Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC ChALCOCONDIL
expuNGRI ISTORICe
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SCRIPTORES BYZANTINI
Ii
LAON IC CMLCOCONbIL
expaNeRi ISTORICC
in romine§te de
VASILE GRECU
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CRGST&RC-A pLIT&RI I TURCGSTI
cAbeRGA IlY1PARATIG-1 bIZANTINe
SI. ALM ISTORII
Desprze feLURITG TARI SI popoARC
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PREFA7'A
Traducerea aceasta a lost fdcutd, dupd textul din ultima editie : Laonici
Chaleocandylae Historiarum demonstrationes ad fidem codicum re-
censuit, emendavit annotationibusque criticis instruxit EUGENIUS DARK()
tom. I, Budapesta, 1922 f i tom. II, partea intiia, 1923 si partea a doua
1927. Pe marginea paginilor am indicat .,si paginile din editia lui Im. Bekker
din Bonn, 1843, pentru c6 astfel locurile la care sint fdcute eventuale tri-
miteri pot fi aflate usor in mice altd editie.
Mcirturisesc c4 traducerea n-a fost vsoard. Imitind pe Erodot i Tuci-
dide, scrisul lui Laonic Chalcocondil este uneori greu de pdtruns. Bekker
s-a OM de aceea indemnat sci spund cd nici chiar Laonic insusi pare
deseori sd nu fi ftiut ce vrea s4 spund" (ed. Bonn, Prefata, p. V). Noi credem
ed a stiut ce-a vrut sá spund, dar nu ne-o spune in limba claret fi simpla a
unui Ducas salt Spltrantzes. De aceea, fi in traducere dacd se vor intilni
eiteodatd pasaje ce s-ar pcirea intunecoase, sci se Vie Ca asa sint si in textul
original. In chip ltimuritor, intervin notele i indicele. De altfel, ne-am ostenit
eit mai mult ca 54 traducem fi sci nu interpretdm, asa incit traducerea ce-o
(him sa-i inlocuiascd, unui necunoscator al limbii grecesti, pe cit se poate,
textul original grecesc. Laonic, de exemplu, intrebuinteazd pentru orice dom-
nitor curintul Poca:Ack, care in limba greacci indeosebi in epoca bizantina
inseamnd impdrat". In lucrarea de istorie a mi Laonic, fi impdratul
bizantin .si sultanul otontan, fi regele ungar i craiul sirb, fi multi altii sint
tot pcuTaek imparati" ; am tradus i noi mereu cu impdrat" si nu, odatet
7)impdrat", altd data, rege", crai", tar" s.a.m.d., cdci atunci n-am
traduce, ci am interpreta i explica. Unde a fost neapdratd nevoie de asa
ceva, am pus o mica notd la subsol. i indicele de nume de la sfirsit poate
in privinta aceasta folosi in oarecare indsurd, i ca un mic comentar, mai
ales pentru identificarea etnicd si geograficd a denumirilor antice, intre-
buintate in locul celor contemporane.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
VIII
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRO_DUCERE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
Despre autorul a chrui lucrare de istorie o traducem aici pentru
intiia oara in romineste avem foarte putine stiri. Ping si numele Atz6voto
XotAxoxovNkrig Laonicos Chalcocondyles ii este mult discutat.
Chiriac Pizzicolli, negutator italian din Ancona, mare &gator si
arheolog amator, colectionar de antichitati clasice, descriind cele vazute
de el la 30 iulie 1447 in Mistra, capitala de linga antica Sparta a despo-
tilor Paleologi din Peloponez, scrie intre altele : La curtea domneasca
1-am vazut alergind spre mine pe voiosul Nicolaos Chalcocandyles din
Atena, feciorul iubitului i invatatului meu prieteu Gheorghe, intru nimic
mai prejos de tatM su i stapinind in chip deosebit limba i literatura
latina. i cling'''. Nu poate fi deci indoiala ca AccOvtxog Laonicos nu este
decit o metateza savanta, clasic anticizanta a crestinescului Not6Accog
Nicolaos in Laonicos". Dealtminteri, din numeroasele manuscrise ce
ne pastreaza lucrarea de istorie a lui Laonic, unele ne-o si transmit sub
numele Nicolai, nu Laonic. Si un umanist italian Antonius Sabellicus,
care a murit la 42 de ani dupa anul in care Laonic inceteaza cu povestirea
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
4 LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE
I Vezi ed. Dark 6, Introducere, p. IX X, precum si recenzia asupra acestei ediii, facuta
de I. Moravcsik, In Byzantinische-Neugriechische Jahrbilcher", 8 (1931), P. 363-364.
a Campuroglu (op. cit., p. 20-25) citeaza nu mai putin de douazeci i trei.
3 Asupra acestor etimologii cf. si Giuseppe C a mm ell i, Calcocondiliana, corre-
zioni alla biografia di Demetrio Calcondila dalla sua nascita (1423) alla sua nomina nello studio
di P adova (1463), In Miscellanea Giovanni Mercati", vol. IH, Roma, 1946, p. 252, n. 1. Dimi-
trie era var drept dupa tata al lui Laonic i pe un tablou al sail contemporan apare cu numele
mai prescurtat Xcaxov315X7K Chalcondil, nume care se poate citi I pe epitaful sdu din biserica
Santa Maria della passione din Milano ;vezi Campuroglu, op. cit., p. 66 si 175. K. Kru mb a c h er
Geschichte der byzantinisclzen Litteratur, ed. a II-a, Munchen, 1897, p. 302, crede ca i istoricul
nostril s-a chemat asa i ca pe cale savanta §i-a schimbat numele intr-o forma mai lunga. Vezi
si ibid., p. 305, punct 4.
4 Obiect.iuni Insa a ridicat E. Gerland In recenzia ce a facut-o ediiei lui Dark6, In Byz.-
Neugr. Jahrb.", 5(1926-1927), P. 431.
6 Campuroglu, op. cit., p. 17-18.
6 Vezi mai jos, p. 27, 30-28, 5.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODUCERE 5
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
6 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
OTRODITCERE 7
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
8 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IN'TRODUCERE 9.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
10 ',IONIC CHALCOCONDIL : EXPLNERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODIICERE 11
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
12 LAONIC CHALCOCONDIL : EXP13NERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODUCERE 13
-pe lingá altele mai mici, face marl digresiuni, dind descrierea tArilor si
istoria popoarelor pe care le-au supus sau cu care s-au luptat persii. Tot
asa procedeaz i Laonic. §i el ii propune s descrie cresterea puterii
turcesti i prábusirea celei bizantine. Dar cind. ajunge la ciocnirea dintre
Baiazid. Ilderim i Timur-Lenk, face o lungA digresiune asupra acestuia din
urrda, intercalind i alte subdigresiuni mai mici asupra tAtarilor, Sarmatiei
(Rusiei), Egiptului s. a. Sigismund venind din Germania si Ungaria
impotriva lui Baiazid, Laonic gáseste prilej s ne dea descrierea acestor taxi.
Baiazid porneste in contra lui Mircea cel Batrin, asupra caruia cid vina
pentru inceputul acelui razboi, i atunci Laonic ne d6, descrierea Tárii
Rominesti. Cind Manuil II Paleolog, cantind in contra turcilor ajutoare
In Apus, ajunge pin'a In Franta, Laonic scrie despre Franta i poporul
francez ; arnintind despre rgzboiul de o suta de ani dintre Franta si
Anglia, ne d.escrie insulele britanice, obiceiuri de ale poporului englez
)41 capitala englezilor, Londra. Mahomed I fiind in razboi cu venetienii
§i Murad II cu genovezii, Laonic ne descrie Venetia si Genua, staruind
asupra originii, frumusetei i boggiei lor, si cum se conduc aceste repu-
blici. Scriind despre o navala a turcior in Transilvania, Laonic ne descrie
taxa si ocirmuirea ei. Iar Iancu de Hunedoara biruind pe turd, Laonic
me istoriseste despre originea i cariera lui Iancu. i exemple de acestea
8-ar mai putea aduce Inca multe.
Istoricii antici mai obisnuiau sa se foloseasd, in expunerile lor si
de cuvintari mai lungi sau mai scurte In vorbire directa. De acest mijloc
de expunere s-a folosit i Erodot, dar mai ales in chip deosebit de iscusit
Tucidide. i toti istoricii bizantini, ca i cei apuseni din epoca Renasterii
au procedat la fel 1. Laonic compune i dinsul astfel de cuvintari directe
dupa modelele sale antice. Cuvintarea 2, prin care Victor Capella in Con-
siliul cel mare, indeamna pe venetieni sa declare razboi lui Mahomed II,
este compusa dupa modelul acestor fel de cuvintari din Tucidide, iar
cuvintarea 3 lui Radu cel Frumos, prin care indeamna pe boieri 85, se
lepede de Vlad. Tepes, e facuta dupg Erod.ot. Fireste ca i una ii alta, si
toate celelalte, nu sint cuvintari istorice reale, ci compozitiile autorului, une-
le mai potrivite cu situatia descrisà, ca bunaoara cele cuvintäri amin-
tite, altele mai putin potrivite, ca de pilda cuvintarea lui Baiazid. In preajma
luptei de la Ancara, cind pe sine se pune alaturea de Alexandru Machedon,
care cu putin'a oaste a biruit multimea persilor lui Dariu, iar grecii pe
cele ale lui Xerxel. E interesant s, =intim c, istoricul Ducas, contemporan
1 Vezi V. Grec u, Ist. biz. Duca, p. 606-607, nota 2.
2 Vezi mai jos, p. 306, 25-309, 8.
3 Vezi mai jos, p. 291, 14-22.
4 Vezi p. 103, 30-104, 3.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
14 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODUCERE 15
Dar ceea ce face ea multe locmi din luerarea de istorie a lui Laonic
sg, deving incurcate i greu de inteles este obiceiul lui de a anticipa meren
diferite chestiuni i evenimente care stau in oarecare legatura cu cele
momentan istorisite, si nu numai de a anticipa, ci si de a reveni mereu
asupra celor spuse odata. Lui Laonic i se face imputarea c incurca mult
cronologia 1. Dar chiar acest obicei al lui de a istorisi, anticipind si reve-
nind mereu, face ca ordinea cronologieg a lucrurilor i intimplarilor isto-
risite sa par a. confuzg i incurcata, 2.
Dupa conceptia anti* pästrat i urmatg si de istoricii bizantini,.
o scriere istoricg trebuie sa fie si o opera literata 3. i la culegerea inf or-
matiilor noastre istorice trebuie mereu tinut seama de aceasta latura
caracteristica a scrierilor istorice antice i medievale 4. Laonic, luindu-se
destul de servil in compozitie, stil i limba dup5, modelele sale antice,
valoarea literarg a lucrarii sale de istorie este scazuta. Totusi, el pare sa
nu fi fost lipsit de talent literar, precum ar dovedi-o, de pilda, descrierea
plina de viat i miscare a peripetiilor prin care a trecut Iancu de Hune-
doara dupa ce s-a retras din lupta de la Cosovo in 1448, pina ce a ajuns
la Buda 5.
Caracterizarile semnalate ping acuma s-ar parea c subliniaza mai
mult oarecare scaderi ca istoric ale liii Laonic Chalcocondil. Dar ar fi
nedrept s nu-i aratam i vaditele cantati. El e inainte de toate un istoric
influentat de milcarea Renalterli. Se pare a el tia etimologia Invätatilor umani0.1 a
Rena§terii, dupa care turcii ar fi fost numiti dupa eroul troian Teucer ; 0 de aceea Laonic
se va U oprit numai la denumirea turci.
1 K. Krumbacher, op. cit., p. 403; G. Ostrogorsky, op. cit., p. 373; Gy.
Moravcsik, op. cit., I, p. 232.
2 Vezi mai jos, p. 73, intoarcerea din Apus a lui Manuil II Paleolog intimplatd in1403, spusii
cu anticipare. Istorisind cucerirea ora§ului Argos, aflat sub stdpinirea venetienilor, de cdtre turci
In 1397, revine asupra ceddrii lui prin vinzare catre venetieni in 1394 : §i fiincicd acela0 despot
Teod or Paleolog a Incercat sd Ana 0 Sparta In 1400, istorisqte i aceasti intimplare, antici-
pind-o. Cu prilejul biruintei lui lancu de Hunedoara din 1442 asupra turcilor navaliti in Transil-
vania, amintind de isprdvile acestuia ca rdzboinic, anticipeazd §i schimbul de domni ce I-a facut
In Tara Romineascd, inlocuind pe Vlad Dracul cu Dan, ceea ce s-a intimplat citiva ani mai triziu
(vezi p. 158, 4-16 : cf. 0 200, 1 10). Exemple de acestea s-ar putea da multe.
a Vezi V. Grec u, La ualeur litteraire des oeurres historiques byzantines, In Byzanti-
noslavica", 13 (1952-1953), p. 252-270.
4 In privinta aceasta e remarcabild descoperirea lui I. Bogdan, cd cronicarii noltri Macarie
Azarie,imitind cronograful bizantin al lui Constantin Manasses din secolul al XII lea, transpun
asupra imprejurdrilor din Moldova descrieri luate din modelul lor,care au in vedere irnprejurdri
antice sau bizantine ; vezi Letopisetul lui Atarie, In Anal. Acad. Horn.", Seria II, tom. 31 (1909),.
p. 76-79 0 89-92.
6 Vezi mai jos p. 216, 24 218, 6 ; alte pasaje de valoare literard mai vezi p. 167, 30
168, 17 ; 174, 8-175, 21 ; 273, 7 12.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
16 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERX ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODUCERE 17
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
28 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPONERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODUCERE 19
Inca inainte de editarea textului greeese, care a aparut intiia oara la 1615,
a apara, incepind din 1556 0 1577, in traduceri latine i franeeze care
s-au repetat de mai multe ori la rind 1.
Pentru trecutul nostru, luerarea de istorie a lui Laonic Chaleocondil
este unul din cele mai de pret izvoare narative ; pe EDO multe stiri izolate,
ne intimpina intr-insa i multe pagini intregi care privese de aproape
istoria pamintului si a poporului rominesc. Laonic ne istoriseste pe larg
lupta dintre Vlad epe i Mahomed II, cu multe stiri unice i interesante :
bunaoara, cum stie Vlad Tepe§ sa-si consolideze domnia ; c oastea tux-
ceasca, ce a navAlit in Tara Romineasea, a fost ea marime a doua dupa
aceea care a cueerit Constantinopolea ; c prada scoasa de turei din tarä
a lost peste dona sute de mii de c.ai, boi i vaci, stire de mare pret pentru
bogatia -Orli ; i multe altele 2 Istorisirea lui Laonic este izvorul principal
pentru cunoasterea expeditiei lui Mahomed II asupra Tarii Rominesti
in 1462 3.
Insemnate slut tirile ce ni le aduce Laonic despre interventia Tarii
Rominesti in luptele pentru tron intre feeiorii lui Baiazid-Fulgerul ; unul
dintre acestia, Musa, cu sprijinul mi Mireea eel Batrin, caruia ii fag--
duise venituri i tara multá dincolo de Dunare 4 izbuteste sá ajunga
sultan 5 in contra fratelui au Musulman, sustinut de imparatul bizantin,
Manuil II Paleolog. Cu acesta din urma Mircea statea in rele relaii, pentru
ca primise la Bizan i sustinea impreuna en Musulman un contrapre-
tendent la domnia Tarii Rominesti 6 Dupa infringerea sultanului Musa
de catre fratele sau Mahomed I 7, Mireea eel Batrin d ajutor altui pre-
tendent la tronul turcesc, Mustafa, care vine in Tara Romineasca, insotit
de emirul din Smirna Giineyt 8 Pupa caderea lui Musa si poate ca §i
dupa infringerea lui Mustafa, sultanul Mahomed I trimite osti de jaf
asupra Tarii Rominesti ; odatä i asupra Transilvaniei9.
In legatura en luptele de la Nieopole din 1396, de la Varna din 1444
si Cosovo din 1448, Laonic ne d ari, cum si in ce masura au luat parte
rominii. Sigismund pornind. asupra lui Baiazid-Fulgerul, a luat eu
1 Slinnalarea diferitelor editii si trad.uceri, vezi-o in K. Krumb ache r, op. cit., p.
301, 1 si 2 ; ed. E. DarkO, Introducere, p. ; Gy. Mor avcsi k, op. cit., I, p. 233.
2 Vezi mai jos, p. 22, 20 291 ; 298, 21 ; 300, 28-31 ; 309, 28 §i 35.
3 Vezi Revista istorica", 21 (1935), p. 76.
4 Vezi mai jos, p. 114, 3-5.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
20 LAONIC CHALCOCONDIL : EXITNERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODIX ERE 21
Murad II, dar sint MacelAriti. Iancu se retrace spre Dunare, spre a ajunge
la Belgrad ; dar dup5, multe peripetii, descrise de Laonic, nu Mra talent
literar, e retinut de craiul sirb, apoi trimis la Buda 1.
Ni se mai dan apoi §tiri asupra diferitelor expeditii, trimise de
Murad II (1421-1451) asupra rii Romine§ti 0. a Transilvaniei. Cam
intre 1430 (cucerirea Salonicului) 0. 1432 (casatoria lui Murad. II cu fata
craiului G-heorghe Brancovici), daca tinem seama de ordinea cronologic5,
a evenimentelor istorisite, Murad II trimite pe Turachan asupra Tdrii
Romine§ti, de unde scoate robi i multa, prada, 2. In 1442, 11 trimite pe
beglerbegul de Rumelia, Mezit, sa cucereasca, Transilvania. Cu acest
prilej Laonic arata, intinderea Transilvaniei 0 cum este condusa, de un
voievod, pus de regele ungar, ,§i. ea se afla ora§e autonome in frunte cu
Sibiul. Mezit-bei impresoara, Sibiul, dar este ucis de un glon i turcii
sint alungati peste Dunare.
Odata, cu primaxara, Insui Yurad II voie§te sa, porneasca, asupra
Transilvaniei, dar la sfatul vizirului ahabeddin, II trimite chiar pe acest
vizir, asupra caruia Iancu de Hunedoara ci§tig5, o stralucita biruinta, 3.
Cu acest prilej, Laonic ne d multe §tiri, despre originea, viata
si cariera eroului luptAtor in contra turcilor, Iancu de Hunedoara 4. Iancu
schimba, domnii din Tara Romineasca, punind pe Dan in locul lui Vlad
Dracul, fecior din flori de al lui Mircea cel Batrin 5.
Aici Laonic ne d'a §tirea vadit interesanta, ca, boierii nascoceau pe
unii drept feciori din flori de ai lui Mircea, spre a-i pune, din interese
politice, in domnie ; despre unul, doi dintre ace§tia, culegind stiri, le §tie
numele i eine le-a fost tatal, dar nu-i mai da, in vileag. Apoi Dan s-a
impacat cu Murad i s-a incuscrit cu. domnul Moldovei. 6
Despre Iancu, Laonic ne mai da, apoi §tiri de seama, in legatura,
cu alte lupte de ale acestuia in contra turcilor i indeosebi asupra str-
hi citei biruinte de la Belgrad din 1456 asupra lui Mahomed II 8 La moartea
lui Iancu ii face o frumoasa caracterizare 9 i ne istorise§te cum feciorul lui
mai tinar Matei izbute§te s ajunga, rege al lingariei, savir§ind mari ispravi10.
1 Vezi p. 214, 14-218, 6.
2 Vezi p. 148, 23-25.
3 Vezi p. 155, 7-156, 21.
4 Vezi p. 156, 23-157, 25.
5 Vezi p. 158, 4-16 §i probabil §i p. 200, 1 10.
6 Vezi p. 158, 9-24.
7 Vezi p. 171, 20-26 ; 187, 8-33 ; 241, 14 17.
8 Vezi p. 241, 28-245, 14.
9 Vezi p. 245, 15-29.
10 Vezi p. 247, 2-22.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
22 LAONIC CECALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE
In sfirsit, face sa mai fie senmalate citeva stiri izolate asupra pa-
mintului si trecutului rominesc, care se intilnesc in lucrarea de istorie a
lui Laonic Chalcocondil : de exemplu, ca tatarii, treeind peste Duff-are,
risipesc pe turcii care pradau pinii la Dunare 1; ca rominii din Pind au
coborit din Dacia 2 j i ca avind aceeasi limba sint una eu rominii de la
Dunare 3 ; ca tatarii, venind peste Tara Romineasca, tree la Baiazid-
Fulgerul 4 ; ca tatarii salasluiti in bugeacul Basarabiei, trecind la Baiazid-
Fulgerul, acesta li colonizeaza in Peninsula Balcanica, despartindu-le
triburile 5 j ca Sarmatia se intinde pina la romini 6 si ea semintii de ale
sarmatilor (adica lusilor) incep de la Leueopoliehni (adica Cetatea Alba) 7 ;
ea lituanii ajungind pina in granita Moldovei se razboiesc cu aeestia 8 ;
ca tatarii intrebuinteaza scuturi lunguiete cam ea ale rorninilor 9 j c'a',
Murad II se gatea sa aduca, cu rAzboi, domn in Tara Romineasea pe
Vlad Dracul, dar s-a intors din drum, porMnd asupra Caramanhilor 10 ;
ca' in sfatul de razboi Inaintea luptei de la Zlatita din deeembrie 1443,
Murad II aminteste ca ungurii au luat pe linga sine pe romini 11.
Fata de bogatia tie stiri asupra trecutului nostru, nu e nici o mirare
cii, de acum invatatul Radii Greceanu, cronicarul oficial al lui Constantin
Brincoveanu, culegea din lucrarea de istorie a lui Laonic Chaleocondil
notite despre Basarabi, pentru a le intrebuinta in prefata bibliei de la
1688 12.
Incheind, credem ca, atit pentru continutul ei variat, interesant
si in masura a ne tinea incordata toata atentiunea noastra, cit si mai
ales pentru aceasta bogatie de stiri ce ne intereseaza indeaproape, tra-
ducerea aceasta nu va fi fost o munca zadarnica, ei d.impotriva bine ye-
nita si de lobos, mai ales ea citirea lucrarii de istorie a lui Laonic in textul
original greeese mi e lueru usor.
l Vezi p. 31,31-32, 4.
a Vezi mai jos, p. 40, 36-37.
a Vezi p. 189, 36-190, 2.
5 Vezi p. 75,14-21.
5 Vezi p. 90, 29-33.
5 Vezi p. 91,13.
7 Vezi p. 91, 19-20.
5 Vezi p. 94,3.
a Vezi p. 95,1.
10 Vezi p. 171, 1-10.
ll Vezi p. 184, 23.
la N. Iorg a, Istoria literaturii romtne, 1688-1821, vol. II, Bucuresti, 1901, p. 625 ;
ed. a II-a, p. 66.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC CHALCOCONDIL
EXPUNERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE I
De ee si emu Laonic din .Atena, din cite a ajuns In viatA s'a le vadA 3
10 serie istoria ;
i sA le aud6, a scris acestea in istorie, crezind cu aeeasta
subieetul serieril.
indeplineascA o datorie fireascA i totodatA pentru
ea', pe eft mi se pare, evenimentele acestea sint foarte insemnate, inch
sA fie pAstrate pentru posteritate ; cAci dup6 pArerea mea nu sint intru 5
nimic mai prejos de evenimentele de odinioarg, din lume ce au trecut 4
in istorie. 115, gindese la intimplArile ce au dus la sfirsitul elinilor si la
puterea cea mare la care au ajuns turcii, cea mai mare din cite au fost
vreodat6. Pe urma acestor IntimplAri dumerindu-mg, cA fericirea acestei
vieti este repede schimbAtoare i cA se intoarce cind intr-o parte cind in 10
alta, socotesc cá e bine sA scriu istoria nu neinteresantA a amind.uror
acestor popoare. Dind la iveal6 aceastA scriere, vom aminti si de alte
evenimente ce s-au intimplat prin lume, nu numai in timpul din viata mea
si la care en insumi am lost martor ocular, ci i altele din cele insemnate,
adunindu-le insA mai ales de la cei ce päreau ca, le stiu mai bine, ea sA m 15-
informez asupra lor si mai en seamA ca sa poatA fi spuse eft mai bine
si mai adevArat in modul eel mai sigur.
Dar nici aceea n-as socoti-o de loc rau, ca acestea sA le istorisesc
in grai elin, pentru ea' graiul el'nilor este cel mai räspindit in lume i e stiut
de numeroase natiuni. i mare este faima acestui grai chiar acuma, dar 20
si mai mare Ii va fi iaräi, cind chiar un impArat elm i coboritorii dintr-
insul -vor domni asupra urmasilor elinilor, I adunati intr-o mare imparAtie, 3
dupa legile lor, cit mai placut pentru ei i cit mai puternic pentru altii.
Elinii 2, ce fapte man i strAlucite au sAvirsit dInii i au dobindit
mare faima i aiurea si in Europa, ba chiar i in Libia 3, §i cum an ajuns 25
1 Adicll a imperiului bizantin.
2 Fire§te Ca cei din antichitate.
3 Africa de nord.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
26 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE I
1. la Gunge §i Ocean 0. pina in Caucaz, Inca §i cum multi altii au fost de mai
inainte pe acolo, indeosebi Hercule 0 mai intii Inca, Dionysos 1, feciorul
Semelei, i apoi Inca ispravile lacedemonilor §i. atenienilor, dupa, aceea
ale imparatului macedonenilor 2, i ale acelora ce au avut domnia dupa
5 el §i ale multor altora de tot felul, cum s-aupetrecut, le-au istorisit altii
§i le-au descris. Elinii deci au savir§it mai mult aceste fapte, ea unii ce
sint cel mai vechi popor i pretutindeni, numeroase generatii in rind
an avut parte de o soarta norocoasa, nu lipsita de virtute, nicaieri insa
mic§orata. Pe timpul, and acestora in multe feluri le mergea bine in lume,
io am aflat, cercetind amintirile cele mai indepartate din auzite, ca in tim-
purile cele mai vechi asirienii au ajuns intii la stápinirea Asiei ; dupa aceea
insa mezii i-au inlocuit in domnie sub conducerea lui Arbache care 1-a
despoiat de domnie pe imparatul asirienilor Sardanapal ; pe urma, <mezii>
§i-au pierdut imparatia in mlinile per§ilor care erau condu§i. de Cir al
6 lui Cambise ; 0 de atunci per§ii au ajuns la mare 0 multa 1 putere, trecind
in alte taxi, ba chiar 0. in Europa. Iar dupa aceea, nu multe generatii mai
tirziu, Alexandru al lui Pup, imparatul macedonenilor, a pus capat
domniei per§ilor i i-a supus pe indieni i o parte, nu putina, din Libia
§i Inca din Europa ; i imparatia a lasat-o celor ce au urmat dupa dinsul,
-2o pina ce romanii, ajungind la cea mai mare domnie din lume, cad erau §i
cu noroc i cu virtute In aceea0 masura, au lásat Roma in seama celui
mai Malt arhiereu 3 al lor §i au trecut in Tracia ; i la aceasta, imparatul 4
i-a condus in tara Traciei, care e a§ezata cel mai aproape de Asia, §i ale-
gindu-§i de capitala un ora§ grecesc Bizant, au purtat razboaie cu per§ii,
25 de la care indurasera multe rele §i neajunsuri. De atunci elinii s-au ame-
stecat cu romanii ; i limba i datinile, pentru ca aici elinii erau cu mult
mai multi decit romanii, 0. le-au pastrat pina la capat, numele totu§i
0. 1-au schimbat, ne mai numindu-se dupa strabuni ; i imparatii Bizan-
todui n-au gasit nicidecum demn sa se cheme imparati ai elinior, ci ca e
30 mai distins pentru din§ii sa-§i zica imparati i autocratori ai romanilor 5.
Dar despre romani i arhiereul lor eel mai mare am aflat ea, de
multi ani ajungind, nu in putine pimcte in ce prive§te religia, la pareri
deosebite de elini, s-au despartit de ei, intre altele mai ales ca-§i aleg impa-
1 Ispraxile legendare ale eroilor din mitologia antica elinä stilt pentru Laonkc fapte
istorice.
2 Alexandru cel Mare (336-323).
3 Papa de la Roma.
4 Constantin cel Mare (306-324-336).
5 Adica ai romeilor-bizantinilor ; grecii i azi, In grai popular, spunlndu-si romei,
nu ellM sau greci.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PRBFATA. 27
rat al romanilor 1 cind dintre gali cind dintre germani necontenit ping in
I
7
timpul de fatg. i nu scapg nici Un prilej sg, trimitg raereu soli la elini ca
sl se impace i sg, se uneascg in privinta religiei, cgzind de acord asupra
aceluiasi punct de vedere. i elinii, fireste c n-au volt, de dragul romanilor,
care pe vremuri aveau acelasi fel de a vedea, sg-si tulbure asezamintele 5
strgbune. §i in urma acestei divergente, multime de apuseni mai ales
venetieni, impinsi din aceastg cauzg, de arhiereul rornanilor, pornesc en
Rota mare rgzboi asupra elinilor i, naválind, au ajuns la Bizant si au luat
cu puterea cetatea Bizantului 2 §i impgratul Bizantului i cei mai de frunte
dintre elini au plecat, trecind in Asia ; ajungind la Nicea, si-au ales acest io
oras grecesc si si-au asezat resedinta impgrateasca intr-insul. Dupg aceea,
im multi ani mai tirziu 3, au ocupat din nou Bizautul, dupg ce au intrat
pe ascuns in oras, i trecind iargsi in Europa, impgratii au urmat sä dom-
neaseg in Bizant. Dar dupg aceea, impgratul elinilor loan 4, observind
cg statul elinilor e acuma pe muchia cutitului, a luat pe arhiereii Bizantului 15
pe invgtatii elinilor si a plecat pe mare in Italia, cu credinta c va aduce
un ajutor in contra primejdiei ce-i ameninta din partea turcilor, dacg ar
face impacare cu apusenii in privinta religiei. Ajungind in Italia si discu- 8
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
98 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE I
s5, se facg si cum statul elinilor cu incetul s-a prgbusit, ruinat de turci,.
si cum al acelora s-a fgeut mare, sporindu-si mereu in timpul acesta, puterea.
si bungstarea, voi istorisi, fgcind o expunere, pe cit am putut s m informer
mai exact.
10 De unde se Iraq Cit despre turci, eu unul nu stiu ce nume ar fi avut
tureli osmanlli.
in vechime, incit sg flu gresesc adevgrul. Cad unii cred.
A
cg turcii sint coboritori din sciti, bgnuind cu bun temei asa despre ei,
deoarece ii easesc nu mult deosebiti in datini i eg se folosesc incg si
aeuma de aceeasi limbg. Cad scitii se spune ca, pornind a aptea oarg
15 de la Tanais, vinjolesc Asia de sus, intr-o vreme cind stapinirea o aveau
parii, si in tara persilor si a mezilor si a asirienilor ; dupa aceea coborind in
Asia de jos asupra Frigiei, Lidiei i Capadociei, si-au supus i acestea
tgri. i acuma se pot vedea, pe cit se spune, multi din neamul acesta
pgscindu-si vitele in multe parti ale Asiei ; si ducindu-si traiul dupa obiceiu-
io rile seitilor nomazi, In-au avut in chip vadit nicaieri in Asia o asezare
stabila. *i de aici, incg se banuieste c neamurile barbare de turci, care
locuiesc in Vara de jos a Asiei, in Lidia, Caria, Frigia i Capadocia, slut
de aceeasi limbg i sint imbrAcati i inarmati la fel ea si seitii, care
pasc vitele de la Tanais incolo spre tara Sarmatiei.
25 l7nii insa, spun ca turcii sint coboritori din parti. Acestia adic
goniti de scitii nomazi, sa fi coborit in Asia de jos i, dedindu-se la un trai
mai malt nomad, sg se fi rgspindit pe acolo prin orase si de aici neamul
aeesta sg-si aibe numele de turd nomazi. Altii insg spun cg-si au numele
de la Turce, un oras mare si infloritor al persilor, si Bustin cg acest neam
30 a pornit de acolo i, mutindu-se in tara de jos a Asiei, s-au rgspindit astfel
prin Asia si au ocupat tara. Sint si unii care vreau ca turcii sg fi venit
mai degrabg din Siria rupestra si Arabia, decit sa fi ajuns in aceastg tara
din Seitia, cu legiuitorul lor Omar, venit prin succesiune la domnia asupra
Asiei, i rgmasi astfel aid, s-au indreptat mai mult spre un trai nomad.
35 Cit de adevarata este deci fiecare din aceste pgreri si la care din ele algtu-
rindu-te, ar fi mai bine sg te tii de ea, n-as putea face o incheiere cu totul
ii sigurg. j Totusi atit s-ar putea spune ca mai bine este sä te algturezi la
pgrerea acelora care stkuie sa Busting ca acestia isi trag inceputul de la
seiti, pentru ea scitii care trgiesc Inca i acuma in rgsgritul Europei, asa--
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TIMM OSMANLII 99
numita Oarda 1, se Inte leg nu greu cu turcii din Asia, arnindoua popoarele
ducind acelasi fel de trai si avind Inca §i acuma acelasi port si folosindu-se
de acelea§i scule, pentru c scitii au domnit peste tot locul in Asia. Chiar
§i numele acela 2 arata preferinta pentru traiul nomad §i c acest fel de
viata 11 due mai mult. 5
aceasta natie a turcilor find mare §i intinzindu-se mult, stiu cà
s-a desfacut in mai mune triburi, intre altele si in tribul oguzilor, neam
nu rau, nici de rind. Din acesti oguzi s-a ridicat Ionduzalpe3, om cumsecade
§i conducator al tribului oguzilor. Acesta, renumit pentru vitejia sa, se
spune ca a fost totodata si cel mai cu dreptate ; §i 1-au ales sa le organizeze 10
traiul §i s judece orice pricina intre ei ; §i ori de cite ori a facut vreo jude-
.cata, cu Impricinaii ce veneau la el, amindouà partile plecau impacate
de judecata ce le facuse. i se mai spune c oguzii, vazindu-1 cu asa insusire,
_au izbutit la domnul tarii sa li-1 pung, pe Ionduzalpe 4 judecator, iar dupd
aceea s-au lásat In seama lui s dispuna, cum I va crede c e mai bine 12
pentru ei. Dupg, aceea Oguzalpe, feciorul acestuia, urmindu-i In domnia
asupra tribului oguzilor, a dus domnia In chip mai absolut si si-a cistigat
mare faim In razboaiele ce le-a dus prin Asia In contra elinilor 5.
Feciorullui Oguzalpe insa Ortogru16, fiind intru toate energic, se zice
cit si-a dobindit mare faima prin razboaiele duse in mune alte parti, dar 20
mai ales construindu-si o Rota, intreprinde expeditii de prada, navalind
In insulele din Marea Egee, ce sint asezate spre Asia si Europa ; i s fi
stricat i Europa ; intre altele intrind si in riul Tearos 7 cel de linga Enos,
sg fi inaintat departe pe riu In sus cu corabiile. i se spune c acela sat fi
facut debarcari si In alte parti ale Europei, ajungind pina in Peloponez, 25
Eubea si Atica si s fi facut multä prada in Vara si, luind robi multi de
tot, 0, fi cistigat mare avere. Dupa aceea, acest Ortogrul, intorcindu-se
in Asia, navaleste la prada in piffle vecine ; si incepind astfel, sa-si fi
adunat armat i, pornind la atac, incepe sa-si supuna pe elinii de pe la
granita si pe vecinii lor ; ,si din vremea aceea facind expeditii de pradil, 30
1 Ghalcocondil Ii spune icyopi tirg, 1)145, adunare, gramada poporului.
2 Fie oardS ecyopci, fie turci nomazi.
3 ta unele manuscrise e Iuduzalpe.
4 Prin manuscrise e i Iuduzalpe i Duzalpe ; de fapt Grilndtiz-Alp, care Insa n-a fost
bunicul lui Ortogrul, precum crede Laonic, ci feciorul lui ; vz. G. M or a v csi k, Byzantino-
turcica, II, p. 128.
5 Bizantinilor.
6 1231-1288 cu oarecare aproximatie ; dar acest Ortogrul sau Ertogrul a fost feciorul
lui Suleiman-sah ; vz. Mor avcsi lc, op. cit., §i M. Gub ogl u, Turcii Osrnaniti, In Hri-
sovul", VII, 1947, p. 56 57.
7 Un afluent al anticului Hebros, Marita de azi, pe care Gnalcocondil pare aici sa-I numeasc5
Tearos.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
30 LAONIC CHALCOCONDIL : EXRUNERI ISTORICE I
1 in putin timp sa-i fi faeut bogati pe cei ce 1-au urmat ; si astfel multi din
13 turcii nomazi i s-au alaturat, ca s lupte I impreuna si s duca razboiul
asupra popoarelor vecine ; si repede a ajuns astfel la o stapinire nu mica-
si din cauza aceasta sa-si fi ci§tigat nume mare §i. la Aladin. Unii insa spun
5 c Ortogrul, in fruntea oguzilor, a ocupat localitati intarite de pe linga
muntii Taurus si de acolo sa fi navrdit asupra Orli vecine, subjugind-o ;
si pe locuitorii vecini elinilor, Ii ducea eu el si a§a s5, fi ajuns la mare putere..
1 Vezi M. Gu b ogl u, Sultani si marl dregatori otomani, in Hrisovul", VII, 1947, p. 62.
Dupi't H. G. Beck lnsil 1288-1326 ; vz. G. 0 st r og or sk y, Geschichte des byzantinischen
Staales, ed. H-a, 1952, p. 464.
2 E turcescul Sogild sau anticul Tabasion, la apus de riul Sangaris.
3 Sint 44 km, lungitnea stadiului antic Hind de 177,6 m.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
OSMAN 31
marii al Ioniei de acolo i pind ce ajunge la Smirna, iar lui Ca lam en feciorul
sau Carasi partile Lidiei pina in Misia. Pa* le dinspre Olimp si Bitinia,
le-a primit Otuman dimpreuna cu Teehie ; iar partile dinspre Marea IsTeagra
cu. Paflagonia le-an prima baietii lui Omur. Cit despre Chermian, se
spune Ca n-a fost din ace§ti §apte, ci ca mai inainte a fost domn in Iconion, 5-
un ora§ din Caria, in care ace§tia 8i-au avut timp indelungat re§edinta 8i
ea, de aici gonit, a plecat spre Ionia §i. c acolo a trait in pace ea particular.
Cei §apte a§adar s-a intimplat sa-§i supuna in devalma8ie toata aceasta
Ora ; cum s-a Intimplat insa eu fiecare in parte, minia intr-un fel, altuia
in alt fel, §i cum fiecare a fost in domnia lui, n-a§ putea sa fac o expunere lo.
pe larg, a§a cum trebuie. Dar §tin ca localitatea Sogute, imparatii otomani,
ea unii ce se trageau dintr-insa, o tineau in foarte mare cinste 8i venind dese
ori in aceasta localitate, Ii cinsteau pe locuitorii ei cu obi8nuite1e daruli.
Din anzite §tiu ca Otuman, feciorul lui Ortogrul, i§i are originea din
aceasta localitate ; §i el a'fost cel dintli din neamul acesta care a cucerit 15
§i alte ora8e din Asia, dar mai ales Brusa,h1 un ora§ in Misia, infloritor i i&
atuncea, pe care impresurindu-1, 1-a silit cu foamea 8i, cucerindu-1 i-a
a§ezat in el re8edinta ; i pornind. de acolo, a facut ispravi mari 8i strain-
cite ; §i s-a savir§it din viata la Brusa, lasind. in urma sa feciori §i o taril
nu mica. Despre acesta en §tiu ca el din neamul lui, intre alte masuri 20,
foarte bune ce le-a luat, ca sa-8i organizeze cit mai potrivit domnia, a
Infiintat in. jurul persoanei sale o unitate militara de frunte, pe care o
numesc Poarta imparateasca, ; cu aceastä armata puternica, raspindind
de atnnci spaima in jurul sau, Ii stapine§te pe toti cei de sub domnia lui,
cad ace§ti osta§i in graba se prezinta, unde hotara§te dinsnl §i executa 25.
mice ordin al imparatulni §i In graba merg la ce le spune imparatul Portii;
Despre acesta am mai aflat ca a fost cel mai viteaz intru toate 8i a8a.,
inch foarte deseori s-a crezut ca e ceva demonic intr-insul, §i de aceea
le-a lasat coboritorilor din el §i numele dupa numele lui, ineit ei §i acuma
Inca se cheama baietii lui Otuman. 30.
Tureli prada In timpul domniei aeestuia, opt mii d.e turei trecind
pina la Ilunare ;
peste Elespont in Europa, au ocupat in Chersones o
lãtarii venill ile
cetate elina 1; pornind din ea, au pradat Tracia §i au
peste fluviu. II
risipese.
ajuns pina la Istru ; 8i jefuind tara, an luat multa
prada 8i, prinzind foarte multi robi, Ii treeeau in Asia ; 8i au luat 1
17
§i dus cu ei §i elini 8i tribali. Intre timp, o ceata nu mica de sciti au
1 Attt cucerirea Brusei in 1326, cit i trecerea turcilor in Europa si cucerirea centii bi-
zantine in Chersonesul Tracic, au avut loc nu sub Osman, ci sub viitorul sultan Orchan (1326
1359), feciorul ateiuia. Vezi A k d. Ni me t, Die lark. Prosop., p. 26-28 : cf. si G.
Ostrogersky, op. cii., p. 464.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
32 IAOMC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I
I venit din Sarmatia la Istru i, trecind peste Istru, i-au surprins pe turci
in Tracia i, incaerindu-se, i-au infrint i, afar% de putini citiva, i-au
omorit pe toti fara nici o crutare. Citi au scapat cu viata, ajungind. la
Chersones, au trecut iar in Asia si n-au mai venit inapoi.
5 Andronle If i ru In vremea aceea statul elinilor se clätina cind
1.111mo!)
(1282 1328 1 intr-o parte cind in alta intre cei doi imparati
1328-1310"
Andronic Paleologi, bunicul i nepotul de fiu, luindu-se amindoi la
cearta pentru tronul bizantin. i cind acestia au ajuns la lupta intre-
ola1t6, elinii s-au impartit intre amindoi i statul lor s-a darapanat
io acuma cu totul. Caci primul Andronic a avat un fecior Mihail, care
a murit, Inca' inainte de ce s ajunga pe tron. Dupg, moartea
acestuia, Andronic, feciorul lui, a cerut bunicului sàu, batrin acuma,
sh-i dea lui domnia, i de aceea au ajuns la cearta, hind mai milt samovolnic
decit s asculte ; ,si facea neajunsuri nesfirsite, aducind i pe tribali
intovardsindu-se spre domnie cu cei mai de frunte ai elinilor, asa ca. din
cauza aceasta nu puteau de loc s ia xnasuri de aparare in contra turcilor
la trecerea lor in Europa. i In tixnpul acesta, Brusa a fost impresurata
18 i cucerita prin foame de Otuman ; i au fost cucerite i alte orase de prin
Asia. De aici turcii au ajuns la mare putere prin Asia si, trecind in Europa,
20 stricau Tracia, intre multi altii mai ales Chalil 1; acesta gonit de elini
inspre cetatea din Chersones, a chemat turci din Asia si se apara in contra
imparatului care-I ataca ; i Chalil, cind a plecat din Tracia, a facut muIt
prada, in vreme ce imparatul, aducind pe domnul tribalilor i ajutoarele
din Italia, a impresurat cetatea dinspre uscat i dinspre mare. Iar turcii
yo. &Arland sa fuga, au trecut noaptea pe furis in Asia. Acesti imparati neinte-
legindu-se intro ei si in alte lucruri, nu s-au purtat bine nici cu comandantii
fugiti de ai turcilor i cu Azatin 2 si cu a1ii, melt li iau ajutoare din Ta-
racon 3 i Italia ; acestea au fost aduse in contra Imparatului turcilor
Orchan, care impresura Filadelfia, i pentru ca sa stea de paza la Galipoli
30 in Chersones.
Acesti taraconi i italieni care au fost rinduiti de paza la Galipoli,
legindu-se cu turcii fugiti cu Azatin, s-au inteles intre ei s atace orasul ;
dar dupa ce planul lor a fost descoperit, caci unul dintr-in0i Ii denuntase I
19 elinilor, au plecat in graba prin Tracia i, (1110 ce au trecut de Rodope,
.35 au ajuns la Casandria, care in antichitate se chema Potideia. De acolo,
1Despre acest Chalil, vezi A k d. Nime t, op. cit., p. 80.
2 Confuzie cu Izzedin Kaikaus II, sultan selgiucid (1246-1259) ; vz. Mor avcsi k.
op. cit., II, p. 53 §i A k d. Ni m e t, op. cit., p. 33.
3 Aragonia, e vorba de faimoasa Companie cataland.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ANDROMC ii SI III PALEOLOG. - ORCHAN 33
citi erau cu ei din turcii lui Azatin, au mers la imparatul tribalilor 1 iar
ceilalti din Asia, luind calea intoarsa, s-au graft pe jos spre Chersones,
cu gindul sa treaca inapoi in Asia, in orice chip ar putea. i cu elinii au
incheiat oarecum pace, dar cum elinii umblau cu gind ran asupra lor,
voind sa-i prinda, au scapat intr-o cetate de prin Chersones. i amtia 5
iara0 au fäcut mult rau elinilor. Iar oamenii cei din apus 0 din Italia,
ajungind prin Macedonia 0 Tesalia in Beotia, au ocupat-o 0 au cucerit
Teba din prostia donmului t'arii care, crezindu-i frico§i, i-a atacat cu gindul,
ca §i cum i-ar putea nimici in graba. Dar ei au umplut regiunea de §anturi
si, inundind-o cu apa, au facut-o in mare masura de neumblat pentru io
calareti. i cavalerii aceia cu domnul lor alergau pe §osea asupra solda-
tilor din apus cu gindul, ca 0 cum sa-i nimiceasca dintr-odata ; intrind
insa in regiunea aceea, le-a mers rau de tot. Taraeonii dind cu arcurile
man i mici i cu sulitele, au ucis astfel pe loc multi din beotieni ; pe urma
Visa venind. asupra oraplui, au luat la cea dintii navala orasul §i 1-au robit. 15
Acesta ce-i drept, trecind mai J tirzin in Italia, fiecare s-a inapoiat pe 20
acasa. Elinii WO, cu imparatul lor Andronic s-au folosit rau 0 de turcii
care au dezertat la ei i de soldatii din Italia, 0 nu numai ca n-au aflat
nici un ajutor de la ei, ci §i-i-au prefacut in du§mani, cad veniturile 1.13[104-
ratiei le cheltuiau numai cu grija unui bun tratament al nobililor lor dre- 20
gatori i oaste nu stringeau, nici mercenari nu angajau i pe du§manii ce
navaleau, st-i tina in Mu nu se gindeau.
1 Craiul slrbilor.
8. C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
34 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I
1 aprig Intreolalta, i dadeau btà1ii printre ai lor, pima' ce nu putini din oras
si din jurul celor doi frati ai sai au trecut la el ; iar el a coborit in cimpie
si dInd razboi cu fratii sad, care erau impartiti i fiecare 10 avea tabara lui,
s-a luptat cu fiecare indeosebi si, biruindu-i, i-a inlaturat pe amindoi
5 fratii ; i asa s fi luat domnia. Eu unul insä mai cautind stiri despre aceasta,
am aflat alta versiune despre frati, anume c Inca 0 in timpul acesta se
crede la ei c aceia nu s-au purtat intre dinsii ca dusmani declarati ; ci
cercetind bine, am aflat ca. 0 de mai inainte el a ajuns la domnie prin
interventia conducatorilor care erau la oguzi.
10 Orchan deci, dupa, ce a dobindit domnia, a subjugat i intreaga Lidie
si cu elinii din Asia a inceput razboi i impresurind astfel multe orase eline,
le-a supus, in timp ce atuncea imparatii din Bizant, atacati de tribalii
22 din Tracia i j totodata 0 de misi 1 aveau multe certe 0 mare razboi cu ei.
Dupa aceea pornind. asupra Capadociei i supunind citeva cetati, a navalit
15 cu rdzboi asupra Niceii din Bitinia ; i impresoara deci orasul. Atunci cum
i-a venit imparatului elinilor stirea, c Nicea este impresurata si ap lo-
cuitorii se vor preda barbarilor, daca nu li s-ar veni intr-ajutor, a inceput
sa stringa oaste, el fiind ajuns acuma la domnie 2, si se pregatea, pentru
tinea mult la Nicea, s o ajute §i cu taxie sa se lupte pima la capat cu
20 Orchan al lui Otuman, decit st-i cedeze Nicea.
Acesta 2, precum o incercara advii de mune ori, n-a izbutit s ia,
domnia, ridicind pe elini asupra bunicului i facia. rascoala ; si atunci
0-a adus ca aliat pe Mihail, domnitorul misilor, i s-a inrudit cu el, dindu-i
in casatorie pe sora sa, lui, care fusese casatorit de mai inainte cu sora
25 imparatului tribalilor. De aceea domnitorul tribalilor a pornit cu razboi
asupra lui, avind cu sine pe Alexandru, nepotul a lui Mihail, i pe Mihail
1-a doborit in 1upt 1i pe Alexandru, nepotul aceluia, 1-a pus in domnie.
De batjocura ce i s-a adus, invinuindu-i pe elini, a pornit cu razboi asupra,
23 lor 0, cucerind citeva orasele, j s-a intors acasa. Totusi mai pe urma
30 a in.cheiat pace, ca sa, stea in bune legaturi i sa fie prieteni intreolalta.
Atunci a aflat ca Orchan, navalind in localitati de prin Bitinia, impre-
soara i Nicea 0 nu conteneste sa bata zidul. Stringind oaste i trecind
in Asia, mergea spre Nicea, in dorinta s vina intru apararea celor din oras.
Orchan, cind. i s-a anuntat ca oaste elina vine asupra lui, ridicindu-se
35 in ordine, mergea impotrivari 0, avindu-si tabara rinduita, isi ducea,
oastea ca inspre o lupta 0, ajungind la Filocrene, a dat peste tabara impa-
ratului din Bizant. Nu mint dupa aceea dindu-se o lupta nehotarita, a fost
1 De strbi si bulgari.
2 Andronic III Paleolog (1328-1341).
3 De Irate sau sord.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IOAN VI CANTACUZINO 35
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
36 LAOMC CHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE I
13 Craini strbilor UiIii, ce-i drept, spun ca, Inca' pe timpul child trada
teiiin IV Initmn
0331 1355).
Orchan in Asia, feciorul su Sulaiman a trecut in
Iti kpindirea sirbilor Europa, chemat fiind de imparatul elinilor asupra
allmnezilor. Lupin tribalilor. Cit despre conducatorii tribalilor, am
de la Cernonien, 1371.
aflat ea au ajuns in ehipul urmator la stapinirea
20 politica' a Europei 1. tefan a ajuns imparat al tribalilor ; acesta
pornise din regiunea de la Marea Ionic 2, cucerind prtile do pe la
Epidamn, si a mers asupra Macedoniei si 0-a facut resedinta dom-
neasca la Scopie. Aeestia insa care au ajuns la hegemonie in Europa,
pe cit se poate conchide din faptul, de unde an pornit s inainteze, ar
25 fi neam de iliri, venind din tara de la apus de linga Marea Ionica pina la
orasul Scopie i avind o limba aproape ea i aceia 3 j i neamul aeela al
ihrilor este mare si se intinde departe pe Engirt Marea Ionic pina Ia vene-
tieni, asa incit se poate conclude rani, greutate ca de la aceia pornind, s-au
raspindit atunci prin Europa. Cad amindoua popoarele vorbesc Inca 0
27 acuma aceeasi limba si au aceleasi obiceiuri si acelasi fel de trai, asa
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
slams. STEFAN IV DUSAN 37
§iauzit-o. Daca deci dar an trecut din partile Iapighiei, precum spun 1
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
38 LAONic CHALCOCONDIG EXPIINERI ISTORICE I
1 Peste 12 km.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SOLIMAN A Lin ORCDAN. LuPTA DE LA. CERNOMEN 39
soare orasul pe vremea secerisului si in rinduri dese ataca zidul f5.th incetare.
In timp ce Sulaiman se tinea de aceasta, se spune c un june din oras,
printr-o groapA ce ducea pe sub zid afath de oras, iesind intr-ascuns
noaptea sa-si secere griul, 11 cam prin aceeasi groapa in oras ; i fAcind
mereu aceasta, s'A fi fost thrit de cineva din tab5th. Turcul inth care a 15
Vazut, pe unde intra junele, s-a luat pe urma lui si a ajuns 1Ing groapá ;
incercind si el si intrind In oras, s-a intors iaràsi In tabgth i mergind la
Sulaiman, i-a spus intrarea si de indath 11 conduce si pe dinsul. Incercind
sultanul intrarea, s fi ocupat astfel orasul si sa-1 fi supus 2 Dup6 aceasta
mergind asupra Filipopolei, a luat si acest oras si th-1 fi cistigat prin bunA 20
invoialá 3.
Si se spune c, acest impgrat avea un bArbat cu o foarte aleasA stiintA
militará si cu mare stthsnicie la conducerea thzboiului si a expeditiilor.
unii spun c'a acela, facind cele mai multe isprávi, i-a sporit foarte
repede puterea mult de tot. Dar Sulaiman imbolngvindu-se i gthbindu-se 25
sg, se intoarc6 in Asia, boala i s-a inthuthtit i i-a pus cap6t vietii.Pe I 33
patul mortii s fi spus celor din jurul thu th-1 inmorminteze In acelasi loc
pe istmul Chersonesnlui, uncle s-a intimplat sa-i moath mai inainte balatul
sa-1 inmorminteze cu mare ceremonie ; i i-a dat obstescul sfirsit si
pentru mausoleu a rinduit venituri, pentru ca preotii lor sa-i fad, privi- 30
ghere la mormint ; si a poruncit s6-1 inmorminteze acolo 1ing6 baiatul s6u 4.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
40 LAONIC CHALCOCONDIL: EX1TJERI ISTORICE I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
RASPINDrREA SLAVILOR. - ROMINII DLN PIND 41
ciocnindu-se astfel cu el, i-a pus pe fuga, pe misi si a omorit nu multi, deoarece
au scapat prin localitatile de la Istru. Dar Susman al lui Alexandru,
trimitind soli la Amurat, a facut pace si alianta, incit sa aiba acelasi
dusman si prieten ; i s-a incuscrit cu Amurat, dind dupa el pe fie-sa,
aleasa de frumoasa, ce o avea de la o evreica, de care indragostindu-se, 35
a luat-o de sotie. Iar alta, fata, a dat-o dupa un imparat al elinilor, care
atuncea donmea asupra neamului elin, dupa ce lui Cantacuzino i-a fost
luat5, domnia asupra elinilor.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
42 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE I
loan V Paleolog (1341-1391) Cantacuzino cind era impkat, avind doi feciori,
1111 ia tronul In prImire la 1354 ; pe cel mai mic Emanuil 1-a trimis In Peloponez
la parte la editIlle lui ca domn la Mistra, pe cel mai mare Ina 11 face
Mura I.
elinilor impkat. Dar Ioan, feciorul lui Andronic
5 cum a ajuns destul de mare, s-a legat cn elinii i s-a inteles cu ei, ca el
sd vie la domnie. El Ii ducea din intimplare viata in Macedonia. i elinii
supkati de traiul i batjocorirea impgratului, 1-au adus, dupg cum fiecare
Ii avea motivele sale, pe tinkul Ioan din Macedonia 0 1-au pus pe tronul
impkAtiei. Cum s-a urcat pe tron, pe Cantacuzino, fireste, 1-a f5,cut ealugg,r.
10 Feciorul lui mai mare Insg, pe care cu numele Matei 1, II Meuse elinilor
38 impkat, s-a dus mai intii la Rodos la, arhiereul din acel loc, cantInd. at
obtin6 ajutor ; ruga sa,-1 urce pe tronul Impár4iei. i a stkuit, aducind
multe inainte, ca sg, i se ficlea, vreun ajutor ; cum insg, n-a intilnit nici o
bun5, vointà, s-a dus Indard dup5, aceea in Peloponez la fratele-sgu Emanuil,
II domnul Spartei, 0-0 ducea viata pe ling5, el. i Ioan a Incheiat alianta.
cu Amurat, care trecuse de curind In Europa ; apoi a adus pentru feciorul
sa'n Andronic pe fata impkatului misilor, sotie de la care a avut Mieti ;
Andronic Ii era cel mai mare, Dimitrie Ins i Emanuil mai tineri i Teodor 2
insotea pe Amurat, oriunde mergea la razboi ; si totodata Ii erau tri-
211 butari lui Amurat, urmindu-i In once expeditie ar face-o.
Dupl aceea pornind cu ràzboi asupra domnului Dragas al lui Zarco,
a eucerit tara de pe la riul Axios, obligindu-1 totodath sA-i dea tribut si
s5,-1 insotease6 In rázboi in contra dusmanilor cu un numk de atitia caa-
reti. Dupa, aceea aducindu-1 pe donmul Bogdan din aceasth parte sA-1
.39 urmeze cu armata I sa, a Mout man isprvi, dind. dovadg, de omenie dup6
pilda lui Cir al lui Cambise, purtindu-se cit mai moderat 0 mai generos
en domnii ce i i-a supus, ai tribalilor, misilor, ba chiar §i ai elinilor
Pe chid deci se afla de mai mult timp in Europa 0 purta Ine a. räzboi
eu acestia, i-a sosit vestea, ea' domnitorii barbarilor3 din Asia, intelegindu-se
Manuscrisele pun cuvintele cu numele Matei" dupd cAlugdr" ; (Jar numele in cdlugärie
al impdratului loan VI Cantacuzino a fost de fapt loasaf, iar feciorul lui cel mai mare pe care
1-a Incoronat impArat, s-a chemat Matei. E greu de admis ca Laonic, atit de stdruitor In a afla
stiri. sd nu le fi aflat pe acestea. Mai probabil e cá la mijloc este o greseala In ordinea cuvintelor
si de aceea am Indreptat-o, punind Mccraalov To5vol.t.ce in rIndul urmdtor dupii 8v.
2 Acesta este vddit Intelesul locului din Laonic ; si de aceea dupd bmeti", ncaScg trebuie
pus un punct j virgulA. Dacd rAmlne fárà nici o interpunctle, ca In editia din Bonn a lui Bek-
ker, sau numai virguld, precutn e in editia lui Darké, totul ar insemna cd Andronic a avut cei
patru feciori, care de fapt au fost ai ltd loan V Paleolog. Despre acest Andronic IV Paleolog
stim cd 1-a avut pe loan VII Paleolog. Se mai poate ca textul ce ni s-a tranmis sd aibd o lipsd
lnainte de cip' de la care", o lipsd In care se arAta sotia lui Joan V Paleolog, solie de la care
a avut cei patru feciori : Andronic, Manuil Teodor i Dimitrie.
3 Turcilor selgiucizi.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IOAN V PALEOLOG SI MITR4D I 43
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
44 LAOMC CHALCOCONDIL: EXPIINERI ISTORICE I
asupra acelor lucruri ce li se pareau ca, vor fi amindorura spre cea mai
mare siguranta. De indath ce, Maud acestea, au inceput 0, le faea" pe
10 fata, au incepnt sa, ia masuri de siguranta, pregatindu-se spre a se putea
apka pentru cazul, cind Amurat ar veni in Europa. Acesta lug, a
aflat foarte repede ce se face prin Europa §i, de indata, chemindu-1
pe Ioan, imparatul Bizantului, i-a gräit unele ca acestea : Impkate
al elinilor, de curind mi-a venit §tire de la oamefiii cei mai de incredere
15 din Europa, ca, feciorul meu Sauzes, impins de feciorul thu, pun
la cale planuri uciga§e asnpra mea. Cum se poate, fara, ca tu sa, nu
42 tli nimic despre acestea, sa" se ajunga la a§a nebunie, inch nu
1
numai feciorul men sa, se apuce de aceasta, ci §i feciorul tau s'a-i fie de
ajutor §i indemn 7 Cum s-ar putea crede ca, unele ca, acestea s-au putut
20 face fara, hothrirea ta 7 Ci daca, ii vei aplica feciorului thu pedeapsa pe care
a§ hothri-o §i nu vei sta pe ginduri, atunci voi fi sigur, c'a acestea s-au facut
fara, voia ta. Iar dad, ai alt gind, decit va fi hothrirea mea §i. asupra
feciorului meu, §i. ai voi sa,-1 la§i nepedepsit, atunci sa, §tii ca, in viitor
pe tine te voi avea de vinovat".
25 Imparatul elinilor insa i-a intors vorba cu urmatoarele : O impkate,
de vina aceasta niciodath nu ma, vei putea invinovati pe buna, dreptate !
Cki dad, acesta ar fi copilul meu, despre care tu spui ca, s-a apucat de
acestea, fara, ca eu sa §tiu citu§i de putin ceva, atunci sa, o §tii bine, ea
a§ avea toath grija §1 buna vointh pentru tine §i sthpinirea ta. i dad,
30 m-ai pune sa-1 pedepsesc pe acela, cred. ea n-a§ fi atit de nebun, inch
sa, fiu ingaduitor fath de unul care §i pentru mine §i pentru tine s-a facut
omul cel mai hain §i du§manul cel mai mare, §i sa,-i scad cit de putin din
pedeapsa".
Spunind acestea impkatului, Amurat s-a hothrit s'a dea aceea§i
35 pedeapsa, la amindoi ; potrivit acestei hotariri, amindoi pkintii s6-§i
osindeasca' baietii §i sa, le scoath ochii fieckuia din ei. Cum a luat aceasta
hotkire, a plecat spre Europa, ducind oaste cit se poate de multh. Si
43 trecind in Europa, a pornit-o de-a dreptul asupra feciorului, unde aflase
]
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
RASCOALA FECIORILOR LUI MURAD I SI I0Mc V PALEOLOG 45
armata Europei, erau in tabara intr-un loc de linga Bizant, numit al lui 1
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
46 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPLNERI ISTORICE I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MIJEAD I SI MANUIL PALEOLOG 47
imparatului vine la el, s-a minunat de acela pentru curajul lui i 1-a intim-
pinat, precum avea obiceiul s-o fad, mai Inainte, cind sosea la el, apci
1-a salutat i, oprindu-se oarecum nitel, a stat asa de vorba cu el. Apoi
zimbind catre el, i-a grait unele ca acestea : O fecior al imparatului,
ai fost prins umblind cu gind viclean asupra Orii care pe bung dreptate este 5.
acuma a mea, desi mai inainte a fost a voastrg. i dad, acestea cite le-ai
facut, le-ai fi facut pe buna dreptate, le-as intelege ; i acuma deocamdatA
te iert, dar vezi a nu te mai prind a doua oara, umblind cu. VITO isprava
ea aceasta asupra mea si a domniei mele. Caci fata si de mine si de dum-
nezeu care ma are in grija mi, ai dovedit ea, te-ai nurtat foarte ran ; dar 10
cum, in acest chip, te indrepti spre mai bine, starea de lucruri din Eu-
ropa e in mina voastra". Ci eu" zise acela Mgind de seamä,
precum si este, cb", lui dumnezeu Ii place cel mai mult sa fie cu tine, am
venit la tine, desi am cazut intr-o vin, atit de mare. 0, de ai putea sa-mi
fii ingaduitor pentru toate cite le-am gresit fatà de tine si imparatia ta ! ?". 15
a§a Amurat i-a iertat greseala i, trimitindu-1 la tatM sau, 1-a
sfatuit said itimeasca feciorul ; si acela a facut, precum i s-a spus, si
de indata §i-a chemat feciorul la Bizant. Charitin Ina ocupind Terme 1
si supunind pe cei ce s-au fasculat, 0-a cistigat mare marire la Amurat,
fund de mai inainte cu mare treeere i putere la el. ) 20
despre Charitin multe se spun vrednice de a fi istorisite, ca unul 48
ce-i
aw=
sugera lui .Amurat ce trebuie s, faca, i indeplinind foarte multe slujbe,
sa fl facut uncle mari ispravi prin Asia si Europa. i se povestese vorbe
de ale lui spuse catre Amurat, lulndu-se la intrecere cu el in intelepciune
gi stiinta rnilitarà. CAci el sa-1 fi intrebat : Amurat imparate, cum ai 25
putea s aplici cel mai bine stiinta milltar, ping ce ai dobindi cu usurinta
cele ce le doresti a se fad,' 7" i acesta s fi spus : Bine chibzuind gi
soldatior facindu-le cit mai mult bine !" Iar el sa fi intrebat din nou,
spunind : tit cum poti nimeri o dreapta chibzuire ?" Acesta insa s fi
spus : Dad, masurind cele cuvenite, nu gresesti in privinta masurii !" 30
Atunci Charitin s fi izbucnit in risete i s fi ada"ugat : Amurat imparate,
s-ar parea ca ai o judecata foarte buna. Dar cum s-ar putea nimeri masura,
dad, nu esti de fata i s te uiti la amindoua si la ce trebuie si la ce nu tre-
buie si de uncle s te poti feri, iar de altele, la ce te-ai hotarit, sa te poti
tinea, ajungind la ce trebuie, din acestea !" Prin aceste cuvinte dadea 35
de inteles c repeziciunea e mai de folos decit alte calitati la infaptuirea
1 Mai probabil este Pisa cá Salonicul a fost cucerit Intlia oará deturci sub Baiazid I ; vz.
Ducas XIII, 6 (ed. Grecu). Cf. i Akde s. Nime t, op. cit., p. 85 n.1, unde stirea aceastadin
Laonic este pusii, pare-se pe buna' dreptate, la IndoialA, pentru CS cronicile turcesti nu o sem-
nal eazd.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
48 LAONIC CHALCOCONDLL: EXPIINERI ISTORICE I
1 Regale Prat-10i. Manuil II Paleolog, cilutind in Apus ajutor in contra turcilor, a ajuns
pinä In Fraqa si Anglia ; párintele sau Insä, Ioan V Paleolog, n-a ajuns declt pind in Italia.
Aceeasi stire gresitá ne-o spune si Ducas, amindoi luind-o pe cit se vede dintr-un izvor comun.
Ea a trecut si in cronica interpolatá a lui Gheorghe Sfrantes. Vezi V. Grec u, Istoricul bizantin
Duca, In Anal. Acad. Rain.", Mem. Sect. Ist., Sar. III, vol. 29 (1946/47), p. 605 606 ; cf.
si Duca s, XI, 2 (ed. Grecu) si G. Phr antze s, Chronicon, ed. I. B. Papadopoulos, Lipsca,
B. G. Teubner, p. 57, 14.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IOAN V PALEOLOG PLEACA IN APIIS 49
ii incredintase Imparatia, s caute bani din sfintele odoare si din alte mij-
loace de prin Imparatie si sa-i trimità indeajuns si sa-1 seoat i sa nu uite
de el, sa ramina prea mult trap, fiind tinut sub paza. Andronic insa dadea
putina importanta cererior trimise lui, caci se obisnuise cu un trai bun 5
molesit in domnie §i J nu-i placea de loc de tatal sau. Trimitind inapoi, 51
spimea ea elinii nu-i ingaduie s se atinga de cele sfinte §inici de alt undeva
nu-i este en putinta s afle bani ; si-i spunea sa se adreseze in alta parte
si sa nu pregete s aiba' grija' de sine, cum ar putea seapa de datorie. Dar
Emanuil, feciorul mai mic al imparatului, aflind in ce nevoie a ajuns 10
imparatul, tathl sau, din pricina venetienilor, a gasit §i a facut rost de
bani, pe eft a putut, i repede de tot s-a nrcat pe o corabie 0 a ajuns pe
mare in crawl venetienilor i, aducind banii, i-a dat tatalui sau, de citi
Ii Meuse rost prin crawl Terme, cu guvernarea ckuia fusese incredintat
sit aiba grip. i ducindu-se insusi, s-a oferit tatalui sau sa se foloseasca 15
de el, cum i-ar fi dorinta. De atuncea tatal au 1-a avut foarte drag pe
Emanuil 0-1 tinea pe linga sine ; iar pe Andronic de aceea 1-a urit in mare
rmisur. i vrajba cea mare incepind dintr-aceasta, s-a ajuns la cearta
intre ei, i in alte privinti si In privinta domniei.
imparatul elinilor asadar, cu banii cu care a venit aducindu-i Ema- 20
nuil, si-a platit datoriile catre venetieni si inapoindu-se la Bizant, a trimis
soli la imparatul Amurat §i pe acest fecior mai tink al lui la curtea aceluia.
Caci 11 cerea pe el, ca fiind cel mai in stare sa-i slujeasca mai cu deosebire
i sa-1 insoteasca in expeditii, oriunde i-ar porunci, i sa-i observe gindul,
1
52
ineit s ia seama bine sa nu mai faca in viitor nici un pas gre§it fata de 25
imparat. Totn§i mai tirziu, cind la Sparta feciorii liii Cantacuzino au murit
§i <imparatul Ioan> a trimis in Peloponez pe feciorul sau Teodor, a fost cu
fratele sau la Terme, caci i pe el 11 trimisese domn peste Macedonia §i
Tesalia. Stind de vorba planuian 0, se lepede de imparatul Amurat ;
§i unul s plece la Bizant, uncle 11 chema tatal sau la domnie, iar celalalt 30
sa mearga in Peloponez, unde s tin'a locul imparatului cu thrie i si ia
masurile care le vor socoti mai sigure. i acestea s-au petrecut, Inainte
de ce Andronic, feciorul Imparatului, rasculindu-se cu Sauzes, feciorul
lui Amurat, am1ndoi de aceea au purtat pe urma razboi cu Amurat. Mai
pe urma i planurile de 'Asmara ale lui Emanuil au fost-aflate de imparat 35
§i Charitin a cucerit de la el Terme l- §i satele acestui ora§. i mai tirziu
tatal sau oprindu-i s intre In tara lui, a mers la Lesbos ; domnul din Les-
bos insa temlndu-se si mai mult, i-a cerut s plece din tara sa. Dind peste
Vezi p. 47 n.l.
4. - C. 1021
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
50 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE I
1 o triremg ce pleca la Troia, a trecut.in Asia §i, luind cai cu chirie, a sosit
In Brusa la impgratul Amurat.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CARACTERIZA.REA LIU MIJRAD I 51
ea, (Taxa Temir imparatul venea cu fázboi asupra acestui imparat, razboiul
n-ar fi ie§it a§a de ran, ci sau, luptindu-se cu stralucire, de§i nu-1 biruia
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
52 LAONIC CHALCOCONDEL : EXPUNERI ISTORICE I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE II
Ineeputul domniel lul Dupa' ce Amurat al lui Orchan s-a savirsit din viata 58
Baiazid I de mina unni barbat tribal, de indata comandantii
(1389-1402).
ienicerior de la Poarta lui Amurat 1-au pus imparat
pe Baiazid, feciorul lui mai tinar. Ace la indata ce a pus mina pe
domnie, a trimis dupa fratele sau Iagup, ca §i cum ar fi chemat de 5
tatal sau la Poarta imparateasca ; acesta venea si mai inainte, ori de
cite ori era chemat. Nestiind Inca nirnica din ce s-a petrecut, a sosit,
chemat fiind de acela ; si cum j i s-a infatisat, a fost prins si dat mortii. 59
a fost ucis, precum e obiceiul la imparatii acestui neam s faca fra-
tilor lor, c trebuie s i se pung capat vietii prin juvat si nu de sabie i-a 10
fost hotarita moaltea.
Indata, dupa' ce acest imparat a savirsit deci aceasta fapta' fata
de fratele-sau si era stapin pe imparatie, s-a ga'tit de lupta si, incaierindu-se,
i-a pus pe fuga pe tribali ; si in aceasta lupta s-a prapadit raulta oaste.
Caci turcii, cum au cistigat batalia, s-au pornit sari goneasca din rasp-u- 15
teri si omorau pe tribali, caci calareau mai bine ca aceia si aveau cai mult
mai buni, Incit Ii ajungeau din urma pe cei ce fugeau. i dupa cum spun
elinii s-a petrecut asa ; cum spun ILIA, insisi WITH, aceasta biruinta n-a
fost a lui Baiazid, ci de la Amurat a pornit lupta §i biruinta aceluia si ci
domnul Eleazar a cant In lupta, cind Inca acela conducea batalia. Turcii 20
deci spun ca asa s-a intirnplat, dar en. nu pot sa-mi inchipuiesc, cum in
plina batalie, in oarecare putin timp, si-a suprimat fratele si de 1ndata
s-a intors in lupta, dar nici cum, ridicind sulita 1, ar fi putu-o indrepta
asupra Imparatuhli si sag ucida, far& ca nimeni sari Barg in cale. Ci
I
GO
aceste stiri s umble, precum Ii place fiecaruia s creada despre acele intim- 25
1 Mi10 Cobilici.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
54 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE II
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
BAIAZID I ETTLGERIIL sciumBA. ThiP.A.RATII tN BIZANT 55
aflat c, ti-a mai ramas simtul vazului, cu. pläcere am ascultat vorba ta §i 1
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
56 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE II
1 Cuceriri de ale lid Baiazid avind cu sine pe impgratii elinior care-I duceau
Balazid In Asia.
la aceasta, a pornit cu razboi asupra orasului elin
Filadelfia. Cad cind imparatii Bizantului se certau, le-a cerut si Fila-
delfia, iar ei i-au spus c i-o dau. Cind WO, impgratul Emanuil le-a trimis
5 un crainic, ca pentru viitor, pralindu-se liii Baiazid, s primeasca un donan
gsi guvernator tune, cetatenii au spus ca de bungvoie nu se vor da pe mina
unui barbar si de aceea Baiazid impresura Filadelfia, avind si pe impgratii
elinilor. i acestia sa fi facut aid fapte de vitejie §1, ei urcindu-se cei dintli
pe zid, au cucerit orasul. A§a a cazut Filadelfia, oras elin al Lidiei, Inflo-
10 ritor si cu bune rinduieli.
Dupa aceea Baiazid a pornit asupra lui Schender 1 imparatul arme-
nilor ; i asupra orasului Ertingan 2, capitala armenilor, si a cetatii numita
Samachia 3, Acest Schender 1 zice-se ca a fost cu rnult cel mai viteaz dintre
barbarii cei de prin Asia si nimeni nu-1 intrecea in ce priveste indrazneala
15 in razboi §i tgria trupului, caci atacindu-1 odatg, asifienii, a savirsit multe
65 fapte vrednice de I poveste, punind pe fuga cu putini oameni de ai sai
pe dusmani. Pe acest Schender 1, deoarece si-a unit nevasta, aceasta si
cu feciorul ei 1-a prins si 1-a ucis si detinea domnia. Asupra acestuia venind
Baiazid si, Impresurind orasul Ertingan 2, 1-a ocupat si pe feciorul lui
20 Schender Ii inea in inchisoare. Dupg aceea a subjugat pe tanizi 4 care
detin tara Colchidei, intinzindu-se ping la orasul Amastris ; apoi a plecat
asupra lui Caralluc Leucamna . 3, ighemonul Samachiei ; si acesta iesin-
du-i impotriva cu armata sa, Baiazid 1-a biruit in lupta si impresura
orasul Samachia. i cum cucerirea orasului nu inainta de loc, s-a retras
25 cu armata i s-a Intors acasa. Dupa, aceea pornind asupra celorlalti domni
din Asia : Aidin, Sarchan, Mendesia, Techie 7 §i Metin 8, le-a luat domnia
si, izgonindu-i, le-a subjugat tara i o detir ea el. Acestia, cind au fost
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CUCERIRI DE ALE LUI BAIAZID LN ASIA SI EUROPA 57
izgoniti din Wile lor, au plecat la imparatul Temir in Scitia 1. Cum deci
acestia, plecind, s-au infatisat impäratului, am aratat-o mai pe urma.
Cad afara de Caraman, cu porecla Alisur 2, si Turgut 3, domnul Frigiei,
care fi in d inruditi prin casatorie cu. acela4, au fost lasati in pace, ceilalti ighe-
moni despoiati de dinsul, au plecat in sus la Samarchand, I resedinta lui 66.
Temir. Sarchan care avea cirmuirea asupra Ioniei de la marginea marii, i
Mendesia, urmasul lui Calam i Techie 9, care detinea Misia 8, zic ea au fost
coboritori din cei sapte capitani ai lui Otuman, care in devalmasie au
infaptuit domnia asupra Asiei i despre care se spune ea an fost slujitori
si ai imparatului Aladin. Metin i Aidin insa pe ce cale au ajuns la do rnrie 10)
n-as putea sa arat. Despre Aidin se spune numai : dornnea peste tara
de la Colofon ping, in Caria. Totusi ea sint si se numese neam de turci aceia,
care traiesc sub stapinirea lui Turgut i Caraman i Metin i .Aidin, o stiu
lamurit. i Baiazid, dupa ce Ii supune In Capadocia, pe de o parte tara
de sub donmia lui Caraisuf, pe de alta parte aceea de sub domnia fecio- 15
rilor lui Oinur i dupa ce a subjugat partea mai mare din Frigia, a pornit
asupra capitalei armenilor Ertingan 7 §i In contra feciorului lui Schender 9
care domnea peste aceasta tara pina in Eufrat si peste o buna parte
din Colchida ce si-o supusese.
Cueeriri de ale lul Baiazid Fiind deci in Asia, a ispravit aceste lucruri mail ; 20
in Europa. apoi trecind in Europa, a trimis armate pina in
Macedonia ; a prädat aici pe albanezii dinspre Marea Ionica si le-a jefuit
tara i, dupa ce a cucerit citeva orasele din tara albanezilor, a pornit
I
67
asupra ilirilor i le-a jefuit tara, prefacind in prada averile acelora. Dupa
aceea a pornit cu razboi asupra Peloponezului, cu vorba ca ar merge asupra 25
Focidei 9 si a Tesaliei, ca sa-si puna la cale treburile din Tesalia, Incit sa
fie asa, precum cer interesele sale ; si-1 aduce arhiereul Foceilor, pentiu
ca tara era foarte buna pentru vinatoare, cu lunci avind nrultime nesfir-
WA de cocori i en cimpii foarte potrivite pentru calarit ; de fapt insa
a pornit cu razboi asupra Tesaliei i a donmilor din partea locului, Epi- 30.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
58 LIONIC CHALCOCONDIL : EXPTINERI ISTORICE II
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ROMINII IN LIMA DE LA NICOPOLE 59
ca sA vinA asupra lui §i c s-ar pregati s'a tread, Istrul, dar si daci, un neam
viteaz, ar avea cu dinsii, care sa, le arate calea si s deschidA drum o§tirii.
Acest Sigismund, care pornea cu rAzboi asupra lui Baiazid, s-a intimplat
sA fie, in ce priveste domnia, si donanitorul germanilor ; si cel mai mult 5
locuia in ora§ul Viena si asa domnea peste o tarA mare a germanilor.
DupA aceea, §i peonii aducindu-si-1, a ajuns totdeodatA si impArat al
peonilor si domnitor peste tara germanilor.
si acestea la vreo doug Bute. Intre regimuri autocratice s-ar putea insira
cel mult trei domni din Germania si anume al oraplui Basel5 si al Austriei
1 Erodot (II, 33) spune ca Dunarea izvoraste din Pirinei ; Laonic luindu-se dupa aceasta.
inforrnatie a modelului sail antic, face ca si Germania, despre care stia ca este si la Dunare, sa
Inceapa de la Pirinei. Riul Tartesos este Guadalquivir de astazi.
2 Laonic, ca si Ducas (vz. ed. Grecu, p. 85,21 ; cf. i p. 67,8), pare sub Germania sa lnteleaga
si Franta. Dar un manuscris din cele bune (vz. Dark 6, aparat critic) taie cuvintele de la mun-
tele" pina la apus" si le Indreapta pe rnargine In Alpii dinspre Rin i Rinul curge spre Ocea-
nul dinspre apus".
3 Manuscrisele, au Trupiko-reimv si irep). Sag:slimy, Indreptate de Tafel In nepl Actviocv.
4 Unele manuscrise au 8codecv Dacia ; i Intr-adevar dupa Intelesul cronicilor latinesti
medievale, Dacia putea sa Insemne i Danemarca (vz. Revue Historique du Sud-Est Euro-
péen",22, 1945, p. 320) ; iar alte manuscrise ne dau SoccrIocv i acccrrEccv. . Vezi §i nota 2 de la p. 68.
5 In manuscrise e ecoracE-qg sittractrIg, pentru care Fabrot propune 'Axak Achilia,
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
60 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPHNERI ISTORICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DESCRIEREA GERMANIEI 51 A IINGARIEI 61
1 Peoui.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
62 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPLINKRI ISTORICE II
76 ordine, cad dintr-o data peste oastea lor inski, In timp ce turcii se tin pe
urma lor. Aici amestecindu-se, cum erau strimtorati de turci, o iau deodata
20 cu ace§tia la fuga §i peonii I germanii. Cautind in graba s treaca peste
Istru, multa armata s-a prapadit in fluviu. i mult omor s-a facut, celtii
§i peonii fiind uci§i de du§mani ; §i a fost prins generalul comandant al
burgunzilor i alti nu putini din peoni §i celti.
Iar Sigismund trecind prin cea mai mare primejdie §i.] scapind sä
25 nu fie eft pe ce prins, s-a urcat pe fluviu intr-o trirema §i a plecat pe apa
la imparatul elinilor in Bizant. i ajungind sa stea de vorba, cu impäratul
Bizantului §i intrind la el, ori de cite ori voia., a plecat pe mare acasa.
Baiazid al lui Amurat Ins5,, dupa ce a biruit pe peoni I pe celti, jefuia
tara acelora, mergind acuma mai fara frica asupra lor §i luindu-le robi
Lo de razboi foarte multi. Si. pornind asupra Budei, capitala peonilor, s-a
Imbolnavit §i suferea de picioare. Si de n-ar fi fost supkat de board, nu
m-a§ putea gindi, ce i-ar fi putut sta In cale sa mearga asupra Budei §i
sg cucereasca Buda, capitala peonilor, I s subjuge tara lor ; dar acuma
77 Imbolnavindu-se greu do tot s-a tutors §i dinsul acasa §i §i-a dus armata
I
35 in tara sa.
. Fac 7 km.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
NIVALA LUI BALkZID ASUPRA LUI MIRCEA CEL BATRIN 63
Mama NeagrA. intinzindu-se spre mare, are de-a dreapta fluviul Istru,
iar la stinga tara asa-numitA Bogdania. De Peonodacia ii desparte un munte
ce se intinde mult, numit al Braso-v-ului 2. Vecini li mai are aceastA tarA,
pe o intindere nu micA, pe scitii noxnazis, Ream mult §i bogat, supus ImpA-
ratului Cazimir ; acestuia fiindu-i supu§i si scitii nomazi, merg ca ostasi, 15
unde ii duce, acesta hind. in fazboi de o vitejie remarcabilg. Spre miazA-
noapte de acestia sint polonii, spre fassarit insA sarmatii 4.
Dacii insA au un grai asemAnAtor cu al italienilor, dar stricat 1
78
intru atita 0 deosebit, inch italienii greu inteleg ceva, cind vorbele nu
slut exprimate deslusit, incit sA prindA intelesul, ce ar putea sA spunA. 20
De uncle deci cu acel grai 0 avind obiceiuri de ale romanilor, au ajuns
in aceastA tarA 0 s-au a§ezat aici cu locuintele, nici pe altul nu 1-am auzit
spunind ceva lAmurit, nici eu. insumi nu MA pot pronunta, cum au fost
adusi en locuintele in aceste locuri. Se spune ce-i drept cA in mune chipuri
venind neamul acesta s-a a§ezat aici cu locuintele, fArA insA sA se aducA 25
vreo dovadA ce ar fi vrednicA oarecum de semnalat si in istorie. Se asea-
mAnA ins5, cu italienii 0 in alto privinti 0 in intocinirea traiului de toate
zilele 0 se folosesc de aceleasi arme 0 de acelea§i unelte 5 Inca 0 acuma
ca 0 romanii.
Dar ant impArtiti in douA dormii, In Bogdania 0 in Tara aceasta 30
de la Istru §i au organizatie cu legi nu prea bune. Au obiceiul sA nu rAminA
cu aceia§i domni, ci mereu dupA interesul lor sA-i schimbe ; 0-0 pun cind
un stApinitor cind altul.
1 Ilpdg T6 vop.a8r.x6repov de transhumanti.
2 Numele Brasov, Laonic nu-I prea stie In mod sigur si precis, spunIndu-i clnd IlpricroPog
clnd 11pciaopov, cInd accentuindu-1 pe silaba din uring, asa cd In hien] acesta 6pog Ilpatro13dg
ar putea sä fie si un genetiv de la Ilpixaó[3.
3 Thtarii.
4 rttl§ii.
5 In greceste axeut Inseamnd nu numai unelte, ci si port, ImbrAciiminte, mobilier, vase,
barnasament, cort, armament, si altele.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
64 LXONIC CHALCOCONDEL : EXPIINERI ISTORICE II
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PLANURI DE DEFECTIIINE FATA. DE BAIAZ1D 65
1 Baiazid. I.
5. - 6. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
66 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE H
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MA/WM II PALEOLOG CA-ETA AJITTOR LNT FRANTA' 67
Deserierea Acest neam al celtilor fihid 1111 popor mare si cu multa buna stare
Frantel. ui vechi i avind ginduri mari despre sine, se tine mai presus
de eelelalte popoare din Apas i cere pentru sine sa fie partas la conducerea
imperiului roman. Tara lor se margineste la rasarit cu tara ligirilor, la miazazi
insa cu Iberia si la miaz1 noapte cu Germania i spre apus cu oceanul i cu 25
Insulele Britanice ; si se intinde din Alpii de dincolo de Italia pina in ocean
si pina la germani, cale de vreo saptesprezece zile din Italia pina in ocean,
iar din Iberia ping, in Germania cale cam de vreo noudsprezece zile. Iar
orasul Paris, unde e capitala celtilor, se distinge mult printr-o stare inflori-
toare si imbelsugata. i orase nu putine sint in Galatia, in administratia Ion 30
supuse de-a dreptul imparatului. Sint Ins i prineipate i principi ce se
(listing prin putere si mare bogatie, supusi tot imparatului i care se I
86
infatiseaza in capitala la curtea lui : cel de Burgundia, domn peste tara
multa si mare i peste alte orase, dar mai ales orasul Brugi i Clozi, orase
la marginea mànii, i orasul Gand, infloritor si mare, asezat in interior. Ora sul 35
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
68 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE II
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DIN ISTORIA FlIANTEI 69
cerit aceastA tarail au n'avalit In tara celtiel. Carol asadar i insotitorii lui I
Illizboiul de o suat de ani Celtii asadar facind aceste fapte mari, sint mindri
intre franeezi i enolezi de Oe i neamul lor s1-1 socotesc nobil i strA- I
(1337 1:53).
lucit intre toate neamurile din Apus. Celtii due un 89
trai mai inbelsugat decit italienii i uneltelel le sint asemangtoare cu ale
acelora ; vorbesc un grai deosebit de cel al italienilor, totusi nu intr-atit,
inch s'a, parà ea' limba lor este alta decit graiul acelora. i cer sA fie in frunte,
oriunde ar apärea intre neamurile din Apus. Totusi englezii care locuiese
Britania, i-au Mcut s'a se mai lase de aceasfa pretentie devenind mai mo- 25
desti; acest popor purtind räzboi cu tara lor, i-a infrint le-a luat conducerea
plecind asupra capitalei lor Paris, o impresurau. Iar cauza neintele-
genii lor zice-se Ca a fost asa : Este un oras numit COO la marginea din-
spre mare a Varii celtice, 1ing5, ocean, nu prea insernnat, dar asezat intr-un
loc adg,postit i puternic i potrivit pentru navigatorii din Galatia spre 30
Britania ; si asezat fiind intr-un loc bun al strimtorii, pornind de acolo,
e usor s, n'avMesti in tara celticA. Impa'ratul britanilor, intelegindu-se en
cei din oras pentru tradare, a cucerit printr-un complot acest oras si,
ocupindu-1 stApinea asupra acestuia. Imp'aratul Galatiei cerind inapoi acest
oras, i-a spus e, n-are chef sa", i-1 dea inapoi ; i in vzu1 tuturor a pus o 35
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
70 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE II
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DEKTIEREA BRITANIEI 71
1 Asupra acestor stiri din istoria Frantei ale lui Laonic, vezi A. A. Vasilie v, La guerre
.ele cent ans et Jeanne d' Arc dans la tradition byzantine, In Byzantion", III (1926), p. 242-248.
2 Vreo 888 km.
. 3 Vezi mai sus, p. 63, nota 5.
4 Ca xiga lnseamnä aici sdrut", vezi L. Laurent, in Echos d'Orient", 31 (1938), p. 470;
ct. §i S. Moraitis, In Revue des etudes greques", I (1888), p. 94-98.
5 IV se air). In toate manuscrisele i trebuie pristrat, dind un lnteles bun ; Bekker si
Darke 11 scot din text, Rini sA fie nevoie.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
72 LAO:gm CHALCOCONDIL : EXPUNERI MORK& II
Flux 0 reflux. Un riu curge pe linga acest oras, repede si mare, si se revarsa
in oceanul dinspre Galatia, de la oras ca la doug sute zece
10 stadii1 ping la mare ; i in timpul fluxului, cor5,biile se urcg usor ping aproape
de oras, cind insa apele se intore, retragindu-se, 11 opresc pe eel ce merge
spre oras, urcInd cu greu pe apele ce curg. In timpul refluxului, in regiunea
Kent de la marginea marii si chiar pe insulg, cind apele se retrag, corgbiile
ramin pe uscat, astepand fluxul, cInd apele se urea, iarasi. i se urcg`cel
15 mult ca la cincisprezece coti imparatesti i cel putin ca la unsprezece2. 0
zi i o noapte se retrag si iarasi cresc, Intorcindu-se in sus. i chid luna ajun-
ge pe la mijlocul cerului, i In orizontul ce-1 vedem si in cel de sub pamint
atunci apele bleep miscarea dimpotrivg.
Asupra acestei miscari a apelor facind cercetare, trebuie s facem
95 urmatoarea reflexiune. Luna adicg, cred c e rinduita, de dumnezeu
I
1 Ca la 38 km.
I Dupá Grabler, op. cit., 8 m i 5,8 in.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
FLUX SI REFLUX. INTOARCEREA LUI MANUIL II 73
nostru o mi§care ce merge una cu acest univers. Caci mi§carii din liberà
vointa ii urmeaza neaparat na§terea 0 cre§terea, iar prin rai§carea de sill
0 fara, vole se intimpla sa le vina tuturor fiintelor din lumea aceasta 5.
vestejirea si moartea.
Acestea, pina aici, sa fie spuse, in ce prive§te rni§carea oceanului
0 indoita mi§care a fiintelor insufletite din lumea asta, cite au aid suflet
0 Lc vreo mi§care oricare. Totu0 apele din aceastg, mare1 nu au neaparat
aceea§i nai§care ca in ocean, ci dupa vinturi 0 locuri sint silite la mi§carea 10,
potrivita cu firea si directia cake care acestea ar putea porni o miseare.
Ping, aici madar sg, fie spuse acestea In treacgt despre miscarea apelor
oceanului 0 mai ales a marii acesteia ;1 dar sa ne intoarcem la acel loc
al istorisirii, de unde ne-am abatut incoace.
Tureii eueerese Iagup deci cu Brenez, a carui faima atunci incepuse sa fie
Argos ; 1397.
cunoscuta, au navalit in Peloponez ; 0 Brenez deseori a
navalit 0 atunci 0 dupa aceea §i a jefuit Peloponezul, dar 0 satele
de pe la Corone 0 Metone. lagup insa, guvernatorul Europei3, so-
sind la Argos, 11 impresura. Dar orasul Argos, pe timpul acesta, 11 30*
aveau in stapinire venetienii. Li-I vinduse domnul Spartei Teodor,
cind elinii 0 Bizantul 0 Inca 0 Peloponezul isi pierdusera nadejdea
0,-1 salveze 0 statul elinilor ajunsese pe muchia cutitului ; §i Argos
fiind in granita cu ora§ul venetienilor Nauplion, I-a vindut nu cu
1 Marea MediteranA.
2 De fapt Intoarcerea lui Manuil II Paleolog din Apus s-a fintimplat abia dupA InfrIngerea
lui Baiazid la Angora tn iulie 1402.
3 Adiel beilerbeiul de Rumelia.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
74 LAONIC CHALCOCONDLL: EXPIINERI ISTORICE II
I multl. Sparta insa, ajungind la vorba cu nazireii din Rodos, le-a yin-
dut-o cu pret mare2. Cind spartanii au bagat de seama cA au fost tradati
de chiar domnul lor, caci era plecat atunci, s-au adunat la indenmul
arhiereului Spartei hI, sfat de ob§te si si-au dat cuvintul si s-au legat intre
5 ei si s-au inteles sa nu lase nici un nazireu s intre in oras, ba chiar s'a in-
dure once nenorocire, dad, ar fi nevoie, inainte de ce s asculte J de nazi-
98 reii latinilor In scopul acesta si 1-au pus conducator pe arhireu. i chid
nazireii au venit, le-au declarat dinainte s plece eft mai repede ; iar de nu,
Ii vor trata ca dusmani. i acestia, pentru c n-au putut izbuti intru nimic,
10 au plecat, chipurile s mearga la domn. Domnul Spartei Teodor insa,
cind a observat c, lucrul a iesit de-a intoarselea, de cum voia, a trimis
iarasi cuvint spartanilor, cu incercarea, dad, 1-ar mai primi inapoi, in caz
ea s-ar intoarce. Cum incercarea i-a fost primita bine, a intrat in oras, cu
mare juramint cá pe viitor nu-i va mai veni in cap asa lucru.
15 Atuncea venetienii aducind pe fata in cetatea de sus o garnizoana,
tineau ocupat orasul Argos. In contra acestui Argos, Iagup, generalul-co-
mandant al imparatului Baiazid, a plecat cu armata si-1 impresura din
rasputeri si totodata nu inceta s bat5, zidul. Nu dupà mult timp, cind
incerca sa atace deodata din douà locuri orasul, o panica Ii cuprinde pe orti-
20 §enii care apAran orasul dinspre partea stinga, caci ii s-a parut c un om
din partea locului graind le-a spus c orasul a fost cucerit dinspre dreapta ;
si atunci parkindu-si locul, au dat fuga spre dreapta, dar in locul parka
dusmanii, dupà ce au urcat pe aici zidul, au ocupat astfel cu Iputerea orasul
99 §i J
au robit un ora§ vechi vestit. De aici turcii zice-se ca au hat
23 robi la treizeci de nni. Pe acestia imparatul se spune ca, i-a colonizat in
Asia. Dar nu m-a§ putea pronunta c aceasta e adevarat, deoarece,
cautind s m informez, n-am putut afla, unde in Asia au fost colo-
nizati acestia de impäratul Baiazid.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CALLREILEA. TURCA DE PRADA. ASEZIRI TURCE8T1 IN EUROPA 75
'Mari venind peste Pe timpul lui Baiazid, se mai spune c o parte nu mica
Tara llonilneasefi, tree de sciti, venind peste Dacia, au trimis soli la Baiazid ; 15
la llaiazid.
§i conducatorii lor cereau bani §i tara, sub stapinirea
lor, eu conditia sa tread, peste Istru §i sa-i poarte impreuna razboaiele
vrajma§e din Europa. Iar el cu placere le impline§te cererea §i le mai face
mari fagaduieli. Aceia trecind, Baiazid i-a colonizat prin Europa, ca fiecare
parte slujinduli conducatorii §i fiind astfel imprktiati, sa devina folosi- 20
tori la expeditii de prada §i la razboi.Totu§i mai pe urma, Baiazid temindu-se
ea, unindu-se intre ei, sa nu incerce vreo razvratire, i-a prins pe ace§tia si
i-a ucisl. i mare multime de sciti se pot vedea inca azi ràspinditi in multe
ocuri prin Europa. I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
76 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE II
avea aceasta pkere ; dupg aceea insg, cind a aflat de la multi care au venit
25 la el, despre firea lui nesgbuitg, cg nu e multumit cu dorniiia de prin Asia
cum a fost asezatg, ci povestind. despre firea lui ngvalnicg, 1-ar putea ase-
mAna cu o furtung, si cg se poartg cu gindul sg porneascg rgzboi asupra
Siriei si a Egiptului si in contra impgratului de la Mendis, atunci a fost
Soli de al lul induplecat de acestia si a trimis la Baiazid o solie sg-1 impace,
30 Timur-Lenk dacg s-ar putea cu domnii turcilor, trimitindu-i totodatg,
la Dalazid. precum se obisnuie§te la cei ce detin domnia Asiei iun caftan,
cu care credea cg o st-i facg bucurie lui Baiazid. Soul sosind, i-au vorbit
asa : Ne-a trimis impgratul Temir, aducindu-ti daruri si acest caftan ;
si spunea cä recuno§tintg ti se cuvine, pentru cg, luptindu-te cu vrgjmasii
35 profetului, puterea prietinilor nostri o faci tot mai aprigg, nevoindu-te, si
starea religiei noastre tot mai bung. Astfel e frumos din partea ta, pe vfaj-
masii nostri sa-i indepktezi prin luptg si pe prietenii si pe acei de :aproape-
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SOLI DE AI LUX TIAIDR-LESTIC LA BAIA= FITLGERUL 77
§i pe cei mai legati de noi s5, nu ni-i fad dusmani, nici sa-i incarci cu nedrep- 1
1 Sultanilor seigiueizi.
2 In text splini" areAilvoc;.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
78 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE II
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PLANURI DE ALE DUI TIMDR-LENK 79
incit eea mai grea 0 mai rea nenorocire s-a intors asupra neamului lor.
Acuma insa Baiazid ajungind la o putere peste masura, dumnezeu a Mott
de a fost plecat spre cumpatare, incit sa nu umble cu ginduri de stapiniri
atit de mari.
Care a fost originea lui Temir §i cum a ajuns la stapinirea Asiei si 30
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE III
domnie i cum, cu unul purtind razboi, iar cu altii incheind pace, prin groaza 111
ce a raspindit-o, gi-a supus toga' Asia, m-am putut informa ca s-a petrecut
en el asa. 10
mute in alta tara ; si era strasnic la furat i si-a adunat cai i vite si mare
multime de oi. Si intru toate era un lucru rau. i odata sa se fi urcat intr-un
staul ; l zkit fiind de stApinul casei, s fi skit de pe zidul staulului o sari-
tura foarte mare la pamint ; cad in tara aceasta staulele vitelor i oilor
sint inconjurate cu ziduri foarte mari de tot i sa nu fie usor de urcat. 20
cum a skit, s5-si fi strivit piciorul i de atunci s fi ramas schiop. Dar 8e
spune c l in lupta ar fi fost ranit la picior l ca de aid s-ar fi ales schio-
pkind. Ducind-o intr-o lupta cu vecinii i plecind totdeauna cu dinsul
I
112
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
82 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE HI
1 spune, acestia au fost masageti. In tovarasia acestor doi s-a dovedit mai
tare decit dusmanii care pradau tara, si punindu-i pe fuga, a navalit
a nimicit calaretii de prada ai potrivnicior. Faima lui ajungind pIn in
oras, i s-a incredintat i o parte nu mica de ostasi i bani cu care sa in-
5 grijeasca de ostasi. i de atunci umplea de curaj oastea ce-o avea cu sine
si, indemnind-o sa se atina prin tara dusmana, aducea in oras robi i vite,
numar foarte mare. Dar imparatul masagetilor vazindu-1 pe Temir fiind
astfel, 1-a invrednicit de cea mai mare cinste pe linga sine si 1-a facut acuma
general-comandant al intregii ostiri de sub mina sa. i de aici sil fi savirsit.
10 cele mai lungi drumuri din cite s-au facut vreodata cu armata, inch, ajun.
gindu-i pe dusmani, cadea dintr-odata, asupra lor si le distrugea oastea-
113 Si mai ales, incaierindu-se cu dusmanii, el insusi luptindu-se sari fi pus
I
1 'Ayoptiv adicS adunarea armatei ; sau negustorii care insoteau de obicei arrnatele
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TIMITR-LENK URCAREA PE TRON; ORCANIZAREA ARMATE1 83
ar fi de moarte de mina lui Temir. i Temir nu §tia ce sá faca §i cum sa-1 116
trateze, fara sa-§i calce legamintul, pe acela care a dat mina de ajutor
imparatului, cind atunci era un particular de rind. i a grait Care Mirza
in felul acesta : O §titi, Mirza, i tu i ceilalti cu totii citi am luat parte
la infaptuirea acestei domnii ! Am ajuns la domnie, tinind en toata sta-
ruinta la acestea doua : sá fiu totodata cu Avila; cit se poate de mare, 0 35
sä ne tinem eu toata taria de cuvint, la orice ne-am fi legat i cu amici §i
cu inamici, 0 nu ca ne-am fi legat en juramint, ci numai si cu cuvintul,
caci nimic nichieri, nici cetate mai puterniea, nici armata nu-1 pune mai
bine la addpost pe cm in viata aceasta decit sa-ti potrive§ti fapta cu
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
84 LADNIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE ill
1 cuvintul intru toate si nu s/ sari cu mintea cind intr-o parte cind intr-alta ;
§i de aceea deseori o spuneam cà numai prin aceasta ne asenfan'am
cu dumnezeu. i cum i s-ar putea intimpla sà-i mearg/ bine vreodat/
omului care nu poate avea nimic sAnAtos In vorba lui ? Adu-ti aminte 1
5 cum, tinindu-mg de mink spuneai c*/ esti gata sa" mori, daca' ajung la clom-
nie ; §i te-ai invoit s-o spui aceasta de fata cu martori. Yezi deci sa, te tii de
cuvint, Implinindu-ti-1, si sà-rni dezlegi mina de acest leg/mint". Atunci
Mirza i-a intors cu vorbe de acest fel : Dar cum ti s-a intimplat, sa. ajungi
117 la aceast5, domnie, o tii §i tu si toti acestia, citi sint de fat/ ; i cum am
J
10 infruntat toate primejdiile cele mai grele, pentru ca mice 86,-ti ias/ din plin.
Dar si urme de fani se pot vedea, cite primindu -le, niciodatà nu le socoteam
lucru mare, numai s'a-ti pot face pe plac. Dac/ ins/ am spus ceva intr-un
ceas ràu, n-ar trebui oare s fii pe plac prietenilor ,de la care n-ai intimpinat
decit mult si mare bine. C5,ei vorba aceea, find un om mai mult particular,
15 nu te leag/ deloc toatä viata si pe tine. De altminteri, dup/ ce ti-ar fi fost
dat sà ajungi la domnie, atunci nu ti-ar fi ingaduit s calci, de te-ai fi legat
lii ceva. Dumnezeu chiar ne d mult bine, pentru c/ iertAm celor ce ne gre-
sesc noir/ cu ceva. Dacil mie care te implor, mi-ai treee cu vederea i aceast/
gresalk vei avea parte §i de mai mult bine ca pin/ acurna". Gr/ind
20 acestea nu 1-a putut indupleca, deoarece spunea intr-una c/' iertare trebuie
srt, Mb/ aceia ale cilror gre§eli sint kir/ de vole. Cum s-ar putea tinea norocul,
de el, de nu-§i zdrobeste pe eel ce gr/ieste impotriv6-i ? Cu aceste vorbe
1-a trimis la moarte pe Mirza si 1-a jelit in mod public destul de mult timp,
inmormintindu -1 impiirkit est e.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MOARTEA Lul MIRZA. CUCERIRI. MAREA CASPICA. ARABIA 85
locuiesc multe popoare viteze. Si in aceasta mare traiese multi pe§ti buni ;
are 0 scoici care produc margaritare, ca 0 in Mama Indica. Si multe vase
plutesc pe aceasta mare, incarcate cu marfuri, plutind de la unii la altii.
Si se afla aceasta mare mai mult spre rasaritul Asiei §i intr-insa d Araxe, 5
un rin foarte mare, §i Choaspe, curgind spre rasarit, i multe alte 'Tani nu
putine. Popoarele de linga aceasta mare, am spus mai Inainte, sint sub
ddmnia cadusiilor i tributurile lor le due la ace§tia In fiecare an in ora§ul
cadusiilor. I
Dupa ce Temir si-a supus pe hircani i pe imparatul acestora 1-a dat 119
mortii, a pornit en armata asupra cadusiilor. Si ace§tia stringind armata
foarte mare, se pregateau sa se apere in fata navalei lui Temir ; Temir
insa cum a bagat de seama ea ace§tia vin cu armata, trimite pe Haidar
asupra capitalei lor, ea sa o impresoare i s o ocupe cit mai repede, iar el
insu§i. Wept a, dupa ce §i-a a§ezat tabara in locul c el mai apropiat de cadusii. 15
Cadusiii insa, cum au aflat aid c du§manii merg asupra capitalei lor, an
luat calea Intoarsa §i. ralq niei o ordine se grabean spre capitala. Atunci
Temir, and ei mergeau spre ora§, Ii love§te cu armata sa §i, ineaiefindu-se
en ei Invàlmàiti, i-a pus pe fuga §i, gonindu-i, a mers asupra capitalei §i,
impresurind-o un timp, a cue erit-o. 90
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
86 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE III
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LEGEA LIII MAHOMED 87
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
88 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE Ill
I numita. Si oastea lui .si locuitorii tarii i-au facut o inmormintare cu.
mare alai i 1-au jelit tare. In fiecare an, arabii Ii fac slujbe religioase
ca unui eroul, bárbat sfint care le-a fost, chipurile, trimis de dumnezen
pentru a le da lege. Si asa legea le-a fost data de un om blind care nu
5 le-a fost un stapinitor tiran2.
Doninia lid Omar. Dupa ce a xnnrit, Omar, unul din cei mai incercati
125 Pelerinaj la mormIntul invatacei ai lui, J primind de la feciorul lui domnia,.
mut Mohamed.
a pornit mai intii. cu armata asupra Siriei si si-a supus
tam, o parte cu razboi, alta ind.uplecind,o cu vorba i incheind tratate
10 sub anumite conditiuni. Dupa aceea a subjugat Cilicia i Frigia i Misia
si Ionia i, mergind asupra Asiei de sus, a cucerit-o, impunind popoarelor
barbare3 de prin Asia legea lui si din ucenicii lui Ii trimite prin unele tari
pe unii intr-o parte, pe altii in alta, silindu-se sä le cistige cu vorba. Si dupa
ce a impod obit mormintul lui Mohamed cu lucruri de mult pret, a ajuns la
15 putere mai mare ca acela ; i an de an ii savirsea slujbe religioase i indupleca
pe altii sa i se roage i, venind la mormintul lui, s devina mai dreptL
Si acuma, vin nu putini din Asia si Libia si Europa la mormintul lui Moha-
med si au credinta cà acest lucru le aduce multa fericire. i unii pleaca
MOO., iar altii platesc cu bani acelora care vreau s mearga pentru ei.
20 Caci drumul este foarte anevoios la Iners din cauza nisipului si se face pe
camile, care cara in spinare mincarea i apa ; caci de aceasta n-au d.e loc
belsug. i asa pregatindu-si bagajele de drum, se urea pe camile i ca semne
126 de orientare pe drum, au aratarile aeului J magnetic i, dupa directia lui
spre nord, judeeind in ce parte de lume trebuie sa mearga, cauta drumul
25 cu ajutorul lui fac calatoria. Cind iarài ajung in localitati, unde este
apa, se aprovizioneaza in locurile acelea cu ap i pleaca mai departe ;
trecind patruzeci de zile, prin pustiul de nisip, ajung la mormintul lui Mo-
hamed. Acest mormint, se spune ca, a fost construit din pietre foarte scumpe
si se inalta sus in aer4 in mijlocul templului. De la locul acesta in care se
30 afla mormintul, pina la 5 sint ea la nouazeci d.c stadii6 ; i iesind
1 tI Int.elesul antic de sernizeu.
2 Dupa Intelesul antic al cuvintului tiran", dolunitor, pentru di Mohamed n-a venit
la domnie prin wurpare sau pe cale de violents.
3 Barbar In limba antidi elimi, In care Laonic tine sA scrie, InseamnA orice popor neelin.
4 Se InaltA sus In aer" 1.1,cTecopt46//cvov ecrrawpcics8 cct. s-ar putea traduce si atirnd In
v00100 ; aceasta se vede ca a fAcut pe un cititor sd facA lnsemnarea Ortep cird&cv6v
1.LOL Boxdcea ce mi se pare neprobabil", cuvinte ce au patruns in textul unor manuscrise
si pe care Fabrot, cu drept cuvint, le-a inlAturat din text.
5 I 1 text pare sA fie o lipsA, pe care unele manuscrise o 0100100.
6 Fac 16 km.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TIMUR-LENK IN CONTRA TATAR1LOR be
de acolo, se grabesc spre locul acesta. i aici le silt explicate legea §i Alco-
ranul ; P sufletului Ii atribuie nemurire ,p divinitatea o cred cu totul lipsit A
de nepiinta p ingratitudinel.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
90 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPO-SERI ISTORICE lIt
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DESPRE TATARI. RIISI. PRIISI. CRIER. POLONI. LITUANI 91
oriunde se Intimpl6 sg, fie acest neam, au faiMa de mari rgzboinici §i slut 1
foarte viteji.
Aceia insg de pe la Bospor in insula numitg Tauricg, insulg ce des-
parte Balta Meotis de Marea Neagrg, sub conducerea impgratului Aticheri,
popoarelor le-a prgdat pamintul 0 le-a supus sg-i dea tribut, i pe numiii 5
goti i pe genovezii care 10 au a§ezgrile in ormul Cafa.
Sarmatif tributarl tatarilor ; tji o anumitg, parte din Sarmatia plate§te acestui
slut H botur eu rominil; 1mpgrat tribut. Sarmatii madar cei dela Mama
Intinderea si obieeiurile lor.
Neagra si cei de la ocean platesc marelui Impgrat
al scitilor la locul lor de adunare tribut, de cind ngvglind in Sarmatia, o 10
parte a 0 robit-o, iar alta jefuind-o, a tinut-o ocupatà o bung bucatg de timp;
astfel de atunci s-au supus marelui Impgrat la tribut §i-1 due in fiecare an.
Sarmatial se Intinde de la scitii nomazi ping' la daci j lituani ; I
131
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
92 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE HI
targ, din Sarmatia ping in Asiria. Sciii o posedg pe aceasta. Dupg cit mi se
10 pare mie, pgrtile de dincolo de Tanais sint tara cea mai mare din toate
tgrile din Europa in amindoug directiile, p de-a lungul p de-a latnl, intin-
zindu-se ping foarte departe.
spre nord, dincolo de sarmati locuiesc permii §i shit in gra-
nit en sarmatii i sarmartii vorbese acceasi limbg en permit *i
15 despre permi se spun acestea, cä sint un neam ce-P agoniseste traiul
mai mult din vinat p . .3.
Despre prusi ; ordinul Sarmatia ce se intinde spre ocean, ajunge ping la tara
teutonie i tonnit ; D11111ith Prusia si ping la nazireii4 de aici, imbfacati
despre santoli.
in rase albe, i ping la mgngstirea lor din aceastg
90 tard. Gerrnani par sa", fie acest neam P au aceeasi limbg ca si a acelora.
si acelasi fel de trai. Locuiesc in orase prea frumoase i inzestrate en
leginiri bnne, spre a fi eit moi puternice. Acestia sint organizati intr-un
ordin, precum e socotit ordinul din Iberia i acela de care se tine
neamul nazireilor din insula Rodos6. Cgci aceste trei ordine cnnoscute
25 sint asezate in lume pentru apgrarea religiei lui Iisus in contra bar-
barilor, eel din Iberia impotriva libienilor care tree intr-aeolo, si eel
al prusilor impotriva samotilor p a scitilor nomazi care de demult sint
133 cu asezgrile chiar pe aici pe aproape, si eel din Rodos pentru apgrarea.
i
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LNTINDEREA MOLDOVEI 93
neam crede in zeii Apo lo si Artemis ; i traiul §i-1 due dupa obiceinrile vechi
elenice, uneltele1insa le sint asemanatoare cu ale prusilor.
Despre cent. Dupa acestia WO, urmeaza boemii i locuitorii acestei tad
au credinta si a samotilor si a germanilor, care locuiese In tara aceasta,
dar uneltele2 si le-au facut asemanatoare cu ale peonilor. Capita la le 5
este un oras infloritor si des locuit, asa numit Praga ; §i multi din acest
oral, nu cu mult timp in urma, au Incetat sa se Inchine la foc i soare.
Numai acest singur popor din Europa a ramas pe de laturi de religiile
ee ne sint cunoscute In timpul de fata, adica a lui Iisus si a lui Mohamed
si Moise ; cad stim c aproape numai de acestea se tine de obicei toata 10
lumea ce ne este cunoscuta. Este totusi, precum aflu, dincolo de Marea
Caspica si de masageti un popor indic care se tine mai mult de aceasta
religie a lui Apolo. Dar acest neam crede Inca si In alti zei, i in Zeus si
In Hera, precum se va arata mai departe in cursul istoriei3.
Despre poloni, lituani. Si despre acestia, atita sa fie spus aid ; polonii insa, se /34
Intinderea Moldovei.
Rom/nil bnpartiti in marginesc cu sarmatii i graiul il au asemanator en al
dona state. Lituanii se acestora, obiceiurile insa i felul de trai asemanatoare
rfizboiese eu rominii cu ale romanilor.
din Moldova.
Cu polonii insa se marginesc lituanii, ajungind i acestia
ping, la Marea Neagra i Sarmatia. 20
De la dacii cei de linga 1st-a pina la lituani i sarmati se intinde
Bogdania Neagra, care liare resedinta domneasca In numita Leucopo-
lichni 4. Si dupai cum ar putea cineva conchide, acesta este un neam ales si
destoinic 5 §i, desi vorbeste aceeasi limba, despartit fiind din vechime
in doua, neamul s-a statornicit in doua stapiniri i domnii6. 25
Lituanii insa nu sint de aceeasi limba nici cu sarmatii, nici cu peonii,
nici cu germanii i nici cu dacii i obisnuiesc un grai cu totul particular
al bor. Iar capitala lor este un oras mare, cu multi oameni si bine instarit.
§i se crede ca acest neam este mare Intre popoarele din partea locului si
foarte viteaz i mereu in razboi cu pruii, germanii i polonii pentru grani- 30
Vezi p. 63 n. 5.
2 Vezi p. 63 n. 5.
3 Vezi mai jos p. 109, 6-10.
4 Getatea Alba.
5 Cll ,,ales i destoinic" am tradus s6xivov. Hans D it te n, Laonikos Ghalkokon-
dyles und die Sprache der Rumanen. Aus der byzanttni;chen Arbeit der Deutsch. Deniccrat.
Repub., I (1957), P. 97 98, Indreapta 86xtvov in Sccxotdv i propune acest loc sa fie tradus
astfel : Acest neam este dac, precum e poate conchide din faptul, cS vorbeste aceeasi
liinbá si despartit . . ."
6 Romlnii din Tara Romineasc:i si Moldova.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
91 LIONIC CHALCOCONDIL : EXTUNERI ISTORICE ill
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
OARDA DE ADE 95
lljlzboI si pace Atunci deci eind Temir a pornit la razboi eu armata din
iatarii din Asia si cind scitii au aflat ea vine cu ràzboi asupra ion, 15
Oarda de Aur.
imparatul a prefacut toata adimarea 4 in armata 1 si-a
facut tabara, panind. multi oameni in ad.incime. tn aceasta ordine mergea
de-a dreptul spre dusmani ; o parte Ms g. a trimis-o inainte s ocupe drumul
de trecere, pe unde avea s treacg, imparatul Temir, 0 a poruncit sa-1
opreasea, pe cit vor putea, luptindu-se din raspnteri cu Temir. Acesta 5, 20.
ce-i drept, a luat o parte en sine, Temir insg, cum a sosit la armata, a mers
de-a dreptul spre Tanais, la dreapta avind Caucazul. Dupa ce a intrat
in tara scitica, i-a gasit pe sciti, stind in tabara. i cum 1-au zarit venind
la navala, s-au rinduit de lupta. i in fata lor s-a rinduit i dinsul i oare-
care lupta au dat-o la drumul de trecere ; i Temir nu a avut vre-o izbinda 95
in aceasta lupta. Apoi insa dupg, ce a stat peste noapte in corturi, a doua
zi s-a asezat iarasi in linie de lupta ; i s-au luptat i 1-an respins, asa hack
nu putea nici intr-un chip sa intre inauntru 0 0, le navaleasca in tara.
Si aici 0-a I pierdut din armata nu putini de mina scitilor. Dupa aceea 138
insa, cum nu i-a fost cu putinta s treacá inauntni, oprit fiind pe loc, 34
0-a scos armata 0 a luat drumul inapoi spre casa.
Vara uringtoare insä, §1-3 strins armata de tot mare, avind de
gind. s porneasca razboi i asupra Egiptului, dar dupa aceea razgindindu-se,
1 Iatagane turcesti.
2 Capul . acoperit" tradus verbal ar fi lucruri facute din plsla le intrebuinteazd mult".
Unele manuscrise mai indica aici o lipsa.
3 Adica Oarda de Aur a tatarilor.
4 Intreaga Oarda.
5 Hanul tatarilor.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
96 LAONIC CHALCOCONDIE, : EXPUNERI ISTOEICE Ill
a plecat iathsi asupra sciior, plecind in marsuri cit mai lungi. Si a apucat
sa navaleasca in tara scitica ; i aici s-a incaierat cu oarecare parte care
alerga spre locul de trecere i, dind lupta acolo, i-a pus pe fuga. Totusi
in aceasta ciocnire nu s-a intimplat ceva deosebit. Caci scitii au acest obicei
5 foarte bun pentru ei ; luind-o la fuga, se intorc siiarasi merg asupra dusma-
nilor ; i in fuga lor nu suMr nici un neajuns ; apoi cind a ajuns la imparatul
scitilor i s-a asezat in ordine de lupta, sciii, noaptea, s-au retras ca la
o suta douazeci de stadii 1. Si cind Temir, toath ziva se lua pe urma lor
si-i ajungea, scitii, noaptea, iarasi se retrageau, ineit armata lui Temir,
10 fäcind aceasta, era obosita ; si el, pe imparatul scitilor ii chema la lupth.
Dupa aceea insa, oprindu-se in tabath, a doua zi s-a asezat in ordine
139 de lupta dupa cete. Temir insa s-a asezat mai mult in adincime, avindu-1
I
140 si Care intreaga adunare 4 solie de pace, Mgaduind i o inrudire pnin &Asa.
30 torie, si au incheiat pace, cu condi-0.a s stea in bune relatii si sa-si
fie unul altuia prieteni.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TIMUR NIINALESTE IN SIRIA. DE6CRIEBEA EGEPTULUI 97
atunci era cel mai mare 0 mai cii buna stare ; numai camile a luat de aici
la opt mil de toate. Luind prada in acest ora§ avere foarte mare, a plecat
Inapoi acasa, ducind cu dinsul prada multa si bogata. Intr-adevár si
trimisese solie 0 la imparatul din Memfis, asa numit in chip distinctly
sultan, si cerea sa-i cedeze Shia rupestra, Welt sä incheie un tratat cu el 5
si cu conditia aceasta sa faca pace. *i cum, trimitind mai inainte, n-a iz-
butit, pregatindu-se acuma, a cucerit si a robit Damascul, oras infloritor
apoi s-a retras pentru pricina pe care o voi arata mai jos in cursul istoriei.
7. C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
98 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE LH
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TIMER-LENS CIICERESTE SEBASTIA 99
cu arabii din Arabia si cu cei din Libia, avind certe pentru granitele
Lupta Egiptulut Vara si, intre altek, luptindu-se si <pentru Alepo > 1.
pentru orasul Alepo. Alepo este aid in Asia un ora§ mare si infloritor si
centru comercial pentru Asia, Egipt si Arabia, Regiunea aceasta produce
cai de rasa,. Pe cit se pare si Egiptul §i regiunea dinspre Libia pro- 5
duce cai buni §i cgmile.
Timur-Lenk se retrage 'Cud Temir a plecat cu razboi asupra Damasculai, a
din Siria. cucerit §i ora§ul Alepo si, dupa ce a subjugat bung, parte
din Siria rupestfa, a luat calea intoarsa din urmatoarea pricina. Anume
imfaratul din Chataia, numit al celor nou'a, 2 acesta s'a fie si imfaratul 10
Indiei trecind peste Araxe, a navalit in tara lui Temir §i, luind robi
multime mare, se intorcea, mergind spre cas'a. Oastea ce o ducea ,se
zice ca, a fost de un milionpatru sute de mii. Dar Temir retragindu-se
din acea tar 3 §i grabindu-se cu mare iuteala sà-si pazeasca% cu grip, cite
Ii erau la margine dinspre taxa chatailor, cum mergea cit mai repede, 15
n-a apucat sá-lajunga in Ora persilor §i cadusiilor 4 pe imparatul chatailor.
De aici trimitind solie, a incheiat tratat de pace, fiind cu gindul la raz- I/5
boiul cu Baiazid al lui Amarat. Si a incheiat pace cu conditia s plateasca,"
un tribut destul de mare pentru tara masagetilor pe care cucerind-o,
o detinea. 20
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
100 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE III
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
T1MIIII-LENK SI BAIAZID FULGERITL 101
Sofia lui Timm-Leak i astfel s-a intimplat cu expeditia lui Teinfr la Sebastia ; 1
la Baiazid I. 1111 mult timp Ina dupa aceea a sosit §i. solia la Furtu-
nosul Baiazid §i i-a poruncit s dea Inapoi I domnilor 1 tara §i cele doua, 148
Mil de camile Incarcate eu unt §i cele doua mil de corturi de care se folosesc
de obicei nomazii de prin Asia, si In loca§urile de rugaciune de sub domnia 5
liii Baiazid sa-1 pomeneasca pe dinsul ca Imparat si in toata: imparatia lui
sá umble moneda imparatului Temir §i moneda sa s-o scoata din circulatie.
Si. mai cerea apoi ca unul din feciorii lui s, ramina la curtea lui Temir.
*i dad, le face acestea, Ira fi prieten bun §i de aproape al imparatului
iar dad, nu le va face, imparatul Temir ilva trata ca pe un dusman. 10
Atunci, precum se spune, Baiazid, plin de nninie sá fi spus vorba aceea
pe care am amintit-o si mai Inainte, c daca n-ar porni s ajunga, la el,
de trei ori goneasca femeia si s-o ia iarasi Inapoi, ceea ce la ei e o
mare rusine s spui cuiva aeeasta vorba.
ai si, acestia Rind cam la vreo zece mii, de care insa era foarte mindru,
pentru ca in orice situatie ar fi ajuns, s-au aratat barbati viteji ; si-si punea
inaintea ochilor cum Alexandru al lui Filip, avind macedoneni cu sine, 25
a trecut in Asia si, pentru c, Ii facea lui Darie o vina din expeditia lui
Xerxe asupra elinilor, 1-a atacat cu armata sa mai mica si 1-a biruit si
si-a supus Asia, de ajunsese pina la Hifasis 3 din Asia ; si avea si el toata
increderea c, atacind cu armata, sa, va distrugerepede de tot Imparatia
lui Temir si va ajunge pina in India. Luind deci armata sa din Europa si 30
Asia, ea la o suta douazeci de mii, grabea de-a dreptul asupra lui Temir,
dorind sa-1 apuce, stind in tabara in regiunea de la Eufrat, si avind do
gind s dea lupta cu imparatul Temir. Dar Temir mergea asupra-i, venind
prin Frigia. Baiazid Ma' grabea prin Capadocia, voind. sa-1 ajunga la
Eufrat prin tara armenilor. Cind ina a ajuns in Armenia, a aflat c Temir 35
11111blà acuma prin tara sa, mergind prin Frigia ; si atunci intorcindu-se,
1 Sultanilor selgiucizi din Asia Mica.
2 Manuscrisele au .rccxacvrEacov, lndreptat de Darkb In l'oczcercet8ona.
3 In manuscrise e incetv, Indreptat de Tafel in ''Tpccaiv.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
102 LtONIC CH.A.LCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE III
impaca pe imparatul Temir cu dinsul, chiar precum an dori-o el. Dar nela-
sindu-1 sa-si termine vorba, sa fi spus ca, nu bizuindu-se pe cumintenia
95 aceluia, ar fi ajuns la atita buna stare, biruind domnitori atit de
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SPAT DE RAZBOI 103
-cc priveste numarul, armata lui Temir este de mune old mai mare ca a 1
_nu ne-am prea folosi de ceva. Caci aproape toate ar fi bune, daca navalind 5
in tara acelora, am da razboiul, luptindu-ne sa punem mina pe tara si
puterea aceluia. Acum insa chiar daca, intrind in lupth, ne vom lupta,
nimica nu ne va fi noua in vederea aceasta. Iar daca, doamne pazeste,
lucrurile ne-ar iesi impotriva, gindeste-te, imparate, ce te va astepta
pe urma asta, sa-ti pierzi si armata i domnia. Tntimplarea deci vrea ca 10
lupta ta si a aceluia sa nu fie de la egal la egal. Si sint convins c Temir,
de-i cuminte, nici nu da lupta cu toata armata lui, ci impartindu-si ostile
in destule unitati, ne va pune la incercare ; si daca noi, raergind. in contra
unei unitati, am invinge-o, nu dupa mult timp baga iarasi alta in luptá,
Tina' ce noi, istoviti in lupta cu aceia, am pierde orice nadejde ; caci oastea 15
aceluia nu este de asa fel, incit, dupà ce s-a luat la luptà, s-o ia de indath
la fuga si sa' se duca ; dar si cind o iau la fuga, sint intr-o situatie mai bunii,
ca noi, caci aud ea iarasi se futon si se aduna din nou si, reluind. lupta,
fac mari ispravi. Cred asadar sa nu grabim de-a dreptul asupra armatei
lui Temir, ci luind-o prin regiuni de munte, s ne tinem de urma ei, 20
tit se poate de pe aproape, si uncle ne-ar veni bine, sa stricam armata
aceluia pe rind. I Asa s-ar face de buna seama, &à in viitor nici dupa jafuri 153
.nu s-ar putea indeparta, noi amenintindu-1 si urmarindu-1 de aproape, nici
nu s-ar mai putea Inca aproviziona indeajuns in viitor, incit Ii vor lipsi
cele de trebuinta. Dupa ce insä, luindu-ne peurma armatei lui, vom fi 25
ajuns In tara aceluia, atunci am putea sa ne napustim asupra lui si, cind
ci cu armata s-ar grabi sá ajunga acasa si s-ar tinea d.e drumul ce duce
acasa, am putea s dam lupta cu toata indirjirea".
Gthind Ibraim acestea, in acelasi fel si-au dat parerea si ceilalti.
Dar imparatul Baiazid s fi spus unnatoarele : Numa'rul cel mare se pare, 30
barbati, e v-a infricosat, pe cit banuiesc eu. Dar si voi stiti aceea ea
multimea nu e de nici o treaba, cind e vorba de vitejie. Stiti c i Xerxe
al lui Darie, imparatul persilor, ce osti maid ducea cu el si ca, trecind in
Europa, pe putin a ajuns cit pe ce sa-si piarda viata, dad, Mardoniu
rezistind, nu 1-ar fi scapat de pierzare, putindu-se intoarce la Susa. i 35
despre Alexandru stiti cam, dind lupta cu Darie, i-a luat domnia si pe
dinsul 1-a ucis. Dar cred ea' ati auzit ca si multi din turcii nostri cu o oaste
mica au facut ispravi mari. Dar si noi in Europa mergind nu o data la
lupta, am invins neamuri ce au fost cele mai viteze din popoarele lumii,
§i. pe celti si pe peoni. Si de aceea BA nu I ne micsorezi asa, in ce priveste 154
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
104 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE Iii
asupra lui, s-a a§ezat in tabara, sa se fi uimit de indrazneala lui §i cum din
Armenia a ajuns repede la el §i cum a§a pe fata statea sa se lupte en
dinsul, venind. a§a in graba cu armata. *i se spune ca incalecind ar fi
mers cit mai aproape de tabara lui Baiazid §i, privind strajile i tabara
25 cum erau a§ezate corturile, ar fi ris In hohote §i ar fi spus : Bine ni-1
asemaneaza oamenii pe acesta cu o furtuna pentru indrazneala lui, totu§i
cu toata vitejia lui, nu va scapa cu bine. Pare ca, un duh rau il mina a§a
de tare ; caci s-a smintit rau nenorocitul §i nu mai e cu minte". Dupa
aceste cuvinte s fi plecat spre tabara sa. §i a doua zi, el cn cei mai d.e
30 frunte ai sai, a trimis asupra lui Baiazid pe feciorul sau Sachruch, avind
ca la . . . 4.
Aici Baiazid cum a bagat de seama c armata lui Temir vine asupra
lui, 0-a rinduit §i el armata pe un deal, gata sa dea lupta. i aripa stinga,
o avea generalul comandant al rasaritului, iar cea dreapta guvernatorul
1 Ternir, ached Timur-Lenk, cAruia Laonic de altfel ti spune scit.
2 DenumireastricatA din "ApcupccvAnchira, Angora In "Ayxpocv Ancra si din "Ayxpccv hi
OiSyxpocuUncra ; Moravcsik, In Byzantinisch-Neugriechische Jahrbticher", 8 (1931), p. 366.
3 Peste 2 km si jumiltate.
4 In unele manuscrise se aratA cA lipseste ceva, se vede cA un numAr.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LUPTA DE LA ANGORA 1902 105
n-a ascultat, temindu-se s'a faca lucrul acesta. Mai apoi insa, cind imparatul
era furios pe el 0-1 ocara, chemat inapoi rindurile de lupta. Atunei
tachataizii napustindu-se asupra turcilor, se tineau aproape de ei, omorin-
du-i foarte, ping ce i-a pus pe fuga in goana. Aici, cum o apucasera la fuga,
du§manii tinindu-se aproape, de Indat i armata Asiei a inceput s-o ia la 20.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
106 L IONIC CHILCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE III
158 molesita de apa, a slabit la drum, Melt ostasii lul Temir 1-au prins pe
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CIICERIREA CETATELOB 107
treaca iarasi in Libia i prin Libia sa, se intoarca in tara sa, subjugind 1
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
108 LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE III
I ping sus. Dupg aceea dind. foc lemnelor, de indatg ce lemnele erau arse,
zidurile cgdeau cu usurintg si asa pgtrundeau in oras.
Thnur-Lenk,
ImpAratului
de teama Astfel deci cucerea Ternir orasele, dar cind s-a ivit
Indlel,
in acuma de primavarg, i-a sosit vestea, ca o solie de a.
ealea Intoarsä.
5 impgratului Indiei sosind la Chesie 1 cu o ceata mare,
Moartea mai Baiazid,
8 martie 1403.
ar face lucruri strasnice in ora§ ; §i c intrind in viste-
rifle iraparatului, ar pleca luind tributul, §i. ar ameninta c imparatul
Indiei nu s-ar mai tinea de tratatul de pace. Cind a auzit aceastea, Ii
era mare teamg, ca, dupg ce ar ajunge inapoi solia la imparatul Indiei,
10 sa nu navMeasca §1 sari cucereascg tara, in timp ce dinsul s-ar tinea
de rgzboaie prin tari straine ; §i totodata, Ii coplesea gindul, cg lucrurile
omenesti nu slut niciodatg statornice, §i. socotea lucru grozav, cg, $olii din.
India s-au purtat cu atita indraznealg §i. nerusinare fatil de dinsul, si
atunci a pornit-o, cit mai repede putea, spre Chesie 1, si pe Baiazid si pe
15 feciorul acestuia Ii ducea cu sine. *i feciorului nu-i dadea Temir Mei
o importantg si acela a scapat in tara-i pgrinteasca. Despre Baiazid insa,
spuneau oamenii cg, imbolngvindu-se de durere, s-a sgvir§it din viatg, 2
Asa s-a sgvirsit deci Baiazid al lui Amurat, Varbat care a dat dovadg,
oriunde ar fi fost, de o impetuozitate si indrazneala vrednica, de a fi amintitg
163 §1 care cu mare indrazneala, a savir§it prin Asia si Europa fapte marl ; gi
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MOARTEA LIII BAIAZID FULGERIIL. - INDIA 109
in mina lui. Dar acesta pornind din tara de mai 8118 de Gange §i de la mar-
.ginea Mani Indice §i de la insula Taproban, a venit asupra Impaxatului
rfl Chataia dintre Gange §i. Indus §i, cucerind aceasta tara, §i-a a§ezat
re§edinta in ora§ul d.e aici ; atunci s-a Intimplat, de a venit toata, tara indica 5
sub un singur Imparat. I Ace§ti locuitori ai tárii Chataia cred in zeii 164
Apolo §i. Artemis §i. Inca, §i. Hera. i nu vorbese acela§i grai, ci sint impartiti
in multe popoare §i, en legi bune, shit organizati In orme i sate, find mare
multime de oameni. Lui Apolo Si aduc jertfe cai, Herei Insa boi ; dar Arte-
midei Ii jertfesc baleti abia adolescenti in fiecare an. In tara aceasta se face 10
grin de cincisprezece coti, grin imparátesc, precum se zice, §i. orz de acela§i
fel §i. mei de aceea§i. marime. Peste apa riurior trec cu vase de trestie.
Caci trestia cre§te In India, dupa, cum spun oamenii, a§a de mare, hien
se construiesc din ea vase de patruzeci de medimne 1 elinice. Pentru ca.
acest neam de oameni n-a prea fost cunoscut la noi, multe §tiri ce le auzim 15
despre ei, nu ne vine sa, le credem. Caci tara aceasta fiind foarte
departe, nu s-a putut patrunde u§or Inauntru s vezi ce obiceiuri are §i.
ce fel de trai duce. Totu§i acest neam In vechime a fost foarte puternic
§i imparatii per§ilor §i asirienilor care stateau In fruntea Asiei, cantau sa
ci§tige bunavointa Imparatilor Indiei, dupa, ce Semiramida §i Cir al lui 20
Cambise trecInd. peste Araxe, au venit cu mare razboi. Caci Irapaxateasa
asirienilor Semiramida pornind cu mare razboi asupra Imparatului Indiei, I
dupa, ce a trecut peste Hu, i-a mers foarte ran §i aici pe loc s-a savir§it 165
din viat'a. Dupg aceea Cir al lui Cambise, Imparat al per§ilor, se spune el,
dupa ce a trecut peste Araxe §i s-a luptat cu masagetii, i-a mers foarte rau 25
§i a murit aici de mina unei femei Tomiris 2 care domnea peste masageti.
Eliberarea lul Musa. Temir madar, cum a primit vestea despre ispravie
Mfizboi si pace
eu Imparatul Iudiel.
solid Imparatului din Chataia, a pornit cit de repede
putea, spre Chesie 1 Baiazid insa, precum s-a spus,
a murit In cale, dus de suparare In lumea Intunecata a mortii. Lui Musa 30
insa, feciorul aceluia, Temir i-a dat drumul §i a ajuns In taxa parinteasca.
Temir bask cind a ajuns la re§edinta sa, §i-a pus la cale treburile din Impa-
ratie, precum credea ca este cel mai bine, §i, certat find cu Imparatul
Indiei, purta razboi cu el. Dupa aceea insa a facut pace cu conditia sa fie
In bune relatii §i prieteni unul altuia. 35
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
110 LAONIC CHALCOCONL1L : EXPUNERI ISTORICE HI
mai tirziu insá, avind tovarási de arme pe imp'aratul celor noug §i rese-
dinta imparateasca, asezindu-si-o la Tebris, un ora§ infloritor in Asiria
25 continua sá poarte razboi cu leucarnii 2 si impresura orasul Samachia,
capitala lui Carailuc.
Dar Tebris este un oras mare si bine insthrit si dupa Samarchand
intrece prin venit de bani §i. prin alta buna stare orasele din Asia ; §i in
tara aceasta cresc viermii de matase, si face cea mai frumoasa mUase,
30 mai bung, decit cea din Samachia.Creste i insecta as,ta numita gindac de
purpura pentru vopsit vesminte, si de lina si de mátase, si dind o culoare
de mare pret. Se gaseste mai malt in aceastá tara a persilor numiti atamii,
cad citi vorbesc graiul atainlilor, toti acesti sint persi §i. graiesc intre ei in
limba persilor. i locuiesc in Tebris si Caghino si Nighetie, orase inflori-
toare in Media si Asiria. Samachia hug, ora§ infloritor si cu multi
35 locuitori, este asezat inspre Armenia.
1 Cele istorisite de Laonic despre urmasii lui Timur-Lenk sint Incurcate i neclare. Vz.
Akd. Nimet, op. cit., p. 32.
2 Manuscrisele ne dau -rbv Xcuxocplocg sau AcuxpEczg sau 'recq XeuxcepEccg, indreptate de
Tafel In ,roi.4 Acumipvccg, trib turc numit al Berbecelui alb" ; vz. p. 56 n. 5.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IIRMASH WI TIM:TB-LENS 1n
Din fata lui Tochi, care a fost sotia lui Caraisuf, s-a nsascut Tanisa,
fecior al lui Caraisuf §i. nepot al lui Tochi. Acesta a domnit peste Bagdat-
Babilon §i, dupa" ce a subjugat tara Asiriei, a supus Tebris §i purta intr-una,
räzboi cu feciorul lui Baimpur. Pornind asupra ora§ului Ertingan 1, a
inceput s6-1 Impresoare §i, dup5, ce 1-a ocupat, a cucerit tara armenilor 163
I
care este a§ezata, in'auntrul Eufratului. Mai apoi insa feciorul lui Tochi
a pornit din Samarchand §i a impresurat Babilonul §i dind. naval6,
asupra aceluia, 1-a invins in lupth. Si. cucerind Babilonul §i plecind asupra
ormului Tebris, este mereu ocupat cu acest fa,zboi. Dar Chasan cel Lung,
care era nepot de al luiSchender ce detinea Ertingan 1 §i care era de partea
lui Carailuc, a ajuns la dornnia Armeniei cu ajutorul feciorior lui Carailuc
care au plecat §i ei cu dinsul la lupt-a. Cãci ace§tia impresurati fiind In
Samachia de imp'aratul Tani* feciorul lui Caraisuf, au ajuns la mare
strimtoare §i se rugau de Baimpur s n5M1easca, in Media ; acesta induplecat,
a n'avalit i 'Tanisa s-a ridicat §i a plecat in contra lui Baimpur, pe de o 15
parte clind lupte, pe de alta jefuind tara.
Sultanil izgoniti
Dar domnitorii Mendesia, Aidin §i Sarchan, dup`a
151 Ian Inapol tarile. ce Baiazid a fost prins, §i-au ocupat -Wile din
Masurl de prevedere porunca lui Temir i fiecare s-a instalat in tara sa.
ale !al Chasan eel Lung.
Chasan ins5, vazind e putere considerabilá i se 24
adung, a subjugat tara armenilor §i pe tanizi 2 0 en impAratii Colchidei 3
incuserindu-se, a racut pace.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE IV
Lupta pentru trait Dupa plecarea lui Temir la Chesie 1 Iisus, eel mai mare 169
lntre fedora lui dintre feeiorii lui Baiazid, a pus mina pe imparatie,
Itaiazid : dupa ce a adunat pe cei mai de frunte de la Poarta
Ikits si Musulman.
tatalui sàu ti i-a apropiat ieniceri citi a putut. Caci
Baiazid a avut acesti feeiori : Iisus i Musulman si Musa si Mehrnet i un 5
lisus mai mic i un Mustafa. Iisus, indata (MIA' plecarea lui Temir, fiind
in Asia si avind. en dinsul ienicerii i din marii dregatori citi au putut 170
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
114 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
1 la feciorii lui Omur care, din cauza aliantei lor cu Iisus, erau indusmaniti
cu Musulman, i apoi la Sinope i Castamon si de aici trecind in Dacia
pe Marea Neagra si la domnul Daciei Mircea, a dus tratative cu el, intre
altele i ca, dad, o sag ajute s ajunga la domnie, Ii d venituri in Europa 1
5 §i Ora nu putina. Caci acela cu elinii statea In relaDil dusmanoase, deoarece
aici in Bizant primisera un baiat de al lui Mircea fagaduira sa-1 aduca
la domnie, in colaborare cu prietenul Musulman. Acesta 2 asadar, 1-a,
primit cu placere pe Musa si-i punea la indemina mijloace de trai si de
ce avea nevoie ; dar i-a dat i armata. Pe urma, cum Musulman era departe
10 in Asia, curgeau la el cei din Europa, citi nu o duceau bine cu Musulman si
erau suparati pe acela ;si o porneste, luindu-i pe aeestia si de la daci armata
destul de multi ; i cu dinsul merge si Dan 3, domnul dacilor ; i s-a facut
stapin pe Europa, i, sosind la scaunul 1mpäratesc in Adrianopole, s-a,
facut imparat ; si se pregatea s-o porneasca in Asia cu armata asupra
172 fratelui sail. Dar si Musulman se silea i dinsul i-o apuce inainte,
j s
pina ce ar fi trecut in Asia ; caci amindoi Ii dadeau seama, c e mai bine
si spre folosul aceluia din amindoi care, trecind In tara celuilalt, ar da
lupta acolo i WA, nu astepte navala fratelui. i atunci trecind spre Bizant
spre a cistiga prietenia imparatului din Bizant, ia de sotie pe nepoata
20 Imparatului, fata genovezului Doria. Luind pe nepoata imparatului elinilor
Musul,man, feeiorul lui Baiazid, i trecind la Bizant, a plecat en armata
asupra fratelui sau.
Musa pienle Jinn lupla ; Dar Musa, cum foarte repede a auzit ca a descins
se retrage la Dunare. la Bizant la imparatul elinilor, de indata a pornit
IntlInindu-se eu Mircea.
25 asupra lui gi, taindu-i drumul la Bizant, nu-1
lasa sà iasa in Europa si sa se intoarca. Musulman asadar trecind din Asia
armata foarte multa, pe eft a putut, in regiunea de la Bizant, statea aici
in tabara i astepta atacul fratelui sau. Aici, de indata ce amindoi s-au
pus in ordine de bataie, s-au incaierat si se luptau. Musa avea in liniile
30 sale de lupta pe daci i pe tribali i pe *tefan, feciorul lui Eleazar i armata
turcilor din Europa. Dar impa'ratul a trimis cuvint la acesta si-i dadea
sfatul ca, in toiul luptei, cu curaj s treaca de partea Bizantului la impa-
ratu14, un om mai bun si mai cum se cade decit Musa ; caci Musa, intro
173 altele era urit la aliatii lui si era repede la minie. *tefan asadar in toiul
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MUSA AJUTAT DE MIRCEA CEL BATRIN AJUNGE SULTAN 115
partea lor si au sosit la Bizant. Dar Musa, cum se lupta incgierat cu fratele 1
sgu, a invins pe cei veniti din Asia i, luindu-se dupg ei, ii urmarea. Mu-
sulman insg, ca si cum biruit, se retragea spre Bizant ; i cind a ajuns
linga oras, sa hotarit pentru un plan foarte viteaz ; avind cu sine ca la
einci sute de oameni si mai adaugindu-se i alti citiva, intrg cu acestia 5
in santul orasului, in timp ce frate-sgu Musa, impreung cu cei ce erau
eu el, se tineau de urmgrire i omor ; apoi furisindu-se de dusmani, ajunge
in tabgra aceluia si a ocupat-o ; i pe cei ce sosind din lupta, cgutau ada-
post si se intorceau, ii omora. Cind s-a intors i insusi Musa i, mergind
din lupta spre tabara, §i-a dat seama c tabgra ii este ocupata, indata 10
luat-o i dinsul la fuga i s-a indepgrtat de armatg i unul a fugit intr-o
parte si altul in alta, precum ii venea fiecaruia bine. Unii s-au i dus de
indatg la Musulman i i se inchinau ca unui imparat i i-au urmat, unde
mergea. Si asa Musulman a pus mina pe putere in amindoug continentele,
dupg ce a luptat ping la capat cel mai vitejeste din toti citi ii tim noi, 15
in contra fratelui. Intrind asadar in resedinta impgrateascg din Adria- 1
nopole, si-a rinduit impgratia i domnia, precum credea eg este cel mai 174
bine. Musa insg ajungind in regiunea de la Dunare i intilnind.u-se cu
Mircea domnul Daciei, care ii era prieten bun si de mai inainte, se atinea
pe linga Hem, mutindu-se din loc in loc. 20
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
116 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNE RI ISTORICE IV
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
RAZBOI INTRE MUSA SI MAHOMED 117
era I mai pre jos d.e nimeni 0 in timpul de atunei era socotit foarte 177
destoinic Ia conducerea rdzboinlui 0 se bucura de mare faima buna. Si
pentru aceasta, faima buna a fost prins de fratele Wan imparat si, aruneat
in inehisoare, a ramas saptesprezece ani ani eu bàieii sai. Musa, cum .
deanna incotro merge si pe uncle umbla. Acesta deci, in mice parte de tara
mergea, Ii semnala indata lui Musa si-i ata linde, venind asupra Ion,
an putea da peste ei §i i-ar preda baiatul. i oamenii cu baiatul ajnnsesera
la muntele Maeedoniei care se intinde pina in Tesalia, i aici, dupa cum
ii semnalase Balaban lui Musa, da navala §i a prins baiatul §i i-a distrus 25
oastea. Dupa aceea venind in tara lui Bogdan, §i-a supus tara de aici
si continua en multh strnint i Ware de seama rrtzboitil en
Si asa elinii eran urmariti en razboi.
Si Iisus eel mai tinar dintre baietii lui Baiazid, venind la elini,
a treeut Ia legea lui Ems si flu mult timp mai pe urma s-a savirsit din viata !. 30
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
118 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
179 partea lui Mehmet, a pus sthpinire pe Asia i apoi a pornit asupra Eu-
I
cea din Asia venitil cu Mehmet s-a ciocnit cu cea din Europa 0 se luptau.
20 Nu dupa mult timp insa, armata cea din Asia a fost batutil si a apucat-o
la fuga. i Mehmet, mesterul de coarde, a scapat la Ali, feciorul lui Ba-
iazid 4, in Bizant si au scapat si armatele. De aici trecnd din nou in Asia,
s-au inzdravenit i s-au refacut, ca iarasi navMind, sa se ia din nou la
1upt5 en Musa pentru partea cealalta din stat. Nu dupa mult timp adu-
25 nind armata asiatica, elinii 1-au trecut peste strimtoare in Europa. Musa
51 treaca' in Asia, 11 opreau elinii, deoarece trecerea marii era in puterea
lor i stateau de paza si la Elespont 0 la Hieron 5 in Propontida. Mehmet
asadar, cum i-au trecut armatele in Europa, s-a grabit drept la tribali, cu
gindul s ia In primire armata acelora care era considerabila. Dar Musa
30 se grabea sa se ia la 1upt i, indata ce a ajuns in regiunea asa numith de
la Panion de peste muntele Hem, da aici peste fratele sau, caci Musa
trecuse de mai inainte peste munte. i (Mehmet> cum a bagat de seama
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAHOMED I ELSTOARNA PE MUSA. 119
ca fratele sau inaintind., s-a apropiat de el, si-a pus armata in ordine 1
§i s-au luat la lupta. Dar, nu dupa mult timp a fost batut i luind-o la
fuga, a plecat la dornnul tribalilor. i cind I statea aici, a trimis vorba 181
la mill dregatori ai turcilor, In vederea unei defectiuni, i la Chasan,
comandantul ienicerilor si la Brenez si la Amurat. Iar aceia au cedat vor- 5
belor i si-au dat cuvintul, in ce priveste defectiunea. Astfel Insui Brenez
trece la Mehmet, avind cu el foarte multi turd, i inca i ienicerii, pe Chasan
cu cei mai de frunte clintre ieniceri. Astfel Mehmet, avind acuma armata,
incit sa se poata masura cu fratele sau, a luat i pe domnul tribalilor cu
sine 0 a pornit asupra fratelui sau cu gindul s dea lupta. Dar Musa 10
gindindu-se WA, stea in calea fratelui sau, incit sa nu poata patrunde in
Europa 1 si sa-i cuprincla tara, se atinea prin tara misilor, avind, cu sine
Poarta i intreaga armata din Europa afara de cei ce au trecut la Mehmet.
Iesind Mehmet aici, §i-a asezat tabara. Cind insa a ajuns aproape de
armata lui Musa, s-a pus in ordine de lupta, si aripa lui stinga o comanda 15
donmul tribalilor, iar cea dreapta Brenez cu feciorii lui ; caci erau cu el feciorii
lui, oameni destoinici, Baram 2, Ali, Beic si Iisus. Dar cind si Musa Ii
avea ostile lui puse In ordine de lupta i, umblind pe la ele le inspecta
rinduia, I dupa cum i se parea mai bine, mergind. pretutindeni, atunci 182
Chasan, comandantul ienicerior, care trecuse la <Mehmet), apropiindn-se 20
cMare de armata lui Musa, a inceput s strige catre ieniceri : Baieti,
de ce mai taráganati si nu veniti at mai repede la imparatul vostru, omul
cel mai drept si mai bun dintre coboritorii din neamul Otumanizilor i pe
toti cei din neamul lui intrecindu-i In virtute, ci rabdati s fiti batjocuriti
§i rnaltratati de un om batjocuritor din fire si un ingimfat si care nu are 25
nimic bun intr-insul nici pentru sine si nici pentru prietenii lui". In
timp ce Chasan spunea acestea, Musa cum trecea prin rindurile d.e lupta,
auzea orice spunea omul acesta ; dar careva luindu-i vorba inainte, i-a
zis : Dar imparate, nu vezi pe Chasan, comandantul ienicerilor, om care
a fost in mare cinste la tine, cum insulta pe ieniceri, chemindu-i la defec- 30
tinne !?" Atunci Musa cum a, auzit acestea, nu s-a mai putut stapini,
ci dind friu calului, i-a dat pinteni asupra liii Chasan, cu gindul sa-1 omoare ;
§i alerga din rasputeri. Chasan, deoarece foarte repede a bagat de seama
ea Musa mina din rasputeri asupra lui, a luat-o 0 el la fuga cit putea ;
0 Musa se tinea de el, nrm6rindu-1. Apoi ajungindu-1, II omoarA din fuga, 35
cu sabia pe om, repezind de sus intr-insul sabia. Slujitorul lima care insotea
pe Chasan, cind §i-a vazut stapinul omorit si cum Musa din nou j ridica
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
120 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNEIII IsTORICE IV
183 sabia, ea sa loveasca iaräi, slujitorul lui Chasan s-a plecat in jos i, cind Musa.
intinde din nou bratul, i 1-a ratezat en sabia. Cind 0-a vazut mina &Anita,.
a pornit totusi spre tabara. i ostile cum au bkat de seama cá e ciunt,
au inceput a fugi i s-au dus la fratele sau. Atunci i dinsul nu s-a mai
5 oprit din drum, ei s-a dus si a fugit spre tara Daciei. Dar de indata ce ostile
au venit la Mehmet si el a pus mina pe puterea in stat, imediat a hotarit
sa ia urma fratelui sau. *1.-1 wind istovit i minind cu o sing-Lira' mina
si virit intr-o m1atin i, aducindu-1 la fratele sdu, 1-a ucis indatk,
sugrumindu-1 cu juvatul 1
10
Mahomed I (141:1-1121) Apoi, Mehmet, fecior al lui Baiazid, a luat in
pusIiele Tara Rom1neased ; primire domnia, elinii stindu-i intr-ajutor ; i dom-
apol Ineheie pace, nului tribalilor i-a dkuit Vara destul de multa
primind ISMS.
in granita cu a aceluia. Dupg aceea a trimis armata
asupra tarn Daciei si a pustlit aceasta ta.ra. i deimnul Daciei trimitind
15 soli la el a incheiat un tratat de pace cu conditia sa aduea tribut, pe
care i 1-ar fi rinduit imparatul Mehmet 2
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAHOMED I IN EA7BOI CU VENETIENII 121
peloponezienilor care, avind mult timp In puterea lor tara, nu mai voiau
sa asculte de loc de domnii elinilor 1 eind li se parea ceva ca, nu le este
de vreun folos. Atunei prinzindu-i pe acestia, i-a dus la Bizant, tinind sub
paza pe peloponezieni. *i a plecat cu acestia 2
I
185
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
122 LAONIC CRALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PIITEREA vENETIEI 123
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
124 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPONERI ISTORICE IV
1 pe loc, eaci acolo e cel mai stiimt ; si inchizind gura portului, i-au impresurat
pe genovezi cu foamea in Chiozi. S-au apucat ei de canalul ce duce
din Eridan in port, sapindu-1 a§a, incit s poata, pluti cu corabiile lor spie
Eridan ; ci n-au fost in stare sa clued, lucrul la capat. Se credea c i domnul
5 Pataviei, care era invrajbit cu venetienii a luat parte la razboi alaturi de ei.
Ace§tia impresurati de venetieni §i siliti de foame, s-au predat s faca cu
dinsii ce vor, §i astfel s-au prapadit In chipul cel mai ru§inos, incumintiti
fiind precum nu trebuia. Iar venetienii de atunci mergind cu razboi asupra
orasului genovezilor, in multe locuri au dat lupte navale 0 au ramas invin-
10 gatori, dobindind mare putere de atunci i tinindu-le marea inchisa, in
partea aceea ; atunci a ajuns acest oras in mare nevoie din cauza acestor
lupte pe mare.
Cuceriri Mai apoi s-au razbunat pe domnul Pataviei i i-au impresurat
eneilene.
ora,sul si, cucerind, s-au legat de continent, intarindu-0 in chip
15 mai statornic domnia pe continent. Avind 0 de mai inainte oarecare sta.
pinfre pe continent, prin cistigarea oraplui bine instarit, Tarvisio, §i-au
191 llirgit tara, I facind pe cetatenii orasului sa, fie porniti cu ura fata de con-
ducat orii lor. Mai pe urma, dupa ce au cucerit Patavia 1 pentru c'a domnul
din casa Carara se luase la cearta, cu ace§tia, pornind din acest ora§, an
20 encerit si alte orase nu putine de prin tara Italiei 0 din Ligiria, intre altele
0 Verona, ora§ bine instarit, izgonind dintr-insul pe domnii a§a, numiti
Climachii 2, apoi Vicenza si Brescia, ora§e bogate §i insemnate din cele
de acurna de prin Italia.
Itazbal eu d lllll 1111 din Dupiti aceea indusmanindu-se cu stapinitorul Ligiriei,
25 Milano ; sirabanal s-au razboit multi ani. Domnul acesta este din casa
ueestaia ucide un
Mariangeli ; domne§te insa, in orasul Mediolan. Si era
balaur i a ja age damn.
ora§ul de o bogatie foarte mare industriala, i sta in
fruntea oraselor din Italia prin multa alta buna, stare si, avind bocuitoij
multi si el fiind foarte vechi, se pare ea, de cind a fost intemeiat, intotdea-
30 una s-a bucurat de multa, lama stare, pe urma indeletnicirilor razboinice
§i prin fabricatie de arme. Orasul acesta, fiind in interiorul Orli, este la o
departare de §ase sute de stadii 3 de Marea genovezilor ; este asezat aproape
de Galatia care se chiama §i tara Savoia. Prin ora§ curge un riu i acesta
se revarsa in riul Ticino linga ora§ul Pavia. Iar Ticino curge In Eridan
192 linga, Piacenta, oras mare al Ligiriei. Acesta unde se revarsa, am aratat-o
mai inainte. Cobol itorii din aceasta casà, se spune ea an ajuns la domnia
1 in anul 1405.
2 Traducere In grece§te a numelui Scaligeri.
3 Fac 106 km.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DINASTIA MARIANGELO DIN MILANO 125
domnind in patru generatii peste aceasta tara, i-a revenit domnia lui
Filip, in contra caruia venetienii, indumaniti, purtau razboi ; i intre
I
193
s-a impartit intre amindoua taberele 0 cum au dus razboiul, arat mai
la vale in cursul istoriei, cum s-a intimplat.
Acuma m intone la ormul venetienilor, cum acest ora§ a avut part e
pe rind de o soartg, §i buna §i rea. i in acest rázboi Venetia §i-a ales gene-
rali-comandanti destoinici in ale fazboiului, intre altii si pe Carmagnola, 30
de care am amintit 0 care a fost incuscrit cu stapinitorul Ligiriei. Pe acesta
prinzindu-1 ea pe unul care umbra cu gind viclean asupra lor, 1-au ucis I.
Trimitind dupa, Sforza, 1-au ales §i 1-au pus general-comandant 2.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
126 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CONSTITUTIA VENETIEI . - DESCREEREA OBASULUI 127
pricina condamnarii. Cad asa e regimul justitiei i sint pusi peste tot orasul
pentru. tragerea la faspundere a celor care au comis vreo crima fata de
careva, fie de ordin public, fie intreolaltà ; i 11 duc la moarte, pe oricine
1-ar gasi vinovat. I Dar si pentru alte judecAi sint pus,i judecatori, unii 196
pentru localnici si altii pentru straini. Peste acestia pun patruzeci de mail. 5
dregatori si, dupa ce asupra pricinilor cercetate ii s-au facut referate,
sint lasate in seama acestora hotaririle, ca sa poata fi data judecata cea
mai buna posibil,. Dad, insa nu se invoiesc la judecata, se aduce in fata
Consiliului Delegatilor si acolo se cerceteaza cu toata grija si-si gaseste
sfirsitul. Mai sint i alte dregatorii nu putine ale orasului, in sarcina carora 10
este paza ordinei i masurile in contra celor ce se dedau noaptea la vreo
neorinduiala prin oras. Alti dregatori ai pietii stabilesc taxele pentru
marfurile cuiva i cerintele pentru veniturile orasului ; acestia sint pusi
sá incaseze veniturile si la ei sint adusi banii i darile intregului oras.
In frunte sint pui pe viata dregatori mai batrini si care se vede ca se IS
disting in functie, deoarece se crede ca este o lucrare grea sa socotesti
in fiecare an veniturile i cheltuielile orasului, ce ar putea sa nu ajunga
si ce ar putea sa prisoseasca din banii acestia 1 Dintre acestia, in caz de
moarte, isi aleg conducator. 2 In aceasta forma de guvernamint sint primii
demnitari, caci acestia au supravegherea asupra visteriilor si a veniturilor 90
si au grija de ele, administrindu-le. exercita functiunea asistind im
preuna cu conducatorul la ascultarea solilor si la stabilirea relatiilor cu I
improatii si donmitorii cei mari. Barbatii acestia an toata puterea in stat 197
si formeaza domnia Orli.
Prin dona lucruri intrece acest ora§ orasele din Italia, pe de o parte 25.
prin somptuozitatea locuintelor si prin. cladirile ce le-au ridicat pe mare,
ca de alteum intreg orasul, pe de alta prin bogatia locuitorior din oras,
pentru ca orasul avind o asezare prielnica pentru comert, ofera cu usurinta
cistig de bani in larga masura. Intre altele, a fost impodobit acest oras
si cu tm santier naval, construit inauntrul orasului, foarte frumos i maret 30
la vedere, inzestrat cu foarte multe trireme si cu alte vase de tot felul in
numar mare si putind construi de acestea aid din belsug si arme si alte
lucruri ce sint de trebuinta pentru corabii. Cuprinde o intindere de cinci
stadli §i aici lucreaza zilnic foarte multi oameni la corabii. Pentru acest
§antier naval si pentru toata instalatia aleg pe an doi mari dregatori. De 35
cai nu se foloseste acest ora§ de loc, ci merg unii la altii pe jos sau cu gon-
1 AdicA sã acil bugetul, stabilind eventualul excedent sau deficit bugetar.
2 Unul din acesti marl dregátori financiari este desemnat sã ind locul dogelui decedat
pinil la alegerea celui nou.
3 Aproape 900 m.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
128 LA.ONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE Iv
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
'MICR INVIMI DE VENETIENI 129
Biruinla venefiana Cind a§adar Mehmet, feciorul lui Baiazid, i-a declarat 200,1
pe mare asupra turcilor, razboi ormului acestuia, au echipat pe linga cele 15
1410, mai 29.
care le aveau mereu de paza, §i alte doua trireme ;
acestea au plecat de-a dreptul spre Elespont, sub comanda lui Petru
din casa Loredano, care mai tirziu §i la conducerea räzboiului in contra
genovezilor §i-a ci§tigat mare nume in arta razboiului. Acesta sosind on
vasele in Elespont la Galipoli, se atinea cu corabiile in larg, stind iinitit 20
§i nearatind nici o intentie de razboi ; caci socotea c e pace §i c tratatele
de pace nu sint rupte ; §i i se aduse ordin sa se apere numai, razboi ins/
sa nu inceapa Inca. Cad credeau ca nu e bine BA inceapa rAzboi din grija
pentru ormele ce le aveau in tara lui Mehmet dinspre Marea Ionic/ .0
Egee, ea nu aiba de suferit din partea turcilor. Acestuia i se daduse astfel 25
ordin din partea Senatului, sa fie gata de lupta pe mare spre a se apara,
dar din voia lui sa nu inceapa razboiul. Dar cind a sosit in Elespont si
triremele lui stationau dinspre Asia, comandantul de la Galipoli nu mai
putea rabda ca venetienii sa se semeteasca a§a pe fata I in tara Impara- 201310
tului §i chiar la baza lui navala ; §i de indata ce a echipat cora-Mile, le-a 30
scos §i acesta, avind douazeci §i cinci de trireme, iar alte coral:di ca la opt-
zeci, ca §i cum ar voi s sperie cu flota imparatului pe venetieni. Ace§tia
ce-i drept s-au indepartat spre Pricones, tinindu-§i corabiile in larg. Tri-
rema, numita Peloponezica, Med a ramas in urma, ca una ce ridicase pin-
zele mai tirziu. Aici, cind o trirema de a imparatului ajunsese aproape de 35
ea, arniralul venetienilor a trimis dupa ea, facindu-i semn prin care-i
poruncea sa continue drumul §i sa nu atace. Dar cápitanul triremei Pelo-
ponezice crezind ea i-a poruncit sa atace, deoarece credea ca e un consemn
1 Bilarnonte Tiepolo s-a rilseulat In 1310, dar a reu§it sa foga.
9. C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
130 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOEICE IV
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MUSTAFA CAUTA. AJIITOR LA MIRCEA CEL BATRI.N 131
in ora§ §i. a fost tinut prizonier. Dar Mehmet a auzit foarte repede ci
I
204
fratele sh'u a venit la Terme si de indara, fàr nici o aminare, a luat-o
in grata la drum cu armata spre Terme si-si cerea fratele de la elini.
Guvernatorul Termei InsA, trimitind un crainic la imparatul din Bizant,
i-a raportat despre feciorul lui Baiazid Mustafa, cum e la el si cum Mehmet 5
venind, i-1 cere pe fratele su ea hind mincMos si fiindu-i spre stridiciune
aid. Iar imparatul a trimis la Mehmet un sol si s-a invoit cu dinsul, pe
Mustafa s5,-1 punA sub pazA §i ssa nu-1 lase CA se intilneascA cu nimeni si
nu plece nieMeri. i invoiala au IntArit-o cu jurAmint §i pe Mustafa 1-au
Mails in ceattuia din Epidaur in Peloponez, pe insusi Mustafa si pe domnul 10
Smirnei Zunait 1, care a venit deodat h. cu dinsul din Dacia la Terme si
a luat parte impreunI la r'azboiul in contra lui Mehmet. Pe acestia a§a dar
elinii i-au tinut in inchisoare timp mai indelungat, dupiti aceea i-au dus
la Lemnos §i. Imbros si i-au tinut aici sub pazA pin'a la rnoartea lui Mehmet
al lui Baiazid 2 Atuncea, ce-i drept, elinii i-au fácut Impgratului pe plac §i, 15
ràsplaindu-i cu aceeasi moned-a, i-au pus pe acestia la inchisoare in Epi-
daur din Peloponez. i din cauza aceasta se intimpla s, poath" obtine orice
de la impAratul Mehmet. 1
Manuil II Paleolorpil, Elinii avind deci atunci o situatie mai bung ca ina- 205
avind pace de la turd, inte i pentru mult timp fiind mereu intr-o stare 20
Ii Inifire5te domnla tir
linistita §i mergindu -le bine, §i-au intocrnit §i situatia
Ii Insoarsi feeloril.
In Peloponez, dupa cum credeau cg le va fi mai de
folos. Tmparatul Emanuil a avut feciori pe loan care era mai mare si
pe care 1-a proclamat elinilor impArat, si pe Andronic si pe Teodor dup5,
acesta §i pe Constantin si pe Dimitrie si pe Toma. i lui Than, cel mai mare, 25
pe care-1 credea cel mai destoinic din ceilalti, i-a incredintat imparatia
si aducindu-i sotie din Italia, pe fata ducelui din Monferato, distinsil Ia
caracter, dar neplAcuta", la infAtisare, 1-a incoronat cu diadema si 1-a pus
elinilor arhiereu. si impArat. Dar impa'ratul cu sotia sa nici nu locuia nici
nu tedia, ii era uritgr §i nu. putea s-o sufere, si ea vedea c lArbatul ei nu 30
o place si c o uräste mult, si atunci dinsa, dupa un timp, s-a urcat pe o
corabie si a plecat, plutind spre Italia la rudele sale 3. Apoi i-a adus sotie
din Sarmatia, pe fata domnului sarmatior 4. Orinduit asa, acesta conducea
impArätia ; i pe Andronic, o fire nobilA, al doilea dup5, imparatul Ioan,
1-a pus A, guverneze Terme. i dup'a, oareeare timp s-a imbolnitivit de lepra 35
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
132 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPONERI ISTORICE IV
s-ar putea apAra destul de bine si s-ar afla intr-o situatie grea. i pentru
ea a crezut acuma ca astfel va fi mai bine de ei i de oras, 1-a vindut pe
acesta venetienilor pe un pret nu mare. Iar Andronic s-a dus la fratele sau
5 in Peloponez si-si ducea traiul in Mantinea din Laconica, ping, ce, boala
doborIndu-1 acuma cu des5virsire, a incetat din viatl. Tar pe Teodor
care Ii era fecior, imp5ratu1 Emanuil 1-a trimis la fratele au. Teodor,
nascut in purpurà 2, cu gindul s5,-1 lase urmas pe Idiat In Peloponez.
dui-A ce 1-a primit pe acest bgiat al fratelui sàu, cArilia ii era devotat,
10 1-a tinut pe ling6 sine i, chid a murit, i-a lasat domnia. Acesta cind a ajuns
la conducere, si-a luat sotie din Italia pe fata lui Malatesta duce de Marca,
femeie distins5 prin frumusete ti alte insusiri alese. Totusi mai pe urmä,
urindu-i-se de sotie si neputind-o suferi, a ajuns s se certe i atunci s-a
simtit indemnat sa-si a1eag5 viata de cAlugár si la domnie a trimis dupA,
15 fratele sAu s vinA, deoarece credea s imbrace rasa de cA1ugAr i sä-i incre-
dinteze lui domnia i averea. Totusi nu peste mult timp, acesta iarki
s-a rAzeindit, cki marii lui dreg5tori II desratuiau de la aceasta i nu-1
15sau s mearg5 la ce se pornise.
Teodor cel bAtrin, unchiul eau dup5 tat5, n-a avut nici un b5iat
207 de la fata lui Rainerio, avea insá din flori. I CAci acesta Ii luase pe fata
stApinitorului Atenei i despre ea se spunea a a fost cea mai frumoas5
din toate fetele care pe vremea aceea s-au distins prin frumusete.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
STAPINIRI APUSENE IN GRECIA 133
Acarnaniei, care i-a lasat in tara, isi pasteau turmele §i In aceasta tara. 210
Dupa aceea s-au inteles intre ei sa atace pe elini, oricum ar fi sà le iasa.
cind guvernatorul, Isaac Ii era numele, a venit odata, mergiml la
1 Manuscrisele au cpwxcaogFocaida, indreptat de Darkó in (19cod8o5.
2 Poate stricat din Vallaresso, crede Darkó in indicele s. v. din editia sa (II, p. 328).
3 Inca bizantin.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
134 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
multi altii, Prealup clucindu-i acasa, Ii trata ca robi de razboi bine si-i
tinea sub paza. Petrecind in resedinta-i domneasca, II tinea, ca pentru
bard sa-i dea rudelor Inapoi, daca i-ar cere. Dar femeia acestuia, cum 1-a
35 vazut pe tinar, s-a indragostit de el ; caci umblase si mai inainte cu alti
barbati si era desfrinata. Träind asadar cu tinarul §i Innebunita de dra-
goste pentru el, se intelege cu dinsul la au complot in contra barbatului.
femeia conducindu-1 in dormitor, cum domnul Prealup se odihnea,
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
STATINI111 APUSENE IN GRECI.A. 135
dinsul. Pentru c6, insa, stapinea samavolnic, nimanui din ora§ nu era plAcut
decit femeii. Dar rAzbunarea lui Prealup, in nu prea mult timp, 1-a ajuns
pe feciorul acelui, pe care-1 avuse de la aceasta femeie ; cAci pe acesta,
cind se dusese la impgratul Musa, ca sari ceani aliant5, si ajutor in contra 5
lui Carol, stgpinitorul de atunci al Acarnaniei, 1-a prins, ca sa-i ia tara
si i-a scos ochli. Taus regiunea orasului Ioanina n-a cucerit-o nimeni.
Aducindu-si-1 pe acest Carol donm, i-au incredintat s aib6 grija de tre-
burile orasului ; si a stiut s poarte rAzboiul cu toatd, tária ; si I
asadar 213
aceastA domnie care a fost de multg, vreme a tribalilor, a trecut asupra 10
lui Izaul §i asupra domnului Carol. Acesta avind in st'apinirea lui arnindou'a
thile, a ocupat si regiunea de la Ahelou, asa numitg, Baltos 1 si Anghelo-
polichni ping, la Naupactos din fata Ahaiei si stApinea tara in chip absolut ;
si a ajuns la mare putere, cad se vede c n-a fost intru nirnic mai pre
jos de vreun dornnitor de atunci in ce priveste stiinta domniei si a raz- 15
boiului. i in ilzboaiele cu tgrile vecine cistigindu-si mare nume, a luat
in dsgtorie, precum am spus-o mai inainte, pe fata domnului din Atena
si Corint.
Acest domn 2 a avut un bgiat din flori ; e6,ci de la sotia sa din Eubea
n-a dobindit urmas de partea bArb'ateasea. i pe bgiatul din flori 11 chema 20
Antonio. Acestui Antonio i-a Hisat Beotia si orasul Teba, dci Corintul
1.115,sase ginerului s'au Teodor, fratele impAratului. Iar orasul Atena, pe care-1
smulsese mai inainte de la celtiberii din Navara, dci pe acesta 1-au
avut iberii, cucerindu-1, 1-a 15,sat venetienilor. Dar acest Antonio,
feciorul lui, de indatä ce a primit de la tat'6,1 san domnia Beotiei, dmi 25
cealalta Ora, Focida 3 si Levadia, le cucerise Baiazid al lui Amurat,
adaugindu-le la J impargtia sa, p1 ,cum am arAtat mai inaintet acest 214
Antonio asadar a pornit razboi cu venetienii si impresura Atena cu multa
grija si staruint6. Venetienii insg, socoteau lucru grozav, c'd orasul lor e
impresurat, si dorind sa,-1 apere, se gindesc sg, meargh,' asupra orasului 30
Teba ; si stringind. armata din Eubea si armament, cit an putut, au pornit
din Eubea spie Beotia asupra Tebei. Dar Antonio aflind c venetienii
pornesc in contra sa, a pus dou6 cete in calea lor, pe unde aflase c5, au sit
tread, euboenii cu venetienii, o ceata, stind la pina la inceputul drumului,
cealalta la capAtul lui ; i astepta 0, se napusteasea asupra dusmanilor, 35
cind vor fi la mijloc de cale. Aici asadar, cum venetienii mergeau spre
1 Manuscrisele ne oferil ccEe-rbv, indreptat In Mikrov de Darkó, dupa Vivien de Saint-
Martin, Nouveau Diet. de Géoar. univ., s. V. Valtos (v. ap. crit. din ed. Darkó).
2 Adica Rainerio Acciajuoli, domnul Atenei si al Corintului.
3 Manuscrisele au Ocoxcetacc, 1ndreptat de Darkd In ClowEgoc. Vezi i p. 133 ii. 1.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
136 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IV
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PRIETENIE INTRE MANT111. 11 PALEOLOG SI MAHOMED I 137
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
138 LAONIC CHALCOCONDTL EXPUNERI ISTORICE IV
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE V
lirearea pe tron a Cind. Mehmet al lui Baiazid, dup5, o domnie de doisprezece 220
mul Murad II ani, s-a svirsit din via-0J, i-a urmat in domnie Amurat
(1421-1451) : tra. al lui Mehmet care era feciorul lui mai mare. S-a Intim-
tative eu bizantinii.
plat 1110, 0, fie la Brusa in Asia si lua m'Asurile cuvenite
pentru asezarea in domnie Dar elinii, cum au aflat de moartea 5
lui Mehmet si de asezarea in domnie a lui Amurat, au trimis dupg
Mustafa, despre care se spunea cA a fost feciorul lui Baiazid, s'a vinA
de la Lemnos. Se intimplase s'a sad5, la Lemnos, chipurile sub pazA, usoarA
de tot. I Dar trimisii dupg, el s6-1 aducá, au fost opriti de vinturile care, 221
in timpul de atunci Maud. cu arie, tineau In loc cAlätoria de la Lemnos lo
spre Elespont ; si aceia trebuiau s6-1 pun6 Imp6rat in Europa ; cad trecerea
lui Amurat In Europa, o opreau cu triremele, inchizind si Propontida si
-Elespontul pentru trecere. Si atunci au plutit in jos la Galipoli, oras inflo-
ritor din Chersones, ca, Mustafa venind en corniile, 0, se poatá intilni
aici au dinsul §i, proclamindu-1 Impárat in Europa, sà-1 poata indupleca 15
pe Mustafa s5, le predea Galipoli. De astgi dat'0, elinii, din nepricepere,
s-au pripit, inch peste tot si-au stricat si sie-si si statului si cit pe ce capitala
era sa le fie robin, de Amurat. CAei vizirii lui Amurat, lasati de tatál sau
Mehmet in Europa, ca 0, asculte de urmasul s5,u la imparAtie, au venit
la imparatul din Bizant si duceau tratative, ea, in imprejurarile de acuma, 20
.elinii s'A nu strice buna Intelegere cu dinsii §i s'a nu umble s5, rastoarne
legaturile ce le au cu dinsii, ci s5, ramin5, la cele ce le-ar fi pus la cale cu
impäratul Mehmet. Intro oamenii cei mai de frunte ai imparatului era
Baiazid, fiind mare vizir §1 general comandant al Europei. Acesta venind
asadar la ei, a dus tratative cu impáratul Bizantului, rugindu-1 de pace, 25
Inch s5, le fie binevoitor ; si dadea ostatici doisprezece copii de ai dreg6to-
rilor celor marl, aur douá Bute de mii si tara cit isi vor fi ales-o de la ei 222
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
140 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITISERI ISTORICE V
5
DII de Cu aceste vesti asadar a trimis crainic la imparatul
parer( Intre
imparatil Mating H cl loan de atunci al elinilor Than2, Omar hind Inca si care
vIII Paleolog.
umbla cu planuri marl in ale donmiei ; cad credea
ci e mai bine pentru dinsul, daca aceia se napustesc unul asupra celuilalt ;
si daca, domnia aceluia Ii va fi divizath, statul sau s-ar putea, afla Intr-o
10 stare mai buna, decit cea de acuma si ar putea ajunge intr-o situatie mai
fericith, daca amindoi stilt la nevoie ; si daca Imparatia ajunge in miinile
amindurora, el e ceva mai puternic decit amindoi, incit nu mai are de
oscilat cind spre unul cind spre ce11alt. Aceasta Insa,' are sa fie, daca im-
partindu-si dorania, amindoi au sa, fie Imparati. Dar mai tirziu n-a mai
15 rAmas la acest punct de vedere, ci el unul era MIA§ de partea lui Mustafa.
Tani sau Insa, care era de fapt 1mparat, avea o parere opusa acestuia si
cerea sa nu calce tratatul de pace, caci oricine calca, tratatele de pace, nu
va putea avea parte de ceya bun sau statornic, 1ncit gresala lui sa. nu-I
surpe. Mai spunea c. §i aceasta trebuie luat In seama, cu care din amindoi
223 sa, se 1nteleaga ? Cu acela, unde-s banii Imparatiei si ienicerii ! $i
asupra acestui lucru, fireste nu poate fi nici o IndoiaIn i aceasta fixeaza,
spunea dinsul, alegerea care ar putea-o face. Planurile acelea Insa, sint
indoielnice, unde si cum ar putea ajunge la tronul imparatiei i shit legate
pentru dinsii cu primejdia cea mai mare. In privinta aceasta asadar pi-
25 rerile elinilor erau 1ml:oar-the in doua, ; dar 1mparatul cel tinar avind atuncea
conducerea 1mparatiei elinior, elinii s-au alaturat parerii acestuia, preferind
salfaca, precum ii 1ndruma, si s-au legat de norocul lui Mustafa, inch sa-1
faca pe acela Imparat si el sa, le dea Galipoli.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MUSTAFA CONTRA.PRETENDENT CU A.JIITOR BIZANTiN 141
din Europa si cu pedestrasii turd asa numiti azapi ; si a trecut peste strim-
toare in Asia, avind cu sine pe Zunait, domnul Smirnei, si. mergea asupra
bui Amurat al lui Mehmet. Iar pe impAratul elinilor, trinaitind soli, il ruga 25
sA nu Incerce vreo scliimbare In legaturile lui bune cu dInsul, cad li va da
IndatA Galipoli, dupa ce Isi va supune Asia, invingindu-1 pe nepotul sAu
de frate.
mustafa, pilrilsit, Dar la imparatul din Bizant erau sositi si oameni de ai lui
pierde trouni Amurat, ducind si acestia tratative, ca Imparatul sa Vila 30
1 viata.
cu ei si fAgAduiau cA le vor da orice ar dori. Tar elinii un timp
i-au tinut cu vorba, in sfirsit MO', solia lui Amurat au lasat-o sA plece si.
alegindu-si partea lui Mustafa, 1-au determinat si au obtinut de la el
sil incheie cu ei un tratat intocmai, precum hotarisera dinsii. Dar si solia
lui Amurat, dud a sosit la armata lui Amurat, a raspindit stirea ca i-ar fi 35
cistigat pe elini de aliati. *.i s-au intimplat sa fie In tabara lingA lacul Lopa-
dion ,,i au demins aici in taxa lui Michalichie, unde lacul subtiindu-se pe
o intind.ere mare, iese printr-un loc strimt in mare ; este insA un pod. Mus-
tafa venind si el aproape, si-a asezat tabAra la marginea riului ce iese din
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
142 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE V
226 lac. .Aici cind. au sosit solii lui Amurat, folosindu-se de o imprejurare
I
227 facut pod peste seurgerea lacului si a trecut, cit de repede putea, si pe azapi
20 i-a ucis pe toti aici. Dup'a aceea 1-a urm'arit pe Mustafa oras de oras. Mus-
tafa, ce-i drept, a apueat s, treacä la Galipoli, Amurat insá dind peste o
corabie foarte mare d.e a genovezilor, acostind chiar aici, s-a invoit cu sta-
pinul corniei s5,-1 tread, pe el deodatA cu ienicerii si cu mai marii Portii
lui si intreaga-i armata, in Europa si i-a p1tit argint destul de Inuit, cit i-a
25 cerut. Si 1-a trecut impreuná cu toat'a armata. Mustafa cind a auzit Cl
Amurat a trecut in Europa, si vedea ea, pretutindeni, unde ar putea sdpa,
nu mai este acuma in sigurantk deoarece Amurat il ajunsese, a scIpat
cu fuga pe muntele asa numit Ganos. Amurat insg, II urm'area i, en toat'a
sraruinta, nu inceta s'a cerceteze toate si s inconjoare ca intr-o retea locul,
30 unde credea si se putea Wanui numai c`a, se ascunde, 1-a deseoperit ascuns
sub o tufa si, prinzindu-1 la sugrumat ca. juvátul. Si. s-a sAvir§it Mustafa
din viat'a dupA o domnie de trei ani in Europa. Amurat insk dup6 ce a
dobindit domnia, in amindoua, continentele, s-a Smut stitpin pe imparatiel.
impresurairea Constaniinopo-
Nu en mult mai pe urm5, ins a. a pornit en rsazboi
228 a elinilor. Inainte a trimis
lei 1422. Organizatia PortH asupra Bizantului si I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MURAD II IMPRESOARA. CONSTANTINOPOLE 143
el la Poarta din Asia 0 Egipt 0 mai ales din Libia i, fund viteji et, mare
rivna in fata imparatului, shit platiti de el cu leafa, unii mai mare, altii
mai mica. Dupa ace§tia urmeaza lefegfii, numiti alofatii, ca la opt sute.
lar dupa acestia urmeaza numitii spahii ca la dour), sute. Aee§tia slut baieti 35.
de ai marilor dregatori, dintre care pe null scotindu-i de la slujirea dor-
AdicA ieniceri.
2 AdicA, fiecare stiind unde este locul cortului sAu, dup5 locul cortului vecin, iar cor-
turile stau in cerc.
3 Manuscrisele ne dau g6pt8eqvixori, indreptat Ue Darkó in (34Er...eacq.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
144 LADNIC CHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE V
mitorului sáu, Ii pune In acest loc, iar pe altii alegindu-i, ii tine aici ea pe
unil ce au fost baietii unor barbati de frunte.
Poarta sultanului, ea s o spun pe scurt, a fost rinduita asa ; iar
pentru intreaga impäratie i§i pune doi generali-comandanti, unul pentru
5 Europa, altul pentru Asia'. i de fiecare dintre ace§ti doi ascultà otile si
comandantii, oriunde i-ar duce, dupa ce imparatul le-a dat acelora ordin.
Tot pe ei Ii insotesc si guvernatorii, numiti la ei purtatori de steaguri ; caci
dupa ce e pus de imparat in acest post, imparatul Ii daruieste un steag,
ca unuia ce a devenit general-comandant §i guvernator peste multe orase.
10 Pe acest guvernator, unde merge cu oastea, 11 Insotesc, ascultInd. de el,
guvernatorii oraselor. In aceeasi ordine urmeaza cu totii, ascultind de
guvernatorii §i comandantii lor proprii, dupa ce au ajuns la tabara impa-
231 ratului. Cam aceasta ii este orinduirea ostilor. Cavaleria usoara de prada
I
tura demonica. Mai intli se pare ca au fost construite din fier ; apoi insa
a fost inventat numitul aliaj din amestecul aramii §i al cositorului, care
_35 e gasit mai bun la aruncarea pietrii cu mai multa siguranta si cu mai mare
tarie. Iar forma O. o descriem cum este, ar fi lucru de prisos, toti putind-o
1 Beilerbeiul de Rumelia i d.e Anatolia.
2 Cf. Du c a s, XXIII, 8 9, (ed.. Grecu).
3 Talantul, mAsura antica de greutate, avea ceva peste 26 kg la greci, iar la roman!
peste 37 kg ; aici, probabil, e de lnteles unitatea de greutate bizantina'.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PUTEREA TUNULUL-ALT MUSTAFA CONTRAPRETENDENT 145
vedea oriunde. Teava fiind lungh, cu cit ar fi mai luiagh, cu atit piatra e 1
repezith la o dephrtare mai mare, incit a fost fheut un tun care arunca
piatra, precum am aflat, pina la saptzeci de stadii1, zguduind primprejur
pämintul pe amindouh distantele. Si se pare ch aceasta, putere a foculni
produce bubuitura i repeziciunea cu care e dush piatra ; chci acest element 5
ttind e inghesuit, se pare eh e de o putere demonich de tot mare, duph cum
§i trhsnetul il produce gazul din aer cind se aprinde. Zgomotul si repezi-
tura se produce, fie prin faptul ch. innarchtura 2 eedeazh, fie prin puterea
focului care este pus aici, duph ce scaphrind aprinde materia, i neap:drat,
producind aceasth putere, are aceste donh efecte. Dar se pare ch puterea 10
arderli este toath pricina i ch pulberea sporeste puterea ce o are focul din
fire, spre a pune prin ardere in miscare si a arunca foarte de- 233
I
parte proectilul.
Atunci asadar Amurat al lui Mehmet, cu tunuri i cu alte masinhrii,
a incercat i a bhtut zidul destul de multe zile din toate pártile i incerca 13
sh cucereasch. Dar elimi 1-au respins, aruncindu-i jos de pe schri pe ienicerii :
impáratului i capetele unora thindu-le, le-au luat eu ei. Si cum Amurat
nu avea nici o izbmnd cu cucerirea eethtii, era nhchjit si descurajat, dar
credinta nu-1 phrhsea ei va cuceri orasul. In timp ce se tinea de asediu,
elinii trimeteau crainici la el ; ci el nu voia nicidecum sit inceaph tratative 216
de pace cu dinsii3.
Ilizantinii scot
Dar duph nu multe zile a plecat spre cash si si-a imprk,-
comrapretendent tiat armatele. Atunci elinii au trimis soli la Amurat si-1
pe Mustafa, frale rugau de pace ; el insh i-a lasat s plece si nu le-a ascultat
en Murad II.
cererea. Pupa aceea, cum elinii in incerchrile lor de a n3
ineheia un tratat de pace nu au avut nici o izbind,a, Ii indreapta gindul hi
Mustafa, bhiatul lui Mehmet. Se intimplase ch se gasea, ducindu-si traiuFhi
Caraman. Si au trimis soli si au adus bhiatul la Bizant, fiind de vreo
sprezece ani. Dupa ce baiatul a ajuns la Bizant, trimite turcilor cuvint cu
marl faghduieli i, adresindu-se fiecaruia, Ii punea in vedere de toate de 30
douh ori pe atit de cit avea sub I Anaurat4. i unii turci au trecot la bhiat 234
dar nu multi. Totusi baiatul trecind in Asia, cu ajutorul i colaborarea si a
IPeste 12 km.
2Textual ; ceea ce nu este vid".
3 Despre acest asecliu din august 1422 ni s-a piistrat descrierea unui martor ocalar, Iodei
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
196 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE V
pe Mat. lar Amurat luindu-1, 1-a sugrumat cu juvatul, dupa cum e obice-
iul la dinsii. Se mai spune cá Tezetin, barbat din neamul imparatesc al
imparatului din Ertingan, care i-a venit baiatului intr-ajutor, cind a auzit
20 C6, dusmanii au venit asupra orasului, a navalit in mijlocul dusmanilor si
1-a ucis pe vizirul Michali, generalul-comandant al Europei, cu care era
indusmanit, si mai omorind multi altii, la urma a murit si el insusi.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TORCH CUCEIZESC SALONICUL 1430 $1 IOANINA 14 7
ca din cauza tradarii a Mout exceptie cu aceia. Aceasta a fost cea mai mare 1
avut nici un baiat, a avut Ina baieti din flori, Memnon, Tirnu i Erculie,
mai in virsta, acestora le-a impartit tara Acarnaniei de dincoace de riul
A.belou sii o aiba in folosinta, iar pe nepotul sau de frate, feciorul lui Leo-
nard, 1-a lasat urmas al intregului sau principat i i-a lasat nepotului sau
de frate Carol, Arta, capitala Ambraciei, i Etolia si capitala2. Dar feciorii 20
din flori nu s-au rabdat malt timp si au sosit la Poarta impiratului. Memnon
sosind, pirea si intreaca pe ceila1i in pricepere i prin infitisarea-i demni ;
acesta infitisindu-se la imparatul, Ii ficea propuneri si-i cerea si-i duca
In tara lor parinteasci. De aceea, generalul-comandant al Europei, pornind
cu armata Eu.ropei, a niviuit. Impresura Ina orasul Ioanina i, tinindu-se 25
mult timp de asediu si neslibindu-1 de loc cu impresurarea, cetatenii din
ora i domnul tarn, care fusese prins iniuntru si era impresurat, vizind
aceasta, Ii ficea generalului-comandant propuneri de impacare si-i cerea
si i se dea alta Vara de la imparatul In Acarnania i Epir i cu conditia
aceasta Si incheie un tratat de pace cu dinsul i ca asa predi orasul. nein- 30
du-se asadar aceasta, armata imparatului a ocupat orasul i lui i-a dat
Acarnania i alta parte a Epirului a le aiba in folosinta i sa aduci In fie-
care an imparatului tribut i si vina in persoani la Poarta impiratului.
Mai pe urma insa venind feciorii domnului Carol, I Erculie i Menmon si 238
ocupind nu putini tara, locuitorii vecini aducindu-i pe ei, faceau virului 35
lor necazuri si-i pradau si-i stricau tara de tot si veneau cu razboi. Totusi
1 Ni s-a pastrat descrierea cuceririi Salonicului din 1430, scrisS cie un contemporan,
loan Anagnostes, despre editia ei vz. mai sus, p. 145 it. 3. cf. ODu ca s, XXIX, 5 (ed Grecu).
2 Ioanina.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
118 LXONIC (FIALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE VII
1 Carol aduce asupra lor armata de la Poarta imparatului si din Italia ; dar
cum nu putea face nici o isprava, a incheiat pace cu ei 0 a renuntat la tara,
peste care au domnit aceia, cu conditia ea de acum inainte sa nu-i mai
faca, nici un necaz.
5
BizanlInil lncheie pace ; Etolia asadar a ajuns sub stapinirea imparatului
Amurat ; dupa aceea elinii mergind la Poarta, au cerut
(well pusliese Pelopo-
nezul enetian bat
pe albanezi. sa inceapa tratative en ei ; §i au facut pace en condi-
tia sa darlme Istmul 0 in viitor 0, nu mai inceree vreo
schimbare. Tar pe Turachan 1-a trimis asupra Peloponezului §i pustia tara
in venetienilor ; §i a darimat Istmul §i, cucerind citeva ora§ele de ale vene-
tienilor, a luat robi. Atunci albauezii din Peloponez, de prin interior din
localitatea numita Davial, s-au adunat §i si-au pus un comandant 0 se
sfiltuiau sd se lepede de elini2, Ca, la ie§irea lui din Peloponez,
nimiceasca
lui Turaehan armata. Dar Turachan cind a auzit ea albanezii merg in contra
15 lui eu gind de luptil, deoarece en fuga nu mai putea scapa, si-a rinduit
rrmata in linie de lupta. Si albanezii punindu-se in finduri de lupta, an
2:19 a tacat si dinsii I §i, incaierindu-se, n-au tinut piept tureilor, ci au luat-o la
fuel. Atunci Turaehan pornind, s-a luat pe urma lor §i in goana a ueis
multi §i pe care i-a prins de vii, ca la opt sute, i-a ucis cu totii pe loc ; §i
20 capetele lor facindn-le turnulete, a plecat mai departe.
Acest barbat a facut §i alte ispravi bane de pus in is-
Turahan pu,tie,4e
Tara ltomineasea.
torie si pentru aceste fapte, eistigindu-si flume bun la
imparatul, a ajuns in locul lui Brenez. Nu cu mult mai tirzin a fost trimis
de Amurat asupra Daciei si a pustiit tara §i oastea adunatil aici, nu mica,
25 a pus-o pe fuga §i a ci§tigat o biruinta stralucita 0 a luat robi §i prada. multa.
1 Davia sa fi fost odinioara oras, pe care Sp. Lambros 1-a identificat cu satul Davia,
(lona ore departare de orasul Tripolis cle azi din Peloponez ; vezi Byzantinische Zeitschrift",
7 (1898), p. 310, 313-314.
2 Pentru ca bizantinii incheiasera pace cu turcii.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CRESTEREA STAPINIRII BIZANTINE IN PELOPONEZ 149
un Centurione de fel din Italia. Pupa aceea insa s-au incuserit i, fata dom- 35
milui maritindu-se dupa Toma, feciorul mai mic al imparatului, i-au dat
zestre ocolul Mesenei §i al Itomei, afara de regiunea de la marginea Marii
.Areadiei ; si au facut pace. i aceasta regiune asadar, dupa moartea aeeluia,
a luat-o Toma, fratele imparatului, si pe sotia lui Centurione a tinut-o
in inchisoare, uncle a si murit.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
150 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V
244 la prada, conducatori le stau In frunte §i-§i iau §i ei partea ce le cade din
prada §i, impartind §i celor care au ramas acasa cu femeile, dau partea de
vitejie3. Turgut stà in fruntea tArii Frigia §i tara lui ajunge pinA in Armenia
§i Capadocia. Dar neamul lui Turgut pare mai de curind sà fi fost sub
Amurat4 §i, coborind in tara Frigiei de aici, sapine§te de atunci tara §i,
1 E numit gresit asa un sultan caramanliu Ibrahim ; vezi A k U. Ni m'e t,
op. cit., p. 9.
2 Manuscrisele ne dau K6veLov m i Ii6vLov, redind. bine nurnele turcesc Konieh, asa cal
nu e nevoie d.c conjectura lui Darkó Ix6vtov. Vz. V. Laurent, In Echos d'Orient", 31 (1928),
p. 460 ; vezi mai departe, p. 193 n. 2.
3 Probabil, partea celor azuti In expeditie este lásatà celor ramasi acasA ai celor cazuti.
4 Manuscrisele au lip.u.kiovtAmythaon, 1ndreptat de Darla, In 'Ap.oupecrn.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MURAL) II FACE CTICERLIII IN ASIA MICA 51 IN SERBIA 151
acum Inca, are de cheltuiala de la Poarta. Iar Caraman, cind Amurat i-a
lasat Iconion2 i, ocupindu-i tara, petrecea in ea, a trimis soli la el si-i
-promite sA-i dea pe fie-sa de sotie si pe feciorul sau sa-1 trimita la Poarta
sa-1 insoteasca pe Amurat in razboi. Si Amurat s-a lasat induplecat i, 15
Incheind tratat de pace, intarit cu juramint, a plecat in Europa.
Mai pe urma insa, dupa o trecere de timp, gasindu-i o viná liii Ismail3,
domnul Sinopei i Castamoniei, a pornit cu oaste asupra lui. Acesta, cind.
a auzit ca Amurat vine asupra lui, a trimis soli si a fagaduit sa,-i dea tribut
in fiecare an venitul de pe arama, oricit de mare s-ar intimpia 0, fie ; ji-i 20
mai fagaduia i acesta sa-si trimita feciorul la Poarta imparatului.
Pe feciorul lui Turgut insa, care si de mai inainte Inca a fost la
Poarta imparatului, am aflat ea imparatul 1-a trimis inapoi i i-a incredintat
tara sa si-o rinduiasca, precum ar crede-o mai bine.
Acestea le-a ispravit in Asia, -fapte strMucite pentru tara sa. Si. im- 23
potriva leucarnilor a purtat razboi un timp indelungat.
2 Vz. p. 150 n. 2.
8 Vezi mai sus, p. 121 n. 3.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
152 LAONIC CHAICOC OND1L : }API- NEM IsToloci. s
1 un vad bun de trecere. Feciorul lui asadar fusese 15,sat s alba grija de Or-
muirea orasului si se pregatea In vederea unei impresurari. Amurat insa
nhvalind a invadat tara si impresura orasul ; i apropiind de zid tot felul
de masinarii, incerca s ocupe orasul. Dar cum nu facea nici o isprava,
5 eauta sa bage spaim'a in oras cu ajutorul tunurilor celor mai mari ce se
fãceau in timpul acela, si nu inceta s bath zidurile. Atunci Gurgur, fecio-
nil craiului, temindu-se orasul sa nu fie cueerit de tunuri, a primit propu-
nerile de invoiala din partea imparatului si a incheiat un tratat cu conditia
sa predea- imparatului orau i ei, venindu-i la Poarta, s dobindeasca
10 (-Tea ce insusi imparatul ar gasi c e en dreptate. Actesta deci a predat orasul
venind in tabara, traia cu fratele salt Stefan la imparatul. I Dupa nu
2 i7 mult timp in* cind a aflat ea tatal lor e pe cale sa se ridice in contra lui
Amurat si ca, feciorii primese cuvint din partea tatàlui i vestitori In taina
en planuri de rascoal, i-a Nat pe amindoi feciorii si le-a scos ochii fiecaruia.
15 Indata dupa ocuparea orasului Spenderovo, resedinta domneasea a tri-
balilor, a lasat in oras o garnizoana destul de mare si a plecat, navalind
asupra prasului peonilor Belograd. In preajma acestui oras curg doug, riuri,
dintr-o parte riul Istru, iar de alta, Sava care, aici IIng oras, se revarsa
in Istiu. Orasul Spenderovo si acesta 1 Amurat al IM Mehmet,.
20 de indittkee,a navalit asupra orasului Belograd §i a inceput impresurarea,
baiea zidul cu. tunurile §i a ddrimat o parte nu putina, dar armatele-i au
avid din partea arasului de suferit ingrozitor din cauza tunurilor si a pus--
tilor multe de tot, care trageau asupra oamenilor din tabara imparatului,
ii multe zeci de mu de lovituri ajungeau in tabara. Aici, Ali al lui Brenez,
25 un barbat care trecea in tabara de eel mai viteaz si mai destoinic, a fost
cel dintii cu oamenii lui in lupta la ziduri ; sapind un sant, a tabarit eit
mai aproape de ma§ cu armata sa. Si cind zidul a fost darimat, ienicerii
an,intrat puhoi.ln oras 0. au pus stapinire pe o buna, parte de ora§. Dupa
248 aceea insa eei din ora§ adunindu-se, s-au incaderat cn ienicerii i respin-
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
AScOALA ALB aNEZIL01: 133
Italscoala at»anezilor Dupa tara acestnia urmeaza tara lui Stefan al lui
sub Arianil 5i Depa.
Sandal, de neam de iliri, ajungind pina la Mama I
Ionid, la . . 1 numità. Acest neam hind iliric, s-a despartit de
. 2;9
demult de celalalt neam al ilirilor ; dar are aceleasi obieeinri i duce
acelasi fel de trai, legi insa nu mai an aceleasi. Cudugheri se numesc
en totii cei ce traiese in tara lui Sandal. Iar intre Epir i ara lui se afla,
orase si de ale venetienilor si tara lui Ivan Castriotul, dupa aceea
insa, tara lui Comnen, asezata, mai mult la marginea marii, tote si 15
se intinde veva putin spre interior inspre regiunea vecina cu oi a sul Arglii-
ropolichni, situat tot pe aici ; beiul regiunii care rezida aici, facea pradaciuni
in tara lui Ivan si a Comneneilor. Cu toate acestea Ivan mergea la Poarta
imparatului si se dncea in razboi cu imparatul, oriunde ar fi fost duse
()stile imparatului. i Arianit Comnen, cind i tara sa parinteasca a ajuns 20
sub stapinirea imparatului, a venit la Poarta 0-0 avea intretinerea din
partea imparatului. Mai tirziu insa Ivan Castuiotul murind, pe fecioral
lui 1-a hat la resedinta Impàráteasc i, ara supunind-o, a ocupat-o.
Nu mult timp dupa aceea insa, Arianit, cum sedea la Poarta, a inceput st
fad, rugaminti s dobindeasea vreun bine de la imparatul ; i a inceput, 25
dind indicatii, sà trimita celor din tara sa i aceia fagaduindu-i ea au sa, se
rascoale, daca, ar veni la dIiuii, fuge J de la Poart i coborind la seaunul dc 2511
aparata din fire si toata muntoas i stincoasa. Cind i s-au anuntat acestea
imparatului,l-a trimis, facindu-1 general comandant, pe Ali al lui Brenez ; si
dindu-i armata eita era in regiunea riului Axios si in orasul Arghiropoliehni,
calketi de prada usor inarmati eiti locuiese in aeeast regiune, i-a poruncit
sA, navaleasea in tara albanezilor si sa, i-o subjuge ; fäcind robi de razboi, 35
sa vin i BA-i aduca, prins pe feciorul lui Comnen. Acesta luind toata armata
si gasind pedestrime nu putina, a intrat in Ora,. Indata ce a intrat, a in-
eeliut a pustii tara, dind foc caselor i ogoarelor i necrutind pe nimeni.
1 Mai multe rnanustrise aratil cã aici lipse5te ceva.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
154 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V
torii si, ocolind drumul acesta, a facut un drum lung mai prin cimpie
si au iesit in partea de Epir asezata spre Cercira i < putini > din multi
io scapind cu fuga de pierzare, s-au intors acasa. Aid Arianit al lui Comnen
si-a cistigat glorie stralucità, facind ispravi vrednice de istorie si de
atunci era laudat i vestit.
Lui Ali al lui Brenez asadar i armatei sale, cind a navalit in tara
dinspre Mama Ionica, le-a mers foarte ram. Atunci ceilalti albanezi care
15 locuiesc inspre Arghiropolichni, cind au vazut pe Arianit cà s-a rasculat
in contra domniei imparatului i &á a facut un lucru stralucit pentru sine,
se sfatuiau i dInil sa se lepede de imparatul Amurat i 1-au chemat la sine
pe conducdtorul lor Depa. Cad pe tatal acestuia ii izgonise din. tara Baiazid
al lui Amurat, ca si pe Mircea, domnul din Canina i pe multi alti domnitori
20 din regiunea de aici i tara a ocupat-o si ti-a insusit-o. Pe acest Depa asadar,
care trada si umbla d6 ici colo prin Italia si sedea mai mult in insula Cercira
a venetienilor, 1-au chemat locuitorii de pe la Arghiropolichni i 1-au pus
siesi imparat. i facindu-si armata, au pornit asupra orasului Arghiropo-
lichni care atunci era al imparatului, dar pe care i 1-au oferiti ca apartinind
2472 acestui Depa, si au inceput s impresoare orasul cu masinarii de ase-
diu, aducindu-le aproape de zid. Aici in oras erau ieniceri de ai imparatului
in garnizoan i ali citiva turd nu multi, refugiati in oras, si se aparau
in contra armatei. In timp ce albanezii faceau aceasta i impresurau orasul
si nu o slabeau de loc cu impresurarea si jefuiau, navalind In tara vecina
30 a imparatului, imparatul era plecat in Asia, fiind in razboi cu Caraman,
domnul Ciliciei si al Cariei. Atunci Turachan, care in vremea aceea era
guvernator al Tesaliei in Tricala, cum a aflat ca, albanezii s-au rasculat
in contra imparatului i impresoará capitala provinciei, stringind armata
foarte mare cit a putut, a luat cu sine i dintre turcii din regiunea de la
35 marginea marii citi a putut i, pornind fain zapada, cad era iarna grea,
soseste a cloua zi in partea locului i surprinde pe albanezi in plin razboi
linga oras. i cazind asupra lor pe neasteptate, pe cei mai multi dintr-insii
1 I Bekker propune In loc de 7rpoOsvroau oferit, au propus", sa se citeasca
np6a0evmai Inainte", asa Ca locul ar fi de tradus : dar care mai Inainte apartinuse
acestui Depa".
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TURCII NAVALESC IN TRANSELVANIA 155
prapadit intr-un fel, altul intr-alt fel, dati fiind mortii celei mai rele 5
din partea guvernatorilor inipgratului.
Navillirlle tardier In Dar Amurat, de indata ce s-a intors in capitala din expe-
Ardent, sub Mezit $1 ditia in contra lui Carman, a poruncit lui Mezit, ge-
allabeddin, 1442. Be- neralul säu comandant din Europa, sa ia armata cita
serierea Ardeatului.
vrea, §i cMare §i pe jos, §i s porneasca asupra Peonoda- 10
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
156 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE V
fallen de
Acesta era de neam mare §i, pornit din ormul Choniat2
Itunedoara ;
ineepulurile lui ; birule in Ardeal, a venit la domnul tribalilor, la care s-a
pe turei ; lupin eu naimit en leafa §i a stat timp destul de mult, dind do-
germanii i eehit.
25 vada, la mice ar fi fost trimis de domn, de un curaj
indraznet §i de o silin, vrednice de a fi puse in istorie. Mai ales se
poveste§te i aceasta. Ie§ind la vinatoare domnul tribalilor i un lup
ivindu-se in fata domnului, 1-a strigat pe Iancu, cä poate i-ar veni
lupului de hac. Dar cum lupul trecuse, s-a luat din rasputeri dup'a fiara.
30 Si fiara eazind intr-un riu §1 inotind, a sarit §i el in apa §i, calul inotind, a
trecut peste apa §i nu s-a lasat de loc de a-1 urmari i in sfir§it 1-a ajuns §i
a omorit lupul ; apoi jupnind fiara de piele, s-a intors la dommil, treeind
din nou peste riu i, tinind in miini pielea lupului, a spus : Stapine, s-a
facut, precum ai spus, I pe lup 1-am omorit §i pielea e aici inaintea ta sa-ti
35 slujeasca la (nice ar fi s-o folose§ti". Atunci, domnul tribalilor, uimit de
aceasta isprava minunata, s'a", fi zis ea nu se poate ca acest barbat sa ira
257 ajunga la mare putere. I Dupa ce atunci a graqt a§a, a slujit mai departe
I De Hunedoara.
2 Hunedoara.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LINO:1 DE HIJNEDOARA 157
pe bani ; i dupà ce a stat aici destul de mult timp, a ajuns la peoui. Se mai I
luind robi din Peonia. Dupa, ce insä Iancu, sosit in tara Ardealului, 1-a 258
invins pe eunue i i-a invins pe turcii care erau cu el, peonii au devenit
de atunci mai indrazneti si au savirsit In contra turcilor fapte vrednice
de amintit. Caci deseori trecind peste Istru, le faceau stricdciuni i, oriunde 20
ar fi dat peste turci care erau multi, ei putini cu usurinta ii invingeau si-i
puneau pe WO, Inca inainte de ce aceia sa fi ajuns sa se lupte.
Prin biruinta de atunci a ajuns la mare putere, pus fiind de consiliul
de stat al peonilor general-comandant, a purtat razboi cu turcii i cu ger-
manii i mereu a luptat foarte vitejeste. Peonii adica neintelegindu-se cu 25
germanii, se razboiau ajungind. intre ei din cauza aceasta la lupta. Dupa.
aceea purtind razboi un timp indelungat i cu cehii, numiti boemi, isi pri-
cinuiau mari rele unii altora. Din cauza acestei neintelegeri se indreapta
catre poloni i, aducind un bàiat, nepot al1 imparatului, si 1-au pus imparat
dupa putin timp refacindu-se, se luau iar la lupta. Caci neamurile acestea,
luptele le dau cu toata violenta si nu cruta pe nimeni, ci atacind cu. sulitele
i luptind intr-una cu tunuri si catapulte de fier, trase de cai, si cu celelalte 33
arme de aruncat, se ucid intre ei. Cind insa o iau la fuga, nu se mai omoar a
la fug* ci daca se preda careva si se marturiseste invins, 11 lasa sà plece
cu eonditia, ca in viitor sa nu se mai lupte cu dinsul, clnd ostile s-ar mai
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
158 LAONIC CHALCOCOND1L : EXPIINERI ISTOR10E V
Flota lui Murad II Dar Amurat a trimis dupa aceea trireme asupra Colchidei,
25
prada Crimea $1 re- ca s pustiascä tara §i s robeascg ormul, dacg, o sg, poat'a,
giunea de pe 10 0. SA se abat6 pe la Gotia 0, oriunde ar acosta, sä debarce
Trapezunt.
261 §i s prade tara. i triremele plecind j au debarcat in
pámintul Colchidei 0, in cale chid au ajuns la goti, au pradat tara 0 au
30 fkut robi nu putini. La intoarcere Ins, flota a fost apucat'a de o furtun'a
puternicA i, vintul de nord bAtind, a dus triremele spre Asia pe la rieraclea
Pontic'a §i, duse de vint, unele din ele s-au prApAdit 0 au avut de indurat
o nenorocire ca aceasta.
1 Pe at se pare dupa obiceiul d.e a istdrisi al lui Laonic, aceasta e o anticipare a stirii
ce o dii din nou la p. 200.
2 Manuscrisele ne dau elq Ilactdvcov &pripola domnia peonilor", ceea ce e un non
sens ; de aceea Darkó, cu drept cuvint a suprimat licavcovpeonilor.
8 Oupeok slut scuturi marl, areptunghiulare, mai mult lunguiele decit late.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
REPUBLICA GENOITEEA 159
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
160 LthNIC tfLE(cLXD1r: EXPUNE1U isTola E V
o alegeri §i judeca dupa obiceiurile lor. Apelul insa in contra unei judecati
se face la popor, dad, vreunul din ei n-a fost judecat dupd lege.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
REGELE LADISLAU DIN NEAPOLI IMPRESOARA PLORENTA 161
le-an dus in contra taraconezilor si, ajungind in portul Gaetei, s-au luptat 1
mult timp cu corabhle Imparatului. Caci se intimplase ca atuncea sa fie
aici in oras imparatul si, privind la lupth, era necajit si descurajat, pentru
ct, desi in cothbiile lui erau mai multi oameni, totusi nu erau In stare sa
biruie corablile dusmane. Ba, chiar i insusi urcindu-se in corabii, ca sa-i 5
inflacareze la razboi si, ridicindn-se lupta apiig, i-a fost prima corabia
si cu dinsa a fost rains' c1eodat i imparatnitaraconilor. i corabia o prinsese
diacul lui Doria, care comanda atuncea la genovezi o corabie.
Dupa ce acestia au invins i pe Insui imparatul 1-au prins, au plecat 266
plutind spre casa. Dar cind au ajuns aproape de oras, inainte Inca de a-1 10
debarca in oras, abUind din cale, a plecat spre tara dommilui ligirilor,
ca s i-1 aduca lui prizonier pe imparatul Alfonso ; §i credea ea' va primi
o mare rasplata de la domn. Debarcind in tara aceluia, a sosit la stapini-
torul Ligiriei eu imparatul prizonier. Dar domnul Mediolanului 1-a primit
cu cinste pe imparatul si, dupà ce 1-a incareat cu multa cinste, 1-a lasat 15
sa piece la scaunul lui de domnie. *i de atnncea.cetatenii genovezi porniti
fiind in gindul lor asupra acestuia, nu en mult mai pe urma s-au lepadat
de el si pe guvernatorul lui 1-au izgonit si pe oamenii refugiati Iii
cet4uia orasului i-au facut sa se predea prin buna Invoiala ; i ei mnii isi
guvernau de acum inainte orasul dupa legea i obiceiul din parinti, punin- 20
du-si conducatori dintre cethteni la conducere, precum le era obiceiul si mai
inainte. Dar Alfonso, slobozit de domnul Mediolanului, Ii era binevoitor,
servindu-1 cu priinta la orice ar fi pntut socoti ca-i face placere ; si tot
timpul, pina la moartea domnului din Mediolan, n-a incetat st-i faca pe plac.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
162 LkOmc CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOR10E V
Cum insd impresurarea a tinut mult timp, se spnne c cei din oras, ajungind
10 la eea mai mare nevoie, trimiteau vorbe de pace, spunind c sint gata sa
sufere mice le-ar porunci si sub conditiile acestea sa se impace. Acela in-
voindu-se, s fi cerut pe copila unui cetatean, care era chipe i mai fru-
moasa decit toate frumoasele din ora§ ; de indata ce a aflat c intrece in
15 frumusete toate fetele din ora§, pe aceasta a cerut-o. Acest ora§ are indeosebt
femei si fecioare care se disting prin frumusete de cele din Italia. Despre
aceasta aflind de repetate oii ca este a§a de frumoasa, si de alteum acest
imparat umbla nebun dupa femei §i era desfrinat, cerea sa-i fie data
aeeasta femeie si cn aceasta transactie ar cadea la invoiala eu tirenii ;
20 s fi poruneit tatalui sa-si gateasca fiica si s-o impodobeasea frumos i s-o
dea imparatului. Dar s-a intimplat ca tatal acestei copile sa fie medic st
Inca cel dintii in meseria sa i cu multa si mare experienta. Cum nu putea
scapa s nu-si dea fiica, s fipreparat o otrava foarteputernica, pe cit ii era en
putinta, indeosebi in aeest ora§ din toate orasele din Italia, pregatese
25 otrava mai buna decit in celelalte orase, a muiat apoi servetul in otrava
269 si ducindu-1, i 1-a dat fetei, ca, dupa ce imparatul ar avea relatii en dinsa.
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ALFONSO DE ARAGONIA REGE IN SICILIA SI NEAPOLI 163
Regele Aragon lel Dar acestea spuse fund pina intru atita, Ea le lasam Ia
Alfonso AT eueereste o parte, neflind cuviincioase ; dupa moartea imparatului 5
Sicilia i regatul Ladislau, sotia lui, deoarece imparatia ii avea de suferit
I 270
Neapoll.
necazuri din partea italienilor si din partea mai marilor
-Orli cu care avea mereu de lucru, si hind maritata dupa Rainer
imparatail Proventei nepotul 1 imparatului celtilor, i-a predat impa-
ratia Partenopei. Despre aceasta am aflat, ca era fata 2 domnului din 10
Tarent §i Iapighia, din casa Ursini, adica Archii 3, cam asa s-ar
spune pe elineste, un barbat care avea foarte mare putere in tara aceasta
de la Neapoli. Rainer asa dar preluind imparatia, a stat pe tromil imparatiei
doisprezece ani 4; in acest timp, Alfonso, imparatul taraconilor si al
Sardiniei i Valenciei, Lind din casa Medini, construindu-0 o flotä foarte 15
mare, a venit in Sicilia, cetatenii din Panormo in Sicilia, aducindu-1 pe
el, si, supunindu-si toat Sieffia, o stapinea 5, dupa aceea insa a pornit
din aceasta insuI, ca s ocupe in Partenope cetatuia din interior ; caci
orasul acesta are douà cetati la marginea marii i una In interiorul tart.
Aducind armata, impresura orasul si incerca sa-1 ia cu masinariile de 20
asediu ; aici si fratele sau, lovit de un proiectil de tun, s-a savirsit din
viata. Nu dupa mult timp insa a izbutit sa cucereasca orasul si 1-a ocupat.
Dupa aceea a inceput s impresoare cetatea §-1 cea de la marginea marii
cea din interiorul tir. Cea din interiorul tarii blocind-o, a cucerit-o
cu foamea, cea de la marginea marii Insa, predindu-i-o ostasii de paza, 25
J
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
164 LADNIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V
Alfonso las a In
Alfonso a lAsat tara ligiilor p Taracon fratelui s5u, care
25 loeu-i pe fratele a fost impArat in Navara ; caci locuitorii din .Navara
salt, lost rege do aducindu-1 pe acesta de la Taracon, pentru c5. era ins-arat
Nat ara .
en fata imprbratului lor, i 1-au pus impkat dup5 legile
273 i obiceinl lor 3. CAci cam aproape cei mai multi din domnitorii
cei din Apus isi iau i veniturile oraselor, dar nu prea an cam voie
30 s5 punA iii orase dregiltorii sau garnizoane, ci cei din partea loculul
ei Inii Ii pun dreg5torii1e 0-0 aseaz5 garnizoanele de pazA si au grip,
de guvernarea inll i Impkatul nu are voie sa-i silea.scA la ceva impo-
triva legilor i obiceiurilor lor pkintesti. Atunci asadar, dup5 ce cet5-
tenii din Navara si-au adus impkat in tara pe fratele lui Alfonso, acesta
33 a avut un bAiat cii sotia sa ; i cind a crescut de vreo doisprezece ani,
1 In 1442.
2 Povestirea lui Laonic despre expeditille In contra regatului Neapoli nu este lipsità
de confuzii i inexactitäti.
3 In 1425.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PENINSULA IBERICA 165
pe Miatul lor 1-au oprit, pe impaxatul insa 1-au trimis inapoi, spunind
et, dupa ce s-a nascut un Miat, el nu mai are inert parte mai departe
la imparatie, ci c aceasta Ii apartine Miatului. Acestea s-au petrecut
nu cu mult mai tirziu. Cind insa Alfonso a ajuns in Italia, 1-a lasat pe
fratele sau s aiba grip, in locul sau de guvernarea tarii sale. 5
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
166 LAONIC cmucocoNDIL : EXPUNERI ISTORICE V
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAURII DIN GRANADA IN R AZBOI CU REGELE Elam 167
Cum i-a mers prin Italia, ar5A mai jos in desfasurarea istoriei mele.
Cum seapil man- Dar imparatul Iberiei 1, despre care am vorbit, a avut 278
Ili din Granada de de purtat razboi cu Imparatul libienilor de la Granada ;
rarboi en OM! ; acestia trecind de demult din Libia si ocupind in Europa
11:31.
orasul Almeria 2 de la marginea marii, la o departare de 20
Libia ca de doua" sute cincizeci de stadii 3, si pornind de aici, au cucerit
Iberia si savirsind fapte stralucite pina in tara Celtica, inaintau si asupra
Taraconului si a Valenciei, cu gindul sa-si sporeasca tara i s o Lea mare.
ImOratii iberilor care se trageau de la celti, au continuat afara de acestia
razboiul in contra acestor libieni si alungindu-i intr-un oras intarit, Ii 25
impresurau dupa aceea ; i pina in timpurile de acuma navalesc mereu
cu armata asupra orasului. i indeosebi imparatul iberilor domn Ioan,
de care am amintit mai sus, navalind. la sfatul i indemnul lui Alvaro
sa-i distruga pe libieni, a dus armata asupra orasului, cu gindul sa-1
cucereasca. Atunci libienii, cum erau impresurati in mod aprig i au ajuns 30
sA sufere foarte greu de foame, de nevoie nemai stiind ce s faca, nasco-
cesc una ea aceasta. Inearcind. doisprezece catiri cu smochine uscate,
av mers in tabara, ; smochinele insa cite una spargind-o fiecare, au virit
cite un galben inauntru si le-an potrivit inapoi la loc. Galbenul iberie
este insa in pret fiecare cit doi galbeni venetieni. I Dupa ,ce an pre- 279
gatit a§a aceste smochine si le-au incarcat pe catiri, cit putea duce fie-
1 Ilegele Castilia Don Juan : Ioan III (1406-1454).
2 In manuserise e !lap eXEco Marelia", indreptat (le Darkó In 'AXtapEocv.
3 Peste 44 km.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
168 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE V
I care, s-au dus la cortul lui Alvaro. Acela 'ma cind a dat d.e galbenul din
smochine, sa-1 fi intrebat pe aducator, c, ce vreau s spuna, cu galbenul
din smochine. Catirgiul i-a raspuns c imparatul, adunind aurul ora-
§ului, i-1 trimite cu vorba, ca, ori iai orasul, ori nu-1 iai, aux mai mult decit
5 acesta nu ti-ar putea veni niciodata, din ora§, i daca o s distrugi ora§ul,
vei pierde de multe ori pe atita, care ne-ar veni iarki din Libia §i pentru
tine §i pentru noi ; dar daca nu o s, distrugi orasul, vei avea §i in viitor
de pus in vistierie, cit se aduce la noi din Libia. Auzind. acestea, se spune
cii si .Alvaro s-a Infati§at cu smochinele la imparatul i, varsindu-le, ed
10 fi spus : O imparate, pomul acela care ne aduce poame ca acestea, nu
e bine pentru noi 0, fie taiat ; eaci n-am mai putea §i in viitor Inca, sa, avem
parte de un rod ca acesta §i in timp de lipsa n-am mai putea avea indes-
tulare, dad, In timpul de fata le-am culege peste masura. Vezi cum
taie vitele de vie, cit numai e destul, ca sa dea rod iarasi. Dad,
15 o va smulge cineva, nu se mai poate folosi de ea, cind Ii trebuie". Im-
paratW auzind acestea, i s-a parut c vorbe§te bine nimerit §i s fi
indepartat armata de la oras.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
REGII IBERICI BINT DIN NEAMITL REGILOR YRANCEzi 169'
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC : EXPUNERI ISTORICE VI
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
172 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOIUCE VI
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SDNODUL DE LA FEEABI-FLORENTA 1439 173
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
174 LAONIC CHALCOCONDIL : ExPUNERI ISTORICE VI
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CONSTITUTIA FLORENTEI 175
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
176 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VI
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INCHEIEREA SucODULITI DIN 1439 177
Dumnezeu. Dar acest ora§ este intre orasele de prin Italia, infloritor
si nu cu mult In urma celor dintii orase, In ce priveste bogatia i cealaita
buna stare ; i, ca o adevarata podoaba, prin preocuparile sale literare
si stiintifice, sta in fruntea Italiei. lar Isidor, care era un barbat inviitat
si mare patriot, a fost prins mai tirziu de barbari la Bizant, and. a luat 3
parte la apararea patriei. Pe acestia, deoarece vadit statean in frunte
la elini prin autoritate si delimitate si ct-i vor fi buni colaboratori in
legaturile sale cu emil, arhiereul de atuncea Eugeniu i-a ales de eomun
acord cu elinii ; i imparatul elinilor rugindu-1 de ajutor, dea cit
are nevoie pentru paza Constantinopolei, i-a fagaduit C pe viitor o sil 1)
alba grij indeajuns de imparatia hn si a elinilor i ca nu va slabi mci-
odat á induplece pc peoni si pe germani sa porneasca razboi asupra
turcilor si sà-iindemne la aceasta, inch sa, se vada c e spre binele si al
elinilor si al altora.
Cu aceste fagaduieli ale arhiereului, imparatul elinilor a plecat 15
dupa aceea la imparatia lui in Bizant. Dar elinii, de indata ce au ajuns
acasa, au spus ca nu mai ramin la cele maiturisite, ei s-a ajuns la o
stare potrivnica, nemaivoind sa fie de acord cu romanii. i atunci j arhie-
rail a trimis citiva invatati la elini in Bizant, ca s stea la disputa cu 29.5
invatatii elinilor care n-au aderat la sinodul ce 1-au tinut in Italia, si 2
cu Marcu, arhiereul Efesului, care de la inceput n-a voit deloc sa se ala-
tureze la dogina latinilor, i cu Sholariul, a carui mare invatatura era
recunoscuta atunci la elini. Luindu-se la dispute pe intrecute , n-au
putut ajnnge la nici un rezultat, ci s-au intors in Italia fara nici o isprava.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
178 LAONIC CHALCOCONDIL : kXFUNERI ISTORICE VI
297 cu numele Marsilio, din casa Carara, se inteleg cu dinsul st-i predea
orasul 2. este acest oras mare F,4i. bine instant, avind. vreo saptezeei
20 de stadii in inconjur 3. Prin oras curge un riu en numele Brenta ti
inconjurat de acesta, devine foarte bine aparat. Cind. s-au hotarit sa
adrica pe acest Marsilio, intelegindu-se asupra zilei, in care ar train
sa se prezinte la faptk s-a intimplat si fie un viscol foarte mare, care
1-a impiedicat pe om sa vina in ziva hotarita. Ijnul din complicii Ia
25 tradare, temindu-se pentru viata sa, sa nu apnce altul inainte i sä
denunte trAdarea, vine el insusi si o nescopera. Aceia inra cum au
bAgat de searna, au intarit orasul cu stiaji, cit le-a fost mai eu putinta,
si pindindu-1 pe Marsilio, pe unde avea s treaca venind asupra orasului,
ca sa-1 ia, au ucis si pe barbatii din oras, vreo suta la rrumar cu femei
30 en tot, si totodata 1-au omorit si pe insusi Marsilio. Acestea int implindu-se
venetienilor in razboiul acesta, ii s-a ridicat si mai milt curajul si in
intreprinderile militare ale lui Carmagnola mult timp au iesit invinga-
tori in razboi asupra domuului ligirilor. Dupg aceea insa, aeesta umblind
cu ginduri cle tradare, de indata ce li s-a anuntat, precum se spune,
35 a fost prins asupra faptului, plAnuind viclesug asupra orasului si a pla-
tit-o eu viata 4. Totusi se mai spune atita ea, atunci eind avea sa fie
1 Dark() preteril varianta Vyuccctigii.
2 Padua a ajuns sub stilpInirea Venetiei In 1406.
3 Vreo 12 km.
a La 5 mai 1432.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
RAZBOI $1 PACE INTIM VENETIA $1 MILANO 179
jeasca, daca, are vreo trebuinta, in razboiul cu tirenii. Dar cum nu 1-a
gasit binevoitor, s-a intors la domnul Mediolanului. Si acesta, nu mult
timp dupa aceea s-a savirsit din viatil, un balbat care a fost de o mare
destoinicie In arta militara, s conduca o armata si s duca o lupta
pind la capat. Dar suferind multi ani de diabet, s-a savirsit din 299
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
180 L IONIC CHIICOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VI
1 asezarii stapinirii sale, si ne1sInd s intre nimic in ora§ din cele trebuin-
cioase, Incit sa fie impinsi de nevoie la o invoiala cu dinsul. Sa, dea
un atac fatis asupra orasului, nu se putea hotari, deoarece II era teama
do poporul I din ora§ care era din cele mai marl de prin Italia j si de
300 multe ori mai numeros decit armata sa i pe deasupra foarte destoinic
In. ale razbaului, In stare sa tina piept armatei ; i armata ce se astepta
de la venetieni, putea s le vina intr-ajutor in razboiul acesta. Acesta
deci luind aici aceste masuri fata de oras, cauta sa-1 izoleze. Cind insa
a aflat c, soseste acum armata ce venea de la venetieni intr-ajutor,
10 ridicindu-se de mai inainte, le-a iesit intiu Intimpinare, cit putea mai
repede, la o departare de ora de vreo cinci sute de stadii 2, 1i fii-a asezat
tabara. Aici Ii statea impotriva in tabr i generalul-comandant al vene-
tienilor, - Cudunida Ii era numele, si, intarindu-si-o cu santuri, astepta
sa-i vina, intr-ajutor armata de la Mediolan, si atunei s dea lupta. De
15 aceea, Francisc, de indata ce a aflat prin iscoade ca, din oras porneste
armata care sa le vina' venetienilor intr-ajutor, a aprins noaptea focuri
multe in tabilra, ca dusmanii sa nu poata banui un lucru ca acela, si,
apucind armele, o porneste in graba noaptea cit mai repede asupra armatei
din Mediolan. S,i aici dind lupta i distrugind partea cea mai mare din
20 armati i cistigind asupra-i o biruinta, 1e n-a mai ramas nimic de seama
din armata dusmana, indata o porneste inapoi spre tabara. i eiocnin-
du-se cu generalul-comandant al venetienilor, nu cu mult mai pe urma
s-a dat lupta, mare si, punindu-1 pe fuga, i-a prins la vase mii de calareti
si a eIstigat o biruinta stralucita. :Nu cu mult dupa aceea pornind asu-
301 pra orasului, unde statuse si mai inainte, si-a continuat actiunea vi a
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PAPA NV POATE DA AJUTOR 0MANTIN1LoR 181
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
182 LAONIc CH iLCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE vI
Slatele italiene D -spre stapinitorii din Italia care-s mai marunti si se art
sub ascultarea stapinitorului de la Mediolan, si cum cei din
de sine stfita-
toare.
Sicilia, Calabria si Iapighia si do pe aiurea din partea locului
30 care sint sub ascultarea imparatului Partenopei, nemaifiind nevoie sa
mai amintesc ceva despre ei, Ii voi trece cu vederea. State insa de sine
statatoare in Italia sint Venetia si Bononia i onsele tirenice, care
sint, am aratat-o si mai inainte, care se tin de lillorenta si au aceeasi
forma de guvernamint, i apoi Gonna. Cam acestea sint stapinirile din
35 Italia §i sint in alianta ethd cu venetienii cind cu stapinitorul de la
Mediolan. Dar sa ma intone la firul istoriei de niai inainte.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IOAN VIII PALEOLOG Ist HoTIENSTE ITEMA8 183
putut face nici o isprava, s-a retras. i peste putin, intrind In tratative
cu fratele s'au imp'aratul, a venit la Bizant si nu cu mult mai tirziu 307
;
a fost prins de imparatul elinilor Ioan, si el si fratele sotiei sale, si tinuti 25. .
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
181 L IONIc c11-thCocONDIE : Ex.PENERI ISTOR10E vI
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LUPTA DE LA ZLATITA 1993 185
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
186 LiONIC CLULCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VI
situatie a§a de grea pentru dInii, sari atacilm cu toata puterea. i atunci
ne vom putea folosi de acestia, la orice am dori".
Cum parerea aceasta parea mai buna decit cea de mai inainte,
i s-au alaturat i ceilalti care erau de fata atuncea la sfat. Dar Iese al
5 liii Brenez a spus uncle ca acestea : Mie nn se pare, imparate, c nici
una nu e spre binele nostru. Caci n caz e i-ai biiui pe dusmani, nu vad
-31:1 ce folos ar putea ie§i pentru tine din aceasta. Càci doar i bunicul tau,
I
1 Ienicerimea.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TURCIL INVENTI DE IANCU 187
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
188 LIONIC CIIALCOCONDIL : EXPUNEEI 1sTo1acE VI
1 plan. Lui Gheorghe Yule insg, eu care este imprietenit, i-a semnalat pe-
fiecare, cum avem s am atacul, §i ma a stricat planurile tale §1, cit
dinspre partea aceluia ne-am pr'apadit".
Aici Chalil, sufarat pentru fratele su, a asmutat §i el pe impratul
5 in contra lui Turachan. lar imparatul socotind de lucru grozav c n-a
mers dupg acelasi plan cii generalul-comandant al Europei, ci 1 tinindu-se
prin alte locuri a plecat pe alt drum, tradindu-i armata, 1-a prins pe
Turachan i, punindu-1 sub paz"a, 1-a trimis in Asia in orasul int'arit Tochat
si, in dituse, 1-a aruneat in inchisoare. Csaci Chalil i-a insinuat impàra-
10 tului, aducind.u-i aminte c`a acela, cind a stat in Vidinul eel mare in cali-
316 tate de gu-vernator al I regiunii de la Istru, a avut legaturi de mare si
strinsa, prietenie cu domnul tribalilor Vule si de aceea si-ar semnala unul
altuia ce-ar trebui 0, le fie de folos in imprejurArile date ; i pri-
mind daruri de la Vule, li ad ea min'a de ajutor la orice ar fi putut crede ca-i
15 va fi aceluia de folos. *i de acestea convins imparatul, 1-a pus in inchi-
scare pe insusi Turachan, trimitindu-1 in Asia, iar tara Tesaliei a dat-o.
alt lila s-o guverneze.
intr-o conditie ca aceasta, o s'a faci pace, ai s, fii mai bine pregatit de
rzboi; si dac'a ata0,, nu vei mai indm'a, a dona oar'a toate acestea" 3.
Cu cuvintele acestea, 1-a induplecat si acela a f6g6duit e va face, pre-
1 In loc de ii)accx6creprin alte locuri", precum e In manuscrise, as citi caV CraAccx60e
ci prin alte locuri".
2 Ocupata de la unguri sau mai degraba Serbia lui Vulc.
3 i$a sunsi textul dat de Dark& Manuscrisele insii au : §i dac5 ataci, n-a rnai rezislat.
a doua oarli la tonic acestea".
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CRA1IIL SERBIEI M1JLOCESTE PACEA 189
soli In vederea faptului c5 peonii vor face pace ; i dinsul sa-si ia domnia.
Atunci Amurat a trimis soli i au %cut pace cu conditia, ca Gheorghe sà-si
ail35 tara si s dea imphatuhii venitul juMatate. i s-au legat totodatO en
jufamint, ea nici peonii WO nu prade tara impOratului, nici turcii s5 nu 5
treacA peste Istru cu nici un gind de stricAciune, cu nici o vicknie si ea
toatO viata lor s stea In bune relatii de prietenie filfa viclesug i inse1O-
ciune ; iar dacii sa, famin5, tributari impOratului cu ce s-au invoit In tra-
tatul de pace al impOratului incheiat de mai inainte eu ei, i fatg, de peoni
s'a fie, precum au urmat sO fie mai inainte. 10
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
190 LAONIC CHALCOCONDIL . EXPUNEM ISTORKE VJ
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ClIALCOCONDIL TATAL rN SOLIE LA NIURAD II 191
incit, daca acela pleaca in Asia, nu-1 mai lash sa treaca in Europa, s-ar
putea astfel face ca puterea lui sa fie usor infrinta, ; sau daca armata
din Europa va fi ramas singura cu Amurat, ea nu va vrea sa se mai ia
la lupta cu peonii. Au mai trimis si la celti si la domnul Burgundiei, adu-
cindu-le aminte c ei ar avea tot dreptul sa-si razbune celtii cazuti din 35-
nepriceperea lui Sigismund in razboiul cu. Baiazid. Incep asadar sa coo-
pereze cn arhiereul romanilor si an echipat zece trireme, trimitindu-le
in Elespont. i arhiereul echipind alte zece, le-a trimis la dispozitia
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
192 LAONIC CHAICOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VI
:42 iinteasea, en gindul s-o ocupe din nou i s dobindeasca orice ar putea
sa-i izbuteasca. Atunci si Zenempisa pornind de la marginea marii a
Macedoniei dinspre Marea Ionic i luind cu sine si pe albanezii de acolo
pe care ii avea la indeminit, a inaintat prin Arghiropolichni si si-a supus
eimpia cit a se intindea pe aici pina la Castoria. Aici Teriz, guvernatorul
15 de la Velia, aducind Ia un loc seitii lui Aticheri i cu turcii imparatulni,
urmindu-i si multi turci de pe la Terme si lacul Perevia, a pornit In contra
lui pe neasteptai e i, cazind asupra lor care, nepregatiti la un atac, stäteau
in corturi pe acolo undeva prin regiunea de la Castoria, si pe cei mai multi
din albanezi i-a nimicit si pe insusi domnul Zenempisa 1-a ucis si a facut
20 mult omor, calcind aici si pe alti multi in picioare.
Astfel s-a intimplat prin Europa si erau marl turburari, pentru ci
toti se porniserit sit ajunga fiecare In tara sa. i pe turci mare spaima i-a
fost cuprins, crezind. c pierzare ii asteapta de indata din partea peonilor
si a celorlalte popoare vecine de alt neam decit abash ; i oriunde s-ar
23 fi intimplat sa fie, se intareau pe dupit ziduri, asteptind cum se vor sfirsi
toate acestea Intr-o stare de lucruri ca aceasta.
Papa dezieanil pe unguri (le Dar la peoni a sosit un sol chiar de la arhiereul
Inraminiul de pace 5kei se Im- romanilor, anume cardinalul Iulian, barbat blajin
paeft en hoeinli; Ian pe Alad It
Draml en zeee mil de 61151.01 de altminteri si cu renurne in invatatura roma-
= in ajulor 51 pornese riizhoi eu nilor ; si-i chema la j razboi si de juramintul care
tureii.
la dinsii este cel mai mare, cind e vorba de in-
cheierea unui tratat de pace, i-a dezlegat din Insarcinarea arhiereului,
iar dezlegarii i-a dat citire pe loc. 15i. au pornit cu armata asupra
Europei, crezind c vor apuca-o parasita, Amurat fiind plecat in Asia
35 i ocupat pe acolo §1 corabille arhiereului plutind. chiar in Elespont,
ea sa nu-1 lase sa tread, ; si imparatul elinilor le-a dat de inteles
aceasta, precum ca nu o sa poat4 trece niciodata In Europa ; si au
facut pace si cu boemii pentru cearta, din cauza careia, mi se pare,
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
BITALIA DE LA VARNA 1444 193
13. C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
194 LAONIC.CHALCOCONDIL : EXPUNEBI ISTORICE VI
In jos, silind. corgbiile sg" nu poatg pluti de loc in sus in contra vintului..
Iar Amurat, cum corgi:0We nu erau incg aici, a trecut in liniste si el si
toatà armata. Dupg ce trecuse insg, a trimis la impgratul din Bizant
crainic sg-i spung eg a trecut cu bine si cg merge de-a dreptul asupra
20 dusmanului su i e doreste saci dea tiri1e cele mai bune despre mersul
rgzboiului.
1 Adica templu, loc sfint, pentru ca era zidit pe ruiMle unui templu antic. Yezi
p. 118, n. 5 si 146, n. 1.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE VII
loan VIII Pa !Mot/ rdmine Dar finparatul elinilor, cind a auzit de la.crainic acea- 329
neholinit. sta veste, cu drept cuvint s-a supárat, ca a trecut
asa, incit nu i-a oprit trecerea Mth nici o lupth, ci trecind in liniste 0-a
adus dincoace totodath i armata, §i-i parea rau si se chibzuia ce ar putea
face in situatia aceasta i ori sa declare razboi lui Amurat on s tina pace. 5
Cad daca ar famine in relatii de pace cu Amurat, trebuia sa-i dea de
vinzare cele trebuincioase pentru trai in drumul lui prin tara imparatului
de pe in Mama Neagra. Dar de acest lucru ii era foarte teama ca peonii 330
I
i-1 vor lua in nume de rau, cind o sa-1 invinga pe Amurat, i din cauza
aceasta vor avea necaz pe el. i se gindea deci la cei ce au trecut de partea ro
peonilor i sa-si lege soarta do norocul acelora i sa declare razboi lui
Amurat. Ce-i drept, precum aráta scrisoarea, Chalil al lui Praim, nu-1
lamurise oarecum deplin, fiind de atunci prieten elinilor i dorind, ca
ei s iasa cit mai putin pe fata cu razboi in contra imparatului i sa astepte
mai bath, in ce parte se va pleca norocul razboiului. 15
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
196 Ltkorric ciEtaLcocoxpii: ExPrrN Ent ISTORTCE VII
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ROMINII IN LIIPTA DE LA VARNA 197
BA' fuga, se intorc din nou in tabara imparatului. I Cad dintre toate, 333
acest neam, dupa scitii nomazi, are cel mai mult, pe cit stim, obiceiul
sa fug i iarasi sa se adune i sa se intoarca inapoi din non la lupta i sa
o ia repede intr-acolo, unde le-ar veni spre folosul bor.
Ilominli pradii antrepo- Dar dacii in invalmaseala aceasta a luptei, cum i-a 5
/Mete sultanului si se ITAEllt pe asiatici luind-o la fuga, nu s-au mai oprit
Intore la tabitril.
aici, ci au luat-o spre antrepozitele imparatului st
pthdau lucrurile i &Amara imparatului i ucideau camilele, indemnindu-se
unii pe altii. Dupa ce s-au tinut de lucrul acesta i s-an saturat de pradat,
n-au mai venit la lupta si nu s-au mai asezat in ordine de bataie, ci au 10
inceput s-o ia spre tabara bor.
Dupa ce asadar Than a infrint armata .Asiei, a venit
Vladislav nu aseultä de
la imparatul Ladislau, sfatuindu-1 s stea locuini i sa
Ianeu si pierde %tato si
lupla.
nu se miste din loc i sä nu inainteze nicidecum la
lupth cu dusmanii, ca pentru cazul cind, intorcindu-se asupra imparatului 15
n-ar izbuti, atunci s aiba un loc de retragere din lupta. indemna sa,
nu ingaduie nimanuia din oamenii lui, sa se indeparteze cumva, ci rg-
minind pe loc, s astepte, pina ce se va fi intors din lupth, dupa ce va
fi infrint i armata Europei ; i atunci, mai raminindu-le inca aceasta
osteneala, vor porni dupa aceea impreuna asupra Portii i vor ispravi 20
si aceasta, ultima parte a luptei. Dupa aceste cuvinte a pornit in ordine de
lupta asupra armatei Europei care era I rinduita la partea stinga a impa- 334
ratului ; i incalerindu-se, s-au luptat un timp oarecare. i batälia s-a
desfasurat asa : peonii incaierindu-se la 1upt i punind pe fuga pe turci,
ii fugareau, ping, ce ajungeau chiar in apropierea taberei. Dupa aceea 25
insa turcii, intorcindu-se deodata, 11 fugareau destul trap pe peoni, pina ce
si acestia erau pe aproape de tabara bor. i ori de cite ori peonii, silindu-i
pe turci se tineau de ei urmareau, cadeau multi turci aici, striviti
fiind de peoni. Dar si peonii, in retragere, se prapadeau mu1i, ori de cite
ori se retrageau cu teama. In aceasta lupta cade generalnl-comandant al 30
Europei Carazie, lovit in piept de o sabie peonica, provocindu-i o rang, ca
de o sulita mai mica. Cad sabiile peonice i cele din Germania intreaga
se intimpla sa, fie facute lungi i ascutite, totusi nu de asa fel, incit ajun-
gindu-te, sá4i Lea o täietura de seama ca sabiile barbarice sau i cele
italice. Cele barbarice, ale turcilor sint de acestea, sint de asa 35
fel incit avind greutate mare si fluid ascutite pe o singura parte, merg
cel mai adinc din toate sabiile, cite le stim ; in al doilea rind dupa
acestea vin cele italice, care odinioara au fost elenice. Cele germanice
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
198 LAONIC cHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
VLADIgLAV CADE IN LIIPTA. - IANC1T EE RETRACE 199
-ar fi grozav lucru, daca ar fugi ; i 1-a oprit ; si nu peste mult timp, capul 1
imparatului peonilor a fost adus la imparatul musulmanilor 1 I
Innen si rorninil se Peonii din anturajul imparatului, cind se dadeau inapoi, 337
reirag spre Mame. 11 cautau pe imparatul ; dupa aceea insa, cind au bdgat
-de seama c aici a cazut si a murit, s-au napustit indata, incercind sa ia 5
lesul, dar n-au izbutit ; cad incercarea lor i-a inflacarat pe ieniceri si se
luptau aprig. Apoi cind n-au mai fost in stare sa ia 1eub, au dat inapoi
.spre tabara. i indata faima ajungind la Choniat si la ceilalti din rindurile
de lupta, a incetat sa se mai bata. §i cum se retragea i mergea fara nici
4a ordine, a aflat toate i n-a mai mers spre tabara, ci a plecat de-a dreptul 10
spre Istru, atit el cit i dacii ; i in graba, pe cit puteau, au fugit fara nici
43 ordine i oamenii care au fost In jurul imparatului peonilor. In aceasta
"%lad II Dracut H sine loan insa cind a ajuns la Istru, armatele, dupa ce au
wins pe Ianeu si apoi trecut, i s-au imprktiat ; aid, cum mergea cu putini
H dã drunaul.
oameni pe linga sine, a fost prins de Draculea, domnul
dacilor, care Ii era vrajmas.
§i mai inainte, Than intre peoni lucra impotriva lui pe lingd impa- 20
ratul Ladislau, cind plecau din Dacia, sa treaca Istrul ; si-i jefuia satele
vorbea de rau la imparatul peonilor, c ar tinea partea turcilor 338
I
§i a lui Amurat i le-ar face cunoscut orice s-ar intimpla s faca de fiecare
data. §i 1-a prins cu gindul sa-1 dea pierzarii ; mai apoi insa a lucrat cu
bani i a izbutit sa i se dea drumul. 25
Cum pleca prin Dacia, a pus mina pe el cu gindul sa se razbune
-§i, inchizindu-1 11 tinea sub paza. Peonii insa, cum au ajuns acasa, au
aflat c Ioan a fost prins ; i socoteau lucru mare si de nesuferit ca un
barbat peon si fiind intr-o mare demnitate, sa fie tinut prins de Draculea.
Au trimis deci vorba sá dea drumul lui Ioan ; iar de nu, il vor trata ca 30
pe un dusman, navalind asupra lui cu toata oastea. Cind. i s-a dat astfel
de stire din partea peonilor, teama 1-a cuprins pentru situatia lui, ca nu
cumva peonii in legatura cu barbatul s pima la cale vreo schimbare 5i,
navälind sa-1 scoata din domnie ; i atunci i-a dat drumul, i omenindu-1,
1-a trimis la peoni prin Brasov in Ardeal. 35
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
200 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII
1 Innen pane domn Pe acesta asadar, nu mult timp mai tirziu, Choniat I-a,
pe Dan 1. scos din donmie, aducind dotan al Daciei pe Dan care cgzuse
din domnie ; i pe acela 1-a dat pierzarii impreung, cu feciorul lui. Gad
cind a strins oaste i 1-a adus in Dacia pe Dan, fecior al lui Basarab 2 §i
5 care cAzuse din donmie 2, acest fecior al lui Mircea 4 cu feciorul säu s-au.
rinduit ca de luptà. Punindu-se amindoi in ordine de luptg, i stind gata.
339 sg," se incaiere, dacii 1-au pgalsit in linie de luptà pe feciorul lui Mircea
I
Innen regent al Acesta deci s-a dus acas'a si nu cu mult mai tirzin <pew-Ai>
Ungarlei 1446.
1-au ales general-comandant i sà stea in fruntea statului
lor, fiind ei acuma atacati en rgaboi si de germani si de boemi ; i au Fa'sat
in sea ma lui sg, conducg, afacerile de stat, cum i s-ar pArea lui mad bine..
15 i stringind oaste, a pornit asupra boemilor si a purtat en acestia destui
timp r'dzboi. i purta rg,zboi in contra lui Iscra5, un bArbat pretutindeni
en noroc la ducerea rkboiului ; i dind lupta a fost invins ; si mai apoi
a mers iargsi asupra lui i, dind lupta, a rämas invingator.
1 Pe cit se pare e aceeasi stire pe care Laonic, dupà obiceiul silu de a istorisi, a antici-
pat-o mai sus la p. 158 ; sau poate cS sint cloud evenimente deosebite.
Manuscrisele an, unul acepaprel, iar celelalte vccaapcsprE, Darkö indreptind in Mrccx-
accpcy.ni.
3 In loc de ixiserrrcotóracare cAzuse din domnie", manuscrisele au nonsensul ixnt-
raw) xcct. i btrenEoo xal.
4 Manuscrisele scriu equ'igeo.)Amircea", indreptat de Darkó in 1114Ecco.
5 Giskra, conclucAtor de oaste celL
6 Inaintea luptei de la Varna, Murad II se retrAsese de la conducerea statului, there-
dintind-o feciorului sAu Mahomed II ; dupá lupta aceea a revenit insii. Cf. Duca s, XXXII,
5, ed. Grecu.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
KURAD II NIVALE$TE tN PELOPONEZ 201
Cearta dintre loan VIII Dar imparatul elinilor avea tratat de pace cu im-
raleoloo sl fratele sau paratul i tratatul de pace n-a fost rupt §i avea
Teodor.
lini§te deocamdata §i cauta sa-1 imbuneze pe imparat
cu daruri, Melt imparatului .Amurat s nu-i treaca prin minte vreun gind
rau asupra lui ; caci avea o neintelegere cn fratele sau Teodor care so- 15.
sise I decurind la Bizant, avind sa-1 urmeze pe fratele sau in mo§tenirea 3.11
vina j aici cu totii cei din Peloponez impreuna cu fratele sau care se 312
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
202 LAONIC CEIALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE vrI
intimplase sa aiba nunta fetii sale. Cad acuma fusese data dui:a domnul
tribalilor, feciorul Eleazar. Acepia a§adar au venit Ia Istm, uncle li se
spusese ; §i ocupau cu tarie zidul, precum credeau ca-1 vor tinea cu pu-
terea, infruntind pe dupnani.
5 Amurat plecind, a luat p armatele trll, pe unde venea ; P era la
Teba, cind a sosit la el §i Neres cu armata de la Atena. Ajungind la Min-
ghie 1,§i-a wzat taMra ; P citeva zile in rind. ip pregatepe tunuri si
fapni. Dupg, aceea coborind spre Istm, a tabarit, tabära p uneltele 2,
intinzindu-se de la mare la mare. Atunci o iscoada de a peloponezienilor
10 intorcindu-se a adus veste de multimea o§tirii imparatului §i despre ani-
malele de transport i camile ; §i nu s-a putut stapini s le tread, sub
tacere, ci a graft unele ca acestea catre domn : Stapine ce nenorociri
ai adus asupra Peloponezului, apucindu-te de rkboi cn un imparat
ea acesta, care venind cu toata annata Asiei i Europei, nu vei avea
15 unde sa-1 opre0i, chiar daca War fi fost ridicat la Istm un zid indoit.
Dar pentru dunmezeu, trimite cit mai In graba soli p roaga-1 de im-
pacaciune pe acest imparat, ca nu cumva, pe noi ca ni§te ri, cu ráu-
tate sa ne striveasca de tot". I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CHALCOCONDIL SOL LA MIIRAD U 203
1 In manuscrise fiind numai Tcpbc -rilv iv, dupil asupra" rcpàs Tin/ e o lips5, pe care
as Intregi-o cu (IleXorcOvvrlaov (3ou)6p.cvog, ocUT,ixo: crover3oacucr>. Dark6 Intregete numai
eu <11cXon6vv-trrov auve13oacua>, ceea ce oferã un Inteles mai putin satisfácator.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
204 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
3nTRAD n INCECEIE PACE WIND TRIBLJT 205
i-a prins cn inselkiune pe toti i, ducindu-i intr-un singur loc, i-a xn-
elrit; ; iar apoi cump'arind la sase sute de robi de r6zboi, i-a adus jertfa%
tatdlui s'Au, ca st-i imbuneze sufletul prin uciderea acestor oameni. Pe
iirm impa'rtindu-si armata, o parte i-a dat-o lui Tmuchan, guvernatorul
Tesaliei, ca unul care era mai cu experient6 i care dintre turci a avut 10
cel mai mult de lucru cu Peloponezul, i i-a mai dat din ieniceri ca la o mie,
ca s plece induntrul tarii ; el insusi ins'd a plecat prin Sichion de-a dreptul
spre .Ahaia. Sosind la Sichion, armata impAratului in aceeasi zi, in care
Istmul a fost cucerit, a n'avAlit asupra orasului i 1-a prefacut pe de-a
intregul in robi de rAzboi. Cad barbatii fiind plecati la Istm si 'Drawl 15
Rind asezat intr-un loc cu totul descoperit, 1-au robit atunci indatA, ;
si au inaintat foarte mult in Peloponez, urmarindu-i i pe despotii si pe
ceilalti elini, dupa cum au luat-o la fuga, unii intr-o parte, altii intr-alta.
Orasul golit de ap'arAtori 1-a ocupat i cetatea de sus o impresura. Aici
se afla elinul Mulgherios i cu alti citiva elini, nu mu1i, impreun'a cu 20
femeile i copiii. Dupa ce a minat zidul, a inceput atacul cetAtii ; atunci
cel ce pazea cetatea, ajungind la buna Invoiala, s-a predat cu cetate cu
tot. Pe acestia, i femeile i copiii, i-a trimis la Eghion 1 un oras in- 348
I
floritor, casele orasului cucerit ins'a le-a ars. Tinind.-o inainte, a sosit la
Tatras, oras infloritor din Ahaia. Pe acesta 11 parasisera, trecind. pe p6- 25
mintul din fatl al venetienilor, afar'a de cei din cetate si de la palatul
domnese care din imprudenta au ramas, ceilalti toti ins'a au plecat en
fuga. i erau cei rAmasi la patru mii. Pe barbatii i femeile de la palat
a pus mina prin buná invoiala i i-a fäcut robi de fazboi ; i cetatea o
impresura si a trimis ienicerii cu planul sa o cucereascA. i acestia s-au 30
aruncat asupra zidului i s'apind o groapa, an patruns inauntru. Elinii
insa cu rasin5, i pAcurà aprinsa i-au respins din groapa i, aparindu-se,
nu ramas stapIni pe cetate. Amurat, cind Turachan, intorcindu-se pe
urma, a venit la el cu robi i prada de razboi foarte multa, a ridicat tabara
si a plecat. Dupd aceea, nu en mult mai tirziu, a incheiat pace si de atuncea 35
cmii au avut Peloponezul cu tribut, pina atuncea fiind mai inainte tara
libera. Orasul Teba, dnd imparatul incerca sa", intre in Peloponez, 1-au
parasit i, pe oameni i-au asezat cu locuinta la Istm ; acestia
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
206 LAONIC CHALCOCONDIL ; ExyuNERI ISTORICE VII
350 au si fost prinsi de turd. Tar tara J de afarA 5 a imparatului, indata dupa-
cucerirea Istmului s-a alaturat imparatului, si Pindul i cealalta tarL
Acestea asadar s-au intimplat pina aici In Peloponez..
Murad II In
riabol eaSi cind vara a venit, imparatul a pornit cu razboi asupra
Seanderbeg.
5 lui Schender, feciorul hi Ivan, care de baiat, a ajuns la
Poarta imparatului si, dupa ce a fost iubit de acela, a seapat cu fuga
in tara sa parinteascil si, insurindu-se cu fata lui Arianit, au inceput pe
fata rzboi cu imparatul si nici tribut nu-i plateau imparatului, nici la
Poarta nu se grabeau sa se infatiseze si nici s asculte nu voiau. De
10 aceea stringindu-si toata armata Asiei si a Europei, a pornit osupra
tarii lui Ivan ; i clupa ce a navalit in tara, prada i jefuia, slobozind.
armatele, oricind i s-ar fi ivit vreun prilej potrivit ; si dadea foc satelor
si ogoarelor i semaraturile erau arse de armata i toate cele de pe
acolo erau stricate i nimicite. Schender, atit el insusi cit si din alba-
15 nezi, isi dusesera femeile si eopiii la adapost in teritoriul venetienilor
do la marginea Marii Ionice ; iar ei insisi umblau de ici colo prin
tara, sa vada daca, oraseIe lor ar avea vreo nevoie de ajutor. Si
acestia se atineau prin muntele ce se intinde deasupra Varii lor pina
in Marea Ionica, asteptind ce intorsatura va lua starea lor de lucruri ;
351 Amurat insa dupa ce a navalit, a inceput mai intii sa impresoare orasul
Sfetia. Si le-a trimis vorba sa predea orasul si ei sa poata pleca fiecare
la ale sale ; ei insa n-au vrut 51 asculte. Pupa aceea insa s-a napustit
cu ienicerii si a cucerit orasul cu puterea si 1-a pradat si 1-a robit si barbatii
i-a ucis pe toti. Apoi mergind asupra orasului Getie, 1-a ocupat prin buna
25 invoiala ; i dupa ce i-a robit pe cei din oras, a dus armata asupra ora-
sului Crua, oras de frunte in tara albanezilor ; 0 are o asezare foarte in-
tarita din fire. Tabarind asupra acestui oras, a inceput sag impresoare ;
si batea cu tunurile zidul si a surpat o parte nu mica. Pupa aceea s-a pa-
pustit en ienicerii, pentru ca s cucereasca crawl ; si cum nu 1-a putut cuceri,
30 a plecat cu armata ; cad era anul acum tirziu si, vremea stricindu-se, facea.
armata sa sufere mult.
Abdie,, 0 Pe feciorul sau Mehmet, ajuns de curind virstnie, 11 purta
rexenirea liii 11 sine in armata, de cind Ii luase cirma domniei. Dar se
Murad IL intimplase asa. Era cind se lupta cu peonii la Varna §i vedea
35 e armatele i-o iau la fuga ; §i atunci Inca mare 1-a cuprins, crezind ca
indata o sa se prapadeasca cu totul §i ca si cum ar fi la mare nenorocire
1 Vezi p. 202 n. 3.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ABDICAREA SI REVENIREA LIII ALITRAD U 207
acuma, a fagaduit in gindul sau cal daca statul iiva scapa atuncea ne- T
zdruncinat din aceasta invalmaseala, se lash de domnie i dind-o in 352 I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
208 LADNIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VII
355"
cobori si le va veni intr-ajutor, cind nevoia s-ar ivi ; i cind unii din oamenii
imparatului s-au urcat pe munte, s-a repezit asupra lor i s-a luptat,
dind dovada de mari ispravi. Cind insa, impäratul a crezut c zidul
a fost surpat destul de rutin, s-a apucat de lupta cu toata, armata ;
30 si ienicerii incercau s cueereasa orasul prin locul, uncle zidul era
culcat la pamint. Totusi nu i-au putut dovedi pe cei din oras, care s-au
luptat peste toata asteptarea.
laneu de Ilunedoara por- Aici, cind se purta cu gindul sh-i sileasea prin foame
net.te asupra turellor ;
lupla de la Cosovo, i iarki era gata s dea cu toata puterea un al doilea
-35 17-19 oet. J48. atac, Ii soseste veste de la Gheorghe, domnul tri-
balilor, c loan, dupa ce a adunat pe peoni, treee Istrul i ca luind
1 In unanustrise e o ; probabil lipsqte miracle rlului. Duprt Tafel ar fi Boiana sau Scorn.
2 Albanezii.
8 AdicA Scanderbeg.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LUPTA DE LI COSOVO DIN 1448 209
14. - C. 1021
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
210 LAOMC CHALCOCOND1L : EXPUNE11 ISTORICE VII
1 0 mai multh §i sa, porneascg, a§a cl, aceia insp`aimintati fiind de multime;
IIva invinge pe Amurat a§a de u§or, incit nu mai avea nici o indoialL
Dar trimitind soli la Schender i Arianit, avea de gind, in drumul lor
inainte prin Europa 1, ed, se uneasd, cu din§ii ; c'aci a§a vorbise de mai
5 inainte cu ace§tia. Cind ins'a Amurat al lui Mehmet a sosit in Cimpia de-
la Cosovo, de indat, ce a dat peste v-rAjma§i venind, s-a a§ezat in tabath.
Se spune c aimata i-a fost de o suth cincizeci de mil.
Murad H l Ianeu
338 114i rinduiese i a doua zi s-a i I pus in ordine de lupth. si-a rinduit
Amain Ardealului.
Dan III en opt mil
si unithtile de armath ; §i la aripa lui dreapta
10 de rominl. rinduit armata Asiei, avind general-comandant pe
Scura, iar la aripa sting5, se afla generalul-comandant
al Europei Carazie 2 cu armata Europei. Tar CaTaretii u§or inarmati,
fiecare din guvernatori Ii avea a§ezati in linie de luptA. La mijloc intre
ace§tia s-a a§ezat bine insu§i imp'aratul, uncle a crezut c e potrivit sit
15 tabitirasca", ridicind in fata un val i dupa aceea punind in acela§i loc ca-
milele, iar dupa aceea imprejmuindu-se cu scuturi maid de fier infipte
in famint. Linga, acestea a rinduit ienicerii cu timurile §i pu§tile i cu.
celelalte arme. Cind ii terminase rinduiala, a venit impotrivá-i §i Ioan
Choniat, punindu-se in ordine de lupth a§a : aripa dreapth i-o tineau_
20 magnatii peonilor i nepotul sAu3,Seculi4 Ii era numele, i Ilochi 5 O.
Talusi 6 j 0 la mijloc sthtea in linie de lupth insu0 Choniat cn a§a numiçil
viteji, armata Ardealului. Aripa stingA i-o tinea Dan 7, care ii era mare
prieten §i pe care-I adusese in tara Daciei din cauza du§mAniei ce o avea
asupra lui Draculea ; i pe acela 1-a scos din domnie §i, supunindu,-§i tar&
25 la voia sa, 1-a pus pe Dan domn peste ea ; i avea cu el la opt mii de daci,
veniti la acest r6zboi.
2 Altul decit cel cazut cu patru ani in urma in lupta de la Varna ; vezi mai sus, p. 197,.
r. 31 ri p. 201, r. 28.
3 De frate sau sora.
4 Székely.
5 Ujlaki.
6 Manuscrisele au Mcycao6a/;, indreptat de Darkó In TocAoLcniq , adicd TallOczL
7 Sd fi fost Dan III ; vz. Revista istoricd romMd", XVI, 1946, p. 40-50.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INvATAIUKA IEP1TRELITI 211
nici ehiar lancea nu mi-ar putea lua viata. De aceea am mers asupra peonului
cu toata increderea, imparate, stiind bine ca, dad, imi e semis s scap
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
212 LAONIC CHA.LCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VII
remarcabil. CAci, peonii ajungind cite putin, incit sà-i atace de aproape,
au inceput sA fuga din rasputeri, incit caii peonilor care ii unnareau, ea
se osteneasca tare si 0, se oboseasca ; si abia atuncea turcii, ca si cum
20 fuga le-ar fi deajuns, de departe au inceput sa traga cu sagetile in cai
si, dind navala, ii ucideau pe peoni ; si pentru ca erau mai multi si Cala-
reau pe cai mult mai buni si lupta, in multe privinte, o faceau cu mes-
tesug, situatia lor era mai buna ca a peonilor. i, ziva India, au cazut
multi peoni in lupta, dar si multi turd au mmit de mina peonilor. *i
25 ziva aceasta intreaga, s-au luptat amindoi si si-au tinut cumpana ; dar
pentru ca era tirziu, s-au despartit unii de altii si, retrAgindu-se amindoua
partile in tabere, s-au dus la odihna.
Peonii aveau credinta, ca turcii peste noapte vor lua-o din loc si ca
nu vor rAmine in linie de lupta. *i din cavaleria usoara de pradA, nu
30 putini au plecat ; dar, dupa ce au inceput sa dea peste tribalii care asteptau
la poteci, s-au inapoiat din nou in tabara. i peonii asadar erau de parerea,
ca a doua zi sa iasa la lupta cu o parte mai mica de armatà, asteptindu-se
ca ceilalti vor fi plecat si nu vor fi ramas si cA, asa fiind superiori, vor
363 pune repede mina pe Poarta imparatului ; dar impAratul si turcii prin-
I
35 sesera curaj si nu le mai era frica de peoni ca mai inainte ; si Hind mai
cu curaj, se pregateau ca, a doua zi dind lupta, sà-i punA pe fuga pe peoni.
Rat de razhoi In In ziva aceasta deci s-au petrecut lucrurile isa ; noaptea
tabára lul Lulea. aceea insa, peonii gindindu-se ca a doua zi sa dea lupta,
fiecare isi arAta pArerea, cum credea el ca trebuie data, lupta ; si s-a facut
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DESFASURAREA BATALIEI DE LA COSOVO DIN 1498 213
multa vorba. Aici, cum tineau ei sfat, a pasit in mijlocul lor Tautes al lui 1
Sauzes, nepot de fiu al lui Amurat, coboritor din Otumanizi 0 a vorbit astfel :
Noi ne-am rázboit indeajuns si in Asia si in Europa, dar neavind aceasta
in vedere, ca sa dam lupta chiar impotriva puterii lui Amurat, nu putem
ajunge nici la un capat ! Caci acesti oameni nelasindu-se ucisi, nu putem a sa 5
lesne sa biruim. Ci eu unul cred ca luptindu-te cu vrajma§ul, daca-i dai
o lovitura, bine nimerita, ai doborit vrajmasul si cu armata poti iesi usor
la capat. Dar unde ai putea da o lovitura mai bine nimerita decit la cap ? !
Caci dear poarta intreg corpul 0 e ea o eetate in el. Daca insa nu-i dai
o lovitura bine nimerita, iti va fi anevoie si greu sa o ispravesti cu vraj- lo
masii. Si acuma se pare ca e tot asa. Cad vedeti cum Poarta imparatului
a stat locului 0 n-a pornit nici intr-o parte la lupta 0 nu voieste sa se
expuna nici la o primejdie, ca 0 cum toata I sanatatea si salvarea impa- 364
ratului ar sta in 'ea, 0 sa intre in lupta, numai cind ar fi de neaparata
15
nevoie. Ei bine, sa urnim din loc aceasta parte din armata irnparatului
0, odata aceasta plecata, nimeni din ceilalti, n-o sa vrea sa mai ramina.
Eu unul asadar sint de parerea, s-o pornim cu toata tabara si cu trasurile
pe care se intimpla sa avem tunuri 0 pusti, 0, la adapostul aeestei nopti,
sa mergem de indata asupra Portii 0 sa' dam lupta cu ea fara nici o za-
bava. Si daca o sa atacam Poarta imparatului, tragind cu tunurile si 20
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
214 LA.ONtc CERLCOCONDIL : EgPIINERI Incaucr VII
1 A doua zi turcil Dupa ce insa, s-a Mout ziuk s-a pus1 a doua oarl in ordine
Mad.' din spate. de lupta, cu gindul s incerce, cum i-ar iei lucurile. Apucin-
duse de lupta, s-a aruncat asupra armatei din Asia si s-a indierat.
Cum se indierase aici, generalul-comandat al Europei 11 trimite pe
5 guvernatorul Tesaliei Turachan s ajunga, cu armata lui in spatele peo-
nilor i &a se lupte cit se poate de tare. Aici ajungind Turachan in spatele
peonilor, pe multi i-a culcat la pamint in lupta aceasta. Mei ei Ii goneau
pe cei din Asia 2 §1 cum se tineau staruitor de urma lor, aceia fugeau din
fasputeri. Numai scutierii subcornandantilor 3 fiind din Europa, cu toate
10 cà se indepartau, ca si cum ar fugi, se luptau cu peonii, precurn le e obiceiul
turcilor sa se lupte 4. In contra celor din Europa MO, care de la spate nu
le dadeau ragaz, intorcindu-se se luptau de aproape, unii intr-o parte I de
366 cimpie, a1ii intr-alta, dupa," cum se intimpla fiecare, incoltindu-se intreolalta.
367 imparatului, luindu-i vorba din gura, le-a spus uncle ca acestea : Dar
voi bkbati daci, titi doar ca puternicul imparat a fost binevoitor i un
1 lancu de Hunedoara.
2 Manuscrisele au 'A),(zvoUgalanii" i 'AxocaLavokalasianii", ceea ce Fabrot a In-
dreptat ln'AXf3ccvoka1banezii", vadit insa mai bine Nusser In'Amavok, pe cei din Asia".
3 13eii guvernatori de provincii i orase.
4 Tactica clasica de lupta a turcilor era sa se prefaca anume ea fug, spre a destrAma
rindurile urm5ritorilor, apoi d,intr-odata sa se lntoarca, omorind pe cei ce au ajuns aproape
de ei. Si aceasta o faceau de repetate ori.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
311311AD U INvINGATon LA COSOVO IN 1448 215
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
216 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VII
1 repede s-a fAcut de zi, acesta nu se mai vedea nici de peonii care au famas
la trasuri, nici de impa'ratul. Cind oamenii din jurul imp6ratului au v6zut
ca tabAra peonilor este goa1 i cA, putini au farnas inguntrul carelor, se
minunau de aceasta ; §i atunci un om care sosise pe acela§i drum, le anunta,
5 c peonii, pe la straja cea din urmA a noptii, ar fi fugit spre Istru. Aturci
ienicerii apucind armele, au alergat in fuga mare asupra peonilor din ckute.
Ace§tia a§adar, cind au observat cA au fost trAdati de ai lor, s-au luptat
cu toatà vitejia in contra ienicerilor. Dar nu peste mult timp ienicerii s-au
urcat pe care §i au trecut peste peoni, omorindu-i pe toti de-a valma.
10 Ace§tia s-au luptat de dimineatA §i, ca ni§te bArbati viteji ce au fost, au
murit pe la ora, cind piata e plinA, de oameni 1 Iar ImpAratul era indemnat-
EA se ia pe urma peonilor, generalii-comandanti dindu-i sfaturi in sensul.
acesta ; dar n-a voit s, asculte de vorbele lor, aducIndu-§i aminte ce a.
pAtit Chasim al lui Mazam 2 din partea lui Choniat, cind s-a luat pe urma,
15 lui ; 0 era bucuros de norocul ce 1-a avut, de i-a dat izbinda. In lupta,
aceasta au inurit, precum am putut afla, ca'ci mortii din amindou'a pArtile
au fost numArati mai pe urmA de domnul tribalilor, §aptesprezece mii de
peoni i daci la un loc, turcii ins.0, la patru mii. CAci turcii se pot cereeta,
370 §i deosebi u§or, cunoscindu-se, J pentru c sint tgiati imprejur i peonii
20 poartl plete frumoase, turcii insg, se rad pe cap, lAsindu-§i citiva peri la
timple. Dupá ce lupta s-a sfir§it, impAratul a poruncit, trupurile s5, le
aIeag i pe turci sa"-i inmorminteze pe malul riului numit Morava, §i el
insu§i ridicind tab'ara, a plecat spre casä.
laneu In prinsoare Ioan ins5, cum se retr6gea fuga spre Istru 0 se facuse seara
25
cind a ajuns la Svetanion, ora§ de al impa'ratului, era nedu-
la sirbl ; e trimls la
Buda.
merit cum sa, se dud, in chipul cel mai sigur, ca A, nu se
dea de cunoscut misilor i 0, nu ajung5, in primejdia de a fi prins de donmul
tribalilor ; cAci Ii §tia pe Gheorghe, cit de mult tine sà-1 poat6, prinde, finid
in du§m'anie 0. mare ceart5, cu dinsul. Dup6 ce s-a gindit §i s-a chibzuit,
30
s-a hotArit sa. se desparta, de armatA, §i en putini din oamenii lui s mearga,
de-a dreptul spre Belograd. Si cum s-a hotaxit, §i-a ales oamenii säi i pe
Ia straja a dona de noapte 3 a apucat pe alt drum. Mergind, iarA0 i s-a pArut
ca a§a va fi recunoscut inca, mai repede. i pinA a se face de zi s-a rs-
gIndit ca, filr6 ei, ar putea mai bine sa, scape la Istru, dacd §i-ar continua
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IANCII IN PRINSOARE LA CRAWL SERBIEI 217
drumul, fiind numai singur singurel. Cind I s-a facut de zi, descaleca, de 3"
pe cal i, mergind pe jos, ajunge pe un deal, si vazind un turc care ii venea
pe aici in cale, se adaposteste intr-o mlastina, ce se intindea plina de apa
pina, departe. Dupa ce a iesit de acolo, ajunge spre tara lui Gheorghe si,
intilnindu-se cu tribali, le-a cerut sa-i fie calauze de drum si WA le dea plata 5.
pentru drum. Aceia i-au prornis sd-i arate drumul, dar apoi umblau sa-i ia
viata. Cind deci le-a venit la indemina, 11 cuprind, cu gindu-1 sa-1 omoare.
El insa, cum a bagat de seama, a smuls sabia tribalului si, pentru cari
venea bine, il loveste pe unul in umar si-1 doboara, iar celalalt a apucat-o
la fuga si dus a fost. Intre timp, domnul tribalilor auzind cá Choniat, 10 .
ajunge intr-un tinut de al tribalilor. Si. acolo vazind tribali lucrindu-si 372
ogorul, a mers la acestia, rugindu-i sari dea piine. Acestia, cind au vazut 24
pe un peon stind in fata lor sa ceara piine, au graft : Dar, straine, plinea
aceasta, iata, ca ti-o dam, dar datoria noastra este sa te ducem la capetenia
orasului sa te aratam ; si dupa ce te va fi vazut, te va trimite inapoi in
tara ta. Cad n-ai sa aibi nici o suparare dinspre aceasta ; ci e vorba cred
despre Joan Choniat, pe care-1 cauta ; cit despre ceilalti peoni, citi tree pe 25.
aici, nici nu-i baga in seama". Dupà aceste cuvinte cum nu-1 slabeau
de loc, ci Ii tineau cu tarie, se vede nevoit sa se descopere celui mai in virsta
et e Choniat. i i-a pus in vedere ca-i d mari daruri de prietenie §i bani
si pamint, daca-1 duce teafar la Belograd, fara sa fie vazut de vreun-tribal.
Cel mai in virsta 1-a cunoscut deci si a primit sa-1 duca neatins in acel loc ; 3o
si fratilor sai povestindu-le eine este, le-a spus sa, nu mearga nicaieri si sa nu
denunte pe om. Cind. s-a inserat, 1-au dus la casa, unde-si aveau sirele de
paie si vitele ; si au ramas, pregatindu-se pentru a doua zi sa-1 duca la
Belograd. In ziva aceasta insa fratii s-au luat la cearta §1 unul din acestia
Ii face cunoscut capeteniei orasului si, luind soldati de serviciu, ii duce la 373
J
casa, unde era Choniat la sirele de paie. i, luindu-1, 1-au dus la capetenia
orasului. Iar acesta 1-a trimis legat la domn si i-a anuntat ca a fost prins,
ascuns in fin. Atunci domnul, indata ce Ioan a fost adus la dinsul, 1-a pus
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
218 LAONIC CRALCOCONDIL : EXPITNERI ISTOR/CE VU
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MOARTEA LUX IOAN VIII PALEOLOG SI A WI MURAD II 219
Imparat 1-a lasat pe feciorul sau Mehmet ; si a mai ramas Inca un baiat 1
trearea pe Iron a lui Dupa, moartea lui, pe tron s-a urcat Mehmet. Si
Mallomed 141451 1481 )'indata la moartea lui Amurat, ienicerii din Adriano- 10
pole s-au inteles intre ei, planuind s atace orasul si, adunindu-se afara de
oras, tineau sfat din ce parte sa atace orasul i sa-si dobindeasca din aceasta
bani. Atunci Chalil al lui Praim, inarmind pe ceilalti de la Poarta, i-a
amenintat, ca, pentru acest pas al lor pedeapsa cea mai grea Ii va ajunge,
dad nu vor depune armele ; iar dupa ce au depus armele, le-a impras- 376
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
220 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE VII
aveau grijit de ciini, i pe acestia i-a scos din aceasta slujba, spunind
cit el nu are nevoie mai mult decit de o suta de slujitori de acestia si
20 de cinci sute de purtatori de soimi si cit el Inca n-a ajuns la atita s16.-
biciune de minte, incit sit intreting acesti oameni fara treab5, pentru un
luau de prisos si de fal5, desart'a2.
1 Guvintele Inchise In paranteze, Darkó pe build dreptate le-a scos din text, pentru ca,
In manuscrise lipsesc si au fost adilugate de Fabrot.
2 Mai potrivit e xevorrperrel:de fal5 desartd", precum propune Nusser, decit xcravo-
rrpcnelneobisnuit", precum e In manuscrise i precum pAstreazd i Dark6.
3 0 regiune din Arcadia (Gortys = Karytaina) sau poate Leuctra ; vezi ed. Darla) op .
crit. i indice.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INCEPUTUL DOMNIEI LUI MAHOMED II 221
Tnilmpläri de Acestea s-au intimplat a§a pinA aici ; §i lui Tanish 1, feciorul 1
prin Asia. lui Caraisuf, care trimisese o solie la el 0 cerea sà nu-i pusti-
ascg, tara de pe la Sebastia, <i-a cerut > 2 o mie de camile cu unt 3 §i a aminat
51 mearg6 asupra lui cu razboi, de§i i-1 declarase de mai inainte. Acest
Tanisa, precum am afatat-o mai inainte, considerindu-se dintre a§a numitii 5
Mavroprobatanti 4 negri, le-a luat feciorilor lui Caraisuf ormul Tebris 5 0
pe ei i-a alungat spre ormul Samachia6. Dar a pornit de la Bagdat-Babilon
§i impresura <Samachia> i tara armenilor supunindu-§i-o, a pornit asupra I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE VIII
cu triremele i sad impiedice trecerea p sh-i rdscoale :pile din Asia. Avea
ad-i fie de Mare folos si la impresurarea Bizantului. Trei turnuri marl, cele
mai mari din cite le stini, le-a cladit, doua dinspre partea de la uscat, ca io
porniti de la acestea sara in ajutor celui ce venea la mare ; pe acesta
insa 1-a cladit cel mai mare ; i a acoperit turnurile cu plumb. Grosimea
zidului era de doudzeci si doua de picioare, la turnuri insa si mai mult decit
atita, de treizeci. Dupa ce, in trei luni, cetatea a fost zidita, a návalit de
Indata in regiunea Bizantului, declarindu-i fazboi. 15
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
221 LAONIC ClIALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE VIII
1 mai ink Ahmet a fost prins de Asan, fratele sotiei domnului, care statea
pe aici la pind.6 prin regiunea de la Michene, pe unde avea sá treacg
In drumul lui. Pe acesta ducindu-1 la domnul in Sparta, 1-au tinut
sub pazg, ping ce 1-au dat inapoi.
5 Dar in vara urmgtoare, indatg cu ivirea primgverii,
impresurarea Constan-
Mehmet al lui Amurat, a pornit en rgzboi asupra cra-
tinopolei : 7 aprilie 29
nial 1153.
sului Bizant, acest plan avindu-1 de mai inainte in
minte, cind I.i zidise in Propontida cetatea numitg Tgierea Gitului. §i
cind iarna era incg in toi prin pArtile acestea, a dat de stire s Inceapg cons-
10 tructia de corabii pretutindeni la tgrmul mgrii prin Asia si Europa 0 si-a
preggtit i echipat vase 0 trireme ; si-si toarng tunuri, cele mai mari
din cite stim ca au fost facute in. acea vreme In vreo tara. i indatg ce a
socotit c e timpul acuma s-o porneascg, a, trimis mai Intli pe generalul-
comandant al turopei Sarazia cu armata Europei sA ducg la Bizant
15 tunurile i celelelte masinarii de razboi 0 mai ales tunul cel mare. SA fi
fost acest tun asa, cg-1 trggeau saptezeci de perechi de boi i la doug xnii de
383 bgrbati. Tar Sarazia sosind 0 de mai inainte, I culele de prin regiunea Bizan-
tului, in care se adgpostisera agricultorii de pe ogoare, unele impresurindu-le,
le-a cucerit cu foamea, altele le-a ocupat cu puterea ; i pe barbati scotindu-i,
20 i-a mgcelarit. Atuncea de indata ce a navalit, a si strabatut en dusingnie
regiunea Bizantului. Nu cu mult mai pe urmg, a venit i Insusi imparatul
0 a tAbgrit d.e la o mare la alta 1. §i In locul de la dreapta 1mpgratului
ping la Poarta numitg de Aur, tabgrise toata armata Asiei, iar in locul
din stinga ping la Poarta numitg de Lemn, armata Europei ; la mijloc Ii
25 asezase bine tabara insusi impgratul cu ienicerii i Poarta, cIi I.i ridicau
de obicei corturile primprejurul impgratului. Tar Zagan, rudg prin cgsgtorie
cu impgratul, 10 avea tabgra in locul din fatg deasupra orasului Galata.
Intreaga armatà, se spune, ca a fost la patru sute de mii. Numgrul anima-
lelor de povarg se intimpla sa fie indoit decit acestia In tabara 1mpgratului ;
30 cgci au obiceiul sg duca in tabarg cu ei animale de povarg de multe ori mai
multe decit oamenii, incit sa-si poatg aduce hrang destulg pentru sine cit
§ipentru cai i pentru ceilalti oameni. Cad ntmai acestia dintre toti
oamenii citi Ii tim, iau wAsuri sá-§i aiba asigurate cele trebuincioase,
oriunde i-ar duce razboiul, Melt de la sine sa fie Indestulati de toate ; si
35 pentru asigurarea celor de trebuintg duc cu ei pretutindeni cgmile i catiri
134 multime foarte mare si catiri pentru orice alta indestulare, I oricare din ei
silindu-se sa arate cg are caii i camilele i catirii cei mai frumosi. Dupg ce a
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLEI 225
Cornul de Aur Melds Indath ce elinii au aflat c flota impAratului vine asupra
cu lanturl. Zidurile lor, au intins prin mare lanturile de fier de la orasul
orasului.
din fata pina la zidul Bizantului linga locul numit la 5
Cetate ; i corabiile cite s-au intimplat BA fie de fata aici, unele venite intr-
ajutor, altele si pentru negustorie, le-au dus si le-au pus in'auntrul lantu-
rilor. i asa se gindeau s opreasca flota imparatului BA, nu poath intra in
portul Bizantului. Cad inauntru se intinde 2 de-a lungul orasului optzeci
de stadii 3, iar mai departe pe continent inauntrul tarii o suta cincizeci 4. Aici 10
zidul orasului nu este prea puternic si nici curentii nu sint marl, in cit vasele
sA poath acosta cu greu. Dinspre uscat insa orasul are doua rinduri de
ziduri, unul mare si foarte insemnat, iar celálalt mai mic, ridicindu-se dinspre
afarà deasupra unui sant. Latura santului dinspre zid este construita din
piati A si santul are o largime de un plethron 5. Imparatul si elinii tinind 15
sfat, s-au hothrit sa iasa la lupth linga zidul de afara pe locul de deasupra
§antului, asa precum le-a fost hothrirea si mai inainte in vremea lui Amurat,
chid a impresurat orasul.
Galata.
2 Cornul de Aur.
3 Stilt 15 km.
4 Fac 26 km.
5 A sasea parte dintr-un stadion : ar fi deci vreo treizeci de metri.
6 Vreo 50 de kilograme, dacA socotim greutatea talantului antic grecesc.
7 Sub daci", Chalcocondil intelege numai romini, asa cS trebuie sd-1 fi socotit de romin
pe Orban. Istoricul Ducas (XXXV, 1, ed. Grecu) Insa II numeste ungur.
15. C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
226 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE VIII
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TUNUM BAT ZIDUL. VASE TURCESTI TN CORNUL DE AUR 1227
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
228 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPETNERI ISTORICE VIII
1 seasca la moarte ; totu§i n-au putut aduce o dovada vadita, incit sa-1
osindeasca, i i-au dat drumul. La zidul care a fost surpat de tunurile
imparatului, Wind imprejmuiri de fasini 1 §i. butoaie de lemn 2, se puneau
la lupta ; luerarile acestea insä, ei se sileau 0, le savirseasca noaptea.
5 LuptA Intro Intre timp, In vreme ce se faceau acestea, i s-a adus impgrar
corAbli. tului stirea, ca din Marea Egee plutesc corabii spre Bizant,
doua de transport, una mai mare a genovezilor i alta a imparatului eli-
nilor, incarcate cu griu. Cum a auzit aceasta, a echipat foarte repede trire-
mele i vasele i le-a trimis asupra corabillor care se apropiau acuma,
10 minate de un vint destul de puternic spre oras. Vasele asadar i triremele
au fost duse spre corabii si se reped mai intii asupra corabiei elinice.
era cit pe ce sa, fie prinsa, dad, nu venea sa o apere, intorcindu-se corabia
390 genovezilor ; caci cu iuteala s-a repezit asupra j triremelor. §i imparatul,
de la marginea mrtrii striga, dind porunci i incurajind pe ai si i intra cu
15 calul in mare ; totusi corabiile, asa cu fuga, scapa i intra in port. In lupta,
Paltoglu, comandantul flotei imparatului, este fault la ochi de oamenii
cli, precum insusi a marturisit-o in fata imparatului, sustinind. cu tarie
ca, de nu ar fi fost fault, ar fi prins corabille. Asa a scapat sa nu o pateasca
mai ram din partea imparatului. i pe care i-a banuit c sint de villa, impa-
20 ratul i-a prins i i-a inchis, cu gindul sa-i dea pierzarii 3.
Semne de Mac ge-Dupa ce acuma zidul i-a fost surpat destul de mult, incit
ienicerii, iesind la navala, s poata intra in oras, a dat
neral. Solle aElar.
nIcA de pace.
porunca s arda pretutindeni prin tabara traditionalele
focuri si a luat i celelalte masuri ca in ziva urmatoare dupa a doua zi 4
25 s dea atacul general ; i a pus sa se vesteasca prin tabara c d orasul sä fie
pradat i locuitorii facuti robi de razboi.
Se mai spune §i aceasta : cind zidul a fost dat jos de tunuri, feciorul
domnului de la Sinope Schender,5 Ismail cu numele, a adus elinilor cuvint
de pace, vorbind cam urmatoarele : Barbati elini, starea de lucruri a ajuns
30 la voi, precum vedeti pe muchea cutitului. De ce nu trimiteti un sol j de
391 pace la imparatul ? ! Daca voiti s lasati in seama mea, eu va voi obtine
de la imparatul sil aveti pace si stiu bine ca o sa-mi fii recunoscatori pentru
1 In text trebuie scris xXljp.otcrtcu fa§ini", Y.XElictat din manuscrise fiind o greseala
ortograficd de itacism, aa CA nu e nevoie de conjectura nepotrivitA )04catcu scari" a lui
Tafel, acceptatà de Dark6.
2 Umplute cu pdmtnt.
3 Cf. Ducas XXXVIII, 7, ed. Grecu.
4 A treia zi, adicA poimline.
5 Ar trebui indreptat in Spender ; vezi mai sus, p. 56 n. 1.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SOME ZADARNICA DE PACE. ATACUL GENERAL 229
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
230 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VIII
1 frumoasa si care va va aduce cele mai mari bogatii ; caci robi yeti lua de
mult pret, i femei i bieti, i avere multa din oras". La aceste cUvinte
ale Imparatului, comandantii de zece oameni si capitanii de cete, care si
mai inainte cind imparatul Ii ducea si le arata zidul, dad, e destul de
5 surpat, aceia i atuncea i-au spus s aiba toata increderea, c ei, fara sa,
se uite inapoi, vor navali i vor intra in oras, dar Ii cereau s le faca o
favoare, sa-i ierte pe oamenii aceia pe care ii tinea prini, pentru ea erau
banuiti ca 1-au rauit la ochi pe comandantul flotei. Iar el i-a ascultat i le-a
dat drumul oamenilor de dragul ienicerilor.
10 atscso fleneral Dupa aceea cind s-a hotarit sa, dea atacul, a trimis sa se yes-
Ineepe. teasca pretutindeni in tabara, ca, dis-de-dimineata va avea
loc atacul ; si a pus daruri in vedere pentru oricine va da dovezi de vitejie,
pentru cine insa se va feri de lupta, i-a hotarit moartea drept pedeapsa. Si
zichizi 1 umblind prin tabarä, le aminteau de slava ce le este hotarita in
391 caz I de moarte, dupa cum profetul fericire le vesteste celor ce au murit In
lupta, i altele de acest fel, precum le e credinta. Si elinilor le-a venit intr-
a jutor un barbat genovez cu o corabie foarte mare si avind la trei sute de
ostasi deplinlinarmati ; i 1-au pus sa, stea pe loon, unde imparatu1 i ienicerii
aveau st-si dea toata silinta s patrunda in oras, i i-au spus s ia aici toate
20 masurile de aparare i s lupte cu ostasii sat Nu prea departe de el statea
si insusi imparatul elinilor cu oamenii lui, incit sa le poata sari intr-ajutor
Ia lupta. i cardinalul Isidor al Sarmatiei, de care am amintit mai inainte,
fiind atuncea la elini, le ajuta la razboi ; cad venise cu gindul sa fad, un
sinod i s impace pe elini cu arhiereul romanilor. Cu putin inainte o Mouse
25 aceasta ; i elinii in sfirsit au ajuns odata sa se impace cu romanii. De indata
ce imparatul a crezut c e timpul sa dea atacul dis-dc-dimineata,
era o zi a lui Ares,2 si tambalele au inceput sa rasune i buciumasii si
trimbitasii au inceput sa dea semnale ; dis-de-dimineata s-a dat navala si
pretutindeni pe linga oras, barbarii s-au apucat de lupta i atacau si
30 se luptau cu tarie. La zidul dinspre port, lupta elinilor era foarte dirza si
turcii au fost respinsi, i daca undeva au apucat 0, se urce pe scari, si-au
395 pierdut capetele i elinii au ramas stapini pe zid, uncle insa a atacat j
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CIICERIREA CONSTANTINOPOLEr 231
ug'. Profetie Elinii insa, cind vestea s-a raspindit ca orasuI a fost cucerit, 25
mai intii unii s-au repezit s fuga spre port la corabiile vene-
.desartii. Moarte
$i robie.
tienior i genovezilor ; si multi inghesuindu-se In graba
fara nici o rinduiala in vase mai mici si mai proaste, acestea scufundindu-se,
gi-au pierdut viata. i s-a intimplat, precum se intimpla de obicei in astfel
de invalmaseli, cind amestecati alearga fiecare fara nici o ordine, ca sa-si 30
scape viata ; i acestia, ce-i drept, au apucat s scape de urmarirea turcilor.
Dar paznicii portilor orasului, impinsi de o neintelegere nenorocitk cind
au vazut pe elini luindu-o la fuga spre corabii, grabiti sa scape la corabii, au
crezut ca daca ar incuia portile, elinii ar putea fi siliti sa se intoarea
I
397
la lupta i sa se apere ; caci prin oras era raspindita o profetie ea, dupa ce 35
(i_usmanii vor fi patruns in oras pina in piata Taurului, urmarind de aproape
pe ofAseni, acestia, siliti 0, se intoarca la lupta, Ii vor scoate afara pe dus-
mani si au sa pastreze orasul ; bizuindu-se dupa socoteala mea, pe aceasta
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
232 LAONIC CHALCOCONDL : EXPIINERI ISTORICE VIII
1 In toate ediiiIe e scris 1.1.crozvrcciot, cu iniiah1 mici, fiind considerat adjectiv, dar-
trebuie scris Meroxt.-rceio r. cu iniia15 mare, fiind nume propriu ; e vorba de o ramurA a Paleo-
logilor, coborltoare dintr-o cilsEitorie a unui Paleolog cu fata marelui inviltat i barbat de stat
Teodor Metochites din timpul tmp5ratului Andronic II Paleolog (1282-1328). Vezi V. Lau-
rent In Echos d'Orient", 31 (1928), p. 467 ; A v er ki o s T h. P ap ad opu Los, Versuch
einer Genealogie der Palaiologen (1259-1453), Munchen, 1938, p. 95, nr. 188 si nota 200. Despre
un Paleolog Metochites vezi si Cronica lui Gheorghe Sphrantzes, in Migne P. G., vol. 156,
col. 1058 si ed. Bonn, p. 228, 11.
2 Vezi mai sus, p. 216 nota 1.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PEADA DE RIZBOI. CAPIIL IMPARATULIIL - GALATA SE PREDI 233
ieniceri nu mai stiau ce s faca j de atita belsug de bogatie ce era. Si pietrele 391,
scumpe le-au vindut pe un pret de nimic, pentru ca ienicerii n-au stint cu
ce pret ar trebui s le dea ; i s-au facut foarte bogati si se 'Area c ie-
nicerii vind aur, cum era, in loc de arama.
ratului, atunci triremele venetienilor, ridicind ancorele, s-au dus prin Eles- 40a
pont si a trcia zi au ajuns in Eubea, goale, fara, de oameni ; caci elinii de-
barcindu-i pe cei mai multi, i-au rinduit sä stea de paza orasului la mete-
reze ; i au fost luati prizonieri, altii insa au i murit. Triremele sosind, aduc
stirea despre nenorocirea Bizantului ; i cu totii nici nu ,,tiau, incotro s-o
apuce i unde sa, ajunga ; caci socoteau c aceasta grozavie o s ajune, 25
repede la ei. Si insulele din Marea Egee aproape e toate au luat-o la fug6
si domnii elinilor de prin Peloponez, uluiti de nenorocire, au luat-o spre
mare. De aceea s-a i intimplat ca, albanezii care locuiesc aici, sa se rascoale.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
234 LA.ONIC CH acocoNDIL : EXPUNERI ISTORICE VIII
Moarlea marelui duce Dintre elini citi nu si-au pierdut viata, pe acestia i-au
15 dus la Galata, mai ales pe cei mai straluciti dintre ei.
Luca Notara 51 a multor
nobill bizantini.
Si. asa unii si-au dobindit libertatea ; pe Notara insa,
pritanul 1 imparatului elinilor, i pe sotia i pe copiii lui, insusi impa-
ratul i-a räscumparat si a stat de vorb cu dinsul despre ce ar voi
din ce a avut, sa-i fie adunat, i despre cite stia ca asteapta din Italia ; §i,
20 un timp, i-a dat toga' cinstea i se vedea cu el. Si dintre elini cIi i-au
402 cistigat libertatea, s-au adunat iarki in orasul Bizantului i ei cautau
I
sa-si elibereze rudele i prietenii. Si nu peste mult timp au fost dati mortii
de imparat. S-a intimplat insa asa : Cind i s-a adus stirea, ca, este un baiat
brudiu de doisprezece ani de al lui Notara, a trimis pe unul din paharnicii
25 lui si-i cere baiatul. Acela insa, cind a auzit cuvintele paharnicului, s-a
suparat foarte i s-a catranit ru, spunind : O, paharnice, acestea sint de
nesuferit, ca imparatul s ne smulga bietii nostri, farà s aiba deocamdata
de ce ne face vreo imputare, dupd ce gresala ne-a iertat-o, rascumparindu-ne.
Dar de voieste s ne-o faca aceasta asa, de ce nu porunceste pe noi insine
30 sa ne dea mortii celei mai rele ?" Acestea le-a spus i i-a zis Ca, neavind
nici o villa, de bunavoie nu va da niciodata din mina baiatul. Paharnicul
a ramas inmarmurit sfatuia nici sa, nu spuna, nici sa nu se poarte asa
cu imparatul, caci inclata va fi dat mortii, dar nu 1-a ascultat. Cind, intor-
eindu-se, paharnicul a anun.tat imparatului spusele elinilor, acesta indata
35 a poruncit sa-1 aduca pe acela cu baietii lui i pe toti citi erau eu el, sa-i si
taie. Cind cei insarcinati cu aceasta porunca au sosit la el, s-a rugat de ei
a-i ucida in fata sa mai intii bietii i dupa aceea lui sa-i ia viata. *it
1 Primul mare drcg tor, prim-ministru.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MOIETEA MARELUI DUCE NOTAEA 235
baietii lui, fiindu-le fria, de moarte, se rugau de tatgl lor s dea toate 403
I
verile ce le au in Italia, §i sad scape sa, nu moarO. Dar el nu i-a lOsat, ci-i
Indemna sa" mearga cu curaj la moarte. i i-au ucis intii pe acestia si apoi
insusi s-a dat sa-i ia viata. Dupg, ce imparatul 1-a ucis pe acesta §i pe cei
ce erau pe lingO el, a poruncit indatà sà-i aducg si pe ceilalti elini citi, 5
fiind pu§i in libertate, se aflau in Bizant, si i-an taiat si pe acestia. i asa,
fara cuvint, acestia au fost dati moitii ; impOratul insa s-a pornit la acest
omor, pus fiind la cale de unul dintre elinii din partea locului, cu fata
cAruia trgia imparatul 0. era nebun de dragoste pentru femeie s,i stapinit
cu totul de dragoste, se arAta fata de rudele ei cu multO bunavointa. Si 10
ascultind de acesta, se spune Ca, le-a luat elinilor viata.
Troia Cu elinii din Bizant s-au intimplat atitea ! Se pare ins6 cg aceasta
e rãzbunalã. nenorocire, cea mai mare din cite s-au intimplat in lume, pe toate
le intrece prin suferinta si a fost aproape ca i cea de la Ilion. Si aceasta
sa fi fost pe capul elinilor meniti sA, fie dati cu totul pierzarii de catre bar- 15
bari, o pedeapsa pentru Ilion ; si romanii cred ca asa i-a ajuns pe elini
razbunarea pentru nenorocirea ce au pricinuit-o odinioarg la Ilion'.
Ueiderea marelui i acestea s-au petrecut ping aici a§a ! De astá data insg
vizir Chain. prinde pe Chalil, j feciorul lui Braim, care ii era conducator 404
al casei ; pe acesta voia si de mai inainte sa-1 dea pierzarii, dar, domnia 20
nefiindu-i Inca destul de consolidatà, de teamg n-a pus mina pe el. Si pe
acela avindu-1 in Cause, 1-a trimis pe o trasura la Adrianopole sag arunce
la inchisoare ; si nu cu mult mai pe urma i-a luat toatO averea, aur si argint
-cit s-a gOsit la el ; caci omul acesta a facut din rasputeri avere foarte mare
si a fost cel mai bogat dintre toti oamenii de la curtea acestor impArati. 25
Acestea, s-au intimplat, cind Zagan, socrul imparatului, avea atunci
puterea si trecerea cea mai mare pe linga impgrat ; caci pe fata acestuia
logoditá cu Machumet, feciorul lui Michail, cind s-a dus la vedere impreung
cu impAratul la el, cum a vgzut femeia, imparatul, indragostindu-se de
ea, el insusi a luat-o pe aceasta §i Zagan a dat-o pc ccalalta dupa acel 30
Machumet. Pe Chalil asadar, 1-a dat repede atunci moltii si pe slujitorii
lui Iagup si Mehrnet i i-a luat banii, peste o sutá douàzeci de mii galbeni
aur. Atunci cei mai multi din slujitorii lui §i rudele s-au pornit sa umble
Comparil si Cr it obul IV, 11,6 si V. Grec u, A utour du ,,,De Signis" de N talus Cho-
.niale, in Revue des etudes byzantines", VI, 1948, p. 59. Tilcuirea aceasta Laonic o va fi
luat din vreo cronica latineasca apuseana, Cid sub romani aici e vadit cu fntelege popoarele
din Apus si jnvuaii umanisti ai Renasterii Ii i considerau pe turci ca descenden0 din Teucer,
-an fecior de al lui Priam, imparatul Troiei ixomerice.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
236 LAONIC CHALCOCOND1L : EXPTINERI ISTORICE VIII
sau; i gura lumii, care de multe ori e mai mult de la dumnezeu, vorbea-
asa. Si odata cind o vulpe i-a fost legata la poarta, insusi imparatul i-a facut
intrebarea : Ticaloaso, de ce n-ai cautat la vizirul nostru Chalil sa scapi
cu bani, ci ai ajuns asa de rau ?". Totusi gura lumii ii nelinistea chiar si
10 pe Chalil. Si s-a pornit cu gindul s faca o calatorie lunga la mormintul
profetului Mohamed, ca doar imparatul si-ar mai potoli minia asupra luL
Ci Ii amagea, domolindu-1 cu bani ; i odata cind 1-a vazut tulburat de gun,
lumii, i-a trimis bani si-i facea curaj sa nu asculte de cei ce ii vorbesc de
rau, si-i spunea sa fie cu multa voie buna. i asa amagindu-se, a trimis vorba.
15 imparatului, ca : Imparate, de tine atirna i supararea noastra i voia
Mina,. De spui deci sa fim suparati, neaparat trebuie s fim asa ; daca insa
dispui EA, firn cu voie buna, vom iaminea, fiind cu toata increderea".
Profelii despre sfir- Acesta deci s-a savirsit din viata asa! Imparatul insa, dura
5hul impithiliel bl- cueerirea Bizantului, de s-ar fi lasat dus de renumele e-
zanline.
20 0-1 Meuse, i ar fi navalit in orice parte, ar fi facut maii
ispravi si si-ar fi largit mult tara. Dar dupa cucerirea Bizantului, a incheiat
tratat de pace cu fratii imparatului din Bizant. Ma i minunez de unii
406 ca nu cred ca prorociile Sibilei au fost adevarate, I cind, in ce privesto
imparatia bizantina, lista imparatilor scrisa, precum se spune, de imparatul
25 Leon Inteleptul se sfirsea la acest imparat ti cu arhiereul care s-a savirsit
din viata in Florenta tirenilor.1 Caci pe imparatul Constantin, ca unul
ce este ucis de barbari si nu moare pe tron, i mci pe Grigorie care a pribegit
in Italia, nu-i cuprindea acest tabel. Locuri fusesera insemnate in cartea.
imparatilor de dupa sine pina la sfirsitul acestui imparat i a arhiereului,
30 fie a mai multora fie si a mai putinor, eiti au ajuns pe scaunul arhieresc
al Constantinopolei. Se mai vorbeste si de multe lucruri cu adevarat mi-
nunate de ale acestui imparat, ca unul ce a fost cunoscator de stele si de
suflete si a avut legaturi cu puterea acelora, din aceste lucruri slut doua
trei care, ar face, sa mai fie amintite.
1 Dupil caderea irnpAratiei bizantine s-au ivit diferite profetii, asa numite ex eventu,
d.bspre acest eveniment. Astfel, impAratul Leon VI Filozoful (886-912) sS fi prorocit care
tmpArati 5i patriarhi vor urma dupS moartea sa ; aceastil lista se sfirsea cu Imp5ratul loan VIII
Paleolog (1425-1448) i cu patriarhul Iosif, mort In 1439 la sinodul din Florenta. Constantin,
XII se urcase, ce-i drept, pe tron, dar n-a apucat sd fie incoronat.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ItiZVRATIRI IN PELOPONEZ 237
§i pe fata lui Centurione sa o ia de sotie, s-a rasculat si le-a dat drumul din
inchisoare si se razboiau cu elinii. *i albanezilor le-a crescut puterea si a
ajuns mare. Pe Centurione, ce-i drept, Toma, fratele imparatului, gasindu-i 30
asa vina, 1-a prins, chid Amurat al lui Mehmet, darimind Istmul, a pornit
Inauntrul Peloponezului asupra Ahaiei. *i. se pornisera sa se rascoale atit
el cit si Bochali, guvernatorul din Leondari. i Bochali s-a rasculat pe
fata si ducea rázboi ; si intr-o lupta cu Raul, generalul-comandant al dom-
nului, a fost prins ; si domnul i-a scos ochii. Gasindu-i asa vinovati, pe acestia 35
in timpul navalei lui Amurat, si pe Lucan umblind cu gind de razvratire
in contra puterii sale si intelegindu-se cu aceia dintre elini care doreau schim-
1 Pzninsula Paloponezului era consideratil aproape insulii.
2 Manuscrisele ne dau XXoup.ou-clou, XXouti.ou'rEvi §i X-nouti.crElvChlumuti, Chlu-
meti", indreptat de Darkó In XXoup.ourUlv.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
239 LAONIC CHAICOCONDIL : EXPTJNERJ ISIORICE VIII
1 bari in stat, i-a prins §i, punindu-i la inchisoare, ii tinea inj cetate. Acesta,.
§i mai inainte, impingea la vi ajmkie, inconjurindu-se cu o putere armata
de seama, indemnind i dintre elini pe cei mai de frunte i dupa aceea
dintre albanezi pe cei mai puternici. Pe acesta, Mid de neam nu de rind,.
5 insa cu totul necunoscut, Teodor cel tlnr, donmul Spartei, 1-a rinduit
intre cei dintii dregatori ai sai si CU bani a cautat sa i-1 apropie, pentin
ea se arata din fire inzestrat cu Insuiri frumoase i priceput la multe. Por-
nind de la aceasta facere de bine a despotului, se ocupa luindu-se la intro-
cere cu elinii mai de seama, de treburile publice din Peloponez, I facind
409 demagogie In contra despotului. Si s-a intors catre ace§tial, ca unii co
erau In divergenta de pareri cu. elinii din Bizant §i-§i temean i situatia
§i tara §i se temeau §i de turci ca, dad, s-ar face stapini in Peloponez, nu
i-ar mai lasa In starea buna de acuma. i credea c indata o s aiba mare
putere, cu oricare din conducatorii de tail s-ar lega intr-o conspiratie,
15 dar starea lui de lucruri nu avea Inca nimic sanatos in ea. Ace§ti barbati
madar au scapat astfel din inchisoare ; dar ducind armata asupra ormului
Cline, s-au retras cu multa ru§ine, fund batuti ; i pornind razboi asupra
ormului Patras din Ahaia i asupra domnului mai tinar, le-a mers ran,
pierzind multi din oamenii bor.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INTERVENTIA I SFATURILE LtI TURACHAN 20
cunoasteti viitoriil, trebuie s'a vA, fie de folos. C'aci voi purtindu-v`a aa i
tratind bine pe cei ce nu au ginci bun asupra voastfa, toate s-au intors
impotrivA, ; si, dacA impgratul nu v-ar face bine acuma si nu v-ar da inapoi
tara, stiu bine d statul vi s-ar nimici. Prin urmare, pentru c:1 astfel n-ati
urmat o politid, de folos, trebuie s'a" apucati calea opus6. i v dau iar s
sfatul acela, nu I stind acas'a s lasati lucrurile s v'a fie duse incotro Is 411
vrea, ci dacd observati pe careva, voi Iniv pornind cu n'aval, sA-1 pe-
depsiti indath §i s nu dati inapoi de loc molatici. CAci si pe turci aceste
dou'd, lucruri i-au frteut s ajunga", foarte puternici : pretutindeni s'a fie de
folk prinzind Mil de veste pe eine ar trebui, i pe cei buni a-i rkplteasd 10
pe cit se poate de mult ; i dad, situatia deocamdatA nu ingAduie ca cei
räi s'a, fie pedepsiti, cedeaa, §i iarth, cit ar trebui, dar de indath ce situatia
s-ar fi imbunatit, nu mai ing'aduie de loc celui r'au s'a se mai obrázni-
eeasd, ci repede 11 pedepsesc pe cel agresiv".
Albanezli Acestea le-a spus si pe urm5, i-a chemat s vinA dup`a, el asupra 15
se supun albanezilor. i mai intii, deodatà cu turcii pleacsa Dimitrie asupra
ocolului Bordonia 1, intArit din fire, unde albanezii si-au ad'apostit
copiii i femeile si la gura intrArii ridicaser6 un zid §i un turn mic ; sosind
aici amindoi conducátorii, au Inceput impresnrarea ; si atacau deodatà,
si elinii i tureii §i, minind zidurile, incercau sà punO, mina. Dar fAcindu-se 20
noaptea, i-a impiedicat sá pun5, ma mina pe ei. Aceia insà, la adrIpostr.1
noptii, s-au pornit s fuga,' printr-o viroagg, pinA la care se intindea muntele.
Turcii observind cA au pornit-o la fuga", §i dzind de indath asupra lor,
au luat robi b"arbati si femei la zece mii fiind. Dupa, aceea I mergind mai
departe, au ajuns la Itome, fratele mai tingir Toma insotind cu schimbul 412
acuma armata, i apoi la cetatea Aetos, care cu putin inainte trecuse la
Centurione. i au ocupat orasul, imptmindu-i s'a", predea armatei o mie de
robi si armele §i vite. Atunci indath s-au supus si ceilalti albanezi, trimitir d
despotilor soli, cu conditia s pktreze ce-au cucerit i s'a, nu dea inapci
caii §i vitele ce le-an luat ca pradii. Cu conditiile acestea s-au impAcat fk- 30
care cu domnul sAu.
Turachan a voit, ce-i drept, puterea albanezilor s-o slgheascsa, Inca
pe viitor s'a* poata" umbla cu ei lesne, precum ar socoti ca" le va fi de folos.
5i chid avea sa" plece inapoi, ajungind sá stea iarki de vorb6, cu amindoi
domnii, le-a spus unele ca acestea : O, imp6rati de-ai elinilor, i mEi 35
inainte intilnindu-ma aici cu voi, v-am vorbit destul ce cred eu despie
situatia voastr6. Dar 0 acuma Ira' spun atita &A, mai Intii trAind in unire
1 Manuscrisele au PogloTiavrivBorbotiani" i oppoTio:Borbotia",Indreptat de
Dark6, dupa cronica lui Ghsorghe Sphrantzes (Migne P. G., 156 col. 1066 D) In Bop3ovtav.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
240 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE VIII
yeti avea parte din belsug de tot binele, certindu-va Ins i traind in discor-
die, vi se va intimpla dimpotriva ; apoi nu ingaduiti, stind 1inititi, ca su-
pusii sa devina' indrazneti fata de voi, ei niciodata 0, nu pregetati ea sa-i
pedepsiti fàrà crutare. Inceputul raului e asa, desi intii pare sa fie eu totul ne-
413 insemnat, crescind mereu, repede se face indraznet ; si indrazneala ajunsa
J
odata mare de tot nu mai conteneste de sine. Dar asa nu e bine. Cad ceea
ce-ti place, de mice te-ai apnea si In orice parte te-ai misca, aceea de cele
mai multe ori va creste si se dovedeste mare, mice s-ar intimpla s nasco-
cesti !" Cu aceste cuvinte i-a Mat rdmas bun de la domni si a plecat.
10 Diseordle 1ntre des- acestia, toate le-au facut dimpotriva. ! Caci amindoi
i
Null din Peloponez.
au cautat fiecare sa-si cistige aderenti i, ajungind la
divergenta de pareri in treburile lor de guverndmint, s-a intimplat
de s-au luat la intrecere intreolalta care dintr-insii s-ar arata un
binefacator mai mare, incit 0, se vada c ei impart favoruri. §i unii
15 din cei ce ocupau cele clintli dregatorii pe linga ei, indemnind i chemind
pe altii la conjuratie, au pus asa la cale sa-i impiedice s traiasca in unire.
ei nenorocitii au lasat treburile publice s li se destrame. i Lucan din
Peloponez punind la cale i pe unii din Bizant, s-a inteles cu peloponezienii
§i albanezii sa ia cum dorea, conducerea treburilor publice impreuna cu aceia
20 care ii erau devotati. i au pornit la Asan care avea mare putere in Pelo-
ponez si in seama lui era Corintul §i o buna parte din Peloponez. i nu
ii s-a alaturat acesta, nici n-a cedat. Din cauza aceasta J necontribuind
411 nici peloponezienii nici albanezii la tributul, care li s-a rinduit, nu-1 puteau
duce imparatului. Iar tributul lor era douasprezece mii de galbeni pe an.
25 Astfel elinii s-au prapadit pe incetul, macinindu-se ei Inii fara
nici o socotealä. Cáci tributul, i ei i albanezii i peloponezienii
spuneau ca nu-1 dau, daca n-ar putea cadea de acord ca sa le impar-
teasca cineva tara in parti egale i asemanatoare. Ci nenorocul a trebuit
sa le aduca acestea i acestea doara le-au adus sfirsitul, caci toate
30 aveau sa se sfirseasca asa intru nimic.
Nä% al5 asupra liii Gheorahe Dar imparatulMehmet, dupa cucerirea Bizantului, a
Dranemlel (1127-1456),
aue se duce la Linea de pornit a doua oaralcu razboi asupra tribalilor si a ora-
llunedoara. uIui Novopirdon 2 dinauntrul Orli imparatului de
linga riul numit Morava, despre care am vorbit si mai inainte ca. curge
1 Da fapt tnuia oaril. A doua oard, d.oar dadi se ia In seamil i o expeditie de-a lui
Murad II ; sau poate e de inleles asa, cti Intiia expedilie este cea asupra Peloponezului de sub
conun la lul Turachan, si a doua aceasta asupra sirbilor.
2 Vezi p. 209 nota 4.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
N.WALA LIU MAHOMED II IN SERBIA 241
16. C. 1821
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
242 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINEIII ISTORICE VIII
1 Vreo 1240 m.
2 In teXt e Tclv cpmplicexclvvrájitorilor" ; poate cã e vorba numai de dervisii care
1nsoteau armata turcd.
3 Papa.
E vorba de husiti.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAHOMED II INVINS LA BELGRAD DE IAN Cu 243
sa vorbeasca pentru religia lui Iisus. i pe multi de acolo i-a intors la cre- 1
dinta lui Iisus, pe multi insa i-a chemat in contra barbarilor care sint
vrajmasi ai credinciosilor lui Iisus si, dud a mers in razboiul acesta, pe
multi si din germani si din peoni si din boemi, cei mai multi hind neinarmati,
i-au adus cu sine. De indata ce acestora li s-a adus stirea, ca zidul cetatii s
a fost darimat acuma de tunuri si ca' orasul e in primejdie sa fie cucerit,
acestia asadar, cum erau stapini pe vadul apei, s-au dus in mare liniste
in oras, hind o putere nu prea de dispretuit pentru armata imparatului.
Imparatul insa, cind zidurile au fost destul de surpate i se putea trece
acuma peste ele, facea pregatiri sa dea atacul de cucerire. i facind si focu- 10
rile obisnuite, se pregateau pentru a doua zi, aducind aproape de zid masi-
nariile de atac si acoperisurile de adapost, ca unii ce aveau planul sa cuce-
reasca orasul. Aici moare, lovit de tunurile din oras, generalul-comandant
al Europei, Carazie, fund unul din cei mai destoinici barbati de la Poarta
imparatului. i imparatul socotea de mare nenorocire moartea lui Carazie 15
si 1-a jelit foarte. Dar cind s-a hotarit sa dea atacul, dis-de-dimineata a dat
semnalul de naval6 cu sunete de trimbite si tambale si cornuri si, ducindu-i
pe ieniceri, a dat navala asupra zidului. §i indata ienicerii s-ail. urcat 420
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
244 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE VIII
4"2 zapii faceau praaciuni prin piatal. Iar imparatul striga ca o s le scoata
ochii, si el insusi cu sulita lui s-a tinut de lupta si a fugärit pe peoni. i el
insusi omorind un peon, este fault la coapsà, totusi nu s-a dat sa fuga.
15 Apoi insa cind in navala lui era sa ajunga la tunuri, peonii intorcindu-se
din nou, i-au strimtorat pe barbari i au fugarit pe imparatul cu oadr-renii
lui pina la tabara. Si cind aceasta s-a intimplat a treia oar* imparatul era
grozav de amarit, pentru c nici ienicerii nu mai erau pe linga el la lupta
si ceilalti din tabara erau dusi dupà furaje si provizii. k aceasta invalma-
20 seala chemind pe comandantul ienicerilor Chasan, i-a spus astfel de vorbe :
Cel mai netrebnic om ce esti, unde mi s-au dus ienicerii ? Cum ti-au venit
la lupta ? Au nu stii ce ai fost si cum te-am facut comandant ? Ci las'ca
de nu o sa mor, voi sti ce pedeapsa sa-ti dau, de care toti s poata spune
ca a fost cu toat dreptatea". Dar Chasan, luindu-i cuvintul din gura, a
25 spus : O, imparate, cei mai multi dintr-insii sint raniti, iar ceilalti nu vor
st asculte. Cit despre mine sint gata la orice ; i pentru ca esti nedjit pe
mine, o s ma vezi in mijlocul peonilor, luptindu-ma pina la moarte pentru
situatia ta". Cu aceste cuvinte s-a aruncat in mijlocul peonilor si,
423 dind dovada in fata imparatului, ca a fost un barbat viteaz, a murit de
I
30 mina peonilor. Aici au mina i unii din slujitorii lui tovarasi de arme.
In Limp ce in tabara peonii biruindu-i pe turci Ii stiimtorau rau,. dovedin-
du-se mai tan in lupta, soseste cavalerie usoara, de a imparatului, la sage
mii de oameni, pe care mai inainte Ii trimisese la paza Orli sale dinspre
Istru ; si stind de paza, sa-i opreasca pe peonii cu corabiile, incit sa nu
35 poata debarca. Acestia sosind in aceastä invahnaseala si luindu-i pe peoni
la mijloc in lupta, au ucis aici multi dintr-insii ; apoi punindu-i pe fuga, au
1 Dapil armatele turcesti, ca In genere In evul naediu, se luau de obicei multime de
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MOARTEA $1 CARACTERIZAREA LUI IANCU 215
alungat pe peoni de la tabara pina la tunuri. i asa aici s-a savir5.it lupta,
fiind spre seal% acuma. Iar imparatul cum stia cá situatia ii este grea, cit
ieniceiii Ii sint raniti i apucati de frica, a cautat sa-si salveze armatele cu
fuga. i cind s-a faeut noaptea, a dat ordin sa se ridice tabara si s plece
in ce parte insusi o va conduce ; sub scutul noptii, a plecat si pe drum se 5
Moartea, 11 atumt 1456, Dupa izgonirea imparatului, Iancu n-a mai trait 15
earaeterizarea lui Ianeu mult timp i dupa aceea s-a savirsit din viata ; si
de Ilunedoara.
a fost acest barbat foarte destoinic intru toate si de
jos s-a ridicat la mare putere si a savirsit ispravi in contra germanilor si a
boemilor si, ajungind la conducerea treburilor obstesti la peoni, si-a cis-
tigat mare renume. Dar inca i fata de turci a savirsit nu putine ispravi 20
maai, desi se credea ca din cauza multimii i vitejiei lor nu o sa biruiasca
niciodata armata imparatului ; i insusi de timpuriu a luat in miini armatele
peonilor. Ceilalti magnati ai Peoniei aveau necaz pe el si nu voiau sa fie
condusi de el, totusi s-a facut stàpin pe putere, caci i aceia au cazut de
acord acuma si nu aveau cum sa nu cedeze unui barbat care pretutindeni 25
se bucura de mare renume si care purta domnia eel mai bine si punea tara
la adapost de orice primejdie. Se vede ca acest barbat toate le Mcea cu
1
425
rivna i, la nevoie, stia sa se foloseasca de ce-i sta la indemina i indata sl
fie fata acolo, uncle ar fi nevoie de el. Se mai spune ca a murit rapus de ciuma.
loan Cit despre Capistran, atita cit stiu, voi aminti, ea facindu-se 30
capistran. ucenicul lui Bernardino Canilio, un mare invatator in privinta
religiei Domnului Iisus, a dobindit i dinsul mare faima i renume aproape
prin intreg apusul, ajungind printre cei dintii invatati I mari ginditori.
pe Bernardino, dupa ce a murit, locuitorii de prin Italia il cinstesc ea
pe un dint' si-i inalta 4biserici sint inchinate prin Italia nu putine 35
chipuri ca unui barbat sfint si mai presus de fire ce a fost. Se mai spune
1 In text i]pcol:semizett.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
246 LA0NIC dHALCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE yin
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MATEI CORVIN REGE AL IINGARIEI 247
.sa faca nunta ; cad se savirsise din viata, inainte de ce sa-i soseasca mireasa 4
la resedinta-i domneasca. Dupa moartea acestuia, cei dintii dintre peoni,
s-au luat la sfada intre ei i, aceia ajungind la cearta, feciorii lui Choniat
au pus mina pe putere. Cad Orlich, conducator peste o parte nu mica din
tara peonilor, ii dusmanea pe Choniat, cind inca era in viata ; dupa ce 5
a murit, cerea, pentru cá acela a fost barbatul care le-a pricinuit mari
nenorociri cu privire la turci, sa nu-i lase nici pe feciorii lui s aiba cinstea
sil fie in sfatul tarii ; i pe acela, socotindu-1 de un om cu totul nelegiuit, pe
feciorii lui sa-i surghiuneasca din tara. Atunci feciorii lui Choniat in sfatul
Orli sarind asupra lui Orlich, i-au taiat capul 1 si au fugit. Peonii, greu 10
atinsi de aceasta fapta, 1-au aruncat pe feciorul lui Choniat in inchisoare
la Belograd 2 ; dar nu dupa mult timp, dupa ce a iesit din inchisoare, a
izbutit sa ajunga la domnia peonilor si a fost facut imparat cu ajutorul
prietenilor tatalui sau 3. Pare-se ca, I cu averea mare ce o avea, izbutise 428
si intretina o armata din cele mai mari cite au fost prin tara peonilor 15
si asa a ajuns la domnie peste peoni. Ilochi, ce-i drept, care si mai inainte
era indusmanit cu Choniat si mai pe urma s-a certat cu feciorul lui care ajun-
sese la domnie, nu voia sá auda nici sa asculte de el, dupa aceea insa s-a
impacat cu dinsul sub anumite conditii si-1 asculta. Asa a trecut domnia
peonilor asupra feciorului mai tinar al lui Choniat. i purta razboi cu impa- 20
ratul romanilor Albert 4 si a, savirsit maxi ispravi si si-a supus i Praga
si pe boemi, incit amindoua domniile i-au fost ascultatoare.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
.248 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI IsTcancE N III
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
PLANURI DE CRUCIADE IN CONTRA TURCILOR 2-19
celelalte insule de re acolo din Marea Egee, caci Sciros §i Scope los si
celelalte, cind Bizantul a fost cucerit de imparatul, au trecut la venetieni
*i le aveau In stapinirea bor. Aceste trireme plutind tin an intreg prin Marea
Egee, n-au saviqit nimic mai de seama. i cum din Italia nu le-au mai venit
alte vase, au plecat inapoi in Italia §i astfel s-au impra§tiat prin orav.
Cu aceasta s-a sfirW pregatirea de razboi inceputa, de arhiereul
Eusebiu ; dura aceea insa, indata ce arhiereul Pius a venit la conducerc,
s-a oprit la Mantua, dezbatind asupra situatiei §i tinind sfat despre
lucrurile ce se impuneau, cu privire la razboiul in contra imparatului
Mehmet. Iar Visarion, sosind la peoni §i la germani, au fost dezbatute 10-
lllzboi MireAcestea s-au intimplat pina intru atita in timpul zabovirii 15-
turd l la Mantua. Dar s m intorc la acel loc din istorisire, 432
I
Scanderbeg.
de uncle m-am abatut atit de mult, istorisind pina aici.
Cind a venit vara, imparatul Mehmet caruia Ii mersese rau in expeditia
in contra peonilor, a simtit trebuinta s stea lini§tit, armate insa a trimis
§i in alta parte §i in contra lui Schender, feciorul lui Ivan, in contra caruia 20
§i tatal säu, purtind razboi, n-a fost in stare sag doboare. General-coman-
dant 1-a facut pe Iisus, feciorul lui Brenez, i i-a dat armata de la Fere
cea de la riul .Axios i cea din Tesalia. Sub conducerea lui Iisus al lui
Brenez a navalit asupra partii din Macedonia de la Marea Ionic i a pustiit
§i a pradat mult din acea parte. Dar acest Schender a trimis soli la arhie- 25
reul Romei i la imparatul Alfonso al Partenopei, cad a stat in legaturi
de string, prietenie cu imparatul acesta, i de aceea a dat in seama
acestuia §i razboiul in contra imparatului i Crua §i cerea sa fie supusul
aceluia. Drept urmare, acest imparat al Partenopei a §i trecut peste mare
armata pedestra destul de multa din Iapighia la Epidamn in frunte cu 3a
un general-comandant dintre oamenii lui de seama. Apoi stringindu-se
in ordine, au inceput s impresoare orkelul Sfetia 1, voind sa-1 cucereasca.
Atunci Iisus al lui Brenez, aflind de la oamenii sài i luind cavaleria u§oarai
ce era la riul Axios j i armata din Pereve 2, a grabit foarte repede pc 43;1
alt drum decit cel pazit de italieni §i, aruncindu-se asupra lor pe nea§teptat c, 35
i-au ucis pe toti italienii ; totu§i Schender n-a patit nimic ran, caci se intim-
plase sa nu fi fost atunci acolo. Dar nu cu mult mai pe urma, Schender
1 Manuscrisele scriu Eope-r61v, indreptat dupa p. 206, 21 de Dal-10 in EcpeTEV.
2 In manuscrise e TrapaPotwv, Indreptat de Tafel In ne4cct[365v.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
250 LAONIC CHALCOCONDIL : EX.PUNERI ISTORICE VIII
434 nu putini albanezi si a intarit orasul asa, c, daca vreo schimbare rea 1-ar
ajunge de pe urma armatelor imparatesti, s aiba uncle merge si sa fie
impresurat intr-acest loc ; i daea n-ar mai fi in stare sa, reziste, va cobori
in mare si va pleca pe apa, unde i-ar veni la indemina. Sosind deci armata
la acest Ice si cum toate incercarile s cueereasca' orasul n-au izbutit,
20 a plecat acasa ; i vara aceasta nu s-a mai intimplat nimic sa-1 dud, in
vreo expeditie razboinica pe imparatul Mehmet.
Marl serlairl rellploase, Dar vara urmatoare, a trimis oameni alesi ce-i avea
eu speetaeole, la eurtea la Poarta, i pe la domnii ce-i erau tributari i pe
sultanului.
la imparati, invitindu-i la serbarea religioasä de
25 purificare a baietilor lui ; si i-a chemat i pe marii dregatori ai imparatiei
lui, guvernatori ai oraselor i generali-comandanti i ostasii lefegii citi
merg impreuna eu imparatul la rázboi. Iar cind armatele ii erau venite
la Adrianopole, a Mcut circumciziunea baietilor lui, pe care ei o socotesc
purificare religioasa ; ii marii dregatori i domnii i-au adus mari daruri.
30 Serbarea a avut loc afara de oras pe cimpia din insul i stateau sub cerul
liber, afara de imparat si de domnitori. Aceasta ceremonie este socotità de
cel mai de seama eveniment din cite li se intimpla in viata ; si la acest )
-435 prilej dau spectacole, fiecare dupa puterea lui. Au dat si la aceasta cere-
monie a eircumciziunii baietilor imparatului un spectacol, intre multe altele,
35 i barbati stind drept in picioare pe cai i minind caii din rasputeri la drum
netinindu-se de nimic, cind alergau. Voi aminti mai ales spactacolul
cu oameni ce umbla pe funii intinse la mare inaltime ; caci turcii, mai
1 Fac 533 m.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SERBARI CU SPECTACOLE LA. CURTEA SULTANCLITI 251
limn deck alte neamuri, sint grozavi in aceasta arta, Melt umbla, pe funii 1
chiar impiedicati la picioare ; i cu ochii legati alearga pe acestea, cit pot
de tare si fac nenumarate acrobatii minunate, mergind printre sabii si
intorcindu-se peste ele. Dar in fiecare zi se pot vedea spectacole de acestea
In piata numita Tactalil si saltimbanci indeletnicindu-se cu aceasta meserie, 5
-caci la ei se afla acest soi de oameni, numiti tampazi 2. In aceasta piata se
pot vedea i altii Mcind asemenea exhibitii, caci aici este de obicei locul
de exercitii si gimnastica a acestui oras. Dar sa ingropi un baiat sub pamint
§1, vorbind cu dinsul de acolo, s poata intelege ce-1 intrebi si sa-ti raspunda,
cum ai putea sa nu te minunezi, vazind niste lucruri ca acestea ! Ci 10
elelalte exhibitii, savirsite cu mare indeminare, sint mai prejos de
.cele ale saltimbancilor ce alearga pe funii. S-au produs i alte spec-
tacole in cursul acestei serbari a circumciziunii, la care Machmut I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
252 L IONIC CH ILCOCONDIL : E XPLINERI ISTORICE N III
Expliefiri de 15i Murad va s zica dor, Ali insa s-ar spune pe elineste Ilie
nume tureeti. §i Ese Iisus i Ibraim Avraam i Sulaiman Solomon si Iagup
5 Jacob i Iusuf Iosif, Schender insa va s zica Alexandru. i acestea pe.
elineste s-ar spune asa. Tot asa Eleez inseamna Dimitrie i Chitir Gheorghe..
Iar celelalte mime par 0, fie de la pasari si de la sciti, aceste patru,
ca Baiazid, Orchan, Ortogrul si Timischis si cele asemanatoare. Au si
acest obicei, c numele le intrebuinteaza, cind mai scurt, cind mai porn-
10 poase ca Mustafa, Musplachasit, Chitir Charaitin. In chip asemanator
s-ar putea rosti in acest fel 0 celelalte nume.
Organizatia Guvernatori 1 se nimerese sa fie prin Europa treizeci si
staitului otoman. §ase. Dintre acestia care sint mai mari, au venit de la.
Veniturile.
imparatul pina la donazeci de mii galbeni aur, care hash;
15 sint mai mici dintre ei, pina, la zece mii, sau mai mult sau mai putin
decit atit. Pith Asia se nimeresc sá aiba steaguri 2 si, de fiecare steag,
guvernatori patruzeci. Iar pe linga acestia sint cirmuitori ai marilor I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ORGANIZATII St VENITURILE STA1ULUI 010MAN 253
noua sute de mii de galbeni. Acest bir insa nu-1 incaseaza de la poporul
turcilor, ci de la popoarele de alt neam decit eel al lor ; caci de la conatio-
nalii lor nu au obiceiul sa incaseze bani, ci e lege la turci, ca ei cu. imparatul 5
iI fad, razboaiele si st-i urmeze in razboi cu armele si caii lor. 1ici dijma
din lucruri, inaintasii acestui imparat nu o stringeau de loc de la turci,
dceit numai de la cei de alt neam ; acest imparat insa stringe dijma si o
-duce unde e sa mearga in razboi. Dijma asadar §i pe linga birul asa numit
vostina, 1 cirmuitorii oraselor i guvernatorii i soldatii due acest bir 10
la Poarta. E lege si din pasunatul oilor, cit se (IA, sa fie dus la Poarta impa-
ratului. Pe linga bir sint rinduite pentru imparatul i prin Europa si prin.
Asia dari nu putine de la cai i camile, de la catiri si vite cornute ; si acest
venit e de vreo trei sute de mii. La acestea se adauga un venit mare pentru
imparatul din chirii i arenzi 2, la doug sute cincizeci de mii. De la herghe- 15
liile irnparatului de cai si camile i catiri, raspindite la pasune pretutindeni
prin tara, curg ) vreo cincizeci de mii. Din alte venituri intimplatoare 440
i-ar mai veni la doua sute de mii. i din piete de comert si din trecerea
peste strimtori 3, din mine si orezaiii 4, din bronz si piatra acra si din a cincea
parte din pretul robilor, daca s-ar socoti, s-ar gasi nfl venit foarte mare. 20
Din trecerea peste strimtori, culegind tini, aflu un venit ea la doua sute
de mii. Din mine i se adauga un venit nu mic, la o suta de mii. Din orezarii
si din alte izvoare de venituri hotarite pentru Poarta ale imparatului, pe
.care cei de la Poarta le scot din domeniile coroanei 5, daca socoti
la doua sute de mii, n-asi gresi suma adevarata ; caci domenii are foarte 25
xnulte i cele mai frumoase, i prin Asia si prin Europa. La aceste venituri
i se mai adauga tributul domnilor i imparatilor de acelasi neam si de alte
1 Bocrrivx pare sa fie slavonul gostina, Insemnind impozitul pe oi, miere si ceara. Tre-
cerea lui y in 3 o gasim de exemplu la cuvintul crepyoirrt. surguciu, care in poema nationala
bizantina i anume In prelucrarea lui Ignatie Petritisne'rpKrIc de pe la mijlocul sec. al
XVII-lea, se Intllneste In forma aepf3oirrtcc. Vz. Spiru Lambros, Collections de romans
grecs, Paris, 1880, p. 134, v. 529 Parerea lui I. Dujceev care in Izveztija" Institutului
pentru limba bulgara (Academia bulgara), 3 (1954), p. 304-314, punct 3 pune PoaTtvcc
alaturea de bulg. i sfrb. bastina (dupa Byzantinische Zeitschrift", 47 (1954), p. 4600
e putin probabila.
2 11 TE;iv Evoizcov rcp6cro8ogvenitul de la embaticari, pe cit se pare.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
254 LAONIC CHALCOCONDIL : DXFUNERI ISTORICE VIII
1 neamuri, ajungind la o sut'a de mii. Astfel Imp'gratul din cit i se vars'a la.
Poartá i in numita hasna 1 a Implratului, ar avea un venit de patru
milioane galbeni aur. Pe 1ing'a aceste venituri mai e i i alt venit al ImpIra-
tului de la marii dregaori, la inceputul primàverii, cind ImpAratul iese
5 cu armata la fazboi ; i atunci guvernatorii i generalii i vizirii i marii
dregAtori Ii aduc Impsaratului obisnuitele daruri dupá lege, fiecare duph;
441 venitul Ban., ca o contributie la expeditie. i acest fel de venit nu are
o suma hotaaird, ci de-1 nimeresti bine, ar putea ajunge la dou'a sute de
mii in bani. Aceste sume de bani asadar yin in hasnaua imp'aratului
10 si din banii acestia ti plAteste ienicerii i caripii 2 de la PoartA, silictarii 3,.
alofagii4 i numitii spahii5 i pe toti ceilalti citi shit la Poart i primese
leafá tot la trei luni. Dar afarA de acest venit al impkatului, guvernatorii
marii dregAtori i generalii-comandanti si numitii timarati 6 de prin
impAr6tie iau cel mai mare venit din p'amintul Impäratului. i nimeni
15 nu-1 prea poate socoti usor decit doar diecii Impáratului, dup'a cum am
aflat ; i intreg acest venit al oamenilor citi iau fasplata, din pgmintul impa"-
ratului s-ar putea ridica la noug, milioane galbeni aur. Adunat acest venit
la eel de mai inainte care se pläteste la Poarta Imp'aratului, intreg venitul
Orli imprtratului, cit ajunge in miinile marilor lui dregatori cit si la Poart4
20 s-ar ridica la paisprezece milioane galbeni aur de ai venetienilor. Acest
venit, pe cit mi-a fost dat s tiu, ii vine imparatului, i supusilor lui_
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC : EXPUNERI ISTORICE IX
Mahomed II face
Cind Mehmet al lui Amurat, trimitind in Peloponez 442
enceriri In Morea, oameni de la Poarta, cerea tributul, oamenii impara-
1458, Machmut stind tului umblind, n-au gasit de loc o stare sanatoasa la
de paza la Dunfire.
elini, care nici pe albanezi nu-i puneau s contribuie
la plata tributului, nici pe peloponezieni ; ti 11100 domnii, minati de 5
un duh rail, se certau intro ei in privinta treburilor domniei ; si, ce-i drept,
le-a ingaduit s aiba pace de la el, platindu-i o treime peste tribut. Dar
fiindca aceia din ingratitudine i prostie erau chiar nepasatori, s-a 443
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
256 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPT'NERI ISTORICE IX
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
NANALA LIII AILHOMED II IN PELOPONEZ 1458 257
neputinta s ia intaritura cu navala, caci cei din ora§ isi lasasera chiar 447
aici un punct intarit, care fiind cit mai aproape, au ajuns in el si au seapat
cu totii, a ridicat tabara si a plecat de acolo §i a doua zi a fost in 20
regiunea de la Tegea si a famas in corturi. Aid se chibzuia asupra a doua
planuri, daca sa porneasca §i asupra Spartei si asupra Epidaurului
Caci dorea foarte mult s vada Epidaurul si s ocupe un ora§ mai intarit
decit toate orasele, din cite le stimnoi ; intr-acolo se refugiase unul din
domni, celalalt refugiindu-se cu sotia in Mantinea din Laconica care e a§e- 25
zata la mare. Si aflind ca regiunea este stIncoas i greu de strabatut,
nu s-a incumetat s plece prin aceasta ; §i intorcindu-se, s-a indreptat
spre orasul Muchli de la Tegea. In fruntea acestui oras statea Asan Dimi-
trie. Aici tabarind intr-un loc anevoios si greu de umblat, caci orasul
se inaltà, asezat fiind pe Ull munte puternic si bine aparat, a pregatit 30
masinariile de stricat zidul si scarile, cu gindul sa le aduca aproape de
ora§ ; i de indata a pus stapinire pe izvorul de apa care se afla afara de
oras intr-un loc bine adapostit. i pentru c cei din ora§ nu aveau de unde
lua apa, suportau greu acuma impresurarea ; si din fintinile care le aveau
in oras, nu puteau scoate multa apa, ca sa se foloseasca indeajuns, din 35
cauza multimii oamenilor si a vitelor. Iar cind a inceput acuma sa le lip-
seasca apa, Inca inainte de ce sa fi dat navala asupra zidului, conducatorul
orasului a trimis vorba de buna invoiala, sub ce conditii sa se predea cu
1 Monemyasia.
17. - C. 1021
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
258 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE lx
1ora§ cu tot, fara s pateasca nimic. Imparatul, ce-i drept, feciorului ace-
448luia i-a daruit Leodoriche, iar pe el 1-a scos din ora§ ; apoi a plecat
j
spre Corint la tabara armatei din Asia. Cad tunurile Ii pregatisera acuma .
ce au avut de pregatit, i oamenii imparatului ce se gaseau, au spart
5 destul do multe pietre din ora§ul vechi al Corintului.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CUCERIREA CORINTULUI. INCHEIEREA PACII 259
Cind Tisus s-a intors cu aceste cuvinte ale lui Asan i i le-a spus impa- 450
ratului, indata a ind.reptat tunurile asupra portilor orasului, unde drumul
spre oras se strimteaz a. cel mai mult si se poate intra in el si unde trei
rinduri de ziduri, nu mult departate unul de altul, stau astfel inaintea
intrarii. i cel din urmi zicl, fiind mai slab si nu prea bine inthrit, Ii tinea 5
Asan, incit sa fad impresurarea i bataia tunurilor s dureze mai mult
timp ; totusi stia ca pina la urma zidurile nu vor rezista aici in fata tunu-
rilor, ci vor &Atka foarte curind. 0 facea insa, ca razboiul sa se macine.
Dupa ce insa bataia tunurilor a surpat in citeva zile zidul din afara,
in aceste zile elinii Mcind iesiri, se luptau cu turcii i pe unii i-au omorit 10
chiar in acest loc, I-au parasit pe acesta si au ocupat rindul al doilea
de zid, care era bine MOTU cu pietre marl ; si zile destul de multe au
ramas stapini pe zid, respingind pe dusmani. Dar tunurile au batut si
acest zid destul de multe zile in sir si au surpat o parte nu putina. Odata,
piatra repezita din tun, gresind siS nimereasca, zidul, a dzut asupra bruta- 15
riei i a sfärimat-o. De aid piatra lunecind, a dat peste un tam i i-a aruncat
carnea i oasele in vazduh, strivindu-1 in mii de bucatele, de-ai fi crezut
ca-s penele dintr-o pasare si nu puteai cunoaste ciS e carne.[ Caci repe- 451
zeala pietrii fiind de asa fel si oarecum diabolica, face mimmi ; alta, data
gresind sã nimereasca zidul, s-a inaltat zburind n vazduh peste oras, 20
si a fost dusa, de a cazut in portul Corintului, parcurgind. cam vreo pai-
sprezece stadii 1. i piatra tragea ppte talanti 2. Asa deci dara a batut
orasul destul de multe zile. i cei din oras, lipsindu-le piinea, o duceau
anevoie i i-au dat drumul limbii intreolalta, ajungind pina la arhiereul
orasului. Asan, ce-i drept, tinea multimea in friu, incit rezista, arhiereul 25
orasului insa trimitind un barbat dintre cei din oras la imparat, i-a sem-
nalat lipsa i ea piine ar fi ramas puting de tot, luck sa mai poata, rezista.
Imparatul aflind. de aceasta, iarki a trimis vorba, spunind uncle ca
acestea Mi se anunta de cei ce-mi sint in oras devotati ca, in putine zile
de tot, piine nu mai aveti. Ce duh rau va mai stapineste si nu predati 30
orasul !". Cind Asan a aflat si dud oamenii imparatului au spus ce
erau datori sii spuna, atunci au tinut sfat de obste, dad, sa predea orasul
sau dad, ar mai putea rezista i sa se apere. Dar cind i-a vazut pe cei
din. oras abatuti i ea o due anevoie, a iesit inn* Asan i Lucan Lacede-
moneanul, dupa cc au prima asigurgrile cuvenite. Venind sii discute cu 35
imparatul conditiile de pace pe care le cereau, le-a spus urmatoarele
Anuntati domnului vostru cii slut 1 gata sg fac pace, cu conditia ca tara 452
1 Aproape 25 km.
2 Vezi p. 225 nota 6.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
260 LAONIC CtIALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE Ix
1 cita armata mi-a cutreierat-o, a mea sa fie §i. pentru cealalta tug sa-mi
plateasca un tribut de cinci sute de galbeni ; iar domnul care detine Eghion
§i. Patras si regiunea de primprejur, s 311 le predea. Iar de mi, sa ma
stie c vin de indata cu mare navala, !". Cu acest mandat, aceia au
5 sosit la domnii care se atineau prin muntii Taighet din Laconica, §i au
raportat spusele Inpiatuliu. i ca sa nu fie despoiati de toatä tara acuma,
s-a hotarit indata sa trimita soli si s intareasca tratatul de pace In con-
ditiile propuse de imparat. Trimitind soli, au incheiat pacea si au
predat lui Omar, guvernatorul imparatului, caci era guvernator al
10 Tesaliei, tara, precum i Eghion, Calavrita, Patras si regiunea de
primprejur de acolo din tara Ahaia.
Mahomed 11 admiril Atena. Cam a luat in primire orasele i a pus ieniceri in ele,
Cum a ocupat-o Omar. armatelor, ce-i drept, le-a dat drumul sa se duca
pe acas5, el insu§i insa indreptindu-se spre Atica, a mers in orasul Atena
15 §i a vizitat Pireul si a cercetat porturile si a laudat mult isprava de mare
vitejie a lui Omar. Aud c acest ora§ §i Acropolea le-a apreciat cel mai
mult din toate orasele tarii sale §i ea a fost plin de admiratie pentru starea
453 mareata a orasului in antichitate si ar fi rostit §i cuvintele : Cit de
I
multa recunostinta i se cu-vine dupa legea noastra lui Omar al lui Tu-
20 racban !" Cad acest Omar a ocupat orasul acesta In modul urmator
Cind a murk Nerio, pe stapinire a pus mina sotia lui care avea un baiat
nevirstnic ; i trimitind soli la imparatul, a cautat cu bani sa-si pastreze
binevoitoare Poarta imparatului ; si dinsa a famas la domnie. Dar mu
mult mai pe urma s-a indragostit de un Unar venetian, sosit la Atena pentru
25 negustorie, dar un barbat de rang senatorial. *i indragostita, ajunge
de st5 de vorba, cu tinarul, ca si cum §i-ar petrece timpul cu tinarul mai
mult in gluma, ea ar fi gata sa i se dea de sotie §i totodata sad incredinteze
domnia asupra orasului. Acestea insa i le-ar face, dad, si-ar lepada, cum
poate, nevasta §i s-ar intoarce la Atena. Tinärul era feciorul lui Priam
30 caruia venetienii li incredintasera guvernarea orasului Nauplion. Tinarul
plecind si stapinit flind de dragoste §i de nadejdea sa ajunga la, domnie
asupra orasului, si-a facut nevasta sa dispara din viata, fiind §i dinsa de
neam senatorial ; dupa ce a facut ea aceasta s dispara, precum s-a spus,
s-a tutors la Atena §i s-a insurat cu nevasta lui Nerio. Ajungind insa la
35 domnie asupra orasului, a fost vorbit de rail de atenieni la Poarta impa-
ratului. Pe urma lima, pentru ca era urit de atenieni, spunea mereu ca
454 e numai epitrop al baiatului si, nu j peste mult timp luind baiatul, a
sosit la Poarta imparatului. Caci Franco, nepot de frate al lui Nerio §i
var bun cu baiatul, zabovind la Poarta imparatului, a§tepta pentru el
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ATENA OCUPATA DE TURCI 0 ADMIRA MAHOMED II 261
110.0010 despothlui Dar lui Toma, fratele mai guar, i-a parut rau si in
Toma Paleolog. curind se purta cu gindul sa se rascoale in contra impa- 30
ratului. Si a trimis la Poarta imparatului un sol care s-a nimerit s fi 456
J
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
262 LAONIC CH iLCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE IX
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
EASCOALA DESPOTIILIII TOMA PALEOLOG 263
Mahomed II oeupgi Dup5, plecarea armatei, Toma a inceput din nou s impre-
Smederov o, 1459.
soare in cetAti pe ienicerii imp'aratului ; impilratul insd,
vara aceasta, a pornit asupra Spenderovei si a Varii tribalilor. Expeditia
aceasta a intreprins-o din urmAtoarea cauza". La moartea lui Eleazar,
feciorul lui Vule, a rmas in domnie sotia lui cu o fafa. i cetatea Spende- 10
rovei o tinea dinsa i, dindu-si fata dup5, feciorul imparatului ilirilor 1,
.se gindea c domnia asupra orasului ii va r'aminea ei. Dar tribalii, s-au
pornit de partea lui Mihail, fratele lui Maclimut, care trgia pe 1iiig domnul
tribalilor si, alegindu-si dornn, 1-au pus pe el si i-au incredintat treburile
orasului. Dar femeia trimitind dup'a acesta sá-i vinO, la ospetie in cetate, 15
I-a prins i, legindu-1, 1-a trimis la peoni. Peonii luindu-1 pe Mihail, 1-au
aruncat in inchisoare. lar tribalii s-au pornit din non c'atre impkat
Impreun cu femeia domnului, chemindu-1 tratau predarea orasului.
Imp'aratul, cind starea de lucruri Inca nu-i ajunsese pin'a la acest punct,
se pregatise si a pornit asupra Spenderovei, cu gindul sa", cucereasc5, orasul 20
ou puterea 2. Cei din orasul Spenderova insa aflind c'a imparatul vine
I
460
cu n'ava15, asupra lor, i-au iesit in cale intru intimpinare cu cheile orasului.
Imparatul pe tribali i i-a apropiat de el, daruind multora mosii i bani
si pe femeia lui Eleazar a invoit-o si a lasat-o ssa-si ia averea i sb; plece ;
garnizoana insá a luat-o cu sine. 25
1 Conrad Clouser, autorul traducerii latinesti din editia dela Bonn, noteath In paranteze
is erat Stephanus Bosniae rexacela era regele Bosniei $tefan.
2 Orapl fusese cucerit de Murad II (v. p. 152) §i dat Inapoi (v. p. 189).
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
264 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IX
batanti2 albi i chiar cu nepoti de ai lui Temir, feciori coborind din Tochie
1i. Caraisuf, IncIt a nu aibá nepMceri din partea acestora i tara s'a nu le
25 fie pustiit'a de ei. *i au intrat in leg'aturi de diatorie i cu elinii din Bizant,.
intre altele, cind i impkatul Alexie Comnen si-a dat fata dup5, impAratur
Ioan al Bizantului 3.
[Dar 4 dupa, aceea a se fi intimplat i un lucru ca acesta. Imp'aratul
Ioan 5 a c6,zut la bilnuiala asupra maicii sale, o Cantacuzino, ca proto-
1 E vorba de moartea tragica a ultimului fmparat Comnen Andronic I (1183-1185>
descrisa atlt de miscator de Nichita Choniat, istoric contemporan ;dar Imparajia marilor Corn-
neni din Trapezunt a luat fiinja abla pe la 1204 dupa cucerirea Constantinopoki de cru-
ciada a IV-a.
2 Adica pastori d.e oi albe.
3 loan VIII Paleolog (1425-1448).
Intreg acest pasaj de la Dar dupa" pina la tradatori de patrie" p. 266, Insesi ma-
nuscrisele 11 arata ca strain de Laonic Chalcocondil, fiindca e I i scris Intr-adevar mai mult In
stil de cronograf decit In felul de a scrie al lui Laonic. De aceea, ultimul editor al lui Laonic,
E. Darké a scos, cu drept cuvint, din text acest pasaj, InchizIndu-Iln paranteze dreptunghiulare..
5 loan Mare Comnen, Imparat deocamclata numai dupa nume i ca prezumtiv urmas
deoarece tatal s5u Alexie era Inca In viaja si domnea.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DIN ISTORIA MARILOR COMNENI DE LA TRAPEZIINT 265
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
266 LAONIC ClIkLCOCONDIL: EXPCNERI ISTORICE IX
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
DESPRE IVIRI 267
Soarta insulelor Lemnos, Asan sosind asadar 5 in fata impgratului, acesta a 469
hubros, Tasos si Samo- aflat ce se petrece in Peloponez ; aflase insg si de la
trace.
guvernatorul Peloponezului Ahmat care stgtea in
Corint, cg domnul Dimitrie, dupg ce s-a lepgdat de bungvoie do fratele sgu,
se aflg ineg prin tar, desi fratele sgu poartg rgzboi si in contra sa ; i atunci 30
de indatá i-a dgruit insulele din Marea Egee, Lemnos si Imbros i Tasos
1 Mica Adincata.
2 Manuscrisele au p.r.yyakovmingltelitor" i p.r.yzeXtowminchelilor", Indreptat
de Tafel in Mt.-rxpaicov.
3 Bizantinii pronuntind tot Ivirii".
In propozitia aceasta chiar unele rnanuscrise indica o lipsa.
5 Gunn continua aici istorisirea, se vede cà Laonic n-a apucat sa-si puna la punct expu-
nerile istorice, cad mai Inainte nu ni s-a spus nicaieri ceva despre sosirea la sultan a lui Asan
in Imprejurarea aceasta.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
268 LAcasric CHALcocoNnm : EXPINEBI ISTORICE IX
marea din pdrtile noastre ; 1-a prins si pe dinsul si trirema lui si din cauza.
aceasta si-a dobindit faimd mare. Acesta madar, indatá ce a luat in seamd
35 din partea imparatului Tesalia si Peloponezul, a n'avdlit in A.haia ; §i,.
1 In loc de 6; cind" a citi 5; care", fiind mai potrivit.
2 Compard DIA Critobul, II, 23, .6-8.
3 De fapt amiralul turc Jonuslovoglg. Vezi A k U. Nime t, op. cit., p. 52, nr. XL
4 Manuscrisele imbed o lips5.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CIICERIREA. PELOPONEZITLIII 1460 269
la navala lui Zagan, armata elinica, cum impresura cetatea de sus, s-a
ridicat p a plecat. Dar erau fata aici, in ajutorul elinilor, p italieni pe care
Ii cheinase Toma p care venisera de la Mediolan ca aliati elinilor. Elinii
deci punind tunul in pozitie de tragere, bateau cetatea, dar nu ispraveau
nimic ; p nici tunar bun nu aveau P nici scule bune pentru impresurare. 5
ti atunci aheii ridicindu-se din oras, au plecat la Naupactos i zaboveau
aici, domnul Toma insa a navMit in ara Laconica p a supus-o, precum
§i orasul Calamata In Mesenia. Mantinea a inceput s-o impresoare i nu-i
mergea de loc la cucerirea orasului ; i atunci trimitind soli la imparat,
ii punea gindul la incercare, daca ar face pace cu dinsul. Cum imparatului 10
ii venise atuncea veste din Asia despre Chasan cel Lung, s-a vazut indemnat
la pace cu acest domn ; incit s poata porni cu armata asupra lui Chasan
p asupra donmului Sinopei Ismail, care statea in legaturi de prietenie
cu Chasan cel Lung ; i i-a dat veste de pace cu conditia sa-si indeparteze
armata de la, cetatile imparatuluip sa-i dea inapoi cite orasele i le-a luat, 15 I
iar tribut sA-i plateasca de indata, trei mii de galbeni p in timp de doua- 472
zeci de zile sa fie prezent, cind trimisul imparatului o sa fie la Corint.
Cind i s-au anuntat donmului acestea, se gittea s mearga la indeplinirea
celor spuse de imparat. Dar din cauza nesocotintei supusilor n-a putut nil
plateasca galbenii ; p atunci imparatul a fost apucat de mare Millie. 20
§i expeditia in Asia asupra lui Chasan a aminat-o pentru anul urmator
si el insuP s-a pornit spre Peloponez. Cind in navala-i a sosit la Corint,
Asan i s-a infatisat din partea domnului Dimitrie, avind sa duca armata
imparatului asupra dusmanilor. Dar cind a ajuns la Tegea, pe Asan 1-a
pus aici la inchisoare, P, pe slujitorii dintre elini, cIi Ii urmasera aceluia ; 25
tinindu-i in catuse, au plecat asupra Spartei. Mai intii Machmut, avind
cu sine cavaleria usoara p armata Europei, grabea din rasputeri spre Sparta.
Ajungind aici, a impresurat de indata orasul i pe domn 1-a surprins In6-
untru. Domnul asadar era impresurat i p-a pierdut nadejdea ce p-o pusese
in imparat. *i se purta cu gindul sd se urce In cetatea de sus a orasului ; 30
apoi insa cind a aflat o pe fratele sotiei sale Asan, imparatul 1-a aruncat
in inchisoare, s-a strecurat din oras p, sosind in tabara, s-a infatisat 473
j
1 Peste 3 kin.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
970 LAUNIC CHNLCOCONDIL: EXPUNERI ISTORICE IX
era greu de urcat si de ajuns la cetate. Aici s-au silit s forteze urcusul,
trecind unii peste altii. La acest urcus inghesuindu-se unii cu altii la repe-
15 zeala, multi s-au prabusit in prapastie i foarte multi din ieniceri si-au
pierdut viata. Altii insa au izbutit sa se urce i au ajuns la cetate si au.
inceput sg se napusteasca. Elinii insa care luptau de mult timp acuma,
nu mai puteau tine piept impotriva oamenilor imparatului mereu altii
si iar altii. S-au descurajat deci si au cautat o apropiere de imparat, ca st,
20 capituleze. Asadar pe acestia, dupa ce a luat in primire cetatea, pe toti
i-a dus intr-un singur loc i i-a macelarit, fiind de toti la trei sute, i pe,
comandantul lor, a doua zi i-a despicat trupul, facindu-1 doua bucati.
De aici a inaintat dincolo de orasul Leondari si si-a asezat tabara ; dar cind.
a aflat ca, toti si-au dus cu ei femeile i copiii intr-un oras inthrit Gar-
25 dichi 5, a venit de indata cu multa navala §i §i-a asezat tabara. Si. a doua
zi au atacat dinspre cetate i ienicerii dadeau lupta la ziduri, azapilor
insa le-a poruncit s atace orasul din partea, unde era en putinta ed.
treac . peste zid. Si azapii napustindu-se de indata, au doborit pe elini
§i i-au pus pe fug i, in.valmasiti, au patruns deodath c.0 ei in oras §i
475 omorau fir nici o miI, dupa porunca imparatului, i barbati i femei
si animale de povar i vite, necrutind nimic. Indata s-au predat i cei
din cetate, plecindu-se s capituleze. In fruntea orasului statea Bochali
1 In manuscrise eXccasolvChazan",Indreptat iie Darkó In Xa.p.ouCiv, (WO p. 262,
15 si 273, 35; 274, 3, 7.
2 Manuscrisele ne dau Koca7pE7Castrie", dar Darkó, ap. crit., numai brinuieste, en
cred lnsS cã trebuie Indreptat In KcccrrikrtvCastriti" dupil cronica lui G. Sphrantzes,
contemporan i martor cular (Migne P. G., 156, col. 1060 B).
3 Peste 14 km.
4 Peste 710 m.
5 In manuscrise e xctpSodalvGsrdichie", Indreptat de Tafel In rapatziv . Vezi 5i
Sphrantzes, tot acolo col. C.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CUCERIREA PELOPONEZULDI 1460 271
cu rudele. Aici imparatul a dat de stire prin tabara, eine face vreun rob 1
de razboi si nu va veni de indata cu el, va porunci robului s ucida sta-
pinul i apoi 11 va ncide i pe prizonier. Dupa acest ord.in, nimic altceva
nu era o raritate mai mare prin tabara decit vreun rob dintre cei din acest
oras ; eaci au fost adusi la un loc vreo true dona sute. Pe acestia i-a dus 5
CU totii intr-un singur loc i aici i-a oraorit, incit n-a mai ramas niraeni
din locuitorii orasului Leondari, nici barbat nici femeie. Am aflat insa dupa
aceea de la locuitorii de primprejur, ca au fost la sase mii de morti, iar
animale de tractiune ucise de multe ori mai multe. Cind au aflat si cele-
lalte parti din Peloponez acestea ce le-a facut imparatul, de inclata s-au io
plecat de frica si au trimis soli la imparat intre altele i Salvarion si Arcadia,
port si santier naval al acestei taxi, asezat spre Pylos, oras foarte intarit
si bine adapostit. Pe acestia dupa ee imparatul i-a luat in primire, bar-
bath i femeile din amindoua orasele, i-a pus sub paza ; adunind la un loc
cam la zece mii ; si era pornit cu gindul ski omoare ; mai apoi insa i-a 15 . J
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
272 LAONIC CHALCOCONDM: EXPUNERI ISTORICE TX
1 mergind, 1-a atacat §i pe acesta ; §i a fost respins din cauza loculuj acci-
dentat. Incercare a fácut i cu alte localitali ; cit despre ora§u1 Santamerion,
in care cei mai multi din locuitorii bogati de primprejur §i-au dus averea
§i alte bogatii, dupa, ce, ajungind aici, 0 le-au pus la adapost, au trimis
5 vorba lui Zagan sa, se invoiasca ; i s-au impacat §i au predat cetatea.
Dar dupa, ce a luat in primire cetatea, i-a in§elat cu viclenie §i, slobozind
a doua zi armata asupra acelora din ora§ care au ramas in taring, i-a
luat robi i pe multi i-a ucis pe loc. Cind vestea despre aceasta a ajuns
§i in celelalte ora§e, ca nici o invoiala nu este statornica pentru ei, s-au
10 hotarit sa se apere in ora§ele lor, cum poate fiecare ; §i raci un ora§el n-a
mai voit sa se place. Si ce-i drept, Zagan purtindu-se astfel la 1 Santa-
478 merion, a umblat rau nu cu mult mai pe urma §i §i-a pieraut comanda.
Imparatul de la Corona a sosit la Pylos i aici §i-a a§ezat tabara, unde
se afla si Toma cu o corabie ; imbarcindu-se in aceasta, a ridicat pinzele
15 §i a§tepta, cum se vor desfa§ura lucrurile in Peloponez. Dar corabii de
ale venetienilor plutind spre acesta, i-au cerut sa, se indeparteze de aiei
§i sa, nu incerce din portul lor vreo impotrivire fata de imparat. Acesta,
indata ce imparatul a tabarit, a plecat indepartindu-se in largul marl! ;
iar soli de ai venetienilor sosind aici la imparat, au intarit din nou tratatul
20 lor de pace 0 au dat dovezi de bune relatii 0 de prietenie fata de imparat.
Cu toate acestea, turcii din cavaleria u§oara de prada navalind in teritoriul
de la Pylos, au prins aid nu putini din albanezii vecini §i i-au ucis. Apoi
imparatul a mers &glare la Metone 0 a privit a§ezarea oraplui ; unii din
ora§ au ie§it ca pentru pace §i citiva din ei au fost uci§i de oamenii impa-
25 ratului. Cind imparatul s-a ridicat de la Pylos, a ordonat ca domnul
elinilor sa place prin interiorul Orli i sa mearga de-a dreptul spre Beotia,
precum am aratat mai inainte ; el insu§i insa ajungind in Ahaida, a luat
in primire localitatile de pe aici, dregatorii lor predindu-le ; §i s-a oprit
in Ahaia, ducind in tot local cu sine §i pe Asan, fratele sotiei domnului.
479 Cind a sosit aici, a aflat ce s-a intimplat la Santamerion ; 0 era foarte
1
necajit pe Zagan §i era suparat, ca din cauza gre§elii aceluia fata de elini,
celelalte cetati i s-ar supune cu mare greu. A dat insa de §tire prin tabara
ca robilor de razboi din Santamerion sa, li se dea drumul. Aici, citi erau
prin tabara, au fost pu§i In libertate ; dar o parte mai mare apucase sa
35 treaca din Ahaia in ttolia, ; pe cei mai multi insa §i-i luase Zagan, ducindu-i
acasa. Cit despre ormul Graben, trimitindu-1 pe Iisus, guvernatorul de
la Scopie, 1-a cucerit ; i din ace§tia o a treia parte i-a prefacut In robi
§i alegind orice om frumns era prin ora§, 1-a luat rob cu sine. Inca mai inainte
guvernatorul ormului Patras, cu. numele Isacal, a supus unele din ora§elele
40 vecine cu el. Gaci elinii, cind au vazut ca imparatul subjuga tara din interior
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CIICERIREA. PELOPONEZIILIJI 1480 273
18. - C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
274 LAONIC CSALCOCONDIL : L'IYITNERI ISTORICE IX
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CUCERIREA PELOPONEZULUI 1460 275
la porunca aceluia a fost ucis pe loc. Acesta s-a sfirsit astfel din viata.
Imparatul ducindu-se spre casa, facea drumul pe indelete si, ajungind
la Fere, a zabovit zile intregi pe loc, caci i se vestise c o armata e pe cale
de la peoni sa navaleasca peste Istru. Cind insa s-a vadit ca nu este nimic,
a sosit mi cu mult mai pe urma la Adrianopole, ducind totodath cu sine 5
si pe Dimitlie, fratele imparatului elinilor, cu sotia. Cind a ajuns la rese-
dinta-i imparateasca, a trimis si a indepartat pe scopit de la fata domnului.
Zagan insa a fost lasat in Peloponez i avea cu sine i armata Tesaliei
MIA cavaleria usoara de prada ; umblind prin Peloponez, a organizat
starea de lucruri de acolo si a scos mari averi, atit el cit i dregatorii lui 10
din Peloponez, de pe urma robilor de razboi, pe care, luindu-i pe furis,
Ii treceau in Tesalia ; apoi storcea si plocoane dela locuitorii Peloponezului.
Venind si la Salmenichi, a inceput s impresoare cetatea,trirnitind i vorbe
cumpenite in vederea predarii. Acestia, ce-i drept, nu-i dadeau ascultare,
dar mai tirziu s-a intimplat de-a scapat teaMr comandantul elinilor din 15
aceasta cetate, dupa ce a rezistat un an intreg ; i a dus räzboiul in contra
imparatului foarte vitejeste, incit Machmut, marele vizir al imparatului,
sa fi spus despre acest barbat ca, venind intr-o tath atit de mare ca 483
I
1 Pa etnirul din Sinope II chema de fapt Ismail; vezi mai departe, p. 276,16, asa ea
poate 6 'Apl.ccipXew ciaeXcp6g s-ar impune srt fie Indreptat In 'A1.cipX71q 6 ciSeAcp6gfratele
Amarle".
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
276 LAONIC CHALCOCONDIL: EXPIINERI ISTORICE IX
tate, ci despoind pe fratele thu, tii toath domnia acuma impotriva voii
Imparatului ? ! S-o §tii de asth data, pentru ea starea aceasta de lucruri
sa se indrepte spre bine, ie§i din ora i mergi la imparatul, incredin-
tindu-te lui, tu §i stapinirea ta. i a§a, s-o §tii bine, ca nimic neplacut
25 nu vei pati din partea impkatului ; nici nu o sa-1 intreci cu. aceasta 4,
facindu-i astfel pe plac. i vei avea o tara nu mai mid, decit aceasta
tath a ta i, totodata ducindu-ti viata in siguranta, vei avea parte de
o fericire tihnita, ; nici nu vei mai avea vreo suparare in viitor, nici
din partea du§manilor no§tri, nici alor tai, nici din partea fratelui tau,
30 care mereu to ataca §i umbla sa-ti ia domnia. Mergi a§adar i spune
insuti care tara iti ceri in Europa de la imparat, ea eu sa pot starui
pentru ea la imparatul". Acestea i le-a spus vizirul Machmut al lui
Mihail. Iar Ismail, luindu-i vorba din gm* i-a spus : Dar, o Machmut,
imparatul trebuia s mearga eu razboi asupra du§manilor profetului
35 nu asupra celor de acela§i neam §i aceemi credinth ! Caci nu e cu lege
sa vie 0. s desfiinteze mai intli pe un barbat de acela§i. neam §i. legat
1 Aproape 5 km.
I Da 3 1/2 km.
3 Vezi mai sus, p. 228 nota 5.
4 Adiell räsplata ce 0 va primi, va fi mai mare decit ce a dat sultanului.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAHOMED II OCUPA SINOPE 277
1 Vas de comert de mare capacitate, vasele Ue rilzboi avind o forma mai mult 1unguiatil.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
278 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPUNERI ISTORICE IX
Pace eu Chasan Dar aceasta s-a intimplat mai tirziu ; atunci insA impAratu1,
10 eel LumpdupA ce a luat in primire tara lui Ismail a liii Schender 1,
se grAbea la rdzboi in contra lui Chasan eel Lung si sA meargA asupra
Colchidei, cu gindul sA inlAture pe impAratul Trapezuntului, care stAtea
in legAturi de mare si strinsA prietenie cu Chasan si in deosebi fratele
s'au ImpAratul Ioan ; i insusi impAratul David daduse dupA Chasan eel
15 Lung pe fata lui Ioan i nepoata lui David. SI-1 mai ruga impAratul David
pe Chasan sA sthruie pe lingA impAratul Mehmet, ca in viitor tributul Trape-
zuntului BA nu i-1 ducA lui, ci cerea mai degrabA ea impAratul Mehmet sA i-1
facA dar lui Chasan. Asadar solii lui Chasan care au venit la impArat, vor-
beau si de alte lucruri indrAznete i cereau i aceasta, ca tributul tA'rii
20 Colchida sa li-1 lase lor. Pe acestia impgratul i-a trimis acasA cu ame-
nintAri, c lit viitor nu peste mult timp vor sti ce rugAminti ar trebui
sA faca impAratului. Atuncea asadar, dup'A ce a strAbAtut pArtile Capa-
491 dociei, i-a iesit in cale feciorul cel mai mare care guverna la Amasia,
I
si i-a adus tathlui sàu daruri marl i i s-a inchinat pinA la pAmint, pre-
25 cum e obiceiul la ei. A venit la impAratul i socrul su Turgut 2, a cáruia
fath luind-o impAratul i plAcindu-i de ea, o tinea ca a doua sotie intre
femeile ce le avea in harem ; i pe fratele ei care venise la Poarth si a
famas intre oamenii de la PoartA, 11 purta cu sine, oriunde mergea in
vreo expeditie. Atuncea i-a venit impAratului in cale intru intimpinare
30 cu daruri deosebit de marl. DupA ce a trecut de Sebastia si a nAvAlit
in tara lui Chasan, a atacat un orAsel cii numele...3 si 1-a ocupat. Dar
apoi inaintind mai departe, soseste la insusi ImpAratul, mama lui Chasan
1 Vezi p. 228 n. 5.
2 Mai probabil un urmas de-al lui Turgut rudd prin cdsfaorie cu Baiazid I (vz. mai sus,
p. 57,3), Laonlc, dupd obicei turcesc, numind i pe socrul lui Malsomed tot asa ca i pe Inain-
tasul ; compard p. 56 n. 8.
s Ta unele manuscrise e indicatd aici o lipsd. Dupd Smd.eddin, 2 P. 201 (citat d.upd
C. Milner, editia lui Critobul, In Fragme.nta Historicorum Graecorum, V, Paris, 1870, p. 130)
sa fi fost cetatea Kuiumli-hissar.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAHOMED II INCHEIE PACE CU CHASAN CEL LUNG 279
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
280 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IX
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SF/1tSITUL IMPARATIEI DE LA TRAPEZIINT 1461 281
pace cu el, cu conditia, ea imparatul st-i ia fata de sotie i sa-i dea o tara t
care sa-i poata da un venit egal cu tara ce a avut-o. Acestea spunind,
cerea s faca pace. Machmut, cind imparatul venea spre tabaril, i-a iesit
inainte, anuntindu-i starea de lucruri din oras. Intkitat de aceste cuvinte,
era pornit s cucereasca orasul cu puterea i sa,-1 robeasca ; caci era 5.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
282 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE IX
nopole, a trecut la religia lui Mohamed i, desi s-a facut de religia ace-
lora, nu mult mai tirziu a fost prins de imparat en tathl i cu fratii lui.
Caci §i nepoata de frate a imparatului, sotia lui Chasan 1, a trimis seri-
sori 1i-1 chema la ea, fie pe feciorul imparatului, fie pe nepotul lui de
5 frate Alexia din Mitiline, care era un Comnen. i scrisorile care faceau
498 stiut ea unul din feciorii imparatului sau nepotul lui de frate, precum
I
s-a spus, sá vina la doamna, care era sotia lui Chasan eel Lung, au fost
date in mina imparatului. Aceste scrisori i le-a dat protovestiarul Gheor-
ghe, chipurile fiind de caracter, ca poate imparatul sa rdmina in bunk
10 crezare si de altfel pentru ca sa nu se auda si de la altii, cum proto-
vestiarul a tainuit aceasta ; temindu-se de niarele domn §i de Machmut-
pasa, ca protovestiarul sä nu pateasca vreun ram din partea marelui donm,
a dat din cauza aceasta marelui domn hirtia. Asadar primind imparatul
scrisorile si gindindu-se la cuprinsul lor, a cazut la banuiala si, prinzindu-i,
15 i-a inchis i pe imparatul David si pe feriorii lui cu nepotul liii de frate.
pe fatil a chemat-o sa-i vina in harem ; si pe aceia tinindu-i in
catuse nu cu mult mai tirziu i-a dus la Bizant si i-a ucis. Baietii ce-i luase
din ora§ si din localitatile de primprejur, pe unii rinduindu-i ieniceri, i-a,
pus sn-i slujeasca in apartamentele lui de locuit, pe altii la indeletnicirila
20 lui, iar pe ceilalti i-a daruit feciorilor lui i marilor dregatori. Copilele
insa pe unele le-a luat in haremurile lui, altele le-a daruit si citeva din
ele le-a daruit feciorilor lui, iar pe unele in putina vreme le-a :0 maritat] 2
Expeditla lui Maim- sale, a trimis dupa Vlad, feciorul lui Draculea, domnul
med II In contra lui
25 \And Tepes, 1462. Ste- Daciei ; si avea la sine pe fratele aceluia, mai tinkr,
run cei Aiare impre-
fiind favoritul sau si trMnd si locuind la el. i s-a
soard ChIlla.
intimplat ea, in timpul, cind a ajuns la domnie §i sta
st plece asupra lui Caraman, imparatul dorind s aiba relatii cu acest
baiat, era eit pe ce insusi s moark de mina aceluia. Cad fiindu-i drag
30 baiatul, ii chema la petreceri si, inchinind cu patina paharul catre el,
ii chema in camera de culcare. i baiatul, fail a banui eà va pati asa
ceva din partea imparatului, 1-a vazut pe imparat repezindu-se la el
pentru un lucru de a§a fel si s-a impotrivit i nu se da la dorinta impara-
tului. si-1 saruta impotriva voiei lui si baiatul, scotind un pumnal II
35 loveste in coapsa pe imparat si asa indath a luat-o la fuga, pe unde a
1 I Moravcsik, loc. cit., crede ca, Zouxotadcvl , precum ne transmit unele manuscrise,
ar trebui pus In text, ca forma vulgara pentru Uzun Ghasan.
2 titreg pasajul inchis In [ ] de la Si apoi Trapezuntul" pina le-a si maritat" pare
sa fie cu totul strain de Laonic, dacii nu se va fi strecurat cumva din ciorna sa pe care n-a apucat
s-o pund la punct In intregime. Darkó in editia sa scoate din text, chiar Incepind de la Dar
d.e aici a plecat" (p. 280, 11), ceea ce insa cred ca este prea mult ; vezi Vasile Gr ec u, Zu
den Interpolalionen im Gesclzichtswerke des Laonikos Chalkokondyles, in Académie Roumaine,
Bulletin de la S3ction Historique", 27 (1946), p. 92-94.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
NANALA LuIMAHOITED n III TARA ROMINEASCA. 1462 283
intr-un copac undeva pe acolo, s-a fost ascuns. Dup5, ce insa, impkatul
§i-a fácut bagajele si a plecat, atunci i bAdatul coborindu-se din copac
§i luind-o la drum, nu cu mult mai pe urma, a venit la Poarta, si a devenit
favoritul impkatului. Dar are obiceiul s5, se foloseasc5, nu mai putin de 5
cei ce due acelasii fel de viat5, ca si el ; c5,ci cu acestia e mereu impreun5,
§i petrece cu ei zi i noapte, de cei de alt neam se crede c impkatul se
foloseste nu prea mult, ci putintel. I Lui Vlad, fratele acestui b5,iat, 500
Impkatul i-a incredintat domnia Daciei ; i cu ajutorul impkatului
Vlad, feciorul lui Draculea, a nv5,1it si a luat domnia. Dar cum a ajuns 10
la domnie, mai intii §i-a fkut o gard5, personal5, nedespktit5, de el ; dup'5,
aceea chemind cite unul din boierii s51, despre care putea crede ca ar
fi in stare 0, ia parte la trklarea pentru schimbarea donmilor, Ii slutea
§i tagea in teapa, cu toata, casa, pe el, pe copii, femeie i slujitori, Melt
am auzit ca acesta singur dintre toti barbatii, citi Ii tim noi, a ajuns 15
85, fac5, o mare ucidere de oameni. Cad ca sà-si intareasca domnia, s5,
fi ucis in putin timp la douazeci de mii de bkbati, femei i copii ; i incon-
jurindu-se cu un numar de ostasi i trabanti alesi si devotati, acestora
le dkuia banii si averea i cealalta bung, stare si situatie a celor uci§i,
incit peste putin timp s-a ajuns la o schimbare radicala, i omul acesta 20
a prefacut cu totul organizatia Daciei. i peoni, nu putini, despre care
credea Ca au vreun amestec in treburile publice, necrutind nici pe unul din
acestia, i-a ucis in numar foarte mare. Cind asadar a crezut ca-si are
domnia Daciei pe deplin consolidata, se purta cu gindul s5, se lepede de
imparatul. Dar pe oamenii acestia Ii pedepsea cu stirea imparatului, c5, 25
doar si-ar intari domnia, ca ssa, nu aitd necazuri, cind bkbatii de frunte 501
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
284 LAONIC CEIALCOCONML : EXPUNERI ISTORICE IX
1 Dapd cum sund textul grecesc, s-ar mai putea traduce si asa : Si Chamuza a Intins .
de mai inainte o cursd aici Zn aceasla lard. Vlad 1usd Inarmat cu oamenii sdi, cum Insotea la
Intoarcere pe marele vizir al aceleia, a cilzut" s. in. U. Dar cu in aceastä 1 aril" i cu al aceleia",
Laonic nu poate avea in vedere decit Tara Romineascd i atunci s-ar pdrea cd e vorba de un
reprezentat al sultanului pe lingd Vlad, i anume un mare vizir, cdci 6.upC.iv -hysp.d.w la Laonic
Inseamnd de obicei marele vizir". Dat fiind lnsd felul de a scrie al lui Laonic, se poate sd fie
vorba numai de Insusi Chamuza ; i de aceea am tradus asa, ca acesta sd se vadd mai himurit
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
NIVALA LIU MAHONIED II IN TARA ROMINEASCA. 1402 285
Dar se mai spune i aceasta ca, mai inainte de a-i fi sosit stirea despre
uciderea solilor si a guvernatorului Chamuza i de pirjolirea trii, Machmut
vizirul fr s fi fost la imparatul, a spus oamenilor imparatului, cele
intimplate la dad ; §i s-a miniat rau ; i se spune c i-a dat omului si
bataie. i aceasta la Poarta I imparatului nu se considera ceva cu totul 504
rusinos, cind e vorba de oameni care din robi si nu din feciori de ai tur-
dlor au ajuns la inalta dregatorie. Trimitind asadar crainici in toate
partile, a poruncit oastea sa' i se infatiseze bine si deplin inarmata §i toat4
-cavaleria usoara de prada sa-1 insoteasca in aceasta expeditie. Crainicii
imparatului Ii due vestile in tar i vestitorii, cind. s-ar intimpla ceva ro
nou, sosesc foarte repede la Poarta ; i in putine zile de tot, fac drumuri
foarte lungi in chipul urmator : Uncle se intimpla de vede in cale un cal,
dc indata cla jos calaretul de pe cal si insusi incalecind, mina din las-
puteri i calul alearga cit de tare il tine puterea. Apoi gdsind pe altul,
ii d a jos si calul de mai inainte 11 d omului. i asa Mcind popasuri scurte. 15
savirsese un drum fcarte lung. i intreg corpul 04 au incins, incit s&
nu-si oboseasca prea mult trupul, sa flu aiba dureri cind gonesc. *i din
Peloponez pina la Adrianopole stim crainici care ajung in cinci zile, un
drum de cincisprezece zile pentru un barbat care calare§te mult i bine.
Olacari se chiama, acesti crainici. 20
Dupa ce ()stile Ii fusesera pregatite, imparatul a pornit asupra Daciei
indata la inceputul primaverii. Aceasta armata, J spun oamenii ca a fost 505
foarte mare, a doua dupa navala acestui imparat asupra Bizantului.
Aceasta tabara se spune ca, a fost cea mai frumoasa decit alte tabere
ed avea mare pregatire in ce priveste armele i echipamentul, iar armata 25
sa se fi ridicat la doua sute cincizeci de mii. i aceasta se poate socoti
usor de la bancherii care au hat vadul Istrului i care au cumparat de
la imparatul trecerea peste fluviu cu trei sute de mii de galbeni si se
spune ea au ci§tigat mari sume de bani. Pe uscat armata a pornit do la
Plipopole, iar pe mare a echipat vreo douazeci i cinci de trireme si la 30
o suta cincizeci de vase i mergea de-a dreptul spre Istru, cu gindul sa
treaca la Vidin. i a poruncit ca aceste vase sa pluteasca, pe Marea Neagra
spre Istru. i flota, potrivit poruncii imparatului a plecat pe Marea
Neagra, la gura Istrului ; i indata ce a ajuns la gura, s-a dus pe fluviu
in sus spre Vidin. i pe unde flota a Mcut vreo debarcare, &idea foc la 35
case si ardea i, punind foc, au ars Braila, oras al dacilor, in care fac un
comert mai mare decit in toate orasele Orli. Cad, mai peste tot, casele
sint de lemn. Dar dacii, cincl an auzit ca imparatul vine asupra lor,
.copiii si femeile le-au I adapostit, pe unele in muntele Brasov, pe altele 506
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
286 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTOEICE IX
I intr-un oras cu numele. . .1, In jurul caruia intizindu-se in cerc loc mlastinos,
11 apara si.-1 pazea si-1 facea foarte intarit din fire si-1 pune foarte bin&
la adapost. Iar pe altele le mai adaposte§te In padurile de stejar, greu
de strabatut pentru un om nou venit si care nu e localnic, cad. shit
5 foarte dese §i acoperite de copaci foarte desi, inch foarte putin se poat&
intra mai adinc In ele. Copiii i femeile le-au adapostit deci astfel, iar
ei 11100, adunindu-se in acelasi loc, 1-au urmat pe Vlad domnul. i impa'r-
tindu-si armata in doua, o parte o avea cu sine, iar cealalta a trimis-o
in contra domnului Bogdaniei Negre 2, ca sal respinga, daca acela ar
10 incerca s navaleasca, i sa nu-1 lase in pace, daca ar fi navälit in tara..
Caci domnul acestei Bogdanii Negre avind o neintelegere, era, dintr-o
astfel de cauza, In razboi cu Vlad si, trimitind soli la imparatul Mehmet,
Ii chema s vina §i. spunea mereu c e gata sa se ridice cu razboi i el.
Imparatului ii parea bine de vorbele acestui donin si 1-a Indemnat FA.
15 faca asa, incit generalul sau comandant sa se uneasca pe fluvin cu
comandantul flotei si s impresoare orasul, asa numit Chilia, al lui Vlad,
de la gura fluviului. Asadar acest domn adunindu-si oastea tarii, a plecat
in graba spre flota imparatului de-a dreptul la orasul Chilia, cu gindul
5" s faca legatura cu comandantul flotei. i dupa ce s-a unit cu oastea.
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
NAVALA. LUI MU-1031ED II IN TARA ROMINEASCA 1462 2S7
doua, popoarele ne avem tara a§ezata la Istru. Ati auzit acuma, cred
si voi, ca, imparatul turcilor porne§te en oaste mare la razboi asupra
noastra. i dad, Dacia aceasta i§i va supune-o §i o va subjuga, intele-
geti bine §i voi, ca ei nu vor sta in pace §i lini§titi locului, ci indata, vor
nAvAli eu rázboi asupra voastra §i locuitorii tärii voastre vor avea de 5
suferit nenorociri foarte grele din partea bor. Acuma e deci vremea ea,
ajutindu-ne pe noi, sa v apärati §i voi, oprind cit mai departe de tara
armata aceasta ; i sä nu Fasati s ne strice tara §i s ne nenoroceasd,
si s ne subjuge neamul nostru. El mai are Ins i pe fratele tinar al
domnului nostru, ca sa-1 puna domn in Tara Romineasca; o, de nu i-ar 10
ie§i nimic dupa,' gindul lor, nici unuia dintr-in§ii ! C'aei cind se pornea
cu razboi asupra Daeiei, pe tinkul frate al lui Vlad cu multa, prietenie
1-a ridicat la, mare cinste §i i-a dat bani i ve§minte multe §i alese §i 1-a
pus sa trimita vorba in Dacia la boierii cu trecere de la conducerea Orli.
A§a ajungind deodata la multa bogatie, a trimis §i a faeut, precum i-a 15.
spus imparatul. Dar trimitind atuncea de mai inainte, n-a izbutit intiu
nimic". Auzind peonii de la sol acestea au ascultat de vorbele lui 509
j
§.1 se simtira indemnati sa-i ajute i sa-1 apere cit mai mult. i stringeau
armata.
ei erau ocupati cu aceasta ; imparatul insa inaintind cu armata, 20
dadea foc satelor §i prada vitele peste care se intimpla s dea. i robi
foarte putini aducea in tabara cavaleria wara de prada, ea insa
suferea pierderi foarte grele, ori de cite ori vreo parte din ea se rupea
din tabara. Iar despre Vlad se spune ea' §i el insu0 a intrat ea iscoada,
in tabara imparatului si ca, umblind prin ea, a iscodit cum este tabara. 25
Nu pot crede Insá cá chiar Vlad a voit s ia asnpra-§i o primejdie atit
de mare, putind doar sa, se foloseasca, de iscoade multe, < ci aceasta cred
ca e o plasmuire > pentru explicarea indraznelii luil. Insu§i a§adar venea,
si ziva, foarte aproape de tabara §i se uita la corturile imparatului §,i
la cortul lui Machmut i la piata. Avind chiar mai putin de zece mii de 30
calareti, dar unii spun ca nu avea mai mult de §apte mii de cadareti, cu
ace§tia pornind pe la straja intiia de noapte 2, a navalit in tabka impara-
tului. i intii s-a produs o spaima mare in tabka, deoarece oamenii
Imparatului credean c o aramata straina, nou venita i-a atacat ;
§i ei, inspaimintati i apueati de mare frica din cauza navalei, 35.
se §i socoteau dati cu totul pieirii. Cáci navala se dkiea la lumina 510
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
288 LAONIC CIIALCOCONDIL : EXPENERI ISTORICE IX
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
NAVALA. LUI MA:HONIED II IN TARA RomINEASCA. 1402 289
si ajunge armata lui Vlad si cazind asupra ei, a nimicit multi ; si prin- 1
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
290 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPIJNEIZI ISTORICE IX
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
RADU CEL FRUMOS DOMN AL ',Aim ROMINE*TI 291
asupra I armatei imparatului ; iar imparatul a luat nu putini robi din tara, 516
caci slobozind pe urma cavaleria u§oara, au cutreierat tara nu putina §i,
aducind. robi, dobindeau marl c4tiguri. i minind cu ei §i vite, mai mult
de doua sute de mii de cai §i boi §i vaci, a ajuns armata imparatului la 5
Istru. Totu§i taberei Ii era, ce-i drept, frica de dacii care intru nimic eu
mai putina indrazneala Mceau cite o mare isprava, dar <turcii) cu multa
graba au trecut peste Istru.1 Iar imparatul a poruncit lui Ali al lui Michal
sa acopere spatele armatei ; §i cind a tabarit la Istru, 1-a lasat pe Draculea 2,
fratele domnului Vlad, acolo In taxa, ca s trateze cu dacii §i s aduca tara 10
sub ascultarea lui ; *i a poruncit guvernatorului din partile acestea s, stea
in ajutor, iar el insmi a pornit de-a dreptul spre re§edinta imparateasca.
Insoteau in rdzboi cu oamenii lor si puteau fi pusi din nou in mari dregatorii, ca si la turd.
Asa se face cd Omar, fost pasii de Tesalia, adicd mazil, avind oanleni viteji, ia parte cu oamenii
lui la expeditia lui Mahomed II in Tara Romineascd. Pentru vitejia lui si a oamenilor lui, sulta-
nul 11 face din nou pasd in Tesalia.
1 Despre aceastd expedi Ve a lui Mahomed II in contra lui Vlad Tapes, compard si Du cas
XLV, 20-22 (ed. V. Grect) si Grit obu 1, IV, 10 (ed. C. Muller, p. 143-144).
2 Radu cel Frumos, nuniit, dupd obicei turcesc, cu numele tat:dui.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LAONIC: EXPUNERI ISTORICE X
Tlad Tepes ineliis Expeditia imparatului asupra dacilor s-a desfasurat deci a
asa ; Vlad insa, de indata ce fratele sau Draculea a,
la Ilidorad (Alba-
Julia ?).
navalit si a supus tara Daciei, el insusi, ce-i drept,
plecat la peoni. Peonii insa, ale caror rude le-a ucis in Dacia, 1-au
pirit de moarte la imparatul peonior, feciorul lui Choniat, i, osindindu-1 5
din greu, ca pe unul ce a ucis oameni fara nici un drept, 1-au bagat
la inchisoare in orasul Belograd
1 Vezi p. 247, n. 2.
2 Manuscrisele scriu netvc6yX7APetoglu" dar despre acest Baltoglu vezi mai sus
p. 228,16 si Duca s, XXXVIII, 7, ed. Grecu (ed. Bonn, p. 270, 10).
3 Murad II (1421-1451).
4 Mur ad I (1362 1389).
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
294 L IONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE X
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
STAPINIBI GENOWEZE IN LESBOS $1 CHIOS 295
Genu) vezil Dar si insula Chios a fost stapinita de mai inainte si ea de geno- 1
In Chios. vezi ; si nu a fost cucerità, ci imparatii din Bizant avind trebu-
inta d e bath, Martin care-si oprise aceasta insulà, le-a dat elinilor bath
destui, cad atuncea elinii erau la mare nevoie dn cauza razboiului en misii 1
tribalii. Si mai pe urma I elinii au luat inapoi insula, platindu-i lui 522
Martin datoria. Dupa, aceea insa a ajuns sub genovezi, care nu cu malt
timp mai tirziu an venit cu trireme si au cucerit capitala insulei ; pe acestia
nu-i trimesese nici orasul la cucerirea insulei, nici n-au fost trimisi de drega-
tori cu vreo hotarire a obstei, ci conducatorii a noun, familii au pornit
de sine si au cucerit insula i astfel de atuncea, purtindu-se in legaturile 10
§i dintreolalt i cu cei din Chios cu multa moderatiune, au administrat
Chios in comun ; dupa aceea barbatii din Genua, putred de bogati de pe
urma veniturilor cu mastica, au rascumparat i partile orasului si ale insu-
lei ; cad aceasta insula, singura din toate insulele din Marea Egee, produce
,cel mai mare belsug de acest rod si lucrata aduce prin el multi bani. De 15
Asia e la o departare mai mica, pina la vreo cincizeci de stadii 2. Statul
acesta e guvernat de cei noun conducatori care au luat mai intii condu-
.cerea insulei si au urmat apoi altii care au rascumparat de la irnparatul
elinilor acele drepturi din parinti ale orasenilor. Statul insulei Chios dintre
statele din insulele acestea a fost inzestrat cu legiuirile cele mai bune si 20
statul a avut venituri destule foarte mari, incit cei ce aveau grip, de guver-
narea acestui stat, au ajuns la mare avere i putere. I
Tureil stApIni pe Insula Dar Mehmet al lui Amurat a pornit cu razboi asupra 523
Lesbos, 1462. Armatele insulei Lesbos pentru pricinile pe care le-am aratat
+are au lost In Tara - mai inainte ; §i-1 invinuia si de moartea fratelui, 2.5
mineasek demobilizate.
voind sa razbune sufletul aceluia ; apoi insa si din
cauza tovarasiei domnului din Lesbos cu piratii. Dupa ce a trecut
in Asia, el Insusi se ducea pe jos, flota lust §i-a trimis-o pe mare,
-doudzeci i cinci de trireme, iar vase mai mici ea la o suta. Tunurile le
ducea spre insula pe mare si ghiulele de piatra pentru tunuri ca la 30
douil mii. Sculele de rázboi deci, poruncise sa fie aduse in insula pe mare ;
si dinsul ajungind la un loc ses, a trecut In insul. Erau el insusi si oamenii
de la Poarta si din armata Europei ca la doua mii. Caci armatele, dupa intoar-
erea din Dacia, le-a slobozit pe masa ; si a pornit de indata asupra insulei
si a debarcat. Si a inceput sa cutreiere insula si s-o pustiasca, luind i putini 35
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
296 LAONIC CHALCOCONDIL : EKPUNERI ISTORICE X
1 robi. Dar dupa aceea, insu§i imparatul a intrat in vorba cu domnul din
Lesbos printr-un trimis al san si-1 indemna s predea ormul §i in schimb
Imparatul o sa-i incredinteze Ora destul de mare. Acela insa a fost fara de
minte i n-a primit propunerile de pace ale imparatului. Iar imparatul,
524 dupa ce a indreptat tunurile asupra ora§ului, el insu§i s-a dus pe conti-
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAHOMED IT CIICEHESTE INSULA LESBOS 297
I Diafragrnei, anatomic.
2 Tradus din cuvint in cuvint : gasind cum trebuia sà se desfSsoare pInA la capAt jude-
cata (pedeapsa) faI de cei ce se judecau".
3 Loc cu Inteles Intunecat ca atitea altele in Laonic Chalcocondil ; poate ct vrea sà spun5
cS avea grip ca de un Irate ; sau poate dupa noaoc trebuie pusa o virgurt i atunci s-ar traduce :
dupd baiatul din Bizant, Irate al lui Amurat", ceea ce InsA e putin probabil din cauza virstei.
4 In manuscrise itnlv si Eu(5 , dar pare sS fie o gresalil pentru %pro, adicS numit Iisus,.
Ese". Cf. p. 316, 16 si p. 313, 90.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
29S LAONLC C1IALC0( ONDIL : EXPUNERI ISTORICE X
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INCIEDEREA. ELEgPONTIMUI. ORIGINEA sEitsocRoATILon 299
spus nimerit numele acela, din cauza tarii insa, pe care o locuiesc, vadita a 532:-
ilirilor, face sd-si poarte numele acesta ; i nu i s-ar putea lua in nume de
1 Ca si bosniecii.
2 Marginea de nord-est a Wan Adriatice.
4 Wee 533 km.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
300 LAONIC CHALCOCONDIL : EXPITNERI ISTORICE X
I au aceluia care are a§a parere despre ei. Caci eu unul despre albanezi af.
spune mai degraba ca se tin de macedoneni sau de altcareva dintre popoa-
rele din lume ; exci nici cu unul nu se potrivesc decit cu neamul macedone-
nilor. Ci despre acestea sa fie destul acestea ce s-au spus, pentru mine insa
5 sa fie numiti cu numele acesta, iliri, cei care locuiesc la Mama Ionic/ pina
la promontoriul numit Istria spre coltul golfului, unde ajnnge pina in mare,
ea §i ilirii ce locuiesc interiorul tarii de aici.
Mal Mill asupra lui 'Mid Asupra imparatului acestora a pornit cu razboi
Tepe* 0 apoi a regelul imparatul Mehmet din eauza tributului ; cad cind
Bosnia.
10 a sosit la acel imparat un crainic, eerind a duca
tributul cit mai repede la Poarta imparatului §i sa nu mai tara-
ganeze, el avea adunat tributul, care era de cincizeci de mii de gal-
beni, §i a aratat crainicului imparatului ca tributul ar fi gata 0 ca,
fusese pregatit, totu§i nu dore§te sa trimita imparatului banii §i sa
15 fie lipsit de ace§tia ; §i ca nici nu e in interesul sail, ci, daca o sa trebuiasca
sa aiba razboi cu imparatul, cu ace§tia o sa poarte razboiul 0 s-ar putea
sa se pregateasca mai bine de rilzboi ; 1i daca o sa trebuiasca sa se ridice
§i sa plece in altä tara, avind banii ace§tia, va fi mai bine de eL Crainicul
5:13 madar 1 ascultind aceste cuvinte, sa-i mai fi spus : O, imparate al acestei
20 OH, bine ar fi banii ace§tia sa ramina la tine, fara sa calci tratatul de
pace. Dar daca rupind pacea cu aceasta, crezi ca va fi mai bine de tine,
teama mi-e sa nu-ti fie mai ran din cauza aceasta. Caci en dumnezeu sa
aibi banii ace§tia e mult mai bine, dar iar cu dumnezeu sa fii lipsit de ace§tia
e mai bine decit pacatuind fata de acela, sa fi ci§tigat mult mai mult
25 decit ace§tia". Spunind acestea, crainicul a plecat la imparat §i, rapor-
tindu-i vorbirea ilirului, 1-a facut pe imparatul sa se ridice en razboi asupra
amindurora. l
In timpul acela adica intreprindea expeditia asupra domnului
Daciei, care in mare masura i§i batuse joc de casa irnparatului §i-i ucisese
30 solii. Ci atuncea pornind asupra dacilor, nu i-a fost cu putinta sa se razbune
pe imparatul ilirilor.
Anul acesta insa, de indata ce i s-au strins la Adrianopole armatele
Asiei 0 Europei, la inceput de primavara, a pornit asupra ilirilor, purtin-
du-se eu gindul sa navaleasca §i in tara lui Sandal. Dar imparatul acesta
35 fiind copil din flori al imparatului de mai inainte al ilirilor, s-a luat la
cearta cu fratii sai, porniti sa ia domnia tarii, 0 trimitea soli la imparat ;
§i ei i s-au incredintat lui ca arbitru §i pe acesta 1-a pus imparat al taxa_
1 Asupra domnului Ttlrii Rominelti, Vlad TePq si asupra regelui Bosniei .5tefan
Toma,evici.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAHOMED It CIICEBESTE BOSNIA 1463 301
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
302 LAONIC CTIALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE X
537 care s-a grabit s-o apuce inainte, in dorinta de a-i face imparatului pe plac.
Cei din Gaitia madar, indata, ce imparatul a sosit mai aproape, au trimis
20 pe cei din fruntea ormului, de i s-au predat, si-i cereau sa se cirmuiasca
dupa legile din strabuni. Si le-a ingaduit ce-i cereau ca imparatul sa le
ingaduiasca ; mai pe urma insa, indata ce a luat in primire cetatea orasului
§i a pus in ea o garnizoana, §i-a ales baieti din cei mai buni pentru sine §i
mai luind Inca vreo cIiva, i-a impartit oamenilor din suita sa.
25 De indata ce a luat in prirnire acest oral, a poruncit marelui vizir
al Portii Machmut sä ia armata Europei §i s mearga cit mai repede asupra
impdratului ilirilor ; caci af fts'.3 ea se atine intr-un ora§, cinci zile depar-
tare de Gaitia, a§teptind ce intorsatura vor lua lucrurile in Iliria. Ormul
acesta in care ramase imparatul, se chiama Clitie ; §i i s-a mai vestit lui
30 Machmut ca. balatul fratelui aceluia, in virsta de treisprezece ani, se all
in ora§. Luind deci armata Europei, sose§te a doua zi la riul cu numele
<Sanna> 5, navigabil ; §i imparatul ilirilor i§i punea mare nadejde in el,
Manuscrisele scriu laXupLOvIlirios", schimbat de Dark() In'IAXopr.a6v, precura e in
manuscrise la p. 301 r. 28 ; Fabrot ins5 I-a schimbat pe acesta in 'Inupi.6v, precum e in p. 302 r. I.
2 Manuscrisele ne clan Aof3opkvDobobice", indreptat de Darko in Bopof3i,x7pr
dupil nota la § 5 din cap. 15 cartea a IV-a a istoriei lui Critobul din editia C. Muller in Fray-
menta Ilistoricorum Graecorum, vol. V, Paris, 1870, p. 147.
3 In manuscrise dot3o3lxlIg' (vz. n. 2).
4 Regele Bosniei $tefan Tomasevici.
5 Dui:4 numele" se presupune ea lipseste ceva si Tafel voieste si intregeascri aceast5
lips5 cu l',Ocvvco.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
MAIIOMED II CUCERESTE BOSNIA 1463 303
sa cada la invoiala, fara sit si vrea. Ostasii ilirului si cei din oras, vazind
aceasta si socotind el nu vor fi in stare sa tina mult timp piept la impresu-
rare, au trimis vorba lui Machmut, ca ei insisi se vor preda, cu conditia Ca,
imparatului lor, imparatul sa nu-i fad, nici un ran ; si se vor supune, daea i 2.5*
s-ar intari prin juramint, ea turcii il vor trata bine si nu o sa indure nici
un ran din partea Mr. Facind ilirul aceste propuneri. Machmut le-a primit
si a incheiat un tratat de pace. Dupa ce i 1-a inthrit cu juramint in conditiile
propuse, imparatul a iesit din oras si el a luat in primire orasul ; si impar-
tind locuitorii din oras in trei, o parte a lasat-o pe Mc, alta si-a impartit-o 30
el cu cei din fruntea ostirii, iar a treia a dus-o si a daruit-o imparatului.
Asa a fost pins deei dara imparatul ihrilor la Clitie si impreuna cu el bilatul
fratelui sau, ea de treiprezeee ani.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
304 LIONIC CHALCOCONDIL : EXPIINERI ISTORICE X
zio gindu-se foarte bine intre ei, au durat ormul foarte puternic §i 1-au incon-
jurat cu ziduri foarte taH. indeletnicindu-se cu comert pe uscat §i In Mama
Ionica, a ajuns unul din cele mai bogate orme din partea locului ; mai
ales inzestrat cu legiuiri bune §i, conducindu-se dupa o constitutie aristo-
5 cratica, ei §i-au impodobit ora§u1 cu clàdiri, flind, ce-i drept, nu prea aratos,
dar in stare sa aiba cetateni destoinici §i cuminti. Ormul acesta se margi-
ne§te cu tara lui Sandal §i, incepind razboi cu el, era in cearta §i se razboia.
Si pe cit mi se pare, pricina la aceasta cearta a dat-o Sandal §i pe nedrept
i-a silit la razboi. Ce-i drept, pe feciorul acestuia, un tinar de toata vred-
10 nicia, care se refugiase cu maica-sa la Raguza, n-au volt sa-1 extradeze,
de§i II cerea de la ei ; §i de aceea le-a declarat razboi §i le-a pustiit pamintul.
Atunci ace§tia 1-au ales comandant pe feciorul aceluia §i dindu-i bani din
bel§ug, s-au razboit cu Sandal, ducind pina la capat razboiul. Pricina insd
pentru care feciorul §i sotia lui au fugit §i s-au adapostit in acest ora§ se
15 spune crt, a fost urmatoarea : in tara lui s fi sosit de la Florenta din Italia o
femeie despre care se dusese yestea c e de o infati§are prea frumoasa, dar
care era de o viata u§urateca. Auzind el ca femeile din Florenta se deose-
z41 besc de I multe prin frumusete §i cumintenie, a chemat-o in fata lui, dorind
s-o vada, §i cum a vazut-o c e foarte frumoasa, s-a indragostit de femeie ;
20 §i indragostindu-se, nu dupa mult timp §i-a facut de lucru cu ea §i dragostea
il apucase fair ; §i traia cu femeia ; §i de dragostea femeii facindu-se
ursuz, nu se mai uita la sotia lui legiuita §i nu avea nici o grip, de dinsa.
*i despre acea femeie se spune ea, tinindu-se dupa negustori, a ajuns de la
Florenta in localitate. Sandal asadar trMnd cu aceasta, sotia ii ura §i nu-1
25 putea suferi. De aceea, neputind rabda ca o astfel de ocard s cadd asupra
tinarului i fecior, revoltata a plecat in taina cu feciorul in orasul Raguza.
Acesta a§adar, prin trimi§ii sai, cerea sa se intoarca in taxa §i sa nu traiasa
in tara straina §i sa,-i faca aceasta ru§ine intre oameni. Dar sotia n-a dat
urmare chernarii si-i spunea mereu ca nu se intoarce, daca nu o trimite
30 inapoi la Florenta pe femeia aceea, sau s o alba tiitoare, cit o vrea. Acestea
a§adar se spune c s-au petrecut a§a §i feciorul, certat cu tatal §i pus de
raguzani general-comandant, purta razboi cu tatal sau ; §i s-a luptat cu
tatal sau, de parca se razbuna asupra firil §i 1-a pus pe fuga chiar pe tatal
§i a ucis multi din armata lui, facind fata de tatal sau lucruri neingaduite §i
35 potrivrnce bunei cuviinte. I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
M.1,1103[ED II CIICERESTE BOKNIA 1403 305
Dar sa m intorc la acel loc din povestire, unde am aratat mai inainte 1.
tara cit mai ramasese, a ajuns I la cea mai mare trecere intre barbatii 543
cu. vaza de la Poarta imparatului ; si a savirsit mari ispravi, Bind ci. intre
multi altii si mai inainte bine vazut la imparat.
Acestea asadar i-au reusit pina intru atita imparatului, cucerind ora-
sele ilirilor. Pe urma trimitind la Raguza solie, cerea pe sotia imparatului. 15
Ea insa apucase s piece de mai inainte din oras in Italia. Caci cum a auzit
ea tara intreaga a ajuns in puterea imparatului, repede, cum era, s-a inde-
partat din ora i s-a dus in Italia. Nemaiapucind deci pe sotia imparatului,
solii s-au intors fara nici o isprava.
Cucerirea lul
Pe urma, imparatul ridicindu-se cu toata tabara, a 20
Stank., Craic if.1 Paul ; navalit in tara lui Sandal si o pustia. Cad slobozind
neiderea regelui cavaleria usoara de prada, cutreiera intreaga lui tara.
Basilic'.
Apoi atacind orasele le impresura. i oamenii lui
Sandal au atacat corturile in care dormea imparatul, porniti Mid din munti ;
si au izbutit s ia oarecare prada i sa se indeparteze, fugind iarasi In 25
munti. Caci tara are locuri pustii nu mai putine decit cea a ilirilor. Atacind
insusi el, a impresurat citeva zile o cetatuie de a lui Sandal. Si. cum nu-i
prea mergea cu cucerirea orasului, s-a ridicat si a plecat prin tara lui Stante
Craic si Paul, domni de prin partea locului. Si le-a trimis crainic cu.
Indemnul J sa-si predea tara lor si in schimb vor lua de la imparat alta 541
tar& in Europa. Acestia lasindu-se astfel induplecati, s-au predat cu tara
lor cu tot imparatului, gindindu-se c e un lucru. peste putinta ca ei, lu
mijlocul tarii imparatului, s poata tinea piept pina la capat in contra
lui. Sint deci induplecati cu conditia s primeasca de la imparatul in schim-
bul Orli lor alta. Si venind la Poarta, si-au predat tara ; si nu cu mult 35
mai pe urma, punindu-i sub NA', i i-a adus acasa. i totodata a slobozit
si armata pe acasa. Iar pe imparatul ilirior, dud a plecat din tara lui,
dis-de-dimineata, cum se odihnea in tabära, a trimis dupa, el si 1-a chemat
sa i se infatiseze. Acela Insil pricepind ca nu la bine trimite dupa el, s-a
20.-- C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
306 LAONIC CHALCIDCONDIL : EXPUNERI ISTORICE X
Vc in I:4 f!:1 Cum deci tata junior a fost cucerita i imparatul prins
gfal ;
(mintarea MI Victor
Capella.
s-a savirsit din viata i ceilalti domni erau tinuti in I
doar de asa natura, incit si pe cei ce nu vor, II imping la acest razboi. Dar
nu putini si din cei ce ne cer sa ne stea in frunte, Tin la tribuna i va in-
30 dea mna, ea despre chestiuni mari sa nu porniti la sfat asa cu ura si cu necaz,
ci mai degraba cu rabdare i s trimiteti la barbar o solie i sa-i vorbiti
'de pace, ca n-ar face eu dreptate, calcind juramintul i tratatul de pace,
ii sa-1 indreptam la calea cea cuviincioasa, de e nevoie, cad ne va asculta.
-Daca insa e cazul sa luam asupra-ne razboiul, trebuie neaparat sa dezbatem
35 indeajuns asupra razboiului acesta i asa sii pasim la vot. Asadar chib-
zuindu-ne bine, trebuie relele din fiecare eventualitate sa le plinem fata in
.fatA si, cumpànindu-le, sii ne hotarim pentru raul care pare mai mic. I ar
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
VENETIA DECLARA RAZBOI LUI MAIHOMED II 307
eel ce Ii d votul, trebuie mai intli s judeee, ce rezultat poate sa, alba /
fiecare eventualitate. Acestia adica spun ca, daca vom avea razboi, orasele
noastre de pe continent pina la Marea Ionica si Peloponez si din celAlalt
continent, nu vor avea cum sa se VIM vreun rastimp, ci le vor lipsi cele de
trebuinta si se vor prapadi, daca un greu d peste ele. i lipsiti de comertul 5
cu tars aceluia, spun ca vom avea de indurat mari pagube in viitor. De
aceea deci trebuie s fim fabdatori i s trimitem o solie care, precum e
firesc, sa se intemeieze pe vederi ca acestea. I Dar mai intii voi incepe sit :;i7
vorbesc despre solia, cum de solii nostri, totodata bArbati de seam:A si
oameni invkati, cind au sosit, nici nu i-a pasat de ei si i-a amagit cu vorba 10
si a Mcut vAdit drept dimpotrivá. De aceea nu stiu ce i-ar putea spune solii
mai nimerit decit i-au vorbit solii ce au fost mai inainte la el, doar decit
c. noi, neputinciosi Rind in fata unui razboi, dorim pricinile de vinovkie
sh le inlAturam prin soli si situatia noastrà SA, o punem pita in asa mAsurA
in fata lui. Dar despre acestea cred ca era bine A, tratam cu el, daca, prin 15
ocnparea orasului Argos, nu ne declara razboi pe fata. Ne-a pus, cei drept
la incereare, pina unde merge rabdarea noastra ; i dacA le suferim se va
apuca acuma MIA frica si de celelalte ; iar daca nu, va bate acuma In
retragere pina la o iimit, ping, la care i-ar fi ingAduit din parte-ne ; si cu
aceasta va face numai o incercare si de buna seamA intru nimic mai putin se 20
va apuca de rdzboi. Iar pe deasupra am sA va mai spun ca in navala-i
asupra Peloponezului, mai intii s-a si oprit in Eubea la orasul Eurip, sa-1
vada banuiesc. i iari, chid a iesit din Peloponez, a mers a doua oark
acuma cu oameni care sa incerce vadul, si a sosit in fata orasului sa vada
cum ar putea face atacul, daca ar navAli asupra orasului. i trecind &Mare 25
strimtoarea Euripului, incerca sksi dea seama, cum ar putea-o trece I
si atacul i-ar fi mai usor de Intreprins. Asadar acestea nu-s oare semne 548
vadite de razboi, pe care Intemeindu-te ai putea spune hotarit ca acela
de mult s-a pregatit de razboi, ca s lupte cu cei ce due dezbateri asa de
naive ? ! Ci pentru c razboiul ne e declarat, demult luind-o inainte, unele 30
ni le smulge, supunindu-si-le siei, iar In alte locuri indusmanind pe cei ce
stau in frunte, Ii pregateste calea, ridicind pe incetul pretentii tot mai mari,
spre a.cAdea, de s-ar putea, pe neasteptate asupra unor nepregatiti, luind
ce ar putea aduce sporuri insemnate puterii sale. DacA ni se fagaduieste
ca, nu vom avea räzboi din partea impkatului, sustinindu-se c acesta nu 35
incepe rdzboi i nici nu ne smulge de sub stApinirea noastra tot ce s-ar
putea crede ca' i s-ar supune cu usurinta, atunci zie sa 1111 facem rázboi,
ri sa tinem pace, fArA ski irnputam ceva diii cele cc s-ar euveni ; dar dacA
toti ni-1 arata intr-un singur glas Ca nu inceteaza sa ne inperce cu rAzboi
In toatA forma de mai mult timp, atunci oare ce e mai bine pentru noi din 40
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
308 LAONIC OHALCOCONDIL EXPUNERI ISTORICE X
ca unii ce din interese comerciale §i pentru ci§tig urit am lasat sa fie nimi-
cite de acest Imparat neamuri de acela§i id ca noi. in patine cuvinte pot
sa spun ca,, de facem de Indata Intelegere cu peonii §i incepern impreuna
25 razboi, o sä ne fie dat sa ne bucuram de ale noastre ; daca MA, rabdam si
stam linitii, in putin timp yeti vedea ca ne ataca nepregatiti §i ne va
smulge tara cita se intimpla sa fie in granita cu el. Eu unul deci sint de parere
sa trimitem soli la peoni §i bani ; §i In§ine pe linga allele ce le avem, sil
echipam de razboi corabii, cit de multe am putea. Dar sa luam in ajutor
30 la acest razboi §i pe marele arhiereu, punindu-1 in fruntea intregii intre-
prinderi ; §i Peloponezul s incercam a-1 rascula. Cad daca pe celalalt
despot care s-a lepadat de imparat §i dispunea de mijloace moderate, 1-au
urmat peloponezienii rasculati, atunci cei ce au parasit Constantinopolea
§i cei ce au ajuns In tot felul de situatii grele, s-ar alatura In numar cu malt
35 mai mare, dad, ar vedea venind pe mare o putere insemnata ; §i pe u .cat
sil aducem din Italia calareti greu Inarmati la doua mii ; §i pe oamenii
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
SOLI VENETIENI LA PAPA SI LA MATTI CORVIN 309
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
310 LAONIC CHALCOr'ONDIL : EXPIJNERI ISTORICE X
57,3 cauta i tarile care sint ale acelora, sa si le supuna, napustindu-se cit
mai repede ar putea, asupra lor. i aeuma vine negresit i asupra
5 voastra i cu toata puterea va incerca sii tread', si sa vii robeasca
tara si celor de la conducere sa le aduca moartea cea mai rusinoasa. Caci
in sufletul sail nu se poate impaca nicidecum cu oameni de ai nostri si cu
cei ce slut de legea noastra, ci intocmai tot asa de aspru si neinduplecat
se intimpla sa fie si fail de cel ce cu bine se apropie de el. Ati aflat doar
o ce a facut acela care a domnit mai inainte, imparatului Ladislau, macar cii
acesta poate cii i-ar dobindi iertare, deorece prins in lupta 1-a ucis ; dar
imparatul David al Trapezuntului i eel al ilirior i domnul din Lesbos si
ceilalti, ce riu i-au facut aceia, de-i omoari unul dupa altul pe toti? !
Asadar, dad, va pregatiti sii porniti asupra tarii aceluia i sa-i faceti rizboi,
15 poate cii ati putea abate navala lui ce ar avea sii urmeze asupra Peoniei.
Dad, insa zaboviti, rabdind unele ea acestea, atunci acela va trece cu armata
si teama Imi e Ca, fa' cind odata un pas gresit, toate acestea sa nu ajunga
sub stapinirea lui i pe voi sa nu va dea pierzarii in chipul eel mai jalnic".
115spunsul
Dupa ce venetienii au spus acestea, imparatul peonilor,
reit end
20 lntei Corvin ; lulu" d. cuvintul, a spus unele ca acestea : Venetieni,
55 i unouril tree bine vorbiti si I parca la multe lucruri sinteti barbati
llunarea.
nu nepriceputi, i in alte lucruri ale vietii i cind. e sii
chibzuiti asupra ce va intereseaza. Dar lucrul acela parea nu ni 1-ati amintit
cii deseori am cautat sii vii luam impreuna cu noi la razboi in contra tur-
25 cilor i cii n-ati voit sa ne stati intr-ajutor, desi vii chema alaturi de noi
totodata i cel mai mare arhiereu, ci va invoiati cu barbarul i de noi nici
pomeneala nu faceati ; i spuneati cii vii faeem o rugaminte nedreapta,
cerindu-va sa luptati in contra barbarului, din partea caruia n-ati suferit
nici un riu. i noi asa deseori trecind peste Istru,am avut de indurat su-
30 ferinte nespus de mari. i mai bath pierdut viata imparatul acestei.
tari Ladislau care a fost un barbat stralueit ; apoi a doua oara iarasi multi
si totodata barbati straluciti la Cosovo in tara tribalilor, unii au cazut
in rizboi, iar altii au fost prinsi de turci. Aceste imputari asadar avem sii
vi le facem deocamdata. Dar sa dam ajutor, luam asupri-ne de indata
35 neaparat, trecind peste Istru, sii stricam pe aceasta cale, pe cit se poate,
tara barbarului. La primavari dar vom porni cu armata asupra aceluia
si vom face ce va da dumnezeu. Dar trebuie i voi sii naviliti deodata Ir
Peloponez i ciutati faceti stricaciuni cit de mari puteti, ca actionind
55 5 din amindoua partile, sa-i dam de lucru din greii i sii putem merge cit
I
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
NAVAL t VENETIENILOR IN PELOPONEY. 103 31i
cum va crede, ca razboiul s, iasa cit mai bine. Iar dinspre Creta au dat 20
de veste celor urmariti pentru vinovatii i refugiati in locuri adapostite,
at vina rata nici o teama la razboi. Adunindu-se, au fost la patru mii si au
debareat in Peloponez si au indemnat pe peloponezieni sa se lepede de
imparat. i peloponezienilor flindu-le MO, grozav, trimiteau vorba s
inchida Istmul cu zid, ca astfel prinda pe ienicerii imparatului ina- 25
untrul oraselor ; si aceia ajunsi la desnadejde sa se predea, ca s poata
pleca nevatamati. Laconica i Tenaron i cei de pe la Epidaur s-au rasculat
indata, cum au navalit venetienii5 s-au ridicat i arcadienii i pelenii.
Guvernatorul Peloponezului insa se atinea in Leontii de la Megalopole si
trimitea iscoade sa vada ce intorsatura o sa ia lucrurile ; i trimitind crainic 30
la imparat, Ii arata ea venetienii rasculind. tara, yiii cu razboi i c, atacind
Argos dinspre Nauplion, 1-au impresurat si de pe uscat si de pe mare, ba-
tindu-1, i c s-au silit sag cucereasca. Inauntru se aflau cincizeci de ieni-
ceri de ai imparatului si capitanul acestora ; i s-au supus venetienior prin
buna invoiala i i-au lasat s plece, rata sa sufere ceva. Acestia au scapat, 35
asa, ca sa nu piara ; i venetienii ocupind. .Argos, au lasat o garnizoana,
un comandant in oras. Aici, venetienilor I h s-a intimplat urmatoarea 557
patanie. In timpul cind au ocupat Argos, au trimis in ajutor oameni sub
conducerea unui barbat Ieronim din neamul Bernardo, poruncind sa
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
:12 LAONIC CHALCOCONDTL : EXPUNEIII ISTONICE X
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LA ARROPIERE.A. TU1CIE011 VENETIENII SE REIRAG 313
Tureil se apropie ; Caci imparatul, cum i-a venit stirea ca venetienii inchid
Cu zid Istmul i ca, echipind patruzeci de trireme si
venetlenii fug In
oraele lor.
douasprezece corabii mari si aducind din Italia ostasi
deplin inarmati si din Creta alta armata, fac mari pregatiri pentru cuceri-
rea Peloponezului, 11 trimite pe Ma chmut cu armata Europei, afara de partea
rinduia in contra peonior, s porneasca de-a dreptul asupra Peloponezului
§i, du& insusi e in stare sa faca vreo isprava in razboiul cu venetienii, sa
ocupe Istmul si totodata sä navaleasca in Peloponez, iar de nu, sa-i dea
de §tire, incit s porneasca de indata pe urma lui. Marele vizir al Porta
Machmut luind armata Europei, a mers pina in Tesalia la riul Peneu 560
J
si §i-a asezat tabara linga orasul Larisa. De sfetnic 11 avea pe Omar al lui
Turachan, guvernatorul Tesaliei. Dar i-a dat sfatul sa nu inainteze mai
departe, ci sä anunte pe imparat, c pregatirea dusmana e mai mare decit
cea a marelui vizir al imparatului ; caci el insusi venind mai inainte cu armata
de tot aproape de Istm, de departe a Want prästiasi mai multi de doua mii 15
si puscasi patru sute §i arcasi si scutieri si ca, aceia n-ar rasa pe nimeni
sa se apropie sa tabarasca acolo la Istm cu vreo armata. Marele vizir al
imparatului auzind acestea, s-a hotarit sa-1 anunte pe imparat s vina
sa ocupe Peloponezul, iar ei 11100 ridicindu-se, s piece la Levadia. Cind
imparatului i-a sosit stirea c pregatirea dusmana e mare si insernnata, 20*
se spune c i-au venit si scrisori din Peloponez care-1 indemnau cd,
daca ar navali, venetienii nu vor a§tepta navala lui. Scrisorile i le-a
adus un albanez de la Corint care cu o barca noaptea pe mare, pindind
sa bata, un vint prielnic, a ridicat pinzele noaptea si a trecut in Beotia si,
coborind pe uscat, a ajuns la Machmut in Tesalia. Acesta insa uitindu-se in 95
scrisori, s-a ridicat de aici s-o porneasca inainte ; cind a ajuns aproape
de Beotia, ii vine vestea, c5 venetienii au parasit Istmul I si ca, in fuga 561
mare, au pornit la drum. Si atunci, pe inserate ridicindu-se, a trecut noaptea
de la Platea spre Citeron si dimineata a fost la Istm §i vedea de departe
corabiile plutind acuma in larg ; si a ocupat Istmul flea nici un stapin si, 30-
intrind inauntru, si-a asezat tabara. De aici trecind prin Corint, a venit
la Argos. Orasul Argos il stapineau venetienii pazeau, avind in el o
garnizoana. Pe acestia insa, atacindu-i, i-a impresurat 0 a pus mina pe
ei, pe ostasi trimitindu-i legati la imparat, saptezeci de oameni. imparatul
insusi nu se hotarise Inca sa se ridice sa navaleasca in Peloponez i sa-si 35
osteneasca, armatele ; i indata ce auzise in curind ca Istmul a fost ocupat,
a pornit Inapoi spre resedinta imparateasca. Iar marele vizir Machmut
inaintind prin Tegea, a ajuns in orasul Leondari si si-a asezat tabara acolo.
De aid 11 trimite pe Zagan, pe care 1-a pus guvernator in Peloponez, dupa
ce 11 scosese pe Iisus, feciorul lui Alban. Pe acest Zagan 11 trimite la Patras 4°
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
31 I LkONIC CHALCOCONDIL : EXpliNERI ISTORICE X
vizir. i cind acestia au fost dusi la imparat, cu totii fiind la cinci sute, au
murit taiati in doua.
AlInune Se povesteste ca la Bizant corpurile zaceau pe acelasi Mc, undo
In Bizant. din porunca impgratului cazusera taiate in doug i, ca un bou din
20 partea locului aceluia, iesind dimineata din grajd si mergind la corpurile
moarte, s fi scos un muget jalnic ; i sá fi ales o jumatate de trup §1,
ducindu-1, sa-1 fi pus la o parte de celelalte lesuri ; apoi intorcindu-se, s fi
ggsit i cealalta jumatate i dupa ce a luat-o, a dus-o §i a impreunat amin-
doua jumatatile. Oamenii din acel Mc agitip.du-se, imparatul sa fi aflat
15 de intimplarea cu boul ; si aflind cà ar fi adevarata intimplarea cu boul,
sa fi incercat a doua zi s desparta cele doua jumatati de cadavru de pe
locul unde erau i sa le aseze iarä.i printre leuri, punind fiecare jumatate
in alta parte. Dar asa boul iesind iardsi, cum n-a gasit jumatatile, unde le
pusese, mugind tare sa fi alergat din nou la gramada de lesuri i, cautindu-le
4)0
sg fi scos bucatile trupului, asezindu-le deosebit de celelalte lesuri. Atunci
Imparatul minunindu-se, s fi poruncit sg fie ridicate cele doua jumatati
si sa fie inmormintate, boul ins& sa-1 aduca la curtea Impräteasc i sa
fie ingrijit bine. Lesul acela s fi fost de al ilirilor, altii insa spun ea de al
venetienilor. Dar se pare ea aceasta intimplare sa fie un semn bun
Z63 pentru neamul mortului acelnia i ca in timpurile viitoare acel popor
va ajunge la multä buna stare.
Aceasta am auzit c s-a intimplat la Bizant ; marele vizir
Indemnuri
al Portii insa, deoarece credea ca nu e timpul potrivit sd
In supunere
NIA de turd!.
atace orasele, a lasat la Sparta pe Omar si pe linga el pe
30 Asan, ca sa poata trimite vorba la spartani.Caci intorcindu-se la casele
thr de la Tenaron i Epidaur i alte localitati, unde auzisera indata c ve-
netienii au parasit Istmul, se purtau si cu gind de lupta sa se apere de navala
oamenilor marelui vizir. Acestia asadar sosind la Sparta, au intrat In
vorba cu spartanii i, induplecind pe unii care se &eau in locurile intärite
35 de pe acolo, i-a adus s locuiasca iardsi in oras. i la cei din Tenaron si
Laconica trimitind pe Asan, Ii chema, spunind urmatoarele : Spartani,
vedeti doar cit de rau au ajuns lucrurile venetienilor, de dud au inceput
aici razboi cu imparatul, spre a-si putea arata o parte mare din puterea
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
TNDENINURI LA SUPUNEEE DATA DE TDECI 315
lor, mai ales in Peloponez ; vedeti cum s-a sfirsit pentru ei intreprinderea 1
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE
lcumerele dur4 Punct j virgulfi arati Pagina, dur4 virgulA InsA, rindul.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
318 INDICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 319
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
320 IYDICE
223, 5 ; 224, 10; 229, 30; 141, 27; 146, dispune de tronul bizantin - 54, 20 ; 55,
2, 8 ; 207, 12. locul de la marginea märii 19-29 ; sporeste tributul bizantinilor - 55,
din Asia, Musulman si Mahomed II, clnd 29 ; cuceriri In Asia - 56, 11-57, 20 ;
s-au urcat pe tron, I-au dat bizantinior 76, 1 ; Impresoara Filadelfia - 56, 1-7 ;
- 115, 26 ; 219, 20. biruitor In 1396 la Nicopole - 59, 4 ; 62,
Adria - 90, 4, 5 ; 92, 9 ; 96, 28 ; 110, 24, 7, 10, 28 ; 157 ; 15 ; 191, 36 ; porneste razboi
35 ; 111, 3 ; asirieni - 26, 11, 13 ; 28, 16 ; asupra lui Mircca cel BatrIn - 64, 11, 15 ;
56, 15 ; 81, 34 ; 85, 30 ; 96, 14 ; 109, 19 ; care se tine pe urma lui - 64, 21 ; Baiazid
110, 21. se pune la addpost In tabára - 64, 27 ;
sisproprobatanli, 'AcnrponpoPoer&v.req, trib Impresoara Constantinopole - 65, 10 ; 66,
turcmen ; Imparatii Trapezuntului Incuscriti 18, 33 ; 67, 1, 5 ; 73, 21 ; ocupd Silivria -
cu asproprobatanti - 264, 22. 66, 25 ; cucereste Focida i Levadia - 135,
Atalla, 'ATTcaf.cc, limit In Asia Mica - 211, 26 ; aseazd turci In Europa - 75, 8, 32 ;
27. colonizeazd tatari In Peninsula-Balcanica -
atamil, 'Av.4p.vg., persi din regiunea orasului 75, 14, 19, 21 ; 90, 32 ; banii lui ar avea
Tebris - 110, 32, 33. semnul bandriei lui Timur-Lenk - 104, 13 ;
Atena, 'Agijvca, orasul de nastere al lui In lupta cu el-76, 13-79, 27 ; 81, 2, 5 ;
Laonic - 25, 1 ; 202, 27 ; Xerxe vine asupra 99, 18, 24 ; 100, 25, 27 ; 101, 6-34 ; 103,
Atenei 120, 24 ; stilpinitd de Rainerio 30 ; 104, 15-105, 27 ; prins - 105, 34-106,
Aciaioli - 132, 21, 23 ; 135, 17 ; lasatd.
venetienilor - 135, 22 ; ocupata de Antonio,
26 ; 107, 4-18 ; 108, 14 ; 111, 18 ; moartea
lui - 108, 16, 18 ; 109, 29 ; 279, 8 ; feciorii
fecior, din flori al lui Rainerio - 135, 28, lui -113, 5 ; mad viziri la Poarta lui -251,
136, 7, 15 ; stfipInita de Nerio Aciaioli
190, 18, 23 ; 191, 19 ; chiama pe Murad II
- 28 ; mai vezi -58, 29, 35 ; 65, 12 ; 66, 1, 8 ;
74, 28 ; 99, 29 ; 102, 34 ; 104, 12, 18 ;
- 201, 32 ; 202, 6 ; ajunsa sub Mahomed II 105, 33 ; 106, 7, 8, 9 ; 113, 2 ; 114, 21 ;
- 260, 14-261, 23 ; 274, 26, 36.
-
atenieni din antichitate 26, 3 ; din evul
116, 25, 26 ; 117, 29, 31 ; 120, 10, 28 ; 129,
14 ; 130, 24 ; 33 ; 131, 5, 15 ; 136, 11 ; 137,
mediu - 136, 8 ; ridica pill la Poarta - 33 ; 139, 1, 7 ; 141, 12 ; 154, 18 ; 251, 28.
260. 35 ; 261, 3 ; urzesc In contra lui Mahomed Balazid, mare vizir sub Mahomed I si Murad
II - 274, 27. II si beilerbei de Rumelia - 139, 24 ;
Atka, 'Avrtx-h, Ora In Grecia de mijloc -29, 141, 12, 18.
26 ; 58, 26 ; 133, 1 ; 136, 10 ; 189, 35 ; 190, Baiazid, un oarecare 13aiazid al cdrui fecior
16, 30 ; 191, 8 ; 201, 27 ; 260, 14 ; 261, 25 ; Ali traia In Bizant - 118, 21.
312, 12. Baimpur, oipr, Imparat al celor 9
Aliened, 'Avorepber, hanul tatarilor Has.i- Impfirati - 110, 17 ; 111, 4, 14, 15.
Ghirai din Crimea - 90, 26 ; 91, 4 ; 172, Baimund, Bca.voi5v8og, I3aiamon Tiepolo, revo-
9 ; 192, 15. lutionar venetian ucis de o femeie - 128,
Austria, are stilpinire autocratfi 59, 28.
Avignon, 'AfiLvi.e)v, oras In Franta 68, 15.
-- 36.
Balaban, TIcacbrocvoq, tradeazd pc Orchan
Axios, 'AF,L6g, dui Vardar In Macedonia-37, contrapretendentul lui Musa - 117, 15,
26, 28 ; 42, 22 ; '75, 26 ; armata turd' din 20, 25.
regiunca rlului - 153, 33 ; 249, 23, 24 ;
pod peste - 298, 32.
Baltos, Bi)vrog, regiune In Acarnania
12.
- 135,
azapi, gciraBeg, ostasi pedestri turci - Baltoglu vz. ralloght.
141, 23; 142, 17, 19; 144, 14; 155, 12; Baptist, Boarrter*, BatUsta, genovez din
244, 12 ; 270, 27, 29 ; 281, 14 ; 297, 12 :
301, 32.
Lesbos - 294, 15.
Barae, Bagzoc, fecior de al lui Evrenosbei-
Azatln, 'Acedv-r)g, conducdtor turc fugit la 138 'Total; vz Baram.
bizantini 32, 27, 32 ; 33, 1. Baram, Bapit.i.(4, de fapt Barac, trece de la
Musa la Mahomed I - 119, 17 ; 138, 1.
Barbarosa Frederic, Imparat ronaano-german,
Babilon, Bocf3uX43v, asa numitul Bagdat, oras (1152-1190), scoate din scaun pe papa de
pe Eufrat - 82, 13, 17, 21 ; 90, 6 ; 111, la Roma - 123, 3, 4.
2, 3, 7, 8 ; 221, 7, 15. Barcelona, Botpxcv6v1, oras In Spania - 161,
Balazid, Iloct.ocyr-elc, name turcesc Imprumu- 27 ; 165, 10, 14.
tat de la tatari - 252, 8. Bad, Brim oras In Italia - 161, 33.
Balazid, I, nottaUTrIg, (1389 -14021, Ilderim Barisatafia, Bxpr.c&rayog, bederbei de Ana-
Furtunosul - 76, 27 ; 101, 2. 3 ; 186, 8 ;
ajunge pe tron 52, 6 ; 53, 4 ; In lupta din
tolia sub Murad II - 211, 3.
barsadzi, Botpacixas, trib de turci nomazi,
1389 la Cosovo - 50, 17 ; 53, 19 ; 54, 1 ; varsachi 150, 26.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LiDICE 321
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
322 1NDICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 323
Cantaeuzino, Kavorcocou-ov6g, sfetnic impArS- Carol, KipouAeg, cel Mare (768 814) in
tesc, impiedied urcarea pe tron a lui Dimitrie
-
Paleolog 218, 16 ; cade la apiirarea
lupta in contra arabilor din Spania 68,
17, 21 ; 69, 2 ; 168, 31.
-
Constantinopolei 231, 8. Carol, Kc'cpouAog, Carlo Tocco, domn al
Cantaeuzino, Kcorraxouvi), e maica impara- Etoliei, Acarnaniei si al Epirului - 133,
tului Joan Comnen din Trapezunt 264, 29. 20, 26 ; 134, 21 ; 135, 6, 8, 11 ; 147, 14, 34.
Capadocia, KarrnaSolda, tars in Asia Midi - Carol, KcipouAog, nepot de frate al lui Carlo
28, 17, 22 ; 34, 14 ; 57, 14 ; 81, 2 ; 99, 25 ; Tocco, hIsat urmas - 147, 20 ; 148, 1 ;
101, 34 ; 102, 10 ; 113, 17 ; 150, 33 ; 278, 149, 4.
22 ; 280, 17. Casandria, antica Potidea, oras in Tracia
Capanion, strimtoare de la Meliari lingil 32, 35.
Trapezunt, numita Capanion 265, 40, 42. Caspiea, Marea, 84, 28.
Capella, de, nobili venetieni 306, 21. Castamon, Castamonia, oras In Paflagonia
Capistran loan, cslugsr invdtat, e cu Iancu
de Hunedoara la apararea I3elgradului 30 ; 276, 4 ; 277, 19.
-
din Asia Mich' 114, 2 ; 151, 18 ; 275,
- 242, 32 ; 243, 40 ; cine si ce a fost - Castoria, oras in Macedonia - 37, 12, 32 ;
245, 30 - 246, 6. 50, 10 ; 133, 31 ; 192, 14, 18.
Carailue, Kccpcd),o6Y:IN, Caraiuluc, intemeietor
de dinastie a unui trib turc din Asia, bunicul
Castrimenon, orasel In Peloponez 273, 13.
Castriotul, Ivan, vezi Ivan Castrlotul.
-
lui Chasan cel Lung (Uzun Chasan) - 56, Castriii, KacrorpK71, oras in Peloponez -
22 ; 110, 26 ; 111, 11 ; 151, 3. 270, 2.
Caraisuf, Kapeacioócr%, Caraiusuf, domn asu- Cataneo, Kcerciv%, genovez suipinind la
pra unui trib turc din Asia 57, 15 ; 111,
1, 2, 13 ; 221, 2, 6,
-14 ; 264, 24.
Focea in Asia Mica 294, 28.-
Catavolinos, Kceroci3o)ave4, diac de la Poartá
Caraman, Kapcy.civog, intemeietor al sultana- trimis dupS Vlad Tepes 283, 36.
Catalulzo, vezi Gatelluzo.
-
tului de Iconion al caramanliilor - 30, 35 ;
151, 2 ; urmasi de ai lui, deli poarta alte Caueaz, KaUxccaog, muntele - 26, 1 ; 90, 14;
nume, sint ardtati mereu cu acelasi nume 95, 22 ; 96, 24 ; 267, 9.
Caraman - 57,13 ; 117, 33 ; 118, 9 ; 145. Cavasitani, Kar3ocavrdevoL, ostali de garda al
28 ; 150, 29 ; gresit numi ti Alisur, 'AALaoUpteg
- 57, 2 ; 118, 7 ; 150, 12 ; 219, 31 ; 14 ; 281, 16.
-
impSratului din Trapezunt 265, 16 ; 280,
unul e in r5zboi cu Murad II 150, 14 ;
151, 12 ; 154, 30 ; 155, 8 ; 171, 2, 5, 18 ;
- Cazimir eel Mare (1333 -1370), Ko41.1.,1 poc., rege
al Poloniei si al lituanilor ; Vitarii de la
189, 12, 21 ; 193, 30, 32, 194, 2, 4 ; pace granita T5rii Rominesti II sint supusi -
cu Mahomed 11 - 219, 36 ; 220, 2 ; razboi 63,15 ; 90, 35.
- 282, 28. /Ad, TCkxot, numiti boemi - 156, 25 ; 157,
Ciirfintidarilor, locul, liepoct.tapsicov xWpor, 27, 30.
unde Mahomed II face pod peste Cornul de eelli, KeVrot, francii din timpul lui Carol
Aur 227, 18.
Carara, rasa, oixog -c6iv Kapapicav, stiipini-
cel Mare -
61, 21 ; 68, 18, 20 ; 69, 18 ;
167, 24 ; 168, 27 ; francezi 48, 27 ; 59, 13 ;
toare In Padua 124, 19 ; 178, 18. 67, 14, 22, 29 ; 71, 18, 26, 27 ; 73, 15 ; 98,
Carasl, Kccpacrik, feciorul lui Calam - 31, 2. 25, 29 ; 132, 26, 34 ; 133, 9 ; 159, 15 ; 160,
Caratia si Carazie, Iccepourtac si KcepotUr)g, 8, 15 ; 161, 30 ; 162, 4 ; 163, 9 ; 165, 27 ;
Caragea beilerbei de Rumelia, cucereste
Ianina - 147, 11 ; cade la Varna 196,
191, 35 ; 246, 30 ; la Nicopole In 1396
37 ; 62, 2 - 28 ; 186, 8 ; 103, 40 ; razboi
58, -
21 ; 197, 31 ; 200, 28.
Carazie, Kapa,UrK, Caragea, in lupta din 1448
de 100 ani cu englezii - 70, 5-71, 4 ;
soli bizantini la celti 191, 34 ; chiemati la
de la Cosovo tine aripa stingd 210, 12 ; cruciadci - 248, 6 ; marfuri celtice 92, 5.
cade in 1456 la Belgrad - 243, 14, 15. Celtiberl KeVriplpe, spanioli de origine
cardinal, v.apatvcar.(4, conducdtor in ale reli- celtica - 69, 4 ; 165, 26 ; fac cuceriri in
giei - 176, 24 ; 182, 3 ; 268, 9. Peloponez 132, 34 ; 133, 9 ; compania
Caria, tars in Asia Mica 28, 22 ; 31, 6 ; catalana cucereste Atena 135, 23.
57, 12 ; 150, 12 ; 151, 3 ; 154, 31.
caripi, xapintSec, ieniceri de gardd - 143,
-
Celtiefi, tam, Franta 59, 18 ; 69, 2, 5, 29,
32 ; 92, 6 ; 165, 28 ; 167, 22.
31 ; 254, 10, Centurione, Kcmpicov, domn In Ahaia - 199,
Carmaonola, Kocpp.ivt.6Acc si Kapv.con6Acc, ge- 35, 39.
neral In serviciul venetienilor, ucis pentru Centurione, Zacharia, Zazapiac, se leagS cu
trddare - 125, 19, 30 ; 177, 29 ; 178, 32. albanezii rdsculati 237, 2 I, 28, 30 ; 239, 26.
Carnerio, Kcc pvipicv, Quarnerio al
sinul Cereida, Képxt804, oras In Lemnos ocupat de
Adriaticei intre Croatia si Istria 299, 24. - -
venetieni 315, 32.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
324 INDICE
Cereira, 1{6pxupcc, insula Corfu, cuceritd de Chatala, Xcercacc, -ref, orasul Khotan, capitala
venetieni - 122, 22 ; 134, 9, 154, 9, 21 ; chataizilor, la rdsdrit de Marea Caspica
160, 32 ; 275, 22, 23. - 89, 17.
Cernomian, Tepvol/tav6v, pe malul drept al Chatala, Xccroctri, China de Nord, In genere
Maritei In Tracia ; lupta din 1371 de la China, 99, 10. (Vz. I. Moravcsik, Byzan-
Cernomen 36, 18 ; 39, 2. tinisch-Neugriechische Jahrbaclzer, 8, 1931).
Chaleoeondil, tatäl istoricului Laonic, sol la Turd dintre Gange si Indus-109, 4, 6, 28.
Murad II trimis de vdduva lui Antonio Chataii, Xccrcaoi-96, 14 ; 99, 15.
Aciaioli 190, 32-191, 8 ; pleacd spre Chataizi, Xccrcitacq, Invinsi de Timur-Lenk
Peloponez 191, 7 ; trimis de despotul Con- -89, 9, 13 ; 90, 9.
stantin Paleolog 202, 19, 26. Chefalenia,KcpaUvla, insuld In Marea Io-
Chaleoeondil Laonie din Atena, autorul isto-
riei, timpul nasterii sale - 27, 30 ; a
nicd, tinind de regatul Neapoli 133, 23,
28.
-
vazut tabdra lui Murad II - 203, 22. Chenehre, Rincpoct, portul Corintului - 205, 5 ;
Chain, XotAEX1%, comandant de turci prd- 256, 10.
dind Tracia -32, 20, 22 ; 36, 2. Chermian, lieput.cor6g, InfiintAtorul unei dinas-
Chalil, Ieciorul lui Ibrahim, pasd si mare tii de emiri In Asia Mica de vest - 31, 4.
-
vizir al lui Murad II 150, 11 ; fratele sdu
prins In lupta de la Zlatita (1443) - 187,
Chermian, un urmas cu numele Iacup-beg
din dinastia Kermian (Germiyan), a cdrui
31 ; 188, 4, 9 ; prieste bizantinilor 195, Ord a luat-o Murad II - 151, 6.
12 ; are locul Intii la Murad II - 201, 7 ; Chersonesul taurie din Crimea- 172, 17.
207, 19 ; primeste solul romin In lupta
de la Cosovo (1448) - 214, 30 ; 215, 5, 8 ;
domoleste o rdscoald a ienicerilor - 219,
Chersonesul traeie -31, 32 ; 32, 4, 21, 30 ; 33,
2, 5 ; 36, 3-9 ; 38, 12 ; 39, 28 ; 139, 14 ;
141, 4 ; colonizat cu turci-75, 28.
13 ; sfdtuieste la pace pe sultanul caraman- Chesle, Xcni, Kesch oras intemeiat de Timur
- 220, 4 ; e ucis de Mahomed II - Lenk - 89, 31, 33 ; 90, 2, 5, 6 ; 96, 25 ;
235, 19, 31 ; 236, 8, 10. 100, 5 ; 108, 5, 14 ; 109, 29 ; 113, 1.
Chaltiehi, XcaorExt., oras In Iviria - 267, 3. Chieti, KTLi, oras In Italia-162, 1.
Chamuza, XatiouEig, purtAtorul de soimi - Chiev (KEePoq), oras In Rusia Neagra - 91, 20.
262, 15 ; pasa de Vidin, trimis sd prindA Chilia, KEAMov, oras In Tara Romineascl,
- -
pe Vlad Tepes 283, 36 ; e biruit si tras
in teapd 284, 6 - 285, 2.
Impresurat In 1462 de turci - 286, 16, 18 ;
si de Stefan cel Mare - 290, 4.
Chamuza ZenevIsa, Zevepiaccg, Chamza Zene- China, Eivl, Tachatai Imparat peste China
vesti, pap In Mistra -
270,1 ; In Tesalia
si Peloponez - 273, 35 ; 274, 3, 7.
si India - 108, 29.
Chios, )(tog, insuld In Marea Egee - 160, 25 ;
Charaitin, XccpcCirilv-iN, e Chitir, XvrignIg, rostit
mai pompos - 252, 10.
tributard turcilor
pinire genovezd - 295, 1-19.
-
293, 20 ; sub std.-
Charathi, Xcepocriv% si XapoCi.rilv7K, Khair ed- Chlozi, Kr.6ii, Chioggia, oras In apropierea
edin, mare vizir sub Murad I i Baiazid I
- 46, 25, 28 ; 47, 18, 21, 31 ; 48, 6 ; 49,
Venetiei -123, 12, 16, 28 ; 124, 2.
Chiriae, Kuptax6c, e Dominic tradus In gre-
36 ; 65, 14 ; 66, 9 ; 102, 19 ; 251, 27. ceste 294, 11.
Chareov, X0tpx6f3tov, oras In Rusia NeagrA Chitir, Xvrhp-qq, turceste, pe greceste e Gheorghe
- 91, 21. - 252, 6.
Chariupole, XccpLanrouALg, oras In Tracia - Chitir, mai pompos Charaitin - 252, 10.
118, 16. Chitir, ienicer de origine sirb la cucerirea Ist-
Chasan eel Lung, Xccadnralg 6 Max*, Uzun mului de la Corint - 204, 16.
Chasan (1453-1478) face cuceriri In Asia Chitir, pasd de Amasia in Asia MicA sub
de jos si Armenia - 111, 9, 20 ; 221, 16 ; Mahomed II 241, 33 ; 266, 35, 40 ; 281, 15.
264, 9 ; In rdzboi cu Mahomed II - 269, Chlumutl, XXoul.touTUf), ora In Peloponez -
12, 14, 21 ; 275, 31 ; 277, 4 ; 278, 11 - 279, 237, 35.
4 ; sotia lui Chasan -282, 3, 7. Choaspe, XoCartmg, riu revarsindu-se In Marea
Chasan, Xcecriv-qq, comandant de ieniceri, Caspica - 85, 6.
trece de la Musulman la Musa - 116, 7 ; Choniat, orasul, Xo)vLCcr-q 7c6At.g, e Hune-
voind sd treacd la Mahomed I, e ucis de doara, de unde a pornit Iancu - 156, 22.
Musa - 119, 4 - 120,1. Choniat, vezi Ianeu de Ifunedoara.
Chasan, alt comandant de icniceri la Impre- Christiana, vezi Ana Christiana.
surarea Belgradului-244, 20, 24. Cielade, Kr.xAric8e, insulele, in Marea Egee
Chasim, XacritriN, Kasim, beilerbei de Rumelia, - 294, 7.
biruit de Iancu de Hunedoara la Zlatita - Cilicia, Kt)axia, tail In Asia Micd-30, 34 ;
184, 19, 30 ; 185, 12 ; 187, 4-32 ; 216, 14. 88, 10 ; 154, 31.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 325
CIpru, KUrcpc4, insula cucerita de mamelucii Cordill, KopaLAY), manastirea sf. Foca, numita
din Egipt, apoi de cruciati - 98, 18 23. Cordili, din Trapezunt - 265, 37 ; 266, 15.
Cir, Kiipo, Imparat al persilor (550-529) Cordova, Kophk, Corduba, orris In Spania-
- 26, 14 ; 42, 26 ; 109, 20, 24. 166, 4.
Clrene, Kup-ipm, oras In Africa de nord, cucerit Corint, orasul, 25 de stadii departe de Istm -
de venetieni - 122,24. 120, 23 ; 204, 32 ; 240, 21 ; 312, 22, 24, 28 ;
Cirnos, K6pvoq, insula Corsica - 161, 27 ; 313, 23, 31 ; stilpinit de Aciaioli - 132, 23 ;
165, 17.
Citeron, KLOcapv, munte In Beotia-313, 29.
zestre despotului Teodor Paleolog 133, -
13, 17; 135, 18, 21 ; cucerit de turci - 255,
Cimpul durerii -
70, 21.
Clarenta, liAccpewricr, capitala Elidei In Pelo-
24 ; 256, 4 ; 258, 3, 5 ; 259, 21 ; 261, 35 ;
267, 29 ; 269, 17, 22 ; 274, 17.
ponez - 149, 4, 25. Corinteni, trecuti la venetieni 312, 25.
Climaehil, casa, KALgtxt.oL, Scaligeri, domneste Corion, oras In Iviria 267, 3.
In Verona - 124, 22. Corone, Kop6v71, oras venetian In Peloponez -
Cline, KAM], oras In Peloponez - 238, 17. 73, 29 ; 271, 32 ; 272, 13.
Clitie, KALT(.7), Cliuci, oras In Bosnia, cucerit Cosovo, KOcroflog, Cimpia mierlii In Serbia, ;
de turci - 302, 12, 13, 29 ; 303, 16, 32. lupta din 1389 de la Cosovo 50, 3 - 37 ; -
Clozi, MAK KXoicov, orasul Sluis In Belgia- si din 1448 dintre Iancu de Hunedoara
67, 34. Murad II - 208, 35 ; 209, 26 ; 210, 6 ;
Colehida, KoXzEg, -56, 21 ; 57, 19 ; 85, 31 ; 310, 32.
96, 23 ; Imparatia de Trapezunt - 65, 27, eoti Imparatesti - 72, 15.
30; 111, 21; 158, 25, 29; 241, 31, 32; Colinos, Ke4tvoq, oras In Lemnos, Impresurat
264, 14-20 ; 267, 1 ; 278, 12, 20 ; 280, 32. de turci - 183, 10.
Colehilor, tam, K6Xxcov z6pcc, Imparatia de Cral, KpA, Vulcasin, cfiruia cu fratele situ
Trapezunt, supusa de Mahomed 11-297, Ugliesa le dd Stefan IV Dusan spre guver-
21 - 281, 22.
Colofon, KoAocprov, oras In Asia Mica - 57, 12.
nare tam de la Fere pind la Dun5re 37,
29 ; In rdzboi cu Soliman, cade In luptd -
-
Colona, casa, oixia. KoAoviou, din care e ales 38, 16, 26 ; 39, 6 ; 50, 12.
papa - 181, 22. Craie, Kpatxog, domn din Bosnia, supus de
Colonia, KoAcovEx, orasul Kôln pe Bin In
Germania - 59, 11, 25.
Mahomed II - 305, 29.
Creta, KATI, insula, a venetienilor - 122,
Comnen, vezi Alexie IV Comnen, i Alexie 23 ; 129, 10, 12 ; 309, 1 ; 311, 20 ; 313, 4.
Comnen din Mitiline i Arianit Comnen. Crimp, KpoCcnot., limba lor - 41, 3.
Comnen, Kopmv6g, comandant al cetatii din
Lemnos, chiama pe venetieni - 315, 24.
Croatia, Kpoccorkr, tars vecina cu Prusia
23.
- 40,
Comnenel, Kov.v7)valot,, Ora lor pradata de Crua, Kpok, oras mare, cetate albanezfi,
turci - 153, 18. Impresurata de Murad II - 206, 26 ; 208,
Comnenilor, casa, c5until de la domnie In 9, 18 ; data spre aparare regelui Alfonso V
Bizant - 264, 15. din Neapoli - 249, 26.
Condulmaria, casa, oIxo Kov8ouXi.tocpkov, eudugheri, KouSoliyepot., locuitorit bogomili
din Venetia - 181, 4. din tara lui Sandal - 153, 12.
Constantin XII Paleolog, al patrulea fecior al lui Cudunida, Kou8ouvi8ceg = KouXecovE8ccç, Col-
Manuil II Paleolog - 131, 25 ; despot In leoni (vezi indice Darko), general venetian
Morea - 148, 34 ; 149, 9, 20, 183, 5, 14 ;
se casatoreste - 149, 7 ; 183, 8 ; asediat In
- 180, 13.
Cumuli, KoupuA*, Kilmulaoglu, general
Lemnos de turci 183, 11. ; numit Dra- sfetnic al lui Murad II In lupta de la
gases - 189, 28 ; Inchide Istmul cu zid -
189, 28 ; cucereste de la turd - 201, 25,
Zlatita - 184, 19.
33 ; ajunge Imparat (1448 -14531
12 - 24 ; ranit la umar, cade la apararea
-
218,
Brie, AciL romin, tunarul Orban al sultanului
Constantinopolei - 231, 9 ; 233, 9 ; 236, 26. la cucerirea Constantinopolei, numit dac de
Constantin, crai slrb, feciorul lui Zarco, da neam - 225, 29.
fata fratelui sau Dragases, dupa Manuil II Dad, Aixcg, romlni ; domnul dacilor, al
Paleolog - 65, 6, 19, 24. Tarii Rominesti - 114, 12 ; la cruciada de
Constantinopole - 55. 7 ; 172, 16 ; 177, 10 ; la Nicopole 1396 arata calea i deschid
236, 31 ; 267, 15 ; 308, 13, 33 ; comisar turc drum ostirii - 59, 2 ; 62, 7 ; 63, 4 ; neam
In Constantinopole - 54, 35 ; bulevardul viteaz 63, 7 ; graiul le e ca al italienilor -
Constantinopolei, Micrl 68k, pe care se 63, 18 ; au obiceiuri de ale romanilor si
aflau dugheni - 173, 16 ; Inconjurul acelasi port si arme - 63, 28 ; Impartiti In
Constantinopolei - 227, 23. dona domnii - 63, 30 ; 93, 25 ; dacii de
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
326 INDICE
Ilngà Istru sint rominii din Tara Romit- zatia, consolidIndu-si domnia - 283, 21,
neascd 93, 21, 27 ; aramatá de daci 24, 27 ; Mahomed II asupra Daciei - 285,
-
Intr-ajutor lui Musa 114, 11 - 30 ; parte
din orasele ardelene grdiesc limba dacilor -
21 ; 286, 27 ; 287, 3, 12 ; 289, 21 ; 295, 39 ;
300, 29 ; armata i-a fost a doua dupd aceea
155, 17 ; Murad II se gdteste de rázboi de la cucerirea Constantinopolei - 285, 21 ;
asupra rominilor din Tara Romlneascd - flota-i porneste pe Dundre In sus spre
171, 2 ; Vlad II Dracul, domnul dacilor, In Vidin - 285, 32 ; fratele lui Vlad Tepes
lupta de la Zlatita - 184, 3, 23 ; tributari ia domnia - 287, 14 ; 291, 22 ; 293, 3 ;
lui Murad II si prieteni cu ungurii - 189, 8 ; 309, 25 ; unguri ucisi 'In Dacia - 293, 4,
asemenea shit rominii din Pind, care griiiese dupd Intoarcerea din Dacia Mahomed II
aceeasi limbd - 190, 1; In lupta de la Ii sloboade armata - 293, 11 ; 295, 34 ;
Varna (1444) - 193, 5 ; tin aripa stingd vezi i Tara-nomineases, BAcocia.
196, 28, 197, 5 ; se retrag spre Dundre - Dada, pantru Dania, Danemarca, 92, 4.
199, 11, 15, 19 ; multi destoinici au cdzut - Dadian, aSto'cvog, lard In Iviria - 267, 6.
199, 15 ; pdrdsesc pe Vlad II Dracul i trec Dalmati, croati, avind aceeasi limbd ca misii,
la Dan III - 200, 8 ; unguri prtipaditi de tribalii i sarmatii - 299, 13.
mina dacilor - 200, 24 ; In luptd cu Bemuse, capitala Siriei, cucerit de Timur
Murad II la Cosovo In 1448 - 209, 1, 12, Lenk - 93, 33 ; 97, 7 ; 99, 7.
25 ; 214, 14, 23, 32 ; 215, 7, 17, 22 ; 216, 18 ; Dan, Aolvoc, domn al Tdrii-Rominesti Inld-
expeditia din 1462 a lui Mahomed II asupra turat la 1386, - 64, 2.
dacilor - 284, 33 ; 285, 4, 36, 39 ; 286, 29 ;
293, 1 ; 298, 21 ; 300, 30 ; Stefan cel Mare
Dan, merge cu Musa sd-1 ajute sS devind
sultan - 114, 12.
oprit sS ntivdleascd In tara dacilor - 286, Dan III (1446-1447), pus domn de lancu
23, ; Ali trimis pe urma dacilor - 288, 39 ; de Hunedoara 158, 5 -15 ; 200, 2 - 9 ;
289, 2 ; dacii din capitalti gata sd dea piept 210, 25 ; fecior al lui Basarab - 200, 4 ; In
cu turcii - 289, 22 ; turcii biruind pe daci - lupta din 1448 de la Cosovo tine aripa
290, 24 ; 291, 1, 6 ; Radu cel Frumos tra- stingti - 210, 22.
-
teazil cu dacii sa ia domnia 291, 10 - 30 ;
ttitarii poarth scuturi ea ale rominilor -
-
Dania, Danernarca 59, 13, 18 ; 68, 4.
Dark, AxpeIoq, al lui Istaspe, Impdrat al per-
95, 1 ; Rusia se intinde pinti la romini - silor (511 - 485) - 89, 28 ; 103, 33 ; 120, 24.
91, 13 ; ungaria ajunge pInd la romini - Thule III (336 -330) biruit de Alexandru
60, 25 ; clupd unii peonii (ungurii) sS fi
fost dad - 61, 10.
-
cel Mare 101, 26 ; 103, 36.
Davia, localitate in Peloponez - 148, 12.
Dada, Acoda, rominii din Pind sd. fi coborit David, fratele Imprtratului din Trapezunt -
din Dada - 40, 36 ; Dacia peonilor e 264, 13 ; In solie la Mahomed II - 266, 42 ;
- - 64, 5, 6 ; lui Baiazid I
Transilvania
certe de domnie
63, 10 ; Tara RomIneasca ; Incuscrit cu Chasan cel Lung - 278, 14,
15 ; impArat, se preda lui Mahomed II i e
nu i-a mers bine cu expeditia In Tara ucis - 280, 12, 22 ; 281, 34, 35 ; 282, 15 ;
Romineascd - 65, 1; ttitari venind peste 310, 12.
-
Dada 75, 15 ; Mircea, domnul Daciei -
114, 3 ; 115, 18 ; sullanul Musa vine pe
Dellii, oras in Grecia de mijloc - 58,
De Louis de Soula, Ai Aouiig, Don Louis este
16.
Marea Neagrd in Tara Romineascd 114, 2 ; Don Ludovico Fadrigo de Aragonia - 58,
fuge spre Tara Romineascd - 120, 5 ; pusti- 1, 9, 23, 29.
lid de Mahomed I, domnul tdrii trimite Depa, Ainac, conduciitor albanez, rtisculat,
soli de pace - 120, 14 - ; Mustafa trimite e ucis - 153, 9 ; 154, 18-154, 1.
soli si trece In Tara Romlneascti - 130, Didimotich, Atauplyretzov, oras In Tracia -
26-38 ; cu el e i emirul Smirnei Zunait - 45, 38.
131, 11 ; jefuitti de Evrenosbei, trimis de Dimitrie, All.tirrpLoq, Paleolog, fecior al lui
Mahomed I 137, 18 ; de Turachan, trimis loan V Paleolog 42, 18.
-
de Murad II 148, 24 ; schimbdri de
domn - 158, 4 - 21 ; certe !titre urmasii
Dirnitrie Paleolog, al cincelea fecior al lui
Manuil II Paleolog - 131, 25 ; vrea sd. ia
lui Mircea cel Bdtrin - 158, 11 ; Dan III domnia cu ajutorul turcese - 183, 18 ;
domneste In Tara Romineascd - 158, 21 ; pornit s-o ia la moartea lui loan VIII
Vladislav I trece spre Varna prin Tara
Rornineascd 199, 21 ; Iancu de Hune-
-
Paleolog, e oprit 218, 13-24 ; in rdzboi
cu fratele sdu Toma - 218, 29 ; ajutat de
doara pleacd prin Tara Romlneascti de la
Varna - 199, 26 ; Dan III pus domn de
-
Mahomed II 220, 23 ; ajutat de turd,
Indbusti rtiscoala albanezd 239, 16 ; din nou
Iancu de Hunedoara - 200, 2, 4 ; 210, 23 ; in luptd cu Toma - 263, 5 ; 267, 29 ; 269, 23 ;
Vlad Tepes, domnul Daciei - 282, 25 ; 283, luat i dus de Mahomed II - 271, 17 ; 275,
9 ; 284, 19, 21, 26 ; 289, 7 ; a innoit organi- 6 ; 280, 27 ; primeste insule si Enos -274, 32.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 327
Dimitrie Asan, din fruntea orasului Much In Eiada mare, Italia de sud, Calabria - 162, 3.
Peloponez - 257, 28. Elane, AtXcivl, capitala Arabiei - 85, 37.
Dionysos, zeul antic - 26, 2. Eleazar, 'EXciapoç, Vulc, al lui Branco,
Dobrotici, tara lui Dobrotici, AoflpurExeca caruia Stefan IV Dusan li da spre guvernare
v.:)pce, In care Vladislav I Ii aseaza partile de la Dundre - 37, 31 ; vezi Vule.
tabara - 193, 24. Eleazar, craiul sirbilor cazut in 1389 la
Dominic, Chiriac pe greceste, Gattilusio, domn Cosovo - 50, 4-20 ; 53, 20 ; 106, 8 ; 107,
In Lesbos - 294, 11. 5 ; 114, 30 ; 116, 25, 26 ; 151, 35 ; 209, 27, 28.
Domochia, iojoxi, oras In Tesalia - 58, 4. Eleazar, Lazar III Brancovici (1456-1458)--
Doria, N-rOpEoc, genovezul, Incuscrit cu Impa- 202, 2 ; 241, 20 ; 263, 9, 24.
ratul din Bizant - 114, 20. Eleez, 'EAcg-qq, turceste, pe .,receste Dimitrie
Doria, nobili genovezi din fruntea orasului - 252, 6.
Genua - 159, 23, 24, 32 ; 160, 3 ; 161, 8. Elespont, litchis de Mahomed II - 291, 18, 34 ;
Dorio, Nróptc4, feciorul .lui Palamed, e scos 299, 4 ; strimtoarea Dardanele - 31, 32 ;
din domnie de Mahomed II - 268, 4. 75, 29 ; 99, 28 ; 105, 31 ; 118, 27 ; 128, 17,
Dorobiee, 6,opo13ix-q, riu despartind Bosnia de 20. 27 ; 139, 11, 13 ; 142, 5, 13 ; 146, 11 ;
-
Serbia 301, 11, 27.
Doxie, PoUr)c, conducator albanez - 256,
191, 30, 38 ; 192, 2, 8, 35 ; 194, 6, 8 ; 233,
20 ; 298, 37 ; 315, 32.
13 ; predd lui Zagan-pasa orasul Calavrita - Elida, HAu, Ora in nord-vestul Pelopone-
271, 37. zului - 132, 31 ; 149, 5, 21 ; 262, 21 ;
Dracul, Draculea, Apooto6)oic, Vlad II Dracul 271, 35.
(1435 - 1446), rdsturnat de Dan - 158, 6, Eliez, 'EALg)ig, un turc in lupta dreaptd cu
8, 23 ; adus in domnie - 171, 3 ; cu Iancu un viteaz de al lui Iancu de Hunedoara -
de Hunedoara In lupta de la Zlatita (Cuno- 211, 3, 8, 14.
vita) - 184, 3 ; de la Varna - 193, 5 ; tine Ella, oras, 'EX)olvIg 7c6Atg, oras bizantin -
prins pe Iancu de Hunedoara 199, 18, 29 ; 56, 2, 9.
scos din domnie de Iancu - 210, 24 ; tatàl Elini, "EX)oiveq, grecii antici - 25, 24 ; 26, 6 ;
lui Vlad 'repel - 282, 24, 283, 10. 101, 27 ; 120, 23 ; raspindirea limbii lor -
Draculea, Apcexoti)oig, Radu cel Frumos, ldsat 25, 19 ; bizantinii, grecii din evul mediu -
de Mahomed II in locul lui Vlad Tepes - 25, 7, 22 ; iau numele romanilor - 26, 25,
291, 9 ; ia domnia - 291, 13 ; 293, 2. 26, 29 ; intinderea stdpinirii bizantine fa
Dragases, Apecycialc, Dragos, fecior al lui Zarc, nasterea istoricului - 27, 31 ; 28, 6 ; impd-
crai sirb, tributar lui Murad 1 - 42, 21 ; carea bisericilor - 26, 33 ; 27, 2, 4, 14-27 ;
48, 13 ; 65, 20. 173, 19-174, 1 ; 175, 22 ; 176, 16-177, 23 ;
Dragases, Constantin XII Paleolog, numit 180, 30, 31 ; In razboi cu sirbii - 36, 17, ;
Dragases - 189, 28-29. 37, 18 ; 38, 2, 16 ; refugiati prin Venetia -
Dundre, regiunea de la Dundre pias-pLo 122, 1 ; rdzboaie cu turcii-29, 18, 29 ; 30,
x6prz. Musa ajunge in-115, 18 ; vezi de 20, 22 ; 32, 20 ; 33, 25 ; 34, 11, 16 ; 35, 1, 4,
altfel Istru. 16, 34 ; 36, 1, 11 ; 38, 15 ; 40, 8, 13, 17 ;
113, 41 ; Insotesc pe Murad I si Baiazid I
la razboi - 48, 11, 17 ; 54, 5, 12 ; 56, 1-8 ;
Ebros, "EPpoq, riul Marita-294, 23 ; 298, 33. 65, 3, 6 ; 102, 16 ; Mircea cel Biitrin in re-
Lies, "Eyosao4', oras In Asia Mica la tarmul de latii rele cu bizantinii - 114, 5 ; bizantinii
apus - 177, 21. In prietenie cu Musulman - 114, 20, 24 ;
Eghina, Arytva, insula In Marca Egee - 136, 115, 27 ; 116, 10 ; In razboi cu Musa - 116,
24, 28 ; 312, 11. 33, 35 ; 117, 27, 28 ; stapini pe strimtori -
Eghion, Airov, oras in nordul Peloponezului 118, 26 ; in prietcnie cu Mahomed I - 117,
- 205, 23 ; 260, 2, 10 ; 273, 35.
Egipt, At-yurrrog, ginduri de razboi ale lui
35 ; 118, 10, 25 ; 120, 11, 17 ; 130, 21 ; 131,
3 -15 ; 137, 4 ; in razboi cu Murad II - 139,
Baiazid I asupra Egiptului - 76, 28 ; si 5 ; 21 ; 142, 35 ; 145, 16, 20, 23, 25 ; 150,
ale lui Timur Lenk - 90, 8 ; 95, 33 ; intin- 14 ;pierd Salonicul - 146, 23 ; pace cu
derea - 98, 7, 10 ; udat de Nil - 97, 30 ; Murad II - 148, 6, 26, 29 ; 183, 1 ; Iancu
corabii venetiene de negot pind In Egipt - de Hunedoara le e prieten - 171, 26 ; in
128, 15 ; mai vezi - 85, 30 ; 87, 34 ; 92, 29 ; lupta cu genovezli - 172, 14 ; 173, 2-18 ;
97, 11, 20 ; 98, 29, 31 ; 99, 4, 5 ; 143, 32. nehotariti in fata luptei de la Varna - 192,
Echinade, 'ExtviSec, insule tinind de regatul 36 ; 195, 1, 13 ; in luptà cu latinii din Pelopo-
Neapoli - 133, 23. nez - 191, 17-25 ; bizantinii din Pelo-
Linda, Grecia, refugiati politici din Elada In ponez In lupta cu Murad II pcntru Istmul
Venetia - 122, 7 ; parti cucerite de cavalerii
cruciadei a IV-a 133, 9.
-
de la Corint 204, 2, 24, 28 ; 205, 18-36 ;
Mahomed II la inceput tine pace ca bizan-
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
328 1NDICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 329
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
330 LNDICE
(jaleoto, raXec7nog, domn In insula Eghina- Germania : soli bizantini In Germania 173, 24 ;
136, 25, 27. forma siibiilor din Germania 197, 32 ;
Gall, reaciTat, franci, din ei se alege Imparat descrierea Germaniei - 59, 9, 14, 28 ; de-
roman de apus - 27, 1. numire i pentru Franta - 59, 32 ; Ger-
(ialipoll, KcOatoimo)o,g, oras-cetate pe tarmul mania de jos - 59, 24, 26 ; de sus -
european al Dardanelelor - 32, 29, 31 ; 59, 12, 24, 60, 1 ; 61, 35 ; mai vezi -67, 28 ;
38, 12 ; 129, 20, 28 ; 139, 13 ; 140, 30, 32 ; 68, 3 ; 71, 31 ; 73, 21 ; 92, 4 ; 144, 24 ; 157,
220, 8 ; cerut de bizantini de la turci - 8, 26 ; 246, 11, 16.
139, 16 ; 140, 1, 28 ; 141, 5,27 ; loc de Deli, 11-rat, ungurii, sa fi fost geti goniti
instructie ienicereascd a viitorilor ieniceri - de sub muntele Hem In tara de acum -
143, 11 ; pasa de Galipoli - 268, 6, 19, 31 ; 61, 8.
281, 13 ; 293, 16. Getie, rcb, oras albanez ocupat de Murad II
Gand, rocvTiv-t), oras In Belgia - 67, 35. - 206, 24.
Gange, r&-nerlg, fluviu In India - 26, 1 ; 108, Gheorghe, rcuipyLoc, I Brancovici (1427-1456)
31 ; 109, 2, 4. crai al sirbilor 151, 28 ; Gheorghe Vulc
Ganos, muntele lui Ganos, Opog TO5 rOcvou Indeamnd la lupta de la Zlatita - 171, 20 ;
In Tracia - 142, 28. 183, 34 ; 184, 3 ; Indrumeazd pacea de la
Gardlehi, rotp&xL-t), oras In Peloponez, cucerit Seghedin (1444) - 188, 19, 27 ; 189, 3 ;
de Mahomed II - 270, 24 ; 271, 31. 191, 29 ; nu ia parte la expeditia de la
Gaseonia, tard In Spania - 165, 26. Varna - 193, 8 ; vesteste pe Murad II de
Gateliuzo FcercaLogog, Gattilusio
)oui4or.,genovezi domnind in Lesbos -
i Kccre- venirea lui Iancu de Hunedoara 208, -
35 ; cautd sd-1 prindS - 216, 28, 217, 4 ;
265, 7 ; 294, 18-31. mai vezi - 188. 1 ; 240, 31.
GavrIll, Fappi.4, arhanghelul - 87, 10, 11. Gheorghe, feciorul mai mic al ImpAratului
genov ez. lavutorr); - 265, 11 ; 294, 15. David Comnen din Trapezunt - 281, 37.
genovezi. - 124, 32
; 159, 14 ; 161, Gheorghe, vdrul Imparatului David - 280, 22 ;
- -
16; genovezii din Galata 54, 19 ; din
Italia 66, 30, 32 ; din Cafa - 91, 6 ;
282, 8.
GhlbellnI, rt,(30.),EvoL, partidul imperial din
negustori genovezi 94, 27 ; In rdzboi cu Italia, tinind cu finparatul de apus - 177,
Joan VIII Paleolog - 172, 2-173, 19 ; In 178, 4, 10, 13.
26 ;
venetienii 123, 7
--
rdzboi cu tdtarii 172, 11, 18 ; In rdzboi cu
124, 9 ; cucerire In
Giorgio, rcuipyLog, casd nobild din Eubea -
136, 26.
Peloponez - 132, 30, 35 ; In pace cu Murad Gorgur, i'dpyoupoc, oras In Iviria - 267, 3.
II - 159, 1 ; In rdzboi cu Alfonso V de gotI, rerrOor., din Crimea - 91, 6 ; 158, 29.
Aragonia - 160, 36 ; 161, 8 ; 164, 22 ; Gotia, FoTOEct, Crimea prAdath de turd -
167, 12 ; se tin de partidul Ghibelinilor - 158, 27.
178, 10 ; ajutd la apdrarea Constantinopolei Granada, rpccvdcrrl, oras In Spania - 69, 5,
- 228, 3, 7, 13 ; 230, 17, 33 ; 231, 1, 27 ;
genovezii din Focea tree pe Murad II In
165, 32 ; 166, 2-14 ; 167, 18.
Greben, rpci3ev6g, atacat i cucerit de turd -
Europa - 142, 22 ; genovezii din Lesbos - 271, 40 ; 272, 36.
294, 26 ; genovezii din Chios -
295, 1, 6 ;
In rdzboi cu Mahomed II - 263, 28, 29 ;
Grigorle, rp-snroptoc, patriarh al Constanti-
nopolei, pribegit In Italia - 236, 27.
264, 2. Grita, rpKcg, Mar grec indeamnd Sparta sd
Genua, 'Iccvutl - 294, 18 ; 295, 12 ; e poarta
-
Frantei - 68, 12 ; a Italiei 159, 12 ; stat
-
se lepede de turd 312, 33.
Guelfi, roueAcpot., partidul national din Italia,
de sine stiltdtor - 182. 34. tinind cu papa - 177, 27 ; 178, 2-13.
Geponos, riprovog - terra di lavoro, regiune ; Guido, rut8og, tovards de al lui Carlo Tocco -
In. Italia - 161, 34 ; 164, 10. 133, 27.
germani ; din ei se alege Impdrat roman de Gurgur, roUpyoupoq, feciorul craiului sirb
apus - 27, 1 ; 61, 25 ; In lupta din 1396 Gheorghe I Brancovici - 151, 31 ; 152, 6.
de la Nicopole - 59, 5-8 ; 62, 5, 20 ; au Guria, tars in Iviria 267, 7.
ndscocit tunul 60, 22, 24 ; 144, 25 ;
Iancu de Hunedoara sdvirseste fapte mari
In lupta cu germanii - 157, 24, 30 ; 200, 13 ; Haidar, Xrxta&p-t)g, tovards de al lui Timur
2 15, 18 ; in ceartS cu papa Eugeniu - 173, Lenk - 81, 28 ; 82, 22 ; 83, 11, 26 ; 85, 13 ;
24 ; 175, 25 ; chemati la cruciadd - 177, 12 ; 96, 13 ; 118, 31.
243, 4 ; 218, 6, 16 ; 219, 10 ; solii germanilor Halcocondil, vezi Chalcocondil.
ucisi de unguri 248, 2. Mai vezi - 60, Hamza, vezi Chamza.
30, 31 ; 61, 2, 7, 16 ; 71 ,25 ; 92, 20 ; 93, Harkov, vezi Charcov.
4, 27, 30 ; 197, 38. Hasan, vezi Chasan eel Lung.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 331
Lamm, xcarvc'e, vistieria, venitul sultanului - Tara RomlneascA pe Dan - 158, 5 ; 201, 1 ;
254, 2, 9. cu craiul Gheorghe Brancovici pune la cale
Ilédervitri Laurentiu, Aaupiv-nog Xe8pexcef3ci-
m, palatinul Ungariei (1437 - 1447) -
rfizboi In contra lui Murad II -
171, 21, 26 ;
183, 36 ; biruitor la Zlatita - 187, 8 - 29 ;
246, 29. In lupta de la Varna - 196, 5 ; cu vitejii
Hem, ATI.Loc, muntii Balcani - 61, 8 ; 75, 31 ; pune pe fuga armata Asiei - 196, 30 ;
115, 20. 197, 12 ; pizmuit de alp sfetnici ai lui
Henetieni, 'EveroE, numele antic al venetie- Vladislav I 198, 7, 12 ; auzind de moartea
nilor- 121, 20.
Hera, "Hp, zeita 93, 14 ; 109, 7, 9.
aceluia, se retrage spre DunAre 199, 8 ;
prins de Vlad II Dracul i pe urmA trimis
Heraelea, `I-IpcixXerax, oras In Tracia pe tarmul la Brasov - 199, 16 35 ; in lupta cu
Mara de Marmara - 28, 2.
Heraclea, pontied, oras In Asia MICA la mar-
Murad II la Cosovo (1448) -
208, 36 ;
209, 24, 29 ; 212, 37 ; 215, 29-216, 24 ;
ginea MSrii Negre, azi Eregli 158, 31 ; 277, 23. prins de craiul Serbiei, apoi trimis la
Hercule, '119544.11d, semizeu antic - 26, 2.
Coloanele lui Hercule `HpcxxXeica crripxo.
-
Buda 217, 10-218, 5, 8 ; Ii cere lui
Iancu ajutor In contra lui Mahomed II -
strimtoarea Gibraltar-68, 29 ; 79, 7 ; 106, 241, 15 ; Iancu biruitor la Belgrad - 242,
39 ; 122, 26 ; 165, 9. 32 ; 243, 20, 24, 34 ; 246, 27 ; rAnit In luptit
Hidaspe, `Ta&arrIg, fluviu In India 108, 31. 245, 8, 12 ; moartea i caracterizarea hii
Hidraope, `T8pocd.mrj;, fluviu in India-108, 31. 245, 15 ; feciorii lui la putere 247, 3 ;
Ilieron, `IepOv, Bosforul - 118, 27 ; o cetate dusmAnit de magnatii Ulrich de Cilli si
la iesirea Bosforului In Marea NeagrA -
146, 1 ; turn pe tarmul asiatic la locul cel
de Ujlaki - 247, 5, 17 ; feciorii lui Iancu Ii
tale capul - 247, 9; Matei, feciorul lui
-
mai strimt al Dardanelelor 194, 11. Iancu, aruncat in inchisoare - 247, 11 ;
Matei la domnie - 247, 20 ; Vlad Tepes,
108, 31.
-
Hilasis, "Tpaat4, fluviu in India 101, 28 ;
Writ la Matei Corvin - 293, 5.
Hies, vezi (Nos. Ianita, oras pe riul Vardar - 138, 25.
Hireanl, `Tpxdcvor., popor la nord-vest de Marea Iapighia, 'IcoruyEce, partea de sud-est a Italiei -
Caspied -
84, 25 ; 85, 10.
Hireania, `Tpxccvi.ce, Marea CaspicA, descrierea
37, 1 ; 163, 11 ; 164, 8-15 ; 178, 12 ; 181,
10, 11 ; 182, 29 ; 249, 30.
- 84, 27 ; tarà - 89, 18 ; 110, 13.
Hitir, vezi Chitir.
Iberi,1135-)pe.c:, spanioli - 166, 6, 14, 32 ; 167,
7, 24, 27 ; 267, 13 ; chemati la cruciadA -
Hoff eateriz, Xoorct,Dep1.1%, tatd1 lui Evrenos- 218, 6 ; Compania catalanA stApinind In
bei (Brenez) - 137, 19.
Hunedoara, vz. Choniat.
-
Atena 135, 24.
Iberia, 'Ip.r]ptcc, Spania, tarfi in Spania -62, 8 ;
Huni, OVOL, vecini cu Iviria de sus - 267, 67, 28 ; 68, 3, 25, 27 ; 69, 7, 8, 14 ; 92, 23,
8, 25. 26 ; ocupatà de arabi - 61, 23 ; 68, 29 ;
87, 29 ; tara cea mai mare - 165, 28 ;
Iaeob, biserica lui, 'Iccx6pou Eep6v, Iago di
-
descriere 165, 13, 25 ; 166, 1-10 ; In
rdzboi cu Alfonso V de Aragon - 166,
Compostella in Galicia din Spania -166, 1,5. 22-35 ; cu arabii - 167, 22.
iaeobiti, 'Icxxo)131:1-ca.., sectà religioasA - 97, Iberia, 'IkpEcf, cea din Asia 96, 23 ; vezi
32, 36. Iviria.
lagup, layoingg', turceste, pe greceste Iacob,
'Iixcopo:; 252. 4.
-
iberie, galben, e cit doi venetieni 167, 34.
Ibraim, 'Ewrpcettrig. turceste, pe greceste
Jagup, fecior al sultanului Murad I - 50, 17 ; Avraam - 252, 4.
53, 5. Ibraim, sfetnic al lui Baiazid I - 102, 33 ;
Iagup, beierbei de Rumelia sub Baiazid I - 103, 29.
73, 23, 26, 29 ; 74, 16, 29. konion, oras In Asia MicA, azi Konieli -
lagup, slujitor al marelui vizir Chalil - 31, 5 ; 150, 16 ; 151, 13 ; 193, 31.
235, 32. Iene-bei, Elevi &way, Ine, Eyne, sfetnic al
Innen de Hunedoara, 'I&yyo 6 Xo.)vt.&- lui Baiazid I 104, 4.
T7);, In slujbd la craiul sirbilor, ucide la ienieeri, formarea i organizarea Mr - 143,
vindtoare un lup din fugfi 156, 22 ; la 4-25 ; 273. 31 ; corpul ieniceresc de la
Ali, avind grijà de cai - 157, 3 ; vorbea Poartd 52, 6 ; 185, 27 ; 254, 10.
turceste-157, 4 ; bfirbat renumit la unguri, Ieronim Bernardo, Icpc'avullog B6pvccpaoc,.,
biruie pe turcii nàv51ii in Transilvania - general venetian - 311, 39 312, 9.
156, 4, 12, 16, 20 ; isprfivi In contra germa- Ierusaihn, lepoc6Xulloc. 98, 12.
nilor - 157, 8 ; guvereneazA Transilvania Iese, 'leak, Iisus, general si sfetnic de al lui
§i reface Ungaria -157, 12, 17 ; pune domn In Murad II - 184, 18 ; 186, 4.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
332 INDICE
Ilsus, 'Incr145, religia lui - 76, 19 ; 78, 7 ; 91, Ioan VI Cantacuzino (1347-1354) 111 mdritAt
15 ; 92, 26 ; 93, 9 ; 97, 33 ; 117, 30 ; ce cred fata dupd Orchan - 35, 14, 27 ; epitrop .
mohamedanii despre Iisus - 87, 9, 11, 13 ; al minorului Joan V Paleolog, se proclam&
mormintul lui Iisus 192, 29 ; 198, 5, 12, 25. Impdrat - 35, 17, 26 ; i se ia domnia - 42,
Iisus, Ese fecior al lui Baiazid I -
106, 9 ;
114, 1 ; se face sultan -113, 1-21 ; 118, 2.
1 ; e cillugarit - 42, 9 ; feciorii lui la Mistra
In Peloponez -42, 2, 14.
Ilsus, alt fecior al lui Baiazid I, se face crestin loan VII Paleolog, fecior al lui Andronic IV
-117, 29. Paleolog - 54, 14 ; 55, 18, 33 ; 65, 11 ;
Iisus, isa, fecior al lui Evrenosbei (Brenez) - 66, 26 ; lasat Imparat In Bizant - 67, 4.
119, 97 ; 138, 1 ; In contra lui Scanderbeg - loan, VIII Paleolog (1425-1448) e feciorul
249, 22, 33 ; In Corint cel mai mare al lui Manuil II Paleolog -
la Scopie - 272, 36 ; 301, 8.
-258, 7, 8, 21 ; 259, 1.
Iisus, fecior al lui Isaac 271, 18, 22 ; pasd 131, 23, 34 ; care il face bizantinilor Impdrat
91 arhiereu - 131, 24 ; In ale domniei umblã
Ilsus, fecior al lui Alban (Elvan), cucereste cu planuri mari 140, 6 ; In rdzboi cu
genovezii - 172, 1 ; 173, 9 ; unirea biseri-
Argos - 306, 16 ; pasa In Morea - 306, 16 ;
313, 40. cilor -
27, 14 ; 173, 19 ; 29 ; Inchide-
pe fratele sdu Dimitrie Paleolog - 183, 25 ;
Ilion, Troia. DdrImarea ei de eleni e rilzbunatii papa li trimite zece trireme 191, 38 ;
de Mahomed II prin cucerirea Constanti- moartea lui - 218, 11 ; fata lui Alexie IV
nopolei 235, 14, 16, 17. Comnen din Trapezunt e sotla lui - 264, 27-
Illd, 'IVAupLot, antici 299, 36 ; albanezi - loan Comnen (1447 -1458). Impdrat In Tra-
36, 27 ; 40, 22 ; 54, 9 ; 75, 32 ; croatii din pezunt - 264, 29 ; 265, 4, 5, 8 ; se ridicd In
Dalmatia - 94, 10 ; 121, 19 ; sirbii din,
Bosnia - 36, 25, 31 ; 37, 4 ; 50, 13 ; 57
contra lui Alexie IV Comnen 265, 19-266,
25 ; tributar lui Mahomed II - 266, 38, 41 ;
24 ; 152, 32-38 ; 255, 16, 18 ; 263, 11 ;
300, 26 ; 304, 37 ; limba lor -
41, 3 ; 91, 15 ; moartea lui - 280, 13.
-
In prietenie cu Chasan cel Lung 278, 14,
14 ; 94, 5 ; tara - 301, 2 -15 ; 304, 38 ; loan domn, 'heir% 86F.tvo, don Juan,
305, 5, 8 ; 306, 7 ; nfipdditd de turci - 300, regele Spaniel nu distruge Granada araba -
26 ; 303, 36 ; 305, 5-26 ; 309, 35 ; regele 167, 27.
Bosniei Stefan Tomasevici - 305, 7 ; ucis loan Leondarl, vezi Leondarl.
de Mahomed II - 305, 37 ; 306, 5 ; 310, 12 ; loan Choniat, 'Icodevv-ric; 6 Xcovtk, vezi
mai vezi 94, 7 ; 137, 23, 24 ; 153, 9-11 ; laneu de Ilunedoara.
241, 30; 299, 10-36; 300, 7; 308, 18; loanina, oras in Epir - 37, 26 ; regiunea
314, 23. orasului Ioanina independenta - 135, 7;
Ilirla Bosnia - 302, 28.
Ilirisos, 'IXAupt.a6g, riu In Bosnia -
301, 28 ;
-
cucerit de turci 147, 12, 25, .
Ionduzalpe, 'Iov8ouW7r)5, Ionduzalpe con-
ducdtor oguz - 29, 8, 14.
Ionia, Ora la marginea de apus a Asiei Mici -
302, 1.
Hind, regele Bosniei, Stefan Tomasevici -
300, 26 ; 303, 22, 27. 31, 1, 7 ; 57, 6 ; 88, 11 ; 105, 31 ; 106, 36 ;
Iloehi, ElA6x.qq, Ujlaki magnat ungur - 210, 108, 23.
20 ; 247, 16. Ionic, Golful, Marea Adriaticd - 161, 32 ; 162,
Imbros, insuld In Marea Egee - 28, 4 ; 131, 2 ; 301, 12.
14 ; 248, 36 ; 267, 31 ; 268, 3 14. Ionuz, lovog%, Junuis, comandant al cava-
India - 99, 11 ; 101, 30 ; 108, 5 32 ; des- leriei usoare turce, Invinge pe Toma Pa-
crierea - 108, 29-109, 20.
indieni, '1%/8i:A 28, 18 ; 90, 20 ; 110, 19.
leolog - 262, 26, 32 ; 263, 4.
Ionuz, pasd In Galipoli, ocupii Lemnos si
Indus, 'Iv86, riu al Indiei - 108, 31 ; 109, 4. Imbros - 268, 6 ; ndvaleste In Lesbos -
Inferando, qvcp6pavang, fecior din flori al lui 294, 1.
Alfonso V de Aragon - 164, 14. Iosuf, 'Iwcro6cm, Jusuf, general turc e
Inflanda, 'IvcpACevrt), Estonia., Estlanda -92, 4. biruit de armata hisatd de Vlad Tepes -
Ioaehim, 'Icoxxei.E.t, mare Inviltat, cu darul 290, 13-17.
profetiei - 182, 8-20. Isaac, quocixteg, primul Comnen fugit din
V Paleolog (1341-1391) -
Ioan, 'Icacivv.$)g, Bizant la Trapezunt - 264, 16.
54, 14 ; 58, 3 ; li ia tronul In primire (1354) - Isaac, guvernator bizantin In Acarnania,
42, 4, 8 ; 48, 20 ; alianta cu Murad I - 42, ucis de albanezi 133, 37.
15 ; mustrat de Murad I - 44, 13 ; In Isaac, larrixrig, guvernator turc la Scopie
Venetia - 48, 20 49, 21 ; trimite pe fe-
ciorul sdu Teodor In Morea - 49, 27 ; linut
(Uskdb) - 184, 19 ; 301, 1, 8 ; vizir sub
Mahomed II, ia parte la expeditia din 1462_
Inchis de feciorul silu Andrnnic IV - 55, 10 ; In Tara Romineascd - 288, 23 ; feciorul saw
caracterizarea lui 65, 30-38. e Iisus, Ese 271, 18 ; 301, 8.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 333
Isaac, tara lui Isaac, vecind cu Bosnia - 301, 16 ; din Tara Romlneascd a trecut Vla-
14, 24. dislav I peste Dundre spre Varna - 199, 21 ;
Isae, beilerbei de Anatolia - 219, 27. lancu de Hunedoara trece Dundrea - 208,
Isaeal, larxxCalg, guvernator turc In Patras 36 ; 209, 17 ; dupd lupta de la Cosovo (1448)
din Peloponez - 272, 39. se retrage spre Dundre - 215, 37 ; 216,
Isam, pasd. de Scopie, pustieste Bosnia - 5, 24, 34 ; vizirul Machmut de pazd la
153, 3. Dundre - 255, 11-19 ; 262, 9 ; Vlad Tepes
Isera, qrsxpcc, Giskra, conducdtor de oaste ceh, pradd i robeste peste Dundre - 284, 16,
Invins de Iancu de Hunedoara - 200, 16. 27 ; Mahomed II trece peste Dundre In
Isidor, mitropolit al Rusiei, dupd sinodul din Tara Romfneascd- 285, 27-286, 27 ; Inapoi
-
Florenta, cardinal 176, 30 ; 177, 4 ; la
apdrarea Constantinopolei, prins de turci - 291, 6-9 ; Tara Romlneascd si Ungaria
asezate la Dundre - 287, 1 ; mai vezi 37,
230, 22 ; rdscumpdrat In Galata - 233, 5, 7. 10, 14, 29, 31 ; 38, 4 ; 41, 12, 18, 20, 21,
Ismail, lat.tceidol, emirul Sinopei ; de fapt 32 ; 59, 2, 14 ; 60, 25 ; 61, 14 ; 62, 6, 12,
bunicul acestuia Isfendiyar (1392-1439) ; 14, 21 ; 90, 34 ; 152, 19, 19, ; 153, 2 ;
Mahomed I vrea sd porneasca rdzboi 189, 6 ; 209, 8 ; 241, 1, 26 ; 242, 12 ; 244,
asupra-i, pentru ca sprijinise pe Musa - 34 ; 275, 4 ; 283, 38 ; 299, 17, 19, 26 ; 309,
121, 6 ; face pace cu Murad U - 151, 17. 5, 28, 29 ; 310, 29, 35 ; 311, 5 ; 315, 22.
Ismail, (1443-1459), nepotul precedentului, Italia : unirea bisericilor - 27, 16, 18, 21 ;
Indeamnd pe bizantini la pace cu Maho- 173, 33 ; 174, 1 ; 177, 20, 24 ; loan V. Paleo-
med II - 228, 28 ; 229, 10 ; supus de log In Italia - 48, 24, 29 ; Manuil II Paleo-
-
Mahomed II 269, 13 ; 276, 16, 13 ; 277,
12-20 ; 278, 10 ; descrierea 5ril lui - 277,
log fn Italia-67, 8, 12 ; sotie lui loan
VIII Paleolog din Italia -131, 27, 32 ; si a
22, 31. despotului Teodor - 132, 11 ; 148, 32 ;
Ismail, pasá turc la Galipoli, ocupd insulele obiceiul clnd se fac vizite In Italia -174, 14 ;
Lemnos si Imbros - 268, 18, 19. orasele Italiei - 128, 4 ; 175, 28 ; 177, 1, 4 ;
Istaspe, Dade al lui Istaspe -98, 28. Impartita In cloud partide - 125, 25 ; 178,
Istmul, 1001..t6g, corintic fnchis cu ziduri - 3, 16 ; 181, 7 ; bdrbalii In Italia se rad pe fata
120, 20-31 ; 137, 1 ; 189, 33 ; 190, 8, 12 ;
201, 33 ; 202, 2 - 31 ; 205, 38 ; 311, 25 ;
- 181, 32 ; state de sine stätätoare fn
Italia si orasele care o conduc - 181, 8, 16 ;
312, 6-38 ; 312, 2 ; ddrimat de turci - 182, 27, 32, 35 ; Luca Notara avea averi
148, 10 ; 171, 12, 15 ; 220, 25 ; 237, 31 ; In Italia -234, 1 ; Mahomed II se teme de
cucerit de turci -203, 3, 5 ; 204, 8, 38 ; 205,
3,14 ; 206, 2 ; 255, 23 ; 313, 8-36 ; 314,
ajutoare din Italia-234, 11, 19 ; patriarhul
Grigorie pribegeste In Italia - 236, 28 ;
32 ; 315, 2, 9, 29. despotii din Peloponez se &dean sii fugd In
Istmiee, jocurile, serbate de elenii antici - Italia-237, 3 ; principate i republici din Ita-
120, 23. lia chemate la cruciadii- 218, 7 ; S can derb eg
Istria, promontoriul - 300, 6. trecut In Italia - 250, 1 ; Toma Paleolog
Istru. ' Icrrpf4, Dundrea, In deosebi Drinarea In Italia -275, 23 ; mai vezi -32, 24, 28 ;
de jos ; turcii pradd pind In Dundre -31, 34 ; 33, 6, 16, 18 ; 41, 20 ; 58, 25, 28 ; 61, 27 ;
tAtari trec peste Dundre di risipesc - 32, 1 ; 62, 8 ; 66, 29, 33 ; 68, 27 ; 121, 19 ; 122, 7,
sfrbii, bulgarii veniti de peste Dundre- 28, 123, 8, 14 ; 124, 20, 23, 28 ; 125, 37 ;
40, 23, 26 ; popoare slave la sud i nord 127, 25 ; 133, 22 ; 148, 1 ; 149, 12, 15,
-
de Dundre 40, 29 ; 41, 9, 19 ; 94, 9 ;
Tara Romineascd are la dreapta Istrul -
28, 29, 32, 35 ; 154, 21 ; 159, 11 ; 160, 7,
35 ; 161, 28, 29, 31 ; 162, 7, 8, 16, 24 ; 163,
63, 11, 31 ; 93, 21 ; I3aiazid I trece peste 30 ; 164, 4, 19, 20 ; 165, 4 ; 166, 21 ; 167,
Dundre- 64, 12 ; i Inapoi - 64, 29 ; la 10, 16 ; 172, 11 ; 173, 4 ; 179, 21 ; 180, 4,
Dundre se stildsluiesc tStari i trec peste 33 ; 182, 2, 4, 9, 15 ; 194, 6 ; 245, 34, 35 ;
Dundre -75, 12 ; 90, 14, 28, 31, 32 ; trecfnd 246, 15 ; 249, 4, 5, 13 ; 268, 8, 9 ; 305, 16,
peste Dundre turcii merg asupra Sibiului - 18 ; 308, 36 ; 313, 3.
155, 13, 23 ; 156, 3 ; fug spre Dundre-155, Treaoi, ostasi -32, 2 I ; 33, 6 ; ita-
27, 29 ; 156, 17 ; pasale la Dundre fac lienii numesc pe unguri peoni - 61, 12 ;
necazuri Tarii Romfnesti - 158, 17 ; ungurii graiul romfnilor asemändtor cu al italienilor
romfnii tree peste Dundre la lupta de la - 63, 18 ; rominii se aseamand si In alte
-
Zlatita (1443) 184, 4 ; 189, 13 ; regiunea
de la Dundre cu centrul la Vidin - 188, 11 ;
privinti - 63, 27 ; domnitori italieni In
Peloponez - 150, 1 ; italieni veniti In aju-
romfnii de la Duniire -190, 2 ; Vladislav I tor lui Scanderbeg - 249, 35, 36 ; lui Toma
porneste din Ardeal peste Dundre la lupta Paleolog - 269, 2 ; prinsi In Lemnos si
de la Varna - 193, 22 ; 194, 4 ; Iancu de Imbros - 268, 14 ; mai vezi 69, 21, 22 ;
Hunedoara se retrage spre Dundre-199, 11, 160, 7 ; 162, 38 ; 163, 7 ; 246, 20.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
334 LNDICE
Rein,
Mica - 30, 15.
localitatea Sogute in Asia -
Latini, crestini catolici 74, 7 : 177, 23.
Laurentiu Iiedervari, vezi lledervarl.
Home, 104:6, ora In Mesenia din Pe lo- Lazar, vezi Eleazar.
ponez - 149, 37 ; 223, 23 ; 239, 25 ; 262, 22. lefegil - 143, 34 ; 250, 26.
Iturea, 'Il-oupaia, lard In hotar cu Egiptul - Lemnos, Aijuvo, insuld In Marea Egee - 28,
-98, 8. 4 ; 131, 14 ; 139, 8, 10 ; 140, 31 ; 183, 8,
lulian, cardinal, cade la Varna
199, 13.
- 192, 28 ; 10 ; 248, 35 ; 267, 31 ; 268, 2 -14 ; 315,
25, 27, 30.
lustinian eel Mare (527 565), ImpArat al Leodorlehe, Acoacopiwn, ordsel In Peloponez
romanilor, a inchis Istrnul corintic CU zid (?) - 258, 2 ; sau poate identic cu
-120. 26. Leodoriehi, Aecaopixtov, ordsel In Grecia de
lusuf, 'Iouuo6v;;', turceste, losif greceste - mijloc aproape de muntii Pind - 190, 4.
252, 5. Leon VI Filosoful (886 -912), prezicerile lui
Ivan Castriotul, '113Cort) 6 Kacrrptc;rr7), tara lui - 236, 25.
prAdatA j ocupatil de turci - 153, 14, 18 ; Leonard, fratele lui Carlo Tocco - 147, 18 ;
206, 11 ; Schender, Scanderbeg, feciorul fata lui mAritatA cu Constantin XII Paleo-
sau - 153, 22 ; 206, 5 ; vezi Sehender. log -149, 7.
hiri IPripcg, din Caucaz, georgieni- 267, 13, Leondari, Acov-rcip-ti, AeovTdept.ov, In anti-
17, 20. chitate Megalopolis, oras in Peloponez -
Iviria, 1(3-qpice,Georgia - 96, 23 ; 265, 5, 237, 33 ; 262, 20, 22 ; 268, 24 ; 270, 23 ;
8 ; 266, 31 ; 267, 1 ; arama din Iviria -277, 271, 7 ; 313, 38 .
28 ; Iviria de sus - 267, 8. Leondari Joan, Acov-*% 'IoAvv%, general
Iyon, 'Idiffv, fecior al lui Alban (Elvan) si bizantin - 173, 6.
-
guvernator In Peloponez 297, 31. Pro-
babil identic cu Ese (lisus).
Leontii, Acovrii), orasul Leondari - 311, 29.
Lesbos, insuld In Marea Egee, azi Mitilini
Izaul, 'gcco6A-i, Esau de Buondelmonti, cum
ajunge domn In Acarnania i Etolia 134,-
-49, 37 ; 160, 25 ; 183, 8 ; 293, 17, 18 ;
295, 27 ; 297, 17 ; 298, 6 ; cuceritd de Maho-
23 - 135, 11. med II - 293, 9, 15 ; 294, 3 -13 ; 295, 24 ;
296, 2-22 ; 298, 22 ; Gattilusio au domnit
In ea - 268, 2 ; 294, 18 ; ultimul ucis de
Kent, Kcwrix, limit In Anglia - 72, 13. -
Mahomed II 297, 17 ; 298, 1, 19 ; 310, 12.
Leueamna, Aeuzap.val, Berbecele alb, porecla
sultanului Carailuc dupa denumirea tri-
Lacedemon, Sparta In Peloponez - 256, 5 ; bului - 56, 22.
259, 34 ; 261, 35. leuearni, Ac6xccpvcct, miei albi, trib turco-
lacedemoni, Aozxaceóvt.oi., spartani, isprAvile
-
lor 26, 3.
man - 110, 25 ; sultanii domnitori asupra
lui - 151, 2, 26.
Laconia, Accxcovod1, taril in Peloponez - 132, Leueopoliehnl, AeuxorroAlm, Cetatea AlbA ;
5, 32 ; 171, 17 ; 204, 29 ; 257, 25 ; 260, 5 ; semintlile rusesti bleep de la Cetatea Alba
269, 7 ; 311, 27 ; 314, 36 ; slavi asezati In - 191, 19 ; resedinta domneascA a Moldovei
Laconica - 40, 34. - 93, 22.
Ladislau, AaKsAccog, regele ungar Vladislav I Levadia, Acpc'caeta, oras In Beotia - 99, 30 ;
(1442-1444) ; soli de la Ioan VIII Paleolog 313, 19 ; cucerit de Baiazid I - 135, 26.
-183, 33 ; Incheie CU Murad II pacea de la Libia, Africa de nord, afard de Egipt - 25,
Seghedin - 188, 28 ; In lupta de la Varna 25 ; 26, 18 ; 61, 23 ; 68, 19 ; 79, 8, 9 ; 87,
(1444) - 193, 22 ; nu ascultd de sfatul 28 ; 88, 17 ; 97, 37 ; 98, 1 ; 99, 1, 5 ;107, 1 ;
lui Iancu de Hunedoara -- 197, 13 ; ci de 128, 16, 21 ; 143, 32 ; 167, 19, 21 ; 168, 6, 8.
alti sfetnici pizindtareti - 198, 6 ; In- llbienl, arabii din Africa de nord - 68, 28 ;
tdrItat de Iancu asupra lui Vlad II Dracul din Spania - 68, 22 ; 69, 3, 15, 16 ; 87,
- 199, 21 ; cade In lupta - 198, 35 ; 209, 29 ; 92, 26 ; 165, 32 ; 166, 13 ; 167, 18-30 ;
32 ; 246, 13 ; 310, 10, 31. 168, 28.
Ladislau, AcorricrXcco, rege In Neapoli - 161, Lidia, Au8ice, Ord In Asia MicA 28, 17, 22 ;
25 ; 162, 6 ; 163, 6 ; 164, 8. 31, 2 ; 34, 10 ; 56, 9 ; 101, 19.
Latnpsae, oras pe tdrmul asiatic al Dardane- iigiilor, Ao:Sow, Ora, In Spania - 164, 24.
lelor, cucerit de venetiemi - 130, 12. ligir, ligiri, AE-yupe, italienii din statul
Laodieea, oras In Siria 83, 32. ducelui din Milano (Lombardia)-67, 24 ;
Laonie Chaleocondil din Atena - 25, I. 159, 4 ; 160, 7, 26, 32 ; 161, 11 ; 175, 20 ;
Laranda, Acipotv8cc, oras In Licaonia In Asia 177, 28, 30. tin cu Ghibelinii - 178, 9 ; inl
Mica - 150, 16, 21. rAzboi cu venetienii - 125, 24 ; 178, 13 ; mai
-
Larisa, ora§ in Tesalia 313, 11. vezi-181, 3.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 335
Ligiria, Atyupta, statul ducelui din Milan sSu domn In Semendria - 263, 13 ; merge
(Lombardia), In razboi cu venetienii - 124, asupra Spartei si a altor orase din Peloponez
20, 24, 35 ; 125, 20 ; 128, 27 ; 177, 27 ; - 269, 26 ; 270, 2 ; 275, 17 ; asupra Sinopei
179, 9 ; 277, 36 ; mai vezi-61, 35 ; 67, 13 ; 276, 15 277, 11 ; la Trapezunt - 280,
68, 11 ; 125, 1, 31 ; 161, 14. 20 281, 3. 282, 11 ; batut de Mahomed II
liguri, tara ligurilor, republica genoveza ; pentru vesti rele - 285, 2 ; corturile lui
genovezi, Ayup, In Eubea 133, 2, 5, 12. iscodite de Vlad Tepe i atacate 287,
Liguria, Atyupicc, republica genoveza - 68, 11. 30 ; 288, 22, 27 ; admirà pe un ostas de al
lituani, AtToucivot, - 90, 35 ; 91, 13 ; 93, 15 lui Vlad Tepes - 289, 5, 11 ; la cuccrirea
-26 insulei Lesbos-296, 6, 18 ; cucereste capi-
locri, AoxpoI, locuitorii Locridei - 58, 7 ; tala i prinde pe regele Bosniei Stefan To-
190, 4. masevici - 302, 8-303, 27 ; 305, 2, 9 ;
locri Ozoli - 201, 26. 306, 4 ; In contra venetienilor ndvaliti
Lodi, Ao8i1, oras In Italia aproape de Milano in Peloponez - 312, 35, 39, 313, 5-37.
- 179, 8. Maditos, oras pe malul Dardanelelor, ocupat
Londra, Advapoct, capitala Angliei - 71, 16 ; de turci - 36, 6 ; Intarit de Mahomed II
72, 2. - 298, 34 ;
Longos, A6yyo, Giustiniani, genovez rata magnetic, acul aratà spre nord - 88, 23.
la apdrarea Constantinopolei - 230, 34 ; Mahomed I, Mczt.t.e-rriq, (1413-1421), fecior al
231, 4, 13. lui Baiazid I 113, 5 ; In lupta cu frate-sau
Lopadion, lac In Bitinia din Asia Mica ; pe Musa-117, 31 120, 10 ; impune Tarii Romi-
tarmul lui e orasul Nicea ; printr-un riu se nesti tribut - 120, 16 ; tine pace cu
revarsa In Marea de Marmara - 141, 36. bizantinii - 120, 28 ; 131,18 ; 137, 8 ;
Loredano, Accupeadoot, nobili venetieni ; un In razboi cu Sinope - 121, 5, 11 ; 130,
Loredano e trimis In contra turcilor In
Peloponez - 311. 17.
25 ; cu venetienii -
121, 12 ; 129, 14 -
130, 20 ; moartea lui - 139, 1-6 ; 141,
Loredano Petru, amiral venetian Invinge pe 14 ; caracterizare
106, 9, 130, 38 ; 131,
- 130, 1-14;
31 ; mai vezi -
136, 12 ;
turci - 129, 18.
Luca, Aoiuni, Lucca, oras In 1tai - 175, 137, 5, 7, 34 ; 138, 6, 9 ; 139, 19, 23 ; 141,
30 ; forma de guvernamint - 175, 30 ; 176, 25 ; 143, 1 ; 145, 14, 27 ; 146, 3 ; 218, 35.
15. Mahomed II (1451-1481), Mez[kir.%, luta!
Luca Notara, vezi Notara. sau Murad II Ii dii i i-o ia lnapoi domnia
Lucan, Aouxdcv71q, rascoald In contra despotilor
din Peloponez 237, 25, 36 ; 240, 17 ;
-
206, 32 ; 207, 9 ; II lasa urmas - 219,
1, 9 ; urcarea-i pe tron -219, 17 ; razboi .si
cirmuitor la Corint - 256, 4 ; 259, 34 ; pace cu sultanul caramanliu - 219, 35 ;
Indeamna la rdscoala pe despotul Toma zideste Rumelihisar - 223, 1 ; porneste
Paleolog - 261, 34.
Luciu, Aanctoq, stapinitor in orasul Enos -
-
asupra Constatntinopolei 224, 6 ; asupra
sirbilor -240, 31 ; 241, 14 ; Impresoard 13e1-
298, 11. grad -241, 28 ; plan de cruciada In contra lui
- 247, 25 ; 248, 10 ; 249, 10 ; o vari de
Macedonia, invadata de Stefan IV Dusan
liniste -249, 18 ; expeditie In Peloponez.
- 255, 1 ; Trapezunt tributar lui Mahomed
- 36, 22 ; 37, 13, 26 ; pradata de Murad I 11-266, 39 ; ocupa Sinope -271, 32 ; spaimd
- 40, 6 ; interioara, supusa de albanezi- de Mahomed II - 278, 8 ; i se cere sa dea
133, 31 ; dinspre Marea Ionica, adica Adria- lui Uzun Chasan tributul Trapezuntului -
tied -192, 3, 12 ; 249, 24 ; armata Lured din
Macedonia - 255, 22 ; Macedonia de jos
278, 16, 17 ; porneste asupra lui Vlad Tepes
- 285, 21 ; soli de la Stefan cel Mare al
297, 30 ; mai vezi-33, 7 ; 36, 35 ; 42, Moldovei-286, 12 ; porneste asupra insulei
6, 8 ; 46, 21 ; 49, 28 ; 50, 10, 11 ; 54, 6 ; Lesbos - 295, 23 ; asupra Bosniei - 300,
57, 22 ; 65, 5 ; 74, 31 ; 75, 12, 25 ; 117, 16, 9 ; impresionat de o minune -314, 21 ; mai
24; 146, 24; 223, 21. vezi-221, 10 ; 250, 20 ; 284, 20.
macedonenii, antici ai lui Alexandru cel Mahomed, Meyykr714, slujitor al marelui vizir
Mare - 26, 4, 17 ; 101, 25 ; macedoneni Chalil 235, 32.
ar fi albanezii - 300, 23. Mahomed, Mszp., pasa de origine grec-
Machumet, Mccxoulikr%, Machmut Mazp.o611)5 252, 1.
al lui Mihail, e ginerele lui Zagan i cumnat Malatesta, Mcaccricrorcc, fata lui sopa despotului
cu Mahomed II - 235, 28, 31. 290, 12-16 ; Teodor Paleolog - 132, 11 ; casa Malatesta,
beilerbei de Rumelia - 251, 13 ; mare vizir din care papa trimitea arhiereu in Patras
- 251, 14 ; originea lui - 251, 17 ; de paza ca domn - 149, 19 ; casd domnitoare In
la Dunare - 255, 10 ; 262, 9, 10 ; fratele Rimini si Marca din Italia-181, 9, 13.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
"3 36 INDICE
Ifameluel, Macts.cAoóxt.8eg, robi ostasi ajunsi 41, 11 ; 54, 11 ; 57, 22 ; 94, 5, 10 ; 121,
sa domneasca In Egipt - 97, 10, 15. 14, 17, 19 ; 122, 6, 19 ; 128, 14 ; 129, 24 :
Manilas, Ord In Iviria (Georgia) - 267, 6. 152, 38 ; 153, 1, 9, 10 ; 154, 14 ; 192, 4,
Mamias, ginere sau cumnat al impAratului 12 ; 206, 16, 19 ; 208, 3, 8 ; 249,
24 ; 250,
din Trapezunt - 281, 7. 12 ; 299, 16 ; 300, 6, 303, 35 ;
304, 2
Mamonas, domnul Monemvasiei (Epidaur) In Marea Neafird, Eignvog 1T6v-coq. Tara Romi-
Peloponez - 65, 7.
Mandromenos, feciorul sdu turcit Mahomed-
neascd ajunge pind la Marea Neagra
11 ; corabii venetiene In Marea Neagrd
63, -
pasa 252, 1. -128, 16 ; genoveze -172, 16 ; Mahomed II
manihel, Macvt.xcdoL, sectd religioasà - 97, 36.
Mantinea, Mca-ci.vacc, oras In Peloponez -
construieste o flotd In Marea Neagra
298, 23 ; flota lui pluteste pe Marea Neagrá
-
132, 5 ; 223, 23 ; 257, 25 ; Impresurat de in contra lui Vlad Tepes - 285, 32, 33 ;
Toma Paleolog - 269, 8. Marea Neagrd Inchisd de Mahomed II -
Mantua , Mccvrk , ducat si oras In Italia - 298, 36. Mai vezi-28, 2 ; 30, 14, 31, 3 ; 37,
181, 10, 11, 18 ; 218, 5, 8 ; 249, 8, 16 ; 309, 10 ; 38,4 ; 41, 22 ; 91, 4, 9, 19 ; 93, 20 ; 96,
16. 24 ; 114, 3 ; 183, 28 ; 193, 24 ; 195, 8 ; 225,
Manull, 'Elivcevou-71Xog, II Paleolog (1391 - 27 ; 263, 29 ; 264, 3 ; 276, 5 ; 277, 24.
1425) fecior al lui Joan V Paleolog 42, 18 ; Marea Rosie, -84Acaracc ipu0Ei-85, 24 ; 98, 14.
guvernator In Salonic se rdscoald In contra Marea Tirenied, Tu(1frilvt.x6v TréAccyog -159, 12.
lui Murad I - 46, 20, 29 ; 49, 35 ; pldteste Maria, fecioara - 87, 11.
datoriile tatAlui sdu - 49, 10, 17, 20 ; inso-
teste pe Murad I i Baiazid I In expeditii
-
Maria, regina la Neapoli In Italia 164, 11.
Mariangell, MaptciryeXot., domnind in Mi-
- 48, 12 ; 54, 13 ; 56, 4 ; inchis de fratele
sdu Andronic IV Paleolog 55, 11 ; fuge la
lano -
124, 26 ; 125, 6.
Mariannelo, MctpLciyyeXoq , de neam bretan
Baiazid I -
55, 23 ; bizantinii 11 cer
ImpArat 55, 25 - 34 ; logodit 67, 27 ; cu
- 125, 6.
Marsilio, McepatALo, din casa Carara, voieste
gind de rdscoald In contra lui Baiazid - sd ocupe Padua de la venetieni - 178,
66, 14 ; pleacd In apus chip ajutor --
67, 1 ;
73, 16 ; inchide cu zid Istmul Corint 120,
18 -30.
Marte, zeul rdzboiului ; ziva lui Marte, "Apeog
-
18 ; 137, 1 ; feciorii lui 131, 23 ; feciorul
sdu Teodor, despot in Peloponez - 132, 7 ;
-4/.6ptc, marti, ziva cdderii Constantino-
polei - 230 27.
136, 36. Martin, MapTivoc', primeste zdlog insula Chios
Manuil, 'Et.q./.ccvou-7]Xo; Cantacuzino, despot in 295, 3, 6.
Peloponez - 42, 2, 14. Masageti, Chataizi, la rdsdrit de Marea Cas-
Manuil, Tilt.t.uvouTIXog, fecior din flori al lui
Joan V Paleolog invinge flota lui Musa -
pica -82, 1, 7 ; 84, 30, 33 ; 89, 9, 20 ; 93,
12 ; 96, 13 ; 99, 19 ; 108, 27 ; 109, 25, 26.
116, 24, 26. Motel Cantaeuzino, facut imparat - 42, 10.
Manuil 'Ep..I.LccvouijAog, din neamul Cantacu-
zinilor, ales conducdtor de albanezil rds-
Motel Corvin, aruncat In inchisoare 247,
11 ; rage al Ungariei - 247, 13, 20 ; Vlad
-
culati - 237, 15 ; 257, 9. TePeS pirit la el - 293, 5 ; trece Dunarea,
-
Marea, Mipx7), ducat In Italia 163, 30 ; e
de partea Guelfilor 178, 11 ; stdpinit de
robind turci - 311, 9.
Mavroeonstan, AIccupox6vcrrav, samesul impd-
- 181, 9, 14.
familia Malatesta
Mareu, mitropolit al Efesului, antiunionist
ratului Ioan Comnen din Trapezunt -266,12.
mavroprobalanti, Alccuporcpor3cerciv.ce, trib turc-
- 177, 21. men numit pdstori de oi negre - 221, 6.
Mardonius, comandant pens la Platea In Mazam, AI4dct.1.7);, Chasim feciorul lui Ma-
479 1. e.n. - 103, 34. zam - 185, 12.
Marea Arcadia -149, 37. nmzul, t.I.4o6X7N, pc turceste mare dregator
Mama Caspied, descrierea - 84, 29 ; 93, 12. scos din functie, mazilit - 290, 27.
Marea Eve, Atycdov - 28, 5 ; 29, 22 ; 160, Meea, Merl, in Arabia, locul mortii ci
25, 30 ; 129, 25 ; 228, 6 ; 233, 26 ; 249, 1, 3 ; inmormintdrii profetului Mohamed 87,
295, 14 ; posesiuni si trireme venetiene 36.
In Marea Egee 122, 21 ; 128, 15 ; 311, Media, taril In Asia - 90, 4 ; 110, 35 ; 111,14.
18 ; insule din Marea Egee date de Mahomed Medini, casa, Oixo 5v Msaivow, din care
II lui Dimitrie Paleolog 267, 31. coboard Alfonso V de Argon - 163, 15.
Marva Indted - 85, 1, 3 ; 108, 30 ; 109, 3. Medlolan, Meat6Acoov, Milano din Italia -
Marea Ionied - 160, 30 ; 299, 11 ; 307, 3 ; 67, 13, 124, 25, 26 ; 125, 1, 12, 21 ; 159,
311, 19 ; posesiuni si trireme venetiene 8 ; 161, 14, 22, 24 ; 167, 13 ; 177, 32 ; 179,
In Marea Ionicd - 128, 14, ; 129, 24 ; Marea 6 27 ; 180, 14, 19 ; 181, 7, 10, 11 ; 182,
Adriaticd - 36, 21, 25, 27 ; 37, 7 ; 40, 26, 29 ; 28, 36 ; 268, 3.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 337
:22 - C. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
338 INDICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
LNDICE 339
Mustafa, feciorul mai mic al lui Mahomed I, Ninive. Nivov, sä fi devenit orasul Chesie -
care-1 lasa sultan In partea asiatich - 137, 90, 5.
13 ; ridicat de bizantini In contra lui Murad Nis, Niicnov, oras In Serbia - 50, 13 ; 209, 9.
II - 145, 27. Nitia Nizza, Nice In Franta, capitala Proven-
Musulman, MoucrouAticIv%, Soliman (1403 - tei - 68, 15.
1411), fecior al lui Baiazid I - 106, 9 ; Noroverg, Nop63epyov, orasul german Niiren-
113, 5 ; In lupta cu fratele sau Iisus - 113, berg - 59, 24.
12-22 ; ajunge sultan - 113, 23 ; sprijina un Notara Luca, mare duce, sol la Murad II -
contrapretendent de al lui Mircea cel Batrin 148, 28 ; sfetnic Imparatesc cu mare tre-
- 114, 7 ; In lupta cu fratele Om Musa - cere - 218, 16 ; prins i ucis la cucerirea
114, 9-115, 14 ; 116, 6, 27 ; caracterizarea Constantinopolei 232, 15, 21 ; 234, 16, 24.
lui - 115, 21-116, 1 ; un nepot de flu de al Novopirdon, Nof36nup8ov, oras In Serbia, No-
lui, cu numele Orchan, refugiat In Bizant - vobrod -209, 10 ; 251, 19.
232, 16. Mai vezi - 114, 2 ; 117, 9, 18 ;
118, 2 ; 136, 11.
musulmani, MouaouXiicivoL, turd - 184, 21 ; Oarda, oUpaci, t5tarilor-29, 1 ; 89, 24 ; din
199, 2 ; 288, 10. Chipceac - 90, 8, 22 ; 94, 24 ; 96, 29 ;
descrierea oardei - 94, 28.
Oguzalpe, 'OyouCCOor.%, domn al tribului ogu-
Naupactos, oras In Etolia In Grecia de mijloc - zilor - 29, 16, 19.
135, 14 ; 269, 6 ; 306, 17. Oguzi, 'Oyolgtot, trib turc - 29, 7-17 ;
Nauplion, oras venetian In Peloponez - 73, 30, 5, 11, 15 ; 34, 9.
34 ; 256, 9 ; 269, 30 ; 311, 32.
Navara, Nce147), tara In Spania - 69, 1, 8 ; 50, 10.
-
Ohrida, 'Oxpk, oras In Macedonia 37, 33 ;
135, 23 ; 164, 25, 27, 34 ; 165, 13, 30 ; 166, olficarl, ol'AcixtScg, vestitori repezi ai porun-
25 ; 168, 21, 25, 29 ; 169, 1 ; celtiberii, iberii cilor sultanului - 285, 20.
din Navara, e asa zisa companie catalana - Olimp, muntele din Misia In Asia Mica 31, 2 ;
135, 23. 33, 33.
nazireu N47ipulog, calugar - 180, 27 ; 182, Oliverio, 'ON341.og, palatin de al lui Carol
15 ; 232, 20 ; 242, 32 ; ordinul ioanitilor din cel Mare - 68, 33.
Rodos - 74, 1-8 ; 92, 24 ; ordinul ten- Oliverlo, din Italia ; ocupa si vinde orasul
tonic - 92, 18 ; dervisi turci - 207, 4, 13. Clarenta din Peloponez - 149, 29.
neamuri. unitati militare dupa neamuri - Omar, '0114%, califul (634-641) - 86, 10 ;
196, 28, 30. 88, 6.
Neapoll, NeircoXtg, oras in Italia - 138, 28 ; Omar, '01/4%, fecior al lui Turachan e pasa
161, 29 ; 162, 5 ; 164, 17 ; 248, 29 ; Parthe- de Tesalia - 190, 15 ; 260, 9 ; 262. 4-16 ;
nope ce se numeste Neapoli - 133, 21 ; tri- 268, 27, 30 ; 303, 10 ; 305, 4, 10 ; 306, 17 ;
mite guvernatori In insulele ionice-134, 8 ; 313, 11 ; 314, 2, 29 ; a ocupat Atena -260,
regat - 162, 4 ; 163, 13 ; 167, 11 ; 181, 10. 16-20 ; 261, 9, 23 ; In lupta In contra
Neopollehni, NeorroMm, ora§ In Peloponez - armatei lasate de Vlad Tepes - 290, 16-26.
223, 25. Omur, '01./oUp%, feciorii lui emiri In P aflagonia
Neres, NkprIc', identic cu Nerio. in Asia Mica - 31, 4 ; urmasi de ai lui - 33,
Nerlo, N6pcog, Aciaioli, nobil florentin, domnind 26 ; 57, 16 ; 114, 1.
In Atena - 190, 14, 17, 22 ; 191, 13, 16 ; Orban, ''OpPccvo, tunarul, dac de neam, al lui
260, 21, 34, 38 ; chiamd pe Murad II asupra Mahomed II la cucerirea Constantinopolei -
despotului Constantin Paleolog Dragases - 225, 21, 29.
201, 31 ; 202, 6. Orehan, 'Opx&v%, nume turcesc luat de la
tatari - 252, 8.
Nicea, NExcacc, oras In Bitinia din nord-vestul Orehan (1326 -1359) ; cucereste Nicea - 34,
Asiei Mici - 146, 7 ; 176, 30 ; capitala 10 - 35, 8 ; ia sotie pe fata Imparatului
imperiului bizantin 27, 20 ; cucerita de Joan VI Cantacuzino -35, 29 ; feciorul sàu
turci - 33, 25 ; 34, 15-35, 8. Soliman trece In Europa - 35, 33 ; mai
Nicolaie, Not6Xccog, V papa (1447 - 1455), - vezi - 32, 29 ; 35, 31 ; 36, 16 ; 40, 2 ; 41,
176, 37 ; 246, 17 ; 248, 23, 27. 27 ; 48, 18 ; 106, 30 ; 293, 21.
Nicolale, jupan sirb - 37, 2 ; 50, 11. Orchan, baiatul lui Musulman, e ridicat con-
Nicolale Micul, Bpocxk, conducator de oaste trapretendent de bizantini in contra lui
italian - 177, 34, 37 ; 179, 13. Musa - 117, 10.
Nigetie, NLyeTi.71, oras pers lInga Tebris In Orchan, un nepot de al lui Musulman ; fugit In
Asia - 110, 34. Bizant, moare la cucerire, aruncindu-se din-
Nil, Neiacq, fluviu In Egipt - 97, 29 ; 98, 9. tr-un turn - 232, 16, 19.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
340 INDICE
Orestiada, '0 pzaTic, orasul Adrianopole - Paris, nocpiatov, capitala francezilor - 67,
193, 28. 29 ; Impresurat de englezi - 69, 27 ; 70, 26.
Orlando, erou In contra arabilor din Spania - Parthenope, Hacv6ir, orasul i regatul Nea-
68, 22 ; 69, 12. poll in Italia - 133, 21, 25 ; 134, 9, 30 ;
Orlieh, Ulrich de Cilli, magnat ungur In dus- 161, 28 ; 163, 10, 18 ; 164, 19 ; 179, 14 ; 182,
manic cu Iancu de Hunedoara - 247, 4, 10. 30 ; 248, 30 ; 249, 26, 29 ; 250, 1.
Orstagia, Oristagno, oras in Sardinia - twit, staptnesc Asia de sus - 28, 16 ; din ei
165, 22. s-ar trage turcii - 28, 25.
Ortogrul, '0 OoypoilX.G, nurne turcesc luat de Patavia, licercipt.ov, orasul Padua din Italia -
la tatari - 252, 8. 124, 5, 13, 18 ; descriere - 178, 17.
Ortogrul, sultan (1231-1288 cu aproximatie) - Patras, IlCcrpat, oras In nord-vestul Pelopone-
29, 19, 27 ; 30, 5, 16 ; 31, 14. zului, la marginea marii - 149, 8 ; 205,
Ortogrul, fecior al lui Baiazid - 99,32 ; prins 25 ; 238, 18 ; 260, 3, 10 ; 261, 32 ; 262, 17 ;
la Sebastia, e ucis de Timur Lenk - 100, 272, 39 ; 273, 12 ; 313, 40.
25, 32. Patre, Tar pat, ora In Locrida in Grecia de
Osman, coboritor din Osman -
184, 33.
Osmanizii din tribul Oguzilor ajung la
mijloc 58, 7, 26.
Paul, tara lui Paul, vecind cu Bosnia - 301,
domnie - 30, 12. 14, 24 ; cucerità de Mahomed II - 305, 29.
otomani, sultanii - 31, 11. Pavia, fla3b, oras In Italia de nord-124, 34.
Otuman 'Ovouvivod, Othman, Osman (1300- Pazenield, Hz vix, oras In Peloponez, Impre-
- 30, 16, 20, 25 ;
1326), fecior al lui Ortogrul
31, 14 ; lasa urmasilor numele - 31, 30 ;
surat de Mahomed II - 257, 9.
peleni, lick/pc, la venirea venetienilor se
cucereste Brusa - 32, 18 ; moartea lui - leapacla de Mahomed II - 311, 28.
33, 23, 29, 32 ; coboritor din Otuman - Peloponez ; prin Inchiderea Istmului, prefacut
279, 3 ; neamul lui Otuman - 258, 29. cei In insula - 120, 19-26 ; slavi asezati In
sapte capitani ai lui Otuman 57, 8. Peloponez - 40, 34 ; sub stdpinire bizan-
-
otumani, Imparatii 258, 23.
otumanizi - 50, 35 ; 79, 22 ; 119, 23 ; 213,
tina' - 28, 3 ; 42, 2, 14 ; 49, 27, 31 ; 120,
19-29 ; 131, 22 ; 132, 5, 8, 33 ; 136, 34 ;
2 ; 219, 33 ; 251, 26 ; 258, 13, 23, 29. 148, 30, 33 ; 150, 1, 3 ; 189, 28, 30 ; 190, 8 ;
ozoli, tara locrilor ozoli, cucerita de despotul 191,24,25;201,25,36;218,25,28;233,27;
-
Constantin Paleolog 201, 26. stapiniri apusene In Peloponez - 58, 25 ;
122, 23 ; 149, 14 ; turcii In Peloponez -
29, 25 ; 73, 23, 28 ; 74, 31 ; 132, 29 ; 133,14 ;
Pad, Hci.o, fluviul din Italia de nord - 171, 12, 16 ; 191, 22 ; 201, 31 ; 203, 16, 22 ;
174, 6. tributar turcilor 202, 13, 26 ; 203, 1 ; 205,
Pailagonia, tail in Asia Midi la Marea Neagrd ; 3-36 ; rascoala In Peloponez - 237, 2 -
o iau baietii lui Omar - 31, 4 ; tara lui
Turgut - 277, 24.
238, 23 ; 308, 21 ; albanezi In Peloponez
148, 11 ; 257, 12 ; tatal istoricului pleacd
-
Palangur, Ilcaccyy od p71, fecior al lui Timur- spre Peloponez - 191, 7 ; lupte Intre frati
Lenk - 110, 1, 12-21. In Peloponez - 255, 1 ; 262, 4-17 ; cucerit
Palamed, lIcacckar,g, stapinitor in Imbros si de Mahomed II 263, 27 ; 264, 12 ; 267,
Enos - 268, 3, 4. 27-35; 269, 22; 271, 10-33; 272, 15;
Paleolog, un, conducator In cetatea de la 273, 10, 36, 40 ; 274, 8, 20, 25, 36 ; 275, 8 -
Salmenichi In Peloponez - 273, 32. 21 ; venetienii In Peloponez - 122, 23 ;
Paleolog, turcit Murad - 251, 33. Incearca sS alunge pe turci - 311, 16-315,
Paleologi, IlocAcctoAdyot. Vezi Andronic, Con- 35 ; drumul In zile din Peloponez la Adria-
stantin, Dimitrie, loan, Manuil, Metochitei, nopole 285, 18 ; mai vezi -57, 25 ; 58, 2, 31,
Murad (ultimull, Teodor, Teofil, Toma. 34, 36 ; 65, 7 : 66, 5 ; 67, 10, 11 ; 73, 32 ; 99,
Palestina, Intinderea tarii - 98, 11 ; mai 31 ; 100, 1, 3 ; 131, 10, 17 ; 137, 25 ; 183, 5,
vezi - 92, 30 ; 97, 10, 21 ; 98, 5. 16 ; 189, 34 ; 204, 34, 38 ; 205, 37 ; 206, 3 ;
Paitogiu,11ccAT6yA7N, comandant al flotei tur- 219, 29 ; 233, 7 ; 240, 18 ; 20, 21 ; 255, 9,
cesti la cucerirea Constantinopolei, - 228, 23 ; 262, 2 ; 261, 27 ; 280, 26 ; 297, 31 ; 306,
16 : pasa In Galipoli, prada insula Lesbos 14 ; 307, 3, 23 ; 308, 15 ; 309, 1, 5, 33 ; 310, 38.
- 29, 16.
Pardon, flavi.Go ypipoc, de paste Balcani -
Peloponeziea, trirema, venetiand de paza -
129, 34, 37 ; 130, 3.
118, 31. peloponezieni, Inchid istmul cu zid - 120, 25,
Panormo, orasul Palermo, aduce pe Alfonso V 30 ; dregatori de ai peloponezienilor pusi
de Aragon In Sicilia 163, 16.
pansebastui - 265,
sub paza la Bizant de Manuil II Paleolog
121, 1, 4 ; 137, 1, 3 ; domnii peloponezienilor,
-
35, 37, 41 ; 266, 6 ;
261, 16. despotii din Morea - 189, 25 ; 190, 3 ;
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ENDICE 341
203, 4 ; nu platesc tributul - 240, 18, 23, 12, 16 ; 262, 8 ; 263, 16 ; 275, 4 ; 301, 13, 17,
26 ; 255, 5 ; rasculati de venetieni 308, 26 ; 306, 9 ; 315, 20, 22.
33 ; 311, 23 ; 312, 17, 21 ; 315, 11, 21 ; mai Peonia, Hat ovia, Ungaria ; descrierea - 60,
vezi - 190, 3 ; 202, 9 ; 203, 4 ; 204, 10 ; 24 ; craiul slrbilor are In Peonia ara It
218, 28 ; 220, 23 ; 262, 1. orase - 151, 34 ; mai vezi 63, 1 ; 73, 21 ;
-
Peneu, rlu In Tesalia 313, 10. 138, 10 ; 155, 15 ; 157, 17 ; 171, 23 ; 245, 23 ;
310, 10 ; 311, 6.
peon, un ungur, In lupta dreaptd cu un turc
- 211, 6 - 212, 1. Peonodacin, HatovoSotzta, numita Ardeal,
peon, ungur, voievod al Ardealului 'Ap86Xtov, jefuita de turci -63, 2, 12 ; 137,
-
ungur 217, 12, 21.
155, 19 ;
19, 23 ; 155, 10, 13,33 ; 156, 1 ; vezi Ardcal.
Pereve, Perevia, lac, caSi i Aip.v/
peoni, Haioveg, unguri, In lupta de la Nico- rIckSati36.iv, In Epir 171, 15 ; 192, 16 ;
pole - 58, 37 ; 61, 19 ; 62, 7-33 ; 63, 5 ; 249, 34.
103, 40 ; 186, 8 ; Belgrad, orasul peonilor - permii, Hipp.tot, locuiesc dincolo de rusi - 92,
151, 35 ; 152, 17 ; 241, 24 ; Iancu de Hune- 13, 14, 15.
doara In slujba militara la Imparatul peo- pers, 116per%, Tirnur Lenk - 104, 11.
nilor, adica regele ungurilor, ajunge barbat Perses, Ilipong, dascal al lui Mahomed II -
renumit la peoni - 156, 4 ; Ii dau In searrul 306, 3.
Ardealul 156, 5 ; 157, 11 ; statul peonilor,
refacut de Iancu - 157, 14, 18 ; Ii pun In -
per*i, fIkpaat, din antichitate 26, 14, 15, 18 ;
89, 29 ; 103, 33 ; 109, 19 ; In evul mediu -
fruntea armatei - 157, 24 ; In lupta cu ger-
manii §i boemii - 157, 25 ; peonii aduc pe 26, 24 ; 28, 16 ; 28, 29 ; 84, 32 ; 85, 30 ; 90, 17 ;
Dan III la domnia Tarii RomInesti - 158, mercenari la Timur Lenk - 89, 21 ; 96, 14,
15 ; Indemnati de papa asupra turcilor - 19 ; 99, 16 ; 105, 3 ; pet* atalnii, 'ATUp.cot -
172, 12 ; 183, 33 ; 192, 27 ; In lupta de la 110, 32, 33, 34.
Zlatita 184, 1-22 ; 186, 33, 36 ; 187, 9-32 ; Perugia, IlepeoC7), HepoUctov, oras in Italia -
-
prirnesc pacea 188, 19, 24, 28 ; 189,
2-9 ; 191, 28 ; In preajma luptei de la
175, 29, 30 ; 176, 14 ; 179, 22.
pescailor, tara, Hemcatolv )(Wpm, tam Viscaya
Varna 191, 34 ; 192, 5, 8, 23 ; In lupta de In Spania - 165, 27.
la Varna - 193, 13-194, 3 ; 195, 8-196, Petru Loredano -
129, 17 ; vezi Loredano.
Petri' chiopuI, Hérpog 6 Xo.)Ak, rdscoala pe
31 ; 197, 24-199, 12 ; 206, 34 ; 207, 5, 6 ;
cazuti In lupta - 200, 23 ; asmutiti de albanezi -
237, 9 ; indeamnd pe ventieni sd
-
Iancu asupra lui Vlad II Dracul 199, -
20, 22 ; afla cã Iancu e tinut prins de Vlad -
Inchida Istmul 312, 16.
Placenta, MaxevrE-ri, Piacenza ora§ In Italia
199, 27 ; e trimis de el la peoni - 199, 35 ; -
de nord 124, 35.
Pleridlos, Htxpt8i.ou, locul lui Picridios, locali-
Tanen conduce treburile obstelti ale peo-
nilor - 200, 11 ; 245, 19, 23 ; feciorul sau tate linga Constantinopole 45, 2.-
Plnd, munte la marginea de nord a Tesaliei ;
Matei Corvin ajunge la domnia peonilor -
247, 2-20 ; Matei Corvin Impdrat al peo- romlnii din Pind sint veniti din Dacia -
nilor - 309, 24 ; 310, 19 ; in lupta de la 40, 36 ; se supun despotului Constantin
Cosovo - 208, 36-209, 20 ; 210, 20 ; 212, Paleolog - 189, 36 ; 190, 5 ; 201, 26 ; lui
14-38 ; 213, 31 ; 214, 5, 7, 10 ; 216, 1-19 ; Murad II - 206, 2.
218, 7 ; la Impresurarea Belgradului de Care piraterle 128, 16 ; 268, 32 ; 295, 27.
Mahomed II - 242, 7-245, 14 ; 249, 19 ; Plreu, portul Atenei, vizitat de Mahomed
Imparatul Albert voieste sa treaca prin tara II - 260, 15.
peonilor - 247, 26 ; Ii omoara solii - 247, Plrineu, muntele - 59, 9.
-
31 ; peoni ucisi de Nlad Tepe§ 283, 21,
27 ; aliati cu el - 283, 30 ; Vlad Tepe§ cere
Pishlia, tara in Asia Mica - 150, 26 ; palalic -
252, 2.
ajutor de la ei - 286, 33-37 ; 287, 17 ; a plsidienl, turci nomazi numiti barsacizi, var-
plecat la peoni - 291, 32 ; 293, 4, 5 ; obiceiul sachi, Htcrt8Irat Bapacizt8eq 150, 26 ; vz.
de luptd - 157, 31 ; poarta plete frumoase
216, 19 ; magnati peoni se iau la cearta
- barsacizi.
Pius II (1458-1464), papa' ; cruciada In contra
247, 2 ; chemali la cruciada - 248, 7 ; In lui Mahomed II - 218, 22 ; 249, 7.
-
Intelegere cu venetienii atacd pe turci 308,
24, 28 ; 309, 5 -25 ; 311, 13 ; 313, 6. Mai
Platen, oras In Beotia din Grecia de mijloc
313, 29.
-
vezi - 50, 5 ; 59, 7 ; 61, 15 ; 63, 10 ; 93, 5, Poarla sultanului - 119, 13 ; 136, 12, 16 ;
26 ; 137, 22, 25 ; 155, 17, 18 ; 156, 16 ; 157, 189, 1 ; 196, 18 ; 241, 35 ; 254, 11 ; 288, 21 ;
1, 5; 158, 16 ; 171, 8, 22, 24 ; 189, 17 ; 214, 313, 9 ; organizatia ei 143, 3 -144, 3 ;
19, 26 ; 215, 9, 14, 22 ; 217, 16, 25 ; 241, 14 ; unitate militard - 31, 23 ; 53, 3, 6 ; 213,
246, 9, 11, 21, 22 ; 248, 2, 16 ; 249, 10 ; 255, 11-20 ; corpul ieniceresc de la Poarta -
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
342 INDICE
185, 27, 35 ; 215, 32, 36 ; 224, 25 ; guvernul Rainerio, TatAripto, din casa Aciaioli, domn
otoman - 207, 11, 27 ; 251, 29 ; Poarta lui peste Corint, Atena i Beotia, 0-a dat fata
Timur-Lenk - 79, 2. dupd Teodor Paleolog - 132, 20, 23, 35 ;
Poartfi, porti In zidul de Imprejmuire a Con- 133, 9, 11 ; iar alta dupa Carlo Tocco -
stantinopolei. - Poarta de Aur la capatul 147, 15 ; feciorul sau Antonio - 190, 24.
de sud al zidului dinspre uscat - 55, 12 ; Rall, `13ca%, Indeamnä pe peloponezieni la
224, 23 ; iedicule llngá Poarta de Aur - rascoala In contra turcilor - 312, 16, 30.
298, 30 : Poarta de Lemn, la capatul de Raul, general comandant al despotului Toma
nord - 224, 24 ; Poarta lui Roman, cam la Paleolog - 237, 34.
mijloc - 225, 23 ; 231, 15 ; 233, 12. Havana, Tfzi3L-vv71, oras In Italia - 122, 28.
polonl, IloAcivot. - 60, 30 ; 61, 7 ; 63, 17 ; 93, Rin, fluviul - 59, 34.
-
30 ; descriere 93, 15, 19 ; limba lor -41, 4.
Polonia - 94, 8.
Rinaldo, palatin de al lui Carol eel Mare, In
lupta cu arabii din Spania - 68, 23 ; 69, 13.
popor, 8-7illoq, opreste dimpreuna cu alti mari
dregatori urcarea pe tron a lui Dimitrie
-
Rodope, munti In Tracia 32, 34 ; cuceriri de
ale lui Murad I In Rodope - 41, 28 ; stapinit
Paleolog - 218, 15.
Pordapas, peninsula In Marea Neagra llngä
-
de Bogdan 48, 14.
Rodos, insula, - 42, 11 ; 74, 1 ; 92, 24, 29 ;
orasul Sinope - 276, 10. 98, 19 ; 151, 10 ; 248, 33 ; 268, 13.
Portugalia - 69, 1 ; 165, 30 ; 166, 1, 7, 17 ; Roma, TW[rt), lasata In searna papei -26, 21 ;
168, 18, 22, 26. arhiereul Romei, papa - 61, 21 ; 123, 3 ;
Potidela, oras antic In Tracia, numit apoi 175, 22 ; 176, 37 ; 181, 19 ; 182, 6 ; 183, 32 ;
Casandria - 32, 35.
Prima, Bpdcyce, capitala Boemiei - 59, 15 ;
191, 29 ; 249, 26 ; 250, 2 ; mai vezi - 61, 36 ;
175, 23 ; 177, 25 ; 181, 10, 23, 31 ; 248, 7.
93, 6 ; 242, 34 ; supusa de Matei Corvin - Roman, Pcolicak, poarta lui Roman, Tcav.x-
F 247, 21. voi5 ToAri, vezi Poarta 2.
Praim, llpatii i Mnpodp.%-195, 12 ; 187, 3. romani, To.y.cdot, cei antici - 26, 20, 26, 27 ;
Prealup, 11pecaoinrriq i IIpecaoinrcc, cdruia 63, 21, 29 ; Iustinian, Impdratul romanilor -
Stefan IV Dusan Ii da sa guverneze partite 120, 26 ; Imparatii Bizantului Ii zic ai
de pe la Etolia - 37, 33. romanior - 26, 30 ; arhiereu al romanilor,
Prealup Toma, domnul Etoliei 134, 18, 26, 32 ; papa - 27, 7, 19 ; 61, 24 ; 91, 16 ; 132, 26 ;
asasinat de Izaul - 134, 38 ; 135, 3. 149, 13, 16, 18 ; 173, 20 ; 176, 22 ; 191, 37 ;
Priam, bailo venetian la Nauplion - 260, 30. 192, 28 ; 230, 24 ; 246, 17 ; 275, 23 ; Impdrat
Pricones, Ilpotx6v1croq, insula In Marea de al romanilor de natie franca sau germana-
Marmara - 129, 34 ; 142, 13. 27, 1 ; 59, 1 ; 61, 20 ; 62, 10 ; 67, 24 ; 68, 21 ;
prilapel, tara prilapeilor - 37, 33. 246, 19 ; 247, 21, 33 ; arhiereul romanilor
Pristina, ora i tinut In Serbia - 50, 12, 16 ;
209, 26 ; 241, 1.
-
Incoroneaza Imparat 61, 19 ; apuseni mai
ales catolici - 27, 25, 28 ; 60, 14, 15, 17 ;
Propontida, llpotovr, Marea de Marmara - 61, 3 ; 93, 18 ; 94, 1 ; 97, 35 ; 177, 18 ; 192,
118, 27 ; 194, 10, 15 ; la un loc cu Bosforul
139, 12 ; 223, 3 ; numai Bosforul - 224, 8 ;
29 ; 230, 25 ; 235, 16 ; In deosebi italieni
107, 24 ; 122, 2 ; 173, 33 ; In divergenta cu
-
298, 29. bizantinii In privinta religiei - 26, 31 ; 27,
Prothymos (Profim), din Eubea Isi dd fata 4, 26 ; si a unirii bisericilor - 173, 23 ; tara
dupa Rainerio Aciaioli, domnul Atenei - romanior, partea Italiei de sub stdpInirea
133, 12. papei - 162, 1 ; 174, 6 ; e de partea Guel-
Proventa, IlpoPev-rEcc, Provence In Franta - filor - 178, 11 ; obiceiuri de ale romanilor
-68, 13,14 ; 163, 9, 28 ; care e Galatia, Fran- le au romlnii - 63, 21.
ta - 159, 14 ; marginasd cu Aragonia - rominii, au obiceiuri de ale romanilor - 63,
165, 11, 13. 21 ; se folosesc de acelasi port si arme -
prusl, lIpotScnot -40, 24 ; 92, 17, 27, 31 ; 93,2,30. 63, 29 ; Vezi Dad si Viahl.
Prusia - 98, 18. Rosin, `Pcoata, Sarmatia numita Rosia,
purtatorl de steaguri - 176, 5.
Pylos, oras In Peloponez ; genovez - 132, 31 ;
-
Rusia 40, 25.
Roso, `13Cocro, Rosso, tovaras de al lui Carlo
venetian - 272, 13, 22, 25. Tocco 133, 27.
Rupell, Tou76X7j, oras In Peloponez -256, 34.
Raguza, PaytAtov, orasul, - 303, 34 ; 304,
10, 26 ; 305, 15. Sabatin, Etzfilccrivlq, Sahabeddin, navaleste In
Rainer René. Tott.viptog, domneste In Pro- Transilvania i e batut de Iancu de Hune-
yenta - 68, 14 ; In Neapoli - 163, 8, 13 ; doara - 155, 35 ; 156, 7, 8, 14 ; 157, 12 ;
164, 7, 21. 311, 6.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
rNDICE 343
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
344 ENDICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDIC E 347.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
346 INDICE
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 347
3, 9, 16 ; 120, 12 ; 135, 10 ; 188, 12 ; 194, 14, 17; 197, 24, 26; 198, 16; 199 , 13;
3 ; 202, 2 ; 208, 36 ; 209, 7-28 ; 212, 30 ; 204, 22 ; 205, 10 ; 206, 1 ; 208, 34 ; 209, 3,
216, 17, 28 ; 217, 5-29 ; 219, 20 ; 241, 36 ; 30, 32 ; 210, 30 ; 211, 1, 12 ; 212, 24, 28,
251, 18; 255, 14; 295, 5; 299, 27; 301, 34 ; 214, 14 ; 216, 18, 22 ; 217, 21 ; 234,
11-18, 28 ; 310, 32 ; 311, 10. 5 ; 238, 12 ; 239, 16, 20 ; 23 ; 244, 31 ; 245,
'Trleala, rck Tptxxcacc, resedinta beiului turc 9, 20 ; 246, 18 ; 247, 7, 25 ; 248, 10 ; 259,
din Tesalia - 154, 32. 10 ; 261, 33 ; 262, 23-40 ; 267, 4 ; 268, 8,
Trice, TpExxl, oras In Tesalia-37, 32. 10; 272, 21; 273, 4 ; 274, 12; 276, 17;
Troia, Mahomed II prin cucerirea Constan- 287, 2 ; 289, 31, 35 ; 291, 7 ; 296, 12 ; 298,
tinopolei rdzbund ddrimarea Troiei de 16 ; 301, 5, 17, 26 ; 302, 5 ; 303, 5, 26 ;
eleni - 50, 1 ; 235, 12. 304, 37 ; 308, 20 ; 309, 25 ; 310, 24, 33 ;
Turaehan, Toupazciv%, pasá de Vidin sub 311, 10 ; 312, 3, 30.
Mahomed I - 137, 21 ; sub Murad II si Wren selgluel - 43, 29 ; 76, 7, 30 ; 77, 26 ;
Mahomed II trimis asupra Peloponezului 78, 28, 32 ; 81, 3 ; 99, 22 ; 117, 7.
- 148, 9, 14 ; 171, 11, 205, 9, 33 ; 223, 16 ; Turgut, ToupyoUT%, Torghud, sultan In Fri-
nimiceste pe albanezii rdsculati - 148, 18 ; gia in Asia Mica - 57, 3, 13 ; 150, 26, 33 ;
pustieste Tara RomIneascd - 148, 21 ; gu- 151, 22 ; probabil un urmas de al acestuia
vernator In Tesalia - 154, 31 ; 191, 21 ; socrul lui Mahomed II - 278, 25.
Indbuse rdscoale de ale albanezilor - 155, 2,
4 ; 238, 23 ; 239, 32 ; In lupta de la Zlatita -
184, 18 ; 185, 13 ; 187, 6, 12 ; 188, 5-18 ; Taehatal, TCrxxovrcblg Imparat al Indiei -
In lupta de la Cosovo (1948) - 214, 6 ; 108, 25.
mai vezi - 190, 15 ; 201, 32 ; 202, 32 ; 220, 25 ; Tachatail §i Tachataizi, 'I'lz)(ccrocl:ot, in oastea
260, 19; 261, 9. 262 16; 290, 16, 23; lui Timur Lenk - 101, 18; 104, 1 ; 105,
303, 10 ; 305, 4, 306, 17 ; 313, 12. 2, 10, 18, 35.
Turee, Toxipx7], oras din care s-ar trage turcii tampazi, TVeturcxo?, turceste saltimbanci,
- 28, 29. umblitori pe funie 251, 6.
turd, Toiipxot, originea-28, 10-25 ; no- Tamplaconi, TCCIIIITVocove, conducatorii ora-
mazi - 28, 28 ; 30, 2 ; turcii ajung la mare sului Cercida din Lemnos - 315 32.
putere - 25, 8 ; 28, 6 ; 30, 7 ; 32, 19 ; tanisa, TCconak, fecior al lui Caraisuf,
trec In Europa - 32, 21 ; 36, 8 ; 54, 7 ; domneste In Bagdat Babion - 111, 1-15 ;
75, 27 ; rdzboinici i prddalnici, trdiesc din 221, 1, 5.
rdzboi 40, 7 ; 74, 33 ; 137, 25, 29 ; lntre ei tanizi, TCxv2e, subjugati de Baiazid I -
nu se fac robi de rdzboi - 105, 18 ; 150, 56, 20 ; de Uzun-Chasan - 111, 21 ; tara
23 ; papa indeamnd pe unguri i germani tanizilor - 281, 19.
asupra turcilor - 177, 13 ; sàbiile turcesti Tara Romineasca, AccxEcc, vezi Dacia.
- 197, 35 ; Viad II Dracul lnvinuit de Tara Dominesca, Mozxioz. Mahomed II cauta
Iancu de Hunedoara cii tine partea turcior sa puna domn pe Radu cel Frumos - 287,
- 199, 22 ; cazuti la Varna - 202, 22 ; au 10.
obiceiul a simula retrageri - 197, 2 ; 214, larea5lior, tara, XWprz Monica., cirghizi?
11 ; sa aprinda focuri prin tabard inainte
atac 203, 10 ; noaptea de a nu se - 94, 25.
misca din tabard - 288, 5, 26 ; se rad Timischis, 'Kuvtaxi]g, nume turcesc luat de la
pe cap - 216, 20 ; la cucerirea Constantino- tatari - 252, 8.
polei - 227, 7-32 ; 230, 31 ; 231, 5, 31 ; Toehie, TCoxL%, fecior al lui Paiangur
232, 5, 6 ; ce i-a facut puternici - 239, 8 ; nepot al lui Timur Lenk - 110, 16-111,
acrobati iscusiti - 250, 37 ; scutiti de dad, 6 ; 221, 14 ; incuscrit cu Imparatul din
fac numai rizboi - 253, 4-7 ; deosebire Trapezunt - 264, 23.
Intre marii demnitari ajunsi din robi si
intre cei ajunsi din turci 285, 6. Mai
vezi 27 ,17 ; 29, 1, 6 ; 32, 1 -32 ; 33, 1, 17, Ujlaki, vezi Iloehl.
26 ; 38, 20-31 ; 40, 16 ; 48, 23 ; 50, 17, Ull, OUV-%, fecior al lui Timur Leak -
33 ; 53, 15, 18 ; 57, 12 ; 62, 18 ; 65, 28 ; 66, 110, 13.
4; 74, 24; 79, 19; 87, 29; 99, 26; 27; Unera, 05yxpcc, Ancara, Angora - 104, 16
103, 37, 114, 31 ; 115, 24 ; 116, 12, 15 ; (lupta de la Angora din 1402).
117, 7, 34 ; 119, 7 ; 129, 25 ; 130, 9, 30 ; Ungaria, vezi Peonia.
141, 2-23 ; 143, 8 ; 145, 29 ; 146, 2 ; 148, 17 ; Unglesa, 015yyXkcr%, cdruia tefan IV Dusan
150, 27 ; 153, 29 ; 154, 5, 27, 34 ; 157, Ii dd spre guvernare tara de la Fere pIna
4, 16, 18, 21, 24 ; 184, 1 ; 186, 34 ; 187, 2, in Dundre - 37, 30 ; In rizboi cu Soliman,
10, 32 ; 189, 5; 190, 18; 192, 15, 23 ; 193, cade In lupta - 38, 16, 25 ; 39, 5 ; 50, 12.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
348 INDICE
Ungrat, 06r,tpc'r./1, 'Drawl rusesc Novgo- Venoza, Bcv677, oras In Italia - 164, 15.
rod - 92, 1. Veria, BekSoia, oras In Macedonia - 117,
maim% vezi peoni. 14 ; pasa de Veria 192, 15.
1L rhino, 0601.voc*, oras In Italia - 181, 2, Verona, Oimpówil, cuceritá de venetieni -
10,13. 121, 21.
rsini, 0i)paivLot, familie nobild, stilpfni- VIcenta, OinxevrEcc, cuceritd de venetieni
toare In Tarent - 163, 11. - 124, 22.
Frond, 01xEcc OlipaLviop, famine nobild In Victor de Capella, Bix.rwp ,r6v Karrenow
Roma, din care se alege papa - 181, 22. obcf.oc, nobil venetian Indemnind la räzboi
cu turcii - 306, 21 ; 309, 9.
Vidiu, MANI, orasul bulgar de la Dundre
Valencia, BoAcv-rioc, oras In Spania 161, - 41, 22, pasa de Vidin - 138, 9 ; 188, 10 ;
25 ; 163, 15 ; 165, 6, 8 ; 167, 23. 283, 38 ; flota turcd la Vidin- 2,2, 15 ; la
Varna, Bcipv-,1, oras In Bulgaria la Marea Vidin trece Mahomed II In Tara Romt-
Neagrá ; lupta din 1444 de la Varna - neascd - 285, 32, 35.
193, 25 ; 206, 34 ; 209, 30 ; 246, 13. Viena BL6vvl, capitala Austriei - 59,6 - 25 ;
BacrLXi-ra, Zlatita In Bulgaria ; biru- 60, 24 ; 61, 15 ; 246, 21.
inta lui Iancu de Bunedoara asupra lui 'Marlon. B7)craccpicav, din Trapezunt, mitro-
Murad II de la Zlatita-181, 9, 13. pont In Nicea ; cardinal, cautd In vederea
Venetia, TveriZw, Oticver6v 7sEat, 125, 29 ;
174, 2, 3 ; 175, 24 ; descrierea, constitutia,
-
cruciadei 176, 30, 32, sd Impace pe ger-
bogritia - 125, 29-128, 25 ; 175, 31 ; stat
de sine st5tiitor - 182; 32.
mani cu ungurii - 248, 17 ; 249, 10.
viteji, fitorglig, f3vrgt.Se, - 210, 22, 28 ;
211, 8.
%enetian, galben e jumdtate eft cel spaniol -
vizir, 134ip%, rector al Portii sultanului -
167, 35 ; 254, 20.
enetleni, Tvcorot, Olievvroi, In vechime se
-
143, 27 ; atributii 252, 27.
-
zantul (1204)
-
chemau henetieni 121, 20 ; cuceresc Bi-
27, 7 ; 132, 27 ; 11 retin
Vlad, vezi Dracut, Draculea.
Viad, BAOcao4', Vlad-Tepes (1456-1462), che-
pe loan V Paleolog - 48, 24-49, 11 ; mat la Poartà - 282, 24 ; li Intdreste dom-
opresc pe Sigismund sá treacd prin tara -
nia 283, 8, 10 ; solii sultanului ii Intind
o cursd - 284, 2, 6 ; ii biruie si-i trage In
lor - 61, 27-35 ; cumpard orasul Argos teapa - 284, 7, 21 ; Isi stringe armata -
din Peloponez - 73, 31, 34; 74, 15 ; In
rdzboi cu Mahorned I - 121, 12, 15 ; 129, - 286, 7, 12 ; se atine prin pdduri pe urma
-
turcilor 286, 24 ; trimite la unguri dupd
29-130, 13 ; cu genovezii - 123, 10-124, 8 ;
cu Milano - 25, 17 ; 177, 26-36 ; 178. ajutor - 286, 34, 35 ; sIt fi intrat ca iscoadd
In tabdra tura - 287, 24, 26 ; navfileste
31 ; 179, 11 ; 181, 6 ; fac Imprumuturi de
stat - 128, 26 ; Incercári de rdscoale la asupra turcilor In tabdra lor 288, 6,-
17 ; dupa retragere e urmarit de Ali - 288,
venetieni - 128, 34 ; cumpard Salonicul - 40 ; 289, 1 ; ostas de al lui admirat de
132, 1, 4 ; 146, 24 ; 1i-1 pierd 146, 31 ; vizir - 289, 5, 7 ; orasul lui de resedinta
147, 4 ; ocupa Eubea - 133, 6 ; stdpinesc
Atena 135, 24 ; invin1 o pierd - 136, - 289, 17, 21 ; 290, 1; In lupta cu Stefan
4; shit de partea partidului national al cel Mare care if Impresoard Chilia 286, 16 ;
Guelfilor - 178, 10 ; In luptd cu Francisc scos din domnie de fratele sau - 287, 12 ;
Sforza 179, 25-180, 27 ; insule i orase 291, 10-28 ; fugind la unguri, e Inchis la
venetiene - 28, 4 ; 98, 27 ; 133, 3, 7 ; Belgrad (Alba Julia ?)-293, 2.
135, 20-36; 148, 10; 153, 14; 154, 22; Vladislav, vezi Ladislau.
160, 21, 29 ; 205, 26 ; 206, 15 ; 208, 9, 17, viahl, BAtizot, rominii din Dacia si Pind
19 ; 249, 2 ; 256, 9 ; 260, 30 ; 271, 32 ; 272, 40, 37 ; cei din Pind graiesc aceeasi limba
16 ; 274, 1; la apdrarea Constantinopolei si se aseamand cu cei de la Dunare - 189,
231, 26 ; 233, 14, - 20 ; In pace cu 36.
-
Mahomed II 272, 19 ; In rdzboi - 299,
7, 9 ; 309, 14 ; rascoald Peloponezul - 311,
vostina, 13carEva, bir dus la Poarta - 253, 10 ;
(probabil gostina).
15 - 312, 7, 15 ; 313, 1 ; 315, 3-19. Mai Vule, Boi5Axog, Eleazar al lui Branco, 5tefan
vezi-36, 27 ; 40, 27 ; 67, 12 ; 94, 6, 24 ; 136, IV Dusan ii dd spre guvernare pdrtile de la
27, 137, 28 ; 159, 7, 9 ; 160, 28, 31 ; 164, 21 ; Dundre - 37, 31 ; ia de sotie pe fata
173, 33 ; 179, 5 ; 181, 4, 17 ; 182, 35 ; - craiului Lazar 50, 9.
260, 24 ; 277, 33, 35 ; 306, 9-25 ; 309, Vule, Boi5Xxo, numele de mai Inainte al
22 ; 310, 19, 20 ; 312, 13, 28; 313, 7, 22, craiului sirb Stefan, feciorul lui Lazar -
27, 32 ; 314, 4, 24, 31, 37; 315, 24, 27, 30. 116, 25.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE 349
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
CUPRINSUL
Pag.
Prefala VII-VIIT
Introducere 5- 24
Laonic ; expuneri istorice I. - Muracl I 25- 5a
De ce si cum ti scrie istoria ; subiectul scrierii, p. 25. - De und.e se trag
turcii osmanlli,-p. 28. - Cum au ajuns Osmanizii la domnie ; Othman sau
Osman (1300-1326) - p. 30-31. Turcii pradei Mild la Duneire; tatari, venifi de
peste (luuiu, Ii risipesc-p. 31. - Anclronic II si III Paleolog (1282-1328
si 1328-1341) - p. 32. - Orchan (1326-1359) - p. 33. - loan VI Can-
tacuzino (1347-1354) - p. 35. Soliman al lui Orchan pradd Tracia al
cucereste orase - p. 35. - Craiul sfrbilor Stefan Dusan (1331-1355). Rác-
pindirea iugoslavilor i albanezilor. Lupta de la Cernomen, 1371 ; - p. 36. -
Murad I (1330-1389) - p. 40. - Rdspindirea popoarelor slave ; romtnii
din Find stnt venifi din Dacia. - p. 40. - loan V. Palcolog (1341-1391)
1si ia tronul In primire 1354 ; 11 lnsoteste In expeditti pe Murad I. - p. 42. -
111scoala feciorilor lui Murad I si Ioan V. Paleolog ; 1375 - p. 43. - Murad. I
lartS pe Manuil Paleolog, dar cucereste Salonicul, 1387 - p. 46. - Ioan V Pa-
leolog pleacd In apus dupd ajutor, 1369-1371 - p. 48. - Biitfilia de la Cosovo
1389 ; moartea lui Murad I. - p. 50.-
Laonic expuneri istorice II. - Baiazid I 53- 79.
Inceputul domniei lui Baiazid I. - p. 53. - Baiazid schimbd In Bizant
Imparatii - p. 54. - Cuceriri de ale lui Baiazid In Asia - p. 56. - In
Europa - p. 57. - In preajma luptei de la Nicopole, la care i-au parte si
Romtnii, neam viteaz - p. 58. - Descrierea Germaniei - p. 59. - De-
scrierea Ungariei ; spre est ajunge la romtni - p. 60. - Sigismund, Incoronat
Impdrat roman, se pregdteste contra turcilor ; romtnii cdlduze de drum. -
p. 61. - Bãtália d.e la Nicopole, 1396 - p. 62. - Baiazid pustieste Tran-
silvania, descrierea Tdrii Romtnesti; limba si poporul romtnesc: lupta de la
Rovine ( 7) p. 63. - De ce Baiazid Impresoard an de an Constantinopo-
lea ? -
p. 65. - Baiazid ocupd Silivria - p. 66. - Plecarea lui Manuil II
Paleolog In apus dupd ajutor, 1399-1402 - p. 67. - Descrierea Frantei -
p. 67. - Luptele lui Carol cel Mare cu arabii - p. 68. - Rdzboiul d.e o
sutd de ani dIntre francezi 8l englezi (1337-1453) - p. 69. - Fecioara de la
Orleans - p. 70. - Insulele britanice i poporul britanic - p. 71. - Flux
si reflux - g. 72. - Intoarcerea din apus a lui Manuil II Paleolog ;
1403 - p. 73. - Turcii cuceresc Argos. 1397 - p. 73. - Ciildrimea usoard
de pradd, turceascd - p. 74. - Tatari venind peste Tara Romtneascd, trec
goniti d.e Baiazid se pling lui Timur-Lenk, - p. 76. -
la Raiazid - p. 75. - Asezdri de turci prin Europa - p. 75. - Sultanii iz-
Soli de ai lui Timur-
Lenk la Baiazid - p. 76. - Planuri de cuceriri ale lui Timur-Lenk - p. 78. -
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
352
Pag.
Laonic : expuneri istorice. hr. - Tirnur-Lenk 81-111
tnceputurile lui Timur-Lenk - p. 81. - Urcarea pe tron ; organizarea arma-
tei - p. 82. - Pe Mirza 11 trimite la moarte - p. 83. - Sujbugd pe
hircani i cadusii ; descricrea Mdrii Caspice - p. 84. - R5zboi cu Arabia ;
-
descrierea tdrii - p. 85. - Legea lui Mohamed. p. 86. - RdspIndirea mo-
hamedanismului. Moartea proretului - p. 87. - Domnia lui Omar. Pe-
lerinaj la mormintul lui Mohamed - p. 88.. Subjugarea chataizilor. Planuri
-
In contra tiltarilor - p. 89. RdspIndirea i organizarea t5tarilor - p. 90. -
Tdlari peste Dundre ; In bugeacul Basarabiei ; cei din Crimea - p. 90.
Sarmatii tributari tAtarilor ; slut la hotar cu romlnii ; 1ntinderea i obiceiu-
rile lor -p. 91. - D3spre prusi ; Ordinul teutonic, iezuit i ioanit de-
spre sarno0- p. 92. - Despre cehi - p. 93. - Despre poloni, lituani. intinderea
Moldovei. Romtnii Impel:lift In cloud state. Lituanii se rdzboiesc cu romtnii
din Moldova - p. 93. - Limba rusilor. Locul de origine al slavilor de nord si de
sud - p. 94. - Multimea i puterea tdtarilor. Traiul, portul si organizarea t5ta-
rilor din Hoarda d.c aur. Poarld ccuturi ca ale rorntnilcr - p. 91.- LIArboi si pace cu
tritarii din Hoarda de Aur - p. 95. - Cucerirea orasului Damasc, supus Egip-
tului - p. 96. - Stdpinirea mamelucilor in Egipt. Orasul Memphis p. 97.
Egiptul udat de Nil - -
p. 97. - Eresurile locuitorilor - p. 97. - TArile de
sub domnia sultanului calif - p. 97. - Insula Cipru - p. 98. - Lupta
Egiptului pentru orasul Alepo - p. 99. Timur-Lenk se retrage din Siria
p. 99, - Gicereste Sebastia - p. 99. - Solia lui Timur-Lenk la Baiazid
-
- p. 101. - Timur-Lenk i Baiazid pornesc unul asupra altuia p. 101. - -
Semne rele pentru Baiazid - p. 102. - Sfat d.c ritzboi In tabAra lui Baiazd
- p. 102. - Lupta d.c la Angora, 28 iulie 1402. - p. 104. - Baiazid i feciorulsilu
Musa slut prinsi - p. 105. - Planuri mari de ale lui Timur - p. 106. -
-
Umilirea lui Baiazid - p. 107. - 0 Incercare de a-1 scdpa p. 107. Cucerirea
Smirnei. Cum erau cucerite orasele - p. 107. - Timur Lenk, de teama
Imp5ratului Indiei, ia calea IntoarsS. Moartea lui Baiazid, 8 martie 1403 -
p. 108. - Irnparatul Indiei ; despre tars si locuitori - p. 108. - Eliberarea lui
Musa. Rilzboi si pace cu Imparatul Indiei - p. 109. - Moartea lui Timur
Lenk ; urmasii lui - p. 110. - Sultanii izgoniti 1i iau Inapoi tarile. MAsuri
-de prevedere ale lui Chasan cel Lung - p. 111 -
Laonic : expuneri istorice IV. -
Lupte Wire feciorii lui Baiazid ; Mahomed I . 113-138
Lupta pentru tron Mire feciorii lui Baiazid I ; lisus si Musulman - p. 113. -
Musacu ajutorul lui Mircea cel Beitrin se ridicd asupra lui Musulman - p. 113. -
-
Musa pierde Intl lupta; se retrage spre Dundre Intllnindu-se cu Mircea p. 114.
Domnia nepdsdtoare a lui Musulman - p. 115. - Musa ajunge sultan,
-
1411 -1413, - p. 116. - Musa ImpresoarS Bizantul ; atacd Salonicul, poartil
ritzboi cu slrbii - p. 116. - Orchan al lui Musulman, contrapretendent. Alt
Iisus al lui Baiazici I se face crestin - p. 117. - RAzboiul dintre Musa si
-
Mahound. Musa fuge spre Tara Romtneascd p. 117. - . Mahomed I (1413-
1421) pustieste Tara Romlneascd; apoi Incheie pace primind tribut p.120. - -
-
Manuil ir Paleolog ia infisuri In Peloponez ; 1415 - p. 120. - FtSzboi si pace
Intre Mahomed I si Sinope - p. 121. Mahomed I In rdz5boi. cu venetienii.
Despre Venetia si locuitorii ei - p. 121 - Barbarosa i genovezii Invinsi
de venetieni - p. 123. - Cuceriri venetiene -p. 124 - FtSzboi cu d.omnul din
Milano ; str5bunul acestuia ucide un balaur i ajunge domn - p. 124.
-C )nstitutia i administratia republicii venetiene. Descrierea Venetiei : bogiltia
01 comertul ei - p. 125. - Imprumuturi d.e stat venetiene -
p. 128. IncercAri
-
d.e rdscoale In Venetia - p. 128. - Biruintrt venetiand pe mare asupra
turcilor, 29 mai 1416 - p. 129. Mustafa ajutat de Mircea cel Beitrin se
ridica In contra lui Mahomed I - p. 130. - Manuil II Paleolog, avInd pace cu
turcii, Isi Intilresle domnia i Isi Insoard feciorii - p. 131. - St5piniri apusene
In Peloponez, Grecia de mijloc si Epir ; Albanezii In Acarnania - p. 132. - LegS-
turi d.e mare prietenie 1ntre Mahound I si Manuil II Palelolog - 136. -
Tara Romlneascd i Transiloania pustule de tiurci. Mari comandanti de ai turcilor.
Turachan, pasd la Vidin, trece In Ungaria - p. 137..
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
353
Pag.
Laonic : expuneri istorice V. Murad 11 139-169
Urcarea pe tron a lui Muracl II (1421-1451) ; tratative cu hizantinii - p. 139. -
Divergente de pareri 1ntre imparatii Manuil II Paleolog si loan VIII Paleolog
p. 140. - Bizantinii ridicá contrapretendent pe Mustafa - p. 140. - Mu-
-
stafa, parasit, pierde tronul i viata p. 141. - Impresurarea Constantino-
-
polei 1422. Organizatia Portii sultanului. Inventia si puterea tunului p. 142. -
Bizantinii scot contrapretendent pe Mustafa, frate cu Murad II. - p. 145. -
Cucerirea Silonicului, 1430 - p. 146. Cucerirea Ioaninei - p. 147.
Bizantinii incheie pace ; Turcii pustiesc Peloponezul venetian si inving pe alba
nezi - p. 148. Turachan pustieste Tara Romineascd - p. 148. - Joan VIII
Paleolog ln Pcloponez ; bizantinii 11 redobindesc de la italieni - p. 148. -
Murad I I pustieste Serbia, 1432. S., razboieste cu Garaman si face cuceriri in Asia
Mica, 1435-1436 - p. 150. - Murad 11 cucereste Smederovo si ataca Bel-
gradul - p. 151. - Domnul Bo.miei 1ncheie pace cu Murad II - p. 152. -
Rilscoala albanezilor sub Arianit si Depa -
p. 153. - Nduciliri/e turcilor in
Transilvania sub Mezit si .5'ahabeddin, 144, Descrierea Transilvaniei - p. 155. -
lancu de Hunedoara;Inceputurile lui ; invingator asupra turcilor, lupth cu germanii
cehli - p. 153. - Dan pus domn Tani Rominesti de lancu, se impacei cc Murad
I I si cu damned Moldovei - p. 158. - Flota lui Murad II prada Crimeea si
regiunea do pe la Trapezunt - p. 158. - Cu genovezii tine pace ; asezarea si
constitutia Genovei - p. 159. - Genova sufere de rascoale ; poartd rázboi cu
Venetia si Aragonia - p. 160. - R-gele francez Ladislau din Neapoli impre-
soard Florenta - p. 161. - Regele Aragoniei Alfonso V cucereste Sicilia si
regatul Neapoli - p. 163. Alfonso lasa In locu-i pe fratele sau, fost rege do
Navara - p. 164. - Doscrierea tarilor din Peninsula Ibericd - p. 165. -
Razboiul lui Alfonso cu regele Iberiei - p. 166. - Cum scapa maurii din
Granada de razboi cu iberii ; 1431 - p. 167. - Domnitorii iberici sint de origina
franceza - p. 168. --
- -
unguri asupra lui Murad. 11 p. 171.
-
cu Bizant.ul p. 173.
-
- p. 171. -- Graiul S rbiei Gheorghe irnpreuna cu lawn de Hanedoara tidied pc
Genovezii ill ruzboi cu tatarii din Griinea si
Sinodul de la Florenta 1437-1439 ; urnuirile lui ; Mania
ducelui din Ferara. Constitulia Florentei ; orasul Bologna - p. 173. - R5zboiul
Venetiei cu Milano. Partidul GWbelinilor si al Guelfilor. Orasul Padova - p. 177. -
Francisc Sforza ajunge (loran in Milano - p. 179. - Papa nu poate ajuta
Bizantul - p.
- p.
180. -
Stapiniri italiene - p. 181. - Despre alegerea papei
181. - Prezicerile lui Joachim - p. 182. - State italiene de sine
statatoare - p. 182. - loan VIII Paleolog intareste pacea cu Murad II ; hota-
raste urinas pe fratele situ Teoclor, iar pe Cmstantin despot in Morca ; cearta eu
-
Dimitrie p. 183. - Lupta de la Zlatita dn decembrie 1413. Iancu de Hune-
-
doara si Vlad 11 Dracut dau lupla. Consiliu de razboi la turci p. 183. - Biruin-
fel a lui lancu asupra turcilor. Turachan Invinuit de trealare, Inca de cind era pasa
de Viclin la Dunare. - p. 187. - Vulc face pace cu Murad II si indearnna si pc
unguri. Tara Romineasceireimine ca mai inainte tributareiturcilor si prietend ungurilor.
- p. 188. - Murad II porneste asupra lui Caraman - p. 189. - Aromtnii
din Pind, acelali popor cc rominii de la Dundre tree de partea despolului Constantin
Dragases care duce ritzboi cu Murad II - p. 189. - Nerio, stapinitorul Atenei,
face pace cu Murad. II. Tatill istoricului in solie la sultan, - p. 190. - Bizantinii
cu papa voiesc sa opreasca pe Murad II sa se intoarca in Europa - p. 191. -
-
Miscari in fata zvonurilor despre un nou razboi In contra turcilor p. 192. -
Papa dezleaga pe unguri de juramintul de pace si ei se impaca cu boemii
iau pe Vlad I I Dracut cc zece mii de caldrefi In ajutor si pornesc razboi cu turcii
- p. 192. - Gheorghe Vulc prezice infringerea. Vladislav porneste din Transit-
vania peste Dundre, cucereste Caliacra i inainteaza spre Adrianopole .-
p. 193. - Murad II incheie pace cu Carman si trecc in Europa - p. 193. -
`23 c. 1621
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
354
Pag.
Laonic expumri istL rice VII.- Lupta de la Varna ; Murad II (sfirsit) . . . . 195-221
loan S III Paleolog r5inlne nehotilrit p. 195. Lupta de la Varna, 10
noiembrio 1444 ; rominii fin aripa stinget - p. 195 - Bomb-tit pradá antrepozitele
sullanului si se tntorc in tabard - p. 197. - Vladislav nu asculta de lancu si
pierde si viala si Ilipla - p. 197 lancu t rorninii se relrag spre Duruire.
-p. 199. Vlad II Dracut II fine prins pe Iancu si apoi It def drumul - p.
199. - . Thncu pune domn pe Dan - p. 200 - Iancu de Hunedoara regent al Un-
gariei - p. 200. - Pierderile de la Varna ; ciocniri Mire romini si unouri.
Schimbilri la PoartA p. 200 -Geartfi Intre loan VIII Paleolog si fratele sAu
Teodor, - p. 201. - Murad II nfivaleste in Peloponez - p. 201. - Chalco-
condil sol la Murad II, - p. 202. - TabAra tureeascil - p. 203. Cuce-
luind tribut - p. 204.
-
rirea Istmului - p. 204. Despotil fug. Turcii prada si ornoard ; apoi fac pace,
Murad II In r5zboi cu Scanderbeg, - p. 206.
Abdicarea si revenirea lui Murad II
porneste iar5i asupra lui Scanderbeg
-
p. 206. - Dupil un an de liniste, Murad II
p. 208. - Iancu de Hunedoara por-
neste asupra turcilor lupta de la Cosovo 17 - 19 octombrie 1448, - p.
208. - Murad II si Iancu rinduiesc ostile. Armata Ardealului. Dan III cu
opt mii de romini -
p. 210. - Lupta dreaptil lntre un peon si un turc.
- p. 210. - Ziva Intlia de lupt5 - p. 212. - Slat de rilzboi In tab5ra lui
lancu - p. 212. - Atac de noapte neizbutit - p. 213. - A doua zi, turcii
ataca din spate, - p. 214. - Bomlnii trimit sot de pace la Murad II, dar slut
mckelarifi. - p. 214. - Turcii hiruitori. Iancu se retrage spre Dunfire -
p. 215. - I ancu in prinsoare la sirbi, e trimis la Buda - p. 216 - Moartea
lui loan VIII Paleolog. 31 octombrie 1448. Gerte Intre fratii urmasi, - p. 218. -
Moartea lui Murad IT, februarie 1451,
Mahomed IT (1451 - -
p. 218. - Urcarea pe tron a lui
1481) - p. 219 - R5zboi contra lui Caraman -
p. 219 -jol5turarea comandantului ienicerilor
Peloponez - p. 220 - Intimplari de prin Asia - p. 221.
-
p. 220 - Interventie In
-
Laonic : expuneri istoric- VIII. - Mahomed H. Gucerirea Constantinopolei . 223-251
-
Construirea cetfitii Rumeli-hisar p. 223 - Nfivald in Pelopoezn - p. 223
Impresurarea Gonslantinopolei. 7 aprilie - 29 mai 1453 p. 224. - Cornul
-
de Aur inchis cu lanturi. Zidurile orasului - p. 225. Atacurile dinspre
meat. Tunarul romin ()rhan. - p. 225. - Vase trase pe uscat in Gornul
de Aur - pag. 226. - Pod peste Cornul de aur. Tunul cel mare
crapd. Zidul stricat e ref5cut - p. 227. - Luptil Intre corfibii - p. 228. -
ienicerii la luptfi - p. 229.
niani, r5nit se retrage p. 230.
-
Semne de atac general. Solie zadarnicS de pace - p. 228. - Sultanul indearrind
Atacul general incepe.
- p. 230. - Giusti-
Constantin XII cade In luptfi. Turcii
-
pAtrund In oras p. 231. -
FugS, profetie desartil. Moarte i robie p. 231. -
Bogatfi pradil de r5boi - p. 232 - Caput impfiratului adus la sultan,
-
- p. 233. - Galata se prectil, - p. 233. Moartea marelui duce Luca
Notara si a multor nobili bizantini. - p. 234. - Troia e rfizbunatil - p. 235.
- Uciderea marelui vizir Chalil - p. 235. - Profetii despre sfirsitul impara-
tiei bizantine - p. 296. - Rdscoala albanezilor. Atte r5zvr5tiri de mai de mult
in Peloponez, - p. 237 Interventia turcilor. Sfatul lui Turachan p.
238. -
Albanezii se supun - p. 239. - Discordie intre despotii din Peloprnez
- p. 210. - NSvaIS asupra lui Gheorghe Brancovici (1427-1456) care merge la
lancu de Hunedoara p. 210. - -
Mahomed II Thomas in 1456 la Belgrad de lama
de Hunedoara - p. 211. - Moartea si caracterizarea lui lancu de Hunedoara
p. 245. - Joan Capistran - p. 215. Matei Garvin, rege al Ungariei
1458-1190, - p. 246 - Planuri de cruciade In contra lui Mahomed II,
-
p. 247. - Wizboi intre turci i Scanderbeg - p. 249. - Mari serb5ri
religioase cu spectacole la curtea sultanului - p. 250 Marele vizir Mahmut -
p. 251. - Explic5ri de nume turcesti
otoman ; veniturile - p. 252. -
-
p. 252. - Organizatia statului
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
3-5
Pug.
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
Dal la cules 13.08.1957. Bun de Ulm? 20.05.1958. Tiraj 1700 eX.
Billie Wind 65 glinit. Format 16/70 x 100. Coli editoriale 16.7.
Coll de tipar 21,14. A. 02766/1937 Indic4e de clasiticare pentru
biblioteci rnari si mid: 9 (495.02) 11298 ;1463, (0031)
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ER ATA
Pagina rindul In loc de : se va citi :
8 21 oE ot
9 13 Ecrropt% EaToprix
18 29 istorie istorice
59 ultirn 7) el.EXcEriq 1KasErig
59 >, 'Aka lc 'AxEXC-s3g
108 36 ikunptcalg gurcpEcnw
120 33 a al
148 colontitlu VII V
221 22 viAricre 4)1J-k Alas
256 ultirn Axopav 'Axo1311v
289 29 'stadtt stadii 2
309 33 tribalililor tribalilor
321 3 Cle jos tteXaEvr) IleXatva
337 10 de jos 111t7cAciiq IVItxraEr14
www.dacoromanica.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro