dreptunghiulare

1 ENTz,Szolnok-D., p.199- 201; ENn-SEur.sTYEN, Szek. Kuntl in Sieb., p. 20; ENTZ, Szolnok-D., p. 200-201;
2
H ENSZLMANN, R.aporl in AE, VIII -1874, p. 21; ENTz-SsnEsntN, Szlk., p. 11 ~i 20.

114
)
.. • '11 ,.. ~~ • • 1 ~ ' - • •

)
~i una pentagonala, proptite in exterior prin contraforturi relativjoase, prevazute cu o treaptiL
Bol!-ile zac. pe ogive. Cu exceptia ogivelor din traveea de est, trapezoidale, cu muchiile te~ite
·(te~iturile sint u~or concave), arhivoltele ~i ogivele prezinta o seqiune simpla, dreptunghiulara.

Fig. 102. -Halchiu, biserica ev., portalul de vest.

Cheile de b olta, in forma de disc, sint decorate cu rozetele cunoscute. Suporturile arhivoltelor
~i ale ogivelor se compun din colonete angajate, zvelte, inmanunchiate, prevazute cu capiteluri
gotice timpudi, cu cro~ete (fig. 104) sau cu frunze de palmier rasucite in afara. Unele capiteluri
poarta, in partea infedoara, frunzulite de iedera sau de stejar (fig: 105), de tipul celora de la
basilicile din Bartolomeu ~i Sic. Bazele colonetelor angajate (fig. 106) sint dispuse radial (alta
caracteristica a fazei gotice timpurii) ~i profilurile au torurile turtite. Pere;ii sint strabatuti de

s• 115
)
terestre relativ stdmte, dar 1nalte, unelc cu arhivolte inca scmicircu)are, altele cu 1ncheierea de 'I
sus in arc frint, executate din piatrii ecarisatii, fiirii nici un profil decorativ. Num'ai cele trei ferestre
I
din laturile riisaritene ale poligonului sint incalecate de cite un ochi rotund, dintre care cele'
douii ochiuri laterale poartii cite un patrulob inscris, ca la Prejmer. 1n flancul de sud al corului
se aflase o sacristie, acum disparutii, dar a rnai ramas cadrul u~ii cu arhivolta trilobata, cu muchiile
te~ite, deci un cadru romanic tirziu cu profil deja gotic. Acest cor e precedat de o biseridi-sala,

i:
I
)

·I
I
t , , 1 s J f I I t t __J

o 1 2 3 ~ s 6 ? 8 9 tom
Fig. 103. - Sic', biserica ref., plan.

al direi interior'"'a fost cornplet refiicut in epoca barodi. ln exterior, imii, nava ~ proptita ~i ea
de contraforturi inalte, cu .~ite douii trepte, ~i in fatada de vest se rnai vede o fereastra laterala
bipartita, cu muluri cilindrice ~i cu mid capiteluri tronconice, acoperite cu frunze de iedera, apar-
tinind unei faze gotice mai evaluate (jumatatea a doua a secolului al XIV-lea), indiciu di lucrarile
de infrumusetare au fost completate in diferite etape. Preferinta pentru planul bisericii-salii se
poate explica in cazul de fatii prin faptul eli unitatea spatialii era mai potrivitii pentru o biseridi
de predicatori. ·
Cu toate acestea, biserica din Bistrita, prin construqia ei mgrijitii, pare sii fi fost WiCles-
cendent direct al ~antierelor dsterciene din Transilvania de sud, iar biserica din Sic, de~i revine .
la planul basilica!, pare doar o replica mai modestii. Dacii aceastii ipotezii e. admisii, trebuie sa
datam construqia initialii a bisericii minoritilor prin anii 1270-1280.
0 problema aparte constituie biserica din Rodna 1• Din vechea cladire se mai pastreaza
corul, refiicut in 1859, servind ca biseridi ort., precum ~i ruina turm~lui din capatul de vest
al navei laterale de sud. Aceasta navii, ca ~i cea centrala ~i colateraluf de nord au disparut, dar
sondaj ele arheologice au confirmat existenta basilicii. Corul gotic era flancat pe ambele .laturi
de inciiperi dreptunghiulare, dupii modelele cisterciene arnintite. Corjml basilica! .era relativ_ sctirt,
precedat spre vest probabil de douii turnuri foarte masive, dintre care insa nu se mai piistteaza
dedt ruina celui amintit. lntre cele douii turnuri trebuie sii presupu~em un atriu i~ genu!· cel~i

1 RoTH, Ba11k1111JI, p. 73; WAGNER, Raporl, p. 19-23; Cs.\NYI-Lux, 6radna, p. 91-93; MCA, . IV- 1957,
Raporl, p. 211- 216.

116
)
de Ia catedrala r. cat. din Alba Iulia, prevazut 1a intrarea 1n nava cu o poartli in arc frint, ale
direi pro.filuri, din andezit local, de~i foarte avariate, prezinta inrudiri cu profilul ogivelor din
Sic. Parterul ~i etajul turnului de sud-vest erau acoperite, jos, cu o bolta cilindrica, iar sus, cu
o bolta in crud; celelalte etaje erau tavanite. Accesul se fiicea printr-o scara rezervata in grosimea
pere~ilor. La inal}imea etajelor, turnul e articulat prin dubucuri orizontale simple ~i e strabatut
de ferestre stdmte. Numai,la ultimul etaj se gasesc ferestre geminate treflate. Corni~ele de sub
arcurile treflate seamana cu profilurile abacurilor de Ia Cir~a ~i Bartolomeu. Spre nava laterala
de sud se deschide Ia etaj o u~a, dind spre o tribuna interioara, care incaleca traveele apusene
ale celor trei nave. Din bol~ile navelor ~i ale corului nu se mai pastreaza nici o urma, biserica
actuala avind un inveli~ de lemn, 1mitind bolta gotica, dar in coltul dintre prima travee a corului
~i cea de a doua s-a degajat, spre fa~ada de sud, capatul superior al unei colonete angajate cu
capite! de cro~ete. Aceasta basilica a fost construita deasupra unei cladiri din care nu s-au mai
putut identifica dedt doua ztduri de fuodatie sub peretii rasariteni ai navelor lat~rale ale basilicii
descrise. Constructia din care fiiceau·~parte acele ziduri vechi n-a putut .fi reconstituita, nici macar
ipotetic. Numai sub pavimentul corului actual se mai poate spera sa se g~seasca elemente care
) sa lamureasca caracterul acestei constructii, proba~il 0 biserica de piatra distrusa de invazia din
1241 ~i inlocuita apoi cu basilica despre ca,re am vorbit. Csanyi-Lux au considerat aceasta basilica
drept un descendent al arhitecturii cisterciene, punind-o in legatura cu monumentele din Bistrita
~i Sic, ~i am vazut ca unele analogii justifica o asemenea apropiere. D ar compozitia fatadei de
vest ~i tribuna dovedesc ~i prezenta unei influente din ambianta catedralei r. cat. din Alba Iulia.
Prin urmare, basilica din Rod'na e produsul uno.r interferente care s-ar putea data mai .firesc
in ultimul sfert al veacului al XIII-lea.
Eclectice sint ~i premisele bisericil ev. din Reghin 1 • E vorba de o basilica ale carei nave
laterale fusesera boltite, in timp ce nava centrala purtase un tavan, inlocuit cu bolta actuala abia
in 1778. Caracteristica e tribuna de vest, cu ?olti pe ogive ~i sdiri de acces spiralice in grosimea
peretilor, incalecate in partea centrala de o clopotnita. Ferestrele vechi ale navel de mijloc sint
mid ~i semicirculare, dar portalul de vest e in arc frint, cu propor~ii mai zvelte chiar dedt cele
ale portalului apusean din Alba Iulia. Acest portal poseda o friza in loc de capiteluri ~i e inscris
intr-un fronton inalt. Elementele amintite indica, pe de o parte, o persistenta tenace a formelor
rorrianice de tipul basilicil din Sebe~, dar pe de alta, probabil, ~i o perioada mai lunga de con-
struqie, cu infiltratii gotice substantiate. Etapele construqiei ~i cronologia mai amanuntita
vor putea fi lamurite insa numai dupa o cercetare corespunzatoare. Ca un indiciu pentru
terminarea lucrarilor din prima faza ar putea servi doua date gasite Ia sacristia alipita
) laturii de nord a corului, anume anul 1321 pe glaful exterior al unei ferestre, ~i anul 1330
deasup,ra u~ii.
0 alta basilica, probabil inzestrata cu a.celea~i caractere, dar nestudiata ~i nepublicata inca,
e biserica ref. din Teaca 2•
0 forma basilicala mult ,mal arhaica, inca specific romanica, dar cu · amanunte gotfce carac-
teristice, prezinta biserica ref. din Teiu~. R6mer 3 o descrie drept biserica-sala, fiindca a~a se
infati~eaza azi, insa un examen mai atent descopera u~or ca ·e vorba de o cladire care fusese initial o
basilica. Din cladirea veche se mai pastreaza clopotnita a~ezata in fatada de vest, cu ziduri foarte
m~sive, ~i peretii navei centrale. Pe latura exterioara de nord, dar mai ales pe cea de sud, se vad
vechil stilpi de piatra ecarisata, dreptunghiulari, prevazuti cu cite un ciubuc cu planul inferior
in retragere ~i u~or arcuit, deci cu profil gotic timpuriu, in timp ce arhivoltele sint inca semicir-
culare. Se poate constata ca nava centrala se deschidea cu cite trei asemenea arhivolte spre cele

1 MOJ.LER, Kirchenbau, p. 41; RoTn, Baukunsl, p. 33; 2 E mentionata in MM, II, col. 442, iar HonwATn,
idem, Beilriige, p. 120; Krurst in Sieb., p. 25; HoRWATH, Emporenbau, p . 70, precizeaza cii nrc o tribuna in vest.
Emporenbau, p. 70-'-71 . ~ TiJvis! p. 95.

) 117
)
laterale ~i di nivelul basilicii vechi se afla cu aproape un metru sub nivelul solulu! actual. 1n
interior nu se· mai pastreaza dedt vechiul arc de triumf, semicircular · ~i - el, a~ezat pe pila~tri
prevazuti cu corni~e, la fel ca ~i ciubucurile stilpilor amintiti.
Amanunte initiale mai numeroase se pastreaza la clo-
potni~a. Aceasta are doua etaje, deschise fiecare cu cite o
fereastra semicirculara, incadrata intr-un chenar profilat spre
exterior cu un glaf format dintr-o caveta larga intre plaimri
oblice. Formele sint deci ~i aci romanice in interpretare gotidi.
ln schimb, portalul e specific gotic timpuriu. Deschiderea e
in arc frint, iar usciorii ~i arhivolta sint profilati prin toruri ~i
scotii adinci. Baza de pe care pornesc aceste toruri e abia vizi-
bila la nivelul pragului, fiind inecata in pamint, dar capitelurile
inalte, cilindrice, delimitate in partea inferioara printr-o astra-
gala, iar deasupra prevazute cu abacuri in forma de disc subtiat
spre periferie, sint decorate cu cite o frunza in relief. Executia
e stingace, ~i din cauza varuirii ulterioare pare ~i mai grosolana. )
Pe temehil acestor elemente trebuie sa admitem ca zidirea
basilicii s-a inceput eel mai tirziu in ultimul sfert al veacului
al XIII-lea, portalul de vest, din cursul primului sfert al
veacului al XN -lea, mardnd faza terminarii lucrarilor. E insa
curios d aceasta basilica nu are nimic comun cu catedrala
r. cat. invecinati din Alba Iulia ~i nici cu basilicile care denota
Fig. 104. -Bistrita, biserica art., interferente din Ungaria. Clopotnita e adosata navei ~i boltita

capiteluri de la un pilastru
! din cor. numai in parter cu un semicilindru pe axa vest-est, in timp
,.I• ce etajele erau tavanite ~i lipsite de tribuna. Astfel, basilica
I
I! din Teiu~ se inrude~te cu tipurile romanice mai vechi din
r zona de colonizare saseasca, ~i numai plastica arhitecton1ca tradeaza faza tirzie.
. I
Un monument important din punct de vedere aJ. etapelor de evolutie e corul catedralei
r. cat. din Alba Iulia (vezi fig. 33). Construq ia
noua prelunge~te patratul corului romanic cu inca
o travee dreptunghiulara ~i cu alta heptagonala
(din decagon). Fata de absidele ~antierului din
Orta, numarul sporit al laturilor constituie o
-1 evolutie pe care o inregist.~;eaza ~i elementele )
elevatiei.___Formele devin tot mai zvelte, capite----f!~---'"'__..._4...,1_~--.............-.. .~
lurile au forme gotice neao~e, iar pinzele bol-
tilor dintre ogive formeaza cute tot mai adinci,
sprijinindu-se in pereti pe _arhivolte eliptice.
Peretii sint strabatuti de ferestre bipartite, largi
~i inalte, ocupind intregul interval dintre stilpi
~i contraforturi. Din nefericire, insa, acest cor
a suferit o restaurare radicala in secolul al
Fig. 105. - Bistrita, biserica a rt., capiteluri
XVIII-lea ~i cu aceasta ocazie au fast 1nlocuite de la un pilastru din cor.
~i vechile muluri ale ferestrelor. ln conse-
cinta, nu m ai dispunem de elemente de ama-
nunt autentice, care sa permita identificarea provenientei me~terilor ~i sa limpezeasca, in
m od satisracator, problema datarii acestei construqii curat gotice, prima dintre cele cunoscute
in Transilvania, ~i astfel ne gasim iara~i pe un teren deschis controverselor. Pentru motivele
aratate cu ocazia analizei fazelor construqiei mai vechi, nu cred ca se poate accepta ipoteza

118 )

lui R osemann 1, care propune o datare a acestui cor inca 1n faea dintre anii 1277 ~i 1287;
date fiind apoi tulburarile politice ~i neajunsurile economice de pe urma luptelor de tron
din primele doua decenii ale veacului al XIV-lea, cred di cea mai plauzibila datare a corului e
cea propusa de ~t. Moller, care il atribuie episcopului
Andrei Szechy (1319-1356) 2 •
1nainte de a incheia ~apitolul basilicilor din aceastii
faza, trebuie sa mai amintim, cu titlu provizoriu, dteva
monumente a diror caracterizare ~i datare e discutabila,
din cauza multiplelor prefaceri pe care le-au suferit. Astfel,
la biserica ev. din Ri~nov 3 s-a constatat o ridicare a nive-
lului prin stratificari ulterioare care au atins dtiva metri.
Din cladirea veche face impresia di s-ar mai piistra clopot-
nita, sprijinitii ulterior pe latura apuseana de un contrafort
inform, apoi fundamentele zidurilor t!elor trei nave (eleva}ia
e modificata) ~i, poate, corul, compus dintr-o travee aproxi-
) mativ patrata ~i una heptagonala (din dodecago~). Arcul
de triumf e inca semicircular, iar bol~le z.a c pe ogive ~i in
prima travee avem chiar o dispozitie sexpartita. Cu alte
cuvinte, s-ar parea cii regasim reflexe combinate ale ~an­
tierului din Cir~a ~i ale corului din Alba Iulia, ca atare
data bile abia ciitre mijlocul secOlului al XIV -lea. Gu profi-
lurile ~antierului din Cirta se aseamana ~i contraforturile Fig. 106. - Bistrita, biserica ort.,
treptate, care proptesc in exterior bol~ile corului. T oate baza de la o coloneta angajata
din cor.
celelalte detalii, de la u~i ~i ferestre, apar~in refacerilor din
secolul al XV-lea.
0 alta basilica ar fi biserica ev. din comuna ~aro~ 4, judecind dupa planul pentagonal
al altarului sprijinit de contraforturi, al traveelor rasiiritene ale celor trei nave, de~i, cu ocazia
fortificarii, acestea au fost desfigurate prin modificari, in cursu! ciirora celelalte travee ale nave-
lor laterale au fost complet inliiturate. Alte douii basilici, databile tot in prima jumatate a seco-
lului al XIV-lea, ar putea £i bisericile ev. din Bune~ti 5 ~i Cop~a Mare 6 • 1n starea de azi, ele
apar insa atit de transformate, incit singurele elemente de datare, zidurile corului pentagonal
impreuna cu peretii sacristiilor alipite, nu oferii repere suficient de serioase. · Biserica din Bune~ti
a fost redusa, prin anii 1505-1508, la o singurii nava, iar navele laterale ale celei din Cop~a
) Mare au fost reedificate in 1796. 1n sfir~it, mai amintim cii la biserica ev. din Media~ 7 Roth
a semnalat pe latura de est a clopotnitri, spre nava lateralii de nord, urma unei arhivolte semi-
circulate, ca dovadii a unei construqii mai vechi, care ar fi premers actualei cliidiri.
0 problema aparte constituie biserica ref. din A bram 8 • Cliidirea de azi e o bisericii-sala
zidita din cariirnida (ca majoritatea bisericilor din cimpia de vest). Peretli navei, foarte inal}i,
sint prevazuti sus cu patru ferestre strimte, ia.r nava e boltita cilindric. Altarul pentagonal
are ferestre sernicirculare ~i strimte, dispuse normal, adica mai jos, dar peretii sai se ridicii pina
la inal~mea navei. Separat de biserica, spre vest, aproximativ in prelungirea planului vertical
al peretelui de sud al navei, cade arcada de nord a unui turn, compus din cite un perete spre

1 Kunrl in Sieb., p. 78. 4 RoTH, Baukunrl, p. 96; HoRWATn, Kirthtnburgen,


t M llLLER, Epit. emf.. p. 125; Ia fel GAL, L'archile&- p. 3-5.
lurt, p . 215. !n schimb RoTn, Baukunrl, p. 8, inclina 6
HoRWATH, Kirchenburgm, p. 28-30.
pentru o datare in secolul al XV-lea, iar BALOGH J., 8 M 0 LLER, Verleidigungrkirthen, p. 269; RoT 11, Bau-
Klro-gol., p. 533, atribuie corul de-a dreprul lui loan kunsl, p. 46; HoRWATH, Kirchwburgen, p. 67-69.
de H uncdoara. 7
RoT H, Baukrmsl, p. 64.
a ORBAN, Szikelyfold, VI, p. 364; Burzmland, IV - 1, 8
BuNYITAY, Pllrpokrlg, II, p. 404-408; mentiune
p. 134-135, 182 ; ~TEFANEsc u, L'arl, p . 27-28. in AE, XVI - 1897, p. 373 ~ i MM, lJI, p. 294.

) 119
vest ~i
altul spre sud, avind spre nord ~i est cite o simpla arcada. Acest turn serve~te ca clopot-
ni~a, dar nu atinge inaltimea corni~ei de la nava. Bunyitay a incercat sa explice aceste curio-
zita~i prin ipoteza ca ne-am gasi -in fata unui proiect de basilica romanica, continuat in faza
gotica ~i ramas neterminat. Cred ca in principiu ideea e corecta, de~i susceptibila de unele
simplificari. Planul initial a fost intocmit dupa modelul basilicilor maghiare, cu doua turnuri
in vest (Bunyitay noteaza ca ,locuitorii batrini pretindeau di ar fi vazut ~i substruc~ile turnului
din col~l de nord-vest), deschise spre interior (tipul Ad§), dar cu o absida deja goticl. Pentru
o astfel de interpretare ar pleda c6mplexul actual cu ferestrele
navei a~ezate sus,· cu condi~a ca sapaturi' sa confirme existenta fun-
datiilor turimlui al doilea, iar o cercetare :a peretilor laterali ai navei
sa dezvaluie existenta stilpilor legati cu arhivolte astupate ulterior,
adi~a atunci cind s-a hotarit ca ·i n 16cul·basilicii proiectate ~i partial
realizate sa se zideasdi o ·simpla biserica-sala.
NoHe forme structive ale goticii dsterciene §i apoi ale goticii
mature se desprind fite§te mai .limpede in cadrul basilicilor con-
• I I Ir • • I I I ••
struite in jumatatea a doua a se~olului al XIII-lea §i in .. prima juma- )
Fig.107.-Cacuciu1 Vechi, tate a secolului al XIV-lea, dar; alaturi · de ele, merita o clasare, in
biserica ref., plan. functie de acestea, §i o serie de biserici-saHi, prin faptul ca §i ele
absorb citeva elemente mai substan~ale de la acele modele gotice,
adaptindu-le tipului constittiit inca in faza · ronianica. De altfel am
avut ocazia sa constatam ~i in capitolul precedent~ la o serie de biserid-sala, unele fenomene
de interferente din partea arhitecturii cisterciene, dar am rezervat pentru acest capitol tratarea
bisericilor-sala la care asemenea interferente primesc forme mai concrete. Din categoria acestor
monumente fac parte doua grupuri principale ~i anume: cele cu cor patrat, pe care le-arn
intilnit ~i in faza romanicl, §i cele cu altarul poligonal, specific gotic. Ambele grupuri cuprind,
dupa cum vom vedea imediat, atit biserici fara clopotni~a, cit §i biserici ci.I dopotnit:a.
Din grupul bisedcilor cu cor patrat §i fara turn fac parte bisericile din Orman, Cacuciul
V echi~ Hevjo,. Cozma ~i Ineu. - · .
Biserka ref. · din Orman 1 e men~onata de Entz in treadt, cu calificativul « gotica » ~i
datata in secolul al XIV-lea. ·
Biserica ref. dill Cacuciul Vechi 2 (fig. 107), de dimensiuni exceptional de mid, e zidita din
piatra bruta §i ·a re nava patrata. Planul at putea servi ca model pentru teza derivarii directe din
arhitectura de lemn; elevatia insa e edectica: nava e tavanita, arcul de triumf e semicircular,
iar corul poarta o balta pe .ogive. Ferestrele sint strimte §i lunguiete. ln apropierea bisericii )
se aflal> clopntriWi de lem:n mai recenta. Biserica insa~i poate fi datatli.-in jurul anuluL1300.
. Capela din comuna disparuta Hevjo,comuna identificata de Bunyitay 8 pe baza unui document - t
se
din 1249, gase§te azi intr-un cimitir pai:asit, in mijlocul cimpului, la cca 8 km sud de Oradea.
Actualmente interiorul capelei , e tavanit, dar in col~urile rasaritene ale corului se afl.a contra-
forturi disptise diagonal, ceea ce inseamna di probabil fusesera prevazute bol~i pe ogive. Por-
talul §i arcul de triumf sint in arc frint, insa ferestrele navei §i ale altaniltii sint strimte §i
semicirculare. La altar gasim apoi, deasupra acestor deschideri, §i ochiuri iottinde ·de tip cister-
cian. Date fiind elementele gotice mai numeroase, e probabil ca biserica va fi fast zidita abia
in cursu! primei jumatati a secolului al XIV-lea.
De pe la mijlocul secolului al XIV-lea trebuie sa dateze apoi ruina unei .biserici romi-
ne§ti din comuna Cozma 4 , compusa din nava §i altar de aceea§i largime ca §i ri.ava, dar preva-
zut cu contraforturi. UF ~i ferestre~e _:1ru inca for~e r_omaitice.
1
ENn, Szolnok-D., p. 194 §i 198. 4 KELEMEN, Templomokr61, p. 435-436; P ETRAN u.
2
Pllspoktig, III, p. 421 ~i urm.
BuNYITAY, Tramjlvanie; p. - ·17.-
• Ibidem, p. 413.

J~Q
)
Biserica ref. din lneu 1 e mai greu de clasat, fii.ndca a suferit remanieri drora li se dato-
reaza atit adaugarea clopotnitei, cit ~i ferestrele actuale. Se pretinde, insa, di portalul de vest
~i uh al doilea portal, foarte curios, situat pe "latui:a de sud a corului, ar fi initiale. Cel de
sud, cu trei retrageri incoronate cu arhivolte semicirculare, se deschide intr-un plan in rezalit,
incoronat de un fronton triunghiular, ~i aminte~te ca atare dispozitia de la Sebe~, Cirta, Reghin
etc., insa lipsa nu numai a capitelurilor de la na~terea arhivoltelor, dar ~i a oricarei cezuri,
dovede~te d. avem de-a race cu forme tirzii, care pun in dubiu interpretarea acestor arhivolte
semicirculare ca romanice ~i deschid, in schimb, problema dad nu cumva e vorba de refaceri
din secolul al XVI-lea.
· Dintre bisericile-sala cu cor pa~rat ~i clopotnita amintim mai i~tii biserica ref. din Lun-
cani2, de altfel singura care are ttirnul plasat in capatul de vest al n·avei. Biserica poseda ~i
o sacristie pe latura de nord a corului. Cladirea a suferit insa incontestabile remanieri, in parte
atit de incisive, incit e greu de a mai distinge, farli inlaturarea tencuielilor, elementele vechi de
cele adaugate. Dupa Orban, arcul,_ de triumf, balta pe ogive a corului ~i ferestrele semicir-·
culare s-ar datora refacerii, ~i chlai: ~i turnul · ar fi un adaos ulterior. Initiala pare a fi strana
dubla din peretele de sud al co.i:ului, prevazuta cu un coronament semicircular. Portalul de vest,
) bogat profilat, cu toruri cilindrice ~i altele cu sectiune in forma de para, fusese in arc frint,
iar actuala incheiere semicirculara se datoreaza restaurarii, executata in ciment de mortar, nu
din piatra, cum si:nt usciorii ~i picioarele arhivoltelor. Intre torurile usciorilor ~i arhivolte inter-
vin insa capiteluri inalte, gotice, cu motive vegetale ~i o masca umana primitiva, arhaica.
In sfiqit, un ochi rotund de fe,.reastra, pe latura qe sud a corului, a: pleda ~i el pentru o datare
a acestor elemente ma:i vechi in epoca influen~ei cisterciene, grefata pe traditiile romanice.
Pentru datarea inceputurilor construqid ·dispunem ~i de doua inscriptii: una, din 1290, se afla
in cor, deasupra u~ii sacristiei («!siam cameram edificavit Stephas sacerdos anno di MCCXC »),
dar din text nu -rezulta limpede dadi e vorba de zidirea corului sau a sacristiei, cu atit mai
mult cu cit alta irisci:iptie, ·inca nepublicata, descoperita recent in fatada de sud a navei, incas-
trata sub corni~a, aprciximativ deasupra portalului modern, ~i care mi-a fost comunicatli de
prof. I. Rusu, spune: «Anno Domini MCCXC nono Sattlus arhidiaco (nus) de Torda Petrus comes
filii Samsonis Nicolaus filiui eiusdem P. edificaverunt ecc. am in honore beatae Elisabeth». Ranline
insli in sarcina cercetadlor viitoare sa· lamureascll. relatia exacta dintre diferitele elemente ale con-
structiei ~i cele · doua inscriptii din 1290 ~i 1299.
0 dispozifie diferita a turnului intilnim la ruina unei biserici ortodoxe de linga comuna
Riu-de-Mori, uncle turnul, construit vadit pentru aparare, incaleca altarul. Asemenea turnuri
) de aparare, ·iidicate deasupra bisericii, sint atestate ~i printr-un act al regelui Andrei III din
12913 ~i aparitia lor nu constituie un fenomen nou (cf. biserica ref. din Ocna Sibiu:lui) ~i nici
macar specific ~transilvanean. · Le- intilnim, dimpotriva,' ~i in alte regiuni margina~e ale feuda-
lismului catolic~ fiind menite sa serveascli, Ia caz de nevoie, ca loc de refugiu preotului, alaturi
de citiva credincio~i. A~ezarea turnului deasupra corului~ ~i nu in capatul ap\lsean al navei, realizeaza
o reducere a spatiului pe care trebuiau sa-l domine aparatorii cu armele lor ~i asigura o aparare
mai directa a altai:ului. In Saxonia acest tip de biserica-sala e absolut predominant in faza romani-
cului tirziu ~i · exemple numeroase din aceea§i perioada se cunosc ~i din Bavaria de est (de pilda
Giggenhauseri ~i Amperpettenbach) 4 ~i · din Austria (de pilda Hennersdorf, Klosterneuburg) 5 •
Ruiria bisericii de ·linga comu:O.a Riu-de~Mori 6 (fig. 108), o cladire executata din piatra
bruta, mai . pastreaza peretii navei dreptunghiula~e ~i corul patrat, inclilecat de turnul amintit.
4
1 BuN·nTAY, Pilspoksig, III, p.. '4 20-421. D Emo, Handb., III, sub voce.
5
2 M .OLLER, Baukunst, p. 190-191; OnnAN, Szike[yfO!d, SACKEN, Ba11denkm., p. 83 ~i 225-227.
6 SziNTE, Kohzvdr, p. 72; VXTX~IANU, Hunedoara,
V, p. 120-132; PAsTEINER, Ba11denkmiiler, p. 54; MM,
III, raport, p. 228; SzAa6, Eplliimiivszit, p. 347. p. 22-26, 106, 109, 121 ~i urm. (vezi aci ~i bibliografia
3 ZI~IMER MA NN-WERNER, Urku11denbuch, I, nr. 242; mai veche); ~TEFANESC u, Valachie et Trails., p. 265;
Dom111enfe, C, veac XIII, vol. II, nr. 397. ScHUCHHARDT, B11rg, p. 336.

121
)
Poarta se deschide pe latura de nord, in apropierea turnului, ~i e situata aci nu numai din cauza
configuratiei terenului, dar ~i pentru a putea fi aparata mai u~or. Nava fusese tavanita, arcul de
triumf e u~or frint, iar altarul poarta o balta cilindrka ~i turnul are un acoperi~ de piatra
piramidal, dupa modelul bisericii din Strei, dar fara frontoane. Urcarea in turn se !acea pro-
babil din pod, prin interiorul bisericii, cu ajutorul unei sdri mobile, caci lipsesc urmele unei
scari de piatra. Ferestrele de la altar sint strimte (arcul superior, din piatra bruta, nu permite
'. sa recunoa~tem forma precisa, semicirculara sau u~or
fririta), dar in frontonul apusean al navei se vede urma
unui arc mic, astupat, care ar putea proveni fie de la o
fereastra semicirculara, fie, mai degraba, de la un ochi
rotund .. Formele portalului nu se mai pot nici ele deslu~i,
caci nu se mai pastreaza dedt arcul de degajare de dea-
supra lintelului ~i retragerea peretelui din dreptullunetei;
p~ramentul, executat probabil in piatra ecarisata, a dis-
parut !ara urme. Citeva firide cu arc semicircular, una
in nava, alta in altar, ambele pe latura de sud, precum )
~i doua firide inici, dreptunghiulare, adincite in peretele
Fig. 108. -Riu-de-Mori, ruina bise- de nord al altarului servesc, impreuna cu elementele
ricii, plan. amintite mai sus, pentru datarea bisericii in perioada de
dupa 1300, in care formele romanice tirzii se ingina, in
Transilva:nia, cu cele ale goticei timpurii.
Biserica ref. din Leordeni 1 ar putea fi eventual ~xplicata prin analogia ruinei de la Riu-
de-Mori. Cladirea a suferit multe transformari ~i Orban le atribuie acestora turnul de peste
cor. Zidurile corului sint insa foarte masive ~i - dad sint omogene - ele pledeaza pentru
ipoteza di turnul a fost prevazut de la inceput.
Al doilea grup de biserid e caracterizat prin faptul ca imprumuta de la basilicile gotice
altarul poligonal, ceea ce implidi admisiunea ca aceste biserici-sala nu pot fi datate dedt intr-a peri-
oada in care numarul basilicilor gotice timpurii incepuse Ita se inmulteasca ~i influenta lor sa
se fad tot mai simtita. Cu privire la unele din aceste biserici, autorii cercetarilor de pina acum
remarca inlocuirea boltii din nava cu tavane ulterioare, dar de fiecare data lipsesc argumente
~i urme materiale care sa justifice presupunerea ca aceste nave ar fi purtat vreodata bolti ~i
- ceea ce e mai semnificativ - nu se pastreaza nici un exemplu de asemenea bolti, dupa cum, ~·

in schimb, boltile corului sint atestate prin numeroase exemple concrete. Socot deci ca pina la
}
dovada contrara, eel mai firesc luc~u e sii presu'punem ca toate navele bisericilor-salii din aceasta
faza erau inca exclusiv tavarute.
Datarea majoritatii acestor biserid e insa destul de anevoioasa, hindea toate au suferit
in cursul vremii restaurari, ~i nu e totdeauna u~or de a distinge, pe baza materialului ~i a obser-
vatiilor publicate pina acum, elementele initiale de cele adaugate. 1n cele ce tirmeaza ne vom
ocupa mai intii de bisericile fara ~lopotnita.
1ntre monumentele pe care le vom aminti, eel mai arhaic pare a fi biserica r. cat. din
Ungura~ 2 • Caracteristic e arcul de triumf cu arhivolta semidrculara sprijinita pe o pereche
de coloane angajate (ca la biserica din Sic). Capitelul coloanei de sud e prevazut la colturi, sus,
cu mid volute (traditie romanica), dar corpul sferic e acoperit cu un vrej de frunze mid treflate,
iar capitelullaturii de nord e decorat cu frunze de stejar. E vorba deci, in prindpiu, de capi-
teluri care apartin fazei bisericii ref. din Sic. Un alt termen de datare ne ofera portalul de sud.
Baza ambrazurii a fost re!acuta in epoca barod, dar briul de capiteluri cu cro~ete ~i arhivolta
.\

1 OnsAN, Szekelyfold, IV, p. 49- 50. 2 ENTz, Szolnok-D., p. 195, 197-198.

122 )
de deasupra lunetei repeta un model curent ~i el in ultimul sfert al secolului al Xill-lea. !n
schimb, timpanul treflat, cu muchia inlocuita printr-o caveta, un p;ofil gotic tirziu, se datore~te
unei completari din secolul al XV-lea. Altarul poligonal e lipsit de contraforturi, dar in axa
centrala el poseda o fereastra circulara de tip cistercian. Cintarind toate elementele ~i mai ales
cele hotaritoare pentru datare, constatam d biserica din Ungura~ e o cladire eclectica, databila
in' jurul anului 1300, modificata partial in faza goticei mature ~i cu o clopotni~a adaugata in
faza goticei tirzii. •
Cel mai curind in prima jumatate a veacului al XIV-lea poate fi datata ~i biserica ref.
din Pacureni 1, o biserica foarte restaurat~, care mai pastreaza doar altarul poligonal alaturi
de arcul de triumf ~i o fereastra sem.).circulara. Biserica poseda ~i o clopotni~a mai recenta, de
lemn, a~ezata aparte. .
Biserica ref. din Rugane~ti 2 are arcul de triumf u~or frint ~i bol~i pe ogive in cor, incop-
ciate intr-o cheie de bolta decorata cu Mielul domnului (Agnus dei). Portalul de vest e semi-
circular ~i bogat articulat; colonet~le angajate au disparut. E indoielnic insa daca ferestrele
cu muluri de la nava ~i altar pot fi datate dtre mijlocul secolului al XIV-lea; in ceea ce prive~te
adaosele din secolul al XV -lea vom reveni mai departe.
) Cite o nava simpla ~i un altar pentagonal cu · contraforturi se amintesc la biserica r. cat.
din Mecentiu 3 ~i la biserica ref. din Siflcrai 4 , ultima fiind considerata de traditia locala ca
o ctitorie din 1347.
Vechea biserica ref. din Some~eni 5 prezenta un arc de triumf greoi, semicircular, la
fel ca ~i portalul de sud. Ferestrele insa, cu arcut'i scunde, frinte, prevazute la .altar cu muluri
treflate, iar la nava incalecate de ochiuri circulare, precum ~i portalul de vest in arc frint, apar-
~inusera fazei gotice-cisterciene. Cladirea se distingea ~i prin fl).ptul ca era inconjurata de contra-
forturl. Biserica actuala e insa opera unei refaceri radicale moderne.
Contraforturi exterioare, combinate cu forme semicirculare la arcul de triumf ~i la ferestre
se gasesc la biserica ref. din Sintana-Niraj 8, dar nu e sigur ca aceasta biserica sa fi existat
inca din 1332, data primei mentiuni a parohiei. La Mintiul Gherlei 7 se vede o ruina de bise-
rica-sala cu contraforturi la nava ~i altar. Un arc de triumf semicircular se mai sem.naleaza la
biserica ref. din F'111tinele 8 , iar biserica ref. din Fughiu 9 e prevazuta cu contraforturi simple.
Aceasta din urma a suferit insa neindoielnic transformari, cad nava e din piatra u~or ecarisata,
iar altarul din piatra bruta cu amestec de caramida; fara cercetari noi, nu se poate insa preciza
cronologia diferitelor faze de construqie. Clopotnita e un adaos din secolul al XVIII-lea.
0 bisericu~a sprijinita de contraforturi ~i cu arc de triumf semicircular e ~i cea ev. din
) Alma 10 • Aci partea veche a cHidirii e din gresie ~i se deosebe~te de adaosele din secolul al
XV -lea, executate din caramida. Bolta navei, ca ~i tavanul altarului, sint moderne. Acelea~i carac-
tere le prezinta apoi biserica ev. din Seli~tat 11, modificata intii prin suprastructurile de fortificatie,
iar recent prin bolti moderne in nava ~i altar. _
Ramine, in sfiqit, sa mai inregistram dteva biserici-sala cu altar poligonal ~i clopotnita.
Biserica unitariana din Sinvasii 12 are un altar scund, cu arc de triumf ~i ferestre semicirculare.
Nava a fost refacuta in epoca rena~terii, dar portalul de vest, in arc frint, ar proveni inca
de la biserica veche: La nordul altarului e sacristia, flancata la rindu-i de clopotnita· accesibila
din sacristie printr-o u~a gotid . Ramine insa de vazut dad aceasta clopotnita e inltlala sau

1 D~llR~ CZ" i'\t, Templomok, p. 6. · 7 ORNSTEIN, Szamostifvdr-Nimeli, p. 154-155; E NTZ,


2 0RnAN, Szikdyfold, I, p. 119. Szolnok-D., p. 203.
3 P ETnt, Szilagyv., I, p. 615. 8
ORnAN, Szikefyfiild, IV, p. 34.
4 Ibidem. • BuNYITAY, Ptupokslg, lll, p. 410-412.
~ EszTER 11 AzY, Szamosfalva, p. 146-149. 10 HoRWATH, Kirchenburgen, p. 26-28.
~ 01\Ui.N, Szlkei)fold, IV, p. 67- 68. 11 Ibidem, p. 15-17.
12 ORo AN, Szlkefyfold, IV, p. 58-59.

123
)
I
I. dadi e ·u n adaos ulterior. Acoperi~ul ei e, in orice caz, opera unei restaurari recente. in schimb,
'
I
,, Ia bisericile acestui grup, prevazute de Ia inceput cu clopotnita, e probabil ca aceasta era de
obicei alipita fatadei de vest.
0 astfel de biseridi era cea ev. din Me~endorfl, prevazuta cu contraforturi nu numai
la ~ltar, ci ~i Ia nava, ~i databila, in consecinta, abia catre mijlocul secolului al XIV-lea. Despre
persistenta elementelor roptanice marturise~te portalul de vest, astupat ulterior. Tavanul navel
~i bolta corului sint insa recente.
· 0 prdble'rria aparte o formeaza, in acest context, biserica ref. din Remetea 2 • Ea se compune
:! dintr-o ·clopotnita in vest, o nava dreptunghiulara ~i un altar, de aceea~i largime ca ~i nava,
dar semicircular in interior ~i pentagonal in exterior. Clopotnita are doua etaje, despartlte
fiecare printr-un ciubuc simplu, dar marginile laturilor poarta lesene la ambele etaje, iar sub
'I corni~e aceste. lesene sint iegate printr-o friza de arcuri mid, frinte, un motiv tipic romanic,
'' contaminat insa de arcul frint gotic. Chenarele de piatra ale ferestrelor de Ia etajul I ~i II, in
,.
:' arc u~or frint, par ulterioare, deoartice cele de Ia etajul II mai sint prevazute, sus, ~i cu muluri
'~ .: treflate, cu lobii ascutiti. ln arc ascutit (in forma de lance) e ~i portalul turnului. Ferestrele
navel ~i ale altarului sint refacute. Curiozitatea principala o constituie altarul. Orban a incercat
sa rezolve ac~a-sta dificultate, emi~ind ipoteza ca ar fi mai recent. Dar aceasta ipoteza nu lamu- )
te~te problema, caci asemenea planuire a altanilui nu se intilne~te in nid o perioada a arhi-
tecturii catolice. Ar trebui doar sa admitem o modernizare exterioara a altarului prin retezarea
p.eretllor unei abside semicirculare ~i adaugarea - dup·a cum o ~i propune Orban - unor contra-
forturi in colturile poligonului nou. Aceasta solu't!e imi pare insa fortata ~i practic greu de rea-
lizat. Un sondaj ar putea verifica, de altfel, u~or aceasta 'ipoteza. Judednd insa teoretic problema,
pare mai simplu sa ne gindim la 0 influenta munteana, pentru ca in cadrul bisericilor ortodoxe
o asemenea dispozitie a absidei e ceva normal. 0 cercetare viitoare va trebui apoi sa mai constate
dadi ferestrele ~i portalul turnului sint contemporane cu cladirea clopotnitei sau inserate ulterior
I, (probabil abia pe Ia sfir~itul secolului al XIV-lea). · Daca se va demonstra di ele sint ulterioare,
atund lesenele· ~i friza goticizanta ne obliga sa datam biserica inca pe la 1300.
· · · Pentru a incheia capitolul despre blsericile-sala, mal amintim, cu rezerva cuvenita, fragmente
iII arhitectonice inglobate in bisericile ulterioare din Zalan ~i Magheru§. Blserica ref. din Zalan 3
e din 1821-1825, dar inscriptia pusa atunci pretinde di s-au mentinut vechii peretl de n ord
~i vest ai biseridi, care ar data din 1319. Orban mai semnaleaza ~i portalul de sud, cu o
ambrazura treptata, cu arhivolte semicirculare ~i cu o pereche de colonete angajate, dintre care
:; I
una -ar purta un capite! derivat din capitelul corintic (deci romanic tirziu), iar celalalt ar fi impo-
dobit cu vita ~i ciorchine de struguri (deci gotic). Timpanul u~ii e impodobit cu o trefla in )
"
.I
relief, al carei lob mijlociu e ascutit. La biserica ev. din Magheru~ ', in schimb, se mai pas-
treaza partea inferioara a clopotnitei, imbracata ulterior de o cama~a groasa de zidarie. Acest
,., parter se deschide spre nava cu o arhivolta frinta, iar nava insa~i e proptita prin contraforturi,
ceea ce. inseamna ca aceasta, parte mai veche a construqiei nu poate ·fi anterioara mijlocului
secoluhii al XIV-lea, restul cladirii datind de la refacerea §i amplificarea din 1791.
I ! Aruncind o privire retrospectiva asupra bisericilor-sala descrise, ne putem da seama despre
'
ceea ce inseamna « goticul » acestor bisericute sate§ti: nu e verba de adoptarea sistematica §i
de dezvoltarea principiilor structive, ci de aplicarea razleata a citorva particularitatl, aspectul

1 Burzmland, IV - 1, p. 100, dar e mai verosimili 3


Onsi.N,Szlkelyfold, III, p. 51-52; ENTz,Szlke{y, p. 5.
interpretarea data ulterior de HoRWATH, Kir&henburgen, 'RoTn, Baukmul, p.24; Burzenla11d, IV-1,p.113- 115,
I?· 31-32. 184. Parerea cl ferestrele semicirculare ale clopotnifei
2
Buf\YITAY, Ptltpokrlg, III, p. 379-382; ~TEFXNEscu, ar fi ferestre geminate romanice e gre~itii; ele apartin
L'arl, p. 7; PETRANU, Tranrylvanie, p. 14-15, 38. Asupra rena~terii ~i sint grupate doua cite doua, fiind despartite
argumentelor aduse in sprijinul parerii ca biserica ar una de alta printr-o zidarie atit de masiva, incit se exclude
fi fost Ia inceput ortodoxa, vom reveni cind vom discuta chiar i.deea unei refaceri a unor ferestre geminate, initial
pictura muralil. romamce.

124
)
bisedcilor raminind 1n esenta tot at!t de sobru ~i masiv ca ~i 1.n pedoada romanka. Alaturi
•• de elementele structive se mai infiltreaza apoi treptat ~i citeva forme decorative specific gotice,
mai ales arcurile frinte Ia portaluri ~i ferestre ~i citeva profiluri. .
Zona de riispindire a bisericilor care cuprind ~i clemente gotice mai:cheaza_totodata punctele
de intensificare a colonizadi de dupa invazia mongolii ~i mai ales din prJm~ jumiitate a se¢olului
al XIV-lea. 1n ceea ce priv~~te aria de colonizare saseascii din sud-est, · e. semnificatiy di ·jnfluen-
tele gotice se resimt numai in regiunea situatii Ia nord de teritoriul de :raspindir.e :al: bisericilqr
romanice, precum ~i in Tara Birsei, ceea ce constituie o confumare .a coristai:a~ilor: ·documentat~
despre colonizarea tinutului Tirnavelor cu col6ni~ti sa~i abia pe: la' sfir§itul_·veaculuial Xlll-lea_.
E normal sa presupunem ca formde gotice introduse in arhitec·tlira· bisedceasdi s.:.au .r~s­
pindit curind ~i in arhitectura militara de piatra, de~i in cazul acesteia ~il :Urma nu p.oate' fi. vorba
decit de preluarea dtorva elemente decorative, cum sint profilurile pentru U§i ~i .ferestre. Am
semnalat, de altfel, inca in capitolul precedent, in legatura cu cetat\le mai vechi, prefaced :sau
completari ulterioare in asemenea forme gotice ~i avem prilejul acum sa intregim,lista cetatJlor
cu dteva monumente construite in prima jumatate a secolului al.XIV-lea . . Ca dispozitie plaru.:.
) metridi ~i ca elevatie nu exista, desigur, nici o deosebire principi~la intre coristructiile ante~i<>are
~i cele pe care le vom aminti, pentru cii ~etodele de lupta ramin acelea§i. 1n Transilvania, in
orice caz, armele de foe inca nu-§i fac aparit]a in aceasta perioada. .
Dintre aceste cetati mentionam mai intii pe cea din Aiud 1, intemeiata. pi:obabil inca de:colo-
ni~tii sa~i, ajunsa insa curind dupa aceea proprietate a capith.ilui episcopal din Alba . Iulia: Din
ceea ce se vede astazi in Aiud,;nu ne mai putem 'da seama despre aspectul initial al cetatii,: .d ar
e posibil ca din acea faza sa dateze o mare parte ·a curtinelor, .d at fi.ind ca acestea .sint relativ
subtiri (cca 1,20 m) ~i construite exclusiv din piatra bruta. ,Cariimida nu apare dedt in unele
drpituri §i la parapetele crenelate, in dosul ciirora fusese rezervat un coridor strimt. Din prima
perioada par a data ~i doua bastioane, al macelarilor §i al cizmarilor, a§eZate in colturile de nord-
est §i sud-est, in pozitie oblidi. 1n privinta datarii acestor bastioane e semnificativ cii el<: au la
parter ~i la etaj cite o portita cu arc semicircular simplu, §i cii intrarea la parter e a~um pe
jumatate inecata in pamint, apartinind deci -u nui nivd de locuire mult mai adinc dedt eel
actual. 1n mijlocul incintei se afla o capela, ulterior biserica ev., acum demolata, compusa
dintr-o nava §i un altar poligonal, cu ferestre semicirculare §i cu bolti pe ogive in arc frint. Pe unul
din contraforturile capelei se putea citi ~i o inscriptie care spunea: «Hoc opus inchoatutn est anno dni
MCCCXXXIII et finitum III!». .
Din nordul Trahsilvaniei se amintesc doua castre regale din aceasta vreme. Unul, eel din
Cehul Silvaniei 2, · era in 13~ 9 inca o constructie de lemn ~i pamint, iar cu privire )a celalalt,
castrul « Aranias » de linga Cheud 3 , se ];Jomenesc comandanti in documente din 1341 §i 1350.
Din rindurile acestor castelani se va forma §i nobilimea romineasca maramure~eana §i efectiv
famillile Bale §i Drag devin mai tirziu proprietare feudale ale acestor castre. Sapaturi arheologice
pe locul ruinelor ne-ar putea ~ventuallamuri asupra aspectului lor §i ar putea conscltui ·t otodata
o contribut]e prqioasa Ia dezlegarea problemei originii tipologice ale celor mai vechi cetati mol-
dovene~ti, ridicate de membri ai familiilor feudale maramut e§ene.
Mai amintim, in sfiqit, ca intemeierea castelului din Fagara~ 4 e atribuita voievodului
transilvanean Ladislau Apor ~i anului 1310, dar cHidirile actuale sint opera veacurilor mai recente.
Perioada domniei regilor angevini coincide insa ~i cu epoca de dezvoltare a ora§elor sau,
mai precis, politica angevinilor se sprijina pe populatJa de Ia ora~e. Carol Robert a avut ocazia

1 MOLLER, Baukrmst, p. 166; SzATHiiLI.nv, Nagyenyed, mentionata de BuNYITAY, Szilcg;·m., p. 5-10, ~i identi-
p. 43 ~ i urm. ficata cu manastirea « Meches» sau « Mezes», pomenita
2 PETRI, SzildgJ•v., II, p. 29. intr-un document din 1165.
3 Ibidem, p. 18, 20. Aceasta ruina e identica cu cea • Kunst in Sieb., p. 113.

) -125
)
sa se convmga personal ~i de la inceput de puterea pe care o aveau feudalli, nu numat 1n Ungaria
propriu-zisa, dar ~i in voievodatul transilvanean, care a opus o rezlstenta dirza inscaunarii sale. ·~

Ca sa se men~ina ~i ca sa infringa opozitia nobilimii, el avea nevoie de aliati, ~i aliatii fire~ti


erau locuitorii din a~ezarile mai insemnate, uncle se concentrasera meseria~ii ~i negustorii. Apa-
rindu-i pe ace~tia de impilarile ~i de incerdrile nobilimii de a-i readuce la ~erbie, incurajindu-i
in activitatea lor economid, Carol Robert a inteles ca va putea desdtu~a o for}a economica
~i politidi utila ~i prielnica dlnastiei. Astfel, primul rege angevin poate fi considerat: ctitorul prin-
cipalelor ora~e transilvanene, iar in jumatatea a doua a veacului al XIV-lea vom inregistra primele
roade, adidi faza initiala de inflorire a cultu~ii ~i artei ora~ene~ti. Prima comuna transilvaneana
care prime~te privilegiul de« civitas» e Clujul, in 1316 1• Aceasta cred d trebuie sa fie conside-
rata ca data aproximativa pentru zidirea primei incinte de fortificare a ora~ului. Fortificatiile
ridicate acum supravietuisera aproape intact pina la sfiq itul secolului al XVIII-lea, dar azi nu se
mai vad dedt pu~ine urme, de~i resturi insemnate se pastreaza indi in casele care captu~esc, de
ambele laturi, vechile curtine. Traseul se poate urmari fara nici o dificultate in jurul nucleului
ini}ial numit ~i « ora~ul vechi», ~i anu~e: la sud de canalul Some~ului, la vest de strada Gheorghe
Doja, la nord de piata Libertatii ~i de strada 31 Decembrie ~i la est de strada 1 Mai. Zidurile
incadreaza deci un patrulater regulat, iar in coltul de sud-est se mai pastreaza ~i parti dintr-un )
turn. Fragmentele mai bine conservate din curtine sint inzestrate, sus, cu coridor de aparare de
piatra ~i cu creneluri, dar nu e sigur dadi aceasta dispozi}ie, care se regase~te la fel ~i la curtinele
ulterioare zidite in vremea lui Sigismund, e ini}iala. E posibil ca la inceput coridorul de aparare
sa fi fost de lemn ~i transformarea sa fi avut loc abia in cursu! secolului al XV-lea, dnd, dupa
cum vom vedea, vechea incinta a fost inglobata in •noul sistem de aparare a ora~ului.

2. A·r hitectura in Tdrd Rominedscit

!n timp ce in Transilvania orinduirea feudala se consolida cu pa~i repezi in cursu! secolului


al XIII-lea, sus}inuta de o puternidi ofensiva catolica, evolu}ia sistemului feudal suferise in
cnezatele ~i voievodatele marunte de pe intinsul Tarii Romine~ti o frinare temporara, iar orto-
doxismul bizantin, dupa ofensiva din vremea lui Vasile II, era in declin ~i tfecea, in prima juma-
tate a veacului al XIII-lea, printr-o criza grava, fiind izgonit chiar din Constantinopol. lmpar}ita
)
in mid teritorii cutreierate de hoardele pecenege ~i cumane, Tara Romineasca devenise, la inceputul
secolului al XIII-lea, o prada la care rivneau regii arpadieni ai Ungariei. Pe la mijlocul secolului
al XIII-lea, aceasta situatie suferise insa o modificare. Invazia tatara din 1241 pusese in grea cumpana
organizarea statului feudal maghiar ~i sta.vilise, in principiu, posibilitatile sale expansioniste.
Pe de alta parte, slabirea ~i, mai apoi, prabu~irea imperiului latin din Balcani crease pentru Bul-
garia noi preocupari, abatind atentia asane§tilor care inceteaza acum de a mai exercita o influ-
enta precumpanitoare la nordul Dunarii.
Din aceasta faza ni se pastreaza un document pretios pentru cunoa~terea vietii social-econo-
mice din partea de nord-vest a Olteniei, anume actul din 2 iunie 1247, prin care regele Bela IV
daruie~te cavalerilor ioani}i Banatul Severinului ~i alte tinuturi din vecinatate 2 • Din acest docu-
ment aflam despre existenta mai multor cnezate din Oltenia ~i a unui voievodat in Muntenia,
iar apoi despre o clasa boiereasdi ( tllaiores nati sau maiores terrae) constituita, cu privilegii destul

1 JAKAB, Kolozwdr, I, p. 260 ~i urm. ~ i Okfev., I, 2 H URMUZAKI , Do&ttmente, I - 1, nr. 193; Dommmle,
nr. XVI, a-b. C, veac. XI - XIII, vol. I, nr. 285.

126
)
de vechi, indt donatorul regal sa fie constrins sa prevada respect:trea acestor privilegii de dtre
noii veni~i. Se mai pomenesc aci ~i ocupa~iile localnicilor, cu morile lor, cu drepturile de pescuit
§.a.m.d. Tinlnd seama de natura documentului, cititorul e surprins de aspectul vietii organizate
~i variate, economice ~i sociale, care se desprinde din text ~i care atesta diviziunea claselor sociale.
Incetarea presiunilor politice externe, care are loc in a doua jumatate a secolului al XIII-lea,
in urma paralizarii dominatiei tatare, har~ita de cnezatele ruse~ti, ~i din cauza crizei dinastice
de la sfiqitul veacului al XIII-lea din Ungaria, au favorizat injghebarea statului feudal Tara
Romineasca. Astfel, in procesul mad!or schlmbari care s-au succedat aid timp de veacuri §i in cursu!
carora s-au dezvoltat relatiile feudale, ia n~~tere un organism politic nou, Tara Romineasca, care,
pe la inceputul veacului al XIV-lea, apare deja destul de unitar ~i consolidat, pentru a putea da,
de ad inainte, dovada de viabilitatea sa, infruntind ~i stavilind, la nevoie cu arma, ambitiile
unor state feudale mult mai mari ~i mai inchegate. Prin ce faze §i cu ce lupte intre cnejii §i voie-
vozii rivali s-a ajuns la cristalizarea statului feudal al Tarii Romine~ti, e o intrebare la care vor
raspunde cercetarile istoriei. Noi VOJ;Il incerca, in schlmb, sa vedem cum se reflecta etapele evo-
lutiei cnezatelor din veacurile xr-':Xrrr ~i procesul de injghebare ~i consolidare a principatului
pe la sfiqitul secolului al XIII-lea §i in prima jumatate a veacului al XIV-lea in domeniul artei,
) ocupindu-ne in capitolul prezent de aspectul arhitecturii.
Din conditiile social-economice pe care le-arn schitat mai sus, rezulta ca nu ne putem a~tepta,
pe teritoriul Tarii Romine~ti, la inflorirea arhltecturii de piatra la pas ~i in masura pe care am
intilnit-o in Transilvania. Iri Tara Romineasdi trebuie sa admitem, la fel ca ~i in regiunile locuite
de romini in Transilvania, pre,d.ominarea aproape absoluta a 'construc~iilor de lemn, atit pentru
uzul profan, dt ~i pentru eel eclesiastic. Existen~a cladirilor profane (case de locuit ~i adaposturi
pentru provizii ~i animale) n-are nevoie de a fi demonstrat~, dar pentru a justifica ipoteza cu
privire la prezenta cladirilor de lemn de ordin religios e necesar sa cumpanim faptul ca men~unea
unor manastiri §i a unui cler ortodox in Transilvania, fie §i numai condus de pseudo-episcopii
din documentele catolice, adica de episcopi nerecunoscuti de statui feudal maghlar §i probabfl
lipsiti de re~edin~e stabile ~i de un stat major cu a~ezari temeinice, cler care i§i primea hirotonisirea
§i depindea ierarhlc de centrele din Balcani, implica rec~oa~terea unei stari de lucruri asemanatoare
~i in Tara Romineasca, teritoriu prin care treceau, eel putin in parte, etapele de legatura dintre
Balcani §i Transilvania. Dar despre aceasta arhltectura de lemn, profana ~i eclesiastid, nu mai
~tim azi nimic ~i ramine de vazut in ce masura sapaturile arheologice vor mai putea descoperi
urme. Adevarul e ca pina in prezent nu s-a f:icut nici o incercare in acest sens, de~i e sigur d
cercetarile viitoare vor putea recunoa§te eel putin vetrele a~ezarilor ~i ne vor putea da numeroase
) informatii cu privire la aspectele vietii de toate zilele.
Alaturi de casele ~i bisericile de lemn, au servit, mai ales pentru primele injghebari manasti-
re~ti, ~i o serie de pe~teri ascunse in mnnti 1, dar numarul acestor sc 'turi pare sa fi fost destul
de reclus ~i numai in putine cazuri din asemenea nuclee s-au dezvoltat a§e~ari manastire~ti mai de
seama. Nu dispunem de nici o indica~ie cronologidi privitoare la ·intemeierea vreunuia din
aceste schlturi, dintre care unele dainuiesc ~i astazi, iar aspectul lor rudimentar - acolo unde
schiturile au fost amenajate de-a dreptul in stinca - nu permite nici o concluzie. Cite o legenda
se straduie§te, ici-colo, sa 'a runce o lumina efemera asupra acestor inceputuri indepartate, dar
punctul de plecare e prea estompat pentru a incuraja, pe baza elementelor de care dispunem, vreo
incercare de precizare.
Cu toate acestea, harta privitoare la monumentele arhltectonice ale Tarii Romine~ti
din perioada de care ne ocupam nu ramine alba. Para sa ne asociem nici cu scepticii de odinioara
(intre care §i Gh. Bal§ ~i N. Iorga), care considerau inceputurile arhltecturii din principate

1 Gmu-BuDB ~TJ, Munlenia, I, p. 121 ~i urm.

127
I>
)
ta rezultatui unor reflexe drzi.i ale unor tenomene petrecute in jurul Tarii R.omine~ti cu mult inainte,
~i nici cu concluziile pripite, de altminteri ~i perimate, ale lui P . .A:ntonescu 1 sau cu campania lui
0. Tafrali pentru datarea bisericii domne~ti din Curtea de Arge~ in veacul al XIII-lea 2, vom vedea
d urmele arhitectonice de piatra din Tara Romineasdi apar totu~i sim~tor mai curind decit s-a
admis ~i di putem pune sperante temeinice in cercetarile arheologice initiate pe scara mare in
ultimii ani ~i care au ~i inceput sa dea roade. Para indoiala
ca ele vor reu~i sa arunce lumini noi ~i sa realizeze desco-
periri care in trecut nici nu s-au putut banui.-Dar, alaturi
de noile descoperiri, trebuie sa mai intelegem ca nu putem
crea pentru arhitectura din provinciile romine~ti o crono-
logie aparte, intirziata, deta~ata de cronologia fenomenelor
care se petrec in vecinatatea Tadi Rominc~ti, ~i ca trebuie
sa' inlaturam definitiv unele rczerve formulate in acest sens,
rezerve care mai staruie inca in lucrarile de ansamblu pu-
;; blicate pina in prezmt.-
Cintaririd primele urmc de
arbitecturii de piatra bise-
rice~ti din Tara Romineasdi, trebuie sa ne indreptam mai )
intli atcqia asupra regiuni!Or de · sud, mai ales asupra
D obrogii, uncle, in mijlocul popula~iei ba~tiria~e, dainuisera
Q 1 2 3 ~ 5 m1!1ri centre infloritoare ale expansiunii b1zantine pina la sfiqitul
Fig. 109. - Dinogetia, · planul secoluhii al VI-lea, pe care numeroasele sapaturi arheologice
bisericu~ei. lc-au pus intt:-o lumina destul de vie. E .foarte probabil ca
in unele din aceste centre au supiavietuit ici-colo cladiri de
piatra mai mid (de pilda baptistere · construite ~i boltite in
piatra), in timp ce basilicile acoperite cu lemn fusesera toate mistuite de incendlile pricinuite
de nesfiqitul ~ir de invazii, care s-au· deziantuit dupa izgonirea bizantinilor. Frecventa numelui
topografic « Bisericuta », dat de localnid unei serii intregi de locuri azi parasite, - uncle insa
odinioara se ridicasera cetati bizantine ~i uncle constatam mai tirziu a~ezari ale populatiei ba~­
tina~e ~i infiltratii slave, dizute de mult prada uitarii, p~re a indica supravietuirca sporadica a cite
unui modest centru religios, adapostit intr-o cladit:e de piatra eel pu~n partial pastratii, reparata
~i amenajata. Acest caz cred ca se va verifica Ia · Gat:Van-Dinogetia, uncle s-a descoperit o
asemenea bisericuta (fig. 109). E vorba de o cladire din piatra bruta ~i mortar, cu urmele
unui strat de caramida in fatada pentagonala a
absidei. Nava e o incapere patrata cu cite
un pilastru in fiecare colt, menit sa sustina arhivoltele · deasupra carora se ridicase · odinioara
)
o calota, probabil pe pandantivi. Semnificativ mi se pare ~i pavajul de lespezi m ari din
absida. Raportul de sapaturi atribuie construire:1 : acestei bisericute populatiei din ~ezarea
veacurilor X - XI 3 • Deocamdata, insa, prefer sa-mi exprim rezerva fata de aceasi:a sugestie
~i sa persist in opinia ca bisericuta cimiteriala din secolul X -XI e o amenajare a unui baptister
din veacul al V -lea sau al VI-lea. Nu e cazul sa intram ad in amanuntele aiscu~ei .privind strati-
gratia, necesitatea de a presupune o nivelare a unei cladiri din veacul al IV-lea pentru a face
loc baptisterului ~i alte dificultati, pe care le intimpina de altfel ambde ipoteze, dar e sigur ca,
dad planul acestei bisericute se aseamana, pe de o parte, cu o serie de monumente bulgare (biseri-
cuta initiala din Boiana, sec. XI, bisericutele din Nicopol, sec. XII sau XIV, ~i Sapareva-
Banja, sec. XIII), el e totodata identic ~i cu planul baptisterelor bizantine din Balcani, din secolele
V - VI (de pilda Razgrad, Pirdop ~i ¥arna), baptistere din care .deriva direct bisericutele bulgare~ti

1 ANTO NI!SCU, Arhile&lllra, p. 7. 3 SCIV, II, 1951, fasc. I, p. 45-49; Ia fel BARNEA,
2 TAFRALI, C. de Argq, concluziile de Ia p. 304, 309, Bi~trimfa·Garwfn, p. 665 ~i urm.
319 etc.

128
)
de mai tirziu 1, semn ca ~i in Bulgaria aceste claciiri rhici, boltite; au infruntat mai bine vremurile
cledt cladirile tavanite. Argumentul principal, care rna face sa rna pronun~ deocamdata in favoarea
ipotezei ca bisericuta din Dinogetia a fost initial un baptister, e faptul ca singura intrare e pe
latura de nord, caz fara precedent in istoria arhitecturii biserice~ti, tipic insa pentru baptisterele
care se afl.au in apropierea unei basilici situata pe acea latura (cazul baptisterului din Pirdop).

Fig. 110. - Niculitel, fundatiile bisericii.

De aceea e necesar sa a~teptam rezultatele sapaturilor cl!n sectorul de nord al bisericutei, inainte .
· de a putea formula o parere definitiva.
Dar ~antierului de Ia Garvan-Dinogetia ii datoram o alta descoperire importanta: fundamen-
tele unei bisericu~e cu plan trefl.at (fig. 110) de linga Niculitel 2 • De data aceasta e vorba de funda-
mentele unei cladiri din caramida romana a~ezate pe stinca nativa ~i pastrate numai partial. Pavajul
e din acela~i material. 1n loc de mortar e folosit un pamint fadmicios, procedeu intilnit ~i Ia nume-
) roase cladiri feudale-timpurii din Dinogetia, spre deosebire de baptisterul-bisericuta amintit.
_j_ _ __ Citeva dramizi poarta starripila legiunii I Iovia, dar pe una sint incizate litere cirilice inca
I nedeslu~ite. Planul bisericutei de la Niculitel apare ca un precursor pentru cea mai importanta
~i cea mai caracteristidi serie de biserici din Tara Romineasca ~i Moldova. Acest plan se compune
dintr-o nava dreptunghiulara, fl.ancata in portiunea dinspre rasarit, adici. pe laturile de sud ~i
nord, de cite o absida laterala sau hora (urma absidei de nord a disparut, dar cea de sud are un
diametru de 1,70 m) ~i cu o absida sau altar in capatul de est (diametrul de 1,90 m). Toate
trei absidele, care formeaza trefl.a, sint semicirculare. Contextul stratului de vietuire, caruia ii
apar~n fundamentele de la Niculi~el, indica o datare aproximativa in secolele XI-XII. Tipul
bisericii trefl.ate e foarte vechi; el e atestat inca din epoca paleocre~tina (in Roma cele doua
cellae trihorae din aria cimitirului SJ.n Callisto, Santa Sotere ~i Santi Sisto e Cecilia, secolul IV).
Exemplele italice erau tavanite, cum fusese farii doar ~i poate §i biserica din Niculitel, caci
zidurile legate cu pamint nu pot purta bolti. Dar in Orientul apropiat ~i in Egipt ele fusesera

1 Cf. toate cxemplele citatc ho J'v[A\'nntq,,ov, 2 Raport SCI V, V, 1--2, p. 186; V I, 3:.._4, p. 741
Eo11o1<opa6uama, p. 41-44. ~· urn1.

129
' ) 9 - o. 2C<

i I
i I

)
prevazute cu bol~i ~i calota deasupra careului rasaritean al navei, incadrat de cele trei abside 1 .
Alaturi de basilica, pe de o parte, ~i de diferite variante ale cladirilor biserice~ti de tip central,
pe de alta, biserica cu plan treflat sau triconc 2 duce, in cursu! primului mileniu al e.n., o exis-
!I tenta modesta, mai mult sporadica, cu o zona de raspin dire mai intensa in Orient, uncle se gase~te
~i patria acestui tip. P.ina de cudnd, singurele biserici cu plan treflat sau triconc, cunoscute in
Balcani din epoca feudala timpurie, zidite din piatra ~i mortar ~i prevazute cu cupola centrala
~i bolti cilindrice, erau: ip Coubelitissa 3, databila aproximativ in secolul al XI-lea, ~i Sf. Ilie
, I
(Eski-Seria-Djami) din Salonic, din secolele XI -XII 4 , la care se adauga acum biserica treflata
nr. 28, descoperita recent in Pliska, zidita insa numai din piatra bruta ~i lut, motiv pentru care
nu cred ca. se poate admite ca. ar fi purtat o· calota, dupa cum se presupune in raportul de sara-
turi 6. !n acela~i raport, din cauza penuriei de analogii din Bulgaria ~i a raspindirii acestui tip
in secolul al XIV -lea in Serbia ~i Tara Romineasca, autorul inclina sa dateze biserica din Pliska
in secolul al XIV -lea. Descoperirea de la Niculitel deschide in sa o perspectiva noua ~i justifidi
presupunerea cii biserica treflata ~i .triconcul s-au raspindit, in Bulgaria ~i la noi, inca din veacurile
XI - XII, aproximativ concomitent:<.u exemplele din Grecia, uncle se produce ~i o contaminare
a triconcului cu planul bisericii in cruce greaca de tip complex (catoliconul Lavrei de la Mumele
Athos, inceputul secolului al XI-lea). E indiscutabil vorba de o mare expansiune a arhitecturii orien- )
tale din regiunea Armeniei, dar etapele parcurse trebuie inca descoperite. Cercetarea acestei
probleme ii revine insa unui studiq inchinat arhitecturii bizantine ~i nu e cazul sa o incerdim
aci. Pentru noi e important sa retinem deocamdata prima atestare a planului treflat pe teritoriul
nostru, fapt care ne va permite sa explicam in chip mai firesc raspindirea ~i evolutia acestuia in
varianta triconcului, devenit pred~minant in prlQcipatele romine, incepind cu ultimul sfert al
veacului al XIV-lea.
Relatiile cu Orientul ~i mai ales cele cu Bizantul nu s:.au limitat insa numai la provincia
dobrogeana. Urme arhitectonice bizantine din veacul al VI-lea s-au descoperit pina acum la
Turnu Severin (un capite! 6), dare sigur c.a.ele vor fi gasite ~i in multe alte puncte de-a lungul
Dunarii. Cercetarile viitoare vor trebui sa ne lamureasca dad aceste influente s-au infiltrat ~i
mai departe spre n ord, ~i anume uncle, dnd ~i in ce forma.
!n faza de expansiune a statului feudal maghiar din prima jumatate a veacului al XIII-lea
patrund, in regiunea carpatica de est, coloni~ti sa~i ~i se instaleaza totodata o serie de avanposturi
militare in trecatorile care due spre cimpia munteana, ca prodromi ai unui proiect de expansiune
pe care 1-au anihilat evenimentele din 1241. Acestei infiltratii i se atribuie intemeierea cetatii din
Cimpulung-Mus<;el, comandata inca in a doua jumatate a secolului al XIII-lea de comiti sa~i.
Fundamentele descoperite sub actuala biserica a manastirii Negru-Voda 7 pot fi atribuite acestei ),
perioade. Dar examinarea acestor fundamente (fig. 111) ~i ridicarea planului pe temeiul cercetari- I
j
o.r intrep.rinse.-in 1925 sint departe de a fi satisfacatoare. ln afara de constatarea d fundamentele
apartin unei basilici cu trei nave ~i stilpi patrati, reconstituirea atit a partii apusene, cu pronaosul
inchis ~i cu caja scarilor spiralice, cit ~i a altarului poligonal, care imbrati~eaza tustrele navele,
sfidind orice logica ~i analogie~ trebuie respinsa. E !impede d la reconstituirea acestui plan nu
s-a tinut seama de posibilita~ile elevatiei. Admitind ca basilica r. cat. ar fi fost o ctitorie manas-
tireasca, scarile poteau servi unei tribune, situata ·in partea de vest a navei, dar peretele care

1 Cf. MILLET , L'l&o!e gruque, p. 92 ~i urm.; STRzvcowsKI, 3 MILLET, L'l&ole gruque, p. 92 ~i urm.
Armenien, mai ales vol. II, p. 495; V INCENT, Plan lrljll, ~ Cf. T ExiEII-PuLLAr., Byz. Ar&h., p. 150 ~i urm.;
p. 82-111; WuLFF, Byz. Kmut, p. 471 ~i urm. JA CKSON, BJ'Z· and Rom., I, p. 128 ~i 136-137.
2 Planul se nume~te « trcflat», atunci cind cele trei 6
Mt c i!AI LOV, llAucKa, p. 203- 204.
8 DnXc HI CE AN u, 0/lmia, III, p. 105.
abside se Jeaga direct unele de altele in cap:itul de est,
iar « triconc», atunci cind ele sint adosate unui dreptunghi, 7
G mKA -Buo E ~TI, Muntenia, I, p. 122 ~i IoNEscu,
ale ciirui colfuri ramin aparente intrc abside. Asupra ht. arh., p. 51.
definitiei ~i genezei acestor dou:i tipuri cf. STII7.YCOWSKI,
Armenien, I, p. 70 ~i urm.

130
)
izoleaza acum pronaosul nu poate fi atribuit acestei basilici. La fel ~i fundatiile altarului trebuie
sa apaqina unci reconstruqii, indt ceea ce ni se prezinta in releveul sapaturilor ca o singura
perioada de construqie trebuie sa fad parte, in realitate, din eel putffi doua faze, una a basilicii
catolice, alta a unei refaceri partiale cu adaptari pentru cultul ortodox. In asemenea imprejurari
e greu sa datam cele doua faze pe baza planului, dar dad observatia lui Ghika-Bude~ti, anume
ca in construc~ia bisericii actuale s-au gasit numeroase pietre cu profiluri romanice, e exacta,
atunci basilica trebuie sa apartina neaparat veacului al XIII-lea ~i s-ar putea presupune d mai
tirziu, dod Cimpulungul a ajuns in stapinirea voievozilor munteni, adid la inceputul veacului
al XIV-lea, schimbarea de domnie sa nu se
fi petrecut fara lupte, in cursul drora :basili~a
sa fi suferit deteriorari in partea de est, care
au dus Ia o reconstruire totala a altanilui,
imbrati~ind, de data aceasta, cele trei nave
printr -o solupe fortata, o solupe de .p.ecesitate
~i inadecvata din punct de vedere arhitecto-
nic, dar mascata spre nava prin intercalarea
) unui iconostas intre perechea de stilpi din fata,
flancurile acestui nou altar adaptindu-se ca
incaperi liturgice ortodoxe pentru trebuintele
proscomidiei ~i ale diaconiconului. Tot cu
aceasta ocazie trebuie sa se fi .J?rocedat ~i la ? 4 g /()
izolarea parpi apusene a navei incalecata de
tribuna printr-un perete despaqitor, consti- Fig. 111. -Cimpulung Muscel, planul basilicii.
tuindu-se astfel pronaosul ortodox. In aceasta
forma, biserica veche a maoastirii Negru-voda
.~ . a putut servi ca biserica domneasdi in capitala batrinului Basarab voievod, care moare in
Cimpulung in 1351. Ipoteza acestor doua faze nu e insa dedt o incercare de interpretare logica a
unui releveu eronat sau incomplet. Ea nu are ~i nu poate avea pretentia unei solutii definitive,
dar socot di ar putea servi ca punct de plecare pentru o noua cercetare a fundamentelor.
Perioadei dinainte de 1241 i se mai atribuie apoi de catre istorici infiintarea citorva mici
cetati ~i a unor puncte inaintate de observatie ~i control, fortilicate mai sumar. Astfel construcpa
cetatii Lotrului 1 e datata in 1233. Din izvoarele istorice mai aflam ca cetatea era darapanata in
1453, dod li se permite sibienilor sa 0 reconstruiasca, spre a 0 folosi impotriva navalirilor turce~ti.
) . 0 alta cetate e posibil sa fi existat pe Milcov 2 ~i se presupune ca ar fi fost distrusa de tatari in
1241. Dar asupra aspectului 'ambelor cetati ne vor putea lamuri numai sapaturi arheologice. De
la alte doua cetiip, na Ia Poenari, deasupra satului Capatineni, alta in trecatoarea Branului, dea-
st~pra comunei Rucar, se pastreaza inca ruine mai _ i mportante. La Poenari (fig. 112) se poate
recunoa~te, ca parte mai veche a cetatii, un turn patrat, zidit in intregime in. piatra bruta, strajuind
de pe o stinca inalta chelle Arge~ului. Zidaria ~i elevatia acestui turn se pot compara cu turnurile
cetaplor transilvanene din prima jumatate a veacului al XIII-lea. Ca atare n-ar fi exclus ca acest
turn sa fie pus in legatura cu contele sas Conrad 3 , presupunindu-se eventual o completare a forti-
ficapei prin palisade. In orice caz, celelalte part-1 ale cetatii in ruina, curtinele ~i turnurile circulare,
nu fac parte din primul nucleu, atit din cauza deosebirilor de structura, dt ~i pe temeiul

1 LAPI!DATU, Ce/Ofi, p. 182.


in BCMI, X-XVI, p. 15, n. 4; Gmu -BunE~TJ ,
8
!oRcA, Stud. 1i doc., I - IJ,
p. XV, XX- XXI. De Mtmlenia, I, p. 122 ; !oRcA, Chateaux, p. 57. 1n ceea ce
fapt, insa, ~t irca lui Rogerius din Carmen Miserabile sc pri ve~te teza unci cetii~i teutonice, cred cl ea trebuie
refera numai la episcopia catolica, dar nu pomene~te de o rcspinsa principia!, pentru c:l nu vad posibila o asemenea
cetate propriu-zisii. expansiune in intervalul scurt pc care teutonli 1-au petrecut
3
LAPEDATU, Celtifi, p. 177 ~i urm.; DnXc m cEANU, in Tara Birsei.

9. 131
)
....

I:

constatarii di zidul turnului patrat nu e ~esut cu zidurile turnului circular adiacent (fig. 113) ~i nid
cu curtina de pe latura opusa 1 . Curtinele inchid un spatiu alungit, u~or triunghiular, prevazut
I in cele trei colturi cu dte un turn cilindric, iar pe una din laturile lungi cu un bastion semici-
I I lindric, intercalat in curtina. Dispozitia cetatii e perfect adaptata terenului, un pinten de deal
II prapastios, separat printr-o ~a de masivul muntos. Caracteristica ~i semnificativa e preferinta
.f

1,! , !.1 .1
DI1J'S!71 1 '11
L l ,!.!dd )
Fig. 112. - Poenari, planul cetatii.

l i
1, ·
absoluta pentru turnuri cilindrice, intilnite in .arhit~ctura militara din Transilvania numai in doua
cazuri, Ia Breaza ~i Ia Cetatea Secuilor de linga Turda, ~i numai ca donjon, ambele de data incertii.
Donjonul de la Breaza poate fi pus in legatura ~i · cu arhitectura munteana de mai tirziu, din
vremea dnd Tara Fagara~ului era feud mutitean. 1n orice caz, mi trebuie uitat ca cetat!le bizantine
din Peninsula Balcanicii sint inzestrate ap.roape exclusiv cu bastioane semicilindrice ~i ca turnurile
cilindrice sint ~i ele, initial, o caracteristici a . sistemelor de fortificatii orientale. Astfel, intilnim
bastioane cilindrice ~i Ia cetatile bizantine din Dobrogea, ~i Ia o serie de cetati bizantine din Peninsula
Balcanica, iar asemenea bastioane sint folosite ~ide bulgari, dade exact d cetatea de linga Mezek 2
dateaza din secolul al XI-lea ~i a durat, dupa cum se pare, pina in secolul al XIV-lea. Aceste
analogii cred ca justifidi, eel putin in starea actuala a cuno~tintel or noastre, presupunerea ca inglo-
barea vechiului turn patrat de la Poenari intr~o cetate de piatra s-a facut pentru voievozii mun-
teni, dupa principiile artei militare balcanice. E probabil di aceasta e cetatea lui Basarab, despre
care se vorbe~te in Chronicon PictNm in legatura cu expeditia lui Carol Robert din 1330. Cetatca
a servit ~i mai tirziu, fiind parasita abia in a doua jumatate a veacului al XVI-lea. Ca atarc, in )
cursu! timpului, s-au facut reparatii ~i s-au imbracat ~i unele turnuri cu zidarie noua, pentru a
le face mai rezistente impotriva armelor de foe. Aceste interventii-ulterioare, databile prin veacul
al XV-lea, se disting u~or, fiindca la prefacerile amintite s-a intrebuintat, in locul pietrei, caramida.
Dar aceste prefaced nu au fost radicale ~i nu e indreptatita incercarea de a .data ruinele actuale
de la Poenari in secolul al XV -lea 3 • Vom vedea mai departe care sint particularitatile fortifi-
catiilor de mai tirziu ~i atunci vom avea ocazia sa constatam retrospectiv deosebiri esentiale, care
ating nu numai amanuntele planului, dar insa~i conceptia fortificatiei. Ruinele de linga Poenari
provin de Ia o mid cetate de refugiu, a~ezata intr-un Joe greu accesibil ~i adaptata perfect terenu-
lui ales cu multa luare aminte. Aci sistemul defensiv se bazeaza in primul rind pe caracterul inex-
pugnabil allocului ~i al fortificatiei insa~i, fiind suficienta o mina de oameni cu arme relativ modeste
pentru punerea in functiune a apararii. Ca atare, cetatea de Ia Poenari poate fi considerata ca o
cladire caracteristica pentru perioada de organizare a statului feudal din Tara Romineasca.
,.
1 GmKA-B UDE~Tl, J\1unte11ia, I, p. 122. 9 STEP IIAN Esc u, in Arhitutura, I, p. 42 (dupa L APE ·
2 RA~ENov, Mezek, p. 171 ~i urm. IJATU, Ce!Ofi, p. 183).

132
)
Mai dificila mi se pare interpretarea ruinelor de la cetatea.de deasupra comunei Rudir.
Dupa cum se vede ~i din bibliografie 1 , identificarea cetatii cu referintele istorice e inca proble-
matica, deoarece in aceasta regiune se gasesc, in afara de ruinele de Ia nord de comuna Rucar,
de care ne ocupam aci, ni~te urme de fortificatii vagi linga comuna Cetateni (cetatea ~i schitul
zis al lui Negru-voda) ~i, in sfiqit, conturul pe teren al unei cetati situata Ia nord de satul

.... , .... . ' l' ':


< ... . •
'

Fig. 113. - Poenari, cetatea, vederea turnului.

) Voine~ti. Pina acum nici u~a din aceste cetati nu a fost explorata sistematic ~i nici una nu
a fost individualizata concludent in oglinda documentelor. Precumpanitoare _pare a fi _parerea
ca ruinele de Ia Rucar (fig. 114) ar proveni de Ia o cetate teutonica. Ca argumente pentru
aceasta ipoteza servesc : a) presupunerea ca ora~ul Cimpulung ar fi fost intemeiat de teutoni
~i ca cetatea de Ia Rudir ar fi o etapa care se integreaza in mod necesar acestei expansiuni
~i b) bastionul semicilindric. 1~ ceea ce prive~te ipoteza fundarii Cimpulungului de catre teutoni,
mi-am exprimat mal sus indoiala, iar cu privire Ia bastionul semicilindric, care aci e explicat
tocmai prin relatiile fire~ti ale ordim.1lui teuton cu Orientul, trebuie sa subliniem fenomenul
ciudat ca nici una din cetatile din Tara Birsei atribuite teutonilor nu poseda asemenea basti-
oane. De~i e evident ca teutonii au cunoscut fortificatiile palestiniene, e totu~i semnificativ d
nici in cetatile ridicate de ei mai tirziu, in Prusia, nu au folosit bastioanele cilindrice decit in
cazuri exceptionale. Cetatea de Ia Rudir e mica, a~ezata pe panta care coboara spre vaile Munte-
niei ~i e dominata de culmile dimprejur. Planul cetatii e acela al unui romb neregulat. Zidu-
I
r 1 Pu~cAm u, Cetatca Neamjltlui, p. 111-115; LAPE- p. 56 ~i urm.; VAW.F.Sr. u, Dlmbovifa, p. 25 ~i urm.
I OATu, Cetiifi, p. 178 ~i unn.; Burzenland, IV - 1,

133
)
Ii
''

\
'I rile pastrate sint din cuburi mici de calcar, a~ezate in stratu# destul de r~gulate, legate, pe
' .
I' latura dinspre nord ~i in partea exterioara a Iaturilor de sud ~i est, cu un mortar amestecat
' I
:1 ' cu nisip, iar spre interior se constata, pe aceste laturi, un amestec foarte pronuntat de caramida
, n' pisata. Deosebirile de mortar par a sugera ca zidurile nu sint omogene. Dar o simpla cercetare
. I'I'; a ruinelor pastrate la suprafata solului ramine neconcludenta. ln coltul dinspre sud curtinele
',i I sint inzestrate cu bastionul amintit. Turnuri sau alte bastioane de flancare se pare di nu au existat.
·'' .I La est de cetatea propriw.-zisa s-au gasit urmele vagi ale unei mari curti exterioare. Ca pozi~ie
militara, cetatea face hotarit impresia unei fortificatii indreptate impo-
i. I
triva Tarii Romine~ti, barind accesul spre Transilvania, dar ca structura
'''
i. ea pare mai degraha munteana. Aceasta dilema nu cred di se va
putea deilega inainte de a se intreprinde cercetari sistematice. N -ar
fi exclus ca pina la· urma sa se constate di nici nu e vorba de o
cetate rnilitara propriu-zisa, ci doar de un mare punct vamal fortificat.
Singura cetate olteneasca in care s-au facut cercetari arheologice
e cea de Ia Turnu Severin 1 , dar rezultatele sint inca departe de a fi satis-
racatoare. Deocamdata se poate re~e faptul ca s-au constatat mai )
multe niveluri, dovedindu-se d aci fusese un vechi loc de strajli.
~i in zidaria ruinelor se gasesc urmele unor cladiri anterioare, de pilda
. i'· I o lespede decorata ·cu o cruce, folosita ca material de constructie,
I.''• !I dar ruinele actuale socot d provin de la o cetate ceva mai recenta,
I Fig. 114. -Rucar, asupra careia ne vom opri in capitoluf viitor.
'I
planul cetatJi.
Dad examinarea ·rama~i~elor de arhitectura militara, care pot fi
atribuite perioadei de care ne o.cupam, ne lasa, in principiu, cam
nedumeriti, vom vedea ca, reluind firul arhitecturii eclesiastice din faza de consolidare a princi-
patului Tarii Romine~ti, perspectivele lncep sa se limpezeasdi. Urmele acestei arhitecturi se gasesc
in Oltenia ~i in regiunea deluroasa de la ·poalele Carpatilor. Prlmul monument cunoscut _pina
acum din aceasta categorie pare a fi o bisericu~a ale carei fundamente au fost degajate in
mijlocul cetatii din gradina publica din Turnu Seve~in 2•
Planul ·(fig. 115) acestui modest laca~ se compune dintr-un dreptunghi alungit, orlentat
pe axa vest-est, avind in partea apuseana o tinda (pronaos sau nartex), despartlta prlntr-un perete
straba.tut de doua arcade a~ezate pe dol ·pila~trl ~i un stilp patrat, o nava ~i - in capatul rasa-
ritean - o abslda semicircular~ in -interior §i pentagonala in afara. ln coltul de nord-est, in

\i
I I
I
interior, se gasesc doua ni~e, una spre nord, formind o adincitura rotunjita, cealalta, spre est,
fiind aproape ·patrata 3 • Platra cioplita, in parte spolii antice, e intrebuin~ata numai la col~­ )
I rile zldariei; peretli sint din bolovani · §i platra de riu, alternind cu cite doua sau trei straturl
de-.caramida. ln afara de aceasta, bolovanii sint lei-cOlo separati unii de altii prin caramlzi
a~ezate vertical. ln nava se mai gasesc apoi, in peretele de miazazi, doua toruri verticale, resturi
I
ale unor colonete angajate, menite sa sustina arcuri dublouri. Pe peretele nordic, in locul cores-
I' punzator dubloului apusean, e•un tor perfect asemanator, dar urma colonetei din dreptul arcului
dinspre rasarit a disparut. Trebuie notat di aceste toruri sint §i ele din piatra alternata cu di.ra-
mida, dupa cum se mai constata inca la coloneta apuseana de pe latura de miazazi. Eleva~ia
acestei biserici pare a fi prezentat pereti drepti, fara profiluri. Poate sub corni~a sa se fi gasit
un rind de ocnite mad, frecvente in toate provinciile artei bizantine ~i cum se intilnesc la mal
multe blserlci bulgare~ti de pe Trapezita de linga Tirnovo sau, in Tara Romineasca chiar, la
monumentele pastrate mai bine, despre care vom vorbi mal departe. Acoperi~ul avea desigur

1 BXRcXc:tLX, Cet. Severin, I, p. 149 ~i urm.; idem, BAL~, L'art, p. 34; GmKA-Buov.~Tt, Munlenia, I, p. 123;
Raporl, 1938-1939, p. 74 ~i urm. idem, Valachie, p. 10.
1 Idem, Rapurl, 1913, p. 141; idem, Cet. Smrin, 1, 3
!n acest sens trebuie rectificat planul publicat de
p. 150 ~i urm.; idem, Raport, 1938-1939, p. 75; loRGA - Gmu-BuoB ~TI, Munlenia, I, pl. IV, fig. 14.

134
doua pante, iar deasupra absidei va fi fost un 1nveli~ separat. Interiorul, judednd dupa colone-
tele angajate, fusese boltit cilindric.
Toate aceste elemente ale planului ~i elevatiei se regasesc 1ntocmai la bisericu~ele de linga
Tirnovo. Cea mai strinsa ·asemanare o ofera indeosebi capela XI, datata de Mavrodinov 1 1n
veacul al XIII-lea; aci regasim chiar cele doua ni~e in colturile de nord-est. Singurele elemente
care nu se incadreaza in a.cest grup, dovedind ~i prezenta unei alte infl.uen~e, sint diramizile
verticale care compartimenteaza straturile de
piatra ~i pentagonul exterior al absidei. Para-
mentul de cQmpartimente de diramida e ceva
specific ~colii grece~ti 2, uncle apare inca diq
veacul al XI-lea; de aci se raspinde~te inspre
nord, mai ales in Macedonia, dar exemplele
de asemenea zidarie ramiri totu~i rare. Al
doilea element, absida pentagonala spre exte-
rior, apare in schimb mai curind in Constan-
) tinopol, iar de aci patrunde mai intii la Sa-
Ionic 3 , pentru a deveni frecventa in cele~alte
provincii ale artei bizantine abia in secolul
al X IV-lea, de§i prezenta ei se constata inca l,,,r,ul!!"l""'""luul I I I I I ) I I I I I I I I
0 I Z J 4 6 6 ? 8 8 IOmdri
la prima cHidire a Asane~tilor, la biserica sf.
Dumitru din Tirnovo, datata prffi anul 1186 4• Fig. 115. - Turnu Severin, planul bisericutei
Pe temeiul tuturor acestor elemente se poate • din cetate.
sustine ca ruina de bisericl din cetatea Seve-
rinului d~teaza probabil de pe la sfiqitul veacului al XIII-lea, la un mic interval de timp
dupa capela X I din 'Tirnovo. Ea apartine deci perioadei de dufil. 1290, c1nd se pare ca sta-
pinirea banilor maghiari asupra Severinuhii a fost inlocuita cu domnia voievodului muntean.
1ntr-o epodi ulterioara, biserica a servit ~i cultului catolic, dupa cum o dovede~te altarul de zid
alipit in interio~ul absidei. Se poate insa u~or constata ca acest presto!, a carui zidarie nu e
tesuta cu zidaria absidei, e un adaos ulterior §i nu poate fi invocat in sprijinul parerii cii am
avea in fata noastra ruina unei biserici catolice, ceea ce, de altfel, se exclude de la sine pe temeiul
planului ~i al caracterului zidariei, cu totul straina celei occidentale. Prezenta altui element catolic,
al piciorului prismatic cu fus octagonal de Ia un aghiasmatar, ne arata mai !impede di aceasta
perioada catolidi trebuie datata in epoca goticei tirzii ~i poate nu gre~im, daca ne gindim Ia
) ocuparea cetatii d~ ditre comitele Pippa, in 1424, care se ingrije~te ~i de refacerea ei 5 • lncaputa
pe m1inile dregatorilor maghiari, e firesc ca bisericuta din interiorul ce:tatii sa fi indeplinit
rostul de capela a comandantului catolic.
Elemente cu totul asemanatoare intilnim Ia biserica manastirii Cotmeana 6 (fig. 116), dad
facem abstraqie de absidele ,laterale, de pe laturile de nord ~i sud, despre care am presupus
ca ar fi adaose ulterioare. Astfel, biserica veche (fig. 117) se compunea dintr-o nava dreptunghiu-
lara, precedata - dupa cum banuie§te Ghika-Bude~ti, pe temeiul unor arcade oarbe trunchiate
ulterior - de un soi de pronaos, inlocuit apoi cu tinda actuala. In partea rasariteana, nava
prezinta doi pila~tri fata in fata, a caror vechime ar putea fi pusa la indoiala, deoarece 1n

1 MAvRhDJ Nov, EiJHoKopa6Hama, p. 326; cf. ~i FILov, p. 6; idem, Cotmeana, p. 177 ~i urm.; idem, Valarhie,
Altbulg. Kunii, p. 52-54. · p. 11; loRCA-BAL ~, L'arl, p. 36; $TEFANESCU, Valarhie
2 M ILLET, L'lrole grecque, p. 225 ~i 228. el Trans., p. 426; Bu~, !tzflumus, p. 283; MAVRODJNOV,
8 Ibidem, p. 182 ~i urm. EiJuoKopd6Hama, p. 147-148. lmpotriva ruturor
' FrLov, Altbttlg. Kmut, p. 52. autorilor de mai sus, care dateaza biserica !n vremea lui
6
HunMUZAKJ, Documente, I -2, nr. 441; cf. ~i Mircea eel Batrin, vezi V:I.TX~tANU, Cotmea11a, p. 417
DnXcmcEANU, Vodifa, p. 101 ~i urm. ~i urm; mentinind toate parerile ~i argumentele expuse
8
G m KA -B u DE~TI, kfmztmia, I, p. 133; ibidem, II, aci, nu mai revin asupra tuturor amanuntelor.

135
)
I

:-'
l
• •I
'I
1!

;
'1 1
I
)
' ·' partea apuseana a navei, uncle vechile ziduri au riimas intacte, .ei lipsesc ~i e deci probabil d
i •'j
I . bolta semicilindridi de odinioarii nu a avut dublouri. Dar oricum, acest amanunt mi schimba
II nimic din caracterele esent.iale ale bisericii. Inspre rasarit, in fata altarului, avem, de o parte 9i
::~j de alta, cite o adincitura mai mare in perete, amintind ni~ele mai multora dintre capelele de
ill\ . la Tirnovo, precum ~i capela funerarii din Backovo, dar mai ales planul bisericii Sin Nicoara
.. ! din Curtea de Arge~. Absida altarului bisericii din Cotmeana e ~i ea semicirculara in interior,
I
'·d
:,1
t
.I
~ i
I 'l
' ![
'I
,I
r1 I

.I
I

)
)
0 l J ' '"'t'lrt

:·:1 Fig. 116. -Cotmeana, biserica manastirii, plan.


l
•!
: !j
iar in exterior prezinta trei laturi, urmind, in aceasta privinta, intocmai modelelor bulgare~ti
. i' amintite mai sus. Firidele lunguiete fac inconjurul intregii · cHidiri 9i sint incheiate su s in arc
II I
semicircular, tivit, de-a lungul extradosului, cu discuri de pamint ars, smaltuite in verde ~i
cafeniu ; paramentul se apropie indeosebi de eel de la biserica sf. Dumitru din Tirnovo. Singura
particularitate a bisericii noastre e intrebuintarea exclusiva a dramizii de dimensiuni mici. Corni~a,
compusa din mai multe rinduri de zimti, de9i a suferit - dupa Ghika-Bude9ti - unele prefaced,
repeta forme curente ~i stravechi ale arhitecturii bizarrtine.
Fadnd abstractie de prefacerile ulterioare, pe care le-a indurat biserica mai ales in vremea
lui Mircea eel Batrin, cind is-au adaugat probabil sinurile laterale, ajungem, pe temeiul asemana-
rilor de plan ~i elevatie, la concluzia ca biserica manastirii Cotmeana trebuie sa dateze cam din
aceea~i epoca in care s-a zidit ~i biserica din cetatea Severinului, adica de pe la sfir9itul veacului
al XIII-lea 9i poate chiar din anii 1291-1292 1, dad ne este ingaduit sa ne referim la cronica )
lui Greceanu. Decorul de c~ramizi smaltuite pledeaza in acela~i sens, pentru ca ~tim d mai
tirziu acest ornament, de9i intrebuintat maLrar, apare insa mult mai incarcat. In !fara Romineasdi
aparitia izolata a acestor dramizi smaltuite indreptate9te ipoteza ca me~terul constructor a imitat
ad un model de decor de Ia Tirnovo, din secolele XII-XIII, 9i nu cuno~tea inca fatadele poli-
crome din veacul al XIV -lea, mai ales cele de tipul monumentelor din Mesembria.
Ruina bisericii Sin Nico~ra din Curtea de Arge9 2 apartine tot acestui tip de biserica ~i
prezinta un plan (fig. 118) campus din tinda 9i nava, despart.ite una de alta printr-un perete
straMtut numai de o u~~L In rasarit e altarul in forma de segment de cere spre interior ~i poli-
gonal (cu trei laturi) spre exterior. El e precedat de cite doua ni9e patrate, scobite in peret.ii

1 Asupra interpretarii hrisovului mitropolitului Luca id~m. Valachie, p. 10- 1'1; THRALl, C. de Argt/, p. '17
~i a Cronolo11.iei lui Radu Greceanu vezi VXTX~I AN u, Col- ~i urm. (planul, ibidem, pl. IV, nu corespunde exact reali-
meana, p. 426--427. ' tatii cu privire Ia ni~ele laterale); CONSTANTINESCU-lA ~ I ,
,I
2 ANTON ESC u, Arhileclura, p. 11 ~i urm.; loRCA- R ei. rom.-buo/,., p. 30 ~i urm.; ~TEF;(NESC u, Va!a&hie et
BAL~, L'arl, p. 16; DRXCHICEANU, in BCMI, X-XVI, Tranr., p. 28 ; IoN ESC u, lrl. at·h., p. 54 ~i urm.; idem,
1917- 1923, p. 40 ~i urm., ~i jurnalul d e sapaturi, ibidem, C. dr Ar,t(tl. p. 20 ~i urm.
p. 147; GI!IJ<A-BIJIII!FI, M rmlenitt, I, p. 125 ~i urm. ;

136
laterali ai navei, ~i flancat de doua firide semicirculare in peretele de rasarit. Zidaria bisericii
(fig. 119) se compune din piatra bruta ~i piatra cioplita sumar, a~ezata in straturi alternate cu
cite doua pilla la cinci rinduri de caramida. Zidaria nu e uniforma ~i execu~ia e destul de negli-
jenta. Trebuie sa mai ~inem seama ~i de unele repara~ii recente. Merita insa o mentiune citeva
caramizi verticale, intercalate in straturile de piatra din coltul sud-estic al altarului; intilnim aci
compartimente Ia fel ca Ia biserica din cetatea Severinului.

) '
Fig. 117. - Cotmeana, biserica manastirii.

Din ruina bisericii arge~ene se pastreaza suficiente elemente pentru ca sa putem reconstitui
eleva~ia. Altarul ~i ni~ele latetale sint boltite cu semicalote de caramida (in parte restaurate)
executate in forma de spic, un procedeu obi~nuit in tehnica de construqie bizantina. Urmele
celor doua perechi de pila~tri din nava dovedesc, prin spatule: dreptunghiulare pe care le delimi-
teaza, prezen~a unei bolti cilindrice a~ezata pe dublouri, iar in tinda, pere~ii fund mai bine con-
serva~i, se pot distinge limpede punctele de na~tere ale unei bol~i cilindrice transversale. In
fatada apuseana se deschi_d e u~a cu arcul semicircular, restaurat recent. Paramentul e neted
~i numai in partea superioara dinspre rasarit, in dreptul ni~elor ~i al absidei, zidaria e exclusiv
din caramida ~i poarta un decor de ocnite. Aceasta zona larga de caramida, care da un accent
deosebit altarului, e contrabalansata in vest de o clopotni!a din acela~i material, zidita deasupra
tindei. S-a discutat mult daca aceasta clopotnita e contemporana cu .zidirea bisericii sau nu,
iar unii au dedus, din prezenta ei, ca biserica a trebuit sa fie catolica sau eel putin construita

137
)
de me~teri occidentali 1 • Adevarul mi se pare a fi urmil.torul: clopotni~a e contemporana cu zidi -
rea bisericii, "fiindca peretii tindei sint mai gro~i dedt cei de ]a nava, cu toate ca nu aveau sa
suporte presiunea laterala a boltii, aceasta fiind a~ezata transversal. 1n capatul apu sean, peretii
longitudinali sint prelungiti ~i formeaza contraforturi executate in straturi de piatra alternate
cu caramida, "iar zidaria vade~te 0 perfecta continuitate, cu toate d in unele locuri au inter-
venit restaurari. Aceste intariri ale zidariei arata ca tinda fusese de la inceput destinata sa

LL..I.,..J I I I II I
0 2 8 4 s 6 ? 8 9

Fig. 118. -
' Curtea de Arge~,
'
ftJ

ruina bisericii Sin Nicoara, plan.

sustina o greutate mai mare. 1ntrebuintarea caramizii la constructia etajelor clopotnitei, fara
amestec de piatra, se explica prin faptul d. ea permite o stratificare mult mai exacta ~i conferii
astfel o stabilitate mai mare. 1n ceea ce prive~te me~terii bisericii, orice dubiu e exclus. Planul,
tehnica ~i paramentul dovedesc neindoielnic mina de lucru formata in ~antierele balcanice.
Acelea~i consideratii care impiedica categoric atribuirea oisericii din cetatea Severinului me~terilor
apuseni ~i catolid, se impun ~i in acest caz; o confruntare cu cHI.dirile transilvanene inlatura
orice indoiala. Clopotnita insa~i, cu toate di intrebuintarea ei patrunde in arhitectura bizantina
abia in veacul al XIII-lea, o data cu intemeierea imperiului latin, a venit Ia Arge~ tot prin
Ii intermediu balcanic. Ferestrele relativ largi, semicirculare, se deosebesc fundamental de cele
I transilvanene ~i amintesc, in schimb, indeaproape de clopotnita biseticii din Stanimaka, din vremea
, J )
1 lui loan Asan II, din prima ·jumatate a veacului al XIII-lea 2,
:! 1n concluzie, putem afirma ca biserica- Sin Nicoara a fost zidita pentru cultul ortodox
de catre aceia~i me~teri romini sau straini, dependenti de ~antierele din Bulgaria, drora li se dato-
re~te ~i biserica de Ia Turnu Severin ~i cea de Ia manastirea Cotmeana ~i ea trebuie sa fi fost ridicata
tot prin ultimii ani ai veacului. al XIII-lea sau in primii ani ai celui urmat~r. D ad, ulterior, s-a
adapostit ad in mod trecator cultul catolic, dupa cum crede Draghiceanu 3 pe temeiul unui
mormint cuprinzind ve~minte ce ar fi putut apartine unui episcop catolic, e o chestiune care iese
din cadrul studiului de fata.
1n Turnu Severin, in gradina liceului, s-au descoperit fundamentele unei bisericute 4 foarte
asemanatoare cu cea din cetate (fig. 120). Se compune ~i ea dintr-o tinda, nava ~i un altar, dar

1 IoRGA, hi. bis., I, p. 27-28; idem, 1st. rofll. 111 chip., 3 BCMI, X- XVI, p. 58.
II, p. 8; LAPEDATU, Meflerii, p. 178. 4 loRGA-BAL~, L'arl, p. 34; GniKA-BunF.~TI, Muntmia,
1 FILOV, Altbulg. Ku1111, p. 54. Alte exemple de clo- I, p. 123; idem, Valacbie, p. 10.
potnite bizantine din aceasta perioada Ia 'I:AFRALI, C. de
Argef, p. 17 ti urm.

138
)

I
II
l aci primele doua incaperi sint despaqite printr-un perete strabatut numai de o u~a, iar altarul,
semicircular spre interior, e invaluit spre exterior de un poligon ·cu ~apte laturi. A vern deci aci
o infiuenta constantinopolitana accentuata, fata de traditia mai veche cu trei ~i rareori cu cinci
laturi. D e aceea e verosimil ca aceasta cladire sa fi fost ridicata abia in primele decenii ale veacului
al XIV -lea. Zidaria e din piatra bruta, cu putina piatra de talie la colturi ~i citeva fragmente
de caramida. Asupra elevatiei ~i paramentului nu ne putem insa pronunta decit ipotetic, deoarece

Fig. 119. - Curtea de A rge~, biserica Sin Nicoara.

se pastreaza numai fundamentele, zidurile fiind complet rase. E probabil cii interioarele vor fi
fost boltite cilindric, nava in orice caz fund boltita de-a lung ul axei principale, tinda insa ar fi
putut avea ~i o bolta transversala.
Aceste biserici-sala dovedesc di. in ultimele decenii ale veacului al XIII-lea ~i in anii imediat
urmato.ri exista o stdnsa legatura int.re ~antierele Tarii Romine~ti ~i cele din regiunea de la
sudul Dunarii, indeosebi cele din Bulgaria, iar sporadic se desprind ~i unele vagi infiuente grece~ti
sau macedonene, precum ~ i altele constantinopolitane. Din punctul de vedere al situatiei politice

139
)
generale, aceste legaturi sint in plina concordanta cu informa~iile pe care le intrezarim din docu-
mentele ~i evenimentele vremii.
Au mai ramas acum inca doua monumente de arhitecturii bisericeasca, databile ambele in
perioada pe care o studiem, dar care nu se incadreaza intocmai in orbita orientarilor semnalate. E
vorba de prima biseridi a manastirii Vodi~a ~i de biserica sf. Nicolae D omnesc din Curtea de Arge~.
Tipologic, aceste monumente nu au nimic
comun unul cu altul, dar ele sint tot atit.
de importante, prin faptul di fiecare con-
stituie cite un nou punct de minecare in
evolutia arhitecturii Tarii Romine~ti.
Prima biseridi a manastirii Vodita 1
a fost descoperita in cursu! sapaturilor
executate la ruina actual a (V odita II) ~i e
'
.1 · straniu cum aceasta descoperire n-a fost I

pina acum valorificata de istoricii arhitec- i


turii romine~ti. La o adincime de cca 0,50 m l
sub pavimentul ruinei s-au gasit funda- ).
t....;.,.,l.,,,,,l,.,,.,..l,.. l l I I I I I : I I I I I I mentele unui triconc precedat de un nartex
0 I 2 3 • 4 6 7 8 9 1/Jifll/n: dreptunghiular (fig. 121). Planul navei pre-
Fig. 120. - Turnu Severin, planul bisericii din zinta un dreptunghi cu axa principala pe
curtea liceului. directia vest-est, de care se alipesc, pe fie-
• care latura liberii, cite o absida scmicircu-
larii 2 • Zidaria acestor fundamente e din
1,.
bolovani legati cu mortar.
Pe temeiul fundamentelor se pot reconstitui ipotetic urmatoarele inveli~uri: in tindii, o
bolta cilindrica pe axa nord-sud, in centrul ·navei, o cupola cu tambur pe pandantivi. Spatiile r
dreptunghiulare dinspre rasarit ~i apus purtaserii bolti cilindrice pe axa longitudinala, iar cele
trd abside cite o semicalota. Peretii au o grosime relativ redusa, de cca 0,95 m, la o lumina
interioarii de 5,50 m; acest fapt ar putea explica de ce prima biserica a rezistat probabil foarte
r
putin timp ~i a trebuit sa fie inlocuita curind cu o cladire noua.
Tipul acestei biserici cu plan triconc e strins inrudit cu trefla de la Niculitel ~i e probabil
ca aceste doua exemple descoperite pina acum nu au fost izolate. Biserica I de la Vodita apartine
evident unei faze mai tirzii, fiind o cladire executata din acela~i material ca ~i bisericile-sala
pe care le-arn atribuit sfiqitului veacului al XIII-lea sau inceputului celui urmator. Alt fapt
care ne fixeaza de data aceasta 'un indiscutabil termen ante que111 e biserica II de_la Vodita, ridi-
cafa deasupra celei dintii. Aceasta cladire - dupa cum vom vedea - e precis datata, nu numai
prin informatii documentare, ci ~i prin particularitatile structive, ~i e o ctitorie a voievodului
Vladislav, dadnd din anii 1374-1375.
Draghiceanu atribuise prinia biserica epocH cnejilor Litovoi ~i Barbat, amintiti in documentul
din 1247, privitor la instalarea ioanitilor in tinutul Severinului. Acestei datari i se opune
I. D onat s cu drept cuvint, pe motivul di in vremea stapinirii ioanitilor nu e probabil sa se fi
ridicat ad o m anastire ortodoxa. El mai noteaza di. in absida altarului se vede un bloc de zidarie

1 Dn.XGli!CEAN u, Sopot11ri VodiJa, p. 154 ~i urm. 1689 ~i ci astfel fundamentefe bisericii I ar apartine epocii
2
Traseul absidei r<'lsantene e aproximativ Ia fel de lui Vladislav, iar ruina actuala ar fi opera lui Brailoiu,
arcuit ca ~i eel al absidelor laterale ~i nu cum apare in nu e adrnisibila. Vodita II nu poate data din veacul al
planul publicat de Dn1G l!l CEAN u, foe. cit., fig. 2. XVII-Iea, neavind nimic comun cu arhitcctura acestei
3 Parerea lui DoNAT, Ftmdafii, AO, XVI, p. 449, perioade. De altfel ctitoria lui Brailoiu trebuie sa se ti
intemeiata pe o informatie documentara, conform cireia reclus Ia o reparatie sumad, pentru ci biserica ajunge
biserica mlinastirii Vodita ar fi fost rezidita << din temelie » curind dupa aceea o ruina.
de marele aga Cornea Briiiloin ceva inainte de 15 iunie

140 )
J. care indica prezenta unui presto! de zid de tip catoiic, adidi aUpit peretelui interior al absidei.
Am diutat sa verific acest detaliu la fata locului, dar din starea actua.la a fundamentelor, acoperite
iara~i in parte de pamint ~i vegeta~ie, problema nu se poate lamuri. Sigur e d fundamentul
prestolului e foarte apropiat de traseul absidei, dar numai sapaturi ar putea solu~ona controversa,
care, de altfel, e fara obiect, fiindca nu se poate atribui catolicilor o construqie cu plan triconc
ce nu poate fi conceputa dedt intr-un mediu bizantin. De aceea a~ propune o datare intr-o perioada
in care regiunea Severinuh;i apartinuse stapinirii romine~ti ~i rna gindesc la anii de dupa 1290,
drora, din motive similare, le-arn atribuit
~i bisericu~a din cetatea Severinului. Dadi
s-ar confirma ca blocul prestolului prezinta .
a~ezarea caracteristica cultului catolic,: n-ar
fi greu sa ne inchipuim di in perioada
dintre anii 1335 ~i 1342, in care teritoriul
Severinului ajunsese iadi~i ' sub stapinire
maghiara, biserica sa fi fost ocupata de
catolici ~i adaptata cultului lor. Aceasta
biserid nu va mai fi supravietuit mult timp
) ~i e probabil ca zidurile prea slabe au cedll;t
presiunii boJtilor, provocind astfel surparea
primei ctitorii.
s~ ne indreptam acum atentia asupra
celuilalt monument muntean, a c'tirui faima Fig. 121. - Vodita, planul bisericii I.
nu mai are trebuinta de a fi subliniata. Sf.
Nicolae Domnesc din Curtea de Arge~ 1 e
o biserica cu planul in cruce greaca inscrisa intr-un patrat (fig. 122), la care se adauga cite o
travee spre rasarit, alipindu-se apoi in centru absida principala, iar 1n dreptul traveelor laterale
cite o absida mai mica. Fiecare absida e se.micirculara in interior, iar in exterior poligonala, cu
cite trei latu ri. ln partea apuseana, intrarea e precedata de un pronaos dreptunghiular. lntreaga
cladire (fig . 123) se prezinta ca un corp omogen, zidit din piatra bruta a~ezata in cite un singur
strat, alternat cu cite trei rinduri de caramida la zidurile principale, iar mai sus, la frontoanele
arcuite ale boltilor crucii, cu cite patru rinduri, pentru ca la turla sa avem chiar ritmul de un
strat de piatra la cinci rinduri de caramida.
Datorita restaurarii minu~ioasc, executate de Comisiunea Monumentelor Istorice, eleva~ia
bisericii (fig. 124) apare !impede ~i degajata, in limita posibilita~ii, de adaosele ulterioare 2. Peretii
) exteriori, drepti ~i"masivi, lipsjti de orice profil ~i decor, circumscriu dreptunghiul in care se inscrie
planul in cruce greaca al bisericii ~i din care ies in afara cele trei abside rasaritene. Deasupra
~orpului inferior se desprind energic bratele navei centrale ~i ale transeptului, formind impreuna
crucea in centrul careia se rididi, pe o baza cubica, turla poligonala, cu 16 laturi (fig. 125).
Bratele crucii formeaza in fata<;la cite un fronton inalt, arcuit, iar fetele turlei sint decorate fiecare
cu arcade semicirculare, inalte ~i zvelte, cu cite doua rezalituri, strabatute in axele principale
cu ferestre. Toate corni~ele, ~i cele orizontale ~i cele arcuite, sint sublimate cu cite un rind de
zimti f~rmati din caramizi ascu~te. Deasupra arcadelor de la turle zimtii apar in doua rinduri

1 Vezi, inainte de toate, BCMI, X- XVI, incbinat in BCMl , XXIV- 1931, p. 91; PETRAN u, KirdJI. Kmul,
in intregime bisericii domne~ti din Curtea de Arge~; p. 364-365.
2
apoi, ANTONEscu, Arhitectura, p. 7 ~i urm.; TAFRALI, Critica aspra, adusii operei de rcstaurare de ciitrc
C. de Arger; GIIIKA-BUDEFI, Mmzlenia, I, p . 125 ; idem, TAFRALI, op. cit., e mai mult rezultatul uno r d isensiuni
Va/a(hie, p . 15 ; IoRGA-BAL~, L'arl, p. 19; SACERDOTEAN u, care nu ne privesc. Unele sclpari de vedere ~i erori de
Argef, p. 49 ~i urm.; IoN ESC u, Ill. arh., p. 55; idem, amiinurit le vom semnala, dar ele nu modifica aspectul
C. de Argq, p. 12 ~i urm. ; CoNSTANTINEscu -IA~I , Ref. esential a! cliidirii.
rom.-bulg., p. 19 ~i urm.; DnlcmcEANU, Co!lllltli(ari

14 1
)
~i urmaresc indeaproape:: traseul arcurilor. Acoperi~ul bra~elor crucii. imbraca extradosul boltilor
~i e probabH ca ~i acoperi~ul turlei urma odinioara traseul festonat al corni~ei. Actualul acoperl~,
pe baza orizontala de dramida, construit de restauratori, nu corespunde epocii ~i prototipurilor
din care deriva biserka. Pronaosul ~i colturile dintre bratele crucii poarta invelitori simple, cu
o singurii panta, ridicata probabH ceva prea mult cu ocazia ultimei refaceri, deoai:ece acopera
in parte ocni~ele din frontom;l fa~adei occidentale. U~a principala a bisericii, spre apus, e semi-

!,J....I I I I I I I I I
q ' ~ J ' 5..,.vi

Fig. 122. -Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, plan.

circularii. Alta u ~a, laterala, se gasea in peretele de miazazi, in col~ul de sud-vest al navd,
dar ea a fost astupata ~i, in. dreptul ei, acoperind-o in parte, strajuie~te un contrafort, )
datind de Ia o restaurare de dupa 1870. Contrafortul similar de pe latura de nord e un adam;
din aceea~i epociL Ferestrele fusesera odinioara strimte, semicirculare, a~a cum se mai vad
Ia frontoanele bratelor crucii. Altele, in fo~ma de metereze, se mai pastreaza la absidele laterale.
Toate celelalte ferestre, impreuna cu chenarele lor de piatra, sint opera piefacerii din veacul
al XVIII-lea. '
Sistemul bol~ilor, construite exclusiv din caramida, corespunde cu totul aspectului exterior.
ln tinda avem in mijloc o calota eliptica, sprijinita pe ziduri ~i pe doua arhivolte, iar laturile sint
acoperite cu b olti cilindrice pe axa transversalii. lntre tinda ~i nava se ridica un perete 'despar-
titor, inauntrul caruia e adapostita o scara cu acces din coltul de nord-vest al navei, iar sus, in
grosimea zidului de deasupra u~ii dinspre nava, e o mica indpere in forma de coridor. Acest
spatiu a servit, desigur, ca ascunzatoare, dupa cum o dovede~te ~i scara, pornind de la o inal-
t ime de cca 3 m, la care se ajunge numai printr-o scara mobila. Sistemul de boltire al navei se
intemeiaza pe cei patru stilpi patrati, centrali (fig. 126 - 127). Pe ace~ti stilpi ~i pe arcurile corc-
spunzatoare zac boltile cilindrice g rupate in cruce, de care se leaga, cu o treapta mai jos, calota
absidei principale. Colturile navei laterale sint boltite cu semicilindre a~ezate de-a lungul axei

142 )
) principale, adid spre vest-est 1, iar absidek laterale cu semicalote. Peretii care lnchid azi prosco-
midia ~i ve~mintarul provin de la prefacerile din mijlocul veacului al XVIII-lea §i tot de atunci
dateaza §i actuala catapeteasma de zid. Peste patratul central, deasupra pandantivilor, se ridica
tamburul §i calota turlei. Articula~ia arhitectonidi din interior e redusa la expresia minima: o
corni§a sub~ire (sprijin necesar pentru cofrajele bol~ii in timpul construqiei), in forma de bagheta
la stilpi, la absida §i la inal~imea na§terii boltilor indiperilor laterale, o a doua corni§a, la fel
profilata, facind inconjuru~ interiorului la na§terea boltilor cilindrice ale crucii ~i - in sfiqit -

Fig. 123. - Curtea de Arge§, biserica sf. Nicolae domnesc, vedere dinspre sud-est.
)

o corni§a cu o caveta inferioara la baza tamburului. Peretu §i stilpii prezinta o suprafata neteda,
rezervata picturii. Pavimentul era din caramida §i la fel fusese §i pavimentul al doilea, a§eZat in 1751.
Pentru datarea zidirii b~sericii ne serve§te mai intli un grant, care ne ofera. un pretios
termen ante q11em. El a fost descoperit sub tencuiala, pe peretele de nord, din coltul de nord-
est al navei. Acest grafit spune: « V /eat 6860 na Dlgopuli pr.rtavisje veliki Basaraba Voivoda» ( = in
anul 1351 -1352 in Cimpulung a murit marele Basarab Voevod) 2 • Din grafit putem deduce cl in
acest an zidirea bisericii era eel putin in parte terminata, dar inca nu fusese impodobita cu picturi.

1 fn acest sens trebuie indreptat planul publicat insil~i constatarea lui Tafrali, nici un sens ~i se dovedesc
in BCMI, X- XVI, fig. 114 ~i unele desene perspective, a fi pur decorative. Atunci cu atlt mai pufin se poate
in care sint indicate bolti transversale. accepta o intrcgire a grupiirilor de litere necitefe ~i o
2 Teate inscriptiile zugravite pe bordurile ve~min­ tillmiicire a lor. Vezi Raportullui ONcJ uL, BoGDAN ~i l one A,
telor unor sfinti din proscomidie, citite ~i interpretate in BCMI, VIII - 1915, p. 141 ~i ONcJUL, C. de ArgC{,
de TAFRALI, C. de Arg111, p. 252-269, sint neacceptabile. p. 49 ~i urm.
Grupurile d e litere mai bine conservate nu dau, dup:l

143
)
).,rr • __ ,,.- • •• ''"'"'._... .. ,

11?
,.
:.11
i
I

Pentru datarea acestei biserici s-a dus o polemidi aprigii, in cursu! direia s-au intrebuintat,
aBituri de argumente oferite de elementele intrinseci edificiului, o serie de consideratE i storice.
Biserica insa nu poate fi pusa, cum credea 0. Tafrali, in interdependenta strinsa cu intemeierea
principatului Tarii Romine~ti; nu se poate adica dovedi, prin zidirea ei, ~i data exacta a infiintarii
acestuia, ~i nici invers, crearea principatului nu a avut drept consecinta imediata ctitoria bisericii

' i,
)

i,

Fig. 124. - Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae doinnesc,


' sec~une in perspectiva.

Jomne~ti. Acestea sint doua evenimente care apaqin aceleia~i faze de evolu~e, dar ramin
totu~i distincte. .
ln problema da tarii, trebuie sane calauzeasca in primul rind elementele tehnice ~i stilistice;
din catcgoria acestora face parte mai intii planul in cruce greaca de tip complex 1 . Acest plan a
luat fiinta in Constantinopol, Ia capatul unei lungi evolutii, ~i se raspinde~te apoi departe dincolo

1 MILI.ET, L'icole grtcque, p. 55 ~i urm., ~i mai ales noile concluzii formulate de BnuNov, ApxumeKmypa, p. 169 ~i urm.

144 )
de hotarele capitalei bizantine, la Salonic, in Macedonia ~i in Serbia, uncle il gastm in veacul al
X IV -lea la biserica din Matejic (zidita in ultimii ani ai domniei lui Du~an, mort in 1355)1. D ar
uncle din aceste biserici par intrudtva posterioare celei dornne~ti din Curtea de Arge~, infa~i­
~indu-ne anumite amanunte specifice dezvoltarii ulterioare, care se manifesta atit la Constanti-
nopol, cit mai ales in Serbia. Din aceasta dezvoltare face parte tendin~a de a multiplica turlele.
La Arge~, aceasta faza inca nu e atinsa, dupa cum ea nu e atinsa nici la o intreaga sene de biserici

)
'
Fig. 125. - Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, vedere dinspre
sud-vest.

balcanice din primele decenii 'ale veacului al X IV-lea. !ntre aceste monu~~nte trebuie men~onata
biserica Sfin~ii apostoli din Salonic, terminata probabil prin anii 1312 -1315 2 • Deosebirile dintre
aceste biserici ~i sf. Nicolae D omnesc sint neinsemnate: la Salonic stilpii din nava sint inlocui~i
cu coloane, procedeu frecvent in aceasta perioada a artei bizantine, in care se tinde spre forme
mai u~oare, mai elegante ~i totodata de veche traditie in centrele grece~ti. Dar acolo uncle nu
se gase~te marmura sau piatra potrivita, se intrebuin~eaza ~i mai departe stilpul patrat executat
din zidarie, cum e cazul la Matejic in Serbia ~i la biserica dornneasca din Arge~. Tot astfel la
Sfintii apostoli din Salonic se manifesta tendin~a specific constantinopolitana de a multiplica

1 M I LL E T, 2 Dr Ell L, Manuel, p. 754.


Art serbe, p. 120.

10 - c. 267 145
)
- -··- ------------~illliilil
~---IIJ
j
l
I
') l
Iaturile poligonului absidei. Biserica arge~ana pastreazii, in schimb, traditia mai veche din Mace-
II
I
donia si Grecia. La biserica sf. Clement din Ohrida, din anul f295 I, avem o absida similara
celor ;rge~ene. to sfiqit, la Salonic, biserica propriu-zisa e inconjurata pe trei laturi de un
nartex, incoronat cu patru cupole laterale. La Arge~ lipsesc aripile laterale ale nartexului ~i

,,

j
i
l
f~

l
Ij.
I
I
I

i
l.

--------t
1
I

,,Ii Fig. 126. -Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, interior spre
II
' '
nord-est.
: I
I

deci ~i turlele corespunzatoare. Altfel, biserica Sfintii apostoli din Salonic, fiicind abstraqie de
anexe, este cea mai apropiata de sf. Nicolae D omnesc ca plan, elevatie ~i proportii generale, ~i
indeosebi ca proportii ale turlei 2 • to arhitectura bizantina din veacurile X- XI predomina

1
DIEHL, Manuel, p. 755-756. e de 5,08 m, iar inil lpmea turlei (calculata de Ia cheia
2
Diametml interior al tamburului turlei din Arge~ arcurilor mari) e de 8,38 m.

146
)
inca tipul cupolei joase ~i largi, dar incepind din veacul al XIII-ka tamburul se rididi tot mai
sus ~i in acela~i timp spa~iul deasupra diruia se inal~a se restringe. Astfel cupola i~i pierde functia
unui coronament amplu ~i static deasupra unui spa~iu larg ~i devine un element dinamic, avintat.
1ncepind din veacul a! X III-lea, arhitectura biz~ntina tinde spre o accentuare a verticalei. Nu

Fig. 127. - Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, interior


spre vest.

numai cupola devine mai zvelta, dar intreaga cladire cre~te in inal~ime. Pe aceasta linie de evolutie
se gase~te biserica domneasca din Curtea de Arge~, fiira ca sa ajunga insa la predominarea hota-
rita a verticalei, pe care o constatam in arhitectura sirbeasca, la cHidirile de la Lesnovo (1341) 1
~ i Matejic, realizata ~i prin inmultirea turlelor. Un echilibru intre masa cladirii ~i intre accentul

1
M I LLET, Art rerbe, p. 114 ~i DIE II r., Manuel, p. 759.

t o• 147
)
vertical, asemanator celui de Ia Arge~, se intilne~te in Serbia ·ceva mai curind, Ia biserica din
L juboten (1337) 1. Astfel, pe temeiul dispozitiei esentiale a planului ~i a elevatiei, precum ~i
pe temeiul proportiilor dintre masa ~i fortele active ~i estetice, care oglindesc preferin~ele
epocii, putem sa ne intemeiem convingerea d biserica sf. Nicolae Domnesc trebuie datata mai
probabil in deceniul al IV-lea al veacului al XIV -lea ~i d me~terul care a conceput acest monument
trebuie sa provina dinsr-un mediu al arhitecturii constantinopolitane, familiarizat insa ~i cu
gusturile mai arhaice ale ~colii grece~ti. Ajuns in Tara Romineasca, intr-o clima mai aspra din
punct de vedere economic ~i social-politic, el a renuntat Ia elementele decorative mai delicate
~i mai pretentioase, atit de apreciate in · ~antierele derivate direct din Constantinopol in veacul
al XIII ~i al XIV-lea: la coloane ~i la fatada policroma 2•
Datarea bisericii sf. Nicolae Domnesc in anii de dupa 1330 coincide cu perioada de pros-
peritate ~i de avint care a urmat invingerii cotropitorilor condu~i de regele Carol Robert al
Ungariei, la Posada (1330). E probabil cain cursul acestei expedi~ii a~ezarea de la Curtea de Arge~
sa fi suferit, ~i e firesc sa se fi proc~at la o refacere ~i, concomitent, la intemeierea unei noi curti
domne~ti, ceca ce nu exclude citu~i de putin ~i pastrarea celeilalte re~edinte, deocamdata chiar
mai importanta, din Cimpulung. Obiceiul domnilor feudali de a dispune de mai multe re~edinte
e cunoscut. Astfel, zidirea bisericii domne~ti poate fi incadrata cu preferinta intre anii 1330 ~i
1340. Zidirea nu a durat desigur prea mu1t timp, deoarece biserica nu prezinta dimensiuni deose-
bite, cu toate ca depa~e~te u~or in lungime ~i in largime cladirile bizantine similare. E sigur
insa d intre perioada zidirii ~i a zugravirii s-au scurs mai multi ani.
Se cuvine sa mai amintim acum proble~a privitoare la o biserid mai veche, care ar fi
precedat construqiei actuale ~i ale carei fundamente s-ar gasi sub cladirea de azi 3• lntr-adevar,
in cursu! sapaturilor executate de Comisiunea Monumentelor Istorice s-au gasit, sub pavi-
mentul navei, dteva ziduri, interpretate atunci ca substructH pentru stilpii navei 4 • Din rele-
veurile publicate este insa imposibil sa se ajunga la o conduzie cu privire Ia ipotetica recon-
structie, propusa de Sacerdoteanu. Doar noi cercetari ale acelor fundamente ar putea aduce
lumina. Urma unui zid de imprejmuire, care evident nu se adapteaza bisericii actuale, justifid
presupunerea ca in interiorul acestui zid nu a putut sta de la inceput. biserica actuala; poate
era acolo o alta biserica, dar putea fi ~i o alta cladire sau curte a vechii re~edinte, distrusa in
1330, careia ii putuse servi ca biserica domneasca Sin Nicoara de pe dealul din fata. Atribuirea
mormintului inzestrat cu pretioasa orfevrarie, din care face parte ~i celebra pafta de aur, unui
vechi ctitor al ipoteticei biserici premergatoare celei actuale trebuie insa respinsa. Dupa cum
vom vedea Ia locul sau, aceasta orfevrarie apartine unei perioade a goticii mature ~i nu poate
fi datata inainte de mijlo,cul veacului al XIV -lea. )
Pentru a incheia capitolul despre arhitectura bisericeasd din Tara Romineasd, trebuie sa
mai aruncam inca o data o privire asupra relatiilor cu Occidentul catolic. Dupa cum am amm-

1 MILLET, Art rerbe, p. 112 ~i DIEn L, Ma11ml, p. 759. La spori. Deosebirea e numai ci in Serbia aceasta baza patrata
Ljuboten planul i:n cruce prezinta particularitatile grece~ti, pri me~te propoqii mai accentuate, care depa~esc cu mult
adici e fara traveea intermediara a tipului complex. !n formele de Ja Curtea de Argq.
acest context biserica e interesanta numai pentru ilus- $i mai exclusa pare orice relatie cu arta bulgara, ipoteza
trarea problemei proportiilor. cxpusa de TAFRA Ll, op. cit. MAvno DINOV, EiJuoKopa6uama,
2 0 influenta si:rbeasdi, sustinuta mai ales de autorii p. 148- 150, inclina, dimpotriva, sa recunoasca in biserica
monografiei din BCMI, X - XVI , nu se confirma prin din Arge~ uncle influente orientale. ln schimb DIEHL,
nici un caracter specific. Biserica Domncasci din Curtea Ma11uel, p. 764, conclude : « Biserica sf. Nicolae din C. de
de Arge~ e cu putini ani anterioara primului monument Arge~, care dateaza de la mijlocul sec. al XIV -lea, e,
si:rbesc de acest tip (Mateji~) care, i:n Serbia, prezinta, prin planul sau, prin forma de cruce ~i parament, un
de altfel, amanunte divergente. N ici prezenta bazei patrate, edificiu de stil curat bizantin ».
pe care zace turla, nu poate fi invocata ca o dovada pentru 3 SACERDOTEAN u, A rgq, p. 49 ~i urm. ; cf. ~i IoNEscu,
influcnta sirbcascii, cum sustinc BnE Ill ER, Arta Rom., c. de Argef, p. 10-11, ~i raspunsul lui Dn.\GIII CEANU ,
p. 2. Asemenea haze piitrate se regiisesc ~i Ia Constan- Bi1. dom11eaud, p. 555 ~i urm.
tinopol, de pilda la Kahrie-Djami (sec. XII-Iea) ~i la
biserica Sfintii apostoli din Salonic. Exemplele se pot
4 BCMI, X- XVI, p. 43.
I
I
148
~
tit, se pare di in primii ani ai veacului al XIV-lea ora~ul Cimpulung trecuse in stapinirea domniei
muntene ~i astfel cetatea ~i basilica au indiput pe miini ortodoxe. Ca o consecin~a a trecerii basilicii
in posesiunea ortodoxa, sa~ii catolici i~i vor fi zidit o noua biseridi, de data aceasta, fire~te,
gotidi. ln aceasta noua biseridi vor fi stramutat ~i mormintul contelui Laurentius de Longocampo,
a dirui lespede se afl.a azi in dreptul altarului din biserica manastirii catolice 1 • Dar din acea biseridi
gotidi nu se mai pastreaza, decit vechiul cor, modernizat ~i el, mai ales in interior. Dispozitia
planului, cu absida pentagonala sprijinita in col~uri prin contraforturi, poate fi atribuita fara nici
o dificultate primelor decenii ale veacului al XIV-lea, iar o cercetare atenta a amanuntelor ar
putea eventual descoperi ~i citeva elemente
care sa lamureasca dadi aceasta cladire gotidi
e un descendent al ~antierului din Ciqa sau
dad e de alta provenienta.
Alta biserica, cu o singura nava ~i o
absida poligonala sprijinita de contraforturi,
a existat in Turnu Severin 2 • Fundamentele

0
ei (fig. 128) au fost descoperite intre ruinele
) castrului roman. Judednd dupa fundatii, se Fig. 128. - Turnu Severin, planul bisericii
poate eventual admite o oarecare deosebire din castru.
de material de construqie intre incaperea
dreptunghiulara a navei, zidita d~n blocaj ~i
piatra de talie, ~i cor, zidit din blocaj cu patamentpl din piatra cioplita mai putin ingrijit. Totu§i
cred ca elementele de care dispunem sint insuficiente pentru a deosebi, impreuna cu Ghika-Bude§ti,
o nava adaptata dintr-o construqie antica, completata acum cu un cor gotic. ln fa~a laturii apusene
se gasesc doua blocuri de zidarie, semanind cu doi stilpi masivi, meniti sa sus~ina un pridvor
incalecat de o clopotnita. Dintr-o perioada intrudtva ulterioara dateaza probabil fundamentele
unei sacristii de pe latura de nord a corului, in zidaria direia se gase~te, alaturi de piatra bruta,
~i ceva. diramida. Din fundamentele acestei biserici se poate conclude di avem de-a face cu o
constructie gotica .. N-ar fi exclus ca ea sa dateze de prJn anul 1335, dnd se instaleaza in Turnu
Severin dilugarii franciscani 3 , ~tiut fiind ca acest ordin dilugaresc a fost un activ raspinditor
al unei arhitecturi gotice foarte simplificate.
ln ceea ce prive~te arhitectura civila, e sigur di ~i in Tara Romineasca, la fel ca ~i in Tran-
silvania, ea va fi fost de lemn. Primele excep~ii vor fi fost re~edintele domne~ti. La Cimpulung
se pretinde ca s-ar fi gasit dteva cadre de u~i ~i ferestre gotice de la casele domne~ti, ridicate
) aci pe la mijlocul secolului :).1 XIV-lea 4 • Aceste elemente ar dovedi o influenta transilvaneana
izolata asupra arhitecturii civile muntene, explicabila prin prezen~a meseria~ilor sa§i, a~ezati in
localitate. lntre timp ~i la Curtea de Arge§ se incepuse ridicarea noii re~edinte, terminata insa
probabil abia dupa moartea lui Nicolae Alexandru Basarab (1364) 6 • Din perioada de care ne
ocupam ar putea data, cu oa~ecare aproximatie, ruina fostului turn de peste poarta: are planul
patrat, iar zidaria, compusa din straturi de bolovani alternati cu cite trei rinduri de dramida,
e identica cu cea de la biserica domneasca.
Astfel, in cursu! injghebarii treptate a principatului Tarii Romine~ti §i a consolidarii sale,
se formeaza concomitent ~i fizionomia unei arte proprii feudale, din care ne-au ramas marturiile
arhitectonice analizate. Acestea ne dezvaluie relatiile strinse cu arta ortodoxa ~i indeosebi cu cea

1
BAL~, Art golique, p. 12. rczerva, fiindcii V. Dragbiccanu nu publica reproduceri,
' GHJKA-BUDE~Tr, Mu11Je11ia, I, p. 122; IoNEscu, dar adauga di profilurile se aseamana cu cele de Ia casele
lJI, arh., p. 52, n. 1. domne~ti din Arge~. Vom vedea insa di acele profiluri
3
BXncXciLX, Tumu Severi11, p. 34. apartin rena~terii.
• DnXc nrcEANU, BCMI, X - XVI , p. 58. Citez 6 BCMI, X - XVI, p . 27 ~i 58.
aceastii informa1ie privitoare Ia profilurile gotice cu toata

) 149
)
i din Balcani, ~i seleqia tipologidi specifidi, care constituie piemis~ pentru prima faza de inflo-

rire a arhitecturii muntene, despre care vom vorbi mai departe. Pe de alta parte, am avut ocazia
!: sa constatam ~i prezen~a elementelor apusene, stavilite insa in limitele a~ezarilor catolice ~i ramase
· r~ izolate ~i straine de evolu~ia speci.fica a artei din Tara Romineasdi .

.;

)
PRIMA FAZA A ARTEI IN PERIOADA
FEUDALISMULUI DEZVOLTAT
(DE Li\ MIJLOCUL SECOLULUI AL XIV-LEA LA
MIJLOCUL SECOLULUI AL XV-LEA>

t. Considerd~ii generdle

Perioada dintre mijlocul sec. XIV ~i mij locul sec. XV coincide aproximativ cu faza
de consolidate a statelor feudale in diferitele provincii, de~i trebuie subliniat d etapele
nu sint perfect sincronizate. Din punct de vedere economic ~i social-politic, provincia cea
mai evoluata e Transilvania. La mijlocul secolului al N-lea, consolidarea sistemului feudal
e un fapt implinit ~i se poate vorbi chiar despre, un prim apogeu al feudalismului
in Transilvania. Aceasta constatare se intemeiaza deocamdata mai mult pe materialul
documentar economic ~i istoric, decit pe eel arheologic. Imaginea pe care o putem recon-
stitui despre aspectul castrelor regale ~i al castelelor nobiliare, precum ~i al vietii care
se desfa~ura in interiorul lor, ramine mai departe vaga ~i trebuie intregita substantial cu
informatiile de care dispunem cu privire la castelele feudalilor catolici din Europa centrala.
Mult mai limpede apare, in schimb, rolul patriciatului ora~enesc, care incepe sa se infiripeze.
1nca din momentul insdiunarii dinastiei angevine am remarcat atentia pe care o acorda regele
acestui nou factor economic ~i politic, in convingerea di ii va servi ca sprijin impotriva
tendintelor anarhice ale marii nobilimi 1 . ln aceasta perioada se continua aceea~i politidi,
iar rezultatul important e di in Transilvania iau fiin? ~i se consolideaza acum toate
centrele ora~ene~ti care vor juca in veacurile urmatoare un rol mal important. Economia lor
intrege~te economia agrara feudala ~i dezvoltarea meseriilor devine totodata un monopol
al ora~elor. Astfel, in!aptuirile artistice care ilustreaza cultura epocii feudale din Transilvania
sint, de aci inainte, tot mai mult opera meseria~ilor ora~ene~ti ~i realizarile lor poarta pecetea
acestui fapt. Capabili de a satisface cerinte pretentioase, meseria~ii, patroni ~i calfe, au contri-
buit direct la evolutia artistica a provinciei. Astfel, principalele ~antiere de constructie, organi-
zate in faza precedenta in centrele episcopale ~i in cele manastire~ti, devin acum i~treprinderi

1
Asupra rolului patriciatului ora§~nesc §i a rela~iilor sale cu regalitatea, cf. ENGELS, Decaderea ftudalimlllltli, p. 11.

183
' .
!I : ~
I'
'.I
I···
I ' · I ··~ I
···· I
-~•.. :,1

..r-.:j.,,·
1
prevalent laice, puse, fire~te, ~1 10 slujba bisericii, a regelui ~i a feudalilor, dar utilizate de la
inceput ~i in folosul patriciatului ora~enesc. Alaturi de organizarea ~antierelor, se consolideaza
,,

(.i acum ~i breslele 1, iar numarul lor cre~te rapid, imbra~i~ind cele mai felurite indeletniciri. Toate
I ! 1 ·tJ:.:
i \ ·~·
I realizarile artistice mai insemnate din castele, de la ora~e ~i de la sate, sint opera acestor mese-
'I I'~ ria~i exper~i, umbla~ in lutne, de~inatori de secrete profesionale, interesa~ ~i capabili de a con-
'ii I~I
11
I tribui la dezvoltarea tehnica ~i la imboga~irea formelor de expresie. Alaturi de aceasta produqie
1'1 organizata de Ia ora~, se men~ine, fire~te, produqia artistica a manastirilor ~i a meseria~ilor de
'· i! Ia sate, arta popula;a, premisa artei ora~ene~ti, dar de acum inainte conducerea trece treptat
!':'11!. in mina ~antierelor ora~ene~ti ~i a breslelor, iar arta populara, la rindul ei, devine ici-colo depen-
,I!I :,J:I1· :!11 denta de conccp~iile ~i formele elaborate de ~antiere ~i de bresla~i. $i aceasta mai ales in comu-
I'
., r~ ~- . nele de ~arani liberi din cuprinsul · colonizarii privilegiate sase~ti.
Situatia e insa diferita in comuncle de iobagi, romini ~i unguri, precum ~1 10 comunele
tl , .i •.,.·
! ~
I ~ t'
romine~ti ramase inca neaservite. Catolicismul, consolidat o data cu statui feudal, se transforma
IJ !' ,'
i ! ;r, •
~:•. 1
din rival victorias al bisericii ortodoxe in stapin intolerant. Aceasta intoleran~a se manifesta
1"1' ,.,.. nu numai impotriva populatiei ascrvite, dar ~i impotriva nobilimii ie~ita din rindurile cnejilor
I' •
·~rlf J ~i judetilor romini. 1ntreaga dasa fcudala trebuia sa se inregimenteze neaparat in slujba cato-
t~••• 1 licismului,' iar nobililor le era interzis, sub amenintarea unor pedepse aspre, sa tolereze pe
·,( ~:
I: 1' mo~iile lor preo~i schismatici, adica ortodoc~i 2 • Aplicarea acestor masuri a intimpinat, dupa
tj'~r· cum ~i era de a~teptat, oarecare rezisten~a, pentru ca de fapt in pofida acestor dispozitii s-au
i ,,!d
!' I construit ~i in rastimpul de care ne ocupam o serie de biserici ortodoxe de piatra (de~i numarul
l:t'u ~
..
,.
monumentelor pastrate e relativ mic), iar unii nobili, ca de pilda La~cu Cinde din Tara Hate-
gului, contribuie la inzestrarea a~ezamintelor manastire~ti din Moldova ~i, invers, vom avea
de semnalat in Transilvania ctitorii ortodoxe initiate ~i sprijinite de voievozii din Tara Romi-
neasca. De altfel, mai ales in cursul primei jumatati a veacului al XV-lea, decretele antiorto-
doxe au suferit unele suspendari temporare, din cauza luptelor duse de Sigismund ~i loan de
Hunedoara, in comun cu voievozii Tarii Romine~ti, impotriva turcilor. Dupa infringerea sta-
telor sud-dunlhene de catre turd, 'fara Romineasca ramasese sa opuna rezistenta pe Dunarea
de jos, iar pe cursul mijlociu al fluviului turcii ajunsesera vecini nernijloci~i ai regatului maghiar.
Astfel, interesele comune in lupta de aparare impuneau oarecare menajamente reciproce in
favoarea populatiei chemata Ia arme.
La fel ca in Transilvania, in aceasta perioada se consolideaza ~i statui feudal din Tara
Romineasdi ; totodata asistam la injghebarea ~i organizarea statului feudal moldovenesc, o data cu
interventia directa a nobilimii romine din Maramure~. Dar feudalismul din Tara Romineasdi
~i Moldova prezinta unele aspecte deoseblte de feudalismul transilvanean. 1n aceste doua
provincii lipse~te un patriciat ora~enesc suficient de inchegat, capabil sa imprime econorniei
un caracter specific ~i sa se afirme in viata social-politid. De aceea, rolul pe care in Transilvania
1-au jucat ora~ele, stavilind, prin foqa lor, ambi~iile anarhlce ale nobilimii, ii revine, in
Tara Romineasd ~i in Moldova, ~aranirnii libere. Absen~a unui patriciat ~i a unui artizanat
se oglinde~te !impede in domeniul evolutiei artistice. Cezura dintre arta populara ~i arta
clasei dorninante apare .a d mai putin incisiva dedt in arta catolica transilvan eana. 1n anurnite
domenii se resimte !ipsa miinii de lucru specializate ~i evolutia tehnica e in consecinta mai
leota, iar formele de expresie sint mai tradi~ionale. 1n schlmb, legaturile dintre arta populara
~i arta feudala ramin mai vii, iat rolul bisericii ortodoxe, ca indrumator in domeniul artei,
se pastreaza ne~tirbit. Astfel se explica ~i importanta unor centre manastire~ti (mai ales in Mol-
dova) ca focare de arta ~i absenta unor manifestari laice mai sustinute in arta feudala romineasca.

1 Asupra acestei probleme vezi MAnx, Frl!huhrijlm, 2 HunM UZAK I, D o&JIIIIt/11!, I-2, nr. 90.
I, p. 44 ~i urm., iar cu privire Ia Transilvania, PAscu
Mqlt{llgurile, p . 81 ~ i nrm.

184
Pentru a compensa lipsa miinii de lucru specializata, voicvozii rccurg adcscori la straini, cheama
me~teri din tarile vecine, in aceasta faza mai ales din Balcani, din Polonia ~i din Transilvania,
fapt care ne explicit unelc infl.uente asupra carora vom avea de insistat dar rolul acestor colabo-
1

ratori straini ~i al acestor infl.uente a fost mult exagerat de catre ccrcetatorii no~tri din trecut,
lucru despre care ne vom putea convinge dnd vom analiza arta munteana ~i moldoveneasdi.
Semnificativa, pentru prosperitatea materiala ~i culturala a Tarii Romine~ti ~i a Moldovei,
e ~i posibilitatea de expansiune a sferei de interese a voievozilor munteni ~i moldoveni in Balcani,
in sprijinul bisericii ortodoxe,. impotriva stapinirii turce~ti . Manastirea Cutlumus de la Muntele
Athos e poate prima care a beneficiat de aceasta atentie. 1n 1369 voievodul muntean Vladislay
se obliga sa reconstruiasdi manastirea ~i devine al doilea ctitor I, iar mai tirziu ~i Mircea eel
Battin figureaza in asemenea calitate 2 • Pe acela~i Mircea il intilnim intre ctitori, tot la sfintul
Munte,' la manastirea Zograf, in anul 1414 3 , ~i concomitent il vedem inzestrind manastirea
cu daruri bogate. Curind dupa aceea, la 1429, Alexandru eel Bun al Moldovei iscale~te un hrisov
de danii 4, iar din 9 februarie 1433 ni se aminte~te o danie a voievodului muntean Alexandru
Aldea 5• !n veacurile viitoare, dnd celelalte domnii cre~tine din Balcani vor fi disparut cu
desavir~ire, acest soi de interventii va face din voievozii no~tri proteguitorii tuturor laca~urilor
de la. Athos. !n aceste relatii reciproce, tarile romine nu vor avea insa intotdeauna numai rolul
de mecenat, cum s-a subliniat prea adeseori, ~i invers, nu va fi numai muntele Athas acela care
ne va rasplati cu prisosul sau artistic, ci vom putea constata di intr-o anumita masura ~i Athosul
va deveni un teritoriu de raspindire ·ai artei romine~ti. Cel care a enuntat ipotetic aceasta teza
I a fost Strzygowski 6 ; vom vedea mai . departe ca, intr-o anumita masura, ea poate £1 demon-
strata ~i prin fapte concrete. Din perioada de care ne ocupam acum nu ni s-a pastrat insa nici
! . ! un monument artistic potrivit pentru aprofundarea acestui aspect. Manastirea Cutlumus a fost
refacuta in secolele XV-XVI ~i zugravita din nou, iar arnintirea unor ruine alaturi de manastirea
i
i· ."- Zografului, despre care Iorga se intrebase dad nu ar putea fi puse in legatura cu ctitoria lui
i Mircea, e insuficienta ca punct de plecare. Cercetari amanuntite, intovara~ite de sapaturi, care
vor trebui intreprinse o data la Athos, vor aduce farii indoiala contributii importante pentru
cunoa~terea artei bizantine in general, precum ~i a relatiilor pe care sf. Munte le-a intretinut
cu diferitele tari din Europa orientala.
Realizarile artistice din aceasta faza vor s.ervi apoi .ca puncte de plecare pentru evolutia
din perioada viitoare. Experientele care deterhuna sensu! evolutiei artistice, precum ~i· selec-
tionarea ~i elaborarea tipurilor ~i formelor fundamentale, se iofaptuiesc insa acum.

2. Arhitecturd
a) 'fara Romineasca

Firul evolutiei mult promitatoare a arhitecturii muntene din prima jumatate a veacului
al XIV-lea se toarce de aci inainte neintrerupt ~i va atinge chiar apogeul pentrn prima data
in aceasta perioada. De~i numihul monumentelor religioase pastrate nu e prea mare, avem totu~i
posibilitatea sa urmarim indeaproape etapele acestei dezvoltari.

1 BuRADA, 1Hnntele Athos, p. 77, da data 1365, care 4 .MAnr.u BEzA, Urme romiltefli Ia Mnntde Athas, BG,
pare a fi gre~ita ; cf. LE MER r.E, Chrysobn!le, p. 229- 230; IV - 1933, p. 583; idem, Biblioteci, p. 450.
Grunr-: scu, lit. Ro111., I, p. 403; Ion(; A, Ist. Rom., III, p. 241. 6 USPENSKI, A¢o11, p. 336.
2
GA\·nut.. PnOTUL, Nijon, p . 94 ~i urm. 0 S TRZYCO WS J\1 , Bluovina, p. 128 ~i urm.
3 Ionc o~, A1.tmtde Athos, p. 465; GAYRIIL PnoTu r., foe. cit.

185
IH
i
lj I~
i
'I
Inainte de a ne ocupa de monu~entele principale, sa ne oprim la doua bisericute de
importanta minora, dar care preced in ordine cronologidi. Prima e o capela sapata in stindi,
pe virful unui deal abrupt, deasupra Dimbovitei, linga comuna Cetateni, in interiorul a~a-numi­
tei cetati a lui Negru-voda 1. Judednd dupa traditie ~i dupa portretele ctitorilor, zugravite
in veacul al XVIII-lea ~i repictate in 1840, acest schit ar 1i o ctitorie a lui Nicolae ..l\.lexandru
~i a lui Radu voievod. Bisericuta insa~i, compusa dintr-o tindii, despartita printr-un perete
de nava dreptunghiulara, iar aceasta prin alt perete, strabatut de cele trei u~i liturgice, de altarul
' aproximativ semicircular, e un monument
fara virsta. Doar u~ile ascutite ale cata-
petesmei ~i ferestrele strimte ~i semicircu-

.o.
lare, care dau in liber, alaturi de u~a
exterioara informa, prezinta un caracter
arhaic ~i indreptatesc oarecum datarea
traditionala. A~a cum se prezinta capela,
'I ea are aerul unei bisericute primitive, cum
I

i, mai exista una in apropierea comunei


Corbj 2 • ~i ad a fost taiat din stinca uo
nartex, o nava ~i o absida, despartita
ultedor de nava prin zidul iconostasului
care :acopera o parte din figura zugravita
a unJi arhanghel. Altarul mai e prevazut,
, I de J
parte ~i de alta, cu o mica pro-
Fig. 164. ·- Co~u~tea-Crivt;lnic, planul bisericii I. scorn)die ~i un ve~mintar, iar spre rasarit
are doua ni~e mid in perete, In partea su-
perioara piatra e astfel taiata, incit face
impresia unei bolti cili,ndrice. U~a §i ferestrele au fost mo~ificate ulterior. Nici asupra vechimii
acestei b~serici-pe~teri nu ne putem. pronunta. Pictura, datata de I. D. $tefanescu in veacul al
XIV-lea, e desigur mai recenta. Biserica, insa, ar putea fi veche ~i face parte, in orice caz,
din acel~~i grup ca . ~i pe~tera din cetatea ' lui Negru-~oda. Dar, cu toata importanta lor
istoridi, ~ceste bisericute-pe~teri nu ·t eprezinta un tip viatJil ~i interesant pentru evolutia arhi-
tecturii noastre.
. 0 problema mult mai importanta.pentru dezvoltare~ arhitecturii muntene ne infati~eaza
fundamentele primei biserici (fig. 164) din Co~u~tea-Crivelnic 3, uncle s-au descoperit ruinele
a doua biserici suprapuse. Asupra bisericii superioare, care intrebuintase odinioara ca substructie
fundamentele primei cladiri, vom reveni mai departe. Prima biserica prezinta un plan compus
dintr-o tinda dreptunghiulara ~i o nava prevazuta cu trei abside, rotunjite spre interior ~i in-
scrise in exterior in cite un poligon cu trei laturi. Intre nava ~i tinda e un perete despartitor.
BarcaciHi comparii, cu drept cuvint, acest plan cu pdma zidire de la Vodita, pe care am datat-o
inca inainte de mijlocul veacului al XIV-lea, de~i intre aceste doua cladiri constatam, intr-o
privinta, o deosebire radicala: la Vodita I am remarcat zidurile relativ subtiri, explidnd prin
aceasta pdibu~irea timpurie a bisericii. La Co~u~tea I intilnim, in .schimb, o zidarie cu adeva-
rat « ciclopica », caci, dadi peretele de vest al navei e abia de 1,25 m grosime, la nava ~i
la abside fundatiile ating grosimea de 3 m, depa~ind aproape largimea spatiului interior.
Aceasta zidarie e din blocaj intarit cu tiranti de birne, iar pavimentul fusese din diramida. Cu

1 DnXGHJCEANU, CeJ. Negru Voda, p. 91-92; IoncA- 2 ~TEFANESCU, Va/achit el Trans., p. 422.
BAL~, L'arl, p. 39; GmKA-BUD E~T I, Mtmlenia, I , p. 121; 3 BXncXclLX, BCMI, XXVIII- 1935, . p. 92 - 93;
~TEFANESCU, Valachie el Trans., p. 67; IoNESCU, lsi. arb., BXncXCILX, Coftlflea, p. 165 ~ i urm.
p. 23, n o ta 1 ; CON S TANTI N ESCU-J.\~1, Ref. rom. -bu/g., p. 40.

186
pnvue la datarea acestor fundamente 1, Bardicila biinuie~te di ele ar fi contemporane cu celt:
de la Voclita I, dad nu chiar anterioare. Pe temeiul materialului furnizat pina acum de siipaturi,
nu cred d se poate ajunge la o concluzie sugestiva. 1n schimb, putem eventual face un pas
inainte, dad incerdm sa intercalam aceasta biserid in ciclul evolut1v al arhitecturii muntene
din veacul al XIV-lea ~i al problemelor care se puneau constructorilor. Vom observa atunci
o tendinta in favoarea planului triconc, intilnit cu putin inainte la Vodita I, dar realizat acolo
nesatisfadtor. S-ar explica atunci de ce me~terul zidar de la Co~u~tea I a incercat sa gaseasd
un remediu,_ingro~ind zidurile peste masura tocmai in punctele critice ale impingerilor pr'esu-
pusei tude de peste spatiul ce.ntral dintre abside. Solutia greoaie, de-a dreptul grosolana, data
aci, e incapabila de orice dezvoltare. Problema insa cerea o dezlegare ~i aceasta - dupa cum
vom vedea imecliat - a dat-o me~terul constructor de la Vodita II. lata de ce cred d biserica
prima de la Co~u~tea se incadreaza mai fuesc in faza imecliat p~emergatoare zidirll bisericll a
doua de la Vodita. ~i unele ~i altele fund invecinate, vadindu-se aci ~i acolo preocuparea de a
realiza un plan triconc incoronat cu o turla, tustrele monumentele sint interdependente ~i se afla
pe aceea~i linie a evolutiei.
Pentru Muntenia ~i pentru arhite<;:tura sirbeasd din valea Moravei, dezlegarea problemei
de mai sus a adus-o biserica zidita in vremea lui Vladislav la Voclita (fig. 165), deasupra funda-
mentelor bisericii vechi 2 • 1n linii esentiale, biserica superioara se infati~eaza cu acela~i plan
ca ~i prima; un pronaos dreptunghiular,_o nava fiancata de doua abside ~i terminata cu un altar
semicircular in interior ~i poligonal in exterior, la fel ca ~i absidele laterale. Pe linga o alungire
a navei, aceasta biserid se mai deosebe~te insa de cea precedenta prin patru pila~tri a~ezatJ in
fiancul horelor laterale. 1n zidaria· tindei _se vad urmele unei bolti cilindrice transversale. 1n
nava, in spatiile marunte dintre peretele apuscan ~i pila~trii amintiti, gasim resturile cite unui arc
longitudiqal. Celelalte bolti, de~i disparute, sint u~or de reconstituit ~i exemplul Coziei confirma
pe deplin ipoteza:. 1n partea rasariteana spatiul 'clintre pila~tri ~i peretele dinspre altar purta arcuri
. longitudinale, asemanatoare celor dinspre apus, iar intre pila~tri, in fata absidelor laterale, erau
.- · cite doua arhivolte, cea interioara mai sus, a doua ceva mai jos, potrivit razei mai red use. Patratul
central purta o turla pe pandantivi, iar portJunile navei dinspre vest ~i est cite o bolta cilin-
drica · longitudinalii. Fiecare absida avea semicalota corespunzatoare. Dimen siunile interioare
, . ale acestei biserici sint de circa 18 m lungime, iar larg!mea navel e de 6,25 m ~i, in dreptul
horelor, de 10,50 m.
Zidaria era consolidata dupa sistemul bizantin, intrebuintat curent in toate cladirile romine~ti,
cu tiranti de birne inecatJ in pereti la interV-ale de circa 50 em unul deasupra celuilalt. Peretii,
gro~i de circa 1,50 m, sint din blocaj , acoperit la baza ~i la colturi cu piatra de talie, ~i alternat
cu fi~ii de dramida aparenta. Parte din dramizile intrebuintate in zidarie ~i la paviment sint
romane, dupa cum o dovedesc nu numai dimensiunile (60 em X 60 em ~i 40 em x 40 em),
dar ~i stampilele. Caramizile facute anume pentru aceasta cladire au, in schimb, dimensiunile de
36 em X 17 em X 7 em ~i 22 em X 33 em X 4 em. Mortarul contine numai nisip, fara amestec de
clramida pisata. 1n ceea ce prive~te inveli~ul exterior, judednd dupa urmele gasite de V. Dra-
-'
I
ghiceanu, se pare d a fost !acut din ·'placi de plumb aplicate pe extradosul boltilor. S-a mai
gasit apoi o piatra profilata (fig.' 166), cu trei retrageri in unghi drept ~i cu un ciubuc. Draghi-
ceanu presupunea d ar proveni de la paramentul fatadei cu arcade oarbe pe picioare de zidarie,

L Lamuririle, pe baza do cumentad, incercate de ~i GmKA-BuoE~TI, J.ifunlenio, I, p . 129 ~i urm. ; idem,


D o NAT, Fundapi, AO, XV, p. 294-295, nu due, deocam- Volocbie, p. 13; IoN ESC u, lsi. orb., p. 63-64. Cu privire
data, Ia nici o concluzie. Ia istoricul manastirii vezi : DnllTRllSCU, Mebedinfi,
2
Publicatiile mai vechi, datorite lui DnXc ll!CEAN u, p. 162-164; TociLEscu, Matr.istiri, p. 216; LAPE DAT u,
Vodifo, p. 97 ~i urm., ~i IonGA-BAL~, L'arl, p. 30, nu Meflerii, p. 177; GEORGESCU, Injlumfe, p. 153; D ONAT,
mai corespund. Rezultatele noilor sapaturi au fost expuse Fundafii, AO, XV, p. 340-341.
de Dnll.c HI CEAN u, Sapaluri Vodifo, p. 149 ~i urm.; vezi

187

J
' i.l r.
il II
·I
!:i ~
~~:~· I··t
j',
I t

iucadratc de un ciubuc, ~i o compara cu profilul pila~trilor de Ia arcadele oarbe ale pronaosului


bisericii de la Cozia. Confruntarea arata insa imediat ca nu exista nici o asemanare cu pro.filul
citat. Piatra de la Vodita provine, dupa toata.probabilitatea, de ·la usciorul u~ii principale. Felul
cum e ti:iiata piatra pe dos ne arata ca ea fusese a~ezata in peretele lateral al unei evazari, ~i nu
in fa~a unui perete drept, cad altfel planul rezaliturilor ar fi fost oblic.
Aceasta bisericii. nu a suferit modificari ulterioare, dupa cum o demonstreaza perfecta iden-
titatc structiva cu celelalte cladiri similare din aceea~i perioada. Se exclud fire~te reparatiile maruntc
~i adaugarea unui pridvor,_ acum dis-
parut, dar restaurarile in stil mare, ca
acelea savir~ite pe Ia sfir~itul secolului
al XVII-lea 1, se refera exclusiv la
cladirile pentru adapostirea dlugarilor
~i Ia atenante, din care se mai vad ~i
azi urmele unor fundamente.
De la intemeierea acestei biserici,
datorita sprijinului lui Vladislav ~i co-
laborarii calugarului Nicodim ~i a tova-
ra:~ilor sai, ni se pastreaza insu~i actul
. iI ' : de fundare 2 • Din nefericire insa, acest
act e nedatat, incit pute:m ~ti doar, in
11,
I' li1:_1ii generale, d el apartine domniei
!j: . Fig. 165.-Vodita, biserica II, plan. lu'i Vladislav. Nici alte documente,
uqul al despotului sirb $tefan, din
d~cembrie 6900 ( = 1391) 3 , din care
vedem ca la injghebarea noii ctitorii a contribuit cu darur~ largi ~i tatal acestuia, cneazul Lazar,
mort in '1389, ~i altul, din 5 august 6932 ( = 1424) 4, al voievodului muntean Dan II, prin
care se confirma darurile lui Vladislav facute manastirii sf. Antoniu de la Vodi~a, nu con-
tribuie Ia, deslu~irea anului . intemeierii. De aceea trebuiel sa cautam stabilirea datei prin alte
mijloace. : Desprc viata dlugarului Nicoqim nu avem; informatii prea amanuntite 5 • Nu
cunpa~terp sigur nici .originea . sa. Mai verosimila e •tradiVa pastrata de Paul de Alep 6 , dupa
care el s-ar fi nascut in Castoria. ,Nu ~tim insa dnd a tre':cut Dunarea, venind de la Athas.
Iorga cre.dea ca aceasta ·s-~r fi intimplat prin anul 1374 ~., deci in ultimii ani ai domniei lui
Vladislav, deceda.t cindva intre anii 1375 ~i 1380. Nu intram in chestiunea spinoasa a acestui
termen ante quem, fiindca ~tirea tulburarilor din 1376, cihd apare ca ban al Severinului loan
Trentul 8 , , romin de origine, · dar in slujba regelui Ungarlei, pare suficienta pentru a justifica
datarca ctitoriei de Ia Vodita, situata la apus de Turnu Se¥ erin, deci in plin teritoriu de lupte
~i contestari,. inaintea acestui eveniment. Ne multumim astfetcu concluzia ca biserica lui Nicodim
trebuie sa ..fi fost ridicata eel mai tirziu in anii f374 - 1375. Ac~asta data e foarte importanta, fiinddi
ea contri~uie Ia lamurirea unei intregi probleme de evolupe arhitectonica. Ruina Vodita II ne
infii~i~eaza pentru prima oara intrebuintarea unui procedeu d~ constructie destinat sa caracterizeze
de acum inainte un grup complex de biserici. Acest proced~u consta din ridicarea a patru pila-
~tri in dr~ptul absidelor laterale, meniti sa fortifice cladi~ea ~i sa reduca diametrul boltilor,
col<}borin~ totodata, prin arcurile care ii leaga de o par(e ~i de alta cu peretii rasariteni ~i
;'·


!
I
8 PAut~ nr. AtEP,
1 IoKGA-B .u ~ , L'art, p. 30. Caldtorii, p. 179.
2 STF.F u r,F.sc 1! , Tismana, p. 46 ~i urm. 7 lo RG AfBAL~, L'arl, p. 29-30; cf. ~i IoRGA, Tst.
3 \rczi A'IR, 1, p. 17- 18. vis., I, p. 4,0 ~i urm., unde admite cii Nicodim ar fi trecnt
4 1hidem, · P· 19- 21. Duniirea 16 Tara Romineasd inca prin 1369.
5 ~Tr.Fu r.~: sc : u, Tismana, p. 13 ~i urm.; cf. ~i PAN ..r- 8 l oR<JA, lsi. Ronr., m, p . 245.

n :sc o, llfircea, p. 143 ~i urm.

188
scoi corespunzatori, la neutralizarea impingerilor diagonale ale pandantivilor ce sus!in
apV- ccotrala, impingeri care provocaserii probabil prabu~irea timpurie a primei construqii
ru:!l~ V odita.
de l~ G. 13ai~ 1, care a studiat mai intii aceasta problema, a diutat s-o explice printr-un imprumut.
etiod bisericile sirbe~ti din valea Moravei, situate tocmai pe latura opusii a malului dunarcan,
Ce:!c ta ]3anatului de Severin, Bal~ a regasit procedeul descris, gti'ibindu-se sa-l boteze « sirbesc »
i.O. f~ 'at:ate di el deriva dintr-o adaptare a bisericilor athonitc, cu plan in crucc greacii ~i cu absidc
~i sa le, la biserica cu 0 sir;gura nava, prin
Ia rc:!~!Pat:ea navelor lateralc ~i ali pi rea coloanelor
1
s\J.P:! tilpilor patratului central de peretii perime-
5
sa0-. tt:ansformind astfel suporturile libere din
tt:all·•. ot: in pila~tri. Explicatia lui Bal~ 2 e foarte
io.te:!~tiva ~i a fost reluata de G. Millet 3, care
s\J.gc t:cat totodata sa dateze mai precis crearea
a ioc:i 0 ou tip de· biserica sirbeasca, ajungind Fig. 166. - Vodita, piatrii profilat~.
acest c1uzia ca la biserica din Pavlica ~se pre-
11
la cOte t:ealizarea noului model prin restringerea
gate~ iva a navelor laterale. Aceasta biserica, in care se piistreaza incii intact planul athonit, se
e1(ces data prin anii 1375-1380, iar scurt timp dupii aceea intilnim suprimarea navelor laterale
p 0 a;~ederevo 4 • Ideea de a reduce biserica bizantina cu cruce inscrisa la o singura nava s-ar
\-
·-;·- ··.,·

la lica printr-o revenire Ia vechile biserici-sala simple (nu trdle sau triconcuri) din tradi!ia arhi-
e1(f' rii din Rascia, din veacurile al XII-lea ~i al XIII-lea. Aceasta explicate ingenioasii nu tine
rec~l.l cont de doua clemente: de cronologie ~i de prezenta unor biserici cu plan triconc ma i
i11 5 a ic la Vodita I ~i Co~u~tea I, care precedaserii bisericii lui Nicodim. Millet nu a putut cunoa~te
arl,_ate biserici . descoperite mai recent, dar nu a ~tiut nici despre existenta ruinei Vodita IT, din
aces ea lui Vladislav. Cronologia ne aratii insa ca prima biserica cunoscuta uncle s-a realizat ele-
v-reo;ul specific al arhitecturii sirbe~ti din valea Moravei e Vodita lui Nicodim, datata cd mai
~e~u din anii 1374 - 1375, ~i prezenta triconcului de sub biserica lui Nicodim dovede~te cii
tlr.z:! t plan, care nu· se gase~te in Serbia inainte de Smederevo sau Krusevac, are in schimb o
r: ..
_·.:.:..:_.:.~,.
:.. ...
·~
ace~itie rnai indelungatii la noi, atestata recent ~i prin fundamentele bisericii din Niculitel, fiind i'
r:a indit - dupa cum vom vedea - pina in Moldova. Pentru a fortifica rezistenta bisericii cu !·
rasP triconc prin reducenia luminii bol!ilor principale, fara. a miqora in acela~i timp ~i )argimea
?tanrioadi a bisericii, me~terii olteni nu au fast siliti sa imprumute de la Athas, de Ia biserica
!nte tan in cruce· greacii, ideea pila~trilor, elaborata apoi printr-un proces de eliminare complicat,
cu ~ in rnod normal ar fi trebuit sa producii o arhitecturii cu forme intermediare, din care nu
c~!s-a piistrat nici o urmii. Zidarii olteni au putut imprumuta, dimpotriva, ace~ti pila~tri legati
...;...,.:"--,...---~01 £€-.ei cu arcuri longitudinale de la biserica-sala farii sinuri de tip bulgar (biserica--:-s_f_.-:-A-:-r_h_a-:-n_-_ __ _ _ _~
·!~eli din Backovo, sfiqitul secolului al XII-lea, biserica lui loan Asan II din Stanimaka, biserica i.
gf ..Arhanghe!i din Mesembria, jumiitatea a doua a secolului a! XIII-lea, ruina bisericii din mana-
s: ea .tv.[arkov, din secolul a! XIV-lea 6 • Asupra rela!iilor din faza inceputurilor arhitecturii de
sur
. trii dm · Tara R om1neasca
v' cu arh1tectura
' ' bu 1gara am ms1stat emd am ana li zat penoa
v • • ' · d a prece-
pla

'•
~;
1 BAL~, Serbia, p. 3, 16 ~i urm., 41 ~i urm.; idem, Ia DnXGmcF..u: u, Sapdturi Vodifa, p. 150, e exclusii. Vezi
.If eflteJ, p. 277 ~i urm. MILLET, Art serbe, p. 33 ~i 163, care aratii ci ea e cu putin I;
111.1': Ipoteza lui Bal~ a fost acceptata fad nici o ~ovliialii ulterioara bisericii din Smederevo sau, dupii piirerea ceva
G!iJJ(A-BunE~TI, Mrmtmia, I, p. 129 ~i urm.; HENRY, mai recentii a aceluia~i autor, Cozia, p . 829, ea ar putea data ii
~;!davie, p. 81 ~i urm. ; loNEsc u, Ist. arb., p. 16, 62 ~i dinainte de 1381. Vezi ~i Bu~, Serbia, p. 28, care dateazii !'
:;
1" '0 Eu insumi am impartii~it aceastli parere in lucrarile biserica din Kru~evac intre anii 1377 ~i 1389.
63 ' mergatoare.
X 6 Pentru toate aceste exemple, vezi MAVRO D I~o v,
pres MILLET, Arl .rerhe, p. 152 ~i urm. EowKopa6Hama, p. 44--55.
4 J)atarea bisericii Lazarica din Kru~evac in 1370,

189

:,,
.......
denta ~i am aratat atunci impamintenirea dtorva tipuri de biserici-sala bulgare~ti in Tara Romi-
neasca, la Turnu Severin, Cotmeana ~i Curtea de Arge~. Dintre aceste biserici n-ar fi exclus ca
ruina Sin Nicoara din Curtea de Arge~ sa fi fost un reprezentant prevazut nu numai cu pila~­
tri ~i dublouri, dar ~i cu arhivolte longitudinale intre stilpi. Biserica lui Nicodim de la Vo dita
nu e decit o asemenea biserica-sala la care s-au adaugat, in dreptul traveei de mijloc, abside late-
tale. Astfel s-au combinat doua planuri ~i doua structuri care efectiv nu s-au putut intilni
- dupa cite putem intrevedea in starea cuno~tintelor actuale - decit in Tara Romineasca, inainte
de a se produce interferent;a de la Vodita II, ~i s-a ajuns la o solutie simpla ~i practid, p er-
fect corespunzatoare scopului 1. Biserica in stil « morav », sau stil «national sirbesc », cum
ii mai zice Bal~, e creata din premise care nu exista in Serbia. Legaturile lui Nicodim, dar
poate ~i o anumita comunitate culturala dintre O ltenia apuseana ~i regiunea Timocului, in care
elementul rominesc era prezent 2, explica indeajuns cum acest nou tip a fost adoptat curind
de me~terii sirbi din aceasta ~i numai din aceasta regiune, uncle a fost apoi cultivat pina dtre
mijlocul veacului urmator. D ar la noi tipul Vodita II a avut un succes mult mai insemnat
~i de lunga durata ~i lui · ii apartin nu nnmai o serie de biserici oltene din aceasta perioada,
dar ~i Prislopul din Transilvania. !n·iTara Romineasca acest tip structiv poate fi urmarit, prin-
tr-o serie de transformari ~i simplificari, pina in veacul al XVI~lea ~i chiar mai departe. Cu
alte cuvinte, in Vodita II avem prototipul eel mai important al dezvoltarii ulterioare a arhitec-
turii eclesiastice muntene.
Din m otivele de mai sus rezulta ca nici felul cum s-a raspuns pina acum la chestiunea
originii me~terilor bisericilor noastre din aceasta perioada nu mai poate fi acceptat 3 • Para a
cadea in cealalta extrema, fara a nega colaborarea rodnica a strainilor bizantini, greci, bulgari
sau sirbi, despre prezenta carora, in perioada care ne intereseaza, nu avem de altfel nici o
dovada documentara, cred ca trebuie respinsa in mod categoric afirmatla ca arhltectii lui Vla-
dislav, Radu I ~i Mircea ar fi fost tot! sirbi: ·Mi se pare de fapt greu de explicat cum unii
cercetatori, generalizind dteva informatii :ra.zlete ~i mult mai tirzii, s-au luat la intrecere in a
denig ra capadtatea me~terilor locali, pina la suprimarea cu desaviqire a existentei tagmei
me~terilor constructori indigeni. Ceea ce ne invata istoria arhitecturii rornine~ti, in sens larg
bizantina, dar cu caractere specifice in T ara Romineasca ~i cu alta infati~are in Moldova, ar fi
trebuit sa indemne la mult mai multa prudenta.
Nicodim a ridicat ~i la Tismana o manastire, inchinata N ascatoarei de dumnezeu. La ipoteza
lui ~tefulescu 4 ca prima ctitorie din· vremea lui Vladislav ar fi fost o biserica de lemn, inlocuita
ulterior cu una de piatra, nu se mai poate raspunde. Sigur e ca documentele prezinta ca adevarat
ctitor p e Radu I ~i ele mai·arata ca zidirea, ramasa n eispravita, s-a terminat cu ajutorul lui Dan I,
fiul lui Radu 5 • Hrisovullni D an I (dat in 3 octombrie 6894 = 1386) implica terminarea lucra-
rilor, pentru d acum se stabilesc rinduielile vietii materiale ~i spirituale ale manastirii. Alt document
1-- - -- --gfirma di la inzestrarea ctitoriei a participat~i aci despotul sirb ~tefan.-Dar biserica.._luLNkoclim
nu se mai pastreaza, cu toate ca o serie de cercetatori s-au grabit sa recunoasca in arhltectura
bisericii actuale nu numai influente 6 , ci ~i mina de lucru sirbeasca 7 • !n adevar, biserica manas-
tirii Tismana, ajunsa din motive n ecunoscute in stare foarte rea, pare a fi fost refacuta din
temelie in veacul al XVI-lea, dupa cum o arata nu numai traditia manastirii, coroborata de

1 La o solutie identici a ajuns ~i zidarul moldovean GEORGESCU, llljlllwfe/e, p. 152 ~j urm.


care a executat biserica sf. Gheorghe din Suceava, pornind 4 $TEFULESC U, Tirma1za, p. 89.
de Ia premise asemanatoare, ~i e interesant cl in acest caz 6
Ibidem, p. 167 ~i urm.
recu n o~ tea ~i Bal~ etapele evolufiei indigene. Cf. BAL~, 8
CEcXNEANu, Tirma110, p. 129 ~ i urm.; !oRcA-BAL ~,
Bit. lui ~leja11, p. 171. L'art, p.30; DnXc mcE AN u, TiJmana, p.3 ~i urm.; !ONESC U,
2 Ionc A, Serber ; HENRY, Moldavie, p. 23. !Jt. arb., p. 63-65; GmKA-BuoE~Tl, V ala&bie, p. 13-14.
s LAPEDATU, Mqlerii, p. 177; BAL~, lllf/llm&er, p. 278; 7
! oRCA, L'arl 1"0/lm., p. 39; GEoRGEscu, lnfltmtfele,
l o:'IF.SC u, ltl. arb., p. 63; l one A, L 'arl ro11m., p. 39 ; p. 152 ~i urm.

190

4W4
o inscriptie din 1541, dar mai presus de toate planul ~i eleva~ia bisericii, alaturi de matcrialul
de constructie, care poarta urmele vadite ale unei reintrebuintari 1 .
Cel mai desavlr~it exemplu al tipului Vodita II e infati~at de biserica principala (fig. 167)
a manastirii Cozia 2 • Eliminind 'pridvorul bdncovenesc, biserica se compune din tinda, nava
cu trei abside semicirculare spre interior, in vreme ce in afara horele laterale sint pentagonale,
iar altarul e heptagonal. Tinda e acoperita cu un cilindru pe axa longitudinala, iar nava, preva-
. zuta cu pila~tri caracteristici tipului Vodita II, poarta, in partea de est ~i de vest, specificele arcuri
laterale (fig. 168-169). Capetele extreme ale navei sint acoperite cu bolti cilindrice, iar absidele
cu calote. Spatiul central, care nu formeaza un patrat precis, e incalecat, in interiorul celor patru ·
arcuri principale, de alte arcuri mici pe console, de 0 grosime diferita, tocmai pentru a realiza
·I forma geometrica exacta a patratului de baza. Cubul acestei baze se restringe u~or spre partea
superioara. Trecerea Ia un inel tronconic e n1.ijlocita aci de patru pandantivi, pe care se ridica
apoi tamburul, inauntru rotund, iar in afara cu douasprezece laturi. ·
0 curiozitate a planului o constituie cele doua ni~e din tinda, in dreapta ~i stinga intrarii
spre naviL Asemenea ni~e lipsesc in Serbia ~i la Athas, dar Ie gasim mai intii la vechiul baptister
din Tropaeum 3 , iar mult mai tirziu !a o. serie de biserici din Bulgaria 4 • E probabil ca acest
vechi motiv paleocre~tin sa ne fi fast trahsmis printr-o influenta bulgareasca. Acelea~i ni~e le gasim
apoi in veacul al XVI-lea la bolnita Coziei ~i la biserica manastirii Snagovului. In aceasta epoca
rostul lor pare a fi. in legatura .cu oficierea p arastaselor. Tinda a servit efectiv ca necropola ~i la
Cozia, dci in fata ni~ei ·din dreapta a fast descoperit mormintul lui Mircea eel Battin. Cu ocazia
cercetarilor, Ia o adincime ·.de circa 30 em sub pardoseala actuala, s-a dat de vechiul paviment,
facut din caramizi a~ezate in forma de spic, intrerupte pe alocurea de patrate compuse din
cite patru caramizi paralele. Cercetind fundamentele acestui pronaos, s-a dat ~i de un zid trans-
versal, cam pe la mijlocul incaperii, ~i s-a pus intrebarea dad nu ar proveni pqate de la vechea
manasti_re a Nucetului, anterioara. ctitoriei lui Mircea 5 • La aceasta intrebare dezlegarea o poate
ad~ce riumai cercetarea mai de aproape a fundamentelor. Pe de alta parte, pronaosul fi.ind spatios
~i ~rezcfrvindu-se sub paviment ·Ioc pentru morminte, nu ar fi exclus sa explidm acest zid ca
o s_impla fortifi.care interna a substruqiilor.
Asupra paramentului fa~adelor bisericii de la Cozia (fig. 170) trebuie sa insistam mai pe
Iaig, ffindca el pune o · serie de probleme noi. Dupa proiectul de reconstruqie al lui Ghika-
Bude~ti, in fatada apuseana, incoronata odinioara de un tronton s~micircular, se deschideau trei
ferestre deasupra u~ii, iar in mijlocul frontonului era o a patra fereastra, semicirculara ~i ea, dar
de dimensiuni mult mai mari. S-a pus apoi problema dad deasupra pronaosului se ridicase
-.
odinioara un turn masiv, ca Ia· biserica Lazarica din Krusevac 6 , dar indiciile arhitectonice lip-
sese ~i mi se pare ca aceasta idee a fast inspirata de consideratia ca biserica manastirii Cozia,
fiind opera presupu~ilor me~ted sirbi, ar trebui sa se asemene cit mai mult _c u ipoteticul prototip.
Fatadele laterale (fig. 171) se disting prin arcade oarbe bogate, facind inconjurul .intregii
cla-diri ~i ridicindu-se de-pe o baza simpla;-formata dintr=un pwfil dreptunghiular.:Zidaria e exe-

1 O bserva1ii concludente din acest 'punct de vedere 3 Vezi planul Ia PJ.nvAN, Tropaeum, p. 179.
a formulat Bo§KOVJ ~, Tirma11a, p. 185 ~i urm. 4 De pilda, la capelele nr. 6, 7 ~i 14 de pe Trapezita, I
2
HASDEU, Irtoria, I, p. 129 ~i urm.; TocJLEscu, MAVRODJNov . EiJnoKopa6uama, p. 45. Alte exemple ofera
Ma11artiri, p. 172; BAL~, Serbia, p. 41 ~i urm.; IoncA- bisericile sf. Paraschiva ~i sf. Arhangheli din Mesembria
BAL~, L'art, p. 35; GmKA-BUDE~TI, M11111e11ia, I, p. 129
~i mm.; idem, Mmrlmia, III, p. 84 ~i urm. ; idem, Valachie,
p. 13-14; Mem. serv'. tehnic, BCMI, XXI-1928,
(vezi planurile, ibidem, p. 31, fig. 36, a ~i p. 45, fig. 55).
6 Aceasta maniistire a Nucetului nu poate fi identi-
ficata cu ruinele unci bisericute ~i ale unui schit situate
II
p. 36; DI\Ac mCEAN U, Mircea, V, p. 21; GEORGEscu, llljlu-
eJrfele, p. 154 ~i urm.; DnXc HI CEAN u, 0/tmia, II, p . 72 ~i
pe acela~i mal al Oltului, la circa 1 km mai sus de Cozia.
Ruinele bisericutei, singurele vizibile !impede, apaq.in l
urm.; BAL~ , I11jlueJuer, p. 280 ~i urm. ; IoN ESC u, Irl. arb., unci cladiri mult mai recente. H
p. 66-70; DoNA T, Frmdafii, AO, XV, p. 289 ~i urm.;
GHJKA-BUD E~TJ , Cozia, p. 22 ~i urm.; ATANASEsc u, Cozia,
8 Bo§Kov•c, Cozia, p. 121 §i urm.; GmKA-B UDEFI,

Valachie, p . 13-14. li
p. 32 ~i urm.

191
cutatii in straturi de piatra alternate cu cite trei rind uri de ciiramidii; toate profilurile sint taiate
deopotrivii in asisele de piatra ca ~i in cele de cariimida. 1n partea apuseana a navei ~i la tinda,
pila~trii care sus~in arcurile oarbe sint compu~i dintr-un manunchi de cite trei platbande, inca-
drind doua toruri, iar la abside suporturile arcurilor sint toruri simple. 1n sens orizontal, fatada
e impar~ita prin doua briie de piatrii, compuse fiecare din cite o pereche de ciubucuri de un

·'
j•

L lv.l 1 I 1 I, I 1 I' It I 1 I 1 I 1 I
0 I l J 4 $ 6 T 6 g ~

Fig. 167. - Cozia, biserica principaHi, plan.

jf
' 0 0

. . ... I I I I I ' · I I I' I I I I I I I


(} I l .' ; j ti 'I A 0 lflh·

Fig. 168. - Cozia, biserica principala, seqiune longitudinala.

profil simplu, dreptunghiular, imbradnd exact toate profilurile verticale, incercuind torurile
cu inele puternice. Fiecare din cele trei zone orizontale se disting prin valoarea deosebita a
elementului decorativ. Zona de baza era odinioarii lipsita de sculptura, fiindcii marginea de
jos a ferestrelor se oprea la primul briu. Ferestrele actuale ale navei ~i ale altarului au fost
ulterior coborite sub acest briu, dupa cum o aratii chenarele adaugate, de o factura mult mai
greoate, de~i in parte imitate dupa cele vechi, dar in parte decorate cu motive florale brinco-

192
vene~ti. ln aceea~i categorie intra ~i chenarele actuale ale ferestrelor de la pronaos. V echile
cadre ale ferestrelor (fig. 172) sint semicirculare spre extrados, dar intradosul e in forma de
arc in acolada foarte turtita. Laturile cadrelor de piatra sint acoperite cu un decor compus
din colonete subtiri, rasucite, ~i din impletituri cu doua ~uvite, simpfe sau duble, iar la partea
superioara apar rozete ~i impletituri. ln arhivolta se vad uneori vrejuri cu semipalmete, mai
adeseori ni~te palmete simple, desenate pri-
mitiv, iar alteori pasari afrontate sau un vultur
heraldic, bicefal. Spre deosebire de ferestrele
absidelor, cele de la nava mai' dispun de un
rezalit cu o a doua arhivolta, decorata la
rindu-i cu vrejuri sau impletituri, incadrate
de un tor rasucit. ln sfiqit, deasupra acestor
arhivolte sculptate, mai e un arc compus din
doua rinduri de caramizi pe lat, incercuind
un rind de cruciulite din teracotit 0 gradare,
obtinuta printr-un decor mai bogat, prezinta
zona superioara. Torurile arcadelor ·a arbe
se transforma aci in colonete cu fusuri
rasudte, prevazute cu capite.luri in forma .de
piramide trunchiate ~i inversate, acoperite cu
motivele florale cunoscute. Arhivoltele inte-
'I rioare prezinta o impletitura cu doua , ~uvite,
inconjurata de o coroana de fleroane. -Arhi-
voltele exterioare repeta cele doua fi~ii de
caramizi pe lat ~i friza de cruciulite din
teracota. ln timpanele acestor arcade sint L.J'""
I I I I I I I I 1
I I I I I I I ( I

a~ezate ochiuri ajurate, decorate la dndullor 11 I 2 J 4 5 6 ? a I . ~~~


I cu rozete sau impletituri. Baza patr!lta a Fig. 169. - Cozia, biserica principala, sectiune
turlei e ~i ea impodobita cu ·un briu care transversala. .

I incercuie~te, pe fiecare latura, cite o arcada


acoperita cu impletituri ~i incadrin~ cite o
rozeta centrala, in vreme ce tamburul - strabatut pe fiecare fata de cite o deschidere lunga
~i strimta, c\i arc serh.icircular, inconjurata de trei rezalituri - ~i-a pierdut colonetele care
marcau odinioara· muchiile ~i sustmeau corni~a festonata, compusa din zimti de dramida.
Fatada actuala a bisericii, scoasa la iveala cu ocazia ultimei restaurari, cuprinde doua ele-
mente de care trebuie sa facem abstraqie, fiind opera restaurarii; e vorba de corni~a principala
de deasupra arcadelor oarbe ~i de zidaria de deasupra corni~ei festonate a turlei. E probabil
ca-baza-acoperi~ului-turlei-urmase la -ifleeput tr-aseul festoanelor.
~ .
Ramine sa analizam acum chestiunea datarii acestei biserici ~i a incadrarii ei in evo-
lutia artistica.
Cu privire la datare dispunem de o inscriptie zugravita in pronaos pe un briu alb, din
care se mai poate citi ·a nul 6894 ( = 1386). Aceasta data se refera probabilla executarea pict~rii,
· iar biserica insa~i trebuia sa fie cu dtiva ani mai veche. E deci inevitabil ca ea sa fi fost
inceputa inca in viemea predecesorului lui Mircea, a lui Dan I, dad nu chiar a lui Radu I.
Aceea~i data, 6894, e repetata in alta inscriptie din nava, zugravita cu ocazia refacerii picturii
din vremea brincoveneasca, in care se spune ca la data de mai sus fusese zidita biserica. ln
sfir~it, inscriptia sapata in piatdi, deasupra u~ii principale, a~ezata acolo in anul 7215 C 1707),
sus tine ca biserica ar fi fost ridicata de Mircea voievod in anul 6809 ( = 1301). Absurditatea
acestei date a fost demonstrata cu prisosinta, de~i nu ~tiu dad nu se datore~te ~i ea mai curind .,
·'
:I
.•
13 - c. 267 193 i;
vreunei confuzii, cum mi se pare di e cazul la Cotmeana, decit unei simple imaginatii. Fire~te
insa eli la anul 1301 nu se poate sa fi fost vorba nici de biserica actuala, nici de Mircea, dar
aceasta data ar putea pastra amintirea intemeierii manastirii Nucetului. Biserica actuala nu poate
data decit din anii 1380-1386 1 . Sistemul arhitectonic din care ea deriva direct e eel de la
Vodita II. In unele elemente structive speciale, cum e inclinarea spre interior a bazei turlei, care
produce astfel o u~oara restringere a · diametrului tamburului, sau in decorul structiv al fatadei
(lasind deocamdata la o parte ornamentele sculptate in piatra), din care fac parte mai ales arhivol-
tele frontoanelor, corespunzatoare boltilor principale ce formeaza crucea, precum ~i in arcurile de
la baza cubica a turlei, s-a constatat, cu drept cuvint, o paralela foarte strinsa cu grupul bise-
ricilor sirbe~ti din valea Moravei ~i mai ales cu biserica Lazarica din Krusevac 2• Din nefericire,
din biserica de la Vodita nu ni se mai pastreaza declt o ruina, care nu ingaduie nici o compa-
ratie din punct de. vedere al paramentului structiv. !n schimb, G. Millet, pe temeiul bisericilor
sirbe~ti, sustine derivarea directa a bisedcii Coziei din cele sirbe~ti ~i mai precis din prototipul
de la Krusevac, pe care il considera. cap de sede. Millet credea d biserica din Cozia « ar putea
trece drept o bijuterie a artei sirbe~ti ». Studiul lui Millet asupra acestei probleme - un model
de minutiozitate - ar fi trebuit sa ducii, insa, prin logica lucrurilor, la alta concluzie, ~i ar fi
dus chiar, dad ar fi tinut seama de existenta Voditei II. lata ce constata Millet in continuare:
numai Ia Cozia exista o perfecta corespondenta intre sistemul de bolti interioare ~i decorul
structiv al arhivoltelor de la frontoane, precum ~i intre arcurile care strimteaza diametrul inte-
rior la baza turlei ~i arhivoltele decorative din exterior. In schimb, toate bisedcile sirbe~ti, ince-
pind cu cea din Krusevac, denota o necorespondenta intre boltlle interne ~i arhivoltele fatadei, ~i
Millet 3 aduce in consecinta elogii gustului ~i pdceperii dovedita de arhitectul Coziei. Impotriva
acestei c'o ncluzii cred ca e cazul sa ridiciim urmatoarea obiectie: deosebirea dintre Krusevac ~i
,,,
. Cozia nu e o chestiune de gust ~i de interpretare priceputa, ci o chestiune de creatle ~i de copie.
Dacii nu e biserica Coziei prototipul adevarat, atunci ea e eel putin mult mai aproape de acel
prototip decit Lazarica din Krusevac ~i celelalte biserici ale grupului din valea Moravei. Rostul
initial al decorului exterior e intotdeauna in functie de structura ~i numai ulterior se poate
transforma decorul · arhitectonic intr-un decor pur ~i simplu, aplicabil oricum unei fatade date.
Aceasta e. o lege fundamentala in dezvoltarea formelor de arta ~i e una din putlnele legi care
nu cunoa~te exceptii.
. La obiectiile de mai sus se adauga ~i prezenta unui Cll;racter relativ arhaic la turla Coziei,
1
11' 1 in raport ·cu turlele bisericilor sirbe~ti .d in. ~coala Moravei. E vorba de proportlile turlei. Asupra
. I' aces tor· propottii, care se modificii treptat .in cursu! evolutiei arhitecturii bizantine tlrzii in favoa-
I rea inaltimii fata de diametru, am insistat ~i clnd am studiat datarea bisericii sf. Nicolae Domnesc
I din Curtea de Arge~. La turla bisericii din Cozia constatam o u~oara accentuate a tendintei
verticale; in interior diametrul tamburului e de 3,60 m, iar inaltimea, inclusiv baza ~i calota,
I.'II' --Ht-- - - - - e de 6,85 m. Acest r~rt e instructiv J2entru a in elege pe de o parte evolutia care a avut
loc in Tara Romineascl intre deceniul al patrulea al secolului al XIV-lea (sf. Nicolae Domne-sc_ _ __
-din Curtea de Arge~) ~i anii 1380-1386, data aproximativa a zidirii bisericii din Cozia. Pe de
alta parte monumentele d0 Serbia prezinta toate proportii mult mai accentuate in favoarea verti-
calei. Astfel, turla Lazaricei are o largime interioara de 3,35 m fata de o inaltlme de 7,80 m,

1 Datarea bisericii in anul 1393, Gnuu-BuDEFJ, par Ia hardiesse des proportions. L'eglise valaque porte
M11nlenia, I, p. 131, e lipsita de orice temei. l'empreinte de Ia sagesse byzantine», ~i conclude apoi,
z In afara de lucrarile lui Bal~ citate 1;11a~ sus, vezi .in Ia p. 856: « . . . l'on conclura que l'architecte appele
aceasta privinta mai ales MU. LET, Cozia, p. 827 ~i urm. par le prince valaque ne s'est pas contente de copier un
' MILLET, Cozia, p. 849: « Seule l'eglise de Cozia modele, qu'il a connu Jes divers proced~ employes par
s'eloigne du prototype (Krullevac) dans une direction les maitres serbes et les a utilises librement, qu'il a donne,
contraire. Elle Je depasse par le sentiment de Ia mesure, dans une certaine mesure, Ia preference a ceux ou se
Ia recherche de l'equilibre robuste, et le souci de Ia logique, retrouvent le sentiment de Ia mesure et le gout de Ia logi
qui reclame l'exacte concordance du decor exttrieur avec que, qui caracterisent Ia tradition byzantine».
Ia structure. Les maitres serbes expriment Je caractere

194
iar toate celelalte biserici morave, mai ales cele din ultimii ani ai veacului al XIV -lea sau de
Ia inceputul veacului urmator, prezinta propor~ii §i mai zvelte . Aceasta 1nseamna, 1nsa, eli
1

I
I
I
I
I
r
l
I
I
I
I

Fig. 170. - Cozia, biserica principala.

propor~iileturlei bisericii de la Cozia reprezinta o faza mai arhaicl. D e aceea, 1n ciuda tuturor
parerilor contrare, cred eli O ltenia a jucat un rol determinant 1n evolutia arhitecturii acestui

1 Pentru toate aceste masuri vezi MILLET, Cqzia, p. 839.


195
tip de biseridi. ~i socot ca o dovada faptul di. la Vodita se pastreaza eel mai vechi exemplu al
sistemului, iar la Cozia monumentul eel mai logic dezvoltat. 1n consecinta, din punct de vedere
structiv, nu biserica din Cozia e in funqie de Lazarica sau de biserica din Naupara, care se

Fig. 171. - Cozia, biserica principala, detaliu din fatada.

pretind mai vechi, ci raportul e probabil invers. Deocamdata prefer sa rna opresc la aceasta
-------~constatare ~i -sa s-\:lbliniez- diR---nou -d s-iRgura- exf>lieare a aeestui- grup- de-biset'ia rom1Re~ti §i
sirbe~ti atit de apropiate unele de altele ne-o poate da numai comunitatea strinsa, culturala §i
artistica, a acestor regiuni, fara sa avem insa dreptul, eel putin in stadiul cercetarilor de azi,
sa decidem in sens national in 'favoarea uneia sau alteia din cele doua regiuni, ~i cu atit mai
putin sa ne pronuntam asupra originii me~terilor. Cert e d tocmai in aceasta perioada regiunile
invecinate ale Olteniei ~i Moravei formeaza un curios teritoriu de incrud§are de arta; pentru
ca, dad fundamentele primei biserici de la Vodita impreuna cu ruinele bisericii lui Nicodim
ne indreptatesc sa dutam originea structiva a tipului in Oltenia, in schimb elementele decora-
tive, intre care arcadele oarbe ale fatadelor ~i mai ales torurile verticale ~i cele doua briie orizon-
tale, ar putea apartine traditiei sirbe~ti, pe care G. Millet 1 a putut-o urmari pina in prima
jumatate a veacului al XIV -lea, de~i inmanunchierea elementelor razlete intr-o compozitie unitara

1 MILLET, Arl .rerbe, p. 154 ~i urm.

196
se intilne~te pentru prima oara abia la Smederevo. De aceea problema provenientei arcadelor
oarbe ~i a briului ar trebui examinata mai indeaproape ~i din punct de vedere al unei eventuale
influente armeano-georgiana, care se manifesta indiscutabilin plastica ornamentala. G. Bal~ t

;
i

I I
•t •
.... . ..,.

I
I .:~

I
t
.'t·~..
~.;:;
:\; I

I
I
(.

..,.""·t
I ·,

I (
~~
I
· f!'
·'
·\~.
I i· •

IL " .:

Fig. 172. - Cozia, biserica principala, detaliu din fatada.

a remarcat de la inceput provenienta orientala, indeosebi georgiana, a sculpturii in relief plat


cu profilul unei crestaturi, care impodobe~te arhlvoltele fatadei ~i chenarele ferestrelor de la
:cozia cu forme geometrice sau geonietrizate. Asemenea decor se regase~te intocmai in v~lea
,,
1
BAt~, Serbia, p. 20 ~i urm.

!97
Moravei, incepind cu biserica din Ravanica, din 1381 (care de altfel are alt plan ~i alta structura
dedt bisericile studiate), apoi cu Lazarica ~i dteva altele, pina Ia biserica din Kalenic, de
prin 1400-1405. Din punct de vedere al paramentului ~i al. sculptU:rii in piatra e sigur ca
aceluiasi atelier, care a lucrat Ia Ravanica si Ia Krusevac ii apartin si fatadele Coziei. Dar acest
I , ) I J J

atelier de pietrari nu a fost nici sirbesc, dupa cum nu a fost nici rominesc. G. Millet vede in
unele detalii, cum sint manunchiurile pila~trilor ~i arcurile de la chenarele ferestrelor, un ele-
ment gotic diformat, ratacit prin intermediul Dalmatiei pina in valea Moravei. Presupunerea
nu e lipsita de interes/dar inrudiri propriu-zise nu cred case pot admite. Toate elementele decorative
se regasesc in Georgia, !nclusiv arcul in acolada, care se raspinde~te in arhitectura gotica abia
in veacul urmator, profilat insa intr-un mod cu totul diferit. lata de ce, impreuna cu G. Bal~,
prefer sa vad in acest decor un element specific georgian, descins din regiunea Caucazului
in valea Moravei poate chiar prin statiunea intermediara a Cetatii Albe ~i a Munteniei. De~i
nu dispunem de dovezi contemporane pentru aceasta jalonare, nu trebuie totu~i 'sa pierdem
din vedere di prezenta sculptorilor armeno-georgieni e atestata la Cetatea Alba eel mai tirziu
in 1440, dupa cum vom vedea mai departe. !n ce prive~te, in sfiqit, cruciulitele de teracota,
ele constituie o veche zestre balcavica.

.I Folosindu-ne de observatiile facute pina acum, putem incerca sa supunem biserica episco-
pala din Curtea de Arge~ unei analize. Planul (fig. 173) acestei catedrale, atribuita unanim lui
Neagoe Basarab, care ar fi .innoit din tetnelie vechea mitropolie, prezinta o serie de anomalli
surprinzatoare, care impun o reexarriinare a· cladirii. Mai intii se cuvine subliniat faptul ca absida
altarului are o raza mai mica dedt horele laterale ~i e precedata de o travee inzestrata in flancurile
de nord ~i sud cu arcuri de sprijin· de· tipll.l Vodita II, o dispozitie care nu se repeta in capatul
de apus al navel. Nava insa~i, cu tareul incalecat de turla centrala, se large~te treptat, ~i arcu-
rile de sprijin amintite nu cad in acela~i plan vertical cu arhivoltele din fata absidelor laterale 1,
ceea ce inseamna ca arcurile de sprijin• inceteaza de a mai .indeplini rolul pentru care au fost
imaginate. Totodata turla navel zace pe trompe, adica pe un sistem de racordare care nicio-
data nu produce impinged latenile. in punctele pe care sint menite sa le neutralizeze arcurile
de sprijin. Pronaosul, in sfiqit, e O · incapere mai larga dedt nava, iar in mijlocul lui - urmind
un model raspindit Ia inceputul veacului al XVI-lea din centrul de la Athos - doisprezece
stilpi delimiteaza un careu incalecat de cupola. Dispqzitla acestui careu prezinta insa la Arge~
o solutie originala ~i stingace, deoarece cei patru stilpi care formeaza latura de est a patratului
nu se incadreaza in planul verticil.! al peretllor dintre nava ~i pronaos, cum ar fi normal, ~i
'I nici nu se distanteaza suficient de capetele acestora, indt sa permita o trecere. !ntre stilpii mijlocii
r ai aceleia~i laturi e apoi· intercalat un cadru de u~a, fara nici un rost ~i fara precedent.
Toate aceste curiozitati pretind o explicate, pentru ca ele nu pot fi puse· in seama unor
erori ~i e !impede ca me~terului care a condus lucrarile in vremea lui Neagoe Basarab nu i se
_Eoate aduce un asemenea repro~. D e alttel, ~i arh. Gr. Ionescu notase o serie de nepotriviri,
pe care a cautat sa le explice pnn cola orarea a o1 me~ten la cons ruqia lui Neago , un pamin-
tean ca zidar ~i un pietrar, arhitect §i decorator, venit din Constantinopol 2 • Incongruentele
de mai sus ar fi deci rezultatul unei cooperari nereu~ite, in cursu! dreia colaboratorii n-au
voit sa tina seama unul de altul. Marturisesc ca nu gasesc satisraciitoare aceasta ipoteza ~i in
consecinta am propus 3 o noua solutie, in sensu! di me~terul lui Neagoe - cred ca a fost unul
. ' singur - a avut misiunea de a reface vechea biserica mitropolitana, in parte din. temelie, in
j i parte insa inglobind poqiuni din cladirea initiala.

1 Acest fapt a fost remarcat cu surpriza ~i de GmKA- 3 VXTX~IANU, Vuhea caledra/o din Curlea de Arge1
BuDE~TI , Munlmia, I, p. 144. [i refaurea dalorilti lui Neagoe Bararab, comunicare prezen-
2 l oNEscu, [$1. arb., p. 83; idem, Curlea de Arge;, tata in sesiunea 1955 a Academiei R.P.R. (in manuscris),
p. 137.

198
Mitropolia Tarii Romine§ti, cu sediul in Curtea de Arge~, fusese infiin~ata in 1359 1 • D e
aci insa nu rezulta neaparat ca s-ar fi procedat imediat ~i la construirea unci catedrale. 1n acest
scop a putut servi la inceput biserica domneasca sau biserica Sin Nicoara.. Judednd elementele
nepotrivite din cladirea lui Neagoe, anume altarul pentagonal in exterior, arcurile de sprijin
din flancurile lui §i dispozitia careului din pronaosul lui Neagoe, care ar corespunde fundatiilor
vechiului pronaos - aceste fundatii cad efectiv in prelungirea peretilor de nord §i sud din

hi!!! !I I I I I I I I
() I J 6 7 8 J
J '

Fig. 173. -Curtea de Arge§, biserica episcopala.

'· .f.

fl~curile altarului - reu§im sa reconstituim un plan de tipul Vodita II, inrudit cu Vodita lui
Ni~odim §i prin faptul di absida e pentagonala, dar apropiat de Cozia din cauza ca pronaosul
e patrat. Cu alte c'uvinte, elementele pe care le presupun.em init(ale s~ incadreaza in perioada
t dintre Vodita II (circa 1375) §i Cozia (inainte de 1386), sau aproximativ in perioada domniei
lui Radu I. E interesant de notat ca traditia folclorica despre manastirea lui Negru-Voda ii
I
I
atribuie tot lui Radu ~ intemeierea « manastirii », adicl a bisericii episcopale de azi, ~i in aceasta
privinta am putea recunoa~te un simbure istoric in localizarea §i cronologia variantei romine~ti
I a legendei me~terului Manole.
i
' Ipoteza de mai sus poate fi sprijinita ~i prin documente scrise. Nu numai informat[ile ulte-

IT-
(
rioare, cum sint: inscriptia-lui ~erban_Cantacuzino, pusa in 1682, cu ocazia unor reparat[i 2 ,
documentul lui A.lexandru Ipsilante 3 ~i relat~rea contemporanului lui Neagoe, Gavril Protul ',
confirma unanim d Neagoe a zidit biserica sa pe locul vechii mitropolii, dar chiar inscript(a
ctitoriceasd a lui Neagoe cuprip.de o formula care trebuie cintarita cu atent(e: « . . . dorinta
§i osirdie avind catre aceasta ... biserica ... pe care am gasit-o domnia mea la Curtea de Arge~
darimata ~i neintarita ». Expresia ambigua « darimata ~i neintarita », care implica o contrazicere,
{ ne ingaduie sa intrevedem ca refacerea lui Neagoe nu a fost o reconstruct(e totala, ci uria partiala,
foarte radicala, dar in care s-au pastrat o serie de clemente initiale. 1ncongruentele s-ar explica
astfel pe cale rationala §i rne§terul lui Neagoe, departe de a fi dat dovada de nedibacie, merita

1 DRlcarcurw, BCMI, X-XVI, 1917/23, p. 17. 1 DRloRICEANU, lot. til., nota 4.


1
Jurt, C~~rlea tie Argef, anexe, p. 6--7. 'Ibidem.

199
aprecieri pentru faptul cum a ~tiut sa rezolve o problema complicata, inglobind ~i contopind
intr-o construc~ie omogena mai ampla ~i cu o structura diferita fragmente din cladirea initiala.
E probabil d ~i paramentul bogat al bisericii lui Neagoe deriva· -eel putin ca inspira~ie
initiala - din modelul vechii mitropolii. La biserica din Cozia am intilnit prototipul rozetelor
dispuse in panourile care articuleaza fa~ada, ~i paramentul bisericii arge~ene, unic in felul lui
intre bisericile muntene din veacul al XVI-Iea, se leaga in mod firesc de asemenea prototip.
Astfel, am putea atribui atelierului de pietrari georgieni care au lucrat la Cozia ~i decorarea
ini~iala a fatadei bisericii mitroEolitane din Curtea de Arge~.
Probabil scurt timp dupa 'terminarea lucrarilor la biserica manastirii Cozia, s-au adus modi-
ficari ~i bisericii manastirii Cotmeana. Un document din 20 mal 1388 arata d Mircea eel Batdn
a inchinat aceasta manastire, care exista dinainte, ca metoh Coziei, iar o inscriptie, sapata in
piatra cu ocazia restaurarii din 1711, a~ezata deasupra u~ii dinspre nava, sustine ca biserica ar
fi fost intemeiata in anul 1389 1 • Am aratat in capitolul precedent de ce aceasta biserica trebuie
sa fie mult mai veche, dar e probabil ca acum s-au adaugat absidele laterale (vezi fig. 116),
imitindu-se paramentul vechi cu arcade oarbe ~i discuri smaltuite. Aceste prefaceri se pot
data mal bine in primii ani ai domniei lui Mircea, dnd dreptul de a dispune asupra
manastirii Cotmenii ii impunea, fire~te, ~i oarecare obligatii ctitorice~ti. Modificarile nt,I au
atins insa boltile ~i astfel se explica de ce nu au fost introduse particularitatile structive
ale tipului bisericii de la Vodita II.
Caracterele bisericii de la Cozia se regasesc apoi ·intocmai Ia biserica fostului schit din
Bradet 2 • Data zidirii acestei biserici pare !a prima vedere o problema foarte incurcata, deoa-
rece inscriptia zugravita in 1761 pretinde ca' ,biserica ar fi fost ctitoria lui Mircea voievod, din
anul 1546; e deci vorba de prima domnie a lui Mircea Ciobanul. Surprin~i de incontestabilele
caractere arhaice pe care le prezinta biserica, toti autorii ~i-au exprimat lndoiala fata de aceasta
datare tirzie ~i au preferat sa atribuie biserica lui Mircea eel Batrin 3 • ln sprijinul acestei ipoteze,
V. Draghiceanu citeaza documentele din 1657 ~i 1671, precum ~i pomelnicul schitului, care incepe
cu numele voievodului Mircea ~i al doamnei Mara.
Sa vedem ce ne spune arhitectuta (fig . 174). Zidurile bisericii sint din piatra bruta, alternata
cu briie de dramida compuse din cite patru rinduri. Numai turla cu baza ei e construita exclusiv
din caramida. Paramentul alternat e obi~nuit in veacul al XIV-lea ~i poate fi atribuit ~i veacului
urmator. ln veacul al XVI-lea insa vo~ vedea ca toate bisericile si~t zidite numai din dramida,
iar straturile de piatra vor fi imitate pdn tencuiala. Pentru preferinta caramizii in partile supe-
rioare ale cladirii putem, in schimb, amipti biserica Sin Nicoara din Curtea de Arge~, de la
inceputul veacului al XIV-lea.
Fadnd abstraqie de pridvorul de lemn adaugat in i873, planul bisericii (fig. 175 a ~i b)
se compune · dintr-o tinda aproximativ patrata, despartita de nava printr-un perete plin. Odini-
oara ea era ac~erid. cu o bolta cilindrica pe axa J ongitudinala,_lnlocuita acum cu- un tavan.-.- -- -
Nava e flancata de doua abside laterale; pentagonale in exterior ~i semicirculare spre interior,
la fel ca ~i absida altarului: ln dreptul abstdelor laterale· apar pila~"trii caracteristici tipu1ur de . la ..
Vodit~ II ~i ni~ele astfel .formate sint acopedte. cu mid arcuri transversale. "Ni~ele rasaritene
fuse sera la inceput ceva mai largi ~i ' au fost ulterior redu se printr-o umplutura de zidarie, dupa . ·i

cum o arata releveul arhitectului Moisescu. Totu~i, ele se ·deosebesc sensibil de proportlile ni~elor
corespunzatoare de la Vodi~a II, de la biserica episcopala din Curtea de Arge~ ~i de la biserica
principala din Cozia, prin faptul ca sint mult mai strimte ~i mai joase ~i se apropie, in schimb, .. :

1 VXTX~IAN u, Colmeana, p. 417 ~i urm. (cu biblio- et Tran.r., p. 424 ~i urm.; loNESCu, I.rt. arb., p. 72 ~i unn.
grafie). 3 DRXCHICEANU-DEMETRESCU, Brode/, p. 70, merge
1 DRXcm cEANU-D EMETnEsc u, Bradet, p. 68 ~i urm.; chiar mai departe ~i presupune cl biserica actuala a fost
BAL~, InfluenGer, p. 284; GR IK A-BUDE~TI, Muntenia, II, precedata de o cliidire care exista inca din vremea lui
p. 10 §i urm.; idem, ValaGhie, p. 18; $TEFXNESC u, ValaGhie Radu I .

-20d
de cele de la biserica manastirii D ealu. Reducerea ni~elor corespunde evolu~iei arhitecturii muntene,
care - dupa cum am amintit - tinde, in cursu! veacului a! XVI-lea, la eliminarea lor totala.
Bol~ile bisericii nu prezinta nimic specific nou. Por~iunile navei dinspre vest ~i est sint boltite
cu cilindre scurte, marcate in fa~ada printr-un fronton ascu~it, ascuns acum de pridvor, absidele
poarta calote, iar tamburul turlei, rotund inauntru ~i octagonal in afara, zace pe cele patru arcuri
care leaga pila~trii din dreptul absidelor ~i pe pandantivii dintre aceste arcuri. lnteresanta e insa
turla, fiindd prin propoqiile ei formeaza ~i ea un termen intermediar intre bisericile din veacul
al XIV-lea ~i intre J;urla zvelta a bisericii de la Dealu. La Bradet diametrul turlei masoara 3,40 m,
iar inaltimea totala (inclusiv baza) e de 6,55 m. Pe temeiul acestor observatii a§ propune o datare
a bisericii in prima jumatate a veacului al XV-lea, poate mai degraba dtre mijlocul acestuia,
pentru a explica transformarea treptata a propor~iilor de la turla ~i reducerea ni~elor de sprijin
laterale in sensu! celor de Ia Dealu. Nu cred · ca trebuie sa ne legam prea mult de epoca lui
Mircea eel Batrin, fiiridca numele acestuia s-ar fi putut foarte U§Or introduce prin contaminare
cu acela al ctitorulu! al doilea, Mircea Ciobanul, §i in documentele din veacul al XVII-le~, mc:;njte
adeseori sa serveasca in' procesele de proprietate, se faceau cite o data conf~zii voite, pentru
a sus~ne drepturi cit ·m ai v'ethi. 1n orice caz, e sigur ca inscriptia bisericii, care atribuie zidirea
lui Mircea Ciobanul, nu e lipsita de tem~i. Dad cercetam corni~ele bisericii, vom constata pretu-
tindeni, alaturi de i.ntrebuin~area zim~ilor, prezenta cite unui briu din caramizi a~ezate pe lat,
prevazute in partea ibferioara cu o caveta. Ac<:st prc;>fil, necunoscut in veacul al XIV-lea §i al
XV-lea, apare cu. oirecare frecven~a in arhitectura munteana din veacul al XVI-lea 1 • Trebuie
deci sa admitem eli' Mii:cea Ciobanul a reparat biserica in 1546, reracind ~i corni§ele amintite.
Totodata va fi siniplificat po~te §i paramentul tamburului, strabatut pe fiecare latura. de cite o
fereastra semicircular~; e. greu de presupus ca tamburul sa fi fost de la inceput lipsit de reza-
lituri. Nu a rezidit insa in intregime turla, fiindca e foarte probabil ca atunci i-ar fi modificat
proporW.Ie, conform gustu~ui din veacul al XVI-lea.
A,ceasta perioada a athitecturii muntene, plina de avint §i realizari insemnate, nu se margi-
ne§te 1~: crearea tipului de biserica olteano-morav, pe care l-am studiat pina acum. Prezenta
unui de,.mn reprezentant a~ !lrh'itecttirii de tip constantinopolitan la Curtea de Arge§ nu putea sa
ramina )ara consecint~, lat' legaturile cu centrele insemnate din Peninsula Balcanica §i mai ales
cu cele din Macedonia·erau.prea active, pentru ca sa nu favorizeze noi influente. Astfel se explica
biserica din Hirtie§ti 2 ,' cu ' planul' in cruce greaca inscrisa unui patrat §i cu turla ridicata pe
patru stilpi centrali. ·
Conform pisahiei de deasupra intrarii principale, zidirea s-ar fi ispravit abia in 12 august
7040 ( = 1532), dar Ghika-Bude~ti se indoise, cu drept cuvint, de aceasta datare.
Partea veche a biserid~ din Hirtie§ti (fig. 176 a §i b) se compune din navele in mijlocul
carora se afla cei patru stifpi patrati, masivi, sustinind turla. Nava centrala e boltita cu cilindre
longitudinale, iar in centro cu o turla sprijinita pe pandantivi. Caracteristica e lipsa unei haze
patrate, care-sa imbrace exteriorul-acelor triunghiuri sf~rice l'amburuLe comp_us din douasprezece
laturi, incadrate de cite o coloneta angajata, §i fiecare latura e decorata cu cite o arcada oarba,
·'
strabatuta numai in axele principale de cite o fereastra lunga ~i strimta, cu virful triunghiular.
Propor~iile turlei, avind in interior un diametru de 2,98 m §i o inal~ime de 4,22 m, consdtuie un
,, ~ ·

" indiciu pentru datarea bisericii; in compara~ie cu turla de la sf. Nicolae Domnesc din Curtea
i de Arge§, ea e ceva mai zvelta, dar nu atinge inca proportiile turlei de la Cozia §i cu atit mai
putin cele mult mai exagerate din veacul al XVI-lea. Navele laterale sint acoperite fiecare cu
cite trei bolti semicilindrice, a§eZate toate de-a lungul axei transversale. Spre rasarit, in dreptul

1
De pilda, la biserica din Stane~ti (Vilcea) 1531, 2
GmKA-BUDE ~TI, Hirlit(li, p. 19 ~i urm.; idem,
Ia manastirea Valea 1532, Ia Curtea Veche din Bucure~ti Va/aehit, p. 25.
1559 ~.;~.m.d.

201
navei centrale, e altarul semicircular, cu trei laturi spre exterior, iar Ia stinga lui o ni~a
semicirculara tine locul proscomidiei. Ni~a corespunzatoare din dreapta lipse~te.
Planul acestei biserici, cu parament de caramida, dar am~stecat cu bolovani in miezul
zidariei, se deosebe~te Ia prima vedere nu numai de bisericile cu plan triconc, ci ~i de biserica

'
:•I

·, •
; I
::j
:.I

Fig. 174. - Bridet, vederea bisericii dinspre sud.

sf. Nicolae Domnesc din Arge~. Lipsa traveei rasaritene, care acolo marea spapul altarului ~i
certifica legaturile acestej biserici cu ~coala constantinopolitana, denota aci; dimpotriva, ca ne gasim
in fata unei cladiri cu plan in ·cruce greaca simp Ia, inrudit · cu ~coala provinciala greaca ~i cu
cea macedoneana. Cladiri asemanatoare se gasesc de fapt .in regiunea lacului Ohrida, at1t in Bul-
garia cit ~i in Serbia. Bisericile bulgare, sf~ loan Teologul ~i sf. Clement, dateaza, prima din
mijlocul veacului al XIII-lea; a doua din anul 1295 1, in vreme ce monumentele sirbe§ti sint

1 MAVRODJNov, E~HoKopa6uama, p. 1i ~i urm.

202
din veacul al XIV -lea, §i anume Liuboten din 1337, Belovo din 1354 ~i Zaum din 1361 1 • La
primele, boltile cilindrice din colturile patratului nu sint pe axa transversala. Aceste particularitati
se regasesc in schimb intocmai la Zaum, ceea ce dovede~te ca biserica din Hirtie§ti trebuie inca-
drata pe linia de dezvoltare a acestui tip, intre anii 1361 ~i 1380. Turla relativ ·scunda, paramentul

I, I I I I . I I I

" I ~ J 4 S.m
a)

'
,~.

!...-J.....,...t , .. t, ...... t ....r


6 I I • • §a

b)
Fig. 175. -Bradet, biserica. a} seqiune longitudinala, b) plan.

simplu §i frontoanele semicirculare ·din dreptul bratelor crucii pledeaza ~i ele in favoarea unei
astfel de datari. ln fata acestor consideratii stilistice, cred ca marturia inscriptiei nu poate fi

1 Pentru toate aceste biserici vezi MJLJ.BT, Art rerbe, p. 32, 112, 122 ~i 135.

203
luata in considerare; ca in adtea alte cazuri, ea se refera probabilla o simpla restaurare. Cadrul
u~ii ~i pridvorul apartin unor prefaced recente. .
Deoarece Mircea eel Batrin a fost primul domn care a rezidat ~i Ia Tirgovi~te 1, putem
presupune di el a ridicat acolo nu numai case domne~ti pentru locuit, dar se va fi ingrijit ~i de
zidirea unei biserici corespunzatoare pentru trebuintele curtii. Din releveurile ~i fotografiile care
s-au facut inainte de nefericita dadmare a bisericii mitropolitane din Tirgovi~te, pare a rezulta ca
aceasta biserica, impreuna cu pronaosul (dar fara pridvor), ar fi fost ctitoria lui Mircea eel Batrin 2 •
Primul argument favqrabil acestei teze e urmatorul: planul (fig. 177) navelor este identic
cu acela al bisericii domne~ti din Curtea de Arge~ ~i imprumutul s-ar explica foarte bine prin
functia similara, pe care avea sa o indeplineasca noua cladire din Tirgovi~te. Constatam doar d
in 'exterior intre cele trei abside cezura e mai accentuata printr-un gol in forma de ic. ln interior
gasim insa aceea~i impartlre a navelor prin stilpi pattati, formind crucea greaca, iar spre rasarit
se. intercaleaza acelea~i travee intermediare care maresc spatiul altarului ~i constituie ·caracterul
specific al planului constantinopolitan. Pronaosul e Ia fel de strimt ca ~i la biserica domneasdi
din Arge~ ~i Ia inceput peretele desparptor dintre nava ~i tinda ttebuie sa .£i fost strabatut ~i
aci de o singura u~a centrala. Din a~ezarea dezaxata a u~ilor laterale se poate deduce u~or d
ele au fost deschise ulterior ~i fara socoteala. Singura deosebire importanta dintre zidaria din
Arge~ ~i cea tirgovi~teana e folosirea exclusiva a dramizii in locul apareiajului mixt de la sf.
Nicolae Domnesc. lntrebuintarea acestui material nu constituie insa un argument valabil impo-
triva parerii expuse mai sus, deoarece biserica mlinastirii Cotmeana dovede~te indeajuns ca o
cladire realizata exclusiv din dramida nu trebuie considerata ca un fapt cu totul izolat inainte
de veacul al XVI-lea.
AI doilea argument care pledeaza in favoarea ootarii bisericii mitropolitane din Tirgo-
vi~te in ultimii ani ai domniei lui Mircea eel · Batrin e paramentul fatadei. Exteriorul
bisericii (fig, 178) fusese tencuit ~i lasat neted pina sub corni~a 3, uncle intilnim o friza
de arcuri semiciq:ulare, construite din diramida ~i a~ezate pe mid console treptate. Apa-
ritia acestui: decor romanic e cu totul exceptionala ~i lipsita de analogii in arhitectura munteana
~i nu poate fi explicata dedt printr-un imprumut. De uncle putea sa vie? ln Craina sirbeasca, in valea
Moravei, alaturi .de bisericile de tip tticonc, amintite in strinsa legatura cu bisericile derivate
din prototipul Vodi~a ll, se afla manllstirea Manasija •, zidita de ~tefan Lazarevic intre anii
1406 ~i 1418. Arhitectul acestei biserici, urmind un model sirbesc 5, intrebuinteaza arcuri romanice
profilate intocmai, complidndu-le - dar numai Ia abside - ~i cu arcade oarbe. Biserica manastirii
Manasija, alaturi . de pisericuta din Vracevsnica, ultima reprezentanta a acestui decor in Serbia, .
a jucat, in primii ani dupa fundare, un rol foarte important, dar in 1458 ea cade in miinile
turcilor ~i fortificatiile puternice ale mllnastirii vor servi de aci inainte timp de secole ca o cetate
turceasca. Dad ne amintim acum de rela;iile strinse dintre Mircea ~i ~tefan Lazarevic care, in
refugiul sau, a-trecut-~;i prin Tara Romineascl, uncle a gasit adapost 6, ipoteza colabm:arii unui

1 IoRGA-BAL~, L'art, p. 35 §i 39; DRXGIII CEANU, Pentru motive ce urmeaza sa lie discutate Ia locul cuve-
Mitropolia, p. 5. nit, tin sa observ d nu intrevad posibilitatea de a atribui
2 perioadei lui Mircea eel Batrin fundamentele unei biserici
Actuala biserid a lui Lecomte de Noiiy nu mai
prezinta nici un interes. Cu privire la datarea bisericii cu plan triconc dezvelite in sapaturile din perimetrul
se.remard o caracteristid divergenta de pareri §i o indoiala curtii domne§ti. Dupa cit ~tiu, rezultatele acestor dpaturi
care se resimte Ia toti autorii. ANTON ESC u, Arbitutura, ~i observafiile cu privire Ia stratigrafie n-au fost publicate.
p. 16 §i 19-20, dateaza biserica in veacul al XII-Iea; 8 Paramentul fatadei in stucatura, executat in vremea
CEGXNEAN u, Tlrgovifle, p. 125 §i urm., o dateaza vag brincoveneasci, dupa cum se vede dintr-o acuarela a
inainte de domnia lui Neagoe Basarab; IoRGA, Irt. bir., lui Szathmary, nu ne intereseaza aci.
I, p. 132; IoRGA-BAL§, L'arl, p. 107 ; GHJKA-BUDE§TI, ' STANOYEVI~-MIRK.OVJ~-Bo~KOVH~, Ma11arija, p. 9.
6 MILLET, Arl Jerbe, p. 191-196.
Munlmia, I, p. 135 ~i urm. §i III, p. 6; idem, Valacbie,
p. 23; BAL§, Bir. 11eac. XVII- XVIII, p. 19; IoNEscu, • IoRGA, Serber, p. 24 ~i urm.; GtUREscu, Ill. Rom.,
Irl. arh., p. 100 ~i urm.; DRXGHJCEAN u, Mitropolia, sint I, p. 476.
de acord cl biserica dateaza din vremea lui Neagoe
Basarab.

20'4
me~ter sirb devine ~i mai plauzibila. Arhitectul sirb nu a determinat alegerea planului ~i ruct
executarea zidariei, cladirea fiind inceputa probabil de un me~ter pamintean inca de mai inainte,
dar s-ar putea ca el sa fi terminat constructia, adaugind arcurile romani_ce de sub corni~a. Aceasta
friza de arcuri introdusa de el era binevenita, deoarece imbogatea aspectul exterior al bisericii
in raport cu zidurile netezi ~i severe ale bisericii domne~ti din Curtea de Arge~. Cioplitorii de
piatra caucazieni, care lucrasera mai inainte la Cozia ~i poate ~i la biserica episcopala din Arge~,
plecasera de mult ~i se vede ca nu lasasera ucenici vrednici. .
Dar prezenta me~terului ,sirb, venit de la Manasija, ar mai explica un fenomen curios din
arhitectura munteana: gustul de a inmulti turlele. La Tirgovi~te avem singurul monument muntean
cu cinci tude, dintre care una centrala peste patratul de la intretaierea bratelor crucii, ~i doua
a~ezate in fata absidelor laterale, intocmai ca .la Manasija. Numai cele doua tude apusene sint
mutate la Tirgovi~te deasupra pronaosului, in vreme ce la Manasija ele incaleca navele laterale
in capatul apusean. Dar asemanarea dintre aceste tude nu se poate urmari ~i mai departe, deoa-
rece atit tudele de la Tirgovi~te, inalte ~i peste masura de greoaie, cit ~i cele de la Manasija
sint opera unor refaceri tirzii.
Al treilea argument e scrisoarea di,n 26 aprilie 1520 datata din Tirgovi~te, prin care Neagoe
Basarab 1 ii invita pe bra~oveni la sfintirea noii biserici cu hramul 1naltarii domnului. Voie-
vodul precizeaza ca aceasta biserica el a « rezidit-o din nou » («ecclesiam nostram neve Castrum quam
noviter reediftcare ad honormt . . . . »). Ori biserica cu hramul 1naltarii domnului e insa~i mitropolia
~i e ded neindoielnic di. Neagoe nu e primul ctitor.
Consideratiile invocate mai sus in favoarea datarii bisericii mitrQpolitane din Tirgovi~te
aproximativ in anii 1410-1418 2 pot fi sprijinite ~i invers, prin dificultatile pe care le-ar intimpina
datarea acestei biserici in vremea lui Neagoe, cum vrea traditia sprijinita de relatarea lui Gavril
P~otul 3 • 1n adevar, in vremea lui Neagoe, cind se Iuera la transformarea ~i impodobirea bise-
l'ttii episcopale din Curtea de Arge~, formele greoaie ~i arhaice ale mitropoliei ar constitui o ·
v)idita anomalie. 0 copiere adt de drzie· a planului de la sf. Nicolae din Arge~, intregit cu
f~rme de la Manasija, a unei manastiri intre timp desfiintate de turci ~i lipsita acum de orice
i.r.nportanta, ar fi greu de inteles, · iar in alte parti am duta zadarnic explicarea aparitiei
9.J.1Ui decor romanic, ie~it din uz de ·mai mult de un veac ~i mentinut numai in Serbia
pina la inceputul secolului al XV-lea, datorita unor impt;ejurari specific locale, atestate printr-o
serie de monumente pastrate. 1n sfiqit, dadi Neagoe ar fi intr-adevar ctitorul acestei biserici,
nu e curios ca totu~i cliidirea pe care a impodobit-o cu mai multe sacrificii ~i care i-a eternizat
numele e biserica manastirii Arge~ului; in· vreme ce ctitoria mult mai mare ~i mai importanta ·de
la Tirgovi~te e mentionata de contemporani numai in rindul al doilea?
Trebuie apoi retinuta observatia facuta atit de Sp. Ceganeanu ', cit ~i de Ghika-Bude~ti 6,
anume ci pridvorul nu se lega organic cu biserica. Nu numai inaltimea corni~elor varia, dar
friza de arcuri romanice de la biserid lpsea cu desavir~ire la pridvor. Ambii autori au conclus,
cu drept cuvint, ca pridvorul e un adaos ulterior ~i Ceganeanu, bazat pe alte rationamente decit
ale noastre, a sustinut chiar ca nu numai biserica, dar ~i pridvorul (pe care il nume~te pronaos)
ar fi anterior epocii lui Neagoe. Ghika-Bude~ti, in schimb, crede ci biserica dateaza din vremea
lui Neagoe Basarab, iar pridvo~l ar fi ceva mai recent 6 • Aceasta presupunere e insa exclusa,
deoarece Gavril Protul 7 , descriind noua mitropolie din Tirgovi~te, precizeaza di ea are opt

1 Cf. HuRMUZAX.I, Documenle, XV-1, nr. 443; IoRGA, 4 CEGXNEAN u, Tirgoviflt, p. 125 ~i urm.
1st. bis., I, p. 130, citeazll aceastll scrisoare, dar nu preci- 6 GmxA-BUDE~TI, Munlenia, I, p. 136.
zeazll Ia ce biserici se referii. 1 Ibidem, III, p. 6, propune datarea pridvorului
2 N-ar fi exclus ca biserica sa fi fost ispravitll citiva in vremea lui Matei Basarab.
ani dupll rnoartea lui Mircea eel Blltrin. 7 PETRICEICU-HASDBU in AIR, I-2, 1865, p. 148 ~i
3 Vezi textul la B. PETRICEicu-HASDBU in AIR, urm.
I-2, 1865, p. 148 ~i urrn.

205
'""'
.; 0 2 J

!7"

,,, ' '


..
I

£: __ 1 ,.-·-·-·--- - - --·
I
:
I
I
I '
~. •• J
0 I
{D~:

[]] 0

b)

Fig. 176. -Hirtie~ti, biserica. a) sec~iune longitudinala, b) plan.


tude, ceea ce inseamna d. pridvorul data eel mai tirziu din.vremea lui N eagoe ~i d, prin urmare,
biserica trebuie sa fie mai veche 1.
Admitind aceasta datare a bisericii tirgovi~tene, rezolvam ~i problema dificila a reaparitiei
planului in cruce greaca la biserica sf. Dumitru din Craiova ~i la biserica dornneasca zidita ·
de Petru Cercel in Tirgovi~te. Vom vedea la timpul sau care sint imprejurarile particulare
din veacul al XVI-lea care au determinat reluarea acestui plan, imprumutindu-1 nu de la bise-
rica dornneasca din Curtea de Arge~, ci de la modelul tirgovi~tean.

012]451789 0

Fig. 177. - Tirgovi~te, planul vechii mitropolii.

Dupa aceasta perioada de infl.orire ~i de partlctpare activa la dezvoltarea unor forme


structive noi, urmeaza, catre mijlocul veacului al XV -lea, o epoca de oarecat.:e stagnare.
Explicatia o gasim in imprejura.rile tulbud, pricinuite de intetirea luptelor cu turcii, lupte
care se dau mai ales pe teritoriul Tarii Romine~ti. Pe temeiul documentelor putem insa
intregi · intrudtva tabloul epocii. Astfel, intr-un act al lui Mircea ·e el Batrin, e pomenita o
manastire Strugalea 2, fiira sa putem deduce exact a~ezarea ei. Alte izvoare dovedesc ca.' ma-
nastirea Snagovului; de linga Bucure~ti, exista ~i ea in vremea aceluia~i Mircea 3 • Interpretarea
acestor jzvoare a pricinuit oarecare discutii cu privire la ·datarea bisericii . actuale din Snagov.
lncercarile· de a impaca· diferitele incongruente. prin admiterea unor constructii ~i prefaced
din perioade diferite, nu au dus insa la nici un rezultat, fiindca nimeni nu a reu~it sa izoleze
in termeni limpezi ceea ce ar putea fi datat in veacul al XIV-lea sau al XV-lea, de ceea ce
e ulterior'· La locul sau voi arata motivele care rna determina sa atribui biserica manastirli
Snagovului veacului al XVI-lea.
Despre o mica manastire, existenta in vremea lui Alexandru Aldea (1431-1435) la Bolin-
tin 11, afl.am iara~i numaiam ocumente, iar ointre cele trei ruine de biserici raspindite pe cinipia
dinspre apus de Ploe~ti, la Tirg~orul-Vechi, nici una nu poate fi identificata cu o pretinsa
biseridi domneasdi din 1427 6 sau din vremea lui Vladislav II (1447 - 1456), cum presupune,

1 La rezultate aproximativ asemanatoare ajunge ~I el Tranr., p. 75; cf. §i datarile contradictorii Ia GatKA·
loHEscu, Irt. arb., p. 101, nota 1; dupa ce in text sus~inuse Buo E~TJ, in BCMI, X-XVI, 1917-1923, p. 120 §i idem,
parcrea· lui GmKA-BUDEHI, ·autorul revine, nu fiira o Muntenia, I, p. 137; idem, Va/a(hie, p. 18-19 §i idem,
umbra de indoiaHi, ~i obscrva: « E posibil ea biserica Muntenia, II, p. 6 §i urm., unde comparii biserica Sna-
propriu-zisa sa fi existat inainte de Neagoe, care va fi govului cu monumc:ntele sirbe§ti din veacul al XVI-lea,
refikut-o, adaugindu-i apoi pridvorul. .• ». cu care insa nu se poate stabili nici o trasatura specific
1
!oRcA, Ctirfi, III, p. X. comuna. ldeea unei asemenea influente fusese sustinuta
8 loNEScu-G!oN, Bu.uref(i, p. 188-189; !oRcA, /o(. inca de SP. PoPEscu,.Conlribufiuni, p. 120.
(if.; ANTON Esc u, Arbitutura, p. 21; ~ERBANESC u, Snagov, 6 loRc A-BAL~, L'art, p. 39; cf. ~i IoNA~cu, RIR,
p. 16 ~i urm. VII-1937, p. 323 ~i urm.
• loRCA-BAL~, L'art, p. 39 §i 141; ~TEFANEscu, Va/a(hie ' BuuXEscu, Irtoria, p. 160.

207
de altfel nu fara rezerve, C.C. Giurescu 1• Trebuie sa a~teptam timpurile mai Iini~tite. de la
sfir~itul veacului al XV-lea, pentru ca sa putem relua firul dezvoltarii arhitecturii biserice~ti
din Tara Romineascii.
Arhitecturii civile din aceastii perioada i se poate atribui continuarea ~i terminarea re~e­
din~ei domne~ti din Curtea de Arge~. Dupii cronicile vechi, aceste case de piatra ar fi fost
ridicate de Radu I, in vreme ce V. Driighiceanu 2 , pe temeiul unor documente semnate «in
tJostra residentia 1> . din Arge~ in 1369 ~i 1372 sus~ine, cu drept cuvint, cii ele trebuie sa fi fost
terminate sau eel putin locuibile inca in domnia lui Vladislav I. Zidurile ruinelor, ridicate din
bolovani §i prundi~, ating in parte inaltimea de 8 m de la temelia beciurilor. Planul (fig. 179)
prezinta. o forma dreptunghiularii~ cu un foi~or orientat in mod neobi~nuit spre nord 3 , avind
in fata o scara libera dudnd la un cerdac, a~ezat aproximativ in mijlocul fatadei principale.
Din acest parter, campus dintr-o serie de incaperi in~irate in dosul foi~orului, se pot distinge
numai urme. Ceea ce se mai vede azi sint beciurile (fig. 180), accesibile printr-o scarii afl.atoare
sub cerdacul amintit. Planul acestei cladiri prezinta specificele caractere ale casei tariine~ti, mai
ales ale casei din regiunile de la munte 4 ; doar dimensiunile ~l materialul de constructie variaza.
De aceea avem tot dreptul de a vedea in aceasta dispozitie simpla ~i logica opera me~te­
rilor locali. Tipul easel romine~ti, adaptat re~edintelor domne~ti, va ramine ~i de aci inainte
valabil pentru asemenea constructll ~i 11 vom intilni aproape intocmai ~l in perioadele mal tirzii.
Numai decorul sculptat se datore~te miinii de lucru straine, de~i nu poate fi conslderat gotic,
cum crezuse V. Draghiceanu 5 • Judecind dupa materialul publicat, profilul u~ii, precum ~l toate
celelalte fragmente apartin rena~terli. ln arhitectura munteana, uncle influentele occidentale
s~t atit de rare, nici nu gasim paralele la aceste profiluri, ci trebuie sa le diutiim in Transil-
vania, la inceputul veacului al XVI-lea, sau in Moldova, in vremea domnlei lui Petru Rare~.
Aceasta dovede~te cii re~edinta domneasca a suferlt prefaced ~l cii sapaturile nu au reu~it sa
izoleze dife~itele faze ale construqiei.
Din arhitectura militara au ramas urme put-ine. La cetatea zisa a lui Negru-Voda, dintre
Cetateni §i Badeni 6, se mai vad, in jurul schi.tului ami~tit mai sus, urmele zidului de fortificatie
al vechil cetatui. Ele sint din piatra bruta legata cu mortar amestecat cu nisip, fara caramida.
Lipsesc insa nu numai detaliile arhitectonice, dar nici tra:s~ul zidurilor nu se mai poate distinge
dedt in parte. V. Draghiceanu mai recunoa~te un plan p~trat, neregulat, adaugind eli ~ partea
dinspre Dimbovita ar fi existat ~i o lncinta exterioara. Totu~i, orice incercare de datare pe baza
elementelor arheologice cunoscute e zadarnicii. Trebuie sa ne multumim cu presupunerea ca
cetatuia : apartinuse aceleia~i epoci a lui Nicolae Alexandru voievod, ciiruia tradit-ia ii atribuie
~i intemeierea schitul~i din stinca. ·
Dupa cercetarile lui Gr. Florescu 7 , trebQie datata in primii ani ai domniei lui Mircea eel
atnn cetatea de la Turnu-Magurel<: (fig:-181), din fata :Nicopolei, chematii ~i Nicopolea Midi.
E importanta, deoarece reproduce in linii generale c~tatea romana, zidita in vremea lui
Constantin eel Mare. Incinta romana fusese circulata, fl.ancatii de . turnuri semicilindrice
ie~ite in afara, iar in fata incintei se adincea un §ant. Fortificatia romana durase - dupa cit
se poate deduce din urmele descoperite in sapaturi - pina prin veacurile VI-VII, iar apoi
ramasese pustiita. Mircea o reface intocmai, captu~ind insa vechile ziduri - intrudt mai supra-
vietuisei:a - spre exterior, largind astfel circumferinta ~i ;ingro~ind curtinele precum ~i turnurile
semicilindrice. E interesant cii me~terii lui Mircea ca4ta sa imite tehnica romana ~i zidurile
sint .ridicate din piatra bruta, u~or fasonata la suprafata, : ~i din emplecton, in care sint inecate

1
G1unEscu, Tlr1or, p. 75. 4 a: }ANECKE, Bauern- 1/, !Jojarenhaut, p. 35, 38,
2 Vezi DnlcmcEANU, BCMI, X- XVI/1917- 1923, 6 DRXcmcEANU, in B.CMI, X - XVI/1917-1923,
p. 27 ~i urm. (cu bibliografie). Cf. ~i IoNEscu, C. de Arge1, p. 58; Ia fel ~i BAL~, Art golhique, p. 12.
p. 8 ~i urm. 8 DRXcmcEANU, Cel. Negru Vod4, p. 89 ~i urm.
8
GHIKA-BuoE~TI, Muntmia, I, p. 123. 7 FLoREsc u, Turnu, p. 440 ~i urm.

208

.'
.l
~i birne. Emplectonul e campus din piatra mai marunta, legata de un excelent mortar ames-
tecat cu nisip. Totu~i, curtinele lui Mircea se deosebesc prin faptul d nu se ridica vertical,
ci cu un u~or talus spre du~man. Cu exceptia laturii de sud-sud-est, incinta era inconjurata
de un ~ant poligonal, prins intre doua ziduri care foloseau ~i ca un prim obstacol impotriva
du~manului, iar peste ~ant era o punte mobila, a~ezata pe latura de rasarit. Aceasta cetate apare
pentru prima oarii intr-un document din 1394-1395, dar cum materialul de constructie pare
a proveni de la sudul Dunarii, Gr. Florescu propune datarea cetatii inainte de anul 1393, an
in care turcii ocupa definitiv malul de sud. Prefaceri~e turce~ti (cetatea indpuse inca din 1417
pe mina lor ~i a fost stapinita de turci pina in 1829) se recunosc u~or dupa executia mai neglijenta.
Din vremea lui Mircea eel Batrin ar fi ~i vechea cetate a Giurgiului, din mijlocul unui
ostrov 1 • Dupa De Langeron circumferinta planului cetatii ar fi fast de aproximativ o mie de
pa~i, iar din descrierea lui loan de Wavrin, care a participat la asediul cetatii din 1445, rezulta
d ea avea un ·plan · patrat ~i era prevazuta cu turriuri patrate in cele patru colturi. Turnurile
~i zidurile erau ·incoronate cu creneluri. Cetatea e amintita prima data intr-un document din
1403; se banuie~te insii d oarecare intarituri ar fi existat aci inca din vremea lui Vladislav I
sau Radu I. Azi insa nu se mai pastreaz:i decit putine urme ale acestei fortificatii ~i pe temeiul
lor e greu sa avansam o ipoteza. 1nca in 1416 cetatea fusese cucerita de dtre turd, pentru
ca in 1427 sa fie ocupata in treadt din nou de domnul muntean Dan II. Dupa Silvio Picco-
lomini, turcii ar fi adaugat vechiului nucleu doua curti exterioare, situate mai jos. Din punct
de vedere arheologic, castelul patrat e perfect databil in vremea domniei lui Mircea eel Batrin,
presupunind ca me~tei:ul care 1-a proiectat · sa fi venit din sud, din Peninsula Balcanica sau
din Asia Mica. · Planul, ~i mai ales turnurile de aceea~i inaltime ca ~i curtinele, deci de fapt
un fel de basdoane, . indreptatesc aceasta presupunere ~i exclud in acela~i timp orice asemanare
cu fortific;a.tiile transilvanene contemporane.
Fadi;l'a da informatii mai amanuntite, Ioi:ga aminte~te intre monumentele din prima juma-
tate a ve~cului al XV -lea o cetate a Teleajenului 2, despre care banuie~te ca · era in apropiere
de Valenii de Munte ~i ar fi cuprins o capela.
Pro9leme complexe ~i nedezlegate inca pune ~i cetatea Severinului. Cercetarile au demon-
strat ca ruinele nu. provin de Ia o singura· constructie, dar din rapoartele de sapaturi 3 nu se
desprinde o imagine stratigrafica !impede. Pe temeiul ~tirilor documentare, cetatea Severinului
a functionat din ·secolul al XIII-lea pina in 1524, dnd a fost distrusa de turd. Acestei devas-
tari i-a premers alta, care n -a fost inca determinata din punct de vedere cronologic. Planul
ultimei cetati se compune din doua incinte, una interioara, alta exterioara, inconjurata la rindu-i
de un ~ant. Planul incintelor prezinta forma unui dreptunghi destul de regulat, impus tere-
nului in ciuda configuratiei sale. Sapaturile au dat la iveala o serie de turnuri patrate, dintre
care unele flancheaza incinta interioara; doua, a~ezate in fata incintei, se gasesc pe latura de
sud,_in_capetele extr.eme;_alte doua turnuri, de data aceasta p_t: latura_interioar.a a pinzelor de
aparare, se ridicau spre nord, in colturile curtinelor. Latura apuseana e fortificata ~i ea, cam
pe la mijlocul ei, cu un al cincilea turn, Ia fel ca ~i cele precedente. Din turnul din coltul
de nord-est se mai pastreaza un .perete care atinge inca trei etaje, prevazute cu ferestre strimte
spre exterior ~i larg evazate spre interior.
Zidaria incintei, a drei grosime variaza intre 2 m ~i 4 m, e executata mai ales din piatra
bruta legata cu mortar, rara amestec de caramida. AI. Bardcila noteaza ~i prezenta unor mate-
riale provenite din ruinele romane, alaturi de cele aduse anume pe Dunare, din muntii Portilor

1 jEAN DE WAVRtN, La campagm det croitls mr le ~i 82; M. PoPEscu, Celtl/i, p . 85; IoncA, Chateaux, p. 51.
Danube (1445), nouvelle edition par N. Iorga, Paris, 1927, 2 IoRGA-BAL ~, L'art, p. 39.
3 Vezi BXRcXctLX, Cet. Severin, I, p. 149 ~i urm., II,
p. 70 ~i urm.; LAPEDATU, De Langeron, p. 73; N. A.
CoNS'fANTtNEscu, Giurgiu, p. 485 ~i urm. Vezi ~i p. 74 ~i urm.; IoRGA, Chateaux, p. 54; DnXcm cEAN u,
DII.XGHI CEANU,_ BCMI, X-XVI/1917-1923, p. 26 0/tenia, III, p. 105 (semnaleaza analogii Ia intimplare) .

'
14 -c. 267 209
de Fier ~i ai Cazanelor, observind di s-au gasit ~i fragmente de stalactite din pe~terile
acestor regiuni. Provenienta materialului din partea Banatul~i timi§an dovede§te d cei
care au zidit pe acest loc ultima cetate trebuie sa fi fast in slujba coroanei maghiare.

Fig. 178. - Tirgovi§te, mitropolia· veche, aspectul dinainte de restaurare.

Aproximativ acela§i material de constructie se regase§te §1 1n incinta exterioara, dinspre


apus ~i miazanoapte. Latura de miazazi a curtinelor a disparut, fiind sacrificata constructiei
caii ferate. Zidurile dinspre rasarit se deosebesc insa nu numai
prin prezenta unui turn-bastion semicircular, a§ezat in fa~a
lor, despre care se constata ca a suferit prefaced, dar §i prin
materialul de con structie. Pastrat in mare parte, acest turn
de o grosime de 4 m mai atinge pe alocurea o inaltime de
8 -m, fiind in parte alipit coastei §i fiind imbracat pe ambele
fete cu piatra de calcar ecarisata.
i Pe temeiul cercetarilor de pina acum se poate deocamdata
I presupune d ultima faza a cetatii, cea: care a fost degajata
:! I It I I I I I I I 1 f

Q 11 ~ 6 ~ IQfllf t$ 11/Q partial in cursu! sapaturilor, apartine unui tip strain traditiei
Fig. 179. - Curtea de Arge§,
arhitecturii militate mai vechi din Transilvania · §i Tara
planul ruinelor casei domne§ti. Romineasca. 0 vaga analogie se gase§te ad totu§i la cetatea
de la . Giurgiu, de la inceputul veacului al XV-lea. Dar in
timp ce aceasta fortificatie se explid prin influente specific
bizantine, cetatea de la Turnu Severin pare mai curind un produs al artei militare
apusene, a sistemului de fortifica~ie italian. ln orice caz, pentru istoria cetatii e impor-
tanta ~tirea ca ea ajunge in 1424 sub comanda comitelui bana~ean, de provenienta
r
'I 210

' ~
r
I
'
italiana, Pippo Spano I, ~i pare sedudi.toare ipoteza di acestuia i se datore~te ~i ultima
refacere, infati~ata de rezultatul sapaturilor. Adaptarea vechii biserici ortodoxe-bizantine la cultul
catolic, precum ~i mobilierul (mensa altarului, aghiasmatarul etc.) sprijina aceasta presupunere.

Fig. 180. - Curtea de Arge~, beciurile caselor domne~ti.

b) Transilvania .

P otrivit cu noua etapa, pe care o ilustreaza mai ales epoca domniei lui Ludovic I, arhi-
tectura catolica transilvaneana progreseaza cu pa~i repezi pe de o parte pe temeiul formelor
deja impamintenite, pe de alta prin introducerea de fermen~i noi, care ii vor imboga~i aspectul
din toate punctele de ·vedere. Astfel, in domeniul cladirilor eclesiastice apar~inind goticii mature
~i primei etape a goticii tirzii (faza din prima ju_rnatate a secolului al XV -lea), arhitectura tran-
silvaneana atinge apogeul res~rselor structive ~i al celor decorative. Alaturi de tipul basilicii
gotice, pe care l-am m ilnit m-Transilvania inca in faza precedenta, dar care se imboga~e~te
acum cu elemente noi, transmise mai ales prin ~antierele din Austria, va apare in curind ~i
tipul bisericii-haie, riispindit de marele ~antier din Praga, dotat cu mijloacele vaste de care
dispunea regele-imparat Carol IV, animat ~i ciilauzit la inceput de me~terul Matei din Arras
~i apoi de Peter Parler din Gmund, ~eful unei familii de pietrari (arhiteqi ~i sculptori) care,
in ultima· treime a secolului al X IV -lea, au jucat un rol hotaritor in arta provinciilor de sud
ale imperiului german. Caracteristicile noului tip arhitectonic, ale bisericii-hala, pot £i rezumate
astfel: navele laterale se ridica aproximativ la inal~mea navei centrale, bol~ile luind na~tere
- in nava centrala ca ~i in cele laterale - la acela~i nivel, iar navele laterale sint de obicei
mult mai largi dedt la basilica. ln consecinta, spre deosebire de dinamizarea impresiei spatiale

1 HuRb!UZAKI, Dommente, I-2, nr. 441. Vezi ~i DnXc m cEANU, Vodifa, p. 101 ~i u rm.

14• 21.1
oferita de basilica, in care extensiunea ~i inaltimea spa~iala cresc din navele laterale spre nava
centrala 9i din nava centrala spre careul din fata corului (cind basilica e prevazuta cu transept),
biserica-hala prezinta o impresie spa~iala mult mai echilibrata ~i mai unitara. Posibilitatea de
a crea asemenea interioruri, care sa poata fi .imbra~~ate cu privirea aproape dintr-o data, e .
~i un rezultat al maestriei tehnice, al capacitatii de a spori amploarea bol~lor .in raport cu
I masa stilpilor, .ingaduind privirii sa strabata mai nestinjenit nava, colateralii ~i corul, iar ten-
I I

w 0
III~J• 11719#111"

Legenda
~ Epoc., rumanli
IZZ77A Epoca lvt tV-treea eel B.itrJn
I2ZZ23 EptJCa lvru.>sc.l dvf)<i anul /417
,, iZ'Zi'J rptJCv tvr&t".>$CJ o'i11 /tmpu/ lui Mllai 1/1/l'BN
I I c:=;a .!io'urt conltin/)(Jran~
Fig. 181. - Turnu Magurele, planul cetatii.

I I dinta spre o cit mai perfecta unitate spa~ala .i~i va gasi o expresie ~i mai corespunzatoare in
forma mai modesta a bisericii-sala, concretizata in Transilvania in dteva exemple impresio-
nante prin dimensiunile lor. Aceasta etapa finala va fi atillsa in prima jumatate a veacului al
I XV-lea, iar epoca de inflorire ~i predominare absoluta a bisericii-sala cade .in faza urmatoare,
I adica intr-o perioada in care arhitectura eclesiastica pierde tot mai mult caracterul de prota-

-r ~ ! gonista, in folosul arhitecturii civile-~i militare. Asupra- imprejurarilor complexe care genereaza
aceasta noua faza, vom reveni Ia timpul sau. Ceea ce ne intereseaza pe noi acum e fixarea prin-
cipiala a acestui curs evolutiv, pe care nu trebuie sa-l pierdem din vedere, dad vrem sa inte-
legem ~1 sa apreciem core<;t etapele pe care le vom parcurge.
fj Dupa cuni am amintit inca in privirea generala .inchinata perioadei feudalismului dezvoltat
in prima -lui faza, aceasta epoca e marcata in Transilvania de dezvoltarea ora~elor. Astfel, punctul
:·.~I' I, I de greutate trece de la arhitectura bisericilor episcopale ~i manastire~ti (~antierele din Oradea,
I Alba Iulia ~i Cirta) din perioada precedenta, la ~antierele bisericilor parohiale ora~ene~ti.
.~
'i I[; Biserica continua sa fie factorul calauzitor al vietii spiriniale, ~i arta bisericeasca, in frunte cu
arhitectura ei, continua sa exprime aspiratiile organismelor social-politice. Patriciatul din
H ora~ele transilvanene in curs de dezvoltare, sau din cele ·care iau fiinta abia acum, cauta sa-~i
I' manifeste resursele economice ~i sa-9i concretizeze aspiratiile politice in cladiri biserice~ti paro-
hiale cit mai reprezentative, cit mai bogat inzestrate. lntre diferitele ora~e rivale .se initiaza,

212

-
in consecinta, o emulatie fecunda, care constituie unul din cele mai atragatoare aspecte ale arhi-
tecturii din Transilvania. Programele ambitioase depa~esc de obicei posibilitatile economice
ale ora~elor nou injghebate ~i bogatia de mijloace puse la indemina. constructorilor ~i innoite
cu tenacitate, adeseori timp de peste un veac, pentru infaptuirea lucrarilor de interes ob~tesc,
sint nu numai fara precedent in Transilvania, dar vor ramine ~i fara analogii in veacurile
imediat urmatoare. La fel ~i realizarile obtinute prin colaborarea pietrarilor cu zugravii chemati
sa contribuie la buna reu~ita a programului ating acum un apogeu unic in istoria artei tran-
silvanene, cad in aceasta prov}ncie niddnd in ·rrecut nu s-a mai construit ~i decorat cu acela~i
spirit intreprinzator ~i cu aceea~i viziune de ansamblu. .
E insa adevarat ca aversul acestei medalii straludte are ~i un revers intunecat, pe care
i1 exprimi' nu numai proasta stare economica ~i culturala a taranimii iobage, d ~i persecutiile
tot mai aprige, dezlantuite de biserica catolica impotriva biseridi ortodoxe, persecutii in urma
carora dilauza spirituala a ba~tina~ilor e aproape imobilizata prin numeroase restrictii ~i into-
leranta. Totu~i, cu resurse modeste ~i in lupte continue pentru existenta•. arhitectura romi-
neasca de piatra va continua sa se manifeste ~i realizarile ei dobindesc, tocmai din aceste motive,
un interes ~i o semnificatie mai pret~pase.
Sa ne indreptam acum atentia asupra monumentelor religioase ~i sa examinam mai intii
dteva biserid din grupul celor cu plan ~i dispozitie basilicala, continuatoare, in parte, ale tradi-
tiei gotice cunoscute. Zidirea unora dintre acestea s-a inceput inca inainte de mijlocul veacului
al XIV-lea ~i dispozitia lor initiala a ramas mai mult sau mai putin neschimbata, cu toate ca
in cudnd formele goticei mature s-au suprapus, dind elevatiei, din punct de vedere structiv
~i formal, un aspect nou.
Monumentul care realizeaza pentru prima oatil aceasta imbinare a basilidi arhaice cu o
elevatie gotica matura e fosta biserica sf. Maria din Sibiu, in prezent biserica parohiala evan-
ghelidi. Ea a ramas totodata ~i singura dadire cu adevarat importanta din aceasta categorie,
celelalte basilici gotice fiind fie imitatii' partiale ale acesteia, fie derivatii ale traditiilor locale.
Zidirea noii biserici din Sibiu 1 (fig. 182) pe locul cladirii romanice pomenite s-a inceput
probabil inca inainte de mijlocul veacului al XIV-lea, intemeind aceasta presupunere pe analiza
formelor arhitectonice ale partilor celor mai vechi ~i pe faptul di din anii 1371 ~i 1373 se pas-
treaza, in socotelile Sibiului, insemnari despre executar~a citorva ferestre mari, care nu pot
fi dedt cele din corul actual. Avem astfel o dovada directa d prin 1371 zidirea corului era
terminata. Din aceasta prima perioad~ mai dateaza inca transeptul, partea veche a sacristiei ~i
stilpii navei centrale.
Corul (fig. 183) se compune din trei travee, doua dreptunghiulare ~i una pentagonala.
Boltile sint ridicate pe ogive a~ezate pe toruri lungi, formate -in colturile poligonului - din
cite un singur semidlindru, corespunzind unei singure nervuri, iar in colturile traveelor drept-
unghiulare din manunchiuri de cite trei cilindre destinate sa sustina arcul transvers~~i cele
doua ogive diagonale. Consolele pe care zac torurile din colturile poligonului sint ~i ele ni~te
cilindre simple, terminate cu cite un semicon, in felul celor derivate din vechile ~antiere cister-
ciene, legate insa intre ele printr-o cornisa, menita sa inlantuie elementele verticale ~i sa
inchege unitatea arhitectonica a altarului. T~rurile inmanuncheate din traveele dreptunghiulare
cresc, in schimb, din cite o consola in forma unei prisme poligonale, a~ezata pe o piramida
inversata. Cu acest tip de consola, caracteristic goticei mature, ~i cu derivatiile sale ne vom
intilni de ad inainte in majoritatea bisericilor gotice din jumatatea a doua a veacului al XIV-
lea. Ogivele mai pastreaza un traseu eliptic, in vreme ce arhivoltele prindpale in arc frint
sint ~i ele inca departe de linia avintata de mai tirziu. Profilurile ogivelor ~i ale arcurilor sint

1 REISSENBERGER, Hermannstadt; HENSZLMANN , Oti Kunst in Sieb., p. 25, 87 ~~ urm. (cu bibliografie); lliKLBR,
j egyzetek, p. 376 ~i urm.; RoTH, Baukumt, p. 42 ~~ urm.; Krmstgeuh., p. 41.

213
destul de simple, cu exceptia arcului dintre cor ~i transept. Acest arc nu zace pe toruri ~i con-
sole, ci pe stilpi angajatJ, compu~i din inmanunchieri bogat articulate. Accentul vertical al
acestor stilpi, ridicati pe haze relativ putin proeminente, nu e intrerupt dedt de un profil
discret in locul capitelurilor. Comparind ace~ti pila~tri cu cei din 'bisericile gotice timpurii,

!"';, ! I I I I I I I I I 1 1

HID I l .J 4 S 6 7 I # I() 11

Fig. 182. - Sibiu, biserica ev., plan.

putem sa ne dam u~or seama de evolutia formala realizata in intervalul dintre zidirea corului
bisericii sf. Bartolomeu din Ora~ul Stalin sau a absidei catedralei din Alba Iulia - pentru a
nu aminti decit monumentele mai marcante - ~i corul sibian pe de o parte, iar pe de alta
parte vom putea constata, chiar in biserica din Sibiu, evolutia formelor spre gotica tirzie din
secolul al XV -lea, in care dispare ~i ultima amintire a capitelurilor, menite sa evoce, prin succe-
siunea lor, o corni~a virtuala.
Spre nord e alipita sacristia. Partea veche se · compune din doua travee patrate, acoperite
cu bolti in crud pe ogive. Forme tot atit de masurate ~i arhaice se regasesc in cele trei travee ·
ale transeptului. ~i aci arcurile ~i ogivele zac pe console. Arcurile despartitoare dintre travee sint
a~ezate relativ jos, iar ogivele, impinse sus, deasupra arcurilor, sustin bolti inalte, bombafe spre
centru. Consolele prezinta o variatie mai bogata a motivelor intilnite in altar, unele imitind taber-
nacole cu arcuri treflate. Cheile de balta au podoabe figurale; cea din traveea de mijloc poarta
un relief reprezentind pe I sus binecuvintind, iar in traveele laterale e mielul cu stindardul in-
vierii ~i mintuitorul.
Tot in aceasta prima perioada a construqiei s-au pus fundamentele navelor basilicale.
Dar, spre deosebire de basilicile boltite intilnite pina acum, respectind inca principia! sistemul
legat, ad constatam pentru prima •oara abandonarea metodica a acestuia ~i introducerea traveelor
dreptunghiulare, dezvoltate in nava centrala in largime, iar in navele laterale in lungime, astfel
indt fiedirei travee din nava centrala ii corespunde cite o singura travee in cele laterale. ·Din
aceste dispozitii nu se mai pastreaza insa dedt stilpul mai vechi, cilindric, din capatul rasaritean
allaturii de miazanoapte, ~i stilpii octogonali ai navei centrale. Dispozitia boltilor, ale ciiror arcuri
~i ogive erau a~ezate pe console repartizate la fel ca ~i .in transept, se mai recunoa~te din consola
pastrata in coltul dinspre nava, de linga stilpul cilindric amintit. Boltile fusesera mai joase dedt
cele actuale ~i, in consecinta, la fel erau ~i ferestrele de pe ambele laturi ale navei centrale. D ar
nava centrala nu a fast terminata in aceasta p erioada; in locul boltilor se construisera acoperi~uri

214
provizorii de lemn ~i reluarea lucrului a intirziat pina in veacul al XV ~lea. 1n schimb, navele
laterale, sensibil mai strimte decit cele actuale, fusesera terminate cu bolti cu tot, dar din aceste
bol~i au mai riimas numai citeva chei, ale diror profiluri denota, in _punctele de racordare cu
ogivele actuale, di vechile ogive avusesera alt aspect. Cheile de bolta, astfel reintrebuintate in

.,,
;

Fig. 183. - Sibiu, biserica ev., interior spre cor.


I

construqia noua, fuseseta impodobite cu reprezentari asemanatoare celor din transept sau cu
figuri umane ~i animale fantastice. Judednd dupa aceste forme decorative, s-a constatat eli in
ultimii ani ai acestei faze de construqie ne intilnim ~i cu un pietrar provenit din ~antierul cate-
dralei sf. Vit din Praga.
Spre vest, in fata navei centrale, s-a inceput tot in aceasta perioada ridicarea clopotnitei,
dupa cum o dovede~te alta insemnare din socotelile Sibiului, contemporana cu cheltuielile facute
cu a~ezarea ferestrelor corului. Dar nu au fost construite decit etajele inferioare. Dupa unele

215

- - - -- -..-1..'
pareri, in clopotni}a act.uala s-ar pastra restul unui turn romanic. Argumentul acestei teze e por-
talul clopotnitei, incheiat in arc semicircular. Dar acest portal, mediocru ~i refacut, decorat in
.,

forme gotice tirzii, probabil abia in perioada a treia de construqie, nu poate constitui nici 6
dovada in acest sens, fiindca pe Ia mijlocul veacului al XV-lea vom observa ~i in alte cazuri o
intoarcere la arcurile de traseu semicircular. D e altfel nu trebuie uitat ca axa bisericii romanice
nici nu coincide cu cea a basilicii gotice, ceea ce exclude orice posibilitate ca in noua construc~ie
sa fi fost incadrat vreun corp al cladirii vechi.
Pentru a incheia descrietea lucrarilor executate in aceasta prima faza, trebuie sa mai amintim,
inainte de toate, ferestrele corului ~i fereastra de sud a transeptului. ln altar ele sint inalte ~i
inguste, bipartite, iar mulurile sint compuse din combinatii de trilobi ~i patrulobi. Ceva mai
bogata e fereastra transeptului, bipartita, de pe latura de sud. Fata de ferestrele gotice de pina
acum, mulurile acesteia constituie un important progres ~i ne infa}i~eaza punctul de plecare spre
formele v iitoare, tot mai bogate ~i mai variate.
Fatadele exterioare sint de tot simple, in haina lor de piatra de talie, acoperind zidaria interna
de piatra bruta. Numai contraforturile din dreptul altarului ~i al transeptului aduc, alaturi de
linia verticala a ferestrelor, o nota drnamica. Ele pastreaza infati~area zvelta, pe care o au ~i
in arhitectura central-europeana spre deosebire de contraforturile franceze, desprinse in partea
superioad pentru a propti, prin intermediul unor arcuri de sprijin, boltile navei centrale basi-
licale. Contraforturile de tip german se multumesc, in schimb, sa se restringa treptat ~i sa se
impodobeasca cu un profil de baza simplu, compus dintr-un plan inclinat §i o caveta sub mar-
ginea inferioara.
Acesta e stadiul in care se gasea biserica sf. Maria prin deceniul al optulea al veacului
al XIV-lea, cind lucrarile au fost intrerupte din motive nelamurite, dar din care facea parte §i
o oarecare lipsa de fonduri, fiindca peste citeva decenii, cind intervin imprejurari materiale mai
prielnice, vedem ca zidirea se reia. lntre timp insa, pentru a putea intelege constructiile din
proxima perioada de zidire a biseridi sibiene, va trebui sa urmarim evolutia arhitecturii gotice
din celelalte §antiere transilvanene, tot mai numeroase.
Din aceasta faza a lucradlor, §antierul sibian a avut un singur descendent direct: biserica
ev. din Atel 1 . Aici regasim un plan basilica! perfect asemanator, cu toate proportiile recluse, carac-

terizat mai ales prin prezenta transeptului, caz unic la btsericile transilvanene de Ia sate. Corul,
campus din doua travee dreptunghiulare ~i una pentagonala, e flancat spre nord de sacristie. ln
fa}a lui se intind bra}ele transeptului. ~i apoi urmeaza corpul basilica! cu trei nave, despartite intre
ele prin arcade pe stilpi dreptunghiulari, fiecare stilp avind un aspect diferit. Stilpii rasariteni
au ~i cite o coloneta angajatlL Deasupra lor sint arcuri frinte, cu muchiile te§ite, sau altele cu
toruri in cavetele marginale. ln partea apuseana a navei centrale se ridica clopotni}a, adapostind
portalul principal.

l I
Cam acestea Sln elementele ce se mai past-ratza din veche:rcladire. Clopotnitrinsa§i fusese
cu un etaj mai joasa §i se termina cu frontoane triunghiulare pe fiecare latura. ln colturile dintre
frontoane se mai pastreaza inca vechile burlane de piatra, constituind un lux neobi~nuit ]a o
biserica de sat.
Datarea bisericii se intemeiaza in primul rind pe planimetria ei, imprumutata vadit Sibiului,
precum ~i pe aspectul ferestrelor §i al portalului. Aceste ferestre ale clopotnitei, acum astupate,
sint impaqite in doua printr-un menou ~i incoronate cu cite un trifoi ascutit. ln ·Iuneta · de sus
e ajurat un trifoi asemanator. Portalul (fig. 184) e exceptional de bogat; profilurile peretilor
laterali, odinioara cu ~ase perechi de colonete, au fost acoperite cu mortar §i netezite, dar capi-
telurile ~i abacurile, inchegate intr-o friza continua cu frunzi~ marunt ~i cu floricele cu patru
petale, distribuite pe doua zone, se pastreaza inca. Arhivolta de deasupra lunetei se compune

1 RoTn, Baukutul, p. 81-83; Kunst in Sieb. , p. 25-26; HoRWATH, Kir~henburgm, p. 69-72.

216
din ~ase toruri ~i cinci cavete, trei din ele fii~d acoperite cu vrejuri fin sculptate, in care se repeta
floricelele minuscule. Teate elementele se incadreaza perfect in ultimele decenii ale veacului al
XIV-lea.
Sub inf!uen~a bisericii sf. Maria din Sibiu se pare di a fost refiicuta ~i presupusa basilica
ev. romanidi din Media~, al carei hram era sf. Margareta 1 . Corul se termina spre rasarit cu
trei laturi. ~avele sint despar~ite intre ele ·
prin stilpi masivi, octogonali in partea
dins pre sud 2 ~i hexagonali in cea dinspre
nord. Dar aceasta basilica gotidi fie- di ·
nu s-a terminat, fie ca a suferit in epoca
goticii tirzii o ampla transformare. Sigur
e ca numai nava laterala dinspre miaza-
noapte se mai pastreaza intact, contrastind
cu restul cladirii prin aspectul ei arhaic
_~i cam rustic. Bol~ile se compun din ogive
simple, iar interiorul e luminat prin ferestre
relativ mici ~i strimte, lipsite de orice de~or
plastic. Din nava centrala, in schimb, ~i din
cea laterala dinspre miaziizi, poate fi atri-
buita acestei perioade din jumatatea a doua
a veacului al XIV-lea numai par tea infe-
rioara a pere~lor impreuna cu stilpii
aminti~i.
~imai pu~ine elemente arhitectonice
flcpar~inind acestei faze se pot recunoa~te
1-
i· ln biserica actuala din Bistri~a 3 , inchinata
sf. Nicolae, servind acum parohiei ev.
.Epitaful amintit din 1320 sau 1330 justifica
presupunerea ca zidirii gotice din jumatatea
a doua a veacului al X IV -lea i -ar fi premers
o basilica romanica. Planul foarte neregulat,
compus din ~apte travee dreptunghiulare, Fig. 184. -Atel, biserica ev.,. portalul de vest.
dintre care primele sint mai scurte, iar ulti-
mele doua mai lungi, denota ca zidirea .
actuala nu e omogena. Navele sint despartite intre ele prin stilpi octogonali in partea inferioara;
continuarea cilindrica de deasupra se datore~te refacerilor radicale din veacul al XVI-lea. Vechii
basilici gotice i se mai pot atribui Qeretii din coltul de sud-vest al cladirii, decorati cu o friza de
arcuri trilobate, care apartinusera p robabil unuia dintre cele doua turnuri pHinuite in fatada
apuseana. Cercetarile de pina acum nu au putut lamuri inca aspectul pe care 1-a avut basilica in
i . aceasta faza ~i nici masura amplificarilor de la sfiqitul veacului al XV-lea ~i inceputul veactilui
I al XVI-lea, din care se mai pastreaza numeroase _elemente in prefacerea radicala datorita lui
f
ir Petrus Italus. -
, -- . Aproximativ conterhporana cu zidirile descrise mai sus e biserica ev. din Malancrav '·
~i ea apaqine tipului basilica!, dar nu prezinta vreo inrudire spedfica cu bisericile derivate din
prototipul sibian. Fiind executata intr-un interval de timp relativ scurt, biserica infati~eaza carac-

1RoTH, Baukunsl, p. 62-65. 8 WoRnTscu, Bitlritz ; RoTH, Baukun.rl, p. 72 ~i urm.;


2Observatia lui RoTH, op. tit., p. 64, -cl ace~ti stilpi Kunst in Sieb., p. 110-111.
ar fi hexagonali, e inexacta. ' RoTH, Baukunsl, p. 85 ~ i urm.; idem, Btitriige,
p. 2-'J, 120-121; Kunst in Sieb., p. 25.
tf.
~ . 217

~
··------------llliiiiiiiiiiiiiiiilliiiiiiiiii'i-'l"i"i.. -- --,-,.----·--~..;....;,;.-·..·;-. ;- ;·,;·-.;,-;,; ~;;;;::::::::;:;;;;::::=:=:=====::.:.==--...1~-
:c r( ·:: nc omogcne, imprumutate tczaurului formelor traditionale transilvanene, amestecate cu
r
unele elemente gotice din perioada mai evoluata. lmprejurarea eli una dintre cheile de bolta ')

din altar e decorata cu sterna familiei Appafi, proprietara a mo~iilor din jurul comunei, ~i ca
mai tirziu biserica a adapostit mormintul principelui Gheorghe Appafi, sint motive suficiente
pentru ca sa atribuim acestor stapini feudali ctitoria bisericii. Astfel se explicii de ce zidirea
s-a putut continua fara intrerupere, cu toate eli dimensiunile intrec cu mult tr~buintele local-
nicilor. Ctitoria a fost inzestrata de la inceput ~i cu oarecare moa~te mult venerate, deoarece aflam
di se fliceau ad pelerinaje. lntre alte reminiscente avem, pe peretele corului, un grafit din
anul 1405 1 , constituind un pfetios termen ante quen1, atit pentru ridicarea cladirii, cit ~i pentru
executarea picturilor murale.
Biserica se compune dintr-o clopotnita inglobata navei centrale in apus, din trei nave cu
travee dreptunghiulare §i un cor terminat cu trei laturi spre rasarit. ln stinga corului e 0 sacri-
stie §i o midi scara spiralidi. ce duce in pod. Navele nu au contraforturi ~i e probabil eli nu au avut
niciodata bolti; in prezent, navele laterale poarta spre interior ~arpanta acoperi~ului dezvelita,
iar nava din mijloc are un tavan refacut in 1792. Corul (fig. 185), in schimb, compus dintr~o .
travee dreptunghiulara §i alta poligonala, e boltit cu ogive a~ezate pe console, unele decorate
cu frunzi~ naturalist, altele compuse di'n mid baldachine destinate sa adaposteasdi. statuete. E
important de no tat eli nervurile acestei bolti nu sint cioplite din piatra, ci sint din pamint ars,
modelat in tipare .. Roth presupune eli ele nu ar fi structive, dar e evident eli nervurile sustin calo-
tele poligonului. Acestea trebuie sa fie insa dintr-un material relativ mai u~or, pentru ca sa poata
fi. suportate de asemenea nervuri. Aparitia acestor nervuri din pamint ars se cuvinc sa fie sub-
liniata ~i vom vedea mai tirziu cum au contribuit ele la modifi.carea structiva a boltilor. Deocam-
data retinem data primei lor aparitii in Transilvania, certificata prin picturile cu care au fost
impodobite §i nervurile ~i boltile. Se cuvine sa mai notam linia avintata a arcurilor alipite pere-
tilor, din care se desprind cutele adinci ale pinzelor boltii, prezentind un aspect mai evoluat, in
. comparatie cu formele din prima faza a goticei.
Ferestrele corului sint decorate in partea superioara cu muluri, reprezentind trilobi ~i patru-
lobi de un desen simplu. Pe latura de sud se mai pastreaza ~i o rozasa modesta. Astfel toate
elementele concorda pentru o datare a bisericii in jumiitatea a doua a veacului al XIV-lea, admi-
tind cl zidirea se va fi. inceput in jurul anului 1350 §i se, va fi. terminat prin ultimele decenii.
Profi.lurile bogate ale portalului apusean, devenit impracticabil din cauza ridiciirii terenului ditn-
prejur, sint foarte ingrijite ~i prezintii seqiuni circulare ~i altele in forma de parii; extradosul
lunetei e decorat cu frunzi~ ~i cu un fleron inalt, avind aspectul unei cruci. Aceste forme mature
dateaza din primele decenii ale veacului urmator.
Modifi.ciirile suferite ulterior de aceasta biseridi nu schimbii nimic din infati~area ei initiala;
cripta de sub sacristie a fost sapata probabil in secolul al XVII-lea, iar pridvorul din preajma
intriirii laterale din sud apartine veacului al XVIII-lea.
Cu toate eli monumentele analizate pina acum oglindesc unele etape noi in evolutie, ele
pastreaza totu§i, in structura 'lor esentiala, caracterele traditionale ale goticei transilvanene din
mijlocul veacului al XIV -lea. lntre timp, insa, i~i face aparitia ~i biserica-hala in Transilvania
~i se presupune eli primul exemplu 1-ar fi oferit reconstructia catedralei r. cat. cu hramul sf.
Ladislau din Oradea 2• Dar sapaturile executate in anii 1881 ~i 1883 n-au lamurit deplin plani-
metria a~estei catedrale gotice. Pe baza sapaturilor se poate doar spune eli biserica avusese trei
nave ~i o fatada cu doua turnuri in vest. Forma corului, cu deambulatoriu ~i corola de capele,
precum ~i alte doua turnuri in flancurile corului se pot reconstitui numai pe baza informatlllor

1 Publicat de Ro·ru in CVSL, XXVI, or. 6-11, slg, III, p. 22-38 ~i 147-174; BALOGH J., Kisii-got.,
2 HE:'>ISZLMANN, Nag)•vdrad, p. X XVIII-XXXI ~i p. 531.
mai ales idem, Gromvardein; cf. apoi ~i BuNYJTAY, Pllspiik-

218
documentare, pastrate in arhiva episcopiei, coroborate cu unele insemnari ulterioare. Corul cu
deambulatoriu poate ·F,! rezultatul unei infl.uen~e a celei de a doua catedrale din Kalocsa (o basi-
lid databila pe la rnijlocul secolului al XIII-lea), eventual a celei din J;.ger. (din faza rcconstruc-

Fig. 185. - Malancrav, biserica ev., interiorul corului.

tiei gotice) cum s-a sus~inut 1, dar asupra eleva~iei celor trei nave ~tirile documentare nu par a
cuprinde clemente concrete, care sa justifice clasarea acestei catedra:Ie in categoria bisericilor-
):
hala, iar sapaturile nu au contribuit cu nimic la dezlegarea acestei probleme. Lipsa contrafortu-
.t rilor pledeaza, in orice caz, mai cudnd in favoarea unei basilici. Astfel, retinem deocamdata
. :.

1
PETER, Torldnel, I, p. 53.

219
lu doar insemnarea documentad dupa care zidirea noii biserici gotice s-a inceput in 1342, iar boltile
au fost ridicate in vremea episcopului Demetrius (1345 - 1372), a poi ~tirea despre un incendiu
<
care a mistuit sacristi~ in vremea regelui Sigismund ~i, in sfir~it, remarca lui Zrednay din 1445,
anume di biserica ar fi darapanata ~i d turnurile s-ar fi prabu~it. ·

~~
~1
,I
I
:l
:I

,J

I!
·~
l
~~

i
~ i
I' I
Fig. 186. - Sebe~, biserica ev., corul.

Primul exemplu pentru introducerea in Transilvania a tipului biseridi-hala ni-l ofera, in


schimb, corul biseridi ev. din Sebe§ 1 . Constructia realizata ad merita o atentie deosebita ~i
din cauza ca de data aceasta ne gasim in fata unuia din cazurile rare dod arhitectura saseasd
ia contact direct cu marile ~antiere central-europene. j
ln perioada· lipsita de razboaie din vremea domnieUui Ludovic eel Mare, Sebe§ul luase
un mare avint economic, aspirind la obtinerea privilegiilor ;de ora~. Pentru a-~i manifesta aceasta
ambitie, comuna a luat hotarirea de a inlocui vechea basilica romanica ~i" a deds sa inceapa
zidirea pe locul vechii bisedci, pe care s-o darime treptat, pe masura ridicarii noii cladiri. Astfel,
1 M 0 LLER, Kirtbenbau, p. 60 ~i urm. ~i idem, Milhlbarb, din eel din Praga, impotriva plrerilor lui Roth, vezi recen-
p. 111 ~i urm.; RoTH, Baukmut, p. 21-22, 55-62; idem, zia mea ru;n Transiluania, Sibiu, 1928, nr. 5, p. 420- 422.
Unlerwald, p. 316 ~i urm.; idem, Milhlbarh,- idem, Kiitu/ler- a. apoi mai ales Kunst in Sieb., p . 26- 27, 93 ~i urm.
bildnisre, p.}7. Cu privire la derivarea ~antierului din Se4e~ ~i H BKLBR, Kunstguch., p. 43.
l
220
II
Ia Sebe~ a fost sacdficat vechiul altar ~i s-au lntocmit planurile unui cor foarte spa~ios, in fa~a
diruia urma sa se inalte o mare biserica. Planurile au fast insa mult prea ambi~ioase pentru
resursele micii comunita~i, Jovita crunt mai apoi de invazia turceasca din 1438. Dupa terminarea
corului ~i epuizarea tuturor disponibilitatilor, parohienii s-au vazut constrln~i sa renunte definitiv

· · Fig. 187. - Sebe~, biserica ev., corul din exterior.

Ia continuarea zidirii ~i sa improvizeze o solutie mediocra pentru a lega acest cor monumental
de modesta basilica romanica (vezi fig. 27).
Fata de lungimea vechii basilici, noul co~ gotic are o lungime interna ceva mai mare. Planul
~i elevalia comporta o hala cu trei nave, compusa in partea apuseana din cite doua travee _mai
mari, patrate in nava centrala, iar spre rasarit. din alte trei travee dreptunghiulare ~i mai stdmte,
artificiu adeseori intrebuintat in arhitectura goticl din aceasta perioada, menit sa potenteze iluzia
spatiului interior. La rasarit corul se termina in obi~nuitele cinci laturi ale unui octagon. Navele
sint des partite lntre ele prin cinci ' perechi de stllpi octogonali (fig. 186), inalti ~i zvelti, purtlnd
pe .fiecare latura cite o coloneta angajata. Bazele slnt simple, compuse din doua retrageri ~i un
tor subtii:e, dar friza de capiteluri, care infa~oara deopotriva simburele octagonal ~i fusurile colo-
netelor, prezinta o sculptura bogata de frunze de stejar, tratate in spirit naturalist. Deasupra
capitelurilor, in corespondenta cu colonetele amintite, cresc nervurile arcurilor ~i ale ogivelor.
ln navele laterale ele zac pe pila~tri, compu~i din manunchiuri de baghete, alipiti peretilor ~i
impodobiti cu capiteluri la fel ca ale stilpilor. 1n exterior (fig. 187), fiecarui pilastru ii corespunde
cite un contrafort. Ansamblul acestui cor, cu trustrele navele la fel de lnalte, prezinta o armonie
perfecta ~i maiestoasa, fund dominat de accente verticale dinamice, fara ca proportiile sa dud

221
inca la hipertrofia verticalismului eteric, cu care ne-a obi~nuit gotica tirzie. Dar caracterul arhitec-
turii acestui cor nu se rezuma numai la insu~irile structive, ci se intrege~te cu o haina excep-
tional de bogat sculptata, cum nu se mai intilne~te in nici o alta biserica gotid din Transilvania.
Nu vom insista aci asupra unor valori plastice izolate, ci asupra rolului lor .in cadrul arhitecturii.
In interior, manunchiurile de baghete din navele laterale alipite peretilor sint legate intre ele
printr-un ciubuc simplu profilat, iar mai sus ele sint intrerupte pentru a adaposti statuete, a~ezate
li
•, sub baldachine decorate cu frontoane ~i fiale ajurate, prevazute cu fleroane ~i incoronate cu o
corni~a cu patrulobi, in~cri~i in patrate arcuite. Asemenea mid baldachine se gasesc ~i la cei patru
stilpi apuseni ai navei centrale. Majoritatea lor au ramas insa ~tirbe, statuetele fiind pierdute.
Fatada se prezinta mai bogata. Contraforturile sint treptate ~i poarta in partea inferioara cite

I' I I
o scobitura in forma de trilob rezervata unui bust, iar deasupra cite o consola impodobita, desti-
nata sa sustina o figura a~ezata. sub un baldachin. Retragerile superioare sint ~i ele infrumusetate
cu decor floral ~i figural, iar in virful contraforturilor se ridica edicule zvelte, adapostind
la rindullor alte reprezentari plastice. Unele edicule au in planul din fata cite doua colonete, altele
insa cite una singura, centrala, prezentind astfel o muchie in frunte. Ne intilnim aci cu un motiv
nou de articulare ~i modelare a contrafortului, pe care il vom regasi, de~i mai simplificat, la
o serie de alte biserici din anii imediat urmatori. La Sebe~ , insa, contraforturile prezinta o gradare
bogata, decorativa, in perfecta concordanta cu funqia structiva, mai masive in partea inferioara,
sprintene ~i ajurate in partea superioara. 0 astfel de imbinare fericita intre elementele structive
~i cele decorative a ramas unica in arhitectura gotica transilvaneana. ·
Bogate se infati~aza ~i mulurile ferestrelor bipartite care strabat peretii fiecarei travee.
Decorul lor se compune din rozete de un desen care intrece cu mult toate celelalte creatii cunos-
cute pina acum. Rozetele din deschiderea superioara cupr~nd tril~bi ~i patrulobi, alaturi de primele
~erpuiri flamboaiante ale stilului gotic tirziu, aparute de curind in Franta ~i - pe la 1380 -
pe ~antierul sf. Vit din Praga, dar care se vor raspindi in, Transilvania abia in veacul al XV-lea.
Datarea acestui cor se deduce din analiza stilistica ' ~i din cheia de bolta din prima travee
a navei. laterale de nord. Pe aceasta cheie e sculptata sterna· regelui Ludovic, dovedind astfel d
zidirea s-a terminat inainte de anul 1382. Pe de alta parte, cladirea corului nu a putut incepe cu
mult inainte, deoarece faza stilistica corespunde, dupa ctip1 a aratat Rosemann ~i Hekler, corului
bisericii sf. Sebaldus din Nurnberg, ridicat in anii H61 -p72, opera a lui Heinrich Parler junior.
Derivarea ~antierului din Sebe~ din cele ail:! Parlerilor e p~rfect demonstrata, iar cind vom analiza
sculpturile, vom cpnstata di unele din ele se aseamana :cu cele din Schwiibisch-Gmund, opera
a lui Heinrich Parler senior, iar altele p·rezinta o filiatiutie directa din cele ale catedralei sf. Vit
din Praga. Astfel, pentn.i a incadra acest cor intre ter~ene extreme, putem sa spunem ca el a
fost zidit intre anii 1361 ~i 1382. Dincolo de aceasta dita s~a tpai lucrat doar la completarea
podoabei sculpturale. · ~ .
Dupa citeva decenii de ezitare, speranta de a putea ieactiva ~antierul a fost definitiv parasita
~i alti ine~teri, mai mode~ti, au treb~it sa procedeze la racordarea corului cu navele basilicii
romanice. Noul cor, depa~ind in largime vechea basilica,: peretii navelor laterale au trebuit sa fie
~i ei mutati spre exterior, iar boltile navelor.laterale au fost ridicate pina la inaltimea navei centrale,
acoperipdu-le cu ogive sprijinite pe console de un desen.: mai simplu, geometric. Deasupra navei
centrale s-au inaltat pereti de caramida, vizibili in pod, care nu au alt rost dedt sa permita ridi-
carea acoperi~ului, p entru a echilibra putin silueta exterio~ra, dupa care ~i a~a vechea basilica pare
o simpla anexa a corului. Din acela~i motiv a fost mpdificata ~i partea superioara a fatadei
apusene, adaugindu-se clopotnitei inca un etaj.
I ! Pentru a completa istoricul arhitecturii acestei biserici ~i a explica unele incoerente vizibile
azi, trebuie sa not am ca biserica a suferit de pe urma unui cutremur in anul1523, cind s-a prabu~it
stilpul din capatul de sud-est al corului. Cu ocazia reconstructiei s-a refacut ~i perechea
lui de pe latura de nord. Ace~ti stilpi octogonali au ramas cu fetde netede, fara colonete

222
angajate. Cu ocazia restaurarii urmata incendiului din 1661, clopotnita a pnm1t un nou etaj,
iar in secolul al XVIII-lea s-au adaugat doua mid pridvoare in fata intrarilor dinspre miazazi.
Totu~i, biserica a pastrat, pina pe la 1800, aspectul ei initial; o restaur!lre nefericita i-a schimbat
apoi nu numai acoperi~ul, ci ~i corni~a veche, inlocuind-o cu una clasicista ~i sacrificind
coronamentele contraforturilor.
Prima realizare integrala a bisericii-hala cu trei nave o intilnim la biserica sf. Mihail din
Cluj 1 . Construqia a tinut peste un veac ~i vom avea astfel ocazia de a intra treptat in miezul
problemelor noi, pe masura Cf se succed diferitele etape ~i diferitele proiecte. Monumentul
actual constituie un complex de faze ~i aspecte ale goticei mature ~i tirzii din jumatatea a doua
a secolului al XIV-lea ~i din secolul urmator.
Cel mai vechi document eo indulgenta papala din 1349 2 , menita sa adune fondurile necesare
pentru inceperea cladirii, ~i e pwbabil ca initierea lucrarilor nu a intirziat mult. Primei faze
i se datore~te ridicarea corului flancat de cite un altar lateral (fig. 188). Corul are trei travee
dreptunghiulare ~i una pentagonala; altarele laterale sint a~ezate in dreptul primei travee a alta-
rului principal ~i sint incheiate ~i ele cu cite trei laturi spre est. Aceste altare laterale se ·deschid
complet spre corul central ~i spre nava, !n vreme ce in altarele laterale nervurile boltilor zac
pe colonete angajate simple, in cor ele sint inmanunchiate cite trei, fiind prevazute cu capiteluri
decorate cu frunzi~ ~i cu figuri, ~i deasupra cu cite o corni~a care imbrati~eaza peretele dintre
ferestre, trecind ~i in -exterior. Alaturi de ferestrele mari, tripartite, care spinteca peretii in toata
largimea lor, corni~a confera colturilor de zid dintre ferestre aspectul unor stilpi masivi, dinamici.
Astfel, regasim aci. expresia specifica a spiritului goticii mature, care elimina peretele static.
Boltile actuale - reconstruite cu ocazia restaurarii din 1956 -1957 - reproduc in principiu
aspectul initial care s-a putut restabili nu numai pe baza de analogii, dar ~i cu ajutorul unui
abac care poarta incizat atit .dispozitia ogivelor, cit ~i profilul lor 3 (fig. 189). Boltile initiale
fu-:-sesera intre timp inlocuite de doua ori; o data in 1498, in urma unui incendiu ', ~i apoi in veacul
al XVIII-lea, dupa cutremurul din 1764.
·: Mai sugestiv e aspectul exterior al corului (fig. 190), cu contraforturile zvelte, ceva mai
Iimi la baza, u~or treptate ~i prevazute la fiecare retragere cu o mid sprinceana de corni~a
irt. fl.ancurile muchiei de mijloc. Acest cor, cu aspectullui structiv ~i auster, apartine unei faze
stilistice anterioare corului bisericii ev. din Sebe~. El der~va din mediul mai larg, sud-german
~i austriac, de pe la mijlocul veacului al XIV-lea, ~i e probabil ca a fost zidit intr-o singura
repriza, in cursu! sfertului al · treilea al acelui secol. Mulurile ferestrelor se compun dintr-o
combinatie de cercuri ~i trilobi, din care lipse~te inca orice urma d~ forme diptice ~i flamboaiante.
!ntre zidirea corului ~i a navelor intervine o cezura ~i o modificare de plan. Normal,
celor trei altare trebuia sa le corespunda trei nave, avind aceea~i largime. !n schimb, clujeni
au decis o largire a navelor laterale, realizata printr-o racordare cu un perete oblic in coltul
de sud-est, r_gJetata apoi §i pe latura opusa. Planul mai prevedea o modificare a dimensiunilor
traveelor in lungime. Noile dimensiuni au fost astfel calculate, incit nava centrala a primit
travee patrate, iar cele laterale, travee dreptunghiulare. Se mai proiectau apoi, inspre apus, doua
turnuri incalecate deasupra navelor laterale, flancind intrarea principala.
j. Acest plan nu a fost insa 'realizat dintr-o data. Arhitectul a inceput cu latura de sud,
I
ridicind peretii pina la jumatatea inliltimii ~i construind zidurile inferioare ale turnului din aceasta
parte, dar fara paramentul exterior. Pe la mijlocul ferestrelor de sud, se poate vedea cezura pro-

1 Mn:6, Stadtpfarrkirche, p. 147-150; EszTERHAZY, 2


KAR.\csoNvl, Szt. Mihaly, p. 111.
Szt. Mihaly, p. 57- 62; JAKAB, Kolozwdr, I, p. 360 ~i urm.; 3 Observatii critice asupra restaudrii voi publica in
RoTH, Baukrmsl, p . 65; KELEMEN, Sf. Mibail, p. 129 ~i curind. Tin insa sa multumesc ~i in acest Joe dr. Barlith,
urm. ; Kunst ill Sieb., p. 26-28, 99-102; HEKLER, KuiiJI- pentru cedarea unei serii de fotografii ale bisericii.
gtJcb., p . 35, 42-43; BALOGH J., Kolozsvdr, p. 11 ~i urm.; 4 0 cheie de bolta cu data 1498 se pastreaza in lapi-
GRANDPIERRE, Szt. Mihaly, p. 19 ~i urm. darul Institutului de istorie din Cluj.

223
filurilor care delimiteaza aceasta faza. ln interior s-au construit pila~tri angajati, profila~ prin
baghete cu seqiune in forma de para, deosebindu-se de torurile cilindrice din faza urmatoare.
Ace~ti pila~tri se mai disting ~i prin bogate capiteluri cu decor floral (fig. 191). ln exterior
se imita aspectul sever ~i formele zvelte, dar simple, ale contraforturilor de Ia altar. Cea de a
doua faza a zidirii trebuie datata tot
in jumatatea a doua a veacului al
XIV-lea, probabil in cursul primilor
ani ai dornniei lui Sigismund (1387
-1437), caruia traditia ii atribuie
ridicarea intregii cladiri.
Lipsa mijloacelor materiale a
pricinuit in curind intreruperea lu-
crarilor, pentruca in 1400 ~i 1401 se
cer ~i se ob~ noi indulgente papale,
la care se adauga mai tirziu, dupa
cum spune tradi~a 1, daruri mari din
partea lui Sigismund. Astfel se ini~aza
perioada a treia a constructiei, care
Fig. 188. -Cluj, biserica sf. Mihail, plan. cuprinde aproximativ anii 1410-
1430 2 • Acum se ridica zidul exterior
dinspre miazanoapte, caracterizat prin
contraforturi treptate, decorate in etajele superioare cu fiale ~i baghete, formind arcade oarbe
g ratioase. Ambele portaluri de pe aceasta latura au fost executate acum. Cel apusean (fig. 192)
se deschide cu un arc ln acolada patrulob,
decorat pe intrados cu mici arcuri, iar pe
extrados cu frunzi~ rasucit ~i in centru
cu un fleron in forma de cruce. D eschi-
derea e incadrata de un chenar treptat,
avlnd peste fiecare colt cite o fiala in
relief, iar in centru un fronton decorat
iara~i .c u arcuri, frunze ~i fleron. Celalalt
portal, spre rasarit, cu forme asemanatoare,
e azi in parte desfigurat ~i ascuns de etajul
inferior al clopotnitei moderne, adaugata
in veacul trecut, intr-un stil pseudogotic.
Se reia apoi executarea turnului din
coltul de sud-vest, inceput inca in perioada
precedenta. Contraforturile ·acestuia (fig.
193) repeta decorul cu arcade oarbe, fine, Fig. 189. -Cluj, biserica sf. Mihail, abac din cor.
incoronate cu puternice corni~e orizontale
~i purtind in fata, deasupra soclului, fiale,
poate putin prea greoaie. Tot acum se construiesc stilpii navei centrale (fig. 194) articulati
prin toruri, inzestrati cu haze inalte, dar Iipsiti de orice fel de delimitare superioara. La fel '
sint tratati ~i pila~trii navei de nord.

1 }ARAB, Koloz!vtir, I, p. 404 ~i urm. mai departe cl portalul apusean, care apaqine perioadei
2
Datarea acestei faze in anii 1410- 1440, propusa imediat urmatoare, dar in care se schimbli. mina de lucru,
de R.os£ AI ANN (Kmut in Sieb., p. 100), trebuie putin restrinsa, e anterior anului 1437. /
I
dupa cum crede ~i HEKLER, lo&. &it., ilindcl vom vedea
l
r
224
I
~
Provenienta me~terului care a condus aceste lucrari se poate stabili fara ruc1 o ezitare,
tocmai pe temeiul acestor stilpi ~i al portalurilor de pe lawra de nord. El s-a format in ~an­
tierul bisericii sf. Elisabeta (actualmente biserica-catedraHi) din Ca~ovia, ~i formele ceva mai
evoluate-din Cluj se explica prin trecerea unui scurt interval dintre lucrii:rile de acolo ~i cele clujene.

--(;

Fig. 190. - Cluj, biserica sf. Mihail, vedere din sud-est.

1ntre aceasta a treia faza ~i faza ultima, in cur~ul d reia se termina zidirea, intervine iara~i
o oarecare stagnare. Se clade~te apoi turnul din nord-vest, ramas de altfel, ca ~i vecinul din col~ul
opus, fara etajele superioare ~i cuprins azi sub inveli~ comun cu navele. Contraforturile turnului
(fig. 193) sint acoperite de sus pin a jos de acelea~i arcade oarbe marunte, pe care le-arn intilnit
la contraforturile turnului de sud-vest, dar profilurile sint rhult mai subtile, arcurile mici in aco-
lada sint polilobe ~i incoronate fiecare cu dte -un minuscul fleron. Corni~ele care striaza orizontal
contraforturile bisericii sint aci suprimate in partea superioara, ~i decorul produce efectul gracil
al unei dantele, aplicata pe suprafata masiva a zidariei. Am ajuns astfel in plina perioada a goticii
tirzii, in care se pierde treptat sim~l valorilor structive ~i al logicei decorative, sporindu-se in
aceea~i masura bogat:la ~i finetea ornamentului. Lipsa simtului structiv se resimte ~i din a~ezarea
portalului apusean (fig. 195), dezaxat spre nord, tulburind intreaga simetrie a fatadei. Else compune

15 - c. 267 225
din doua deschideri geminate, despar~ite printr-un stilp mijlociu. Aci intilnim un nou tip de:
u~a, caracterizata printr-un lintel sus~inut de doua sferturi de arcuri, formind un fel de consoHi.
1n ( u l inJ :l(c;:, t ;:,ui cl, ..:vrunamec ''" deveni tot mai frecvent, fiind sortit sa inlocuiasdi deschi -
derile mai simple de pina ac~m. Deocamdata insa aceasta poarta_geminata e inconjurata d~ un
bogat chenar polilob, incoronat de
o acolada cu fleron in virf. Lateral
sint alipi~ doi pila~tri transformati
in fiale, iar alte fiale se cuibaresc
stingaci ~i ilogic in intrindele seg-
mentelor de arcuri ale chenarului.
Comparind acest portal cu . eel din
faza precedenta, de pe latura de
nord, intelegem mai bine dedt prin
orice alta caracterizare sensu! evo-
lutiei ~i decadenta pe care o implid.
Portaiul de vest e decorat in timpan
cu sterna imperiala a lui Sigismund,
cu cea a Ungariei, precum ~i cu o
alta sterna a Ungariei, Boemiei ~i
Moraviei unite. Deci portalul a fost
executat in ultimii ani ai domniei
lui Sigismund. Apoi, in anul 1444,
dupa cum ne spune inscriptia latina,
s-a a~ezat in timpanul portalului
relieful arhanghelului Mihail, inla-
turindu-se vulturul de deasupra
stemei imperiale.
Ultimelor lucrari, care tree in
parte dincolo de mijlocul veacului al
XV -lea, li se datore~te ridicarea j u-
matapi superioare a zidurilor navei
laterale de sud ~i boltile navelor
(fig. 196). 1n Transilvania intilnim
!lCi pentru prima oara bolti a~ezate
pe nervuri grupate in forma de stea,
Fig. 19 1. -Cluj, biserica sf. Mihail, nava laterala de sud. in locul ogivelor cu care eram obi~­
nui~. Se trece astfel ~i in acest
domeniu de Ia formele structive
de odinioara la aspecte in care predornina tot mai mult elementul decorativ ~i se trutiaza
ultimul capitol al dezvoltarii stilului gotic, adudnd cu sine profunde prefaced structurale. Con-
secintele se vor manifesta in curind. Deocamdata se observa di stilpii ~i pila~trii se continua
fiira nici o intrerupere in · nervurile boltilor. Astfel s-a implinit evolutia pe care am urmarit-o
pina acum, pornind de la stilpi cu articulatie logica ~i cu capiteluri masive, trecind prin forme
tot mai subtilizate, pina la aceasta faza finala a goticii, uncle nici o interpunctie nu trebuie sa
lj. mai opreasca ochiul ce urmare~te jocul liniilor spre culmea arcurilor. Avem insa totodata ~i
','
,. ocazia sii notam o nepotrivire caracteristidi a cestui sistem : capetele inferioare ale nervurilor se
1 strecoara ~i se pierd fara nici o legatura fireasdi printre profilurile stilpilor, fenomen care se
! intilne~te ~i el Ia boltile bisericii sf. Elisabeta din Ca~ovia. 1n nava centrala, insa, executia diferii
u~or fata de prototipul ca~ovian, deoarece boltile au fost ridicate ceva mai sus, prin intercalarea

226

.... .
~ lo

·. I
. . .• ~;r.;~ .. ~-~- -.r,;&.
·" ~ ,~-~·~··t\1···· .. , . . . . . '·. --
unei zidarii scunde deasupra arcadelor laterale. Astfel s-a adus o u~oara modificare sistemului
de hala. Pe temeiul acestui amanunt, se banuie~te ca ne gasim in fata unei influen~e a ~antie­
rului catedralei sf. ~tefan din Viena.
Executia mulurilor de la ferestrele ~i de la corni~a laturii de sud apartine ~i ea fazei finale
a stilului gotic; formele flamboaiante,
eliptice, inlocuiesc cu totul motivele poli-
lobe din perioadele precedente.
Biserica· astfel terminata a infruntat
incendii ~i cutremure~ pe urmd carora a
suferit prefaceri"Ie ammtlte, precum ~i
unele adaose, asupra carora vom reveni
la · timpul sau: Ea a · raffias insa eel mai
de seama reprezentant al tipului bisericii-
hala din Transilvania.
Faza stilistica atinsa in ~antieru l bi-
sericii clujene in anii 1410 -1430 se rega-
se~te intocmai in perioa.da a doua de
construqie a bisericii sf. Maria din Sibiu,
dnd se reiau lucrarile la ·navii." Dupa cum
am vazut ·mai sus, activitatea· ~~mtierului
sibian s-a stins . catre sfir~itul "veacului al
XIV~lea 1 . ln 1424 se schiinba insa situaria,
deoarece biserica trece in administrarea
c~~unei. Noile.condirti juridice ~i materiale
p~rmit reactivarea ~anclerului." Se reincepe
cq?struqia navelor (fig. 197), dar nu fara
a I'- aduce indnse schimbari dispozitiei '
initiale, din care . nu s-a retinut dedt
id~'ea elevatiei basilicale, · past~indu-se ~i
stilpii masivi dffitre nave. · Pen~~ navei
centrale au fest irial~ari insii cu aproxi.,. Fig. 192.- Cluj, biserica sf. Mihail, portalul apusean
mativ · 2,60 m, dupa cum· o dovedesc . de pe latura de nord.
ui-mele ferestrelor vechi. Pe latura dinspre
nava de mijloc, stilpii au fost intregiti
cu o platbanda cu profiluri cilindrice, in coresponden~a arcurilor ~i nervurilor principale,
largindu-se ~i baza stilpilor. Aceste profiluri se aseamana perfect cu cele clujene, fiind
lipsite la £el de "orice delimitare superioara ~i prezentind acelea~i treceri · suple, da.r artifi-
ciale, la na~terea arcurilor ~i a nervu.rilor. BolriJe sibiene, executate inaintea celor din Cluj,
sint insa construite inca pe ogive, dupa sistemul traditional ~i dupa modelul corului ~i al
transeptului. T.ransformari radic3;le au suferit . navele laterale, vechii pere~i exteriori .fiind
darimati ~i impin~i mai in afara. ~i aici boltile sint inca a~ezate pe ogive. Dupa toata
probabilitatea, data 1431, sapata pe arcul apusean al clopotnitei, se refera la executia
acestor lucrari. · Astfel, in afara de clopotnita, basilica se putea considera terminata.
ln 1448 aflam insa despre noi indulgente, semnate nu in vederea zidirii b1sericii, ci a unei
capele ce trebuia sa fie adaugata « inapoia» bisericii. Aceasta localizare a provocat
oarecare nedumeri.re, dar pare a fi just sa admitem, impreuna cu Rosemann 2, ca e vorba

Pentru bibliografie vezi p. 213, n. 1. 2


1 KunJI in Sieb., p. 90.

227
de nava centrala a nartexului (sau « ferula ») bisericii. Rostul acestei clacliri nu apare limpede.
Capela trebuia sa aiba, dupa~cum rezulta din documentul citat, hramul Fecioarei ~i al unui
intreg ~ir de sfin~ ~i sfinte. Reissenberger 1 banuie~te ca motivul hotihitor pentru aceasta
construc~e era necesitatea de a sprijini clopotnita, primejduitii din cauza cii terenul din fata ei
ar fi inceput sa cedeze. Se pare insa
ca din aceasta capela cu o singura
nava, adaugata in fa~a clopotni~ei,
nu a ramas dedt peretele apusean cu
fereastra gotica tripartita ~i cu por-
talul (fig. 198) incheiat cu un arc in
acolada, incoronat de obi~nuitul
fleron in forma de cruce §i flancat
de fiale zvelte. Toate aceste forme
fac parte din repertoriul decorativ
curent de pe la mijlocul veacului
al XV-lea.
Pornind din inceputuri modeste
se dezvolta, in cursu! veacului al
XIV-lea, alaturi de ora§ele Sibiu §i
Cluj, a§ezarea saseasca din Bra~ov
(azi Ora§ul Stalin). Favorizat in mod
.excep~onal de a~ezarea sa pe drumul
comercial eel mai frecventat, care
leaga Occidentul cu Rasaritul euro-
;pean, Bra§ovul a ocupat in curind un
·Ioc de frunte in via~a economicl a
Transilvaniei. Era deci firesc ca
)
starea lui inlloritoare sa fi trezit
ambi~a de a nu ramine mai prejos
~i de a se impodobi, la rindu-i, cu
o biserica parohiala demna §i, dad
era posibil, chiar mai stralucita dedt
cele delicate de ora§ele rivale. Astfel
s-a ziclit biserica ev. parohiala, nu-
mita mai . tirziu, dupa groaznicul
. Fig. 193. -Cluj, biserica sf. Mihail, detaliu ' din fatada incencliu din 1689, Biserica Neagras.
de vest. ·
Erin aceasta cladire, executatii in
gresie friabila, din cauza clreia nu
numai sculpturile, dar ~i majoritatea profilurilor s-au tocit, bra§ovenii au reu~it sa inttead in
dimensiuni toate celelalte biserici gotice transilvanene, dar din punct de vedere artistic cladirea
lor, in forma actuala, ilustreaza faza finala §i decadenta a goticei.
Data precisa cind s-a inceput zidirea, in veacul al XIV-lea, nu ne e cunoscuta. lntr-un
document din 5 august 1377 apare un preot cu numele Thomas, a carui lesp~de funerara,
cu data 1410, se pastreaza in cor, §i activitatii acestuia i se atribuie ctitoria noii biserici. La

1 HermannJtadt, p. 9. Frurz, in Bmzmland, ill-1, p . 136 ~i urm. ; cf. ibidem,


1 ORBAN, Szikelyfold, VI, p. 313 ~i urm. ; K OnLBRANDT, bibliografia Ia p. 264-265 ; MoRREs , BiJ. Neagra, p. 525
S tadtpfa"kirthe; HENSZLHANN, Oti j eg,zetek, p. 296-303; ~i urrn.; Kuml in Sieb., p. 26---28, 102- 107; H EKLE R,
Rorn, Baul:unsl, p. 35, 50- 54; idem, Beilroge, p. 116--- KrmJigeuh., p . 42-43.
117 ; KOnLBRANDT, in Burzenlantl, III-1, p. 122 ~i urrn.;

228

·IQI----------;.':'o"t.!-'- ····~r. ..
'l....""". .......'l ...""-""·- - - - - - - - - - -- -
inceput preotul Thomas va fi oficiat in biserica veche, ale direi urme au fost descopdite ~i
pe care le-arn amintit, dar in vremea lui s-a decis ~i s-a inipat constructia noii cladiri gotice.
Cronica prioratului precizeaza ca data pentru inceperea lucrarilor anul 1383, iar Orban 1 dteaza
anul 1385 ca cea mai veche data descoperita pe lespezile fatadei. Pe temeiul analizei stilistice,
Rosemann ~i Hekler sint ~i ei de
acord ca zidirea s-a inceput inainte
de sfiqitul secolului al XIV-lea, cu
partea rasariteana a bisericii, ~i d
altarul a fost terminat pe la 'ince-
putul veacului urmator. Dispozipa
interioara (fig. 199) initiala nu se
poate insa reconstitui decit ipotetic,
deoarece stilpii care despart corul
in trei nave, precum ~i bol)ile au
fost complet refacute in secolul al
XVIII-lea. Judecind dupa contra-
forturi ~i dupa profilurile pila~trilor
angajati din interior, presupunerea
lui Rosemann apare deocamdata ca
cea mai acceptabila. Dupa el, corul
se compunea dintr-o hala cu trei
nave, formata din cinci travee drep-
tunghiulare in partea centrala, in-
C(;>njurata de un deambulatoriu in-
~estrat lateral cu travee aproximativ
Iiatrate, iar in capatul heptagonal
(Binspre rasarit) cu o alternare de
t,!avee dreptunghiulare ~i triunghiu-
l~'re. Traveele laterale fusesera aco-
t:ferite cu bolP, in crud pe ogive, dar
nava centrala pare a fi avut, eel
pu~in in ultimele doua travee, o
singura balta sexpartita. Pentru spri-
jinul acestei bolP, s-ar fi ridicat ulte-
rior, in mijlocul altarului, o coloana
Fig. 194. - Cluj, biserica sf. Mihail, nava centrala
centrala, foarte neobi~nuita, amintita spre vest.
insa in 1549, cu ocazia unui incen-
diu. Cred ca Rosemann are dreptate
cind exclude posibilitatea ca un cor de dimensiunile 28m x 16,5 m sa fi purtat o balta susp.nuta de o
singura coloana, dupa tipul altarelor zidite de Hans Stettheimer, conform ipotezei sus ti-nuta de Kiihl-
brandt ~i Hekler. La argumentele' de ordin tehnic, se poate adauga §i observatia ca zidirea corului
biseridi franciscanilor din Salzburg a fost inceputa de Stettheimer prin 1408, iar dadi aceasta solupe
ar fi fast reluata la Bra~ov intr-o forma · mu1t mai indrazneata, ar insemna ca datarile propuse
mai sus, chiar de catre autorii acestei ipoteze, nu mai pot fi puse in concordanta cu faptele.
E deci mult mai verosimila reconstituiiea · planului dupa tipul corului din Sebe§. Intervalul de
timp dintre cele doua coruri se poate masura cu ajutorul propor?llor verticale, mult mai accen-
tuate la Bra§OV, dar §i prio multiplicarea laturilor poligonului rasaritean. Cu altarul bisericii

1 S!(.ll:tfyfiild. VI, p. 314.

229
ev. din Sebe~ merita sa fie comparat ~i decorul arhitectonic ~i plastic al contraforturilor (fig.
200). A~ezate pe baze dreptunghiulare, ele se inalta in retragere u~oari, despar~ite' prin b~iuri
discrete ~i simplu profilate, care nu stinjenesc silueta zvelta ~i . avintul lor veitical. Partea supe-
.rioara prezinta o sec~une tdunghiulara, cum am intilnit la coritraforturile din Sebe~ ~i Cluj,
mai ales la contraforturile ce strijuiesc in jurul altarului, La Biserka Neagra." ele sint insa deco.:
rate in partea de mijloc :cu statuete
a~ezate' . sub .baldachine, iar . mai. sus
cu arcade oarbe, avind arcuri variate,
. treflate' sau in acolada. Coi:onamentiil
actual, . campus din fiale ~i piramide
tuguiate, ·acoperite cu · plastid ve.:
. getala ·de imitatie gotidi; e· opera
restaurarilor din veacul al XVIII:-lea.
Peretii coiului · sin~ ~trabati.I? : de
feiestre inalte, in majoritate .bipar.,.
. tite~ incadrate de frumo_ase p·rofiluri.
Mulurile superioare se conipun .inca
din trilobi §i pat.rulobi de uri, 9esen
relativ sobru~ dovedind ca · ele nu
·pot fi . mai ' recente. de .·sfir§itul
veacului. al XIV-lea . . Corni~a·· fru-
-moasa ~i simpla e incoronata ,CU 0
-gruerie decorata cu patrulobi ajurati,
· aSCun§i acum sub strea~ina acope-
. ii~ului refacut. Tot din aceasta .prima
perioada dai:eaza §i partea· apuseana
a sacristiei, compusa din doua tra:-
. vee boltite cu ogive .
. ln vederea reactivarii ~antie­
.rului . §i a _ zidirii navelor, . papa
:semneaza, .in 1423, 0 mdulgenta pe
timp de cincizeci. de ani. Aceast~
· data reprezinta ·aproximativ inceputul
·fazei a doua, in cursu! ·clireia se· vor
ridka navele· §i fatada de· vest; inca-
.: drata, ca ·1a Cluj, intre doua tU.rnuri,
Fig. 195.- Cluj, biserica sf. Mihail, portalul apusean. dintre care irisa: numai eel din coltul
t de _miazazi . a fost executat. Ntct
l de data aceasta nu avein vreo
informatie mai amanunt:.ita despre mersul lucrarilor, dar intr-un document din 1474 papa
Sixt IV remarca di zidirea 'nu era inca terminata. Reconstituirea cronologiei pe temeiul analizei
stilistice intimpina dificultati, · din cauza ca int.regul interior a fost refacut dupa incendiul din
1689. Sintem deci · din nou constrin~i sa he adresam fatadelor, care plistreaza ceva mai bine
aspectul ini~al al bisericii; despre interior putem doar spune cl el cuprindea trei nave-hala,
despartite intre ele prin stilpi. Rosemann banuie§te di stilpii octogonali actuali ar fi inca cei
vechi, cu except:.ia capitelurilor, dar· Kiihlbrandt 1 a observat la unul din stilpi reintrebuin-

1 Bur!(_enland, m-1, p. 127.

230
~area inversat~ a stemei guvernatorului Joan de Hunedoara, am1nt1t intre ctitori in 1444.
Aceasta implidi eel putin o refacere parriala a stilpilor. Judednd dupa contraforturile u~or
treptate ~i decorate cu cite o fiala zvelta sau cu fiale geminate, precum ~i dupa ferestrele
turnurilor incadrate in cite o ni~a bogat profilata, recunoa~tem pretutindeni derivari directe
din biserica sf. Mihail din Cluj, de~i executia prezinta forme ceva mai avansate. Astfel,

~..
,.
·~·

Fig; 196. -Cluj, biserica sf. Mihail, boltile navelor.

e probabil ca zidirea navelor s-a terminat curind dupa mijlocul veacului al XV-lea,
iar in 1474 nu vor mai fi ramas neterminate decit etajele superioare ale turnurilor, precum
§i uncle portaluri.
Portalul eel mai vechi e eel apusean (fig. 201 ). El prezinta o deschidere curioasa, trape-
zoidala in partea superioara, peste care se aplidi un arc in acolada treflata, impodobit pe intra-
dos cu mici segmente de cere, iar_pe extrados cu un frunzi~ gotic foarte greoi, incorona in
centru ~i lateral cu fiale marunte, de un desen bastard, care denota o totala ndntelegere §i uitarc
a vechilor rosturi. Formele acestui portal ~i mai ales arcul decorativ amintesc portalul de pe
latura de nord, din capatul apusean al navei' laterale din Cluj, care am vazut di deriva la
rindul sau din prototipul de la ' Ca§ovia. La Bra~ov insa formele sint interpretate mai liber
dedt ar fi ingaduit o perioada gotica mai putin decadenta. Numai galeria oarba din spatele
coronamentului, cu chenare dreptunghiulare sprintene, impodobite in colturi cu mici lobi in
arc frint, introduce un oarecare spirit de ordine structiva. 1n comparatie cu formele mai eva-
luate de Ia celelalte portaluri ale bisericii, despre care vom vorbi mai departe, acesta poate
fi datat aproximativ catre mijlocul veacului. al XV-lea.
Biserica-hala a produs indi de Ia inceputul aparitiei sale o varianta curioasa: biserica cu
doua nave. Originea acesteia se datoreaza foarte probabil influentei refectoriilor manastire§ti
§i a salilor din arhitectura civila. La inceput, acest plan va fi fost intrebuintat la oratorii mai

231
-
mid ~i numai ulterior a fost imprumutat ~i de catre arhitectura bisericeasca propriu-zis!, rnai
ales la o serie de biserici de predicatori (dominicane) din Saxonia §i din provindile de nord-
vest ale Germaniei. Alta zona de raspindire a acestui tip, mai ales in veacul al XIV-lea, e
Austria §i indeosebi Tirolul. Dar dadi dispozitia celor doua nave, cu stilpii ln§irati de-a lungul

Fig. 197. - Sibiu, biserica ev., vedere din transept spre nava centrala.

axei centrale, poate fi considerata ca avantajoasa pentru predicatorul din amvonul a§ezat intre
stilpii celor doua nave, ea e stinjenitoare, pentru ca impiedidi pe eel ce intra in biserica §i nu-i
permite sa imbrati§eze cu privirea intregul interior, ascunzindu-i altarul. De aceea, acest tip
nu s-a generalizat, §i in Transilvania nu se gasesc decit urme sporadice. Singura biserica-haHi ·

232
i:l
i··
~i I!

. j
pHinuit~ de la inceput cu doua nave pare sa fi fost sf. ~tefan din Baia Mare 1, a carui ruina
a fost inlaturata in veacul al XIX-lea. Cladirea (fig. 202) se mai poate reconstitui pe temeiul
unui releveu ~i al unui desen, executate inainte de demolarea ruinelor. Corpul celor douli nave
forma un dreptunghi imparfit in doua ·
prin patru stilpi patrafi. Portalul principal,
in apus, se deschidea io prelungirea axei
stilpilor. Spre rasarit era un cor poligonal,
compus din trei t_ravee dreptunghiulare,
terminat cu o trav~e cu trei 'la~ri; dupa
cum se poate U§Or deduce ~ a§ez'area
contraforturilor :§i a ferestrelor . . Pe latura
de nord a corului se gasea o s~cristie~ lar ·
pe laturile navelor · erau ..capele, care par
sa fi fost adaugate ulterior.
De dnd · dateaza aceasta biserica ?
Presupunerea lui Decsenyi ca zidirea s-ar
fi inceput inca pe la sfir§itul veaculul' aJ
XIII-lea trebuie inlaturata, fiindca nu se
intemeiaza pe nici un argument ~i e in
contrazicere cu ceea ce mai putem restabili
din valorile forinale ale. arhitecttuii: E
adevan1t ca stilpii . patrati se gasesc rar in
perioada goticii ·mature, dar se poate cita
totu~i o paralela in biserica sf. Iaco b din
L~voca (Cehoslovacia) 2 , executata pufin
dupa 1350. Portalul de vest al bisericii
din Baia Mare, foarte bogat profilat, cu
toruri, cavete ~i baghete cu secfiune in
form~ de para, se prezinta in haina goticii
evaluate, iar friza de frunzi~ distribuita
pe dou~ rinduri in zona capitelurilor nu
ingaduie o datare inainte de sfir~itul se-
colului al XIV -lea. Acest portal i§i gase§te
rude apropiate nu numai in portalul Fig. 198.. - Sibiu, biserica ev., portalul apusean.
principal de sud ·a l bisericii diti Levoca,
dar §i in Transilvania, la portalul bisericii
ev. din Atel. Pe temeiul acestor constatari scilistice putem sa lamurim §i sa interpretam
informafiile documentare de care disp~nem.
Intr-un document din 1347 regele Ludovic acorda localnicilor un privilegiu pentru procu-
rarea materialului in vederea coristruirii unei biserici. Acest privilegiu marcheaza data dupa
care· s-au luat primele masuri practice pentru construcfie. Zidirea pare a fi progresat repede,
deoarece intr-un alt privilegiu, acordat de acela§i rege in anul1376, nu se mai pomene§te despre
construirea bisericii; in linii mari ea era deci terminata. Biserica insa§i e amintita apoi in anul
1387. Portalul §i ferestrele mari, tripartite, care, dad desenul pastrat e exact, erau impodobite

1 HENSZLIIANN, S:;:.atbmar, p. 129, 150-151; HAAs, 2 ScuOnBn-WIESE, Zips, fig. 49-51 ~i p. 40, 131 ~i
Holzkir~hen, p. 5; D£cs£NYI, Nag_)•btil!ya, p. 289 ~i urm. urm. Dubiul cu privire Ia aspectul initial al stllpilor nu
~i p. 390 ~i urm.; TREIBER, Neustadt, p. 375-377; HEKLER, e justificat; profilul arcurilor arata limpede ca ei trcbuie
Ktiflllgeuh., p. 33. sa fi avut de Ia inceput o secpune patratli cu muchlile putin
te~ite.

233
cu muluri combinate· din trifoi ~i patrufoi, au fost evident executate ceva mai tirziu, fiind fur-
moase exemple decorative din epoca goticii mature, de pe la sfir~itul veacului.
ln ceea ce prive~te provenienta· me~terului, e posibil ca el sa fi venit din regiunea de
la poalele Tatrei, deoarece se presupune di la Ca~ovia planul cu doua have ar fi fost realizat
in catedrala (biserica sf. Elisabeta) din faza a doua 1• Me~terul va fi trecut eventual ~i prin

Fig. 199. -Or. Stalin, Biserica Neagra~ .plan.

Levoca, de uncle ar fi putut imprmnuta elementele amintite. ln schi~b~ ·intre bisericile . cu doua
nave din Zips ~i cea din Baia Mare nu exista nici o legatura. Prin p,ropot:tiile lor; prin deta:-
liile planimetrice ~i ale elevatiei, cele dintii se deosebesc radical, datipd · pe deasupra abia ·din
veacul urmator. ·
Un adaos important a suferit biserica sf. ~tefan pe · la: mijlocul veacului al XV~lea, dnd
in coltul de sud-vest al navei s-a construit clopotni~a. Se : presupune dL aceasta se . datore§te
munificentei lui loan de Hun~doara ajuns, in 1445, stapinul fe':ldal_al :ora~ului.. Ea: a fos( insa
terminata de Matei Corvinul, dupa cum o arata sterna ~i .dati!- 1468. Clopo~~a, · o cladire ::limpla;
fad nici o caracteristica deosebita, mai e:idsta ~i azi; hi"pltstrarea ei a: contrib~it ·in: mare· :n:tlisura
faima ctitorilor. . .
ln dependen~a de modelul bisericii din Baia Mare am putea · explica eventUal reconsttuctia
gotidi ~i amplificarea pe care a suferit-o biserica ref. din Bontida, prin adaugarea, unei ' nave
laterale pe latura de nord. Probabil de la aceasta reconsttuqie prov~ne .~i · portalul "din. tapatul
de est al navei vechi. Acest portal, cu profiluri gotice tirzii, continuate in arhivolta fara nici
o cezura, ar pleda pentru o datare a aces tor transformari ~i · amplificari ·abia · cltre ~ mijlocul
veacului al X Y -lea. Cu aceasta ocazie s-au construiL~i corittaforturile, introd use aci ilu · pentru
rostul ·lor structiv, caci biserica nu a primit bolti; ci probabil pentru ca prezenta acestor arti-
culatii verticale devenise cu vremea parte integranta · din estetica · unei biserici. Alt exemplu
de acela~i gen pare a fi biseriea r.-cat. din Episcopia Bihorului 2, initial tot o biserica>sala cu
altar poligonal, rriarita dupa cit se pare tot in curstil secolului al XV-lea prin adaugarea unei
nave laterale in flancul de nord. Semnificativ e ca ambele biserici, atit cea din Bontida, cit · ~i cea
din Episcopia Bihorului, se afla in relativa vecinatate cu cea din Baia Mare.
Cu ajutorul monumentelor descrise pina acum am schitat evolutia stilisticl a basilicii ~i
a bisericii-hala in perioada dintre anii 1350 ~i 1450. Au mai ramas insa dteva biserici de o
importanta minora, care nu se incadreaza u~or in iceasta schema cronologica, fiindca ~i zidirea
lor s-a realizat in diferite faze, imprumutind de ici ~i colo elemente razlete ~i uneori intirziate.

1 Cf. reconstituirea planului Ia GAL, L'archile&lllre,


fig. 132._
' BuNvJTAv, P/IJpo!ellg, III, p. 289 §i unn. Il
\" -
\, _
234 y
f
.[
Se cuvine insa sa revenim ~i asupra lor, deoarece unele dintre ele prezinta realizari parpale
de o netagaduita valoare artistidi, iar toate la un loc ne dau o ·icoana sugestiva despre felul
cum s-au raspindit ~i s-au incruci~at influentele diferitelor ~antiere prinppale examinate pina acum.
Biserica ev. din Riehl~ i se compune dintr-un cor poligonal, flancat in nord de o sacris-
tie 2 , iar in sud ~e un altar latenii, poligonal ~i el spre rasarit. Acest plan repeta dispozitiile

Fig. 200. - Or. Stalin, Bisei:ica Neagra, vedere dinspre nord-est.

cunoscute de la biserica sf. Mihail din Cluj. Spre vest se grupeaza cele trei nave basilicale, com-
puse din patru travee dreptunghiulare, iar in drepti.Il altarului de o travee · patrata. Stilpii masivi,
octogonali, care delimiteaza aceasta . travee, :jndreptatesc ·presupunerea lui Roth ·ca. ar fi ·fost
destinati sa sustina un turn central, raffias apoi neexecutat; pseudo-turnuletul incalecat peste
coama acoperi~ului, pentru a intrerupe monotonia · siluetei, e de· data recenta. Ipoteza lui Roth
e ·cu atit mai verosimila, cu cit biserica e lipsita de o clopotnita· in capatul de vest; iar ·clopot-
nita moderna e a~ezata aparte, alaturi de bisedca. ·
Pentru datare dispunem de o serie de elemente structive ~i decorative: Proportiile corului
pledeaza in favoarea jumatatii a doua a veacului al XIV-lea; constructia a fost probabil ince-
puta atunci ~i condusa treptat pina la fatada de vest. Colonetele angajate, alipite pila~trilor,
menite sa sprijine arhivoltele dintre travee, poarta,· la fel ca ~i stilpii, capiteluri acoperite cu
i frunzi~ des, de stil naturalist, caracteristic fazei gotice mature, amintind mai ales formele intilnite

I1·
1 RoTH, Bauks11u1, p. 83- 85; Ku11st i11 Sieb., p. 25 tor grosolan ~i o caveta impodobita in vir£ cu o rozeta
~i 93. plata, trebuie. sa provina de Ia o prefacere tirzie, cu greu
a U~a acestei sacristii, in arc frint, incadrata de un databila inainte de veacul al XVI-lea.

235
la Sebe~. Le fel sint tratate ~i consolele care sustin og