ISTORIA ARTEI FEUDALE

iN TARILE ROMiNE
) DE

VIRGIL VATA~IANU

VOL. ·1

ARTA IN PERIOADA DE DEZVOLTARE A FEUDALISMULUI

EDITURA ACADEMIEI REPUBLI C II P O P U LAR E ROMINE

19 59

)·
)
INTROD.UCERE
CONSIDERATII GENERAtE ASUPRA CULTURII MATERIALE
DIN PERIOADA PREFEUDALA

'
"

Am notat in prefata d lucrarea prezenta e in multe privinte << prematura » ~i d

in uncle chestiuni trebuie sa se margineasca la prezentarea dtorva sugestii ipotetice,
ln loc de a oferi o expunere de fapte concrete. Obiectul acestei introduceri intra 1n
categoria de mai sus, deoarece o expu·n ere in cuno~tinta de cauza nu poate fi facuta
dedt dupa ce campaniile de sapaturi arheologice, initiate cu vigoare in ultimii ani, vor
da roadele a~teptate ~i vor ajunge la concluzii. Ar fi tptodata profund gre~it dad am incerca
sa anticipam rezultatele sau sa influentam prin idei p.reconcepute observatiile care trebuie
facute pe teren. Ne este insa ingaduit sa expunem conceptiile care servesc ca puncte de
plecare pentru cercetarile actuale, formulate pe temeiul informatiilor vagi de care dispunem
~i pe deductiile pe care le putem face din analiza citorva fapte istorice ~i arheologice de pe
acum bine stabilite. Spre deosebire de capitolele urmatoare, expunerea prezenta va pastra
deci un caracter sintetic, deoarece orice discutie in amanunte ar implica necesitatea de a aborda
) probleme ce nu pot fi inca inglobate intr-o lucrare de ansamblu, rezultatele fiind prea paq iale ~i
supuse discutiilor, iar concluziile chiar ~i in cazmile dod lie coAtl:lreaeii ft'lai !impede de
caracter strict local.
Punctul de la care trebuie sa pornim e, deocamdata, constatarea ·ca la nord ~i la est
de frontiera romana continuati sa traiasca triburile dadlor liberi ~j ca in momentul retragerii
aureliene din D acia, in 275 e.n., ~i a bizantinilor din Dobrogea, la sfiqitul secolului al
VI-lea, teritoriile coloniilor abandonate de administratie ~i armata ramin ~i pe mai departe locuite
de ba~tina~ii dad ~i ge~ romanizati ~i de coloni~ti din imperiul roman a~ezati aci. Orice texte
invocate in sprijinul ipotezei contrare trebuie considerate fie ca exagerari, fie ca suspecte, din
simplul motiv d e . absurda presupunerea unei emigra~i totale a unei p opulatii ba~tina~e, din
cauza ca stapioitorii ~i exploatatorii s-au retras. Ceea ce poate fi valabil pentru cazuri izolate,
plecarea unora dintre coloni~tii romani ~i a unor dad nobili instari~, dornici sa-~i salveze avutia,
au poate fi valabil pentru masele sarace, care nu aveau ce pierde, ci aveau acum ocazia sa se insta-
leze pe mo~iile ~i in cladirile parasite. Aceasta teza, bazata pe simple consideratii logice, incepe
sa fie confirmata prin numeroase observatii flicute, de pilda, in sapaturile arheologice de Ia

1
)
 Porolissum 1, Ulpia Traiana 2 , Napoca 3 , Sintana 4 , Lechin~a 6 etc., in Transilvania, Spantov 6
~i altele in Tam Romineasdi. rn aceste puncte s-a constatat, dupa retragerea oficiala romana,
prezenta unei populatii care se aciuiaza uneori in cladirile somptuoase parasite, amenajindu-le
pentru trebuintele unei vieti modeste.
Retragerea oficialitatilor romane din Dacia a u~urat trecerea de la faza societatii sclava-
giste, pe atunci in plin, declin, spre noi forme de tranzitie, din care s-a cristalizat mai apoi
societatea feudala. rn aceasta lunga . perioada prefeudala provinciile tarii noastre sint scena
unor vaste migrari de popoare. Goti, huni, gepizi ~i avari traverseaza Dacia ~i se a~aza mai mult
sau mai putin statornic mai ales in cimpiile din jurul centrului muntos, iar uneori in viiile mai
largi ale fluviilor principale, dupa cum o dovedesc numeroasele urme arheologice descoperite
~i dupa cum ne-o marturisesc nenumarate izvoare scrise.
Alaturi de popoarele migratoare amintite, mai patrund apoi in Dacia o serie de triburi
slave, parte din ele continuindu-~i drumul spre Peninsula Balcanica, pe care o vor impinzi incepind
inca din secolul al VI-lea, in timp de altele se opresc ~i se a~aza ~i ele in Dacia. Nici despre ace~ti
slavi a~ezati in Dacia nu vorbesc in mod dar izvoarele contemporane ~i nici despre ei nu avem
inca o imagine arheologica !impede. Observarile facute in Dobrogea (la Dinogetia) 7 ~i, mai )
recent, in Transilvania 8 (la More~ti) 9 trebuie inca aprofundate ~i extinse, inainte de a putea
defini imaginea acelor a~ezari. Dar, dupa cum vom vedea mai departe, situatia pe care o vom con-
stata mai tirziu ne obliga la admiterea tezei ca in aceste a~ezari e vorba de ba~tina~i ~i de slavi.
Consecinta celor doua teze, permanenta triburilor dacice romanizate impreuna cu triburile dacice
periferice ~i convietuirea lor cu triburile slave', . o constituie admiterea tezei formarii poporului
romin pe teritoriul Daciei prin simbioza elementului dade, roman ~i slav, ~i implica concluzia
ca elementul dade romanizat, contopit cu elementele romane imigrate, trebuie sa fi fost destul de
puternic, pentru ca sa putem explica caracterul apriat romanic al limbii romine, care altfel, priP
izolarea de celelalte provindi cu limbi romanice, ar ramine un mister.
Teza permanentei ~i a formarii poporului romin pe teritoriul Dadei a fost contestata
nu numai din cauza ca inca nu s-a conturat fizionomia arheologica a acestei teze, dar ~i din
cauza di cercetarile toponomastice de pe teritoriul Daciei nu au ajuns nici ele la o concluzie
convingatoare. Lasind la o parte latura tenden?oasa a cercetarilor ~i studiilor intreprinse ~i publi-
cate in trecut, cred ca pentru lamurirea punctului de plecare trebuie !acute unele rezerve princi-
piale cu privire la valoarea toponimiei ca argument. Mai intii trebuie sa constatam ca elementele
toponimice pe care se intemeiaza cercetarile provin toate din documentele latine ale stapinirii
feudale maghiare, intocmite in aproape toate cazurile cu eel putin un veac dupa cucerire, iar in
imensa lor majoritate abia dupa o trecere de vreme ~i mai indelungata. Mai poate oferi toponimia, )
in asemenea conditii, argumente concludente? Apoi, documentele acestea nu se refera dedt la
localita?le ~i la punctele geograhce Jn care s-au a~ezat cucentoru ~1 e umpeae ca mau1.., . , · ·
din secolele XIII-XIV introduc o regrupare eel putin par?ala a vetrelor de sat, stramutind populatia
dupa nevoile scopurilor de <;lominatie ~i exploatare; e normal, deci, ca noile a~ezari sa fie denumite
de catre ace~ti stapini feudali in limba lor. Dar chiar ~i in cazul pastrarii a~ezarilor vechi, e firesc
ca noii stapinitori sa creeze in parte numiri noi in locul celor vechi, greu de pronuntat, sau, in cazul
di acceptau vechile numiri, sa prefere dintre ele, dad aveau de ales, forma slava, caci maghiarii
continuau tocmai in perioada aceasta a a~ezarii ~i a consolidarii lor in Panonia sa absoarba mase
insernnate de slavi, care atinsesera o forma de viata superioara, deoarece aj~nsesera la o orga-

1 DAICOVJ CJ u,Tratuylvanie, p. ·233-234. 7 Vezi rapoartele de sapaturi in SClV, I, 1950, p. 69

2Ibidem, p. 234. §i urm., II, fasc. I, 1951, p. 19 §i urm., III, 1952, p. 349
3 Ibidem, p. 234-236. ~i urm., IV, 1-2 ,1953, p. 240 §i urm.
8 HoREDT, Ceramha, p. 189 §i urm. §i raportul de
4 Ibidem, p. 241 ~i urm.
~ Raport SCIV, III, 1952, p. 324-327. sapaturi din SQV, III, 1952, p. 311 §i urm.
8 Cf. raportul de sapaturi in SCIV, IV, 1-2, 1953, 9 Cf. raportul de sapaturi in SCIV, IV, 1-2, 1953,
p. 220 ~i urm, p. 275 ~i urm.

2
)
r

nizare statala ~i puteau u~or influen~a noua cancelarie maghiara. Iat:a cum se explidi zonele indnse
de denumiri slave din Transilvania, zone delimitate pe o harta foarte interesanta, care btovara-
~e~te un studiu al lui Kniezsa Istvan 1, menit sa demonstreze, printre altele, absenta totala a romi-
nilor din Transilvania in momentul cuceririi maghiare. Dad analizam insa cu atentie aceasta
harta ~i dad o comparam cu o harta etnografica actuala, vom constata cl in Transilvania, acolo
uncle sint indicate zonele de faget « nelocuite » (adica la care nu se refera documentele vremii)
~i zonele cu toponimie sl~va, locuiesc azi romini. Kniezsa sus~ine cl slavii au fost cu timpul
maghiarizati, ceea ce implica adrp.iterea di ulterior aceia~i slavi maghiarizati ar fi fost rominizati.
In cazul acesta trebuie sa presupunem o imigrare romineasca masiva, ulterioara cuceririi maghiare,
adicl intr-a vreme din care di~punem · de numeroase izvoare istorice locale, izvoare ~are - lucru
ciudat ~i semnificativ - nu iau act despre o asemenea mi~care.
In schimb, Anonymus 2 cunoa~te o serie de organizatii politice romine ~i slavo-romine
din Transilvania ~i Banat, anterioare cuceririi maghiare, iar primele documente care ii pomenesc
pe romini in Transilvania (~i ele fac parte din categoria celor mai vechi acte transilvanene din
epoca stapinirii maghiare) c.onstata pur ~i simplu prezenta lor, fara cea mai mica aluzie la vreo
imigrare recenta. Astfel, rominii apar in 1210 in oastea contelui Sibiului 3 ~i in aceea~i regiune
) ii gasim, alaturi de pecenegi, in padurea («silva blachorunt et bissenorum») amintita intr-tin act
de danie din 1223 catre manastirea Cirta 4 • In T ara Birsei sau in imediata vecinatate ii pomene~te
documentul lui Andrei II, dat pe seama cavalerilor teutoni in 1222 5•
In asemenea imprejurari, care .a fast populatia care a putut sprijini legaturile cu episcopia
din Vidin, pe care le-a avut ducele Achtum, pomdljt prin anul1002 ca stapinitor in par~le Bana-
tului ~i rezidind in Morisena (azi Cenadul Vechi) 6 ? ·
Numeroasele manastiri « grece~ti. » (adica ortodoxe) din scrisoarea papei Inocen~u III, adre-
sata in 1204- episcopului de Orade!J. 7; nu puteau nici ele exista fara o populatie ortodoxa, care
sa le sus~na. Mi se pare ded inutil s~ mai citez ~i alte ~tiri ulterioare despre prezenta rominilor
in Transilvania, dar doua evenimente, _orgaruzarea cnezatelor ~i voievodatelor romine~ti din Tara
Oltului ~i din Muntenia, ~i mai ales consolidarea Moldovei in legatura strinsa cu elementul romi-
nesc din Maramure~, demonstreaza inca o data ori necesitatea de a admite o imigratie masiva ~i
o traversare partiala a rom~ilor prin Transilvania, petrecute fara a fi remarcate de contemporani,
ori ne obliga sa retinem ca premisa pen~ru cercetarile noastre teza formarii poporului romin
pe teritoriul D aciei 8 •
Sa vedem acum care sint trasaturile arheologice prin care se caracterizeaza deocamdata
aceasta populatie bii.~tina§a. Pina acum au putut fi atribuite ba~tina~ilor, prin eliminare, o serie
de urme de a~ezari, din inven~arul drora lipseau caracteristicele vase ~i podoabe de metal, resturi
)
de harna~ament ~i arme, considerate mai mult sau mai putin unanim ca atribute ale o oarelor
. . . e ogle a 1 Utl or germane, a hunilor ~i avarilor, a
fast studiata de mai de mult ~i conturata adeseori cu o precizie care implid neaparat ~i unele
exagerari; va trebui sa se reviz~iasca .inventarul descoperirilor de pina acum', deoarece pare inad-
misibil ca intre triburile stabilite vremelnic in D acia §i intre populatia bii.~tina~a sa nu fi existat
un contact de pe urma diruia bii.~tina~ii sa fj inzestrat, de pilda, gospodariile navalitorilor
cu unele forme sau ornamente ceramice §i sa fi adoptat, la rindul lor, fie ~i numai ca moda
trecatoare, un tip sau altul de fibula, un ornament de harna~ament sau vreun gen de arma
de lupta. Cu alte cuvinte, · vor trebui sa se separe acele categorii de a~ezari ~i morminte in

1 5 HunMU ZAKJ, Dommenle, I, 1, nr. 54 ~i 55; Do&II1JJt11/e,

K NI EZSA I., Mag)'ll/"Orszdg ltipei a XI-ik szdzadban
(in Szmt Istvan kird{y emp/ikkiit!Jv, II, Budap esta, 1938), C, veac XI-XIII, val. I, nr. 130.
p. 389 ~i urm. ~i harta anexata. 8
Vita S. Gerhardi in END LI CHEn, Mon. Arpad, p. 214.
2
Ananymus, Gesla, cap . 19, 24 ~i 25. 7 H unMUZAKI, Docummle, I, 1, nr. 30: Do&tlmtrtle,
3
LuKJNICH, Documtnla, p . 22-24. C, veac XI-XIII, val. I, nr. 45. ;
4 8 Vezi §i ChtPtNA, Etals fiodaux rotl!llains, p. 18i
HunMUZAKT, Documwle, I, 1, nr. 57 ; Docrmrenlf,
C. veac XI- XIII, va l. I, nr. 145. §i urm.

3
)
 )
care s-a gasit un inventar unitar ~i t1p1c, de a~ezarile ~i cimitirele in care obiectele gasite
prezinta un caracter mai pu~in pronuntat, mai susceptibil de a fi interpretat prin interferen~e
de tipuri de culturi diferite.
A~ezarile ~i mor.mintele care au fost atribuite deocamdata ba~tina~ilor sint cele lipsite com-
plet de inventarul specific popoarelor calarete. E vorba, dupa cum am remarcat mai sus, adeseori
de a~ezari modeste, amenaja,te in perimetrul unui ora~ sau al unui castru parasit din epoca sta-
pinirii romane, sau de a~ezari in care nu s-au gasit decit obiecte uzuale, dovedind ca e verba de
o populatie pa~nica cu economie agrara, 1ndeletnicindu-se ~i cu cre~terea vitelor, ~i cu pescuitul,
~i cu o industrie casnica redusa, din care s-au putut atesta pina acum urmatoarele ramuri : olaritul
pe scara intinsa, ~esatoria (atelier de te·s atorie la More~ti) 1 ~i fieraria (atelier de fierar la Dino-
getia) 2 • Ceramica e, dintre toate piesele de inventar analizate pina acum, cea care ofera elementele
cele mai specifice. ln aceste a~ezari prevaleaza o ceramidi relativ simpla, parte perfect asemana-
toare cu ceramica slava veche 3 ; dar parte derivata neaparat din prototipuri mediteraneene, intro-
duse de romani ~i de bizantini. La Dinogetia, indeosebi, s-a putut observa dainuirea formelor
din nivelele de locuire din secolele IV - VI pina in nivelele de locuire din secolele IX-XI, dar
cu deosebirea di ceramica !ocala de mai tirziu e executata mai grosolan, de miini mai inexperte,
care simplifica motivele, intrebuinteaza materii prime mai putin selectionate ~i nu ~tiu sa arda )
vasele uniform ~i complet.
Trebuie insa subliniat di aceasta ceramica prin sine insa~i nu e suficienta pentru a demonstra
teza permanentei, caci nu o intilnim numai in Transilvania, in Muntenia ~i Moldova, ci ~i
in zonele a~ezarilor slave ~i bulgare din Bakani, pfef um ~i in Rusia de sud-vest, in contact cu
cultura bizantina, iar pe de alta parte o regasim in Moravia ~i Boernia '· Numai in cazul cind ala-
turi de fondul vast comun, aceasta ceramica mai cuprinde ~i unele elemente particulare, ·cum ar
fide exemplu « cea~ca» dacica, ea dobinde~te ~i o fizionomie mai personala. Comune sint ~i podoa-
bele de sticla (mai ales bratari ~i margele), acoperind ~i ele cam acelea~i zone ca ~i ceramica, con-
stituind totodata un contrast izbitor cu podoabele de metal ale popoarelor seminomade, cuceri-
toare. Pe de alta parte, insa, inventarul din a~ezarile acestei populatii pa~nice cuprmde unele
elemente de imprumut de origine orientala, care dovedesc legaturi sporadice cu culturile rasari-
tene mai indepartate.
Semnificativ e apoi faptul di, dad se ~i gasesc ici-colo arme (virfuri de sageti §i de sulite)
in a~ezarile presupu~ilor ba~tina~i cercetate pina acum, armele insa nu par a constitui atribute
plasate in morminte, semn eli lupta nu era considerata ca o indeletnicire. Populatia aceasta locuia,
atunci cind nu avea la indemina cladiri de piatra parasite sau cind acele cladiri fusesera darimate,
in colibe de lemn §i in semiQordeie, adica in colibe din lemn, nuiele ~i lut, pa~ial ingropate in
pamint. Semibordeiele au fast identificate mai ales Ia More~ti ~i Dinoge~ia, compuse de obicei
)
dintr-o singad: htcipete, avind tlft plaa \:l~Of dtefJt\:lagh:i\:llat ea dimeasi-anile de cca 2,90 m X
3,20 m. Uneori incaperile sint insa §i mai mari (cazul ateiierului de tesatorie din More§ti), alta-
data, la Dinogetia, s-a gasit §f o coliba combinata cu o camaruta 6 • La Dinqgetia s-au identi-
ficat ~i substruqii de bolovani ~i piatra mai marunta pentru pereti de birne, probabil dupa obi-
ceiul de a construi din regiunile de deal ~i munte .
. Nu ~tim dnd a avut loc incre§tinarea acestei populatii, dar e sigur ca ea depindea de
organizatia Bisericii ortodoxe inca inainte de venirea §i mai ales de incre§tinarea maghiarilor.
ln consecinta, trebuie sa fi existat ~i o oarecare organizare bisericeasca, oricit de rudimentara,
§i ca atare e neindoielnic d localnicii au dispus ~i de biserici, dar pina acum nu avem inca dovezi
arheologice. E insa foarte probabil eli bisericile fu sesera §i ele cladite din lemn ~i, in conformitate

4 Arheologicki Rozhledy, 1, 1949, fasc. 3, p. 151-152.

L SCIV, IV, 1-2, 1953, p. 284-287.
6
z SCIV, II, 1951, p. 42-43. SCIV, Til, 1952, p. 377-378.
3 a. mai ales HoREDT, Ceramica.

4
)
)
cu cerin!ele liturgice ortodoxe, compuse din trei compartimente: .un altar, o nava pentru barbati
~i o tinda pentru femei. Elementele esen~iale ale acestui tip de biserica sint probabil identice cu
elementele de baza ale diferitelor tipuri de biserici de lemn, construite de romini pe tot cuprinsul
teritoriului locuit de ei pina in veacul al XIX-lea.
Mai avem apoi, in Transilvania, o serie de cetati de pamint din epoca preromanica, asupra
originii di.rora sintem inca departe de a fi lamuriti. Unele sint atribuite avarilor, care desigur au
construit asemenea cetati in legatura totodata cu ingradiri vii (prisaci) ale frontierei ~i ale zonelor
de aparare 1, model pe care il vor prelua ~i aplica la rindullor maghiarii dupa ocuparea Panoniei.
Pe noi ne intereseaza insa aci mai ales acele .cetati de pamint transilvanene care pot_fi puse in lega-
tura cu popula~ia ba~tina~a ~i cu a~ezarile permanente ale slavilor dinainte de contopirea lor in
fizionomia etnica romineasca. Din acest punct de vedere se cerceteaza in prezent cetatea de la
More~ti, compusa dintr-un val puternic cu un perimetru circular neregulat, inconjurat de un ~ant
adinc. D eocamdata nu s-a putut constata dad fortificatia era completata prin palisade, lucru ce
ar fi. de a~teptat. Ca localnicii au pq,sedat efectiv asemenea cetati la venirea maghiarilor, rezulta
din cronica lui Anonymus, care pomene~te cetatea din Bihor 2, cetatea lui Gelu de pe Some~ 3
~i cetatile din Satu-Mare' ~i Oqova 6 •
La cetatea Bihorului, identifi.cata cu cetatea de pamint ~i piatra de linga Episcopia Bihorului,
)
sapaturile 6 facute la inceputul veacului prezent au constatat mai intii ca. ea a trecut prin diferite
faze ~i s-a recunoscut un nucleu mai vechi, format dintr-un patrat aproximativ regulat, cu laturi
de 117,5 m lungime, campus din val de pamint armat cu lemnarie, inconjurat cu ~ant. Faza aceasta
initJala se presupune 7 ca ar corespunde cetatii lui. Menumorut, despre care vorbe~te Anonymu s.
Recent s-au facut citeva sondaje in comuna Gilau, uncle se banuie~te ca se gasea cetatea
lui Gelu 8, dar rezultatul e deocamdatt necqncludent. S-a descoperit un castru rom~n ~i s -au
gasit fragmente ceramice databile in jumatatea a doua a primului mileniu al e.n.
Dupa cum se vede, punctele de plecare pentru cercetarile viitoare sint destul de temeinice,
dar sintem inca departe de momentul dod vom putea mobila substantial acest schelet de teze
~i cind vom putea sezisa ~i rezolva cu competinta necesara problemele de amanunt, in masura
de a da o infati~are vie perioadei schi!ate. Pentru moment, ne multumim sa constatam d s-au
initiat cercetari pe scara mai larga cu tirnacqpul in mina ~i a~teptam ca un numar cit mai mare
de ~antiere inchinate acestei probleme sa-~i spuna cuvintul autorizat.

1
2
a . K iiNYOKt,
Vdrak, p. 69- 70. 6 Ibidem, cap. 11.
8 Cf. KARACSONYt, Bihar, p. 72-74.
Anonymus, Gesla, cap. 19 ~i passim.
a Ibidem, cap. 27. 7 K l!NYO KI, Vdrak, p. 223, 226, 247 ~i267.
) ' Ibidem, cap. 21. ~ Cf. raport in SCIV, III, 1952, p. 317-318.

)
 ARTA IN PERIOADA FEUDALISMULUI
TIMPURIU

)
1. Arhitecturd in Trdnsilvclnid

a) Elemente ba~tina~e, influente bizantine, impamintenirea

~i dezvoltarea arhitecturii romanice

Faza romamca a dezvoltarii artei feudale coincide cu epoca cuceririi maghiare a Tran-
silvaniei ~i cu consolidarea statului feudal maghiar in aceasta provincie, adica cu secolele XI -XIII:
D eocamdata etapele acestei cuceriri au sint inca pine lamurite prin cercetarile arheologice
~i o imagine sumara se poate reconstitui numai pe temeiul cronicilor, al documentelor ~i al
toponimiei. Se admite azi, in principiu, ca inglobarea Transilvaniei in statui maghiar nu s-a
facut printr-o singura operatie militara de mari proportii, ci in etape succesive, prin deplasarea
treptata a frontierei, aldtuita dintr-o zona neutralizata artificial ~i ingradita prin palisade sau
fl~ii de padure taiata ~i prin plantatie de tufi~ (prisaci) intrerupta de puncte de trecere obligatorii,
prevazute cu intarituri de pamint ~i lema. Expansiunea aceasta 1 a tinut un timp destul
) de indelungat, atingindu-se · probabil abia in jumatatea a doua a secolului al XII-lea linia
Oltului (malul de nord) si muntii Peqani cu ajutowl coloai~tilor se:~i, a dtor imigrare incepe,
in baza referintei din diploma regelui Andrei II, din 1224 2, inca in vremea regelui Geza II
(1141 ~1161). lo esenta, colonizarea cuprinde o regiune din sudul Transilvaniei, care se intinde
de la cotitura Mure~ului, ling~ Ora~tie, spre rasarit, in vaile afluentilor Mure~ului, in valea
Cibinului, a Hirtibaciului ~i a afluentilor de nord ai Oltului, pica in muntii Peqanilor. E vero-
simil d ~i aceasta luare in posesiune s-a facut in etape, prin sosirea coloni~tilor in grupuri
izolate, ~i vom vedea ca de data aceasta materialul arhitectonic ne permite sa emitem ipoteza
ca deocamdata, adica inainte de ultimul sfert al secolului al XIII-lea, colonizarea nu a coborit ~i
pe versantul de nord al lantului de dealuri care despart valea Oltului de valea Tirnavei Mari.
Concomitent cu sosirea primilor coloni~ti din regiuoea de sud, sau poate chiar ceva mai curind, .
se initiase, prin etapa Satu Mare, ~i patruoderea saseasca in nordul Transilvaniei, pina in muntii

1 Cf. asupra acestei probleme ~i ccrcetarile recentc 1 TE UTsc u, Geuhi(hfe, I, p. 11 ~ i urm.

~ le lui ChtPJ NA, 'StaiJ fiodaux roumainJ, p . 199-201.

7
)
;I

)
Rodnei. Ad, insa, a~ezarile nu mai prezinta aceea~i continuitate ca in zona de sud; jude-
dod dupa situatia etnografica actuala, se pare ca epicentrul colbnizarii a corespuns cu regiunea
Bistritei. Cu privire la aceste a~ezari din nordul Transilvaniei nu avem ~tiri documentare con-
temporane, ~i e~alonarea etapelor poate fi reconstituita numai prin interpretarea privilegiilor
acordate sau confirmate ulterior. Cert este insa ca prin iradierile ei spre centrul Transilvaniei,
colonizarea strabate etapa Dej ~i atinge, dupa mijlocul secolului al XIII-lea, Clujul.
!n deceniul al doioiea al secolului al .XIII-lea regele Andrei II intensifica consolidarea
frontiet:ei de sud-est printr-o noua masura : actul de donatie a Tarii Birsei dtre cavalerii ordinului
teuton (1211). Instalarea ordinului e urmata de noi colonizari sase~ti, indreptate spre acel colt
extrem al Transilvaniei ~i e probabil d a.fluxul de coloni~ti se intensifica dupa izgonirea
cavalerilor (1225). !ntre timp ~i la o data necunoscuta, regatul maghiar luase masuri ~i in vederea
asigurarii fro.ntierei de est, spre Moldova, prin colonizarea masiva a secuilor, pomeniti ca prezenti
pentru prima oara intr-un document din 1213, in legatura cu posesiunile teutonilor din Tara
Birsei, limitrofe in capatul de nord cu teritoriile secuie~ti.
!n acest cadru politic:etnogl'kfic se desfa~oara evolutla artistidi din faza romanica de care
urmeaza sa ne ocupam ~i ramine acum sa mai expunem, in dteva cuvinte, problemele ~i carac-
I terele generale pe care le prezinta materialul arheologic ~i principiile de care ne-am condus in
)
valorificarea acestui material. Dupa cum vom vedea imediat, materialul romanic e abundent
in Transilvania, dar e~alonarea cronologica a monumentelor intimpina o dificultate fundamentaH'i,
I din cauza lipsei aproape totale de date precise. Nici una din datele pastrate nu e incizata in piatra
pe monument, iar documentele care pot fi chema,te in cauza sint acte administrative, in care monu-
mentul respective pomenit doar in legatura cu evenimente independente de aspectul sau material.
!n consecinta, nu se poate face totdeauna o legatura directa intre o ~tire documentara ~i infatl-
~area de azi a monumentului, un neajuns de care insa majoritatea cercetatorilor de pina acum
nu au voit sa tina seama, injghebind o cronologie adeseori inadmisibila, in dorinta de a descoperi
monumente cit mai vechi. Pe de alta parte, nici materialul arheologic, oricit de numeros ar fi,
n~ mai oglinde~ te ·nici el, in totalitatea lui, realitatea de odinioara. !n afara de prefacerile incisive
ulterioare, suferite de multe dintre monumentele de care ne vom ocupa, trebuie sa adrnitem
ca majoritatea cladirilor a disparut fara urma ~i o aata cu ele au disparut ~i o serie de inele
de legatura care, odinioara, jalonau momentele evolutiei ~i raspindirea formelor artistice. Cu
alte cuvinte: ceea ce ne-a ramas sint ·fragmente, fragmente numeroase ~i sugestive, dar pentru
inHintuirea lor ~i pentru reconstituirea cronologiei ~i a relatiilor de filiatiune dintre aceste fragmente
trebuie sa gasim inca cheia. .
Pentru a evita anacronisme ~i erori principiale, va trebui mai intli sa tlnem seama de
lmprejurarea ca organizarea statului feudal maghiar se infaptuie~te in Transilvania treptat,
a'un ind Ia forme mai inche ate abia in a doua 'umatate a secolului al XU-lea §i in cursu!
secolului al XIII-lea. Aceasta constatare ne scute~te de a cauta cu orice pret 10 rans1 vanta
monumente din prima faza a epocii romanice, adica expresii ale unei suprastructuri feudale

I injghebate, la un mo ment , dnd o asemenea societate feudala inca m.i exista, ~i tot aceasta
constatare condamna principia! incercarile multiple de pina acum de a justifica antidatari prin
in.fluente, importuri ~i imprumuturi intimplatoare ~i incoerente din tari indepartate, cum ar fi
Lombardia, Proventa, Renania sau Normandia.
!n asemenea imprejurari, socotim ca eel mai firesc lucru e acela de a presupune principia!
o evolutie normala in cadrul economic ~i social-politic dat. !n acest cadru, materialul arhitectonic
trebuie grupat dupa insu~irile sale intrinseci, pe baza evaluarii elementelor planimetrice ~i structive
(ale elevatiei) ~i pe temeiul caracterelor decorative, stabilindu-se astfel intii o cronologie relativa
intre monumentele din Transilvania, ancorata pe de o parte in interiorul provinciei de putinele
date sigure pe care le cunoa~tem, ~i pe de alta de sursele externe cele mai fire~ti- pe care le dez-
valuie analogiile cele mai strinse ~i mai apropiate ~i pe care le justifica imprejurarile social-economice

8
 ~i politice. ln schimb, trebuie eliminata orice interpretare for~ata, care ar implica admiterea unor
situa~ii ipotetice excep~ionale, deoarece o asemenea metoda, in.loc sa contribuie la limpezirea
impasului, nu face decit sa tulbure ~i mai mult imaginea istoridi pe care incerdm sa o reevodim.
Trebuie sa recunoa~tem insa di sistemul de clasare adoptat de noi e principial ~i deci schematic,
e un sistem ce nu ~ine seama de coinciden~e care intr-un moment dat ~i intr-o localitate anumita
au putut influenta fizionomia unui monument determinat, fie prin prezenta unui me~ter din avan-
garda timpului, fie prin colaborarea unui me~ter imbatrinit. Dar sa nu uitam cii in asemenea
imprejurari exceptionale flu ne ajuta nici o metoda, ci numai informatia sigura din sursa con-
temporana.
Astfel, socot di deocamdata va trebpi sa nazuim sa reconstituim, pe baza caracterelor sti-
listice ale materialului pastrat, evolutia ~i cronologia principiala, schematicii, rezervindu-ne liber-
tatea de a modifica sau inversa in viitor .pozitia unui monument sau a unui grup de monumente
in masura in care vor apare informatii mai amanuntite ~i mai concludente.
Pe baza monumentelor pastrate, ne vom ocupa de arhitectura militara ~i de arhitectura
bisericeasdi romanidi, maghiara ~i .~aseasca, precum ~i de cele mai vechi vestigii ale arhitecturii ·
de piatra romine~ti.
ln literatura despre preistorie, arheologie ~i in istoria vremurilor feudale, in descried de
) calatorii ~i in monografi.ile unor localita~i sau a diferitelor regiuni din Transilvania, intilnim foarte
numeroase mentiuni de cetati de cele inai diferite tipuri, dar, in afara de cazuri exceptionale
(mai ales castrele romane ~i citeva cetati dacice explorate in anii din urma), autorii acestor opere
nu ~tiu uneori nici dad e vorba de o cetate de pamint sau de piatra, ~i cu atit mai putin daca
avem de-a face cu o cetate din epoca preromanicii, romanidi sau ulterioara. Aceasta incertitudine
se explid mai intii prin faptul d toate monumentele in cauza sint azi in stare de ruina, ~i cele
mai multe sint chiar acoperite de pamint in a~a masura, incit abia se mai contureaza cu aproxi-
matie zona pe care o ocupase cetatea respectiva; apoi arhitectura aceasta de aparare eo arhitectura
utilitad, aspra, despuiata de amanunte stilistice ~i ca atare lipsita de criterii de datare u~or acce-
sibile. Astfel, pina Ia desfa~urarea unor carripanii de sapaturi pe scara intinsa, orice sugestie, orice
incercare de a intocmi o lista a cetatilor romanice e o intreprindere pindita la fi.ecare pas de posi-
bilitatea celor mai grosolane erori ~i se pune serios lntrebarea dad ~i in ce masura ne putem
opri asupra acestei probleme in privirea de ansamblu direia ii e inchinata lucrarea de fata. Nefiin-
du-ne totu~i ingaduita omiterea acestui capitol important pentru simplul motiv d e spinos, vom
incerca sa seleqionam acele cetati care pot fi. puse in relatie cu epoca de care ne ocupam, fie pe
baza unor elemente mai caracteristice, fie pe baza unor documente sau pe temeiul situatiei topo-
grafice ~i al integrarii lor aparente intr-un complex de imprejurari care incurajeaza o ase-
menea ipoteza. ·
) Se presupune, in general, d populatia ba~tina~a din Transilvania nu a dispus de centre
fortificate ~i, in consecinta, nu s-a facut ina acum nici o lncercare serioasa de a I
anune 10 sarctna cercetarilor viitoare sa verifice dad ~i in ce masura acest punct de vedere
va mai putea fi. mentinut, caci, pe linga eli nu are o justificare logidi, e,· dupa cum am vazut,
~i in vadit dezacord cu relatarea lui Anonymus.
1n schimb, ceta~ile transilvanene au fost analizate mai ales sub aspectul de material docu-
mentar pentru urmarirea etapelor avansarii frontierei maghiare spre est, mai ales in faza finala
de relativa .fixare a acestei frontiere pe linia Carpatilor de sud ~i a Oltului, dici se presupune, dupa
cum am mentionat, di pina la atingerea acestei linii, frontiera era constituita din zone facute
impracticabile ~i prin lasarea dtorva drumuri de acces controlate de posturi de paza, adapostite
in construqii de lemn. Abia in zona muntoasa de Ia vest de Turnu Ro~u ~i spre est, de-a
lungul Oltului, s-a procedat Ia construirea de ceta~.i trainice, ~i acestea, impreuna cu aparitia arhi-
tecturii eclesiastice, ar marca frontiera atinsa in jurul anului 1200. 1n ceea ce prive~te arhi-
tectura bisericeasd, vom vedca ca ea, in realitatc, nu corespunde intru toate acestei ipoteze.

___....___________________________________
)
 i
'i
I Deocamdatii, data atingerii acestei frontiere e o problema la care riispund tot numai documentele.
i Acceptind insii interpretarea ~tirilor documentare ~i incercarea de a intregi. aceste ~tiri cu urmele
I' I
! de fortificatii pastrate in aceastii regiu ne, putem cita urmiitoarele cetati ca fadnd eventual parte
ll din centura la adapostul ciireia se a~ezasera sa~1i in jumiitatea a doua a secolului al XU-lea:
Sebe~el, Sascior, Jina, Tili~ca, Orlat ~ i Ra~inari . Numarul pare remarcabil, dar ramine de vazut
!'i dadi datarea tuturor acestor cetati in secolul al XU-lea va fi confirmatii de cercetarile viitoare,
ciici ceea ce putem spune azi desp,re ele e foarte putin ~i absolut inconcludent.
I' I Cetatea de la Sebe~eP e din piatd. ~i zidurile mai pastreaza inca o inaltime de 4 -5 m.
Sing urul element de datare e o poarta in arc frint, care nu poate fi dedt eel mai curind de
la sfir~itul secolului al XIII-lea, fiind deocamdata ·considerata ca opera unei refaceri.
Cetatea de linga Sasciori 2 a fost identificata cu un « castrum Petri» dintr-un document
din anul 1309. Cetatea are un plan oval, cu dimensiunile aproximative de 140 m X 35 m.
Curtinele sint de piatra ~i intarite cu doua turnuri. Turnul de nord-est e strabatut insa ~i el
de o poarta dubla, externa ~i interna,· incoronata fi.ecare cu cite un arc frint, forme care iarii§i
,, · apartin eel mai curind sfiqitului secolului aL;XIII-lea. Totu~i, din motive de drept administrativ
i
'
istoric, se presupune ca intemeierea acestui castru e anterioarii colonizarii sase~ti.
La nord de comuna J ina 3 se gase~te ruina unei cetati cu plan dreptunghiular
( cca 80 m x 20 m), din care se mai pastreaza curtinele. de piatrii, atingind in parte inca o )
inaltime de aproape 4 m.
Pe dealul de linga comuna Tili~ca 4 se distinge partial un val, eventual un ~ant, ~i o
portiune scurta de zid. Dimensiunile mari ale platoului (260 respectiv 175 m lungime X 80 m
largime) fac ca aceasta cetate sa se asemene cu cea de ti~ga Ra~inari, dar orice indiciu pentru
o datare lipse~te.
,. Ruinele cetatii din Orlat 5 , avind inca o inaltime de 2,50 m, se gasesc ~i ele pe un deal
i. invecinat. Cetatea formeaza un oval cu diametrele maxime de cca 220 m X 40 m, fiind identi-
ficata cu cea din Warolyafolw, pomenita in 1322 6 •
Cea mai mare dintre aceste cetati e cea de linga Ra~inari 7, pe dealul ce strajuie§te valea
Stezii, avind un diametru maxim de 265 m. Din curtinele de piatrii au fost degajate prin sondaje
numai citeva portiuni. Cetatea pare a fi avut §i val cu ~ant~ Ea a fost identificata cu cetatea
a~ezarii «villa Riuetel», pomenita intr-un document din 1204 8 • . Dar §i in cazul acesta trebuie
mentionat di cercetarile sumare facute la fata locului nu au dat deocamdata la lumina decit
ceramica databila in secolele XIV sau XV ~i totodata au ie§it la iveala un fel de « cazemate»
taiate in stindi, care nu cred eli pot data din epoca romanica.
Daca cetatile de mai sus sint considerate totu§i ca presase§ti, presupunindu-se cii ar fi
existat in aceasta regiune.un grup de §apte cetati de la care deriva numele de « Siebenbiirgen »,
in latine§te « terra septe111 castrorlffll » sau «terra quae· septetn castra dicilur», intilnit mai intii in )
cronica din Erfurt 1242 i a oi intr-un document din 1296 9 , cetatile de la est de Turnu Ro~u
par a fi ulterioare colonizarii sase~ti. !ntre acestea mentionam deocamdata pe ce e vng
§i Breaza.
Fortificatia de linga Avrig 10 se gase§te pe culmea numita « la cetate », dar az1 abia
se mai pot recunoa§te urme de mortar. K. Horedt apreciaza totu§i marimea curtii la
cca 60 m X 30 m, datind fortificatia in jurul anului 1200. Considednd eli cetatea e situata in

1 HoREDT, Burgenforuhrmg, p . 600. 8 ZIMMERMANN-WEitNEn, Urkuude11buch, I, nr. 395;

2 S Tn EITFE LD,
Saslschor, p. 137- 144; HonenT, Burgen- Dommmle, C, veac. XIV, vol. II, nr. 118.
forscbrmg, p. 599-600; Genil, V dripitlszet, p. 114. 7 H oREDT, Grenzburgen, p. 21 ~i urm.; idem, Burgtn·
8 Jorrchrmg, p. 596-597.
HoRJlDT, Burgeriforuhrmg, p. 599.
4 HonenT, Gre11zburgm, p. 26; idem, B11rge1iforubuug, 8 ZIIIIMERMANN-WERNilR, Urkrmdmbuch, I, nr. 15;
p. 598-599. Dommenle, C, veac. XI-XIII, vol. I , nr. 46.
6 HonenT, Or/at, p . 126 ~i urm.; idem, Burgt~iforsclmug, 9 HoREDT, Burgenforschtmg, p . 604-606.
p. 597; Genil, Vdrlpitiszet, p. 114. 1o Ibidem, p. 593 ~i idem, Grenzburgm, p. 17 ~i urm.

10

;o
)

zona dealurilor de Ia sudul Oltului ~i di Ia data de mai sus colonizarea atinsese probabil abia
malul de nord al fluviului, datarea propusa pare cam timpurie.
Se presupune apoi di dupa inceputul secolului a! XIII-lea s-a intemeiat ~i cetatea de
Hnga Breaza \ compusa dintr-o incinta cu un turn cilindric in centru ~i prevazuta cu doua
~an~uri pe latura dinspre munte. Regiunea aceasta devenise insa feud muntean 2 in jumatatea
a doua a secolului al X IV-lea ~i in legatura cu acest fapt ar trebui cercetata mai amanuntit
originea cetii~ii care poarta, in gura localnicilor, numele de « Cetatea lui Negru-Voda».
Pe teren ceva mai sigur ne gasim abia in Tara Birsei, daruita in 1211 cavalerilor teutoni .
In hrisovul de danie 3 se amintesc castrele Halmagiu ~i Noilgiant (ambele ramase neidentificate),
iar printr-un act din 1212 4 li se mai daruie~te cavalerilor castrul Cetatea Crucii. Regele Andrei II,
cedind cavalerilor teutoni Tara Bii:sei ~i castrelc amintite, le-a ingaduit sa construiasca ~i'
alte cetati, dar numai de lemn, de teama ca nu cumva sa se simta la un moment dat atit de '
puternici, incit sa incerce sa-~i intemeieze un stat independent. Dupii cum rezulta insa din faptele
~i polemicile ulterioare, cavalerii nu au respectat aceste restric!ii ~i lor le putem atribui cetatile
de piatra din Feldioara, Codlea, Ceratea Crucii ~i eventual cea de linga Rudir.
ln capatul de nord al Tarii Birsei, acolo uncle Oltul intretaie o vale stdmta intre d ealuri
) impadurite, pe un pinten de deal, cavalerii au ridicat cetatea sediului lor: Feldioara 6 • Dintre
cetatile teutonilor, aceasta e cea mai bine.pastrata (fig. 1). Curtinele formeaza un oval neregulat,
avind pe fiecare latura cite un turn patrat (fig. 2), dintre care eel dinspre sud adaposte~te
poarta principala ; in fa!a acesteia se mai disting urmele unei cur!i anterioare cu pinze ~i o
poarta exterioara, intarita ~i ea. Cladirile dinauptrul cetiitii au disparut, dar se mai semnaleaza
resturi din fundamentele unei capele romanice Cli cor patrat ~i fad absida, care ar fi adapostit
~i o cripta. Zidurile ceta!ii au o grosime de 2 m - 4 m ~i sint zidite din piatra bruta ~i piatra

,.,
de riu inecata intr-un mortar de buna calitate. Turnul dinspre rasarit, ca ~i eel dinspre apus, m~i
pastreaza in incaperea de jos cite o bolta cilindrica din tuf calcaros. Partea superioara a curti-
nelor se datore~te insa unei refaceri din 1457 ~i tot atunci s-au facut ni~ele pentru gurile de
pacura ( nJ/icbicoulis), dupa cum o dovede~te zidaria de caramida. Crenelurile care incoronasera
odinioara curtinele au disparut.
La hotarul apusean al Tarii Birsei, pe un vir£' de stinca dominind drumul natural care
se strecoara prin dealurile Per~anilor spre cimpia fagara~ana, pe vremea aceea inca necuprinsa
in frontierele regatului maghiar, teutonii au ridicat cetatea Codlea 6 • Planul neregulat al cetatii
se adapteaza terenului stincos ~i se compune dintr-un rind de curtine ~i .o poarta fortificata,
alcatuita dintr-un coridor boltit, deasupra caruia se presupune ca s-ar fi ridicat un turn de
aparare. In afara. de aceasta, poteca ingusta care urea la cetate mai era barata de un zid-scut
( S cbild111auer) , in care se deschidea o portita strimta. Acest zid are o grosime de cca 3 m ~i
) e construit din zidarie turnata, imbracata in exterior cu blocuri de calcar nedoplite. In schimb,
, , , r me e numat m; e e sm o tn pta r
br uta de calcar, prinsa in mortar. Urme de cladiri nu se vad in interiqr ~i e probabil ca ele
vor fi fost de lemn. Construc!ia mai putin masiva a acestei cetat{ se explidi prin a~ezarea exce-
lenta, care parea cii o va apara de orice surpriza. ~i totu~i, nu a fost inexpugnabilli : in 1345
tatarii au cucerit-o ~i au distrus-o, iar ceea ce se mai vede azi sint blocuri de zidarie napa-
dite de padure.

1 HoRW ATH, Breaza, p. 44 ~i urm.; H onED'J', Burgm -
foruhung, p. 593.
2 Cf. PANAITEscu, Mircea, p. 190 ~i urm.
3 HunMUZAKI, Domnmtle, I, 1, nr. 41; Dommmle,
C, veac. XI- Xlli, vol. I, nr. 77.
4 H UR M uz AKt, Documettle, I, 1, nr. 43.
6 Burzenland, IV, 1, p. 44-46; Kunst in Sieb., p . 13;
HonKoT, Burgenforuhung, p. 589. OnnAN, Szekelyfiild, VI,
p. 433-434,~verseaza situ a~ia ~i considera aceasta cetate
ca un reduit construit in sec. XV pe linga fortificatia
comunei.
8
Burzenland, IV, 1, p. 63-67; HonEDT, Burgenforsrhtmg,
p. 588-589.

11

)
 Cetatea Crucii (in documente Cruceburg, Kruczburg) 1 a fost identificata de W. Horwath
cu urmele unei ruine din Pasul tatarilor, pe ~aua. dealului Crucea Mandii, Ia nord de catunul
Zlon, dovedind totodata cu argumente convingatoare eli fortificatia de Ia Teliu 2 , confundata
i pina acum cu Cetatea Crucii, compusa insa numai din valuri ~i ~anturi de pamint, apaqine
I unei epoci mai vechi. Dintr-un document al regelui Andrei II, din 1222 3 , mai aflam eli vechiul
castru regal, care se afla ~ci inca d.inainte de venirea teutonilor, a fast reconstruit din piatra
I de catre cavaleri. Din fundamentele zidurilor ingropate in pamint, a caror grosime variaza intre
j. 1 ~i 4 m (1 m la curtina interioara, 1,50 m la
curtina exterioara, 2-4 m Ia turnuri), autorul
identificarii de mai sus a mai putut constata
d cetatea avea un plan aproximativ romboidal
(fig. 3), cu dte un turn dreptunghiular in
fiecare colt, iar in fata portii, inspre sud, mai
era o curte exterioara adinca (Zwinger) ~i un
rind de curtine.
Lasind deocamdata de o parte cetatea de
Fig. 1. - Feldioara, cetatea cavalerilor teutoni, )
Ia' Rucar, despre care vom vorbi in legatura
plan.
cu arhitectura din Tara Romineasca, cetatile care
se pot atribui teutonilor prezinta urmatoarele
caractere: ca material de construqie se folose~te piatra bruta ~i piatra de riu, iar cladirile se
disting prin intrebuintarea exdusiva a turnurilo~ patrate, a~ezate cite unul in capatul sau in
mijlocul laturilor. Poarta e adapostita de un coridor boltit, indilecat uneori de un turn, iar in
fata ei mai e o curte exterioara, destinata sa .ingreuneze accesul. Dimensiunile acestor cetati arata
~i ele o trasatura comuna: toate au un diametru de aproximativ 100 m de-a lungul axei
principale 4 •
E probabil d cetatea Bra~ovia de pe virful Timpei din Ora§ul Stalin 6 a fost ridicata
curind dupa plecarea teutonilor, ca un castru regal, menit sa apere frontiera ~i sa asigure pose-
siunea lini~tita a acestei regiuni, colonizata de cavalerii izgoniti. In esenta, cetatea se compune
dintr-o indnta de piatdt cu un fel de mic bastion dreptunghiular pe latura de vest, iar in inte-
riorul zidului de sud se vad urmele unor incaperi mid, motiv pentru care s-a banuit eli cetatea
ar fi preromanidi ~i c1i ad s-ar fi adapostit inca .in se.colul al XI-lea dilugari benedictini. Ca
argument au fast puse in cauza §i urmele unei capele dreptunghiulare cu absida semicircularii
~i sacristie pe latura de nord, gasite in interiorul incintei, precum §i prezenta unei fintini (in
nava capelei), considerata lqc de cult pagin. Am insa impresia di aceasta reconstituire istorica
apartine domeniului imaginatiei, caci argumentul esential pentru datare ~i referire la benedictini

probabil ca ea sa fi fost construita ulterior intemeierii castrului, adica abia dupa mijlocul veacului
al XIII-lea, suferind mai tirziu de doua ori amplificiiri ~i prefaced parriale, de fiecare data la
nivele mai inalte. Cu ocazia ~ltimei refaceri (a treia), s-au introdus §i bolti cu profiluri gotice
(1401). Mai seducator pare argumentul incaperilor marunte, interpretate ca fundamente ale unor
chilii, dar cred cii grosimea zidurilor pledeaza mai degraba in favoarea ipotezei unor cazemate
din vremea armelor de foe. In orice caz, cetatea e documentar atestata numai ca un castru
regal ~i in secolul al XV-lea bra~ovenii de pun toate eforturile ca sa scape de aceasta pacoste,

1 Bur~enland, IV, 1, p. 47- 55; HoREDT, Burgenforschrmg,
p. 586.
2 Cf. 0HHb , S~eke/yfiild, VI, p. 63- 65.
3 HuRMUZAKI, Docrmrmle, I, 1, nr. 54; Docu/1/ente,
C, veac XI-XIII, vol. I, nr. 130.
' Bur~enland, 1V, 1, p. 40-41.
• 0RBA!'I, Szikelyfold, VI, p. 350 ~i urm.; Bur~enland,
IV, 1, p. 78; TREIB ER, Brasoviaburg, p. 38 ~i urm. ; idem,
Ziegelmaue, p. 180 ~i urm.; FERENCZ!, Brasoviaburg, p. 93
~i urm.; Kunst in Sieb., p. 11; Pnox, Burgen, p. 7 ~i urm.;
SR~ESTY >ON, Cmk; HonEnT, Burgenforubrmg, p. 585 ~i tum .

12
 ............... '

reu~ind, in anul 1455, sa obtina de Ia guvernatorul loan de Hunedoara desfiintarea ~i dem~n­

telarea castrului.
Pare natural sa presupunem ca sistemul de aparare a! frontierei transilvanene de sud sa
fi fost completat ~i spre rasarit, dar ne lipsesc deocamdata informatii despre castre regale a~ezate
in punctele trecatorilor ~i care ar putea fi datate !n perioada romanica propriu-zisa. ln orice
caz, e demn de re~inut fap tul d secuii ocupa regiunea frontierei de est (fostele judete Ciuc
~ i Treiscaune) abia in cursu! secolului al XIII-lea ~i, 1n consecinta, datarea unei serii de cetati
secuie~ti in epoca preromanicii ~i romanica timpurie, propusa de B. Orban, trebuie respinsii 1.

l
F ig. 2. - Feldioara, cetatea cavalerilor teutoni, interiorul incintei spre nord-vest.

Pe linga cetatile de frontiera ex.istau castre regale ; ~· tn interiorul provinc1e1, menite sa

asigure supunerea populatiei ~i ciiile de comunicatie. ~i unele ~i altele erau comandate de oameni
de-ai regelui. Unele din aceste cetati nu se mai pastreaza decit cu numele (de pilda castrul Clus,
amintit pentru . prima oara intre anii 1173 ~i 1175) 2, iar altele au fost complet transformate.
lntre aces tea merita sa fie , mentionat intii castrul de linga com una Dabica a, ridicat pe locul
) unei cetati vaste, preistorice. La fel ca ~i cetatea preistorica, ~i castrul regal fusese o !ntari-
.
exemplu caracteristic pentru tipul initial al cetatilor maghiare, construite dupa modelul cetatilor
de pamint ba~tina~e. Acest castru regal a fost apoi daruit ca feud banului Mikud prin anii
1271 - 1272 ~i se pare di s-a' piistrat pina la sfir~itul secolului al XIV-Iea, dod a fost inlocuit
cu un caste! de piatra. ·
~tid mai vagi avem despre castrele Ciceu, Odorhei ~i Deva. Castru1 din Ciceu' e atestat
documentar 1n veacul al XIII-lea ~i - dupa ce jucase un rol important, intre altele ca proprietate
a domnilor moldoveni ~tefan eel Mare ~i Petru Rare~ - a fost desfiintat. Castrul din Odorhei 6,
pomenit intr-un document din 1301, a suferit transformari ulterioare radicale ~i e acum in stare de

1
Cf. asupra acestei probleme §i ENTZ, Szlke/y, p. 6. 4
KAD AR, Szol11ok-D., p. 379 §i urm.; ! s TRATI, Borzefli,
2 CRETTIER, Dobolt:a, p. 204. p. 332; ENTz, SzoltJO!t:-D., p. 198, 220- 221.
Ibia'tm, p. 197 ~i urm.; BNTz,SzoltJok-D., p. 198 §i 221.
8
• LUKII'iiCIJ, Udvarhe/y, p. 431.

13

)
 I I )
'I I
i'
!I :
I

ruina. Castrul din D eva 1 , mentionat intr-un document din anul 1269 ~i in acte ulterioare, s-a dez-
·l
I: voltat in secolul al XV-lea intr-a mare cetate care i-a modificat profund aspectul ini~ial. Totu~i,
l. ! o fereastrii geminata cu arhivolte trilobate, dar cu profiluri deja specific gotice (muchii te~ite),
apaqine probabil inca unei construqii de pe la inceputul veacului al XIV-lea. Cel mai interesant
II castru e insa eel descoperit in Hune-
/!: I doara 2, in substruqiile castelului Hunia-
h zilor, uncle s-a putut recunoa~te, cu
i ocazia cercetarilor amanuntite !acute de
~tefan Moller, traseul exact al vechilor
curtine (fig. 4), formind o elipsa cu
capetele ascutite. Axa longitudinala e
indreptata de la nord spre sud, iar 1n
coltul de miazanoapte erau izolate doua
.,,,
incaperi prin cite un zid. Intrarea 1n
incinta se afla in partea opusa, in
II ' IJ /.J 10, IS J0
curtina rasariteana (fig. 5). Zidaria e din
piatra bruta legata cu mortar hidraulic )
Fig. 3. - Cetatea Crucii, plan. ( cu amestec de dhamida pisata) excelent.
La col~urile zidurilor apare ~i piatra de
talie ~i din acela§i material e executata
~i poarta rasariteana cu arc semicir-
cular, cu muchiile de la usciori §i arcuri
te~ite. Poarta 3 a suferit insa in cursu!
secolului al XV-lea o dislocare ~i o
reducere. Forma ~i profilul portii justi-
fica datarea eventuala a castrului pe la
inceputul secolului al XIV-lea, de§i din
documente aflam abia 1n anul 1364
Fig. 4. - Hunedoara, planul castrului. despre existenta unui castelan 4 •
In Transilvania, insa, nu s-au ri-
dicat de la inceput numai cetati de fran-
tied §i castre regale. Independent de zonele de ingradire (prisaci) care marcheaza etapele expan-
siunii, §i populatia ~i-a ridicat probabil unele intarituri pentru caz de pericol. Aceasta reiese mai
intii din povestirea lui R·o gerius despre prapadul din 1241. E adevarat ca dreptul de a ridica ceta~i
exclusiv regelui §i regele construia in principiu numai castre regale, ocupate in primul )

la indemina popula~iei amenintate. Avem insa dovezi istorice numeroase despre derogari de la
acest privilegiu, ~i nu numai pe baza relatarii lui Rogerius, uncle se pomenesc o serie de locuri
intarite in care s-a refugiat populatia in timpul invaziei tatarilor ~i care nu par a fi fast neaparat
castre regale. ~tim apoi d regele Bela IV, in urma prapadului din 1241, a indemnat chiar populatia
sa-§i construiasca intarituri, iar ceva mai tirziu, in vremea regelui Andrei III, aflam di existau
numeroase fortificatii nesupuse controlului direct al regelui. Intr-un document din 1291 6 se amintesc

1 ScumuT, Diva, p. 95; ScHusnR, D eva, p. 70;
S7. AD 6, Diva, p. 7 ~i urm.; FwcA-~UIAGA, Deva, p. 16
si urm.
• 2 MoLLER, Vajda!mnyad, p. 77 ~i urm.; pcntru biblio-
gralia mai veche vezi ~i MM, II, col. 408-410; VXTX~IAN u,
Ca~t. Corvin., p. 420 ~i urm.; GEno, V dripithzet,
p. 253.
3 Altii poarti'i, in partea de sud-vest a vcchii curtine.
mcntionatii de MoLLER, lot. dt., in legiiturii cu prima faza
a construqiei, apaqine abia unci p erioade gotice mai tirzii.
' CsAruu, Magyarorszdg, V, p. 46.
• G ZtMMilRMANN-WERNEn, Urkundenbt~tb, I, nr. 242;
Domn1tnle, C, veac. XIII, vol. IT, nr. 397.

41

)
 )

turnuri de aparare ~j fortifica~ii ridicate deasupra bisericilor sa.u in alte locuri (« . . . turret
sive castra s11per ecclesiis aedificata aut locis aliis pro nocmJtmto cons/meta pmit11s evellantur. . . »),
iar o hotadre luata in adunarea din 1298 1 subliniaza din nou di numai regele poate acorda dreptul
de a construi ceta~i sau castele. Aceste documente oglindesc suspiciunile ~i luptele interne din
perioada tulbure a ultimilor regi arpadieni, cind
astfel de fortifica~ii ofereau adeseori adapost adver-
sarilor politici.
Sa vedem acum care sint cehitile de refugiu
ale popula~iei in epoca romanidi pe care Ie putem
identifica pe teren cu oarecare aprmdma~ie. Din cate-
goria aceasta citez mai intii doua cetati de pamint,
una linga comuna Biertan, alta pe Dealul Cetatii
(Burgberg) Ia vest de comuna Pro~tea Mare 2 • Terenul
pe care 11 incercuie~te valul de pa~int de Ia Biertan
are o forma aproximativ triunghiulara, cu dimen-
siunile de cca 100 m X 50 m, in timp ce valul
) (eventual chiar mai multe rinduri de valuri) de Ia
Pro~tea Mare cuprinde o suprafata eliptica cu o
lungime maxima de cca 250 m. Pe terenul acestei
cetati s-au gasit ~i fragmente ceramice care ar putea
apartine epocii romanice. Se pune acum lntrebarea
drei populatii i-au apartinut aceste cetati ~i de t:ind
ar putea ele data? V om vedea in capitolul urmator
eli in aceasta regiune sa~ii s-au a~ezat abia pe Ia
sfiqitul veacului al XIII-lea ~i ca atare cele doua
cetati slnt ~i dupa parerea prof. K. H oredt anterioare
colonizarii. Pot fi ele considerate ca romine~ti, adid
Fig. .5'.-Hunedoara, portal de la castru.
anterioare cuceririi maghiare, sau slnt ele ungure~ti, , ------- .

databile in sec. X II sau Xill? La asemenea intrebari

vor putea raspunde numai cercetarile de pe teren.
Presaseasd, dupa parerea lui K. Horedt, e ~i prima faza de construqie a ceta~ii de piatra
din Rupea 3 , in forma in care a servit inca in 1324 ca Joe de refugiu sa~ilor rasculati lmpo-
triva regelui Carol Robert, dar aspectul actual se datore~te transformarilor ~i amplificarilor
ulterioare.
in centrul Transilvaniei se gasesc doua ceta~i de refugiu mai intinse, una pe « Dealul
) Ceta~ii » (V arhegy) de Hnga comuna Moldovene ti, alta « Cetatea Secuilor » '
ora~u u1 ur a, pe rumul Trascaului. Cetatea de Ia Moldovene~ti 4 , nurnita in documentele
vechi « Cetatea Turzii », era formata Ia lnceput dintr-un val de pamint; cu ~ar1t ~i se pare
di la aceasta faza se refera o ~tire documentara din 1075. Ulterior s-au construit ~i curtine de
l
piatra (secolul XII), dar dupa prapadul din 1241 cetatea pare sa fi fost parasita. Inventarul
l
prezinta caracterele culturii slavo-romine.
c 0 dispozitie intrudtva inrudita cu cea de la Moldovene~ti s-ar parea di avusese « Cetatea
Secuilor » 5 , din care se mai vedea urma unui turn cilindric flancat de doua curtine scurte, in forma
de brate. Orban presupunea eli aceasta cetate ar fi jucat un rol insemnat in 1241 ~i o identifid

1 Cf. KONYtlKl, Vdrak, p. 38.
2
Ambele cetati au fast cercetatc in tceaciit de prof.
K. HonEDT, dlcuia ii datorez aceste informatii.
2; 3 Kunrl inSieb., p. 12; HonRDT, Burgmforuhung, p. 592.
' OnBAN, !izlkelyfold, V, p. 175 ~i urm. ln prczent sc
executa aci sapaturi arheologice. Cf. raport in SCIV, III,
1952, p. 318-320 ~i mai ales SCIV, VI, 3-4, 1955,
p. 663-667.
6 OnoAN, Szike(Jfold, V, p. 188 ~i urm.

15

)
 cu o mentiune documentari'i din 1249, iar apoi cu o informa~ie din 1656, din care rezulta di
In secolul al XVII-lea cetatea era cHirapanatii.
0 cetate mai complexa se gase~te in Secuime, pe dealul Firtos, Ia nord -est de comuna Imlaceni 1 .
Aci virful eliptic e inconjurat pe laturile de sud ~i est de un val exterior ~i de un ~ant, dispo-
II
zitiuni inutile pe celelalte laturi din cauza prapastiei, iar de jur imprejur se intinde o centurii.
'I
,I de ziduri de forma elipt.i.cii neregulata. Spre sud, uncle era intrarea, exista ~i o curtina exterioara.
.! Pe laturile de vest ~ i est se mai disting ~i fundamentele cite unui corp de cladire masiva ~i drept-
l unghiularii incadrate in curtine, probabil turnuri de flancare, iar in incinta se vad temeliile unei
li !nciiperi dreptunghiulare, prevazuta cu o absida orientata spre est. Dupa toate aparen~ele, pare
:1
I'
a fi vorba de o capela romanidi, dar deocamdata orice incercare de a data mai precis fortificatia
sau capela trebuie respinsa ca lipsita de· argumente concludente. Vom vedea mai departe d acest
[I tip de biserica-sala cu absida semicirculara e foarte vechi ~i se perpetueaza pina in zilele noastre.
i Doar in epoca goticii a suferit o eclipsa. S-a mai constatat apoi prezen~a unor ciidimizi de facturii
romana, despre care se presupune d au fast aduse de la o ruina din apropiere pentru a fi
·"
q
reintrebuintate, ~i mai aflam din veacul al XVIII-lea s-ar fi adapostit aci, in chilioare de lemn ,
II ni ~te calugari minoritJ.
I
' Mai numeroase sint cetatile comunelor 'sase~ti. Una din cele mai vechi e fortificatia din
jurul bisericii sf. Mihail de pe dealul omonim (Michelsberg) de linga comuna Cisnadioara 2, pro-
babil contemporana cu intemeierea bisericii, adica de prin jurul anului 1200. Ce se mai vede
!' azi sint ruinele curtinei de pial;t'a. Alte urme ale unei cetati a descoperit K. Horedt in apropiere
1.. de Vurpar (Burgberg), ~i cum numele << Burgb.erg » apare intr-un document din 1248 3 , el pro-
ii:
,,· p une datarea acestei cetati in epoca dinainte de invazia mongolii. Resturile curtinelor, groase
de cca 2 m, sint din piatrii legata cu mortar hidrofil, coritinind caramida pisata. Incinta formeaza
I.
un oval neregulat de cca 180 m lungime, avind o largime care variaza intre 30 ~i 50 m. 1n
I
. '· scincii se vad iosa ~i urmele amenajarii unor cazemate, care ar putea proveni de la o adaptare
I'

.I',. u lterioarlL
Alte cetati ~i fortificatii ridicate de comunele sase~ti in jurul bisericilor dateaza din jumatatea
;il a doua a secolului al XIII-lea. E ioteresant de notat ca paralelele cele mai apropiate ~j sugestive
;!j
pentru asemeoea biserici fortificate nile ofera Germania de sud-est (mai ales regiunea muntoasa
i:l
q din Bavaria), unde G. D ehio 4 mentioneazii o serie de biserici romanice fortificate ~i vom vedea,
I• Ia timpul sau, cii analogia aceasra nu e iotimplatoare. Din categoria acestor cetati sase~ti fac parte
1:j
.. : intariturile din Girbova, Sibiu, Agnita, Saschiz ~i din suburbia Bartolomeu din Ora~ul Stalin.
)
I'.
Dintre aceste. fortificatii, cea din jurul bisericii din Girbova 5 e problematic dadi poate fi consi-
f derata inca romanid, dar noua bisetidi Sf. Maria din Sibiu 6 , zidita dupa invazia mongola, e probabil
· it imediat i incinta care formeaza nucleul fortificatiilor de mai tirziu ale orasului si
I ' .•
)
al ciirei traseu se mai recunoa~te in disp ozitia de azi a p1ete1 rtvlta.
Cetatea de la Saschiz 7 e, in forma de azi, opera prefacerilor, iar linga Agnita 8 se
vede un val ~i eventual urma unui turn, pe care K. Horedt le-ar data din vremea
colonizarii sase~ti.
U.1. val dublu de pamint, inzestrat ~i cu palisade, se presupune cii a constituit nucleul
initial de pe « Gesprengberg », adica pe dealul de deasupra bisericii ev. din suburbia Bartolomeu,
ciici ruina cetatii de piatrii e desigur ceva mai tirzie 9 •

l M OL Lgn, Firtos, p. 258-259; ORBAN , Szikelyfiild, 5 H onBDT, Burgmforuhmzg, p. 599.

I, 126-129; SCIV, II, 1951, fasc. 2, p. 303- 304. 6 SJGER us, Hermannstadt, p. 2; Kunst i n Jieb., p. 14 ;
2 A c KNER, Allerlhl7mer, p. 61- 62; 0PR P.~I : u, Bi.r. TuALGOTT, Herfllannstadt, p. 14-15.
.-el. A rdeal, p. 15. 7 HoRB DT, Burgmforuhung, p. 592 .
3 Z IM MERMANN-WEnNEH, Urkrmdenbuch, 1, nr. 84; 8 lnformafia o datorez prof. K. HonF.DT.
Dommenle, C, veac. XI-XIII, vol. I, nr. 289, g TREIBER, Gesprmgberg, p. 45.
4 DEmo, Handb., III, passim.

16
)
 -~ ,,,, ....... . ,,

)
In acest context mai amintim, in sflqit, urmele de curtine din jurul bisericii ev. din Turni~or,
pe care V. Roth 1 le atribuise indi perioadei romanice, precum ~i incinta scunda de piatra din
jurul bisericii ev. din Daia, cu turnul de straja de pe latura de miazazi. In mod exceptional
acest turn e zidit din diramida, deci in oarecare legatura cu arhitectura romanica din cimpia de
vest a Transilvaniei. Parterul turnului e boltit cilindric, iar etajele superioare sint despartite
prin tavane. Etajele I ~i II sint prevazute cu metereze, etajul ultim are pe trei laturi ferestre largi,
semicirculare, iar spre apu~ 0 fereastrli. geminata cu stilpi~or patrat ~i incheiata sus cu cariimizi
dispuse in triunghi, dupa un model pe care 11 vom intilni pe Ia 1270 ~i Ia dteva clopotnite
de biserici, ceea ce ar sugera datarea turnu lui din Daia in aceasta perioadii.
a Aparitia acestor cetati ~iiriinqti e interesantii ~i din punct de vedere social-politic. Ele
dovedesc cii in faza romanica exista inca in Transilvania aproape pretutindeni o taranime Iibera,
.. neaservita, cu dreptul de a-§i ridica cetati .de aparare. Dar, alaturi de aceste cetati comunale, vom
a vedea di incep sa apara ~i primele castele feudale, cuiburi ale politicii de oprimare, ~i vom avea
fi ocazia sa observam cii, pe masurii ce se dezvolta feudalismul, numarul acestor castele spore~te,
I,
mai ales in regiunile locuite de romlni ~i de ungurii care nu sint a~ezati pe teritoriile privilegiate
ale secuilor grli.niceri ~i ale colonizarii sase~ti. ln Secuime, insa, precum ~i mai ales pe teritoriul
n sasesc, incepe, in schimb, o lupta apriga intre taranimea Iibera ~i feudali, care, in Secuime,
) vor reu§i cu vremea sa-~i aserveasca eel putin o
parte din taranime, in timp ce pe teritoriul
)·

le sasesc incercarile nobilimii vor fi infrinte. In zona de colonizare saseasca, lupta decisiva se da
re mai ales catre sfiqitul secolului a! XIII -lea ~i in cursu! secolului al XIV-lea. Viitoarea nobilime
)· feudala din Secuime se va dezvolta indeosebi din rindul comandan·tilor castrelor regale, va fi
5C adica o nobilime de provenienta militara, iri timJ:)' ;;e nobilimea siiseascii tinde sa se formeze din
zii rindurile frunta~ilor colonizarii ~i ale taranilor mai instiiriti, ajun~i Ia conducerea treburilor de
tn intetes ob~tesc. Pentru a se izola de semenii lor ~i a subjuga pe fo~tii consiiteni, ei incep sii-§i
re construiasca mici castele. Despre aceste castele avem ~tiri documentare, o data privitoare Ia contele
Rotho din regiunea Bistrita 2, care vinde in 1268 o casa de lemn cu turn de piatra ~i o curie
ea (conac) inconjurata de curtine, iar apoi afl.amd sa§ii din jurul Sibiului au distrus, in 1309, « turnu-
ve rile ~i fortificatiunile » unor nobili care « tulburau bunastarea ~i pacea provinciei » 8 • Urmele
lSii
unor astfel de castele de pe teritoriul colonizarii sase~ti.se gasesc in Girbova; Crizbav- §i Cilnic:-- - · - - ----
~a,
ln Girbova 4 se pastreaza un donjon cu o incinta pe care K. Horedt le atribuie unei familii
rte de nobili, din motiv cii satenii posedau o fortificatie aparte, construita - dupa cum am viizut -
in. in jurul bisericii. Alt caste! se gase~te pe un virf de stinca linga comuna Crizbav 6 • Aci don-
lSI· jonul indepline~te totodata ~i rolul de apariitor al portii ~i e incadrat in curtina masiva din
bil piatrii bruta. Castelul e atribuit contelui Fulkum, ucis in timpul invaziei mongole din 1241.
~I
Din documente se vede apo~ cii in secolul al XIV-lea devenise castru regal.
) lntre aceste castele K. Horedt claseazii ~i fortificatia din Cilnic 6 , compusa dintr-un donjon ;

:~ea
are un parter ~i etaj boltit cilindric, iar deasupra un al doilea etaj tavanit. Etajul ultim e un
adaos. Pentru datarea in faza stilisticii romanicii poate fi invocata o fereastrii strimta, semi-
eul .circulara. ln interiorul cur tii se afl.ii §i 0 capela cu absida sernicircularii, apartinind probabil ~i
1eu, ea aceleia~i perioade. Cea mai plauzibila datare a castelului pare a fi catre sfir§itul secolului
al XIII-Iea sau in prima jumatate a celui urmiitor, tinind seamii ~ide faptul cii formele romanice

1 RoTH, Bauk111u1, p. 97. IV- 1, p. 68-72 ; Kuntl in Sieb., p. 12; Honr.nT, Burgm-
2 Z t M MERM ANN-WERNEil, Urkwtdenbucb, I, nr. 118; foruhrmg, p. 589.
14; 8 RoT n, Baukurut, p. 111; idem, Uttferwald, p. 292-293;
Documente, C, veac. XIII, vol. II, nr. 104.
3 Z t >1 MER>IANN - WERNEll, Urkwrdenbucb, I, nr. 314, HALAV ATS, Uti jegy., p. 205 ~i urm.; Kmttl itt Sieb., p. 11
p. 277. ~i 67; HonwATn, Kircbettburgen, p. 118 ~i urm.; HoREDT,
4 HonEDT, Burgenforubung, p. 607. Burgmforuhung, p . 606-607; Magy. tJJiiv., I, p. 290;
6 Ons.lN, Szlke!Jfiild, VI, p. 420-423; Burzenland, 0PRESC u, Bit. ret. Ardeal, p. 23.

2 -c. 267 17

)
 )

i
I .
I
. i
:i
I
I!

ij
I
' I
I.! . J
'I 1

' I,
! ;•
,
i
j
Fig. 6. ~ Cilnic, planul cetatii.
,·
,,

Fig. 7. - Cilnic, cetatea clinspre est.

I
I
I
)

· ,:
,;

,{
 )

persista in Transilvania, chiar ~i in arhitectura bisericeasdl, pina dincolo de veacul al XIII-lea,

§i d arhitectura militara e in general mai putin dispusa sa i.dtroducl forme stilistice noi.
Din regiunea centrala a Transilvaniei trebuie amintit in acest context castelul de pe un deal de
linga comuna Singeorgiu-Trascau \ presupunindu-se ca ar fi fast intemeiat de familia Thoroczkay.
Din ceea ce se mai pastreaza din castelul distrus de austriaci in 1702, Orban a cautat sa
reconstituie diferite faze de constructie (fig. 8), atribuind primei faze doua puternice turnuri
patrate, dintre care eel din. capatul de nord mai atingea cinci etaje (fig. 9). U§a de intrare cu
arc semicircular era situata Ia etaj, accesibila numai printr-o scara mobila, in timp ce Ia parter
era o inclipere boltita, un bed sau o temnita. Etajele superioare fuseserli tavanite, iar circulatia
interioarli se facea, parte printr-o scara amenajata in grosimea zidului, parte prin scara mobila
§i, intre etajele ultime, printr-o scaia spiralidi, a§ezata intr-un burduf cilindric suspendat pe
console. Deasupra etajului al cincilea se vedeau urmele grinzilor unui coridor de aparare din
lemn. La etajul al patrulea tur.nul mai dispunea §i de eel putin un burduf de aparare pe console,
cu guri de plicurii. La nord de ·acest turn se pastreaza un rest de curtina precedatii de §ant, iar
intre cele doua turnuri curtinele itichid un spatiu alungit, in care s-au amenajat ceva mai
tirziu trei indiperi. Se presupune di acest nucleu initial ar data din secolul al XIII-lea,
) din epoca de dupa invazia tatarilor.
1n regiunea apuseana a Transilvaniei,. in Cheresig, se semnaleazii un don jon 2 izolat, poligonal
(fig. 10), inzestrat cu metereze, iar Ia etajele superioare cu ferestruici dreptunghiulare §i cu o
U§a cu arc semicircular, prin care se ajungea intr-un coridor extern de lemn, acum dispiirut,
atestat insa prin urmele grinzilor. Caracteristica es,t e zidaria exclusiv din diriirnida §i vom vedea
di in aceasta regiune §i bisericile sint construite din.acela§i material. Mai aflam apoi cii donjonul
a fast asediat zadarnic de regele Ladislau IV in 1289, §i pe temeiul acestei informatii se propune
datarea lui curind dupa invazia din 1241. ·
Rezumind cele spuse despre cetiitile transilvanene din epoca romanica, constatiim mai intii
dainuirea cetatilor de pamint, inzestrate cu palisade din epoca anterioarii cuceririi maghiare
§i, alaturi de acestea, aparitia primelor cetati de piatra, respectiv de diriimida. Ca elemente
componente ale unei cetati putem preciza prezenta §antului, a valului sau a curtinelor, cu turnuri
de flancare dreptunghiulare sau patrate, §i donjonuri 'patrate, poligonale §i rareori cilindrice.
Detallile arhitectonice - uncle se pastreaza - apartin perioadei stilistice romanice (e vorba
deocamdata numai de deschiderile cu arc semicircular). ·
La cetatile de piatra zidiiria e intotdeauna din piatra bruta; piatra de talie nu se gase§te
decit sporadic, la muchiile zidurilor, Ia profilurile portilor §i la diverse deschideri (metereze,
ferestre). Asupra mortarului folosit Ia aceste cetati nu dispunem intotdeauna )e informatii
sigure, dar se semnaleaza adeseori intrebuintarea mortarului hidraulic, continind ciirarnida pisata.
) V om vedea insa cii toate aceste elemente - cu exceptia, fire§te, a formelor stilistice - se regasesc
a a e a ce a or.
Ca tip, cetatile de piatra se inrudesc cu cele din Europa centrala, cunosc~te de maghiari prin
contactul normal pe care 1-au avut cu tarile invecinate (Austria, Moravia, Boemia, Germania
de sud-est §i Lombardia), tip pe care 1-au introdus §i cavalerii teutoni §i coloni§tii sa§i. Dispo-
zitiile foarte asemaniitoare intre diferitele cetati denota cii tipul acesta ·s-a impamintenit §i s-a
transrnis apoi din generatie in generatie, incit, dacii e firesc sa adrnitem cii primele cetati
au fast determinate de modele striiine §i poate §i executate sub conducere striiina, e tot atit de
!impede cii in curind cetatile transilviinene au fast ridicate sub indrumarea §i cu mina de lucru !ocala.
Mult mai importantii decit arhitectura militara e, din punct de vedere artistic §i tehnic,
arhitectura bisericeasdi de piatra. La inceput, aparitia acesteia a fast fire§te numai sporadidi.

1 2 Magy. mllv., I, £g. Ia p. 293 ~i text p. 626; Gno,

0RoA.N, Szike/yfold, V, p. 230-237.
V dripitilzet, p. 133.

~- 19

)
 i
I

I
II
Populatia romineasca ba~tina~a se folosea exclusiv de material~! de lemn ~i pentru cladirile
religioase, ~i obiceiului pamintenilor i se vor acomoda in prima faza a instalarii ~i noii veni~i,
maghiarii ~i pe urma sa~ii. Asupra rolului pe care vechile biserici de lemn 1-au jucat in evolutJa
I arhitecturii transilvanene vom reveni, dnd vom discuta caracterele bisericii-sala transilvanene
I cu ajutorul monumentelor de piatd pastrate din veacul al XIII-lea, dar e semnificativ ca primele
monumente ale arhitecturii de piatra biserice~ti din
:! Transilvania nu prezinta interferen~e cu formele tradi~io­
·I nale ale arhitecturii ba~tina~e. De aci rezulta ca me~terii
I
chemati sa ridice aceste cladiri nu sint localnici. Trebuie
:j! sa admitem deci ca alaturi de numeroasele biserici de
h .
lemn incep, la un moment dat, sa se ridice monumente
.I.
., i de piatra riizlete, in folosul centrelor mai insemnate, al
. I sediilor episcopate ~i al manastirilor mai importante, de
I
fiecare data cu mina de lucru straina. A~a se ~i explidi
"'·
caracterul eterogen al primelor constructii din aceasta
II categorie. Abia la inceputul veacului al XIII'-lea ~i apoi
:,. i '
mai ales in jumatatea a doua a acelui secol, cind numarul )
. I
bisericilor zidite din piatra spore~te vertigines, evident
I;
in urma experientelor din 1241, se formeaza ~antiere locale
;!i pentru construqiile in piatra. Prezenta miinii de lucru
transilvanene se ·poate de-acum inainte u~or constata
f I• I·
prin faptul ca apar tipuri arhitectonice regionale definite
~i totodata cladiri · qe piatra mai mici, cum sint indeosebi rI'...
.' I bisericile-sala care - dupii cum vom vedea - poartii
i
I pecetea specificii a derivarii par~iale din arhitectura de
I
leinn. Cu alte cuvinte, ~i urmele arhitectonice pastrate
arata ca in veacurile XI -XII viata social-economidi
transilvanean~ era inca absolut agrara ~i nu dispunea
de o categorie de me~te~ugari. 1n veacul al XIII-lea, in
i schimb, o data cu injghebarea unei categorii me~te~u­
.I I gare~ti din rindurile localnicilor, se ivesc ~i interferentele
·I .
I
hotiiritoare intre arhitectura de lemn bii~tina~ii ~i arhi-
tectura de piatra proaspat impamintenita, care vor deter-
' ,, '
mina fizionomia particularii a arhitecturii transilviinene.
Importanta arhitecturii de piatra biserice~ti din
aceasta penoa a s a 1n ap u ca ea e smgura c ema a sa
't ! 0 5 ttl 16m
,I . rezolve probleme tehnice ~i este~ice de amploare, determi-
'j' , Fig. 8. - Singiorgiu-Triisciiu, planul nate de functia sociala pe care. avea sa o indeplineascii.
cetatii. ' Biserica, in calitatea ei de indrumatoare a gindirii ~i a artei
feudale 1 , a trebuit sa-~i inzestreze organizatiile ei epis-
copate, manastire~ti ~i mai apoi ~i cele parohiale cu
cladiri de cult corespunzatoare. Aceste cladiri necesitind interioare cit mai unitare ~i totodata
inciipatoare pentru a cuprinde pe toti credincio~ii parohiei ~i a permite desfa~urarea spectaculoasa a
ceremoniilor, puneau - Ia noi ca ~i pretutindeni in lumea cre~tina din vremea aceea - probleme
arhitectonice mult mai greu de rezolvat decit cele pe care le punea arhitectura militarii sau
., cea civila. Din aceste motive evolutia tehnicii ~i artisticii a arhitecturii s-a petrecut, in evul
mediu, aproape exclusiv in domeniul cladirilor biserice~ti.
i
! t Asupra rolului jucat de bisericii in evul mediu, cf. ENGELS, Razboiul taranesc german, p. 48.
I
!

20 i
)
 )
!a rindurile ce urmeaza vom analiza mai intii citeva ~tiri mai importante impreuna cu urmele
monumentelor razlete ale arhitecturii de piatra, incercind sa recoristituim tipurile arhitectonice
importate, iar apoi injghebarea ~antierelor locale ~i formarea tipurilor arhitectonice transilvanene.
Cele mai vechi ~tiri istorice privitoare Ia un monument eclesiastic se refera Ia manastirea
ortodoxa din Morisena (Cenadul Vechi), inlocuita in epoca regelui ~tefan eel Sfint cu o

Fig. 9. - Singeorgiu-Trascau, cetatea dinspre sud-est.

'
fuaoastire benedictina. !ntre anii 1028 ~i 1035 pare a fi luat fiinta aci episcopia romano-
·~atolica de Cenad 1 . !nfiintarea acestei episcopii matcheaza faza de consolidare statala ~i
bisericeasca, necesara ca premisa pentru o noua etapa in inaintarea statului feudal maghiar
spre rasarit.
Sapaturile facute pe locul uncle se presupunea a fi fast Morisena ~i sediul episcopal nu
au dat insa rezultatele scontate. Fundamentele unei cladiri (o capela) descoperite aci apaqin deja
epocii gotice. S-a gasit insa un sarcofag decorat cu o cruce in relief, de tip bizantin. Unii
) autori presupun ca ar fi vorba de mormintul sf. Gerhardus (Gellert) ~i ca sarcofagul insu~i
ar fi o opera yenetiaoo-bizaotioa 2 Acestea slot !nsa ipoteze bazate pe asumN iuoea ca arta maghiara
din epoca regelui ~tefan eel Sfint deriva din Venetia, cad sarcofagul insu~i ~i crucea sint atit de
simple, inch nu permit nici o precizare.
0 noua etapa e marcata de construirea catedralei sf. Ladislau din Oradea. Dad aceasta
catedrala e de fapt ctitoria regelui Ladislau (1077 - 1095), dupa cum pretinde un document din
6 aprilie 1699 3 , ea trebuie sa fi avut Ia inceput alt hram, caci regele Ladislau a fast canonizat
abia in aoul 1192. Din acela~i document mai aflam ca biserica ~ gasea in interiorul cetatii, dar
sapaturile executate in secolul trecut in mijlocul cazarmilor actuale au seas Ia iveala, in afara
de fundamentele unei cladiri cu elemente stilistice gotice, .doar urm~le unui edificiu mai vechi;

1 SZABo, 'Spitomiids:;et, p. 23-27, rezumil diferitele
. datari ipotetice ale infiintarii acestei episcopii dupa cum
. urmea:>.li: 1028, dupa PAur.r.n, 1030 dupa BARANY, 1035
dupa PRAY ~i FuxnoFEn·CzrN An. Cf. ~i BALANYI, Szt.
lstvdn, p. 351.
2 Hr.NS ZLMANN, Csandd, p. 1-34; OnTvAv, Tdje-
kosztatds, p. 1-23; SuB6, Epitomiiveszel, p. 23-27,
199-200; GEnr.vrc n, Romd11kor, p. 45-46, 159 .
3 TnALL6czv, Szt. Ldsz/6 tempi., p. 29-30.

21
)
 )
aceste resturi arhitectonice sint insa insuficiente pentru a incerca o reconstituire ~i a p errnite
o datare 1 • •

0 ruina in Cheud, pe malul Some~ului 2, a fast ~i ea considerata ca mlhturie pentru prima

faza a arhitecturii biserice~ti catolice din Transilvania, dar - dadi observatiile lui Bunyitay
sint exacte - cladirea ar fi prezentat planul unei incaperi dreptunghiulare, flancata in fiecare
colt de cite o incapere patrata (cite un turn?) ~i ca atare ar fi greu identificabila cu o biserica,
•I
lipsindu-i altarul. De altfel, tot Bunyitay pretinde ca ar
fi gasit aci un capite! decorat cu frunze de gorun,
.ceea ce inseamna ca e vorba de o cladire gotica.
Continuind cercetarile noastre spre est, trebuie
sa mentlonam manastirea benedictina din Mana~tur
(numele insu~i arata ca aci era o veche a~ezare de
_ calugari), azi suburbia de vest a Clujului. Un docu-
ment din 1222 3 aminte~te pentru prima oara acest
I, a~ezamint, precizind ca biserica cu hramul sf. Maria
I' ~i sf. Ladislau ar fi suferit stridduni. Legenda a
I ' incercat sa impinga data fondarii in vremea lui ~tefan
eel Sfint, a lui Bela I sau eel p1,1tln a lui Ladislau
eel Sfint, dar nid una din aceste date nu se sprijina
pe un argument convingator 4 • !n ori ce caz, nici
desprB aceasta ctitorie nu ne putem face azi o idee,
deoarece atit biserica cit ~i manastirea au fast complet
transformate in· epoca gotica.
Cu privire la episcopia din Alba Iulia, in sfiqit,
cred di teconstituirea realitatilor istorice a fost tul-
'burata prin asumptiunea ca ea ar fi fost ctitoria regelui
~tefan I 6 • Dar aceasta ipoteza, menita sa arate ca
Fig. 10. -Cheresig, don jon. a~ezarea maghiarilor in Transilvania a avut un caracter
mai temeinic inca dinainte de inceputul veacului al
XI-lea, nu se sprijina pe nici ·u n fel de argumente,
dlci prima ~ tire desprc un episcop catolic in Alba Julia se refera abia la anii 1111-1113 •. De altfel,
nici despre episcopiile catolice infiintate de ~tefan I in Ungaria nu avem date sigure 7 , dar pare
neindoielnic ca episcopiile de Cenad ~i Oradea trebuie sa fie considerate ca ctape premergatoare,
prima, dupa cum am vazut, de prin 1028 - 1035, a doua de pe vremea lui Ladislau I 8 • Prin urmare,
pentru infiintarea e isco 'iei din Alba Julia ne utem indi eel mai devreme Ia aceea i
epoc a u1 a ·slau. Din prima catedrala ridicata ad s-au pastrat ~i urme arheologice mai con-
sistente. Cu ocazia unor restaurari s-au gasit resturi de fundamente ale unei basilid cu o absida,
situate in nava centrala a catedralei actuale, iar in navele laterale de sud s-au descoperit urmele
unei cladiri mid cu absidiol~, care trebuie interpretate ca facind parte dintr-un baptister. Asupra

1 H ENSZLMANN, Nagyvdrad, p. XXVTII-XXXI; idem, 6 Ml!LLER, Bpi!. emf., p. 124 ; GAL, L'arGhiteclllrl,

Grouu;ardein, p . 1, 24-30; B UNYITAY, Szlkmgyhd!(..
p. 7 ~~ urm.; SZAn6, Epitom/Mszet, p. 31-34; GEn.Evlcu,
Romankor, p. 29 ~i 40.
1 BuNYITAY, Szi!tigym., p. 5-10 ; P ETRI, Szildgyv., I,
p. 581; SzAB6, Epitomilvlszel, p. 315-316.
I '
'I ~ ZtMMER~IA NN-WEnN En, Urkrmdcnbuch, I, nr . 33;
Doc11menle, C, veac. XI-XIII, vol. I, nr. 133.
' , ,'
I
't ' EszTEn n .lzv, Kolozsmonost., p. 89- 90; Cso ~o~on,
Kolozsmonost., p. 11- 12; DALoc n J., Kolozwdr, p. 8-9;
Ii i GEnEvtc n, Romdnkor, p. 59.
p. 215 ; GEREVICH, Szl. Islv. kor., p. 90; idem, R omdnkor,
p. 45.
1 TE MESV Anv, En/. pJJsp., p. 4.
7 BALANYI, Szl. Istvan, p. 342 ~i urm.
a Ca dovada pot servi statutele episcopiei din Oradea
~i constatarea cl teritoriul eparhiei Oradea intretaic terito -
riul episcopiei Eger, ceca ce inseamna cl eparhia Eger
avea drep turi teritoriale temeinic d~tiga te in momentul
cind s-a infiintat, in regiunea biseric~te inca neorganizata,
episcopia din Oradea. Cf. BALANYt, Szt. Istvdn, p. 353.
!·

~
;!:
•• j
I
I

!I

I'
II
I
I
I~;
! '
 )
acestei prime biserici s-au raspinclit insa informa~ii eronate, datorite insu~i autorului sapaturilor,
lui ~tefan Moller, care a pretins mai tirziu 1 ca ar fi descoperit urntele unei basilici cu trei abside;
in tratatele ulterioare 2 basilica a fast clasificata pe baza acestei caracterizari. 0 asemenea basilica
nu i~i gasea insa un corespondent in arhitectura din Ungaria dedt catre mijlocul veacului al
XU-lea. Datorez amabilita~ii prof. G. Entz informa~ia ca releveul original, descoperit recent
~i urmind sa fie publicat de domnia sa, releveu intocmit de Moller cu ocazia cercetarilor facute
la Alba Iulia, noteaza urma unui zid drept in capatul de rasarit al navei laterale de nord ~i
inceputul arcuirii unei abside numai in fa~a navei centrale. Pe temeiul acestui fapt se poate spune
ca premisele basilicii din Alba Iulia se -gasesc in Ungaria, de pilda, la catedrala din Szekesfehervar,
din prima faza, databila in jumatatea a doua a veacului al XI-lea, ~i apoi la prima catedrala
din Kalocsa, din jurul anului 1135: Ambele sint basilici cu stilpi simpli, dreptunghiulari, deci
in legatura cu arhitectura romanicl de la nordul Alpilor. Prin urmare, ~i prima catedrala din
.Alba Iulia era un vHtstar al acelei ambian~e. Observa~ia di mortarul intrebuin~at ar contine sra-
rimaturi de caramida, ca ar fi adica un mortar hidraulic, ~i ca aceasta ar pleda pentru admiterea unei
inRuen~e lombarde 3 , nu cred ca ire vreo greutate, fiindca asemenea mortare cu contffiut de
caramida pisata sint foarte raspindite in evul mediu. ln schimb, e indiscutabil ca in arhitectura
romanica lombarda prevaleaza, la basilici, intrebuin~area coloanelor. Stilpii nu se folosesc dedt
) in cazul basilicilor boltite, iar atunci e vorba de stilpi articulati.
Alaturi de problema originii 'tipologice a primei catedrale din Alba Iulia, se pune ~i pro-
blema datarii. Elementele arhitectonice nu aduc nici o precizare in privinta aceasta ~i, dupa
cum am vazut, analogiile din Ungaria permit ~:m joe larg. Din cele spuse initial rezulta insa
d o catedrala nu putea exista in Alba Iulia inaiilt~ de sfiqitul veacului al XI-lea, cind prezenta
unui episcop e atestata, iar ca termen ante quem poate fi considerata data 1111. ln sprijinul
acestui punct de vedere vin ~i observa~iile facute de dtre' colectivul Institutului de istorie al
f, Academiei cu ocazia sondajelor executate recent, cind s-a descoperit o serie de morminte in
.
.,
~
,.
vecinatatea imediata a catedralei, constatindu-se prin monedele gasite ca cele mai vechi dintre
ele apartin abia inceputului secolului al XU-lea 4 • Vom vedea apoi ca pentru aceea~i perioada
din jurul anului1 1100 pledeaza ~i ue--.£<:1i~f, pastr~t de la vechea catedrala.
Prima a~ezare a cistercienilor la marginea de sud'-vest a Transilvaniei e atestata prin ~tirea
documentara privitoare la infiin~area manastirii din Igri~ 6 , in 1179. ln vremea lui Andrei ll
s-au executat construct!i ample, deoarece aflam ca regele intentiona sa-~i amenajeze ad ~i
cripta familiei. Prapadul tatar s-a abiitut insa ~i asupra Igri~ului ~i devastarea manastirii, care
pare a fi fast intarita, cad tatarii obtin predarea calugarilor prin organizarea asecliului, e descrisa
de Rogerius 6 • Nu avem insa ~tiri despre lucrarile de reconstruct!e, dar Henszlmann a putut
) identifica pe teren locul manastirii, iar sapaturi executate ulterior 7 au descoperit fundamentele
unei hasiHci romaoice de caramjda cu trei abside. prezentind deci analogii principiale cu cate-
drala din Pees ~i cu biserica manastirii benedictine din Somogyvar (inceputa catre sfir~itul
veacului al XII-lea), precum 9i cu o serie de basilici din primele decenii ale veacului al XIII-lea.
Data 6ind ~i in cazul acesta lipsa oric~ror informatii asupra amiinuntelor' arhitectonice, e impo-
sibil sa ne pronuntam cu privire la vechimea acestei cladiri, anume dad poate.,fi considerata
inca de la sfiqitul veacului al XU-lea sau dad dateaza din epoca prefacerilor lui Andrei II.
Sigur e insa ca basilica nu e un reprezentant al arhitecturii cisterciene, cum ar fi fost de a~teptat,
ci un vlastar al arhitecturii benedictine din Ungaria. ·

1 MIILLER, Monument!, p. 4; MO LLER IsTVAN, Erdely ' SCIV, V, fasc. 1-2, 1954, p. 223; cf. ~i PROTAS!,
neyezeterebb mlletnltkei, Budapesta, 1929, extras din HiJforia. Alba Julia, p. 15 ~i urm.
6 HENSZLMANN , Egru, p. 35- 38; SzAB6, f:.pltomiJ-
Informatla 0 datoresc prof. G. ENTZ, lucrarea din urma
nefiindu-mi accesibi.la. vlszet, p. 250-251.
8 Carmen miurabile, cap. 37.
t Szi\NYJ, T emp/amok, p. 183; H E KLER, KtmJigeuh., p. 21.
1 7 MM, III, p. 238.
RoTu, Kllmtlerbildniue, p. 36.

23
)

-
 )
AHituri de monumentele dtate, e semnificativ d'i in zonele de colonizare saseasd'i nu s-au
pastrat urme de biserici de piatra databile in primele decenii ·ale colonizarii. Dupa cum vom
vedea, cele mai vechi biserici de piatra sase~ti nu par a fi anterioare primilor ani ai secolului
al XIII-lea 1. De altfel, e firesc ca a trebuit sa se scurga un oarecare timp pina ce coloni~tii
~i-au consolidat situa~ia economica incit sa se poata apuca de construc~ii mai temeinice pentru
satisfacerea unor preocupari spirituale, dar n-ar fi exclusa nici ipoteza di imigrarea, initiata curind
dupa mijlocul secolului a} XII-lea, sa fi luat proportii mai substan~iale totu~i numai catre sfir~itul
acestui veac ~i in epoca domniei lui Andrei al !I-lea.
Sigur e ca cele mai vechi biserici romanice sase~ti pastrate se gasesc in zona de coloni-
zare de sud, cu centrul in jurul S~biului, pe atund inca o mid comuna rurala. Treptat vom
constata apoi apari~ia unei serii de grupuri de biserici cu particularitati noi, pe de o parte spre
Ji vest, pina in regiunea Sebe~ului, pe de alta spre est, pina in Tara Birsei. W. Horwath 2 a publi-
:·;
cat in privin~a aceasta o harta foarte sugestiva, dar concluziile sale, pe care de altfelle impar-.
:1 ta~esc ~i al~ii, anume d b1sericil~ romanice sase~ti ar data in majoritate inca din secolul al
XII-lea ~i ca veacului a! XIII-ldi nu i se pot atribui dedt acele monumente care prezinta ~i
ii11 clemente gotice, nu cred ca· sint acceptabile. Mai intii nu-l pot urma pe W. Horwath cind
I,
I'
I pretinde cii stilpul dreptunghiular ar fi o aparitie mai recenta dedt stilpul patrat ~i nici nu
•I
I
•I cred ca prezenta unui turn peste cor (biserica ref. din Ocna Sibiului) sau incadrarea corului
![! cu doua turnuri (biserica ev. din Cincu) ar fi un indiciu al influentei gotice. Asupra acestor
l!I
I
cazuri concrete vom reveni, dar vreau sa observ deocamdata ca nu sint de parere cii s-ar
putea stabili o cronologie a bisericilor sase~ti pe baza analogiilor cu tarile avansate renane,
\'; i
I I cu toate cii biserieile romanice sase~ti prezinta unele particularitiiti renane incontestabile. Parti-
j: cularitatea cea mai marcanta care poate fi invocata pentru o asemenea filiatiune stii in faptul
ca aproape toate bisericile sase~ti sint basilici. Chiar ~i satele mai mid se folosesc de acest tip
.: I ~i prefed sii-i redud dimensiunile in lungime, dedt sa-l inlocuiasca cu biserica-sala. Yom vedea
.' ca in zona colonizarii sase~ti bisericile-sala sint extrem de rare ~i toate relativ tirzii. Or, in
regiunea Rinului inferior ~i in Vestfalia intimpinam exact aceea~i situatie ~i la fel intilnim ~i
acolo numeroase basilici sau biserici-hala (adica biserici cu trei nave ega! de inalte) foarte scurte,
uneori mai mult late dedt lungi. Dar analogiile ca~e pledeaza pentru admiterea unor relatii
directe intre arhitectura saseasca ~i cea din provinciile Rinului inferior se reduc Ia atit, deoarece
toate celelalte clemente se regasesc ~i in · alte regiuni ale Germaniei, mai ales in Germania de
sud-est (uncle intilnim la fel uncle basilici scurte, ca de pilda la bisericile din Thuna ~i Eggen-
burg 3), a ciiror evolutie prezinta etape cronologice mult mai intirziate. Pe de alta parte, tot
pe baza planimetriei trebuie sa constatiim ~i 0 deosebire semnificativa intre basilicile sase~ti ~i
cele renane: fata de basilicil•e renane, inzestrate in mod obi~nuit cu transept, transeptul e absolut )
. .. . . . .
~i structura, adica elevatia bisericii, ~i in cazul acesta merita sa subliniem faptul ca « sistemul
Iegat» (adid raportul de 1:2 intre traveele navei centrale ~i cele a.i~ navelor laterale, toate
traveele fiind intotdeauna patrate sau aproximativ patrate, pentru a putea fi acoperite cu bolti
in cruci), · predominan~ in regiunile renane, nu e folosit in arhitectura siiseasca din Transilvania
~i, in orice caz, nu se cunoa~te nici o biserica boltita cu bolti romanice dupa acest sistem. Aceste
considerente exclud insa o filiatie directa a bisericilor sase~ti .din prototipurile renane. ln schimb,
executia mai aspra, mai masiva, cu nava centrala regulat tavanita, poarta marca arhitecturii
sud-est germane, mai ales bavareze - de~i nu e cazul, dupa cum vom vedea, sa derivam toate
tipurile bisericilor siise~ti din Bavaria - ~i in acea regiune, inclusiv Austria, Moravia ~i Ungaria,

1 Aceea~i parere e cxprimatii ~i in Kumt in Sieb., 2 HoRWATH, Landnabme, p. 170 ~ i urm; cf. eyi RoTH,
p. 16. Kmut, p. 172 ~i urm.
3 POIIRII'\C F.n, Denlemiiler, p. 78-79.

24
:'
.::

•I
!
 )
secolul al XIII-lea apar~ine inca aproape in intregime stilului rom~nic, exceptind doar bisericile
cisterciene, raspinditoare ale tipului pregotic, burgund. Aceasta gotica burgunda rudimentara
influenteaza uneori, mai ales in cursu! jumatatii a doua a secolului al XIII-lea, bisericile romanice,
Hi.ra sa le modifice insa structura. lata liniile mari ale evolu~iei pe care trebuie sa le avem in
vedere dnd judecam cronologia bisericilor sase~ti, pentru di numal a~a sintem scutiti de dificultati ·
de neintrecut. Altfel, cum s-ar putea explica, de pilda, faptul ca a doua catedrala romanica de
la Alba Iulia, o cladire inc'eputa dupa invazia mongolii, zidita cu un lux cu totul exceptional
pentru Transilvania, ar fi fast planuita ~i executata aproape pina la sfir~it inca in forme romanice
tirzii, in timp ce· alaturi, in regiunea ocupa~a de sa~i, am avea deja forme gotice?
Din cele de mai sus putem trage deocamdata urmatoarea concluzie: coloni~tii sa~i din
zona Sebe~-Drau~eni au pastrat preferin~a pentru tipul bisericii cu trei nave din tara lor de obir-
~ie, dar, fie ca. nu au numarat printre ei me~teri zidari, fie ca nu au avut ragaz sa se apuce de ·
Ia inceput de construqii mai ample de biserici - ceea ce e mai verosimil ~i mai u~or de expli-
cat - fapt este d ei au ridicat priru-ele biserici de piatra sub conducerea unor zidari forma~i
in ~antierele din Germania de sud-est, a~a cum tot din aceste ~antiere au provenit ~i primii
pietrari care au ridicat bisericile romanice din Ungaria ~i Slovacia. Exceptiile la aceasta filiatie
) sint rare, de9i fire~ti, caci nu cunoa~tem nici o alta ra~iune care sa fi impus preferinta pentru
~antierele sud-est germane, dedt faptul ca ele erau mai la indemina.
Judecind pe baza planului numeroasele basilici sase~ti din zona Sebe~-Drau~eni, putem
distinge dteva particularitati care ne ingaduie sa le impartim in mai multe grupuri, ceea ce
ne va facilita descrierea lor, dar nu ne ajuta inca' sa dezlegam ratiunea preferintei ~i a raspin-
. dirii geografice a diferitelor grupuri ~i nici nu ne u~ureaza prea mult datarea fiecarui monument
11
in parte. Poate ca aceste neajunsuri se vor putea inlatura: <;:u timpul eel putin in parte, dadi
"' se vor cerceta din nou monumentele, avind in vedere tocmai aceste grupari. Pe de alta parte,
·~· numeroasele goluri lasate pe harta de monumentele disparute §i de cele mutilate prin prefacerile
~- ulterioare vor continua, fire~te, sa frineze interdirile de a recunoa~te in amanunt etapele raspin-
dirii ~i ale evolu~iei. ·Dar aceste neajunsuri nu trebuie sa ne impiedice de a formula ipotezele
ce par, in momentul de fata, mai plauzibile ~i mai sugestive.
Cel mai vechi grup de basilici sase~ ti socot ca e eel din jurul Sibiului, caracterizat prin
introducerea unui cor patrat intre nava centrala ~i absida altarului ~i apoi prin faptul ca navele
laterale se termina ~i ele spre est cu cite o absidiola. Aceasta particularitate e frecventa in valea
Rinului ·inferior, mai rara in valea Rinului superior ~i exceNionala in Germania centrala, dar
exemplele sint destul de numeroase in Germania de sud-est, de uncle se pot aminti biserica
din Baumburg, titnosita in 1156 (dintre monumentele datate e cea mai veche de acest tip),
) biserica din Tegernsee (nedat~ta) ~i biserica manastirii benedictine din Faurndau, de dupa 1220 I.
Merita apo1 sa e re evat aptu ca p anu s e
dupa invazia mongolii, eel mai vechi exemplu fiind biserica benedictina din J ak, de uncle putem
deduce ca me~terii chema~i de sa~i din Bavaria sau Austria au venit direct in Transilvania,
punind aci temelia primelor ~antiere locale. ·
Cele mai vechi monumente sase~ti din acest grup par a fi biserica sf. Mihail din cetatuia
din Cisnadioara, biserica din Gu~terita, ~i resturile romanice de la biserica din Turni~or, databile
toate la inceputul secolului al XIII-lea.
Biserica ev. din Cisnadioara 2 face parte totodata din categoria basilicilor scurte (fig. 11),
navele fiind despaqite printr-o singura pereche de stilpi dreptunghiulari, masivi. Zidaria e din

1 D•:1110, Handb., Ill, sub voce. p. 16-17, 68- 69; SZAn6, 'Spitomilviszet, p. 305-310;
2
REISSF.N BERGER, Micheiiberg, p. 63- 68 ; M 0 J.LER, SzliNYJ, Templomok, p. 190; G~REVICH, Romdnkor, p. 30,
Baukunsl, p. 179-180; HEF\SZ L~tANN, Oti jeg)'zetek, 69, 70; 0PnES C u, Bis. eel. Ardeal, p. 13-15.
p. 373- 376; RoTn, Baukmw, p. 12- 14; Kunsl in Sieb.,

25
)
 piatra brota ~i lipsita initial de orice profil (fig. 12). Nava .centrala e tavanita, navele laterale
poarta bolti cilindrice, corul o balta in cruci, iar absidele sernicalote. Ferestrele sint rnici, strimte
~i semicirculare. Portalul initial de vest a fast transformat, dar se mai pastreaza o portita: semi-
circulara pe latura de sud. E probabil ca acesta era aspectul bisericutei, planuita initial ~i fara
turnuri, dnd capelanul, magister Gocelinus, o daro-
ie~te, impreuna cu mo~ia din jur, manastirii cisterdene
din Cirta, dupa cum rezulta din actul de confirmare
al acestui transfer de proprietate, semnat de regele
Andrei al IT-lea in 1223 1 •
Biserica ev. din Gu~terita 2 e o basilica cu un
singur turn, ridicat deasupra traveei de vest a navei
centrale, dar cladirea a suferit ample transformari
in epoca gotica. Din faza romanica e numai zidaria
~i simburele stilpilor. Se mai pastreaza carol, · caroia
i s-a adaugat insa o absida gotica poligonala, ~i se mai
conserva absidiola laterala din sud, pe cind de la cea de
nord se vad numai corni§ele laterale, pe care se )
0 tO t5m sprijinea odinioara arhivolta boltii sernisferice. Aceasta
absidiola fusese inlaturata pentro zidirea unei sacristii.
Fig. 11. - Cisnadioara, biserica ev.,
plan. ~i mai putifle elemente romanice pastreaza
actuala biserica ev. din Turni§or 3 • Din vechea cladire
,,,
,,
I nu a mai ramas dedt traveea navei centrale din preajma corolui, carol cu absida centrala
~i traveea de est a navei laterale de sud, cu absidiola ciun,tita. Aceste parti vechi se disting ~i prin
:!1i
:j:
."I
.i,'l
!i
i !IIl!
I~ '

!ii.

Fig. 12. - Cisnadioara, biserica ev. vazuta dinspre sud.

'
intrebuintarea pietrei brute, in timp ce zidurile mai rec~nte, inclusiv turnul, sint, in parte sau
chiar e:icclusiv, din cararnida. Modificarile radicale pe care le-a suferit biserica au dat na~tere la
o serie de . ipoteze, inlaturate pina la urma cu succes del W. Horwath 4 •

1 HuaMUZAKI, Dommente, I, 1, nr. 57; Dommente,
C, veac XI-XIII, vol. I, nr. 145.
t MOLLER, Baukrmst, p. 188; RoTn, Baukmut, p. 22;
Hon w AT H, Landnahme, p. 175.
a MOLLER, Baukllnii, p. 186-187, RoTH, Baukunst,
p. 16-~7; HALAVATs, Vi.zakna, p. 205-207; SzABo,Ep/10-
mllvls.zel, p. 311- 312; Hon w AT H, Kirrhenbllf'gen, p. 53-54;
HEKLER, K11nstgesch., p. 14; GBREVICB, Romdnkor, p. 43.
' HoRWATH, Landnahme, p. 175, nota 5; aceca~i
parerc ~i in K11ns1 in Sieb., p. 21.

26
)
 Ceva mai tirzie, poate din sfertul al doilea al secolului al 1CIII-lea, pare a fi basilica din
Ocna Sibiului (fig. 13), azi biseridi ref. 1 . Navele sint despartite prin cinci perechi de stilpi
patra~i, cu abacul compus din ciubuc ~i talon inversat. Corul e boltit in cruce, dar zidurile sint
exceptional de masive, cu arhi-
volte semicirculare puternice spre
vest ~i est, fiindd deasupra co-
rului se ridica o clopothi~a, la
care urea o scarii amenajata in
g.rosimea pe.retelui de sud. $i
aceasta dispozitie a fost transmisa
T.ransilvaniei probabil prin inte.r-
mediul unui me~te.r sud-est ger-
man, fiindca acolo se gasesc o
serie de exemple, de~i tara ·de .~
obiqie a co.rului indilecat de clo-
potnita e Saxonia. Dar, in Saxonia,
) bisericile de la sate sint intotdea- 1---J,p .... .... ...., .....,
0 I 2 3 4 ~ IS 7 8 9 tOm
una bise.rici-sala, nu basilici. lnfor-
matii documentare asup.ra vechimii Fig. 13. -Ocna Sibiului, biserica .ref., plan.
acestei biserid nu avem. Halavats
noteaza insa o traditie !ocala, dupa
care biserica ar data din anul 1280, dar el insu~i o respinge pe motiv di fo.rmele par p.rea
g.reoaie. ln adevar, lipsa oridirui element gotic pledeaza irppotriva acestei traditii, ia.r profilul
simplu al portalului de sud (o singura .retragere d.reptunghiulara) se incadreaza mai firesc in
anii dinainte de invazia mongolii. De altfel biserica din Ocna Sibiului t.rebuie sa fie
aprox.imativ contemporana cu cea din Vutpar, judecind dupa relieful din timpanul portalului
de sud, despre care vom vorbi, 9i care, dupa toate aparentele, dateaza din vremea
construqiei. ,
Dupa invazia mongola, cind manastirea Cirta era in plina dezvolta.re, t.rebuie sa se fi p.ro-
iectat modificarea fatadei bisericii sf. Mihail din Cisnadioa.ra, comuna care depindea ac\.lm de
Cirta. Modificarea aceasta oglinde~te insa o influenta a ~antierelor din Ungaria de vest despre
care vom vorbi mai departe, influenta care atinge, pe ia 1260, Sebe~ul ~i, probabil, ~i Sibiul. Cred
di numai a~a se poate explica p.roiectarea celor doua turnuri din fatada de vest, neobi~nuite ina-
inte in ambianta · arhitecturii sase~ti din aceastli regiune ~i riimase, de altfel, ~i la Cisnadioara,
) executate numai partial; din' turnul de sud-vest s-a realizat numai parterul, iar eel de nord-vest
s-a ndicat doar pina la inaltlmea navel centrale, 1n ambele cazun mcapenle de JOS £i1nd p.reva-
zute cu bolti in cruci. Me~terul care a condus aceste lucriiri n-a trecut insa prin 9antierele Ad~­
Herina-Sebe9, care difuzeaza in T.ransilvania unele caracte.re specifice ale basilicilor din Ungaria,
ci pare mai degraba un calator izolat, chemat direct la Cisnadioara. Dovada o furnizeaza decorul
fatadei de vest (fig. 14), riimas ~i el neterminat. Acest decor ·se compune dintr-un portal treptat
cu patru .retrageri, cu un profil de soclu te~it (Wasserschlag), peste care se ridica haze ionice
inalte, sustinind colonete cu fusuri cilind.rice, cu capiteluri tronconice in partea inferioara sau
de forma unei piramide t runchiate ~i inversate (fig. 15), pe care zac arhivoltele din jurullunetei.
Capitelurile sint acoperite cu un decor in .relief plat, compus din spirale, panglid presarate in
mijloc cu bobite, palmete, iar unele capiteluri poarta, in partea superioa.ra, ~i cite un cap~or vazut
din fata. Pe latu.rile portalului, decorul se continua cu cite doua arcade oarbe, sprijinite pe cite

1 HENSZLMANN, Oti jegyzetek, p. 342; HALAVATs , Vizakna, p. 198-202; K11n!l in Sieb., p. 17; GERP.VJCII ,
Romdnkor, p. 157- 158.

27
)
 )
un pilastru cu colonete geminate ~i angajate. Placajul, din gresie. ingrijit sculptata, se desprinde
energic de pe fondul de piatra bruta. Dispozi~ia acestui portal e exceptionala in Transilvania.
Analogiile cu biserica din Saint-Paul-de-Varax, o cladire burgunda din secolul al XII-lea citata
de A. Hekler 1, e sugestiva numai pentru aspectul general al fatadei, nu ~i pentru amanunte. Mai
apropiata ar fi presupunerea lui T. Gerevich 2 , care se ginde~te Ia Ungaria de vest. !n adevar,

I
J
I
I
I··

'I

Fig. 14. .!...._ Cisnadioara, biserica ev., portalul apusean.

la catedrala din Strigoniu gasim un portal bogat articular, incadrat de doua ni~e, databil cu pu~in
inainte de anul 1252, iar capitelurile din Cisnadioara prezinta asemanari cu unele capiteluri de
la biserica Sf. Andrei din Worms, de la catedrala din Bamberg, de la palatul din Gelnhausen,
de Ia bisericile din Wechselburg ~i Merseburg 3 , cu alte cuvinte, cu tipuri de capiteluri intilnite

3 Cf. toate aceste exemple Ia HAMANN, M ttelaller, I,

1 HEKI.I>R, Kmutgeuh., p. 17-18.
2
GEREVIC u, Romdnkor, p. 150. fig. 147, 170, II, fig. 149, 198, 200, 214 etc.

28
 in ambian~a unui ~antier german de o formatie foarte eclectidi, care riispinde~te ~i asemenea forme
normande. D espre rolul acelui ~antier vom vorbi mai pe ·larg in 4egatura cu reconstruqia cate-
dralei r. cat. din Alba Iulia, dar aqiunea lui se resimte mai intii in Ungaria, indeosebi in Stri-
goniu, iar mai apoi in Jak. Capitelurile biseridi din Jak, executate prin 1256, prezinta, mai ales
prin silueta lor, dar ~i prin geometrizarea ornamentelor ~i prin tratarea lor in stilul crestaturii,
unele analogii cu cele de la sf. Mihail, ceea ce indreptate~te datarea ipotetica a fa~adei
din Cisnadioara in aceea~i, perioada.

./

Fig 15. - Cisnadioara, biserica ev., capiteluri de la portalul apusean.

Cu aceasta faza a construqiilor din Cisnadioara trebuie sa fie contemporana zidirea biseridi
ev. invecinate din Cisnadie 1 (fig. 16). La fel ca la Gu~terita, clopotnita ocupa aci traveea de vest
a navei centrale, parterul ei ~i navele laterale fiind boltite in cruci. Stilpii dintre nave sint u~or
dreptunghiulari ~i lipsiti de orice profil. Clopotnita are in etajele de jos metereze, iar la etajul
ultim, pe fiecare latura, cite ~oua grupud de ferestre geminate romanice, diformate insa printr-o
) zidarie de dramida ulterioara, care ascunde vechile colonete. Etajele sint despartite prin tav ane,
cu exceptta etajulut penulttm, bolttt cu didimtda; balta in eruct diforma a .acestuia a fost exe-
cutatii" farii cofraje. ln epoca gotica tirzie, biserica a suferit unele prefaceri, ciirora li se datoreaza
balta navei centrale, sacristia (care a distrus in parte absidiola navei latera~ de nord), suprastruc-
turile de fortificatie ~i portalurile. Numai portalul apusean, de~i foarte restaurat, mai pastreaza
o pereche de capiteluri aproape identice cu cele din Cisnadioara, justifidnd datarea bisericii in
aceia~i ani, in care s-a lucrat acolo la fatada de vest. De altfel ~i ferestrele geminate ale clopot-
nitei pledeaza pentru o datare a bisericii dupa invazia mongolii.
0 varianta a acestui grup o constituie dteva basilici cu cor ~i absida, avind insa, in locul
absidiolelor din dreptul navelor laterale, cite o simpla ni~a scobita in grosimea peretelui, peretii

1 MOLLER, Baukunsl, p. 187-188; HENSZLMANN, v h s, NagJdisznOd, p. 232- 240; S7.Au•i, Epitomiiviszel,

Oti jegyzetek, p. 342-344; RoTu, Baukunst, p. 17-18; p. 319; Kunst i n Sieb., p. 16, 69- 70; G..:nt:Yi e 11, R omdnkor,
idem, Beilriige, p. 117; idem, Kapuzatok, p. 288 ; HA LA- p. 101, 104 ~i passim.

29
)

.
, I
)
 . . -.· l~'t--

)
navelor laterale pastrind in exterior intotdeauna un plan drept. Varianta aceasta se intilne~te in
Germania in acelea~i provincii ca ~i planul precedent, dar mai rar, ~i acela~i fenomen se poate
constata ~i in Transilvania. E evident vorba de o simplificare pe seama basilicilor comunelor
mici ~i in privinta aceasta e caracteristic di unele biserici sint lipsite ~i de clopotnita. Merita o
subliniere ~i faptul d varianta apare in vecinatatea imediata a zonei de raspindire a tipului cu
absidiole laterale, iar monumentele care li apartJn sint ceva mai recente, in majoritatea cazurilor

'I

t=1 w I I
.
I I L;;j I
Of 2345 tom,
Fig. 16. - Cisna~e, biserka ev., plan.

chiar ulterioare invaziei mongole, iar unele biserici cuprind elemente care apartin de-a dreptul
ultimelor decenii ale romanicului transilvanean. , Deocamdata ne vom ocupa insa numai
de exemplele mai vechi, anume de bisericile ev. din Vurpar, Ro~ia ~i Chirpar.
Biserka din Vurpar 1 face parte totodata din grupul basilicilor scurte ~i portalul de vest,
format dintr-o retragere simpla, e incadrat de o platbanda in rezalit, iar in luneta se afla un relief
foarte asemanator cu eel din biserica ref. din Ocna Sibiului, motiv pentru care aceste doua bise-
rici trebuie socotite contemporane.
Biserica din Ro~ia 2 e ~i ea o basilica ~curta, cu ni~e dreptunghiulare in capetele de est ale
navelor laterale, profilate 'u~or ~i in mod exceptional ~i in exterior, cu stllpi patrati, amplificati
sc m par vee 1 o tt e tn eruct
din navele laterale ~i din cor. Din cladirea initiala face p~rte portalul _simplu din fatada de vest
(despuiat insa de ~adrul initial) ~i, in orice caz, portalul tlateral de nord, acum astupat, flancat
de pila~tri cu capiteluri simple ~i arhivolta profilata cu uri ciubuc cu caveta ~i retragere treptata
in partea inferioara. Sacristia de pe latura de nord a corului, zidita din dramida - spre deosebire
de cladirea veche, care e din piatra bruta, iar la colturi din piatra ecarisata - e sigur un adaos tirziu.
Cu toata prefacerea din epoca gotica tirzie, cind biserlca a fost fortificata, ~i cu toate restau-
rarile s~ferite in secolul al XIX-lea, biserka din Chirpar 3 mai conserva aproape intact planul .
romanic (fig. 17) ~i in buna parte ~i elevatia veche. Clop~tnita fusese odinioara inglobata navei
centrale; dar in urma navele laterale din dreptul ei au fos~ inHiturate, iar arcadele catului de jos
lj
i

l
1 HoRWATH, Landnabme, p. 175. 3 HoRWATJI, Kirrbtnburgm, p. 58-61.
2 ROTII, 1Ja11k11n!l, p. 22; HoRWATH, lof. dt.,; K11nrl
in Sitb., p. 16.
'
· rI
' 30
)
 al clopotnitei au fost astupate. Astfel ea strajuie~te azi in fata biseridi, alipita fa~adei apusene ~i
sprijinita de contraforturi adaugate ulterior. ln interior s-au schlinbat numai tavanele navelor
(reHicute in 1862), iar intre prima p ereche a stilpilor dreptunghlulari dintre nave s-a zidit recent
o tribuna. Corul e acoperit cu vechea balta in crud, iar absida cu o semicalotii. Peretele rasari-
tean al corolui a fost insa ridicat ulterior pina la inaltlmea peretilor n avei centrale, pentru a ada-
posti intreaga cladire sub un singur acoperi~. Dar toate adaosele se disting u~or, prin faptul di
ele sint executate in caramida, in
vreme ce zidurile vechi sint din
piatra bruta.
Alta varianta e, in sfiqit,
aceea a basilicilor lipsite ~i de
ni~e in dreptul navelor laterale.
Cel mai de seama monument din
aceasta categoric e biserica ·d in '·
Noul Sasesc 1, pastrata relativ :,
bine. Ea se compune dintr-o
) clopotnita care precedeaza corpul
basilica!, cuprinzind odinioara un
mic nartex, acum inchls, iar in
capatul de est un cor ~i absida.
Terenul din jur ~i mai ales de
pe latura de vest s-a ridicat cu
vremea foarte mult, incit acopera
aproape tot profilul de la baza
-----
- -- --
5 tOm

dopotni~ei, iar spre interior co- Fig. 17. - Chlrpar, biserica ev., plan.
boara azi sdiri, fiindca pavimentul
navelor e cu cca un metru mai
jos decit solul. Acest profil se compune dintr-un sfert de cilindru incadrat_ de cite_ o ie~itura
in unghl drept. Clopotni~a, foarte asemanatoare cu cea Clin Cisnadie, are patru etaje, marcate fie-
care prin cite o retragere u~oara, iar zidaria e din piatra bruta incadrata de muchii ecarisate. Eta-
jele sint despartite prin podele ~i primele doua sint inzestrate cu metereze simple, iar etajul III
e prevazut pe fiecare latura cu cite doua perechi de ferestre geminate, cu stilpi~ori ~i arcuri semi-
circulare, executate din caramida. Ferestrele etajului ultim au suferit modificari, iar galeria de
lemn de deasupra, pe innaditura de zid din caramida, e recenta. Cele trei nave sint despartite
) prin arcade semicirculare pe 'stilpi dreptunghlulari, cu muchlile rotunjite ~i cu corni~e profilate
· , "' · · ai
corni~a st11pului al doilea de pe latura de nord, cu un talon inversat (asemanatoare cu abacul porta-
lului de vest astupat), pare sa fi ramas nemodificata. Navele laterale poarta. probabil inca vechlle
bolti in crud, in schlmb nava centrala e acum acoperita cu o balta gotica tirzie. De la constructia
init!aHi provine ~i arcul de triumf semicircular, precum ~i partea inferioara a absidei rotunde,
suprainal~ata ulterior, peretii formind un poligon cu cinci laturi. Absida poarta acum o balta
goticl p e nervuri. 1n exterior, partea veche a absidei (fig. 18), adica cea de jos, e articulata cu
lesene ~i arcuri geminate, a~ezate pe console, dintre care doua sint decorate figural: una cu un
cap de leu, alta cu un cap barbatesc, amintind frizele asemanatoare de la bisericile din 1ak ~i
Nagyborzsony (R.P.Ungara). Atit aceste analogii, cit ~i prezenta numeroaselor profiluri ~i in
general decorul bogat ne obliga sa datam biserica in jurul anului 1260. Clopotnita, indeosebi,
ar putea fi opera aceluia~i me~ter care a zidit-o ~i pe cea din Cisnadie.

1 MO LLER, Baukunst, p. 189; RoTH, Baukunsl, p. 22; HonwATH, Landnahme, p. 177.

31
)
 )
La basilica din Daia 1 se mai p astreaza numai zidurile e~terioare ale navelor laterale, stilpii
. dreptunghiulari ~i corul patrat, boltile, contraforturile ~i toate detaliile (u~i ~i ferestre) fiind opera
unor prefaced din epoca gotica tirzie ~i din veacurile mai recente, dar cladirea initiaHi poate fi
datata in functie de turnul din incinta de fortificatie, despre care am vorbit mai sus.
Mai amintim, in sflr~it, basilica din Vesaud 2 , de~i ea e lipsita ~i de absida principala din
dreptul corului. Acest cor a fost insa incalecat ulterior de un turn de aparare, dublindu-se in
prealabil peretii spre dterior, pentru a-i face mai rezistenti, astfel incit nu ar fi exclus ca vechea
absida romanidi sa fi fast inlaturata din pricina acestei modificari. Partea apuseana a navei cen-
trale, impreuna cu clopotnita, e un adaps din secolul al XVI-lea. E de notat ca stilpii din nava
fusesera dreptunghiulari, iar forma actuala,
in cruce, provine de la amplificarea lor
pentru a sustine boltile construite in epoca
gotica. Arcul de triumf semicircular face
insa parte din constructia romanica.
Se mai pastreaza apoi o serie de
basilici romanice despre care azi nu mai
putem spune (decit poate dupa cercetari )
arheologice) care era conformatia originala
a altarului, din cauza modificarilor suferite
in cursul timpului. E vorba de bisericile
eva~ghelice din Altina, Dacia, Cata ~i
Merchea~a.
Fig. 18. - Noul Sasesc, biserica ev., exteriorul
corului.
, Biserica din Altina 3 prezinta intact •
dispozitia navelor, despartite prin patru
perechi de stilpi patrati, §i corul. Deasupra
actualelor bolti ale navei centrale se · mai vad, in pqd, urmele vechilor ferestre romanice.
Elevatia navelor laterale a fost insa alterata prin inal~area ferestrelor §i prin transformarea
basilicii' intr-o biserica-hala, iar corului i s-a adaugat uA altar poligonal, gotic.
Bisericile din Dacia 4 ~i Merchea~a 6 au pierdut navele laterale in secolul al XV-lea. Ele
sint azi biserici-sala, in care mai recunoa§tem vechea nava centrala ~i corul patrat.
Cea mai teafara a supravietuit biserica din Cata 6 • Ea mai poseda inca cele trei nave des-
partite prin stilpi patrati, precum ~i corul, amplificat insa acum cu o absida gotica, poligonala.
In pod, deasupra tavanului navei centrale, se vad urmele' ferestrelor geminate romanice. A dis-
parut insa clopotnita din capatul de vest al navei centrale impreuna cu portiunile adiacente ale
.navelor laterale. ' ·
u aces or monumente ace pro a 1 parte ~1 tsenca ev. din Pianul de Jos 7,
situata in capatul opus al colonizarii sase~ti, adidi la limita, de vest. lnformatiile de care dispunem
precizeaza insa numai di e vorba de o basilica cu stilpi (care ~i-a pierdut navele laterale) ~i cu
cor patrat. ' ·
D!.lpii cum am aratat, basilicile descrise pina acum deriva ca tip din tiirile germane de
sud-est,: iar legaturi cu arhitectura· din Ungaria nu am avut ocazia sa semnaHim decit in cazuri
sporadi~e (prima catedrala din Alba Julia), periferice (ba~ilica din Igri~) ~i in' unele amanunte.
Dar pe '1a mijlocul secolului al XIII -lea patrunde ~i o inri~rire mai sustinuta ~i mai inchegata din

1 HoRWATII, Landtrahme, p. 175; Kmul in Sieb., p. 16. 6 Burzenland, lor. &it.; HonwAT H, op. cit., p. 178.
2 MOLLER, Verleidigmrgikiuhen, p. 214 ; HoRWATH, 6 OR!IAN, Szekelyfold, I, p. 171- 172; RoTu, Baukunrt,
Kir&henburgen, p. 87-88. p.24; H oR WATH, Emporenbau, p. 73; idem, Landnahme,
I I 3 HuAv i.Ts , Al&zina, p. 374-375; RoTn, Plaitik, p. 178; idem, Kir&hmburgen, p. 79-81.
1 MOLLER, Baukunrl, p. 185; RoTH, Baukmut, p. 22;
.l !I
I
p. 5; HoRWATH, Landnahnu, p. 175 .
4 Burzmland, IV-1, p. 100; Krm!l in Sieb., p. 16; idem, Unterwald, p. 293; Kun!l in Sieb., p. 16.
I HoRWATH, lo&. &if.

32

:!,.
 .. ll'.,.. _ _........,...,_ .. ..,.,,,.,............_,,••• ;-t••n...,.,

~antierele din Ungaria de vest, traversind toate tinuturile Transilvaniei. Urmele etapelor acestei
inriuriri le mai surprindem azi in Pincota, Tama~da, Ineu, Gl~govat, Sinnicolaul de Beiu~,
Ad~, Capleni, Herina, Sebe~ ~i, poate, in Sibiu. E vorba de forme ale arhitecturii din faza
romanid drzie, seleqionate ~i combinate in ~antierele benedictine din Ungaria ~i transmise rnai
departe Transilvaniei.
Biserica ref. din Ad~ 1, apaqinind odinioara unei manastiri benedictine, prezinta un plan
relativ arhaic (fig. 19), fund' o basilica cu o singura absida, de tipul primei basilici din Kalocsa,
tip cunoscut in secolul al XII-lea in Ungaria, dar care se perpetueaza ~i in prima jumatate a
secolului al XIII-lea. Elementul hotaritor, ~are determina datarea bisericii in sfertul al doilea al

0 5 tO t5m

Fig. 19.- Ad~, biserica ref., plan.

secolului al XIII-lea, eel mai tirziu imediat dupa invazia mongolii, e spat!ul dreptunghiular largit
din fata altarului, adidi un fel de cor rudimentar. 0 dispozitie asemanatoare a unui cor scurt intil-
nim la catedrala din Szekesfehervar in faza reconstruirii,din primul sfert al secolului al XIII-lea.
Navele sint impart!te prin stilpi dreptunghiulari (fig. 20) prevazuti cu pila~tri, arhivoltele care sustin
peretii navei centrale fund treptate, cu profiluri simple, unghiulare. Navele sint toate tavanite, dar
altarul trebuie sa fi avut odinioara un acoperi~ altfel dispus, pentru d in peretele de rasarit al
navei centrale se pastreaza o fereastra romanidi. tripartita, care da azi inspre pod. Perechea de stilpi
din vest, legati in sens transversal prin arhivolte, poarta o tribuna, iar deasupra doua turnuri
dorninind flancurile fatadei apusene. Aceasta tribuna in vest ~i fatada cu doua turnuri e o alta
) nota spedfidi a arhitecturii din Ungaria, tribuna fund totodata o caracteristica a arhitecturii
monastJce, predommanta 10 arfutectura romarud magh1arli. Oad1rea e austera, sarad in profiluri,
dat fiind ca biserica e zidita din caramida. Sub corni~a de Ia absida ~i sub cea a navei centrale se
vede o friza de arcuri semicirculare, iar etajele superioare ale turnurilor sint incadrate de lesene
~i impaqite prin frize de arcuri.' Etajul de jos al turnurilor e luminat prin cite o fereastra strimta
~i inalta, iar ultimele doua etaje prin ferestre geminate. Acoperi~ul - imidnd modelele de piatra
din Ungaria de vest - e tot din caramida, dar actualele frontoane, la fel ca ~i pridvorul din fa~
p·ortalului de vest, sint opera restaurarii din secolul al XIX-lea.
D e biserica din Aci~ poate fi apropiat planul ruinei unei biserid manastire~ti benedictine din
Pincota 2, intrucit e vorba de o basilica cu o singura absida. Dar navele laterale apar aci foarte

1
HBNsztMANN, Szathmdr, p. 132; BuNYITAY, Szi-
ldgym., p. 10-12; PETru, S zildgyv., I, p. 591-595;
SZAB 6, '8pltomfivirz41, p. 265-266; G .h, L'architecture,
P· 210-211; Szi>N YI, Templomok, p. 189; H o RWATH,En!po-
renbau, p. 72; GEREVI C ll, Romdnkor, p. 30, 66 ~i passim.
1 MARKI, Pankola, p. 196-202 ; idem, Aradv., Il-1,
p. 84, 127, 443-444. Planurile publicate in raportul de
sapaturi de mai sus §i in monografie nu sint perfect iden-
tice. Primul pare inadmisibil, al doilea pare ajustat.

3 - c. 267 33
)
 )
strimte ~i dispozitia unor capele in fl.ancurile basilicii, in partea de vest, proeminente spre nord
~i sud, cere inca o explicare, respectiv o verificare pe teren. NeHi'murita pare a fi ~i datarea fatadei
de vest, cu doua turnuri ~i un portal cu trei retrageri treptate, atribuita de Marki epocii Angevi-
nilor. Zidaria pastrata e din piatra ecarisatli ~i, in mica parte, din caramida, iar printre caramizi
se semnaleaza unele piese decorate cu reliefuri, reprezentind animale. Prezenta unei sacristii pe

)
'
. 'I

Fig. 20. -Ad~, biserica ref., interior spre vest:

latura de nord e un indiciu di biserica apartine ultimelor decenii ale fazei romanice, adica aproxi-
mativ anilor de dupa 1260, de~i trebuie subliniat eli fara noi cercetari pe teren aceasta ruina nu
I I poate fi clasata 1n categoria pe care o discutam dedt 1n mod ipotetic. .
I
Biserica din Capleni 1 nu mai existli, dar planul (fig. 21) ~i · elevaf.ia au fost desenate de Eitel-
berger inainte de demolarea ruinei. Era o basilica de tipul din Pees, Deaki, Lebeny. Particularitlif.ile
specifice sint: trei abside spre rasarit, fara cor, stilpi articulati pentru a sustine adt arhivoltele

1 Sz AH6, Eplto1!1iivlszei, p. 298- 299; GER>:vH: 11, RonuinJ:or, p. 29- 30.

34
)
,i

"
 ~l"tp!I"PlJ~.-.r·lTI,..,-_..... I ' .... ..,.-~, ...... .........._....~ ••••, •• o -

)
longitudinale cit ~i arhivoltele transversale, carora le corespund colonete angajate in peretii navelor
laterale. Ace~ti stilpi articula~i determina datarea bisericii din Capleni in epoca in care se lucra
~i la Lebeny, adica pe la mijlocul secolului al.XIII-lea, deci dupa invazia mongolii. Absidele erau,
fire~te, boltite cu semicalote, dar rna indoiesc ca navele laterale ar fi fost boltite in crud, cum suge-
reaza Szab6 L., deoarece traveele sint inegale ~i spatule dreptunghiulare alungite sint improprii

)
------------4t---------·-----
----
-----
-·-----·
... ---
-------
------ ------·--
--------- ------
-----·-- ----
---

Fig. 21. - Gipleni, planui bisericii demolate.

pentru asemenea bol~i. Dad trebuie sa admitem bolti, in lipsa urmelor pentru sprijinul ogivelor,
n~ ne rarnine decit sane gindim la bolti cilindrice pe dublouri, dar cred ca sintem mai aproape
de realitate dad presupunem o simpla ~arpanta, eel putin peste nava centrala, cum o intilnim in
aceasta epodi nu numai la bisericile transilvanene, dar ~i in. Ungaria. Bolti in crud se pot presupune
numai in traveele de vest ale ambelor nave laterale, deasupra ciirora trecea o tribuna incalecind
~i nava centrala, sus~inuta aci poate de o bolta cilindrica turtita. Se mai presupune apoi di traveele
navelor laterale de vest purtau ~i cite un turn, astfel indt biserica ar fi un reprezentant fidel al
tipului din Lebeny. Dar biserica din Capleni a fost un produs mai eclectic. Doua sdiri spiralice,
amenajate in grosimea zidurilor dintre abside, denota di trebuie sa admitem alte doua turnule~e
in flancurile corului principal, dupa modelul catedralei din Strigoniu, catedrala construita in cursu!
) primei jumatati a veacului at' XIII-lea ~i terminata probabil prin anul 1252. 0 particularitate
specthdi a btsencu din Capleni, de~i nu fltrll analogie, e lipsa anai portal in vest (poate fasese
astupat ulterior?), inlocuit prin portaluri in nord ~i sud.
Cu biserica disparuta din Capleni se aseamana in unele privin~e ruina unei basilid din
Tama~da 1, din care se mai ridica azi deasupra solului doar turnul de vest, flancat de cite o travee
a navelor laterale, ~i corul patrat cu altarul semicircular. Dupa planul ipotetic publicat de
Bunyitay, e vorba de o basilica cu trei nave, cu turn deasupra traveei de vest a navei centrale,
cor cu absida ~i absidiole laterale. Acest plan, reconstituit probabil dupa modelul din Ad~ - cu
· care totu~i nu e congruent - cred di ar trebui modificat prin retragerea absidelor laterale la
ina.Itimea peretelui de vest al corului. Astfel el ar primi un aspect normal care, fire~te, trebuie
intli verificat prin sapaturi. 1n caz di s-ar adeveri, atunci aceasta ruina ar prezenta particularita~ile
specifice ale basilicilor sase~ti din jurul Sibiului, de tipul din Gu~terita-Cisnadie. Aceste analogii

1 BUMYITAY. Pllspiileslg, rn. p. 473 ~i urm.; MARK!, Aradv., II-1, p. 438.

3.1)
 I
~-~:-~~·--]~
I
I
I
I
,. I I

I '
~--~·-=----
... ,

:,· ·
;>~,
--:.~=~=== .
; "' . .. f
1
'ii'iiimmrrrnffiiT~
--------- - ---·~

F ig. 22. - Herina, biserica ev., plan.

I.

i
,,i
,1 1!
·' !i
:n
il
...;i
'· I•

j !

jl

I
,,
,,'
l'

Fig. 23. - Herina, biserica ev., seqiune longitudinala.

 )
devin ~i mai semnificative prin faptul di localitatea Tiima~da c pomenita in legaturii cu invazia
tatarii ca « un mare ora~ german» fortificat, cucerit de tatari. Dar, spre deosebire de arhitectura
siiseascii din zona de sud-est, biserica din Tiima~da, la fel ca ~i bisericile din Ad~ ~i Herina, e
o cHidire de ciiriimida. Etajele turnului sint despar~ite prin briuri de zimti ~i striibatute de ferestre
geminate. Portalul de vest are ambrazura treptata, cu trei perechi de colonete profilate, tot din
ciiramidii, purtind uncle urme de culori
·(galben, ro~u ~i albastru), poate inca de Ia
vechiul decor, ciici e sigur di majoritatea
cHidirilor romanice din ciiramida fuseserii,
eel putin partial, imbriicate intr-o haina ·
policroma. Arhivoltele portalului sint insa
u~or frinte. Pe baza diferitelor amanunte
semnalate, biserica ar putea data din jurul
anului 12701
Un alt turn solitar, ruinat;~ linga
comuna Sinnicolaul de Beiu~ 1, prezinta
incontestabile analogii cu ruina din Tii-
) ma~da ~i apartine probabil tot unei basilici,
despre care insa numai sapaturi ne-ar mai
putea lamuri. Lesenele se apropie de forma
celor pe care le vom intHni la biserica
.ev. din Herina. Pe de alta parte, profilurile ·
.celor doi stilpi cu arhivolte, prin care turnul
:se deschidea spre nave, seamiina cu cele
din cripta bisericii manastirii din Pannon-
halma. ~i acest turn e executat din cara- .
mida, dar Bunyitay pretinde d in zidurilc
de fundatie s-ar afl.a ~i citeva blocuri de
piatrii ecarisata, provenind de la o cladire
mai veche. Asupra acestei probleme nu
ne putem pronunta; turnul actual insa,
judecat dupa formele lesenelor ~i arhi- Fig. 24. - Herina, biserica ev., nava centrala.
voltelor, dateaza mai probabil de prin
deceniul 1250-1260.
) Biserica ev. din Herina ~ prezinta analogii atit cu biserica din Ad~, cit ~i cu cea din Capleni,
fiind o basilica cu doua turonri ~i tribuna in vest, en no wic cor dn:ptunghi~ala:t in prea:jma ahsidei
~i cu ni~e semicirculare scobite in grosimea peretilor de est ai navelor laterale (fig. 22-23). Interi-
orul e tavanit, cu exceptia traveelor patrate de sub tribuna de vest, boltite ·in cruci, a corului
§i a absidei cu balta cilindrica ~i semicalota. Dar interiorul prezinta ~i uncle particularitati. Astfel,
stilpii care despart navele i~i modifica aspectul de la pereche la pereche (fig. 24). Prima pereche
· are o sect!une in forma de cruce, in corespondenta arhivoltelor, perechea proxima are seqiune
octogonala, urmatoarea circulara ~i ultima dinspre est patrata, cu caneluri de pilastru antic. Aceasta
curiozitate se regase~te insa la uncle basilici romanice din Saxonia, de pildii in Loburg, la biserica •
Fecioarei (Liebfrauenkirche), datata pe la sfiqitul secolului al XII-lea, ~i la biserica sf. Laurentiu
din Salzwedel, datata pe la mijlocul secolului al XIII-lea, aceasta din urma fiind construita ~i ea

BuNYITAY, Piispoksig, Ill, p. 388 ~i urm.

1
2 lure, p. 110-111; Kunst in Sieb., p. 17-18, 73-74 ;
MOLLER, Baukunst, p. 181-184; RoTu, Baukmul, HEK~En, K111utgesrh., p. 18-.,.-19; Hon WATH, Et11pormbau.
P· 11-12; StAB6, Epilomilviszet, p. 292-296 ; DIVALD, p. 71 ~i 7'2; GEREVIcu, Romdnkor, p. 101 ~i passim ; ENTz,
Miiv. em/., p. 41; idem, Miiv. tort., p. 36; GAL, L'ar;hitec- l-Iarina, p. 20 ~i u rm.

37
)

,,.
.
I'

)
din diriimida 1 , la fel ca biserica din Herina. Acest caz de analogie cu Saxonia trebuie retinut
chiar daca nu presupunem legaturi directe. Alta particularitate o constituie arcurile de degaja;e di~
peretii navei centrale de deasupra arcadelor. Aceste arcuri se deschid spre podul navelor laterale
~i formeaza un fel de pseudotribune. Tribunele laterale sint destul de frecvente in regiunea Rinului
inferior, uncle gasim de asemenea, de pilda, la biserica din Nideggen (districtul Aix-la-
Chapelle) 2 ni~te pseudotribune in genu!
celor din Herina. Biserica din Nideggen e
datata dupa 1219.
Fatadele bisericii din Herina sint, in
ambian~a transilvaneana, excep~ional de bogat
decorate (fig. 25). Portalul de vest (tocul de
piatra al u~ii propriu-zise a fost refacut in
epoca gotica) avea o ambrazurii profilata cu
pila~tri ~i colonete angajate, dar nu se mai
pastreaza dedt arhivoltele. Semnificativa e
incadrarea portalului cu doua ni~e, exact ca
· Ia catedrala sf. Adalbert din Strigoniu, portal
executat acolo probabil in preajma anului
1252. Deasupra portalului, fatada e dispusa
in doua etaje: primul are ferestre geminate ~i
o corni~a compusa dintr-o friza de arcaturi,
• al doilea (opera restaurarii) are in centru un
ochi rotund ~i, lateral, ferestre tripartite
(fig. 26),' fiind incoronate de o noua friza de
arcaturi. 1n sens vertical, fatada e impar~ita
j I• prin lesene in corespondenta navclor. Lese-
nele insa sint pe cale de a se transforma in
contraforturi, prin faptul ca jos sint mai
pr~eminente ~i se retrag treptat la fiecare etaj.
1n aceasta particularitate se resimte deja
vecinatatea goticei, oglindita ~i in proportiile

ll
r .,
H
Fig. 25. - Herina, biserica ev., vazuta din sud-
vest, inainte de restaurare.
zvelte ale fatadei. Se impun insa uncle
rezerve cu privire la etajul ultim al turnului
dinspre sud ~i al partii centrale a fatadei,
fi
I

IJ refacuta, nu tocmai fidel, in secolul al X IX-lea. Discutabila pare ~i refacerea corni~ei laterale
1,! , ea o ar 1cu are pnn esene egate rntre ele prin
' l. frize de arcuri. Acest alfabet decorativ se apropie mai ales de biserica din Lebeny.
Luind in consideratie toate observatiile de mai sus, putem conclude' d biserica din Herina
e ~i ea un vlastar al influentei romanicului tirziu din Ungaria, combinat insa cu clemente venite
din Germania. Ca datare pare mai acceptabila epoca imediata de dupa invazia mongolii ~i, dupa
H. Rosemann, anterioara anului 1246, data la care comuna Herina devine proprietate a episcopului
din Alba Iulia. Rosemann 3 insista asupra acestui transfer de proprietate ca termen ante quetn
pe motiv di biserica din H erina nu oglinde~te nirnic din caracterele catedralei din Alba Iulia,
Ia care se Iuera tocmai in aceasta epoca. Principia! nu se opune nirnic unci asemenea datari,
fiindca etapele Ad~-Cipleni-Herina sint doar vestigii intimplatoare ale unor rnigratii de forme care
trebuie sa fi avut loc pe o scad mai intinsa, atit in timp, cit ~i in spatiu. Pe de alta parte insa.
!.

1 Vezi DEHJO, Handb ., V, sub voce. 3 Kunst in Sieb., p. 74.

2 Ibidem.

38
 -· - - -- - ·- - - · -- ------ · - - -- -- - - - -- - -- - - - - - -

)
faptul di Herina devine proprietate a episcopului nu implidi neaparat prezen~a unui me~ter din
Alba Julia la construc~ia pe care noul ctitor ar fi intreprins-o aci. De.aceea, intemeindu-ne exclusiv
pe caracterele stilistice ale bisericii ~i judedndu-le in cadrul arhitecturii transilvanene cunoscute,
a.m impresia di o datare a bisericii din Herina in anii 1250-1260 e mai corespunzatoare .

. )

)
Frg. 26. - Henna, b1senca ev. dm sud-est, dupa restaurare.

Acest tip de basilica cu doua turnuri ~i tribuna in vest patrunde ~i in teritoriul colonizarii
de sud a Transilvaniei. 0 astfel de basilica a fost biserica ev. din Sebe~ 1 (fig. 27). Din vechea
construqie au supravie~uit: fa~ada de vest cu portalul ~i clopotni}a din sud-vest (cea de nord-
vest n-a mai fost executata), stilpii ~i pere~ii superiori ai navei centrale. Clopotni~a are ferestre
geminate executate ingrijit, ~i sub ferestre o corni~a caracteristica pe console, despre care Rose-

1 MOLLER, Baukunsl, p. 185; RoTH, Baukrmsl, p. 55;
idem, Untmvald, p. 296- 298; idem, Miihlbach (ed. II),
p. 10 §i urm.; SzAD6, Eipiliimiivlszel, p. 333; DIVALD,
Miiv. emf., p. 62; Kunst in Sieb., p. 17, 20, 93-94; HEKLER,
Kmutgesch., p. 17, 43; SzoNYI, Templomok, p. 199; GEnE-
Romdnkor, p. 101, 109, 115; 0PnEscu, Bi.r. eel.
v i e n,
Ardeal, p. 17 ~i urm.

39
)
 )
mann presupune ca se datore~te unei influente a ~antierului cistercian din Cirta. Profilarea ceva mai
ampla a portalului (trei perechi de colonete angajate) indica o faza tirzie a stilului romanic, iar
capitelurile cu cro~ete, cu frunzele dispuse in doua registre, se aseamana cu cele de Ia stilpii din
catedrala romano-catolicii din Alba Iulia. Pe de alta parte, faptul ca fiecare capite! din ambra-
zura e tratat inca individual, constituie un arhaism. Portalul poate :fi deci datat curind dupa 1260,

10 15 2om

F ig. 27. - Sebe~, biserica ev., plan.

considerind ca frontonul de deasupra p ortalului imita ~i el, pe o scara modesta, prototipul din
] ak, terminat prin 1260. De altfel, o datare mai timputie a bisericii din Sebe~ -cum o propune
Rosemann - ar izola aceasta cladire in mod inadmisibil ~i de cele din grupul Aci~-Herina ~i ar
ramine neexplicat faptul ca intre basilicile din zona de colonizare saseasca Sebe~-Driiu~eni nu intil-
nim nici un alt exemplu de tribuna in vest databil mai curind de deceniul al ~aptelea al secolului
al X III-lea. Dupa cum vom ariita mai jos, tocmai biserica din Sebe~ pare a :fi introdus in aceasta
regiune folosirea tribunei apusene ~i imitatiile apar efectiv cudnd dupa 1260.
In prima faza a existentei sale, biserica din Sebe~ fusese tavanita, dar nu dupa multa vreme
'
bolti in cruci pe ogive a~ezate pe console (fig. 28), dupa modelul cistercian. Ca aceste bolti sint
ulterioare constructiei initiale, rezulta din faptul ca ritmul stilpilor nu corespunde boltilor, iar
'i
' I
1
acestea din urma au trebuit sa fie montate pe consolele amintite, prezentind forme inrudite cu
cele din Cirta. Din dispozitia veche a altarului nu se mai pastreaza nici o urma,
0 problema aparte o formeaza fundamentele unei basilici care depa~esc spre est actuala
: :r biseridi ev. parohiala (fosta biserica sf. Maria) din Sibiu 1 • Cladirea era complet dezaxata fata
;I de construqia actuala. Ceea ce au scos la iveala sapaturi incidentale prezinta un plan basilica!
cu trei nave aproape egal de largi ~i o singura absida in fa}a navei centrale (fig. 29). Raportul
,,1
dintre n ave face o impresie arhaica, dar trebuie sa recunoa~tem totu~i ca singura analogie transil-
vaneana la acest plan ne-o ofera biserica ref. din Ad~, iar Kimakovicz insista cu argumente
serioase asupra ipotezei ca prima biseridi a a~ezarii sase~ti din Sibiu trebuie ciutata la poalele

1 K IMA KOVICZ, AII-Herm., p. 241 §i urm.; idem, Stadtpfarrk., p.479-480; Kmul in Sieb., p. 25,

'!
40

I
·j
i
 )
platoului, in ora~ul de jos, a~ezarea din ora~ul de sus datind abia de dupa invazia mongolii. 1n
fata acestor argumente ~i analogii, cred ca trebuie sa ne multumirrt, deocamdata, cu incadrarea
ipotetica a acestor urme in categoria basilicilor Ad~-Sebe~.
1nainte de a urmari raspindirea tribunei de vest la bisericile sase~ti din regiunea de sud-est
a Transilvaniei, e necesar sa mai amintim apari~ia planului basilica! cu transept, reprezentat prin

Fig. 28. - Sebe~, biserica ev., nava centrala.

citeva monumente razlete: ruina unei biserici manastire~ti, identificata cu ~tirile documentare
despre o manastire a sf. Dionisie (Denesmonostor), ruina unei alte biserici manastire~ti pusa in
legatura cu prioratul Bizere ~i catedrala r. cat. din Alba Iulia.
Din biserica manastirii Sf. Dionisie, situata linga_comuna Ineu 1, nu mai cunoa~tem dedt
planul fundamentelor. Era, se pare, o basilica cu doua turnuri in vest, trei nave despartite prin

1 RAcz, Apdtrdg, p. 109-111 ; MARKI, Aradv., II-1, p. 441 ~i urrn.; GEREvrcn, Romti11kor, p. 145.

41
)
 '
-- - -----------~~PIIlft-~
"·

stilpi · patrati, transept ~i o absida larga, corespunzind celor trei nave. 0 asemenea ab sida e ceva
unic 1 ~i ca atare pare inadmisibila. De altfel, Marki recunoa~te dificultatea de a reconstitui planul,
fundca ruinele fuseserii deranjate de cautatori de comori. Dad admitem, insa, ca la Ineu ar putea
fi vorba de un deambulatoriu in jurul altarului, am putea cita ca analogie din cuprinsul arhitec-
turii maghiare catedrala din faza a doua din Kalocsa. Prezenta transeptului ~i aparitia lui tirzie
in arhitectura romanid din Ungaria ne obliga sa datam ~i ruina bisericii sf. Dionisie pe la mij-
locul secolului al X III-lea . •$tirea documentara din 1199 despre existen~a manastirii nu poate
fi deci pusa in legaturii cu aceasta biserid, dreia ii va fi premers vreo cladire disparuta, poate
distrusa de tatari in 1241. Racz mai aminte~te apoi ~i alte urme de cladiri din jurul bisericii,
executate din piatra bruta ~i dramida; e probabil verba de resturile manastirii.
0 alta filiatie p ar a prezenta fundamentele bisericii manastirii Bizere din G logovat 2 • Dad
reconstituirea planului e corecta, biserica era o basilica cu doua turn uri in vest, trei nave (cu
nave laterale foarte strimte) sau, poate, cu o singura n ava, transept, cor cu absida, probabil
flancat de alte doua abside precedate de cite un cor mic, prezentind - in cazul acesta -
analogii cu biserica manastirii premonstratense din 6csa, eventual cu cea din Kisbeny (dad
e verba de o singura nava). Nu e insa "exclus, dupa Marki, ca urmele de zidarie din flancurile
altarului central sa provina de la un deambulatoriu, ·ceea ce n e-ar aminti de biserica manastirii )
sf. Dionisie. Clasarea acestei ruine pe baza informatiilor disponibile e foarte precara, dar
prezenta transeptului pledeaza in orice caz pentru o datare dupa invazia mongola, iar referinta
documentara din 1223 trebuie pusa in legatura cu o biserid disparuta.
Cu totul alta importanta prezinta catedrala r. cat. din Alba Iulia, de~i e un monument izolat
in a~bianta arhitecturii transilvanene. Clasarea tipologica ~i datarea acestei cladiri au format
obiectul unei serii intregi de cercetari, iar rezultatele divergente ilustreaza confuzia care domne~te
inca cu privire la arhitectur.a romanid din Transilvania. Aceasta confuzie provine mai ales din
tendinta de a gasi analogii cit mai vechi, pentru a justifica o datare cit mai senza~ionala, fara sa
se tina seama de faptul d ~antierul din Alba)ulia nu a putut fi alimentat concomitent de atitea
influente directe ~i eterogene din partea celor mai de seama centre din Europa apuseana, cite
ar fi necesare ca sa putem admite d zidirea celei de a doua catedrale a inceput la sfiqitul seco-
lului al XII-lea. De altfel, in~i~i autorii sau sus~inatorii 'ipotezelor de mai sus 3, prezentate de
fiecare data in alta nuan~a, s-au vazi.It constrin~i sa admita o serie de prefaced ulterioare, pro-
fitind de ~tirile documentare care arund de fapt o lumina destul de !impede asupra istoriei
acestei catedrale, ~i sa explice astfel nu numai aparitia unor forme decorative evident tardive,
dar ~i prezenta unor dispozitii structive incompatibile cu datarea initiala prematura.
Aceste framintari inconcludente par cu atit mai inexplicabile, cu d t inca primele obser- )
vatii ale lui H enszlmann, ~i , apoi cercetarile lui Dehio ~i Bezold 4 ajunsesera de mult la
concluzia corecta, aonme di biserica din Alb~ Iulia apaqine ia
esentli: mijlocului veacului
al X III-lea. Aceasta incadrare principiala, formulata pe temeiul analizei materialului ~i fara
sa ia in considerate ~i informatiile documentare de care dispunem, · a fost precizata ~i
rectificata prin cercetarile lu~ H. Rosemann 5 ~i concluziile acestuia_" formeaza temelia
de la care porne~te analiza prezenta.

1 0 vagii analogie prezintii altarul bisericii din Cha-
maliere sur Loire, produs al unci refaceri de Ia sfir~itul
secolului al XIII -lea.
2 MoLNAR, Orod, p. 273-274 ; R6MER, Fipltmenyek,
p. 17 ; HeNSZLMANN, Osztdlyozt!s, p. 200; Mi.RKI, Aradv.,
11- 1, p. 447-448.
3 MOLLER, Baukunsl, p. 156 ~i u rm.; MOLLER, E.pit.
em!., p. 124 ~i urm.,; idem, Monuments, p. 5 ~i urm.; RoTn,
Baukrmsl, p. 5 ~i u rm.; SZAD 6, Fipltiimlivlszet, p. 82 ~i
urm.; BoER, Arpt!dkor, p. 73 ~i urm.; Gi.L, L'auhile&lure,
p. 215 ~i urm. ; P f:TER, T iirtinel, I, p. 38 ~ i urm.; SzliNYI,
Templomok, p. 183 ~i urm. ; GEREVJcu, Romdnkor, p. 72
~i urm.; 0PnEscu, Bii. &tl. Ardtal, p. 19-21. 0 opinie
aparte formuleazii H EKLER, Kunslges&h., p. 22, dat1nd
incepcrea lucrarilo r abia in deceniul a l treilea al secolului
al XIII-Ica.
' HENSZL~IANN, GyulafehirtJtfr, p. 39-40; DEHIO §i
BEZOLD, Baukrmtt, I, p. 499.
5
Kunst in Sieb., p . 18 ~ i urm. ~i 74 ~i urm.

42
,, )
'IIIJ'fP-11~~·-·~""'"'•tol'1t•rr-•'t-~~~ .... t,........ .. f~• • ..,..,._.. '~~f~ ......... po
'1 ' •

lnainte de a ne ocupa de actuala catedrala r. cat. din Alba Julia, trebuie sa

revenim in dteva cuvinte asupra primei cladiri, despre care am vorbit mai sus ~i pe care
am datat-o in jurul anului 1100. Aceasta catedrala a suferit, foarte probabil, in cursu!
veacului al XII-lea ~i in prima treime a veacului al
XIII-lea o serie de .infrumuse~ari, poate ~i amplificari,
despre care azi nu ne m~i putem da seama dedt pe
baza unor fragmente arhitectonice descoperite cu ocazia
restaurarilor de la inceputul secolului al XX-lea. Aceste
fragmente se compun din dteva console · ~i capiteluri
eterogene, pastrate in depozitul catedralei. Astfel, o
consola (or. 93) de aspectul unui capitel (fig. 30) e
decorata cu frunze de palmier desenate foarte rigid,
grupate in doua rinduri, cu mici volute in rindul superior
~i cu baghete cilindrice care strabat vblutele de sus in jos.
0 masca umana impodobe~te dmpul de sus, din fata.
Abacul e acoperit cu un vrej de semipalmete in relief
) plat. 0 analogie concludenta la acest capi,tel nu c\mosc,
dar judedndu-1 dupa formele generale ~i mai ales dupa
vrejul de semipalmete, capitelul ar putea fi datat catre
sfir~itul secolului al XII-lea, pe baza observatiei ca Fig. 29. - Sibiu, planul primei
asemenea motive de origine antica reapai: in pl.astica basilici.
romaoidi apuseana tocmai in aceasta epoca ~i s~ raspin-
l' desc concomitent ~i in plastica ~antierelor din Ungaria.

::. 0 alta consola (or. 52) e decorata cu bustullui Avram, care tine in poala un grup de figuri
: mici, sufletele dreptilor (fig. 31). Aceasta consola e desfigurata prin faptul ca piatra s-a a~chiat
~i s-a tacit, pierzindu-se astfel amanuntele plastice, dar tematic ~i stilistic consola se poate incadra
, cam tot in aceea~i epodL
------· · · ·· · '" · ln schimb, doua capiteluri cub ice (unul purtlnd or. 45 - fig. 32 _..: altul nenumerotat) prezirita
aoalogii cu unele capite!uri din Worms, de la catedrala ~i de la biserica Sf. Andrei, de pe ]a
1220. E vorba de identitatea motivului cercurilor concentrice, caci altfel capitelul cubic in sine
nu ofera un termen de datare precis, fiind raspindit in tot cursu! secolelor XII ~i XIII. E insa sigur
ca in catedrala actuala nu gasim nicaieri analogii la acest tip, ~i ca atare e foarte probabil di ambele
capiteluri provin tot de la prima cladire.
) ln 1241 localitatea A lba -fulia a fost complet distrusa de tatari. lata ce scrie Rogerius:
« ... a silva recesstt ad A/bam venimtts civitate!IJ, in qtta nihil pottltt reperiri, preterquam ossa et capita
occisorum, basilicarum et palatiorum muros dirruptos et sttbjossos, quos nimia Christiani cruoris effusio
macttlarat» 1 • Relatarea lui Rogerius e confirmata ~i de insemnarile din Echternach 2, iar gra-
vitatea prapadului care s-a abat)lt asupra acestui sediu episcopal rezulta ~i din coroborarea dife-
ritelor informatii ulterioare. Astfel, dupa 1241, sediul episcopal ramine vacant pina in 1244, dod
papa nume~te un episcop in persoana lui Adolphus, care insa e mutat la Gyor inca in 1245, ceea
ce da de banuit ca titularul nici nu ~i-a luat in primire eparhia. Succesorul, Gallus, e numit in
1246 ~i se pare ca abia acestuia i se poate atribui reorganizarea ~i consolidarea episcopiei. De
fapt, in 6 mai 1246, la cererea episcopului Gallus, regele Bela IV acorda scutiri ample
locuitorilor supravietuitori din Alba Julia ~i din comunele episcopiei, incurajind totodata
a~ezarea de noi « oaspeti », adica coloni~ti, pe vetrele satelor pustiite ~i parasite. Din acest act se
vede limpede cain 1246 situatia era inca dezolanta ~i d data inceperii lucrarilor de reconstructie
a catedralei nu poate fi pusa in nici un caz anterior numirii ~i instalarii episcopului Gallus.

1 2
Rogerii Carmw Miterabile, cap. 40, p. 587. HunMUZAKt, Dommmte, I-1, nr. 144.

) 43
 •

), .!
Construqia care se ini~iaza acum deasupra ruinelor nivelate .ale vechii catedrale depa~e~te,
:I prin dimensiunile ei, perimetrul vechii cladiri. Noua catedrala e in esen~a o basilica in « sistem
~ :!
legat» (fig. 33), cu doua turnuri in vest incadrind un atriu, cu transept ~i turn peste careu, cor
cu absida semicirculara ~i absidiole in dreptul transeptului. Planul e o noutate pentru Transil-
vania ~i neobi~nuite sint ~i amploarea cladirii ~i boga~ia decorului arhitectonic ~i plastic. Analogii
corespunzatoare nu gasim nici printre celelalte biserici cu transept, aproximativ contemporane,
'I
I din Transilvania; basilica cisterciana din Cir~a, principia! inrudita(planulin sistem legat), prezinta
totu~i unele particularita~i mai evaluate ~i amanunte formale diverse, iar bisericile manastirilor
sf. Dionisie ~i Bizere se leaga, dupa cum .am vazut, de unele monumente din Ungaria ~i se
deosebesc radical de cHidirea din Alba Julia. Ca tip, basilica cu transept, cor ~i trei abside apare
inca de pe la mijlocul secolului al X H-lea in Fran~a, dar monumentele franceze (inclusiv
bisericile din Aulnay ~i Mauriac, citate de Gerevich 1 ca modele pentru catedrala din Alba Julia)
nu sint in sistem legat ~i poarta bolti cilindrice pe dublouri. Numai in regiunile germane regasim
analogii la planul ~i dispozi~ia cat;edralei din Alba Julia, ~i cele mal apropiate exemple se
afla in Austria, la Klosterneuburg 2 ~i Sankt-Paul 3 • Prima e o cliidire in sistem legat, opera a
refacerii de dupa incendiul din 1158, terminatii poate ceva mal tirziu decit data tradi~ionala
1176, dar oricum deosebitii de catedrala din Alba Julia prin propoqiile scunde ~i formele
I
.j masive ~i greoaie, a ~doua are un plan ~i un sistem de boltire diferit, dar, la fel ca ~i catedrala I·
din Gurk, ea prezintii analogii sugestive in dispozitia turnurilor ~i a atriului din fatada de It·
\·'
vest. Catedrala din Gurk s-a terminat pe la sfir~itul secolului al XU-lea, iar biserica din
S~nkt-Paul a fast inceputa prin 1190 ~i terminata prin 1218. Cu privire la aceasta intocmire
a fatadei de vest trebuie subliniat cii basilicile din Ungaria, previizute ~i ele in mod obi~nuit
cu douii turnuri, se deosebesc prin faptul cii inglobeaza
., aceste turnuri interiorului, deschizindu-le printr-o tribuna
.., spre nave, iar atriul e inlocuit cu un nartex interior,
inciilecat de tribuna de vest.
Cladirile austriace amintite mai sus demonstreaza
cii premisele pl~nimetrice ale catedralei din Alba Julia
se gasesc in arhitectura catolidi. din Europa central-

I
riisiiriteanii, dar ele nu pot fi invocate ca termen pentru
datarea inceperii construc~iei din Alba Julia, fiindcii aci
·,. .. intervin ~i o serie de alte elemente care constituie vadit
i
·I inovatii importante, databile abia intr-a perioada ulterioarii.
Din categoria acestor inovatii fac parte mai intii proportiile
I·.I verticale accentuate iar a oi sistemul de boltire cu
,I r. cat. previizut de la inceput, dupa cum o dovede~te articularea
;I
:j
stilpilor, lipsiti de orice urma . a vreunei modifidri
I
I sau adaptari ulterioare. Sistemul · acesta de boltire se
riispinde~te in Austria, Moravia ~i Ungaria deocamdata abia in cadrul arhitecturii cisterciene
din sfertul al doilea al secolului al XIIJ-lea. ln aceasta ambiantii, insii, i~i face aparitla, prin 1230,
un curent nou, deriva(in ultima analiza din ~antierele eclectice din Worms, de la catedralii ~i
I de la sf. Andrei, un curent identificat de R . Hamann 4 ~i urmarit in migratiile ~i iradierile lui,
v sub forma unui vast ~antler, prin numeroase etape ca Regensburg (biserica sf. Jacob al scotle-
l
'.! nilor), Bamberg (catedrala), Gelnhausen, Goslar ~.a.m.d., iar spre est pina in Moravia (Tisnov
~i Treble), in Austria (Viena, Wienerneustadt etc.) ~i Ungaria (Lebeny ~i Jak). Vom vedea in

1 GEREVJCn, Ronulnkor, p. 72.

4 HAMANN, Mille/alter, I - II, lucrare inchinata in intre-
2 POIIRJNCEn, Dmkmiiler, p. 91. gime acestei probleme.
3
Ibidm,, p. 34 ~i 36.

44 )
)
ccle ce urmeaza d'i aspectul acestui san tier si iradiatiilc lui sint mai vastc dccit le-a intrezarit Hamann
dar nu e mai pu~in adevarat ca cheia ca:e ne pe~mite clezlegarea problcmei clasarii ~i datarii pri ~
melor faze ale catedralei din A lba Tulia o constituie descoperirea acestui curent.
Primul me~ter caru ia i-a fost incredin~ata planuirea §i initierea lucrarilor din Alba Iulia
a fost un eclectic cu o formatie inegala. Pe de o parte
el a copiat un plan basilica! romanic vechi, probabil
dupa un model austriac, de~i ion privinta planului trebuie
sa admitem eventual un amestec din partea episcopului,
care desigur ca a avut de spus un cuvint h otaritor in ale-
gerea acestuia, pe de alta a prevazut de la ~nceput boltirea
intregii cHidiri cu ogive, ceea ce constituie, ·i n ambianta est-
curopeana, o inovatie pe care a putut-o ctinoa~te aici
numai din cadrul arhitecturii cisterciene. Vom vedea mai
departe ca de fapt unul din pietrari reproduce ~i un
motiv ornamental de la biserica cisterc'iana din Tisnov.
Cladirea noua (fig. 34), executata din gresie fina,
) s-a inceput cu ridicarea zidurilor corului, a absidei prin-
cipale (inlocuita ulterior), a transeptului cu· absidiolele
· corespunzatoare ~i a peretelui exterior al navei laterale
de sud. T ot in aceasta prima faza s-au boltit absidiolele
cu semicalote ~i corul cu ogive pe arhivolte late._rale
semicirculare, ~i cu asemenea arhivolte s-au prevazut• ~i Fig. 3 1. -Alba Tulia, consola in de-
peretii de est, nord ~i sud (fig. 35) din transept, dar . pozitul catedralei r. cat.
boltile de aci au ramas deocamdata neexecutate. Din
aceasta prima faza mai dateaza stilpi~ de vest ai corului,
angajati in zidurile acestuia, precum ~i stilpii navei cen-
trale dinspre transept. Sectiunea acestor stilpi e cruci-
forma, .cu coloane angajate in capatul bratelor pentru a
sustine arhivoltele dintre travee ~i cu colonete in intrin-
dele dintre brate, menite sa poarte ogivele. Ace§ti stilpi
zac pe suporturi inalte cu haze ionice, prevazute cu obi~­
nuitele ghiare romanice in colturi, a~a cum le intilnim
~i in Ungaria, mai ales in ~antierul din Strigoniu, la
palatul regal ~i la catedrala sf. Adalbert. Tot in aceasta faza
) s-a pregatit ~i chenarul portalult.Ii navei laterale de sud.
Dad plaouirea §i elementele struGti'l@ prezi:nta 0
executie consecventa, nu tot a~a se infati§eaza plastica Fig. 32. -Alba Iulia, capite! in depo -
decorativa a arhitecturii §i, din acest punct de vedere, zitul catedralei r. cat.
se disting net trei ateliere de pietrari care au lucrat con-
comitent. Primului atelier ii apartine decorul exterior al
absidei laterale de sud §i portalul amintit, iar atelierului al doilea ~i al treilea decorul arhitectonic
din interior ~i plastica ornamentala exterioara a absidei laterale de nord.
Arhaismele formale ale portalului (fig. 36) au fost u nul din argumentele principale pentru
antidatarea intregii cladiri, datorita analogiilor strinse cu portalul de vest al bisericii sf. L:cob
din Regensburg, semnalate inca de Eber 1 . Datarea gre§ita a portalului din Regensburg in
anii 1160-1170 2 a incurajat antidatarea portalului din A lba Iulia §i abia cercetarile lui H amann 3,

1 EnER,&nlikek, p. 171 ~i u rm. 3 HH!.INN, Milldalter, I, p. 82.

2 DEmo, Geuhhhle, I- 2, p. 234.

45
)
r
 ·-- ··- - - ·- - - - .. .-..~.;:;::;o-- ..-..,..,....,·=~~4... ....:~l"{...-=-' ::.~-=-- :4::;:::..-::~.: :=:-j~-
-- -~~ :...;.:;;--_ , . ;."' -,: ·::"·~- - =- ...-=-==---;, -:-~ --~ ~;... ·:·· -·;-.
_ :: -:·

i
II

1!11 cca 1247-cca 1?56 (/25$)

I:B cca !259-cca 1252
I, IIJ cca 1?1? ~~ 1?77
c::J l'ntre 1?17 ! i 1287
- l'ntre 1281 ~; /?9/
0 / 2 J 4 S 6 7 '. ~ f() II 11 .•J !41.'1.
- l'nlr~ !J?~ ~~ IJ56
Fig. 33. - Alba-Iulia, planul catedralei r. cat.

··-· ---,-.-- ........ .-./.

._,
r -. , , ; '- '-'
 )
care au dus la concluzia ca portalul din Regensburg apar~ine aprox.imativ anului 1220 sau anilor
imediat urmatori, au netezit terenul nu numai pentru incadrarea corecta a portalului din A lba
Iulia, d §i pentru dezlegarea complexului incilcit de probleme cronologice pe care le pune roma-
nicul tirziu est-european.

..

Fig. 34. -Alba Iulia, catedrala r. cat., interior spre cor:

Ambrazura portalului din A lba Iulia e articulata prin doua perechi de colonete alternate cu
pila§tri, articularea fiind subliniata printr-o treptare energid, ~i aceea§i treptare se repeta in dis-
pozitia arhivoltelor care incoroneaza frontonul semicircular (fig. 37). Muchiile pila~trilor sint
inlocuite cu o scobitura prinsa intr-un chenar profilat, incheiat sus ~i jos cu un decor de palmete
~i semipalmete, reproducind dispozi~ia portalului din Regensburg . Dar se observa §i unele deosebiri
care dovedesc ca portalul din Alba Iulia nu poate fi contemporan cu eel din Regensburg, ci doar
o replica mal tirzie. La biserica sf. Iacob, fiecare capite! formeaza inca un corp distinct, in timp
ce la catedrala, colonete ~i pila~tri poarta capiteluri acoperite cu frunzi~ distribuit continuativ, in
forma de friza, o friza pe care o gasim la fel ~i la portalurile din Austria, care sint ceva mal

47
) '
 )
recente chiar decit eel din Alba Iulia. 0 faza intermediara intre Regensburg ~i Alba Iulia ne-o
ofera insa ~antierul din Strigoniu, uncle scobiturile pila~trilor din sala tronului sint decorate la
fel ca la Alba Iulia. La Alba Iulia fusurile colonetelor ~i torurile corespunzatoare din jurullunetei

iI .
)

Fig. 35. - Alba Iulia, catedrala r. cat., bratul de sud al trans_eptului.

sint acoperite cu o pojghita fina de ornamente vegetale, vrejuri cu rozete ~i palmete cu lobi lungi.
Acest decor, bazat pe contrastul fin intre umbra ~i lumina al unei suprafete dantelate, deriva, ca
motiv ~i tehnica, din vechea traditie orientala ~i bizantina, mo~tenita de sculptorii lombarzi
~i transmisa de ad atelierelor romanice ale pietrarilor din nordul Alpilor, intre altele la Worms
~i Regensburg . Combinatia palmetelor ~i semipalmetelor din Regensburg ~i Alba Iulia e indea-
proape inrudita, dar la Strigoniu bordura rozasei de la capela e de-a dreptul identica cu vrejul
care decoreaza fusurile perechii interioare a colonetelor angajate ~i torul corespunzator; aceasta
identitate, semnalata de T . Gerevich, ne ingaduie sa presupunem identitatea miinii de lucru. Cum
vrejul din Strigoniu poate fi datat aproximativ in jurul anului 1240, dobindim un pretios termen
post quem pentru portalul din Alba Iulia.

48
)
)
Elementele decorative ale portalului se regasesc in fa~ada absidiolei de sud (fig. 38), de uncle
rezulta eli ambele s1nt opera aceluia~i atelier de pietrari. Absidiola e articulata in sens vertical prin
coloane angajate, adosate unor lesene cu muchiile scobite ~i decorate dupa principiul pila~trilor
din ambrazura portalului, iar frun-
zi~ul capitelurilor, tratat ~i el in
relief plat, deriva tot din alfa-
betul palmetei (fig. 39). Panou.rile
dintre lesene sint prevazute cu o
c6rni~a compusa din mai multe
dnduri de cuburi (damier) ~i de
.un profil in talon, iar deasupra,
sprijinit~ pe imposturile de pe
capiteluri, se oriduleaza o ffiza de
arcuri ro manice bogat profilate, .
iricoronata cu un briu de zim~r ~i
o corni~a finala. Aceasta .dispozl~ie,
) ceva mai bogata ~i mai .arhaica
(friza de arcuri e in parte sprijinita
inca pe console) se intilne~te de
pi!dl la absida capelei din Scho n-
g rabern (cca 1230), iar apoi, intr-o
varianta mai sobra, Ia absidele
bisericii din Lebeny (pe Ia 1250),
~i · 1ntr-o varianta mai bogata ~i
mai evoluata Ia absidele i>isericii
din Jak (cca 1250- 1256), ceea ce
1nseamna eli stilistic absida de sud
a catedralei din Alba Julia e un
termen intermediar intre Schon-
grabern-Lebeny, pe de o parte, ~i Fig. 36. - Alba Julia, catedrala r. cat., portalul navel
Jak, pe de . alta. Friza de arcuri, laterale de sud.
desenata ~i profilata exact la fel
ca ~i Ia absidiola de sud, se rega-
se~te sub corni~ele bratului de sud a! transeptului pe toate trei laturile, precum ~i sub corni~a
) peretelui navei laterale de sud. .'
Celelalte doua ateliere de pietrari din Alba Iulj<J se folosesc, in schimb, de o morfologie-6~.....-------­
rativa principia! diversa. Palmeta ~i variantele ei, precum ~i tratarea Iiniarii, ajurata ~i plata a reliefu-
lui, sint complet eliminate. Aceste ateliere prefera capiteluri fig urale ~i capit.e;luti cu cro~ete in
doua variante. Capitelul cu cro~ete marcheaza faza · romanica tirzie ~i indeosebi etapa trecerii spre
sistemul de boltire cu ogive. Rasp1ndirea acestui tip de capite! e foarte mare ~i datarea lui osci-
leaza in funqie de momentele diferite in care se rasp1ndesc aceste forme de tranzitie in cuprinsul
arhitecturii catolice din diferitele regiuni ale Europei. In Austria ~i Moravia asemenea capiteluri
apar in treimea a doua a secolului al XIII-lea.
La Alba Julia, unul din cele doua ateliere de pietrari care introduc acest tip, ~i anume atelie-
rul pe care il vom numi atelierul II, prefera varianta cu frunze dispuse in doua registre, cro~e­
tele reg istrului de jos formind un briu variat profilat, care incinge mijlocul capitelului. Astfel de
capiteluri se gasesc Ia cei doi stllpi principali ai careului din flancurile corului (fig. 40). Analogii
pentru asemenea forme intilnim Ia portalurile bisericii benedictine din Lebeny (pe Ia 1260) ~i
in traveele mai vechi ale catedralei sf. ~tefan din Viena, executate indata dupa incendiul din 1258.

4 - c. 267 49
)
 )
Prototipurile pentru aceasta varianta se gasesc de pilda la catedrala din Bamberg. La stilpul de
nord-est al careului intllnim insa ~i dteva capiteluri figurale (fig. 41). Unul reprezinta un inger
in zbor, altul un bou inaripat, ultimul o figurina intr-o aqiune nedeslu~ita. Trupul ingerului
plutind e desenat schematic, cutele draperiei sint tratate liniar, dar nu fara o anumita suple~e ~i
energie expresiva, iar capul, disproportionat
de mare, e modelat in forme voluminoase,
comparabile cu cele pe care le intilnim
in fatada absidei laterale de nord din Jak,
la bustul unui rege tinar (dupa Hamann 1
Alexandru eel Mare) ~i in timpanul bisericii
din Szentkiraly (acum in Muzeul national
din Budapesta). 1ngerul ~i boul inaripat
reprezinta fiintele apocaliptice ale evanghe-
li~tilor Matei §i Luca. Cu figura ingerului
se aseamana apoi figurina dispropor~onata
de pe capitelul al treilea, tratata ~i ea in
forme cubice. De aceste figuri poate fi )
apropiata ~i masca umana care decoreaza
friza de arcuri din interiorul absidiolei de
sud, semn di §i aceasta, executata in forme
·'1iferite de friza din exterior, prin faptul d
nu e ondulata, e opera atelierului II de
pietrari.
1n ceea ce prive§te exteriorul absidio-
lei de nord, dispozi~ia decorului reproduce
in general articularea absidiolei de sud, dar
amanuntele plastice sint principia! diverse.
Execli~a e totodata ceva mai laxa, mal ne-
glijenta, cici ritmul ondularii frizei de arcuri
nu mai coincide cu distributia lesenelor ~i
Fig. 37. - A lba Iulia, catedrala r. cat., detaliu a colonetelor angajate. Motivul geometric
de la portalul navei laterale de sud. al briului de cuburi e inlocuit cu o friza
de vrejuri (fig. 42), tratate intr-o plastid nu-
antata, iar motivul §i tratarea se aseamana )
. in ap masura cu vrejurile care decoreaza intercolumniile din ambrazura portalului bisericii
cisterciene din Tisnov tncit pare legitim slt presupunem aceea§1 mina de lucru.
Al treilea atelier se distinge printr-o serie de capiteluri cu cro§ete de tip simplu, adica
cu un singur rind de frunze, cele din fa~a avind cro§eta dispusa ceva mai j'os, cele din spate
cu Cto§eta putin mai inalta, sculptate toate incisiv ~i sobru, nervura mediana a frunzelor fiind
marcata printr-un ~ir de bobi~e, iar forma tronconidi a corpului capitelului delimitata sus
printr-un cere sub abac. 1n exterior, aceste capiteluri apar deasupra colonetelor angajate ale
absidiolei de nord, iar in interior, la stilpii de pe latura de vest a careului (adici dinspre nava
centrala) ~i la capitelul coloanei angajate, care sustine piciorul de nord al arcului de triumf.
Pietrarii acestui atelier trebuie sa fi constituit echipa propriu-zisa de zidari-constructori ai cate-
dralei din aceasta faza ~i - dupa cum vom vedea - ~i din faza proxima. Opera lor e o sculp-
tura sobra, strict arhitectonica, ~i lor trebuie sa le atribuim ~i colonada de arcade oarbe treflate
care imbraca interiorul absidiolei de nord (fig. 43). Colonetele pe care zac aceste arcade au

1 HAMANN, Mille/alter, II, p. 156.

50
)
 fusuri sprintene, haze atice cu ghiare (ca ~i toate celelalte coloan~ angajate) ~i capiteluri cu
cro~ete foarte accentuate. Aceste arcade oarbe se aseamana izbitor ~i pina in amanunte cu cele
din interiorul altarului catedralei Notre-Dame din Dijon, datate in sfertul al doilea al secolului
al XIII -lea, reprezentind insa un tip foarte raspindit, ceea ce ne indreptate~te sa presupunem
existen~a u·nui model mai invecinat pentru arcadele
din Alba Julia. De fapt, interiorul etajului din
turnul de nord-vest al bisericii din J ak e imbracat
cu asemenea arcade oarbe, de~i mai simplu profi-
late ~i in forme mai greoaie, dar pentru prop9rtiile
zvelte ale colonetelor din Alba Julia , se gasesc
analogii la arcadele oarbe din absida de nord a bi-
sericii benedictine din Trebic, iar ceva mai tirziu
in altarul capelei regale din Strigoniu ~i la biserica
Fecioarei din Wienerneustadt. '·
Desigur d tot atelierul al treilea ~-a ingrijit ~i
de executla profilurilor arhitectonice, adica de la
) arhivolte ~i ogive. Aceste profiluri sint simple ~i
severe. Numai arhivolta arcului de triumf prezinta
· pe intrados un tor gros ~i neted, celelalte arhi-
volte, la fel ca ~i ogivele corului, au un profil cu
sec~iune dreptunghiulara.
1n rezumat, caracterele arhitectonice, structive
, ~i decorative, denota o arta eclectica, arhaica in
.~ planuirea catedralei ~i in plastica atelierului prim
.; de pietrari, dar relativ avansata in structura stilpilor
.! ~i a bolt.ilor, ~i la nivelul morfologiei decorative a
~antierelor contemporane din Strigoniu, Lebeny,
Jak ~i Viena in lucrarile pe care le putem atribui
atelierelor de pietrari II ~i III. Datarea primei faze
a ~antierului din Alba Iulia e conditionata. insa nu
Fig. 38. -Alba Julia, catedrala r. cat., absi-
numai de cronologia cazurilor de analogie, ci ~i de diola de sud.
constatarile locale, care ne obliga sa incadram, dupa
cum vom vedea, trei faze diferite ale constructiei
in intervalul 1246-1277, ceea ce implica necesitatea de a admite in unele privinte apari?a,
) la Alba Julia, a unor forme mai evaluate dedt in ~antierele invecinate. Aceasta insa nu poate
- -- - -- -<d.ute--la-€aaduzia ca in Alba-fttl±a se crcea:z:a forme noi ~i dt ~antierele, cum e de pilda eel
din Viena, ar fi in funqie de eel din Alba Julia. E vorba doar de un curent de care depind
toate ~antierele catolice aproximativ contemporane din Europa de sud-est, iar· aparitia, aci ·sau
acolo, -"h unor forme mai dezv'oltate, se explidi prin prezenta intimplatoare a unui me~ter
cu o forma?e mai recenta, apartinind totu~i, in principiu, aceluia~i mediu. A~a se lamuresc ~i
arhaismele. De altfel, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul eli azi noi t)u mai putem recunoa~te
etapele minutioase ale migrarii formelor, decit din ceea ce ne-a ramas intimplator dintr-un numar
de monumente, care trebuie sa fi fost odinioara mult mai mare. Sigur insa pare un lucru, anume
eli monumentele romanicului tirziu d.lli aceasta zona intinsa nu pot fi opera unui singur ~antler,
oricit de numeroasa ar fi fost componenta lui, ci ne gasim mai degraba in fata unui complex de
~andere inrudite, care nu numai au permis, dar au favorizat chiar circulatia ~i osmoza elementelor
structive ~i decorative. Numai prin asemenea schimburi de idei ~i mina de lucru se pot intelege
relatiile strinse ale diferitelor ateliere de pietrari din Alb!l Julia cu ~antierul palatului regal din
Strigoniu, cu ~antierul sf. ~tefan din Viena sau cu cele din Tisnov ~i Trebic.

51
)
 ·I

!n ceea ce prive~te datarea acestei prime f'aze de construqie din Alba Julia, cred ca ca cade
in principiu in vremea episcopului Gallus, adidi in anii 1247 - 1255. Celc trei ateliere de pietrari
au lucrat concomitent in aceasta perioada, dar se pare di Ia plecarea episcopului Gallus din Alba

.t
J
.,
Fig. 39. - Alba Julia, catedrala r. cat., absidiola de sud, detaliu.

Iulia lucrul a fost intrudtva incetinit. Primul atelier de pietrari pariise~te probabil ~antierul prin .
1255, dar celelalte doua par a-~i fi continuat activitatea iR perioada scurta a pastorirei lui Smarag-
dus (1255 -1256) ~i in intervalul care urmeaza pina Ia data numirii episcopului Paulus (1259).
A~a se explicii intii unele completari plastice executate probabil de atelierul II de pietrari Ia absi-
diola de sud, precum ~i o serie de alte lucrari asupra dirora vom insista in capitolul despre sculp-
tura. 1n ceea ce prive~te, in sfiqit, atelierul al treilea, el va continua sa lucreze la catedrala nein-
trerupt ~i in cursul fazei a doua de construqie, adicii ~i dupa plecarea pietrarilor atelierului II.
Faza a doua de con struqie se leaga strins, in orice caz, de cea precedenta, dar semodificii planul
basilicii, hotarindu-se largirea ei la cinci nave. E probabil cii atunci s-a schimbat ~i me~terul princi-
-+:-------~a.t,-aeoarece in leeu±-a~telor senricirculare, folostte in pnma faza, se mtroduc arhivolte
U;' gotice in arc u~or frint. Punerea in aplicare a sistemului legat il obliga insa pe arhitect sa depa-
;r,. ~easca u~or transeptul in
largime ~i se vede limpede cii racordarea peretJlor exteriori la peretii
~· .
I' transeptului e o solutJe de necesitate. 1n fatada navei laterale exterioare de sud se repeta ~i vechea
~ Jt friza de arcuri, dar acum cu profil modificat. Stilpii care despart nava principala de navele laterale
.'
• I,
se alterneaza conform sistemului, cei principali purtind colonete angajate ~i spre nava centrala,
cei secundari ~i cei angajati in peretii laterali fiind articulati numai spre navele laterale. Prin aceasta
diferenta plastid se marcheaza ritmul structiv al sistemufui. Faza noua se deosebe~te apoi ~i in
unele amanunte de cea precedenta, de pilda prin faptul cii bazele stilpilor sint mai joase, dar
capitelurile cu cro~ete persista. Pe baza considerentelor de mai sus ~i judednd ~i dupa profiluri,
'I'
trebuie sa-i atribuim acestei faze peretii exteriori ai navelor laterale externe, a doua pereche de
stilpi principali (socotita dinspre est), stilpii intermediari, stilpul dintre navele laterale de nord
~i pila~trii din dreptul peretilor. Tot acum s-a boltit bratul de nord al transeptului, ogivele prezen-

52
)
 tind inca o sectiune simpla, dreptunghiulara, dar mai supla decit ogivele din faza precedenta.
Arhivolta peretelui de vest din aceasta travee prezinta un traseu in arc frint, spre deosebire de
arhivoltele vechi de la pere~ii de nord ~i de est. La ace~ti pere~i pinzele boltii de peste ogive nu
se leaga cu arhivoltele dedt la capetele de jos,
centrul fiind ceva mai ridicat, conform seqiunii
in arc frint pe care o au. ' ·
Aceasta faza mai ambitioasa cade probabil
in timpul pastoririi episcopului Paulus, ad.ica
in anii 1259 - 1262, ~i inceteaza curind d~pa data
moqii acestui prelat, deoarece, dupa cum vom
vedea imediat, intre faza a doua ~ i a treia inter-
vine o cezura ~i o totala schimbare a miinii
de lucru. ,:
Faza a treia e marcata mai intii printr-o
noua modificare a planului, respectiv prin reve-
) nirea la planul initial al unei basilici cu trei
nave. Nu cunoa~tem motivele care au . deter-
. minat aceasta moderare, dar zidaria ~i formele
arhitectonice ale navei laterale de nord, cuprin-
zind, in capatul apusean, ~i fundamentele clo-
potnitei, denota d ele sint contemporane, im-
preuna cu zidul oare readuce basilica, ~i pe latura Fig. 40. -Alba Iulia, catedrala r. cat., stilpul
de sud, la planul cu trei nave. Din aceasta faza de sud -est al careului.
dateaza stilpul principal apusean de pe latura
de nord, impreuna cu cei doi stilpi secundari
care il incadreaza, stilpul secundar dinspre sud, din traveea de mijloc, ~i ·termiriarea stilpului dintre
cele doua nave laterale de sud. Capitelurile cu cro~ete din f~ele anterioare, de un desen mai incisiv,
•dispar, ~i in locul lor apar capiteluri cu cro~ete cu frunze mai late, mai suple ~i mai fin caracterizate,

Fig. 41. -Alba Iulia, catedrala r. cat., capiteluri de la stilpul de

nord -est al careului.

totodata mai bogate, dar mai molatice (fig. 44), asemanindu-se cu forme pe .care le intilnim de
pilda la portalul de vest de la biserica Fecioarei din Wienerneustadt. Apoi reapar figuri umane ~i
mitologice (fig. 45), de tipul celor pe care le gasim ~i in Ungaria, la Vertesszentkereszt ~i Zsambek,
~i in Viena, la « portalul uria~ » al catedralei sf. ~tefan. !n depozitul catedralei din A lba Iulia

) 53
se mal. gasesc doua capiteluri care prezinta analogii stilistice frapante cu capitelurile din catedrala.
executate in aceasta faza ~i pe care se cuvine, in consecinta, sa le atribuim aceluia~i atelier de pie-
trari. Unul (nr. 25) (fig. 46) e combinat din frunze de palmier, vrejuri cu semipalmete ~i pasari
cu giturile impletite, celalalt (nr. 23) (fig. 47) e un capite! geminat, cu o figurina ingenuncheata
in funqie de atlant, unind cele doua paqi. Acest capite! geminat pare sa fi fost destinat pentru
o fereastra d e la turn, ~i curv etajele turnurilor au ramas deocamdata neexecutate, capitelul a fost

Fig. 42. -Alba Iulia, catedrala r. cat., detaliu de la corni~a absidiolei

de nord.

pus deoparte. Stilul figurii ingenuncheate denota insa o puritate de linii exceptionala, oglindind
un moment din apogeul sculpturii romanice tirzii.
!napoindu-ne in biseridi., trebuie sa notam ca deasupra arcurilor profiiurile arhivoltelor }
~i ogivelor pornesc dintr-un fel de haze in forma de mid blocuri prismatice, pe care le intilnim
Ja fel in cripta din Pannonhalma, in traveele apusene de la sf. ~tefan ~i in nava laterala de nord
de la biserica sf. Mihail din Viena, monumente care preced cu dtiva ani faza a treia de constructie
din Alba Iulia, databila, dacii admitem o intrerupere a lucrarilor in timpul vacantei scaunului
episcopal (1262-1272), in vremea arhiereului Petru III, adica intre anii 1272 ~i 1277.
Plastica arhitectonica a pietrarilor de la Alba Iulia din aceasta faza demonstreaza permanenta
caracterelor eclectice ale acestui ~antier romanic tirziu care, pe de o parte pastreaza tipul arhaic
al capitelurilor cu figuri ~i vrejuri, pe de alta insa i~i primene~te formele, dnd e vorba de profilul
ogivelor. Acest fenomen se poate observa ~i in Austria, chiar pe o scad mai intinsa, dovada
de o oarecare afluenta de mina de lucru proaspata. Acolo insa noile conceptii incep sa inriu-
reascii ~i principiile structurale, in timp ce la Alba Iulia aceste inriuriri nu se resimt dedt in
amanuntele amintite. Planul ~i toate profilurile esentiale de Ia bazele stilpilor, ca ~i abacurile,
respecta modelul introdus de la inceput. Totu~i, pe baza capitelurilor ~i a profilurilor ogivelor,
putem constata cii in aceasta faza a progresat simtitor a~ezarea boltilor. Acestei perioade ii apartin:
boltile pe ogive din careu, din traveea de sud a transeptului (vezi fig. 35), prima travee a navel cen-

54 I
)
~·"l!IIP!""""'"'Jf""""~~W-"~""'.,.-;."'~~~~ .... ,.. ,.. .... 1J •••• ...,.~ ....... "l"Wl"""'~ '
l ' • .. . . •

trale (socotita de la est spre vest), traveele navei laterale interioare de notd, cu exceppa celei de linga
turn, primele trei travee ale navei laterale interne din sud (socotite iara~i de la est spre vest) ~i cele
doua travee ale navei laterale externe de sud. Probabil ca in aceasta epoca s-a zidit ~i turnul de
peste careu, ale carui urme se mai vad in podul bisericii.
ln acest stadiu se afla cat~drala in anul 1277, cind izbucne~te o rascoala taraneasca impo-
triva diferitilor impilatori feudali, laid ~i eclesiastici, provocata probabil ~i de incercarile episcopiei

Fig. 43. -Alba Iulia, catedrala r. cat., interiorul absidiolei de nord.

de a supune suprematiei sale prepozitura din Sibiu. Populatia saseasca, condusa de Gaan, fiul con-
) telui Alard din Ocmi Sibiului, ,atad Alba Iulia ~i da foe catedralei 1 • Rosemann presupune ca
atunci vor fi fast distruse absida principala ~i turnul de peste careu. ln ceea ce prive~te acest
turn, dat fiind ca. nu mal eXlsta, e greu sa ne pronuntam, dar e slgur ca. distrugertle vor ft atins
acoperi~ul ~i poate se va fi calcinat parte din peretii absidei principale, de~l nu in a~a masura incit
sa fi devenit imediat necesara rec~nstructia ei totala, deoarece altarul nou e gotic ~i depa~e~te, prin
formele sale, elementeie structive ale ultimelor parti din nava, executate in fazele IV-V, in cursu!
carora se respecta inca dispozitia romanica inipala.
ln orice caz, scurt timp dupa devastarea amintita se reia lucrul. Se fac, desigur, reparatii,
mai ales Ia lemnaria acoperi~urilor provizorii, ~i apoi se zidesc ultimii doi stilpi de pe latura de
sud a navei centrale. Capitelurile acestor stilpi (fig. 48) atesta o etapa noua, independenta de cen-
trele care au alimentat pina acum ~antierul din Alba Iulia. Simburele capitelurilor e infa~urat cu
frunze lobate, riisfrinte in afara, tratate in plastid plina, aproape in rondo-basso, adid in stilul
goticei evaluate. Prezenta acestui pietrar a fast insa de scurta durata ~i nu sint de parere d i
s-ar putea atribui executia vreunei bolp, pentru di toate profilurile ogivelor din traveele ramase

1 ZrMMERM ANN-WERNER, Urkmtdenbuch, I, nr. 185, 186 ~i 187; Dommenle, C, veac XIII, vol. II, nr. 208, 209 ~i 214.

) 55
 pina acum neboltite sint unitare ~i apaqin abia fazei urmatoare. Cu privire la datarea acestei scurte
paranteze gotice e greu sa ne pronuntam mai precis, dar putem sa 0 incadram indiscutabil intre
anii 1278 ~i 1287.
Din 1 noiembrie 1287 se pastreaza contractu! incheiat intre capitlul · catedralei din Alba
Iulia ~i me~terul pietrar Johannes, fiul lui Tyno din cetatea Sancti a Deo dati (Saint~Die) 1. El
trebuia sa termine zidurile ramase inca
neispravite din col~ul de sud-vest ~i sli
I' inceapa cladirea turnului respectiv. Tot
acestui me~ter ~i ajutoarelor sale i se dato-
resc bol~ile ultimelor douli travee apusene
ale navei centrale, precum ~i bolple ultimei
travee a navei laterale dinspre nord ~i ale
ultimelor trei travee ale navei laterale
dinspre sud, dupa cum rezulta din profi-
lurile ogivelor. Me~terului Joan i se mai
poate atribui portalur de vest (fig. 49), )
pentru motivul ca elementele formale se
aseamana perfect cu consolele boltilor apu-
sene ale navei laterale de ·sud ~i pentru di
ambrazura treptata, cu colonete angajate
Fig. 44. -Alba Julia, catedrala r. cat., stilp · spre ' (acum dispatute), cu' toate ca formele sint
nava laterala de nord. in esenta deja gotice, mai pastreaza inca
suficiente elemente de traditie romanidi,
indt o datare mai tirzie e greu de justificat.
In adevar, acest portal cu friza de capiteluri
gotice, acoperite cu frunzi~ fin, e un bun
termen de compara~ie cu portalul de sud,
~i .confruntarea ambelor portaluri ne dez-
valuie in mod izbitor evolutia formelor
decorative realizata in intervalul ce s-a scurs
de la inceperea lucrarilor, in spirit inca
romanic, pina la incheierea lor, sub influenta
goticei. ~i aci torurile sint decorate cu o
dantela de vrejuri cu tulpine lungi ~i frun- )
zulite de · dar

Fig. 45. -Alba Julia, catedrala r. cat., stilp spre Cu aceste lucrari~ catedrala era ter-
nava laterala de riord. minata ~i turnurile de vest c:rau, in orice
caz, ridicate pina la corni~a principala
(fig. 50). Partea superioara a turnului dinspre
nord-vest a: fast distrusa in anul 1603, cind, din cauza unui incendiu, pulberea pastrata ad a
explodat ~i 1-a aruncat in aer, iar etajele superioare ale turnului dinspre sud-vest vom vedea
ca sint opera secolului al XV -lea.
In sfiqit din 31 mai 1291 se pastreaza contractu! prin care capitlul angajeaza pe me~terii
lemnari Syfrid din Cricau, Iacob din Alba Julia, Herbord din Girbova ~i Henc din Cilnic sa refaca

1 ZtMMER~IAli!N-WERNER, Urkmtdenbt~ch, I, nr. 221; Dommenle, C, veac Xlli, vol. II, nr. 329.

56 )
 toate acoperi~urile existente ~i sa inveleasca corpurile noii cHi.diri 1• Totodata se prevede ~.i repa-
ra~ia turnului central din fata corului care, probabil, pastra inca urmele distrugerilor din 1277.
Zidurile de baza ale acestui turn nu ne permit insa sa mai recunoa~tem cind s-a stricat din nou,
dar dintr-un document rezulta di inca in 1545 se planuia reconstruirea lui.
Am aratat m~i sus ca aceasta catedrala din Alba Julia n -a avut succesori, dar monumentul
in sine e un exemplu de se'ama al romanicului tirziu
din Europa rasariteana, marcin.d . totodata apogeul
ac~stu!a in Trailsilvania. .Impo rtanta· catedralei nu se
·a
reduce in sa la · acest roL Faima ei fast 'desigur mare
in cuprinsul ·intregli provincii ~i; dad( arhitectura ei
nu ·a fost imi'tata, amanuntele for~ale ''au fost, in
schimb; ici-colo copiate, iar . st'abilirea ~ cronologiei
acestor forme decorative la Alba Il;Jlia ne u~ureaza
datarea citorva monumente minore din Transilvania,
pe baza analogiilor decorative.
) Spre deo'sebire de catedrala din Alba Julia, basi- Fig. 46. -Alba Julia, capitel din depo-
li~iie din grupul A~i~-Sebe~. exercita . o indurire mai zitul catedralei r. cat.
profunda asupra bisericilor sase~ti .din .zona de colo- .
nizare din sud-estul Transilvaniei. Prin urzeala fe rmata
de d~feritele tipu.r i de basilici cunosc~te trece, in~re
1260 ~i 1290, ca un · fir de beteala; · intro~ucerea tri-
bunii de vest, traversind t oata zona de Ia 'Sebe~ Ia
., Drau~e~i · ~i mai spre est, . pina in Tara _·Birsei.
Din g rupul basilicilor cu cor, absida ~i eventual
cu absidiole in dreptul navelor laterale, apar~in acestei .
faze bisericile ev. din Cristian, Avrig, Sacadate ~i
Hosman.
Din vechea biserica din Cristian 2 nu se ma1
Fig. 47. - Alba Julia, capite! din depo-
pastreaza dedt primele doua etaje ale clopotni~ei cu . zitul catedralei r. cat.
caracteristica tribuna de Ia etaj ~i ferestrele semicir-
culare, astupate ulterior, precum ~i citeva travee ·ale navei laterale de nord, boltite in cruci.
Cel mai de seama m :::mum!!nt din aceasta categorie e bisedca ev. din A vrig 3 , de~i nu
mai pastreaza din- 'vechea clapire decit clopotnita de vest cu portalul mutilat ~i urmele tribu-
) nei, nava centrala ~i corul, vechea basilica fiind ata-ffi.t:-r-e-biser-'ii.ca?at...•*sa:tll~a-
.------
ar sapatun executate acum citeva decenii au degajat funda~iile absidei centrale ~i ale navelor
laterale, iar din peretii navei centrale se desprind inca, atit spre interior cit ~i spre exterior, vechii
stilpi cu arcadele lor semicircula,re. Numai cu privire la existen~a absidiolel6r din dreptul navelor
laterale imi exprim oarecare indoiala, deoarece fundatiile navelor laterale din partea rasariteana
par a fi disparut, iar corul are o u~a romanica spre sud ~i e evident eli. accesul la aceasta intra.re
ar fi fost stingherit (nu insa ~i impiedicat !) prin prezenta unei absidiole. D ar oricum, Avrigul
e situat intre zona grupului basilicilor cu absidiole ~i a celui fiira absidiole, a~a incit dezlegarea
acestei probleme nu are dedt o semnifica~ie locala. Jmportanta bisericii sta in faptul ca pastreaza
numeroase elemente de plastid arhitectonica, intre care men~ionam profilul de baza din fa~ada
de vest, care imbraca ~i ambrazura po rtalului (fig. 51), un profil ionic cu scotia intre doua toruri
in interpretarea romanica mai arhaica, adica cu torul inferior inca destul de inalt, apoi corni~a
1 Z I ~IM E Rli ANN -\'Q ~; nNt:R, Urkundenbuch, I, nr. 247; 3 RoTH, Baukmut, p. 24; idem, P!aslik, p. 5-6 ; idem,
Dommmle, C, veac XIII, vol. II, nr. 407. &itriige, p. 119; HA LA vATs, Alczina, p. 378-380; H oR-
2 HALAvhs, Kere.rztilly sz., p. 193 ~i urm.; HonwATn , WAT H, Emporenbau, p. 70; Kunst in Sieb., p. 21; GEREVI CII,
Kircbenbllrgm, p. 82- 86; idem, Empqmtball, p. 69-70. Ronuittkor, p. 101, 184-186.

) 57
 )
uniforma de deasupra capitelurilor de la acela~i portal (dubuc, scotia ~i tor), identica cu corni~a
portalului de sud de la Alba Iulia ~i, in sfiqit, profilul de la capitelurile stilpilor dintre nave I
compus dintr-un ciubuc deasupra u nui talon inversat. Portalul are doua retrageri cu colonete,
prezentind aceea~i articulatie ca ~i portalul de sud din Alba Iulia, iar capitelurile se inrudesc cu
cele de la fatada de vest din Cisnadioara,
fara sa fim totu~i indreptatiti sa le atri-
buim neaparat aceluia~i atelier.
Parterul ~i primele doua etaje ale clo-
potnitei sint zidite din piatra, dar etajul al
treilea e din caramida ~i la baza lui, in pod,
se vede inca 0 friza din caramizi dispuse
in zig-zag, a~ezate pe mid console formate
din cite o caramida verticala. Pare a fi
vorba de o transpunere a motivului frizei
de arcuri romanice, cum o gasim ~i la unele
ferestre geminate, uncle arcul e transformat )
in triunghi. ln mod obi~nuit, friza subli-
niaza partea inferioara a comi~ei, astfel
incit etajul actual de caramida ~i mai ales
etajul al patrulea, care e iara~i din piatra,
par adaose ulterioare. Etajul al doilea e
inzestrat ~i cu metereze simple. ln interior,
clopotnita poarta la parter o bolta in crud,
iar cele doua etaje formeaza tribuna, primul
cu tavan, al doilea iara~i cu o bolta in crud.
Fig. 48. -Alba Iulia, catedrala r. cat., stilp spre ln aceasta tribuna se ajunge prin doua scari
· nava laterala de sud.
amenajate in grosimea peretilor de nord ~i
sud. Boltile navei ~i ale altarului dateaza
din epoca barocului tirziu, dar in cor se mai pastreaza cele patru pidoare ale boltii in crud
din faza initiala. Astfel, vechea basilica din A vrig trebuie datata in functie de profiluri, portal
§i tribuna catre sfiqitul deceniului al §aptelea din veacul al XIII-lea.
~i biserica din Sacadate 1 a pierdut navele laterale in 1790, dnd a fost transformata intr-o
sala baroca. ln consecinta, nici urmele absidiolelor laterale nu se mai vad. Se mai pastreaza
insa clopotnita cu tribuna de la' etaj ~i se mai disting stilpii dreptunghiulari care desparteau )
------n
u:Tldinimrr~ cele trei nave. Un termen mai preds-pentru-datarea-aeestei-bi-serciei-fle-efer!-per-taltH-- ----....--
de vest (fig. 52). El nu se deosebe~te de eel din Avrig ca profiluri, dar dezvaluie o etapa noua,
prin contopirea capitelurilor de la colonete ~i pila~tri intr-o friza, motiv peri~ care ar trebui
datat, impreuna cu biserica, ceva tnai in urma, adica pe la 1270.
Biserica din Hosman 2 mai pastreaza portalul, tribuna ~i nava principala cu stilpi patrati, vizi-
bili in peretii reconstruq:iei din 1794, care au transformat ~i aceasta basilica intr-o sala baroca. Profi-
lurile arhitectonice pastrate in fatada de vest a clopotnitei, principia! identice cu cele din Avrig,
dovedesc insa limpede etapa mai tirzie pe care o reprezinta biserica din H osman; profilul ionic
de la baza zidului e deja deformat, torurile sint turtite ~i din scotie n-a mai ramas dedt o
scobitura, iar la partea inferioara se adauga un plan inclinat in forma de pupitru. Acelea~i
elemente formeaza ~i soclul portalului (fig. 53), dar ad planurile verticale dintre diferitele ele-

1 RoTn, BaukunJI, p. 23; idem, P!aJiik, p. 6; -HALA- 2 RoTn, BaukunJI, p. 22; idem, Beilriige, p. 118-119;
vATs, Alczina, p. 377- 378; HonwATn, Landnahnu, A!&zina, p. 375-377; G E REVIC n, Romdnkor,
HA LAV ATs,
p. 175; GEREVICn, Romdnkor, p. 184--185. p. 185.

58 )
 )
mente sint inca ceva mai apropiate, mai arhaice, §i scotia e nealterata. 1n raport cu portalu-
rile precedente, ambrazura celui din Hosman e mai bogat articulata, pentru ca intre pila§trii
treptati se intercaleaza trei perechi de colonete. Astragala §i abacul leaga, la fel ca la Sacadate,
toate membrele ambrazurii. Caracteristice sint §i capitelurile executate in relief plat, cu fondul

Fig. 49. -f...lba Tulia, catedrala r. cat., portalul de vest. :

adinc scobit §i cu urme de la policromia initiala, albastru §i caranuzm. Pe ambele laturi ale
fiedirui capitel angajat e cite o fiinta cu corp de pasare, aripi §i coada de balaur incercuind
trupul §i terminindu-se in semipalmete. Corpurile de pe cele doua fete ale capitelului se intilnesc
uneori la colt intr-un cap comun, de om, de liliac sau de pasare, amintind indeaproape, ca
motive §i stilizare, balaurii de pe friza de deasupra capitelurilor de la « portalul uria§ » al cate-
dralei din Viena. D easupra portalului din Hosman, la primul etaj al turnului, se afla o fereastra
deschisa in patrulob cu muchiile te§ite, de o forma raspindita intre timp de §antieru l cistercian
din Cirta. Acest etaj se deschidea odinioara spre nava centrala cu un arc semicircular §i forma
caracteristica tribuna, acoperita cu o bolta in crud, din care se mai pastreaza cele patru pidoare

) 59
 din colturi. Accesul la tribuna se face prin doua scari rezervate in grosimea zidului. La etajele
superioare se mai pastreaza ferestre strimte in forma de metereze, incheiate insa sus cu arc I
I

Fig. 50. - Alba Iulia, catedrala r. cat., fatada de vest.

semicircular. Din cauza particularitatilor mai evaluate (vezi ~i capitolul despre sculptura), portalul
~ibiserica trebuie datate in deceniul al optulea al veacului al XIII-lea.
Din grupul basilicilor cu cor, absida ~i absidiole mai fac parte bisericile ev. din ~ura
Mare ~i din ~ura Mica, doua basilid tirzii, fara tribuna in vest.

60 )
 Bisedca ev. din $ura Mare 1 mai pastreaza clopotnita, nava prindpala cu stiipi drepturi-
ghiulari ~i parte din navele laterale cu bolti in cruci. Dar in dreptul clopotnitei, aceste nave
hterale au fast sacrifi.cate in interesul orga-
nizarii sistemului de aparare din epoca
gotica tirzie. Au supravietuit insa absidio-
lele, in timp ce din cor ~i absida central:i
nu se mai vad dccit fundameptele. Pentru
datarea tirzie, in ultima treime a secolului
a! XIII-lea, pledeaza ;a rcuf. de triumf (dad
e eel original), fi.inddi e de forma· gotica.
Clasarea bisericii din ~ura Mica 2 rn
acasta categoric ~i ordine cronologidi e o
simpla solutie de necesitate, in lipsa alteia
mai bune. Din vechea basilica ·r omanicii
nu mai exista decit fragmente: perettle
navei laterale de sud ~i parti din peretii
navei laterale de nord ~i din fatada de vest,
) impreuna cu citeva ferestre romanice, pre-
cum ~i stilpii patrati dintre nave. Restul
e opera prefacerilor gotice tirzii.
Din grupul basilicilor cu ni~e in
capatul navelor laterale, in locul absidio-
lelor, dar cu cor ~i absida ccntrala, se pas-
treaza din faza mai tirzie doua biserici.
Una e biserica ev. din H almeag 3 , mai
indeaproape inrudita cu biserica din Sebe~,
prin faptul ca are ~i ea doua turnuri ~i 0
tribuna in vest, deschisa spre nava centrala
cu arc semicircular. Epocii romanice ii
mai apartin ~i ni ~ele din capatul navelor
laterale, apoi portalul de vest ~i firida din
cor, restul provenind probabil de la o
refacere din epoca gotidi. D espre portal,
T. Gerevich sustin~ cii ar deriva din Fig. 51. -Avrig, biserica ev., detaliu de Ia portalul
) ~antierul din Strigoniu, ceea ce,• in Tran- de vest.
-t------'---'Sim.n.ia,-e.c~a4eaz~e-Gefi-viit''e--m:ai'i-----------------------------
apropiata, adidi d e la catedrala r. cat. din
Alba Iulia. Firida, in schimb, e decorata cu v rejuri lombarde (fig. 54) p~se in legatura cu
~antierul din Pees. Pe baza acestor clemente romanice, combinate cu aparitia tribunei, biserica
din H almeag trebuie datata curind dupa anul 1260.
A doua e biserica ev. din Toarcla 4 , · prevazuta cu o clopotnita cu tribuna. La aceasta tribunll,
a~ezata peste boltile in crud de Ia parter, urea o scara dubla in grosimea zidului. Navele, des-
partite p rin stilpi dreptunghiulari ~i arcade, sint tavanite, iar corul poarta o balta in cruci. Pretios,
pentru datare, e portalul de vest, usciorii formind ~ase retrageri prevazute doar cu cite o singura

1 M OJ. u >n, Verteidigrmgskird;cn, p. 265; R OT II, Bau- 3 1-IoRWATJJ, Emporcnbau, p . 70 ; idem, L andnabmc,
ktmsl, p. 103- 104; HALAV i.Ts, Szelindek, p. 15- 18. p. 176; Romi nkor, p. 101 ~i 165.
GmtEVJCH,
2 HALAVATs, Vizakna, p. 203- 205; Honwnn, 4
HALAV,\Ts, Nagpink, p. 136- 139; H ORWAT H,
Landt:abme, p. 176. Empormbou, p. 69; idem, L onduabJIIe, p. 176 ; G EREVJC 11,
Romdnkor, p. 184-185.

61
)
 coloneta de fiecare parte. Aceasta articulate mai bogata, dar mai marunta ~i de o plastid mai
pu~in pronun~ata,precum ~i friza de capiteluri cu cro~ete, care une'~te deopotriva pila~trii ~i
coloneta intercalata, pledeaza pentru o datare a bisericii dtre 1280, adica curind dupa biserica
din Hosman. I
1n aceea~i regiune ~i cu prelungire spre rasarit, in zona in care predomina tipul basilicii cu
cor ~i absida centrala, dar fiira absidiole sau ni~e, se mai construiesc inca in aceste ultime decenii
ale secolului al XIII -lea o serie de basilici, dintre care
majoritatea adopta tribuna. Cea mai veche basilica din
acest grup pare a fi biserica ev. din Cincu 1 (fig. 55).
<;:Iopoi:ni~ ma,siva din capatul de vest al navei centrale
are 0 tribuna a~ezata peste bolta in cruci 'din parter ~i
e acoperita tot cu o astfel de bolta. 0 scara dubl~, .
amenajata in grosimea stilpilor, duce la tribuna. Navele
sint despar~ite prin stilpi patra~ cu arhivolte semicircu-
~ la!e. Nava laterala de nord poarta inca vechil~ bolti in
cruci, dar tavanul original al navei centrale a fost inlo-
cuit in secolu~ al XVI-lea cu o bolta pseudogotid ~i
tot cu aceasta ocazie a fost modificat . ~i _ altarul,
pastrindu-se numai partea apuseana a corului. Urmele
vechilor ferestre romanice se vad in pod, bolta pseudo-
gotica. fiind, mai joasa dedt tavanul original, ~i tot
acolo se recunoa~te inca o friza de arcuri care incingea
odinioara clopotnita pe toate laturile. Tribunele actuale
de peste navele laterale' sint un adaos din 1693. Toate
aceste modificari complica interpretarea traveelor din
capetele de est ale navelor laterale, ambele fiind ie~ite
Fig. 52. - Sacadate, biserica ev., de- putin in afara. V. Roth vedea aci un transept, dar
taliu de la portalul de vest. W. Horwath a constatat d aceste travee serveau ca baza
pentru cite un turn in Hancurile corului §i a ~i gilsit in
pod urmele zidurilor ciuntite. Aceasta dispozitie ne
aminte~te de basilica din Capleni ~i demonstreaza di, aHtturi de turnurile cu tribuna in vest, ~i
modelul cu turn uri in Hancurile corului a patruns - de~i numai in cazuri sporadice - pina in coltul
de sud-est al Transilvaniei. 0 indicatie pentru datarea bisericii curind dupa 1260 ne ofera ~i o
I
strana de piatra, amenajata in cor, in grosimea peretelui. Strana e incadrata de o arhivolta semi- .
circulara frumos profilata, sprijinita lateral pe cite o coloneta. Capitelul din stinga prezinta o ).
1
iltretharri:h;p ropie de capite-luri-le din €-isnaaieM-a,iar--eel--Gi-a-at:-eapta-He€0t=at---GU-f-r-nn-ze:-----~l-,­
- - - - --.srrl
mari, rasucite in afara. Bazele acestor colonete sint prevazute cu un tor energic marcat,
apartinind, prin comparatie cu bazele colonetelor din absidiola de nord ~ Alba Iulia, unei
faze ceva mai recente. i
Biserica ev. din Drau~eni 2 a fost supusa unei serii de amputari ~i modifidri. Totu§i, avem
elemente suficiente pentru reconstituirea aspectului initial. Peretele de vest al clopotnitei din nava
centrala formeaza un rezalit puternic · ~i cuprinde jos portalul, iar la etaj o tribuna. Parterul
clopotnitei poarta o bolta in crud, dar tribuna are deja o bolta pe ogive, sprijinita in colturi
pe colonete angajate. 0 alta inovatie e scara spiralid ce duce la tribuna, rezervata in peretele de
vest al navei lat~rale de sud. Navele laterale au fost desfiintate, dar se mai pot recunoa~te stilpii

1 RoTH, Baukrmsl, p. 18-20; HALAVATS, Nagyrink, p. 24; Burzenland, IV-I, p. 167; HoRWATH, Kircbwbur-
p. 143-148; HoRWATH, Kirchenburgen, p. 38-42; idem. gen, p. 48-50; Kmut in Sieb., p. 19, 85-86; Sz!lNYI, Tem-
Empcrenbau, p. 69-70; Ktmrl in Sieb., p. 16. plomok, p. 201; HEKLER, Kunrtgerch., p. 22; GEREVICH,
2 ORBAN, Szlke!yfold, I, p. 170-171; RoTH, Baukmut, R.omdnkor, p. 101; 0PREscu, Bis. eel. Ardeal, p. 64---65.

62
)
 )
dreptunghiulari care le despaqeau, iar in coltul de sud-vest se vad urmele ogivelor de la navele
laterale. Nava centrala, in schimb, purtase la inceput un tavan, inlocui.t prin 1494 cu actuflla bolta
de caramida. E probabil ca tot atunci, construindu-se o galerie de aparare deasupra corulu.i patrat
~i a absidei semicirculare, sa fi fost imbracat exteriorul absidei cu o zidarie dreptunghiulara.
Contraforturile din laturile absidei, neobi~nuite in perioada romanica ~i fara rost structiv in acest
punct, dovedesc la rindul lor interven~ia epocH gotice tirzii. Pentru datarea biseridi dispunem ~i
de unele elemente decorativ~. 1n peretii
superiori ai navei (fig. 56) se vad inca
urmele ferestrelor romanice geminate, ale
caror colonete zvelte, taiate in gresie
(unele colonete sint azi refacute din lemil),
poarta capiteluri cu cro~ete. Asemenea
capiteluri s-au gasit ~i in ruinele navelor
l
laterale. Ele pot deriva fie din ~antierul
Il din Alba Iulia, fie din ~antierul cister~ian
I mai apropiat, de la Cir~a. Portalul (fig. 57)

I) e semicircular, iar ambrazura e articulata

marunt prin numeroase retrageri cu pila~tri,
. intre care se intercaleaza colonete adinc
angajate. Capitelurile cu cro~ete cam tocite
I formeaza un briu continuu, dar bazele
colonetelor ~i abacul marcheaza inca linia
treptata a retragerilor. Acelea~i profiluri
:. se repeta la arhivoltele care incadreaza
luneta. Aceste forme marunte ~i ~terse
apaqin romanicului ajuns vecinul formelor
gotice, ~i arcul trilobat care taie luneta e
~i el o expresie a ultimei faze romanice.
Luneta e acoperita cu un relief plat,
compus dintr-o impletitura de vrejuri cu
pasari afrontate, oglindind stlngaci motivul
de pe unele capiteluri din catedrala r. cat.
din Alba Iulia, dintre anii 1272 ~i 1277.
Putem deci conclude ca biserica din Drau-
) ~eni va fi fost cladita in jurul a,riului 1280.
La rascrucea dintre romanic
se gase~te biserica ev. din Harman 1, esential
conceputa inca in spirit romanic, cople~it
insa in multe privin~e de elemeqte gotice.
Clopotnita,inglobata in vestulnavei centrale,
e urmata spre rasarit de corpul basilica!,
corul patrat ~i absida sernicirculara in partea Fig. 53. -Hosman, biserica ev., detaliu ·de la
portalul de vest.
inferioara ~i poligonala (refacutii in epoca
gotica) 1n partea superioarii, altarul fiind
flancat spre nord .de o sacristie (lnciiperea de sud e un adaos recent). N avele sint despartite
pr.in stilpi dreptunghiulari, cele douii perechi de arcade dinspre est impreunii cu arcul de triumf

1 SZAn 6, EpltihiiiMszet, p. 328-329; Burzmland, IV-1,

p. 72-73; ~TEFANESc u, L'Art, p. 20, uncle localitatea e
p. 146- 149, 164-165 ~i 175-176; Kunst in Sieb., numita «Hermann»; GEREVI c u, Romdnkor, p. 104.

63
)
flind semicirculare. Romanic-tirzii sint ~i capitelurile care sustin acel arc de triumf, iar balta in cruci
din cor face parte ~i ea din aceea~i categoric stilistid. Dar de pe acum ttebuie sa notam d'i abacul
capitelurilor amintite prezinta un profil campus din astragala ~i caveta, asemanator cu formele I
intilnite in ~antierele goticei cisterciene dependente de Cirta. lnteriorul navelor a suferit, atit
ca dispczi~ie cit ~i · ca elevatie,. transformari des pre care vom mai vorbi. Totu~i. e sig ur ca 1:~
I·
I

:·.'......)'
.....~
....

. "' .
I

~.. ·..- .. ·.~"{

1.~­
.;

Fig. 54. - H almeag, hiserica ey., detaliu de Ia firida din· cor.

•
inceput nava centrala a fost tavanita, dupa cum o dovedesc zidurile din pod. Aci s-au gasit ~i
urmele unor ferestre rotunde cu patrulobi inscri~i, alt element care denota o influenta a ~antierului
cistercian, poate prin intermediul bisericii din Prejmer. Portalul de sud e treflat, asemanindu-se
cu eel din Drau~eni. Clopotnita prezinta apoi exclusiv detalii gotice. Arcurile pe care za~~ au un
traseu frint, Ia etaj se afla o tribuna Ia care urea doua scari spiralice, iar ferestrele de la etajele
supenoare, de~i sint strimte ca ni~te metereze (evident ca erau menite sa serveasca
ca atare in timp de razboi), se termina sus ascutit: Pe temeiul acestor elemente se poate )
avansa ipoteza d Zlrltrea blSCrlCll Se Va fi lnceput pnn r280, 10 capatul de est, ln faza Stl S lCa
a bisericii din Drau~eni. Probabil insa ca lucrarile vor fi progresat incet, _c ad un document
din 1290 aminte~te di Ia acea data se Iuera inca Ia clopotnita. Taraganarea aceasta explica
receptionarea treptata a formelo.r' goticei cisterciene pe masura ce cladirea progresa de la est
spre vest.
Pe baza p ozitiei geografice mai amintesc aci $i biserica ev. din Ungra 1, de~i nu s-a mai
pastrat din vechea basilica dedt nava centrala, cu urmele vechilor ferestre geminate. Treptarea
portalului cu opt retrageri, dintre care trei toruri in jurul lunetei corespundeau, in ambrazura,
probabilla trei perechi de colonete angajate, acum disparute, ~i profilul abacului pledeaza pentru
o datare a acestui pars pro toto in deceniul 1270-1280. Notez insa d V. Roth mai pomenqte

1 Onn.\11, Szike(;1old, I, p. 199; RoTu, Bauktm>l, p. 73; idem, L andnabnte, p. 176; GEREVJCII, Romdnkor,
p. 24; Burzenlnnd, IV -1, p. 100 ; Honw AT II, Empormbau, p. 101.

64
)
 ~i ni~te protome de lei din bazalt de la acest portal, ceea ce constituie o trasatura arhaidi., dar
nu inexplicabila in mediul transilvanean.
Biserica ev. din Rodbav 1 a fost ~i ea o basilica cu stilpi dreptunghiulari, inainte de a pierde
navele laterale in epoca fortifidirii. 1n capatul de vest al navei centrale se afla clopotnita cu tri-
buna boltita exceptional cilindric, pe axa transversala. 1n peretii superiori ai navei se mai
vad, de~i astupate, vechile ferestre
geminate cu capiteluri CtJb1ce, pe
care le intilnim in Transilvania ~i
Ia alte cladiri romanice din ultima
treime a secolului al X III-lea. Altarul
vechi a fost inlocuit cu un altar
gotic, dar W. Horwath a descoperit
in pod urmele unui traseu de. .zid,
din care ar rezulta di ini~ial biserica ,;
ar fi avut numai o absida semicirculara
in fata navei centrale, fad intermedl.ul
) unui cor. Dadi aceasta observatie e 0 10 ,
exacta, atunci biserica din Rodbav
·e inrudita cu cele din Ad~ ~i H erina, Fig. 55. - Cincu, biserica ev., plan.
de care s-ar deosebi doar prin faptul
d are un singur turn in vest, dupa
modelul predominant in zona colonizarii sasesti. 1rt lipsa altor informatii ~i amanunte, · putem
.: deocamdata data aceasta biserica, pe baza analogiilor general,e, in deceniul de dupa 1260 2 •
Urmeaza sa parcurgem un ultim grup de basilici, cele lipsite complet de abside, drept altar
servind exclusiv corul patrat. Monumentele mai vechi~ dinainte de raspindirea tribunei din clopot-
nita, Ie-am analizat mai inainte. Tribuna apare· aci mai intii in vecinatatea Sebe~ului, la biseridle
ev. din Dobirca, Miercurea ~i Ia ruina din Girbova.
Biserica ev.. din Dobirca 3 pastreaza din epoca romapica numai fatada de vest ~i fragmente
de la peretii corului. Curios e faptul eli de data aceasta clopotnita cu tribuna nu e inglobata
navei centrale, d formeaza un corp adosat fatadei. 1n Miercurea 4 a supravietuit la fel numai
clopotnita cu tribuna. Astfel, pentru datarea partilor romanice ale acestor doua biserici nu dis-
punem dedt de termenul post quem « dupa 1260», data aproximativa a bisericii din Sebe~. 1n
schimb, ruina din Girbova 5 e mai sugestiva (fig. 58). Clopotnita e aci inglobata capatului de
vest al navei centrale ~i poarta o tribuna subimpar~ita in trei travee minuscule (fig. 59), boltite
) in crud cu arhivolte semidrculare. E demn de remarcat eli clopotnita insa~i, zvelta ~i firava,
se rididi uamai deas upra travaeei de mijloe (fig.6i)). Aceste1 d1v1zmru 11 corespund, sub tnbuna,
doi stilpi ~i trei bolti in crud, formind un fel de nartex delimitat fata de naya centrala. Urmele
unei seliri care sa dud la tribuna nu s-au gasit, ceea ce inseamna eli accesul .se facea cu ajutorul
unei seliri de lernn. Navele laterale mai poarta ~i ele urmele boltilor in crud, iar nava centrala,
separata de colaterali prin stilpi patrati, era tavanita. Corul e complet ruinat, dar se mai pastreaza
u~a treflata de la sacristie. Prezenta sacristiei ~i arhivolta treflata justifidi o datare a biseridi catre

~ HoRwATH, Kircbenburgen, p. 45--47; idem, Emporcn- 3 RoTH, Unterwald, p. 294; HoRWAT H, Emporenbau,
bau, p. 69; Kunst in Sieb., p. 17. p. 70-71.
2 Ipotetica reconstruire a corului ~i a absidei romanice, 4
RoT 11, Unt~nJJald, p. 296; Hon w AT u, Emporenbau,
propusii de W. H oRWATH (loc. tit.), conform ciireia p. 70-71.
6
absida alipita direct navei s-ar atribui unci refaceri MOLLER, Baukrmsl, p. 184--185; RoTH, Baukrmst,
provizorii dinainte de secolul al XV-Iea, nu se inte- p. 14--15; idem, Unterwald, p. 295; HAL .~ vATs, Uti jtgJ•.,
rnciaza pc nici un fapt ~ i pc deasupra este ~i ana- p. 215- 216; Sun6, Spitomiil'hzet, p. 329; Kuru/ in
cronicii. Sieb. , p. 16; H on WATII, Empormba11, p. 70-71 ; GEREVJcn,
Romtinkor, p. 31; OvnEsc u, Dis. cet. A rdeal, p. 24-25.

5 - e. 267 65
)
anul 1280. Pere~ii navei mai ingaduie sa recunoa§tem dteva ferestre. romanice simple, iar Ia turn
se mai vede o fereastrii geminata cu capitel cubic.
Un alt grup de basilici de acest tip se compune din bisericile ev. din Merghindeal, Dealul
Frumos §i Bruiu.
0 clopotni~a cu tribuna poseda insa numai biserica din Merghindeal 1• Tribuna e acoperita

Fig. 56. - Driiu§eni, biserica ev., vedere din vechea nava centrala.

cu o bolta in cruci §i acela§i sistem de bolp il purtasera de Ia inceput ~i navele laterale, in timp
ce nava centrala e neboltita. Caracteristica e forma de « T » a stilpilor, prevazuti, adica, cu un
pilastru spre navele laterale, pentru a sustine arhivoltele dintre travee. Am vazut di stilpii bisericilor
sase§ti din zona de sud a colonizarii sint lipsiti de articulatii, intilnite pina acum numai Ia bisericile

1 HoR WATII, Kirthmb11rgm, p. 81-83; idem, Emporenba11, p. 69.

66
)
 din Aci~, Capleni ~i la catedrala din Alba Iulia. ln orice caz, oricit d~ simpla ar. fi aceasta articu-
late, in imprejuriirile date ea trebuie considerata ca un .indiciu di biserica apaq.ine faze.i finale
a roman.icului, poate de pe la 1280. Fi.ind ulterior fort.ificata, b.iser.ica a sufer.it d.ifer.ite transfor-
mari. Navele laterale din dreptul clopotnitei au fast amputate, portalul ~i arcadele laterale
ale clopotnitei au fost astupate, iar deasupra corului s-a zidit un turn de aparare.

Fig. 57. - Drau~en.i, biserica ev., portalul de vest.

B.iserica din D ealul Frumos 1 a suferit numeroase transformar.i pe la inceputul seco-

lului al X VI-lea. Din vechea basilica romanica au supravietuit: dispozitia navelor cu stilpi.i

1 R OT H, Baukmul, p. 46, 94-95; HoRWA1"1l, Kirchenburgm p. 5-7

67
)
' '

dreptunghiulari ~i p eretii corului. Arcadele dintre stilpi ~i boltile sint opera refacerilor, la fel ca ~i
turnul de peste cor ~i clopotnita zidita in capatul de vestal navei centrale. Dar e important denotat

'
Fig. 58. - Girbova, ruina bisericii.

-------- ---
----·-- ----

------ --·
__ ____·_ --·

Fig. 59. - Girbova, ruina Fig. 60. - G1rbova, ruina bisericii, reconsti-
bisericii, planul tribunei. tuirea fatadei.

ca zidurile laterale ale acestei clopotnite inglobeaza cite doua arcade ale vechii basilici ~i aci se
pot recunoa~te inca arhivoltele semicirculare romanice. Deocamdata insa lipse~te orice reper pentru
o datare mai amanun~ta.

68
)
 Din basilica veche din Bruiu 1 , al direi hram fusese sf. Nicolae, se mai pastreaza clopotni!a,
corpul basilica} ~i peretii laterali ai corului. Scilpii dintre nave sint dreptunghiulari, iar arhivoltele
semicirculare. Urme ale boltilor vechi nu se gasesc in nave. 1n cor se mai vede restul unei
poqi cu arc semicircular. 1n schimb, arcul de triumf ~i arhivolta de pe latura de est a clopotnitei
sint in arc frint. Dad aceste arhivolte apaqin cladirii initiale, ele deterrnina datarea basilicii in
ultimii ani ai secolului al XIII-lea. 1nlaturarea navelor laterale din dreptul clopotnitei, turnul
de peste cor (demolat in 184.9), absida semicirculara, tribunele de deasupra navclor laterale ~i
boltile actuale ale navei centrale se datoresc parte epocii gotice tirzii, dnd biserica a fost fortifi-
cata, parte restaurarilor moderne.
Cu aceasta biserica am epuizat clas_area acelor basilici romanice din Transilvania a caror
stare de conservare permite inca sa ne pronuntam asupra lor, de~i trebuie sa recunosc ca ~i cu
privire la monumentele clasate, informatiile de care am dispus nu sint in toate cazurile complete.
E chiar neindoielnic di cercetari atente vor aduce numeroase completari ~i rectificari. Comparind
rezultatele cercetarilor publicate pina ac1;1m cu cele expuse mai sus, cititorul va fi adeseori sur-
prins de datarile relativ tirzii propuse in cursul analizei de mai sus. Dar inlantuirea monumentelor
pe care cred ca am putut-o desprinde, precum ~i caracterele generale ale acestui complex al arhi-
) tecturii romanice transilvanene, par a justifica asemenea datari prudente.
}.. Ramine acum sa mentlonam, mai mult cu titlu de inventar, o serie de basilici, fie aproape
i:omplet disparute, fie atit de mutilate incit pare imposibil a le clasa, eel putin pina la noi
1- cercetari. Uneori e chiar indoielnic dad bisericile respective pot fi clasate in categoria basilicilor.
Fadnd deci rezervele cuvenite, vom in~ira mai. jos ._aceste monumente impreuna cu o scurta
I· caracterizare.
Biserica ev. din Archita 2 e o basilica ale direi nave laterale au fost inlaturate cu ocazia
fortificarii.
Biserica ev. din Felmer 3 mai pastreaza o absida sernicirculara.
I Biserica ev. din Laslea 4 a fost atit de ttansformata, indt nici nu se mai suprapune celei
vechi, biserica actuala (zidita in secolul al X IX-lea) fiind orientata spre nord. Se mai pastreaza
I totu~i vechea clopotnita din fatada de vest ~i zidurile de legatura cu vechea basilica. Din urmele
de pe aceste zid uri ~ide pe peretele rasaritean al clopotni~ei,'W. Horwath deduce ca tustrele navele
ar fi purtat bol!i cilindrice. Bolti cilindrice in navele laterale sint insa rare (Cisnadioara), iar in
nava centrala complet neobi~nuite in epoca romanica, nu numai in Transilvania, dar ~i in regiu-
nile invecinate. Nici in Germania de sud-est nu cred di se gasesc numeroase analogii, iar legaturi
cu ~colile de arhitectura din Poitou, Auvergne sau Proventa, uncle asemenea bolti sint tipice,
par greu de intrevazut. Poate o cercetare noua a urmelor arhitectonice din Laslea sa lamureasca
J mai bine aceasta problema.
ln-biseriea-e:v:-.-dic~asehiz~,-o-cladirc gotidi,:V-.-R.o~R-a-aesooperit--un c-apitel-folosit in:- - - - - - -
zidarie, asemanator cu cele de la portalurile din Cisnadioara ~i Cisnadie, considerindu-1 ca marturie
pentru existenta unei biserici romanice. .
Biserica ev. din ~eica-Mare· 6 a pierdut ~i ea navele laterale, suferind, cu ocazia transfor-
marii intr-o biserica-cetate, ~i alte modificari radicale.
ln Or. Stalin 7 , sub pavimentul Bisericii Negre, s-au descoperit fundamentele unei biserici
mai vechi, probabil o basilica, dar elementele recuperate imi par inca insuficiente pentru a per-
mite o apreciere, iar incercarea de a reconstitui planul ~i sectlunea e o ipoteza incontrolabila.

1 1-lALAV ATS, Nagpink, p. 148-151; HonwATII, 8 RoTu, Baukunsl, p. 103.

Kiuhmburgm, p. 56-58.
2 Burzmland, IV- 1, p . 100.
3 RoT u, Baukmtsl, p. 24.
4 HonWAT n, Kirchenburgm, p. 36-38.
5 Ro-rn, Bcitriige, p. 117.
7
Ibide111, p. 54; MonRES, Bis. Neagra, p. 529;
Kunst in Sieb., p. 102. Vezi apoi rapoartele de sapaturi
din MBSM, III, 1938, p. 93-101; TREIBER, Stadtpfarr·
kirche, p. 204-205.

69
 Biserica ev. din Feldioara, situata in mijlocul comunei, in afara de cetatea cavalerilor teutoni,
nu poate sa fi fost, tocmai din acest motiv, vechiul palat al ordinului, dupa cum s-a sus~inut
uneori 1, ci a fost de la inceput o biserica parohiala 2 • E vorba de o basilica zidita din piatra /
/
bruta cu stilpi greoi, dreptunghiulari, prevazuti cu colonete, din epoca transformarilor gotice.
!n apus e o clopotnita cu tribuna, astupata ulterior. Din bolta tribunei au ramas urmele de racer-
dare in zid. !n peretii superiori ai navei centrale se pot recunoa~te ferestre geminate, incadrate
de colonete, asemandtoare, 'prin particularitatile lor, cu colonetele ferestrelor din Rodbav. Capite-
lurile prezinta diferite variante ale capitelului cubic, semanind in parte ~i cu cele din Cisnadioara,
din care ar deriva. Urmele unui alt rind de ferestre romanice s-au gasit in acela~i perete, ceva
mai sus. Dupa W. H orwath 3, aceste ultime ferestre ar fi cele mai vechi, iar dupa H. Rosemann 4,
ele ar fi cele mai recente. Fara sa intram in amanuntele acestei discu~ii, credem ca deocamdata,
pe baza prezentei unei tribune in clopotni~a ~i a unor ferestre asemanatoare cu cele din Rodbav,
putem conclude d biserica, sau eel putin elementele citate, trebuie sa apartina ultimelor decenii
ale secolului al XIII-lea. ,;
!nainte de a ne ocupa de tipurile obi~nuite ale bisericilor-sala din Transilvania, e cazul
sa ne oprim asupra bisericii ref. din Uilacul-$imleului 5, care constituie un caz aparte ~i ceva
mai complex. Biserica (fig. 61 a ~i b) se compune dintr-o clopotnita in vest, o nava ~i un altar
(modern) spre est. Clopotni\a patrata e prevazuta, in mod excep~ional, pe latura de sud cu up
portal romanic profilat. Partea superioara a clopotnitei e octogonala §i se aseamana cu o serie
de exemple din Ungaria de vest, databile curind dupa mijlocul secolului al XIII-lea. Etajele
superioare sint marcate pe fiecare latura cu cite lln panou semicircular in retragere, in care se
deschide cite o fereastrii, la ultimul etaj simpla, sern'icirculara, Ia etajul penultim geminata, impar-
tita prin colonete. Trecerea de la prisma patrata Ia cea octogonala o mijlocesc_semipiramide. Nava
bisericii e tavanita, insa pere~ii laterali din nord §i sud sint inzestrati in interior cu pila~tri masivi,
!ega~ prin arhivolte, iar deasupra lor ~i deasupra peretilor, care se subtiaza Ia nivelul arcurilor,
se afla cite o tribuna, imitind tribunele laterale obi~nuite la unele basilici. Tribunele sint boltite
cilindric §i deschise spre nava prin arcade semicirculare, iar in capatul de est ele sint prevazute
cu cite o mica ni§a rezervata in grosimea peretelui. Ase.menea tribune sint un lucru exceptional
in Transilvania, pentru d pseudotribuna de la biserica ev. din Herina nu constituie decit o analo-
gie pat\iala. Basilicile cu tribune laterale au o zona de dspindire maxima in Europa de vest, in
Germania de nord-vest §i in Italia de nord, iar ramificatii ale tipului patrund pina in Cehoslovacia
(Praga) §i Austria (Klosterneuburg) 6 , dar pentru biserica-sala cu tribune laterale nu cunosc dedt
exemplul bisericii din Alfeld 7 (Palatinat), o cHidire, se pare, nestudiata §i datata vag pe la 1200.
Biserici-sala cu tribuna in vest se intilnesc de obicei la bisericile manastirilor de maici, uneori
insa ~i la biserici parohiale ridicate de stapinul feudal local. !n cazul de la Uilacul- imleului
-+-------'~"rri1ounele laterale, mzestrate cu a6sRho e, p e eaza 10 avoarea 1potezei ca biserica fusese intemeiata
pentru o manastire de maid ~i aceasta presupunere e in concordanta cu traditia localli. !n ceea
ce prive~te datarea acestei biserici, cred ca profilurile ambrazurii de Ia portal ~i analogiile clopotni-
tei cu monumentele din Ungada justifidi incadrarea in sfertul al treilea a! secolului al XIII-lea.
Biserica-sala in sine constituie o problema aparte, atit din punct de vedere al genezei, cit
~i al raspindirii geografice. Pentru a limpezi aceasta problema trebuie mai intii eliminata ideea
ca biserica-sala ar fi doar rezultatul unei reduceri a basilicii, o simplificare a unui tip arhitectonic
4
1 Cf. concluziile lui MoRRES, Burzenland, IV-1, Kmul in Sicb., p. 98.
p . 166 ~i urm. ORBAN, Szikelyfold, VI, p. 431 ~i urm. 5 BuNYITAv, Szildgym., p. 12-14; P ETnr, Szilagyv.,
confunda fortificatia comunei cu cetatea teutonilor. I, p. 595-598; PASTEINER, Ba"dmkmiiler, p. 48; SZAo6,
Cf. ~i 0PREscu, BiJ. ttl. A rdeal, p. 66- 67. Epitomlivl!zet, p. 327-328; D EBRECZENI, Templomok,
2 RoTH, Baukun11, p. 88-89; Burzmland, IV-1, p. 4; HoR w AT 11, Empormbatl, p. 74.
6
p. 119- 123 ; KtmJI ill Sieb., p. 16-17; H oRWAT H, Cf. RAvE, Empormbau ; autorul insa nu se ocupii
Emporenbau, p. 73. decit de basilici.
1
s HoRWATH, Emporenbau, p. 73. DEmo, Handb., III, sub voce.

70
 complex. Basilica prezinta un sistem inchegat, a dirui ongwe se afl~ in ambianta arhitecturii
de piatra mediteraneana din epoca elenistica, in timp ce biserica-sala deriva din premise mai
primordiale. Premisa ei e casa de lemn, casa compusa dintr-o singura incapere, cu peretii claditi
din birne a~ezate orizontal, unele peste altele, imbinate la capete, lungimea de birna determinind
lungimea peretelui ~i planul patrat sau dreptunghiular. Premisa aceasta se intilne~te la cHidirile

)
Fig. 61 a. - Uilacul ~imleului, biserica ref., planul bisericii la
nivelul tribunelor.

Fig. 61 b. - Uilacul ~imleului, biserica ref., planul parterului.

tuturor popoarelor cu o viata social-economica inca nedezvoltata, care au trait sau traiesc intr-un
mediu geografic bogat in paduri. lntr-un astfel de mediu materialul de constructie eel mai accesibil
~i eel mai sanatos e birna, un produs totodata inevitabil al defri~arii. Ca atare, casa de birne,
compusa dintr-o sing ura incapere, e o forma de locuinta pre- ~i protoistorica, comuna mai ales
popoarelor din nord -estul ~i din centrul Europei. Acest tip de casa determina fire~te ~i caracterul
cladirilor eclesiastice, eel putin pina in momentul dnd expansiunea culturii mediteraneene favori-
zeaza raspindirea formelor arhitectonice de piatra sau surogatul acestora, arhitectura de caramida.
La noi, aceasta patrundere e promovata pe de o parte de raspindirea culturii feudale ortodoxe,
pe de alta de expansiunea feudalismului catolic, iar rezultatele acestor interferente, multiple ~i

71
.I
I
!
II variate, ne vor preocupa dnd vom analiza diferitele etape ale ev9lutiei tipului bisericii-sala in
cursul secolelor XIII -XV.
I Biserica-sala de piatra apare, pc de o parte, ca mic oratoriu sau capela funerara inca in prima
faza a arhitecturii biserice~ti mediteraneene, alaturi de basilica ~i in rol minor, dar pe de alta I
parte, ea se intHne~te frecvent in diferite regiuni ca biserica parohiaHi propriu-zisa, in momentul
primului contact dintre arhitectura de piatra ~i arhitectura de lemn, fiind un produs firesc al
acestei interferente §i consdtuind o categoric de cladiri modeste, adeseori rustice, purtind pecetea
unei crude lipse de experienta in minuirea materialului de piatra. Astfel, intilnim biserica-sala
inca din secolul al IV-lea in Dalmatia §i Do}?rogea, apoi, in secolele IX -XI, acest tip formeaza
un cordon intins din Catalonia prin Franta de sud, Lombardia, Jugoslavia, Bulgaria ~i pina in
Kersones. !ncepind din veacul al X I-lea, biserica-sala de piatra se raspinde~te in diferitele regiuni
ale arhitecturii romanice, predominind Ia tara, iar in secolul al XIII-lea ea apare §i in Transil-
vania, in Tara Romineasdi §i, ceva mai tirziu, in Moldova. Puig y Cadafalch \ care a aprofundat
problema bisericii-sala, nu se sfie§te .;sa compare bisericutele tirzii moldovene~ti cu cele prero-
manice din Catalonia, cu toate ca nu se poate vorbi despre nici un fel de relatii, nici directe,
nici mijlocite. E vorba doar de fenomene paralele, determinate de un proces istoric care se petrece
aci mai curind, dincolo mai tirziu. Dar pretutindeni biserica-sala de piatra nu e decit o transpunere
a bisericii de lemn ba§tina~e din regiunea respectiva, in materialul de piatra, fire~te adeseori nu
fara combinatii (de pilda, in Germani a centrala §i de nord-est cazuri frecvente de clopotnita §i
altar de piatra cu nava de lemn, in Transilvania nava ~i altar de piatra cu clopotnita de lemn)
sau modifidiri care marcheaza aceasta simbioza. Bisericile integrale de lerrui, care au premers
acestei faze, au disparut pretutindeni de mult, dar, inai ales la noi, coexisten~a arhitecturii ba~ti­
na§e de lemn cu arhitectura de piatra, impamintenita aci pe scara mai ampla abia in secolul
al XIII -lea, dainuie§te pina in zilele noastre, oferind repetate prilejuri de interferente reciproce
in diferite faze ale evolu~iei 2 •
In cele ce urmeaza vom incerca sa grupam bisericile-sala pastrate pe baza principiilor plani-
metrice, elevatia fiind de obicei identidi., respectiv atit de simpla, indt nu ofera nici un criteriu
specific. Trebuie sa recunosc, insa, ca in domeniul bis~ricilor-sala grupurile nu se delimiteaza
atit de sugestiv pe harta, cum a fost cazul cu basilicile romanice, fie din cauza ca intervin mai
des solutii luate ad-hoc de me§teri localnici improvizati, fie din cauza ca in cursu! migrat!ilor
de colonizare se copiaza ~i se colporteaza prototipuri pe care inca nu sintem in masura sa le
localizam. D e altfel, simplicitatea acestor construqii, compuse in principiu numai din n ava ~i
altar, ~i lipsa frecventa a oricarui decor plastic, nu ofera nici un termen de datare mai precis.
Exceptiile de la aceasta regula sint sporadice ~i vom vedea ca ele par a indica coexistenta diver-
selor grupuri pina in ultimele faze ale romanicului. In ce prive§te clopotnita, ea nu face parte ca
-----'::-
- - - - - - ---p-1-e mellrcmtitutiv clinbiserica-sala. E probaD:il ca pnmele b1sen c1-saHi de p1atra n-au fost inzes- "-
trate cu clopotnita sau ca ace.asta era tratata ca un corp aparte; o construqie U§Oara de lemn,
o zvonita, cum o intilnim §i mai tirziu, mai ales in Transilvania de nord. Lipsa clopotnitei sau
separarea ei constituie, in cadrur arhitecturii romanice, o particularitate care trebuie inca explicata,
pentru di arhitectura catolidi romanica din Europa centrala adoptase inca de la inceput clop otnita
ca un element component al ansamblului arhitectonic. Analogiile cu arhitectura romanica inde-
partata din Italia, Franta de sud sau Spania, in care clopotnita face corp aparte, nu pot fi citate
in legatura cu Transilvania, fiindca Iipsesc alte clemente comune §i nu se cunosc nici etape
intermediare. Mai fireasca pare prezenta unei influente ortodoxe concretizata probabil mai curind
in arhitectura ba§tina§ilor, in tipul bisericii de Iemn fara clopotnita sau cu o simpla zvonita,
a§ezata in apropierea bisericii. E semnificativ ca ceva mai tirziu, in epoca din care ni se pastreaza

1 PUIG y CADAFA Lc u, Art ro1n. ; idem, Moldat·ie. tecturii de lemn in evolutia arhitecturii noastre exprima
2 0 opinie d iferita asupra rolului care !i revine arhi- lONESCU, ht, arb., p. 24 ~j urm.

72
)
 )
biserici de piatra din Muntenia ~i Moldova, situatia e ~i acolo analoga, ~i e neindoielnic di ne
gasim in fata unei uzante a Bisericii ortodoxe. ln schimb, in cazurife dnd clopotnita e legata
de · nava, dispozitia e atit de variata, indt face impresia unei improvizari. Cum insa in
majoritatea cazurilor clopotnita e intovara~ita ~i de o midi tribuna in vest, pare limpede ca
bisericile-sala cu clopotnita sint ca tip mai recente dedt
cele fara, ~i d introducerea clopotnitei ~i a tribunei de vest
trebuie explicata printr-o cont~minare cu basmcile de tipul
Ad~- Herina -Sebe~.
0 prima varianta a bisericii-sala o constltUle tipul
compus din nava ~i cor aproximativ p~trat, . raspindit pe
de o parte mai ales in regiunea Some~ului Mic, in apro-
pierea confluentei cu Some~ul Mare, iar pe de alta in
imprejurimile Sebe~ului ~i in yalea Streiului. Dintre toate
variantele bisericii-saHi pe care le VO!Jl cunoa~te, aceasta
este cea care poate fi pusa, din punct de" ve:dere planimetric,
Fig. 62. - ~ieu Odorhei, biserica
in relatie mai strinsa cu vechile biserici de lemn. Din cate- ref., plan.
) goria acestor cladiri putem aminti bisericile ref. din Cuzdri-
oara 1 , Dirja 2, Nire~ 3 Nima 4, eventual cea din Fize~ul
G herlei 5 ~i, in sfiqit, biserica ref. din ~ieu Odorhei 6 (fig. 62). Aceasta din urma mai pastreaza,
sub corni~a de sud a altarului, o friza de arcuri romanice tirzii, iar in interior o ni~a incadrata de
· , o torsada. Un vechi portal pe latura de

...
r·
'
"flord (fig. 63) e flancat de doi pila~tri ~i
cite o coloneta angajata, inzestrata cu
capitelud cu cro~ete. Un profit prismatic,
deja gotic, apare la intradosul arhivoltei,
I
-· iar pe extrados se vad butoni de tipul celor
pe care ii vom intilni ~i la portalul bisericii
[,
I
din Sinta-Marie-Orlea. Din cauza profilu-
I rilor', biserica din ~ieu-Odorhei pare a fi
I, una din cele mai recente din aceasta serie,
I
databila abia in ultimul sfert al secolului al
XIII-lea. La sud deMure~, aceasta categorie
e reprezentata prin bisericile din Girbova
de Jos, Reciu ~i Rusciori. Posta biserica
I. ) r. cat. din Girbova de J os 7 e azi o ruina,
Fzg. 63. - 1eu Odorhe1, detalm de la portal'.u.,.. ,., l --rldar-se-mai-poate-reeunoa~te-c-3:-nava fusesie-- - - - - -
de nord. · tavanita, iar corul purtase o bolta in crud.
La ferestre se vad urme1e unor transformari
gotice tirzii, atribuite · ~pocii lui l oan de
Hunedoara. Bisericile ev. din Reciu s ~i Rusciori 9 au fost completate ulterior prin cite o
clopotnita, la Reciu a~ezata in fatada de vest, in 1491, la Rusciori deasupra corului, in cursu!
lucrarilor de fortificatie din anii 1507-1508. ln afara acestor regiuni se mai semnaleaza un
astfel de cor romanic ~i la biserica r . cat. din Ditrau 10 .

1 ENTZ, Szolnok-D., p. 194. 6 DBnREC7.Ei'il, Templomok, p. 4-5 ; EN T z, Szolnok-D.,

2 lbidu11. p. 194 ~ i 197.
3 Ibidem. 7 MaLLEn, Epit. m;l., p. 122-123.
4 Ibidem. 8
MilLLER, Baukmul, p. 186; RoTH, Bauk«IIII, p. 24;
6 Ibidem, p. 194-203 ~i 214. Dupa BALOG H I, idem, Untmvald, p. 308-310; Hon WAT u , L alldllahme, p. 173.
Falemplomok, p. 180, biserica s-ar d3tora in !ntregime rc- 9 H onwATH, LaJU/11ahme, p. 173- 174.
10
constructiei din 1675. SEBESTYt: N, Sziklerl., p. 198 ~i urm .

73
)
 Cele mai importante monumente din aceasta categoric sint insa biseridle din Sinta-Marie-
Orlea ~i din Strei, prevazute ambele inca de la inceput cu cite o clopotnita.
Biserica ref. din Sinta-Marie-Orlea 1 (fig. 64) e zidita din piatra bruta, iar la colturi din
piatra de talie. Clopotnita, a~ezata in fatada de vest, are la etajul al doilea cite o fereastra geminata

Fig. 64. - Sinta-Marie-Orlea, biserica ref.

~i la etajul principal cite o fereastra tripartita. Colonetele care despart deschiderile au fusuri cilin-
drice, haze patrate ~i capiteluri cu ornamente in relief plat. Arhivoltele ferestrelor formeaza cite
o retragere in planul vertical al peretilor. Etajele superioare sint separate prin cite un ciubuc de
piatra cu profil dreptunghiular, iar sus sint incoronate cu o friza de diramida dispusa in zig-zag.
'

1 V,\TX~IA NU , Hunedoara, p. 6- 11, 105, 116- 117, 120 (cu bibliografia mai veche); HoRWATH, Emporenbau, I
p. 70; GER EY ICII, Romtlnkor, p. 101. \:
~
~
74 t
li )
~
 )
Acoperi~ul clopotnitei e restaurat, dar odinioara tr~buie sa fi semanat cu eel de Ia biserica art.
din Strei: patru frontoane triunghiulare, incalecate de o piramida de piatra. Acest tip de acoperi~
e specific renan, dar a fast transmi s Transilvaniei prin intermediul Ungariei, prin monumente
ca biserica din Egregy (dupa mijlocul secolului al XIII-lea). Clopotnita bisericii din Sinta-Marie-

I
~

I
I
!•

Fig. 65. - Sinta-Marie-Orlea, biserica ref., portalul de vest.

Orlea se distinge ~i printr-un portal executat mai ingrijit (fig. 65). 1n peretii evazati, douii perechi
de colonete angajate alterneaza cu muchiile pila~trilor. Colonetele zac pe haze atice. D easupra
u ~ii, luneta e incadrata de o arhivolta profilatii, in timp ce arhitrava zace pe console arcuite.
Arhivolta ~i pila~trii din Rancurile exterioare sint decorati cu butoni in forma de stelute. Aceste
clemente decorative se regasesc in mediul vastului ~antier sud-est german din Moravia, Austria
~i Ungaria, din care am vazut cii provin ~i me~terii care au lucrat la Alba Iulia. D ar amanuntele
decorative de la portalul din Sinta-Marie-Orlea nu apartin acestui ~antier mai apropiat, ci unui

75
pietrar care a cunoscut portalul de la corulbisericii benedictine din Ttebic, pentru di analogiile
sint izbitoare. Articularea mai bogata a ambrazurii din Sinta-Marie-Orlea marcheaza insa un
stadiu ulterior fa~a de portalul din Trebic. Nava bisericii e acoperita cu tavan. ln partea apuseana
se afla o tribuna de lemn a~ezata pe stilpi de zid octogonali, cu capiteluri cubice. Stilpii dovedesc

Fig. 66. - '

Sinta-Marie-Orlea, biserica ref., interior spre altar.

ca tribuna a fost prevazuta de la inceput. Modelul pentru asemenea tribuna separata de corpul :,
I
clopotni~ei poate sa provina de la ~ ctitorie manastireasdi sau de la 0 biseridi parohiala de tip est-
o-erman; in asemenea cazuri biserica arohiala e de obicei ctitoria unui senior feudal si tribuna
era rezervata familiei ctitorului. Altarul (fig. 66) e acoperit cu o ogiva sprijinita pe colonete anga-
jate, cu baze simple ~i capiteluri decorate plastic, ale diror forme sint insa azi ascunse in parte
sub un strat de tencuiala. Se poate totu~i recunoa~te asemanarea strinsa ~ntre capitelul din coltul
de sud-est (fig. 67) cu o piesa simihl.ra de la un stilp din faza a treia de construqie de pe latura
de sud a catedralei din Alba Julia. Ferestrele sint simple, semicirculare, ~i la fel de modesta e ~i
porti~a laterala din peretele de miazazi. Pavimentul e din lespezi de piatra. ln concluzie, trebuie
sa subliniem execu~ia ingrijita a acestei biserici ~i n ecesitatea de a o atribui unui ctitor local mai
de seama. ln perioada de care ne ocupam, comuna pare a fi fost locuita de tarani liberi, pentru
d abia in 1447 1 ea ajunge proprietatea familiei Cinde (mai tirziu Kendeffy), o familie care s-a
remarcat prin ctitorii, acordind dona~ii pina ~i manastirilor din Moldova. Cinde~tii trebuie sa fi
indeplinit la inceput functia de· cneji ~i s-ar putea ca in aceasta calitate sa fi intemeiat biserica . din
'• , .
1 i"n 1359 Cinde~tii apar ca proprietari creditari ai (cf. LuKJNI C H, Docmnenta, I, nr.107). Pentru actul de impro-
comunelor Riu de Mori, Nuqoara ~ i Sebe~ u l Mic prietarire din 1447 vczi M oTOGN ,I, Fam. Cinde, p. 73-74.

76
 Sinta-Marie-Orlea. Inscriptia slavona de Ia picturile din cor ~i detaliile iconograficc bizantine ale
picturilor murale din nava, de~i sint de data ceva mai recenta decit cladirea, coroboreaza aceasta
ipoteza. Cu privire Ia zidirea bisericii, tinind seama de amanuntele amintite ~i mai ales de prezenta
ogivelor, precum ~i de apropierea modelului pentru asemenea forme Ia Alba lulia, mi se pare di
o datare curind dupa 1272 ar fi mai corespunzatoare.
Biserica ort. din Strei 1 e, din toate punctele de
vedere, o replica in miniatura ~g. 68) ~i intr-o executic
mai pu~in ingrijita a bisericii din Sinta-Marie-Orlea.
Materialul e ~i aci piatra bruta, incadrata Ia colturi cu
piatra de talie. !ntre pietrele ecarisate . se glisesc ~i
citeva lespezi cu inscriptii romane, dovada ca au fost
puse Ia contributie ruinele a~ezarii din apropi'ere, de Ia
Calan. La clopotni~a (fig. 69) gasim acela~i ciubuc ~i
aceea~i friza de zig-zag, dar ferestrele sint mai red use:
la etajul prim ele au forma de metere~e, Ia al doilea
~i al patrulea sint ceva mai largi ~i inalte, ~i numai
) Ia etajul al treilea avem ferestre geminate, despar~ite
prin colonete simple. Pentru primitivismul executiei
·e caracteristica incheierea ferestrelor, sus, cu pietre
plate, formind cite un triunghi in loc de arc. Clopot-
nita din Strei e insa importanta, fiinddi e singura care p~­ Fig. 67. - Sinta-Marie·Orlea, biserica
streaza intact vechiul acoperi~ de piatra conic, strabatul:' ref., capite! din altar.
de patru frontoane triunghiulare u~or arcuite. !ncaperea
inferioara a clopotnitei e boltita cilindric pe axa principala ~i e 'pavata cu caramizi romane; aci
era vechea intrare in biserica, dar poarta actuala (fig. 70) e o refacere din epoca gotica ~i inserarea
ei ulterioara se poate recunoa~te ~i in tesatura. zidului din jur, facuta din cariimida ~i distonind
cu restul cladirii. Etajele superioare ale clopotnitei poarta tavane de lemn, iar inveli~ul ulcim
e conic, construit din pietre mid a~ezate in cere, schitind la baza un fel de pandantivi. Aceasta bolta
nu e altceva dedt intradosul acoperi~ului de piatra. Bolta 'cilindrica de lemn a navei e noua, dar
ea inlocuie~te tavanul original. Spre sud nava e luminata de doua ferestre romanice, strimte ~i
arcuite, iar in vest poarta o tribuna de leffin. ~i aceasta tribuna e o reconstruqie a celei initiale,
dici de aci se face accesul la etajele de sus ale clopotni~ei printr-o u~a din zidul despartitor.
A ltarul dreptunghiular e despartit de nava
printr-o arhivolta, sub care se gase~te azi
) iconostasul de zid, de data mai drzie. Altarul

nemijlocit din colturile pere~ilor.

secolul al XIX-lea e u~a de::· _sud ~i pridvora~ul
din fata ei.
Bisericile gemene din Sinta-Marie-Orlea ~i
Strei sint interesante ~i pentru motivul decora-
F ig. 68. - Strei, biserica ort., plan. tiv al zig-zagului, un ornament stravechi al teh-
nicii crestaturilor in lemn, reluat apoi ~i raspindit
prin arhitectura de caramida sau - cum e cazul
monumentelor ortodoxe din Transilvania - prin intercalarea unor astfel de briuri de caramida
in paramentul de piatrii.

1 VohX~I A N U, Hrmedoara, p. 2-6 §i passim; vezi aci §i bibliografia mai veche.

77
 A lt grup de biserici-sala e acela al tipului compus din nava ~i abs~dii. Simbioza arhitecturii
de lemn (nava dreptunghiulara, aproape patrata) cu arhitectura de piatra (absida semicirculara)
e evidenta, dar deocamdata pare imposibil de a-i explica mai precis originea. Lipsa clopotni}ei
ar putea pleda pentru o provenienta bizantina, dar absida semicirculara in interior ca ~i in exterior

Fig. 69. - Strei, biserica ort.

e, in secolul al X III-lea, o insu~ire prevalenta a arhitecturii romanice. Citeva analogii, descoperite

recent in Cehoslovacia 1 , apoi biserkutele amintite din ceta}ile din Firtu~eni ~i Bra~ovia, la care
se adauga fundatiile capelei ie~ite la lumina de curind in sapaturile de la More~ti 2, nu ne ajuta
insa n ici la dezlegarea problemei provenien~ei, nici la aceea a datarii monumentelor transilvanene.

1 Doui capele din Stare Mcsto, datatc ipotctic in 2

SCIV, IV-1953, fa sc. 1-2, p. 293-295. Judecind
jumatatca a doua a secolului al IX-lca, ~ i o capela pc dupa plan §i observatiile £acute de autorii raportului de
Hrad~in, in Praga, datatli vag in secolul X- XI; cf. Arheo- siiplituri, nu inteleg pe ce se intemeiaza calificativul «gotic»,
logickl Rozhledy, 1-1949, fasc. 3, II-1950, fasc. 1-2 §i 3- 4. acordat acestei capele.

78
)
 Acest tip are, in Transilvania, o dispindire ceva mai larga, dar. mai pu~in densa. Bisericu~a
r. cat. din Parhida 1 nu prezinta dedt elemente simple de tot, specific romanice, avind nava tava-
nita, iar altarul acoperit cu o semicalota de piatra. 0 dispozi~ie identica avusesera, d upa toate
probabilitatile, bisericile ref. din Taga 2 ~i din Damacu~eni 3, de~i infa~i~area lor actuaHi. e opera

•,
I' ... <!.·

.-:;

Fig. 70. - Strei, biserica ort., portalul de vest.

reconstruc~iilor
moderne. La Sintana de Mure~ 4, biserica ref. poseda o absida cu pavaj mai
jos dedt nava, dovada ca aceasta din urma a fost refacuta ulterior, ~i la fel se semnaleaza o
veche absida romanica la biserica ref. din Ciumbrud 5, in timp ce biserica ref. din Mica 6 a fost

1 B u NYJTAY, Piispiikscg, III, p. 283 §i urm. ' ~TEF.\~ Bsc n, L'art, p. 13.
2 ENTz, Szolnok-D., p. 194. 6 DEDR ECZENJ, T emplomok , p. 5.
3 6 KELF.m: N, Templomokr61, p. 435.
ibidem.

79
)
 demolata in 1898. Yn comuna Pava 1 se aminte~te biserica ref. cu obse.rvatia cl e romanica ~i
di ar avea un altar semicircular.
Yn ambianta arhitecturii sase~ ti acest tip apare la Vised, ~aro~ ~i ~oala. Biserica ev. din
Viscri 2 pare a pastra inca vechiul altar romanic, de~i H orwath i~i exprima oarecare rezerve. Merita
insa atentie un capite! (fig. 71) a~ezat azi in altar. Capitelul se compune dintr-un con trunchiat,
scund ~j inversat, prevazut la col~uri cu cite un ciubuc cilindric ~i
- - - - - • 1142 _. __ - -- incercuit la baza de o astragali. Partea superioara a capitelului are
forma de abac, prevazut pe fiecare latura cu cite patru segmente de
cere. Acest capite! face parte din familia « capitelelor cu ciubuce »
(Pfeifenkapitell) ~i e singurul exemplar cunoscut pina acum din Transil-
vania. Filiatia capitelului cu ciubuce e indepartata: provenind poate din
Anglia, else raspinde~te, in cursu! secolului al XU-lea, in Germania ~i
ajunge apoi ~i in Austria 8, dar dispare curind. Pe b aza acestui capite!,
biserica din Viscri trebuie neaparat datata inca in prima jumatate a
secolului al XIII-lea.
Capela din ~aro~ 4 face parte din incinta de fortificare a bisericii
ev., indeplinind rolul unui bast'i on, dar planul ini~ial se poate deduce )
Fig. 71. - Viscri, bise- perfect din ceca ce ne-a ramas: zidul de sud ~i absida. Cu privire la
rica ev., capite!.
datarea acestei capele, Horwath exprimase uncle indoieli, din cauza
ca ea e zidita din caramida, lucru in adevar rar, dar nu fara precedent.
Yn categoria basilicilor am cunoscut o serie de exerpple din grupul Aci~-Herina, ceca ce
inseamna ca pe baza materialului de construqie, biserica din ~aro~ poate fi datata dupa 1260
~i inainte de sfiqitul secolului al XIII-lea, pentru d in prima jumatate a secolului urmator
se zide~te alaturi o basilica mai incapatoare, actuala biserica evanghelica. La fel ~i in ~oala
se pastreaza urmele unci capele 5, ~i anume parte din zidul de vest ~i din absida, cu o fereastra
romanidi, inglobate tot in incinta de fortificatie. Trebuie insa men~ionat di la ~oala diametrul
absidei e egal cu largimea navei. I

Citeva exemple de asemenea bisericute de piatra se pot cita ~i din mediul rominesc: cele
din Ostrovul Mare, din Nuqoara ~i eventual o ruina situata in valea Sibielului. La toate aceste
biserici absida se leaga de nava pe toata largimea, fara nici o retragere.
Men~iunea bisericii din O strovul Mare 6 e insa numai ipotetica. Veche e doar partea apuseana
a navei, cu peretele de vest ~i portiunile aferente ale pere~ilor de sud ~i nord. Partea rasariteana,
cu absida ~i balta de lemn, sint refaceri recente. U~a de vest e dreptunghiulara ~i incalecata de o
luneta semicirculara. Clopotnita, alipita in fata acestei u~i, e ulterioara, iar actuala intrare din sud
e modern a ca i ferestrele bisericii. Ruina din valea Sibielului, pe locul zis « la manastire » sau
« la chilie » 7 , pastreaza zidurile din .Piatra bruta cu un mic amestee de caramida. Grosimea or,
de 60 em, dovede~te d ~i aci inveli~ul trebuie sa fi fast de lemn. 1n schimb, la biserica din
Nuqoara 8 se semnaleaza o bolta ciljndrica ~i o semicalota de piatra, diviziunea· dintre nava ~i
altar fiind marcata printr-un arc de triumf deasupra iconostasului. Turla, care incaleca acoperi~ul,
e recenta. Pentru datarea acestor biserici romine~ti, nu dispunem de alt indiciu decit de faptul
ca tustrele sint cladiri romanice simple qe tot, lipsite in structura lor de orice element mai
tardiv, specific epocH de dupa invazia tatara, biserica din Nuqoara cu bolta de piatra fiind, in
orice caz, cea mai recenta din serie. Yn jurul ruinei din valea Sibielului, K. Horedt mai remarca
~ i alte urme arhitectonice, ale unei manastiri sau ale unui turn cu val de aparare.

1 OnnA N, Szekelyfiild, III, p. 147. 5 Ibidem, p. 74.

2 SicEn us, Kirchmburgm, plan§c; HouwA·r u, Kir cbm- 6
V.l.TA§I AN u,Hunedooro, p. 15- 18 ~i passim, cu
btll'gcu, p. 88-91; idem, Londnabme, p . 173. rczcrva rcctificirilor aduse in textul prezcnt.
3 1 !vfonumentul nc-a fost semnalat de prof. K . HonEDT.
Dr.1110 §i Br.zOLD, Baukmul , I, p. 685-686.
4 H onwAT II, Kirchenburgcn, p. 4. 8
~TEF,\KESC u, Valochie tl Trans., p. 210 ~i 270.

80
)
 )
Din faza ultima a stilului romanic transilvanean dateaza apoi .biserica r. cat. din Ciceu-
Cristur, biserica ref. din Reti ~i biserica ref. din Suseni. Biserica din Ciceu-Cristur 1 fusese o
biserica-sala fara turn ~i cu un altar semicircular alungit (ca la basilica din Herina), tinind loc
I. ~i de cor. Din aceasta faza se pastreaza probabil numai parte din pere~ii navei ~i picioarele
de zid ale arcului de triumf. Forma altarului a fost reconstituita prin citeva sondaje,
nu prea concludente. 1n peretele actua-
•
lului altar gotic e apoi adincita o strana
cu coronament trefl.at din piatra, decorat pe
margine cu un tor. G . Entz presupune ca
acest coronament ar proveni de la un vechl
portal romanic. Acest arc trefl.at, oricare ar
fi provenienta lui, indrepta~e~te o datare a
bisericii initiale in ultimul sfert al secolului
al XIII-lea. ,:
Biserica din Reti 2 nu mai pastreaza
decit absida alungita, proptita ulterior cu
) trei contraforturi, ferestrele fiind transfor-
_mate in epoca bared, dnd s-a adaugat §i ·
nava. Biserica din Suseni 3 e azi o ruina
parasita, dar se mai poate constata ca aci,
alaturi de ferestre semicirculare, arcul de
triumf avusese o forma gotid, ceea ce do-
vede~te ca .b iserica trebuie datata pe la 1300.
...
Aci se seninaleaza ~i prezenta unei clopotni~e
a~ezate separat. ln sfir~it, mai trebuie amintit
ca actuala biserici r. cat. din Ghelin~a 4
mai pastreaza nava romanica, iar in inte-
riorul altarului poligonal s-au gasit fundatille
vechii abside semidrculare alungite.
Tipul de biserica-sala, campus din nava
~i absida semicirculara, se mai combina, in F ig. 72. - Bacainti, ruina de biserica.
ultima faza, cu o clopotni~a a~ezata in interio-
1 rul navei, in capatul de vest (dupa modelul
basilicilo~), prevazuta uneori ~i c;u tribuna. Trebuie notat ci pentru acest tip cu tribuna in vest intil-
1
. )
nim analogii ~i in Germania de sud (de pilda bisericile din Schonfeld in Palatinat ~i Urschalling
1 - - - --lin-Bavafla-de est 11), dar e Hmpede d p:remisde nec~sita u analiza ~i 1n relape ca bisericile-sallt
+--
!
din Ungaria. Monumentele acestui g rup se intilnesc mai ales pe cursu! mijlociu al Mure9ului, la
Ocna-Mure~ului, Rade~ti, Bac~inti ~i la Strei-Sin-Giorgiu.
Biserica ruina din Ocna-M~re~ului 6 are o clopotnita deasupra traveei de rnijloc ~ tribunei
~i, la etajul de sus, un rind de ferestre geminate cu capiteluri cubice, iar in fatada de vest un
ochi rotund. Spatiul de sub tribuna poarta inca vechea bolta cilindrici transversala ~i la fel 9i
traveele laterale ale tribunei, in timp ce traveea de mijloc e boltita in cruci. Caracteristica e ~i
intrebuintarea prevalenta a caramizii in zidarie. Nu cunoa~tem insa forma vechlului altar, dci

1 ENTZ, CsimJkererztur, p. 3-8; idem, Szolnok. -D., 4

SEnEsTYEN, Kozepkor, p. 6; idem, Szeklerl., p. 199;
p. 194. ENTz, Szikefy, p. 4.
2 OnoAN, Szlkelyfold, III, p. 167-168; SEnEsTvt:N, 5 DEmo, Handb. , III, sub voce.
Kozipkor, p. 6. 8 OnnAN, Szikefyfold, V, p . 104 ~i urm.; MM,
3 DEDRECZENI, Temp/omok, p. 6.
IV - 1915, Raport pe anul· 1912 .p. 252.

6 - c. 267 81
)
a fost inlocuit cu un cor go tic, poligonal. La biscrka ref. din Rade~ti 1, clopotnita de peste tribuna
are chlar ferestre tripartite, dar coridorul de lemn de deasupra turnului, precum ~i altarul actual
sint iarii~i opere ale modifidirilor ulterioare. Mai bine se putea recunoa~te planul initial ~i elevatia
turnului cu tribuna la ruina bisericii din Baciiin~i 2 (fig. 72), acum demolata. Aci clopotnita avusese
doua rinduri de ferestre semicirculare simple.
La biserica ortodoxa din Strei-Sin-Giorgiu s
(fig. 73) tribuna lipse~te ~i partea veche a bise-
ricii se compune din nava cu clopotnita a~ezata
in interior, pe latura de vest (fig. 74). 0 retragere
marcheaza locul vechiului altar, acum inlocuit
cu o . indipere dreptunghiularii din veacul al
Fig. 73. - Strei-Sin-Giorgiu, biserica ort., XIX-lea. Nava ~i retragerea amintita poartii bolti
plan.
cilindrice. Vazuta in acest complex, se confirma
,~ ~i presupunerea pe care am exprimat-o cu ocazia
4
publicarii precedente a acestei biserici privitor la inscriptia votiva din 1409, inscriptie care se
refera probabil la o restaurare ~i o completare a picturii.
)

! I

Fig. 74. - Strei-Sin-Giorgiu, biserica ort., vedere- dinspre sud. ·

I

ln ceea ce prive~te cronologia acestor biserici, trebuie sa tinem seama de faptul di ele s1nt
o combinatie a bisericii-sala cu clopotnita cu tribuna a basilicilor de tipul Herina-Sebe~, ceea ce
inseamna cii ele trebuie datate dupa 1260 ~i inainte de sfir~itul secolului al XIII-lea, dat fiind
d elementele gotice lipsesc inca cu desaviqire. ·

t lnformatia o datorez prof. L. DEDRECZENI.
~ DEBRECZENI, Templomo/e, p. S-6.
3 IoRGA, Ctilorie de nemeji; VXTl~IAN u, Hu1redoara,
p. 27 ~i urm.; ~TEFXNESC u, Valacbie el TranJ., p. 248
~i urm., pomene~te, din croare, de existenta unei nave
transversale; aceea~i eroare in lJt. art. R.P.R., I, p: 27.
' VA.TX ~IAN u, Hunedoara, p. 129 · ~i urm. Cele spuse
in lucrarea prezentii anuleaza, pe baza unei noi verificiri
~i a incadrarii mai largi, flicutii posibilii d e perspectiva
studiului prezent, expunerea din lucrarea citata.

82
 )
Un al treilea grup il constituie bisericile-sala prevazute cu cor pa!Xat ~i absida sernicirculara,
uneori ~i cu clopotni¢, insa nu inglobata navei, ci alipita fatadei de vest. Merita o mentiune
faptul ca monumente din aceasta categoric nu se gasesc dedt in regiunea centrala de nord
~i sud-est, nu insa in partea de sud-vest a Transilvaniei. Din categaria acestor biserici mentionam

Fig. 75. - Sincraiul-de-Mure~, biserica ref. demalata, dupa

o acuarela, Muzeul Institutului de istorie Cluj.

·'
mai intii bisericile din Chinar §i Oaia. Biserica ref. din Chinar 1, de~i modernizata, mai pastreaza,
in fata absidei, corul inzestrat pe latura de sud cu o strana adincita in perete, iar pe latura de
nord o ni~a pentru rechizitele de cult, incoronate ambel6 cu cite un arc semicircular. La bise-
rica ref. din Oaia 2 , refacuta in secolul al XV -lea, se pastreaza carul §i absida, dar au fast
inlaturate bolta corului §i arcul de triumf semicircular.
Alaturi de aceste biserici mai arhaice, se intilnesc apai exemple cu unele caractere mixtc
~i cu elemente razlete gotice. Astfel, biserica ev. din H omorod 3 a suferit prefaceri radicale,
mutindu-se altarul pe latura de sud, dar W. Horwath a Himurit problema vechiului nucleu.
) Turnul de peste coi apartine §~ el epocii ulterioare, cind biserica a fast fortificata. Prezenta tri-
bunei in clopotnita de vest pledeaza pentru datarea constructlei initiale prin anul 1270, tinindu -se

1 -"0no.I.N, Szlkelyfiild, IV, p. 190.
2
~Ibidem,p. 38-39; MM, TI, Col. 494.
3 · MOLtEn, Verteidigtmgikirchen, p. 214; Ono.I.N,
Szikel_yfiild, I, p. 190; RoTH, Baukunsl, p. 24 ~i 106;
Han WATH, Kirchenburgen, p. 42--45; idem, Emporenbau,
p. 69; idem, Landnahme, p. 173.
4
Ono.I.N, Szikefyfiild, IV, p. 183-186; Sus6, Epi-
t iimiMszet, p. 351.

83
)
incheiate ~ u~ triunghiular. Rozasa cisterciana ~i ferestrele geminate pledeaza pentru datarea vechii
biserici aproximativ in deceniul 1270-1280. Biserica unitariana din Criiciunell, din care se mai
pastreaza nava, corul ~i absida, poseda un portal de vest, ferestre ~i arc de triumf semicirculare,
dar se semnaleaza ~i un portal lateral in arc fr.int, care, dad nu e un adaos, ne obliga sa datam
hiserica pe Ia 1300. Cam in aceea~i epod trebuie sa fi fost cladita ~i biserica r. cat. din Singior-
.I
g iul-de-Mure~ 2 , deoarece aci portalul principal, fereastra de sud a corului ~i arcul de triumf

i .

Fig. 76. - Cricau, biserica ref., portalul de vest.

se prezinta toate cu arc frint, scund, iar in exteriorul corului ~i al absidei, friza romanid de
arcaturi de su'b corni~e are ~i ea' arcuri ascu~ite. Biserica ev. din Rodbav 3 a suferit transformati
in c~rsul fortifidirii din secolul al XV-lea ~i hr wma incendiului din 1740, dar, dadt dopumita
cu bolta pe ogive ~i contraforturile din dreptul corului fac parte din cladirea initiaHi, cum
presupune W. Horwath, biserica nu poate data dedt tot de pe la 1300. Mai amintim, in sfir~it,
biserica ev. din Dumitrita 4 ~i apoi dteva biserici romanice despre care insa ~tirile incomplete
nu ne ingaduie sa le clasam in acest grup dedt cu semn de intrebare : biserica r. cat. din Valea
Cri~ului 6, pastrind inca absida romanica semicirculara, biserica ref. din Hir~au 6 cu absida, arc
de triumf ~i ferestre semicirculare, biserica ref. din Nicole~ti 7 cu absida ~i arc de triumf semi-
circular (eventual insa opera unei refaceri) ~i biserica unitariana din Maiad 8 , cu absida, ferestre
strimte, evazate, semicirculare, ~i cu o u~a romanid ce dadea in sacristie (sacristia a fost inla-
turata, iar u ~a astupata).

1 ORBAN, Szikelyfold, I, p. 183. 5 ~TEFANEscu, L'art, p. 65 ~i urm.

2 Ibide111, IV, p. 105. 6 ORBAN, Szekelyfold, IV, p. 211.
3 7 Ibide1ll, p. 51.
Burzenla11d, IV- 1, p. 415.
8
' RoTH, BallktmJI, p. 25. !bide"', p. 61.

84
..
 Acest tip al bisericii-saHi, prevazut cu cor ~i absida, se gase~te ~i el in Germania, anume
in Saxonia, uncle e foarte frecvent, dar ca ~i in cazurile precedente, 'premisele locale transilva-
nene par atit de evidente, incit nu exista nici o necesitate de a r ecurge la ipoteza unei influente.
Unele fluctuatii in aplicarea detaliilor, pe care le-arn putut constata, favorizeaza ~i ele presu-
punerea ca ne gasim pe terenul unor experimentari locale, transilvanene.
Ramine, in sfir~it, sa ne ocupam de citeva biserici al diror altar initial a fast complet
transformat ~i pe care nu le tm.i putem clasa dupa criteriile de care ne-am condus. Ceea ce ne-a
ramas din aceste monumente e totu~i suficient ca sa ne dam seama ca ele fac parte din cate-
goria bisericilor cu clopotnita din grupul al doilea sau al treilea. Dintre aceste monumente, cea
mai veche pare a fi biserica ev. din Jiber~ 1 . In fata navei, in vest, se afla o clop~tnita, modi-
ficata prin inglobarea ei intr-un turn de aparare, adaugat pe la inceputul secolului al XVI-lea,
probabil o data cu sacristia de linga cor. Nava pare a fi purtat la inceput o balta cilindrica pe
dublouri, dupa cum mai mart).lrise~te acum o consola, tavanul actual fiind mult mai recent.
Arcul de triumf posed a doua c~piteluri, pretioase pentru datarea cladirii: unul e cubic, altul e
decorat cu elemente antice, de tipul ac~lora pe care le-arn intilnit la catedrala din Alba Julia, in
prima faza de construqie, ceea ce inseamnii ca biserica trebuie sa dateze de pe la mijlocul secolu-
) lui al XIIJ-lea. In 1859 biserica a fast supusa unei r.estaurari radicale. Ceva mai recenta trebuie
sa fie actuala biserica ref. din Cricau 2 , odinioara o ctitorie saseasca, din care se mai pastreaza
·insa numai clopotnita, cu ferestre geminate la etajul ultim, cu tribuna la etajul prim, ~i vechiul
portal (fig. 76), cu ambrazura treptata, articulata prin doua perechi de colonete cu capiteluri
cubke ~i cu o luneta incadrata de toruri ~i bagh~te, reproducind modelul portaluhii de sud
al catedralei din A lba Julia. J udecind dupa prezen~a tribunei din clopotnita, biserica trebuie
sa dateze de dupa 1260.
~~ Biserica ref. din Cetatea de Balta 3 poseda doua turnuii in colturile de vest ale navei,
a?apostind o tribuna cu trei travee minuscule. Nava ~i altarul sirit gotice. Turnurile, insa, sint pre-
vazute inca cu vechile ferestre tripartite, cu colonete din caramida cioplita, incheiate sus in forme
triunghiulare (ca Ia biserica ort. din Strei ~i la biserica ref. din Sincraiul-de-Mure~), realizate
prin inclinarea reciproca a cite unei perechi de caramizi. Actualmente cele doua turnuri formeaza
un singur corp, fiind unite printr-un zid ridicat ulterior iritre ele, ~i sint incalecate de o galerie
de lemn. Pe baza elementelor originale, biserica trebuie sa dateze de prin ultimul sfert al seco-
lului al XJII-lea, ca un rezultat al contaminarii cu fatada cu doua turnuri a basilicilor de tipul
Aci~-Herina-Sebe~.
0 p roblema mai complexa prezinta biserica ref. din Manastireni 4. Nava, considerata ca
fiind partea cea mai veche, are un portal simplu, semicircular, dar muchia usciorilor e inlocuita
) cu o crestatura verticaHi, racordatala capatul de sus prin cite un sfert de cere, amintind indeaproape
forma ilastrilor ortalului de miazazi din 1 a ulia
nava mai poseda apoi, aparent din epoca constructiei, o rozasa re.l ativ simpla, cu muluri de
caracter inca apriat romanic. Pe latura de vest, nava avea probabil ~i o -~ribuna, dupa cum
rezulta din faptul ca fereastra corespunzatoare e ceva mai mica ~i a~ezata mai sus fata de celelalte
ferestre romanice ale navel. In dreptul fatadei apl)sene s-a zidit ulterior un mic nartex inchis,
flancat de doua turnuri care depa~esc largimea navel, masdnd totodata ~i rozasa. Pina Ia urma,
insa, numai turnul din coltul de nord-est a fost executat, celalalt oprindu-se la inaltimea zidu -
rilor bisericii. Aceste turnuri poarta jos ferestre romanke simple, dar turnul de n ord-vest
poseda, la etajul de sus, ferestre geminate cu colonete. Fusurile sint simple, cilindrice, dar baza

1 MOLLER, Sdburg, p. 45-46. publicata de RAoocsAv, Falkep, p. 119-120, bisetica din

2 HoRWATH, Emporenbau, p. 70 ; MI C HAELIS, Kraprmdo1j, Cridiu ar fi fost initial o basilica.
p. 278; BnXTuLEscu, Transilvania, p. 16-19, distinge gre~it 3
IoncA-BAL~, L'drt, P- 87; KELE MEN, Kilk/11/ovtir.
4
perioadele de construc~e. Dupa o obscrva1ie a lui G. Entz, B uNY ITAY, Piupiiksig, IT, p. 353 ~i urm.; D BoRECZF.Nl,
Templomok, p. 5.

85
)
~i capitelul au forme aproape identice, corespunzind capitelului cubic: Deasupra capitelului e
un impost decorat cu perechi de balauri cu capetele impreunate la col~ (fig. 77), amintind
un motiv folosit ~i de pietrarii care au lucrat la catedrala din Alba Iulia in intervalul
1272-1277. Astfel, nava bisericii ref. din Manastireni trebuie datata curind dupii mijlocul secolului
al XIII-lea, pe baza formelor portalului ~i ale rozasei, iar nartexul cu cele doua turnuri ttebuie
considerat ca un adaos de dupa 1275, in legatura cu un document in care se
pomene~te o dona~e pentru restaurarea bisericii. Altarul a fast inlocuit
ulterior cu un cor gotic.
Mai ramine sa mentionam numeroase biserici-sala romanice din
care s-a mai pastrat cite un amanunt, insuficient insa pentru a permite
o clasare sau datare. Judednd dupa repartizarea procentualii a cliidirilor
care au ingaduit o datare aproximativa, e probabil cii majoritatea monu-
mentelor pe . care le vom aminti in cele ce urmeaza nu apaqin dedt
tot jumiitatli a do,}la a secolului al XIII-lea. Astfel biserica ref. din
Sintimbru 1 mai pastreaza partea inferioara a peretilor navel ~i portalul
secundar de pe latura de sud prevazut cu cite o colonetii angajata, capite!
cubic minuscul (ca la portalul de sud al bisericii ref. din Bontida) ~i )
arhivolta semicircularii, profilata Ia fel. Curioase sint insa ad ornamentele
care incadreaza portalul, rozete $i discuri cu spite arcuite, executate toate
dupa tehnica crestaturilor in lemn. Daca aceste ornamente ar fi ini~ale
- lucru ce nu se poate deocamdatii nici sustine, nici nega cu argumente
valabile -am avea o dovada nou1i despre interferentele care s-au produs
in perioada romanicii intre arhitectura de piatra ~i cea ba~tina~a de lemn.
Cite o nava romanicii se aminte~te ~i Ia biserica ref. din Strugureni 2 ,
Fig. 77. - Manas-
la biserica · ref. din Bozie~ 3 , la biserica ref. din Gorne~ti •, la biserica
tireni, biserica ref.,
coloneta de Ia fereas- ev. din Vulcan ~i Ia ruina unei biserici din Icafaliiu , caracterizata
5 6

tta clopotnitei. ad prin u~ii, arc de triumf ~i ferestre semicirculare. Un portal cu arc
treflat (deci din ultima treime a secQlului al XIII-lea) poseda biserica
ref. din Mujna 7 . •
Portaluri romanice simple sint semnalate: Ia bisericile ev. din Chirale~ s, ~ieu-Magheru~ 9 ,
Lechinta 1o ~i Ia biserica din Codlea 11 • La portalul din Codlea articularea ambrazurii e miirunta
~i capitelurile tind sa se contopeasca, semn cii ne gasim in fata unei realiziiri din ultimele decenii
ale secolului al XIII-lea, fapt asupra ciiruia nu ne poate in~ela decorul rudimentar, in relief
plat, de la capiteluri, reprezentind un capac ~i citeva fiinte informe.
Din Secuime se mai citeazii o' serie de portaluri « romanice », adicii cu arhivolte semicircu-
lare, datate in secolele XI-XIII 2 • mt msa e parere ca aceste porta un nu au ce ciiuta 10
contexul arhitecturii romanice, fiindcii le lipsesc trei insu~iri cardinale pentfU ca sa poata fi
considerate « romanice »: 1) profilurile cilindrice nu sint colonete angajate, d toruri, uneori
destul de plate, ~i grupate in manunchiuri, prezentind 0 _articulate care poate deriva din formele
goticii tirzii, dar care, in epoca romanica, e fiirii analogie ~i lipsesc premisele pentru a admite
creatii originale ~i precursoare ale goticii tirzii in Secuime (Je altfd e caracteristic ca toate

1 Sc 11 u Lcz, Erdely, p. 145; MoLLER, Eplt. em!., 8 RoTn, Bauku11sl, p. 25.

9
p. 122- 123; ~TEFANESCu, Valachie el Trans. , p. 430. Ibidem.
2 DEBRE c z r.N J, Templomok, p. 6. 10 Ibidem.
3 ENTz, Szolnok-D., 194 ~i urm. 11 Burzenland, IV - 1, p. 128-131, 165 ~i 181-182.

~ MM, III, raport, p. 285.

12 SEnESTYEN, Kozepkor, p. 6 ~i passim; cf. insa rezer-
6 B11rzenla11d, IV - 1, p. 131 ~ i urm. vcle asupra datarii prea timpurii exprimate de ENTZ,
8 ORRAN, Szekely .fotd, III, p. 93. Szekely, p. s.
7 Ibidem, I, p. 182.

86
)
1 ~~-------------------------------------------------

aceste portaluri se gasesc azi la biserici apaqinind ultimei faze a goticei, fiind considerate ca sin-
guru! rest al unor biserici romanice, presupuse disparute); 2) profilurile ambrazurii se continua
nemijlocit in arhivolta, fiind lipsite de orice cezura, adidi nu numai de capiteluri, dar ~i de
o friza sau de o simpla corni~a, lucru care · iara~i se intllnqte abia la portalurile din veacul al
XV-lea ~i 3) ele sint lipsite ~ide baze (adica toate profilurile, toruri, cavete §i muchii in pozitii
oblice - forme iara~i specifice abia perioadei gotice thzii - se desprind direct de pe prag),
fenomen care i~i gase§te analogii abia la inceputul secolului al XVI-lea.
Pereti cu ferestre romanice (acum astupate) poseda nava bisericii ref. din Tileagd 1, iar
fundamente romanice se gasesc l.a biserica unitariana din Dirjiu 2 §i la biserica r. cat. din
Arma~eni 3•
Din ultimul sfert al secolului al Xiii-lea dateaza probabil §i resturile romanice ale biseridi
ref. din Bon~ida 4• E vorba de fapt de un ·p ortal astupat, a§eZat in partea apuseana a fatadei
de sud, de un capite!, de dteva console §i alte fragmente profilate, inserate in actuala constructie,
o biserica cu doua nave. Portah.il semicircular, cu arhlvolta simpla, neprofilata, e incadrat lateral
de cite un tor subtire, prevazut cu dpitel cubic ~i astragala de proportii minuscule. Aceasta
profilare discreta e in contrast accentuat cu profilurile portalurilor romanice propriu-zise §i se
apropie principia! de formele gracile, datorite influ~ntelor articularii gotice mai putin reliefate.
Romanice sint ~i profilurile din interior, acestea din urma inca necontaminate de supletea formelor
· gotice; astfel, intilnim ad un capitel cubic mare (deasupra coloanei dintre cele. doua nave),
provenind poate de la vechiul arc de triumf, apoi doua abace compuse dintr-un ciubuc cu
latura inferioara in retragere oblica, a~ezate acum la baza arcului de triumf in chip de corni~a,
§i o baza romanidi inversata, compusa din piinta ~i doua toruri separate prin cavete, folosita
azi in loc de capite! al pilastrului de est dintre cele doua nave . .Toate aceste piese sint fragmente
razlete din ansamblul initial. !n coltul din sud-vest, in aprop.i:erea portalului romanic amintit,
se .·vad, in peretele de miazazi, doua console suprapuse, una menita sa sustina un arc de suport
pentru o tribuna; iar alta, cea de sus, marc.i nd baza arhivoltei de la incadrarea superioara a
tribunei. Doua console similare, una jos, linga portalul de vest din 1726 (probabil deplasata
ad cu ocazia deschiderii portalului), iar alta in peretele de sus (probabil in situ), deasupra, dar
nu· in axa portalului, fac parte din acela~i complex arhi'l:ectonic. E necesar sa presupunem di
la intersectia arcurilor de piatra ecarisata, care se ridicau odinioara pe aceste console, se aflase
un stilp, acum disparut, ale carui urme s-ar putea gasi sub pavimentul de scindura. Aceste
console se compun, in partea inferioara, dintr-un profil rotunjit, incalecat de o caveta §i un
ciubuc. Pe baza aces tor elemente putem admite ca biserica . romanidi din Bontida avusese o
tribuna in vest §i un arc de triumf. Nu sintem insa indreptatiti sa atribuim acestei perioade
§i dispozitia planimetrica actuala, cu doua nave §i cor patrat in axa navei de sud, §i sa o
consideram, in consecinta, drept un recursor al bisericii otice, acum demolata, din Baia Mare.
De la o biserica romanica disparuta se mai pastra~era, in Dej 6 , doua fusuri scunde ~i
doua capiteluri arhaice cu frunze mari in colturi, precum §i fragmente de la ferestrele geminate
cu capiteluri cu cro§ete. Acest amanunt ne impiedica sa datam ipotetica biseridl. inainte de sfertul
al treilea al secolului al XIII-lea, cu toata prezenta capitelurilor arhaice, deoarece de asemenea
arhaisme trebuie sa tinem seama mereu in romanicul sud-est european. Piesele amintite fusesera
inglobate intr-un turn comemorativ, ridicat in 1578 pe locul bisericii demolate §i inHiturat,
la rindu~i, in 1938. Entz presupune ca aceasta ar fi fost singura biserica-sala cu <;lopotnita

1 BuNYITAY, PtlspokJeg, m. p. 428 ~i urm.; HuszKA, 4

Mentionata in inventarul din MM, II, col 426;
MI:(.Oielegd, p. 385 ~i urm. cf. Bm6 J., Bti11jjy-kaJI., p. 6-7.
~i
2 $TEFANESCU, L'arl, p. 54. 6 ENTZ,
Szolnok-D., p . 194, 195, 197; idem, DIJ,
s Slln~sTvP.N, Kozlpkor, p. 10; idem, Szlklul., p. 198 p. 4-5: idem, Di!i kozlpkor, p. 31.
~i urm .

87
)
 )
atestata pina acum in Transilvania de nord. Ramine insa de vazut dad .cercetari la fata locului
vor confirma aceasta ipoteza sau daca vor demonstra ca ad fusese o basilica de tipul celei
din Herina.
Doua haze romanice cu ghiare ~i un capite! cu frunze late, dispuse pe doua rinduri, ~i
cu abac poligonal, de profil gotic, s-au gasit pe locul unor ruine disparute, Iinga Suplacu de
Tinea 1 . Tt;strele piesele provin de la coloane angajate, dar bazele apartin
unei cladiri databile eel mai tirziu in sfertul al treilea al veacului al XIII-lea,
in timp ce capitelul nu poate fi anterior mijlocului veacului urmator.
Turnuri romanice in stare de ruina se amintesc apoi la Cova-
sinti 2, linga Berini 3 , : Ia Petre~ti 4 , acesta din urma cu frontoane, deci de
tipul de la Sinta-Marie-Qrlea, ~i Ia Vorumloc 6 • 1n comuna Tauti 6 se
pomenesc urmele unor cladiri romanice (de Ia o manastire ?).
Urmeaza sane ocupam acum de dteva capele cu plan central. Una,
din Peli~or 7 , serve~te azi ca biserica ref. Ea se compune dintr-o sala
circulara tavanita ~i un altar dreptunghiular, boltit cilindric, ata~at spre
18' J'I)' est (fig. 78). Ferestrele sint semicirculare, mid ~i stdmte. Portalul apusean
)
se datore~te epocii rena~terii, iar· pridvorul e recent. Gerevich propune
Fig. 78. - Peli~or,
biserica ref., plan. o datare a capelei in prima jumatate a secolului al XIII-lea, Henszlmann
pe Ia mijlocul aceluia~i secol. 0 capela asemanatoare, compusa dintr-o
sala circulara ~i o absida semicirculara, serve~te azi ca biserica ref. in
Geoagiul de Jos 8 . 0 a treia capela, in Odorhei, cunuscuta sub numele « capela lui !sus» s,
prezinta in schimb particularitatea unui plan in form~ de patru foi (fig. 79) cu interiorul
tavanit. Orban dateaza capela din Odorhei in secolul al XIII -lea. Problema acestui tip de capela
centrala e foarte controversata. Orban presupune o influenta bizantina, Strzygowski 10
o origine slava, idee pe care eu insumi o acceptasem in principiu 11, iar Petranu 12 se intreba
dad p e baza acestor considerente capela din Odorhei n-ar · putea sa fi
fost initial o biserica romineasca. Acum ezit in fata acestor interpretari.
1n ce prive~te capelele circulare, e adevarat ca ele · sint {recvente in
mediul vest §i sud-slav ~i ca se gasesc ~i dteva exemple in Ungaria,
·,
dar despre acestea din urma s-a demonstrat ca nu sint anterioare vea-
f'
cului al XIII-lea, unele din ele apartinind cu siguranta abia jumatatii
a doua a acelui secol, ~i prin urmare nu pot fi puse in legatura cu a~e­
zarile premaghiare. Tot in Ungaria se intilne~te §i planul patrulob (de pilda
Ia J ak,' cca 1270-1280). 1n schiml;>, in Germania centrala ~i mai ales in
Bavaria de sud-est ~i Austria numarul acestor capele, datate in majori- Fig. 79. - Odorhei,
cape] a lui Isus, plan
tatea cazunlor in secolele XII XIII, e attt de mare, 1nc1t 1poteza Im
Strzygowski imi pare indoielnica sau eel putin insuficient .circumstantiata.
Sigure par deocamdata doua lucruri: a) faptul cain imensa lor majoritate cladirile arnintite sint
capele cimiteriale §i bJ d zona §i epoca de raspindire cea mai intensa e Germania de sud-est
in faza romanicului tirziu. Capele asemanatoare se gasesc insa, de~i mai putin numeroase, ~i in
afara acestei zone, ~i ca tip ele sint cu mult mai vechi. 1n ambianta cre~tina, prototipul il

!'
1 BuNYITAY, Piltpokslg, 7 HENSZLMANN, Szathmdr, p . 134-135; SzAB6,
II, p. 480-482.
2 MAnKr, Aradv., II - 1, p. 438, 447. 'Spitontilvlszet, p. 273; GEREVIC n, Romdnkor, p. 31.
3 RoTn, Beitrage, p. 141; idem, Untmvald, p. 298- 299. 8 Asupra acestei capele mi-a atras atentia prof.
4 HALH .i.Ts, Uti jeg)•., p. 215; RoTH, Unterwald, L. Debrcczeni.
p. 301- 302 (precizeaza ca apar~inuse unei hasilici); 9 0Roi.N, Szekelyfold, I, p . 45.
HonwATn, Landnahmc, p. 176. 10 SmzvcoWSKI, Altslav., p. 19, 226, 241 ~i 255. '
6 ROTH, Baukull!l, p. 105; HonwATII, Kirchwburgw, U VXTX~rA N u, Hunedoara, p. 131 ~i urm.
12 PETRAN u, Tranrylvanie, p. 87-88.
"
p. 74-77.
8 M!RKr, Aradv., II -1, p. 84-85, 445.

..
88
)
 )
constituie pe de o parte mausoleele, in frunte cu rotunda de pe Golgota, din epoca constanti-
niana, pe de alta baptisteriile. !n arhitectura cre~tina din Europa 'replicile sint numeroase in
cursul veacurilor, dar e evident cl in faza romanica recrudescenta tipului in Europa centrala
~i de sud-est e atit de puternica ~i de exceptionala, incit trebuie sa admitem ~i prezenta unui
factor nou. Post-a oare acest factor animatia cruciadelor §i faima de care s-a bucurat sfintul
mormint in aceasta · epodl.? E posibil, dar ipoteza ramine sa fie demonstrata ~i nu e locul ad
sa insistam mai mult asupra b. Privitot la capelele din Ungaria ~i din Transilvania 1, un lucru
pare sigur ~i, deocamdata, decisiv: formele arhitectonice §i decorative (in cazurile in care apar,
ca de pilda la Jak) sint totdeauna romanice, ~ar monumentele din Transilvania deriva din cele
din Ungaria §i anume din grupul mai arhaic ~i mai simplu, databil in prima jumatate a veacului
al XIII:-lea, ceea ce inseamna ca bisericile ref. din Peli~or ~i Geoagiul de Jos, precum ~i capela din
Odorhei, trebuie datate pe la mijlocul secolului al XIII-lea, a§a cum presupune Henszlmann.
0 biseridl. romineasca care;:, in esenta, nu e romanidl., dar care s-a imbracat intr-un ase-
menea ve§mint fiind, in orice caz, con.temporana fazei romanice tirzii din Transilvania, e bise-
rica ort. (fosta gr. cat.) din D en§U§ 2 (fig. 80-81). Posibilitatea de a examina din nou §i ama-
nuntit, impreuna cu arh. ~tefan .Bal~, aceasta biserica ~i de a executa ~i citeva sondaje, imi
) ingaduie sa aduc unele precizari §i sa rectific intrucitva concluziile formulate precedent cu
privire la acest monument curios, un cohglomerat din mai multe epoci ~i rezultat al unor
reflexe de arhitectura antica pe un plan bizantin, adaptat sistemului unei elevat!i arhitectonice
a romanicului tirziu transilvanean ~i formelor decorative ale cladirilor ba~tina~e de lemn.
Nucleul cladirii (fig. 82 -83) se compune dintr-o incapere aproape patrata, in mijlocul
dreia se afla patru stilpi masivi, sustinind o turla •inalta, ~i dintr-un altar cu absida semicir-
culara, fmtin alungita. Acest plan e unic in Transilvania §i, pr~ particularitatile sale, ramine unic
. ~i in raport cu at;hitectura din celelalte provincii romine§ti ca §i cu cea straina, de§i e limpede
ca el reproduce in principiu o biserica bizantina de tip central macedonean sau, cum ii spune
G. Millet, un «plan in cruce greaca simpla ».- Planul ca atare poate proveni deci fie din regiu-
nile macedonene, fie din Bulgaria, prin etape ramase inca. necunoscute. Elevat!a prezinta insa

I
amanunte care denota dl. me~terul din Den~u§ nu a ':'azut niciodata o: biseridi de acest tip.
!ntii se observa dl. traveea turlei e mai strimta dedt altarul, iar absidele laterale, care apar eel
putin sub forma de ni§a in arhitectura balcanicl, lipsesc ad complet. Sistemul de boltire, compus
dintr-o bolta de sprijin in forma aproximativa de sfert de cilindru, dispusa in jurul traveei cen-
trale, cauta o solutie de stabilitate cu totul diferita de sistemul boltilor tipice pentru planul
!
~ in cruce gread. De altfel, e evident ca me~terul din Den§u~ e un localnic, neexpert, caruia
ii vine greu sa traseze un plan regulat ~i sa ridice o zidarie omogena. Pe deasupra i1 tenteaza
) ~i 11 incurcl §i materialul de constructie. Acest material i-a fost pus la dispozitie probabil in
Ul ia
din marmura, parte din calcar §i gresie, din fusuri ~i haze de coloane, din lespezi de Ia port!,
tevi de canalizare §i altare votive cu inscriptii, la care se adauga apoi ~Qmpletari din piatra
bruta, extrasa probabil in apropiere, §i dramizi pentru friza ornamentala. Cu un spirit inven-
tiv pe care numai indrazneala unui profan al me~te§ugului 11 ingaduie, me~terul a creat un con-
glomerat arhitectonic din cele mai disparate piese, un conglomerat nu numai original, dar
oarecum sugestiv. Pentru fusurile ~i bazele de coloane - cu toate d nici una nu e pereche
cu cealalta - a gasit o intrebuintare pe care nu a putut-o vedea decit Ia o ruina de templu
din Ulpia Traiana: a dispus, adid , coloanele cite trei pe laturile de nord (fig. 84) §i sud (fig. 85)
ale navei, construind o fatada laterala de aspectul unui pseudo peripter, adincind unele haze

1 MOLLER, Bartkllnii, p. 155, observa ci uncle nume 2

V.hX~IANU, Hunedoara, p. 33-43, 84-86, 122-131
de localitati, cum e « Kerekegyhaz» ( = biseridi rotunda), ~i passim, cu bibliografie. Cf. ~ METE~, III. bii., p. 37;
mai amintesc asemenea cladiri disparute. idem, Zugravii, p. 111; MOLLER, Montlmtnii, p . 16;
GBREVJcn, Romdn/eor, p. 43--44.

89
)
de coloane, rididnd altele ~i, in lipsa de capiteluri, legind coloanele sus de zidul bisericii prin
blocuri care formeaza un plan piezi~, de soiul unui acoperi~ de contrafort. Dar aceste coloane
nu indeplinesc rolul unor contraforturi, caci punctul de na~tere al boltilor zace mai su s. Ipoteza

·-,,
Fig. 80. - Den~u$, bi~erica ort., vedere dinspre sud-Yest.

unei ·colonade in flancurile bisericii - sugerata de incaperea in ruina de pe latura de sud - nu

s-a confirmat prin sapaturi, indt rostul acestor coloane pare exclusiv de ordin estetic ~i expli-
ca\ia nu se poate gasi decit in spiritul de imitatie a unui model antic disparut.

90
.. ~.,.....,-~~ ..... "",~~'P ~:"'';~,,·l-f~' '1Jir"".... 'f"''•1JT!fT"""1 t·• ,,-.1111Wry-t ,.,_)• ... ••

Interiorul bisericii e ingust ~i inalt ~i frapeaza prin lespezilc mari ale pavimentului ~i
prin blocurile din care sint formati cei patru stilpi; cite doua altare votive a~ezate unul peste
altul formeaza un stilp, iar stilpii sint legati intre ei prin arcuri suprainaltate, nefiind insa legati

'
'I!
~

Fig. 81. -Den~u~, biserica ort., vedere dinspre sud-est.

~i cu peretii exteriori, cum ar fi corespuns logicii arhitectonice. Astfel, turla inalta ramine un
corp strain, a~ezat in mijlocul navei intunecoase, luminata dinspre ·miazanoapte doar prin trei
ferestre stdmte, ca ni~te metereze, iar dinspre vest ~i sud prin cite doua ferestrc mici, rotunde

)
 ,..

! t ~·

F ig. 82. - Den~u~, biserica ort., plan.

Fig. 83. - Den~u~, biserica ort., sectiune

longitudinala.

92
 )
(de fapt tuburi de canal). Altarul e ~i el prevazut cu doua ferestre strimte ~i lunguie~e. Aceste
ferestre sint taiate fiecare din cite o lespede mai sub~ire ~i au sus un arc ascu~t, iar lespedea
astfel gaurita a fost prinsa intr-o zidarie evazata. spre exterior ~i interior ~i incoronata cu cite
un arc semicircular din diramida.
Mai interesanta e turla bisericii, combinata in mod straniu cu elementele unui turn. Spre
interiorul bisericii ea e deschisa pina sub etajul prim, marcat in fatada prin ferestre largi,
patrate. Sub acest etaj se afla in interior mai intii laca~ul unor grinzi de care atirna odinioara
clopotul, iar ceva mai sus o ferestruidi ce da intr-un fel de ascunzatoare, la care se ajunge
numai urcind pe acoperi~ la o intrare ingusta de pe latura de rasarit. Aseunzatoarea e un mic
coridor, ceva mai scund de 1 m, boltit cu o bolta in sfert de dlindru. Etajul tudei e izolat
de interiorul bisericii printr-o podea. El formeaza o incapere mica dar prietenoasa, avind pe
fiecare latura cite o bancheta de piatra in glaful ferestrei, iar pe latura de vest ~i o colonet:l
in centru, incit ne aminte~te de ni~ele adind ale ferestrelor din castelele romanice. Aceasta inca-
pete de Ia etaj, accesibila numai printr-o scara mobila din exterior, nu mai e izolata prin nici
un fel de podele de ultimele doua etaje de ferestre, unul cu deschideri semicirculare, iar ultimul,
) spre nord ~i sud, cu deschideri Ia fel, dar ceva !Dai strimte ~i scunde, iar spre vest ~i est
cu cite patru ferestre mid, circulare, dispuse in forma de romb. !n interior, acest turn se ter-
- rnina cu o calota de piatra, acum in parte darimata.
La fel cu celelalte indiperi, ~i altarul poarta_o bolta de piatra, compusa dintr-un semi-
cilindru terrninat deasupra absidei in sfert de sfera.
Cladirea se infa~~eaza ca o masa cubid, incil~cata de o turla, cu baza tot cubica, corp
prismatic ~i acoperi~ de piatra piramidal, strapuns de patru frontoane triunghiulare. ln interior,
zidurile sint tencuite, iar sub tencuiala recenta se gasesc fragmente de picturi _murale dintr-o
epod ceva mai tirzie. Exteriorul insa e surprinzator prin l?aramentul de lespezi ~i blocuri mari
ecarisate, amestecate, mai ales in par~le de S!JS, cu piatra bruta de cariera de format mic. La
prima vedere s-ar parea ca e vorba de o ampla refacere a bisericii cu ajutorul acestui material
scadent, dar o cercetare mai amanuntita constata unitatea executiei, prin faptul ca piatra bruta
apare razle~ inca de Ia temelie. Dar unitatea zidirii e rubliniata estetic printr-o serie de brie
de diramida, compuse dintr-un zig-zag intre cite un rind de caramizL Un asemenea briu incer-
cuie~te absida sub acoperi~ul de piatra 1, mai sus alt briu impodobe~te nava, purtind deasupra
o sprinceana de corni~a, a treia oara briul incinge marginea -superioara de Ia baza turlei ~i, in
sfiqit, reapare ca centura dubla sub acoperi~ul de piatra 2 ~i sub frontoane. Func~a decorativa
a acestor briuri e h~taritoare pentru inchegarea estetid a cladirii. Dar ele ne ajuta ~i la datare,
) pentru ca prototipul lor se gase~te in vecinatate, Ia bisericile din Sinta-Marie-Orlea ~i Strei.
Tinind seama ~i de ferestruicile in forma de metereze, dar cu arc frint datarea cea m ·
simi a a 1senCI1 en~u~ pare a fi ultimul sfert al secolului al Xill-lea.
Mai trebuie, in sf1qit, mentionate ~i doua grupuri .de podoabe, care constituie o alta
curiozitate a acestei biserici. Pe col~rile de sud-est ~i nord-est de la baza turlei zac cite un
capite! corintic inversat, iar deasupra corni~ei de la, bolta absidei dinspre sud sint a~ezate, iara~i
fara nici o legatura organica cu arhitectura, doi lei culcati. Pare insa greu de crezut d aceste
piese s-ar gasi azi in pozitia initiala, pe care le-a dat-o me~terul constructor. Capitelurile sint
evident antice ~i probabil ~i cei doi lei, dat fiind ca reliefuri asemanatoare s-au mai gasit in
Ulpia Traiana.
E probabil ca biserica din Den~u~ a primit, curind dupa terminarea ei, doua adaose.
Primul e un ve~mintar (diaconicon), adosat laturii de sud a altarului, zidit tot in blocuri mari

1 Drept urma a acestui briu se pastreaza golul consolidarii moderne ; acopcri~ur~e de odinioara fusesera
din zid, cit ~i un mic fragment de briu pe latura de nord. exclusiv de piatcl. ·
2 Toate acoperi~urile actuale de rigle sint opera

93
l
 )
de piatrii ecarisata ~i acoperit cu o b oltii cilindridi de piatra dup~ sistemul consolelor, adicii
zidita in straturi proeminente ~i suprapuse. Aceasta incapere, adaugata dupa modelul sacris- I
I

tiilor catolice, avea o singura ferestruica spre vest, astupata cind s-a adaugat pe latura de sud
a navei o incapere noua, cu un zid campus ~i el din blocuri mari §i cu o balta cilindrica
de piatra, executata insa de data aceasta in
straturi radiale. E !impede d patul boltii a
fast amenajat ulterior in paramentul navei,
~i coloanele de pc aceasta latura au fast
inglobate in partea superioara a inveli~ului
cilindric 1• Spre vest, indiperea se termina
in acela~i plan ca ~i nava, dar, dupa un
interval de timp, s-a adaugat ad 0 noua
incapere, o tinda ampla, pe largimea intre-
gului complex. Cezura dintre zidul de nord
al navei ~i zidul corespunzator al tindei ~i
fundamentele mai putin adinci, atit in raport
cu nava cit ~i cu indperea de sud, dove-
desc d tinda e partea cea mai recenta a
construqiei. Zidaria e ~i ad in parte din
blocuri mari, extrase din ruinele romane, dar
·acum prevaleaza piatra bruta de cariera.
Tinda sau pronaosul avu'sese doua intrari:
una pe latura de vest, acum astupata, alta
pe latura de sud, uncle zidullipse~te cu desa-
viqire, dar sapaturile au scos la iveala un
rest din ambrazura ~i urmele treptelor. Acest
pronaos e ceva mai inalt dedt terenul dim-
preju.s ~i dedt pavimentele partilor mai vechi
ale bisericii. Un alt semn distinctiv al pro-
l
naosului e acoperi~ul de lemn, azi disparut, I
dar marcat prin gaurile de grinzi, care se
mai vad atit in peretele interior al pronao- I
sului, cit ~i in fatada de vest a naveL Totu~i,
Fig.~84. -Den§u~, biserica ort., coloane angajate me~terul pronaosului a copiat ~i dteva forme
din fatada de notd.
de la fatada navei: astfel u~a de vest e con-
struita la fel din trei blocuri mari, doua ca
usciori, unul ca arhitrava, iar ni~a . d~eptunghiulara de deasupra u~ii de la nava e repetata de
doua ori in peretele exterior al r pronaosului.
De dnd dateaza toate aceste anexe? Sondajele facute au lamurit ordinea cronologidi
.in care anexele au fast executate, dar nu au furnizat clemente valabile pentru o cronologie
absoluta. E insa probabil ca ve~mintarul sa fi fast adaugat curind dupa zidirea bisericii, iar
incaperea de sud la un interval nu prea indepartat, in cursu! secolului al XIV-lea; tinda, in
schimb, nu pare a data dinainte de secolul al XV-lea, perioada in care s-au executat §i picturi
.I
murale despre care vom vorbi. Dar problema datarii acestei anexe depa§e~te limitele epocii
de care ne ocupam, epodi pe care biserica din Den~U§ 0 ilustreaza sugestiv tocmai prin sinteza
stranie pe care o intruchipeaza.

1 Cu aceasta ocazie c posibil sa fi fost inlaturatii gasim urma, in timp ce de Ia coloana din mijloc sc mai
coloana dinspre rasarit. pcntru cii nu am rcu ~i t sii-i mai pastrea;di llbocul prins in zid.

94
 )
1n inche.iere, trebuie sa ma.i am.intesc biserica ort. din Guras:l.da 1• Actuala construqie e
un conglomerat care a trecut prin eel pu~in trei faze. Nucleul (fig. 86) se compune din patru
abside; trasate empiric, apro:ximativ sem.icirculare. Planul formeaza un tipic patrulob din mij-
locul caruia lipsesc col~urile patratului central, ceea ce 11 deosebe§te radical de bisericile bizan-
tine cu plan tr.iconc ~i 11 apropie, in schimb,
de planul treflat de Ia N.iculi~I, despre care
vom vorbi in capitolul privitor la arhitectura
din Tara Romineasd. Acest nucleu e zidit
in intregime din piatra de riu ~i piatd bruta,
inecata intr-un mortar gros, foarte hidr'ofil,
din cauza cant.ita~ii mari de dramida pisata, ·
am.intind intrucitva tehnica armeneasd a
zidariei turnate. Abs.idele sint acoper.ite cu
sem.icalote, intre care se intercaleaza .;bolti
cilindr.ice pe axa vest-est, lungimea axei
) principale fiind mai mare decit cea trans-
versala. Peste spatiul central se ridica o
. turla prismat.id, patrata, acoperita cu o
calota suspendata (fig. 87).
Acest nucleu constituie nava §i altarul
biseric.i.i, in care se intra printr-o u~a drept-
unghiulara, strimta ~i joasa, desci:Usa in bora
apuseana.,. Ferestrele de la horele dinspre
rasarit ~i miazazi, precum §i cite una pe
fiecare l~tud a turlei, sint toate m.ici, drept-
unghiula!e, ~i nu se pot compara dedt cu
deschiderile minuscule ale bisericilor de lemn.
I. Pentru datarea acestui monument izolat
nu ne serve~te dedt condi~.ionat ~t.irea do-
I cumentara despre o a~ezare de romini in co-
muna « Zad » ( = Gurasada), ingaduita in
I
I
1292 2, ~i anume in coroborare cu ipoteza
d b.iserica ar fi rezultatul unor interfe-
Fig. 85. - Den~u~, biserica art., vedere din inca-
) rente a tipului triconc din Tara Romi - perea laterala de sud.
neasca cu planul capelelor cimiteriale atru -
o e as e s-ar explica conformatia absi~ ?.

dala a bratului de vest) de tipul celei din Odorhei. Caracteristica e totodat~ alungirea bratelor
de vest ~i est ale patrulobului, o tendinta explicabila fie prin contaminarea cu triconcul bizantin
din Tara Romineasd, fie prin interferenta cu dispozitia bisericii-sala. Pe temeiul acestor consi-
derente, cea mai verosim.ila datare a patrulobului din Gurasada ar fi in jurul anului 1300. ln
schimb, clopotnita (fara galeria de Iemn, adaos al ultimelor veacuri) cu ziduri foarte masive,
precum ~i tinda boltita cilindric, intercalata intre nava ~i clopotnita, sint rezultatele unci ampli-
ficari ulterioare, dintr-o vreme in care sistemul aditional de spatii marunte, inlantuite de-a
lungul unei axe principale, i~i croise drumul in arhitectura romineasd din Transilvania. ln
sfiqit, anexele de pe latura de sud ~i cea dinspre nord, ni~te camarute zidite din caram.ida,
nu sint mai vechi dedt veacul al XIX-lea.

l VXTX~rAN u, Htmedoara, p. 43-47, 76, 131- 134; 1 SzAnECZKY, Telepitlr, p. 580.

M iiL I ER, Monumwtr, p. 16; GER F. Yir. u, R omdnkor, p. 4~.

95
)
 )
Din expunerea precedenta ne-am putut face o idee destul de COO}plexa despre arhitectura
eclesiasticii din faza de organizare a statului feudal maghiar, chiar dad nu am reu~it sa lamurim
mulfUmitor nici problemele originii, nici aspectele evolutiei ~i poate nici datarea bisericilor. Dar
aceasta imagine, inclusiv cea despre arhitectura militara,
e incompleta. Ea ar trebui intregita prin aspectele arhi-
tecturii civile. Urmele arhitecturii civile lipsesc insa cu
desav1qire ~i numai din documente ~i ~tiri ulterioare
in~elegem cii ea a fost exclusiv de lemn, inlocuita trep-
tat, la sate ~i ora~e, cu construc~ii noi. 1n ceea ce pri-
ve~te cladirile de azi de la sate, ele pot fi invocate in
anumite conditii ca marturii pentru aspectul caselor
I I • t ••
tariine~ti de odinioara. Cladirile de lemn de la ora~ au
Fig. 86. - Gurasada, biserica oit., . fost insa inlocuite cu altele de piatrii, iar infati~area
plan. :u:estor cladiri din vremurile de mai tirziu nu mai oglin-
. de~te nimic din dispozi~ia ~i formele epocii romanice.
De altfel trebuie subliniat di in perioada romanidi toate
a~ezarile din Transilvania, ~i cele care adaposteau un sediu episcopal (ca Alba Julia ~i Oradea),
,· o prepozitura (ca Sibiul) sau un decanat eclesiastic (ca Bra~ovul), erau in esen~ tot numai
\ . pi~te sate, chiar ~i cind, aliituri de activitatea agricola prevalenta, incepusera sa mijeascii ~i
prim~le ateliere de me~te~ugari, alaturi de primele dughene negustore~ti, ciici ora~ele cu viata
lor '. c~~acteristicii, care a determinat ~~ aspectul lor urbanisdc, se dezvolta in Transilvania abia
in secolul al XIV -lea. •
Cu t~ate cii nu putem inca pretiflde ca romanicul transilviinean ar fi fost cercetat temeinic,
fiind, dimpotriva, obliga\i sa recunoa~tem cii noi constatari ~i descoperiri sint inca in perspectiva,
e poate totu~i cazul sa arunciim, in incheiere, o privire retrospectiva asupra celor expuse ~i sa
retinem dteva concluzii care par a se desprinde din experienta analizei de pina acum. r
Un prini factor important, pe care nu-r putem inca evalua dedt ipotetic, e rolul arhitecturii
de lemn, exclusiv in arhitectura popula~iei romine~ti ba~tina~e ca ~i in arhitectura civila a noilor
venip, unguri ~i sa~i deopotriv:i, ~i; pina in momentul invaziei tatare, precumpanitor ~i in arhitec-
tura militara ~i eclesiasticii. La inceput, arhitectura de piatrii se intilne~te numai in cazuri izolate,
in centrele ierarhice· ale organizatiei biserice~ti catolice, dependente nemijlocit de metropola
· statului feudal maghiar. Or, in provincia metropolitana transdanubiana a regatului maghiar, uncle
vestigiile arhitectonice sint rrW numeroase, se poate constata cii la inceput, adicii in secolele XI-XII
nu s-au zidit din piatra dedtbis~rici catedrale, arhiepiscopale ~i episcopale, ~i bisericile manas-
- - - - --1-i'·r ilor-p:cineipale 1n schimb, din aceea~i re iune nu ni s-a pastrat nici o bisericii parohiala de
piatra anterioara secolului al XIII-lea, ceea ce confirma indirect ~i constatar e ~1 1po ezele dvr: ·-~--__;_--1
toare la datarea arhitecturii de piatrii din Transilvania, care, in mod firesc, nu putea sa depa-
~eascii ritmul dezvoltarii din proyincia-metropola.
Primele biserici parohiale de piatra apar in Transilvania in zona de sud a colonizihii
sase~ti, la inceputul secolului al XIII-lea. E vorba de tipul basilicii in citeva variante, introduse
din regiunile sud-est germane ~i cehe (Bavaria, Moravia, Austria), regiuni a ciiror evolu\ie eco-
nomicii ~i social-politidi nu depa~ise inca prea mult pe cea din Transilvania ~i a diror arhitectura
putea fi, in consecin~a, adaptata u~or necesitatilor transilvanene. La inceput, aceste modele vor
I
1
fi fost executate sub conducerea unor me~teri imigra\i, dar cu ajutorul miinii de lucru locale,
~i curind aceasta mina de lucru va prelua ~i conducerea ~antierelor. A~a se explidi persisten~a,
in decurs de citeva generatii, a variantelor odata impamintenite in zone circumscrise. 1n legatura
cu aceasta raspindire a basilicilor, trebuie explicata, prin contaminare, ~i aparitia biseridi-sala de.
piatrii, o transpunere de fapt a bisericii de lemn in material mai trainic, imprumutindu-se forme
izolate ale basilicii (absida, clopotnita incadrata bisericii, sisteme de boltire, portaluri, ferestre).

96
 Experien~a tragicii de pe urma invaziei tatarc din 1241 a constituit un indemn hotaritor,
indeosebi pentru populatia a~ezata in vaile largi ale cailor de comunicatie, pentru a inlocui mate-
rialul de lemn u~or inflamabil cu materialul de piatra, mai ales in cadrul arhitecturii militare ~1

..
·

Fig. 87. - Gurasada, biserica ort., vedere dinspre sud-est.

al celei biserice~ti, o tenclinta sprijinitii probabil ~i printr-o intarire masiva a colonizarii maghiare
~i germane in vremea regelui Bela IV. A~a se explidi inflorirea exceptionaHi a arhitecturii de
piatra romanicii-tirzie din jumatatea a doua a veacului al XIII-lea. Alaturi de tipurile de basilica
impiimintenite mai inainte, se riispinde~te acum spre nordul Transilvaniei o varianta a basilicii
din Ungaria (cu cor redus, dar cu doua turn uri ~i tribuna in capiitul de vest), iar motivul turnu-
rilor ~i mai ales al tribunei ajunge ~i in regiunea saseascii din Transilvania de sud-est ~i e adoptat
sporadic de bisedca-salii. 1n aceasta perioada nu numai mina de lucru, dar ~i conducerea ~antierelor

7- ~.267
97
)
e exclusiv !ocala, respectiv dependenta de ~antiere din cuprinsul ac.eluia~i stat feudal maghiar.
Numai catedrala r. cat. din Alba Iulia face o excep~ie, in sensu! ~i in masura pe care am cunoscut-o
dnd am analizat cladirea in amanunte.
Am vazut ce stimulent a constituit evolu~ia arhitecturii catolice pentru uncle centre romine~ti
care, mai ales in regiunea Ha~egului, i~i pastrasera inca o bruma de organizare feudala ba~tina~a
si .
, se aratau dispuse sa se incadreze acum, dar cu personalitate proprie, in noile relatii ale siste-
mului feudal, in speranta de a putea pastra anumite particularisme. Aceasta evolutie a fost curind
stingherita de interventia catolid ~i documentele 1 care ne arata preocuparea de a combate
ortodoxismul ~i de a-1 supune catolicismului marcheaza totodata inceputul ingradirii evolutiei
arhitecturii de piatra ortodoxe.
Aruncind, in sfiqit, o privire asupra haqii de raspindire a monumentelor, constatam dis-
tributia inegala a densitatii cladirilor pastrate, precum ~i prezenta unor zone intinse, lipsite total
de urme arhitectonice din aceasta faza. Densitatea maxima o gasim in zona colonizarii sase~ti
din sud-est, cu o mid iradiere sp.i:e 'f~ra Hategului. Vaile principale care traverseaza muntii ~i
dealurile Transilvaniei pina adinc in regiunea secuiasca ~i in tinutul Bistritei, sint, la rindul lor,
presarate cu un numar destul de insemnat de cladiri ~i la fel e cimpia de vest, deschisa larg
)
spre ~esurile intinse ale Ungariei; caracteristic este ca tocmai in aceasta ultima regiune constatam
~i inrudirea maxima dintre cladirile transilvanene ~i cele din Ungaria.
Ramin insa albe zone compacte din Muntii Apuseni ~i din Maramure~ ~i se pune intrebarea
dad e vorba de« de~erturi», cum s-a sustinut de atitea ori, sau de teritorii locuite de o popu-
latie care continua· sa cladeasca in lemn? E semnificat~v ca pina recent populatia din acele regiuni
s-a servit inca aproape exclusiv de materialul de construqie pe care il ofera padurile, ~i acum
inca destul de intinse, ~i e legitim sa presupunem d a~a a facut ~i in trecutul indepartat; mai
e remarcabil faptul d ~i azi aceste zone sint locuite de o populatie romineasca compacta. Cu
alte cuvinte, analiza distributiei topografice a monumentelor pare a oglindi destul de fidel aspec-
tele etnice ale Transilvaniei, rezultate din primele cuceriri ~i colonizari substantiale din secolele
XI -XIII, ceca ce dovede~te ca de~i numarul monumentelor romanice disparute e desigur insemnat,
totu~i distributia topografica se contureaza inca destul de !impede.

b) Inceputurile arhitecturii gotice

Am remarcat indi in capitolul precedent interferenta frecventa a amanuntelor gotice in com-

plexul arhitecturii romanice, incepind cu ultima treime a secolului al XIII-lea. Vom vedea acum
di aceste forme nu se datoresc i.mor influente straine, izolate, ci provin foarte probabil din acele
~antiere care a optasera prmc1pule got1cu burgunde, mtroouse intre b mp in! ransilvania rJ:n- - - -
intermediul calugarilor cistercieni. Ordinul cistercian prevazuse inca de la inceput o diviziune
j
a muncii in sinul organizatiei, dispunind astfel ~i de meseria~i (jratres conversij, ~i printre ei de pie-
trari ~i zidari, me~teri care au jucat - mai ales in regiunile cu o via~a ora~eneasdi inca nedezvol-
tata ~i uncle lipseau bresle ~i ~antiere organizate - rolul unor pioneri. · Acesta a fost ~i cazul
in Transilvania ~i vom vedea ca ~antierul cistercian din Cir~a a exercitat o influenta larga ~i fecunda.
Se impune deci sa-i analizam activitatea cu aten~ia cuvenita.
Ca metoh al manastirii din Igri~, a fost fundata, prin 1202, « abbatia beatae Madae Virginis
de Candelis» din Cirta 2 • Era vorba probabil de o penetra~ie in teritoriu inca neluat efectiv in

1 Cf., de pilda, scrisoarea din 1204, adresata de papa
Inocen~iu III episcopului de Oradea (HunMU ZAKI, DoCII-
fliWt e, 1-1, nr. 30) ~i scrisoarea din martie 1234, trimisa
de Bela IV papii (ibidem, nr. 100; vezi ~i Dotiii!JCI/fe,
C, veac. XI- XIII, vol. I, nr. 45 ~i 226).
2 R6M en, Kercz, p. 1-11; REisSENBERGE n, Kerz ,.
RoTu, Baukmul, p. 27-32; SzAn6, :Spitolllllv!izet,
p . 262- 263; DIVALo, Miiv. em/., p. 36-37; GAL, L'archi-
lecture, p. 93; PETER, Tiirlbtel, I, p. 31-32; SziiNYI,
T emplomok, p. 189; Krmrl in Sieb., p. 6, 19-22, 82-85 ;
H EK LER, Krm.rtgerch., p. 17; GEREV IC u,Ro111allkor, p. 61-62 ;
0 PREscu, Bi.r. tel. Ardeal, p. 47-49.

98
)
 posesiune de coroana maghlara, dici prima ~tire documentara cunoscuta despre trecerea Oltului
in Tara Fagara~ului o constituie tocmai actul despre intemeierea manastirii. Aceasta colaborare
la expansiunea unui stat feudal catolic nu e unidi in isto ria cisterciana, ci face parte, dimpotriva, din
programul aqiunilor misionare ~i p olitice ale ordinului. In asemenea imprejurari, insa, cistercienii
procedau mai intii Ia luarea in posesiune a noului teritoriu, executind la inceput numai construc~ii
u~oare de adapost ;;i abia dupa ce reu~isera sa se organizeze, se proceda lainstalarea definitiva, initiin-
du-se construqii durabile 1,. Se pare, deci, eli nici Ia Cirta nu s-au inceput zidirile de piatraimediat
dupa a~ezarea din 1202, dar diferi~ii cercetatori sint ;;i in cazul acesta in dezacord cu privire la data la
care s-ar.putea admite initierea acestor cladiri, din care o parte mai e inca in folosinta, iar altele zac
in ruina. Dupa cum vom vedea, concluziile la care vom ajunge presupun di. ~i la Cirta trecerea puho-
iului tatar trebuie considerata ca imboldul extern pentru reconstruirea manastirii in piatra, dar de
data aceasta confirmarile scrise lipsesc; de;;i Rogerius nu pomene~te manastirea, socot di argumentul
ex silentio nu e valabil, pentru eli e sigur di tatarii au strabatut regiunea cind au distrus satul
Sibiului. La acea data, insa, manastirea trebuie sa fi fast o constructie de lemn ~i, in orice caz,
e semnificativ eli nici un cercetator 'nu a remarcat urme de incendiu la zidurile ramase, ceea ce
e o confirmare indirecta pentru rezultatele analizei pe care urmeaza sa le expunem.
) Cladirile manastirii (fig. 88) erau grupate in. jurul unei curti mari, dreptunghiulare, cu axa
mai lunga pe direqia nord -sud. Pe latura de nord era biserica, spre est, legata de transept,
~i spre sud se intindeau doua aripi de cladiri cuprinzind locuintele ciilugarilor, iar latura de vest
era inchisa printr-un zid.
Biserica era o basilica cu trei nave, farii turnuri, cu transept, ale clirui brate erau prevazute
spre est cu cite · doua capele _dreptunghiul~re ~i \-ln cor campus dintr-o travee dreptunghiulara
~i alta pentagonala (din octagon). Planul, in sistem legat --:- minuit insa cu mai multa suplete ca
Ia A lba Iulia, prin faptul eli traveele se indeparteaza ceva mai mult de planul riguros patrat -
e specific arhitecturii cisterciene, a;;a cum s-a constituit in cursu! jumatatii a doua a secolului al
X U -lea ~i cum s-a raspindit de aci inainte, aproape in toate ctitoriile ordinului. Dar, in timp ce
basilicile cisterciene din prima jumatate a secolului al X III-lea folosesc inca nu numai pentru
altarele laterale planul patrat sau u~or dreptunghiular, ci il prefera ~i la altarul principal, corul
poligonal din Ciqa dovede~te eli zidirea bisericii s-a •inceput intr-a epoca· in care arhitectura
cisterciana-burgunda incepuse sa-;;i piarda individualitatea prin absorbirea treptata a elementelor
elaborate de ~antierele gotice propriu-zise, lucru ce se intimpla tot mai frecvent, incepind cu
mijlocul secolului al X III-lea.
E levatia bisericii nu mai apare azi !impede dedt in cor (fig . .89 -90), singura parte pastrata
intact ~i amenajatii, impreuna cu careul transeptului, ca biserica ev. a comunei. Cele douii travee
) ale corului sint boltite cu ogive incopciate prin chei de balta decorate plastic. Majoritatea cheilor
de balta (se mai piistreaza ~i citeva fragmente din paq ile care zac in .tuin:lJ siot impodobiute::-~.c~u'-----­
motive vegetale, iotre care o rozeta, iar cea din pentagon are forma uoui disc u~or concav
(fig. 91 ), cu un relief infa~i~ind capul incoronat al Mariei, in cad rat de maforion. Fata ovala, tratata
in planuri mari, plastice, cu ochii putin bulbucati ;;i gura energid, e una 'din cele mai frumoase
opere ale sculpturii transilvanene din aceasta epodi, deosebindu-se radical prin simtul monume-
tal al valorilor plastice de sculpturile de la catedrala din Alba Iulia. Ogivele ~i arhivoltele sint
simple, cu sectiune trapezoidala, avind fetele laterale u~or concave. Arhivoltele sint in arc frint.
Arhlvolte ;;i ogive zac, fiecare, pe dte un tor angajat, de forma unui fus de coloana zvelt, pre-
vazut cu baza ~i capite!. La colturile traveelor torurile siot grupate cite trei in jurul unei plat-
bande tratate ca pilastru. Bazele ionice au torul inferior accentuat, turtit ~i preeminent deasupra
bazei, semn eli ne gasim intr-a faza gotidi evoluata, iar capitelurile prezintii variante ale capite-
lului cu cro~ete, cu unul sau doua rioduri de frunze striate, rasucite in afara, infa~urind un

1 Cf. ~i observa~e lui Dsmo, Gmhichte, I, p. 251.

i. 99
)
 simbure tronconlc, in esenta de tipul capitelurilor atelierului III din p~ima faza a catedralei din
Alba Iulia, dar executate mai plastic ~i fara ~irurile de bobite. In Cirta abacurile sint apoi mult
mai simple: un ciubuc dreptunghiular a~ezat peste o caveta. Semnificativ, pentru cronologie,
e faptul ca arhivoltele ~i ogivele se desprind deasupra abacului din baze prismatice sau polie-
drice marunte, diverse in executie, dar inrudite in esenta cu cele folosite de pietrarii fazei a treia

0 Cl

r
')

a ;)
()
()

0
a
0
,

fO ;o 30 40 m

Fig. 88. - Cirta, manastirea cisterCiana, plan.

din A lba Iulia. Pentru aceasta goticii burgunda sint caracteristice ~i arhivoltele din peretii pe care
se sprijina pinzele boltii: ele sint inca semidrculare ~i zac, dupa sistemul cistercian, pe console
in forma de piramide treptate · ~i inversate. Astfel, structura gotica a corului e inca moderata i
prin linii semicirculare §i prin lipsa proportiilor §i a accentelor verticale mai subliniate. Peretii )
t------:s int-~~ei relilti¥-ma-sivi,-aa£ fie€are-panou e-stci.batut,-in..zona de mijlnc, de...cite_o fereastr3 inalt...,
' ___ ____
in arc frint, iar sus, inscrise perfect in arhivolta de sprijin a boltii, se deschid ochiuri mari cu
chenarul interior in forma de §ase-lobi. Peretele de est, din dreptul altarului; se distinge prin
"faptul ca e strabattit de doua ferestr~ mai inalte, in arc frint, incalecate de un oclii, o combinatie
arhaica, din care arhitectura gotica dezvoltase intre timp fereastra cu muluri 1 .
Restul bisericii zace azi in ruina, dar ·se mai pastreaza elemente sufidente pentru a recon-
stitui caracterele esentiale ale basilicii. Cele doua brate ale transeptului se compuneau din cite o
travee patrata, acoperita cu cite o bolta sexpartita pe ogive, lucru ce se poate deduce din prezenta
consolei pastrate sus, deasupra stilpului divizor dintre cele doua capele laterale ale bra~lui de
nord, menita sa sustina acea nervura intercalata. In schimb, traveea dinspre miazazi a transeptului
s-a prabu§it, ~i a disparut ~i una dintre capele, iai: cea adiacenta corului a fost adaptata ca sacri-

i
1 S-a presupus, pe temeiul unui document din vremea din ACMIT, 1926/8, p. 224-227) au constatat cl aceastii

I
regelui Sigismund, cii in cor ar fi existat o cripta cu mor- presupunere e lipsita de temei.
rninte regale. Sapiiturile executate de V. RoTH (cf. raportul

I
100 I
)

:I
 stie pentru biserica actuala. ln fa~a transeptului, spre vest, se gasesc ruinele corpului basilical,
I compus din patru travee patrate in nava principala ~i cite opt travee dreptunghiulare in navele
I laterale, conform tradifionalului sistem legat. Ca numai astfel poate fi interpretata dispozitia
I. 1
planului rezulta din consideratia d perechea de stilpi patrafi care a mai ramas in picioare in
partea de vest a navei se prezinta cu fetele simple, in timp ce stilpul urmator, pastrat pe latura

'·

I
~-
) -
Fig. 89, - Cir~a, corul bisericii.

de sud, are spre nava o coloneta angajatlt Aceasta alternate a stilpilor marcheaza ritmul traveelor 1,
ln schlmb, se mai vede sus, in peretii navei centrale, deasupra stilpilor intermediari, cite o consola,
dovada ca ~i bolta navei centrale fusese, la fel ca ~i in transept, o bolta sexpartita. Arcadele
dintre stilpii care despart nava centrala de cele laterale sint in arc frint turtit. Boltile navelor
laterale erau bolfi in crud pe ogive, a~ezate pe console.

t Reconstituirea planului publicat de R•: rssF.NDERGEII, Kerz, nu line seamii de acest amanunt,

101
)
 ·~'w1 1.&...11¥" 5 .,.-'l4'f'tt;--"t"'Tr....,.,...,rr"i!'IJ"""'""

ln ceea ce prive~te ferestrele, se observa reminiscente romanice la deschiderea semicircu ·

lara de la capela din dreapta corului, intrebuintata acum ca sacristie. E probabil ca ~i celelalte fere·
stre ale capelelor au fost la fel. ln schimb, fatadele din capetele transeptului fusesera strabatute

I
r

I
)
---~

Fig. 90. - Cirta, interiorul coruluL

de cite doua ferestre inalte, cu arcuri frinte, incoronate probabil cu ochiuri, dupa modelul pere-
telui central al corului. Asemenea ochiuri au servit ~i pentru luminarea partii superioare a navei
centrale, dupa cum rezulta din unele urme pastrate, in vreme ce nava laterala dinspre nord e
strabatuta de ferestre mai mici in arc frint.
Fatadele sint simple ~i severe, in spirit cistercian. ln dreptul arhivoltelor de pe latura de
nord gasim contraforturi simple ~i tot prin asemenea contrafortud e articulata ~i fatada de vest,
'
102 I)
 )
in corespondenta celor trei nave. Despre contraforturile de Ia cor ~i transept se poate spune
ca sint ceva mai inalte ~i treptate, fiind totodata inglobate intr-un soclu care incercuie~te cladirea
la inaltimea pervazului de la ferestre. Contraforturile corului se continua apoi sub aspectul unor
Iesene pina la corni~a compusa dintr-un
ciubuc ~i caveta, a~ezata pe mici console in
forma de piramide trunchiate ~i inversate.
I
1. Din cele de mai sus 'rezulta d zidirea
i bisericii e - in masura in care se mai poate
judeca azi - omogena, ceea ce inseamna ca
zidirea a procedat destul de repede ~i far~
modifidiri de proiect. Cu atit mai surpdnzator
e de aceea portalul apusean (fig. 92), care ·se
prezinta deodata in formele gotice mature.
Profilul ambrazurii e bogat ~i se cpmpune
din toruri cilindrice ~i altele cu seqiu~ea in
forma de para, separate prin cavete. Cores-
) pondenta dintre profilurile laterale ~i cele ale
arhivoltei e desaviqita, de~i intre unele ~i
altele se interpune o friza decorata cu frunzi~
gotic naturalist (acum macinat), tinind locul
capitelurilor de odinioara. Arhivolta e inca,..
drata de un fronton triunghlular, prevazut
pe extrados cu frunze rasucite, gotice. Dea-
supra frontonului se vede golul unei mari
rozase, ale carei muluri s-au pierdut, iar in Fig. 91. - Cirta, cheie de balta din cor.
partea de sus a peretelui se afla o ferestruidi.
.in arc frint.
0 data cu biserica s-a inceput ~i zidirea .manastirii~ eel putin in limita it?- care putem sa ne
dam seama din ceea ce s-a pastrat din aripa rasariteana. Din acea aripa a mai ramas peretele
dinspre curte (fig. 93) ~i un fragment din peretele exterior. CH1direa se compunea din parter
~i etaj pe un plan dreptunghiular alungit, impartit Ia mijloc prin stilpi in doua nave, cu travee
patrate, boltite pe ogive sprijinite de-a lungul peretilor pe console (fig. 94). Profilul ogivelor
~i forma consolelor se aseamana cu cele din corul bisericii. Acest parter se deschidea spre curte
prin u~i ~i ferestre cu arcuri de desdrcare semicirculare, profilate simplu. Ferestrele sint geminate,
grupate cite doua in fiecare arcada, impartite prin colonete. Arcurile ferestrelor sint insa frinte.
_Acest parter m1 forma....Q....Singura .sala;-t· fusese--prebabiHnca-de-hrl:nc-epurilnpatfit in incaper;- · - - -- - -
diverse, dupa cum o mai atesta ~i acum fragmente de pereti despartitori. Structura etajului se
prezinta la fel, cu bolp pe ogive .a~ezate pe console ~i stilpi. Dar aci fereitrele erau mai mid ~i
dreptunghiulare, dispuse cite dbua in dreptul fiecarei travee. E probabil cain parter fusese adapos-
tit, intre aitele, refectoriul, iar la etaj dormitorul comun al calugarilor, acesta din urma fiind
~i amintit intr-un document din 1506 1 , dnd s-a procedat la repararea acoperi~ului. ln ceea ce
prive~te aripa de sud, azi nu o mai putem cunoa~te, fiind complet darimata ~i terenul nivelat,
dar fundatiile probabil ca mai exista, iar in peretii aripei rasaritene se mai vad zidurile de racer-
dare, din care se poate deduce ca aripa de sud avusese aceea~i largime ~i deci probabil ~i aceea~i
structura ca ~i cea rasariteana.
ln mod cu totul exceptional, manastirea pare a fi fost lipsita de foi~or in jurul curtii, caci nici
in pamint, nici in pereti nu se vad urmele lui. Totu~i, faptul ca fatada laterala dinspre curte a
1 Rr.•ssv.NuEnr.F.u, Kerz, p. 35.

103
)
 )
bisericii nu e proptita prin contraforturi (o lipsl!. compensatl!. ad prin ingro§area zidurilor), precum
~i ornisiunea totala a ferestrelor din nava laterala de sud, sugereaza ideea· ca un asemenea foi§or
ar fi fost proiectat.
Pentru datarea intregului complex ne servesc pe de o parte elementele planimetrice (corul
poligonal), pe de alta elementele de structura, cum sint boWie sexpartite aplicate sistemului

Fig. 92. - Cir~a, portalul de vest.

legat (cf. biserica cistercianii din Walkenried, in Harz, Germania, din sfertul al doilea al seco-
lului al XIII-lea), precum ~i detaliile ornamentale, ca de pilda capitelurile, profilurile arhivol-
telor §i ogivelor, corpurile prismatice de deasupra abacurilor §i profilurile de la baza colone-
telor angajate din cor. Toate aceste elemente se incadreaza fara nici o dificultate in perioada
imediata de dupa trecerea invaziei tatare §i - dat fiind ca e vorba de 0 manastire cu re-
surse - e probab.il d zidirea s-a inceput curlnd qupa 1242, continuindu-se in cursu! sfertului al

104
)
 )
treilea al secolului al XIII-lea. ln aceasta epodi nu ne surprind nici reminiscentele romanice
semnalate. Numai fatada ~i portalul de vest trebuie sa fi fast territinate mai tlrziu, dar totu~i
poate inca inainte de 1300, presupunind prezenta intimplatoare a unui pietrar de formatie mai
recenta, din mediul goticei mature. 0 asemenea datare a fatadei de vest se impune pentru
a putea explica mai u~or aparitia, tocmai in aceasta regiune de la est de Clrta ~i pina in Tara
Birsei, a frizei in locul capitelurilor la o serie de portaluri mentionate inca in contextul arhi-
•:
tecturii romanice pe care, dili cauza structurii inca specific romanice a biseridi, nu le-arri putut
ii'I data decit din ultimii . ani ai secolului al XIII-lea.
Mai difidl e raspunsul la intrebarea de uncle au venit me~terii. Etapa intermediara cea
mai fireasdi, rnanastirea din Igri~, am va~ut insa ca prezinta o filiatie straina. ln Ungaria, singura
,, biserica de manastire dsterdana pastratli, cea din Belapatfalva (inceputa prin 1232), e nu numai
mai modesta ca dimensiuni, dar ~i rnai arhaica in privinta planuirii, avind inca un cor prin-
cipal patrat. Numeroasele bise~ici dsterciene din Austria ~i Moravia, zidite in cursu! secolelor
XII ~i XIII, au fast ~i ele in ·major!tatea cazurilor transformate in a~a masura, incit nu dis-
punem nici in aceasta direqie de amanun.te comparative concludente. E insa sigur ca in general
ambianta e aceea~i arhitectura central ~i est-europeana catolica, pe care am intilnit-o ~i la cate-
I)
,·
drala din Alba Iulia, dar in nuanta specifica a goticei burgunde, reprezentata de dstercieni .
Manastirea astfel terminata a dainuit, probabil fara nici o modificare, pina in prima juma-
tate a secolului al XV-lea. ln anul 1421; insa, turcii patrund in Transilvania ~i manastirea sufedi
;~
' mari stridiciuni, iar in anul 1432 incursiunea ~i devastarile se repeta. E probabil eli unele repa -
ratii grosolane, vizibile la zidaria navei, dateaza de< la refacerile imediat urmatoare ~i tot atunci
se va fi zidit turnuletul poligot\al din fatada de vest, care nu numai eli introduce o disonanta
in compozitia fatadei, dar se deosebe~te ~i prin zidaria de diramida, curenta in schirnb in veacul
·al XV-lea. Pe atunci epoca de glorie a rnanastirii era definitiv a'p usa. Devastarilor datorite impre-
jurarilor externe li se adauga decadenta morala iremediabila, care duce Ia desfiintarea manastirii
de ditre regele Matei Corvinul in 27 februarie 1474. Manastirea darapanata, impreuna cu toadi
averea ei, e atribuita bisericii sase~ti Sf. Maria din Sibiu, iar in anul 1495 apar primele insern-
I
!'• nari in socotelile Sibiului, amintind. reparatule ~i noile amenajari facute in Cirta. Acestea insa
se reduc la foarte putin. Manastirea ramine pustie ~i pe seama comunei se injghebeaza mica
capela amintita; restul cladirii incepe sa cada treptat in ruina.
Prima iradiere a ~antierului din Clrta o constatam in Tara Birsei, in urma privilegiulu i
din 21 rnartie 1240, prin care regele Bela IV a pus sub patronatul cisterdenilor bisericile din
comunele Feldioara, Sinpetru, Harman ~i Prejmer 1 .
Cel rnai vechi vlastar al ~antierului din Cirta e desigur biserica ev. din Prejmer 2, Planul
) hisericii (fig. 95) se compune' dintr-un corp longitudinal ~i altul transversal, avind fiecare cite
~oua travee patrate, gr-upate in forma de-Eruce in- jurul unei- tr-a-vee-cent-rale, -iar-in capat--cite
o absida cu trei laturi. Bratul rasaritean, care indepline~te functia altarulul, e flancat de ambele
patti de cite o incapere laterala, compusa din doua travee mid, lar .pe Ia~ura de nord se mai
afl.a inca o incapere mica, patrata. Absidele poligonale sint sprijinite in colturi de contraforturi.
Acest plan central e cu totul exceptional in Transilvania ~i a fost explicat fie printr-o inriurire
orientala, mijlocita de catre cavalerii teutoni, fie printr-un imprumut din regiunea renana. Prima
ipoteza trebuie respinsa, pe motivul eli in regatul Ierusalimului nu s-a pastrat nici o 'biserica
in forma de cruce din perioada cavalerilor 3 ~1 de asemenea nu s-au pastrat nici ctitoriile ini-

1 centrala din Citeaux era, prin forpt lucrurilor, reprezen-

Vezi Hu R MU ZA KI, D ommenle, I, 1, nr. 141; ZlM-
MERMA NN-\XIERNER, Urkmrdmbu&h, I, nr. 76; Dommmte, tata de ditre metohul din Oqa. .
C, veac. X I - X III, vol. I, nr. 267; Kunst in Sieb., p. 19. 2
Burzmland, IV - 1, p. 149-158 ~i 170-172;
Obieqiunea lui REtSSENBERGER, Kerz, p. 8, eli acest patronat Ku11s1 irs Sieb., p. 21, 70-72 ; H E KLER, Kunrlgeuh. , p. 14.
3
in favoarea ordinului cistercian din Citeaux nu a fost Vezi observatiile lui EN J..~RT, Motsummls der Croises,
acordat in mod explicit manastirii din Orta, nu are valoare 1, p. 50.
practica, deoarece e evident cii, in Transilvania, manastirea

105
)
tiale ale teutonilor din G ermania de nord-est, care sa poatii perm!te comparatH, tar a doua
ipoteza, pentru ca bisericile renane de tip central prezinta deosebiri planimetrice fundamentale.
Exista insa alte regiuni in Germania, anume in centru ~i nord, uncle se intilnesc o serie de
biserid cu plan in cruce ~i cu o singura nava, zidite, parte in forme romanice tirzii, parte in

Fig. 93. - Ciqa, aripa de est a manastirii. r

forme gotice timpurii, databile in prima ~i a doua treime a secolului al XIII-lea; pentru a
indica zona de raspindire citez cite un exemplu din diferitele provindi : Blankenheim in Cassel 1 , )
Oesede in V-estfalia, Buntle-in Fr-igsland,-Salzdahlem in Bruns'lic 2 SocoL.c.Ltrehuie_s.ii adlllitk_m_
o relatie intimplatoare cu un model din acele regiuni (dorinta vreunuia dintre ctitori, originar
de acolo) pentru alegerea acestui plan, poate ~i in legatura cu hramul sf. ·crud. D ar execu}ia
planului revine fara indoiala uqui me~ter deta~at din ~antierul din Ciqa, caci despre aceasta
marturisesc capelele laterale dreptunghiulare de tip cistercian, precum ~i intreaga elevatie. Dea-
supra patratului central e a~ezata azi o balta in crud, refacuta in epoca goticii tirzii, iar peste
ea se ridica un turn octagonal. Dar bratele crucii pastreaza inca vechile invelitori; ele se compun
de fiecare data din cite o bolta sexpartita, iar absidele poarta bol}i tripartite pe nervuri. Nervu-
rile au un profit simplu ~i zac pe console lipsite de orice ornament. Aceste bol}i, executate
destul de neglijent, sint din tuf calcaros. ln vreme ce boltile zac pe arcuri frinte, lunetele
peretilor de pe care porne~te bolta au inca un traseu arhaic, semicircular, ca la Cir}a. Ferestrele
prezinta ~i ele un amestec de amintiri romanice, alaturi de forme noi, gotice: cele din capele

1 D r.uw, Httndb., 1, su b voce. 2 Dr.uro, Hnnd/J., V, sub voce.

106
)
 )
sint inca semidrculare, dar bratele crucii (fig. 96) poarta sus, in fiecare luneta, cite un ochi
rotund cu un patrulob inscris, repetind astfel, in masura ceva mai redusa, ochiurile de la Cirta.
Unele ferestre mari, gotice, cu totul simple, din capetele bratelor, sint ~i ele tot din aceasta
perioada, dar altele, decorate cu muluri, provin de la transformarile ulterioare. Cu privire la

Fig. 94. - Cirta, deta~u din aripa de est a manastirii.

datarea zidirii, a fast propus anul 1244, · descoperit pe o barii de fier de la o u~a veche 1, dar
acest document nu poate fi acceptat, nu numai pentru d bara respectiva a disparut, dar §i
pentru d data era cu cifre arabe ~i ca atare se . cuvine sa dam crezare altei relatari2, pe baza
dreia s-a citit pe acea barii data 1544. 1n schimb, relatiile cu ~antierul din Ciqa ~i elementele
stilistice prezinta suficienta cheza~ie pentru datarea bisericii din Prejmer pe Ia 1250 sau foarte
curind dupa aceea.
Biserica a suferit unele remanieri importante in cursul anilor 1512- 1515, dnd bratul occi-
dental al crucii a fost alungit ~i acoperit cu o balta gotica bastarda, prevazuta cu nervuri deco-
rative in forma de piasa.

l K11n.rl ;II Sic/J., p. 7l. ~ Onn.i ~, Szcke!v.flild, VI, p . .'>6.

) 107
' Jjl~~ .•ICJ,• .<' s

Spiritul §i formele structive ~i decorative din Ciqa se regasesc insa mai ales la biserica
sf. Bartolomeo din suburbia cu acela~i nume a Ora~ului Stalin 1 . Partile vechi ale bisericii sint
zidite din tuf calcaros, necioplit, iar pentru profiluri ~i decorul plastic e intrebuintata o gresie
fina. Gir:lmida apare numai la p:lr\1le recladite in cursu! veacului al XV-lea. Planul acestei

I
\
\ .
\

\
)

Fig. ·95. - Prejmer, biserica ev. ~i cetatea, plan.

basilici (fig. 97) se compune mai intii dintr-un altar, care cuprinde o travee patrata §i alta penta-
gonala. Spre nord e o incapere dreptunghiulara, formata din trei travee patrate, care a avut
probabil de la inceput destinatia unei sacristii. ln dreapta, o indipere exact la fel serve§te ca
intrare laterala in cor. De ambele laturi se mai afla apoi, in capetele extreme, cite o mica capela
patrata. Dispozitia acestui cor ~i a indiperilor care il flancheaza se aseamiina pe de o parte

1 Ona..I.N, Szekelyfo!d, vr, p. 331-333; HENsztMANN . Kumt in Sieb., p. 20, 86-87, cu bibliografie; HEKtF.R,
Utijegyzetek, p. 293.....:.296; Burzm!and, III -1, p. 107- 121 ; Kunstgurh., p. 17.

108
)
) cu planul corului bisericii din Ciqa, pe de alta insa ~~ mai m~lt c~ cd din Prejmer care, ln
aceasta privin~a, pare a fi jucat rolul de intermediar. Acest lucru devine ~i mai evident dod anali-
zam eleva~ia. Corul bisericii sf. Bartolomeu (fig. 98) prezinta elementele cele mai evoluate,
ceea ce rezulta limpede mai ales din compara~ia pe care o putem face cu zidirea corespun-

Fig. 96. -;- Prejmer, biserica ev., vederea corului.

zatoare din Clr~a, pentru ca in privin~a detaliilor mai fine biserica din Prejmer e relativ saraca.
Traveea patrata a corului din Bartolomeu poarta o bolta sexpartita. Arhivoltele ~i ogivele au
o sectiune u~or trapezoidala, profilata pe fiecare fata cu baghete semicilindrice ~i cite o caveta.
Ogivele ~i arcul de despartire dintre travee se sprijina pe colonete angajate, grupate cite trei,
cu capiteluri cu frunzele energic striate ~j cu virful rasucit in afara, asemanatoare cu cele din
Clr~a, dar mult mai zvelte. Identice, ca forma, s!nt ~i abacurile din Cirta ~i Bartolomeu. Bazele
ionice ale acestor colonete prezinta ~i ele un profil mai evoluat, cu ' torul superior pipernicit
~i eel inferior turtit ~i proeminent. Nervurile suplimentare care transforma bolta in cruce in

109

)
bo1ta sexpartita zac, 1a fel ca ia Cirta, pe conso1eie adt de frecvente 1n arhitectura dsterdanii.
Consolele sint insa compuse ad dintr-un tor lung, amintind suporturile din bisericile manasti-
rilor d sterdene germane, Walkenried ~i Riddagshausen, ambele din jumiitatea a doua a veacului
al XIII-lea. Capatul inferior al uneia dintre console e decorat cu o rozeta inconjuratii de frunzi~,
iar altul cu o mascii umanii (fig. 99), un cap oval cu ochi bulbuca~i (ca la cheia de boltii din

•
~k.:-~ ~:.-~=-~:-+"'.r::.•. ••
: :~~

10 15
0
'
Fig. 97. - Bartolomeu, biserica ev., plan.

Cir~a, cu capul Mariei) dar inchi~i, cu nas mare. ~i gura energid, ascunsa in parte sub ni~te
musta~ care se transforma in frunzi~. Pare straniu cii in acest relief s-a putut biinui un portret,
fie de ctitor, fie de pietrar 1, ciici reprezentarea e vadit decorativa ~i se pastreaza analogii nume-
roase, dintre care citez schi~a din carnetul lui Villard de Honnecourt 2, dovedind di acest motiv
decorativ era cunoscut ~i raspindit in ~antierele de pe la mijlocul secolului al X III-lea ~i indeo-
sebi in ambianta cisterciana. ·
In punctele de incruci~are ale ogivelor ~i n ervurilor se vad frumoase chei de bolta, cea
i
din piitratul corului decorata cu o masdi midi intre vrejuri de forme romanice tirzii, cea din
poligon compusa dintr-o rozeta bogata, in forme curat gotice. Totodata trebuie insa notat di
lunetele de sub calote sint ~i aci tot semicirculare ~i striibatute de acelea~i ochiuri rotunde cu
~ase lobi, pe care le-arn· cunoscut Ia Cirta, numai di aci arcurile Iobilor poarta in v1rf cite o floare
treflata. Fiecare panou al peretelui e striibatut de cite o fereastrii lunga ~i strimta, cu arc frint,
iar peretele rasaritean al altarului se distinge prin doua ferestre aliiturate, ceva mai largi ~i mai
inalte. Trebuie notat ca in 1;aport cu cladirile precedente atit proportiile corului cit ~i formele
ferestrelor sint-aci- mai-z.velte-,_ma.Ldominate._de._accentuLYer.tical ..ExterioLuL co_.ruluL(fig. 100)
e sprijinit in colturi de doua contraforturi u~or treptate, prelungite deasupra prin lesene care
sus~in, spre deosebire de paramentul de la Cirta, o friza romanidi cu mid arcuri semicirculare.
Incaperile care fl.anche~za corul poarta bolti pe ogive de un pwfil mai simplu ~i m ai
masiv 3 • Ferestrele prezinta iarii~i o asemanare cu cele din Cirta, fiind semicirculare; numai
intrarea laterala de sud se deosebe~te prin ferestre geminate cu arc trilobat, deasupra direia
se deschide un patrulob. Din toate acestea se poate deduce cii zidirea corului bisericii din
Bartolomeu a fost inceputa pe Ia 1260, adicii dupii ce corurile bisericilor din Cirta ~i Prejmer
fusesera terminate.
Zidirea s-a continuat cu transeptul compus din trei travee patrate, din care se mai pas-
treaza insa numai zidurile ~i consolele de Ia nervurile boltii. La capatul inferior, aceste console

3
1 B11rzmland, III- 1, p. 114--115. Boltile intrilrii laterale au fost insa refacute,
2 HAIINLOSER, Villard, pl. 43. Cf. ~i fig. 21, 22, cf. Burzmland, Ill- 1, p. 112.
25 ~i 26.

110
)
 prezinta un frumos decor compus dintr-o floare ~i din frunzl~ cu cro~ete. Capiteiuriie, in schimb,
sint ceva mai masive ~i poarta in intervalele dintre frunzele striate ~i rasucite cite o frunza
de stejar stilizata.
ln fata transeptului se giisesc cele trei nave basilicale, din care au supravie~uit iara~i numai
peretii exteriori. ln pereti se mai viid diferite console, ramii~ite ale boltilor de odinioarii. Din

Fig. 98. - Bartolomeu, biserica ev., vedere din nava centrala

spre cor.

a~ezarea consolelor ~i din proportiile navelor se poate deduce di la inceput acest corp de cladire
se compunea dintr-o navii centrala cu trei travee patrate, acoperite probabil cu bol~i sexpar-
tite, ~i dintr-o semitravee in apus, flancata de doua turnuri. Navele laterale aveau un numar
dublu de travee, patrate ~i ele, corespunzind sistemului legat. Azi insa infati~area navelor difera
~i ca dispozi~e de plan ~i ca eleva~ie, din cauza transformarilor din veacul al XV -lea. Numai

111
)
 :;

in capatul de vest, 1n parterul tu~nului dinspre nord, ale carui etaj~ superioare au ramas neter-
minate, precum ~i in traveea de mijloc, intilnim iara~i urmele zidirii din prima faza .. Odinioarli
ambele turnuri se deschideau cu arcade largi spre interior, dar acestea sint acum astupate. 0
asemenea dispozitie atesta prezenta unei interferente a basilicii de tipul Ad~-Herina-Sebe9, ceea
ce inseamna ca planuirea fatadei de vest s-a putut face ~i ea numai dupa 1260. Traveea de
mijloc ~i cea de nord mai poseda vechile bolti cu
ogive ~i chei de bolta, prima decorata cu motive
fiorale, a doua cu capul lui !sus (fig. 101) sculptat
in. planuri simple ~i forme plastice, ca ~i capul Mariei
din Cifta, dar cu ochii intredeschi~i in forma de mig-
dalii ~i cu ~uvitele parului ~i barbii tratate stingaci ~i
schematic, ca ni~te ciucuri. Acest relief deriva, evi-
dent, din modelul din Cirta ~i reprezinta o incercare
de a dezvolta detallile naturaliste, realizata insa cu
mai putina abilitate ~i mai putin simt plastic.
· . Turnul bisericii din coltul de sud-vest, singurul
care a fost executat, s-a prabu~it in 1833, sfarimind )
sub greutatea sa ~i primele doua travee ale navei
laterale respective; ceea ce se vede azi e opera
restaurarii din veacul trecut.
E ' foarte probabil ca ~antierul bisericii din
Bartolomeu sa fi raspindit formele goticii cister-
ciene la o serie , intreaga de biserici din Tara
'
Fig. 99. - Bartolomeu, biserica ev., Birsei, dar azi nu mai putem verifica aceasta ipo-
consola din cor. teza decit la biserica ev. din Ghimbav 1. W. Hor-
wath a recunoscut, cu drept cuvint, in portalul
sacristiei un element care justifica presupunerea di
biserica actuala e o transformare a unei cladiri mai ;vechi. Dar aceasta observatie poate fi
amplificata. Dad privim atent planul, descoperim u~or ca dispozitia corului flancat in nord
de o sacristie," iar in sud de un pridvor, adapostind un acces direct spre· altar, aminte~te
indeaproape planul bisericii din Bartolomeu. Din acest cor n-a mai ramas mult, in
afara de plan ~i de portalul romanic tirziu, care da in sacristie; elevatia actuala denota,
atit prin bolti ~i prin suporturile lor, cit ~i prin mulurile ferestrelor, interventii ulterioare
radicale. Acelea~i constatari se pot face cu privire la navele basilicale. Arcuri ~i tavane
au fast transformate ~i inlocuite, dar au ramas ochiurile din partea superioara a peretilor navei
centrale, pastrind forma lor simpla, circulara, derivata din modelul bra~ovean. Pe temeiul acestor
consideratii, la care se adauga aspectul greoi ~i masiv al corpului basilica!, sintem indreptatiti
sa datam intemeierea bisericii in prima jumatate a veacului al XIV-lea, in directa dependenta
de ~antierul bisericii sf. Bartoloineu. lncercarea de a incadra biserica din Ghimbav in jurul anului
1350, fara a distinge diferitele perioade de constructie, nu e admisibila ~i e semnificativ ca nu
se pastreaza nici . un element caracteristic pentru mijlocul veacului al XIV-lea.
In legatura cu ~antierele cisterciene trebuie p:usa ~i biserica ev. din Cristian (r. Stalin) 2,
din care insa nu se mai pastreazli dedt portalul de vest, rozasa ~i dteva chei de bolta. Luneta
portalului e incadrata inca de arhivolte romanice semicirculare, ~i c~pitel~rile din stinga ambra-

1 Onn.\N, S zt!kelyfiild, V1, p. 396; RoTH, Baukmut, p. 24; idem, P/astik, p. 5; Burzmlalld, IV - 1, p. 135-136,
p. 88; Burzcnland, IV -1, p. 138 ~i urm. ~i 179 ~i urm.; 169- 170; Kt111JI ill Sieb., p. 21; HP.KLER, Krmstgescb.,
K11nst in S ieb., p. 25. p. 14 ; GEREVICH, Romdnkor, p . 139.
2 O nn,\ !1', Szt!ke/yfiild, VI, p. 361; RoTH, Ballkllnsl,

112
 "'
=i "''~~"!""":"'"Jtr.''r"""~4rn•.,:
,.,
-:'{·:~.- . :.··~~~ ,j. • .... t ·- - • ,, ··
• ~,T·' • • tl" '"
' •- • .

r'

)
zurii amintesc, dupa T.Gerevich, formele intilnite la capela regala cjin Strigoniu, dar pe latura
opusa ele sint impodobite cu frunze de st~jar. Portalul e deci un produs eclectic, rozasa insa ~i
cheile de bolta ne dezvaluie incontestabil filia~ia de ~antier. Fereastra circulara e decorata cu
muluri cu muchlile te~ite, aldituind iri centru o rozeta inconjurata de cercuri ~i patrulobi, elemente
care ne ajuta sa reconstituim, eel pu~in principia!, formele de amanunt, care, in Cirta, nu s-au

I
!
r-

If.
Fig. 100. -Bartolomeu, biserica ev., corul vazut din exterior.

I mai pastrat. 0 cheie de bolta..ar reprezenta, dupa Roth, bustullui !sus, alta un Agnus dei ~i o
a treia o rozeta. Ultirnile doua sint strins irirudite cu·plastica decorativa din biserica sf. Bartolomeu
i ~i ca atare se pare ca toate elementele de mai sus . pledeaza pentru 0 datare a acestor rama~i~e

l ale primei biserici din Cristian in prima jumatate a secolului al XIV -lea.
Din aceea~i perioada trebuie sa dateze ~i portalul din fa~ada apuseana a bisericii ev. din

I
~
Halchi':ll (fig. 102), la rindu-i un descendent direct al modelului dr~an. Actuala biserica insa~i
e o cladire moderna (1807). Articularea ambrazurii, profilurile torurilor ~i ale cavetelor, lipsa

1
!: Bur:{_mla11d, IV -1, p. 174; Kuml i11 Sieb., p. 21; GEREVICH, Romd11kor, p. 101.
J

t
(1 )
8 - o. 267 113

j
~
 bazei ~i contopirea capitelurilor intr-un briu, elementele decorative ale acestui briu de capiteluri
(figuri fantastice ~i elemente florale) ilustreaza cu prisosinta inrudirea. Semnificativa e ~i aci persis-
tenta traseului semicircular al arhivoltelor care incadreaza luneta.
~antierul cistercian a exercitat o inriurire in-
semnata ~i asupra Transilvaniei de nord-est. Succe-
siunea etapelor acestei raspindiri nu se mai poate recon-
stitui pe baza materialului pastrat, dar dovezile expan-
siunii exista inca incontestabil in Sic ~i Bistrita.
. Biserica ref. din Sic 1 (fig. 103) se pastreaza relativ
bine, de~i a suferit in secolul al xv:.lea unele modi-
ficari ~i completari care au transformat complet fatada
de ~est. Dar restaurarea recenta (1946 -1947) a reu~it
sa degajeze bine partile vechi ~i sa le puna din nou
in valoare. Cladirea din piatra bruta, piatra de talie
fiind intrebuintata numai la profiluri, e o basilica cu
trei nave impartita prin stilpi dreptunghiulari, cu un
cor campus dintr-o travee dreptunghiulara ~i alta
pentagonala, flancat de ambele laturi de cite un cor
lateral, iar spre nord ~i de o sacristie. Corpul basi-
Fig. . 101. - Bartolomeu, biserica ev., lical e tavanit, arcadele · dintre nave sint semicircu-
cheie de balta. lare, dar corul ~i colateralii sai sint boltiti, primul
cu ogivt!, ultimii cu bolti in croci. Ogivele au un
profil ovoidal cu muchie, iar pe margini doua
cavete, ~i sint prinse in chei de balta decorate cu rozete plastice, iar arhivoltele au un profil
trapezoidal. Arhivolte ~i ogive zac, fiecare, pe cite o coloneta angajata separata; astfel,
in colturile traveelor, colonetele angajate sint inmanunchiate cite doua, respectiv cite trei, in
corespondenta cu numarul arcurilor ~i ogivelor. Arhivoltele dintre travee sint u~or frinte, iar
cele din pereti sint semicirculare. Caracteristice sint capttelurile scunde, decorate cu frunze striate
~i cu virfurile rasucite in afara, purtind in intervale frunzulite de stejar. Abacurile au sus un profil
de dubuc dreptunghiular ~i dedesubt o ca'veta.· 1n cor se mai pastreaza, sus, in fiecare panou,
cite un ochi, spre est cu ~~se lobi ~i trefla inscrisa, iar celelalte cu golul treflat. 1n indiperile late-
rale .intilnim ferestre alungite in arc frint: ln exterior, biserica are un profil de baza simplu,
iar in jurul poligonului de la altar un profil campus dintr-o te~itura ~i un talon inversat, care
incercuie~te deopotriva ~i contraforturile treptate. Facind abstraqie de executia rustica ~i mai
simpla (navele tavanite) ~i de uncle arhaisme (arhivoltele semicirculare dintre nave), precum §i
de profilul ogivelor, toatecele a teelemen e se regaS8C- uq antierele cisterciene din Transilvania. - - -- -
Astfel, arhivoltele u~or frinte, mai arhaice, ~i profilul lor, precum ~i indeosebi corni~a exterioara
repeta pina in amanunte formele de la Cirta, iar capitelurile ~i ferestrele. mici, geminate ~i cu
arcuri treflate, care dau spre podul incaperilor din flancul corului, se aseamana cu formele deschi-
derilor de la incaperea de sud a corului bisericii sf. Bartolomeu. Stilpii dreptunghiulari dintre
nave, contraforturile treptate de la altar, abacurile, chelle de balta cu rozete ~i ochiurile lobate
se regasesc deopotriva la Cirta ~i Bartolomeu ~i in parte la celelalte biserici di.ri acest grup. Con-
cluzia e di biserica din Sic e un descendent rustificat al ~antierului cistercian ~i ca atare trebuie
·'
I
datata in ultimii ani ai secolului al XIII-lea.
·I
La Bistrita se mai pastreaza din vechea biserica a 'minoritilor 2, acum biserica art., numai
corul initial, de data aceasta ceva mai amplu, caci e campus din d<;ma travee dreptunghiulare

1 ENTz,Szolnok-D., p.199- 201; ENn-SEur.sTYEN, Szek. Kuntl in Sieb., p. 20; ENTZ, Szolnok-D., p. 200-201;
2
H ENSZLMANN, R.aporl in AE, VIII -1874, p. 21; ENTz-SsnEsntN, Szlk., p. 11 ~i 20.

114
)
 .. • '11 ,.. ~~ • • 1 ~ ' - • •

)
~i una pentagonala, proptite in exterior prin contraforturi relativjoase, prevazute cu o treaptiL
Bol!-ile zac. pe ogive. Cu exceptia ogivelor din traveea de est, trapezoidale, cu muchiile te~ite
·(te~iturile sint u~or concave), arhivoltele ~i ogivele prezinta o seqiune simpla, dreptunghiulara.

Fig. 102. -Halchiu, biserica ev., portalul de vest.

Cheile de b olta, in forma de disc, sint decorate cu rozetele cunoscute. Suporturile arhivoltelor
~i ale ogivelor se compun din colonete angajate, zvelte, inmanunchiate, prevazute cu capiteluri
gotice timpudi, cu cro~ete (fig. 104) sau cu frunze de palmier rasucite in afara. Unele capiteluri
poarta, in partea infedoara, frunzulite de iedera sau de stejar (fig: 105), de tipul celora de la
basilicile din Bartolomeu ~i Sic. Bazele colonetelor angajate (fig. 106) sint dispuse radial (alta
caracteristica a fazei gotice timpurii) ~i profilurile au torurile turtite. Pere;ii sint strabatuti de

s• 115
)
terestre relativ stdmte, dar 1nalte, unelc cu arhivolte inca scmicircu)are, altele cu 1ncheierea de 'I
sus in arc frint, executate din piatrii ecarisatii, fiirii nici un profil decorativ. Num'ai cele trei ferestre
I
din laturile riisaritene ale poligonului sint incalecate de cite un ochi rotund, dintre care cele'
douii ochiuri laterale poartii cite un patrulob inscris, ca la Prejmer. 1n flancul de sud al corului
se aflase o sacristie, acum disparutii, dar a rnai ramas cadrul u~ii cu arhivolta trilobata, cu muchiile
te~ite, deci un cadru romanic tirziu cu profil deja gotic. Acest cor e precedat de o biseridi-sala,
•

i:
I
)

·I
I
t , , 1 s J f I I t t __J

o 1 2 3 ~ s 6 ? 8 9 tom
Fig. 103. - Sic', biserica ref., plan.

al direi interior'"'a fost cornplet refiicut in epoca barodi. ln exterior, imii, nava ~ proptita ~i ea
de contraforturi inalte, cu .~ite douii trepte, ~i in fatada de vest se rnai vede o fereastra laterala
bipartita, cu muluri cilindrice ~i cu mid capiteluri tronconice, acoperite cu frunze de iedera, apar-
tinind unei faze gotice mai evaluate (jumatatea a doua a secolului al XIV-lea), indiciu di lucrarile
de infrumusetare au fost completate in diferite etape. Preferinta pentru planul bisericii-salii se
poate explica in cazul de fatii prin faptul eli unitatea spatialii era mai potrivitii pentru o biseridi
de predicatori. ·
Cu toate acestea, biserica din Bistrita, prin construqia ei mgrijitii, pare sii fi fost WiCles-
cendent direct al ~antierelor dsterciene din Transilvania de sud, iar biserica din Sic, de~i revine .
la planul basilica!, pare doar o replica mai modestii. Dacii aceastii ipotezii e. admisii, trebuie sa
datam construqia initialii a bisericii minoritilor prin anii 1270-1280.
0 problema aparte constituie biserica din Rodna 1• Din vechea cladire se mai pastreaza
corul, refiicut in 1859, servind ca biseridi ort., precum ~i ruina turm~lui din capatul de vest
al navei laterale de sud. Aceasta navii, ca ~i cea centrala ~i colateraluf de nord au disparut, dar
sondaj ele arheologice au confirmat existenta basilicii. Corul gotic era flancat pe ambele .laturi
de inciiperi dreptunghiulare, dupii modelele cisterciene arnintite. Corjml basilica! .era relativ_ sctirt,
precedat spre vest probabil de douii turnuri foarte masive, dintre care insa nu se mai piistteaza
dedt ruina celui amintit. lntre cele douii turnuri trebuie sii presupu~em un atriu i~ genu!· cel~i

1 RoTH, Ba11k1111JI, p. 73; WAGNER, Raporl, p. 19-23; Cs.\NYI-Lux, 6radna, p. 91-93; MCA, . IV- 1957,
Raporl, p. 211- 216.

116
 )
de Ia catedrala r. cat. din Alba Iulia, prevazut 1a intrarea 1n nava cu o poartli in arc frint, ale
direi pro.filuri, din andezit local, de~i foarte avariate, prezinta inrudiri cu profilul ogivelor din
Sic. Parterul ~i etajul turnului de sud-vest erau acoperite, jos, cu o bolta cilindrica, iar sus, cu
o bolta in crud; celelalte etaje erau tavanite. Accesul se fiicea printr-o scara rezervata in grosimea
pere~ilor. La inal}imea etajelor, turnul e articulat prin dubucuri orizontale simple ~i e strabatut
de ferestre stdmte. Numai,la ultimul etaj se gasesc ferestre geminate treflate. Corni~ele de sub
arcurile treflate seamana cu profilurile abacurilor de Ia Cir~a ~i Bartolomeu. Spre nava laterala
de sud se deschide Ia etaj o u~a, dind spre o tribuna interioara, care incaleca traveele apusene
ale celor trei nave. Din bol~ile navelor ~i ale corului nu se mai pastreaza nici o urma, biserica
actuala avind un inveli~ de lemn, 1mitind bolta gotica, dar in coltul dintre prima travee a corului
~i cea de a doua s-a degajat, spre fa~ada de sud, capatul superior al unei colonete angajate cu
capite! de cro~ete. Aceasta basilica a fost construita deasupra unei cladiri din care nu s-au mai
putut identifica dedt doua ztduri de fuodatie sub peretii rasariteni ai navelor lat~rale ale basilicii
descrise. Constructia din care fiiceau·~parte acele ziduri vechi n-a putut .fi reconstituita, nici macar
ipotetic. Numai sub pavimentul corului actual se mai poate spera sa se g~seasca elemente care
) sa lamureasca caracterul acestei constructii, proba~il 0 biserica de piatra distrusa de invazia din
1241 ~i inlocuita apoi cu basilica despre ca,re am vorbit. Csanyi-Lux au considerat aceasta basilica
drept un descendent al arhitecturii cisterciene, punind-o in legatura cu monumentele din Bistrita
~i Sic, ~i am vazut ca unele analogii justifica o asemenea apropiere. D ar compozitia fatadei de
vest ~i tribuna dovedesc ~i prezenta unei influente din ambianta catedralei r. cat. din Alba Iulia.
Prin urmare, basilica din Rod'na e produsul uno.r interferente care s-ar putea data mai .firesc
in ultimul sfert al veacului al XIII-lea.
Eclectice sint ~i premisele bisericil ev. din Reghin 1 • E vorba de o basilica ale carei nave
laterale fusesera boltite, in timp ce nava centrala purtase un tavan, inlocuit cu bolta actuala abia
in 1778. Caracteristica e tribuna de vest, cu ?olti pe ogive ~i sdiri de acces spiralice in grosimea
peretilor, incalecate in partea centrala de o clopotnita. Ferestrele vechi ale navel de mijloc sint
mid ~i semicirculare, dar portalul de vest e in arc frint, cu propor~ii mai zvelte chiar dedt cele
ale portalului apusean din Alba Iulia. Acest portal poseda o friza in loc de capiteluri ~i e inscris
intr-un fronton inalt. Elementele amintite indica, pe de o parte, o persistenta tenace a formelor
rorrianice de tipul basilicil din Sebe~, dar pe de alta, probabil, ~i o perioada mai lunga de con-
struqie, cu infiltratii gotice substantiate. Etapele construqiei ~i cronologia mai amanuntita
vor putea fi lamurite insa numai dupa o cercetare corespunzatoare. Ca un indiciu pentru
terminarea lucrarilor din prima faza ar putea servi doua date gasite Ia sacristia alipita
) laturii de nord a corului, anume anul 1321 pe glaful exterior al unei ferestre, ~i anul 1330
deasup,ra u~ii.
0 alta basilica, probabil inzestrata cu a.celea~i caractere, dar nestudiata ~i nepublicata inca,
e biserica ref. din Teaca 2•
0 forma basilicala mult ,mal arhaica, inca specific romanica, dar cu · amanunte gotfce carac-
teristice, prezinta biserica ref. din Teiu~. R6mer 3 o descrie drept biserica-sala, fiindca a~a se
infati~eaza azi, insa un examen mai atent descopera u~or ca ·e vorba de o cladire care fusese initial o
basilica. Din cladirea veche se mai pastreaza clopotnita a~ezata in fatada de vest, cu ziduri foarte
m~sive, ~i peretii navei centrale. Pe latura exterioara de nord, dar mai ales pe cea de sud, se vad
vechil stilpi de piatra ecarisata, dreptunghiulari, prevazuti cu cite un ciubuc cu planul inferior
in retragere ~i u~or arcuit, deci cu profil gotic timpuriu, in timp ce arhivoltele sint inca semicir-
culare. Se poate constata ca nava centrala se deschidea cu cite trei asemenea arhivolte spre cele

1 MOJ.LER, Kirchenbau, p. 41; RoTn, Baukunsl, p. 33; 2 E mentionata in MM, II, col. 442, iar HonwATn,
idem, Beilriige, p. 120; Krurst in Sieb., p. 25; HoRWATH, Emporenbau, p . 70, precizeaza cii nrc o tribuna in vest.
Emporenbau, p. 70-'-71 . ~ TiJvis! p. 95.

) 117
 )
laterale ~i di nivelul basilicii vechi se afla cu aproape un metru sub nivelul solulu! actual. 1n
interior nu se· mai pastreaza dedt vechiul arc de triumf, semicircular · ~i - el, a~ezat pe pila~tri
prevazuti cu corni~e, la fel ca ~i ciubucurile stilpilor amintiti.
Amanunte initiale mai numeroase se pastreaza la clo-
potni~a. Aceasta are doua etaje, deschise fiecare cu cite o
fereastra semicirculara, incadrata intr-un chenar profilat spre
exterior cu un glaf format dintr-o caveta larga intre plaimri
oblice. Formele sint deci ~i aci romanice in interpretare gotidi.
ln schimb, portalul e specific gotic timpuriu. Deschiderea e
in arc frint, iar usciorii ~i arhivolta sint profilati prin toruri ~i
scotii adinci. Baza de pe care pornesc aceste toruri e abia vizi-
bila la nivelul pragului, fiind inecata in pamint, dar capitelurile
inalte, cilindrice, delimitate in partea inferioara printr-o astra-
gala, iar deasupra prevazute cu abacuri in forma de disc subtiat
spre periferie, sint decorate cu cite o frunza in relief. Executia
e stingace, ~i din cauza varuirii ulterioare pare ~i mai grosolana. )
Pe temehil acestor elemente trebuie sa admitem ca zidirea
basilicii s-a inceput eel mai tirziu in ultimul sfert al veacului
al XIII-lea, portalul de vest, din cursul primului sfert al
veacului al XN -lea, mardnd faza terminarii lucrarilor. E insa
curios d aceasta basilica nu are nimic comun cu catedrala
r. cat. invecinati din Alba Iulia ~i nici cu basilicile care denota
Fig. 104. -Bistrita, biserica art., interferente din Ungaria. Clopotnita e adosata navei ~i boltita
!·
capiteluri de la un pilastru
! din cor. numai in parter cu un semicilindru pe axa vest-est, in timp
,.I• ce etajele erau tavanite ~i lipsite de tribuna. Astfel, basilica
I
I! din Teiu~ se inrude~te cu tipurile romanice mai vechi din
r zona de colonizare saseasca, ~i numai plastica arhitecton1ca tradeaza faza tirzie.
. I
Un monument important din punct de vedere aJ. etapelor de evolutie e corul catedralei
r. cat. din Alba Iulia (vezi fig. 33). Construq ia
noua prelunge~te patratul corului romanic cu inca
o travee dreptunghiulara ~i cu alta heptagonala
(din decagon). Fata de absidele ~antierului din
Orta, numarul sporit al laturilor constituie o
-1 evolutie pe care o inregist.~;eaza ~i elementele )
elevatiei.___Formele devin tot mai zvelte, capite----f!~---'"'__..._4...,1_~--.............-.. .~
lurile au forme gotice neao~e, iar pinzele bol-
tilor dintre ogive formeaza cute tot mai adinci,
sprijinindu-se in pereti pe _arhivolte eliptice.
Peretii sint strabatuti de ferestre bipartite, largi
~i inalte, ocupind intregul interval dintre stilpi
~i contraforturi. Din nefericire, insa, acest cor
a suferit o restaurare radicala in secolul al
Fig. 105. - Bistrita, biserica a rt., capiteluri
XVIII-lea ~i cu aceasta ocazie au fast 1nlocuite de la un pilastru din cor.
~i vechile muluri ale ferestrelor. ln conse-
cinta, nu m ai dispunem de elemente de ama-
nunt autentice, care sa permita identificarea provenientei me~terilor ~i sa limpezeasca, in
m od satisracator, problema datarii acestei construqii curat gotice, prima dintre cele cunoscute
in Transilvania, ~i astfel ne gasim iara~i pe un teren deschis controverselor. Pentru motivele
aratate cu ocazia analizei fazelor construqiei mai vechi, nu cred ca se poate accepta ipoteza

118 )
 )·
lui R osemann 1, care propune o datare a acestui cor inca 1n faea dintre anii 1277 ~i 1287;
date fiind apoi tulburarile politice ~i neajunsurile economice de pe urma luptelor de tron
din primele doua decenii ale veacului al XIV-lea, cred di cea mai plauzibila datare a corului e
cea propusa de ~t. Moller, care il atribuie episcopului
Andrei Szechy (1319-1356) 2 •
1nainte de a incheia ~apitolul basilicilor din aceastii
faza, trebuie sa mai amintim, cu titlu provizoriu, dteva
monumente a diror caracterizare ~i datare e discutabila,
din cauza multiplelor prefaceri pe care le-au suferit. Astfel,
la biserica ev. din Ri~nov 3 s-a constatat o ridicare a nive-
lului prin stratificari ulterioare care au atins dtiva metri.
Din cladirea veche face impresia di s-ar mai piistra clopot-
nita, sprijinitii ulterior pe latura apuseana de un contrafort
inform, apoi fundamentele zidurilor t!elor trei nave (eleva}ia
e modificata) ~i, poate, corul, compus dintr-o travee aproxi-
) mativ patrata ~i una heptagonala (din dodecago~). Arcul
de triumf e inca semicircular, iar bol~le z.a c pe ogive ~i in
prima travee avem chiar o dispozitie sexpartita. Cu alte
cuvinte, s-ar parea cii regasim reflexe combinate ale ~an­
tierului din Cir~a ~i ale corului din Alba Iulia, ca atare
data bile abia ciitre mijlocul secOlului al XIV -lea. Gu profi-
lurile ~antierului din Cirta se aseamana ~i contraforturile Fig. 106. - Bistrita, biserica ort.,
treptate, care proptesc in exterior bol~ile corului. T oate baza de la o coloneta angajata
din cor.
celelalte detalii, de la u~i ~i ferestre, apar~in refacerilor din
secolul al XV-lea.
0 alta basilica ar fi biserica ev. din comuna ~aro~ 4, judecind dupa planul pentagonal
al altarului sprijinit de contraforturi, al traveelor rasiiritene ale celor trei nave, de~i, cu ocazia
fortificarii, acestea au fost desfigurate prin modificari, in cursu! ciirora celelalte travee ale nave-
lor laterale au fost complet inliiturate. Alte douii basilici, databile tot in prima jumatate a seco-
lului al XIV-lea, ar putea £i bisericile ev. din Bune~ti 5 ~i Cop~a Mare 6 • 1n starea de azi, ele
apar insa atit de transformate, incit singurele elemente de datare, zidurile corului pentagonal
impreuna cu peretii sacristiilor alipite, nu oferii repere suficient de serioase. · Biserica din Bune~ti
a fost redusa, prin anii 1505-1508, la o singurii nava, iar navele laterale ale celei din Cop~a
) Mare au fost reedificate in 1796. 1n sfir~it, mai amintim cii la biserica ev. din Media~ 7 Roth
a semnalat pe latura de est a clopotnitri, spre nava lateralii de nord, urma unei arhivolte semi-
circulate, ca dovadii a unei construqii mai vechi, care ar fi premers actualei cliidiri.
0 problema aparte constituie biserica ref. din A bram 8 • Cliidirea de azi e o bisericii-sala
zidita din cariirnida (ca majoritatea bisericilor din cimpia de vest). Peretli navei, foarte inal}i,
sint prevazuti sus cu patru ferestre strimte, ia.r nava e boltita cilindric. Altarul pentagonal
are ferestre sernicirculare ~i strimte, dispuse normal, adica mai jos, dar peretii sai se ridicii pina
la inal~mea navei. Separat de biserica, spre vest, aproximativ in prelungirea planului vertical
al peretelui de sud al navei, cade arcada de nord a unui turn, compus din cite un perete spre

1 Kunrl in Sieb., p. 78. 4 RoTH, Baukunrl, p. 96; HoRWATn, Kirthtnburgen,

t M llLLER, Epit. emf.. p. 125; Ia fel GAL, L'archile&- p. 3-5.
lurt, p . 215. !n schimb RoTn, Baukunrl, p. 8, inclina 6
HoRWATH, Kirchenburgm, p. 28-30.
pentru o datare in secolul al XV-lea, iar BALOGH J., 8 M 0 LLER, Verleidigungrkirthen, p. 269; RoT 11, Bau-
Klro-gol., p. 533, atribuie corul de-a dreprul lui loan kunsl, p. 46; HoRWATH, Kirchwburgen, p. 67-69.
de H uncdoara. 7
RoT H, Baukrmsl, p. 64.
a ORBAN, Szikelyfold, VI, p. 364; Burzmland, IV - 1, 8
BuNYITAY, Pllrpokrlg, II, p. 404-408; mentiune
p. 134-135, 182 ; ~TEFANEsc u, L'arl, p . 27-28. in AE, XVI - 1897, p. 373 ~ i MM, lJI, p. 294.

) 119
vest ~i
altul spre sud, avind spre nord ~i est cite o simpla arcada. Acest turn serve~te ca clopot-
ni~a, dar nu atinge inaltimea corni~ei de la nava. Bunyitay a incercat sa explice aceste curio-
zita~i prin ipoteza ca ne-am gasi -in fata unui proiect de basilica romanica, continuat in faza
gotica ~i ramas neterminat. Cred ca in principiu ideea e corecta, de~i susceptibila de unele
simplificari. Planul initial a fost intocmit dupa modelul basilicilor maghiare, cu doua turnuri
in vest (Bunyitay noteaza ca ,locuitorii batrini pretindeau di ar fi vazut ~i substruc~ile turnului
din col~l de nord-vest), deschise spre interior (tipul Ad§), dar cu o absida deja goticl. Pentru
o astfel de interpretare ar pleda c6mplexul actual cu ferestrele
navei a~ezate sus,· cu condi~a ca sapaturi' sa confirme existenta fun-
datiilor turimlui al doilea, iar o cercetare :a peretilor laterali ai navei
sa dezvaluie existenta stilpilor legati cu arhivolte astupate ulterior,
adi~a atunci cind s-a hotarit ca ·i n 16cul·basilicii proiectate ~i partial
realizate sa se zideasdi o ·simpla biserica-sala.
NoHe forme structive ale goticii dsterciene §i apoi ale goticii
mature se desprind fite§te mai .limpede in cadrul basilicilor con-
• I I Ir • • I I I ••
struite in jumatatea a doua a se~olului al XIII-lea §i in .. prima juma- )
Fig.107.-Cacuciu1 Vechi, tate a secolului al XIV-lea, dar; alaturi · de ele, merita o clasare, in
biserica ref., plan. functie de acestea, §i o serie de biserici-saHi, prin faptul ca §i ele
absorb citeva elemente mai substan~ale de la acele modele gotice,
adaptindu-le tipului constittiit inca in faza · ronianica. De altfel am
avut ocazia sa constatam ~i in capitolul precedent~ la o serie de biserid-sala, unele fenomene
de interferente din partea arhitecturii cisterciene, dar am rezervat pentru acest capitol tratarea
bisericilor-sala la care asemenea interferente primesc forme mai concrete. Din categoria acestor
monumente fac parte doua grupuri principale ~i anume: cele cu cor patrat, pe care le-arn
intilnit ~i in faza romanicl, §i cele cu altarul poligonal, specific gotic. Ambele grupuri cuprind,
dupa cum vom vedea imediat, atit biserici fara clopotni~a, cit §i biserici ci.I dopotnit:a.
Din grupul bisedcilor cu cor patrat §i fara turn fac parte bisericile din Orman, Cacuciul
V echi~ Hevjo,. Cozma ~i Ineu. - · .
Biserka ref. · din Orman 1 e men~onata de Entz in treadt, cu calificativul « gotica » ~i
datata in secolul al XIV-lea. ·
Biserica ref. dill Cacuciul Vechi 2 (fig. 107), de dimensiuni exceptional de mid, e zidita din
piatra bruta §i ·a re nava patrata. Planul at putea servi ca model pentru teza derivarii directe din
arhitectura de lemn; elevatia insa e edectica: nava e tavanita, arcul de triumf e semicircular,
iar corul poarta o balta pe .ogive. Ferestrele sint strimte §i lunguiete. ln apropierea bisericii )
se aflal> clopntriWi de lem:n mai recenta. Biserica insa~i poate fi datatli.-in jurul anuluL1300.
. Capela din comuna disparuta Hevjo,comuna identificata de Bunyitay 8 pe baza unui document - t
se
din 1249, gase§te azi intr-un cimitir pai:asit, in mijlocul cimpului, la cca 8 km sud de Oradea.
Actualmente interiorul capelei , e tavanit, dar in col~urile rasaritene ale corului se afl.a contra-
forturi disptise diagonal, ceea ce inseamna di probabil fusesera prevazute bol~i pe ogive. Por-
talul §i arcul de triumf sint in arc frint, insa ferestrele navei §i ale altaniltii sint strimte §i
semicirculare. La altar gasim apoi, deasupra acestor deschideri, §i ochiuri iottinde ·de tip cister-
cian. Date fiind elementele gotice mai numeroase, e probabil ca biserica va fi fast zidita abia
in cursu! primei jumatati a secolului al XIV-lea.
De pe la mijlocul secolului al XIV-lea trebuie sa dateze apoi ruina unei .biserici romi-
ne§ti din comuna Cozma 4 , compusa din nava §i altar de aceea§i largime ca §i ri.ava, dar preva-
zut cu contraforturi. UF ~i ferestre~e _:1ru inca for~e r_omaitice.
1
ENn, Szolnok-D., p. 194 §i 198. 4 KELEMEN, Templomokr61, p. 435-436; P ETRAN u.
2
Pllspoktig, III, p. 421 ~i urm.
BuNYITAY, Tramjlvanie; p. - ·17.-
• Ibidem, p. 413.

J~Q
)
 Biserica ref. din lneu 1 e mai greu de clasat, fii.ndca a suferit remanieri drora li se dato-
reaza atit adaugarea clopotnitei, cit ~i ferestrele actuale. Se pretinde, insa, di portalul de vest
~i uh al doilea portal, foarte curios, situat pe "latui:a de sud a corului, ar fi initiale. Cel de
sud, cu trei retrageri incoronate cu arhivolte semicirculare, se deschide intr-un plan in rezalit,
incoronat de un fronton triunghiular, ~i aminte~te ca atare dispozitia de la Sebe~, Cirta, Reghin
etc., insa lipsa nu numai a capitelurilor de la na~terea arhivoltelor, dar ~i a oricarei cezuri,
dovede~te d. avem de-a race cu forme tirzii, care pun in dubiu interpretarea acestor arhivolte
semicirculare ca romanice ~i deschid, in schimb, problema dad nu cumva e vorba de refaceri
din secolul al XVI-lea.
· Dintre bisericile-sala cu cor pa~rat ~i clopotnita amintim mai i~tii biserica ref. din Lun-
cani2, de altfel singura care are ttirnul plasat in capatul de vest al n·avei. Biserica poseda ~i
o sacristie pe latura de nord a corului. Cladirea a suferit insa incontestabile remanieri, in parte
atit de incisive, incit e greu de a mai distinge, farli inlaturarea tencuielilor, elementele vechi de
cele adaugate. Dupa Orban, arcul,_ de triumf, balta pe ogive a corului ~i ferestrele semicir-·
culare s-ar datora refacerii, ~i chlai: ~i turnul · ar fi un adaos ulterior. Initiala pare a fi strana
dubla din peretele de sud al co.i:ului, prevazuta cu un coronament semicircular. Portalul de vest,
) bogat profilat, cu toruri cilindrice ~i altele cu sectiune in forma de para, fusese in arc frint,
iar actuala incheiere semicirculara se datoreaza restaurarii, executata in ciment de mortar, nu
din piatra, cum si:nt usciorii ~i picioarele arhivoltelor. Intre torurile usciorilor ~i arhivolte inter-
vin insa capiteluri inalte, gotice, cu motive vegetale ~i o masca umana primitiva, arhaica.
In sfiqit, un ochi rotund de fe,.reastra, pe latura qe sud a corului, a: pleda ~i el pentru o datare
a acestor elemente ma:i vechi in epoca influen~ei cisterciene, grefata pe traditiile romanice.
Pentru datarea inceputurilor construqid ·dispunem ~i de doua inscriptii: una, din 1290, se afla
in cor, deasupra u~ii sacristiei («!siam cameram edificavit Stephas sacerdos anno di MCCXC »),
dar din text nu -rezulta limpede dadi e vorba de zidirea corului sau a sacristiei, cu atit mai
mult cu cit alta irisci:iptie, ·inca nepublicata, descoperita recent in fatada de sud a navei, incas-
trata sub corni~a, aprciximativ deasupra portalului modern, ~i care mi-a fost comunicatli de
prof. I. Rusu, spune: «Anno Domini MCCXC nono Sattlus arhidiaco (nus) de Torda Petrus comes
filii Samsonis Nicolaus filiui eiusdem P. edificaverunt ecc. am in honore beatae Elisabeth». Ranline
insli in sarcina cercetadlor viitoare sa· lamureascll. relatia exacta dintre diferitele elemente ale con-
structiei ~i cele · doua inscriptii din 1290 ~i 1299.
0 dispozifie diferita a turnului intilnim la ruina unei biserici ortodoxe de linga comuna
Riu-de-Mori, uncle turnul, construit vadit pentru aparare, incaleca altarul. Asemenea turnuri
) de aparare, ·iidicate deasupra bisericii, sint atestate ~i printr-un act al regelui Andrei III din
12913 ~i aparitia lor nu constituie un fenomen nou (cf. biserica ref. din Ocna Sibiu:lui) ~i nici
macar specific ~transilvanean. · Le- intilnim, dimpotriva,' ~i in alte regiuni margina~e ale feuda-
lismului catolic~ fiind menite sa serveascli, Ia caz de nevoie, ca loc de refugiu preotului, alaturi
de citiva credincio~i. A~ezarea turnului deasupra corului~ ~i nu in capatul ap\lsean al navei, realizeaza
o reducere a spatiului pe care trebuiau sa-l domine aparatorii cu armele lor ~i asigura o aparare
mai directa a altai:ului. In Saxonia acest tip de biserica-sala e absolut predominant in faza romani-
cului tirziu ~i · exemple numeroase din aceea§i perioada se cunosc ~i din Bavaria de est (de pilda
Giggenhauseri ~i Amperpettenbach) 4 ~i · din Austria (de pilda Hennersdorf, Klosterneuburg) 5 •
Ruiria bisericii de ·linga comu:O.a Riu-de~Mori 6 (fig. 108), o cladire executata din piatra
bruta, mai . pastreaza peretii navei dreptunghiula~e ~i corul patrat, inclilecat de turnul amintit.
4
1 BuN·nTAY, Pilspoksig, III, p.. '4 20-421. D Emo, Handb., III, sub voce.
5
2 M .OLLER, Baukunst, p. 190-191; OnnAN, Szike[yfO!d, SACKEN, Ba11denkm., p. 83 ~i 225-227.
6 SziNTE, Kohzvdr, p. 72; VXTX~IANU, Hunedoara,
V, p. 120-132; PAsTEINER, Ba11denkmiiler, p. 54; MM,
III, raport, p. 228; SzAa6, Eplliimiivszit, p. 347. p. 22-26, 106, 109, 121 ~i urm. (vezi aci ~i bibliografia
3 ZI~IMER MA NN-WERNER, Urku11denbuch, I, nr. 242; mai veche); ~TEFANESC u, Valachie et Trails., p. 265;
Dom111enfe, C, veac XIII, vol. II, nr. 397. ScHUCHHARDT, B11rg, p. 336.

121
)
Poarta se deschide pe latura de nord, in apropierea turnului, ~i e situata aci nu numai din cauza
configuratiei terenului, dar ~i pentru a putea fi aparata mai u~or. Nava fusese tavanita, arcul de
triumf e u~or frint, iar altarul poarta o balta cilindrka ~i turnul are un acoperi~ de piatra
piramidal, dupa modelul bisericii din Strei, dar fara frontoane. Urcarea in turn se !acea pro-
babil din pod, prin interiorul bisericii, cu ajutorul unei sdri mobile, caci lipsesc urmele unei
scari de piatra. Ferestrele de la altar sint strimte (arcul superior, din piatra bruta, nu permite
'. sa recunoa~tem forma precisa, semicirculara sau u~or
fririta), dar in frontonul apusean al navei se vede urma
unui arc mic, astupat, care ar putea proveni fie de la o
fereastra semicirculara, fie, mai degraba, de la un ochi
rotund .. Formele portalului nu se mai pot nici ele deslu~i,
caci nu se mai pastreaza dedt arcul de degajare de dea-
supra lintelului ~i retragerea peretelui din dreptullunetei;
p~ramentul, executat probabil in piatra ecarisata, a dis-
parut !ara urme. Citeva firide cu arc semicircular, una
in nava, alta in altar, ambele pe latura de sud, precum )
~i doua firide inici, dreptunghiulare, adincite in peretele
Fig. 108. -Riu-de-Mori, ruina bise- de nord al altarului servesc, impreuna cu elementele
ricii, plan. amintite mai sus, pentru datarea bisericii in perioada de
dupa 1300, in care formele romanice tirzii se ingina, in
Transilva:nia, cu cele ale goticei timpurii.
Biserica ref. din Leordeni 1 ar putea fi eventual ~xplicata prin analogia ruinei de la Riu-
de-Mori. Cladirea a suferit multe transformari ~i Orban le atribuie acestora turnul de peste
cor. Zidurile corului sint insa foarte masive ~i - dad sint omogene - ele pledeaza pentru
ipoteza di turnul a fost prevazut de la inceput.
Al doilea grup de biserid e caracterizat prin faptul ca imprumuta de la basilicile gotice
altarul poligonal, ceea ce implidi admisiunea ca aceste biserici-sala nu pot fi datate dedt intr-a peri-
oada in care numarul basilicilor gotice timpurii incepuse Ita se inmulteasca ~i influenta lor sa
se fad tot mai simtita. Cu privire la unele din aceste biserici, autorii cercetarilor de pina acum
remarca inlocuirea boltii din nava cu tavane ulterioare, dar de fiecare data lipsesc argumente
~i urme materiale care sa justifice presupunerea ca aceste nave ar fi purtat vreodata bolti ~i
- ceea ce e mai semnificativ - nu se pastreaza nici un exemplu de asemenea bolti, dupa cum, ~·

in schimb, boltile corului sint atestate prin numeroase exemple concrete. Socot deci ca pina la
}
dovada contrara, eel mai firesc luc~u e sii presu'punem ca toate navele bisericilor-salii din aceasta
faza erau inca exclusiv tavarute.
Datarea majoritatii acestor biserid e insa destul de anevoioasa, hindea toate au suferit
in cursul vremii restaurari, ~i nu e totdeauna u~or de a distinge, pe baza materialului ~i a obser-
vatiilor publicate pina acum, elementele initiale de cele adaugate. 1n cele ce tirmeaza ne vom
ocupa mai intii de bisericile fara ~lopotnita.
1ntre monumentele pe care le vom aminti, eel mai arhaic pare a fi biserica r. cat. din
Ungura~ 2 • Caracteristic e arcul de triumf cu arhivolta semidrculara sprijinita pe o pereche
de coloane angajate (ca la biserica din Sic). Capitelul coloanei de sud e prevazut la colturi, sus,
cu mid volute (traditie romanica), dar corpul sferic e acoperit cu un vrej de frunze mid treflate,
iar capitelullaturii de nord e decorat cu frunze de stejar. E vorba deci, in prindpiu, de capi-
teluri care apartin fazei bisericii ref. din Sic. Un alt termen de datare ne ofera portalul de sud.
Baza ambrazurii a fost re!acuta in epoca barod, dar briul de capiteluri cu cro~ete ~i arhivolta
.\

1 OnsAN, Szekelyfold, IV, p. 49- 50. 2 ENTz, Szolnok-D., p. 195, 197-198.

122 )
 de deasupra lunetei repeta un model curent ~i el in ultimul sfert al secolului al Xill-lea. !n
schimb, timpanul treflat, cu muchia inlocuita printr-o caveta, un p;ofil gotic tirziu, se datore~te
unei completari din secolul al XV-lea. Altarul poligonal e lipsit de contraforturi, dar in axa
centrala el poseda o fereastra circulara de tip cistercian. Cintarind toate elementele ~i mai ales
cele hotaritoare pentru datare, constatam d biserica din Ungura~ e o cladire eclectica, databila
in' jurul anului 1300, modificata partial in faza goticei mature ~i cu o clopotni~a adaugata in
faza goticei tirzii. •
Cel mai curind in prima jumatate a veacului al XIV-lea poate fi datata ~i biserica ref.
din Pacureni 1, o biserica foarte restaurat~, care mai pastreaza doar altarul poligonal alaturi
de arcul de triumf ~i o fereastra sem.).circulara. Biserica poseda ~i o clopotni~a mai recenta, de
lemn, a~ezata aparte. .
Biserica ref. din Rugane~ti 2 are arcul de triumf u~or frint ~i bol~i pe ogive in cor, incop-
ciate intr-o cheie de bolta decorata cu Mielul domnului (Agnus dei). Portalul de vest e semi-
circular ~i bogat articulat; colonet~le angajate au disparut. E indoielnic insa daca ferestrele
cu muluri de la nava ~i altar pot fi datate dtre mijlocul secolului al XIV-lea; in ceea ce prive~te
adaosele din secolul al XV -lea vom reveni mai departe.
) Cite o nava simpla ~i un altar pentagonal cu · contraforturi se amintesc la biserica r. cat.
din Mecentiu 3 ~i la biserica ref. din Siflcrai 4 , ultima fiind considerata de traditia locala ca
o ctitorie din 1347.
Vechea biserica ref. din Some~eni 5 prezenta un arc de triumf greoi, semicircular, la
fel ca ~i portalul de sud. Ferestrele insa, cu arcut'i scunde, frinte, prevazute la .altar cu muluri
treflate, iar la nava incalecate de ochiuri circulare, precum ~i portalul de vest in arc frint, apar-
~inusera fazei gotice-cisterciene. Cladirea se distingea ~i prin fl).ptul ca era inconjurata de contra-
forturl. Biserica actuala e insa opera unei refaceri radicale moderne.
Contraforturi exterioare, combinate cu forme semicirculare la arcul de triumf ~i la ferestre
se gasesc la biserica ref. din Sintana-Niraj 8, dar nu e sigur ca aceasta biserica sa fi existat
inca din 1332, data primei mentiuni a parohiei. La Mintiul Gherlei 7 se vede o ruina de bise-
rica-sala cu contraforturi la nava ~i altar. Un arc de triumf semicircular se mai sem.naleaza la
biserica ref. din F'111tinele 8 , iar biserica ref. din Fughiu 9 e prevazuta cu contraforturi simple.
Aceasta din urma a suferit insa neindoielnic transformari, cad nava e din piatra u~or ecarisata,
iar altarul din piatra bruta cu amestec de caramida; fara cercetari noi, nu se poate insa preciza
cronologia diferitelor faze de construqie. Clopotnita e un adaos din secolul al XVIII-lea.
0 bisericu~a sprijinita de contraforturi ~i cu arc de triumf semicircular e ~i cea ev. din
) Alma 10 • Aci partea veche a cHidirii e din gresie ~i se deosebe~te de adaosele din secolul al
XV -lea, executate din caramida. Bolta navei, ca ~i tavanul altarului, sint moderne. Acelea~i carac-
tere le prezinta apoi biserica ev. din Seli~tat 11, modificata intii prin suprastructurile de fortificatie,
iar recent prin bolti moderne in nava ~i altar. _
Ramine, in sfiqit, sa mai inregistram dteva biserici-sala cu altar poligonal ~i clopotnita.
Biserica unitariana din Sinvasii 12 are un altar scund, cu arc de triumf ~i ferestre semicirculare.
Nava a fost refacuta in epoca rena~terii, dar portalul de vest, in arc frint, ar proveni inca
de la biserica veche: La nordul altarului e sacristia, flancata la rindu-i de clopotnita· accesibila
din sacristie printr-o u~a gotid . Ramine insa de vazut dad aceasta clopotnita e inltlala sau

1 D~llR~ CZ" i'\t, Templomok, p. 6. · 7 ORNSTEIN, Szamostifvdr-Nimeli, p. 154-155; E NTZ,

2 0RnAN, Szikdyfold, I, p. 119. Szolnok-D., p. 203.
3 P ETnt, Szilagyv., I, p. 615. 8
ORnAN, Szikefyfiild, IV, p. 34.
4 Ibidem. • BuNYITAY, Ptupokslg, lll, p. 410-412.
~ EszTER 11 AzY, Szamosfalva, p. 146-149. 10 HoRWATH, Kirchenburgen, p. 26-28.
~ 01\Ui.N, Szlkei)fold, IV, p. 67- 68. 11 Ibidem, p. 15-17.
12 ORo AN, Szlkefyfold, IV, p. 58-59.

123
)
 I
I. dadi e ·u n adaos ulterior. Acoperi~ul ei e, in orice caz, opera unei restaurari recente. in schimb,
'
I
,, Ia bisericile acestui grup, prevazute de Ia inceput cu clopotnita, e probabil ca aceasta era de
obicei alipita fatadei de vest.
0 astfel de biseridi era cea ev. din Me~endorfl, prevazuta cu contraforturi nu numai
la ~ltar, ci ~i Ia nava, ~i databila, in consecinta, abia catre mijlocul secolului al XIV-lea. Despre
persistenta elementelor roptanice marturise~te portalul de vest, astupat ulterior. Tavanul navel
~i bolta corului sint insa recente.
· 0 prdble'rria aparte o formeaza, in acest context, biserica ref. din Remetea 2 • Ea se compune
:! dintr-o ·clopotnita in vest, o nava dreptunghiulara ~i un altar, de aceea~i largime ca ~i nava,
dar semicircular in interior ~i pentagonal in exterior. Clopotnita are doua etaje, despartlte
fiecare printr-un ciubuc simplu, dar marginile laturilor poarta lesene la ambele etaje, iar sub
'I corni~e aceste. lesene sint iegate printr-o friza de arcuri mid, frinte, un motiv tipic romanic,
'' contaminat insa de arcul frint gotic. Chenarele de piatra ale ferestrelor de Ia etajul I ~i II, in
,.
:' arc u~or frint, par ulterioare, deoartice cele de Ia etajul II mai sint prevazute, sus, ~i cu muluri
'~ .: treflate, cu lobii ascutiti. ln arc ascutit (in forma de lance) e ~i portalul turnului. Ferestrele
navel ~i ale altarului sint refacute. Curiozitatea principala o constituie altarul. Orban a incercat
sa rezolve ac~a-sta dificultate, emi~ind ipoteza ca ar fi mai recent. Dar aceasta ipoteza nu lamu- )
te~te problema, caci asemenea planuire a altanilui nu se intilne~te in nid o perioada a arhi-
tecturii catolice. Ar trebui doar sa admitem o modernizare exterioara a altarului prin retezarea
p.eretllor unei abside semicirculare ~i adaugarea - dup·a cum o ~i propune Orban - unor contra-
forturi in colturile poligonului nou. Aceasta solu't!e imi pare insa fortata ~i practic greu de rea-
lizat. Un sondaj ar putea verifica, de altfel, u~or aceasta 'ipoteza. Judednd insa teoretic problema,
pare mai simplu sa ne gindim la 0 influenta munteana, pentru ca in cadrul bisericilor ortodoxe
o asemenea dispozitie a absidei e ceva normal. 0 cercetare viitoare va trebui apoi sa mai constate
dadi ferestrele ~i portalul turnului sint contemporane cu cladirea clopotnitei sau inserate ulterior
I, (probabil abia pe Ia sfir~itul secolului al XIV-lea). · Daca se va demonstra di ele sint ulterioare,
atund lesenele· ~i friza goticizanta ne obliga sa datam biserica inca pe la 1300.
· · · Pentru a incheia capitolul despre blsericile-sala, mal amintim, cu rezerva cuvenita, fragmente
iII arhitectonice inglobate in bisericile ulterioare din Zalan ~i Magheru§. Blserica ref. din Zalan 3
e din 1821-1825, dar inscriptia pusa atunci pretinde di s-au mentinut vechii peretl de n ord
~i vest ai biseridi, care ar data din 1319. Orban mai semnaleaza ~i portalul de sud, cu o
ambrazura treptata, cu arhivolte semicirculare ~i cu o pereche de colonete angajate, dintre care
:; I
una -ar purta un capite! derivat din capitelul corintic (deci romanic tirziu), iar celalalt ar fi impo-
dobit cu vita ~i ciorchine de struguri (deci gotic). Timpanul u~ii e impodobit cu o trefla in )
"
.I
relief, al carei lob mijlociu e ascutit. La biserica ev. din Magheru~ ', in schimb, se mai pas-
treaza partea inferioara a clopotnitei, imbracata ulterior de o cama~a groasa de zidarie. Acest
,., parter se deschide spre nava cu o arhivolta frinta, iar nava insa~i e proptita prin contraforturi,
ceea ce. inseamna ca aceasta, parte mai veche a construqiei nu poate ·fi anterioara mijlocului
secoluhii al XIV-lea, restul cladirii datind de la refacerea §i amplificarea din 1791.
I ! Aruncind o privire retrospectiva asupra bisericilor-sala descrise, ne putem da seama despre
'
ceea ce inseamna « goticul » acestor bisericute sate§ti: nu e verba de adoptarea sistematica §i
de dezvoltarea principiilor structive, ci de aplicarea razleata a citorva particularitatl, aspectul

1 Burzmland, IV - 1, p. 100, dar e mai verosimili 3

interpretarea data ulterior de HoRWATH, Kir&henburgen,
I?· 31-32.
2
Buf\YITAY, Ptltpokrlg, III, p. 379-382; ~TEFXNEscu,
L'arl, p. 7; PETRANU, Tranrylvanie, p. 14-15, 38. Asupra
argumentelor aduse in sprijinul parerii ca biserica ar
fi fost Ia inceput ortodoxa, vom reveni cind vom discuta
pictura muralil.
Onsi.N,Szlkelyfold, III, p. 51-52; ENTz,Szlke{y, p. 5.
'RoTn, Baukmul, p.24; Burzenla11d, IV-1,p.113- 115,
184. Parerea cl ferestrele semicirculare ale clopotnifei
ar fi ferestre geminate romanice e gre~itii; ele apartin
rena~terii ~i sint grupate doua cite doua, fiind despartite
una de alta printr-o zidarie atit de masiva, incit se exclude
chiar i.deea unei refaceri a unor ferestre geminate, initial
romamce.

124
)
 bisedcilor raminind 1n esenta tot at!t de sobru ~i masiv ca ~i 1.n pedoada romanka. Alaturi
•• de elementele structive se mai infiltreaza apoi treptat ~i citeva forme decorative specific gotice,
mai ales arcurile frinte Ia portaluri ~i ferestre ~i citeva profiluri. .
Zona de riispindire a bisericilor care cuprind ~i clemente gotice mai:cheaza_totodata punctele
de intensificare a colonizadi de dupa invazia mongolii ~i mai ales din prJm~ jumiitate a se¢olului
al XIV-lea. 1n ceea ce priv~~te aria de colonizare saseascii din sud-est, · e. semnificatiy di ·jnfluen-
tele gotice se resimt numai in regiunea situatii Ia nord de teritoriul de :raspindir.e :al: bisericilqr
romanice, precum ~i in Tara Birsei, ceea ce constituie o confumare .a coristai:a~ilor: ·documentat~
despre colonizarea tinutului Tirnavelor cu col6ni~ti sa~i abia pe: la' sfir§itul_·veaculuial Xlll-lea_.
E normal sa presupunem ca formde gotice introduse in arhitec·tlira· bisedceasdi s.:.au .r~s­
pindit curind ~i in arhitectura militara de piatra, de~i in cazul acesteia ~il :Urma nu p.oate' fi. vorba
decit de preluarea dtorva elemente decorative, cum sint profilurile pentru U§i ~i .ferestre. Am
semnalat, de altfel, inca in capitolul precedent, in legatura cu cetat\le mai vechi, prefaced :sau
completari ulterioare in asemenea forme gotice ~i avem prilejul acum sa intregim,lista cetatJlor
cu dteva monumente construite in prima jumatate a secolului al.XIV-lea . . Ca dispozitie plaru.:.
) metridi ~i ca elevatie nu exista, desigur, nici o deosebire principi~la intre coristructiile ante~i<>are
~i cele pe care le vom aminti, pentru cii ~etodele de lupta ramin acelea§i. 1n Transilvania, in
orice caz, armele de foe inca nu-§i fac aparit]a in aceasta perioada. .
Dintre aceste cetati mentionam mai intii pe cea din Aiud 1, intemeiata. pi:obabil inca de:colo-
ni~tii sa~i, ajunsa insa curind dupa aceea proprietate a capith.ilui episcopal din Alba . Iulia: Din
ceea ce se vede astazi in Aiud,;nu ne mai putem 'da seama despre aspectul initial al cetatii,: .d ar
e posibil ca din acea faza sa dateze o mare parte ·a curtinelor, .d at fi.ind ca acestea .sint relativ
subtiri (cca 1,20 m) ~i construite exclusiv din piatra bruta. ,Cariimida nu apare dedt in unele
drpituri §i la parapetele crenelate, in dosul ciirora fusese rezervat un coridor strimt. Din prima
perioada par a data ~i doua bastioane, al macelarilor §i al cizmarilor, a§eZate in colturile de nord-
est §i sud-est, in pozitie oblidi. 1n privinta datarii acestor bastioane e semnificativ cii el<: au la
parter ~i la etaj cite o portita cu arc semicircular simplu, §i cii intrarea la parter e a~um pe
jumatate inecata in pamint, apartinind deci -u nui nivd de locuire mult mai adinc dedt eel
actual. 1n mijlocul incintei se afla o capela, ulterior biserica ev., acum demolata, compusa
dintr-o nava §i un altar poligonal, cu ferestre semicirculare §i cu bolti pe ogive in arc frint. Pe unul
din contraforturile capelei se putea citi ~i o inscriptie care spunea: «Hoc opus inchoatutn est anno dni
MCCCXXXIII et finitum III!». .
Din nordul Trahsilvaniei se amintesc doua castre regale din aceasta vreme. Unul, eel din
Cehul Silvaniei 2, · era in 13~ 9 inca o constructie de lemn ~i pamint, iar cu privire )a celalalt,
castrul « Aranias » de linga Cheud 3 , se ];Jomenesc comandanti in documente din 1341 §i 1350.
Din rindurile acestor castelani se va forma §i nobilimea romineasca maramure~eana §i efectiv
famillile Bale §i Drag devin mai tirziu proprietare feudale ale acestor castre. Sapaturi arheologice
pe locul ruinelor ne-ar putea ~ventuallamuri asupra aspectului lor §i ar putea conscltui ·t otodata
o contribut]e prqioasa Ia dezlegarea problemei originii tipologice ale celor mai vechi cetati mol-
dovene~ti, ridicate de membri ai familiilor feudale maramut e§ene.
Mai amintim, in sfiqit, ca intemeierea castelului din Fagara~ 4 e atribuita voievodului
transilvanean Ladislau Apor ~i anului 1310, dar cHidirile actuale sint opera veacurilor mai recente.
Perioada domniei regilor angevini coincide insa ~i cu epoca de dezvoltare a ora§elor sau,
mai precis, politica angevinilor se sprijina pe populatJa de Ia ora~e. Carol Robert a avut ocazia

1 MOLLER, Baukrmst, p. 166; SzATHiiLI.nv, Nagyenyed, mentionata de BuNYITAY, Szilcg;·m., p. 5-10, ~i identi-
p. 43 ~ i urm. ficata cu manastirea « Meches» sau « Mezes», pomenita
2 PETRI, SzildgJ•v., II, p. 29. intr-un document din 1165.
3 Ibidem, p. 18, 20. Aceasta ruina e identica cu cea • Kunst in Sieb., p. 113.

) -125
 )
sa se convmga personal ~i de la inceput de puterea pe care o aveau feudalli, nu numat 1n Ungaria
propriu-zisa, dar ~i in voievodatul transilvanean, care a opus o rezlstenta dirza inscaunarii sale. ·~

Ca sa se men~ina ~i ca sa infringa opozitia nobilimii, el avea nevoie de aliati, ~i aliatii fire~ti

erau locuitorii din a~ezarile mai insemnate, uncle se concentrasera meseria~ii ~i negustorii. Apa-
rindu-i pe ace~tia de impilarile ~i de incerdrile nobilimii de a-i readuce la ~erbie, incurajindu-i
in activitatea lor economid, Carol Robert a inteles ca va putea desdtu~a o for}a economica
~i politidi utila ~i prielnica dlnastiei. Astfel, primul rege angevin poate fi considerat: ctitorul prin-
cipalelor ora~e transilvanene, iar in jumatatea a doua a veacului al XIV-lea vom inregistra primele
roade, adidi faza initiala de inflorire a cultu~ii ~i artei ora~ene~ti. Prima comuna transilvaneana
care prime~te privilegiul de« civitas» e Clujul, in 1316 1• Aceasta cred d trebuie sa fie conside-
rata ca data aproximativa pentru zidirea primei incinte de fortificare a ora~ului. Fortificatiile
ridicate acum supravietuisera aproape intact pina la sfiq itul secolului al XVIII-lea, dar azi nu se
mai vad dedt pu~ine urme, de~i resturi insemnate se pastreaza indi in casele care captu~esc, de
ambele laturi, vechile curtine. Traseul se poate urmari fara nici o dificultate in jurul nucleului
ini}ial numit ~i « ora~ul vechi», ~i anu~e: la sud de canalul Some~ului, la vest de strada Gheorghe
Doja, la nord de piata Libertatii ~i de strada 31 Decembrie ~i la est de strada 1 Mai. Zidurile
incadreaza deci un patrulater regulat, iar in coltul de sud-est se mai pastreaza ~i parti dintr-un )
turn. Fragmentele mai bine conservate din curtine sint inzestrate, sus, cu coridor de aparare de
piatra ~i cu creneluri, dar nu e sigur dadi aceasta dispozi}ie, care se regase~te la fel ~i la curtinele
ulterioare zidite in vremea lui Sigismund, e ini}iala. E posibil ca la inceput coridorul de aparare
sa fi fost de lemn ~i transformarea sa fi avut loc abia in cursu! secolului al XV-lea, dnd, dupa
cum vom vedea, vechea incinta a fost inglobata in •noul sistem de aparare a ora~ului.

2. A·r hitectura in Tdrd Rominedscit

!n timp ce in Transilvania orinduirea feudala se consolida cu pa~i repezi in cursu! secolului

al XIII-lea, sus}inuta de o puternidi ofensiva catolica, evolu}ia sistemului feudal suferise in
cnezatele ~i voievodatele marunte de pe intinsul Tarii Romine~ti o frinare temporara, iar orto-
doxismul bizantin, dupa ofensiva din vremea lui Vasile II, era in declin ~i tfecea, in prima juma-
tate a veacului al XIII-lea, printr-o criza grava, fiind izgonit chiar din Constantinopol. lmpar}ita
)
in mid teritorii cutreierate de hoardele pecenege ~i cumane, Tara Romineasca devenise, la inceputul
secolului al XIII-lea, o prada la care rivneau regii arpadieni ai Ungariei. Pe la mijlocul secolului
al XIII-lea, aceasta situatie suferise insa o modificare. Invazia tatara din 1241 pusese in grea cumpana
organizarea statului feudal maghiar ~i sta.vilise, in principiu, posibilitatile sale expansioniste.
Pe de alta parte, slabirea ~i, mai apoi, prabu~irea imperiului latin din Balcani crease pentru Bul-
garia noi preocupari, abatind atentia asane§tilor care inceteaza acum de a mai exercita o influ-
enta precumpanitoare la nordul Dunarii.
Din aceasta faza ni se pastreaza un document pretios pentru cunoa~terea vietii social-econo-
mice din partea de nord-vest a Olteniei, anume actul din 2 iunie 1247, prin care regele Bela IV
daruie~te cavalerilor ioani}i Banatul Severinului ~i alte tinuturi din vecinatate 2 • Din acest docu-
ment aflam despre existenta mai multor cnezate din Oltenia ~i a unui voievodat in Muntenia,
iar apoi despre o clasa boiereasdi ( tllaiores nati sau maiores terrae) constituita, cu privilegii destul

1 JAKAB, Kolozwdr, I, p. 260 ~i urm. ~ i Okfev., I, 2 H URMUZAKI , Do&ttmente, I - 1, nr. 193; Dommmle,
nr. XVI, a-b. C, veac. XI - XIII, vol. I, nr. 285.

126
)
de vechi, indt donatorul regal sa fie constrins sa prevada respect:trea acestor privilegii de dtre
noii veni~i. Se mai pomenesc aci ~i ocupa~iile localnicilor, cu morile lor, cu drepturile de pescuit
§.a.m.d. Tinlnd seama de natura documentului, cititorul e surprins de aspectul vietii organizate
~i variate, economice ~i sociale, care se desprinde din text ~i care atesta diviziunea claselor sociale.
Incetarea presiunilor politice externe, care are loc in a doua jumatate a secolului al XIII-lea,
in urma paralizarii dominatiei tatare, har~ita de cnezatele ruse~ti, ~i din cauza crizei dinastice
de la sfiqitul veacului al XIII-lea din Ungaria, au favorizat injghebarea statului feudal Tara
Romineasca. Astfel, in procesul mad!or schlmbari care s-au succedat aid timp de veacuri §i in cursu!
carora s-au dezvoltat relatiile feudale, ia n~~tere un organism politic nou, Tara Romineasca, care,
pe la inceputul veacului al XIV-lea, apare deja destul de unitar ~i consolidat, pentru a putea da,
de ad inainte, dovada de viabilitatea sa, infruntind ~i stavilind, la nevoie cu arma, ambitiile
unor state feudale mult mai mari ~i mai inchegate. Prin ce faze §i cu ce lupte intre cnejii §i voie-
vozii rivali s-a ajuns la cristalizarea statului feudal al Tarii Romine~ti, e o intrebare la care vor
raspunde cercetarile istoriei. Noi VOJ;Il incerca, in schlmb, sa vedem cum se reflecta etapele evo-
lutiei cnezatelor din veacurile xr-':Xrrr ~i procesul de injghebare ~i consolidare a principatului
pe la sfiqitul secolului al XIII-lea §i in prima jumatate a veacului al XIV-lea in domeniul artei,
) ocupindu-ne in capitolul prezent de aspectul arhitecturii.
Din conditiile social-economice pe care le-arn schitat mai sus, rezulta ca nu ne putem a~tepta,
pe teritoriul Tarii Romine~ti, la inflorirea arhltecturii de piatra la pas ~i in masura pe care am
intilnit-o in Transilvania. Iri Tara Romineasdi trebuie sa admitem, la fel ca ~i in regiunile locuite
de romini in Transilvania, pre,d.ominarea aproape absoluta a 'construc~iilor de lemn, atit pentru
uzul profan, dt ~i pentru eel eclesiastic. Existen~a cladirilor profane (case de locuit ~i adaposturi
pentru provizii ~i animale) n-are nevoie de a fi demonstrat~, dar pentru a justifica ipoteza cu
privire la prezenta cladirilor de lemn de ordin religios e necesar sa cumpanim faptul ca men~unea
unor manastiri §i a unui cler ortodox in Transilvania, fie §i numai condus de pseudo-episcopii
din documentele catolice, adica de episcopi nerecunoscuti de statui feudal maghlar §i probabfl
lipsiti de re~edin~e stabile ~i de un stat major cu a~ezari temeinice, cler care i§i primea hirotonisirea
§i depindea ierarhlc de centrele din Balcani, implica rec~oa~terea unei stari de lucruri asemanatoare
~i in Tara Romineasca, teritoriu prin care treceau, eel putin in parte, etapele de legatura dintre
Balcani §i Transilvania. Dar despre aceasta arhltectura de lemn, profana ~i eclesiastid, nu mai
~tim azi nimic ~i ramine de vazut in ce masura sapaturile arheologice vor mai putea descoperi
urme. Adevarul e ca pina in prezent nu s-a f:icut nici o incercare in acest sens, de~i e sigur d
cercetarile viitoare vor putea recunoa§te eel putin vetrele a~ezarilor ~i ne vor putea da numeroase
) informatii cu privire la aspectele vietii de toate zilele.
Alaturi de casele ~i bisericile de lemn, au servit, mai ales pentru primele injghebari manasti-
re~ti, ~i o serie de pe~teri ascunse in mnnti 1, dar numarul acestor sc 'turi pare sa fi fost destul
de reclus ~i numai in putine cazuri din asemenea nuclee s-au dezvoltat a§e~ari manastire~ti mai de
seama. Nu dispunem de nici o indica~ie cronologidi privitoare la ·intemeierea vreunuia din
aceste schlturi, dintre care unele dainuiesc ~i astazi, iar aspectul lor rudimentar - acolo unde
schiturile au fost amenajate de-a dreptul in stinca - nu permite nici o concluzie. Cite o legenda
se straduie§te, ici-colo, sa 'a runce o lumina efemera asupra acestor inceputuri indepartate, dar
punctul de plecare e prea estompat pentru a incuraja, pe baza elementelor de care dispunem, vreo
incercare de precizare.
Cu toate acestea, harta privitoare la monumentele arhltectonice ale Tarii Romine~ti
din perioada de care ne ocupam nu ramine alba. Para sa ne asociem nici cu scepticii de odinioara
(intre care §i Gh. Bal§ ~i N. Iorga), care considerau inceputurile arhltecturii din principate

1 Gmu-BuDB ~TJ, Munlenia, I, p. 121 ~i urm.

127
I>
 )
ta rezultatui unor reflexe drzi.i ale unor tenomene petrecute in jurul Tarii R.omine~ti cu mult inainte,
~i nici cu concluziile pripite, de altminteri ~i perimate, ale lui P . .A:ntonescu 1 sau cu campania lui
0. Tafrali pentru datarea bisericii domne~ti din Curtea de Arge~ in veacul al XIII-lea 2, vom vedea
d urmele arhitectonice de piatra din Tara Romineasdi apar totu~i sim~tor mai curind decit s-a
admis ~i di putem pune sperante temeinice in cercetarile arheologice initiate pe scara mare in
ultimii ani ~i care au ~i inceput sa dea roade. Para indoiala
ca ele vor reu~i sa arunce lumini noi ~i sa realizeze desco-
periri care in trecut nici nu s-au putut banui.-Dar, alaturi
de noile descoperiri, trebuie sa mai intelegem ca nu putem
crea pentru arhitectura din provinciile romine~ti o crono-
logie aparte, intirziata, deta~ata de cronologia fenomenelor
care se petrec in vecinatatea Tadi Rominc~ti, ~i ca trebuie
sa' inlaturam definitiv unele rczerve formulate in acest sens,
rezerve care mai staruie inca in lucrarile de ansamblu pu-
;; blicate pina in prezmt.-
Cintaririd primele urmc de
arbitecturii de piatra bise-
rice~ti din Tara Romineasdi, trebuie sa ne indreptam mai )
intli atcqia asupra regiuni!Or de · sud, mai ales asupra
D obrogii, uncle, in mijlocul popula~iei ba~tiria~e, dainuisera
Q 1 2 3 ~ 5 m1!1ri centre infloritoare ale expansiunii b1zantine pina la sfiqitul
Fig. 109. - Dinogetia, · planul secoluhii al VI-lea, pe care numeroasele sapaturi arheologice
bisericu~ei. lc-au pus intt:-o lumina destul de vie. E .foarte probabil ca
in unele din aceste centre au supiavietuit ici-colo cladiri de
piatra mai mid (de pilda baptistere · construite ~i boltite in
piatra), in timp ce basilicile acoperite cu lemn fusesera toate mistuite de incendlile pricinuite
de nesfiqitul ~ir de invazii, care s-au· deziantuit dupa izgonirea bizantinilor. Frecventa numelui
topografic « Bisericuta », dat de localnid unei serii intregi de locuri azi parasite, - uncle insa
odinioara se ridicasera cetati bizantine ~i uncle constatam mai tirziu a~ezari ale populatiei ba~­
tina~e ~i infiltratii slave, dizute de mult prada uitarii, p~re a indica supravietuirca sporadica a cite
unui modest centru religios, adapostit intr-o cladit:e de piatra eel pu~n partial pastratii, reparata
~i amenajata. Acest caz cred ca se va verifica Ia · Gat:Van-Dinogetia, uncle s-a descoperit o
asemenea bisericuta (fig. 109). E vorba de o cladire din piatra bruta ~i mortar, cu urmele
unui strat de caramida in fatada pentagonala a
absidei. Nava e o incapere patrata cu cite
un pilastru in fiecare colt, menit sa sustina arhivoltele · deasupra carora se ridicase · odinioara
)
o calota, probabil pe pandantivi. Semnificativ mi se pare ~i pavajul de lespezi m ari din
absida. Raportul de sapaturi atribuie construire:1 : acestei bisericute populatiei din ~ezarea
veacurilor X - XI 3 • Deocamdata, insa, prefer sa-mi exprim rezerva fata de aceasi:a sugestie
~i sa persist in opinia ca bisericuta cimiteriala din secolul X -XI e o amenajare a unui baptister
din veacul al V -lea sau al VI-lea. Nu e cazul sa intram ad in amanuntele aiscu~ei .privind strati-
gratia, necesitatea de a presupune o nivelare a unei cladiri din veacul al IV-lea pentru a face
loc baptisterului ~i alte dificultati, pe care le intimpina de altfel ambde ipoteze, dar e sigur ca,
dad planul acestei bisericute se aseamana, pe de o parte, cu o serie de monumente bulgare (biseri-
cuta initiala din Boiana, sec. XI, bisericutele din Nicopol, sec. XII sau XIV, ~i Sapareva-
Banja, sec. XIII), el e totodata identic ~i cu planul baptisterelor bizantine din Balcani, din secolele
V - VI (de pilda Razgrad, Pirdop ~i ¥arna), baptistere din care .deriva direct bisericutele bulgare~ti

1 ANTO NI!SCU, Arhile&lllra, p. 7. 3 SCIV, II, 1951, fasc. I, p. 45-49; Ia fel BARNEA,
2 TAFRALI, C. de Argq, concluziile de Ia p. 304, 309, Bi~trimfa·Garwfn, p. 665 ~i urm.
319 etc.

128
 )
de mai tirziu 1, semn ca ~i in Bulgaria aceste claciiri rhici, boltite; au infruntat mai bine vremurile
cledt cladirile tavanite. Argumentul principal, care rna face sa rna pronun~ deocamdata in favoarea
ipotezei ca bisericuta din Dinogetia a fost initial un baptister, e faptul ca singura intrare e pe
latura de nord, caz fara precedent in istoria arhitecturii biserice~ti, tipic insa pentru baptisterele
care se afl.au in apropierea unei basilici situata pe acea latura (cazul baptisterului din Pirdop).

Fig. 110. - Niculitel, fundatiile bisericii.

De aceea e necesar sa a~teptam rezultatele sapaturilor cl!n sectorul de nord al bisericutei, inainte .
· de a putea formula o parere definitiva.
Dar ~antierului de Ia Garvan-Dinogetia ii datoram o alta descoperire importanta: fundamen-
tele unei bisericu~e cu plan trefl.at (fig. 110) de linga Niculitel 2 • De data aceasta e vorba de funda-
mentele unei cladiri din caramida romana a~ezate pe stinca nativa ~i pastrate numai partial. Pavajul
e din acela~i material. 1n loc de mortar e folosit un pamint fadmicios, procedeu intilnit ~i Ia nume-
) roase cladiri feudale-timpurii din Dinogetia, spre deosebire de baptisterul-bisericuta amintit.
_j_ _ __ Citeva dramizi poarta starripila legiunii I Iovia, dar pe una sint incizate litere cirilice inca
I nedeslu~ite. Planul bisericutei de la Niculitel apare ca un precursor pentru cea mai importanta
~i cea mai caracteristidi serie de biserici din Tara Romineasca ~i Moldova. Acest plan se compune
dintr-o nava dreptunghiulara, fl.ancata in portiunea dinspre rasarit, adici. pe laturile de sud ~i
nord, de cite o absida laterala sau hora (urma absidei de nord a disparut, dar cea de sud are un
diametru de 1,70 m) ~i cu o absida sau altar in capatul de est (diametrul de 1,90 m). Toate
trei absidele, care formeaza trefl.a, sint semicirculare. Contextul stratului de vietuire, caruia ii
apar~n fundamentele de la Niculi~el, indica o datare aproximativa in secolele XI-XII. Tipul
bisericii trefl.ate e foarte vechi; el e atestat inca din epoca paleocre~tina (in Roma cele doua
cellae trihorae din aria cimitirului SJ.n Callisto, Santa Sotere ~i Santi Sisto e Cecilia, secolul IV).
Exemplele italice erau tavanite, cum fusese farii doar ~i poate §i biserica din Niculitel, caci
zidurile legate cu pamint nu pot purta bolti. Dar in Orientul apropiat ~i in Egipt ele fusesera

1 Cf. toate cxemplele citatc ho J'v[A\'nntq,,ov, 2 Raport SCI V, V, 1--2, p. 186; V I, 3:.._4, p. 741
Eo11o1<opa6uama, p. 41-44. ~· urn1.

129
' ) 9 - o. 2C<
~­
i I
i I
•
)
prevazute cu bol~i ~i calota deasupra careului rasaritean al navei, incadrat de cele trei abside 1 .
Alaturi de basilica, pe de o parte, ~i de diferite variante ale cladirilor biserice~ti de tip central,
pe de alta, biserica cu plan treflat sau triconc 2 duce, in cursu! primului mileniu al e.n., o exis-
!I tenta modesta, mai mult sporadica, cu o zona de raspin dire mai intensa in Orient, uncle se gase~te
~i patria acestui tip. P.ina de cudnd, singurele biserici cu plan treflat sau triconc, cunoscute in
Balcani din epoca feudala timpurie, zidite din piatra ~i mortar ~i prevazute cu cupola centrala
~i bolti cilindrice, erau: ip Coubelitissa 3, databila aproximativ in secolul al XI-lea, ~i Sf. Ilie
, I
(Eski-Seria-Djami) din Salonic, din secolele XI -XII 4 , la care se adauga acum biserica treflata
nr. 28, descoperita recent in Pliska, zidita insa numai din piatra bruta ~i lut, motiv pentru care
nu cred ca. se poate admite ca. ar fi purtat o· calota, dupa cum se presupune in raportul de sara-
turi 6. !n acela~i raport, din cauza penuriei de analogii din Bulgaria ~i a raspindirii acestui tip
in secolul al XIV -lea in Serbia ~i Tara Romineasca, autorul inclina sa dateze biserica din Pliska
in secolul al XIV -lea. Descoperirea de la Niculitel deschide in sa o perspectiva noua ~i justifidi
presupunerea cii biserica treflata ~i .triconcul s-au raspindit, in Bulgaria ~i la noi, inca din veacurile
XI - XII, aproximativ concomitent:<.u exemplele din Grecia, uncle se produce ~i o contaminare
a triconcului cu planul bisericii in cruce greaca de tip complex (catoliconul Lavrei de la Mumele
Athos, inceputul secolului al XI-lea). E indiscutabil vorba de o mare expansiune a arhitecturii orien- )
tale din regiunea Armeniei, dar etapele parcurse trebuie inca descoperite. Cercetarea acestei
probleme ii revine insa unui studiq inchinat arhitecturii bizantine ~i nu e cazul sa o incerdim
aci. Pentru noi e important sa retinem deocamdata prima atestare a planului treflat pe teritoriul
nostru, fapt care ne va permite sa explicam in chip mai firesc raspindirea ~i evolutia acestuia in
varianta triconcului, devenit pred~minant in prlQcipatele romine, incepind cu ultimul sfert al
veacului al XIV-lea.
Relatiile cu Orientul ~i mai ales cele cu Bizantul nu s:.au limitat insa numai la provincia
dobrogeana. Urme arhitectonice bizantine din veacul al VI-lea s-au descoperit pina acum la
Turnu Severin (un capite! 6), dare sigur c.a.ele vor fi gasite ~i in multe alte puncte de-a lungul
Dunarii. Cercetarile viitoare vor trebui sa ne lamureasca dad aceste influente s-au infiltrat ~i
mai departe spre n ord, ~i anume uncle, dnd ~i in ce forma.
!n faza de expansiune a statului feudal maghiar din prima jumatate a veacului al XIII-lea
patrund, in regiunea carpatica de est, coloni~ti sa~i ~i se instaleaza totodata o serie de avanposturi
militare in trecatorile care due spre cimpia munteana, ca prodromi ai unui proiect de expansiune
pe care 1-au anihilat evenimentele din 1241. Acestei infiltratii i se atribuie intemeierea cetatii din
Cimpulung-Mus<;el, comandata inca in a doua jumatate a secolului al XIII-lea de comiti sa~i.
Fundamentele descoperite sub actuala biserica a manastirii Negru-Voda 7 pot fi atribuite acestei ),
perioade. Dar examinarea acestor fundamente (fig. 111) ~i ridicarea planului pe temeiul cercetari- I
j
o.r intrep.rinse.-in 1925 sint departe de a fi satisfacatoare. ln afara de constatarea d fundamentele
apartin unei basilici cu trei nave ~i stilpi patrati, reconstituirea atit a partii apusene, cu pronaosul
inchis ~i cu caja scarilor spiralice, cit ~i a altarului poligonal, care imbrati~eaza tustrele navele,
sfidind orice logica ~i analogie~ trebuie respinsa. E !impede d la reconstituirea acestui plan nu
s-a tinut seama de posibilita~ile elevatiei. Admitind ca basilica r. cat. ar fi fost o ctitorie manas-
tireasca, scarile poteau servi unei tribune, situata ·in partea de vest a navei, dar peretele care

1 Cf. MILLET , L'l&o!e gruque, p. 92 ~i urm.; STRzvcowsKI, 3 MILLET, L'l&ole gruque, p. 92 ~i urm.
Armenien, mai ales vol. II, p. 495; V INCENT, Plan lrljll, ~ Cf. T ExiEII-PuLLAr., Byz. Ar&h., p. 150 ~i urm.;
p. 82-111; WuLFF, Byz. Kmut, p. 471 ~i urm. JA CKSON, BJ'Z· and Rom., I, p. 128 ~i 136-137.
2 Planul se nume~te « trcflat», atunci cind cele trei 6
Mt c i!AI LOV, llAucKa, p. 203- 204.
8 DnXc HI CE AN u, 0/lmia, III, p. 105.
abside se Jeaga direct unele de altele in cap:itul de est,
iar « triconc», atunci cind ele sint adosate unui dreptunghi, 7
G mKA -Buo E ~TI, Muntenia, I, p. 122 ~i IoNEscu,
ale ciirui colfuri ramin aparente intrc abside. Asupra ht. arh., p. 51.
definitiei ~i genezei acestor dou:i tipuri cf. STII7.YCOWSKI,
Armenien, I, p. 70 ~i urm.

130
)
 izoleaza acum pronaosul nu poate fi atribuit acestei basilici. La fel ~i fundatiile altarului trebuie
sa apaqina unci reconstruqii, indt ceea ce ni se prezinta in releveul sapaturilor ca o singura
perioada de construqie trebuie sa fad parte, in realitate, din eel putffi doua faze, una a basilicii
catolice, alta a unei refaceri partiale cu adaptari pentru cultul ortodox. In asemenea imprejurari
e greu sa datam cele doua faze pe baza planului, dar dad observatia lui Ghika-Bude~ti, anume
ca in construc~ia bisericii actuale s-au gasit numeroase pietre cu profiluri romanice, e exacta,
atunci basilica trebuie sa apartina neaparat veacului al XIII-lea ~i s-ar putea presupune d mai
tirziu, dod Cimpulungul a ajuns in stapinirea voievozilor munteni, adid la inceputul veacului
al XIV-lea, schimbarea de domnie sa nu se
fi petrecut fara lupte, in cursul drora :basili~a
sa fi suferit deteriorari in partea de est, care
au dus Ia o reconstruire totala a altanilui,
imbrati~ind, de data aceasta, cele trei nave
printr -o solupe fortata, o solupe de .p.ecesitate
~i inadecvata din punct de vedere arhitecto-
nic, dar mascata spre nava prin intercalarea
) unui iconostas intre perechea de stilpi din fata,
flancurile acestui nou altar adaptindu-se ca
incaperi liturgice ortodoxe pentru trebuintele
proscomidiei ~i ale diaconiconului. Tot cu
aceasta ocazie trebuie sa se fi .J?rocedat ~i la ? 4 g /()
izolarea parpi apusene a navei incalecata de
tribuna printr-un perete despaqitor, consti- Fig. 111. -Cimpulung Muscel, planul basilicii.
tuindu-se astfel pronaosul ortodox. In aceasta
forma, biserica veche a maoastirii Negru-voda
.~ . a putut servi ca biserica domneasdi in capitala batrinului Basarab voievod, care moare in
Cimpulung in 1351. Ipoteza acestor doua faze nu e insa dedt o incercare de interpretare logica a
unui releveu eronat sau incomplet. Ea nu are ~i nu poate avea pretentia unei solutii definitive,
dar socot di ar putea servi ca punct de plecare pentru o noua cercetare a fundamentelor.
Perioadei dinainte de 1241 i se mai atribuie apoi de catre istorici infiintarea citorva mici
cetati ~i a unor puncte inaintate de observatie ~i control, fortilicate mai sumar. Astfel construcpa
cetatii Lotrului 1 e datata in 1233. Din izvoarele istorice mai aflam ca cetatea era darapanata in
1453, dod li se permite sibienilor sa 0 reconstruiasca, spre a 0 folosi impotriva navalirilor turce~ti.
) . 0 alta cetate e posibil sa fi existat pe Milcov 2 ~i se presupune ca ar fi fost distrusa de tatari in
1241. Dar asupra aspectului 'ambelor cetati ne vor putea lamuri numai sapaturi arheologice. De
la alte doua cetiip, na Ia Poenari, deasupra satului Capatineni, alta in trecatoarea Branului, dea-
st~pra comunei Rucar, se pastreaza inca ruine mai _ i mportante. La Poenari (fig. 112) se poate
recunoa~te, ca parte mai veche a cetatii, un turn patrat, zidit in intregime in. piatra bruta, strajuind
de pe o stinca inalta chelle Arge~ului. Zidaria ~i elevatia acestui turn se pot compara cu turnurile
cetaplor transilvanene din prima jumatate a veacului al XIII-lea. Ca atare n-ar fi exclus ca acest
turn sa fie pus in legatura cu contele sas Conrad 3 , presupunindu-se eventual o completare a forti-
ficapei prin palisade. In orice caz, celelalte part-1 ale cetatii in ruina, curtinele ~i turnurile circulare,
nu fac parte din primul nucleu, atit din cauza deosebirilor de structura, dt ~i pe temeiul

1 LAPI!DATU, Ce/Ofi, p. 182.

in BCMI, X-XVI, p. 15, n. 4; Gmu -BunE~TJ ,
8
!oRcA, Stud. 1i doc., I - IJ,
p. XV, XX- XXI. De Mtmlenia, I, p. 122 ; !oRcA, Chateaux, p. 57. 1n ceea ce
fapt, insa, ~t irca lui Rogerius din Carmen Miserabile sc pri ve~te teza unci cetii~i teutonice, cred cl ea trebuie
refera numai la episcopia catolica, dar nu pomene~te de o rcspinsa principia!, pentru c:l nu vad posibila o asemenea
cetate propriu-zisii. expansiune in intervalul scurt pc care teutonli 1-au petrecut
3
LAPEDATU, Celtifi, p. 177 ~i urm.; DnXc m cEANU, in Tara Birsei.

9. 131
)
....

I:

constatarii di zidul turnului patrat nu e ~esut cu zidurile turnului circular adiacent (fig. 113) ~i nid
cu curtina de pe latura opusa 1 . Curtinele inchid un spatiu alungit, u~or triunghiular, prevazut
I in cele trei colturi cu dte un turn cilindric, iar pe una din laturile lungi cu un bastion semici-
I I lindric, intercalat in curtina. Dispozitia cetatii e perfect adaptata terenului, un pinten de deal
II prapastios, separat printr-o ~a de masivul muntos. Caracteristica ~i semnificativa e preferinta
.f

1,! , !.1 .1
DI1J'S!71 1 '11
L l ,!.!dd )
Fig. 112. - Poenari, planul cetatii.

l i
1, ·
absoluta pentru turnuri cilindrice, intilnite in .arhit~ctura militara din Transilvania numai in doua
cazuri, Ia Breaza ~i Ia Cetatea Secuilor de linga Turda, ~i numai ca donjon, ambele de data incertii.
Donjonul de la Breaza poate fi pus in legatura ~i · cu arhitectura munteana de mai tirziu, din
vremea dnd Tara Fagara~ului era feud mutitean. 1n orice caz, mi trebuie uitat ca cetat!le bizantine
din Peninsula Balcanicii sint inzestrate ap.roape exclusiv cu bastioane semicilindrice ~i ca turnurile
cilindrice sint ~i ele, initial, o caracteristici a . sistemelor de fortificatii orientale. Astfel, intilnim
bastioane cilindrice ~i Ia cetatile bizantine din Dobrogea, ~i Ia o serie de cetati bizantine din Peninsula
Balcanica, iar asemenea bastioane sint folosite ~ide bulgari, dade exact d cetatea de linga Mezek 2
dateaza din secolul al XI-lea ~i a durat, dupa cum se pare, pina in secolul al XIV-lea. Aceste
analogii cred ca justifidi, eel putin in starea actuala a cuno~tintel or noastre, presupunerea ca inglo-
barea vechiului turn patrat de la Poenari intr~o cetate de piatra s-a facut pentru voievozii mun-
teni, dupa principiile artei militare balcanice. E probabil di aceasta e cetatea lui Basarab, despre
care se vorbe~te in Chronicon PictNm in legatura cu expeditia lui Carol Robert din 1330. Cetatca
a servit ~i mai tirziu, fiind parasita abia in a doua jumatate a veacului al XVI-lea. Ca atarc, in )
cursu! timpului, s-au facut reparatii ~i s-au imbracat ~i unele turnuri cu zidarie noua, pentru a
le face mai rezistente impotriva armelor de foe. Aceste interventii-ulterioare, databile prin veacul
al XV-lea, se disting u~or, fiindca la prefacerile amintite s-a intrebuintat, in locul pietrei, caramida.
Dar aceste prefaced nu au fost radicale ~i nu e indreptatita incercarea de a .data ruinele actuale
de la Poenari in secolul al XV -lea 3 • Vom vedea mai departe care sint particularitatile fortifi-
catiilor de mai tirziu ~i atunci vom avea ocazia sa constatam retrospectiv deosebiri esentiale, care
ating nu numai amanuntele planului, dar insa~i conceptia fortificatiei. Ruinele de linga Poenari
provin de Ia o mid cetate de refugiu, a~ezata intr-un Joe greu accesibil ~i adaptata perfect terenu-
lui ales cu multa luare aminte. Aci sistemul defensiv se bazeaza in primul rind pe caracterul inex-
pugnabil allocului ~i al fortificatiei insa~i, fiind suficienta o mina de oameni cu arme relativ modeste
pentru punerea in functiune a apararii. Ca atare, cetatea de Ia Poenari poate fi considerata ca o
cladire caracteristica pentru perioada de organizare a statului feudal din Tara Romineasca.
,.
1 GmKA-B UDE~Tl, J\1unte11ia, I, p. 122. 9 STEP IIAN Esc u, in Arhitutura, I, p. 42 (dupa L APE ·
2 RA~ENov, Mezek, p. 171 ~i urm. IJATU, Ce!Ofi, p. 183).

132
 )
Mai dificila mi se pare interpretarea ruinelor de la cetatea.de deasupra comunei Rudir.
Dupa cum se vede ~i din bibliografie 1 , identificarea cetatii cu referintele istorice e inca proble-
matica, deoarece in aceasta regiune se gasesc, in afara de ruinele de Ia nord de comuna Rucar,
de care ne ocupam aci, ni~te urme de fortificatii vagi linga comuna Cetateni (cetatea ~i schitul
zis al lui Negru-voda) ~i, in sfiqit, conturul pe teren al unei cetati situata Ia nord de satul

.... , .... . ' l' ':

< ... . •
'

Fig. 113. - Poenari, cetatea, vederea turnului.

) Voine~ti. Pina acum nici u~a din aceste cetati nu a fost explorata sistematic ~i nici una nu
a fost individualizata concludent in oglinda documentelor. Precumpanitoare _pare a fi _parerea
ca ruinele de Ia Rucar (fig. 114) ar proveni de Ia o cetate teutonica. Ca argumente pentru
aceasta ipoteza servesc : a) presupunerea ca ora~ul Cimpulung ar fi fost intemeiat de teutoni
~i ca cetatea de Ia Rudir ar fi o etapa care se integreaza in mod necesar acestei expansiuni
~i b) bastionul semicilindric. 1~ ceea ce prive~te ipoteza fundarii Cimpulungului de catre teutoni,
mi-am exprimat mal sus indoiala, iar cu privire Ia bastionul semicilindric, care aci e explicat
tocmai prin relatiile fire~ti ale ordim.1lui teuton cu Orientul, trebuie sa subliniem fenomenul
ciudat ca nici una din cetatile din Tara Birsei atribuite teutonilor nu poseda asemenea basti-
oane. De~i e evident ca teutonii au cunoscut fortificatiile palestiniene, e totu~i semnificativ d
nici in cetatile ridicate de ei mai tirziu, in Prusia, nu au folosit bastioanele cilindrice decit in
cazuri exceptionale. Cetatea de Ia Rudir e mica, a~ezata pe panta care coboara spre vaile Munte-
niei ~i e dominata de culmile dimprejur. Planul cetatii e acela al unui romb neregulat. Zidu-
I
r 1 Pu~cAm u, Cetatca Neamjltlui, p. 111-115; LAPE- p. 56 ~i urm.; VAW.F.Sr. u, Dlmbovifa, p. 25 ~i urm.
I OATu, Cetiifi, p. 178 ~i unn.; Burzenland, IV - 1,

133
)
Ii
''

\
'I rile pastrate sint din cuburi mici de calcar, a~ezate in stratu# destul de r~gulate, legate, pe
' .
I' latura dinspre nord ~i in partea exterioara a Iaturilor de sud ~i est, cu un mortar amestecat
' I
:1 ' cu nisip, iar spre interior se constata, pe aceste laturi, un amestec foarte pronuntat de caramida
, n' pisata. Deosebirile de mortar par a sugera ca zidurile nu sint omogene. Dar o simpla cercetare
. I'I'; a ruinelor pastrate la suprafata solului ramine neconcludenta. ln coltul dinspre sud curtinele
',i I sint inzestrate cu bastionul amintit. Turnuri sau alte bastioane de flancare se pare di nu au existat.
·'' .I La est de cetatea propriw.-zisa s-au gasit urmele vagi ale unei mari curti exterioare. Ca pozi~ie
militara, cetatea face hotarit impresia unei fortificatii indreptate impo-
i. I
triva Tarii Romine~ti, barind accesul spre Transilvania, dar ca structura
'''
i. ea pare mai degraha munteana. Aceasta dilema nu cred di se va
putea deilega inainte de a se intreprinde cercetari sistematice. N -ar
fi exclus ca pina la· urma sa se constate di nici nu e vorba de o
cetate rnilitara propriu-zisa, ci doar de un mare punct vamal fortificat.
Singura cetate olteneasca in care s-au facut cercetari arheologice
e cea de Ia Turnu Severin 1 , dar rezultatele sint inca departe de a fi satis-
racatoare. Deocamdata se poate re~e faptul ca s-au constatat mai )
multe niveluri, dovedindu-se d aci fusese un vechi loc de strajli.
~i in zidaria ruinelor se gasesc urmele unor cladiri anterioare, de pilda
. i'· I o lespede decorata ·cu o cruce, folosita ca material de constructie,
I.''• !I dar ruinele actuale socot d provin de la o cetate ceva mai recenta,
I Fig. 114. -Rucar, asupra careia ne vom opri in capitoluf viitor.
'I
planul cetatJi.
Dad examinarea ·rama~i~elor de arhitectura militara, care pot fi
atribuite perioadei de care ne o.cupam, ne lasa, in principiu, cam
nedumeriti, vom vedea ca, reluind firul arhitecturii eclesiastice din faza de consolidare a princi-
patului Tarii Romine~ti, perspectivele lncep sa se limpezeasdi. Urmele acestei arhitecturi se gasesc
in Oltenia ~i in regiunea deluroasa de la ·poalele Carpatilor. Prlmul monument cunoscut _pina
acum din aceasta categorie pare a fi o bisericu~a ale carei fundamente au fost degajate in
mijlocul cetatii din gradina publica din Turnu Seve~in 2•
Planul ·(fig. 115) acestui modest laca~ se compune dintr-un dreptunghi alungit, orlentat
pe axa vest-est, avind in partea apuseana o tinda (pronaos sau nartex), despartlta prlntr-un perete
straba.tut de doua arcade a~ezate pe dol ·pila~trl ~i un stilp patrat, o nava ~i - in capatul rasa-
ritean - o abslda semicircular~ in -interior §i pentagonala in afara. ln coltul de nord-est, in

\i
I I
I
interior, se gasesc doua ni~e, una spre nord, formind o adincitura rotunjita, cealalta, spre est,
fiind aproape ·patrata 3 • Platra cioplita, in parte spolii antice, e intrebuin~ata numai la col~­ )
I rile zldariei; peretli sint din bolovani · §i platra de riu, alternind cu cite doua sau trei straturl
de-.caramida. ln afara de aceasta, bolovanii sint lei-cOlo separati unii de altii prin caramlzi
a~ezate vertical. ln nava se mai gasesc apoi, in peretele de miazazi, doua toruri verticale, resturi
I
ale unor colonete angajate, menite sa sustina arcuri dublouri. Pe peretele nordic, in locul cores-
I' punzator dubloului apusean, e•un tor perfect asemanator, dar urma colonetei din dreptul arcului
dinspre rasarit a disparut. Trebuie notat di aceste toruri sint §i ele din piatra alternata cu di.ra-
mida, dupa cum se mai constata inca la coloneta apuseana de pe latura de miazazi. Eleva~ia
acestei biserici pare a fi prezentat pereti drepti, fara profiluri. Poate sub corni~a sa se fi gasit
un rind de ocnite mad, frecvente in toate provinciile artei bizantine ~i cum se intilnesc la mal
multe blserlci bulgare~ti de pe Trapezita de linga Tirnovo sau, in Tara Romineasca chiar, la
monumentele pastrate mai bine, despre care vom vorbi mal departe. Acoperi~ul avea desigur

1 BXRcXc:tLX, Cet. Severin, I, p. 149 ~i urm.; idem,
Raporl, 1938-1939, p. 74 ~i urm.
1 Idem, Rapurl, 1913, p. 141; idem, Cet. Smrin, 1,
p. 150 ~i urm.; idem, Raport, 1938-1939, p. 75; loRGA -
BAL~, L'art, p. 34; GmKA-Buov.~Tt, Munlenia, I, p. 123;
idem, Valachie, p. 10.
3
!n acest sens trebuie rectificat planul publicat de
Gmu-BuoB ~TI, Munlenia, I, pl. IV, fig. 14.

134
 doua pante, iar deasupra absidei va fi fost un 1nveli~ separat. Interiorul, judednd dupa colone-
tele angajate, fusese boltit cilindric.
Toate aceste elemente ale planului ~i elevatiei se regasesc 1ntocmai la bisericu~ele de linga
Tirnovo. Cea mai strinsa ·asemanare o ofera indeosebi capela XI, datata de Mavrodinov 1 1n
veacul al XIII-lea; aci regasim chiar cele doua ni~e in colturile de nord-est. Singurele elemente
care nu se incadreaza in a.cest grup, dovedind ~i prezenta unei alte infl.uen~e, sint diramizile
verticale care compartimenteaza straturile de
piatra ~i pentagonul exterior al absidei. Para-
mentul de cQmpartimente de diramida e ceva
specific ~colii grece~ti 2, uncle apare inca diq
veacul al XI-lea; de aci se raspinde~te inspre
nord, mai ales in Macedonia, dar exemplele
de asemenea zidarie ramiri totu~i rare. Al
doilea element, absida pentagonala spre exte-
rior, apare in schimb mai curind in Constan-
) tinopol, iar de aci patrunde mai intii la Sa-
Ionic 3 , pentru a deveni frecventa in cele~alte
provincii ale artei bizantine abia in secolul
al X IV-lea, de§i prezenta ei se constata inca l,,,r,ul!!"l""'""luul I I I I I ) I I I I I I I I
0 I Z J 4 6 6 ? 8 8 IOmdri
la prima cHidire a Asane~tilor, la biserica sf.
Dumitru din Tirnovo, datata prffi anul 1186 4• Fig. 115. - Turnu Severin, planul bisericutei
Pe temeiul tuturor acestor elemente se poate • din cetate.
sustine ca ruina de bisericl din cetatea Seve-
rinului d~teaza probabil de pe la sfiqitul veacului al XIII-lea, la un mic interval de timp
dupa capela X I din 'Tirnovo. Ea apartine deci perioadei de dufil. 1290, c1nd se pare ca sta-
pinirea banilor maghiari asupra Severinuhii a fost inlocuita cu domnia voievodului muntean.
1ntr-o epodi ulterioara, biserica a servit ~i cultului catolic, dupa cum o dovede~te altarul de zid
alipit in interio~ul absidei. Se poate insa u~or constata ca acest presto!, a carui zidarie nu e
tesuta cu zidaria absidei, e un adaos ulterior §i nu poate fi invocat in sprijinul parerii cii am
avea in fata noastra ruina unei biserici catolice, ceea ce, de altfel, se exclude de la sine pe temeiul
planului ~i al caracterului zidariei, cu totul straina celei occidentale. Prezenta altui element catolic,
al piciorului prismatic cu fus octagonal de Ia un aghiasmatar, ne arata mai !impede di aceasta
perioada catolidi trebuie datata in epoca goticei tirzii ~i poate nu gre~im, daca ne gindim Ia
) ocuparea cetatii d~ ditre comitele Pippa, in 1424, care se ingrije~te ~i de refacerea ei 5 • lncaputa
pe m1inile dregatorilor maghiari, e firesc ca bisericuta din interiorul ce:tatii sa fi indeplinit
rostul de capela a comandantului catolic.
Elemente cu totul asemanatoare intilnim Ia biserica manastirii Cotmeana 6 (fig. 116), dad
facem abstraqie de absidele ,laterale, de pe laturile de nord ~i sud, despre care am presupus
ca ar fi adaose ulterioare. Astfel, biserica veche (fig. 117) se compunea dintr-o nava dreptunghiu-
lara, precedata - dupa cum banuie§te Ghika-Bude~ti, pe temeiul unor arcade oarbe trunchiate
ulterior - de un soi de pronaos, inlocuit apoi cu tinda actuala. In partea rasariteana, nava
prezinta doi pila~tri fata in fata, a caror vechime ar putea fi pusa la indoiala, deoarece 1n

1 MAvRhDJ Nov, EiJHoKopa6Hama, p. 326; cf. ~i FILov, p. 6; idem, Cotmeana, p. 177 ~i urm.; idem, Valarhie,
Altbulg. Kunii, p. 52-54. · p. 11; loRCA-BAL ~, L'arl, p. 36; $TEFANESCU, Valarhie
2 M ILLET, L'lrole grecque, p. 225 ~i 228. el Trans., p. 426; Bu~, !tzflumus, p. 283; MAVRODJNOV,
8 Ibidem, p. 182 ~i urm. EiJuoKopd6Hama, p. 147-148. lmpotriva ruturor
' FrLov, Altbttlg. Kmut, p. 52. autorilor de mai sus, care dateaza biserica !n vremea lui
6
HunMUZAKJ, Documente, I -2, nr. 441; cf. ~i Mircea eel Batrin, vezi V:I.TX~tANU, Cotmea11a, p. 417
DnXcmcEANU, Vodifa, p. 101 ~i urm. ~i urm; mentinind toate parerile ~i argumentele expuse
8
G m KA -B u DE~TI, kfmztmia, I, p. 133; ibidem, II, aci, nu mai revin asupra tuturor amanuntelor.

135
)
 I

:-'
l
• •I
'I
1!

;
'1 1
I
)
' ·' partea apuseana a navei, uncle vechile ziduri au riimas intacte, .ei lipsesc ~i e deci probabil d
i •'j
I . bolta semicilindridi de odinioarii nu a avut dublouri. Dar oricum, acest amanunt mi schimba
II nimic din caracterele esent.iale ale bisericii. Inspre rasarit, in fata altarului, avem, de o parte 9i
::~j de alta, cite o adincitura mai mare in perete, amintind ni~ele mai multora dintre capelele de
ill\ . la Tirnovo, precum ~i capela funerarii din Backovo, dar mai ales planul bisericii Sin Nicoara
.. ! din Curtea de Arge~. Absida altarului bisericii din Cotmeana e ~i ea semicirculara in interior,
I
'·d
:,1
t
.I
~ i
I 'l
' ![
'I
,I
r1 I

.I
I

)
)
0 l J ' '"'t'lrt

:·:1 Fig. 116. -Cotmeana, biserica manastirii, plan.

l
•!
: !j
iar in exterior prezinta trei laturi, urmind, in aceasta privinta, intocmai modelelor bulgare~ti
. i' amintite mai sus. Firidele lunguiete fac inconjurul intregii · cHidiri 9i sint incheiate su s in arc
II I
semicircular, tivit, de-a lungul extradosului, cu discuri de pamint ars, smaltuite in verde ~i
cafeniu ; paramentul se apropie indeosebi de eel de la biserica sf. Dumitru din Tirnovo. Singura
particularitate a bisericii noastre e intrebuintarea exclusiva a dramizii de dimensiuni mici. Corni~a,
compusa din mai multe rinduri de zimti, de9i a suferit - dupa Ghika-Bude9ti - unele prefaced,
repeta forme curente ~i stravechi ale arhitecturii bizarrtine.
Fadnd abstractie de prefacerile ulterioare, pe care le-a indurat biserica mai ales in vremea
lui Mircea eel Batrin, cind is-au adaugat probabil sinurile laterale, ajungem, pe temeiul asemana-
rilor de plan ~i elevatie, la concluzia ca biserica manastirii Cotmeana trebuie sa dateze cam din
aceea~i epoca in care s-a zidit ~i biserica din cetatea Severinului, adica de pe la sfir9itul veacului
al XIII-lea 9i poate chiar din anii 1291-1292 1, dad ne este ingaduit sa ne referim la cronica )
lui Greceanu. Decorul de c~ramizi smaltuite pledeaza in acela~i sens, pentru ca ~tim d mai
tirziu acest ornament, de9i intrebuintat maLrar, apare insa mult mai incarcat. In !fara Romineasdi
aparitia izolata a acestor dramizi smaltuite indreptate9te ipoteza ca me~terul constructor a imitat
ad un model de decor de Ia Tirnovo, din secolele XII-XIII, 9i nu cuno~tea inca fatadele poli-
crome din veacul al XIV -lea, mai ales cele de tipul monumentelor din Mesembria.
Ruina bisericii Sin Nico~ra din Curtea de Arge9 2 apartine tot acestui tip de biserica ~i
prezinta un plan (fig. 118) campus din tinda 9i nava, despart.ite una de alta printr-un perete
straMtut numai de o u~~L In rasarit e altarul in forma de segment de cere spre interior ~i poli-
gonal (cu trei laturi) spre exterior. El e precedat de cite doua ni9e patrate, scobite in peret.ii

1 Asupra interpretarii hrisovului mitropolitului Luca id~m. Valachie, p. 10- 1'1; THRALl, C. de Argt/, p. '17
~i a Cronolo11.iei lui Radu Greceanu vezi VXTX~I AN u, Col- ~i urm. (planul, ibidem, pl. IV, nu corespunde exact reali-
meana, p. 426--427. ' tatii cu privire Ia ni~ele laterale); CONSTANTINESCU-lA ~ I ,
,I
2 ANTON ESC u, Arhileclura, p. 11 ~i urm.; loRCA- R ei. rom.-buo/,., p. 30 ~i urm.; ~TEF;(NESC u, Va!a&hie et
BAL~, L'arl, p. 16; DRXCHICEANU, in BCMI, X-XVI, Tranr., p. 28 ; IoN ESC u, lrl. at·h., p. 54 ~i urm.; idem,
1917- 1923, p. 40 ~i urm., ~i jurnalul d e sapaturi, ibidem, C. dr Ar,t(tl. p. 20 ~i urm.
p. 147; GI!IJ<A-BIJIII!FI, M rmlenitt, I, p. 125 ~i urm. ;

136
 laterali ai navei, ~i flancat de doua firide semicirculare in peretele de rasarit. Zidaria bisericii
(fig. 119) se compune din piatra bruta ~i piatra cioplita sumar, a~ezata in straturi alternate cu
cite doua pilla la cinci rinduri de caramida. Zidaria nu e uniforma ~i execu~ia e destul de negli-
jenta. Trebuie sa mai ~inem seama ~i de unele repara~ii recente. Merita insa o mentiune citeva
caramizi verticale, intercalate in straturile de piatra din coltul sud-estic al altarului; intilnim aci
compartimente Ia fel ca Ia biserica din cetatea Severinului.

) '
Fig. 117. - Cotmeana, biserica manastirii.

Din ruina bisericii arge~ene se pastreaza suficiente elemente pentru ca sa putem reconstitui
eleva~ia. Altarul ~i ni~ele latetale sint boltite cu semicalote de caramida (in parte restaurate)
executate in forma de spic, un procedeu obi~nuit in tehnica de construqie bizantina. Urmele
celor doua perechi de pila~tri din nava dovedesc, prin spatule: dreptunghiulare pe care le delimi-
teaza, prezen~a unei bolti cilindrice a~ezata pe dublouri, iar in tinda, pere~ii fund mai bine con-
serva~i, se pot distinge limpede punctele de na~tere ale unei bol~i cilindrice transversale. In
fatada apuseana se deschi_d e u~a cu arcul semicircular, restaurat recent. Paramentul e neted
~i numai in partea superioara dinspre rasarit, in dreptul ni~elor ~i al absidei, zidaria e exclusiv
din caramida ~i poarta un decor de ocnite. Aceasta zona larga de caramida, care da un accent
deosebit altarului, e contrabalansata in vest de o clopotni!a din acela~i material, zidita deasupra
tindei. S-a discutat mult daca aceasta clopotnita e contemporana cu .zidirea bisericii sau nu,
iar unii au dedus, din prezenta ei, ca biserica a trebuit sa fie catolica sau eel putin construita

137
)
 de me~teri occidentali 1 • Adevarul mi se pare a fi urmil.torul: clopotni~a e contemporana cu zidi -
rea bisericii, "fiindca peretii tindei sint mai gro~i dedt cei de ]a nava, cu toate ca nu aveau sa
suporte presiunea laterala a boltii, aceasta fiind a~ezata transversal. 1n capatul apu sean, peretii
longitudinali sint prelungiti ~i formeaza contraforturi executate in straturi de piatra alternate
cu caramida, "iar zidaria vade~te 0 perfecta continuitate, cu toate d in unele locuri au inter-
venit restaurari. Aceste intariri ale zidariei arata ca tinda fusese de la inceput destinata sa

LL..I.,..J I I I II I
0 2 8 4 s 6 ? 8 9

Fig. 118. -
' Curtea de Arge~,
'
ftJ

ruina bisericii Sin Nicoara, plan.

sustina o greutate mai mare. 1ntrebuintarea caramizii la constructia etajelor clopotnitei, fara
amestec de piatra, se explica prin faptul d. ea permite o stratificare mult mai exacta ~i conferii
astfel o stabilitate mai mare. 1n ceea ce prive~te me~terii bisericii, orice dubiu e exclus. Planul,
tehnica ~i paramentul dovedesc neindoielnic mina de lucru formata in ~antierele balcanice.
Acelea~i consideratii care impiedica categoric atribuirea oisericii din cetatea Severinului me~terilor
apuseni ~i catolid, se impun ~i in acest caz; o confruntare cu cHI.dirile transilvanene inlatura
orice indoiala. Clopotnita insa~i, cu toate di intrebuintarea ei patrunde in arhitectura bizantina
abia in veacul al XIII-lea, o data cu intemeierea imperiului latin, a venit Ia Arge~ tot prin
Ii intermediu balcanic. Ferestrele relativ largi, semicirculare, se deosebesc fundamental de cele
I transilvanene ~i amintesc, in schimb, indeaproape de clopotnita biseticii din Stanimaka, din vremea
, J )
1 lui loan Asan II, din prima ·jumatate a veacului al XIII-lea 2,
:! 1n concluzie, putem afirma ca biserica- Sin Nicoara a fost zidita pentru cultul ortodox
de catre aceia~i me~teri romini sau straini, dependenti de ~antierele din Bulgaria, drora li se dato-
re~te ~i biserica de Ia Turnu Severin ~i cea de Ia manastirea Cotmeana ~i ea trebuie sa fi fost ridicata
tot prin ultimii ani ai veacului. al XIII-lea sau in primii ani ai celui urmat~r. D ad, ulterior, s-a
adapostit ad in mod trecator cultul catolic, dupa cum crede Draghiceanu 3 pe temeiul unui
mormint cuprinzind ve~minte ce ar fi putut apartine unui episcop catolic, e o chestiune care iese
din cadrul studiului de fata.
1n Turnu Severin, in gradina liceului, s-au descoperit fundamentele unei bisericute 4 foarte
asemanatoare cu cea din cetate (fig. 120). Se compune ~i ea dintr-o tinda, nava ~i un altar, dar

1 IoRGA, hi. bis., I, p. 27-28; idem, 1st. rofll. 111 chip., 3 BCMI, X- XVI, p. 58.
II, p. 8; LAPEDATU, Meflerii, p. 178. 4 loRGA-BAL~, L'arl, p. 34; GniKA-BunF.~TI, Muntmia,
1 FILOV, Altbulg. Ku1111, p. 54. Alte exemple de clo- I, p. 123; idem, Valacbie, p. 10.
potnite bizantine din aceasta perioada Ia 'I:AFRALI, C. de
Argef, p. 17 ti urm.

138
)

I
II
 l aci primele doua incaperi sint despaqite printr-un perete strabatut numai de o u~a, iar altarul,
semicircular spre interior, e invaluit spre exterior de un poligon ·cu ~apte laturi. A vern deci aci
o infiuenta constantinopolitana accentuata, fata de traditia mai veche cu trei ~i rareori cu cinci
laturi. D e aceea e verosimil ca aceasta cladire sa fi fost ridicata abia in primele decenii ale veacului
al XIV -lea. Zidaria e din piatra bruta, cu putina piatra de talie la colturi ~i citeva fragmente
de caramida. Asupra elevatiei ~i paramentului nu ne putem insa pronunta decit ipotetic, deoarece

Fig. 119. - Curtea de A rge~, biserica Sin Nicoara.

se pastreaza numai fundamentele, zidurile fiind complet rase. E probabil cii interioarele vor fi
fost boltite cilindric, nava in orice caz fund boltita de-a lung ul axei principale, tinda insa ar fi
putut avea ~i o bolta transversala.
Aceste biserici-sala dovedesc di. in ultimele decenii ale veacului al XIII-lea ~i in anii imediat
urmato.ri exista o stdnsa legatura int.re ~antierele Tarii Romine~ti ~i cele din regiunea de la
sudul Dunarii, indeosebi cele din Bulgaria, iar sporadic se desprind ~i unele vagi infiuente grece~ti
sau macedonene, precum ~ i altele constantinopolitane. Din punctul de vedere al situatiei politice

139
)
 generale, aceste legaturi sint in plina concordanta cu informa~iile pe care le intrezarim din docu-
mentele ~i evenimentele vremii.
Au mai ramas acum inca doua monumente de arhitecturii bisericeasca, databile ambele in
perioada pe care o studiem, dar care nu se incadreaza intocmai in orbita orientarilor semnalate. E
vorba de prima biseridi a manastirii Vodi~a ~i de biserica sf. Nicolae D omnesc din Curtea de Arge~.
Tipologic, aceste monumente nu au nimic
comun unul cu altul, dar ele sint tot atit.
de importante, prin faptul di fiecare con-
stituie cite un nou punct de minecare in
evolutia arhitecturii Tarii Romine~ti.
Prima biseridi a manastirii Vodita 1
a fost descoperita in cursu! sapaturilor
executate la ruina actual a (V odita II) ~i e
'
.1 · straniu cum aceasta descoperire n-a fost I

pina acum valorificata de istoricii arhitec- i

turii romine~ti. La o adincime de cca 0,50 m l
sub pavimentul ruinei s-au gasit funda- ).
t....;.,.,l.,,,,,l,.,,.,..l,.. l l I I I I I : I I I I I I mentele unui triconc precedat de un nartex
0 I 2 3 • 4 6 7 8 9 1/Jifll/n: dreptunghiular (fig. 121). Planul navei pre-
Fig. 120. - Turnu Severin, planul bisericii din zinta un dreptunghi cu axa principala pe
curtea liceului. directia vest-est, de care se alipesc, pe fie-
• care latura liberii, cite o absida scmicircu-
larii 2 • Zidaria acestor fundamente e din
1,.
bolovani legati cu mortar.
Pe temeiul fundamentelor se pot reconstitui ipotetic urmatoarele inveli~uri: in tindii, o
bolta cilindrica pe axa nord-sud, in centrul ·navei, o cupola cu tambur pe pandantivi. Spatiile r
dreptunghiulare dinspre rasarit ~i apus purtaserii bolti cilindrice pe axa longitudinala, iar cele
trd abside cite o semicalota. Peretii au o grosime relativ redusa, de cca 0,95 m, la o lumina
interioarii de 5,50 m; acest fapt ar putea explica de ce prima biserica a rezistat probabil foarte
r
putin timp ~i a trebuit sa fie inlocuita curind cu o cladire noua.
Tipul acestei biserici cu plan triconc e strins inrudit cu trefla de la Niculitel ~i e probabil
ca aceste doua exemple descoperite pina acum nu au fost izolate. Biserica I de la Vodita apartine
evident unei faze mai tirzii, fiind o cladire executata din acela~i material ca ~i bisericile-sala
pe care le-arn atribuit sfiqitului veacului al XIII-lea sau inceputului celui urmator. Alt fapt
care ne fixeaza de data aceasta 'un indiscutabil termen ante que111 e biserica II de_la Vodita, ridi-
cafa deasupra celei dintii. Aceasta cladire - dupa cum vom vedea - e precis datata, nu numai
prin informatii documentare, ci ~i prin particularitatile structive, ~i e o ctitorie a voievodului
Vladislav, dadnd din anii 1374-1375.
Draghiceanu atribuise prinia biserica epocH cnejilor Litovoi ~i Barbat, amintiti in documentul
din 1247, privitor la instalarea ioanitilor in tinutul Severinului. Acestei datari i se opune
I. D onat s cu drept cuvint, pe motivul di in vremea stapinirii ioanitilor nu e probabil sa se fi
ridicat ad o m anastire ortodoxa. El mai noteaza di. in absida altarului se vede un bloc de zidarie

1 Dn.XGli!CEAN u, Sopot11ri VodiJa, p. 154 ~i urm.
2
Traseul absidei r<'lsantene e aproximativ Ia fel de
arcuit ca ~i eel al absidelor laterale ~i nu cum apare in
planul publicat de Dn1G l!l CEAN u, foe. cit., fig. 2.
3 Parerea lui DoNAT, Ftmdafii, AO, XVI, p. 449,
intemeiata pe o informatie documentara, conform cireia
biserica mlinastirii Vodita ar fi fost rezidita << din temelie »
de marele aga Cornea Briiiloin ceva inainte de 15 iunie
1689 ~i ci astfel fundamentefe bisericii I ar apartine epocii
lui Vladislav, iar ruina actuala ar fi opera lui Brailoiu,
nu e adrnisibila. Vodita II nu poate data din veacul al
XVII-Iea, neavind nimic comun cu arhitcctura acestei
perioade. De altfel ctitoria lui Brailoiu trebuie sa se ti
reclus Ia o reparatie sumad, pentru ci biserica ajunge
curind dupa aceea o ruina.

140 )
J. care indica prezenta unui presto! de zid de tip catoiic, adidi aUpit peretelui interior al absidei.
Am diutat sa verific acest detaliu la fata locului, dar din starea actua.la a fundamentelor, acoperite
iara~i in parte de pamint ~i vegeta~ie, problema nu se poate lamuri. Sigur e d fundamentul
prestolului e foarte apropiat de traseul absidei, dar numai sapaturi ar putea solu~ona controversa,
care, de altfel, e fara obiect, fiindca nu se poate atribui catolicilor o construqie cu plan triconc
ce nu poate fi conceputa dedt intr-un mediu bizantin. De aceea a~ propune o datare intr-o perioada
in care regiunea Severinuh;i apartinuse stapinirii romine~ti ~i rna gindesc la anii de dupa 1290,
drora, din motive similare, le-arn atribuit
~i bisericu~a din cetatea Severinului. Dadi
s-ar confirma ca blocul prestolului prezinta .
a~ezarea caracteristica cultului catolic,: n-ar
fi greu sa ne inchipuim di in perioada
dintre anii 1335 ~i 1342, in care teritoriul
Severinului ajunsese iadi~i ' sub stapinire
maghiara, biserica sa fi fost ocupata de
catolici ~i adaptata cultului lor. Aceasta
biserid nu va mai fi supravietuit mult timp
) ~i e probabil ca zidurile prea slabe au cedll;t
presiunii boJtilor, provocind astfel surparea
primei ctitorii.
s~ ne indreptam acum atentia asupra
celuilalt monument muntean, a c'tirui faima Fig. 121. - Vodita, planul bisericii I.
nu mai are trebuinta de a fi subliniata. Sf.
Nicolae Domnesc din Curtea de Arge~ 1 e
o biserica cu planul in cruce greaca inscrisa intr-un patrat (fig. 122), la care se adauga cite o
travee spre rasarit, alipindu-se apoi in centru absida principala, iar 1n dreptul traveelor laterale
cite o absida mai mica. Fiecare absida e se.micirculara in interior, iar in exterior poligonala, cu
cite trei latu ri. ln partea apuseana, intrarea e precedata de un pronaos dreptunghiular. lntreaga
cladire (fig . 123) se prezinta ca un corp omogen, zidit din piatra bruta a~ezata in cite un singur
strat, alternat cu cite trei rinduri de caramida la zidurile principale, iar mai sus, la frontoanele
arcuite ale boltilor crucii, cu cite patru rinduri, pentru ca la turla sa avem chiar ritmul de un
strat de piatra la cinci rinduri de caramida.
Datorita restaurarii minu~ioasc, executate de Comisiunea Monumentelor Istorice, eleva~ia
bisericii (fig. 124) apare !impede ~i degajata, in limita posibilita~ii, de adaosele ulterioare 2. Peretii
) exteriori, drepti ~i"masivi, lipsjti de orice profil ~i decor, circumscriu dreptunghiul in care se inscrie
planul in cruce greaca al bisericii ~i din care ies in afara cele trei abside rasaritene. Deasupra
~orpului inferior se desprind energic bratele navei centrale ~i ale transeptului, formind impreuna
crucea in centrul careia se rididi, pe o baza cubica, turla poligonala, cu 16 laturi (fig. 125).
Bratele crucii formeaza in fata<;la cite un fronton inalt, arcuit, iar fetele turlei sint decorate fiecare
cu arcade semicirculare, inalte ~i zvelte, cu cite doua rezalituri, strabatute in axele principale
cu ferestre. Toate corni~ele, ~i cele orizontale ~i cele arcuite, sint sublimate cu cite un rind de
zimti f~rmati din caramizi ascu~te. Deasupra arcadelor de la turle zimtii apar in doua rinduri

1 Vezi, inainte de toate, BCMI, X- XVI, incbinat
in intregime bisericii domne~ti din Curtea de Arge~;
apoi, ANTONEscu, Arhitectura, p. 7 ~i urm.; TAFRALI,
C. de Arger; GIIIKA-BUDEFI, Mmzlenia, I, p . 125 ; idem,
Va/a(hie, p . 15 ; IoRGA-BAL~, L'arl, p. 19; SACERDOTEAN u,
Argef, p. 49 ~i urm.; IoN ESC u, Ill. arh., p. 55; idem,
C. de Argq, p. 12 ~i urm. ; CoNSTANTINEscu -IA~I , Ref.
rom.-bulg., p. 19 ~i urm.; DnlcmcEANU, Co!lllltli(ari
in BCMl , XXIV- 1931, p. 91; PETRAN u, KirdJI. Kmul,
p. 364-365.
2
Critica aspra, adusii operei de rcstaurare de ciitrc
TAFRALI, op. cit., e mai mult rezultatul uno r d isensiuni
care nu ne privesc. Unele sclpari de vedere ~i erori de
amiinurit le vom semnala, dar ele nu modifica aspectul
esential a! cliidirii.

14 1
)
~i urmaresc indeaproape:: traseul arcurilor. Acoperi~ul bra~elor crucii. imbraca extradosul boltilor
~i e probabH ca ~i acoperi~ul turlei urma odinioara traseul festonat al corni~ei. Actualul acoperl~,
pe baza orizontala de dramida, construit de restauratori, nu corespunde epocii ~i prototipurilor
din care deriva biserka. Pronaosul ~i colturile dintre bratele crucii poarta invelitori simple, cu
o singurii panta, ridicata probabH ceva prea mult cu ocazia ultimei refaceri, deoai:ece acopera
in parte ocni~ele din frontom;l fa~adei occidentale. U~a principala a bisericii, spre apus, e semi-

!,J....I I I I I I I I I
q ' ~ J ' 5..,.vi

Fig. 122. -Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, plan.

circularii. Alta u ~a, laterala, se gasea in peretele de miazazi, in col~ul de sud-vest al navd,
dar ea a fost astupata ~i, in. dreptul ei, acoperind-o in parte, strajuie~te un contrafort, )
datind de Ia o restaurare de dupa 1870. Contrafortul similar de pe latura de nord e un adam;
din aceea~i epociL Ferestrele fusesera odinioara strimte, semicirculare, a~a cum se mai vad
Ia frontoanele bratelor crucii. Altele, in fo~ma de metereze, se mai pastreaza la absidele laterale.
Toate celelalte ferestre, impreuna cu chenarele lor de piatra, sint opera piefacerii din veacul
al XVIII-lea. '
Sistemul bol~ilor, construite exclusiv din caramida, corespunde cu totul aspectului exterior.
ln tinda avem in mijloc o calota eliptica, sprijinita pe ziduri ~i pe doua arhivolte, iar laturile sint
acoperite cu b olti cilindrice pe axa transversalii. lntre tinda ~i nava se ridica un perete 'despar-
titor, inauntrul caruia e adapostita o scara cu acces din coltul de nord-vest al navei, iar sus, in
grosimea zidului de deasupra u~ii dinspre nava, e o mica indpere in forma de coridor. Acest
spatiu a servit, desigur, ca ascunzatoare, dupa cum o dovede~te ~i scara, pornind de la o inal-
t ime de cca 3 m, la care se ajunge numai printr-o scara mobila. Sistemul de boltire al navei se
intemeiaza pe cei patru stilpi patrati, centrali (fig. 126 - 127). Pe ace~ti stilpi ~i pe arcurile corc-
spunzatoare zac boltile cilindrice g rupate in cruce, de care se leaga, cu o treapta mai jos, calota
absidei principale. Colturile navei laterale sint boltite cu semicilindre a~ezate de-a lungul axei

142 )
) principale, adid spre vest-est 1, iar absidek laterale cu semicalote. Peretii care lnchid azi prosco-
midia ~i ve~mintarul provin de la prefacerile din mijlocul veacului al XVIII-lea §i tot de atunci
dateaza §i actuala catapeteasma de zid. Peste patratul central, deasupra pandantivilor, se ridica
tamburul §i calota turlei. Articula~ia arhitectonidi din interior e redusa la expresia minima: o
corni§a sub~ire (sprijin necesar pentru cofrajele bol~ii in timpul construqiei), in forma de bagheta
la stilpi, la absida §i la inal~imea na§terii boltilor indiperilor laterale, o a doua corni§a, la fel
profilata, facind inconjuru~ interiorului la na§terea boltilor cilindrice ale crucii ~i - in sfiqit -

Fig. 123. - Curtea de Arge§, biserica sf. Nicolae domnesc, vedere dinspre sud-est.
)

o corni§a cu o caveta inferioara la baza tamburului. Peretu §i stilpii prezinta o suprafata neteda,
rezervata picturii. Pavimentul era din caramida §i la fel fusese §i pavimentul al doilea, a§eZat in 1751.
Pentru datarea zidirii b~sericii ne serve§te mai intli un grant, care ne ofera. un pretios
termen ante q11em. El a fost descoperit sub tencuiala, pe peretele de nord, din coltul de nord-
est al navei. Acest grafit spune: « V /eat 6860 na Dlgopuli pr.rtavisje veliki Basaraba Voivoda» ( = in
anul 1351 -1352 in Cimpulung a murit marele Basarab Voevod) 2 • Din grafit putem deduce cl in
acest an zidirea bisericii era eel putin in parte terminata, dar inca nu fusese impodobita cu picturi.

1 fn acest sens trebuie indreptat planul publicat
in BCMI, X- XVI, fig. 114 ~i unele desene perspective,
in care sint indicate bolti transversale.
2 Teate inscriptiile zugravite pe bordurile ve~min­
telor unor sfinti din proscomidie, citite ~i interpretate
de TAFRALI, C. de Arg111, p. 252-269, sint neacceptabile.
Grupurile d e litere mai bine conservate nu dau, dup:l
insil~i constatarea lui Tafrali, nici un sens ~i se dovedesc
a fi pur decorative. Atunci cu atlt mai pufin se poate
accepta o intrcgire a grupiirilor de litere necitefe ~i o
tillmiicire a lor. Vezi Raportullui ONcJ uL, BoGDAN ~i l one A,
in BCMI, VIII - 1915, p. 141 ~i ONcJUL, C. de ArgC{,
p. 49 ~i urm.

143
)
 ).,rr • __ ,,.- • •• ''"'"'._... .. ,

11?
,.
:.11
i
I

Pentru datarea acestei biserici s-a dus o polemidi aprigii, in cursu! direia s-au intrebuintat,
aBituri de argumente oferite de elementele intrinseci edificiului, o serie de consideratE i storice.
Biserica insa nu poate fi pusa, cum credea 0. Tafrali, in interdependenta strinsa cu intemeierea
principatului Tarii Romine~ti; nu se poate adica dovedi, prin zidirea ei, ~i data exacta a infiintarii
acestuia, ~i nici invers, crearea principatului nu a avut drept consecinta imediata ctitoria bisericii

' i,
)

i,

Fig. 124. - Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae doinnesc,

' sec~une in perspectiva.

Jomne~ti. Acestea sint doua evenimente care apaqin aceleia~i faze de evolu~e, dar ramin
totu~i distincte. .
ln problema da tarii, trebuie sane calauzeasca in primul rind elementele tehnice ~i stilistice;
din catcgoria acestora face parte mai intii planul in cruce greaca de tip complex 1 . Acest plan a
luat fiinta in Constantinopol, Ia capatul unei lungi evolutii, ~i se raspinde~te apoi departe dincolo

1 MILI.ET, L'icole grtcque, p. 55 ~i urm., ~i mai ales noile concluzii formulate de BnuNov, ApxumeKmypa, p. 169 ~i urm.

144 )
 de hotarele capitalei bizantine, la Salonic, in Macedonia ~i in Serbia, uncle il gastm in veacul al
X IV -lea la biserica din Matejic (zidita in ultimii ani ai domniei lui Du~an, mort in 1355)1. D ar
uncle din aceste biserici par intrudtva posterioare celei dornne~ti din Curtea de Arge~, infa~i­
~indu-ne anumite amanunte specifice dezvoltarii ulterioare, care se manifesta atit la Constanti-
nopol, cit mai ales in Serbia. Din aceasta dezvoltare face parte tendin~a de a multiplica turlele.
La Arge~, aceasta faza inca nu e atinsa, dupa cum ea nu e atinsa nici la o intreaga sene de biserici

)
'
Fig. 125. - Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, vedere dinspre
sud-vest.

balcanice din primele decenii 'ale veacului al X IV-lea. !ntre aceste monu~~nte trebuie men~onata
biserica Sfin~ii apostoli din Salonic, terminata probabil prin anii 1312 -1315 2 • Deosebirile dintre
aceste biserici ~i sf. Nicolae D omnesc sint neinsemnate: la Salonic stilpii din nava sint inlocui~i
cu coloane, procedeu frecvent in aceasta perioada a artei bizantine, in care se tinde spre forme
mai u~oare, mai elegante ~i totodata de veche traditie in centrele grece~ti. Dar acolo uncle nu
se gase~te marmura sau piatra potrivita, se intrebuin~eaza ~i mai departe stilpul patrat executat
din zidarie, cum e cazul la Matejic in Serbia ~i la biserica dornneasca din Arge~. Tot astfel la
Sfintii apostoli din Salonic se manifesta tendin~a specific constantinopolitana de a multiplica

1 M I LL E T, 2 Dr Ell L, Manuel, p. 754.

Art serbe, p. 120.

10 - c. 267 145
)
 - -··- ------------~illliilil
~---IIJ
j
l
I
') l
Iaturile poligonului absidei. Biserica arge~ana pastreazii, in schimb, traditia mai veche din Mace-
II
I
donia si Grecia. La biserica sf. Clement din Ohrida, din anul f295 I, avem o absida similara
celor ;rge~ene. to sfiqit, la Salonic, biserica propriu-zisa e inconjurata pe trei laturi de un
nartex, incoronat cu patru cupole laterale. La Arge~ lipsesc aripile laterale ale nartexului ~i

,,

j
i
l
f~

l
Ij.
I
I
I

i
l.

--------t
1
I

,,Ii Fig. 126. -Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, interior spre
II
' '
nord-est.
: I
I

deci ~i turlele corespunzatoare. Altfel, biserica Sfintii apostoli din Salonic, fiicind abstraqie de
anexe, este cea mai apropiata de sf. Nicolae D omnesc ca plan, elevatie ~i proportii generale, ~i
indeosebi ca proportii ale turlei 2 • to arhitectura bizantina din veacurile X- XI predomina

1
DIEHL, Manuel, p. 755-756. e de 5,08 m, iar inil lpmea turlei (calculata de Ia cheia
2
Diametml interior al tamburului turlei din Arge~ arcurilor mari) e de 8,38 m.

146
)
 inca tipul cupolei joase ~i largi, dar incepind din veacul al XIII-ka tamburul se rididi tot mai
sus ~i in acela~i timp spa~iul deasupra diruia se inal~a se restringe. Astfel cupola i~i pierde functia
unui coronament amplu ~i static deasupra unui spa~iu larg ~i devine un element dinamic, avintat.
1ncepind din veacul a! X III-lea, arhitectura biz~ntina tinde spre o accentuare a verticalei. Nu

Fig. 127. - Curtea de Arge~, biserica sf. Nicolae domnesc, interior

spre vest.

numai cupola devine mai zvelta, dar intreaga cladire cre~te in inal~ime. Pe aceasta linie de evolutie
se gase~te biserica domneasca din Curtea de Arge~, fiira ca sa ajunga insa la predominarea hota-
rita a verticalei, pe care o constatam in arhitectura sirbeasca, la cHidirile de la Lesnovo (1341) 1
~ i Matejic, realizata ~i prin inmultirea turlelor. Un echilibru intre masa cladirii ~i intre accentul

1
M I LLET, Art rerbe, p. 114 ~i DIE II r., Manuel, p. 759.

t o• 147
)
 vertical, asemanator celui de Ia Arge~, se intilne~te in Serbia ·ceva mai curind, Ia biserica din
L juboten (1337) 1. Astfel, pe temeiul dispozitiei esentiale a planului ~i a elevatiei, precum ~i
pe temeiul proportiilor dintre masa ~i fortele active ~i estetice, care oglindesc preferin~ele
epocii, putem sa ne intemeiem convingerea d biserica sf. Nicolae Domnesc trebuie datata mai
probabil in deceniul al IV-lea al veacului al XIV -lea ~i d me~terul care a conceput acest monument
trebuie sa provina dinsr-un mediu al arhitecturii constantinopolitane, familiarizat insa ~i cu
gusturile mai arhaice ale ~colii grece~ti. Ajuns in Tara Romineasca, intr-o clima mai aspra din
punct de vedere economic ~i social-politic, el a renuntat Ia elementele decorative mai delicate
~i mai pretentioase, atit de apreciate in · ~antierele derivate direct din Constantinopol in veacul
al XIII ~i al XIV-lea: la coloane ~i la fatada policroma 2•
Datarea bisericii sf. Nicolae Domnesc in anii de dupa 1330 coincide cu perioada de pros-
peritate ~i de avint care a urmat invingerii cotropitorilor condu~i de regele Carol Robert al
Ungariei, la Posada (1330). E probabil cain cursul acestei expedi~ii a~ezarea de la Curtea de Arge~
sa fi suferit, ~i e firesc sa se fi proc~at la o refacere ~i, concomitent, la intemeierea unei noi curti
domne~ti, ceca ce nu exclude citu~i de putin ~i pastrarea celeilalte re~edinte, deocamdata chiar
mai importanta, din Cimpulung. Obiceiul domnilor feudali de a dispune de mai multe re~edinte
e cunoscut. Astfel, zidirea bisericii domne~ti poate fi incadrata cu preferinta intre anii 1330 ~i
1340. Zidirea nu a durat desigur prea mu1t timp, deoarece biserica nu prezinta dimensiuni deose-
bite, cu toate ca depa~e~te u~or in lungime ~i in largime cladirile bizantine similare. E sigur
insa d intre perioada zidirii ~i a zugravirii s-au scurs mai multi ani.
Se cuvine sa mai amintim acum proble~a privitoare la o biserid mai veche, care ar fi
precedat construqiei actuale ~i ale carei fundamente s-ar gasi sub cladirea de azi 3• lntr-adevar,
in cursu! sapaturilor executate de Comisiunea Monumentelor Istorice s-au gasit, sub pavi-
mentul navei, dteva ziduri, interpretate atunci ca substructH pentru stilpii navei 4 • Din rele-
veurile publicate este insa imposibil sa se ajunga la o conduzie cu privire Ia ipotetica recon-
structie, propusa de Sacerdoteanu. Doar noi cercetari ale acelor fundamente ar putea aduce
lumina. Urma unui zid de imprejmuire, care evident nu se adapteaza bisericii actuale, justifid
presupunerea ca in interiorul acestui zid nu a putut sta de la inceput. biserica actuala; poate
era acolo o alta biserica, dar putea fi ~i o alta cladire sau curte a vechii re~edinte, distrusa in
1330, careia ii putuse servi ca biserica domneasca Sin Nicoara de pe dealul din fata. Atribuirea
mormintului inzestrat cu pretioasa orfevrarie, din care face parte ~i celebra pafta de aur, unui
vechi ctitor al ipoteticei biserici premergatoare celei actuale trebuie insa respinsa. Dupa cum
vom vedea Ia locul sau, aceasta orfevrarie apartine unei perioade a goticii mature ~i nu poate
fi datata inainte de mijlo,cul veacului al XIV -lea. )
Pentru a incheia capitolul despre arhitectura bisericeasd din Tara Romineasd, trebuie sa
mai aruncam inca o data o privire asupra relatiilor cu Occidentul catolic. Dupa cum am amm-

1 MILLET, Art rerbe, p. 112 ~i DIEn L, Ma11ml, p. 759. La
Ljuboten planul i:n cruce prezinta particularitatile grece~ti,
adici e fara traveea intermediara a tipului complex. !n
acest context biserica e interesanta numai pentru ilus-
trarea problemei proportiilor.
2 0 influenta si:rbeasdi, sustinuta mai ales de autorii
monografiei din BCMI, X - XVI , nu se confirma prin
nici un caracter specific. Biserica Domncasci din Curtea
de Arge~ e cu putini ani anterioara primului monument
si:rbesc de acest tip (Mateji~) care, i:n Serbia, prezinta,
de altfel, amanunte divergente. N ici prezenta bazei patrate,
pe care zace turla, nu poate fi invocata ca o dovada pentru
influcnta sirbcascii, cum sustinc BnE Ill ER, Arta Rom.,
p. 2. Asemenea haze piitrate se regiisesc ~i Ia Constan-
tinopol, de pilda la Kahrie-Djami (sec. XII-Iea) ~i la
biserica Sfintii apostoli din Salonic. Exemplele se pot
148
spori. Deosebirea e numai ci in Serbia aceasta baza patrata
pri me~te propoqii mai accentuate, care depa~esc cu mult
formele de Ja Curtea de Argq.
$i mai exclusa pare orice relatie cu arta bulgara, ipoteza
cxpusa de TAFRA Ll, op. cit. MAvno DINOV, EiJuoKopa6uama,
p. 148- 150, inclina, dimpotriva, sa recunoasca in biserica
din Arge~ uncle influente orientale. ln schimb DIEHL,
Ma11uel, p. 764, conclude : « Biserica sf. Nicolae din C. de
Arge~, care dateaza de la mijlocul sec. al XIV -lea, e,
prin planul sau, prin forma de cruce ~i parament, un
edificiu de stil curat bizantin ».
3 SACERDOTEAN u, A rgq, p. 49 ~i urm. ; cf. ~i IoNEscu,
c. de Argef, p. 10-11, ~i raspunsul lui Dn.\GIII CEANU ,
Bi1. dom11eaud, p. 555 ~i urm.
4 BCMI, X- XVI, p. 43.
I
I
~
 tit, se pare di in primii ani ai veacului al XIV-lea ora~ul Cimpulung trecuse in stapinirea domniei
muntene ~i astfel cetatea ~i basilica au indiput pe miini ortodoxe. Ca o consecin~a a trecerii basilicii
in posesiunea ortodoxa, sa~ii catolici i~i vor fi zidit o noua biseridi, de data aceasta, fire~te,
gotidi. ln aceasta noua biseridi vor fi stramutat ~i mormintul contelui Laurentius de Longocampo,
a dirui lespede se afl.a azi in dreptul altarului din biserica manastirii catolice 1 • Dar din acea biseridi
gotidi nu se mai pastreaza, decit vechiul cor, modernizat ~i el, mai ales in interior. Dispozitia
planului, cu absida pentagonala sprijinita in col~uri prin contraforturi, poate fi atribuita fara nici
o dificultate primelor decenii ale veacului al XIV-lea, iar o cercetare atenta a amanuntelor ar
putea eventual descoperi ~i citeva elemente
care sa lamureasca dadi aceasta cladire gotidi
e un descendent al ~antierului din Ciqa sau
dad e de alta provenienta.
Alta biserica, cu o singura nava ~i o
absida poligonala sprijinita de contraforturi,
a existat in Turnu Severin 2 • Fundamentele
•
0
ei (fig. 128) au fost descoperite intre ruinele
) castrului roman. Judednd dupa fundatii, se Fig. 128. - Turnu Severin, planul bisericii
poate eventual admite o oarecare deosebire din castru.
de material de construqie intre incaperea
dreptunghiulara a navei, zidita d~n blocaj ~i
piatra de talie, ~i cor, zidit din blocaj cu patamentpl din piatra cioplita mai putin ingrijit. Totu§i
cred ca elementele de care dispunem sint insuficiente pentru a deosebi, impreuna cu Ghika-Bude§ti,
o nava adaptata dintr-o construqie antica, completata acum cu un cor gotic. ln fa~a laturii apusene
se gasesc doua blocuri de zidarie, semanind cu doi stilpi masivi, meniti sa sus~ina un pridvor
incalecat de o clopotnita. Dintr-o perioada intrudtva ulterioara dateaza probabil fundamentele
unei sacristii de pe latura de nord a corului, in zidaria direia se gase~te, alaturi de piatra bruta,
~i ceva. diramida. Din fundamentele acestei biserici se poate conclude di avem de-a face cu o
constructie gotica .. N-ar fi exclus ca ea sa dateze de prJn anul 1335, dnd se instaleaza in Turnu
Severin dilugarii franciscani 3 , ~tiut fiind ca acest ordin dilugaresc a fost un activ raspinditor
al unei arhitecturi gotice foarte simplificate.
ln ceea ce prive~te arhitectura civila, e sigur di ~i in Tara Romineasca, la fel ca ~i in Tran-
silvania, ea va fi fost de lemn. Primele excep~ii vor fi fost re~edintele domne~ti. La Cimpulung
se pretinde ca s-ar fi gasit dteva cadre de u~i ~i ferestre gotice de la casele domne~ti, ridicate
) aci pe la mijlocul secolului :).1 XIV-lea 4 • Aceste elemente ar dovedi o influenta transilvaneana
izolata asupra arhitecturii civile muntene, explicabila prin prezen~a meseria~ilor sa§i, a~ezati in
localitate. lntre timp ~i la Curtea de Arge§ se incepuse ridicarea noii re~edinte, terminata insa
probabil abia dupa moartea lui Nicolae Alexandru Basarab (1364) 6 • Din perioada de care ne
ocupam ar putea data, cu oa~ecare aproximatie, ruina fostului turn de peste poarta: are planul
patrat, iar zidaria, compusa din straturi de bolovani alternati cu cite trei rinduri de dramida,
e identica cu cea de la biserica domneasca.
Astfel, in cursu! injghebarii treptate a principatului Tarii Romine~ti §i a consolidarii sale,
se formeaza concomitent ~i fizionomia unei arte proprii feudale, din care ne-au ramas marturiile
arhitectonice analizate. Acestea ne dezvaluie relatiile strinse cu arta ortodoxa ~i indeosebi cu cea

1
BAL~, Art golique, p. 12. rczerva, fiindcii V. Dragbiccanu nu publica reproduceri,
' GHJKA-BUDE~Tr, Mu11Je11ia, I, p. 122; IoNEscu, dar adauga di profilurile se aseamana cu cele de Ia casele
lJI, arh., p. 52, n. 1. domne~ti din Arge~. Vom vedea insa di acele profiluri
3
BXncXciLX, Tumu Severi11, p. 34. apartin rena~terii.
• DnXc nrcEANU, BCMI, X - XVI , p. 58. Citez 6 BCMI, X - XVI, p . 27 ~i 58.
aceastii informa1ie privitoare Ia profilurile gotice cu toata

) 149
 )
i din Balcani, ~i seleqia tipologidi specifidi, care constituie piemis~ pentru prima faza de inflo-
l·
rire a arhitecturii muntene, despre care vom vorbi mai departe. Pe de alta parte, am avut ocazia
!: sa constatam ~i prezen~a elementelor apusene, stavilite insa in limitele a~ezarilor catolice ~i ramase
· r~ izolate ~i straine de evolu~ia speci.fica a artei din Tara Romineasdi .

.;

)
 PRIMA FAZA A ARTEI IN PERIOADA
FEUDALISMULUI DEZVOLTAT
(DE Li\ MIJLOCUL SECOLULUI AL XIV-LEA LA
MIJLOCUL SECOLULUI AL XV-LEA>

t. Considerd~ii generdle

Perioada dintre mijlocul sec. XIV ~i mij locul sec. XV coincide aproximativ cu faza
de consolidate a statelor feudale in diferitele provincii, de~i trebuie subliniat d etapele
nu sint perfect sincronizate. Din punct de vedere economic ~i social-politic, provincia cea
mai evoluata e Transilvania. La mijlocul secolului al N-lea, consolidarea sistemului feudal
e un fapt implinit ~i se poate vorbi chiar despre, un prim apogeu al feudalismului
in Transilvania. Aceasta constatare se intemeiaza deocamdata mai mult pe materialul
documentar economic ~i istoric, decit pe eel arheologic. Imaginea pe care o putem recon-
stitui despre aspectul castrelor regale ~i al castelelor nobiliare, precum ~i al vietii care
se desfa~ura in interiorul lor, ramine mai departe vaga ~i trebuie intregita substantial cu
informatiile de care dispunem cu privire la castelele feudalilor catolici din Europa centrala.
Mult mai limpede apare, in schimb, rolul patriciatului ora~enesc, care incepe sa se infiripeze.
1nca din momentul insdiunarii dinastiei angevine am remarcat atentia pe care o acorda regele
acestui nou factor economic ~i politic, in convingerea di ii va servi ca sprijin impotriva
tendintelor anarhice ale marii nobilimi 1 . ln aceasta perioada se continua aceea~i politidi,
iar rezultatul important e di in Transilvania iau fiin? ~i se consolideaza acum toate
centrele ora~ene~ti care vor juca in veacurile urmatoare un rol mal important. Economia lor
intrege~te economia agrara feudala ~i dezvoltarea meseriilor devine totodata un monopol
al ora~elor. Astfel, in!aptuirile artistice care ilustreaza cultura epocii feudale din Transilvania
sint, de aci inainte, tot mai mult opera meseria~ilor ora~ene~ti ~i realizarile lor poarta pecetea
acestui fapt. Capabili de a satisface cerinte pretentioase, meseria~ii, patroni ~i calfe, au contri-
buit direct la evolutia artistica a provinciei. Astfel, principalele ~antiere de constructie, organi-
zate in faza precedenta in centrele episcopale ~i in cele manastire~ti, devin acum i~treprinderi

1
Asupra rolului patriciatului ora§~nesc §i a rela~iilor sale cu regalitatea, cf. ENGELS, Decaderea ftudalimlllltli, p. 11.

183
 ' .
!I : ~
I'
'.I
I···
I ' · I ··~ I
···· I
-~•.. :,1

..r-.:j.,,·
1
prevalent laice, puse, fire~te, ~1 10 slujba bisericii, a regelui ~i a feudalilor, dar utilizate de la
inceput ~i in folosul patriciatului ora~enesc. Alaturi de organizarea ~antierelor, se consolideaza
,,
I·
(.i acum ~i breslele 1, iar numarul lor cre~te rapid, imbra~i~ind cele mai felurite indeletniciri. Toate
I ! 1 ·tJ:.:
i \ ·~·
I realizarile artistice mai insemnate din castele, de la ora~e ~i de la sate, sint opera acestor mese-
'I I'~ ria~i exper~i, umbla~ in lutne, de~inatori de secrete profesionale, interesa~ ~i capabili de a con-
'ii I~I
11
I tribui la dezvoltarea tehnica ~i la imboga~irea formelor de expresie. Alaturi de aceasta produqie
1'1 organizata de Ia ora~, se men~ine, fire~te, produqia artistica a manastirilor ~i a meseria~ilor de
'· i! Ia sate, arta popula;a, premisa artei ora~ene~ti, dar de acum inainte conducerea trece treptat
!':'11!. in mina ~antierelor ora~ene~ti ~i a breslelor, iar arta populara, la rindul ei, devine ici-colo depen-
,I!I :,J:I1· :!11 denta de conccp~iile ~i formele elaborate de ~antiere ~i de bresla~i. $i aceasta mai ales in comu-
I'
., r~ ~- . nele de ~arani liberi din cuprinsul · colonizarii privilegiate sase~ti.
Situatia e insa diferita in comuncle de iobagi, romini ~i unguri, precum ~1 10 comunele
tl , .i •.,.·
! ~
I ~ t'
romine~ti ramase inca neaservite. Catolicismul, consolidat o data cu statui feudal, se transforma
IJ !' ,'
i ! ;r, •
~:•. 1
din rival victorias al bisericii ortodoxe in stapin intolerant. Aceasta intoleran~a se manifesta
1"1' ,.,.. nu numai impotriva populatiei ascrvite, dar ~i impotriva nobilimii ie~ita din rindurile cnejilor
I' •
·~rlf J ~i judetilor romini. 1ntreaga dasa fcudala trebuia sa se inregimenteze neaparat in slujba cato-
t~••• 1 licismului,' iar nobililor le era interzis, sub amenintarea unor pedepse aspre, sa tolereze pe
·,( ~:
I: 1' mo~iile lor preo~i schismatici, adica ortodoc~i 2 • Aplicarea acestor masuri a intimpinat, dupa
tj'~r· cum ~i era de a~teptat, oarecare rezisten~a, pentru ca de fapt in pofida acestor dispozitii s-au
i ,,!d
!' I construit ~i in rastimpul de care ne ocupam o serie de biserici ortodoxe de piatra (de~i numarul
l:t'u ~
..
,.
monumentelor pastrate e relativ mic), iar unii nobili, ca de pilda La~cu Cinde din Tara Hate-
gului, contribuie la inzestrarea a~ezamintelor manastire~ti din Moldova ~i, invers, vom avea
de semnalat in Transilvania ctitorii ortodoxe initiate ~i sprijinite de voievozii din Tara Romi-
neasca. De altfel, mai ales in cursul primei jumatati a veacului al XV-lea, decretele antiorto-
doxe au suferit unele suspendari temporare, din cauza luptelor duse de Sigismund ~i loan de
Hunedoara, in comun cu voievozii Tarii Romine~ti, impotriva turcilor. Dupa infringerea sta-
telor sud-dunlhene de catre turd, 'fara Romineasca ramasese sa opuna rezistenta pe Dunarea
de jos, iar pe cursul mijlociu al fluviului turcii ajunsesera vecini nernijloci~i ai regatului maghiar.
Astfel, interesele comune in lupta de aparare impuneau oarecare menajamente reciproce in
favoarea populatiei chemata Ia arme.
La fel ca in Transilvania, in aceasta perioada se consolideaza ~i statui feudal din Tara
Romineasdi ; totodata asistam la injghebarea ~i organizarea statului feudal moldovenesc, o data cu
interventia directa a nobilimii romine din Maramure~. Dar feudalismul din Tara Romineasdi
~i Moldova prezinta unele aspecte deoseblte de feudalismul transilvanean. 1n aceste doua
provincii lipse~te un patriciat ora~enesc suficient de inchegat, capabil sa imprime econorniei
un caracter specific ~i sa se afirme in viata social-politid. De aceea, rolul pe care in Transilvania
1-au jucat ora~ele, stavilind, prin foqa lor, ambi~iile anarhlce ale nobilimii, ii revine, in
Tara Romineasd ~i in Moldova, ~aranirnii libere. Absen~a unui patriciat ~i a unui artizanat
se oglinde~te !impede in domeniul evolutiei artistice. Cezura dintre arta populara ~i arta
clasei dorninante apare .a d mai putin incisiva dedt in arta catolica transilvan eana. 1n anurnite
domenii se resimte !ipsa miinii de lucru specializate ~i evolutia tehnica e in consecinta mai
leota, iar formele de expresie sint mai tradi~ionale. 1n schlmb, legaturile dintre arta populara
~i arta feudala ramin mai vii, iat rolul bisericii ortodoxe, ca indrumator in domeniul artei,
se pastreaza ne~tirbit. Astfel se explica ~i importanta unor centre manastire~ti (mai ales in Mol-
dova) ca focare de arta ~i absenta unor manifestari laice mai sustinute in arta feudala romineasca.

1 Asupra acestei probleme vezi MAnx, Frl!huhrijlm, 2 HunM UZAK I, D o&JIIIIt/11!, I-2, nr. 90.
I, p. 44 ~i urm., iar cu privire Ia Transilvania, PAscu
Mqlt{llgurile, p . 81 ~ i nrm.

184
 Pentru a compensa lipsa miinii de lucru specializata, voicvozii rccurg adcscori la straini, cheama
me~teri din tarile vecine, in aceasta faza mai ales din Balcani, din Polonia ~i din Transilvania,
fapt care ne explicit unelc infl.uente asupra carora vom avea de insistat dar rolul acestor colabo-
1

ratori straini ~i al acestor infl.uente a fost mult exagerat de catre ccrcetatorii no~tri din trecut,
lucru despre care ne vom putea convinge dnd vom analiza arta munteana ~i moldoveneasdi.
Semnificativa, pentru prosperitatea materiala ~i culturala a Tarii Romine~ti ~i a Moldovei,
e ~i posibilitatea de expansiune a sferei de interese a voievozilor munteni ~i moldoveni in Balcani,
in sprijinul bisericii ortodoxe,. impotriva stapinirii turce~ti . Manastirea Cutlumus de la Muntele
Athos e poate prima care a beneficiat de aceasta atentie. 1n 1369 voievodul muntean Vladislay
se obliga sa reconstruiasdi manastirea ~i devine al doilea ctitor I, iar mai tirziu ~i Mircea eel
Battin figureaza in asemenea calitate 2 • Pe acela~i Mircea il intilnim intre ctitori, tot la sfintul
Munte,' la manastirea Zograf, in anul 1414 3 , ~i concomitent il vedem inzestrind manastirea
cu daruri bogate. Curind dupa aceea, la 1429, Alexandru eel Bun al Moldovei iscale~te un hrisov
de danii 4, iar din 9 februarie 1433 ni se aminte~te o danie a voievodului muntean Alexandru
Aldea 5• !n veacurile viitoare, dnd celelalte domnii cre~tine din Balcani vor fi disparut cu
desavir~ire, acest soi de interventii va face din voievozii no~tri proteguitorii tuturor laca~urilor
de la. Athos. !n aceste relatii reciproce, tarile romine nu vor avea insa intotdeauna numai rolul
de mecenat, cum s-a subliniat prea adeseori, ~i invers, nu va fi numai muntele Athas acela care
ne va rasplati cu prisosul sau artistic, ci vom putea constata di intr-o anumita masura ~i Athosul
va deveni un teritoriu de raspindire ·ai artei romine~ti. Cel care a enuntat ipotetic aceasta teza
I a fost Strzygowski 6 ; vom vedea mai . departe ca, intr-o anumita masura, ea poate £1 demon-
strata ~i prin fapte concrete. Din perioada de care ne ocupam acum nu ni s-a pastrat insa nici
! . ! un monument artistic potrivit pentru aprofundarea acestui aspect. Manastirea Cutlumus a fost
refacuta in secolele XV-XVI ~i zugravita din nou, iar arnintirea unor ruine alaturi de manastirea
i
i· ."- Zografului, despre care Iorga se intrebase dad nu ar putea fi puse in legatura cu ctitoria lui
i Mircea, e insuficienta ca punct de plecare. Cercetari amanuntite, intovara~ite de sapaturi, care
vor trebui intreprinse o data la Athos, vor aduce farii indoiala contributii importante pentru
cunoa~terea artei bizantine in general, precum ~i a relatiilor pe care sf. Munte le-a intretinut
cu diferitele tari din Europa orientala.
Realizarile artistice din aceasta faza vor s.ervi apoi .ca puncte de plecare pentru evolutia
din perioada viitoare. Experientele care deterhuna sensu! evolutiei artistice, precum ~i· selec-
tionarea ~i elaborarea tipurilor ~i formelor fundamentale, se iofaptuiesc insa acum.

2. Arhitecturd
a) 'fara Romineasca

Firul evolutiei mult promitatoare a arhitecturii muntene din prima jumatate a veacului
al XIV-lea se toarce de aci inainte neintrerupt ~i va atinge chiar apogeul pentrn prima data
in aceasta perioada. De~i numihul monumentelor religioase pastrate nu e prea mare, avem totu~i
posibilitatea sa urmarim indeaproape etapele acestei dezvoltari.

1 BuRADA, 1Hnntele Athos, p. 77, da data 1365, care
pare a fi gre~ita ; cf. LE MER r.E, Chrysobn!le, p. 229- 230;
Grunr-: scu, lit. Ro111., I, p. 403; Ion(; A, Ist. Rom., III, p. 241.
2
GA\·nut.. PnOTUL, Nijon, p . 94 ~i urm.
3 Ionc o~, A1.tmtde Athos, p. 465; GAYRIIL PnoTu r., foe. cit.
4 .MAnr.u BEzA, Urme romiltefli Ia Mnntde Athas, BG,
IV - 1933, p. 583; idem, Biblioteci, p. 450.
6 USPENSKI, A¢o11, p. 336.
0 S TRZYCO WS J\1 , Bluovina, p. 128 ~i urm.

185
 IH
i
lj I~
i
'I
Inainte de a ne ocupa de monu~entele principale, sa ne oprim la doua bisericute de
importanta minora, dar care preced in ordine cronologidi. Prima e o capela sapata in stindi,
pe virful unui deal abrupt, deasupra Dimbovitei, linga comuna Cetateni, in interiorul a~a-numi­
tei cetati a lui Negru-voda 1. Judednd dupa traditie ~i dupa portretele ctitorilor, zugravite
in veacul al XVIII-lea ~i repictate in 1840, acest schit ar 1i o ctitorie a lui Nicolae ..l\.lexandru
~i a lui Radu voievod. Bisericuta insa~i, compusa dintr-o tindii, despartita printr-un perete
de nava dreptunghiulara, iar aceasta prin alt perete, strabatut de cele trei u~i liturgice, de altarul
' aproximativ semicircular, e un monument
fara virsta. Doar u~ile ascutite ale cata-
petesmei ~i ferestrele strimte ~i semicircu-

.o.
lare, care dau in liber, alaturi de u~a
exterioara informa, prezinta un caracter
arhaic ~i indreptatesc oarecum datarea
traditionala. A~a cum se prezinta capela,
'I ea are aerul unei bisericute primitive, cum
I

i, mai exista una in apropierea comunei

Corbj 2 • ~i ad a fost taiat din stinca uo
nartex, o nava ~i o absida, despartita
ultedor de nava prin zidul iconostasului
care :acopera o parte din figura zugravita
a unJi arhanghel. Altarul mai e prevazut,
, I de J
parte ~i de alta, cu o mica pro-
Fig. 164. ·- Co~u~tea-Crivt;lnic, planul bisericii I. scorn)die ~i un ve~mintar, iar spre rasarit
are doua ni~e mid in perete, In partea su-
perioara piatra e astfel taiata, incit face
impresia unei bolti cili,ndrice. U~a §i ferestrele au fost mo~ificate ulterior. Nici asupra vechimii
acestei b~serici-pe~teri nu ne putem. pronunta. Pictura, datata de I. D. $tefanescu in veacul al
XIV-lea, e desigur mai recenta. Biserica, insa, ar putea fi veche ~i face parte, in orice caz,
din acel~~i grup ca . ~i pe~tera din cetatea ' lui Negru-~oda. Dar, cu toata importanta lor
istoridi, ~ceste bisericute-pe~teri nu ·t eprezinta un tip viatJil ~i interesant pentru evolutia arhi-
tecturii noastre.
. 0 problema mult mai importanta.pentru dezvoltare~ arhitecturii muntene ne infati~eaza
fundamentele primei biserici (fig. 164) din Co~u~tea-Crivelnic 3, uncle s-au descoperit ruinele
a doua biserici suprapuse. Asupra bisericii superioare, care intrebuintase odinioara ca substructie
fundamentele primei cladiri, vom reveni mai departe. Prima biserica prezinta un plan compus
dintr-o tinda dreptunghiulara ~i o nava prevazuta cu trei abside, rotunjite spre interior ~i in-
scrise in exterior in cite un poligon cu trei laturi. Intre nava ~i tinda e un perete despartitor.
BarcaciHi comparii, cu drept cuvint, acest plan cu pdma zidire de la Vodita, pe care am datat-o
inca inainte de mijlocul veacului al XIV-lea, de~i intre aceste doua cladiri constatam, intr-o
privinta, o deosebire radicala: la Vodita I am remarcat zidurile relativ subtiri, explidnd prin
aceasta pdibu~irea timpurie a bisericii. La Co~u~tea I intilnim, in .schimb, o zidarie cu adeva-
rat « ciclopica », caci, dadi peretele de vest al navei e abia de 1,25 m grosime, la nava ~i
la abside fundatiile ating grosimea de 3 m, depa~ind aproape largimea spatiului interior.
Aceasta zidarie e din blocaj intarit cu tiranti de birne, iar pavimentul fusese din diramida. Cu

1 DnXGHJCEANU, CeJ. Negru Voda, p. 91-92; IoncA- 2 ~TEFANESCU, Va/achit el Trans., p. 422.
BAL~, L'arl, p. 39; GmKA-BUD E~T I, Mtmlenia, I , p. 121; 3 BXncXclLX, BCMI, XXVIII- 1935, . p. 92 - 93;
~TEFANESCU, Valachie el Trans., p. 67; IoNESCU, lsi. arb., BXncXCILX, Coftlflea, p. 165 ~ i urm.
p. 23, n o ta 1 ; CON S TANTI N ESCU-J.\~1, Ref. rom. -bu/g., p. 40.

186
 pnvue la datarea acestor fundamente 1, Bardicila biinuie~te di ele ar fi contemporane cu celt:
de la Voclita I, dad nu chiar anterioare. Pe temeiul materialului furnizat pina acum de siipaturi,
nu cred d se poate ajunge la o concluzie sugestiva. 1n schimb, putem eventual face un pas
inainte, dad incerdm sa intercalam aceasta biserid in ciclul evolut1v al arhitecturii muntene
din veacul al XIV-lea ~i al problemelor care se puneau constructorilor. Vom observa atunci
o tendinta in favoarea planului triconc, intilnit cu putin inainte la Vodita I, dar realizat acolo
nesatisfadtor. S-ar explica atunci de ce me~terul zidar de la Co~u~tea I a incercat sa gaseasd
un remediu,_ingro~ind zidurile peste masura tocmai in punctele critice ale impingerilor pr'esu-
pusei tude de peste spatiul ce.ntral dintre abside. Solutia greoaie, de-a dreptul grosolana, data
aci, e incapabila de orice dezvoltare. Problema insa cerea o dezlegare ~i aceasta - dupa cum
vom vedea imecliat - a dat-o me~terul constructor de la Vodita II. lata de ce cred d biserica
prima de la Co~u~tea se incadreaza mai fuesc in faza imecliat p~emergatoare zidirll bisericll a
doua de la Vodita. ~i unele ~i altele fund invecinate, vadindu-se aci ~i acolo preocuparea de a
realiza un plan triconc incoronat cu o turla, tustrele monumentele sint interdependente ~i se afla
pe aceea~i linie a evolutiei.
Pentru Muntenia ~i pentru arhite<;:tura sirbeasd din valea Moravei, dezlegarea problemei
de mai sus a adus-o biserica zidita in vremea lui Vladislav la Voclita (fig. 165), deasupra funda-
mentelor bisericii vechi 2 • 1n linii esentiale, biserica superioara se infati~eaza cu acela~i plan
ca ~i prima; un pronaos dreptunghiular,_o nava fiancata de doua abside ~i terminata cu un altar
semicircular in interior ~i poligonal in exterior, la fel ca ~i absidele laterale. Pe linga o alungire
a navei, aceasta biserid se mai deosebe~te insa de cea precedenta prin patru pila~tri a~ezatJ in
fiancul horelor laterale. 1n zidaria· tindei _se vad urmele unei bolti cilindrice transversale. 1n
nava, in spatiile marunte dintre peretele apuscan ~i pila~trii amintiti, gasim resturile cite unui arc
longitudiqal. Celelalte bolti, de~i disparute, sint u~or de reconstituit ~i exemplul Coziei confirma
pe deplin ipoteza:. 1n partea rasariteana spatiul 'clintre pila~tri ~i peretele dinspre altar purta arcuri
. longitudinale, asemanatoare celor dinspre apus, iar intre pila~tri, in fata absidelor laterale, erau
.- · cite doua arhivolte, cea interioara mai sus, a doua ceva mai jos, potrivit razei mai red use. Patratul
central purta o turla pe pandantivi, iar portJunile navei dinspre vest ~i est cite o bolta cilin-
drica · longitudinalii. Fiecare absida avea semicalota corespunzatoare. Dimen siunile interioare
, . ale acestei biserici sint de circa 18 m lungime, iar larg!mea navel e de 6,25 m ~i, in dreptul
horelor, de 10,50 m.
Zidaria era consolidata dupa sistemul bizantin, intrebuintat curent in toate cladirile romine~ti,
cu tiranti de birne inecatJ in pereti la interV-ale de circa 50 em unul deasupra celuilalt. Peretii,
gro~i de circa 1,50 m, sint din blocaj , acoperit la baza ~i la colturi cu piatra de talie, ~i alternat
cu fi~ii de dramida aparenta. Parte din dramizile intrebuintate in zidarie ~i la paviment sint
romane, dupa cum o dovedesc nu numai dimensiunile (60 em X 60 em ~i 40 em x 40 em),
dar ~i stampilele. Caramizile facute anume pentru aceasta cladire au, in schimb, dimensiunile de
36 em X 17 em X 7 em ~i 22 em X 33 em X 4 em. Mortarul contine numai nisip, fara amestec de
clramida pisata. 1n ceea ce prive~te inveli~ul exterior, judednd dupa urmele gasite de V. Dra-
-'
I
ghiceanu, se pare d a fost !acut din ·'placi de plumb aplicate pe extradosul boltilor. S-a mai
gasit apoi o piatra profilata (fig.' 166), cu trei retrageri in unghi drept ~i cu un ciubuc. Draghi-
ceanu presupunea d ar proveni de la paramentul fatadei cu arcade oarbe pe picioare de zidarie,

L Lamuririle, pe baza do cumentad, incercate de ~i GmKA-BuoE~TI, J.ifunlenio, I, p . 129 ~i urm. ; idem,

D o NAT, Fundapi, AO, XV, p. 294-295, nu due, deocam-
data, Ia nici o concluzie.
2
Publicatiile mai vechi, datorite lui DnXc ll!CEAN u,
Vodifo, p. 97 ~i urm., ~i IonGA-BAL~, L'arl, p. 30, nu
mai corespund. Rezultatele noilor sapaturi au fost expuse
de Dnll.c HI CEAN u, Sapaluri Vodifo, p. 149 ~i urm.; vezi
Volocbie, p. 13; IoN ESC u, lsi. orb., p. 63-64. Cu privire
Ia istoricul manastirii vezi : DnllTRllSCU, Mebedinfi,
p. 162-164; TociLEscu, Matr.istiri, p. 216; LAPE DAT u,
Meflerii, p. 177; GEORGESCU, Injlumfe, p. 153; D ONAT,
Fundafii, AO, XV, p. 340-341.

187

J
' i.l r.
il II
·I
!:i ~
~~:~· I··t
j',
I t

iucadratc de un ciubuc, ~i o compara cu profilul pila~trilor de Ia arcadele oarbe ale pronaosului

bisericii de la Cozia. Confruntarea arata insa imediat ca nu exista nici o asemanare cu pro.filul
citat. Piatra de la Vodita provine, dupa toata.probabilitatea, de ·la usciorul u~ii principale. Felul
cum e ti:iiata piatra pe dos ne arata ca ea fusese a~ezata in peretele lateral al unei evazari, ~i nu
in fa~a unui perete drept, cad altfel planul rezaliturilor ar fi fost oblic.
Aceasta bisericii. nu a suferit modificari ulterioare, dupa cum o demonstreaza perfecta iden-
titatc structiva cu celelalte cladiri similare din aceea~i perioada. Se exclud fire~te reparatiile maruntc
~i adaugarea unui pridvor,_ acum dis-
parut, dar restaurarile in stil mare, ca
acelea savir~ite pe Ia sfir~itul secolului
al XVII-lea 1, se refera exclusiv la
cladirile pentru adapostirea dlugarilor
~i Ia atenante, din care se mai vad ~i
azi urmele unor fundamente.
De la intemeierea acestei biserici,
datorita sprijinului lui Vladislav ~i co-
laborarii calugarului Nicodim ~i a tova-
ra:~ilor sai, ni se pastreaza insu~i actul
. iI ' : de fundare 2 • Din nefericire insa, acest
act e nedatat, incit pute:m ~ti doar, in
11,
I' li1:_1ii generale, d el apartine domniei
!j: . Fig. 165.-Vodita, biserica II, plan. lu'i Vladislav. Nici alte documente,
uqul al despotului sirb $tefan, din
d~cembrie 6900 ( = 1391) 3 , din care
vedem ca la injghebarea noii ctitorii a contribuit cu darur~ largi ~i tatal acestuia, cneazul Lazar,
mort in '1389, ~i altul, din 5 august 6932 ( = 1424) 4, al voievodului muntean Dan II, prin
care se confirma darurile lui Vladislav facute manastirii sf. Antoniu de la Vodi~a, nu con-
tribuie Ia, deslu~irea anului . intemeierii. De aceea trebuiel sa cautam stabilirea datei prin alte
mijloace. : Desprc viata dlugarului Nicoqim nu avem; informatii prea amanuntite 5 • Nu
cunpa~terp sigur nici .originea . sa. Mai verosimila e •tradiVa pastrata de Paul de Alep 6 , dupa
care el s-ar fi nascut in Castoria. ,Nu ~tim insa dnd a tre':cut Dunarea, venind de la Athas.
Iorga cre.dea ca aceasta ·s-~r fi intimplat prin anul 1374 ~., deci in ultimii ani ai domniei lui
Vladislav, deceda.t cindva intre anii 1375 ~i 1380. Nu intram in chestiunea spinoasa a acestui
termen ante quem, fiindca ~tirea tulburarilor din 1376, cihd apare ca ban al Severinului loan
Trentul 8 , , romin de origine, · dar in slujba regelui Ungarlei, pare suficienta pentru a justifica
datarca ctitoriei de Ia Vodita, situata la apus de Turnu Se¥ erin, deci in plin teritoriu de lupte
~i contestari,. inaintea acestui eveniment. Ne multumim astfetcu concluzia ca biserica lui Nicodim
trebuie sa ..fi fost ridicata eel mai tirziu in anii f374 - 1375. Ac~asta data e foarte importanta, fiinddi
ea contri~uie Ia lamurirea unei intregi probleme de evolupe arhitectonica. Ruina Vodita II ne
infii~i~eaza pentru prima oara intrebuintarea unui procedeu d~ constructie destinat sa caracterizeze
de acum inainte un grup complex de biserici. Acest proced~u consta din ridicarea a patru pila-
~tri in dr~ptul absidelor laterale, meniti sa fortifice cladi~ea ~i sa reduca diametrul boltilor,
col<}borin~ totodata, prin arcurile care ii leaga de o par(e ~i de alta cu peretii rasariteni ~i
;'·

'·
!
I
8 PAut~ nr. AtEP,
1 IoKGA-B .u ~ , L'art, p. 30. Caldtorii, p. 179.
2 STF.F u r,F.sc 1! , Tismana, p. 46 ~i urm. 7 lo RG AfBAL~, L'arl, p. 29-30; cf. ~i IoRGA, Tst.
3 \rczi A'IR, 1, p. 17- 18. vis., I, p. 4,0 ~i urm., unde admite cii Nicodim ar fi trecnt
4 1hidem, · P· 19- 21. Duniirea 16 Tara Romineasd inca prin 1369.
5 ~Tr.Fu r.~: sc : u, Tismana, p. 13 ~i urm.; cf. ~i PAN ..r- 8 l oR<JA, lsi. Ronr., m, p . 245.

n :sc o, llfircea, p. 143 ~i urm.

188
 scoi corespunzatori, la neutralizarea impingerilor diagonale ale pandantivilor ce sus!in
apV- ccotrala, impingeri care provocaserii probabil prabu~irea timpurie a primei construqii
ru:!l~ V odita.
de l~ G. 13ai~ 1, care a studiat mai intii aceasta problema, a diutat s-o explice printr-un imprumut.
etiod bisericile sirbe~ti din valea Moravei, situate tocmai pe latura opusii a malului dunarcan,
Ce:!c ta ]3anatului de Severin, Bal~ a regasit procedeul descris, gti'ibindu-se sa-l boteze « sirbesc »
i.O. f~ 'at:ate di el deriva dintr-o adaptare a bisericilor athonitc, cu plan in crucc greacii ~i cu absidc
~i sa le, la biserica cu 0 sir;gura nava, prin
Ia rc:!~!Pat:ea navelor lateralc ~i ali pi rea coloanelor
1
s\J.P:! tilpilor patratului central de peretii perime-
5
sa0-. tt:ansformind astfel suporturile libere din
tt:all·•. ot: in pila~tri. Explicatia lui Bal~ 2 e foarte
io.te:!~tiva ~i a fost reluata de G. Millet 3, care
s\J.gc t:cat totodata sa dateze mai precis crearea
a ioc:i 0 ou tip de· biserica sirbeasca, ajungind Fig. 166. - Vodita, piatrii profilat~.
acest c1uzia ca la biserica din Pavlica ~se pre-
11
la cOte t:ealizarea noului model prin restringerea
gate~ iva a navelor laterale. Aceasta biserica, in care se piistreaza incii intact planul athonit, se
e1(ces data prin anii 1375-1380, iar scurt timp dupii aceea intilnim suprimarea navelor laterale
p 0 a;~ederevo 4 • Ideea de a reduce biserica bizantina cu cruce inscrisa la o singura nava s-ar
\-
·-;·- ··.,·

la lica printr-o revenire Ia vechile biserici-sala simple (nu trdle sau triconcuri) din tradi!ia arhi-
e1(f' rii din Rascia, din veacurile al XII-lea ~i al XIII-lea. Aceasta explicate ingenioasii nu tine
rec~l.l cont de doua clemente: de cronologie ~i de prezenta unor biserici cu plan triconc ma i
i11 5 a ic la Vodita I ~i Co~u~tea I, care precedaserii bisericii lui Nicodim. Millet nu a putut cunoa~te
arl,_ate biserici . descoperite mai recent, dar nu a ~tiut nici despre existenta ruinei Vodita IT, din
aces ea lui Vladislav. Cronologia ne aratii insa ca prima biserica cunoscuta uncle s-a realizat ele-
v-reo;ul specific al arhitecturii sirbe~ti din valea Moravei e Vodita lui Nicodim, datata cd mai
~e~u din anii 1374 - 1375, ~i prezenta triconcului de sub biserica lui Nicodim dovede~te cii
tlr.z:! t plan, care nu· se gase~te in Serbia inainte de Smederevo sau Krusevac, are in schimb o
r: ..
_·.:.:..:_.:.~,.
:.. ...
·~
ace~itie rnai indelungatii la noi, atestata recent ~i prin fundamentele bisericii din Niculitel, fiind i'
r:a indit - dupa cum vom vedea - pina in Moldova. Pentru a fortifica rezistenta bisericii cu !·
rasP triconc prin reducenia luminii bol!ilor principale, fara. a miqora in acela~i timp ~i )argimea
?tanrioadi a bisericii, me~terii olteni nu au fast siliti sa imprumute de la Athas, de Ia biserica
!nte tan in cruce· greacii, ideea pila~trilor, elaborata apoi printr-un proces de eliminare complicat,
cu ~ in rnod normal ar fi trebuit sa producii o arhitecturii cu forme intermediare, din care nu
c~!s-a piistrat nici o urmii. Zidarii olteni au putut imprumuta, dimpotriva, ace~ti pila~tri legati
...;...,.:"--,...---~01 £€-.ei cu arcuri longitudinale de la biserica-sala farii sinuri de tip bulgar (biserica--:-s_f_.-:-A-:-r_h_a-:-n_-_ __ _ _ _~
·!~eli din Backovo, sfiqitul secolului al XII-lea, biserica lui loan Asan II din Stanimaka, biserica i.
gf ..Arhanghe!i din Mesembria, jumiitatea a doua a secolului a! XIII-lea, ruina bisericii din mana-
s: ea .tv.[arkov, din secolul a! XIV-lea 6 • Asupra rela!iilor din faza inceputurilor arhitecturii de
sur
. trii dm · Tara R om1neasca
v' cu arh1tectura
' ' bu 1gara am ms1stat emd am ana li zat penoa
v • • ' · d a prece-
pla

'•
~;
1 BAL~, Serbia, p. 3, 16 ~i urm., 41 ~i urm.; idem, Ia DnXGmcF..u: u, Sapdturi Vodifa, p. 150, e exclusii. Vezi
.If eflteJ, p. 277 ~i urm. MILLET, Art serbe, p. 33 ~i 163, care aratii ci ea e cu putin I;
111.1': Ipoteza lui Bal~ a fost acceptata fad nici o ~ovliialii ulterioara bisericii din Smederevo sau, dupii piirerea ceva
G!iJJ(A-BunE~TI, Mrmtmia, I, p. 129 ~i urm.; HENRY, mai recentii a aceluia~i autor, Cozia, p . 829, ea ar putea data ii
~;!davie, p. 81 ~i urm. ; loNEsc u, Ist. arb., p. 16, 62 ~i dinainte de 1381. Vezi ~i Bu~, Serbia, p. 28, care dateazii !'
:;
1" '0 Eu insumi am impartii~it aceastli parere in lucrarile biserica din Kru~evac intre anii 1377 ~i 1389.
63 ' mergatoare.
X 6 Pentru toate aceste exemple, vezi MAVRO D I~o v,
pres MILLET, Arl .rerhe, p. 152 ~i urm. EowKopa6Hama, p. 44--55.
4 J)atarea bisericii Lazarica din Kru~evac in 1370,

189

:,,
.......
 denta ~i am aratat atunci impamintenirea dtorva tipuri de biserici-sala bulgare~ti in Tara Romi-
neasca, la Turnu Severin, Cotmeana ~i Curtea de Arge~. Dintre aceste biserici n-ar fi exclus ca
ruina Sin Nicoara din Curtea de Arge~ sa fi fost un reprezentant prevazut nu numai cu pila~­
tri ~i dublouri, dar ~i cu arhivolte longitudinale intre stilpi. Biserica lui Nicodim de la Vo dita
nu e decit o asemenea biserica-sala la care s-au adaugat, in dreptul traveei de mijloc, abside late-
tale. Astfel s-au combinat doua planuri ~i doua structuri care efectiv nu s-au putut intilni
- dupa cite putem intrevedea in starea cuno~tintelor actuale - decit in Tara Romineasca, inainte
de a se produce interferent;a de la Vodita II, ~i s-a ajuns la o solutie simpla ~i practid, p er-
fect corespunzatoare scopului 1. Biserica in stil « morav », sau stil «national sirbesc », cum
ii mai zice Bal~, e creata din premise care nu exista in Serbia. Legaturile lui Nicodim, dar
poate ~i o anumita comunitate culturala dintre O ltenia apuseana ~i regiunea Timocului, in care
elementul rominesc era prezent 2, explica indeajuns cum acest nou tip a fost adoptat curind
de me~terii sirbi din aceasta ~i numai din aceasta regiune, uncle a fost apoi cultivat pina dtre
mijlocul veacului urmator. D ar la noi tipul Vodita II a avut un succes mult mai insemnat
~i de lunga durata ~i lui · ii apartin nu nnmai o serie de biserici oltene din aceasta perioada,
dar ~i Prislopul din Transilvania. !n·iTara Romineasca acest tip structiv poate fi urmarit, prin-
tr-o serie de transformari ~i simplificari, pina in veacul al XVI~lea ~i chiar mai departe. Cu
alte cuvinte, in Vodita II avem prototipul eel mai important al dezvoltarii ulterioare a arhitec-
turii eclesiastice muntene.
Din m otivele de mai sus rezulta ca nici felul cum s-a raspuns pina acum la chestiunea
originii me~terilor bisericilor noastre din aceasta perioada nu mai poate fi acceptat 3 • Para a
cadea in cealalta extrema, fara a nega colaborarea rodnica a strainilor bizantini, greci, bulgari
sau sirbi, despre prezenta carora, in perioada care ne intereseaza, nu avem de altfel nici o
dovada documentara, cred ca trebuie respinsa in mod categoric afirmatla ca arhltectii lui Vla-
dislav, Radu I ~i Mircea ar fi fost tot! sirbi: ·Mi se pare de fapt greu de explicat cum unii
cercetatori, generalizind dteva informatii :ra.zlete ~i mult mai tirzii, s-au luat la intrecere in a
denig ra capadtatea me~terilor locali, pina la suprimarea cu desaviqire a existentei tagmei
me~terilor constructori indigeni. Ceea ce ne invata istoria arhitecturii rornine~ti, in sens larg
bizantina, dar cu caractere specifice in T ara Romineasca ~i cu alta infati~are in Moldova, ar fi
trebuit sa indemne la mult mai multa prudenta.
Nicodim a ridicat ~i la Tismana o manastire, inchinata N ascatoarei de dumnezeu. La ipoteza
lui ~tefulescu 4 ca prima ctitorie din· vremea lui Vladislav ar fi fost o biserica de lemn, inlocuita
ulterior cu una de piatra, nu se mai poate raspunde. Sigur e ca documentele prezinta ca adevarat
ctitor p e Radu I ~i ele mai·arata ca zidirea, ramasa n eispravita, s-a terminat cu ajutorul lui Dan I,
fiul lui Radu 5 • Hrisovullni D an I (dat in 3 octombrie 6894 = 1386) implica terminarea lucra-
rilor, pentru d acum se stabilesc rinduielile vietii materiale ~i spirituale ale manastirii. Alt document
1-- - -- --gfirma di la inzestrarea ctitoriei a participat~i aci despotul sirb ~tefan.-Dar biserica.._luLNkoclim
nu se mai pastreaza, cu toate ca o serie de cercetatori s-au grabit sa recunoasca in arhltectura
bisericii actuale nu numai influente 6 , ci ~i mina de lucru sirbeasca 7 • !n adevar, biserica manas-
tirii Tismana, ajunsa din motive n ecunoscute in stare foarte rea, pare a fi fost refacuta din
temelie in veacul al XVI-lea, dupa cum o arata nu numai traditia manastirii, coroborata de

1 La o solutie identici a ajuns ~i zidarul moldovean GEORGESCU, llljlllwfe/e, p. 152 ~j urm.

care a executat biserica sf. Gheorghe din Suceava, pornind 4 $TEFULESC U, Tirma1za, p. 89.
de Ia premise asemanatoare, ~i e interesant cl in acest caz 6
Ibidem, p. 167 ~i urm.
recu n o~ tea ~i Bal~ etapele evolufiei indigene. Cf. BAL~, 8
CEcXNEANu, Tirma110, p. 129 ~ i urm.; !oRcA-BAL ~,
Bit. lui ~leja11, p. 171. L'art, p.30; DnXc mcE AN u, TiJmana, p.3 ~i urm.; !ONESC U,
2 Ionc A, Serber ; HENRY, Moldavie, p. 23. !Jt. arb., p. 63-65; GmKA-BuoE~Tl, V ala&bie, p. 13-14.
s LAPEDATU, Mqlerii, p. 177; BAL~, lllf/llm&er, p. 278; 7
! oRCA, L'arl 1"0/lm., p. 39; GEoRGEscu, lnfltmtfele,
l o:'IF.SC u, ltl. arb., p. 63; l one A, L 'arl ro11m., p. 39 ; p. 152 ~i urm.

190

4W4
 o inscriptie din 1541, dar mai presus de toate planul ~i eleva~ia bisericii, alaturi de matcrialul
de constructie, care poarta urmele vadite ale unei reintrebuintari 1 .
Cel mai desavlr~it exemplu al tipului Vodita II e infati~at de biserica principala (fig. 167)
a manastirii Cozia 2 • Eliminind 'pridvorul bdncovenesc, biserica se compune din tinda, nava
cu trei abside semicirculare spre interior, in vreme ce in afara horele laterale sint pentagonale,
iar altarul e heptagonal. Tinda e acoperita cu un cilindru pe axa longitudinala, iar nava, preva-
. zuta cu pila~tri caracteristici tipului Vodita II, poarta, in partea de est ~i de vest, specificele arcuri
laterale (fig. 168-169). Capetele extreme ale navei sint acoperite cu bolti cilindrice, iar absidele
cu calote. Spatiul central, care nu formeaza un patrat precis, e incalecat, in interiorul celor patru ·
arcuri principale, de alte arcuri mici pe console, de 0 grosime diferita, tocmai pentru a realiza
·I forma geometrica exacta a patratului de baza. Cubul acestei baze se restringe u~or spre partea
superioara. Trecerea Ia un inel tronconic e n1.ijlocita aci de patru pandantivi, pe care se ridica
apoi tamburul, inauntru rotund, iar in afara cu douasprezece laturi. ·
0 curiozitate a planului o constituie cele doua ni~e din tinda, in dreapta ~i stinga intrarii
spre naviL Asemenea ni~e lipsesc in Serbia ~i la Athas, dar Ie gasim mai intii la vechiul baptister
din Tropaeum 3 , iar mult mai tirziu !a o. serie de biserici din Bulgaria 4 • E probabil ca acest
vechi motiv paleocre~tin sa ne fi fast trahsmis printr-o influenta bulgareasca. Acelea~i ni~e le gasim
apoi in veacul al XVI-lea la bolnita Coziei ~i la biserica manastirii Snagovului. In aceasta epoca
rostul lor pare a fi. in legatura .cu oficierea p arastaselor. Tinda a servit efectiv ca necropola ~i la
Cozia, dci in fata ni~ei ·din dreapta a fast descoperit mormintul lui Mircea eel Battin. Cu ocazia
cercetarilor, Ia o adincime ·.de circa 30 em sub pardoseala actuala, s-a dat de vechiul paviment,
facut din caramizi a~ezate in forma de spic, intrerupte pe alocurea de patrate compuse din
cite patru caramizi paralele. Cercetind fundamentele acestui pronaos, s-a dat ~i de un zid trans-
versal, cam pe la mijlocul incaperii, ~i s-a pus intrebarea dad nu ar proveni pqate de la vechea
manasti_re a Nucetului, anterioara. ctitoriei lui Mircea 5 • La aceasta intrebare dezlegarea o poate
ad~ce riumai cercetarea mai de aproape a fundamentelor. Pe de alta parte, pronaosul fi.ind spatios
~i ~rezcfrvindu-se sub paviment ·Ioc pentru morminte, nu ar fi exclus sa explidm acest zid ca
o s_impla fortifi.care interna a substruqiilor.
Asupra paramentului fa~adelor bisericii de la Cozia (fig. 170) trebuie sa insistam mai pe
Iaig, ffindca el pune o · serie de probleme noi. Dupa proiectul de reconstruqie al lui Ghika-
Bude~ti, in fatada apuseana, incoronata odinioara de un tronton s~micircular, se deschideau trei
ferestre deasupra u~ii, iar in mijlocul frontonului era o a patra fereastra, semicirculara ~i ea, dar
de dimensiuni mult mai mari. S-a pus apoi problema dad deasupra pronaosului se ridicase
-.
odinioara un turn masiv, ca Ia· biserica Lazarica din Krusevac 6 , dar indiciile arhitectonice lip-
sese ~i mi se pare ca aceasta idee a fast inspirata de consideratia ca biserica manastirii Cozia,
fiind opera presupu~ilor me~ted sirbi, ar trebui sa se asemene cit mai mult _c u ipoteticul prototip.
Fatadele laterale (fig. 171) se disting prin arcade oarbe bogate, facind inconjurul .intregii
cla-diri ~i ridicindu-se de-pe o baza simpla;-formata dintr=un pwfil dreptunghiular.:Zidaria e exe-

1 O bserva1ii concludente din acest 'punct de vedere
a formulat Bo§KOVJ ~, Tirma11a, p. 185 ~i urm.
2
HASDEU, Irtoria, I, p. 129 ~i urm.; TocJLEscu,
Ma11artiri, p. 172; BAL~, Serbia, p. 41 ~i urm.; IoncA-
BAL~, L'art, p. 35; GmKA-BUDE~TI, M11111e11ia, I, p. 129
~i mm.; idem, Mmrlmia, III, p. 84 ~i urm. ; idem, Valachie,
p. 13-14; Mem. serv'. tehnic, BCMI, XXI-1928,
p. 36; DI\Ac mCEAN U, Mircea, V, p. 21; GEORGEscu, llljlu-
eJrfele, p. 154 ~i urm.; DnXc HI CEAN u, 0/tmia, II, p . 72 ~i
urm.; BAL~ , I11jlueJuer, p. 280 ~i urm. ; IoN ESC u, Irl. arb.,
p. 66-70; DoNA T, Frmdafii, AO, XV, p. 289 ~i urm.;
GHJKA-BUD E~TJ , Cozia, p. 22 ~i urm.; ATANASEsc u, Cozia,
3 Vezi planul Ia PJ.nvAN, Tropaeum, p. 179.
4 De pilda, la capelele nr. 6, 7 ~i 14 de pe Trapezita, I
MAVRODJNov . EiJnoKopa6uama, p. 45. Alte exemple ofera
bisericile sf. Paraschiva ~i sf. Arhangheli din Mesembria
(vezi planurile, ibidem, p. 31, fig. 36, a ~i p. 45, fig. 55).
6 Aceasta maniistire a Nucetului nu poate fi identi-
ficata cu ruinele unci bisericute ~i ale unui schit situate
II
pe acela~i mal al Oltului, la circa 1 km mai sus de Cozia.
Ruinele bisericutei, singurele vizibile !impede, apaq.in l
unci cladiri mult mai recente. H
8 Bo§Kov•c, Cozia, p. 121 §i urm.; GmKA-B UDEFI,

Valachie, p . 13-14. li
p. 32 ~i urm.

191
 cutatii in straturi de piatra alternate cu cite trei rind uri de ciiramidii; toate profilurile sint taiate
deopotrivii in asisele de piatra ca ~i in cele de cariimida. 1n partea apuseana a navei ~i la tinda,
pila~trii care sus~in arcurile oarbe sint compu~i dintr-un manunchi de cite trei platbande, inca-
drind doua toruri, iar la abside suporturile arcurilor sint toruri simple. 1n sens orizontal, fatada
e impar~ita prin doua briie de piatrii, compuse fiecare din cite o pereche de ciubucuri de un

·'
j•

L lv.l 1 I 1 I, I 1 I' It I 1 I 1 I 1 I
0 I l J 4 $ 6 T 6 g ~

Fig. 167. - Cozia, biserica principaHi, plan.

jf
' 0 0

. . ... I I I I I ' · I I I' I I I I I I I

(} I l .' ; j ti 'I A 0 lflh·

Fig. 168. - Cozia, biserica principala, seqiune longitudinala.

profil simplu, dreptunghiular, imbradnd exact toate profilurile verticale, incercuind torurile
cu inele puternice. Fiecare din cele trei zone orizontale se disting prin valoarea deosebita a
elementului decorativ. Zona de baza era odinioarii lipsita de sculptura, fiindcii marginea de
jos a ferestrelor se oprea la primul briu. Ferestrele actuale ale navei ~i ale altarului au fost
ulterior coborite sub acest briu, dupa cum o aratii chenarele adaugate, de o factura mult mai
greoate, de~i in parte imitate dupa cele vechi, dar in parte decorate cu motive florale brinco-

192
 vene~ti. ln aceea~i categorie intra ~i chenarele actuale ale ferestrelor de la pronaos. V echile
cadre ale ferestrelor (fig. 172) sint semicirculare spre extrados, dar intradosul e in forma de
arc in acolada foarte turtita. Laturile cadrelor de piatra sint acoperite cu un decor compus
din colonete subtiri, rasucite, ~i din impletituri cu doua ~uvite, simpfe sau duble, iar la partea
superioara apar rozete ~i impletituri. ln arhivolta se vad uneori vrejuri cu semipalmete, mai
adeseori ni~te palmete simple, desenate pri-
mitiv, iar alteori pasari afrontate sau un vultur
heraldic, bicefal. Spre deosebire de ferestrele
absidelor, cele de la nava mai' dispun de un
rezalit cu o a doua arhivolta, decorata la
rindu-i cu vrejuri sau impletituri, incadrate
de un tor rasucit. ln sfiqit, deasupra acestor
arhivolte sculptate, mai e un arc compus din
doua rinduri de caramizi pe lat, incercuind
un rind de cruciulite din teracotit 0 gradare,
obtinuta printr-un decor mai bogat, prezinta
zona superioara. Torurile arcadelor ·a arbe
se transforma aci in colonete cu fusuri
rasudte, prevazute cu capite.luri in forma .de
piramide trunchiate ~i inversate, acoperite cu
motivele florale cunoscute. Arhivoltele inte-
'I rioare prezinta o impletitura cu doua , ~uvite,
inconjurata de o coroana de fleroane. -Arhi-
voltele exterioare repeta cele doua fi~ii de
caramizi pe lat ~i friza de cruciulite din
teracota. ln timpanele acestor arcade sint L.J'""
I I I I I I I I 1
I I I I I I I ( I

a~ezate ochiuri ajurate, decorate la dndullor 11 I 2 J 4 5 6 ? a I . ~~~

I cu rozete sau impletituri. Baza patr!lta a Fig. 169. - Cozia, biserica principala, sectiune
turlei e ~i ea impodobita cu ·un briu care transversala. .

I incercuie~te, pe fiecare latura, cite o arcada

acoperita cu impletituri ~i incadrin~ cite o
rozeta centrala, in vreme ce tamburul - strabatut pe fiecare fata de cite o deschidere lunga
~i strimta, c\i arc serh.icircular, inconjurata de trei rezalituri - ~i-a pierdut colonetele care
marcau odinioara· muchiile ~i sustmeau corni~a festonata, compusa din zimti de dramida.
Fatada actuala a bisericii, scoasa la iveala cu ocazia ultimei restaurari, cuprinde doua ele-
mente de care trebuie sa facem abstraqie, fiind opera restaurarii; e vorba de corni~a principala
de deasupra arcadelor oarbe ~i de zidaria de deasupra corni~ei festonate a turlei. E probabil
ca-baza-acoperi~ului-turlei-urmase la -ifleeput tr-aseul festoanelor.
~ .
Ramine sa analizam acum chestiunea datarii acestei biserici ~i a incadrarii ei in evo-
lutia artistica.
Cu privire la datare dispunem de o inscriptie zugravita in pronaos pe un briu alb, din
care se mai poate citi ·a nul 6894 ( = 1386). Aceasta data se refera probabilla executarea pict~rii,
· iar biserica insa~i trebuia sa fie cu dtiva ani mai veche. E deci inevitabil ca ea sa fi fost
inceputa inca in viemea predecesorului lui Mircea, a lui Dan I, dad nu chiar a lui Radu I.
Aceea~i data, 6894, e repetata in alta inscriptie din nava, zugravita cu ocazia refacerii picturii
din vremea brincoveneasca, in care se spune ca la data de mai sus fusese zidita biserica. ln
sfir~it, inscriptia sapata in piatdi, deasupra u~ii principale, a~ezata acolo in anul 7215 C 1707),
sus tine ca biserica ar fi fost ridicata de Mircea voievod in anul 6809 ( = 1301). Absurditatea
acestei date a fost demonstrata cu prisosinta, de~i nu ~tiu dad nu se datore~te ~i ea mai curind .,
·'
:I
.•
13 - c. 267 193 i;
 vreunei confuzii, cum mi se pare di e cazul la Cotmeana, decit unei simple imaginatii. Fire~te
insa eli la anul 1301 nu se poate sa fi fost vorba nici de biserica actuala, nici de Mircea, dar
aceasta data ar putea pastra amintirea intemeierii manastirii Nucetului. Biserica actuala nu poate
data decit din anii 1380-1386 1 . Sistemul arhitectonic din care ea deriva direct e eel de la
Vodita II. In unele elemente structive speciale, cum e inclinarea spre interior a bazei turlei, care
produce astfel o u~oara restringere a · diametrului tamburului, sau in decorul structiv al fatadei
(lasind deocamdata la o parte ornamentele sculptate in piatra), din care fac parte mai ales arhivol-
tele frontoanelor, corespunzatoare boltilor principale ce formeaza crucea, precum ~i in arcurile de
la baza cubica a turlei, s-a constatat, cu drept cuvint, o paralela foarte strinsa cu grupul bise-
ricilor sirbe~ti din valea Moravei ~i mai ales cu biserica Lazarica din Krusevac 2• Din nefericire,
din biserica de la Vodita nu ni se mai pastreaza declt o ruina, care nu ingaduie nici o compa-
ratie din punct de. vedere al paramentului structiv. !n schimb, G. Millet, pe temeiul bisericilor
sirbe~ti, sustine derivarea directa a bisedcii Coziei din cele sirbe~ti ~i mai precis din prototipul
de la Krusevac, pe care il considera. cap de sede. Millet credea d biserica din Cozia « ar putea
trece drept o bijuterie a artei sirbe~ti ». Studiul lui Millet asupra acestei probleme - un model
de minutiozitate - ar fi trebuit sa ducii, insa, prin logica lucrurilor, la alta concluzie, ~i ar fi
dus chiar, dad ar fi tinut seama de existenta Voditei II. lata ce constata Millet in continuare:
numai Ia Cozia exista o perfecta corespondenta intre sistemul de bolti interioare ~i decorul
structiv al arhivoltelor de la frontoane, precum ~i intre arcurile care strimteaza diametrul inte-
rior la baza turlei ~i arhivoltele decorative din exterior. In schimb, toate bisedcile sirbe~ti, ince-
pind cu cea din Krusevac, denota o necorespondenta intre boltlle interne ~i arhivoltele fatadei, ~i
Millet 3 aduce in consecinta elogii gustului ~i pdceperii dovedita de arhitectul Coziei. Impotriva
acestei c'o ncluzii cred ca e cazul sa ridiciim urmatoarea obiectie: deosebirea dintre Krusevac ~i
,,,
. Cozia nu e o chestiune de gust ~i de interpretare priceputa, ci o chestiune de creatle ~i de copie.
Dacii nu e biserica Coziei prototipul adevarat, atunci ea e eel putin mult mai aproape de acel
prototip decit Lazarica din Krusevac ~i celelalte biserici ale grupului din valea Moravei. Rostul
initial al decorului exterior e intotdeauna in functie de structura ~i numai ulterior se poate
transforma decorul · arhitectonic intr-un decor pur ~i simplu, aplicabil oricum unei fatade date.
Aceasta e. o lege fundamentala in dezvoltarea formelor de arta ~i e una din putlnele legi care
nu cunoa~te exceptii.
. La obiectiile de mai sus se adauga ~i prezenta unui Cll;racter relativ arhaic la turla Coziei,
1
11' 1 in raport ·cu turlele bisericilor sirbe~ti .d in. ~coala Moravei. E vorba de proportlile turlei. Asupra
. I' aces tor· propottii, care se modificii treptat .in cursu! evolutiei arhitecturii bizantine tlrzii in favoa-
I rea inaltimii fata de diametru, am insistat ~i clnd am studiat datarea bisericii sf. Nicolae Domnesc
I din Curtea de Arge~. La turla bisericii din Cozia constatam o u~oara accentuate a tendintei
verticale; in interior diametrul tamburului e de 3,60 m, iar inaltimea, inclusiv baza ~i calota,
I.'II' --Ht-- - - - - e de 6,85 m. Acest r~rt e instructiv J2entru a in elege pe de o parte evolutia care a avut
loc in Tara Romineascl intre deceniul al patrulea al secolului al XIV-lea (sf. Nicolae Domne-sc_ _ __
-din Curtea de Arge~) ~i anii 1380-1386, data aproximativa a zidirii bisericii din Cozia. Pe de
alta parte monumentele d0 Serbia prezinta toate proportii mult mai accentuate in favoarea verti-
calei. Astfel, turla Lazaricei are o largime interioara de 3,35 m fata de o inaltlme de 7,80 m,

1 Datarea bisericii in anul 1393, Gnuu-BuDEFJ,
M11nlenia, I, p. 131, e lipsita de orice temei.
z In afara de lucrarile lui Bal~ citate 1;11a~ sus, vezi .in
aceasta privinta mai ales MU. LET, Cozia, p. 827 ~i urm.
' MILLET, Cozia, p. 849: « Seule l'eglise de Cozia
s'eloigne du prototype (Krullevac) dans une direction
contraire. Elle Je depasse par le sentiment de Ia mesure,
Ia recherche de l'equilibre robuste, et le souci de Ia logique,
qui reclame l'exacte concordance du decor exttrieur avec
Ia structure. Les maitres serbes expriment Je caractere
par Ia hardiesse des proportions. L'eglise valaque porte
l'empreinte de Ia sagesse byzantine», ~i conclude apoi,
Ia p. 856: « . . . l'on conclura que l'architecte appele
par le prince valaque ne s'est pas contente de copier un
modele, qu'il a connu Jes divers proced~ employes par
les maitres serbes et les a utilises librement, qu'il a donne,
dans une certaine mesure, Ia preference a ceux ou se
retrouvent le sentiment de Ia mesure et le gout de Ia logi
que, qui caracterisent Ia tradition byzantine».

194
 iar toate celelalte biserici morave, mai ales cele din ultimii ani ai veacului al XIV -lea sau de
Ia inceputul veacului urmator, prezinta propor~ii §i mai zvelte . Aceasta 1nseamna, 1nsa, eli
1

I
I
I
I
I
r
l
I
I
I
I

Fig. 170. - Cozia, biserica principala.

propor~iileturlei bisericii de la Cozia reprezinta o faza mai arhaicl. D e aceea, 1n ciuda tuturor
parerilor contrare, cred eli O ltenia a jucat un rol determinant 1n evolutia arhitecturii acestui

1 Pentru toate aceste masuri vezi MILLET, Cqzia, p. 839.

195
 tip de biseridi. ~i socot ca o dovada faptul di. la Vodita se pastreaza eel mai vechi exemplu al
sistemului, iar la Cozia monumentul eel mai logic dezvoltat. 1n consecinta, din punct de vedere
structiv, nu biserica din Cozia e in funqie de Lazarica sau de biserica din Naupara, care se

Fig. 171. - Cozia, biserica principala, detaliu din fatada.

pretind mai vechi, ci raportul e probabil invers. Deocamdata prefer sa rna opresc la aceasta
-------~constatare ~i -sa s-\:lbliniez- diR---nou -d s-iRgura- exf>lieare a aeestui- grup- de-biset'ia rom1Re~ti §i
sirbe~ti atit de apropiate unele de altele ne-o poate da numai comunitatea strinsa, culturala §i
artistica, a acestor regiuni, fara sa avem insa dreptul, eel putin in stadiul cercetarilor de azi,
sa decidem in sens national in 'favoarea uneia sau alteia din cele doua regiuni, ~i cu atit mai
putin sa ne pronuntam asupra originii me~terilor. Cert e d tocmai in aceasta perioada regiunile
invecinate ale Olteniei ~i Moravei formeaza un curios teritoriu de incrud§are de arta; pentru
ca, dad fundamentele primei biserici de la Vodita impreuna cu ruinele bisericii lui Nicodim
ne indreptatesc sa dutam originea structiva a tipului in Oltenia, in schimb elementele decora-
tive, intre care arcadele oarbe ale fatadelor ~i mai ales torurile verticale ~i cele doua briie orizon-
tale, ar putea apartine traditiei sirbe~ti, pe care G. Millet 1 a putut-o urmari pina in prima
jumatate a veacului al XIV -lea, de~i inmanunchierea elementelor razlete intr-o compozitie unitara

1 MILLET, Arl .rerbe, p. 154 ~i urm.

196
 se intilne~te pentru prima oara abia la Smederevo. De aceea problema provenientei arcadelor
oarbe ~i a briului ar trebui examinata mai indeaproape ~i din punct de vedere al unei eventuale
influente armeano-georgiana, care se manifesta indiscutabilin plastica ornamentala. G. Bal~ t

;
i

I I
•t •
.... . ..,.

I
I .:~

I
t
.'t·~..
~.;:;
:\; I

I
I
(.

..,.""·t
I ·,

I (
~~
I
· f!'
·'
·\~.
I i· •

IL " .:

Fig. 172. - Cozia, biserica principala, detaliu din fatada.

a remarcat de la inceput provenienta orientala, indeosebi georgiana, a sculpturii in relief plat

cu profilul unei crestaturi, care impodobe~te arhlvoltele fatadei ~i chenarele ferestrelor de la
:cozia cu forme geometrice sau geonietrizate. Asemenea decor se regase~te intocmai in v~lea
,,
1
BAt~, Serbia, p. 20 ~i urm.

!97
 Moravei, incepind cu biserica din Ravanica, din 1381 (care de altfel are alt plan ~i alta structura
dedt bisericile studiate), apoi cu Lazarica ~i dteva altele, pina Ia biserica din Kalenic, de
prin 1400-1405. Din punct de vedere al paramentului ~i al. sculptU:rii in piatra e sigur ca
aceluiasi atelier, care a lucrat Ia Ravanica si Ia Krusevac ii apartin si fatadele Coziei. Dar acest
I , ) I J J

atelier de pietrari nu a fost nici sirbesc, dupa cum nu a fost nici rominesc. G. Millet vede in
unele detalii, cum sint manunchiurile pila~trilor ~i arcurile de la chenarele ferestrelor, un ele-
ment gotic diformat, ratacit prin intermediul Dalmatiei pina in valea Moravei. Presupunerea
nu e lipsita de interes/dar inrudiri propriu-zise nu cred case pot admite. Toate elementele decorative
se regasesc in Georgia, !nclusiv arcul in acolada, care se raspinde~te in arhitectura gotica abia
in veacul urmator, profilat insa intr-un mod cu totul diferit. lata de ce, impreuna cu G. Bal~,
prefer sa vad in acest decor un element specific georgian, descins din regiunea Caucazului
in valea Moravei poate chiar prin statiunea intermediara a Cetatii Albe ~i a Munteniei. De~i
nu dispunem de dovezi contemporane pentru aceasta jalonare, nu trebuie totu~i 'sa pierdem
din vedere di prezenta sculptorilor armeno-georgieni e atestata la Cetatea Alba eel mai tirziu
in 1440, dupa cum vom vedea mai departe. !n ce prive~te, in sfiqit, cruciulitele de teracota,
ele constituie o veche zestre balcavica.

.I Folosindu-ne de observatiile facute pina acum, putem incerca sa supunem biserica episco-
pala din Curtea de Arge~ unei analize. Planul (fig. 173) acestei catedrale, atribuita unanim lui
Neagoe Basarab, care ar fi .innoit din tetnelie vechea mitropolie, prezinta o serie de anomalli
surprinzatoare, care impun o reexarriinare a· cladirii. Mai intii se cuvine subliniat faptul ca absida
altarului are o raza mai mica dedt horele laterale ~i e precedata de o travee inzestrata in flancurile
de nord ~i sud cu arcuri de sprijin· de· tipll.l Vodita II, o dispozitie care nu se repeta in capatul
de apus al navel. Nava insa~i, cu tareul incalecat de turla centrala, se large~te treptat, ~i arcu-
rile de sprijin amintite nu cad in acela~i plan vertical cu arhivoltele din fata absidelor laterale 1,
ceea ce inseamna ca arcurile de sprijin• inceteaza de a mai .indeplini rolul pentru care au fost
imaginate. Totodata turla navel zace pe trompe, adica pe un sistem de racordare care nicio-
data nu produce impinged latenile. in punctele pe care sint menite sa le neutralizeze arcurile
de sprijin. Pronaosul, in sfiqit, e O · incapere mai larga dedt nava, iar in mijlocul lui - urmind
un model raspindit Ia inceputul veacului al XVI-lea din centrul de la Athos - doisprezece
stilpi delimiteaza un careu incalecat de cupola. Dispqzitla acestui careu prezinta insa la Arge~
o solutie originala ~i stingace, deoarece cei patru stilpi care formeaza latura de est a patratului
nu se incadreaza in planul verticil.! al peretllor dintre nava ~i pronaos, cum ar fi normal, ~i
'I nici nu se distanteaza suficient de capetele acestora, indt sa permita o trecere. !ntre stilpii mijlocii
r ai aceleia~i laturi e apoi· intercalat un cadru de u~a, fara nici un rost ~i fara precedent.
Toate aceste curiozitati pretind o explicate, pentru ca ele nu pot fi puse· in seama unor
erori ~i e !impede ca me~terului care a condus lucrarile in vremea lui Neagoe Basarab nu i se
_Eoate aduce un asemenea repro~. D e alttel, ~i arh. Gr. Ionescu notase o serie de nepotriviri,
pe care a cautat sa le explice pnn cola orarea a o1 me~ten la cons ruqia lui Neago , un pamin-
tean ca zidar ~i un pietrar, arhitect §i decorator, venit din Constantinopol 2 • Incongruentele
de mai sus ar fi deci rezultatul unei cooperari nereu~ite, in cursu! dreia colaboratorii n-au
voit sa tina seama unul de altul. Marturisesc ca nu gasesc satisraciitoare aceasta ipoteza ~i in
consecinta am propus 3 o noua solutie, in sensu! di me~terul lui Neagoe - cred ca a fost unul
. ' singur - a avut misiunea de a reface vechea biserica mitropolitana, in parte din. temelie, in
j i parte insa inglobind poqiuni din cladirea initiala.

1 Acest fapt a fost remarcat cu surpriza ~i de GmKA- 3 VXTX~IANU, Vuhea caledra/o din Curlea de Arge1
BuDE~TI , Munlmia, I, p. 144. [i refaurea dalorilti lui Neagoe Bararab, comunicare prezen-
2 l oNEscu, [$1. arb., p. 83; idem, Curlea de Arge;, tata in sesiunea 1955 a Academiei R.P.R. (in manuscris),
p. 137.

198
 Mitropolia Tarii Romine§ti, cu sediul in Curtea de Arge~, fusese infiin~ata in 1359 1 • D e
aci insa nu rezulta neaparat ca s-ar fi procedat imediat ~i la construirea unci catedrale. 1n acest
scop a putut servi la inceput biserica domneasca sau biserica Sin Nicoara.. Judednd elementele
nepotrivite din cladirea lui Neagoe, anume altarul pentagonal in exterior, arcurile de sprijin
din flancurile lui §i dispozitia careului din pronaosul lui Neagoe, care ar corespunde fundatiilor
vechiului pronaos - aceste fundatii cad efectiv in prelungirea peretilor de nord §i sud din

hi!!! !I I I I I I I I
() I J 6 7 8 J
J '

Fig. 173. -Curtea de Arge§, biserica episcopala.

'· .f.

fl~curile altarului - reu§im sa reconstituim un plan de tipul Vodita II, inrudit cu Vodita lui
Ni~odim §i prin faptul di absida e pentagonala, dar apropiat de Cozia din cauza ca pronaosul
e patrat. Cu alte c'uvinte, elementele pe care le presupun.em init(ale s~ incadreaza in perioada
t dintre Vodita II (circa 1375) §i Cozia (inainte de 1386), sau aproximativ in perioada domniei
lui Radu I. E interesant de notat ca traditia folclorica despre manastirea lui Negru-Voda ii
I
I
atribuie tot lui Radu ~ intemeierea « manastirii », adicl a bisericii episcopale de azi, ~i in aceasta
privinta am putea recunoa~te un simbure istoric in localizarea §i cronologia variantei romine~ti
I a legendei me~terului Manole.
i
' Ipoteza de mai sus poate fi sprijinita ~i prin documente scrise. Nu numai informat[ile ulte-

IT-
(
rioare, cum sint: inscriptia-lui ~erban_Cantacuzino, pusa in 1682, cu ocazia unor reparat[i 2 ,
documentul lui A.lexandru Ipsilante 3 ~i relat~rea contemporanului lui Neagoe, Gavril Protul ',
confirma unanim d Neagoe a zidit biserica sa pe locul vechii mitropolii, dar chiar inscript(a
ctitoriceasd a lui Neagoe cuprip.de o formula care trebuie cintarita cu atent(e: « . . . dorinta
§i osirdie avind catre aceasta ... biserica ... pe care am gasit-o domnia mea la Curtea de Arge~
darimata ~i neintarita ». Expresia ambigua « darimata ~i neintarita », care implica o contrazicere,
{ ne ingaduie sa intrevedem ca refacerea lui Neagoe nu a fost o reconstruct(e totala, ci uria partiala,
foarte radicala, dar in care s-au pastrat o serie de clemente initiale. 1ncongruentele s-ar explica
astfel pe cale rationala §i rne§terul lui Neagoe, departe de a fi dat dovada de nedibacie, merita

1 DRlcarcurw, BCMI, X-XVI, 1917/23, p. 17. 1 DRloRICEANU, lot. til., nota 4.

1
Jurt, C~~rlea tie Argef, anexe, p. 6--7. 'Ibidem.

199
 aprecieri pentru faptul cum a ~tiut sa rezolve o problema complicata, inglobind ~i contopind
intr-o construc~ie omogena mai ampla ~i cu o structura diferita fragmente din cladirea initiala.
E probabil d ~i paramentul bogat al bisericii lui Neagoe deriva· -eel putin ca inspira~ie
initiala - din modelul vechii mitropolii. La biserica din Cozia am intilnit prototipul rozetelor
dispuse in panourile care articuleaza fa~ada, ~i paramentul bisericii arge~ene, unic in felul lui
intre bisericile muntene din veacul al XVI-Iea, se leaga in mod firesc de asemenea prototip.
Astfel, am putea atribui atelierului de pietrari georgieni care au lucrat la Cozia ~i decorarea
ini~iala a fatadei bisericii mitroEolitane din Curtea de Arge~.
Probabil scurt timp dupa 'terminarea lucrarilor la biserica manastirii Cozia, s-au adus modi-
ficari ~i bisericii manastirii Cotmeana. Un document din 20 mal 1388 arata d Mircea eel Batdn
a inchinat aceasta manastire, care exista dinainte, ca metoh Coziei, iar o inscriptie, sapata in
piatra cu ocazia restaurarii din 1711, a~ezata deasupra u~ii dinspre nava, sustine ca biserica ar
fi fost intemeiata in anul 1389 1 • Am aratat in capitolul precedent de ce aceasta biserica trebuie
sa fie mult mai veche, dar e probabil ca acum s-au adaugat absidele laterale (vezi fig. 116),
imitindu-se paramentul vechi cu arcade oarbe ~i discuri smaltuite. Aceste prefaceri se pot
data mal bine in primii ani ai domniei lui Mircea, dnd dreptul de a dispune asupra
manastirii Cotmenii ii impunea, fire~te, ~i oarecare obligatii ctitorice~ti. Modificarile nt,I au
atins insa boltile ~i astfel se explica de ce nu au fost introduse particularitatile structive
ale tipului bisericii de la Vodita II.
Caracterele bisericii de la Cozia se regasesc apoi ·intocmai Ia biserica fostului schit din
Bradet 2 • Data zidirii acestei biserici pare !a prima vedere o problema foarte incurcata, deoa-
rece inscriptia zugravita in 1761 pretinde ca' ,biserica ar fi fost ctitoria lui Mircea voievod, din
anul 1546; e deci vorba de prima domnie a lui Mircea Ciobanul. Surprin~i de incontestabilele
caractere arhaice pe care le prezinta biserica, toti autorii ~i-au exprimat lndoiala fata de aceasta
datare tirzie ~i au preferat sa atribuie biserica lui Mircea eel Batrin 3 • ln sprijinul acestei ipoteze,
V. Draghiceanu citeaza documentele din 1657 ~i 1671, precum ~i pomelnicul schitului, care incepe
cu numele voievodului Mircea ~i al doamnei Mara.
Sa vedem ce ne spune arhitectuta (fig . 174). Zidurile bisericii sint din piatra bruta, alternata
cu briie de dramida compuse din cite patru rinduri. Numai turla cu baza ei e construita exclusiv
din caramida. Paramentul alternat e obi~nuit in veacul al XIV-lea ~i poate fi atribuit ~i veacului
urmator. ln veacul al XVI-lea insa vo~ vedea ca toate bisericile si~t zidite numai din dramida,
iar straturile de piatra vor fi imitate pdn tencuiala. Pentru preferinta caramizii in partile supe-
rioare ale cladirii putem, in schimb, amipti biserica Sin Nicoara din Curtea de Arge~, de la
inceputul veacului al XIV-lea.
Fadnd abstraqie de pridvorul de lemn adaugat in i873, planul bisericii (fig. 175 a ~i b)
se compune · dintr-o tinda aproximativ patrata, despartita de nava printr-un perete plin. Odini-
oara ea era ac~erid. cu o bolta cilindrica pe axa J ongitudinala,_lnlocuita acum cu- un tavan.-.- -- -
Nava e flancata de doua abside laterale; pentagonale in exterior ~i semicirculare spre interior,
la fel ca ~i absida altarului: ln dreptul abstdelor laterale· apar pila~"trii caracteristici tipu1ur de . la ..
Vodit~ II ~i ni~ele astfel .formate sint acopedte. cu mid arcuri transversale. "Ni~ele rasaritene
fuse sera la inceput ceva mai largi ~i ' au fost ulterior redu se printr-o umplutura de zidarie, dupa . ·i

cum o arata releveul arhitectului Moisescu. Totu~i, ele se ·deosebesc sensibil de proportlile ni~elor
corespunzatoare de la Vodi~a II, de la biserica episcopala din Curtea de Arge~ ~i de la biserica
principala din Cozia, prin faptul ca sint mult mai strimte ~i mai joase ~i se apropie, in schimb, .. :

1 VXTX~IAN u, Colmeana, p. 417 ~i urm. (cu biblio-
grafie).
1 DRXcm cEANU-D EMETnEsc u, Bradet, p. 68 ~i urm.;
BAL~, InfluenGer, p. 284; GR IK A-BUDE~TI, Muntenia, II,
p. 10 §i urm.; idem, ValaGhie, p. 18; $TEFXNESC u, ValaGhie
et Tran.r., p. 424 ~i urm.; loNESCu, I.rt. arb., p. 72 ~i unn.
3 DRXCHICEANU-DEMETRESCU, Brode/, p. 70, merge
chiar mai departe ~i presupune cl biserica actuala a fost
precedata de o cliidire care exista inca din vremea lui
Radu I .

-20d
 de cele de la biserica manastirii D ealu. Reducerea ni~elor corespunde evolu~iei arhitecturii muntene,
care - dupa cum am amintit - tinde, in cursu! veacului a! XVI-lea, la eliminarea lor totala.
Bol~ile bisericii nu prezinta nimic specific nou. Por~iunile navei dinspre vest ~i est sint boltite
cu cilindre scurte, marcate in fa~ada printr-un fronton ascu~it, ascuns acum de pridvor, absidele
poarta calote, iar tamburul turlei, rotund inauntru ~i octagonal in afara, zace pe cele patru arcuri
care leaga pila~trii din dreptul absidelor ~i pe pandantivii dintre aceste arcuri. lnteresanta e insa
turla, fiindd prin propoqiile ei formeaza ~i ea un termen intermediar intre bisericile din veacul
al XIV-lea ~i intre J;urla zvelta a bisericii de la Dealu. La Bradet diametrul turlei masoara 3,40 m,
iar inaltimea totala (inclusiv baza) e de 6,55 m. Pe temeiul acestor observatii a§ propune o datare
a bisericii in prima jumatate a veacului al XV-lea, poate mai degraba dtre mijlocul acestuia,
pentru a explica transformarea treptata a propor~iilor de la turla ~i reducerea ni~elor de sprijin
laterale in sensu! celor de Ia Dealu. Nu cred · ca trebuie sa ne legam prea mult de epoca lui
Mircea eel Batrin, fiiridca numele acestuia s-ar fi putut foarte U§Or introduce prin contaminare
cu acela al ctitorulu! al doilea, Mircea Ciobanul, §i in documentele din veacul al XVII-le~, mc:;njte
adeseori sa serveasca in' procesele de proprietate, se faceau cite o data conf~zii voite, pentru
a sus~ne drepturi cit ·m ai v'ethi. 1n orice caz, e sigur ca inscriptia bisericii, care atribuie zidirea
lui Mircea Ciobanul, nu e lipsita de tem~i. Dad cercetam corni~ele bisericii, vom constata pretu-
tindeni, alaturi de i.ntrebuin~area zim~ilor, prezenta cite unui briu din caramizi a~ezate pe lat,
prevazute in partea ibferioara cu o caveta. Ac<:st prc;>fil, necunoscut in veacul al XIV-lea §i al
XV-lea, apare cu. oirecare frecven~a in arhitectura munteana din veacul al XVI-lea 1 • Trebuie
deci sa admitem eli' Mii:cea Ciobanul a reparat biserica in 1546, reracind ~i corni§ele amintite.
Totodata va fi siniplificat po~te §i paramentul tamburului, strabatut pe fiecare latura. de cite o
fereastra semicircular~; e. greu de presupus ca tamburul sa fi fost de la inceput lipsit de reza-
lituri. Nu a rezidit insa in intregime turla, fiindca e foarte probabil ca atunci i-ar fi modificat
proporW.Ie, conform gustu~ui din veacul al XVI-lea.
A,ceasta perioada a athitecturii muntene, plina de avint §i realizari insemnate, nu se margi-
ne§te 1~: crearea tipului de biserica olteano-morav, pe care l-am studiat pina acum. Prezenta
unui de,.mn reprezentant a~ !lrh'itecttirii de tip constantinopolitan la Curtea de Arge§ nu putea sa
ramina )ara consecint~, lat' legaturile cu centrele insemnate din Peninsula Balcanica §i mai ales
cu cele din Macedonia·erau.prea active, pentru ca sa nu favorizeze noi influente. Astfel se explica
biserica din Hirtie§ti 2 ,' cu ' planul' in cruce greaca inscrisa unui patrat §i cu turla ridicata pe
patru stilpi centrali. ·
Conform pisahiei de deasupra intrarii principale, zidirea s-ar fi ispravit abia in 12 august
7040 ( = 1532), dar Ghika-Bude~ti se indoise, cu drept cuvint, de aceasta datare.
Partea veche a biserid~ din Hirtie§ti (fig. 176 a §i b) se compune din navele in mijlocul
carora se afla cei patru stifpi patrati, masivi, sustinind turla. Nava centrala e boltita cu cilindre
longitudinale, iar in centro cu o turla sprijinita pe pandantivi. Caracteristica e lipsa unei haze
patrate, care-sa imbrace exteriorul-acelor triunghiuri sf~rice l'amburuLe comp_us din douasprezece
laturi, incadrate de cite o coloneta angajata, §i fiecare latura e decorata cu cite o arcada oarba,
·'
strabatuta numai in axele principale de cite o fereastra lunga ~i strimta, cu virful triunghiular.
Propor~iile turlei, avind in interior un diametru de 2,98 m §i o inal~ime de 4,22 m, consdtuie un
,, ~ ·

" indiciu pentru datarea bisericii; in compara~ie cu turla de la sf. Nicolae Domnesc din Curtea
i de Arge§, ea e ceva mai zvelta, dar nu atinge inca proportiile turlei de la Cozia §i cu atit mai
putin cele mult mai exagerate din veacul al XVI-lea. Navele laterale sint acoperite fiecare cu
cite trei bolti semicilindrice, a§eZate toate de-a lungul axei transversale. Spre rasarit, in dreptul

1
De pilda, la biserica din Stane~ti (Vilcea) 1531, 2
GmKA-BUDE ~TI, Hirlit(li, p. 19 ~i urm.; idem,
Ia manastirea Valea 1532, Ia Curtea Veche din Bucure~ti Va/aehit, p. 25.
1559 ~.;~.m.d.

201
 navei centrale, e altarul semicircular, cu trei laturi spre exterior, iar Ia stinga lui o ni~a
semicirculara tine locul proscomidiei. Ni~a corespunzatoare din dreapta lipse~te.
Planul acestei biserici, cu parament de caramida, dar am~stecat cu bolovani in miezul
zidariei, se deosebe~te Ia prima vedere nu numai de bisericile cu plan triconc, ci ~i de biserica

'
:•I

·, •
; I
::j
:.I

Fig. 174. - Bridet, vederea bisericii dinspre sud.

sf. Nicolae Domnesc din Arge~. Lipsa traveei rasaritene, care acolo marea spapul altarului ~i
certifica legaturile acestej biserici cu ~coala constantinopolitana, denota aci; dimpotriva, ca ne gasim
in fata unei cladiri cu plan in ·cruce greaca simp Ia, inrudit · cu ~coala provinciala greaca ~i cu
cea macedoneana. Cladiri asemanatoare se gasesc de fapt .in regiunea lacului Ohrida, at1t in Bul-
garia cit ~i in Serbia. Bisericile bulgare, sf~ loan Teologul ~i sf. Clement, dateaza, prima din
mijlocul veacului al XIII-lea; a doua din anul 1295 1, in vreme ce monumentele sirbe§ti sint

1 MAVRODJNov, E~HoKopa6uama, p. 1i ~i urm.

202
 din veacul al XIV -lea, §i anume Liuboten din 1337, Belovo din 1354 ~i Zaum din 1361 1 • La
primele, boltile cilindrice din colturile patratului nu sint pe axa transversala. Aceste particularitati
se regasesc in schimb intocmai la Zaum, ceea ce dovede~te ca biserica din Hirtie§ti trebuie inca-
drata pe linia de dezvoltare a acestui tip, intre anii 1361 ~i 1380. Turla relativ ·scunda, paramentul

I, I I I I . I I I

" I ~ J 4 S.m
a)

'
,~.

!...-J.....,...t , .. t, ...... t ....r

6 I I • • §a

b)
Fig. 175. -Bradet, biserica. a} seqiune longitudinala, b) plan.

simplu §i frontoanele semicirculare ·din dreptul bratelor crucii pledeaza ~i ele in favoarea unei
astfel de datari. ln fata acestor consideratii stilistice, cred ca marturia inscriptiei nu poate fi

1 Pentru toate aceste biserici vezi MJLJ.BT, Art rerbe, p. 32, 112, 122 ~i 135.

203
 luata in considerare; ca in adtea alte cazuri, ea se refera probabilla o simpla restaurare. Cadrul
u~ii ~i pridvorul apartin unor prefaced recente. .
Deoarece Mircea eel Batrin a fost primul domn care a rezidat ~i Ia Tirgovi~te 1, putem
presupune di el a ridicat acolo nu numai case domne~ti pentru locuit, dar se va fi ingrijit ~i de
zidirea unei biserici corespunzatoare pentru trebuintele curtii. Din releveurile ~i fotografiile care
s-au facut inainte de nefericita dadmare a bisericii mitropolitane din Tirgovi~te, pare a rezulta ca
aceasta biserica, impreuna cu pronaosul (dar fara pridvor), ar fi fost ctitoria lui Mircea eel Batrin 2 •
Primul argument favqrabil acestei teze e urmatorul: planul (fig. 177) navelor este identic
cu acela al bisericii domne~ti din Curtea de Arge~ ~i imprumutul s-ar explica foarte bine prin
functia similara, pe care avea sa o indeplineasca noua cladire din Tirgovi~te. Constatam doar d
in 'exterior intre cele trei abside cezura e mai accentuata printr-un gol in forma de ic. ln interior
gasim insa aceea~i impartlre a navelor prin stilpi pattati, formind crucea greaca, iar spre rasarit
se. intercaleaza acelea~i travee intermediare care maresc spatiul altarului ~i constituie ·caracterul
specific al planului constantinopolitan. Pronaosul e Ia fel de strimt ca ~i la biserica domneasdi
din Arge~ ~i Ia inceput peretele desparptor dintre nava ~i tinda ttebuie sa .£i fost strabatut ~i
aci de o singura u~a centrala. Din a~ezarea dezaxata a u~ilor laterale se poate deduce u~or d
ele au fost deschise ulterior ~i fara socoteala. Singura deosebire importanta dintre zidaria din
Arge~ ~i cea tirgovi~teana e folosirea exclusiva a dramizii in locul apareiajului mixt de la sf.
Nicolae Domnesc. lntrebuintarea acestui material nu constituie insa un argument valabil impo-
triva parerii expuse mai sus, deoarece biserica mlinastirii Cotmeana dovede~te indeajuns ca o
cladire realizata exclusiv din dramida nu trebuie considerata ca un fapt cu totul izolat inainte
de veacul al XVI-lea.
AI doilea argument care pledeaza in favoarea ootarii bisericii mitropolitane din Tirgo-
vi~te in ultimii ani ai domniei lui Mircea eel · Batrin e paramentul fatadei. Exteriorul
bisericii (fig, 178) fusese tencuit ~i lasat neted pina sub corni~a 3, uncle intilnim o friza
de arcuri semiciq:ulare, construite din diramida ~i a~ezate pe mid console treptate. Apa-
ritia acestui: decor romanic e cu totul exceptionala ~i lipsita de analogii in arhitectura munteana
~i nu poate fi explicata dedt printr-un imprumut. De uncle putea sa vie? ln Craina sirbeasca, in valea
Moravei, alaturi .de bisericile de tip tticonc, amintite in strinsa legatura cu bisericile derivate
din prototipul Vodi~a ll, se afla manllstirea Manasija •, zidita de ~tefan Lazarevic intre anii
1406 ~i 1418. Arhitectul acestei biserici, urmind un model sirbesc 5, intrebuinteaza arcuri romanice
profilate intocmai, complidndu-le - dar numai Ia abside - ~i cu arcade oarbe. Biserica manastirii
Manasija, alaturi . de pisericuta din Vracevsnica, ultima reprezentanta a acestui decor in Serbia, .
a jucat, in primii ani dupa fundare, un rol foarte important, dar in 1458 ea cade in miinile
turcilor ~i fortificatiile puternice ale mllnastirii vor servi de aci inainte timp de secole ca o cetate
turceasca. Dad ne amintim acum de rela;iile strinse dintre Mircea ~i ~tefan Lazarevic care, in
refugiul sau, a-trecut-~;i prin Tara Romineascl, uncle a gasit adapost 6, ipoteza colabm:arii unui

1 IoRGA-BAL~, L'art, p. 35 §i 39; DRXGIII CEANU,
Mitropolia, p. 5.
2 perioadei lui Mircea eel Batrin fundamentele unei biserici
Actuala biserid a lui Lecomte de Noiiy nu mai
prezinta nici un interes. Cu privire la datarea bisericii
se.remard o caracteristid divergenta de pareri §i o indoiala
care se resimte Ia toti autorii. ANTON ESC u, Arbitutura,
p. 16 §i 19-20, dateaza biserica in veacul al XII-Iea;
CEGXNEAN u, Tlrgovifle, p. 125 §i urm., o dateaza vag
inainte de domnia lui Neagoe Basarab; IoRGA, Irt. bir.,
I, p. 132; IoRGA-BAL§, L'arl, p. 107 ; GHJKA-BUDE§TI,
Munlmia, I, p. 135 ~i urm. §i III, p. 6; idem, Valacbie,
p. 23; BAL§, Bir. 11eac. XVII- XVIII, p. 19; IoNEscu,
Irl. arh., p. 100 ~i urm.; DRXGHJCEAN u, Mitropolia, sint
de acord cl biserica dateaza din vremea lui Neagoe
Basarab.
Pentru motive ce urmeaza sa lie discutate Ia locul cuve-
nit, tin sa observ d nu intrevad posibilitatea de a atribui
cu plan triconc dezvelite in sapaturile din perimetrul
curtii domne§ti. Dupa cit ~tiu, rezultatele acestor dpaturi
~i observafiile cu privire Ia stratigrafie n-au fost publicate.
8 Paramentul fatadei in stucatura, executat in vremea
brincoveneasci, dupa cum se vede dintr-o acuarela a
lui Szathmary, nu ne intereseaza aci.
' STANOYEVI~-MIRK.OVJ~-Bo~KOVH~, Ma11arija, p. 9.
6 MILLET, Arl Jerbe, p. 191-196.
• IoRGA, Serber, p. 24 ~i urm.; GtUREscu, Ill. Rom.,
I, p. 476.

20'4
 me~ter sirb devine ~i mai plauzibila. Arhitectul sirb nu a determinat alegerea planului ~i ruct
executarea zidariei, cladirea fiind inceputa probabil de un me~ter pamintean inca de mai inainte,
dar s-ar putea ca el sa fi terminat constructia, adaugind arcurile romani_ce de sub corni~a. Aceasta
friza de arcuri introdusa de el era binevenita, deoarece imbogatea aspectul exterior al bisericii
in raport cu zidurile netezi ~i severe ale bisericii domne~ti din Curtea de Arge~. Cioplitorii de
piatra caucazieni, care lucrasera mai inainte la Cozia ~i poate ~i la biserica episcopala din Arge~,
plecasera de mult ~i se vede ca nu lasasera ucenici vrednici. .
Dar prezenta me~terului ,sirb, venit de la Manasija, ar mai explica un fenomen curios din
arhitectura munteana: gustul de a inmulti turlele. La Tirgovi~te avem singurul monument muntean
cu cinci tude, dintre care una centrala peste patratul de la intretaierea bratelor crucii, ~i doua
a~ezate in fata absidelor laterale, intocmai ca .la Manasija. Numai cele doua tude apusene sint
mutate la Tirgovi~te deasupra pronaosului, in vreme ce la Manasija ele incaleca navele laterale
in capatul apusean. Dar asemanarea dintre aceste tude nu se poate urmari ~i mai departe, deoa-
rece atit tudele de la Tirgovi~te, inalte ~i peste masura de greoaie, cit ~i cele de la Manasija
sint opera unor refaceri tirzii.
Al treilea argument e scrisoarea di,n 26 aprilie 1520 datata din Tirgovi~te, prin care Neagoe
Basarab 1 ii invita pe bra~oveni la sfintirea noii biserici cu hramul 1naltarii domnului. Voie-
vodul precizeaza ca aceasta biserica el a « rezidit-o din nou » («ecclesiam nostram neve Castrum quam
noviter reediftcare ad honormt . . . . »). Ori biserica cu hramul 1naltarii domnului e insa~i mitropolia
~i e ded neindoielnic di. Neagoe nu e primul ctitor.
Consideratiile invocate mai sus in favoarea datarii bisericii mitrQpolitane din Tirgovi~te
aproximativ in anii 1410-1418 2 pot fi sprijinite ~i invers, prin dificultatile pe care le-ar intimpina
datarea acestei biserici in vremea lui Neagoe, cum vrea traditia sprijinita de relatarea lui Gavril
P~otul 3 • 1n adevar, in vremea lui Neagoe, cind se Iuera la transformarea ~i impodobirea bise-
l'ttii episcopale din Curtea de Arge~, formele greoaie ~i arhaice ale mitropoliei ar constitui o ·
v)idita anomalie. 0 copiere adt de drzie· a planului de la sf. Nicolae din Arge~, intregit cu
f~rme de la Manasija, a unei manastiri intre timp desfiintate de turci ~i lipsita acum de orice
i.r.nportanta, ar fi greu de inteles, · iar in alte parti am duta zadarnic explicarea aparitiei
9.J.1Ui decor romanic, ie~it din uz de ·mai mult de un veac ~i mentinut numai in Serbia
pina la inceputul secolului al XV-lea, datorita unor impt;ejurari specific locale, atestate printr-o
serie de monumente pastrate. 1n sfiqit, dadi Neagoe ar fi intr-adevar ctitorul acestei biserici,
nu e curios ca totu~i cliidirea pe care a impodobit-o cu mai multe sacrificii ~i care i-a eternizat
numele e biserica manastirii Arge~ului; in· vreme ce ctitoria mult mai mare ~i mai importanta ·de
la Tirgovi~te e mentionata de contemporani numai in rindul al doilea?
Trebuie apoi retinuta observatia facuta atit de Sp. Ceganeanu ', cit ~i de Ghika-Bude~ti 6,
anume ci pridvorul nu se lega organic cu biserica. Nu numai inaltimea corni~elor varia, dar
friza de arcuri romanice de la biserid lpsea cu desavir~ire la pridvor. Ambii autori au conclus,
cu drept cuvint, ca pridvorul e un adaos ulterior ~i Ceganeanu, bazat pe alte rationamente decit
ale noastre, a sustinut chiar ca nu numai biserica, dar ~i pridvorul (pe care il nume~te pronaos)
ar fi anterior epocii lui Neagoe. Ghika-Bude~ti, in schimb, crede ci biserica dateaza din vremea
lui Neagoe Basarab, iar pridvo~l ar fi ceva mai recent 6 • Aceasta presupunere e insa exclusa,
deoarece Gavril Protul 7 , descriind noua mitropolie din Tirgovi~te, precizeaza di ea are opt

1 Cf. HuRMUZAX.I, Documenle, XV-1, nr. 443; IoRGA,
1st. bis., I, p. 130, citeazll aceastll scrisoare, dar nu preci-
zeazll Ia ce biserici se referii.
2 N-ar fi exclus ca biserica sa fi fost ispravitll citiva
ani dupll rnoartea lui Mircea eel Blltrin.
3 Vezi textul la B. PETRICEicu-HASDBU in AIR,
I-2, 1865, p. 148 ~i urrn.
4 CEGXNEAN u, Tirgoviflt, p. 125 ~i urm.
6 GmxA-BUDE~TI, Munlenia, I, p. 136.
1 Ibidem, III, p. 6, propune datarea pridvorului
in vremea lui Matei Basarab.
7 PETRICEICU-HASDBU in AIR, I-2, 1865, p. 148 ~i
urm.

205
 '""'
.; 0 2 J

!7"

,,, ' '

..
I

£: __ 1 ,.-·-·-·--- - - --·
I
:
I
I
I '
~. •• J
0 I
{D~:

[]] 0

b)

Fig. 176. -Hirtie~ti, biserica. a) sec~iune longitudinala, b) plan.

tude, ceea ce inseamna d. pridvorul data eel mai tirziu din.vremea lui N eagoe ~i d, prin urmare,
biserica trebuie sa fie mai veche 1.
Admitind aceasta datare a bisericii tirgovi~tene, rezolvam ~i problema dificila a reaparitiei
planului in cruce greaca la biserica sf. Dumitru din Craiova ~i la biserica dornneasca zidita ·
de Petru Cercel in Tirgovi~te. Vom vedea la timpul sau care sint imprejurarile particulare
din veacul al XVI-lea care au determinat reluarea acestui plan, imprumutindu-1 nu de la bise-
rica dornneasca din Curtea de Arge~, ci de la modelul tirgovi~tean.

012]451789 0

Fig. 177. - Tirgovi~te, planul vechii mitropolii.

Dupa aceasta perioada de infl.orire ~i de partlctpare activa la dezvoltarea unor forme

structive noi, urmeaza, catre mijlocul veacului al XV -lea, o epoca de oarecat.:e stagnare.
Explicatia o gasim in imprejura.rile tulbud, pricinuite de intetirea luptelor cu turcii, lupte
care se dau mai ales pe teritoriul Tarii Romine~ti. Pe temeiul documentelor putem insa
intregi · intrudtva tabloul epocii. Astfel, intr-un act al lui Mircea ·e el Batrin, e pomenita o
manastire Strugalea 2, fiira sa putem deduce exact a~ezarea ei. Alte izvoare dovedesc ca.' ma-
nastirea Snagovului; de linga Bucure~ti, exista ~i ea in vremea aceluia~i Mircea 3 • Interpretarea
acestor jzvoare a pricinuit oarecare discutii cu privire la ·datarea bisericii . actuale din Snagov.
lncercarile· de a impaca· diferitele incongruente. prin admiterea unor constructii ~i prefaced
din perioade diferite, nu au dus insa la nici un rezultat, fiindca nimeni nu a reu~it sa izoleze
in termeni limpezi ceea ce ar putea fi datat in veacul al XIV-lea sau al XV-lea, de ceea ce
e ulterior'· La locul sau voi arata motivele care rna determina sa atribui biserica manastirli
Snagovului veacului al XVI-lea.
Despre o mica manastire, existenta in vremea lui Alexandru Aldea (1431-1435) la Bolin-
tin 11, afl.am iara~i numaiam ocumente, iar ointre cele trei ruine de biserici raspindite pe cinipia
dinspre apus de Ploe~ti, la Tirg~orul-Vechi, nici una nu poate fi identificata cu o pretinsa
biseridi domneasdi din 1427 6 sau din vremea lui Vladislav II (1447 - 1456), cum presupune,

1 La rezultate aproximativ asemanatoare ajunge ~I
loHEscu, Irt. arb., p. 101, nota 1; dupa ce in text sus~inuse
parcrea· lui GmKA-BUDEHI, ·autorul revine, nu fiira o
umbra de indoiaHi, ~i obscrva: « E posibil ea biserica
propriu-zisa sa fi existat inainte de Neagoe, care va fi
refikut-o, adaugindu-i apoi pridvorul. .• ».
1
!oRcA, Ctirfi, III, p. X.
8 loNEScu-G!oN, Bu.uref(i, p. 188-189; !oRcA, /o(.
(if.; ANTON Esc u, Arbitutura, p. 21; ~ERBANESC u, Snagov,
p. 16 ~i urm.
• loRCA-BAL~, L'art, p. 39 §i 141; ~TEFANEscu, Va/a(hie
el Tranr., p. 75; cf. §i datarile contradictorii Ia GatKA·
Buo E~TJ, in BCMI, X-XVI, 1917-1923, p. 120 §i idem,
Muntenia, I, p. 137; idem, Va/a(hie, p. 18-19 §i idem,
Muntenia, II, p. 6 §i urm., unde comparii biserica Sna-
govului cu monumc:ntele sirbe§ti din veacul al XVI-lea,
cu care insa nu se poate stabili nici o trasatura specific
comuna. ldeea unei asemenea influente fusese sustinuta
inca de SP. PoPEscu,.Conlribufiuni, p. 120.
6 loRc A-BAL~, L'art, p. 39; cf. ~i IoNA~cu, RIR,
VII-1937, p. 323 ~i urm.
' BuuXEscu, Irtoria, p. 160.

207
 de altfel nu fara rezerve, C.C. Giurescu 1• Trebuie sa a~teptam timpurile mai Iini~tite. de la
sfir~itul veacului al XV-lea, pentru ca sa putem relua firul dezvoltarii arhitecturii biserice~ti
din Tara Romineascii.
Arhitecturii civile din aceastii perioada i se poate atribui continuarea ~i terminarea re~e­
din~ei domne~ti din Curtea de Arge~. Dupii cronicile vechi, aceste case de piatra ar fi fost
ridicate de Radu I, in vreme ce V. Driighiceanu 2 , pe temeiul unor documente semnate «in
tJostra residentia 1> . din Arge~ in 1369 ~i 1372 sus~ine, cu drept cuvint, cii ele trebuie sa fi fost
terminate sau eel putin locuibile inca in domnia lui Vladislav I. Zidurile ruinelor, ridicate din
bolovani §i prundi~, ating in parte inaltimea de 8 m de la temelia beciurilor. Planul (fig. 179)
prezinta. o forma dreptunghiularii~ cu un foi~or orientat in mod neobi~nuit spre nord 3 , avind
in fata o scara libera dudnd la un cerdac, a~ezat aproximativ in mijlocul fatadei principale.
Din acest parter, campus dintr-o serie de incaperi in~irate in dosul foi~orului, se pot distinge
numai urme. Ceea ce se mai vede azi sint beciurile (fig. 180), accesibile printr-o scarii afl.atoare
sub cerdacul amintit. Planul acestei cladiri prezinta specificele caractere ale casei tariine~ti, mai
ales ale casei din regiunile de la munte 4 ; doar dimensiunile ~l materialul de constructie variaza.
De aceea avem tot dreptul de a vedea in aceasta dispozitie simpla ~i logica opera me~te­
rilor locali. Tipul easel romine~ti, adaptat re~edintelor domne~ti, va ramine ~i de aci inainte
valabil pentru asemenea constructll ~i 11 vom intilni aproape intocmai ~l in perioadele mal tirzii.
Numai decorul sculptat se datore~te miinii de lucru straine, de~i nu poate fi conslderat gotic,
cum crezuse V. Draghiceanu 5 • Judecind dupa materialul publicat, profilul u~ii, precum ~l toate
celelalte fragmente apartin rena~terli. ln arhitectura munteana, uncle influentele occidentale
s~t atit de rare, nici nu gasim paralele la aceste profiluri, ci trebuie sa le diutiim in Transil-
vania, la inceputul veacului al XVI-lea, sau in Moldova, in vremea domnlei lui Petru Rare~.
Aceasta dovede~te cii re~edinta domneasca a suferlt prefaced ~l cii sapaturile nu au reu~it sa
izoleze dife~itele faze ale construqiei.
Din arhitectura militara au ramas urme put-ine. La cetatea zisa a lui Negru-Voda, dintre
Cetateni §i Badeni 6, se mai vad, in jurul schi.tului ami~tit mai sus, urmele zidului de fortificatie
al vechil cetatui. Ele sint din piatra bruta legata cu mortar amestecat cu nisip, fara caramida.
Lipsesc insa nu numai detaliile arhitectonice, dar nici tra:s~ul zidurilor nu se mai poate distinge
dedt in parte. V. Draghiceanu mai recunoa~te un plan p~trat, neregulat, adaugind eli ~ partea
dinspre Dimbovita ar fi existat ~i o lncinta exterioara. Totu~i, orice incercare de datare pe baza
elementelor arheologice cunoscute e zadarnicii. Trebuie sa ne multumim cu presupunerea ca
cetatuia : apartinuse aceleia~i epoci a lui Nicolae Alexandru voievod, ciiruia tradit-ia ii atribuie
~i intemeierea schitul~i din stinca. ·
Dupa cercetarile lui Gr. Florescu 7 , trebQie datata in primii ani ai domniei lui Mircea eel
atnn cetatea de la Turnu-Magurel<: (fig:-181), din fata :Nicopolei, chematii ~i Nicopolea Midi.
E importanta, deoarece reproduce in linii generale c~tatea romana, zidita in vremea lui
Constantin eel Mare. Incinta romana fusese circulata, fl.ancatii de . turnuri semicilindrice
ie~ite in afara, iar in fata incintei se adincea un §ant. Fortificatia romana durase - dupa cit
se poate deduce din urmele descoperite in sapaturi - pina prin veacurile VI-VII, iar apoi
ramasese pustiita. Mircea o reface intocmai, captu~ind insa vechile ziduri - intrudt mai supra-
vietuisei:a - spre exterior, largind astfel circumferinta ~i ;ingro~ind curtinele precum ~i turnurile
semicilindrice. E interesant cii me~terii lui Mircea ca4ta sa imite tehnica romana ~i zidurile
sint .ridicate din piatra bruta, u~or fasonata la suprafata, : ~i din emplecton, in care sint inecate

1
G1unEscu, Tlr1or, p. 75. 4 a: }ANECKE, Bauern- 1/, !Jojarenhaut, p. 35, 38,
2 Vezi DnlcmcEANU, BCMI, X- XVI/1917- 1923, 6 DRXcmcEANU, in B.CMI, X - XVI/1917-1923,
p. 27 ~i urm. (cu bibliografie). Cf. ~i IoNEscu, C. de Arge1, p. 58; Ia fel ~i BAL~, Art golhique, p. 12.
p. 8 ~i urm. 8 DRXcmcEANU, Cel. Negru Vod4, p. 89 ~i urm.
8
GHIKA-BuoE~TI, Muntmia, I, p. 123. 7 FLoREsc u, Turnu, p. 440 ~i urm.

208

.'
.l
~i birne. Emplectonul e campus din piatra mai marunta, legata de un excelent mortar ames-
tecat cu nisip. Totu~i, curtinele lui Mircea se deosebesc prin faptul d nu se ridica vertical,
ci cu un u~or talus spre du~man. Cu exceptia laturii de sud-sud-est, incinta era inconjurata
de un ~ant poligonal, prins intre doua ziduri care foloseau ~i ca un prim obstacol impotriva
du~manului, iar peste ~ant era o punte mobila, a~ezata pe latura de rasarit. Aceasta cetate apare
pentru prima oarii intr-un document din 1394-1395, dar cum materialul de constructie pare
a proveni de la sudul Dunarii, Gr. Florescu propune datarea cetatii inainte de anul 1393, an
in care turcii ocupa definitiv malul de sud. Prefaceri~e turce~ti (cetatea indpuse inca din 1417
pe mina lor ~i a fost stapinita de turci pina in 1829) se recunosc u~or dupa executia mai neglijenta.
Din vremea lui Mircea eel Batrin ar fi ~i vechea cetate a Giurgiului, din mijlocul unui
ostrov 1 • Dupa De Langeron circumferinta planului cetatii ar fi fast de aproximativ o mie de
pa~i, iar din descrierea lui loan de Wavrin, care a participat la asediul cetatii din 1445, rezulta
d ea avea un ·plan · patrat ~i era prevazuta cu turriuri patrate in cele patru colturi. Turnurile
~i zidurile erau ·incoronate cu creneluri. Cetatea e amintita prima data intr-un document din
1403; se banuie~te insii d oarecare intarituri ar fi existat aci inca din vremea lui Vladislav I
sau Radu I. Azi insa nu se mai pastreaz:i decit putine urme ale acestei fortificatii ~i pe temeiul
lor e greu sa avansam o ipoteza. 1nca in 1416 cetatea fusese cucerita de dtre turd, pentru
ca in 1427 sa fie ocupata in treadt din nou de domnul muntean Dan II. Dupa Silvio Picco-
lomini, turcii ar fi adaugat vechiului nucleu doua curti exterioare, situate mai jos. Din punct
de vedere arheologic, castelul patrat e perfect databil in vremea domniei lui Mircea eel Batrin,
presupunind ca me~tei:ul care 1-a proiectat · sa fi venit din sud, din Peninsula Balcanica sau
din Asia Mica. · Planul, ~i mai ales turnurile de aceea~i inaltime ca ~i curtinele, deci de fapt
un fel de basdoane, . indreptatesc aceasta presupunere ~i exclud in acela~i timp orice asemanare
cu fortific;a.tiile transilvanene contemporane.
Fadi;l'a da informatii mai amanuntite, Ioi:ga aminte~te intre monumentele din prima juma-
tate a ve~cului al XV -lea o cetate a Teleajenului 2, despre care banuie~te ca · era in apropiere
de Valenii de Munte ~i ar fi cuprins o capela.
Pro9leme complexe ~i nedezlegate inca pune ~i cetatea Severinului. Cercetarile au demon-
strat ca ruinele nu. provin de Ia o singura· constructie, dar din rapoartele de sapaturi 3 nu se
desprinde o imagine stratigrafica !impede. Pe temeiul ~tirilor documentare, cetatea Severinului
a functionat din ·secolul al XIII-lea pina in 1524, dnd a fost distrusa de turd. Acestei devas-
tari i-a premers alta, care n -a fost inca determinata din punct de vedere cronologic. Planul
ultimei cetati se compune din doua incinte, una interioara, alta exterioara, inconjurata la rindu-i
de un ~ant. Planul incintelor prezinta forma unui dreptunghi destul de regulat, impus tere-
nului in ciuda configuratiei sale. Sapaturile au dat la iveala o serie de turnuri patrate, dintre
care unele flancheaza incinta interioara; doua, a~ezate in fata incintei, se gasesc pe latura de
sud,_in_capetele extr.eme;_alte doua turnuri, de data aceasta p_t: latura_interioar.a a pinzelor de
aparare, se ridicau spre nord, in colturile curtinelor. Latura apuseana e fortificata ~i ea, cam
pe la mijlocul ei, cu un al cincilea turn, Ia fel ca ~i cele precedente. Din turnul din coltul
de nord-est se mai pastreaza un .perete care atinge inca trei etaje, prevazute cu ferestre strimte
spre exterior ~i larg evazate spre interior.
Zidaria incintei, a drei grosime variaza intre 2 m ~i 4 m, e executata mai ales din piatra
bruta legata cu mortar, rara amestec de caramida. AI. Bardcila noteaza ~i prezenta unor mate-
riale provenite din ruinele romane, alaturi de cele aduse anume pe Dunare, din muntii Portilor

1 jEAN DE WAVRtN, La campagm det croitls mr le
Danube (1445), nouvelle edition par N. Iorga, Paris, 1927,
p. 70 ~i urm.; LAPEDATU, De Langeron, p. 73; N. A.
CoNS'fANTtNEscu, Giurgiu, p. 485 ~i urm. Vezi ~i
DII.XGHI CEANU,_ BCMI, X-XVI/1917-1923, p. 26
~i 82; M. PoPEscu, Celtl/i, p . 85; IoncA, Chateaux, p. 51.
2 IoRGA-BAL ~, L'art, p. 39.
3 Vezi BXRcXctLX, Cet. Severin, I, p. 149 ~i urm., II,
p. 74 ~i urm.; IoRGA, Chateaux, p. 54; DnXcm cEAN u,
0/tenia, III, p. 105 (semnaleaza analogii Ia intimplare) .

'
14 -c. 267 209
 de Fier ~i ai Cazanelor, observind di s-au gasit ~i fragmente de stalactite din pe~terile
acestor regiuni. Provenienta materialului din partea Banatul~i timi§an dovede§te d cei
care au zidit pe acest loc ultima cetate trebuie sa fi fast in slujba coroanei maghiare.

Fig. 178. - Tirgovi§te, mitropolia· veche, aspectul dinainte de restaurare.

Aproximativ acela§i material de constructie se regase§te §1 1n incinta exterioara, dinspre

apus ~i miazanoapte. Latura de miazazi a curtinelor a disparut, fiind sacrificata constructiei
caii ferate. Zidurile dinspre rasarit se deosebesc insa nu numai
prin prezenta unui turn-bastion semicircular, a§ezat in fa~a
lor, despre care se constata ca a suferit prefaced, dar §i prin
materialul de con structie. Pastrat in mare parte, acest turn
de o grosime de 4 m mai atinge pe alocurea o inaltime de
8 -m, fiind in parte alipit coastei §i fiind imbracat pe ambele
fete cu piatra de calcar ecarisata.
i Pe temeiul cercetarilor de pina acum se poate deocamdata
I presupune d ultima faza a cetatii, cea: care a fost degajata
:! I It I I I I I I I 1 f

Q 11 ~ 6 ~ IQfllf t$ 11/Q partial in cursu! sapaturilor, apartine unui tip strain traditiei
Fig. 179. - Curtea de Arge§,
arhitecturii militate mai vechi din Transilvania · §i Tara
planul ruinelor casei domne§ti. Romineasca. 0 vaga analogie se gase§te ad totu§i la cetatea
de la . Giurgiu, de la inceputul veacului al XV-lea. Dar in
timp ce aceasta fortificatie se explid prin influente specific
bizantine, cetatea de la Turnu Severin pare mai curind un produs al artei militare
apusene, a sistemului de fortifica~ie italian. ln orice caz, pentru istoria cetatii e impor-
tanta ~tirea ca ea ajunge in 1424 sub comanda comitelui bana~ean, de provenienta
r
'I 210
I·
' ~
r
I
'
italiana, Pippo Spano I, ~i pare sedudi.toare ipoteza di acestuia i se datore~te ~i ultima
refacere, infati~ata de rezultatul sapaturilor. Adaptarea vechii biserici ortodoxe-bizantine la cultul
catolic, precum ~i mobilierul (mensa altarului, aghiasmatarul etc.) sprijina aceasta presupunere.

Fig. 180. - Curtea de Arge~, beciurile caselor domne~ti.

b) Transilvania .

P otrivit cu noua etapa, pe care o ilustreaza mai ales epoca domniei lui Ludovic I, arhi-
tectura catolica transilvaneana progreseaza cu pa~i repezi pe de o parte pe temeiul formelor
deja impamintenite, pe de alta prin introducerea de fermen~i noi, care ii vor imboga~i aspectul
din toate punctele de ·vedere. Astfel, in domeniul cladirilor eclesiastice apar~inind goticii mature
~i primei etape a goticii tirzii (faza din prima ju_rnatate a secolului al XV -lea), arhitectura tran-
silvaneana atinge apogeul res~rselor structive ~i al celor decorative. Alaturi de tipul basilicii
gotice, pe care l-am m ilnit m-Transilvania inca in faza precedenta, dar care se imboga~e~te
acum cu elemente noi, transmise mai ales prin ~antierele din Austria, va apare in curind ~i
tipul bisericii-haie, riispindit de marele ~antier din Praga, dotat cu mijloacele vaste de care
dispunea regele-imparat Carol IV, animat ~i ciilauzit la inceput de me~terul Matei din Arras
~i apoi de Peter Parler din Gmund, ~eful unei familii de pietrari (arhiteqi ~i sculptori) care,
in ultima· treime a secolului al X IV -lea, au jucat un rol hotaritor in arta provinciilor de sud
ale imperiului german. Caracteristicile noului tip arhitectonic, ale bisericii-hala, pot £i rezumate
astfel: navele laterale se ridica aproximativ la inal~mea navei centrale, bol~ile luind na~tere
- in nava centrala ca ~i in cele laterale - la acela~i nivel, iar navele laterale sint de obicei
mult mai largi dedt la basilica. ln consecinta, spre deosebire de dinamizarea impresiei spatiale

1 HuRb!UZAKI, Dommente, I-2, nr. 441. Vezi ~i DnXc m cEANU, Vodifa, p. 101 ~i u rm.

14• 21.1
 oferita de basilica, in care extensiunea ~i inaltimea spa~iala cresc din navele laterale spre nava
centrala 9i din nava centrala spre careul din fata corului (cind basilica e prevazuta cu transept),
biserica-hala prezinta o impresie spa~iala mult mai echilibrata ~i mai unitara. Posibilitatea de
a crea asemenea interioruri, care sa poata fi .imbra~~ate cu privirea aproape dintr-o data, e .
~i un rezultat al maestriei tehnice, al capacitatii de a spori amploarea bol~lor .in raport cu
I masa stilpilor, .ingaduind privirii sa strabata mai nestinjenit nava, colateralii ~i corul, iar ten-
I I

w 0
III~J• 11719#111"

Legenda
~ Epoc., rumanli
IZZ77A Epoca lvt tV-treea eel B.itrJn
I2ZZ23 EptJCa lvru.>sc.l dvf)<i anul /417
,, iZ'Zi'J rptJCv tvr&t".>$CJ o'i11 /tmpu/ lui Mllai 1/1/l'BN
I I c:=;a .!io'urt conltin/)(Jran~
Fig. 181. - Turnu Magurele, planul cetatii.

I I dinta spre o cit mai perfecta unitate spa~ala .i~i va gasi o expresie ~i mai corespunzatoare in
forma mai modesta a bisericii-sala, concretizata in Transilvania in dteva exemple impresio-
nante prin dimensiunile lor. Aceasta etapa finala va fi atillsa in prima jumatate a veacului al
I XV-lea, iar epoca de inflorire ~i predominare absoluta a bisericii-sala cade .in faza urmatoare,
I adica intr-o perioada in care arhitectura eclesiastica pierde tot mai mult caracterul de prota-

-r ~ ! gonista, in folosul arhitecturii civile-~i militare. Asupra- imprejurarilor complexe care genereaza
aceasta noua faza, vom reveni Ia timpul sau. Ceea ce ne intereseaza pe noi acum e fixarea prin-
cipiala a acestui curs evolutiv, pe care nu trebuie sa-l pierdem din vedere, dad vrem sa inte-
legem ~1 sa apreciem core<;t etapele pe care le vom parcurge.
fj Dupa cuni am amintit inca in privirea generala .inchinata perioadei feudalismului dezvoltat
in prima -lui faza, aceasta epoca e marcata in Transilvania de dezvoltarea ora~elor. Astfel, punctul
:·.~I' I, I de greutate trece de la arhitectura bisericilor episcopale ~i manastire~ti (~antierele din Oradea,
I Alba Iulia ~i Cirta) din perioada precedenta, la ~antierele bisericilor parohiale ora~ene~ti.
.~
'i I[; Biserica continua sa fie factorul calauzitor al vietii spiriniale, ~i arta bisericeasca, in frunte cu
arhitectura ei, continua sa exprime aspiratiile organismelor social-politice. Patriciatul din
H ora~ele transilvanene in curs de dezvoltare, sau din cele ·care iau fiinta abia acum, cauta sa-~i
I' manifeste resursele economice ~i sa-9i concretizeze aspiratiile politice in cladiri biserice~ti paro-
hiale cit mai reprezentative, cit mai bogat inzestrate. lntre diferitele ora~e rivale .se initiaza,

212

-
 in consecinta, o emulatie fecunda, care constituie unul din cele mai atragatoare aspecte ale arhi-
tecturii din Transilvania. Programele ambitioase depa~esc de obicei posibilitatile economice
ale ora~elor nou injghebate ~i bogatia de mijloace puse la indemina. constructorilor ~i innoite
cu tenacitate, adeseori timp de peste un veac, pentru infaptuirea lucrarilor de interes ob~tesc,
sint nu numai fara precedent in Transilvania, dar vor ramine ~i fara analogii in veacurile
imediat urmatoare. La fel ~i realizarile obtinute prin colaborarea pietrarilor cu zugravii chemati
sa contribuie la buna reu~ita a programului ating acum un apogeu unic in istoria artei tran-
silvanene, cad in aceasta prov}ncie niddnd in ·rrecut nu s-a mai construit ~i decorat cu acela~i
spirit intreprinzator ~i cu aceea~i viziune de ansamblu. .
E insa adevarat ca aversul acestei medalii straludte are ~i un revers intunecat, pe care
i1 exprimi' nu numai proasta stare economica ~i culturala a taranimii iobage, d ~i persecutiile
tot mai aprige, dezlantuite de biserica catolica impotriva biseridi ortodoxe, persecutii in urma
carora dilauza spirituala a ba~tina~ilor e aproape imobilizata prin numeroase restrictii ~i into-
leranta. Totu~i, cu resurse modeste ~i in lupte continue pentru existenta•. arhitectura romi-
neasca de piatra va continua sa se manifeste ~i realizarile ei dobindesc, tocmai din aceste motive,
un interes ~i o semnificatie mai pret~pase.
Sa ne indreptam acum atentia asupra monumentelor religioase ~i sa examinam mai intii
dteva biserid din grupul celor cu plan ~i dispozitie basilicala, continuatoare, in parte, ale tradi-
tiei gotice cunoscute. Zidirea unora dintre acestea s-a inceput inca inainte de mijlocul veacului
al XIV-lea ~i dispozitia lor initiala a ramas mai mult sau mai putin neschimbata, cu toate ca
in cudnd formele goticei mature s-au suprapus, dind elevatiei, din punct de vedere structiv
~i formal, un aspect nou.
Monumentul care realizeaza pentru prima oatil aceasta imbinare a basilidi arhaice cu o
elevatie gotica matura e fosta biserica sf. Maria din Sibiu, in prezent biserica parohiala evan-
ghelidi. Ea a ramas totodata ~i singura dadire cu adevarat importanta din aceasta categorie,
celelalte basilici gotice fiind fie imitatii' partiale ale acesteia, fie derivatii ale traditiilor locale.
Zidirea noii biserici din Sibiu 1 (fig. 182) pe locul cladirii romanice pomenite s-a inceput
probabil inca inainte de mijlocul veacului al XIV-lea, intemeind aceasta presupunere pe analiza
formelor arhitectonice ale partilor celor mai vechi ~i pe faptul di din anii 1371 ~i 1373 se pas-
treaza, in socotelile Sibiului, insemnari despre executar~a citorva ferestre mari, care nu pot
fi dedt cele din corul actual. Avem astfel o dovada directa d prin 1371 zidirea corului era
terminata. Din aceasta prima perioad~ mai dateaza inca transeptul, partea veche a sacristiei ~i
stilpii navei centrale.
Corul (fig. 183) se compune din trei travee, doua dreptunghiulare ~i una pentagonala.
Boltile sint ridicate pe ogive a~ezate pe toruri lungi, formate -in colturile poligonului - din
cite un singur semidlindru, corespunzind unei singure nervuri, iar in colturile traveelor drept-
unghiulare din manunchiuri de cite trei cilindre destinate sa sustina arcul transvers~~i cele
doua ogive diagonale. Consolele pe care zac torurile din colturile poligonului sint ~i ele ni~te
cilindre simple, terminate cu cite un semicon, in felul celor derivate din vechile ~antiere cister-
ciene, legate insa intre ele printr-o cornisa, menita sa inlantuie elementele verticale ~i sa
inchege unitatea arhitectonica a altarului. T~rurile inmanuncheate din traveele dreptunghiulare
cresc, in schimb, din cite o consola in forma unei prisme poligonale, a~ezata pe o piramida
inversata. Cu acest tip de consola, caracteristic goticei mature, ~i cu derivatiile sale ne vom
intilni de ad inainte in majoritatea bisericilor gotice din jumatatea a doua a veacului al XIV-
lea. Ogivele mai pastreaza un traseu eliptic, in vreme ce arhivoltele prindpale in arc frint
sint ~i ele inca departe de linia avintata de mai tirziu. Profilurile ogivelor ~i ale arcurilor sint

1 REISSENBERGER, Hermannstadt; HENSZLMANN , Oti Kunst in Sieb., p. 25, 87 ~~ urm. (cu bibliografie); lliKLBR,
j egyzetek, p. 376 ~i urm.; RoTH, Baukumt, p. 42 ~~ urm.; Krmstgeuh., p. 41.

213
destul de simple, cu exceptia arcului dintre cor ~i transept. Acest arc nu zace pe toruri ~i con-
sole, ci pe stilpi angajatJ, compu~i din inmanunchieri bogat articulate. Accentul vertical al
acestor stilpi, ridicati pe haze relativ putin proeminente, nu e intrerupt dedt de un profil
discret in locul capitelurilor. Comparind ace~ti pila~tri cu cei din 'bisericile gotice timpurii,

!"';, ! I I I I I I I I I 1 1

HID I l .J 4 S 6 7 I # I() 11

Fig. 182. - Sibiu, biserica ev., plan.

putem sa ne dam u~or seama de evolutia formala realizata in intervalul dintre zidirea corului
bisericii sf. Bartolomeu din Ora~ul Stalin sau a absidei catedralei din Alba Iulia - pentru a
nu aminti decit monumentele mai marcante - ~i corul sibian pe de o parte, iar pe de alta
parte vom putea constata, chiar in biserica din Sibiu, evolutia formelor spre gotica tirzie din
secolul al XV -lea, in care dispare ~i ultima amintire a capitelurilor, menite sa evoce, prin succe-
siunea lor, o corni~a virtuala.
Spre nord e alipita sacristia. Partea veche se · compune din doua travee patrate, acoperite
cu bolti in crud pe ogive. Forme tot atit de masurate ~i arhaice se regasesc in cele trei travee ·
ale transeptului. ~i aci arcurile ~i ogivele zac pe console. Arcurile despartitoare dintre travee sint
a~ezate relativ jos, iar ogivele, impinse sus, deasupra arcurilor, sustin bolti inalte, bombafe spre
centru. Consolele prezinta o variatie mai bogata a motivelor intilnite in altar, unele imitind taber-
nacole cu arcuri treflate. Cheile de balta au podoabe figurale; cea din traveea de mijloc poarta
un relief reprezentind pe I sus binecuvintind, iar in traveele laterale e mielul cu stindardul in-
vierii ~i mintuitorul.
Tot in aceasta prima perioada a construqiei s-au pus fundamentele navelor basilicale.
Dar, spre deosebire de basilicile boltite intilnite pina acum, respectind inca principia! sistemul
legat, ad constatam pentru prima •oara abandonarea metodica a acestuia ~i introducerea traveelor
dreptunghiulare, dezvoltate in nava centrala in largime, iar in navele laterale in lungime, astfel
indt fiedirei travee din nava centrala ii corespunde cite o singura travee in cele laterale. ·Din
aceste dispozitii nu se mai pastreaza insa dedt stilpul mai vechi, cilindric, din capatul rasaritean
allaturii de miazanoapte, ~i stilpii octogonali ai navei centrale. Dispozitia boltilor, ale ciiror arcuri
~i ogive erau a~ezate pe console repartizate la fel ca ~i .in transept, se mai recunoa~te din consola
pastrata in coltul dinspre nava, de linga stilpul cilindric amintit. Boltile fusesera mai joase dedt
cele actuale ~i, in consecinta, la fel erau ~i ferestrele de pe ambele laturi ale navei centrale. D ar
nava centrala nu a fast terminata in aceasta p erioada; in locul boltilor se construisera acoperi~uri

214
provizorii de lemn ~i reluarea lucrului a intirziat pina in veacul al XV ~lea. 1n schimb, navele
laterale, sensibil mai strimte decit cele actuale, fusesera terminate cu bolti cu tot, dar din aceste
bol~i au mai riimas numai citeva chei, ale diror profiluri denota, in _punctele de racordare cu
ogivele actuale, di vechile ogive avusesera alt aspect. Cheile de bolta, astfel reintrebuintate in

.,,
;

Fig. 183. - Sibiu, biserica ev., interior spre cor.

I

construqia noua, fuseseta impodobite cu reprezentari asemanatoare celor din transept sau cu
figuri umane ~i animale fantastice. Judednd dupa aceste forme decorative, s-a constatat eli in
ultimii ani ai acestei faze de construqie ne intilnim ~i cu un pietrar provenit din ~antierul cate-
dralei sf. Vit din Praga.
Spre vest, in fata navei centrale, s-a inceput tot in aceasta perioada ridicarea clopotnitei,
dupa cum o dovede~te alta insemnare din socotelile Sibiului, contemporana cu cheltuielile facute
cu a~ezarea ferestrelor corului. Dar nu au fost construite decit etajele inferioare. Dupa unele

215

- - - -- -..-1..'
 pareri, in clopotni}a act.uala s-ar pastra restul unui turn romanic. Argumentul acestei teze e por-
talul clopotnitei, incheiat in arc semicircular. Dar acest portal, mediocru ~i refacut, decorat in
.,
~·

forme gotice tirzii, probabil abia in perioada a treia de construqie, nu poate constitui nici 6
dovada in acest sens, fiindca pe Ia mijlocul veacului al XV-lea vom observa ~i in alte cazuri o
intoarcere la arcurile de traseu semicircular. D e altfel nu trebuie uitat ca axa bisericii romanice
nici nu coincide cu cea a basilicii gotice, ceea ce exclude orice posibilitate ca in noua construc~ie
sa fi fost incadrat vreun corp al cladirii vechi.
Pentru a incheia descrietea lucrarilor executate in aceasta prima faza, trebuie sa mai amintim,
inainte de toate, ferestrele corului ~i fereastra de sud a transeptului. ln altar ele sint inalte ~i
inguste, bipartite, iar mulurile sint compuse din combinatii de trilobi ~i patrulobi. Ceva mai
bogata e fereastra transeptului, bipartita, de pe latura de sud. Fata de ferestrele gotice de pina
acum, mulurile acesteia constituie un important progres ~i ne infa}i~eaza punctul de plecare spre
formele v iitoare, tot mai bogate ~i mai variate.
Fatadele exterioare sint de tot simple, in haina lor de piatra de talie, acoperind zidaria interna
de piatra bruta. Numai contraforturile din dreptul altarului ~i al transeptului aduc, alaturi de
linia verticala a ferestrelor, o nota drnamica. Ele pastreaza infati~area zvelta, pe care o au ~i
in arhitectura central-europeana spre deosebire de contraforturile franceze, desprinse in partea
superioad pentru a propti, prin intermediul unor arcuri de sprijin, boltile navei centrale basi-
licale. Contraforturile de tip german se multumesc, in schimb, sa se restringa treptat ~i sa se
impodobeasca cu un profil de baza simplu, compus dintr-un plan inclinat §i o caveta sub mar-
ginea inferioara.
Acesta e stadiul in care se gasea biserica sf. Maria prin deceniul al optulea al veacului
al XIV-lea, cind lucrarile au fost intrerupte din motive nelamurite, dar din care facea parte §i
o oarecare lipsa de fonduri, fiindca peste citeva decenii, cind intervin imprejurari materiale mai
prielnice, vedem ca zidirea se reia. lntre timp insa, pentru a putea intelege constructiile din
proxima perioada de zidire a biseridi sibiene, va trebui sa urmarim evolutia arhitecturii gotice
din celelalte §antiere transilvanene, tot mai numeroase.
Din aceasta faza a lucradlor, §antierul sibian a avut un singur descendent direct: biserica
ev. din Atel 1 . Aici regasim un plan basilica! perfect asemanator, cu toate proportiile recluse, carac-
I·
terizat mai ales prin prezenta transeptului, caz unic la btsericile transilvanene de Ia sate. Corul,
campus din doua travee dreptunghiulare ~i una pentagonala, e flancat spre nord de sacristie. ln
fa}a lui se intind bra}ele transeptului. ~i apoi urmeaza corpul basilica! cu trei nave, despartite intre
ele prin arcade pe stilpi dreptunghiulari, fiecare stilp avind un aspect diferit. Stilpii rasariteni
au ~i cite o coloneta angajatlL Deasupra lor sint arcuri frinte, cu muchiile te§ite, sau altele cu
toruri in cavetele marginale. ln partea apuseana a navei centrale se ridica clopotni}a, adapostind
portalul principal.

l I
Cam acestea Sln elementele ce se mai past-ratza din veche:rcladire. Clopotnitrinsa§i fusese
cu un etaj mai joasa §i se termina cu frontoane triunghiulare pe fiecare latura. ln colturile dintre
frontoane se mai pastreaza inca vechile burlane de piatra, constituind un lux neobi~nuit ]a o
biserica de sat.
Datarea bisericii se intemeiaza in primul rind pe planimetria ei, imprumutata vadit Sibiului,
precum ~i pe aspectul ferestrelor §i al portalului. Aceste ferestre ale clopotnitei, acum astupate,
sint impaqite in doua printr-un menou ~i incoronate cu cite un trifoi ascutit. ln ·Iuneta · de sus
e ajurat un trifoi asemanator. Portalul (fig. 184) e exceptional de bogat; profilurile peretilor
laterali, odinioara cu ~ase perechi de colonete, au fost acoperite cu mortar §i netezite, dar capi-
telurile ~i abacurile, inchegate intr-o friza continua cu frunzi~ marunt ~i cu floricele cu patru
petale, distribuite pe doua zone, se pastreaza inca. Arhivolta de deasupra lunetei se compune

1 RoTn, Baukutul, p. 81-83; Kunst in Sieb. , p. 25-26; HoRWATH, Kir~henburgm, p. 69-72.

216
 din ~ase toruri ~i cinci cavete, trei din ele fii~d acoperite cu vrejuri fin sculptate, in care se repeta
floricelele minuscule. Teate elementele se incadreaza perfect in ultimele decenii ale veacului al
XIV-lea.
Sub inf!uen~a bisericii sf. Maria din Sibiu se pare di a fost refiicuta ~i presupusa basilica
ev. romanidi din Media~, al carei hram era sf. Margareta 1 . Corul se termina spre rasarit cu
trei laturi. ~avele sint despar~ite intre ele ·
prin stilpi masivi, octogonali in partea
dins pre sud 2 ~i hexagonali in cea dinspre
nord. Dar aceasta basilica gotidi fie- di ·
nu s-a terminat, fie ca a suferit in epoca
goticii tirzii o ampla transformare. Sigur
e ca numai nava laterala dinspre miaza-
noapte se mai pastreaza intact, contrastind
cu restul cladirii prin aspectul ei arhaic
_~i cam rustic. Bol~ile se compun din ogive
simple, iar interiorul e luminat prin ferestre
relativ mici ~i strimte, lipsite de orice de~or
plastic. Din nava centrala, in schimb, ~i din
cea laterala dinspre miaziizi, poate fi atri-
buita acestei perioade din jumatatea a doua
a veacului al XIV-lea numai par tea infe-
rioara a pere~lor impreuna cu stilpii
aminti~i.
~imai pu~ine elemente arhitectonice
flcpar~inind acestei faze se pot recunoa~te
1-
i· ln biserica actuala din Bistri~a 3 , inchinata
sf. Nicolae, servind acum parohiei ev.
.Epitaful amintit din 1320 sau 1330 justifica
presupunerea ca zidirii gotice din jumatatea
a doua a veacului al X IV -lea i -ar fi premers
o basilica romanica. Planul foarte neregulat,
compus din ~apte travee dreptunghiulare, Fig. 184. -Atel, biserica ev.,. portalul de vest.
dintre care primele sint mai scurte, iar ulti-
mele doua mai lungi, denota ca zidirea .
actuala nu e omogena. Navele sint despartite intre ele prin stilpi octogonali in partea inferioara;
continuarea cilindrica de deasupra se datore~te refacerilor radicale din veacul al XVI-lea. Vechii
basilici gotice i se mai pot atribui Qeretii din coltul de sud-vest al cladirii, decorati cu o friza de
arcuri trilobate, care apartinusera p robabil unuia dintre cele doua turnuri pHinuite in fatada
apuseana. Cercetarile de pina acum nu au putut lamuri inca aspectul pe care 1-a avut basilica in
i . aceasta faza ~i nici masura amplificarilor de la sfiqitul veacului al XV-lea ~i inceputul veactilui
I al XVI-lea, din care se mai pastreaza numeroase _elemente in prefacerea radicala datorita lui
f
ir Petrus Italus. -
, -- . Aproximativ conterhporana cu zidirile descrise mai sus e biserica ev. din Malancrav '·
~i ea apaqine tipului basilica!, dar nu prezinta vreo inrudire spedfica cu bisericile derivate din
prototipul sibian. Fiind executata intr-un interval de timp relativ scurt, biserica infati~eaza carac-

1RoTH, Baukunsl, p. 62-65. 8 WoRnTscu, Bitlritz ; RoTH, Baukun.rl, p. 72 ~i urm.;

2Observatia lui RoTH, op. tit., p. 64, -cl ace~ti stilpi Kunst in Sieb., p. 110-111.
ar fi hexagonali, e inexacta. ' RoTH, Baukunsl, p. 85 ~ i urm.; idem, Btitriige,
p. 2-'J, 120-121; Kunst in Sieb., p. 25.
tf.
~ . 217

~
··------------llliiiiiiiiiiiiiiiilliiiiiiiiii'i-'l"i"i.. -- --,-,.----·--~..;....;,;.-·..·;-. ;- ;·,;·-.;,-;,; ~;;;;::::::::;:;;;;::::=:=:=====::.:.==--...1~-
 :c r( ·:: nc omogcne, imprumutate tczaurului formelor traditionale transilvanene, amestecate cu
r
unele elemente gotice din perioada mai evoluata. lmprejurarea eli una dintre cheile de bolta ')

din altar e decorata cu sterna familiei Appafi, proprietara a mo~iilor din jurul comunei, ~i ca
mai tirziu biserica a adapostit mormintul principelui Gheorghe Appafi, sint motive suficiente
pentru ca sa atribuim acestor stapini feudali ctitoria bisericii. Astfel se explicii de ce zidirea
s-a putut continua fara intrerupere, cu toate eli dimensiunile intrec cu mult tr~buintele local-
nicilor. Ctitoria a fost inzestrata de la inceput ~i cu oarecare moa~te mult venerate, deoarece aflam
di se fliceau ad pelerinaje. lntre alte reminiscente avem, pe peretele corului, un grafit din
anul 1405 1 , constituind un pfetios termen ante quen1, atit pentru ridicarea cladirii, cit ~i pentru
executarea picturilor murale.
Biserica se compune dintr-o clopotnita inglobata navei centrale in apus, din trei nave cu
travee dreptunghiulare §i un cor terminat cu trei laturi spre rasarit. ln stinga corului e 0 sacri-
stie §i o midi scara spiralidi. ce duce in pod. Navele nu au contraforturi ~i e probabil eli nu au avut
niciodata bolti; in prezent, navele laterale poarta spre interior ~arpanta acoperi~ului dezvelita,
iar nava din mijloc are un tavan refacut in 1792. Corul (fig. 185), in schimb, compus dintr~o .
travee dreptunghiulara §i alta poligonala, e boltit cu ogive a~ezate pe console, unele decorate
cu frunzi~ naturalist, altele compuse di'n mid baldachine destinate sa adaposteasdi. statuete. E
important de no tat eli nervurile acestei bolti nu sint cioplite din piatra, ci sint din pamint ars,
modelat in tipare .. Roth presupune eli ele nu ar fi structive, dar e evident eli nervurile sustin calo-
tele poligonului. Acestea trebuie sa fie insa dintr-un material relativ mai u~or, pentru ca sa poata
fi. suportate de asemenea nervuri. Aparitia acestor nervuri din pamint ars se cuvinc sa fie sub-
liniata ~i vom vedea mai tirziu cum au contribuit ele la modifi.carea structiva a boltilor. Deocam-
data retinem data primei lor aparitii in Transilvania, certificata prin picturile cu care au fost
impodobite §i nervurile ~i boltile. Se cuvine sa mai notam linia avintata a arcurilor alipite pere-
tilor, din care se desprind cutele adinci ale pinzelor boltii, prezentind un aspect mai evoluat, in
. comparatie cu formele din prima faza a goticei.
Ferestrele corului sint decorate in partea superioara cu muluri, reprezentind trilobi ~i patru-
lobi de un desen simplu. Pe latura de sud se mai pastreaza ~i o rozasa modesta. Astfel toate
elementele concorda pentru o datare a bisericii in jumiitatea a doua a veacului al XIV-lea, admi-
tind cl zidirea se va fi. inceput in jurul anului 1350 §i se, va fi. terminat prin ultimele decenii.
Profi.lurile bogate ale portalului apusean, devenit impracticabil din cauza ridiciirii terenului ditn-
prejur, sint foarte ingrijite ~i prezintii seqiuni circulare ~i altele in forma de parii; extradosul
lunetei e decorat cu frunzi~ ~i cu un fleron inalt, avind aspectul unei cruci. Aceste forme mature
dateaza din primele decenii ale veacului urmator.
Modifi.ciirile suferite ulterior de aceasta biseridi nu schimbii nimic din infati~area ei initiala;
cripta de sub sacristie a fost sapata probabil in secolul al XVII-lea, iar pridvorul din preajma
intriirii laterale din sud apartine veacului al XVIII-lea.
Cu toate eli monumentele analizate pina acum oglindesc unele etape noi in evolutie, ele
pastreaza totu§i, in structura 'lor esentiala, caracterele traditionale ale goticei transilvanene din
mijlocul veacului al XIV -lea. lntre timp, insa, i~i face aparitia ~i biserica-hala in Transilvania
~i se presupune eli primul exemplu 1-ar fi oferit reconstructia catedralei r. cat. cu hramul sf.
Ladislau din Oradea 2• Dar sapaturile executate in anii 1881 ~i 1883 n-au lamurit deplin plani-
metria a~estei catedrale gotice. Pe baza sapaturilor se poate doar spune eli biserica avusese trei
nave ~i o fatada cu doua turnuri in vest. Forma corului, cu deambulatoriu ~i corola de capele,
precum ~i alte doua turnuri in flancurile corului se pot reconstitui numai pe baza informatlllor

1 Publicat de Ro·ru in CVSL, XXVI, or. 6-11, slg, III, p. 22-38 ~i 147-174; BALOGH J., Kisii-got.,
2 HE:'>ISZLMANN, Nag)•vdrad, p. X XVIII-XXXI ~i p. 531.
mai ales idem, Gromvardein; cf. apoi ~i BuNYJTAY, Pllspiik-

218
 documentare, pastrate in arhiva episcopiei, coroborate cu unele insemnari ulterioare. Corul cu
deambulatoriu poate ·F,! rezultatul unei infl.uen~e a celei de a doua catedrale din Kalocsa (o basi-
lid databila pe la rnijlocul secolului al XIII-lea), eventual a celei din J;.ger. (din faza rcconstruc-

Fig. 185. - Malancrav, biserica ev., interiorul corului.

tiei gotice) cum s-a sus~inut 1, dar asupra eleva~iei celor trei nave ~tirile documentare nu par a
cuprinde clemente concrete, care sa justifice clasarea acestei catedra:Ie in categoria bisericilor-
):
hala, iar sapaturile nu au contribuit cu nimic la dezlegarea acestei probleme. Lipsa contrafortu-
.t rilor pledeaza, in orice caz, mai cudnd in favoarea unei basilici. Astfel, retinem deocamdata
. :.

1
PETER, Torldnel, I, p. 53.

219
lu doar insemnarea documentad dupa care zidirea noii biserici gotice s-a inceput in 1342, iar boltile
au fost ridicate in vremea episcopului Demetrius (1345 - 1372), a poi ~tirea despre un incendiu
<
care a mistuit sacristi~ in vremea regelui Sigismund ~i, in sfir~it, remarca lui Zrednay din 1445,
anume di biserica ar fi darapanata ~i d turnurile s-ar fi prabu~it. ·
'·

~~
~1
,I
I
:l
:I

,J

I!
·~
l
~~

i
~ i
I' I
Fig. 186. - Sebe~, biserica ev., corul.

Primul exemplu pentru introducerea in Transilvania a tipului biseridi-hala ni-l ofera, in

schimb, corul biseridi ev. din Sebe§ 1 . Constructia realizata ad merita o atentie deosebita ~i
din cauza ca de data aceasta ne gasim in fata unuia din cazurile rare dod arhitectura saseasd
ia contact direct cu marile ~antiere central-europene. j
ln perioada· lipsita de razboaie din vremea domnieUui Ludovic eel Mare, Sebe§ul luase
un mare avint economic, aspirind la obtinerea privilegiilor ;de ora~. Pentru a-~i manifesta aceasta
ambitie, comuna a luat hotarirea de a inlocui vechea basilica romanica ~i" a deds sa inceapa
zidirea pe locul vechii bisedci, pe care s-o darime treptat, pe masura ridicarii noii cladiri. Astfel,
1 M 0 LLER, Kirtbenbau, p. 60 ~i urm. ~i idem, Milhlbarb, din eel din Praga, impotriva plrerilor lui Roth, vezi recen-
p. 111 ~i urm.; RoTH, Baukmut, p. 21-22, 55-62; idem, zia mea ru;n Transiluania, Sibiu, 1928, nr. 5, p. 420- 422.
Unlerwald, p. 316 ~i urm.; idem, Milhlbarh,- idem, Kiitu/ler- a. apoi mai ales Kunst in Sieb., p . 26- 27, 93 ~i urm.
bildnisre, p.}7. Cu privire la derivarea ~antierului din Se4e~ ~i H BKLBR, Kunstguch., p. 43.
l
220
II
Ia Sebe~ a fost sacdficat vechiul altar ~i s-au lntocmit planurile unui cor foarte spa~ios, in fa~a
diruia urma sa se inalte o mare biserica. Planurile au fast insa mult prea ambi~ioase pentru
resursele micii comunita~i, Jovita crunt mai apoi de invazia turceasca din 1438. Dupa terminarea
corului ~i epuizarea tuturor disponibilitatilor, parohienii s-au vazut constrln~i sa renunte definitiv

· · Fig. 187. - Sebe~, biserica ev., corul din exterior.

Ia continuarea zidirii ~i sa improvizeze o solutie mediocra pentru a lega acest cor monumental
de modesta basilica romanica (vezi fig. 27).
Fata de lungimea vechii basilici, noul co~ gotic are o lungime interna ceva mai mare. Planul
~i elevalia comporta o hala cu trei nave, compusa in partea apuseana din cite doua travee _mai
mari, patrate in nava centrala, iar spre rasarit. din alte trei travee dreptunghiulare ~i mai stdmte,
artificiu adeseori intrebuintat in arhitectura goticl din aceasta perioada, menit sa potenteze iluzia
spatiului interior. La rasarit corul se termina in obi~nuitele cinci laturi ale unui octagon. Navele
sint des partite lntre ele prin cinci ' perechi de stllpi octogonali (fig. 186), inalti ~i zvelti, purtlnd
pe .fiecare latura cite o coloneta angajata. Bazele slnt simple, compuse din doua retrageri ~i un
tor subtii:e, dar friza de capiteluri, care infa~oara deopotriva simburele octagonal ~i fusurile colo-
netelor, prezinta o sculptura bogata de frunze de stejar, tratate in spirit naturalist. Deasupra
capitelurilor, in corespondenta cu colonetele amintite, cresc nervurile arcurilor ~i ale ogivelor.
ln navele laterale ele zac pe pila~tri, compu~i din manunchiuri de baghete, alipiti peretilor ~i
impodobiti cu capiteluri la fel ca ale stilpilor. 1n exterior (fig. 187), fiecarui pilastru ii corespunde
cite un contrafort. Ansamblul acestui cor, cu trustrele navele la fel de lnalte, prezinta o armonie
perfecta ~i maiestoasa, fund dominat de accente verticale dinamice, fara ca proportiile sa dud

221
 inca la hipertrofia verticalismului eteric, cu care ne-a obi~nuit gotica tirzie. Dar caracterul arhitec-
turii acestui cor nu se rezuma numai la insu~irile structive, ci se intrege~te cu o haina excep-
tional de bogat sculptata, cum nu se mai intilne~te in nici o alta biserica gotid din Transilvania.
Nu vom insista aci asupra unor valori plastice izolate, ci asupra rolului lor .in cadrul arhitecturii.
In interior, manunchiurile de baghete din navele laterale alipite peretilor sint legate intre ele
printr-un ciubuc simplu profilat, iar mai sus ele sint intrerupte pentru a adaposti statuete, a~ezate
li
•, sub baldachine decorate cu frontoane ~i fiale ajurate, prevazute cu fleroane ~i incoronate cu o
corni~a cu patrulobi, in~cri~i in patrate arcuite. Asemenea mid baldachine se gasesc ~i la cei patru
stilpi apuseni ai navei centrale. Majoritatea lor au ramas insa ~tirbe, statuetele fiind pierdute.
Fatada se prezinta mai bogata. Contraforturile sint treptate ~i poarta in partea inferioara cite

I' I I
o scobitura in forma de trilob rezervata unui bust, iar deasupra cite o consola impodobita, desti-
nata sa sustina o figura a~ezata. sub un baldachin. Retragerile superioare sint ~i ele infrumusetate
cu decor floral ~i figural, iar in virful contraforturilor se ridica edicule zvelte, adapostind
la rindullor alte reprezentari plastice. Unele edicule au in planul din fata cite doua colonete, altele
insa cite una singura, centrala, prezentind astfel o muchie in frunte. Ne intilnim aci cu un motiv
nou de articulare ~i modelare a contrafortului, pe care il vom regasi, de~i mai simplificat, la
o serie de alte biserici din anii imediat urmatori. La Sebe~ , insa, contraforturile prezinta o gradare
bogata, decorativa, in perfecta concordanta cu funqia structiva, mai masive in partea inferioara,
sprintene ~i ajurate in partea superioara. 0 astfel de imbinare fericita intre elementele structive
~i cele decorative a ramas unica in arhitectura gotica transilvaneana. ·
Bogate se infati~aza ~i mulurile ferestrelor bipartite care strabat peretii fiecarei travee.
Decorul lor se compune din rozete de un desen care intrece cu mult toate celelalte creatii cunos-
cute pina acum. Rozetele din deschiderea superioara cupr~nd tril~bi ~i patrulobi, alaturi de primele
~erpuiri flamboaiante ale stilului gotic tirziu, aparute de curind in Franta ~i - pe la 1380 -
pe ~antierul sf. Vit din Praga, dar care se vor raspindi in, Transilvania abia in veacul al XV-lea.
Datarea acestui cor se deduce din analiza stilistica ' ~i din cheia de bolta din prima travee
a navei. laterale de nord. Pe aceasta cheie e sculptata sterna· regelui Ludovic, dovedind astfel d
zidirea s-a terminat inainte de anul 1382. Pe de alta parte, cladirea corului nu a putut incepe cu
mult inainte, deoarece faza stilistica corespunde, dupa ctip1 a aratat Rosemann ~i Hekler, corului
bisericii sf. Sebaldus din Nurnberg, ridicat in anii H61 -p72, opera a lui Heinrich Parler junior.
Derivarea ~antierului din Sebe~ din cele ail:! Parlerilor e p~rfect demonstrata, iar cind vom analiza
sculpturile, vom cpnstata di unele din ele se aseamana :cu cele din Schwiibisch-Gmund, opera
a lui Heinrich Parler senior, iar altele p·rezinta o filiatiutie directa din cele ale catedralei sf. Vit
din Praga. Astfel, pentn.i a incadra acest cor intre ter~ene extreme, putem sa spunem ca el a
fost zidit intre anii 1361 ~i 1382. Dincolo de aceasta dita s~a tpai lucrat doar la completarea
podoabei sculpturale. · ~ .
Dupa citeva decenii de ezitare, speranta de a putea ieactiva ~antierul a fost definitiv parasita
~i alti ine~teri, mai mode~ti, au treb~it sa procedeze la racordarea corului cu navele basilicii
romanice. Noul cor, depa~ind in largime vechea basilica,: peretii navelor laterale au trebuit sa fie
~i ei mutati spre exterior, iar boltile navelor.laterale au fost ridicate pina la inaltimea navei centrale,
acoperipdu-le cu ogive sprijinite pe console de un desen.: mai simplu, geometric. Deasupra navei
centrale s-au inaltat pereti de caramida, vizibili in pod, care nu au alt rost dedt sa permita ridi-
carea acoperi~ului, p entru a echilibra putin silueta exterio~ra, dupa care ~i a~a vechea basilica pare
o simpla anexa a corului. Din acela~i motiv a fost mpdificata ~i partea superioara a fatadei
apusene, adaugindu-se clopotnitei inca un etaj.
I ! Pentru a completa istoricul arhitecturii acestei biserici ~i a explica unele incoerente vizibile
azi, trebuie sa not am ca biserica a suferit de pe urma unui cutremur in anul1523, cind s-a prabu~it
stilpul din capatul de sud-est al corului. Cu ocazia reconstructiei s-a refacut ~i perechea
lui de pe latura de nord. Ace~ti stilpi octogonali au ramas cu fetde netede, fara colonete

222
 angajate. Cu ocazia restaurarii urmata incendiului din 1661, clopotnita a pnm1t un nou etaj,
iar in secolul al XVIII-lea s-au adaugat doua mid pridvoare in fata intrarilor dinspre miazazi.
Totu~i, biserica a pastrat, pina pe la 1800, aspectul ei initial; o restaur!lre nefericita i-a schimbat
apoi nu numai acoperi~ul, ci ~i corni~a veche, inlocuind-o cu una clasicista ~i sacrificind
coronamentele contraforturilor.
Prima realizare integrala a bisericii-hala cu trei nave o intilnim la biserica sf. Mihail din
Cluj 1 . Construqia a tinut peste un veac ~i vom avea astfel ocazia de a intra treptat in miezul
problemelor noi, pe masura Cf se succed diferitele etape ~i diferitele proiecte. Monumentul
actual constituie un complex de faze ~i aspecte ale goticei mature ~i tirzii din jumatatea a doua
a secolului al XIV-lea ~i din secolul urmator.
Cel mai vechi document eo indulgenta papala din 1349 2 , menita sa adune fondurile necesare
pentru inceperea cladirii, ~i e pwbabil ca initierea lucrarilor nu a intirziat mult. Primei faze
i se datore~te ridicarea corului flancat de cite un altar lateral (fig. 188). Corul are trei travee
dreptunghiulare ~i una pentagonala; altarele laterale sint a~ezate in dreptul primei travee a alta-
rului principal ~i sint incheiate ~i ele cu cite trei laturi spre est. Aceste altare laterale se ·deschid
complet spre corul central ~i spre nava, !n vreme ce in altarele laterale nervurile boltilor zac
pe colonete angajate simple, in cor ele sint inmanunchiate cite trei, fiind prevazute cu capiteluri
decorate cu frunzi~ ~i cu figuri, ~i deasupra cu cite o corni~a care imbrati~eaza peretele dintre
ferestre, trecind ~i in -exterior. Alaturi de ferestrele mari, tripartite, care spinteca peretii in toata
largimea lor, corni~a confera colturilor de zid dintre ferestre aspectul unor stilpi masivi, dinamici.
Astfel, regasim aci. expresia specifica a spiritului goticii mature, care elimina peretele static.
Boltile actuale - reconstruite cu ocazia restaurarii din 1956 -1957 - reproduc in principiu
aspectul initial care s-a putut restabili nu numai pe baza de analogii, dar ~i cu ajutorul unui
abac care poarta incizat atit .dispozitia ogivelor, cit ~i profilul lor 3 (fig. 189). Boltile initiale
fu-:-sesera intre timp inlocuite de doua ori; o data in 1498, in urma unui incendiu ', ~i apoi in veacul
al XVIII-lea, dupa cutremurul din 1764.
·: Mai sugestiv e aspectul exterior al corului (fig. 190), cu contraforturile zvelte, ceva mai
Iimi la baza, u~or treptate ~i prevazute la fiecare retragere cu o mid sprinceana de corni~a
irt. fl.ancurile muchiei de mijloc. Acest cor, cu aspectullui structiv ~i auster, apartine unei faze
stilistice anterioare corului bisericii ev. din Sebe~. El der~va din mediul mai larg, sud-german
~i austriac, de pe la mijlocul veacului al XIV-lea, ~i e probabil ca a fost zidit intr-o singura
repriza, in cursu! sfertului al · treilea al acelui secol. Mulurile ferestrelor se compun dintr-o
combinatie de cercuri ~i trilobi, din care lipse~te inca orice urma d~ forme diptice ~i flamboaiante.
!ntre zidirea corului ~i a navelor intervine o cezura ~i o modificare de plan. Normal,
celor trei altare trebuia sa le corespunda trei nave, avind aceea~i largime. !n schimb, clujeni
au decis o largire a navelor laterale, realizata printr-o racordare cu un perete oblic in coltul
de sud-est, r_gJetata apoi §i pe latura opusa. Planul mai prevedea o modificare a dimensiunilor
traveelor in lungime. Noile dimensiuni au fost astfel calculate, incit nava centrala a primit
travee patrate, iar cele laterale, travee dreptunghiulare. Se mai proiectau apoi, inspre apus, doua
turnuri incalecate deasupra navelor laterale, flancind intrarea principala.
j. Acest plan nu a fost insa 'realizat dintr-o data. Arhitectul a inceput cu latura de sud,
I
ridicind peretii pina la jumatatea inliltimii ~i construind zidurile inferioare ale turnului din aceasta
parte, dar fara paramentul exterior. Pe la mijlocul ferestrelor de sud, se poate vedea cezura pro-

1 Mn:6, Stadtpfarrkirche, p. 147-150; EszTERHAZY, 2

Szt. Mihaly, p. 57- 62; JAKAB, Kolozwdr, I, p. 360 ~i urm.;
RoTH, Baukrmsl, p . 65; KELEMEN, Sf. Mibail, p. 129 ~i
urm. ; Kunst ill Sieb., p. 26-28, 99-102; HEKLER, KuiiJI-
gtJcb., p . 35, 42-43; BALOGH J., Kolozsvdr, p. 11 ~i urm.;
GRANDPIERRE, Szt. Mihaly, p. 19 ~i urm.
KAR.\csoNvl, Szt. Mihaly, p. 111.
3 Observatii critice asupra restaudrii voi publica in
curind. Tin insa sa multumesc ~i in acest Joe dr. Barlith,
pentru cedarea unei serii de fotografii ale bisericii.
4 0 cheie de bolta cu data 1498 se pastreaza in lapi-
darul Institutului de istorie din Cluj.

223
 filurilor care delimiteaza aceasta faza. ln interior s-au construit pila~tri angajati, profila~ prin
baghete cu seqiune in forma de para, deosebindu-se de torurile cilindrice din faza urmatoare.
Ace~ti pila~tri se mai disting ~i prin bogate capiteluri cu decor floral (fig. 191). ln exterior
se imita aspectul sever ~i formele zvelte, dar simple, ale contraforturilor de Ia altar. Cea de a
doua faza a zidirii trebuie datata tot
in jumatatea a doua a veacului al
XIV-lea, probabil in cursul primilor
ani ai dornniei lui Sigismund (1387
-1437), caruia traditia ii atribuie
ridicarea intregii cladiri.
Lipsa mijloacelor materiale a
pricinuit in curind intreruperea lu-
crarilor, pentruca in 1400 ~i 1401 se
cer ~i se ob~ noi indulgente papale,
la care se adauga mai tirziu, dupa
cum spune tradi~a 1, daruri mari din
partea lui Sigismund. Astfel se ini~aza
perioada a treia a constructiei, care
Fig. 188. -Cluj, biserica sf. Mihail, plan. cuprinde aproximativ anii 1410-
1430 2 • Acum se ridica zidul exterior
dinspre miazanoapte, caracterizat prin
contraforturi treptate, decorate in etajele superioare cu fiale ~i baghete, formind arcade oarbe
g ratioase. Ambele portaluri de pe aceasta latura au fost executate acum. Cel apusean (fig. 192)
se deschide cu un arc ln acolada patrulob,
decorat pe intrados cu mici arcuri, iar pe
extrados cu frunzi~ rasucit ~i in centru
cu un fleron in forma de cruce. D eschi-
derea e incadrata de un chenar treptat,
avlnd peste fiecare colt cite o fiala in
relief, iar in centru un fronton decorat
iara~i .c u arcuri, frunze ~i fleron. Celalalt
portal, spre rasarit, cu forme asemanatoare,
e azi in parte desfigurat ~i ascuns de etajul
inferior al clopotnitei moderne, adaugata
in veacul trecut, intr-un stil pseudogotic.
Se reia apoi executarea turnului din
coltul de sud-vest, inceput inca in perioada
precedenta. Contraforturile ·acestuia (fig.
193) repeta decorul cu arcade oarbe, fine, Fig. 189. -Cluj, biserica sf. Mihail, abac din cor.
incoronate cu puternice corni~e orizontale
~i purtind in fata, deasupra soclului, fiale,
poate putin prea greoaie. Tot acum se construiesc stilpii navei centrale (fig. 194) articulati
prin toruri, inzestrati cu haze inalte, dar Iipsiti de orice fel de delimitare superioara. La fel '
sint tratati ~i pila~trii navei de nord.

1 }ARAB, Koloz!vtir, I, p. 404 ~i urm. mai departe cl portalul apusean, care apaqine perioadei
2
Datarea acestei faze in anii 1410- 1440, propusa imediat urmatoare, dar in care se schimbli. mina de lucru,
de R.os£ AI ANN (Kmut in Sieb., p. 100), trebuie putin restrinsa, e anterior anului 1437. /
I
dupa cum crede ~i HEKLER, lo&. &it., ilindcl vom vedea
l
r
224
I
~
 Provenienta me~terului care a condus aceste lucrari se poate stabili fara ruc1 o ezitare,
tocmai pe temeiul acestor stilpi ~i al portalurilor de pe lawra de nord. El s-a format in ~an­
tierul bisericii sf. Elisabeta (actualmente biserica-catedraHi) din Ca~ovia, ~i formele ceva mai
evoluate-din Cluj se explica prin trecerea unui scurt interval dintre lucrii:rile de acolo ~i cele clujene.

--(;

Fig. 190. - Cluj, biserica sf. Mihail, vedere din sud-est.

1ntre aceasta a treia faza ~i faza ultima, in cur~ul d reia se termina zidirea, intervine iara~i
o oarecare stagnare. Se clade~te apoi turnul din nord-vest, ramas de altfel, ca ~i vecinul din col~ul
opus, fara etajele superioare ~i cuprins azi sub inveli~ comun cu navele. Contraforturile turnului
(fig. 193) sint acoperite de sus pin a jos de acelea~i arcade oarbe marunte, pe care le-arn intilnit
la contraforturile turnului de sud-vest, dar profilurile sint rhult mai subtile, arcurile mici in aco-
lada sint polilobe ~i incoronate fiecare cu dte -un minuscul fleron. Corni~ele care striaza orizontal
contraforturile bisericii sint aci suprimate in partea superioara, ~i decorul produce efectul gracil
al unei dantele, aplicata pe suprafata masiva a zidariei. Am ajuns astfel in plina perioada a goticii
tirzii, in care se pierde treptat sim~l valorilor structive ~i al logicei decorative, sporindu-se in
aceea~i masura bogat:la ~i finetea ornamentului. Lipsa simtului structiv se resimte ~i din a~ezarea
portalului apusean (fig. 195), dezaxat spre nord, tulburind intreaga simetrie a fatadei. Else compune

15 - c. 267 225
 din doua deschideri geminate, despar~ite printr-un stilp mijlociu. Aci intilnim un nou tip de:
u~a, caracterizata printr-un lintel sus~inut de doua sferturi de arcuri, formind un fel de consoHi.
1n ( u l inJ :l(c;:, t ;:,ui cl, ..:vrunamec ''" deveni tot mai frecvent, fiind sortit sa inlocuiasdi deschi -
derile mai simple de pina ac~m. Deocamdata insa aceasta poarta_geminata e inconjurata d~ un
bogat chenar polilob, incoronat de
o acolada cu fleron in virf. Lateral
sint alipi~ doi pila~tri transformati
in fiale, iar alte fiale se cuibaresc
stingaci ~i ilogic in intrindele seg-
mentelor de arcuri ale chenarului.
Comparind acest portal cu . eel din
faza precedenta, de pe latura de
nord, intelegem mai bine dedt prin
orice alta caracterizare sensu! evo-
lutiei ~i decadenta pe care o implid.
Portaiul de vest e decorat in timpan
cu sterna imperiala a lui Sigismund,
cu cea a Ungariei, precum ~i cu o
alta sterna a Ungariei, Boemiei ~i
Moraviei unite. Deci portalul a fost
executat in ultimii ani ai domniei
lui Sigismund. Apoi, in anul 1444,
dupa cum ne spune inscriptia latina,
s-a a~ezat in timpanul portalului
relieful arhanghelului Mihail, inla-
turindu-se vulturul de deasupra
stemei imperiale.
Ultimelor lucrari, care tree in
parte dincolo de mijlocul veacului al
XV -lea, li se datore~te ridicarea j u-
matapi superioare a zidurilor navei
laterale de sud ~i boltile navelor
(fig. 196). 1n Transilvania intilnim
!lCi pentru prima oara bolti a~ezate
pe nervuri grupate in forma de stea,
Fig. 19 1. -Cluj, biserica sf. Mihail, nava laterala de sud. in locul ogivelor cu care eram obi~­
nui~. Se trece astfel ~i in acest
domeniu de Ia formele structive
de odinioara la aspecte in care predornina tot mai mult elementul decorativ ~i se trutiaza
ultimul capitol al dezvoltarii stilului gotic, adudnd cu sine profunde prefaced structurale. Con-
secintele se vor manifesta in curind. Deocamdata se observa di stilpii ~i pila~trii se continua
fiira nici o intrerupere in · nervurile boltilor. Astfel s-a implinit evolutia pe care am urmarit-o
pina acum, pornind de la stilpi cu articulatie logica ~i cu capiteluri masive, trecind prin forme
tot mai subtilizate, pina la aceasta faza finala a goticii, uncle nici o interpunctie nu trebuie sa
lj. mai opreasca ochiul ce urmare~te jocul liniilor spre culmea arcurilor. Avem insa totodata ~i
','
,. ocazia sii notam o nepotrivire caracteristidi a cestui sistem : capetele inferioare ale nervurilor se
1 strecoara ~i se pierd fara nici o legatura fireasdi printre profilurile stilpilor, fenomen care se
! intilne~te ~i el Ia boltile bisericii sf. Elisabeta din Ca~ovia. 1n nava centrala, insa, executia diferii
u~or fata de prototipul ca~ovian, deoarece boltile au fost ridicate ceva mai sus, prin intercalarea

226

.... .
~ lo

·. I
. . .• ~;r.;~ .. ~-~- -.r,;&.
·" ~ ,~-~·~··t\1···· .. , . . . . . '·. --
unei zidarii scunde deasupra arcadelor laterale. Astfel s-a adus o u~oara modificare sistemului
de hala. Pe temeiul acestui amanunt, se banuie~te ca ne gasim in fata unei influen~e a ~antie­
rului catedralei sf. ~tefan din Viena.
Executia mulurilor de la ferestrele ~i de la corni~a laturii de sud apartine ~i ea fazei finale
a stilului gotic; formele flamboaiante,
eliptice, inlocuiesc cu totul motivele poli-
lobe din perioadele precedente.
Biserica· astfel terminata a infruntat
incendii ~i cutremure~ pe urmd carora a
suferit prefaceri"Ie ammtlte, precum ~i
unele adaose, asupra carora vom reveni
la · timpul sau: Ea a · raffias insa eel mai
de seama reprezentant al tipului bisericii-
hala din Transilvania.
Faza stilistica atinsa in ~antieru l bi-
sericii clujene in anii 1410 -1430 se rega-
se~te intocmai in perioa.da a doua de
construqie a bisericii sf. Maria din Sibiu,
dnd se reiau lucrarile la ·navii." Dupa cum
am vazut ·mai sus, activitatea· ~~mtierului
sibian s-a stins . catre sfir~itul "veacului al
XIV~lea 1 . ln 1424 se schiinba insa situaria,
deoarece biserica trece in administrarea
c~~unei. Noile.condirti juridice ~i materiale
p~rmit reactivarea ~anclerului." Se reincepe
cq?struqia navelor (fig. 197), dar nu fara
a I'- aduce indnse schimbari dispozitiei '
initiale, din care . nu s-a retinut dedt
id~'ea elevatiei basilicale, · past~indu-se ~i
stilpii masivi dffitre nave. · Pen~~ navei
centrale au fest irial~ari insii cu aproxi.,. Fig. 192.- Cluj, biserica sf. Mihail, portalul apusean
mativ · 2,60 m, dupa cum· o dovedesc . de pe latura de nord.
ui-mele ferestrelor vechi. Pe latura dinspre
nava de mijloc, stilpii au fost intregiti
cu o platbanda cu profiluri cilindrice, in coresponden~a arcurilor ~i nervurilor principale,
largindu-se ~i baza stilpilor. Aceste profiluri se aseamana perfect cu cele clujene, fiind
lipsite la £el de "orice delimitare superioara ~i prezentind acelea~i treceri · suple, da.r artifi-
ciale, la na~terea arcurilor ~i a nervu.rilor. BolriJe sibiene, executate inaintea celor din Cluj,
sint insa construite inca pe ogive, dupa sistemul traditional ~i dupa modelul corului ~i al
transeptului. T.ransformari radic3;le au suferit . navele laterale, vechii pere~i exteriori .fiind
darimati ~i impin~i mai in afara. ~i aici boltile sint inca a~ezate pe ogive. Dupa toata
probabilitatea, data 1431, sapata pe arcul apusean al clopotnitei, se refera la executia
acestor lucrari. · Astfel, in afara de clopotnita, basilica se putea considera terminata.
ln 1448 aflam insa despre noi indulgente, semnate nu in vederea zidirii b1sericii, ci a unei
capele ce trebuia sa fie adaugata « inapoia» bisericii. Aceasta localizare a provocat
oarecare nedumeri.re, dar pare a fi just sa admitem, impreuna cu Rosemann 2, ca e vorba

Pentru bibliografie vezi p. 213, n. 1. 2

1 KunJI in Sieb., p. 90.

227
 de nava centrala a nartexului (sau « ferula ») bisericii. Rostul acestei clacliri nu apare limpede.
Capela trebuia sa aiba, dupa~cum rezulta din documentul citat, hramul Fecioarei ~i al unui
intreg ~ir de sfin~ ~i sfinte. Reissenberger 1 banuie~te ca motivul hotihitor pentru aceasta
construc~e era necesitatea de a sprijini clopotnita, primejduitii din cauza cii terenul din fata ei
ar fi inceput sa cedeze. Se pare insa
ca din aceasta capela cu o singura
nava, adaugata in fa~a clopotni~ei,
nu a ramas dedt peretele apusean cu
fereastra gotica tripartita ~i cu por-
talul (fig. 198) incheiat cu un arc in
acolada, incoronat de obi~nuitul
fleron in forma de cruce §i flancat
de fiale zvelte. Toate aceste forme
fac parte din repertoriul decorativ
curent de pe la mijlocul veacului
al XV-lea.
Pornind din inceputuri modeste
se dezvolta, in cursu! veacului al
XIV-lea, alaturi de ora§ele Sibiu §i
Cluj, a§ezarea saseasca din Bra~ov
(azi Ora§ul Stalin). Favorizat in mod
.excep~onal de a~ezarea sa pe drumul
comercial eel mai frecventat, care
leaga Occidentul cu Rasaritul euro-
;pean, Bra§ovul a ocupat in curind un
·Ioc de frunte in via~a economicl a
Transilvaniei. Era deci firesc ca
)
starea lui inlloritoare sa fi trezit
ambi~a de a nu ramine mai prejos
~i de a se impodobi, la rindu-i, cu
o biserica parohiala demna §i, dad
era posibil, chiar mai stralucita dedt
cele delicate de ora§ele rivale. Astfel
s-a ziclit biserica ev. parohiala, nu-
mita mai . tirziu, dupa groaznicul
. Fig. 193. -Cluj, biserica sf. Mihail, detaliu ' din fatada incencliu din 1689, Biserica Neagras.
de vest. ·
Erin aceasta cladire, executatii in
gresie friabila, din cauza clreia nu
numai sculpturile, dar ~i majoritatea profilurilor s-au tocit, bra§ovenii au reu~it sa inttead in
dimensiuni toate celelalte biserici gotice transilvanene, dar din punct de vedere artistic cladirea
lor, in forma actuala, ilustreaza faza finala §i decadenta a goticei.
Data precisa cind s-a inceput zidirea, in veacul al XIV-lea, nu ne e cunoscuta. lntr-un
document din 5 august 1377 apare un preot cu numele Thomas, a carui lesp~de funerara,
cu data 1410, se pastreaza in cor, §i activitatii acestuia i se atribuie ctitoria noii biserici. La

1 HermannJtadt, p. 9. Frurz, in Bmzmland, ill-1, p . 136 ~i urm. ; cf. ibidem,

1 ORBAN, Szikelyfold, VI, p. 313 ~i urm. ; K OnLBRANDT, bibliografia Ia p. 264-265 ; MoRREs , BiJ. Neagra, p. 525
S tadtpfa"kirthe; HENSZLHANN, Oti j eg,zetek, p. 296-303; ~i urrn.; Kuml in Sieb., p. 26---28, 102- 107; H EKLE R,
Rorn, Baul:unsl, p. 35, 50- 54; idem, Beilroge, p. 116--- KrmJigeuh., p . 42-43.
117 ; KOnLBRANDT, in Burzenlantl, III-1, p. 122 ~i urrn.;

228

·IQI----------;.':'o"t.!-'- ····~r. ..
'l....""". .......'l ...""-""·- - - - - - - - - - -- -
 inceput preotul Thomas va fi oficiat in biserica veche, ale direi urme au fost descopdite ~i
pe care le-arn amintit, dar in vremea lui s-a decis ~i s-a inipat constructia noii cladiri gotice.
Cronica prioratului precizeaza ca data pentru inceperea lucrarilor anul 1383, iar Orban 1 dteaza
anul 1385 ca cea mai veche data descoperita pe lespezile fatadei. Pe temeiul analizei stilistice,
Rosemann ~i Hekler sint ~i ei de
acord ca zidirea s-a inceput inainte
de sfiqitul secolului al XIV-lea, cu
partea rasariteana a bisericii, ~i d
altarul a fost terminat pe la 'ince-
putul veacului urmator. Dispozipa
interioara (fig. 199) initiala nu se
poate insa reconstitui decit ipotetic,
deoarece stilpii care despart corul
in trei nave, precum ~i bol)ile au
fost complet refacute in secolul al
XVIII-lea. Judecind dupa contra-
forturi ~i dupa profilurile pila~trilor
angajati din interior, presupunerea
lui Rosemann apare deocamdata ca
cea mai acceptabila. Dupa el, corul
se compunea dintr-o hala cu trei
nave, formata din cinci travee drep-
tunghiulare in partea centrala, in-
C(;>njurata de un deambulatoriu in-
~estrat lateral cu travee aproximativ
Iiatrate, iar in capatul heptagonal
(Binspre rasarit) cu o alternare de
t,!avee dreptunghiulare ~i triunghiu-
l~'re. Traveele laterale fusesera aco-
t:ferite cu bolP, in crud pe ogive, dar
nava centrala pare a fi avut, eel
pu~in in ultimele doua travee, o
singura balta sexpartita. Pentru spri-
jinul acestei bolP, s-ar fi ridicat ulte-
rior, in mijlocul altarului, o coloana
Fig. 194. - Cluj, biserica sf. Mihail, nava centrala
centrala, foarte neobi~nuita, amintita spre vest.
insa in 1549, cu ocazia unui incen-
diu. Cred ca Rosemann are dreptate
cind exclude posibilitatea ca un cor de dimensiunile 28m x 16,5 m sa fi purtat o balta susp.nuta de o
singura coloana, dupa tipul altarelor zidite de Hans Stettheimer, conform ipotezei sus ti-nuta de Kiihl-
brandt ~i Hekler. La argumentele' de ordin tehnic, se poate adauga §i observatia ca zidirea corului
biseridi franciscanilor din Salzburg a fost inceputa de Stettheimer prin 1408, iar dadi aceasta solupe
ar fi fast reluata la Bra~ov intr-o forma · mu1t mai indrazneata, ar insemna ca datarile propuse
mai sus, chiar de catre autorii acestei ipoteze, nu mai pot fi puse in concordanta cu faptele.
E deci mult mai verosimila reconstituiiea · planului dupa tipul corului din Sebe§. Intervalul de
timp dintre cele doua coruri se poate masura cu ajutorul propor?llor verticale, mult mai accen-
tuate la Bra§OV, dar §i prio multiplicarea laturilor poligonului rasaritean. Cu altarul bisericii

1 S!(.ll:tfyfiild. VI, p. 314.

229
 ev. din Sebe~ merita sa fie comparat ~i decorul arhitectonic ~i plastic al contraforturilor (fig.
200). A~ezate pe baze dreptunghiulare, ele se inalta in retragere u~oari, despar~ite' prin b~iuri
discrete ~i simplu profilate, care nu stinjenesc silueta zvelta ~i . avintul lor veitical. Partea supe-
.rioara prezinta o sec~une tdunghiulara, cum am intilnit la coritraforturile din Sebe~ ~i Cluj,
mai ales la contraforturile ce strijuiesc in jurul altarului, La Biserka Neagra." ele sint insa deco.:
rate in partea de mijloc :cu statuete
a~ezate' . sub .baldachine, iar . mai. sus
cu arcade oarbe, avind arcuri variate,
. treflate' sau in acolada. Coi:onamentiil
actual, . campus din fiale ~i piramide
tuguiate, ·acoperite cu · plastid ve.:
. getala ·de imitatie gotidi; e· opera
restaurarilor din veacul al XVIII:-lea.
Peretii coiului · sin~ ~trabati.I? : de
feiestre inalte, in majoritate .bipar.,.
. tite~ incadrate de frumo_ase p·rofiluri.
Mulurile superioare se conipun .inca
din trilobi §i pat.rulobi de uri, 9esen
relativ sobru~ dovedind ca · ele nu
·pot fi . mai ' recente. de .·sfir§itul
veacului. al XIV-lea . . Corni~a·· fru-
-moasa ~i simpla e incoronata ,CU 0
-gruerie decorata cu patrulobi ajurati,
· aSCun§i acum sub strea~ina acope-
. ii~ului refacut. Tot din aceasta .prima
perioada dai:eaza §i partea· apuseana
a sacristiei, compusa din doua tra:-
. vee boltite cu ogive .
. ln vederea reactivarii ~antie­
.rului . §i a _ zidirii navelor, . papa
:semneaza, .in 1423, 0 mdulgenta pe
timp de cincizeci. de ani. Aceast~
· data reprezinta ·aproximativ inceputul
·fazei a doua, in cursu! ·clireia se· vor
ridka navele· §i fatada de· vest; inca-
.: drata, ca ·1a Cluj, intre doua tU.rnuri,
Fig. 195.- Cluj, biserica sf. Mihail, portalul apusean. dintre care irisa: numai eel din coltul
t de _miazazi . a fost executat. Ntct
l de data aceasta nu avein vreo
informatie mai amanunt:.ita despre mersul lucrarilor, dar intr-un document din 1474 papa
Sixt IV remarca di zidirea 'nu era inca terminata. Reconstituirea cronologiei pe temeiul analizei
stilistice intimpina dificultati, · din cauza ca int.regul interior a fost refacut dupa incendiul din
1689. Sintem deci · din nou constrin~i sa he adresam fatadelor, care plistreaza ceva mai bine
aspectul ini~al al bisericii; despre interior putem doar spune cl el cuprindea trei nave-hala,
despartite intre ele prin stilpi. Rosemann banuie§te di stilpii octogonali actuali ar fi inca cei
vechi, cu except:.ia capitelurilor, dar· Kiihlbrandt 1 a observat la unul din stilpi reintrebuin-

1 Bur!(_enland, m-1, p. 127.

230
 ~area inversat~ a stemei guvernatorului Joan de Hunedoara, am1nt1t intre ctitori in 1444.
Aceasta implidi eel putin o refacere parriala a stilpilor. Judednd dupa contraforturile u~or
treptate ~i decorate cu cite o fiala zvelta sau cu fiale geminate, precum ~i dupa ferestrele
turnurilor incadrate in cite o ni~a bogat profilata, recunoa~tem pretutindeni derivari directe
din biserica sf. Mihail din Cluj, de~i executia prezinta forme ceva mai avansate. Astfel,

~..
,.
·~·

Fig; 196. -Cluj, biserica sf. Mihail, boltile navelor.

e probabil ca zidirea navelor s-a terminat curind dupa mijlocul veacului al XV-lea,
iar in 1474 nu vor mai fi ramas neterminate decit etajele superioare ale turnurilor, precum
§i uncle portaluri.
Portalul eel mai vechi e eel apusean (fig. 201 ). El prezinta o deschidere curioasa, trape-
zoidala in partea superioara, peste care se aplidi un arc in acolada treflata, impodobit pe intra-
dos cu mici segmente de cere, iar_pe extrados cu un frunzi~ gotic foarte greoi, incorona in
centru ~i lateral cu fiale marunte, de un desen bastard, care denota o totala ndntelegere §i uitarc
a vechilor rosturi. Formele acestui portal ~i mai ales arcul decorativ amintesc portalul de pe
latura de nord, din capatul apusean al navei' laterale din Cluj, care am vazut di deriva la
rindul sau din prototipul de la ' Ca§ovia. La Bra~ov insa formele sint interpretate mai liber
dedt ar fi ingaduit o perioada gotica mai putin decadenta. Numai galeria oarba din spatele
coronamentului, cu chenare dreptunghiulare sprintene, impodobite in colturi cu mici lobi in
arc frint, introduce un oarecare spirit de ordine structiva. 1n comparatie cu formele mai eva-
luate de Ia celelalte portaluri ale bisericii, despre care vom vorbi mai departe, acesta poate
fi datat aproximativ catre mijlocul veacului. al XV-lea.
Biserica-hala a produs indi de Ia inceputul aparitiei sale o varianta curioasa: biserica cu
doua nave. Originea acesteia se datoreaza foarte probabil influentei refectoriilor manastire§ti
§i a salilor din arhitectura civila. La inceput, acest plan va fi fost intrebuintat la oratorii mai

231
 -
mid ~i numai ulterior a fost imprumutat ~i de catre arhitectura bisericeasca propriu-zis!, rnai
ales la o serie de biserici de predicatori (dominicane) din Saxonia §i din provindile de nord-
vest ale Germaniei. Alta zona de raspindire a acestui tip, mai ales in veacul al XIV-lea, e
Austria §i indeosebi Tirolul. Dar dadi dispozitia celor doua nave, cu stilpii ln§irati de-a lungul

Fig. 197. - Sibiu, biserica ev., vedere din transept spre nava centrala.

axei centrale, poate fi considerata ca avantajoasa pentru predicatorul din amvonul a§ezat intre
stilpii celor doua nave, ea e stinjenitoare, pentru ca impiedidi pe eel ce intra in biserica §i nu-i
permite sa imbrati§eze cu privirea intregul interior, ascunzindu-i altarul. De aceea, acest tip
nu s-a generalizat, §i in Transilvania nu se gasesc decit urme sporadice. Singura biserica-haHi ·

232
i:l
i··
~i I!

. j
pHinuit~ de la inceput cu doua nave pare sa fi fost sf. ~tefan din Baia Mare 1, a carui ruina
a fost inlaturata in veacul al XIX-lea. Cladirea (fig. 202) se mai poate reconstitui pe temeiul
unui releveu ~i al unui desen, executate inainte de demolarea ruinelor. Corpul celor douli nave
forma un dreptunghi imparfit in doua ·
prin patru stilpi patrafi. Portalul principal,
in apus, se deschidea io prelungirea axei
stilpilor. Spre rasarit era un cor poligonal,
compus din trei t_ravee dreptunghiulare,
terminat cu o trav~e cu trei 'la~ri; dupa
cum se poate U§Or deduce ~ a§ez'area
contraforturilor :§i a ferestrelor . . Pe latura
de nord a corului se gasea o s~cristie~ lar ·
pe laturile navelor · erau ..capele, care par
sa fi fost adaugate ulterior.
De dnd · dateaza aceasta biserica ?
Presupunerea lui Decsenyi ca zidirea s-ar
fi inceput inca pe la sfir§itul veaculul' aJ
XIII-lea trebuie inlaturata, fiindca nu se
intemeiaza pe nici un argument ~i e in
contrazicere cu ceea ce mai putem restabili
din valorile forinale ale. arhitecttuii: E
adevan1t ca stilpii . patrati se gasesc rar in
perioada goticii ·mature, dar se poate cita
totu~i o paralela in biserica sf. Iaco b din
L~voca (Cehoslovacia) 2 , executata pufin
dupa 1350. Portalul de vest al bisericii
din Baia Mare, foarte bogat profilat, cu
toruri, cavete ~i baghete cu secfiune in
form~ de para, se prezinta in haina goticii
evaluate, iar friza de frunzi~ distribuita
pe dou~ rinduri in zona capitelurilor nu
ingaduie o datare inainte de sfir~itul se-
colului al XIV -lea. Acest portal i§i gase§te
rude apropiate nu numai in portalul Fig. 198.. - Sibiu, biserica ev., portalul apusean.
principal de sud ·a l bisericii diti Levoca,
dar §i in Transilvania, la portalul bisericii
ev. din Atel. Pe temeiul acestor constatari scilistice putem sa lamurim §i sa interpretam
informafiile documentare de care disp~nem.
Intr-un document din 1347 regele Ludovic acorda localnicilor un privilegiu pentru procu-
rarea materialului in vederea coristruirii unei biserici. Acest privilegiu marcheaza data dupa
care· s-au luat primele masuri practice pentru construcfie. Zidirea pare a fi progresat repede,
deoarece intr-un alt privilegiu, acordat de acela§i rege in anul1376, nu se mai pomene§te despre
construirea bisericii; in linii mari ea era deci terminata. Biserica insa§i e amintita apoi in anul
1387. Portalul §i ferestrele mari, tripartite, care, dad desenul pastrat e exact, erau impodobite

1 HENSZLIIANN, S:;:.atbmar, p. 129, 150-151; HAAs,
Holzkir~hen, p. 5; D£cs£NYI, Nag_)•btil!ya, p. 289 ~i urm.
~i p. 390 ~i urm.; TREIBER, Neustadt, p. 375-377; HEKLER,
Ktiflllgeuh., p. 33.
2 ScuOnBn-WIESE, Zips, fig. 49-51 ~i p. 40, 131 ~i
urm. Dubiul cu privire Ia aspectul initial al stllpilor nu
e justificat; profilul arcurilor arata limpede ca ei trcbuie
sa fi avut de Ia inceput o secpune patratli cu muchlile putin
te~ite.

233
 cu muluri combinate· din trifoi ~i patrufoi, au fost evident executate ceva mai tirziu, fiind fur-
moase exemple decorative din epoca goticii mature, de pe la sfir~itul veacului.
ln ceea ce prive~te provenienta· me~terului, e posibil ca el sa fi venit din regiunea de
la poalele Tatrei, deoarece se presupune di la Ca~ovia planul cu doua have ar fi fost realizat
in catedrala (biserica sf. Elisabeta) din faza a doua 1• Me~terul va fi trecut eventual ~i prin

Fig. 199. -Or. Stalin, Biserica Neagra~ .plan.

Levoca, de uncle ar fi putut imprmnuta elementele amintite. ln schi~b~ ·intre bisericile . cu doua
nave din Zips ~i cea din Baia Mare nu exista nici o legatura. Prin p,ropot:tiile lor; prin deta:-
liile planimetrice ~i ale elevatiei, cele dintii se deosebesc radical, datipd · pe deasupra abia ·din
veacul urmator. ·
Un adaos important a suferit biserica sf. ~tefan pe · la: mijlocul veacului al XV~lea, dnd
in coltul de sud-vest al navei s-a construit clopotni~a. Se : presupune dL aceasta se . datore§te
munificentei lui loan de Hun~doara ajuns, in 1445, stapinul fe':ldal_al :ora~ului.. Ea: a fos( insa
terminata de Matei Corvinul, dupa cum o arata sterna ~i .dati!- 1468. Clopo~~a, · o cladire ::limpla;
fad nici o caracteristica deosebita, mai e:idsta ~i azi; hi"pltstrarea ei a: contrib~it ·in: mare· :n:tlisura
faima ctitorilor. . .
ln dependen~a de modelul bisericii din Baia Mare am putea · explica eventUal reconsttuctia
gotidi ~i amplificarea pe care a suferit-o biserica ref. din Bontida, prin adaugarea, unei ' nave
laterale pe latura de nord. Probabil de la aceasta reconsttuqie prov~ne .~i · portalul "din. tapatul
de est al navei vechi. Acest portal, cu profiluri gotice tirzii, continuate in arhivolta fara nici
o cezura, ar pleda pentru o datare a aces tor transformari ~i · amplificari ·abia · cltre ~ mijlocul
veacului al X Y -lea. Cu aceasta ocazie s-au construiL~i corittaforturile, introd use aci ilu · pentru
rostul ·lor structiv, caci biserica nu a primit bolti; ci probabil pentru ca prezenta acestor arti-
culatii verticale devenise cu vremea parte integranta · din estetica · unei biserici. Alt exemplu
de acela~i gen pare a fi biseriea r.-cat. din Episcopia Bihorului 2, initial tot o biserica>sala cu
altar poligonal, rriarita dupa cit se pare tot in curstil secolului al XV-lea prin adaugarea unei
nave laterale in flancul de nord. Semnificativ e ca ambele biserici, atit cea din Bontida, cit · ~i cea
din Episcopia Bihorului, se afla in relativa vecinatate cu cea din Baia Mare.
Cu ajutorul monumentelor descrise pina acum am schitat evolutia stilisticl a basilicii ~i
a bisericii-hala in perioada dintre anii 1350 ~i 1450. Au mai ramas insa dteva biserici de o
importanta minora, care nu se incadreaza u~or in iceasta schema cronologica, fiindca ~i zidirea
lor s-a realizat in diferite faze, imprumutind de ici ~i colo elemente razlete ~i uneori intirziate.

1 Cf. reconstituirea planului Ia GAL, L'archile&lllre,

fig. 132._
' BuNvJTAv, P/IJpo!ellg, III, p. 289 §i unn. Il
\" -
\, _
234 y
f
.[
 Se cuvine insa sa revenim ~i asupra lor, deoarece unele dintre ele prezinta realizari parpale
de o netagaduita valoare artistidi, iar toate la un loc ne dau o ·icoana sugestiva despre felul
cum s-au raspindit ~i s-au incruci~at influentele diferitelor ~antiere prinppale examinate pina acum.
Biserica ev. din Riehl~ i se compune dintr-un cor poligonal, flancat in nord de o sacris-
tie 2 , iar in sud ~e un altar latenii, poligonal ~i el spre rasarit. Acest plan repeta dispozitiile

Fig. 200. - Or. Stalin, Bisei:ica Neagra, vedere dinspre nord-est.

cunoscute de la biserica sf. Mihail din Cluj. Spre vest se grupeaza cele trei nave basilicale, com-
puse din patru travee dreptunghiulare, iar in drepti.Il altarului de o travee · patrata. Stilpii masivi,
octogonali, care delimiteaza aceasta . travee, :jndreptatesc ·presupunerea lui Roth ·ca. ar fi ·fost
destinati sa sustina un turn central, raffias apoi neexecutat; pseudo-turnuletul incalecat peste
coama acoperi~ului, pentru a intrerupe monotonia · siluetei, e de· data recenta. Ipoteza lui Roth
e ·cu atit mai verosimila, cu cit biserica e lipsita de o clopotnita· in capatul de vest; iar ·clopot-
nita moderna e a~ezata aparte, alaturi de bisedca. ·
Pentru datare dispunem de o serie de elemente structive ~i decorative: Proportiile corului
pledeaza in favoarea jumatatii a doua a veacului al XIV-lea; constructia a fost probabil ince-
puta atunci ~i condusa treptat pina la fatada de vest. Colonetele angajate, alipite pila~trilor,
menite sa sprijine arhivoltele dintre travee, poarta,· la fel ca ~i stilpii, capiteluri acoperite cu
i frunzi~ des, de stil naturalist, caracteristic fazei gotice mature, amintind mai ales formele intilnite

I1·
1 RoTH, Bauks11u1, p. 83- 85; Ku11st i11 Sieb., p. 25 tor grosolan ~i o caveta impodobita in vir£ cu o rozeta
~i 93. plata, trebuie. sa provina de Ia o prefacere tirzie, cu greu
a U~a acestei sacristii, in arc frint, incadrata de un databila inainte de veacul al XVI-lea.

235
 la Sebe~. Le fel sint tratate ~i consolele care sustin ogivele cu profi.l in forma de para. De
aceea se impune datarea navelor in ultimele decenii ale veacului al XIV-lea. Feresttele navei cen-
trale, a~ezate relativ sus in lunetele boltil,
nu pot constitui o dovada conttara, cum
crede Rosemann, comparindu-le cu cele ale
bisericli sf. Maria din Sibiu. Acest ama-
nunt, greu de incadrat din punct ·de
vedere al cronologiei stilistice, nu poate
avea nici o precldere fata de formele
stilpilor, colonetelor ~i ale capitelurilor,
care impiedicl datarea bisericli din Riehl~
in veacul al XV-lea. La Riehl~ nu intil-
nim nici unul dintre elementele specifice
ale ~antierului din Ca~ovia, raspindite in
arhltectura gotica ttansilvaneana in cursul
sfertului al doilea al secolului al XV-lea.
Acelea~i concluzli rezulta ~i din ana-
liza mulurilor de la ferestre, decorate cu
cite un grup de ttei patru lobi deasupra
menoului care le imparte in doua. Cheile
de bolta. se aseamana cu cele din Sibiu:
intilnim rozete, chlpul lui dumnezcu-tatal
intre doua spade (viziune din Apocalips),
pelicanul cu pui, !sus pantocrator, Midul,
Mina lui dumnezeu ~i diferite capete bar-
bate~ti neexplicate. .
Termenul final ni-l da portaluJ apu-
Fig. 201. -Or. Stalin, Biserica Neagra, · portalul sean (fig. 203), nu numai prin sculpturile
de vest. din luneta, asupra clrora vom reveni, ci ~i
prin plastica bogata, amplificata prin ingro-
~area partiaia a zidului din jurul portalului. Profi.lurile us-
ciorilor ~i ale coronamentului in arc frint se compun din
cilindre, intrerupte la na~terea arcurilor prin friza de capi-
teluri. Simburele capitelurilor, format din fusul colonetelor,
e delimitat jos printr-o astragala, iar sus printr-o corni~a
fina; spatiuL .intermediar e acoperit de acela~i frunzi~
gotic pe care l-am pomenit mai sus, dar care se distinge
aci printt-o precizie ~i o vioiciune exceptionala. Late~al,
--
portalul e flancat de cite un, pilastru incoronat cu o fiala.
Asemenea amanunte decorative, atit de ingrijit executate,
fac din acest portal o piesa rara, mai ales in arhltectura
de la sate, ~i e probabil ca el e in intregime opera ·.pie-
trarului carwa· i se datore~te ~i relieful amintit. Acest
relief, ·mpreun"'
l a cu portalul, apartin
,..... ult1'me1' per1'oade a Fiu.
o
202. - Baia Mare, planul
· bisericii sf. ~tefan.
~antierului Parler din Praga, de la sfiqitul secolului al
XIV-lea. D erivarile transilvanene - ~i ele sint ceva mai
numeroase, dupa cum vom vedea - trebuie datate fie catre sfiqitul veacului al XIV-lea, fie
in primii ani ai celui urmator. Cum e probabil ca nu ~antierul din Riehl~ a fost acela care a
atras me~terii direct din Boemia, inclin sa cred ca portalul richl~an apaftine abia primilor ani

236
 ai veaculnj al XV -lea. Cu el se termina zidirea bisericii. Inscriptia moderna din cor, invocata
de Roth ~i de autorii mai recenti, dupa care biserica s-ar fi ispravit in 1451, se poate referi
numai la ni§te lucrari de o importanta
secundara.
Cladirea primitiva a bisericii ev.
din Ghimbav 1, pe care am atribuit-o
primei jumatati a veacului al XIV -lea, a
fast intregita ~i infrumusetata,1n ultima
faza a goticii mature. Portalul de sud,
care da in pridvorul corului, pare ·a data
de la inceputul reactivarii §antierului.
Parmele lui sint simple, in arc frint,
avind o zona de capiteluri delimitata
printr-o corni§a cu doua baghete. Tot-
odata se vor fi sculptat mulurile fere-
strelor, compuse din trilobi simpli,
circulari sau in arc ascutit, precum §i
cele ale ferestrei impodobite cu un ochi
mare cu §ase lobi. Aceste forme, inca
sabre, pot apartme sf.ir§itului veacului
al XIV-lea §i sint probabil ulterioare
anului 1375, crestat pe o birna din
clopotnita. Aceasta data e pentru noi
lipsita de importanta, fiinddi nu se poate
~teferi decit la innoirea vreunui paviment
'de scinduri. ln prima jumatate a vea-
~ului urmator, lucrarile, insa, se intensi-
fica. A cum se modifica probabil complet Fig. 203. -Riehl~, biserica ev., portalul apusean.
deschiderea arcadelor dintre nava cen-
..ttala §i cele laterale prin deplasarea
stilpilor. Arcadele in arc frint devio largi §i turtite §i se obtin travee foarte alungite m
navele laterale, acoperite cu bolti in cruci; dar nava centrala ramine tavanita. Actualele bolti
pe console, de o factura pseudogotica,
cu capiteluri in stil baroc, au fost
construite abia in 1775. Datind pre-
facerile boltilor navelor laterale pe la
1430- 1440, ne apropiem totodata §i de
perioada in care s-au refacut bolti}e
corului. Acestea sint a§eZate pe toruri
alipite peretilor; torurile au o baza
simpla §i inalta, dar sint lipsite de orice
fel de capite!. Ogivele se preling §i
aici, subtiindu-se §i contopindu-se cu
Fig. 204. - Sighi§oara, biserica ev. din deal, plan. trunchiul suportului. Am vazut mai
sus ca acest sistem provine din §an-
tierul din Ca§ovia §i exemplul de la Ghimbav e o copie dupa unul din modelele
realizate in Transilvania. E greu sa precizez mai mult, dar presupunerea lui Roth ca la

1
ORBAN, S~O:e!Jf6/d, VI, p. 396; RoTH, &ul:unsl, p. 88; Bur~enlallli, IV-1, p. 138 ~i urm., 179-181; Kunst in Sieb., p. 25.

237
 Ghimbav ar fi lucrat un piertar de la Biserica Neagrii din Bra~ov e plauzibila. Un alt
element, comun ~i bisericilor din Sebe~, Cluj ~i Bra~ov, sint contraforturile corului. Vechile
contraforturi ale bisericii din Ghimbav, dadi vor fi existat, ~u fost modificate sau chiar
tnlocuite in aceasta perioada. Cele actuale sint u~or treptate ~i partea de mijloc se prezinta
cu o muchie in frunte.
Sculptura mulurilor de la ferestrele care prezinta modele complicate cu cercuri inttetaiate,
sau de la cele mai tirzii, compuse din trilobi ~i patrulobi .cu ajurari prelungi in forma :de lan-
~eta arcuita, care preludeaza formelor flamboaiante, dateaza, ~i unele ~i altele, eel mai curind
de la mijlocul veacului al X.V-lea. ln Transilvania, cu excep~ia ferestrelor de sud ·de la biserica
sf. Mihail din Cluj, databile abia dupa mijlocul veacului al XV-lea, rt-am intilnit pina acum nici
un monument care sa prezinte forme atit de evoluate: E deci -prc:tbabil ca ~i . la Gh.inibav
lucrarile au fost reluate la diferite intervale ~i au durat pina in a doua jumatate a secoluh~i
al XV-lea.
De un interes reclus sint transformarile suferite in ateasta . pe:rioada de biserica ev. din
~aro~ 1 . Acum s-a boltit corul ~i poate s-au facut ~i alte lucrari, p·e care .nu mai sintem in masura
de a le judeca, dar la care se refera u~matoarea inscrip~ie, , a~ezata in cor·: « Dedicatio -huius ecc/e-
siae peragitur Dotninica post 11000 virginum anno Domini , 1422:)>; .··
ln schimb, la biserica ev. din Feldioara 2 se efectueaza acum lucrari ·mai ample. Se zide~te
un cor nou, poligonal, cu doua travee dreptunghiular~ ~i :ultim~ pentagooala: Curioase sint
consolele lungi cu fusuri de colonete angajate, pe care·: se proptest ogivele. Ele cieriva din
formele curente in veactil al XIV-lea ~i dadi elementele plastice · ale ·decorului figural n:-ar trada
epoca in cai:e au fost sculptate, ar fi greu sa concludem in:· fayoarea. primei. jum~ta.ti :a:. secolului
al XV-lea, cu toate di traseul bol~ilor, cu arcuri frinte, : t~rti_te ~i ·greo.aie, s~rabat:Ute.' de cutele .
ascutite ~i adinci pe care le formeaza cele trei pinze r~sari~ene : din laruri,le poligonului, con-
stituie un indiciu uti!. Aceste bol~i, impreuna cu· decprul :s.c ulptural despre care· vom vorbi
mai departe, nu pot fi datate pe la 1400, cum presupun Rosemann ~i C. Th. Mii,ller, ci sint
ca
mai recente. E probabil refacerea bisericif" a urmat uneia din invaziil~ turce~ti din deceniul
~~ tteilea ~au al patrulea. R econstruqia a inaintat d<:stul de incet. Data 1457 in una din nayele
laterale"~i anul 1471 3 deasupra unei intrari se refera probabilla terminarea boltilor ~i a recon-
struqiei ~i ar fi ttebuit sa previna incercarea de a d:tta bolta navei centrale in legatura prea
st~insa cu prototipul sibian. Boltile greoaie din nav~, 'identice cu cele ale corului, sint a~ezate
pe ni~te stilpi prevazuti cu muluri verticale simple, :din care se desprinq nervurile boltilor £ira
nici o intterupere. Aspectul acestor _stilpi · dezvaluie de indata provenienta lor din formele
stilpilor de la bisericile: sf. Mihail din Cluj, sf. Maria din Sibiu sau poate din modelul pierdut
de la Biserica Neagra din Bra~ov. Dar !ipsa avintului vertical e o cheza~ie a epocii tirzii,
din jumatatea a doua a veacului al XV-lea, cind declinul formelor gotice se accentueaza
tot mai mult.
0 problema a parte o constituie biserica ref. din Na~lac 4, o cladire compusa din doua turnuri
in fatada de vest, o nava ~i un altar poligonal, inlocuit ulterior cu un cor patrat. Orban presu·
pune cl initial cladirea ar fi fost o basilica ~i di navele laterale ar fi fost retezate ulterior.
Putiflele clemente profilate d.re s-au pastrat (trei u~i ~i o fereastra) par a indica o perioada
goticl evoluata, in parte chiar tirzie (u~a cu chenar de baghete de la turnul de nord), incit
datarea propusa de Orban «in epoca Huniazilor », adidi pe la ~jlocul veacului al XV-lea,

1 HoRWATH, Kirchenburgen, p. 3-5. Roth a citit-o deasupra portalului apusean, Horwath,

2 RoTH, Bauleunrt, p. 88- 89; Burzenland, IV-1, deasupra intrlirii de pe latura de nord, Morres cite~te,
p. 120 ~i 176 ~i urm. (capitole semnate de Horwath ~i probabil din gr~eal.a, anul 1474.
Morres); KunrJ br Sieb., p. 98. • Onn.i.N, Szike!Jfold, V, p. 82-85; MM, IV, raport,
8 Locul uncle e a~ezata aceasta data nu rezultii !impede. . p. 254.

238

·"fnJMSa:m
 admi~indu-se ~i transformari din ultima faza a goticii, poate fi deocamdata acceptata, cu rezerva
ca cercetari Yiitoare sa confirme ipoteza basilicii. .
\ 0 situa\ie inversa pare a prezenta biset.:ica ev. de pe deal . din Sighi~oara 1 (fig. 204),
dad e justificata ipoteza ca Ia inceput ea ar fi fost pllinuita ca o bisericli-salli. 0 asemenea bise-
rica, pe seama unei comunita~i mai infloritoare ~i mai importante, intilnim aci pentru prima
oara. Cladirea s-a inceput cu zidirea corului care se compunea odinioara din doua travee
dreptunghiulare . ~i una pentagonala. ·Materialul construc\iei e piatra bruta de cariera, imbracata
la col~~ri eLi piatra ·de.talle. Boltile au disparut, fiind inlocuite cu o imitatie moderna in lenin.
Colonetele angajate care suportau odinioara nervurile bol\ilor au supravie~uit, impreuna cu pila~­
trii arculw de triumf bogat "profi1ati,"· ~i forma lor zvelta, incoronata de capiteluri, al.aturi de
contrafottUrile exterioare treptate ~i deq>rate cu sculpturi, ingaduie sa regasim forinele cunoscute
dili• jumatatea a doua a. ve·acului ar: XIV-lea. Tot acestei perioade ii apartin ferestrele laterale
a]e . corutui," bipartite, .toaie· foai:te inalte ~i strimte, impodobite cu muluri de forme inca re\inute,
combi.n ate din lobi drculari.. . .
o· cu·riozitate a acestd bised.ci e cripta, singura cripta veche cunoscuta in Transilvania.
ex
Deocamdata ·riu . cred :ca: se .po.ate plica .iritroducerea acestei incaperi la biserica din Sighi~oara.
Formele · arliitectonice -pat arhaice, in parte inca ron'l.anke. Cripta se compune din doua par~i:
ufl: pronaos impaqii: in dou·a travee boltite in crud ~i altarul in forma de absida alungita, boltita
· d llndric· ~i ·t erminata cu o seni.icalotii. Dinspre vest accesul e asigurat printr-o scara mai larga,
iar :doua · scari mid, laterale, . acurri astupate, conduteau din. altar in exterior. Pere~ gro~i ai
criptei"(circa . 2 rri) .se r!did deasupra pamintului ~i !ormeaza baza corului. 1n afarli de profilul
sochilui, peretii ·cotului" poari:a ~i 0 a "doua centura orizontala, formata dintr-un dubuc gotic
caracteristk, compus din plan .oblic deasupra unei cavete. E posibil ca acest cor sa fi fost pre-
cedat de 0 singura nava, inlocuita ulterior ·cu actuala hala. ln apus se pastreaza insa din vechea
d~.~ire clopotnita masiva. · Racordarile uli:erioare ale zidurilor n avei, a tit spre . cor cit ~i spre
clopotruta, demonstreaza suficieni: teineinicia observatiilor de mai sus.
· ~ ·Putem adrnite ca. aceasta biserica fusese terminata inainte de sfiqitul veacului al XN -lea
~i ~ ca in -anul i429 se reiau lucrarile ~i - se inlocuie~te nava veche. Pe latura de rniazii.zi, uncle
se.. pare ca s-a inceput prefacerea, se pastreaza un portal (fig. 205) adapostit de un pridvor ulte-
rior, ainenajat intre o pereche de contraforturi. Formele acestui portal dezvaluie in mod nein-
doielriic provenienta me~terului caruia i s-a incredintat triosformarea bisericii-sala .intr~o hala
gotica clrzie.; el vine din §antierul "din Ca~ovia, poate prin etapa intermediara a §antierului clujean.
Lingli portalul d in Sighi~oara· se gase~te o lespede cu inscrip\ia: « A.D.MCCCCXXIX i (n)
cep(tumJ. e(st) h(oc) op( u)"s ». Ea se refera probabil Ia ridicarea .zidurilor de pe latura de
sud, dar mai ales Ia a~ezarea portalului, executat deci curind dupa portalul apusean de pe latura
de nord a bisericii din Cluj §i precedind cu 1 -2 decenii portalul apusean al Bisericii Neg re ..
Confirmind indirect datarea portalurilor citate, exemplarul sighi~orean marcheaza o etapa in rnigra-
rea formelor goticii tirzii din prima jumatate a veacului al XV-lea. Ad intilnim acela§i arc intre-
rupt cu un coronament trapezoidal la partea superioara a· u~ii .ca la Bra~ov, iar deasupra e
a~ezat un fronton ascutit, decorat cu : frunzi~ rasucit, incadrind un mic potir in relief, care arata
eli portalul era inchinat sf. jertfe. D e ambele laturi se.inalta cite o fiala zvelta. Lucrarile la navele
bisericii se continua apoi pina catre sfir~itul veacului .al XV..,lea, dar detaliile pe care le intilni~
tree dincolo de stadiul evolupei formale, analizate in rindurile de fafa.
Cu exceptia bisericii de pe deal din Sighi~oara, in cuprinsul arhitecturii sase~ti biserica-
sala continua sa joace - ca ~i in trecut - un rol absolut minor, ~i un rol de capela cimiteriala.

1 M OLLER, Berglr:ir&he, p. 167 ~i urm.; HENSZLI4ANN, in Sieb., p. 91 ~i urm.; LETZ, Berglr:ir&he, p. 3 §i urm.;
Oti jegnetelr:, p. 336 ~i urm.; RoTH, Baulr:unrl, p. 66 ~i 0PREscu, Bis. tel. Ardtal, p. 57-58.
urm.; ScHULLER R., A ltuhiiub11rg, p. 14 ~i urm.; Kut~sl

239
 Astfcl, in Sighi~oara chlar, in graclina parohlei ev. de pe,deal ~i in apropierea bisericii despre
care am vorbit, pe locul numit « al capelei », se gasesc fundamentele unei ruine dezvelite numai
partial 1 • lntregirea planului, propusa de Henszlmann, ne infatJ~eaza o constructJe foarte curioasa:
o fatada apuseana incadrata de doua turtiuri, o nava foarte scurta ~i, in sfir~it, un altar relativ
inclpator, putJn mai stdmt dedt nava ~i
compus probabil din doua travee drept-
unghiulare ~j o terminatie pentagonala.
Judednd dupa plan, d!direa, proptita din
toate paqile de contraforturi, ar data de
pe la mijlocul veacului al XIV-lea ~i ar
fi fost precedata, dupa .Muller, de o
biserica de lemn. Despre aceasta · din
urma nu ~tim nimic. Capela de zid a fost
riclicata, desigur, din cauza cimitirului,
care trebuie sa fi fost aci, in vecinatatea
bisericii parohiale, a carei zidire s-a inceput
cam tot in vremea aceasta. Din destinatia
capelei se poate explica planul atit de
curios; predomina incaperea altarului, iar ·
credincio~ilor le e rezervata o navli mi-
nuscula. Vom vedea ~i in alte cazuri ca
la capelele cimiteriale planul se reduce in
esenta la indiperea altarului. Presupusele
doua turnuri din apus vor £i fost probabil
joase de tot, destinate sa adaposteasca
rechizitele necesare functJei capelei.
1n penultimul deceniu al veacului al
XIV-lea s-a zidit ~i in Sebe~, alaturi de
biserica ev. parohlala pe care am cunos-
cut-o, o capela cimiteriala (fig: 206), pro-
• babil ·.cu hramul sf. Jacob 1• Materialul de
constructJe e piatra bruta, iar la colturi ~i
la contraforturi s-a intrebuintat piatra de
talie. Observatiile £acute mai · sus, ·privitor
la capela funerara din Sighi~oara, se po-
Fig. 205. - Sighi~oara, biserica ev. din·deal, portalul trivesc perfect ~i acesteia, cu deosebirea
de sud.
insa ca in Sebe~ planul e ~i mai reclus ~i
se.! compune numai dintr-o travee patrata
~i alta pentagonala, acoperita cu obi~nuitele bolti pe ogive. Planul patrat al primei travee
se explidi nu atit prin faza timpurie a stilului gotic, ci mai degraba prin influenta exer-
citata de noul cor al bisericii invecinate. Cu privire la datarea capelei clispunem de un
document din 1382, prin care i se face acesteia o danie importanta. Streitfeld presupune di la
acea data bisericuta fusese terminata, cred insa cl donatia va fi folosit tocmai pentru ispravirea
lucrarilor, dupa cum rezulta §i din detalille plasticii decorative. Contraforturile sint prevazute
la baza cu un briu compus dintr-un plan inclinat ~i sint incoronate cu mici frontoane pe latura

1 MOLLER, in AVSL, 1885, p. 411; HENSZLIUNN, 1 MOLLER, Kirchenbau, p. 62; RoTH, Unlerwa!tl,
Oti j tgy!{tlek, p. 333 ~i urm. p. 303; idem, Mllhlbath (ed. ll), p. 37-38; STJUUTFELD,
Milhlbath, p. 289 ~i urm.

240
 frontala. Ferestrele bipartite, lipsite in prezent de menouri, sint decorate cu muluri in forma de
trifoi, altele cu patrulobi inscri~i in patrat, precum ~i cu unele forme mai alungite, dovedind
di ne ap"topiem de faza goticii tirzii. Nu cred d desenul acestor muluri poate fi datat mai
curind dedt in ultimii ani ai veacului al XIV -lea.
1n ceea ce prive~te bisericile-sala parohiale sase~ti, e caracteristic di ele apar ~i in aceasta
faza mai ales in zonele periferice ale colonizarii, precum ~i in regiunea Tirnavelor, ocupata de
coloni~ti abia pe la sfir~itul veacului a! X III-lea ~i inceputul veacului al X IV -lea. Unele din
aceste biserici, indeosebi cele din vecinatatea comunelor maghiare, au fost ~i ele ini~ial lipsite
de clopotnita, ceea ce constituit o alta derogare de la tipurile obi~nuite la bisericile sase~ti.
Astfel, biserica ev. din Bagaciu 1 se compune dintr-o sala ~i un cor, dar a suferit oarecare
stricaciuni, in urma carora ferestrele ~i-au pierdut rnulurile. Rosemann, atribuind zidirea bisericii
unui me~ter din jumatatea a do_u a a veacului al X III-lea, venit din ~antierul cistercian din Cirta
nu a luat desigur in seama portalurile de vest (fig. 207) ~i sud, de~i tocmai ele cuprind elemente
caracteristice, care ar merita o cercetare mai am_a nuntita. Ornamentele frizei care imbraca capi-
telurile se compun din flori, ciorchine ~i fructe distribuite in doua registre impar~ite printr-un
lujer. Relieful invele~te formele arhitectonice fara a le rapi consistenta masiva ~i ca atare are
un aspect relativ rustic. Felul in care frii~ se continua ~i pe pere~ii din flancurile portalurilor,
a~ezarea acestora intr-un rezalit al peretelui odinioara incoronat cu un fronton triunghiular ~i
frunzi~ul gotic care se cuibare~te in cavetele arhivoltei portalului apusean sint elemente care
se incadreaza mai bine in ambianta _arhitecturii gotice din prima jumatate a veacului
al XV-lea.
~i arhitectura primitivii a bisericilor ev. din Boian ~i Buzd este simpla. Biserica din Boian 2
se compune dintr-o nava ~i un altar dreptunghiular. 0 inscriptie moderna de pe arcul de triumf
repeta probabil informa~ii vechi, d nd spune di biserica a fost zidita in 1402 ~i ar fi fost innoitii
in 1506, 1766 ~i 1825. Fr. Miiller ~i V. Roth cauta sa explice aceste date prin transformati radi-
cale.;aduse planului. Nu cred insa d sint pe drumul eel bun. E mai verosimil ca vechea
bisei:ica sa fi avut de la inceput dispozitia planimetrica actuala, cu excep~ia peretelui rasaritean
al c'o rului, al carui contrafort, a~ezat in axa, indreptate~te banuiala unei prefaced. 1nnoirea din
150.6 trebuie sa se refere la inlocuirea boltilor ~i mai ales la fortificarea bisericii. Ultimelor doua
ref:tceri, amint.ite . in inscriptie, le revine un rol ~ters.
Din biserica din Buzd 3 se poate atribui inceputului veacului al XV -lea nava tavanita,
altarul poligonal cu ogive flancat in nord de o sacristie bolt.ita cilindric, ~i mai ales portalul
apusean (fig. 208) cu capitelurile infa~urate in buchete dese de floricele. Pe latura de sud a corului
se afla un turnulet adapostind o scara spiralicii. La inceput aceasta scara dadea in podul altarului,
dar ulterior, dnd biserica a primit haina razboinid de la sfir~itul veacului al XV -lea, tur-
nuletul a fost modificat.
Despre zidirea bisericii ev. din Netu~ 4 ne informeaza patru indulgen~e din 1448, date
in favoarea bisericii cu hramul sf. Nicolae. E probabil ca atunci s_-a zidit nava d reptunghiu-
lara ~i altarul pentagonal.
Biserica ev. din Cinqor s, situata pe teritoriul colonizarii mai vechi, a fost inzestrata,
in schimb, de la inceput cu o clopotni~a masiva a~ezata in fatada apuseana. Nava e tavanita,
iar corul se compune din doua travee dreptunghiulare ~i una pentagonala, boltite cu ogtve.
Anul 1421, insemnat in turn, corespunde probabil cu data la care s-a terminat biserica.

1 RoTH, Ba11kmul, p. 78; idem, Beilrdge, p. 123-124; 4 MOLLER, Verleidigmzgskirchm, p. 214. RoTH, Bau-
Kunst in Sieb., p . 24. . kmul, p. 105, ~i rnai ales HoRWATH, Kirchwburgen,
2 MOLLER, Verleidigungskirchm, p. 270; RoTH, Bau- p. 21-23, uncle se p recizeaza pentru prima oara istoria
):l(lul, p. 101-102. exacta a acestui monument.
3 Rorn, Baukuml, p. 103; HonWATH, Kirchenburgm, 6 H ALAVATS, Nagyrink, p. 140 ~i urm.
p. 65-'-66.

16-c. 267 241

•
 0 problema ceva mai greu de dezlegat prezinta biserica ev. din comuna Axente Sever 1
(fig. 209), motiv pentru care opiniile cercetatorilor sint divergent~. Partea cea mai arhaica e ac-
tualul careu din fata corului, acoperit cu o boltii in cruci pe arhivolte ~i lunete in arc u~or fr1nt.

Fig. 206. - Sebe~, capela ev. cimiteriala.

I Acest corp de cladire (fig. 210) cu ziduri din piatra bruta foarte groase e totodata singurul
care e lipsit de contraforturi. ~i s-ar putea sii fi facut parte din biserica parohului amintit in docu-
mentele din 1322 ~i 1323 2 • lncaperea de vest, aGtuala.--na-va, piitrata ~i ea, dar_ceva mai mare
:t dedt careul, e boltita cu ogive de forme simple, dreptu~ghiulare, iar corul, compus dintr-o
singura tl:avee pentagonala, are ogive de forme mai evaluate, incopciate intr-o cheie de bolta
decoratii cu o rozeta. Nava~ fusese de la inceput proptita cu patru contraforturi pe latura de vest,
dar aceste contraforturi fusesera mai recluse decit cele aetuale. E probabil d tot cu ocazia
acestor refaceri ~i amplificiiri s-a executat ~i turnul de peste careul actual, turn la care se ajunge
printr-o scarii de piatrii amenajata in grosimea zidului diri fatada de vest. Turnul fusese de la
inceput inzestrat cu metereze simple, alungite. Aceste c¥diri sint din piatrii bruta, blocuri
ecarisate .fiind folosite numai la colturile zidurilor. Trebu1e sa mentionez insa faptul cii tesa-
turile corpurilor adaugate· ulterior nu se pot distinge, pr~babil din cauzii cii paramentul vechi
I
I
II
f II 1 RoTH, Baukmul, p. 106; HonwA·rn, Kirchenburgm, z ZIM~ERMANN-WERNER, Urktmdenbll&h, I, nr. 39!!
p. 77-78 ; HoREDT, Bur"g mforuhung, p. 608._ ~i 408; Do&llmtllle, C, veac. XIV, v. II, nr. 133 ~i 202.

,I
242
II
j,
I i,
I

I
.J

·~ l
fusese refacut in punctele de junctiune. Judednd dupa formele arhitectonice ~i putinele elemente
plastice (o singura fereastra gotid bifora, azi astupata, pastrata in axa de est a corului, celelalte
fiind toate modernizate), se poate admite cii acestea .:!tau par~le componente ale bisericii Tu-

Fig. 207. - Bagaciu, biserica ev., portalul de vest, detaliu.

iuror sfintilor amintita in documentul din 1414 1, biserica transformata,dupa cum vom vedea,
pe la sfiqitul secolului al XV -lea intr-un reduit.
0 bisericii asemanatoare, compusa §i ea in mod exceptional dintr-o nava, un careu cu
turn ~i un cor poligonal, se gase~te in Agirbici 2, o comuna invecinata cu Axente Sever. Nu
cunoa~tem data zidirii, dar prima mentiune a unui preot se intilne~te intr-un document din 1415 3 •
Dupa cum am vazut, in arhitectura saseasdi din faza romanica ~i din perioada goticii
mature predomina basilica ·§i apoi biserica-hala, iar bisericii-sala ii revine numai un rol subordonat.
ln mediul rural maghiar, in schimb, intilnim exclusiv biserici-sala, lipsite adeseori de clopotnita.
0 astfel de biserica-salii e cea r. cat. din comuna Vlaba 4 databila, dupa picturile murale
pastrate in altar, ciitre 1380. Cladirea, a~a cum se prezinta azi, e insa fad virsta, fiind mascata
de prefacerile ulterioare. Ea se compune dintr-o clopotnita in apus, o nava dreptunghiulara
tavanita de la inceput, dupa cum s~ poate deduce din zidurile nu prea groase ~i din lipsa contra-
forturilor. Spre rasarit urmeaza un cor patrat, boltit cu o ogiva. La .i:nceput aceasta balta fusese
mai joasa ~i traseul ei se recunoa~te inca de-a lungul marginii superioare a picturilor pastrate
aci. Ulterior zidurile au fast ridicate, deasupra lor refacindu-se balta pe ogive.
0 biserica compusa numai din nava ~i altar e cea ref. din Albi~ 5 , cu nava tavanita ~i altarul
acoperit cu bolti pe ogive. Contraforturile numeroase marcheaza mai degraba faza gotica tirzie,

1 Z I MMERMANN-WERNER, Urkundmburh, III, nr. 1735. • Men1ionatii in MM, II, col. 438.
2
8
Ror 11, Baukrmsl, p. 78- 79, 106. 5
BuNYITAY, Piispiikslg, III, p. 184-187 ; BA LOGH J.,
Z I MMERMANN-WERNER, Urkrmdmburh, III, nr. 1764. Kisii-g61., p. 531.

16• 243
 dod asemenea articulare a fatadei devenise un obicei estetic, ~i nu justifica neaparat presupunerea
eli nava ar fi fost initial boltita. In consecinta, biserica actuala nu poate fi identica cu cea men-
tionata in 1333, ci o reconstructie databila mai curind in prima jumatate a secolului al XV-lea.
Cam din aceea~i vreme trebuie sa dateze
~i biserica ref. din Tiocul de Sus 1 , des pre
care se presupune eli ar fi fost ridicata pe
fundatii romanice. ~i aci nava fusese tava-
nita, dar corul patrat purtase o bolta pe
,."'.
..-
ogive, din care se mai vad azi cele patru
console. Curioase sint mulurile ferestrelor
mid, de un aspect extrem. de primitiv; e
iosa evident vorba de o adaptare !ocala,
taraneasca, a unor motive imprumutate din
alfabetul goticii mature, de genul celor
in tilnite de pilda la capela dmiteriala
din Sebe~.
Dar, alaturi de cqrul patrat, arhaic,
care se va mentine sporadic ~i mai tirziu,
marea majoritate a biseridlor-sala adopta
corul specific gotic, poligooal, incheiat tot-
deauna la aceste cladiri mai modeste din
cinci laturi ale octogonului. Unul din exem-
plele cele mai bine pastrate e biserica ref.
din Mi~ca 2, din regiunea de vest a cladi-
rilor de dramida. Ca de obicei, nava e
tavanita, iar altarul, compus dintr-o singura
. travee, e boltit cu ogive. Arcul de triumf e
frint, insa ferestrele strimte ~i portalul apu-
sean prezinta forme semicirculare, de traditie
rofna~ica, motiv pentru care biserica trebuie
datata inca in veacul al XIV-lea.
Un alt exemplu de asemenea altar,
datat prio chela de bolta in 1402, ne
ofera biserica ref. din Eliseoi 3 , cu nava
refacuta. Probabil tot din prima jumatate a
veacului al" XV-lea dateaza apoi biserica
r. cat. din Nasal ', compusa din nava ~i
altar ~i inzestrata inca cu vechlle ferestre
bipartite, cu muluri polilobe. Biserica ref.
Fig. 208. - Buzd, biserica ev. ~ portalul apusean. din Feliceni 5 poseda ~i o clopotoita in vest,
iar nava ~i altarul contraforturi. Boltile nu se
. mai pastreaza nid in altar (nava nu fusese
probabil niciodata boltita), dar ad ~i pe latura de sud a navel se mai vad vechlle ferestre gotice. ' \
Portalul semicircular dinspre sud pare a fi, in schimb, opera unei refaceri. 0 nava tavanita ~i un
altar boltit cu ogive poseda biserica r. cat. din Bisericani 6 , iar portalurile de vest ~i sud sint

1 ENTz, Szolnok-D., p. 194, 203, 208, 212. . ' ENTZ, Szolnok-D., p. 202.
2 BuNYITAY, Plltpiiktig, III, p. 264 ~i urm.; BALOG 11 J., 5
O nu AN, Szike(yfold, I, p. 40; ~TEF.iNES C u, L'arl, p. 65.
6
Kifo-g61., p. 531. Ibidem, p. 106.
3
OnoAN, Szikelyfold, I, p. 154. .

244

··- ....... .,._," -·--·"·- - - - - -- -- - - - -- - - -- - - - - -- - - -

 ~iaci refa.cute. Biserica unitariana din Galateni 1 pastreaza inca nava ~i altarul prevazute cu
ferestre gotice, dar bolta altarului ~i portalul au fost ~i aci innoite. Din categoria acestor
biserici facea parte ~i biserica ref. din Ilieni 2 , atribuita prin tradf!:ie anului 1443. D ar cladirea

I·
l

j
I

Fig. 209. - Axente Sever, biserica ev. ~i cetatea, plan.

a suferit prefaced radicale in epoca baroca ~i e problematic dad insu~i planul mai pastreaza
.in intregime particularitatile initiale. ~i ad, ca ~i Ia biserica ref. din Remetea, intilnim particu-
·.)aritatea unei abside pentagonale care imbradi un interior semicircular ~i ram!ne deocamdata
· ·.f ara raspuns intrebarea dacii aceasta forma e opera refacerii sau dad ea se datore~te unei
'.influente din partea arhitecturii ortodoxe moldovene~ti din vecinatate.
·· Alaturi de aceste biserici-sala de dimensiuni modeste, continuatoare, in aceasta privinta,
. a tradi~iilor din faza romanica, imbracate !nsa acum intr-o haina gotica, se raspinde~te curind
.~i un alt tip de biserica-sala d<; dimensiuni p1ai mari, ciiruia i se adapteaza ~i un cor amplu,
compus din 1 -3 travee drept~nghiulare ~i alta poligonala. E vorba mai ales de biserici manas-
tire~ti ~i de bisericile parohiale ale comunita~ilor mai mari, care intre~neau un cler numeros
~i aveau, in consecin~a, .l).evoie de un spa~iu potrivit. Astfel se elaboreaza un tip de biserica-
sala foarte caracteristic mai ales pentru centrele maghiare mai importante, raspindit apoi, dupa
cum vom vedea, indeosebi in mediul secuiesc.
A ltarul tuturor acestor biserici, Ia fel ca ~i Ia cele descrise pina acum, ern boltit, dar initial
nava fusese de obicei tavanita. A~a se ~i explica dimensiunile exceptional de mari ale unor
nave din aceasta categorie, care ating, ~i uneori depa~esc chiar, largimea de 16 m, motiv pentru
care unii cercetatori au presupus di initial aceste biserici ar fi fost impartite prin stilpi in trei
nave. Pina acum insa aceasta ip'oteza n -a putut fi confirmata ~i nici nu e verosimila, dad tinem
seama de faptul cii acest tip de biseridi-sala a fost raspindit de franciscani ~i dominicani. ~i
in Italia bisericile acestor doua ordine de calugari au de obicei nave tavanite.
Cea mai veche reprezentanta a acestui tip pare a fi fost - dupa informa~ile de care dis-
punem in prezent - biserica ev. de pe deal din Sjghi~oara, despre care am vorbit. Cel mai
vechi monument pastrat e insa nava bisericii ref. din Turda Veche 3 • Corul a fost inlaturat,

1 3
Ona.i.N, Szeke!Jfiild, IV, p. 56-57. OnaAN, Tordav., p. 333 ~i urm.
2 Ibidem, III, p. 31 ; $TEFANESC u, L'art, p. 60.

245

i
I
~
Fig. 210.- Axente Sever, vederea bisericii ev. ~i a cetatii. ·
 dupa ce biserica trecuse din miinile catolicilor in cele ale reformatilor. De altfel, ~i interiorul
navei a fost modificat ~i a primit bolti in epoca barocului tirziu; apoi toata biserica a suferit
o restaurare radicala, moderna, inlocuindu-se totodata ~i clopotnita veche din flancul bisericii,
prabu~ita in 1868. Ceea ce se mai pastreaza din faza initiala sint zldurile navei, contraforturile,
punctele de na~tere ale ogivelor corului din prima travee, ferestrele inalte din miazazi (acum
astupate in parte ~i lipsite de muluri), ochiul mic circular dinspre apus, o ferestruica semicir-
culara in traveea de est, pe latura de nord, precum ~i cele doua portaluri deteriorate, din vest
(fig. 211) ~i nord (fig. 212), ambele acum astupate ~i inlocuite cu o intrare in capatul ras~ritean.
· · :b1 Elementele hotaritoare'pentru datare sint proportiile navei ~i portalurile. Ferestruica izolata,
aparent romanica, nu poate fi invocata pentru a demonstra o faza anterioara de construqie,
fiindca asemenea ferestruici discrete, folosite_ca ventilatoare, se intilnesc ~i la cladiri de Ia sfir-
~itul veacului al XV -lea, fiind probabil raspindite tot de constructiile calugarilor franciscani.
i. Portahil apusean se deschide intr-un perete ingro~at, proeminent in exterior, ~i e bogat
profilat. U§ciorii au haze inalte, de pe care se desprind, la rindul lor, bazele cilindrice ale
torurilor, separate prin cavete, articulind peretii laterali. La nivelul na~terii arhivoltei, profi-
lata cu toruri ~i cavete ca ~i U§ciorii, se intercaleaza un briu de capiteluri cu frunzi~ des ~i
tratat nervos, cu virfurile frunzelor·· rasucite pe doua rinduri, asemanatoare - dar numai ca
silueta - cu frizele de capiteluri de la biserica sf. $tefan din Baia Mare ~i de la biserica ev.
din Atel. Portalul fusese incoronat odinioara de un fronton inalt, care probabil atingea cu
fleronul partea superioara a ochiului circular de sub corni§a; dar acest fronton a fost inlaturat,
pentru ca sa faca loc unci ferestre deschise in epoca prefacerii baroce a interiorului. Portalul
· de nord e asemanator ~i la fel de adinc, deschizindu-se in zidaria incastrata intre doua contra-
forturi. Dar profilurile sint mai rau pastrate ~i baza e ascunsa sub nivelul pamintului ridicat
ulterior pe aceasta latura. Interesante sint. insa briiele decorative, prevazute cu muluri gotice,
.•, din prima jumatate a secolului al XV-lea, care incadreaza flancurile arhivoltei, facind legatura
' intre peretele portalului ~i cele doua contraforturi.
Pe baza acestor elemente se poate presupune ca biserica impreuna cu portalul de vest
a fost cladita pe la 1400, lucrarile de infrumusetare continuindu-se in cursu! primei jumatati
a secolului al XV-lea cu executarea portalului de nord.
Alt exemplu al acestui tip de biserica-saJa ampla e biserica franciscana din Tirgu Mure~ 1,
o cladire care a exercitat desigur o insemnata·inriurire as~pra arhitecturli biserice§ti din Secuime.
Dimensiunile navei sln.t de 32,50 ·m X 16,50 m, iar ale altarului de 22,50 m X 9 m. Tavanul
navei a fost ·refacut in secolul al XVII-lea, dar altarui (fig. 213) poseda inca vechile bolti pe
ogive, a§ezate in capatul pentagonului pe colonete angajate (in forma de toruri lungi), iar in
celelalte trei travee, pe console. !n flancul de nord al corului e sacristia §i clopotnita masiva,
prevazuta cu metereze, ~i numai la ultimul etaj cu ferestre in arc frint. Pentru datare sint semni-
1. ficative portalul de vest §i mulurile ferestrelor. Portalul apusean e foarte bogat articulat, cu
L _ __
profil de baza ~i briu de capiteluri impodobite cu vrejuri de vita de vie §i ciorchine. Aceste
i amanunte ne obliga sa-l datam cit mai devreme posibil, in timp ce mulurile ferestrelor, compuse
din patrulobi, trefle duble, motivul inimli §i forme flamboaiante prezinta intreaga gama de evo-
lutie de la gotica matura la gotita tirzie, dovada d la infrumusetarea bisericii s-a lucrat aproape
neintrerupt pina la sfiqitul veacului al XV-lea. Pentru datarea inceputurilor constructiei dis-
punem mai intii de o iridulgenta acordata in 1400 de papa Bonifaciu IX, iar un grafit din
1442, descoperit in peretele turnului, ar putea indica terminarea constructiei propriu-zise, pusa
in legatura cu daruri ·primite de la l oan de Hunedoara, cunoscut ca mare sprijinitor al ordi-
nului franciscan. Fra.nciscarui posedau inca in 1316 o manastire in Tirgu Mure~, despre care

1
Onu AN, Szikelyfold, IV, p. 121- 129; KELEMEN , Kilo-got., p. 535 ~i 660 ; DiiiU I EI\LI NG, Ferener. ipltir<.e i
Fr.rzlllet, p. 62 ~i 64; E NTZ, Szekely, p. 9 ~i 13 ; BA Loc u J., II, p. 386-387.

'.
' 247

~------------------- · -·-- -·-·------ ·

 insa nu ~tim nimic precis, iar in 1446 sint amintiti documentar ca proprietari ai acestei biserici.
Astfel, presupunind ca portalul de vest ar fi fost executat curind dupa anul 1400, cad indul-
genta papala a fost acordata desigur in vederea noilor construqii, putem admite d prin 1442
cladirea era terminata ~i lucrarile ulte-
rioare se vor fi limitat doar la com-
pletarea decorului plastic de la ferestre,
" extinzindu-se apoi ~i la incinta de for-
tificatie, asupra careiavom reveni.
0 alta biserica inanastireasca e
actuala biserid ref. din Co~eiu 1, de di:-
mensiuni mai modeste . dedt cea · din
Tirgu Mure~ (nava are 13,73 m x 9,40 m,
iar altarul 8,30 m X 6,20 m).'Din aceasta
biseridi mai dainuie~te nava ~i o clopot-
ni~a in .flancul de sud al corului. Din
corul pel).tagonal nu mai exista tosa
dedt fundamentele. A~ezarea .clopotnitei
in flancul corului .formeaza, la rindu-i,
o trasatura caracteristica a arhitecturii
franciscane. Clopotni~a e inzestrata la
etajul de sus cu ferestre gotice bipartite,
cu muluri trefl.ate, dar elementul eel mai
caracteristic e portalul apusean (acum
astupat), cu bogate profiluri, fara zona
de capiteluri, continuate nemijlocit in
. arhivolta fl.ancata de fiale (fig. 214).
Specific e faptul di arhivolta are forma
gotica tirzie, in acolada, ~i incadreaza
un arc semicircular care, la rindul lui,
Fig. 211. - Turda, biserica ref., portalul de vest. ' cuprinde o deschidere treflata. De~i
amanuntele' plastice sint complet mad-
nate, acest portal e foarte important, intii
p entru ca atesta reaparitia arcului semicircular in faza goticii drzii, combinat aci cu . arcul treflat,
~i ne permite astfel sa rectificam o serie de datari gre~ite ale autorilor mai vechi, care atri-
buisera fara rezerve toate portalurile semicirculare cu trefla inscrisa stilului romanic, iar apoi,
pentru di acest tip de portal s-a raspindit foarte mult mai ales in regiunea secuiasca ~i prezenta
lui ne permite sa clasam o serie de. biserici din acea regiune. Pentru datarea bisericii e . pre~ioasa------'
0 . ate stare documentara din 1423, an in care manastirea fusese luata in posesiune de calugarii
'minoriti (franciscani), dar aceasta data nu implica terminarea lucrarilor. 1n orice caz, portalul
de vest nu putea fi executat ,decit in cursu! sfertului al doilea al veacului al X V -lea.
0 biserica bine pastrata din aceasta categorie e cea ev. din Slimnic 2 (fig. 215). Zidaria
e din caramida, ~i piatra ecarisata e folosita numai la muchiile contraforturilor. Dimensiunile
navei sint de 16,76 m X 8,65 m, iar .ale corului de 14,64 m X 7,41 m. D imensiunile relativ mid
ale navei fata de cor 1-au determinat pe H alavats, intr-o vreme cind inca nu fusese indivi-
dualizat acest tip de biserica-sala, sa presupuna o prioritate a corului sub forma de capela,
I

~
1 BuNnTAY, Szildgym., p. 19- 21; PETnr, Szild8J•v., I, 2 RoT 11, Baukrmsl, p. 78- 79; HALA v J. TS, Szelitrdek,
p. 598-603; BALocn J., Keso-got., p. 531- 532; no~~­ p. 12-14.
MERLtNc, Ferw&
r. epfliszel, I, P· 376.

248
 careta ulterior i · s-ar fi adaugat nava. Capela ar fi fost zidita pe la J?ijlocul veacului al XIV -lea,
in urma unei indulgente papale din 1342. Dar hramul acelei capele fusese al tuturor sfin~lor,
in timp ce biserica despre care vorbim fusese inchinata in vremea catolica sf. Bartolomeu.
Despre capela din 1342 nu avem deocamdata
nici 0 alta ~tire pe baza dreia sa 0 putem iden-
tifica, iar corul ~i nava par perfect omogene.
Nava fusese tavanita initial, iar corul fusese
boltit, a~a cum se inrati~eaza ~i astazi. Corul se
compune din trei travee Cl,l ogive, cu obi~nuita
seqiune trapezoidala, avind pe intrados un ciubuc
cu aceea~i seqiune, despartit de corpul ogivei
printr-o pereche de cavete. Ogivele zac pe
console mid prismatice, incheiate jos in forma
de piramida inversata, cu dmpurile adinc crestate
intre muchii. Cheile de bolta poarta discuri
fara decor. Arhivoltele din peretii pe care zac
boltile sint inalte ~i in arc frint, astfel ca pinzele
boltilor formeaza cute adinci. Spre est ~ i sud
peretii sint strabatu~i, atit in cor cit ~i in nava,
de ferestre bipartite, cu muluri patrulobe, carac-
teristice goticii mature. Din faza initiala dateaza
~i portalul de vest, bogat profilat, in timp ce
u~a ce da in sacristia alipita pe latura de nord
a corului are o arhivolta simpla in arc frint.
Sacristia poarta doua bolti in cruci. Toate aceste
· _:.·elemente se incadreaza perfect in arhitectura
1
'gotica din prima jumatate a veacului al XV-ka
~i acest aspect initial a suferit foarte putine
modificari ulterioare.
Guvernatorului loan de Hunedoara i se Fig. 212. - Turda, biserica ref., portalul de
atribuie o serie de ctitorii eclesiastice, totale sau nord.
partiale. La biserica ref. din Sintimbru 1 a fost
inlocuit in aceasta perioada vechiul altar romanic cu un cor gotic (fig. 216), compus dintr-o
travee dreptunghiulara ~i una pentagonala, . dupa modelul corurilor despre care am vorbit.
Pentru a explica ~i a data interventia lui loan de Hunedoara, s-a presupus ca guvernatorul
ar fi restaurat vechea biserica romanica · pentru a comemora sacrificiul fratelui sau, l oan Miles,
dizut intr-una din luptele impotriva turcilor (1434 sau 1442). De la aceasta refacere dateaza
~i partea superioara a pere~ilor navei impreuna cu contraforturile ( de~i nava a camas tot
tavanita), precum ~i ferestrele, care ~i-au pierdut insa mulurile de odinioara. Corul mai fusese
inzestrat cu o sacristie pe latura de nord, din care nu se mai vad dedt fundamentele. Clo-
potnita actuala e un adaos djn secolul al XVIII-lea.
ln acest loc merita o mentiune biserica ref. din Sintereag 2, compusa ~i ea dintr-o nava
tavanita, dar proptita de contraforturi, ~i un cor cu doua travee, databila in consecinta pe la
mijlocul veacului al XV-lea. Clopotni~a din sud-vest e un adaos ceva mai recent ~i a fost inzestrata
in 1716 cu un coridor de lemn. Ulterior e ~i portalul cu bag hete, mentionat de Gh. Bal~.

1
MoLLER, 'Spit. empl., p. 122-123; F o RST ER, Hunya- 2 ENTZ, Szolllok-D., p. 207, 214; BAL~, Bis. lui .Jtefan,
diak, p. 63, n. 1; ~TEFANEsc u, Valachie et Trans., p. 430; p. 203.
BALOG II J., Rwaiuance, I, p . 186,

I
'·
249
 Guvernatorului loan de Hunedoara ii revine in mod sigur ctitoria bisericii r. cat. din Teiu~ 1 ,
din care se pastreaza in starea lor originala numai peretii bisericii. Cladirea se compune dintr-o
nava dreptunghiulara, un cor cu trei travee incheiat pentagonal,. iar la nord e alipita sacristia
incalecata de clopotni~a. Cladirea a fost insa completata treptat ~i mai ales boltile dateaza

Fig. 213. - Tirgu Mure~, biserica ref., corul.

abia din vremea lui Matei Corvinul. 0 inovatie prezinta trumosul portal apusean (fig. 217),
incadrat de toruri cilindrice ~i de altele cu sectluni in forma de para, despar~ite prin scobi-
turi adinci. Lintelul u~ii zace pe doua console arcuite, anuntind viitoarele u~i cu baghete ale
ultimei faze gotice. 1n luneta apare in relief sterna Huniazilor, incadrata intr-un chenar patrulob,
menit sa gaseasd ~i el 0 dezvoltare ~i 0 raspindire care va trece dincolo de hotarele transil-

1 R oMER, T iivii, p. 93-94; MoLLER, Epit. empl., p. 123; FoRsTER, Hunyadiak, p. 63 ; BALOG H J., KIIii-gdt., p. 534 ~i 545.

250

•"•
VJ:.;"::.:::O·~·~:;;::;;;:::~---------------------------...;..._-----
 vancne pina in Moldova din vremea lui ~tefan eel Mare. Marginile netezi sint impodobite cu o
,.. coroana de festoane arcuite cu trilobi inscri~i, ornament pe care il vom regasi in curind ~i Ia
alte biserici catolice din Transilvania. Data a~ezarii portalului reiese !impede din inscriptla
latina de pe lintel: «An{no} d(omi)ni MCCCCXXXXVIIII Johannes de Huf!Yad r(e)g(n)i
Hung(a)r(ie) gub(ernato)r» 1 • Bi-
serica a fost zidita pe seama
ordinului calugarilor paolini ~i
urmele manastirii se mai disting
in flancul de nord al bU>ericii.
Aproximativ contemporana cu
manastirea din Teiu~ e ~i inteme-
ierea manastirii eremitilor sf. Au-
gustin din Hunedoara 2, a carei
construc~ie s-a inceput tot cu
ajutorul acordat de loan de Hu-
nedoara, incepind din 1442. Nu
se ~tie insa dnd s-a terminat
cladirea, daruita in 1487 francis-
canilor ~i distrusa apoi in 1558.
Din vechea biserica s-a descoperit
funda~ia traveei de est a altarului,
dar continuarea cercetarilor e im-
piedicata de cladirea baroca ac-
tuala. Dintr-un document aflam
apoi di adt la biserica din Teiu~
...
cit ~i Ia cea din Hunedoara Iuera
, inca in anul 1454 pietrarul bra~o­
vean Conrad 3 •
Trebuie sa mai mentionam,
in sfiqit, fosta biscrica franciscana
din ~umuleu 4 , o cladirc la care
se Iuera in 1444, terminata prin
1445 sau 1448, tot cu ajutorul lui Fig. 214. - Co~eiu, biserica ref., portalul de vest.
loan de Hunedoara, dar acum
inlocuita cu o biserica in stil neo-
clasic. Vechea biserica a avut insa un rol important, fiindca numai prin derivarea din acest
~antier din ~umuleu se pot explica o serie de biserici din Ciuc din jumatatea a doua a vea-
cului al XV-lea. ·
Sub influen~a mai mult sau mai pu~in directa a acestor .~antiere manastire~ti au fost con-
struite o serie de l;>iserici parohiale maghiare. Astfel, biserica ref. din Daia 5 are un cor tot
atit de larg ~a ~i nava. Nava e tavanita, dar bolta corului cu ogive §i console prezinta formele
goticii mature, ceea ce inseamna ca biserica trebuie sa dateze din prima jumatate a secolului

1 Anul 1440, dat de R6MER, lot. Gil., ~i data 1448 a para m GusTAV G ONDJscn, Urkundenb«th, V (infor-
Ia MoLLER, lot. til., sint eronate. matia o datorez autorului).
2
KOvAR1, Vqjdahllf!Jad, p. 450 ~i urm.; BALOGH J., ' ORBAN, Szikel;fiild, II, p. 14 ; SEuEsTYtN, Kozipkor,
Kerii-gol., 545, sub numele « Boitor » (Buitur, azi suburbie p. 23-24; idem, Sziklerl., p. 198; BALOGn J., Ki.ro-got.,
a Hunedoarei). p. 535; ENTz, Szekely, p. 8 ~i 13.
~ RoTH, Pla.rlik, p. 106; documentul urmeaza sa 6
Onn AN, Szikelyfiild, I, p. 178; ~TE•'lNEscu, L'arl,
p. 35 ; MM, II, col. 947; BALoc 11 J., Kisii-got., p. 536.

251
 ill XV-lea. 1n biserica unitariana din Dirjiu 1 se gase~te o inscrippe din 1419, referitoare la
execu~ia unor picturi murale ~i de aci ob~inem un pre~ios termen ante quem pentru peretii navei.
Dar boltile acesteia, ca 9i altarul, impreuna cu fortificatiile, sint opera perioadei urmatoare.
0 nava databila tot in prima jumatate a veacului al XV-lea poseda 9i biserica ref. din Teoltiur 2 •
Pe baza analogiilor partiale sau totale cu portalul din Co~eiu, mai pot fi dasate in aceasta
perioada o serie de biserici din Secuime. Astfel, pere~ii navei bisericii ref. din Mugeni 3 apartin
inca inceputului veacului al XV -lea,
iar portalul de vest, in arc frint, inca-
,,
~
drind o luneta semicirculara, trebuie
datat pe la mijlocul aceluia~i veac.
Aceea~i situa~ie o prezenta bise~
rica unitariana din Martini~ 4 (acum
demolata), uncle ambele portaluri, atit
eel de sud cit ~i eel de vest, avuse-
sera deschiderea treflata inscrisa in
semicere.
0 problema aparte o formeaza
biserica r. cat. din Sinzieni 6 , con-
I I 1-H I I I I : '.
siderata de tradi~ie ca o ctitorie a
·.
0 f 2 4 <f IS G ? 6 I 10117:
sotiei catolice, doamna Ecaterina, a
Fig. 215. ~ Slimnic, biserica ev., plan. lui Alexandru eel J;3un al Moldovei,
~i datata in 1401. Asupra acestei
ipoteze, bazata pe interpretarea discutabila a unor reliefuri, vom reveni, dar portalurile de
vest ~i sud cu trefle inscrise intr-a arhivolta gotid tradeaza iara~i faza de pe la mijlocul
secolului al XV -lea, in timp ce alte detalii a testa transformari executate pe la sfir~itul
veacului. Biserica ref. din Bitanii Mari 6 a suferit 9i ea transformari importante, dar nava mai
poseda cite un portal in vest ~i sud cu deschiderea treflata inscrisa in arhivolte gotice. ~i Ia
biserica r. cat. din Lunga 7 se semnaleaza o nava gotica, avind in fa~ada de vest un portal
in arc frint. incadrind un arc semicircular; altarul insa e modern." .
In cele precedente am omis inadins sa amintim de bis~ricile romine§ti din aceasta perioada,
deoarece ele formeaza o problema mai complicata, nu numai prin derivarea lor, parte din formele
traditionale ale bisericii-sala, parte din influen~ele artei catolice a conlocuitorilor, parte din influ-
en~e muntene, dar ~i prin gruparea lor geografica. E insa foarte greu sa ne facem o imagine
!impede despre arhitectura religioasa ortodoxa din aceasta perioada, fiindca ni s-a'-' pastrat prea
putine monumente ~i acestea nu s-au bucurat inca toate de cercetari suficient de amanuntite.
Despre unele monumente nu ne-au ·ramas decit ~tiri documentare, greu de interpr~tat.
Marea majoritate a bisericilor ortodoxe continua sa fad parte din arhitecturl\ de lemn - - - - -1-
traditionala, corespunzatoare ~i mijloacelor modeste de care dispuneau comunele marunte, aser-
vite tot mai mult, precum ~i materialului abundent, pretutindeni la. indemina. In aceasta peri-
oada incep sa apara primele referinte mai importante cu privire Ia existenta dtorva biserici
de lemn 8 • Astfel, despre una din bisericile din Ieud se pretinde eli ar fi din anul 1364, iar pentru

1 0RDAN, Szlkelyfold, I, p. 179-181; HuszKA, Derzr, 8 ORBAN, Szikelyfold, I, p. 218-219 ; MM, II, t
p. 50 ~i urm.; MM, II, col. 943; $TEFANEscu, L'arl, col. 362; $TEFXNEsc u, L'arl, p. 59-60.
p. 53 ~i urm. ; BRATULEScu, Trmuilva11ia, p. 1 ~i urm. 7 ORnAN, Szikelyfiild, III, p . 117.

• E NTz, Szolllok-D., p. 203. 8 FETZER, Falemplomok, p. 243, aminte~te chiar o

3 0 Rn AN, Szlkelyfold, I, p. 37- 38; HuszKA, Bogoz,
p. 388 ~i urm. ; ~TF.FANESC u, L'arl, p. 63 ~i urm.
4
OnnAN, Szikelyfold, I, p. 161- 162; HuszKA, Szt.
LaszlO, p. 213; MM, II, col. 946.
5 0RnAN, Szikebifold, III, p. 109; SEnEsTv F.N, Kozipkor,
p. 12- 13.
biserial de lemn din anul « (1)255 )), in comuna Bani~or.
Autorul se indoie~te insa- ~i cu drept cuvint - de vechi-
mea ei, dq i motivul p e care il invocl nu e eel concludent.
ln realitate, Fetzer uitase ci in bisericile ortodoxe data
se calcula de Ia facerea lumii. Astfel cifra miilor trebuie
intregita a~a: (7)255 = 1747.

252
 o biserica din Ap~a de Mijloc se da ca data de intemeiere anul 1400 1 • lntre timp, bisericile ·
din leud ~i ANa de Mijloc au fost publicate 2 fara vreo referire la datarile de mai · sus
~i de fapt elementele arhitectonice nu prezinta nici o deosebire in raport cu bisericile
de lernn din veacurile urmatoare. Le vom supune deci pe toate unei analize in cadrul· volumului
urmator, impreuna cu monumente sigur datate, ~i v om incerca atunci sa distingem elementele
planimetrice ~i ale elevatiei care pot fi considerate ca facind parte dintr-o traditie mult
mai veche.
Maramure~ul prt.zinta insa ~i in afara domeniului arhitecturii de lemn o importanta ·aeose-
bita in aceasta perioada. Viat,a romineasca trebuie sa se fi manifestat aci intens, pentru ca. numai
a~a ne putem explica contributia feudalilor maramure~eni la formarea statului feudal Moldova.
Reflexele acestei forte se regasesc in multe documente ale timpului ~i unele monumente
disparute pot fi puse in legatura cu aceasta perioada.
1n Cuhea 3 se gasesc ruinele unei manastiri care s-ar putea atribui fie voievozilor loan
~i ~tefan, fi.ii lui luga, atestati ca proprietari ai satuh:ii prin documente din anii 135:3 ~i 1360,
fie lui Bale, fiul lui Sas, improprietarit pe aceasta mo~ie in anul 1365 4• ~i in acest caz se impun
cercetari amanuntite la fata locului. M anastirea din Peri, intemeiata poate inca de voievodul Sas,
ridicata in 1391 la rangul de stavropighie de catre patriarhul Con stantinopolului la cererea lui
Bale ~i Drag 6 , demonstreaza o data mai mult importanta bisericii ortodoxe din aceasta regiune.
Mihalyi 6 mai vorbe~te ~i de alte biserici de piatra din veacurile XIV ~i XV, dar deocamdata nu
sintem in masura sa aducem vreo precizare. lnflorirea acestor ctitorii maramure~ene, intr-o
vreme in care abunda decretele impotriva ereticilor, se explica prin concesiile dictate de interesele
politice pe care le urmarea regele Ludovic. Succesorul sau, imparatul Sigismund, a urmat ~i el
o politid la fel de apriga impotriva necatolicilor, acolo uncle ii dadea mina, dar a demonstrat
un spirit tolerant, dnd aceasta se impunea.
Cu privire la Transilvania de sud, un document plasmuit pentru a servi unui p roces cu-
·' prinde unele pasaje dintr-un act de danie din 1383, semnat de Radu I al Munteniei in favoarea
~·· biseridi sf. Paraschiva din Ra~inari 7 • Iorga a observat ca potrivirea datelor ~i frinturilor de
. formule de cancelarie slavona intrebuintate indreptatesc presupunerea ca plasmuirea se intemeiaza,
·eel putin in parte, pe un document autentic. Din biserica ra~inareana nu ne-a ramas insa nici
· o urma ~i nici despre ·manastirea ortodoxa din Scorei, intemeiata de Mircea eel Batrin in anul
1391 8 , nu putem .s pune mai mult. EXistenta acestor biserici se explica u~or. In Tara Fagara-
~ului domnii munteni erau stapini feudali, iar in regiunile margina~e influenta lor se strecura
prin contactul zilnic de frontiera ~i prin strinse legaturi comerciale. Dar Sigismund, ale drui
relatii politice cu Tara Romineasca oscilau mereu, in funqie de evenimente, a trebuit sa inchida
ochii ~i in alte regiuni, mai putin invecinate de frontiera de miazazi. Dintr-o insemnare autografa
de pe evangheliarul dilugarului Nicodim aflam ca « aceasta sfinta evanghelie a scris-o popa
Nicodim in T ara Ung ureasca in 6913 » ( = 1405). Despre peregrinarile lui Nicodim in Transilvania
_ l _ __
ni se pastreaza ~i alte marturii, precum ~i unele legende, asupra drora nu e cazul sa insistam.
Importante sint insa roadele imediate ale trecerii vestitului calugar prin Transilvania. Cronica
rimata, intitulata « Plingerea sfintei manastiri a Silva~ului din eparhia H ategului din Prislop »,
descoperita in manastirea Caldaru~ani, atribuie fara inconjur lui Nicodim intemeierea manastirii

1 Pentru ambcle biserici vezi MM, II, col. 499 $i
PETRAN u, Tranty!Panie, I, p . 25, unde autorul atribuie
biserica din Ap~a de Mijloc anului 1440.
2
BnXT u LEse u, Maranmref, p. 107 ~i urm., 110 ~i
urm., 143 ~i urm., 145 ~i urm.
3
DRACO MIR, Zarand, p. 235; PoP A, Bi~trici, p. 206.
4 MIHALY!, Diplome, p. 30- 33, 45-47, 56-59.
6 a PETRAN u, Tratuylvanie, I, p. 10.
Ibidem, p. 109-110; IoncA, Scrir. {i inur., I,
p. XXXVIII-XLIX; ~TEFANES CU , Bucovi11e et Moldavie,
p. 16; RAFIROI u, Maranmrqul, p. 18 ~i urm.
• MIH ALY!, Diplome, p. 25, n . 1. Actuala biserica din
Sarasau dateaza insa, dupa PETRAN u, Tranrylva11ie, I,
p. 15, din anul 1700.
· 1 lone A, S cris. 1i inrcr., I, p. XXXIII; PETRAN u, Trall-
rylvatrie, I, p. 10.

2.53
 ',I

. Prislop 1, ceea ce ne explica de ce ctitoria a fost inchinata ca metoh manastirii Tismana. Dar
argumentul principal, care inlatura orice dubiu asupra atribuirii ~i datarii bisericii din Prislop
e insa~i arhitectura. Aceasta biserica e singurul monument religios cu plan triconc din Transil-
,.
I

vania (fig. 218) ~i se aseamana perfect cu ruina actuala de la Vodita din vremea lui Vladislav I.
Planul bisericii de la Prislop se compune dintr-o tinda dreptunghiulara, tavanita 2• Nava formeaza

,.

Fig. 216. - Sintimbru, biserica ref.

un dreptunghi de care sint alipite trei abside. tn dreptul absidelor laterale sint a~ezati pila~tri
puternici, sustinind arcurile ~i pandantivii pe care zace tamburul octagonal al turlei. !ntre col-
turile navei ~i pila~tri intervin arcuri semicirculare longitudinale, iar in capetele navel dinspre ·
apus ~i raslhit e cite o bolta cilindrica pe axa longitudinala. Absidele ~i turla sint acoperite cu
calote. Aceasta este tot ce se pastreaza din vechea zidire; ea a suferit intii o restaurare radicala
in anul 7072 ( = 1564), care se pretinde, dupa inscriptia zugravita deasupra intrarii din nava in
anul 7267 .(= 1759), sa fi fost o adevarata zidire «din temelie», datorita munificentei doamnei
Zamfira, fata lui Moise voievod. Apoi, in anul 1762, in cursul luptelor dintre ortodoc~i ~i uniti,
biserica impreuna cu manastirea au fost date prada flacarilor de cltre generalul austriac Bukov
~· in_consecinta au_avut.Joc noi .reparatii, carora le-au urmat recent noi lucrari de consolidate
~i restaurare (fig. 219).
Caracterele arhitectonice ale bisericii apartin insa construcfiei initiale ~i se explica prin lega-
turi directe cu ctitoriile lui Nif odim, dintre care ruina de la Vodita prezinta analogiile cele
mai apropiate. !n capitolul inchinat arhitecturii din Tara Romineascl am vazut cum s-a dezvoltat
planul ~i elevatia acestui tip din premise oltene~ti. Prin urmare, ipoteza unei influente sirbe~ti, pe
care am admis-o eu insumi 3 pe temeiul cercetarilor lui Bal~, nu se mai poate sustine. D eocamdata

1
Asupra tuturo r chestiunilor privitoare Ia intemeierea BAL~, L'arl,p. 34; BAL~,Prirlop, p. 97 ~i urm.; PETRAN U,
manastirii Prislopului ~i Ia arhitectura bisericii, vezi Transylvanie, I, p. 10.
V.iiT.ii~I A N u, Htmedoara, p. 47-65 (cu bibliografie ~i discupa
2
ln planul ~i sec~iunea publicata de BAL~, foe. cit.,
izvoarelor). Mai vezi apoi : IoN P u~c ARI u in AAR, ser. 2-a, a fost inlocuit tavanul tindei cu o bolta cilindricl trans-
Mem. Seq. 1st., XXIX-1906/7, p. 588; HALAVATs,' versala. lpoteza e admisibila, dar nu corespunde starii
F~lriirzilvds-, p. 93- 95; Mi.ILI.ER, Monflllltiiii, p. 16 ; l onG A- de conservare actuale.
3 VlT.ii~IANU, Hunttloara, p. 134-136.

254

I.
I
L
 ma multumesc sa constat ca biserica Prislopului face parte din ciclul evolutiei arhitecturii muntenc
~i sa repet d ea nu poate data decit din vremea lui Nicodim. D atarea bisericii in veacul
al XVI-lea, propusa de unii autori mai vechi, atribuind ctitoria . domnitei Zamfira, pe temeiul
inscriptiei din 1759, nu e acceptabila, fiindca triconcul se dezvoltase intre timp in a~a fel,
incit din veacul al XVI-lea nu se mai gase~te in Tara Romineasca nici un monument care
sa corespunda fazei cladirii din Prislop.
Din perioada domniei lui Sigismund,
de dupa anul 1404, mai avem o serie de
alte biserici de piatra zidite in regiunea
l·
fostului judet Hunedoara, in majoritate la
nord de Mure~, in Muntii Apuseni. Acest .
grup compact denota o oarecare libertate
de aqiune a ortodoqilor, explicabila tocmai
prin politica lui Sigismund, la care am facut
aluzie mai sus. Din categoria acestor mo-
numente modeste face parte un grup de
biserici care se dezvolta din tipul traditional
al bisericii-sala.
Biserica din Cri~cior 1 prezinta un
·,..
plan compu s dintr-o clopotnita in apus, o
nava dreptunghiulara ~i un altar poligonal.
Dupa parerea lui I. D. ~tefanescu , nava ~i
altarul au suferit modificari ulterioare. D e
altfel intreaga biserica a fost restauratii ~i
dad nu am dispune de unele informatii ~i
de o serie de picturi cu portrete ale ctitorilor,
· problema datarii acestui monument ar fi
greu de dezlegat. Ctitorul, jupinul Laslau
Balea, ne e cunoscut din documente datate
din 1404 ~i 1445. Alaturi de aceste marturii,
S. Dragomir citeaza o genealogie intocmita
in 1773, care la rindu-i atribuie ctitoria
bisericii anului 1404 ~i numitului voievod
Balea. Concordanta dintre aceste documente
e pretioasa ~i pe temeiullor trebuie admis Fig. 217. - Teiu~, biserica r.cat., portalul
atit numele ctitorului dt ~i data fundarii . apusean.
Biserica ort. din Ribita 2 a suferit - ----
restaurari mari, dar nu s-a modificat nici planul, nici elevatia, dupa cum o dovedesc ~i aci o
·serie de picturi murale. Planul se compune din clopotnita, nava ~i un altar dreptung hiular.
Un aspect al bisericii din anul 1868 se pastreaza intr-o stampa, din care se vede ca in locul
actualului pridvor de zid din fata clopotnitei era pe atunci un pridvor de lemn, adaugat ~i el
desigur nu cu mult inainte. Inscriptia votiva in limba slavona, citita ~i talmacita deS. Dragornir,
arata ca zidirea ~i zugriivirea bisericii s-au terminat in 15 iulie 6925 (= 1417), ctitori £ind
jupinul Vladislav ~i jupinita Stana.

1 METE~, Zugravii, p. 111- 112, da data de fund are
1411, farii a invoca vreun argument. DnAGOMIR, Zarand,
p. 225 ~i urm.; ~TE I'ANESCU, Valarhie el Tranr., p. 242
~i urm.
2 METB~, Z11gravii, p . 111; V.i:T.l.~IANU, Hunedoara,
p. 18~i urm. ; D RAGOMIR,Zarand,p.246 ~j urm. ; ~ TBFANESCU
Valarhie el Trant., p. 252. Datarea lui Mete~ in 1404 sau
datarea mai vagii, la inceputul secolului al XV -lea, propusa
de mine ( op. dl., p. 195) sint anterioare descoperirilor
publicate de S. Dragomir.

2S5
 Din punct de vedere arhitectonic, ceva mai interesanta e biserica ort. din Zlatna 1• Partea
bisericii care e cu siguranta veche se compune dintr-o nava cu doua travee patrate, urmata spre
est de un altar patrat, aproape tot atit de larg ca ~i nava (fig. 220 -221 ). Fiecare din cele trei
travee purtase odinioara cite o balta in crud pe ogive masive, cu seqiune trapezoidala, spri-
jinite dinafara prin contraforturi treptate. Ogivele altarului sint a~ezate pe colonete angajate,
· . greoaie, prevazute cu capiteluri cu p~ofiluri
inelare simple. Din boltile -yechi ale navei
se pastreaza insa numai cite o consola
(fig. · 222) pe latura de nord ~i pe cea de
sud, de ·forma unei , piramide iiwersate,
impi:euna cu dte un ·fragment din vechile
manunchiuri de nervuri, profilate grosolan
·cu cite doua perechi de cavete. Actualul
inveli~ e dlindric, cu penetratii. 1n partea
apuseana a navei e a~ezata. azi clopotnita
pe ziduri masive, care izoleaza intrarea.
Obstacolul pe care il opune acest corp
dispozitiei vechilor bolti in crud e un
_,
argument in ' favoarea tezei ca turnul nu
2 5 6 ? G 9 10
0 '
ar fi existat de la inceput, de~i materialul
Fig. 218. - Prislop, planul bisericii. de constructie, piatra bruta amestecata
cu caramida, e identic cu eel intrebuintat la
partile vechi ale zidirii. Portalurile bisericii,
unul in partea inferioara a clopotnitei, altul pe latura de sud, aproape de col;ul apusean (in prezent
astupat), se aseamana perfect unul cu altul, ambele fiind incadrate cu dubucuri in arc frint in
jurul unei lunete. Profilurile de la consolele u~ii par a fi fast prelucrate cu ocazia restaurarii
din veacul · al XIX-lea. Mulurile ferestrelor "bipartite (fig. 223) de pe laturile altarului dinspre
nord ~i sud, prezentind obi~nuitul trifoi, o data cu lobi ascu;iti, alta data cu forme circulare,
se pastreaza intact. Numai stilpi~oi:ii divizori au disparut.l- lata toate elementele arhitectonice
pe care se poate intemeia o datare; Ele se regasesc aproaJ?e curent la bisericile catolice de la
sate, mai ales din prima jumatate a veacului al XV-lea, pentr'u ca.mai tirziu se strecoara id-colo
~i unele forme flamboaiante. Cu aceasta clasare se potrivesc :doua informatii. Una, o noti;a trans-
crisa in veacul trecut .in condica parohiala, spune ca biserica ar fi fost zidita in anul 1424, iar
alta 2 atesta existenta unei mid colonii sase~ti in Zlatna inca din 1357. Nu vad de ce N. Iorga a
a respins categoric data traditionala, transmisa prin condic_a amintita. Ea e iri concordanta cu
elementele arhitectonice ~i, in lipsa altei informa;ii, este desigur preferabila unei presupuneri
nefondate. Existent:a sa~ilor in Zlatna e un factor important, deoarece caracterele specific
gotice ale acestei biserici, pe care in schimb nu le int.ilnim la celelalte cladiri ortodoxe din Muntii
Apuseni, uncle avem dreptul sa banuim o m.ina de lucru rom.ineasca, ne indreptatesc sa admitem
ca me~terul a fost un sas. Clopotni;a ~i cele doua portaluri amintite mai sus, prezentind tipicul
lintel pe console intilnit prima oara la biserica manastirii r .. cat. din Teiu~, ar putea fi un prim
adaos din jumatatea a doua a veacului al XV-lea. 1n cursul timpului biserica a suferit ample
refaceri ~i completari. Poate ca in veacul al XVIII-lea s-au zidit cele doua capele laterale, for-
mind un fel de transept, ~i tot atund se va fi adaugat ~i noul altar, vechiului zid rasaritean
revenindu-i rolul unei catapetesme. Ultima prefacere radicala, care a imbracat biserica intr-o
haina pseudo-gotica moderna," dateaza din 1858.

1 VXTA~IANU, Zlalna, p. 431 ~i urm.; BnXTULEscu, 2 MtCIIAELIS, Krapundorj, p. 285.

Tratuilvania, p. 27 ~i urm.; PETRAN u, Transylvanie, p. 15. 3 IoncA, Z latna, p. 189.

256
 De altfel patrunderea elementelor gocice in arhitectura ortodoxa din regiunile de contact
mai strins cu catolicismul e atestata ~i prin exemple mai vechi Astfel, partea initiala a bisericii
ort. din Ri~nov, adidi altarul pentagonal, inzestrat cu contraforturi, ~i partea rasariteana a navei,
compusa din doua travee, ar putea fi identidi cu biserica atestata ·intr-un document din 1384 1 .

I
~
c
- ..

Fig. 219. - Prislop, biserica.

Boltile, insa, ae;;i executate dupa sistemul gotic, par a fi suferit unele remanieri, dar in coltul
de nord-est al nayei se pastreaza inca o consola conidi de la bolta initiala. Pe baza planului
~i a consolei se poate admite di zidirea nu e mult mai veche decit referinta documentara pome-
nita. ln epoca baroca, biserica a fost amplificata prin adaugarea unei incaperi noi ~i mai largi
vechii nave ~i prin inzestrarea bisericli cu un prohaos despart-it prin arcade, dispozitie caracte-
ristica arhitecturii muntene din secolul al XVIII-lea. Tot atunci s-a adaugat ~i clopotnita, iar
alte refaceri au avut loc in cursu! veacului trecut. Acestor modificari le-au dizut prada ~i toate
detaliile plastice vechi de la-bolti, u~i ~i ferestre, acestea din urma fiind largite ulterior.

1
B~~r~mland, IV-1, p. 17. ln document sc vorb~te fost fund atll in anul 1384, cum prcsupunc PETIIAN u,
despre aceasti bisericl, dar nu se precizea2ll cl ea ar fi Transylvanit, p. 10.

17- c. 267 257

 ln capatul opus al ortodoxismului transilvanean, in Banat, a fost descoperita urma unci
alte biserid gotice, probabil tot ortodoxe, in comuna Cavaran, prin sapaturile executate de
I. Miloia 1. E vorba de fundamentele (£g. 224) unei cHidiri cu o · nava foarte alungita, din care
se desprinde un fel de nartex izolat prin doi stilpi patrati, meniti, poate, sa suporte o clopotni~a.
Spre rasarit se afla un altar patrat. Pe baza planului, a prezentei contraforturilor din colturile
cladirii ~i de pe latura de nord (contraforturile de pe latura de sud se crede di ar £ fost adaugate
ulterior), a ingro~arii zidului din fatada apuseana
in por~iunea corespunzatoare portal~lui, cladirea

-
pare produsul unei adaptari gotice a vechiului tip

•
... I'
al bisericii-sala ~i ca atare databila mai probabil
in prima jumatate a veacului al XV-lea.
Grupul bisericilor ortodoxe din vigurosul
centru rominesc al Muntilor Apuseni, despre
care am vorbit mai inainte, legat stdns de
cladirile ortodoxe din tinutul Hunedoarei ~i din
Tara Hategului, pare a fi fost odinioara mult
mai comp act. Poate se vor descoperi in viitor
noi urme arhitectonice databile in aceasta pe-
Fig. 220. - Zlatna, biserica ort., plan. rioada, dar unele biserid au fost inlocuite cu
cladiri recente. Astfel, biserica unita din Lup§a
pastreaza la intrare o inscriptie din 1750, refe-
ritoare la executia noii constructii, incepind insa cu aceste cuvinte: «La anii 1421. .. zidita
iaste . .. cu .. . sfinta biserica de oarecare boiar; anume Stanislau. .. . » 2, pe care C. Petranu 3
crezuse ca 1-ar putea identi£ca cu ctitorul Vladislav de la Ribita.
Catre mijlocul veacului al XV-lea trebuie datata clopotnita (fig. 225) cu poarta ~i cu
ferestrele gotice simple (numai ferestrele _dinspre rasarit au muluri trilobate), dar specific tirzii,
adaugata in preajma fatadei apusene a bisericii din O strovul Mare. Caracteristic e ~i profilul
de baza cu plan inclinat, care incercuie~te numai clopotnita. Parterul acesteia fusese boltit
cilindric. Interesanta e §i supravie~uirea obiceiului vechi de a· inveli turnul cu o piramida de
piatra 4 • Se pare ca avem in fata noastra ultimul dekendent indepartat al traditiei romanice,
imitind prototipul ce ni s-a pastrat in clopotnita bisericii oct. din Strei.
Tot catre mijlocul veacului s-a zidit probabil ~i vechea biserid ort. din Birsau 5 , inlocuita
recent cu o cladire cu totul noua. K. Torma o mai vazuse in 1879 §i lui _ii datoram planul
(fig. 226) ~i descrierea. Cladirea se compunea dintr-o clopotnita in apus, alipita unui corp drept-
unghiular, subimpartit in tinda §i nava, acoperit cu o bolta cilindrica pe · axa principala. In
rasarit se gasea 0 mica absida, semicirculara in interior, iar in exterior imbracata intr-un poll-
goo compus din patru laturi, ceca ce inseamna ca altarul prezenta in locul obi~nuitei laturi
frontale o muchie. Aceasta dispozitie exceptionala nu e insa unica in Transilvania. Astfel, vechea
biserica ref. (acum disparuta) din Bata, dad desenul pastrat e exact 6, dispunea de un asemenea
! altar, databil pe la mijlocul secolului al X V -lea. Aceasta dispozitie se regase§te apoi la biserica
I sf. Nicolae din Hunedoara, in 1458 ~i la capela castelului din aceea§i localitate. D ar formele
nu sint identice, deoarece absidele din Hunedoara sint poligonale ~i spre interior. Asemenea
!I abside, compuse dintr-un numar de laturi cu pereche, se intilnesc in Transilvania Ia unele
·I
I 1 MrLorA, Ctivtiran, p. 26 ~i urrn. ; arnintita ~ide P BTR AN u, 6 ToR~rA, Berekszo, p. 53 ~i urrn.; VlTl~IAN u, Hune-

,
.il Traii!J'Ivanie, I, p. 15.
2 l oRGA, S&ris. fi ins&r., II, p. 129.
doara, p. 11
8
~i urrn. ; DRAGO~IIR, Bimiu, p. 140
ENTZ, Szolnok-D., fig. 205; interpretarea din text,
~i urrn.
-i 3 P ETRAN U , Transylvanie, p. 15. p. 194 ~i 203, e confu~.
!I
i: 4 Un acoperi~ modern ascunde azi vechea pirarnida
I· din piatra ~i cararnida tencuita.
I'
258
IIII
!
I .'
I

II·

L
biserici de lemn, de pifcfa Ja iarco~ i, Bradet, Ghighl§eni, Hirse~ti etc. 2 , sau fn Slovada, fa
Huklywa 3 • Ele se mai gasesc la unele bisericu~e de piatra din perioada goticii tirzii, de pildli.
Ia biserica sf. loan in apropiere de Friesach (Austria) '· sau la biserica manastirii din Strakonic
(Boemia) 6 • Exemplele citate s1nt suficiente pentru ca sa demonstreze· eli ipoteza lui W. Petkovic c,
care nu cunoa~te asemenea abside cu muchie in frunte dedt din mediul asiatic, nu mai poate
fi sustinuta. Ramine deschisa numai discu~ia dad acest tip de absidli. poate fi explicat din tra-

Fig: 221. - Zlatna, biserica ort.

clitia arhitecturi1 de lemn sau dad trebuie sa vedem in apantra lui o forma nouli. a gottcu
tirzii 7 • Raritatea exemplelor conservate in piatra ~i numai 1n regiunile uncle, alli.tuti de arhi-
tectura de piatrli., a predorninat odinioarli. ca artli. bli.~tina~a arhitectura de lemn, mi se pare di
ar pleda in favoarea primei ipoteze.
Dar la Birsau mai intervine ~i alt element care, de data aceasta, e desigur rom1nesc sau,
in sens mai larg, bizantin: traseul circular al peretelui interior. Avem ad o incontestabila in-
fluenta munteana, alaturi de care e mai verosimila interferenta arhitecturii de lemn, dedt pre-
zenta unci infiltratii gotice 8 • Aceasta parere e 1ntarita prin faptul ca vechea bisericli. ort. din
Pe~teana avusese ~i ea, 1nainte de prefacerea modernli., o absida circulara 1nauntru ~i poligo-
nala 1n afara 9 • Din plicate nu. dispunem de· nici o informatie asupra numarului Iaturilor poli-
gonului.

1 PETRAN u, Arad, pl. 45. 1 Cele doua contraforturi mici din d.reptul clopotnitei
8 Idem, Bihor, pl. LXIX, LXXII, LXXVII. ~i al tindei sint proptele incidentale ~i ulterioare, aplicate
8 dupa necesitate ~i nu au nimic comun cu intrebuintarea
ZuoziECitY-, Holzkirchen, fig. 54,
4
MCCW, n. F., XIX-1893, p. 102. sistematica a contrafortului gotic.
6
MCCW, XVIII-1873, p. 233. • MM, II, col. 403, cu absida calificata impropriu ca
8 « romanica ».
PETKOVIC, Kirehe d. Konigr Nunanja, p. 162.
1
Vezi ~i cliscutia la VXTX~IANU, Hundoara, p. 102-103.

17· 259
 Arhltectura romineasdi de piatra s-a raspindit in aceasta pedoada ~i in alte regiuni mai
indepartate. La Seghl~te 1 se gase~te ruina unei biserid-sala, compusa din clopotni~, tinda,
nava ~i altar. Despre altar I.D. ~tefanescu spune intii ca e circular, iar ceva mai departe afirma
ci are planul poligonal. N-am avut ocazia sa verific la fata locului aceste informatll contra-
dictorii, dar rna intreb daci nu cumva e vorba de o absida de tipul bizantin, descris mai sus.
Nu se cunoa~te vreo data privitoare la zidirea acestei biserici; sint in sa de acord di vechea
cladire, care pare a fi suferit restaurari ~i prefaced repetate, dirora 1i se datore~te, intre altele,

Fig. 222.-Zlatna, biserica Fig. 223. - Zlatna, biserica ort.,

ort., consola de la ogiva. fereastra.

~iiconostasul de zid, a~ezadn golul arcului de triumf de odinioara, a dirui racordare se rec"u-- ~--­
noa~te inca din fotografie, poate fi datata ditre mijlocul veacului al XV-lea, in legatura cu
monumentele descrise. ·
Doar cu numele mai aflam apoi despre o manastire ortodoxa de linga Lugoj, darimata
in anul 1879 a, ~i alta in ~umig s.
Astfel, capitolul arhltecturii religioase romine~ti din aceasta perioada, de~i il putem scrie
numai cu ajutorul unor monumente razlete ~i modeste, prezinta totu~i aspecte variate, aratin-
du-ne, alaturi de prezenta· elementelor traditionale, o alternare a influentelor gotice cu altele,
provenite din Tara Romineasci, dindu-ne o icoana sugestiva a imprejurarilor in care ~-a dez-

1 ~TEPlNEscu, L'arf, p. 11-12 ; PETRANu, Tran.ryl- 2

TEoDoru, Lugoj, apud PETRAMU, Tratii.JIIIanil, I,
llanil, I. p. 15. p. 15-16,
1 PETRAN u, Tran.ryltJanie, I, p. 15.

260
!,I
 voltat aceasta arhitecturli ~i a mersului ei, care - dad imprejurlirile nu ar fi fost atlt de potriv-
nice - ar fi putut, probabil, sa evolueze in curind spre forme. mai inchegate ~i superioare,
asemenea arhitecturii din principatele surori. Nu s-a intimplat insa a~a. Dezvoltarea arhitecturii
ortodoxe de piatra a trebuit, dimpotriva, sa inregistreze ~i de aci inainte zagazuiri noi, urmate
chiar de comprimari mai drastice.
,0
In ceea ce prive~te arhitectura civila, ea mai era ~i in aceasta perioada, in ora~ele nou
infiripate, o arhitectura prevalent de lemn sau paiantlL Totu~i, e sigur di acum incep sa apara
in ora~e ~i primele cladiri cfe piatra, de~i
asemenea constructii trebuie considerate
ca fiind inca cu totul exceptionale. Pe
teren insa urmele acestei categorii de D
cladiri nu pot fi deocamdata identifi-
cate dedt la Sibiu ~i Ora~ul Stalin. Pe
temeiul planului de parcelare ~i con- 0
structii al ora~ului Sibiu, Thalgott} a
incercat sa reconstituie tipul casei din 0 0
faza dnd locuitorii erau inca in cea
mai mare parte agricultori. Casa s-ar Fig. 224. - Cavaran, fundamentele bisericii.
fi compus initlal · dintr-o singura in-
capere, 0 camera de locuit-bucatarie,
dispusa in acela~i mod ca ~i la tara, adica pe marginea parcelei, cu latura strimta ~i fron-
tonul acoperi~ului spre strada, fiind dezvoltata in adincime ~i avind alaturi un gard cu
poarta pentru vehicule ~i loc de trecere spre ograda. Acest tip a fost transpus apoi ~i
in . casa de caramida, adaugindu-se tteptat incaperi la parter, inspre ograda, apoi ~i un
etaj. Astfel, casa din str. Avram Iancu nr. 16, databila in a doua jumatate a veacului al
XIV-lea, avea spre Strada un fronton treptat ~i ferestre gotice, iar indperile de 1a parter
erau boltite. Asemenea case, adaptindu-se necesitatilor populatiei de me~te~ugari, care
nu mai avea trebuinta de intrare pentru vehicule, s-au marit ulterior prin boltirea pasa-
jului rezervat acestora ~i prin transformarea lui in incaperi de locuit sau ateliere, dedesubtul
spatiului nou d~tigat extinzindu-se beciul, iar deasupra lui podul. Podul servea pentru depo-
zitarea marfurilor. Indircarea ~i desdrcarea acestora se flicea cu ajutorul unor scripete, dire~
din strada in pod, fie printr-o fereastra larga, deschisa in fronton; fie prin avansarea acoperi~ului
deasupra strazii ~i Iasarea unei trape in podea, alteori printr-un burduf a~ezat in fronton. La
casa sibiana mentionata se poate urmari ~i aceasta faza, iar cladiri similare se mai gasesc in
str. Brainer nr. 8 2.
Alte urme fragmentare de constructii civile se pasteaza in Ora~ul Stalin, dar elementele
cunoscute sint inca destul de inconsistente ~i o interpretare ~i datare se pot face doar prin
coroborarea cu dteva ~tiri documentare.
Cu toate acestea, istoria palatului primariei din acest ora~ 3 e destul de sugestiva ~i oglin-
de~te foarte probabil realitati 'care vor fi existat ~i in alte centre ora~ene~ti. Palatul se rididi
azi intr-o piata care, odinioara, se gasea in afara perimetrului ora~enesc ~i servea tirgului. Aci
se afl.a un turn destinat sa permita controlul intrarii in ora~ ~i tot din acest turn judecatorul
tirgului veghea asupra ordinei care trebuia respectata de tirgoveti. Turnul era o cladire de piatra
~i el mai exista in simburele fundamentelor §.i iJ..l parterului actualului turn al palatului comunal.
Alaturi de acesta i~i instalasera blanarii « boltile » lor, compuse dintr-o subterana lunga, drept-

1 THALGOTT, Hermannllatlt, p. 34 ~i urm. a ORBAN, S!(.lkelyfiiltl, VI, p. 313; RoTH, &ukunsl,

2
Ibidem, p. 36. p. 116-117; Burzenlantl, ill-1, p. 163 ~i urm. ;Kunsl inSieb.,
P· 112.

261

! .
 unghiular:l, despaqita in trei incaperi cu inveli~uri dlindrice, iar deasupra, la parter, erau patru
camere in~irate una dupa alta, destinate comeqului. Acest co~plex (fig. 227) exista in 1420,
dnd comuna incheie o invoialii cu breasla bliinarilor, obligindu-se sa le respecte proprietatea,
dobindind insa dreptul de a amplifica
cladirea ~i de a ridica deasupra ei un
etaj pentru adapostirea salii de intru-
nire a sfatului. Aceasta noua con-
struqie s-a ridicat in dreapta ~i stinga
vechiului turn, legindu-1 totodata
direct de cladirea blanarilor. Com-
plexul cuprindea astfel latura de
nord-est a parterului actual. Mara, de
z1darie nu ni s-a pastrat insa nimic;
nici o u~a, fereastra sau alt profil ~i
nici vechile bol~i ~i tavane.
Tot in Ora~ul Stalin, in cHidirea
parohlei evanghelice, se mai recunosc
o parte din beciurile casei parohiale
'· initiate 1 , formind un plan aproxi-
mativ trapezoidal, subimpaqit in
citeva inclperi boltite cilindric, iar
deasupra lor se mai ridica, in parter,
zidurile primitive. Nici aci insa, in
afara dispozitlllor planimetrice, nu a
mai ramas nimic ce ne-ar putea in-
tregi imaginea. Acest nucleu, in care
se gasea ~i o sala rezervata adunarii
capitlului bisericesc, exista inca din
1379, dupa cum se poate deduce
dintr-o dispozitie a arhiepiscopului
din Strie-oniu.
lncomparabil mai numeroase
sint, in schimb, ~tirile documentare
~i resturile arheologice ale cladirilor
de ordin militar, re~edinte fortificate,
Ji
castre, castele ~i cetati. Dar acest
material destul de vast nu a fost
II
•I deocamdata cercetat sistematic. Li-
teratura a inregistrat o serie de loca-
·I Fig. 225. - Ostrovul ' Mare, clopotni~a. litati in care se gasesc urmele arhi-
tecturii feudale, a acumulat citeva
j
~tlrl documentare ~i a n otat legendele locale, dar numai in foarte putffie cazuri informatiile
par concludente pentru datarea unui complex de ruine inca absolut neexplorate. Singur castelul
Corvinilor, din Hunedoara, a fost studiat din punct de vedere arheologic ~i in consecinta
poate fi considerat ca un important punct de reper, dar e evident ca in jurul unui singur punct
concret nu se poate tese o istorie a arhitecwrii militare transilvanene din epoca goticii
mature.

1 Brtr!(.lllland, UI-1, p. 141 ~i urm.

262
 Cu toate acestea vom incerca -la fel ca ~i in capitolele precedente inchinate acestui subiect
si cu acela~i rise de a fi desmintiti de cercetarile arheologice ~i arhivistice viitoare - sa retinem
din literarura actuala atit ~tirile sigure, cit ~i informatiile care s-at putea referi eventual la con-
struqiile feudale din aceasta faza, iar pentru orien-
tarea principiaHi a dtitorului vom expune in
•.I
prealabil pe scurt citeva impresii pe care ni le
sugereaza materialul documentar ~i mai ales eel
arheologic, incadrat in mod ipotetic in aceasta
faza a evolutiei. '
De~i nu avem nici o informatie documentara
directa in aceasta privinta, e sigur ca in multe
cazuri se mai executau ~i in perioada de care ne
ocupam fortificatii de pamint compuse din val cu
palisade ~i ~ant, cad despre ridicarea unor asemenea
intarituri avem ~tiri din perioadele imediat urma- Fig. 226. -Birsau, biserica ort. {demolata),
toare. D ar exemple concrete de asemenea fortificatii plan.
din perioada 1350-1450 nu se cunosc. Materialul
care predomina acum absolut e piatra (piatra bruta de canera ~i bolovanii de riu), legata cu
mortar. Alaturi de piatra apare insa ~i cadimida. Prima fortificatie in care s-a intrebuintat
prevalent caramida . e incinta a treia din Sibiu, databila, dupa cum se va vedea, pe la
sfir~itul secolului al XIV-lea . ~i inceputul secolului al XV-lea, inainte de 1432. Preferinta
pentru acest material denota o experienta ~i o previziune remarcabila din partea celor care
au condus lucrarile in Sibiu. Caramida 1 e de fapt mai rezistenta la ~ocul proiectilelor de
artilerie; zidul de dramida nu produce fisuri atit de periculoase fiind mai bine inchegat, iar
gaurile pot fi completate mai u~or. ln sfiqit, spre deosebire de schijele de piatra provocate
de ~ocul proiectilelor, cele de caramida sint mai putin periculoase pentru aparatori. De fapt,
in cursu! secolului al XV -lea, in Transilvania se trece treptat de la intrebuintarea pietrei la folo-
sirea caramizii, dar aceasta devip.e predominanta numai in cursu! jumatatii a doua a veacului
al XV -lea. !n ceea ce prive~te, in schimb, mortarul~ orice incercare de a distinge epocile de cia-
dire pe baza calitatii .acestuta (mortar stins ~i odihnit •sau mortar fierbinte, compoz1tie) e inca
zadarnica 2 ; pare indoielnic ca analiza mortarurilor intrebuintate ar putea oferi vreodata elemente
sigure de datare. Principiile compunerii a diferite mortaruri erau ·de mult cunoscute de zidari,
iar in practica rolul hotar.i tor il juca materialul pus la indemina constructorului, abilitatea
zidarilor ~i con~tiinta lor profesionala. Spre deosebire de munca organizat~ a ~antierelor de con-
structie de la ora~e, din manastiri ~i chiar de la sate (biserici mai insemnate), la cetatile comu-
nelor sate~ti ~i la castelele feudalilor mina de lucru o dau taranii Hberi, respectiv 'taranii ioba-
giti, ~i se pare ca numai in cazuri. exceptionale conducerea lucrarilot: a fost incredintata unui
me~ter zidar sau pietrar, membru de ~antier. !n majoritatea cazurilor, consultarea acestor experti
va fi fost considerata inutila, din cauza ca nu se puneau probleme tehnice de constructie. Difi-
cultatile stateau mai curind in, problema amenajarii terenului ~i a procurarii unei imense canti-
tati de material, care trebuia carat ~i urcat pe drumuri anevoioase, dar aceste dificultati se
rezolvau prin marele numar de brate de lucru intrebuintate.
Aceste fortificatii sint pe de alta parte - iara~i cu foarte putine exceptii - lucrari de stricta
utilitate, lipsite de orice profiluri decorative. Ca atare, colaborarea pietrarului era inutila ~i in
consecinta nu dispunem nici de elemente stilistice de datare. De altfel, in imensa majoritate a
cazurilor, fortificatiile ramase sint azi dmpuri de ruine, in parte ingropate in pamint sau acoperite

J Cf. ~i KoNvo~~:r, Varak, p. 43. ' fn acela~i sens ~i constatarile lui KoNYOKI,
VJrak, p. 36.

263
'• de vegetatie. Despre sistemele de apiirare ~i despre aspectele specifice ale acestora nu ne putem
face inca decit 0 idee vagii. ~tim ca. zidurile trebuiau sa fie relativ groase, pentru ca sa reziste
proiectilelor aruncate cu ma~ini u~oare, de~i asemenea ma~ini nu par sa se fi intrebuintat prea
mult in Transilvania. Atacurile se dadeau mai mult cu osta~i pede~tri, deci curtinele trebuiau
sa fie destul de inalte ca sa nu poata fi escaladate u~or, iar impotriva arca~ilor du~mani apara-
torii se ascundeau dupa creneluri sau triigeau prin numeroasele metereze care spintecau curtinele
~i turnurile. Dupa cite putem judeca astazi, atit pe baza materialului transilvanean cit ~i prin ana-
logie cu fortifica~iile din Europa centrala, in aceasta perioada meterezele sint inca simple deschideri
inalte ~i strimte, dreptunghiulare. Parmele particulate, adaptate armelor de foe, apar abia in juma-
tatea a doua a veacului al XV-lea ~i inca destul de rar. ln afara de atacu:l prin escaladare, erau
periculoase incercarile du~manului de a patrunde in interiorul fortificatiei prin spargerea zidurilor
Ia baza lor ~i prin saparea unor tuneluri. Acest soi de atac se combatea prin turnarea de sus
asupra atacatorilor a diferitelor lichide : pacura, apa clocotita, murdarii menite sa-i orbeascl.
Ca atare, in punctele socotite mai primejduite (porti, curtine ~i turnuri mai u~or accesibile),
curtinele sau turnurile se inzestrau cu burdufuri (un fel de balcoane inchise)" cu podeaua gaurita,
numite «machicoulis l).
0 ultima metoda de a cuceri o fortificatie - cind nu se putea organiza o tradare sau obtine
o predare prin intimidate sau ademeniri, ~i cind asediatorul nu era dispus sau nu putea sa a~tepte
epuizarea resurselor alimentare - era incendierea fortificatiei prin aruncarea de materii incan-
descente asupra acoperi~urilor, incendii care se raspindeau apoi u~or, cuprinzind ~i depozitele de
alimente ~i provocin~ uneori asfixierea aparatorilor. lmpotriva acestui pericol se prevedeau in
ceta~ ~i castele nu numai rezerve de apa, dar acoperi~urile - singurele patti infl.amabile accesi-
bile asediatorilor - se construiau de obicei astfel, incit sa fie invizibile dinspre inarnic. Coridoarele
aparatorilor din dosul crenelurilor, ca ~i bastioanele, purtau acoperi~uri cu o singura panta, adosata
zidului indreptat spre inamic ~i coborind inspre curte. ln felul acesta, acoperi~urile se aflau in
unghi mort fata d~ inamic, iar apa de ploaie, care se scurgea de pe ele, alimenta totodata cisternele
~i recipientele aflate in curte. ·
Bastioanele ~i turnurile aveau un plan de obicei patrat, rareori cilindric. Turnurile ~i
bastioanele poligonale datate apartin eel mai curind veacului al XVI-lea ~i, in consecinta:, pina
la proba contrara, le putem considera ca neobi~nuite ill perioada de care ne ocupam.
Dimensiunile ~i organizarea interioara a fortificatlllor depind, fire~te, de necesitati!e specifice
carora le erau destinate ~i.ca atare va trebui sa distingem castrele regale ~i cetatlle de frontierii, castelele
de re~edinta ale marilor demnitari ridicate in mijlocul unei a~ezari, castelele feudale izolate, situate pe
mo§iile infeudate, incintele de fortificare ale ora~elor ~i cetatlle de refpgiu ale popula~ei de la tafa.
Castrele regale §i castelele feudale sint o expresie specifica a relatillor politice §i social-econo-
mice interne ale unui stat feudal, mai ales in faza inaspririi relatiilor dintre stapinitori §i supu~i.
Or, in Transilvania din sfertul al doilea al veacului al XV-lea, sub influenta mi§drii husite, se ajunge
Ia o cdza acuta in aceste relatii §i la izbucnirea rascoalei de Ia Bobilna (1437 -1438). E firesc
ca in aceasta epodi. feudalii sa se preocupe in mod deosebit de construirea de noi castele §i de
perfectarea apararii castelelor existente. Fortificatiile ora~elor sint ~i ele in parte un corolar al
acestor relatfi incordate, deoarece nu o data ora~ele au trebuit sa-~i apere cu arma privilegille
impotriva incercarilor de impilare ale feudalilor. Aceea~i functie au implinit-o adeseori ~i cetatile de
refugiu ale taranilor liberi de pe teritoriile privilegiate ale colonizarii sase~ti din Transilvania de sud
~i ale a~ezarilor secuie~ti din partile rasaritene. Totodata, insa, aceste fortificatii urbane ~i rurale,
impreuna cu cetiitile de fronded serveau ~i impotriva du~manului extern. !n secolul al XIV-lea,
ace§ti du§mani externi erau indeosebi tatarii.
!n veacul al XV-lea insa, invadatorii principali sint turcii, care intreprind o serie
de incursiuni singeroase in 1421, 1432, 1436, 1438 ~i 1442. Aceste incursiuni devastatoare
ii obliga pe locuitori sa-~i organizeze cetati de refugiu ~i e probabil ca - mai ales in Secuime -

264
 0 serie de cetati relativ ample, situate in puncte greu accesibile din munti, sa dateze din prima
faza a acestor incursiuni, deoarece mai tirziu ~i in Secuime, ca ~i in tinuturile sase~ti, par a prevala
cetati de refugiu ridicate in mijlocul comunei, in jurul bisericii. Cetatile de refugiu din munti
aveau avantajul ca erau mai u~or de aparat, fiind mai greu accesibile, ~i adeseori o~tile de prada
nici nu le infruntau, dar in ele nu-~i puteau gasi adapost dedt oameni care i~i parasisera tot
avutul. Apoi acele cetati erau ~i greu de
aprovizionat. !n schimb, cetatile din comuna,
din jurul bisericii, erau • mai la indemina
pentru mic ~i mare, ~i locuitorii puteau sa-~i
depoziteze acolo din timp provizii ~i al~e
averi mi~catoare, iar in vreme de razboi
puteau sa aduca vitele ~i toate obiectele
socotite mai de pret. Aceste eetati erau fire~te
mult mai expuse, fiind a~ezate de-a lungul
drumurilor pe care le stdibateau }n mod
inevitabil du~manii. De aceea, era nevoie de
lucrari de fortifieare mai temeinice ~i mai
ample, ~i vom vedea ca majoritatea fortifi-
·.:...
catiilor din aeeasta categorie dateaza abia din
r· faza gotieii tirzii, de care ne vom oeupa in
capitolul urmator.
\. Sa ineerclm sa ilustram eonsideratiile f uel I I I I I
principiale · de mai sus prin ~tii:i istoriee 10 14m

referitoare la monumente determinate ~i prin

exemple arheologiee concrete. Fig. 227. - Or. Stalin, palatul .primariei, plan.
Din categoria castrelor regale amintim
mai intii pe eel de la Cetatea de Balta I, loca-
litate identificata eu Villa Cuculiensis Castri, amintita in anul 1197. Ad fusese deci un castru vechi,
probabil inca din vremea cind frontierele statului ·m aghiar se oprisera vremelnic in aeest punct.
Aeest eastru initial va fi fost reeonstruit sau modernizat in eursul secolului al XIV-lea, dnd, in
1352 ~i 1371, intilnim in documente mentiunea unor castelaoi. Aeesta trebuie sa fi fost castelul
eedat mai apoi de Matei Corvinullui ~tefan eel Mare, eucerit in 1543 de Petru Rare~ 2 ~i califieat
in 1565 ca un << dirN!Utn castrum •· Urmele arheologice nu au fost inca cercetate, · iar uoii autori
coofunda vechiul castru eu eastelul actual, ridicat alaturi in veacul al xvrr.:lea.
Alte doua eastre regale sau eastele feudale se gasesc, unul pe dealul de linga comuna Anie~ 3 ,
dominind valea Some~ului ce urea spre Rodna, altul in muntii de la sud de comuna Nepos.
Ambele sint situate pe cite un deal in forma de ~a ~i fortifieatia, compusa dintr-o incinta de zid,
are planul unui oval foarte alungit. La cetatea de la Anie~ se mai pot recunoa~te zeee turnuri
patrate, o poarta fl.aneata de doua bastioane ~i o eonstruqie masiva in capatul de sud al incintei,
iar la eetatea de linga Nepos, mult mai mica, doua porti fortificate. Cercetarile de pina aeum nu
au dat la iveala nici 'un element specific de datare, dar earacterele generale se incadreaza tara
difieultati 10. perioada de care ne oeupam.
Relativ eel mai bine pastrat caste! din Transilvania e in prezent eel din Bran 4, totodata
o tipicl expresie a castelului de munte medieval (fig. 228 ~i 229). Prima amintire documentara

1 ScauLcz, Erdl/y, p. 157- 158; KllNYllKI, Vdrak,
p. 178 ~i 240; cf. ~i insemnarea din MCCW, II-1857,
p. 218, partea referitoare Ia ruinele unei ceta~i disparute.
2 IoncA-BAL~, L'arl, p. 87; HENRY, Moldavie, p. 138.
s Semnalat de MARJ'IAN, Rodna, p. 45-50; detalille
planului publicat sint insa gre~ite. Vezi ~i raportul din
MCA, vol. IV, p. 215-216.
' Ona.\N, Szlkelyfold, VI, p. 370-376; LAPEDATu,
Cettlfi, p. 177, 179; Burzen/and, IV-I, p. 87 §i urm.;
K11nrl in Sieb., p. 12, 66. '

265
 dateaza din 19 noiembrie 1377, dnd sa~ii bra9oveni promit ca vor zidi acest castro pe seama rege-
lui Ludovic. Menirea lui era sa apere trecatoarea Branului. Data de mai sus e un termen post
que!Jt, dar se pare di executarea promisiunii nu a incirziat mult. Zidurile actuale dateaza de la
inceput, cu exceptia turnului de deasupra poftii, adaugat probabil abia in veacul al XVII-lea,
dod au fost facute ample reparatii, in urma exploziei din 1593 a turnului dlindric, in care se

Fig. 228. -Bran, planul castelului.

pastrase pulberea, ~i a incendiului din 1619. Unei rest~urari 9i mai recente i se datore~te rustica
I'
din fatada rasariteana.
I! Castelul se adapteaza perfect terenului, folosind toate avantajele defensive; de ad rezulta
planul neregulat. Curtine masive apara spre sud scara de acces 9i panta repede, dominate in
capatul apusean de un turn dlindric. Spre nord, etajele de jos se sprijina pe stinca in virful
careia strajuie~te donjonul. Locuintele sint ingramadite in patru etaje, in interiorul curtinelor de
pe latura dinspre rasarit. Ele se compun din dteva incaperi tavanite. Se explidi astfel u~or de
ce incendiul aminfit trebuie sa fi adus mad strididuni interiorului~i de ce nu ni s-a pastrat
nici un detaliu caracteristic din vechea arhitectura sau din transformarile pe care poate le-au facut
pircalabii lui Mircea eel Battin, instalati ad timp de mai mul~i ani. Citeva u~i cu chenare gotice,
incastrate de curind in inteJ;iorul castelului, provin din case particulate bra9ovene. Singurele
clemente decorative care ar putea fi atribuite secolului al XN-lea sint crenelurile treptate ale
donjontilui 9i ale cladirii alipite. Aceste forme se regasesc m,ai ales in Italia de nord, in secolul
al XIV -lea, ~i nu ar fi exclus sa ne dezvaluie originea me~terului, daca unele inconsecvente nu ne-ar
impune rezerve cu privire la o refacere 9i eventuala contrafacere. Rindurile duble de arcade oarbe,
semidrculare, care impodobesc fatada sub creneluri, dateaza pin veacul al XVII-lea ~i se .datoresc
unei influente a formelor arhitectonice decorative muntene~ti, raspindite §i in alte puncte din Tara
Birsei. in sfiqit, notam 9i ad acoperi9urile in pupitru, cu pinta indreptata spre interior, pentru a
impledica incendierea de catre du9mani. Odinioara castelul mai era aparat de o fortificape
avansata, menita sa inchida trecerea din vale; din aceasta fortificatie au mai supravietuit doar
putine urme.

266
 Un alt castru databil din aceasta faza s-ar putea eventual descoperi in ruinele semnalate de
Orban 1 in apropierea comunei Lutoasa, pc temeiul traditiei locale, care pretinde ca locuitorii
sa.tului ar fi descenden~ii osta~ilor din garnizoana castelului.
0 cetate de frontiera, pereche celei din Bran, a fast aceea a Talmaciului 2 , ridicata tot din
ordinele lui Ludovic I cu contributia coloni~tilor sa~i, In 1370. Dispozitia fortjficatiilor de aci

Fig. 229. -Bran, castelul.

difera insa de cele din Bran. Ruinele arata.ca era verba in ese~ta de o incinta ampla de pinze
in jurul platoului unui deal tronconk ?in fa~a trecatorii Oltului, intarita prin turnuri patrate.
Din cladirile interioare nu s-a mai pastrat nimic Ia suprafata solului. De altfel cetatea Talmaciului
a avut o via~a scurta, cad in 1453 loan de Hunedoara a dat ordin sa fie demantelata ~i inlocuita
cu fortificatia numita Turnu Ro~u, situata chiar Ia gura trecatorii cu acest nume.
In ceea ce prive~te categoria palatelor feu dale de re~edinta fortificate, zidite in aceasta perioada
in centrele administrative, dispunem numai de informatii documentare privitoare Ia castelul din
Timi~oara. ~tim di ad s-a instalat in ·calitate de comite condotierul italian Filippo de Ozora,
supranumit Pippo Spano, ~i presupunem ca acest caste! a fost planuit dupa modelele italiene de
la inceputul secolului al XV-Ie'a. Mai aflam apoi ca loan de .Hunedoara, care a primit, dupa
moartea lui Pippa Spano, demnitatea de comite al Banatului, a continuat amenajarile castelului,
care i-a servit adeseori ~i mai tirziu, cind era guvernator, ca re~edinta in timpul campaniilor impo-
triva turdlor. Dar cercetarile intreprinse in Timi~oara pentru a identifica planul ~i eventualele
resturi de zidarie pastrate din vechiul palat in cazarmile din vc:acul al XIX-Iea (acum restaurate)
s-au soldat cu un raport negativ, deoarece arhitectul Schulek 3 conchisese cl ceea ce s-a putut

1 Szlkt!Jfold, III, p. 120. 3

Raport in MM, Ill, p . 226; BALOGH J., ReMitsatue, I,
z K11nsl in Sieb., p. 12; STREITn:r.o, Snststhor,p.136. p. 186, n. 1.

267

':-._.
I
 recunoa§te au fost urmele unui palat fottificat din secolul al XVI-lea. Din nefericire, urmind
unui procedeu obi~nuit, concluziile raportului nu sint intovarli~ite de o expunere minu}ioasa
a constatarii starilor de fapt, a~a incit nu ingaduie nici o verificare. Aci, ca ~i in aproape toate
celelalte cazuri din domeniul arhitecturii militare, trebuie sa . a~teptam rezultatele desfli§urarii
campaniilor arheologice viitoare.
Documente arheologice ceva mai numeroase ne-au lasat castelele feudale de la ~ara, situate
pe domeniile familiare, ~i numarul §i informatiile despre aceste castele vor spori fara indoiala
mult prin cercetarile viitoare, atit pdn cele
arhivistice, cit ~i prin cele de pe teren.
E de remarcat, in prealabil, di aceste
castele se gasesc in afara teritoriului privi-
legiat al colonizarii sase~ti ~i nici in Secuime
nu-§i fac apari}ia decit sporadic, in pofida
rezistentei pe care o opune taranimea Iibera
din acea regiune.
Ruina unui astfel de caste!, numit
cetatea Coltii, se gase~te pe un deal in apro-
pierea comunei Riu de Mori 1 • Virful pe
care e a~ezat castelul e separat de masivul
muntelui printr-un ~ant sec (nu ~ant cu
apa, cum presupune Szinte), peste care
ducea un pod mobil in capatul dinspre
cetate. Castelul (fig. 230) cuprinde un teren
aproximativ triunghiular, aparat spre nord,
est ~i sud prin curtine, iar pe latura de
vest printr-o prapastie. Doua turnuri poli-
gonale comanda §antul §i podul .d e acces,
.... .:' dar e probabil di ambele sint adaose ulte-
l / rioare ~i fusesera, in orice caz, inzestrate
::·:::::·:~: ·:.:.·::.·::~:: :: ::~·~./ • cu metereze largi, din timpul artileriei
U§Oare de cetate (secolul XVII). Initial,
apararea se baza pe rezistenta curtinelor §i
Fig. 230. - Cetatea Col}ii, planul castelului. a donjonului patrat. ln interiorul incintei
se m~i vedeau, in coltul de nord-vest, fun-
damentele a doua indiperi dreptunghiulare,
probabil o locuinta pentru timp de lini~te, cac1 in caz de mare pericol locuin~a stapinului
era in donjon. Ca plan §i dispozi}ie, cetatea Coltii e o replica mai modesta a modelului_pe
care l-am intilnit la Bran. Analogia cu· Branul nu implici, fire§te, §i un termen de datare
mai precis, cad acest tip de caste! a dainuit vreine indelungata. Importante sint insa
citeva §tid despre proprietarii acestui caste!, familia cnejilor Cinde: documentele din 1359 ~i
1404, in care e pomenita aceasta familie de cneji romini, precum §i actul din 1459,
prin care ei intra in posesia castelului de Ia Subcetate (linga Hateg), ale carui ruine abia
se mai vad. Epoca Huniazilor e ~i epoca de inflorire §i imboga}ire a acestei familii, ai carei membri
au flicut parte din oamenii de incredere ai lui l oan §i ai lui Matei Corvinul. Castelul Cetatea Coltii
e probabil un sediu mai vechi, mentinut §i mai tirziu pentru cazuri excep}ionale (in 1648 era inca
in folosinta), dar din momentul cind Cinde§tii devin stapini ai castelului de la Subcetate §i
mari latifundiari in cimpia Streiului, e !impede ca nu mai aveau interes sa locuiasd in modesta

1 SzrNTB, Kolozvtir, p. 69, 74-79; Scuuc uUARDT, Burg, p. 336.

268
 cetate de Ia poalele Retezatului. Putem astt'ei emite ipoteza dl partea mai veche a Cetiitii Coltii
era in fiinta inca prin 1404.
Cel mai important monument din aceasta categorie e insa castc:lul Corvinilor din Hunedoara 1 •
Vechiul nucleu, constituind castrul regal, ocupat inca in 1399 de un castelao al regelui 2, e cedat
cu titlu de proprietate printr-un act din 18 octombrie 1409 3 lui Voicu, miles aulicus, ~i membrilor
farniliei sale, intre care e amintit fiul loan, viitorul guvernator al Ungariei.

Fig. 231. -Hunedoara, caste!, planul fazei a doua.

q 10/J/(IIJ

Fig. 232. - Hunedoara, caste!, planul fazei a treia.

De§i castrul regal i§i schimba astfel destinatia, se pare ca deocamdata Voicu nu se ocupa
de el §i, in orice caz, nu-s-au gasit urmele unor amenajari care i-ar putea fi atribuite. Abia loan
de Hunedoara se hotiirii§te -sa schimbe castrul intr-o cetate puternica, corespunzind cerintelor
militare ale vremii (fig. 231). Spre rasarit §i miazazi el construie§te o noua incinta exterioara,

1
MOLLER, V ojdahuf!Jad, p. 77 ~i urrn.; idem, Monu-
menlr, p. 22 ~i urrn. Pentru bibliografie vezi MM, IT,
C?l. 408--410; cf. ~i V.XTX~IANU, Cart. Corvin, p. 420
~ urm.: BALOGH J., Klro-gdl., p. 542-543.
1 FEJBR, Cod. dip/., X-2, nr. CCCLXXX.
a HuRliiUZAKI, D ommenle, I-2, nr. 381; FoRSTER,
Frukdi:, p. 162- 168.

269
 purn.ind din coiful dt: miazanuapte al v~::chiului plan eliptic (vczi fig. 4), alipind u zidarie masiva
semicilindridi, pentru a sus~ine turnul rotund policrom. Fisura dintre zidaria cea veche ~i ~ea noua
apare perfect in fatada. De aci, curba noilor ziduri ocole~te o curte ~xterioara adindi (Z1vinger}, aco-

Fig. 233. -Hunedoara, castel, vedere de ansamblu.

,:

Fig. 234. - Hnnedoara, castel, parapetul capelei.

perita in parte de construqii ulterioare. Un turn cilindric se ridica pe aceasta laturii, iar altul, la fel, c
in capatul de rniaziizi; mai incolo noile curtine se continua pina la primul turn cilindric dinspre
sud-vest, numit turnullui Capistrano. Numai in mijlocullaturii apusene se inlatura acum vechile
.\l
~

270 1i
i
 curtine ~i se 1ncaledi asupra lor o sala, flancata in partea dinspre nord cu un turn masiv, menit
sa adaposteasdi o noua intrare, legata peste prapastia Riului Morii cu un pod in parte mobil,
a~ezat pe piloni inal~. Un turn patrat termina opera de fortificare de _pe aceasta latura ~i se alipe~te
de turnul policrom. V echile intrari ale castelului,
ramase 1n incinta interioara, se desfiinteaza acum.
Alaturi de noua intrare apuseana, loan de Hune-
doara mai construie~te alta poarta, puternic aparatli.
de un pasaj boltit, pe latura de rasarit, linga vechea
intrare. Acest sistem de aparare ~i preferinta care
se da turnurilor cilindrice, dovedite superioare
celor patrate, deoarece evita unghiurile .m oarte,
arata preocuparile noului proprietar ~i experienta
lui militara. Dar sistemul fortificatiilor rid.icate
acum nu se rezuma la atit. loan de Hunedoara voia
sa realizeze aci o vasta fortareata, menita sa reziste
asediului unei numeroase armate. De aceea el a
ridicat 1n continuarea curtinelor latu;ii de sud-vest
Fig. 235. - Hunedoaia, caste!, cheie de
un zid masiv, proptit de ambele patti prin contra- bolta din capela.
forturi 1nalte, legate intre ele cu arcuri 1n segment
de cere, sustinind un coridor de aparare. Asemenea
coridoare de aparare din piatra, a~ezate pe pila~tri
sau console, fusesera intrebuintate in Orient inca
in castelele crudatilor, dar in Europa occidentala
nu aparusera decit rareori 1 • 1n Transilvania le
intilnim probabil aci pentru prima oara, iar mai
tirziu ele au servit ca model fortificatiilor din juma-
tatea a doua a veacului al XV-lea. !n capatul
aeestui zid e un turn masiv, eu plan aproximativ
trapezoidal, numit de garnizoana sirbeasd, adusa
de Matei Corvinul, <<Nje boisia)>. Fortifieatia urma sa ·
cuprinda apoi ~i dealul sf. Petru din fata eastelului,
spre apus, dar executarea aeestei intarituri a fost
intrerupta, deoarece raspindirea armelor de foe,
introduse intre timp pe seara mare in armata
turceasca, careia eetatea trebuie sa-i tina piept, 1-a
determinat pe loan de Hunedoara sa paraseasca
definitiv opera de fortificare a eastelului. Putem
astfel presupune eli prima perioada de prefaeere ~i
amplificare s-a 1ncheiat curind inainte de anul
1446, cind stapinul castelului ajunge guvernator
al Ungariei. ·
Reeunoseind insuficienta militara a fortifi-
catlllor de la Hunedoara 1n razboiul dus cu arme Fig. 236. - Hunedo;ua, castel, portalul
de foe, guvernatorul hotara~te transformarea easte- capelei.
lului intr-o re~edinta somptuoasa (fig. 232), compusa
dintr-o sala de recept-ie, o sala rezervata dietei, un apartament personal, o capela ~i diferite
aecesorii (fig. 233). Nu cunoa~tem precis data inceperii lucrarilor, dar ~tim eli. ele s-au terminat

1
M!cuat, Hi1toirt, I-2, p. 483-488; ENLART, Manml, II-2, p. 528-529.

271
 r

I 1.
p1·in anul 1453, ceea ce insean~":; ··· i ni ~ierea lor nu a intirziat mult dupa anul 1446. Se .pare d
zidirea capelei constituie primul pas din realizarea noului program. Capela, a~ezata pe latura de est,
spre coltul de nord, incaleca zidurile incintei interne, ramase din- vechiul castro. Ea se cornpune
dintr-o sala dreptunghiulara, despart.ita in
doua travee acoperite cu ogive. ln partea
I I de vest, doua coloane · sustin o tribuna
prevazuta cu un parapet de piatra, decorat
cu rnuluri gotice (fig. 234). Panourile
acestuia poarta in centru o sterna sapata
I in relief, 1ncadrata in chenar polilob,
I
I., aHituri de panouri infrumusetate cu muluri
i'. flamboaiante. Boltlle capelei au fost insa
,. :
' I
ulterior modificate, a~ezindu-se mai jos,
taind partea superioara a vechilor ferestre.
I Se mai pastreaza 1nsa chelle de balta de-
! corate cu cite un chenar patrat, strabatut
' de cite un patrulob, purtind in cimpul
i-
~ I
de mijloc cite o sterna. lntre aceste steme
prirneaza, natural, cea a Huniazilor(fig. 235),
I
I
I .
dar alaturi de ea figureaza diferitele steme
ale familiilor inrudite.
Altarul e poligonal, in interior cu trei
laturi spre rasarit, imbracate insa inspre
exterior cu doua laturi, care se indlnesc cu
o muchie in axa principala. Am mai sem-
nalat aceasta forma exceptionala cu ocazia
descrierii biseridi din Birsau.
Poarta capelei (fig. 236), in fatada
apuseana, are o deschidere dreptunghiulara,
msa cu colturile superioare u~or rotunjite,
fara console. Acest amanunt e o inova?e
in cadrul arhitecturii transilvanene ~i un
precursor foarte timpuriu al ultimei faze
gotice. De fapt, in Transilvania aceasta
particularitate a colturilor rotunjite nici
nu pare sa se £i impamintenit, clci in
Fig. 237. - Hunedoara, caste!, poarta turnului
cu scad. afara de poarta capelei ~i de poarta turnului
cu trepte din acela~i caste! (fig. 237), nu
se semnaleaza alte exemple. De altfel
poarta capelei e destul de sip1pla. Timpanul cuprinde o sterna a Corvinilor ~i e incadrat de
un arc frint, incalecat de un profil in acolada decorat pe extrados cu frunzi§ de stejar ~i in
virf cu un fleron crucifer.
La tribuna capelei se ajungea printr-o scara adapostita in cladirea din stinga, transformata
din nou in viitoarea perioada de constructie.
Edificiul destinat fastului reprezentativ· s-a zidit cam in acela~i timp cu capela, pe latura
r, opusa, spre vest. S-a mentinut peretele dinspre curte, ridicat cu pu?fli ani inainte, dar peretele
exterior a fost impins mult in afara, pe marginea stincii, ~i pentru sprijinirea lui s-au ridicat
piloni puternici din fundul prlipastiei. Astfel s-a amenajat la parter o sala mare, ·numita << sala
cavalerilor >> (fig. 238), impaqita in doua prin cinci stllpi octogonali, a~ezati pe haze patrate cu

:I . 272
'
 profiluri frumoase ~i simple ~i cu capiteluri imbricate cu cite o coroana de frunze de stejar.
Numai coloana a doua dinspre nord are capitelul infa~urat cu o filac;tera (fig. 239), purt.11d urma-
toarea inscriptie in minuscule gotice: <<Mag(nifi)c(us) Johannes de J-Imryiad regi(s) htmg(ar)i(ae)

: .

Fig. 238. - Hunedoara, caste), sala cavalerilor.

gub(e)r(n)a(t)or. A(nn)o D(omin)i M oCCCC.L.ii hoc opus fecit fierh>. BoltJle ogivale, sprijinite
pe ace~ti stilpi ~i pe console cu decor vegetal asemanator, sint prevazute cu frumoase chei de
bolta, dintre care unele, depuse azi in lapidariu, prezinta triunghiuri incruci~ate, combinate cu
trifoi. Aceasta sala a suferit cumplit de pe urma zelului restauratorilor din veacul trecut ~i se

18 - c. 2 67 273
' ·· ··.

.
~·
i
l'
II

prezinta acum complet innoita, pietrele profilate originate, precum ~i cadrele ferestrelo r fiind
I' inlocuite in mare parte. Pavimentul de maiolica e de asemenea modern. Etajul e ocupat de
sala dietei; dispozitia salii superioare, izolata de exterior printr-un coridor cu patru burdufuri
d a~ezate pe piloni, ne aminte~te de cazul de analogie mult discutat de Ia castelul din Wartburg 1.
'
Aceasta sala a suferit apoi, in cursu! vremii, diferite transformari ~i ~i-a pierdut boltile de odini-
oara. La coridor ~i burdufuri intilnim poate pentru prima oara in Transilvania ferestrele drept-
unghiulare ale goticii tirzii (fig. 240), impaqite in
patru ochiuri ~i incoronate cu arhivolte in acolada,
impodobite cu frunzi~ ~i flori in cruce. Formele acestor
iJ ! I
ferestre tradeaza insa o data ceva mai avansata din
.. I jumatatea a doua a veacului al XV-lea ~l e probabil ca
i I
ele au fost a~ezate abia dupa anul 1452. La inceput,
accesul la aceastii sala se fiicea prin turnul Capistrano,
adica pe latura de sud, dar inca in 1452 sau 1453 s-a
adaugat o scara spiralica, alipitii cHidirli in coltul din
curte, dinspre miazanoapte. Data de mal sus, riiu
piistrata ~i probabil innoitii, e zugravita deasupra ultimei
...
I
' I
' ferestre a acestui turn. 1n turnul lui Capistrano, in
,d, camera de Ia etaj, presupusa chilie a vestitului ciilugar,
F if?. 239. _ Hunedoara, castel, capite! se pastreaza inca fragmentele unui ciimln frumos
din sala cavalerilor. (fig. 241), prevazut cu o corni~a decorata cu o friza de
arcaturi gotice, cum o vom intilni dupa mijlocul
veacului al XV -lea ~i in fatadele dtorva biserici.
Continuitatea stiHstica ~i tehnica a tuturor lucrarilor realizate in perioada constructiei din
anii 1446-1453 se observa u~or, dad comparam poarta scaril cu poarta capelei. Deschiderea u~ii
e rotunjita Ia fel in colturile superioare, ptofilurile laterale sint asemanatoare, iar deasupra arhi-
voltei in arc frint apare aceea~i acolada cu frunzi§ gotic. La poarta sdirii decorul e insa ceva
mai bogat, nu numai ca profiluri, ci ~i prin faptul cii in caveta dintre torurile cadrului u~ii apar
frunze riisucite, diverse ca desen §i conceptie stilistidi, dar identice din punct de vedere al rostu -
lui decorativ cu frunzi~ul din cavetele portalurilor bisericilor din Atel §i Bagaciu. Coronamentul
portalului e flancat de doua fiale a§ezate pe console, impodobite tot cu elemente vegetale (cf.
portalul asem~nator ~i contemporan din fatada de vest a ferulei bisericii ev. parohiale din Sibiu),
· iar in luneta e un frumos patrulob cu sterna guvernatorului l oan de Hunedoara (fig. 242).
Dupa cum rezulta din analiza de mai sus, in perioada de constiuctle dintre 1446 ~i 1453
i~i fac aci aparitia o serie de elemente, parte recente in Transilvania, parte de-a dreptul noi :
mulurile flamboaiante, colturile rotunjite din partea superioa.rii a cadrelor de u~i, ferestrele drept-
unghiulare incoronate cu arhivolte in acolada. Ca atare aceasta faza de construqie constituie ---
un moment important in istoria arhitecturii transilvanene ~i unii autori au clutat sa-i explice
provenienta. Pornind de Ia asemanarile izbitoare pe care le prezinta parapetul capelei cu un
parapet din catedrala din Amiens, din 1440, Moller a dedus ca me§terii de la Hunedoara vin
din §antie~ul catedralei aminiite. Pe de alta parte, Balogh J, subliniind numeroasele constructii
I·
biserice~ti ~i militate ridicate din ordinullui loan de Hunedoara, presupune existenta unui mare
I '
~antler trailsilvanean cu centrul in Alba Julia, la catedrala r. fat., infiintat acolo de guvernatorul
I
loan, un ~antier care ar fi alimentat apoi diferitele ~antiere s:ecundare, intre care ~i p e eel hune-
I:
!. Jorean. Cred insa ca ambele ipoteze 9fera solutii prea ingu'ste. Mai intli, asemanarile rnulurilor
cu cele din Arniens nu pot fi considerate conciudente, fiindta inscrierea rnotivelor flamboaiante
intr-un dreptunghi da, prin firea lucrurilor, totdeauna rezultate asemanatoare. Motive flam-
I .
.. i 1 PIPER, Burgenkunde, p. 419.

274

J•
 boaiante apar, de altfel, ~i Ia pere~ii laterali ai sarcofagului lui loan Miles, inscrise insa aci unor
elipse. Motivele flamboaiante apar deci concomitent in diferite variante. Forma cadrului de poarta
~i particularit~tile ferestrelor nu pot fi explicate nici ele dintr-o sursa.determinata; ele se intilnesc .in
vremea aceasta in Franta de nord, in Tarile de jos, in Germania de nord ~i in cea centrala, de~i vor
deveni tipice ~i nelipsite abia catre sflr~itul veacului a! XV-lea ~i la inceputul veacului urmator.
E deci !impede ca intre ~antierul din Hunedoara ~i intre regiunile Europei centrale trebuie sa

Fig. 240. - Hunedoara, caste!, fatada dinspre vest.

fi existat legaturi, dar - deoca~clata eel pu~in - nu sintem in masura sa-i dam locului de prove-
nien~a un nume precis; ~i poate nici nu e cazul. Activitatea ~antierelor transilvanene e vie in
tot cuprinsul Transilvanici in epoca goticii mature ~i p.ina dincolo de mijlocul veacului al XV-lea;
Exista, in consecin~a, un continuu du-te-vino de me§teri pietrari, nu numai intre diferitele ~an­
tiere ale provinciei, dar ~i intre p rovinciile ~i tarile invecinate, intre Transilvania, Ungaria, Slo-
vacia, Boemia ~i Austria. Motivele diferite migreaza in asemenea condi~ii treptat, adeseori pe
oesim~ite ~i prin etape pe care azi nu le mai putem stab.ili. De altfel, e foarte posibil ca unele
forme, pe care le intilnim azi la Hunedoara pentru prima oarii, sa fi aparut mai inainte, de pilda
la castelul din Timi~oara, Ia palatele episcopate din Oradea sau Alba Julia, pentru a nu cita decit

l l:l' 27.5

j.
I
;
 citeva statiuni importante, intre timp disparute . Astfel, prio osmoza ~antierelor mai de seama,
au putut ajunge la Hunedoara relativ foarte curind unele forme ale goticii tirzii, care vor deveni
bun comun in Transilvania abia pe la sfiqitul veacului al XV-lea. ·
Despre alte castele feudale din aceasta epoca nu avem dedt ~tiri razlete ~i foarte putine
informatii arheologice. Numele localitatii Uioara (acum Ocna Mure~ului) 1, adica Ujvar = cetatea
noua, apare documentar in 1296. Din 1336 se
pastreaza ~tiri despre construqii ~i in 1392 se
pomene~te un comandant. ln aceasta faza
cetatea era deci un castru regal, dar 1n
1405 c atestata ca proprietate feudala. ln
1600 dlam ca Mihai Viteazul 1-a infeudat
cu aceasta proprietate pe boierul Banu. Pe
- locul acelui castel, situat 1n comuna Uioara
de sus, se ridica insa un castel modern,
construit 1n anii 1850-1869. Din vechea
cetate se vad dteva ruine ~i bastionul penta-
gonal din coltul de nord-est al incintei, care
apartine insa probabil unei perioade mult
mai recente. La fel ~i vechiul castru din
Dabica 2 a trecut in 1279 in proprietatea
'I
banului Mikud. 0 seqiune a scos la iveala
,,
-
'!
. I

•
fundatia unui zid din piatra bruta cu mortar
-· de 0 grosime de 3,40 m, dovada ca for-
:; I tilicava de pam1nt a fost inlocuita cu un cas tel
de piatra 1ntr-o faza dnd se foloseau ~i
'.,.,
' '
I armele de foe, deci probabil 1n prima ju-
I

matate a secolului al XV-lea. Istoria acestui

castel pare a fi fost destul de anodina; e
pomcnit documentar numai in treacat, iar
•in luptele din vremea lui Basta (1601_-1604)
Fig. 241. -Hunedoara, castel, camin din chilia -a fost distrus definitiv.
lui Capistrano. L1nga comuna Co~eiu 3 se amintesc
ruin de unui castel al familiei J ak~si ~i o
informatie documentara predzeaza cain 1423 proprietarull-a parasit mutindu-se in castelul n ou
din Hodod, un domeniu pe care il primi~ J akcsi in 1383. D ar nid acest ultim castel 4 nu
mai exista. lnca in 1753 nu mai supravietuiau decit putine cladiri. Din 1680 insa se pastreaza
o descriere, din care rezulta -ca pe vremea aceea castelul era o construqie vasta, rezultat al mai
multor p erioade de amplificari. Din prima faza dateaza, evident, curtea interioara, inconjurata
de ~ant ~i curtine cu pod mobil in fata portii. Se pomenesc apoi construqii interioare cu beciuri
boltite, dintre care unele v,or fi apartinut tot primei faze de con struqie.
Linga comuna Turia 5 se pastreaza o ruina al carei plan, desenat de Orban, face impresia
unui castel feudal, compus dintr -o incinta interioara de zid, cu creneluri ~i coridor de aparare
pe grinzi de lemn, din care face parte ~i un donjon masiv, patrat, adapostind trei etaje tavanite
~i unul, eel de deasupra, boltit. lncaperea de jos era accesibila numai printr-o scara mobila de
la etaj. ln peretii pastrati nu se vad decit metereze. Locuinta seniorului pare a fi fost in ulti-

1 O nuAN, Szikelyfold, V, p. 105-109. ' Ibidem, p. 7, 14, 61, 63-81 ~i 86.

2 CnETTIER, Doboka, p. 202-207. ~ OnsAN, Szikelyfold, III, p. 84-89 ; KONYilK.I, Vt!rak,
3 PETru, Szildgyv., II, p. B ~i 81. p. 260 ~i 271.

276
mul etaj, uncle Orban vazuse o ni~a cu pietre fasonate, care ar putea proveni de la un camln.
D easupra acestui etaj mai era o galerie de lernn, atestata prin gaurile consolelor ramasc in pereti.
1n curte, in apropier~a donjonului, era o fintina sau cisterna circulara de piatra. Curtina a doua,
care inchide o curte mai ampla pe laturile de vest §i sud, avea ziduri mai putin masive §i pare
un adaos. Ca dispozitiv, aceasta ruina ar putea :fi considerata drept un tipic reprezentant al caste-

Fig. 242. - Hunedoara, castel, luneta portalului de la turn.

lului feudal transilvanean din faza goticii mature §i la urma urmei n-ar fi exclusa nici ipoteza
ca ar data din vremea voievodului transilvanean Ladislau Apor, adica de la inceputul veacului
al XIV -lea, dadi acceptam afirmatia lui Benko care pretinde ca ar fi dtit pe poarta << palatului l>
(dar un « palat» §i nici macar un <<palas >>, adica o locuinta fortificata, spre deosebire de turnul
de locuinta, care se nume§te donjon, nu pare sa fi existat aci) inscriptia «Ladislaus Apor V ajvoda
Transilvaniae >>. Lasind insa de o parte legendele §i apocrifele istorice, trebuie sa notam ca familia
Apor nu e atestata documentar ca proprietara dedt in 1602, §i curind dupa aceea castelul
ramine pustiu.
Orban 1 mai sernnaleaza in apropiere §i alta ruina de castel, cu plan in forma de para,
care ar fi dispus §i ea de un donjon. 0 dispozitie asemanatoare pare sa fi avut castelul numlt
« Almosvar », situat in muntii din apropierea comunei Lemnia 2, campus clintr-o incinta interi-
oara, dominata de donjon, §i o •curte exterioara. La ruina de pe Dealul Cetatii de linga Covasna 3
se sernnaleaza chiar doua curti exterioare, dispuse in arc in jurul laturilor de est, sud §i vest
ale incintei interioare, in timp ce latura de nord a acestei incinte e aparata de prapastie. E
insa probabil ca cele doua curti exterioare sa nu fi fast contemporane. T ot din categoria acestor
castele ar putea face parte §i fortificatia de pe un virf de stindi de linga comuna Ciceu •', din

1
Ono AN, S:(.lkelyfold, III, p. 90. s Ibidem, p. 154-155.
2
Ibidem, p. 119-120. ' Ibidem, II, p. 60-61.

277
II
I: cauza di teritoriul incadrat pe laturile de nord ~i est de curtine, iar pe celelalte de :;tinea, c
I relativ mic (circa 73,50 m X 18m). Poarta acestei ruine era odinio:ua aparata de un fel de bastion
semicircular, situat 1nsa nu pe latura externa a curtinei, ci spre interior.
Numeroase au fost apoi cet:ltile de refugio ale comunelo r rurale de pe pamintul regal
sasesc ~i din Secuime, cladite in afara comunei, pe cit se poatc in locuri greu accesibile. Una
din cele mai vechi, cetatea din Bartolomeo 1 (azi suburbie a Ora~ului Stalin), pe care am cunos-
cut-o sub forma unei ceta~i de pamint cu val ~i palisade, primise, in cursu! veacului al XIV -lea,
o incinta ovala de curtine (cu diametrele de 42 m x 33,60 m ~ i cu zidurile groase de 1,80 m),
iar in interiorul ei s-a construit o cladire mare pentru adapost
(13,20m x 5,20 m) ~i o cisterna de piatra cu un diametru de 5 m (fig. 243).
1ntr-o faza ulterioara, probabil la inceputul secolului al XV-lea, s-a
zidit apoi un ·turn hexagonal - caz excep~ional ~i demn de re~inut - ·
1n spatele incintei, legat de curtine prin ziduri mai sub~iri, o dispo-
zi~e menita sa indeplineasdi rolul unei barbacane (o cetatuie a por~ii).
Ac~asta cerate avea menirea sa ofere adapost populatiei din a~ezarea
de la Bartolomeo, insa dispozitivul de aparare s-a dovcdit insuficient
~i cetatea a fost cucerjt:l ~i distrusa in cursul primei iocursiuni
turce~ti din 1421.
0 cerate mai ampla ~i-au zidit ri~novenii pe dealul stincos de
10 u
•!t lO
deasupra comunei 2 • Ea se compune dintr-o incinta incercuind
Fig. 243.-Bartolomeu, platoul triunghlular neregulat din virf, cu intrarea in col~l de
planu l cetatii. sud-est, aparat:l de o barbacana ~i precedata, pe panta dealului
dinspre est (singurul versant mai putin abrupt), de o curte exte-
rioar:l intinsa, cu turn de poarta in capatul de est. Aceasta vasta
cerate nu e insa omogena ~i a suferit rara indoiala refaceri diferite, care vor trebui
studiate 1nainte de a ne putea pronun~a asupra cronologiei etapelor de construqie. D eocamdata,
pe baza materialului de construc~ie, se presupune eli partea cea mai veche care s-a pastrat ar
fi barbacana, deoarece atit turnul, cu bol~i cu tot, cit ~i curtinele ei sint zidite exclusiv din piatra
bruta. Curtinele dispun ~i de creneluri. 1n schimb, curtinele ~i turnurile patrate de flancare ale
incintei interioare au numai partea inferioara din piatra, iar partea superioara e din c:lramida,
cu coridor de aparare acoperit ~i prevazut cu metereze. Aci am putea deci banui o refacere din
secolul al XV-lea, de~i trebuie subliniat .~ i cu aceasta ocazie di dad 1ntrebuin~area clr;tmizii
e frecventa ~i devine chiar prevalenta in cursu! secolului al XV-lea, folosirea ei e totu~i a testata,
de~i pe scad mult mai redusa, ~i in veacurilc precedente, chiar la fortificatiile de pe teritoriul
colonizarii sase§ti. 1n orice caz, in prima faza, pc care o putcm atribui veacului al XIV-lea.
cetatea cuprindea curtea interioara c:lreia, Ia un moment dat, i se va fi adaugat barbacana, aparent
singura parte veche mai bine pastrata. Curtea exterioara e sigur un adaos ulterior, dar nu s-a
semnalat nici un element de datare, iar ba!': tionul poligonal de pe latura de est a primei incinte
se datore~te unei modernizari din veacul al XVII-lea, dupa cum o dovede~te planul, zidaria
cu piatra ecarisata la col~ri ~i meterezele late pentru artilerie. Capela din interior (azi in stare
de ruina) dateaza din 1650~ semn ca in vremea accasta se intreprinseser:l lucrari mai mari de
amenajare.
0 problema complicata o constituie ~i cetatea Slimnicului 3 • Actuala incinta(fig. 244), dezvoltata
pe axa nord-sud, e taiata in doua printr-o clad ire a~ezata . de-a curmezi~ul, pe direqia vest-est.

1 Onu.\x,' S zekelyfold, Vl , p. 333 ; T tllltiiiW, Gesprcngberg, " RoTu, &ukrmsl, p. 112; HALAV.\Ts, Szelindrk, p. 1
p. 44-45. . ~i urrn.; Kmtsl in Sieb., p. 11, 65-66; HonWATH, Kircbtn-
2 ORBAN, Szikebfold, VI, p. 365-367 ; Gnoss ~i burgen, (ed. II), p. 96-100; 0f'nF.sc u, Dis. eel. Arden/,
K 0 HLURANDT, Rosmauer Burg; B11rzmland, IV-1, p. 73-77; p. 26-28.
Kunst itt Sieb., p. 11 ~i 65 .

.,
278

ti
 Acest complex de ruine (fig. 245) e insa rezultatul mai multor perioade cl
dirora nu ne putem pronunta in momentul de fata dedt ipotetic. Cum r
e foarte ridicat, in raport cu eel de odinioara, e probabil di o ce~cetare a~
Himuri eel putin in parte problemele 1ocilcite care se pun. Cladirea (fig. 246), din 1...
pastreaza decit peretii perimetrali dinspre est, sud ~i vest (ace~tia din urma sint dub.l.l,
un fel de nartex), prezinta in linii generale planul unei basilici, din care au supravietuit ~1 .
de pe latura de sud. Ace~ti stilpi de caramida se ridica peste blocuri mari de piatra cioplita sum-..
~i se compun dintr-un nucleu mai vechi, pastrat numai in partea inferioara, delimitat printr-o
I '-.

·-,~

Fig. 244. ·-- Slimnic, planul cetatii.

, tisura. Asupra formei §i a perioadei cladirii din care faceau parte stilpii vechi nu putem avansa
nici o presupunere. S-ai: putea d aceleia~i faze sa-i apa«ioa §i peretele de vest interior, fiinddi
e singurul zidit din piatra bruta. Ulterior, stilpii initiali au fost retezati §i inglobati in cei actuali,
mult mai largi, cu o zidarie adosata spre nava centrala. Primii patru stilpi (numarati din capatu l
de vest spre est) sint legati cu peretele de vest interior, precum ~i intre ei, cu doua rinduri de
arcade in arc frint, formind un parter ~i o tribuna. Nartexul era ~i el impartit in parter ~i etaj.
!n par:t:ea inferioara dinspre nava centrala muchlile noilor stilpi sint te§ite, iar la etaj planul lor
vertical e U§Or retras, Hisind loc unui pilastru. ln schimb, ultimii doi stilpi dinspre rasarit sint
legati numai prin cite o singura arhivolta, cea de sus, deci ultimele doua travee ale navei late-
rate de sud nu mai purtau tribuna. Astfel, dispozitia seamana cu aceea a unui transept cu doua
nave. Stilpii erau legati cu peretele navei laterale de sud prin arhivolte, ~i alte arhivolte lncale-
cau n ava centrala. Initial fusesera prevazute §i bolti pe ogive, ale caror paturi (ni§te goluri · mari,
ovoidale) se vad atit in partea' superioara a stilpilor, cit ~i in peretii navei laterale de sud ~i ai
nartexului. Pare insa indoielnic ca boltile ar 1i fost executate, peotru ca nicaeri nu se vad resturi
de zidarie in paturile pregatite.
Navei centrale ii corespunde sp re est o incapere dreptunghiulara, dezaxata, rezultat ~i ea
al mai multor faze de c6nstruqie. Jos, aproape doi metri sub nivelul actual, e o incapere boltita
cilindric cu peretele din fund inserat ulterior. S-ar parea ca aci ar fi fost o poarta sau o absida
romanica inlaturata, eventual o cripta a bisericii din faza a doua. Peste bolta acestei incaperi
zace pavimentul corului ruinei actuale. Spre exterior aceasta cladire e inzestrata cu contraforturi
ln corespondenta cu boltile proiectate. Cladirea de dramida e masiva ~i greoaie, piatra profilata

279
'.
l
l
L lipse9te, ferestrele in arc frint sint de dimensiuni medii. Prin urmare sintem dispu~i sa banuim o
I .
construqie gotica, arhaica in raport cu arhitectura ~antierelor gotice transilvanene de pe la mij-
' I ,·
, I locul veacului al XIV-lea, incit se pune intrebarea dad acea capela a tuturor sfin~ilor, careia
: ; ;r l]
papa ii acordase in 1342 o indulgenta, nu ar trebui cautata ad . De aceasta basilica cu tribune
se legau ~i unele substruc~ii ale curtinelor actuale, dar nici in acest caz nu putem delimita intin-

Fig. 245. - Slimnic, vederea cet~~ii dinspre sud-est.

derea lor. Semnificativ e faptul ca initial comuna se numea Stolzenberg, pentru ca la 1409 sa
I I apara numele de Stolzenburg. Dar o referire doc11mentara directa la cetate se intilne~te abia
intr-un document din 1529.
0 alta mare cetate taraneasca, in stare de ruina ~i ea, se afla spre apus de comuna Saschiz 1.
Odinioara servise ca loc de refugiu 9i satelor· din imprejurimi, pina ce, catre sfiqitul veacului
al XV-lea, locuitorii din Saschiz ~i-au zidit o noua biserica in sat, inconjurind-o cu fortificatii.
Astfel, construqia vasta a primei cetati ·poate fi citata ca exemplu pentru a explica ~i in alte
cazuri intariturile intilnite in vecinatatea unor comune relativ mid (cum e cazul ~i in Slimnic)
care,-singure, nu ar fi putut ridica asemenea opere complexe ~i costisitoare. Curtinele de
la Saschiz izoleaza conul dealului, urmarind un traseu poligonal neregulat, ~i sint fl.ancate de
bastioane patrate, prevazute cu acoperi~uri-pupitru, indreptate spre interior. Nici cu privire la
zidirea acestei cetati nu dispunem de informatii documentare dedt pentru anul1470, cind regele
Matei acorda unei parti din locuitorii comunei scutirea de caste, pentru a putea forma garnizoana.
Ca aspect general, cetatea poate fi insa ~tribuita sfir~itului secolului al XIV-lea sau primei jumatati
H· ;., I a veacului urmator.
I '
I
Despre o situatie analoga relateaza Orban 2 , cind aminte~te, pe dealul de linga comuna
,
•

.. ; 1'

Cri~eni, u rmele unei cetati cu plan oval, inlocuita ulterior cu o fortificatie situata in mijlocul
i .. ~ satului, complet distrusa ~i ea. Aceasta tendinta de a a~eza cetatile in locuri cit mai la indemina,

1 KoNYliKt, V drak, p. 271; Kunrl in Sieb., p. 11. 2 OnBAN, Szikelyfold, III, p. 51.
I.
!1l;. '
lji ' 280
I '
I I .
 de preferinta chiar in mijlocul comunei, va duce treptat la parasirea tuturor cetatilor de refugiu
situate ia oarecare distanta de localitate. ' ln felul acesta populatia putea sa gaseasca scaparea ~i
in cazul unor riizmerite ~i lupte interne, dnd vrajma9ul s-ar fi aoatut asupra ei pe nea~teptate.
Acestui grup de cetati din faza mai veche, situate in afara comunelor, pe virfuri greu
accesibile, se pare ca i se pot atribui inca o serie de ruine. Astfel, in apropiere de Boro~neul

Fig. 246.- Slimnic, cladirea din centrul ceta\ii.

Mic 1 se aminte~te urma unei mari incinte pe <<.dealul ceta\ih (Varbercz), incinta de piatra avind
o circumferinta de circa 750 m. Linga ~oimu~ul Mare 2 se vad ruinele unei incinte duble de
curtine, cu o circumferinta de circa 350 m, numita (I Sovar )). 0 cetate mai mica e pomenita
linga comuna Corund 3 , iar alta, cetatea <<Rabsonne» linga Praid ", aceasta din urma cu plan
in forma de potcoava ~i cu un turn patrat in coltul de sud-est, in apropierea portii. lntre
comunele Olteni ~i Malna~ 5 e o cetate, << Mikudvar » sau << Herecz )), cu plan oval (diametrele
de circa 150 m X 90 m) ~i cu un turn patrat deasupra portii. 0 cetate cu un plan la fel, dar
mai mic (cu diametrele de circa 61 m x 24 m), e men}ionata pe dealul V arsarka de linga
Sindominic 6 • Pe dealul Bogath, de Hnga comuna Racul 7, se pomene~te urma unei incinte de
zid prevazuta, in fa!a, cu o terasa ~i fortifica!ii exterioare, adapostind azi in interior o capela
a sf. Iacob. ln sfir~it, se amintesc ruine de cetati Hnga _Qdorhei 8 , pe dealul din fa!a capelei
cimiteriale romanice, despre ca~e am vorbit, precum ~i la Porumbenii Mari 9 , la Lisnau10, numita
<< cetatea turcilor )), precum ~i doua cetati la Tu~nad, una situata pe Solyomko 11, alta pe V artetej 12.
La Jigodin se pomenesc trei ceta\1, distinse prin cifrele I -III 13, toate de origine dacica; cetatea II

1 8 Ibidem, I, p. 60-67.
OnnAN, Szlkelyfold, III, p. 165.
z Ibidem, II, p. 22. 0 Ibidem, I, p. 30-31 ~i 33.
8 1o Ibidem, III, p. 204-205.
Ibidem, I, p. 131- 133.
' Ibidem, I, p. 136-137. u Ibidem, III, p. 64.
5 12 Ibidem, ITI, p. 70-71; SCIV, II, fasc. 1, 1951, p. 310.
Ibidem, III, p. 56.
8 13
Ibidem, II, p. 95. SCIV, II, fasc. 1, 1951, p. 307-308 ~i 310; cf. ~i
7
Ibidem, II, p. 69. OnnAN, Szlkelyfold, II, p. 34-35.

281

..
•
,j··:
I '
•.• 1

· -· ·. ' - · . ~l , . ' ... ·· · · ~ _ ""'dievaliL De altfel ramine de vazut cite dintre ceta~ile arnin-
tite nu apartin ~i ele in realitate unei faze mai vechi, eventual mult mai vechl, cu toate ca din
materialul publicat pina in prezent nu am re\1-nut decit acele monumente care, conform descrierii
ii sumare, par a se incadra oarecum mai u~or fazei istorice dintre 1350 ~i 1450. Pede alta parte e sigur
.' !): ca cercetarile ~i verifidlrile de pe teren vor completa lista de mai sus cu numeroase alte nume
de localita\1. ~i cu date mai substan~iale. Trebuie precizat, in sfir~it, ca intre castelele feudale
I'1'1i! ~i ceta\1-le de refugiu ~arane~ti nu se poate face intotdeauna o distinqie hotadta. ln principiu,
I .I primele cetati sint ceva mai mid ca intindere ~i sint inzestrate cu donjon sau palas (acesta din
: 1!
urma de Iemn ~i disparut), iar ultimele, de o intindere mai mare, sint lipsite de asemenea locuin~e
I I restrinse, dar in practica nu o data ceta\ile acestor doua categorii au trecut din mina in mina
~i au suferit, in consecinta, adaptari. Astfel, castelul feudal din Cilnic 1 se pare ca a trecut ~i
el la un moment dat in posesiunea comunei (despre vinzarea mo~iei ~i a conacului catre comuna
vorbe~te un document din 1430) 2 ~i a fost transformat intr-o cetate de refugiu (vezi fig. 6-7).
E probabil ca incinta exterioara sa fi fost adaugata catre mijlocul secolului al XV-lea, iar bastionul
semicircular ceva mai tirziu, socotind d dupa aspect acest bastion ar putea fi considerat ca un
fel de precursor al viitoarelor ron9ele pentru artilerie. Mult mai recenta e apoi incinta interioara,
construita in. legatura cu magaziile de provizii.
Pe un teren ceva mai sigur ne aflam cind parcurgem lista ceta\1-lor construite in mijlocu1
comunelor tarane~ti, in jurul bisericii. Astfel, curtinele ~i parte din turnurile de flancare din
jurul bisericii ev. din Malancrav 3 dateaza probabH din faza in care s-a terminat ~i biserica,
adid de pe la 1400~ Aceste cetati insa apar mai numeroase in jurul bisericilor din Tara Birsei.
La Sinpetru ', inceputurile fortificatiei (fig. 247) trebuie sa fi fost aproximativ contemporane
cu cele din Malancrav, dadi e adevarat din turnul de nord al incintei a fost amenajata ulterior
capela impodobita cu picturi murale, databile de pe Ia inceputul veacului al XV -lea. Zidirea
fortifica\1-ei a tinut, fire~te, timp mai indelungat. Ea se compune din curtine masive, inauntrul
carora se in~ira camarutele de provizii ~i de adapost ale populatiei. Trei turnuri patrate fac parte
inca din vechea fortificatie, terminata poate ditre mijlocul veacului al XV-lea. Pinzele ~i turnu-
rile sint strabatute de metereze ~i guri de pacura, aceste·a din urma deschlse inca ~i ele oblic,
in grosimea zidurilor. Schimbari ulterioare a suferit turnul dinspre rasarit, transformat in bastion
pentagonal. Mult mai tiqiu s-a adaugat apoi incinta dinafara, care imbradi vechea fortificatie
pe laturile de nord, vest ~i sud ~i este prevazuta cu bastioane pentru artilerie. ln fata acesteia
se afla ~i un ~ant cu apa.
Despre cetatea din jurul bisericii ev. din Codlea 6 :aflam din ·analele locale ca zidirea a
inceput in anul 1432, probabil imediat dupa a doua incur~iune turceasd care a devastat Tara
Birsei. Curtinele erau duble, cele interioare - clptu~ite cu inid casute pentru adapostirea alimen-
telor - erau flancate de patru turnuri mari, patrate, cu acoperi~ul intr-o singura panta. Turnu-
rile erau atribuite breslelor, spre intre\iflere ~i aparare. lnd·e ele, -turnul tesatorilor prezinta fru-
moase creneluri treptate, iar in fatada indreptata spre ina:m ic are o corni~a sustinuta de mic.i
arcade, in care sint ascunse gurile de pacura. ln jurul acestor curtine s-a adaugat mai tirziu
o incinta exterioara. :
0 cetate cu totul asemanatoare ca dispozitie, ~i deci ~atabila ~i ea inca inainte de mijlocul
veacului al XV -lea, inconjura biserica ev. din Cristian (r. Stalin) 8 • Curtinele sint ~i ad dublate
in exterior de alt rind de ziduri mai joase, despartite unele de altele printr-un ~ant adinc, pentru
a ingreuna du~manului escaladarea zidurilor principale. Inci~ta interioara poseda inca opt turnuri,
. .

l ROTH, Baukrmsl, p. 111; H.\LAVbs, Oti jegy., 3 RoTH~ Baukunst, p. 85.

p. 205- 208; Kunrf inSieb., p. 11 ~i 67; HoRWATH, Kirehen- 4 Burze'nland, IV-1, p. 141-145.
burgen, p. 118. 5 Ibidem, p. 129 ~i urm., cu bibliografie
2
ZtNMBRMANN-\~ERNBR, Urkrmde11bucb, IV, nr. 2091. 6 Tbidem, p. 135-138.
, I

282
 uncle patrate, altele semicilindrice. Unele din ele prezinta acelea~i creneluri dintatc ca la Codlea
Altele au acoperi~uri piramidale, dar acestea ar putea fi opera refacerilor din veacul al XVII-lea,
dod, in 1654, s-a adaugat ~i turnul pentagonal alaturi de bastionul. por~ii din incinta exterioara.
Turnurile vechi sint inzestrate cu guri de pacura dispuse insa nu ca la turnurile din Codlea, ci
fiecare in cite o mic~ proeminenta (un burduf), sustinuta pe console (fig. 248).
Mult mai simpla e fortificatia initlalii a bisericii ref. din Ilieni 1 (fig. 249), databila ditrc
mijlocul secolului al XV-lea, adica aproximativ o data cu 7.iclirea bisericii. Ease compune dintr-o
curtina aparata . de un sin&ur turn deasupra
portii. Turnul indepline§te totodata §i oficiul
. de clopotnita. Aceasta . restringere la un
singur turn de poarta cu functle de clopotnita
e caracteristica pentru aproape toate cetatile
secuie§ti din jurul bisericilor, spre deosebire .
de majoritatca cetatilor . corespunzatoare sa-
se§ti. De altfel, incursiunile turce~ti au §i atins
mai putin tinuturile locuite de secui..; Actuala
incinta exterioara, prevazuta ~i ea en turn de
poarta, cu bastion patrat ~i cu alte trei
bastioane pentagonale, precedate de ~an~ §i
strabatute de doua tunele secrete, se dato-
re§te arnplificarilor din secolele XVI §i XVII.
Dar nu nurnai cornunele rurale s-au
m~l turn it cu ~se~en~a ~et~ti rid~cate 'lin
1 1
v . _,..-~
. mlJ ocu a§ezaru, c1 §1 rnaJontatea tlrgun or
rnai importante au dispus adeseori doar de
cite ·o incinta redusa, <;are nu garanta secu- Fig. 247. -- Sinpetru, planul ceta~ii.
ritate permanenta dedt ~nui numar restrins
de cetateni, ceilalti fiind admi§i sa se refu-
gieze in cetate numai in caz de . pericol irninent. Astfel, in Alba Julia fusese fortificat numai
dealul pe care se afla catedrala, palatul episcopal §i d adidle clericilor. De altminteri, aceasta fortifi-
catie era in mod deosebit menita sa acorde nu numai un refugiu impotriva incursiunilor dinafara,
dar sa le garanteze stapinilor feudali §i siguranta impotriva iobagilor §i sa asigure supunerea aces-
tora pe intinsele proprietati ale eparhiei. Astfel, cetatea servea totodata scopurilor politicii de
exploatare §i rascoala de la Bobilna a fost, in parte, un rod al nemultumirilor stirnite de in transigenta
cu care se urmarea colectarea dijmelor. !nceputurile acestei cetati dateaza probabil inca din
vremea indepartata a intemeierii episcopiei, iar apoi ea va fi suferit numeroase innoiri (de
pilda dupa invazia din 1421) ~i completari, dar orice §tiri istorice lipsesc pina la actul
din 1469, cind Matei Corvinul dispune demantelarea 2 care, de altfel, n-a fost executata
dedt partial, pentru di in 1516 Vladislav II aproba o reparare a intariturilor dara-
panate 3 • E insa interesant ~e notat di in 1516 se observa d cetatea nu dispunea de
bastioane §i se t(!comanda totodata reconstructia din piatra §i nu din lemn. D e ad se
poate deduce implicit cit de simple, chiar primitive, fusesera inca multe cetati transilvanene
din veacul al XV -lea ~i aceasta constatare trebuie sa constituie un indemn spre prudenta, cind
apreciem evolutia sistemelor de fortificare transilvanene. Din cetatea veche din Alba Julia nu se
mai poate recunoa§te azi nimic, deoarece acesteia i s-au suprapus construqiile fortificatiei din
veacul al XVIII-lea.

1 OnoAN, Szt!kelyfiild, III, p . 31; ~TJ::FXN~-:scu , L 'art, 2 KovA.nv, Erdif)•, p. 68-70.

p. 60; BAJ.oG" J., Kt!Jii-got., p. 538. 8 BALOG n J., R eMissa/l&e, I, p. 251-252.

283
 _, Caracteristica incintei din Alba Iulia era di ea nu se mulp!mea sa izoleze un teren restrins,
I'
un loc de refugiu, ci imbra~i~a de fapt un cartier intreg. La Sighi~oara 1 fusese ini~ial inconjurat
cu curtine numai virful dealului care domina a~ezarea, adica'•n).lmai biserica, dar curind dupa
aceea, probabil in urma repetatelor incursiuni turce~ti, s-a inceput ~i fortificarea de pe panta dealu-
lui, pe care erau a~ezate o serie de manastiri ~! desi~ur ~i locuin~ele membrjlor patriciatului ora-

;r!' I
I

(
It!
.!i. ,, 1'
,l
.~ r
!. .

:I·
··'
'I
I

i:~1
j .;

Fig. 248. - Cristian (r. Stalin), vederea cetapi.

~enesc. Totu~i, fie ca . centura de aparare nu fusese terminata, fie ca era prea slaba, fapt e ca m
1438 Sighi~oara a fostcucerita ~i devastata de turd. ln situa~ia cercetarilor de azi, nu sintem in
masura sa aducem precizari mai substantiale nici cu privire Ia aspectele acestor fortificatu, nici
i cu privire la intindere.a lor reala, pentru ca ceea ce e inca vizibil ~i caracteristic apar~ine in mare
:I parte refacerilor din veacurile ulterioare. Acela~i lucru se poate spune ~i despre fortificatule din
~,,. Media~ ~i Sebe~, doua ora~ele cazute in 1438 in miinile turcilor. ~i aceste localitati au dispus Ia

·l·
inceput de cite o biserica fortificata, dar treptat ~i a~ezarea a fost cuprinsa in incinta de ziduri, din
r care insa azi nu se mai pastreaza la suprafata solului dedt fragmente relativ pu~ine. La Media~ se
~~ mai vad citeva turnuri, la Sebe~ insa numai elemente razlete, inglobate in constructii ulterioare 2 •
.~ Ora~ul transilvanean inzestrat cu cea mai puternica fortificape a fost Sibiul 3 • ~i ad intari-
turile au luat fiinta in etape. A~ezarea a fost ridicata la rangul de ora§ abia dupa 1357 ~i inainte
de 1366, data Ia care e atestata pentru prima oara denumirea de «civitas». E foarte probabil ca
in 1366 ex.ista deja incinta a doua, care cuprindea actuala plata mica ~i era legata de prima incinta,
din jurul bisericii ev. parohiale (fosta biserica sf. Maria). Dispozipa caselor din piata, adosate ulte-

r
'd
1 Scn~LLI!R R., Altuhiluburg, p. 8 ~i urm.
1
Aspectele fortilicatiilor din Sighi~oara, Media~ ~i
Seb~, in forma lor finali, au fost notate in descrierea ·
insotitll de o colectie de plan~e ~i vederi intocmite de ingi-
nerul austriac Weiss, in 1736. Text ~i plan~e au fost reedi-
tate de BoRBlhY, Erdl/y, pl. 9, 10, 13-15 ~i p. 212-214.
3 WErss; apud Bonn ELY, Ertll/y, pl. 1-2 ~i p. 209-210;
REISSENDERGER, Bejuligung, p. 316 ~ urm.; KJMAitOVlCZ,
Alt-Herm., p. 246 ~i urm.; SrcBnus, Hermamutatlt, p. 2 ~i
urm.; idem, ChroniJ:, p. 1-4; TnALCOTT, HermannsttJtlt,
p. 16-20; Kunst in Sieb., p. 15, 111; Dn!A, Sibiu, p. 19
~i urm.

284
 rior incintei care devenise inutila, oglinde~te extensiunea fortificatiilor. Pe la inceputul veacului
al XV -lea se va fi intreprins apoi intarirea intregului complex .(incinta a treia), denumit «Ora~ul
de SUS» (in sensul restrins al numelui vechi, din care nu fac parte cartierele moderne). Aceasta
e fortificatia de caramida a «Ora~ului ro~u», care a rezistat cu succes asalturilor turce~ti din
1432, 1438 ~i 1442 ~i din care se mai vad inca poqiuni important17 in diferite puncte ale traseului
~i mai ales in strada Kossuth precum ~i pe latura
de nord. E vorba de curtine de caramida captu~ite
cu pila~tri masivi ~i arhivolt'e sustioind un coridor de
aparare, precedate spre exterior, pe latura de vest,
de un ~ant, iar spre nord de o zona odinioara
mla~tinoasa.
Bra~ovul vechi dispusese, dupa cum am vazut,
de cetatea de refugiu din actuala suburbie Bartolomeu
(Gesprengberg) ~i apoi de un castru pe virful Timpei
(Brasovia). E insa foarte probabil c~ pe la sflqitul
secolului al XIV-lea, dnd s-a inc~put construqia
noii biserid parohiale (Biserica Neagra), sa se fi
proiectat ~i fortificarea caitierului din jurul acestei
biserici 1 . Nu cunoa~tem data la care s-a inceput
lucrul, dar dintr-o insemnare rezulta ca in 1416
incinta era in curs de constructie, iar dupa dezastrul ()ISitJ IP JQm

din 1421 fortificatia se reface ~i activitatea ~antie­

Fig. 249. - Ilieni, planul cetatii.
rului se intensifica. Regele Sigismund se intereseaza
personal de mersullucrarilor ~i intervine cu ajutoare.
Totu~i, incinta se compunea in parte numai din val de pamint cu palisade, a carui prezenta e ates-
tata inca in 1516. Dar ~i la Bra~ov completarile ~i modificarile ulterioare, iar apoi demolarile din
veacul trecut, au facut sa dispara toate urmele din prima faza a fortificatlilor.
1n cursul veacului al XIV -lea devenise insuficienta ~i vechea incinta a Clujului. Chiar noua
I
. ;~ biserica parohiala, sf. Mihail, a carei construqie a incepvt pe la mijlocul veacului, a fost ridicata
I .,
.,
in afara curtinelor. A devenit ded inevitabila ~i extinderea fortificatiilor, iar prin 1405 s-ainceput
;;
construirea noii incinte 2 in prelungirea curtinei de vest spre sud ~i a celei de nord spre est,
inglobind a~tfel, in coltul de nord-vest, ora~ul vechi ~i incercuind un amplu dreptunghi neregulat,
cu curtine ~i turnuri patrate, completate in cursu! veacului al XV-lea. Curtinele clujene sint insa
exclusiv din piatrii, prevazute cu creneluri ~i in spate cu coridor de aparare pe console din
piatra ecarisata. Dar ~i aci principiile urbanistice moderne, gre~it intelese ~i aplicate, precum ~i
modernizarile inevitabile au dus, in jumatatea a doua a veacului al XIX-lea, la distrugerea tuturor
portilor vechi cu sistemullor de fortificatle cu tot 3, ~i din vechea incinta se mai pastreaza numai
fragmente (fig. 250), care jaloneaza totu~i inca destul de limpede vechiul traseu.
Alaturi de stapinli feudali, laid ~i eclesiastici, de orii~eni ~i sateni liberi, ~i manastirile s-au
ingrijit de asigurarea apararii lor. La Odorhei " ciilugarii se pare eli au reu~it sa se instaleze in
vechiul castru regal, amenajindu-1, iar la Mana~tur s, de pilda, benedictinii i~i inconjurasera ~e mult
~i ei manastirea cu o incinta, despre care aflam in 1466, dnd regele Matei disp'u ne demantelarea
acestei fortificatii. Aceasta masura, ca ~i cea pe care o luase Matei Corvinul impotriva cetatll episco-
pale din Alba Iulia, eo consecinta a rascoalei incercate de inalta nobilime transilvaneana, sprijinita

1 WEISs, apud BonBELY, Erdily, pl. 7~8, p. 212; OnaAN, a Aspcctul lor sc pastrcaza in dcscnelc lui Pakcl,
S~tkelyfiild, VI, p. 307-309; Burzmlattd, III- 1, p. 78 vczi BALOGH J., Ptlkei, p. 279 ~i urm.
4
§lurm.; KunrJ i11 Sieb., p. 14-15. LuKINICS, Udvarhely, p. 432.
2 6 MOLLER, Verteidigungrleir,hen, p. 212.
WEiss apud Bonnhv, Erdlly, pl. S-6, p, 211-212;
]UAB, Kolozrvdr, I, p. 310 ~i urm. ~i 368 ~i urm.

285
 dt: episcopia catolidi, impotriva lui Matei Corvinul in anii 1466 - 1467. in schimb, tatal sau, guver-
natorul loan, sprijinise fortificarea· manastirii din Sintimbru 1 q.1 ocazia lucrarilor de amplificare
:-~ hisericii, despre care am vorbit. Dar nici din aceasta intaritura nu se mai p~~treaza dedt urme vagi .

I.
I

t
l
I
jl
! Fig. 250. -- Cluj, curtina de linga bastionul croitorilor.
I
!·I
J,
·,
c) Moldova

I, Am omis pina acum cercetarea aspectelor artei din Moldova, cu toate di in anumite privin~e
'i informa~iile cronicare~tj privitoare la .aceasta provincie, de~i nu acing vechimea ~tirilor docu-
I' mentare de care dispunem pentru Transilvania, sint totu~i mai vechi decit cele privitoare la Tara
Romineasca. ln momentul de fa~a, insa, aceste informatii se prezinta inca intr-o forma inconsis-
tenta ~i trebuie sa a~teptam pina ce istoricii vor reu~i sa le puna intr-o lumina mai !impede.
Deocamdata, pe baza ~tirilor rlizle~e ~i a ipotezelor care se pot formula, pare indiscutabil d ~i in
Moldova exista o popula!ie ba~tina~a dacica, profund inriurita de latinizarea la care au fost
s upu~i dacii din provinciile stapinite de romani, ~i care s-a dezvoltat apoi in contact cu cele -
lalte provincii romine~ti ~i cu slavii 2 • Aceasta popula!ie din vaile de la rasarit de Carpa~i s-a
mentinut de-a lungul veacurilor, cu toata vitregia imprejurarilor care au impiedicat contopirea
nucleelor ba~tina~e intr-un, stat unitar. tn veacurile XI -- XIII, statele feudale care incepusera
sa se infiripeze ~i sa se consolideze in j~r, Kievul, mai apoi Haliciul ~i Transilvania ~i, in sfir~it,
Tara Romineasd, au trebuit sa exercite, la rindul lor, o influen~a politica puternicli asupra
locuitorilor .din viitorul principat al Moldovei, dar cotropirea tatara ·din preajma anului 1240
..' ~i stapinirea indelungata a acestora, cu jafurile pe care le implica, a constituit un obstacol peremp-
toriu impotriva oridrei incerdlri de inchegare statala, cu toate eli tocmai experien~a acelor ani grei
trebuic sa fi incuraj:tt factorii evolutiei social-economice interne care convergeau spre o asemenea

'l·
I
I 1 MOt.Lt:lt, Epil. em/., p. 122. neasci, FEnoRov, MOAiJa6UR, p. 9 ~i 22- 23, precum ~i
~ Cf. ~i cercetiirile recente din Republica Moldove- CoNSTANTINEscu-lA~r. fu/. rom.-rtue, p . 58 ~i urm.

286
 inchegare. Numai sleirea puterll tatare, macinata de rezistenta cresdnda a cnezatelor ruse~ti, a
creat, in cursu! secolului al XIV-lea, o atmosfera politidi prielnidi pentru asemenea nazu.inte,
iar regele Ludovic I a incercat sa profite de aceasta stare de lucruri, sprijinind ac~unea
rnararnure~anului Drago~, menita sa inlesneasd supunerea Moldovei coroanei maghiare (1352).
Dar, abia intrunip intr-un organism politic, moldovenii s-au ~i straduit sa scuture acest jug nou
~i dlliuzi~i de un alt membru al nobilimii maramure~ene, de Bogdan, rival al familiei Drago-
~e~tilor, au cautat sprijinul polon ~i lituanian impotriva lui Ludovic I. Astfel, Moldova
ajunge sa devina miirul dis<;ordiei dintre Ungaria ~i Polonia ~i de aci inainte, veacuri de-a rindul,
va fi silita sa se apere impotriva tendintelor de expansiune maghiare ~i polone, precum
~i impotriva incursiunilor tatare.
Am amintit aceste evenimente politice pentru eli in cadrul lor va lua fiinta viata artistidi
feudala a Moldovei despre care vom vorbi ~i vom avea ocazia sa recunoa~tem reflexele tuturor
acestor relapi, oglindite in realitatea arheologiei moldoven~ti.
Pina mai in anii din urma, la ~tirile ~i ipotezele intemeiate pe cronici ~i documente, arheo-
logia nu avea nimic de adaugat. Cercetarile in acest domeniu incepusera sa ne dea informatll
despre a~ezari din paleolitic ~i neolitic, din epoca de bronz, sezisasera ici-colo urme dacice,
dar nu intilnisera §i nici nu cautasera urmele a~ezarilor moldovene§ti. Astfel, incercarile
de a patrunde in tainele trecutului moldovenesc propriu-zis se datoresc aproape in intregime
ultimilor ani ~i rezultatele acestor cercetari pot fi calificate inca de pe acum drept prorni-
tatoare ~i chiar surprinzatoare, de~i sint abia Ia inceputul inceputurilor. Conexind primele consta-
tari arheologice cu primele ~tiri documentare ~i cu concluziile care se pot pune pe baza
cercetarilor toponimice, vom vedea eli se observa un acord perfect intre unele ~i altele
~i · pe baza comuna a acestor trei categorii de izvoare se poate incerca o schita sugestiva
a vietll sociale din veacul al XIV-lea, in cadrul clreia se insereaza perfect ~i primele
monumente de arta pastrate. ln consecinta, istoria arhitecturii moldovene~ti nu va mai incepe
cu « epoca lui ~tefan eel Mare» cum fusese scrisa de G. Bal~ 1, istorie in care fazele premer-
gatoare formau doar un preambul anemic, ci cu insa~i perioada formarll statului, iar ~tirile
pozitive despre cultura materiala a populatiei ba~tina~e depa~esc inca de pe acum ~i aceasta
limita. Nimic mai riscat insa dedt de a incerca sa retinem intr-o schita sintetidi rezultatul
cercetarilor izolate de pina acum, deoarece trebuie sa• ne a~teptam ca schita sa se intregeasca
·:·de la o zi la alta cu noi elemente in a~a masura, indt sa nu mai fie de recunoscut
~i cine ~tie dad ~i reperele principale, pe care azi ne intemeiem, vor mai avea miine aceea~i
valoare.
Din punct de vedere al cunoa~terii etapelor culturii materiale pe care le-a parcurs popula~a
moldoveneascli in epoca prefeudala §i Ia inceputul fazei feudale timpurll, cele mai interesante rezultate
le-a dat pina acum ~antierul arheologic din Hlincea, de linga Ia~i. Dupa urmele din epoca dacidi
(secolul ID-IV) 2, se constata ad un hiat de dteva veacuri, dar in secolele VIII - X firul se
reia, atestindu-se prezenta unei populatii cu o culturli materiala inrudita tipului Romeo Bor~evo 3,
iar deasupra un alt strat, apartinind unei a~ezari din veacurile XI - XII. Un sernibordei din aceasta
faza avea dimensiunile de 3,40 m x 3,50 m ~i era adincit cu 0,55 m in pamint; construcpa
era din nuiele ~i lipitura 4 • E vorba deci de un tip de locuinte atestat prin sapaturile recente
atit in Transilvania (intr-o perioada ceva mai veche), ciqiin Dobrogea (secolul XI); cercetatorii
de Ia Hlincea nu ezita sa atribuie aceasta a~ezare popula~ei moldovene 6 • 1n stratu1 imediat urrna-
tor, incadrat in veacurile XIII -XIV, se pare di s-a gasit urma unei colibe cu chirpic, inca

1
Cf. ~i critica indreptatii principia! impotriva acestei 3 lbide111, p. 236-239.

concep~ in darea de seamll pe care am publica t-o in AIIN, "' Ibidem, IV-1953, fasc. 1-2, raport, p. 315.
V-1930, p. 690-692. • Ibidtm, V, fasc. 1-2, raport, p. 242.
a SOV, V- 1954, fasc. 1-2, raport, p. 235.

287
II I'
11·.,.!\
'!,:
neexplorata 1, iar deasupra s-au aflat urme ale culturii materiale databile de-acum inainte ~i pe
baza de monede din vremea lui Alexandru eel Bun ~i a urma~ilor siii 2•
D escoperirile recente de la Hlincea nu au riimas izolate. Diferitele faze ale ceramicii de aci
incep sii-~i gaseasca analogii in numeroase alte puncte din Moldova, dintre care citiim deocamdatii
statiunile de la Seli~te 3 ~i Albe~ti 4, cu ceramica caracteristica secolelor XIV ~i XV. 0 a~ezare
specific moldoveneascii a fost descoperita recent de cercetatorii sovietici in R.S.S. Moldo-
veneascii, pe locul vechiului Orhei 5• Aceastii a~ezare fusese devastata curind dupa 1360, pentru
ca sa infloreasca din noq ~i mai viguros in ultimul sfert al veacului al XIV-lea ~i in cursu!
secolului al XV-lea.
Nivelele de locuire din faza feudal-timpurie de la Hlincea par a se regasi ~i in unele sectoare
din siipaturile de la Suceava, dintre care amintim deocamdata urmele unor colibe de chirpic
apar~inind unei a~ezari de pe platoul din fata cetatii de scaun, deranjata de un cimitir, folosit
eel mai tirziu in epoca lui Alexandru eel Bun 6 • E vorba deci de o a~ezare care nu poate fi
mai recenta de prima jumatate a secolului al XIV-lea ~i care se pustiise inainte ca locul sa fi
fost destinat pentru cimitir.
De la asemenea a~ezari din v'eacul al XIV-lea ramin apoi, in documentele pastrate de mai
tirziu, amintiri toponomastice extrem de pretioase. Numeroasele « Gradi~ti » ~i « Horodi~ti »
dovedesc existenta unei serii intregi de cetati care apartinuserii -inca de pe vremea cind se gasesc
~a nume de comune in documente - unui trecut mai mult sau mai pu~ indepar:tat, ~i urme·tot
atit de vechi au liisat in toponimia Moldovei a~ezamintele miinastire~ti, pomenite in parte ~i ele
ca « disparute» in momentul redactarii documentelor din veacul al XV -lea. N . Grigora~ 7 , care
a ciiutat sa extraga din izvoarele vechi frinturi de ~tiri ~i reflexe ale stiirilor precedente acestor
documente moldovene~ti, nu numai ca a confirmat parerea despre existenta unei clase feudale
anterioarii intemeierii principatului, dar a c~nstatat ~i prezenta unei serii intregi de curt! 8 ~i
cetati boiere~ti, precum ~i de manastir;i situate pe mo~iile acelor boieri. 0 astfel de cetate fusese
I probabil ~i cea de la Birlad, pe care I . Antonovici 9 o pusese chiar in legatura cu ~tirile letopi-
t'
setului din Kiev, din 1145'; aci intariturile erau compuse din ~ant ~i val de pamint, completat
probabil prin palisade. E aproape sigur cii ~i . celelalte cetati, a ciiror amintire s-a pastrat in toponi-
mie, sa fi fo~t tot din pamint, ~i in categoria acestora se citeaza fortificatia de la Baia 10, ora~el
devenit mai tirziu prima capitala a Moldovei ·din vremea lui Drago~, §i apoi cetatea Romanului 11,
atribuita lui Roman I, refacuta insii ulterior de ~tefan eel Mare (1483), tot cu val de pamint ~i
\I,. palisade, ~i riimasa inca neidentificata pe teren.
1n schimb, la vechiul Orhei,.pe un bot de deal inconjurat pe trei laturi de riul Rautu, cerce-
II I tarile recente au confirmat existenta fortificatiei pe latura apuseana, cea ramasa neaparata de riu,
.'I II compusii, in faza infloririi care a urmat primei devastari (dupa 1360), din trei rinduri de valuri,
j I
precedate de fiecare data de cite un ~ant 12•
.I lntre timp, voievozii moldoveni, constrin~i sa-~i apere independen~a fata de regatele rivale,

I
I
I
Ungaria ~i Polonia, au trebuit sa renunte treptat la vechiul sistem al intariturilor de pamint ~i
I 1 SCIV, IV, fasc. 1- 2, raport, p. 313. cele mai vecbi cur~ boiere~ti ~i se int~rpreteaza termenul
1 Ibidem, p. 323, 325; ibidem, V, fasc. 1- 2, « curte » in sens de fortilicafie.
!i p. 242-243.
1 I bidem, ill, 1952, p. 25.
• ANTONOVICI, Blrlad, p. 13-15; cf. ~i Gruco RA~,
Ctltifi, p. 132.
II ' Ibidem, p. 38- 39.
' SMIRNov, Opxeu, p. 34.
lO LAPBDATU, Baia, p. 63 ; cf. ~i KoZAK, Inuhrijlen, I,
p. 119, nota 3. ln cronica Voskresenski, Baia e amintita
' Cf. SCIV, V, 1954, fasc. 1- 2, p. 288. lntre « cetli~ », nu intre « ora~e », cum spune KozAK,
7 Ve:zi GRICORA~, Manalliri, p. 114 ~i urm., ~i idem, ln adevar, toate localitlifile citate slnt ·a~e:ziiri fortilicate
Celafi, p. 13;! ~i urm., doua studii intemeiate mai ales pe ~i uncle, cum e Craciuna, numai cctati.
cxcerptarea materialului publicat de BocoAN, Do&umenle, 11 LAPEDATU, Baia, p. 60-61; idem, Soro&a, p. 87;
I ! ~i CosT.\CHEscu, Do&umenle.
1 Cf. ~i DIACONu, Dupre rolul &urfilor boierefli In
AN DREEse u, Cetalea No11t1, p. 159 ~i urm.; GRIGORA~,
Cettifi, p. 144-145.
I I organizarea militarti a MoltioPei In 1Jeamril1 XIV-XV, 12 PANAITBSCU, CeltiJi, p. 96-98, ~i mai ales rapottul
SRIR, 1953, p. 551 ~i urm., uncle se amintcsc de asemcnea ccrcetlirilor recente, intocmit de SMmNov, Opxeii, p. 25-
26, 38.

288

- ·---------:.':'"·---~--~
 sapaturile de la Suceava au meritul de a fi descoperit urmele celei mai vechi cetati de piatra din
epoca feudala, cunoscuta pina acum in Moldova.
Cercetindu-se « turnul de veghe » sau « Cetatea de la apus » de pe botul de deal dinspre
comuna ~cheia, s-a constatat di ruina care se mai vedea acolo 1 nu era altce-va dedt turnul din
col~ul de vest al unei cetati, ale carei fundamente au fost apoi aproape complet degajate 2. Aceasta
cetate (fig. 251) avea un plan dreptunghiular (circa 39 m X 37 m) u~or deformat (romboidal)
~i era· prevazuta in fiecare col~ cu cite un turn dreptunghiular, puternic ~i preeminent. Ceea ce
e surprinzator ~i explica ~i •deformarea inevitabila a planului
e ~ ca ad s-a impus un plan de cetate elaborat in regiuni de
dmpie, incalednd ca o ~a coama unui deal, despartit de platoul
din care face parte printr-un ~ant anume taiat. Turnurile ~i
curtinele masive (groase de 2,50 -3,00 m) sint din piatra
bruta inecata in mortar, pastrate in parte numai ca fundamente,
in parte chiar disparute complet, dar albia de fundare a
curtinelor, adindi de numai 0,50 m - 0,60 m, se poate inca
recunoa~te, cu exceptia laturii de sud'-vest, uncle. curtina dintre
cele doua turnuri de colt s-a prabu~it cu teren cu tot, panta
fiind abrupta, iar dealul insu~i rezultatul eroziunii unui platou
compus din -str3,tificari de nisipuri, marga ~i tertiar sarmatic.
Alegerea acestui teren pentru ridicarea cetatii a fost determinata
' de· faptul ca punctul domina valea Sucevii ~i a piraului ~cheii,
un afluent ce vine dinspre valea Humorului ~i dinspre fron-
tiera Transilvaniei, ceea ce inseamna ca cetatea era menita sa
impiedice o incursiune din acea parte. Se pune insa problema
0 10 zo
,fad cetatea : fost efect~v terminata ~~ pusa i~ functi~ne, sau w

~nu. Fapt e ca nu numa1 alegerea unu1 teren 1mpropnu da de Fig. 251. - Suceava, cetatea
_tbanuit ca construc~ia nu a putut fi dusa pina la capat, dar lipsa de Ia ~chela, plan .
.~otala a unor consttuqii in interior 3 ~i a urmelor de viata
.. .-~.··:·· .. r.J.:>e pavajul de piatra ~i mortar din cetate coroboreaza aceea~i
~·imp.tesie 4 , pe care o intare~te apoi observatia ca lipsesc straturile de moloz, pe care ar
fi trebuit sa le produca chiar ~i o cetate demantelata sistematic, din ordinul voievodului.
f Dar, indiferent de problema dad cetatea de la ~chela a fost sau nu terminata, pentru istoricul
de arta e importanta constatarea di ea dateaza, pe baza monedelor gasite pe zidurile de fundatie,
din vremea lui Petru I Mu~at 5, ~i d planul cetatii, a~a cum s-a pastrat, e eel initial, lipsit de
ortce modificari ulterioare. Acest p lan dreptunghiular, prevazut in cele patru colturi cu cite un
turn, constituie - dupa cum vom vedea - ~i simburele fortificatHlor de la cetatea de scaun din
Suceava ~i de la Cetatea Neamtului, deosebindu-se principia! de cetatile transilvanene contem-
porane, care apartih toate· tipului cetatii de munte. ln Transilvania planul dreptunghiular nu se
raspinde~te dedt pe la inceputul deceniului al treilea al veacului al XVI-lea, iar putinele exemple
din veacul al XV-lea par a: fi cazuri sporadice ~i exceptionale. Astfel, la intrebarea de uncle au
imprumutat moldovenii planul de cetate dreptunghiulara, putem raspunde - impotriva parerilor
ir de pina acum care atribuiau, mai ales Cetatea Neamtului, teutonilor din Tara Birsei sau me~terilor
sa~i - ca acest plan nu vine din Transilvania. Pentru a da insa un raspuns pozitiv ~i documentat,

1 RoMSTORFER, West. B11rg, p. 37- 38; RoMSTORFER· ' ln schimb, Ia cuptoarele din vecinatate, uncle s-a
I· LAPEDATU, S11ceava, p. 11. · ars piatra de var pentru construirea cetatii, s-au ~i gasit
2
Cf. rapoartele in SCIV I V, 1- 2, 1953, p. 364 ~i urme de viata (vatra, ceramica).
urm.; ibidtfll, V , 1- 2, 1954, p. 301 ~i urm. ~ Se confirma astfel ipoteza lui L UTIA, Raport, BCMI,
3
Podeaua unci « locuinte» u~or ad1ncite in pamint, XI X - 1926, p. 127, care propunea datarea cctatii in
pomenita in raportul SCIV, V, 1-2, p. 305, ar putea secolul al XIV-lea.
6. interpretatii la rigoare §i ca o varnita.

19 - c. 267 289
 ..h,. I
:

I.

,1
"·
· .. '1,
. ,\· trebuie sa a~teptam intii cercetarea arheologicii a citorva cetati de pamint moldovene~ti,
care sa ne informeze dadi planul dreptunghiular apare in Moldova inca in faza premergatoare
intemeierii tarii sau nu. E necesar apoi sa mai a~teptam. rezultatul unor cercetari cores-
punzatoare la cetatea pe care o presupunem la Siret 1, ca sa ~tim dad acea prima fortificatie,
ridicata de un voievod (probabil Bogdan I) antagonist regatului maghiar, era ~i ea o cetate de
piatra sau nu, ~i dad, nu cumva cetatea de la Siret e adevaratul precursor al celei de la ~cheia.
D e rezultatul acestor cercetari va depinde raspunsul final. Deocamdata trebuie sa cintarim trei
posibilitati: 1) cii planul dreptunghiular a existat in Moldova inca in faza precedenta, la ceta)ile
de pamint; 2) di planbl dreptunghiular, adoptat ~i de bulgari, ar proveni din ambianta balca-
nica bizantina, ipoteza mai putin verosirnila, fiindcii in veacul al XIV -lea, dupa cite ~tim azi,
nu se mai construiesc in Bulgaria asemenea cetati §i Iipsesc ~i etapele intermediate din Tara
Romineasdi (cetatile dreptunghiulare din Tara Rornineascii dateaza abia din veacul al XV -lea). !n
stadiul actual al cuno~tintelor n oastre, cea mai verosirnila ipoteza pare a fi a treia, anume cii
primele cetati de piatra de tipul ~cheia au fost construite cu sfatul §i poate chiar sub condu-
cerea unui me~ter venit din cimpiile Europei de nord-est, din preajma regiunilor baltice.
Poloni, lituanieni §i teutoni (spr~ deosebire de c etatile de munte ridicate de ace~tia din urma
in Transilvania) construiesc, in regiunea de ~es, cetati dreptunghiulare de dirarnida cu tur-
nuri in col)uri, inconjurate de ~anturi cu apa. Natt,ual cii ~antul cu apa nu se putea realiza
la o cetate a~ezata pe o colina, dar dispozitia cladirilor se aseamana perfect cu tipul de la
~cheia, Suceava ~i Neamtu ~i vom vedea di din veacul al XV-lea ni se pastreaza §i alte particulari-
tati (intrebuintarea diramizilor profilate ~i smaltuite) care atesta .i ncontestabile legaturi cu regiunile
baltice. Cu rezerva ca explorarile viitoare sa confirme ipoteza, am putea admite ca primele
cetati ridicate de Bogdan I ~i de urma~ii sai (indeosebi Gheorghe · Koriatovici) sa fi fost
!acute sub influenta· ~i poate chiar cu ajutorul polonilor 2 sau al lituanienilor, dispu~i sa
sprijine aspiratiile de independenta ale moldovenilor impotriva coroanei maghiare. Ajutorul
putea con sta in trirniterea unui sfetnic, eventual al unui me~ter pietrar (in cazul acesta insa
un me~ter din regiunea Galitiei, uncle se folosea piatra Ia constructii), care sa ciopleasdi·
profilurile, caci cetatile moldovene~ti sint construite din piatra bruta, §i in minuirea acestui
material moldovenii probabil di nu aveau nevoie de indrumare. !n Moldova lipseau insa
- §i aceasta o atesta arhitectura eclesiastica - pietqui capabili sa execute profilurile necesare
la cadrele de U§i §i ferestre, ~i vom vedea ~i mai tirziu di in aceasta calitate, §i nu in
problemele de construqie, intervin adeseori pietrari formati in ~antierele gotice. Dar in momentul
actual nu dispunem inca de nici un fel. de piatrli profilata de la ~cheia, a~a incit in domeniul
arhitecturii militare prezenta unui pietrar gotic .in epoca lui Petru I Mu~at nu e inca atestati.i. !n
ceea ce prive~te zidarii, avem toate motivele sa presupunem cii ei erau moldoveni, §i despre me~terii
care au ars piatra de var pentru cetatea de la ~ cheia putem sa afirmam categoric acest lucru,
deoarece inventarul ceramic gasit pe vatrli, linga cuptoare, e specific.
Descoperirea cetatii de la ~cheia a fost revelatoare ~i pentru cercetarile noi, intreprinse la
cetatea de scaun din Suceava 3• Lucrarile de degajare, executate aci intre anii 1893 §i 1903 sub
conducerea lui Romstorfer, nu atinsesera in realitate decit partial ultimul nivel de locuire a cetatii,
adica pe eel din 1675, ~i irhaginea pe care o ofereau ruinele era aceea a unor resturi impozante

1 Io nG A-BAL~, L'arl, p. 45; KozAK, Insthriflm, I, 1898, p. 107-110, 1899, p. 98-103, 1900, p. 115-118,
p. 119; IoN ESC u, lrl. arh., p. 232. 1901, p. 77- 142, 1902, p. 73-80, 1901, p. 58-70, p recum
2 E interesant di in perioada legaturilor strinse cu ~i rezumatul tuturor cercetlirilor de mai sus, RoMSTORFER-
Polonia (uniunea personala sub Lud9vic I, 1370- 1382) LAPEDATU, SuGeava. Alte informatii vezi Ia LAPEDATU,
apar ~i in Ungaria, dar numai in partile de nord, castele S tampe, p. 25 ; IonG A -BAL~ , L'art, p. 45, 88; l onG A,
cu plan dreptunghiular (de pilda Di6sgyor). Cf. ~i Magy Chateaux, p. 52, 66. Privitor Ia reluarea sapaturilc!r, vezi
mllvlszet, p. 145-146. · rapoartele din SCIV, IV, 1-2, 1953, p. 335 ~i urm.,
; I
1: I
3 Cu privire Ia cercetarile vechi, vezi Ro MSTORFEn, Ver- SCIV, V, 1-2, 1954, p. 257 ~i urm.; SCIV, VI, 3-4,
i : ltidigungranlag61J, p. 14-16; idem, Raport, 1897, p. 39-47, 1955, p. 755 §i urm.
j. i
.. 290
'I
'I
I i
!
I
l

J;
- I
 ale unui conglomerat de construqii din aproape trei veacuri. A~a cum se prezentau aceste ruine
~i pe baza datelor culese de Romstorfer, nu se puteau insa distinge nici etapele de construqie,
nici modificarile, suprimarile ~i amplificarile suferite de cetate in cur~ul timpului, ~i monumentul
raminea un martor mut al istoriei arhitecturii feudale moldovene~ti . Scopul cercetarilor, initiate
in septembrie 1952, era urmihirea fazelor de constructie ~i incercarea de a reconstitui, pe cit
posibil, eel putin aspectul planimetric al fiecarei faze. Pentru cei familiarizati cu vechile conceptii
despre arhitectura moldoveneasca, rezultatele acestor sapaturi au fost surprinzatoare ~i uluitoare,
pentru ca probl.emele de amanunt au continuat sa devina din ce in ce mai complexe, ~i pina nu
se vor incheia lucriirile, orice'incercare de a formula concluzii mai substan~iale e o intreprindere
temerariL Cu toate acestea, socot ca in studiul prezent nu rna pot dispensa de a expune, privitor
la etapele de dezvoltare a cetatii de scaun, ipotezele care, in stadiul de fata al cercetarilor, par
cele mai verosimile.
Cetatea, ridicata la sud de ora~ul Suceava, pe un bot de deal izolat artificial, prin taierea
unui ~an~, in partea de est ~i sud de platoul ce se intinde spre satul Lisaura, in timp ce versantele
de vest §i de nord erau de la inceput abrupte spre valea piraului Cacaina, reproduce modelul de
la ~cheia. Dar, spre deosebire de pozit(a cetatii de la $cheia, locul ales aci nu comanda drumurile,
ci e dosit; nu e vorba deci de o intaritura men ita sa impiedice desfa~urarea unei invazii, ci de o
pozitie ascunsa a unei cetati de refugiu. Dealul ceta~ii domina doar partea veche a ora~ului, devenit
re~edinta domneasca eel mai tirziu in 1388, an din care se pastreaza primul document domnesc
semnat din Suceava.
La fel ca ~i la ~cheia, uncle s-a putut recunoa~te limpede stratul incendiului de defri~are in
vederea construirii cetatii, ~i cetatea de scaun s-a zidit pe teren neumblat, pe un sol dimas in
parte chiar nedecapitat. 1n mijlocul botului de deal amenajat sumar, s-a procedat la ridicarea
unor curtine de o grosime variabila, dar toate sub 2 m, deci mai slabe decit cele de la ~cheia,
prevazute in colturi ~i in centrul fiecarei laturi cu cite un turn patrat, incadrindu-se astfel un spa~iu
d~eptunghiular. Materialul de construc~ie, o gresie foarte friabila, · a fost extras din vecinatate.
AJbiile pentru a~ezarea curtinelor au fost doar u~or adincite in pamint, iar pe alocurea zidurile
zat de-a dreptul pe dunga de burna a solului, vizibila sub temelie. Cu exceptia incintei de pe latura
d~: nord, priibu~ita cu construqii cu tot in urma unei alunecari de teren, curtinele ini~iale se mai
p~~treaza pe toate celelalte laturi, formind peretele extc:rior al cladirilor din curtea interioarii.
L~rgimea curtii e de circa 40 m, iar lungimea pare sa fi fost numai cu putin mai mare. Dintre
turnuri au fost refacute in intregime eel din col~ul de sud-est ~i eel din mijlocul laturii de sud,
primul intr-o pozitie oblica, al doilea in sa deasupra fundamentelor vechi. Din cladirile din interiorul
cur~ii numai corpul de pe latura apuseana e sigur contemporan cu incinta, ~i dovada ca a fost
proiectat de la inceput o constituie faptul cii peretele dinspre curte al acestei aripi e tesut cu curtina
de sud. Azi, din aceasta prima aripa de locuire nu se mai pastreaza dedt beciul, o hala lunga,
impartita in doua nave prin stilpi masivi, dreptunghiulari, legati pe de o parte intre ei prin arcuri
semicirculare formate din boltari, iar pe de alta parte prin arcuri corespunzatoare, transversale,
cu peretii laterali (fig. 252). Cele doua nave fuseserii acoperite paralel cu bol~:i cilindrice de cara-
mida, prevazute cu penetra~ii, atit in dreptul arhivoltelor dintre stilpi, cit ~i in corespondenta
.ferestrelor inalte ~i evazate, pre~azute cu grele gratii de fi.er, care dadeau inspre curte; aci punctele
de na~tere a boltii cilindrice ~i a penetratiilor se pot inca recunoa~te. Deasupra acestui bed cu
bolti masive pe dublouri se ridicase o cladire cu parter ~i poate ~i cu etaj, menita sa serveascii,
in caz de pericol, drept locuinta voievodului, familiei sale ~i dtorva demnitari. Mica garnizoana
permanenta va fi fost adapostita in turnuri. 1n aceasta incinta dadea la inceput o poarta incoro-
nata cu un arc semicircular, deschisa in curtina de sud, in vecinatatea imediata a cladirii domne~ti;
dublata sau inlocuita inca in prima faza, adica la nivelul primului pavaj care, in diferite puncte,
e cu circa 40 -90 em mai adinc decit nivelul actual, de o alta poarta, deschisa in curtina de est,
aproape de coltul de miazanoapte. Acestea sint resturile primului nucleu al cetatii de sc~un pe

19• 29i

----------------------------------~
 care le-arn putea auibui inca epocii lui Pttru l Mu~at, pe baza faptului di in cuprinsul cetatii
Romstorfer pretinde di ar fi gasit citeva monede de la acest voievod, aflate recent ~i pe platoul
din fa~a cetatii, ~i anume pe pavajul eel mai vechi.
1n cursu! indelungatei domnii a lui Alexandru eel Bun e sigur di cetatea a benefidat de aten~ia
domnului ~i e indiscutabil di acum s-a completat sistemul defensiv ~i s-au facut amenajari ~i

'
f
I

·' ,..
; .I

..rr!1·:!
I I~

·II
I.:
"'
I .
'-.,1:
.\iI•
il., ,1
II:

II
'I
,Ii·
,I
l·.i.:

;;'i. (I
j ~I II
Fig. 252. ~ Suceava, cetatea de scaun, aripa de vest.
I'~ 11
,, I
..,., 'I
!!J :'
in interior. D e fapt, pe baza elementelor cronologice de care dispunem pina acum, putem deduce
cain cursu! secolului al XV-lea cetatea a trecut prin doua faze de transformari mai insemnate,
dintre care una pare firesc sa o atribuim lui Alexandru eel Bun, iar a· doua lui ~tefan eel Mare.
Cind e insa vorba sa precizam in ce constau aceste transformari, raspunsul trebuie sa ramina
deocamdata evaziv. Vechea cetate, cu planul ei regulat, lasase portiuni de teren - un fel de ·
berma neregulata de-a lungul ~an~ului ini~al - neprotejate prin curtine exterioare, ~i de fapt
observatiile stratigrafice facute pina acum pe laturile de rasarit ~i miazazi ale cetatii arata urmele
unei terase de largime variabila. E probabil ca aceasta terasa a primit in vremea lui Alexandru
eel Bun curtine sub~ri, ~i zidul pastrat in curtea actuala exterioara de pe latura de sud, la d~va
metri distan~a de turnul de mijloc, ar putea sa fie un rest al acestei curtine. Amenajarea aparadi
portllor din aceasta faza nu se cunoa~te inca ~i nu s-au gasit pina acum nid urmele unui pod
care trebuia sa tread peste ~an~ul ini~al,. astupat in faza proxima cu pamint ~i moloz ~i mutat
mai departe, pentru a permite o Hirgire a curtli exterioare. Aceasta vasta operatie, pe care am
putea-o atribui domniei lui ~tefan eel Mare, a ~ters multe urme ale dispozitiei initiate, §i
.·L
}.
.
dteva elemente razlete, descoperite recent. (de pilda un zid transversal intre turnul din coltul de
~
sud-vest ~i curtina exterioara, nivelat ulterior), nu sint suficiente pentru a ingadui vreo concluzie.
•I..'
Pentru calitatea lucrarilor executate acum e sugestiv restul de dalaj de piatra pastrat pe platoul
I din fata cetatii, in dreptul portll de rasarit, pavaj pe care s-au gasit monede din epoca lui Alexandru
·jo . I

I 292
}
,,
 eel Bun. Dalajul continua probabil spre vest, spre cetate, dar a fast taiat de saparea ~antului
al doilea. ~i mai putin putem spune deocamdata despre eventuale amplificari ale locuintelor din
curtea interioara. Dintr-o construqie mai veche, de pe latura de miazazi, a aparut un zid nivelat
la inceputul veacului al XVI-lea, ~i n-ar fi exclus ca ~i aripa actuala de est, care a suferit ulte-
rior o ampla refacere, sa dateze din aceasta perioada ~i sa fi cuprins o capeHi, inlocuita ulterior
cu capela de la etaj, ale carei ruine se mai vad ~i astazi. Prezenta unei capele vechi e 1n orice
caz atestata prin descoperirea unui strat de moloz foarte bogat in fragmente de picturi murale
religioase, un strat care a se~;vit la nivelarea partiaHl a primului ~ant ~i care poarta deasupra un
pavaj, databil, pe baza de monede, in epoca lui ~tefan eel Mare.
Dintr-o perioada foarte apropiata de vremea in care s-au zidit cetatile din Suceava trebuie sa
dateze ~i nucleul initial al Cetatii Neamtului 1, pentru ca primul document pastrat, mentionind
numele unui pircalab, poarta data 1407 2 • ~i acest castel (fig. 253) a fast ridicat pe extremitatea
coamei unui lant de dealuri mai inalte. La un moment inca nepredzat, legatura directa cu acea
t
coamli de deal a fast taiata printr-un ~ant artificial, peste care s-a construit apoi un pod lung,
condus in curba spre -flancul de rasarit al castelului, patrunzind in interior prin poarta turnului
de nord-est. Sapaturile care s-au executat la Cetatea Neamtului in trecut au reu~it sa degajeze
o mare parte din ruina, dar nu au adus nici o contributie Ia problema etapelor de construqie
~i prin urmare nici nu li'imuresc datarea diferitelor faze. E insa limpede eli ruina actuala, la fel
ca ~i cetatea de scaun din Suceava, e rezultatul unor modificari ~i amplificari realizate in diferite
perioade ~i profilurile de la cadrele de u~i ~i ferestre, descoperite in cursul sapaturilor, apartin
abia sfiqitului veacului al.XV -lea ~i mai ales veacurilor XVI ~i chiar XVII, probabil ultimei refa-
ceri, datorite lui Vasile Lupu, deoarece curind dupa aceea Dumitra~cu Cantacuzino a disp.us
-la fel ca ~i in cazul cetatJi din Suceava - distrugerea sistematica a Cetatii Neamtului.
. Judednd problemele ce se pun prin prisma cazurilor de analogie, se poate deocamdata
~pune di fazei initiale i se datoresc curtinele castelului formind un dreptunghi destul de regulat
#e aproximativ 45 m X 40 m. Curtinele nu au fast impinse pina la marginea platoului, amenajat
~umar pentru construitea castelului, ~i intre ele ~i prlipastia de pe laturile de est, sud ~i vest a
ramas 0 mica betma neregulata, care insa nu poate fi comparata cu terasa din fa}a curtinelor ini-
tlale ale cetatii de scauri. de la Suceava. 0 asemenea terasa larga a fost lasata numai pe latura
d.e nord, intre castel ·~i ~antul artificial. Curtinele vechi • erau ceva mai joase decit cele actuale
~i in pihzele dinspre rasarit se mai poate distinge coronamentul de creneluri initial, prins ulterior
in zidul care a fost ridicat deasupra. Careul format de curtinele descrise fusese prevazut, pro-
babil tot de ·la inceput, cu cite un turn in cele patru colturi; de data aceasta insa cele patru
turnuri nu flancheaza pinzele, fiind dispuse in interiorul·colturilor. Astfel planul initial se aseamana
principia! cu cetatile de la Suceava, dar prezinta o modificare in privinta dispozitiei turnurilor.
~i aceasta varianta a fast raspindita in regiunile baltice, poate chiar mai raspindita dedt prima.
Indnta descrisa a fost, cu timpul, diptu~ita pe laturile de est, sud ~i vest cu cite un corp
de cladire intercalat intre turnurile de colt, pe cind curtina dinspre miazanoapte a ramas totdeauna
libera. Sapaturile nu au degajat inca complet cele trei corpuri de cladiri. 1n corpul de est s-a
patruns in parte pina in beciuri, dar in cladirile din sud ~i vest nu s-a atins inca nivelul cuqii.
Beciurile sint relativ putJn adinci ~i nu au amploarea celor de la cetatea de scaun din Suceava,
pentru eli ~i corpurile de cladire sint mult mai strimte; in consecinta nu a fast nevoie de impaqirea
incaperilor din subsol prin stilpi intermediari. Din boltile cilindrice ale subsolului se mai pas-
treaza putJne fragmente ~i urma paturilor de balta. Deasupra bedurilor de pe cele trei laturi !
se vad urmele arhitectonice ale parteruhii inalt, la care urcau scad de piatra strimte, frinte i
·I
1
RoMsTORFER,Neamfu, p. 3 ~~ urm.; FAKLER, Cet.
NeamJului, p. 85- 86; IoRGA-BAL~, L'arl, p. 45; IORGA,
TI N ES C u, Rapnarte/e de sapaturi, in ACMI, 1943
p. 115 ~~ urm.; GRI GORA~ , Celtlfi, p. 140.
(ed. 1946), I
Chateaux, p. 66; MXTA sX, Cet. Neamfului, p. 142 ~i urm. ; 2 M E LC IJISEDE C, Htt{i, p. 93.
MINEA-GmconA~ -COJOC, Cet. Neamtului; D. CoNSTAN-

293
 uneori in unghi drept ~i prevazute cu odihne, alteori conduse spiralic. Dupa cit se pare, incaperile
de Ia parter fusesera toate boltite. Pe baza urmelor lasate de bolti in peretii pe care se sprijineau
~i in raport cu spatiul incaperilor respective, se poate deduce ca parterul fusese boltit prevalent
cu bolti ciliodrice paralele cu axa longitudinala a corpului de cladire, boltile fiind strabatute de
penetratii simetrice, de~i ferestrele corespunzatoare se deschideau numai spre curte. 0 astfel de
sala cu bolta cilindrica ~i patru perechi de pene-
tratii se afla in corpul apusean (fig. 254). Pe latura
opusa, spre rasarit, se presupune 0 capela inca-
drata de incaperi anexe. Dintre cele trei corpuri
de cladire, eel dinspre apus avea neaparat
deasupra parterului §i un etaj, Ia care urea o
scara spiralidi din care a mai ramas caja. Etajul
insa pare a fi fost tavanit.. Tustrele corpurile de
cHidire posedau apoi in pod coridoare prin care
se comunica, dintr-un capat Ia altul, spre cre-
ndt~i ~i turnuri.
Intrarea in castel fusese adapostita in
t urnul din coltul de nord-est, ~i poarta cu punte
mobiHi, al direi dispozitiv se poate inca recu-
noa~te, se afla in .peretele rasaritean. Alaturi mai
era ~i o portita strimta, inzestrata ~i ea cu pod
in cumpana. Ambele porti corespund podului
peste ~ant construit pe piloni. 0 alta poartii, de
data aceasta simpHi, se deschide. in curtina de
nord, spre terasa pomenita, iar o portita secreta
dadea spre berma apuseanli. Terasa fusese inclusa
Fig. 253. - Cetatea Neamtului, plan.
' l '.
intr-o curte exterioara ~i prevazuta cu curtine ~i
bastion semicilindric spre ~ant. Se mai presupun
apoi dteva intarituri exterioare, situate pe coama dealului dinspre nord, care domina cetatea, cum ar
fi: o barbacana pentru capul de pod, turnuri de veghe etc., dar urmele gasite pina acum sint
inconcludente. Deocamq~ta nu putem judeca periodizarea constructiilor decit dupa experientele
dobindite Ia cetatea de sG:aun din Suceava. Ca atare pare ~indoielnic di cele trei corpuri de cladire
sa fi fost proiectate toate de Ia inceput (de fapt peretii )or nici nu sint legati cu curtinele), iar
incinta curtii exterioare C\1 bastionul ei .inca nu poate fi i datata inainte de veacul al XVI-lea. Sa
speram di sondajele actuale, executate paralel cu lucrarile de consolidate 1, vor putea contribui
eel putJn Ia Himurirea unora din problemele numeroa~e ramase inca nedezlegate.
!n partea de nord, pe vremea lui ~tefan se gasesc ialte doua cetati, una la Hotin, alta linga
Cernauti, din care s-au mai pastrat ruine in parte inca foar~e importante, dar ultima a ramas complet
neexplorata, iar prima a fost cercetata numai superficial. C~tatea de Ia Hotin2 e pomenita de Grigore
Urech~ abia in legatura cu evenimentele din 1453, de~ii in realitate ea trebuie sa fie mult mai
veche. ·:Cetatea se deosebe~te insa radical de cele analizate pina acum, prin faptul d. se acomodeaza
conformatiei terenului. Latura lunga ~i dreapta e paralela (cu Nistrul, iar de partea opusa curtinele
forme~za un segment de cere n~regulat. Pinzele sint fort~ficate prin turnuri ~i bastioane dreptun-
ghiula~e ~i cilindrice, in parte probabil adaugate ulterior (fig. 255). Menita sa impiedice
trecerea Nistrului, cetatea trebuie considerata tot· ci o intemeiere moldoveneasca, dar e

1 sciv, v,
2 Un ~ cne,
1-2, p. 313-314.
Domllii, p. 148; KURDINOVSKI, aepKBU,
t
Olt!fi, 90~iurm.; lone A, Chdlea11x, p. 60-61 ;VotTE·
novsKt,' Apx. MoAoaauu, p. 41.
p. 44 ~i u .rm.; LAPEDATU, Crtalta Alba, p. 59; PANAITEscu,
I
I
I
294
l
l
 .t

greu de a predza mai mult, deoarece nu dispunem nici macar de un releveu fidel al ruinelor
existente. Totu~i, se poate recunoa~te ~i ad o influen~a ~i chiar o colaborare a unui me~ter venit
din regiunea baltica, dovedita prin prezen~a dtorva paramente de caramida, unele chiar deasupra
zidariei de piatra bruta, alcatuind desene geometrice in forma de patra~ele ~i cruci. Asemenea
paramente sint frecvente ~i tipice in arhitectura de caramida a ~arilor baltice ~i apari~ia lor la

Fig. 254. - Cetatea Neam~ului, interior, latura de vest.

,..
·rHotin nu poate fi pusa 1n legatura cu ornamentele fatadelor bizantine din Balcani, ci numai
·cu cele din Europa de nord -est. Planul a fost insa elaborat dupa principiile cetatilor din Polonia
de sud ~i din Transilvania. Astfel, nucleul vechi al cetatii Hotinului e f:ira indoiala rezultatul
unor interferen~e mai complexe, greu de definit ~i datat inainte de executarea unor cercetari
amanuntite la fata locului. Doar pe temeiul consideratiilor istorice, politice ~i militare putem
avansa ipoteza di prima faza a cetatii trebuie sa apar~ina eel mai tirziu epocH lui Alexandru
~el Bun.

j·
Pe un deal, linga Cernauti, se afla ruinele cetatii Tetina 1, dar ceea ce se mai poate distinge
siqt fundamentele unui turn patrat ~i un fragment de zid cu un contrafort, facind parte din
incinta de nord a castelului. Spre apus se mai pastreaza urma unei vechi sdl.ri de piatra. Citeva
blocuri mari de zidarie priibu#ta intregesc aspectul parasit al acestei ruine, napadita de padure.
Zidaria e din piatra bruta, mai ales gresie, legata cu un mortar alb, amestecat cu nisip ~i pietri~
marunt. lntre toate ipotezele emise, mai verosimile par acelea care atribuie cetatea jumatatll
a doua a veacului al X IV-lea, fie regelui polon Cazimir III (1350 -1370), fie voievodului moldo-
vean Iurg Koriatovici (1372-1377). Ar ·trebui sa ne gindim eventual ~i la Petru I Mu~at, care
ar fi avut interes sa o ridice dupa achizitionarea Pocutiei de la regele polon, in 1391. In orice

1
RoMSTORFER, Verleidigungrkirchen, p. 9; KAINDL, L'art, p. 45; LupA, Raporl, BCMI, XIX-1926, p. 127;
Beilriige, I, p. 76; Ro~tSTORFEn-LAPEDATU, S11ceava, IoncA, Chateaux, p. 64; GmconA~, Cettl/i, p. 143. :
p. 10- 11; LAPEDATU, Cetatea Alba, p. 59; IoncA-BAL~,

j 295
i
I

.I

L___________ ___!
 caz, cea mai veche mentiune a ceta~ii se gase~te intr-un document moldovenesc din 1395. Sigur
eronata e parerea lui Romstorfer, care presupunea ~i ad o intemeiere a cavalerilor teutoni sau
ospitalieri; nici unii nici altii nu au stapinit in aceasta regiune.
Pe baza ceta~ilor men~ionate mai sus, putem recunoa~te o preocupare a primilor
domni moldoveni de a-~i asigura stapinirea in interior ~i spre frontierele de vest ~i nord.
1n vremea lui Alexandru eel Bun, politica lui urmare~te includerea tinuturilor dinspre Marea
Neagra, atingind punctul extrem in sud-est, la Cetatea Alba. Aceasta localitate a avut,

r~·--

Fig. 255. - Hotin, cetatea.

din timpurile cele mai vechi; o importan~a strategita deosebita, atit in antichitate, dnd
purta numele de Tyras, dt ~i in evul mediu, d~d se che~a Maurokastron, pentru a
deveni apoi Moncastro in graiul . genovezilor: Nimic n~ s-a mai pastrat insa din acel trecut
indepartat 1 .§i desigur plin de intimplari importante, care au trebuit sa se oglindeasdi. cumva
~i in arhitectura locului. Poate cercetari mai persist¢nte ar putea scoate la iveala vreo
urma. Ceea ce se vede azi la Cetatea Alba 2 (fig. 256) h i are inceputul in timpul domniei lui
A lexandru eel Bun. . ;
Importanta exceptionala a cetatii ~i dezvoltarea ei iP, cursul stapinirii celor mai de seama
domni moldoveni se resimte de la prima vedere din dimen~iunile impozante ale operelor de forti-
'
ficatie. Acestea se compun ~intr-un castel (fig. 257) aproxirnativ patrat, flancat de patru bastioane
cilindrice, masive, care domina malul Nistrului de pe o :Stindi. prapastioasa. Spre platoul inte-
' , II
1
1 Planurile a~ezarilor ~i a le fortificatiilor menite sa loRGA-BA!t,~, L'arl, p . 9, 51- 52; PANAITsscu, Cetofi,
apere factoriile genoveze au fost studiate ~i publicate de p. 103 ~iurm.; BnXTIAN U, Co11tributiotu d /'hilloire de
DscLI !NN9CENTI, CiJJa colo11iali, p. 285 ~i urm. Confrun- Cetalea IAibO aux X III' e/ XIV 8 sncler, ARBSH,
tarea acest<;>ra cu dispozitia castelului de la Cetatea Alba XIII-19?7, p. 27 ; IoncA, Chateaux, p. 52-53; idem,
dovede~te llipsa oricirei urme de arhitectura genoveza Raports i{alo-or., p. 66; AvAKIAN, Sapoturi, p. 47 ~i urm.;
in complexul actual. idem, Ceratea Alba, p. 25 ~i urm.; N1consscu, Lucrori,
2 LAPEDATU, Cetalea Alba, p . 57 ~i urm.; idem, p . 115 ~i: urm.; idem, Ceta/ea Alba; Vo•rsnovSKI, Apx.
De La11gero11, p. 70; idem, Sta_mpe, p. 25 ~i urm. (gravura MoAi}aBUfl, p. 42-44.
lui Bodenehr reproduce o simplll vedere stereotipa) ;

296

,I

l:
 rior (adica spre sud-vest) sint doua incinte mari, una interioara, alta exterioara, fiecare cu
curtinele ~i cu turnurile ei de aparare, iar spre apus, de-a lungul fluviului, e o a treia incinta
exterioara, situata mai jos. Zidirea ceta~ii de piatra a fost inceputa inca in primul sfert al
:v-eacului a1 XV-lea ~i s-a terminat pe timpul domniei lui $tefan eel Mare, inainte de
1484, dnd Cetatea Alba se transforma in Akkermanul turcesc, pierzind in curind importanta
rnilitara de odinioara. De aceea, in vremea stapinirii turce~ti, cetatea nu a suferit aproape nici
0 transformare, dadi lasam la o parte moscheea ridicata in curtea exterioara, din care se mai
pastreaza minaretul.
Dupa toate probabilitatile, partea cea mai veche a cetatii e castelul. CHidirile interne
au disparut aproape complet. Au supravietuit numai curtinele, pastrind inca in parte coroana
vechilor creneluri, ~i alihuri de ele cele patru bastioane, zidite toate din blocuri mari ~i din
piatra. bruta. Se mai vede apoi, in interiorul curtinei de pe latura de rasarit, o absida mai mare,
flancata de alte doua mai mici, scobite toate in grosimea zidului, marturii ale unei capele disparute.
Cu toata lipsa altor detalii, ceea ce s-a pastrat ajunge ca sa ne putem da imediat seama d ne
gasim in fata unei constructii deosebite de cele pe care le-arn cunoscut pina acum. Bastioanele
-cilindrice, care aci nu pot proveni deeit din Orient, denota d acest reduit nu mai poate fi atri-
buit influentelor intilnite la cetatile analizate pina acum. Aceasta presupunere se verifid prin
inscriptia greceasca, a~ezata in 10 noiembrie 1440 pe zidurile castelului 1, comemorind terminarea
lucrarilor din ordinul voievodului $tefan ·II. Nu exista nici un dubiu d intrebuintarea limbii
grece~ti e un indiciu nu numai al mediului cosmopolit al acestui port comercial, in care greaca
primeaza ca liniba. internationala, ci ~i al provenientei me~terului principal. Nu e insa neaparat
necesar ca acesta sa fi fost un grec de origin,e, dar e sigur ca a trait multa vreme in ambianta
sferei de expansiune a culturii bizantine. Dad consimtim sa-i atribuim acestui me~ter chenarul
gasit in zidul de nord al castelului ~i chenarul care impodobe~te lesped~a de marmura cu inscriptia
aminti!,a (fig. 258), putem trage ~i unele concluzii asupra originii acestui pietrar. Prima lespede
e imp? dobita cu doua ciubuce paralele, impletite la mid intervale, avind in capatul dmpului
de mi~foc un motiv vegetal stilizat. Provenienta acestui ornament din · Armenia sau ·Georgia 2
e neindoielnica. Lespedea cu inscriptia e -~i ea decorata in partea superioara cu tipica
cruce georgiana, largita spre extremitati §i prevazuta cu mid rotocoale la virfuri, iar jos,
in dmpurile libere, se repeta motivul crucii. ln partea de sus se gasesc rozete cu ornamente
geometrice. Astfel la Cetatea Alba · intilnim . prima constructie militara de caracter bizantin
executata proqabil de un me~ter umblat ~i apreciat, dci faima constructorilor armeni
-~i georgieni era de multa vreme bib.e stabilita in cuprinsul tuturor provinciilor fostului
imperi~ bizantin.
1n afara de acest caste!, pe care Alexandru eel Bun nu 1-a vazut terminat, e probabil ca
s-au executat imediat ~i curtinele primei incinte, adica actuala curte interioara, dar aci lucrarile au
zabovit pina in martie 1454, dnd pirdilabul Stanciu! a~aza inscriptia comemorativa pe unul din
turnurile de pe latura rasariteana.
Prin enumerarea cetatilor de mai sus, cunoscute eel putin sub forma de ruine, sintem
fire~te departe de a fi epuizat problema arhitecturii militate moldovene~ti din perioada care ne
intereseaza. Pe baza documentelor am mai putea aminti o serie de cetati a~i disparute, cum ar
H de pilda cea de la Vaslui, fosta re~edinta domneasca in vremea lui ~tefan II, cind se pomene~te
un « portar al Vasluiului » 3 , ~i s-ar putea adauga numele localitatilor in vecinatatea drora au
fost observate urme de fortificatJe acoperite acum de pamint. Cu toate eforturile, nu cred insa
di asemenea completari ar putea contribui Ia intregirea substantJala a imaginii reale pe care ne-o
putem face in momentul actual despre sistemele de fortificatie ~i de constructie ale cetatllor

~ BOGDAN, Celatea AIM, p. 311 ~i urm. Sanabin, la BALTRU!!At TJS, Georgie el Arnunie, pl. LVI.
3
Cf. abacul de capitel din biserica principalii din GmconA~, Celafi, p. 144.

297
 moldovene~ti, dar trebuie subliniata ~i cu ac~asta ocazie necesitatea de a concentra in viitor
dt mai mult aparatul de cercetari istorice asupra arheologiei feudale.
Tulburi sint ~i informa~iile de care dispunem cu privire la arhitectura civila din faza isto-
rica pe care o analizam. Casele tarane~ti ca ~i cele ora~ene~ti · fuseserii, desigur, toate de lemn,
~i la fel probabil ~i marea majoritate a curtilor boiere~ti, pomenite in~_numeroase documente ale

; '

;...I
il' ·~~
:, I
. I'
I : I, }~
I
~-
·'

,~ I
r:
l' II

'I
I~ I ·fl I
I:
:I

If
II

Fig. 256.- Cetatea Albal plan.

I

'
vrernii, ~i poate chiar ~i parte din curtile voievozilor. Ace~tia, foarte probabil, nu locuiau in
mod obi~nuit in cetati cum sint cele despre care am '{Orbit, ci avusesera locuinte ceva mai
incapatoare ~i mai confortabile in ora~, la Baia, la Siret ~~a.m.d. 0 asemenea curte e mentionata
la Hirla..u 1, uncle rezida, la 1 mai 1384, mama lui Petru\ I. Dar fundamentele descoperite aci,
linga biserica sf. Gheorghe, par a apartine unei epoci ceva mai tirzii, poate reconstrm:tiei acestei
re§edinte intreprinsa de ~tefan eel Mare. Prima incercarJ de a aduce putina lumina in aceasta
problen{a se face in prezent la Suceava, uncle s-a inceput(cercetarea cuqilor domne~ti 2 • Rezul-
tatele provizorii sint ~i aci promitatoare, dar, in timp ce ref~ritor la cetliti am putut avansa o serie de
'

1 lO RGA-BAL~, L 'arJ, p. 45; MIN E A, Hlr/au, p. 78. 2

Ra~ort, SCIV, V, 1-2, 1954, p. 290 §i urm.

298
 ipoteze, sprijiniti fiind ~i prin cazuri de analogie, in pnvmta aspectului unei curti domne~ti
din aceasta perioada sintem cu totul redu~i la tacere. Se desprit:lde !impede doar faptul ca la
Suceava s-a zidlt o curte domneasca din piatra, probabil chiar din momentul instalarii lui Petru I
Mu~at aci, adica eel mai tirziu in 1388, pentru ca la $cheia, chiar dad adrnitem ca cetatea ar
·fi fost terrninata, nu exista nici o posibilitate pentru adapostirea unei curti domne~ti in timp de

.~;
:~-
·
·: ·-=-
-~;

Fig. 257. - Cetatea A lba.

pace, iar cetatea de scaun era probabil inca abia in construqie ~i nici ea nu ar fi putut oferi
~ ... ,- ·.--· .u n spatiu suficient pentru desfa~urarea vietii normale. a unei curti domne~ti. Caracteristic e ~i
I
faptul ca sapaturile de la curtea domneasca prezinta ~i ele stratigrafia complcxa constatata la cetatea
~I
de scaun, dovada a unor reparatii multiple ~i chiar refaceri ample, la diferite nivele, dar in
i
prezent nu se poate inca izola nici un element cronologic, cu toata prezenta monedelor incepind
·de la Alexandru eel Bun. Pentru a u~.ura interpretarea descoperirilor arheologice de aci, va trebui
eventual sa se cerceteze mai intii o curte domneasca care a avut o existenta mai modesta ~i
de mai scurta durata, cu scopul de a dobindi un termen de comparatie pentru dezlegarea proble-
melor complexe ce se anunta inca din primele sondaje efectuate in Suceava. Astfel, trebuie
sa lasam in seama viitorului ~i scrierea capitolului despre arhitectura civila moldoveneasca din
faza de consolidate a feudalismului.
Pentru toate aceste neajunsuri, ne ofera o oarecare despagubire arhitectura bisericeasca.
i
I !nceputurile ei se pierd, fire~te, in indepartarea vremurilor, dod bisericile se cladeau exclusiv
din lemn. !n orice caz, in secolul al X IV-lea viata religioasa nu mai avea acel 14spect prirnitiv
r pe care il presupun o serie de cercetatori 1, inchipuindu-~i ca abia calugarii lui N icodim au
adus in Moldova prima organizare a vietii manastire~ ti ~i religioase. N. Grigora~ 2 a condamoat,
cu drept cuvint ~i pe baza de documente, aceasta conceptie ~i vom vedea ca elementele pozi-
tive pe care ni le furnizeaza istoria arhitecturii biserice~ti confirma aceasta condamnare. Studiul
lui N. Grigora~, intemeiat pe excerptarea documentelor veacului al XV-lea, arund un reflex

1 2
Cf. de pildii, H ENRY, Moldavie, p. 28-29. GruconA~, Manastiri, p. 114-115.

299
destul de viu asupra aspectelor vietii religioase din veacul al XIV -lea, fiinddi documentele chemate
in cauza cuprind mentiuni ~i tranzaqii privitoare la o serie de biserid §i manastiri mo~tenite,
a dror ctitorie e evident mai veche decit data documentului. Aflam astfel despre existenta unui
numar destul de mare de biserid parohiale la sate, pe mo~iile boiere~ti, precum ~i despre mai
multe manastiri. 0 curiozitate o constituie prezenta a~ezamintelor monastice care sint proprietati
boiere~ti, intemeiate eventual din motive prevalent economice, urmarindu-se scutirea mo~iilor
afectate manastirii de orice contributie catre stapinire ~i asigurindu-se, in favoarea ctitorului, 0
oarecare partidpare la foloasele aduse de gospodarirea mai ingrijita a dilugarilor 1 . Tot din
interpretarea documentelor mai rezulta ca, pe masura ce s-a consolidat puterea voievozilor §i
organizarea bisericii, numarul manastirilor boiere§ti scade, uneori din cauza di vechea nobilime,
suspecta noii stapiniri, e tot mai mult
ingradita ~i incepe sa decada, consimtind
fortat la vinzarea manastirilor, alteori
din cauza unui presupus conflict dintre
noua autoritate bisericeasca ~i proprie-
tari, deoarece apare fireasdi preocuparea
episcopilor de a-~i asigura controlul
Fiu.
o 258. - Cetatea Alba, chenar. asupra manas t'lrt·1or §1· de a neutra1'1za
v v

tot mai mult ingerintele boierimii in

organizarea ~i conducerea vietii monahale 2 • E probabil d imensa majodtate a bisericilor ~i
manastirilor boiere~ti din veacul al XIV-lea §i din priflla jumatate a veacului urmator sa fi
fost de lemn, dar inca de pe acum dispunem de dovezi\arheologice ca uneori aceste biserid §i
manastid fusesera zidite ~i din piatra. La lista manastjrilor a caror amintire o cunoa§tem
deocamqata numai din documente, N. Grigora~ adauga pumeroase exemple toponimice, refe-
ritoare li existenta unor a~ezamite religioase de mult dispai::ute. Dupa cum se vede, ~i in domeniul
arhitecttirii biserice§ti arheologiei ii revine in viitor rolul insemnat de a verifica ~tirile razlete
din doc:umente §i indiciile toponimice pe .tereo ~i d~ a contribui cu date concrete la
precizarc;a etapelor pe care le-a parcurs evolutia arhitec~urli biserice~ti.
Mqnumentul religios care se pretinde a fi eel mai £vechi e biserica de lemn din Putna.
Ea prov.ine din Volovat, dupa cum ne po~este§te Nicola~ Costin 3, §i a fost mutata la Putna
de ~tefa~ eel Mare, dupa ce ridicase la Volovat o noua btserica de zid. Dar aceasta cladire nu
mai poate fi considerata ca o marturie absolut fidela, deoarece lemnul nu a putut rezista fara
repetate innoiri. A~a cum se prezinta azi, bisericuta ' · se tompune din cele trei indiperi carac-
teristice laca§urilor de· cult ortodoxe; tinda, nava cu doua sinuri laterale §i altar. ln cele ce
vor urma vom vedea ca in secolul al XIV -lea existenta 'acestui plan e confirmata §i prin alt
monument moldovenesc. ln consecinta, dad nu avem nici o dovada care sa confirme legenda
transmisa de Nicolae Costin, potrivit direia biserica ar fi o ctitorie a lui Drago§-voda, deci
din anli 1352-1353, nu putem totu§i respinge - impreuna cu N. Iorga - orice temeinicie
a acestei traditli.
Alte doua modeste biserid de lemn par a fi servit primelor ctitorii manastire§ti de la
Bistrita 5 ~i Neamtu 6 • Ioq~a, consecvent parerii ca viata manastireasca din ambele principate

1 GRJcoRA~, i'vfami.rtiri, p. 118-120, 125. manastirii ~i interptetarea lui in sensu! ca (( adevaratul))

2 Ibidem, p. 128.
3 KocXLNtCEANu, Cro11ici, I, p. 133, nota 1 ; KozAK,
l11scbriften, I, p. 197, nota 4, ~ i observafiile lui !oRcA,
Carfi, II, p. 647.
' HENRY, Moldavie, p. 31; prefacerile din 1778 ~i 1871
sint amintite de IoN Esc u, I.rt. arb., p. 36.
6 KocXLNICEAN u, Cerceldri, p . 103; lone A, Bi.rlrifa,
p. 441; IoRGA-BAL~, L'arl, p. 47. Despre pomelnicul
ctitor ar fi Alexandru eel Bun, vezi MELCIIISE DE C,
Bucovina, p. 58-59, ~j MINEA, Bi.rtrifa, I, p. 344-346,
~i II, p. 64. E insa foarte probabil ca sub « adevaratul »
ctitor pomelnicul intelege - nu fara o nota de dispref
pentru ctitorul c11iclirii primitive de lemn - pe eel care a
ridicat zidirea de piatra.
8 IoRGA, Neamfu, p. 97, Ia fel ~i IONESCu, l.r/, arb.,
p. 18. Vezi ~i HENRY, Moldavie, p . 117.

300
 ar fi fost intemeiata de ditre calugarul Nicodim ~i ucenicii sai, atribuie emisarilor acestuia vechile
a~ezari moldovene~ ti. Dupa cum am vazut, o asemenea ipoteza nu e valabila nid cu privire la
cele mai vechi ctitorii oltene~ti ~i nid in Moldova nu li se poate ·rezerva ucenicilor vestitului
calugar un astfel de rol hotaritor, ceea ce nu exclude, fire~te, admisiunea unei rodnice colaborari
la reorganizarea vie~ii biserice~ti ~i la intemeierea uneia sau alteia din ctitoriile manastire~ti
mai de seama. In ceea ce prive~te indeosebi intemeierea de la Bistrita, ar trebui poate sa ~inem
seama d insemnarile letopise~ului scris ad incep cu anul 1359. N-ar fi deci mai firesc sa ne in-
chipuim ca Bistrita ar fi fos~ o ctitorie domneasca ~i cii ar data · eel pu~in din anul cind incepe
letopise~ul, deci inainte de vremea cind calugarul Nicodim trecuse in stinga Dunarii ~i cu atit
mai mult inainte de a ajunge ucenicii sai pina in Moldova?
Despre o biseridi de lemn la Neam~u, anterioara primei biserid de zid, ridicata de Petru I
Mu~at \ nu avem nici o ~tire temeinica, iar biserica lui Petru a fost la rindu-i refacuta mai
intii in prima jumatate a veacului al XV-lea, iar apoi inlocuita cu zidirea de azi, datorita lui
~tefan eel Mare ~i prefacerilor ulterioare. In orice caz, cladirea actuala nu mai cuprinde nid
un element folositor pentru cunoa~terea arhitecturii biserice~ti din primele decenii de dupa
intemeierea principatului. .
Inainte de a examina istoria tipului triconc in Moldova, trebuie sa ne oprim la biserica
sf. Nicolae din Radau~i 2 • Biserica veche, cu ziduri masive de 1,40 m, se compune din pronaos,
nave ~i altar (fig. 259 b). Primele douii inciiperi sint despartite prin stilpi patrati in cite trei nave.
Cea centrala e boltita cilindric cu dublouri pe axa principala (fig. 259 a), dar navele laterale
poartii in fiecare travee mid dlindre transversale, construite din siga. In pronaos inaltimea
navelor l~terale e identica cu cea a navei centrale, in timp ce navele laterale din interior sint
mult mai joase, avind deasupra lor ni~te indperi mid, boltite cu cite un dlindru paralel cu ax~
prindpala (fig. 260). La aceste camere sau << ascunzatori )), cum li se mai spune, se ajunge prin-
tr-o s¢era spiralica, adapostita in coltul de sud-est al pronaosului. Spre riisiirit biserica se terminii
cu untspa~iu dreptunghiular, de care se alipe~te o absida semicircularii.
Pispozitia generala a planului ~i a elevatiei prezinta in prindpiu caracterele basilicii romanice
cu col'<;~i cu absida. Din structura basilicii mai fac parte dmiiru~ele navelor laterale; ele indepli-
nesc uq rol tehnic ~i servesc pentru neutralizarea presiunilor laterale ale boltii din nava centrala.
Unei s·o lutii analoge i se datoresc ~i tribunele basilicilol: romanice ~i gotice. La Riidauti ele au
piistrat inca o forma embrionarii ~i au fost folosite pinii la urmii ca depozit sau ascunzatoare
in vreme de primejdie.
Dar biserica din Radiiu~i (fig. 261) nu se poate explica numai prin analogiile cu basilica
romanidi. Tendin~a de a fringe unele arcuri ~i bolti ~i prezenta contraforturilor din colturile
navel ~i ale pronaosului in dreptul arcurilor navei laterale de nord ~i din fata absidei altarului
dovedesc executia bisericii in perioada gotica, iar boltile pronaosului, ridicate toate la acela~i
:.
nivel, amintesc, la rindullor, de eleva~ia bisericii-hale. Profilul soclului, care incercuie~te vechea
parte a zidirii ~i formeaza o simpla. ie~iturii cu o mid panta, apartine ~i e1 aceleia~i perioade.
Mai dificilii e problema provenientei boltilor transversale din navele laterale. P. Henry 3 pre-
supune influente ale arhitectudi cisterciene din Burgundia, transmise prin Polonia, uitind insa
cii. intre perioada burgunda a acestei arhitecturi ~i biserica din Radauti au trecut aproape doua
secole; nu citeaza a poi cladirile polone intermediate, in vreme ce ~tim ca in Transilvania bise-
rica cisterdana a manastirii din Cirta avea navele laterale boltite in cruce. Pe de alta parte trebuie

1 RoMSTORFER, Neamfu, p. 27, atribuie zidirea de piatra
lui Bogdan I ~i !?tefan II; vezi, in schimb, l one A, Neamfu,
P· 97, ~i Ia fel KocXLNICEAN u, Cercetari, p. 103; lone A - ·
Bu~, L'art, p. 45 ~i 51; IONESC u, lsi. arb., p. 18; o a treia
varianta prczinta ipoteza emisa de HENRY, Moldavie,
p. 117.
2
Vezi mai ales Bu~, Bir. lui .ftefan, p. 16, 158- 160 ;
RoMsTORFER, Kirchwbautw, p. 73; V. TOMINK, nota in
MCCW, n. F. XXV-1899, p . 50 ; KoclLNICEANU, Cerceftiri,
p. 103; loRCA-BAI.~, L'arl, p. 44; CoNSTANTINESC u-IA~ I ,
Evolufia, p. 9- 10 ; loNEscu, lrt. arb., p. 234; idem, Arcbi-
leclure moldave, p. 147- 148; HENRY, Moldavie, p. 11, 40
~i urm.; VoJTE IIOVSKI, Apx. M o11iJasuu, p. 44-45.
3 HENRY, Moldavie, p. 42-43.

301

'i
 H !

sa constatam di me~terul s-a acomodat cerintelor ritului oriental, despaqind pronaosul de navele
interioare printr-un perete plio, strabatut numai de o u~a. S-ar fi putut ca el sa fi cunoscut
mai amanuntit ~i unele procedee bizantine 1, citate mai su~ in legatura cu biserica munteana
din Hirtie~ti, uncle navele laterale prezinta bolti dispuse la fel. Alte exemple ar putea fi citate
din regiunea apuseana a Asiei Mici.
Un alt element curios ~i a carui proveoienta trebuie sa ramina deocamdata nelamurita
e treapta joasa de piatra, a~ezata in interiorul hemiciclului altarului, amintire vaga a
sintronului rezervat preotilor in vechile basilici cre~tine, atit in Occident cit ~i in Orient.
Exonartexul bistridi, precum ~i u~ile ~i ferestrele, se datoresc prefacerilor ulterioare. Cu
privire la fatada, merita sa notam cii pictura votiva inregistreaza prezenta unui rind de ocnite
semicirculare in partea superioara a peretilor, sub corni~a, decor caracteristic in arhitectura mol-
doveneasca, despre care e iara~i greu de precizat dad provine din friza de arcade romanice
sau, mai curind, din fatadele bizantine, decorate adeseori cu mai multe rinduri de ni~e semicir-
culare, dintre care cele superioare sint de obicei ~i mult mai mid. Asemenea ocnite devenisera,
intre timp, ~i o caracteristica a arhitecturii ruse~ti, .insa cu particularitatea ca acolo au forma de
acolada.
Din toate aceste elemente urmeaza sa concludem asupra epocii in care s-a zidit partea
veche a bisericii. Bal~ propune o datare cit mai indepartat posibila, care totu~i nu poate fi
anterioara perioadei gotice. De aceea e firesc sa atribuim aceasta cladire lui Bogdan I, ~i pre-
zenta mormintului sau, primul voievod inmormintat ad, confirma aceasta presupunere. Biserica
e ded anterioara anului 1365. Ipoteza lui N. Iorga, anume ca biserica zidita de Bogdan ar fi
fost o construqie de lemn, e lipsita de orice argument, iar datarea zidirii de piatra in vremea
lui Alexandru eel Bun, sustinuta ~i de P.Henry, se izbe~te de inconveniente serioase; elementul
romanic precumpanitor se explicii inca pe 1a mij locul veacului al XIV-lea prin imprejurarile
particulare pe care le-arn intilnit intr-o anumita masura ~i in Transilvania ~i care se regasesc
la fel in alte regiuni din Europa orientala, dar in veacul al XV-lea el e cu desaviqire exclus.
In timpul lui Alexandru eel Bun se construie~te biserica pur gotica de la Baia, iar biserica
sf. Nicolae din Radauti n-ar putea fi explicata nid prin prezenti unui me~ter incapabil de a se
adapta noilor curente, cum presupune P.Henry, pentru simplul motiv ca in veacul al XV-lea
un me.s' ter obisnuit
nefireasca.
' .
sa zideasd inca in stilul romanic ar trebui sa fi avut 0 virsta oarecum

Problema bisericii sf. Nicolae din Radauti are insa deocamdata numai o valoare !ocala,
izolata; mult mai importanta apare, in schimb, problema privitoare la aspectul initial al biseridi
sf. Treime din Siret 2, fiinddf ad s-a pastrat .cel mai vechi monument de piatra al tipului tri-
conc din Moldova. Vechea biserid (fig. 262 a ~i b) a suferit insa o interventie ulterioara ~i
discutiile in jurul acelei interventii pun in cumpana insa~i chestiunea provenientei tipului ttl-
cone moldovenesc. Judednd planul ~i elevatia (fig. 263) dupa aspectul actual, biserica se compune
dintr-o tinda dreptunghiulara, o nava flancata de doua abside semidrculare ~i un altar semicir-
cular. Planul seamana ded cu eel de la Vodita I ~i ca atare se leaga de precursori pe care i-am
identificat in Oltenia ~i Dobrogea ~i pe care i-am putea eventual presupune ~i in Moldova, deocam-
data printre bisericile de lemn (biserica din Putna). Cum insa triconcul pare - in lumina cuno~­
: ~·
tintelor actuale - un prod us al arhitecturii de piatra, biserica de lemn din Putna - dad am admite
•:1
.. .'iII
•f: l:
I
ca. ar fi avut de la inceput asemenea dispozitie - ar dovedi existenta tipului triconc de piatra
·I :r'r si in Moldova secolului al XIV -lea, ceea ce ar insemna ca biserica sf. Treime din Siret rm e un
·:1 ...,.
jl ;;-if
·ti' i:! 1 Cf. EnEnsoLT, Monmnenlt, p. 15 ~ i 139, nota 28. ~i XXVIII-1935, · p. 68; despre rezultatul cercetarilor ~i
;!· 2
Vezi mai ales BAL~, Bit. lui .Jtefan, p. 16, 150-162 al restaurarii mai recente vezi TEononu, Opera, p. 20-23.
.'i 1'••'· .. ~i· idem, lnceputurile, p. 5; RoMSTORFER, Kirchmbautm, Mai cf. apoi HENRY, Mo/dauie, p. 50; IoN ESC u, Itt. arh.,
;:- .:
'•

p. 71; KocXLNICEANU, Cercettiri, p. 103; IonGA-BAL~, p. 235-236; idem, Architef/ure moldave, p. 148 ; CoNsHNTI-
,,
,I l'i
L'art, p. 45; Rapoartele din BCMI, XIX-1926, p. 127 NESC U -lA~I, Evo/ufia, p. 13.
j: I·;
! 1, ,
I :' ~i 302
I
I .,
I '
I
I :

I
 cu ocazia restaurarii de ditre arh. H.Teodoru. Ace~ti factori noi sint: descoperirea, in interiorul
navei, in fundatii, a urmelor unor picioare de zid in flancurile absidelor laterale (fig . 264) §i
decorul de discuri ~i de patrufoi de teracota smal~uita in jurul arcadelor de la abside §ide sub cor-
ni§a veche a acestora. P-rimul element ·ar fi un indiciu ca biserica sf. Treime a~ fi un descendent
al tipului Vodi~a II, deci ....,.. dupa cuno§tintele actuale - ulterior anului 1375, pus in legatura cu
aqiunea ucenicilor lui Nicodim. ln acest caz, b oltile actuale sint
§i ele opera unei ·refaceri, insa dintr-o faza mai veche dedt aceea
a ridicarii pere~ilor §i fara particularitatile specifice ale boltilor
moldovene§ti de la sfiqitul veacului al XV-lea, ceea ce .inseamna
di. incadrarea lor ar prezenta unele dificultati. Curios e §i faptul
ca in pere~ii din nava nu s-a mai gasit nici o urma a pila§trilor,
nici sub tencuiala, §i d inse~i fundamentele prezinta forme
destul de neregulate. N -ar fi deci exclus ca acele pidoare de zid
. sa fie simple intarituri ale fundatiilor, cum se pot observa ~i in
interiorul horelor. ln sfiqit, nu trebuie uitat di. absidele tipului
.. triconc Vodita-II siilt poligonale in exterior. Dad eliminam de.ci
ipoteza prezentei tipului Vodita II la biserica din Siret, ramine
sa gasim explica~a pentru prezenta decorului de teracota, ase-
maniitor celui de la Cozia. Dar e oare necesar sa legam prezenta
acestui ornament neaparat ·de prototipul Cozia? Teracote asema-
Fig. 260. - Radauti, biserica natoare sint curente in Balcani, indeosebi in Bulgaria, in veacurile
sf. Nicolae, sectiune trans- XII-XIV, ~i am putea presupune o legatura spre Moldova ~i
versala prin nave.
prin alte etape, deocamdata ramase .inca neidentificate ; arcadele
oarbe ale absidelor, incoronate de acele ornamente in teracotii,
indica aceea~i origine. Prin urmare, cintarind cele doua ipoteze, am impresia cii deocamdatii
cumpana inclina in favoarea analogiilor cu tipul Vodita I ~i a traditiei care atribuie biserica
lui Sas, §i e semnificativ di din perioada imediat urmatoare !].U cunoa~tem nici o biserica
moldove[}ea.sdi. construita dupa sistemul Vodita II, ceea ce, in cazul ipotezei a doua, ar
insemn:~. ca modelul introdus la Siret de d lugarii lui Ni~odim ar fi ramas fara nici un ecou.
Unele inforn:tatii documentare, .nu totdeaupa u~or de interpretat, se refera la alte dteva
cliidiri religioase din . veacul al XIV-lea. Dintre aceste rnonumente face parte vechea catedralii
a Mirautilor din Suceava 1 • ln 1402, dnd Alexandru eel Bun aduce moa§tele sf. loan eel Nou
de la Cetatea Alba, elle depune ad spre pastrare, ceea ce inseamna ca biserica e neaparat ante-
rioara acestei date ~i traditia o atribuie lui Iuga-vodii, ded anului 1399. Romstorfer insii, pe temeiul
unor asemanari tehnice ale zidariei §i al prezentei unor ciiriimizi verzi smiiltuite la fel cu cele
gasite in cetatea de scaun a Sucevei, inclinii sa creadii d biserica Mirautilor ar fi aproximativ
contemporanii cu zidirea cetatii §i ded din vremea lui Petru I Mu~at. Din punct de vedere istoric,
sugestia lui Romstorfer e perfect valabila, nu in sa pe temeiul consideratiilor tehnice, fiindcii
vechea biserica a Mirii)Jtilor nu mai exista de mult. Zidirea studiata §i restauratii, sau mai bine-
zis recladita de Romstorfer, era ea insii§i o reconstructie totalii din veacul al XVII-lea, dupa
cum 0 dovedesc toate elementele arhitectonice, p recum ~i cele decorative. 0 dovada materiala
a acestui fapt o constituie moneda polona a lui Sigismund III (1587 - 1632), gasita in zidaria turlei,
care ne da un indiscutabil termen post qttef!l, eel putin pentru zidirea turlei. Alte informatii ne
arata di biserica veche suferise devastari atit de mari in 1513, incit a fost necesara zidirea unei

1 R o MSTORFER, Ruonslrmlioll, p. 104 ~i urm.; idem, DAN, Sf. Gheorp,he, p. 134; IoncA-BAL~, L 'arl, p. 46 ~i
Rulaurier1111g, p. 111 ~i urm.; idem, West. Burg, p. 36-37; urm.; R o MSTORFER-LAPBDATU, Sureava, p. XIX-XXIV
BAL~ , Mirdufi, p. 169 ~i urm.; idem, Bis. lui .Jtefan, ~i 21.
p . 163 ~i urm.; idem, Bis. Pta~. XVII-XVIII, p. 111, 113;

304
., :
 precursor izolat. ln acest caz, ~i boltile bisericii ar putea fi cele initiale: in pronaos un semicilindrn
u~or frint, in nava doua cilindre scurte pe axa vest-est ~i doua arhivolte laterale in dreptul
horelor, sustin1nd pandantivii pe care zace o calota lipsita de tambur. Absidele s!nt acoperitc
cu cite o semicalotli. Exteriorul era simplu, o ie~itura dreptunghiulara mardnd baza, iar deasupra
rididndu-se peretii drept, din piatra bruta cu putine straturi de caramida. Numai cele trei abside
sint articulate prin arcade oarbe zvelte, cu pila~tri inalti ~i arcuri mici, semicirculare. Asemenea
arcade oarbe prezinta analog i!, pe de o parte cu biserica Cotmenii ~i cu arhitectura bulgareasdi,

a)

) j I I I I I I I I
0123~!11i?891fl 15 20m

b)
- Fig. 259. - Radauti, biserica sf. Nicolae, a) sectiune
ij
longitudinala, b) plan.

dar pe de al ta ~i cu arhitectura de caramida din tarile baltice, uncle apar atit la biserici, cit ~i
la cetati, inca incepind din vea~ul al XIII-lea ~i mentinindu-se pina in veacul al XVI-lea. Pe
temeiul elementelor notate p!na acum, s-ar putea crede d traditia, care atribuie aceasta ctitorie
voievodului Sas, deci anilor 1354-·1358, $a fie intemeiata. In acest caz, interventia ulterioara
s-ar reduce la o ridicare a tuturor peretilor perimetrali ~i la refacerea acoperi~ului, fie cu scopul
de a accentua eel putin prin silueta exterioara proportiile verticale, in corespondenta cu tendin-
tele arhitecturii eclesiastice moldovene~ti de mai tirziu, fie cu scopul de a amenaja in podul
bisericii un mic reduit, dupa sistemul bisericilor sase~ti transilvanene de la sfir~itul veacului
al XV-lea ~i din veacul al XVI-lea.
In cele d e mai sus am infati~at cititorului prima ipoteza. Ea insa nu este singura posibila ~i,
in orice caz, nu e concludenta, fiindca nu explici doua elemente care au fost scoase la lumina

303
 noi catedrale. Pentru datarea intemeierii, e sugestiv faptul ca domnia lui Petru Mu~at, mai
lunga ~i mai lini~tita, de la care avem ~i primul document dat in Suceava, pare cea mai prielnica
unor asemenea initiative. lata de ce trebuie sa retinem deceniul 1380-1390 ca cea mai verosirnila
data a zidirii primei biserici a Mirautilor.

Fig. 261. _..:.. Radauti, biserica sf. Nicolae, vedere din sud-vest.

E sigur ca ~i prima biserica din Roman, cu hramul sf. Paraschiva, a fost ridicata inca
in vremea .intemeietorului acestui ora~ 1 ; ca atitea altele, insa, ~i aceasta clad ire a fast inlocuita
in veacul al XVI-lea.
Dar icoana arhitecturii religioase moldovene~ti din a doua jumatate a veacului al XIV-lea
nu e intreaga pina nu amintim ~i bisericile ridicate in aceasta perioada de catre alte neamuri
a~ezate aci. 0 inscriptie in limba armeana de la biserica sf. nasciitoare, din Ia~i ne arata ca
zidirea prezenta, din veacul al XVII-lea, modernizata in secolul trecut, se inalti!. pe locul unei
ctitorii din anii 1395 2 • Orice incercare de a re'stabili ipotetic aspectul acestui monument e zadar-
nica. Se pare insa cii nu trebuie sa contam pe prezenta unui tip specific armenesc, deoarece
arhitectura bisericeasci de piatra, tocmai in curs de formare ~i deci foarte susceptibila de a prirni
influente straine, ar fi inregistrat prezenta unor astfel de cliidiri, preluind unele elemente ~i trans-

1
IORGA, Ist. bis., I, P· 69; G ! URESCU, lsi. Rolli., r, 2 MELCIIISEDEC, Inuripfirmile, p. 61; BAL ~, Bis. vta(,
p. 437. XVII- XVTII, p. 51.

:;!0- c. 267 305

i·
I:
i
f
,, .

·I..

mi~indu-le posterita~ii. ln arhitectura eclesiastica din aceasta faza nu gasim insa nicaieri
asemenea elemente de provenienta armeneasca.
Cu totul alt rolle revine, in schimb, cladirilor catolice gotice; alaturi de tradi~ia bisericilor
ba~tina~e de lemn ~i de tipul triconc, arhitectura gotica are o importanta hotlhitoare pentru for-

a}

'i

b)
Fig. 262..- Siret, biserica sf. Treime, a) sec~une longitudinala, b) plan.

marea stilului bisericilor moldovene~ti din veacul al XV-lea ~i al XVI-lea 1 . Primele monumente
gotice ridicate pe plaiurile Moldovei se datoresc nu numai unor me~teri imigra~i, ci ~i unor ctitori
stra.ini. Pe cit se pare, ace~ti ctitori au fost mai intii dilugarii franciscani. ln anul 1371 ei aveau

1 Vezi mai ·ales Bn~, !nttpHittrile, p. 9 ~i urm. ~i aprccierile generale asupra acestei chestiuni Ia RoM STORPER,
Klorlerleircben. p. 47- 53.

306
 in Siret o biseridi inchinata sf. fecioare \ iar in anul 1384 aflam ca o biseridi a sf. loan bote~
zatorul, intemeiata in acela~i ora~ de catre dominicani, se bucura de anumite privilegii 2. Prezenta
acestor misionari catolici se explica prin dsatoriile incheiate de voiev~zii moldoveni cu principese
catolice din tarile vecine. E sigur di in~i~i domnii participasera cu ajutoare insemnate Ia zidirea

Fig. 263. - Siret, biserica sf. Treime, ext,erior dinspre nord-vest.

acestor biserici §i astfel se ~i intelege mai u~or de ce uncle forme structive ~i altele decorative
ale goticii au putut sa~i intereseze pe ace~ti proteguitori ~i sa~i determine sa impuna adaptarea
lor in cladirile ridicate pentru cultul ortodox. Aceste concluzii, intemeiate pe monumente azi
disparute cu desaviqire, i~i vor gasi totu~i deplina justilicare in cele ce urmeaza.
0 perioada deosebit de infloritoare pentru arhitectura bisericeasca este domnia lui Alexandru
eel Bun (1400 - 1432). La aceasta a contribuit ~i interesul deosebit pe care el l~a purtat
· organizarii biserice~ti. Dintr-un document din 1490 3 aflam ca Alexandru supusese bisericii
din Radauti nu mai putin de cincizeci de parohii cu bisericile respective, ~i anume 44
din tinutul Sucevii ~i 6 din iniprejurimile Cernautilor. Alta danie de cincizeci de biserici,
de data aceasta in favoarea manastirii Bistrita, pe semne ctitoria preferata a lui Alexandru, e con~
semnata intr-u'n document din 1428 4 • Majoritatea acestor cladiri fusesera probabil construqii

1 IoncA , Stud. fi doc., I- II, p. XXVll; KocXLNICEANu, 8 Uricarul, XVIII, p. 58 ~i urm.; Documente, A, vcac
Cer&ettfri, p. 104--105; loRGA-BAL ~, L'art, p. 44--45. XIV-XV, vol. II, nr. 124; vezi ~i lonGA, !st. his., I, p. 69.
2 4 GniGORA~ , · Mantfstiri, p . 117. De notat o\
RoMsTonFER, Kirchenbaulen, p. 71; lone A, Stud. lnci in
ti doc., I - II, p. XXVII ~i urm.; KocXLNICEAN u, lo~. cit.; 1411 manascirea Bistrita primise de Ia Alexandru eel Bun
IoncA-BAL~, L'art, p . 44; BAL~, Bis. lui !tefan, p. 16; ca metoh o manascire in Bolotin, ibidem.
MJNEA, Hlrltfu, p. 78- 80.

20· 307
 de 1emn, cum a fost de pildii biserica sf. arhanghel Mihail din Varzare~ti 1, pomenita in 1420,
inlocuita in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea cu o biserica de piatra, ~i cum a fost probabil
~i manastirea din Voitin 2 , pomenita in 1427. Dar, alaturi de aceste biserici e neindoielnic ca nu-
marul zidirilor de piatra trebuie sa fi fost mult mai mare decit s-ar putea banui pe temeiul
putinelor urme cunoscute.
Asemenea urme se gasesc in padurea de linga manastirea Probata din Poiana 3 , §i, pe baza
ultimelor cercetari documentare 4, referintele cele mai vechi sint cuprinse in doua acte de danie
din 1398 §i din 1409, la care se adauga
o §tire mai tirzie, din 1442 6 • Interesant
e ca nici unul din documente nu po-
mene~te numele ctitorului, ceea ce ar
putea fi interpretat in sensu! ca inte-
meierea e mult mai vec~e decit men-
tiunile arhivistice. ~i in acest caz se
impune o includere cit mai grabnica
·a acestor ruine in lista §antierelor
arheologice, deoarece e legitima spe-
ranta de a putea dobindi noi elemente
pentru intelegerea evolutiei arhitecturii
biserice§ti din veacul al XIV -lea.
Pretioasa e §tirea documentara
despre prima ctitorie a manastirii
Humorului 6 • 1ntemeierea, anterioara
0 1 2 3 ~ 5 6 7 8 9 tOm anului 1415, se datore§te unui vornic
loan §i zestrea bogata, acordata de
Fig. 264. - Siret, biserica sf. Treime, plan dupa arh.
acesta ~i de ditre fiii sai manastirii,
H. Teodoru.
e reconfirmata de Alexandru eel Bun
printr-un hrisov din 28 decembrie
6936 (= 1428). Biserica avea hramul Adormirii maicji domnului. Din ruinele acestei biserici nu
se mai vad dedt parte din fundamente. Ele sint din piatra bruta §i se compun dintr-un pronaos pre-
vazut cu doi pila§tri masivi in colturile apus_ene, probabil meniti sa sustina o arhivolta, prin care sa
se obtina reducerea planului incaperii U§Or alungite la un patrat, indiciu ca tinda fusese acoperita
cu o calota semisferid. Din nava nu se mai vad dedt extremitatile peretilor, cad din nefericire
partea de mijloc de pe ambele laturi nu mai apare la suprafata solului, dar tocmai acest fapt,
precum ~i conformatia molozului sugereaza ideea ca spre nord §i sud ar fi existat hore laterale.
Altarul e semicircular. Astfel, planul triconc §i profilul de baza din exterior, o simpla ie§itura
de circa 0,20 m, se aseamana perfect cu biserica sf. Treime din Siret, de care biserica din Humor
jI se deosebe§te doar prin dezvoltarea pronaosului. Vom vedea mai departe ca amploarea relativa

~:
I'
a pronaosului de la Humor nu e o simpla indmplare, d un fenomen caracteristic, care se inca-
dreaza in evolutia arhitecturii biserice§ti din Moldova.
'I

1 K URDINOVSKI, C1111tok, p. 131; CwnAN u, Biterici nepot. loncA-BAL!i, L'arf, p. 114, nota 3, vorb~te despre
vechi, ACMIB, 1- 1924, p. 53; GRICORA!i, Matltlttiri, p. 116. o bisericl a lui ~tefanifi!. Vezi ~i informatiile mai recente
2 GmcoRA!i, Mtllltltliri, p. 117. Ia NICOLEScu-JIPEScu, Probata, p. 292 ~i urm.

I 3 ~TEFANESC u, Bucovine ef Moldavie, p . 103, care amin-

te~te aceste ruine, presupune cii ar proveni de Ia o maoa-
stire a lui ~tefan eel Mare, iar MIIIAILovrcr, Doc. moldov.,
p. 120- 121, aminte~te uo document din 22 februarie
' GmconA!i, Mtl11tlttiri, p. 127- 128.
6 HAS DE u in AIR, 1-1, p. 123; IoncA, ltl. bit., I ,
p. 70-71; LAPEDATU, Probola, p. 166.
8 RoMSTORFP.R, Kirchmbaulm, p. 73; KozAK, l~tuhriften,

II i
6954 (= 1446) intr·o transcriere din 1767, privitor Ia
inzestrarea manastirii Probota, confundind insa pe voie-
vodul ~tefan, unchiul lui ~tefan eel Mare, cu vestitul

308
I, p. 25 ~i urm. (cu bibliografie); IoncA-BAL~, L'arl,
p. 44; BAL!i, Bit. vear. XVI, p. 21; GRIGORA~ , Mtlllatliri,
p. 118 ~i 120.

Ii
ll
\
r
I !ntre darimaturile din preajma altarului se gase~te ~i un bloc cu un parament compus din
patru rinduri de caramizi cu fetele uniform smaltuitc in culoare albastru-verzui palid. Recon-
stituirea acestui decor in aspectul elevatiei e deocamdata o chestiune d~ intuitie. Cum blocul are
0 suprafata u~or curbata, ar putea proveni de sub corni~a unei abside sau de la o intercalate de
straturi policrome din fatada de piatra a uneia dintre abside. Ideea de a folosi caramida smaltuita
ca parament de fatada pare a indica o interferenta baltica, deoarece in Balcani acest gen de decor

.•
fusese intre timp abandonat. Dar analogiile cu tarile baltice sint deocamdata numai de ordin
principia!, deoarece acolo smalturile
prezinta un colorit divers (se prefera :....."'--- ...........,
in general negrul), iar culoarea albastru- ," ..., ',
__ , '\ \.
verzui palid, pe care o intilnim identica
·--L.-........,,
9i pe citeva caramizi smaltuite gasite ', \
in zona bisericii Mirautilor ~i in ruinele
'·\ \\
I :
cetatii de scaun din Suceava, constituie I
I
I
I
I I

o particularitate pe care nu o gasim . --------- ·---- .!__..... //

' I

r'
nici in nord ~i nici in ambianta bizan- · I
'
tina. Sa fi venit acest model de smalt,
inlocuit mai tirziu cu alte culori,
pe calea "comeqului cu lumea arabo- Fig. 265. - Vatra Moldovitei, ruina bisericii vechi.
turceasca ? Problema primei aparitii .a
smaltului in arhitectura moldoveneasdi
merita o cercetare amanuntita, dupa cum e neaparat necesar sa se cerceteze §i ruina acestei
biserici. Caramizi smaltuite asemanatoare au fost gasite de curind ~i in sapaturile din Orheiul
vechi, provenind tot de Ia o biserica datata la inceputul secolului al XV-lea. Smirnov 1 atribuie
a~estor caramizi smaltuite, pe care Ie considera caracteristice pentru arhltectura moldoveneasd,
rblul unor placi de paviment, insa caramizile din Humor ~i din Suceava provin incontestabil
din paramentul fatadei.
. Cuno~tinte mal amanuntite avem apoi despre prima ctitorie a bisericii manastirii Vatra
Moldovitei 2 • Din ruinele care se gasesc lao distanta de c!teva sute de metri departare de mana-
stirea lui Petru Rare~ putem reconstitui perfect dispozitiile planimetrice (fig. 265). Biserica lui
Alexandru eel Bun, zidita din piatra bruta §i armata cu tiranti de lemn, se compunea dintr-un
pronaos foarte spatios, urmat, de-a lungul axel vest-est, de o incapere mal mica, boltita cu un
cilindru cu dublouri pe axa transversala, dupa cum se mai poate recunoa~te din urmele piciorului
boltii din partea superioara a peretelui rasaritean, conservat ceva mai bine. !ntre tinda ~i aceasta
camera intermediara, iar de aci inspre nava se deschide cite o u~a. Forma U§ilor nu se mai poate
recunoa~te. Rama§itele de zidarie ale navel sint mal rau pastrate, in parte chiar recluse Ia funda-
mente acoperite de pamint. Totu~i, traseul zidurilor se poate reconstitui cu siguranta absoluta.
Nava era o incapere dreptunghiulara alungita, de care se alipea cite o absida pe fiecare din cele
trei laturi libere. !n afara de ridicaturile de pamint, care contureaza traseul absidelor, se vede
limpede pe latura de sud inceput:Ul arcuirii peretelui. Nava se aseamana astfel cu cea de Ia biserica
sf. Treime din Siret, dar prezinta un element structiv nou: peretele din coltul de sud-vest,
ramas din fericire inca in picioare, arata o ingro~are, un pilastru (ca in tinda de la Humor),
m enit insa de data aceasta sa primeasca un arc alipit peretelui apusean §i altul, mai subtire, pere-
telui de rniazazi, deasupra deschiderii horei laterale. Aceasta ingro~are a coltului de Ia zidaria

1 SmRNOV, Opxeii, p. 27-29. Asupra problemelor pe
care le pune planul acestei biserici vom reveni in legatura
cu arbitectura moldoveneasca de la sfir~ itul secolului al
XV-Iea, deoarece prima fazli de construqie nu pare sa ti
fost inca i:r.olata destul de limpede.
~ loHGA-BAL~, L'arl, p. 47; BAL~, Bis. lui ,ltefan,
p. 16 ~ i 168. Concluziile ambelor lucrari sint eronate din
cauza reconstituirii grc~ite a planului intocmit de Bal~
(fig. 257).

309

I
·I
'l
~
 navei arata incercarea me~terului de a gasi o metoda pentru intarirea punctelor primejduite de
impingerile laterale ale turlei centrale. La Vodita II am avut ocazia sa cunoa~tem solutionarea
aceleia~i probleme cu alte mijloace. De altfel, diferen~ele care se pot nota inca de pe acum
intre cele doua ~coli nu se reduc numai Ia acest amanunt structiv, inlocuit in Moldova, in vremea
lui ~tefan eel Mare, cu procedee mai practice~ ci ele se manifesta ~i prin prezen~ camerei inter-
mediate dintre pronaos ~i nava. Situatia acesteia ne aminte~te numaidedt de gropnitele 1 de mai
tirziu, de Ia Putna ~i Neamtu, ~i atitea alte biserici manastire~ti destinate sa adaposteasca osemintele
familiei ctitorilor. Cel mai vechi exemplu cunoscut pina acum al unei astfel de gropnite se gase~te
deci Ia ruina de Ia Vatra Moldovitei ~i este suficient pentru a dezminti ipoteza admisa pina acum,
anume eli prima gropnita ar fi cea de Ia biserica manastirii Neamtului, de Ia sfir~itul veacului
al XV-lea. Astfel, p lanul de la Vatra Moldovitei ne mai dezvaluie o caracteristica a bisericilor
moldovene~ti: tendinta de a alungi cladirea, tendin~a ramasa semnificativa pentru intreaga arhi-
tectura eclesiastica din Moldova veche. Me~terii moldoveni, ori de cite ori li s-a cerut sa constru-
iasca o cladire mai incapatoare, au adaugat noi indperi de-a lungul axei principa:le sau au alungit
incaperile existente, dublindu-le. S-a ajuns astfella: un plan ~i la o forma de biserid extrem· de
curioasa, specific moldov~neasca. La Vatra M·o idovitei surprindem pentru prima data aceasta
tendinta ~i e cazul sa incercam sa ne lamurim motivele care au putut sa o determine. Momentele
hotaritoare, ambele de ordin structiv, par a fi doua: elementul prim, negativ, a fost probabil
teama de a depa~i o anumita Hirgime, din cauza presiunii prea mad a boltilor. Aceasta dovede~te
0 oarecare !ipsa de experienta in constructia de piatra, un nou indiciu peremptoriu di zidarii erau
paminteni. AI doilea moment, eel pozitiv, care a inspirat solutia adoptata, deriva din traditia
arhitecturii de lemn. Imposibilitatea de a e~ecuta in lemn cllidiri dep~ind lungimea normala a
unci b]rne e dictata de insu~i materialul folosit'. De aceea, lemnarul dnd vrea sa mareasdi o cladire
adauga un nou patrat de lungimea unei birne·, fixindu-1 de eel precedent printr-un perete inter-
mediar; virtual aceasta operatie se poate repet,a la infinit. Nu se poate, in schimb, niciodata dubla
lungimea peretilor fara a introduce totodata ·~i ace~ti pereti interiori ~i astfel posibilitatea de a
crea incaperi deopotriva largi ~i lungi e de la iilceput exclusa. lata de uncle se poate explica in mod
firesc fenomenul curios al alungirii bis.e riciloi inoldovene~ti. Sedus de unele analogii cu bisericile
sirbe~ti, P. Henry 2 a crezut ca trebuie s~ ~iha. seama de o influenta din aceasta parte asupra
Moldovei. Dar, pe llnga faptul di tendinta de a,alungi biserica se manifesta in arhitectura sirbeasca
numai in cazuri sporadice ~i intr-o masurli 'foarte redusa, nu trebuie uitat di in Tara Romineasca,
intermediara fireasdi intre Serbia ~i Moldova, ·~ceasta particularitate lipse~te cu desaviqire. Astfel,
analogia vaga dintre cele doua ~coli de arhitedura se datore~te unor .cauze independente una de
alta. Arhitectul moldovean i~i aminte~te necontenit de un principiu practic, pe care 1-a avut
de~igur zilnic in fata _ochilor, ~i a imprimat astfel bisericilor sale de piatra o nota locala, inspirata
din conditiile tehnice ale arhitecturii de lemn. Vom vedea mai departe di acest imprumut pe
socoteala artei ba~tina~e nu a ramas singurul. Pentru moment, insa, trebuie sa tragem o concluzie
fireasd. ~i foarte importanta cu privire la intrebarea cine au fost me~terii constructori drora li
se datoreaza bisericile moldovenqti. Dad rasfoim literatura, vom vedea di parerea cea mai ras-
pindita atribuie strainilor, mai ales polonilor ~i sa~ilor, zidirea majoritatii bisericilor din vremea
lui ~tefan eel Mare ~i- din veacul urmator, ~i implicit ~i cele din perioada precedenta 3 • Nimic

1 ~TEFlNESC u, BruoviM II Moldavi6, p. 111, a recunoscut
rostul acestei inclperi, dar nu a tras concluziile care se
impun din punct de vedere al evolu~iei planului bisericilor
moldovene~ti din veacul a) XV-Iea.
2 H ENRY, Moldavie, p. 81-83; cf. ~i ipoteza emisa de
CoNSTANTINEscu-lA~!, Inj/llenft, p. 52 ~i urm.
3 0 sinteza a acestui punct de vedere ne ofera BAL~,
Inupulllrile, p. 8-13. Aci sint pu~i in cauza rind pe rind
me~terii sirbi, poloni ~i sa~i . Primii se exclud apoi prin
urm1itoarea considerafie: « •.• s-a putut earacteriza
biserica moldoveneascl ca fiind un plan bizantin executat
de miini gotice.• . >>; ceva mai departe Bal ~ revine ~i banu-
ie~te ci. «adevarafii arhitecfi» au fost in~i~i domnii sau
prepu~ii lor, care au dat me~terilor indica~iile necesare,
iar acela~i autor, in Arl golhique, p. 11, ajunge ~i el Ia
concluzia cl me~terii gotici imigrafi au fost mai ales pie-
trari, zidarii adevarap fiind insa moldoveni, deoarece
planul ~i bolple rimin·. neinfluentate de arta gotica.

310
 mai exagerat. Bisericile moldovene~ti vechi, cum e sf. Treime din Siret ~i ruina de Ia Vatra
Moldovitei, dar cum e ~i oricare alta dintre cele din epoca urmatoare, nu cuprind nici un element
specific gotic in structura lor ~i chiar ~i contrafortul, intrebuintat adeseori in Moldov~, indepli-
ne~te o funqie cu totul deosebita de aceea a contrafortului de Ia bisericile gotice, polone sau
transilvanene. Va trebui deci sa concludem ca, in afara de cazuri exceptionale -cum e de pilda
biserica sf. Nicolae din Radauti §i cum sint cladirile catolice - bisericile ortodoxe sint opera
me§terilor indigeni, singurii in masura sa creeze din spiritul traditiei ba~tina~e ~i din imprumuturi
bizantine §i occidentale tipbl specific moldovenesc.
Dar sa ne intoarcem la ruina de la Vatra Moldovitei §i sa vedem de cind dateaza. Grigore
Ureche 1 ne spune di aceasta manastire a fost intemeiata de Alexandru eel Bun, iar intr-un docu-
ment din 31 octombrie 6910 ( = 1402) 2 ct1torul inzestreaza manastirea cu mo§li. Putem ded
data zidirea biseridi in primii ani ai domniei lui Alexandru. Ea va dainui astfel, inconjurata de
cladirile manastirii, pina in veacul al XVI-lea, cind surparea dealului de alaturi a produs darimarea
caselor manastire§ti ~i a adus probabil stricaciuni serioase §i bisericii. Petru Rare§, noul ctitor,
a ales un loc mai ferit §i astfel ni s-au pastrat aceste pretioase ruine.
Tot in vremea lui Alexandru eel Bun s-a inlocuit ~i vechea biserica de lemn de la mana-
stirea Bistrita 3 cu o zidire de piatra, care la rindu-i a cedat locul ctitoriei lui Alexandru Lapu~­
neanu. E aproape sigur di prima construqie de piatra data dinainte de 2 noiembrie 1418, cind
a fost inmormintata ad doamna Ana, ~i e posibil ca biserica sa fi fost ridicata prin anul 1411 4 ,
dnd il vedem pe Alexandru contribuind cu danii la inzestrarea manastirii. in planul cladirii
trebuie sa fi fost prevazuta ~i in acest caz o gropnita, deoarece in noua ctitorie §i-a gasit locul
de ve~nid odihna insu~i Alexandru eel Bun.
Alaturi de biseridle ortodoxe, se ridica ~i in aceasta perioada citeva biserid catolice, data-
rita imprejurarilo~ politice ~i faptului ca prima sotie a lui Alexandru, Margareta, precum ~i a treia,
Ringalla, au fost .S,traine. N. Iorga atribuie acestei perioade intemeierea unei manastiri franciscane
la Badlu 5 ; biserica era insa cladita din lemn ~i se mai pastra in 1836, cind alUm ca se gasea
intr-o stare de ·completa darapanare.
La Baia existasera mai multe biserici catolice, dintre care unele eel mai tirziu din prima
faza a organizarii principatului de dtre Drago~ 6• in vremea lui Alexandru eel Bun fusese infiin-
tata ad chiar o episcopie romano-catolid. E evident ca ace'ste biserid, intrudt vor fi fost construite
din piatra, fusesera zidite in stil gotic. Una dintre aceste biserid avea hramul sf. fedoare 7 §i
facea parte dintr-o manastire. Despre aceasta clad!re ni se pastreaza o descriere a lui Marc Bandini
din 1646-1647. Pe atund, biserica era inca cea mai insemnata cladire catolica din Moldova;
avea cind altare, o sacristie, o capela pe .latura de miazazi ~i un turn inalt. Bandini noteaza
~i pretioasa inscriptie de pe mormintul doamnei Margareta, inmormintata ad: «Anno 1410 hoc
templum in honoren1 B (eatae) M( ariae) V(irginis) dedicatum ab i/lustrissimo Principe Alexandro
Voj(vo)da aedificatt(ln est, ttna cum monasterio tnoldavicen, cui11s piae nJef!Joriae conjux Margareta sub
fonte baptismatis sepulta est . .. ».
· Biserica, azi in ruina, a fost ded zidita in·anul 1410. Fusese ridicata din piatra bruta; numai
nervurile boltilor §i chenarele p·astrate la unele ferestre sint din piatra de talie. Planul (fig. 266)
se compune dintr-o singura nava cu bolti pe ogive in travee dreptunghiulare ~i cu o absida penta-
gonala. Caracteristic e corul, la fel de larg ca ~i nava. Traveea de mijloc era in legatura cu cite

~- 1 URECHE, Domnii, p. 137. p. XXXI-XXXII; IoRGA-BAL~, L'arl, p. 48; HoRWATH,

2 KozAK, lnuhriflen, I, p. 185- 186; vezi ~i loRGA,
l.rt. bi.r., I, p. 67.
3 URECHE, Domnii, p. 137; IoRGA, l.rl. bi.r., I, p. 68;
loRGA-BAL~, L'arl, p. 47; BAL~, Bi.r. lui .ftefan, p. 16.
4
MIHAILOVICI, Doc. Moldov., p. 194.
6 loRGA, Stud. fi doc., I- II, p. XXXVI ~i 214.
8 LAPEDATU, Baia, p. 57; IoRGA, Stud, 1i doc., I-II,
Moldau, p. 56-57.
7 LAP'EDATU, Baia, p. 55 ~i urm. ; GBIKA -B U DE~Tr,
Baia, p. 71 ~i urm.; IoRGA-BAL~, L'arl, p. 48; IoRGA,
L'ar/ ro11m., p. 40 ~i urm. atribuie acestei biserici o
importanta cu totul exagerata, considerind-o ca pe eel
mai vechi monument moldovenesc. Cf. ~i HoRwATH,
Mofda11, p. 59.

311

-
 ~i-

t:~ o incapere laterala, dreptunghiulara, probabil sacristia in nord §i o capeli in sud, corespunzind
l1fi
1:~ descrierii lui Bandini. A9ezaiea neobi~nuita a acestor incaperi, precum §i imprejurarea d ele
~·I
'jl
s-au dariroot de tot, dezlipindu-se de celelalte ziduri ale ruinii, indreptatesc presupunerea cl ele
j~ au fost ni~te adaose ulterioare. In altar se mai vad citeva console §i fragmente de nervuri profilate,
I prinse in zidarie. Boltile s-au prabu9it. In exterior, la col~urile cladirii ~i in dreptul punctelor de
'~1
•N sprijin ale ho!tilor, se vad contraforturi.. Ferestrele sint relativ mici ~i incoronate cu cite un arc
I :~;:

'.
I
1
! r~ t
I
1'

II
I

.,
I

I I. ~,
''
~~
I.

·J

Fig. 266. - Baia, ruina bisericii r. cat., plan.

frint; menourile lipsesc. Peste traveea apuseana se ridica odinioara o clopotnita, din care au ramas
parte din zidurile inalte, iar in coltul de nord-vest se pastreaza urma unei scad spiralice. Ca plan
~i elevatie, aceasta cladire simpla se incadreaza perfect in ambianta biseridlor catolice transilva-
ncne de la tara, din prima jumatate a secolului al XV-lea.
A DOUA FAZA A ARTEI .DIN -PERIOADA
FEUDALISMULUI DEZVOLTAT
( DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XV-LEA PiNA iN
PRIMUL SFERT AL SECOLULUI
• AL XVI-LEA)

.;

1. Considera~ii generate
Dupa cum am amintit ~i in capitolele precedente, ritmurile de dezvoltare nu sint idemice
in cele trei provincii ~i nici in diferitele domenii. Relevind unele aspecte in mod izolat (de
pilda arhitl!ctura. bisericeasca din Tara Romineasca sau cea din Transilvania), s-ar 'putea
observa cii anumite culmi fusesera depa~ite ~i cii in perioada de care ne ocupam am
constatat o anumita stagnare sau chiar un regres. 1~ realitate e insa vorba mai curind de o
'I
regrupare partiaHi a obiectivelor artistice ~i a modului de exprimare, in conformitate cu o serie
~e principii noi care se raspindesc tot mai mult. ln ceea ce prive~te indeosebi arta din
Transilvania ~i Moldova, vom putea conchide cii ambele tari i~i dobindesc acum fizionomia
lor artistica cea mai caracteristica.
Pentru ca sa intelegem specificul acestei faze culminante, e necesar sa ne dam seama ca
in perioada de care ne ocupam, in anii domniei lui Matei Corvinul in :Ungaria (1458 - 1490) ~i
a lui $tefan eel Mare in Moldova (1457 -1504), sistemul feudal atinsese un echilibru politic
impus cu forta ~i mentinut energic de d.tre doua personalitati marcante, care intruchipau deosebit
de !impede aspiratiile timpului. Statui centralizat reprezinta, in cuvintele lui Engels, « . .. ordinea
in mijlocul dezordinii, natiunea ce se constituia, opusa starii de fiirimitare in state vasale rebele.
Toate elementele revolutionare care se formau dedesubtul crustei feudale aveau in aceea~i
masura nevoie de regalitate, pe cit avea aceasta nevoie de ele... ln n ecare din aceste state
medievale regele reprezinta acum , virful intregii ierarhii feudale, un virf de care vasalii nu se pot
lipsi, dar fatii de care ei se afla totu~i in acela~i timp in stare de permanenta rebeliune » 1 .
$i Matei Corvinul ~i $tefan eel Mare au reu~it sa infringa veleitatile ~i rezist~nta aristocratiei,
aliata, in Transilvania, cu cercurile inaltei ierarhii catolice, ~i ambii domni au creat, alaturi de I
'I
nobilimea veche, ostila, o numeroasa aristocratie noua, dispusa ~i capabila sa colaboreze Ia l ·i
infaptuirea statelor feudale unitare ~i inchegate. ln rindurile acestei aristocratii proaspete se ridica-
sera, in Moldova, numero~i raze~i 2 , iar in Transilvania, fo~tii cneji ~i micii feud ali romini, intre · H
1 Engels, Dtttiderea feudalismuiNi, p. 10-11. Ia ~tejall eel Mare, Bucurc§ti, Ed. Acadcmici R.P.R., 1956,
z Vczi B. T. C!MPINA , Cercettiri m privire fa baza p. 11 §i urm.
socialt! a pultrii lui ~lejall eel Mare, in Studii cu privire

477
 ...
I l
I
I

care de pilda Cinde~tii din Hunedoara ~i Drago~e~tii din Maramure~, catolicizati acum ~i
in curind maghiarizati sub numele de Kendeffi ~i Dragffy 1 • Pe -ace~tia din urma, al caror
stramo~ i~i legase numele de organizarea statului moldovean, dar care nu au putut sa se
mentina in Moldova, ii vom intilni de acum inainte printre ctitorii bisericilor catolice
transilvanene. i
In Tara Romineasca imaginea politidi apare mai confuza, din cauza ca straduin~ele ~i eriergia
cheltuita de unii voievozi p~ntru a infringe tendintele centrifuge ale marii boierimi sint -in
buna parte anulate de conflictele cu Semiluna, astfel ca evolutia interna e mereu stinjenita de
evenimentele externe ~i de interven~iile straine. Incercarilor energice de a consolida puterea
centrala le urmeaza mereu concesii, compromisuri ~i capitulari, pentru ca apoi eforturile sa se
reia de la capat 2.
Aceste aspecte politice oglindesc insa fenomene social-economice mai adinci. In Tran-
silvania, indeosebi, luase fiinta - dupa cum am vazut - un patriciat ora~enesc puternic, interesat
~i capabil, de acum inainte, sa-~i apere pozitiile dobindite. Afirmarea acestui patriciat ~i raspin-
direa culturii rena~terii in rlndurile aristbcratiei laice ~i eclesiastice due la dezvoltarea individului,
la o oarecare desprindere a acestuia din masa ~i la accentuarea particularismului. In consecinta,
~i arta incepe sa serveasd unor finalita~i mai apropiate, mai umanizate, iar utilul ipdividual,
elementul practic in sensul propriu al cuvintului, dobinde~te un rol tot mai precumpanitor.
In domeniul cladirilor. biserice~ti, planuite in perioada precedenta adeseori peste putintele ~i nece-
sitatile reale, se revine acum la propoqii mai modeste, dar interiorul acestora va fi mobilat mai
confortabil. Breslele, alaturi de ctitorii mai de seama, i~i vor asigura ad altare particulare, locuri
de mormint ~i i~i vor amenaja mobilierul propriu, strict rezervat. Aspiratiei pentru confort
i ~e datore~te ~i amplificarea locuintelor nobiliare, ca ~1 a celor ora~ene~ti, inzestrate cu un mobilier
din ce in ce mai felurit ~i mai adecvat.. Pe de alta parte, se acorda o aten~ie tot mai sustinuta
securita~ii individuale, comunale ~i colective. Numarul castelelor feudale spore~te considerabil,
dar in aceea~i masura se inmultesc ~i cetatile comunale ~i se completeaza incintele de fortificatie
ale ora~elor. Se poate chiar spune di pe la sfiqitul acestei perioade cele mai multe resurse se
cheltuiesc tocmai in aceasta directie. Cheltuielile erau, fire~te, necesare, mai ales imediat dupa
moartea lui Matei Corvinul ~i dupa experien~ele fioroasei incursiuni turce~ti din 1493,.dar, com-
parind evenimentele epocii cu situatia din alte vremuri, nu mai putin primejduite, e !impede
ca. nu crescuse numai pericolul, dar se petrecuse ~i o oarecare modificare in concep~ia despre
apararea vietii individuate ~i a avutului personal, fapt care a incurajat asemenea sacrificii. Deosebit
de importanta e apoi imprejurarea ca noile aspiratii se manifesta ~i la tara, in comunele rurale
ndnfeudate. Astfel, arta feudala se raspinde~te, se uniformizeaza chiar intr-o anumita masura,
trezind insa adeseori ~i colaborarea artei tarane~ti, iar din interpenetrarea celor doua curente
se produce o adincire ~i o comuniune din care se cristalizeaza mai ales fizionomia specifica a
artei transilvanene ~i a celei moldovene. Biserica fortificata transilvaneana de la tara ~i bisericile
lui ~tefan eel Mare, ambele creatii ale acestei etape de dezvoltare, au fost considerate in mod
curent ca expresiile cele mai reprezentative ale ifltregii arte feudale din aceste provincii. Asemenea
califidri sint, fire~te, inexacte, pentru d sint deformate prin exagerari ~i prin sublinierea
unor aspecte unilaterale, dar nu e mai putin adevarat ca ele cuprind totu~i un simbure
de adevar.
In ceea ce prive~te arta romineasdi ~i ortodoxa din Transilvania, pozitia ei apare mai
slabita, din cauza ca numero~i reprezentan~i mai de seama din clasa condudtoare tree la catolicism,

1 Cf. ST. PAsc u, Rolul me!(_ilor din Transilvania in lupta 2 Vezi B.T. ChtPINA Complolul boerilor 1i ,.rifstoala"
anliolomanif a lui Ian&u de Hunedoara, in Studii 1i &ercetifri din Tara Romlntastif din iulie-noitmbrie 1462, in Studii 1i
de istorie, Academia R.P.R., Filiala Cluj, VIII, 1957, rifera/t privind istoria Romfniei, I, Bucure§ti, Ed. Academiei
p. 25 ~i urm. R.P.R., 1954, p. 599 §i urm.

478
 iar poporul de rind, masele ~aranlmii iobagite, ramin tot mai izolate. Pierderea paqiala a spri-
jinului acordat pina acum de nobilimea romina ba~tina~a cauzei ortodoxe e insa intr-o oarecare
masura compensata prin interventJa ctitorilor domne~ti din Moldov.a ~i din Tara Romineasdi,
mereu interesati in problemele transilvanene, cind in calitate de du~mani ai regatului maghiar,
cind in aceea de alia~i sau prieteni, proprietari feudali in Transilvania ~i, in aceasta ipostaza,
vasali ai regatului.
Cu privire la Tara Romineasca ~i la Moldova e caracteristic faptul ca dezvoltarea vietii ora-
~ene~ti intirzie §i ca atare fenomenele artistice se realizeaza prevalent in serviciul clasei boiere§ti.
Intirzierea acestei dezvoltari are cauze complexe care nu pot fi lamurite in cadrul preocuparilor
acestui studiu. Men~ionam doar printre aceste cauze luptele tot mai crincene duse cu turcii ~i
cu tatarii §i pustiirile metodice, indeosebi ale. ora~elor, provocate de razboaie. In orice caz, e
semn.ificativ di in intervalele de lini~te incep mereu sa reapara activita~i ~i organlza~i comerciale
~i me§te~ugare~ti. Nu trebuie uitat apoi d unul din motivele conflictelor dintre Transilvanla,
de o parte, ~i Tara Romineasd ~i Moldova, de alta, erau tocmai privilegiile comerciale pe care
regii maghiari dutau sa le asigure _transilvanenllor in celelalte doua tari. E vorba de conflicte
caracteristice pentru afirmarea preponde,rentei ~i exploatarii economice. Centre ora~ene~ti ca cele
din Sibiu, Bra~ov ~i Bistrita inflorisera indeosebi datorita faptului d sfera lor de actiune fgloba
~i o buna parte din comertul ~i produsele me~te~ugare~ti ale tarilor vecine, impiedicind, in limita

..I posibilitatii, dezvoltarea unor concuren~i seri~~i in aceste ~ari. Acest fapt explica ~i anumite feno-
mene de dependen~a in unele domenii ale realizarilor artistice. In pofida acestei realita~i, apare
insa cu atit mai pretioasa constatarea pe care va trebui sa o facem privitor la afirmarea carac-
terului specific ~i unitar al artei moldovene~ti, pe de o parte, ~i al celei muntene, pe de alta
parte. Cu toate interferentele transilvan~ne, polone sau balcanice, arta celor doua tad romine i~i
afirma specificul cu atita vigoare, inc1t fiecare se inf:itJ~eaza cu o fizionomie personala, impo-
sibil de confundat cu orice alt prod~s artistic strain, iar interventia acestor tari in folosul orto-
doxiei din Transilvania se recunoa~ te adeseori tot dupa aceea~i fizionomie. Dar arta din Tara
R(omineasd ~i din Moldova nu a depa~it numai frontiera transilvaneana, ci, datorita intereselor
politice pe care domnii ambelor tari le aveau in desfa~urarea evenimentelor din Balcani, vom
observa. ~i o continuare a relatiilor ~rtistice cu aceasta peninsula stapinita acum de turci. In
sop.imbul influentelor balcanice asupra tarilor de la nordul Dunarii, constatate adeseori in trecut,
vbm descoperi, la fel ca ~i in cazul arhitecturii eclesiastice oltene~ti, cazuri de penetrate a anumitor
forme ale artei romine~ti in Balcani, in funqie de rolul de ocrotitori ai ortodoxiei in care
se complac tot mai staruitor domnii ~i boierii no~tri . .

2. Arhitecturd
a) 'fara Romineasdi
I:
Monumentele arhitectonice biserice~ti muntene din jumatatea a doua a veacului al XV -lea
au disparut sau au fost transformate ~i golul se resimte acut mai ales dnd analizam pro-
blemele de evolutie. Sintem lipsi~i de o serie de pretio~i termeni intermediari intre bogata epoca
'l
,,
I,
:t
precedenta ~i momentul dnd, la Manastirea Dealu, putem relua firul cercetarilor noastre. Dad nu
s-ar fi pastrat o serie de informatii documentare, ar trebui sa banuim d aceste lipsuri se datoresc !;l
;,
faptului d perioada aceasta a fost in adevar stearpa, ceea ce nu corespunde cu realitatea. ' I'

Dimpotriva, alaturi de nenumarate ctitorii in Tara Romineasca, darnicia ~i uneori chiar d

concursul me~terilor romini sustin ~i dezvolta tradi~ia artistid a tarilor cre~tine din Balcani, \.;j
incapute sub stapinirea Semilunei. I

479
 0 inserip~ieslavona regasita 111 cunea biserieii din SLrejnicu 1 eomemoreaza zidirea unei
biserici la Tirg~orul Vechi de ciitre Vlad Tepe~, terminata in 24 iunie 6969 ( = 1461). Actuala
ruina e insa opera unei reconstruq-.ii din veaeul al XVII-lea.
Din darnicia aceluia~i Vlad Tepe~ s-au infruptat, Ia Athos, manastirile Rossikon, sf. Pante-
limon ~i Filoteu 2 , fad sa putem afla dad el a eontribuit intr-o masura oareeare ~i la restau-
rarea lor sau la ridicarea vreunei noi construqii.
La Dragomire~ti se semnaleaza 3 o pisanie romineasdi, in care se spune d biserica ar fi
ctitoria din anul6970 ( = \462) a logofatului Staico ~i a jupini~ei Caplea, iar in anul 7209 ( = 1701)
s-ar fi innoit boltile ~i s-ar fi adaugat tinda, pridvorul ~i clopotni~a . 0 alta inseriptie, din
20 iulie 1836, se referii apoi la o restaurare. Aeeasta biserica merita totu~i o eereetare amiinun~ita,
fiindcii s-ar putea sa regasim eel putin planul ~i zidurile navei ~i ale altarului de odinioara.
Lui Radu eel Frumos (1462-1472/4) i se atribuie manastirea Tinganul "· Cladirile mana-
stire~ti disparuserii inca de mult, dar o biserica mica, farii pridvor, inzestrata cu o turla peste
nava mai exista in 1852 ~i s-a irosit abia in ultimii ani ai veacului trecut.
Informa~ii pre~ioase pentru aceasta perioada obscura ar putea sa rezulte din cercetari ~i
sapaturi pe ter.itoriul uncle inflorise odinioara Tirgul Floci, pe Ialom.i~a, ars in 1470 de osta~ii
lui ~tefan eel Mare. Se ·pare insa cii in prezent loeul ar fi greu de identificat, cu toate cii aeum
dteva decenii se mai semnalau ruinele unei biserici 6 •
Lui Vlad Oilugarul (1481/2 - 1494/5) i se atribuie intemeierea sehitului Babele 6 , iar un
hrisov al aceluia~i voievod, semnat in 10 mai 1488, daruie~te o mo~ie manastirii Glavacioc 7,
refacuta ulterior de Constantin Brincoveanu 8 •
Cel pu~in din vremea lui Vlad Calugarul, dad nu ehiar mult mai veche, trebuie sa fie
manastirea Govora, in favoarea dreia Vlad isciile~te un hrisov in 4 februarie 1488 s. !ntr-o
pisanie din anul 7209 ( = 1701), din epoca prefacerilor brincovene~ti, transcrisa intr-o catagrafie
din 1832, se spune cii nu se cunoa~te numele vechilor etitori, dar cii in anul 7000 ( = 1492)
manastirea ramasese pustie ~i atunci s-ar fi apucat Radu eel Mare, fiul lui Vlad Calugarul, de
«au dres ~i au infrumusetat-o» 10 • Pentru istoricul de arta este important faptul cii biserica
brincoveneasca e a~ezata la n ord de locul uncle fusese zidita biserica presupusa a lui Radu eel
Mare 11 • D e aceea nu ar fi exclus ca siipaturi ingrijite sa dezvaluie eel putin planul aeestor
constructii.
Din cele de mai sus rezultii cii !ipsa de informatii despre monumentele muntene din ve~cul
al X V -lea .se datore~te in parte unei oarecare neglijente, care nu e insa iremediabila. Cercetiirile
ce vor trebui !acute la Dragomire~ti, la Tinganul, Ia Tirgul Floci ~i la Govora nu se vor
putea dovedi pretutindeni zadarnice. Rezultatele pozitive pe care le putem a~tepta ar intregi
eel putin cuno~tintele despre evolutia planimetriei bisericilor dintre perioada zidirii celei din
Bradet ~i a eelei de Ia Manastirea Dealu.
!
i !ntre timp afliim despre o ctitorie a unui Radu voievod Ia Kremikovski (la nord de
I Sofia) 12• Pictura votiva din biserica eu hramul sf. Gheorghe poarta data 1493 ~i de aeeea Iorga
i se intrebase dad aeest Radu ar putea fi identificat eu viitorul Radu IV, eel Mare (1494-1507),
I.
1 GiUREscu, Tirjor, p. 74. Cf. ~i LAPEDATU, Hurezi, p . 26, spune cl aci se pastreazii ~i amintiri de Ia Radu I.
i p. 156 ~i u rm. ; IoRGA-BAL~, L'art, p. 154.
2 !oRCA, Muntele Athos, p. 465; us~ENSKI, Arfion,
7
IoNN Esc u -GioN, Bumreui, p. 194; loRGA -BAL ~, /oc. &it.
8 Ionc A, Ist, bis., I, p . 114 ; LAPEDAT U, Mqterii, p. 179.
9 IONNESCu-GION, loc. cit.; CEclNEAN u, Manole, p. 46;
p. 335 ~i 337.
3
DnXGIIICE Ai'i U, comunicarc in BCMI, XIX-1926, DoNAT, Frmdafii, AO, XV, p. 301- 303, crede cl ar putca
I p. 47.
~ IoncA-BAL ~, L'art, p. 39; SXYESC u, Tingamtl, p. 106.
urmari existenta manastirii pina in vremea lui Vlad Tepc~.
10
I. VlRTosu, comunicare BCMI, XXVI- 1933,
Cf. ~i l one A, Cat·ti, I, p. 367, uncle sc aminte~te biserica p. 137 ; DRXc lfiCEAN u, 0/tmia, II, p. 50.
in anul 7205 ( = 1696/7). 11 TRAIANEsc u, Manast. dintr-1111 lmm, p. 40 ; Jonc~o.­

I
5
IoRGA-BA L ~, L'art, p. 40 ~i n. 1. BAL~, L 'arl, p. 40.
12
8
LuEDATU, V/ad Calugdrul, p. 47 ~i urm.; IoncA - IoncA, Prilr Bulgaria, p. 50-51 ; HRISICU, C:itorii
BAI.~, L'art, p. 40; DnXc HICEAI\ u, in BCMI, X - XVI, rom., p. 91; FILOV, Brt!g. Kunst u.d. Tiirk., p. 20.

480
 sau Jadt ar ft. mai curind vorba dt:: un pretendent domn~.::sc ni.tacitor. !\supra picturii vom
reveni, dar se pare di ctitorul domnesc a refacut ~i hiserica. Arhitectura nu pre7.inta insil
nimic specific muntenesc; e o biserid-salii acoperita cu o balta cjlindricii, iar. spre riisiirit se
afla o absidii. semicirculara. Dupa cit se poate recunoa§te din pictura votiva, corni~a navei era
,dintata, iar Ia absidii avea aspectul unui zig-zag. 1ntllnim astfel forme arhitectonice modeste
~i vechi pe care le cunoa~tem din 'fara Romineascii,
dar. care au o traditie ~ i mai indelungatii chiar in
Bulgaria.
Din domnia lui Raclu ! ne-a ramas inainte de
toate ctitoria sa de dipetenie, biserica Ma nasthii Dealu,
de linga Tirgovi~ te. Yntemeierca acestui laca~ e mult
mai veche dedt biserica actuala. 1ntr-un document din
17 noiembrie 6940 ( = 1431) intilnim o danie lacutii
acestei a~ezari de dtre A lexandru Aldea 1, iar anului
1456 ~i darniciei lui Vladislav II i se atribuie vechea
clopotnita, inlocuitii apoi cu clopotnita lui Radu I,
terminata in 26 august 7007 (= 1499) 2, dupa cum ne
spune inscriptia depusii Ia 1nstitu tul de arheologie
din Bucure~ti. Nici aceasta dopotnita nu a mai supra-
vietuit, dar alaturi de inscriptia amintita se mai pas-
treaza stema Tarii Romine~ti (fig. 446). Din aspectul
aces tei steme cu scutul cu doi lobi in partea infe-
rioara, s-a incercat sa se traga concluzii asupra ori-
ginii sculptorului 3 ; el provine, dupa toata probabili ~
ratea, dintr-un atelier apusean, dar nu din Venetia
ci!JTI presupune N. forga, uncle predomina acum
s<~tul alungit ~i festonat, ci din Transilvania, uncle il
vom intilni in repetate rinduri (de pilda la f>rimari~l
dw Sibiu). Aceasta forma se gase~te apoi sporadic
~i •in Moldova (chivotul lui Luca Arbure). Curios e
Fig. 446. - Manastirea Dealu, inscriptia
' de Ia clopotnita.
coiful de pe sterna de Ia Dealu, de o forma relativ
rara in secolul al XV-lea, iar ceea ce ii confera un ·l
aspect oriental e panglica, pe care o cunoa~tem Inca d in reprezentarile sasanide. Asemenca
panglici rasucite, multicolore, impodobesc, in unele picturi ale rena§terii, coifurile soldatilo r din
impiiriitiile riisii.ritene. Luind in consideratie toate aceste clemente, Ia care se mai adauga
narecare naturalism stingaci in modelare, e firesc sa admitem ca sculptorul provine din
arnbian~a ~antierel or gotice tirzii din Transilvania. Aceasta problema i~i pierde insa din interes o I

data ce, dupii cum vom veclea mai departe, pare en · wtul exclus C)! auto rul pajurii de la
clopMni~a sa fi fast ~j autorul decorului plastic a! bisericii.
d
Biserica 1nsa~i, imbracata in piatra de talie, n-are nimic comun cu arta occidenta la, nici
in ccea ce prive~te conceptia, n'ici mina de lucru. Dupa cum ne aratii inscriptia slavona din
dreapta intrarii, sapatii in piatrii. in exterior, cladirea bisedcii s-a terminat in anul 7008 (=1500) 4 .
Planul (tig . 447 b) na vei 9i al altaru lui deriva direct din tipul de Ia Vodita n, tJJansmis ~i II
.I
).
1 Ntt:OI..\ES<:U, Hri.roave AI. .4/rlea, p. 244--247 ; 4 l o llGA, ln.rcripfii, l, p. 98 ~i urnr.; lou • ;A-HA r.~.
fonc.<-BAL~, L'art, p. 39. L'art, p. 95 ~i 297; GmKA-B UDE~TI , Mrmlenia, I, p. 140
2 LAPP.IHTII, Denlu, p. 147- 148; Tn n r..1 - R.u. ~ . L 'nrl , ~i urm., da data zidirii 1502, dnr in rezumatul franccz,
p. 95. ibidem, p. 155, sea rata anul1500, in conformitate cu inscrip-
3 LAPF.DATU, foe. cit.,; Io RGA- BAr.~. foe. cil. fia men~ionata. Anul 1502 e rc~inut In schimh de acela~i
au to r, Valachie, p. 21-22, ~i lor; r.s.: u, hi. arh., p. 77.

$! - "· ~? c
-J.BJ
 a)

b)

Fig. 447 -Manastirea Dealu, biserica, a) seqiune

longitudinala, b) plan.

l
dezvoltat prin intermediul unor cHidiri de tipul celei din Bradet. Absidele sint semicirculare
In interior, iar in exterior cele laterale sint pentagonale, iar absida principaHi. heptagonala, ca
Ia Cozia. Turla centrala e sprijinita de cei patru pila~tri cunoscu~i, ~are flancheaza horele late-
rale. Fata de exemplul de la Bradet, observam insa o noua reducere a ni~elor de sprijin dinspre
apus. 1n acela~i timp putem constata o modificare cu privire la proportii (fig. 447 a): Ia Cozia
nava ~i altarul au o lungime interioara totala de 13,80 m, iar boltile (fara turla) ating o inaltimc
de 9,70 m; la Bradet, lungimea corespunzatoare era de 8,95 m, fata de o inaltime de 7,55 m;
Ia D ealu, lungimea e de 11 m, iar inaltimea ajunge Ia 10,30 m. Aceasta tendinta erescinda
pentru dezvoltarea verticalei apare ~i mai evidenta Ia turla centrala de peste nava; in interior
diametrul ei e de 3,80 m, iar inaltimea (inclusiv baza) e de 9,65 m. Asis tam la un fenomen
care s-a petrecut Ia fel ceva mai devreme in arhitectura sirbeasca, fara sa atinga insa proportiile
de Ia biserica manastirii Dealu ~i de aceea nu cred d simpla presupunere a unei influente ar
lamuri in mod satisfacator fenomenul aratat. E semnificativ apoi ca in aceasta perioada intilnim
~i in Moldova o tendinta spre verticalism, ~i nu numai asemanatoare, dar chiar mai accentuata,
iar fenomenul moldovenesc trebuie explicat printr-o contaminare cu bisericile goticc. Ajungem
astfel la concluzia di imboldul adevarat diruia i se datore~te aceasta tendinta trebuie cautat
in simbolismul vremii, concretizat in ~clopotnitele gotice, in turlele moldovenqti ~i in cele
muntene~ti. 1n sensul acestui simbolism, inal~imea e un indiciu al importantei unei cladiri, a!
rangului social a! ctitorului. Solutia practidi, adoptata de me~terii munteni, e foarte asemana-
toare cu cea Ia care ajunseserii pe vremuri ~i sirbii ~i e posibil ca modelele realizate acolo
sa fi contribuit cu o sugestie, de~i, pe Ia 1500, aceste monumente apart!neau de mult
trecutului.
Biserica de Ia Dealu prezinta o alta inovatie in compozitia pronaosului. In locul vechii
rinde dreptunghiulare, intilnim aci doua inciiperi. Partea apuseana a tindei e acoperita cu o
balta cilindrica pe axa longitudinala, iar spre rasarit, delimitata acum prin doi pila~tri ~i un
arc, se afla alta indpere, incoronata cu dou:! tude despartite printr-un minuscul cilindru trans-
versal. ~i aceste tude cu un diametru foarte reclus sint relativ inalte ~i intre baza patrata ~i
cilindrul tamburului intetvin pandantivi, intocmai ca Ia turla de peste nava. Planul pronaosului
a fast comparat 1 cu eel al bisericii de Ia manastirea Brebu, din veacul al XVII-lea, uncle intilnim
o dispozitie asemaniHoare, cu deosebirea di intre prima in~apere ~i cea urmatoare intervine nu
numai un simplu arc de despartire, ci o tripla arcada a~ezata pe doi stilpi ~i pe doi pila~tri
laterali. Gasim insa ~i un exemplu mai vechi, la manastirea Tutana 2, din anul 1582. Aici s-au
gasit ~i urmele unei zidarii darimate, care impart-lse odinioara pronaosul in doua incaperi ; indi-
perea rasariteana purtase doua turle, inlocuite ulterior cu o imitatie in lemn. Un astfel de pcrete
despartitor trebuie sa fi existat initial ~i Ia biserica Manastirii Dealu, inlaturat ulterior, cind
noile principii ale dezvoltarii spatiului vor aduce simtitoare transformari in dispozitia bisericilor
noastre, in urma carora asistam pretutindeni Ia inlaturarea peretilor interiori in limita posibi-
litatilor tehnice ~i nu arareori chiar in dauna stabilitatii (cazul citat de Ia Tutana).
Dad aceasta reconstituire este exacta - ~i ea nu e numai justificata de experienta, ci ~i
sing ura care ne permite sa recunoa~tem o dispozitie logicii - atunci obir~ia incaperii interme-
diare dintre pronaos ~i nava apare !impede. Provenienta trebuie cautata in arhitectura mvldo-
veneasdi, uncle am intilnit pentru prima oara, in vremea lui Alexandru eel Bun, Ia vechea
biseridi din Vatra Moldovitei, aceasta inlantuire de compartimente. 1n jumatatea a doua
a veacului al XV-lea vom regasi aceea~i dispozitie Ia Putna ~i Ia Neamtu. Din Moldova cunoa~­
tem ~i rostul acestei incaperi intercalate: ea era destinata sa adaposteasd mormintele ctitorilor.
Prin influenta moldoveneasdi nu se pot insa explica cele doua tude ale pronaosului. Acestea

1 ~ G!llKA-BUD~~~TJ , Mtmlenia, 11, p . 33.

TON ESC u, ftl. arh., p . 139.

SP 483
 sint fn::cvente la Athas ~i n-ar fi exclus sii vedem in ele prima influen~a de la sf. Munte,
patrunsa in Muntenia. Aceasta sursa de inspira~ie s-ar putea pune in legatura cu prezen~a patri-
arhului Nifon, chemat de Radu eel Mare sa reorganizeze biserica Tarii Romine~ti.
Privita din exterior (fig. 448), biserica prezinta o sugestiva silueta piramidala, dominata
de turla centrala, careia i se subordoneaza cele doua tude ale gropni~ei. Valoarea acestor tude

'.
Fig. 448. ._ Manastirea Dealu,' biserica.

·- deosebita in compozitie, asigurind echilibrul accentelor ~i inche-

secundare e de o importanta
I'

garea conturului.

I
Astfel, biserica cu plan triconc, de veche tradit}e olteneasca, a pnnut o noua infat}-
~are, mai bogata ~ i mai variat articulata, care - lasind de o parte excep~iile numeroase,
dar varia bile - va imprima de aci inainte un aspect caracteristic ~i specific arhitecturii
muntene.

I 484
 Ramine sa mai analizam acum pe scurt paramentul bogat al fapdelor (fig. 449). CorpuJ
bisericii e in intregime inconjurat de un ciubuc de piatra in forma de corni~a, menit sa impartil
peretii in doua registre inegale. Partea de jos, ceva mai inalta, se rididi de pe o treapta ~i o bazii
profilata in talon, iar registrele sint impodobite fiecare cu un dnd de arcade oarbe, care nu sint
insa corespondente. Arcadele superioare, ceva mai mid, sint mai numeroase. Fiecare arcada se

:· .
r
..,r
1.•

'"

.,

Fig. 449. - Maniistirea Dealu, biserica, detaliu din fatadii.

compune din cite un tor dublat spre interior de o scotie, incadrind un panou u~or retras. Aceste
arcade, cu profilul tipic armenesc, vor juca mai tirziu un rol hotaritor in decorarea fatadelor
bisericilor muntene ~i de aceea prima lor .!Parit~e in Muntenia trebuie subliniata. Peretii sint inco-
ronati cu o corni~a puternicii, fermata din toiuri ~i cavete. D easupra acestei corni9e principale
peretele se retrage, formind o poala joasa, incoronata cu o a doua corni~a. Aceastil poalil a existat

485
 probabil ~i la bist:rica principalii dt: la manastirea Cozia, ca ~i la vechea biserica episcopala din
Curtea de Arge~, dar prima a fost inlaturata, iar a doua a fost refacuta de Neagoe Basarab. Aceasta
dispozi~ie o regasim Ia bisericile sirbe~ti din valea Moravei, decorate de aceia~i pietrari armeano-
georgieni pe care i-am presupus ~i Ia Cozia ~i Ia Arge~. Acoperi~uri din pliid de plumb amestecat
cu cositor 1 erau aplicate pe extradosul bol~ilor,
dar ele au suferit modificari in vremea lui Bibescu,
cind restauratorii au transformat frontoanele
arcuite in forme triunghiulare. D easupra acestor
invelitori se ridica turlele pe haze cubice, dintre
care cele ale turlelor mid formeaza un singur
corp. Tamburele hexagonale ale turlelor sint
incoronqte, fiecare, de cite o cupola. Asupra
corni~elor ~i a inveli~ului initial al acestor tude
nu ne putem pronunta, deoarece aspectul actual
se datore~te arhitectului lui Bibescu.
Interesantii e u~a prindpala (fig. 450), a~e ­
zata ca de obicei in fatada apuseana. D eschiderea
. prezinta un segment de arc, realizat prin bol~ari
taiati ondulat, dupa traditia tehnicii arabe, mo~te­
nitii de catre turd. Aceasta ne indreptate~te· ~a
recunoa~tem aci mina de lucru a unui pietrar
venit poate din Constantinopol, uncle se intil-
nesc deopotriva traditiile structive ~i decorative
ale artei arabe ~i ale celei armene - grefate peste
vechiul fond bizantin, atit de complex ~i el -
pe temeiul carora inflore~te tocmai Ia inceputul
veacului a! XVI-lea o bogata arhltectura tur-
ceasca. Cladirea, conceputa, dupa cum o dovedesc
dispozit-Ule esentiale, de un arhltect muntean
influentat de cladirile rnoldovene~ti ~i de unele
amanunte de Ia Athos, a fost decorata, dupa
toJ.ta probabilitatea, de un pietrar armean, pro-
venit din Constantinopol, caruia i se datoresc
~i arcadele oarbe descrise 2, precum ~i sclup-
Fig. 450. - Manastirea Dealu, portalul turile executate in relief plat, cornpuse exclusiv
bisericii. din elernente geornetrice sau geometrizate 8 • Pa-
nourile din stinga ~i dreapta intrarii cuprind
inscriptia votiva, incadrata intr-un chenar
I •'
bogat, format dintr-o impletitura de octogoane profilate cu o crestatura in mijloc, carac-
teristica nu numai sculptutii armene, d totodatii ~i regiunilor uncle arta decorativa s-a exerci-
tat prevalent in lemn. Astfel e u~or explicabil de ce ornamentele cu profilul de mai sus s-au
',, '
bucurat lntotdeauna la noi de o mare trecere, fiind primite ~i asimilate fara nici o dificultate.
Motive asemanatoare sau varia~ii formate din. panglid rasucite decoreaza rozetele ajurate din
centrul dtorva arcade din registrul superior, bordurile elegante de la frontoanele arcuite din
fatada apuseanii ~i de la bazele turlelor, precum ~i chenarele ferestrelor arcuite de la tambure.
,r
::
1 B.u ~ , Bi.r. vcac. XVII-XVIII, p. 587. a loRGA, Nego;ul, p. 30; parerea care atribuie scuJptu-
2 Bu~, Lopufnia, p. 198. rile unui me~ter venetian sau raguzan nu e sprijinita prin
nici o analogie.

1-86
Ferestrele din registrul inferior, simple ~i dreptunghiulare, sint opera saradi a restaurarii. Para-
mentul acestei biserici, sobru in partea structiva inferioara ~i cu o sav~nta imboga~ire spre corona-
ment, nu cred ca a ramas neterminat, cum presupunea Ghika-Bude~ti, ci a fost probabil anume
astfel calculat. Prin aceasta me~terul a dat dovada de un sim~ structiv pe care urma~ul sau, chemat

.I I I I ! I I I I I I I ! I I I I. I I I
012.3~:J67S910

Fig. 451. - Lopu~nia, planul rume1 de biserica.

sa impodobeasd reconstruqia bisericii episcopale din Curtea de Arge~, 11 va sacrifica in favoarea

boga~iei ornamentale, dar in dauna logicii.
. S::urt timp dupa terminarea Manastirii D ealu, Radu I intemeiaza o manastire in S~rbia,
la··Lopusnia, situata in Craina, intre valea Moravei yc:i a Timocului 1 • Din aceasta cladire nu a mai
.,., J

r~mas decit o ruina pe jumatate prabu~ita, dar deasupra u~ii ce duce in pronaos se mai gase~tc
pisania slavona, din care se vede ca biserica fusese ctitoria, din anul 7C09 (= 1501), a lui Radu,
v~ievod ~i domn a toata Tara Romineasca, ~i a marelui pircalab Gherghina. Pisania ima~i a fost
ssrisa in 26 octombrie 7019 ( = 1510), dnd s-a terminat ,zugravirea facuta cu banii cneazului
si'~b Bogoia.
Biserica a fost zidita din tuf calcaros cioplit. Ea se compune (fig. 451) dintr-un pronaos
patrat, pu~in mai larg decit nava, desrar~it de aceasta printr-un perete plin, sttabatut de o u~a.
In partea de vest, nava prezinta planul cunoscut al tipului Vodita II, raspindit §i in regiunea
Moravei. Spre rasarit insa nu avem numai un spatiu dreptunghiular, terminat cu o absida, ci
pere~ii laterali sint strabatuti pe fiecare latura de cite doua deschideri ce dau in cite o absidiola
alipita altarului. Tustrele absidele sint semicirculare. Din bol~i a mai ramas putin in picioare,
dar se poate recunoa§te, fara nici o indoiala, di biserica purta obi§nuitele boW cilindrice cu turla
peste patratul central, a§ezata pe pandantivi ~i tambur octagonal. Fatada e simpla, prezentind
suprafata neteda a pietrei, ~i numai Ia corni~a intilnim zimti de caramida, iar alti zimti decoreaza
baza patrata a turlei, formind cite un arc semicircular. In timpanele acestor arcuri apare iara~i
cite o mica rozeta, impodobita cu motive geometrice. Ferestrele tamburului, inalte l?i semicircu-
lare, sint incadrate de zidarie in rezalit ~i de cite un tor semicilindric, descriind, pe fiecare latura,
cite o arcada oarba, simpla ~i eleganta.
Acest parament (fig. 452) de arcade oarbe ~i'rozete, precum ~i felul ingrijit in care e cioplita
piatra, amintesc construqia de Ia Dealu ~i e probabil di Radu, hotarind aceasta ctitorie, a trimis,
impreuna cu m.ijloaq:le bane§ti, ~i un me§ter din acel ~antier.

-
·~

1
BAL~, Loptqnia, p. 194 ~i urm.; l oRe A - B.n~ ~ M;mtenia, IT, p. 10 - 13; idem, Valaebie, p. 25.
L'arl, p. 93; IonGA, Serbes, p. 30; GmKA-BUDEpl,

487
 Dispozitia paqii ri'isaritene a bisericii, cu absidiolele ei, deschide insa o problema noua in
istoria arhitecturii din Craina sirbeasdi ~i din Muntenia, uncle vom intilni reluarea motiYului
mai intii cu ocazia reconstruqiei bisericii manastirii Tismana. Uq exemplu mult mai deaproape
inrudit cu solutia de Ia Lopu~nia se intilne~te insa chiar in vecinatatea acesteia, la Petru~a. Kanitz 1 ,
care aminte~te acest monument ~i publica planul, nu da nici o indica~ie cu privire la datarea lui.
Nu sintem deci in masura de a ne folosi de biserica din Petru ~a pentru explkarea aparitiei :~cestui

F;g. 452. --,-- Lopu.~nia, d!scuri decorative de Ia ruina bisericii.

plan. Comparate .intre ele, s-ar parea d solutl"a de la Lopu~rua sa

fie cea rnai vechc:, fiind vadil
improvizata; absidiolelc sint extrem de sdngaci alipite de laturile rasaritene ale horelor laterale,
~i Bal~, judecind dupa schi~a de plan pe care a intocmit-o, pare a se fi gindit di ele vor fi fast·
eventual adaugate ulterior. Nu cred in sa aceasta. · tn arhitectura bizantina se pusese inca· de mult
problema unor asemenea incaperi laterale, necesare pentru adapostirea proscornidiei ~i a ve~min-·
tarului. La bisericile de tip basilica! ~i la cele cu planul in cruce greadi inscrisa intr-un dreptunghi;
problema s-a rezolvat u~or ~i logic. Dificultatile s-au ivit insa in cazul planului triconc cu o singura
nava. La o serie de biserici din Armenia 2, la Panaghia ~i ·Ia sf Apostoli din P yrgi pe insula
Chios a, in Messembria, la biserica sf. Arhangheli 4, cladiri cu o singura nava se gasesc, spre rasarit,
doi stilpi de zidarie care despart altarul in ttei incaperi. 0 forma red usa a -acestei dispozitii intilnim
Ia bisericile" gnipului din care face parte Sin Nicoara din Curtea de Arge~, uncle ·aceste absidiole
i It
sint red use Ia simple ni~e in flancurile absidei. Astfel s-a,inlaturat acolo prezenta neplacuta a stilpilor
divizori care tulbura unitatea spariului. La ·biseridle cu plan triconc la inceput s-au omis com-
': tant aceste absidiole, prob~bil din cauza imposibilita~ii de a le lega in mod organic cu dispo-
' I
zitia i nteriorului. N umai la biserica sf. Andrei de pe riul Treska (in Macedonia) se incercase,
Ia 1369 6 , adaptarea absidelor laterale, dar aci ele sint ni~e de tipul celor de la Sin Nicoara din Arge~;
Trebuie sii admitem di la un moment dat necesita~ile cultului 1-au silit pe arhitect sa cedeze.
Astfel, la biserica manastirii din Lopu~nia, poate sub influenta obiceiurilor de .la sf. Munte 6 ,
uncle absidele laterale nu Jipsesc niciodata, i s-a impus constructorului sa respecte aceasta dispo-
., !
zi~ie ~i el s-a acomodat cum a putut, creind un prototip care, cu unele modificari ulterioare,
s-a raspindit apoi ~i in Muntenia.
Inscriptia in versuri, din 1854, de la biserica Alba (zisa ~i a sirbilor) din Tirgovi~te 7, atri-
buie intemeierea acesteia lui Radu IV. Biserica e insi'i complet refacuta, cu paramcnt in stil clasi-

o. Ve~i B.u~, Lopufllia, p. 196.
2 STttZYGOWSRI, Armcnie11, 11, p. 830 ~i urm.
" l,entru toate aceste biserici -..ezi T AFRA Lt , C. de
Argq, pl. V.
t Ve~ i planul in BCMI, V - 1912, p. 20, t:ig. 30
: \ ~i RA~t:i'\uV, ivfisemvrie, p. 79 ~i urm.
6 Mn.LBT, Art serbc, p. 128 ~i MAvnontNo,·, EiJuoKcJ-
pafiufmta, p. 62 ~i urm.
~ Bisericile vechi de Ia Atbos slnt toate prevazute
cu nave Jaterale. E insa interesant de notat ci mult mai
t1rziu, in 1852, cind Grigore Ghika intemeiaza acolo
schitul rominesc al Prodromului, se reia planul bisericii
cu 0 singura nava, flancatii dt: cite 0 hora laterala · ~i cu
altarul cu trei abside, formind o travee aparte, despaqita
de centrul navei prin doi stllpi.
7
lonG A, lllurip/ii, JI, P· 359 ; lono:A -AA · ·~. r .'art,
p. 95, nota 4.

488
cist. Planul rriconc poate 5a fi fost respectat, insa in acest caz interiorul a fost liirgit prin elimi-
narea pila~trilor care delimitau ni9ele de sprijin de odinioara, iar turlele, una peste nava, alta peste
tinda, au fost reconstruite provizoriu din 9ipci. 1n starea actuala biserica tirgovi~teana nu mai
prezinta nici un interes pentru istoria arhitecturii de la inceputul veacului al XVI-lea.
1n ordine cronologidi urmeaza sa ne ocupam acum de biserica episcopala sau a manastirii
din Curtea de Arge~ 1. Dupa cum am vazut, e vorba de o restaurare, amplificare ~1 decorare

,,,., .L b . 1 ·' .L . ·

Fig. 453. - Curtea de Arge~, biserica episcopala, seqiune

longitudinala.

a vechii biserici din veac.ul al XIV-lea, intreprinsa de Neagoe Basarab ~i te~minata in anul 1517
dnd, in ziua de 15 augu5t, se procedeaza cu mare alai la tirnosire.
Din vechea cladire nu au mai ramas dedt zidurile absidei principale (vezi .fig. 173) sau, cu
alte cuvinte, partea rasariteana a ,bisericii, limita spre vest fiind marcata de cei dol pila~tri din flan-
cul rasaritean al horelor laterale. Arhitectullui Neagoe a amplific~t spa~iul central, impingind in
afara. horele laterale, 9i a refacut in intregime boltile navei, inclusiv turla centrala. Propor~iile
(.fig. 453) zvelte ale acesteia depii~esc pe cele-de la biserica Manastirii D ealu ~i intrec raportul de
3 :l (14,60 m inaltime, fata de un diametru de 4,70 m}. Turla se compune dintr-o baza patrata ~i
un tam bur octagonal, atit in interior cit 9i in afara Trecerea de la baza la tam bur se face cu ajutorul
unor trompe, procedeu unic in :p.1ra Romineasd in aceasta faza, dovedind cu prisosin~a, alaturi
1 REISSI!NUEJWEH, Kurtea d'Argyuh, p. 177-224 ; - .V.-zlaehie, p. 22 (in ambele lucriri Ghika-Bude~jti da ca
Jaffe, Curtea-de-Arge{; loiiCA-BAq, L'arl, p. 98 ~i urm.; datil a zidir ii anul 1508, f:lt:a nici o justificare); loNEscu,
GmRA -B u nE~TI, !lftmltnia, T, p. 140 ~i urm.; idem, l!l. orh., p. 80 ~i urm.; idem, Curtea de Arget, p. 118 ~i urm.

489
 de alte elemente pe care le vom analiza, obiqia orientala a me~terului care a condus lucrarile in
vremea lui Neagoe.
tn capatul de vest al navei au fost de asemenea dadmati vechii pereti laterali ~i reconstruiti
mai in afara. ln spatiul astfellargit 1 ~i in locul peretelui dintre nava ~i tinda - la care se renunta

Fig. 454. - Curtea de Arge~, biserica episcopala,

' vedere din interior spre proilaos.

aci pentru prima oara in arhitectura munteana - me~terul a inghe~uit patru coloane menjte sa
·I delirniteze, impreuna cu celelalte opt, un spatiu central, inconjurat pe trei laturi de un fel de
deambulatoriu rezervat mormintelor domne~ti (fig. 45~455). Prin inlaturarea peretelui despartitor
::II
!. dinspre nava s-a realizat o unitate materiala a intregului interior, dar din punct de vedere estetic
t .!
;;

J 1 Cf. planul intocmit de Reissenberger (foe. cit.) au fest strimtate ~i bolta longitudinali patrunde in prezent
I inainte de restaurarea lui Lecomte de Nou y. In urma recen- in aceste ni~e, ceca ce constituie o solutie nepotrivita
I tei reconstructii, arcurile ni~elor de sp rijin dinspre rasarit ~i riiu inteleasa.

I
I 490
.!
problema nu a fost rezolvata: persista, dirnpotriva, impresia farimitarii, chiar dadi pnvuea nu
e prinsa de pereti, ci poate strabate liberii printre arcade. Noua dispozi~ie poarta pecetea impro-
vizatiei ~i -dad s-a bucurat de oarecare succes ~1 a fost ici-colo imitata - a suferit totu~i de
obicei unele rnodificari.

Fig. 455. -Curtea de Arge~, biserica episcopala,

vedere din interior spre prona~s.

Patratul dintre coloanele pronaosului a fost acoperit cu o turla nurnai ceva rnai joasa dedt
cea de peste n ava, iar in colturile apusene ale deambulatoriului a fost ridicata cite o turla mica
(fig. 456). La acestea din urrna trecerea de la planul patrat la tamburele cilindrice e realizata prin
pandantivi, iar la turla din rnijloc printr-o zidarie tronconidi. Celelalte suprafete dreptunghiulare
au fost acoperite cu segmente de cilindre, prevaz~e in capetele rasaritene cu penetratii.
Merita sa ne oprim o clipa la acest pronaos ~i sa ne intrebiim de uncle deriva. El nu are
nimic cornun cu solutiile pe care 1~-am cunoscut pina acurn, fie in Tara R omineasca, fie in
Moldova. S-ar parea, dimpotriva, ca prototipul trebuie diutat la Athos. 1nca la bisericile rnai vechi,

491
:'

Ia Ivir ~i Chilandar, pronaosul e impaqit prin doi stilpi in ~ase travee, dintre care cea mijlocie,
dinspre rasarit, poarta 0 calota sau chiar 0 turla, iar alte bol~ identice se gasesc deasupra traveelor
din col~urile apusene. La catoliconul de Ia sf. Pavel (datat in anul 1447) gasim in toate aceste
puncte dte o turla, intocmai ca la Arge~; totodata, ~i ad lipse~te peretele despaqitor dinspre
~!

,, I

,,
!~

Fig. 456. - Curtea de Arge~, biserica episcopala.

nava. Amanuntele sint insa diferite. Me~terul de la biserica episcopala din Arge~ da dovada de
oarecare spirit inovator, modifidnd bol~He celorlalte travee ~i inmultind elementele arhitectonicc
in dettimentul unitatii spatiale; vom vedea ~i mai departe d in conceptia 1ntregii cladiri prevaleaza
preocuparile decoratorului asupra principiilor arhitectonice.

492
 Cnteriorul bisericii fusese rezervat pictum, tar decorul plastic se concentreaza in jurul
celor douasprezece coloane din pronaos. Fiecare coloana se rididi. pe cite o baza patrata, cu partea
superioarl'i. a muchiHor te~ita printr-o scobitura treptata de profil simplu, care transforma planul
superior al bazei intr-un octagon. Fusul coloanelor e fie cilindric, fie octagonal, ~i in acest din urma
caz fie cu muchiile simple ~i verticale, fie cu planurile
rasucite spiralic ~i decorate cu cite un mic ciubuc
rotund. Capitelul repeta in liniile esentiale forma unci
haze inversate; la uncle ~piteluri se interpune, in
partea inferioara, o prisma decorata cu flori de crin in
relief plat ; la alte capite!uri flo rile de crin ~i profilul
treptat, care transforma partea octogonala inferioara in
patratul superior pe care zac arcurile, sint inlocuite cu
un motiv de alveole. Alveolele se regasesc ~i la unele
haze. Acest soi de suporturi cu haze ~i capiteluri trep-
tate apare in Constantinopol la primele monumente
de arhitectura turceasd, de pilda la Tcinili Chiosc, in
anul1466\ iar la moscheea lui Mehmed, opera grecului
Christodulos de prin anii 1463 - 1471 2, se vad ~i capi-
teluri decorate cu alveole, imprumutate din sculptura
decorativa araba. Chenarul de u~a, a~ezat intre cele doua
coloane centrale dinspre nava, prezinta la partea supe-
rioara o deschidere in segment de arc, construit din
boltari de marmura alba ~i cenu~ie clispu~i alternativ.
~tit forma arcului dt ~i alternarea culorii denota g ustui
.1iecorativ arabo-turcesc.
·1· -4

...
·.;· Acelea~i clemente le indlnim ~i La u~a exterioara
(fig. 457). Aceasta e precedata de un cadru. dreptun-
:ghiular, inalt ~i putin ie~it in afara. Spre interior,
.cadrul prezinta 0 deschidere semicirculara, decorata Fig. 457. -Curtea de Arge~, biserica
pe intrados cu motivuf florii de crin ajurat. U~a insa~i e episcopala, portalul apusean.
a~ezataintr-un plan mai retras, in interiorul acestui bogat
chenar, acoperit in intregime cu ornamente in relief. Arcul irt forma de segment de cere e
construit iara~i din boltari taiati ondulat, potriviti unii intr-altii, dupa procedeul arab. ~i aci
alterneaza culorile marmurii.
0 atentJe deoseqita merita compozitia exteriorului ~i paramentul bogat, sapat in piatra
~i subliniat prin culori v ii, notate de Reissenberger3 in descrierea vechii biserici. Paramentul
e din acela~i calcar din care au fost executate ~i coloanel~ pronaosului, ~i se presupune ca
el ar proveni din cariera de la Albe~ti. '
Biserica se ridica pe un soclu foarte larg ~i inalt, dep·a~ind cu mult proportiile de Ia Dealu
~i chiar ~i cele relativ mai ample de la uncle biserici moldovene~ti contemporane. Peste aceasta
baza, compusa din planuri verticale succes~e, retrageri oblice, ondulate, ~i dintr-un tor orizontal,
din care ies guri de burlane, se ridica silueta bisericii bine inchegata. La fel ca la Dealu, corpul
cladirii e subimpartit in doua registre inegale printr-un profil puternic, decorat aci in forma
de torsada rasucita continuu ~i intr-un singur sens, spre deosebire de torsadele moldovene~ti
de mai tirziu. Registrul de jos, mai inalt, . e impartit in panouri dreptunghiulare, ·formate din
toruri (fig. 458-459). 1n fiecare panou e a~ezat un chenar sculptat incadrind, dupa caz, ~i feres-

L GuRLITT, Komtantinopel, p . 45. 3 REISSENDERGER, Kurtea d'Argyscb, p. 194.

2 Ibidem.

493

..
 trele, dreptunghiulare, inalte ~i foarte strimte,
I introdudnd in compozi~ia fatadei un discret accent
vertical, subliniat. pe fiecare latura de cite un

I
1':
ciubuc gros de marmura. Registrul superior
(fig. 460) e impar~it intr-un numar dublu de pa-
nouri semicirculare, formate de cite o pereche de
toruri. In fiecare panou e a~ezata cite o rozeta
1'1 sculptata; dintre care unele sint ajurate ~i servesc
' totodatii ca ·rasuflatoare. Alte discuri se gasesc

II in punctele de intretiiieie a arcadelor ~i peste

aceste discuri se afla cite· un porumbel de piatrii
aurit. Reissenberger 1, care a mai vazut citiva
porumbei de Ia vechea cliidire, ne spune ca
interiorul era scobit, iar golul riisuna ciudat in

I
I

II
bataia vintului. Urmeaza apoi o corni~ii puter-
nicii, acoperita cu un rind triplu de alveole ~i
stalactite. Poala retrasa, cu o corni~a mai simpHi,
I formati\ numai din ciubuce, se aseamana cu cea
I de Ia Dealu. D easupra poalei, placi de plumb
amestecate cu . cositor 2 , aplicate pe extradosul
boltilor, formau odinioarii invelitoarea. Patru
Fig. 458. - Curtea de Arge~, biserica cpis- haze patrate sustin turlele octogonale. ln afara
copala, detaliu din registrul inferior a! fatadei. de plastica ornamentalii de pe suprafata lor,
fiecare baza are cite o corni~a divers gradata; Ia
baza turlei dominante de peste centrul navei se
repetii motivul corni~ei principale, compusa din
alveole ~i stalactite. Celelalte haze · reproduc
profilurile mai simple de la corni~a poalei.
Tamburul turlei principale e decorat pe fiecare
fata cu ~ite un panou semicircular, format din
toruri alternate cu .chenare sculptate, incercuind
ferestre lungi ~i strimte, terminate sus semi-
circular. Tamburul turlei din centrul pronaosului
prezinta un decor asemanator, cu deosebirea di
panourile ~i ferestrele sint aci dreptunghiulare.
Tamburele celor doua tude mid prezinta parti-
cularitatea di fetele, impreunii cu decorul ~i feres-
trele arcuite, sint rasucite spiralic. Acoperi~urilc
turlelor cu panouri sernicirculare urmeaza linia
festonata a corni~ei, subliniata prin fleroane
bogate, iar la turla cu panouri dreptunghiulare
i;,, corni~a pastreaza linia orizontala. ln vir£,
H
turlele poartii cite o cruce de metal. Proportiile
:1 ~i dispozitia acestor tude repeta gruparea

1 Kurlea d'ArgysciJ, p. 197. Lecomte de Nouy· a inlocuit

acqti porumbei cu al~ii de bronz aurit, care poarta in cioc cite
Fig. 459. - Curtea de i\.t<l'e~, biserica epis- un mic clopo~cl.
copala, detaliu din registrul inferior al fatadei. 2 BAL~, Bis. veoc. XVII - XVIII, p. 587.

494

'! '
c

"'

j.
f.ig. 460. - Curtea de Arge~, biserica episc:;opala, detaliu din registrul superior al fatadei.
J

de Ia Dealu intr-o forma mai imbogatita. Alaturi de turla dominanta de peste nava, turla
pronaosului apare u~or subordonata, iar spre acest coronament mijlocesc cele doua tude m1c1.
Rasucirea lor urmarea devierea liniilor spre centru ~i sublinierea restringerii siluetei, impreuna
cu centralizarea liniilor de compozitie in sens oblic vertical. De• d~ta aceastr. insa arhitectul-
decorator, imprumutind motivul probabil de Ia minaretele geamiilo r din Adrianopol ~i Filipopol 1, I.
a depa~it limitele combinatiilor per mise: turlele spiralice introduc uh element arhitectonic instabil,
imprimind fatadei mi~cari de rotatie in viu contrast cu elementele predominante ale compozitiei.
· Am urmarit pina acum dispozitiile structive ti decorative ale fatadei in liniile lor mari,
dar cine ar putea descrie in amanunte plastica ornamentala care acoperii fiec:;are chenar de u~a,
de fereastrii, sau care se vede pe tresele torsadei, la rozete ~i discuri (fig. 461, a- d), la poala
de peste corni~a principala, la bazele ~i pe fetele turleior? 0 parte din motivele intrebuintate
ne sint cunoscute inca de Ia fatada bisericii principale a manastirii Cozia, apoi de la paramentul
bisericii de Ia Dealu: sint impletiturile geometrice, stelate sau combinate din cercuri. Alaturi
de acestea intilnim un numar infinit de motive fl.orale stilizate ~i geometrizate, combinate cu
impletituri, ~i nici unul din aceste motive nu se repeta. Astfel, decorul executat in relief plat,
in tehnica specifica a crestaturii, cof"ituie o coleqie de o rnamente unica in felul ei. E insa

1 BAL~, lnf/. arminiennr.r, p. 12 ~i IoN ESCu, 1st. arb., p. 89, nota 1.

l
I
495

r
 important de notat di toate motivele de Ia Curtea de Arge~ se regasesc intocmai in Armenia
~i Georgia, de~i trebuie sa parcurgem un mare numar de mqnumente pina sale intilnim pe toate.
La Arge~ ele se mai clisting §i prin faptul di sint executate cu o maiestrie ~i o minutiozita~e
cu totul deosebita ~i rara in arta orientala din aceastli perioada. ·Demo de relevat e ~i faptu l

a} b)

G) d)

Fig. 461. :...._ Curtea de Arge~, biserica episcopala, rozete din fatada.

di ornamentele erau subliniate in parte prin citeva clemente policrome: reliefuri aurite pe
fond albastru.
Dad pe temeiul tuturor observatiilor de mai sus, ne vom intreba acum cine a putut ti
arhitectul principal caruia i se datore~te proiectul acestei vaste prefaceri a vechii biserici episco-
pale, va trebui sa cintarim urmatoarele: dispozitia pronaosului, element~le structive ~i decorative
de caracter arabo-turcesc ~i plastica decorativa de stil pur armeano-georgian.

496
-
Judednd opera dupa aceste clemente, trebuie sa recunoa~tem ca. numai in regiunea cauca-
ziana a putut sa-~i formeze me~terul vastul repertoriu de forme ornamentale pe care le-a
completat apoi cu citeva clemente arabo-turce~ti, culese poate pe vreun ~antier din Constanti-
nopol1; la moscheele din Constantinopol din aceasta perioada nu intilnim insa alt decor plastic
decit eel de la coloane, precum ~i corni~ele de alveole ~i stalactite; fleroanele de pe corni~e,
pe care le vedem la turlele bisericii episcopale, nu apar in schimb in Constantinopol dedt
in vremea arhitectului Sinan, int'iia oara la ~ahzade-Dj ami, prin 1543-1548, iar apoi la Suleimanie
prin 1550-1566 2• Din acest punct de vedere biserica arge~eana e un curios precursor inspirat
poate direct din Cairo, din monumente cum ~ moscheea sultanului Hasan sau mausoleul lui
Kait-Bei 3 • Dispozi~ia pronaosului, determinata in parte de utilizarea fundatiilor bisericii prece-
dente, implica o cunoa~tere directa sau indirecta a bisericilor de la Athas.
Mai grea e incercarea de a-i da arhitectului un nume ~i o pattie. Numele legendarului
me~ter Manole trebuie pus, dad peste tot e cazul sa-l re~em, in -legatura cu cladirea din prima
faza, astfel indt straduintele depuse pentru a identifica pe un Manole din vremea lui -Neagoe
Basarab ' apar inutile. Pe de alta parte este sigur ca nu i se poate atribui nimic unui Vitus,
"J

probabil fiu al celebrului sculptor Veit Stoss, despre care ~tim, din socotelile Bra~ovului, ca
a plecat la Curtea de Arge~ in 15 decembrie 1522, cu scopul de a executa ni~te sculpturi, ~i
poate ~i picturi, ~i ca s-a intors de acolo in 23 ianuarie 1523 6 • Nu numai elementele stilistice
interzic orice apropiere de arta apuseana, dar ~i datele de mai sus arata ca Vitus venise la Arge~
dupa ce arhitectura ~i decorul plastic fusese terrninat. Iorga 6 , insa, care ii atribuise o participare
insemnata, a sdpat din vedere faptul ca me~terul Vitus a stat efectiv la Curtea de Arge~ abia
o luna, ceea ce dovede~te ca el a fast chemat acolo 'p entru vreo consultare, dar ca nu i s-a
incredintat nici un fel de lucrare .
.~ Arhitectului druia i se datore~te reconstruqia lui Neagoe ii apar~ine, fara indoiala; ~i
aghj_asmatarul (fig. 462) zidit in forma unui pavilion, cu o calota sus~nuta de patru coloane,
a~eiat in fa}a intrarii bisericii. Aceasta cladire; menita in mod obi~nuit sa serveasca pentru
abl~1iile rituale, apare la Arge~ ca un import al unui obicei strain. De aceea ea nici nu adapos-
t·
tise .o fintina ci, dupa spusele lui Petre Verussi 7 , a servit ,pentru a~ezarea toacei. Din punct
de vedere decorativ, acest pseudo-aghiasmatar prezinta forme identice cu ale biseri~ii: coloanele
rotunde, a~ezate pe haze cilindrice, poarta capiteluri acoperite cu alveole, iar intrad~sul arcurilor
e impodobit cu fleroane mari ~i din~ate, cum le vedem de pilda in Armenia la bisericile
din Ikortha, Kehardt ~i Ertazrninda 8 • Cite un tor neted incadreaza arhivolta, iar altul, decorat
cu o impletitura, incercuie~te pere~ii sub corni~a profilata cu ciubuc ·~i 'lavete. Actualul corona-
mental aghiazmatarului e opera restaurarii lui Lecomte de Nouy ~i difera sensibil de construc~a
veche, p~ care a mai vazut-o Reissenberger.
Tot acestei restaurari ii apartine ~i gardul de piatra din flori oe crin, in~irate intr-un
motiv « reciproc 1>, deci in care golurile repeta inversat plinurile. Sint indica}ii insa ca aceasta
ingraditura a existat ~i inainte ~i ca se pastrasera din ea fragmente care au permis refacerea.

1 BuxTON, Ruuian arrb., p. 102-104, repeta, cu
privire Ia formele arhitectonice ale bisericii episcopale,
teoriile vechi, dar observa cii sculptorul trebuie ~a fi
cunoscut ornamentica din Transcaucazia, preeum ~i sculp-
turile decorative mahomedane ~i indeosebi cele din
Cairo.
1 GunLITT, Konslantinopel, p. 68- 69.
3 Moscheea sultanului Hasan dateazii din anii 1356-
1359, iar cea a lui Kait-Bei din 1463 (cf. H . GLOcK ~i
E. DIEZ, Die K11111J des Islam, Propyliienkmutgescbirble, V,
p. 33-34).
' GHIKA-B UDEFI, Mtmlenia, I, p. 141; BAL~, lnfl.
11rmlnimnes, p. 12; idem, Bit. vear. XVII-XVIII, p. 35;
IoN! u, lsi. arh., p. 81. Pretinsa descoperire a semna-
turii me~teru lui Manole pe lespezile de mormint din
bi>;erica episcopalii la BnXT ULEscu, Freuele, p. 11 ~i urm.,
· se datore~te unci erori. Literele 'M";'il-'1 sint siglele obi~­
nuite ale formulei slavone « miluie:jte pe robul_lui dom-
nezeull.
6
RoTu, A/tare, p. 123.
8
IonGA, Negofu/, p. 32-33; idem, lsi. his., I, p. 130.
7 IonGA, Mon11mmle, p. 112.
8 BALTR u~AITIS, Georgie el Arminie, pl. XLIX, LXII
~i CI.

92 - • • 267 497
 Taate celelalte cladiri ale miiniistirii au fast inliiturate, dupii ce suferiserii cumplit de pe
urma incendiilar ~i fuseserii abandonate. Din descrierile ~i stampele mai vechi vedem insa di
biserica fusese incanjurata de cladiri ~i de a clopotnita care facea parte din sistemul de apa-
rare 1 • Burduful care striijuia deasupra partii, dupa cum arata o litografie din 1801, ar fi putut
ascunde guri de pacuriL Putinta de a reconstitui astfel
dteva elemente defensive e impartanta, ~indca nu
ni s-a pastrat nici 0 manastire munteana fortificata
din vremea aceasta, de~i ~tim di ele au existat, pre-
zentind in unele privin~e asemanari cu fortificatiile
bisericilor catolice din Transilvania, dar mai ales cu
· sistemul de fortificare a a~ezamintelor ciilugare~ti din
Moldova. Nu dispunem insa de nici un element
arhitectonic care sa ingaduie sa ne facem 0 idee mai
amanun~ita despre aceste fartifica~ii muntene §i sa
concludem asupra originii lor 2, mai ales cind nu
trebuie sa uitam cii obiceiul de a fortifica manastirile
a existat ~i in Serbia, chiar din vremuri mai vechi
dedt intariturile transilvanene.
:I \ l
Boga~ia cu care a fast decorata biserica miinastirii
din Arge~ nu. se va mai repeta la nici a construqie
din Tara Romineascii, nici chiar la refacerea contem-
porana a bisericii mitrapolitane din Tirgovi§te 3 •
Inca Radu IV luase in seama darin~a insistenta a patriarhului
Nifon de a muta mitropalia in capitala tarii ~i faptul cii acolo, pe
linga curtea domneasca, se gasea biserica spatioasa din vremea lui
Mircea, ne explicii ~i mai bine acest indemn. Lui Neagoe insa i-a
--.l riimas indatorirea sa transfarme ~i sa amplifice vechea cladire,

E
I adaugindu-i un pridvar de propor~iile unei adevarate biserici.
Problema pronaosului incapator sau, in cazul acesta, a unui
""";."~_
exanartex corespunzator a~ezat in fata vechiului pronaos de dimen-
.. --..... ...... siuni recluse, revine mereu in aceasta perioada; faptul e explicabil
mai ales la o anumita categoric de biserici, uncle, fire~te, nava
Fig. 462. - Curtea de trebuie rezervata unei categarii speciale de credincio~i, raminind ca
Arge~, aghiasmatarul bi- mul~imea sa gaseasdi lac in pranaos sau in pridvar. Salu~ia adoptata
sericii episcopale, detaliu. la Tirgovi~te diferii insa de cele de pina acum. Neagoe dispune cons-
truirea unui pridvar inciipatar, deschis pe trei laturi cu arcade semi-
circulare, a~ezate in col~urile apusene pe stilpi, iar de-a lungul laturilar pe colaane. Caloanele,
zidite ca ~i restul cladirii in intregime din ciiramida, sint scurte §i groase (fig. 463) ~i trebuie sa fi
produs o impresie destul de greoaie. Pentru a le indulci silueta, ele au fost model ate divers: uncle au
ramas cilindrice, altele octogonale, iar unora li s-a dat aspectul unui miinunchi de toruri, dintre care
o parte cu torurile rasucite. Deasupra arcadelor se ridicii peretii sustlnind bal~ile. Dispozi~ia
acestor b alti repeta caracterele bisericii bizantine in cruce inscrisa, cu o turla centrala a~ezata
pe patru coloane, ~i cu . bra~ele crucii acoperite cu semicilindre inalte, ciirora le corespund

1 IonGA -BAL~, L' art, p. 99. Starnpe!e le-a publicat
Luco~JAN u, Stompe, p. 24 ~i urm., dar ele sint atit de arbi-
trar desenate, incit nu prezinta 0 marturie fidel1i.
2 Asupra restaur1irilor filcute in 1682 din ordinul
lui ~erban Cantacuzino de citre arhitectul D ona Pepano
(vezi inscriptiile respective Ia REISSENDERGER, Kur/eo
d' Arl!.)wh, p. 223, ~i JAFF t, Curleo-de-Argq, In anexc
"precum ~i la Du MJTRESC u, Ma11ti!l. Argef, p. 142 ~i urm.)
nu insist, deoarece cle nu au adus nici o modificare cliidirii
~i au fost in11iturate, impreunii cu unele dcturpari mai
recente, de catre arhitectul Lecomte de Nouy.
3
Pcntru bibliografie cf. n. 3 Ia p. 204.

498
 in exterior frontoane semicirculare; in colturile patratului, spre riisarit, se afla cite o m.1ca
calota, iar spre apus cite o turla secundara. Propor}iile acestor turle, precum ~i profilarea lor,
identicii cu cea a turlelor de peste nave, dovedesc insa cii in starea in care au ajuns pina in
veacul trecut, inainte de darimarea bisericii, ele au fost opera unei reconstructii din secolul
al XVII-lea.
Pridvorul de la Tirgovi~te, care in fond nu e altceva dedt un pronaos, se prezinta, in raport
cu pronaosul de la biserica episcopala din Arge~, ca o solutie mult mai organicii. Ea procede
in principiu din experienta facuta la Arge~, uncle alipirea patratului central al pronaosului direct
de latura apuseana a navei daduse rezultatul stingaci despre care am vorbit. Pentru a evita acest
inconvenient ~i pentru a obtine o sporire de spa}iu mai multurnitoare, arhitectul a adaugat in fa}a
pronaosului vechi un pridvor amplu, dispus intocmai ca o bisericii in cruce greadi de tip « simplu ».
Solutia nu e cu totul n oua ~i sursa de inspira}ie trebuie diutata mai ales in Serbia, t}nde, inca
la .Zica (1207 - 1215) 1, iar apoi Ia D ecpni 2 intilnim astfel de tinde spatioase ~i dispuse aproxi-
mativ la fel. G. Millet ariitase di aceste pronaosuri, reproducind planul unei biserici, s-ar datora
influen}ei armene. In acest caz, se pu_n e intrebarea dad trebuie sa vedem la Tirgovi~te o influenta
armeana directa sau un reflex al arhitecturii sirbe~ti. Pentru moment problema pare imposibil
de dezlegat, deoarece ne lipsesc, ~i lntr-o direqie ~i intr-alta, exemple de arhitecturii contemporana
care ar putea fi puse in legaturii imediata cu me~terul de la Tirgovi~te. Eventuate sugestii venite de la
muntele Athos sint mai greu de intrevazut. Pronaosuri asemanatoare se gasesc numai la catolicoa-
nele manastirilor Xeropotam, Dochiariu ~i Zograf. ·par, in vreme ce nu cunoa~tem precis data
la care s-a construit pronaosul de la Xeropotam, ~tim in schimb despre eel de la Dochiariu di
s-a zidit abia in jumatatea a doua a veacului al XVI-lea, iar ultimul, de la Zograf, apartioe unei
bise.rici noi, despre care nu ~tim in ce masura repeta aspectul cladirii precedente. In raport cu
orieare din aceste exemple, arhitectul de la . Tirgovi~ te se prezinta insa ca un inovator: e1 a
transformat pronaosul inchis intr-un pridvor "cu arcade ~i a dat coloanelor un aspect variat,
neo.~i~nuit pina acum in arta bizantina. Dad nu vrem sa-i atribuim me~terului inventla acestui soi
de fusuri de coloane, am putea admite o sugestie venita de la pronaosul bi~ericii episcopate din
Curtea de Arge~, terminat cu dtiva ani mai devreme. Totu~i, silueta ~i incadrarea la baza ~i capite!
sint cu totul diferite. La Tirgovi~te bazele lipseau, coloanele fiind a~ezate pe un parapet, iar in
locul capitelurilor vedem simple abacuri patrate pe care zac a1'hivoltele in arc suprainaltat.
Dintr-o scrisoare a lui Neagoe, semnata in 13 octombrie 15~~, in Tirgovi~te 3 , aflam d
voievodul avea in slujba sa ni~ te pietrari din Sibiu care la data scrisorii i~i terminaserii in mare
parte insarcinarea in mod satisfaditor; dar N eagoe cere totu~i sibis:nilor sa-i mai lase pentru citva
timp, ca sa ispriiveasdi ni~te lucriiri. Avind in vedere di la data de mai sus biserica mitropoli-
tana era aproximativ gata, dupa cum rezulta din pisania publicata deN. Iorga, care propune citirea !l
datei 30 septembrie 7028 ( = 1519) 4 , ~i dupa cum se vede ~i din invitarea trimisa in 26 aprilie
1520 bra~ovenilor 5 pentru a participa la sfintire~bisericii Inaltarii domnului 6, am putea banui
di ace~ ti me~teri au colaborat intre altele Ia tranlormarile aduse de Neagoe bisericii mitropoli-
tane, de~i cladirea fiind din ciiriimida, nu prea era aci lucru pentru pietrari. Acestora le-arn putea
atribui totu~i cioplirea driimizii pentru 'toloanele pridvorului. I~
I
lmpotriva parerilor care dateaza terminarea zidirii prin 1530 sau chiar mai tirziu pledeaza, I
,I
I in afarii de documentele citate, ~i descrierea lui Gavril Protul, care in 1517 vazuse biserica cu I.
toate opt turlele. Dupa 1519 se va fi procedat d'eci numai Ia impodobirea ~i la zugravirea catedralei.
r
I

1
Vezi Mu.Ln, Art Jcrbe, p. 58. 6 In invitarea lui Neagoe nu se specificl dacl e vorba
2
Ibidem, p . 24 ~ i 68- 71. de biserica mitropolitanii. sau nu, dar fa ptul ci hramul
3 H u nMUZAKI, Dotumenle, XV- 1, nr. 437; vezi ctitor iei e o sarbatoare domneasdi constituie un indiciu
~i LH E DATU , Mqterii, p. 181. sigur ca era vorba de o biserici'i impo rtanta. Cf. ~i DnA.-
4 u, Mitropolia, p. 5.
Ionc A, ! Jt. biJ., I, p. 132. CI! JCE AN
5
HURMUZAKI, Domnmrle, XV - 1, nr. 443.

-/.99
 Aceasta biserica, combinata din indiscutabile imprumuturi straine, a ajuns totu~i sa creeZ<' un
tip deosebit, care a dobindit - dupa cum vom vedea - oarecare importanta pentru dezvoltarea
ulterioadi a arh.itecturii muntene.
Despre prezenta pietrarilor sa~i veniti din Sibiu la Tirgovi~te, avem insa in afara de cazul
discutabil amintit, ~i o proba evidenta in lintelul gotic gasit in zidul de sud al bisericii sf. Vineri 1 •

i
l
.
l
'
I

Fig. 463.. ::--" Tirgovi~te, rnitropolia veche, reconstituirea fatadei.

Lintelul are forma obi~nuita a u~ii gotice cu console arcuite pe laturi ~i cu arhitrava dreapta.
Pe fata lui se mai poate citi vechea i~scriptie slavona, in care se pomenesc ctitorii Manea Cliucer
~i jupineasa Vladae, precum ~i data 13 iulie 7025 ( = 1517). Dupa starea de azi a bisericii nu mai
putem judeca dad aceasta data corespunde primei ctitorii sau dad ea se refera la o prefacere.
Din prezenta lintelului, insa, putem trage o concluzie importanta pentru cuno~tintele noastre
des pre arhitectura bisericeasca munteana : in, trecut s-a crezut ca elementele arhitecturii gotice
au patruns la inceput numai in ~oldova ~i ca abia de acolo ar fi ajuns ~i in Muntenia, in vremea
.. (
domniei lui Matei Basarab. Aceasta ipoteza nu se mai poate mentine. Fara sa putem atribui goticei
transilvanene un rol important in arhitectura Tarii Romine~ti din aceasta perioada, trebuie sa
recunoa~tem totu~i prezenta ei, fie ~i numai in .unele detalii sporadice, cum e acest profil de u~a.
Din punct de vedere artistic, celorlalte ctitorii din vremea lui Neagoe le revine un rol
l
mult mai reclus, fiindca proportiile ~i aspectul .cladirilor, a~a cum s-au pastrat, sint foarte modeste.
Din panegiricul lui Gavril Protul 2 aflam ca Neagoe a mai zidit la Tirgovi~te ~i o biseridi cu

1 Publicat de B. PETRICEicu-HAJDEU !j
1 BR1TULESc u, Inuripfii, p. 5. in AIR, I-2,
p. 148, Cf. ~i loRGA, lrt. bi$,, I, p. 132. ;j
f
il
500 i
I
I'
i
II
hramul sf. Gheorghe, care ar putea fi identid cu actuala biserica -a Tirgului, mult refacuta in
sccolele al XVIII-lea ~i al XIX-Iea 1 • Importanta e insemnarea acel~ia~i scriitor despre o clopot-
nita inalta, care s-ar fi ridicat deasupra tindei.
Dintr-o nota facuta pe manuscrisul stolnicului Constantin Cantacuzino 2 rezulta ca Ia
Ratovoie~ti pisaoia atribuie zidirea marelui logofat Valcu ~i sotiei sale Chirita, precum ~i stolnicilor

Fig. 464. - Strimba, biserica.

' '
Vlaicu ~i Patru, adaugind totodata ca biserica 's-ar fi ispravit in anul 7024 ( = 1516) « dnd s-au
facut ~i manastirea Arge~ )>. Felul cum e redactata pisania il indreptate~te pe Iorga 3 sa presupuna
ca rranscrierea nu mai pastreaza t~xtul original: ci numai o redactare de la o prefacere ulterioara.

1 Cu pnvtre la reparatii, vezi IoRGA, lm"ipfii, II, 2 BIANU -CARAC A~ , Catalog, II, p. 148.
p. 93 ~i 95; loRGA -B AI.~, L'arl, p. 273, n . 13. 3
!3CMJ, XX -1927, p. 112.

501
 Juderi'1<"1 <"lupa dteva date insuficiente, biserica fostului schit Strimba 1 ar putea data din
anul 7027 ( = 1519), dupa cum sustine inscrip~a zugravita in anul 1793, dnd s-au facut picturile.
Cu privire la persoana presupusului ctitor, vel vistiernicul Stoichi~a Raio~anu, I. Donat 2 poate
avea dreptate, cind arata d acesta a trait de fapt pe la sfir~itul veacului al XVI-lea ~i ca ar fi
ded numai un ctitor «de iznoava ». Important e insa alt document, citat de acela~i autor, din care

.1 ·

Fig. 465. - Calimane~ti, biserica din Ostrov.

se vede c~ schitul Strimba figura inca in 1525 intre metoa~ele manastirii Govora. Biserica actuala
(fig. 464) prezinta un plan triconc de tipul cunoscut, cu abside pentagonale in exterior ~i cu o
singura turla octogonala, pe baza patrata, a~ezata peste centrul naveL Tinda, judecind dupa foto-
grafie, nu depa~e~te largimea navei, dar nu afl.am nimic despre felul inveli~ului intern ~i nici despre
structura navei, despre prezenta sau absen~a hi~elor de sprijin. ln schimb, aspectul exterior ne
ingaduie dteva observa~ii mai pretioase; paramentul se compune dintr-un ciubuc care imparte
fatada in doua registre, fiecare registru fiirid decorat cu panouri dreptunghiulare, formate din toruri,
la fel ca in registrul inferior de la biserica episcopaHi din Arge~. Corni~a de la baza turlei pare
a fi compusa din profiluri ce amintesc corni~ele de la D ealu; panourile dreptunghiulare ale turlei
pot fi comparate cu cele de la .turla cea mare de peste pronaos de la catedrala din Arge~ ~i, in
sfiqit, ferestrele, foarte lungi ~i strimte, pe care le regasim ~i la nava ~i la turla, sint ~i ele, cu

1 DnXcmc£ ANU, 0/tenia, I, p. 109- 110. 2

Fundafii, AO, XV, p. 329.

502

i
Ii.
I
i
 toatii simplicitatea lor, identice cu cele arge~ene. Pentru aceste motive, ~i pinii !a noi cercetiiri
mai amiinuntite, s-ar putea propune, cu toatii rezerva cuvenita, acceptarea datei 1519 pentru
zidirea bisericii din Strimba. ·
T ot in vremea lui Neagoe exista o bisericii la Gaiseni 1, dupii cum o dovede~te prezenta
unor morminte din aceasta perioadii. B iserica a fost insii complet transformata 2•

..'
I

II ,I I
I I
~
I I
+ ~
I
..
a)

I
.' .

b)

Fig. 466. - O.limiine~ti, biserica din Ostrov,

a) sectiune longitudinalii b) plan.

De ultima perioada a domniei lui N eagoe B~sarab ~i de scurta domnie a odraslei sale, Teo-
dosie , e legata ctitoria
I
manastirii de maici
.
din Calimane~ti, din care se mai pastreaza azi biserica

1 ! oRC A, Inu ripfii, II, p . 49 ~i urm. ; Io RGA -BAL ~, ~ G Hr~A -)3UpE~Tr, Mtmlenia, II, p. 41.
L'art, p. 141.

503
i i
Jl
H
':I zisa din Ostrov 1 . Datarea precisa a bisericii int.impina oarecare dificultati, deoarece informatiile
. .I
pastrate sint contradictorii. Pentru moment trebuie inlaturat izvorul latin din 1731 2, fiindca
r!' el cuprinde unele incompatibilitati care dovedesc o informatie superficiala. Pisania veche a bi~ericii
~
,1
a disparut, dar inscriptia pusa in 30 iunie 7268 ( = 1760) atribuie ctitoria lui Neagoe voievod
~i da ca data a terminarii anul 7030 ( = 1522) 3 • S-a obiectat ell Neagoe era mort la data de mai

~j : sus, dar e foarte u~or explicabil ca in pisania initiala sa se fi pomenit numele lui, p~ate alaturi
de vaduva sa D espina, sau de fiul sau, T eodosie. Ulterior, in 1760, cind s-a rezumat vechea inscrip-
tie, s-a retinut numai m,1mele mai ilustru al veneratului ctitor. Aceasta e o simpla presupunere,
' ' dar mi se pare preferabil sa pastram data mentionata in pisan.ie, dedt s-o inlocuim, £lira. nici un
argument plauzibil, cu anul 1520, cum propusese Ghika-Bude~ti 4 • Biserica (fig. 465) se prezinta
ca o cHidire destul de modesta. Facind ab'stractie de pridvorul de lemn adaugat recent, ea e zidita
din piatra bruta amestecata cu dramida ~i acoperita cu tencuiala. Prima incapere (fig. 466 b)
eo tinda aproximativ patrata, invelita cu o bolta cilindrica pe axa principala, despartita de nava
printr-un perete. Nava infati~eaza inca particularitatile esentiale ale structurii derivate din biserica
de la Vodita II, dar cu oarecare simplificari. Nu numai ni~ele de sprijin dinspre apus prezinta
reducerea intilnita la biserica man·~stirii Dealu, dar ~i cele rasaritene apar aci de tot strimte; pe
deasupra, pila~trii de pe aceasta latura au fost inlocuiti cu ni~te console. S-ar putea insa ca aceasta
o
dispozitie sa provina de la refacere din veacul al XVIII-lea, careia i se atribuise 5 ~i aspectul
exterior circular al absidelor laterale, cu totul neobi~nuite in veacul al XVI-lea. Ni~ele destinate
proscomidiei ~i ve~mintarului, scobite in peretii laterali ai altarului, sint ~i ele recente. Absida
altarului, semicirculara in interior ~i heptagonala in afara, pastreaza inca vechiul aspect. Boltile
navei (fig. 466 a), compuse din cilindre, semicalote ~i din turla a~ezata pe pandantivi, nu prezinta
nimic nou. Merita o mentiune numai forma de sfera trunchiata a interiorului de la baza turlei,
aproximativ asemanatoare cu aspectul tronconic al bazei de la turla centrala a pronaosului bisericii
episcopale din Curtea de Arge~, precum ~i torul grosolan care incercuie~te aceasta baza la partea
superioara ~i prin care ea se distinge de toate cele de pina ·acum. Propoqia turlei e ~i ea relativ
redusa : 4,96 m x 2,15 m, dar totu~i mult mai zvelta dedt la biserica din Bradet din veacul
.
precedent.
ln fatada notam ap aritia unor arhaisme menite sa redobindeasca un loc insemnat in decorul
bisericilor muntene. Corni~a bisericii se compune din trei rinduri de . zimti ie~iti in afara, unii
peste altii. Acest motiv caracteristic vechii arhitecturi bizantine, pe care l-am intilnit in veacul.
I
al XIV-lea ~i in Tara Romineasca, se repeta, de~i intr-un singur ~ir, la corni~a bazei cubice de 1
l

la turla, iar la tambur cite doua rinduri de zimti incoroneaza fiecare arcada. Tamburul octagonal
(in interior cilindric) prezinta pe fiecare latura cite o fereastra strimta, semicirculara, incadrata in
cite doua firide in rezalit, iar colturile fetelor sint marcate de cite o coloneta angajata, ca la turla
bisericii din Hirtie~ti ~i cum se vedeau probabil odinioara ~i la biserica principala de la Cozia.
l
Ca ~i la monumentele citate mai sus, acoperi~ul sferic al turlei e a~ezat pe o baza orizontala ~i e
probabil ca ~i aci simplificarea se datore~te prefacerilor; inveli~ul original va fi urmat linia festonata
a corni~ei de zimti. Ferestrele navei ~i ale absidelor, largi ~i dreptunghiulare, sint tot opera
prefacerilor.
Pentru a ne da seama de viata artistid din Tara Romineasca de la inceputul veacului al
X VI-lea, trebuie sa evodim ~i importantul rol de ctitor pe care 1-a jucat familia Craiove~tilor,
inrudita indeaproape cu Neagoe Basarab. Craiove~tii, intre care se numara mai multi bani ai

1 IoncA -BAL~ , L'arl, p. 103; GmK A-BUDE~TI, Mun- p. 134, reproduce acee~i pisanie dupil o catagrafie
lenia, II, p. 10, 12-13; idem, Valathie, p. 25. din 1832.
I DoNAT, Frmdafii, AO, XV, p. 318- 319. ' GuiKA-BUDE~TI, Mun/enia, II, p. 10, 12- 13; idem,
3 DnXGRICEAN u, Comuni&tiri, BCMI, IX - 1916, p. 95; Vala&hie, p. 25.
vezi ~i citirea intregitii de acela~i autor in « OJtenia», 5
DaXc mcE ANU, 0/tenia, II, p. 69.
II, p. 69; VI nTos u, ConJIIni&tiri, BCMI, XXVI - 1933,

504
 Olteniei, se pare di au concurat cu tot dinadinsul cu ambi~ia ctitoriceasdi. a domnilor de talia
unui Radu V 9i Neagoe Basarab. Din vremea aceasta li se pot atribui doua ctitorii insemnate,
dizute ambele prada restaurarilor din veacul trecut: e vorba de biserica sf. Dumitru din Craiova
~i de manastirea Bistr*.
0 reconstituire exacta a planului ~i eleva~ei bisericii sf. Dumitru din Craiova 1 , zisa ~i
biserica « Baneasa», nu mai e posibila decit pe temeiul dtorva fotografii vechi. Lecomte de Nouy
nu n e-a lasat nici un releveu al vechii biserici, iar cladirea noua e o crea~e originala a restaura-
torului, care a vrut sa ne dea un monument bizantin a~a cum, dupa parerea sa, ar fi trebuit sa
fie, 9i nu a~a cum a fost. Confruntarea vechilor fotografii cu actualul monument e concludenta.
Vechea biserica, zidita in intregime din caramida, avea planul dreptunghiular cu cruce
inscrisa de tip complex §i era precedata de un pronaos simplu, intocmai ca la mitrapolia tirga-
Vi§teana dinainte de prefacerea lui Neagoe Basarab. Biserica avea insa numai trei tude, una
centrala peste crucea navelor ~i cite una in col~rile pronaosului. Dupa toate aparentele, bol~le
urmau dispozitia curenta ~i semicilindrele bratelor transversale raspundeau in exterior prin fron-
toane arcuite.
Ce mai ramases~ din aceasta p'i·ima ctitorie, pe care in 1652 «au facut-o din temelie de
iznov >> Matei Basarab, dupa cum ne spune pisania, e greu de deslu9it. Refacerea lui Matei
Basarab a cuprins eel putin intreg paramentul §i tot ei i se datorau cantraforturile. 0 alta
restaurare ampla suferise biserica in veacul al XVIII-lea, dnd tur~a principala a fost zidita
din nou, cu baze cq tot, ~i s-a deschis pridvorul pe latura apuseana. ln principiu, de acord
cu parerile lui Iorga 9i ale lui Ghika-Bude~ti, cred ca putem data prima zidire a bisericii craio-
vene aproximativ in perioada cind Neagoe Basarab se pregatea sa restaureze ~i sa prefaca mitro-
polia din Tirgovi§te. Alegerea planului a fost prababil inspirata de atentia deasebita care s-a
. acordat acum bisericii tirgovi~tene, iar dispazitia celar trei tude a copiat modelul realizat cu
~- putin inainte la biserica _manastirii Dealu §i apoi la biserica episcapala din Arge§. ln starea
f• actuala a cercetarilar nu cunaa9tem a alta periaada mai prielnica pentru a lamuri combina~a
acestar clemente. Pe de alta parte e apraape firesc ca puternicii bani craiove§ti sa fi ridicat,
alaturi de curtea lor, a biserica -asemanatoare ctitariilar domne§ti din Tirgovi§te §i Arge§. Astfel
s-ar explica, fara nici o dificultate, 9i numele « Baneasa >> acordat de traditJq acestei biserici 2• ,.
De a mare impartanta pentru lamurirea tuturor •problemelar de arhitectura, in legatura
cu evolutia la care s-a ajuns pe la sfiqitul veacului al XV-lea 9i in primele decenii ale veacului
urmator, ar fi fast manastirea Bistrita, dad s-ar fi pastrat ceva din '{CChea biserica §i din cladi-
rile manastire9ti 3 • Primul document care a ajuns pina la nai 9i dill care se vede ca manastirea
era deja in fiinta, dateaza din 16 martie 1494. Vlad Calugarul intare~te prin el danatii anterioare,
facute manastirii. Data primei ctitorii ramine insa necunascuta, deoarece inscriptia slavona din
7005 (= 1497), de pe unul din clapote, inv~ata de obicei ·~a marturie pentru intemeierea mana-
stirii, precizeaza ca. ea se refera doar la facerea clapotulu!W.:Ie catre fra~i Barbu, Pirvu, Danciu
~i Radu. Mai aflam apai di in anul 1509 Mihnea eel Rau distruge aceasta manastire, asediind-a
~i tragind cu artileria in zidurile ei. ~tirea despre aceasta fapta ne destainui.e~te c3. ~i alte mana-
stiri, mai vechi chiar decit cea de la Curtea de Arge§, clispusesera de o incinta fartificata. Mana-
stirea a fast apai recanstruita in intregime de fratii <:raiove§ti §i pe o cartu§a in stilul rena§terii
putem citi: << rrx.tJ.x.I<T.7025 >> ('= Pahamie Manah.ctitar 7025 = 1517). Aceasta cartu§a, impreuna

1 PESSIACOV, Sf. Dumilru, p. 204 ~i urm.; DRAGHICEAN u,
Cronifa, BCMI, VIII - 1915, p. 191; Ionc A -BAL~, L'arl,
p. 154; IoRGA, Oraftlt 0/tmiei, p. 285- 286; GmKA-
Buo E~TI, Mtmlwia, II, p. 38 §i III, p. 6, 30, 48-49.
2 Ipoteze deosebite de cea expusa au prezentat Ro~­
STORFER, Kir&henbaulen, p. 87; ANTONEscu, Arhitulura,
I, p. 16 ~i 21; CoNsTANTINESCu-IA§I, Sf. Dumitru, p. 390
~i urm.; idem, Ref. r0111.-bulg., p. 29; VINCENZ, Craiova,
p. 192.
3 TociLEscu, Manartiri, p. 191 ~i urm.; loRGA, lnurip/ii,
II, p. 81-82; OooBESC u, Bislrifa, p. 101 §i urm.; CEcX-
NEAN u, Manole, p. 44 ~i urm.; IoRGA -BAL~, L'arl, p. 96,
201, 297; GHIKA -BuoE~TI , Munlenia, II, p. 12; DRXGHI-
CEAN u, 0/tenia, II, p. 55 §i urm.; ~TEFANESC u, Valachie
e/ Trans., p. 112; DoNAT, Ftmdafii, AO, XV, p. 273 ~i urm.

505
 cu o sterna cu vulturul bicefal, cu coroana ~i cu sigla II .I<. ( = Pahomie ctitor) se pastreaza intr-un
desen al lui Trenk. Nu ne putem pronunta asupra facturii, dar e neindoielnic ca me~terul care
a executat cartu~a a fost un occidental. 0 alta inscriptie, datata ·din 1 octombrie 1519, in care
se pomenesc numele me~terilor D obromir, Dumitru ~i Chirtop, precum ~i al ispravnicului Stoian,
a fost insemnata in veacul trecut, inainte de a se reface din temelie manastirea. Aceste date
marturisesc, evident, despre terminarea refa-
cerilor de pe urma devasHidlor lui Mihnea.
Manastirea Craiove~tilor a suferit noi
restaurari, prefaced ~i adaose in timpul
I'
domniei lui ~erban Cantacuzino, dupa cum
!' ne arata inscriptia din 12 septembrie 7192
( = 1683), iar in veacul al XIX -lea a fost
inlocuita cu 0 manastire noua, terminata
in 1856.
Pentru a ne face cit de cit o idee
despre aspectul vechilor cladiri, nu putcm
recurge la chivotul pastrat in Sectia de
arta feudala a Muzeului de arta al R.P.R.
din Bucure~ti, cum crezuse N. Iorga 1,
deoarece chivotul reproduce un model ste-
reotip de biseridi cu plan patrat, cu cruce
inscrisa ~i cu o turla centrala, incadrata
de patru tude a~ezate in colfud. Din
planurile manastirii, intocmite prin anii
1728-1731 de maiorul austriac Johann
Weiss 2 (fig. 467), vedem, dimpotriva, di
Fig. 467. - Manastirea Bistrita '(Vilcea), plan de biserica avusese un plan triconc ~i, prin
ansamblu, intocrnit de J oh. Weiss. faptul di dispunea de un pronaos mai larg
dedt nava, se asemana cu biserica epis-
c'opala din Curtea de Arge~ a~a cum o refa-
cuse Neagoe. Acest plan trebuie 'refinut ca exact, nu numai fiindca era intocrnit pentru scopuri
rnilitare, dar ~i fiindca releveurile celorlalte manastiri care pot fi controlate prin monumentele
existente se dovedesc corespunzatoare. Mai pufin !impede apare prospectul manastirii desenat
de acela~i Weiss ~i e problematic daca biserica avusese o singura turla centrala ~i una sau doua
mai mici peste pronaos, sau dadi turla zvelta, indicata in colful din dreapta, era· o clopotnita
a~ezata peste intrarea din curtea interioara a manastirii 3 • Astfel, de~i avem tot dreptul de a
presupune di biserica manastirii Bistrita fusese o cladire importanta, o demna contemporana
a ctitoriilor de la Dealu ~i Arge~, trebuie sa ne multumim cu constatarea sumara ca biserica
a apartinut tipului triconc 4 • Me~terul care a executat biserica ar putea fi ace! Dobrornir din
inscriptie, poate un sirb de origine, dar de ad nu e ingaduit a trage imediat concluzia ca zidirea
era in stil « sirbesc )), Dupa toata probabilitatea ea se incadra perfect in mediul arhitecturii
muntene de la inceputul veacului al XVI-lea. Me~terului occidental, autor al cartu~ei pomenite
cu inscriptia din 1517, i se poate atribui fortificarea manastirii. Din prospectiva lui Weiss recu-

IoRGA-BAL!i, L'arl, p. 96.

1 Cf. DRXGHICEAN u, 0/tenia, II, p. 58. Dar ~i accste marturii
M. PoPESCU, 0/tenia, p. 100 ~i urm.
2 trebuie primite cu oarecare rezerva.
a Un plan triconc incoronat cu o turlii centralii ~i • Chenarul de u~a de la bisericl, semnat <<Mane
j, doua turle mici peste pronaos, ca Ia Dealu, recunoscuse
V. Draghiceanu pe o reprezentare probabilii a bisericii
me~ter», nu poate fi atribuit veacului al XVI-lea ~i vom
reveni asi.tpra lui. In orict caz acest Mane nu are nimic
de pe un antifonion din 1799 ~i pe un tablou din 1830. comun cu legendarul m~ter Manole.

506

... . 4 • •
1 -
 noa~tem doua incinte de ziduri spr1)1ntte de contraforturi, una in fata cladirilor manastirii ~i
alta in prelungirea primei incinte spre stinga. Prima incinta e inzest~ata cu doua turnuri patrate,
unul peste poarta exterioara, altul in coltul curtinelor. Forma curtinelor precum ~i aspectul
turnurilor denota ca ele provin de la vechea construqie ~i nu au nimic de a face cu fortificatia
de pamint pe care au ridicat-o probabil austriacii in jurul manastirii. Indnta de zid e inrudita,
in schimb, cu fortificatiile transilvanene; in cazul acesta cartu~a in stilul rena~terii va fi impo-
dobit una din intrarile cetatii.
Din vechea manastire ~ Craiove~tilor a supravietuit numai bolnita, ctitorie a marelui ban
Barbul, calugarit sub numele de Pahomie. Atribuirea se intemeiaza pe reprezentarea votiva zugra-
vita in nava 1 . Cladirea, executata foarte neglijent din bolovani ~i amestec de caramida, se compune
dintr-o nava aproximativ patrata ~i un altar putin alungit, semicircular spre interior, inscris intr-un
pentagon (fig. 468). Interiorul poarta bolti cilindrice de-a lungul axei principale ~i o semicalota.
Bolnita (fig. 469) a suferit prefaceri la ferestre, iar inspre apus i s-a adaugat in 1710 un pridvor.
Din punct de vedere arhitectonic partea veche a cladirii prezinta un interes reclus. Ea apartine
tipului de biseridi-sala derivat din tradi£ii pamintene (planul patrat al navei), amestecat cu influer.te
din miazazi, patrunse in Tara Romineasca inca in veacul al XIII-lea. 1ntr-o forma mai mult sau
mai putin primitiva, tipul bisericii-sala s-a pastrat astfel de-a lungul veacurilor ~i vom continua
sa-l intilnim ~i in viitor.
Am avut ocazia sa amintim in repetate rinduri relatiile Tarii Romine~ti cu manastirile de
la muntele Athos, fie in legatura cu daruri ~i ctitorii romine~ti, fie in legatud cu problemele arhi-
tectonice din vremea lui Radu IV ~i Neagoe. Domnia acestor voievozi initiaza in adevar o peri-
oada de pe urma careia manastirile Athosului au profitat atit de mult, incit P. Uspenski scria ca
« nici un popor dreptcredincios nu a facut atit de mi.Ilt bine Athosului dt au facut rominii » 2•
Documentele despre ctitoriile ~i darurile romine~ti devin acum foarte numeroase, dar din
5nefericire materialul arheologic pastrat nu e tot atit de valoros. Nesfir~itele distrugeri ~i prefaced
'lau inlaturat aproape toate monumentele arhitectonice din aceasta perioada sau le-au inglobat
)n zidiri noi din care, in situatia actuala, nu sintem in masura sa desprindem vechile elemente.
'Pe de alta parte, din punct de vedere al a~hitecturii, cercetarile sint inca a"t>roape inexistente. Ceea
."ce s-a facut, eel putin in · parte, pentru culegerea inscriptiilor, p enttu catalogarea arhivelor ~i a
bibliotedlor, pentru publicarea tezaurelor ~i a picturilor va trebui facut ~i pentru constructiile
de la Athos, cu atit mai mult, cu dt o serie de aspecte ale a~hitecturii bizantine tirzii, implicit
interferentele cu tarile balcanice ~i provinciile noastre dtrnarene, iar mai apoi cu Rusia,
sint adeseori legate de monumentele de la Athos. Informatiile i10astre actuale se datoresc toate
unor descrieri de calatorii mai mult sau mai putin sistematice, unor note luate in treadit, necon -
trolate de sapaturi sau sondaje. Astfel unul dinf!le mai importante centre ale arhitecturii bizantine
tirzii continua inca sa pastreze cu adevarata gelozie toate secretele. lata de ce, din perioada de
la sfiqitul secolului al XV -lea ~i de Ia inceputul secolului urmator, in care nu numai domnii
Tarii Romine~ti, dar ~i cei moldoveni s-au intrecut in refacerea ~i completarea vechilor a~ezaminte,
nu vom putea cunoa~te dedt monumente relativ" putine ~i neinsemnate, iat problema relatiilor
stilistice vom putea-o trata cu temei abia mai ti~iu, in 1egatura cu ctitoriile din jumatatea a doua
a veacului al XVI-lea.
Dintre manastirile sf. Munte, cea care a p;ofitat neintrerupt ~i inca din timpuri mai vechi
de pe urma voievozilor munteni e Cutl1,1mus. Un egumen al ei, Hariton, fusese chiar mitro-
polit in Tara R omineasd, dupa cum rezulta dintr-un document databil in jurul anului 1372 3 •

1 Pe linga bibliogratia indicatii Ia p. 505, n. 3, cf. ~i
GmKA ~BuoE~TI, Valacbie, p. 19. 0 datare mai precisa
a bolnitci nu e posibila ~i propunerea lui DoNAT, Fundajii,
AO, XV, p . 273- 275, de a o atribui anilor 1520- 1521 ,
nu se intemeiaza pe argumente concludente.
2 U sPF.I'iS KI , Aifiou, p. 334.
3 NANnm~, Docum. Athoi, nr. 1, p. 17 ~i urm.

507

.......
 La Cutlumus se mai pastreaza hrisoave domne~ti din 1476 (de la Basarab eel Tinar), din 1489
(de la Vlad Gilugarul), din 25 ianuarie 1500 (de la Radu IV), din 7 decembrie 1514 ~i 23 iulie
1517/22 (de la Neagoe Basarab) 1 . Ultimele doua documente s~t deosebit de importante, fiindca
Neagoe aminte~te pe Mircea eel Batrin ca prim ctitor care ar fi refiicut manastirea darapanata,
innoita apoi de parintele sau Basarab, iar despre
sine insu~i spune ca (( am zidit-o pina ce am savir-
~it-o ~i am implinit-o>>. 0 confirmare a acestor infor-
matii gasim la Gavril Protul 2, care atribuie ince-
perea lucrarilor lui Rad.u IV ~i terminarea lor lui
Neagoe, specifidnd ca ambilor domni 1i se datore~te
biserica principala cu hramul sf. Nicolae, chiliile,
trapeza, pivnita, poarta cea mare ~i cea mid, hoi-
I I I I I I e I
nita, ospataria, maghemita, portul de la Ascalon
I I

Fig. 468.- Manastirea Bistri~a (Vilcea), cu o cuHi de straja ~i alte constructii de impor-
I'lam~l bolnitei. tanta minora. loan Comnen 3 confirma ~i el ca
. manastirea distrusa a fost refacuta de urmatorH
domni munteni: « Demum splendiiJissimus Valachiae Authentes Neagulus Vv. elapsis pluribus annis,
simi/iterque Radu/as Vv. Bassarabae Myrtzas Vv. et Vintilas Vv. ipsum pau/atim totun1 restaura-
runt ». ln fata acestor marturii ~i mai ales a celor spuse de Gavril Protul, care a vazut catoliconul
nou acoperit cu plumb ~i aparat cu geamuri Ia ferestre, nu inteleg de ce Bal~ ' credea ca biserica
principala a fost refacuta abia in 1540, mai ales dnd ~i H. Brockhaus 6 precizeaza ca in anul
1540 s-au terminat zugravelile, ceea ce inseamna ca biserica trebuia sa fie mai veche. Cred ded
ca studiind arhitectura inunteana din vremea lui Radu IV ~i a lui Neagoe sintem indreptatiti
sa privim cu mai multa. atentle catolicop.ul de Ia manastirea Cutlumus. Biserica (fig. 470) e o
cladire centrala cu planul in cruce greadi de tip complex, avind in capetele bra~elor laterale
cite o hora. Absidele, semidrculare in interior, sint invaluite heptagonal. Bol~ile sint cele
obi~nuite, compuse d~ cilindre, calote ~i 0 turla centrala in nava, a§eZata pe coloane. 0 noutate
a planului o constituie incaperile cilindrice care se adauga proscomidiei ~i ve~mintarului;
o
aceasta dispoziti~ se va repeta singur~ <;lata, Ia catoliconul manastirii Dionisiu zidit de Petru
Rare~. Pronaosul dteptunghiular e impartit prin dou~ coloane in §ase travee dintre care cele
doua din colturile -d.irispre ·apus sint . incalecate de cite 0 'turla, in vreme ce traveele celelalte
sint acoperite cu simple calote. Silueta biseridi, cu cele trei turle, se apropie astfel sensibil de
aceea a bisericii manastirii Dealu ~i prezinta asemanari §i cu biserica episcopala din Arge§, de
dupa refacerea lui Neagoe: 1n stadiul actual al cuno~tintelor noastre e desigur preferabil sa nu
insistam prea mult asupra acestor isemanari ~i sa admitem di arhitectul de la sf. Munte a urmat
modelele aflatoare acolo, dar cu aceasta problema nu poate fi considerata definitiv rezolvata,
intli fiindca nu avem inca o idee !impede despre aspectul vechii arhitecturi de la Athos §i apoi
fiindca me§terul care, la Dionisiu, a imitat exact planul de la Cutlumus, a omis totu~i turlele
pronaosului, multurnindu-se cu o singura turla, urmind in aceasta privin~a modelul bisericilor
moldovene§ti. Vom constata mai tirziu, ia Dochiariu, influente moldovene~ti mult mai fun-
damentale. Aceste exemple nu lamuresc intrebarea dad Ia Cutlumus a lucrat un arhitect localnic
sau unul muntean, dar ele dovedesc ca s~tem indreptatiti sa formulam asemenea intrebare 11•

1 NANDRJ~, Domm. Athos, nr. 2, 3, 5, 6 ~i 7; vezi ~i bane~ti ~i ca « m~teri straini nu se trimeteau )), nu o pot
IoncA-BAL~, L'art, p. 93. accepta in sensu! strict al cuvintului ~i cred d SP, POPEScu,
2 AIR, 1- 2, p. 146. Conlribufiuni, p. 108, se apropie mai mult de adevar,
3 CoMNENos, Des&riptio, p. 483. clnd observa cii « domnil trimeteau uneori ispravnici,
' BAL~, Sf. Mrmte, p. 41. care, poate, erau insorifi ~i de echipa de lucratori >>. ln
6
A thorklii!ter, p. 27. privinta aceasta ~ i pentru perioada din jumatatea a doua
e Parerea lui BAL~. Sf. Munle, p. 31, ca darurile domni- a secolului a! XVI-lea vom fi in masura sa aducem ~i argu-
tor no~tri aduse Athosului constau exclusiv din ajutoare mente concrete.

508
 Cu pnvae la chilii 1 ~i la trapeza, dificulta~ile pe care le intilnim sp oresc. Unul din
corpurile de cladire adapostind chiliile e zidit din ciiramida ~i fiecare etaj are cite un foi ~or
cu arcade semicirculare spre curte. Paramentul de ciiramida aminte~te fa~adele de la Tekfur-Serai
~i de la bisericile din Mesembria. Celelalte cladiri par in schimb mult mai recente.

.l
Fig. 469. - Manastirea Bistrita (Vilcea), bolnita.

Trapeza (fig. 471), la dndu-i, ne infa~i~eaza un plan curent la Athas, compus dintr-o incapere
dreptunghiulara cu trei ni~e intr-unul din capete, asen:1inindu~se cu bisericile-sala din grupul
acelora dintre care face parte ~i biserica Sin Nicoara din Curtea de Arge~. Curioasele bolti ale
bucatariei merita insa mai multa a:tentJe. Co~ul se ridicii 'peste o incapere patrata ~i de-a lungul
peretilor sint alipite patru arcuri. De la aceasta baza mijlocesc patru planuri triunghiulare inversate
~i inclinate spre un octagon, peste care se ridica o piramida octogonala, trunchiata, pentru a
Hisa loc in centru co~ului inalt. Aceasta disp,ozitie a sistemului de boltire se regase~te nu numai
Ia bucatariile manastirilor romine~ti de mai tirziu, dar la Athos, lucru curios, aproape numai
la manastirile uncle , intilnim ctitori romini. Vom reveni asupra acestei interesante probleme,
cind vom analiza arhitectura. moldoveneasca, fiinddi socotesc cii acolo trebuie ciiutata originea
acestui sistem de boltire.

1 UsPBNSitt, A¢011, p. 352, atribuie lui R.lldu IV ~i anului 1497 cbiliile de pe latura de nord.

509

-
 Lui Neagoe i se mai atribuie, la Cutlumus, un turn inalt 1, fadnd parte din fortifica~ie. 'rurnul
e zidit din diramida ~i e prevazut pe fiecare latura cu guri de pacura proeminente, a§ezate pe
console. Acest turn nu are nimic specific, ci reprezinta un tip curent pe care l-am intilnit pe
stampa ce infati§eaza vechiul aspect al manastirii Arge~ului ~i il puum regasi, decpotriva, la forti-
ficatiile din Transilvania sau din tarile
balcanice din aceasta perioada. .
D e Ia Gavril Protul 2 mai afl.am ca
Neagoe a zidit din temelie trapeza mana-
stirii Xeropotam, dar nu putem ~ti dadi
actualul refectoriu mai pastreaza ceva din
vechea zidire. Acela§i izvor ne informeaza
ca Neagoe a cladit tot aci §i o pivnita, iar
la manastirile Ivir 3 ~i Chilandar lui i se
datore§te apaductul. Tot Gavril Protul ii
atribuie alte « mari zidiri ca la I vir» §i la
Pantocrator.
Pe teren ceva mai sigur ne gasim la
Dionisiu, uncle Neagoe a zidit, in 7028
I Fig. 470. - Athos, manastirea Cutlumus, planul
catoliconului. ( = 1 520), un turn(« pirg »), dupa cum o
dovede§te inscriptia greceasca, sapata pe 0
lespede de marmura 4 • ~j acest turn e pre-
vazut cu burdufuri pentru gurile de piicura, dar el pastreaza totodata §i vechiul coronament
crenelat. Cronicarul loan Comnen 5 ii mai atribuie lui Neagoe ~i construqia unui apaduct
pentru calugarii de la Dionisiu.
Un alt turn de straja, prevazut §i el inca cu vechile creneluri, a inceput sa construiasca
Neagoe la manastirea sf. Pavel, dupa cum spun inca doua inscriptii slavone, sapate ambele in
marmurlL Prima pisanie a fost a~ezata in .anul 7030 ( = 1522), iar a doua amintqte d. lucrarile
au fost duse la bun sfir~it cu ajutorul lui Petru voievod (Radu Paisie) ~i al lui Teodor Cluceru 6 •
!nsu~i catoliconul Lavrei a fost, dupa spusele lui Gavril Protul 7 , innoit de Neagoe, care ar
fi refacut navele, altarul ~i tinzile. Cit de mult au m~dificat aceste innoiri biserica principala a
Lavrei, considerata ca unul din cele rnai vechi monumente ale Athosului, datind de la sfiqitul
veacului al X-lea8 , nu putem ~ti. Singurullucru sigur e ca aceste innoiri au fost terminate de
voievodul Vladislav in anul 1526, prin a~ezarea inveli~ului de plumb al bisericii, dupa cum arata
o veche inscriptie greceasca 9 • N. Iorga inclina sa atribuie lui Vladislav §i pridvorul catoliconului,
dar trebuie sa recunoa§tem ca, deocamdata, orice argument valabil lipse~te.

1 BEzA, Munlele Athos, p. 603, crede eli acest tum
ar fi singura rama~ita din zidirile de Ia Cutlumus datorite
voievozilor r omini. UsPENSKt, Af/JoH, p. 352, atribuie
turnul situat in coltul de sud-vest al incintei lui Radu IV
~i anului 1508. ' PRoTUL, AIR, 1-2, p. 146; BAL~, Sf Mrmle, p. 39; lone A,
I AIR, 1-2, P· 146.
3
BAL~, Sf. Mtmle, p. 38, ii atribuie unui « Visarion
din Bucure~ ti » ~i turnul orologiului din 1525; poate ar
fi insa rnai potrivit sa pu"n em numele lui Visarion in legatura
Af/JoH, p. 353, da, probabil din eroare, data 1515,
6
Descriptio, p . 477.
• UsPENSKt, A¢oH, p. 354; MtLLF.T, PARCOJRE §i
PETIT, Inscripl. Athos, nr. 446 ~i 447, p. 152- 153; GAVRIL
Mtmtele Athas, p. 475; B&ZA, Munlele Atbos, p. 591.
7 AIR, 1-2, p. 146. Vezi ~i B uRADA, MrmJele Atbos,
p. 406.
8 DtERL, Man11el, p. 447. H. BRocKnAus, Atbosklosler,

cu refacerea turnului din secolul a! XVIII-lea. ln 1737
un proegumen Visarion a restaurat paraclisul sf. Nicolae
(ibidem) ; loRCA-BAL~, L'arl, p. 103, pomene~te de un
turn a! bisericii (probabil identic cu eel amintit), pe
care il atribuie lui Neagoe §i il dateazii in 1513. Nu
§tiu r e ce se intemeiazii aceasta afirmatie.
4 M ILLET, PARCOJRE §i PETIT, Inu ripl. Athos, I, p. 171.
Vczi ~ i BAL~, Sf M111tle, p. 39; !oRCA, Mrmtele
Athos, p. 473; BB:u, Mmrlele A thos, p. 602; UsrENSKt,
p. 26, se indoic~te insa de o aserncnea datare ~i se mul~u­
rne§te sa observe eli biserica insa~i (Iasind de o parte para-
clisele, dintre care unele par mai vechi), trebuie sa fie
anterioara anului 1535, dod ea a fost zugravita.
9
MtLLET, PARGOIRE ~i PETIT, I11uript. Athos, I,
nr. 334, p. 108; Ia fel BAL~, Sf Mmrle, p. 39; !oRCA,
Mrmtele Athos, p. 460. Cf. ~i IonGA-BAL~, L'arl, p. 29.
Co MNENOS, Descriptio, p. 452, atribuie aceasta inscriptie
lui Neagoe, fara sa precizeze data.

510
 La manastirea Vatoped i se atribuie lui Neagoe un beci 1 ~i un turn 2 cuprinzlnd un para-
dis. Mai importanta e insa ctitoria paraclisului sf. Briu, atribuita de G .. Bal~ 3 lui Neagoe. Biserica
(fig. 472) are planul obi~nuit athonit, campus dintr-un piitrat cu crucea inscrisa, cu tuda centraHi
sustinuta de stilpi ~i cu abside in capetele bratelor transversale. Aceste abside, ca ~i cea a altarului,
circulate in interior, prezinta in afara cite trei laturi. Douii
tude secundare incoroneaza micile incaperi ale proscomidiei
~i ve~mintarului. 1nspre apus se vede un pridvor dreptun-
ghiular. Paramentul (fig. 473) pare a fi din piatra de talie,
alternata cu cite un rind de caramizi, iar la arcuri ~i tude
boltari de piatra alterneaza cu cite doua cadimizi. Fa~ada
e decorata cu arcade oarbe, mari ~i simple, de un aspect
I· arhaic, fara briu orizontal. Proportiile tudelor ~i mai ales
ale tudei centrale sint joase ~i repeta inca formele vechi
bizantine din veacul al X IV -lea, semn d in acest caz nu Fig. 471. -Athas, manastirea
poate fi vorba de amestecul unor m~~teri straini. Se mai Cutlumus, planul trapezei.
ivesc ~i oarecare dificultati in problema ctitorului acestui
paradis, terminat abia in 1526 4, dar acest lucru s-ar limpezi
u~or daca admitem ca zidirea inceputa de Neagoe va fi fost terminata de Vladislav, ~i el ctitor
zelos la a~ezamintele Sf. Munte.
De altfel, nu numai manastirile de la Athos au profitat de pe urma ajutoarelor largi pe care
le-au acordat voievozii munteni, ci ~i intreaga cre~tinatate din Balcani ~i chiar din Asia Mica.
Gavril Protul 5 aminte~te in primul rind biserica patrjarhiei (Pammakaristos) din Constantinopol,
dreia Neagoe ii reface acoperi~ul de plumb. Alte daruri ale aceluia~i domn ajung in Tesalia (Ia
~eteore), apoi la dteva biserici din Macedonia, din Bulgaria 6 ~i pina la· biserica Sionului din
I~rusalim ~i la manastirile din Muntele Sinai 7 • 1n acest~azuri nu poat~ fi vorba de legaturi
artistice propriu-zise, importante din punct qe vedere al arhitecturii. 1ntre daruri· figurau insa
diferite obiecte de arta industriala care fac parte din patrimotlf'iul artistic rominesc; asupra acestora
vom reveni in capitolele respective.
" Cu privire la arhitectura civila ~i militara nu dispunem deocamdata dedt de ~tiri docu-
mentare. rn cursu! veacului al XV-lea, a fosta intemeiata 0 n~ua capitala, alaturi de Tirgovi~te.
Inca Mircea eel Batrin ar fi semnat, «in arce nostra Bucurest»} un act, a carui autenticitate e pusa
de altfella indoiala 8 • rn 1460, Vlad Tepe~ aminte~te de 0 cc:tate pe Dimbovita inferioara («grad
Dfmbovifa»), identificata uneori cu cetatea Bucure~ti 9 dintt-un document din 1464, allui Radu
eel Frumos. Cercetari arheologice au descoperit, in schimb, intre satul Voine~ti ~i catunul Burla-
ne~ti, urmele unei puternice ceta~i de piatra cu plan patrat (lungimea unei laturi e de 32,50 m)
§i cu temelii groase de 3 - 4m 10 , pretinzindu-so ca aceasta ar fi cetatea Dimbovi~ei din documente
~i ca existenta ei s-ar putea urinari pe baza documentara pina in jumatatea a doua a veacului al
X IV -lea. Prin urmare la aceasta cetate s-ar referi ~i ~tirea ca in vremea lui Vlad II Tepe~ s-ar fi
afiat aci ~i un palat domnesc ~i o biserica. Catre sfir~itul veacului al XV-lea se inmul~esc apoi

1 GAVRI L PRoT UL, AIR, 1-2, p. 146 ; beciul e pro-
babil identic cu magazia de untdelemn notata de BA L~,
Sf. Munle, p. 25, 41.
2 B Ez A, Mrmtele Athos, p. 591. In orice caz acest
turn nu poate fi identic cu clopotnifa, datata prin inscripfie
in anuJ 1427 (cf. MILLET , PARCOIRE ~i PETIT, Jrucript.
Athos, nr. 115, p. 35-36).
8 Sf Mmrte, p. 41.
• Vezi ~i loncA, Mrmttle A thos, p. 475.
5 AIR, I-2, p. 146; vezi ~i l one A, Epir, p. 899.
• Cf. IO RGA·BAL~, L'arl, p. 104-106.
7 Cf. !oRCA, Orient, p. 863 ~i u rm .
~ !ONNESC u-GION , Bumresci, p. 186 ; IonGA·B AL ~, L'arl,
p . 35; MoiSI L, Bumrertii, p. 391 ~i urm.
9 LAPEDATU, Celtifi, p. 179; cf. ~i MoiSIL, Joe. cit. ;
I oN ESC u, Bumre[li, p . 7 §i urm.
10
VASILESCU, Dimbovifa, p. 25 ~i urm.

511
 ~tirile privitoare la noua re~edin~a . domneasca din Bucure~ti ~i importan~a acestei a~ezari cre~te.
Din calificativele « arX>>, « castrum» ~i «grad» rezulta cii existau acolo fortifica~ii, dar informa~iile
asupra aspectului lor sint contradictorii. Verancici spunea, in 1538, ca cetatea era zidita din piatra,
.I dar Pierre Lescalopier nota in 1574 ca fortificatiile erau de
lemn 1. E probabil cii Bucure~tii nu dispuneau de o 1ncinta
de fortifica~e a a~ezarii propriu-zise, ci de o curte domneascii
~i de manastiri intarite cu mijloace diferite, astfel incit am
putea pune eventual de acord ~tirile contradictorii de mai sus.
Cuvintul hotaritor il vor rosti cercetarile arheologice ini~iate
in ultimii ani.
Despre o cetate, la Gherghi~a, aflam din documentele
de la Vlad Tepe~ incoace, cind ea apare pentru prima oara
F ig. 472. -Athas, manastirea sub denumirea « Novum Castrum » sau « Novograd», confir-
Vatoped, planul paraclisului mind recenta ei intemeiere 2• 0 alta cetate exista la Craciuna 3,
sf. Briu. pe Milcov, cucerita in 1482 de ~tefan eel Mare. Nu aflam 1nsa
nimic despre vechimea acelei cetati. Ipoteza ca ea ar fi fost
ridicata de cavalerii teutoni cred ca trebuie cu totui inlaturata ; s-ar putea insa ca cetatea sa fi
existat si inainte de Radu eel Frumos, caruia i se atribuie o restaurare.
Dad ar fi sa dam crezare descrierilor lui De Langeron, atunci cetatea antica de la Hir~ova 4,
de pe malul Dunarii, ar fi fost refacuta aproximativ pe la sfir~itul veacului al XV-lea, deoarece

Fig. 473. -Athas, manastirea Vatoped, paraclisul sf. Brlu.

calatorul francez noteaza prezenta unui «mare caste! de piatra», cladit in genu! fortificatiilor
« gotice ». 0 stampa de pe la 1860 ne infa~~eaza aspectul castelului, campus dintr-o incinta
interioara inconjurata de cladiri inalte ~i turnuri patrate, dispuse in colturile dreptunghiului.
0 alta incinta, exterioara, e aparata de pinze crenelate, iar pe alt deal, in fa~a, se vede o fortifi-

1 MoistL, Bumrejlii, p. 394 ~i unn.
1 LAPEDATU, Mqterii, p. 179, n. 15; VASILEscu,
Dimbovita, p. 39-40.
a UnECHE, Domnii, p. 162; KocXLNICEANU, Cerceltlri,
p. 108, n. 1 ~i p. 111; JoRG A-BAL~, L'arl, p. 91 ; LAPEDATU,
Celalea Alba, p. 60, presupune cl cetatea ar fi fost
refacuta in 1481 de citre Basarab eel Tinar.
4 Hun"UZAKJ, Domme11#, supliment, I-3, p. 179;
lone A, Chateaux, p. 51; idem, Cro11hd, in BCMI, XXVI-
1933, p. 140; BnXTULF.scu, Hirjova, p. 3 ~i ur.m.

512
 catie asemanatoare, dar ceva mai midi. Langeron nutase acolo numai un turn de p.iatra. Dupii
elementele de care dispunem e impos.ibil sa tragem vreo concluzie valab.ilii, dar, 1ntrucit prezent<•
elementelor gotice ar fi confumata, am avea dreptul sa presupunem o faza de coostruqie in
aceasta perioada.

b) Transilvania
I Schimbarea care se infiiptuie~te treptat in viata economid ~.i soc.iala a Trans.ilvanie.i ~i
I modificarea profunda a concep~iilor in gindire ~i in aspira~iile artistice, pe care le favorizea?:a
cu insistenta ~i Matei Corvinul, se resimte curind dupa trecerea primei jumatati a veacului al

I
!
XV -lea. Cultura ren~~terii se raspinde~te, indeosebi sub aspectul literar, in toate centrele ma i
importante, cum sint in primul rind sediile episcopale din Oradea ~i Alba Iulia. !n conducerc:a
acestor eparhii, uneori ostile «regela~ului valah1>1, cum ii zic lui Matei Corvinul magnatii transdanu-
bieni, sau « de-vita joasa ~i obscura . .. ~ din tata valah 1> 2, cum se expr.ima cu dispre~ imparantl
I Frederic IV, ajung, mai ales dupa infringerea rascoalei din 1466-1467, ierarhi noi, unii chiar pric-
ten.i ~i colaboratori ai lui Matei, oameni instruiti ~.i umblat.i indeoseb.i pr.in Italia, admiratori ~ i
cunosdtori ai literaturii antice ~i recente, raspindind germenii noii gindiri. Aceasta gindire, despu -
iata de rnisticismul epigonilor filozofiei scolastice, imbibata in schimb adesea de mitologia anticii
romantata, ~ra in . princi~iu a~intita as~pra real~tatilor u~pe. Relat-i!le strinse c~ r:a~a - __~mria
a doua a lw Mate1, Beatnce de Aragorua, era fi1ca regelui \'iJeapolulu1 -au contnbmt 111 masur:1
insemnata la raspindirea culturii rena~terii ~i printre c~rteni, iar reflexul acestei orientari incept·
sa se resimta, intii sporadic, apoi tot mai intens, indeosebi dupa 1500, pina in colrurile indepar-
tate ale Transilvaniei.
! Semnele timpului apar, intre altele, fire~te §i in domcniul arhitecturii. Pe la1n.ijlocul veacului
aJ XV-lea erau inca in plina activitate vechile ~antiere ale biserkilor parohiale din Cluj, Sibiu,
:B~asov
i , s.a.m.d., oar curind dupa aceea activitatea accstora incepe sa lince:-:easca si catre
J ~ ,

sfiqitul perioadei de care ne ocupam lucrarile se incheie cu oarccare grabii ~i nu fa ra compromi-

Sl!ri, care inseamna intotdeauna renuntari. Nu se deschide, in schimQ, nici · un ~antier nou
pentru vreo construqie bisericeasca comparabila cu cele din trecut ~i nu se ma.i gasesc sebe~eni
ambitio~i care sa distruga pentru a recHidi in proportii mai vaste, prea vasfe pentru puterilc proprii .
Printre tipurile de biserici mo~ten.ite intilnim pe la mijlocul veacului ~ 1 XV-lea inca sporadic
exemple de basilici, dar intotdeauna e vorba de cladiri modeste de Ia tara sau de lucrlh i de comple-
' .
tare si de modernizare a dtorva basil.ici vechi. Mai adeseori vom avea 1nsa ocazia sii arnintim
mutilarea vechilor basilici. l n expun erea precedentii am men~ionat numeroase bas ilici care a:r.i au
aspectul unor biserici-saBi; amputarea .navelor laterale, in urma dl.reia ele au devenir biserici -
sala, s-a intimplat in majoritatea cazurilor in aceasta perioada, mai ·precis In ultimul deceniu al
veacului al XV-lea ~i in primele decenii ale vcacului urmator. Citeva basilici din ora~ele ~i
comunele mai insemnate vor fi, in schimb, transformate in biserici-hala. A cest tip !~i mentine inca
citava vreme rolul precumpanitor,' dar catre sfir~itu l veacului al XV-lea ~i prestig iu I lui :~ apus.
Dupa 1500 se mai construiesc numai in cazuri excep~ionale biserici-hala. Predominarea absoluta
ii revine acum bisericii-sala, in ora~e adeseori de propof!ii impunatoare, dar in mod inevitabil
mult mai modestii dedt tipurile predecesoare. Semnificativ e ca in aceasta perioada majoritatea
comurielo r rurale neiobagite i~i construiesc biserici noi de piatra, uneori de dimensiuni destul
de insemnate, iar vechile biserici de lemn catolice dispar aproapc cu desavir~ire. E insa curios di

1 2 « .. l111mile ac obsmmm Afallhiae gmus. . . t Valacbo

« Valachum regulum non eue ferenduml>, Bonfinii,
Hhtoria, decades III, lib. ~X, p. 371. palre >l, ibidem, p. 374.

33 - ·· · 21.\7 5 13
 I

' ~
I

- spre deosebire de ceea ce s-a intimplat in Moldova, uncle biserica de lemn a transmis suc~t:­
soarei sale zidita din piatra ~i caramida o serie de particularitati _,_ bisericile de lemn catolice nu au
influentat structura bisericilor de piatra decit prin forme decorative razlete, de altfel discutabile.
Totu~i, vom vedea cain numeroase amanunte decorative din vremea aceasta se resimte adeseori
un gust rustic, viguros dar naiv, cee:1 ce inseamoa d, alaturi de me~terii formati in ~antierele
ora~ene~ ti, intervin acum pietrari ~i constructori proaspat ie~iti din rindurile ¢riiniinii; feno-
menul acesta se verifica mai ales in Secuime.
Biserica-sala se prezinta ~i mai departe sub doua aspecte: unul, fara clopotnita, tip raspi.ndit
lndeostbi in regiunea maghiara ~i secuiasdi, rareori intil.nit ~i la sa~i ~i numai in regiunile
invecinate cu cele maghiare. Bisericile maghiare poseca ima adeseori o clopotnita de lemn,
a~ezata separat de biserica, ~i in aceste clopotnite - in realitate ni~te simple zvonite, nu turnuri -
se mai pot recunoa~te ~i azi amintiri ale arhitecturii in lemn de odinioara. Alt grup de biserici-
~ala deriva din varianta raspindita de franciscaoi, cu clopotnita a~ezata in flancul altarului, de~i
exemplele sint relativ rare pentru di, mai ales in Secuime, a~ezarea clopotnitei va suferi in
curiod o modifi::are prin faptul c~ ea va cumula ~i fuoqia de turn de aparare in sistemul de
fortificatie.
Bisericile-sala din comunele sase~ti i~i pastreaza in principiu compozitia cunoscuta, din care
clopotnita face parte integranta. Cind vom proceda la analiza monumentelor pastrate, vom descrie
~i numeroase variante ale acestor tipuri. Din punct de vedere tipologic, e ·deocamdata important
de retinut faptul ca tendinta spre realizarea unitatii spatiale a interiorului unei biserici e pretu-
tindeni manifestiL Aceasta tendinta e ima favorizata concomitent ~i de factori straini de inten-
tiile liturgice ~i estetice. Pe unul din ace~ti factori, factorul utilitar, economic, l-am mentionat.
Altul e de natura militara, fiindca, dura cum vom vedea, biserica nu. va fi numai inconjurata
aproape pretutindeni de intarituri, dar exista ~i un grup de biserid - aproape toate sase~ti --
in care. biserica insa~i se transforma in reduit al cetatii.
Bisericile romine~ti din aceasta perioada ramin ~i pe mai departe prevalent construqii de
lemn, disfiirute cu toatele intre timp. Cla.dirile de piatra sint cu totul exceptionale ~i ele deriva ·
in parte din tipurile traditionale cunoscute, iar in parte absorb elemente razlete ale arhitec-
turii gotice tirzii; in citeva cazuri izolate ele oglindesa, in schimb, influente directe ale arhitec-
turii ortodoxe din Tara Romineasca, din Moldova ~i din Balcani.
Alaturi de arhitectura eclesiastidi de piatra, inflore~te acum ~i arhitectura de aparare de
toate categoriile; vom avea ocazia sa insist am mai pe larg asupra castelelor feu dale, asupra bise-
ricilor fortificate ~i asupra incintelor impunatoare ale ora~elor, de ~i vom continua ~i de ad inainte
• 'I
sii ne izbim de o serie de dificultati, din cauza· di nici materialul acestei perioade nu a fost inca
supus unor cercetari spedale. Aceea~i observatie se poate face ~i cu privire la arhitectura civila.
'.
,•1 Numeroasele incendii pricinuite de navalirile du~mane, dar ~i bunastarea generala crescinda ~i
mentalitatea noua au determinat, in aceasta perioada, initierea transformarii radicale a ora~elor
I''
., transilvanene. ln locul cladirilor de lemn ~i al celor din paianta, pina acum aproape exclusive, se
i: raspinde~te tot mai mult casa de piatrii. Dar ceea ce s-a publicat din acest domeniu e relativ
i
neinsemnat ~i informatiile sint foarte sarace, de~i e sigur di o cercetare amanuntita a multora
dintre constructiile actuale din cartierele vechi ale ora~elor noastre va demonstra d in spatele
fatadelor modernizate se ascund nenumarate elemente ale trecutului, ~i anume nu numai beciuri
boltite, ci partJ intregi de construqii, dintre care unele apartin, dupa toata probabilitatea, inca
veacului al XV -lea. Acest lucru se poate afirma categoric despre o serie de cliidiri din Cluj, Sibiu,
Or. Stalin ~i Bistrita care nu figureaza in cercetarea de fata, fiindca nu dispunem inca de informatii
suficiente. lata de ce c necesara luarea masurilor de protectJe a tuturor cladirilor vechi din ora~el<:
transilvanene, indiferent de aspectul sub care se infati~eaza in momentul de fata, iar apoi se impunc
cercetarea lor cit mai neintirziata, in colaborare cu arhiteqii carora le sint incredintate restaurarile,
refacerile ~i reconstruqiile. Daca arhiteq.ii vor fi aten~i ~i pregatiti sa infrunte asemenea probleme

514
 de ordin istoric, e sigur c:i vom atla indi multe date concrete despre aspectul vechilor locuinte ale
me~te~ugarilor ~i negustorilor transilvaneni. ·
· Arhitectura perioadei de care ne ocupam nu e insa interesanta ·numai din punct de vedere
al genului de cladiri ~i a tipologiei acestora, ci ~i sub aspectul evolutiei formelor arhitectonicl·.
Etapele dezvoltarii sint ilustrate fire~te iara~i mai complet de arhitectura eclesiastidL ln cele cc-
urmeaza vom putea observa trecerea de la sistemul de bolcire cu ogive, acum invechit, ht
sistemul mai recent al boltii stelate, pe care l-am intHnit intii in ~antierele derivate din eel clujeari,
~i apoi Ia dispunerea nervucilor in forma de plasa. Mai ales Ia tara, aceste nervuri adeseori
nid nu mai sint din piatra, ci din dramida, executate in tipare, ~i in conseci.nta ~i rezistenta lor e
mult mai sdzuta. Dar in majoritatea cazurilor nervurile dispuse ln forma de plasa nici nu
mai au rostul de a suporta greutati, fiindca pinzele boltilor nu se mai sprijina pe ncrvuri, ci
aproape exclusiv pe pereti; de fapt, boltile se apropie iara~i treptat de structura cilindridi,
combinata insa cu penetratii men.ite sa in~ele ochiul §i sa creeze iluzia unei bolp. gotice veritahile,
realizata cu mijloace mai simple ~i mai economice ~i rara nici o primejdie, dat fiind ca dimensiu -
nile indiperilor boltite sint relativ .recluse. ln consecinta, nici pila~trii sau torurile angajate nu
mai au ce cauta, iar nervurile. se desprind fie de pe console marunte, .fie direct din pere~i,
conform unor principii raspinclite ·inca de mai inainte tot de c~tre ~antierpl clujean. Astfcl probk-
mele structive se eliminii $i arta construqiei se simplifid, devenind nfil accesibiHi pentru zidarii
~i pietrarii de la sate. ·
Concomitent se transfo rma treptat ~i alfabetul decorativ. La portaluri observam mar 1ntii
o degenerare fantezista a arhivoltelor frinte sau in acolada, acum prevalent polilohe, arhivolte care
din punct de vedere structiv apar absurde, prin faptul d in loc sa dea impresia cre~t~ii. continue
de jos in sus in forme logic inchegate, produc iluzia d ar atirna ca o draperie. De undc
odinioara arhivoltele erau dinamice, ele devin acum greoaie, apasatoan:, cu tendinta de a cohort.
{.Aceste tendinte contrare gasesc apoi o echilibrare in arcul semicircular, care incepe sa se raspin-
·,,deasdi din nou. La sfiqitul perioadei ~i in parte dincolo de faza pe care o analizam in capitolul
1
i 'prezent, vom intilni, mai ales in Secuime, o serie de portaluri semicirculare, pe d.re o critica pripitii.
1Ie atribuise pina acum fazei romanice, datindu-le in consecinta in parte chiar in secolul al XI-lea.
~,1n cazurile pe · care le-arn putut cerceta personal am eliminat aceste erori, dar e probabil cii.
' intre bisericile mai neinsemnate, mentionate ~i in lucrarea prezenta printre cele romanice pe ha~a
informatiilor bibliografice, se vor mai fi strecurat monumente car~, in realitate, fac parte abia diri
categoria celor gotice tirzii.
Caracteristica e §i evolutia profilurilor. Mai ales Ia tara, dar §i in ~antierele - orii.§ene~ti mai de
seama, se observa parasirea formelor incisive gotice, cu muchii ~i planuri in curbe complicate,
§i inlocuirea acestora cu forme cilinddce simple. lndeosebi parasirea muchiet inseamna, pentru
plastica arhitectonidi, pierderea contrastelor violente intre suprafetele -luminate -~i -celt: umbritc
~i inlocuirea acestor contraste cu detalii arhitectonice cu lumina gradata. Astfel, articulatiile nu
se mai desprind atit de dar §i profilarea suprafetelor se estompeaza.
1n ceea ce prive~te plastica mulurilor aplicata in partea superioara din golul ferestrelor, . sc
prefera acum ondularea lor dupa sistemul flamboiant, campus din elipse, din ~urbe ~i contracurhe,
iar mai ales dupa 1500 intervine §i ad o confuzie a desenului, in sensu! ca linii drepte ~i
incruci§ih.i se combina cu tot soiul de arcuri care nu mai pot fi definite prin nici -o expi:esie geom<.>-
trid precisa. Deven.ite astfel un ornament arbitrar, mulurile incep sa-~i- piarda calita\1-le de odi -
nioara · §i sfiqitul e ca in curind vor fi complet inlaturate.
ln arhitectura civila asemenea ferestre nu se intilnesc. Fereastra ohi§nuitii e inscrisa aci
intr-un cadru dreptunghiular (cum ·J-am intilnit §i la castelul din Hunedoara), impartit prin cerce-
vele de piatra in patru ochiuri §i numai profilarea muchiilor (te§irea lor) tradeaza perioada gotid.
Treptat te§irea va dispare §i sectiunile cadrelor §i ale cercevelelor de piatra v_o r deveni drept-
unghiulare, iar fereastra va primi deasupra o sprinceana de corni~a, articulata in curind in formde

l
•
515
 rena~terii. Majoritatea elementelor rena~terii pe care le vom intilni sint deocamdata asemem:<~
detalii arhitectonice, oarecum ratacite inca in ansambluri gotice. Dar ar fi gre~it dad ne-am inte-
meia concluziile numai pe materialul sporadic ce ni s-a pastrat. D'in informa~ii documentare ~tim
d in Oradea a existat un palat episcopal ridicat indeosebi in ultimul sfert al veacului al XV -lea
in stilul rena~terii italiene, poate chiar in forme toscane, ~i vom vedea ca ~i epis.copia ·din Alba
Iulia coma nda constructii asemanatoare. Astfel, modelele noi se inmultisera, dar ceea ce a supra-
vie~uit sint numai fragmente ~i reflexe din care putem recunoa~te caracterul ~i consecin~ele influen-
I

q,j
telor care au dus Ia modificarea, degenerarea ~i inlaturarea formelor gotice. Cu toate acestea, e
'1',
·'I probabil ca. rena~terea se raspinde~te 1n Transilvania pe o scad mai intinsa abia dupa depa~irea
veacului al XV -lea.
II' I1
Am intercalat aceasta expunere. rezu~ativa pentru a atrage de la inceput aten~ia cititorului
I

asupra numeroaselor probleme pe care le vom atinge in analiza care urmeaza. Dat fiind carac-
terul exhaustiv al prezentarii monumentelor, 1nfati~area singuraticelor etape ale evolu~iei va suferi
unele tulburari in cursu! analizei, din cauza d va trebui sa ne ocupam de monumente executate
I
in decurs de decenii, oglindind in ,consecinta diferite faze.
·!
Din categoria basilicilor zidite in perioada de care ne ocupam nu cunoa~tem dedt d oua
exemple, dintre care eel mai vechi e biserica ev. din ~eica Mid 1 . Initial, biserica avusese hramul
sf, Ecaterina, ceea ce explica dezaxarea orientarii spre sud, dat fiind ca ziua hramului cade in
21 decembrie. Biserica se compunea dintr-o clopotnita a~ezatii in capatul apusean al navei centrale,
din cele trei nave basilicale ~i dintr-un cor alungit, campus din doua travee dreptunghiulare
~i una pentagonala. Spre nord, corul e flancat de o sacristie reconstruita 1n secolul al XVIII-lea.
Navele sint tavanite, iar corul are bolti pe ogive. Pentru datare sint caracteristici mai intii stilpii
dintre nave, prevazuti cu o baza simpla ~i ~n briu· in partea superioara, articulati 1nsa cu profiluri
verticale, compuse dintr-o bagheta 1ncadrata pe ambele laturi de cite un plan sinuos, format
din curba ~i contracurba, colturile externe fiind inlocuite prin cavete. Acelea~i profiluri se
continua ~i in arhivolte. Alt amanunt care trebuie re~inut e faptul ca ogivele se desprind direct
din peretii corului. Pe temeiul acestor elemente se p oate spune ca basilica e ulterioara mijlocului
veacului al XV-lea ~i ca a tare poate fi acceptata marturia inscriptiei de pe clopotnita, dupa care
biserica ar data din anul 1463.
· Mult mai recenta trebuie sa fie basilica ev. ziditi 1n comuna Petri~ 2,. dad e sa o judecam
dupa aspectul portalului apusean pe baza caruia Roth o declarase romanica. 1n realitate, acest
portal e incadrat de trei toruri decorind usciorii ~i arhivolta aproximativ semicirculara. Torurile
se desprind la 1naltimea de o treime a u~ciorilor din planuri incHoate, fara nici un profil de baza,
particularitate necunoscuta ~i potrivnica conceptiei plastice a stilului romanic, in care fiecare
element arhitectonic i~i pastreaza 1ncadrarea functionala. 1n epoca gotica tirzie se elimina, dimpo-
triva, sistematic toate cezurile, pentru a nu impiedica cre~terea organica ~i fluxul continuu alformelor.
Profilurile continue ~i neintrerupte ale portalului din Petri~ deriva deci din acelea~i conceptii din care
trebuie explicate ~i arhivoltele ~i ogivele care cresc direct din stilpi sau din pereti. De altfel torurile
nu s1nt simple cilindre, ci prezinta spre exterior o muchie u~oara, care tradeaza la r1ndu-i ca e vorba
de forme gotice degenerate. Arhivolta portalului 1ncadreaza o luneta inalta, iar lintelul u~ii zace pe
cite o consola simpla, arcuitii concav, o forma care apartine ~i ea perioadei gotice tirzii. Pe temeiul
acestui pars pro toto, basilica din Petri~ nu poate fi anterioara sfiqitului veacului al XV -lea.
1n aceastii perioadii se completeazii sau se refac o serie de basilici vechi ~i cum aceste comple-
tiiri ~i refaceri corespund fire~te stilului epocii, ele devin marturii interesante pentru perioada in
care s-au executat.

1 R oT H, Baukmut, p. 88; HALAV ATS, Kiuelyk, p . 368 tuirea planului dupa Horwath pare prcferahila celei propusa
5i u rm; HoRWAT 11, Kirchmburgen, p~ 94 ~i urm. Reconsti- de Halavats.
2 RoT R, Baukunfl, p. 25; idem, Beitriige, p. 121.

516

\ . J. •.
-
 Catedrala r. cat. din Alba lulia .
suferise si
'
ea in urma diferitelor incursiuni turcesti'
din
prima jumatate a veacului al XV-lea, ~i guvernatorului loan de Hunedoara i se atribuie nu
numai o restaurare ampla, dar chiar ~i completari ale constructiei. E sigur d guvernatorul loan
~i-a dobindit merite ctitorice~ti insemnate, pentru d a ~i fast inmormintat aci impreuna cu fiul
sau Ladislau. Din ceea ce se pastreaza azi, nu cred insa ca se poate atribui mijlocului sau jumatatii
a doua a veacului al XV -lea altceva decit turnul din coltul de sud-vest. Perechea lui s-a prabu~it
in 1603, cind a explodat pulberea depozitata ad ~i dnd a suferit ~i turnul pastrat grave avarii, in
urma carora a fast restaur~t. Partea lnferioara a ambelor turnuri, pina Ia inaltimea vechii
I corni§e a basilicii, face parte inca din constructia initiala, din veacul al XIIl-lea. Dar etajele supe-

l rioare ale turnului existent (vezi fig. 50) sint despartite prin frize bogate, gotice tirzii, comparabile
stilistic cu frizele de sub corni~ele bisericii sf. Mihail din Cluj, executate acolo dtre ~i dup:i mijlocul
I. veacului al XV-lea. Astfel, cred d am putea atribui lui loan de Hunedoara eel pu~in inceperea
supraetajarii turnului de sud-vest, de~i terminarea lui a intirziat, deoarece, dad unele ferestre in arc
I. frint au inca profiluri specific gotice, altele sint deja semicirculare ~i poarta in glafuri cite un tor
I cilindric, perfect asemanator cu torurile care decoreaza ferestrele turnului de sud-vest al bisericii
Ii clujene amintite. E interesant de notat-;d aceea~i particularitate o vom intilni ~i Ia biserica r.cat.
din Turda, derivata tot din ~antierul clujean. Astfel cazurile de analogie ne obliga sa presu-
punem di turnul s-a terminat abia dupa moartea guvernatorului loan 1 • //
Catre sfir~itul veacului al XV-lea ~i pe Ia inceputul veacului urmator s-a c;onstr£( ~i turnul
bisericii ev. din Bistrita, adosat fa~adei apusene pe latura de nord. De data aceasta datarea e spriji-
nita ~i prin citeva grafite din etajele superioare (data 1487 se gase~te pe latura de vest, deasupra
ferestrei de Ia primul etaj, iar mai suss-au descoperit cifrele 1509, 1513 ~i 1519) 2 • Judecipd dupa
briurile simple care des part primele doua etaje, ·dupa f~iza de patrulobi dintre etajul II §i III ~i dupa
formele ferestrelor in arc frint, cele de la etajul II cu muluri complet degenerate, cu toruri apfi~te
_unor corpuri prismatice, e dar di zidirea turnului s~a inceput in ultimul sfert al veacului al
.;:·K V-lea, iar datele marcate in diferite locuri arata ca lucrarile s-au taraganat ~i amintesc poate
I l reveniri ~i retu~ari ulterioate. 1n amanunte problema e gteu de . dezlegat, deoarece turnul a
-.inai suferit eel putin o infrumuse~are radicala in cursul veacului al XVI-lea. ,
I
I.
:; Pe temeiul mulurilor flamboaiante de un aspect tardiv, se poate data catre sfir~itul veaculni
~1 XV-lea ~i capela dreptunghiulara, alipita laturii de miaza-noapte a bisericii ev. din -R.eghin 3 .
ln exterior se mai pastreaza §i contraforturile treptate, dar balta a dzut prada unui incendiu in
1848. Respingerea unei ipoteze mai vechi de catre V. Roth, in virtutea direia ar trebui sa recunoa-
~tem in aceasta capela restul unui transept romanic, e perfect indreptatita.
I Distrugeri partiale trebuie sa fi suferit in 1421 ~i in cursu! incursiunilor turce~ti ulterioare
I ~i biserica ev. din Bartolomeo (Ora~ul Stalin) 4, uncle se pot constata o serje de modificari ~i refaceri
care au avut loc in cursul veacului al XV-lea. Curind dupa mijlocul acelui veac s-ar putea data
portalul apusean, incheiat in arc frint ~i profi.lat foarte bogat, dar lipsit de orice cezura intre
articularea usciorilor §i a arhivoltei. Cam din aceea§i vreme ar putea sa fie ~i u~a treflata a sacristiei,
al drui lintel e sprijinit de doua console gotic.e tirzii. ln jumatatea a doua a veacului al XV-Jea
s-au mai inlocuit traveele patr~te ale navelor laterale cu travee dreptunghiulare, reducindu-se
numarullor la jumatate (vezi fig. 97). ln consecinta, s-au suprimat stilpii intermediari §i arcadele
dintre nave au fost inzestrate cu arhivolte largi, greoaie ~i semicirculare. Toate traveele, inclusiv cele

1 Opiniile expdmate de catre diferirii cercetatori
asupra acestui. turn sitit divergente: MoLLER, Epit. efiJI.,
p. 127, crede turnul mai vechi ~i ii atribuie lui loan de
Hunedoara numai etajul ultim; RosEMANN, in Kunst in
Sieb., p. 80, e de parere ca turnul e inca din veacul a!
XIV-lea; dupa GAL, L'archituture, p. 215, turnul ~i-a
dobindit aspectul actual abia in urma lucrarilor executate
in secolul a! XVIII-lca.
2 WoRTITS c H, Bislnlz, p. 23- 29; RoTH, Baukrmst,
p. 73; idem, Beitriige, p. 127; cf. ~i Kunst in Sieb., p. 110.
3
RoTH, Baukrmsl, p. 33.
4 ORBAN, Szike/yfjjld, VI, p . 331; Burzm!and, III- 1,
p. 115 ~i urm.; Krout in .fieb., p. 87.

·517
 I;
.'!
i .

..JI', I
-II extreme din transept,- au fost apoi acoperite cu bolti stelate, decorate Ia incheieturi cu mici scuturi.
'j:
. I Aceste scuturi ne obliga sa datam executia boltilor in ultimur sfert al veacului al XV-lea. Amintim
I
!
I
·I
in sfir~it cl'i nici aceste bolti nu se mai pastreaza dedt in transept ~i in cele doua travee rasaritene

;I
I U ...... U U kwl
" , 2 a4 6 6 7 s 9 Kl-r·

Fig. 474.: - ~ura Mica, biserica ev., plan.

ale na.velor laterale, deoarece toate celelalte bolti, inclusiv cele ale navei centrale, sint opera
restaurarilor din veacul al XIX-lea.
Prin 1506 a fost refacuta vechea basilica romanidi din ~ura Mica 1• 0 insemnare din condica
'I bisericii spune: «Johannes We/ther (von Sc~o/ten) anno 1506, ein Dominikaner Miinch und Baumei-
.rter, ecc/e.riae aediftcator >>. Dad putem pune oarecare temei pe aceasta notita, atunci trebuie primita
interpretarea lui H alavai:s, care vede in calugarul Johannes Welther pe me~terul care a condus
Iucrlirile; calificativul de «Baumeister» !JU ingaduie ni~i o indoiala §i nu se potrive~te unui ctitor,
cum crezuse Roth. In ceea c~ prive~te data executiei, insemnarea condicii e in orice caz coroborata
de constatarile de fapt. S-a zidit acum un cor nou (fig. 474), ·pentagonal, sprijinit de contra-
forturi treptate, prezentind de sus pina jos particularitatea de a avea in fata o muchie. Curioase
stnt boltile in crud ale acestui cor cu travee cu planul inca patrat, dar· arhaisme asemanatoare vom
lntilni in aceasta perioada ~i la biserica ev. din Cristian (r. Sibiu). Ferestrele largi, impartite
in doua, sint impodobite in lunete cu muluri gotice tirzii, iar bolta §i impletiturile deco-
rative ~le nervurilor din nava centrala, derivate din forme stelate, nu ating inca inlantuirea uniforma
de paralelograme, care vor predoinina peste putini ani.
· BoW cu nervuri infati~ind un ·desen identic se gasesc la biseriea ref. din Ocna Sibiului 2
(vezi fig. 13), cu toate ca acea~ta basilica veche prezinta alte proportii §i un alt numar de travee.
Me~terul, insa, chemat sa 1nlocuiascii vechiul tavan de lemn, a copiat modelul de la ~ura Mica
§i a a§ezai:· o bolta cu patru compardmente decorative peste §ase travee. Aceasta nepotrivire dove-
de§te ~i ea ca acum nervurile nu mai indeplinesc vreo functie structiva. Tot in aceasta perioada
se vor fi facut ~i cele citeva ferestre gotice. E probabil ca lucrarile s-au terminat inainte
de anul 1515,. dnd :;e instaleaza strane noi, §i oricum inainte de 1522, dnd se executa
pi~turi ~urale. .

1 HAt.wkr:~, Vizakna, p. 203 §i unn.; RoTH, &il,iige, 2 HALAvATs, Vizakna, p. 198 §i urm.
p. 92; idem, Kilrullerbildllim, p. 34.

518
1. ·'

Bolti cu nervuri in forme stelate marunte, compuse in partea centrala din paralelograme,
poarta ~i nava centrala a vechii basilici din Noul Sasesc (fig. 475). Cu ocazia a~ezarii acestor bolri
i ~-a refacut 9i partea superioara a absidei altarului cu pereti pentagonali indilecati deasupra zidului
1-

.,,·
..
q·.\.

Fig. 475. -,Noul Sasesc, biserica ev., vedere din nava

spre cor.

semicircular, primind acum ~i o balta corespunzatoare pe nervtiri. 0 consola din cor, arcul frint
~i corni~ele pila~trilor dintre cor ~i absida dateaza tot de la aceasta refacere, executata probabil
putin inainte de anul 1526, cind s-au a~ezat ~i strane noi in biserica.
Tot o basilica fusese inWal 9i biserica ev. din Curciu 1 , apaqinind in parte inca primei
jumatati a veacului al XV-lea. Formele portalului apusean, deschis intr-un rezalit puternic al
fatadei pentru a permite adincirea usciorilor, sint elocvente. Usciorii prezinta inca articuHtri in
forma de colon ete, cu haze ~i cu friza de capiteluri de tipul celor de la inceputul veacului al
XV-lea. Din acela~i alfabet face parte ~i extradosul arhivoltei, indilecat de frunzi~ gotic ~i inca-
ron at cu un fleron. 0 inovatie o constituie insa suporturile ~i baldachinele laterale, destinate sa

1 RoTH, Baukunsl, p. 89, 94; idem. Beilriige, p. 124; KunJI in Sieb. , p. 29.

519
 .I
I adaposteascii cite o statueta. Sub corni~a rezalitul e
prevazut cu 0 friza de arcuri treflate, asemanatoare
cu cde de la pridyorul portalului de sud al bisericii
t : ·.
ev. din Sibiu ~i de la acele corni~e ale navelor bise-
ricii sf. Mihail din Cluj, care au fost executate curind
dupa mijlocul secolului al XV-lea. Portalul laterar
de .nord din Curciu repeta, in schimb; dispozitia
I
por~ii apusene a capelci adaugate bisericii sibiene
I:
in fa~ada de vest, pu~in inainte de mijlocul veacului
al XV-lea. E vorba de un portal cu lintel a~ezat pe
Fig. 476. -Cluj, biserica sf. Mihail, friza console, cu usciori cu profiluri fad baze ~i fiirli capi-
corni~ei din fa~ada de "est. · teluri, continuate in arhivolta incoronata iara~i cu
frunzi~ ~i fleron, dar incadrate de doua fiale. ln
Curciu, insa, arhivolta apare greoaie, iar fialele zac
pe console simple, inlocuind pila~trii prototipului.
Biserica sc compune din clopotnita in capatul de
vest al navei centrale, din cele trei nave despartite
prin stilpi ~i dintr-un cor poligonal. ~i interiorul
corului prezinta inca forme arhaice, fiind acoperit ·
cu boltJ pe ogive sprijinite pe colonete a.ngajate.
Navele sint tavanite. Astazi, insa, tustrele au aceea~i
inaltime, dar peretele de deasupra arcadelor dintre
: I
nave cuprinde ferestre care dau acum in navele
laterale. Aceasta curiozitate nu poate fi explicata
dedt prin faptul eli initial navele laterale fusesera
joase, basilicale, ~i eli ele au fost ridicate mai sus
ulterior, basilica tra.nsformindu-se intr-a biserid-
hala. Cintarind rezultatele partiale ale analizei, ajun-
gem la concluzia ca zidirea basilicii a trebuit sa
inceapa ,eel ~ai tirziu ..prin 1430, continuindu-se
pina in sfertU.l al treilea al veacului al XV-lea ~i
e probabil ca transformarea basilicii intr-o hala
a urmat curind dupa aceea, dar pina acum nu s-a
semnalat nici ' un punct de reper care ar per-
mite o datare · mai precisa a acestei ultime tra.ns-
formari. · ·
Cu tot decorul plastic relativ bogat pentru o
biserica de la {ara, cladirea din Curciu e, dupa cum
am vazut, un epigon care a absorbit dteva clemente
mai evaluate 'd in ~a.ntierele tra.nsilvanene mai de
seama. Biserica e .insa totu~i remarcabila prin faptul
cii exemplifica : tenacitatea formelor impamintenite,
care se mentiri adeseori in Transilvania, mai ales
in ambian~a taraneasca, inca multa vreme dupa
dispari~ia lor din ~antierele principale.
Un ~antier de mina intii continua sa fie ~i in
faza aceasta eel al bisericii parohiale r.cat. din
Fig. 477. - Cluj, biserica sf. Mihail, Cluj. Pentru a inlesni expunerea, am amintit in
ferea~ tra turnu lui de sud -vest. capitolul precedent boltile stelate ale navelor, feres-

520
 trelc flamboaiante din fa}ada de sud ~i plastica decorativa a contraforturilor din flancul sting
al fatadei de vest, de~i acestea au fost executate abia dupa mijlocul veacului al ·XV -lea. Ramine
sa mentioniim acum o serie de amanunte caracteristice pentru etapele evolutiei formelor arhitecto-
nice, amanunte care ne vo.r servi totodata ca .repere pentru o serie de cazuri de analogi<::. Pentru
perioada terminarii fatadelo.r sint semnificative frizele decorative de sub corni~e. Pe latura de vest,
uncle erau p.revazute cele doua turnuri, ~i in po.rtiunile co.respunzatoa.re de pe laturile de nord
~i sud, friza (fig~ 476) e fo.rmata din arcade mid gotice, trilobate ~i intretaiate, prevazute in capatul

!
, ..

ll

I f
' r:.., Fig. 478. -Cluj, biserica sf. Mihail, balta capelei din turn. ,
:'(.

!·" ~ . ..
de 'jos, in chip de consola, cu un fleron in forma de crin cu fl.oarea intoarsa in jos (acela~i motiv
la Curciu, dar simplificat). Friza apare Ia fel ~i pe latura de nord a: corului, semn cii se proiectase
un briu decorativ uniform sub corni~a intregii biserici; pina la urma n-a fost insa executat conform
intentiilor initiale ~i chiar in partea realizata friza prezinta doua variante in interpretarea crinului:
una cu fl.oarea deschisa in forma de trilob, alta cu crinul in forma de boboc. E deci probabil
cii friza executata in cursul sfertului al treilea al secolului al XV -lea s-a lucrat in doua faze sau in
doua ateliere. 1n aceea~i perioada s-au profilat ~i, cadrele ferestrelor mari ale etajului de jos (sin-
guru! realizat) al turnului de sud-vest (fig. 477) ~i merita sa fie retinut cii ad intilnim profiluri
cilindrice in articularea glafurilor, introdudnd o morfologie noua, confundata uneori in trecut
cu formele romanice. Acest turn cuprinde in parter, dupii cum am viizut, o capela decorata cu
picturi. Acum capela prime~te insa 'o balta noua (fig. 478), de data aceasta in forma de piasa, com-
pusa din nervuri bogat profilate prin planuri curbe. Nervurile formeaza paralelograme ~i dupa
cit 'se pare aci intilnim prima aplicare a acestui sistem. Nervurile clujene sint din piatrii ecarisata
~i vom vedea di la fel vor fi executate ~i mai cirziu, la o serie de monumente mai de seamii, insa
curind dupa aceea boltarii vor fi imitati in teracotii modelata in tipare. Balta din Cluj e datata
prin sterna lui G.rego.rovius Schleynig 1 (paroh al bisericii in anii 1450-1481), despre care se ~tie
cii a depus eforturi mari pentru terminarea construqiei. D at fiind cii raspindirea acestui sistem

1 BAT.OGLI J., KolozsiJtfr, p. 13; idem, RenaiuaiiGe, I, p. 197

.S2.1 I
II

il
I

I
I
 de boltii e incii exceptionala chiar §i in ultimii ani ai veacului al XV -lea, e probabil di §i Ia biserica
din Cluj bol~ile capelei nu ,ror data decit din preajma anului 1481. Caracteristic e ~i felul in care
se desprind nervurile din pere}i, anume printr-o curba semiciFcularii, 1nlocuind consolele ~i evi-
tindu-se astfel desprinderea lor treptata ~i greu motivabilii din planul _p eretilor.
1ntre timp se ridicasera probabil ~i peretii
fatadelo~ laterale pina la inaltimea corni~elor §i se
executa friza decorativa corespunz~toare (fig. 479).
De data aceasta motivele i~trebuintate se compun
din forme flamboaiante foarte tirzii, bastarde. E le-
mentele flamboaiante din perioada initiala se com-
binau din elipse ~erpuite cu multa suplete, formind
ornamente asimetrice, cu mi§ciiri rotative. Acum
~erpuirile i§i pierd flexibilitatea ~i mi~carea, deve-
nind rigide ~i simetrice. Astfel se 1ncheie evolutia
stilului ornamental gotic intr-a anchilozare geo-
metrica. Acest stadiu final a fost atins in ~antierul
Fig. 479. - Cluj, biserica sf. Mihail, friza
corni~ei din fatada. de nord. din Cluj pe Ia 1487, data Ia care se pare cii zidirea
era terminata, exceptindu-se doar etajele superioare
ale turn uri lor 1 . In acel an, insa, cladirea a fost
devastata paqial d~ un incendiu ~i bolta altarului a trebuit sa fie demontata ~i reconstruitii.
Azi nu mai putem judeca particularitatile acestei bolti noi, pentru cii nu se mai pastreaza decit
o cheie de bolta in lapidarul Institutului de istorie din Cluj , purt1nd data terminarii, 1498 2•
Actuala balta din cor e opera barocului ~i apartine veacului ~1
XVIII -lea; aceasta e o bolta cu nervuri pseudogotice, scunda
~i eliptica, care a deformat ~i partea superioara a ferestrelor 3 •
De ~antierul cluj ean depinde inainte de toate cHidirea bisericii
r. cat. (zisa ~i « biserica mare >>) din Turda 4• Actualmente cladirea
e o biserici-salii, dar e probabil cii transformarea halei intr-o sala
se datore~te ep ocii barocului. De fapt arhitectul care a realizat
aceasta modificare radicala a fost constrins sa flancheze peretii .
In inter.ior cu ni~t~ picioare de zid extrem de masive, folosindu-se
de intervalul dintre stilpi pentru adapostirea altarelor laterale.
Largimea interioara a bisericii din perete iri perete fiind de 18 m,
pare indiscutabil cii dispozitia initiala fusese aceea a unei biserici-
hala (drept comparatie p oate servi Hirgimea bisericii-sala mari,
zidita de regele Matei Corvinul in Cluj pentru minoriti, nava atin-
g1nd acolo o largime de abia 13,16 m). Judecind dupa contra-
forturi, navele avusesera cite patru travee, iar corul doua travee
dreptunghiulare ~i una pentagonala, in flancul de nord fiind Fig. 480. -Aiud, biserica
prevazuta cu o sacristie. Biserica eralipsita de turn. Din cladirea ref., meterez de Ia clopot-
i.nitiala se mai pastreaza, in afara de peretii perimetrali, o serie nita.
de ferestre pe latura de est ~i sud (latura de miazanoapte era
de o bicei lipsita de ferestre, pentru a evita curentii de aer ~i vinturile reci de nord), toate
cu muluri gotice tirzii, dintre care una prezinta profiluri incruci~ate in virf. Asemenea

1 Asupra zidirii etajelor superioare ale turnului de
sud-vest intrc anii 1511 ~ i 1526, vezi E NTZ, Adallk,
p. 146- 148 (aceste etaje au fost ulterior inlaturate).
2
KELE EN, Sf Mihail, p. 134; Gn AN nPJERR E, Szt .
Mihd/y, p. 32, da data grc~it.
s Cu ocazia restaurarilor recente, bolta baroca a
fost inHiturati ~i s-a refacut bolta pe ogive, dupa indiciile
gasite in zidiiria vcche.
' OnBAN, Tordav., p. 357-368; BALoGn J., Keso-
g6t., p. 533.
1-.
I
Il incruci~ari nu se intilnesc inainte de sfiqitul veacului al XV-lea. Alte ferestre au glafurile
i profilate prin toru.ri de soiul celor de la ferestrele de sud-vest ale · bisericii sf. Mihail din
Cluj. Caracteristic e ~i portalul dublu cu chenar de baghete de pe latura de . sud, inscrise
I

intr-un fronton cu arc frint, corespunzator · celui presupus · ~i in. Cluj, la biserica lui
Matei Corvinul. ln schimb portalullateral de nord,
~i el de acela~i tip, poarta deasupra o corni~a ori-
zontala, decorata cu un relief plat. Profilurile prin-
cipale sint simple: baza e proeminenta cu planul
superior plat ~i cu muchiile arcuite, deci in forme
care nu ~ai corespund morfologiei gotice, in timp
ce corni~a veche de la cor e simpla ~i inca gotica,
Ia fel ca §i sprincenele care subliniaza treptarile
contraforturilor. D ar. intre aceste sprincene, profi-
late cu o caveta intre planuri oblice, se gasesc §i
citeva cu un mic tor orizontal la baza, intocmai ca
Ia biserica ref. din Turda Noua, pe care o vom
aminti in legatura cu bisericile-sala. To;te aceste
elemente ne indruma sa datam biserica r.cat. pe la
1500 §i astfel datele 1498 1 §i 1504, scluptate in
relief pe contraforturile mijlocii ale fatadei de sud,
pot fi considerate ca indicii valabile pentru perioada
in care se Iuera la cladire.
Alt monument care oglinde~te unele amanunte
ale §antierului clujean e biserica ref. din cetatea
Aiudului 2 • ~i aceasta biserica a suferit transformari
in epoca baroca, in urma dirora au fost 'modificatt
stilpii dintre nave ~i bol~ile acestora, dar din faza
initiala se pastreaza clopotnita adosata fatadei apu-
sene, zidurile navelor in sistem halli, cu contrafor-
turi cu tot, §i corul. _Navele halei se compun din
cite cinci ttavee, iar corul are o travee dreptun-
ghiulara ~i una pentagonala.
Clopotnita, deosebit de masiva §i spatioasa,
cu plan dreptung hiular, a fost considerata ca un Fig. 481. __!_Aiud, biserica ref., portalul
veehi.
fost donjon romanic al cetatti initiale. ln realitate,
insa, ea nu cuprinde nici un element romanic. U~a
de intrare din parter,· incheiata sus cu un arc in forma de segment de cere, se datore§te
chiar unei refaceri mai recente. Parterul insu§i, pavat cu diramida, e acoperit cu · o bolta
pe ogive profilate cu doua scotii laterale. Ogivele pornesc din tolturile perettlot, formind o
arcuire in locul coilsolelor, dupa modelul intilnit la capela clujeana intemeiata de Schleynig. La
etaje urea o scara spiralid a~ezata ih coltul de nord-est al clopotnitei, deschisa spre fiecare etaj
cu cite o u~a cu arhitrava pe console arcuite §i cu muchiile usciorilor te§ite. Grinzile §i du~umelele
care despar~eau etajele au disparut. Numeroase §i felurite sint insa ferestrele clopotnitei. Unele
sint in arc treflat inscris intt-un semicerc, altele dreptunghiulare, iar Ia: cele doua etaje stiperioare

1 Data 1458 citita de ORBAN, Tordav., p. 364, e gr~itii. verifica, dar pare indoielnic ci ar putea fi puse in legaturil
D atele 1452 §i 1465, citite tot de ORBAN pe ni§te chei cu construcfia de care vorbim.
de boltii provenind de _Ia bolta corului, nu le-arn putut 2 SuTnMi..nv, Nag)'CI!J'ed, p. 53; BALoGa J., KIJo-
gtJt., p . 533.

5·23

.. . ~. .. ~ . . . ,... . .... " .

.
,l
l
I

se vad ferestre incheiate in arc semicircular, la etajul penultim fund chiar geminate. Dar aceste
ferestte geminate nu mai sint despar~ite prin colonete, ci prin stiJpi~ori de piatra, lipsip de orice - 1
I

profil la baza ~i sub arhivolta, iar feresttele nu ~int adapostite sub un arc de descarcare comun. (

Caracteristic e apoi faptul ca toate tocurile de ferestte sint din piatra ecarisata ~i toate prezinta
muchii te~ite, adid o profilare specific gotidi tirzie. Semnificative sint ~i formele meterezelor.

Fig. 482. -Or. Stalin, Biserica Neagra, Poarta de Aur.

In locul deschiderilor strimte ~i inalte de odinioara, clopotni~a e prevazuta cu metereze inzestrate

la capatul de jos sau putin mai jos de mijloc cu o largire circulara (fig. 480). Acest tip de metereze
aparpne perioadei ra.spindirii armelor de foe, adica in Transilvania incepind cu fortificatiile din
jumatatea a doua a veacului al XV-lea. Din toate observatiile de mai sus se poate deduce ca
turnul bisericii a fost construit in ultimul sfert al veacului al XV-lea.
E lementele arhitectonice pastrate in cor dovedesc di ~i ele apar~in aceleia~i perioade, de§i
in pereti intilnim suporturi angajate pentru bolti, pe laturile de nord ~i sud in forma de toruri,
iar in col~urile poligonului cu seqiunea prismatidL La prima vedere o asemenea dispozipe arhaica
ne indeamna sa o consideriim ca un semn de vechime mai mare a corului, dar lipsa oridirui profil
de baza ~i a oridirei cezuri intre suporturi ~i nervurile bol~ii. ne v a convinge ca nu e vorba
dedt de o reminiscen~a. Gruparea nervurilor deriva dintr-un sistem stelat care tinde sa se apropie
de dispoz i~ia paralelogramelor. Seqinnea nervurilor prezinta doua perechi de scotii, iar incheierea

524
lor de-a lungul coamei e marcatii prin chei de balta decorate cu rozete, sculptate in doua variantc.
~i acest motiv decorativ apaqine unei vechi traditil gotice. .
Ferestrele corului sint bipartite, iar cele ale navei tripartite. ~i unele ~i altele pastreaza inca
in mare parte mulurile ini~ale, unele cu trilobi ~i patrulobi circulari, iara~i de un model arhaic,
cele mai multe insa flamboaiante, combinate ca de obicei din dte un ochi circular, continuat in

Fig. 483. - Or. Stalin, Biserica Neagra, portalul rasaritean de pe

Iatura de sud.

forma de migdala arcuita. Asemenea ferestre gotice tirzii se mai vad ~i la sacristia a~ezata pe
latura de nord a corului. ,
Caracteristic e apoi vechiul portal (fig. 481), acum astupat, din capatul apusean al navei
laterale de nord. Usciorii ~i arhivolta foarte u~or frinta sint profilati cu doua toruri ~i o caveta
~i lipsiti iara~i de orice profil de baza ~i de cezura Ia na~terea arhlvoltei.
Dispozitia corului clujean, flancat de doua absidiole, se regasea la biserica ref. din Orii~tie 1,
motiv pentru care se presupune ca aceasta fusese initial o biserica-hala. ln prezent, insa, nu se
mai pastreaza decit corul pentagonal cu muluri bogate in ferestre tripartite, nava actuala fiind
opera unei refaceri din veacul al X IX -Iea.

1 RoTH, Unltru•ald, p. 315-316.

525
 •I

!.I! Alt ~an tier activ ~i important din aceasta perioada este eel de la Biserica Neagdi din Or. Stalin
uncle lucrarile continua de zor, de~i nu le mai putem judeca dedt dupa fragmentele care au supra-·
I vietuit marelui incendiu din 1689. Din aceste fragmente fac parte mai ales portalurile 1 exceprional_
I
.I
de numeroase; in afara de fntrarea principala din apus, mai erau cite doua pe fiecare latura. 0
' imitatie servila a portalului principal prezinta cadrul denudat al intrarii apusene de pe latura de
lt miazazi. · ln urma refacerilor ulterioare se mai pastreaza numai forma deschiderii cu un arc inco-
II,.. ronat de un fronton trapezoidal. Executia acestui portal trebuie sa fi urmat imediat dupa terminarea
·I prototipului sau, adic~ pe la_1450; cudnd dupa aceea s-au initiat lucrarile Por~ii' de Aur (fig. 482)
111 de pe latura de miazanoapte, din vecinatatea altarului. Conceput independent, in ceea ce prive~te
desenul general, acest portal, precedat de un partie a~ezat intre cele doua contraforturi care flan-
r cheaza intrarea, intrebuinteaza totu~i elemente formale ~i stilistice de aceea~i valoare ca ~i cele
I de la portalul fatadei de vest: deschiderea e incoronata de o arhivolta poliloba, decorata pe extrados
cu frunzi~ul cirnos cunoscut, sustioind o mica baza centrala, peste care se ridica probabil un
.~I
l'
Beron. Usciorii prevazuti cu toruri se continua fara nid o intrerupere in arhivolta cu arc frint
!
din jurul lunetei; lateral, pe socluri in~oronate cu baldachine, se adapostise cite 0 statueta, azi
disparuta. Porticul e.acoperit cu !o ogiva simplu profilata, iar in fatada prezinta un arc semicircular,
deasupra caruia incol~e§te frunzi§ gotic exuberant. Sub cqrni§a dreapta, care sustine panta acoperi-
~ului, se intercaleaza 0 galerie ajurata, copiata dupa portalul principal.
Pe aceea~i latura, in capatul 1apl}sean,, ~e afla portalul dedicat sf. Jertfe. 0. L. Fritz 2 il
atribuise me~terului care a executat. ~o~rta .d e Aur. Arcul semicircular, profilat inca gotic, e desigur
asemanator, dar.segme~tele de cere car~ ~~coreazli cu festoanele lor intradosullunetei au in desenul
lor ceva a tit de·precis, de geometric, in9t confera portalului un aspect sensibil diferit de spiritul
inca confuz al Portii de Aur. Din .a~pectui original al portalului nu fac parte, fi.re§te, canaturile
actuale cu coronamentul lor in forma de scoica. Aflam, dimpotriva, cl luneta era despaqita de
deschiderea inferioara printr-un liritd, iar intrarea era impaqita in doua printr-un stilp median.
Pe la 1476 se termin~, conform -~s-~iiptiei de pe unul din canaturi, portalul rasaritean de pe
latura de sud 3 (fig. 483). Acest portai e ·precedat de un pridvor !nchis, cu plan patrat, boltit cu
o caleta decorata cu nervuri. Ambele 1,1ii, ~i cea exterioara ~i cea interioara, sint importante pentru
datarea evolutiei stilistice a goticii urzii, .fiindca ele prezinta noul cadru cu baghete. Caracteristica
acestuia e o deschidere dreptunghiulara:, pUrtind in colturile de sus cite o mica consola arcuita.
Chenarul e campus din baghete. cili.Odrice sau cu sectiunea in forma de para. Pornind de pe
profilul inclinat al usciorilor, aceste baghete sint a~ezate pe ni~te haze uneori simple (la Biserica
Neagra). alteo.ri mai bogat decorate. Baghetele verticale se incruci~eaza cu altele o.rizontale, de pe
arhitrava, realizind astfel un joe subtil de linii intretaiate, cu vii suprafe~e de lumina ~i umbre
adinci ~i alungite. Prec~rsorul acestui tip de portal se intilne~te in fatada apus~ana a bise.ricii sf.
Mihail din Cluj. Acest soi de cadru de u~~ e o expresie tipica a formelor gracil~, decorative, din
perioada goticii tirzii, imprumutate tot din mediul sud-german, derivate .insa din arhitectura
civila ~i, in u~tima analiza, poate chiar din mobilierul de lernn. E neindoielnic ca. aceste· forme se
as·e amana mult cu aplicirile caracteristice lucrarilor de timplarie gotice-tirzii. La fel ca §i la Cluj,
portalul are douli deschiqeri desparfite printr-un stllp. Ctitorul acestei intrliri a fost p.robabil
Matei Corvinul, druia i se datore~te in orice caz fresca din timpanul u~ii interioare. Timpanul,
prins intr-un arc treflat cu o U§oara acolada, e incadrat de un profil treptat, amintind ~i el port;1lul
de tip ca~ovian (eel de nord) de la Cluj. Din punct de vedere arhitectonic e insa mai reu~it portah.il
:e xterior, incoronat ~u un arc frint, prevazut cu f.runzi§ §i fle.ron ~i incad.rat de fiale zvelte. Tim-
pan~!- e ajurat cu trefle, imprumutate decorului obi~nuit de la ferestre.

1 RoTH, Baukmul, P· 52 ~i urm. ; Burzenlond, ill- 1, 8 RoTH, Baukrmsl, p. 52; Burz enlo nd, III-1, p. 139;
p. 124, 138 ~i urm.; Kmut in Sitb., p. 105. Kunst in Sitb., p. 106 ~i urm.
2 Burzmlotld, III-1, p. 140.

526

~~~~----=-~~~~--------------------------------------
 Dintr-o faza tirzic::, probabil din prtmul sfert al vc::acului al XVl-lea, trebuie sa datezc apoi
largirea sacristiei 1 (vezi fig. 199). Boltile celor doua travee noi sint prevazute cu nervuri
desprinse direct din perete, imperecheate ~i intretaiate, formind caracceristica retea de parale-
lograme, specifica pentru ultima faza a stilului ce se mai poate chema gotic.
Intre timp se lucreaza ~i la biserica sf. Maria din Sibiu. Din aceasta faza, prima in data ·,-; j i ~ 1• i.)
e poarta de sud cu pridvorul amintit pentru intiia oara in anul 1457 2 (fig. 484). Fara teama putem
conClude ca anul de mai sus corespunde aproximativ cu data execu~iei. U~a dreptunghiulara,
cu mici con sole sub lintel, e un• precursor al u~ii cu baghete, iar pere~ii laterali, larg evaza~i, cu
bogate profiluri intrerupte pe fiecare latura pentru a face loc cite unui baldachin sortit sa ada-
posteascii figuri plastice, ramase neexecutate ori disparute intre timp, confirma o asemenea datare.
Mai semnificativa e balta pridvorului cu o bogata retea de nervuri, grupate in forma de stea.
La sf. Mihail din Cluj, al carui ~antier a jucat in acest timp un rol important de mediator, am
intilnit acest soi de bolti cu un desen ceva mai simplu . Pridvorul se deschide cu arcuri frinte,
exceptional de bogat profilate, cu toruri ~i baghete subtiri, cu sectiuni cilindrice ~i in forma de
para. 0 particularitate 0 constituie insa faptul ca toa~e aceste profiluri marunte se desprind de
pe haze inalte, prevazute cu astragala, ia'f fe~ele bazelor prismatice sint decorate cu ornamente
adincite, cioplite in planuri oblice, dupa procedeul crestaturilor in lemn. Alfabetul decorativ se
compune din mici baghete verticale sau spiralice ~i din romburi, exact a~a cum le vom intilni
din nou cu decenii mai in urma, .indeosebi in Moldova. Dupa cum vom vedea, portalurile moldo-
vene~ti deriva insa probabil din modele polone, dar aceasta nu scade importanta aparitiei atit
de tirripurii a acestui tip de decor la biserka sibiana. ~i aceste ornamente, la fel ca ~i cadrul de
u~a cu baghete despre care am vorbit, deriva in .ultima analiza tot din contactul pietrarilor cu
timplarii. Deasupra arhivoltelor, pridvorul e decorat in exterior cu o corni~a In relief, combinata
din trilobi cu fl.ori de crin, inversa~i in capatul de jos.
'i. In 1471 s-a amplificat sacristia bisericii 3, inHlturindu-se peretele dinspre miazanoapte ~i adau-
gindu-se doua travee (vezi fig. 182). Racordarile improvizate, inglobind in zidarie vechile contra-
fortuh, denota o executie putin ingrijita, cu scop pur utilitar. !n 1474 parohia saseasca intra apoi in
posesia averii manastirii · cisterciene din Cirta, desfiintata din ordinullui Matei Corvinul. Acest
eveniment a trezit spiritul de intreprindere al parohienilor, indemnindu-i sa decida 0 marire
a · bisericii sf. Maria ~i sa transforme basilica intr-o biserica-ha'la 4 • Proiectul s-a realizat insa numai
unilateral, in nava dinspre sud (fig. 485). Peretele exterior de pe aceasta latura a fast ridicat acum
mai sus, iar deasupra navei laterale s-a construit o tribuna, inlatudndu-se zidul spre nava centrala
~i lasindu-se numai ni~te stilpi patrati, in prelungirea stilpilor inferiori. Noua lndipere a primit
bolti stelate (vezi fig. 197).
Concomitent cu aceasta transformare a interiorului, s-a decis ~i marirea capelei din fa~a
· clopotni~ei, zidita cu putine decenii mai inainte, ~i s-a planuit amenajarea ei intr-un vast nartex
sau « ferula ». !n locul peretilor laterali ai capelei, s-au construit doua perechi de stilpi, ca sa
delimiteze nava centrala, iar dupa demolarea zidurilor apusene ale navelor laterale, aceste nave
au fost contopite cu cele corespunzatoare ale nartexului, invaluind astfel clopotnita din toate
partile; totodata s-a prelungit pina· in nartex ~i tribuna navei laterale de sud. Stilpii repeta exact .il
dispozitia ~i forma celor din navele interioare ~i Ia fel ~i boltile pe ogive, ca ~i cele stelate de la
tribuna. Prezenta acestor bolti pe ogive a determinat odinioara datarea ferulei intr-o faza mai
timpurie, dar H. R osemann pare a avea dreptate cind pune zidirea nartexului in imediata legatura
!I
cu construirea tribunei de peste nava laterala de sud. In adevar, in afara de faptul d toate detaliile

1 Burzenland, ITI-1, p. 129, anticipeaza, fara motiv,
datarea acestei sacristii.
2 REISSENBERCER, Hermatmrtad!, p. 28 ~i urm.; Kunrt,
in Sieb., p. 88.
3 RE ISSENBERGER, Her111annrtadt, p. 10; RoTH, Bau-
k~~tul, p. 45, noteaza din gre§ealii data 1476; K111ut i11
Sieb., p. 87.
' REISSENBERCER, Hermannrladt, p. 8 ~i urm.; RoTH,
Baukunrl, p. 42 ~i u rm.; Kunrl in Sieb., p. 90 ~i urm.

527
 din ferula sint mult mat neglijate ~i in parte chiar complet simplificate, dovada dt lucrarea s-a
I facut cu oarecare graba, constatam aci concomitent ~i prezen~a formelor celor mai tardive la mulu-
I
I rile ferestrelor de la tribuna. Toata tribuna, ~i partea de peste nava latera.la a bisericii ~i cea cores-
i punzatoare din nartex, e Juminata de mari ferest.re tripartite. La tribuna navei aceste muluri st
, II
i '·I ,
j.
[!
I,
I'

' I

Fig. 484. - Sibiu, biserica ev., pridvorul ~i poarta de sud.

compun din patruloLi grupa~i cite trei 1ntr-o luneta ~i din forme flamboaiante, inscrise intr-un
cere. La tribuna nartcxului intilnim numai forme flamboaiante, ahlturi de care, in fereastra penul-
tima, apar motive cu totul fa nteziste, depa~ind orice schema geometrica ~i caracterizind ultimele
clipiri ale stilului gotic din Transilvania. Fire~te d aceste lucrari au tinut timp mai indelungar
~i e probabil d mulurile ferestrei descrise au fost cioplite abia pe la 1500, daca_nu ~i mai tirziu .
Din documente ~i descrieri mai allam apoi d ~i peste transept se construisera tribune: un:1
peste bratul de sud, in 1487, alta peste eel de nord, in 1499. Ambele au fost insa inlaturate in
cursu! veacului trecut.

528

I
 Clopotnita riimimnd inghesuita de jur imprejur ~i aproapc invizibila, s-a decis ridica rca
ei cu inca doua etaje. E probabil di acum s-a fiicut ~i portalul cu arc semicircular, incadrat de
clemente gotice. Am amintit cii aceasta forma semicirculara a in~elat pe unii autori, care au atri-
buit portalul perioadei romanice, farii sa tina seama de faptul cii axa acelei basilici romanice nu

Fig. 485. - Sibiu, biserica ev., fatada de sud.

corespunde bisericii gotice ~i fara sa ia in consideratie profilurile, care nu pot fi anterioare sfir-
~itului veacului al XV-lea. E probabil caprin 1494, dnd s-au terminat noile etaje ale clopotnitei,
se va fi terminat ~i portalul. ,
Pe Ia 1502 (dad interpretarea datei e exacta) se procedeaza la alungirea bratului nordic al
transeptului acoperit cu o balta pe o retea de nervuri dispuse in paralelograme \ adoptind
deci motivele curente in ciuda faptului ca celelalte bolti sint a~ezate pe ogive. Mai respectuos
fata de traditie apare, in schimb, pietra~ul N icolae, care termina, in 1509, pridvorul din fata porta-
lului lateral dinspre miaziinoapte 2 • Opera me~terului Nicolae nu difera mult de pridvorul de I
pe latura de sud, zidit cu peste o jumatate de veac mai curind. Se distinge doar printr-o simplici- :1!
1 R EISSF.N BERCER, Hem;annitodt, p. 11; RoTH, Eau- 2 Rr.tssEI'\llf.I\G t: n, Hcrntamutodt, p. 11 ~i 28; RoT 11,
kmuf, p. 45; Kumt itt Sieb., p. 91. Tltmkmut., p. 45; Kmut itt Sieb. , p. 88 ~i 91.

S4- o. 267
529

I
I

.I
--
- ~ ". ~ ~· .. .. -- • 1./ ~ • • • ' • .. •
 tate mai mare ~i printr-o oarecare saracie formala. Traseul arhivoltei din fatada e insa mai avintat.
1n ceea e prive~te pridvorul vechi, de pe latura de sud, el. va prirni in cudnd un etaj, ada-
postind o mica capela \ cu o ni~a spre rasarit, care iese in forma de burduf poligonal. Partea
inferioara a burdufului e impodobita cu un vrej gotic tirziu (fig. 486), campus exclusiv din
lujeri rasuciti spiralic ~i impleti~i arbitrar, in combinatii inten~ionat asimetrice, pentru a produce
impresia unei invalma~eli naturale. 1n fatada principala, etajul era strabatut de o mare fereastra
iii I
IJ I
l•
, I
1 I

l II

Fig. 486. - Sibiu, biserica ev., ornament .sub b~rduful prid-

'vorului de sud.

tripartita cu muluri flamboaiante, restaurata recent in partea inferioara. Capela purta in interior
o balta stelata. Cu privire la ideea de a construi o ascmenea capela deasupra pridvorului,
H. Rosemann arninte~te capela sf. V enceslas al catedralei sf. Vit din Praga uncle- coincidenta semni-
ficativa - se regase~te ~i ornamentul de luje~i, aplicat acolo pe consolele care sus~in parapetul
dinspre interior. Ca o etapa intermediara merita sa fie amintita capela bisericii sf. Iacob din Levoca.
0 data cu construqia turnuletului cu scara spiralica din fatada de rniazazi, in dreptul clopot-
nitei, ridicata in 1520, inceteaza definitiv orice activitate in acest ~antier, care timp de peste un
veac ~i jumatate a fast unul din cele mai impoi:tante focare ~i centre de iradiere: ale arhitecturii
gotice din Transilvania de sud.
Transformarea interiorului bisericii din Sibiu a trezit ~i in Media~ gustul de a moderniza
basilica gotica 2 • 1n vremea aceasta se luasera la intrecere mai multe comune pentru a deveni
'I
capitale de judet ~i astfel se explica de ce in Media~, in Richi~, Mojna ~i Biertan s-au facut eforturi
exceptionale, construindu-se biserici spatioase care depa~eau trebuintele locale. E curios cum paro-
hienii medie~eni au irnitat aidoma amplificarile sibiene, transformind ~i ei nava laterala de miazazi,
incalecind-o cu o tribuna. Boltile ridicate deasupra tribunei sint ad insa ogive simple, preferate
probabil pentru a pastra acordul cu nava laterala opusa, care ~i-a conservat vechiul aspect. 1n
aceasta perioada s-a zidit ~i sacristia, dupa cum o dovedesc boltile stelate, in vreme ce la boltile

1 REISSE NBE RG ER, HernJalmtlad!, p. 29-30; RoT II, foe. 2 RoTH, Baukmut, p. 62 ~i urm.; Kmut in Sicb., p. 29.
cit.; Ktmtl in Sieb., loc. cit.

530

I
 clin nava centraHi ~i din altar nervurile formeaza o impletitura simpla in forma de piasa, decorata
in punctele de interseqie cu mici scuturi. Aceste scuturi iau locul cheilor de bolta de Ia incruci-
~area ogivelor. E le sint impodobitc cu steme ale ctitorilor, ale domnitoritor, ale comunei ~i judetului,
iar alteori cu figuri sfinte, executate nu in relief, ci in pictura. Mulurile ferestrelor din cor ~i din
nava latera Ia din sud exemplifid ~i ele formele tirzii ale goticii decadente; intr-un stil flamboaiant
mai curat apar Inca mulurile din cor, dar cele dinspre miaza:d triideaza o compozitie ~i un stil

n
,.,---"""'jM
5 IC

Fig. 487. - Mojna:, bis~r~ca, ev., plan.

bastard. Lucrarile, incepute in ultimul sfert al veacului al XV-lea, vor fi fost continuate ~i
terminate abia in primii ani ai veacului urmator.
Un amalgam de forme tirzii ~i amintiri ~in perioada goticii mature intilnim Ia boltile ~i
Ia portalurile bisericii ev. din Mojna i. Aceasta biseridi avusese un predecesor de Ia care au mai
dimas, in col~ul de nord-est al incintei de fortificatie, fundamentele altarului gotic poligonal.
Despre biserica veche nu dispunem de alte informatii, doar, judecind dupa dispozi~a planului,
ea ar putea fi aproximativ cu un veac anterioarii zidirii actuale. Noua cladire (fig. 487) se compune
din trei nave de aceea~i inaltime, cele laterale fiind insa mult mai strimte, ~i un altar pentagonal,
Aancat spre nord de o sacristie. Executia zidirii e foarte ingrijita. Cele patru perechi de stilpi
inalti ~i zvelti, care sustin boltile halei (fig. 488), prezinta un desen diferit de Ia pereche Ia
pereche. Unii sint compu~i din manunchiuri de forme cilindricc ~i prismatice, altii prezinta un fel
de caneluri largi, infa~urind fusul in spirala, iar o a treia varianta pastreaza un aspect mai simplu ·. l
~ i mai masiv. Profilurile de baza sint recluse ~i sus lipse~te oricc urma de capite!. Nervurile boltilor
din nava aldituiesc o retea, la care se recunoa~te inca derivarea din prototipurile stelate, iar Ia
pridvoarele din nord ~i sud intilnim inca formele stelate propriu-zise. Dar Ia altar desenul se com-
plidi (fig. 489), fara a atinge inca formele seci ale unor paralelograme frecvente dupa 1510.
Nervurile boltilor de la Mojna poarta cite un mic disc decorativ peste intersectii le centrale, amin-
tind locul vechilor chei de bolta. !n nava centrala nervurile se desprind treptat din volumul stil-
pilor, iar in n avele laterale ele zac pe console aproximativ piramidale. Numai in cor intilnim
colonetc angajate sprintene, reminiscente din vremea goticii mature.
Dintre portaluri, eel apusean, bogat profilat, a fost astupat, dar pe latura de sud se pastreaza
altul, cu o deschidere in arc foarte u~or frint, incoronat insa cu un arc in acolada, decorat pe extrados

1 .M OJ. Lim, Verttidigtiiiikir&bcu, p. 265 ~i urm.; RoT !I, l:IuRwATH,Kircheuburgeu, p . 23-25; HEKJ. EH, Kmutgeuh.,
Rallkllntl, p. 89 ~i urm.; Kraut in Sieb., p. 29, 66- 67; p. 44; 0PRESr.l!, Bit. eel . Arden/, p . 33- 35.

531
 cu obi~nuitul frunzi~ ~i fl.eron, fl.ancat de cite o mica fiala pe consola. 1n comparatie cu acest
portal, devenit intre timp foarte comun ~i acum pe cale de a dis.pare, merita o atentie deosebita u~a
sacristiei (fig. 490), cu cadrul ei de baghete incruci~ate, intretaiate de o frumoasa acolada cu frunzi~
~i fleron bogat, impartit in doua ramuri iodinate, incadrind o baza deasupra dreia se ridicase odi-

'i

Fig. 488. - Mojna, biserica ev., vedere din nava centrala.

nioara statuia sfintului Gheorghe. La colturi apar in miniatura reminiscentele fialelor cunoscute.
Aceste forme, de o fantezie bogata, rezulta dintr-o c.ombinatie a u~ii cu chenar de baghete, peste
care e aplicata schema portalului de tip mai vechi. Bazele inalte ale baghetelor ~i decorul supra-
fetelor poligonale in stilul crestaturii se aseamana perfect cu formele intilnite la pridvorul de
sud al bisericii ev. din Sibiu. 1n schimb, valorile liniare, seci dar incisive, se indulcesc prin acolada
suprapusa ; decorul vegetal se resimte insa de mina arida a sculptorului, incapabil de a reda formele
plastice. Dar oricum, cadrul u~ii sacristiei din Mojna e unul din cele mai frumoase ale goticei

532

I ..
transilviinene tirzii. Sugestive sint ~i mulurile ferestrelor tripartite, alciituite din motive flam-
boaiante, combinate in fel de fel de figuri geometrice.
Biserica e previizuta en trei turnuri, dintre care douii, ajungind nUI.nai pinii la corni~a navelor,
incalecii pridvoarele portalurilor laterale, fiind flancate pe latura riisariteana de cite 0 mid scara.

Fig. 489., -Mojna, biserica ev., vedere din cor.

spiralidi. 0 alta scarii asemanatoare e alipita in coltul dintre sacr1st1e ~i altar. Clopotnita insa§i
e a~ezata separat, in dreptul fatadei apusene, §i a fast abia u lterior legata cu biserica, in vremea
dnd s-au facut fortificatiile.
lntimplarea, rarii inca in aceasta perioada, face sa cunoa~tem §i numele arhitectului. Se
chema Andrei ~i era originar din Sibiu. lntr-un certificat semnat de preotul Johannes din Mojna,
se precizeaza ca. me~terului i se platise separat pentru cladirea bisericii §i se adaugasera apoi inca
100 de florini pentru sculpturile de la ferestre. Documentul dateazii din 1498 ~i trebuia sa-i

533
 serveasdi lui Andrei spre a lamuri unele nein~elegeri cu privire la drepturile pe care le redama
pentru zidirea bisericii din Cristian (r. Sibiu) . . Cum lucriirile fiicute in Cristian trebuie datatc
intre 1486 ~i 1498, rezulta di biserica din Mojna va fi fost construita ~i decorata aproximativ
prin anii 1480 --=1486.
· ' ... · ·· ··-··- ···· -~- - · .. Posta basilica romanidi sf. Servatius din
Cdstian 1 prezinta a cum planul dezvoltat al bisericii-
hala, avind corul incadrat de doua altare laterale,
poligonale, ca Ia biserica sf. Mihail din. Cluj sau la
biser.ica ev. din Riehl~. Din cladirea veacului al
XIII-lea me~terul a intrebuin~at in parte zidurilc
corespunzatoare noului plan, deoarece dintr-un cer-
tificat privitor la contractu! incheiat intre me§ter §i
parohieni aflam di el se obligase sa ridice zidurile
mai sus, sa bolteasdi biserica ~i sa-i faca un nou
parament. Astfel, clopotni~a romanid a primit inca
doua etaje, ultimul cat fiind adaugat abia in veacul
trccut. Me~terul Andrd a zidit noua biseridi com-
pusii din patru travec dreptunghiulare in nava
c.entrala §i tot at1tea travee patrate ·in navele late-
. ralc, despartite unelc de altele prin stilpi inalti cu
corpul striat de opt toruri verticale intre tot atitea
cavete. Sdlpii au o baza octogonala u~or proemi-
nenta, dar nu au capitelmi. 1n altar, la fel ca la
Mojna, me§terul intrebuinteaza bolti ceva mai
arhaice, pe ogive elansate, sprijinite pe mid console .
. 1n nava centrala, in schimb, indlnim o bolta cilin-
. . dridi cu penetratii in intcrvalele dintre stilpi, deco-
. ,rata pe intrados cu nervuri impletite in forma unei
. plase. Am putea admite di sistemelc diferite de
bolti fusesera anume alese de dtre acest me§ter
eclectic: fata de bolta navel decorata mai marunt,
. , . dar mai uniform §i Iipsita de accente verticale, altarul
bisericii e avantajat prin contrastul ogivelor suple.
Din textul contractului cu me~terul Andrei,
amintit mai sus, lipse§te data, dar W. Horwath a
. putut stabili d unele dintre persoanele care il sem-
neaza ca martori se intilnesc ~i in alte documente
· contemporane, indeplinind acelea~i funqii publice
· .intre anii 1472 §i 1486. Cum pe de alta parte bise-
rica nu era cu desaviqire terminata in anul 1498,
Fig. 490. - Mojna, biserica ev.,
sacristiei. · dnd se ivesc neintelegerile amintite, §i cum lucrarea
nu a putut dura un timp excesiv de indelungat, e
verosimil ca data inceperii Iucrarilor sa fi fost cit
mai apropiata de anul 1486. 1n urma procesului, biserica a ramas nu numai lipsita de para-
mentul plastic contractat, dar ~i de boltile navelor laterale. Prin forma lor, calotele actuale dovedesc
o origine mult mai recenta; ele inlocuiesc probabil vechile tavane, a~ezate in mod provizoriu.

· 1 M OLLJ::R, V erteidiguHgJkiuhm, p. 267 ~i urm.; p. 68; HoRWATu, Kirchcnbnrgc11, p. 83 ~i urm.

HALAV .hs, K eruztl.ny.rz ., p. 139 ~i nrm.; Kmul ;II S ieh.,

534

I
 Prezenta me~terului Andrei se poate admite ~i la biserica ev. din Atel. Gitre sfiqitul
veacului al XV -lea s-a modificat corul, ridid.ndu-se mai sus peretii ~i s-a adaugat un etaj vechii
sacristii 1 ; navele laterale au ramas insa tot basilicale, dar au primit, impreuna cu traveele extreme
ale transeptului, bolti cu nervuri prezentind
inca desene variate, apropiindu-se totu~i de
aspectul rigid al plasei romboidale. U~a sacris-
tiei (fig. 491), al direi canat poarta data 1499,
prezinta un chenar de baghete intocmai ca la
u~a corespunzatoare din Mojqa. $i plastica
bazelor de la baghete e aceea~i. Lipse~te numai
arcul in acolada, cu fleronul ~i fialele laterale.
ln schimb, se vede deasupra cadrului u~ii o
corni~a simpHi, al carei profil sinuos anunta
vremurile noi ale rena~terii 2 •
Prin anul 1483 s-a terminat transfor-
marea bisericii-sala de pe dealul din Sighi~oara
intr-o biserica-hala 3 • La acest eveniment se
refera 0 inscriptie sapata in peretele lateral al
unei ferestre dinspre miazazi, in care e amintit
«Michel Polner purger!llaister 1483 ». Tot acest
an e insemnat ~i iotr-o pictura murala din
nava, iar in nartexul de sub clopotnita e zu-
gravita data 1488 4 • Datele din aceasta perioada
s.. :a r putea multi plica; toate dovedesc insa
acela~i lucru. Cele trei nave sint la fel de
·i:nalte, dar navele laterale sint mult mai strimte.
iStilpii care le despart au seqiunea octogonala
~i sint prevazuti cu un profil discret la baza.
·N umai vechii pila~tri ai arcului de triumf au
capiteluri, dar incolo nervurile se desprind
direct din pereti ~i stilpi. Boltile sint in reali- Fig. 491: - Atel, hiserica ev., u~a sacristiei.
tate ni~te lungi cilindre cu penetratii, pornind
din arcurile dintre stilpi, iar nervurile, aplicate
pe intrados, sint din teracota ~i formeaza o piasa decorativa, lipsita de orice rost structiv.
lntilnim astfel aci unul din primele exemple in care funqia tehnica a nervurii, derivata din
ogivele puternice de odinioara, a incetat cu desavir~ire. De aci inainte nervura va mai trai ca
o podoaba oarecare, aplicata intradosului boltii, urmind un traseu determinat numai de intentia
decorativa a me~terului.
Ferestrele navelor laterale sint inalte ~i largi, tripartite, cu muluri polilobe in arc frint,
inscrise in triunghiuri sau patrate arcuite, iar deasupra portalului lateral de nord e chiar o fereastra
cvadripartita. Canatul acestui portal poarta data 1495. Fatadele navelor sint apoi incercuite cu un
ciubuc, la fel cu eel de la cor, dar a~ezat ceva mai sus, sub ferestre, ocolind insa in forma
de chenar partea superioara a ferestrei din flancul sting al fatadei de vest ~i fereastra de deasupra
I
1 RoTn, Battkmut, p. 81; HoRWATH, Kirchenburgm, 3 LE'fz, Bergkirche, p . 5 ; MO LLER, Bergkirche, p.167
p. 69 ~i urm. Parerea lui Roth, c1i ar fi fost fortificat corul,
nu pare a se verifica.
~i urm.; HENS ZLMANN, Uti jegyzetek, p. 336 ~i urm.; RoT II,
Baukmul, p. 66 ~i urm.; K tuut in Sieb., p. 29, 91 ~i urm.
.I
2 Astmanarea cu u~a sacri~tiei bisericii ev. din Biertan,
~emnalata de RoT 11, !oc. dt., e numai principiala. De altfel,
4 Aceasta inscriptie, care cuprinde ~i numele me~terului

Jacobus Kendlinger din S. Wolfgang, se referii Ia executarea 'II

u~a ~acristiei din Biertan e ~i ceva mai recenta. zugriivelilor ~i nu Ia zidirea clopotnitei, cum crede
H. RosEnANN, Kunst in Sieb., p. 91.
I
535 :I
I
 porti~ei de nord. Pridvorul din fa~a portalului de sud, intercalat intre doua contraforturi, cu
portal semicircular, profilat inca in forme gotice bastarde, ar putea data din primul sfert al veacului
al XVI-lea.
Ultima biserica-hala pe care o mai putem clasa in aceasta perioada e cea ev. din Biertan 1 .
H. Rosemann banuie~te ca ea s-ar datora unei prefaced care a respectat totu~i corul, atribuit unei
construqii mai vechi. Detaliile stilistice nu con-
simt insa la nici o deosebire in privin~a datarii,
intemeiata doar pe constatarea disproportiei dintre
masa celor trei nave-halii ~i dintre corul reclus,
atit ca largime cit ~i ca inaltime. Fatada de vest
pare neterminata, din cauza ca. e incadrata intre
doua turnulete hexagonale, adapostind cite 0 scara
spiralicii, ceea ce indrepta~e~te presupunerea ca
peste prima travee a navei de mijloc fusese pla-
nuita o clopotnita. Navele sint despaqite intre
elc prin trei perechi de stilpi masivi, octogonali,
peste care zac bolti pe nervuri stelate. Yn cor
nervurile iau forma unor plase, iar ferestrele sint
ajurate cu muluri flamboaiante. Chenarele porta-
lurilor se incadreaza fara exceptie in aceasta
perioada stilistidL Intrarea apuseana prezinta douii
u~i geminatej cu cadre de baghete (fig. 492); dis-
pozitia e identica cu cea a portalului de sud-est
de la Biserica Neagra, dar plastica bogata se
apropie de u~a sacristiei din Atel. Alt pietrar a
cioplit cadrul de Ia u~a sacristiei (fig. 493) din
Biertan; chenarul, decorat cu baghete, e plat, cu
toata multitudinea de planuri suprapuse ~i intre-
taiate, iar corni~a cu denticule desaviqe~te im-
presia • eclectica, combinata din elemente gotice
Fig. 492. - Biertan, biserica ev., portalul tirzii cu infiltratii ale rena~terii. Cadrul trebuie sa
de vest. fi fost executat putin mai inainte de 1515, dici din
acel an dateaza canatul. Pentru datarea cladirii ~i
mai ales a portalului apusean, dispunem de sterna
regelui Vladislav II (1490-1516) ~ide cea a voievodului transilvanean loan Zapolya (1510 - 1526),
aplicate deasupra intrarii principale. Biserica a fost deci terminata prin anii 1510-1516.
Din aceasta trecere in revista a bisericilor-halii se poate constata ca, Ia fel ca ~i in cazul
basilicilor, ~i bisericile-hala prevaleaza tot in zonele de colonizare saseasdi, intilnindu-se sporadic
inafara acestora numai in a~ezarile mai insemnate, cu p6pulatie mixta, saseascii §i maghiara.
Populatia maghiara coptinua, in schimb, sa prefere bisericile-sala, mai unitare ca spatiu,
dar §i de dimensiuni mai mid, mai u~or de construit, ceea ce constituie un indiciu ca in general
acele comune intimpinasera dificultati in gasirea miinii d~ lucru mai experte. D in asemenea
premise se creeaza insa cu timpul o traditie, in virtutea careia preferinta tipurilor se afirma apoi
~i in cazurile dnd con~itiile miinii de lucru disponibile sint favorabile. La fel §i arhitectura
manastireasca continua, Ia rindu-i, sa contdbuie la raspindirea ~i Ia men~inerea tipului
bisericii-sala.

1 R OTH, Daukmul, p. 69-71 ; idem, Beilriige, p. 126-

p. 44; BALOG ll J., R enaissance, I, p. 68 ~i 324.
127 ; Kunst i11 Sieb., p. 29, 67-68 ; H P. KJ.ER, K111ulge.rch,,

536

I
 Ca ~i in trecut, monumentele pastrate din aceasta categoric se prezinta iara~i sub aspectul
mai multor variante. ln forma cea mai simpla, biserica-sala e lipsita de clopotni~a, ~i intre aceste
biserici se gasesc acum ~i exemple insemnate, din centrele ora~ene~ti. Totu~i se cuvine sa facem
0 rezerva cu privire la acestea din urma, fiinddi bisericile-sala ora~ene~fi apar~in de obicei mana-
stirilor ~i trebuie sa presupunem ca a~ezamintele monahale dispuneau de clopotni~e integrate in
complexul construc~iilor manastire~ti. Fapt e ca
in unele cazuri s-au adaugat ulterior clopotni~e
~i acestor biserici. Tipul bisericii fiira clopotnita
continua sa fie foarte raspindit 'Ia tara, dar ~i in
aceste cazuri trebuia gasita o solu~ie pentru
adapostirea clopotelor. E deci probabil ca zvo-
ni~ele de lemn care s-au pastrat pe linga nume~
roase biserici maghiare, dar care dateaza toate
din veacurile mai recente, reproduc un tip vechi 1 .
Aceste zvonite au aspectul unui sche let de birne
pe plan patrat, in care se suspenda clopotele, ~i
poarta un acoperi~ piramidal· de drani~~-, avind
deci forma unui turn scund ~i fara pere~i laterali.
Natural di asemenca constructii rudimentare din
lemn nu puteau fi legate direct cu biserica de
zid ~i drept urmare zvonitele sint cladite separat
de biseridi, fie linga poarta, fie intr-un colt al
ingraditurii.
Majoritatea bisericilor ora~ene~ti ~i mana-
~tire~ti fusesera insa inzestrate cu clopotnite de
i id asezate de obicei in fatada de vest, alteori in
hanc~l corului, deasupra s~cristiei. La pra, tipul
~u clopotnite e ceva mai rar, cu excep~ia bise-
ricilor din raionul Ciuc, asupra dirora se pare
~~ ~antierul biseridi frandscane din ~umuleu a
exercitat o influenta durabila. Alte asemenea Fig. 493. - Biertan, biserica ev., u~a sacristiei.
centre de difuziune par a fi fost cele din Tirgu
Mure~, Dej ~i Manastirea, exercitind inriuriri asupra biseridlor din regiunea Mure~ului, din
Salaj ~i Some~; aceea~i remarca se poate face ~i privitor la cele d teva biserici-sala sase~ti, ridicate
in vecinatatea vechilor basilici ~i a bisericilor-hala, planuite intotdeauna cu clopotnite, chiar
dadi aceste clopotnite nu au fost pina la urma terminate.
Nava e dreptunghiulara, la bisericile mai importante boltita, la cele mai multe insa tavanita.
Corul, compus de obicei din doua-trei travee, e aproape totdeauna pentagonal. Altare dreptunghiu-
lare de tipul vechi reapar totu~i ici-colo, ca dovezi semnificative ale persisten~ei sporadice a tradi-
tiei. ln mai toate cazurile in care dispunem de informatii, corul e boltit ~i particularitatile siste-
mului de boltire, ca ~i amanuntele formale ale acestor bolti, impreuna cu aspectele portalurilor,
u~ilor interioare ~i ale ferestrelor, ramin ~i pe mai departe elementele cele mai de seama pentru
datare. Cu aj utorullor vom avea ocazia sa urmarim evolutia acelora~i forme arhitectonice pe care
le-arn intilnit la basilidle ~i halele descrise.
Corul dreptunghiular arhaic se gase~te mai intii la bisericile ref. din comunele Matei 2
~i Tiocul de jos 3 • Ultima poseda ~i un portal cu baghete. Alt exemplu e biserica ref. din Maqa 4,

1 in acela~i sens ~i BALOG 11 T., Fatnmyok, p. 15- 20. 3 Ibidem, p. 194, 198 ~i 208.
2 ENTz, Szolnok-D., p. 204. 4 OnDAN, Szt!kef;/old, m, p. 181.

537
:1\
[I
,I avind corul de aceea~i Hirgime ca ~i nava. Portalul de sud e insa in arc frint, dar eel apusean e
incadrat intr-o arhivolta semicirculara. Pe baza portalurilor, bisericile din Tiocul de Jos ~i din
II I I Mac~a nu pot fi anterioare sfir~itului veacului al XV-lea. Variantei cu clopotni~a de piatra ii apar-
:I Ii ~ioe biserica unitariana din Mitre~ti 1 . La clopotni~a se semnaleaza o mica rozasa cu patrulobi,
I iar despre portaluri (unul in fa~ada de vest, sub turn, altul in fa~ada de sud) aflam ca sint prevazute
I
cu arhivolte in arc frint, motiv pentru care biserica s-ar putea incadra in jumatatea a doua a
I
~I
I i
I
veacului al X V -lea. Se pare ca nici una din aceste biserici nu fusese boltita. !n orice caz biseri-
II II cile din Matei, Mac~a ~i Mitre~ti sint in prezent tavaoite .
.\ I!
I Din grupul aces.tor monumente face parte ~i biserica ref. din Vi~tea 2, o cladire compusa din
. ·. ! nava ~i cor dreptunghiular, Hira contraforturi, nava tavaoita ~i cu altarul boltit cu o ogiva purtind
; I, i
data 1498. Biserica avusese initial ~i o sacristie, inlaturata ulterior de reformati, iar clopotnita
j·
I e o cHidire de lemn, deosebita. Satul' e vechi, amintit documentar inca in secolul al XIII-lea,
iar o biserica a sf. Petru e pomenita in 1395, dar e greu de a decide dad din biserica actuala
iI, mai poate fi atribuit ceva acelei perioade. Prezen~a unui clopot cu data 1487 indreptate~te totu~i
ll presupunerea ca innoirea vechii biserici s-a inceput inainte de anul cind s-a a~ezat bolta. Portalurile
insa sint ~i ele tirzii. Cel apusean, semicircular, cu profiluri semicilindrice, poarta acum capiteluri
~i corni~e in relief care par ins~ un adaos din secolul al XVII-lea; tot de pe atunci pare a data
~i profilarea umarului arhivoltei ~i accentuarea plastid a cheii de bolta de la portalul de sud.
\ I
Rozasa de vest, compusa din ochiuri in forma de migdala ~i din triunghiuri arcuite, prezinta ~i
ea forme gotice complet dezagregate.
Din categoria bisericilor-sala cu cor poligonal ~i fiira clopotnita citam mal intli fosta biserica
a manastirii dominicane, apoi a calugaritelor ursuline din Sibiu. Dominicanii avusesera aci o '
veche manastire situata inafara zidurilor ora~ului 3, despre care se pretinde di ar fi fost chiar
I anterioara invaziei tatare din 1241. !n 1474, din cauza pericolului turcesc, ei cer ~i obtin de la
I sfatul municipiului dreptul de a se a~eza in interiorul zidurilor proteguitoare, cu conditia ca majori-
tatea calugarilor sa fie germani. Cladirea simpla, compusa din nava ~i altar pentagonal proptit
.i
de contraforturi, e tipica pentru traditia ordinului. Din aceasta construqie se pastreazainca. portalul
apusean ~i mulurile ferestrelor bipartite, unele cu patrulobi, altele cu motive flamboaiante. Inte-
riorul insa a suferit prefaceri radicale.
0 vie activitate a ~antierelor manastire~ti se inregistreaza ~i in Sighi~oara in ultimul deceniu
al veacului al X V -lea ~i la inceputul veacului urmator. Alaturi de manastirea dominicanilor,
despre care vom mai vorbi, se zide~te o manastire pentru calugaritele aceluia~i ordin 4, iar mal
incolo, in aceea~i strada, se instaleaza ~i surorile franciscane. Aceste ultime doua manastiri au
fost de mult desfiintate, dar din biserica dominicanilor se mai pastreaza altarul poligonal ~i - de~i
bolfile au disparut - se mal vad formele gotice tirzii ale consolelor. Un element caracteristic
pentru perioada din veacul al XVI-lea, in care s-a terminat zidirea, sint mulurile ferestrelor
executate in teracota. Biserica franciscanelor, cu totul modernizata, serve~te azi ca biserica
parohiala r. cat.
Cea mai de seama cladire din aceasta categorie e insa actuala biserica ref. din Cluj, zisa ~i
a lui Matei Corvinul, zidita ca biserica a unei manastiri a minoritilor 5 • Construc~a s-a inceput
in 1486, iar dintr-un document din 1490 aflam ca regele Matei a insarcinat pe calugarul minorit
Johannes cu conducerea lucrarilor. Dintr-un alt act, semnat in 1494 de regele Vladislav II, ar
rezulta ca zidirea bisericii era in linii generale terminata, fiindca donatiile se fac acum in vederea
cladirilor manastire~ti. Dimensiunile (fig . 494) navel sint exceptional de mari (are 13,16 m largime),

1 Ons .AN Szikelyfold, I V, p. 84.
2 KELE ME N, Villa, p. 460-464; EN'rz, Magyarketel,
p. 2; BALOGH J.,Rmaiuan&e, I, p. 183; BALOG H I., Fator-
ll)'Ok, p. 165 (data clopotului e g re~ita).
3 RoTJr, Pla~tik, p. 19-- ·20.
' HENSZUIA.NN, Oti jegyzetek, p. 341 ; Sc11 ULJ.tm R.,
Altuhiiuburg, p. 21.
5
Es zTEnn AzY, Koloz.rudr, p. 3 ~i urm.; MM, III, raport,
p. 230 ~i 282; BALOGH]., Kolozsvdr, p. 14- 15; DOMMER-
LING , Feren&r. epitllzel, p. 47-49.

538
 iar corul e compus Jin trei travee dreptunghiulare ~i una pentagonala (fig . 495). In col~urilc
traveelor sint prevazu~i pila~tri prismatici, zvel~i, din care nervurile se degprind direct, fiira inter-
mediul vreunui capite!; nervurile bol~ii formeaza un motiv stelat. 1n schimb, bol ~ile initial<.:
ale navei nu au rezistat, poatc ~i din cauza terenului. Totu~i, dad confruntiim planul acestei nave
cu eel al bisericii ref. din Dej, s-ar parea ca pila§trii proeminen~i din interior, meni~i sa reducii
lumina boltii, au fost previizu~i de Ia inceput §i nu se datoresc abia refacerii din 1644 (cum propu -
sese Eszterhazy), dnd au fost innoite boltile navei. Ferestrele mari, tripartite, de la nava ~i cor,
pastreaza vechile muluri polilobe ~i flamboaiante, iar portalul apusean se ;distinge prin cadrul
cu baghete bogat profilate. Dearupra portalului se presupune o arhivolta incoronata cu fleron,
dar o examinare recenta a paramentului (in curs de restaurare) pare a infirma o astfel de ipc-
teza, pledind pentru o analogie cu portalul de vest al bisericii ev. din Biertan (cf. fig 492). In orice
caz, intre cele patru ~antiere clujene din aceasta perioada (biserica parohiala sf. Mihail uncle, pe la sfir-
~itul veacului a! XV-lea, nu se mai Iuera dedt Ia completarea unor detalii, eel al maniistirii domini-
cane, eel din Mana§tur ~i eel de la manastirea minorita despre care vorbim), apar numeroase trasaturi
comune ~i rolul principal, ca precursor ~i indrumator, 1-a jucat fara indoiala ~antieru l bisericii
parohiale. La dteva din contraforturile ~e nord ale bisericii minoritilor se imita decorul cu
arcade oarbe de la contraforturile apusen~ ale bisericii sf. Mihail ~i pe una dintre sprincenele de
corni~a care despart etajarea arcadelor s-au sculptat in relief ~i doua animale (o maimuta ~i un
dine?), cu scopul vadit de a 1nviora podoaba fatadelor.
Dintre bisericile parohiale apar~inind categoriei celor fara clopotnita de zid, una . din
primele construqii din aceasta perioada e biserica ev. din Vingard 1 . De§i biserica apaqine
azi comunita~ii sase§ti, faptul ca. ea e zidita dupa modelul bisericilor-salii ~i, in cazul de fata,
indeaproape inrudita cu biserica maniistirii r. cat. din Teiu§, se explica prin vecinatatea cu
aceasta din urma ~i prin inclinarile ctitorului, stapinul feudal loan Gereb. Biserica se compunc
din nava ~i altar pentagonal. Boltile navei au fast refacute in veacul al XVIII-lea, dar in altar
s~· mai pastreaza boltile pe ogive cu chei de balta, impodobite cu stemele Ungariei, ale Hunedo-
r~~tilor ~i ale ctitorilor. Data terminarii con~truqiei e cuprinslt in inscrip~ia de deasupra portalului
apusean: « Hoc opus fecit fieri magnificus dqminus J ohannes Gereb de Vingart anna D. MCCCCLXl>>.
Sacristia insa a fost adaugata cu vreo jumatate de secol mai in urma. Ea e inghesuitii
intre doua contraforturi de pe latura de nord a corului §i accesibila printr-o u~a din altar,
decorata cu un cadru de baghete. Ciubudiria simpHi §i schematica e caracteristica indeosebi
pentru formele din primul sfert al veacului al XVI -lea.
Un reprezentant mai modest al acestui tip e biserica ref. din Sfara~ 2• Actualmente nava
~i altarul sint tavanite, dar in cor se mai vad consolele bol~ilor. Totu~i elementele arhitec-
tonice pastrate nu par a fi suficiente pentru a ingadui o datare mai precisa, dar existenta
unui clopot din 1475 poate fi considerata ca un inceput de proba. In orice caz, biserica a
mai suferit unele completari ~i modificari in primele decenii ale veacului al XVI-lea, dirora
li se pot atribui portalurile de vest §i sud, precum ~i un fragment de corni~a in stil rena§tere.
Confuza e §i istoria bisericii ref. din Huedin .3 • Dupa ultimele pareri, partea cea mai veche
a bisericii ar fi actualul cor ~i clopotni~a in vest. La perioada de zidire a corului se refera
data 1483, incizata pe contrafortul apusean al acestuia, ~i cu o asemenea datare sint in acord
mulurile ferestrelor, parte flamboaiante, parte polilobe. Corul e azi tavanit, dar consolele
ogivelor se pastreazit Nava, in schimb, ar fi opera unei reconstruqii totale din veacul al
XVII-lea.

I ,,
1 HALAVATs, Uti jegy., p. 209 ~i urm.; RoTH, Ullltr-
Jva/d, p. 303 ~i urm.
2 BuNYJTAY, Pllspokseg, III, p. 406 ~i urm.; BALOGn J.,
Kho-got., p. 533; idem, R~11aimmc~, I , p. 85 ~i 226.
3 BuNYITAY, Pllspohlg, ill, p. 415 ~i urm.; vezi apoi
indeosebi nota din T, XXill-1942, p. 378- 379; men-
t.iuni in MM, IV, p. 259 ~i BALOGH J., Keso-gol., p. 533.

539
. I!
fl I
Cu c1~1va ant 1n urma, in 1486, dupa cum arata data de pe arcul de triumf, s-a zidit
biserica ref. din Iernut 1, compusa ~i ea din nava (modernizata ulterior) ~i cor poligonal, boltit
cu ogive sprijinite pe console. Vechea zvoni~a de lemn se men~inuse pina Ia inceputul veacului
I
'1
prezent, dnd a fost inlocuita cu actuala clopotnita de zid. ~j in biserica r. cat. din Plae~ii de

L I
1'

l:
IJ
Fig. 494. -Cluj, biserica ref. plan.
~;

Sus 2 se pastreaza Ia fel numai altarul pent!J.gonal cu bolta pe console, nava fiind refacuta in
stilul _rena~terii . Pe un tirant din fa~a arcului de triumf s-a decoperit insemnarea anului
'I « (1 )487 », considerat ca indiciu pentru datarea zidirii bisericii gotice; data 1711 se refera !a
o refacere. \
Pe temeiul unor ~tiri documentare, biserica r. cat. din Misentea 3 pare a fi fost zidita
in 1494 de catre proprietarul feudal Lazar Andras. Nava e insa refacuta, iar clopotni~ un
adaos ulterior. Originar e corul cu bolta pe ogive, cu chei de bolta decorate cu stele ~i cu
cruce. Consolele sint simple. D oua ferestre ale corului pastreaza inca mulurile caracteristice,
gotice tirzii.
Informatiile documentare de la .sfiqitul veacului al XIII-lea privitoare Ia o biserica din
Valeni se refereau probabilla o constructie de lemn, inlocuita poate in 1497 cu actuala biserica
ref. din piatra 4 • Socot eli a~a ar trebui rectificata data « 1407 », citita de Bunyitay pe o lespede
de Ia temelia corului poligonal, deoarece elemehtele gotice pastrate nu pot fi datate inainte
de sf.ir§itul veacului a! XV-lea. Din aceste elemente fac parte consolele ogivelor de la bolta
corului cu torul rasucit ~i ferestreie cu muluri flamboaiante. Nava, in schimb, e tavanita.
AHituri de aceste biserici pe care . le-arn. datat mai precis pe baza unor insemnari dealtfel
nu totdeauna demne de incredere, dar principia! in concordanta cu formele arhitectonice, mai
exista o serie de biserici databile, pe baza descrierilor publicate, aproximativ in ultimul sfert
al veacului al XV-lea, fara ca sa dispunem insa de vreun element cronologic hotaritor. Din
Salaj se poate cita biserica ref. din Hodod 5, cu o clopotnita de lemn ulterioara, alipita fa~adei
de vest. Numeroase par a fi bisericile zidite in aceasta perioada in valea Some§ului §i a afluen-
tilor sai, in apropierea Dejului. Biserica ref. din Aluni~ 6 poseda un altar pentagonal boltit
cu ogive, dar turnule~ul ,de lemn incalecat deasupra fatadei de vest e un adaos. Biserica ref.
din Beclean 7 are un portal cu baghete §i cuprinde mormintul lui Grigore Bethlen, a carui
data, 1500, poate servi ca termen ante quem. Clopotnita e un adaos din secolul al XIX-lea.

4
1 Onn AI<, Szike!)'fiild, V, p. 49; BHOG 11 I., Faton!J'Ok, BUNYITAY, Pllrpiikrig, III, p. 438 ~i urm.; BuoGn ] .,
p. 161; BALoG 11 ]., Kirii-got., p. 535. Kilo-got., p. 533.
2 OnsAN, Szikt/yjO/d, II, p. 53. 6
PETRI, Szildgyv., I, p. 607; BALoG n I., Fatori!Jok,
3 Ibidem, p. 33; SEsEsrvi:l\", Kozipkor, p. 26; ENTZ, p. 175.
Szike{y, p. 13; BALOGH J., Renaiffance, I, n . 29 Ia p. 140. 6 ENTZ, Szoltrok-D., p. 203.
Datele me ntionate in MM, II, col. 267, au fost rccunos- 7 Ibidem, p. 206, 208 ~i 215.

cutc ca falsuri inc.'i de cltre Onn AN, loc. cit.

540
 Biserica r. -cat. din Coplean 1 pastreaza ~i ea inca boltile din altar, dar a suferit o refacere
baroca, in cursu! careia i s-a adaugat ~i o clopotnita. La biserica ref. din Nu~eni 2 se mentio-
neaza, in schimb, console de piatra in nava, semn eli aci fusese planuita o balta, ramasa neexe-
cutata sau inlaturata ulterior. Ba lta corului zace pe ogive .sustinute de console u~or alungite,

Fig. 495. -Cluj, biserica ref., vedere din interior spre cor.

incheiate jos in forme, parte· piramidale, parte conice. 0 zvonita de lemn e amintita in 1754,
dar actuala e opera refacerii din 1875. Biserica ref. din Sinmartin 3 pare d s-a pastrat ceva
mai bine, dar ~i -a pierdut intre timp zvonita de lemn. Biserica ref. din Vita 4 are un cor

1 ENTZ,
2
Szolnole-D., p. 217.
Ibidem, p. 203, 206-207; BALOG 11 I., Fo/Ort!)'O.k,
3 Er>Tz,
p. 181.
Szolnok-D., p. 203; BALOG 11 I., Fatori!J'Oie, ..
' I(

p. 178. 4 Er>Tz, Szolllole-D., p. 203, 206 ~i 215; BA LOG 11 I.,

FoiOri!JOie, p. 181.

541

!'
l
'I
i
'I
.r
I
, ..... c._..-.-.., -··· ,. .
 boltit, cu ogive pe console, parte piramidale, parte conice. Nava, in schimb, era tavanitlL Clopot-
nita de lemn e insa ulterioara. Toate aceste biserici prezinta inrudiri cu ~antierul bisericii din Dej.
' 1n valea Nirajului, un afl.uent al Mure~ului, se past.reaza un monument ceva mai carac-
tcristic, biserica ref. din Eremieni 1 .. Corul prezinta aceea~i largime ca ~i nava, cele doua inca-
peri fund desplirtite doar prin arcul de triumf. Nava are un tavaf~: refacut in veacul al XVII-lea,
dar corul poseda inca vechea bolta a~ezata pe nervuri dispose in forma de stea, sprijinite pe
console. Pe latura de sud sint doua ferestre bipartite, cu muluri. Se presupune eli arhitectura
bisericii at deriva din ~antierul manastirii franciscane
din Tirgu Mute~. Zvonita de lemn e insa opera unei
refaceri.
T ot in Secuime, mai departe spre est, se afl.a apoi
j:;=J: bisericile din Tarce~ti, Ca~in-Imper, Cirta ~i Be~ineu.
Biserica unitar. din Tarce~ti 2 mai poseda console
in nava ~i cor, dar boltlle nu mai exista; in schimb,
.se mai pastreaza, in fatada de vest ~i cea de sud,
cite un portal cu baghete. Clopotnita de lemn, mai
recenta, e a~ezata separat. Biserica r.cat. din Ca~in­
Imper 3 are un cor boltit cu ogive, chei de bolta ~i
Fit.. 496. - Catelul Unguresc, biserica console despre care se sustine ca ar prezenta analogii
ref., plan.
cu cele din bisericile din Racul ~i Ciuc Singiorgiu.
Portalul de sud are un chenar de baghete, iar por- \
talul sacn stlet e in arc frint, cu toruri a~ezate pe haze rasucite spiralic. Nava e modifi.cata
baroc, iar clopotnita e moderna. Biserica r:cat. din Cirta' a suferit ~i. ea transformari radicale
~i adaugiri, drora li se datoresc, intre altele, capelele laterale din flancurile de sud ~i nord
ale navei. !n corul pentagonal se pastreaza boltile cu ogive a~ezate pe console. Acestea sint
prevazute· cu decor plastic, reprezentind soarele, luna ~i un cap imberb. Biserica ref. din
Be~ineu 6 se pretinde eli ar apartine. unei faze mai vechi, probabil pe temeiul unor ferestre
~i al portalului de vest incheiate sus semicircular. Dar aceste elemente sint mai curind
marturii despre refaceri din perioadele ulterioa~e, poate din 1689, de cind dateaza ~i tavanul
navei. Ogivele pe care zac boltile corului se desprind direct din pereti, fad. intermediul unor
console, 'ceea ce exclude datarea lor inainte.de jumatatea a doua a veacului al XV-lea. Clopot-
nita de pe latura de nord e moderna.
Zonei intermediate dintre regiunile locuite de maghiari ~i sa~i ii apaqine biserica ev.
din Midisasa 6 , a care~ nava s-a ruinat ~i din care nu a mai supravietuit decit corul, folosit
acum drept capela r.cat. Boltile acestui cor sint a~ezate indi pe toruri angajate, dar asemenea
arhaisme am vazut eli nu sint exceptionale. In orice caz, mulurile flamboaiante ale ferestrelor
pledeazli !impede pentru perioada goticii tirzii.
Trecind la analiza monumentelor acestui grup, care apaqin neaparat veacului al XVI-lea,
trebuie men}ionata mai intii biserica ref. din Catelul Unguresc 7 , o cl:idire foarte bine plistratli
~i consideratli oarecum oa tip reprezentativ pentru intreaga categorie (fig. 496). Nava, proptita
numai in colturi de contraforturi, e tavanitli, iar corul, u~or depla~at spre nord in raport cu
axa navei, e pentagonal. Boltile corului, a~ezate pe nervuri stelate, profilatc cu cite doua scotii

1 Onn.\N, Szikely.fold, IV, p. 72-73; MM, II, c•>l.,
490-491 ; ibide111, III, p. 296; BA r.oc u .T ., K~Io-got.;
p. 535; BALOGH I., Falort!J'Ok, p . 171.
~ OnsAN, Szikelyfold, I, p. 112.
3 Sr>nEsTvh, Kozipkor, p . 10, 31-32.
4 Ons.~N, Szike!Jfold, II, p. 86-88; MM, III,
p. 284; $TRFANF.sr. u, L'art, p. 52; SEoRsTniN, Kozipkor,
p. 19-20; BALouu .J., Kiso-got., p. 536, 538 ~i 660.
5 Ona.l N, Szike(Jfolt!, Ill, p. 182; ~n:r-XNF.Scu, L'ort,
p. 35.
6 RoTH, lJeitriige, p. 92.
1
ENTz, Mag)'arkuel; BALOG 11 J., Kis!i-got., p. 532;
BALOGH I., FntorJ!YDk, p. 176.

542
 pe fiecare latura, converg spre doua chei de balta. Cheia dinspre rasarit e decorata cu o 1-ig ura
~inind o spad~C Consolele sint scunde ~i hexagonale. Portalul de sud e un excelent exemplu
al tipului cu baghete, pornind de pe baze profilate, in parte spiralate, jar mulurile ferestrelor,
bipartite Ia cor ~i tripartite la nava, prezinta forme fl.amboaiante cu particularitati raspindite
in Transilvania (de pilda, la biserica ref. din Aiud sau la biserica ev. din Slimnic), dovada
a circulatlei formelor ~i a legaturii strinse dintre diferitele ~antiere locale. Asemenea forme se
intilnesc ~i mai in apropiere, de pilda Ia Dej, de uncle probabil eli ~i provine pietrarul care
le-a executat. Actuala zvonita de lemn, a~ezata in col~ul de sud-est al cuqii, e din 1775, ~ i
adaose ulterioare sint ~i pridvoarele de vest ~i sud.
Ctitoria acestei biserici, ingrijit construita, e atribuita episcopului de Alba Iulia, Ladislau
Gereb, ~i cum instalarea lui G ereb ca proprietar al comunei e rnentionata intr-un act din 7
mar tie 1499, e probabil ca biserica va fi fost intemeiata abia prin 1500. E totu~i curios eli
lipse~te orice element al rena~terii in aceasta cladire, de~i tocmai episcopul Gereb a fost unul
dintre rnecenii care au favorizat raspindirea influen~elor italice in Transilvania.
Forme asernanatoare cu cele din Ca~elul Unguresc ~i de la biserica ref. din Dej prezinta
~i biserica ref. din Nu~falau 1 . Aci s-a a:daugat insa, alaturi de zvonita de lemn de data mai
recenta decit biserica, ~i o clopotnita de piatra (1783), a~ezata in fatada apuseana.
1n cursu! perioadei gotice a suferit transformari radicale ~i biserica r. cat, din Ciceu
Cristur 2 • Se construie~te acum mai ales noul cor gotic cu boltl pe ogive ~i se adauga o sacris-
tie. 0 sugestie cronologica ofera profilul u~ii dinspre sacristie cu muchie te~ita ~i portalul de
sud (fig. 497) cu cadrul de baghete ~i rozete a~ezate peste incheieturile acestora, forme databile
prin anii 1510 - 1520. Fa~ada de vest, cu clopotnita cu tot, e opera primilor ani ai veacului
al XIX-lea.
Un monument mai de seama, de~i transformat in 1806 prin alungirea navel ~i adaugarea
u'p.ei clopotnite, pare a fi fast biserica r. cat. din Leliceni 3• Balta corului pentagonal prezinta
f!ervuri dispuse in forma de piasa a~ezate pe console. Data unui clopot (1502) ~i a~ezarea alta-
rului triptic (1512) ne obliga sa atribuim clad~rea primului deceniu al veacului al XVI-lea.
Biserica mai poseda un portal gotic pe latura de sud, dar ferestrele ~i-au pierdut mulurile
initlale.
Datata prin inscriptie pare a fi fast biserica ref. din Turia de Sus 4 • Orban citeaza copia
pisaniei pierdute, care spunea: «Anno 1516 in bon. Sti Martini episc. erexit Step haJJ Apor», dar
pune la indoiala veracitatea acestei ~tiri, pe motivul eli portalul de sud e incoronat cu o arhi-
volta semicirculara, dupa parerea lui in mod inevitabil « romanieli ». Concluzia aceasta pare
insa gre~ita. Dat fiind ca toate elementele arhitectonice apartin goticii tirzii, e probabil di ~i
pretinsul portal romanic va .fi in realitate un portal din perioada goticii degenerate a secolului
al XVI-Iea. 1n acela~i sens pledeaza ~i prezenta un.e i cripte sub altarul ridicat cu dteva trepte
deasupra nivelului navel. 1n aceasta perioada asemenea cripte au fast construite adeseori de catre
ctitorii nobill pentru inmormintarea membrilor familiei.
Alta biserica-sala tara clopotnita e cea ev. din Arcalia 6, datata indirect prin prezenta
unei ni~e pentru sacrament, pe care e insemnat anul 1524.
Un interes deosebit il prezinta apoi cele doua biserici ref. din Cehul Silvaniei ~i Arduzel,
ambele ctitorii ale familiei Dragu, catolicizati ~i maghiarizati sub numele de Dragffy. Pe temeiul
unei insemnari din 1810, un Bartolomeo Dragffy intemeiase in anul 1482 o bisericl in Arded 6 ,
uncle a ~i fast inmormintat, a~ezindu-se un epitaf in 1501. Dar intre timp ruina din Arded

1 ' ENTZ, Szolnok -D.,

Pr.Tnr, Szildg)"IJ., I, p. 617- 622; 3 OnllAN, Szikelyfold, II, p. 31 ; S r.nF.STV F.N, Kozipkor
p. 206; BALoGH ]., Kero-got., p. 531-532; BAtoG u I., p. 25.
Faton!J'Ok, p. 177. 4
Ona.\N, Szike!Jifold, III, p. 92.
2 6 ENTZ, S zolllok-D., p. 204 §i 2 10.
EN rz, Szolnok-D., p. 208; idem, CsiCJo.teresztur,
p. 3 ~i urm.; BAJ.OG 11 J., Renoiuance, I, p. 81. 0
BALOGH J., Rwoiua11ce, I, p . 177- 178 ~i 225-226.

543
a disparut ~i epitaful s-a pierdut. Conform unei insemnari din cor, biserica din Cehul Silvanei 1
ar .fi fast zidita in 1519, restaurata in 1604 dupa un incendiu (1601) ~i reparata in repetate
rind uri (1702, 1751, 1801). Din vechea cladire se pastreaza in:;orice caz corul cu balta pe nervuri
in forma de piasa, incopciate in doua chei, dintre care· una e decorata cu sterna ctitorului.
Nava a suferit mai mult de pe urma incen-
diului ~i a restaurarii, iar clopotnita e un adaos
baroc. 0 umbra de indoiala asupra datei de
intemeiere arunca insa prezenta lespezii funerare
a lui ~tefan Csehi Vajda 2 , pe care s-ar ceti data
1500. Inciziunea anului e in sa foarte confuza;
nervuri dispuse in forma de piasa aparuscra,
dupa cum am vazut, inca pe Ia sfiqitul veacului
al XV-lea, dar perioada lor de raspindire cade
indeosebi in deceniul ~1 doilea al veacului al
XVI-Iea. De aceea data intemeierii ramine
deocamdata problematica ~i tot astfel atri-
buirea bisericii unui anumit membru al familici
Dragffy.
Lui loan Dragffy, cazut in lupta de la
Mohacs (1526), ii apartine, in orice caz, ctitoria
bisericii din Arduzel 3 • ~i aceasta e o biserica-
sala cu altar pentagonal, ambele indiperi fiind \
tavanite. Asemen.e a particularitate e probabil
initiala ~i atcsta o inriurire crescinda a rena~terii.
Ferestrele ar fi inca in arc frint, dar arcul de triumf
e semicircular ~i Ia fel c arhivolta portalului de
vest. Acesta din urma (fig. 498) e un pretios
exemplu pentru introducerea arhivoltei semicir-
Fig. 497. - Ciceu Cristur, biserica r.cat., culare intr-o profilare cu toruri care pornesc
portalul .de sud. de pe bazele caracteristice, inalte ~i spiralate,
ale portalurilor gotice cu baghete, ilustrind astfel
faza de trecere spre portalurile semicirculare,
profilate ~i ele )nca gotic, dar lipsite complet de orice marcare a bazei. Astfel, nu lipse~te
nici un inel intermediar dintre p~rtalurile goticii mature, prevazute cu haze ~i frize de capi-
teluri, ~i cele tirzii, semicirculare, frecvente indeosebi in Secuime, cu pro.filurile usciorilor ~i ale
arhivoltelor de caracter gotic, dar lipsite de baza ~i orice cezura. Cintarind insu~irile stilistice
tirzii ale bisericii din Arduzel, e probabil d intemeierea ei a avut lac tocmai in preajma
catastrofei de la Mohacs.
ln zona de interferen~a dintre arhitectura catolica maghiara ~i cea saseasca se construie~te
in aceasta perioada biserica ev. din Romas 4 , datata in 1507, apoi biserica ev. din Valhid 6 •
La Valhid nava· fusese iQi~ial tavanita, iar balta ~i stilpii intermediari se datoresc unei recon-
structii recente. Corul poligonal poseda insa vechea balta pe nervuri dispuse in forma de piasa.
ln regiunea Tirnavelor asemenea bolti nu sint atestate decit dupa inceputul veacului al XVI-lea.
Ca marturie pentru aceea~i perioada tirzie poate .fi citat ~i portalul apusean. Profilurile pornesc

1 PETRI, Sziltig.J·IJ. I, p. 612- 613; MM, 111, p. 231;
BA t.oc n J., Kirii-gol., p. 531; idem, Rmaium1ce, 1, p. 178.
2 BA 1,0 1: 11 J., Rmaiuance, 1, p. 285.
3 Bu~YITAY, SzildgyJJ., p. 23 ~i urm.; PETRI, Szildg)'ll.
I, p. 615 ~ i urm.; BALoc HI., Fatornyok, p. 176; BALOGH J.,
Kiro-gol., p. 531- 532; idem, Rmaiuanrc, I, p. 81 ~i 179.
4 RoTn, Unter/1/a/d, p. 306.
6 RoTn, Bei!riige, p. 125; Hon W .ITII , Kircbenburgm,
p. 54-56.

544
de pe bazc inalte, spiralice, ~i se incheie sus intr-o arhivolta in acolada, incoronata de fleron
~i incadrata de doua fiale. La prima vedere portalul ar parea deci mai vechi, dar deschiderea
semicirculara a· golului u~ii - o alta varianta care duce spre noile "tipuri de portaluri - ~i
incruci~area baghetelor din profilul arhivoltei sint semnificative. Pe baza bolfii din cor ~i a
portalului din vest, biserica din Valhid dateazii
mai probabil din deceniul al doHea al secolului
al XVI-lea. Yn vecinatate, la Codlea, biserica
ev. 1 prezintii asemanari caracteristice, de~i aci
e vorba de prefacerea unci vechi biserici roma-
nice. Noul cor e pentagonal ~i a primit o bolt:\
in piasa, motiv pentru care nu poate fi datat in
funqie de distrugerca bisericii in 1432, ci abia
in primul sfen al vcacului al XVI-lea. Por-
talul de sud al navei e gotic-tirziu, de~i inchei~t
indi in arc frint . Actualul tavan al navei e mult
mai recent.
0 varianta in planuirea corului, cu poli-
gonul compus din ~asc laturi ale unui decagon,
prezinta biserica ref. din Secuieni 2 (fig. 499),
altarul terminindu -se astfel spre ri'isarit cu mu::hic
~i contrafort, dupa modelele analizate in capi-
tolul precedent (cf. biserica din Birsiiu, capela
ca~telului din Hunedoara etc.). Nava ~i altarul
sint azi taviinite, eventual in urma unor rcfaceri.
Cele doua portaluri, in vest ~i sud, sint in arc
f~int, cu profiluri gotice lipsite de baza ~i capi-
teluri. Bunyitay propusese o datare a bisericii ·
prin 1460, in vremea cind s-a zidit ~i castelul
feudal d in vecinatate ~i presupunea ca biserica
ar fi suferit di strugeri paqiale in rascoala din
1514, iar apoi o restaurare. ln orice caz, ele- Fig. 498. - Arduzel, biserica ref., portalul
mentele caracteristice pastrate (hexagonul corului de vest.
~i formele portalurilor) se incadreaza fazelor
cronologice propuse.
Alta variantii a bisericilor-sala fara clopotnitii o constituie biserica ref. din Tigiiu 3 ~i cea
unitariana din Moldovene~ti 4 • Particularitatea acestor variante sta in faptul ca peretele apusean
al navei nu e drept: Ia Tigiiu (fig. 500) el e poligonal (cu trei laturi), iar la Moldovene~ti
semicircular, dar cu o ingro~are ~ i cu un col~ spre sud-vest. Dupa cum vom vedea, dispozitia
aceasta nu e lipsita de analogii ~i o regasim in Moldova. Interesant e ~i faptul ca o asemenea
conformatie a laturii apuscne se gase~te ~i in Transilvania, la o serie de biserici de lemn romi-
ne~ti 6 • Raritatea acestei dispozi~ii la bisericile de piatri'i ~i, invers, frecventa acestui tip
mai ales la bisericile de lemn din Bihor, valea Some~ului ~i din Moldova, ne indeamna
sa presupunem d cele doua biserici• de piatrii din Tigau ~i Moldovene~ti deriva din asemenea
prototipuri de lemn. Ambele biserici sint tavanite ~i au primit abia ulterior cite o clopotnita;

1 Onn,h, Szikc(yfold, VI, p. 405 ; H11rzenland, IV- 1, 4

,.
Onu.\N, Sze'/ec!Jfold, V, p. 183. ,!
p. 128 ~i urm., ~ i p. 181. 6 Cf. Pr.TRANU, A1·ad, pl. 45, biserica din Gro~i, 'l
BuNY JTAY, Piirpolertg, III, p. 314- 321; BAtocu J.,
2
idem, Bihor, planurile tip 15 ¥i 22 pe pl. LXXXII
Ktso-got., p. 531. ~i p. 10- 11.
l
3
EN TZ, 'Szolno/e-D., p. 204, 212. i
.I
~b- c. 20j 545
.I

I
.,
.d
 cea din 'figiiu, modernizatii ~i alipitii in mod cu totul neobi~nuit laturii de riisiirit a corului,
cea din Moldovene~ti, de prin 1663 (data cea mai veche incastrata in zidul clopotnitei; alta,
cu anii 1783-1786, se referii la o restaurare), adaugatii navei in flancul de sud, intocmai ca la
o serie de biserici moldovene~ti. La biserica din Tigiiu se refera ~i o ~tire documentara din
1503, de unde se poate deduce ca zidirea ei e anterioara acelei date, dar ·despre biserica din
Moldovene~ti nu avem informatii atit de vechi. ln fa~ada de sud a navei e incizat anul 1613,
mentionind o renovare. Biserica insa trebuie sii fie neaparat anterioara: in mijlocul fatadei
de vest se vede o fereastra circulara cu
patrulobi, iar pe latura de sud a navei
se piistreaza un portal cu arhivolta serni-
circulara, dar cu profi.luri gotice tiqii
orlJ4SIT61m
(fig. 501). Curioase sint consolele linte-
lului ~i ciubucurile care marcheazii zona
capitelurilor; eel de jos ocupa locul
i! .. .~ 1 vechii astragale, eel superior inlocuie~te
L~:r::%.3.1 J abacul. Pina acum nu se cunosc analogH
Fig. 499. - Secuieni, biserica ref., plan. pentru o asemenea combina~ie, dar un
lucru pare evident: ne giisiin in fata unei
arhitecturi gotice cu forme complet
dezagregate, inch se pune intrebarea dacii acest portal ~i chiar ~i biserica insii~i mai pot fi. datate
in primul. sfert al veacului al XVI-lea, sau dacii sint cu dteva decenii mai recente.
Un loc mai insemnat in istoria arhitecturii transilviinene il ocupa, fi.re~te, bisericile-salii \
· cu clopotnit~L Dupii cum am mentionat, ele sint construqiile preferate in ora~e ~i in comunele
mai insemnate din apropierea acestora. ln primul rind trebuie sa revenim aci asupra bisericii ·
r.cat. din Teiu~ 1, unde lucrarile au continuat in cursu! domniei lui Matei Corvinul. Dovada
e nu numai portalul lateral de nord, in arc frll:tt ~i cu profi.luri continue, ci ~i sistemul boltilor.
ln nava erau prevazute ogive profi.Iate . foarte suplu, inmanunchindu-se ~i incruci~indu-se la
baza, incruci~area tinind locul consoldor. ln cor, in schimb, avem console propriu-zise, dar
de forme tardive, conice ~i treptate. Boltile insa nu mai sint cele vechi, nici in nava, nici in
cor. Numai in sacristia compusii din doua travee. se pastreaza o bolta pe ogive in crud cu o
cheie decorata cu sterna Hunedore~tilor; aceasta e bolta cea mai veche ~i ogivele se desprind direct
din colturile peretilor. Bolta din traveea rasariteana e insa in forma de stea ~i aci nervurile sint
prevazute cu o arcuire la b.aza,. dupii modelul din capela lui Schleynig, de la biserica sf. Mihail
din Cluj. ln centru ele se io.dlnesc intr-o cheie decoratii cu un Agnus Dei. D e notat cii ~i feres-
trele clopotnitei de deasupra sacristiei prezinta o profi.lare a glafurilor cu toruri, amintind formele
clujene din jumiitatea a doua a veacului al XV -lea.
Fragmente dintr-o bisericii-salii se pot recunoa~te apoi in actuala bisericii ort. din Cluj-
Mana~tur, nurnita ~i capela Calvariei, riima~itii a vechii manastiri benedictine di~ perioada
romanica ~i a manas.tirii care participase la rascoala din 1466 - 1467. E posibil ca in cursu!
acelor evenimente ~i biserica sa fi. suferit stricaciuni, pentru cii ceea ce mai vedem azi din
cladirea de odinioara, corul ~i sacristia, par a apartine sfir~itului veacului al XV-lea ~i incepu-
tului veacului urmator. 0 inscriptie din 1819, a~ezatii acum in fatada navei reconstruite modern,
cuprinde, in afara de insemnarea apocrifii despre fundarea manastirii in vremea lui Bela I,
~i mentiunea: « . .. templum regnante Uladislao II anno 1508 auctum et binis turribus consum-
matum. . . » 2 • La 1508 s-ar fi. terminat deci reconstructia bisericii-salii gotice tirzii, prevazuta,
in mod exceptional ~i . probabil pe urma cladirii mai vechi, cu doua turnuri. Planul acestei

1 Cf. n. 1 de Ia p. 250. 1 EszTERHAzv, Kolozrmonost., p. 104, ·106

~i urm.; BALoc n J., KolozrtNJr, p. 8-9.

546
 biserici-salii a fost reconstituit afirmativ pe baza unor cercetari arheologice. Corul e compus din patru
travee (trei dreptunghiulare ~i una pentagonala), dintre care numai cea pentagonala 1 e prevazuta
cu pila~tri ~i capiteluri pentru sustinerea ogivelor. Actualele ogive, impreuna cu boltile, se
datoresc insa reconstruqiei recente. Judednd corul pe baza pila~tril6r angajati ~i a mulurilor
de la ferestre, toate in forme gotice tirzii ~i parte chiar in forme flamboaiante, e probabil ca .zidirea
trebuie datata prin ultima treime a veacului al XV-lea. !ntre aceasta perioada de construqic
~i cea din 1508, cind se termina claclirea prin ridicarea turnurilor, trebuie sa fi intervenit 0

..
r o 1 2 J 4 5 6 7 8 9 rom

Fig. 500. - Tigau, biserica ref., plan.

cezura ~i intocmirea unui nou proiect, prevazind ~i · adaugarea unei sacristii. De fapt, corul
. a fost inzestrat de la inceput cu o porti~a spre nord, pentru ca profilul de baza care il incer-
~ cuie~te a ~i fost intors in dreptul usciorilor, dar sacristia insa~i incaleca profilul amintit. Pe de
1 alta parte, sacristia nu poate fi mai recenta de anul 1508; fiindd balta ei, inca cea originala,
zace pe ogive de un profil gotic tirziu, incheiate intr-o rozeta de tip arhaic, un tip care se
i
mentine insa pina in ultima faza a stilului gotic. Pentru aceasta perioada e caracteristic ~i felul 'I
I

r
; in care se despiind ogivele direct din colturile indperii, fara rnijlocirea unor console. l
r. l
De pe la 1508 trebuie sa mai dateze fragmentele originale din portalul apusean, a~ezat I
in locul de azi cu ocazia reconstruqiei recente. Portalul e in arc frint, incoronat cu un fleron
~i flancat de fiale pe console. Elementele sint insa eterogene, in parte chiar contrafaceri ale unor
piese care poate nici nu-i apar~inusera ~i ale dror originale (consolele fialelor) se gasesc azi
in lapidarul Institutului de istorie din Cluj ~ Profilurile usciorilor sint lipsite de haze ~i aceste
profiluri se incruci~eaza la virf, o solutie care nu se intilne~te inainte de sfir~itul veacului
al XV-lea.
Mai bine se pasteaza biserica ref. din Turda, din suburbia Turda Noua 2 • Nava a pnmtt i
bolta in epoca neoclasid, dar corul e acoperit cu nervuri dispuse in forma de piasa. Nervurile i
porneau probabil direct din pere~i, lucru pe care restauratorul de pe la 1800 1-a gasit nelogic
' I ~i in consecinta a intercalat console in' stil empire. Pe latura de nord a corului e o frumoasa
ij
sacristie cu doua travee boltite, cu nervuri dispuse in forma de stea, lipsite de console. Clopot- II
j
nita, a~ezata in fatada apuseana a biseridi, a fost transformata in stil baroc, dar la primul
etaj se pastreaza inca ferestre simple, in arc frint, la fel ca ~i fereastra sacristiei. Ferestrele navei

1
Nu cred cl altarul poate data din 1598, cum presu- De altfel ~i EszTilRR .hv admire d desenul din pictura
pune EszTER H hv, op. Gil., p. 109. Argumentul sau, cl indicatll nu e fidel.
intr-o pictura din 1581 altarul e reprezentat fara traveea 2 OaoAr., Tordav., p. 372.

poligonalll dinspre rlisarit, nu poate fi luat in consider.atie.

36. .S47
 ~i ale corului mal au ind. vechilc cadre, dar ~i-au pierdut mulurile. Comparind formele goticc
ale acestei biscrici ~i mai ales profilurile de la sprincenele de corni~e ale contraforturilbr cu
cele corespunzatoare de Ia biserica r. cat. din Turda, compllse dintr-o caveta cu tor orizontal
la baza, sc poate deduce di ambele cladiri sint eel putin in parte opera acelora~i pietrari. Pentru
datarea perioadei principale in care s-a lucrat Ia
biserica reformata e valabila data 1504, sapata
in fatada de sud a corului. ·
Aspectul actual al bisericii ref. din D ej 1
se datore~te fara indoiala ~antierelor clujene din
faza fi.nala a stilului gotic, careia ii apartine,
dupa cum am vazut, ~i biserica manastirii mino-
ritilor (actuala biserica ref.). Entz merge chiar
atit de departe, incit presupune ~i in Dej pre-
zenta aceluia~i me~ter, frater Johannes. Pe temeiul
izyoarelor scrise se pare d zidirea acestei biserici,
al carei hram era sf. Stefan, a tinut vreme inde-
lungata, pentru d se pomenesc lucrari intre anii
1453 ~i 1526, data la care cladirea inca nu era
terminata. Dar etapele constructiei nu au fost
lamurite ~i argumentele invocate pentru a le
ilustra,. intre altele reprezentarile unei biserici
in sigiliile ora~ului, par fortate. Se poate insa
. preciza cii pe la inceputul secolului al XVI-lea
biserica din D ej avea o clopotnita in fatada apu-
seana, o nava, un cor pentagonal ~i o sacristie
pe latura de nord. Acoperi~ul clopotnitei e opera
unei refaceri din 1721. ln prezent nava e tavanita,
dar se presupune d initial ar fi. fost boltita,
. fiindca e inzestrata in interior cu trei perechl de
pila~tri masivi ~i proeminenti, prevazuti in fata
F ig. 501. - Moldovene~ti, biserica unitar.,
portalul de sud. cu coloane angajate, in parte cu haze canelate,
unele in forma de spirala, altele in zig-zag, iar
in parte cu haze decorate cu un fel de draperie
plastid, un motiv pe care il vom intilni ~i in Moldova. Argumentul pila~trilor nu e
totu~i numaidecit convingator, fi.indca contraforturile nu corespund pila~trilor. lntre faza
in care s-au construit contraforturile ~i cea in care s-au adaugat pila~trii, s-a petrecut deci
o modificare de proiect, eel putin in ceca ce prive~te planuirea travee16r. Corul are ~i el o bolta
ulterioara, cilindridi, cu penetratii. Boltile vechi s-au pastrat numai in sacristia prevazuta in
mod exceptional ~i cu etaj. La parter e o bolta ogivala pe doua travee, iar la etaj o bolta cu
nervuri dispuse in forma de piasa, de un desen foarte marunt, deci mai probabil din deceniul
al doilea al veacului al XVI-lea. Mulurile au forme lobate ~i flamboaiante, dintre care unele
motive se intilnesc ~i la ferestrele din .faza ultima de construqie a bisericii sf. Mihail din Cluj .
Portalul de vest e incadrat de un chenar in arc frint cu profiluri numeroase, lipsite de baza
~i uc capiteluri, portalul de sud e identic, dar cu haze zvelte pentru toruri, iar eel de nord
e un portal cu baghete. U~a de la sacristie, prevazuta cu console laterale, e profilata doar prin
te~irea muchiilor.

1 Ernz, S:c_olnoJ:-D., p. 204 ~i urm. ; idem, Dlt, p. 5 ~i urm. ; idem, Diti J:Ot_ipk., p. 32-36 ; BALOG n J.,
Renoiuonce, I, p. 184.

548
 Acela~i tip de biserica cu dopotnita, nava tavanita ~i cor alungit se intilne~te ~i in Salaj.
Despr~ n,ava l}isericii ref. din Ta~nad 1 se presupune iara~i ca ar fi .avut initial bolti (acum e
tavanita), deoarece s-ar vedea urmele arhivoltelor laterale. Corul, in schimb, dispune inca de bol- .
tile vechi, cu nervuri (nu se precizeaza dispozitia lor) ~ i chei de balta, una fiind decorata cu
sterna Ungariei ~i cu data 1476. Clopotnita insa a suferit transformari in epoca baroca. Alt
monument asemanator e biserica ref. din Crasna 2 • ~i aceasta are nava tavanita (tavanul actual
e din 1736), iar in 1909 turm•l a fast ridicat mai sus ~i prevazut cu o galerie de lemn.
Din categoria acestor biserici face parte actuala biserica ort. (fosta capela a familiei
Kornis) din Manastirea 3 • Datorita destinatiei initiale, corul bisericii e scurt, campus
dintr-o singura travee pentagonala. Alta particularitate o constituie clopotnita, ale carei etaje
superioare formeaza o prisma octogonala. Etajul ultim e marcat printr-o centura la nivelul
pervazului ferestrelor mari in arc frint. Mai jos, clopotnita e prevazuta cu metereze, intre care
~i unul in forma de gaura de cheie inversata. Pentru datare serve~te profilul portalului de vest,
pe care il vom mentiona in legatura cu raspindirea formelor rena~terii.
0 imitatie paqiala a bisericilor din, Dej ~i Manastirea ar fi fast, dupa parerea lui G. Entz 4,
biserica r.cat. din Chendru, inainte de refacerea baroca din veacul al XVIII-lea. Acela~i autor
vede in prezenta unui ·perete in sfert de cere de la sacristie un rest dintr-o biserica mai veche,
romanica. Valoarea aces't ui argument pare deocamdata indoielnica, pentru ca ar implica presu-
punerea cii biserica goticii nu s-a suprapus perfect c.o nstruqiei romanice, axa fiind deplasata
spre sud. Problema nu poate .fi lamurita decit printr-o sapatura.
Un monument bine pastrat din aceasta categorie e biserica unitariana din Ione~ti 5 • Nava
~i corul au bolti pe nervuri dispuse in forma de plasa (fig. 502) ~i consolele boltii, decorate
cu steme sau ornamente imitind stemele nobiliare, se apropie de formele rena~terii. Una din
;-- aceste console poarta data 1522, an in care probabil ca s-a terminat construqia. Portalul de ;
;,. sud apartine tipului · cu · baghete, dar ferestrele au fast modernizate. Tot pe baza boltii cu .!
·. nervuri in forma de plasa'poate fi' datata cam in aceea~i vreme ~i biserica r.-cat. din Sindumitru 6 •
Un monument tirziu, din preajma luptei de la Mohacs, pare a fi biserica ref. din Bara 7
~i e probabil eli tavanul corului a fast prevazut de la inceput, la fel ca ~i eel al navei,
ceea ce marcheaza o renuntare totala la avantajele stilului gotic. Ferestrele ~i portalurile sint
~i ele parte in arc frint, parte in arc semicircular, iar la clopotnita se menttoneaza metereze
pentru arme de foe, in forma de gaura de cheie inversata.
Cel mai numeros grup de biserici-sala gotice tirzii, prevazute cu clopotni~a in vest, se
gase~te in Ciuc ~i s-a einis ipoteza cii ar deriva din ~antieru l manastirii franciscane din ~umuleu.
Biserica acestei manastiri a fast insa transformata, dupa cum am vazut, in vremurile mai recente,
dar ramine valabila constatarea inrudirii apropiate dintre monumentele acestui tinut ~i ca atare
trebuie acceptata explicarea asemanarilor prin activitatea unor me~teri formati intr-un ~antier
central. De altfel, insa~i biserica actuala din ~umuleu mai poseda doua portaluri semicirculare, ;j
a~ezate acum in flancurile clopotnitei. Ambele au fost clasate printre portalurile « romanice >> 8 •I
I
,f
~i considerate ca dovezi ale existen~ei unei cladiri mai vechi. In realitate profilurile cilindrice
nu au nimic comun cu colonetele angajate de tip romanic. La unul din portaluri se combina '
un grup de trei toruri (fig. 503), iar la celalalt un singur tor cu planurile oblice ale usciorilor,
torurile fiind lipsite de haze ~i capiteluri. P lanurile oblice ~i continuitatea profilurilor de la
:i
\

usciori ~i arhivolta, ca ~i !ipsa timpanului, caracterizeaza insa suficient de !impede aceste portaluri,

1 Pntu, Sziltigyv., 1, p. 608; ENn, Szolnok-D., p. 206; 6 MM, n,

col. 946 ; ~THAN~Sr:t:, L'arl, P· 67- 68 ;
BALocu J., Kilo-got., p. 531- 532. B.noc; 11 .J .,
Renaium1ct , 1, p. 98; ENTZ, SziktfJ•, p. 10.
2 PETRI, Sziltigyz•., I, p. 606-607; B.uo<; 11 ] ., RenaiJ- 6 MM, 11, col. 950, III, raport p. 249; ENTz, SzlkefJ•,
ranct, I, p. 148; B ALOGH I., Fatornyok, p. 175. P· 9.
3
ENTz, Szolnok-D., p. 206 ~i 208. 7 ORBA!'i, Szektlyfo/d, IV, p. 75- 76.
~ Ibidem, p. 203, 206, 209 ~i 217. 8 Sr.~J; srr f:N, Kiizipkor, p. 8; ENn, Szike/y, p. 5.

549
 i' .,
care, departe de a putea fi considerate ca romanice, apaqin fazei de trecere de la formele
gotice la cele ale rena~terii. Prin urmare aceste portaluri sint adaugiri aduse bisericii pe Ia
Il
I
inceputul veacului al XVI-lea.
Una din bisericile mai vechi ale acestui · grup pare a fi fost ruina de linga comuna
·.: ...
Tome~ti 1, parasita ln 1725 ~i folosita apoi drept cariera pentru construqia noii biserici paro -
·'

Fzg. 502. - Ione~ti, biserica unitar., bolta corului.

hiale. Din ruina se mai cunoa~te existenta clop.otnitei, a unei nave p.robabil tavanite §i a alta-
rului gotic boltit, dar singurul element de datare - de altfel destul de discutabil - e clopotul
cu data 1495, a~ezat acum in biserica cea noua.
Problematica e §i datarea bisericii r.cat. din Mihaileni 2 • Sebestyen se refera o data la
sterna lui loan de sf. Gheorghe, voievod al Transilvaniei in anii 1457-1467, alta data insa la

1
OnnAN, Szlke/yfold, II, p. 88; SEnEsTv £N, K ozepkor, land, p. 200; idem, Koztfpkor, p. 20-21; ~n:FXNESC u,
p. 14-16. L'art,p. 49- 50; BAI.OC H J., Rmaiuante, I, p. 34, 99, 121
2 Onn AN, Szlk e(yjQ/d, II, p. 73; SEnEsTv EN, Szeleltr- ti 221.
·. I

550
 sterna familiei Hunt-Pazmany (care se gase~te ~i la biserica din Racul). Balogh ]. confrunta
unele resturi vagi de picturi murale cu cele din Dirjiu, lasind oarecum sa se subin~eleaga o
datare a acestora, deci implicit ~i a peretilor navei, in prima jumatl!te a veacului al XV-lea.
Aceea~i autoare aminte~te o inscriptie in rune secuie~ti cu data 1501, iar Orban dateaza
biserica pe temeiul unui hronostih in 1552. Argumentul de datare a bisericii in prima jumatate
a secolului al XV-lea, pe baza picturii murale, trebuie eliminat, din cauza ca in pictura apar
elemente care apaqin rena~terii. Nava are un tavan modern, dar ogivele corului poseda doua
chei de bolta, una decorata cu q rozeta, alta cu uneltele pati-
milor (docan, cui ~i cle~te). Ogivele zac pe console com-
puse din cite trei inele suprapuse, despartite prin cavete,
~i sint prevazute cu scuturi heraldice de un tip frecvent pe
la 1500. Clopotnita, in sfiqit, are o corni~a veche (sub
etajul ultim, adaugat ulterior), care seamana cu cea de la
biserica din Racul, iar ferestrele sint strimte ~i in arc frint
Pe baza acestor elemente se poate presupune ca biserica
dateaza in esenta de pe la 1500,' dar p<>rtalurile ~i nume-
roase altc amanunte sint ulterioare perioadei de care ne
ocupam.
Aproximativ din aceea~i vreme trebuie sa dateze ~i
biserica r .cat. din Racul 1 • Odinioara Orban crezuse d
biserica ar fi avut initial un plan in forma de cruce ~i in
consecinta o atribuise perioadei romanice (probabil in functie
de modelul din Prejmer). 1ntre timp, insa, s-a COnSt3;tat ca
incaperile presupusului transept sint ni~te capele laterale
; ~daugate in v eacul al XVIII-lea. Prin urmare, biserica
: veche se compune din clopotnita, nava ~i cor pentagonal
: alungit. Turnul e inzestrat cu metereze la etaje.le inferioare, ·I
·iar la etajul clopotelor cu ferestre mari in arc frint; portalul
se deschide ~i el cu un arc gotic simplu, cu muchiile te~ite. Fi.g. 503.- ~umuleu, fosta biserica
Tavanul ~i ferestrele navei au fost refacute in perioada . franciscana, portal.
barocului, dar se mai pastreaza un portal spre miazazi,
parte din elemente vechi, parte intregit. Profilurile se compun din doua toruri ~i planuri oblice,
pornind de la paviment ~i continuindu-se neintrerupt in arhivolta semicirculariL E vorba deci
i
iar~i de forme vecine rena~terii. Corul a supravietuit relativ intact ~i e boltit in trei travee,
")
cu ogive a~ezate pe console de o forma exceptional de arhaica, avind o baza tronconica profilata
cu inele, un trunchi scurt, semicilindric, ~i capite! poligonal, articulat dupa modelul unei corni~e.
Acest tip de consola pastreaza reminiscente din :rhitectura cisterdana, dar amanuntele formale
dovedesc fara echivoc ca realizarea apartine aci ultimei perioade gotice. I

E insa important de amintit ca in 'fara Birsei se pastreaza asemenea forme dste~dene

'f
..
I
:.
de pilda in corul bisericii ev. din Feldioara, ~i e indiscutabil ca la biserica din Racul avem
de-a face cu o replica tirzie a unor astfel de elemente gotice timpurii. Ogivele sint prinse in chei
de bolta in forma de disc, dintre care una poarta o sterna a familiei Hunt-Pazmany. Se mai
pastreaza apoi doui ferestre bipartite cu muluri gotice tirzii. Din 1433 se pomene~te o indul-
gen~a acordata parohiei, dar pare imposibil de a pune acest privilegiu in legatura cu construqia
bisericii despre care am vorbit. Neconcludenta e ~ i invocarea unei inscriptii cu numele zugra-

1 ORBb, Szike!Jfold, II, p. 67- 68; SEuEsTYtN, NBSCU, L'arl, p. 50, unde biserica e publicatii sub numele
Kozlpkor, p. 8, 16- 19; ENTz,Szlke{y, p. 13; cf. ~i ~TEFX - com1mei Girciu.

551
I

!;
~
.
'
 zugravului Petru Zabja ~i data 1507 ca termen ante quetn pentru zidirea bisericii, deoarece anul
e necite} ~i sufera diverse interpretarL
Din ultimii ani ai perioadei de care ne ocupam dateaza probabil biserica sf. l oan din
Delnita 1 , situata in drop, intre comunele Delni}a ~i Ciceu. Ca in atitea alte cazuri din Secuime,
mai ales din Ciuc, parohia apar}inuse mai multor comune, care mai tirziu ~i-au intemeiat parohii

Fig. 504. - Didos, biserica ev., vedere dinspre sud -est.

proprii. Nava bisericii a primit un tavan nou in 1613, dar se pastreaza boltile inWale din corul
pentagonal. Ele zac pe ogive impartite in trei travee. Nu au fost insa prevazute console, dar
cheile de bolta poarta scuturi heraldice de forma alungita ~i festonata (tipul numit « cap de
cal»), care se raspindesc in Transilvania impreuna cu formele rena~terii, fiind ~i ele de prove~
nienta italiana. Portalul apusean are un aspect gotic simplu, dar portalul de miazazi posedii
un cadru decorat cu baghete , ~i e .inciilecat cu o corni~a in stilul rena~terii, incoronata cu un
rind de creneluri mid. 1n lipsa altor argumente, datarea bisericii trebuie sa se- intemeieze
deocamdata pe aceste amanunte.
Afara de bisericile-sala amintite, exista numeroase altele, despre care insa nu dispunem
decit de informatii incomplete sau de simple mentiuni, din care uneori nici nu se poate deduce
perioada din care dateaza. Le vom aminti ded cu rezerva cuvenita ~i cu scopul de a le semnala
pentru cercetari viitoare.

t Ona.\:-;, Szike(>:f"old, II, p. 60; MM, II, col. 265; SEnESTVEN, Sziklerl., · p. 200; idem, Kozipkor, p. 22 ;
VA Mszr.n , CJi~delne, p. 2- 5; ~·mF~NESC u, L'arl, p. 51; BALoc u J., Kiso-got., p. 535-536.

552

l ~ -. ::·..:....-- --· . -------- - - .

 Una dintre bisericile ma1 msemnate din jumatatea a doua a veacului al XV -lea pare a fi
cea ev. din Didos 1 . Biserica (fig. 504) are o singura nava ~i un cor cu doua travee, spriji-
nite de contraforturi. Una dintre ferestrele corului, bipartita, prezinta o combina~ie bogata din
patrulobi. Monumental e insa portalul de vest (fig. 505) cu luneta, incadrat de usciori articu-
lati prin trei perechi de colonete ~i arhivolte corespunzatoare. Colonetele, prevazute cu baze
~i friza de capiteluri cu frunzi~ bogat, dispus
in do ua registre, deriva din modelele cu-
rente inca in prima jumii.tate -a veacului
al XV-lea, devenite insa rare dupa mijlocul
acelui veac (un exemplu relativ tot adt de
tirziu e portalul apusean al bisericii ev.
din Curciu), dar datarea tirzie a portalului
din Dirlos e asigurata prin traseul arhi-
voltelor: cele interioare sint inca in arc
frint," dar arhivolta exterioara le cuprinde
intr-un arc semicircular. 1\ ::este arhivolte,
Ia rindul lor, sint inscri se intr-o suprafata
dreptunghiulara ampla, flancata de pila~td
cu fiale sprijinite pe console, legate direct
de friza de capiteluri a usciorilor, purtind
deasupra un briu larg, compartimentat cu
patrulobi. Cu exceptia arhivoltei semicir-
culare, elementele componente, inclusiv
p'rofilurile, sint inca curat gotice, dar com-
pozitia clara, cu linii simple ~i viguroase,
·~i echilibrul dintre accentele verticale ~i
.cele orizontale prevestesc conceptiile arhi-
tectonice ale rena~terii. Astfel, elementele
constitutive ale acestui frumos portal ne
ofera o exemplificare sugestiva a eclectis-
mului din aceasta perioada, in care adeseori
se reiau uncle forme vechi, utilizindu-le Fig. 505. - Didos, biserica ev., portalul de vest.
insa in compozitii al caror ansamblu poarta
pecetea unei orientari noi.
Din aceea~i regiunc a Tirnavelor mel)tionam biserica ev. din Rupea 2, care ar fi darapanata,
apoi bisericile ev. din ~mig 3 , cu muluri frumoase la ferestre, ~i din Tatirlaua. Din Tara
Birsei se aminte~te biserica ev. din Purcareni 4, compusa din clopotnita, nava ~i cor poligonal,
dar cu observatia ca ar fi suferit modernizari substantiale.
Din regiunea de nord-vest a Transilvaniei mentionez mai intii biserica ref. din Apa 5 ,
compusa din clopotnita, nava ~i cor pentagonal, iar apoi biserica ref. din Tileagd 6 , a carei
nava romanica a fost transformata in stil gotic, adaugindu-i-s~ ~i un cor pentagonal. Despre
aceste lucrari, dindu-le importanta unei reconstructii totale, ne vorbe~te ~i urmatoarea inscriptie:
« Hoc templutn est constmcttJtJJ et consecraltt!IJ ad honoretn S. R egis Stephani anno doiJJini 1507 ».
Se presupune ca biserica gotica fusese ~i boltita, ~i ca boltile ar fi fost ulterior inlocuite
cu tavane.

1
Ront, Bauleunsf, p. 78-79. 5
HB:-~sn~Uiill', Sz athmtir, p. 141; MM, II, col. 763.
2 6
OnoAN, Szik ebfold, I, p. 191. BurmT.n, Piispoksig, Ill, p. 428-429; MM, III,
3 RoTH, Bau/emut, p. 78. p. 272; BALoG 11 )., Kiso-got., p. 531 (cu d~tarea gre~ita);
4 idem, Renaiuanre, 1, p. 64.
Ouni.N, Szikt.(.vfO/d, Vl , p. 174. ·

553

- .5 1 -- -
 Din ~inuturile centrale ale Transilvaniei se aminte~te biserica ref. din Malin 1 atribuita
perioadei Hunedore~tilor, ~i biserica ref. din Papiu Ilarian 2, cu un cor poligonal, cu contra-
forturi, arc de triumf frint ~i portaluri cu cadre de baghete, deci din faza finala a goticii.
Mai ramin apoi de in~irat numeroase biserici gotice tirzii din regiunea secuiasdL Biserica
ref. din Gorne~ti 3 , cu o veche · nava romanica, a fost' transformata in perioada goticii tirzii,
primind ulterior o clopotnita (sec. XVIII) ~i suferind o renovare in veacul al XIX-lea. Alte
biserici gotice tirzii transformate ulterior ar fi cele ref. din Badeni 4 ~i din Cu~med 5 ; biserica
ref. din Forteni 6 e tavanita, are nava ~i corulla fel de largi; cea unitariana din Inlaceni 7 e preva-
zuta in fatada de sud cu u'n portal cu baghete. Din Ciuc se mentioneaza actuala biserica paro-
hiala r.cat. din Delnita 8 cu cor poligonal ~i tavanit, transformata mult ~n 1784, apoi biserica
r.cat. din Lazarea 9 cu nava .innoita in 1729, o capela r.cat. din Racul 10 cu altar poligonal
~i ferestre in arc frl.nt ~i biserica r.cat. din Sintimbru 11, transformata in 1776. Mai la sud, in
Treiscaune, se aminte~te biserica unitar. modernizata din Chileni 12•
Numeroase biserici mai vechi au suferit in aceasta perioada unele prefaced par~iale,
iar altele, zidite acum, au fost ulterior transformate atit de mult, incit din faza goticii nu
mai pastreaza decit fragmente. Vom in~ira in treacat ~i aceste vestigii ale arhitecturii
gotice tirzii.
Din Transilvania de sud merita mai intii o ment!une boltile care inlocuiesc tavanul initial
din nava bisericii ev. din Slimnic. Nervurile formeaza un desen derivat din balta stelata,
apropiindu-se de forma plasei. Curiozitatea acestor nervuri consta insa in faptul eli ele nu zac
pe console ~i nici nu se pierd in peretli navei, ci formeaza la baza cite un manunchi de nervuri "\,

proeminente ~i u~or incruci~ate, retezate la capatul inferio~, pastrind, din punct de vedere deco-
rativ, caracterul unor apli~atii pe intradosul bol~ii. Motivul e identic cu eel din nava bisericii
r.cat. din Teiu~, dar execu~ia e mai grosolana. Sectiunea nervurilor din nava are forma unui
triunghi isoscel alungit, cu fetele u~or ondulate prin doua scotii paralele cu muchia te~ita. Balta
poseda o singura cheie decorata, avind forma unui scut de turooi cu doi lobi in· partea
inferioara, tip raspindit ~i el pe Ia sfiqitul veacului al XV-lea. Scutul poarta crucea cu bara
dublil. din sterna Ungariei. ·
Pe baza unor referinte documentare din anii 1395 ~i 1441, se crede ca inca in 1235 ar
fi existat it,. Bra~ov o capela 1 3 situata pe dealul sf. Martin. Partile cele mai vechi ale actualei .'
hiserici ar fi de dupa 1447. Din acestea fac parte mai ales portalul apusean in arc frint ~i porta-
lurile laterale cu console, dintre care unul ar fi fost livrat in 1522 de me~terul pietrar Ulrich.
Yn Satul Nou 14 biserica ev. mai pastreaza un cor gotic poligonal.
Din Transilvania centralli mentionam mai intii biserica ref. din Cridu 15 • Transformarea
intr-a biserica gotica cu nava ~i cor pentagonal Ia fel de larg, . cu bolti pe ogive, s-a facut in
aceasta perioada. Biserica din Ocna Mure~ului 16 , in prezent o ruina, a primit un cor gotic penta-
·· ~
gonal cu ferestre bipartite ~i muluri apartinind deja goticii degenerate. !nlocuirea vechiului altar
romanic s-a facut insa la un nivel mai ridicat, probabil din cauza ca s-a amenajat concomitent .I
o cripta pentru mormintele noilor ctitori. La biserica r.cat. din Cud 17 se amintesc numai doua
cadre de u~i cu baghete. Alte doua portaluri cu articulare gotica, dar cu arhivolte semicirculare,
• I

1 ENTZ, S:(_o/nok-D., p. 203. 11 MM, n, col. 272; SEBESTY EN, Kii:(,ipkor, P· 24.
.. ,...
2 ORBAN, S:(.tkefyfold, v, p. 51. 12 ORBAN, Sztkelyfold, IV, p. 124 ~i urm. MM, II,
3
MM, III, p. 285; Balogh J., Kilo-got., p. 535. col. 361 (data 1427 e gr~ita); $TEFXNEscu, L'art, p. 61;
4 ORBAN, S:(,tkelyfold, I, p. 172. SEBEsTY tN, Szekely, p. 10-11.
6 Ibide~n, p. 141. 13 ORB .\N, Szll:efyfold, VI, p. 327- 330; Burzenlatrd,
8 Ibidem, p. 40. Ill- 1, p. 154-155. \~
7 Ibidem, p. 123; BALoGn )., Kts6-got., p. 536. u 0Ro.\N, S:(,tkefyfo/J, VI, p. 416. I
s MM, II, col. 265; SEBENTYEN, Koztpkor, p. 22- 23. 16 BRlTUJ.E s~u, Transi/va11ia, p. 16-19.
9 MM, n, col. 271. 18
ORBAN, Sr,lkefyfoltl, V, p. 109; MM, IV, p. 252.
10 SEoEsTY tN, Ko:(.tpkor, p. 19.. 11 ORB!N, SzUe,lyfokl, v, p. 52.

554
 se gasesc la biserica ref. din Suceag 1 • Toate aceste particularitati par a apartine abia primului
sfert al veacului al XVI-lea.
M<ti spre nord, in Some~, biserica ref. din Bozie~ 2 , o veche cl~dire romanici, prime~te
probabil tot pe la inceputul veacului al XVI-lea un cor nou, gotic tirziu, din a carui bolta
nu se mai pastreaza insa dedt o consola. Aproximativ contemporan ar putea fi corul boltit cu
ogive al bisericii ref. din Rateag 3 : de data aceasta se pastreaza ~i consolele ~i cheile de
balta cu decor plastic. De Ia biserica ref. din Siisarm' se aminte~te numai un portal _cu
cadru de baghete.
Din tinutul Mure~ului superior ~i al afluentilor sai se cuvine sa amintim mai intli vechea
biserid. ref. din Hiqau 6 , direia i se reface probabil acum nava, pentru ca portalul actual e de
tipul celor cu console, deci gotic tirziu. ln schimb bisericile din Hodo~a, Singeorgiu Padureni
:;;i Troita fuseserii initial cliidiri gotice tirzii, din care nu s-a mai pastrat in principiu dedt
corul poligonal. La biserica r. cat. din Hodo~a 6 se mai vad ~i dteva portaluri caracteristice:
eel apusean e in arc frint, dar profilat cu baghete, eel de miazazi e un portal tipic cu baghete
~i console, iar u~a de la sacristie, de aceea~i forma, e impodobita cu rozete; aceste particula-
ritati arata !impede di zidirea bisericii'· a tinut timp mai indelungat, adid de pe la sfir~itul
secolului al XV -lea pina in primul sfert al veacului urmator. Se mai relateaza apoi d biserica
ar fi avut la inceput o clopotnita in flancul de miazanoapte, inlocuita abia ulterior cu cea actuala,
din fatada apuseana. Cite un portal cu arc frint ~i altul cu console se pomenesc la biserica
ref. din Singeorgiu Piidureni 7 , iar despre corul bisericii r. cat. din Troita 8 aflam ca are bolti
stelate, fara console, ~i ferestre cu muluri. Pe temeiul sis.temului de bolti se poate presupune
ca aceasta biserica dateaza inca din jumatatea a doua a veacului al XV-lea. La biserica ref.
din Filipi~ul Mare 9 se mai pastreaza console gotice ti~zii, insa cu profiluri rotunjite, in concor-
danta cu evolutia formelor din primul sfert al secolului al XVI-lea.
Din biserica unitar. din Cristur 10 a ramas intact corul pentagonal cu balta pe ogive (fig.
·. 506), cheia de bolta fiind decorata cu o rozeta gotica purtind data 1458 (fig. 507). Caracteris-
tice sint ~i mulurile flamboaiante ale ferestrelor. Biserica ref. gotic timpurie din Rugane~ti 11
a primit un portal gotic nou, pe latura de sud," databil catre 1500 pe temeiul faptului cii profi-
lurile se incruci~eaza in virful arhivoltei. Clopotnita vechii biserici unitar. din Craciunel 12 prime~te
~i ea in 1495 un portal cu baghete. Alte doua portaluri,cu baghete sint singura rama~ita din
vechea biserica unitar. din Medi~or 13, de la care se mai conservii ~i un clopot cu data 1496,
corespunzind eventual construqiei initiale. Biserica ref. din Mugeni 14 a primit bolti noi in nava,
impreuna cu un cor pentagonal, bolt~t ~i el, dar din toate aceste bolti nu au supravietuit dedt
consolele, deasupra ciirora zace acum cite un tavan. Caracteristice pentru perioada tirzie in care
s-au facut aceste lucrari sint nu numai formele acestor console, ci ~i portalul de sud, decorat
cu baghete, ~i eel de vest, prevazut cu o luneta ~i incadrat cu o arhivolta semicircularii. 0 cladire
din perioada goticii drzie trebuie sa fi fast apoi biserica ref. din Porumbenii Mari 16, judednd
dupii fragmentele de muluri pastrate ~i dupa numeroasele chei de balta care par a proveni
de la nervuri dispuse in forma de plasa. La biserica ref. din Filia 16 se mai vede in vest un

1 BALOG 11J.,Renaiuan;e, I, p. 288. 10

2 ENTZ, Szo!nok-D., p . 203, 204, 206 ~i 212 (autorul
ezita asupra datarii ~i propune solutii contradictorii).
· 8 Ibidm, p. 203, 206, 208.
4 MM, II, cui. 879; ENTZ, Szolnok-D., p. 208.
5 Onn.\N, Szike!Jfii!d, IV, p. 211.
6 Ibidem, p. 86.
7 Ibidem, p. 29-30.
8 NEscu, L'arl, p. 63-64.
Ibidm1, p. 61-62.
9 BALOG 11 J., Kilo-got., p. 535; idem, Rtt~aiuatue,
l, p. 96.
Ono.i.N, Szikelyfiild, I, p. 23; BALOG H J., Kirii-gol.,
p. 536; idem, Renaiuan;e, I, p. 98.
11
Ono.i.N, Szikelyfold, I, p. 119.
12 Ibidem, p. 183; curios cl BALoG 11 .J., Keiii-gol.,
p. 536, dateaziiintreaga biserial in 1495. Safie oare descrierea
bisericii romanice, data de O!lB.i.N in amanunte, gr~ita?
13 0Lsi.N, Szikelyfold, I, p. 118.
a Ibidem, p. 38; H uszKA, Biigoz, p. 389- 390; $TEFX-
16 OnoAN, Szik~Jyfo!d, I, p. 28-29.
16 Ibidem, p. 223 ; MM, II, col. 944, atribuie cronat
aceste portaluri « stilului de tranzifie».

555
 portal cu console, iar in sud un portal cu arhlvolta semlcirculara, dar cu proflluri gotice cu
seqiune in forma de para, deci probabil din primul sfert. al veacului al XVI-lea.
In ~inutul Ciucului, biserica r.cat. din Cozmeni 1 mai pastreaza corul pentagonal cu bolti
pe ogive, doua chei de bolta cu steme ~i console bogat profilate, foarte caracteristice ~i strins
inrudite cu 'formele ce se intilnesc ~i Ia alte biserici din Ciuc, dovada a prezentei unui ~antier

Fig. 506. - Cristur, biserica unitar., interiorul corului.

local care a cxecutat probabil rind pe rind cladirile biserice~ti din aceasta faza. Un cor gotic,
boltit, se pomenc~te Ia biserica r.cat. din Jigodin 2 • Capela sf. Margareta din Sintimbru 3 poseda
profiluri cu muchii te~itc la u~i ~i ferestre, iar biserica r.cat. din Gheorgheni 4 o clopotnita
cu etaje care se strimteaza trcptat; portalul dopotnitei e incheiat in arc semicircular ~i poarta
data 1498. 1~ Sincraieni exista o capela cimiteriala 6 acum baroca, dar cadrul u~ii apaqine
tipului cu console ~i poarta, data 1517; biserica parohiala 6 , in schimb, are, in fatada de vest,
un portal (fig . 508) incheiat cu un arc semicircular, cu tor incadrat de planuri obllce. Torul
porne~te de pe prag, fara baza, dar e prevazut Ia na~terea arhivoltei cu cite trei inele, ~inind
locul unui capite!, forma caracteristidi pentru aceasta perioada de tranzitie de la gotic spre
rena~tere (cf. portalul bisericii ref. din Moldovenq ti). Trei portaluri in arc semicircular se mai
pastreaza apoi Ia biserica r.cat. din Sindominlc 7 , ~i anume in fatada de vest ~i sud ~i la

• s~at:sTv i:N, Kozipkor, p. 29-31. 6 SeoEsTY i:N, K ozepkor, p. 24.

6 OnnAN, Szikelyfold, II, p. 36; SEnESTYi:N, Kozlpkor,
z Ibidem, p. 23.
3 lbidCI!I, P· 24. p. 9 ~i24, uncle portalul e considemt romanic,
~ OnaAN, Szekclyfold, II, p. 105.
7 SP.ot:sn t:N , K ozepkor, p. 6-7.

55.6
 ~acnstte. De data aceasta seqiunea prolllurilor e ~i ma1 evoiuata ~i pare chiar 1ndo1elnic dadi
accste portaluri, inserate acum intr-o cladire de pe la 1800, mai pot fi atribuite primului sfert
al veacului al XVI-lea.
Mai Ia sud, in Treiscaune, biserica r. cat. din Ghelin~a 1 a primit ~i ea in faza finala a
stilului gotic un cor nou, pentagonal, cu bol~i pe ogive a~czate pe console, dintre care uncle
decorate cu mii~ti umane. Ferestrele bipar-
tite ale acestui cor au muluri lobate ~i
flamboaiante, iar pe temeiul tabernacolului
datat, trebuie sa admitem an\11 1503 ca
un termen ante qttem.
1n paginile precedente am urmiirit
etapele finale ale perioadei gotice in arhi-
tectura eclesiastidi. Am vazut cum ele-
mentele gotice neao~e incep sa se defor-
meze ~i sa se contamineze cu clemente
care apaqin unei orientari noi. Principiile
simetriei ~i ale echilibrului static due ade-
seori la geometrizarea mulurilor ~i la sche-
matizarea nervurilor. Se ajunge astfel la
forme gotice bastarde, care se vor mentine
Fig. 507. - Cristur, biserica unitar., cheia de
inca multa vreme in arhitectura eclesiasticii bolta din cor.
transilvaneanii, nu numai in virtutea tra-
di~iei, dar ~i din cauza cii arhitectura rena-
~terii era eminamente o arhitectura profana care s-a adaptat destul de greu cerintelor biserice~ti, chiar
. ~i in Italia, uncle conceptiile gotice fusesera mult mai putin inradacinate. Spre deosebire de arhitec-
, tura gotidi, care i~i gase~te expresia cea mai adecvata atunci dnd opereaza cu mase arhltectonice
· impunatoare, dnd organizeaza spa~i vaste carora cauta sa le imprime mi~cari ritmice diverse ~i
fantastice, subordonind concomitent toate amanuntele unei compozitii dominante, care se rasfringe
insa in fatete variate (un fel de unitate in varietate), arhltectura rena~terii folose~te mase limi-
tate, conturate dar, chiar dnd dimensiunile lor metrice sint insemnate, iar masele sint articu-
late printr-o compartimentare statidi, · colnpusii din clemente active (stilpi, pila~tri) ~i pasive
(profiluri de baza, arhitrave, corni~e) perfect echilibrate. 1n locul subordonarii, articulapile apar
prevalent coordonate, adicii fara variatii de ritm ~i fara sublinieri. Abaterile de Ia aceste principii
indica .in perioada de care ne ocupam gradul de indepartare de la formele rena~terii toscane
~i persistenta traditiei gotice. Asemenea principii arhitectonice sint insa improprii pentru expri-
marea misticismului religios, atit sub aspectul colectiv, monumental, cit ~i sub aspectul indi-
vidual, intim ~i fantezist. Formele arhitectonice ale rena~terii sint simple, clare ~i logice. Cind
tind spre monumental, ele imprumutii motive arhitectonice din antichitatea romana, iar dnd
tind spre intim, ele cultiva eleganta formala ~i se complac in amanunte judiu~e . Dad fac apel
la fantezie, ele reelaboreaza infaptuirile antropomorfe ale mitologiei pagine, iar nu no~unile
abstracte ale misticismului cre~tin. Arhitectura, la fel ca ~i toata conceptia artistid a rena~terii,
e eminamente profanii, chiar ~i at'unci d nd creeazii arta religioasa, fiindd artistul rena~terii
prive~te ~i tematica religioasa tot cu ochi profani. D espre obstacolele pe care le-a intimpinat
acest fel de a vedea ~i reaqiile pe care le-a stirnit nu e cazul sa insistam aici, pentru cii aceste
probleme nu au fost dezlegate la noi. Dar caracterul profan al acestei arte explicii receptionarea
ci tirzie, sporadidi ~i fragmentarii .in arhitectura eclesiasticii catolicii din Transilvania.

.. I
1 ~TEFl:n:sc u, L'arl, p. 37-38; BALOGH J., Renaiuat/ct, I, p. 115- 116.

.S57

.--.I
 Dupa cum era de a~teptat, arhitectura rena~terii a patruns in Transilvania .intii in dome-
niul cHidirilor profane, de~i dovezile pentru acest lucru se gasesc in prezent mai mult in docu-
mentele scrise, decit in ruinele pastrate. Despre aceste resturi, concludente ca dovezi, dar insufi-
ciente pentru a reconstitui imagini mai concrete, vom vorbi mai departe. Deocamdata nc vom
opri Ia realizarile din domeniul arhitecturii biserice~ti, .intii
pentru a epuiza acest aspect; dar mai ales din cauza ~a in arhi-
tectura bisericeasca s-au pastrat citeva exemple caracteristice
~i ne~tirbite. Vom avea insa ocazia sa constatam cit de greu
s-a afirmat rena~terea in acest domeniu, cit de rare au fast
cazurile' clnd a fost admisa ~1 ' cit de limitate au fast temele
care i-au fost cedate. De fapt, in stilul rena~terii nu s-a con-
struit nici o biserica, ci numai citeva anexe, iar in rnajoritatea
cazurilor formele rena~terii nu s-au raspindit dedt prin ama-
nunte razlete.
'~ Cele mai importante crea\ii arhitectonice ale rena~terii
transilvanene din perioada de care ne ocupam se pastreaza azi
in catedrala r.cat. din Alba · Iulia ~i monumentul eel mai de
seama e capela zidita de arhidiaconul loan de Laz6 1 • 0
inscriptie in forma de friza, a~ezata . sub corni~a, spune :
« (Mich)aeli patrono Ioannes Lazoynus pro sua et hene merentium
salute aedem hanc vestibttlaretJJ a fund( amento) aere suo erigen(do)
· dicand(o)q (ue) curavit MDXII». Unele texte se refera la
acest vestibul-capela denumindu:..J al « tuturor sfintilor » sau
al «sf. duh », .probabil din cauza altarelor a~ezate ad. Capela
(fig. 509) e zidita in fa~a intrari.i laterale de nord a vechii
catedrale ~i are un plan dreptunghiular, cu axa perpendiculara
pe cea a basilicii. ln consecinta,. fatadele dinspre miazanoapte
Fig: 508. - Sincraieni, biserica
r. cat., portalul de vest. ~i dinspre apus apar complet degajate, iar cea dinspre rasarit
se leaga de vechea hava laterala exterioa,ra de nord a basilicii
romanice, transformata insa ulterior in ~apela sf. Ana. lnlH-
timea corni~ei era data de corni~a navei laterale, dar asupra celorlalte proportii me~terul a
dispus liber. Fa~ada principaHi e cea dinspre nord. Ea se prezinta cu etaj, fiind incadrata in
colturi de cite un pilastru indilecat de o ni~a a~ezata oblic. ln parter se deschide un portal
(fig . 510) cu arc semicircular, flancat de pila~tri. Portalul fiind ridicat, el e precedat de o
scara prevazuta cu parapete de piatra. Deasupra portalului e un decor heraldic ~i o sprin-
ceana de corni~lL Etajul e marcat printr-o ni~a deasupra portalului, flancata ~i ea de pila~tri,
iar lateral se deschid ferestre semicirculare mid, de tip romanic. Se banuie~te ca aceste ferestre
ar proveni de la fatada veche, fiind mutate ad, dar .n u trebuie uitat ca asemenea ferestre se
regasesc la cladirile gotice din aceasta perioada (de pilda la scara spiralica a bisericii lui Matei
din Cluj). 0 friza ~i o corni~a puternicl formeaza coronamentul fatadei. Aspectul e greoi, din
cauza proportiilor scunde ale etajului, iar articularile sint neinchegate, deoarece, orizontal,
sprinceana de corni~a de peste portal nu se leaga direct cu corni~ele pila~trilor din colturile
fatadelor, iar vertical, pila~trii etajului nu corespund intocmai celor din parter. Decorul plastic
e relativ bogat, dar nici el nu reu~e~te sa introduca un echilibru organic in compozitia fatadei,
din cauza ca. elementele sint prea disparate, lipsite de asonante ~i consonante convingatoare.
Vsciorii ~i arhivolta portalului sint bogat profilate ~i incadrate de o panglica spiralica, iar pila~trii

1 M OLLER, Epit. em/., p. 127 ; Krmrt in Sieb., p. 49; I, p. 60-62, 86-91, 144-145, 233-241 (cu bibliografie);
HEKLER, Krmrtgeuh., p. 90 ~i 93; BALOGH J., Rmaiuanfe, idem, Ren. lplt., p. 24-26.

558
 de jos sint impodobi~i cu motive de candelabre ~i grotesce, cei de sus insa numai cu cande-
labre, iar pila~trii care incadreaza col~urile fatadei sint canelati, impodobiti cu funde ~i in partea
inferioara cu reliefuri figurale . Asemenea reliefuri acoperii ~i soclul inalt, iar incheieturile cor~i­
~elor slnt impodobite cu steme, intre care prevaleaza scutul alungit cu marginile festonate (tipul
« cap de cal »). Ni~ele, cea centrala ~i cele din colturi, sint incoronate cu cite o scoica. Lipsa
de logica in dispozitJa fa~adei ~i relativa bogatie ornamentala, cu caracterul ei confuz, se inru-
de~te cu insu~irile cladirilor lombarde din aceasta perioada, dar asemenea inrudire nu ne indrep-
tate~te sa presupunem prezenta unui me~ter lombard, pentru di lipse~te delicatetea executJei
specifica acestor att:liere. De aoltfel, cind vom analiza calitatea sculpturilor, vom gasi ~i alte
argumente care pledeaza impotriva unei asemenea ipoteze. De aceea e mai probabil ca me~terul
detine cuno~tintele sale despre arta lombarda din surse indirecte ~i vom vedea ca de fapt arta
sa prezinta ~i alte caractere decit cele lntilnite itt fatada de miazanoapte. Eclectismul sau devine
evident clnd analizam fatada lateraHi dinsp;e apus. Aceasta e de tot simpla, avlnd doar un portal
lateral (fig. 511 ), acum astupat, iar la etaj, intr-o pozitJe dezaxata, un ochi rotund. Portalul
secundar e insa un reprezentant de seama al rena~terii toscane. Chenarul u~ii, profilat sobru,
e dreptunghiular, cu capetele de jos intoarse spre golul u~ii. Aceasta dispozitJe va deveni in
curind o caracteristidi constanta a portalurilor transilvanene. !n centrul arhitravei e o mica
sterna cu scutul obi~nuit, iar o sprinceana de corni~a poarta deasupra o luneta semicircularii,
incadrind iara~i un motiv heraldic. Formele sobre sint lnsa de data aceasta animate de logica
~i de calitatea arhitecturii florentine, ceea ce nu se poate explica decit prin faptul ca me~terul
s-a folosit ad de un desen pe care 1-a urmat cu fidelitate.
Surprinzlitor de bogat e portalul interior (fig. 512). Deschiderea dreptunghiulara a u~ii
e iara~i incadrata de profiluri plate, intoarse la baza spre interior. Usciorii sint flancatJ de o pereche
de pila~tri decorati cu lnlantuiri de rozete. Bazele sint .ionice, dar capitelurile au un desen fante-
zist, cu figuri in bust ~i cu motive de scoica. Peste arhitrava e o friza cu grotesd ~i deasupra
o corni~a cu ovule, denticule ~i un chimation. Coronamentul de deasupra corni~ei se compune
dintr-o edicula c~ pila~tri canelati, indilecata de o scoidi cu rozete, iar cite o pereche de volute
impodobite ~i ele cu rozete ~i frunzi~ au menit;ea sa lege mai intim coronamentul cu arhitrava.
!n edicula e adapostit un relief votiv. Valorile decorative primeaza iara~i, ~i articularea arhitec-
tonica nu e inchegata, fiinddi ea nu strabate friza. Astfel, unitatea organid a portalului ramine
~tirbita, purtind iara~i pecetea arhitecturii lomba~de, evicrenta aid ~i in finetea decorului ~i in
tratarea plata a reliefului.
ln contrast cu elementele analizate pina acum e bolta capelei (fig. 513), a~ezata pe nervuri
gotice, care formeaza o retea de paralelograme, cu interseqiile principale mascate prin chei de
bolta decorate cu trei scuturi heraldice, dintre care doua iara~i au forma alungita ~i festonata.
Stemele dit;l interior sint a lui Leonhard Barlabasy, voievod al Transilvaniei, a lui Ladislau Gereb,
episcop al Transilvaniei, ~i a ctitorului loan de Lazo. Eclectismul acestei capele, in care per-
sista bolta gotidi alaturi de fatadele ~i portalurile executate in eel mai curat stil al rena~terii,
derivat insa din surse diferite, ne convinge eli nu poate fi vorba de prezenta vreunui me~ter
strain, ci de opera unui localnic, f?rmat fie in ~antierele din Ungaria, in Strigoniu sau Buda,
uncle s-a construit mult in stilul rena~terii, patronat mai ales de Matei Corvinul, fie in Oradea
sau chiar pe loc, in Alba Iulia, uncle de asemenea episcopii ~i canonicii educati in Italia deve-
nisera adeptJ zelo~i ai culturii umaniste.
Scurt timp dupa terminarea capelei lui Lazo, episcopul Francisc V arday (1514-1524) lncepe
~i el o serie de lucrari de completare ~i infrumusetare. Alaturi de capela amintita, spre rasarit,
cele doua travee ale navei laterale exterioare de nord au fost destinate sa adaposteascii ~i ele
o capela a sf. Ana 1 • Din aceasta capela insa nu se mai pastreaza decit fatada de nord. Cu

1 BALOGH J., Renaiuatue, I, p. 65, 92- 93, 241-243 (cu bibliografie).

559
 bcazia construqiei, pcretele romanic a fost clemontat ~ ~ rcconstruit pu~in mai in afara, acope-
rindu-se totodata jumatate din ochiul ferestrei de Ia capela lui Lazo de pe latura adiacenta. Fo r-
mele arhitectonice sint simple de tot. Noua corni~a o continua pe cca a capelei din 1512, cu
i friza cu tot, intrerupta destul de stingaci de ferestrele mari, datorite poate unei modificari ulte-
!i rioare. 0 inovatie o constituie insa articularea bazei ~i mai ales profilarca pila~trilor. Aci intilnim
II formele rena~terii mature, de~i in propoqii g racile, probabil din cauzii · d au fost calcu late
'I
II
I
J.
I'
d
1:

I,
I

Fig. 509.- A.lba Julia, catedrala r. cat., capela Laz6, fatada nord.

a~a fel indt sa fie in armonie ~i cu paramentul romanic de la absida. In interiorul catedralei
se mai pastreaza de la episcopul V arday scara de piatrii cu parapet (fig. 514) de la tribuna de
vest 1 • Pentru faza stilistid e caracteristica forma zvelta ~i simetrica a balu~trilor, prin~i intr-un
inel median. Stilpul de la capatul sdrii poarta sterna ctitorului pe obi~nuitul scut festonat.
Aceste lucrari trebuie sa fi fost executate in ultirnii ani ai pastoririi episcopului, fiindcii
in testamentul sau se iap dispozitii pentru terminarea capelei sf. Ana ~i pentru a~ezarea
altarului. ~i in acest caz pare firesc sa presupunem di arhitectul provine dintr-un ~antier
transilvanean.
Dintre bisericile parohiale, eel mai important exemplu pentru patrunderea rena~terii §i
totodata pentru grefarea ei pe un corp de cHidire inca gotic e biserica ref. din Mineu 2• Cladirea

1 BA LOG II ]., Rmoiumlct, r, p. 93,241 (cu bibliografie); 1, p. 614; BALOG H I., FaiOrt!]Ok, p. 176; BALOG H J., R mais-
idem, Kisogot., p. 579. sance, I, p. 64, 86, 268-270 (cu bibliografie) ; idem , Kiso-
2 got., p. 531- 532; idem, Rm. iplt., p. 23.
Bu N Y I TA v, J'zildgyn. , p. 29- 36; PETRI, Szildg;1·.,

560
e aceea a unei biserici-sala gotice, cu clopotni~a de letrul (cea actuala se crede eli ar fi din secolul
al XVII-lea) de tipul obi~nuit, dar portalul, ni~a pentru sacrament ~i cristelnita, toate din
marmura ro~ie, apaqin rena~terii. Deocamdata nu ne vom ocupa dedt de portal; acesta, ca ~i
celelalte piese amintite, a fost executat de me~terul Johannes Fiorentinus, tare setruleaza pe cristel-
nita, iar ctitor e ~tefan Deshazy. Portalul poarta data 1514. ~tirile despre loan Florentinulle-a
adunat recent J. Balogh 1 ~i retinem constatarea ca activitatea lui se poate urmari in Strigoqiu

Fig. 510. - Alba Julia, catedrala r. cat., capela Laz6, detaliu de la

portalul de nord.

(1506- 1507), la biserica din Mineu (1514- 1515), in

Csatka (1516), Gnezno (Polonia,
1516 - 1517) ~i in R~ckeve (1525).
Portalul din Mineu e relativ simplu: se compune din usciori cu arhitrava, cu profilurile
intoarse la baza, din corni~a ~i fronton semicircular, incoronat cu floare ~i cu rozete, iar lateral
cu cite o rozeta midi ~i o semipalmeta~ Luneta poarta inscriptia votiva in litere antiqua frumoase
~i un medaliori central cu sterna lui ~tefan Deshazy. Formele acestui portal - in fond o lucrare
modesta - deriva din ~coala florentina mai veche, de prin sfertul al treilea al veacului al
XV-lea. loan F lorentinul e deci un decorator epigon, dar un interpret corect ~i abil, stabilit
probabil mai de mult in Strigoniu sau Buda, proprietarul unui atelier de sculptura decorativa in
care se prelucra marmura ro~ie din regiune. Trebuie sa presupunem eli lucrarile din Mineu nu au '
I.

'
.;,·
fost executate pe loc, ci trimise' de-a gata ~i a~ezate in biserica gotica. Asemenea opere nu t

vor fi fost cazuri izolate ~i dovada ne-o ofera o serie de portaluri din bisericile comunelor rurale, I.

databile mai ales de la 1520 incoace. Aceste portaluri pastreaza inca in parte silueta traditio- ..
I

!
nala, gotica, dar introduc profilarea noua impreuna cu amanuntul intoarcerii profilurilor spre 1
I
golul u~ii, in locul bazelor din care se desprindeau torurile gotice. Astfel, la capela lui Kornis r.
~;
din Manastirea 2 intilnim un portal in arc frint, dar profilat in sensu! indicat mai sus, ~i alt

1 BALO!IIl J., Renaissanu, I, p. 212·-214 1

ENTZ, Szolnok-D., p. 208. !·
(cu bibliografie).
·'
36- o. 267 561
r
 exemplu similar se gasqte in fatada de vest a bisericii ref. din Ciumbrud 1 • Tipul portalului
cu baghete adopta ~i el acest sistem de profiluri, dupa cum o dovedesc portalurile bisericilor ref.
din Comlod 2 ~i din Lutita 3 , aceasta din urma pastrind inca in partea superioara motivul baghe-
telor incruci~ate. Biserica din Lutita 4 e probabil ea insa~i o construqie din aceasta perioada,
compusa din nava ~i cor pentagonal. Ambele inca-
peri sint acum tavanite.
Portaluri cu deschiderea sernicirculara, profi-
,. late in stilul nou, se gasesc la bisericile ref. din
,. Ciomafaia 5 ~i Haghig 6 • La eel din urma profilurile
,!
l:i
I: zac pe o baza simpla, dar arhivolta e incadrata
'ij
lII intr-un chenar dreptunghiular, cu un decor de
~ ;I rozete in timpane.
t l:
lot
Mai raspindit e insa tipul portalului in stil
!i
curat rena~tere, adica fara reminiscente gotice. Por-
talurile acestea au deschiderea dreptunghiulara, cu
/' chenar la fel, capetele profilurilor fiind jos intoarse
spre golul u~ii, iar deasupra arhitravei ele poarta
o mica corni~a. Un asemenea toe de u~a, care dadea
in sacristie, se gasea inca recent la ruina de bise-
rica din Ocna Mure~ului 7• Ceva mai bogat deco-
rate sint portalurile apusene ~i de rniazazi ale bise- .
ricii ref. din Horvat 8 • La eel de sud (fig. 515) .
soclurile de sub profilurile intoarse sint 1mpodobite
cu cite o rozeta, iar corni~a zace pe un ~ir de den-
ticule. La biserica ref. din Che~eu 9 , profilurile
dreptunghiulare ale tocului portalului de sud poarta
o bordura de vrejuri care porne~te din rozetele de
la baza ~i incercuie~te intregul cadru. In colturile
de sus rasare dintr-un vrej cite un cap de ingera~.
Acest portal e pretios ~i pentru ca o inscriptie·
Fig. 511. -Alba Julia, catedrala r. cat., pomene~te numele ctitorilor, proprietarii feudali
capela Laz6, porta lul fatadei de vest. locali Anton Veres ~i T oma Novai, precum ~i data:
1521. Mai simplu se prezinta, in schimb, portalul
bisericii ref. din Pauca 10 ~i u~a sacristiei bisericii ref. din Aghire~ 11 • Biserica din Aghire~, o
biserica-sala, apartine ~i ea aproximativ acestei perioade.
Zona de raspindire a formelor rena~terii in Transilvania e foarte caracteristica. Ea cuprinde
centrele episcopale §i comunele infeudate, ceea ce confirma observatia facuta initial, anume ca
rena~terea a patrons in Transilvania prin mediul aristocratiei eclesiastice catolice §i al nobilirnii
laice. ln Secuime nu intilnim formele rena~terii decit sporadic ~i acela~i lucru se poate spune
despre patr.underea lor in ti,nuturile colonizarii sase~ti. Singurele elemente ale rena~terii in
biserica parohiala ev. din Sibiu sint : cadrul portitei de la turnul de scad 12 (fig. 516), zidit in 1520,
apartinind tipului cu toe dreptunghiular d escris mai sus, avind, in afara. de profiluri, doar o corni~a

1 BALOGH J., Rwair.raJue, I, p. 96 ~i 222. 7

Ibidtlll, p. 99 ~i 267.
2 Ibidem, p. 96 ~i 264. R Ibidem, p. 85.
s Ibident, p. 98 ~i 216-217. 9 lbident, p. 67, 95 ~i 256; idem, Ren. ipll., p. 26.
' ORBAN, Szikelyfold, I, p. 35; ~TEFA:Nssc u, L'arl, 10 Idem, Renair.raJzce, I, p. 281.
p. 34. 11 Ibidem, p. 96; idem, Kilo-gdl., p. 533.
6 BALOG H J., op. cil., p. 221.
12 RoT u, BaukuJJSI, p. 45; K111u1 in Sieb., p. 88.
1 Ibidtm, p. 99 ~i 255.

562

ti-,_,.-,.;._"q!...._ _ ,......._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ___

 simpHi, ~i calota absidei din capela de Ia etaj, de deasupra pridvorului de sud 1 (fig. 517), impo-
dobita cu un motiv de scoica. Cadre de u~i asemanatoare se mai gase~c apoi in Tara Birsei, Ia
bisericile ev. din Harman 2, Ri~nov 3 ~i Prejmer 4 (fig. 518). Toate trei sint u~i de Ia sacristic
~i merita o mentiune faptul ca Ia Prejmer profilurile se intretaie in colturile de sus, dupa modelul
tocurilor de u~i cu baghete. Se vede ca Tara
Birsei era mai u~or accesibila formelor care
veneau din centrele maghiare, spre deosebire de
~inuturile pamintului regesc al colonizarii initiale.
Bisericile din Ri~nov ~i Prejm(Or au suferit in
aceasta perioada ~i transformari. La cea din
Ri~nov e probabil ca s-a modificat inca pe Ia
sfir~itul veacului al XV-lea ritmul traveelor de Ia
nave, dupa modelul bisericii din Bartolomeu.
Numeroase incendii ulterioare ~i refaceri ingreu-
neaza mult recunoa~terea exacta a diferitelor
etape. La Prejmer a fost alungita nava, transfor-
mindu-se planul ini~ial cu bra~e egale intr-<J cruce
latina (vezi fig. 95). Bolta in cruce a careului a fost
innoita, dar bra~ul apusean al navei a primit bol~i pe
nervuri combinate din romburi. Din vechea nava
au fost intrebuin~ate unele ferestre in patrufoi.
Portalul nou, inca in arc frint, e simplu de tot.
Celelalte adaose, o sacristie in coltul dintre bra-
tele de vest ~i de nord, boltita cilindric, ~i o
in:tapere in partea opusa, sint de o importanta ~
1ninodL Aceste lucrari, cu pu~in anterioare ca- ~
dtului de u~a in stil rena~tere, s-au cxecutat prin t
anii 1512- 1515.
Arhitectura ecle~iastica ortodoxa se dez-
volta ~i in aceasta peri.oada in faga~urile ei deo-
sebite, de~i interferentele cu arhitectura gotica Fig. 512.•-Alba Iulia, catedrala r. cat., capela
drzie devin mai frecvente. Monumentele de piatra Laz6, portalul din interior.
~int foarte putine ~i e probabil ca din cauza
instrainarii paturii condudtoare feudale nici odinioara nu au fost prea numeroasc. Aproape toate
biserkile se datoresc unor imprejurari exceptionale ~i - dupa cum vom vedea - multe dintre
de sint ctitorii ale ocrotitorilor munteni ~i moldoveni. 1n ceea ce prive~te bisericile comu-
nelor iobagite, netrainicia materialului ne-a sustras ~i din aceasta perioada elementul principal:
biserica de lemn.
1n ordine cronologid, prima biserid de piatra din aceasta perioada e cea din Hunedoara 6 ,
infati~ind o serie de insu~iri cu totul particulate. Nucleul vechi prezinta un plan in cruce greadi
inscrisa intr-un dreptunghi (fig. 519). 1n centrul navelor, patru coloane cu baza aticl simpla ~i
cu fusul cilindric, largit in capatul superior intr-un fel de abac hexagonal, despart navele ~i sustiri
turla (fig. 520). Bratele crucii sint boltite cu cilindre pe direq:iile principale. Aceste bolti se intil-
nesc in traveea centrala ~i se intretaie, formind un inceput de bolta in cruci. Interseq:ia boltii

1 H.nof; 11 J., Renaiuance, 1, p. 94 ~i 273 (cu biblio- $T£FXNt:sc u, L'art, p. 27 ~i urm.; BALOG 11 J., op. tit., p. 281.
grafie) . 4 BuzENLAriD, 1, foe. cit. ; BALOG 11 J., op. cit., p. 94 ~i
2
D11rzenland, IV-1, p . 186; BALOGH j., op. cit., 281.
p. 285. 5 VXTX~IAN u , Hunedoara, p. 65 ~i urm., p. 82, 136-1311
s Burztnland, IV-1, p. 134 ~i urm., 182 ~i 186; (cu bibliografie); vezi ~i M6LLI!:R, MonumttJtJ, p. 16.

.563
I •
 e ima intrerupta in partea superioara ~i incalecatli de tamburul cili4dric al turlei. Solutia acestei
structuri e astfel pe cit de stingace, pe atit de originala. Spatlile marunte din colturile navei sint
acoperite cu cite o balta cilindrica pe axa transversala. Altarul; delimitat printr-o catapeteasma
de zid, se leaga direct de nava, fara intermediul unei travee intercalate, ~i e lipsit de proscomidie
~i ve~mintar. Planul lui formeaza un poligon cu patru laturi, cu virful spre est, ca la capela cas-
telului din Hunedoara. Bolta e compusli
dintr-o semicalota sprijinita inspre ·rasarit pe
nervuri, avind un aspect tipic gotic, cu cute
adinci formate din pinzele boltilor.
Fatada e simpla de tot (fig. 521). Abia
.I
l
notam un profil de baza ~i o friza in zig-zag
atirnata sub corni~a. Ferestrele sint strimte ~i
'•
! lungi, incoronate cu un segment de cere; ele
sint evazate ~i spre exterior ~i spre interior.
Fatadele laterale se mai disting prin frontoa-
nele trapezoidale din dreptul bratelor trans-
versale. Acoperi~ul a suferit vadite prefa-
ceri; odinioad coamele trebuie sa fi fast mult
mai scunde, lasind turla mai degajata; s-a
pastrat insa vechea dispozitie: fiecare corp de
cladire poarta cite un inveli~ separat, grupat
in jurul turlei centrale.
Planul ~i elevatJa acestei biserici, unice
in felul ei, ne dezvaluie o interesanta inter-
ferentii de elemente, singure in maswa sa
dezlege problema datarii. Planul navei con-
stituie un tipic exemplu de cruce greaca
« simpla », in opozitie cu planul de prove-
nien~a constantinopolitana. Un astfel de exem-
pfu izolat am intilnit in Muntenia, la Hirtie~ti,
punindu-1 in legatura cu bisericile sirbe~ti,
descendente din prototipul greco-macedonean.
Fig. 513. -Alba Julia, catedrala r. cat., capela Cele spuse acolo ramin perfect valabile ~i cu
Laz6, balta.
privire la caracterele comune pe care le intilnim
la Hunedoara. Ramine insa unrest considerabil
de elemente de o provenienta cu totul deosebita. Aceste elemente straine prototipului greco-ma-
cedonean sint: planul altarului ~i boltile sale pe nervwi, precum ~i intretaierea ciudata a boltilor
de la baza turlei. Planul altarului trebuie explicat din mediullocal, din realizarile intilnite in prima
jumatate a veacului al XV -lea tocmai in regiunea Hunedoarei. Particulari~a~ile boltilor denota
insa, alaturi de dispozitJile esentJale bizantine, o participate a unui me~ter cunoscator al sistemelor
de boltire gotice. In consecinta, putem stabili ca biserica din Hunedoara e rezultatul ~mei cola-
borari, in care rolul principal ii revine unui zidar provenit din ambianta in care se formase pe
vremuri ~i arhitectul bisericii din Hirtie~ti, alaturi de care colaboreaza insa un ajutor, ucenic al
~antierelor catolice transilvanene. Cind s-a putut realiza o astfel de colaborare? La un interval
de timp nu prea indepartat de perioada in care a fast zidita biserica din Hirtie~ti sau cladirile de·
acela~i tip din Serbia ~i cind in arhitectura romineascl transilvaneana patrunsesera formele gotice.
Acest lucru s-a intimplat - dupa · cum ·ne mai permit sa judecam monumentele pastrate -in
cursu! primei jumatatJ a veacului al XV -lea. Astfel, din punct de vedere al elementelor compo-
I nente, momentul eel mai prielnic pentru zidirea acestei biserici poate fi considerat mijlocul vea-
II
I 564

·· ~ · ·-··--- ---- ----------------

cului al XV -lea. Acestei date ii corespunde un privilegiu semnat de regele Matei Corvinulla Buda,
in 1458 1 . Prin el li se permite « sirbilor ~i valahilor » din Hunedoara sa-~i zideasdi o noua biseridi
pe locul celei vechi. « Sirbii » vor fi fost soldatii din garnizoana castelului; prin prezenta lor se
poate explica eventual aparitia acestui tip de biseridi direct din Serbia, f~1a intermediul muntean.
Colaborarea me~terului transilvanean se recunoa~te in planul altarului ~i in curiozitatile boltilor;
acest transilvanean a fost probabil un romin;
un me~ter catolic s-ar fi dovedit mai dibaci in
realizarea boltilor pe nervuri ~i ar fi impus poate
~i alte modificari mai corespunzitoare cu traditia
~antierelor gotice.
Datarea propusa intimpina o aparenta dez-.
mintire din cauza pisaniei zugravite in nava,
deasupra u~ii dinspre tinda 2 • Conform acesteia,
biserica cu hramul sf. Nicolae ar fi fost zidita
de protopopii lana~ ~i Nicolae, alaturi de Vasilie
~i Statie ~i alti negustori, lucrul fiind in<;~put in
anul 1634, iar zugraveala mintuindu-se in 20 au-
gust 1654. Am diutat in alt loc sa analizez
aceasta inscriptie ~i sa o reduc la valoarea ei
adevarata 3 • Ca in atitea alte cazuri, se va fi referit
~i ea la o restaurare mai ampla ~i la zidirea
tindei. Aceasta incapere dreptunghiulara,.. aco-
perita cu un tavan ~i st1abatuta de ferestre largi,
e un vadit adaos. Clopotnita, a~ezata in fata
tindei, in capatul apusean, a fost ridicata in
~nul 1827 4 •
, Alt monument ~urios, acum in~a disparut,
fusese biserica ort. din Halmagiu 5 • Dupa Marki~ Fig. 514. -Alba Julia, catedrala r. cat., scara
in vecinatatea fostei biserici gr.-cat. s-ar fi gasit tribunei.
fundatllle unei cladiri cruciforme, adica compusa
dintr-un careu cu dimensiunile interioare de 9 m x 9 m, fl.ancat pe cele patru laturi de cite
o travee de acelea~i dimensiuni. ln arhitectura bizantina tirzie din Balcani (sec. XIV), acest
plan apare numai sporadic, bratele avind insa dimensiuni mai recluse dedt careul, deci drept-
unghiulare, bratul altarului fiind poligonal. Dar cred ca o inrudire cu aceste cladiri balcanice
boltite - Marki presupune o turla deasupra careului ~i in consecinta bolti peste bratele crucii
- nu poate fi sustinuta, fiinddi fundatiile sint prea slabe, zidurile de temelie avind o grosime
de abia 80 em. Pe asemenea pereti nu se puteau ridica bolti cu o lumina de 9 m. E deci cazul
sa ne intrebam daca nu cumva era vorba de urmele unei biserici de lemn, de tipul celor cunoscute
mai tirziu in regiunea Carpatilor de nord, de pilda in Iasinia 6 sau in Kezmarok 7, prima cu o
cupola scunda de lemn, a doua cu tavane. Aceste analogii pun fire~te la indoiala ~i datarea funda-
mentelor din Halmagiu in veacut' al XV -lea, propusa de M:irki, de~i originea ~i evolupa acestui
tip de biserica de lemn nu cred ca e inca suficient de lamurita ~i n-ar fi exclus ca inceputurile lui

1 loRGA, S &ris. 1i i11uris., I, p. 278.
2 Ibidem, II, p. 117-118 ~i LXVI, ru:. 362; vezi ~i
VX.TX.ljiAN u, Hunedoara, p. 69.
3 VX.TX.~IANu,op. til., p. 69~i urrn. Lafel~i~TEPXNEscu,
Valathie el Trans., p. 277; GmKA-BUDE~TI, Hirtie§ti, p. 24.
Parerea rnai veche presupunea cl biserica, zidita pe baza
privilegiului din 1458, ar fi fest o cliidire de lemn, inlocuita
in 1634-1654 cu actuala biserica de pia tea; in acest sens
cf. IoncA, Strir. 1i it~scr., I, p. VI ~i LIX-LX; IoRGA-
BAL~, L'arl, p. 158 ; METElj, Zugravii, p. 114-115.
' ~emalirm-Lugoj, p. 348.
5 MARili, Aradv., I, p. 443 ~i recenzie in AE, XII-1892,
p. 256.
8 ZALoziECKY, Holzkirthm, fig. 12 ~i 14.
? STRZYGOWSKI, Bie/itz-Bia/a, fig. 31.

565
 ~a atinga aceasta perioada. !n cazul din urma, fundamentele semnalate ar dobindi o importanta
deosebita pentru istoria bisericii de lemn in forma de cruce.
ln fiiga§ul cunoscut al arhltecturii ortodoxe transilvanene·ne readuce bisericu~a miinastirii
Rimet 1 . Aceasta e o cladire compusa dintr-o nava dreptunghiulad. ~i o absida pentagonala.
Altarul poarta o calota, iar nava o bolta cilindrid. Spre apus se afla o tinda acoperita cu un semi -
cilindru pe axa transversala, incalecata de un
turn masiv. 0 insemnare deasupra· U§ii pre-
tinde ca biserica ar fi fost zugravita intii «in
zilele lui Matia~ crai vii leat 6995 >> ( = 1487) 2 •
Accasta inscrip~c se intemeiaza, evident, pe
o traditie ~i nu avem · motiv de a pune la
indoiala cuprinsul ei. Dar se pune intrebarea
ce a mai ramas din biserica zugravita in vre-
mea lui Matei? Planul navei ~i al altarului ar
putea apaqine veacului al XV -lea, nu ima
boltile, §i trebuie sa recunoa§tem ca biserica
a suferit eel putin o refacere recenta foarte
radicalii, ciireia i sc datore§tc intregul para-
ment al fatadei . De asemenea, nu pare a fi
initiala nici clopotnita. De aceea, pina Ia o
cercetare mai amiinuritita, acest monument nu
poate figura intre cladirile veacului al XV-lea
dedt cu rezervele cuvenite.
Acestei perioade ii apartine, in schimb,
probabil biserica din Cinci§ 3 ; ease compunea
Ia inceput din tinda, nava ~i altar, pridvorul
~i clopotnita de deasupra lui fiind adaose mo-
derne. Bolta pe ogive din altar justifica o
datare a bisericii in jumatatea a doua· a vea-
cului al XV -lea, in concordanta cu traditia.
Fig. 515. - Horvat, biserica ref., portalul Nu poate fi insa din aceea§i perioada ~i bolta
de sud. navei; din descriere pare a rezulta ca e vorba
de o bolta cilindrica cu penetratii ~i cu nervuri
decor~tive pe intrados, deci o boltii din veacul al XVI-lea mai inaintat.
Giteva elemerite databile catre sfiqitul secolului al XV-lea au fost identificate la biserica
ort. din Ro~cani 4 • E vorba de o biseridi-sala din piatra bruta cu bolta cilindrica din caramida
~i cu contraforturi pe ·Jaturile de nord §i sud. !n vest, nava e precedata . de clopotnitiL Biserica
a suferit probabil o restaurare radicalii in 1766, dar elementele portalului pot fi invocate ca mar-
turii pentru cladirea ini~ala. Acest portal are o deschidere dreptunghlulara, incalecata de o luneta
in arc frint, inscrisa insa intr-o arhivolta semicircularii. !n arc frint se incheie ~i o fereastrii a clo-
potnitei, iar un arc in acoladi se gase~te la o ni§ii din altar. Aceasta din urma ar putea fi insa ~i
mult mai recentlL
De pe la inceputul veacului ~I XVI-lea ar putea data biserica ort. din Teiu~ 5 • Partea cea
mai veche pare a fi nava, ziditii din ciiriimida cu amestec de piatra brutii pe o temelie din blocuri

l $n.F.~ N t: sr. u, Valachie 11 Tra111., p. 431; calificativul 8 ~TEFlNEscu, Valachie el Tra111., p. 257.
« plan treflat >>,lsJ. arJ. R.P.R., I, p. 27, se dator~te probabil ' PETRANU, Ro/&ani, p. 643 ~i urm.
unei erori. ' Idem, Tran!J•Iuanie, p. 15.
~ IoncA, Serif. ti inur., II, p. 158; MBTs~, Zt(~rovii,
p. 112.

S66
de piatra ceva mai mari. Ea e flancata de contraforturi simple ~i e acoperita in interior cu o bolta
cilindridi. de dramida, proptita, in portiunea rasariteana, ~ide un dublou. N-ar fi exclus ca partea
dinspre est de dublou sa fi suferit o remaniere, dat fiind ~i intervalul ceya mai mare dintre ultima
pereche de contraforturi. Aceasta cladire ar fi greu de datat, dad nu am dispune de o rozasa midi
in fatada apuseana, dind acum spre interiorul clopotnitei. Mulurile rozasei se compun din doua
triunghiuri arcuite ~i incruci~ate, un motiv
al goticii tirzii, executat inca in forme
relativ corect profilate. La ace~t ornament
a cola borat, evident, un pietrar strain. E
probabil ca nu mult dupa a~ezarea rozasei
s-a hotadt ~i ridicarea clopotnitei in preaj ma
fatadei apusene. Portalul acesteia (eel ex-
terior, caci eel interior e mai recent) se
compune dintr-o deschidere dreptunghiu-
larii inscrisa intr-un chenar semicircular
fara profiluri. Portalul e lipsit de caractere
specifice, po trivite pentru datare, dar fere-
struicile semicirculare ale primelor doua
etaje (etajul al treilea e modern) par greu
explicabile intr -o perioada mai recenta. ~
M onumentelor descrise din sudul '
Transilvaniei li se opune un grup de bise-
rici din Transilvania de nord, intemeiate
prin interventia directa a lui $tefan eel
Mare. Prima dintre ele e biserica ort. din
F eleac 1 . Cladirea actuala e restaurata, dar
vechi sint inca peretii celor doua travee
ale navei (fig. 522) cu bolti cu tot, arcul
de triumf u~or frint ~i altarul pentagonal.
Nava e acoperita cu doua bolti in crud
pe ogive lipsite de console, prevazute insa
cu chei de bolta. Ogivele sint ingrijit Fig. 516. - Sibiu, biserica ev., portalul de la turnul
lucrate ~i profilate prin cite doua scotii pe scarilor.
fiecarc latura, iar dintre chei, ambele in
forma de disc, cea dinspre est e impodobita cu un scut heraldic ramas ulterior fad! sterna.
Bolta altarului, ca ~i mulurile ferestrelor, sint opera restaurarii, dar altarul e incercuit de o
baza cu un profil simplu oblic, iar nava are spre sud un portal decorat cu baghete (fig. 523).
Ogivele ~i por talul denota in mod indiscutabil prezenta unui pietrar din ~antierele clujene din
ultimele decenii ale veacului al XV -lea. ln consecinta, pentru zidirea acestei biserici nu poate
fi mentinuta nid datarea in ep,oca lui l oan de Hunedoara, propusa de N. Iorga; pare anti-
cipata chiar ~i data 1470, sugerata de G. Bal~. Pisania votiva a evangheliarului din Feleac pare
a implica insa ~i datarea bisericii in anul 6997 ( = 1489).
Mai importanta decit cea precedenta e biserica ort. din Vad 2 , de~i e mai greu de incadrat
din punct de vedere cronologic. Cladirea e zidita din piatra bruta ~i se compune dintr-un
pronaos, o nava cu abside laterale rotuni:ie ~i ·u n altar pentagonal (fig . 524). Exonartexul e modern.

1 loRGA-B AL ~, L'arf, p. 87; ME TE~, Zugravii, p. 118; 875; l oRGA, Stud. 1i doc., VII, p. LXIX ; METE~, Zugravii,
BAL~, BiJ. lui ,Ytefan, p. 203. p. 112 ; P ET RAN u, Tratuylvanie, p. 11 ; ENTZ, Szoltwk-D.,
2 KAoAR, Szolnok-D, V, p. 550- 553; MM, II, col. p. 204 ~i mai ales BAL~ $T., Vad, p. 75 ~i urm.

567
 Planul e deci specific moldovenesc, toate particularita~ile asemanindu-se cu bisericile moldove-
ne~ti mai modeste din ultimii ani ai domniei lui ~tefan eel ¥are ~i din primele decenii ale
veacului al XVI-lea. Unica e insa inmanunchierea acestor particularitati. lngrijirea cu care s-a
e:x:ecutat cladirea se poate recunoa~te la soclul care incercuie~te partea veche a cladirii; la absida
de nord soclul e inca bine pastrat ~i se poate stabili d era prevazut sus cu o scotie, coborind
I
II
I
II
.I
I

·!
I
II

Fig. 517. - Sibiu, biserica ev., calota· absidei din capela

pJ:ldvorului.

cu o treapta spre profilul in talon, legat de planul vertical al bazei. Un profil asemanator, de~i
ceva mai bogat, fiind incadrat de planuri oblice, se gase~te la biserica sf. Gheorghe din Hirlau,
nu insa la bisericile din Transilvania de nord, in orice caz nu la biserica ref. din Dej, al drei
~antier predomina in aceasta perioada asupra arhitecturii catolice din regiune. Interiorul bisericii
fusese in intregime boltit, dar boltile din nava ~i pronaos au fost inlocuite recent cu imitatii
din lemn. In ambele incaperi se pastreaza insa picioarele ogivelor desprinse direct din pereti,
fara intermediul unor console. Din pozitia lor se poate recunoa~te ca pronaosul era boltit
in cruce pe ogive; iar nava fusese impaqita in doua travee dreptunghiulare boltite la fel.
Semnificativa e lipsa cupolei. Horele navei, mai scunde, poarta semicalotele obi~nuite. Intacta
e ~i bolta cu nervurile stelate ale altarului, cu o cheie decorata in forma de scut asemanator,
dar de proportii mai plate dedt eel de la Feleac. Portalul pronaosului (fig. 525) e in arc frint,
baghetele pornind de pe haze prismatice sau spiralice, de tipul pe care il cunoa~tem incepind
cu pridvorul de sud al bisericii ev. din Sibiu, foarte raspindit mai tirziu ~i in Moldova. Mulurile
se intretaie la na9terea arhivoltei ~i se incruci9eaza in virf, particularitate care nu se intilne~tc
decit incepind cu ultimii ani ai veacului al XV -lea. U~a dinspre nava e de tipul cu console
9i baghete incruci~ate, destul de bogata, iar baghetele se ridica de pe haze de acelea~i forme
ca ~i cele de la portalul pronaosului. lntrebuintarea celor doua tipuri diferite de cadre de u~i
la pronaos ~i la nava e o alta caracteristica exclusiva a arhitecturii moldovene~ti. Cele doua
ferestre bipartite, una pe latura de sud a pronaosului, alta pe aceea~i latura a altarului, sint
decorate cu muluri care i9i gasesc, in schimb, oarecare analogii la ferestrele bisericii ref. din

568
 Dej, dar trebuie subliniat di asemenea motive se intilnesc in Transilvania ~i in alte regiuni, de
pilda la biserica parohiala ev. din Sibiu ~i la biserica ref. din Aiud. Peretele rasaritean al alta-
rului e strabatut de o midi rozasa, compusa din trei elipse flamboaiante, executata de alta mina,
mult mai grosolana, iar ferestrele horelor laterale avusesera chenare de piatra dreptunghiulare,
eel de pe latura de sud cu un ciubuc incruci~at, eel de pe latura opusa combinat din scotie
~i tor; din aceste chenare nu se mai pastreaza ins a
dedt latura superioara, ferestrele fiind largite ulterior
in partea inferioara.
Me~terul care a planuit biserica pare sa fi fost
dec_i un moldovean ~i parte din lucrarile de pietrarie
pot fi ~i ele puse mai u~or in legatura cu ~ailtierele
din Moldova, dedt cu cele din Transilvania. ln orice
caz, in ceea ce prive~te analogiile, biserica din Vad
nu poate fi considerata ca un inel de legatura din
Transilvania spre Moldova, ci numai ca un reflex al
arhitecturii moldovene~ti. Pe de alta '' parte insa, a
colaborat la Vad ~i un transilvanean dintr-un ~antier
gotic. Lui i se datoresc boltile ~i probabil ferestrele *
bipartite.
Pe temeiul elementelor descrise s-ar parea d
cea mai verosimila datare a bisericii ar fi in primii
ani ai veacului al XVI-lea, adica in ultimii ani ai
domniei lui $tefan eel Mare, cu toate ca s-ar putea Fig. 518. -Prejmer, biserica ev., u~a
invoca analogii valabile ~i pentru perioada lui Petru sacristiei.
Rare~. Din nefericire, ~tirile documentare, in loc sa
limpezeasdi problema datarii, sint mai degraba de natura a o tulbura. Cele mai vechi amintiri
despre prezen}a unor episcopi la Vad datea~a din 1523, 1526 ~i 1527 1, dar o insemnare din
1553 pretinde d « manastirea » ar fi fost zidita abia de sotia lui Petru Rare~." tn mod pro-
vizoriu dilema s-ar putea rezolva in sensu! · d. doamnei Elena i s-ar putea atribui o completare

l
Fig. 519. - Hunedoara, biserica sf. Nicolae, plan. I
., I

a cladirilor manastire~ti, biserica insa~i putind ·fi mai veche, cad e greu de presupus ca episcopii
m entlonati sa nu fi avut o biserica la dispozitle.
Alte biserici intemeiate de $tefan eel Mare in Transilvania se amintesc la Ciceu 2 ~i la
Mihiiie~ti 3 • Biserica din Mihaie~ti e insa o cladire moderna, ridicata pe l?cul unei biserici de lemn.
Alaturi de ctitorii moldoveni continua ~i activitatea ~antierelor animate de voievozii munteni.
!n Or. Stalin a existat o veche biserid ort. din lemn inchinata sfintului Nicolae, Ia care slujea un

L IoRGA, Itt. bti, I., p. 110. 3 PETRAN u, Tran{Jivanie, p. 15.

2 IoRGA-BAL~, L'art, p. 87.

569

- W!J:::; A
.I
preot cu numele Costea 1 decedat in 1477, dupa cum se vede din inscriptia de pe lespedea
de mormint descoperita recent. Citeva decenii mai tirziu aceasta biserica a fost inlocuita cu o
cladire de piatra. Informatiile documentare privitoare la acest eveniment sint mult ulterioare
~i contradictorii; unele atribuie ctitoria lui Vlad Calugarul, altele lui Neagoe Basarab 2 • Din
acea cladire de piatra, o biserid-sala, s-au descoperit urmele fundatiilor in interiorul bisericii

Fig. 520. - Hunedoara, biserica sf. Nicolae, vedere din nava.

actuale, din care ar rezulta d dimensiunile initiale ale navei ar fi fost de 9 X 7 m 3 • 0 alta cti-
torie a lui Neagoe Basarab ar fi, in sfiqit, biserica ort. din Zarne~ti 4 ridicata in 1515.
Din timpul pribegiei lui Radu de la Afumati, adica din anii 1521-1525, ar data ctitoria
bisericii ort. din comuna Geoagiu5 (e vorba de biserica din partea de sus a comunei), dar
aspectul cladirii actuale, o biserica-sala cu clopotnita in vest ~i altar heptagonal, restaurata ~i
tencuita, nu permite nici o verificare a acestor presupuneri.

Problema arhitecturii biserice~ti rurale din comunele neinfeudate e strins legata in aceasta
perioada de problema apararii. Dupa cum am aratat, inceputurile acestei dezvoltari sint mai
vechi ~i evolutia pe care 0 vom urmari acum se leaga strins de etapele parcurse in trecut. rn
regiunile colonizarii sase~ti, aproape toate bisericile comunale au · fast inconjurate acum cu o
incinta de fortificatii. 1n multe cazuri incintele au disparut fara sa mai lase urme la suprafata
solului, dar cu toate acestea numarul fortificatiilor ramase e inca destul de impunator, de~i
starea de conservare e adeseori precara. Calitatea acestor fortificatii e insa foarte variata. 1n
unele cazuri intilnim incinte simple de tot, formate dintr-o curtina relativ scunda, redusa ulterior
la proportia unui gard masiv, in majoritatea cazurilor insa prevazuta cu un turn de poarta,

1 IoncA, Brafovul, p. 312- 313. 8 Mu~LEA, ~chei, I, p. 47 ~i unn. ~i 244 ~i urm; vez.i
2 STJNGHE, ~chei, p. 1-2; IoncA, BrafOVtd, p. 313 ~i ~i PETRAN u, Bis. sf Nicolae, p. 344 ~i urm.
urm.; KnETZULEscu, Codex, p. 267 ~i urm.; Ioac A-BAL~, ' PETRAN u, Trallsylva11ie, p. 11.
L'arl, p. 103; IoRGA, ~thei, p. 8; Burz e11fa11d, TII- 1, 6 lonGA, S111d. [i doc., VII, p. LXIX; idem, lsi. bis.,

p. 147 ~i urm. II, p. 136.

570
 _..,. .;7• " •• ..... • ' I .' t ~

"'1:

Fig. 521. -Hunedoara, biserica sf. Nicolae, fa~ada nord.

•alteori ~i cu bastioane. in mod obi~nuit, curtinele sint dispuse inca dupa un plan neregulat,
adaptat avantajelor terenului, dar treptat se raspinde~te preferinta pentru trasarea dreapta a
.fiecarei poqiuni de curtina dintre doua turnuri sau bastioane. Aceasta preferinta coincide .fire~te
cu raspindirea armelor de foe printre aparatori. Parcursul drept al curtinei intre doua turnuri
sau bastioane inlesne~te e.ficacitatea tirului de flancare. Natural ca raspindirea acestui nou prin-
cipiu va duce cu timpul la inlocuirea planului neregulat, circular sau eliptic, cu un plan mai
corespunzator, dreptunghiular sau poligonal. lnceputurile acestei evolutii se pot constata la
cetatile din cursu! primului sfert al veacului al XVI-lea. Turnurile ~i bastioanele sint prevalent
dreptunghiulare. Bastioanele cilindrice slot exceptii, iar cele poligonale inca ipotetice. Exemplele
sigur datate din ultima categorie apartin abia sfertului al doilea al veacului al XVI-lea ~i depa-
~esc deci limita de timp de care ne ocupam. L;t cetatile mai mari apar curti exterioare ~i incinte
duble, separate ~i precedate d<,: ~anturi, ~anturi seci la deal, ~anturi cu apa in dmpie. Mate-
rialul de construqie intrebuintat e eterogen: piatra bruta ~i caramida, ultima rezervata mai ales
crenelurilor, mai u~or de construit in caramida, aceasta din urma totodata mai putin expusa
a~chierii. Forti.ficatiile care au supravietuit vremurilor au fost .fire~te ~1 cele mai temeinic
coostruite.
Nu trebuie apoi uitat ca aproape toate forti.ficatiile se prezinta azi ca rezultate ale unor
operatii succesive, despre care nici in aceasta perioada nu dispunem de obicei de nici un fel
de informatii documentare. Datarile propuse sint prin urmare aproximative, intemeiate pe
aparente generale, pe cite un amanunt sau pe consideratia ca lucrarile mai importante intreprinse
la biserica intr-o faza anumita ar justi.fica ~i presupunerea concomitenta a construirii forti.ficatiilor

571
 din jur. Rare, dar cu adt mai pre~ioase, sint fortifica~iile datate, iar pentru gruparea cronolo-
gidi ipotetidi propusa mai jos, aceste monumente au servit fire~te ca jaloane, ceea ce nu exclude
numeroase erori, provenite mai ales din cauza ca materialul bibliografic informativ e foarte sumar.
Regiunea cu cele mai multe fortifica~ in jurul bisericilor ~i totodata cu cele mai ingrijit
executate e ~i in aceasta perioada Tara Birsei. Cetatea bisericii ev. din Ghimbav 1 are planul
unui poligon neregulat. Curtinele interioare, dip-
. ,._ . ...,.
~-
< • ~,

tu~ite cu obi~nuitele dmarute cu etaj, destinate

pentru adapostirea locuitorilor refugiati ~i a pro-
viziilor, fusesera odinioara dublate de ziduri exte-
rioare, disparute acum aproape de tot. Cinci tur-
nuri patrate mai strajuiesc inca, unele cu vechlle
acoperi~uri inclinate intr-o singura panta spre inte-
rior. Un al ~aselea turn, mai puternic, adapostea
coridorul lung al por~ii ~i fusese completat cu o
barbacana, din <;are faceau parte ~i doua turnuri
de flancare. Acest complex a fost inlaturat. Zidu-
rile sint strabatute de metereze, iar turnurile dis-
pun deasupra de o galerie inchisa, a~ezata pe
,,
console intre care se deschid gurile de pacura.
I·
1 0 incinta simpla, pe plan neregulat, se pas-
treaza in jurul bisericii ev . din Rotbav 2 • Curtinele
sint prevazute cu metereze ~i burdufuri pentru
amenajarea gurilor de pacurlL Bastioanele p~trate
au fost demolate. Din sistemul de fortificare facea
parte ca reduit clopotnita, incinsa in acest scop
cu un zid care a izolat-o ~i de interiorul bisericii,
blocind portalul vechi. La etajul ultim se aflau
guri de pacura ~i o galerie de lemn, inlocuita,
- dupa incendiul din 1740, cu un etaj de zid. Ceta-
Fig. 522. .....:. Feleac, biserica ort., boltile tile din Ghimbav ~i Rotbav dateaza probabil inca
navei. din ultimele decenii ale veacului al XV-lea ~i din
aceea~i perioaqa ar putea data ~i incinta ini~iala a
bisericii ev. din Magheru~ • Curtinele se pastreaza numai pai:tial ~i poarta, strajuita de un turn
3

dreptunghiqlar, a fost inlaturata. Biserica e complet modernizata, dar clopotnita mai prezinta
amanunte care ar putea apaqine veacului al XV-lea. Catre sfiqitul acelui veac a fost ~i ea trans-
formata intr-un donjon prin ~emizarea parterului, dupa modelul din Rotbav. Fazele in care
s-au executat aceste lucrari sint insa greu de precizat ; biserica (nava ~i corul) au fost reconstruite
in anii 1549 - 1551, iar cetatea innoita in 1632.
Cea mai puternidi cetate din aceasta regiune e cea din Prejmer (fig.526), inconjurind
vechea biserica ev.4 • Curtinele, , inalte de 12m, formeaza un cere (vezifig. 95) ~i in interiorul lor se
ingramadesc clmarutele de provizii in trei ~i patru etaje (fig. 527). Metereze ~i burdufuri cu
guri de pacura apara pinzele, flancate ~i de patru bastioane, dintre care doua sint semicirculare,
iar trei mai pastreaza coroana de console peste care se ridica coridorul de aparare. Pinzele sint
precedate la un mic interval de o curtina exterioara mult mai scunda, iar bastioanele mentio-

1 ' Ono.lN, Szlke/yfiild, VI, p. 56-57; StGER us, Kirehen-

ORBAN, Szlke/yfold, VI, p. 396; Burzmland, IV-1,
p. 138-141.
• Burzmland, IV-1, p. 115.
3 Mil L LBII, Baukrmst, p. 189; RoTH, Baukunst, p. 112;
Burzmland, IV-1, p. 113- 115, ~i 184.
burgen, p. 16; RoTH, Baukrmst, p. 111; Burzenlllnd, IV-1,
p. 150-151 ;Kunst in Sieb., p. 71-72; SEBASTIA N, Fortified
churches, p. 309; 0PREscu, Bis. ttl. Ardeal, p. 69-72.

572
 nate sint at1t de proeminente, incit strabat ~i fiancheaza ~i aceasta curtina, in fa~a care1a
era un ~ant adinc ~i foarte larg. E probabil ca prima faza, direia i-am putea atribu.i
cladirile descrise, sa corespunda construqiilor ·de amplHicare executate la biserica in anii
1502 - 1520, de~i unele refaceri ulterioare (poate bastioanele semicirculare) au avut lac
desigur ~i ulterior. Puternica barbacana, asupra careia vom reveni, e ~i ea ceva mai recenta.
A semanatoare cu prima faza a ceta?i din
Prejmer e cetatea din jurul bisericii ev. din
Harman 1 • $i aci curtinele au un traseu aproxi-
mativ circular, iar magaziile captu~isera nu numai
incinta, dar roisera ~i in jurul bisericii. Cinci
bastioane patrate, drora li s-a adaugat ulterior
inca unul octagonal, flancheaza zidurile. Sis-
temul de aparare al poqii cuprinde un bastion
~i adaposte~te un coridor lung, boltit, inzestrat
cu zabrele culisante. $i aci dispozitivele de apa-
rare au fost completate treptat, in parte dupa
incendiul din 1593. Bastionul dsaritean··cuprinde
o capela mai veche, acoperitii cu bolti in cruci.
Un rind de pinze scunde, exterioare, ingreu-
neaza §i aci patrunderea spre linia principala
de rezistenta.
In primul sfert al veacului al XVI -lea, o
data cu lucrarile de la biserica, se va fi completat
~ortificatia din Codlea 2 , inceputa, dupa cum am
· vazut, inca in 1432. Caracteristica e deta~area
~dopotnitei din complexul bisericii ~i incadrarea
f ·ei in incinta de aparare, deasupra portii, Elkind
' astfel un serviciu indoit.
);
Singura cetate datata din Tara Birsei e cea
If. '.' din jurul bisericii ev. din Vulcan 3 • Deasupra Fig. 523. - Feleac, biserica art., portalul
portii e o inscriptie care spune di temeliile au fost de sud.
puse in 1521. Din nefericire, insa, atit biserica,
cit §i cetatea au suferit transformari radicale. Biserica e opera gottcu t1rzu ~1 10 cor se mai
pastreaza ogivele pe console decorate cu ma~ti umane. In 1611 biserica ~i cetatea au fost devas-
tate ~i au ramas dtava vreme pustii. Biserica a fost refacuta abia in 1665, dar lucrarile la cetate
s-au reluat inca din anii 1630-1632. Din cetatea initiala fac parte probabil curtinele de pe
laturile de nord ~i vest, prevazute cu burdufuri ~i guri de pacura, dar bastioanele ~i turnurile
au disparut.
Mai spre apus, din Valea Oltului, mentionam cetatile din Cinqor ~i din Felmer. Prin
analogie cu cea din Atel, cetatea din Cinqor 4 ar putea data inca de pe la mijlocul veacului
al XV -lea. Incinta imprejmuie~te o suprafata poligonala n eregulata, dublata pe laturile de sud
~i sud-vest de pinze exterioare. Patru bastioane patrate flancheaza curtina principala, dintre care
unul apara accesul dinspre curtea exterioarli. Aceasta din urma dispune de un singur bastion
de fiancare, cu latura dinspre curte deschisa. Portiunea apuseana a curtu interioare a mai fast

1 ORB .\N, S zlke/yfiild, VI, p. 49; SrcER us, Kir,hmbttr-
gw, p. 13; Burzmland, I V- 1, p. 146-149; K11nrl i11 Sitb.,
p. 72-73; ~TEFANESCU, L 'arl, p. 20 ; OrnEscu , Bir. ul.
Ardeal, p. 69-72.
s Burzenland, IV-1, p. 129 ~i urrn.
3 RoTu, Baukmut, p. 112; Burzenlantf., IV - 1,
p. 131 - 134.
4 HALA\' J.Ts, Nagy.rink, p. 140 ~i urm.; S rcEnus,Kiahtn-
burgen, p. 13; OJ'REscu, Bi.r. ( t f . A rdeal, p. 49.

573
 izolata printr-un zid de ambele laturi ale clopotnitei, constituind un reduit. Curtinele sint
relativ scunde ~i la fel se prezinta ~i cele din Felmer1 , formind ~i ele o incinta ovala, flancata
de bastioane patrate ~i unul hexagonal, acesta din urma probabil un adaos din veacul al XVI-lea.
~i mai simple sint cetatile din Hosman, Altina ~i Ocna Sibiului. La tustrele incinta for-
meaza un oval. La Hosman 2 se pastreaza trei bastioane patrate, dintre care unul incaleca cori-
do rul boltit al portii, in fata careia era ~i o mica curte exterioara. A~ezarea portii in capatul

\uuhw! I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I t I 1 ( 1 I

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9. /Q

Fig. 524. - Vad, biserica ort., plan.

......
acestei curti,intr-un punct unde apararea domina ~i flancul agresorului, e realizata aci in forma
clasica. Celelalte bastioane erau impaqite in etaje prin simple tavanc de lemn. Despre cetatea
din Altina 3 , prevazuta ~i ea cu bastioane patrate, putem prcsupune d1 a fost executata dupa
incursiuqea turceasd din 1493, careia ii dizuse prada biserica, iar incinta simpla din jurul bise-
ricii ref. din -Ocna ·sibiului 4 ar putea data din anii 1506-1515, dnd s-au executat lucrari la
biseridL
Mai la nord, in vaile afl.pentilor ~i mai ales in valea principala a Tirnavei Mari, traversata
de drumul care lega Tara Birsei cu centrul Transil~aniei ~i mai departe cu Apusul, cetatile
sint mai felurite, mai complicate. Tipului mai simplu, pe care il urmarim momentan, ii apartin
numai cetatile din Atel, Cata, ~oala ~i Valchid.
Fortificatia din jurul bisericii ev. din Atel 5 e in or~ce caz anterioara anului 1471, an in
care Matei Corvinul semneaza o scutire partiala de la oastea regala pentru barbatii destinati sa
formeze garnizoana ceta~ii. 1ncinta ovala e dublata pe laturile de nord, est ~i sud. Dar din curti-
nele de odinioara nu se mai pastreaza decit fragmente ; la fel ~i dintre bastioane nu a mai supra-
vietuit decit unul singur, patrat ~i cu acoperi~ul inclinat intr-o singura apa spre interior. Cori-
dorul boltit al portii e un adaos mult mai recent, dar e probabil ca. inca la inceputul veacului
al XVI-lea a fost transformata ~i clopotnita bisericii intr-un donjon, prin adaugarea unui etaj
de zid ~i incalecarea lui cu un parapet de lemn. Concomitent s-au astupat ~i ferestrele clopot-
nitei, Hisindu-se in locul lor rri~te metereze simple, dublate curind dupa aceea cu altele pentru
arme de foe, rotunjite in partea inferiora. N-ar fi exclus ca la un moment dat sa fi fost inglobat
~i corul bisericii in sistemul de aparare, dar asupra acestui punct parerile sint diverg ente ~i argu-
mentele neconcludente. Se constata numai ca peretii corului au fost ridicati mai sus prin adau-
garea unei zidarii de caramida.

1 SICER us, Kirchenb11rgen, p. 11. ' H£NSzr.MA NN, Vti j egJ•zelek, p. 342.
~ Ibidem, p. 12. 6 SICE R us, Kirchenburgen, p. 12; H ORWATH, Kirchm -
3 Ibidem, p. 9. burgm, p. 69-72; 0 PRES C u , Bir. eel. A rdeal, p. 40-41.

574

I
.:
I
 La Cata 1 s-a inlocuit, pe la sfiqitul secolului al XV -lea, absida romanidi a bisericii ev.
cu un cor pentagonal, iar apoi s-a construit incinta interioara, formind un oval neregulat, flancat
de patru turnuri piitrate, dintre care unul a disparut. Cele dinspre apus (deasupra por~ii) ~i mia-
zazi au deasupra galerii cu parapete de lemn, eel dinspre nord-est 'are un etaj de piatra pe
console, probabil opera posterioarii.. Adaose par ~i curtinele exterioare ~i e semnificativ di
turnul pentagonal din acest complex poarta data 1677. Aproximativ contemporana cu construc-
~iile din faza gotidi tirzie de la Ca~a trebuie sa
fi fost biserica ev. din ~oala 2, complet refiicuta
in 1832 -1834, precum ~i inci~ta in care· a fost
inglobata vechea capela romanidi.. 1nitiale sint
bastioanele patrate, dinspre sud, vest ~i est; eel
de miazanoapte e un adaos ulterior, iar curti-
nele au suferit refaceri in 1736.
Un singur rind de curtine incercuind o
suprafata poligonala neregulata apara biserica ev.
din Valchid 3 . Pentru fl.ancare, servesc dn<!.i turnuri
patrate, dintre care insa eel de pe latura de sud
(singurul prevazut cu un parapet de zid pe console • ,N.

1
~i cu guri de pacura) a fost refacut. Fortificatia . 'I
dateaza probabil din primul sfert al veacului al F l·l
XVI-lea, din v remea cind s-a lucrat ~i la biseridi.
Putine la numar ~i modeste ca putere de J
rezistenta sint cetatile bisericilor din partile cen-
trale ale Transilvaniei. 1n jurul bisericii ref. din
q ridu 4 se mai vad ruine din curtine ~i un turn
P:atrat cu ferestre gotice tirzii; la Chieud 6, bise-
r.lca unitariana fusese probabil construita pe Ia
sfiqitul veacului al XV-lea, dupa cum o a testa Fig. 525. - Vad, biserica ort., detalii arhi-
doua cadre de u~i cu lintelul pe console, dar a tectonice.
stiferit ulterior innoiri radicale. Concomitent va
'
fi fost refacuta ~i incinta poligonala interioara, dublata mai tuz1u ~i de curtine exterioare, din
care au riimas insa numai urme. Pe la inceputul veacului al XVI-lea va fi fost ridicata incinta
ovala din jurul bisericii ref. din Turda Noua 6 inzestrata deasupra portii cu un bastion scund,
patrat. 1n jur se presupune d ar fi fost un ~ant ~i Orban pretinde d ar mai fi vazut un
bastion cilindric, element care insii - dupa cuno~tintele noastre actuale - nu mai poate fi
invocat ca argument pentru o datare ·mai timpurie a cetatii.
Pe cursu! superior al Mure~ului, ceva mai jos de comuna Cipau 7 , se vedeau ruinele unei
biserici cu incinta de fortificare a unei comune disparute, iar la Na~lac 8 se mai pastreaza funda-
tiile incintei din jurul bisericii ref. Dar cea mai importanta fortificatie din regiune e cea din
Tirgu Mure~ 9 , din jurul fostei manastiri franciscane, acum biserica ref. La biserid, lucrarile
de infrumusetare se continuaser~ in cursu! ju~atatii a doua a veacului al XV-lea, a~ezindu-se
acum mulurile fl.amboaiante de la citeva ferestre, ~i in 1492 se spune d s-ar fi terminat ~i incinta
din jur. 1n veacul al XVII-lea cetatea a fost amplificata, dar din elementele pastrate se poate

1 OnuAN, Szike(yfold, I, p. 171-172; HonwATH, 6

ORBAN, Szikelyfold, v, p. 167.
Kirclm zb11rgen, p. 79-81 ; 0PRESC u, Bi!. eel. Ardeal, p. 66. 8 Idem, Tordav., p. 369-372.
2 H o RWATH, Kirchwburgw, p. 72-74. · 7 Idem, SzekelyfiJ/d, V, p. 39.
3 SrGE RUS, Kirdmzb11rgm, p. 16; RoTH , Beilriige, p. 125; a lbidm1, p. 85.
HonWATII, Kirchmb11rgm, p. 54-56. a Ibidem, IV, p . 118- 123.
4 BnXTULES CU , Tranri/vania, p. 16.

575

- ----------·~=-=·=-===============~~
 !
I.
I
I
I

I
I.

Fig. 526. - Prejmer, vederea cetatii.

deduce di. la inceput ea avusese un plan pentagonal neregulat, completat cu cinci bastioane
~i o mica barbacana. Cele trei bastioane intregi (doua spre apus, unul spre miazazi), c~re mai
stau in picioare, se disting prin faptul di. sint patrate ~i incoronate cu cite o galerie inzestrata
cu guri de pacura.
Pe valea Homorodului se amintesc fortifica~iile din jurul bisericilor unitar. din
Ione~ti ~i Martini~. Cea din Ione~ti 1 e o incinta simpla, la Martini~ 2 insa ovalul curti-
nelor e flancat de ~apte bastioane, dintre care ~ase • sint patrate, iar al ~aptelea, pentagonal,
pare un adaos.
Mai numeroase sint iara~i cetatile din valea superioara a Oltului, din Trei Scaune, un tinut
larg deschls spre Tara Birsei ~i deci u~or accesibil cetelor de prada ale o~tilor de invazie. ln jurul
bisericii ref. din ;M:ac~a 3 se pomenesc curtine, bastioane ~i un turn-clopotnita deasupra por~ii.
Din incinta .bisericii r. cat. din Ghelin~a nu se mai pastreaza dedt ruinele pinzelor 4 • Biserica
r. cat. din Lemnia 5 , intemeiata, conform unei insemnari mai recente, in 1510, a fost transf<?r-
mata, dar in jur se mai aminte~te vechea incinta; la fel e pomenita ~i cea din jurul bisericii ref.
din Turia de sus 6 , precum ~i urmele fortificaV!lor de la ruina de biserica din Icafalau 7. Mai
I! importanta pare a fi cetatea de la Belini 8 ; biserica insa~i, acum unitariana, fusese o cladire gotica
II tirzie refacuta insa radical dupa incendiul din 1720. Incinta din jur e prevazuta cu metereze ~i
burdufuri cu guri de pacura ~i mai poarta inca o inscriptie cu data 1617, dare probabil ca. aceasta

II i
se refera numai lao restaurare, deoarece gurile de pacura nu maiaveau rost in veacul al XVII-lea.
La fel ~i bastioanele patrate constituie un indiciu in sensu! datarii acestei fortifica~ii inca in peri-
oada de care ne ocupam.

I'
1 $TEFANESCU, L'orl, p. 67. 6
Ibidtlll, p. 118.
2 OnnAN, Szlkelyfold, I, p. 162. • Ibidem, p. 92.
3 7 Ibidem,
Ibitkm, III, p. 181. p. 93.
4 Ibitkm, p. 134. 1 Ibidem, p. 21-22,

576

I I
 In funqie de lucrarile executate Ia bisericile din Ciuc pe la sfir§itul veacului al XV -lea ~i
Ia inceputul veacului al XVI-lea, pot fi datate ~i for.ti ficatiile din jurul unci serii de biserici din
acea regiune. Caracteristica ~j bine pastrata e mai ales incinta bisericii djn Cirta I, compusa numai
dintr-o curtina cu poarta incalecata de clopotni~a. T ipul acesta e considerat indeob~te ca specific
secuiesc, de~i excep~iile sint foarte numeroase . Astfel, in jurul bisericilor din Cozmeni t, i\'liscn-
tea 3 §i sf. loan din Deloi ~a 4 se pomenesc numai curtine prevazute cu metereze. 1n Tome~ti 6
se vad in jurul ruinei de bi serica urmele incintei. 1n schimb, ceta~ile din jurul bisericilor din Rac.ul 6

f'·•··

~.
Fig. 527. - Prejmt:r, camarilc d in curtea cetatii.

~i Nicole~ti (biserica din Nicole~ti e complet refacu ta, pastrindu-se numai clopotnita gotica)
7

se compun din curtine ~i bastioane, iar cu privire la fortificatia bisericii din M ihaileni 8 se specifica
numarul impuniitor de opt bastioane, poate nu toate din p rima faza de constructie.
L a aproape toate bisericile inconjurate cu fortificatii, clopotnita era inzestrata cu mijloace
de aparare, chiar ~i cind ea nu facea parte din incinta, ci i~i piistra locul in fatada de vest a bisericii.
1n asemenea cazuri, raminind in interiorul incintei, ea indeplinea funqia unui donjon, iar pentru
ca apararea sa fie mai eficacc ~i sa se elimine ung hiurile moarte s-a procedat, mai ales in regiunca
dintre Tirnava Mare ~i Olt, probabil in imitarea moddu lui bisericii-reduit, foarte riispindit tocmai
in acest tinut, Ia inliit1,1rarea navelor laterale ale vechilor basilici. La biserica ev. din $aro~ 9 s-a
amputat numai o parte din colaterali, liisindu-se neatinse traveele riisiiritene, care formeaza acum
un fel de transep t. Totoclata s-a adaugat fatadei de vest o clopotnitii masivii, iar in juru l biserkii,
o incintii previizutii cu bastioane. Dupii cum vom vedea, tipul bisericii-reduit a fost elaborat abia

1 ORBAN , S!{ekelyfiild, II, p. 86- 88; ~TF.FANF. St:U, L'arl, 6

SEBP.STYEN, op. cit,, p. 16.
p. 52; BA Loc u J., Kiso-got., p. 538. 7 Ibidem, p . 22.
2 SEDESTY f:N, Ko!{l.pkor, p . 31. 8 OnnA.N, op. fit., II, p. 73; ~TEFXNcscu, np. (if .,
3 Ibidem, p. 26. p. 49 ; Sr.uESTY F.N, op. tit., p. 2 1.
4 VhtSZER, Crikdelne, p. 3; ~TEFANEScu, L'art, p. 51. 9
HoRWAT H, KirchmbJtrgen, p. 3- 5.
s OnnAN, Szikelyfold, II, p. 88 ; SE a EsTYtN, Kozipkor,
p. 15.

t• ·I
 in ultimul deceniu al veacului al XV-lea, astfel di adaptarea basilicilor vechi la asemenea model
nu poate fi anterioara primului sfert al veacului al XVI-lea. La bisericile din Ungra 1 , Merchea~a 2
~i Merghindeal 3 navele laterale au fost chiar complet inlaturate, iar arcadele navei centrale astu-
pate. Incinta ovala a bisericii din Ungra e prevazuta cu trei bastioane, dintre care doua patrate,
initiale, ~i unul poligonal, probabil adaugat ulterior. Bastioanele patrate de Ia Merchea~a poarta
~i datele 1517 ~i 1541, informa~ii foarte pre~ioase pentru stabilirea cronologiei tipologice. La .
Merghindeal, in afara de faptul d clopotni~a a fost izolata ~i intarita printr-o galerie cu
parapet de lemn, s-a ada~gat ~i deasupra corului un turn de aparare. Pentru datarea relativ
tirzie a acestei fortifica)ii pledeaza ~i incinta al direi plan constituie un dreptunghi regulat,
inzestrat cu patru bastioane in col~ri, din care insa nu se mai pastreaza decit doua. De
altfel aceasta cetate a fost· devastata de Mihai Viteazul ~i a suferit ulterior o refacere ~i repe-
tate reparatu.
Corul indilecat de un turn de aparare mai inalt, alteori mai larg ~i mai scund, avind aspectul
unui bastion, nu e o inova)ie. lnd in perioada romanica era raspindit in provinciile Europei
central-rasaritene, indeosebi la bisericile-sala din Saxonia, ~i in cazuri sporadice l-am intilnit
~i in Transilvania (de pilda la biseri.;;a ref. din Ocna Sibiului ~i ceva mai tirziu chiar ~i la o clad ire
romineasdi, la ruina de biserica de linga comuna Riu de Mori). Abia ac.um insa apare frecvent
turnul deasupra corului, ~i anume in cazurile bisericilor cu functie de reduit. Pentru istoricul
acestui tip de biseridi se -pare ca ar fi fost hotaritoare catastrofala incursiune turceasca din 1493,
comparabila, in consecin~ele pe care le-a avut, numai cu invazia mongolii din 1241. ln urma
acestui dezastru ~i probabil a con~tiintei de insecuritate, izvorita din convingerea d nu se intre-
zarea posibilitatea unei rezistente in fata amenin)arii turce~ti, comunele din regiunile mai primej-
il duite ~i-au · ridicat nu numai incinte de fortifica)ie in jurul bisericii, dar au hotarit sa adapteze
insa~i biserica scopurilor razboinice ~i sa concentreze aci resursele ultimei rezisten)e. ln acest
scop, in unele biserici s-au sapat ~i fintini intr-un colt potrivit al navei. Sistemele de fortificarc
a bisericii sint insa foarte variate. V. Roth 4 ~i E. Sigerus 6 au incercat sa le grupeze, ~i in expu-
nerea care urmeaza bisericile vor fi prezentate ~i grupate dupa anumite insu~iri, dar toate acestea nu
servesc dedt pentru a simplifica descrierea.' Etapele unei evolutii nu s-au putut desprinde. Toate
I'
·' variantele p ar sa fi aparut concomitent in regiunea dintre Tirnava Mare, la nord, ~i O ltul ca limita
spre sud. Dincolo de -aceasta regiune ele nu apar dedt £poradic, ca iradieri vadite. Unele variante
se prezinta ceva mai grupate ~i dau impresia de a deriva dintr-un prototip comun, altele insa sint
presarate pe aproape tot intinsul regiunii men)ionate. ln principiu se poate preciza ca in poqiunea
de rasarit a regiunii, la sud ~i la est de Sighi~oara, predomina bisericile-reduituri mai complex
organizate, iar spre apus, intre Media~ ~i Sibiu, se gasesc modelele mai simple, ceea ce nu exclude
insa numeroase excep~ii. ln ceea ce prive~te cronologia, vom vedea ca. toate ~tirile documentare
~i toate elementele stilistice cunoscute sint unanime in a demonstra di ele au fost zidite prevalent
in intervalul 1493 - 1526. Foarte pu)ine dateaza de mai tirziu. Despre nici una nu se poate sustine
cu argumente temeinice ca ar fi anterioara anului 1493. Cum numarul bisericilor-reduituri pas-
trate e relativ mare, nu e probabil ca printre monumentele pierdute sa se fi gasit exemplare care
sa fi depus marturii in sens divers. -
Tipul eel mai simplu al bisericii-reduit e eel men)ionat in legatura cu biserica din Merghin-
deal. Din aceasta categorie a bisericilor· prevazute cu fortifica)ie numai deasupra corului fac parte
in primul rind bisericile ev. din H omorod, Netu~, Dealul ~rumos, Bruiu ~i Vesaud, situate ill
jumatatea rasariteana a regiunii. Toate sint de fapt biserici mai vechi, amenajate acum pentru

1 OnoAN, Szlkelyfiild, I, p. 199; Burzenland, IV- 1, 4

Baukrmsl, p. 98 ~i urm.
p. 100; S ICER us, K.irtbenburgen, p. 11. 6 Kirchenburgen, p. 2 ~i urm. Cf. SEIIASTIAN, Fortified
2 OnoAN, op. fil. p. 190; Burzenlalld, IV-1, p . 100.
churches, p. 304-305 ~i OPnEsc u, Biseri&ile (1/aji, p. 58
3 HALAVATs, Nagyszebm, p. 145-146; HonwATII, ~i urm.; idem, Bis. tel. Ardea/, p. 5 ~i urm.
Kirchenburgen, p. 81-83.

578
 Fig. 528. -Homo rod, cetatea.

scopuri mai complexe. La Homorod 1 (fig. 528) corul bisericii a fost incalecat de un turn inalt,
mult mai inalt dedt clopotnita §i mai masiv, prevazut cu metereze §i incoronat cu o galerie de
lemn cu parapete pentru tragatori ~i cu deschideri in podea pentru aruncarea de. greuta~i §i lichide.
0 galerie identica a primit §i clopotni}a. Natural ca aceste galerii au fost refacute dupa incendiile
suferite in 1623 §i 1792. Biserica a fost incercuita cu doua rinduri de curtine cu plan dreptunghiular
neregulat. La incinta interioara se mai vad, in col}Uri, cite un bastion patrat cu guri de pacura
oblice, rezervate in paramentul zidului, §i cu acoperi~ul intr-o singurii panta, indreptata spre
interior. Turnul pentagonal din nord-vest e ulterior (1657). Biserica poseda azi un altar nou,
construit in 1684 pe latura de sud a navei; vechiul altar a fost izolat printr-un perete
desplir}itor.
1n Netu§ 2 s-a fortifica~ biserica zidita catre mijlocul veacului al XV-lea, corul imbradn-
du-se cu o cama§a masiva car~ ascunde eleva~ia veche, poligonala. Acest turn are patru etaje
de zid, strabatute de metereze, iar deasupra un parapet de lemn. Nava a prirnit §i ea tot acum
balta cu nervuri, al direi desen deriva din formele stelate de pe la 1500, mijlocind trecerea spre
aspectul plasei combinata din paralelograme ~i romburi. 1n jurul bisericii se mai vede un turn
dreptunghiular ~i fragmente din incinta de odinioara, trasata dupa un plan poligonal, neregulat.
1n favoarea executarii acestor lucrari s-au aprobat, desigur, scutirile de impozite inregistrate

1 MOLLER, Verleidigrmgskirchen, p. 214; OnoAN, p. 42 ~i urm.; 0PRESC u, Bis. eel. Ardeal, p. 62-64.
Szlke{yfold, I, p. 190-191; RoTn, Baukrmst, p. 106 ; 2 RoTn, Barrkrmsl, p. 105 (cu unele inexactitiij:i in
StcEnus, Kinhenburgen, p. 12; HoRWATH, Kirchenburgen, descriere); Hon w.,TH, Kiuhenburgm, p. 21- 23.

S?· 579
 in socotelile Sighi~oarei in cursu! anilor 1505 - 1506. Altarul actual al bisericii, adaugat in capatul
de vest al navei, e o construqie recenta.
Vechea basilica romanica d in D ealul Frumos 1 a fost tra~sforrnata intr-o biserid-hala,
iar arcadele dintre nave au fost inlocuite cu ·altele in arc frint. Tustrele navele au fast boltite cu
l""":_ ... ........ ...,.-... - --

l
H
I

Fig. 529. - Biertan, cetatea.

semicilindre cu penetratii, pe intradosul carora au fost apli~te nervurile din lut ars, formind
o retea de stele combinate din paralelograme. Peste corul patrat, probabil dupa inlaturarea pre-
supusei abside semicirculare, s-a ridicat un turn de zid, incdronat cu o galerie de lemn, iar in
partea apuseana a navei a fost construita, tot acum, o clopotnita masiva, prevazuta ~i ea cu o
galerie. Navele laterale din dreptul clopotnitei au fost desfiintate, iar pe latura de nord a altarului

1 RoTH, Baukrmst, p. 46, 94, 95, 105; S1cEn L'S, HoRWAT H, Kirchmburgm, p. 5- 7 ; 0PRESCU, Bis. eel.
Kirrbenbm-gen, p. 15; HALH .I.Ts, Nagpzehell, p. 147; Ardeal, p. 51-52.

580
 ~~. -· . -,- --- ·~
"'·
'- ,.1

I
• I
I

:·-·
Fig. 530. - Ighi~ul Nou, cetatea.

s-a adaugat o sacristie noua. Astfel transformata, biseric'a a fost inconjurata de curtine formind
un dreptunghi, in col~urile druia se afla cite un bastion a~ezat de-a curmezi~u l. Aceste bastioane
dreptunghiulare sint inzestrate cu obi~nuitele guri de pacura suspendate pe console ~i cu metereze,
iar acoperi~urile coboara spre interior. Pe laturile de no rd ~i sud, vechile pinze au disparut sau
au fost ing lobate in constructii ulterioare. Deasupra intrarii in cetate e insemnat anul 1522, cores-
punzind, dupa toata probabilitatea, cu data la care s-au terminat lucrarile descrise.
In ultimii ani ai veacului al XV -lea trebuie datata fortificarea basilicii romanice din Bruiu 1,
judecind dupa desenul nervurilor stelate ale boltii din nava centrala ~i din prima travee a corului,
executate cu aceasta ocazie. Deasupra corului s-a zidit un turn de aparare, inlaturat in 1845, cind
s-a lungit altarul spre rasiirit. Spre apus, vechea clopotnita a fost degajata de navele laterale ~i
arcadele au fost astupate, iar peste ultimul etaj s-a a~ezat o galerie de lemn. In jurul bisericii s-au
zidit apoi curtine, pastrate mai bine numai pe latura apuseana. Se mai vad trei turnuri drept-
unghiulare ~i o cladire cu beciuri in coltul de sud-est. Planul ei se compune dintr-o inciipere mai
mica in centru ~i cite una mai spatioasa pe fiecare latura.
Basilica romanicii din Vesaud (linga Agnita) 2 a fost ~i ea transformata in aceasta perioada
intr-o bisericii-hala. Vechiul cor a fost inciilecat cu un turn puternic, prevazut la ultimul etaj
cu o galerie de lemn, iar in capatul apusean a fost a~ezata o clopotnit3., inzestrata ~i ea pentru

1 H .HA\'A TS, f\[ogpink , p. 148 ~· urm.; HonWAT H, 2 MOLJ.En, Verleidigrmgtkircben, p. 214; H onwATn,
Kirtbenhw:~w. p. 56- 58. Kil·tbeulmrgm, p. 87-88.

58.1

I
•I
 aparare. Planul dreptunghiular regulat al incintei constituie un indiciu ca aceasta nu poate fi ante-
rioara deceniului al treilea al veacului al XVI-lea. Din sistemul de apihare mai faceau parte doua
bastioane patrate ~i alte doua cilindrice, acestea din urma foarte probabil adaose ceva mai recente.
Din incinta nu se mai vad insa dedt urme ale laturii de sud.
0 alta categorie de biserid poseda un cor fortificat nu prin ridicarea unui turn, ci prin a~e­
zarea unui bastion deasupra altarului. Amploarea acestui tip de bastion e variabila. Uneori for-
tificatia se reduce Ia un singur etaj, strabatut de metereze, alteori organizarea apararii e mai com-
plexa ~i cuprinde mai muhe etaje. Tipul se intilne~te prevalent in partea apuseana a regiunii.
1n forma cea mai simpHi, sistemul descris a fost aplicat la bisericile ev. din Biertan ~i din Ighi~ul Nou.
i Etajul de aparare de deasupra corului bisericii din Biertan 1 a fost ridicat poate inca in
I' continuarea construirii acestei biserici, adica prin 1515 sau in anii imediat urmatori (fig. 529).
'!
Totodata s-a ridicat ~i actuala incinta interioara cu un traseu circular, impreuna cu cinci turnuri
patrate, incalecate de cite o galerie cu parapet de lemn ~i doua bastioane dreptunghiulare, dintre
care eel apusean mai pastreaza inca vechiul acoperi~ in forma de pupitru. Curtinele, a~ezate in
parte pe marginea pantei, sint sprijinite in exterior de contraforturi puternice, unele fiind legate
intre ele prin arcuri sernicirculare, ,;menite ~a su stina parapetul aparatorilor.
Aceea~i dispozitie se gase~te ~i la biserica din Ighi~ul Nou 2 (fig. 530), cu deosebirea insa
cain cafatul apusean al bisericii sttajuie~te de data aceasta o clopotnita masiva, dreptunghiulara,
inzestrata cu o galerie superioara. Curtinele formeaza un oval neregulat, iar intrarea e aparata
de un bastion cilindric. Acesta din urma, prevazut cu metereze largi pentru artilerie, e -cu sigu-
ran\a mult mai recent.
De obicei, in~a, bastionul de deasupra corului cuprinde ~i guri de pacura. 1n cazul acesta
ultimul etaj e scos inafara ~i proptit pe contraforturile corului. Solutia cea mai simpla e construirea
unui parapet de lemn in virful contraforturilor. Exemple pentru asemenea bastioane cu parapet
de lemn se gasesc sau se gaseau - cad de obicei aceste parapete, greu de intretinut, au fost cu
timpul inlaturate -la bisericile ev. din Bazna, Balcaciu, Dobirca §i probabil la Cristian (Sibiu).

I. Zidirea bisericii ev. din Bazna 3 a fost probabil terminata in 1504, data la care s-a facut
ni~a tabernacolului. E o biserica-sala acoperita cu o bolta cilindrica cu nervuri aplicate pe
intrados, iar altarul dreptunghiular, sprijinit pe contraforturi, se compune din doua .travee
invelite cu b olti in crud. D easupra corului se ridica ud bastion de zid, inzestrat !=U mai multe
rinduri de metereze. Galeria de lemn de odinioara a fost inlaturata in veacul trecut. La etajele
destinate apararii conduc scarile spiralice adapostite in doua turnulete poligonale a~ezate in cape-
tele navei, pe latura de sud. 1n jurul bisericii s-a construit o incinta, iar deasupra portll stra-
juie~te un turn prevazut indi. cu vechea galerie de lemn.
Biserica din Balcaciu 4 nu mai pastreaza intact dedt corul gotic tirziu, pentagonal, foarte
inalt, sprijinit sugestiv de contraforturi treptate, strabatut de numeroase rinduri de metereze,
iar deasupra - lucru exceptional - mai apare vechiul parapet de lemn, impins inainte pina la
planul exterior al contraforturilor. 1n jurul bisericii s-au mai pastrat curtinele, care inchid o
curte ovala ~i sint inzestrate cu coridoare de lemn pentru aparatori.
1n 1481 s-a inceput transformarea basilicii romanice din D obirca 5 intr-o biserica-sala
gotica, terminata in 1515. Dar ~i cladirea aceasta a fost greu avariata in 1599, dnd cetatea

1 RoTH, &ukuntl, p. 111- 112 ; Str.Enus, Kirdmr-
burgen, p. 9; Kmul in Sieb., p. 67-68; SEBA STI AN, Forti-
fied churehet, p . 306-307 ; 0Pn£sc u, Bit. eel. Ardeal,
p. 35 ~i urm.
2 StGF.R us, Kirehmhur,l(m, p. 11 ; Krmtl in Sieb., p. 67;
OrnEsc u. Bit. eel. A rdeal., p . 43- 44.
8 M 0 LLER, Verleidigmtgtkirchfn, p. 271; SteER us,
Kirthenburgen, p. 9; Kuru/ in Sieb., p. 67; 0PRESC u, Bi.r. eel.
A rdeal, p. 43. Parerea lui RoTH, Baukun.rl, p. 102, anume
ci biserica din Bazna copiaza fortilicatia celci din Boian,
se datore~te unei er ori, deoarece fortificatia bisericii din
Boian e ceva mai ·recenta.
4
,RoTH, Baukmul, p. 102; SteEn us, Kirehtnburgen, p. 10.
5 HALAV .I.Ts, Oti j fgy., p. 219-220; Steen us, op. cit.,
p. 10; 0PRESC u, Bi.r. eel. Ardeal, p. 25-26.

582

I
I
 a fost cucerita de Mihai Viteazul, fiind refacuta abia in 1631. La cor se aminte~te inca vechiul
parapet de lemn, iar la clopotnita, burdufuri pentru guri de pacura. in jurul bisericii e o
incinta poligonala, in parte dubla, cu cinci bastioane de flancare; dintre care unele s'int in
stare de ruina.
Din cauza lipsei unei corni~e la corul bisericii din Cristian1 (r. Sibiu) se presupune ca ~i el
ar fi avut un parapet de lemn sprijinit pe contraforturi ~i inlaturat in veacul trecut. in schimb se
pastreaza cetatea din jur, zidita probabil indata dupa terrninarea. bisericii, de aceea fortificapa
trebuie datata aproximativ din•anii 1500. Ea se compune dintr-o incinta cu pinze duble. Curti-
nele interioare dinspre nord, est ~i sud-est au disparut. Zidurile erau despartite intre ele prin-
tr-un ~ant de o largime de mai pupn de trei metri. Se mai vad patru d~n cele cinci turnuri
patrate care flancau poligonul neregulat al iricintei. Turnul de deasupra portii de pe latura
apuseana a disparut de asemenea. Curtinde exterioare, proptite spre malul Cibinului de contra-
forturi, s.int strabatute de metereze, la fel ca ~i turnurile. Din acest complex de construqii
care, evident, nu au fost realizate toate deodata, face parte ~i o alta incinta aproximativ patrata,
alipita fortificatiei pe latura de nord. Aceasta incinta ulterioara e ~i ea subimpartita in doua
prin p.inze duble, cu ~ant intre ele. fn prima incinta din jurul bisericii, pe latura apuseana,
se mai vad dteva camarute vechi, rezervate proviziilor. Animalele urmau sa fie adapostite in
curtea fortificatiei dinspre miazanoapte. E firesc ca executarea tuturor intariturilor va fi preo-
cupat pe localnici pina tirziu in veacul al XVI-lea ~i cred ca dintre ultimele lucrari face parte
t urnul octagonal din incinta interioara, care comanda trecerea riului; sub acoperi~ul nou, el
mai poseda o centura de console, peste care se ridica odinioara parapetul prevazut cu gurile
de pacura.
0 solutie mai temeinica pentru a~ezarea parapetului care mascheaza gurile de pacura
o ofera sistemul prin care contraforturile sint legate .intre ele cu arhivolte, las.ind un interval,
"'u n gol, intre planul peretelui ~i arhivolta, prin care du~manul, ajuns la piciorul zidului, putea
'~fi atacat de sus. Pe arhivolte se ridicau apoi parapete de zid .in locul celor de lemn. Dupa
Aacest sistem au fost construite parapetele de p este corul bisericilor ev. din Bratei, Buzd, Meti~,
;top~a Mare, Agnita, Cincu ~i Daia SaseasdL ·
..:. Biserica din Bratei 2 fusese initial o basilica, construita .inainte de perioada .in care a
fost fortificata. Privitor la istoria acestei biserici nu se va putea da un raspuns decit dupa noi
cercetari la fata locului. Muller presupune o prima faza din perioada romanica. ln aceasta
privinta ar fi de analizat urma unei tribune in etajul clopotnitei. Horwath admite doua etape
de construqie, ambele .in perioada gotica tirzie, iar Roth crede d zidirea §i fortificarea corului
s-au realizat concomitent. E sigur d biserica a suferit importante transformari .in veacul al
XVIII-lea. Pe temeiul materialului publicat se pot face dteva constatari provizorii, sortite .insa sa
ramina deocam data neconcludente. Portalul de vest e bogat profilat, usciorii fiind articulati
prin numeroase colonete angajate, asemanatoare in seqiune cu portalul de sud al bisericii ev.
parohiale din Sibiu (1456). D ar bazele usciorilor par a fi ingropate sub nivelul actual al terenului.
Colonetele au o friza de capiteluri, frecventa pe la 1400, dar care. in Transilvania se intilne~te
~i mai t.irziu, de pilda la bisericile din Didos ~i Curciu, pe care le-arn datat, din cauza complc-
xului arhitectonic, abia dupa mijlocul veacului al XV-lea. Lintelul portalului din Bratei e spri-
jinit pe doua console· decorate cu ma~ti, iara~i un motiv mai arhaic, ~i arhivolta e incalecata
de un fronton . Acest fronton zace insa pe doua console foarte inrudite ca forma (o piramida
inversata cu fetele crestate) cu cele care suporta nervurile din corul bisericii ev. din Slimnic,
de pe la sfir~itul veacului al XV-lea; dar nu ar fi exclus ca aceste console sa fi fost incastrate

1 SrGER us, Kir&henburgen, p. 11 ; Kruut in Sieb., P• 68; · 2 M ii LLER, Verleidigrmgskir~ben, p. 269; RoTH, Baukuntl,
HoRWATH, Kir~bmburgen, p. 83-86, p. 103; idem, Beitriige, p. 124; SrcER us, Kir~henburgen,
p. 15; t!O!IW<\.TH, Kireb~nburr.ett, p. 61-64.

583
 ulteuur in locul actual. Alte probleme, tot atit de complicate, prezinta ~i navele basilicale. Nava
de sud nu mai exista ca unitate arhitectonica, fiindca a fost contopita cu nava centrala, inlatu-
r1ndu~se stilpii despar~itori ~i ridicindu-se peretele exterior la inaltimea navei centrale. Despre nava
lateraHi de nord afl.am di stilpii au seqiuoi diverse (cf. caz analog la biserica ev. din Mojna).
Oricum insa, a~ezarea acestor stllpi nu corespunde contraforturilor de pe latura de nord, deci
ou fac parte din acela~i sistem structiv, ceea ce implica oeaparat admiterea ca stilpii ~i contra-
forturile nu sint contemporani. In cor s-au descoperit urme de picturi murale cu data 1481,
dar bolta corului e a~ezat~ pe nervuri dispuse in forma de plasa, deci probabil abia de Ia ince-
putul veacului al XVI-lea, din vremea dnd se va fi construit ~i bastionul de deasupra. Prin urmare
c !impede di biserica gotid tirzie trebuie sa fie neaparat mai veche dedt executarea fortifica-
tiilor, compuse dintr-un etaj de zid cu ·guri de pacura ~i meterezc, a~ezat pe contraforturi
legate intre ele prin arhivolte semicirculare. Clopotnita a primit ~i ea o galerie cu parapet de
lemn, iar in jurul bisericii s-au zidit curtine, pastrate inca in mare parte, imprejmuind o
cttrte cu plan poligonal neregulat. Doua turnuri dreptunghiulare participa la fl.ancarea
pinzelor.
Unul din monumentele ccle rhai sugestive din acest grup e corul bisericii ev. din Buzd 1
(fig. 531). Deasupra altarului se afla trei etaje p~ntru tragatori, prevazute cu metereze, iar mai
sus, pe arhivoltele in segment de cere de deasupra contraforturilor, se rididi etajul cu parapet
~i guri de piicurii. ln fata acestei forme a arhivoltelor pare indoielnid. datarea bastionului de
dcasupra corului i.ntrc anii 1490 ~i 1495, considerat de obicei ca eel mai vcchi reprezentant
a! tipului. Nu cunosc argumentele pe care se bazeaza datarea propusa, dar e evident ca la inceput
trebuie sa fi prevalat arhivoltele semicirculare care predomina absolut in toata perioada de care ne .,
ocupam. Asemenea arcuri sint apoi uneori inlocuite cu arhivolt\'! turtite, dar arhivolta in segment
de cere, cea mai ginga~a ca rezistenta, apare - dadi datarea e exacta - la Boian, in 1506, spri-
jinita insa aci prin console, semn ca me~terii nu aveau inca incredere in acest soi de arc, cu
desaviqire strain conceptiilor despre statica, raspindite in perioada gotidi. A stfel, transformarea
corului din Buzd intr-un reduit pare ~ai curine\ ulterioara ap.ului 1506.
Biserica a fost inconjurata ~i cu o incinta inzestrata cu doua turnuri patrate, unul peste
poarta, din care se mai pastreaza bolta de ·la parter, altul (acum disparut) care indeplinise ~i
funqia de clopotnita.
Biserica din Meti~ ~ e o biserica-hala, cu stilpi patrati ~i cu un cor pentagonal. ln fatada
apuseana, sub clopotnita, e un portal semicircular, considerat de Muller ca rest al unCi biserici
romanice. Profilarea acestuia, simpla de tot, nu pare insa a sprijini o asemenea ipoteza, ci
mai degraba presupunerea d e un produs mai recent. ln acest sens sint caracteristice ~i arhi-
voltele care sustineau parapetul de zid de deasupra contraforturilor corului (acest parapet nu
mai exista), fiindd ~i ele au forma unor segmente, la fel ca cele de la. Buzd. Clopotnita, a~e­
zata in fata bisericii, in capatul apusean, e masiva ~i inzestrata cu o galerie cu parapet din
paianta. Asemenea parapet se mai vede la unul din turnurile care flancheaza incinta, acum in
mare parte disparuta.
Pretinsa basilica gotic~ din Cop~a Mare 3 a fost aproape complet tr~nsformata cu ocazia
fortificarii. A mai ramas doar clopotnita, peretii corului pentagonal ~i ai .sacristiei.] Navele
laterale au fost inHiturate ~i vechii stilpi dintre ele au fost inglobati in noile ziduri. Deasupra
clopotnitei s-a adaugat o galerie de lemn, iar peste cor un etaj de zid 4 • Acest etaj era suspen-

1 RoT 11, Btmk111ut, p. 103 ; SIC Ill\ us, KirdJellbtwgeu,
p. 10; H.\LA\' .\Ts , Nog_}'szebell, p. 142 ; Kunst iu Sieb., p. 65;
HonwA•ru, Kirche11b11rgm, p. 65-66; 01•1\Escu, Bis. eel.
Ardeol, p. 41-42.
2 M tlLLEII, Vcl'leidigllngskirchell, p. 265; Ro·ru, 1-lou-
kmut, p. 95 ~i 104 ; Src>:n l!s, Kirchmb11rgm, p. 14.
3 MiiLLtn, Verteidigllllgskircbm, p. 269; RoTH, Bau-
kmul, p.46 ~i 104 ;Suamus, Kirche11burgm, p. 11 ; HonwATII,
KirciMIIburgm, p. 67-69.
4 Hon WAT 11, Kircbenburgw, p. 67-69, presupune ~ i
o fortificarc a navei.

584
 dat peste contraforturile primei zidiri, legate acum cu arcuri semicirculare. E tajul e incercuit
cu un ciubuc simplu. Construqia aceasta a ~inut insa timp mai indelungat ~i etapele se pot
urmari cu aju torul dtorva amanunte. ln sacristie intilnim inca o bolta cu nervuri stelate, asemana-

•.

,., -
. . ...

Fig. 531. - Buzd, biserica ev., fortificatia corului.

toare exemplelor databile in preajrna sfiqitului veacului al XV-lea. Bolta din cor prezinta un motiv
cu cite doua stele inscrise una intr-alta, cea interioara apropiindu-se de formele din prima peri-
oada a veacului al XVI-lea, pastrind totu~i o nota individualii. U~a sacristiei, in stilul curat
al rena~terii, cu chenare dreptung hiulare, cu profiluri simple, riisfrinte la baza spre interiorul

585
 u~ii ~icu o corni~a cu denticule poarta data 1519 1 • E probabil ca in acest an s-au terminal
lucrarile de fortificare a bisericii, initiate putin inainte de inceputul veacului. Ulterior, anumc
in veacul al XVIII-lea, biserica a suferit modificari ample, construindu-se noi nave laterale ~i
refadndu-se boltile navei centrale. 1n jurul anului 1519 trebuie insa datate curtinele; acestca,
renuntind la planul neregulat, preferat odinioara, cauta sa se apropie de forma unui dreptunghi.
1n interior ele sint inconjurate de magaziile obi~nuite, iar in coltul de nord-est se mai vede un
turn dreptunghiular.
Data dnd a fost coqstruita biserica-hala ev. din Agnita 2 nu e cunoscuta ~i executia dura
a amanuntelor, precum ~i prefacerile ~i adaosele ulterioare ingreuneaza mult rezolvarea acestei
probleme. Judecind dupa planul altarului pentagonal, dupa elevatia halei cu stilpi cilindrici
I
!
~i dupa citeva urme ale boltilor cu nervuri stelate din pamint ars, pastrate in nava laterala de
sud, ea ar putea fi atribuita inca primului sfert al veacului al XVI-lea, de~i ad toate formele
III gotice au nu numai un caracter bastard, dar ~i complet rustificat. Tribunele de deasupra navelor
I laterale apartin unei perioade mai recente.
I Corul primise un etaj de aparare, dar construqiile de fortificare au fost inlaturate cu
I ocazia restaurarii din 1892. Numai dopotnita mai poarta parapetul de paianta. 1n jurul bisericii
s-au construit pina la urma trei incinte, din care se mai pastreaza doar patru turnuri patrate,
prevazute ~i ele cu galerii de paianta. Prima indnta trebuie sa fi fost construita insa cu mult
inainte de biserica de la inceputul veacului al XVI-lea, deoarece in 1466 i se acorda ~i acestei
comune o scutire partiala de la obligatia participarii la oastea regala pentru barbatii care urmau
sa formeze garnizoana cetatii.
Fortifica~ia basilicii romanice din Cincu 3 s-a terminat prin anul 1522. Bol~ile semicilin-
drice ale navei centrale ~i ale altarului, prevazute cu· penetratii ~i decorate cu o retea de nervuri
compuse din paralelograme ~i forme stelate alungite, dateaza probabil inca din deceniul prece-
dent. Totodata ~i absida romanid fusese transformata intr-una gotica, poligonala. Peste contra-
forturile corului, legate prin arcuri in segment de cere, s-a zidit un etaj de aparare cu carac-
teristicul ciubuc deasupra arhivoltelor, iar . clopotnita a fost incoronata cu o galerie de lemn,
inHiturata intre timp. :Pin curtinele duble care inconjurau odinioara biserica, urmind un traseu
eliptic neregulat, de · tipul vechi, se· pastreaza numai putine urme; turnurile patrate au disparut
apro~pe complet.
Biserica-sala din Daia Saseasca " a fost zidita pe la mijlocul veacului al XV-lea, dupa cum
o dovede~te o cheie de bolta din cor, cu data 1451. Ea se compunea la inceput dintr-o nava
.!
~i un altar cu doua travee dreptunghiulare ~i una pentagonala, acoperite cu ogive. Bol~ile navei
I au fost modificate. 1n anii imediat urmatori vor fi fost executate ~i ferestrele cu mulurile lor
·j
I ftamboaiante. La fortificarea cladirii s-a procedat insa prin anii 1504-1505, dnd se constata
din socotelile Sighi~oarei acordarea unor reduced de impozite. Deasupra corului, pe contraforturi
~i arcuri, s-a zidit primul etaj de aparare prevazut cu obi~nuita corni~a. Peste acesta se ridica
inca un etaj de lemn (inlaturat ulterior), suspendat pe console profilate in formele rena~terii.
1n partea apuseana a navei s-a zidit o clopotnita-donjon, accesibila printr-o scara spiralid, ada-
postita intr-un turnule~ semi<;ilindric. Azi nu mai e:xista nici aceasta clopotni~a. Din incinta
de ziduri se mai pastreaza partea dinspre sud ~i bedurile cu doua nave ~i bolti dlindrice ale unei
cladiri a~ezata pe latura rasariteana a curtinelor.
La biserica ev. din Boian6 s-a intreprins mai intii fortificarea corului (fig. 532). E probabil
ca peretii poligonali ai absidei au fost inlocuiti acum cu un perete drept, pevazut cu un contra-

1 Data 1517 Ia HoRWATH, lot. til., e probabil o eroare
de tipar. Cf. ~i BALOG H J., Rmaiuante, I, p. 68, 94 ~i 189.
3 ROTH, Bal(ktlllll, p. 46, 95; SJGER us, Kir&henburgm, p. 9.
3 RoTH, Baukl(lu/, p.18-19, 104; HALAVATs, N agysink,
p. 143 ~i urm.; SJGERus, Kiuhenburgm, p. 11; HonWATJJ,
Kiuhenburgen, p. 38-42; 0PREscu, Bir. tel. Ardeal, p. SO.
4
MOLLER, VerllidigungJkirthen, p. 263-264; RoTn,
BauktmJJ, p. 78, 103,104; HoRWATn,Kirthenbllrgett, p.18- 20.
6 MOLLER, V"teidigtmgrkirthen, p. 270- 271; RoTH,
BaukunJI, p. 101- 102; SIGER us, Kirthenburgen, p. 10.

586
tort in axiL Boltile altarului poartii un decor de muluri in forma stelatii din prtmll ani ai
veacului al XVI-lea. D easupra lor se ridicii etajul de apiirare cu galeria de zid, suspendata
intre contraforturi pe arcuri in segment de cere, sprijinite ~i de console. 1n dosul fiedirui arc
se deschid cite douii guri de piicura, iar peretii sint strabiituti de metereze. Data renovarii din

Fig. 532. - Boian, biserica-cetate.

1506, cuprinsii in inscriptia de pe arcul de triumf, pusa acolo in veacul trecut, se referii probabil
la terminarea acestui cor fortificat. Bolta navei insa, impodobita cu doua perechi de cite trei
nervuri care se incruci~eazii in zig-zag, formind o re~ea de romburi, va fi fost terminata abia
catre sfir§itul deceniului al doilea, cind desenul rigid ~i geometric inlocuie~te constant formele
stelate mai variate. 1ntre timp se va fi executat ~i incinta din jurul bisericii, din care se piis-
treazii inca clopotnita deasupra por~ii ~i resturi din curtine.
Tipul bastionului de peste cor, sprijinit numai pe contraforturi ~i console, se intilne~te
la bisericile ev. din ~eica Mica, ~eica Mare ~i ~ura Mare, situate, la fel ca ~i cea din Boian,
spre limita de vest a regiunii cu biserici-reduituri.

587
 Biserica ev. din ~eica Mica 1 a fost inzestrata deasupra corului cu un bastion puternic
de zid, a~ezat peste contraforturi ~i console distribuite cite trei in fi.ecare interval (fig 533).
j
Consolele prezinta acela~i profil.ca ~i cele de pe latura de nord a bisericii din Boz ~i in conse-
I
·I
.'1

. .j1

..'
Fig. 533. __: ~eica Mid, biserica ev., fortifica~ia corului.

cinta pare fi.resc cii va trebui sa datam ~i fortificarea acestui cor prin anul 1523. Totodata,
deasupra clopotni~ei se zide~te un etaj de zid ~i peste el o galerie de lemn, iar traveele navelor
1aterale din d reptul clopotni~ei se izoleaza de interiorul bisericii. Fiecare travee din aceste nave

1
HALA\' ATS, Kissclyk, p. 368 ~i urm.; HoRWA TH, Kirchenbf(rgen, p. 94--96; S!GER us, Kirchenbf(rgen, p . 14 ;
0J>RF.sr.u, Bis. r.et. Ardcal, p. 29- 30.

588
 laterale a fast apoi indilecata de dte doua etaje noi, incit, impreuna cu clopotnita, ele formeaza
un donjon puternic. Ceva mai veche pare in schimb incinta (fig. 534), judednd-o dupa dispo-
zitia planului, campus dintr-un oval neregulat, inconjurat la rindu-i d_e o incinta exterioarii. 1n

Fig. 534. - ~eica Midi, planul bisericii ev. ~i al cetapi.

incinta interioara s-a izolat apoi partea de vest, cu fatada bisericii, formind un fel de barbacana
cu ziduri inalte de 14 m. Curtinele interioare sint dptu~ite cu un coridor de apiirare a~ezat
pe arcade oarbe. Trei turnuri flancheaza incinta, dintre care insa eel de nord, cu plan pentagonal,
t~ebuie sa fi fost refiicut in cursu! veacului al XVII-lea.
Cu ocazia rididrii bastionului de peste cor, basilica romanicii din ~eica Mare 1 a pierdut
navele laterale, iar noua biseridi-sala a primit obi~nuita ba lta cilindrica cu penetratii, decorata
pe intrados cu nervuri de teracota, prezentind exact ac~la~i desen ca la ~ura Mid ~i Ocna
Sibiului. D e aceea, impreuna cu V. Roth ~i impotriva parerii lui Fr. M uller, bazata pe o inscrip-
tie din 1562, prefer sa datez transformarile descrise aproximativ in anii 1515 - 1523.
Prefaceri interesante a suferit in vremea aceasta basilica romanidt din ~ura Mare 2 • Nava
laterala dinspre nord a fost retezata in dreptul clopotnitei, iar absida semicirculara a altarului
principal, probabil distrusa in invazia turceascii din 1493, a fost reedificata in partea superioara
pe un p lan heptagonal ~i sprijinita totodata de contraforturi a~ezate in colturile poligonului.
Pe latura de n ord s-a zidit tot acum sacristia. Nava centrala ~i . corul au prirnit bolti noi cu
nervuri decorative din pamint ars, infati~ind in nava un desen derivat din forme stelate, dar
vadind tendinta de a scurta virfurile, apropiindu-se de aspectul romboidal. ! n reteaua fermata
de nervurile din cor reducerea e deja realizatii, ceea ce indreptate~te presupunerea di acestea
au fost aplicate cu dtiva ani mai in urma. D easupra corului s-a zidit apoi un bastion masiv,
dar pe laturile riimase din vechea cladire suspendarea etajului superior s-a facut, in lipsa contra-
forturilor, numai cu ajutorul consolelor. Consolele au un profil treptat, asemanator cu cele descrise
precedent la ~eica Midi ~i sint intrebuintate ~i pe laturile poligonului riisaritean, unde ocupa
intervalele dintre contraforturi. 1n dosul fieciirui arc se deschid ~i aid gurile de pacurii, iar

1 ]\'[ 0 LLEH, Verteidigtmgskirrhen, p. 268; RoT n, Bau- 2 MO LLER, Verteidigtmgskirrhm, p. 265; RoTn, Bau-
kunst, p. 46, 78-80, 103, 104; HALAYATS, 'Nagyszebm, krmsl, p. 103-104; HALAY ATS, Szelindek, p . 15-18.
p: 141-142.

589
 peretii bastionului sint striibatu~i de metereze. Au mai fost apoi amenajate metereze ~1 m
pere}ii laterali ai navei centrale, iar clopotni}a a fost izolata de interiorul bisericii prin ziduri
masive. La fel a fost despar}itii traveea corespunziitoare din nava laterala de sud, mutindu-se
aci intrarea in clopotni}a. Scara de la podul bisericii a fosf amenajata tot in vremea aceasta

I
·I

.. . . ,. ,
,,,,.... , --~••0 .::~• .1l.: ... 1..M .. :.~~............,·;;; ..

Fig. 535. - Cisnadie, biserica-cetate.

in incaperea de deasupra portalului lateral de pe latura de miazazi. Toate lucrarile descrise s-au
inceput curind dupa anul 1493, ~i data 1497, insemnata peste fereastra de nord-est a corului,
se refera probabil la o etapa a zidirii acestuia, dar reduitul va fi fost terminat abia prin 1523.
. !n primul sfert al secolului al XVI-lea va fi fost fortificat, dupa acela~i sistem ca ~i in
cazurile precedente, corul bisericii ev. din Alma 1 . Reduitul se compunea din doua etaje zidite

1 Rorn, Baukrmrl, p. 104 ; HonwArn, Kir&hmbrtrgen, in intregirne in 1804, se referea probabilla vreo repara~ie.
p. 26-28. Anul· 1573 transcris pe bol!lle actuale, facute

590

.... -~·~-~~.... • .. : '1:.;;t"Jv'(""

-~··-· ... .
din caramida, spre deosebire de zidaria veche a bisericii. E tajul de sus zace pe contraforturi
(cu aceasta ocazie s-au adaugat doua contraforturi noi pe latura de nord a corului) ~i console.
ln flancul de sud al corului s-a zidit o sacristie, cuprinzind ~i scara de acces la reduit. Curti-
nele din jurul bisericii, trasate dupa un plan neregulat, adaptat terenu1ui, sint intarite prin patru
turnuri dreptunghiulare, dintre care insa eel
dinspre sud-est, mult mai masiv ~i prevazut cu
metereze largi pentru artilerie, dateaza probabil
abia din veacul al XVII-lea.
Pentru a spori eficacitat~a reduitului a~ezat
deasupra corului s-a incercat, in citeva cazuri,
adaugarea cite unui bastion de flancare pe latu-
rile de nord ~i sud ale bisericii. Aceasta disp.o-
zitie e atestata numai in cazuri razlete, care totu~i
nu se poate· sa fi fost realizate absolut indepen-
dent unele de altele. Cel mai vechi exemplu pare
sa se fi pastrat in Cisnadie (fig. 535). Comuna
sufc::rise cumplit de pe urma invaziei din 1493.
Refacerea ~i fortificarea bisericii ev. 1 (cf. fig. 16)
va fi inceput deci curind dupa aceasta catastrofa.
Boltile navei centrale, compuse din ogive a~ezate
pe console, apartin acestei perioade, cu toate d se
inspira inca din tradi~ia mai veche, dar tradi~io­
nalismul se explica aci prin dorin~a de a respecta
sistemul vechilor bolti in cruci din navele late-
rale. S-au mai modificat acum ferestrele, s-a sacri-
ficat absidiola navei laterale de nord, construin-
du -se aci sacristia, iar peste zidurile semicircu-
lare ale absidei principale din perioada romanica ·
s-au ridicat peretii noului cor pentagonal. Bol-
tile corului zac p e nervuri dispuse in forme ste-
latc, sprijinite pe console cilindrice arhaice. Fere-
strele sint mad, in arc frint ~i cu motive flam-
boaiante. Lucrarile acestea au ~inut citeva decenii, Fig. 536. - Cisnadie, biserica ev., portalul
deoarece portalurile laterale dinspre nord (acesta de sud.
a fost refacut) ~i sud prezinta nu numai cadre
profilate cu ciubucuri incruci~ate, dar deasupra
celui de sud apare ~i corni~a cu denticule in stilul rena~terii (fig . 536). Concomitent au
p rogresat ~i lucrarile de fortificare. D easupra corului patrat, _romanic, s-a zid.it un bastion
masiv, prevazut cu metereze dispuse in mai multe etaje, dar fara . parapet suspendat ~i deci rara
guri de pacurii, iar deasupra portalurilor laterale s-a ridicat cite un bastion de flancare inalt,
facind din exterior impresia ca biserica ar cuprinde un transept. Toate aceste adaose de la sfir-
~itul secolului al XV-lea ~i de la inceputul celui urmator sint din caramida ~i se deosebesc astfel
u~or de construqia romanica, executata in piatrii. ln jurul bisericii s-au zidit trei centuri de
pinze cu turnuri ~i bastioane dreptunghiulare. ln interiorul acestor curtine coridorul de aparare
e a§ezat pe arcade masive de ;>iatra ~i caramida ~i prevazut la intervale cu scari (fig. 537). ln
coltul de sud-vest al curtinei interio~re se mai pastreaza ~i o portita cu arhivolta semicirculara

•
1
H ENSZ L MANN , OJi j eg;•zelek, p. 342-344; SJGERus, K11t11l in Si~b., p. 70; Orm~sc u, Bi.·. rei. Ardeal, p. 15.
Kir;hmbllrgen, p. 12; HALAV ATs, Nt~gydil":(.n6d, p. 232-240;

591
 \

~i canatul vechi, ferecat. 1n caz de pericol, ~antul din fata curtinelor interioare putea fi umplut
cu apa. 1n prezent, ~antul e nivelat.
ln cursu! deceniului al doilea sau al treilea al veacului al XVI-lea va fi fost zidita bise-
rica ev. din Movile 1, inchinata odinioarii arhanghelului Mihail. Despre clopotnita se crede
~~
d ea ar proveni de la o biserid mai veche, judecind dupa fisura ce' o desparte de zidul navei. I
Portalul semicircular insa nu cred d poate fi invocat ca argument, deoarece nu se semnaleaza
I
.I
·l

Fig. 537.- Cisnadie, cetatea, coridorul de aparare.

caracterc romanice specifice. Planul navei ~i al. altarului dreptunghiular prezinta oarecare asema-
nare cu eel din Boian.
Nervurile boltilor formeaza in nava un motiv de stele combinate din romburi, in vreme
ce in altar ele aldtuiesc o retea ondulata, de tip ~i mai• decadent decit formele intilnite pina
acum. Nu e nici un motiv de a presupune, impreuna cu W. Horwath, cii grosimea zidurilor
corului rezulta ~i aci din dublarea peretilor unei inciiperi mai vechi ; zidurile nu sint mai groase
decit cele ale clopotnitei ~i sustin, ca ~i acelea, un turn de aparare, ale ciirui dimensiuni sint
chiar mult mai mari. Clopotnita poartii inca vechea galerie de lemn, dar cea de peste turnul
corului, dacii a fast vreodata, a disparut intre timp. Biserica era ~i ea aparata in flancuri de
cite un bastion mai mic, dreptunghiular, eel de pe latura de nord cuprinzind scara ce urea
din interiorul bisericii Ia bastionul de peste altar. Curtinele din jur. formeaza un oval neregulat
~~ stnt spnpntte pe alocurea de contraforturi. Unul din cele trei bastioane dreptunghiulare
adaposte~te poarta. !n exterior, spre sud, vest ~i nord, e o a doua incinta, compusa numai
din pinze.
Alaturi de bisericile-reduit descrise pina acum ~i care sint fortificatc n umai par~ial, intilnim,
cu o predominate absoluta in partea riisariteana a regiunii de care ne ocupam, biserici in care
toate partile cHidiril au fast indilecate de instalatii de aparare. Expresia cea mai simpla a acestui
tip ne-o oferii bisericile ev. din Drau~eni, Me~endorf, H endorf, Pro~ tea ~i Fi~eriu. Peretii acestor

1 HALAVATs, Nagysink, p. 154-156; idem, Nag_r- szebw, p. 148; S IGE RU S, Kirchenburgw, P• 13;HoR\HT H,
Kirchenburgm, p. 92-94.

592
 biserici au fost ridicap mai sus, la un nivel uniform, cuprinztnd nava ~i corul; in perep au fost
distribuite metereze pe un numltr diferit de etaje, iar deasupra acestui bastion amplu de zid
s-a a~ezat o galerie de lemn sau paianta, cu parapet avansat, sprijinit pe console de lemn
~i adapostind gurile de pacura.
1n vederea fortificarii, la basilica din Drau~eni 1 au fost retezate ambele nave laterale, iar ..
etajul clopotnitei, deschis in forma de tribuna spre nava centrala, a fost ~i el astupat, o data cu
arcadele de pe laturile navei centrale. Astfel s-a izolat clopotnita de interiorul bisericii, devenita
acum o biserica-sala. Absida altarului a fost !nvelita cu o zidarie masiva, dreptunghiulara, iar
in flancurile ei s-au a~ezat ~i doua ·contraforturi. Peretii navei ~i ai altarului au fost ridicap la
acela~i nivel §i deasupra s-a amenajat apararea in dosul unui parapet de paianta sprijinit pe console
de leinn, parapet adaugat ~i dopotnitei masive. Un rind de curtine cu un traseu poligonal neregulat,
flancate de trei bastioane patrate, dintre care unele mai pastreaza acoperi~ul in forma de pupitru,
incercuisera biserica. Un al patrulea bastion, dreptunghiular, adaposte~te intrarea boltita, preva-
zuta cu doua curse de lup (o groapa ~dinca cu punte mobila). Aceste lucdiri s-au inceput prin
1494, dnd i se acorda comunei reduceri de impozite. Datele 1650 ~i 1651 de pe doua bastioane
nu se pot referi la construirea fortifica\lei, ci la restaurari ~i la completarea ei cu acele bastioane,
dintre care unul e octagonal §i altul pentagonal.
Biserica ev. din Me~endorf2, o veche biserica-sala din prima faza a perioadei gotice, fusese
prevazuta cu o simpla galerie de lemn atit deasupra corului, cit ~i a navei; se mai pastreaza insa
numai grinzile cu console, menite acum sa sustina acoperi~ul. Clopotnita mai conserva galeria
de lemn. Biserica a fost inconjurata de o incinta. cu un plan poligonal neregulat; afara de pinze
se mai vede un turn patrat, in parte transformat. Incinta exterioara, pe laturile de est, sud ~i vest,
e ~i ea inca in buna parte in picioare, impreuna cu turnul patrat din coltul apusean. Judednd
dupii. aspectul general, opera de fortificatie poate fi datata in ultirnii ani ai veacului al XV-lea.
Despre existenta unei biserici ev. in Hendorf 3 afHim inca din anul 1350, dar e greu sa
stabilim dacii actuala biserid mai pastreaza ceva din vechea cladire. A~a cum se prezinta, ea se
compune dintr-o nava dreptunghiulara. ~i un cor pentagonal. 1n nava boltile sint decorate cu
o piasa de nervuri derivata din formele stelate, curente P.e la sfiqitul veacului al XV-lea, dar in
altar intilnim forme stelate combinate din paralelograme, dovada ca ele au fost executate in primii
ani ai veacului urmator. Pe latura de nord a -navei zidul formeaza un rezalit ~i cuprinde o scara
ce urea la fortificatia extinsa deopotriva deasupra navei ~i a corului. Reduitul se compune dintr-un
etaj de zid ~i o galerie de lemn, suspendata pe grinzi. Sacristia atinge aceea~i inaltime ca ~i biserica
~i e subimpar\lta in cinci etaje de zid (parterul e azi aproape in intregime sub nivelul parnintului)
~i o galerie de lemn; ea mai cuprinde ~i o scara.
1n legatura cu aceste lucrari pot fi puse o indulgenta papala din 1497 ~i o insemnare din
socotelile celor §apte scaune sase§ti despre o suma cheltuita in 1507 pentru comuna Hendorf
,pro structura ecclesiae''. Incinta din jurul bisericii, cu un plan dreptunghiular destul de regulat
~i cu patru bastioane, dreptunghiulare ~i ele (eel dinspre nord-est a disparut), a~ezate de-a curme-
Zi§ul colturilor, s-a terminat probabil cu unul pina. la doua decenii mai tirziu. Pe temeiul infor-
matiilor ~i al elementelor stilistice pastrate, rezulta ca planul dreptunghiular al curtinelor ~i a~ezarea
curmezi§a a bastioanelor sint caracteristice pentru fortificatiile zidite in general abia catre 1520
sau in anii urmatori.
0 parte din peretii laterali ai • riavei bisericii ev. din Pro~tea ' ar apar\ine, dupa parerea
lui W . Horwath, unei biserici-sala din· veacul al XIV-lea. Fortificarea insa a modificat profund

1 SJCERUS, Kinhenburgen, p. 11 ; H oRW ATH, Kirchm- 3 SJcER us, Kirchenburgen, p. 12 ; RoTH, Baukuntl, p. 78 -
burgen, p. 48-50; 0PRESC u, BiJ. eel. Ardeal, p. 64-65. 80; HoRWATH, Kirchenburgen, p. 7-10; 0PR£scu, BiJ.
t SJcER us, op. cit., p. 15; Hoa w AT H, op. cil., p. 31-32; eel. Ardeal, p. 53.
!
,. Burzenlantf, IV- 1, p. 100. • SJCER us, op. cil., p. 15 ; Hoa WATII, op. cil., p. 33-34,

38- c. 267 593

'
l·

't -
 cladirea. ln apus s-a adaugat un donjon masiv cu intrarea dinspre nava, accesibila numai printr-o
scad mobila, iar incaperea de jos era cu citiva metri deasupra nivelului pamintului. Nava
e dreptunghiulara ~i se termina odinioara cu o absida poligonala, inlocuita de. curind cu un cor
dreptunghiular. Intrarea in biserica, situata pe latura de miazazi, se putea bara printr-o poarta
grea culisanta de sus in jos. Peste nava ~i altar se mai pastreaza galeria de lemn, sprijinita
pe contraforturi ~i pe console de lemn, innoita deasupra corului in cursul veacului trecut.
I Alta galerie de lemn incoroneaza clopotnita. Din incintele de odinioara, una interna cu plan
I
'I
poligonal neregulat ~i cu un turn patrat, alta adaugata ceva mai tirziu, imbrati~ind laturile
II,'
i de vest, nord ~i est, se piistreaza pu~n. Peste poarta strajuie~te, inca un mic turn cu parapet
de paianta.
Cea mai sugestiva dintre aceste biser.ici era insa cea din Fi~eriu 1 . Cladirea forma un singur
,I bloc dreptunghiular, fara nici o cezura intre cor ~i nava. Ferestrele erau mid ~i strimte; numai
I;. cele de Ia cor aveau un decor de muluri gotice tirzii, iar deasupra se deschideau metereze dispuse

II in doua etaje. 0 galerie de paianta incoronase uniform intreaga cladire, despre care un neini~at
cu greu ar fi putut presupune ca ar fi o biserica. Restaurarea din 1894 a inlaturat, din nefericire,
etajele de aparare. Curtinele din jj!r formeaza o incinta interioara destul de regulata. ln 1605
I i
I
aceasta cetatuie a fost distrusa de turd ~i . ulterior refacuta ~i probabil completata. Lucrarile des-
crise ar putea fi insa datate catre sfir~itul deceniului al doilea al veacului al XVI-lea, inainte de
anul 1522, cind a fost a~ezat in cor altarul poliptic.
Din grupul descris al bisericil01:.- reduit faceau parte probabil ~i biseridle ev. din Beia ~i
din Chirpar. Reducerile de impozite acordate comunei Beia 2 in anii 1493 ~i 1504- 1506 arata
eli in vremea aceea se Iuera la fortifica~i. Nu putem insa stabili de dnd dateaza biserica insa~i.
E o cladire cu o nava ~i un altar campus din doua travee dreptunghiulare ~i una pentagonala,
acoperite cu ogive. Pe latura de nord se afla o sacristie invelita cu o balta dlindrica, care ai: putea ·
data din vremea fortificarii. Arhivolta frinta ~i turtita a vechiului portal dinspre nava nu e neaparat
din vremea gotica timpurie, cum banuie~te W. Horwath, ci poate, dimpotriva; din jumatatea
a doua a veacului al XV-lea. Ferestrele cu muluri cu patrulobi ~i cu altele flamboaiante pledeaza
pentru aceea~i perioada. Ogivele corului, a:~ezate pe console mid ~i lunguiete, par insa a deriva
dintr-o traditie mai veche, dar toate acestea ramin presupuneri. Putem preciza doar di biserica
fusese terrninata inainte de a se decide fortificarea. lq vederea acesteia s-au zidit noi pereti in
interiorul navei, spre apus, captu~ind vechile ziduri ~i ridicind deasupra lor o clopotnip, din
care se mai pastreaza numai trunchiul de zidarie sub acoperi~. Cu aceasta ocazie nava a primit
cite o balta cilindrica, una cu o raza mai mica, sub noua clopotnita, alta cu o raza mai mare, in
partea rasariteana ramasa Iibera. Deasupra acesteia era odinioara un etaj amenajat in vederea apa-
rarii, iar peste corul inconjurat de contraforturi legate prin arcuri se ridicau peretf de zid ~i un
parapet suspendat. Parapetul era din lemn ~i se prelungea pina la donjon. Aceste lucrari de for-
tificare au fost inlaturate in cursul veacurilor trecute ~i vechiul aspect al bisericii ni s-:a pastrat
numai intr-un desen. De aceea o specificate a lucrarilor executate la sfir~itul veacului al XV-lea
~i in primii ani ai veacului urmator pare imposibila. E insa probabil di pinzele de aparare ridicate
in jurul bisericii, flancate spre rasarit de doua turnuri patrate, sint abia opera inceputului veacului
al XVI-lea. Turnul hexagonal Clio coltul de nord-vest e ~i mai recent. Biserica a mai suferit ulterior
modificari prin diferite adaose, dintre care mentfonam numai clopotnita alipita fatadei apusene
a bisericii.
Nici basilica romanica din Chirpar 8 -!lu mai pastreaza galeriile de aparare de lemn dedt
la clopotnit~L Da~a judecam insa dupa curtinele din jurul bisericii care incadreaza o curte interi-
oara ~i una exterioara, adaugata laturii de nord, ambele cu un plan dreptunghiular destul de regulat,

1 MOLLER, v~rleidigtmgJkir&hm, p. 214-215; Ru·nt, 2 HoRWATH, Kirebenburgen, p. 1- 3.

3
Baukmul, p. 98; SteRR u s , Kirehenbm"gm, p. 16. I bidem, p. 58- 61.

594
 inzestrate 1a colturi cu turnuri a~ezate oblic, unele patrate, altele semicirculare, trebuie sa con -
cludem d aceste fortificatii dateaza abia de pe la sf.ir~itul primului sfert al veacului al XVI-lea.
Cu ocazia fortificlrii bisericii ev. din Rodbav 1 s-au inlaturat navele laterale, basilica trans-
formindu-se intr-o biserica-sala. !n fata noilor pere~i dintre stilpii de. odinioara s-au ridicat contra-
forturi care ascund in parte vechile ferestre romanice. Contraforturile, unite prin arc~ri, sustin
o galerie de lemn care se intindea ~i deasupra altarului; peretu acestuia fusesera ridica~i acum
pina la inaltimea navei. !n sfiqit, s-au astupat golurile dintre stllpii masivi pe care zace clopotni~a,
iar deasupra ei s-a a~ezat o galerie de lemn. !n cursu! vremii biserica a suferit insa repetate pre-
faced: vechiul altar a fost ihlocuit cu un cor poligonal, iar pentru a largi nava, peretii laterali
au fost in parte din nou dadma~i §i ref~cu? pe latura exterioara a contraforturilor, astfel ca acestea
au ramas acum in interior, ca ni~te stilpi angajati. Bol?le sint ~i ele in intregime moderne. Sta-
bilirea epocii in care au fost executate lucrarile de fortificatie ar constitui o problema incurcata,
dad nu ar exista incl o buna parte din incinta. Planul aproximativ dreptunghiular al pinzelor
~i prezenta unui mic bastion semicilindric pledeaza pentru datarea acestora dupa 1520.
Vom trece acum In revista o serie de biserici cu fortificatii mai trainice, la care adica s-a
eliminat tot mai mult intrebuin~area lemnului din economia construc?ei. Biserica ev. din Roada~ 2
e ~i ea anterioara fortifica~iilor, fiin&a trunchiul ruinat al vechii clopotnite, a~ezat pe stilpi in
fata navei, a fost ulterior transformat in donjon prin inconjurarea cu o cama~a puternica de zidarie
care depa~e~te inal?mea ruinei. Totodata s-a adaugat ~i galeria de lemn, inlaturata cu ocazia unei
restaurari recente. Nava dreptunghiulara e acoperita cu o bolta cilindrica cu penetratii, lipsita
de n ervuri decorative, dar in corul pentagonal nervurile repeta formele intilnite in nava bisericii
din Bendorf. Acestor prefaceri li se datoresc ~i contraforturile adaugate peretilor laterali ai navei
care, impreuna cu arcurile dintre ele, sustin parapetul de zid preeminent, decorat cu o sprinceana
de corni~a. Etajul e prevazut cu guri de pacura ~i metereze rotunjite in partea inferioara, potrivit
,:· noului armament. Deasupra altarului s-a construit o galerie de lemn. Incinta din jurul bisericii
I' formeaza un oval neregulat, flancat de patru turnuri dreptunghiulare, in mare parte refacute,
iar pc laturile de sud ~i est s-a adaugat o incinta exterioara.
In concordanta cu caracterele fortifica?ei sint scutirile de impozite date in favoarea comunei
in anii 1494 ~i 1504 - 1508. E probabil d. mai intii a fost transformata biserica intr-un reduit,
iar in primul deceniu al veacului al XVI-lea s-a adaugat fortificatia din jurul ei. Sacristia bisericii,
pe u~a d reia se cite~te anul 1526, a fost zidita ulterior: dupa cum o arata ~i !ipsa unei legaturi
organice cu contraforturile din vremea fortificarii.
La biserica gotid timpurie din Seli~tat 3 , nava a fost incalecata de un etaj de zid sprijinit
pe vechile contraforturi, legate acum prin arcade, iar peste cor s-a ridicat un bastion inalt, proptit
pe contraforturile existente ~i pe altele noi, intercalate in intervalele libere. Acest bastion cuprinde
dona etaje de zid ~i o galerie de lemn. Poarta bisericii se putea bara de sus printr-un gratar culi-
sant, iar in nava se gasea o fintina, ceea ce permitea aparatorilor sa reziste la un asediu mai inde-
lungat. Boltile actuale dateaza din 1848, dar W. Horwath noteaza ca ele inlocuiesc bolti cu nervuri
in forma de stea, construite in vremea · cind s-au facut fortifica!Hle. Din curtinele ridicate de-a
lungul povirni~ului dealului se mai pastreaza putine fragmente, dar se mai vede o cladire drept-
unghiulara cu trei incaperi, dispuse la fel ca la construc?a corespunzatoare din Bruin ~i prevazuta
~u beciuri boltite cilindric. .'
Un aspect arhaic prezinta biserica ev. din Apold •. E o mica biserica-hala cu trei nave,
impar?te prin doua perechi de stilpi octogonali. Traveele dreptunghiulare sint acoperite cu bolt!

1 HoRWATH, Kirthenburgen, p. 45-47. 3 HALAV.A.Ts, Nag)!illl:, p. 156-157; idem, Nogy-

1 MOLLER, VtrteidigungJkirthen, p. 268; SIGEaus, sztben, p. 148; HORWATH, Kirthenburgen, p, 15-17,
Kirthenburgtn, p. 15; RoTH, Baukumt, p. 107; Hoa WATH, • MOLLER, Verleidigungskirtben, p. 262-263; SIGBR us,
Kirthtnburgen, p. 12- 15. Kirthenburgen, p.16; RoTa, Bauleunsl, p. 95-96; 0PRESC u
Bit. tel. Artkal, p. 54.

38 • 595

.. -.............. . ...
 in cruce de un caracter primltiV. Corul pentagonal are boltile obi~nuitc pe ogive.. l n fa~ada de
vest se ridid un turn cu ziduri foarte masive (paramentul a fost insa refacut), iar pe latura de
nord a corului se gase~te o mica sacristie. Navele ~i corul sint fl.ancate de contraforturi. Deasupra
navelor e un mic etaj de aparare, amenajat in podul bisericii, preva~ut cu metereze, iar peste cor,
suspenda~ pe arcuri ~i contraforturi, se ridica un parapet de zid inzestrat cu guri de pacura ~i
metereze. Pe temeiul materialului publicat e greu de a decide dad cladirea poate fi considerata
ca omogena sau dad biserica e anterioara fortifidrii. Incinta din jur, in parte cu pinze duble
prevazute cu turnuri patrate, profita de accidentele de teren, dar nu prezinta caractere specifice.
In 1529, data indicata pe ~tnul dintre turnuri, biserica ~i . fortifica~ia erau terminate.
Asemanatoare e fortificatia din Ruja 1, de~i e vorba de o biserid-salli; corul e p~ntagonal
~i o clopotnita masiva se afla in capatul apusean. Peretii navei sint strabatu~i in pod cu metereze,
insll peste cor, pe contraforturi ~i arhivolte~ se ridica un bastion mai inalt cu parapet de zid ~i
cu ciubuc la baza. Incinta dubla din jurul bisericii a disparut aproape complet.
Basilica gotidi din Bune~ti 2 a pierdut ~i ea, cu ocazia fortifidrii, navele laterale, zidin-
du-se pereti intre stilpii de odinioara. Bol~ile, construite tot acum, p_rezinta in nava iara~i desenul
de nervuri intilnit la ~ura Mica, in vreme ce in altar acela~i motiv e u~or simplificat. Peste nava
~i cor se ridica etajul de aparare. Parapetul de lemn de deasupra navei era a~ezat peste contraforturi
unite prin arcuri semicirculare, dar in epoca moderoa el a fost inHiturat. Deasupra corului forti-
ficatia e insa din zidarie ~i e sus~nuta in intregime de un perete-consola, crestat de gurile pentru
pacurll (fig. 538). Contraforturilor li s-a lasat in schimb aspectul primitiv ~i ele nu ajung dedt
·pina la inaltimea vechiului cor. ln capatul de vest al navei s-a construit o clopotnita, a carei parte
superioara e acum complet modernizata. In jurul bisericii se mai pastreaza un rind de curtine,
inchizind un spatiu poligonal, neregulat, flancat de patru turnuri patrate, prevazute cu aco-
peri~uri cu o singura panta spre interior, iar in partea de sud-vest, un lung coridor boltit
adaposte~te intrarea in cetate. Aceste fortifidiri s-au facut in anii 1505-1508, dupa cum se

I
poate deduce din scutirile de impozite acordate comunei, ~is-au terminat probabil in anul1519,
,,I
data insemnata intr-o inscrip~e ulterioara ~i . greu descifrabila, pusa pe arcul de triumf.
Probabil cu decenii in urma s-a adaugat o .curte exterioara, aparata numai de pinze trasate in
linii drepte.
Analoga e fortificatia bisericii ev. din Vised 3 (fig. 539). 0 insemnare din 1494, privitoare
Ia scutirile de impvzite din socotelile Sibiului «pro strultura ecclesiae Vjszkirch », indica perioada
in care s-au inceput lucrari Ia fortificarea bisericutei romanice, prevazuta ~i cu o incinta dubla.
Din pinzele exterioare se mai pastreaza numai fundamentele. Incinta interioara era captu~ita cu
un coridor acoperit ~i inzestrat cu turnuri patrate sau dreptunghiulare, a~ezate in cele patru
puncte extreme ale ovalu lui neregulat, format de curtine. Un al cincilea turn adapos-
te~te poarta.
La basilica romanidi din Archita 4 s-au inlaturat navele laterale, iar nava ~i corul au primit
o centura de contraforturi legate cu arhivolte pentru etajele de aparare. Incinta din jurul bisericii
e dubla ~i cuprinde ~apte bastioane patrate, dintre care unul mai poseda ~i un parapet superior .
din paianta.
Un reduit puternic ~i impunator e biserica ev. din Vorumloc 5 (fig. 540). E greu sa precizam
ce a mai ramas din vechea biserica cu hramul sf. Petru din veacul al XIII-lea ~i ce transformari
a suferit ulterior; dar e sigur d in perioada in care s-au f:icut fortifidirile cladirea trecuse deja

1 M OLLEII, VerllidigsmgJkirchm, p. 265; SICER us,
Kiuhenburgen, p. 15.
1 SIGERUS, op. cit., p. 9; RoT II, 1Jaukun11, p. 46, 78,
I '
I 80, 100; HoRWAT H, Kirchenburgtn, p. 28- 30.
' a SIGP.R us, Kirchenburgett, p. 10; RoT 11, BaukunJI,
p. 100- 10i; HonwATII, Kirchmburgm, p. 88-91;
0PREsc u, Bi}. eel. Ardeal, p. 61-62.
' S JGER us, Kirchenburgen, p. 9; Burzenland, IV- 1, p. 100.
5
StGERUS, op. cit., p.16; RoTH, Baukun!l, p. 105; HALA-
\'ATS, NagyJzeben, p. 149-152; HoRWATH, op. cit.,

,.
I, p. 74-77; 0PRBSC u, Bis. eel. Ardeal; p. 45-46.

596
I
 prin diferite faze de construqie. Biserica se compunc dintr-o clopotnita, o nava ~i un cor pen-
tagonal. Acum se zidesc in interiorul navei colonete angajate cu pretentia de a sust~e nervurile
boltii, care au insa o valoare pur decorativa ~i infati~eaza o retea.de romburi ~i paralelograme
indlnite la aproape toate boltile construite in jurul anului 1520. 1n plus, colonetele angajate nu
corespund ·exact contraforturilor. Nervurile din cor, compuse din acelea~i forme decorative, se

r:· "!"""'""!!":-~ ' • ·~·-,._=-:~-,

F i;{. 538. - Bune~ti, biserica-cetate.

desprind direct din pereti, fad fictiunea colonetelor angajate. Vechiul cor a fost - dupa parerea
lui W. Horwath - dublat de ziduri exterioare, dlrora li s-au adaugat ~i contraforturile. Atit
peste vechea clopotnita cit ~i peste nava ~i cor s-au zidit etaje de aparare sprijinite toate deasupra
contraforturilor legate prin arcuri ~i inzestrate deopotriva cu guri de pacura ~i metereze. Deose-
birea e nu~ai ca nava are un singur etaj, dar peste cor se ridica un turn inalt, subimpartit in trei
caturi · de zid ~i deasupra unul .de paianta: la fel ca ~i la clopotnita. Intrarea in clopotnWi a fost
a~ezat1f intr-un mic turnu let pe latura de sud, iar drept u~a s-a amenajat o veche fereastra in arc
fdnt. Cu aceasta ocazie s-a astupat poarta apuseana ~i s-au deschis alte doua u~i (fig. 541) dind
direct in nava, una spre sud, alta spre nord, precedate ambele de cite un mic pridvor. Fiecare
pridvor e flan cat de cite un turnulet cilindric adapostind scari spiralice care urea la etajul de aparare.
P e aceste pridvoare, asemlinatoare cu cele intilnite la bisericile din Cisnadie ~i Movile, se poate
citi anul 1525, in vreme ce mobilierul corului, a~ezat desigur dupa terminarea acestuia, dateaza
inca din anul 1524. Fortificatia din jurul bisericii trebuie sa fie cu dtlva ani anterioara acestor
date. Incinta formeaza un oval neregulat, dptu~it cu disute pentru magazii ~i inzestrat cu patru
turnuri patrate, dintre care eel dinspre vest adaposte~te intrarea.

597
 Importante prin masivitatea ior apar ~i cele doua biserici gemene din Axente Sever ~i din
Agirbici. La biserica dinAxente Sever 1 (vezifig. 209-210) s-au construit spre vest ~i est de turnul
puternic de peste careu etaje de aparare. !n fa~ada apuseana au fost ingro§ate contraforturile, primind
~i arhivolte cu guri de pacura, iar deasupra un parapet proeminent. La turnulde peste careu s-auame-

Fig. 539. ~ Viscri, biserica-cetate.

najat dteva metereze mai mari ~i largite in partea inferioara, cu glafurile captu~ite cu caramida, iar in
virful turnului s-a construit un parapet din paianta. Incinta din jurul bis~ricii e ovala ~i curtinele
sint din piatra bruta cu amestec de caramida, iar deasupra portii sint prevazute cu un mic bastion.
La biserica ev. din Agirbici 9 nava a fost modificata. in epoca barocului, darla cor se mai
vad contraforturile legate cu arhlvolte in segment de cere. Sub aceste arhlvolte se pastreaza inca
meterezele in podul corului, dar parapetul de peste arhivolte a fost demontat, la fel ca ~i parapetul
de peste turnul careului.
A mai ramas, in sfiqit, sa ne ocupam de un grup de biserici-reduituri care pot fi conside-
rate ca realizarile cele mai inchegate. Prima dintre ele e biserica ev. din Saschiz 3 (fig. 542). Clli-
direa se compune din nava, cor alungit, pentagonal, ~i din sistemul de fortificare formind etaj
uniform deasupra intregii cladiri. Boltile navei, cilindrice ~i cu penetratJi, sint decorate pe intrados
cu o retea de nervuri relativ simpla, insa de un desen foarte particular. Nervurile mai pastreaza
ceva din dispozitia incrud~arii ogivelor de odinioara, complicindu-le insa cu forme triunghlulare
in jurul penetratiJlor. Capetele de jos ale nervurilor zac pe mid console. Boltile altarului au fost
modificate cu ocazia unei refacer( Ferestrele relativ destul de mari sint decorate cu muluri gotice
tirzii, printre care se disting unele motive flamboaiante.
!n colturile apusene ale navei, adapostite in cite un corp cilindric, se afla scarile ce due la
etajul fortificat. Pe latura de nord, altarul e flancat de o sacristie incalecata de un mic turn patrat,

1 SJc&nus, IGrchenburgen, p. 11; RoTH, Baukunsl, 1 MOLLER, Verttidigungsl:irchen, p. 228--229; RoTB,

p.106; HoRWATH, Kirchenburgm, p. 77-78; OrnEscu, Baukunsl, p. 98, 99, 107; Kunst in Sieb., p. 9; 0Pn&scu,
Bis. &e/. Ard~al, p. 28. Bis. &el. Ardfal, p. 60-61.
2 ROTH, Bau/eunst, P· 106,

598

- .. ,.. - ' - ..
.+4~ - _., - .: ..,.....,...~ ...: ~...., ~-~ J.... .
 facind §i el parte din sistemul de aparare. Biserica e inconjurata in mod uniform de contraforturi
legate prin arcade semicirculare, deasupra carora e suspendat parapetul de zid prevazut cu guri
de pacura §i metereze. Caracteristidi e corni~a de la piciorul parapetului din jurul corului in forma
de sprinceana de acoperi~, intilnita ~i la diferite alte monumente analizate precedent, confirmind

Fig. 540. - Vorumloc, biserica-cetate.

derivarea lor din modelul de la Saschiz. Intreaga cladire e apoi invelita cu un singur acoperi~ inalt,
cu coama lunga, conferindu-i un aspect masiv ~i perfect omogen, comparabil unui uria~ bastion.
Cetatea din jur a fost demolata, iar clopotni~a actuala, in flancul de nord, e o reconstructie
mai recenta.
i
Cu totul exception~ §i foarte important e apoi faptul eli. biserica-reduit din Saschiz e datata
I precis. In 1493 comuna prime~te doua sctftiri a barbatilor de a participa la oaste cit timp va
tine construqia cetatii ~i a noii biserici cu hrartlul sf. ~tefan. Doua grafite cu data 1496, unul in
peretele corului, altul pe o tiglii de pe acoperi~, indica fara indoiala terminarea bisericii. Acest
fapt ne obliga sa admitem eli biserica-reduit de tipul din Saschiz nu e produsul unei elaborari
prin tatonari, ci o creatie omogena, originala, pentru eli., deocamdata eel putin, nu cunoa~tem
analogii din care am putea-o deriva. Astfel, solutiile partiale ~i diferitele adaptari pe care le-arn
inti1nit nu pot fi considerate ca etape pentru formarea tipului, ci ·sintem constrin~i sa le explicam
drept derivari ~i variatii ale acelui prototip. Biserica din Saschiz nu e, pe de alta parte, un
monument izolat. Ea e strins inrudita cu bisericile ev. din ~oaq, Iacobeni ~i Cloa~terf.
Biserica ev. din comuna ~oar§ 1 a fost zidita curind dupa mijlocul veacului al XV-lea.
In privinta aceasta sint de acord ~i documentele - doua indulgente papale pe seama bisericii
cu hramul sf. Jacob, una din 1450, alta din 1466 - ~i dispozitiile planimetrice, cuprinzind o clo-

1 SJGERUS, Kirchenburgen, p. 15; HoRWATH, Kirchenburgen, p. 50-52 (cu bibliografia privitoare Ia documente).

599
potnita, o nava ~i un altar pentagonal, ambele indl.peri avind aceea~i largime. Vechile bolti au
disparut; cele din nava sint din 1882, iar in altar e o bolta de lemn modernli. In peretii navei se
mai pastreaza inca o pereche de toruri verticale, menite odinioara sa sustJna ogivele; judecind
dupa ele, putem deduce di nava avusese trei travee patrate. Scutirile de impozite, acordate comunei
in 1507 «pro structura ecclesiae »,pot fi inte.r-
pretate ~i in sensul di ziclirea bisericii nu
~ .... t,-# se terminase inca, dar se refera desigur
~; ~:: ~ ~
mai ales la opera de fo.rtificare. Peste con-
traforturile din jurul navei ~i ale altarului
s-au .ridicat acum arcuri de legatu.ra menite
sa sustina un etaj de aparare uniform dea-
supra intregii biserici, prevazut cu guri de
pacura ~i metereze. Clopotnita a primit ~i
ea o galerie de lemn, iar cele doua arcade
ale pridvorului, deschise larg spre nord ~i
sud, prin care se intra in biserica, au fost
acum astupate, amenajindu-se o modesta
int~are pe latura navei dinspre sud. Incin-
tele din jurul bisericii, flancate de bastioanc,
dintre care unul, deasupra portii, drept-
urtghiular, cu acoperi~ in pupitru, au fost
inlaturate in ·cursu! veacului trecut.
Biserica ev. din Iacobeni 1 pare a fi 'l
o construqie unitara. Se compune din clo-
potnita in vest, nava, cor pentagonal ~i I
sacristie incalecata de un turn. Boltile co- '[
rului ar putea fi inca cele initiale; dar bolta
n:avei, cilindrica ~i cu penetratii, cu decor
in stucatura, e mult mai recenta. Reduitul
de deasupra bisericii e identic cu cele des-
cdse. In jur se mai pastreaza o incinta
ovala cu un bastion patrat prevazut, la fel
ca §i clopotnita ~i turnul sacristiei, cu un
parapet de lemn.
Un monument omogen ~i precis datat
este biserica ev. din Cloa~terf, inchinata
odinioara sfintului Nicolae 2 • Nava ~i
corul pentagonal au aceea~i largime ~i am-
Fig. 541. - Vorumloc, biserica ev., portal fortificat. bele incaperi sint acoperite cu bolti cilin-
drice cu penetratii, decorate cu piasa carac-
teristidi de nervuri compuse din romburi
~i paralelograme. 0 scara spiralica a~ezata in nava, in coltul de sud-vest, inlesne§te accesul la
intarituri, ~i o fintina sapata in partea de sud-est a navei permitea aplhatorilor sa reziste unui
asediu .. Peste contraforturile care inconjud biserica de jut imprejur se riclidi arcuri mari, menite
sa sustina etajul de aparare prevazut cu guri de pacura ~i metereze ~i decorat cu un ciubuc. Parerea

1 RoTH , Baukumt,
p. 78, 80, 107; StGER t·s. Kirchett- 2 MOLLER, Verteidigungskirehen, p. 230; S tGBR us,
burgen, p.13; NagyJink, p. 151 ~i urm. (indicarea
HALAYATS, Kirchenburgm, p. 14; ROTH, Baukrmst, p. 100 ; HoRWATH,
boltilor navei pe plan e inex~ctll) ; idem, NazyJtlhlll, Kircbmburgtn, p. 10- 12.
p. 142- 144.

600
lui W. Horwath d arcurile 9i etajul de aparare ar data din 1707, dnd s-a facut o ampla reparatie
bisericii, nu e motivata. Din textul citat din condica parohiei rezulta numai ca s-a refacut acoperi~ul.
0 fortificare dupa sistemul obi9nuit la sfiqitul veacului al XV -lea ~i in primele decenii ale veacului
urmator ar fi fost fara rost in vremea artileriei din 1707. E insa probabil di W. Horwath s-a lasat

Fig. 542. - Saschiz, biserica-cetate.

indus in eroare de paramentul- fatadei. !n adevar, acesta e baroc, cu arhivolte ~i chei de bolta
imaginare, aplicate in stucaturi ~i cu vopsea. Deasupra corni~ei etajului de aparare, intre metereze,
sit:It zugravite panouri incoronate cu cite o luneta semidrculara. Dar acest parament, facut poate
cu ocazia reparatiei din 1707, poate mai tirziu, nu trebuie sa ne deruteze.
!n jurul bisericii s-au ridicat curtine trasate regulat, formind un dreptunghi (fig. 543). Un
turn patrat, a~ezat in coltul de sud-vest, aparase intrarea, dar el a fost inlocuit cu o clopotnita

601
 moderna. Alte trei turnuri, dispuse oblic in colpuile curtinelor, pastreaza inca aproape nealterat
vechiul aspect, impreuna cu acoperi~urile inclinate spre interior. Curtinele dispun de numeroase
metereze rotunjite la baza, iar bastioanele - de metereze or.izontale pentru artileria u~oara.
Despre zidirea acestei biserici aflam intii in anul 1521, dnd comuna prime~te un ajutor
banesc «in mhsidi11111 stmcture ecclesie», iar trei ani mai tirziu arhitectul semneaza pe peretele cbrului:
« 1524 hec structura finita est per me mrm. Stephanu(s)
Ungar Schesesio». E prima oara dnd intilnim in Transil-
vania semnatura unui arhitect.
0 ultima ~i sugestiva varianta a tipului bisericii-
reduit din Saschiz o formeaza biserica ev. din Boz 1
(fig. 544), situata, in mod excep~ional, in capatul de
vest al regiunii de care ne ocupam. Cladirea se compune
din nava ~i cor _p entagonal de aceea~i largime, formind
un bloc unitar. Bol~ile din interior sint prevazute cu
nervuri in forma de piasa ~i corespund datei 1523, in-
semnata in interiorul altarului. Arhivoltele sint aci in-
I·
locuite prin console, care, alaturi de contraforturile trep-
li
•i
Fig. 543. - Cloa~terf, biserica-cetate,
tate, sus~in etajul de aparare. Forma consolelor confirma,
' plan. prin profilurile simple ~i mari, cu rotunjiri ~i retrageri
I trepta:te, datarea men~ionata. Formele inchegate ~i precis
desenate reu~esc chiar sa imprime bisericii 0 linie ori-
zuntala puternica, comparabila cu o corni~a cu atica in stilul rena~terii. La acest etaj de aparare,
prevazut cu gurile de pacura ~i meterezele de . rigoare, duce un mic turnule~ poligonal, a~ezat

I in col~ul de sud-est al fatadei.

Incinta din · jurul bisericii e in prezent scunda ~i dreptunghiulara, iar pe latura de vest
e un bastion probabil mult ulterior, transformat acum in locuinta.
!n legatura cu aceste biserici fortificate se cuvine sa revenim asupra cetatii din Slimnic 2
(v ezi fig. 244 ~i 245). Actuala incinta se deZv-olta de o parte ~ide alta. a bisericii, curtea dinspre nord
fiind dreptung hiulara, cea dinspre sud aproximativ triunghiulara. Pe latura rasariteana, la nord de
corul bis·ericii, e o poarta cu .i ntrarea boltita, care tr~cea odinioara pe sub transeptul basilicii (cu
aceasta ocazie vechiul cor romanic sau cripta a fost probabil transformata din nou), ie~ind in curtea
dinspre sud printr-o deschidere a carei arhivolta se vede inca in partea inferioara a peretelui
de sud al navei laterale. 1n aceea~i curte de sud exista ~i o alta intrare, intr-un turn situat
tocmai in capatul triunghiului, prevazut la parter cu un coridor boltit, iar deasupra cu un
etaj tavanit. Curtinele acestei cuqi sint inze·s trate cu cite doua rinduri de metereze, accesibile
prin coridoare de lemn. La fel sint dispuse meterezele ~i in curtinele incintei de nord, incinta
prevazuta ~i ea cu un turn masiv pe latura de miazanoapte. Turnul cuprindea in parter un .fel
de capela, incliperea purtind pe fiecare latura cite o ni~a dreptunghiulara, acoperita cu o arhi-
volta semicircularlL Sistemul ar presupune o calota peste patratul central, dar urma bol~ii nu
se mai vede, parterul ca ~i etajele fiind in prezent tavanite. Ferestrele sint gotice, simple de tot.
Semnificativ e eli spre rasari't se gase~te ruina unei incliperi adosate, poligonale, cu urmele unei
bolti cu penetratii (deci tardiva), avind aspectul unui altar. Sistemul de fortificatie - amplificat
ulterior prin doua. rondele in curtea de sud - apartine probabil completarilor din primul sfert
al veacului al XVI-lea, dnd s-a organizat ~i podul bisericii pentru aparare. Guri de pacura
pe console deasupra peretilor dinspre exterior ~i in dosul arhivoltelor de peste contraforturile
de sud, impreuna cu meterezele, asigurli apararea basilicii, transformata intr-un reduit.
1 HAJ.AV hs, Oti jegy., p . 213-214; idem, Nagys!(_eben, 2 Pentru bibliografie vezi n. 3 de Ia p. 278.
p. 142; Roru, Unterwald, p. 307-308; Kunst in Sieb.,
p. 69; 0PREscu, Bi.r. r~l. Ardeal, p. 22.
'I
I 602
 Interesante ~i semnificative sint apoi cele citeva monumente care arata "iradierea tipului
de biseridi-reduit in teritoriul secuiesc din vecinatate. Monumentele din aceasta categoric cunos-
cute in prezent se gasesc in Dirjiu, Aita Mare ~i Zabala.
Biserica unitar. din Dirjiu 1 a fost intregita in veacul al XVI-lea, probabil inca pe Ia
sfir~itul primului sfert. Din aceasta perioada dateaza mai intii boltile din nava ~i cor. E vorba,

Fig. 544. - Boz, biserica-c6tate.

in princ1p1u, de bol~i cilindrice cu penetra~ii, a~ezate pe nervuri decorative in formli de plasli,

nervurile fiind sprijinite pe console, dintre care cele din cor sint decorate cu o serie de reliefuri
marunte, cu reprezentari simhtfice: pelicanul cu pui, soarele, luna, fier de plug, mli~ti. Contra-
forturile treptate par a data tot·~in aceastli perioada tirzie; in orice caz ele corespund intocmai
consolelor din interior. Contraforturile sint apoi prelungite in sus prin lesene care suspn, impreuna
cu cite o consola intercalata intre ele, mici arhivolte pe care zace etajul de apl!:rare (fig. 545).
Reduitul acesta nu reproduce deci exact modelele intilnite pina acum, ci constituie o
varianta. Lipse~te ~i corni~a carac~eristica ·de deasupra arhivoltelor, iar meterezele care strlibat
parapetul de zid au toate rotunjimea inferioara adaptata armelor de foe. 0 alta caracteristid
a perioadei tirzii in care s-au facut lucrarile e incinta din jur (fig. 546), cu plan perfect drept~
unghiular. Curtinele au o inaltime de circa 8 m ~i sint prevazute in cele patru col~uri cu cite
un bastion oblic, compus insa numai din· cei trei pereti exteriori. Alt bastion, asemanator, se afia
in mijlocullaturii de vest, iar peste poarta, intr-o pozitie u~or oblica, e a~ezat un turn refacut
in epoca barocului.

1 ORBAN, Szd:elyfold, I, p. 179- 181; Huszu, De~r. p. 50 §i urm.; ~TEPXNzsc u, L'art, p. 53-56; BnXTu-
Lsscu, Tranril11ania, p. 1-3.

603
 De dupa 1520 trebuie sa fie ~i biserica unitar. din Aita Mare 1 . E vorba de o bisedca-
sala boltita; Ia ferestre se semnaleaza muluri polilobe ~i fl.amboaiante. Deasupra bisericii e amena-
jat un reduit, iar in jur o incinta dreptunghiulara cu bastioane .Patrate in colturi. In fata intrarii
in cetate se mai mentioneaza o mica barbacana, inlaturata in veacul trecut.

....

Fig. 545. - Dirjiu, biserica-cetate.

!ndoielnicii e ~i datarea bisericii ref. din Zabala 2 in perioada dinainte de 1526, dar stilistic
biserica ~i cetatea deriva in orice caz din formele 'dezvoltate in ultimii ani ai acestei perioade.
Nava ~i corul pentagonal nu mai sint boltite, dar se pastreaza inca ferestre cu muluri gotice.
Pentru perioada tirzie e caracteristic ~i portalul in stilul rena~terii, dar in care persista inca
motivul baghetei incruci~ate. Deasupra bisericii e un etaj de aparare a~ezat pe contraforturi
~i arhivolte, iar in parapet se deschid metereze in forma de gaura de cheie inversata, intocmai
ca ~i cele de la biserica din Dirjiu. Centura de curtine e prevazuta cu bastioane ~i cu un turn.
Alaturi de fortificatiile descrise, menite sa apere biserica ~i populatia refugiata in interiorul
incintei, comunele ~i ora~elele mai importante continua sa organizeze sau sa completeze forti-
ficatii mai ample, inglobind ~i o parte centrala a a~ezarii. Astfel, in Feldioara, se construie~tc
probabil pe la sfir~itul veacului al XV-lea o curtina care cuprinde nu numai vechea biserica,
dar ~i o parte din sat 3 • Zidurile erau precedate de un ~ant ~i strabatute de doua porti, intrc
timp disparute. Mai restdnsa era fortificatia Oradiei ', cuprinzind numai catedrala ~i cHidirile
r~~edintei episcopate, atribuita initiativei episcopului loan Filipecz (1476 -1490). Dupa autori-
zatJa regelui Vladislav II din 1516 se reface ~i cetatea demantelata din Alba Iulia 6 , menita sa

1 Onob·, Szlke{vfiild, III, p. 13- 14; citeva informa~ii
suplimentare le datorez bunavointei prof. L. Debreczeni.
1 OnoAN, op. cit., p. 138; BALOilll J., Rmnir-
Jantt, I, p. 99.
3 Burzenland, IV-1, p. 117; OnoAN, op. (if., VI,
p. 430--431, confunda aceasta cetate cu cea a teutonilor.
4 Vezi descrierile lui Ranzanus ~i Francesco della
Valle Ia BALOGII J., Renai.r.rance, I, p. 181 ~i 275.
BAr.oGR J., op. cit., p. 91, 184, 251-252.
5

604
 asigure numai mamelonul pe care sc: r.id.ica, alaturi de catedrala, palatul episcopal ~i locuintele
clericilor. Pentm a judeca calitatea cetatilor transilvanene e senmificativa recomandarea cuprinsa
in actul de mai sus, prin care regele sfiituie~te eparhia sa nu mai refad fortificatiile din lemn
~i farii bastioane, a~a cum fuse sera inainte, ci sa le ridice din piatrii. · Construqiile din aceastii
fazii, disparute ca ~i urmele cetiitii din
Oradea, se atribuie staruintelor epis-
copilor Francisc Varday (1516-1524)
~i loan Gosztonyi (1524-1527).
Cu acela~i zel s-a ludat in
•• • • • • • • .' ..
•
aceasta perioada ~i Ia intregirea in- • •
cintelor de fortificat.ie din jurul ora-
~elor principale. Documentar afHim
..
cii in 1454 regele Ladislau acordii •
ajutoare Sibiului pentru terminarea •
1
incintei . La acea data era vorba de •
incinta a treia, a ciirei construqie •
fusese initiatii, dupa cum am vazut,
inca pe Ia inceputul veacului. Putin
I I
• I I

. mai tirziu se incepe ext.inderea for-

t.ificatiei in jurul ora~ului de jos 2 •
Ceea ce s-a pastrat insa sint numai Fig. 546.- Dirjiu, biserica-cetate, plan.
resturi ale curtinelor ~.i-cu rezerve-
trei din cele 40 de turnur.i care flancasera inc.inta in secolul al XVI-lea. Turnurile men-
tionate fac parte din inc.lnta d.inspre rasarit ~i se· afla in' Strada Kossuth (fig. 547). Cel
·; mai nordic apartinuse breslei dulgherilor, eel din mijloc olarilor, iar eel mai sudic arbale-
tierilor ~i armurierilor, apoi postavarilor. Primul e cilindric in partea inferioarii, iar deasupra
octagonal, semn ca a fost refiicut. Turnul olarilor are plan dreptunghiular §i incaled. curtina
fara ca zidaria sa fie tesutii: e deci ulterior acesteia. Turnul arbaletierilor e ·p entagonal. Parerile
asupra datarii sint foarte impiirtite 3 ~i grafitele invocate, unul in curtina, din 1451, altul in
· turnul olarilor, din 1547, nu sint concludente. Forma parapetelor pe ·console de piatra de la
· ultimul etaj e in orice caz un indiciu cii aspectul actu'al al turnurilor nu poate fi anterior
primului sfert al veacului al XVI-lea ~i probabil nici mult ulterior, ' pentru cain preajma mijlo-
cului acelui veac aparusera, in Sibiu, rondelele de artilerie.
Despre intensificarea lucraril~ la fortificaria din Bra~ov 4 avern o mentiune documentadi
din 1454 ~i insemnarea din 1471, in qre se spune ca Matei Corvinul ~i-ar fi exprimat sat.isfactia
pentru felul cum au fost executate. Atenria s-a concentrat indeosebi asupra laturi.i de nord a
incinte.i, cea mai vulnerabila ~i direct expusa atacurilor dinspre dmpia Birsei. ~tirile documen-
tare devin mai precise abia in veacul al XVI-lea, cind se amintesc o serie de porti ~i bastioane
cu ocazia unor reparatii sau refaceri; aspectul lor concret nu se poate insii preciza. E indiscu-
tabil cii barbacanele ~i bastioanele mari, demolate aproape toate in veacul trecut, se datorau refa-
cerilor ~i amplificiirilor din jumatatea a doua a veacului al XVI-lea 6 ~i in parte chiar din
vremurile mai recente. Pentru cronidi retinem urmatoarele date: in coltul_ de nord-vest al incin-

1 SJGERUS, Chrom'k, p. 4. 8 REJSSN B ERGER, Uberretle, p. 507- 514; TuAL GOTT,

2 S JGERUS, lor. cit.; idem, Hemtallfltladt, p. 4; KJMAJtO-
WJ c z , Alt-Herm., p. 245; THALG OTT, Hermanntladl,
p. 22 (cu datiiri anticipate). Un proiect de restaurare prezinta
E. MAC BE DON in « Arhitectura R.P.R. », 1955, fasc. 6.
p. 27- 36.
op. ril., p. 66- 69; Kuntl in Sieb., p. 111.
' 0RnAN, Szelr:elyfold, VI, p. 307- 309; Burzenland
III- 1, p. 59 ~ i urm. ~i 78-101 ; Kuml in Sieb. , p. 14- 15;
cf. ~i vechiul plan intoc mit de J. C. V ON WEJss, apud
Bono~Lv, Erdely, pl. 7-8. ·
6 !n acela~i sens ~i Kutul in Sieb., p. 50.

605
 tel se mentioneaza un bastion al curelarilor (in 1525), in continuare, pe latura de nord, poarta
claustrului zisli ~i a sf. Petru ·(in 1521), o refacere a portii Birsei (in 1522 -1524), in coltul
de nord-est o refacere a bastionului postlivarilor, iar in col~rile de sud-est ~i sud-vest bastioa-
nele cutitarilor ~i fierarilor (ambele in 1521). 1n dealul dinspre apus ~i in afara incintei se ridica
indi. din jumatatea a doua a veacului al
XV-lea « Turnul alb» (fig. 548),r o cladire
masiva ~i semicirculara (ca datare se pro-
pune anul 1460 sau 1494), iar inspre Timpa,
deci spre est, se prelungisera curtinele de
nord ~i sud formind doua aripi menite sa
impiedice patrunderea du~manului pe po-
virni~urile care domina ora~ul, amenajin-
du-se totodadi ad o vasta intaritura exte-
rioara, in care se puteau adaposti cirezile.
Un turn pomenit in 1521 fl.anca capatul
riisaritean al aripii de nord de pe panta
Trmpei.
Nici din fortificatia Clujului din a-
ceasta perioada nu mai exista dedt curti-.
ne cu coridor de aparare pe console de
:I piatra. Se pastreaza insa o serie de desene
i
I
ale arhitectului Pakei 1 , anterioare demola-
rilor intreprinse in veacul trecut in numele
.,
sistematizarii urbanistice a Clujului modern.
1ntre acestea figureaza ~i turnul din capatul
Strazii de mijloc, in care se gasea poarta.
Gonstruqia incepuse inca in 1449 ~i merita
:I
Ij o mentiune planul patrat al turnului, re-
facut ulterior in par!lle superioare. Asema-
:I
II
nator fusese turnul de deasupra portii ce se
deschidea in capatul strazii Podului, cu in-
I Fig. 547. - Sibiu, turnuri din incinta de fortificatii.
scrip!ia din anul 1477. Anul 1476 era
insemnat in schimb pe poarta Manastirii,
iar in 1475 se pomene~te un bastion al
croitorilor 2, distrus in 1627 ~i inlocuit cu o cladire adaptata cerintelor militare din secolul
al XVll-lea.
0 indnta probabil ceva mai ampla fusese construita ~i in Dej, in jurul actualei biserici
I; ref. ~i o referinta documentara pomene~te un bastion cu data 1522 8• E indiscutabil di in aceastii
;i
I I perioada in toate ora~ele transilvanene se Iuera cu incordare Ia completarea fortifica!iilor, de~i
I I
I I referitor la intariturile unora dintre aceste ora~e lipse~te orice informatie documentarii ~i nu
;I se pot cita nid exemple •arheologice concrete.
Ramine sa mai men!ionam-·in treadt dteva cetati de refugiu ale populatiei de la sate, cetati
:I construite inca dupii obiceiul vechi, in afara comunei. Una dintre acestea e cetatea de la
. ~
Rupea 4 (fig. 549), devastata in 1421 de catre turd. Lucrlirile de refacere vor fi inceput curind dupa
dezastrul arnintit, dar e verosimil ca ele sa fi !iout yreme indelungata ~i sa se fi executat cu
cooperarea comunelor invecinate. De fapt se spune di unele dintre bastioane purtau numele

1 BuoGH J., Pal:'ei, pl. I, III ~i IV. a BALOGH J.,Renaissante, I, p. 67, 197, 222.
t Raport in EME, XXII-1905, p. 54-58. 4 OaBA.N, S{.Ur:elyfo/J, I, p. 192 ~i urm.
I
, I

606

j I
 comunelor dirora ie revenea obiigat!a de a ie apiira. Avind de indeplln1t un roi de seami pentrll
asigurarea vie~ii ~i a averii locuitorilor din mai multe comune, e probabil ca acum s-a 1ru~1at
con struirea unei incinte exterioare, in realitate a treia, pentru di pe· de alta parte s-a izolat ~i
in interiorul incintei vechi un reduit pe un v1rf de st1nca, situat in capatul de nord. Trebuie
insa subliniat d datarea acestor amplificari
e deocamdata o chestie de speculatie,
deoarece corpurile de cladire sigur datate
(bastioanele poligonale, capela. etc.) se da-
toresc abia modernizarilor din veacul al
XVII-lea.
Alte urme de cetati de refugiu care ar
putea apartine perioadei gotice sint amin -
tite 1n vecinatatea comunelor Eremitull,
G hindari 2, Icafalau 3 ~i in valea Ca~inului 4 •
Pentru toate e caracteristid o intindere
relativ mare, imprejmuita de 'c urtine du-
blate de ~anturi. Cetatea din apropierea
comunei Eremitul avea o curte aproxi-
mativ triunghiularii, un bastion cilindric
~i o a doua curte ceva mai mica spre sud-
vest. Cetatea din Icafalau se afla pe o coama
~i e lunga de circa 360 m ~i lata de 21 m .
.Pe laturile lungi (spre nord ~i sud), curtinele
.se ridica in fata unui povirni~, iar in
·.~ capetele scurte sin t precedate de un ~ant,
i avind in interior ~i cite un turn cilindric.
; Din donjonul dinspre riisarit se pastreaza
~ nu numai zidul parterului cu escarpa, dar
"'! ~i balta de piatra marunta de la etajul ni.
Celelalte etaje aveau tavane de lemn pe
grinzi, ale ciiror laca~uri se mai pot recu -
noa~te. Fiecare etaj era prevazut cu mete-
reze; u~a de acces, situata Ia etajul II, are
o deschidere semicirculara. Circulatia intre
etaje se facea p e scari de lemn, ale caror
urme se pot inca recunoa~te in interior. Fig. 548. - Or. Stalin, Turnul alb.
Pe temeiul acestor turnuri ~i al portii semi-
circulate, cetatea poate fi datata abia catre inceputul secolului al XVI-lea. Despre cetatefl din
valea Ca~inului aflam ca ea dispunea de o tripla incinta, asemanatoare in aceasta privin~~ cu
cea din Rupea.
Mentiuni documentare se refera apoi la cetatile de frontiera de la Lotru 6 ~i Turnu Ro~q e.
Ultima a fast zidita in 1453 ~i' se compunea dintr-o curtina flancata de bastioane, menit~ sa
bareze valea Oltului in punctul uncle treditoarea se deschide spre T ransilvania. Capacitatea de
rezisten ta a acestei intarituri care, evident, putea fi ocolita pe poteci ~i luata din spate, nu ll-
fost de o insemnatate reala, deoarece se pare· ca niciodata nu a reu~it sa stavileasdi vreo invazie ..

1 ORoAN, Szek~fold, IV, p. 93-94. 1

Vezi p. 131, n. 1.
2 6 Kuml inSieb., p. 12; informatia din BCMI, X-XVI,
Ibidem, IV, p. 25.
3 Ibide1JI, III, p. 94-96. p. 15, n . 4, cii in 1453 s-ar fi dispus darimarca cetatii Turnu
' Ibide1JI, III, p. 112. Ro~u, se datoreaza unei erori.

607
 Astazi, din vechea fortifica\ie_ nu se mai vede dedt un turn masiv, in mare parte opera uoe1
reconstructii ulterioare.
Un capitol aparte il formeaza castelele feudale, cele ale ;narilor dregatori destinate sa
serveasdl §i intereselor statale, putind fi intrebuin\ate in caz de razboi ca puncte de rezisten~a,

j'

Fig. 549. - Rupea, cetatea taraneasca.

~i cele ale feudalilor mai marunti, menite sol adaposteasd familia mo~ierului ~i o mid garnizoana
care sa tina in ascultare taranimea iobagita. Din categoria castelelor feudale, cele mat msemnate
sint, azi, adica .in stai:ea actuala, castelul din Hunedoara ~i ruinele din Deva §i ~oimu~, toate
trei proprietati ale lui loan de Hunedoara ~i apoi ale lui Matei Corvinul.
In capitolul precedent am urmarit constructiile din timpul guvernatorului loan la castelul
din Hunedoara (vezi fig. 232). Ajuns in proprietatea lui Matei (prima mentiune in 1458), lucrarile de
infruinusetare vor fi reluate 1, de data aceasta in spiritul eclectic, gotic ~i al rena~terii, carac-
teristice pentru toate creatiile noului stapin. Astfel constructiile executate acum in Hunedoara
oglindesc una dintre etapele patrunderii rena~terii in Transilvania. La fel ca ~i in provinciile
centrale ale regatului maghiar, Matei a favorizat con§tient ~i insistent raspindirea formelor rena~­
terii, fara sa inlature insa traditiile gotice. In ~antierele principale din Buda ~i de la Visegrad
i§i fac astfel aparitia o serie de me~teri italieni. ln Hunedoara prezenta acestor straini nu poate
fi admisa, dupa cum vom , vedea imediat, ~i pare mai seducitoare presupunerea ca lucrarile
se datoresc unor me~teri forma~i pe ~antierele eclectice din Ungaria. Aceasta ipoteza ne obliga
insa sa datam reluarea construqiilor din Hunedoara ceva mai tirziu de anul 1460, propus de
J. Balogh. Lucrarile intreprinse acum pot fi identificate, in castelul care ne-a ramas dupa prefa-
cerile suferite in perioadele de mai tirziu, in doua puncte: in galeria de la sala di~tei §i in
aripa de nord, denumita «a lui Matei Corvinul». In galeria inceputa inca in vremea lui loan
de Hunedoara (vezi fig. 240), terminata insa abia in cursu! domniei lui Matei, s-au executat o serie de

1 :r.HiLLER, Vajdahunyad, p. 77 ~i urm.; CsABAI, idem, Renaissanre, I, p. 51, 78-79, 290; idem, Ren. lplt•.
Rene~dnsz, p. 17; BALOGH J., Klso-got., p. 542-543; p. 18.

608
ni~e cu banci de piatra (fig. 550), incadrate de profiluri inca specific gotice tirzii, incheiate in sa in
semicerc. 1n aceste ni~e semicirculare cred ca putem recunoa~ te precursorii portalurilor de bise-
rici despre care am vorbit. Un asemenea toe de u~a incadrat de un tor se gase~te chiar ~i in aceasta
galerie (fig. 551), la intrarea spre sala dietei, cu deosebirea di torul zace aci inca pe baze gotice
inalte, de tipul celor pe care le-arn semnalat la prid-
vorul de sud al bisericii ev. din Sibiu.
Mai importanta ~i mai caracteristica e apoi
construqia aripii de nord. Yechea locuin~a de la
parter, situata aci inca din timpul castrului, a fost
acum inzestrata cu bolti, iar deasupra ei s-a ridicat
un etaj tavanit. 1n fata acestui corp s-a a~ezat, spre
curte, adica p e latura de sud, un coridor inchis la
parter, prevazut cu ferestre gotice 1 dreptunghiulare,
impaqite in patru ochiuri ~i incadrate de baghete,
iar la etaj o loggie cu arhivolte grele in arc u ~or turtit
(fig. 552), sprijinite pe stilpi octogonali care formeaza
in fatada un rezalit, pornind de la baza parterului
~i ridicindu-se pina la corni~a (fig. 553). Corni~a
actuala, cu friza gotidi, e opera unei restaurari nu
tocmai fidele. Spre curtea laterala dinspre rasarit,
etajul e prevazut cu o ni~a mare ie~ind in forma
de burduf, a~ezat pe un pilastru masiv (fig . 554).
Burduful are ferestre dreptunghiulare cu baghete, .
dar cu profiluri diferite de cele de la fatada de
sud, ~i e incercuit cu un parapet impodobit cu
muluri compuse din patrulobi. 1n veacul trecut,
restauratorii castelului au procedat, indeosebi cu
privire la acest corp, cu prea mufta fantezie ~i
cu prea putina atentie, falsifidnd, cu intentia de a Fig. 550. - Hunedoara, caste!, ni~a din
corecta, o sumedenie de amanun~e; in principiu e coridorul de la sala dietei.
totu~i neindoielnic d ne gasim in fata aceluia~i
eclectism, cu acelea~i dozari ~i nuante, al carui produs e ~i castelul de la Visegrad.
Ruinele actuale ale castelului din D eva 2 au o istorie complicata, dar o cercetare mai
atenta poate desprinde inca o serie de observatii instructive. Castelul (fig. 555), construit din
piatra bruta extrasa pe loc, e a~ezat pe virful unui deal conic ~i poseda trei incinte, exploatind
fiecare Ia maximum avantajele terenului ; accesul se face printr-o poarta a~ezata pe latura apu-
seana, adapostita intr-un coridor boltit cilindric. D e -aci drumul urea ocolind spre miazanoapte,
dominat de un sistem de fortificapi care pare sa fi fost intercalat in intregime intr-o perioada
mai recenta, fiind amenajat de la inceput pentru instalarea armelor grele de foe. Pe latura de
nord intervine ca obstacol·poartfl de mijloc cu un coridor lung, acoperit cu bol~i cu penetratii,
alaturi de care se afla camere pentru corpul de garda. Aceste incaperi poarta bolti in cruci din
diramida. Dincolo de poarta, drumul continua spre rasarit, apoi cote~te spre miazazi ~i apus ~i
urdi, strimt ~j repede, spre poarta incintei a doua, a~ezata deasupra portii precedente, a~a
incit din acest punct aparatorii din bastion domina totodata ~i poarta inferioara. Contraforturi
~

1 Au fast reflicute, dar se pare di nu prca exact; 2 KovAnY, Erdily, p. 167-174; Sc HMIDT, Diva,
profilurile ferestrelor rcstaurate nu corespund rclevcului p. 93-110 ;TEGL-'.s, Hmi.Jadm., p. 25- 35 ;KONvo ru, Varak ,
filcut in 1867, inainte de restaurare. p. 249; Sc11 usTEn, Deva, p. 59-1 42; SzAsz, Szamoskozi,
p. 178; Sun6, Diva; FLOCA-$UIAGA, Dtva, p. 16 ~i urm.

au- a. 207
609
 uria§e, dispuse radial, sprijina curtinc~e din ccl\ul de nord-vest, ditihate pe stinci'i, servind
totodata ca piloni pentru podul cotit care lega drumul ceta~ii de poarta ce se deschide spre
nord-vest. Ultima parte a podului ·era in cumpana §i se mai P.iistreaza bine liica§urile de piatra
ale osiei. 1n ace<.sta incinta se poate ajunge ~i pe ni~te scari repezi, amenajate in capatul
rasaritean, uncle se deschide o portita laterala aparata de un turn dreptunghiular. Un bastion
semicircular domina drumul de acces in coltul
de sud-vest. 1n etajul inferior al bas.tionului se
mai pastreaza o indipere acoperita cu o calota de
caramida. Patruns in incinta a doua, du~manul
avea de infruntat pinzele mai scunde ale ultimei
curtine, in spatele carora se adapostesc locuin-
tele cu pereti exteriori inalti, inzestrati cu mij-
loace de aparare. Poarta e pe latura de nord-vest,
intr-a incapere cu bolti in crud, cu un portal semi-
circular decorat cu o rustica in stilul rena~te­
rii, av.ind o baza simpla, u~or inclinata, ~i sus,
in lac de capite!, un ciubuc cu o caveta. Profi-
lurile mai apartffi deci inca goticii tirzii. Spre
apus de poarta e turnul de aparare cu incaperea
de jos acoperita ~i ea cu o balta in crud, zidita
din piatra bruta ~i caramidiL 1n partea opusa
e camera corpului de garcia boltita cilindric ~i
mai incolo se vad rama~itele zidurilor unei alte
· incaperi. Cele doua etaje care se ridicau deasupra
au disparut, dar impartirea lor se mai poate
reconstitui dupa urmele ramase in peretele ex-
terior. In etajul prim fusesera probabil doua
i
II sali tavanite. Deasupra acestora era un coridor
I Fig. 551. -Hunedoara, castel, tee de u~a de aparare cu metereze. Alte doua corpuri de
. din coridorul de la sala dietei. clacjiri se rec;unosc spre apus ~i miazazi. Clli-
direa dinspre apus a suferit prefaced ulterioare.
I Din jumatatea a doua a veacului al XV-lea dateaza probabil indperea de jos, cu trei ni~e ce
I se deschid cu arcuri frinte. 1n schimb, incliperea de deasupra e prevazuta cu deschideri largi
I ~i joase pentru artilerie, taiate in zidul gros de peste doi metri, ~i nu poate fi anterioara seco-
I' lului al XVII-lea. Ruina dinspre sud cuprindea odinioara incaperile cu rost reprezentativ. Aci
era o sala boltita in dnci travee, despar~te prin arcuri semidrculare. Traveele extreme purtaserii
bolti in crud, iar cele mijlocii bolti cilindrice, dintre care doua longitudinale, iar traveea central.a
o balta transversala. Toate bol~le erau executate din caramida. 1n peretele apusean se mai
vede cadrul unei u~i gotice cu baghete. D easupra salii se aflau dispozitivele de aparare ~i o
ni~a suspendata pe console de piatra, prevazuta cu guri de pacura. Spre rasarit era alta sala
spatioasa, acoperita odinioara cu o balta cilindricli cu penetratu. Toate caracterele arhitectonice
denota ca in esenta ceea ce se mai vede azi din castel a fast zidit in jumatatea a doua a
veacului . al XV -lea, iar prefacerile prindpale ~i modernizarile sistemului de aparare apartin in
majoritate veacului al XVII-lea.
:i Se pare eli lui loan de Hunedoara i se datore~te initierea construirii castelului ~oimu~ 1
,I'
de linga Lipova. Din ruine (fig. 556) se poate vedea eli planul e aproximativ circular ~~ ca
:li
II
it
•l 1 Tf c LAS, Hm!JadtJJ., p. 3-4; MARKI, Aradv., I , Rmaiuance, I, p. 186.
·I· p. 120-121,453, 484; IoncA, Chateaux, p. 59; BALOGH J.,
!.
li. 610

.,
 zidirea e din piatra b ruta ~i piatrii de talie; diramida pare a fi fost intrebuintatii numai Ia refa-
cerile ulterioare, la arhivolte ~i bol~i. Initial, cele mai multe indiperi fusesera tavanite. D espre
continuarea cladirii in epoca lui Matei Corvinul ~i despre lucril.ri de la sfiqitul veacului al XV-lea
sau chiar de la inceputul veacului urmator, marturise~te 0 u~a cu cadru de baghete situata la
etaj (fig. 557). Spre deosebire deci de castelul din Hunedoara, ruinele din D eva ~i ~oimu~ nu
ingaduie nici o constatare cu privire
Ia patrunderea rena~terii in Transil-
vania, semn ca 10 epoca lui Matei
Corv.inul asemenea cazuri emu inca
sporadice.
Acela~i lucru se poate spune ~i
despre corpul de cladiri adaugat in
capatul de sud al vechii cetati din
Singiorg iu Tril.sdiu 1 (vezi fig. 8). Se
vad urmele mai multor indiperi, intre
care una prevazuta cu un burduf. 1n
fata acestei cladiri noi, pe care Orban
ar inclina sa 0 dateze in epoca lui
Matei Corvinul, dod castelul incapuse
pe miinile unui nou proprietar, s-a
amenajat spre apus o curte incon-
jurata de curtine ~i o poarta aparata
de o barbacana.
Cel mai timpuriu ~i ma1 lm-
··· portant monument al rena~terii din
t·· Transilvania pare sa fi fost castelul
din G ilau 2, din nefericire acum com-
.· plet demolat. Existenta unui castru
se poate urmari din izvoare inca in
1439. Localitatea era proprietate a
episcopiei din Alba Iulia. D espre
reconstructia acestui castru ~i trans-
formarea lui intr-un caste! nu exista
in sa alte indicii dedt cele arheologice.
Pe baza unei console cu sterna epis-
copului Ladislau Gen!b inrudit cu Fig. 552. - Hunedoara, caste!, loggia din aripa Matei.
Hunedore~tii (pomenit prima oarii ca
episcopal Tran silvaniei in 1479, ajuns
mitropolit de Kalocsa in 1502, decedat probabil in 1505), pare justificata ipoteza care ii
atribuie acestui prelat reconstruqia in stilul rena~terii. Nu ~tim insa ce amploare au avut
lucrarile initiate de episcopu.l Gereb ~i dod au fost incheiate, pentru ca in 1540 se aminte~te
iara~i pre:«:nta unor me~teri. Fragmentul cu sterna pomenita (fig. 558), pastrat azi in lapidarul
medieval al Institutului de istorie din Cluj, tradeaza inci in modelarea leului heraldic o ner-
vozitate plastid gotica, dar motivul cu cei doi putti care sustin scutul apartine tezaurului de
forme italiene. Alte piese, acestea .in castelul Barcsay din Gilau, intre care o consola cu fata
neteda ~i un fragment de uscior cu ornamente florale, prezinta forme toscane curate, in

1 ORu.\~>, Sztk~!rfo/d, v, p. 236-237. : BA LOG 11 J., Rntnimmrt, 1, p. 52, 69, 79- ..80, 230-232;
idem, Rw. iplt., p. 18.

(jJl
 timp ce o consola canelata e incoronata de o corni~ll. cu motive trdlate gotice bastarde.
Cu alte cuvinte, elementele rena~terii, de~i specifice, au ajuns ~i aci prin etape intermediare,
Ia fel ca in cazul capelei lui Liz6 din Alba Iulia. Dad comparam stilul acestor fragmente
pe de o parte cu faza rena~terii din Hunedoara, iar pe de alta cu cea din Alba Iulia,
putem conclude di lucrarile din Gilau
apar~in perioadei de dupa Matei Corvinul,
adica ap roximativ ultimului deceniu al
veacului al XV -lea ~i poate chiar primilor
ani ai veacului urmator. Pe temeiul mar-
turiilor din Gilau se poate insa afirma
d pe Ia sfiqitul veacului al XV -lea forme
izolate ale rena~terii toscane ajunsesera
prin intermediul ~antierelor din Buda ~j
Visegrad pina in Transilvania.
E probabil di formele rena~terii au
fost adoptate ~i in alte cazuri similare.
Familiei Gereb i-a apartinut in cursu!
jumatatii a doua a veacului al XV-lea
printre altele ~i castelul din Fagara~ 1
uncle se semnaleaza lucrari incheiate prin
1504. Vechiul castro, apoi manastire din
Odorhei 2 , a fost transformat temporar de
~tefan Bathori (voievod al Transilvaniei
in anii 1479-1493) intr-un caste! feudal
de care se leaga amintirea stapinirii sale
singeroase. asupra secuilor. Dupa moartea
Fig. 553. -Hunedoara, caste!, fatada aripei Matei sa a fost retrocedat calugarilor.
dinainte de restaurare. · Pentru istoria arhitecturii aces tor cas-
tele feudale sint interesante ~tirile privi-
toare la castelul din Arded 3 • ln 1456
familia Dragffy, in plina ascensiune in vremea 'Hunedore~tilor, prime~te dreptul de a cHidi
pe una din mo~iile lor « un caste! de · lemn · sau de piatra », intarit cu turn uri, curtine
~i ~anturi. Avem deci dreptul sa presupunem cain veacul al X V-lea numeroase castele fuse-
sera construite inca din lemn. 0 inscriptie disparuta, dar pastrata in copie, comemora inceperea
constructiei de piatra din 1481 sau 1487. Alte lucrari au urmat in vremea cind castelul era proprie-
tate a lui loan Dragffy ~i anul 1507 era mentionat pe o sterna vazuta ~i desenata de C. Pop de
Szathmary in 1864. Sterna s-a pierdut ~i ea, dar din desenul mentionat se recunoa~te prezenta
formelor rena~terii in construqia din 1507.
Din castelul din Gurghiu 4 , acum disparut, atestat insa documentar ca un castru regal sau
voievodal inca din 1364, provine un relief cu sterna Iagellonilor pe un scut festonat, deci probabil
de la inceputul secolului al•XVI-lea (data 1690 de pe sterna e apocrifa), dovada ca in acea perioada
s-au executat in Gurghiu lucrari in spiritul rena~terii. A lte urme arhitectonice, datate
prin 1519, se amintesc la castelul din Cri~ 6, dar, dupa cum vom vedea, partea mai veche a
castelului actual e in realitate ceva mai recenta.

1 VERESS, Fogtirar, p. 74; BALOGH )., Renaissance, ' lbidt111, p. 83, 229-230.
I, p. 80. 6 Ko~>YOKI, v arak, p. 265; RoT u, Baukrmtl, P· 120;
2 LUKINICS, Udvarhe(y, p. 433-435; BALOG H J., CsABAJ, Rmerzanrz, p. 20 ~i urm.; Kunrt i11 Sieb., p. 50
op. til., p. 172-173. ~ i 113.
1 BALOGH J., Renaissanre, I, p. 176, 178 ~i 224.

612

II
I
 Intre castelele mai importante din perioada de care ne ocupam merita o men~iune cele din
Ciceu, Vintul de J os ~i Iernut.•Primul, un vechi castru amintit mai inainte, e azi aproape disparut,
parte in urma demantelarii radicale din 1544, parte din cauza carierei de pietre de moadi,
activa in decurs de veacuri ~i pina in prezent, incit chiar posibilita~ile unor cercetari arheologice
par indoielnice. La suprafata solului nu se mai vede· dedt un
fragment de zid ~i amenajarea a doua subsoluri in stinca. Dar e
sigur di in timpul stapinirii acestui caste! de catre ~tefan eel Mare
~i urma~ii sai imediati s-au• executat lucrari mai ample. Astfel,
dintr-un desen din 1866 1 se mai pot recunoa~te ferestre gotice in
arc frint, iar in biserica ref. din Uriul de Sus se pastrase un relief
(acum in Muzeul raional din D.!j) cu sterna nioldoveneasca inscrisa
iara~i intr-un scut festonat (fig. 559), insa intr-o interpretare lo -
cala, foarte provincializata 2 •
Un castel, poate mai modest, sau eel putin un conac mai
important trebuie sa fi existat in Vintul de Jos, pe mo~ia care a
apaqinut lui Radu de la Afumati (1522-1 529) 3 . Aceste constructii
ipotetice au fost inlaturate cu ocazia rididir.ii cladirilor lui Marti-
nuzzi. In Iernut 4 trebuie sa presupunem un castel incapator, fiindca
aci s-au tinut, incepind cu anul 1529, o serie de adunari ale re-
prezentantilor tarii. ~i aci, constructiile ulterioare au racut sa
disparii cu desavir~ire urmele cladirilor precedente.
In schimb, se semnaleaza o serie de ruine mai mult sau mai
putin informe, care ar putea sa provina de la castele din perioada
care ne preocupa. 0 asemenea ruina, din care s~ mai vede parte
din incinta ~i un corp de cladire avind la etaj o u~a gotidi cu
~aghete, se afla in apropierea comunei Ca~olt (fig. 560). In vecina-
tatea Clujului, linga comuna Baloga 5 , se zar~te o incinta atingind
inca in multe puncte o inaltime de 25 m, cu turn cilindric ~i cu
doua bastioane la fel, precum ~i urmele unor construcpi de
piatrii. Acum un veac mai existau aci locuinte ~i grajduri dara-
panate . Cea mai veche ~tire documentara referitoare la comandantul
unui castru in acest punct dateaza din 1322 6, iar cetatea e po-
. menita in intervalul dintre 1598 ~i 1703, dar ruinele nu au fost Fig. 554. - Hunedoara,
castel, burduf din aripa
supuse inca unei cercetari arheologice. In valea unui afluent al Matei.
Nirajului, in vecinatatea comunei E;ernitul, se vad resturile unei
mici dar puternice incinte ovale cu urmele unui turn cilindric in
partea de nord; de la acel turn porne~te totodata ~i o curtina imprejmuind o mid curte
exterioara, situata ceva mai jos. Urmele unui alt turn, pretins tot cilindric, s-ar vedea
~i in mijlocul cut~i interioare 7 • Singura referinta documentara dateaza insa abia din
anul 1586, cind castelul e pomenit intr-un act de hotarnicie. Linga comuna Jimbor 8
se afla alta ruina cu planul unui pentagon neregulat, prevazuta cu doua bastioane ~i cu o cia-
dire in care era amenajata poarta. Urmele unei incinte, precedata, pe laturile de nord - ~i est,
de un ~ant, se pastreaza in apropierea comunet Cadaciu 9 . Alta ruina, linga comuna RacuP 0 ,

1 Vezi KAo.\n, Szolnok-D., II, p. 380 ~i urm.
2 Ibidem, p. 384 - 385; B.uoG 11 ]., Rmaiua1ue,
1, p. 175, 219- 220.
a Despre aci!ste proprieta~i vezi LArF.DATt', Posui-
zmilr, p. 41 ~ i urm.
• OnnAN, Szikelyfold, V, p. 41.
6 KovAnv, Erdi(J•, p. 146 ~i urm.
6 Docummle, C, veac XIV, vol. II, nr. 93.
7
Onn.l.N, Szikelyfold, IV, p . 96-97. Experien~a
dovede~te insii ca darimaturile iau in mod obi~nuit forma
unui con, chiar ~i cind provin de Ia o cladire patr:~ta.
8 Onn.l.N, op. di., I, p. 187- 188.
' Ibidem, p. 114,
10
Ibidem, II, p. 69-7L

613·

I
I
I
~·
cunoscuta sub numele de « Cetatea paginilor », e compusa din curtinc ~i un turn cilindric. Urmele
unor curtine ~i a doua turnuri puternice se vedeau in a:propierea lacului Ghilco~, linga Gheor-
gheni 1, iar in vecinatatea comunei Let 2 s-au gasit in sondaje arheologice resturile unei forti-
fica~ii din veacul al XVII-lea deasupra unei cetati ceva mai vechi. Ramine ca cercetarile vii-

10' 10'

Fig. 555. - Deva, cetatea, plan.

toare sa arate care dintre ruinele amintite mai sus faceau efectiv parte din arhitectura fazei de
care ne ocupam.
In raport cu categoriile de cladiri anali~ate pina acum, exemplele arhitecturii civile nu
s-au pastrat decit sp oradic, dovada di efectiv majoritatea covir~itoare a caselor de diferite tipuri
continuau sa fie construite inca din lemn. Totu~i, din cele ce urmeaza, se va vedea ca in peri-
oada in care in lumea catolidi se inlocuiesc in numar impresionant bisericile de lemn cu cladiri
de piatra, se constata o mi~care paralela, de~i mai pu~in intensa, ~i in domeniul arhitecturii
civile. A stfel putem vorbi de acum inainte in mod concret despre manastiri, palate, case ora~e­
neiti ~i chiar despre con ace nobiliare (curii) de piatrii. In ceea ce prive~te caracterele arhitec-
tonice ale cladirilor, vom gasi o confirmare a celor observate pina acum, ~i anume ca in prin-
cipiu preotii ~i organiza~iile biserice~ti mai marunte prefera formele traditionale gotice ~i influ-
e~teaza in acela~i sens ~i orientarca patriciatului orii~enesc, in timp ce ierarhii Bisericii catolice
impreuna cu nobilimea colaboreaza la introducerea formelor rena~terii.
Cea mai de searna construqie manastireasca pastrata in Transilvania se afla in Cluj . In
coltul de nord-est al ora~ului vechi exista o manastire dominicana, pomenita prima data intr-
un proces din 1428. Cit de departe in urma merge intemeierea, nu se mai poate constata dupa
elementele arhitectonice vizibile, deoarece manastirea a fost radical refiicuta in perioada de care
ne ocupam, iar biserica adiacenta a fost innoita in veacul al X VIII-lea, dod a~ezamintul apartlnea
franciscanilor. Manastirea 3 se compune din trei aripi (fig. 561) grupate in jurul unei curti

1 3 Es-r~au.l.zv, Koloszv. domokosok ebidloJerme, p. 34

Onu.l.N Szekellfiild, II, p. 109.
2
SCIV, I- 1950, f~sc. 1, p. 116. ~i urm. ; M6LLER, Eplt. em/., p. 121 ; MM, III, p. 223 ;
Lux, Kolozsv. kolostor, p. 129 ~i urm.

61 ·1.
dreptunghiulare, situata pe latura de nord a bisericii. Curtea e imprejmuita de un foi~or boltit
cu arcade in arc frint, vizibile in prezent numai pe latura de nord (fig. 562), celelalte laturi
fiind astupate cu zidarii ulterioare. 1n spatele acestui foi~or se afla, spre nord, refectoriul,
spre vest arhondaricul (modificat), iar spre est saeristia eu citeva incaperi adiaeente. La etaj ,

Fig. 556. -~oimu~, cetatea.

spre eurte, apar ferestrele stdmte ale chiliilor, in timp ee spre fa~ade dadeau alte chilii ~i incaperi
destinate bibliotedi, dormitoare comune ~. a. m.d ., transformate ulterior.
Construqiile s-au inceput probabil pe Ia mijlocul veaeului al XV -lea ~i au durat, dupa
cum vom vedea, pina in primul sfert al veacului urmator. 0 confirmare in acest sens cuprinde
~i informa~ia documentara, potrivit careia guvernatorul l oan de H unedoara acordase mana-
stirii subven~ii anuale ineepi,_d cu anul 1455. Cele mai caraeteristiee realizari, pastrate relativ
intact (toata manastirea a ~uferit o restaurare ampla Ia inceputul veacului prezent), sint refec-
toriul ~i indiperea de linga sacristie. Refectoriul (fig. 563) e o saHi mare, av.ind .in centru un
stilp masiv, oetogonal, legat in axa longitudinala eu pere~ii extremi prin doua arcuri frinte,
impartind incaperea in doua nave. Fiecare nava e boltita cu patru ogive. Arhivoltele sint frumos
profilate cu ciubucuri ~i cavete, iar stilpul central are o baza puternica ~i colonete angajate pe
direqia axei transversale, cu capiteluri aeoperite cu frunze. D e-a lungul peretilor ogivele zac
pe console in forma de semipiramide inversate, eu profiluri variate. 1n fa~a intrarii principale
e un amvon (fig. 564) adineit in perete, aceesibil printr-o mica seara cu un toe de u~a eu baghete.
Arcuri miei festonate impodobesc arhivolta in segment de cere a amvonului, iar eadrul
ni~ei e deeorat eu baghete gracile, a~ezate pe baze · zvelte, prismatice. Bolta acestei incaperi
minuscule e formata dintr-un sistem de nervuri areuite ~i intretaiate, in centrul carora se inscriu
mid patrulobi. T rei ferestre mari, tripartite, decorate cu muluri, ~i un portal monumental cu
toe de baghete bogat profilat completeaza decorul rdectQriului.

615
 Execu~ia acestui refectoriu a ~inut, desigur, timp mai indelungat ~i nu s-a terminat inainte
de ultimul sfert al veacului. Alaturi de formele arhivoltelor, ale consolelor ~i ale stilpului central,
care pot fi datate curind dupa mijlocul veacului, chenarele ferestrelor ~i ale amvonuluii_preziota
caracterele unei faze mai avansate; toate cadrele se compun din baghete subtiri a~ezate~pe haze
'·
I
,,
\

·;

Fig. 557. - $oimu~, ·cetatea, vedere din curte.

prismatice sau spiralice, iar la col~urile de sus ele se intretaie cu baghetele segmentelor de arcuri
care inlocuiesc acum corooamentele in arc ascu~it. Ne apropiem astfel de deschiderile dreptun-
ghiulare din perioada in care formele gotice se intilnesc ~i se amested cu cele ale reoa~terii;
totodata fantezia capridoasa a goticului tirziu incepe sa se geometrizeze, sa se adapteze unei
simetrii ~i unui de:sen inspirat din principii structive noi. Fad sa fie prezenta prin forme ,•
proprii, rena~terea se recuooa~te indirect printr-un oarecare spirit de ordine. Elementcle inse~i,
ciubucariile gracile, atit de diverse de profilurile ample ale gotidi decadente care se intilnesc
mai ales in ~antierele de Ia tara, tin aci rnai rnult de alfabetul formal al rnobilierului. Astfel,
marca distinctiva a decorului arhitectonic devine bagheta subtire, r otunjita sau cu · muchii.
Aceasta evolutie formala o putern urmari rnai departe chiar la rnaoastirea dujeaoa pina catre
inceputul veacului al XVI-lea. , 0 u~a secundara de pe latura de est a refectoriului prezinta
un cadru dreptut:lghiular format din asemenea baghete. Fereastra sacr.istiei, impar~ta in patru
ochiuri, n-a mai pastra"t din formele gotice de odinioara dedt coronamentele in arc frint ale
ochiurilor superioare. Aceste arcuri frinte joaca un rol modest, cu totul subordonat schemei
dreptunghiulare care, pe deasupra, mai poarta ~i o corni~a pe consolele dintate ale rena§terii
autentice. Cu accasta fereastrii. am trecut pragul veacului al XVI-lea.
1ncaperea de linga sacristie, boltita pe nervuri bogat profilate (fig. 565), dezvoltate la baza
din curbe dupa prototipul din capela lui Schleynig de la hiserica sf. Mihail din Cluj , apar~ne
~1 ea aceleia~i perioade tirzii, semn ca aripa de est a maoastirii a fast terminata abia in primul
sfert al veacului al XVI-lea.

616
 1n aceasta perioada i~i construiesc ~i dominicanii din Sighi~oara 1, atestati aci inca din
anul 1298, o manastire noua. Inscriptia din nava spune: «FHndata et extructa 1492; incendio de/eta
1676, 30 Aprilis; resta!frata 1678; renovata 1804». Biserica ar putea sa .fi fast o hala cu trei nave,
cu tribune in vest ~i nord, dar stilpii au suferit ample prefaced ~i bol~ile sint noi. Numai in altar se mai

Fig. 558. - Cluj, Lapidarul Institutului _.de istorie, consola

din Gilau.

pastreaza ogivele peste doua travee, una d~eptunghiulari, alta pentagonala. La unele ferestre
se mai vad urmele mulurilor. Zidirea bisericii pare a .fi tinut timp mai indelungat; scarile de
Ia tribuna poarta data 1508, iar in sacristia veche e insemnat anul 1510. Elemente mai carac-
.... teristice au supravietuit in cladirile manastirii. 1n afad! de unele paqi ale vechiului foi~or de
pe latura de sud, mai exista refectoriul, a dirui balta cu nervuri in forma de plasa e susti-
nuta de un stilp central. Planul e traditional, dar bolta dovede~tc di. refectoriul s-a zidit in
primele decenii ale veacului al XVI-lea.
0 alta manastire, aceasta in ruina, se. presupune pe vhful unui deal de linga comuna
$umuleu 2 • De data aceasta e vorba de o a~ezare forti.ficata, prevazuta cu o incinta ovala de piatra.
1n interiorul curtinelor se vad dtiva p ereti transversali, presupu~i ca ar .fi apaqinut construqiilor
de capetenie ale manastirii, iar in curte s-au gasit urmele unei cladiri cu absida semicirculara, motiv
pentru care Orban atribuise manaslh ea veacului al XI-lea. Se amintesc apoi ~i dteva pietre pro.fi-
late, dar fad. vreo precizare, de~i marturia lor ar fi putut dezlega problema indlcita a datarii.
Traseul semicircular al absidei, in cazul ca ar .fi atestat ~i nu e numai o ipoteza bazata pe
aspectul darimaturilor, ar tl:ebui sa pledeze fie pentru perioada romanid -· in Ciuc inadmisibila
inainte de veacul al X III-lea -, fie pentru o construqie mai recenta din veacurile XVI-XVII.
1n orice caz, pe temeiul experientelor de pina acum, o manastire fortificata cu incinta de
piatra in regiunea Ciucului s-ar incadra mai firesc in arhitectura veacurilor XV-XVI.
Informa~ii mai tei"?einice despre cladiri manastire~ti de piatra avem cu privire la manas-
tirile ortodoxe din Vad ~i din Rimeti. La Vad 3 , uncle se mai disting ~i acum in relieful solului

1 HENSZLlUNN, Otijegyzetek, p. 391 ~i urm.; RoTu, 2

Onn.\N, Szike!yfold, II, p. 21.
Baukuml, p. 89 ; ScHULLER R., Altuhiiuburg, p. 18 ~i " MM, IT, col. 875.
urm.; BALOGH J., Rmaiua11ce, I, p. 196.

617
 urmele zidurilor de temelie, se mentioneaza o incinta ~i fundatii ale unor cladiri de piatra atri-
buite perioadei lui ~tefan eel Mare, iar Ia Rimeti se pastreaza cladirea arhondaricului, modesta,
dar inzestrata cu ferestre ~i alte detalii arhitectonice gotice tirzii. ·
CH1dirile reprezentative ale inaltei ierarhii catolice, palatele episcopale din Oradea ~i Alba
Iulia, nu mai existiL Despre palatul din Oradea 1 vorbesc insemnari ale vizitatorilor, pomenind
in 1509 o scara de onoare ~i aula, pe atunci ambele ctitorii recente ale episcopului Sigismund
Thurz6 (1506-1512). Citeva fragmente arhitectonice (o consola,
resturile unui pilastru canelat ~i ale unei frize cu fiinte
mitologice grupate in jurul unui potir din care rasar flori)
(fig. 566) ne permit sa ne dam seama eli intregul alfabet
plastic apartinea rena~terii, aparent in aceea~i dozare eclectica,
toscana ~i lombarda, pe care am intilnit-o concomitent Ia
capela lui Laz6 din Alba Iulia. Asemanatoare trebuie sa fi
fost . ~i cladirea executata de episcopul Francisc V arda y in
Alba Iulia 2 , evident in acela~i stil ca ~i construqiile sale
d'fn catedrala. Se pretinde eli ar fi existat ~i o inscriptie co-
memorind aceste lucrari, dar in prezent e data ca ratacita.
. Singurul .palat din care se mai pastreaza parti apartinind
aproximativ sfir~itului veacului al XV-lea sau primului sfert
al celui urmator e palatul voievodal din Turda 3 • Acesta e
inca in esenta o construqie gotid. Beciurile sint acoperite
cu bolti cilindrice de caramida, sprijinite pe arhivolte de
piatra · ecarisata. Parterul §i etajul sint insa tavanite. Poarta,
Fig. 559.-Dej; i\1uzeul raional,
sterna moldoveneasd din ce- relativ simpla, e in arc frint ~i profilata gotic, iar in interior,
tatea Ciceului. Ia parter, se gasesc ~i alte u~i cu tocul in arc frint, aHituri
de tocuri in stil rena~tere, dreptunghiulare §i cu profilurile
intoarse . la l;laza spre golul u~ii, tip cunoscut ~i de Ia nu-
meroase biserici. La etaj toate u~ile apaqiri rena~terii. Acelea~i observatii se pot face ~i privitor
Ia ferestre. Cele mai vechi sint simple, dreptunghiulare, cu cercevelele de piatra de modelul
gotic tirziu, unele insa au primit ~i cite o corni~a 'cu denticule, iar altele mai au §i un toe
profilat, in tors spre interior. Elementele gotice pot apaqine inca sf.iqitului veacului al XV-lea,
celclalte pledeaza insa pentru o datare in deceniul al doilea ~i al treilea al veacului al XVI-lea;
dar adevarul e ca palatul a suferit ~i in continuare numeroase refaceri ~i' completari, astfel di
datarile propuse nu pot avea deocamdata decit valoarea unei sugestii. La etaj se gasesc apoi
~i tocuri de ferestre mult mai recente.
Din ambianta acestor palate nu e apoi de mirare eli formele rena~terii au patruns curind
~i in conacele (curiile) magnatilor construite Ia tara. 0 asemenea cude aveau fratii Deshazy in
Mineu 4 , uncle i-am intilnit ~i in calitate de ctitori ai bisericii ref., biserica inzestrata dupa
cum am vazut cu operele lui Johannes Fiorentinus. ln 1513 ei primisera ~i ingaduinta regala
de a-~i fortifica curia cu ~ant ~i palisade. Din curia vicevoievodului Leonard Barlabassy din
Hidrifaia 5 se mai pastreaza in localitate lintelul unei u~i profilate in stilul rena§terii, prevazuta
~i cu o inscriptie din 1508.
Urme mai numeroase ~i mai consistente ale arhitecturii civile s-au pastrat in ora§e. Una
dintre cele mai sugestive cliidiri e fosta casa a capitlului din Bistrita, acum casa parohiala ev. 6
·~ Portalul, cu data 1480 (fig. 567), e in arc frint profilat, iar fatada e decorata la etaj cu figura

l §i
1 BALo<; 11
300 - 301.
.J ., Rmaiuancc, I, p. 275, 277- 278
a Ibidem, p. 90 si 252.
3 MM, III, p. '225; Cs.,uAt, R enesztimz, p. 23, 38.
4 BALOG 11
6
J., Rmaiuance, I, p. 176.
Ibidem, p. 62, 82 ~i 254-255,
• Kut11t it1 Sieb. , p. 149,

I 618
'
unui episcop a~ezata intr-a ni~a. !n interiorul cu incaperile boltite se gase~te un frumos toe de
u~a cu baghete incruci~atc, purtind in col~uri sterna pe scuturi lobate ~i deasupra iara~i data
1480 (fig. 568). 0 u~li de acela~i tip ~i o sala capitulara (odinioara refectoriul unei manastiri)
din aceasta perioadii se piistreazii ~i in casa parohiei ev. din Media~· 1 . ln Cluj se gasesc nume -
roase urme ale arhitecturii civile din aceasta perioada, dar din nefericire toate apaqin unor
cladiri mult transformate. Un portal gotic tirziu are de pilda casa din strada L. Kossuth, nr. 14 2 ,

Fig. 560. ·_ Ca~olt, caste!.

iar clemente gotice tuzu se gasesc in cladirea parohiei r.cat. din piata Libertatii, uncle
fusese ctitor important plebanul Schleynig. Printre acestea merita o mentiune portalul dinspre
strada cu o caracteristidi arhivolta in segment de cere, profilurile fiind inca gotice bastardc,
~i, in interior, un toe de u~a cu baghete, datat 1477 3 • Mai cunoscuta e casa 4 in care se pre-
tinde di. s-ar fi· nascut regele Matei Corvinul, un vechi han din veacul al XV -lea, dar cladirea
'JI
actuala a trecut nu numai prin prefaced amplificari ulterioare, ci ~i prin doua restaurari care
s-au diznit sa-i redea aspectul initial a~a cum ~i 1-au inchipuit restauratorii. Drept urmare,
cladirea nu mai e un reprezentant fidel al.arhitecturii de odinioara, dar cuprinde inca nu;neroase
amanunte, tocuri de u~i gotice in arc frint cu muchiile te~ite, ferestre cu cadre dreptunghiulare
gotice tirzii ~i cu corni~e cu denticule in stil rena~tere, marturie a prefacerilor suferite in primele
decenii ale veacului al XVI-lea. 'Pretios e un lintel de u~a instil rena~tere, acum in lapidarul Institu -
tului de istorie din Cluj, provenit de la casa pictorului clujean Bernardus ~i datat 1514 6 (fig. 569).
Aceasta piesa e deocamdata eel mai vechi exemplu al adoptarii fovmelor specifice ale rena~terii
in arhitectura clujeana ~i ca atare precursorul perioadei de inflorire din vremea principatului
transilvanean.

1 RoT u Bauk111ut, p. 114; Ku111t in J'ieb., p. 29; 4

Sd.D~czKY. Mai.J'd! btiza, p. 373 ~i urm.; BALot:u J.,
0PnEscu, Bi.r. eel. Ardeal, p. 30-31. Kolozwa,·, p. 18.
2 BALOG u ] ., Kolozwdr, p. 18. 6
BaoGn J., RenniJJoll cr, I, p. 62, 85 ~ i 257.
8 Idem, Rmoi.rJancc, I, p. 54, 79, 197 ~i 256.

619
 Urmele unet tmportante construqii gotice se pastreaza in Sibiu, in casa nr. 20 din Pia~a
Republicii 1 . CHidirea trecuse printr-o transformare in stil rena~tere ~i a fost apoi modificata
in 1830. Azi se mai pastreaza u~a capelei - incapere obi~nuita in casele mai importante - in

.•
I

Fig. 561. - Cluj, fosta manastire dominicana, fatada de nord.

'101

Fig. 562. -Cluj, fosta manastire dominicana, foi~orul.

arc frint, citeva bol~i in cruci ~i o scara spiralidi. Dintr-un tablou anterior refacerii amintite
se mai recunosc ~i doua burdufuri, despre care se spune ca ar fi purtat data 1472.

1 REISSENBERGER, Uberrule, p. 484; RoTu, Batlkllllfl, P· 115- 116.

620

i:
ij
It
 Cea mai pretioasa cladire din aceasta faza e insii fosta pnmane din Sibiu 1. Din cercetarile
facute ~i publicate rezulta di initial ar fi existat aci doua cladiri, una in capatul de nord, alta
In eel de sud. Ultima ar fi cea mai veche. Ea are un plan patrat, ·u~or deformat, iar la parter

Fig. 563. - Cluj, fosta manastire dominicana, refectoriul.

o singura sala scunda cu stilp octagonal in centru, sustinind cite o balta in cruci deasupra celor
patru compartimente. Ferestrele sint mici ~i dreptunghiulare. Aceea~i dispozitie se repeta Ia etaj,
cu deosebirea ca aci stilpul are o baza inalta, dar nici el nu are capitel. Pe Iatura de nord,
aceasta sala are ~i un burduf, prevazut cu o mica ba lta' pe nervuri in forma de plasa. U~a ce
da in sala e inzestrata cu un cadru in arc frint, bogat profilat, cu vrej de flori in caveta externa.
+
Aceasta ar fi cladirea lui Toma Altemberger ( 1491), dar vom vedea d asemenea atributie
e indoielnica. Cladirea descrisa ar putea data din ultimul sfert al veacului al XV-lea. Cu dtiva
ani dupa intemeiere s-a ridicat deasupra ei un al doilea etaj, de data aceasta tavanit. La acest
etaj urea o scad spiralica a~ezata intr-o caja alipita laturii de nord a cladirii, alaturi de burduful
amintit. La aceasta scara da o u~a gotid incheiata cu arc in acolada, cu baghetele intretaiate
~i continuate dincolo de virf, inscriindu-se intr-un chenar dreptunghiular. Cimpurile sint
decorate cu doua scuturi heraldice de forma celor ·de turnoi, bilobate in partea inferioarii.
Din cladirea initiala de nord se pastreaza numai parterul boltit cu ogive, una din cheile
de balta purtind ca decor o rozetiL In acest corp se mai pastreaza ~i un toe de u~a cu baghete.
Datarea acestui parter in ultimele decenii ale v:eacului al XV-lea nu intimpina, fire~te, nici o
dificultate. Se presupune apoi d intr-a a treia etapa cele doua cladiri descrise au devenit o
singura proprietate ~i au fast unite. Spre vest, aripa intermediara are la parter doua loggii.
Una (fig. 570), evident mai veche, se compune din doua travee cu bolti pe nervuri stelate. Stilpii
sint octogonali, cu haze masive, proeminente. Unul e lipsit de capite! ~i arhivolta frinta se des-
prinde direct din fus, altul insa are capite!, ~i tot cu capite! e inzestrat ~i pilastrul care ii cores-

1 REISSE!'>B ERCr.R , Uberrute, p. 461- 514; RoTn, &111- Htrnumnrtadt, p. 45-48; BALocn J., Renaittal/(t, I, p. 192.
kruiJ/, p. 113- 114; Kunrl in Sieb., p. 30 ~i 112 ; TnALCOTT,

621
 punde. Capitelurilc sint decorate cu frunzi~ ~i cu doua busturi, unu l ln costum polonez, strins
pe corp ~i impodobit cu ~nururi, costum care in curind va fi adoptat ~i de nobilimea maghiara,
altul in cos tum cu falduri .bogate, socotit cl ar reprezenta portul _patricienilor sa~i. Asemenea
busturi sint caracteristice ~i frecvente in plastica decorativa germana din ultima perioada gotica.
De retinut e faptul d cele doua chei de bolta sint decorate cu steme, una reprezentind un leu,
alta un brat ie9it dintr-o coloana ~i tinind
o spada. Acestea ar fi stemele .familiei
Altemberger. Dar dad identificarea e
corecta, atunci Altemberger nu mai poate
fi proprietarul casei de sud, ci trebuie sa
fi fost proprietarul ulterior al ambelor
cladiri, eel care le-a unit cu acest corp
intermediar. Cu un oarecare efort ~i
exceptind etajul al doilea al corpului de
sud (fig. 571) (~i in orice caz u9a sdrii),
s-ar putea admite datarea celor trei corpuri
inainte de 1491. Problema insa nu e
atit de simpla, pentru ca cealalta loggie
din parterul aceleia§i cladiri de legatura
se deschide cu doua arcade in segment
de cere, a§ezate pe o coloana cu baza §i
capite! in forma de prisma octogonala.
Profilul arhivoltelor e inca gotic tirziu,
dar acestea totu§i nu pot fi anterioare
primului sfert al veacului al XVI-lea.
Astfel, aripa intermediara nu e omogena.
Din faza in care s-a terminat aceasta
loggie ; pot sa dateze §i ferestrele de la
etaj, atlt ale corpului intermediar, dt §i
ale cla~irii de sud. Ele sint Ia fel, mari,
Fig. .564. ..:__ Cluj, fosta manastire dominicana, dreptubghiulare, impaqite prin cercevele
amvonul. de pia~ra in doua sau trei pafti, cu dte
un ochi mai mare jos §i altul mai mic,
deasupra. _Tocurile sint profilate cu baghetc incruci§atei Ia colturi. Uniformitatea acestor
ferestre ne . obliga sa le consideram pe toate drept contempdrane. I
Mai bogate sint apoi cadrele
ferestrelor de Ia etajul al !I-lea al cladirii de sud (fig. 572). Sub pervaz, ele au mid console trep-
tate, profilate in stilul rena~terii, iar partea superioara a tocurilor e incercuita de un ciubuc
sprijinit de ambele laturi pe dte o consola in forma de scut, asemaoatoare cu cele de Ia u~a
scarii. Reissenberger a comparat aceste ferestre cu cele de Ia casa Tucher din Niirnberg, dar
aceasta casa dateaza abia de pe Ia 1530 1 • Asemenea analogie ne obliga, fire~te, sa propunem
~i pentru ferestrele din Sibiu o datare corespunzatoare, adid eel mai curind in deceniul al treilea
al veacului al XVI-lea.
Ceva mai curind, poate intre anii 1500 ~i 1521, ar putea fi datate ~i uncle amenajari
din corpul de cladirc de nord. Pe atunci se presupune ca proprietarul intregului complex ar
fi fost loan Lula ~i sterna lui se afla pe . un lintel, incastrat ulterior intr-o incapere de Ia etajul I
~i depus acum in muzeul Brukenthal 2• Lintelul provine de Ia un toe de U§li cu baghete, dar

1
BEzOI. D, Rwaiuanre il1 Dmtubl., p. 38. 2
Cf. ~i BuoG H J., Renaiuanu, I, p. 68, 93 ~i
272-273.

62-2
 cu prof-iluri, care se apropie de formele rena~tcrii. Acestea sinr elementelc cladirii care a devenit
in 1545 proprietatea ora~ului ~i casa sfatului.
0 cladire mai veche fusese in Sibiu casa capitlului 1, situata in dreptul fatadei de nord
a bisericii parohiale sf. Maria, devenita ~i ea acum casa parohiaH( a comunitatii ev. Cladirea
a suferit insa prefaceri radicale, dar in fatada se pastreaza o inscriptie ~i, pe un scut festonat,
sterna plebanului loan din A ltina cu data
1502. Sub aceasta sterna se deschide un
frumos portal gotic tirziu (fig. 573), tratat
cu oarecare fantezie mai indtpendenta, cu
baghetele arcuite ~i intretaiate in partea
superioara. Acest cadru e o opera remar-
cabila a goticii de prin primul deceniu
al veacului al XVI-lea.
Putine sint urmele arhitecturii civile
pastrate in Bra~ovu l vechi. Mentionam
doar, de dragul cronicii, lucrarile executate
intre anii 1515 ~i 1528 Ia cladirea .,pri-
mariei 2 , la care a participat arhitectul
magister Antonius, alaturi de lemnarii
Anthony din Sibiu ~i Gregorius din
Bra~ov. Din documente aflam di acum s-a
adaugat un etaj turnului ~i s-a facut un
nou acoperi~. Dar aceste lucrari au cazut
prada prefacerilor ulterioare.

c) Moldova

Vechca arhitectura de piatra moldo-

,veneasca din perioada analizata anterior se
datora indeosebi ctitorilor domne~ti. Ca
atare ea nu reprezinta tipurile arhitectonice
p opulare, mai modeste, dar mai rasp1ndite. Fig. 565. - Cluj, fosta manastire dominicana, sala
Dintre aceste tipuri face parte biserica de de linga sacristie.
lemn, ridicata. la tara, fie ca bi~erid
parohiala taraneasdi, fie ca ctitorie boiereasdi. ln ceea cc prive~te infati~area, putem presupune
deocamdata ca bisericile de lemn moldovcne~ti se prezentau in doua variante, ambele cu planul
dezvoltat de-a lungul axei longitudinale, compuse adidi din trei indiperi in~irate de Ia vest spre
est. Dintre acestea; nava va fi fost aproximativ patrata, tinda ~i altarul uneori la fel, dar alteo~i
poligonale. D eosebirile principiale dintre cele doua va riante se vor fi manifestat insa mai ales
in elevatie, in sistemul inveli~ului interior. La unele biserici acest inveli~ va fi fost cilindric,
din scinduri montate pe arcuri de lemn (in imitarea dublourilor), la altele insa piramidale,
din birne mici a~ezate cruci~. Primul sistem se leaga de tipul bisericilor de lemn transilvanene,
dezvoltat in contact cu arhitectura de piatra catolidi, al doilea, in schimb, e strins inrudit cu
bisericile de piatra moldovene~ti, cu plan triconc. E inutil sa discutam aci problema originii

1 RE ISSF.N UER GER , Vberreslr, p. 482- 483; RoTH, Ball· 2 Burzenland, III- 1, p. 164 ~i urm . ; RoTu , Baukmw,
kmul, p. 115; Kmul in Sieb., p. 107- 108; BALOGH J., p. 11 6- 117; K unst in Sieb., p. 49 ~i 112.
l<.tnaiuaJur, I, p. 82.

623

.~(.._...._..,............ ........ .... . .......

indepartate a acestor forme arhitectonice ~i prioritatea absoluta a arhitectudi de lemn sau a celei
de piatra in elaborarea sistemelor ini~iale. ~n veacul al XV-lea faza originara era de mult depa-
~ita ~i problema rela~iilor dintre arhitectura de lemn ~i cea de piatra dobinde~te acum un caracter
Fig. 566. ~ Oradea, fragment arhitectonic de la
· palatul episcopal.
Fig. 567. - Bistrita, casa parohiala ev., portal..
Asupra accstei chestiuni ve-.li VXT,\~I AN u, Arb.
1
moldov., p. 180 ~i urm.
2 ln afanl. de iitcratura citata in legatud. cu diferitelc
probleme ~i monumente, notiim aci doua lucriiri depa~ite,
dar uneori utile ca informafie: RoMSTORFER, Mold. b;•z.
&uk. ~i MmoNEscu, Mtintirth·ife.
624
strict local, moldovenesc. Cu alte cuvinte,
se pune intrebarea ce rela~ii au existat intre
numeroasele biserici de lemn moldovene~ti
~i cele de piatra care au inceput sa fie
ridicate in numar tot mai mare inca din
jumatatea a doua a veacului al XV -lea. Un
fenomen asemanator, 0 inlocuire masiva a
bisericilor de lemn cu altele de piatra, am
constatat in aceasta perioada ~i in Transil-
vania, cu privire la bisericile catolke de la
tara. !n Moldova insa vom avea ocazia sa
observam concomitent ~i aparitla unor
metode noi ~i specifice in construqia bol-
~ilor cladirilor de piatra, care socot d ne
obliga sa admitem in primul rind, ca
premisa, existenta celor doua variante de
biserici de lemn, iar apoi producerea unor
interferente extrem de semnificative, dt-
rora am incercat sa le atribui sistemul de
boltire moldovenesc 1 •
Bisericile de piatra moldovene§ti 2
diu perioada de care ne ocupam pot fi
grupate ~i ele in doua serii: bisericile-sala
~i bisericile cu plan triconc. Din seria
bisericilor-sal~, primul monument, in
ordine cronologid, pare a fi biserica ziditli
de Teodor Vitold in Lujeni 3 (fig. 574),
probabil curind dupa anul 1452, dnd
el a cumparat aceasta mo§ie. Cladirea din
piatra bruta ~i c.aramida se compune
dintr-o tinda ~i 0 nava dreptunghiulara
cu un altar ceva mai stdmt, semicircular
in interior, iar in exterior cu §ase laturi,
deci cu fereastra altarului dezaxata spre
nord, din cauza muchiei din axa prin~
cipala. Doua ni~e tin loc de proscomidie
~i ve~mintar. Boltile din tinda §i nava
sint cilindrice, a~ezate pe axa longitudi-
nala, sprijinite in nava ~i de un arc dublou
pe consoHi cu profil simplu ~i greoi, iar
.I
altarul poarta obi~nuita semicalota. Fe- i
3 DAN, Lujeni; Bu~. Ltdmi, p. 35 ~i urm.; ~TEFANEscu,
I
Bu&ovine et Moldavie, p. 90; HENRY, Moldavie, p. 175;
loNEscu,III. arh., p.238; VOITEIIOVSKI, Apx. MoAOaBUII,
p. 46.
 restrele sint mici ~i dreptunghiulare, evazate spre interior. Curioase erau odinioara intrarile
duble dinspre vest, separate printr-un stilp patrat de zidarie (dupa modelul portalurilor gotice).
D oua arcade asemanatoare se deschideau ~i in peretele dintre tioda ~i nava; aci insa stilpul
mijlociu a fost inHiturat ~i inlocuit cu un arc
puternic. Recent s-a adaugat ~i un exonartex
de lemn, iar 0 camaruta din acela~i material
a fost alipita pe latura de sud. Contrafor-
turile din dreptul navei se datoreaza ~i ele
lucrarilor de intretinere din vremurile mai
noi. Fatadele bisericii sint netede ~i tencuite.
Dupa Bal~, aceasta biseridi s-ar explica
printr-o reducere a unei cladiri de tip
b~silical, cum ai: fi biserica sf. Nicolae din
Radauti. Faza intermediara dintre basilica
din Radauti §i biserica-sala din Lujeni ar
fi reprezentata de biseridle din D olhe§ti
§i Volovat, uncle arcadele oarbe de-a
lungul peretilor laterali ar pastra amin-
tirea navelor laterale. Acest amanunt 1 ar
dispare apoi la Lujeni. Asemenea explicare
nu tine insa seama de cronologie, deoarece
ambele biserid dtate sint ulterioare celei
din Lujeni. Iorga 2 , in schimb, califica bise-
rica din Lujeni drept un monument « litua-
nian bastard», probabil din cauza ca nu a
gasit in Lituania analogii corespunzatoare.
Nici una dintre cele doua ipoteze
de mai sus nu par convingatoare. Mai
promitiitoare e confruntarea planului, in-
clusiv particularitatile absidei, cu bisericile
transilvanene din grupul din care face parte
~i cea din Birsau. lnrudirea dintre cele Fig. 568. - Bistrita, casa parohiala ev., toe de u~a
~i canat.
doua cHidiri e izbitoare §i nu poate fi explicata
dedt prin derivarea din acela~i prototip §i
acela~i mediu. Dadi, in Transilvania, biserica-sala din evul mediu e un produs combinat din
arhitectura de lemn §i cea de piatra, va trebui sa recunoa~tem ca ~i in Moldova e rezultatul
aceluia~i fenomen. Bisericile de lemn moldovene§ti vor fi semanat la inceput cu cele din
Maramure~, ceea ce nu ar fi de mirare, date fi.ind legaturile intime dintre aceste provincii. La
transpunerea in piatra s-au adoptat unele elemente noi, intre care traseul circular din interiorul
absidei, precum ~i semicalota corespunzatoare. A cestea au fost imprumutate in Moldova fie de
Ia o basilica de felul celei din Radau\1, fie de la unul din triconcurile numeroase. Astfel, biserica
din Lujeni trebuie considerata ca eel mai vechi reprezentant pastrat al unui tip esen\lalmente
autohton. Totodata ea confirma oarecum existenta bisericii de lemn cu planul simplu longi-
tudinal din primul grup, devenit ulterior in Moldova destul de rar.
Biserica clin Dolhe~tii Mari 3 , zidita inainte de anul 1481, cind se inmorminteaza aci, ala-
turi de tatal sau, ctitorul hatmanul ~endrea, apartine aceluia~i tip de biserica-sala (fig. 575 b),

l B.u~, L r{jeni, p. 37- 39. a UREC UE, Domnii, p. 162; loRc A -BA L ~, L'arl, p. 79;
z Comptu-rmdur, RH, VII-1930, p. 114. BAL~, Bir. lui ~tefan, p. 124 ~i urm.; HENRY, Mo/davie,
p. 58.

40 - c. 267 625
dar prezinta o filia~iune ceva mai complicata, fiindca, dupa cum vom vedea, elementele compo·
nente denota o incrud~are de infl.uente multiple. Cladirea, ridicata exclusiv din piatra bruta,
se compunea la inceput dintr-o tinda ~i o nava dreptunghiulara, despaqite una de alta printr-un

Fig. 569. -Cluj, Lapidarul Institutului de istorie, toe de u~a.

I"\ l
l
'
1

j
I
l

.l
!

Fig. 570. - Sibiu, primaria veche, loggie. ~ l;:l ." J

perete strabatut de o singura u~a, ~i dintr-un altar pentagonal, atit in afara cit ~i inauntru.
Tinda ~i nava sint acoperite cu cite o bolta cilindrica u~oara, construita din siga. Ad intilnim
insa o particularitate imprumutata arhitecturii bizantine, menita sa fie nu numai larg exploatata
in Moldova, dar sa formeze chiar punctul de plecare al unei evolutii noi ~i originale. Pentru
a miqora presiunea laterala a boltilor, problema atit de precumpanitoare in perioada incepu-

626
turilor arhitecturii rom1ne~ti din ambele principate, se decide reducerea luminii bol~ilor, inter-
calindu-se in fiecare incapere cite o pereche de pila~tri masivi, dreptunghiulari, legati de-a lungul
peretilor prin arcuri u~or frinte (fig. 575 a). Aceste arcade formeaza un fel de ni~e ~i imping

.,
.· .-
.,·.

Fig. 571. -Sibiu, primaria veche, loggia ~i corpul de sud.

punctul de na~tere al boltilor spre interior, incit rezultanta presiunilor nu trece in afara plclo-
rului zidurilor exterioare 1 . Acest procedeu, incadrat cu drept cuvint in notiunea sistemului
contraforturilo r interne, e identic ca principiu cu procedeele adoptate la Vodita II. La Dolhe~ti
se adauga sectiunea in arc u~or frint a boltilor, contribuind ~i ea Ia reducerea componentei presi-
1 Vezi asupra acestei chestiuni ~i BAL~, Bi.r. lui $tefan, p. 78 ~i lONllSC u, Ist. arb., p . 276.

627
 unilor laterale. in sfir~it, in dreptul fiecarei perechi de pila~tri, balta e sprijinita de cite un dubiou
a~ezat pe console, compuse din ciubuce ~i cavete care se apropie mult de formele rena~terii.
S-ar putea ca aceste console sa fi fast insa introduse ulterior, deoarece dublourile se pierd in
partea i~ferioara in grosimea peretelui, iar
consolelor le revine numai un rol estetic.
Bolta altarului e mult mai simpla; spre
apus are forma cilindrid, iar spre rasarit 0
sernicalota poligonala, in corespondenta
peretilor.
U~a din exterior a fost refacuta in
1854, dnd s-a adaugat bisericii o clopot-
nita, transformindu-se §i unele ferestre ~i
corni~a, dar inspre nava se mai pastreaza
vechiul cadru dreptunghiular, ruinat, re-
prezentant bastard (sau refacut ?) al tipului
gotic tirziu cu baghete. Ferestrele vechi
Fig. 572. - Sibiu, primaria veche, ferestre de Ia au cite un chenar care incondeiaza numai
corpul de sud. partea superioara §i marginile laterale ale
des~hiderii, lipsind in partea inferioara.
Aceste coronamente se compun fie dintr-un
cadru profilat in stilul rena~terii, intors Ia partea inferioara spre golul ferestrei (fig. 576), fie
dintr-o impletitura de ciubuce, incadrind un cimp decorat la capete cu cite o palmeta (fig. 577).
Pentru prima categoric de cadre va trebui poate sa. cautam analogii in Polonia, pentru ca profilurile
intilnite in Transilvania prezinta o modelare diferita §i apartin, dupa cum am vazut, abia primului
sfert al veacului al XVI-lea~ S-ar putea de altfel ca ~i Ia Dolhe~tii Mari aceste cadre sa fie mai
recente. In ceea ce prive~te chenarele cu impletituri, ele repeta un decor stravechi din Asia Mica
~i din Armenia, pe care Bal~ 1-a intilnit ~i la ruinele palatului din Mangop 1• ·Un chenar la fel,
de~i mai suplu ~i mai fin executat,' se gase~te insa Ia Cetatea Alba, datind de pe Ia 1440 (vezi fig. 258).
Pentru a explica carac'terele ·eclectice ale bisericii din Dolhe§tii Mari, nu cred insa eli ar
mai trebui sa cumpanim ·~i eventuale reminiscente ale arhitecturii romanice 2, de mult apuse.
Alaturi de insu~irile fundamentale ale bisericii-sala, regasim Ia Dolhe§tii Mari caractere gotice
in traseul pentagonal al altiuului ~i in fringerea u~oara a arcurilor §i boltilor. Acestea sint insa
I II argumente insuficiente pentru presupunerea colaborarii unui me~ter provenit din vreun §antier
I I·
. l •·
I It
gotic. Elementele pomenite pot fi. explicate numai ca rezultate ale unor sugestii razlete, data-
rite numeroaselor biserici catolice ridicate in Moldova. Structura bisericii din Dolhe~tii Mari
I cu sistemul ei de contraforturi interne denota calitati spedfice, derivate in ultima analiza din
prindpiile arhitecturii bizantine. Prin urmare, ca arhitectura, biserica nu poate fi dedt opera
I' unui me~ter local; problematica ramine doar clasarea §i datarea operei pietrarului care a executat
chenarele de la ferestre cu profiluri in stilul rena~terii, greu de incadrat in ultimul sfert al
1
li l veacului al XV-lea. ·
Monumente surori deosebit de interesante pentru o serie de probleme ale arhitecturii
iI
,, moldovene~ti din secolul al XV-lea sint fundamentele unei biserici din Orheiul V echi §i ctitoria
marelui logofat Ta~utu din Baline§ti. Pina nu de mult, aceasta din urma fusese considerata ca
un monument izolat in ambianta arhitecturii moldovene~ti din perioada lui ~tefan eel Mare.
'i
' I Acum insa s1ntem in masura sa con statam ca ea apartlne unei farnilii relativ numeroase. In

II
! l 1 BAL~, Dolhqtii Mari, p. 162 ~i urm. ln acest articol abia vcacului al XVII-lea, datare acceptatii ~i de ~TEFX­
BAL~ revine asupra parcrii initiale, exprimata in lucrarea NEscu, No11ve/lu recheNher, p. 5.
Bi.r. llfi ~teja11, p. 127, anume ci chenarele ar apar~ine 2 IONESCU, !st. arb., p. 242-243,

628
 adevar, sapaturile recente de la Orheiul Vechi au dat la iveaHi fundamentele unei biserici .1
foarte aseroanatoare (fig. 578). Cladirea orheiana se compune mai intii dintr-o n ava aproximativ
patrata ~i un altar semicircular. Raportul de sapaturi inclina sa dateze aceasta parte a construc-
~ei Ia inceputul veacului al XV-lea, pe te-
meiul unor ciiramizi smaltuite despre care
am pomenit ~i al unei monede de aur din
1361, gasita in ~antul de fpndatie. Unei
alte faze i-ar apar~ine pronaosul, ceva mai
larg dedt nava ~i prevazut cu trei laturi
spre apus, iar pe Iatura de sud s-au des-
coperit ~i urmele unei construqii care ar
putea proveni de Ia intrare (un pridvor?).
Fundatiile sint din piatra bruta ~i autorii
sapaturilor presupun cii pronaosul nu a mai
fost ridicat deasupra temeliilor pregatite.
Cauza intreruperii ar fi fost dezastrul din
1499, cind Orheiul Vechi a fost facut una cu
pamintul de ciitre cotropitorii turci ~i tatari.
Cu privire la pronaos socot insa cii
am putea pune ~i altfel problema. Ar fi
de cintiirit dad fundamentele acestuia -
de~i aparent foarte robuste - nu au fost
menite sa suporte o construc~e de lemn.
Nu trebuie uitat ca din veacul al XVI-lea
'
ni s-a pa?;trat un astfel de exemplu Ia ca-
pela cimi,teriala din fa~a cetatii de scaun a
Sucevii, ~t:rcetata in cursu! sapaturilor din
1952 2 • D~spozi~ asemanatoare se gasesc
apoi la bisericile de piatra transilvanene
din Tigau ~i Moldovene~ti, amintite in
capitolul despre arhitectura transilvaneana,
precum ~i Ia o serie de biserici de lemn
dintr-o p erioada ceva mai recenta, atit din
cuprinsul Transilvaniei, cit ~i din Mol -
dova 3 • Dupa cum se vede, e iara~i vorba Fig. 573. - Sibiu, casa parohiala ev., portal.
de interferente intre bisericile de lemn -
p e care le socot precursoare, pentru eli se
gasesc pe o arie mult mai intinsa ~i reprezinta un tip de lunga durata - ~i cele de piatra,
care apar sporadic, atestate depcamdata numai prin cele doua exemple din Transilvania ~i
prin dteva monumente moldovene~ti, dintre care unele de la inceputul veacului al XVIJ-lea.
Martorul de piatra moldovean eel mai bine pastrat ~i eel mai sugestiv e biserica sf. Nicolae
din Baline~ti 4 • Dupa cum arata pisania slavona, incastrata in peretele de miazazi din exterior,
zidirea s-a terminat in 6 decembrie 7007 ( = 1499). Tinda prezinta spre apus un plan poligonal

1 SMIRNOV, Opxeii, p. 27. 4 Informatiile lui UnECHE, Dof!lnii, p. 179, cu privire

2 SCIV, IV-1 953, fasc. 1-2, p. 354-356.
3 0 expunere mai amanun~itli a acestor probleme la
V . VXTX~ I ANU, Conriderafilmi aitlj>ra bi~erhilor moldove-
nejli m proi/OOI poligonal (in volumul .;tejon eel Mare 1i
cultura moldoveneauil In su. XV, in curs de aparitie).
Ia biserica di~ Billin~ti, trebuie primite cu rezerva. Vezi
GmKA-B uoE~TI , Balinqti, p. 200 ~i urm. ; LAPEDATU,
Balinqli, p. 212 ~i urm.; lone A, ContribuJii irt. bir.,
p. 480--481; IonGA-B AL~,L'art,p. 84 ; BAL ~, Bis. lui .;tefan,
p. 133 ~i urm.; HEN RY, Mo/rlavie, p. 58; I oN ESC u, l si. arb.,
p. 243 ~i u~ m.

629
(fig. 579 b), ati:t spre interior dt ~i spre exterior; nava, despartlta de tinda printr-un perete,
e aproximativ patrata, iar altarul e in interior semicircular, in vreme ce in afara e ~i el pentagonal.
tn dreptul tindei, spre miazazi, in fata intrarii, e un pridvor incalecat de o clopotnita cu un etaj.

\
l·
'
,.
L_ _ _ _ _ _ _ _ _

Fig. 574. - Lujeni, planul bisericii.

"'

\-
;
.j
t·
j

j .

f D I J .4 I

a)
6

I
'
I
!

,_
, 0 , 2 J 4 ~ 6 1 ' , '""'

b) I
Fig. 575. - Dolhe~tii Mari, biserica, a) sect]une
longitudinala, b) plan.

tn ceea ce prive~te plastica arhitectonidi, tinda ~i nava sint .impaqite .in interior prin plat-
bande cu manunchiuri de cite trei toruri .in cite trei travee (fig. 579 a). Fiecare dmtre ace~ti
pila~tri zace pe cite o baza .inalta, neteda in partea inferioara, iar deasupra cu profiluri gotice

630
 rasucite. Torurile se sub~iaza in partea superioarli ~ i poartii capiteluri geminate, simple, u~or
curbate. Fiecare pilastru e legat cu eel din fa~a lui prin cite un arc dublou, sprijinind
bolta. Altarul, in schimb, prezinta obi~nuitul cilindru term1nat cu o semicalotii, dupa
sistemul curent in arhitectura bisericeasca
din Moldova.
D etaliile ornamentale dezvaluie pre-
zen~a elementelor caracteristice ale ~antie ­
relor moldovene~ti, aHituri' de acelea ale
unui me~ter gotic, care insa nu pare a fi
colaborat concomitent, ci a fi urmat la
conducerea ~antierului. Me~terilor moldo-
veni le putem atribui zidirea altarului cu
bol~i cu tot ~i ridicarea zidurilor navei ~i.ale
tindei pina sub corni~a, impreuna cu pa-
ramentul fatadei (fig. 580). Zidurile sint
din piatrii bruta, intrerupte prima"' oara
de un briu cu trei rinduri de ciiriimizi,
formind un soclu, modificat ulterior de
me~terul gotic, apoi a doua oadi sub linia
ferestrelor cu alte trei straturi de ciiriimida
(fig. 581). in fatada, deasupra ferestrelor,
piatra bruta e ascunsa sub un parament de
diriimida. Acest registru superior e animat
printr-un rind de fuide marl, semicircu-
lare, iar deasupra a fost a~ezat un rind
de firide mai mici, a§a-zisele ocnite, cores-
p~rizind cite dou a fieciirei fi.ride inferioare.
Timpanele dintre arcuri sint impodobite
cu discuri sm~H~ite, verzi, unele de cu-
loare mai inchisa, altele mai deschisa, apoi Fig. 576! - Dolhe~tii Mari, biserica, cadru de
fereastrii.
galbene, brun inchis ~i unele simple, ne-
smal~ite. Fiecare disc poarta cite un mic
relief. Acest parament vioi ~i bogat in colorit nu e nou in arhitectura moldoveneasca ~i vom reveni
asupra lui cind vom analiza bisericile de tip triconc. Acesta era stadiul zidirii bisericii din Baline~ti,
dnd intervine un me~ter format intr-un ~antler gotic. N oului venit i se datoreaza bol~ile navei
~i ale tindei, inconjurarea fundamentelor cu un soclu de piatrii puternic, compus dintr-un plan
inclinat, ~i dteva profiluri in forma de caveta. Colturile verticale ale zidurilor le imbracii cu
Iespezi de piatra de talie ~i adauga corni~a gotica, previizuta cu o scotie adindi. Chenarele feres-
trelor dreptung hiulare de la altar 9i nava primesc profiluri cu baghete subtiri, incruci~ate,
imprumutate ultimei faze gotice. La pronaos (fig. 582), spre nord ~i sud, el a~aza cite o fereas-
trii gotica bipartita, cu arc frint ~i cu muluri, ~i sculpteaza frumosul portal in arc frint, inca-
drind o luneta (fig. 583). D esenul u~ii cu deschiderea dreptunghiularii e imprumutat de Ia u~a
cu cadru de baghete.
T ot acestui me~ter i s-a incredintat construirea clopotnitei 1 sprijinita pe doi stilpi, formind
un fel de pridvor in fata intrarii. Construq ia ulterioarii a acestui turn se recunoa~te u~or, nu
numai din tesatura zidurilor, dar ~i din faptu l ca paramentul fatadei fusese terminat 9i in porti-

1 Trebuie subliniat di o clopotni~a a~ezatll Ia fel avca sufe.risc o refacere amplii in veacul al XVll-lea ~i apoi
~i biserica Miriiu filor din Suceava, dar aceasta din urmii o recoostruqie total~ in seco lul al X IX-lea.

631
unea acoperita azi de zidurile clopotnitei. Stilpii masivi, octogonali, sint a~ezatl pe un parapet
decorat cu semicercuri juxtapuse ~i intretaiate, incadrind trefle ~i patrulobi. Bal~ 1-a comparat
cu mulurile de la amvonul refectoriului fostei manastiri dominicane din Cluj . 1n partea superioara, ' '·
prisma octogonali a stilpilor se transforma
intr-o forma cubica, prin semipiramide
inversate, pentru a sus~ine zidurile clopot-
nitei ~i arcurile frinte, profilate cu multa
suplete. Bolta acestui pridvor (fig. 584) zace
pe mid console cu profiluri caracteristice, ..
gotice tirzii, terminate jos cu cite o rozetiL
Consolele sus~in nervuri ,d e piatra cu sec-
tlunea in forma de para, aldi.tuind un motiv
de stea, impodobit la punctele de intretaiere
cu acelea~i rozete marunte pe care le cunoa~­
tem de la bisericile gotice din Transilvania.
·L - ~ Demn de relevat e insa cii aci nervurile inde- '··

·~~.I~~
plinesc inca un rol structiv ~i balta e compusa
din segmente construite aparte, cu caramizile
dispuse in corespondenta axei fiecarui seg-
.· ment, dovada ca avem in fata noastra un
me~ter cunoscator al tehnicii gotice inca
nedegenerate. Etajul clopotnitei e zidit din
caramida, dar muchiile sint din lespezi de
piatra de talie ~i la fel e ~i torul simplu de il ·.
la baza etajului. Etajul se deschide spre cele
trei laturi libere cu cite o fereastra larga
in arc frint, la care se repeta profilurile
cunoscute, iar pentru a lega clopotnita mai
Fig. 577. -Dolhe§tii Marl, biserica, cadru de intim de bisericl s-au aplicat ~i aci doua
fereastra. frize de; discuri smaltuite, una deasupra ~i in
jurul arcadelor catului de jos, alta la etajul de
sus, in jurul ferestrelor ~i sub corni~a. Judecind dupa profilul gotic al chenarului de la pisanie, .. .

campus din baghete incruci~ate, sintem in drept sa admitem ca toata biserica, inclusiv clopot- "'"
nita, fusese terminata in 1499. Numele lui Dragota al Tautului, al unui membru al familiei
Tautu, sculptat in dreapta, pe chenarul pisaniei, nu poate fi dedt eel mult al ispravnicului.
Presupunerea d. Dragota insu~i ar fi ~i me~terul diruia sa-i putem atribui iscusita
constructle gotica impreuna cu plastica atit de corect executata in acela~i stil apare, in
stadiul cuno~tin~elor noastre actuale, prea indrazneata.
Ulterior, in cursul veacului al XVI-lea, fatada bisericii fusese acoperita cu teocuiala sub
care au disparut firidele, iar exteriorul a fost zugravit. Dintele vremii a scos insa la iveala para*
mentul original.
Ultima biserica din aceasta perioada pe care o mai putem clasa intre bisericile-sala e
sf. Cruce din Volovat 1, sortita sa iolocuiasdi, dupa cum ne poveste§te traditia, biserica veche
de lemn, mutata de ~tefan eel Mare in comuna Putna. Pisania slavona arata ca biserica e cti-
toria lui ~tefan eel Mare §i ca zidirea s-a inceput in anul 7008 (= 1500) §i s-a terminat in
14 septembrie 70W (= 1502).

1 KozAK, In.r&briflen, p. 198-199; IoRGA-BAL~, HENRY, Moldavie, p. 57; IoN ESc u, Itt. arb., p. 245.
L'arl, p. 84; BAL~, Bir. lui ./lefan, p. 130 ~i urm.;

632

(. : .. ·
 Cu mici modifidri neinsemnate, biserica din Volova~ repeta particularita~ile structive
int1lnite la ctitoria lui ~endrea.'Biserica (fig. 585) se compune din. tinda, nava ~i ~I tar. Absida
altarului e semicirculara, dupa forma obi~nuita la bisericile cu planul triconc. Tinda ~i nava sint

Fig. 578. - Orheiul Vechl, planul bisericii.

despartite una de alta printr-un perete strabatut de o u~a simpla, dreptunghiulara. Aceste incaperi
sint prevazute cu cite doua perechi de pila§tri lega\1 intre ei prin arcuri semicirculare · longitu-
dinale. Arcuri dublouri, sprijinite pe console simple~ rotunjite in partea inferioara, sustin bolta
cilindri~a. ln altar bolta se term.lna cu obi§nuita semicalota. Un imprumut aplicat stingaci sint
contra{<;>rturile treptate, a§eZate in prelungirea pere~ilor transversali. Ele nu indeplinesc nici un
rol strri'ctiv ~i contribuie numai la articularea fatadelor, incoronate sub strea~ina cu doua rinduri
de ocn1te; cele de jos sint ceva mai mari, dar distribuirea lor pe doua rinduri e lipsita de un
raport numeric determinat. Altarul poseda in interior doua ni~e scobite in grosimea peretelui,
servind ca proscomidie ~i ve~mintar, iar alte doua adinfituri sint compensate in exterior prin
doua contraforturi, singurele care indeplinesc totodata ~i un rol practic. Interiorul e pardosit
cu dale patrate de piatr1L
Intrarea in biserica se afla pe partea de sud a pronaosului ~i e impodobita cu un chenar
gotic in arc frint, executat destul de grosolan de catre me~teri localnici. In aceea§i categoric
intra ~i cele doua ferestre de pe laturile de sud ~i vest ale pronaosului, incadrate la fel, precum
~i ferestruica din axa altarului. Celelalte ferestre sint moderne.
Fata de aceste biserici-sala legate mai intim de premisele a.rhitecturii de lemn, grupul
cladirilor cu plan triconc, derivat din prototipurile de Ia sf. Treime din Siret ~i din biserica
vechii manastiri de la Vat.ra Moldovitei, e mult mai numeros. Toate aceste triconcuri sint fadi
exceptie ctitorii domne~ti, datorate aproape exclusiv lui ~tefan eel Mare.
Prima ~i una dintre cele 'mai insemnate fundatii ~le lui ~tefan a fost manastirea Putna.
Dupa cronicarul caruia i se datore§te sbornicul din Kiev, zidi.rea s-a inceput in 4 iunie 6974
( = 1466) 1, iar dupa Grigore Ureche, in 10 iulie acela~i an 2• Ambii cronicari sint insa de acord
d manastirea a fost sfintita in ziua de 3 septembrie 6978 (= 1470) 3 • Dar const.ruqiile nu erau
toate terminate la data de mai sus ~i zidurile de aparare din jurul manastirii, menita sa adapo-
steasca ~i mormintul ctito.rului ~i al familiei sale, au fost ridicate abia in anii urmatori.

1 KozAK, Inschriflm, p. 65. 3 URECHB, op. fit. , p. 157; KozAK, Inschriftw, p. 65;
2 URECHE, Domnii, p. 153. cf. ~i IoRCA-BAL~, L'arl, p. 55 ~i 79; Bu~, Bis. lui
.$ttfan, p. 143 ~i 146.

633
 .

. a)

;I

i
'i I
I
I
I
I j
I

"' 1$ 20m

b)

Fig. 579. - Baline~ti, biserica, a) sec~une longitudinala, b) plan.

 Manastirea de azi pastreaza insa putin din cladirile datorate intemeietorului ei. Dupa sbornicul
din Kiev, ea ar fi fost devastata de un cumplit incendiu in miercurea pa~tilor din anul 6992
( = 1484), iar in secolul al XVII-lea Vasile Lupu a refacut biserica in intregime. Actualele

Fig. 580. - Baline~ti, biserica.

cladiri ale manastirii dateaza a poi din veacul al XIX -lea 1 • Asupra acestor transformari
vom reveni la timpul sau. Nu sint 1nsa de acord cu presupunerea ca in afara de turnul tezau-
rului nu se mai pastreaza nici o urma din vremea lui ~tefan eel Mare 2 •
Dupa cum rezulta din informa~iile contemporane ca ~i din cele ulterioare, aceasta mana-
stire s-a bucurat de la inceput de o aten~ie cu totul deosebita din partea ctitorului. Prin urmare
nu ne poate surprinde faptul ca ~tefan a zidit ad o biserica de proportii care depa~esc ctitoriile
anterioare. Biserica (fig. 586) se compunea dintr-un altar, o nava cu hore laterale, o gropnita,
o tinda ~i un exonartex. Bal~ punea la indoiala vechimea acestui plan, fiindca el nu revine
dedt la biserica manastirii Neamtu, adica in 1497. Acest lucru insa nu mi se pare atit de semni-
ficativ ~i ar fi fost curios ca ~tefan, care i~i alesese locul de odihna la Putna, sa fi inzestrat
totu~i manastirea Neamtu cu o biserica mai ampla. D e altfel, Bal~ nu observase ca vechea bise-
rica de la V atra Moldovitei dispunea ~i ea, inca din vremea lui Alexandru eel Bun, de o grop-
nita, indt inovatia p lanului de la Putna se reduce de fapt doar la introducerea exonartexului.
Putem deci conclude ca restaurarea fundamentala a bisericii, datorata lui Vasile Lupu, nu a
alterat planul initial.

2
l H E NRY, Moldavie, p. 68. BAL ~, Bii. lui jteja11, p. 146 ~i 148.

635
 Din fortifica~iile vechi ale manastirii se mai pastreaza turnul zis « al tezaurului » 1, a~ezat
in coltul de sud-vest al incintei. Turnul (fig. 587) are jos planul patrat ~i a fost imbracat
ulterior cu un glacis de zidarie impotriva ghiulelelor de artilerie .. Cele doua etaje superioare sint
octogonale ~i trecerea de la baza cubica la prisma
octogonala se face prin piramide injumatatite,
a~~zate in colturile patratului inferior. Aceasta
dispozitie va servi ca model pentru o serie de
clopotnite moldovene. Ambele etaje sint aco-
perite cu calote (fig. 588) compuse din cite opt
fi~ii, corespunzind laturilor, iar deasupra lor era
odinioara o platforma lnconjurata cu creneluri,
indlecata probabil de un acoperi~ inalt (in tlrile
cu precipitatii frecvente ~i mai ales cu zapezi marl,
platformele erau de obicei acoperite) (fig. 589).
Dupa cum arata inscriptia de la acest turn, el a
fost terminat in ziua de 1 mai 6989 (= 1481) 2 •
Cam tot pe atunci trebuie sa se fi terminat in-
treaga incinta, deoarece pe turnul intrarii,
iefacut complet in veacul al XVIII-lea, se
vede o sterna (fig. 590) cu capul de zimbru, cu
steaua, semiluna ~i cu o rozeta a~ezata intr-un
chenar patrulob de tipul gotic, intllnit in Tran-
silvania la biserica din Teiu~ a lui loan de
Hunedoara. Chenarul e acoperit cu o inscriptle
slavona, in care se spune ca ~tefan voievod,
fiul lui Bogdan, a zidit aceasta manastire in
Fig. 581. - Baline~ti, biserka, detaliu din anul 6989 ( = 1481) 3 . Autentidtatea acestei
fa~ada de sud.
inscriptii, comemorind probabil terminarea for-
tificatiilor, a fost pusa la indoiala, dar e probabil
ca Iorga avea dreptate cind arata d. banuiala nu e justificata.
Biserica sf. Procopie din Mili~autl' se pastrase neatinsa pina in anul 1917, cind a cazut
prada furiei razboiului. Din fericire ne-a ramas releveul (fig. 591 a ~i b), impreuna cu fotografii
suficiente pentru a o putea analiza. Biserica reia planul vechi ~i simplu pe care il cunoa~tem
inca de la .biserica sf. Treime din Siret ~i care va fi fost probabil repetat in multe alte manu-
mente disparute fad urma. Totodata insa, intilnim ad acele modificari ~i innoiri care vor
constitui de acum lnainte caracterul distinctiv ~i specific al arhitecturli biserice~ti din Moldova.
Biserica sf. Procopie a fost zidita, conform inscriptiei slavone, in intervalul dintre 8 iunie
~i 13 noiembrie 6995 (= 1487), pentru a comemora lupta victorioasa de la Rlmnic impotriva
I
•I lui Basarab eel Tinar. Biserica se compunea dintr-o tinda patrata, o nava prevazuta cu doua
hore laterale ~i un altar u~or alungit. Absidele erau semicirculare in interior ~i pentagonale in
afara. Prortaosul era boltit cu un cilindru pe axa longitudinala, intrerupt insa de doua pene-
tratii profunde. Aceasta construqie apare destul de stingace ~i ·e lipsita de analogii, a~a cl trebuie
interpretata ca o solutle ad hoc, destinata sa amplifice evazarea in dreptul u~ii de intrare,

1 BAL~, Bit. lui -lteja11, p. 156 ~i urm.; HENRY, Mol- BAL~, Bit. 'veac. XVII-XVIII, p. 336; MELCDISEDEC,
dauie, p. 71 ~i urm. Bucovina, I, p. 258; BERZA, Stema, p. 76-77.
2 KozAK, lllrchriflm, p. 69; BAL~, Bit. lui -ltejall, 4 URECBE, Domtrii, p. 166; KozAK, lurchriften, p. 45

p. 157. -: ~i urm.; IoncA-BAL~, L'arl, p. 87; BAL~, Bit. lui ~lejan,

a KozAK, lnrrhriftm, p. 68; IoncA, Carfi, II, p. 617; p. 23 ~i urm.; LuriA, R aporl, BCMI, XIX-1926,
p. 127- 128; IoNESCU, Itt. arb., p. 253.

636
 a~ezata pe .iatura de mlazlizl, ~i in dreptui ferestrel din partea opusa. in nava, dreptunghiu1 cen-
tral era boltit intii cu patru arcuri sprijinite pe peretii laterali, fara intermediul unei console.
Largimea acestor arcuri nu fusese uniforma, ci calculata astfel indt sa reducl spatiul central la

,•
~: ..
...

Fig. 582. - Baline~ti, biserica, vedere partiala cu clopotnita.

un patrat. Patru pandantivi transformau apoi acest patrat intr-un cere peste care zacea un cilindru
scurt, formind baza turlei. 1n interiqrul acestui cilindru interveneau patru arcuri proptite pe
mid console in forma de piramida trunchiata ~i inversata. Axele acestor arcuri erau deviate
cu 45° de la axele principale, a~a ca ele coincideau cu directia diagonalelor. Prin interventia
acestor arcuri, baza turlei se transforma iara~i intr-un patrat, indt alti pandantivi trebuiau sa
mijloceasca spre un nou cere, pe care se ridica apoi tamburul cilindric. Fiecare hora lateraHi

637
 purta dte o semicalota, iar arcul eel mare dinspre est era urmat de altele doua cu dte o treapt~
mai jos, de care se lega semicalota absidei.
Exteriorul (fig. 592), zidit din piatra bruta, era tencuit ~i prevazut la baza cu un profil
simplu ~i discret. Numai absidele erau decorate pe fiecare latura c11 cite o firida lunga ~i strimta,
arcuita, iar deasupra cu un numar indoit de
ocnite, arcuite ~i ele. Acela~i decor se repeta
la tamburul turlei, prevazut cu 16 firide ~i
tot atitea ocnite. Biserica era proptita ~i de
contraforturi treptate, unele a~ezate diagonal,
in colturile apusene, altele in prelungirea
peretelui interior care despartea tinda de
nava ~i, in sfiqit, o ultima pereche in cores-
pondenta arcului din fata calotci altarului.
Aceste contraforturi fiind insa zidite din ca-
ramida, Bal~ banuise ca ele ar fi fast adau-
gate ulterior, conform unui model care s-ar
fi raspindit intre timp. Ipoteza pare vero-
simila, deoarece biserica contemporana din
Patrauti e in adevar lipsita de aseme.nea
contraforturi. Sub strea~ina s-au gasit discuri
smaltuite, formind o friza decorativa de un
colorit vesel, menita sa indulceasca unifor-
mitatea ~i culoarea mohorita a pietrei.
_ Sculptura decorativa fusese rezervata pentru
chenarul u~ii cu deschiderea dreptunghiulara,
deasupra direia era o luneta rezervata pic-
turii, incercuita de o arhivolUi gotidi cu
ciubucarie simpla. Acest portal era ap oi
Fig. 583. - Baline~ti, biserica, dins pre
pronaos. incadrat de un profil dreptunghiular, campus
din baghete incruci~ate, formind in totalitate
_ o <!Ombinatie curioasa ~i stingace intre cele
do ua tipuri de u~i gotice. U~a din interior, dintre tinda ~i nava, avea chenarul decorat cu
baghete incrud~ate. Ferestrele, una la tinda, spre vest, astupata ulterior, alta spre nord, iar
alte doua distribuite cite una in fiecare horii laterala, precum ~i o ultima fereastra in altar, in
axa principala, fusesera cu toatele foarte mid, dreptunghiulare, incadrate ~i ele de un chenar
campus din cite o bagheta incruci~ata.
Pentru a termina descrierea bisericii, mai amintim acoperi~ul care fusese reconstituit
la Mili~auti dupa modelul picturii votive, imbracind separat nava, horde laterale, absida ~i
turla. Peste fiecare corp se ridica un con inalt, cu exceptia acoperi~ului de peste tinda, care avea
o coama scurta. Acest soi de acoperi~ construit de preferinta din ~indrila, specific pentru toate
I bisericile cu plan triconc din fYioldova din aceasta perioada ca ~i din vremurile urmatoare, dupa
;'
cum o dovedesc toate picturile votive, a fost parasit cu timpul din cauza imposibilitatii de a feri
punctele de junq iune de infiltratiile apei ~i de ingramadirea zapezii, ~i a fast inlocuit cu acope-
ri~uri unice, lungi ~i monotone.
Se m ai cuvine sa amintim ca alaturi de biserica se zidise concomitent ~i o clopotnita,
dadmata intre timp. Romstorfer 1 nu o descrisese mai amanuntit, dar e probabil ca ea va fi

1 R aport, M CCW, N.F. XXIV-1898, p. 179-180.

638

I
 semanat cu dopotnitele pe care ie vom ind lni la Boto~ani 9i la Piatra Neam~. E 1nteresand1
insa insemnarea ca sub corni9a 9i clopotni~a era impodobita cu caramizi smaltuite.
1n cele de mai sus am descris o biserid tipidi cu plan trkonc din vremea lui ~tefan
eel Mare, cu o elevatie relativ sobra, dar totu9i suficient de mi9cata, cu o articulate bogata a

Fig. 584. - Baline9ti, biserica, balta pridvorului.

acoperi~ului in care, alaturi de accente longitudinale, predornina nota verticala, datorita turlei
degajate. La aceasta grupare armonica, capabila sa confere 9i unui monument de dimensiuni
foarte modeste aspecte variate, se mai adauga 9i valoarea policroma a frizei de discuri smal-
tuite. Acest gust pentru culoarea discreta, intonata mediului rural, ne dezvaluie un alt caracter

I
'• 639

-~
 l.

specific al arhitecturii vechi moldovene~ti ~i vom vedea eli in aceste particularita~i se gasesc
germenii unei stilistici moldovene~ti, capabila de o dezvoltare cu totul originala. Pentru moment
sa arundim 0 privire inapoi, incerdnd sa scrutam trecutul ~i sa descoperim provenien~a elemen-
telor constitutive descrise mai sus.
Cel mai important element nou pe care 11 gasim la biserica din Mili~au~ e sistemul de
arcuri pe axe principale ~i diagonale, alternate cu cite un rind de pandantivi, din nava bise-

W' I I I I I I I'
o 1 2 3 ~ ' 6 1 1 g 10m

Fig. 585. - Volovat, planul bisericii.

nell. Bal~ i-a dat acestui complex numele fericit de « bol~i moldovene~ti », de~i el nu inten~iona
citu~i de putin sa afirme prin aceasta originea moldoveneasca a sistemului 1 . Predispus, ca ~i

ID
"
Fig. 586. -Manastirea Putna, planul bisericii.

in cazul structurii bisericilor oltene~ti de tipul Vodita II, sa caute explicarea in imprumuturi
straine, Bal~ a incercat sa demonstreze de data aceasta ca me~terul moldovean a imitat un pro-
totip armenesc, fara sa gaseasca aidoma modelul ipotetic in Armenia. Confundind arcw:ile diago-

1
Asupra rostului ~i originii acestui sistem de boltire
vezi BAL~, Voulu moldaves; idem, Bis. lid ~tejatl, ,
p. 14 ~i 189; lone A, Rapports italo-or., p. 67. · Punctul
meu de vedere l-am expus in arti colul Bolfile moldov.,
p. 415 ~i urm. ~1 Bis. lemn Moldova, p. 413 ~i urm.;
vezi apoi rlispunsul lui BAL~, Grinda, p. 66 ~i urm.;
IoN Esc u, 1st. arh., p. 232 ~i 251, n. 2. 0 atitudine in
favoarea derivarii din arhitectura de lemn la ~TEFANESC u,
Bucovine el Moldavie, p. 29, n. 5 ~i p. 31, n. 7, iar o opinie
mai rezervata la HENRY, Moldavie, p. 83-92 §i 281,PETRAN u,
Kirthl. Kunst, p. 368 ~i CoNSTANTJN Escu-lA~J, lnflumfe,
p. 60-69. Cu citiva ani mai in urmii ~i G. MILLET s-a
pronuntat in favoarea derivarii arcurilor piezi§e mol-
dovene§ti din arhitectura de lemn; cf. J. STRLYGOWSKI,
L'ancien art tbrltien de Syrie, Paris, 1936, cu un studiu
preliminar de G. MILLET, p. XXXIII.

640
\

""'·
 nale muldovene~ti cu trompa arhitecturii armene~ti, a direi funqie e de a racorda un plan patrat
Ia un tambur octagonal care sa faciliteze a~ezarea unei cupole, Bal~ a nesocotit faptul di in
Moldova arcurilor diagonale nu le revine acest rol, indeplinit aci de·catre pandantivi. Din punct
de vedere structiv, arcurile diagonale moldovene~ti nu sint deci echivalente cu trompele, ci
se intercaleaza pentru a stdmta diametrul vidului ~i - dupa cum vom vedea mai departe - pentru
a desconcentra presiunile centrifugate ale turlei ~i a u~ura sarcina pandantivilor, a arcurilor mari

Fig. 587. - Manastirea Putna, turnul

tezaurului, planul etajului I.

Fig. 588. -Manastirea Putna, turnul

tezaurului, seq.iune transversala.

~i a peretilor externi. De aceea nu e de mirare ca Bal~ a cautat zadarn.ic in Armenia exemple

pentru transformarea trompei in arcuri diagonale, iar Gr. Ionescu a observat d. numai la citeva
biserici d e lemn armene se intilne~te un procedeu asemanator, presupunind insa ca aceste con-
structii de lemn « deriva dintr-o. arhitectura de piatra din care in Armenia nu s-a mai pastrat
nici un exemplu » 1 . Ceea ce mi s-a repro~at, anume de a incerca o explicare a formelor arh.i-
tecturii de piatra existente din arhitectura de lemn disparuta 2 , se repeta din partea potrivnicilor

1IoN ESC u, Irt. arh., p. 252 in notii. ~colii moscovite din secolul al X VI -lea. Cf. in accla ~i
2La fel, ~ i intimpinind acelea~i dificultati, trebuic sens ~i BuxTON, R11uian ardJ., p. 46; CoNSTANTIN Escu -h ~l,
interpretatli ~i evolutia arhitecturii ruse~ti, mai ales a Arh. r11ra, p. 28.

41 - c. 26? 641
 ipotezei de mai sus, cu deosebirea !nsa ci eu rna refeream la o arhitectura a drei existenta e
I: dovedita pdn numeroase documente, dar din care s-au pierdut exemplele vechi din cauza netrai-
niciei materialului. Nu se poate sustine insa acela~i lucru ~i · invers; in Armenia s-au pastrat

I:

·I

i
-I

!I
' II
·'

Fig. '589. - Manastirea Putna, turnul tezaurului.

biserici de piatra inca din perioada cea mai veche a evului mediu ~i ar fi intr-adevar straniu
I,
ca intre numeroasele monumente supravietuitoare sa lipseasca cu desaviqire tocmai presupusul
If prototip. Pe de alta parte rni se pare inutila incercarea de a atribui o importanta hotaritoare
li bisericilor cu bolti de lemn din Armenia, cind construqii corespunzatoare ~i din acela~i mate-
I rial se gasesc ~i 1n Moldova. Aceste biserici de lemn moldovene~ti nu numai ca au premers
multor biserici de piatra, dar au servit uneori ~i ca schele interne pentru construqia acelor

642

II
biserici. Am citat ~i cu alta ocazie un pasaj ·de la Melchisedec \ in care ni se poveste~te cum
parohienii din Roman, inlocuind vechea biserica de lemn, numita Precista de Sus, au inceput,
in anul 1791, « a zidi, imprejurul bisericutei de lemn, pe actuala · biserid de piatra. Dupa ce

Fig. 590. - Manastirea Putna, sterna de la turnul intrarii.

au ridicat peretii pina deasupra ferestrelor, au desfiintat pe cea veche». M -am referit la acest
exemplu pentru a arata cum s-a putut petrece in mod practic infl.uentarea fueasd. a cladirll
de piatra succesoare ~i adaug acum un alt caz, tot atit de sugestiv: biserica din Scoqeni fusese
cladita din lemn in anul1799. « Dupa aceea peretii de lemn au fost inlocuiti cu altii, de piatrli» 2,
pastdndu-se insa vechiul inveli~. Dupa cum se vede avem chiar exemple de simbioza mai intima,
in care constructii de lemn se transforma ulterior numai partial in cladiri de piatra ~i nu e greu
de inchipuit cum, in asemenea cazuri, arhitectul a primit sugestii din solutiile date de me~terul
lemnar precursor.
Cladirea de lemn care a putut indruma aceasta evolutie nu e insa biserica de tip longi-
tudinal din Transilvania, care se raspinde~te in Moldova pornind, dupa toata probabilitatea,
din Maramure~, ci biserica de tip central, numita ucraineana. Denurnirea e justificata in sensu!
ca in Ucraina ea detine o situatie preponderanta ~i e posibil ca moldovenii sa o fi imprumutat
de acolo. Caracteristica acestui tip de biserica de lemn e ca ea se compune de obicei din trei
incaperi patrate, prima servind ca tinda, a doua ca nava ~i ultima ca altar. Fiecare inclpere e
acoperita de o cupola. 1n vreme ce la bisericile de lemn mai noi se incearca uneori in adevar
sa se imite arhitectura de piatra, impunind lemnului curb uri nefire~ti ~i ascunzind constructia poligo-
nala printr-un placaj de sdnduri, la bisericile mai vechi, cum e de pilda cea din Volcinet 3
(fig. 593), vedem peste altar o cupola construita din grinzi formind patrate a~ezate diagonal unele

1 8
---
XIJ II/

ROfl/011, p. 41. Ro l JSTonFEn, Wo!G:(yiJetz, p. 194.

2 KuRDJNoVsK J, C11UCOK, p. 148.

643
 a)
;;
i

i'
,' ;

I I I I I! I! I I I I I I I I I I I I
0 t z 3 4 5 6 7 8 9 tOmetri
b)
Fig. 591. - Mili~au~, biserica disparuta, a) sec~iune longitudinala, b) plan.
peste altele, restringind astfel spatiul ~i formind un soi de cupola poligonala. Acesta e sistemul
care se regase~te ~i la unele biserid de lemn din Armenia. Lasam de o parte discutia ampla,
deschisa de J. Strzygowsky \ dad in antichitate acest procedeu a fost imaginat pentru prima
....._ v )\~~,.~~ ·~

•,

:;

!r
. ... ·j
.•
.~

Fig. 592. - Mili~auti, biserica (inainte de distrugere).

oara in arhitectura de lemn, fara nici o contaminate cu cupola sferidi a arhitecturii de piatra,
sau daca, invers, cupola cladirilor de lemn a imitat prototipudle de piatra. Problema depa~e~te
cadrele acestui studiu ~i solutia e irelevanta, deoarece in veacul al XV-lea nu numai in Ucraina,
dar ~j in Rusia centrala ~i in cea de nord acest tip de biserici de lemn cu cupole, cu aspecte
variate dar cu aceea~i structura, era de mult raspindit. Cupolele se construiau intotdeauna din
grinzi incruci~ate, formind un fel de gratar, ~i aceasta tehnica se regase~te ~i mai departe spre
apus, la casele tarane~ti din Polonia 2 • Nu avem nici un motiv de a tagadui prezenta acestui

1 Cf. mai ales lucrarea Am1enien, II, p. 615 ~i urm. Z. DMOCI!O WSKI, Biuletyn Hi!lorji J!{luki i Kultury, Va~ovia, ~~
~ Vezi exemplc de asemenea constructii in studiul lui UI- 1934/5, p. 325, fig. 16.
I
645 I
II
II
'l,

·f
 tip de con:>truqic ~i .in Moldova din veacul al XV -lea, cu toata lipsa de monumente atit de
vechi. Dar numai el a putut inspira me~terilor moldoveni ideea de a transforma aceste grinzi
in arcuri, dupa necesitatea fireasd, impusa de materialul m~runt din piatra sau dramida.
Privind astfel lucrurile ~i din punct de
i .
'' vedere geografic, putem trage concluzia
''I
I , . ca sistemul de boltire moldovenesc deriva
I I din arhitectura de lemn locaHL Invers,
II I
I

dadi bisericile de lemn moldovene~ti care

I
I I ni s-au mai pastrat ar imita ele modelele
I
I,

I
. I
I
I
I
I
de piatra ce nu se gasesc decit in Moldova,
/
I
I ar fi inexplicabila raspindirea acestei_struc-
turi in arhitectura de lemn de pe un teri-

i
.Fig. 593. - Volcinet, planul_biseridi de lemn. I toriu ce se intinde din Polonia pina in
~
Armenia. ~n schimb, e mult mai simplu
.I C-e..L ~.!_l , ~i mai logic de a admite eli structura in-
veli~urilor interioare piramidale ~in lemn a fost transpusa in piatra numai in Moldova. 1n
acest sens cred di ad arcul a preluat funqia grinzii, fara sa am impresia eli aceasta ipoteza ar
fi o simpla « metafizica constructiva » 1, cum ii spusese Bal~, mai ales dad nu pierdem din
vedere di in Moldova din veacul al XV-lea arhitectura de toate zilele era cea de Iemn, aHituri
de care biseridle de piatra erau numai monumente oarecum excep_tionale.
Fadnd acest imprumut, Ia inceput poate numai din dorinta de a imita forme consacrate
in arta populara, arhitectul moldovean ~i-a dat curind seama de avantajul structiv pe care ii
putea trage din noul sistem de boltire ~i 1-a exploatat apoi din plin. Problema arzatoare a con-
structorului moldovean ca ~i a celui muntean ftisese aceea de a asigura stabilitatea constructlei
',
prin sporirea rezistentelor interne impotriva impingerilor centrifugate ale bol~ilor ~i indeosebi
ale turlei centrale, rara ca sa trebuiasca sa recurga la sistemul contraforturilor gotice. La biserica
sf. T!eime din Siret aceste impingeri apasau mai ales asupra pandantivilor care transmiteau
ptesiunea de-a lungul axelor diagqnale, ·absidelor laterale revenindu-le numai un rol secundar
I I
I in neutralizarea acestor impinged. Me~terul moldovean a gasit insa solutla de a .impra~tia impin-
gerile ~i in directla axelor prindpale. Prin arcurile a~ezate diagonal, acestea se sprijina pe chela
arhivoltelor din fata horelor ~i totodata presiunea centrifuga se transmite astfel direct calotelor
care invelesc aceste incaperi. Abia acum se folose~te din plin, pe de o parte puterea de rezistenta
a horeloi:, iar de alta aceea a arhivoltelor ~i boltilor cilindrice din axa longitudinaHi, spriji-
nite spre apus de peretele dinspre tinda, iar spre rasarit de calota altarului. Astfel, presiunea
iradiaza in mal multe sensuti, pierzind din intensitate. Vom vedea apoi cum arhitectul moldo-
vean va perfectiona acest sistem prin dublar~a arcurilor amintite, fie intretaindu-le, fie incale-
dndu-le. Astfel, prin sistemul boltilbr moldovene~ti, s-a creat un instrument simplu de minuit
~i perfect aderent scopului, ~i acestor calitati li se datore~te, desigur, persisten~a sistemului p.ina
tirziu in veacul al XVII-lea. Pe linga utilitatea structiva, el corespundea totodata ~i tendin~ei
de a spori inliltlmea turl.ei printr-o baza treptata de forme variate 2 •
Aceea~i provenienta d au fire~te ~i acoperi~urile inalte, executate in marea majoritate a
' I
cazurilor din ~indrila. Italianul Angioiello 8 , care a vizitat Suceava in anul 1476, confirma eli
acest soi de inveli~ era singurul intrebuin~at atit la cladirile religioase cit ~i la. cele civile.
Dispozitia acestor acoperi~uri corespunde perfect distribuirii boltllor ~i de aceea· socot ca ~i
in acest caz e inutil sa cautam prototipul acestor forme in arhitectura gotica ', de~i nu se pot

BAL~, Grhrdt~, 3
1 p. 68. loRGA, lsi. arm., I, p. 160- 161; cf. ~i VOifE IIOVSKJ,
2 Cf. §i VoifEIIOVSK I, Apx . MoAiJa8utt, p. 46. op. tit., p. 47.
4 BAL~, Bit. lui 1'itefan, p. 194- 195.

646
 nega unele asemanari cu acoperi~uriie castelelor contemporane. Asemanarile se datoresc insa
faptului di aceste castele se compun dintr-un conglomerat de cladiri mari ~i marunte, de inaltimi
diferite, ~i deci inzestrate fiecare, in mod inevitabil, cu cite un acoperi~ aparte, dar e greu sa
intrevedem o legatura directa intre aceste castele transilvanene ~i bisericile moldovene~ti. Acoperi-
surile bisericilor gotice sint, in schimb, toate caracterizate prin invelitori unice, longitudinale,
in doua sau patru ape. lata de ce pare mai firesc sa explicam, eel fUfin in mod provizoriu,
formele acoperi~urilor din Moldova printr-un imprumut de la bisericile de lemn. Cu toate ca
e necesar sa substituim .iara?j monumentelor gotice pastrate bjsericile de lemn disparute, ipoteza
de mai sus a fost totu~i formulata de diferiti cercetatori 1 •
Premisele paramentului cu firide de la biserica din Mili~au~i le-arn intilnit inca in veacul
al XIV-lea, la biserica sf. Treime din Siret. Motivul deven.ise deci intre timp ba~tina~ ~i nu ma.i
e cazul sa cumpanim o influen~a bizantina 2, cu atit mai mult cu cit in Bizant proportJile acelor
ni~e sint diferite, largi ~i mai scunde, in genul celor adoptate din trad.i~ia bizantina in Tara Romi-
neasdi (la biserica manastirii D ealu, la biserica episcopala din Curtea de Arge~). Originea firidelor
moldovene~ ti trebuie insa pusa neaparat in legatura cu arhitectura baltica, uncle firida aparuse
de altfel tot ca un rezultat al influen~elor orientale 3 • Ca o sugestie venit a de la vecinii dinspre
nord, de data aceasta insa in relatie mai strinsa cu arta ruseasd, trebuie explicata aparitia ocni-
telor 4 , de~i, spre deosebire de ocni~ele ruse~ti in~heiate in mod obi~nuit cu forma arcului in
acolada sau de carena, in Moldova din veacurile XV-XVI toate ni~ele sint incoronate cu arcuri
sen:iicirculare. Pentru Moldova e apoi caracteristidi combinarea paramentului plastic, adidi de
firide ~i ocnite, cu policromia caramizilor smaltuite. In locul smalfului albastru-verzui palid
din perioada precedenta, se prefera acum o gama de culori variate, acordate insa in tonalitate
minora. Printr-o alternare iscusita a culorilor se e.v ita suprafetele uniforme ~i compacte, in
.!
contrast cu paramentul zidariei aparente de piatra ~i caramida alternata. Caramizile ~i discurile
· smaltuite creeaza, in schimb, in registrele superioare ale fatadei, zone cu sclipiri u~oare in
·· nuante variate. Astfel, bisericile moldovene~ti, de obicei de proportii medii ~i mai degraba mid,
dobindesc, prin acest factor policrom, eiega~ta ~i ginga~ie, constituind specificul esteticii arhi-
tectonice din perioada lui $tefan eel Mare.
Caracteristica mai e, in sfi1~it, reducerea corni~ei, probabil din cauza ca acoperi~urile cu
poala ie~ita puternic in afara o mascau, ~i profilarea mai ,ngrijita devenise inutila. Semnificativa e,
in orice caz, disparitia corni~ei de zim~i, care nu va reapare in Moldova decit in veacul al
XVII lea, sub infl.uenta arhitecturii din Tara Romineasca.
Dupa ce am incercat astfel sa lamurim elementele constitutive ale celei mai vech.i cladiri
cu plan triconc cunoscuta din vremea lui $tefan eel Mare, urmeaza sa reluam analiza bisericilor.
Mai intii se cuvine sa ne ocupam de biserica sf. Cruce din Patrau~ 6, contemporana cu sf. Procopie
din M.ili~auti, fiindca zidirea s-a inceput abia cu citeva zile in urma acesteia, ~i anume in 13 iunie
6995 (= 1487), dupa cum ne arata pisan.ia slavona sapata intr-o lespede a~ezata deasupra intrarii
in biserica. Intre planul cladirii din Mili~au~ ~i al celei din Patrauti (fig. 594) nu exista n.ici o deose-
bire principiala, cu exceptia d intrarea e ad a~ezata in fatada apuseana. Elevafia nu difera n.ici
ea, mai ales in ceea ce prive~t<;! boltile navei care - de aci inainte - repeta constant sistemul
descris mai sus. Numai in tinda semicilindrul cu penetratii de la Mili~au~ e inlocuit cu o calota
a~ezata pe patru arhivolte alipite peretilor ~i sprijin.ite pe console, avind forma unor sferturi de
piramide trunch.iate, inversate ~i treptate. Fafadele sint simple (fig. 595), tencuite, de~i din tabloul

1
HENRY, Moldavie, p. 94- 96; IoNEscu, Irt. arh., line, p. 161 ~i urm.; idem, Duoralive formr, p. 15 ~i urm. ;
p. 325. idem, More du. fornu, p. 75 ~i urm.
2 4 Cf. ~i CONSTANTINESCU-lA~I, Jnf/uenfe, p. 192- 194;
BAL~, Bir. lui ~lejan, p. 219 ~i urm.
3 Asupra acestor influentc orientale ~i rclasia lor cu idem, Rei. rom.-mse, p. 99.
arhitcctura moldoveneascl vezi indeosebi ccrcetarile lui 6 Ko zAK, Inrchriften, p. 58; Ionc A-BAL~, L'arl, p. 79;

l
Pu1c Y CADAFALCH, Moldavie, p. 76; idem, lnflumce byzan- BAL~, Bit. lui J tefan, p. 21 ~i urm.; IoN ESC u, Irl. arh.,
p. 248 ~i urm.

\
647 i

.I
t
 votiv rezulta ca. Ja pronaos zidaria era aparenta, compusa din piatra altcrnata cu straturi de clra-
mida. Nu ~tiu dad s-au facut sondaje pentru a verifica exactitatea picturii votiYe, care ar putea
II :,,
repeta eventual un procedeu obi~nuit, cunoscut zugravului, da( necorespunzator cu realitatea.

"I
~
I

I· I
a)

Fig. 594. - Patrau~, biserica a) sec~une longitudinala, b) plan.

La absidele laterale, ca ~i. la altar ~i la turla, intilnim firidele cunoscute, lipsite insa aci de rindul
de ocni~e. Aceasta simplicitate se explidi u~or prin faptul ca biserica din Patrau~i e cea mai mica
~i cea mai modesta ctitorie a lui ~tefan. Baza turlei, ascunsa a:d in podul acope.ri~ului refacut ~i
 necorespunzator vechiului aspect, e decorata cu ocnite 9i cu un rind de ciiramizi verzi, smal~uite.
Con~raforturile lipsesc ~i astfel elementele imprumutate goticii se reduc la chenarele u9ilor ~i
ferestrelor. U~a exterioarii e in arc frint, cu usciorii §i arhivolta prolilata (fig. 596), iar u~a interi-

,.
,·.
·.

Fig. 595. -Patrau~i, biserica ,din sud-vest.

oara (fig. 597) ~i ferestrele slot incadrate de baghete: Ciubudiriile se pastreaza in stare buna §i
se poate constata ca toate profilurile sint rotunde §l grosolane, incit pietrarul pare sa fi fost fie
un modest me9ter strain, fie un localnic, imitator nedibaci al profilurilor gotice. Ipoteza din
urma e mai verosimila, fiindca e lesne de inteles di atunci dod se aduceau me~teri de peste hotare,
se facea tocmai cu scopul de a se obtine rezultate mai satisfacatoare. De altfel, vom avea ocazie
sa recunoa9tem la alte monumente prezenta me§terilor gotici, poloni sau sa~i, tocmai pe temeiul
profilurilor ondulate in forma de para, executate cu o maiestrie incomparabil superioara.
1n anul urmator, ~tefan a ridicat biserica manastirii Voronetului §i biserica din comuna
Sfintu !lie de linga Suceava. Zidirea bisericii din Voronet 1, cu hramul sf. Gheorghe, s-a inceput,
conform pisaniei slavone, in ziua de 26 mai 6996 (= 1488) ~is-a terminat in acela§i an, in 14 sep -
tembrie. Manastirea insa~i fusese intemeiata mai inainte, deoarece intr-un document din 22 ianuarie
6980 (= 1472) apare un egumen cu numele Misail 2 • Kozak presupunea astfel ca bisericii actuale
i-a premers o biseridi de lemn.
Partea veche a bisericii, zidita din piatra bruta, se compune dintr-un pronaos u~or alungit,
o nava cu obi~nuitele hore laterale ~i un altar (fig. 598). Regasim intocmai planul ~i elevatla

1 RollSTORFtH, 1/?oronetz, p. 43 ~i urm.; LupA, Sf TnncA -BAL§, L'art, p. 80; BAL~, Bis./ui~Jtfan, p. 31 ~i urm.
loatl r. N., p. 284; HENRY, Vorotttful, p. 1 ~i urm.; z KozAK, ltucbriflm. p . 200 ~i urm.
f,.

649
 (fig. 599) bisericilor precedente ~i deosebirile se reduc la dteva amanunte, in aparen~a neinsemnate,
dar caracteristice pentru evolutia formelor. Astfel, firidele horelor laterale sint in numar d~ cite
~apte, la fel ca la absida altarului, iar ocnitele sint distribuite simetric ~i corespund cite doua unei
firide. 0 inovatie o constituie cele doua contraforturi dintre hore ~i altar, a~ezate in dreptul ni~elor
adinci ce indeplinesc serviciul de
proscomidie ~i ve~mintar. E !impede
di aceste contraforturi au menirea
de a compensa golurile interioare.
Turla cilindrica e inconjurata de 16
firide ~i un numar indoit de ocnite.
Ea zace pe o baza dubla, una patrata,
alta stelata, ascunse acum sub aco-
peri~ul modern cu o singura. coama
lunga. Din pictura votiva se vede
insa ci biserica avusese odinioara
tipicele acoperi~uri partiale, invelite
cu ~indrila. U~a tindei e in arc frint
~i e lipsita de luneta, iar u~a dinspre
nava e dreptunghiulara, cu baghete.
Acelea~i cadre cu ciubucuri incruci-
~ate se vad ~i la ferestre. Toate
profilurile sint ~i aci rotunjite ~i
greoaie ~i nu exista nici un motiv
de a le atribui unor me~teri straini.
ln vremea lui ~tefan biserica !lima-
sese probabil netencuita ~i profilul
bazei era simplu de tot. Exonartexul,
amplificarea bazei ~i zugraveala din
~xterior sint opera veacului urmator.
p fisura bine vizibila, patrunsa prin
,t encuiala care suporta picturile exte-
Hoare, separa partea veche a bisericii
de aceste adaose.
: Conform pisaniei slavone, bi-
~erica din Sfintu Ilie t, odinioara ~i
ea biserica de manastire, a fost zidita
Fig. 596. - Patrauti, biserica, u~a exterioara. in intervalul dintre 1 mai ~i 15 octom-
brie 6996(= 1488). Dispozitla pla-
hului (fig. 600) ~i a elevatiei repeta
caracterele bisericii din Voronet sau ale bisericii · din Patrauti; strins inrudite cu consolele
ce sustin . arhivoltele pron~osuiui din Sfintu !lie sind indeosebi consolele din Patrauti,
dar in amanunte inregistram un nou progres. ln corespondenta contraforturilor din dreptul
ni~elor rezervate proscomidiei ~i ve~mintarului, gasim ~i pe latura apuseana a horelor o pereche
de contraforturi, a~ezate chiar in prelungirea peretelui despartitor dintre tinda ~i nava. Inuti-
litatea structiva a acestor contraforturi e evidenta ~i ele nu pot fi explicate dedt prin dorinta de
a incadra simetric horele. Un alt mic contrafort, comparabil cu un pidor de zid, straj uie~te in

1 KozAK, luschriften, p. 128; IoncA-BAL~, L'arl, ~TEFAN ESc u, Bucoviue el Moltfavie, p. 121.
p. 56, 79-80; BAL~, Bis. lui ~lcja11, p. 27 ~i urm.;

!
650
l
!!
 axa principala, sub fereastra altarului. Decorul de firide (fig. 601) se repeta ~i aci la tustrele absi-
dele desi la sinuri ele sint iarasi numai in numar de cite cinci. Efectul decorativ al fatadei e insa
) J .I I

sporit prin faptul d firidele sint incadrate de caramizi smaltuite, galbene, brune, verzi ~i albastre,
iar deasupra lor apar doua rinduri de ocnite inconjurind toata biserica. Aceste ocnite au fost
ulterior astupate in partea dinspre tinda,
pentru a oferi un plan neted picturilor exe-
cutate in cursul veacului al XVI-lea. La
nava ~i altar ele se pastreaza insa intocmai.
Largimea ocnitelor inferioare e egala cu
cea a firidelor ~i ele sint distribuite in
intervalele din.t re firide, in vreme ce oc-
nitele superioare, mai mid, sint in numar
ddblu. Astfel s-a realizat aci o potentare ~
paramentului care formeaza sub strea~ina
o friza de culori vesele ~i delicate, accen-
tuata prin faptul ca ~i dmpurile ocnitelor
sint imbracate cu caramizi smaltuite.
Alta innoire importanta o constituie
baza tripla a turlei, construita din siga,
ascunsa in parte de acoperi~ul modern.
Aceasta forma complexa corespunde in-
tocmai structurii boltilor moldovene~ti 1
(fig. 602). Prima baza, patrata, imbraca
:, arcurile mari, baza a doua, patrata ~i ea
i' dar intoarsa cu 45°, corespunde arcurilor
:jpiezi~e, iar in partea superioara baza se
~ restringe ~i adopta o forma stelata cu opt
''virfuri, prin aceste crestaturi reducindu-se
·: masa ~i greutatea pe care trebuie sa o
suporte arcurile piezi~e. Pe Iinga un avantaj •
Fig. 597. - Patrauti, biserica, u~a interioarii.
tehnic, .baza a primit astfel ~i o forma ele-
ganta, sporita prin podoaba de ocnite.
Tamburul e dodecagonal ~i chenarele fiecarei firide ~i ale celor doua ocnite corespunzatoare
sint imbracate ~i aci cu dramizi smaltuite. La biserica din Sfintu Ilie intilnim astfel pentru
prima oara realizarea deplina a paramentului policrom. Vom vedea di acest parament e sus-
ceptibil de uncle imbogatiri, dar in linii generale el apare aci definitiv fixat.
Decorul policrom cu caramizi smaltuite e intrebuintat ~i in interiorul bisericii, la
pavimente. Aceste pardoseli, odinioara probabil mult mai frecvente, s-au tocit cu vremea
~i au trebuit sa fie inlocuite. Cu atit mai pretJos e astfel exemplul pastrat in altarul bisericii din
Sfintu Ilie. U~ile ~i ferestrele prezinta formele pe care le-arn intilnit ~i la bisericile precedente.
Portalul e iara~i cu arc frint, incadrind o luneta, iar u~a din interior ~i chenarele ferestrelor sint
impodobite cu baghete incruci~ate. Toate profilurile sint tratate ~i aci cu rotunjimi simplificate,
decadente. Numai chenarul pisaniei, cu ciubucuri incruci~ate, prezinta planuri cu muchii netede
~i se aseamana perfect cu eel de la Baline~ti.
Din vechea biserid din Vaslui, cu hramul sf. loan 2, nu s-au pastrat dedt fundamentele
~i zidurile pina la inaltimea soclului (fig. 603). Dar ~i ap cladirea constituie un inel foarte important

1 loNEsc u, Ist. arb., p. 255.

p. 64 ~i urm.; IoNESCu, lsi. arb., p. 256; HENRY, Mo/davie,
2
loRGA-BAL~, L'art, p. 80; BAL ~, Bis. lui .Jtefan, p. 109. Pentru textul exact a! pisaniei cu citirea completli

651
 in evolutia planului biseridlor moldovene~ti, deoarece ad intilnim pentru prima oara supra-
H1rgirea tindei. Conform pisaniei slavone, pastrata intact, zidirea s-a inceput in ziua de 27 aprilie
~i s-a terminat in 20 septembrie 6998 (= 1490). Biserica se compune din tinda, nava cu abside
laterale ~i altar. ln fata proscomidiei ~i a ve~mintarului apare cunoscuta pereche de contraforturi

0 I
' J 4 6
, I~

Fig. 598. -Manastirea Voronet, planul bisericii.

treptate, dar in locul contraforturilor corespunzatoare dinspre apus, in dreptul peretelui despar-
titor din interior (inlaturat ulterior), arhitectul a impins in afara zidurile laterale ale tindei. Astfel
peretii tindei apar in acela~i plan ca ~i portiunea superioar~ a contraforturilor rasaritene . .Cu alte ·.
cuvinte, perechea de contraforturi apusene a fost inglobata int~-un plan al carui dublu avantaj rezulta
din combinarea contraforturilor cu amplificarea spati'l!lui. Avem astfel ocazia sa verificam iara~
siguranta ·~i u ~urinta cu care me~terii moldoveni minuiesc nu numai elementele de provenienta
autohtona, dar ~i pe cele imprumutate, cu un spirit de totala independenta fata de obi~nuintele
ii ~antierelor din provinciile ~i tarile invecinate 1 . ln fata acestei realitati trebuie sa recunoa~tem
din nou di aci nu poate fi vorba de me~teri ·imigrati, chemati de-a valma ca sa zideasd. ici-colo
1:,, pentru ctitorul domnesc, ci logica constanta pe care ne-o dezvaluie evolutia arhitecturii biseri-
•; ce~ti din Moldova din aceasta perioada ne constringe sa admitem prezenta unui ~antler autohton
~i permanent, cu resurse intinse, capabil de a aduce solutii proprii.
Elevatia bisericii sf. loan din Vaslui a suferit in 1820 o refacere totala. S-au gasit insa, cu
ocazia restaurarii recente, o serie de profiluri de la u~i ~i ferestre (fig. 604), din care putem deduce
eli ele nu se deosebeau de pla~tica decorativa cu ciubucuri rotunjite de tipul gotic bastard, pe care
l-am atribuit pietrarilor localnici.

a datelor vezi BunAnA, Varlui, p. 420. Tot aci se noteazii
~i o inscrip~ie apocrifa care atribuie catapeteasma lui $tefan
eel Marc, datlnd-o din anul 1474. Eroarea se explidi prin-
tr-un imprumut din cronicari. UnEc HE, Domnii, p. 162,
datase biserica in anul 6983 (= 1475), dar pisania origi-
nalli de fundare, sapatli in p iatrli in relief, nu ingaduie
nici un dubiu asupra datei. Asupra lucrarilor de restau-
rare vezi rapoartele serviciului tehnic din BCMI, 1-1908,
p. 176, XX - 1927, p. XIII, XXI-1928, p. 33.
i Ipoteza lui BAL~, Bir. ltli ~lejan, p. 187, conform
dlreia aceastli largire a pronaosului s-ar datora unci influente
de Ia Athos, e nejustificatli. Pronaosurile athonite sint
impiirtite in mai multe nave ~i prezinta caractere cu totul
deosebite. Asemanarile cu pronoasurile sir~ti sint mai
sugcstive, dar ne Iipsesc monumentele intermediare, nu
numai din punct de vede.re topografic, dar ~ din punct
de vedere cronologic. De altfel, din elementele locale se

652
poate explica perfect aparipa pronaosului supralilrgit,
fara nici o intervenpe foqatli a unei influente strliine.

l
 Jnova~ia planului de Ia Vaslui se repeta intocmai Ia biserica Precista din Badiu 1 . Aceasta
biserica e ctitoria lui Alexandru, fiul lui ~tefan eel Mare, ~i pisania slavona precizeaza ca ea s-a
terminat in ziua de 1 ianua rie 6999 ( = 1491). Din nefericire ~i aceasta biserica a suferit refaceri
~i adaose ~i a fost supusa unei restaurari, in urma careia s-a putut stabili ca intreaga zidire, inclusiv

Fig. 599. - Manastirea Voronet, biserica.

boltile navei, e cea veche. Numai turla ~i poate ~i calota tindei fuse sera reconstruite, ceea ce se
poate deduce nu numai din materialul de constructie de calitate deosebita, dar ~i din prezenta
briului de zimti de la baza cilindrului turlei ~i de la baza calotei amintite. Aceste briuri apartin
unei perioade mult mai tirzii, dod infl.uenta munteana a jucat in Moldova un oareciue rol. Tot
cu ocazia prefacerilor, biserica a 'p ierdut ~i peretele despartitor dintre tinda ~i nava. Restaurarea
recenta a scbs la iveala zidaria veche din piatra bruta ~i caramida, ;iar la colturi din piatra de talie,
precum ~i profilul soclului campus dintr-o scobitura simpla. Horele laterale sint decorate cu cite
cinci firide, iar absida altarului cu noua firide. Deasupra firidelor e o friza dubla de ocni~e, incon-
jurind intreaga cladire ~i repetind paramentul de la Sfintu Ilie. La fel ca ~i acolo, picioarele firidelor
~i ocnitele sint din caramida, dar nu s-au gasit urme de smal~uiala. In schimb, s-au descoperit

1 lone A, lnuripfii, II, p. 25-26; DnXc IIICEAN u, urm.; idem, comuniclri BCMI, XXVIII- 1935, p. 91 ;
Precirta Bacdu, p. 152; cf. ~i raportul de restaurare din l oN£scu, iJt. arb., p. 259; ST. BAL~, Bacatt, p. 91.
BCMI, V- 1912, p. 188; BAL~, Bh. lui $teja11, p. 61 ~i

653
 :I
diramizi smal~uite in interiorul bisericii, la vechea pardoseala. De~i foarte tocita, aceasta s-a pastrat
sub du~umelele recente. Caramizile erau a~ezate in forma de spic ~i ici-colo se mai deslu~esc urme
de culoare verde, galbena ~i bruna. S-au mai pastrat apoi vechile ferestre, mid ~i dreptunghiulare,
i
I
I I

i 1
!

, 0 tom

Fig. 600. - Sfintu Ilie, planul bisericii.

: '
cu ciubucaria incruci~ata, dar portalul a fost refacut, iar u~a interioara a disparut. Restaurarea
moderna a inlaturat adaosele ulterioare, compuse dintr-o clopotnita deasupra pronaosului ~i
dintr-un pridvor in fata intrarii.
La Hirlau, uncle casele domne~ti serveau ca re~edinta temporara, ~tefan a zidit biserica
sf. Gheorghe 1 . Pisania slavona arata ca ea a fost inceputa in luna mai 2, in anul 7000 (= 1492),
! : i ~i ca s-a rnintuit in acela~i an, in 28 octombrie. Aceastii bisericii se deosebe~te prin dimensiuni
I
I
~i prin calitatea execu!lei. Planul (fig. 605) revine Ia. dispozi!ia mai veche, pe care am intilnit-o
I la Sfintu Ilie: tinda are aceea~i largime ca ~i nava ~i contraforturile ramin degajate. Interesanta
e a~ezarea perechii de contraforturi dinspre apus, care nu sint exact in corespondenta peretelui
despartitor dintre na,va ~i tinda, inlaturat ulterior, ~i din car~ nu au ramas dedt doua picioare
de zid legate intre ele printr-un mare arc semicircular. A~ezarea contraforturilor a fost deter-
minata exclusiv de considerente estetice, de preocuparea de a distribui aceste elemente structive
in mod simetric, de o parte ~i de alta a horelor laterale. La altar mai observam o mica alungire,
prin faptul di in locul celor doua arcuri treptate care mijloceau spre semicalota absidei la bisericile
descrise pina acum, intilnim ad trei asemenea arcuri. 0 inova!le mai importanta prezintii bolta
pronaosului. Pina acum am gasit in aceasta incapere de obicei cite o calota a~ezata pe arcuri mari,
alipite peretilor. Acum apare ~i ad sistemul de bolti moldovene~ti, complicat chiar. Arcurile
mari amintite, impreuna cu pandantivii, transforma patratul bazei in cercul obi~nuit, dar apoi
intervin arcurile piezi~e moldovene~ti, dublate, compuse adidi din doua patrate care se intretaie.
!n cazul de fata combina~ia arcurilor nu constituie un progres in sens structiv, cu atit mai pu!ln,
cu cit arcurile sint recluse la proportiile unor nervuri gracile care au mai mult o valoare decorativa.
De altfel faptul cii peste aceste nervuri zace o simpla calota ~i nu o turla dovede~te indeajuns d
;II
1 BuRADA, Hlr/au, p. 134 ~i urm.; BAL~, RiJ. lui ~i NtcOLAil CosTI N (Cronhile Romfniti, cd. M. Kogalniceanu,

il ..fJefan, p. 47 ~i urm.; HENRY, Moldavie, p. 110- 112 ~i 124;

IONES CU, !Jt. arb., p. 257 ~i urm.; vezi apoi ~i URECII~,
Domnii, p. 161, n. 1, dar cu data zidirii grc~ita ~i Ia fcl
II, p. 52); IoRcA-BAL~, L'art, p. 84, da altll data, grc~itii
~i ea.
2 BuRADA, loG. fit., cite~te « 1 mai ».

I 654

l
,j
'I
I
arhitectul nu a fost constrins sa rezolve o problema de statidL S-ar putea ca aceasta forma decora-
tina, derivata din bol~ile moldovene~ti, sa Ji fost imaginata de un me~ter provenit dintr-un ~antier
gotic, care a incercat astfel sa strecoare o combinatie de nervuri decorative 1n sistemul boltilor

Fig. 601. - Sfintu Ilie, biserica, vedere din sud.

moldovene~ti. Aceasta presupunere nu e .intimplatoare, deoarece Bal~ observase di ~i pandan-

tivii pe care zace acest sistem de arcuri piezi~e s.int construiti dupa tehnica occidentala, adidi cu
caramizile a~ezate vertical. Prezen!a acestui constructor ~i pietrar gotic se mai poate deduce ~i
din profilul soclului (fig. 606) sapat cu maiestrie, compus dintr-un talon ~i o caveta, precum ~ i
din planuri oblice. Paramentul intregii cladirii (fig. 607), din piatra de talie, e ~i el un indiciu,
I
.I
de~i Bal~ a subliniat di inainte de restaurarea recenta formatul acestui placaj din gresie cenu~ie !

655
 il
il era mai mic ~i
mai pu~in regulat. De altfel, fa~adele prezindi decorul ·cunoscut de briuri cu carii-
I.
mizi smal~uite,galbene, brune, verzi ~i albastru inchis, de firide ~i ocni~e, dar nu fiira unele modi-
ficiiri semnificative. Trei briuri de ciiramizi smiil~uite impart intreaga fatada 1n zone orizontale,
i.n vreme ce absidele sint decorate pe fiecare laturii cu dte o firidii geminata. La desenul acestor

II

1:
:I
I i
I
I
Fig. 602. - Sfintu Ilie, biserica, bolta navei.

"I
I i
firide, pentru care putem gasi analogii numeroase in arhitectura de caramida a regiunilor baltice
din veacurile al XIV-lea ~i al XV-lea, a colaborat probabil iara~i me~terul gotic, diruia i s-ar .
putea atribui ~i ideea de a fr1nge arcurile ~i de a repeta acela~i motiv in timpanul dintre firidele
geminate. lntreaga biseridi prezinta 1n partea superioara friza dubla de ocnite, cele de sus in numar
indoit fa~a de cele din rindul inferior. Corni~a insa~i e acoperita cu o friza bogata de trei rinduri
de discuri smiiltuite, iar in golurile dintre ele se intercaleaza mici butoni cu corp triunghiular.
Astfel, aceastii fatada e cea ,mai bogata dintre cele care ne-au ramas din vremea lui ~tefan eel Mare
~i atinge apogeul din faza decorului policrom. Unele asperitati trebuie atribuite restaurarii moderne
care, resp ectind cu severitate dispozitia originala, a inlocuit totu~i prea multe lespezi ~i prea multe
ciiramizi ~i discuri smaltuite cu contrafaceri, rapind cladirii nu numai patina vechimii, dar ~i
coloritul original, mai discret ~i mai armonios.
0 potentare a elementului decorativ apare ~i la turla. Ambele haze suprapuse sint stelate,
cu cite opt virfuri; cea inferioara, mai larga ~i mai inalta, e a~ezata peste arcurile mad 1 , iar a

1 Corn i~a zimtata de Ia prima baza a turlei cred cl trebuie sa fi. fost introdusa de r estaurator .

656
doua, mai redusa, invaluie arcurile piezi~e. Fiecare latura a bazelor e impodobita cu cite doua
ocnite, iar tamburul, pentru prima oara compus in exterior- dintr-o prisma octogonala, poarta
pe fiecare fata jos cite patru ocnite, iar deasupra cite o firida gemimua, cu arcuri frinte. ln axele
principale se deschid ferestrele dreptunghiulare, iar in cele diagonale apar contraforturi minuscule,

;"'- ~
I '-- -----
1

'

~ I I

Fig. 603. - Vaslui, planul bisericii sf. loan.

: ·~eptate, terminate sus cu cite un mic fronton triunghiular. Recunoa~tem ~i aci prezenta pietrarului
gotic, care reduce la un rol decorativ tipuri de contraforturi curente in arhitectura goticii tirzii.
Un rind de ocnite ~i trei briuri de discuri completeaza decorul superior al turlei.
Acestui me~ter occidental ii apartin ~i chenarele sculptate de la portal (tig. 608) ~i de la
ferestre (fig. 609). U~a bisericii e incadrata de nervuri fin executate, intre care nu lipse~te profilul
':specific gotic, in formli de para. Arcul fdnt adapostea o luneta, refacuta cu ocazia restaurarii. ·
·~ U~a e apoi inscrisa intr-un cadru dreptunghiular, apro~imativ ca la Mili~auti, dar incomparabil
:' mai bine proportionat ~i mai precis lucrat. Pe ~emeiul analogiilor baltice amimite, am putea pre-
·supune ca me~terul provine din Polonia ~i vom vedea, cind vom analiza biscrica sf. Nicolae din
"Popauti,. cii presupunerea aceasta nu e lipsit~ de argumente. Tinda poseda apoi ferestre 1 mari,
··tripartite, cite doua pe fiecar~ latura, cu menouri frumos p~ofilate ~i cu muluri bogatc, combinate
din cite un cere mare in care se inscriu ~i se intretaie cite trei cerculete, cuprinzind fiecare un trilob.
Aceste muluri sint modele autentice de plastid decorativa a goticii tirzii. Celelalte ferestre,
cite una in fiecare absida, se deschid cu un arc u~or frint ~i cu cite u,n chcnar de piatra decorat
cu baghete, la fel ca ~i ferestrele turlei.
Arhitectura, eleganta, a acestei biserici ~i aspectul ei sarblitoresc sufera insa, ca mai toate
bisericile din vremea lui ~tefan eel Mare, din cauza siluetei actuale, fiindca acoperi~urile inalte
de odinioara, sortite sa incadreze turla zvelta, au fost inlocuite, in cazul de fata, cu inveli~uri joase
de metal, care nu numai degajeaza, dar ~i izoleaza turla. Lipsesc astfel etapele .intermediare, menite
sa conduca spre acest accent vertical puternic, infipt in centrul cladirii.
Cam in aceea~i vreme ridiqse ~tefan ~i o biseridi h Ia~i, inchinata sf. Nicolae 2. ln mod
exceptional zidirea acestei biserici domne~ti a tinut vreme mai indelungata; pisania pastrata ne
arata ca lucriiril~ s-au inceput in iunie 6999 (= 1491) ~is-au terminat in august 7001 (= 1493).

1 ~TBFANESC u, BII(OVine el Moldouie, p. 138, atribuie,
fad. nici un motiv, aceste ferestre unei prefaccri din veacul
al XVI-Iea; BA L~, in recenzia din RH, Vl - 1929, p. 26,
se pronunfi impotriva unei asemenea datari.
2 LAPEDATU, Porlrele, p. 130; lon cA-BAL ~, L'orl,
p. 80; BAL~, BiJ. lui ~tejon, p. 57 ~i urm.; HENRY, M oldo-
•ie, p. 112. Data intemeierii bisericii variaza Ia c ronicari:
U HE<.: nF., Domnii, p. 162-163, atribuie biserica anului
6983 (= 1475); SuuoN DAscALU I., Letopirtf, p. 69, reterin-
du-sc Ia inscriptie, da anul 6999 ( = 1491). Cuvintul hotari-
tor in aceasta controversa ii revine insa pisaniei originale,
numai eli BAL~, /o(, &it., citise 7001 ca an in care s-a ter-
minat zidirea, in vrcme cc l oRCA, ltucriPfii, ll, p. 135,
citise anul 7000 (= 1492).

-~~ - o. 267 657

 !:

I
Cladirea insa~i nu justifidi. aceasta zabava, deoarece biserica repeta planul ~i elevatia bisericii
Precista din Bacau. E insa probabil ca inscrip}ia se refera ~i la terminarea cladirilor din jurul bise-
ricii, cuprinzind ~i o casa domneasd. Din toate aceste construct:ii, inclusiv biserica, nu se mai
pastreaza nimic. Biserica lui ~tefan suferise unele adaose inca in veacul al XVI-lea; asupra aces-
I' tara vom reveni, ~dca dintr-o descriere pastrata
!
surprindem o interesanta influenta munteana; apoi,
! in vremea lui Antonie Russet-voda ·~i a lui
D II II D ) Gheorghe Duca, au fost restaurate biserica ~i
I casele, adiiugindu-se ~i cladiri noi, inlaturate toate
,,
t 1-
u
r-
)
J· ~ in veacul trecut. Biserica actuala e opera lui
Lecomte de Nouy. Planul .ca atare repeta, probabil,

D structura veche, dar arcadele dintre tinda ~i nava

imita transformarile suferite in veacul al XVII-lea.
!nH1turarea contraforturilor din dreptul prosco-
midiei ~i al ve~mintarului se datoreaza restaura-

D
torului, care i-a imprimat bisericii ~i proporpi mai
zvelte, triplind friza de ocnite. Releveul fikut
inainte de restaurare confirma existenta contrafor-
,..., turilor amintite, iar la abside sint insemnate numai

D
/' ~'"""'\
doua rinduri de ocnite deasu11ra firidelor, in
'-' '-' v vreme ce turla suferise, inca de mai inainte, o
i\
refacere totalii. Astfel, pe temeiui indicatiilor
pastrate, putem afirma di. biserica lui ~tefan a
reprodus toate caracterele specifice, intilnite la
biserica Precista din Badu §i repetate cu citiva ani
in urma la biserica din Dorohoi.
Biserica sf. Nicolae din Dorohoi 1 s-a ter-
Fig. 604. - Vaslui, biserica sf. loan, ·
reconstituirea unei ferestre. minat, conform pisaniei slavone, la 18 octombrie
anul 7003 ( = 1495). Planul ei nu reprezinta. nici
· ~ o inova}ie fatii de biserica sf. loan din Vaslui.
cu care are in comun ~i tinda ceva mai putin supraliirgita decit cea de la Precista din Baciiu. Biserica
e ziditii din gresie cenu~ie, cioplitii sumar, iar la colturi din piatra ecarisata. Paramentul fatadei
(fig. 610) a fost restaurat, respectindu-se minutios formele vechi ~i inlocuindu-se numai materialul
macinat. Soclul e bogat profilat, cu caveta, plan oblic ~i talon. Deasupra soclului ~i deasupra
por}ii se intercaleaza cite un strat de dramizi, in vreme ce partea superioarii, cu doua rinduri
de ocnite, e in intregime din dramidii. Ocnitele de jos, mai mari, corespund la cite doua din
rindul superior. Peste ele se vede un briu larg, campus din trei rindU:ri de discuri smaltuite. tn
partea inferioara, perepi absidelor sint impodobi}i ~i cu firide inalte, fata de care ocnitele sint
distribuite in intervale. Turla zace ~i aci pe o baza dubla; prima e prismaticii, octogonala, a
doua stelata, cu opt virfuri. ' Tamburul turlei e cilindric, decorat cu 12 firide prevazute in axele
principale cu cite o fereastra. Sub corni~a turlei se repeta friza de discuri smllltuite. Propor}iile
firidelor de la turla apar mai turtite in raport cu cele autentice, pastrate la alte ·biserici, ~i nu ar
fi exclus ca restauratorii sa fi introdus .aci oarecare modificari daunatoare aspectului original.
Pietrarii care au decorat chenarul u~ii exterioare (cea interioara dintre tinda ~i nava a dis-
parut), ferestrele in arc fri.nt de la tinda ~i absida, ca ~i ferestrele de la turla, dreptunghiulare, cu
chenare de baghete, fac probabil parte tot din ~coala moldoveneasca, judednd dupa profilurile
cilindrice ~i uniforme. Un model de curioase « nod uri» prezinta torurile ferestrelor de la tinda

1 BAL~, Bir. lui J tefan, p. 36 ~i urm.; HsNR\' , Moldarit, p. 57; cu privire Ia restaurare vezi BCMI, I-1908, p. 172.

658

l
, .} -·--- - - -·- -- --·-·-- - - -
~f abside (flg. 611) care nu sint deioc frecvente in gotfca transi.ivanean~, cum spunca P. i-Ienry i
(nu cunosc nici un exemplu), ci par a fi mai degraba o interpretare }ocala a mulurilor gotice.
Contemporana cu biserica din Dorohoi era biserica sf. apostoli Petru ~i Pavel din Hu~i z.
Dupa pisania slavona, zidirea s-a terminat in 30 noiembrie 7003 ( = 1495), dar din cladirea veche

Fig. 605. - Hirlau, biserica sf. Gheorghe, a) seq:iune

longitudinala, b) plan.

nu s-a pastrat dedt inscrip~ia pusa de Stefan voievod. Biserica insa~i e opera prefacerilor din
1793 ~i 1910. Bal~ presupune doar d s-ar fi respectat dispozi~ia initiala a planuluj triconc.
Biserica sf. Nicolae din suburbia Popauti din Boto~ani 3 s-a ispravit, conform pisaniei,
in 30 septembrie 7004 ( = 1496). Planul ~i elevatia repeta exact dispozipile de la sf. Nicolae din

1 Moldavie, p. 122. 8 DnXcm cEANu, Popaufi, p. 93; IoncA-BAL~, L'arl,

1 S JMION DAscXLU L, Letopiref, p. 69; l oRGA, Stud. p. 80 §i 92, n. 2; BA L~, Bir. lui ~It/an, p. 42 ~i urm.;
ri dot., XVI, P· 254; lORGA-BAJ. ~, L'arl, p. 80; BAL~ lON ESCU, lrl. arh., p. 268, n. 1; HENRY, Moldavie, p. 113.
Bir. lui ~It/an, p. 67 ~i urm.; HENRY, Moldavie, p. 57.

659
.!

I I
Poroboi, av.ind acela§i tip de pronaos supralarglt, insa peretelc despaqitor dintre nava §i cinda
a· fost inllhurat ulterior. Paramentul (fig. 612), in schimb, pre:.dntli un ainestec imprumutat de
Ia biserica din Dorohoi §i de la sf. Gheorghe din Hirlau. Picioarele firidelor ~i partea superioara
a zida.d ei e imbracata in caramida, in parte smaltuita, iar partea inferioad, acoperita cu piatra
de talie, e intretaiata de cele trei briuri de elidimizi smaltuite, pe care le-arn
intilnit la fel ~i la cele doua biserid amintite mai sus. La biserica din
P9pauti firidele absidelor sint geminate §i in intervalele de deasupra lor
sint amenajate mid ochiuri, ca la sf. Gheorghe din Hirlau, cu deosebirea
eli ad toate arcurile sint semicirculare. !n fa~ada tindei apar insa doua
rind uri de ocnite, · conform cu paramentul de la sf. Nicolae din Dorohoi,
iar deasupra ocnitelor superioare se vede obi§nuitul briu de discuri smal-
tuite. Turla zace pe o baza dubla, stelata, iar tamburul dodecagonal, cu
mici contraforturi in axele diagonale, repetli dispozitiile de la 1-Iirlau, cu
unele variatii de amlinunt neinsemnate. De altfel, • nu ~tim daci toate
r: Fig. 606. - Hirlau, detaliile patamentului corespund exact originalului; restaurarea i-a con-
,I biserica sf. Gheor- ferit bisericii un aspect curatel §i nou, .inlaturind poate prea multe din
ghe, profilul so- pietrele acoperite de patina, incit o oarecare rezerva se impune, cu toate
I clului. eli. nu i se poate repro§a · restauratorului nid o eroare palpabila, nici un
!I element strain perioadei de care ne ocupam.
; j.
Biserica din Popauti ne ingaduie insa sa facem citeva reflec~ii cu privire la me§terul care
,(.
.. a colaborat ad in calitate de pietrar, §i putem conclude eli acesta e identic cu eel care a doplit
I.
·I

"I
profilurile de la sf. Gheorghe din Hirlau. La bazele ambelor biserid intilnim aceea§i caveta,
acela§i talon §i numai cezura dintre aceste doua clemente e realizata la Popautl (fig. 613) printr-un
mic plan oblic, in vreme ce la Hirlau planul e vertical; deosebirea e insa minima. Cadrele feres-
trelor dreptunghiulare de la turla §i cele in arc frint de la abside sint §i ele aproape identice,
cu foarte mid variatil la profiluri; numai fereastra mare a pronaosului, una singura la Popautf,
a~ezata in fatada apuseana, e mal slmpla §i fara muluri. !n schimb, poarta dinspre miazlinoapte
(fig. 614) - cea corespunzatoare de pe latura de miazazi e moderna - e ceva mal bogata; un
chenar dreptunghiular cu baghete incrud§ate inchide.portalul in arc frint, avind o luneta a~ezata
pe doua console arcuite. Aceasta poarta e o combinatie reu§ita a celor doua tipuri de portal
din perioada goticii tirzii. Alt element gotic r~gasim la pandantivi ~i la calota tindei (fig . 615).
Pandantivii sint ~i ad, ca ~i la Hirlau, executati din cliramizi a§ezate vertical, iar pe intradosul
calotei apar nervuri subtfri, desenind o stea cu patru colturi §i patru nervuri in axele princlpale.
Desenul e diferit de acela al nervurilor care decoreaza calota tindei din Hirlau, dar profilurile sint in
fond identice. V. Draghiceanu a avut oorocul sa descopere, printre pietrele profilate, trei frag-
mente insemnate cu dfre romane §i cu prescurtari din limba polona. Astfel, atribuirea sculp-
rurilor gotice unui me§ter polon pare perfect indreptatlta §l - date fiind asemanarile cu plastica
corespunzatoare de Ia sf. Gheorghe din Hirlau - cred eli sintem indreptatitl sa banuim prezenta
aceluia~i pietrar.
Merita sa mal aminti~ urmele vechii pardoseli, compusa din lastre romboidale de caramidii
smaltuita, gasite in altar §i in nava, llnga traseul vechiului zid dinspre pronaos. Asemanarea
cu pavimentul de la Sfintu Ilie inlaturli orice indoiala cu privire la vechime. Actualul paviment
de piatrli "din tinda §i nava apaqine unei refaceri mult mal tirzii.
I La biserica sf. Nicolae din Popauti intilnim §i cea mal veche clopotnita 1 moldoveneascii
I~
it (fig. 616), pastrata aproape intact. Ea e izolata de bisericl §i e zidita din piatra bruta, iar Ia ·
"I muchii §i chenare intilnim piatra de talie. Parterul clopotnitei e patrat, etajul superior e insa
I

' GH I KA-.Buol!~TI, Popdu/i, p. 133 ~i urm. ; HAL~, BCMI, 1-1908, p. 172.

llir. lui $tefan, p . 154; cf. raportul despre restaurare in
·'
660
i
.I

!!
 octogonal ~i trecerea se face prin forme piramidale injumata~te, a~ezate peste colturile patratului.
Etajul ultim, in care se gasesc clopotele ~i care se deschide spre fiecare latura cu cite o fereas-
tra larga, in arc frint, e iara~i patrat ~i trecerea e mijlocita prin acelea~i forme piramidale, de
data aceasta insa inversate in chip de console. Pe fetele acestor semipiramide se vad dteva

Fig. 607. - Hirlau, biserica sf. Gheorghe. I

l
Ii
reliefuri decorative, reprezentind un leu stilizat, iar intr-alt loc vrejuri compuse din vita de vie I
~i ciorchine de o plastid speci1ic gotica. Sculptura e incontestabil opera mesterului polon caruia
I
!
i se datoreaza ~i profilurile de la biseridi, ~i s-ar putea ca intreaga clopotnita sa fie opera sa
exclusivlt Silueta cu etajele alternate nu e ceva neobi~nuit in gotica tirzie. Asupra rolului indoit
al clopotnitei din Popauti, adid de a servi ~i ca loc de refugiu in caz de pericol, ne lamure~te
izolarea etajului inferior - boltit cilindric ~i accesibil printr-o u~a in arc fdnt .._de cele superi-
oare, Ia care se poate ajunge. numai din exterior, cu ajut0rul 1.1nei scari mobile. ·'

661
:I Cu toate cl manastirea Tazlau prime~te inca in anul 6999 (= 1491) o danie din partea
lui ~tefan 1, zidirea bisericii actuate 2 s-a inceput abia !n 4 iulie 7004 (= 1496) ~i s-a terminat
in 8 noiembrie 7005 ( = 1497). Asupra interpretarli acestei date exista oarecare indoieli, de~i

I
..
~·

I
'l
I
, I
I to

Fig. 608. .:_Hirlau, biserica sf. Gheorghe, portalul de vest.

nejustificate, fiindca !n pisanie se mai calculeaza anul ~i dupa suirea pe tron a voievodului,
precizindu-se di era anul al 41-lea curgator. Cum ~tefan eel Mare ~i-a cucerit tronul in cursu}
lunii aprilie 1457, anul al 41-lea curgator incepe in aceea~i luna din 1497. Data terminarli lucra-
rilor din pisanie se refera probabil ~i la ridicarea cladirilor mai importante ale manastirli.
Biserica !nsa~i nu prezinta nici un caracter esential nou in raport cu bisericile precedente.
La inceput ea se compunea clintr-o tinda, o nava cu sinuri laterale ~i un altar. Exonartexul e

1 IoRGA, Ctirfi, III, p. 284. ~tefan, p. 68 ~i urm.; HF.Nll\', Moldavie, p. 57; IoNEsc u, T.r!.
2 arh., p. 273,
Idem, lnurip/ii, II, p. 220- 221; NA UM, Tazltfll,
p. 91 ~i urm.; IoRGA -BAL~, L.'arl, t>• ~0 i HAl-~, lJi1. /m'
t.j
·.! 662'
...'
,I
I
,j
I
 un adaos tirziu, u~or de recunoscut dupli crliplitura adincli ce s-a ivit in punctul de junqiune
cu vechea zidarie ~i dupa lipsa profilurilor ~i a paramentului fata~ei, care nu L'!lbrati~eaza ~i
aceasta anexa, ci se continua pe vechea fatada a tindei, ascunsa acum in interiorul exonartexului.

Fig. 609. -Hirlau, biserica sf. Gheorghe, ferestrele pronaosului.

Planul (fig. 617) interiorului din tinda ~i nava se leaga de traditia mai veche, intHnita
ultima oara la sf. Gheorghe din Hirlau, in care ambele incaperi au aceea~i largime interna.
Zidul despartitor dintre tinda ~i nava a fost inlaturat in vremea dnd s-a construit exonartexul,
iar caracteristica u~a interioara, incadrata de baghete incruci~ate, a fost mutata cu acea ocazie
in exterior, la intrarea noua. Privita dinafara, biserica prezinta articularea caracteristidi a bise-
ricilor cu pronaosul supralargit, derivate din prototipul de la sf. loan din Vaslui; aceasta forma
e realizata numai prin ingro~area peretilor laterali, la care se mai adauga apoi, fara nici un rost,
un rezalit u~or, ca o amintire a'. contraforturilor de la bisericile de tipul celei din HirHiu, ~i
tot ca la acea biserica intilnim ~i ad, in fa~a altarului, micul picior de zid.
I Paramentul fatadelor a disparut in parte sub un strat gros de va.ruiala, dar se poate
'"
I perfect reconstitui. La abside se vad firidele obi~nuite, semicirculare, inalte ~i zvelte, indilecate
de un rind de ocnite in numar dublu, inconjurind intreaga cladire veche, in vreme ce tinda
poseda, in locul firidelor, un rind de ocnite mai mari. Sub tencuiala, deasupra soclului, s-a
gasit un briu de ciidimizi, dar urme de caramizi smal~ite nu s-a u putut identifica. E probabil
eli acestea au fost inlaturate dnd s-au facut tencuielile. Turla zace pe doua haze, una prismaticii,
octogonala, alta stelata, cu opt virfuri. Ambele haze sint decorate cu ocnite. Astfel intreaga
fatada se aseamana foarte mult cu dispozitia paramentului de la sf. Nicola<; dip P.orohoi. Tamburul

I
J
 .I

turlei ~i-a pierdut, in schimh, vechiul decor. Ni se pastreaza insa plastica ornamentala de la
soclu, u~i ~i ferestre. La soclu gasim un profil hogat (fig. 618), comhinat dintr-un tor intre doua
cavete ~i planuri inclinate; la vechea u~a exterioara ce da in tinda intilnim o ciuhucarie in arc

I '

Fig. 610. -Dorohoi, hiserica sf. Nicolae.

frint a~ezata pe haze inalte, decorate cu profiluri de un gotic veritahil, cu sec\iuni in forma
de para alternate cu unele clemente cilindrice. Partea stiperioara a portalului e prinsa intr-un
chenar dreptunghiular, din care nu lipsesc dteva haghete incruci~ate. lngrijit a fost executata
~i u~a . a~ezata odinioara in interior; ~i ciuhucurile ei por~esc de pe haze inalte, perfect asema-
natuare cu cele ale portalului amintit mai sus, iar plastica se distinge in general prin planuri
sapate adinc ~i dispuse logic in toate amanuntele. Nu exista nici un duhiu ca ~i aci sintem
in fata unui atelier strain, care ar putea fi identi.ficat eventual cu eel care a lucrat la hisericile

664
 sf. Gheorghe din HirHiu ~i sf. Nicolae din Popauti. Elementele sint pretutindeni acelea~i ~i mai
tirziu, dnd vom putea sa reconstituim retrosp ectiv activitatea acestui atelier de pietrari, vom vedea
di Iucrarile ce i se pot atribui constituie o succesiune cronologidi pe care o putem urmari ince-
pind de la zidirea bisericii de la Hirlau, timp de 11 ani.
Ace~ti pietrari au cioplit fire~te ~i chenarele ferestrelor
de la absida ~i de la turla, pastrind tipul cunoscut cu
decorul simplu de baghete.
Incinta de ziduri · din 'jurul bisericii e in stare de
ruina, iar clopotnita a suferit atit de mult in urma pre-
facerilor, indt e greu de a mai putea atribui ceva cu
temei epocii de intemeiere a acestei manastiri. Nu e
insa exclus ca o cercetare mai amanuntita a ruinelor ~i a
cladirilor existente sa poata descoperi urme vechi, au-
tentice ~i importante pentru intregirea cuno~tintelor
noastre despre arhitectura manastiq;:asdi din vremea
marelui voievod.
Citeva zile dupa terminarea bisericii din TazHi.u,
in 14 noiembrie 7005 ( = 1497), tot in cursu! anul.ui al
41-lea al domniei lui ~tefan, s-a terminat ~i biserica
noua cu hramul !naltarea domnului de Ia manastirea
Neamtu 1 • Vechea manastire se impodobea astfel cu o
-~~-••••~c~Jfctt"~r~e~c~on·siderata de critica noastra istoridi de ·. pina
acum ca cea mai mare ~i cea mai importanta biseridi
ce ne-a ramas din vremea lui ~tefan. Dupa cele ex-
. puse, vom vedea insa di aceasta calificare se justifidi Fig. 61 1. - D orohoi, biserica sf. Ni-
colae, fereastra de la altar.
numai cu privire la dimensiunile metrice ~i prin faptul
eli in adevar in aceasta biserica se aduna mtreaga ex-
perienta arhitectonica din acea perioada, dar principalul titlu al acestei cladiri, subliniat
de G . Bal~, de a fi deschis noi perspective in arta. de a cladi a moldovcnilor, nu se
verifidi. Ruina de biserica . de Ia Vatra Moldovitei, ctitorie a lui Alexandru eel Bun, bise-
rica manastirii Putna, ridicata . de ~tefan ca necropoli pentru sine ~i familia sa, biserica din
care am vazut di s-a pastrat probabil mai mult dedt s-a admis pina acum, dovedesc ca planul
de la N eamtu nu e ceva nou. In structura vom intilni imprumuturi de la grupul bisericilor
de tip mixt, despre care vom vorbi mai departe, iar paramentul, cu unele modifid1ri neinsemnate,
repeta in esenta formele decorative pe care le-arn cunoscut la sf. Nicolae din Dorohoi ~i la
sf. Gheorghe din Hirlau. Biserica manastirii Neamtu apare astfel ca o sinteza a unei evolutii
implinite, ~i nu ca un cap de serie. pentru o dezvoltare noua.
Planul (a&J1CJ) altarului ~i al navei cu h ore laterale, flancate de contraforturi spre est
~i vest, reia dispozitia intilnitli ultima oarli la sf. Gheorghe din Hirlau. Sistemul de bolti e
o
identic ~i numai in latura apuseana a navei constatam mica alungire, careia ii corespund cele
douli arcuri treptate in locul unuia singur. Aceasta e o varianta a unei tendinte vechi, analizata
precedent. !n capatul apusean al navei se ridica odinioa~a un perete cru:e o despartea de inca-
perea urmatoare, destinata pentru a servi drcpt gropnita. Bolta gropnitei e compusa din doua
arcuri largi, longitudinale, menite sa reduca suprafata de boltit Ia o forma patratli, pentru a
I
Jl

1 R o MSTORFER, Neamfu, p. 27; l oRGA, Neamfll, p. 102
~i urm. ; LAPEDAT u, Forma a&operemintelor, p. 193-194;
l oRGA-BAL~, L'arl, p. 80 ~i 83; BAL~, Bit. lui .'ltefan, p. 98
~i urm.; idem, Bis. vea& XVI, p. 152; idem, Pridvorul,
p. 45 ~i urm.; I oN ESC u, lsi. arb., p. 283 ~i urrn. ; HENRY,
II
Moldavi6, p. 117 ~i urm. Vezi ~i rapoartele de activitate
din BCMI, XXVI- 1933, p. 141 ~i t 90.

665

'i_
 putea a§eZa deasupci o calota sprijinita pe cunoscutele arcuri piezi§e moldovene§ti. Un alt perete,
hid in picioare, desparte gropnita de pronaosul lung, compus dintr-o succesiune de doua travee
dreptunghiultl.re, Ympaqirea acestei 1ncaperi in travee e inspirata din sistemul de boltire al bise-
P'-
I
I

•i

I
i,

h
I I
I It
I· .
II I
~~ !I

!!
I
!,
I'
L. ~
1< ,
I

I,
I ~ I
I, ,

1'

l•·.
I I

1I
I; Fig. 612. - Boto§ani, biserica sf. Nicolae din Popau~i.

I
!
ricilor-sala de tipul celei din Dolhe§tiiMari. Aceasta dispozitie s-a dezvoltat mai tirziu la biseri-
cile de tip mixt, rezultat din combinarea elementelor tipului simplu longitudinal cu cele ale
planului triconc. Faza la care a ajuns acest tip mixt in momentul dnd s-a zidit biserica manas-

666
tirii Neamtu ne-o infati~eaza biserica sf. loan din Piatra. Fata de acest stadiu, arhitectul a rea-
lizat insa la Neamtu un progres, nu din punct de vedere structiv, ci din punct de vedere
decorativ. La maoastirea Neamtu arcul transversal, care imparte traveele, e campus din trei
toruri groase, sus~inute de totatitea colonete inmanunchiate ~i angajate,
a~ezate pe baze foarte inalte, decorate cu tipicele crestaturi rasucite,
gotice. Colonetele au cite un capitel atit de puternic profilat, incit la
prima vedere s-ar parea ~a apartine deja rena~terii, dar ondularile
atenuate ale planurilor nu sufera confruntari concludente cu formele
adevarate ale acestui stil. In orice caz, in prezenta ac~stei cezuri
orizontale atit de marcate, putem recunoa$te un precursor al morfo-
logiei rena~terii. Rostul arhitectonic al' arcului divizor §i al suporturilor
sale e accentuat prin prezenta contraforturilor corespunzatoare pe
latura externa a peretilor. Intilnim aci un caz rar de intrebuintare
structiva a contrafortului, ceca ·ce ne dezvaluie numaidedt colaborarea Fig. 613. -Boto~ani,
biscrica sf. Nicolae
unui me~ter apusean, pe care il vorii identifica ~i prin alte amanunte. din Popauti, profil
Profiluri cu totul asemanatoare, aplicate pe zidurile interne dinspre de baza.
vest §i est ale pronaosului, repeta motivul de torur~ ale arcului care des-
parte traveele. In timpanele acestor arcuri sint a§eZate sus, de ambele laturi,
mici bolti cilindrice transversale, exact ca in gropnita §i cu acela~i rost de a reduce mijlocul
traveei la un plan patrat. Aceste bolti se sprijina pe mici console slab profilate, prezentind
acelea§i clemente plastice ca §i capitelurile colonetelor angajate. Peste fiecare travee se
ridicl in centru cite o calota pe arcuri piezi~e, 1a fel ca in gropni~a, numai cu dimensiuni
ceva mai ample. In fata pronaosului, despartit iara~i printr-un perete, dupa sistemul
aditional al arhitecturii moldovene~ti, se afla un exonartex. Vechimea acestei incaperi fusese pusa
ia indoiala, dar cu ocazia restaurarilor iriitiate in 1929 ea a fost confirmata, recunoscindu-se
oontinuitatea perfecta a zidariei, precum §i ~ paramentului ascuns sub straturile de tencuiala
ulterioare. Am vazut mai sus cl aceasta incapere apare probabil pentru prima oara la biserica
manastirii Putna. La Neamtu planul exonartexului se aseamana cu acela al unci travee din
pronaos, cu deosebirea ca cele doua bolti cilindrice laterale sint aci descompuse in cite doua
arcuri treptate, urcind spre centro, spre calota a§ezata pe arc~ri piezi~e. Aceasti,.'treptare a arcu-
rilor e un alt amanunt luat de la bisericile de tip mixt. Sistemul de boltire al exonartexului
e sprijinit prin doua contraforturi aplicate in colturile apusene, pe directia axelor diagonale.
Paramentul fatadei (fig. 620), seas la lumina zilei de sub straturile de tencuiala aplicata
ulterior, prezinta, deasupra soclului profilat cu talon §i caveta, cunoscuta zidarie de piatra,
peste care, in dreptul absidelor, sint aplicate picioarele firidelor din clramida smaltuita 1 verde,
galben §i brun. lmbracate in caramida smaltuita se prezentau odinioara §i cele doua rinduri
de ocnite care inconjura intreaga cladire (fig. 621). ln raportul dintre ele, precum §i in raportul
lor cu firidele, constatam aci o oarecare inovatie. Ocnitele din dndul inferior raspund in numar
de cite doua unei firide, iar ocnitele superioare corespund iara~i cite doua unei ocnite inferioare.
0 astfel de rinduire simetrica §i un asemenea raport numeric apare pentru prima oara la biseti:a
Neamtu §i sintem indreptatiti sa atribuim ac::asta dispozitie influentei colaboratorului occidental.
Me~terii moldoveni, dupa cum se poate observa U§Or la fatadele mai vechi, preferasera o rinduire
in aparenta mai neglijenta, care contribuie insa intr-a masura sensibila la aspectul pitoresc al
stilului moldovenesc; fatada bisericii Inaltarii domnului se distinge, in schimb, tocmai printr-o
nuanta de rigiditate. Deasupra ocnitelor urmeaza friza de mai multe rinduri de discuri smal-
tuite, iar sub strea§ina apare un discret profit de corni~a specific gotica, compusa dintr-o caveta
~dinca intre doua planuri oblice. Actualul acoperi§, cu dizgratiosul fronton dinspre apus, nu

1 NICOLEscu, Moruillireo Ntom{u, p. 117 ~i urm.

667
 are 11re~te nimic comun cu aspectul de odinioad 1 , dar ni se pastreaza picturi §i stampe mai
vechl, din care vedem ca biserica avusese obi~nuitele acoperi§uri separate §i inalte, unul cu
coama peste corpul cH1dirii din fata turlei ~i altele conice peste fiecare absida in parte. Turla,

I
'!

I'
I I

I '
I) I

:'Ia
I''
I
; ''i
i ,l ;
,, I
I I
I;· ,
I
! '
II
I. I
Fig. 614. - RotO§ani, biserica sf. Nicolae din Popauti, poarta de nord.

insa, cu cele cioua haze, dlntre care cea de jos e octogonala §i cea superioarll. stelatll., cu opt
virfuri, precum §i cu tamburul octagonal, cu ferestrele 1n axele principale §i cu mici contra-
forturi in axele diagonale, pll.streaza intact aspectul vechl. Ocnite, dispuse §i aci dupa un anumit
raport numeric, decoreaza bazele ~i lncing partea inferioad §i superioara a tamburului, ale carui
fete sint impodobite cu fuide geminate. Coronamentul turlei se compune iara§i din friza bogata
de discuri smaltuite, dar corni§a §i acoperi§ul baroc slnt de datll. recenta.

1 Lucrarile de restaurue, in curs de execupe, au in!Jiturat aceste elemente.

i' 668
 Compozit.la tatadelor §l gruparea maselor conf'ereau odinload. acestei biserici un echilibru
intre elementele statice, dezvoltate orizontal, ~i cele dinarnice, Ia care colaboreaza §i contrafor-
turile zvelte, al caror accent vertical e indulcit doar de sprincenele de acoperi~ care inlocuiesc

Fig. 615. - Boto§ani, biserica sf. Nicolae din Popauti, bolta

pronaosului.

1
:; treptarea. Pentru ca acest echilibru sa-~i piarda severitatea matematidi, se a~terne peste suprafata
haina colorata a diramizilor smal~uite, ascunzind tensiunea elementelor structive.
lnainte de a incheia analiza biserlcii, trebuie sa mai insistam o clipa asupra plasticii deco-
rative de la u~i ~i ferestre, in care se manifesta mai limpede dedt oriunde prezen~a colaboratorului
gotic. Dupa cum se vede ~i ·din evaluarea estetica de mai sus, rolul "acestei plastid e cu totul dis-
parent in raport cu aspectul general al cladirii. Privind insa . din apropiere, aportul pietrarului
gotic nu e dtu~i de putifl neglijabil. .
!n interiorul exonartexului, spre pronaos, se pastreaza vechea u~a in arc fdnt cu ciubucaria
"roarte fin executata in profiluri cilindrice, .in forma de para, ~i altele in muchii. Aceste muluri
se ridica de pe haze inalte, canelate vertical sau spiralic. Bazele zac la rindul lor pe un piedestal
masiv, .impodobit cu doua briie fi~e, in relief; eel inferior prezinta, deasupra unei cavete, o friza
, de trefle incoronate de cite un mic fleron, iar pe bordura superioara se vede un rind de arcuri
mid cu dte o floare in forma de cruce. Relieful e foarte u~or §i aspectul acestui decor e de o sub-
tilitate ~i eleganta cu totul exceptionala. Motivul arcurilor cu lobi inscri~i ~i cu fleroane nu e rar
in jumatatea a doua a veacului ,a l XV-lea 1, §i ideea de a decora astfel soclul usciorilor, precum
~i execufia plastid apartifl pe de-antregul pietrarului gotic. !n partea superioara, portalul e incadrat
de chenarul obi~nuit dreptunghiular al arhitecturii moldovene~ti. U§a interioara (fig. 622), dintre
pronaos §i gropnita, apartine tipului cu chenar de baghete. Ea nu cuprinde nici o inova~ie, dar
abilitatea cu care sint reliefate planurile baghetelor suprapuse ~i intretaierea lor denota experienta
me§terului. U§a prin care se trecea odinioara din gropni~a in nava a fost inlaturata; e indoielnic
daca ea poate fi identificata - cum credea Bal§ ~ - cu actuala U§a de la ve~mintar, presupu-

1 Bu~, Bir. lui .ftefan, p. 106, citeaza intre exemple am inti, in schimb, bordura supericara ce Ia pridvorul de
clopotni{a biseticii sf. Mihail din Cluj, dar aceasta e opern sud al bisericii sf. Marin din ~il:.iu, c!atat din anul 1457.
veacului al XIX-lea. Ca exemplu transilvanean s-ar putea 2 Op. cit., p . 104.

. 669
 Fig. 616. - Boto~ani, bisetica sf. Nicolae din Popauti, clopotnita.

·!
j
!

nindu-se ca ar fi fost dusa acolo dupa inlaturarea zidului despar\ltor in care fusese a~e.zatlL De~i
.proffiurile gotice sint. fo~rte c~rect executate,. forma dre~tun~hi~lara. a. tocului ~partine deja
ren·a~terii ~i in consecmta s-ar tmpune eel putm o datare m pnmu ant at veaculut al XVI-lea.
Nu se mai pastreazii nici chenarul vechiului portal exterior, care dadea in exonartex. Dar mina
pietrarului occidental o intilnim la ferestrele mari, geminate, de pe latura de sud a exonartexului
(fig. 623) §i a pronaosului, precum §i la ferestrele de la abside (fig. 624). La toate ferestrele lip-
sese menourile, scoase cu ocazia uneia din restaurarile din veacul precedent, cind s-au a~ezat
cercevelele geamurilor. Luntita ferestrei de sud a exonartexului po~a muluri compuse din trefle.

·I
\

(ihkJ;&bJ.1 £ !,.. I I I I I r 171

~ 1 2 3 4 ~ tQ ISm

Fig. 617. - Tazlau, p!anul bisericii.

La fereastra din dreapta, de pe latura de sud a pronaosului, ~i la fereastra absidei de sud apare
in luneta cite un patrulob. ~.i ad repertoriul formelor apaqine inca tradit.iei autentke a goticii
mature, lipsita de elemente flamboaiante §i - .ceea ce e mai important - profilurile sint executate
cu o finete §i o corectitudine clasidi. De aceea, nu pot accepta parerea
lui Bal§ 1, dupa care ferestrele de la abside s-ar datora unui restau-
rator expert din veacul a.l XIX-lea. Restaurarea bisericil, facuta in
anul 1824, nu indreptate~te intru nimic presupunerea colaboriirii
unui asemenea cunoscator subtil, d dimpotriva. Absidele au avut 1a
inceput ferestre mici, dreptunghiulare, cu chenare de baghete, cum
se mai vaci ~i acum la turla. Ferestrele actuale, in arc frint, au fost
aduse de-a-gata §i a§ezate aci ulterior, fiind de fapt prea mari in
I raport cu dmpul firidei in care sint incastrate. Dar dad privim mai

l
I
atent, ne vom da repede seama de uncle au fost aduse aceste cadre:
in fatada apuseana (fig. 625) exonartexul are trei ferestre gotice,
dispuse ad dupa o schema veche. Actualele ferestre se tradeaza Fig. 618. - Tazlau, bise-
I repede ca oi~te ·imitatii, prin execut.ia meschina §i prin totala nein- rica, profilul soclului.
i. telegere a formelor gotice. Cirpaciul care a cioplit aceste muluri ·a
peticit ~i luneta ferestrei din stinga, de pe latura de sud a pronaosului. Aci intiloim pretutindeni
ni~te toruri grosolane care nu se inscriu nid in sistemul lobilor, oici in formele flamboaiante,
ci se compun din frinturi de cercuri combinate copilare~te. Asemenea muluri nu au putut fi
executate nici in vremea lui ~tefan eel Mare, nici in veacul urmator, ~i in consecinta e sigur ca la

1
Bir. lui ~'teja11, p. 107. La aceastii ipoteza se raliaza
~i H EN RY, Moldavie, in errata ad p. 125. Nici Bal~ nici
Henry nu-~i pun intrebarea cum a fost posibil ca restau-
ratorii din 1B24 sa execute aceste che112re frumoase, cu
muluri ~i menouri corcct~; per.tru ca tot ei sau urma~ii
lor imediati sa smulga acele rr.enouri ~i sa a~eze in locul
',J
lor cercevelele fercstrelor.

671
'
I
1
 inceput vor fi fost ad alte trei cadre de ferestre, 1nlaturate probabil in veacul al XVIIT-lea (poate cu
ocazia restaurarii din 1765), cad numai atunci au putut fi sculptate asemenea irnitap.i. Explica!la ar
putea fi urmatoarea : in veacul al XVIIT-lea s-a decis largirea ferest~elor absidelor, conform tendintei
'··
I
.I
ij
~-
1

i·
:.I'
!
).

lil
I
:.I
'I
:I
I
.I
I
i
I
II
I

t(JI2J~.$ f{)

Fig. 619. - Manastirea Neam~u, biserica lnaltarii, a) sectiune longitudinala, b) plan.

curente in acea perioada. Restauratorii au avut buna idee de a intrebuinta cadrele frumoase ale
vechilor ferestre din fatada apuseana a exonartexului la un loc mai de frunte, adica la pronaos
~i absida, raminind ca ulterior sa le inlocuiasdt in fatada de vest _ c u altele noi, de imita!le.
Judednd dupa tehnica amanuntelor §i dupa alfabetul formelor, putem atribui profilurile
vcchi de la biserica manastirii Neam~u aceluia~i atelier de pietrari pe care l-am intilnit ultima
oara la biserica manastirii Tazlau.

672
:.

I 0 mentiune merita
Fig. 620. - Manastirea Neamtu, .hiserica lnaltarii.

~i chenarul care impo-

dobe~te pisania a~ezata in exterior (fig. 626), pe
peretele exonartexului. Acest chenar e acoperit
cu o bordura compusa dintr-o tulpina in ale drei
ondulari se inscrie in mod alternativ, de o parte
~i de alta, cite o semipalmeta. Relieful e plat de
tot ~i se deosebe~te principia! de sculptura gotica
analizata pina acum. Vom vedea insa ca acest
chenar, datat prin inscriptie, ne oferii un termen
foarte pretios pentru incadrarea unei categorii
de sculpturi decorative funerare.
Din vech~a cliidire a bisericii lnaltarii
domnului nu face parte, fire~te, ve~mintarul Fig. 621. - Miiniistirea Neamtu, biserica
dezaxat, alipit altarului pe latura de sud, fara lnaltarii, paramentul fatadei.
nici un simt de simetrie. Nici cladirile actuale ale
maniistirii nu sint vechi; dar Bal~ 1 se intreabii dad partea inferioara a turnului-clopotni}a Jl
care strajuie~te deasupra intriirii in curtea miinastirii nu ar apaqine cumva cliidirii initiale ~i nu
':j
1 BA q, Bit. l11i ,'ltefan, p. 168 ; idem, Bit. vear XVII- XVIII, p. 339-340; cf. ~i ~TEFht:sc u, Roman de Barlaam, p. 352.

4o - e. 267 673
,,
!1
.!

ar fi poate chiar anterioara epucii refacerilor lui ~tefan eel Mare. E vorba de poarta propriu-zisa,
cu bolta pe dublouri in arc u~or frint. Acest turn a suferit iosa prefaced fundamentale §i
elementele pastrate par deocamdata insufidente pentru formularea unor concluzii intemeiate.
Biserica Inal~arii domnului de la
manastirea Neam~u e ultimul reprezentant
al planului triconc din epoca lui ~tefan.
Putinek.·~ biserici pe care le-a mai ridicat
marele voievod apartin tipului mixt. Planul
triconc avea sa cunoasca insa 0 noua ~i in-
semnata inflorire in cursul veacului al
XVl-lea, iar legatura intre aceste biserici ~i
I
cele din vremea lui ~tefan eel Mare o face
~l. catedrala sf. Gheorghe din Suceava, ince-
·I
puta de Bogdan, fiullui ~tefan, ~i terminata
de ~tefanitli.
Catedrala sf. Gheorghe 1 a fost cons-
truita pentru a' oferi un adapost mitro-
poliei. Nu cunoa~tem motivele care au
determinat Fatiisirea bisericii Mirautilor;
presupunerea ca ea ar fi suferit stricaduni
in urma vreunui razboi (poate in cursu!
incendiilor carora le-a cazut prada tirgul
Suceava in timpul invaziilor turce~ti
~i poldne din ultimul sfert al sec. al
XV-lea) e o simpla ipoteza. Pisania sla-
vona, a~ezata dcasupra u~ii dintre exo-
nartex ~i tinda, ne lamure~te cu privire Ia
progresul lucrarilor care au tinut timp de
Fig. 622. - Manastirea Neamtu, biserica Inaltarii, opt ani. lata textulin traducere: Cu vointa
u~a gropnitei.
Tatalui . . . a binevoit dreptcredinciosul
~i de Hristos iubitorul lo Bogdan Voie-
vod cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovene~ti sa ridice biserica mitropoliei Sucevii,
uncle este hramul sfintului marel~i mucenic ~i biruitor Gheorghe. ~i a incejmt sa zideasca in
anul 7022 ( = 1514) ~i n-a ajuns sa saviqeasdL lara fiul sau lo ~tefan Voievod, cu mila lui
Dumnezeu domn al Tarii Moldovene~ti, cu ajutorullui Dumnezeu de sub ferestre in sus a zidit ~i o
a savir~it in anul 7030 ( = 1522) luna novembrie 6, iar al domniei sale in anul al ~aselea curgator ...
.,,,
I
In linii generale, biserica sf. Gheorghe este o replica a bisericii de la manastirea Neamtu,
de care se deosebe~te numai prin citeva clemente secundare. Cu privire la plan (fig. 627) s-a
,,
•' om.is gropnita, astfel ca biserica se compunea de Ia inceput din exonartex, pronaos, nava ~i altar.
Exonartexul repeta dispozltia planimetrica ~i structiva de la Neamtu, fara nid o modificare.
Aceea~i calota pe arcuri piezi~e, flancata de doua perechi de arcuri treptate, acopera. interiorul.
Asupra datarii acestui exonartex au existat multe indoieli, prin faptul ca pe latura de miazazi a
zidului de imprejmuire se afla incastrata o pisanie slavona care spune: Acest pridvor 1-a facut
Teofan mitropolitul din manastirea Ri~ca in dnstea marelui mucenic loan eel Nou in zilele bla-

1 RoMSTORFER, nota in MCCW, N.F. XXII- 1896, DAN, Sf Gheorghe, p. 134 ~i urm.; IoRGA -BAL~, L'arl,
p. 51-52 ~i X XV-1899, p. 47-50 ; idem, Ruonslnulionm a11 p. 111; B.u~. Bis. lui ~tefall, p. 170 ~i urm.; idem, Bit.
gr. ort. KirGhmb., p. 75; JonsT Ba11denklfl., p. 203- 204; veac. XVI, p. 154 ~i 157; HENRY, MoldoPie, p. 141 ~i urm.

674

---·-- ---··-·_....-., ·.. '·~ ---·--------

 gocestivului domn io Petru voievod in anul 7087 ( = 1579) 1• Toti autorii mai vechi au fost de
acord di inscriptia se refera la exonartexul bisericii sf. Gheorghe, devenita intre timp biserica
manastireasca, pina ce Bal~ a constatat ca ~i aci, ca ~i la Neamtu; zidaria exonartexului prezinta
0 ~esatura perfecta cu cea a pronao-
sului z. !ntre timp, V. Grecu 3 aratase
d pictura murala exterioara, aco-
perind deopotriva o parte din pere-
tele pronaosului ~i o parte, din eel al
exonartexului, trebuie datata intre
anii 1530 ~i 1550, ceea ce, evident,
presupunea ca exonartexul e anterior
celui zidit de mitropolitul Teofan.
La aceste argumente se mai adauga
faptul ca in pisanie se vorbe~te despre
un hram al sf. loan eel Nou, indrep-
ta~ind presupunerea d pridvorul lu"i
Teofan nici nu va fi fost un adaos,
disparut intre timp, facut bisericii sf.
Gheorghe, ci va fi impodobit o bi-
serica cu totul deosebita.
Pronaosul bisericii e impartit
in doua travee, dar traveele nu mai
sint divizate prin manunchiuri de
colonete angajate ca Ia Neam~u, ci
prin pila~tri veritabili, inzestra~i cu
capiteluri simple, profilate in stilul
rena~terii. Ei sint lega~i intre ei de-a
lungul peretilor prin arhivolte com-
puse din] cite un manunchi de trei
toruri. Arhivoltele pastreaza deci pro-
filul de Ia Neam~u. In peretii laterali
se mai gase~te cite o ni~a adincita in
perete, incoronata cu cite un arc
semicircular. Aceste arcuri, alipite Fig. 623. - Manastirea Neamtu, biserica Inal~arii,
fereastra de pe latura de sud a exonartexului.
peretilor, au fost imprumutate de
la biserica-salli moldoveneasca de tip
simplu longitudinal sau de la bisericile de tip mixt, dintre care unele prezinta acelea~i particularitap.
Prin asemenea procedeu zidul se sub~iaza, iar nucleul pila~trilor cre~te. Din punct de vedere
structiv, nu insa ~i formal, se pune aci in aplicare un principiu fundamental al arhitecturii gotice.
Aceasta particularitate de la sf. Gheorghe din Suceava n-a mai fost repetata ~i la alte biserici moldo-
vene~ti, ~i tocmai fiinddi ea a ramas izolata e greu de a decide daca poate fi interpretata ca o inven~ie
a arhitectului moldovean, inspirat din experienta facuta cu arcurile treptate, combinate cu cele alipite
peretilor, sau dad trebuie sa recunoa~tem aci o sugestie a pietrarului gotic, care a colaboratlazidire.
Prezenta acestui pietrar e atestata prin dteva semne lapidare apartinind unui ~antier derivat
din marea loja din Strassbourg. E deci probabil del venise iara~i din Polonia ~i nu din Transilvania,
ale carei ~antiere gotice prezinta alta filia~ie.

1 111ELC IJISIWEC, Bucovina, II, p. 62; KozAK, Inuhriften, 2 BAL~, Priduoml, p. 46--47; Ia fcl H e NRY, Moldovit,
p. 135; Bnl}, Bir. lui ,'ltefan, p. 177. p. 142.
3 GREen, Belage/'1/llg, p. 281.

4S'
675

\
A
. :1
. I

Tinda fusese odinioara despartita de nava

printr-un perete din care au mai ramas numai
picioare de zid puternice, legate printr-un arc
semicircular. Intdnd in nava, ne surprinde aspectul
ei incapator. Apoi recunoa~tem, la prima vedere,
dispozitia tipid a bisericilor muntene! derivate
din prototipul de la Vodita II. Spre vest ~i spre
est de patratul central, peste care se rididi turla
pe obi~nuitele arcuri moldovene~ti, ~i in flancurile
caruia sint cele doua hore, nava cuprinde cite
un spatiu dreptunghiular, acoperit cu cite o bolta
cilindrid, iar lateral, in pereti, se adincesc carac-
teristicile ni~e de sprijin, largi ~i spatioase. Amploa-
rea lor nu corespunde bisericilor contemporane
din Tara Romineasdi, ci modelelor vechi din veacul
al XIV -lea. De aceea presupunerea unei influente
pare mai pu}in convingatoare, de~i principia! ea
nu se poate exclude. Se pune insa intrebarea dad
nu ar fi mai firesc sa recunoa~tem ca me~terul
moldovean, la fel ca ~i predecesorul sau de la
Vodi}a II, nu a gasit spontan aceea~i solutie, im- \·
prumutind arcadele laterale de la biserica-sala .
.I
Cum sistemul ·de bolti din tinda dovede~te in mod
'I{:.I categoric prezenta unui asemenea imprumut, pare
firesc sa admitem acela~i lucru ~i in nava ~i aceasta
cu atit mai mult, cu cit, dadi comparam compar-
timentul apusean al navei cu gropnita bisericii
de la Neamtu, vom recunoa~te d articularea
laterala prezinta acela~i sistem de bolti transver-
sale; nutnai bo}tile din poqiunea centrala sint
diferite. La Neamtu era )impede ca dispozitia se
Fig. 624 . .- Manastirea Neamtu, biserica realizase printi:-o adaptare a formelor de Ia bise-
1nal¢rii, fereastra horei de sud.
rica-sala. Inov,atia de la biserica sf. Gheorghe
rezulta numai din faptul ca me~terul a avut ideea
de a repeta aceasta dispozitie ~i in partea rasariteana
a navei, apropiindu-se astfel de prototipul oltean ~i
I realizind totodata ~i o amplificare a spatiului dinspre
I altar, in deplina conformitate cu tendinta manifestata
I I
in arhitectura moldoveneasca din ultimii ani, ex-
plicabila mai ales la o biserica mitropolitana. Cred
deci ca sintem indreptatiti sa presupunem ca im-
prejuri'iri asemanatoare cu cele care au determinat,
in veacul al XIV -lea, crearea tipului Vodita II, au
inlesnit ~i in Moldova gasirea unei solutii identice,
poate intr-un mod cu totul independent 1 •

1 Notez di ~i B.u.~ constatii cl ni~ele laterale de Ia

sf. Gheorghe din Suceava « amintesc >> pe cele de Ia bisericile
Fig. 625. - · Manastirea Nea~tu, biserica moldovcne~ti de tip mixt, de Ia Piatra Neamt, B orze~ti ~i
lnaltarii, ferestrele fatadet de vest. Razboieni; aceca~i observatie ~ i Ia H E NRY, Moldavie, p. 141.

676

-'-----'-~.- ··:::::.. ..
 Fatada bisericii sf. Gheorghe (fig. 628) repeta ~i ea, in liniile esentiale, dispozitia de la biserica
lnaltarii domnului de la Neamtu. Contraforturile sint dispuse 1~ fel, firidele zvelte decoreaza ~i
ad absidele, iar sub corni~e intilnim cele doua rinduri de ocnite care inconjoadi intreaga biserica.
Aci insa ocnitele ambelor rind uri sint la fel de mari, iar pentru a rupe monotonia ele nu sint a~ezate
unele peste altele, ci rindul superior incaleca intervalele celui inferior. Lipse~te insa friza de cara-
mizi smaltuite ~i acest fapt trebuie subliniat, fiindca decorul policrom, atit de raspindit in vremea

•.
,.'·
.
Fig. 626. - Manastirea Neamtu, biserica lnaltarii, pisania.

lui ~tefan eel Mare, va fi in curind inlocuit cu haina bogata de picturi murale exterioare, carac-
teristica perioadei lui Petru Rare~.
Turla zace pe doua haze stelate, decorate cu ocnite, iar tamburul octagonal e impodobit
cu firide geminate, stdibatute in axele principale de obi~nultele ferestre mid, dreptunghiulare,
cu chenarele lor de baghete incruci~ate ~i, in axele diagonale, de minuscule contraforturi. Un
I rind de ocnite, iar deasupra lor o friza de discuri smaltuite, intrebuintate aci pentru ultima oarli
in arhitectura moldoveneasca, completeaza paramentul. Turla a suferit unele mid retu~ari din
partea restauratorului C. A. Romstorfer, care a refacut ~i acoperi~urile, imitind cu pricepere silueta
lor inalta ~i dispozitia initiala, dar intrebuintind, in locul ~indrilei sau al tablelor de plumb, tiglele
smaltuite, cum nu s-au folosit niciodata in Moldova.
Contributia specifica a me~terului gotic la executarea profilurilor e azi greu de deslu~it.
Cadrele ferestrelor ~i portalul initial de la exonartex au fost inloc~ite, iar portalul navei a fost
desfiintat. Numai pronaosul poseda vechiul cadru cu profiluri in arc frint, a~ezate pe haze ase-
manatoare cu cele de Ia Neamtu, dar mai scunde ~i de o executie calitativ inferioara. ln jurul
portalului se profileaza obi~nuitul chenar dreptunghiular.
Pridvora~ul ce se vede azi pe latura de nord a exonartexului e ctitoria lui Veniamin Costache
~i dateaza din anul 1837.
Am examinat pina acum cele doua categorii principale de biserici moldovene~ti din aceasta
perioada, adica bisericile-sala cu plan simplu longitudinal ~i bisericile cu plan triconc. Arhiteqii

677
I i ,Ill
l lij)
r 1~
I moldoveni au diutat insa sa varieze cHi.dirile ~i in cele precedente am constatat uneori interferente
1.'
reciproce. Asemenea interferen~e au mers insa uneori atit de departe, incit s-a ajuns la o adevarata
:.'1, I
contopire a celor doua tipuri descrise ~i a~a a luat fiinta un nou tip de biseridi pe care l-am numi.t
; 'I'

liJ
. ,.1:
I

liI

1!

jl

Fig. 627. - Suceava, biserica sf. Gheorghe, a) secti~ne longitudinala, b) plan.

'
~
tipul mixt. Caracteristica lui principala e pe de o parte pastratea mai mult sau mai putin severa
a planului dreptunghiular, eel putin in exterior, ~i lipsa turlei centrale, iar pe de alta parte vom
.intilni in interior, in locul boltilor cilindrice longitudinale, calote ~i adeseori mici sinuri rudimen-

678
-
tare, amenajate in grosimea peretilor laterali ai naveL Elementele care determina mai ales aspectul
exterior al bisericii derivii din biserica de tip longitudinal, interion;l 1nsa caut:a sa se apropie de
aspectul tipului triconc. Dovada cii aceste biserici s1nt 1n adevar combinate din cele doua tipuri

r.,·, ..._
Ftg. 628. - Suceava, biserica ~f. Gheorghe.

precedente rezulta din faptul ca bisericile de tip mixt apar, 1n ordine cronologica, nbia dupa consti-
tuirea deplina a tipurilor care formeaza premisa. Aliituri de caracterele dcscrise, nccste biserid
mai prezinta ~i unele particularitati, cum sint arcurile ~i consolele treptatc, clemente care dezyaJuie
o nouii interferenta ~i din partea arhitecturii de lemn 1 • Accstc imprumuturi, Ia care sc aclauga
dteodata ~i arcurile piezi~e, prezinta oarecare variatii ~i vom insista asupra lor Ia analiza fitdrui
monument in parte.
Cea mai veche cladire de tip mixt e biserica din Borze~ti cu hramul Adormirii precistei 2 ,
intemeiata de ~tefan eel Mare. Pisania slavona ne arata ca zidi~ea s-a inceput in ziua de 9 iunie
7001 ( = 1493) ~i s-a sav1qit in '1 2 octombrie 7002 in anul domniei a! 38-lea curgator, adid in
1494 3 • Planul biseridi (fig. 629) se compune dintr-o tinda, o ·n ava dreptunghiulara ~i un altar,
in interior semicircular, in exterior cu 11 fete. Un perete de zid desparte tinda de nava. Tinda

1 Asupra arcurilor treptate ~i derivarea lor din arhi-
tectura de lemn vezi VXTX~JAN u, Arh. moldov., p. 180
~i urm.; idem, Bo/Jile tlloldov., p. 415 ~ i urm. E interesant
de notat ci arcuri treptate, derivate din acelea~i premise
ale arhitccturii de lemn, apar ~i in Rusia, mai intii la bise·
ricile din Pskov (sec. XV) ~i apoi in Moscova (sec. XVI).
Cf. DuxToN, Rrmian arch., p. 4. Ele prezinta insa parti-
cularitati deosebite ~i nu pot fi puse in legatura direct:l
cu arhitectura moldoveneasci.
2 IoRGA-DAL~, L'arl, p. 80; BAL~, Bir. lui jtefan,
p. 81 ~i urm.; HENRY, Mo!davie, p. 124; IoNEscu, lsi.
arh., p. 274. ·
3 Data intemeierii la IoRGA-BAL~, L'arl, p. 80, pare
nejustificata.

679
e subimp~rtita in dona travee dreptunghlulare printr-o pereche de pila§tri. Acqti pila~tri
suporta console de piatra (fig . 630), care inalnteaza adinc inspre interior, prezentind o serie de
ie~ituri treptate, compuse din planuri oblice, din cavete ~i ro~unjiri, semanind foarte mult cu

a)

o ' ~ 3 ~ 5 6 7 R 9 Wm
b)
F ig. 629. - Borze~ti, biserica, a) seqiune longitudinala, b) plan.

consolele de sdndura crestate, menite sa sus~lna grinzile unei case tarane~ti. Pe peretu de vest
~i est, de o parte, ~i pe aceste console, de alta, sint incalecate, de fiecare parte a traveei, cite doua
arcuri longitudinale care indeplinesc oarecum rolul cosoroabei ~i al grinzilor treptate ce se vad
de-a lung ul stre~inii unei case de lemn. Aceasta parte a constructiei corespunde deci unei cliidiri
de lemn, transpunind formele in limbajul arhitecturii de piatra. Dupa ce s-a reclus astfel planul
dreptunghiular al fiecarei travee, spa~iul patrat ce mai ramine e acoperit cu cite o calota a~ezata

680
 pe pandantivi. Nava e impartita in trei travee inegale, dintre care numai cea centrala e inzestrata
cu 0 calota. !n schimb, traveea apuseana poarta, deasupra arcurilor· treptate laterale, alte doua
( '
arcuri treptate, transversale, prlmul dinspre vest ceva mal jos decit urmatorul, pentru ca arcul
maestru care leaga consolele ~i pe care zace calota sa coboare iara~i. 1nspre est traveea a treia
e atit de strimta, incit e acoperita in partea de mijloc cu un singur arc incalecat pe arcurile laterale
si a~ezat ceva mai sus decit arcul dintre travee. 0 alta succesiune de doua arcuri
;reptate coboara apoi spre c~lota altarului.
Din descriere, sau ~i mal bine inca din seqiunea longitudinala a bisericii, se
vede !impede ca aceasta succesiune de arcuri nu indeplin~te un rol structiv specific
~i nu e determinata nici de natura materialului de construqie. ln mod logic toate
arcurile s-ar fi putut inlocui cu bolti cilindrice corespunzatoare. Faramltarea boltli in
arcuri a~ezate la nivele diferite nu poate sa urmareasca decit un scop formal ~i nu
putem intrevedea alt rost decit acela de a lmita cit mai aproape posibil tavanele de
grinzl. La blsericile de lemn mai vechl a~ezarea treptata a grinzilor e frecventa,
urmarlnd rldicarea tavanului spre centru.
Prin reducerea dlametrulul boltilor centrale ~i prin a~ezarea lor pe console
treptate, sprijinite de pila~tri,. arhltectul moldovean a realizat insa un avantaj tehnic.
Rezultanta implngerilor laterale ale boltilor e amplu rieutralizata ~i pila~trii, impreuna
cu consolele, dobindesc importanta unor contraforturi interne foarte origlnale,
radical deosebite de sistemul contrafortului extern gotic. ln schlmb, aceste contra-
forturi interne se aseamana principia) cu sistemul pe care l-am descris la biserica
din Dolhe~tii Marl. Acolo structura era inca simpla de ~ot §i prezenta analogii cu arhl-
tectura munteana §i balcanica 1. La Borze~ti, insa, acest principiu e amplificat
__ printr-o contaminare cu elemente provenite din arhltectura de lemn.
· Fatada bisericii (fig. 631) repeta, cu modificlrile inerente dispozi~iilor diverse ale Fig.630.-
~ planului ~i elevatiei, elementele cunoscute. Zidaria de piatra bruta ramine aparenta ; Borze§ti,
biserica,
numai la baza profilata cu o caveta intre dou~ planuri oblice, precum ~i la colturile profil de
' zidurilor apare piatra de talie. Uniformitatea aspra a acestei zidarii sobre e intrudtva pilastru
indulcita. prin trei briie de caramizi smaltuite. Fetele altamlui sint decorate cu firide din
arcuite, inalte ~i strimte, iar de jur imprejurul bisericii, sub corni~a, sint doua pronaos.
rind uri de ocnite; cele superioare, mai mid, corespund cite doua unei ocnite infe-
rioare. ln timpanele ocnitelor sint discuri smaltuite, tara decor plastic, prevazute doar cu cite un
buton. Caramizile ~i discurile smaltuite sint colorate in verde, galben, cafeniu deschls ~i portocaliu.
Colaborarea unui pietrar apusean e atestata prin semnele lapidare derivate, dupa diagramele
lui Bal~, din cele ale marii loji din Strassbourg. Putem deci presupune ~i de data aceasta o mina
de lucru poloneza, careia i-am putea atribui cadrul u~ii din exterior, in arc frint, precum ~i feres-
trele mari ale pronaosului, in parte distruse ~i astupate. Totu~i, unele din ele mai pastreaza mulurile
eel putin fragmentar. Judecind dupa acestea, ferestrele erau bipartite, cu muluri combinate din
trifoi §i patrufoi. La nava §i alta~ intilnim in schlmb obi§nuitele ferestre marunte, dintre care
la unele se mai vede chenarul cu baghete incrud§ate. U~a dintre tinda ~i nava apaqine §i ea tipului
cu bagheta, dar executia e atit de grosolanll §i desenul atit de rau inteles, incit pare mai degraba
opera unui m e§ter moldovean, interpret improvlzat al modelelor gotice.
Biserica arhanghelului Mihail din Razboieni 2, zidita, conform pisaniei slavone, de ~tefan 'i
voievod, ~i terminata in 8 noiembrie 7004 ( = 1496) (fig. 632), eo replica aproape exacta a bisericii
din Borze~ti. lmpartirea pronaosului §i a navei in travee prin pila:§tri ~i console e identica. Con-
solele sint insa mai simplu desenate §i ie§iturile lor prezinta aspectul unor rotunjiri treptate. Numarul
~I
jl

1 Asupra acestor contraforturi interne cf. ~i BA L~, din Razboieni.

2
Bit. lui ~lefan, p. 78, cu ocazia analizci sistemului biscricii BAL~, Bis. lui ~tefa11, p. 75 ~i urm.

681

-~
 arcurilor treptate de pe laturile traveelor a sporit in tinda Ia cite trei. ln schimb, in nava treptarile
sint ceva mai recluse, iar deasupra arcurilor maestre zace calota pe arcuri piezi§e moldovene~ti
(fig. 633). Biserica e zidita din piatra bruta, tencuita ulterior, avind doar un soclu ceva mai bogat
profilat, cu talon 9i caveta intre muchiile oblice. Absida altarului e decorata cu firide 9i nu lipse§te

''t·!
l(l
~~~

I
I ••
, ·,1,
I
jI
.

Fig. 631. -Borze~ti, biserica.

nici briul compus din doua rinduri de ocnite, incercuind intreaga biserica. 0 curiozitate o consti-
tuie cele doua contraforturi diagonale din colturile rasaritene ale navei. E le sint de propor~ii
recluse §i formeaza o simpla intaritura a fundamentelor. La nava §i altar ferestrele sint mici §i
cu chenare cu bag hete ; pronaosul poseda doua ferestre mai mari, in arc frint, cuprinzind in lunete
muluri combinate din trifoi §i patrufoi. Ad insa mulurile sint executate numai in relief, nu ajurate.
Prin aceasta se urmarea poate reducerea golurilor, pentru a mic~ora patrunderea frigului in timpul

682
 iernii. U~a externa e in arc frint, iar cea interna cu baghete incruci~~te. Toate sculpturile sint
lipsite de finete ~i par. ex~cutate de mina _un~i pie~rar moldo:vean. • v •

Biserica sf. loan dtn P1atra Neamt 1, ctltone a llll ~tefan votevod, mceputa, conform ptsanici
slavone, in 15 iulie 7005 ( = 1497) ~i terminata in 11 noiembrie 7006 ( = 1498), in anul al 42-lea

I 0 I 2 3 ~ 6 10 15,

Fig. 632. - Razboieni, planul bisericii.

al domniei sale, prezinta uncle inovatii ~i modificari ramase deocamdata izolate. Aceste particu-
la~itati merita insa o atentie deosebita, fiindca ele vor fi reluate in cursul veacului al XVI-lea ~i
vor constitui nu numai o caracteristica a arhitecturii moldovene~ti locale, d me~terii moldoveni
Ie:_vor taspindi pina la Athos, la ctitoria lui Alexandru Lapu~neanu de la Dochiariu.
Tinda (fig. 634) repeta in interior aproape ihtocmai dispozitia bisericii din Razboieni, fiind
impartita in douii travee prin pila~tri ~i console cu cite doua retrageri. Boltile (fig . 635), compuse
din cite doua arcuri treptate pe latura fiedirei travee ~i cite o ,calota in rnijloc, sint ~i ele identice.
Peretele dinspre nava a fost inlaturat ulterior, dar cadrul u~ii a fost mutat la intrarea noului pridvor
de pe latura de miazanoapte. Nava e impaqita ~i ea in trei travee, dintre care cea apuseana e la
fel de scurta ca la Razboieni, avind insa numai cite un arc rnic lateral. Traveea din mijloc e largita
prin cite o absida scobita in grosimea peretelui, imprumutata vadit planului triconc. Centrul
traveei e acoperit cu o calota pe arcuri piezi~e (fig. 636), incalecate deasupra arcurilor mari. Urmarind
structura traveei centrale a bisericilor din Borze~ti, Razboieni ~i Piatra Neamt, putem constata
cum se apropie aceasta parte a navel de dispozitia bisericilor cu plan triconc, de care biserica din
Piatra Neamt nu se mai deosebe~te in interior dedt prin lipsa tamburului de sub calotiL Partea
rasariteana c luata ~i ea de la biserica cu plan triconc: traveea dinspre altar e r:nai larga ~i acoperita
cu un singur dlindru, de care se alipe~te apoi sernicalota altarului. ln exterior (fig . 637) regasim
contraforturile acelora~i biserid cu plan triconc, repetate intocmai. Singura deosebire e cl absi-
delor laterale nu le corespunde in exterior cite un corp poligonal. ln schimb, intilnim o ingro~are
uniforma a zidariei dintre cele doua perechi de contraforturi care flancheaza nava. Aceasta ingro~are
compenseaza golul interior al sinurilor pina deasupra calotelor ~i se retrage in planul zidului !
principal printr-o sprinceana de acoperi~. Cum a ajuns arhitectul la aceasta forma curioasa ~i 1
la aceasta ingro~are a zidului, intinsa pe intreaga suprafatii exterioara a navel, dincolo de scobitura
horelor? Ratiuni structive nu sint, a~a eli trebuie sane intrebam daca avem de-a face cu un imprumut :I
formal. Modelul il gasim la unele biserici gotice, uncle asemenea zidarii marcheaza, in flancurile

1
IoncA-BAL!i, L'arJ, p. 83 ~i urm.; BAL~, Bii. lui .fJefan, p. 87 ~i urm.; HENRY, Moldavie, p. 114.
I~
683
I
navei, un mic transept sau imbradi un portal mai bogat. Numeroasele semne lapidare gasite la
aceasta biserica, apartinind tot lojilor derivate din Strassbourg, confirma intrucitva sugestia de a
atribui pietrarului gotic ideea de a fi introdus acest corp de cladiie. Prin asemenea dispozitie inte-
riorul caracteristic moldovenesc prime~te in exterior o haina gotica, de~i zidaria de piatra bruta

Fig. 633. - Razboieni, biserica, bolta navei.

I o I I 4 6 G 7 8 , Wm

Fig. 634. - Piatra Neamt, biserica sf. loan, plan.

alternata cu straturi de dramizi smaltuite, apoi firidele absidei ~i briul cu doua rinduri de ocnite,
executate toate in caramida, precum ~i friza de discuri policrome de sub corni~a continua sa
predomine ~i sa imprime bisericii caracterul pitoresc al arhitecturii neao~e moldovene~ti. Cola-
b orarii pietrarului gotic ii mai apartine soclul de piatra de talie, exceptional de larg, prevazut
cu cavete treptate ~i plan oblic, prevestind, prin tratarea .profilurilor, apropierea rena~terii

684
 (fig. 638). Tot lui i se datore!te !mbracar:a muchiilor ~i a contr~fo~turilor cu ~iatra de talie, ~i, in sfir~_it,
cornisa de piatra, compusa dmtr-un cmbuc rotund . La nava ~~ altar nu hpsesc ferestrele cu obt~­
nuitele chenare de baghete, iar pe latura de sud a pronaosului intilnirri doua ferestre mai mari,
in arc fdnt; dar ambele au pierdut p odoaba de muluri, ca ~i menourile. Cadrul u~ii, provenind

'
l'
t
Fig. 635. - Piatra Neamt, biserica sf. loan, arhivoltele lateralc
din pronaos.

.,I
·I
I
~
Fig. 636. - Piatra Neamf, biserica sf. l oan, bolta navei.

din interiorul bisericii, prezinta incrud~area ~i suprapunerea baghetelor, a~ezate pe haze inalte
cu caneluri rasucite, iar in pronaos da un frumos portal, a~ezat in mod exceptional pe latura de i
miazanoapte (fig. 639). Judednd dupa executie ~i dupa profilurile cadrului in arc frint, cu ciubu-
caria a~ezata pe baze inalte ~i cu luneta decorata cu un patrulob imitind dispozitia mulurilor unei I~
l
685
 ferestre bipartite, trebuie sa recunoa~tem di atelierul de pietrari era condus de un me~ter abil
~i ca prin urmare nu e de mirare dacii rolul sau a devenit atit de important. Din aspectul ini~ial
al bisericii trebuie eliminat pridvora~ul, precum ~i u~a ce d~ in ni~a ve~mintarului; ambele sint
amenajari recente.
Opera exclusiva a pietrarului gotic e clopotni~a 1, a~ezata separat de biserica (fig. 640).
Parterul, acoperit in interior cu o bolta semicilindridi, ~i primul etaj au planul patrat; etajele

Fig. 637. - Piatra Neamt, biserica sf. loan.

superioare se transforma insa intr-o prisma octogonala, sprijinita de p atru contraforturi. Z idaria
e de piatra bruta imbracata cu.piatra de talie la muchii ~i ferestre. Poarta de jos ~i cea de la etajul
al doilea, la care se ajungea pe o scara exterioara, ca ~i ferestrele de la camera clopotelor sint in
arc fdnt, simplu de tot, iar celelalte ferestre sint deschideri mid, dreptunghiulare, lipsite de orice
podoaba. In interior se mai vede o u~a cu lintel pe console arcuite, obi~nuita mai ales la forti-
fica~le din perioada gotidi tirzii. Ultimul etaj, in retragere, e un adaos ulterior. Bal~ citeaza
clopotnite asemanatoare din Galitia §i astfel se confirma parerea exprimata mai sus, privitoare
la provenienta pietrarilor. Pentru a armoniza aceasta clopotnita cu policromia bisericii, mc~ ­
terul gali~ian a intercalat dteva briie de dramizi smaltuite.

1 G nJ KA -BuuqTJ, Popoufi, p. 133 ~~ urm.; BAL~, Bir. lui ~tefan, p . 151 ~~ urm.; loNE~ctr, l.t. arb., p. 298.

,."•
·' 686

' .I
 Alta combina~ie de elemente prezinta biserica sf. loan botezatorul, intemeiata de pir-
dilabul Sucevii Luca Arbure in comuna Arbure 1 . Ni se pastreaza documentul semnat in 7
martie 7010 (.= 1502), prin care ~tefan confirma cumpararea acestei comune de catre Luca
Arbure 2 ; scurt timp dupa aceea, in 2 aprilie, incepe zidirea bisericii, terminata in acela~i an,
in 29 august, dupa cum ne informeaza pisania slavona.
Tinda (fig. 641 b) eo incapere dreptunghiulara; ea e acoperita cu
dte doua perechi de arcuri treptate, a~ezate in capetele axei principale;
apoi, pe picioarele acestor arcuri incaleca alte doua perechi de arcuri
treptate. Astfel, prin fiecare pereche de arcuri bol~i le se ridica tot mai
sus ~i formeaza uo patrat central acoperit cu o calota. Principia!
sistemul de boltire nu prezinta nici o noutate, dar felul cum sint
dispuse aci arcurile treptate dovede~te o imita~ie ~i mai apropiata
a unei cladiri de lemn. Pronaosul e despaqit de nava prin obi~­
nuitul perete, iar nava se compune dintr-un dreptunghi pu~in
alungit, aviqd in stinga ~i in dreapta cite o ni~a u~or adincita, o
vaga amintire a horelor laterale. Aceste ni~e sint rezervate in gro-
simea peretilor, fara nici o compensa\ie in exterior ~i fara sa inde-
plineasd nici un fel de rol structiv. Cu atit mai curios pare pla-
cajul de colonete angajate, grupate in manunchiuri de cite patru,
care flancheaza in interior aceste pseudoabside. Fusurile cilindrice
se ridica de pe haze canelate verti::al, spiralic sau crestate, formind
un motiv romboidal, ~i se pierd sus in bolta navei, fara nici un
rost. Numai fusul colonetei interne se desprinde ~i incadreaza ni~a
cu un tor semi-circular. Asemenea colonete angajate sint vadit
imprumutate de Ia un model cum ar fi pronaosul bisericii 1naltarii
domnului de Ia Neam~u, uncle ele indeplineau insa un rol bine
determinat in economia cladirii. Boltlle navei se compun din cite un
Fig. 638.- arc de-a lungul fieciirui perete, a~ezat pe console simple, rotunjite
Piatra Neam~, in partea inferioara. Arcurile au grosimi diferite pentru a reduce
biserica spatiul central Ia forma unui patrat, deasupra caruia regasim com-
sf. loan, binatia de pandantivi ~i arcuri piezi~e de Ia bisericile de tip
profilul triconc, sustinind calota. Un arc, a~ezat cu o treapta mai jos,
soclului.
coboara apoi nivelul boltilor inspre rasarit, ~i de e1 se leaga, la
un nivel din nou scazut, bolta cilindrica ~i calota altarului.
Pina aci arhitectul moldovean, secondat numai in ceea ce prive~te plastica decorativa de
un pie:ttar care colaborase probabil Ia Neamtu, variaza motive vechi, fara nici un aport
nou. Dar aoalizind exteriorul biseric.ii (fig. 642) intilnim in latura apuseana a pronaosului doua
picioare de zidarie in contiouarea pere~ilor de nord ~i sud. Sus, aceste ziduri sint legate
printr-o bolta semicilindrica. Se formeaza astfel un spatlu cu un perete deschls, aparent
fara nici un rost, deoarece intrarea in biserica fusese prevazuta de la inceput pe latura de
sud a tindei. Nu poate fi deci vorba de un pridvor rudimentar, ci trebuie sa acceptam
explica}ia propusa de Bal~, dedusa din prezenta grinzii de care erau atirnate clopotele,
anume ca avem de-a face cu o incercare foarte originala de a injgheba o zvonita simpla,
contopita cu corpul bisericii. 1n aceasta prima faza ideea pare putln mul~mitoare, dar vom
vedea ca germenul semanat ad a fost capabil de dezvoltare.

1 HoliSTORFEn, Solko, p. 44--4.5; KozAK, Inubrifteu, pejon, p. 111 ~i urm.; DAN, Arbon!, p. 40; loliESCl',
p. 1~i urm.; ]oii~A-B.u.~, L'orl, p. 59 ; Bu~, Bit. lui itt. orb., p. 289.
2 W I C K EN IIA usF.n, Moldalllo, II, p. 61-62.

687
 Despre pietrarul diruia i se datoresc chenarele u~ii in arc frint din exterior ~i a celei:cu baghete
'incruci~ate din interior, precum ~i micile ferestre dreptunghiulare de la pronaos, nava ~ i altar, toate
· de acela~i tip cu baghete, e putin de spus. Profilurile rotunde ~i lipsite de finete dovedesc ca era o
calRi mediocriL Cladirea e acoperita
de un inveli~ cu coama lunga ~i cu
pantele rotunjite in capetele extreme.
1nainte de a primi bogata haina de
pictura exterioara, biserica trebuie sa
fi avut un aspect destul de mono-
ton, chiar sarac.
Dupa particularita~ile pe care
le intilnim la biserica cu hramul
Coboririi sf. duh de la manastirea
Dobrovat 1, putem admite ca me~­
terii zidari ~i pietrari care au ridicat
biserica lui Luca Arbure s-au mutat
in primavara urmatoare la Dobrovat,
uncle incep lucrul in ziua de 27
aprilie 7011 ( = 1503). Manastirea,
in vecinatatea careia se afla ~i o
cetate, fusese de curind cumparata
de catre ~tefan eel Mare de la un
boier 2 • Pisania slavona ne mai arata
di aceasta ctitorie s-a terminat in
7012 ( = 1504) «in anul 40 ~i o luna
din al optulea curgator », ceea ce
vrea sa zica in cursul lunii mai, cu
alte cuvinte cu pu~ine saptamini ina-
inte de moartea gloriosului voievod .
: Me~terii nu au copiat insa bise-
rica lui Arbure, d au realizat o com-
binatJe noua din repertoriul forme-
lor cunoscute. Putem spune di pro-
Fig. 639. - Piatra Neamt, biserica sf. l oan, portalul portiile cladirii sint mari ~i - dad
de nord.
lasam la o parte dimensiunile bisericii
de la Putna - biserica din Dobrovat
e a doua ca manme dupa biserica 1naltarii domnului de la Neam~u. Planul (fig. 643) se com-
pune dintr-o in~irare de inciiperi la fel de largi, avind in exterior un. singur plan vertical din
care ies in' afara numai contraforturile. Prima inciipere, tinda, e acoperita cu patru arcuri
dispuse de-a lungul pere~ilor, a~ezate p e console simple, peste care incalecii pandantivi ~i arcuri
piezi~e. Acestea sustineau odinioarii o calota, inlocuita in veacul al XVIII-lea cu o turla.
Un perete desparte acest pronaos de gropnita, o indi.pere ceva mai scurta, acoperita ca la A rbure
cu arcuri treptate. Ad insii arcurile urea pornind din peretii laterali, iar arcurile transversale zac
pe extradosul celor longitudinale. SpatJul central, reclus de tot, e acoperit cu o calotii minus-
cula. in peretii de vest ~i est ai gropnitei sint amenajate cite douii ni~e mid . Ele serveau pentru
oficiile funebre ~i parastase, la fel ca ~i cele din pronaosul bisericii prindpale de la Cozia.

1 loRGA, lnscripfii, II, p. 206; IoRGA-BAL~, L'art, 2 GRtGORA~, Cetdfi, p. 143.

p. 84; BAL~, Bit. lui 1ftefmz, p. 118 ~i urm.

688
 Nava se aseamana perfect cu cea de la Arbure, atit in ceea ce prive~te planul, cit ~i
elevatia. Ulterior insa, la fel ca in pronaos, s-a inlocnit ~i aci calota- veche cu o turla. 1n fata
sinurilor regasim acelea~i colonete angajate ca Ia Arbure (fig. 644). Nicic altarul, acoperit cu o
balta cilindridi ~i o semicalota, nu se deo-
sebe~te. Numai ni~ele mari, amenajate
pentru proscomidie ~i ve~mintar, siot in-
trudtva deosebite.
Fatadele bisericii, ziditi din piatra
bruta, prezinta insa un aspect mai bogat,
de~i eventuala lor policromie e azi ascunsa
de un strat gros de varuiala. Trei perechi
de contraforturi flancheaza laturile, dintrc
care numai cele din dreptul proscomidiei
~i al ve~mintarului pot fi de folos, com-
pensind golurile interioare. Absida altarului
e decorata cu obi~nuitele firide ~i intreaga
cladire e incercuita de doua rinduri de
ocnite in raport de 1 :2.
!n ceea ce prive~te colaborarea pietra-
rului constatam - alaturi de chenarul u~ii
de la intrare cu tipicul arc frint ~i ciu-
bucuri a~ezate pe haze striate, precum ~i
alaturi de u~ile interioare, ambele cu cadre
; de bag hete modificate ulterior pentru a
' mari deschiderea -· prezenta unui me~ter
. care introduce forme noi. Lui trebuie sa-i
· atribuim profilul soclului bisericii, campus
·· dintr-o caveta simpla care nu mai are nimic
II
I
· gotic, ~i tot lui ii apaqin ~i ferestrele. Cele
i mici au inca chenarul de baghete, dar golul
ferestrei se termina sus cu un arc semi-
circular. Cele doua ferestre mari de Ia
pronaos, ambele cu arc frint, sint impaqite in
doua prin menouri cu forme care nu mai
apaq.in goticei, in vreme ce in luneta ferest rei
de nord apar ni~te muluri fanteziste, iar
in cea de sud un cere a~ezat pe semicercuri,
ca un vag ecou ~i o grosolana adaptare
a ferestrelor rena~terii italiene, ~junsa pe
cale ocolita in tezaurul de forme gotice
bastarde ale mesterului de la Dobrovat.
Inca inaint~ de a termina biserica di~
Fig. 640. - Piatra Neamt, biserica sf. l oan,
Dobrovat, aceia~i me~teri sint chemati sa clopotnita.
zideasca ~i biserica din Reuseni, cu hramul I
1.1
Taierii capului sf. loan botezatorul 1 . Pisania ne informeaza di zidirea a inceput-o ~tefan voievod "l
in ziua de 8 septembrie 7011 (= 1503), dar nu a mai ren~it s-o vada terminata. Dupa moartea '
I
1
M P.LC IIISE DE C, Bu&ovina, II, p. 67; RoAI STORFF. H, p. 111 ~i urm.; HF.NRY, Moldat•it, p. 57; I oNESCU, 111.
Retmni, p. 103- 104 ; KoZ AK, Inuhrijlen, p. 116 ~ i urm.; nrh., p. 290. I~
ToRG A·B.~ L ~, L'arl, p. 80 ~ i 84 ; BAL~, Bi1. lui ~lefan,

H - c. 2~7 689
sa, fiul sau Bogdan a terminat cladirea in 18 septembrie 7012 (= 1504). Toate amanuntele
se aseamana perfect cu cele de la Arbure, atit in ceea ce prive§te planul (fig. 645), elevatia
(fig. 646), dt ~i placajul de colonete angajate din dreptul sinurilor, precum ~i ciubucaria u~ii
exterioare. Numai la U§a dinauntru, ca ~i la ferestrele mici, constatam ca in interiorul cadrului de
baghete apare arcul semicircular, intilnit prima oara !a Dobrovat.

I '
r·- ----- ··• •
I
~- ;-:_~..-: ~--- ~·:
:I/_.. ·~~~ I
1,' l'l
'•,
h\ ''•t
,,
I''
I '- ' ~/
•, I
~ - .._::_~-~.:.'... - -: I
... - - - - - . - .I I

b)

IO!ZJ1t5 I(} IS 20m

Fig.- 641. - 'Arbure, biserica, a) -seqiune longitudinala, b) plan.

Spre deosebire de biserica lui Luca Arbure, exteriorul a ramas aci nezugravit. Lipsind
orice parament de firide ~i ocnite, tencuiala alba, aplicata ulterior, spore~te ~i mai mult mono-
tonia saracacioasa a fa~adei. Pridvora§ul de lemn ~i turla de peste coama acoperi~ului sint moderne.
Etapele urmatoare ale acestui tip mixt sint imposibil de urmarit in amanunte, deoarece
putinele monumente care fac legatura dintre biserica din Reuseni ~i cea din Parhauti sint toate
desfigurate de transformarile ~i restaurarile ulterioare. Astfel, Ia $ipote, biserica sf. loan eel

690
 nou 1, ctitorie ~i ea a hatmanului Luca Arbure, repeta dispozitiile generale ale navei bisericilor
din Arbure ~i Reuseni. La ~ipote lipse~te insa placajul de pila~tri din jurul sinurilor, iar din
bolti nu se mai pastreaza decit arcurile mad ~i primul rind de pandantivi, restul fiind inlocuit
cu ~n tavan de lemn. A disparut de asemenea ~i peretele despar~itor dinspre tinda, iar aceasta,
boltita in prezent cu un semicilindru pe axa longitudinala, a suferit cu siguranta prefaceri ;

• < "

Fig. 642. - Arbure, biserica.

rotunjirea zidariei de la colturile exterioare, dinspre apus, nu poate data decit din epoca barocului,
dod s-a adaugat ~i clopotni~a. Nu se mai vede nimic din pietrele profilate de odinioara ~i dad
nu s-ar fi pastrat inscrip~ia slavona, problema datarii ar fi fost imposibil de dezlegat. Din
pisanie ~tim insa di zidirea se incepuse in 19 iunie 7015 ( = 1507) ~i s-a savir~it in 5 septembrie
acela~i an.
Reconstituirea ipotetica a bisericii din ~ipote se justifica pe temeiul exemplului dat de
biserica din ViHeni 2, ridicata de postelnicul Cosma ~arpe in cinstea sfin~ilor patruzeci de
mucenici din Sevastia. Pisania slavona arata eli zidirea s-a facut in intervalul de la 30 martie
la 22 iunie 7027 ( = 1519). Interiorul bisericii, campus din tinda boltita cilindric ~i nava cu sinuri
laterale, recluse la dimensiunea unor simple evazari in fata fe;:estrelor, e aproape identic cu
eel de la ~ipote. Dar aceasta asemanare de ordin general nu ajunge ca sa justifice neaparat

1 BAL~, Bis. lui >flejan, p. 181 ~i urm.; BonuLEScu, 2 IonGA-BAL~, L'arl, p. 111; BAL~, Bis. lui $tefan,
Birerici lafi, p. 151; loN RScu, lsi. arh., p. 301. p. 182 ~i urm.

691
•• a}

.
·;

b)

10

Fig. 643. - Dobrova~, biserica manastirii, a) seqiune longitudinala, b) plan.

....... _ ~......, ... ~._..._·, ~ - . .... -~

 atribuirea ambelor biserici acelora~i me~teri 1 . La Valeni se mai pastreaza cadrul in arc frint
de }a u~a exterioara. Executia ciubucariei repeta forme cunoscute, f:'ira sa se distinga prin cali-
tatea executiei. Peretele despartitor din interior a fost inlaturat, iar fatada, decorata cu dteva
lesene executate in tencuiaHi, e moderna, la fel ca ~i pridvora~ul din fata intrarii.
Din categoria cladirilor descrise face parte
~i biserica cu hramul Tuturor sfintilor din Bra-
ni~teni 2 • Pisania veche s-a .pastrat ~i a fost
a~ezata ulterior in peretele pridvorului. Din ea
aflli.m eli zidirea se datore~te vistiernicului Ere-
mia ~i eli s-a terminat in 11 iunie 7028 ( = 1520).
Biserica a suferit insa prefaced mari, carora li se
datore~te in intregime pridvorul ~i exonartexul
incalecat de clopotnita. Din pronaos, nava ~i
altar se pastreaza inca peretii, probabil p!na la
inaltimea boltilor; zidul despiiqitor dintre pri-
mele doua incaperi a fost insa inlaturat. In clreptul
sinurilor laterale, compuse ~i aci din scobituri
u~oare in grosimea zidurilor, se vede - de o
parte ~i de alta - cite un tor, eviclenta amin-
tire a chenarului de colonete angajate, intilnit
ultima oara la Reuseni. Fatacla absidei prezinta
un parament de firide ~i ocnite. Acestea ar
putea proveni de la prima construqie, dar,
cu ocazia unei restaurari recente, ele au fost
·· repetate ~i pe fatada pronaosului. Ferestrele de
odinioarii nu se mai pastreaza ; caracteristica
·. fereastrii din axa altarului, nelipsita la tmtte
bisericile intilnite pina acum, a fost inlocuita cu Fig. 644. - Dobrovat, biserica manastirii,
detaliu din nava.
doua deschideri in laturile axei principale. Numai
_u~a pronaosului, mutat acum la intrarea exonar-
texului, mai pastreaza vechiul cadru combinat din baghete care circumscriu ciubucaria u~ii in
arc frint. Mulurile pornesc din haze cu caneluri spiralice. Ezitarea lui Bal~ cu privire la datarea
acestei u~i nu mi se pare motivata, fiindca asemenea chenare combinate nu constituie o noutate.
Le-arn intilnit prima oara inca la biserica din · Mili~au}i, de~i amanuntele prezinta oarecare deo- l
sebire. D ar la biserica sf. Nicolae din Popauti, pe latura de nord a pronaosului, avem o u~a
intru totul asemanatoare. Tipul acesta de chenar cu forme bastarde s -a mentinut timp incle- il
lungat ~i il vom intilni ~i mal tirziu. llii
Bisericile din ~ipote, Valeni ~i Brani~teni, modeste §i pe deasupra rau pastrate, nu prezinta :!
•I
un interes din punct de vedere al ,evolutiei. Meritullor insa e acela de a dovedi dainuirea tipului I•'
l:nixt §i riispindirea lui in cadrul ctitoriilor boiere~ti. Cu totul alta importanta ii revine, in schimb,
bisericii Tuturor sfintilor din Parhiiuti 3 , ctitorie a logofatului Totru~an, terminata in ziua de
15 iunie 7030 ( = 1522).
Aceasta biserid din piatra bruta, lipsita de orice parament in exterior, dezvolta mai departe
il
elementele arhitectonice ale bisericilor de tip mixt (fig. 647 a ~i b). Picioarde de zid, care la
Arbure §i Reuseni formau o clopotnita primitiva, se alungesc acum, iar intre ele intervine un

1 IoNESCU , lsr. ariJ., p. 301. 3 KoZAK, ltuchriftm, p. 52- 53; IonGA -BAL~, L'art,
2 B.u~. Bi1. v~ac. XVII- XVJJI, p. 177 ~i urm. p. 111 ; BAL ~, Bi!. lui $tefan, p. 178 ~i urm.; !ONBSC u ,
l!J. arb., p. 302-303 ; HENRY , Moldavie, p. 131.

693

J
 stilp masiv de zidarie, impartind parterul in doua arcade frontale. 0 bolta cilindrid de caramida,
a~ezata transversal, completeaza aceasta incapere, in care putem recunoa~te primul pridvor deschis,
devenit ulterior atit de caracteristic pentru arhitectura romineasca. U~a pronaosului, care la

IIIIHII !
I •0 15 20m

Fig. 645. - Reuseni, planul bisericii.

Reuseni se afla inca pe latura de sud, se muta acum in peretele apusean, consacrind astfel rostul
practic al acestei incaperi. Deasupra pridvorului se· ridica un etaj cu doua arcade mari, deschise
spre fatada apuseana (fig. 648), in coresponden~a
arcadelor inferioare, ~i cu cite o arcada in fata-
dele laterale. Acce.sul la etaj se face printr-o
scara spiralica, amenajata in col~l de sud-est
al pridvorului, in zidul ingro~at anume. Arhi-
tectul a. creat astfel o clopotni~a simpla §i inca-
patoare,legata perfect cu corpul cladirii, fara sa
apeleze la formele occidentale 1• Aceasta reali-
zare, datorita dreia biserica din Parhau~ detine
un rol important in arhitectura moldoveneasd,
formeaza prototipul din care deriva o serie
de pridvoare din epoca lui Petru Rare§.

[] Interiorul bisericii se imparte in tinda,

nava ~i altar. Primele doua indperi sint des-
par~ite unele de altele printr-un perete ~i au
planul aproape identic, nava fiind doar ceva
Fig. 646. - Reuseni, biserica, sec~une trans- mai alungita. tn tinda, de-a lungul pere~ilor,
versala p rin pronaos. intilnim un curios ciubuc compus din trei toruri
inmanunchiate, incercuind feresttele dinspre nord
§i sud cu un arc semicircular ~i continuind apoi, in forma de briu orizontal, in jurul intregii
incaperi. !ncercuirea ferestrelor aminte§te ciubudria de odiQ.ioara, aplicata in jurul pseudo-
absidelor din nava, ~i e in afara de orice indoiala ca arhitectul a repetat aci acel placaj,

1 tn afara de pasajele din BAL ~ ~i IoNEscu, citatc IoNEscu, lsi. arh., p. 313; CoNSTA N TIN Es cu-IA ~r, E volrtfia,
In no ta precedentii, cf. ~i BAL~, Bis. veac. X V I, p. 224; p. 20; idem, Pridvoml, p. 12.

694
 moclifidndu-1 ~i extinzindu-1 asupra intregii incaperi. Bo1tile slnt spnpmte intii pe arcurile
mari~ trasate de-a lungul peretilor, iar deasupra lor urmeaza panda.ntivi ~i arcuri piezi~e, sus-
tlnind calota. Ciubudiria pronaosului se repeta intocmai in nava, cu deosebirea d 1n juru1

'·
'i
il II

b)
II
I;
!'
!i
, 0 1 5 10 t5 m !
:J
t
Fig. 647. - Parhauti, biserica, a) seqiune longitudinala, b) plan. l~
!
I
i
ferestreior inscrise in arcada oarba peretele formeaza o u~oara retragere, lipsita lnsa de orice ll•:
'!
curbura ; ne gasim deci in fata unei variante a pseudoabsidiolelor de pina acum. BoltJle nu se
deosebesc de cele din tinda. Altarul, lnzestrat cu doua ni~e ce tJn 1oc de proscomiclie ~i
ve~mintar, e decorat ~i el cu acelea~i ciubucuri. Bolta se compune din semicalota obi~nuita.
Lipse~te orice decor de piatra profilata. Toate ferestrele din tinda, nava ~i altar sint mici
~i foarte strimte ~i se termina sus cu un arc in acolada.
Pentru a intregi imaginea despre arhitectura bisericeasca din aceasta perioada, e necesar
sa mai amintim citeva monumente razlete, unele disparute, altele rau pastrate ~i prin urmare

695
·I ··11
greu databile. ln valea Putnei, nu departe de manastirea lui ~tefan, se pastreaza o bisericurii
sapata .in stlnca 1, pe jurnatate prabu~ita, compusa din trei inciperi identificabile cu o tinda,
o nava ~i un altar. Anul 1799, aHituri de ferestruica navei, nu se refera, desigur, la intemeierea
ei. Asemenea schituri, ·sapate in stinca, vor fi fost odinioara mult mai numeroase ~i nu ar fi

I I
~~·· I
tl
·1 ...
'··
i '
,,
,. I

It
II· i

; 1 , :

1 I
,-
. l

I I
\ I

Fig. 648. - Parhauri, biserica.

exclus ca aceasta capela sa fi premers ctitoriei lui ~tefan. Nu dispunem insa deocatxldata de
argumente valabile de ordin arheologic.
0 biserica cu hramul Adormirii exista odinioara la Ia~i 2 , atestata printr-un dar pe care
i-o face boierul Tautu in anul 1491- 1492. La Dragoe~ti 3 Romstorfer semnaleaza fundamentele

1 KozAK, l11uhrijtm. p. 63 ~i urm. 8 Ro MSTORFER, nota in MCCW, N.F., XXIII- 1897,

2 IonGA-BAL~, L'art, p. 84; HENRY, Moldavie, p. 58, p. 58-59 ; IonGA-BAL~, L'arf, p. 111 ; BAL~, Bis. lui .ft.!jall,
dateaza zidirea bisericii in anul 1493, fara vreo explicatie. p. 282.

696

I.

l f WXNZU:AS Q _Q 444E W¥! W U AA»- cam • -

unei manastiri ~i ale unei biserici, compusa din exonartex, tinda, nava ~i altar; nu precizeaza
insa daci nava avea sau nu hare laterale, astfel ci nu putem inc!ldra mai de aproape aceste
ruine. Ele sint insa datate inainte de 16 octombrie 7020 ( = 1512) 1 prin lespedea de mormlnt
a pirdilabului loan Dragoiu, depusii azi in muzeul din Suceava. Nu e exclus ca acest pircalab

Fig. 649. - Cotnari, ruina bisericii r. cat., plan.

sa fi fost ~i ctitorul manastirii. Importante sint diriimizile smaltuite cu reprezentari plastice

descoperite printre darimaturi.
Din bisericile basarabene, zidite in timpul lui ~tefan, nu s-a pastrat nici o urma. Asemenea
dispari tie totala a monumentelor vechi biserice~ti nu · se poate explica numai prin nenumaratele
invazii care au bintuit pe aici ~i prin indelungata stapinire tatara ~i turceasdL Trebuie sa admi-
tem di motivele vor fi fost ~i intrinseci materialului intrebuintat. !n afara de schiturile adapo-
stite in pe~terile malurilor ripoase ale riurilor multe laca~uri de inchinare vor fi fost cladite
din lemn, iar altele, poate mai numeroase, · din impletituri de nuiele lipite cu lut ~i adin-
cite pe jumatate in pamint. Construqiile de tipul bordeiului, propriu regiunii de stepa, trebuie
sa fie mult mai vechi dedt putinele monumente de piatra.sau de lemn despre care avem cuno-
~tinta. Nu ~tim in ce masura au corespuns acestui sistem de construq.ie cele dteva biserici
ridicate in vremea lui ~tefan eel Mare. Numai despre existenta uneia din ele avem o dovada
peremptorie in pisania slavona gasita in Cetatea Alba ~i depusa ulterior in Muzeul de antichitati
din Odesa 2 • Aceasta inscriptie pomene~te intemeierea unei maoastiri de ditre pirdilabii Duma
~i Herman in anul 1482. Orice incercare de a identifica biserica acestei maoastiri cu una din
bisericile existente a, admitind chiar cele mai radicale prefaced, pare zadarnidi. 0 biserica in
care s-ar fi inchinat ~tefan eel Mare ar fi existat in 1482 la Tighina ~i Kurdinovski 4 o identi-
fica cu vechea biserica a Adormirii, construita din nuiele ~i inlocuita in 1825 cu o cHidire noua.
Disparuta e ~i biserica sf. Nicolae din Chilia, atribuita de traditie tot anului 1482, dar iolocuita
in veacul al XVII-lea cu o cHi.dire datorata lui Vasile Lupu.
0 mentiuoe merita ruioa u'oei biserici gotice catolice din Cotnari. !n mod curent aceasta
biseridi a fost atribuita lui Despot Voda 5, pe temeiul uoei presupuneri a lui Nicolae Costin 6 •
W. Horwath 7 a aratat iosa destul de convingator di ruioa nu poate fi recoostituita ca o bise-
rica-hala, cum propusese Bal~, ci trebuie interpretata ca o biserica cu o singura nava (fig. 649)
boltita in trei travee cu ogive pe console ~i cu un altar pentagonal, boltit la fel, fl.ancat spre

1 Pentru transcrierea exacta a datei vezi B.u. ~, foe. &it. 5 IoncA-BAL~, L'arl, p. 132; BAL~, Bis. veac. XVI,
2 TEODOREscu, Muz. Odesa, p. 240. p. 165 ~i urm.; DnXc mcEAN u, Cot11ari, p. 37; lone A,
3 Cot11ari, p. 77.
Cf. in aceasta privintii studiile lui KuaoJNOVSKt,
8 KocXLNICEAN u, Cro11ici, · p. 440.
CnucoK, p. 73 si urm.; idem, L(epKett, p. 86 ~i urm.
4
C ntiCOK, p. 82. 7 HoRWATH, Moldau, p. 51 ~i urm.

697
 nord de o sacdstie. ln fatada de vest se ridid o clopotni~ masiva cu bolta cilindrica la parter.
Biserica suferise diferite restaurari ; judecata dupa portalul apusean in arc aproximativ fdnt, cu
profiluri cilindrice dar de tradi~ie inca specific gotica, cred ca datarea lui Horwath, catre mijlocul
veacului al XV -lea, apare ca prea tim-
purie ; cele doua cadre de u~i, cea de
la sdri ~i cea de deasupra, care dadea
in tribuna de vest acum disparuta, sint
gotice, cu lintel pe console. Astfel, pe
baza observatiilor de pina acum, tustrele
u~ile s-ar 1ncadra mai u~or 1n jui:ul
anului 1500.
Despre cladirile manastire~ti din
aceasta epoca nu ne putem face o idee
mai amanun~ita. Cele mai multe vor fi
continuat sa fie executate din lemn, mai
ales in cazul manastirilor ramase pro-
prietati boiere~ti sau indpute pe m!na
unor membri ai patriciatului ora~enesc.
Aparitia acestui patriciat 1n Moldova e
a.testata prin ~tiri numeroase, de~i e sigur
ca nu a atins nivelul de dezvoltare din
Transilvania. Totu~i se aminte~te un caz
semnificativ 1, anume cumpararea unei
manastiri 1n 1484 de catre Stanciu Au-
rariul, evident un me~te~ugar imbogatit.
De lemn vor fi fost in mare parte §i
manastirile domne~ti, dar unele dintre
acestea 1ncep sa primeasdi acum §i
cladiri de piatra. Imaginea despre acest
gen de arhitectura. ramine insa tulbure,
fiindcl majoritatea manastirilor a suferit
ulterior prefaced radicale. 1n afara de
pufinele rama§ife de la Putna, pe care
le-arn amintit, mai cunoa§tem numai o
clopotnita cuprinzind un paradis in-
chinat sf. loan eel Nou, la manastirea
Bistrita 2• Inscriptia slavona ne spune
di ~tefan a zidit aceasta clbpotnita §i
OI~J~5 ".15m
di a siiviqit-o 1n 13 septembrie 7006
Fig. 650. - Manastirea Bistrita (Moldova), clopotnita,
sectiune §i plan,u l etajului. (= 1498). Turnul are un parter boltit
cilindric, fara legatura cu caturile ·su-
perioare, ~i doua etaje acoperite fiecare
cu cite o calota a§ezata pe arcuri §i pe pandantivi (fig. 650). Paraclisul era la primul etaj
~i in el s-au pastrat fragmente de picturi. Ferestrele paraclisului s.int mici, dreptunghiulare,
1ncadrate de cunoscutele chenare cu baghete. Etajul superior, uncle se adapostesc doua clopote
donate manastirii mdi 1n 1491 ~i 1494, tot de dtre ~.tefan, se deschide cu patru ferestre

1 GRrcoRAl?, Manarliri, p. 126. 2 BAL~, Bis. vea&. XVI, p. 201 ~i urm.; MINEA, Bis-
JriJa, II, p. 65; $TEFXNEscu, L'arl, p. 81.

698
 marl in arc frint; profilate simplu. Privita ·din exterior, clopotnita (fig. 651) e o cHidire masiva
cu plan patrat, sprijinita in colturi de patru contraforturi treptate, a~ezate in axele diagonale.
Acoperi~ul actual, bulbucat, e baroc ~i cladirea· alipita dopotnitei e mai recenta 1 .

.
.•.
I
. .•

.Fig. 651. - Manastirea Bistrita (Moldova), clopotnita.

D espre o trapeza de Ia manastirea bisericii sf. Nicolae din Radauti aflam dintr-o pisanie
slavona publicata de Kozak 2 • Se pomene~te in ea un ~tefan voievod ~i anul 7027 (= 1519),
ceea ce ar insemna ca zidirea s-a facut 1n vremea lui ~tefanita, iar ctitor se spune ca ar fi fost
mitropolitul. Lespedea cu pisania fusese descoperita Ia herghelia de la Tocrcitura de linga Radauti;
in prezent ar fi. a~ezata 1n pridvorul bisericii radautene.
1nainte de a ne ocupa de arhitectura civila ~i militara ~i pentru a completa consideratule .j
asupra arhitecturii monastice, sa urmarim ~i ctitoriile moldovene~ti din afara principatului. Pe
cele din Transilvania le-arn mentlonat, dar altele, mult mai numeroase, se gasesc la Muntele l
Athos. Dupa diderea Bizantului, atentia pentru aceste a~ezaminte ale ortodoxiei, ramase straja' . l
1
N JC OLESC u, Locuitrfe domrtefli, p. 67 ~i urm., atribuie, 2 Insthrifterr, p . .114 ~i urn;~. ,.·I
In schimb, clildirea lui ~tefan eel Mare sau Petru Rare~. •l
'i
699 .!I

J
II
 izolata, batute de toate furtunile venite dinspre mare ~i dinspre uscat, cre~te necootenit, dobin-
dind o semnificatie politid uneori destul de !impede exprimata. l?rimul a~ezamint athonit care
a b eneficiat de ocrotirea marelui voievod a fost Zograful. ln 16 iunie 1466 manastirea prime~te
un dar insemnat din care se crede di ar fi fost zidita biserica
sf. Gheorghe, terminata Ia 13 septembrie 1470 1 . Pina nu
demult se mai pastra pe turnul arsanalei o pisanie slavona,
din care rezulta ca el fusese zidit de ~tefan eel Mare in anul
6983 (= 1475) 2, iar in 1517 Bogdan amenajase in turn un
paradis inchinat sf. Nicolae 3 . Dupa cit se pare, ambele
dadiri mai exista, dar zadarnic cautam vreo informa~ie, vreun
releveu sau fotografie in publicatiile de pina acum. S-a pierdut
apoi pentni totdeauna trapeza manastirii, darimata prin 1882,
dar ne-a ramas vechea pisanie sfarimata, din care se vede ca.
trapeza fusese terminata in 6 sau 7 iunie 7003 (= 1495) 4 • La
fel a disparut ~i biserica principala, catoliconul, refacuta in
1502 tot de dtre domnul moldovean 6 •
.; Manastirea sf. ~tefan de Ia Castelmunit prime~te ~i ea,
in 1493, o danie in numele voievodului Petru al Moldovei
~i Iorga presupunea ca ~tefan a vrut sa-§i pomeneasca astfel
fiul, decedat cu citiva ani mai inainte 6 •
ln anul 7004 ( = 1496) intilnim pe ~tefan eel Mare
ctitor al arsanalei Vatopedului 7 • Pe dadirea de piatra se mai
vede lespedea cu pisania greceasca, despre care Iorga credea
ca. ar fi o traducere a originalului slavon. ln dmpul din
mijloc se afl.a un relief reprezentind pe maica domnului cu
Isus in brate, iar in fa~ ei, in pidoare, ~tefan voievod aduce
prinos ctitoria maicii ocrotitoare. Sterna Moldovei, sapata
deasupra, intrege~te acest relief prepos, ramas §i el pina in
prezent nestudiat.
Dupa Comnen 8, Alexandru, fiul lui ~tefan, a restaurat
« magnifice » manastirea Gregoriu in anul 7005 ( = 1497) §i se
mai amintesc ~i doua hrisoave din 1500, in care ~tefan eel
Mare apare ca fondator al acestui llica§, pe care il ingrijesc §i
Fig. 652. - At~os, manastirea urma§ii sai, Bogdan in 1505 §i ~tefani~a in 1520 9 • Nici Ia
Gregoriu, bucataria, plan §i
sectiune. aceasta manastire nu §tim ce se mai poate atribui domnilor
moldoveni, dar budtaria se aseamana perfect cu cea de Ia
Cutlumus (fig. 652). 1ntilnim acela~i co~ inalt, a§ezat ca o lanterna in virful unei cupole
octogonale care se aseamana atit de mult cu formele obi§nuite ale arhitecturii moldovene§ti,
incit e greu de a respinge principia! orice legatura intre asemenea constructii §i cele din

1 IoRG A, Muntele A thor, p. 466-46V ; IoRGA -BAL~, 7 Cea mai compJeta informatie 0 da MILLET, PARCO IRE

L'arl, p. 87; HENRY, Moldavi'e, p. 57.
2 B URAD A, Muntele Athor, p. 397; IoRGA, Muntele
Athor, p. 467; IoRGA -BAL~, L'arl, p. 88.
3 UsPENSKI, Atfion, p. 352; BuRADA, Muntele
Athor, p. 398; BEzA, Muntele Athor, p. 586.
4 UsrENSKI, foe. cit.,; BuRADA, Mtmtele Athor, p. 403;
IoRGA, Munlele A thor, p. 467; BAL~, Sf Munte, p. 41;
loRG A-BAL~, L'arl, p. 88; BEZA, Munte/e Athor, p. 586.
6 BuRADA, Muntele A thor, p. 399; BAL~, Sf Munte,
p. 41; cf. ~ i LA NGLOIS, Mont Athor, p. 23.
• UsPENSKI, A¢o11, p. 336; I oRGA, Muntele Athor,
p. 468.
~i PETIT, Inrcript. Athor, I, nr. 139, p. 139. Cf. ~i UsPENSKI,
A¢o11, p. 351; I oRGA, Muntele Athor, p. 468 ~i BAL~,
Sf Munte, p. 4L
a ColliN ENos, Deuri'ptio, p. 477; UsPENSJU, Atfion,
p. 353; critica pe. care o ai:luce MILLET, PARGOIRE ~i PETIT,
Inuri'pl. A thor, I, p. 175 ad nr. 511, e numai in parte
indreptatita. Acest Alexandru nu poate fi decit nul lui
~tefan eel Mare, decedat inca in 1496. Trebuie sa admitem
deci · ci restaurarea a fost terminata de ~tefan eel Mare
in amintirea fiului sau. Cf. §i lone A, Muntele Athot, p. 468.
• Toate aceste hrisoave sint citate de MILLET, PARGOIRE
~i PETIT, lo&. &if. Cf•. ~i BAL ~, Sf. M11nte, p. 40.

700
 Moldova 1, cu condltia prealabila, fire~te, di se va putea demonstra .vechimea acestei buditarii.
1n cazul afirmativ pare probabilii prezen~a unui me~ter moldovean la Athos. Ne gasim
aci in fata uneia dintre problemele pe care viitoarele cercetari vor trebui sa le lamureasca.
Doua inscriptii slavone la manastirea sf. Pavel, una
din 7008 ( = 1500) ~i alta din 7009 ( = 1501), ambele dis-
parute, pomeneau odinioara Pr
~tefan voievod, care facuse ,
manastirii un apaduct ~i 0 inzestrase cu 0 fiala pentru
aghiasma 2 •
Ramine sa mai amintim de ctitoriile lui Bogdan voie-
vod de la Protaton. Pe fa~ada apuseana a catoliconului era
odinioara o pisanie slavona, in care se spunea ca Bogdan
constn\ise « toate » in anul 7016 ( = 1508) 3 • Uspenski 4 lm.luul 1 I 1 1
~i Bal~ '5 atribuie lui Bogdan ·numai nartexul ~i catehu- ,,g ~(/ 11 ' z J ~ s 6 '"'·
menele de deasupra lui, deoarece bistrica insa~i, cu pia- Fig. 653. - Constantinopol, para-
nul ei basilica!, reprezinta un tip vechi, care nu are nimic clisul din Bogdan Serai, plan.
comun cu arhitectura din perioada artei bizantine tirzii.
Nartexul e o incapere simpla, scurta ~i larga, a~ezata in fata celor trei nave ~i e· lipsit de oricc
caracter deosebit.
Ajutoarele moldovene~ti, la fel ca ~i cele muntene, nu se indreptau numai spre Sf. Munte.
Ele luau drumul ~i spre Rasarit ~i intre laca~urile care s-au bucurat de darurile domnilor mol-
doveni se afla ~i sf. Sava din Ierusalim 6 • La Constan.t inopol se mai pastreaza ruina paraclisului
ce facuse odinioara parte din re~edinta solilor moldoveni, cunoscut sub numele de Bogdan-
Serai 1 . Zidirea (fig. 653 -654) fusese executata in straturi alternate de piatra ~i diramida ~i
se compunea din doua etaje: jos o cripta in forma unei biserici sala, boltita cilindric, ~i o absida;
· etajul repeta planul bisericii inferioare, cu deosebirea di el era acoperit cu o calota a~ezata in
centrul navei, sprijinita pe arcuri longitudinale ·alipite peretilor ~i pe arcuri treptate, transversale,
doua spre apus ~i trei spre rasarit, de care se lega apoi calota altarului. Informatiile istorice
·asupra zidirii acestui paradis nu concorda; nu sintem sigur( dad zidirea se datore~te logofatului
Tautu ~i dad a fost ridicata in 1516 8, sau dad paraclisul impreuna cu casa a fost achizitionat
pe seama moldovenilor dupa anul 1518 9 • Van Millingen noteaza d zidirea nu e omogena
~i in consecinta ea ar apartine mai multor epoci. Paramentul e evident bizantin, lipsit de .orice
caracteristica moldoveneasdi, dar arcurile treptate sint dintr-o perioada mai tirzie, dupa cum
o dovedesc ~i urmele de zugraveli care patrund intre pereti ~i aceste arcuri transversale. Arnin-
tindu-ne cit de caracteristic ~i frecvent este acest sis tern de arcuri, cu care se inlocuiesc in Moldova
bol~ile semicilindrice, nu ~tiu dad nu ar fi cazul sa recunoa~tem aci mina unui me~ter mol- l,
dovean. Re§edinta solilor, cladita din lemn, era alipita paraclisului, in ale clirui ziduri exterioare
se mai vad gaurile grinzilor.
Din in~irarea informatulor ,de mai sus nu putem desprinde elemente insemnate pentru
lamurirea problemei expansiunii arhitecturii romine~ti, dar din numarul mare al cladirilor care
se vadesc a fi fost ridicate din initiativa moldoveneasca ~i din dteva indicii razlete rezulta destul

1
~i BAL~, Sf Munlt, p. 36-37, observase asema-
narea acestor bucatarii cu cele ale unor miinastiri ~i palate
romin<:§ti, fara a trage 1nsa o concluzie.
2
a. MILLET, PARGOIRF. ~i PETIT, Inuripl. Athor,
I, nr. 448 §i 449, p. 153-154; UsPENSKJ, Arfiou,
p. 353-354; BAL~, Sf Mrmle, p. 39; loRGA, Mrmtele Athor,
p. 469, atribuie lui Bogdan ~i un alt turn, in realitate
de Ia maniistirea Zograf. !ORGA-BAL~. L 'arl, P· 88.
3
MILLET, PARGOIRE §i PETIT, op. cil., nr. 1, p. 1;
loRcA, Mrmtele Athos, p. 469-470 (cu inscripfia necom-
pletA).
4 Arfiou, p. 349.
6 Sf Munle, p. 38, da, probabil din eroare, data 1507.
6
BEzA, Sinai, p. 462.
7 BAL~, Bogdan-Serai, p. 10 ~i urm. cu bibliografie;
cf. §i VAN MILLINGEN, By.z. Clmrcher, p. 280; TztGARA -
SAMUR C A~, T.zarigrad, p. 935; loRGA-BAL§, L'arl, p. 91;
G HIKA-BunE~TI, Mrm/enia, I, p. 124 §i 127.
8 ~tire
transmisa de Hypselantes, cf. MARCEl, RoMA-
N ESC u1n BG, III - 1932, p. 227.
8 VAN MILLINGEN, By.z. Churches, p. 280.

701
 .de !impede necesitatea de a studia amanuntit arhitectura Rasaritului, pentru a ne putea da mai
bine seama daca ~i in ce masura au colaborat nu numai banii ctitorilor no~tri, dar ~i me~terii
lor, la mentinerea culturii ortodoxe.
Fragmentare sint ~i informatiile noastre despre arhitectura civiHi. din vremea lui ~tefan eel
#
Mare cea imediat urmatoare, ~i materialul arheologic, susceptibil de a fi supus unei cercetari,

! :
,·
'
l.
8olta de cirJm/o'a

1'/atr.i

Piotr.i.
i' •

luul1111 !
/:() 5.0 () I z J 4 IJ
r
9 10111
5 6
'
Fig. 654. - Constantinopol, paraclisul din B.o gdan Serai, sectiune longitudinalii.

!I lipse~te inca. 0 noua casa domneasca se pare cl s-ar fi construit la Vaslui, alaturi de biserlca
'I sf. loan, §i Grigore Ureche 1 spune ca ea a fost zidlta in anul 6983 (= 1475), adaugind insa
ca s-a facut dupa ce s-a ispravit biserica. Dar biserica dateaza din 1490, a§a ca data transmisa
de Ureche nu mai poate fi pdmita dedt cu rezerve. Reconstruqia acestor case de catre ~tefan
eel Mare e atestata ~i printr-o serie de ~tiri ulterioare. Astfel, in 1636, Vasile Lupu interzice,
din motive de. pietate, logofatului Racovita de a extrage din ruinele palatului materiale de
constructie pentru zidirea unei manastiri 2, iar Paul de Alep aminte~te « palaturile, baile §i
locurile ~e pl1i:cere >> care« sint toate ale lui ~tefan voda »3 • Azi insa nu se mal gasesc dedt fundatii
§i beciuri al caror releveu nu a fost inca publicat. ' ·

1 URECU£, D onmii, p. 162 . . 3 PA ui. DE AI.EPI', ~pud B.u~. Bis, l!ti 1tefan, p. 64.
2 loRGA-BAL ~, L'arl, p. 162.

702
 Case domne§ti foarte vechi existasera §i la Hirlau, dar §i aci ~tefan eel Mare a . innoit
cHidirile, ~i din pisania originala slavona, de~i fragmentara, pastrata acum in Muzeul de Arta
din Bucure~ti, afHim ca zidirea s-a terminat in 15 septembrie 6994 ( = 1486) 1 • Din ruinele
acestui palat se mai vad, inspre sud de biserid, o serie de beciuri. Unul din ele e impartit
in doua nave prin stilpi patrati de piatra, sustinind dublouri de caramida. 0 scara, in capatul
de sud, coboara in alta pivnita, acoperita cu bolti cilindrice construite din piatra bruta ames-
tecata cu didimida. Tot pe aceasta latura se mai vad ruinele unei cladiri patrate, cuprinzind
o indpere octogonala. Z idirea e executata din piatra cioplita sumar §i diptu~ita cu caramida.
Burada 2 noteaza ca acestei camere i se zicea « feredeul doamnei » ~i aci s-a gasit ~i un canal
cu scurgere in malul Bahluiului. Se impune insa pruden~a eu _privire la datarea diferitelor fun-
damente, deoarece Miron Costin 3 ne poveste§te d Radu Mihnea, in cursul domniei a doua,
dupa incendiul curtilor domne~ti din Ia~i, s-a mutat Ia Hirlau « ~i a~a indragise locul . .. cit
in toate veri acolo ~edea ... d tocmise ~i curtile cele domne~ti ». Fragmentele de ~igle-solzi
de Ia acoperi~, descoperite de V. Draghiceanu in darimaturi, semnalate de G. Bal~ c ca ceva
cu totul exceptional ~i care de fapt nu se intilnesc Ia vechile monumente moldovene§ti, trebuie
sa dateze din vremea acestor restauriiri.
La Hu~i, Simion Dascalul 5 atribuie alte case domne§ti aceluia~i ctitor fecund.
Dar inca in vremea cind scria el, din re9edinta lui ~tefan ~el Mare nu se mai vedeau
decit beciurile.
Cercetarile arheologice de la Suceava, menite intre altele sa degajeze ~i elemente din casele
domne~ti, intemeiate aci, dupa cum am vazut, inca de mai inainte, nu au ajuns deocamdata
}a concluzii 6 , dar se poate afirma de pe acum d exista indicii . despre refaceri din vremea lui
. ~tefan, probabil chiar la un nivel nou, precum 9i despre amplifidiri. Straturi de nivelare
cuprinzind materiale marunte de inventar uzual atesta in mod neindoielnic aceasta observatie,
. dar particularitati arhitectonice caracteristice riu pot fi inca citate ca marturie. Alte descoperiri
importante, in curs de explorare ~i publicare, s-au facut in Piatra Neamt uncle, alaturi de biserica
sf. loan, s-au g asit urme consistente ale unei construqii de piatra.
Toate aceste locuinte erau, desigur, somptuoase, cu toate ca dimensiunile nu vor fi fost
prea mari. Construq iile domne9ti constituiau insa pilda ~i multi boieri mai de seama vor fi
renuntat 9i ei la ca~~le de lemn §i vor fi dutat sa le imite. Rama~ite numeroase de asemenea
case boiere§ti de piatra se gasesc in Suceava, sub forma de beciuri, nesupuse inca unor cercetari
arheologice. Ur mele unei curti boiere~_ti se gasesc apoi la ~ipote, pe mo~ia lui Luca Arbure 7 •
Acolo se vad iara9i beciuri masive,boltite, cu ferestre prevazute cu chenare de piatra profilata,
parte imprli§tiate pe la unele case din comuna. Printre darimaturi s-au gasit ~i discuri smalfUite,
impodobite cu reprezentari plastice, dovada ca decorul policrom se folosea deopotriva ~i la
impodobirea caselor particulate.
1n ceea ce prive~te arhite~tura militara, e indiscutabil ca ~tefan eel Mare s-a preocupat
in amanunte de aceasta problema, de~i, dad judedim evenimentele istorice, vedem di toate
bataliile au fost date in cimp deschis. De ·fapt un conducator de oaste priceptit, cum a fost

1 Vezi inscriptia publicata de A. I. OooBESC u, in ' BAL~, Bir. XVII - XVIII, p. 585.
llta&.

RIAF, I - 1882, vol. I, fasc. 1, p. 178 ~i urm. ~i BuRADA, 6 SIMION DAscXLu L, Letopiuf, p. 69.
8 Cf. raportul de sapaturi
Hir/tiu, p. 142; BAL!i, Bir. lui .ftefan, P- 151, da data gre~it. SCIV, V - 1954, 1-:--2,
2 BuRADA, Hirltiu, p. 143. p. 290 ~i urm.
3 CosTI N, Lelopheful, p. 288. 7 M1 HAIL, .fipole, p. 141.

703
 !1:
.
J.;
~ r
~tefan, .intelesese curind dificultatea de a rezista .intr-a cetate unui asediu .in care de acum
I cuv.intul hotihitor .il avea artileria grea. Exemplul caderii formidabilei cetati care era Constan-
tinopolul fusese o .invatatura pentru toti strategii vremii. Nici ~tefan nu a mai incercat sa se
.inchida intr-a cetate, .intelegind ca numai in razboiul de mi~care poate elimina interventia arti-
leriei. Cu toate acestea ar fi exagerat dad ne-am inchipui d ~.tefan nu ar mai fi acordat nici
o atentie cetatilor. De acum insa menirea lor era sa sta·
vileasca temporar inaintarea inamicului, d.ind ragaz
o~tilor mobile sa organizeze lupta decisiva in dmp des-
chis. rn sensu! acesta ~tefan s-a preocupat efectiv de
ameliorarea sistemelor de aparare, cre.ind incinte mai
vaste, dublindu-le ~i intarind curtinele pentru a le face
mai rezistente .impotriva ghiulelelor de calibru greu.
Urmele acestor lucrari se mai pot identifica la o serie
de cetati ~i .in primul rind la Cetatea Alba 1 , obstacol
principal .indreptat impotriva turcilor. Aci ~tefan com-
pleteaza curtinele primei incinte. Lui i se atribuie turnul
inalt de pe latura dinspre sud, .in apropierea clruia se
deschide 0 poarta simpla. rn fata acestei laturi ~tefan
a adaugat o a doua incinta, cuprinzind un spatiu larg,
numit « curtea mare». Curtinele au suferit insa cu toatele
de pe urma transformarilor ~i adaptarilor din veacurile
XVII - XVIII, clt;ora le apartin indeosebi bastioanele.
Spre sud insa, in v~cinatatea primei incinte, se mai pas-
treaza poarta mar~ sau « poarta de sus». Ea e aparata
de un turn masiv,, patrat, sprijinit in fatada de doua
contraforturi puternice, treptate. Peretele din partea de
mijloc formeaza o i:etragere dreptunghiulara .in care se
deschidea poarta cu arhivolta .in arc u~or frint. Forme
I
aproximativ asemanatoare prezenta ~i coridorul portii din
capatul de nord al incintei interioare, cu o balta pe dublouri
de sectiune gotica. Acest detaliu ne arata d me~terii lui
I Fig. 655. Cetatea Alba, sterna ~tefan veneau, eel putin in parte, din provinciile apusene
Moldovei.
I ale tarii, uncle asemenea forme erau curente. S-a gasit
apoi o lespede purtind o inscriptie slavona din care afl.am
I d poarta s-a zidit in timpul domniei lui ~tefan, pirdilabi £iind Luca ~i Harman, ~i d s-a
! savir~it in anul 6984 ( = 1476). Deasupra pisaniei e sapata sterna moldoveneasd, un cap de hour
cu steaua intre coarne, a~ezat deasupra scutului (fig. 655). Gitul bourului se ramifid ~i se trans-

I forma· intr-un frunzi~ bogat. rn acest motiv vegetal ~i cu tot relieful plat al sculpturii,
I. Bogdan 2 recunoscuse o influenta a rena~terii, transmisa prin Polonia. De altfel pietrarul a
fast un me~ter mediocru ~i desigur ca nu el a introdus acest motiv, pe care H vom int.ilni
~i in alte reliefuri contemporane. Aceasta lespede a fast depusa in Muzeul din Odesa. 0 a doua
inscriNie slavona, pastrata fragmentar ~i fara data, comemoreaza terminarea unui zid in vremea
pirdlabilor Duma ~i Harman. I. Bogdan propune ca data aproximativa pentru terminar~a
zidului anul 1479 3 . Acestor me~teri ai lui ~tefan li se datore~te ~i pseudoturnul de linga

Cetatea Alba, p. 26 ~i
1 Vezi indeosebi AvAKI AN,
urm., precum ~i litcratura citata la p. 2S6, n. 2.
2 BoGDAN, Cetatea Alba, p. 330 ~i urm.; vezi ~i parerea
contrarli Ia IoRGA-BAL~, L'arl, p. 88 ~i urm . ; cf. ~i BERZA,
Stema, p. 74.
3
BoGDAN, Cetalea Alba, p. 330 ~i urm.,
rectificli
datele mai vechi, citite gre~it de Koc1 UDJNSKJ ~i reproduse
~ide TF.ODORESC u, Muz. Odesa, p. 240. Vezi ~i loRGA-BAL~,
L'arl, p. 88 ~i urm. ~i RoSETTI, ~teja1r eel Mare, p. 11 ~i
urm.; BERZA, S/fma, p. 74-75.

704
 ..
1- '
i

I
Ij
,,

45. - e· 261
705
•I

II
I
i poarta ce leaga prima incinta cu a doua 1 ; aceasta cladire, in mare parte darimata, mai posedii
o incapere restaurata recent, acoperita cu o bolta ciHndridi in arc frint, a~ezata pe dublouri
perfect asemanatoare cu bolta portii principale din 1476. Alte u.rme de bolti de factura gotica
in turnul castelului din coltul de sud-vest ne arata di me~terii lui ~tefan au fost insarcinati
~i cu lucrari de amenajare a cladirilor mai vechi din cetate. ·
Cu privire la cetatea Chiliei 2, construita in fata vechiului Licostomo genovez, stavila ~i
ea impotriva turcilor, informatiile sint relativ putine, iar ruinele nu au fost complet e:xplorate.
Grigore Ureche 3 spune ca ea ar fi fost zidita in anul 6986 ( = 1478), in intervalul dintre
22 iunie ~i 17 iuHe. Cu dre1Jt cuvint Nicolae Costin ' observa insa ca intr-un timp atit de scurt
nu putea fi vorba de zidirea unei cetati mari, ci doar de o restaurare sau de o fortificape sumarii.
Iorga 6 ii atribuie perioadei lui ~tefan ~i. arhitectului it_alian sau levantin Provana zidurile de
piatra ~i caramida, dar aceasta e deocamdata o simpla ipotezii. Fapt este ca. in 1484 ambele cetati
au dizut in miinile turcilor, dovedindu-se insuficienta puterii lor de rezistenta in fata unei o~ti in-
zestrate cu armament corespunzator; apoi, insa, cetiitile au devenit o piedica in calea moldoveni-
lor, care nu le-au mai putut relua, tocmai fiindc~ le lipsea artileria grea, iar turcii au mai ridicat
o cetate Ia Ismail, 6 probabil curiqd dupa 1500. Dar nici asupra acestei cetap, mult iransfor-
mate in jumatatea a doua a veacuiui al XVIII-lea, nu avem date suficinte.
La Orheiul Vechi 7 s-a intregit vechea cetate de pamint ca obstacol impotriva
incursiunilor tatare ~i pentru a apara drumul comercial ~i strategic care lega Cetatea Alba
cu cetatea Hotinului. Din sapaturile arheologice intreprinse recent de savantii sovietici
rezulta ca epocii lui ~tefan eel Mare i se poate atribui construirea citadelei de piatra,
o construqie dreptunghiulara inzestrata la colturi cu patru bastioane cilindrice. Dimensiunile
acestei incinte erau de 1OS m x 120 m X 90 m X 130 m, iar grosimea zidurilor la · bastioane
era de 1,90 m. Spre apus, Ia 14 m departare de curtine, era un ~ant adinc de 4,5 m ~i larg
de 12 m. !n interiorul incintei s-au rnai descoperit urmele unei cladiri de piatra, compusa din
doua aripi, cea de vest de 24 m, iar cea de sud de 34 m lungirne, ocupind b suprafata de
aproximativ 200 rn2 • Cladirile sint din caramida zisa de tipul tatar al Hoardei de aur, cu format
patrat (24 x 24 x 5 em sau 23 x 23 X 4 em). Dispozitia cetatii seamana cu reduitul de Ia Cetatea
Alba ~i diramizile sint ~i ele un indiciu in sensu! ca me~terii care au lucrat provin din sud-estul
Moldovei. ~n interior s-au gasit pavaje de lespezi ·prin~e in mortar, iar in moloz s-au descoperit
numeroase fragmente profilate de la cadre de u~i ~i ferestre, precum ~i lespezi de marmura
cu ornamente in relief. Nadajduim d publicarea acestui material va ingadui ~i formularea
unor concluzii mai concrete cu privire la problema datarii ~i a provenientei rne~terilor. 1n
orice caz, se poate spune de pe acum ca ~tirile istorice, din care rezulta ca in cursu! jumatatii
a doua a veacului al XV-lea cetatea Orheiului a fost considerata ca un punct strategic important,
demnitatea de pircalab fiind rezervata oamenilor de mare incredere, au fost confirmate prin
sapaturi ~i totodata s-a putut constata ~i distrugerea radicala a acestei a~ezari", cu cetate cu tot,
in navala tatara din 1499.
Vechea cetate. de scaun a Sucevii e sigur d va fi suferit avarii in cursu! celor doua
invazii turce~ti din 1476 ~i 1485. Cercetarile arheologice 8 au putut constata, in orice caz, o

1 Vezi descrierea la N1coasscu, Lucrt!ri, p. 118.
1 loRGA-BAL~, L'arJ, p. 88; IoRCA, Chateaux, p. 52;
idem, Chilii, p. 189; idem, Rapporls ilalo-or., p. 66; PANAI-
TESC u, Celofi, p. 106-109 ; RosETTI, ~lejan eel Mare,
p. 7; GnJGORA~, Ctlt!fi, p. 149- 150; cf. ~i LAPEDATU,
De Langeron, p. 71.
8 URECHE, Domnii, p. 166.
• Ibidem, n. 1.
6 Chilii, p. 189 ~i Rapporls ila/o-or., p. 66.
• LAPEDATU, De Langeron, p. 71-72; PANAITESCU,
CeJdfi, p. 109- 111; PoPESCu M., Ccldfi, p. 81; l onG A
Ch41tallx, p. 64.
1 LAPEDATU, Soroca, p. 85; IoacA- BAL;;, L 'arl, p. 88;
RosETTI, ~lejan eel Mare, p. 9 ~i mai ales CANTEMIR, Dtifrie-
rea Moldovei, p. 15; PANAITEscu, Ctlt!fi, p. 96-98, ~i
rezultatele explorilrilor arheologice Ia SMIR NOV, Opxlu,
p. 31-33.
8 Cf. rapoartele din SCIV, IV, 1- 2, 1953, p. 335
~i urm. ~i V, 1- 2, 1954, p. 257 ;;i urm.; VI, 3-4, 1955,
p. 755 ~i urm.

706

I '-" ·•i ,U.. •

 serie de completari ~i refaceri. 1n perioada aceasta exista locuinta din aripa de rasadt, compusa
din parter ~i etaj, fara subsoluri. 1n capatul de sud-est · era o sala mare la nivelul solului
(fig. 657), impartita in doua pdn stilpi legati cu arhivolte semicirculare ~i acoperita cu doua bolti

.. '.~ .·
··~

Fig. 657. - Suceava, cetatea de scaun, sala din aripa de est.

cilindrice, asemanat9,are ca arhitectura cu vechiul beci de pe latura opusa. Tot acum s-a
mcdificat ~i dublat' poarta din capatul de miazanoapte 1 prin construirea unei barbacane
in coltul de nord-est. Sistemul barbacanei n-a putut fi. identificat insa dedt fragmentar.
1 TEODOR u, Portile, p. 16 ~i urm. '·
'I

707

.j
.;
 b)

Fi8. 660. - Botin, paraclisul cetatii, a) seqiune longitudinaHi, b) plan.

 a Jui Petru Rare~ 1, iar din 23 aprilie 1543 2 avem o scdsoare a aceluia~i voievod, prin care inviti
pe un me~ter transilvanean din Bistri~a sa lucreze la cetate. In dutarea unci explicatii s-a ajuns
la concluzia cii cetatea lui $tefan ar fi fost o construqie de lemn ~i pamint, iar lui Petru Rare~
i s-ar datora reconstruqia din piatrii 3 , ipoteza cu care, in orice caz, pot · fi puse de acord ~i
elementele arhitectonice.

o o a a

Fig. 661. - H otin, paraclisul ceta~ii, seqiune transversala.

Afarii de aceste ceta~, se mai atribuie lui $tefan o alta cetate de pamint ~i palisade, in
partea de miazazi a tarii, pe valea Berheciului 4 • Planul e foarte neregulat ~i datarea se
intemeiaza pe o scrisoare semnata de voievod in 11 iunie 1476 din Walle Berheecz. Nu avem
insa nici o dovada ca aceasta cetate, care ar putea fi ~i mai veche, ar fi fost intemeiata
de $tefan. Spada medievala gasita acolo nu permite, fire~te, decit o datare foarte apro-
ximativa.
Asemenea intarituri de p~mint completate cu palisade fuseserii ridicate p~obabil ~i in jurul
a~ezarilor mai importante, in orice caz la Suceava. In privinta acesteia din urma avem marturia
directa a lui D onado da Lezze 5 , care a asistat la evenimentele dramatice din 1476.

1
LAP~:u.Hu, Soroca, p. 86 ~i n. 11. se pronun ~a PA NA ITEsc u, Cettifi, p. 93-94, iar Ia o datare
2 HuRMUZAKt, D ocummte, XV -1, nr. 807 ~i LAri!- in vremea lui Petru Mu§at se ginde~te lo NESCu, lst. arh.
DA T U, Meflerii moldov., p. 25. p. 392.
3 Vezi L APEDATU, Me11erii moldov., p. 25; lo RGA-BAL ~, 4 SoLO MON, Celdfuia, p. 34 ~i urm.
L'arl, p. 88, 117 ~i 118; I ORGA, Ch0tea11x, p. 65; RosETTI, 6 D oN AD O DA LEZZE, Hislori(l turrbesra, ed. I. Ursu,
ftefan eel Mare, p. 9; VOITEIIOVSKI, Apx. Mon~aBuu, Bucure§ti, 1909, p. 91,
p. 41. Pentru o dMare mai veche, in perioada genovezilor, ' ,_
'

711
 ~ , ' . !!I 6ltJt,!~•ji""'' ;' "'< "'r•• .
~"' .,, . . . . \ ....... - -;, .~ -~~~ . . . --;··· . . . ·- .. _·. . . . -. .;wl~.·'- - .. ~ - ~-

Din cele de mai sus rezulta d1 arhltectura moldoveneascll din aceastll perioad:l ~i mai ales
din timpul domniei lui $tefan eel Mare prezinta aspecte extrem de variate ~i de dinarnice, reflec-
tind, prin realizarile ei, eficacitatea ~antierelor localnice, fmpletita cu interferen~ele artistice ale
tarilor invecinate.

Lf,..,._;,... rPi-<li-P t\()rtalul Daraclisului.